4.Sistemul Nervos Central

ANATOMIA FUNCŢIONALĂ A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL Ssteml ervos cetral ma repreztă cea ma îaltă treaptă de orgazare  perfecţoare a ţestl ervos d toată sera amală. Î coctl permaet dtre orgasm  medl ambat î cotă modcare, ssteml ervos cetral s-a perfecţoat morfologc  fcţoal î raport c ecestăţle sporte de adaptare mpse de legle evolţe  selecţe atrale. Specle, care  a fost capable să- creeze mecasme de adaptare,  a ret să elaboreze  răsps adecvat  ecet stmllor occeptv d medl exter, a dspărt. Perfecţoarea a costat î crearea de o  complcate crcte eroale, de mecasme de tegrare a acestora  de stocare a expereţe, de strctr care să elaboreze răspsrle cele ma adecvate pe baza expereţe acmlate. D pct de vedere morfologc complcarea s-a mafestat pr adăgarea î tmp de o etaje, dferte ca vârstă logeetcă. Aceste etaje st depedete ele de altele. Etajele speroare, logeetc ma o, a legătr c perfera ma pr termedl eta jelor feroare, logeetc ma vec. Fcţle prcpale ale ssteml ervos cetral, î ordea apar ţe, st: 1- adaptarea la codţle î cotă scmbare ale medl exter; 2 – meţerea costată a medl ter; 3 – memora   telgeţa, î sesl adaptăr răspsl la o staţe oă pr rapor tarea e la expereţa trectl, stocată î strctrle sale; 4 – avâd la  bază fcţa reexă, stablete legătra orgasml c medl î care actvează  se dezvoltă, realzâd tatea orgasm – med; 5 – coor doează actvtatea orgaelor  aparatelor corpl, realzâd tatea fcţoală a orgasml. Pr termedl ssteml ervos are loc tegrarea ttror orgaelor  sstemelor de orgae îtr- tot tar. Ssteml ervos topograc se împarte î sstem ervos cetral   perferc. Ssteml ervos cetral clde ecefall  mădva spăr. Ssteml ervos perferc cprde 12 perec de erv crae, 31  perec de erv spal c ramrle  plexrle ervoase, gaglo ervo formaţ de corprle erolor erolor,, termaţle ervoase. Ssteml  – 332 – 

ervos perferc coectează ssteml ervos cetral c orgaele  ţestrle corpl. De aceea, ssteml ervos perferc este răspzător  de trmterea semalelor aferete  eferete către  dspre ssteml ervos cetral. Semalele, ce v la ssteml ervos cetral, st  mte aferente, ar cele ce poresc de la ssteml ervos cetral către  perfere – eferente. D pct de vedere fcţoal, ssteml ervos se dfereţază î doă porţ: ssteml ervos somatc  ssteml ervos vegetatv sa atoom. Ssteml ervos somatc realzează, î specal, ervaţa pel, mclor sceletc, lgametelor, artclaţlor, oaselor. Pr termedl orgaelor de smţ  a receptorlor dstrbţ î pele, orgasml exerctă fcţle de legătră c medl ambat. Ssteml ervos vegetatv ervează vscerele, gladele, msclatra etedă a vscerelor, a pel, a vaselor sagve  celor lmfatce, a cordl. Acest sstem cotrbe la reglametarea proceselor metabolce î ţestr  orgae. Î cadrl ssteml ervos vegetatv deosebm:  partea smpatcă, pars sympathica,  partea parasmpatcă, pars para sympathica. La ecare d aceste părţ dstgem formaţle cetrale  perferce. Dvzarea meţoată a ssteml ervos este coveţoală  acceptată d cosderete de ord ddactc, facltâd f acltâd stderea  îţelegerea aatome ssteml ervos. Î strctra ssteml ervos deosebm doă compoete: ţestl ervos  stroma cojctvo-vasclară. Stdl ţestl ervos este o  problemă a stologe, îsă e vom opr doar la datele geerale ecesare îţeleger aatome fcţoale a ssteml ervos. Ca tate morfofcţoală de bază a ssteml ervos st cosderate cellele ervoase specalzate pe care Waldeyer le-a mt neuroni. nero st elemete îalt dfereţate morfologc. Î alcătrea  ero dstgem corpul celular   a sa ma mlte  prelungiri. Acestea pot  de doă tpr: dendritele, prelgr arborescete cellpete (majortatea erolor a ma mlte dedrte), pr care erol prmete mplsr ervoase,  axonul , care fcţoal este cellfg, prelgre că a erol ce trasportă mplsrle ervoase de la corpl e – 333 – 

rol către alte strctr. Axol poate atge lgm de 1 m  gro sm de 1 – 1,5 µ; se termă pr butoni terminali ce se p î cotact c alt ero, formâd   sinapsă interneuronală , sa c mcl strat  prin placa motorie . Dedrtele  axo costte că de codcere er voasă e î evrax (de la mădva spăr pâă la cortex  vers), e costte erv extraevraxal. Ca formă  dmes, ero st foarte dferţ: de la ero mc de 5 – 7 µ (stratl gralar d cerebel), pâă la ero ggaţ –  130 – 150 µ (cellele pramdale Betz d cortexl cerebral  cellele coarelor ateroare ale mădve spăr). Forma erolor este varablă: stelată, sfercă sa ovală, pramdală  fsformă. Î fcţe de mărl prelgrlor pre lgrlor,, ero pot  (g. 184): - polar (cellele c cor  bastoae d retă); - psedopolar – se aă î gaglo spal, a o prelgre care se dvde î “T” dedrta se dstrbe la perfere, ar axol pătrde î ssteml ervos cetral;

5

5

7

6

8

1

2

5

3

6

4

Fig. 184. Tipuri de neuroni: 1- ero polar; 2 – ero bpolar; 3- ero psedopolar; 4 – e ro mltpolar; 5 – axo; 6 – dedrt; 7 – prelgr cetrale; 8 – prelgr  perferce.  – 334 – 

- bpolar – de formă rotdă, ovală sa fsformă, c cele doă  prelgr pord de la pol op a erol (ero gaglol vestblar Scarpa, retă, mcoasa olfactvă); - mltpolar – a o formă stelată, pramdală sa prformă  pre ztă meroase prelgr dedrtce   axo (scoarţa cerebrală, coarele ateroare d mădva spăr). Dpă fcţe ero pot : somatosenzitivi  viscerosenzitivi care  pr dedrte recepţoează exctaţ d medl exteror sa d ter orl orgasml; somatomotori  visceromotori a căror axo st î legătră c orgaele efectoare; intercalari (de asocaţe) care fac legătra ître ero seztv  motor. Dpă tpl de medator cmc elaborat, ero se împart î: colergc; catecolamergc (depamergc  oradreergc)  serotoergc.  nerol are doă propretăţ fdametale: ecitabilitatea  conductabilitatea.  Excitabilitatea repreztă propretatea erol de a răspde la  stml prtr- poteţal de acţe. Conductibilitatea este propretatea erol de a propaga exctaţa î lgl prelgrlor sale.  nero realzează o reţea vastă, d legaţ ître e pr sapse. Sapsele st formaţ strctrale specalzate care realzează cotactl atât ître ero, cât  ître ero  cellele efectoare. La vell lor are loc o trasmtere a mplsl ervos, pr termedl medatorlor cmc. nero formează elemetele aatomce  fcţoale ale ssteml ervos. E îtră î compoeţa ssteml ervos cetral  a cel perferc. Î ssteml ervos cetral, pr aglomerarea brelor melce, se formează substanţa albă, ar pr aglomerarea corprlor erolor  substanţa cenuşie. Î ssteml ervos perferc, corprle erolor formează ganglionii ervo, care st dsp pe traectl ervlor, ar brele formează –  nervii. Î dfertele segmete ale ssteml ervos cetral corprle erolor se grpează  for mează centri sa nuclei nervoşi. Î ssteml ervos cetral brele ervoase formează fasccle sa tractr care costte  segmet, o vergă termedară a e că ervoase ascedete sa descedete. Î  – 335 – 

ssteml ervos perferc, ramcaţle ervlor se esc ître ele, for mâd pleuri nervoase. Graţe sapselor, ero realzează laţr tereroale ce pot codce xl ervos de la orgaele de recepţe (receptor staţ la sprafaţa corpl, î elemetele aparatl locomotor sa la vell vscerelor) spre mădva spăr  de ac spre ecefal. Î majortatea cazrlor, ltml ero al laţl trmte axol spre o amtă zoă a scoarţe cerebrale la vell cărea se realzează o amtă sezaţe cotetă. u asemeea laţ de ero care codce xl ervos de la receptor, pr erv perferc, apo pr ssteml ervos cetral spre scoarţa cerebrală, costte o cale nervoasă senzitivă sa ascendentă. De cele ma mlte or o asemeea cale este realzată pr ter coectarea saptcă a tre ero: -   primul neuron este reprezetat de cellele psedopolare ale gaglol spal sa de cellele psedopolare ale gaglolor  staţ pe traectl trcrlor ervlor crae; - al doilea neuron este stat î coarele posteroare ale sbstaţe ce a mădve spăr, sa, î cazl ervlor crae, este reprezetat de ero clel seztv al acestor erv; - al treilea neuron, c excepţa că olfactve, este stat î talams. Laţrle de ero care codc xl ervos pr sbstaţa albă a ecefall spre trcl cerebral sa spre mădva spăr, realzâd ac sapse c ero clelor motor a ervlor crae sa c ero motor a mădve spăr, ero a căror axo trasmt  pr erv crae sa spal xl spre efector (mc straţ, etez sa glade), costte căile de conducere motorii sa descendente. Dec, calea ervoasă este  laţ tercoectat de ero c codcere î ses det: ascedet, seztv sa descedet motor. Al dolea compoet de tp cellar al ssteml ervos cetral st celulele neurogliale sa gliale, de formă  dmes dferte, ar prelgrle varable ca măr. Cellele tecii Schwann repreztă erogla ssteml ervos perferc  a rol î formarea tecii de mielină , d mplcate î acest proces atât d pct de vedere mecac, cât   bocmc. neroglle st celle care se dvd tes (st sgrele  – 336 – 

celle ale ssteml ervos care da atere tmorlor d ssteml er vos cetral). Aceste celle a rol de sport petr ero, de protecţe, troc, se mplcă î feomeele de ccatrzare ale ţestl ervos (î caz de lezare a e reg d ssteml ervos cetral formează o reţea ce îlocete ţestl ervos), fagoctar, partcpă la steza tec de melă  la steza de ARn  a altor sbstaţe pe care le cedează neuronului.

Mecasml fdametal de fcţoare a ssteml ervos este actul ree sa reeul. Reexl repreztă reacţa de răsps a cetrlor ervo la stmlarea e zoe receptoare. Termel de reex a fost trods î rmă c 300 a de către matematcal  lozofl fracez Ree Descartes. nero gaglolor ssteml ervos perferc  a sbstaţe ce a ssteml ervos cetral cotactează ître e pr sapse formâd laţr eroale, mte arcuri reexe, care determă codcerea xl ervos îtr- ses be det. 3 u arc reex repreztă  laţ 2 eroal terps ître receptor   efector, care trece prtr- cetr ervos. Fig. 185. Arc ree somatic simplu: 1 – receptor; 2 – gaglo spal (i ero); 3 – erol ii ter calar; 4 – erol iii; 5 – mc strat (efector).

4 5

1 Cel ma smpl arc reex este format d do ero: senzitiv  motor (g. 185). Î majortatea cazrlor, ero seztv  ce motor st legaţ pr ero intercalari sa asociativi. Prml ero (aferet) este localzat î gaglol spal sa î gaglol seztv al ervl craa. Prelgrle perferce ale

 – 337 – 

acestor ero trec î compoeţa ervl spal sa craa de la  perfere se termă c receptor care asgră recepţa. Pr prelgrle cetrale erol aferet face legătr saptce c erol ii seztv (tercalar) stat î coarele posteroare ale sbstaţe ce a mădve spăr. Axo acest ero î cadrl ssteml ervos cetral (mădva spăr, ecefall) se coectează c al trelea ero – ero motor, efector. Prelgrle erol iii părăsec ssteml ervos cetral î compoeţa ervl spal sa al ervl craa, pr care ajg la efector. Î lmtele mădve spăr, o parte d ero tercalar dsp de câte  axo care formează sapse c ero motor d coarele ateroare ale mădve spăr la vell segmetl respectv, dâd atere  arc reex î cadrl  sgr segmet medlar. Axo altor ero tercalar, ramcâd-se î o ramră ascedetă  alta descedetă, cotactează c ero motor d coarele ateroare ale segmetelor vece. Dec, exctarea receptorl poate  trasmsă  ma erolor  amt segmet medlar, dar  erolor d segmetele vece. Drept rmare, la reacţa de răsps se va cotracta   sgr mc, dar  grp sa câteva grpr msclare. Pr rmare, baza aatomcă a actl reex este arcul ree alcătt d cc compoete aatomce: receptorl, calea aferetă, cetr ervo, calea eferetă  efectorl. La vell receptorlor are loc trasformarea eerge exctatl î x ervos. Î fcţe de tipul excitantului, se deosebesc cc tpr  prcpale de receptor,  ame: - mecanoreceptori – detectează deformărle mecace ale receptorl sa ale cellelor vece; - termoreceptori – seszează scmbărle de temperatră. u receptor d specalzaţ petr sezaţa de cald, alţ – petr sezaţa de rece; - nociceptori sa receptor a drer – detectează lezărle tslare, dferet dacă acestea st de atră zcă sa cmcă; - chemoreceptori – detectează gstl (staţ î cavtatea bcală), mrosl (staţ î cavtatea azală), vell oxgel î sâgele ar  – 338 – 

teral, cocetraţa doxdl de carbo , probabl, a altor sbstaţe mportate î bocma orgasml. Dpă localizare deosebm: - exteroceptori – la vell tegmetelor; - proprioceptori – la vell aparatl locomotor, perceptâd exctaţle d capslele artclare, lgamete, mc, tedoae, fasc; - interoceptori – la vell vscerelor  al vaselor sagve. Percep modcărle compoeţe cmce a medl ter al orgasml  a pres d orgae  ţestr. Aceste strctr repreztă receptor a sesbltăţ geerale. Dpă structura receptorului deosebm (g. 186): - terminaţii dendritice libere;

a

b

c

d

Fig. 186. Tipuri de receptori: a, b – termaţ ervoase arborscete; c – corpscl Pac; d – corpscl Krase.  – 339 – 

(celle eptelale dfereţate  specalzate, costtd majortatea receptorlor gstatv, adtv, vzal, vestblar); - corpusculi senzitivi; - organe receptoare c strctră complexă (reta, orgal Cort etc). Calea aferentă este reprezetată de erol seztv al gaglol spal sa al gaglol ervl craa, dedrtele cărora se îdreaptă spre perfere termâd-se c receptorl, ar axol pătrde î ssteml ervos cetral, de va cotacta c  ero seztv d coarele posteroare ale mădve spăr sa car drect pe  ero motor. Axol erol craa va cotacta c ero clel seztv d trcl cerebral. Dstrbţa că aferete î cetr ervo se face î doă modr: coverget  dverget. Convergenţa este  mod de dstrbţe î care  sgr ero cetral prmete cotacte saptce de la ma mlte bre aferete.  Divergenţa costă î ramcarea e sgre bre aferete la ma mlţ ero cetral. Centrii  reex preztă totaltatea strctrlor d ssteml er vos cetral care partcpă la actl reex respectv. De exempl, cetr reexelor resprator se aă î blbl rada, î pte, precm  î potalams  î scoarţa cerebrală. Complextatea  îtderea  cetr depd de complextatea actl reex pe care îl efectează. Ssteml ervos cetral are tre vele majore c atrbte fcţoale specce: vell mădve spăr (medlar), vell sbcortcal  vell cortcal. Nivelul medular. Mădva spăr deseor este cosderată doar  ca o cale de codcere a semalelor de la perfere către ecefal sa vers, de la ecefal către orgae  ssteme de orgae. Îsă  dpă secţoarea mădve la vel cervcal speror mlte d fcţ se meţ. De exempl, crctele eroale medlare pot reprodce mcărle mersl atomat, reexele de retragere a segmetelor corpl faţă de dferte obecte, reexele care determă sprjrea atgravtaţoală a corpl pe membrele feroare  reexele care cotrolează vasele sagve locale, mcărle gastrotestale  mlte alte fcţ. - celule senzoriale

 – 340 – 

De cele ma mlte or cetr ervo speror trmt semale  drect la perfere, dar cetrlor medlar petr ca aceta să- excercte fcţle. Nivelul subcortical. Majortatea actvtăţlor sbcotete st cotrolate de formaţle sbcortcale: trcl cerebral, potalamsl, talamsl, cerebell  cle bazal. Astfel, cotroll pres arterale  al respraţe se realzează î prcpal î blbl rada  î pte. Cotroll eclbrl este o fcţe a strctrlor cerebell  a sbstaţe retclare d blb, pte  mezecefal. Reexele almetare st cotrolate de formaţ d trcl cerebral, amgdală  potalams. Nivelul cortical. Cortexl  fcţoează codată sgr, c ma împreă c cetr ervo feror. Î abseţa cortexl, fcţle cetrlor sbcortcal st adesea mprecse. nmeroasele formaţ depoztate î memore la vel cortcal fac ca actvtatea cetrlor sbcortcal să e foarte be determată  precsă. Cortexl cerebral este eseţal petr cele ma mlte d procesele de gâdre. Dec, ecare parte a ssteml ervos îdeplete fcţ specce. Mlte d fcţle tegratve st be dezvoltate la vell mădve spăr, ar mlte d fcţle sbcotete a orgea  st exectate exclsv de către cetr sbcortcal. Calea eferentă este costttă d axo erolor motor somatc  vegetatv pr care se trasmte comada către orgal efector. Cea ma smplă cale eferetă o îtâlm î cazl reexelor moosaptce (beroale)  este formată de axol motoerol d coarele ateroare ale mădve spăr. Î cazl ssteml ervos vegetatv calea eferetă este formată dtr- laţ de do ero motor:  ero pregagloar, stat î coarele laterale ale mădve spăr sa îtr- cle vegetatv d trcl cerebral,   ero postgagloar d gaglo vegetatv perferc. Efectorii. Prcpal efector st mc straţ, mc etez  glandele.

Petr ca xl ervos să poată  cods de la receptor la cetr sa de la cetr la efector, bra ervoasă trebe să îdeplească amte codţ:  – 341 – 

1 – să e tactă, dec să  e comprmată, lezată sa secţoată; 2 – să codcă xl ervos depedet de celelalte bre d erv  car d acela fasccl. Această codcere zolată are mare mportaţă î exectarea or cotracţ zolate ale amtor mc, care permt actvtăţ strct specalzate; 3 – să codcă xl ervos ma îtr- sgr ses. Astfel,   brele seztve codc xl ervos î ses cetrpet (de la perfere la cetr), ar brele motor î ses cetrfg (de la cetr la perfere). Vteza de codcere a xl ervos  este aceea la toate  brele ervoase. Astfel, î brele melce vteza de codcere este ma mare, decât î brele amelce. Fbrele ervlor motor codc xl ervos c o vteză de 60 – 120 m/sec, î brele seztve de 30 – 70 m/sec, î brele amelce de 0,6 – 2 m/sec. Nervul este format d fasccle de bre ervoase ce costte calea de codcere a xl ervos. Fecare fasccl este îvelt de o teacă cojctvă, mtă perinevru,  perineurium, ar toate fascclele  erv st acoperte, la râdl lor, de o membraă d ţest cojctv lax, mtă epinevru, epineurium. Dec, de la exteror către teror, îvelrle  erv st: - epineurium – petr erv; - perineurium – petr fasccle de bre ervoase. Membraele cojctve ale ervl coţ vase sagve  lmfatce, termaţ ervoase. Fbrele ervoase ale  erv st reprezetate pr bre aferente  bre eferente. Fbrele aferete codc xl ervos de la perfere spre cetr  pot  somatce sa vegetatve, md-se bre soma toseztve  bre vsceroseztve. Fbrele eferete codc xl ervos de la cetr la perfere  pot  somatce sa vegetatve, md-se bre somatomotor  bre vsceromotor. Î strctra  erv deosebm   fbre somatice  vegetative . Cele somatce st ma groase, melce  predomă î ssteml ervos somatc, ar cele vegetatve st sbţr, amelce  predomă î ssteml ervos vegetatv.  – 342 – 

 n exstă erv ma motor sa ma seztv. Astfel,  erv motor care ervează  mc, coţe  bre aferete (seztve), c rol de a trasmte la cetr starea mcl, ar  erv seztv ctaat coţe  bre eferete (motor sa secretor) petr vasele sagve  gladele d pele. Fbrele ervoase care costte  erv poresc de la cle motor  de la cle seztv. ncle motor a brelor somatce se găsesc î coarele ateroare ale mădve spăr  î cle motor a ervlor  crae d trcl cerebral. ncle motor a brelor vegetatve se aă î coarele termedo-laterale d mădva toracolombară  d cea sacrală, precm  î cle ecvaleţ d trcl cerebral.  ncle seztv a brelor aferete somatce  vegetatve se aă î ero psedopolar d gaglo spal  î gaglo ecva leţ a ervlor crae. Mecasml reex  arcl reex c cele cc compoete ale sale repreztă  model complet al desfărăr actvtăţ reexe. Î ltmele dece s-a evdeţat o compoete aatomce  mecasme fcţoale care partcpă la cotroll modl î care se exectă comada. S-a descopert exsteţa or crcte ervoase eferete care leagă cetr de orgaele receptoare. Pr termedl acestora cetr ervo  pot regla pragl de exctabltate al receptorlor , mplct, testatea stmllor afereţ. u asemeea cotrol aspra efectorlor msclar este exerctat de către cetr motor extrapramdal  cerebelc. Î acela tmp, de la vell efectorlor porete spre cetr  crct recret care î formează aspra modl de îdeplre a comez. Comada  cotroll exerctate de cetr ervo st de atră reexă. Î acest ses cetr ervo  st ma seztv sa ma motor, c repreztă cetr de tegrare seztvo-motore. Răspsl reex poate srve medat dpă acţea stmll sa poate îtârza mte, zle sa a. Exsteţa semalzăr blaterale pr laţr reexe crclare per mte efectarea  modcarea î permaeţă a reacţlor de răsps ale orgasml la tot fell de modcăr ale medl exter  ter. Î lpsa acestor mecasme de aferetaţe versă adaptarea orgasml la medl ambat este mposblă.  – 343 – 

DEZVOLTAREA SISTEMULUI NERVOS Ssteml ervos cetral se dezvoltă d placa erală de orge ectodermală care apare la  embro de 18 zle. Spre deosebre de ectoderml ctaat, placa erală este plrstratcată  ma îgroată. Î partea cetrală apare şanţul neural care se adâcete, margle l   proemete formâd plicile neurale (g. 187). ulteror aceste plc fzoează, se separă de ectoderml ctaat trasformâd aţl eral î tb eral. Tbl eral se îcde la ambele extremtăţ ître zlele 25-27. Î gl format de ectoderml ctaat  cel eral pe toată lgmea embrol se vede o masă cellară – crestele neurale. A C B 1 E 2

D Fig. 187. Stadiile precoce de dezvoltare a sistemului nervos. Forma rea tubului neural: A – placă erală; B, C – aţ eral; D, E – tb eral; 1 – ectoderm; 2 – creastă erală.

