Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania
Introducere Solul este definit drept stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din particule minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii. Solul este un sistem foarte dinamic care îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru activitaţile umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor. În natura ca si în societatea umana, solul îndeplineste importante importante functii globale (economica, ecologica, energetica, industriala si informatica), care sunt esentiale pentru asigurarea existentei pe Terra, prin acumularea si furnizarea de elemente nutritive si energie organismelor vii si prin asigurarea celorlalte conditii favorabile dezvoltarii acestora. Atributul fundamental fundamental al solului este de a fi mediu de viaţă al plantelor şi de a face posibilă obţinerea de producţii vegetale. Această proprietate poartă numele de fertilitate, solul devenind o condiţie vitală pentru “ existenţa şi perpetuarea generaţiilor generaţiilor viitoare viitoare”. Fertilitatea este cea mai importanta proprietate a solului si este definita de totalitatea insusirilor fizice, chimice si biologice, care asigura plantelor cantitatile de substante nutritive in timpul perioadei de vegetatie. Toate terenurile cultivate au o fertilitate naturala si una artificiala. Fertilitatea naturala se formeaza in procesul de geneza a solului sub actiunea biocumulativa biocumulativa din diferitele zone biochimice. biochimice. interventiei omului Fertilitatea artificiala sau culturala se realizeaza ca rezultat al interventiei in evolutia naturala a solului prin masuri agroameliorative.[*] Intrucat la baza fertilitatii artificiale sta totusi fertilitatea naturala(potentiala), in practica ele nu se pot separa intrucat definesc impreuna fertilitatea economica a solului, care constituie factorul principal al bonitarii terenurilor agricole. Expresia "bonitare" deriva de la expresia din limba latina "bonitas", care inseamna preturi sau evaluare, iar prin bonitarea solului se intelege aprecierea calitativa a acestuia(aprecierea fertilitatii).[b] Bonitarea terenurilor agricole este conceputa ca o operatie complexa de cunoastere aprofundata a insusirilor si conditiilor de crestere si rodire a plantelor si de determinare a gradului de favorabilitate a acestor conditii pentru fiecare planta si respectiv folosinta in parte(deoarece un teren poate fi nefavorabil pentru anumite folosinte si culturi,dar favorabil pentru altele).[4,6] 1
Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania
Obiectul bonitarii il constituie pamantul/terenul agricol conceput ca habitat pentru plante, cu toate insusirile lui ecologice, care actioneaza simultan pe fiecare portiune de teritoriu.[6] Bonitarea este o activitate complexa care studiaza legaturile dintre Teren - Culturi agricole – Valoare economică şi care presupune cunoaşterea însuşirilor terenurilor studiate, a tipurilor de folosinţe agricole, a modului lor de organizare şi exploatare de către proprietari. Sub aspect economic si social, bonitarea terenurilor agricole ia in consideratie faptul ca fertilitatea solului, sau mai corect capacitatea de productie a terenului, reprezinta, in afara fenomenului fizic masurabil, o relatie sociala cu implicatii largi in economie. Avand in vedere faptul ca fertilitatea solului, respectiv capacitatea de productie a terenului nu raman neschimbate in decursul timpului ci se modifica atat sub influenta factorilor naturali cat mai ales sub influenta activitatilor antropice, bonitarea terenurilor agricole trebuie actualizata in permanenta pentru a raspunde exigentelor fiecarei etape de dezvoltare a agriculturii si a economiei in ansamblu.