MIRCEA ELIADE
Comentarii la Legenda Meşterului Manole HUMANITAS BUCUREŞTI
Coperta seriei IANA DRA!MIRESCU MARDARE
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ELIADE, MIRCEA Comentarii la Legenda Meşterului Manole " Mir#ea Eliade$ % Bu#ureşti&
Humanitas' ())* ISBN +,-%.)%).+L%/(0$0-.$0$)+%+L%L
Edi1ia prin#eps& Editura 23u4li#om5' Bu#ureşti' 0+*- 6 SRIN ALE7ANDRESCU ALE7ANDRESCU şi DA8ID BRENT 6 HUMANITAS' HUMANITAS' ())* pentru pre9enta edi1ie EDITURA HUMANITAS 3ia1a 3resei Li4ere 0' )0-,)0 Se#tor 0 Bu#ureşti%Rom:nia' Tel$ )(0"((( /. *;'
>>$?umanitas$ro @ >>>$li4rariil#?umanitas$ro Comen9i CARTE 3RIN 3ŞT' tel$ )(0 ((- 0. )0
ISBN +,-%.)%).+L%-
3RE
Cartea de faţă apare cu o întîrziere de cel puţin şase ani. într-unui din[tre] cursurile de istoria şi filozofia religiilor pe care le-am ţinut la Facultatea de Litere din Bucureşti (!"#$ !"%& suplinind conferinţa de metafizică a profesorului 'ae onescu)& am a*ut prile+ul să e,pun& în liniile lor mari& conţinutul şi rezultatele acestei cărţi. *ersiune tenică a acelor lecţii& cu tot aparatul ştiinţific necesar& a fost mai demult pregătită G su/ titlul Manole et Ies rites de #onstru#tion G pentru re*ista almo=is$ împre+urările şi& îndeose/i& prelungita a/senţă din ţară a editorului au făcut ca *olumele din almo=is să apară la inter*ale tot mai neregulate& aşa îneît& înainte de a pu/lica *ersiunea tenică& am socotit că n-ar fi lipsit de interes să dau la lumină Comentariile de faţă. 0ificultatea pe care am a*ut-o de întîmpinat întîmpi nat era& în primul rînd& de ordin formal1 pe ntru a le face accesi/ile unui unu i număr cît mai mare de cititori& Comentariile tre/uiau tre/uiau ferite de scelăria erudită şi /i/liografică& ine*ita/ilă unui asemenea studiu2 pe de altă parte& aparatul critic şi /i/liografic nu putea fi pe de-a-ntregul sacrificat& pentru că niciodată n-am cerut cititorului să ne creadă pe cu*înt şi& mai ales& pentru c ă nu *oiam să acordăm paginilor de faţă f aţă faima& nemeritată& a unui&& eseu 3. 4ste de mult con*ingerea noastră că o filozofie a culturilor populare nu se poate 56C47 4L704
clădi decît după o lungă şi disciplinată familiaritate cu documentele pe care folclorul& etnografia şi istoria religiilor ni le pun la îndemînă. 7ceastă familiaritate presupune ani de cercetări fără glorie& e,tenuante analize 8*erticale 3 ale unui singur sector sau la/orioase ancete 8 orizontale3 pentru precizarea circulaţiei unui moti* G dar& intre altele& ea are a*anta+ul de a[-l9feripe cercetător de orice generalizare pripită şi& mai ales& îl îm/ogăţeşte cu o anumită putere de di*inaţie& îngăduindu-i să distingă ceea ce e araic şi permanent de ceea ce e secundar şi local în creaţiile folclorice. 'u faptele ca atare sînt importante (pentru (pen tru că aceste fapte sînt& sî nt& de cele mai multe ori& con*ena/il adunate în enciclopedii& manuale şi /i/liografii)& ci #onie1uirea cu ele timp îndelungat& cercetarea lor în uni*ersul mental care le-a dat naştere& înţelegerea lor înlăuntrul întregului din care s-au desprins. 4*ident& cît ar fi ea de indispensa/ilă& indisp ensa/ilă& simpla adun are& clasificare şi interpretare a documentelor etnografice nu nepo[t] rele*a mare lucru pri*itor la spiritualitatea araică. 4
ne*oie& înainte de toate& de o mulţumitoare cunoaştere a istoriei religiilor şi a teoriei metafizice implicate în rituri& sim/oluri& cosmogonii şi mituri. mensa ma+oritate a /i/liografiei internaţionale referitoare la folclor şi etnografie e preţioasă în măsura în care cuprinde material autentic al spiritualităţii populare& dar lasă mult de dorit îndată ce încearcă să e,plice acest material prin desuete 8 legi3& la modă pe timpul lui :;lor& 5annardt sau Frazer. Frazer. 'u e locul aici să începem încep em un e,amen critic al feluritelor felurit elor metode de a interpreta documentele spiritualităţii araice. Fiecare din[tre] aceste metode a a*ut& la tim pul ei& anumite merite. 0ar aproape toate au urmărit mai
, degra/ă istoria (e,act sau ine,act înţeleasă) [a] unui document folcloric sau etnografic decît descoperirea sensului spiritual pe care l-a a*ut acest document& restaurarea consistenţei lui intime. n ultimul timp& reacţia împotri*a acestor metode poziti*iste n-a întîrziat să se facă simţită1 un li*ier Lero; printre etnologi& un 6ene L> 57'L4
56C47 4L704
Cititorul *a putea singur +udeca în ce măsură aceasta *alorificare a morţii rituale este *alidată de documentele pe care le menţionăm în paginile ce urmează. Lui Constantin 'oica îi datorez în /ună parte p arte apariţia acestei acest ei cărţi. 'u numai pentru căşi-a căşi- a luat asupră-şi sarcina de a îngri+i tipărirea ei& ci şi pentru faptul că multe pagini au fost scrise în primul rînd cu gîndul gî ndul la nelămuririle ş i o/iecţiile lui. g
Lisa4ona' martie 0+*
3ARTICI3 ARTICI 3ATE ŞI A3 A 3ARIIE ARI IE 3oate #J #ea mai semnii#atiJ deose4ire diOntre omul modern şi omul ar?ai# #onstJ Pn a#easta& pentru omul ar?ai#' un lu#ru sau un a#t nu are semnii#a1ie de#Pt Pn mJsura Pn #are parti#ipJ la un prototip sau Pn mJsura Pn #are #are repetJ un a#t a#t primordial 4unJoarJ' Crea1ia$ Crea1ia$ BiOuteriile sPnt ei#iente pentru #J parti#ipJ la anumite prin#ipii #osmi#e' adi#J la o r ealitate ultimJ' metai9i#J$
ne*oie& înainte de toate& de o mulţumitoare cunoaştere a istoriei religiilor şi a teoriei metafizice implicate în rituri& sim/oluri& cosmogonii şi mituri. mensa ma+oritate a /i/liografiei internaţionale referitoare la folclor şi etnografie e preţioasă în măsura în care cuprinde material autentic al spiritualităţii populare& dar lasă mult de dorit îndată ce încearcă să e,plice acest material prin desuete 8 legi3& la modă pe timpul lui :;lor& 5annardt sau Frazer. Frazer. 'u e locul aici să începem încep em un e,amen critic al feluritelor felurit elor metode de a interpreta documentele spiritualităţii araice. Fiecare din[tre] aceste metode a a*ut& la tim pul ei& anumite merite. 0ar aproape toate au urmărit mai
, degra/ă istoria (e,act sau ine,act înţeleasă) [a] unui document folcloric sau etnografic decît descoperirea sensului spiritual pe care l-a a*ut acest document& restaurarea consistenţei lui intime. n ultimul timp& reacţia împotri*a acestor metode poziti*iste n-a întîrziat să se facă simţită1 un li*ier Lero; printre etnologi& un 6ene L> 57'L4
56C47 4L704
Cititorul *a putea singur +udeca în ce măsură aceasta *alorificare a morţii rituale este *alidată de documentele pe care le menţionăm în paginile ce urmează. Lui Constantin 'oica îi datorez în /ună parte p arte apariţia acestei acest ei cărţi. 'u numai pentru căşi-a căşi- a luat asupră-şi sarcina de a îngri+i tipărirea ei& ci şi pentru faptul că multe pagini au fost scrise în primul rînd cu gîndul gî ndul la nelămuririle ş i o/iecţiile lui. g
Lisa4ona' martie 0+*
3ARTICI3 ARTICI 3ATE ŞI A3 A 3ARIIE ARI IE 3oate #J #ea mai semnii#atiJ deose4ire diOntre omul modern şi omul ar?ai# #onstJ Pn a#easta& pentru omul ar?ai#' un lu#ru sau un a#t nu are semnii#a1ie de#Pt Pn mJsura Pn #are parti#ipJ la un prototip sau Pn mJsura Pn #are #are repetJ un a#t a#t primordial 4unJoarJ' Crea1ia$ Crea1ia$ BiOuteriile sPnt ei#iente pentru #J parti#ipJ la anumite prin#ipii #osmi#e' adi#J la o r ealitate ultimJ' metai9i#J$
simple 2o4ie#te5' #i' Pntr%un anumit sens' un mi#ro#osmos$ 3entru #J perla este o imagine a 2lunii5' dar este' Pn a#elaşi timp G prin sim4olismul s#oi#ii G' şi o em4lemJ a 2emeii5$ Un asemenea 2o4ie#t5 #apJtJ semnii#a1ie Pn mJsura Pn #are' rJmPnPnd Pn a#elaşi timp el Pnsuşi' e=primJ sau repre9intJ un prin#ipiu #osmi#$ 24ie#tul5 0) 56C47 4L704
e sporit prin nenumJrate alen1e& este ideogramJ' sim4ol' em4lemJ' #entru de energie #osmi#J' #onsu4stan1ialitate G toate a#estea simultan sau su##esi$ su##esi$ Dar' mJ#ar prin%tr%una dintreF a#este alen1e' el parti#ipJ ne#ontenit la prin#ipiul de la #are se reendi#J$ Este sui#ient un #onta#t dire#t pentru #a' prin el' omul sJ ie integrat Pntr%un ritm sau Pntr%o unitate #osmi#J$ 3erla inu9ea9J emeia #are o poartJ #u energie lunarJ' dar a#e' Pn a#elaşi timp' ti mp' mai mult& o reintegrea9J Pntr%un uriaş #ir#uit #are are lo# Pntre nenumJrate nieluri #osmi#e$ CJ#i 2luna5' pentru #ulturile ar?ai#e' PnseamnJ şi alt#ea de#Pt astrul i9i#Q PnseamnJ un #entru #are su4sumea9J' su4sumea9J' repre9intJ sau #ontrolea9J apa' ploaia' e#unditatea' noaptea' moartea' laten1ele' ia1a pre%ormalJ' rePnierea et#$ Este sui#ient #onta#tul #u una dintreF em4lemele lunare mai proeminente Pn #a9ul nostru' perla pentru #a emeia sJ ie solidari9atJ a#estor #entre de energie #osmi#J şi integratJ ritmului lorQ #a ea sJ%şi gJseas#J sporitJ eminitatea' asiguratJ e#unditateaQ Pntr%un #u%Pnt' sJ%şi reali9e9e Pn #ondi1ii optime destinul sJu ai#i' pe pJmPnt' şi sJ%şi #onstruias#J soarta post-mortem. 3entru a#este irtu1i erau purtate perleleQ aloarea lor esteti#J şi e#onomi#J s%a desprins mult mai tPr9iu' #Pnd sensul metai9i# primordial a Pn#eput sJ ie uitat' datoritJ anumitor eolu1ii #are au aut lo# Pn ia1a mentalJ a so#ietJ1ilor europene 0$ SJ amintim a#um al doilea e=empluQ de data a#easta' nu e=emplul unui 2o4ie#t5' #i al unui 2a#t5$ E or4a de #ulegerea 4uruienilor 4une de lea#$ Se spune #a ni#i o 4uruianJ de lea# nu%şi pJstrea9J irtu1ile ei medi#inale' da#J nu e #uleasJ #u un anumit ritualQ 4unJoarJ' la mie9ul nop% 0
s;m/olisme aDuatiDue& Pn Eal-mo,is& oi$ II' 0+-+' pp$ 0-L%L.($ C$ Mir#ea Eliade' 'otes sur le s;m/olisme C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4 00
1ii' pe lunJ sau JrJ lunJ' J#Pndu%se anumite gesturi' ros%tindu%se anumite #uinte' oerindu%se daruri pJmPntului de unde a ost smulsJ et#' et#$ De apt' a#est ritual nu este de#Pt repetarea unui act iniţial J#ut de He#ate Pn #a9ul rJOitoarelor europene' repetat de Medeea et#$ 8rJOitoarele imitJ ritualul primordial al 9ei1ei He#ate$ Su4 inluen1a #reştinismului' emeile #uleg ier4urile 4une de lea#' spunPnd #J le #uleg su4 Cru#ea MPntuitorului sau pentru a le du#e Lui' sJ%şi inde#e rJnile$ 2Noi mergem$$$ sJ #ulegem ier4uri #a sJ le punem la rJnile MPntuitorului5' stJ s#ris Pntr%un manus#ris din se#olul alF 7I8%leaF$ Se repetJ' aşadar' aşadar' un a#t ini1ial G a#ela pe #are l%au Pmplinit sintele emei din Ourul Cru#ii$ C?iar plantele #ulese' #a sJ ie 4une de lea#' tre4uie sJ #orespundJ unui anumit prototip$ 3rin ritualul alegerii' ele Pşi re#apJtJ sensul şi un#1ia pe #are au aut%o 2Pn a#el timp5' a/ orig[ine]& adi#J Pn momentul #Pnd au deenit #eea #e sPnt' ier4uri tJmJduitoare$ 2Te 2Te salut' o' iar4J sPntJ$$$' pe Muntele Calarului te%ai alat PntPi5Q sau& 2SPntJ eşti tu' Bre4eni#J$$$' pentru #J PntPi pe Muntele Calarului ai ost gJsitJ5' spun douJ des#Pnte#e anglo%sa=one din se#olul alF 7I8%leaF ($ DupJ pJrerea noastrJ G aşa #um am Pn#er#at sJ arJtJm Pn #artea La 5andragore G' #?iar ritualele #ulegerii anumitor plante rJOitoreşti' de e=empluF mJtrJguna' n%ar i de#Pt #opia degradatJ a unui alt a#t ini1iati#F& lupta eroului pentru do4Pndirea plantei ie1ii' luptJ #are impli#J Pnruntarea unui mare numJr de primeOdii monstrul pJ9itor et#$ 3rimeOdiile #are%lF amenin1J pe #el #are PndrJ9neşte sJ smul% (
Cruce...& e=tras din 6.F.6.& 6.F.6.& noiem4rie 0+-+' şi La 5andragore 5andragore et l7r/re C$ studiul nostru er/urile de su/ Cruce...& CosmiDue& su4 tipar PnF Ealmo,is& oi$ III$
0( 56C47 4L704
gJ mJtrJguna n%ar i de#Pt imaginea degradatJ #J9utJ' adi#J' de la un niel metai9i# la unul magi# şi medi#inal a peri#olului PntPmpinat de erou !?ilgameş' Hera#les et#$ Pn #Jutarea
plantei ie1ii' ar4orelui mira#ulos mira#ulos et#$ Se ştie #J #J ori#e căutare a unei alori a4solute impli#J PntPmpina%rea unui nesPrşit numJr de o4sta#ole' ie #J a#eastJ 2aloare a4solutJ5' #um i%am spus' e ormulatJ prin iar4a sau Ar4orele ie1ii' potirul SPntului !raal et#$ Dar ne mul1umim' deo#amdatJ' sJ #onstatJm #onstatJm #J ritualul #ulegerii ier4urilor 4une de lea# repetJ a#tul ini1ial al Medeii%He#ate sau a#tul #are a aut lo# a/ initio 2dintru Pn#eput5F' lPn%gJ Cru#ea MPntuitorului$ Am putea aminti' #a un al treilea e=emplu' a#tul generator' #are este asimilat' Pn multe #ulturi ar?ai#e' a#tul #rea1iei #osmi#e$ Sau des1elenirea arJturii G asimilatJ' la rPndul ei' #u a#tul generator' generator' de#i #u modelul primordial& Crea1ia$ Sau #JlJtoriaG asimilatJ #eremoniilor de ini1iere' #are' la rPndul lor' nu sPnt de#Pt preigurJri ale mor1ii$ Toate a#estea a#estea al#Jtuies# modele' ar?etipuri' repetate de #Pte ori o #er PmpreOurJrile ie1ii$ Repetarea lor nu e un a#t silni# sau inutilQ dimpotriJ' prin ele se sporeşte realitatea ie1ii' şi omul #a atare #apJtJ un #on1inut metai9i#$ Se imitJ un gest primordial sau se Pnsuşeşte un o4ie#t #are parti#ipJ la un prototip' pentru #J' prin asemenea asemenea gesturi gesturi sau o4ie#te omul rJmPne rJmPne Pn real şi #reea9J #reea9J Pn realitate$ Continua rePntoar#ere la a#tul originar' la #eea #e a ost a/ orig[ine]& garantea9J nu numai ei#ien1a a#1iunii pe #are omul o repetJ pentru a miliarda oarJ' dar alidea9J şi 2normalitatea5 eiQ omul rJmPne Pn 2lege5 a#1ionea9J Pn #onormitate #u normele #osmi#e #J#i #eea #e a#e el a#um a J#ut 2odatJ5 Eroul sau Soarele sau Noaptea et#$ şi' totodatJ' Pşi #onirmJ propria sa realitate$ mul este om Pn mJsura Pn #are se pJs% C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
0-
trea9J Pn nemiOlo#itJ #omuniune #u prin#ipiile #are sus1in
7Ja-demie *an Ketensc. Ketensc. 7d. Leit& 0+-;' pp$ () s$' A$ !$ 8an Hamei' Hslands dinsgeloof& Pn 5ed. der Ion. 7Ja-demie religion& 3aris' 0+*)' p$ 00)$ #itat de !$ 8an der Leeu>' Lomme primitif et la religion& * Ananda $ Coomaras>amK' Coomaras>amK' :e 6g Meda as Land-'ăma-BoJ& Londra' 0+-.' p$ 0; ş$ urm$
0* 56C47 4L704
2odinioarJ5' 2Pn a#ele timpuri5' ad initium& agre #um stJ s#ris Pn te=tele sans#rite$ Nu e=istJ nimi# real Pn aarJ de #eea #e a J#ut diinitatea ie i e #J a#eastJ diinitate este ormulatJ sim4oli#' ritual sau oral' prin 9ei sau prin prin#ipii #osmologi#e et#$ Aşadar' Aşadar' pentru a trai Pn #?ip real' omul nu are alt#ea de J#ut de#Pt sJ imite' de #Pte ori PiF #er PmpreOurJrile' gesturile diinitJ1ii$ SJ se o4sere #J timpul este aproape Pntotdeauna suspendat Pn ritual' dupJ #um el #apJtJ o #u totul altJ #alitate Pn mit$ Ritualul repetJ un a#t ini1ial' dar a#eastJ a#1iune se petre#e' de apt' apt' Pn timpul 2a#ela5' originar$ originar$ Timpul ritual este este Pntotdeauna a#elaşi& a#elaşi& timpul #Pnd s%a sJPrşit pentru prima oarJ ritualul$ Bra?manii pretind #J prin sa#rii#iile lor e=istJ Cosmosul şi #J' da#J a#este sa#rii#ii ar i Pntrerupte' lumea PntreagJ s%ar rePntoar#e Pn ?aosul
primordial$ Bra?manii' aşadar' aşadar' nu susţin lumea prin ritualul sa#rii#iilor' sa#rii#iilor' #i o fac2 sau mai 4ine 9is& #oin#id ritual #u a#erea lumii de #Jtre 9ei' pentru #J timpul Pn #are se reali9ea9J un ritual este #alitati dierit de timpul proan' el nu #urge' #i este Pntotdeauna a#elaşi' ie#are a#t sa#rii#ial petre#Pndu%se Pn a#elaşi 2moment5 al Pn#eputului$ Cu alte #uinte şi JrJ a trJda #Ptuşi de pu1in sensul a#estor lu#ruri' s%ar putea spune #J toate ritualele' de la Pn#eputul lumii şi pPnJ Pn #lipa de a1J' #oin#id' ele neiind de#Pt acelaşi ritual' reali9Pndu%se Pn acelaşi timp sa#ruQ repetarea lor este o ilu9ie datoritJ in#ongruen1ei dintre timpul sa#ru şi timpul proan$ A#eeaşi a=iomJ stJ la temelia teoriei #i#lurilor #osmi#e şi istori#e' aşa #um a ost ela4oratJ de orientali& eenimentele #are du# la sta4ilirea unei lumi noi sPnt repetarea' pe o altJ s#arJ' a eenimentelor #are au aut lo# 2odinioarJ5' adi#J Pn #lipa Crea1iei$ A#eastJ A#eastJ teorie misti#J a #i#lului #osmi# se regJseşte şi Pn i9i#a lui Aristotel' Pn 2Marea C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
0.
8arJ5 şi 2Marea IarnJ5$ Ca de o4i#ei' Pnapoia unei teorii i9i#e ar?ai#e se des#irea9J o PntreagJ mitologie #are' la rPndul ei' nu e de#Pt dramati9area unei a=iome #osmologi#e$ 2Marea IarnJ5 se PntPlneşte Pn #redin1ele iraniene şi Pn 2Iarna lui
8e9i 8e9i 4i4liograia Pn Apendi#e$
C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
0,
şea9J ea$
4unJoarJ' pere#t indierent pentru Pn1elegerea magiei simpati#e da#J rJOitoarea #are arde o pJpuşJ de #earJ #u #Ptea ire din pJrul a#eluia pe #are rea sJ%L piardJ Pşi dJ sau nu Pşi dJ seama Pn #?ip mul1umitor de teoria pe #are o presupune a#est a#t magi#$ Important pentru Pn1elegerea magiei simpati#e este aptul #J un asemenea a#t n%a ost posi4il de#Pt Pn #lipa #Pnd anumi1i oameni s%au #onins e=perimental sau au airmat pe temeiuri teoreti#e #J ung?iile' irele de pJr et#$ sau o4ie#tele purtate de un ins pJstrea9J a#eeaşi legJturJ intimJ #u el #?iar dupJ #e au ost PndepJrtate$ asemenea #redin1J presupune e=isten1a unui 2spa1iu%plasJ5 #are leagJ Pntre ele o4ie#tele #ele mai de% 0/ 56C47 4L704
pJrtate' şi le leagJ printr%o 2simpatie5 #are%şi are legile ei 2alarea organi#J laolaltJ5' analogia ormalJ sau sim4oli#J' simetrii un#1ionale et#$ ($ Cel #are a#1ionea9J raOitoreşte Pn #a9ul nostru' rJOind o pJpuşJ de #earJ #u #Ptea ire din pJrul insului pe #are rea sJ%L piardJ sau sJ%L arme#e nu poate spera Pn ei#a#itatea a#tului sJu de#Pt Pn mJsura Pn #are un asemenea 2spa1iu%plasJ magi#J5 e=istJ$ CJ el ştie sau nu ştie despre un asemenea 2spa1iu%plasJ5' #J ştie sau nu ştie de 2simpatia5 #are leagJ irul de pJr de omul din #reştetul #Jruia a ost #Pnda tJiat G este #u totul irelFeFant$ A#tul magi#' #onsiderat Pn el Pnsuşi' ne PnJ1işea9J un asemenea 2spa1iu%plasJ5 şi o asemenea 2simpatie5 #are leagJ' ini9i4il' Pntre ele o4ie#tele #ele mai depJrtate$ Uniersul mental Pn #are a ost ormulat şi e=perimentat un ase% (
Pntr%un studiu mai e#?i' Folclorul ca instrument de cunoaştere& e=tras din 6.F.6.& 0+-,' dis#utam #a peF o ipote9J de lu#ru posi4ilitJ1ile e=perimentale ale a#estei magii simpati#e' adu#Pnd #Ptea e=emple de #ripteste9ie pragmati#J' #er#etate de dr$ Ri#?et$ Nu ştiu Pn #e mJsurJ studiul a #onins pe pu1inii #ititori rom:ni o ersiune ran#e9J amplii#atJ a apJrea #urind$ Dintr%o re#en9ie a lui Ernesto De Martino' Gtudi e 5ateriali di Gtoria delle 6eligioni& oi$ 78II' pu4li#at 0+*(' pp$ /(%/-' asupra #Jr1ii lui Ernesto Bo99ano' Nopoli primiti*i e manifestazioni supernormali& 8erona' 0+*0' alu #J a#eeaşi pro4lemJ a ost tratatJ de PnJ1atul italian şi de H$ Carrington' :e Ns;cic Korld& Londra' 0+-,$ L> 57'L4 0+
menea a#t magi# presupune 2spa1iul%plasJ5 şi 2simpatia5$ Este oarte pro4a4il #J nu toate rJOitoarele de astJ9i Pşi repre9intJ lumea Pn #onsonan1J #u pra#ti#ile lor magi#e$ A#este pra#ti#i PnsJ' #onsiderate Pn sine' ne pot reela lumea Pn #are au ost transmise' indierent da#a #ei #are le repetJ mai au sau nu a##es teoreti# la ea$ Uniersul mental al lumilor ar?ai#e a aOuns pPnJ Pn 9ilele noastre pJstrat nu Pn #?ip diale#ti# Pn #redin1ele e=pli#ite ale oamenilor' #i #onserat Pn mituri' sim4oluri' o4i#eiuri' #are' ori#Pte degradJri ar i suerit' au Pn#J sensurile originare transparente$ Etimologia #uPntului 2supersti1ie5 (supersta[re] 2#eea #e stJ deasupra5V este de altel sugestiJQ toate do#umentele a#estea ol#lori#e au rJmas 2deasupra5 #urgerii timpului' au plutit pPnJ Pn 9ilele noastre JrJ sJ poatJ i a4olite de reolu1iile mentale #are au modii#at radi#al i9iunea omului Pn ultimele douJ mii de ani$
56C47 4L704
sJ ne PnJ1işJm lumea din #are s%a desprins Legenda Meşterului Manole' iar nu sJ urmJrim istoria sau preistoria ei G ne%am PngJduit sJ olosim tot elul de do#umente ar?ai#e' de la 4alade şi supersti1ii' la apte etnograi#e' te?ni#i misti#e şi o4i#eiuri proane$ Asta nu PnseamnJ PnsJ #J toate se alJ pe a#elaşi plan sau #J au o aloare egalJ$ 2TrJind5 sau' mai pre#is' iind trJite de so#ietJ1i umane elurite şi Pn milenii deose4ite' do#umentele a#estea poartJ pe#etea istoriei. Ele pre9intJ uneori Pntre ele anumite raporturi geneti#e$ Este de la sine Pn1eles #J altJ PrstJ şi altJ orientare are o 4aladJ de#Pt un ritual de #onstru#1ie$ C?iar a#tul lor de #rea1ie rJspunde la neoi #u totul dierite$
C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
ne şi aPnd Prste #omentariile de a1J' ne preo#upJ Pn primul rPnd teoria şi gesturile ar?etipale pe #are le presupune Legenda Meşterului Manole$ 4aladJ nu este numai un produs mai re#ent de#Pt un ritual' dar este şi #reatJ Pn alte PmpreOurJri şi Pntr%un alt J9du? metai9i#$ Pn #omentariile noastre' om aea de%a a#e #u mai multe do#umente Pn legJturJ #u Oerta 9idirii& 4alade' supersti1ii şi legende' rituale' #osmogonii$ Este de la sine Pn1eles #J ritualul #onstru#1iei a dat naştere unui numJr #onsidera4il de legende despre oameni Pngropa1i de ii la temeliile unui palat' pod' #etate et#$ A#este legende G dintreF #are om spi#ui mai Oos #Ptea G se PntPl%nes# Pn multe regiuni europene şi asiati#e' dar numai Pn sud%estul Europei ele au ost #reatoare de 4alade' adi#J de produse literare autonome$ 3utem de#i airma urmJtoarea se#en1J& ritual de #onstru#1ie% legenda i#timelor Oertite %4aladJ$ 3e de altJ parte' ritualul de #onstru#1ie este şi el o #onse#in1J 2teoreti#J5 a unui mit #osmogoni# şi a unei Pntregi metai9i#i ar?ai#e' #are airmJ #J nimi# nu poate dura da#J nu are un 2sulet5 sau nu este 2Pnsule1it5$ Se#en1a se Pntinde astel de la #osmogonie la produsul literar popular' ?i elurite regiuni' se poate astel urmJri mJ#ar Pn parte se#en1a mai sus #itatJ' ie #J ea Pn#epe de la termenul prim pre9en1a mitului #osmogoni# sau de la alt termen$ Din ori#e #ategorie de apte am aduna PnsJ do#umentarea' a#estea or pre9enta Pntre ele o i94itoare asemJnare de stru#turJ$ Balada Meşterului Manole' legenda dJrPmJrii #astelului din ara !alilor' ritualul de #onstru#1ie din timpurile edi#e' mitul #osmogoni# G aptele a#estea' atPt de dierse şi apar1inPnd unor Prste atPt de depJrtate' sPnt toate redu#ti4ile la un ar?etip& nimi# nu poate dura pPnJ nu 22
56C47 4L704
i se #onerJ un sulet$ Şi sPnt redu#ti4ile nu Pn #?ip su##esi G4alada impli#Pnd ritualul ş$a$m$d$ G' #i ie#are dintreF ele poartJ Pn sine' transparent' a#elaşi ar?etip$ SJ ie oare a#est ar?etip' a#est prin#ipiu #osmologi#' pre9ent prin transmisiune şi Pn ie#are do#ument din #ategoriile mai sus #itateX SJ ie el pre9ent' 4unJoarJ' Pn a#tul de #rea1ie poeti#J al 4aladei rom:neşti sau sPr4eştiX 3oate #J da$ Dar' Pn ori#e #a9' Pntre4area' aşa #um e pusJ' nu are prea mare importan1J$ Important pentru noi este #onstatarea #J mentalitatea ol#lori#J #reea9J
Pntotdeauna Pn #onormitate #u anumite legi şi #a a#este legi sPnt 2ar?etipale5$ CJ i%a ost transmis sau nu un anumit prin#ipiu metai9i# este indierent' deoare#e ori#e #rea1ie ol#lori#J se reali9ea9J #u e=#lusiitate Pn stru#turi Pn #are a#este prin#ipii metai9i#e sPnt impli#ate$ In #a9ul nostru de#i' e indierent da#J #reatorul sau #reatorii 4aladei au primit' prin transmisiune' teoria #are permeea9J produsul lor de #rea1ie G pentru #J' Pn #a9ul #Pnd nu ar i primit%o' ar i redes#operit%o JrJ sJ%şi dea seama prin simplul lor a#t de #rea1ie artisti#J$ Un e=emplu ne a aOuta sJ Pn1elegem mai limpede un#1ia ar?etipalJ a #rea1iei ol#lori#e$ Se ştie' 4unJoarJ' #J amintirea unui eeniment istori# sau a unei iguri autenti#e nu e pJstratJ de memoria popularJ mai mult de douJ%trei sute de ani *$ De #eX 3entru #J memoria popularJ re1ine aneoie aptele indiiduale şi igurile autenti#e$ Ea un#1ionea9J #u alte stru#turi& Pn lo# de eenimente G categorii2 Pn lo# de personaOe istori#e G aretipuri. 3ersonaOul istori# este asi% C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
(-
milat modelului sJu miti# erou et#' iar PntPmplarea este asimilatJ #ategoriei de a#1iuni miti#e lupta #u monstrul' ra1ii inami#i et#$ Pn #Pnte#ele 4al#ani#e pu4li#ate de dl Ale=andruF Iordan' Mi?ai 8itea9ul Pşi pierde autenti#itatea lui istori#J şi #apJtJ atri4utele 2Eroului5$ Luptele sale #u tur#ii sPnt asimilate luptei 2Eroului5 #u or1ele demoni#e$ Se or4eşte despre #onli#tul lui #u un rate' ine=istent' numai pentru #J Pn #ategoria Pn #are%L integra imagina1ia popularJ era pre9ent motiul 2ra1ii inami#i5$ Dl 3etru Caraman aratJ #um dintr%un episod istori# o iarnJ #umplitJ' men1ionatJ Pn #roni#a lui Leun#laius n%a mai rJmas aproape nimi#' totul iind asimilat #ategoriilor miti#e CriJ1%PmpJrat et#$ Ca sJ mai amintim Pn#J o data un do#ument pe #are l%am #itat de mai multe ori' Dieudonne de !o9on' al treilea Mare%Maestru al Caalerilor SPntului Ioan din R?odos' a rJmas #ele4ru prin aptul #J a omorPt 4alaurul din Malpasso.$ Aşa #um era ires#' prin1ul de !o9on a #JpJtat' Pn legendJ' atri4utele SPntului !?eorg?e Pn lupta #u monstrul$ Inutil sJ adJugJm #J lupta prin1ului de !o9on nu e men1ionatJ Pn do#umente şi #J de ea Pn#epe sJ se or4eas#J PntPi la aproape douJ sute de ani dupJ naşterea eroului$ Cu alte #uinte' prin simplul apt #J a ost #onsiderat erou& prin1ul de !o9on a ost integrat unei #ategorii' unui ar?etip' #are n%a mai 1inut seama de aptele sale autenti#e' istori#e' #i i%a #onerit o 4iograie miti#J& ori#e erou luptJ #u monstrul Hera#les' !?ilgameş et#$;$ SJ mai amintim #J Ale=andru #el Mare' Pn legendJ' luptJ #u monştri şi #autJ apa ie1ii şi a mor1ii' aşa #um a :% *
3$ Caraman'
24
56C47 4L704
#ut' 4unJoarJ' !?ilgameşX Ne mul1umim #u a#este #Pte%a e=emple' din #are se Pn1elege #J mentalitatea popularJ re1ine indiidualul Pn mJsura Pn #are a#esta este integrat unei #ategorii impersonaleQ #u alte #uinte' mJsura Pn #are Pşi pierde 2autenti#itatea5 lui istori#J şi deine ar?etip$ A#easta iind legea #are stJpPneşte produ#1ia ol#lori#J' se Pn1elege lesne de #e Pntre4area da#J' 4unJoarJ' #reatorii unei 4alade aPnd #a moti #entral Oerta 9idirii au primit prin transmisiune' dire#tJ sau indire#tJ' 2teoria5 #are e=pli#J şi Oustii#J Oerta 9idirii este o Pntre4are de un interes medio#ru$ Deoare#e' ie #J au primit prin transmisiune a#eastJ 2teorie5' ie #J n%au primit%o' #reatorii 4aladei' prin simplul apt #J #reau pe nielul ol#lori#' o gJseau de%a gata Pn 2materialul5 pe #are%L prelu#rau$ Mai pre#is' o des#opereau da#J n%o #unoşteau şi o redes#opereau da#J o uitaserJ' 2teoria5 iind dată Pn a#tul #rea1iei ol#lori#e aşa #um este datJ 2re9isten1a materialelor5 Pn #rea1ia plasti#J$ Eident' nu este or4a de#Pt de o analogieQ pentru #J Pn #rea1ia ol#lori#J se a#e sim1itJ 2re9isten1a materialelor5' Pnto#mai #a şi Pn #rea1ia #ulta$ Un eeniment istori# poate proo#a o anumitJ #rea1ie ol#lori#J' dar o prooa#J Pntru#Pt a#el eeniment istori# a #JpJtat o re9onan1J #are Pl integrea9J Pntr%o #ategorie
ar?etipalJ' adi#J Pn mJsura Pn #are Pn#etea9J de a mai i eeniment ireersi4il şi deine a#tuali9area unui moment repetaF4il la ininit$ #atastroJ istori#J deine Pn a#est #a9 un 2sPrşit al lumii5' un reormator deine un AntiF#rist' o PntPmplare se transormJ Pntr%un proer4$ De #e un#1ionea9J astel mentalitatea ol#lori#JX Un rJspuns proi9oriu ar i& pentru #J stru#tura ar?ai#J a a#estei mentalitJ1i a luat naştere su4 semnul ontologiei$ Spaima omului ar?ai# este irealul' nesemnii#atiul' moarteaQ C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
(.