Cellele plăc erale se dfereţază î doă drecţ: celle er voase prmare sa eroblat,  celle de ssţere sa spogoblat. D eroblat se dfereţază toate categorle de ero, ar spo goblat se vor dfereţa î astrocte c rol fagoctar  olgodedrogl prodcătoare de melă. iţal toţ ero st bpolar, lteror   pţ rămâ ca atare, majortatea deved polar sa mltpolar.  – 344 – 

Melzarea prelgrlor erolor se face treptat îcepâd d la a 4-a  pâă la adolesceţă. Î secţea trasversală, la orce vel, pr tbl eral, dspre lmel tbl spre perfere, deosebm (g. 188): 1) membraa lmtată teră; 2) zoa epedmară, caracterzată pr prezeţa ero blatlor apolar. Este zoa prodcătoare de eroblat. Câd procesl se îcee, cellele rămase dev celle epedmare; 3) zoa mata sa mjloce î care pătrd eroblat proveţ d prolferarea stratl  precedet. Ea va deve sbstaţa cee; 4) zoa margală, acellară, î care se găsesc prelgrle eroblatlor d zoa mata care se vor orgaza î tractr  fasccle, formâd sbstaţa albă; 5) mem  braa lmtată exteră. 5

1

4

3

6

2

Fig. 188. Structura peretelui tubului neural: 1 – membraa lmtată teră; 2 – zoa epedmară; 3 – zoa mata; 4  – zoa margală; 5 – membraa lmtată exteră; 6 – mezoderm.

Cele doă creste erale se desprd de ectoderm paralel c îcderea tbl eral. Fd state ître tbl eral  ectoderm, ele se fragmetează segmetar, ele celle rămââd pe loc, ar altele vor  mgra pr tot orgasml de se vor dfereţa î celle pgmetare, odotoblaste, megale, osteoblastele arcrlor braale, celle cromae. Cellele rămase pe loc formează î dreptl ecăr momer  o masă cellară, amtd mărgele îrate pe  r de aţă. Legătrle dtre masele cellare persstă ma î ssteml ervos vegetatv, î rest ele dspar, ecare grp de celle deved  gaglo spal.  – 345 – 

Lmel tbl eral se dfereţază î tmp î caal medlar  sstem vetrclar al ecefall. Dpă separarea crestelor erale, tbl eral î regea cefalcă se îgroaă cosderabl, costtd prmordl ecefall. Mădva spăr se formează d cotl porţ mjloc  feroare a tbl eral. La îcept mădva spăr mple îtreg caall vertebral. Îcepâd d la a 3-a, mădva crete ma let decât coloaa vertebrală (g. 189), astfel îcât î la a 6-a se termă la vell vertebre L 5; la la a 8-a – î dreptl vertebre L4; la atere – la vell L3, ar la adlt – la frotera dtre corprle vertebrelor L1 – L2. 1

1

L

L1

1

L

1

1

1

2

L

3

L1 S1

2 3

2

3 S1 S

2

3

1

S1

A

4 5

B C

D Fig. 189. Evoluţia segmentului caudal al măduvei spinării (după A. Andronescu): A – la opt săptămâ: 1 – dra mater; 2 – rădăca ervl sacral; 3 – gaglo spal; B – î la a asea: 1 – mădva spăr; 2 – pa mater; 3 – araoda; C – la o-ăsct: 1 – co medlar; 2 – lm termale; D – la adlt: 1 – spaţ sbaraoda; 2 – lm termale; 3 – erv sacral1 (cada eqa); 4 – fd de sac araoda dral; 5 – lgamet coccga.  – 346 – 

Acest dezeclbr de cretere dtre mădvă  coloaa vertebrală codce la lgrea rădăclor ervlor lombar  sacral, oretate î ses vertcal spre orcle sacrl, formâd î jrl ll termal coada de cal. Lmta feroară a mădve d la vell vertebre L 2 codce la aceea că segmetele e  corespd c cele ale coloae vertebrale d restrâse pe  spaţ ma mc. Lmta feroară a por ţ cervcale a mădve corespde vertebre C6; a porţ toracale vertebre T8; a porţ lombare pâă la vertebra T11, ar segmetl sacrococcga ajge pâă la vertebra L2. La îceptl l a 3-a caall medlar, cadal de vertebra L5 se dlată formâd ventriculul terminal. La sfârtl l a 4-a segmetl dstal al mădve spăr se dfereţază îtr-o porţe extradrală, ligamentul coccigian,  a tradrală, lum terminale. Î decr sl l a 4-a se formează tmesceţele cervcală  lombosacrală. Aparţa tmesceţelor este legată de prmele mcăr ale membrelor  , dec, de ecestatea de sporre a mărl de ero motor  seztv.

Dezvoltarea encefalului Î porţea cefalcă a tbl eral, la embrol de patr săptămâ, se formează tre vezcle prmare cerebrale separate pr te straglăr ale pereţlor tbl eral:  prosencephalon sa creerl ateror, mesencephalon sa creerl mjloc  rombencephalon sa creerl posteror (g. 190). Către săptămâa a 5-a creerl ateror  cel posteror se dvd î câte doă vezcle, ecefall prezetâd î al cc vezcle. Din prozencefal se separă: telecefall, telencephalon, d care apar doă evagăr laterale – emsferele cerebrale prmtve, recefall sa creerl olfactv, corp straţ  cortexl cerebral; decefall, diencephalon.

Mezencefalul rămâe ca atare  va da colcl cvadrgeme, tegmetl  pedcl cerebral.  – 347 – 

Telencefal Diencefal

Prosencefal Mezencefal

Mezencefal Metencefal Mielencefal

Rombencefal

A

B

Fig. 190. Modicările etremităţii cefalice a tubului neural: A – stadl c 3 vezcle; B – stadl c 5 vezcle.

Rombencefalul se împarte î: creerl posteror, metencephalon, care va da ptea  cerebell,  melecefal, myelencephalon, care va deve blbl rada, medulla oblongata. Mezecefall este separat de metecefal pr istmul mezencefalului. Paralel a loc trasformăr î caall cetral, formâd  sstem de cavtăţ: la vell blbl rada  a pţ se formează vetrcll iV; la vell mezecefall – apedctl mezecefalc Sylvs, care ete vetrclele iV  iii; la vell decefall – vetrcll iii, ar la vell telecefall vetrcl lateral (i  ii), care comcă c vetrcll iii pr orcl tervetrclar Moro. Spre ele săptămâ a 6-a vezclele cerebrale a  rtm de cretere tes, se îtd cadal asgrâd aparţa lobl temporal care acoperă feţele laterale  dorsală ale decefall. Î la a 3-a vezclele se extd  acoperă  mezecefall, ar î la a 5-a  cerebell.  – 348 – 

Î peretele vezclelor cerebrale se dstg tre zoe be dstcte: 1) area olfactivă d care se vor forma vezclele olfactve, blb olfactv, tractrle olfactve, recefall, septl pelcd, forxl, f orxl, stra termală, corpl amgdaloda, gr olfactv, grl parapocampal  grl cglar. cglar. Toate Toate aceste formaţ fac parte d lobl lmbc; 2) area striată, ce va da corpl strat î cotare drectă c talamsl atât ca dezvoltare, cât  fcţoal; 3) area palleală, ce va da cortexl cerebral î care se vor dfereţa cetr cortcal.  nmărl detv de eroblat erobla t este ats î la a 7-a, î cotare îmlţd-se ma prelgrle lor. neroblat rezltaţ mgrează d zoa mata î cea margală, de partcpă la formarea cortexl prmar. Pr zoa mata, lpstă de eroblat, trec prelgrle eroblatlor d cortex spre perfere  vceversa. Î acest ac est mod ea deve sbstaţa albă a emsferelor. Îcepâd d la a 5-a sbstaţa cee cortcală se delamează î stratr. Procesl este foarte rapd, astfel îcât î la a 6-a toate cele ase stratr exstă, dar dfereţerea ltmelor tre va avea loc postatal, pâă la mjlocl coplăre. ultml strat care apare  are dezvoltarea cea ma mare este stratl spragralar sa pramdal exter. D caza creter rapde a cortexl  letă a sbstaţe albe ce ce trale, eopallml se ctează formâd gr, separaţ ître e de sr  aţr. Gr apar ca  rezltat al evolţe. Aparţa de o ar cort cale ecestă o sprafaţă cortcală ma mare care se obţe ma pr îcreţrea e. Otogeetc srle apar îcepâd d la a 2-a (g. 191). Prmele se cotrează pe faţa medală a telecefall. Î la a 5-a apare sla de o formă trglară, delmtată de tre aţr: ateror, speror  feror. Acoperrea sle de lobl temporal se detvează la ele  prml a postatal. Î raport c aparţa, profzmea  stabltatea srle de pe sprafaţa emsferelor se clască î: - prmare – apar prmele pe ecefall embroar, embroar, st adâc, stable  separă ître ele lob emsferelor; - secdare sa tergrare – apar ma târz  delmtează crcmvolţle d cadrl  lob;  – 349 – 

- terţare – apar dpă atere  st spercale, costate, omalzate, localzarea  mărl lor determâd dverstatea  complextatea relefl emsferelor cerebrale. Fig. 191. Apariţia surilor şi circumvoluţiilor emisferelor cerebrale : A – fet de 13 săptămâ: 1 – emsfera ete dă; 2 – cerebel; 3 – blb. B – fet de 26 săptămâ: 1 – aţ cetral; 2 – sra laterală; 3 – sla. C – fet de 35 săptămâ: 1 – aţ cetral; 2 – sra laterală; 3 – sla. D – adlt: 1 – sra laterală.

1 2 3

A 2

1

3

B 1

2

Mezoderml, care îvelete tbl e- 3 ral, formează î jrl ecefall o capC slă completă ce repreztă prmordl membraelor cerebrale. Stratl exteror al capsle se va dfereţa î dura mater   1 oasele de membraă, ar cel teror va da  pia mater   araoda. Î săptămâa a 8-a dra mater este vzblă. Aparţa membraelor este legată strct de exsteţa lcdl cefalorada, provet d actvtatea secretore a plexrlor corode. Pe măsră D ce cattatea de lcd sporete, spaţl se îtde rostral  cadal astfel îcât către lle 3–4 de dezvoltare trateră îcojoară ecefall î îtregme.

 – 350 – 

ANOMALIILE DE DEZVOLTARE A MĂDUVEI SPINĂRII ŞI ENCEFALULUI S   pina bifda cistică  – megele erază pr defectl arcl ver tebral. Dacă pătrde  lcd cerebrospal, se formează  spina bifda cu meningocel ; dacă are loc ererea mădve –  spina bifda cu menin gomielocel . Dacă  tbl eral este descs, malformaţa se mete  spina bifda cu mieloschizis .

Dastematomele – mădva spăr este tăată î doă jmătăţ de o lamelă osoasă sa o membraă broasă, ecare jmătate avâd sacl ei dural.

Î marea majortate malformaţle mădve spăr st îsoţte de defecte ale ţestrlor vece: arcrle vertebrale, mege, mc dorsal  tegmet. Aomalle ecefall st determate î prcpal de defectele  varaţle de volm ale vezclelor cerebrale. Microcefalia repreztă  creer mc edezvoltat  poate  caza îcder prematre a strlor   fotaelelor cral.  Hidrocefalia apare pr exces de lcd cefalorada. Ma frecvet  poate  cazată de steoza apedctală cogetală ce atrage o dlatare excesvă a vetrcllor speror de locl obstrcţe. Dacă exstă defecte ale oaselor cral apo pr ele pot era megele - meningocel , megele  sbstaţa cerebrală - meningoencefalocel .  Anencefalia –  sbstaţa cerebrală degeerează, d îloctă c o masă spogoasă.  Hidranencefalia – emsferele cerebrale lpsesc total sa parţal, păstrâd-se cle bazal  mezecefall. Cop se asc ormal, îsă  se dezvoltă mtal.  Agenezia corpului calos –  poate  totală sa parţală, este asmpto matcă, dar poate dce deceţe mtale.  Agirie – ecefal eted fără crcmvolţ.  Polimicrogirie – ecefal c crcmvolţ mc  meroase.  Pahigirie – ecefal c crcmvolţ grosolae  pţe.  Exencefalia – ecefall este acopert ma de tegmet.  – 351 – 

ANATOMIA MĂDUVEI SPINĂRII Mădva spăr este stată î caall vertebral, pe care îsă -l ocpă î îtregme. Lgmea mădve este de 43 – 45 cm c varaţ dvdale. Lmta speroară a mădve corespde orcl occ ptal mare pr care caall vertebral comcă î ss c cavtatea craaă, ar lmta feroară corespde vertebre L2. Faptl că mădva î are lmta feroară î dreptl vertebre L2, se explcă pr rtml de cretere al coloae vertebrale ma rapd decât cel al mădve. Tot d această cază, rădăcle ervlor spal lombar  sacral a o drecţe oblcă î jos. Mădva spăr se cotă speror c blbl rada, de care este separat prtr- pla orzotal ce trece pr extremtatea feroară a decsaţe pramdale, ar î raport c sceletl pr tber cll ateror al atlasl  margea speroară a aceste vertebre. Lmta feroară, cocă – conul medular, conus medullaris – este stată îtr- pla orzotal ce trece pr faţa speroară a corpl ver tebrei L2. Vârfl col medlar se cotă c  flum terminale, care ajge la faţa posteroară a cele de-a doa vertebre coccgee.  Filum terminal e este o parte edezvoltată a tbl eral  este îcojrat de rădăcle ltmlor erv spal, ce formează coada de cal (g. 192). Mădva spăr are formă de cordo cldrc or trtt î ses atero-posteror, astfel că dametrl trasversal depăete c pţ dametrl atero-posteror. Ea  ocpă toată grosmea caall vertebral. Ître peretele osos  mădvă se aă cele tre membrae care asgră  protecţa  trţa mădve.  Filum terminale preztă doă segmete: - segmetl speror, îcojrat de dura mater   care preztă pe faţa laterală rădăcle ervlor coccge 2  3; - segmetl feror perforează dura mater  ed pr atl feror al caall sacral se îseră pe faţa dorsală a corprlor vertebrelor  coccgee 2 sa 3 pr lgametl coccga. Ca traect mădva spăr rmează toate crbrle coloae ver tebrale, atât î pla sagtal, cât  frotal,  ocpă 2/3 speroare ale  – 352 – 

caall vertebral ître C1  L2, restl d ocpat de flum terminale. Fig. 192. Măduva spinării (a – aspect anterior; b – aspect posterior): 1 – tmesceta cervcals; 2 – gaglo spals; 3 – dra mater spals; 4 – tmesceta lmbosacrals; 5 – cos me dllars; 6 – cada eqa; C 1-VIII – rădăcle ervlor spal cervcal; T1  –XII – rădăcle ervlor toracal; LI-V – rădăcle ervlor lombar; SI-V – rădăcle ervlor  sacral.

1 2

3

Mădva spăr preztă doă re4 g ma volmoase, intumescenţa cervicală, intumescentia cervicalis, de î a orgea erv plexl bra5 al  corespde vertebrelor C3 – T2,  alta intumescenţa lombosacrală, intumescentia lumbosacralis, d care pleacă 6 erv plexl lombar  sacral,  cores  pde vertebrelor T9 – L2. Dezvoltarea ma cosderablă a mădve la vell acestor mătr corespde fcţlor  complexe ale membrelor speroare  b a feroare. Faţă de pereţ caall vertebral, mădva spăr este ma apro pată de peretele ateror – corp vertebral  dscrle tervertebrale. Spaţl permedlar este ma larg î regea cervcală  lombară, î comparaţe c cea toracală, datortă mcărlor ma ample ale coloae î aceste porţ. Raportrle ateroare ale mădve spăr pot explca afectarea sa î caz de ere de dsc sa î caz de fractr de corp vertebral. Ra portrle posteroare c lgametele galbee, arcrle vertebrale  apo – 353 – 

zele spoase a mportaţă î erocrrge, îdeoseb la efectarea lamectome. Lateral se găsesc pedcl vertebral  orcle ter vertebrale spre care se oretează rădăcle ateroare  posteroare ale ervlor spal. Ca  coloaa vertebrală, mădva spăr preztă o strctră segmetară, metamercă, ce poate  detcată la sprafaţă doar dpă rădăcle ervlor spal, ar î teror dpă segmetele fcţoale ale sbstaţe ce – eromere. Pe mădva spăr se dstg 31 de segmete medlare. Seg1 met este cosderată o porţe 2 a mădve spăr costttă 3 d sbstaţa albă  sbstaţa 4 cee împreă c rădăcle ateroare  posteroare, ce for 5 mează o perece de erv spal (g. 193). 6

Fig. 193. Elemente de suprafaţă ale măduvei spinării: 1 – radx posteror; 2 – gaglo spals; 3 – trcs . spals; 4 – radx ateror; 5 – tmesceta cervcals (C5-T1); 6 – sra medaa ateror; 7 – segmet al mădve spăr; 8 – slcs post erolaterals; 9 – slcs aterolaterals; 10 – tmesceta lm   bosacrals (T12-S3); 11 – cos medllars; 12 – pars spals l termals.

7

8 9 10

11 12

La mădva spăr deosebm cc porţ: - partea cervicală, pars cervicalis, costttă d 8 eromere, segmete cervcale,  segmenta cervicalia (1 – 8), ce se aă ître vertebrele C1 – T1; segmetele C4 – T1 formează tmesceţa cervcală;  – 354 – 

- partea toracală, pars thoracica, este costttă d 12 segmete,  segmenta thoracica (1 – 12), cprsă ître vertebrele T2 – T10; - partea lombară, pars lumbalis, formată d 5 segmete lombare,  segmenta lumbalia (1 – 5), se aă ître vertebrele T10 – L1,  coţe

eromerele T12 – S3; - partea sacrală, pars sacralis, c cc segmete sacrale, segmenta sacralia (1 – 5); - partea coccigiană,  pars coccigea, costttă d segmete coccgee,  segmenta cocci gea (1 – 3). Ma frecvet această porţe coţe ma  segmet medlar. Col medlar se aă la vell vertebre L2  coţe segmetele S4-5  Co1. D porţle medlare mte pleacă: 8  perec de erv spal cervcal, 12 perec de erv spal toracal, 5 perec de erv spal lombar, 5 perec de erv sacral  1 –2 perec de erv spal coccge. Segmetele st mte  merotate î cocordaţă c legătrle lor c erv spal.  nerv spal st mţ  merotaţ î cocordaţă c erea d caall vertebral.  nerv spal C 1 – C7 es pr orcle ter vertebrale deaspra vertebrelor corespzătoare. Deoarece exstă ma 7 vertebre cervcale, er vl spal C8 ese ître C7  T1. Restl ervlor  spal preztă erle sb vertebrele corespzătoare (g. 194). Pâă î la a 3-a de dezvoltare trateră pozţa ecăr segmet al mădve spăr corespde c pozţa ecăre vertebre aate î dezvoltare. Dpă această peroadă coloaa ver tebrală crete î lgme ma rapd decât mă - Fig. 194. Topograa dva spăr. La atere mădva se termă la medulo-vertebrală.  – 355 – 

vell dscl tervertebral dtre L2  L 3. Creterea î cotare a coloae vertebrale codce la starea (la adlt) porţ cadale a mădve spăr la vell dscl tervertebral dtre L 1 – L2. Relaţa dtre segmetele spale  cele vertebrale este mportată clc. Dscorcodaţa dtre eromere  vertebre se detcă dpă for mla l Cpalt, de petr porţea cervcală la mărl vertebre cervcale se adagă cfra 1 (n + 1) pr care determăm mărl eromerl ce- corespde; î regea toracală speroară (T1 – T5) se tlzează formla n + 2; î regea toracală feroară (T6 – T11) formla n + 3; la vell vertebrelor T11 – T12 se aă eromerele L3,4,5; feror de vertebra T12  pâă la L2 se stează eromerele S1-5  Co1 (tab. 6).

Tabell 6 Raporturile segmentelor măduvei spinării cu vertebrele

Segmetele mădve spăr

Corp vertebral

Proces spos

C8

C6-7

C6

T6 L1

T4-5 T11

Sacral

L1

T3-4 T10 T12-L1

La sprafaţa mădve spăr se aă o sere de aţr logtdale care lmtează feţele  cordoaele medlare perec  smetrce: ateror,, lateral  posteror (g. or ( g. 195). Faţa ateroară preztă pe la medaă sura mediană anterioară,   fsura mediana anterior,  aţ îgst dar profd, î care se   poate detca comsra albă ateroară; pr ea trec vasele spale ateroare. Faţa posteroară preztă pe la medaă şanţul median posterior,, ma pţ profd. De la el pleacă posterior, sulcus medianus posterior î profzme pâă la comsra cee posteroară septl meda posteror format d ţest glal. Pe feţele laterale, corespzător locl de  – 356 – 

ere a rădăclor ateroare ale ervlor spal, se aă şanţul lateral anterior,   sulcus anterolateralis, ar postero-lateral de ele, corespzător pătrder rădăclor posteroare, şanţul lateral posterior,  sulcus  posterolateralis. Ître acest aţ  aţl meda posteror al porţ cervcale  toracale speroare se găsete şanţul intermediar posterior,, sulcus intermedius posterior, care separă ître ele fasccll gracls or (Golf)  ceat (Brdac). Fig. 195. Structura măduvei spinării în secţiune transversală (schemă). 1 – ssra medaa ateror; 2 – slcs medas posteror; 3 – slcs aterolaterals; 4 – slcs posterolaterals; 5 – slcs termeds posteror; 6 – caals cetrals; 7 – sbstata grsea; 8 – sbstata alba.

2

5 4 6

7

8 1

3

Mădva spăr îdeplete doă fcţ prcpale: fcţa de cetr reex  fcţa de codcere.  Funcţia de centru reex este îdepltă de cetr somatomotor  vsceromotor pr arcl reex medlar, pr care se efectează reexe medlare somatce  reexe medlare vegetatve.  Funcţia de conducere este îdepltă de sbstaţa albă a mădve spăr pr fascclele care alcătesc cordoaele ateroare, laterale  posteroare. Aparatl de codcere este alcătt d: că ascedete (seztve)  că descedete (motor).