[6] În timp ce spaţiul şi comunitatea rurală furnizează, încă, un bogat şi variat peisaj semi-natural, tehnologiile, din ce în ce mai sofisticate au multiplicat consecinţele agresiunii umane asupra mediului. Într-un agroecosistem, omul tinde să reducă diversitatea pentru obţinerea unor cantităţi cât mai ridicate de recoltă din speciile pe care le planifică pentru cultură. În loc de a capitaliza efectele benefice ale elementelor componente ale mediului natural, agricultura modernă şi mai ales agricultura care implică folosirea intensivă a pesticidelor, neutilizarea îngrşămintelor organice şi cultivarea în condiţii nefavorabile de umiditate a solului, poate distruge bunuri naturale valoaroase şi de neînlocuit. Aici intervine bonitarea terenurilor care are rolul de a exprima favorabilitatea pentru diferite plante prin intermediul notelor de bonitare. In acest context, solul nu trebuie considerat un simplu suport inert pe care omul îl chimizează, seamănă şi strânge recolta, ci ca un organism viu. ca pe un sistem biologic deschis, dependent de conţinutul in materie organică, baza materială a fertilităţii solului si ansamblul proceselor biologice ce se desfăşoară în sol şi care constituie factorul dinamic al fertilităţii.[d] In interpretarea practica a cercetarii conditiilor naturale pentru nevoile productiei agricole se deosebesc doua laturi si anume : bonitarea si caracterizarea tehnologica a terenurilor. 2
Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania
1. Bonitarea terenurilor In tara nostra , bonitarea terenurilor se face pe baza sistemului elaborat si imbunatatit de catre Dumitru Teaci. Exprimarea favorabilitatii pentru diferite plante se face prin note de bonitare in conditii naturale si prin potentarea notelor de bonitare, prin aplicarea lucrarilor de imbunatatiri funciare si a unor tehnologii curente ameliorative.[4] Bonitarea se face iniţial pentru condiţiile naturale de vegetaţie. Ulterior, în urma aplicării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare (îndiguiri, desecări, drenaj, irigaţii, combaterea salinităţii şi alcalinităţii, prevenirea şi combaterea eroziunii) şi a unor lucrări ameliorative (amendarea cu calcar şi gips, afânarea adâncă, combaterea poluării) se realizează potenţarea notelor de bonitare naturală adică se obţine o bonitare potenţată.[1,2,4] Bonitarea naturală se face pentru porţiuni de teritoriu pe care fiecare din factorii naturali(temperatura medie anuala, precipitatii medii anuale, textura, volum edafic, pH, rezerva de humus) se manifestă uniform, numite TEO 1, si practic defineste capacitatea de productie a terenurilor.[5] Intocmirea hartii de unitati TEO (constituirea, delimitarea, caracterizarea unitatilor TEO) se face prin suprapunerea hartilor de soluri (cu unitati cartografice delimitate pe baza indicatorilor de sol), peste harta cu unitati cartografice delimitate, pe baza indicatorilor de relief, clima, hidrologie si antropici. Notarea TEO - lor este arbitrara, folosindu-se cifre arabe de la 1 la numarul care individualizeaza ultima unitate TEO delimitata. Terenurile agricole din Romania sunt cuprinse in cca. 122.000 TEO-uri (scara 1: 50.000).[4] Lucrarea de bonitare se face numai pentru terenurile productive, cu exceptia urmatoarelor categorii: suprafete pe care sunt amplasate constructii gospodaresti (curti, gradini)pana la 1.000 m2; terenuri proprietate de stat, indiferent de categoria de folosinta, deoarece pentru acestea nu se percepe impozit; terenuri ocupate de poligoane de exercitiu pentru armata si aerodroamele; terenurile situate in lungul cailor ferate sau digurilor (zone de protectie).[7] Dupa efectuarea lucrarilor de bonitare se intocmeste harta de bonitare. •
•
• •
1
teritoriu ecologic omogen 3
Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania
În atingerea scopului fundamental al studiilor de bonitare se i-au în considerare toţi factorii care influenţează capacitatea de producţie a terenurilor, cu ajutorul cărora se calculeaza o notă de bonitare şi se face încadrarea terenurilor în clase de calitate. 1.1.
Notele de bonitare
Pentru calcularea notelor de bonitare in conditii naturale se folosesc anumiti indicatori, denumiti indicatori de bonitare, iar pentru potentarea notelor de bonitare, prin aplicarea lucrarilor de imbunatatiri financiare si a unor tehnologii curente ameliorative, se utilizeaza indicatorii de potentare.[4] 1.2.
