Roman subiectiv: Ultima noapte de dragoste, întaia noapte de război de Camil Petrescu Rezumat Cartea întâi La Piatra Craiului, in munte
Actiunea primului capitol se desfasoara in primăvara anului 1916 in timpul actiunilor de forticare, tara pregătindu-se pentru intrarea in primul război mondial. Stefan Giorgidiu, proaspăt locotenent rezervist a!uta la pregătirea războiului pe "alea "alea #raovei si in $%mbovicioara. &ntr-o &ntr-o seara la popota regimentului s-a 'nceput o discutie pe tema casatoriei si a relatiei dintre soti. $iscutia porneste de la un proces in care un bărbat este eliberat ciar daca acesta si-a omor%t sotia care 'l insela. (ăpitanul $imiu isi e)prima clar părerea* ,,Nevasta trebuie sa fe nevasta si casa, casa. Daca-i arde de altele sa nu se mărite. + (ăpitanul (orabu este cel care crede ca intr-o astfel de situatie divortul este solutia. Asist%nd la aceasta discutie copilăreasca, Giorgidiu izbugneste si le spune celorlalti sa nu vorbească despre dragoste dragos te pentru ca nu se pricep. eplica sa, cea mai interesanta* ,,O iubire mare e mai degrabă un proces de autosugestie” , arata e)act ceea ce gandeste Giorgidiu, care este otăr%t sa dezerteze, daca, nu i se da permisie doua zile. Diagonalele unui testament
Acest capitol 'ncepe cu amintirile lui Giorgidiu despre povestea lui de iubire. eplica eplica din incipitul capitolului* ,, Eram însurat de doi ani si jumătate cu o colega de le universitate si bănuiam ca mă inseala”
a era de fapt una dintre cele mai frumoase studente. Si toata povestea a fost rănita de m%ndria pe care el o simtea pentru ca ea il iubea. i, desi săraci, trăiesc o frumoasa poveste de dragoste pana c%nd Stefan primeste o mostenire de la unciul sau, ace. ace. l 'ncearcă, 'mpreuna cu unciul sau /ae Giorgidiu si 0umanararu sa facă anumite afaceri, 'nsa isi da seama ca nu e făcut pentru asa ceva si se retrage. E tot lozoe
(apitolul 'ncepe cu descrierea unor momente frumoase ale celor doi soti in care se vede ca inca se iubeau, se distrau 'mpreuna si lozofau. &ntr-o &ntr-o după-amiaza, pe c%nd se plimbau, cei doi se 'nt%lnesc cu verisoara lui Stefan, Anisoara. $e aici 'ncolo lucrurile se scimba. la petrece tot mai mult timp in prezenta Anisoarei, devine din ce in ce mai preocupata p reocupata de aine si de petrecerile mondene, scimbare pentru care Stefan, nu era pregătit. n episod cutremurător este cel al e)cursiei de la 2dobesti in care Stefan este orbit de gelozie din cauza comportamentului sotiei sale. Aici are loc prima ruptura su3eteasca s u3eteasca dintre cei doi, datorita apropierii lei de dl. G. 1
!sta"i roc#ia albastra
&n acest capitol incepe !ocul dintre cei doi. Stefan 'ncepe la r%ndul sau sa 3irteze cu o alta femeie, după care la nu a vrut sa plece acasă 'mpreuna cu el, motiv pentru care el aduce in patul sau o 4cocota+ destul de frumoasa, pe care la o gaseste, se supăra si pleacă de acasă. $upă ceva timp, a 'nceput sa ii simtă lipsa si o intalneste intr-un sfarsit. $esi emotia a fost puternica a reusit totusi sa păstreze o calmitate aparenta. 0a a doua 'nt%lnire, au vorbit, s-au plimbat iar el a găsit-o mai mult dec%t frumoasa in rocia pe care ea o purta. S-au 'mpăcat după o luna. Au petrecut vara la (onstanta, iar in septembrie s-au 'ntors in 5ucuresti unde au mai avut o cearta din cauza ca la nu voia sa aibă un copil. $ntre oglinzi paralele
&n februarie, Stefan se 'ntoarce prin surprindere de la Azuga unde fusese concentrat si nu a găsit-o pe la acasă. $upă ce a venit acasă dimineata, el a gonito si i-a propus sa divorteze, lucru pe care ea l-a acceptat. $upă un timp, nu mai suport%nd distanta a 'nceput sa o caute prin oras, numai pentru a o vedea. (%nd a fost bolnava i-a trimis un bilet si carti 'ncerc%nd sa o apropie. #este c%teva luni s-au 'nt%lnit la curse si au vorbit mai pe larg. Aceste scurte 'nt%lniri ii făceau at%t bine cat si rău lui Stefan. A reluat studiul si a 'ncercat sa găsească o lume superioara dragostei. $upă un timp gaseste un bilet de la Anisoara care e)plica absenta lei in seara in care a otăr%t sa divorteze, 'nsa nu putea sigur daca este adevărat sau nu. $upă doua saptamani este concentrat langa (%mpul-0ung si la se muta in (lung pentru a mai aproape de el. Ultima noapte de dragoste