 – 357 – 

Structura internă a măduvei spinării Pe o secţe trasversală mădva spăr preztă: - caall cetral; - sbstaţa cee dspsă î cetr; - sbstaţa albă dspsă la perfere sb formă de cordoae. Canalul central, canalis centralis, este stat pe la medaă, pţ posteror de aţl meda ateror,  se îtde pe toată lgmea mădve spăr. Are  aspect pctform  este stat î sbstaţa cee. Speror se descde î vetrcll iV, iV, ar î jos se îtde pâă î partea mjloce a flum terminale . La vell extremtăţ feroare a col medlar eor preztă o dlataţe, mtă vetrcll termal al mădve sa vetrcll al V-lea. Are  dametr de 0,1 – 0,2 mm   lme pe alocr oblterat de prolferăr ale cellelor epedmare, care-l tapetează. Coţe lcd cerebrospal. Substanţa cenuşie,  substanta grisea, stată cetral este formată d corp erolor aezaţ î grpr cellare smlare fcţoal, dspse logtdal mte columne cenuşii, columnae griseae, sa cle, smetrce, plasate de ambele părţ ale caall cetral. u d acet cle se îtd de-a lgl mădve spale, î tmp ce alţ se găsesc ma la amte velr. Spre exempl, sbstaţa gelatoasă  clel propr sezoral, care a legătră c mplsrle dreroase provete de la toţ erv spal, se îtd de-a lgl mădve spăr, ar alţ cle, precm clel dorsal  clel termedolateral, se aă ma î amte segmete spale. Dpă aezarea lor î raport c aţrle medae, coloaele dspse de o  parte  de alta a aţl meda ateror poartă demrea de coanterior,, ar cele dspse de o parte  de loane anterioare, columna anterior alta a aţl meda posteror de coloane posterioare, columna  posterior. Coloaele ateroare st ma scrte  ma volmoase, ar cele posteroare ma ascţte  ajg pâă aproape de sprafaţa mădve. Ître coloaele ateroare  cele posteroare, îcepâd de la C8  pâă la L2, se aă coloanele intermedio-laterale, columna intermediolateralis.  – 358 – 

Colmele sbstaţe ce st ma volmoase la vell tmesceţelor cervcală  lombară, de coţ  măr mare de ero destaţ ervaţe membrelor. Ateror  posteror de caall cetral al mădve spăr aceste colme st te pr bade de sbstaţă cee, mte comisura anterioară  comisura posterioară. Î secţe trasversală sbstaţa cee are forma ltere “h”, de deosebm cornul anterior, cornu anterius,  cornul posterior, cornu  posterius, ce corespd colmelor ateroară  posteroară. Cornul lateral, cornu laterale, este vzbl î regea cervcală feroară (C8), î regea toracală (T1 – T12)  lombară speroară (L1 – L2). Pe lâgă varaţle de formă exteră, ce se observă de-a lgl mădve spăr, ea preztă  varaţ de strctră teră, fapt ce se  poate observa pe secţ trasversale dse pr dferte reg ale mădve. Volml sbstaţe ce  strctra e la vell tmesceţelor varază î com paraţe c celelalte porţ. Secţle trasversale ale mădve spăr d cele patr reg pot  deosebte ele de altele pr dmesea  for ma sbstaţe ce respectve (g. 196). Î segmetele lombare  sacrale coarele ateroare  Fig. 196. Măduva spinării în canalul vertebral; în stânga sunt prezentate secţiuni transversale prin diferitele regiuni ale măduvei spinării.  – 359 – 

 posteroare st ma be dezvoltate. Sbstaţa albă ce îcojoară sbstaţa cee î porţea sacrală este mlt ma sbţre decât cea d regea lombară. Corl posteror î segmetl toracc  î cel cervcal este ma îgst comparatv c segmetele lombare  sacrale. Datortă volml msclar al membrelor speroare, coarele ateroare î porţea cervcală st ma proţate decât î segmetl toracc, care deservete mc tercostal  sbcostal a toracel. Cea ma redsă cattate de sbstaţă cee se observă î segmetele toracce. Cattatea sbstaţe albe scade c ecare segmet dspre speror  spre feror. Cele tre coare st te pr comsra cee î cetrl cărea se găsete canalul central. Sbstaţa cee termedară cetrală d   jrl caall este împărţtă î comisura cenuşie anterioară, commissura grisea anterior,  comisura cenuşie posterioară, commissura  grisea posterior. Comsra cee ateroară este separată de aţl meda ateror prtr-o badă îgstă de sbstaţă albă –  comisura albă a măduvei, commissura alba. Coarnele anterioare st ma scrte  ma late decât cele posteroare  ma be dezvoltate î regea tmesceţelor cervcală  lom bară. Ele coţ doă tpr de ero somatomotor: ero α (alfa)  ero γ (gama), a căror axo formează rădăca ateroară a ervlor  spal. Axol erol α ajge la mcl strat c care formează o sapsă eroefectore, mtă placa motore, î tmp ce axol e rol γ ajge la porţea perfercă (cotractlă) a brelor msclare d strctra fsl eromsclar. nero α cît  ero γ st de tp mltpolar, corpl lor avâd dametre de 70 – 150 µ. Acet ero se aglomerează formâd cc cle (g.197,198): nucleul anterolateral, nucleus anterolateralis, nucleul posterolateral, nucleus posterolateralis, nucleul anteromedial, nucleus anteromedialis, nucleul posteromedial, nucleus posteromedialis,  nucleul central, nucleus centralis. Î regea toracală se formează ma do cle – ateromedal  aterolateral, ar î regle mătrlor se ma adagă  cle posterolateral, posteromedal  cetral.  – 360 – 

Substanţa cenuşie: 1 – cor aters; 2 – cor  posters; 3 – cor laterale; 4 – formato retclars; 5 – sbstata ter meda cetrals. Substanţa albă: 6 – fcls ateror; 7 – commssra alba; 8 – fcls laterals; 9 – fcls   posteror; 10 – fasccls gracls; 11 – fasccls ceats.

11

10

9

2

4

5

8

3 1

7

6

Fig. 197. Structura măduvei spinării; substanţa cenuşie şi substanţa albă în secţiune transversală (schemă).

Cornul posterior este ma algt pâă î apro perea de sprafaţa mădve. Î ses ateroposteror, acest cor  se descr rmătoarele porţ: - baza, basis, pr care se cotă c sbstaţa cee termedară; Fig. 198. Topograa nucleilor substanţei cenuşii a 1 măduvei spinării (schemă 3 2 IV după F. Sido): V 4 5 VI 1 – cles margals; 6 VII x 2 – sbstata gelatosa; 7 Ix VIII 3 – cles proprs; 8 Ix Ix 4 – cles toraccs; 5 – cles bazlars (Becterew); 6, 7 – cles termedomedals et cles termedolaterals; 8 – cle motor. Î dreapta este lstrată strc tra lamelară a sbstaţe ce. I

II III

 – 361 – 

- colul, cervix, o parte ma algtă; - capul, caput, c dmes trasversale ma mar decât ale coll; - vârful, apex, care este separat de aţl posterolateral prtr-o lamelă sbţre de sbstaţă albă, mtă zona marginală. Coarele posteroare coţ ero seztv c dmes ma mc ca î coarele ateroare, care st dsp sb formă de grpe, relatv strctralzate, mte cle. nero coarelor posteroare st eţaţ î prcpal de către mplsrle ce îtră î mădvă pe calea rădăclor posteroare. Î strctra coarelor posteroare deosebm: sb zoa margală, descrsă ître apexl corl  perfera mădve, se aă stratl spogos al coarelor posteroare ce se caracterzează pr stroma glală macroareolară ce coţe mero ero tercalar mc. Posteror de ea se aă  grp de ero de dmes mc, care alcătesc substanţa gelatinoasă, substantia gelatinosa. Ce ma mare parte a erolor corl posteror formează nucleul propriu, nucleus proprius. Î porţea medală a baze corl posteror se aă nucleul toracic, nucleus thoracicus, care este ma proţat la vell segmetelor toracce Xi, Xii  prml segmet lombar. Î partea laterală a baze cor l posteror este stat clel bazal lateral (Becterew). Coarele  posteroare st bogate î ero tercalar arajaţ î mod dfz. E st ero mltpolar mc asocatv  comsral, axo cărora se termă î lmtele sbstaţe ce de aceea parte (ero asocatv) sa de partea opsă (ero comsral). nero de asocaţe  pot  trasegmetar sa tersegmetar. Î sbstaţa cee a mădve spăr se aă mlţ ero dsemaţ, axo cărora pătrd î sbstaţa albă, de medat se dvd î doă ramr: a ascedetă ma lgă  alta descedetă ma scrtă. Aceste bre ervoase costte fascclele propr ale sbstaţe albe care aderă emjloct la sbstaţa cee. De la ele poresc mlte colaterale care formează sapse pe corpl erolor motor d coarele ateroare a 4 – 6 segmete vece ale mădve spăr. St descrse tre perec de fasccle propr ale mădve spăr: anterioare, late – 362 – 

rale  posteriore, fasciculi proprii ventrales, laterales et dorsales. Ître coarele ateroare  cele posteroare este stată zoa termedară de sbstaţă cee proemeţa cărea formează coarele laterale. Coarnele laterale, care se evdeţază î lmtele dtre segmetl cervcal Viii  segmetl lombar ii, coţ ero vegetatv, ce costte focarl ssteml ervos smpatc. Axo acestor ero trec  pr coarele ateroare  părăsd mădva spăr î compoeţa rădăc ateroare a ervl spal, pr ramra comcată albă, fac sapse c ero laţl smpatc. Î coarele laterale se determă: ero viscerosenzitivi, care ma pţ st grpaţ î cle  partcpă la formarea călor retc lare ascedete petr sesbltatea vscerală ormală; ero visceromotori, care costte cetr smpatc  parasmpatc. Cetr vegetatv smpatc formează î asambl substanţa intermediară laterală, substantia intermedia lateralis. Această coloaă se îtde ître eromerele C8 – L2  are  calbr eform, prezetâd mătr metamerce. La vell C8 – T3 se aă cetrl clospal; ître T2 – T5  – cetrl cardoaccelerator; T3 – T4 – cetrl vscerelor medastl  posteror; T5 – T10 – cetr vscerelor cavtăţ abdomale; T12 – L2  – cetr vscerelor cavtăţ pelvee; la vell segmetelor S1  S3 se aă cetrl parasmpatc pelv (mcţea, defecaţa, erecţa, ejaclarea); cetr vasocostrctor, plomotor  sdorpar st dsp segmetar la toate velele. Î zoa termedară, aproape de caall cetral, este localzată substanţa intermediară centrală,  substantia intermedia centralis, ce coţe ero vegetatv pregagloar petr partea somatcă (mc etez, glade sdorpare).  ncle parasmpatc, sa coloaa parasmpatcă, st reprezetaţ de nucleul intermediolateral, nucleus intermediolat intermediolateralis, eralis, îts ître segmetele S2 – S4, axo cărora părăsesc mădva spăr pr erv sacral S2 – S4. Ître coarele laterale  posteroare, î sbstaţa albă se aă formaţia reticulară spinală, formatio reticularis spinalis, ma be dvdalzată î regea cervcală  formată d ero dsp î reţea.  – 363 – 

Sbstaţa cee a mădve spăr poate , de asemeea, dvzată î lame, rezltate î rma stratcăr erolor smlar morfologc  fcţoal (g. 198). Zece lame formează sbstaţa cee spală  st merotate dspre posteror spre ateror. Corl posteror  clde lamele i – Vi; zoa termedară este î prcpal lama Vii, corl ateror coţe o parte d lama Vii  lamele Viii  iX. Lama X este ara comsrală d jrl caall cetral. Ca strctră fcţoală lamele i – Vi a fcţ seztve somatce  vscerale. Lamelele dspse î zoa termedară costte cea ma vece parte logeetcă c fcţ proproceptve  vegetatve motor. Lamela iX, localzată î corl ateror al sbstaţe ce, îdeplete fcţ motor somatce. Dpă locl de î trmt axo, ero mădve spăr pot : radclar, cordoal  ter. Neuronii radiculari pr axo să par tcpă la formarea rădăc ateroare; neuronii cordonali medulari a corpl dsps î sbstaţa cee, ar axol trece î sbstaţa albă, formâd fascclele cordoaelor omolaterale  eterolaterale sa    blaterale, ce efectează legătra dtre segmetele mădve spăr sa legătra mădve c ecefall. Neuronii interni a  corp cellar  de dmes mc  axo scrţ, care  părăsesc mădva spăr, de exempl, ero formaţ retclare, ero asocatv tra- sa tersegmetar etc. Substanţa albă, substantia alba, este stată la perfera mădve, d costttă d prelgr eroale (axo) melzate, care pr aţr este dvzată î cordoae. Pe lâgă prelgrle eroale, î sbstaţa albă se ma coţ vase  ţest glal. Î fcţe de pozţe deosebm tre cordoae dspse smetrc de ambele părţ: ateror, posteror  lateral. Ele st costtte d fasccle de bre ervoase ascedete, state, î geeral, perferc, descedete – state profd faţă de precedetele,  fasccle de asocaţe, state cel ma profd, î medata vecătate a sbstaţe ce. Aceste fasccle îfăptesc legătra dtre dferte segmete ale ssteml ervos  se mesc că de codcere. D pct de vedere fcţoal, fascclele mădve spăr se împart î: senzitive (aferete, ascedete), motorii (eferete, descedete)  asociative.  – 364 – 

Dpă orgea lor, brele sbstaţe albe medlare pot avea: - orge ecefalcă – axo or ero d scoarţa cerebrală sa cle trcl cerebral care ocpă î mădva spăr o amtă topograe cordoală; - orge medlară – axo erolor cordoal sa radclar; - orge extraevraxală – axo erolor gaglol spal, care rmâd traectl rădăc posteroare, pătrd î zoa margală, apo î sbstaţa cee a corl posteror sa î cordol posteror. Cordonul anterior,  funiculus anterior, este cprs ître sra medaă ateroară  aţl lateral ateror. Cordoaele ateroare drept  stâg st te ître ele pr comisura albă anterioară, commissura alba anterior. Cordonul posterior, funiculus posterior, este cprs ître aţl meda posteror  aţl lateral posteror. Cordonul lateral, funiculus lateralis, este cprs ître aţrle laterale ateror  posteror. Sbstaţa albă a cordoaelor ateroare coţe î specal că codctoare descedete, cea a cordoaelor laterale – atât descedete cât  ascedete, ar cea a cordoaelor posteroare – că ascedete (g. 199). Fig. 199. Topograa 1 2 căilor conductoare în cordoanele substanţei 5 albe a măduvei spinării 4 13 (schemă, în secţiune 6 transversală): 7 1 – fasccls gracls 3 Goll; 2 – fasccls c12 eats Brdac; 3 – trac 11 8 ts spocerebellars a teror Gowers; 4 – tracts 10 9 spocerebellars poster or Flecsg; 5 – tracts cortcospals laterals; 6 – tracts rbrospals; 7 – tracts spotalamcs laterals; 8 – tracts spotalamcs ateror; 9 – tracts cortcospals ateror; 10 – tracts tectospals; 11 – tracts vestblospals; 12 – tracts retclospals; 13 – fasccl propr.  – 365 – 

Cordonul anterior repreztă rmătoarele că conductoare descendente (eferete): - tractl cortcospal ateror, tractus corticospinalis anterior , are orgea î ara motore (ero Betz)  ocpă porţea ateromedală a cordol; - tractl tectospal, tractus tectospinalis, care realzează legătra dtre cetr sbcortcal optc  adtv c cle motor d coare le medlare ateroare. Acest fasccl este stat medal de calea precedetă, î medata vecătate de sra medaă ateroară; - tractl retclospal, tractus reticulospinalis, are orgea î for maţea retclară a trcl cerebral  se găsete pe toată lgmea mădve; - tractl vestblospal, tractus vestibulospinalis, are orgea î cle vestblar a perec a Viii-a de erv crae  se termă î ero motor a coarelor ateroare; - fasccll logtdal dorsal,  fasciculus longitudinalis dorsalis, sb forma călor descedete potalamoretclospale se proectează  pe ero vegetatv spal smpatc  parasmpatc. Căile ascendente ale cordoaelor ateroare: - tractl spotalamc ateror, tractus spinothalamicus anterior, ajunge î clel vetral d talams  propagă mplsrle sezaţe tactle, - fasccll spoolvar, fasciculus spinoolivaris; - fasccll sporetclar,  fasciculus spinoreticularis; - fasccll spotectal, fasciculus spinotectalis; - fasccll spovestblar, fasciculus spinovestibularis. Cordonul lateral, la fel, coţe fasccle ascedete  descedete, ele d ele d come c cordoaele ateroare. Căile conductoare ascendente î marea sa majortate st îcrcate: - tractl spocerebelar posteror, tractus spinocerebellaris posterior (Flecsg) , care trasmte sesbltatea proproceptvă a părţ feroare a trcl  a membrelor feroare; - tractl spocerebelar ateror, tractus spinocerebellaris anterior (Gowers) , este îcrcat  la fel trasmte mplsrle propro – 366 – 

ceptve spre cerebel de la partea feroară a trcl  membrele feroare; - tractl spotalamc lateral, tractus spinothalamicus lateralis, este îcrcat  trece pr cordol lateral de partea opsă  repreztă calea sesbltăţ exteroceptve termce  dreroase; - tractl sporetclar lateral, tractus spinoreticularis lateralis; - tractl spovestblar lateral, tractus spinovestibularis lateralis, are  traect ascedet, se plasează î cordol lateral  ateror  se termă î cle vestblar, d c rol î mecasmele de cotrol al tosl mclor extesor; - tractl spotectal, tractus spinotectalis, rcă atât pr cordol lateral, cât  pr cel ateror spre colcl speror a tractl mezecefalc. Căile descendente:

- tractl cortcospal lateral, tractus corticospinalis lateralis, co boară î partea profdă  posteroară a cordol lateral  face sapsă c motoero d coarele ateroare ale mădve spăr; - tractl rbrospal, tractus rubrospinalis, trasmte mplsrle ervoase spre coarele ateroare ale mădve spăr c rol î cotroll tosl mclor sceletc  a mcărlor cotete; - tractl tectospal, tractus tectospinalis, îcrcat, are orgea î colcl cvadrgeme speror  se termă î coarele ateroare  laterale ale prmlor patr eromere cervcale; are rol î reglarea tosl msclar; - tractl vestblospal, tractus vestibulospinalis, descde î mădva spăr pr toată îtderea sa î cordol ateror  cel lateral  terve î păstrarea eclbrl statc  damc al corpl; - tractl olvospal, tractus olivospinalis, este o cale motore extra pramdală, î are orgea î ero d olvele blbare  se termă î ero motor d regea cervcală. Cordol posteror la vell segmetelor cervcale  toracale speroare costte doă fasccle ascedete seztve spoblbare:  fasciculus gracilis (Goll), stat î vecătatea aţl meda posteror,   fasciculus cuneatus (Brdac), stat ître fasccll precedet  versa – 367 – 

tl medal al cordol posteror. Fbrele acestor fasccle î a orgea î ero psedopolar d gaglo spal, axo cărora rmează traectl rădăc posteroare pr aţl lateral posteror, pătrd î cor dol posteror, de da ramr scrte, mjloc  lg. Ramrle scrte  cele mjloc pătrd î sbstaţa cee, ar cele lg a  traect ascedet  se termă î clel Goll  Brdac de aceea parte, d  blbl rada. Aceste fasccle st omolaterale, eîcrcate. Fasccll gracls este costtt d brele ervoase ce v de la membrele feroare  de la regle feroare ale trcl. Fasccll ceat se formează d brele ervoase emergete d ero ce ervează mem brele speroare  porţle speroare ale trcl.

Fasciculele intersegmentare ale măduvei spinării Strctra segmetară descrsă ma ss are ma o valoare teore tcă, deoarece segmetele medlare st te ître ele aatomc  fcţoal. Orce reex este plrsegmetar  aceasta se realzează pr termedl călor de asocaţe tersegmetate. Î medata vecătate a sbstaţe ce, î ecare cordo se aă  fasccl de bre ervoase, mt fascicul intersegmentar sa fundamental. Fbrele acestor fasccle î a ero î sbstaţa cee  îdeplesc fcţa tegratvă dtre segmetele medlare de la dferte velr. Fbrele străbat dstaţe ma lg sa ma scrte realzâd coex tersegmetare medlare  pot  omo-, etero-  blaterale faţă de orgea lor. State î jrl sbstaţe ce ele formează fascclele propr î cordoaele ateror  lateral.

Meningele măduvei spinării Mădva spăr este îcojrată de tre membrae cojctve, mte mege spale. De la exteror către teror dstgem: dra mater sa pahimeningele, pachymeninx, araoda  pa mater. Araoda  pa mater formează leptomeningele, leptomeninx (g. 200).  – 368 – 

Fig. 200. Meningele măduvei spinării şi spaţiile intermeningiale (în secţiune transversală): 1 – dra mater spals; 2 – spatm epdrale; 3 – pa mater spals; 4 – radx posteror; 5 – radx ateror; 6 – gaglo sesorm . spals; 7 – . spals; 8 – spatm sbaracodem; 9 – lg. detclatm.

1

2

3 4

9

5 8

6 7

Dura mater spinală, dura mater spinalis, are o strctră lamelară broasă, rezstetă  este separată de pereţ caall vertebral pr spaţiul epidural,  spatium epiduralis. Acesta coţe ţest cojctv, ţest adpos  plexl veos vertebral ter. Speror, avâd serţ strâse la margea orcl occptal mare, cotă c dra mater  craaă. iferor dra mater se îtde pâă la vell vertebre sacrale ii de se termă c  fd de sac. Îveld elemetele coz de cal ea cotă sb forma e tec î jrl  flum terminale, formâd împreă c acesta lgametl coccga. ultml fzoează c lgametl logtdal posteror  se seră pe perostl coccga. Î terorl caall vertebral dura mater trmte prelgr laterale ce cotă î tecle pererale ale ervlor spal. Aceste prelgr aderă la orcle tervertebrale, de se cotă c perostl vertebrelor. Deoarece mădva spăr se îtde pâă la vertebra L2, ea  va ocpa tot sacl dral. Ître vertebrele L2  S2 sacl dral coţe coada de cal, ll termal  lcd cerebrospal. Î această rege, ître L3  L4 (g. 201), poate  tlzată procedra, mtă puncţie lombară, fără rscl lezăr mădve spăr. Ea se practcă î scopl determăr  pres dl cerebrospal, extrager acest lcd petr aal – 369 – 

ză, petr a trodce ageţ terapetc, sbstaţe aestezce. La acest vel sa pr atl sacrat se practcă aestezle epdrale. n este recomadată efectarea pcţe ma ss de spaţle L2 – L3 la adlt  ma ss de L4 – L5 la o-ăscţ  cop mc.

1

9

LV-1 2

LV-2

3 4

LV-3

5 6 7

LV-4 LV-5

8

SV-1

SV-2

Fig. 201. Raporturile sacului dural şi puncţia măduvei spinării: 1 – medlla spals; 2 – cos medllars; 3 – dra mater; 4 – cada eq a; 5 – d cerebrospal î spaţl sbaraoda; 6 – ac petr pc ţe lombară; 7 – lm termale; 8 – termaţa cadală a sacl dral; 9 – dsc tervertebral.