Indicatorii de bonitare
Având în vedere multitudinea conditiilor de mediu care caracterizeaza fiecare unitate de teren(UT sau TEO), în scopul aprecierii capacitatii de productie, se iau în considerare cele mai importante elemente si anume, conditiilor legate de relief, de resursele climatice, de hidrologie si de însusirile fizico-chimice ale solului. În cadrul acestor grupe de factori se folosesc urmatorii indicatori de bonitare mai importanti: - temperatura medie anuala - adâncimea apei freatice - precipitatii medii anuale - inundabilitatea - gleizarea - porozitatea totala în orizontul restrictiv - stagnogleizarea (pseudogleizarea) - continutul de CaCO3 total pe 0-50 cm - salinizarea (alcalizarea) - reactia în 0-20 cm - textura în 0-20 cm - gradul de saturatie în baze 0-20 cm - poluarea - volumul edafic - panta - rezerva de humus în stratul 0-50 cm - alunecari - excesul de umiditate la suprafata [6] La bonitarea terenului fiecare indicator participă la stabilirea notei de bonitare cu un coeficient care variază între 0 şi1 dupa cum şi însuşirea respectivă este total nefavorabilă (0) sau optimă (1) pentru planta respectivă. Nota de bonitare pe folosinţe şi culturi se obţine înmulţind cu 100 produsul coeficienţilor indicatorilor care participă la stabilirea notei de bonitare şi se exprimă în puncte de la 1 la 100.[1,2,3,4,6,**,c,e] Aşadar, în cazul bonitării terenurilor pentru condiţii naturale (maxim 100 puncte) vor rezulta 10 şi respectiv 5 clase de bonitare. Cele 10 clase se notează cu 4
Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania
cifre de la I-X (I-pentru clasa cea mai bună cu 100 la 90 puncte, iar X-pentru clasa cea mai slaba cu 10 la 1 puncte), iar cele 5 clase cu litere majuscule A la E (A pentru clasa cea mai buna, cu 81-100 puncte, iar E pentru clasa cea mai slaba cu 120 puncte). Tabel Nr.1. Clasele de bonitare Clase de bonitare Cod Nota de bonitare
XV XIV XIII XII XI I II III IV
> 141 131 – 140 121 – 130 111 – 120 101 – 110 91 – 100 81 – 90 71 – 80 61 – 70
Grupe de clase de bonitare Cod Nota de bonitare
A+
> 101
A
81 – 100
B
61 – 80
Clase de bonitare Cod Nota de bonitare
V VI VII VIII IX X
51 – 60 41 – 50 31 – 40 21 – 30 11 – 20 1 - 10
Grupe de clase de bonitare Cod Nota de bonitare
C
41 – 60
D
21 – 40
E
1 – 20
[2,***,e]
Culturile care se iau în considerare sunt urmatoarele: pasuni (PS), fânete (FN), mar (MR), par (PR), prun (PN), cires-visin (CV), cais (CS), piersic(PC), vie5
Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania
vin (VV), vie struguri de masa (VM), grâu (GR), orz (OR), porumb (PB), floareasoarelui(FS), cartof (CT), sfecla de zahar (SF), soia (SO), mazare-fasole (MF), inulei (IU), in-fuior (IF),cânepa (CN), lucerna (LU), trifoi (TR), legume (LG).[**] Tabelele cu scarile valorice si marimea coeficientilor de bonitare pentru fiecare indicator, în functie de folosinta sau de cultura sunt în "Instructiunile de lucru pentru bonitarea terenurilor agricole"elaborat de I.C.P.A2. Pentru a obtine notele de bonitare pe folosinte si culturi se înmulteste cu 100 produsul coeficientilor celor 18 indicatori: y = (x1· x2 ·x3………. ·x18) · 100 ,
în care: y - nota de bonitare; x1, x2,……x18 - valorile coeficientilor indicatorilor.[6] Când toti acesti factori sunt în optim fata de cerintele plantei luate în consideratie (toti indicatorii au coeficient egal cu 1) nota de bonitare va avea valoarea maxima egala cu 100. Cu cât valoarea coeficientilor se apropie mai mult de valoarea 0 (zero) si limita inferioara a notei de bonitare va tinde spre 0.[4,5,6] În functie de valoarea notei de bonitare, se stabilesc 5 clase de bonitare ale terenului notate cu cifre romane de la I la V: - clasa I - 81-100 puncte; - clasa a II a 61-80 puncte; - clasa a III a 41-60 puncte; - clasa a IV a 21-40 puncte; - clasa a V a 0-20 puncte.[4,5,6] Tabel nr.2. Repartizarea terenurilor agricole pe clase de calitate in Romania