&ntr-o scrisoare la in ceamă urgent pe Stefan la (-lung. Stefan 'ncearcă sa obtina permisie de la căpitanul $imiu. $upă mai multe 'ncercări, pana la urma, reuseste sa plece desi războiul era foarte aproape. (%nd a!unge la (-lung cei doi au parte de ultima lor noapte de dragoste. $upă asta la 'ncearcă sa-i propună lui Stefan, sa-i dea niste bani, sa isi facă testament. l o refuza si astfel a 'nceput o discutie dureroasa. #lec%nd de acasă sa se linsteasca se intalneste cu locotenentul-colonel care vrea sa il ia cu el 'napoi la regiment. Abia reseste sa dea pe la la sa isi ia baga!ele. (alatoria este una plina de framantari su3etesti. #e drum se vorbeste ciar despre Grigoriade, cel pe care 'l bănuia amant al sotiei sale Stefan, care se a3a la (lung. (um a!unge la regiment, era de!a ordinul de pregătire pentru război.
Cartea a $$"a $ntaia noapte de război
&n acest capitol se creează o imagine de groaza a războiului. Armata era dezorganizata, ordinele se contraziceau unul pe altul, oterii erau speriati si deznada!duiti. 7ntreg capitolul cuprinde asa-zise tactici de război, nereusite 'nsa. Stefan, descrie frigul, groaza, foamea, frica, 'ntunericul care reuseste sa-l facă sa uite de situatia in care se a3a cu sotia sa. Sunt prezentate si evenimente amuzante* după ce soldatii dau nas in nas cu un pluton si striga 4 prizonier, prizonier” realizează ca de fapt prizonierii sunt tot romani. %ata cu obraz verde, la &ulcan
A treia zi, la "ulcan, Stefan este trimis sa facă dreptate după ce niste săteni acuzaseră tiganii ca le-au furat din curti. l se duce sa cerceteze si printre tigani observa o fata de vreo 16 ani pe care după ce o ameninta ca o impusca o ia cu el sa e !udecata. Auzind focuri de arma, e nevoit sa plece si sa ii dea drumul fetei. $ntamplari pe &alea 'ltului
7naint%nd pe ". 2ltului observa tactica inamicului. &ntr-o zi sei sunt anuntati ca e)ista doua fete, 8aria si Ana 8anciulea, care sunt spioane si trimit informatii inamicului. (ăpitanul este sugestiv deoarece după ce, cele doua surori sunt arestate pentru spiona!, 8aria este decorata cu 4virtutea militara+ pentru conducerea armatei romana peste 2lt unde 'nvinsese inamicul. Post inaintat la Co#alm
0a (oalm, un orasel la vreo 1 :m de 2lt, războiul devine din ce in ce mai crud. /imeni nu mai are pofta de m%ncare. #e fetele tuturor este 'ntipărita groaza. omanii a!ung sa e !efuiti de către unguri. Giorgidiu este trimis sa rezolve problema. $esi povesteste la 'ntoarcere cu amuzament cum l-au pandit pe inamic, comandantul nu este multumit. (e"a acoperit pamantul lui Dumnezeu
(apitolul cuprinde scene de apocalipsa, prin violenta si groaza. n soldat, 8arin ucei, rosteste intr-una* 4Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu” văz%nd cu zboară proiectilele pe langa ei si ii spulberau pe cei ginionisti, cum 'notau prin nămol, altul este socat pentru ca a văzut cum un obuz ia retezat capul lui A 8ariei, ii povestea lui Giorgidiu* 4ugea asa, !ara cap, după dvs. dl. locotenent” . )er *onn Romanien Retent+
;
(apitolul descrie cum se 'nceie marsul acesta istovitor pentru Giorgidiu. $esi 'ncearcă numeroase tactici de război, oamenii lui Giorgidiu, 'mpreuna cu el, sunt prinsi in capcana iar Giorgidiu este rănit la mana. Asteptand sa e condus la trenul sanitar, Giorgidiu intra in vorba cu un neamt. /eamtul este dezgustat de lupta romanilor, spun%nd ca nu astfel se poarta războiul, cu atacuri aotice, sustinand ca războiul are si el regulile lui.