Arahnoida spinală, arachnoidea spinalis, este o membraă for mată d ţest cojctv , d separată de dura mater prin spaţiul subdural,   spatium subdurale. Ca  dura mater  trmte prelgr î  – 370 – 

 jrl ervlor spal. Ea trece peste aţrle mădve spăr fără a rma relefrle acesta. Ître araodă  pia mater se găsete spaţiul subarahnoidian, spatium subarachnoideum, care coţe lichid cerebrospinal, liquor cerebrospinalis. Acest spaţ este dvzat de lgametele dţate îtr-o lojă ateroară  alta posteroară, ecare coţâd rădăcle corespzătoare ale ervlor spal. Pia mater spinală, pia mater spinalis, este o membraă cojctvă sbţre vasclară, care aderă tm la mădva spăr, pătrzâd î aţr  sr, formâd tec petr erv spal. Î porţea feroară se prelgete c flum terminale . Î strctra pia mater deosebm doă stratr: stratl ter, intima pială, aderet la ţestl ervos, r mărd strct relefrle acesta; stratl exter epipial, care se cotă c trabeclele araodee. Ître cele doă stratr, î dreptl sr medae, se aă o badă de ţest cojctv care coţe artera spală ateroară  partea ţală a ramrlor sale. De pe feţele laterale pleacă expas ale stratl eppal sb for mă de o lamelă ă, mtă ligament dinţat, ligamentum denticulatum, care leagă mădva spăr de dra mater. Ele st aezate î pla frotal ître rădăcle ervlor spal, alcătd 21 de arcade, pe de trec erv spal î traectl lor către orcle tervertebrale. ultml lgamet trece ître erv spal T12  L1. Mijloacele de are ale măduvei spinării . Mădva spăr, d îcojrată de îvelrle protectoare megeale, de lcdl cefalorada, de ţestl adpos al spaţl epdral, rămâe xă  aproape moblă î porţea cetrală a caall rada. Ea rămâe depe detă de mcărle coloae   ajge codată î cotact c pereţ oso îcojrător. Aceasta are loc datortă mjloacelor de xare reprezetate de: - cottatea sa c blbl rada; - lgametl coccga al mădve, prelgre a fdl de sac dral care îmbracă flum terminale ; - lgametele dţate, care xează mădva î ses frotal;  – 371 – 

- prezeţa celor 31 perec de rădăc ale ervlor spal, care st  be xaţ la vell orclor tervertebrale.

Nervii spinali Mădva spăr este coectată c receptor  efector prtr- măr mare de erv spal – 31 perec c o dspozţe metamercă. u erv spal, nervus spinalis, este format d tre compoete prc pale: rădăcini – ateroară  posteroară, trunchi  ramuri – posteroară, ateroară, comcate  megeală (g. 202). 3 6

2

4

7

8

1

5

Fig. 202. Formarea nervului spinal şi segment al măduvei spinării (schemă): 1 – receptor; 2 – gaglo spal; 3 – ero seztv a corl poster or; 4 – ero motor a corl ateror; 5 – efector; 6 – rădăca posteroară; 7 – rădăca ateroară; 8 – trcl ervl spal.

Rădăcina posterioară, radix posterior, senzitivă, este formată de bre aferete, care trasmt mplsrle de la receptor spre mădva spăr. Pe traectl rădăc posteroare se aă ganglionul spinal seztv, localzat î orcl tervertebral. Acest gaglo este format d ero somato-  vsceroseztv psedopolar, care î trmt dendritele spre perfere – receptor, ar axo spre mădva spăr. Rădăcina anterioară, radix anterior, motorie, coţe bre ervoase eferete, axo a erolor somatomotor d coarele ateroare  a  – 372 – 

erolor vsceromotor d coarele laterale. Aceste bre trasmt for maţ de la mădva spăr, pr trcl  ramrle ervl spal, spre mc straţ, mc etez  gladele trcl  a membrelor. Rădăcle ateroară  posteroară se esc  formează trcl ervl spal, care este mxt. u erv spal coţe doă compoete aferete  doă compoete eferete: - brele aferete somatce geerale; - brele aferete vscerale geerale; - brele eferete somatce geerale, dstrbte î mc straţ; - brele eferete vscerale geerale, dstrbte msclatr etede, m  gladelor. D cele 31 de perec de erv spal ptem detca: 8 perec de erv cervcal, 12 perec toracal, 5 perec lombar, 5 perec sacral  o perece coccgaă. Fascclele ervoase trec pr spaţl sbaraoda mplt c lcd cerebrospal, apo îtâlesc araoda  dura mater , care vor forma câte o teacă megeală petr ecare rădăcă, îate ca acestea să formeze trcl ervl spal. Teaca drală se cotă dstal c epinervul ervlor perferc. Trcl ervl spal ese la exterorl caall vertebral pr orcl tervertebral. Dpă  scrt traect, ervl spal trmte ramrle sale: vetrală, dorsală, megeală  comcate albă  cee.  Ramurile ventrale  dorsale ale nervilor spinali st mxte  a î strctra lor bre motor  seztve. Ramrle vetrale st ma groase ca cele dorsale , c excepţa celor d regea toracală, aastomozează  formează plexr.  Ramurile ventrale ale nervilor toracici se mesc erv tercostal  st î măr de 12 perec.  Ramura meningeală a nervului spinal  coţe bre seztve  vasomotor petr mege.  Ramura comunicantă albă coţe bre pregagloare melce c orgea î erol vsceromotor d coarele laterale ale mădve spăr; ramura comunicantă cenuşie este costttă d bre postgagloare ce poresc de la gaglo laţl smpatc spre ervl spal.  – 373 – 

Anatomia funcţională a trunchiului cerebral Î coformtate c otogeeza preatală, î strctra ecefall deosebm: rombencefalul, rombencephalon, care la râdl să este costtt d: a) mielencefal, myelencephalon   – blbl rada,   b) metencefal, metencephalon   – porţea vetrală – ptea,  por ţea dorsală – cerebell; mezencefal, mesencephalon; prozencefal,  prosencephalon costtt d: a) diencefal, diencephalon  b) telencefal, telencephalon (g. 203). Rombecefall, mezecefall  decefall, c excepţa cerebell, alcătesc trunchiul cerebral, truncus encephali, care este stat î fosa craaă posteroară. Cele tre etaje ale trcl cerebral st despărţte pr doă aţr vzble pe faţa 2 1 atero-laterală: aţl   blbo-pot  aţl  poto-pedclar. Fig. 203. Raport spaţial dintre trunchiul cerebral şi telencefal: 1 – telecepalo; 2 – decepalo; 3 – mese cepalo; 4 – pos; 5 – cerebellm; 6 – myelece palo.

3 4 5

6

La vell trcl cerebral se aă cle ervlor crae iii – Xii, de  este vzblă apareţa acestor  erv. De asemeea, este locl de trazt petr meroase fasccle lg ascedete  descedete (că codctoare), ce trasmt formaţa somatosezorală d toate regle corpl spre cetr cortcal,  precm  mplsrle motor petr mcărle voltare. ua d trăsătrle come ale compoetelor trcl cerebral este prezeţa sbstaţe retclare. Datortă atr vtale a mltora dtre cetr st – 374 – 

aţ î trcl cerebral, îdeoseb la vell blbl rada, lezle trcl cerebral st frecvet fatale. Pcţa lombară efectată la  pacet la care presea tracraaă este cresctă î poate pe vaţa î percol pr afectarea trcl cerebral. Î această staţe, trcl cerebral este împs î jos de către masa cerebell ce erază pr orcl occptal mare spre mădva spăr. Presea exerctată aspra cetrlor cardovasclar  resprator de la vell blbl codce rapd la moarte. Bulbul rahidian, medulla oblongată, se îtde de la mădva spăr pâă la pte (g. 204, 205). Are doă părţ: extravetrclară feroară c cograţe asemăătoare mădve spăr; travetrclară, ce formează trgl blbar al fose rombode. Blbl rada  se descr o faţă ateroară, a posteroară  doă feţe laterale, delmtate ître ele pr aţr, ce repreztă   prelgr ale aţrlor mădve spăr. Faţa ateroară este stră băttă de sura mediană anterioară,  fssura mediana anterior, care este îtrerptă doar la vell decsaţe pramdale, ce se aă la lmta dtre blb  mădvă. De o parte  de alta a sr medae ateroare se găsesc piramidele bulbare,   pyramis bulbi, ce repreztă doă proemeţe semcldrce vertcale date de fascclele cortcospale sa pramdale descrse la mădva spăr. Fascclele acestor doă pramde se îcrcează, pătrd î cordoaele laterale ale mădve spăr formâd  încrucişarea piramidelor, decussatio  pyramidum. Lateral de pramde se aă oliva, oliva, separată de pramdă pr şanţul anterolateral, sulcus anterolateralis. Pr acest aţ d blb apar rădăcle ervl poglos (perecea a Xii de erv crae). Olvele st delmtate posteror de şanţul posterolateral,  sulcus posterolateralis, sa şanţul retroolivar,   sulcus retroolivaris, de a orgea aparetă erv glosofarga (iX), vag (X)  accesor (Xi). Speror de olvă, î aţl blbo-pot se aă foseta spraolvară î care a orgea aparetă ervl facal (Vii)  ervl vestblocolear (Viii).

 – 375 – 

40

1

39 38

2

3 4 5

37

6 7

36 35 34

8 9 10

33

11

32

12

31 30

13 14 15 16 17 18

29 28 27 26 25

19 24 23 22

20

21

Fig. 204. Trunchiul cerebral, faţa anterioară: 1 – ssra logtdals cerebr; 2 – gyrs sbcalloss; 3 – casma op tcm; 4 – fdblm; 5 – tber cerem; 6 – corps mammlare; 7 – fossa terpedclars; 8 – tracts optcs; 9 – . troclears; 10 – gaglo trgemale; 11 – radx motora . trgem; 12 – radx sesora . trgem; 13 – . facals; 14 – . vestblococlears; 15 – . glossopa ryges; 16 – . vags; 17 – . accessors; 18 – . ypoglosss; 19 – radx ateror . cervcals; 20 – ssra medaa ateror; 21 – fcls latera ls; 22 – medlla spals; 23 – slcs aterolaterals; 24 – fcls ate ror; 25 – decssato pyramdm; 26 – brae arcatae exterae; 27 – olva; 28 – pyrams medllae oblogatae; 29 – pedcls cerebellars feror; 30 – . abdces; 31 – pedcls cerebellars meds; 32 – slcs basla rs; 33 – . oclomotors; 34 – sbstata perforata posteror; 35 – ped cls cerebr; 36 – tracts optcs; 37 – cs; 38 – sbstata perforata ateror; 39 – tracts olfactors; 40 – gyrs rects.  – 376 – 

Fig. 205. Trunchiul cerebral, faţa posterioară: 1 – trgom abelae; 2 – talams; 3 – collcls speror; 4 – bracm collcl ferors; 5 – collcls feror; 6 – lemscs laterals; 7 – pedcls cerebellars speror; 8 – collcls facals; 9 – pedcls cerebellars feror; 10 – strae medlares vetrcl qart; 11 – fovea feror; 12 – trgo m . vag; 13 – fasccls gracls; 14 – fasccls ceats; 15 – cles gracls; 16 – trgom . ypogloss; 17 – area vestblars; 18 – pedcls cerebellars meds; 19 – fovea speror; 20 – . troclears; 21 – pedcls cerebr; 22 – cor  ps peale; 23 – adeso tertalamca.

23

1

2

22

3 4 5 21

6 7 8

20 19

9

18

10 17 11

16 12 15

13 14

Pr mjlocl feţe posteroare a blbl trece şanţul median posterior,  sulcus medianus posterior, de părţle laterale ale căra se aă cotarea cordoaelor posteroare ale mădve spăr. Î partea s peroară ele se îdepărtează l de altl cotâd-se î pedunculul inferior al cerebelului, pedunculus cerebellaris inferior. Acet pedcl delmtează gl feror al fose rombode. Cordol posteror,  pr aţl termedar posteror, este împărţt î doă fasccle: fasccll ,  fasciculus gracilis (Goll), plasat medal,  fasccll ceat,  fasciculus cuneatus (Brdac), aezat lateral. Î regea gl feror al fose rombode aceste fasccle formează corespzător do tbercl: tuberculul gracil, tuberculum gracile,  tuberculul cuneat, tuberculum cuneatus. Aceste proemeţe st determate de cle gracl  ceat.  – 377 – 

Sbstaţa albă  cea cee ale blbl rada î scmbă as pectl care deve astfel dfert faţă de cel al mădve spăr. La exterorl blbl rada se aă sbstaţa albă, ar sbstaţa cee este localzată î teror, de coloaele e, ca rmare a îcrcăr brelor ascedete  a celor descedete, st fragmetate î cle. Î porţle ferolaterale se aă nucleul olivar inferior, nucleus olivaris inferior, de formă dţată c hilul, hilum nuclei olivaris inferioris, oretat î ss  medal (g. 206). 1 18

19

2

3 4

17 16 5

15 14

6

13

7

12

11

8 9

10

Fig. 206. Bulbul rahidian (secţiune transversală la nivelul olivei): 1 – velm medllare posteror; 2 – formato retclars; 3 – cl. tracts spals . trgem; 4 – cl. ambgs; 5 – tr. olvocerebellars; 6 – cl. olvars accessors medals; 7,16 – cll. olvares; 8 – . accessors; 9 – pyrams; 10 – . ypoglosss; 11 – olva; 12 – ls cle olvars; 13 – tr. tectospals; 14 – . vags; 15 – tr. rbrospals; 17 – pedcls cerebellars feror; 18 – fasc. logtdals medals; 19 – cl. . ypogloss.  – 378 – 

9

12 10

3

1

11

4

2

Ix x xII

5

6

7 8

Fig. 207. Structura internă a bulbului rahidian: 1 – cles . ypogloss; 2 – cl. dorsals . vag; 3 – cl. salvators feror; 4 – cl. tracts soltar; 5 – gaglo fers; 6 – gaglo spe rs; 7 – cl. olvares; 8 – cl. ambgs; 9 – cl. formato retclares; 10 – cl. ceats; 11 – cl. gracls; 12 – cl. motors . accessor.

Î blb st localzaţ cle ecvaleţ corl ateror al mădve spăr, cle motor a ervlor crae iX, X, Xi  Xii, cle ecvaleţ a corl posteror al mădve spăr, cle seztv a ervlor iX  X  cle vegetatv parasmpatc, ecvaleţ corl lateral al mădve petr erv iX  X. Î afară de clel olvar feror, ce face parte d cle propr, ma deosebm nucleii formaţiunii reticulare  nucleus gracilis et cuneatus (g. 207). Formaţiunea reticulară, formatio reticularis, este dspsă profd, răspâdtă dfz  prtre fascclele de sbstaţă albă  cle de sbstaţă cee, be cotraţ morfologc  fcţoal. Formaţea retclară este costttă d: a)  măr mes de celle ervoase c formă, dmes  prelgr extrem de varate. Aceste celle st egal răspâdte, dsemate eform. Î amte zoe, cocetrăr de celle realzează mero cle, î geeral ră  – 379 – 

delmtaţ; b) meroase bre ervoase (prelgr eroale) c mor fologe extrem de varată, ele melce, altele amelce, drecte sa îcrcate, realzâd strâse reţele brlare î jrl cellelor ervoase. Î blbl rada st localzaţ  cetr de mportaţă vtală –  cetrl crclaţe sagve  cetrl resprator, la fel  cetr ce st asocaţ c degltţa, tsea, voma, mcărle lmb. Sbstaţa albă a blbl rada are, ca  cea a mădve, o staţe  perfercă, d dspsă î jrl clelor de sbstaţă cee. Îsă, spre deosebre de mădva spăr, ea  ma realzează o sstematzare aatomcă î cordoae de sbstaţă albă. Ître cle olvar feror se aă brele arcuate interne,   fbrae arcuatae internae, costtte d prelgrle erolor clelor gracls  ceats. Aceste bre formează lemniscul medial, lemniscus medialis, care se îcrcează formâd decusaţia lemniscului medial, decussatio lemnisci medialis. Speror de îcrcarea lemscrlor medale se aă fasciculul longitudinal pos terior, fasciculus longitudinalis posterior. Pr porţle ateroare ale  blbl trec brele descedete pramdale  extrapramdale, ar pr cele dorsolaterale căle ascedete, care fac legătra mădve spăr c trcl cerebral, c cerebell  c emsferele cerebrale. Î afara călor ascedete  descedete, î blbl rada exstă  fasccle de asocaţe, care leagă ître e cle trcl cerebral sa leagă cle d formaţ spra – sa sbacete.

Puntea Puntea,  pons (ptea l Varolo), are forma e catae c lmta feroară prezetată de aţl blbo-pot, ar cea speroară de aţl  poto-pedclar (g. 204). Faţa ateroară are aspect strat trasversal datortă pozţe spercale a brelor poto-cerebeloase. Pe la medaă remarcăm şanţul bazilar, sulcus basilaris, pr care trece artera omomă. Faţa dorsală formează trgl pot al fose rombode  este acopertă de cerebel c care î ses lateral este legat pr pedcl cerebelo mjloc. Ca le lmtrofă dtre pte  pedunculul cerebelos mediu,  pedunculus cerebellaris medius, servete locl aparţe ervl trgeme  – 380 – 

(V) d trcl cerebral. Î aţl trasversal dtre pte  pramdele  blbl rada st aparete rădăcle ervl abdces (Vi), ar ceva ma lateral rădăcle ervlor facal (Vii)  vestblocolear (Viii). Pe secţea trasversală efectată pr pte, î strctra e deosebm partea bazilară sa anterioară, pars bazilaris pontis,  tegumentul sa partea posterioară a punţii, tegmentum pontis. Drept froteră servete corpul trapezoid, corpus trapezoideum, costtt d bre trasversale ce fac parte d calea de codcere a aalzatorl adtv. Prtre brele corpl trapezod st localzaţ cle corpului trapezoid, nuclei cor  poris trapezoidei, la care deosebm nucleii anteriori, laterali şi mediali, nuclei anterior, lateralis et medialis corporis trapezoidei. Ptea este costttă d mltple fasccle de bre ervoase ce îtră î compoeţa călor codctoare, prtre care se găsesc coglomerăr de ero, ce formează nucleii proprii ai punţii, nuclei pontis. Pe partea ateroară a pţ trec brele longitudinale ale punţii ,  fbrae pontis longitudinalis, ce aparţ că pramdale  celor cortco pote,  brele transversale, fbrae transversa. ultmele repreztă  prelgrle erolor d cle pţ, care poresc spre cerebel  formează pedcl cerebelo mjloc. Î partea posteroară a pţ se localzează formaţea retclară, cle ervlor crae V, Vi, Vii  Viii, brele ascedete ce re  preztă prelgrea călor codctoare seztve ale blbl rada; speror de corpl trapezod trec brele lemniscului medial, lemniscus medialis, lemniscului spinal, lemniscus spinalis, fasciculul longitudinal posterior, fasciculus longitudinalis posterior. Cerebelul, cerebellum, este segmetl ecefall stat î fosa posteroară a cral, posteror de pte  de partea speroară a blbl rada c care delmtează cavtatea vetrcll iV, d separat de emsferele cerebrale pr cortl cerebell, o formaţe a durei mater  cerebrale. Repreztă cea ma volmoasă parte a rombecefall, or gal de coordoare a mcărlor e, al mcărlor voltare atomate  al eclbrl, reglâd atomatsml  coordoâd tosl msclar  al mclor atagot  sergt. nmărl-cee asocat cerebell este trei, deoarece este dvzat sagtal î tre ar  orzotal î tre lob,  – 381 – 

d coectat la trcl cerebral pr tre perec de pedcl; cortexl să este comps d tre stratr, efereţele sale se fac pr tre cle   pot  detcate tre sdroame cerebeloase. Este format dtr-o porţe medaă, mpară, algtă sagtal, demtă vermisul cerebelului, vermis cerebelli, doă porţ laterale volmoase – emisferele cerebeloase, hemispheria cerebelli (g. 208). Vermsl este separat de emsferele cerebeloase pr aţl parameda, slab vzbl pe faţa speroară. 14

1

2 3

13

4 5

12 11

6

7 8 10

9

Fig. 208. Cerebelul: 1, 10 – verms; 2 – lgla cerebell; 3 – pedcls cerebellars speror; 4 – pedcls cerebellars feror; 5 – pedcls cerebellars meds; 6 – pedcls occl; 7 – ssra orzotals; 8 – lobls semlars  feror; 9 – vallecla cerebell; 11 – ssra posterolaterals; 12 – occls; 13 – velm medllare fers; 14 – velm medllare spers.

Cerebell  se descr doă feţe – speroară  feroară – separate prin sura orizontală,  fssura horizontalis, ce trece pe margea  posteroară a emsferelor. Faţa feroară pe la medaă preztă  aţ ma adâc valecula, vallecula cerebelli, î profzmea căra se aă partea feroară a vermsl la care aderă faţa dorsală a blbl rada. Ateror  posteror emsferele st separate pr câte o  – 382 – 

czră – a ateroară  alta posteroară. iczra ateroară este oretată către vetrcll iV, ar cea posteroară este ma largă  î ea se observă extremtatea posteroară a vermsl. Tot î această czră  pătrde coasa cerebelului. Pe sprafaţa cerebell se găsesc aţr ma adâc – sr, ce împart cerebell î lob, lobus cerebelli,  aţr ma spercale ce îl împart î lobuli  folii, lobuli et folia cerebelli. ultmele repreztă te crcmvolţ lg  îgste pe sprafeţele emsferelor. Graţe  măr mare de fol sprafaţa cerebell la adlt costte 850 cm2. Aceste aţr se cotă  pe verms, realzâd astfel o corespodeţă ître loblaţa vermsl  cea a emsferelor cerebeloase. D pct de vedere logeetc, otogeetc  fcţoal cerebell este împărţt î tre lob (g. 209): Lob anterior

Intermediar

Lateral

Fisura primară

Fisura posterolaterală Lob oculonodular

Intermediar

Vermis

Lateral Emisfera

Fig. 209. Schematizarea suprafeţelor superioară şi inferioară ale cerebelului (după A. Young).  – 383 – 

lobul occulonodular, lobus occulonodularis, lobl mc, care cprde odll, amb ocl  pedcl ocllor; este stat cel ma feror  posteror de sra posterolaterală. Acest lobl împreă c lgla costte partea cea ma vece a cerebell –  arhicerebelul, archicerebellum, aată î strâsă corelaţe c ssteml vestblar  c rol î motorzarea eclbrl; - lobul anterior, lobus cerebelli anterior, este stat cel ma speror, preztă paleocerebelul, paleocerebellum, despărţt de lobl posteror pr sra prmară (vzblă pe faţa speroară a cerebell), ar pe faţa feroară este separat de lobl ocloodlar pr sra postero laterală. Este coectat c proproreceptor pr căle spocerebeloase  are rol î coordoarea tosl msclar; - lobul posterior, lobus posterior cerebelli, este cea ma mare parte a cerebell  se aă ître srle posterolaterală  prmară. Flogeetc este cea ma oă parte a cerebell –  neocerebel, neocerebellum,  preztă coex pterce c cortexl cerebral îdepld roll de coordoare a actl motor voltar. Cel ma zolat  ma vec logeetc este lobll ocul, occulus, care aderă la faţa vetrală a pedcll cerebelos med. Pr pedunculul ocului,  pedunculus occuli, ocll se ete c nodulul, nodulus, ce preztă o porţe a vermsl. Î strctra cerebell, cele doă felr de sbstaţe, albă  cee, a o dspozţe versă decât î mădva spăr – sbstaţa cee d stată la perfere, ar sbstaţa albă spre teror. Lmta de se  paraţe a celor doă sbstaţe are, pe secţe trasversală,  aspect caracterstc, care a fost asemăat c coroaa  arbore, de de  demrea de arborele vieţii, arbor vitae. Sbstaţa albă, d dspsă la teror, formează corpul medular al cerebelului, corpus medullare -

cerebelli.