setea Pntregii lui iin1e este realitatea ultimJ' ori#Pt ar i de triiale ormulele prin #are e indi#atJ a#eastJ realitate a4solutJ$ Nu e lo#ul ai#i sJ intrJm Pn dis#u1ia religiilor şi me% tai9i#ilor aşa%numite 2primitie5 am dedi#at o oluminoasJ lu#rare a#estor pro4leme' dar e sui#ient sJ e=aminJm #u aten1ie #eremonialul şi #redin1ele ar?ai#e pentru a edea #J su4 spaima de moarte' dorin1a de nemurire' iu4irea de ia1J' dramaturgia diinJ' eroti#a misti#J et#' et#$ reine' #u o monotonie e=asperantJ' a#elaşi moti& a i întreg şi real ntologia şi onti#ul sPnt uni#a 2o4sesie5 a omului ar?ai#$ De a#eea' #um spuneam la Pn#eputul a#estor #omentarii' tot #e a#e sau gPndeşte el este #opia unui prototip diin sau a unui gest #osmologi#$ De a#eea' prin ori#e a#e sau gPndeşte' el urmJreşte Pntotdeauna a#elaşi lu#ru& sJ parti#ipe la real& sJ se #entre9e Pn inima realitJ1ii$ De a#eea' lu#rurile n%au sens pentru el de#Pt Pn mJsura Pn #are Pn#etea9J de a mai i 2lu#ruri5' o4ie#te i9olate' ireale' eemere' şi dein em4leme sau e?i#ule ale prin#ipiilor metai9i#e$ asemenea stru#turJ mentalJ nu se poate interesa de#Pt de 2impersonal5' de 2ar?etip5' de #ategorie$ Pn ori#e se#tor ar un#1iona ea' nu alidea9J de#Pt #eea #e poate i omologat prin#ipiilor metai9i#e' #eea #e are un model şi parti#ipJ la o realitate ultimJ$ Cartea de a1J adu#e un mul1umitor numJr de e=emple pentru a nu mai i neoie de a le repeta ai#i$ Ne putem de#i rePntoar#e la #omentariul Legendei Meşterului Manole' JrJ a aea teamJ #J 2soli% #itJm5 do#umentele pe #are le men1ionJm mai Oos' #e%rPndu%le sJ ne spunJ mai mult de#Pt spun ele Pn #?ip ires# Şi nemiOlo#it$ Simplul apt #J ele sPnt #rea1ii ale omului ar?ai# G ie 4aladJ sau mit #osmogoni# G le #onerJ o ala4ilitate egalJ' din#olo de i#isitudinile 2istoriei5 lor$ C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
(,
BALADA MEŞTERULUI MANLE 8ariante 4al#ani#e rigineFa sud%dunareana a Baladei Meşterului Ma%nole' remar#atJ de do4es#u Pn#J din 0/,+ (Biserica de la Curtea de 7rgeş şi Legenda 5eşterului 5anole)& a ost deiniti demonstratJ de urt S#?laden4a#? Pn studiul sJu din 0/+*& 0ie aromunisce Ballade *on der 7rta/riicJe (?ares/erict des nstituts fur rumănisce Gprace& I' Leip9ig' pp$ ,+%L(0$ Trimitem pe #ititori la nota 4i4liograi#J pu4li#atJ la inele a#estui olum pentru lu#rJrile apJrute Pn ultimii #in#i9e#i de ani$ Un re9umat #omod al tipurilor sud%esti#e şi mag?iare' PmpreunJ #u o e=punere su##intJ a ipote9elor lui Arnaudo şi So relati la gene9a şi diu9area 4aladei Pn Bal#ani a dat dl Cara#ostea Pn studiul 5aterial sud-est-european şi formăromnească (6.F.6.& de#em4rie 0+*(' pp$ ;0+%;;;$ So' PmpreunJ #u al1i saan1i' admite identitatea ersiunilor arom:ne #u #ele neogre#eşti' Pndeose4i #u #ele din Epir$ Pn #eea #e prieşte ariantele da#o%rom:ne' So le #onsiderJ Pn raporturi oarte strPnse #u #ele 4ulgJreşti' deşi gJseşte #J #el pu1in douJ elemente nu se PnPlnes# de#Pt Pn #ele rom:neştiQ anume rugJ#iunile pe #are le adresea9J Manole lui Dumne9eu #a sJ Pmpiedi#e sosirea so1iei şi 94orul de I#ar al meşterului Cara#ostea' p$ ;(.' notJ$ Arnaudo' #are a dedi#at genealogiei 4aladei o oluminoasJ monograie' pare a se interesa Pn primul rPnd de ilia1ia ariantelorQ 2din tipul gre#es# deriJ 4aladele al4ane9e' 4ulgare şi arom:ne' din #el al4ane9 şi 4ulgar proine tipul sPr4es#Q #el rom:nes# ine de la 4ulgari' iar #el mag?iar de la rom:ni5' re9umJ dl Cara#ostea re9ultatele saantului 4ulgar p$ ;-)' notJ$ Nu putem Oude#a Pn #e mJsurJ ilia1ia a#easta e OustJ' dar dl Cara#ostea o4serJ pe 4una dreptate #J 2uneori Arnaudo or4eşte de poligene9J'
#eea #e inirma ilieraQ iar #Pnd #er#etea9J raspPndirea 4aladei Pn Bulgaria de nord' tre4uie sJ%i re#unoas#J redusa #ir#ula1ie to#mai Pn a#eastJ regiune slaa' #are ar tre4ui sJ repre9inte eriga diFntre nordul şi sudul DunJrii$ 2Da#J ar i sJ%L #redem pe So' nu 9ar9aagiii 4ulgari' #i meşterii arom:ni au Ou#at rolul prin#ipal Pn #rearea şi raspPndirea 4aladei atPt la noi' #Pt şi Pn sud%estul Europei$5 So aminteşte #J toate ersiunile rom:neşti au a#este douJ motie& 2a$ meşterii 9idari sPnt iin1e superioare$ Manole este o iin1J superioarJ genie #are are legJturi #u diinitateaQ 4$ 9idarii sPnt sili1i prin meşteşugul lor sJ%şi sa#rii#e amiliile' de ai#i soarta lor tragi#J$ Ela4orarea a#estei #on#ep1iuni nu se poate imagina de#Pt Pntr%un mediu de 9idari$ r' meseria de 9idar a ost e=er#itatJ Pn Bal#ani de #Jtre arom:nii #are se numeau go-ge. Anali9a lingisti#J a numelui eroului' 5anole& ne permite sa erii#Jm a#eastJ ipote9J5 So' #itat de Cara#ostea' p$ ;(.' notJ$ Pntr%adeJr' &gogii din Ma#edonia arom:neas#a erau atPt de mult identii#a1i #u meseria de 9idar' Pn#Pt pentru sPr4i şi al4ane9i #uPntul arom:n goga este totuna #u 9idar5 Cara#ostea' p$ ;(*$ Pn ori#e #a9' 4alada a#easta a aut o mare #ir#ula1ie Pn toate regiunile sud%esti#e' şi nu Pntotdeauna Pn a#elaşi sens$ D$ !a9daru regJseşte numele de Curtea Pntr%o ariantJ 4ulgarJ' #eea #e impli#J o tre#ere a ersiunilor rom:neşti peste DunJre$ Important e aptul #J' deşi Oerta 9idirii G aşa #um om edea mai Oos G este (/ 56C47 4L704
pretutindeni #unos#utJ' legendele #res#ute din amintirea a#estui ritual nu au ru#tii#at pe niel literar de#Pt Pn sud%es%tul european' din !re#ia şi pPnJ Pn Ungaria$ Numai ai#i şi%au #JpJtat ele o autonomie #are le%a PngJduit sa #ir#ule #a atare şi sJ%şi sporeas#J treptat #on1inutul epi# şi dramati#$ Sa tre#em a#um Pn reistJ 4aladele sud%esti#e' olosind materialele lui Sartori' Se4illot' ŞJineanu' rauss şi Cara%#ostea$ 8a i o e=punere #Pt se poate de sumarJ' pentru #a do#umentele 4al#ani#e au ost deseori pu4li#ate şi re9umate' iar #ititorul poate gJsi #Ptea indi#a1ii suplimentare Pn notele 4i4liograi#e$ 8ersiunile gre#eşti or4es# de un pod peste Arta' #are se dJrPmJ ne#ontenit Pn timpul nop1ii' Pntr%o ariantJ' se aude o#ea ar?ang?elilor' #are esteşte #J tre4uie 9idit 2un #opil al oamenilor5 pentru #a lu#rarea sJ poatJ dura$ Se apropie' diminea1a' so1ia meşterului' şi a#esta Pi spune #J i%a #J9ut inelul Pn temelii$
!rimm' 0eutsce 5;tologie& edi1ia a I8%a' t$ II' p$ +;,Q 3aulF Se4illot' Les tra*au, pu/lics et es mines dans es traditions et es su-perstitions de tous lespa;s& 3aris' 0/+*' pp$ +L%+(Q ŞJineanu' op. cit. ( Arnaudo' pp$ -/+ s$' #itat de Cara#ostea' pp$ ;(/%;(+$ C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4 (+
şi ii#J nu mai pot aea' so1ie da' poate gJses# una mai 4unJ5 Cara#ostea' p$ ;(+$ Se PntPlnes# şi ariante mai #rude' 4unJoarJ a#eea #uleasJ Pn Tra#ia' Pn #are meşterul' #Pnd so1ia #o4oarJ la temelii sJ%i #aute inelul' Pi spune&2Inelul eu mi%L port' dar tu nu mai ieşi de a#oloZ5 ariantJ din Her1egoina poesteşte #um la #lJdirea podului peste Mostar a ost 9iditJ o 1igan#J$ A#easta aea un #opil şi #eru meşterului sJ%i lase o #rJpJturJ sJ%L alJpte9e$ Meşterul reu9J PnsJ' şi de a#eea pPnJ la sPrşitul se#olului tre#ut al 7l7%lea G n. ed.) se prelingeau pi#Jturi prin #rJpJturile 9idJriei$ 2Se mai poesteşte #J meşterul' dupJ #e a terminat lu#rarea' şi%a J#ut aripi #a de pasJre şi a 94urat din PnJl1imea podului$5- 3i#Jturi de lapte #are se s#urg prin piatrJ sPnt #unos#ute şi Pn legenda #lJdirii oraşului Teşang din Bosnia şi a podului peste Struma din Bulgaria*$ Dintre ariantele 4ulgare' #ea mai lungJ poesteşte #um Meşterul Manole 9ideşte de 9e#e ani
o #etate JrJ s%o poatJ sPrşi$ Pn1elegPnd #J e neoie de o Oerta' meşterul #ere #a to1i sJ se lege prin OurJmPnt sJ 9ideas#J pe #ea dintPi neastJ #are a eni a doua 9i #u merinde$ El singur Pşi 1ine OurJmPntul' deşi Pşi PndeamnJ so1ia sJ Pnture nouJ sa#i de gnu' sJ%i du#J la moarJ' sa%şi spoias#J lo#uin1a -
3$F Se4illot' op. cit.& p$ +-Q 6e*ue des traditions populaires& 8II' p$ ;+0$ Pntr%o altJ ariantJ din Her1egoina' e or4a de un is pe #are Pl are meşterul #J podul nu se a stri#a da#J se or Oerti nouJ ra1iQ meşterul sa#rii#J' Pn lo#ul lor' nouJ #o#oşiQ RF Se4illot' i/id.& pp$ +-%+*$ C$ 3aulF Sartori' /er das Bauopfer& p$ 0,$ * rauss' MolJsglau/e und religioser Brauc der Giidsla*en& Miin%ster' 0/+)' pp$ 0./ s$Q 0as Bauopfer /ei de Giidsla*en& PnF 5it-teilungen der 7ntropologiscen
56C47 4L704
et#$ şi numai dupJ a#eea sJ inJ$ CPnd aOunge totuşi la #etate G pentru #J era o emeie ?arni#J şi temJtoare de 4Jr4at G' meşterul Pi spune #J a s#Jpat inelul de #JsJtorie Pn şan1ul temeliei$ DPndu%şi seama #J e 9iditJ de ie' emeia Pn#epe sJ plPngJ şi sJ 1ipe$ DupJ 9idire' meşterul nu mai are #uraOul sJ se Pntoar#J a#asJ sJ dea o#?i #u #opiii$ Balada se Pn#?eie astel& 2De a#eea' mJi rate' nu%i 4ine Ou%rJmPnt omul sJ a#J' pentru #J adesea' mJi rate' omul se PnşalJ5 Cara#ostea' pp$ ;-(%;--' #itPnd arianta :re*nen-sco& dupJ Arnaudo$ Pn alte ariante' inalul este #ererea so1iei sJ i se lase ne9idit sPnul' #a sJ%şi poatJ alJpta #opilul$ Dar sPnt şi ersiuni Pn #are emeia 4lestemJ podul sJ tremure sau Pşi 4lestemJ so1ul 2sJ n%ai4J parte de nimi#Z5 Cu drept #uPnt au ost #onsiderate ariantele sPr4eşti printre #apodoperele literaturii uniersale$ Pn#eputul 4aladei are' la e#inii sPr4i' o mJre1ie pe #are nu o PntPlnim Pn ersiunile 4ulgare şi gre#eşti$ Trei #rai #lJdes# de trei ani #etatea S#adarul' dar o 9PnJ le surpJ noaptea lu#rarea$ Le surpJ din oin1a ei' sau pentru #J era silitJX Deoare#e tot ea destJinuie ratelui #elui mare #J mun#a a i 9adarni#J atPta timp #Pt nu%iF or gJsi şi nu%iF or adu#e' #a sa ie 9idi1i Pn temelie' pe #ei doi ra1i gemeni' Stoian şi Stoiana$ Trei ani gemenii sPnt #Juta1i de #redin#iosul Dişi%mir' JrJ sJ%i gJseas#J$ Numele gemenilor' Stoian şi Stoiana' se alJ Pn legJturJ #u er4ul stoiati 2a sta5$ Dl Cara#ostea so#oteşte #J 2e un o#ol prea lung pentru a#est Oo# etimologi#$ El a#e mai mult impresia de ane#dotJ%g?i#itoare de#Pt de pregJtire pentru sum4rul #uprins al 4aladei5 p$ ;-+$ Nu PmpJrtJşim a#est pun#t de edere$ CJ#i nu e or4a de un Oo# etimologi# şi' ori#Pt de lung ar i o#olul' el nu deplasea9J delo# #entrul de greutate al 4aladei$ Cetatea S#adarul se dJrPmJ ne#ontenit pentru #J la temeliile ei C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
-0
nu au ost 9idite Oertele prin e=#elen1J' Oerta ar?etipalJ' am putea spune$ CJ#i ra1ii Stoian şi Stoiana parti#ipJ eident' prin magia numelui lor la statorni#ia a4soluta' la tot #eea #e stă Pn a#eastJ lume de alune#Jri şi #Jderi' la realitatea ultimJ$ Pna destJinuie #J ei' ar?etipul #on% stru#1iei sempiterne' ar asigura S#adarului o soliditate a4solutJ' şi numai atun#i #Pnd toate #er#etJrile rJmPn JrJ re9ultat #um era şi ires#' iind or4a de iin1e ar?etipale' adaugJ #J #etatea s%ar putea #lJdi 9idind Pn temeliile ei pe una dintreF so1iile meşterilor$ Cei trei prin1i se leagJ prin OurJmPnt sJ nu destJinuie so1iilor ?otJrPrea lor' dar numai #el mai tPnJr' !oi#o' se 1ine de #uPnt$ So1ia a#estuia plea#J' la remea prPn9ului' sJ adu#J de mPn#are' mPnatJ mai ales de teama #a nu #uma lumea sJ #leeteas#J J9Pnd%oF pe soa#ra ei 4JtrPnJ o4o%sindu%se #u merindele pPnJ la #etate$ datJ aOunsJ' Pn#epe sJ ie 9iditJ' JrJ #a sJ Pn1eleagJ #e se PntPmplJ #u ea$ Numai #Pnd 9idul Pi aOunge la piept Pşi dJ seama #J e ursitJ mor1ii' şi atun#i se roagJ sJ%i lase 2o mi#u1J ereastrJ la pieptu%mi de mamJ duioasJ5' #a sJ%şi poatJ alJpta #opilul' şi de asemeni se mai roagJ sJ i se lase o ereastrJ şi Pn dreptul o#?ilor$ 0eparte să-mi *ăd locuinţa =i cînd mi-or aduce copilul =i cînd mi l-or duce acasăPA
Pn sPrşit' Pn ersiunea mag?iarJ' e or4a de #etatea Dea' la #are lu#rea9J 9adarni# doispre9e#e meşteri$ Wertirea pri% .
!$ Dem$T?eodores#u' Noezii populare& pp$ *,) s$Q Cara#ostea' QN- cit.& pp$ ;-, s$Q rauss' MolJsglau/e& pp$ 0;0 s$Q S#?>en#' 5;tologie der Gla*en& p$ 0(' #itat de RF Sartori' op. cit.& p$ 0,$
56C47 4L704 O
C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
--
mei so1ii #are a eni a doua 9i de diminea1J #u mPn#are este ?otJrPtJ de meşterul elemenF$ Nu interine ni#i o destJinuire supraireas#J du?' 9PnJ' is' şi ni#i nu asistJm la OurJmPntul solemn al meşterilor$ CPnd apare so1ia meşterului elemenF' a#esta se roagJ lui Dumne9eu sJ%i s#oatJ iare Pn drum şi sJ stPrneas#J un uragan$ Iar #Pnd emeia aOunge la şantier' e Pnştiin1atJ de meşter de soarta #e i%a ost ?JrJ9itJ$ 2PntPmplJ%se #e tre4uie' da#J ia1a #u mine 1i%a deenit o poarJ5' spune so1ia$ Copilul' #are e de a1J' Pn#epe a plPnge' şi atun#i ea Pl mPngPie' spunPndu%i #a mai sPnt #opii 4uni #are Pl or legJna şi pJsJri #are Pi or #Pnta$ Motiul a#esta al #opilului #are deine oran Pl regJsim Pn oarte multe ariante rom:neşti şi sud% esti#e' şi asupra lui om reeni' #J#i e 4ogat Pn semnii#a1ii$ 2ranul e Pnestit' Pn #rea1iile ol#lori#e' #u atri4utele 9eului' şi destinul lui tragi# #ondi1ionea9J o#a1ia eroi#J de mai tPr9iu$5 3J#at #J a#eastJ pateti#J mPngPiere a prun#ului de #Jtre mama OertitJ este urmatJ de amJnuntul realist #J meşterul nu mai poate dormi de plPnsul #opilului$
Cara#ostea' pp$ ;0* s$Q Arnaudo' pp$ *0- s$Q 'ou*elle re-*ue de Rongrie& 0+-;$
re sPnt s#?emati#e şi realiste lipsa elementului ira1ional G 9PnJ' du?' isQ a4sen1a dramei meşteruluiQ plPnsul #opilului$
orientarea Pn materialele atPt de dierse pe #are le olosim' am segmentat anali9a noastrJ şi am grupat do#umentele #er#etate Pn elurite ru4ri#i& ritualuriF de #onstru#1ie' rolul #opilului' alegerea lo#ului' sa#rii#iile de su4stituire et#$ Nu Pntotdeauna do#umentele a#estea au ost raportate la s#?ema 4ine #unos#utJ a 4aladelor sud%esti#e' #i ele au ost interpretate Pn ele PnseFle' pentru semnii#a1ia lor originarJ şi autonomJ' so#otind #J #ea mai nimeritJ introdu#ere Pn metai9i#a ar?ai#J impli#atJ Pn Meşterul Manole este totuşi amiliari9area #u sensul şi re#en1a a#estor o4i#eiuri populare$ LE!ENDE ŞI RITUALURIF DE CNSTRUCIE Elementele undamentale ale Baladei Meşterului Manole se regJses# şi Pn alte arii ol#lori#e$ Pntr%o legendJ estonianJ' se poesteşte #J' atun#i #Pnd se #onstruia #ea din%tPi 4iseri#J Pn 3olde' o tPnJrJ atJ a isat #J lu#rul nu a Pnainta pPnJ #Pnd o e#ioarJ nu a i 9iditJ de ie şi #?iar ea se oeri sJ ie OertitJ0$ legendJ u#raineanJ amintitJ de dl Cio4anu pp$ 0)%L0 porneşte' de asemenea' de la 9JdJrni#irea #onstru#1iei unei 4iseri#i' iind #ontaminatJ PnsJ #u alte motie lupta diFntre Dumne9eu şi diaol' iirea tutunului din sPngele diaolului et#$ Lemnele adunate Pn timpul 9ilei pentru ridi#area 4iseri#ii sPnt PmprJştiate noaptea de diaol$ Numai dupJ #e #JlugJrul' #u aOutorul lui Dumne9eu' des#PntJ pe diaol şi Pl sileşte sJ #are lemnele' poate ridi#a 4iseri#aQ şi numai dupJ #e' tot #u aOutorul lui Dumne9eu' Pl strPnge pe diaol Pntr%un steOar pPnJ Pi 1Pşneşte sPngele' #lJdirea poate dura($ Motiul 4iseri% 0
W$ Hurt' Beitrăge zur Ienntniss d. estniscer Gagen& p$ .' #itat de RF Sartori' op. cit.& p$ 0-$ 8aleriu Şt$ Cio4anu' ?ertfa zidirii la ucraineni şi ruşi& C?işi%nJu' 0+-)' pp$ 0)%LL Din stropii a#eştia de sPnge' rJsare tutunul [[ aşa #um #im4rul s%a iit din sPngele #ori4an1ilor' ioletele din sPngele lui Attis' ier4urile rJOitoreşti din #el al lui 3rometeu et#Q # % studiul nostru er/urile de su/ Cruce...& p$ / e=tras din 6. F. 6.& noiem4rie 0+-+$ Pn legenda a#easta' sPnt ameste#ate #el pu1in patru (
-; 56C47 4L704
#ii #are se dJrPmJ Pnainte de a i se Oerti o JpturJ ome% I neas#J Pl PntPlnim şi Pn S#o1ia$ SPntul Colum4an se trudea 9adarni# sa ridi#e o #atedralJ la Iona' dar 9idurile se prJJleau ne#ontenit$ Cerul Pl esteşte #J lu#rarea nu se a putea desJPrşi de#Pt PnmormPntPndu%se de ie o iin% Z 1J omeneas#J' şi astel este 9idit Pn temelia #atedralei ran' toarJşul sPntului -$ SPnt mai numeroase legendele Pn legJturJ #u Oertele umane ne#esare #onstru#1iei podurilor' ortJre1elor' #astelelor' oraşelor$ Se4illot' dupJ #e reprodu#e do#umentarea 4al#ani#J podul Arta' #el de peste Mostar' Pn Her1egoina et#' aminteşte mai multe legende o##identale legate de Oertele aduse #Ptora poduri #ele4re$ Su4 podul din Rosporden L> 57'L4 -,
legendJ din Loire%Inerieure' temeliile lui 3ont d\s ar i ost aşe9ate pe oasele nJJlitorilor 4irui1i Pntr%o mare 4JtJlie*$ NenumJrate ortJre1e' de asemenea' au ost 9idite peste trupurile ii ale Oertelor omeneşti$ Nennius poesteşte Pn a sa Ristoria Brit[t]onum& #apF$ 0/ #um regele !uort?igirnus' oind sJ%şi #onstruias#J ortJrea1a Dinas Emris din ara !alilor' nu i94uteşte' pentru #J materialele dispar a doua 9i$ CPnd lu#rul se repetJ pentru a treia oarJ'
Pntrea4J drui9ii prin #e miOlo# ar putea du#e la 4un sPrşit #onstru#1ia$ I se rJspunde& sJ sa#rii#e un #opil JrJ pJrin1i oranX naştere mira#uloasJX$ Cer#etat de drui9i #a sJ lJmureas#J #e #au9J 9JdJrni#ea #onstru#1ia' #opilul le #ere sJ sape Pntr%un anumit lo# şi gJses# a#olo douJ ase #u apJ' doi şerpi' unul al4 şi #elJlalt roşu et#$ . 8om reeni PndatJ asupra motiului 2#opilului5 Pn legJturJ #u riturile de #onstru#1ie$ Alte #redin1e or4es# de Oertele #are au ost 9idite la temelia monumentelor pu4li#e' turnurilor sau oraşelor$ DJ%rPmPndu%se o parte dintreF 9idurile #etJ1ii Bremen' s%a gJ% *
3aul Se4illot' Les tra*au, pu/lics et es mines dans es traditions et les superstitions de tous les pa;s& 3aris' 0/+*' pp$ /.%L() spe#$ pp$ +*'+.'+;Q 3$ Se4illot' LefolJlore de France& oi$ I8' 3aris' 0+),' 33% /+%++' 2Les rites de la #onstru#tion5$ Sa#rii#ii aduse podului' Pn #redin1ele ruso%si4eriene' Gi/erian FolJ-:ales& Londra' 0+-,' pp$ *0(%*0-' *-(%*-* et#$ . !$ L$ !omme' 4tnolog; in FolJlore& Londra' 0/+(' pp$ ;0 s$Q A$ H$ rappe' >n episode de l Ristoria Brit[t]onum& PnF 6e*ue cel-tiDue& 0+(*' pp$ 0/L%L//$ rappe #itea9J o ersiune germanJ A$ u?n Şi Y$ S#?>art9' 'orddeutsce Gagen& Leip9ig' 0/*/' p$ ();& 2Der Merse4urger Dom5' Pn #are e or4a de o 4roas#J 1estoasJ #are Pm%3\edi#J sJ se ridi#e #atedrala$ Despre animalele su4terane şi un#1ia lor Pn ritualuriFle de #onstru#1ie' e9i mai Oos$
-/ 56C47 4L704
sit s#?eletul unui #opil ;$ La intrarea mPnJstirii Maul4ronn' s%a de9gropat s#?eletul unui om 9idit' şi se mai #unos# des#operiri asemJnJtoare,$ Noul 9id al Nogorodului' dupJ o legendJ re9umatJ de dl Cio4anu pp$ 0. s$' s%a ridi#at PngropPndu%se la temelii o emeie PnsJr#inatJ$ DouJ legende spaniole G una a pun1ii din Toledo şi alta a palatului din Madrid G re9umate de dl 3opes#u%Telega pJstrea9J amintirea Oertei 9idirii$ 3untea din Toledo a ost a doua orJ #onstruitJ' de astJ datJ Pn #?ip traini#' 9idindu%se Pn temelii eigia ar?ite#tului/$ In rient' s%au re#oltat nenumJrate tradi1ii de a#est el$ Nu e monument de seamJ #are sa nu ai4J' Pn realitate sau Pn legendJ' Oerta lui ie PngropatJ Pn temelii$ CPnd se ridi#a podul de piatrJ la poarta orientalJ a S?ang?aiului' ar?ite#tul' J9Pnd #J nu poate Pn#epe #onstru#1ia' JgJdui 9ei1ei Cerului #apetele a douJ sute de #opii da#J pietrele or putea i aşe9ate aşa #um tre4uie$ ei1a a rJspuns #J nu #ere ia1a #opiilor' dar #J or i atinşi de Jrsat$ Aşa s%a şi PntPmplat' şi OumJtate au murit +$ Pn Siam' se PngroapJ oameni su4 un turn nou #lJdit0)$ Pn MandalaK' i#timele sPnt Pngropate la temelia palatului regal' su4 tron şi su4 turn00$ Pn Waponia' la o ;
E$F Yestermar#' op. cit.& p$ *;($ Al$ 3opes#u%Telega' 7semănări şi analogii în folclorul romn şi i/eric& Craioa 0+(,' pp$ 0('0*$ Legendele sPnt #unos#ute Pn 3ortugalia$ / 3$F Sartori' op. cit& p$ +$ + 3$F Se4illot' Les tra*au, pu/lics...& p$ +/$ Tradi1ia a#easta e #ontaminatJ PnsJ de o temJ ol#lori#J re#entJ Pn aria orientalJ& 9ei1a Jrsatului şi sa#rii#iile su4stituite de #opii$ 0) R$ Andree' 4tnograpisce Narallelen und Mergleice& oi$ I' Stuttgart' 0/,/' p$ (0$ 00 3aul Sartori' /er das Bauopfer& PnF Eeitscrift fiir 4tnolo-gie& 777' 0/+/' pp$ L%.*' p$ ;' #itPnd Bastian' 0ie MolJer des ost-licen 7siens& II' p$ +0$ C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4 -+ ,
mare #lJdire se alJ un s#la #a undament' omorPt de pietrele #ele mari 0($ Pn 3enOa4' la ortul Sialot era un 4astion #are se prJJlea ne#ontenit' şi n%a putut i ridi#at de#Pt dupJ #e' urmPndu%se satul unei pre9i#Jtoare' s%a Oertit #opilul unei Jdue0-$ A#eleaşi #redin1e le PntPlnim şi Pn Ameri#a$ Templul lui C?i4#?as şi Sagamo9o stJ numai pentru #J la temeliile lui s%au Pngropat oameni de ii0*$ Pn #lJdirea marelui templu me=i#an al lui Huit9ilopo#?tli s%au sa#rii#at pri9onieri0.$ De altel' dupJ spusa lui Claigero' rJ94oaiele e#?ilor me=i#ani aeau #a s#op prin#ipal #apturarea de pri9onieri destina1i sa#rii#iilor 0;$ A#eleaşi sa#rii#ii umane la #onstru#1ii le regJsim Pn 3oline9ia 0,' Pn Ari#a0/$ Anti#?itatea #unoaşte sa#rii#iile la #onstru#1ii$ raşele eni#iene 0+' #Pt şi templele sau #asele din Canaan şi 3alestina' se Pntemeia9J pe i#time Pngropate de ii ()$ A#e% 0(
6e*ue des traditions populaires& 8III' p$ *.*Q 3$F Sartori' op. cit.& p$ ;$ E$ TKlor' Nrimiti*e Culture& edi1ie nouJ' Londra' 0+)-' oi$ I' p$ 0),$
0-
0*
3$F Sartori' op. cit.& p$ ;' #itPnd Yait9' 7ntropologie& I8' -;($ /id.& pp$ ;%,$ 0; E$F Yestermar#' op. cit.& I' p$ *;, edi1ia ran#e9J' p$ *,0$ 0, 3F Sartori' op. cit& p$ ,Q Borneo' R$ Andree' op. cit& p$ ((Q 3errK' :e Cildren ofte Gun& edi1ia a H%a' Londra' 0+(-' pp$ ((+' (--Q MJrile de Sud' R$F Andree' op. cit.& p$ ((Q #eania' 6e*[ue des] trad[itions] pop[ulaires]& 8I' 0,($ 0/ R$ Andree' p$ ()Q 6e*[ue des] trad[itions] populaires& t$ 77' 3%*,)Q 8II' p$ ;+0$ 0+ 3F Sartori' op. cit& p$ ,' #itPnd Lie4re#?t' Eur MolJsJunde& 33% (/, s$ Ad$ Lods' srael& des origines au milieu du M e siecle 3aris' pp$ H- S % g D?orme' Le*olution religieuse dsrael& I' 0.