2
Institutul de Cercetări Pedologice şi Agrochimice al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice 6
Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania
O cerinta esentiala care conditioneaza realizarea lucrarilor de bonitare a terenurilor agricole este aceea a existentei si deci a utilizarii cartarilor pedolodice. Pentru lucrarile de bonitare cadastrala a terenurilor este necesar ca pe planul cadastral adus la zi sa se transpuna si limitele unitatilor de sol preluate din planul de cartare pedologica existent la dosarul lucrarii de cartare pedologica (stationara). Se pot executa diferite harţi cu calităţile terenurilor putând astfel oferi o mai bună analiză asupra necesarului efectuării unei investiţii.Determinarea claselor de calitate pentru diferite folosinţe este foarte importantă în cazul stabilirii impozitului pentru teren la arendarea terenurilor agricole, evaluarea valorică a terenurilor agricole efectuarea unor lucrări ameliorative etc.
Fig.1. Încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate in Romania
2.
Potentarea notelor de bonitare prin aplicarea lucrarilor de imbunatatiri funciare si a unor tehnologii curente ameliorative
Prin aplicarea lucrarilor de imbunatatiri funciare si a tehnologiilor curente de ameliorare, unele insusiri negative ale terenurilor, precum deficitul/excesul de apa, 7
Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania
salinitatea sau alcalinitatea ridicata, sunt corectate sau inlaturate astfel incat terenul respectiv isi mareste productivitatea. Lucrarile de imbunatatiri funciare si tehnologiile curente de ameliorare necesita informatii cat mai precise asupra posibilitatilor reale de crestere a capacitatii de productie a terenurilor, lucru care se realizeaza prin potentarea notelor de bonitare. Potentarea consta in marirea valorii coeficientilor de bonitare ai insusirilor asupra carora se actioneaza astfel incat sa fie marita nota finala de bonitare.[4] La bonitarea terenurilor amenajate şi ameliorate, nota de bonitare poate ajunge pană la 150 puncte şi vor rezulta 15 şi respectiv 6 clase de bonitare. Notarea claselor până la 100 de puncte se face ca şi la bonitarea nepotenţată, iar cele cu peste 100 puncte cu XI - XV (XI-pentru 101-110 puncte şi 15 puncte pentru >141 puncte) şi respectiv A+, > 101 puncte (vezi Tabel nr.1).[4,6,7] Potentarea notelor de bonitare se face numai pentru acele lucrari care au un efect de durata si care modifica substantial starea generala de productivitate a terenurilor. Lucrari de îmbunatatiri funciare:
1. Îndiguirea are ca principal scop apararea terenurilor de revarsarea apelor curgatoare. Aceasta lucrare anuleaza penalizarile introduse de coeficientii de bonitare prin inundabilitate. 2. Desecarea de suprafata elimina efectul negativ al stagnarii apei la suprafata solului, atât al apei provenite din precipitatii cât si din alte surse, conducand la ameliorarea starii de stagnogleizare al solurilor. Coeficientii de potentare pentru desecarea de suprafata anuleaza penalizarile produse de coeficientii de bonitare pentru precipitatii medii anuale, pentru excesul de umiditate de suprafata si pentru stagnogleizare. 3. Drenajul de adâncime se efectueaza pentru coborârea nivelului apei freatice si elimina efectul negativ al apei freatice situata la mica adâncime si a starii de gleizare a solului. 4. Irigatia realizeaza aprovizionarea solului cu cantitati de apa suplimentare fata de cele primite în mod natural din precipitatii. Irigatia elimina efectul negativ al deficitului umiditate datorat precipitatiilor insuficiente si poate determina cresterea notei de bonitare la peste 100 ( maximul celui mai bun teren în conditii natural).