Sbstaţa cee dspsă perferc formează scoarţa cerebelului, cortex cerebellum, ar cea aezată cetral costte nucleii cerebelului, nuclei cerebelli.   ncle cerebelo (g. 210) se găsesc î profzmea sbstaţe albe, de-o parte  de alta a le medae. Dspre medal spre lateral  – 384 – 

aceta st: nucleul fastigial, nucleus fastigii, ce aparţe arcerebell, stat î regea ateroară a vermsl, medat deaspra plafol vetrcll iV; nucleul globos  emboliform, nucleus globosus et emboliformis, aparţe paleocerebell  st staţ medal de clel dţat; nucleul dinţat, nucleus dentatus, aparţe eocerebell, dslocat lateral faţă de clel globos  embolform, este de dmes ma mar, c par tea descsă, mtă hilul nucleului dinţat, hilus nuclei dentati, oretată medal  dorsal. 1 2 3

Fig. 210. Nucleii cerebelului (schemă): 1 – cles fastg; 2 – cles globoss; 3 – cles embolforms; 4 – cles detats.

4

Sbstaţa albă a emsferelor cerebeloase este costttă d bre aferete  eferete la care se adagă bre propr de asocaţe, ce esc folle  lob cerebelo. Sbstaţa albă cetrală se cotă c cele tre perec de pedcl, ce fac legătra cerebell c trcl cerebral. Pedunculii cerebeloşi inferiori, pedunculi cerebellares inferiores, esc cerebell c blbl rada  mădva spăr. Pedunculii cerebeloşi medii, pedunculi cerebellares medii, leagă cerebell c ptea. Ele st cele ma groase  a î alcătrea lor bre care fac legătra ître cle d pte  scoarţa cerebell, bre care fac legătra ître scoarţa cerebeloasă a e emsfere  scoarţa cerebeloasă a celelalte emsfere, precm  bre care trec de la cle cerebelo dtr-o emsferă la ce d emsfera cerebeloasă opsă. De asemeea,  pr pedcl cerebelo med trec că aferete pr care scoarţa cerebrală se leagă de cerebel. Pedunculii cerebeloşi superiori, pedunculi cerebellares superiores, fac legătra ître cerebel  părţle speroare ale ecefall. Pr termedl formaţlor ervoase c care este  – 385 – 

coectat, cerebell terve î reglarea eclbrl, a tosl msclar  î coordoarea î tmp  î spaţ a mcărlor voltare  semvoltare. Ventriculul IV, ventriculus quartus, repreztă o cavtate asemăătoare  cort, aezată ître cerebel, posteror, pte  blbl rada, ateror. Este cavtatea vetrclară a rombecefall (g. 211). 1 12

2 3

4 5 6 11 7

9

8

10

Fig. 211. Ventriculul IV: 1 – commssra posteror; 2 – corps peals; 3 – verms; 4 – velm medllare spers; 5 – lamae albae; 6 – emsperm cerebell; 7 – ssra orzotals cerebell; 8 – velm medllare fers; 9 – tela corodea vetrcl qart; 10 – . oclomotors; 11 – vetrcls qarts; 12 – cor  pora mamllara.

D pct de vedere descrptv, vetrcll iV preztă do pereţ: l feror – plael,  altl speror – plafol; patr marg   patr gr – doă laterale, l speror  altl feror.  – 386 – 

Plael este reprezetat de feţele posteroare ale blbl  pţ care formează fosa rombodă,  fossa rhomboidea (g. 205). Ca limtă dtre pte  blb, pe sprafaţa fose rombode, servesc striile medulare ale ventriculului IV,   striae medullares ventriculi quarti, ce trec trasversal pr grle laterale ale fose rombode. Ele împart rombl î doă trgr: l feror – blbar,  celălalt speror – pot. D părţle laterale fosa rombodă este delmtată de pedcl ce rebelo speror  ce feror. Şanţul median, sulcus medianus, îm parte fosa rombodă î doă părţ egale. De o parte  de alta a acest aţ se aă câte o proemeţă –  eminenţa medială, eminentia medialis, care î partea speroară, la vell pţ, formează coliculul facial, colliculus facialis. Acest colcl corespde proecţe clel ervl abdces (Vi), ma profd  lateral de care se aă clel ervl facal (Vii). Trgl blbar al fose rombode este alcătt d tre ar trglare: - triunghiul nervului hipoglos (xII), trigonum nervi hypoglossi, î porţea feroară a fose rombode, ce corespde proecţe clel motor a ervl omom; - triunghiul nervului vag (x), trigonum nervi vagi, stat lateral de trgl ss-mt, î profzmea căra este stat clel vegetatv al ervl vag; - aria vestibulară, area vestibularis, de formă trglară stată î gl lateral al fose rombode, are î profzme cle vestb lar  adtv a ervl vestblocolear (Viii). Această are preztă speror, î regea potă, tbercll acstc. De la cle adtv spre aţl meda poresc strle medlare ce repreztă bre ale că codctoare a aalzatorl adtv. Tavanul ventriculului IV, tegmen ventriculi quarti, este alcătt d tre părţ: - partea aterosperoară, formată de pedcl cerebelo speror,  vălul medular superior, velum medullare superius, racordat ître ele;  – 387 – 

- partea posteroferoară formată de vălul medular inferior, velum medullare inferius,  de pânza coroidiană a ventriculului IV, tela choroidea ventriculi quarti, ce aderă la el; - faţa feroară a cerebell ce aparţe vermsl cerebelos. Cavtatea vetrcll iV feror cotă c caall cetral al mădve spăr, speror, pr apedctl Sylvs, comcă c vetrcll iii  ma preztă tre orc de comcare c spaţl sbara oda al ecefall: 1) apertra medaă, apertura mediana (orcl l Maged) ce se aa la vell gl feror al fose rombode; 2) apertra laterală, apertura lateralis (orcl l Lscka), pare, aate la vell grlor laterale ale fose rombode, î care pătrd  parţal prelgrle plexrlor corodee, ce ajg astfel î spaţl sbaraoda.

Dispoziţia nucleilor nervilor cranieni  în fosa romboidă Trcl cerebral este coectat c receptor  efector pr erv crae, care ervează o parte ma redsă a corpl – capl, gâtl   părţ d trc, î specal vscere – ervl vag. Sbstaţa cee a fose rombode coţe cle pereclor V, Vi, Vii, Viii, iX, X, Xi, Xii de erv crae (g. 212, 213). ncle seztv ocpă î fosa rombodă pozţe laterală, ar ce motor medală, ître e d localzaţ cle vegetatv. Î regea trgl pot st amplasaţ cle ervlor crae V – Viii. Fg. 213 preztă sbstaţa cee a mădve spăr  fragmetarea e la vell trcl cerebral î cle ecvaleţ a ervlor  crae Nervul trigemen, n. trigeminus (V), posedă patr cle: clel motor, nucleus motorius n. trigemini; clel seztv, costtt d doă porţ – clel pot al ervl trgeme, nucleus pontinus n. trigemini,  clel tractl spal al ervl trgeme, nucleus spinalis n. trigemini; clel tractl mezecefalc al ervl trgeme, nucleus mesencephalicus n. trigemini;  – 388 – 

1

2

3

4 5 6 13 14

7

15

8 9 10 11 12

16 17 18 19 20

Fig. 212. Proiecţia nucleilor nervilor cranieni în fosa romboidă: 1 – cl. . oclomotor; 2 – cl. accessors . oclomotor; 3 – cl. . troclears; 4 – cl. mesecepalcs . trgem; 5 – cl. motors . trgem; 6 – cl. pots . trgem; 7 – cl. vestblars speror; 8 – cl. soltars erv iX,X; 9 – cl. coclears vetrals; 10 – cl. vestblars laterals; 11 – cl. coclears dorsals; 12 – cl. vestb lars medals; 13 – cl. . abdcets; 14 – cl. . facals; 15 – cl. salvators speror; 16 – cl. ambgs; 17 – cl. salvators fe ror; 18 – cl. . ypogloss; 19 – cl. dorsals . vag; 20 – cl. . accessor.

 – 389 – 

V IV V VII

V

VI VII

VIII

NSS

Ix

NR  NSI

VII, Ix, x x NDV

V

Ix, x, xI xII

Fig. 213. Echivalenţa componentelor substanţei cenuşii a măduvei spinării cu nucleii nervilor cranieni din trunchiul cerebral. Cfrele romae repreztă mărl clelor ervlor crae. nSS – clel salvar  speror ce aparţe ervl termedar Wrsberg sa Vii bs, nSi –  clel salvar feror al ervl glosofarga, nDV – clel dorsal al vagl, nR – clel rotd, seztv al ervl iX.

Nervul abductor, n. abducens (Vi), posedă  sgr cle motor, nucleus nervi abducentis.  nervul facial, n. facialis (Vii), are tre cle: clel ervl facal, nucleus n. facialis, motor, stat lateral de colcll facal; clel tractl soltar, nucleus tractus solitarii, seztv  com petr perecle Vii, iX  X de erv crae; clel salvator speror, nucleus  salivatorius superior,  cle vegetatv parasmpatc.

 – 390 – 

Nervul vestibulocohlear, n. vestibulocochlearis (Viii), posedă doă grpr de cle: do cle colear – clel colear vetral, nucleus cochlearis ventralis,  clel colear dorsal, nucleus cochlearis dorsalis,  patr cle vestblar – clel vestblar medal, nucleus vestibularis medialis (Scwalbe); clel vestblar lateral, nucleus vestibularis lateralis (Deiters); clel vestblar speror, nucleus vestibularis superior (Beterev); clel vestblar feror, nucleus vestibularis inferior (Roller). Î trgl blbar al fose rombode st staţ cle ltmlor   patr perec de erv crae – iX, X, Xi, Xii. Nervul glosofaringian, n. glosopharyngeus (iX), dspe de tre cle, dtre care cel motor este com  petr perecle X  Xi de erv crae: clel ambg, nucleus ambiguus, motor; clel tractl soltar, nucleus solitarius, seztv, com petr perecle Vii, iX  X de erv crae; clel salvator feror, nucleus salivatorius inferior, vegetatv, parasmpatc. Nervul vag, n. vagus (X), posedă tre cle: clel ambg, nucleus ambiguus, motor; clel tractl soltar, nucleus solitarius, seztv; clel dorsal al ervl vag, nucleus dorsalis nervi vagi, vegetatv, parasmpatc. Nervul accesor, n. accessorius (Xi), dspe de clel motor al ervl accesor, nucleus nervi accessorii, care cotă  î sbstaţa cee a mădve spăr pâă la vell segmetelor 5 – 6 cervcale. Nervul hipoglos, n. hypoglossus (XII), are  sgr cle motor  stat î trgl omom – clel ervl poglos, nucleus nervi hypoglossi.

Istmul rombencefalului, isthmus rhombencephali, repreztă for maţle de la frotera dtre rombecefal  mezecefal: pedcl cerebelo speror,   pedunculi cerebellares superiores, văll medlar  speror, velum medullare superius,  trgol lemscl, trigonum lemnisci. Acest trg este delmtat d partea ateroară de braţl colcll feror, posteror de pedcll cerebelos speror  lateral de  pedcll cerebral. ultml este separat de stm pr aţl lateral al mezecefall, sulcus lateralis mesencephali. Î profzmea trgl se aă brele lemscll lateral (acstc), lemniscus lateralis.  – 391 – 

Mezencefalul Mezecefall este cea ma scrtă parte a trcl cerebral. Ateror se preztă ca doă cordoae de sbstaţă ervoasă albă – pedcl cerebral, ar posteror ca patr colcl – tectl (lama cvadrgemă). Este stat ître pte (feror)  decefal (speror), d t c cerebell pr pedcl cerebelo speror. Este străbătt de apedctl Sylvs, care repreztă  dervat al vezcle cerebrale mjloc  care face comcarea dtre vetrcll iV  vetrcll iii. Mezecefall preztă patr feţe: ateroară, posteroară  doă feţe laterale – dreaptă  stâgă,  doă extremtăţ (g. 204,205). Faţa ateroară este caracterzată de prezeţa a doă bez oblc dvergete îate, î ss  î afară –  pedunculii cerebrali,  pedunculis cerebri. Pe margea medală a pedcll cerebral se găsete orgea aparetă a perec a iii-a de erv crae. Ître ce do pedcl cerebral se delmtează fosa interpedunculară, fossa interpeduncularis, care coţe substanţa perforată posterioară, substantia perforata posterior. Feţele laterale preztă şanţul lateral al mezencefalului,  sulcus lateralis mesencephali. Pe faţa medală a pedcllor trece  aţ logtdal –  şanţul nervului oculomotor,   sulcus nervi oculomotorius, pr care î fac aparţa rădăcle ervl oclomotor (iii). Faţa posteroară preztă: coliculii superiori, colliculi superiores, care  prin braţul coliculului superior, brachium colliculi superioris, st coectaţ c corp geclaţ lateral; coliculii inferiori, colliculi inferiores, coectaţ pr braţele feroare, brachia colliculi inferiores, c corp geclaţ medal; aţl crcform ce separă tbercl ître e; orgea pedcllor cerebelo speror; văll medlar speror de o  parte  alta a căra se aă câte o fosetă, la vell cărea apare d profzme ervl trolear (iV), sgrl erv craa c orge aparetă  pe faţa dorsală a trcl cerebral. Extremtatea feroară se cotă c ptea, ar cea speroară î masa emsferelor cerebrale î regea sbtalamcă  î capsla teră.  – 392 – 

Structura internă a mezencefalului Pe secţea trasversală î strctra mezecefall deosebm (g. 214): lama cvadrigemină, lamina quadrigemina, sa lamina tecti; la vell pedcll cerebral se evdeţază substanţa neagră, sub stantia nigra, ce se extde de la pte  pâă la decefal. Cloarea îtecată se datorete cattăţ mar de pgmet – melaa, ce se coţe î cellele ervoase de ac. Sbstaţa eagră aparţe ssteml extrapramdal  cotrbe la meţerea tosl msclar  a actvtăţ cotete a mclor sceletc. 12

1

14

2 11 10

8

7 9

13

9

4

V IV

4

III II I 53

6

Fig. 214. Structura internă a mezencefalului: 1 – cl. collcl ferors; 2 – tracts tectospals; 3 – decssato dor sals; 4 – cl. rber; 5 – tracts rbrospals; 6 – decssato vetrals tegmet Forel; 7 – lemscs medals; 8 – lemscs laterals; 9 – for mato retclars; 10 – fasccls logtdals medals; 11 – cl. tracts mesecepalc erv trgem; 12 – cl. erv troclears; 13 – sbsta ta gra; 14 – aqedcts mesecepal. Căle eferete pr crs cerebr: i – tracts cortcopots frotals; ii – tracts cortcoclears; iii – trac ts cortcospals laterals; iV – tracts cortcospals ateror; V – trac ts cortcopots occptotemporals.  – 393 – 

Sbstaţa eagră împarte pedcll cerebral î doă porţ: a  posteroară – tegmentul mezencefalului, tegmentum mesencephali,  alta ateroară –  baza pedunculului cerebral, basis pedunculi cerebralis.

Baza pedcll cerebral este formată de către căle codctoare descedete, ce coţ bre ervoase ce poresc de la scoarţa emsferelor mar spre mădva spăr, blbl rada  pte. Tegmetl mezecefalc este costtt d căle codctoare ascedete, ce se îdreaptă spre talam optc, prtre care st localzaţ cle mezecefall. Cel ma volmos este nucleul roşu, nucleus ruber, care se îtde de la vell colcllor feror  pâă la talams, d local zat dorsal de sbstaţa eagră. nclel ro este alcătt d doă părţ: una magnocelulară,   pars magnocellularis, formată d celle mar state spre perfere; este ma vece ca aparţe  de la ea pleacă la mădva spăr tractul rubro-spinal;  alta parvocelulară, pars parvocellularis, d celle mc, predomă la om, de aparţe ma recetă  pe scara logeetcă, se leagă de formaţle de aparţe ma recetă ale ecefall: cerebel, talams  scoarţa cerebrală. Pe o secţe frotală, lateral  speror de clel ro, î tegmetl mezecefalc se observă  fasccl de bre ce îtră î compoeţa lemscl medal. Fbrele ervoase ale lemscl medal repreztă prelgrle erolor ii a călor sesbltăţ proproceptve. Lama cvadrgemeă este costttă d patr colcl – do sper or, î care st localzaţ cetr sbcortcal a aalzatorl vzal,  do feror ce coţ cetr sbcortcal adtv. Acet colcl st separaţ ître e pr doă aţr ce se tersectează sb  g drept. Extremtatea speroară a aţl logtdal formează o lojă petr corpl peal, ar extremtatea l feroară prelgete c frâl văll medlar speror. şaţl trasversal separă colcl speror de ce feror. D pct de vedere strctral, colcl st formaţ d sbstaţă cee, dspsă î teror,  d sbstaţă albă, dspsă la exteror. Coliculul cvadrigemin superior  prmete bre aferete de la cor  pl geclat lateral, scoarţa cerebrală (bre cortcotectale), tractrle  – 394 – 

optce, colcl feror (bre adtve)  mădva spăr pr tractl spotectal, ar de la el poresc bre eferente, î majortate îcrcate: tractsl tectonuclear, ale căr bre se dstrbe la clel ervl oclomotor (iii), clel ervl facal (Vii), petr mc globl oclar  orbclar al ocl, la clel ervl accesor (Xi), petr mc gâtl  tractsl tectospal, ale căr bre se termă la ero somatomotor d coarele ateroare ale segmetelor cervcale. La coliculul cvadrigemin inferior v bre aferete d calea adtvă, proved d lemscl lateral, ar de la el poresc bre eferete către corpl geclat medal, colcll speror, la cle motor d  pte (tectopote), blb (tectoblbare)  mădvă spăr (tectospnale).

Pr termedl acestor legătr, mezecefall îdeplete fcţ mportate î dstrbţa ormală a tosl msclar de  rol m  portat îl joacă clel ro  sbstaţa eagră. Cetr mezecefalc terv  î reexele de oretare. De exempl, la aparţa brscă a  exctat lmos, se prodce oretarea globlor oclar spre exctat, de  rol mportat îl joacă clel ervl oclomotor  clel ervl facal. Colcl speror st destaţ că optce, fără să partcpe la perceperea lm, adcă la feomeele propr-zse ale veder; e costte  cetr reex pe calea vzală. Reexe de oretare apar  la prodcerea brscă a  set, pr îtoarcerea capl î drecţa de s-a prods setl, care st depedete de cetr d colcl feror;  rol mportat îl are clel ervl accesor. Colcl cvadrgem feror st destaţ că adtve, fără să joace  rol î perceperea setelor; e costte  cetr reex pe calea adtvă. Apeductul mezencefalic, aqueductus mesencephali, sa aqueductus cerebri (Sylvs), este  caal care ete cavtatea vetrcll iii c cea a vetrcll iV, delmtat speror de lamina tecti, ar podl îl costte tegmetl pedcllor cerebral, lgmea căra  de  păete 2,0 cm. El repreztă cea ma îgstă parte a ssteml vetrclar. hdrocefala obstrctvă datorată blocajl apedctl este frecvetă î această locaţe.  – 395 – 

Î jrl apedctl mezecefalc se aă substanţa cenuşie centrală,   substantia grisea centralis, î regea sbapedctală st localzaţ cle a doă perec de erv crae. La vell colcllor  speror, î vecătatea le medae, se aă nucleul nervului oculomotor, nucleus nervi oculomotorius, de la care st ervaţ mc globl oclar. Vetral de acest cle este localzat nucleul accesor al nervului oculomotor, nucleus oculomotorius accessorius (iac bovc), cle mpar parasmpatc, de la care st ervaţ mc etez a globl oclar (mcl scter al pple  mcl c lar). Ceva ma speror de acest cle se aă nucleul intermediar, nucleus intermedius, al sbstaţe retclare, prelgrle erolor   partcpă la formarea tractl retclospal  a fasccll logtdal posteror. La vell colcllor feror, î porţea vetrală a sbstaţe ce cetrale, este localzat clel par al nervului trohlear, nucleus nervi trochlearis. Î porţle laterale ale sbstaţe ce cetrale se aă nucleul mezencefalic al nervului trigemen, nucleus mesencephalicus nervi trigemini.

Dec, trcl cerebral, d prml compoet al ecefall, î deplete meroase fcţ dtre care ele st de mportaţă vtală. Î prml râd, pr el trec toate căle ce leagă mădva spăr de etajele speroare ale ssteml ervos cetral, precm  că pro  pr trcl cerebral ce coectează dfertele sale etaje. La vell trcl se aă cle de rele a călor ascedete  descedete,  precm  cle de rele c cerebell. Tot ac se îcd o sere de reexe, deoarece se coţ cle seztv  motor care a acelea fcţ seztve  motor petr regle feţe  a capl. La vell trcl cerebral se aă formaţea retclară, c rol î reglarea tosl msclar, al cel cortcal  î cotroll reexelor spale, al eclbrl  al postr. El coţe cetr sbcortcal vzal adtv  cetr de reglare a or fcţ vtale, cm st actvtatea cardovasclară, respratore  dgestvă.

 – 396 – 

Prozencefalul Gretatea ecefall la atere este de aproxmatv 300 g, ar la 1,5 a de 800 g; la adlt are o gretate de aproxmatv 1500 g. Ecefall crete î gretate d ce î ce ma pţ odată c îatarea î vârstă, ître 35  65 a rămââd staţoar. ulteror îcepe să pardă î gretate, astfel îcât la 90 a perde aproxmatv 100 g pr desdratare. Prozecefall este format d tre părţ apărte sccesv î decrsl logeeze: - paleoencefalul costă d: decefal  corpl strat; această parte are rol î reglarea fcţlor vscerale, metabolce  al mplsrlor stctve: reprodcere, atac, apărare, almetare etc; - arhiencefalul costte prma scţă a eoecefall  este re prezetat de formaţ ce aparţ ssteml lmbc. iterve î persoaltatea cotetă  voltară: dspozţe, comportamet stc tv, căpătarea atomatsmelor, a memore; - neoencefalul la om are cea ma mare dezvoltare  răspde de actvtăţle persoaltăţ cotete  voltare. El este costtt d emsferele cerebrale  comsrle lor. D pct de vedere otogeetc prozecefall este costtt d decefal  telecefal.