40
56C47 4L704
leaşi o4i#eiuri la Roma(0$ DupJ Malalas' Ale=andru ar i #lJdit Ale=andria Oertind o atJ pe #are o numise Ma#edoniaQ Augustus' la Anipa' ar i Oertit%oF pe e#ioara !re%goriaQ Ti4erius' la marele teatru din Antio?ia' pe Antigona et#$(($ In Egipt' se Pngropau s#lai Pn #lJdiri(-$ India mo% ] dernJ (* a pJstrat tradi1ia Oertei umane' indispensa4ilJ #on% I stru#1iei' #are se Pn#adrea9J Pntr%un Pntreg sistem geometri# şi #osmologi# asupra #Jruia om reeni de mai multe F ori Pn paginile de a1J$ Pntr%una dintreF legendele ie1i% 0 lor anterioare ale lui Budd?a (?ataJa& nr$ */0Q edi1ia pali' oi$ I8' p$ (*;' se spune& 2 mare poartJ (d*ara) e stJpP% nitJ şi pJ9itJ de du?uri (de*ata2 lit$ 9eitate lo#alJ$ Un 4ra?man$$$ tre4uie sJ ie omorPt' trupul şi sPngele tre4uie oeriteF #a orandJ (/ali)& şi trupul aşe9at dedesu4t' iar poarta ridi#atJ deasupra lui$5 Tradi1ia a#easta e ar?ai#J şi pro4a4il #ontaminatJ de ritualuriFle popula1iilor anariene #$ sa#rii#iul 4ra?manului' pentru #J nenumJrate alte te=te indiene ne or4es# de interdi#1ia de a sa#rii#a oameni ii(.$ Bru=elles' 0+-,' p$ (0(Q L> 57'L4 *0
Bra?manismul a ela4orat de altel un ast sistem de su4stituiri ale sa#rii#iului' #are au dus nu numai la Pntre4uin1area eigiilor sau igurilor din #o#J Pn lo# de ietJ1ile rituale' dar au #ulminat Pn te?ni#ile as#eti#o%misti#e de 2interiori9are a sa#rii#iului5(;$ A#easta nu PnseamnJ PnsJ #J #redin1a Pn ne#esitatea sa#rii#iului uman n%a aut lo# şi Pn sistemul #osmologi# şi ritual al indo%arienilor$ Ea se e=pli#J' aşa #um om edea' prin a#eeaşi strJe#?e teorie a #rea% 1iei şi a repeti1iei a#telor primordiale$
C$ #artea noastrJ Hoga& pp$ 0)0 s$
MARTEA CELUI DINT^I
Elementul dramati# al Legendei Meşterului Manole G 9idirea propriei sale so1ii G Pl regJsim' e drept' sporadi# şi #u o s#J9utJ intensitate #a sJ nu mai or4im de aloarea poeti#J' şi Pn alte regiuni$ Meşterul din Yinne4urg Pşi #lJdeşte Pn 9id propria sa ii#a0$ Sartori aminteşte şi o legendJ #?ine9J ($ MaOoritatea legendelor' dupJ #um se ştie' se PntPlnes# PnsJ Pn sud%estul Europei$ Pn #eea #e prieşte #elJlalt amJnunt al 4aladei rom:neşti G pedepsirea meşterului de #Jtre domn' pentru #J s%a lJudat #J e Pn stare sJ ridi#e o mPnJstire mult mai rumoasJ G' Pl PntPlnim Pn legenda #aalerului de U#?ten?agen' #are%lF amenin1J de la Pn#eput pe meşter #J%L a 9idi da#J nu a a#e #el mai rumos #astel #e%i stJ Pn putin1J$ DupJ #e meşterul Pi sPr% F Prşeste #ir#ulPnd' Pnto#mai #um spores# si se Pnrumuse1ea9J şeşte #astelul din Neuen?agen' Pl Pntrea4J da#J nu l%ar i _ ersurile populare tre#Pnd din gurJ Pn gurJQ ori#ine are #?e putut a#e mai rumos$ 3e OumJtate Pn glumJ' meşterul rJspunde airmati' şi atun#i' 1inPndu%se de #uPnt' #aalerul Pl 9ideşte de iu-$ Dl 3opes#u%Telega aminteşte legenda palatului din Madrid' #are #uprinde şi ea un inal tragi# al meşteruluiQ de teamJ #a nu #uma sJ mai #onstruias#J #ea asemJnJtor' regele dJ ordin sJ ie or4it' sJ i se taie 4ra1ele şi lim4a' dar Pl 1ine lPngJ el Pn palat şi%L adu#e la 0
S#?mit9' 4ifelsagen& pp$ 0)0 s$Q 3$F Sartori' op. cit.& p$ 0,$ 3$F Sartori' op. cit.& p$ 0,$ A$F u?n şi Y$F S#?>art9' 'orddeutsce Gagen& p$ ,,$ (
C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
*-
masJ' unde Pi dau sluOitorii de mPn#are' pentru #J nu poate apu#a nimi# *$ Pn do#umentul spaniol PnsJ' tragedia meşterului nu se datoreşte orgoliului sJu' #i temerilor regelui$ Dar şi Pn alte tradi1ii se pJstrea9J' su4 o ormJ alteratJ' motiul Oertirii #elui #are 9ideşte$ Credin1a #J meşterul moare PndatJ #e terminJ lu#rarea e destul de rJspPnditJ .$ Pn 3olonia' #el #are #lJdeşte #ea se teme sJ sPrşeas#J' şi de a#eea lasJ Pntotdeauna o mi#J #rJpJturJ' #a sJ nu se poatJ spune #a lu#rul e desJPrşit$ CJ#i dupJ #e o #onstru#1ie e gata' meşterul nu trJieşte un an ;$ Ca ori#e #redin1J ol#lori#J modernJ' şi a#easta poate aea mai multe Pn1elesuri şi mai multe e=pli#a1ii$ Cea mai #omunJ ar i #J meşterul tre4uie sJ moarJ' el iind #el dintPi #are intrJ prin simplul apt #J e acolo) Pntr%o #lJdire a4ia terminatJ$ Dar regJsim totdeauna ai#i teama omului de lu#rul mPinilor sale' pe #are nu se #ade sJ%L a#J desJPrşit' pentru #J desJPrşit nu poate #rea de#Pt Dumne9eu$ 4ie#tele de artJ popularJ rom:neas#J' 4unJoarJ' nu sPnt ni#iodatJ terminate2 li se poate adJuga un nou ornament' pot i #ompletate' rei9uite' desJPrşite$ Un o4ie#t de artJ se desJ% marea le poate desaPrşi$ A#est Pn1eles al o4i#eiului de a nu termina #onstru#1ia de ri#a mor1ii Pnainte de un an nu e=#lude de altel pe #el dintPi' men1ionat mai sus$ Teama de desJPrşire poate sJ ie o ormJ a temerii de moarte$ 3entru #J no1iunea de #rea% *
3opes#u%FTelega' p$ 0*' #itPnd pe Eugenio de laaria K Huar%te' 4l FolJlore de 5adrid& Madrid' 0//*' pp$ .,% .+$ . 3F Sartori' op. cit.& p$ 0;$ ; =auss' 0as Bauopfer /ei den Gud-Gla*en& PnF 5itt[eilun-] der [7nt@p+ologiscen
1ie este legatJ' Pn uniersul mental popular' de no1iunea de Oerta şi de moarte$ mul nu poate #rea nimi# desă*îrşit 9 de#Pt #u pre1ul ie1ii sale$ Numai Dumne9eu poate #rea JrJ sJ%şi sJrJ#eas#J sau sJ%şi diminue9e iin1a$ mul iind JpturJ' iind el Pnsuşi #reat' este steril atPta timp #Pt nu%şi Pnsule1eşte #rea1ia mPinilor sale #u Oertirea sa sau a aproa%!elui" De a#eea' un lu#ru nou J#ut este primeOdiosQ este o ormJ a mor1ii' este #ea #are Pn#J nu trJieşte şi nu a putea trJi de#Pt a4sor4indu%şi un sulet G al primei iin1e #are intrJ Pn #onta#t #u el$ Numai dupJ #e a ost 2#unos#ut5' adi#J Pnsule1it de #inea' el deine inoensiQ tre#e Pn rPndul lu#rJrilor ii sau' Pn ori#e #a9' Pn#etea9J de a mai i o ormJ a mor1ii$ De a#eea' PntPlnim #redin1a #J #ine stJpPneşte lo#ul pe #are se #lJdeşte o #asJ moareQ astel a murit' spune tradi1ia' stJpPnul pJmPntului pe #are s%a ridi#at Mos#oa,$ Tot aşa' moare #urPnd #el #are intrJ PntPi Pntr%o #asJ nouJ sau tre#e #el dintPi pe un pod nou #lJdit/$ Unele #redin1e
mai eoluate spun #J' da#J omul nu moare #urPnd' #el pu1in se a4at asupra lui o serie de nenoro#iri+$ De a#eea' Pn Rusia' #Pnd o amilie se muta Pntr%o #asJ nouJ' #el mai 4atrPn pJ% trunde #el dintPi0)$ Pn anumite regiuni din 3a#ii#' Pnainte de a intra Pntr%o #asJ nouJ' se a9Prle PnJuntru orande sau preotul pJtrunde şi rosteşte rugJ#iuni00$ In Borneo' ,
#R$ %artori, op. cit, p$ 0*$ /id.& p$ 0.Q E$F Yestermar#' op. cit.& oi$ I' pp$ *;0 s$Q RF Se4illot' :ra*au,pu/lics...& p$ 00( !re#ia$ + E$F Yestermar#' op. cit.& p$ *;0 Europa nordi#J$ 0) Ralston' Gongs ofte 6ussian Neople& Londra' 0/,(' p$ 0(;Q E$F Yestermar#' op. cit& p$ *;0Q rauss' op. cit.& /
p$ (0 slai de sud$ 00 E$F Yestermar#' op. cit.& I' pp$ *;)%*;0 3apua' insulele San%d>i#?$ C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4 *.
#Pnd un rege sau un mare şe lua Pn stJpPnire o #asJ nouJ' se omora un om şi' #u sPngele lui' se stropeauF stPlpii şi temeliile0($ Cel dintîi pe care îl aduce soarta e menit să moară& aşa #um poesteşte legenda oraşului Teşang din Bosnia' a podului peste Struma Pn Bulgaria' a #elui peste Mostar Pn Her%1egoina' a turnului din CetinOFe Pn Muntenegru' a podului Arta din Epir et#$ Pn ariantele sud%est% europene' amintite Pn paragraul -' ine #?iar so1ia meşterului$ Elementul a#esta dramati# redes#operJ' am spune' sensul metai9i# al mitului #rea1iei' Pn #are e pre9entJ Oerta de sine$ Balada sud%dunJreanJ' şi Pndeose4i #ea rom:neas#J' adPn#eş%te Pn1elesul legendei' redes#operind sau rePntor#Pndu%se la i9orul #are i%a dat naştere$ CJ#i' Pn #a9ul Meşterului Ma% nole' so1ia nu e osPnditJ sa ie OertitJ$ ri#ine s%ar i apropiat Pn a#ea diminea1J de 9idJrie tre4uia sJ ie sa#rii#at$ A#esta era o4i#eiul Pn oarte multe lo#uri$ Dar era un o4i#ei G şi' Pn urma lui' o oarte lungJ istorie G' #J#i e pro4a4il #J se sa#rii#au mai degra4J strJini' sau' Pn ori#e #a9' persoane diFn aara #orpora1iei 9iditorilor$ Pn mit PnsJ' Pn a#el mit #are pre#edJF şi rJmPne totuşi ne#ontenit #ontemporan istoriei' Oerta #rea1iei nu era PntPmplJtoare$ Pn #rea1ie' era diinitatea #are se sa#rii#a pe sine G şi' Pn alte episoade 2#reaturale5 din miturile omenirii' se sa#rii#a' de asemenea' iin1a #ea mai dragJ' #ea mai apropiatJQ un alt el de a ormula Oertirea de sine$ Legenda Meşterului Manole a redes#operit a#est sens strJe#?i' metai9i#' şi de ai#i patosul ei şi neistoita ei polialen1J' #are PngJduie #ele mai elurite interpretJri artisti#e$ Redes#operirea a#easta' ireşte' nu a ost diale#ti#J' ni#i oluntarJ$ AmJnun% 0(
E$F Yestermar#' op. cit.& I' p$ *;($
56C47 4L704
tul' de altel' e departe de a aea reo importan1J$ Important e numai aptul #J e=perien1a dramati#J rom:neas#J s%a reali9at pe anumite nieluri sau la anumite adPn#imi Pn #are reelarea strJe#?iului mit era de la sine Pn1eleasJ$ SJ nu uitJm 4unJoarJ #J oarte multe sim4oluri şi mituri tradi1ionale au ost 2redes#operite5' prin simplul a#t al #rea1iei artisti#e' de nenumJra1i s#riitori şi artişti$ Cum lu#rurile a#estea nu dispar de#Pt pentru #eea #e e mai superi#ial Pn noi' e de aOuns #a #inea sJ trJias#J pround sau sJ #ontem%ple9e Pn #onormitate #u normele' #a ele sJ se reele9e Pn puritatea lor primordialJ$ 2C3ILUL5 ŞI 2R
de 4unJoie sau mJ#ar sJ ie pJ#JlitJ Pn aşa el' Pn#Pt sJ nu se sperie şi sJ nu re9iste& nefle/ilis ostia immoletur 2sJ nu ie adusJ OertJ #are sJ te a#J sJ plPngi5G n. ed.) G şi nu Pn1elegea prea 4ine #e se PntPmplJ #u el$ Numai #Pnd 9idul Pi 3$F Sartori' op. cit& p$ 0)$
L aOunse la umJr se rugJ sJ i se lase o mi#J #rJpJturJ$ Miş#at pPnJ la la#rimi' maistorul reu9J sJ #ontinue' şi prin1ul porun#i #alei sa%i ia lo#ul$ Dar ni#i a#esta nu au #uraOul sJ du#J la sPrşit Oertirea$ Atun#i' se oeri u#eni#ul s%o a#J' şi se apu#J s%o 9ideas#J$ PndatJ #e se PnJl1J 9idul' #opilul strigJ& 2Mama' Pn#J te JdZ5 DupJ a#eea' se ridi#J Pn Prul pi#ioarelor şi strigJ din nou& 2MamJ' Pn #urPnd n%am sJ te mai JdZ5 Iar #Pnd u#eni#ul puse ultima piatrJ' se au9i& 2MamJ' a#um nu te mai Jd delo#Z5 Legenda adaugJ #J ni#i u#eni#ul' ni#i mama JrJ inimJ n%au trJit destul #a sJ se 4u#ure de rJsplata do4PnditJ ($ 8ariante ale a#estei legende au ost #ulese Pn Har9' Ba% I aria' Hannoer' !ottingen' Me#le4urg' lden4urg-$ Pn 0 lden4urg' #Pnd se #onstruia un 9id de apJrare' lu#rarea nu putea #ontinua' şi atun#i meşterii au ost neoi1i sJ #umpere un #opil surdo%mut de la mai#J%sa şi sJ%L 9ideas% O #J de iu *$ Legenda se PntPlneşte şi Pn #oninii e=traeu%ropene$ Un prin1 georgian Pşi #onstruia 9idul de apJrare al #astelului' dar tot #e se #lJdea 9iua se dJrPma noaptea$ 3reotul persan #?emat sJ lJmureas#J neo4işnuita Pn%tPmplare de#larJ #J lu#rarea nu a putea Pnainta de#Pt da#J uni#ul #opil al unei Jdue a i Pngropat dedesu4t .$ In Z (
Lud>ig Yu#e' Gagen der mittleren Kerra& Eisena#?' 0+(0' p$ (+Q L$ Be#?stein' :iiringer Gagen/uc& Yien% Leip9ig' 0/+.' oi$ I' p$ (;)Q #$ A$ H$ rappe' Balor @it te 4*il 4;e& Colum4ia UniOer% sitKF' 0+(,' pp$ 0;.%L;;$ H$ 3ro?ie' Gagen des /er-Rarzes& Leip9ig' 0/.+' p$ /Q ig Sta#ergan' 7/erglau/e und Gagen aus dem Rerzogtum lden/urg& lden4urg' 0+)+' oi$ I' p$ 0(,Q rappe' op. cit& p$ 0;/$ . A$ $ Ha=t?ausen' :ransJaucasia& Leip9ig' 0/.;' oi$ II' p$ 0-;$ C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4 *+
legendele iudai#e' se poesteşte de un rege #are' oind sJ #lJdeas#J un oraş' a ales un lo# pe #are astrologii l%au so#otit nimerit' dar numai #u #ondi1ia #a un #opil' adus de 4unJoie de mama lui' sJ ie 9idit la temelie;$ Pn sPrşit' tre4uie sJ amintim şi arianta din Ristoria Brit[t]onum& men1ionatJ Pn ` *$ Temele a#estor legende pot i astel #lasii#ate& a #opilul' de o4i#ei surdo%mut sau mai mi# de un an' or4eşte #Pnd e adus la lo#ul sa#rii#iului SRistoria Brit[t]onum2 T?uringia' dar inima mamei e de piatra T?uringiaQ 4 #opilul tre4uie sJ inJ de 4unJoie' #umpJrat de la pJrin1i' Pndeose4i de la mamJQ rareori Pn a#este legende germane maistorul Pşi Oerteşte propriul lui #opil' pe #are%L inde şi%L 9ideşte #u mPna lui ariantJ T?uringia,$ Sartori' #are a adunat printre #ei dintPi o 4ogatJ 4i4liograie a a#estor douJ motie/' airmJ #J 2spiritele5 #opiilor sPnt mai puterni#e şi mai ei#iente' şi de a#eea pa9a noilor #onstru#1ii li se Pn#redin1ea9J lor +$ Aminteşte #J la germani suletul era #on#eput' poate Pn#J din timpul pJgP% nismului' #a un Iindgestalt& iar du?urile #aselor se PnJ1işau su4 orma unor #opii 0)$
M$ !aster' :e 4,emple of te 6a//is& Londra%Leip9ig' 0+(*' 33% 0;+ s$ Yit9s#?el' Gagen aus :iiringen& p$ +.$ / Copii eni1i de 4unJoie' p$ 00Q #opii mi#i' de o OumJtate de an] 3% 0(Q se dJ #ea dul#e sau mPn#are #a sJ ie 4ine dispuşi' p$ nota *Q ultimele #uinte ale #opilului Oertit' p$ 0-$ ,
+
3%F Sartori' op. cit.& p$ -.$ /id.& p$ -.1 #itind E$ H$ MeKer'
al1i etnograi' anume #J sa#rii#iile a#estea aeau #a s#op O #rearea unui spirit prote#tor al #lJdirii$ CJ#i' Pntr%adeJr' regJsim ar?etipul 2#opilului5 nu numai Pn mituri şi legen% O de' dar şi Pn al#?imie' Pn gno9J' Pn supersti1ii' el reapJrPnd' aşa #um remar#J Wung Pntr%un studiu re#ent 00' Pn anumite i9iuni neuroti#e' ise et#$ 3re9en1a unui #opil sa#rii#at la o #onstru#1ie are' aşadar' impli#a1ii mult mai adPn#i şi mai aste$ Copilul e un sim4ol e#umeni# al Pn#eputurilor' al lu#rului nou' al ie1ii totale' al eenimentelor e=#ep1ionale' al trJini#iei' al eternitJ1ii$ Misiunea de pa9ni# şi prote#tor I al #lJdirii' da#J #uma se PntPlneşte Pn anumite PmpreOu% 0 rJri' nu este de#Pt o degradare a unei #on#ep1ii ar?ai#e& I Pnsule1irea #onstru#1iei se a#e su4 semnul miti# al 2#opilului5 #a sJ asigure operei nu numai durata& #i şi pereni- O tatea. SJ reamintim #J şi Pn legendele 4al#ani#e' pre#um \ şi Pn #ele ruseşti #opilul e pre9ent Pn Oerta 9idirii' ie #J e sau nu #lJdit PmpreunJ #u mama$ 3run#ii sPnt sa#rii#a1i şi Pn legJturJ #u te?ni#ile metalurgi#e 0(' şi #u a#elaşi s#op& a asigura reuşita opera1iei' a 2Pnsule1i5 #a9anul Pn #are se topes# minereurile$ Eident' Pntr%un produs ol#lori# #are şi%a do4Pndit autonomia şi #ir#ulJ datoritJ' Pn primul rPnd' #alitJ1ilor sale poeti#e #um sPntF' 4unJoarJ' 4aladeleF sPr4eas#J şi rom:neas#J' pre9en1a #opilului se alorii#J mai ales prin elementul pateti# pe #are Pl adu#e #u sine$ Dar ni#i a#est element pateti#' Pn aparen1J 2proan5' a#1ionFPnd adi#J dire#t asupra emotiitJ1ii' nu e=#lude mitulQ dimpotriJ' 00
C$ !$F Wung şi $ erenKiF' 4infiirung in das Kesen der9 5;tologie Amsterdam%Leip9ig' 0+*0' pp$ 00, s$ 0( Mir#ea Eliade' 5etallurg;& 5agic and 7lcem;& pp$ -0 s$ C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4 .0 Pl rea#tiea9J$ Natosul& Pn ori#e eeniment s%ar de9lJn1ui el' proie#tea9J a#est eeniment Pn
lumea miti#J$ IatJ' 4unJoarJ' #um se desprinde din 2proan5 şi tre#e Pn mit soarta #opilului Meşterului Manole& Copilaşul tău& Nruncuşorul meu& Mază-l 0umnezeu. :u cum l-ai lăsat în pat& 0esfăşat& Eînele c-or trece La el s-or întrece =i l-or apleca& Tîţă că i-or da2 'insoare d-o ninge& Ne el mi l-o unge2 Nloi cînd or ploua Ne el l-or scălda2 Mînt cînd o sufla& 5i l-o legăna& 0ulce legănare& Nîn s-o face mare.
Copilul Meşterului' prin simplul apt #J deine oran Pn urma Oertirii mamei' e omologat 9eilor şi eroilor 2#o%pii%orani5 DionKsos' Hermes' ullero et#$0- şi soarta lui Pn#etea9J de a mai apar1ine omenes#ului' ea iind integratJ #ategoriei miti#e$ 3atosul PntPmplJrii tragi#e nu de9lJn1uie numai o emo1ie omeneas#J mila' Pndurarea et#' CW transormJ a#est material uman Pn mit' asimilPnd or% C$ !$F Wung şi $F erenKiF' op. cit.& pp$ *0 s$
:nul Meşterului #elorlal1i 2orani5 diini' #are au ost #res#u1i de 9Pne' legJna1i de Pnt şi s#Jlda1i de ploaie$ Nu mai ştim nimi# de soarta #opilului Meşterului' dar eentuala lui 24iograie5 nu mai pre9intJ ni#i un interes' ea ne%putPnd i alt#ea de#Pt repetarea dramei miti#e a eroului' de pretutindeni şi din toate timpurile$ ImportantJ' Pn lumea mitului' este PFnestirea lui #u atri4utele şi destinul orfanului& a #opilului prin e=#elen1J' adi#J a #opilului primordial' Pn a4soluta şi inulnera4ila lui singurJtate #osmi#J' Pn pere#ta lui unicitate. Apari1ia unui asemenea 2#opil5 #oin#ide #u un moment primordial& #rearea Cosmosului' #rearea unei lumi noi' o nouJ epo#J istori#J 8ergii' o 2ia1a nouJ5 Pn ori#e niel al realului$ Apari1ia 2#opilului5 se PntPmplJ 2Pn a#el timp5' 2odinioarJ5' 2a ost odatJ #a ni#iodatJ$$$5' 2atun#i5& a/ orig[ine]& inprincipio& agre. Timpul miti# este Pntotdeauna a#elaşi' aşa #um am J9ut #J este şi timpul sa#ru' ritual$ 2ranul5 din mit retrJieşte #lipa Pntotdeauna a#eeaşi a Pn#eputurilor$ El e singur' e uni#Q prin el' sau #ontemporan lui' iau naştere lumile$ El #reşte nemiOlo#it Pn inima elementelor& apJ' ploaie' Pnt$ Este' am putea spune' o repetaFre a
momentului miti# ini1ial' #Pnd Pntreaga omenire #reşte Pn sPnul elementelor #os% F mi#e$ De a#eea' apari1ia unui asemenea 2oran5 este' Pntr%un anumit sens' o regresiune Pn #osmogonie şi antropogonie$ lata de#i #um un element lateral 4aladelor i9orPte din Oerta 9idirii' deşi şi%ar putea Oustii#a pre9en1a G pentru Oude#ata noastrJ' modernJ G prin Pnsuşi #on1inutul sJu emoti şi alen1ele sale esteti#e' ne doedeşte' Pn#J o datJ' stru#tura sa miti#J$ 2Autonomia5 sa e numai aparentJQ #J#i' desprin9Pndu%se din drama #entralJ' se reintegrea9J unei alte stru#turi miti#e$ Şi nu e delo# PntPmplJtor #J stru#%tura miti#a Pn #are se reintegrea9J e a#eea a 2oranului5' I C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
.-
adi#J o stru#turJ #osmogoni#J 2Pn#eputurile5$ 3entru #J' asa #um om edea PndatJ' 4alada Meşterului Manole este ea PnsJşi un produs ol#lori# de tip #osmogoni#' deoare#e Oerta 9idirii este o imita1ie omeneas#J a a#tului primordial al #rea1iei Lumilor$ Pn legJturJ #u Oertirea #opilului la temelia unei noi #lJdiri G aşa #um o PntPlnim Pn tradi1iile germani#e şi unele orientale G' tre4uie sJ amintim #J asemenea sa#rii#ii aeau lo# şi Pn alte PmpreOurJri$ BunJoarJ' un #opil era Oertit pentru a%lF PnsJnJtoşi pe rege0*$ Este or4a ai#i nu% mai de o 2tranu9ie5 magi#J de sPnge proaspJt' pentru a%i reda sJnJtatea şi asigura ia1a' sau Oertirea #opilului PlF 2proie#tea9J5 pe rege Pntr%o 2stare5 primordialJ su4 semnul ar?etipal al 2Pn#eputurilor5' #are Pl inde#J prin simplul apt #J Pl regenerea9JX SPntem Pndritui1i sJ ne punem Pntre4area a#easta şi sJ ne Pndoim de aliditatea primei e=pli#a1ii magia sPngelui G sJnJtatea' pentru #J Pn rientul anti# se o4işnuia #a şeul unui stat sau al unui oraş sJ%şi Oerteas#J propriul sJu iu de #Pte ori #omunitatea tre#ea printr%o mare primeOdie$
A$ H$F rappe' Balor @it te 4*il 4;e& pp$ 0,, s$ Euse4ius' Nraeparatio 4*angelii I' 0)'(+Q 3orp?Krios' 0e a/-stinentia II' .;' #$ 4i4liograie Pn
1uitJ pu1inJtate Pşi arJtase roadele Pn #atastroa militarJ$ 3rin sa#rii#area primului #opil' aeauF lo# o regenerare şi o sporire a forţei 9eului$ PnJ1atul suede9 Yaldemar Liung%man 0; o4serJ #J' de apt' primul%nJs#ut era iul 9eului' deoare#e Pn Asia e#ioarele petre#eau o noapte Pn templele Marii%ei1e şi 9Jmisleau nu de la so1ii lor' #i de la repre9entan1ii 9eului preo1ii' strJinii et#$ Aşadar' se sa#rii#au' Pn timp de molimJ' se#etJ' mare primeOdie' copiii zeilor G #u s#opul de a promoa şi regenera or1a sa#rJ a 2pJrintelui5 lor$ Dar' Pntor#Pndu%ne la Pntre4area de adineauri' a#est sa#rii#iu adu#ea pur şi simplu o inu9ie magi#J de or1a' ori restaura Pn toatJ plenitudinea ei iin1a regelui sau a 9euluiX Totul ne PndeamnJ sJ #redem #J sa#rii#iul #opilului aea #a s#op o restaurare' o reintegrare Pn momentul ini1ial al 2Pn#eputului5$ ri#e sa#rii#iu' Pn el Pnsuşi' se petre#e 2Pn a#el timp5' adi#J la Pn#eput' Pn realitatea primordialJ a mitului$ Regele sau 9eul este 2proie#tat5 prin rit Pn a#el moment ini1ial' Pn #are a apJrut pentru PntPia oarJ Pn glorioasa plenitudine a or1elor sale$ 2Copilul5 Pmplineşte ai#i un#1ia sa ar?etipalJ& tot #e se a#e su4 semnul sJu se a#e Pn perenitate pentru #J se a#e la 2Pn#eputul timpurilor5$ Pn ond' se poate or4i Pn legJturJ #u toate a#este rituri de o 2eternJ rePntoar#ere5 la #eea #e a ost la Pn#eput' de o reluare a mersului lumii' de o reîncepere a Crea1iei$ De #Pte ori se PntPmplJ #ea gra' #are amenin1J integritatea Naturii sau a #ole#tiitJ1ii' nu se Pmplines# a#1iuni rituale pentru a repara #eea #e s%a greşit G #i' prin magia ritului' se reia totul de la început& adi#J se repetJ :raditions@anderungen 4uprat-6ein& oi$ I' Helsini' 0+-, <<#nr$ C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4 .. 0;
00/' pp$ 0)) s$
Crea1ia lumii$ Unui 9eu o4osit şi PnrPnt nu i se transu9ea9J pur şi simplu sPnge proaspJt G #i
i se indi#J semnul su4 #are se poate regenera' redeenind #eea #e a ost el 2la Pn#eput5$ Ideea a#easta #reaturalJ o regJsim de#i Pn toate ritualuriF le amintite Pn paragraul de a1J$ #etate se prJ4uşeşteQ un #opil Oertit su4 9idurile ei o a#e sJ dure9e$ Un rege agoni9ea9JQ Oerta unui #opil Pi restaurea9J plenitudinea ini1ialJ$ Se#eta 4Pntuie' rePntor#Pnd lumea Pn ?aosul de dinaintea Crea1ieiQ #opilul Oertit rea#tuali9ea9J Crea1ia' o a#e din nou să fie prezentă se#eta adu#e #u sine o regresiune Pn amor' ne#ultiat' Pn preormal' de#i Pn ?aos$ Catastroa militarJ doedeşte o epui9are a or1ei 9eului rJ94oiuluiQ sa#rii#area primilor%nJs#u1i' a PnşiFşi #opiilor 9eului PlF a#e pe a#esta sJ retrJias#J momentul primordial al pere#tei sale plenitudini$ Toate a#este e=emple doedes# #J nu e or4a numai de o 2transu9ie de putere5' #i de o opera1ie mai astJ' de rePntoar#ere la ar?etipal' opera1ie #are adu#e dupJ sine' Pn #?ip ires#' regenerarea 9eului sau a regelui sau statorni#irea #lJdirii$ 8oim sJ spunem #a mentalitatea ar?ai#J lu#rea9J de predile#1ie #u întregul& iar nu cu. părţile. A peti#i' a #Prpi' a adJuga' a #ore#ta G sPnt opera1ii de o minimJ ei#ien1J$ Lu#rul #el mai sigur este rePntoar#erea la momentul Crea1iunii' repetarea singurului a#t #reatural #are #ontea9J' la prototipul tuturor #elorlalte a#te diine$ Tendin1a a#easta' transparentJ atPt Pn ritual uriF le mai sus amintite' #Pt şi Pn nenumJrate altele' nu e lipsitJ de semnii#a1ie' #onsideratJ Pn ea PnsJşi$ Demonstrea9J Pn#J o datJ setea de real' de onti# a omului ar 5?ai#$ Demonstrea9J' mai ales' setea omului ar?ai# de a r etrJi întregul& de a se rePntoar#e Pn 2a#el timp5 #ru#ial' #md unitatea realului a ost despi#atJ Pn miliarde de rag% mente prin a#tul Crea1iei$ CJ#i' de oriunde am ple#a' de 4anali9a ori#Jrui rit sau supersti1ie' des#openm a#eeaşi o#a1ie metai9i#J a omului şi a#eeaşi nostalgie a paradisului pierdut$ 2SUBSTITUTE5 ŞI 2BIECTE5 Cu timpul' sa#rii#iul uman la #onstru#1ii şi lu#ruri a4ri#ate a ost Pnlo#uit #u sa#rii#ii animale$ Este aimoasa miş#are de transla1ie #Jtre 2su4stituire5' #are mar#?ea9J o etapJ Pn eolu1ia mentalJ a omenirii şi un pas #Jtre autonomia sa #osmi#J$ a9J intermediarJ o gJsim Pn luarea um4rei' o4i#ei rJspPndit Pn#J Pn 9ilele noastre' mai ales Pn Bal#ani$ Cel #Jruia i s%a mJsurat um4ra şi mJsura a ost 9iditJ Pn temelie moare #urPnd$ E mai pu1in or4a ai#i de un su4stitut al sa#rii#iului uman' #Pt de un euemism$ Pn unele lo#uri' se PngroapJ oase sau #ranii omeneştiQ aşa se petre#eau lu#rurile Pn India şi ar?ipelagul indian' şi multe mPnJstiri din Siam şi Cam4odgia au la temeliile lor oase de oameni 0$ Pn Basara4ia de nord' se o4işnuieşte şi astJ9i sJ se 9ideas#J 2Pn #lJdirea nouJ un os de ietate #asni#J' #u preerin1J PnsJ os de om5 ($ AdeJratul su4stitut Pn#e%pe #u sa#rii#iile de animale$ Pn Danemar#a' se #rede #J su4 ie#are 4iseri#J tre4uie sJ ie Pngropat de iu un #al-$ 0
lden4erg' 0ie 6eligions des Meda& Berlin' 0/+*' pp$ -;- s$Q R%F Andree' 4tnograpisce Narallelen...& p$ (0Q RF Sartori' op. C\\%$33$ 0/ s$ ( Cio4anu' op. cit& p$ .$ 3%F Sartori' op. cit.& p$ 0+Q Y$ uidema' PnF 6e*[ue] des trad ltions]pop[ulaires]&UMl&p. .0(Q RF Se4illot' FolJloredeFran-#e] I8' p$ /+$
./ 56C47 4L70l
Pn India e#?e' se sa#rii#a' la a#erea altarului' un 4ou negru sau un 1ap al4 *$ ile se Oertes# mai ales Pn rient$ Se sa#rii#J de asemenea #Pini' pisi#i' pJsJri' şi #?iar şi şerpi.' Pn#J Pn anul 0/;)' tinerele pere#?i nu oiau sJ se #JsJtoreas#J Pn noua primJrie din Neuille%C?ant% d\isel' da#J nu se tJia un #o#oş ;$ Pn Rom:nia' se o4işnuieşte sa se taie un #o#oş la #asJ nouJ$ Pn rientul Apropiat' se sa#rii#J animale la punerea temeliei , sau se repetJ sa#rii#iul #?iar pe pragul #asei noi/$ Pn Her1egoina' Pn 0/,(' #Pnd Dedaga Cengi#F a pus temeliile unui pod' a Oertit pe ie#are lespede de undamentF o oaie neagrJ' iar su4 ie#are piatrJ de ung?i a aşe9at un du#at+$ 4i#eiul de a stropi #u sPnge o #asJ nouJ e Pn#J oarte rJspPndit 0)$ Un proer4 s#o1ian spune& f;ou @ant te /ridge to stand te flood& La; te foundation mong @ater and /lood n.