8
Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania
5. Combaterea salinitatii si alcalinitatii solului se realizeaza prin îndepartarea sarurilor solubile sau a ionului de Na+ din sol. Aceste lucrari anuleaza penalizarile determinate de diferite grade de salinizare si alcalizare. 6. Prevenirea si combaterea eroziunii solului determina reducerea penalizarilor determinate de panta terenului si alunecarile de teren. 7. Terasarea terenurilor în panta are ca rezultat reducerea pantei naturale si favorizeaza în acelasi timp retinerea în sol a unei cantitati mai mari din apa din precipitatii.[1,3,**,***,a] Lucr ari agropedoameliorative:
1. Amendarea cu calcar si gips urmareste corectarea în sens favorabil a reactiei solului si anuleaza penalizarile produse de reactia acida sau alcalina a solului. 2. Afânarea adânca a solului (fara întoarcerea brazdei) îmbunatateste porozitatea totala a solului si diminueaza penalizarile datorate porozitatii scazute a solului. 3. Fertilizarea ameliorativa contribuie la cresterea continutului de materie organica a solului si anuleaza penalizarile produse de rezerva mica de humus. 4. Combaterea poluarii solului urmareste depoluarea acestuia, refacerea capacitatii productive si înlatura penalizariile determinate de indicatorul de poluare a solului. [1,3,**,***,a] Potentarea notelor de bonitare naturala este valabila numai pentru situatiile în care au fost executate lucrari de ameliorare a solurilor iar acestea sunt functionale pentru scopul în care au fost proiectate.[1] In ansamblu, se poate aprecia ca, pana in prezent, bilantul potentarii este pozitiv dar exista o serie de fenomene negative care afecteaza nivelul de potentare, cum ar fi: reducerea rapida a continutului de humus in solurile irigate; continuarea proceselor de eroziune si alunecari; inmlastinarea si salinizarea secundara a unor suprafete irigate sau limitrofe.[5] Comparand datele cu privire la notele medii ponderate de bonitare din tara noastra in conditii efective, fara finalizarea investitiilor de ameliorare si mai ales fara terminarea irigarii pe suprafetele necesare cu cele ce se pot realiza in conditiile aplicarii tuturor masurilor de ameliorare, inclusiv irigarea intregii suprafete de teren care are nevoie de ameliorare, se pot preconiza cresteri insemnate ale capacitatii de productie a terenurilor care sa depaseasca cu 45-60% pe cea actuala. [4,6] • • •
9
Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania
3.VALOAREA ECONOMICA A NOTELOR DE BONITARE
Activitatea de productie in agricultura se concretizeaza in rezultate economice care difera extrem de mult de la o zona la alta si de la o unitate la alta. Aceasta diferenta se manifesta de la o parte de hectar la alta sau chiar de la o tarla sau o parcela la alta. In zonele foarte complexe sub aspect geomorfologic si pedologic, diferentierile sunt chiar in cadrul parcelelor de la cativa metri distanta. Variabilitatea nivelelor de productie la acelasi nivel al cheltuielilor de munca si materiale, conduce la o diferentiere puternica, la nivel global si net la hectar, a costurilor de productie si deci a nivelului rentabilitatii productiei agricole. Dintre indicatorii economici, ce se pot calcula in productia agricola pentru lucrarile de bonitare si pentru interpretarea acestora, de o importanta majora sunt: valoarea productiei unitatii de produs; costul unei unitati de produs; venitul net la hectar; costul productiei la hectar (cheltuielile la hectar).[**,a,c,e] In ansamblul agriculturii se realizeaza o echilibrare a cheltuielilor la hectar si a venitului global, neobtinandu-se nici venituri, nici pierderi la nivelul claselor 1-3 de bonitare. In toate cazurile situate sub acest nivel, respectiv sub cca. 45 de puncte - nivel mediu calculat pentru teren arabil - se obtin rezultate economice negative. ”Valoarea ” economica a notelor de bonitare poate fi folosita cu succes in fundamentarea economica a tuturor masurilor privind reglementarile raporturilor stat-detinator de pamant, a costurilor, a impozitelor agricole etc.[2,7] Valoarea economica a notelor de bonitare si notele in sine pot fi folosite pentru fundamentarea economica a tuturor masurilor care reglementeaza impozitul pe teren, impozitul pe venitul agricol, marimea arendei, taxa pe teren, valoarea pamantului, pretul pamantului etc.