Comunicat apocri
ănit si spitalizat, Giorgidiu se 'ntoarce la 5ucuresti. la i se pare o străina si-i propune sa se despartă. 4"i-e indi!erent daca esti nevinovata” desi c%ndva 4as f putut ucide pentru !emeia asta” . &si da seama ca oric%nd putea găsi o alta femeie la fel. &-a dăruit lei casele de la (onstanta, bani, #absolut tot ce e in casa, de la obiecte de pret la carti$de la lucruri personale la amintiri. %dică tot trecutul” .
<
!rgumentare •
Titlul
•
Rezumat pe scurt
•
Tema
•
Gheorghidiu - Caracterizare
•
Rela&ia dintre Ela 'i (tefan Gheorghidiu
•
Arta narativă.
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu - roman modern subiectiv/ interbelic/ roman de analiză psihologică/ roman al experienţei -
Opera literară „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război ” de Camil Petrescu a apărut în perioada interbelică !"#$% marc&nd un moment novator în contextul prozei rom&ne'ti prin sincronizare cu literatura universală( „)ltima noapte de dragoste* înt&ia noapte de război” este un roman modern de tip subiectiv, de analiză psihologică, fiind, totodată, şi un roman al autenticităţii 'i al experienţei.
Opera literară „)ltima noapte de dragoste* înt&ia noapte de război” este un roman modern de tip subiectiv, de analiză psihologică deoarece deplasează interesul spre estetica autenticităţii* naraţiunea concentr&ndu-se asupra evenimentelor vieţii interioare* autenticitatea +iind redată prin exprimarea ,exactă”* cu sinceritate* a trăirii unor experienţe de viaţă ,adevărate”( ste un roman al experienţei 'i al autenticităţii pentru că valori+ică trăirea c&t mai intensă* în plan interior* de către persona.e* a unor experienţe de+initorii( n „)ltima noapte de dragoste* înt&ia noapte de război”* Camil Petrescu surprinde drama intelectualului lucid* însetat de absolutul sentimentului de iubire* „povestea studentului în +ilozo+ie 0te+an 1heorghidiu* care odată cu războiul trăie'te agonia 'i moartea iubirii lui” 2udor 3ianu%(
=
ema romanului o constituie dragostea 'i războiul ca experienţe +undamentale de cunoa'tere trăite de
protagonist. itlul romanului sugerează două experiente extreme* alternative ale vieţii( 4imetria titlului corespunde celor două părţi ale romanului( Persistenţa cuv&ntului „noapte” în ambele părţi ale titlului este o sugestie a tenebrelor interioare ce marchează cele două experienţe în care se consumă +răm&ntările persona.ului5 iubirea si razboiul( 4unt prezente toate modurile de expunere. 6araţiunea este principalul mod de expunere* prin descriere sunt conturate persona.ele* at&t în mod direct c&t 'i indirect* prin +apte* g&nduri* gesturi* sentimente iar dialogul susţine veridicitatea( !aracterul subiectiv al romanului este redat de prin% naraţiunea la persoana 7* sub +orma unei con+esiuni a
naratorului 8 persona.* cu +ocalizare exclusiv internă* subiectivă* naratorul utiliz&nd pentru analiza psihologică at&t dialogul* monologul interior c&t 'i +lashbac9-ul memoria involuntară%( !onflictele romanului sunt interioare 'i au in vedere raporturile lui 1heorghidiu cu sine în relaţia de cuplu cu
la% 'i cu lumea însă'i în razboi%( :omanul este structurat în două părţi* precizate în titlu* care indică temele romanului5 cele două experienţe +undamentale de cunoa'tere trăite de protagonist( "rima parte* „)ltima noapte de dragoste”* este în totalitate o +icţiune 'i exprimă aspiraţia către sentimentul de
iubire absolută( #ncipitul romanului îl prezintă pe 0te+an 1heorghidiu* potrivit .urnalului de +ront al acestuia* ca proaspăt
sublocotenent rezervist în primavara anului !"!;* în timpul unei concentrări pe 3alea Prahovei( roul asistă la popota o+iţerilor la o discuţie despre dragoste 'i +idelitate* pornind de la un +apt divers a+lat din presă5 un bărbat care 'i-a ucis soţia in+idelă a +ost achitat la tribunal(
6
"artea a doua* „nt&ia noapte de război”* este inspirată dintr-o experienţă reală a autorului* valori+ic&nd
.urnalul de pe +ront al acestuia precum 'i articole 'i documente din perioada Primului :ăzboi >ondial* ceea ce con+eră autenticitate romanului(