Toate a#estea #onerg #Jtre a#eeaşi e=pli#a1ie& #onstru#1ia nu poate dura da#J nu e 2Pnsule1itJ5' da#J nu i se #onerJ un sulet G ie el de om sau de animal$ 28ia1a5 i se poate
insula uneori nu numai de #Jtre #inea #are o are Pn mod Jdit adi#J' am spune' de #Jtre #inea #are' pen% *
rsemitisce 6eligion im MolJsle/en die Reuti-gen rients& Leip9ig' 0+)-' p$ ((+$ V/id.&pp. (;.' (;;' (;,$ + RF Se4illot' :ra*au, pu/liDues...& p$ ++$ lW /id.&p. +/$ 00 /id.& p$ ++$ C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4 .+
tru Oude#ata noastrJ' 2trJieşte5' #i a#eastJ 2ia1J5 Pi poate i transmisJ dire#t din #entrele #are au primit%o la rPn%dul lor prin parti#ipa1ie& 4unJoarJ' oasele de oameni sau de animale' aşa #um am J9ut #J se PntPmplJ Pn India' Cam%4odgia' Rom:nia et#$ asele a#estea sPnt Pn#Jr#ate cu putere& aşadar pot 2Pnsule1i5 la rPndul lor o #onstru#1ie şi Pi pot da ia1J şi duratJ$ A#elaşi lu#ru Pl poate a#e aurul' prin tot #e adu#e el #u sine din nielul solar #Jruia Pi apar1ine& or1J' duratJ' eternitate$ Pn Me=i#' se pun la temelii aur' argint şi perle 0(' toate su4stan1e Pn#Jr#ate #u or1e #osmi#e' Pn 3olonia şi Belgia' se pun la #ele patru #ol1uri ale temeliei ier4uri er9i0-$ Pn alte lo#uri' se mai pun ouJ' pPine' in' sare' lapte' untdelemn et#$ 0*
RF Sartori' op. cit.& p$ (*$ rauss' 0as Bauopfer /ei den Gudsla*en& p$ ()Q RF Sartori' QN- cit.& p$ (-$ 0* RF Sartori' op. cit& pp$ (*%(/$ 0.
;) 56C47 4L704
sensul unor asemenea ritualuriF$ S%au ormulat mai multe e=pli#a1ii' #are au #ir#ulat reme PndelungatJ unele mai #ir#ulJ şi astJ9i datoritJ prestigiului ştiin1ii# al autorilor' deşi' dupJ pJrerea noastrJ' sPnt ori in#onsistente' ori insui#iente$ BunJoarJ' TKlor şi' dupJ el' !aido9 şi' Pn parte' Sartori0; #red #a s#opul urmJrit prin sa#rii#iile de #onstru#1ie este sJ se transorme suletul i#timei Pntr%un demon prote#tor$ 3e 4una dreptate reu9J Yestermar# 0, sJ a##epte a#eastJ e=pli#a1ieQ pentru #J' spune PnJ1atul inlande9' 2antoma5 #elui sa#rii#at aneoie s%ar putea transorma Pntr%un geniu tutelar al propriilor sJi asasini$ a doua ipote9J #are s%a 4u#urat G şi se 4u#urJ Pn#J G de o mare popularitate este a#eea a lui Sartori' a##eptatJ Pn parte de Yestermar# 0/' anume #J o #onstru#1ie supJrJ du?ul lo#ului' şi el tre4uie PmpJ#at printr%un sa#rii#iu$ Ipote9a a#easta ar putea i luatJ Pn #onsidera1ie da#J ea ar e=pli#a totalitatea sa#rii#iilor de #onstru#1ie$ r' #um om edea PndatJ' e=istJ sa#rii#ii de #onstru#1ie Pn #are nu poate i or4a de un du? al lo#ului 4unJoarJ' #Pnd se lansea9J o #ora4ie sau se aprind o#urile su4 #a%9anele metalurgi#e$ Cra>leK şi' Pn parte' Yestermar# 0+ #red #J sa#rii#iul se datoreşte spaimei omului primiti de #ea 2nou5$ Dar am J9ut ` . #J 2#ea nou5 poate Pnsemna oarte multe lu#ruri pentru omul #ulturilor ar?ai#e$ Un lu#ru nou poate i o ormJ a mor1ii' datoritJ PnsJ altor motie de#Pt #ele 0;
TKlor' Nrimiti*e Culture& oi$ I' pp$ 0;) s$Q !aido9' 5elusi-ne& oi$ I8' pp$ 0* s$Q RF Sartori' op. cit& pp$ -( s$ 0, p. cit, oi$ I' p$ *;* edi1ia ran#e9J' p$ *;/$ 0/ RF Sartori' op. cit.& p$ (+Q E$F Yestermar#' op. cit& p$ *;*$ \ Cra>leK' :e 5;stic 6ose& p$ (.Q E$F
Yestermar#' op. cit& pp$ *;-' *;.$ C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
;0
pe #are le #onsiderJ antropologul engle9$ Pn sPrşit' Yestermar#' dupJ #e aderJ Pntr%o oare#are mJsurJ la ipote9ele lui Sartori şi Cra>leK' aOunge la #on#lu9ia #J maOoritatea a#estor ritualuriF #onerg #Jtre un sa#rii#iu de su4stituire& un om e u#is #a sJ s#ape pe #eilal1i ()$ Eident' airma1ia a#easta' priitJ Pn sine' e adeJratJQ Pn ori#e sa#rii#iu' #inea e Oertit #a sJ s#ape pe #eilal1i$ Dar o asemenea airma1ie nu e=pli#J stru#tura sa#rii#iilor de #onstru#1ie$ Nu e=pli#J' Pn ond' aproape nimi#' #J#i su4 a#eastJ ormulJ generalJ pot i grupate un numJr #onsidera4il de a#te religioase şi #redin1e eterogene$ Da#J lu#rurile ar i atPt de simple pe #Pt #rede PnJ1atul inlande9' atun#i pre9en1a 2#opiilor5 ` ; n%ar aea ni#i un rostQ alegerea lo#ului e9i' mai Oos' ` / ar i inutilJ şi ar rJmPne JrJ ni#i un Pn1eles stru#tura #osmogoni#J a tuturor sa#rii#iilor de #onstru#1ie' Pn ond' da#J totul s%ar redu#e la Wertirea unuia pentru a s#Jpa pe #eilal1i5' a#eastJ Oertire ar putea i J#utJ oricum2 am asista' #u alte #uinte' la o anumitJ 2li4ertate5 a s#?emei sa#rii#iale$ Lu#rurile se petre# PnsJ to#mai #ontrariu& toate a#este sa#rii#ii pre9intJ o stru#turJ similarJ' stru#turJ uşor omologatJ #u sa#rii#iul prim% ordial #are a aut lo# la Crea1ia lumii$$$ CPt de nePndestulJtoare sPnt e=pli#a1iile PnJ1a1ilor mai sus aminti1i se a Pn1elege #u #Pt om Pnainta Pn #omentariul de a1J$ Sa#rii#iile de #onstru#1ie au #a s#op 2Pnsule1irea5 #lJdirii sau aF o4ie#tului #onstruit' dar a#eastJ Pnsule1ire5 nu se a#e oricum adi#J Oertindu%se pur şi simplu o JpturJ ie' #i se a#e Pn #onormitate #u un model diin' repetPndu%se a#tul ini1ial al Crea1iei$ Cu alte #uinte' sensul originar al a#estor sa#rii#ii nu era& se Oert% 0
E$F Yestermar#' op. cit.& p$ *;; edi1ia ran#e9J' p$ *,)$
L ;( 56C47 4L704
este pentru ca sJ se Pnsule1eas#J un lu#ru G #i& se Oerteşte pentru #J aşa s-a făcut 8 la început3& #Pnd au luat naştere lumile' şi pentru #J numai aşa se Pnsule1eşte un lu#ru şi i se #onerJ realitate şi durata$ Eident' sensul a#esta originar a ost Pn #ele mai multe #a9uri uitat$ Dar pre9en1a lui e pretutindeni identii#atJ& Pn 2#Jutarea lo#ului5' Pn re#en1a 2#opilului5' Pn omologarea 9idirii #asei #u a#erea Lumii et#$ 8om edea PndatJ #J 2Pnsule1irea5 ea PnsJşi nu este o #redin1J simplistJ' e=pli#a4ilJ printr%un animism general omenes# animism #are' Pn a#est sens general' n%a e=istat ni#iodatJ Pn realitate' #i se Pn#adrea9J Pntr%o teorie mai astJ$ 3entru a a#e inteligi4ilJ a#eastJ Pn#adrare' sJ e=aminJm o nouJ serie de apte$ Am amintit pPnJ a#um ritualuriF' supersti1ii şi legende Pn legJturJ #u #onstru#1iile 4iseri#i' oraşe' poduri' #ase' strJ9i et#$ PntPlnim sa#rii#ii identi#e Oertirea unui om' 4unJoarJ la des1elenirea unui teren irgin(0' sa#rii#ii Pn #are identii#Jm nu numai teama de 2#ea nou5' #i Pn primul rPnd un a#t de #rea1ie şi organi9are' similar a#tului prin #are ?aosul a ost transormat de 9ei Pn Cosmos #$ ritu%aluriFle de 2luare Pn posesiune5' ` 0$ Pn insulele
Ro4ertson Smit?' Lectures on te6eligion ofte Gemites& p$ .,-$
C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
;-
Dar #ele mai semnii#atie e=emple Pn a#eastJ priin1J se PntPlnes# Pn #lasa sa#rii#iilor umane şi animale' Pmplinite #a sJ se a#J sJ #urgJ apa Pntr%un eleşteu$ 3roesorul 3r9Klusi a #ole#1ionat nenumJrate do#umente din ol#lorul unei Pnapoiate popula1ii indiene preariene' Santali(;$ Ele nu se pot e=pli#a de#Pt da#J sa#rii#iul uman e Pmplinit #u un s#op 2#reatural5& pe de o parte' imita1ia gestului primordial al Crea1iei' #are a#e #a toate lu#rurile să fie& şi sJ ie aşa #um le este rPnduiala' de#i şi eleşteul sJ ai4J apJ multJ şi 4ogatJQ pe de altJ parte tot gest 2#reatural5' Pnsule1irea eleşteului' transormarea lui dintr%un lu#ru mort sau agoni9ant Pntr%un lu#ru iu$ Cum nimi# nu poate dura de#Pt Pn mJsura Pn #are are ia1J şi sulet' adi#J Pn mJsura Pn #are este J#ut aşa #um a ost J#ut Cosmosul G ni#i eleşteul nu%şi poate re#JpJta un#1ia lui ireas#J' ia1a şi suletul lui' de#Pt da#J i se #onerJ toate a#estea printr%un sa#rii#iu' printr%un ritual de transla1ie a ie1ii şi suletului Oertei$ Astel se e=pli#J de #e 4Jr#ile au desenate la prorJ deF e=empluF' Pn Egipt un o#?i omenes#$ Nu este numai un su4stitut G da#J #uma este unul G al Oertei umane$ Este 2Pnsule1irea5 4Jr#ii' integrarea ei Pn ordinea lu#rurilor ii' organi#e$ 4ar#J preJ9utJ #u un o#?i este transormatJ Pntr%un #orp omenes#Q are 2ia1J5' are 2sulet5Q are de#i putere& aşa #um au lu#rurile ii şi Pnsule1ite' şi puterea a#easta o a#e sJ e=iste şi sJ dure9e$ Sa#rii#iul uman e pre9ent Pn pragul ori#Jrei acti*ităţi iniţiale& aşadar ori de #Pte ori se repetJ gestul Crea1iei$ De a#eea' dupJ spusa lui 3lutar?' sa#rii#iul uman (;
W$ 3r9Klusi' Les 4mpales (5elanges Cinois et BouddiDues& oi$ I8' Bru=elles' 0+-;' pp$ L%.0' pp$ 0)' 0(' 0-' (* reerin1e' (;$
;* 56C47 4L704
e ne#esar reuşitei metalurgiei(,$ Am arJtat Pntr%un studiu pre#edent(/ legJturile organi#e diFntre te?ni#ile metalurgi#e şi #ele o4stetri#eQ #a9anul de topit minereul este asimilat matri#ei' minereurile sPnt numite 2em4rioni5' a#1iunea prin #are se do4Pndeşte metalul din minereul 4rut este similarJ 2#oa#erii5 sau transormJrii 2em4rionului5 Pn 2#opil5 et#$ Metalurgia este o te?ni#J 2#reaturalJ5' ea nu Pnsule1eşte' e drept' minereurile' pentru #J ele 2trJies#5 su4 ormJ de em4rion Pn marea matri#e teluri#J (5ag-na 5ater % pJmPnt' dar le maturi9ea9J' le grJ4eşte #reşterea organi#J' transormarea lor dintr%un lu#ru 2ne#opt5 Pntr%unui 2#opt5 şi' #a atare' #ola4orea9J #u Natura' o #ontinuJ şi o desJPrşeşte Pnto#mai #a agri#ultura G #are şi ea e Pn1eleasJ' Pn#J diFn se#olul alF 78III%leaF' #a o de%sJPrşire a Naturii$ Nu numai te?ni#ile metalurgi#e impli#J ne#esitatea sa#rii#iilor umane Pn oarte o4s#ure pra#ti#i metalurgi#e' se oloses# oetuşi' #a şi #um s%ar i Pn#er#at pa#ii#area 2mamei5 teluri#e prin orande #orespun9Jtoare minereurilor%em4rioni #are Pi sPnt rJpi1i Pnainte de timp' #i şi des#?iderea minelor$ De a#eea se #rede Pn oarte multe pJr1i #J #el #are des#operJ o minJ moare oarte #urPnd$ Este un teritoriu 2?aoti#5' #are se transormJ Pn #osmos& sau este un 2organism5 mina este asimilatJ Pn oarte multe tradi1ii uterului teluri# #are nu poate dura de#Pt Pn mJsura Pn #are rJmPne iuQ şi un lu#ru iu tre4uie sJ ai4J sulet$ Da#J oamenii nu Pnsule1es# mina printr%un sa#rii#iu' mina Pşi do4Pndeşte ea singurJ a#est sulet' lu%Pndu%L de la primul om #are intrJ Pn ea$ CJ#i' da#J Pn#er% (,
3lutar?' Narall. .' -); s$
(/
5etallurg;& 5agic and 7lcem;& 3aris' 0+-+' e=tras din Eal-mo,is& oi$ I' pp$ /.%L(+$ C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4 ;.
#Jm sJ ne PnJ1işJm uniersul aşa #um Pl gPndes# oamenii #ulturilor ar?ai#e' aOungem la #on#lu9ia #J 2lu#rurile J#ute5 au sete de ia1J şi duratJQ o datJ J#ute' ele or sJ dure9e' şi' da#J omul nu le aOutJ sJ dure9e printr%un sulet pe #are liG0 oerJ' ele şi%L smulg singure' sor4indu%L de la primul muritor #are intrJ Pn atingere #u ele$ Este un soi de ampirism al lu#rurilor J#ute de mPna omuluiQ deşi nu apar1in ie1ii' ele or sJ se integre9e ei$ Este un asalt al lumii nu anorgani#e G pentru #J şi a#easta' pentru omul ar?ai#' are ia1J G' #i al 2lumii a4ri#ate5 #Jtre ia1J' #Jtre Pnsule1ire şi duratJ$ mul nu e presat numai 2de sus5' #i şi 2de
Oos5' din lumea pe #are o a#e el' o adu#e el Pn iin1J$ De a#eea' tot #e e 2nou5' #e e ne#unos#ut e primeOdios$ 3entru #J' prin simplul a#t al #onta#tului sau #unoaşterii' o4ie#tul ne#unos#ut #apJtJ iin1J şi e insulat Pn dorin1a de a dura$ A#est prim #onta#t e atal' #J#i' tre9indu%se la starea de iin1J' o4ie#tul' pPnJ atun#i ine=istent pentru #J nu era #unos#ut' 2rea5 sJ dure9e şi Pşi e=trage ia1a' idPndu%lF pe om de a sa$ Este oarte greu de 2reali9at5 o asemenea #on#ep1ie a lumii PmpreOmuitoare' PnsJ ne%am propus sJ alorii#Jm ia1a aşa #um şi%o PnJ1işea9J omul ar?ai#$ Pntr%o asemenea imagine a lumii' aşa se #omportJ 2o4ie#tele manua#turate5 şi aşa simt' oies# şi gPndes# ele$ C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
;,
/ ALE!EREA LCULUI ŞI CNSACRAREA 2CENTRULUI5 Alegerea lo#ului pe #are se orF ridi#a 4iseri#a' oraşul sau #asa se a#e #u o deose4itJ griOJ$ seamJ de legi şi proto#oale geomanti#e tre4uies# Pndestulate0$ Astel' Pn#eputul 4aladei noastre aminteşte #J& Ne 7rgeş în +os& Ne un mal frumos& 'egru-*odă trece Cu to*arăşi zece... 5erg cu toţi pe cale Gă aleagă-n *ale Loc de 5înăstire =i de pomenire...
Lo#urile nu se aleg la PntPmplare' ni#i dupJ motie proaneG rumuse1e' sanitate' strategie et#$ 3retutindeni se 1ine seamJ de un #anon geomanti# sau magi# ( dupJ #um 2teoria5 impli#atJ Pn a#el #anon este #oerent pJstratJ sau degradatJ prin inantilismele atPt de re#ente la popoarele 2primitie5$ 8ietJ1i de tot elul Pmplines# rolul de 0
3ro4lema a#easta e prea astJ pentru a o putea dis#uta Pn #omentariile de a1J$ C$' pentru alegerea terenului #asei sau san#tuarului' 3$ SaintKes' 4ssais defolJlore /i/liDue& 3aris' 0+(( nn 0)* s$Q i/id.& pp$ 0/) s$' undarea unui oraş$ ( !rimm' 0eutsce 5;tologie& edi1ia a I8%a' oi$ III p *+0
a alida alegerea lo#ului destinat unei anumite #onstru#1ii$ Astel' estonienii pun pe aria unde oies# sJ ridi#e un graOd ier4uri şi 9dren1eQ da#J se adunJ urni#i negre e semn 4unQ da#J' dimpotriJ' in urni#i roşii e semn rJu' iar da#JF Pn trei 9ile se gJses# su4 ele iermi e semn 4un-$ Sartori Sop. cit.& p$ *' nota a adunat o imensJ 4i4liograie Pn legJturJ #u alidarea prin tot elul de animale a lo#ului destinat unei #onstru#1ii sau aşe9Jri omeneşti$ Pn U#raina' se pun pPine şi apJQ da#J rJmPn inta#te pPnJ a doua 9i' lo#ul e 4ine nimerit*$ A#eeaşi #redin1J la ol?i% nieni&F a#eştia pun pPine' sare et#$ şi aşteaptJ nu o 9i' #i douJ%trei 9ile.$ Pn Ari#a' lu#rurile se petre# to#mai iners$ Tri4ul Marai la rJsJrit de la#ul NKassa' 4unJoarJ' #onsultJ Pn a#est #?ip du?ul lo#ului #are se alJ' #a de o4i#ei' lPnga un pom& se pune pu1inJ JinJ la rJdJ#ina pomului şi' da#J douJ9e#i şi patru de #easuri Jina rJmPne neatinsJ' e semn #J du?ul a respins alegerea J#utJ' şi atun#i se #autJ altul ;$ Pn India' se #rede #J de multe ori diinitJ1ile lo#ale' #?toniene' se Pntrupea9J Pn #orpul ar?ite#tului Pn timpul plJnuirii sau #onstru#1iei #asei' şi apoi disparQ de a#eea' e neoie de sa#rii#ii ,$ Dar a#eastJ #redin1J este ori degradatJ' ori paralelJ #on#ep1iei generale #are stJ la 4a9a geo%man1iei şi despre #are ne om o#upa PndatJ$ Pn #ontinuare' 4alada ne PnJ1işea9J PntPlnirea lui Negru%odJ #u a#el 24iet #io4Jnaş' din luier doinaş5$ -
rauss' MolJsglau/en d. Giidsla*en& pp$ 0./ s$ Cio4anu' op. cit.& p$ /$ .
L ;/
56C47 4L704
=i& cum îl *edea& 0omnul îi zicea1 85îndre cio/ănaş 0in fluier doinaşP Ne 7rgeş în sus Cu turma te-ai dus& Ne 7rgeş în +os Cu turma ai fost& 'u cum*a-ai *ăzut Ne unde-ai trecut& >n zid părăsit =i neispră*it& La loc de grindiş La *erde-alunişX 3 8Ba& 0oamne&-am *ăzut Ne unde-am trecut >n zid părăsit =i neispră*it& Cîinii cum îl *ăd La el se reped =i latră-a pustiu =i urlă-a morţiu.3 Cît îl auzea 0omnu-n*eselea =i curînd pleca& Gpre zid apuca...
Este destul de o4s#urJ a#eastJ #Jutare din partea Domnului a 9idului 2pJrJsit şi neisprJit5$ 8oia el #u tot dinadinsul sJ #ontinue Pn#er#area unui prede#esor' despre #are 4alada nu ne spune nimi#X I se pJreau sor1ii de i94PndJ mai siguri da#J relua o a#1iune PntreruptJ' da#J Pn#er#a sJ in% C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
;+
tegre9e opera lui unei anumite tradi1iiX Sau' aşa #um interpretea9J dl Cara#ostea' elementul a#esta este introdus pentru a PntJri atmosera atidi#J a 4aladei' adi#J este o #rea1ie #e 1ine de stru#tura esteti#J a materialului' iar nu de impli#a1iile sau reminis#en1ele sale metai9i#e şi ri% tualeX 3entru #J o4i#eiul este to#mai #ontrariul& urmele e#?ilor #lJdiri sPnt neaste şi lo#urile a#elea tre4uies# o#olite$ Da#J o #asJ se ridi#J pe un teren unde a ost #Pnd%a o #onstru#1ie' oamenii mor /$ A#eeaşi temere de lo#urile #Pnda um4late şi apoi #J9ute Pn pJrJginire e=pli#J de #e Pn U#raina' şi aiurea' nu se Pnal1J o #asJ pe un ost drum +$ Temere uşor de Pn1eles' de altelQ pentru #J' da#a Pntr%un anumit lo# au ost #Pnda aşe9Jri omeneşti şi astJ9i n%au mai rJmas de#Pt ruine' PnseamnJ #J a#ele aşe9Jri n%au putut dura' ie pentru #J au ost greşit alese sau nemul1umitor san#tii#ate prin rituri' ie #J s%a PntPmplat a#olo o anumitJ dramJ' #are a Pm4i4at J9du?ul #u iin1e no#ie' atidi#e$ Pn ori#e #a9' nu e prielni#J o reluare G #are' de apt' este Pntotdeauna un a#t de creaţie G a unor a#1iuni eşuate$ Repetarea' integrarea se a# Pntotdeauna Pn sens po9iti$ Se imitJ a#eleaşi şi a#eleaşi a#te #reaturale' i#torioase' sporni#e$ Pntreaga ia1a a omului este' Pn realitate' o #ontinuJ reluare a unor gesturi primordiale G redu#ti4ile la #Ptea ar?etipuri G' dar ie#are dintreF ele este Pntr%un anumit sens o teoanie$ Pn India' 4unJoarJ' imensa pluralitate a a#telor umane se redu#e la teoania solarJ sau a lui Agni' 9eul%prin#ipiu al o#ului$ Cele mai nePnsemnate gesturi umane' #a şi #ele mai responsa4ile a#1iuni rituale sPnt su4sumate a#eluiaşi model #osmi#& tre#erea /
E=emple Pn RF Sartori' op. cit& p$ *' #u 4i4liograie$ RF Se4illot' :ra*au,pu/lics...& p$ ;Q RF Sartori' op. cit& p$ *$
+
70
56C47 4L704
prin#ipiului din a9a nemaniestatJ Pn #ea maniestatJ' teoania$ Ca sJ ne Pntoar#em la #eremonia alegerii lo#ului aora4il #onstru#1iei' ne amintim #J' Pntr% unui dintreF 4,em-pla traduse de !aster' astrologii au ost #?ema1i #a sJ%şi dea pJrerea asupra regiunii unde regele se ?otJrJşte sJ Pnal1e o #etate$ Astrologii' sau mai pre#is geoman1Fii' sPnt indispensa4ili Pn asemenea opera1iuni$ Pn India' 2Pnainte #a o singurJ piatrJ sJ ie aşe9ata$$$' astrologul aratJ #e pun#t din temelie se alJ e=a#t deasupra #apului şarpelui #are sus1ine lumea$ Meşterul 9idar Pşi a#e un 1Jruş din lemnul unui ar4ore Jadira şi' #u o nu#J de #o#os' 4ate 1Jruşul Pn pJmPnt e=a#t Pn a#est pun#t' astel #aF ea sJ se PnigJ şi sJ i=e9e 4ine #apul şarpelui0)$ piatrJ de temelie ipadma-sila) este aşe9atJ deasupra 1Jruşului$ pera1ia a#easta' JrJ PndoialJ' este PmplinitJ #u s#opul de a eita #utremurele de pJmPnt' proo#ate de miş#Jrile #apului Şarpelui su4teran' #are sus1ine lumea S?es?a' Anan%ta' A?ir Bud?nKa' Ali%8rtra00$ Pntr%o 4aladJ #uleasJ la Del?i' Balada stîlpului de fier& se spune limpede #J 1Jruşul strJpunge #apul şarpelui' iar #Pnd e s#os' 2deodatJ #utremure #latinJ #Pmpia50($ Unul dintreF eroii 4aladei' un 4ra?man' Pntre4J& 2Cum ar PndrJ9ni un muritor sJ dea Regelui Şerpilor o loiturJ mortalJX5 Sau' #u alte #uinte' aşa #um se Pntrea4J 3aul Mus& 2Cum e posi4il #a ie#are #asJ sJ poatJ i aşe9atJ e=a#t deasupra #apului Şarpelui miti#' 0)
Sin#lair Steenson' :e6ites ofte :@ice-/orn& =ord' 0+()' p$ -.*$ C$ 3$ Mus' Bara/udur& I' p$ (),$ 0( Yaterield and !rierson' :e La; of 7l/a& =ord' 0+(-' pp$ (,; s$' #itat de Ananda Coomaras>amK' 00
G;m/olism ofte 0ome e=tras din :e ndian Ristorical Yuarterl;& oi$ 7I8' 0+-/' p () C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4 ,0
sus1inJtorul lumiiX5 La a#este Pntre4Jri' Ananda Coomaras>amK rJspunde amintind #J 24uri#ul pJmPntului5 (na-/i prti*;a)& su4 #are se alJ Şarpele sus1inJtor al lumii' 2nu este un lo# situat topograi#' #i un lo# Pn prin#ipiu' a #Jrui ipote9J poate i #onsiderat ori#e 2#entru5 4ine sta4ilit şi #onsa#rat$ Pn a#est sens' şi Pnto#mai #um forma u-manitatis e pre9entJ Pn ori#e om' orma uni#ului Şarpe este o pre9en1J a#tualJ oriunde un 2#entru5 a ost ritual determinat0-$ Pntr%adeJr' da#J ori#e a#t de luare Pn posesiune sau de #onstru#1ie este imitat dupJ ar?etipul #osmi# al Crea1iei Lumii' atun#i a#est a#t tre4uie sJ ai4J lo# Pn 2#entrul5 lumii' deoare#e' dupJ multe tradi1ii amintite Pn #artea noastrJ Cosmologie şi alcimie /a/iloniana) Z & Crea1ia a Pn#eput dintr%un #entru$ Şarpele teluri# odi?neşte Pn#olJ#it su4 pJmPnt' PnsJ #apul lui se alJ e=a#t Pn #entrul pJmPntului$ Constru#1ia ori#Jrei #ase impli#J strJpungerea #apului ma%relui%şarpe' aşadar presupune #rearea ritualJ a 2#entrului5$ Eident' spa1iul Pn #are are lo# a#est 2#entru5 nu e spa1iul nostru' proan' pentru #J altminteri ar i #u neputin1J multipli#itatea 2#entrelor5Q or' ni#iF indienii' ni#iF #elelalte popoare #are #red #J ie#are #asJ pe #are o #onstruies# se ala e,act Pn 24uri#ul pJmPntului5 nu se Pndoies# ni#i de uni#itatea 2#entrului5' ni#i de multipli#itatea #aselor' templelor' oraşelor et#$ Uni#itatea 2#entrului5 este alidatJ tnetai9i#eşte' pentru #J nimi# nu poate dura da#J nu e PnJptuit Pn real& adi#J Pn #onormitate #u ar?etipul #osmi# al Crea1ieiQ multipli#itatea 2#entrului5 este un dar al e=perien1ei imediate$ Dar a#eastJ e=perien1J imedia% 0-
A$F Coomaras>amK' op. cit& nota (/' pp$ ()%(0$ 3p$ -( s$
0*
72
56C47 4L704
tJ' proanJ #unoaşte alt spa1iu de#Pt spa1iul miti# şi metai9i#' Pnto#mai dupJ #um #unoaşte alt timp$ RitualuriW%le se petre# Pntotdeauna a/ orig[ine]& Pn a#elaşi timp miti# al Pn#eputuluiQ el nu #urge şi nu e ireersi4il$ Pnto#mai #um toate ritualuriFle se petre# Pnl:untrul a#eluiaşi timp miti#' stati#' tot aşa toate #onstru#1iile Pşi au 2#entrul5 Pntr%un spa1iu miti#$ 2Coin#iden1a5 diOntre timpul miti# şi timpul #on#ret' diOntre spa1iul miti# şi spa1iul sim1urilor noastre se do4Pndeşte prin a#elaşi parado= ritual #are a#e posi4ilJ #oin#iden1a diOntre tot şi parte& diOntre fiinţă şi nefiinţă& diOntre efemer şi nemuritor et#$0. Ritualul i=Jrii #apului Şarpelui prin 1Jruşul de su4 piatra undamentalJ nu se petre#e numai Pntr%un spa1iu miti# adi#J Pn 2#entrul5 lumii' #i şi Pntr%un timp miti#' Pntr%adeJr' el nu este de#Pt repetarea gestului primordial al 9eilor #Pnd au sta4ili9at pJmPntul$ CJ#i 2la Pn#eput5' pJ% mPntul 2tremura #a o run9J de lotus' deoare#e 8aKu Pn%tul Spiritului Pl sula Pn#oa#e şi Pn#olo$$$ eii au spus& Haide' sJ i=Jm suportul a#esta5 0;$ Şi l%au i=at' aşa #um a J#ut Soma (6ig Meda II' 0(' ( sau Indra' #Pnd a#esta din urmJ 2a loit Şarpele Pn i9uina lui5 0,$ Dar loirea Şarpelui nu este de#Pt o ormulJ miti#J a gestului #rea1ieiQ #J#i şarpele sim4oli9ea9J Haosul monstrul serpentin Tiamat din #are' dupJ tradi1ia mesopotamianJ' auF ost J#uteF' prin Pm4u#JtJ1ire' amorul lumea' nema%niestatul$ Indra ata#J monstrul miti# 8rtra' #are #onis%#ase Apele (apa) şi le pJstrea9J Pn s#or4ura mun1ilor' 0.