Diencefalul Diencefalul, diencephalon, repreztă porţea ecefall, d jrl vetrcll iii, stată î cotarea  deaspra mezecefall, d acopert de o parte  de alta de emsferele cerebrale. El este localzat sb corpl calos. Sbstaţa cee a decefall formează cle sbcortcal, cle formaţ retclare, cle erosecretor  cetr speror a ssteml ervos vegetatv. Pr sbstaţa albă trec toate căle codctoare ascedete  descedete. La decefal se referă  doă glade edocre – poza  epza. Cavtatea decefall este vetrcll iii. Lle lmtrofe ale decefall pe faţa bazală a ecefall trec ateror pr casma optcă, lateral de tractrle optce, ar posteror   – 397 – 

 pr margea ateroară a sbstaţe perforate posteroare  pedcl cerebral. Pe faţa dorsală la lmtrofă posteroară repreztă aţl ce desparte colcl speror de margea posteroară a talamsl. Stra termală este lmta dtre partea dorsală a decefall  telecefal. Î strctra decefall deosebm doă porţ: partea dorsală –  talamencefalul, thalamencephalon,  partea vetrală – potalamsl, hypothalamus.

Talamecefall la râdl să este costtt d: talams, thalamus, eptalams, epithalamus,  metatalams, metathalamus (g. 215). 1

2 3

12

4 5 6 11 7

10 9

8

Fig. 215. Diencefalul şi mezencefalul, aspect superior: 1 – corps callosm; 2 – cavm sept pellcd; 3 – septm pellcdm; 4 – forx; 5 – commssra ateror; 6 – adeso tertalamca; 7 – commssra posteror; 8 – tectm mesecepal; 9 – corps peale; 10 – talams; 11 – vetrcls terts; 12 – cles cadats (capt).

 – 398 – 

Talamusul, thalamus, este format d doă mase ovode de sbstaţă cee, de o parte  de alta a cavtăţ vetrcll iii, te pe la medaă prtr-o comsră cee tertalamcă, adhesio interthalamica. Fecare talams preztă: pol ateror, ma ascţt ce coţe tber cll ateror al talamsl, tuberculum anterius thalami; pol posteror  ma lat, mt plvar, pulvinar thalami; faţa medală ce formează peretele lateral al vetrcll iii  preztă stra medlară a talamsl,  stria medullaris thalami, formâd posteror pr rea lor comsra a belară de care atâră glada epza; faţa laterală separată de cle  bazal pr braţl posteror al capsle albe tere; faţa speroară partcpă la formarea podele vetrcll lateral împreă c clel cadat  preztă tea talamsl, taenia thalami,  pe care se prd plexrle corodale ale vetrcll lateral, care secretă lcd cefalorada. Sbstaţa cee a talamsl este împărţtă î ma mlte grpe cleare pr stratr de sbstaţă albă, laminae medullares thalami. St crca 60 cle, despărţţ pr sbstaţa albă  ţ c scoarţa cerebrală pr coroa radată, care partcpă la formarea capsle tere.  ncle talamsl st grpaţ î complexe cleare demrea cărora este î fcţe de localzarea lor topogracă: grpl clear ateror; grpl clear medal; grpl clear lateral, grpl clear posteror. Sb talams este stată aa-mta regiune subtalamică, regio subthalamica, care cotă feror c tegmetl pedcllor cerebral. Această rege este separată de talams pr şanţul hipotalamic, sulcus hypothalamicus.

D mezecefal î regea sbtalamcă cotă  se termă î ea clel ro  sbstaţa eagră a mezecefall. Lateral de sbstaţa eagră se aă nucleul subtalamic, nucleus subthalamicus (corpl Lys). Coexle talamsl st grpate î coex intratalamice, ître cle talamc,  etratalamice, care pot  la râdl lor: sbcor tcale  cortcale. Spre talams coează majortatea călor seztve (extero-, pro pro-, teroceptve, vzale, adtve, etc.) care pot  specce  especce. Dpă ce fac staţe (rele) talamcă se proectează pe scoarţa  – 399 – 

cerebrală, e pr bre talamocortcale specce, e pr că talamoretclo-cortcale (especce). Coexle î dbl ses ale talamsl c cle sbcortcal  dferte ar cortcale permte talamsl rolr de tegrare somatovegetatvă (coex c potalamsl), somatoedocră (pr potalams  poză) etc. Talamsl este cosderat ca d ltml rele spre scoarţa cere brală a majortăţ călor sezorale, c excepţa celor olfactve. Talamsl selecţoează semalele prmte, le prelcrează, le tegrează  eclbrează semalele eferete. Coexle talamsl c lobl frotal  ssteml lmbc explcă mplcarea sa î memora asocatvă, gâdre  creatvtate. Metatalamusul, metathalamus, este localzat postero-feror de talams, la lmta dtre decefal  mezecefal. El este format d corpul geniculat lateral, corpus geniculatum laterale,  corpul geniculat medial, corpus geniculatum mediale (g. 216). 16

1

15

2 3 4 5

14

13 6

17 7

12

8 11

10 9

Fig. 216. Metatalamusul şi hipotalamusul: 1 – aqedcts cerebr; 2 – cles rber; 3 – tegmetm; 4 – sbstata gra; 5 – pedcls cerebr; 6 – corps mamllare; 7 – sbstata perfo rata ateror; 8 – trgom olfactorm; 9 – fdblm; 10 – casma optcm; 11 – . optcs; 12- tber cerem; 13 – sbstata perforata posteror; 14 – corps geclatm laterale, 15 – corps geclatm medale; 16 – plvar; 17 – tracts optcs.  – 400 – 

Corpl geclat lateral este o mcă masă ovodă stată fero-la teral de plvar, care este tă c colcll cvadrgeme speror pr termedl braţl colcll speror. El repreztă o staţe la vell că optce. Corpl geclat medal este stat pe faţa feroară a plvarl, lateral de colcll cvadrgeme speror. La vell corpl geclat medal se termă brele lemniscului lateral (adtv), lemniscus lateralis.

Epitalamusul, epithalamus, este alcătt dtr- complex de strctr, c org  rolr dferte (g. 215). El este aezat î partea  postero-feroară a taval vetrcll iii  clde epiza, demtă  glanda pineală,  glandula pinealis, aezată feror de splel corpl calos  deaspra colcllor cvadrgeme speror, care  pr termedl frîrlor epze, habenula, se esc c faţa medală a talamlor optc; comisura habenulară, comissura habenularum, ce repreztă îcrcarea capetelor posteroare ale abelelor îate de a tra î corpl peal; trigonurile habenulare, trigona habenulae, ce se formează la rea abele c stra medlară a talamsl; recesul pineal, recessus pineale, stat la baza epze, repreztă o prelgre trasversală a vetrcll iii, lmtat de o lamă speroară  a feroară. Î lama feroară se aă comisura posterioară, comissura  posterior, feror de care se descde apedctl cerebral (Sylvs). Hipotalamusul, hypothalamus, repreztă porţle vetrale ale decefall. Este stat atero-feror de talams  costte  m portat cetr de coordoare a fcţlor edocre, a ssteml ervos vegetatv  a comportametl emoţoal. El ocpă spaţl cprs ître casmă  tractrle optce ateror  ce do pedcl cerebral  posteror. Este sgra parte vzblă a decefall. hpotalamsl ma repreztă 0,3% d masa totală a ecefall, avâd  volm de aproxmatv 4 cm 3. harvey Wllams Csg (1869 –1939), sbld marea mportaţă a potalamsl spea că “î această mcă zoă aracă de la baza creerl, care poate  acopertă c plpa  deget, se ascd resortrle eseţale ale veţ stctve  afectve, pe care oml se strădete să le acopere c o mata a  cortex de bţe”.  – 401 – 

D potalams fac parte casma optcă, tractl optc, tuber cinereum c fdbll, poza  tbercl mamlar (g. 216). Chiasma optică, chiasma opticum, este stată î porţea ateroară a potalamsl, formată d brele ervlor optc, care parţal se îcrcează. Lateral  posteror casma optcă cotă c tractul optic, tractus opticus. ultml, ocold pedcll cerebral d partea l laterală, se termă c doă rădăc î cetr sbcortcal vzal. Rădăcina laterală, radix lateralis, ma volmoasă, ve spre corpl geclat lateral, ar  rădăcina medială, radix medialis, ma sbţre, ajge la tbercll cvadrgeme speror. Tuberculul cenuşiu, tuber cinereum, se aă posteror de casma optcă, ateror de tbercl mamlar, ar de părţle laterale trec tractrle optce. Tbercll ce are o prelgre cocă, mtă infundibul, infundibulum, pr care se leagă c poza. Î pereţ tbercll ce se coţ nucleii tuberali, nuclei tuberales. Tuberculii mamilari, corpora mamillaria, st doă proemeţe emsferce, dspse posteror de tbercll ce, parameda  ateror de sbstaţa perforată posteroară. Sbstratl sbţre de sbstaţă albă  sbstaţă cee, stată î teror, formează nucleii mediali şi laterali ai corpului mamilar, nuclei corporis mamillaris mediales et  laterales. Î tbercl mamlar se termă stâlp ateror a forxl. ncle corplor mamlar repreztă cetr sbcortcal a aalzatorl olfactv. Î secţe frotală la vell potalamsl se observă dsperea cellelor ervoase î tre stratr - ar sccesve î jrl cavtăţ vetrcll iii. De la exteror la teror acestea st: - stratl pervetrclar, ma be reprezetat ateror de formează aria preoptică, area preoptica, cosderată zoă depedetă a  potalamsl, dar care are legătr c acesta; - stratl lateral, ma be reprezetat posteror, formează aria hipotalamică laterală, area hypothalamica lateralis; - stratl medal ma be reprezetat ateror, formează aria hipotalamică medială, area hypothalamica medialis, c strctră  fcţe complexe.  – 402 – 

Ître arle potalamce laterală  medală se găsesc colma for xl, pedcll mamlar  fasccll retroex. Aria preoptică este o zoă mcă stată î partea ateroară a potalamsl, posteror de lama termală, ître comsra albă ateroară  casma optcă. Această are coţe tre cle (g. 217):

1 2 3 4 5 6

14 13 7

9

10 11 12

8

Fig. 217. Nucleii hipotalamusului; secţiune sagitală: 1 – . paravetrclar; 2 – . potalamc ateror; 3 – . preoptc lateral; 4 – . preoptc medal; 5 – . spraoptc; 6 – . spracasmatc; 7 – . medodorsal; 8 – . arcat; 9 – . medovetral; 10 – . potalamc posteror; 11 – . tercalat; 12 – . mamlar medal; 13 – . mamlar lateral; 14 – ara potalamcă laterală.

- preoptc paravetrclar  - preoptc medal - preoptc lateral Aria hipotalamică laterală este lmtată lateral de capsla teră  regea sbtalamcă  se cotă ateror c clel preoptc lateral. Această are coţe rmător cle: - cle tberal - clel tbero-mamlar  - clel lateral  – 403 – 

Aria hipotalamică medială este împărţtă dspre ateror spre  posteror î tre reg: I. Regiunea supraoptică care coţe patr cle: - clel spraoptc stat călare pe casma optcă - clel paravetrclar aezat jxtaforcal - clel spracasmatc stat posteror de casmă - clel ateror care se cotă fără o lmtă exactă c ara preoptcă  ncle spraoptc  paravetrclar alcătesc glada decefalcă c rol î secreţa de ormo: vasopresa, prodsă de clel spraoptc,  oxtoca, prodsă de clel paravetrclar. II. Regiunea tubelară are patr cle: - clel fdblar (arcat) stat îspre tja pttară - clel vetromedal stat speror de precedetl - clel dorsomedal stat speror de aţl potalamc - clel posteror aezat posteror de precedeţ do III. Regiunea mamilară este formată d do cle: - clel mamlar medal - clel mamlar lateral Ara potalamcă medală este împărţtă d pct de vedere fcţoal î doă zoe: - ateroară sa potalamsl ateror c fcţe potropă (parasmpatommetcă) - posteroară sa potalamsl posteror c fcţe ergotropă (sm patommetcă). Coexle potalamsl st foarte meroase, dar extrem de dcl de sstematzat pe grpe de cle. Complextatea coexlor  costă î grparea î fasccle a or bre de orge varată, care se dstrbe la grpăr cellare dferte ale potalamsl  totodată la for maţle îcojrătoare: talams, regea sbtalamcă, mezecefal. hpotalamsl repreztă zoa cetrlor sbcortcal vegetatv s peror. El are rmătoarele coex: - coex tercleare reprezetate pr bre care leagă dferţ cle potalamc ître e;  – 404 – 

- coex aferete, reprezetate pr bre care adc exctaţ de la mezecefal, de la clel dorsal al vagl, de la calea optcă, formaţle olfactve, de la talams, ssteml extrapramdal  de la scoarţa frotală; - coexle eferete, reprezetate pr bre care dc ctaţ eferete la mezecefal  talams, la poză, scoarţa frotală, clel dorsal al vagl, făcâd legătră dtre cle vegetatv d potalams  ce d blb,  pr bre care, pr tractl optc, ajg la retă. Pr coexle sale potalamsl realzează fcţle tegratoare, armozează actvtăţle vscerale c cele somatce, cotrbd sbstaţal, pe de o parte, la ba fcţoare a orgaelor tere, păstrarea omeostaze, omeoterme etc.  pe de altă parte, armozâd-le c actvtăţle somatce petr o cât ma bă tegrare î medl îco jrător. hpotalamsl, î codţ ormale, are  grad marcat de de pedeţă faţă de scoarţa cerebrală î ceea ce prvete reglarea fcţlor  tere. Coexle î dbl ses c majortatea arlor cortcale dcă faptl că î amte împrejrăr, ma ales extreme , de stres, scoar ţa cerebrală poate să- exercte cotroll aspra potalamsl, ar  potalamsl, la râdl l, atât î codţ ormale cât  de stres  eţează scoarţa cerebrală terved î rtml som-vege, tosl cortcal ma coborât sa ma rdcat, exprmarea stărlor afectvoemoţoale, motvaţa comportametală, etc. hpotalamsl preztă o legătră dblă c poza, atât ervoasă cât  vasclară. Legătra ervoasă este reprezetată de doă tractr: spraoptco-pozar  tbero-fdblar. Legătra vasclară este realzată pr termedl sistemului port hipotalamo-hipozar, descopert de Gr. T. Popa  u. Feldg î al 1930. Este  sstem vasclar dbl caplarzat. Artera pozară speroară dpă ce pătrde pr partea atero-speroară a tje pozare, se caplarzează î jrl termaţlor axolor tractl tbero-fd blar. De la acest vel ele vor cota c caalele veoase ale ssteml port, ce merg pr tja pozară pâă la vell adeopoze,  – 405 – 

de se vor caplarza d o î jrl cellelor gladlare formâd ssodele pozare (g. 218). Fig. 218. Sistemul port hipotalamo-hipozar: 1 – caplare prmare; 2 – emeţa medaa; 3 – tja   pozară; 4 – vee porte; 5 – poza ateroară; 6 – poza posteroară; 7 – caplare secdare ale ssteml port pozar.

1 2 4

3

Subtalamusul,  sub- 5 6 thalamus, este o zoă de 7 trecere ître talams  mezecefal stată craal de tegmetl mezecefalc, vetral de talams, lateral de potalams  medal de capsla teră  clel letform. La vell să se cotă formaţ ale tegmetl, cm ar  lemscl medal, extremtăţle craale ale clel ro  sbstaţe egre. Sbtalamsl este alcătt d formaţ ce propr – clel sbtalamc, zoa cretă  fasccle de bre propr sa î trazt spre alte etaje ale ssteml ervos. Nucleul subtalamic, nucleus subthalamicus, este aezat medal de  globus palidus, de care este separat pr braţl posteror al capsle tere  este tegrat î ssteml motor extrapramdal. Lezarea sa poate dce la mcăr volete, ecotrolate. Zona incretă,   zona increta, este reprezetată de o badă de sbstaţă cee, stată vetral de talams. Ea prmete afereţe d arle seztvo-motor ale emsferelor cerebrale, de la cle cerebell  cle trgemal. Efereţele st spre clel sbtalamc, clel ro  mădva spăr. Fcţle zoe crete st îcă pţ cosc te, probabl este tegrată î tot ssteml motor extrapramdal.  – 406 – 

Ventriculul III, ventriculus tertius, este cavtatea decefall, îgstă, aezată î pla sagtal, delmtată de ase pereţ: speror, feror, ateror, posteror  do pereţ lateral (g. 215). Peretele speror este format de pânza coroidă a ventriculului III, tela choroidea ventriculi tertii, reprezetată de doă foţe ale pe mater. Pe faţa vetrclară a pâze corode se găsesc plexrle corode ale vetrcll iii, dspse meda, care se îdreaptă spre orcle Moro, de se vor cota c plexrle corode ale vetrcllor lateral. Pâza corodă a vetrcll iii are o formă trglară, c baza oretată posteror,  este dspsă î pla orzotal. Peretele feror sa podl îl costte îs potalamsl   preztă doă recesr: recesl optc, recessus opticus, localzat ateror  de casmă,  recesl fdblar, recessus infundibuli. Peretele ateror este format de lama termală, stâlp ateror a forxl  comsra ateroară a ecefall. Peretele posteror preztă orcl speror al apedctl l Sylvs, speror de care se găsete comsra albă posteroară (comsra eptalamcă). Speror de aceasta se stează epza î vecătatea cărea se găsesc alte doă recesr: peal  sprapeal. Peretele lateral este format: î 2/3 speroare de faţa medală a talamsl; î 1/3 feroară de faţa speroară a potalamsl. Aceste reg st separate pr termedl aţl potalamc. La vell acest perete, ître cele doă feţe medale ale talamlor  optc, se găsete o pte de sbstaţă cee, mtă adezea  tertalamcă. Vetrcll iii are tre comcăr: feror, pr termedl apedctl cerebral Sylvs c vetrcll iV; atero-lateral, pr orcle tervetrclare Moroe c vetrcl lateral. Orcle tervetrclare st delmtate posteror de adezea tertalamcă  ateror de colmele forxl.

 – 407 – 

Formaţiunea reticulară Î strctra ssteml ervos cetral, pe lâgă sbstaţa albă  cee, se descre  al trelea compoet – formaţiunea reticulară, care este ma evdet orgazată î trcl cerebral. Este dspsă profd, răspâdtă dfz prtre fascclele de sbstaţă albă  cle de sb staţă cee, be cotraţ morfologc  fcţoal. Formaţea retclară este  sstem mltsaptc, format d câm pr eroale  bre amestecate, c coex meroase  dfze. D pct de vedere logeetc, strctrle retclare st cosderate ca d cele ma vec, reprezetâd o reţea prmtvă, peste care se adagă î crsl evolţe strctr o, care prea o parte d fcţle ssteml vec. Căle de codcere retclare st dcl de delmtat  st ascedete, descedete, parţal îcrcate  eîcrcate. Astfel o stmlare laterală poate codce la răspsr blaterale sa car globale.  nero formaţ retclare se deosebesc de ero altor com poete ale ssteml ervos  preztă ele partclartăţ morfologce: - dedrtele a dspozţe smplă, bogat ramcată, îtsă trasver sal, terpătrsă c prelgrle altor ero, care se p î cotact c mlţ ero retclar. u ero retclar poate prm aproxmatv 4000 de sapse – covergeţă,  poate face aproxmatv 25000 de s apse – dvergeţă; - axo erolor retclar pot  ma scrţ sa ma lg, pot  ascedeţ sa/ descedeţ, ar  axo se bfrcă î T,  braţ d ascedet, ar celălalt descedet. Colateralele acestor axo fac sapsă c celle d cle specc a trcl cerebral sa scoarţa cerebrală; - corp erolor retclar st varabl ca formă  dmes. Dpă dmes se dstg ero de tale mcă  ero de tale mare, sa car ggaţ; - ero st egal răspâdţ, dsemaţ eform î lgl trcl cerebral; î amte zoe, cocetrăr de ero realzează cle;  – 408 – 

- prelgrle erolor c morfologe extrem de varată, ele melce altele amelce, formează o reţea desă de bre ascedete, descedete, logtdale, trasversale  oblce î toate drecţle. Datortă mărl mare de ero  de sapse realzate î for maţea retclară, vteza de codcere a mplsl ervos este foarte mcă. Se realzează  sstem mlteroal, polsaptc, c vteza de codcere redsă, letă. Paralel c cle propr a trcl cere bral, st descr  cle formaţ retclare. Topograc, î dfertele etaje ale trcl cerebral, la vell for maţ retclare se dstg: - cle retclar dorsal - cle meda - cle parameda - cle lateral - cle vetral Formaţea retclară  trasmte mesaje specce seztve, motor sa vegetatve, dar le prmete pe toate  le fzoează îtr-o formaţe geerală dfză care asgră tosl ssteml ervos cetral. Ea costte calea ală comă petr totaltatea formaţlor d medl exter  ter. Fcţoâd ca  tot tar reglează actvtatea asambll format d strctrle ervoase  edocre care a roll de a meţe orgasml î stare de fcţoare ormală. Căile conductoare ale formaţiunii reticulare. Formaţea retclară are coex c toate porţle ssteml ervos cetral. Deose bm: că codctoare retclopetale, ce v de la majortatea strctrlor  ecefall spre cle formaţ retclare; că codctoare retclofgale ce poresc de la formaţea retclară spre scoarţa emsferelor, spre cle ecefall  mădve spăr; căle codctoare retcloretclare ascedete  descedete ce efectează legătra dtre cle formaţ retclare d dferte reg ale trcl cerebral. Funcţiile formaţiunii reticulare. Formaţea retclară este cosderată fcţoal prcpala strctră tegratoare, de  exstă specctate somatcă sa vegetatvă, seztvă sa motore. Ea repreztă  geerator de eerge petr scoarţa emsferelor  cotrbe la re – 409 – 

glarea exctabltăţ  tosl ttror porţlor ssteml ervos cetral. Joacă  rol determat î ccll som-vege; terve î reglarea tosl msclar  selectarea mplsrlor d medl ter  exter.

Telencefalul Telencefalul, telencephalon, este partea cea ma volmoasă a ecefall  este reprezetat pr emisferele cerebrale, hemispheria cerebri, separate ître ele pr sura longitudinală a creierului,  fssura longitudinalis cerebri. Î porţea lor mjloce emsfera dreaptă  cea stâgă st te pr prtr-o lamă de sbstaţă albă, mtă corpul calos, corpus callosum. Fsra logtdală î partea sa posteroară se ete c sura transversală a creierului,  fssura transversa cerebri, care desparte emsferele creerl de emsferele cerebell. Fecare emsferă cerebrală preztă petr descrere tre feţe, tre marg  tre pol (g. 219). Fig. 219. Faţa superioară a emisferelor cerebrale: 1 – pols frotals; 2 – slcs frotals speror; 3 – slcs frotals feror; 4 – slcs   praecetrals; 5 – gyrs praecetrals; 6 – slcs cetrals; 7 – slcs postcetrals; 8 – gyrs postcetrals; 9 – slcs cgl; 10 – ssra logtdals cerebr; 11 – pols oc cptals; 12 – gyr occptals; 13 – lobls paretals sper or; 14 – lobls paretals feror; 15 – slcs traparetals; 16 – gyrs aglars; 17 – gyrs spramargals; 18 – slcs cetrals; 19 – lobs frotals.