evenimentelor vieţii interioare* +iind utilizate mi.loace moderne de analiză psihologică introspecţia* monologul interior%* demitizari iubirea* războiul* statul%( %tefan &heorghidiu este persona.ul principal al romanului +iind în acela'i timp 'i persona.ul 8 narator care
o+eră o perspectivă narativă subiectivă asupra înt&mplărilor* +iind un alter-ego al autorului( l trăie'te în două realităţi temporale5 cea a timpului cronologic obiectiv%* în care poveste'te înt&mplările de pe +ront 'i cea a timpului psihologic subiectiv%* în care analizează drama iubirii( 2oate +aptele* reale sau psihologice* sunt consemnate în .urnalul de +ront* în care 1heoghidiu investighează cu luciditate at&t experienţa subiectivă a iubirii* c&t 'i pe cea obiectivă a razboiului( Con+lictul interior al persona.ului-narator este de natură +ilozo+ică5 el caută cu încăpăţ&nare adevarul* +iind un pasionat al certitudinii absolute( !aracterizarea directă este realizată prin autocaracterizare* autoanaliză lucidă 'i introspecţie5 „mă chinuiam
lăuntric ca să par vesel 'i eu mă simţeam imbecil 'i ridicol 'i naiv”( !aracterizarea indirectă se constituie treptat* din +aptele* gesturile 'i cuvintele lui c&t 'i din relaţia
protagonistului cu celelalte persona.e protagonistului( 0te+an 1heorghidiu reprezintă tipul intelectualului lucid* inadaptatul superior* care trăie'te drama îndrăgostitului de absolut( Prima experienţă a cunoa'terii* iubirea* este trăită sub semnul incertitudinii( ?ire pasională* puternic re+lexivă 'i hipersensibilă* 0te+an 1heorghidiu adună progresiv semne ale nelini'tii* ale îndoielilor sale chinuitoare* pe care le analizează minuţios* cu luciditate( Personalitatea sa se de+ine'te în +uncţie de acest ideal 8 dragostea* 0te+an sper&nd să găsească în la idealul său de iubire 'i +eminitate către care aspira cu toată +iinţa( 7niţial* el a crezut că trăie'te marea iubire5 „4imţeam că +emeia aceasta era a mea în exemplar unic”* iubirea lui +iind născută din admiraţie 'i duio'ie5 „7ube'ti înt&i din milă* din admiraţie* din duio'ie”* dar mai ales din orgoliu( 2ot din orgoliu* 1heorghidiu încearcă să o modeleze pe la după propriul tipar de idealitate* ceea ce +avorizează e'ecul( Primirea mo'tenirii generează criza matrimonială( la cedează tentaţiilor mondene spre deosebire de 0te+an* care re+uză să adopte comportamentul super+icial al celorlalţi(
>
1elozia* îndoiala persona.ului înregistrează 'i alte etape ale destrămării cuplului5 ruptura* împăcarea temporară* p&nă la izbucnirea războiului( < doua experienţă a cunoa'terii* războiul* este o experienţă trăită direct 'i care lasă de+initiv în umbră experienţa iubirii( =emisti+icat - războiul e tragic 'i absurd* înseamnă noroi* ar'iţă* +rig* +oame* păduchi* murdărie 'i mai ales +rică 8 descris într-o viziune realistă* în numele autenticităţii 'i al adevărului( Con+runtat cu situaţii-limită* protagonistul se autoanalizează lucid5 „0tiu că voi muri* dar mă întreb dacă voi putea îndura +izic rana care îmi va s+&'ia trupul”( =rama colectivă a războiului anulează drama personală* a iubirii( xperienţele dramatice de pe +ront modi+ică atitudinea persona.ului 8 narator +aţă de celelalte aspecte ale existenţei sale( n concepţia lui 1eorge Călinescu* 0te+an 1heorghidiu este „un om cu un su+let clocotitor de idei 'i pasiuni* un om inteligent”( 'imba$ul( n romanul modern* de analiză psihologică* relatarea 'i povestirea sunt înlocuite cu analiza 'i
interpretarea( (tilul anticalofil* +olosit de autor* susţine autenticitatea limba.ului* care se caracterizează prin claritate* sobrietate* +raza scurtă 'i nervoasă* +iind analitic 'i intelectualizat( Opera literară „)ltima noapte de dragoste* înt&ia noapte de război” de Camil Petrescu este un roman modern de analiză psihologică, fiind, totodată, şi un roman al autenticităţii 'i al experienţei prin temele abordate iubirea 'i războiul%* prin complexitatea persona.elor* prin concentrarea naraţiunii asupra evenimentelor vieţii interioare* prin deplasarea interesului spre estetica autenticităţi 'i prin valori+icarea trăirii c&t mai intense* în plan interior* de către persona.e* a unor experienţe de+initorii* înscriindu-se* prin valoarea sa* în seria capodoperelor literaturii rom&ne(
?