C$ Cosmical Romolog; and Hoga& passimQ 5itul reintegrării& Pndeose4i pp$ ;) s$ Gatapata Bramana& II' 0$0$/%+$ 0, 6ig Meda& 8I' 0,'+$ C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4 ,0;
monstru serpentin identi# lui A?i marele%Şarpe' şi Pl despi#J Pn douJ #u un ulger$ Conis#area Apelor PnseamnJ& 0 ori #J 8rtra era stJpPnul lor a4solut G aşa #um era Tiamat sau ori#e altJ 9eitate oidianJ G pe Pntreg Haosul de diOnainte de Crea1ieQ ( ori #J marele% Şarpe' pJ9ind apele numai pentru el' lJsase lumea PntreagJ 4PntuitJ de se#etJQ ie #J a#eastJ #onis#are se petre#e Pnainte de Crea1ie' ie #J ea are lo# Pntr%un anumit moment posterior a% #erii lumii' sensul rJmPne a#elaşiQ 8rtra 2Pmpiedi#J50/ lumea sJ se a#J sau sJ dure9e$
Sim4olul nemaniestatului' al latentului sau amorului' 8rtra PnJ1işea9J Haosul de dinainte de #rea1ie$ 2NePmpJr1it (apar*an)& nedeşteptat (a/ud;am)& dormind (a/ud;amanam)& #uundat Pn #el mai adPn# somn (susupanam)& Pntins (asa;anam) G aşa L%a PntPlnit Indra Pnainte de a% L ulgera' despi#Pndu%L5 (6ig Meda I8' 0+$-$ Şi' prin despi#area lui' a luat naştere lumea sau a putut renaşte' #J#i Apele s%au reJrsat şi au rodit pJmPntul$ Astel' 1Jruşul #are strJpunge #apul şarpelui su4 piatra de temelie imitJ ulgerul lui Indra #are' Pn alt te=t' 2retea9J #apul5 lui 8rtra (6ig Meda I' .($0)$ E=pli#area ritualului #a o mJsurJ de preedere Pmpotria #utremurului poate i posterioarJQ ea este' Pn ori#e #a9' #oerentJ #u sim4olismul anali9at mai sus$ Deoare#e #utremurele sPnt ele PnseFle maniestJri ale a#elorFaşi or1e oidiene #are stJpPneau Haosul Pnainte de Crea1ie şi%L or stJpPni din nou Pn momentul apo#alipti# al 2marii des#ompuneri5 (maaprala;a)& #Pnd totul se a #ontopi Pntr%o singurJ masJ amorJ$ Şarpele teluri# #utremurJ lumea #a s%o rePntoar#J Pn ?aos$ El rJmPne un sim4ol al regresiunii Pn 0/
Meisto este 2tatJl tuturor Pmpiedi#Jrilor5 (Faust& $ ;().' #$ 5itul reintegrării& pp$ 0* s$
74
56C47 4L704
nemaniestat sau al 2Pmpiedi#Jrii5' al iner1iei #are se opune ori#Jrei 2orme5' ori#Jrui a#t de #rea1ie$ De#i magi#& apJrPndu%se de #utremurQ miti#& imitPnd gestul lui Indra #Pnd a Pm4u#JtJ1it pe 8rtra G geomantul #are 4ate 1Jruşul Pn 2#entrul5 lumii #a sJ asigure dura4ilitatea #asei pe #are rea s%o #onstruias#J retrJieşte şi rea#e' Pn a#el timp şi spa1iu al 2Pn#eputului5' momentul #ru#ial al Crea1iei lumii din ?aos$ Capitala Sueranului pere#t se alJ' pentru #?ine9i' tot Pn #entrul lumii$ A#olo se ridi#J un ar4ore mira#ulos' #are reuneşte lumea su4teranJ #u #erurile' aşa #um J#eau templele sau #etJ1ile 4a4iloniene0+$ Ar4orele a#esta se numeşte Lemn PnJl1at (Iien-mou) şi se spune #J ni#i un lu#ru #are' alJturi de el' se 1ine pere#t drept nu dJ um4rJ$ De a#eea' Pnainte de a se unda o #apitalJ' geoman1Fii ridi#J un gnomonQ la amia9a 9ilei solsti1iului de arJ' a#esta tre4uia sJ nu ai4J um4rJ()$ Capitala pere#tJ era modelul imitat de toate #elelalte #onstru#1ii$ rientarea #aselor tre4uind sJ ie J#utJ Pn #onormitate #u normele #osmi#e' 24alaurul5 Ou#a şi ai#i un rol important$ Am arJtat Pn Cosmologie şi alcimie /a/iloniană #ap$ I #J' Pn anumite tradi1ii' e=istJ o pere#tJ omologie Pntre lumea pe #are şi%o face omul 1Jri' #etJ1i' lo#uin1e şi lumea #ereas#J' repre9entPnd prototipul ideal$
C$ Cosmologie şi alcimie /a/iloniană& pp$ (/ s$ Mar#el !ranet' Lapensee cinoise& 3aris' 0+-*' pp$ -(-' -(*$ C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4 ,. ()
la marginile ei a#tuale$ 2Pnto#mai dupJ #um em4rionul #reşte de la 4uri# Pn aarJ' tot aşa Dumne9eu a Pn#eput sJ #ree9e Lumea de la 4uri# şi' de a#olo' s%a rJspPndit Pn toate dire#1iile5' spune o tradi1ie semitJ(0$ Pn 5ats;apurana se poesteşte #um lumile au luat naştere din 4uri#ul lui 8is?nu' #are plutea pe apele primordiale(($ Pnto#mai #um lumea a Pn#eput sJ ie #reatJ dintr%un #entru' oraşele se undea9J printr%o #eremonie #are are #a s#op gJsirea şi #onsa#rarea unui #entru' urmatJ apoi de transormarea lui Pn altar$ IatJ #um PnJ1işea9J
(0
Cosmologie şi alcimie /a/iloniană& p$ -(' #itPnd A$ W$ Yen%sin#' :e deas ofte Kestern Gemites concerning te 'a*ei ofte 4art& Amsterdam' 0+0;' p$ 0+$ (( Despre identitatea 24uri#5%2#entru5' #$ Cosmologie...& pp$ -, s$ (-
Meşterii ierari sPnt Pn unele #a9uri #?iar şi ondatori de oraşeQ aşa se petre# lu#rurile' 4unJoarJ' #u tri4urile Mosengere şi Ba%saata' #$ Yalter Cline' 5ining and 5etallurg; in 'egro 7frica& 3aris' 0+-,' p$ 0(*$ Pn Congo' tri4ul Ba Lolo #rede #J ierarii sPnt de o4Prşie aristo#rati#J şi #?iar regalJ' i/id.& p$ (($ Despre 2se#retele metalurgiei5 şi sensul lor #osmologi#' #$ 5etallurg;& 5agic and 7lcem;& pp$ ; s$
,; 56C47 4L704
se preJd patru por1i& la rJsJrit' la nord' la apus' la sud5$ Apoi' tinerii #aaleri PmpreunJ #u ierarii a# de trei ori Pn#onOurul lo#ului' purtPnd #u ei un tPnJr şi puterni# taur$ CPnd PngrJditura e gata' #el dintPi #are intrJ nu sPnt oamenii' #i taurul #u patru a#i$ DupJ #e taurul a gonit trei dintreF #ele patru a#i' este sa#rii#atQ #arnea luiF e Pn parte mPn#atJ de #ei de a1J #are sPnt astel uni1i' ei şi progenitura lor' Pn parte #onsumatJ Pn o#ul ritual$ rganul generator al taurului este us#at la o# şi Pngropat PFn ultima 9i a lunii i9i4ile' Pn miOlo#ul PngrJditurii$ 2Pn a#eeaşi 9i' se ridi#J deasupra #aoului #are #on1inea reli#a un altar Pn ormJ de alusQ se sapJ alJturi un şan1 destinat sa#rii#iilor' unde mai tPr9iu tre4uie sJ #urgJ sPn%gele la s#?im4Jrile lunii$ Se sa#rii#J Pntotdeauna trei animale la altar' PnsJ' la alte date' patru' deasupra şan1ului$5(* Multe #redin1e se gJses# impli#ate Pn a#eastJ #eremonie ari#anJ(.' dar #eea #e ne interesea9J Pn primul rPnd este pre9en1a 2#entrului5' Pn Ourul #Jruia se undea9J ritu% al #etatea$ Cer#ul sau pJtratul' aPnd Pn #entru altarul a%lomor' PnJ1işea9J aşe9area omeneas#J Pn momentul Pn #are ea deine reală& #Pnd #apJtJ' adi#J' iin1J$ A#est a#t de undare este #opia a#tului primordial de #rea1ie' şi noua #etate deine impli#it o imago mundi. PngrJditura des% (*
L$ L> 57'L4
parte #eea #e este de #eea #e Pn#J nu este' sau este numai Pntr%un #?ip apro=imati' sau este potrini#$ 8ala4ilitatea #osmologi#J a a#estei PngrJdituri originare' prin #are ia naştere o noua aşe9are omeneas#J nu este inirmatJ de eentualele sau posterioarele alori a#ordate ei$ PngrJditura şi şan1ul' #a şi' Pn alte pJr1i' la4irintele şi 9idurile pot aea G Pn aarJ de rostul lor primordial' de creaţie a #etJ1ii G şi un s#op apotropai#& sJ 1inJ Pn aarJ du?urile rele' or1ele no#ie$ Iar mai tPr9iu' #Pnd ori9ontul spiritului nu a mai i dominat #u e=#lusiitate de o4ie#te' or1e sau duşmani 2neJ9u1i5' a#eleaşi 9iduri şi la4irinte or olosi #a miOloa#e de apJrare Pmpotria ad% ersarilor$ 8oim sJ spunem #J şi Pn #a9ul 2oraşelor5' #a şi Pn atPtea alte #a9uri' asistJm la o #ontinuJ degradare a sensului primordial' la o #Jdere Pn #on#ret #are uneori a#e aproape imposi4ilJ des#irarea 2originalului5 metai9i# #e' #u ne#esitate' tre/uie sJ e=iste Pnapoia ori#Jrui a#t omenes#$ Nu e lo#ul ai#i sJ #er#etJm mai #u de%amJnuntul pro4lema la4irintului asupra #Jreia nJdJOduim sJ pu4li#Jm #urPnd un studiu spe#ial' dar este eident #J toate asemenea #onstru#1ii au ost J#ute' la Pn#eput' nu #a miOloa#e de apJrare Pmpotria oamenilor' #i #a miOloa#e de apJrare Pmpotria 2rJului5' a du?urilor şi a mor1ii$ Nu strategia militarJ' #i ritualul şi metai9i#a auF dus la des#operirea' olosirea şi desJPrşirea lor$ Pnto#mai dupJ #um nu dupJ po9i1ia ei strategi#J era aleasJ aria unei #etJ1i' #i dupJ un #anon #osmologi# 4ine sta4ilit$ Pn ond' poate #J nu ne depJrtJm prea mult de adeJr airmPnd #J' şi Pntr%un #a9' şi altul' tot de 2strategie5 era or4a' numai #J apli#atJ pe nieluri dierite şi olosind alori dierite$ La Pn#eput' po9i1ia strategi#J a unei #etJ1i Pnsemna aliditatea ei metai9i#J' inulnera4ilitatea ei a1J de or1ele de% ,/
56C47 4L704
moni#e' ?aoti#e' a1J de 2rJu5$ Mai tPr9iu' a#eeaşi po9i1ie strategi#J se erii#J prin re9isten1a ei a1J de adersarul uman$ Dar şi Pntr%un #a9' şi Pn #elJlalt' tot de apJrare Pmpotria mor1ii era or4a' Pntr%un #uPnt de durată. Cea mai mult& pro#esul de degradare' da#J a dus la uitarea semnii#a1iei originare a unei a#1iuni sau unui gest' n%a putut Pntotdeauna suprima prezenţa a#elui gestQ i%a s#?im4at doar interpretarea$ Reenind la #eremonialul de undare aF oraşelor' ne amintim #J Anti#?itatea ne%a transmis douJ tradi1ii priitoare la undarea Romei$ Una or4eşte de un cerc tras #u plugul' aPnd Pn #entrul lui o groapJ' pe #are romanii o numeau 5undus# . idiu (Fasti I8' /0+ spune #J deasupra a#estei fossa se ala un altar$ AltJ tradi1ie or4eşte de o 6oma Duadrata. Nu intrJm Pn lunga #ontroersJ purtatJ de PnJ1a1i Pn Ourul a#estei du4le tradi1iiQ e pro4a4il' aşa #um s%a arJtat Pn ultimul timp' #J modelul originar al Romei a ost un pJFtrat Pntr%un #er#$ Ceea #e ne interesea9J ai#i este aptul #J şi Roma' #a ori#are alt oraş 2sa#ru5' a ost #lJditJ pornind de la 2#entru5 altarul G 5undus). Du4la tradi1ie a #er#ului şi pJFtratului(/ se regJseşte şi Pn alte regiuni' 4unJoarJ Pn India$ MormPntul indian aea deasupra o stupă #ir#ularJ sau o suprastru#turJ pJFtratJ$ Şi una' şi #ealaltJ PnsJ' erau o imago mundi2 ele repre9entau ie 2muntele #osmi#5' ie 2#entrul5 lumii$ Crea1ia n%a aut lo# numai Pn#epPnd din #entru' #i a aut lo# la începutul anului. Pn aproape toate #ulturile ar?ai% (;
3lutar?' 6omulus& 8III$ DionKsius din Hali#amas' I' ,+Q #$ şi erenKiF' 4infiirung...& pp$ (0 s$ (/ C$ A$ H$ All#rot' :e Circle and te Cross& Londra' 0+(,' ( olume$ C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4 ,+ (,
#e' Pn#eputul anului este o reluare a Crea1iei şi este #ele4rat #u o serie de ritualuriF şi drame #are au #a s#op rea#tuali9area tuturor or1elor #osmi#e #are atun#i' Pn #lipa Crea1iei' erau a#tie şi integrale$ :impul a deenit real Pn momentul #Pnd Cosmosul a luat iin1J$ Coin#iden1a a#easta a Crea1iei #u Pn#eputul de an a ost pJstratJ Pn amintirea multor popoare' deşi aproape pretutindeni Pn1elesul ei metai9i# s%a pierdut$ Aşa' 4unJoarJ' tJtarii din 3ersia seamJnJ şi astJ9i grJun1e Pntr%o oalJ #u pJmPnt' la Pn#eputul anului solsti1iul de primJarJ' spunPnd #J asta e o amintire a Crea1iei (+$ DupJ #um se ştie' o4i#eiul de a semJna gnu Pn oale #u pJmPnt e oarte rJspPndit şi' mai ales' de o impresionantJ e#?ime' el e=istPnd deOa Pn #ele mai ar?ai#e straturi ale ritualului agri#ol egiptean-)$ Reminis#en1a mai sus #itatJ tJtarii din 3ersia e impresionantJ' pentru #J pJstrea9J pPnJ Pn 9ilele noastre 4inomul #osmologi# 2Crea1ie5% 2Pn#eputul anului5$ DupJ tradi1ia mesopotamianJ' 9eii #reea9J' Pnainte de toate' #etatea' lo#ul sta4il-0$ A#elaşi gest de 2#rea1ie a unui lo# sta4il5 Pl repetJ omul nu numai #Pnd Pşi #onstruieşte lo#uin1a G #i #?iar atun#i #Pnd se apJrJ de spiritual' #Pnd Pşi #onstruieşte propria sa mPntuire$ ri#e pra#ti#J as#eti#J Pn#epe printr%o aşezare& printr%o i=are Pntr%o anumitJ po9i1ie #orporalJ (asana)& #are are #a s#op nu numai rareierea stJrilor de #onştiin1J şi #on#entrarea lor asupra unei singure imagini' #i mar#?ea9J Pn a#e% (+
LossK' 5usrram 5;steries& Helsini' 0+0;' pp$ (0+' ((-$ C$' a#um Pn urmJ' Y$ Liungman' 4uprat-6ein& oi$ I' pp$ 0)- s$ -0 4numa 4lis& ii Noema della Creazione trad$ !$
80
56C47 4L704
laşi timp tre#erea de la #ondi1ia proanJ psi?ologi# şi metai9i#' 2normalJ5' risipitJ' riolJ' iresponsa4ilJ la #ondi1ia preala4ilJ salJrii$ Similitudinea diFntre a#tul Crea1iei şi a#tul medita1iei sau #ontempla1iei misti#%as#eti#e prin #are se do4Pndeşte salarea merge #?iar mai departe$ Neoitul Pn#epe' prin pra#ti#ile lui #ontemplatie' o *iaţă nouă. Ca sJ poatJ #ontempla JrJ sJ ie tur4urat de ineita4ilele lu#tua1iuni ale ie1ii sale psi?omentale' el se apJrJ #on%struindu%şi o imagine #are Pl i9olea9J de #?emJrile lumii din aarJ şi asupra #Jreia
se #on#entrea9J pentru a%şi putea unii#a luiul stJrilor de #onştiin1J -($ ri#e medita1ie re% ligioasJ şi ori#e #on#entrare #orespunde unei ieşiri din ?aos' unei an#orJri Pntr%un 2lo# sta4il5$ Medita1iile şi #on#entrJrile apJrJ de 2risipire5' de lu#tua1ie ?aoti#J' de resor4irea Pn amor$ De a#eea G re#en1a sim4olurilor 2insulei5' alF 2diamantului5' alF 2pietrei din #apul ung?iului5' alF 2tronului5 et#$ Pn te=tele as#eti#e şi misti#e$ Toate a#este sim4oluri ormulea9J' pe nieluri dierse şi #u apli#a1iuni elurite' realitatea aşa #um se maniestJ ea Pn o#eanul laten1elor sau al ilu9iilor$ In pra#ti#a misti#%as#eti#J' 2ia1a nouJ5 pe #are o inaugurea9J e=er#i1iile spirituale este' #a şi Pn pra#ti#ile religioase #omune' un drum #Jtre #entru' sau' #u alte #uinte' o rePntoar#ere la #entru' la realitatea ultimJ$ Ne%am depJrta prea mult de su4ie#tul nostru da#J am intra Pn amJ% nunte' dar putem aminti #J ori#e pelerinaO la un lo# sPnt' ori#e i9itJ la un templu et#$ este un drum #Jtre 2#entru5$ Salarea poate i tradusJ prin nenumJrate ormule' PnsJ una dintreF #ele mai #uprin9Jtoare este& 2drumul spre #entru5$ Nu e lipsitJ de semnii#a1ie medita1ia omali#J pe -(
C$ #artea noastrJ Hoga.
C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
/0
#are o PntPlnim atPt Pn India' #Pt şi la isi?Faştii Muntelui At?os--$ Buri#ul este şi el un sim4ol al #entrului$ Dar' #a sJ ne Pntoar#em la omologarea medita1iei #u a#tul Crea1iei' sJ amintim #J te?ni#ile indiene #onsiderJ a4solut indispensa4ilJ' #el pu1in Pn etapele preliminareF' #on#entrarea asupra unei imagini' #are' adesea' este aşa%nu%mita mandala1 desen al#Jtuit din pJtrate şi #er#uri #on#entri#e' iri9ate su4 orme de lori de #ele mai multe ori' loarea de lotus' de roatJ #u patru' douJspre9e#e sau mai multe spi1e' de #ru#e' aPnd nenumJrate alte amplii#Jri geometri#e şi ar?ite#toni#e #are%i dau uneori un aspe#t la4irinti#$ Cel dintPi lu#ru pe #are Pl do4Pndeşte neoitul me%ditPnd pe o mandala este 2re#ulegerea5' adunarea laolaltJ' #on#entrarea' unii#area stJrilor de #onştiin1J$ 5andala Pl i=ea9J Pn real' aşa #um ritualul de #onstru#1ie indian 2i=ea9J5 #apul şarpelui şi apJrJ #asa de #utremur$ Con%#entrPndu%se Pntr%o mandala& este apJrat Pmpotria ?aosului din aara lui' #are Pn#ear#J sJ%L rea4soar4J' PmprJştiindu%i aten1ia' risipindu%i or1ele' PnşelPndu%L prin ilu9ii şi #?emJri deşarte$ 5andala este un 2#entru5 şi' prin medita1ia asupra ei' neoitul i94uteşte sa se smulgJ din o#eanul ie1ii psi?o%mentale şi su4liminale ilu9orii pentru el şi sJ se i=e9e Pn #entrul realitJ1ii$ Cum mPntuirea Pn #a9ul indian' eli4erarea de ilu9ii şi durere nu se do4Pndeşte de#Pt Pn%1elegPnd Pn #a9ul #reştin' parti#ipPnd la realitatea ultimJ G mandala PndeFplineşte un#1ia de a #ondu#e şi i=a spiritul Pn inima realitJ1ii' limpe9ind' astel' drumul #Jtre mPn%tuire$ Pnto#mai #um o #etate e apJratJ prin 9iduri şi la4irinte de du?uri rele #are ar oi s%o nimi#eas#J s%o rea4soar% 4J Pn ?aos' Pnto#mai #um o #asJ e apJratJ de #utremur --
/id.& pp$ /, s$
/( 56C47 4L704
prin 1Jruşul 4Jtut erti#al su4 piatra undamentalJ #utremur ?aos' tot aşa neoitul se apJrJ de nJala ae#telor' a distra#1iilor şi a ispitelor #are' şi ele' or sJ%L rea4soar%4J Pn ?aosul psi?o%i9iologi# al #ondi1iei proane' #on%struindu%şi' i#onograi#' o ortJrea1J la4irinti#J' la adJpostul #Jreia spiritul poate sJ se eli4ere9e de ilu9ii şi ispite şi sJ #ontemple realitatea$ 5andala nu este PnsJ numai un desen loral şi la4irinti# ar4itrar #onstruit pentru a i=a aten1ia şi a a#ilita #on#entrarea$ El este i#onograi# o imagine a lumii' pre9entPnd sim4oli# toate prin#ipiile #osmologi#e& 2#entrul5' #ele patru pun#te #ardinale' #ele trei elemente et#$ Culorile #u #are se pi#tea9J o mandala o omolog?ea9J' JrJ putin1J de Pnşelare' unei ?Jr1i a lumii$ De altel' ori#e #onstru#1ie sa#ra #orespun9Pnd unei imago mundi pre9intJ' priitJ iind din PnJl1ime' orma unei mandala. 3lanul templului Bara4u%dur este' astel' o mandala& Pnto#mai #um este Ierusalimul #eres# (7pocalipsa& 77I' ( şi urm$ et#$ sau ziguratul 4a4ilonian a#esta din urmJ' iind al#Jtuit dintr%o serie de pJtrate Pns#rise unul Pntr%altul' are mai degra4J
aspe#tul unui la4irint$ Itinerarul salJrii Pn#epe de#i #u o medita1ie asupra lumii #onsideratJ Pn ansam4lul ei$ 2Imita1ia a#tului #rea1iei5 se erii#J' aşadar' de mai multe ori Pn opera1iile de te?ni#J as#eti#%meditatiJ preliminareF salJrii$ Construirea unei mandala este repetarea i#onograi#J a Crea1iei Smandala \ imago mundi)2 medita1ia asupra mandalei este repetarea ritualJ a #rea1iei (m 2lo#ul sta4il5' repetarea ei psi?ologi#J (m apJrare de ?aos' 2ia1J nouJ5 şi omologarea metai9i#J #u a#tul Crea1iei (m \ #entru' realitatea ultimJ$ 3olialen1a a#easta e inerentJ ori#Jrui sim4ol #osmologi#' #are tre4uie Pntotdeauna Pn1eles un#1ional' el des#operindu%şi sensurile prin nenumJrate a% C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
/-
lidJri Pn toate nielurile realului$ 3olialen1a şi #oeren1a unui sim4ol #osmologi# nu se reelea9J Pn Pntregime de%#Pt istoind toate un#1iunile şi alen1ele sale' urmJrindu%L de#i Pn toate nielurile realului$ Ceea #e nu putem a#e Pn paginile de a1J ni#i mJ#ar #u motiul ol#lori# pe #are%L #er#etJm imita1ia a#tului Crea1iei$ Pn anumite lo#uri din India' mandala se 2dansea9J5 (mandala nrt;a)& adi#J se do4Pndeşte o anumitJ #on#entrare spiritualJ' indispensa4ilJ #ontempla1iei' prin imitarea #oregrai#J a #er#urilor lorale şi la4irinti#e$ Pn trea#Jt' amintim #J Te9eu' PndatJ #e a u#is minotaurul' a #onsa#rat un dans sa#ru #are imitJ la4irintul şi #J numeroase #atedrale pJstrea9J şi astJ9i desene la4irinti#e pe mo9ai#ul podelelorQ pe a#este la4irinte se dansa' Pn#J' Pn Eul Mediu$ Alteori' la4irintele #atedralelor tre4uiau urmJrite #a o peniten1J sau #a un 2drum #Jtre #entru5' Pnto#mai #um pelerinaOul la Bara4udur' #u as#ensiunea şi opririle lui #eremoniale' este un drum #Jtre #entru-*$ La indienii 3u%e4los din Ameri#a' se desenea9J pe nisip iguri similare mandalei& #u a#elaşi s#op apotropai# şi ritual$ Toate a#estea primes# o luminJ nouJ prin #Ptea apte apar1inPnd psi?ologiei' #omuni#ate de dr$ C$ !$ Wung-.$ Unii dintreF pa#ien1ii psi?ologului ele1ian au #onstruit mandala JrJ sJ i J9ut sau sJ i au9it o singurJ datJ Pn ia1a lor despre asemenea unitJ1i i#onograi#e orientaleQ al1ii au 2dansat5 tema lorar%la4irinti#J a mandalei. SJ ie or4a de o 2redes#operire5 automatJ a unui ar?etip pJstrat Pn su4#onştientul #ole#ti' #um #rede WungX Cum -*
C$ studiul nostru despre La4irint' de apropiatJ apari1ie$ R$ Yil?elm şi C$ !$ Wung' 0as
-.
l /* 56C47 4L704
patogeniile psi?i#e sPnt regresiuni #Jtre stru#turile ar?ai#e de #onştiin1J' e=pli#a1ia sa pare erosimilJ$ Dar' #um mJrturiseşte el' 2psi?ologul nu se o#upJ de su4stan1a a#estui ansam4lu' #i numai de e=presia sa psi?i#J5$ 8om aea prileOul sJ reenim asupra a#estor #oin#iden1e Pntre 2redes#operiri5 ale unor stJri psi?ologi#e patogene şi sim4oluri sau mituri e#umeni#e$ Deo#amdatJ' #e ne interesea9J pentru o4ie#tul studiului de a1J este aptul #J pa#ien1ii lui Wung au desenat mandala #a sJ se apere& sJ se inde#e' alidPnd' am putea spune' un#1ia apotropai#J a a#estor unitJ1i i#onograi#e şi pe nielul patogeniilor$ DupJ #e desenau sau 2dansau5 o mandala& 4olnaii se sim1eau Pntotdeauna mai 4ine' mai linişti1iQ Pntr%un anumit sens' J#userJ un pas #Jtre inde#are' adi#J' Pn #a9ul lor' #Jtre reintegrarea personalitJ1ii$ 3atogeniile se datores#' #u o ormulJ sumarJ' ruperii de niel diOntre #onştient şi e=tra#onştient' inadJrii #onştiin1ei de #Jtre or1ele o4s#ure ale su4#onştientului şi in#onştientuluiQ o rea4sor4ire Pn ?aos' #a sJ Pntre4uin1Jm terminologia #osmologi#J$ Pn parante9J ie spus' ori#e a#t religios' #a şi ori#e a#t magi# se redu# la o 2rupere de niel5Q
realul #oin#ide #u nonrealul' totul #u partea' eternul #u eemerul et#$ Eident' a#eastJ 2rupere de niel5 se a#e Pn #onormitate #u anumite norme' rituale' miti#e sau metai9i#e$ Aem de%a a#e #u e=perien1e 2#u sens5' orientate şi #onsumate PnlJuntrul realului$ 2Ruperile de niel5 eidente Pn patogenii sPnt dereisti#e' nean#orate Pn real$ 3entru anumi1i medi#i sau psi?ologi po9itiişti' patogeniile sPnt su4stan1ial similare misti#ilor şi magiilor$ De apt' patogenii sPnt misti#i şi magi#ieni rata1iQ mai pre#is' simieşti$ 3a#ientul #are desenea9J' JrJ sa i J9ut sau sJ i au9it reodatJ de ea' o mandala a#e asta #a sJ se sale9e' C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
/.