1

19

2 3 4 5

18 17

16 15

6

14

7 13 12

 – 410 – 

8 11

10

9

Feţele: sperolaterală, facies superolateralis, covexă; medală, facies medialis, plaă  faţa feroară, facies inferior. Margele: speroară, margo superior, separă feţele sperolaterală  medală; ferolaterală, margo inferolateralis, separă feţele sperolaterală  feroară, feromedală, margo inferomedialis, separă feţele medală  feroară; Pol: frotal, polus frontalis; occptal, polus occipitalis; temporal,  polus temporalis.

Pe sprafaţa emsferelor cerebrale se găsesc o sere de aţr, sulci cerebri, care dpă mometl aparţe  dpă adâcmea lor a fost împărţte î tre grpr: - aţr prmare, care apar prmele, car î peroada fetală; ele st ma adâc, a  caracter ma costat ca aezare  delmtează lob emsferelor cerebrale – aţrle cetral, lateral, paretooccptal; - aţr secdare care delmtează crcmvolţle; - aţr terţare, ma pţ adâc, care împart crcmvolţle î  porţ ma mc   st costate. Pr prezeţa aţrlor  crcmvolţlor sprafaţa emsferelor se mărete de aproxmatv tre or. Caracterl gral al palml este rezltatl extder ma mar a cortexl cerebral faţă de sbstaţa albă sbacetă. Ara totală a cortexl ma este de aproxmatv 2200 cm2 d care doar 1/3 este vzblă la sprafaţă, ar 2/3 st prezete pe bzele aţrlor sa î fdl acestora. Acest aspect al evolţe permte o mare sprafaţă a scoarţe cerebrale, fără o modcare mportată a capactăţ craee. Fecare emsferă pr cele tre aţr prmare este împărţtă î patr lob cerebral: frotal, paretal, temporal  occptal. Şanţul central,  sulcus centralis (sczra Rolado), desparte lobl frotal de lobl paretal; şanţul lateral,  sulcus lateralis (sczra Sylvs), desparte lob frotal  paretal de cel temporal; şanţul parietooccipital, sulcus parietooccipitalis, desparte lobl paretal de cel occptal.

 – 411 – 

1

2 3 4 5 6 7 8 9

22

21 2019 18 17 16 15

14 13

10 12

11

Fig. 220. Şanţurile şi circumvoluţiunile feţei superolaterale ale emi sferei cerebrale: 1 – gyrs frotals meds; 2 – gyrs frotals speror; 3 – slcs frotals speror; 4 – gyrs precetrals; 5 – slcs cetrals; 6 – slcs postcetra ls; 7 – gyrs postcetrals; 8 – operclm; 9 – pars traglars; 10 – gr occptales; 11 – slcs orzotals cerebell; 12 – cerebellm; 13 – ssra trasversa cerebr; 14 – gyrs temporals feror; 15 – slcs temporals feror; 16 – gyrs temporals meds; 17 – slcs temporals speror; 18 – gyrs temporals speror; 19 – slcs laterals; 20 – pars orbtals; 21 – gyrs frotals feror; 22 – slcs frotals feror.

Faţa sperolaterală este străbăttă de doă aţr mportate: lateral – Sylvs  cetral – Rolado. Şanţul lateral îcepe pe faţa feroară a emsfere, la vell sbstaţe perforate ateroare, se îdreaptă lateral ître lobl frotal  temporal, are  traect oblc î drecţe speroară  posteroară, cr  bâd-se la capătl termal, î lobl paretal. De la acest aţ, î partea ateroară, poresc doă ramr: ramra ascedetă, ramus ascendens,  ramra ateroară, ramus anterior, care merg î lobl frotal. Î por ţea feroară aţl lateral preztă  sector lărgt, care poartă demrea de fosa laterală a creierului, fossa lateralis cerebri.  – 412 – 

Şanţul central porete de la margea speroară (pţ de pe faţa medală), coboară pe faţa sperolaterală, oblc ateroferor  se ter mă la mcă dstaţă de aţl lateral, de care totdeaa este separat  prin girusul arcuat. Ateror  paralel c aţl cetral este prezet şanţul precentral,  sulcus precentralis, care lmtează girusul precentral, gyrus precentralis. Acest aţ are o parte speroară  a feroară, d îtrerpt de obce prtr-o pte, dar ele pot   cote. De la aţl precetral poresc doă aţr paralele ître ele –  şanţul frontal superior,  sulcus frontalis superior,  şanţul frontal inferior,  sulcus frontalis inferior, care împart lobl frotal î girul frontal superior,  gyrus frontalis superior, girul frontal mijlociu,   gyrus frontalis medius,  girul frontal inferior,   gyrus frontalis inferior. Grsl frotal speror se cotă peste margea speroară a emsferl c girusul frontal mediu, gyrus frontalis medius. Grsl frotal feror pr termedl ramrlor ateroară  ascedetă ale aţl lateral este dvzat î tre părţ: pars orbitalis, ce se aă feror de ramra ateroară, pars triangularis, zoa dtre ramra ateroară  ascedetă,  pars opercularis – zoa dspsă posteror de ramra ascedetă. Posteror de aţl cetral se aă lobul parietal, lobus parietalis, delmtat posteror de şanţul parietooccipital,  sulcus parietooccipitalis, ce trece pe faţa medală a emsfere. Străbătâd margea speroară a emsfere, acest aţ cotă pţ pe faţa sperolaterală. Pe faţa sperolaterală a lobl paretal se observă doă aţr: şanţul postcentral, sulcus postcentralis, care se dspe posteror  paralel c aţl cetral  delmtează girusul postcentral,  gyrus postcentralis; şanţul intraparietal,  sulcus intraparietalis, îcepe de la mjlocl aţl postcetral, se îdreaptă posteroferor delmtâd lobulul parietal superior, lobulus parietalis superior, ce se aă speror de aţ,  lobulul parietal inferior, lobulus parietalis inferior, localzat feror  de aţl traparetal. Lobll paretal feror are tre dvz: ateroară, posteroară  feroară. Partea ateroară este girusul supramarginal,  gyrus su pramarginalis, ce se arcete peste capătl posteror al aţl lateral  – 413 – 

Sylvs; partea posteroară, girusul angular,  gyrus angularis, cotrează extremtatea posteroară a aţl temporal speror. Porţea feroară a lobll paretal feror împreă c regle feroare ale crcmvolţlor pre-  postcetrală costte operculul parietal, operculum parietale.

Lobul occipital, lobus occipitalis, se aă posteror de aţl paretooccptal, extremtatea posteroară a căra se mete pol occipital. Comparatv c alţ lob are dmes ma redse, d străbătt de aţr dcl de sstematzat. Dtre acestea ma be proţat este ma şanţul occipital transvers, sulcus occipitalis transversus. Lobul temporal, lobus temporalis, cprde regle ferolaterale ale emsfere  este separat de lobl frotal  paretal pr ter medl aţl lateral. Extremtatea sa ateroară, rotjtă, formează polul temporal. Faţa laterală a lobl temporal preztă doă aţr: şanţul temporal superior,  sulcus temporalis superior, trece paralel c aţl lateral  delmtează împreă girul temporal superior,  gyrus temporalis superior. Pe faţa speroară a aceste crcmvolţ, ascsă î adâcl aţl lateral, se observă 2 – 3 circumvoluţiuni temporale transversale, gyri temporales transversi (hescl), separate una de alta prin şanţurile temporale transversale,  sulci temporales transversi. Şanţul temporal inferior,  sulcus temporalis inferior, delimtează împreă c aţl temporal speror girul temporal mijlociu,  gyrus temporalis medius. iferor de acest aţ se găsete girul temporal inferior, gyrus temporalis inferior. Porţea d lobl temporal ce acoperă fosa laterală a creerl formează operculul temporal, operculum temporale.

Lobul insulei, insula,  preztă o porţe a cortexl cerebral stată î profzmea fose laterale a creerl, d acopertă de oper cl frotal, paretal  temporal, astfel îcât petr al vedea trebe îdepărtate artcal bzele aţl lateral. El este delmtat de restl scoarţe cerebrale pr şanţul circular al insulei,  sulcus circularis in sulae (g. 221).

 – 414 – 

23 20 19 18

21

1 2

22

3

4 5 6 7

9 10 11 12

17 16

15

14

8

13

Fig. 221. Lobul insulei: 1 – gyrs precetrals; 2 – slcs precetrals; 3 – slcs crclars slae; 4 – gyrs frotals speror; 5 – slcs frotals speror; 6 – gyrs frota ls meds; 7 – slcs frotals feror; 8 – pols frotals; 9 – pars orb tals; 10 – gyr breves slae; 11 – lme slae; 12 – pols temporals; 13 – gyrs temporals speror; 14 – slcs temporals speror; 15 – gy rs temporals meds; 16 – gyrs logs slae; 17 – pols occptals; 18 – gyrs aglars; 19 – gyrs spramargals; 20 – slcs trapare tals; 21 – slcs postcetrals; 22 – gyrs postcetrals; 23 – slcs ce trals.

Sprafaţa sle este brăzdată de  aţ oblc ateroferor spre vârfl lobl sle, şanţul central al insulei, sulcus centralis insulae, care o împarte î partea anterioară ma mare  partea posterioară ma mcă. Partea ateroară este sbîmpărţtă î 3 – 4 girusuri scurte,   gyri breves insulae, ar pe partea posteroară este o circumvoluţiune lungă, gyrus longus insulae.

 – 415 – 

Faţa medială a emisferei cerebrale La formarea aceste feţe, c excepţa sle, partcpă toţ lob emsfere. Faţa medală preztă î partea e feroară cea ma mare formaţe comsrală – corpl calos, care este îcojrat pe toată cr cmferţa l de şanţul corpului calos,  sulcus corporis callosi, prin care este despărţt de restl feţe medale a emsfere. Acest aţ cotă ateror  î jos c şanţul hipocampului, sulcus hippocampalis. Î adâcl acest aţ se găsete girusul dinţat, gyrus dentatus. Corpul calos, corpul callosum, are aspect de arc care î ses ateroposteror preztă: - rostrul, rostrum, stat la extremtatea ateroară  feroară a corpl calos, ce cotă posteror c lama rostrală, lamina rostralis, pâă la comsra albă ateroară; - genunchiul, genu, stat ateror  speror de rostr, este covex ateror  mlt ma gros; - trunchiul, truncus, cotă posteror  orzotal c gecl; - spleniul, splenium, extremtatea posteroară, îgroată  rotgtă. Paralel  ma ss de aţl corpl calos trece şanţul cingular,  sulcus cinguli. La vell splel corpl calos aţl cglar co-

Fig. 222. Relieful feţei mediale a emisferei cerebrale (după R. D. Sinelnikov).  – 416 – 

tă c şanţul subparietal,  sulcus subparietalis. Ître aţl corpl calos  aţl cglar se aă girul cingular,  gyrus cinguli. Girul cglar îcepe sb rostrl corpl calos, îcojoară faţa speroară a corpl calos  ajge să se cote posteror c grl parapocam  pc, pr termedl e reg îgstate, stată posteror de splel corpl calos, demtă istmul girului cingular, isthmus gyri cinguli. Porţea feţe medale a emsfere, stată speror de aţl cglar, este dvzată î doă reg de extremtatea speroară a aţl cetral, care coboară pţ  pe faţa medală a emsfere: - regea stată ateror de acest aţ se mete gir frontal medial, gyrus frontalis medialis; - regea stată posteror, care îcojoară aţl cetral, este re prezetată de lobulul paracentral, lobulus paracentralis. Grsl cglar, stml  grl parapocampc formează girul fornicat, gyrus fornicatus. Regea posteroară a feţe medale este străbăttă de doă aţr relatv adâc, şanţul parietooccipital,  sulcus parietooccipitalis,  şanţul calcarin,   sulcus calcarinus, care a traect către medal  fzoează aparet sb splesl corpl calos, îtr- aţ c ce repreztă lmta feroară a stml grl cglar. Ître segmetl ascedet al aţl cglar  aţl paretooccptal se delmtează precuneusul, precuneus, de formă patrlateră, localzat pe faţa medală a lobl paretal. Ître aţl calcar  cel paretooccptal se del mtează cuneusul, cuneus, care are aspectl  trg c apexl oretat spre pctl de coere a aţrlor delmtate  corespde feţe medale a lobl occptal.

Faţa inferioară a emisferelor cerebrale Faţa feroară a emsferelor are  relef foarte complcat (g. 223)  este formată de feţele respectve ale loblor: frotal (regea orbtală), temporal  occptal. Această faţă este împărţtă de partea ţală a aţl lateral Sylvs îtr-o parte ma mcă, dspsă ateror,  o parte ma mare, dspsă posteror.  – 417 – 

35

1

2

34 33

3 4 5

32 31 30 29

6 7 8 9 10 11 12 13

28

27 14 15 26 25

24 23

16 17 22

21

19 20 18

Fig. 223. Relieful feţei inferioare a encefalului: 1 – ssra logtdals cerebr; 2 – pols frotals; 3 – blbs olfactors; 4 – . optcs; 5 – pols temporals; 6 – cs gyr ppocamp; 7 – c asma optcm; 8 – fdblm; 9 – corps mamllare; 10 – sbstaţa  perforata posteror; 11 – crs cerebr; 12 – slcs ppocamp; 13 – gyrs occptotemporals laterals; 14 – tegmetm; 15 – aqaedcts cerebr; 16 – collcls speror; 17 – splem corpors callos; 18 – gyrs occ  ptotemporals medals; 19 – gyrs cgl; 20 – slcs paretooccptals; 21 – pols occptals; 22 – ces; 23 – slcs calcars; 24 – cles rber; 25 – corps geclatm medale; 26 – corps geclatm laterale; 27 – slcs occptotemporals; 28 – slcs collaterals; 29 – slcs tempo rals feror; 30 – sbstaţa gra; 31 – tracts optcs; 32 – tber cere m; 33 - strae olfactora; 34 – trgom olfactorm; 35 – gyr orbtales.  – 418 – 

Partea anterioară, mtă  regea orbtală, repreztă faţa feroară a lobl frotal  îtrete rmătoarele elemete: şanţul olfactiv,  sulcus olfactorius, c o drecţe ateroposteroară, d paralel c margea medală a lobl frotal, c care delmtează girul drept,  gyrus rectus. şaţl olfactv este ocpat de bulbul olfactiv, bulbus ol factorius, tractul olfactiv, tractus olfactorius; girii orbitali, gyri orbitales, care se găsesc lateral de grl drept  aţl olfactv delmtaţ de sulcii orbitali, sulci orbitales, care st stabl. Partea posterioară corespde feţelor feroare ale loblor tem  poral  occptal  preztă rmătoarele elemete: şanţul colateral,  sulcus collateralis,  porete de pe poll occptal, se oretează ateror   paralel c aţl calcar, de care este despărţt pr girul lingual,  gyrus lingualis, ce repreztă o cotarea occptală a grsl para pocampal. şaţl colateral trece apo pe faţa feroară a lobl temporal, de delmtează medal girul parahipocampic, gyrus parahippocampalis, dpă care se arcete spre medal, îcojrâd extremtatea ateroară a grl parapocampc, mtă uncus, uncus. D ltma  porţe a aţl colateral se desprde şanţul rinal,  sulcus rhinalis, care se îdreaptă spre poll temporal; - şanţul occipitotemporal, sulcus occipitotemporalis, se aă lateral  este paralel c aţl colateral, separă girii occipitotemporali medial  lateral, gyri occipitotemporalis medialis et lateralis.

Arhitectura emisferelor cerebrale Emsferele cerebrale st costtte d rmătoarele formaţ: scoarţa cerebrală, sbstaţa albă, cle bazal  vetrclele laterale. Scoarţa cerebrală, cortex cerebri, mtă pallium,  pallium, sa manta, se dspe la sprafaţa emsferelor cerebrale ca  strat de sbstaţă cee. Cortexl cerebral atge cea ma mare dezvoltare la om, care are roll prcpal î tegrarea orgasml î codţle med l, precm  î tegrarea părţlor orgasml îtr- tot tar, locl celor ma complexe fcţ de relaţe c medl îcojrător, este sedl cotţe  al lmbajl. Are o sprafaţă de 2200 cm2, grosme ître  – 419 – 

2  5 mm  cprde zec de mlarde de ero. Cea ma groasă este scoarţa d regea speroară a crcmvolţlor precetrală, postcetrală  a lobll paracetral. Cortexl cerebral ma este dvzat d pct de vedere logeetc î doă părţ: arhipalliumul  neopalliumul. Arpallml, la râdl să, este costtt dtr-o parte străvece, arhicorteul, iar neopalliuml este reprezetat de neocorte.  neocortexl este cel ma o pe scara evolţe  costte aproxmatv 90% d totall cortexl cerebral. Paleocortexl este stat la  baza emsferelor cerebrale  este asocat c ssteml olfactv, î tmp ce arcortexl, cel ma vec logeetc, costte formaţea po campcă. Atât paleocortexl cât  arcortexl st părţ ale ssteml lmbc. Arpallml este dotat c memore geetcă, avâd rol î compor tametl geeral  al veţ stctve, realzarea atomată a or acţ drjate, motvate spre atgerea  scop. Cotroll arcortexl este asgrat de eocortex, care eor poate  atreat î actvtăţ ale arcortexl, câd acest cotrol se perde petr  tmp.  neocortexl este locl de termaţe ale călor senzitivo-senzoriale  locl de orge petr căle motor voltare  atomate, precm  locl zoelor de asociaţie care domă et î sprafaţă î comparaţe c prmele doă, la om. Ac este sedl veţ psce a ecăr dvd, locl de elaborare a feomeelor motor  sezorale cotete care î asambl formează aa-mta vaţă dvdală. Cortexl cerebral  costte o pătră omogeă, ce este alcăttă d: ero de tpr, forme  mărm dferte, bre ervoase, evrogl  vase sagve, care pătrd prtre evrogl.  nero pot  grpaţ î doă sbdvz: celule piramidale  celle nepiramidale sa granulare.  neocortexl, examat mcroscopc, preztă o dspozţe î stratr sprapse ale corplor cellar  brelor de sbstaţă albă (g. 224). Astfel, se poate vorb de o ctoartectocă petr modl de arajare î stratr orzotale ale corplor cellar. Dvzarea eocortexl î ar (zoe) fcţoale bazate pe ctoartectocă propsă de K. Brodma,  – 420 – 

care a evdeţat 53 de ar ctoartectoce, deve d ce î ce ma dsctablă pe măsră ce vestgarea fcţlor cortexl progresează, dar aceasta rămâe valablă pâă la elaborarea altor ărţ cortcale.

Golgi

Nissl

Weigert  

Fig. 224. Straturile corteului cerebral obţinute după coloraţii Golgi, Nissl şi Weigert (de sus în jos – straturile I-V), (după F. Sido).

Scoarţa î strctra sa preztă o dblă lamare: orzotală  vertcală. Prma împarte sbstaţa cee î stratr stologce, observate mcroscopc, ar ltma împarte sbstaţa cee î coloae cellare vertcale exstete î toţ lob cerebral, c excepţa lobl frotal.  – 421 – 

De ero cortexl st arajaţ î ase stratr oretate paralel c sprafaţa, coloaele vertcale st orgazate î grpr eroale oretate perpedclar pe sprafaţă. Coloaele cellare vertcale coţ m de ero tercoectaţ î drecţe vertcală  st prvte ca tăţ fcţoale, deoarece ecare r coţe toate elemetele ecesare petr realzarea  crct com plet – aferete, asocaţe  eferete. Aceste crcte ma mlt sa ma  pţ complcate a ca fcţe trasmterea xl ervos aferet la erol eferet, care poate  actvat pr termedl sapselor. utăţle vertcale alcătte d laţrle scrte eroale se ître pătrd  st legate ele de altele pr ssteme eroale orzotale state î toate stratrle, dar î specal î stratl i. Aadar, scoarţa preztă  sstem fcţoal tar alcătt d laţr saptce vertcale mltple î formă de coloae, ecare laţ co sttd o tate fcţoală. Fecare coloaă ocpă toată grosmea pe sprafaţa acestea, prmete aferete cortcale  trmte răspsr pr  prelgrle erolor afector.  nero st dsp paralel c sprafaţa cortexl î ase stratr orzotale. De la sprafaţă spre profzme aceste stratr sa lame st rmătoarele: 1. Stratul molecular sa pleiform, se aă î raport c pa mater   este alcătt d erogl, care formează o pătră de protecţe petr stratrle ma profde,  d pţe celle ervoase foarte mc. Ac se aă mlte bre ervoase, care repreztă e prelgrle axoce ale mclor celle ervoase d această pătră, e dedrtele or celle ervoase, aezate î pătrle ma profde. Este stratl de se fac legătrle complexe ale prelgrlor cellelor ervoase d dferte stratr sbacete. 2. Stratul granular etern, format d celle gralare, precm  celle pramdale mc  repreztă l d sedle sesbltăţ, pr md bre de la cle talamc specc. 3. Stratul piramidal etern este costtt d celle pramdale mc, mjloc  mar. Acest strat este l d sedle motrctăţ.  – 422 – 

4. Stratul granular intern, format d celle ervoase mc, repre-

ztă cel de-al dolea sed al sesbltăţ, prmd bre de la cle talamc especc. 5. Stratul piramidal intern este format dtr- mare măr de celle pramdale mar, ggatce, celule Beţ. Axo acestor celle îtră î sbstaţa albă, îdeoseb sb forma brelor  de proiecţie spre stratrle sbcortcale  ma pţ ca bre de asocaţe. nmero axo a cellelor   pramdale mc îtră î strctra corpl calos ca bre comsrale. 6. Stratul multiform este format d celle ervoase fsforme,  polmorfe  trglare. Axo cellelor fsforme formează bre de  proecţe  asocaţe, î specal bre arcforme scrte petr grsrle apropate. Acest strat  are lmte be dete faţă de sbstaţa albă sbacetă. Dpă caracterele dfertor câmpr erocortcale se pot detca dferte tpr de eocortex. Acolo de st prezete cele ase stratr, formează eocortexl homotipic, î tmp ce î alte locr lpsesc ele  pătr, părţ caracterzate ca eocortex eterotopc, c sbtpr gralar  agralar sa pramdal. Cellele gralare  pramdale mc prmesc exctaţ de la orgaele de smţ, d sedl sesbltăţ. Cellele gralare st î măr  mare î toate arle cortcale, î mod specal î arle sezorale  de asocaţe. Stratrle c celle pramdale mjloc, mar  ggatce st cosderate ca stratr c celle ervoase motor, trmţâd mplsr către perfere, costtd sedl motrctăţ. Deoarece î ele reg predomă stratrle gralare, ar î altele cele pramdale, î eocortex deosebm: zoe seztve, zoe sezorale, zoe motor  zoe de asocere. Zonele senzitive st regle cortcale care recepţoează exctaţle tactle, de drere, temperatră  mo-artro-ketce. Aceste reg se aă posteror de aţl cetral Rolado, î grl cetral posteror, trecâd  î lobl frotal, î grl cetral ateror. Zonele senzoriale st regle cortcale care recepţoează exctaţle adtve, olfactve, gstatve  vzale. Ele formează: - zona senzorială auditivă, localzată î lobl temporal, pe faţa exteră;  – 423 – 

- zona senzorială olfactivă, stată pe faţa teră a lobl temporal  faţa feroară a lobl frotal; - zona senzorială gustativă, localzată î vecătatea zoe olfactve, î regea grl cetral posteror; - zona senzorială vizuală, stată î lobl occptal, de o parte  de alta a sczr calcare. Î toate aceste zoe predomă stratrle gralare. Zonele motorii st regle cortcale î care predomă cellele pramdale mjloc, mar  ggatce Beţ. Ele se aă î lobl frotal, de o zonă motorie este localzată î grl cetral ateror, de de poresc căle pramdale,  o zonă premotorie, dspsă î faţa zoe motor, de de descd ele fasccle extrapramdale (petr reglarea tosl msclar  a mcărlor ma pţ e, ma edfereţate). Zonele de asociere st regle cortcale alcătte d celle mc care a roll de a stabl legătra ître dferte ar cortcale.  nmeroase cercetăr a demostrat că î terorl zoelor pot  detcate reg, mte arii, care se deosebesc ître ele atât pr strctra lor, cât  pr fcţa pe care o îdeplesc. i. P. Pavlov admte exsteţa or cetr care a o amtă spec alzare î aalzarea amtor exctaţ, dar care  a exclsvtate î determarea fcţlor. Î cocepţa l Pavlov, ceea ce caracterzează scoarţa cerebrală este terdepedeţa fcţoală a dfertelor e cetri.