4.ZONELE AGRICOLE DEFAVORIZATE Zonele defavorizate din România – caracteristici generale
Caracterizarea zonelor defavorizate are ca sursă de bază date furnizate de către Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului (ICPA). 10
Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania
Declararea zonelor defavorizate (agricol) a ţinut cont de Regulamentul (CE) 1257/1999. În baza acestuia s-au delimitat 3 tipuri de zone defavorizate: Zona Montană Defavorizată (ZMD), Zona Semnificativ Defavorizată (ZSD) şi Zona Defavorizată de Condiţii Naturale Specifice (ZDS).[****,e] Tabel Nr.3. Pondere SAU 3 INDICATOR
ZMD
ZSD
ZDS
Pondere SAU defavorizata din SAU Romania
20.14%
1.40%
12.94%
Pondere suprafata totala defavorizata din total suprafata Romania
29.93%
2.47%
9.86%
Total pondere SAU defaforizata din SAU Romania
34.48%
Total pondere suprafata totala defavorizata din total suprafata Romania
42.26%
[****,e]
5. CONCLUZII
Bonitarea terenurilor agricole de pe un anumit teritoriu, prezinta o deosebita importanta pentru evaluarea terenurilor agricole, stabilirea cât mai corecta a folosintelor si alegerea culturilor celor mai indicate pentru anumite teritorii, pe baza însusirilor intriseci ale solurilor. În urma efectuarii lucrarilor de bonitare se poate stabili potentialul productiv al solurilor pentru diferite culturi, se pot face previziuni ale evolutiei productiei, iar terenurile agricole sunt încadrate în clase de calitate. Metodica actuala de bonitare respecta in ansamblu metodica larg cunoscuta si utilizata in Romania, dar se deosebeste prin aceea ca este mult mai analitica si obliga pe cel care o aplica sa fie extrem de atent atunci cand studiaza terenul pentru bonitare deoarece se cunoaste ca recolta nu este o functie simpla determinata numai de gradul de fertilitate a terenului, ci o functie complexa data de cele 3 grupe de factori: N- natura, calitatea pamantului si a climei ; B- biologia, calitatea solurilor si a hibrizilor de plante; • •
3
Suprafata Agricola utila 11
Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania
M- cantitatea de munca vie si materializata care se depune pentru obtinerea recoltei. Prin realizarea lucrarilor de bonitare a terenurilor agricole se cer rezolvate urmatoarele probleme: Precizarea capacitatii de productie a terenului pentru diferite plante de cultura, plantatii pomicole si viticole si pajisti naturale; Stabilirea cauzelor care limiteaza capacitatea de productie si evidentierea lor in vederea diminuarii sau inlaturarii efectelor negative care limiteaza recoltele; Fundamentarea masurilor economice pentru asigurarea echitatii socialeconomice pentru toti lucratorii din agricultura. •
•
•
•
12