sJ se apere de o#eanul ?aoti#' sJ%şi reintegre9e personalitatea' iin1a' #onştiin1a$ E un pro#es de fi,are& de #Jutare a unui 2lo# sta4il5' a unui #entru imuta4il Pn iitoarea monstruoasJ a imaginilor in#oerente$
omul nu se pierde' #i' dimpotriJ' Pşi #onstruieşte mPntui%rea$ Şi' ori#Pt de parado=alJ ne pJrea airma1ia a#easta' setea de mPntuire' de a deeni real& este atPt de adPn#J şi de e#umeni#J' Pn#Pt ea rJ94ate Pn ori#e gest pe #are%L a#e omul$ MITUL CSM!NIC' MDEL ARHETI3AL 3entru omul ar?ai# G s#riam la Pn#eputul a#estor #omentarii G' un lu#ru sau un a#t nu are semnii#a1ie de#Pt Pn mJsura Pn #are parti#ipJ la prototip sau Pn mJsura Pn #are repetJ un a#t primordial$ Şi am dat #Ptea e=emple de 2repeti1ie5& #ulegerea ier4urilor 4une de lea#' luarea Pn posesiune a unui teritoriu$ Apoi' Pn paragraele urmJtoare' am rePntPlnit de mai multe ori a#eastJ 2repeti1ie5 a unui a#t primordial' #are a aut lo# 2la Pn#eput5' 2Pn a#el timp5' adi#J o 2repeti1ie5 a Crea1iei$ Ce s%a PntPmplat G 2atun#i5X Cosmogoniile indo%ariene şi semiti#e' PmpreunJ #u unele #osmogonii austro%asiati#e' or4es# de un 2gigant5 sau 2monstru primordial5' prin sa#rii#area #Jruia au luat naştere lumile$ Creaţia #onstJ Pn sa#rii#iul 2moarte iolentJ5 aF unei iin1e miti#e amore' oidiene sau a#ati#e$ Mardu' 4unJoarJ' #reea9J lumea despi#Pnd monstrul marin Tiamat$ 6ig Meda 7' +) ne or4eşte de un gigant primordial #u o mie de #apete şi o mie de pi#ioare ormulJ miti#J a nedeterminatului şi a 2ininitului5' #are se numea 3urus?a (purusa PnseamnJ Pn sans#ritJ 2om5 şi pe #are 9eii l%au sa#rii#at 2moarte iolentJ5 ritualJ$ Din trupul lui auF ost a#u1iF #erul şi pJmPntul' soarele şi lunaQ din gura lui a ieşit 4ra?manul #asta' din 4ra1ul sJu rJ94oini#ul' din #oapsa lui agri#ultorul' din pi#ioarele sale #asta sudra2 magia a#eluiaşi sa#rii#iu a #reat' de ase%
// 56C47 4L704
menea' animalele$ Mitologia nordi#J poesteşte #um gigantul primordial bmir a ost sa#rii#at de #ei trei 9ei ra1i' d?in' 8ili şi 8e' #a sJ se a#J lumileQ din #arnea lui au J#ut pJmPntul' din sPngele lui marea' din oasele lui pietrele' din pJr pJdurile' din #raniu 4olta #erului şi din #reier norii Snorre Sturlason' <;lfaginning& .%/$ Mitologia iranianJ pJstrea9J a#eastJ tradi1ie #osmogoni#J a sa#rii#iului unui gigant primordial su4 o ormJ adulteratJ& r%mu9d #reea9J 24oul primordial5 şi prototipul omului' !aOomardQ a#esta din urmJ e ata#at şi u#is de A?riman' şi din #orpul lui sPnt al#Jtuite lumile' iar din sJmPn1a lui rJsare pere#?ea umanJ MasOai şi MasOanaK su4 orma unei plante (Bundaisn& III' L%(;Q 78' L%(*$ !aOomard' Pn aesti#J L> 57'L4
/+
toare& ea sporind Pntotdeauna realitatea$ ia1J #are%şi toar#e irul pPna la #apJt şi ia sPrşit Pntr%un #?ip ires# nu rodeşte' nu se transormJ Pn alt#ea iuQ mai pre#is' sfîrşitul firesc al
a#estei ie1i e sterp$ DimpotriJ' ori#e ia1J OertitJ Pnainte de a%şi i istoit toate posi4ilitJ1ile sale de maniestare printr%o 2moarte iolentJ5 se transormJ Pntr%o nouJ ormJ a ie1ii& Pntr%o loare' Pntr%un animal et#$ G ormJ #are continuă ia1a tragi# PntreruptJ a insului sa#rii#at$ Adu#em' pentru demonstrarea te9ei noastre' un numJr #onsidera4il de e=emple' de la ier4urile 4une de lea# rJsJrite su4 Cru#ea MPntuitorului' pPnJ la trandairii #are' Pn #redin1ele medieale' #reşteau din trupurile eroilor #J9u1i Pntr%o mare 4JtJlie$ De altel' 4asmele ne%au destJinuit de mult a=ioma a#easta #J ia1a se transmite prin moartea iolentJ de #ele mai multe ori adusJ Pn #?ip i#lean la Pmplinire' #J#i ni#iodatJ eroina' u#isJ de duşman#a ei' nu piere #u adeJrat' #i se transormJ Pn peşte' pasJre' 4rad' loare et#' pPnJ #Pnd Pşi re#apJtJ orma%i omeneas#J$ Pntr%un #uPnt' se poate spune #J lumile au ost #reate prin sa#rii#area unui 2Antropo#osmos5' a unui Mare m primordial$ Important Pn miturile #osmogoni#e mai sus amintite nu este amJnuntul #J lumile au ost J#ute din su4stan1a unei iin1e primordiale G #i #J ele au ost J% #ute prin sacrificarea a#estei iin1e$ A##entul #ade pe actul sa#rii#ialQ #J#i da#J !igantul a dat 2materia5 din #are s%a ur9it Cosmosul' *iaţa a#estui Cosmos a ost transmisJ prin a#tul sa#rii#iului$ Lumile au do4Pndit o e=isten1J realJ 2ia1J5 pentru #J au ost însufleţite printr% un sa#rii#iu' pentru #J li s%a transmis 2ia1a5 !igantului sa#rii#at$ A#est 2Antropo#osmos5 nu Pn#etea9J de a e=ista' dupJ #e a ost sa#rii#at' de#Pt în aparenţă G #J#i el Pşi #ontinuJ e=isten1a Pn lumile Pn #are s%au nJs#ut din el şi #are +) 56C47 4L704
durea9J pentru #J el' prin moartea sa iolentJ' le%a Pnsule1it$ De a#eea' #Pnd un om moare ai#i pe pJmPnt' el nu dispare pur şi simplu' ni#i nu se prea#e Pn 1JrPnJ G #i se reintegrea9J Pn Antropo#osmos$ Cum spune un te=t iranian' oasele se Pntor# Pn pJmPnt' sPngele se Pntoar#e Pn apJ' pJrul se rePntoar#e Pn plante' suletul Pn o#' 2aşa #um au os primite ele la
Lumii5 (Bundaisn& -0';%,$ Te= tele indiene #unos# mai multe itinerareF #osmi#e post-mor tem& itinerareF #are nu sPnt de#Pt aspe#te ale a#eluiaşi a# de restituire reali9at prin moarte$ 2#?iul tJu se du#e spre Soare' suletul (atmari) tJu se du#e spre 8Pnt5 et#$ (6ig Meda& 7' 0;' -$ Sau 2rJsularea ta se du#e spre 8Pnt' ure#?ea ta i$ e$ au9ul spre pun#tele #ardinale' oasele tale Pn 3JmPnt5 (7itare;a Bramana& II' ;' 0-$ Un imn unerar din 7tar*a Meda 78III' *' */ aminteşte mortului& 23e tine' #are eşti pJmPnt' te aşe9 Pn pJmPnt5$ RepetJm şi ai#i G #eea #e am spus' de mai multe ori' Pn s#rierile noastre anterioare G #J elementele 28Pnt5' 2Soare5 et#' #a de altel şi no1iunile de 2emeie5 şi 24Jr4at5' tre4uie Pn1elese Pn sensul lor #osmologi#' pe #are%L aeau pentru autorii te=telor ar?ai#e$ Dar' #a sJ ne rePntoar#em' este eident #J''Antropo#os%mosul5 primordial Pşi #ontinuJ *iaţa Pn lumile #Jrora le%a dat naştere prin moartea%i ritualJ$ Şi ie#are om' murind' nu a#e alt#ea de#Pt sa se reintegre9e a#estui prototip An%tropo#osmi#$ 3rin ie#are moarte omeneas#J' Antropo#os%mosul se rea#eQ sau' mai pre#is' încearcă să se refacă în forma lui originară. L> 57'L4
+0
ai#i' dorin1a lor de a se smulge din #ir#uitul ininit al e=isten1elor şi de a do4Pndi eli4erarea supremJ' autonomia a4solutJ a spiritului (moJsa& muJti). Pn ond' setea de onti#' de realitatea ultimJ este atPt de ar9Jtoare Pn #onştiin1a indianJ' Pn#Pt ea nu putea i potolitJ de#Pt printr%o restaurare deinitiJ a unitJ1ii primordiale$ Şi' pentru #J a#eastJ unitate nu mai putea i do4PnditJ ni#i prin ritual pentru #onştiin1ele #al#inate de e=isten1a durerii)& ni#i prin moarte deoare#e reintegrarea Pn Antropo#osmos nu era deinitiJ' ea de9integrPndu%se la ininit prin legea #au9ei şi a ee#telor' Iarma) G anumite elite indiene au #Jutat un alt drum spre mPntuire' prin #are sJ poatJ depJşi şi durerea' şi ilu9ia' şi multipli#itatea e=isten1elorQ şi au Pn#er#at astel sJ do4Pndeas#J unitatea metai9i#J diOntre spiritul #osmi# S/raman) şi spiritul personal (atman)& renun1Pnd la #Jutarea unitJ1ii prin reintegrarea totală. Dar toate a#estea au neoie' pentru a i mul1umitor Pn1elese' de o lungJ dis#u1ie asupra eolu1iei istori#e a metai9i#ii indiene' pe #are nu o putem desJşura ai#i$ Trimitem pe #ititor la unele dintreF s#rieriFle noastre anterioare' rJmPnPnd #a pro4lema s%o reluJm Pntr%un iitor studiu' #u alte miOloa#e şi pe alte dimensiuni de#Pt am J#ut%o pPnJ a#um$ Pn tradi1ia indianJ' omul e J#ut indire#t din #orpul lui 3urus?a' #on#omitent #u a#erea Lumilor$ Pn tradi1ia me%sopotamianJ' #rea1ia omului #ere PnsJ un nou sa#rii#iu$ DupJ anumite ersiuni' omul e J#ut din 1JrPnJ şi din sPngele unui 9eu' ingu' sa#rii#at de Mardu' 9eul suprem' to#mai pentru a da iin1J noii sale Jpturi 0$ Alte ersiuni PnsJ or4es# de autosa#rii#iul lui Mardu (& 0
(
+( 56C47 4L704
28oi Pn#?ega sPngele meu' Pl oi a#e os$5 28oi ridi#a pe om Pn pi#ioare' Pn adeJr omul a i$$$5 28oi 9idi omul' lo#uitorul pJmPntului$$$5 A#eeaşi tradi1ie a ost pJstratJ de Berosius se#olul alF III%leaF a$ C?r$-& 2Şi Bel' J9Pnd #J p:mPntul era deşert' dar roditor' porun#i unuia dintre 9ei sJ%i rete9e lui Bel #apul' sJ ameste#e #u pJmPnt sPngele #are a #urge şi sJ a#J oameni şi animale #apa4ile de a suporta aerul$5 Mitul autosa#rii#iului 9eului la #rea1ia omului se PntPlneş%te Pn arii oarte depJrtateQ 4unJoarJ' Pn #eania*' deşi nu se poate Pn#J pre#i9a da#J e or4a de transmisie sau de poligene9J$
şi de a#erea omului din la#rimile sau sJ%mPn1a 9eului .' #eea #e e tot o ormJ a autosa#rii#iului$ Re#apitulPnd' putem redu#e miturile #osmogoni#e şi antropogoni#e amintite mai sus la urmJtoarele s#?eme& 0$ Cosmosul a ost J#ut de 9eul suprem sau de 9ei prin sa#rii#area unui !igant 3urus?a' bmir sau a unui monstru marin TiamatQ ($ Cosmosul a luat iin1J pentru #J a ost 2Pnsule1it5 prin moartea ritualJ #are a aut lo# 2Pn timpul a#ela5Q -$ Pnsule1irea 2nu #onstJ Pn simpla transmisiune a ie1ii şi suletului !igantului Pn Cosmos5' #i Pn primul rPnd Pn magia sa#rii#iului' #are a#e posi4ilJ prelungirea 2ie1ii5 !igantului Pn orme multiple de e=isten1JQ -
Cosmologie& pp$ ,,%,/Q 5etallurg;& pp$ 0* s$ Di=on' ceanic 5;tolog;& Boston' 0+0;' p$ 0),$ . 5etallurg;& p$ 0*Q L> 57'L4 *
+-
*$ Pn tradi1iile #are nu #unos# un Antropo#osmos' #i numai un monstru marin primordial deF e=empluF' Mesopotamia' omul e #reat prin sa#rii#area unui 9eu ingu sau autosa#rii#iul 9eului suprem MarduQ .$ Nimi# iu nu poate dura da#J nu i se #onerJ 2ia1J5 şi 2sulet5 prin sa#rii#area unei alte ie1iQ ;$ Numai moartea ritualJ moartea iolentJ este #reatoare' pentru simplul moti #J ea Pntrerupe irul unei ie1i #are nu şi%a #onsumat toate posi4ilitJ1ile' #are nu şi%a Pndestulat destinulQ de asemenea' moartea ritualJ şi' prin generali9are' ori#e 2moarte iolentJ5 PmplinitJ #u sens G adi#J un sa#rii#iu' iar nu un a##ident de#lanşea9J o or1J #are nu numai #J a#e posi4ilJ 2transmiterea5 ie1ii' #i asigurJ perenitatea noii #rea1ii #Jreia i%a dat naştere$ A#estea iind miturile #osmogoni#e Pn ariile #ultural%geo%grai#e Pn #are PntPlnim maOoritatea ritualuriFlor de #onstru#1ie' sensul teoreti# su4ia#ent tuturor a#estor ritualuriF deine #Pt se poate de transparent$ Pn tot #eea #e a#e' omul imitJ un gest primordial al diinitJ1ii şi imitJ nu numai din 2teamJ5 şi 2supersti1ie5 deşi şi a#estea Pşi au Pn1elesul şi rostul lor' #i Pn primul rPnd pentru a se eri pe sine de neant şi de ilu9oriuQ da#J diinitatea PnseamnJ forţă şi realitate şi ideea de sa#ru se redu#e la a#este douJ atri4ute' omul nu%şi poate Pnsuşi or1a şi realitatea de#Pt ie prin%tr%un #ontra#t dire#t #u sa#rul' ie imitPnd gesturile şi atitudinile #elor #are prin e=#elen1J Pntrupea9J sa#rul' adi#J ale diinitJ1ii$ CrePnd #osmosul G 9eul suprem a #reat Pn a#elaşi timp şi modelul a#telor omeneşti$ Astel sefa-ce #ea' pare a spune #osmogonia& Pnsule1indu%L prin sa#rii#area ritualJ a unei iin1e ii$ Astel se a#e omul' spune antropogonia& Pnsule1indu%L prin sa#rii#iul unui 9eu sau autosa#rii#iul 9eului suprem$ +* 56C47 4L704
Dar' aşa #um am aut prileOul sJ o spunem de mai multe ori Pn paginile de a1J' imitarea unui gest diin primordial are impli#a1ii mai adPn#iQ prin simpla imitare a gestului diin #are e un act real& pentru #J e sa#ru' sa#rii#an%tul #oin#ide #u spa1iul şi timpul originar Pn #are a aut lo# teoania sau maniestarea diinJ$ Sau' #u alte #uinte& #eea #e a#e omul are sor1i de i94PndJ numai Pntru#Pt imitJ #ea #e a J#ut diinitatea' pentru #J numai sa#rul poate #rea Pn #?ip real2 dar diinitatea #reea9J ar?etipal' adi#J 2Pn a#el timp5' o datJ pentru totdeaunaQ omul' #a sJ poatJ nJdJOdui Pn realitatea #elor pe #are le a#e el' tre4uie sJ #ree9e nu numai Pn #onormitate #u a#tul diin' #i şi 2Pn a#el timp5 #Pnd a aut lo# a#tul diin$ De#i G sim4oli# or4indGel reface Crea1ia' #osmogonia #u ori#are dintreF a#tele sale orientatFe Pn real$ CPt ar pJrea de parado=al' #redin1ele a#estea sPnt nu numai impli#ite Pn multe #ulturi ar?ai#e' dar se regJses# adesea su4 orma lor #ea mai e=pli#itJ$ Le%am PntPlnit' 4unJoarJ' Pn ritualuriFle de #onstru#1ie din India& 1Jruşul de lemn de su4 piatra undamentalJ strJpunge #apul şarpelui e=a#t Pn 2#entrul lumii5 şi repetJ' Pn a#elaşi timp' 2i=area5 #osmogoni#J a
Şarpelui$ 8om edea PndatJ #J modelul al#Jtuit de a#1iunea primordialJ Pşi pJstrea9J ei#ien1a' #?iar Pn #ulturile moderne' #Pt ar pJrea a#estea de lai#i9ate şi proane$ 0) 2^NSU
sule1iri5 Pşi dau seama de Pn1elesul a#estui a#t$ Cum spuneam la Pn#eputul #omentariilor de a1J' #onştiin1a impli#a1iilor teoreti#e a unei #redin1e nu e esen1ialJ pentru Pn1elegerea a#elei #redin1e$ CP1i oare dintre #reştini Pşi dau seama de impli#a1iile Pnri#oşJtoare ale PmpJrtJşiriiXZ 2Pnsule1irea5 unei #lJdiri prin Oertirea unei iin1e presupune PnsJ tre#erea suletului a#elei iin1e din #orpul sJu de #arne Pn #orpul de piatrJ al #lJdirii$ Cu alte #uinte' iind Oerta' prin moartea sa ritualJ Pşi s#?im4J #orpul$ Ea nu ine sJ 2lo#uias#J5 Pn #lJdire' #i se 2Pntrupea9J5 Pn ea$ To#mai de a#eea a ost OertitJ printr%o 2moarte iolentJ5' #a sJ%şi #ontinue ia1a G şi pentru mult mai multJ reme de#Pt i%ar i ost ursit sJ şi%o #ontinue Pn #orpul sJu de #arne G Pntr%un nou #orp' ar?ite#toni#$ Lu#rurile sPnt nu se poate mai #lare da#J a#em eortul sJ Pn1elegem pPnJ Pn strJundul lor #redin1ele poporane legate de 2moartea iolentJ5' #redin1e pe #are le%am #orela1ionat Pntr%un studiu anterior (er/urile de su/ Cruce) de miturile #osmogoni#e$
CW54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
laşi lu#ru Pl PnPlnim Pn sPnt rJsare o iar4J #are dJ naştere unui #opil deenind' mai tPr9iu' erou sau sPnt$ Ni#i ai#i' as#etul #are a suerit o moarte iolentJ nu mai reine la orma lui originarJ' #i Pşi #ontinuJ e=isten1a su4 orma unei plante şi a unui #opil$ Da#J' aşa #um reelea9J un #onsidera4il numJr de tradi1ii ar?ai#e' ori#e moarte iolentJ e #reatoare' adi#J proie#tea9J suletul #elui #e a ost Oertit Pntr%un nou #orp' este de la sine Pn1eles #J suletul #elui ritual sa#rii#at la temelia unei #lJdiri este proie#tat Pn noul sJu #orp'
ar?ite#toni#Q pe #are 2Pnsule1indu%L5 Pl a#e sJ dure9e$ De#i' Pn #a9ul legendei rom:neşti' so1ia Meşterului Manole trăieşte Pn mP%nJstire' Pn sensul #J mPnJstirea PnsJşi al#Jtuieşte trupul sJu$ Astel #J' da#J Meşterul ar i murit de moarte 4una' n%ar i putut%o PntPlni' pentru simplul moti #J ea Pn#J nu murise$ Şi e admira4ilJ intu1ia autorului' sau autorilor 4aladei rom:neşti' #are' pentru a reuni pe #ei doi so1i' a g?i#it singura posi4ilitate a rePntPlnirii lor& moartea iolentJ a Meşterului$ Pntr%adeJr' moartea a#easta' #are G ori#Pt de s#?im4atJ #a sens ar apJrea Pn 4aladJ G este totuşi o moarte ritualJ' prelungeşte e=isten1a lui Manole pe a#elaşi ni% el #osmi# unde Pşi #ontinuJ e=isten1a so1ia luiQ ea' #u un #orp ar?ite#toni#Q el' #u unul de apJ #urgJtoare$ Trupurile lor sPnt aproape' #J#i i9orul e& Cu apă curată :recută prin piatră& Cu lacrimi sărate& 0e Caplea *ărsate.
23iatra5 era noul #orp al so1iei$ PnlJn1uirea lor era a#um reali9atJ Pntr%un alt niel #osmi#' unde #ir#uitul se a#e mai lent' atPt de lent' Pn#Pt pare o#?ilor omeneşti perenitate$ 56C47 4L704
Pn lumina a#estei e=ege9e' ni se PnJ1işea9J Pn toatJ #laritatea ei #on#ep1ia ar?ai#J a riturilor de #onstru#1ie$ Nimi# nu poate dura da#J nu e 2Pnsule1it5 prin Oertirea unei iin1e iiQ PnsJşi diinitatea a arJtat' Pn 2timpul a#ela5' #Pnd au ost J#ute Lumile' #J o #rea1ie nu poate i PmplinitJ de#Pt printr%un sa#rii#iu' şi anume prin 2moartea iolentJ5 a !igantului #osmi#Q #rea1ia' aşadar' este un pro#es organi# şi ritual Pn a#elaşi timp' #J#i numai din #e e 29>5 se poate a#e un lu#ru 2">5' dar 2ia1a5 a#easta nu poate i transmisJ de#Pt printr%un sa#rii#iu i$ e$ un a#t sa#ru' Pn toate #redin1ele deriate din a#est mit #entral' #osmogoni#' sPnt pre9ente' su4 o ormJ mai mult sau mai pu1in adulteratJ' ideile& *iaţă şi ritual ar?etipul diin al tuturor a#telor sa#re pe #are le repetJ omul ai#i pe pJmPnt' #a sJ se poatJ insera Pn real şi #a sJ poatJF dura$ Lu#rurile J#ute' manua#turate iau iin1J şi durea9J Pn mJsura Pn #are dein corpuri organi#e$ Seria a#easta de apte nu se poate e=pli#a ni#i prin teoria animistJ a lui TKlor' ni#i prin aşa%numitul preanimism al lui Marret$ Ele apar1in unui alt #i#lu istori# şi presupun o teorie #oerentJ a lumii' #entratJ Pn Ourul mitului #osmogoni# şi atotputerni#iei ritualului$ E=isten1a unui 2#orp5 ar?ite#toni# nu e parado=alJ de#Pt pentru #on#ep1iile moderne Pndeose4i #ele de la Renaştere Pn#oa#e' #are a#ordJ atPt 2omului5' #Pt şi 2ie1ii5 alori din #e Pn #e mai limitate$ Mentalitatea ar?ai#J re#unoaşte o pluralitate de nieluri #osmi#e Pn #are 2ia1a5 şi 2omul5 pot e=ista$ Am arJtat Pntr%altJ parte (5etallurg;& 5agic and 7lcem;) #a 4unJoarJ Pn #?imie şi metalurgie tre#erea de la organi# la anorgani# se a#e oarte Pn#et' #J opera1ia #?imi#J a 2#om4inJrii5 aneoie se desprinde din #on#ep1ia al#?imi#J a 2nun1ii metalelor5' #J pietrele #a şi metalele sPnt se=uate' suerJ' mor şi Pnie' #J #eea #e se C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
++
numeşte astJ9i 2#om4ustie5 era altJdatJ 2dragoste5' iar 2moartea5 de altJdatJ se numeşte astJ9i 2neutrali9are5 et#$ Nu a#em un singur pas #Jtre Pn1elegerea a#estor #on#ep1ii da#J ne mul1umim sJ le #onsiderJm' Pn 4lo#' drept 2supersti1ii5' 2#redin1e #opilJreşti5 sau sJ ne mul1umim sJ le e=pli#Jm printr%un ag animism$ Singurul miOlo# de a Pn1elege o #redin1J ar?ai#J este sJ Pn#er#Jm reintegrarea ei Pn Pntregul din #are a J#ut #Pnda parte şi' de asemenea' trudindu%ne de a ne PnJ1işa a#est Pntreg Pn #oeren1a lui intimJ$ r' #redin1ele pe #are le%am anali9at Pn lu#rarea anterioarJ mai sus #itatJ' #a şi #ele pe #are le #er#etJm Pn #artea de a1a' ne PngJduie sJ re#onstituim o #on#ep1ie #onsistentJ a lumii' ie1ii şi omului$ Pn #e mJsurJ a#eastJ #on#ep1ie este #omunJ tuturor #ulturilor ar?ai#e sau este #rea1ia e=#lusiJ a unei anumite #ulturi istori#e G este poate Pn#J prea dereme pentru a Pn#er#a un rJspuns pre#is$ SPntem Pn#lina1i a #rede #J' #el pu1in Pn #eea #e prieşte aptele e=aminate Pn 5etallurg;& a#eastJ #on#ep1ie a ost ela4oratJ Pn aria #ulturalJ indo%mesopotamianJ' de unde s%a diu9at apoi Pn aproape tot restul lumii$ Ne interesea9J PnsJ mai pu1in istoria diu9Jrii a#estor #on#ep1ii' #Pt Pn1elegerea sensului lor$ r' PnlJuntrul unei asemenea #on#ep1ii ar?ai#e' alorile a#ordate 2ie1ii5 şi 2omului5 sPnt mult mai aste de#Pt #ele moderne$ 8ia1a organi#J iar nu un simplu animism se identii#J Pntr%un numJr #onsidera4il de nieluri #osmi#e$ Lu#rul e de la sine Pn1eles da#J ne amintim #J Pnsuşi
Cosmosul a ost J#ut dintr%un !igant primordial$ 8ia1a organi#J un#1ionea9J Pn toatJ plenitudinea ei naştere' #reştere' se=ualitate' pasiune' suerin1J' moarte' rePniere #?iar Pn #ele mai inerte nieluri G #um ar i' de pildJ' #el geologi#$ Nu e or4a' aşadar' de o simplJ 2ia1J5 #on% 0)) 56C47 4L704
#ep1ia animistJ' aşa #um' 4unJoarJ' o amoe4J are ia1J G #i de un #ir#uit ital e=trem de eoluat şi #omplet' de o serie aproape ininitJ de 2organisme5 sau mai pre#is de 2#orpuri5' #are nu numai #J 2trJies#5' dar trJies# Pn #?ip integral' adi#J par#urg toate etapele ie1ii 4iologi#e şi' Pn unele #a9uri' #?iar pe #ele ale dramei spiritului$ Eti#?etele de animism' sau panteism' sau imanentism nu se potries# delo# a#estui ansam4lu #osmi# de 2#orpuri5 legate Pntre ele prin solidaritJ1i o4s#ure sau rela1ii de destin$ Nu e or4a ni#i de un singur 2sulet5 #are le dinami9ea9J pe toate' ni#i de o diinitate imanentJ Pn ele pentru #J' da#J uneori diinitatea #oin#ide #u unul dintreF a#este 2#orpuri5' o a#e printr%o teoanie sau prin a#elaşi parado= #are PngJduie' Pntr%un ritual' #a esse sJ #oin#idJ #u non-esse& ragmentul #u totul' eemerul #u eternul et#$ De asemenea' a numi astel de #on#ep1ii 2antropo#entri#e5 iarJşi nu ne du#e prea departe' pentru #a omul& aşa #um şi%L PnJ1işea9J teoriile ar?ai#e' nu este asemenea omului Pn1eles de noiQ omul ar?ai# se alorii#a pe sine Pn termeni cosmici& #u alte #uinte se re#unoştea' #a atare' om& Pn mJsura Pn #are Pşi identii#a un#1iile Pn Cosmos$ Pn1elegem asemenea #redin1e' Pn1elegem' 4unJoarJ' #um un 2om5 Pşi poate #ontinua 2ia1a5 Pntr%un nou 2#orp5' ar?ite#toni#' numai da#J i94utim sa ne PnJ1işJm i9iunea antropo#osmi#J a oamenilor #ulturilor ar?ai#e$ Cum spuneam mai sus' sera no1iunilor de om şi *iaţă erau' pentru #ulturile ar?ai#e' mult mai aste$ Un om putea trăi Pn mai multe orme' pe mai multe nieluri #osmi#e de#Pt i94utim sa ne Pn#?ipuim Pn limitele #onştiin1ei noastre 2moderne5' PnsJşi no1iunea de 2#orp5 era de o tur4urJtoare polialen1J$ S%a putut or4i de Biseri#a #reştinJ #a deF un #orp misti# al lui Cristos' Pntru#Pt pentru mentalitatea #on% C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
0)0
temporanJ primelor ormulJri teologale o asemenea e=presie era nu numai inteligi4ilFJ' #i #?iar amiliarJ deşi nu su4 orma ei diale#ti#J$ Pn#J Pn mileniul alF II%leaF a$ C?r$ se #unoştea Pn Mesopotamia un 2#orp liturgi#5Q te=tele liturgi#e #are tre4uiau re#itate #u prileOul #eremoniilor religioase al#Jtuiau un 2#orp #ontinuu5' deşi nu erau pronun1ate Pn #ontinuitate' pentru #J timpul s#urs Pntre ultima sila4J a ultimei #eremonii şi prima sila4J a #eremoniei urmJtoare era un timp 2proan5' un interal de #are timpul sa#ru nu 1inea seama$ Se poate' de asemenea' or4i de un 2#orp%#alendar%sa#ru5' o unitate sui-ge-neris al#JtuitJ din toate sJr4Jtorile şi ritualele unui anQ de un 2#orp oneti#5' al#Jtuit din literele ala4etului' pre#um şi de un 2#orp misti# sonor5 al sunetelor ina##esi4ile ure#?ii omeneşti' şi pe #are numai ini1iatul le aude #$ Cos-mical Romolog; and Hoga)2 şi aşa mai departe$ inPnd seama de toate a#estea' nu este delo# parado=alJ #on#ep1ia unui 2#orp ar?ite#toni#5 pe #are Pl Pnsule1eşte' Pi dJ ia1J şi Pl a#e sJ dure9e suletul Oertei ritual Pngropate Pn temelii$ Din a#eastJ #redin1J ar?ai#J au deriat' dire#t sau prin impli#a1ii teoreti#e laterale' toate a#ele ritualuriF' supersti1ii şi legende Pn legJturJ #u riturile de #onstru#1ie' Eident' nu Pntotdeauna a#eastJ des#enden1J a pJstrat' mJ#ar Pn liniile sale mari' tradi1ia mitului #osmologi#$ Am J9ut #a Pn multe lo#uri se PngroapJ Pn temeliile unei #onstru#1ii oase de om' aur' perle' alimente et#$ Este şi ai#i or4a de o 2Pnsule1ire5' dar nu prin Oertirea unei iin1e ii' #i prin #onsa#rarea şi oranda unor o4ie#te Pn#Jr#ate #u realitate şi putere2 ie#are dintreF a#este orande este un #entru energeti# #are poate a#e sJ trJias#J şi sJ dure9e o #onstru#1ie' un #orp ar?ite#toni#$ Pn asemenea rituale' s%a pierdut sensul originar 2moartea iolentJ5 şi 0)( 56C47 4L704
s%a pJstrat numai #redin1a #J nimi# nu poate dura da#J nu i se #onerJ 2realitatea5 printr%o su4stan1J #are sJ parti#ipe la a#eastJ realitate ultimJ$
CPtea e=emple ne or aOuta sJ Pn1elegem şi mai limpede no1iunea de 2#orp ar?ite#toni#5$ Se ştie #J' la origine' templul era un altar ridi#at deasupra unui mormPnt sau' mai pre#is' deasupra unui re#ipient Pn #are se pJstrau reli#ele unui 2om sa#ru5$ Altarele preeleni#e' indiene' #?i% ne9e erau' la Pn#eput' lo#uri unde se adu#eau orande 2strJmoşilor5' 2eroilor5 sau 2sin1ilor5 Pngropa1i total sau par1ial dedesu4t$ Gtupă indianJ este o #onstru#1ie #are s%a ridi#at deasupra unui asemenea altar' #onstru#1ie #are a eoluat Pn #onormitate #u legile ar?ite#turii' dar #are ni#iodatJ nu s%a putut eli4era de un#1ia sa primordialJ& pJstrJtoare de reli#e$ Asemenea stupă sPnt sa#re numai pentru #J ele al#Jtuies# #orpul ar?ite#toni# al reli#elor pe #are le #onserJ$ Nu este delo# e=agerat sJ se or4eas#J de o 2Pnsule1ire5 a a#estor #onstru#1ii datoritJ reli#elor dinlJuntrul lor de #ele mai multe ori' ireşte' ine=istente sau rauduloase$ Budd?a #ontinuJ sJ e=iste' su4 orma unui #orp ar?ite#toni#' Pn oarte multe lo#uri' deoare#e un numJr #onsidera4il de temple şi stupă Pşi reendi#J o reli#J din trupul sJu$ 3entru un modern' pare oarte greu de Pn1eles #J pelerinaOul la un templu 4udist sau la o stupă de altel' ori#e templu #on1ine sau impli#J o stupă) PnseamnJ luarea de #onta#t #u Budda ca atare& adi#J Pn plenitudinea iin1ei lui #onsiderat caJra*artti& Sueran Uniersal' temeiul onti# al Cosmosului$ 3aul Mus0 a de% 0
Bara/udur. 4sDuisse dune istoire du /ouddisme fondee sur la critiDue arceologiDue des te,tes&oi$ I' 0+-.' passim$ C$ dis#u%tareFa unor te9e ale lui Mus Pn studiul nostru& Bara/udur& templul sim/olic& [în]6. F.6.& 0+-,' retipJrit în nsula lui 4utanasius (!Z"). C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4 0)-
monstrat printr%o strJlu#itJ e=ege9J #J stupă al#Jtuieşte #orpul ar?ite#toni# al lui Budd?a' Pnto#mai #um #anonul te=tual 4udist aşa%numitele 2dis#ursuri5 ale lui Budd?a al#Jtuieşte 2#orpul5 sJu 2do#trinar5$ Luarea de #onta#t #u Budd?a #a realitate ultimJ' #a temei al Cosmosului se poate a#e prin mai multe eluri' dupJ #um se oloseşte 2#orpul5 sJu do#trinar' oral' misti# sau ar?ite#toni#$ Cel #are meditea9J #anonul 4udist intrJ dire#t Pn #onta#t #u #orpul gnoseologi# al lui Budd?aQ #el #are repetJ liturgi# 2dis#ursurile5 sau para4olele lui Pşi asimilea9J #orpul oral al iluminatuluiQ #el #are a#e un pelerinaO la templu se apropie de #orpul ar?ite#toni# al lui Budda ş$a$m$d$ Dar 2reli#a5 #are 2Pnsule1eşte5 o stupă sau un templu nu e un ragment dintr%un #adaru oare#are$ Ea e smulsJ din trupul lui Budd?a' parti#ipPnd astel la realitatea ultimJ$ CJ#i nu ori#e 2mort5 Pnsule1eşte re#ipientul Pn #are e depus' #i numai resturile pJmPnteşti ale unor oameni e=#ep1ionali& sin1i sau eroi$ In primul #a9 al persoanelor sa#re' 2Pnsule1irea5 se e=pli#J prin realitatea la #are parti#ipJ asemenea persoane şi pe #are o #omuni#J ori#Jrui nou 2#orp5 Pn #are sPnt ritual inserate$ Pn al doilea #a9 eroii' 2Pnsule1irea5 se e=pli#J prin 2moartea iolentJ5 #are a pus de timpuriu #apJt ie1ii a#estor oameni e=#ep1ionali$ Un ins deine erou nu numai datoritJ genealogiei sale se%midiine' #i Pn primul rPnd datoritJ aptelor sale e=traordinare şi mor1ii sale iolente' #are este o ormJ a mor1ii rituale' deoare#e rJ94oiul Pnsuşi era #onsiderat un ritual omologat sa#rii#iului($ Pn trea#Jt ie spus' #eea #e PiF de% (
Am #omentat altJdatJ SFragmentarium& pp$ ;. s$ #ara#terul sa#ru al rJ94oiului' aşa #um era Pn1eles el Pn timpurile ar?ai#e$ Nu e lipsit de interes sJ reprodu#em ai#i un ragment din 2Sat #elui #are merge la rJ94oi5' pe #are%L #omuni#J Pntr%o s#risoare Ale=andru
0)* 56C47 4L704
ose4eşte pe sin1i şi eroi de restul oamenilor este *alorificarea rituală a întregii lor *ieţi. Condi1ia umanJ este depJşitJ total de un smt' #a şi de un erou' da#J n%ar i de#Pt pentru aptul #J şi unul' şi #elJlalt renun1J la 2sa#rii#J5 o#a1ia 4iologi#J şi so#ialJ a omului #a atare& #onserarea indiidualJ şi #onserarea spe#iei' #a sJ olosim terminologia 4iologiei$ Şi eroul' şi sPntul rJstoarnJ alorile umane şi a#1ionOea9J #ontinuu Pmpotria instin#telor& şi unul' şi #elJlFalt #autJ as#e9a şi primeOdia Pn lo# de a #Juta Pndestularea instin#telor de #onserare' Pntemeind o amilie' pro#rePnd$ Eroul luptJ Pmpotria or1elor rJuluiQ sPntul lupta Pmpotria lui PnsuFşi' Pmpotria instin#telor sale$ Şi unul' şi #el JlF alt' transormJ e=isten1a lor umanJ Pntr%un sa#rii#iu #ontinuu$ Pn timp #e #eilal1i oameni sa#rii#J ce*a şi uneori& #a o orandJ
adusJ diinitJ1ii sau #a un miOlo# de a reintra Pn #onta#t #u realitatea ultimJ' sPntul şi eroul se sa#rii#J pe ei înşişi şi încontinuu. AmPndoi depJşes#' ani?ilPnd%o' #ondi1ia umanJQ amPndoi imitJ un model ar?etipal$ Eroul PnsJ piere Pn luptJ' printr%o moarte iolentJ de altel' adeseori un ins deine erou datoritJ e=#lusi mor1ii iolente- G ulger' in#endiu et#$ G' #a şi #um ar oi sJ se punJ Pn eiden1J #ara#terul impersonal' me#ani# al #onsa#rJrii rituale printr%o asemenea moarte e=#ep1ionalJ$ Şi am J9ut #J 2moartea iolentJ5 este Pntotdeauna #reatoare$ si' Le culte des eros et ses con-ditions sociales 3aris' 0+0+' pp$ (;' 0/) et#$ C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4 0).
tr%o asemenea moarte #ontinuJ sJ trJias#J Pntr%un nou 2#orp5$ Pntr%adeJr' Pn !re#ia e#?e #ultul eroilor era #entrat Pn #ultul reli#elor$ Deose4irea esen1ialJ diFntre un 9eu şi un erou era al#JtuitJ Pn primul rPnd de #Jtre importan1a pe #are o aea mormPntul eroului' re#ipientul reli#elor lui*$ Pn aarJ de Hera#les' to1i #eilal1i eroi aeau mormintele sau san#tuareFle unde se alau reli#ele lor deF e=em%pluF' omoplatul lui 3elops' de #are or4eşte 3ausanias' 8' 0-' * s$$ Sa#ralitatea lo#ului se datora pre9en1ei rJmJşi1elor eroului$ Reli#ele a#estea erau #onsiderate Pn ele PnseFle sa#re' de a#eea puteau i PnmormPntate Pntr%un templu G #eea #e nu se PntPmpla #u #eilal1i oameni$ Un mor%mPnt uman proana templul' totuşi Ere#?teu şi Ce#ropi9ii erau PnmormPnta1i Pn templul At?enei 3oliada' HKain%t?os su4 piedestalul lui Apollo' la AmK#lea' Neoptolem' HKpero#?os şi Laodi#os Pn in#inta de la Delp?i' eroii ?i%per4oreeni Pn templul Artemisei din Delos et#$ Cea mai mult& Pn timp #e PnlJuntrul #etJ1ilor era inter9is sJ se Pn% groape lo#uitorii' ori#Pt de ridi#at ar i ost rangul lor' mormintele eroilor erau nu numai a##eptate' dar şi #Jutate$ Este drept #J eroii erau #onsidera1i' Pn 4iograiile lor legendare' ondatori de oraşe$ Dar #are e sensul su4ia#ent a#estor legende şi #redin1eX CJ eroul poate a#e sJ dure9e un oraş$ Şi' am J9ut' un oraş' #a şi ori#are altJ #onstru#1ie' nu poate dura de#Pt Pn mJsura Pn #are parti#ipJ la realitate' la sa% *
<$ 3ister' 0er 6eliDuienJult im 7lterium !iessen' 0+)+%L+0(' ( oi$Q L$ R$
0); 56C47 4L704
#ru' adi#J Pn mJsura Pn #are e 2Pnsule1it5 printr%un sa#rii#iu$ Reli#ele eroilor adu#eau a#eastJ 2realitate5' a#eastJ 2ia1J5$ Moartea lor iolentJ era #ea mai 4unJ asigurare #J e=isten1a lor nu s%a #onsumat deiniti' #J ea poate #ontinua Pntr%un nou #orp' ar?ite#toni#' pe #are%L Pnsule1ea$ Eident' #redin1ele Pn legJturJ #u moartea eroului' #uF soarta lui postmortem au eoluat' s%au Pmpletit #u alte #redin1e' din alte #i#luri' şi nu e delo# uşor sJ pre#i9Jm proilul lor teoreti#' mai ales Pn !re#ia' unde aproape tot ansam4lul mitologi# şi ritual a ost transigurat prin poe1i şi umanişti$ Dar' ori#are ar i #onte=tul mitologi# Pn #are s% ar ala aloarea #reatoare a mor1ii iolente' a mor1ii eroi#e' rJmPne a#eeaşi$ CJ un erou' datoritJ mor1ii sale rituale' Pşi do4Pndeşte o soartJ post-mortem #u totul dieritJ de a #elorlal1i oameni este un lu#ru #ert$ Moartea iolentJ a eroului Pi creează G Pn ori#e i9iune mitologi#J elenJ G o #ondi1ie pe #are muritorul de rPnd nu şi%o poate do4Pndi$ Pn primul rPnd' eroul 2durea9J5 prin glorie un alt 2#orp5 al sJu' #a sJ Pntre4uin1Jm termenii amiliari 4udismului$ Apoi' sJ ne amintim #J Pn neJ;aA din diseia #Pnt 7I Ulise i94uteşte sJ%iF PntPlneas#J pe A?ile şi pe #eilal1i eroi pe o paOişte smJl1uitJ #u asodele' şi A?ile Pl PntPmpinJ aşa #um era şi Pn #ondi1ia lui umanJ& adi#J întreg& #u memoria lui' #u oin1a lui' #u trupul lui G Pn timp #e' pentru a putea #omuni#a #u pJrintele lui' Ulise' e neoit sJ sape un altar Pn pJmPnt' sJ sa#rii#e un miel şi o oaie neagrJ' #a din sPngele Oertelor um4ra lui Tiresias sJ%şi e=tragJ PndestulJtoarea igoare şi sJ%şi poatJ re#JpJta memoria$ .
C$ dis#u1ia Pn A$ Dieteri#?' 'eJ;a edi1ia a Ii%a' Leip9ig' 0+0-$ 3entru o interpretare 2geograi#J5' #$ 8i#tor
Berard' 'au[s]ica[a] et le retour d>l;sse 3aris' 0+(+' pp$ -.0 s$ C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4 0),
Deose4irea dintre #ele douJ 2inerne5 G unul al muritorilor' altul al eroilor G este tot atPt de netJ #a şi deose4irea diOntre #ondi1ia post-mortem a suletelor oamenilor şi eroilor$ amenii Pşi #ontinuJ o ia1J lararJ undea su4 pJmPnt' su4 PnJ1işare de um4re lJguite şi JrJ memo% rieQ eroii tre# Pn moarte întregi& adi#J pJstrPndu%şi memoria şi personalitatea' şi 2inernul5 lor nu e su4teran' Pntune#at' re#e' #i o paOişte rJOitJ de lumina soarelui lumina singurJ dJ #ontur' a#e #a lu#rurile să fie& #u indiidualitatea lor' #u 2orma5 lor G Pn timp #e Pntuneri#ul su4teran #ontopeşte #ontururile' ani?ilea9J ormele' reintegrea9J oamenii şi o4ie#tele Pn amor' Pn larar' Pn preormal$ Ce e=pli#J deose4irea a#easta undamentalJ diFntre suletele oamenilor şi ale eroilorX Simplul apt #J moartea eroi#J' adi#J moartea iolentJ' ritualJ' este creatoare2 ea #ontinuJ ia1a şi #?iar o sporeşte' Pn timp #e o moarte naturalJ nu a#e alt#ea de#Pt sJ Pn#?eie #eea #e era deOa #onsumat$ Moartea naturalJ' Pn #are nu interine ni#i un element sa#ru' ni#i o atalitate' ni#i un ritual G este un enomen #a ori#are altul' apar1inPnd 4iologiei' iar nu antropologiei$ mul PnsJ Pşi poate #onstrui şi o altJ soarta post-mortem1 prin moarte eroi#J sau mai tPr9iu' o datJ #u apari1ia orismu%lui' Pn !re#ia prin ini1iere' #are este şi ea tot o ormJ a mor1ii rituale$ Dis#u1ia mul1umitoare a tuturor a#estor #on#ep1ii ne%ar Pm4ia pe drumuri prea depJrtate de o4ie#tul #omentariilor de a1JQ nJdJOduim sJ reenim #urPnd asupra lor Pntr%o lu#rare Pn pregJtire' 5itologia morţii. Deo#amdatJ' sJ reamintim #Ptea amJnunte din domeniul indian ;' Pn legJturJ #u deose4irea diOntre omul proan şi 2ini1iat5$ In timp ;
C$ #artea noastrJ Hoga& pp$ -). s$
0)/ 56C47 4L704
#e restul muritorilor sPnt in#inera1i' Kog?inii şi as#e1ii sPnt Pngropa1i$ 2Ini1ierea5 le #onerJ o soartJ post-mortem deose4itJ de a #elorlal1i muritori' iar pe de altJ parte asigurJ trupului o 2realitate5 sa#ralitate pe #are nu o poate aea #orpul unui proan$ As#e1ii' sin1ii şi Kog?inii indieni sPnt Pngropa1i şezînd în picioare ormula i#onograi#J a autonomiei' dura4ilitJ1ii' or1ei' şi deasupra mormPntului lor se #onsa#rJ un lingam& iar adesea se Pnal1J un templu$ AsemJnarea #u #ultul eroilor eleni e i94itoareQ trupurile nu sPnt in#inerate' dupJ o4i#eiul general' #i PngropateQ ele dein reli#e' proo#Pnd la rPndul lor o superstru#turJ ar?ite#toni#J adeseori luPnd propor1iile unui templu$ altJ serie de apte se #uine amintitJ a#um$ Se ştie #J mormintele erau numite şi poate uneori #?iar #onsiderate 2#asele5 mor1ilor' domus aeterna. Pn#J din timpurile preistori#e' urnele unerare din Italia Pn #are se pJstra #enuşa erau Pn ormJ de #asJ$ MormPntul era' Pntr% adeJr' noua lo#uin1J a mortuluiQ locuinţă& şi nu corp. Mortul enea sJ lo#uias#J a#olo o 4u#atJ de reme sau o eşni#ie$ Credin1ele sPnt atPt de #omple=e' Pn#Pt e greu de pre#i9at da#J suletul mortului #ontinua sJ lo#uias#J mormPntul sau' prin mormPnt' el apu#a drumul su4teran al 2inernului5$ Te=tele' şi Pndeose4i ins#rip1iile unerare' or4es# şi de mormPnt' şi de Hades şi #?iar şi de alte posi4ilitJ1i de duratJ sau reintegrare$ Eident' aem de%a a#e #u i9iuni elurite ale mor1ii$ Dar' Pn #eea #e prieşte #oin#iden1a mor%mPnt%Hades' nu se poate ea e=pli#a prin a#elaşi parado= #are a#e posi4ilJ #oin#iden1a ie#Jrei #ase' 4unJoarJ Pn ,
<$ Cumont' Les religions orientales dans le paganisme romain edi1ia a I8%a' 3aris' 0+(+' pp$ (*, s$Q A$ 3arrot' Le 86efrigerium 3 dans lau-delă 3aris' 0+-,' p$ .,' notJ 4i4liograie$ C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4 0)+
India' #u #entrul lumiiX Nu e oare or4a de un alt 2spa1iu5 Pn #are e=istJ mormintele şi #are PngJduie #a ie#are 2sulet5 sJ se ale Pn a#elaşi timp Pn groapa lui şi Pn 2inern5X$$$ Dar' prin simplul apt #J un mormPnt e numit #asJ a mortului' se Pn1elege deose4irea diOntre un ins #are se stinge Pn #?ip ires# şi altul' #are e Oertit printr%o moarte ritualJ$ A#easta Pi #onerJ ne4Jnuite posi4ilitJ1i de a%şi #ontinua durata pe nieluri #osmi#e elurite& reli#J' glorie' plantJ' #orp ar?ite#toni# et#$ Toate a#este #redin1e au o #oeren1J intimJ' am putea
spune #?iar o logi#J' pe #are o putem re#onstitui ori#Pt de multe şi radi#ale transormJri' #ontaminJri şi degradJri ar i Pndurat ele$ Pnapoia tuturor' re#unoaştem strJe#?ea 2teorie5 a #rea1iei prin moartea ritualJ' a sporirii realitJ1ii prin OertJ #J#i' am J9ut' moartea iolentJ prooa#J o palingene9J şi' mai ales' asigurJ perenitate unor Jpturi #are' lJsate sJ%şi mistuie destinul' ar i aut Pn #el mai 4un #a9 de trJit o ia1J omeneas#J$ 2Corpul5 Pn #are Pşi #ontinuJ e=isten1a Jptura OertitJ este adesea atPt de #amulat' Pn#Pt aneoie ni l%am putea Pn#?ipui #a peF un miOlo# de supraie1uire$ BunJoarJ' Iigenia e OertitJ #a sJ se poatJ Pmplini e=pedi1ia Pmpotria Troiei$ Am putea spune #J ea do4Pndeşte un 2#orp de glorie5 #are sPntF PnsuFşi rJ94oiul' PnsJşi i#toriaQ ea trăieşte Pn a#eastJ e=pedi1ie' Pnto#mai #um so1ia Meşterului Manole trăieşte Pn trupul de piatrJ şi ar al mPnJstirii$ Pn ond' ori#e face omul' ori#e se inserea9J Pn real e J#ut dupJ modelul ar?etipal al #osmogoniei şi impli#J a#elaşi sa#rii#iu primordial$ Hani4al' Pnainte de a Pn#epe e=pedi1ia peste Alpi' sa#rii#J oameni 9eului Melart Hera#les$ ri#are ar i ost sensul a#estor sa#rii#ii' 2logi#a5 pe #are am identii#at%o Pn atPtea #redin1e şi ritual uriF e=aminate pPnJ 00) 56C47 4L704
a#um impli#J o anumitJ 2soartJ5 #reatJ a#estor oameni Oerti1i$ Crearea G sau' mai pre#is' #onstruirea G unei 2sor1i5 post-mortem PnseamnJ PnsJ do4Pndirea unui 2#orp5$ are noul lor 2#orp5 nu era Pnsuşi rJ94oiul lui Hani4al' tre#erea Alpilor' pe #are Oertele o 2Pnsule1eau5' o J#eau ei#ienta' dura4ilJ' realăX 00 CAS' CR3' CSMS So1ia Meşterului Manole Pşi #ontinua e=isten1a Pn #osmos Pntr%un nou trup' #orpul ar?ite#toni# al mPnJstirii pe #are%L Pnsule1eşte şi Pl a#e sJ dure9e$ 3roie#tatJ G prin moartea%i ritualJ G Pntr%un alt niel #osmi# de#Pt a#ela Pn #are e=istase #a iin1J umanJ' so1ia Meşterului e ursitJ sJ #unoas#J o perenitate nePngJduitJ omului #a atare$ Ea durează in#ontesta4il mai mult de#Pt pot dura oamenii #are trJies# şi mor #a oameni' do4Pndind astel perenitatea şi gloria eroilor$ Este ea PnsJ atPt de singulari9atJ prin noul sJu 2#orp5' ar?ite#toni#X Este oare ea 9PrlitJ pe un niel #osmi# oare#um e=terior dramei şi destinului omului' Pn aara de traie#toria spe#iei umane şi se alJ oare ea G datoritJ sor1ii sui-generis pe #are i%a #reat%o moartea ritualJ cG i9olatJ de Cosmosul la #are parti#ipJ restul muritorilorX Pntre4Jrile Pşi au rostul lor' pentru #J' da#J so1ia Meşterului se singulari9ea9J prin perenitatea ei' aptul a#esta ar putea i interpretat #a un 4lestem' #a o i9olare perni#ioasJ' #a o 2oprire pe lo#5 Pn marele #ir#uit #osmi# #e tinde la reintegrarea inalJ a omului Pn unitatea din #are s%a desprins$ Pn ori9ontul spiritual #omun tuturor a#estor mituri ar?ai#e şi #redin1elor laterale #Jrora le%a dat naştere' o deplasare de pe traie#toria reintegrJrii ar e#?iala #u un 4lestem' ori#e 2oprire pe lo#5 iind nu numai o #rimJ Pmpotria ie1ii' #i şi una Pmpotria mPntuirii$ 00( 56C47 4L704
Soarta so1iei Meşterului Manole este PnsJ Pn pere#tJ #on#ordan1J #u mitul şi eti#a reintegrJrii$ A4andonPndu%şi trupul omenes# şi do4Pndind un #orp ar?ite#toni#' ea rJmP%ne Pn a#elaşi ori9ont spiritual al miturilor #osmogoni#e şi metai9i#ii pe #are o impli#J a#estea$ SJ ne amintim #J omul ar?ai# se PnJ1işa pe sine Pn termeni #osmi#i şi%şi alorii#a ia1a redu#Pnd toate a#tele sale la ar?etipuri$ Pnsetat' aşa #um l%am J9ut' de realitatea ultimJ' aea griOJ sJ nu se rupJ din riturile #osmi#e ni#i mJ#ar Pn #ele mai 2oare#are5 gesturi ale sale$ MPn#Pnd' indianul din timpurile edi#e n%aea #onştiin1a #J Pmplineşte un a#t i9iologi#' #i #J 2sa#rii#J5 9eilor dinlJuntrul trupului sJu$ ei #are Pşi aeau prototipul Pn Cosmos şi #are al#Jtuiau #entrele de interse#1ie şi solidari9are diFntre mi#ro#osmos trupul şi ma#ro#osmos$
el Pşi aeau #oresponden1ele #osmi#e şi erau #onstruite dupJ un prototip ar?etipal' #osmologi#$ Carul' 4unJoarJ' a ost J#ut dupJ modelul soarelui şi su4 presiunea #on#ep1iilor religioase pe #are omul #ulturilor preistori#e' de la Pn#eputul erei metali#e' le%a ela4orat Pn legJturJ #u astrul solar 0$ 8eşFmintele' instrumentele de lu#ru' ornamentele G toate erau J#ute Pn #onormitate #u normele #osmi#e şi aPnd 0
R$ amK' G*a;amatrnna-anua Coeli (Ealmo,is& oi$ II' 0+-+' p$ *-$ C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4 00griOJ sJ nu%lF depJrte9e pe om de realitate& #i sJ%L solidari9e9e şi sJ%L integre9e ei ($ Ceea #e
deose4eşte ia1a omului ar?ai# de ia1a omului modern este #onştiin1a an%tropo#osmi#J şi parti#iparea la ritmurile #osmi#e' #are dispare Pn Europa muni#ipalJ o datJ #u reolu1iile industriale$ mul modern este re9ultatul unui lung rJ94oi de neatPr%nare a1J de Cosmos$ El a i94utit' Pntr%adeJr' sJ se eli4ere9e Pn 4unJ parte de dependen1a Pn #are se alJ PnlJuntrul 2Naturii5' PnsJ a#eastJ i#torie a #Pştigat%o #u pre1ul i9olJrii sale Pn Cosmos$ A#telor omului modern nu le mai #orespunde nimi# #osmi#Q #u atPt mai pu1in o4ie#telor pe #are le a4ri#J el$ Casa omului ar?ai# nu era o 2maşinJ de lo#uit5' #i' #a tot #e imagina şi J#ea el' un pun#t de interse#1ie Pntre mai multe nieluri #osmi#e$ AdJpostindu%se Pntr%o #asJ' omul ar?ai# nu se i9ola de Cosmos' #i' dimpotriJ' enea sJ lo#uias#J Pn #?iar #entrul lui$ CJ#i #asa era ea PnsJşi o imago mundi& o i#oanJ a Pntregului #osmi#$ Am J9ut #J 1Jruşul #are se 4ate' Pn India' su4 piatra undamentalJ a ori#Jrei #onstru#1ii #orespunde lui a,is mundi2 #asa se alJ' aşadar' Pn #entrul lumii şi este Pntr%un anumit sens o i#oanJ redusJ a lumii$ Des#?i9Jtura pe #are ori#e #asJ ar?ai#J o aea deasupra 2altarului5 #orespundea 2o#?iului5 din miOlo#ul #upolei #osmi#e$ Templul G #a şi #asa G repre9enta Pn a#elaşi timp atPt Cosmosul' #Pt şi #orpul uman$ Domul Pn#Jperii Pn #are arde o#ul sa#ru' la parsii din Bom4aK' PnJ1işea9J 4olta #ereas#J$ DionKsiosF din Hali#arnas I' .) airmJ #J templul 8estei era #ir#ular pentru a imita glo4ul pJmPntes#$ A#estei interpretJri relati tardie Pi putem adJuga #ompara1ia pe #are 3laton o J#ea Pntre #apul (
E=emple Pn Fragmentarium& pp$ .( s$' ;) s$' +) s$ et#$
00* 56C47 4L704
omenes# şi #osmosul seri# (:imaeus& ** d s$ şi pe #are şi%o Pnsuşise Pntrega lume e#?e-$ simetrie PnsJ mai #larJ Pntre #osmos' #asJ şi #orpul omenes# o PntPlnim Pn India$ DupJ #redin1ele indiene' Pn #lipa mor1ii spiritul pJrJseşte trupul prin sutFura #ranianJ oramentul lui Monro' numitJ /ramarandraZ. Le=i#ul ar?ite#toni# indian numeşte /ramarandra des#?i9Jtura 2o#?iul5 din Prul turnului sau din #entrul #upolei unui templu.$ Constru#1ia este astel identii#atJ #orpului omenes#' 4olta repre9entPnd #raniul$ Tradi1ia a#easta s%a pJstrat şi Pn lumea gre#o%latinJ$ Foramen este des#?i9Jtura lJsatJ inten1ionat Pn a#operişul templului lui Iupiter idiu' Faste II' ;;,$ 3e de altJ parte' regJsim termeni ar?ite#toni#i Pn i9iologia şi i9iologia misti#J indianJ$ 7itare;a 7ran;aJa III' (' 0 spune #J rJsularea este 2stPlpul5 #are sus1ine şi unii#J #elelalte sim1uri' Pnto#mai #um Pntr%o #asJ toate materialele ar?ite#toni#e sPnt sus1inute de un stPlp$ Iar 2rJsularea5 a ost Pn#J din timpurile edi#e asimilatJ 2Pnturilor5 #osmi#e (7tar*a Meda& 7I' *' 0.;$ Simetria diOntre om' #asJ şi #osmos se rePn%tPlneşte impli#atJ Pntr%un numJr #onsidera4il de te=te$ Resturi din a#eastJ strJe#?e omologare au supraie1uit pPnJ astJ9i Pn lim4aOul #urent$ E=presia lui idiu S5etamorfoze& I' 0-/ 2mJruntaiele pJmPntului5 este Pn#J re#entJ$ Se or4eşte despre 2#erul gurii5' despre un 2o#?i de -
C$ reerin1e Pn Y$ S#ott' Rermetica =ord' 0+(.' oi$ II' p$ (*+$ C$ Hoga& pp$ ((/' (-)' -);$ . A$ Coomaras>amK' G;m/olism ofte 0ome& p$ *;$ ; C$ studiul nostru Cosmical Romolog; and Hoga Cal#utta' 0+-/' pp$ 0+( s$ C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4 00. *
geam5 et#$ CuPntul 4a4ilonian' gre#es# şi latines# pentru 2gurJ5 era a#elaşi #a şi pentru
2#er5$ Con#eputJ Pn termeni antropo#osmologi#i' ar?ite#tura ar?ai#J nu era numai o ştiin1J şi o artJ sa#rJ' #i şi un instrument de salare a omului$ Am J9ut #J omul ar?ai# e #ara#teri9at printr%o o4sesie a realului. Ar?ite#tura' #a şi ori#are altJ te?ni#J strJe#?e' urmJrea plasarea omului Pn real.
C$' 4unJoarJ' mitul androginului şi al 4ipolaritJ1ii diine' Pn #artea noastrJ 5itul reintegrării.
00; 56C47 4L704
nism şi sJ transporte raporturile indiiduale ale ie1ii Pn mari raporturi #osmi#e' pentru #a intui1ia sJ #uleagJ şi ai#i rela1iile mai uniersale ale #on#retului' sJ #iteas#J luminos şi #lar Pn astre #eea #e ai#i Oos se as#unde Pn Pntuneri#ul materiei pJmPnteşti$5
C$ Cosmologie şi alcimie /a/iloniană& pp$ -0 s$Q 8:reptele 3 lui ?ulien L> 57'L4 00,
logarea #osmologi#J a sunetelor a #ondus la o teorie mu9i#alJ de o e=tremJ #omple=itate$ Pn India' #u timpul' amintirea originii 2astrale5 a sunetelor s%a pierdut$ Un autor din se#olul alF 7III%leaF' Sarnagadea' airmJ #J sunetele s#Jrii mu9i#ale sPnt imita1ia strigJtelor animalelor G supraie1uire desiguratJ a animalelor 9odia#ale' de#i a unui sistem #osmologi#$ Am men1ionat toate a#estea pentru a pune Pn luminJ un#1iunea metai9i#J şi soteriolo%gi#J pe #are a aut%o mu9i#a Pn #ulturile ar?ai#e şi pe #are oarte tPr9iu a pierdut%o' de%a4ia #Pnd emo1ia şi #rea1ia mu9i#alJ şi%au #JpJtat deplina autonomie$ 2PmpJ#area5 omului #u
tre#e JrJ a stJrui$ Dar ilo9oia J#ea mai mult de#Pt sJ%lF 2Pmpa#e5 pe om #u Cosmosul' de#Pt sJ%L 2armoni9e9e5 Pntreaga spe#ula1ie ilo9oi#J #?ine9J' atPt #ea ortodo=%#onu#ianistJ' #Pt şi #ea taoistJ' aea #a s#op ultim pere#ta armoni9are a omului #u Cosmosul$ India a pJstrat #u o #larJ pre#i9ie' şi de data a#easta' un#1iunea de reintrare Pn Cosmos pe #are o aea ilo9oia' #el pu1in pentru ortodo=ia tradi1ionalJ$ 2Cei #are Pn1eleg5' adi#J #ei #are gPndes# metai9i#' #are gPndes# asupra realitJ1ii ultime şi Pn #onormitate #u prin#ipiile o41in Pn#J din timpul ie1ii lor o reintegrare Pn Cosmos' #are pentru #eilal1i #are 2n%au Pn1eles5 are lo# numai dupJ moarte$ 28o#ea5 #elor #are 2Pn1eleg5 deine 2o#5Q 2mirosul5 se transormJ Pn 2Pnt5Q 2ederea5 Pn 2soare5 et#$ G adi#J se reali9ea9J a#ea restituire pe #are omul nu o poate Pmplini de#Pt dupJ moarte ` +$ Eli4erarea prin #unoaştere transormJ omul Pn ma#ro#osmos G deşi' aşa #um am remar#at Pn ` +' a#eastJ reintegrare Pn Cosmos n%a mai satisJ#ut' dupJ un anumit moment istori#' spiritul indian$ Ceea #e tre4uie PnsJ men1ionat este #J' #?iar 118 56C47 4L704
atun#i #Pnd spiritul intim a depJşit ormula reintegrJrii #osmi#e' n%a Pn#etat de a o #onsidera #a peF o etapJ a4solut indispensa4ilJ eli4erJrii inale$ Am arJtat Pn CosmicalRo-molog; and Hoga #J' Pnainte de a Pn#er#a depJşirea 2Cosmosului5 şi integrarea spiritului Pn sine prin reali9area identitJ1ii atman-/raman)& Pn1eleptul indian tre4uie sJ do4Pndeas#J o pere#tJ armoni9are #u Cosmosul' pro#es #are poate i numit 2auto#osmi9are5$ RePntor#Pndu%ne la Pntre4area #u #are am des#?is #apitolul de a1J& este oare so1ia Meşterului Manole atPt de singulari9atJ prin noul sJu 2#orp5' ar?ite#toni#' este ea oare i9olatJ Pntr%un destin e=terior dramei umaneX Totul ne PndeamnJ sJ #redem #J nu$ 3e de o parte' pentru #J un 2#orp5 ar?ite#toni# era unul dintreF 2#orpurile5 #ele mai amiliare ori9ontului spiritual ar?ai#' pe de altJ parte pentru #J el nu repre9enta o oprire pe lo# Pn #ir#uitul #osmi#' #Fi' am putea spune' o reintegrare Pn Cosmos$ Pntr%adeJr' da#J o #asJ PnJ1işea9J o imago mundi şi e #onstruitJ dupJ modelul #osmi# G suletul #are ine sJ o lo#uias#J' sJ o a#J ie şi dura4ilJ' se poate spune #J se inserea9J Pn PnsJşi i#oana lumii$ 2Pnsule1irea5 #onstru#1iei prin Oertirea ritualJ este' Pn a#elaşi timp' o reintegrare Pn Cosmos$ Departe de#i de a i 2i9olatJ5' so1ia Meşterului Pşi #ontinuJ e=isten1a pe un niel #osmi# Pn #are integrarea e mai uşoarJ' a#est niel G #orpul ar?ite#toni# G PngJduind o #ertJ omologare Pntre mi#ro#osmos şi ma#ro#osmos$ E=isten1a ei este totuşi parado=alJ' pentru #J' pe de o parte' se #ontinuJ Pntr%un 2#orp5 ar?ite#toni# G iar' pe de altJ parte' este reintegratJ Pn Cosmos' #lJdirea iind' #um am J9ut' o imago mundi. LegJturile atPt de organi#e diFntre C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
00+
#asJ' om şi Cosmos' legJturi #are au supraie1uit Pn ol#lor şi' Pn parte' Pn ar?ite#turJ şi Pn lim4aOul plasti#' se e=pli#J prin #redin1e #are au deriat' dire#t sau lateral' din mitul #osmogoni# antropo#osmosul$ Eident' asemenea #redin1e au suerit nesPrşite #ontaminJri #u alte #i#luri şi nu rareori au ost desigurate prin pro#ese de regresiune' pro#ese de inantilism mitologi#' dar sensul primordial s%a pJstrat destul de transparent Pn nenumJrate ragmente' şi #oeren1a lui am PntPmpinat%o pretutindeni$ Nu ştim #e #redea 2poporul5 despre legenda Meşterului Manole' Pn aarJ de aptul #a mPnJstirea nu s%a putut ridi#a de#Pt prin Oertirea so1iei Meşterului$ Dar am J9ut #J a#eastJ #redin1J nu s%a nJs#ut din nimi#' #i presupune Pnapoia ei o serie de alte #redin1e' #are nu%şi pot gJsi e=pli#a1ie de#Pt Pn mitul #osmogoni#$ Pn Comentariile de a1J' n%am urmJrit interpretarea pe #are 2poporul5 o dJ legendei Gpentru #J nu aem do#umente autenti#e asupra a#estor lu#ruri' şi' #?iar da#a am i aut' ele nu ne%ar i aOutat prea mult' neputPnd şti #e se #redea a#um douJ sute sau o mie de ani$ Lipsi1i de mJrturii autenti#e ale #reatorilor şi as#ultJtorilor legendei' ne%am mul1umit sJ #onsiderJm legenda Pn sine' #a peF un uniers spiritual de sine stJtJtor$ C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
0( ISTRIE ŞI LE!END
0(0
PnJ1atul sPr4 3etar So a arJtat rolul pe #are l%au aut toJrJşiile de 9idari arom:ni Pn rJspPndirea Baladei Meşterului Manole Pn toatJ Europa sud%esti#J$ C$ Cara#os%tea' op. cit& pp$ ;(* s$ AmJnuntul a#esta nu e lipsit de semnii#a1ie' #J#i de o4i#ei asemenea #orpora1ii de meseriaşi pJstrea9J ritualuriF şi #redin1e ar?ai#e' 2uitate5 sau ne#unos#ute #elorlalte grupuri so#iale Pn miOlo#ul #Jrora trJies#$ Corpora1iile de 9idari şi ar?ite#1i' de mineri şi metalurgişti' de ierari şi topitori pot i #onsiderate drept so#ietJ1i se#rete' aiF #Jror mem4ri se re#rutea9J e=#lusi din amiliile 4reslaşilor' purtJtoare a unei tradi1ii strJe#?i' şi nu sPnt admişi de#Pt printr%o serie de ritualuriF #are au toate atri4utele ini1ierii$ Pn general' se poate spune #J 2se#retele5 atPt de griOuliu as#unse şi #u atPta pruden1J transmise 2ini1ia1ilor5 Pn #orpora1iile de metalurgişti' 9idari' topitori et#$ G se reerJ nu numai la te?ni#a pro%priu%9isJ' #i' mai ales' la metai9i#a şi magia pe #are leF impli#J$ Trimitem pe #ititor la lu#rJrile noastre anterioare' Cosmologie şi alcimie /a/iloniană (pp. ;( s$ şi 5e-tallurg;& 5agic and7lcem; pp$ . s$ Pn Ealmo,is& I' pp$ /, s$' pentru do#umentarea şi interpretarea 2se#retelor5 metalurgiei' aşa #um le putem identii#a Pn te?ni#ile strJe#?i asiati#e şi Pn #redin1ele moderne$ Do#umentarea a i' de altel' #onsidera4il sporitJ Pntr%o nouJ edi1ie' pe #are o pregJtim' a #Jr1ii 5etallurg;. Se ştie #J Pn !re#ia ar?ai#J #ele dintPi #orpora1ii de metalurgişti' ierari şi Juritori de arme' purtPnd numele sau reendi#Pndu%se de la prototipuri miti#e G Cori4an1i' Cure1i' Da#tili' Ca4iri' Tel?iniGPşi aeau 2misterele5 lor' #are se Pmplineau e=#lusi pentru ini1ia1i Pn anumite megaron& aeau dansuri spe#iale şi un Pntreg corpus de legende mitologi#e #are au pJtruns #u timpul Pn te9aurul mitologi# elen$ Pn#J nu s%a studiat #u toatJ sPrguin1a rolul pe #are #orpora1iile se#rete l%au aut Pn originea şi sporirea mitologiei gre#eşti' dar nu Pn#ape PndoialJ #J el s%a J#ut sim1it$ Pn trea#Jt' amintim #J !$ Dume9il' Pn olumul Le pro/leme des Centaures 3aris' 0+(+' Pndeose4i pp$ 0/. s$' a arJtat #J 2#entaurii5 al#Jtuiau o #orpora1ie magi#J medi#i' ra#i' dansatori' aPnd rituale spe#iale de ini1iere pro4a4il' o tre#ere prin o#Q #$ A?ile' dansuri misti#e #u mJşti şi traestiuri animaleşti' şi #J a#eastJ so#ietate se#retJ #en%tauri#J de1inea primatul a4solut Pn timpul sJr4Jtorilor sPr%şitului de an' #Pnd terori9a Pntreaga #omunitate$ Este pro4a4il #J se deenea 2#entaur5 prin arderea Pn o# a #Jl#Piului' şi ritualul a#esta de ini1iere preistori#J s%a transmis pPnJ Pn 9ilele noastre Pn !re#ia şi insulele gre#eşti' s#?im4Pn%du%şi doar semnii#a1iaQ astJ9i se #rede #J prun#ii nJs#u1i la sPrşitul anului ris#J sJ se transorme Pn IalliJantari entauroi şi' pentru a preFPntPmpina a#eastJ primeOdie' tre4uie sJ se ardJ Pn o# #Jl#Piul #opilului$ DupJ #um se ede' un ritual de ini1iere preistori#J pentru #J o4i#eiul era #unos#ut indo%europenilor Pnainte de despJr1irea lor Pn grupurile etni#e independente a supraie1uit #el pu1in trei mii de ani' pier9Pndu%şi doar semnii#a1ia originarJ$ Ce datorea9JF mitologia grea#J' #oregraia şi literatura grea#J a#estor #orpora1ii preistori#e de medi#i şi magi#ieni nu mai putem şti$ 0(( 56C47 4L704
Eident' #orpora1iile 9idarilor şi ar?ite#1ilor G sau' #u un #uPnt' ale 2meşterilor5 G au aut' #a şi #elelalte #orpora1ii se#rete' ritualuriFle lor de ini1iere şi legendele lor' Pn #are se pJstra ie şi pura tradi1ia #osmogoni#J' pentru motie uşor de Pn1eles& meşterii făceau #ase' creau& repetau aşadar gestul ar?etipal prin #are diinitatea a dat naştere lumilor$ Ni s%au pJstrat o serie de #redin1e şi supersti1ii Pn legJturJ #u riturile de #onstru#1ie' #redin1e #are au su% praie1uit #u o mai puterni#J intensitate Pn mediile de 9idari$ Dar nu ni s%a pJstrat nimi# din ritualuriFle de ini1iere ale #orpora1iei 2meşterilor5$ Doar da#J n%am i Pndritui1i sJ edem Pn moartea ritualJ a so1iei lui Manole o tul4ure amintire a unui ritual ini1iati#$ S#?i1Jm ipote9a a#easta JrJ ni#i o preten1ie de a o undamenta$ Tot #e putem aminti Pn spriOinul ei este #ara#terul ini1iati# al 2pro4elor5 pe #are tre4uie sJ le trea#J 2so1ia5 Pnainte de a aOunge la mPnJs%tire& ploaia' lupoai#a' s#orpia et#$ G şi #are pre9intJ ainitJ1i eidente #u 2o4sta#olele5
la #are e supus ini1iatul Pn misterele anti#e$ Da#J ar i sJ a##eptJm a#eastJ sugestie' am interpreta drumul 2so1iei5 #Jtre mPnJstire #a peF un drum spre 2#entru5' adi#J o ini1iere' #u ştiutele ei primeOdii şi Pn#er#Jri PntPmpinarea s#orpiei ne aminteşte lupta eroului #u 4alaurul' lupoai#a ne aminteşte 2ini1ierea5 etei de PmpJrat din 4asme' #are de*ine prin a#eastJ luptJ erou et#$ 2So1ia5 şi%ar reali9a destinul depJşind a#este o4sta#ole şi 2pro4e5' Pnto#mai #um un erou Pşi Pmplineşte destinul de erou luptPnd #u monstrul$ Da#J #uma aem de%a a#e ai#i #u urme degradate dintr%un ritual ini1iati# strJe#?i' este pro4a4il #J moartea ritualJ ar i numai o moarte sim4oli#J' aşa #um se petre# lu#rurile Pn religiile misti#e$ RepetJm' toate a#estea nu se spriOinJ pe ni#i un do#ument şi au ost s#rise numai pentru a putea repeta şi C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
0(-
mai mult pierderea pro4a4il iremedia4ilJ a ritual uriF lor se#rete pe #are nu ne putem Pndoi #J le%a aut a#eastJ #orpora1ie' aşa #um ştim #J le%au aut toate #elelalte$ Rolul 9idarilor arom:ni Pn desJPrşirea şi rJspPndirea 4aladei este JrJ PndoialJ #onsidera4il$ El nu e=pli#J PnsJ su##esul JrJ pre#edent pe #are L%a aut 4alada Pn tot sud%es%tul european şi desJPrşirea ei inalJ Pn Rom:nia$ Am J9ut #J rirualuriFle de #onstru#1ie se PntPlnes# Pn arii destul de asteQ totuşi' ni#Jieri Pn aarJ de Bal#ani şi 1Jrile rom:neşti legendele deriate din a#este ritualuriF nu au dat naştere la produse literare autonome$ S%ar putea spune #J popoarele din sud%estul Europei' şi Pndeose4i rom:nii G pentru #J la rom:ni gJsim 4alada desJPrşitJ' #uprin9Pnd toate elementele teoreti#e Pntr%o magnii#J sinte9J G Pşi au Pn Legenda Meşterului Manole unul dintreF miturile #entrale ale spiritualitJ1ii lor$ C?iar da#J a#est mit #entral Pşi are rJdJ#inile Pntr%o metai9i#J strJe#?e' e#umeni#J' aptul #J el a fost ales şi a ru#tii#at Pn sud% est şi Rom:nia doedeşte #J satisJ#ea o anumitJ neoie spiritualJ' #J PntPlnea o re9onan1J pe #are n%o PntPmpina aiurea$ 3re9en1a Pntr%o spiritualitate popularJ a unui mit #entral' #res#ut din ideea ar?ai#J a 2mor1ii #reatoare5' or4eşte de la sineQ ea ne Pndritue sJ identii#Jm o anumitJ i9iune a lumii şi o anumitJ alorii#are a ie1ii aleF a#elui popor$ Rom:nii' #a şi e#inii din sud%estul Europei' şi%au regJsit Pn a#est mit #entral al 2mor1ii #reatoare5 propriul lor destin$ Nu este delo# PntPmplJtor #J #ele douJ #rea1ii de seamJ ale spiritualitJ1ii populare rom:neştiG 5ioriţa şi Balada 5eşterului 5anole G Pşi au temeiul Pntr%o alorii#are a mor1ii$ Ideea de reintegrare Pn Cosmos prin moarte este eidentJ Pn 5ioriţa& şi ni#i nu tre4uie sJ ne surprindJ' 1inPnd seama de originile ei ritual%unerare$ Numai 0(* 56C47 4L704
pentru un #er#etJtor superi#ial' #are ar Oude#a prin #riterii empiriologi#e' pre9en1a a#easta a mor1ii ar putea Pnsemna un stigmat suspe#t pentru sJnJtatea suleteas#J a poporului rom:n$ 3re9en1a mor1ii Pn #entrul spiritualitJ1ii populare rom:neşti nu PnseamnJ PnsJ o i9iune pesi% mistJ a lumii' o rareiere a de4itului ital' o dei#ien1J psi?i#J$ Un #onta#t dire#t #u ia1a 1JrJneas#a inirmJ ?o%tJrPt a#este supo9i1iiQ rom:nul Pn genere nu #unoaşte ni#i teama de ia1J' ni#i 4e1ia mistagogi#J de stru#turJ slaJ' ni#i pesimismul religios' ni#i atra#1ia #Jtre as#e9J de tip oriental$ Şi' #u toate a#estea' #ele douJ #rea1ii #apitale ale spiritualitJ1ii populare rom:neşti poartJ Pn mie9ul lor o alorii#are a mor1ii$ Dar pre9en1a mor1ii nu este' ai#i' ne% gatiJ$ Moartea din 5ioriţa este o #almJ rePntoar#ere 2lPngJ ai sJi5$ Moartea din 5eşterul 5anole este #reatoare' #a ori#e moarte ritualJ$ Pndeose4i Pn a#easta din urmJ identii#Jm o #on#ep1ie eroi#J şi 4Jr4Jteas#J a mor1ii$ Rom:nul nu #autJ moartea' ni#i n%o doreşte G dar nu se teme de eaQ iar #Pnd e or4a de o moarte ritualJ rJ94oiul' 4unJoarJ' o PntPmpinJ #u 4u#urie$ 8alorii#area a#easta a mor1ii rituale o aeau şi strJmoşii geto%da#i ai rom:nilor$ !e1ii' 2#ei mai 4rai şi mai drep1i dintre tra#i5 Herodot' I8' +-' nu se temeau de moarte' pentru #J so#oteau #J 2nu mor' #i numai s#?im4J lo#uin1a5 Iulian Apostatul$ Este' JrJ PndoialJ' o i9iune proprie a#estui grup etni# geto%tra#' pe #are Anti#?itatea Pl pre1uia şi #Jruia numai i#isitudinile sor1ii şi po9i1ia lui geopoliti#J nu i%au PngJduit sJ Ooa#e rolul pe #are%L meritJ Pn istoria uniersalJ$ Dar' pe de altJ parte' putem spune #J a#eastJ i9iune proprie' #are
alorii#J atPt de 4Jr4J%teşte moartea rituala' a ost adPn#itJ' la des#enden1ii ge1ilor' poporul rom:nes#' de PnsJşi istoria lor$ Rareori s%a C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
0(.
PntPlnit Pn istoria uniersalJ un destin mai pateti# de#Pt al lo#uitorilor Da#iei$ !e1ii' #are' dupJ spusa lui Herodot' J#eau parte din 2poporul #el mai numeros dupJ indieni şi tra#i5' n%au putut Pmplini un rol de prim%plan Pn istoria uniersalJ' ie pentru #J or1a lor de #rea1ie a ost de% plasatJ G prin ma#edoneanul Ale=andru #el Mare G Pn or4ita lumii elene' ie pentru #J Roma le%a stJilit #reşterea puterii politi#e' ie din #au9a ina9iilor$
şi ritual' amintea ne#ontenit rom:nilor şi sud%esti#ilor #J o #omunitate nu poate dura de#Pt prin Oerte$ Suletele #elor #J9u1i 2Pnsule1eau5 neamul' aşa #um am J9ut #J' Pn Anti#?itate' o e=pedi1ie era 2Pnsule1itJ5 prin Oerte rituale$ Con#ep1ia a#easta a 2mor1ii #reatoare5'' #u toate impli#a1iile ei strJe#?i' a ost a##eptatJ şi transiguratJ de #reştinism$ Departe de a 2li#?ida5 s#?emele teoreti#e ar?ai#e deriate din mitul #osmogoni#' #reştinismul le%a a4sor4it şi le%a sporit #on1inutul spiritual$ Pn ond' era de aşteptat #a o religie e#umeni#J' aPndu%şi #entrul Pntr%o alorii#are a suerin1ei şi o interpretare optimistJ a mor1ii' sJ a##epte #redin1e şi o4i#eiuri stru#turate Pn Ourul ideii de moarte #reatoare$ Nu e lo#ul ai#i sJ dis#utJm pe Pndelete pro4lema raporturilor diFntre #reştinism' pe de o parte' şi #ultele populare şi metai9i#a strJe#?e' pe de altJ parte$ Ceea #e tre4uie sJ spunem rJspi#at este #J mira#olul istori# al #reştinismului se datoreşte Pn primul rPnd #apa#itJ1ii sale de sal*are a numeroaselor tradi1ii' #redin1e şi ritualuriF strJe#?iQ de sal*are& iar nu de simplJ asimilare$ A4sor4ind un o4i#ei popular sau o s#?emJ teoreti#J ar?ai#J' #reştinismul le restaura semnii#a1ia spiritualJ' le transigura Pn #a9ul #Pnd useserJ desigurate' le sporea #on1inutul$ A#um #Ptea genera1ii' era o4i#eiul sJ se ata#e #reştinismul' s#o1Pndu%se la iealJ aşa%numitele 2origini pJgP%neşti5 ale atPtor #ulte' ritualuriF şi #redin1e$ Pndeose4i' s%auF spe#ulat pPnJ la #ari#aturJ asemJnJrile diFntre patimile MPntuitorului şi anumite s#?eme rituale ale 9eilor egeta1iei siris' Attis' Adonis et#' s%a or4it despre 2preistoria5 tainelor şi a liturg?iei #reştine deF e=empluF' 4ote9ul et#$ Toate a#este similitudini' din pun#t de edere teologal nu doedes# nimi#$ Taina PntrupJrii le impli#J şi C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
0(,
e=pli#J pe toate' #J#i' PntrupPndu%se' MPntuitorul s%a inserat Pn realitatea istori#J şi a olosit' Pn predi#a1ia Lui' nu numai lim4a şi o4i#eiurile #ontemporanilor' #i şi toate s#?emele lor teoreti#e$ Creştinismul s%a inserat Pn istorie olosind materialele şi ormele date. El a a4olit lumea e#?e printr%o masiJ rJsturnare de aloriQ dar a pJstrat tot #e putea #JpJta o aloare
nouJ$ A pJstrat #osmogonia' ri%tualuriFle' #ultele populare et#$ S%a stJruit de nenumJrate ori asupra asimilJrii de #Jtre teologia #reştinJ a gPndirii gre#eşti' dar nu s%a pus Pn lumina pe #are o meritJ #ealaltJ asimilare& a #redin1elor populare$ A#tul a#esta de a4sor4ire' transigurare şi unii#are a #ultelor strJe#?i ni se pare superior #?iar asimilJrii ilo9oiei gre#eşti şi a in% stitu1iilor romane$ 3entru #J adeJrata unitate spiritualJ a Europei a do4Pndit%o #reştinismul mai ales prin sal*area şi 2Pnno4ilarea5 ie1ii populare$ Europa mediealJ al#Jtuia o unitate spiritualJ nu numai pentru #J olosea a#eeaşi ilo9oie şi a#eleaşi institu1ii de altel' lu#rul a#esta n%a ost ni#iodatJ Pmplinit' ni#i mJ#ar Pn ##ident' #i pentru #J #reştinismul adusese la a#elaşi numitor dupJ grele re9isten1e ia1a spiritualJ popularJ$ Este de la sine Pn1eles #J' aşa #um a a4sor4it şi a transigurat o ininitate de #redin1e' #reştinismul a dat luminJ nouJ' #?iar atun#i #Pnd n%a a#ut%o e=pli#it' şi #redin1elor #er#etate Pn #artea de a1J$ Eident' ori#e asimilare adu#e #u sine anumite primeOdii& gno9e' eresuri et#$ Dar' pPnJ la urmJ' toate a#este #ri9e de #reştere au ost depJşite$ 2Moartea #reatoare5' pe #are am identii#at%o Pn toate #redin1ele desprinse din mitul #osmologi#' era o #on#ep1ie #are se Pn#adra #reştinismului istori#' mai ales Pn sud%estul Europei$ Se Pn#adra G dar nu i se putea su4stitui$ C?iar da#J am i ispiti1i sJ #onsiderJm mitul #osmologi# #a una dintreF 0(/ 56C47 4L704
multiplele preigurJri ale #reştinismului' deose4irea diFntre patimile MPntuitorului şi Oertirea ritualJ a 2Antropo#os%mosului5 este eidentJ$ Pn timp #e toate iin1ele Oertite mor #a sJ retrJias#J glorios Pn altce*a& mai semnii#ati şi mai pu1in eemer G MPntuitorul reîn*iază& adi#J renaşte Pn El Pnsuşi$ Autonomia a#easta a4solutJ este Pn#J o doadJ a dumne9eirii lui Cristos G #J#i rePnie Pn eternitate şi totuşi Pn 2ormJ5 umanJ$ Dar' da#J nu poate i or4a de o su4stituire' nu e mai pu1in adeJrat #J ideea de 2moarte #reatoare5 se Pn#adra i9iunii pe #are o adu#ea #u sine #reştinismul$ Aşa #J nu numai istoria dramati#J a rom:nilor a #ontri4uit sJ promoe9e pe prim%plan alorii#area mor1ii rituale' #i şi #redin1a lor creştină. Nu tre4uie sJ Oude#Jm PnsJ #reştinismul popular G #are trJieşte e=#lusi su4 semnul tainelor G prin #riteriile #reştinismului nostru de oraş modem$ Ceea #e poate apJrea #ontradi#toriu sau ereti# o#?ilor noştri o4işnui1i #u #onsisten1e de manual este totuşi organi# şi e#umeni# Pntr%o i9iune integralJ' aşa #um e de o4i#ei i9iunea popularJ$ Dar #onsidera1iile a#estea ne des#?id drumul #Jtre dis#u1ia raporturilor diFntre #reştinism şi #ulturile ar?ai#e' dis#u1ie pe #are nu o putem Pn#epe a#um$ & ^NCHEIERI Este lumea ar?ai#J pe #are am eo#at%o ne#ontenit Pn paginile a#estei #Jr1i' atPt de departe de noiX Şi a#1iunea de 2degradare5 a sensului metai9i# original' pe #are' de asemeni' am identii#at%o de nenumJrate ori' ne Pndrituie oare o depre#iere un#iarJ a tot #e este 2modem5' impunPn%du%ne #u tot dinadinsul o i9iune pesimistJ a istorieiX Pntre4Jrile a#estea' pentru a i PndestulJtor de lJmurite' se #uin #er#etate Pntr%o lu#rare spe#ialJ$ Dar nu putem Pn#?eia Comentariile noastre' JrJ sJ Pn#er#Jm #Ptea pre#i9Jri$ Aminteam' la sPrşitul paragraului 0' #J i9i#a lui Aris%totel se Pntemeia9J şi pe unele motie strJe#?i de #osmologie #i#lurile& Marea lamJ' Marea 8arJ et#$ Iar #Pt de mult se apropie teoria ar?ai#J a ar?etipului şi a par%ti#ipa1iei la teoria platoni#J a Ideilor şi a parti#ipa1iei s%a putut #oninge ori#e #ititor al #Jr1ii de a1J şi al Cosmologiei şi alcimiei /a/iloniene. CJ Pnsuşi 3laton a re#unos#ut uneori' #Jtre sPrşitul ie1ii' dii#ultJ1ile impli#ate Pn teoria lui undamentalJ ne%o spune limpede a#est te=t din Narmenide 0-0 e& 2Pn #e #?ip de#i' So#rate' ar i Pntre4at 3armenide' #on#epi tu a#eastJ parti#ipare la orme Idei' da#J ea nu poate i parti#ipare ni#i la parte' ni#i la totX G 3e eus' ar i mJrturisit So#rate' de 4unJ seamJ #J nu mi se pare delo# uşor s%o deines#' Pn ni#i un el$5 0-) 56C47 4L704
Iar ultimul tradu#Jtor al dialogului Narmenide& A$ Dies' aminteşte Pn notJ un te=t din Aristotel
S5etafizica& +/, 4 0-' dupJ #are şi 3laton şi pitagori#ienii 2au renun1at sJ mai
#aute Pn #e #onstJ a#eastJ parti#ipare sau a#eastJ imita1ie5$ Ceea #e n%a Pmpiedi#at #a teoria platoni#ianJ sJ%şi #ontinue a#1iunea ei ertili9atoare' prin multiple #anale' asupra gPndirii europene' pPnJ Pn 9ilele noastre$ Nu roim sJ spunem #J' prin 3laton şi prin Aristotel G #a sJ nu #itJm de#Pt mJrimile G' anumite s#?eme ar?ai#e au ost transmise gPndirii riguroase europene' deşi lu#rul a#esta' pentru unii e=ege1i' pare in#ontesta4il$ Alt#ea ne interesea9J& aptul #J gPndirea e=a#tJ oloseşte a#eleaşi 2modele5 #a şi gPndirea ar?ai#J$ No1iunile de energie' miş#are' spiralJ et#$ G se regJses# Pnto#mai Pn #on#ep1iile strJe#?i' #a sJ nu mai or4im de no1iunea de 2lege5$ Se gJses# Pnto#mai #a stru#turJ' dar Pn alt #onte=t şi alidate pe alte nieluri ale e=perien1ei umane$ Ce interesant ar i de #omparat Pntr%o 9i sim4olismul spiralei #u toate apli#a1iile ei de i9iologie misti#J& ure#?e' om4ili# et#$ #u un#1ia ştiin1ii#J a spiralei Pn gPndirea europeanJZ Şi' iarJşi' #Pte lu#ruri noi nu ne%ar des#operi o #ompara1ie Pntre no1iunea ar?ai#J de 2normJ5 şi 2legea5 ştiin1ii#J$ IatJ' 4unJoarJ' o serie de termeni #entrali' #uleşi din mai multe lim4aOe ar?ai#e' #are #orespund unul altuia& #?ine9es#ul tao2 indianul arta& darma& rta2 egipteanul ma at2 semitul sadeJ2 gre#es#ul temis. Toate PnseamnJ 2ordine5' 2normJ5 #eea #e este Pn #onormitate #u irea' 2lege5 et#$ Credin#ioşii religiilor respe#tie aeau o singurJ o4liga1ie& sJ interprete9e +ust legea' sJ Pn1eleagJ realitatea Pn #onormitate #u propriul sJu mod de a i$ Un lu#ru este Pn mJsura Pn #are i se Pn1elege e,act modalitatea sa de a i$ Nu sPntem prea departe de metoda ştiin1ii#J o##iden% C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
0-0
talJ' #are P1i #ere sJ Pn1elegi +ust realitateaQ #u deose4ire #J #riteriul Wustului5 nu mai e a#elaşi$ Eolu1ia mentalJ a umanitJ1ii este mar#atJ de a#este s#?im4Jri ale 2#riteriului5' de a#este tre#eri de la o 2normJ5 la alta' #are modii#J elul de a prii lumea şi de a o alorii#a$ Totuşi' din pun#t de edere stru#tural şi un#1ional' toate a#este ormule ale 2normei5 de la tao la legea ştiin1ii#J modernJ sPnt omologa4ile$ 3re9en1a' deşi adulteratJ' a motielor ar?ai#e se erii#J #?iar Pn #eea #e ar pJrea mai personal' mai inluen1at de e=perien1ele indiiduale ale #reatorului şi destinul epo#ii sale& Pn opera de artJ$ Nu ştiu da#J s%a remar#at originea ritualJ a suerin1elor şi o4sta#olelor pe #are le Pn%tPmpinJ un erou diseu' Enea' 3arsiFal' anumite drame s?aespeariene'
#unos#ute pentru a mai stJrui$ CJ astJ9i un roman poli1ist poesteşte lupta diFntre un #riminal şi un dete#ti 2geniul rJu5 şi 2geniul 4un5' meul şi
de o mai mare sensi4ilitate a1J de 2autenti#itate5' de etnograi# şi istori#$ Modelele transmise de spiritualitatea ar?ai#J nu dispar PnsJ' nu%şi pierd #apa#itatea de rea#tuali9are& şi a#easta' pentru simplul moti #J ele sPnt intui1ii ar?etipale' i9iuni primordiale e#umeni#e' pe #are omul şi le%a reelat PndatJ #e a luat #unoştin1J de po9i1ia sa Pn Cosmos$ CJ a#este intui1ii ar?etipale prin #are omul Pşi alorii#J e=isten1a lui Pn Cosmos sPnt ala4ile #?iar pentru o #unoştin1J 2modernJ5' #u toate torturile ei introerte ne%o doedes# oarte multe e=emple$ SJ alegem unul dintre ele la PntPmplare& A?ile şi Soren ieregaard$ A?ile' #a şi al1i eroi' nu se #JsJtoreşte G deşi i s%a pre9is #J ar do4Pndi o ia1J eri#itJ şi rodni#J prin #JsJtorie$ Dar atun#i n%ar i deenit erou& n%ar i reali9at 2uni#ul5 şi n%ar i #u#erit nemurirea$ E=a#t a#eeaşi dramJ e=isten1ialJ o trJieşte ieregaard a1J de Regina lsenQ reu9J #JsJtoria' #a sJ rJmPnJ el Pnsuşi 2uni#ul5 şi sJ nJ%dJOduias#J eternul' respingPnd modalitatea de a trJi eri#it Pn 2general5$ mJrturiseşte #lar Pntr%un ragment din Ournal 8III' A .;& 2Aş i mai eri#it' Pntr% un sens init' C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
0--
da#J aş depJrta de mine a#est g?impe pe #are%L simt Pn #arneQ dar' Pntr%un sens ininit' aş i pierdut$5 IatJ de#i #um o stru#turJ miti#J poate i reali9atJ Pn #?iar #adrele e=perien1ei e=isten1ialiste$ Ar?etipul ar?ai# #ontinuJ sJ ie #reator' #?iar atun#i #Pnd el e 2degradat5 pe nieluriF de alorii#are din #e Pn #e mai OoasJ$ IatJ' 4unJoarJ' mitul insulelor eri#i1ilor sau al 3aradisului' #are a o4sedat nu numai imagina1ia proanilor' #i şi ştiin1a nauti#J' pPnJ Pn #easul de glorie al epo#ii des#operirilor maritime$ Aproape totalitatea naigatorilor' #?iar a#ei #are ple#au #u un s#op e#onomi# pre#is #Jutarea drumului spre Indii' urmJreau alarea insulelor eri#i1ilor sau a 3aradisului$ Şi se ştie #J nu pu1ini au ost a#eia #are au #re9ut #J au des#operit insula paradi9ia#J$ Toate marile des#operiri geograi#e' de la eni#ieni şi pPnJ la portug?e9i' au ost proo#ate de a#est mit al tJrPmului edeni#$ Şi numai asemenea #JlJtorii' asemenea #er#etJri şi asemenea des#operiri au #JpJtat un sens spiritual' au ost #reatoare de #ulturJ$ CJlJtoria lui Ale=andru #el Mare Pn Indii a rJmas nepieritoare pentru #J' asimilatJ #ategoriei miti#e' satisJ#ea neoia de 2geograie miti#J5' singura de #are omul nu se poate lipsi$ !eograia realJ' stri#tJ' e=a#tJ n%a ost ni#iodatJ #reatoare$ Ba9ele #omer#iale ale genoe%9ilor Pn Crimeea şi Marea Caspi#J' #ele ale ene1ienilor din Siria şi Egipt impli#au o serioasJ ştiin1J nauti#JQ şi' #u toate a#estea' itinerareFle #omer#iale men1ionate 2n%au lJsat ni#i o amintire Pn istoria des#operirilor geograi#e5 Leonardo ls#?i$ DimpotriJ' e=pedi1iile Pn #Jutarea tJrPmurilor miti#e au ost #reatoare nu numai de legende' #i şi de ştiin1J geograi#J$ SJ ne du#em mai departe gPndul$ 3le#a1i Pn #Jutarea a4uloasei Indii sau a Raiului pJmPntes# lo#uit la Pn#eput 0-* 56C47 4L704
de Adam' naigatorii au des#operit tJrPmuri noi şi au de%sJPrşit ştiin1a nauti#J$ La Pn#eput' eident' ei Oude#au şi alorii#au a#este tJrPmuri Pn termeni de geograie 4i4li#J şi miti#J$ Dar mai tPr9iuX Mai tPr9iu' #Pnd geograia a deenit #Pt se poate de realistJ' oare şi%au pierdut a#este insule şi tJrPmuri noi #ara#terul lor miti#X Deel$ 2Insula eri#i1ilor5 a #ontinuat sJ e=iste nu numai Pn Camoes' dar şi mai tPr9iu' Pn Se#olul Luminilor' Pn romantism' Pn timpurile moderne #?iar$ Insula miti#J nu mai Pnsemna PnsJ' a#um' 3aradisul terestru G #i Insula Dragostei Camoes' Insula 4unului sJl4ati#' a lui Ro4inson Crusoe' Insula lui Eut?anasius G sau insula 2e=oti#J5' tJrPmul de is #u rumuse1i as#unse' insula li4ertJ1ii' a Oa99ului' a odi?nei pere#te' a a#an1elor ideale' a #roa9Fierelor pe pa#?e4oturile de lu=' la #are tPnOeşte ori#e om modern su4 inluen1a literaturii' a ilmului sau pur şi simplu a imagina1iei sale$ 4sera1i #a funcţia tJrPmului edeni#' priilegiat' a rJmas a#eeaşi$ Numai alorii#area lui s%a deplasat' de la 3aradisul terestru Pn sens literal la 3aradisul e=oti#$ Este o 2#Jdere5' dar a#eastJ #Jdere nu e sterilJ$ 3e ori#e niel al e=perien1ei umane' #Pt ar i el de Oos' ar?etipul #ontinuJ sJ alorii#e e=isten1a' #ontinuJ sJ #ree9e 2alori #ulturale5$ 3entru #J insula din romanele moderne sau
din Camoes nu e mai pu1in o aloare de #ulturJ #a atPtea insule din literatura mediealJ$ 8oiam sJ spunem #J' de ori#e ar putea s#Jpa omul' Pn aarJ de intui1iile sale ar?etipale' #reate Pn #lipa #Pnd a luat #unoştin1J de po9i1ia sa Pn Cosmos$ Nostalgia 3aradisului este identii#atJ #?iar astJ9i Pn a#tele #ele mai turpe ale omului modern$ Remar#am #u alt prileO #J' atun#i #Pnd a reu9at sJ mai #readJ Pn Dumne9eul reFelFat' omul a Pn#eput sJ #readJ Pn o#ultismul de salon şi spiritism' iar C54':76 L7 L4<4'07 54=:46>L> 57'L4
0-.
#Pnd misti#a e a4olitJ #a Pn U$R$S$S$ asistJm la Pnlorirea misti#ii tra#torului$ 7/solut[ul9 nu poate i e=tirpat' #i numai degradat$ Şi spiritualitatea ar?ai#J' aşa #um am des#irat%o' PnsetatJ de onti#' se #ontinuJ pPnJ Pn 9ilele noastreQ PnsJ nu #a act& nu #a o posi4ilitate de Pmplinire rea% lJ a omului' #i #a o nostalgie #reatoare de alori autonome& arta' ştiin1J' misti#J so#ialJ et#$ A3ENDICE CNTRIBUII LA BIBLI!RA bor' 0/+(' pp$ *; s$Q TUDR 3AMr-Duell. 5onatscrift fur MolJsJunde& oi$ III o astJ an#?etJQ <$ L IEBRECHT' Eur MolJsJunde& Heil4ronn' 0/,+' pp$ 0+*' (0;' (/*Q T$ R ICE HLMES' Caesars ConDuestof bor' 0+)0 lu#rarea ne%a ost ina##esi4ilJQ 3$ 3ERDRIET' Legendes /a/;loniennes dans es 5etamorposes d *ide& PnF 6e*ue de l istoire des religions& 0+-(' t$ 0).' pp$ 0+-%((/Q 6e*ue celtiDue& 0+(*' t$ *0' pp$ 0/, s$ 4i4liograie' 0+(/' t$ *.' p$ 0;;Q Gtudi e 5ateriali di Gtoria delle 6eligioni& oi$ 0*' p$ ., 4i4liograie$ CU3RINS Nrefaţă [la ediţia princeps]$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
A
0$ 3arti#ipa1ie şi apari1ie$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ + ($
HUMANITAS
De acelaşi autor Goliloc*ii Su4 a#est titlu' Pmprumutat de la SPntul Augustin şi pus Pn runtea unui olum nu mai mare de#Pt o 4roşurJ' de4uta Pn 0+-( #ariera de eseist a lui Mir#ea Eliade$ Un de4ut remar#a4il' ale #Jrui linii de or1J erau ?otJrPta detaşare de ilo9oia de #atedrJ' #u #ertitudinile ei a#ti#e' şi deplina asumare a propriilor Pndoieli' Pn9estrate #u aura unor a#ute adeJruri personale$ 8olumul lui Eliade a repre9entat PnsJ' deopotriJ' un de4ut simptomati#' #J#i Pn tonul #onesi al medita1iilor s ale' Pn a##entul pus pe autenti#itate' pe gPndul trJit' #a şi Pn Pn#lina1ia mJrturisitJ #Jtre parado=' se poate re#unoaşte atitudinea #reatoare a unei Pntregi genera1ii G o genera1ie #are stJtea sJ 2e=plode9e5 şi al #Jrei Pnainte%mergJtor era autorul Goliloc*iilor. Reda#tor S$ SULTETb Te?noreda#tor DINA 3DARU Core#tor NADEWDA STNCULESCU ApJrut ())* BUCUREŞTI % RMNIA TipJrit la MULTI3RINT IAŞI
HUMANITAS / e rtătu
ceanografie 3u4li#isti#a atPt de 4ogatJ a lui Mir#ea Eliade a ost de la 4un Pn#eput su4sumatJ unor teme #are initau par#J la al#Jtuirea unor olume$ Cel dintPi' ceanografie& apJrut Pn 0+-*' reuneşte arti#ole dedi#ate unor apte #otidiene$ Titlul Pnsuşi ales de autor este antirasti#& Pn opo9i1ie #u tradi1ia pentru #are #er#etarea suletului PnseamnJ' aidoma #er#etJrii o#eanului' o #o4orPre o4ligatJ Pn adPn#uri ilu9orii' el optea9J pentru o a##ep1iune nouJ a a#estei dis#ipline' legatJ de supraa1a eşni# miş#atJ a mJrii ffşi a suletului$ Pn simplitatea #elor #e se petre# la supraa1J' Eliade Pn#ear#J sJ des#opere PnsJ adeJratele adPn#imi ale spiritului' su4liniind pretutindeni natura dilemati#J a omului #ontemporan$ !Pndirea sa reu9J permanent sistemul pentru a rJ mPne an#oratJ Pn #on#ret' iar ai#i titlurile arti#olelor or4es# de la sine& 2Inita1ie la ridi#ol5' 2Despre adeJrurile gJsite la 'ntâm!lare(, 2Moda 4Jr4Jteas#J5' 2Se=5' 2A nu mai i rom:nZ5$
HUMANITAS 7lcimia asiatică Reunind douJ as#i#ule pu4li#ate separat Pn perioada inter4eli#J G 7lcimia cineză şi indiană 0+-. şi Cosmologie şi alcimie /a/iloniană 0+-, G' #artea de a1J ne pune Pn a1a a#eleiaşi am4i1ii en#i#lopedi#e #u #are ne%am o4işnuit atPt de mult #Pnd or4im despre tPnJrul Eliade& am4i1ia de a e=pli#a Pntreaga lume modernJ pe 4a9a pra#ti#ilor magi#e şi misti#e din tre#ut' Pn spe1J pe 4a9a al#?imiei$ Ideea lui Eliade e simplJ& #PtJ reme om prii al#?imia #u o superioritate #omple9entJ' #onsiderPnd%o un el de #?imie rudimentarJ şi depJşitJ' atPta reme nu om Pn1elege nimi# din transormJrile radi#ale prin #are tre#e lumea modernJ$ 3entru Eliade' toate des#operirile lumii moderne' de la metalurgie şi agri#ulturJ pPnJ la #alendar şi Ousti1ie' Pşi au sursa Pntr%o serie de pra#ti#i ar?ai#e' de tip sa#ru şi deopotriJ magi#' a #Jror #unoaştere ne dJ posi4ilitatea sJ Pn1elegem #J ie#are #Pştig adus de te?ni#J şi ştiin1J PnseamnJ totodatJ o pierdere a unui anumit niel sim4oli# şi mental de raportare la uniers$ Cu alte #uinte' #u #Pt eoluJm Pn domeniul ştiin1ei şi #u #Pt #apa#itatea noastrJ de a supune şi e=ploata natura #reşte' #u atPt inolu1ia stru#turilor noastre mentale este mai proundJ$ A#eastJ eolu1ie' deşi noi o per#epem #a pe o de94Jrare de supersti1ii' preOude#J1i şi #on#ep1ii ira1ionale' PnseamnJ de apt naşterea unui om unidimensional' #roit pe uni#ul #alapod al ei#ien1ei e#onomi#e' in#apa4il de a mai ridi#a o#?ii spre #er' pentru a Pn1elege #J Pn uniers mai e=istJ şi alt#ea de#Pt mi9a unui pragmatism ra1ional$ Aşa se a#e #J 7lcimia asiatică este nu numai o #arte de saantJ şi eruditJ #er#etare' #i şi un eseu doedind ne4Jnuite irtu1i ilo9oi#e$
HUMANITAS 5itul reintegrării