Perderea or fcţ, pr dstrgerea amtor ar sa cetr, se explcă  pr faptl că acest cetr ar codce fcţa respectvă, c pr faptl că dsparţa l scmbă amte raportr dtre celalţ cetr d scoarţă, ceea ce determă scmbarea e amte stăr fcţoale a scoarţe. Aceasta îseamă că, î stare ormală, scoarţa cerebrală fcţoează ca  tot tar, al căre dferte părţ se tegrează îtr- amt fel.

 – 424 – 

Principalele arii funcţionale ale scoarţei emisferelor mari Dpă caracterstcle cto-  meloartectoce, scoarţa cerebrală a fost dvzată î ar cortcale. Î g. 225 este dată arta acestor ar dpă G. A. Mtcell (1953). 3

3 2

1

5

4

11

4 10 6

12

9

7 8

13

a

16

14 15

b

Fig. 225. Câmpurile corticale (după G. A. Mitchell): a – vedere pe faţa sperolaterală; b – vedere pe faţa medală.

i. P. Pavlov a demostrat că ara cortcală a orcăr aalzator  repreztă vre-o zoă c lmte precse de demarcaţe, deoarece î cortexl cerebral st cle  elemete dspersate. Î cadrl clel a loc aalza, steza  tegrarea fcţlor la vell cel ma îalt. Elemetele dspersate st dstrbte prtre acet cle  aparţ segmetelor cortcale adacete ale aalzatorlor. Î caz de dstrgere a clel, exsteţa elemetelor dspersate asgră posbltatea com pesăr parţale a fcţe lezate. La vell scoarţe cerebrale, d pct de vedere fcţoal  co respzător artectr sale mcroscopce, se găsesc ar sa câmpr cortcale c fcţ be stablte (g. 226).

 – 425 – 

Fig. 226. Localizarea funcţiilor în scoarţa emisferelor mari (după V.V. Turaghin): a – faţa sperolaterală; b – faţa medală. 1 – clel aalzatorl motor ce asgră fcţa de devere cojgată a capl  oclor î ses a ops; 2 – cetrl aalzatorl motor al vorbr î scrs; 3 – cetrl aal zatorl motor; 4 – cetrl sesbltăţ geerale; 5 – cetrl vorbr artclate; 6 – cetrl cortcal al recepţe vscerale; 7 – cetrl aalzatorl adtv; 8 – cetrl aalzatorl vestblar; 9 – cetrl aalzatorl b adtv; 10 – cetrl praxe; 11 – cetrl sterogoze; 12 – cetrl lexc; 13 – cetrl asocatv al aalzatorl vzal; 14 – cetrl aalzatorl olfactv; 15 – cetrl aalzatorl gstatv; 16 – cetrl de proecţe a aalzatorl vzal. 1. Nucleul analizatorului motor se aă î zoa motoare a cortex-

l – grl precetral (arle 4  6)  lobl paracetral de pe sprafaţa medală a emsfere bogate î celle pramdale mar (Beţ). El repreztă zoa de tegrare a motaltăţ corpl, de la el plecâd majortatea brelor tractl cortcospal  cortcoblbar. Cetr de comadă a mcărlor segmetelor corpl st reprezetaţ pe aceste ar î ses răstrat: cel al membrelor feroare î ss, dpă care rmează trcl  feror membrele speroare, ar capl spre extremtatea  – 426 – 

feroară a grl precetral. O îtdere mare o a cetr mcărlor   polcel  lmb, î comparaţe c celelalte segmete. Deoarece căle   pramdale ce poresc de la cellele pramdale mar se îcrcează la vell trcl cerebral (calea cortcocleară) sa la vell segmetelor medlare (calea cortcospală), zoa motoare d ecare emsferă e legată c mc sceletc d partea opsă a corpl, ar  mc membrelor st ţ ma c o sgră emsferă, mc trcl, largel  ce a fargel a legătr c zoele motoare d ambele emsfere. 2. Arle motoare de asocere, coordoâd mcărle complexe, ca mcarea cojgată a capl  oclor, mastcaţa, degltţa, mcărle opse ale trcl  extremtăţlor, se aă î porţea posteroară a grl frotal med, aa-mta zoă premotoare, arle 8  6. Dstrgerea aceste ar codce la lpsa de coordoare a mcărlor complexe   dă paralz. 3. Nucleul analizatorului motor, roll fcţoal al căra costă  în realizarea sintezei tuturor mişcărilor compuse şi combinate, cocetrate petr  amt scop, se aă î grsl spramargal, ara 40. Acest cle este lateral  la dreptac se aă î emsfera stâgă, ar  la ce stâgac î emsfera dreaptă. Lezarea are 40  provoacă paralz, dar ma apraie, adcă perderea capactăţ de a efecta mcăr compse  complcate, oretate spre atgerea  scop det. 4. Nucleul analizatorului cortical al sensibilităţii generale (ter mică, tactilă, doloră) şi proprioceptive se aă î grsl postcetral, arle 1, 2, 3,  î lobl paretal speror, arle 5  7. Căle codctoare, care v spre cortexl cerebral, se tersectează la vell dverselor  segmete ale mădve spăr  la vell blbl rada. Î cosecţă, grsrle postcetrale ale ecăre emsfere st te de jmătăţle cotrlaterale ale corpl. Aceste ar a aceea proecţe răstrată ca  motltatea, c sesbltatea membrelor feroare î partea spe roară a are, ar cea a capl î partea feroară. Lezarea lor prodce tlbrăr de sesbltate. 5. Nucleul analizatorului sensibilităţii de recunoaştere a obiectelor prin pipăit – stereognozia, se aă î lobl paretal speror. Lezarea  – 427 – 

acest cetr va codce la perderea fcţe de a recoate obectele  pr ppăt, alte tpr de sesbltate geerală rămââd tacte. 6. Nucleul analizatorului auditiv se aă î porţea mede a grl temporal speror d profzmea aţl lateral dotată c gr trasver hescl, arle 41, 42, 52. Spre acest cle v că codctoare de la receptor d ambele părţ, de aceea o leze laterală î ara adtvă  codce la perderea semcatvă a azl datortă  blatersml călor adtve. Lezarea blaterală a clel provoacă srdtate totală. 7. Nucleul analizatorului vizual se aă pe gr ce delmtează aţl calcar de pe faţa medală a lobl occptal, arle 17, 18, 19. Î cetrl aalzatorl d emsfera stâgă st proectaţ receptor jmătăţ laterale a ocl stâg  a jmătăţ medale a ocl drept. Dec, ma la o lezare blaterală a clel aalzatorl vzal sr ve o cectate cortcală totală. 8. Nucleul analizatorului olfactiv este localzat pe faţa feroară a lobl temporal, î regea csl  parţal î regea pocam  pului (aria 11).

9. Nucleul analizatorului gustativ se aă î grsl postcetral, pe pocamp  î partea ateroară a opercll paretal, ara 43. O leze î această are codce la aesteze gstatvă cotrolaterală; perderea smţl gstatv. Ître cetrl sezoral gstatv  cel olfactv st legătr strâse, ceea ce î face să se eţeze l pe altl. Î scoarţa cerebrală, pe lâgă ero seztv  ero motor, se găsete  măr mare de ero de asocere, care a roll de a stabl, pe de o parte, legătr ître ero seztv  ce motor d scoarţă, ar pe de altă parte ître aceta  alţ ero de la dferte velr ale ecefall. nmărl erolor de asocere este mlt ma mare decât al erolor seztv  motor. Legătrle dtre dfertele stratr ale scoarţe se măresc  pr faptl că dedrtele  axo cellelor ervoase de ac trmt colaterale î drecţe orzotală, formâd  plexr, care a orgea î dferte stratr ale scoarţe. Datortă acestor  coex scoarţa cerebrală se preztă ca o tate fcţoală.  – 428 – 

Î ea îtâlm doă felr de legătr: ele exstă d atere  a caracter detv, altele se formează î tmpl veţ  a caracter  temporar. D grparea erolor de asocere rezltă  formarea cetrlor cortcal de asocere. E costte  fel de cetrală de legătră ître cetr motor  sezoral de pe toată scoarţa cerebrală. Arle de asocaţe  st c motor, c seztve, dar împreă c ara speccă fcţoează ca  tot tar. Ele a o actvtatea complexă tegratvă. Termel de are asocatvă evocă, î prml râd, exsteţa coexlor tracortcale scrte  lg, tra-  terareale, teremsferce comsrale. Lezarea arlor asocatve codce la tlbrăr î ce  prvete relaţle spaţale c medl îcojrător, la forme de agoze, mposbltatea recoater obectelor  staţlor, a forme  dmeslor pr examare tactlă, fără ajtorl altor smţr sa la tlbrăr praxce. Bolavl te ce trebe să facă, dar  poate execta,   poate reprodce o gră smplă geometrcă. C toate că la prma vedere cele doă emsfere par smetrce ca for mă  dmes, î realtate ele  st strct detce c morfologc, c fcţoal. Ca rmare a aceste observaţ a apărt cocepţa de emisferă dominantă, î specal sb aspect fcţoal, exstâd fcţ care  st reprezetate î ambele emsfere. Domaţa este  caracter eredtar,  ptâd  eţată  pr edcaţe. De exempl, dacă  dreptac î  perde membrl speror drept, va  evot să devă stâgac, fapt ce se va reecta  î reorgazarea domaţe emsfere drepte, care ţe sb cotrol membrl speror stâg. Orgazarea mcărlor are  caracter de domată î emsfera stâgă la dreptac  vers la stâgac. Dacă emsfera stâgă este scoasă d fcţe, emsfera dreaptă poate prela tegral fcţle acestea, î specal lmbajl, c codţa ca accdetl să se prodcă pâă la vârsta de 12 a. Î cazl lpse de domaţă a e emsfere, apare bâlbâala. Fcţle speroare, precm gâdrea aaltcă, îţelegerea lmba jl  prodcerea gâdr emoţoale  ttve, oretarea spaţală  abltăţle artstce  mzcale st fcţ ale e sgre emsfere. Emsfera, ce coţe cetr îţeleger  prodcer lmbajl, este mtă emisferă dominantă. Lmbajl este reprezetat î emsfera stâgă  – 429 – 

la  procet ma mare de sbecţ: ma mlt de 95% dtre persoaele ce tlzează c precădere mâa dreaptă  aproxmatv 75% dtre s becţ ce tlzează c precădere mâa stâgă. Alătr de domaţa lmbajl, emsfera stâgă excelează î procesele telectale, precm gâdrea aaltcă, efectarea calclelor  verbalzarea. Emsfera odomată, î geeral cea dreaptă, excelează î gâdrea emoţoală, î caltăţle artstce, precm deseatl  com perea mzc, percepţa spaţală , probabl, recoaterea feţelor. Lmbajl artclat, caracterstca eseţală ce deosebete oml de amale, este format d ltere, slabe, cvte, propozţ care a ca scop trasmterea de formaţ dtre oame, emaate d gâdre – trecerea de la gâd la exprmarea orală a acesta  vers. Aparatl foator, format d orgae ale ssteml resprator, partea speroară a tbl dgestv (cavtatea bcală, lmba, bzele, dţ, fargele), rezoator (ssrle) st coordoaţ î actl vorbr de către cetr cortcal ce formează polgol vorbr a l Perre Mare (g. 227).

MS

ICS

M V ICV

Fig. 227. Centrii limbajului articulat şi diferite tipuri de afazii: MS – cetrl motor al cvtelor scrse a căr lezare evolează c agrae; MV – cetrl motor al vorbr sa al l Broca (aartre – capactatea patologcă de a artcla cvtele); iCS – cetrl îţeleger cvtelor scrse (cec tate verbală – perdere a capactăţ de a ct sa de a îţelege sesl lmbajl scrs); iCV – cetrl îţeleger cvtelor vorbte (srdtate verbală).  – 430 – 

Cetr de asocere st de doă felr: motor  sezoral. Dtre cetr de asocere motor ctăm: centrul motor al limbajului vorbit  centrul motor al limbajului scris. Vorbrea este a d cele ma complexe forme de actvtate a scoarţe cerebrale. 10. Centrul motor al limbajului vorbit este stat î porţea feroară a grsl precetral al emsfere domate (locl de proecţe a capl  gâtl), ara 44 sa centrul Broca (de la mele zologl fracez care l-a descopert). Acest cetr codce mcărle ecesare petr a proţa cvtele  a le face să se sccedă îtr-o amtă orde. Lezarea acest cetr codce la afazie motoare, dvdl  ma poate artcla cvtele. idvdl îţelege tot ce  se spe, îsă  poate vorb. 11. Centrul motor al limbajului scris se aă tot î lobl frotal al emsfere domate, î extremtatea posteroară a grsl frotal mjloc, ateror de cetrl motor al mâ  degetelor, ara 40. Lezarea acest cetr codce la tlbrăr î exectarea scrsl – agrae. Cetr sezoral, la fel, st do: - Centrul înţelegerii cuvintelor vorbite se aă î grsl temporal speror al emsfere domate, ara 22 (ara Werke), de se face aalza  terpretarea sezaţlor adtve  tegrarea lor î percepţ complexe. Lezarea acest cetr codce la mposbltatea îţeleger cvtelor  azte; cvâtl este percept ca  vet   are c o semcaţe. - Centrul înţelegerii cuvintelor scrise se aă î grsl paretal feror, arle 40  39. Dacă acest cetr este lezat, dvdl  îţelege cvtele scrse, petr el acestea  repreztă decât te pete îtecate. Arle vegetatve 23, 24, 26, 27, 29, 30  33 st localzate pe faţa feroară  medală a loblor frotal  ame: î gr orbtal, cglar, pocamp, cs, slă, care împreă formează creerl vsceral. El este coexoat î ambele sesr c cle talamc, potalamc   porţea olfactvă a ssteml lmbc. Se cosderă că arle 9, 10  11 de la vell lobl frotal repreztă formaţ ale telegeţe mae  ale tegrăr setmetelor de stăpâre a emoţlor. Lezarea lor pot prodce tlbrăr de comportare. Lobl frotal, ma dezvoltat la om, este sedl persoaltăţ mae, telgeţe, al creaţe, al mcărlor persoale specce ecăr d – 431 – 

vd, al emoţlor estetce  setmetelor, actvâd î strâsă legătră c celalţ cetr. Cetr vertcal c localzarea lor î arle descrse ma ss  fcţoează zolat, c î strâsă corelaţe, avâd la bază mecasmele tme de exctaţe, bţe, aalză, steză etc. Scoarţa cerebrală repreztă d pct de vedere fcţoal  sstem damc, extrem de complex (i. Pavlov).

Nucleii bazali şi substanţa albă a telencefalului Î emsferele cerebrale, sbstaţa cee  este dspsă ma la sprafaţa lor, c se găsete  î profzmea sbstaţe albe, la baza ecefall, formâd nucleii bazali, nuclei basales, sa cle sbcor tcal, reprezetaţ pr: corpl strat, clel amgdala  clastrl (g. 228, 229). Fig. 228. Secţiune ori1 zontală prin encefal. 2 20 Nucleii bazali: 3 1 – capt cle cadat; 4 5 2 – crs aters caps 6 lae terae; 3 – vetr- 19 18 cls terts; 4 – globs 17   pallds; 5 – ptame; 7 16 6 – clastrm; 7 – cles rber; 8 – ppo- 15 8 camps; 9 – tectm me- 14 secepal; 10 – slcs calcars; 11 – cerebel lm (verms); 12 – calcar  9 13 avs; 13 – radato optca; 10 12 14 – mbra ppocamp; 11 15 – plvar; 16 - cor  ps geclatm medale; 17 – cles sbtalamcs; 18 – crs posteror  capslae terae; 19 – capsla extera; 20 – commssra ateror.  – 432 – 

17

1 2

16

3

15 14

4 5

13

6 7 8 9 12

11

10

Fig. 229. Secţiune frontală prin encefal la nivelul părţii anterioare a septului pelucid: 1 – cavm sept pellcd; 2 – radato corpors callos; 3 – capt cle cadat; 4 – capsla tera; 5 – cles letforms; 6 – slcs laterals; 7 – sla; 8 – area sbcalosa; 9 – lobs temporals; 10 – gyr orbtales; 11 – tracts olfactors; 12 – slcs olfactors; 13 – rostrm corpors cal los; 14 – clastrm; 15 – capsla extera; 16 – lamae sept pellcd; 17 – lobs frotals.

Corpul striat, corpus striatum, este o masă de sbstaţă cee localzată î cetrl emsferelor cerebrale, paravetrclar, reprezetată de clel cadat  clel letclar. Nucleul caudat, nucleus caudatus, are forma e vrgle, stat lateral  speror de talams. nmele de cadat ţe de forma sa, care seamăă c o coadă. nclel cadat este format d cap, corp  coadă, are o lgme de 10 – 11 cm. Capul nucleului caudat, caput nuclei caudati, repreztă extremtatea cea ma volmoasă a clel  proemă î corl frotal al vetrcll lateral. El este apropat de cel de partea opsă de care este separat pr septl pelcd. Fd stat î lobl frotal al emsfere, capl clel cadat se îvecează feror c substanţa perforată  – 433 – 

anterioară, substantia perforata anterior, la vell cărea se ete c clel letform. La vell orcl tervetrclar Moroe, partea posteroară a capl clel se îgstează  cotă c corpul nucleului caudat, corpus nuclei caudati, care se aă î profzmea lobl paretal  formează plael porţ cetrale a vetrcll lateral. Corpl e separat de talams prtr-o badeletă de sbstaţă albă –  stria terminală, stria terminalis. Coada nucleului caudat, cauda nuclei caudati, repreztă extremtatea posteroară sbţată a clel cadat, care partcpă la for marea taval corl feror (temporal) al vetrcll lateral. La acest vel coada este tă c clel amgdala. Pe toată lgmea sa clel cadat trmte prelgr care traversează capsla teră  sfâresc î clel letclar. Aceste prelgr da aspect strat com plexl letclo-cadat, fapt care a ads acest complex mele de corp strat. De talams clel cadat e separat prtr-o fâe de sbstaţă albă  – gecl capsle tere. Lateral de capl clel cadat se aă o fâe de sbstaţă albă – braţl ateror al capsle tere, care-l se  pară de clel letform. Nucleul lentiform, nucleus lentiformis, are formă de pramdă c baza stată feror ce corespde coz clel cadat, faţă de care este stat lateral. Capsla teră îl separă de talams  clel cadat. Faţa feroară a clel letform aderă la sbstaţa perforată ateroară  se fzoează c clel cadat pr zoe sbţr de sbstaţă cee ce se îtd de-a lgl braţl ateror al capsle interne.

  nclel letform este dvzat î tre porţ pr termedl a doă lamele de sbstaţă albă: o parte laterală – putamen,  doă părţ medale –  globus pallidus. Cele doă lame de sbstaţă albă st: lama medulară eternă, lamina medullaris externa, care separă ptamel de  globus pallidus,  lama medulară internă, lamina medullaris interna, care împarte globus pallidus î doă părţ: a laterală –  globus  pallidus lateralis,  alta medală –  globus pallidus medialis.  – 434 – 

Flogeetc  fcţoal corpl strat este împărţt î: neostriatul, neostriatum, formaţe logeetc ma oă, formată d clel cadat  ptame; paleostriatul,  paleostriatum, o formaţe ma vece, formată d globus pallidum. Claustrul, claustrum, este o lamelă de sbstaţă cee stată ître slă, de care este despărţt pr capsula etremă, capsula extrema,  clel letform, de care este separat pr termedl capsulei eterne, capsula externa. Corpul amigdalian, corpus amygdaloideum, este stat î profzmea lobl temporal, î aproprerea poll să, lâgă pereţ medal  speror al corl feror al vetrcll lateral. Dorsal el fzo ează c coada clel cadat. Sbstaţa albă a emsferelor cerebrale este formată d tre ssteme de bre ervoase: de proecţe, comsrale  de asocaţe. Fascclele de proecţe realzează legătra ître cortex  etajele sbacete (talams, cle bazal, cerebel, trcl cerebral, mădva spăr), e că se termă î scoarţă, ved d aceste reg, e că   poresc d scoarţă spre aceste reg. Ele coverg spre talams  corpl strat, formâd coroaa radată. Fbrele de proecţe separă clel cadat  talamsl de clel letform  partcpă la formarea capsle tere. Î pla orzotal, capsula internă, capsula interna, are formă de g dedr c descderea laterală î care pătrde clel letform (g. 230). Este dvzată îtr- braţ anterior, crus anterior, ître capl clel cadat  clel letform,   braţ posterior, crus posterior, ître talams  clel letclar,  genunchiul capsulei interne,  genu capsulae internae, de se îtâlesc cele doă braţe, stat ître clel cadat, talams  clel letform.

 – 435 – 

1

2

10

a

b

3

c

4

9

5

d e

6

f  g h i

7

Fig. 230. Capsula internă. Schema dislocării căilor de conducere: 1 – crs aters capslae terae; 2 – cles letforms; 3 – clastrm; 4 – capsla extera; 5 – capsla extrema; 6 – cortex slae; 7 – crs poste rs capslae terae; 8 – talams; 9 – ge capslae terae; 10 – capt cle cadat; a – radatoes talamcae aterores (tr. frototalamcs, BnA); b – tracts frotopots; c – tr. cortcoclears; d – brae cortcospales; e – brae talamoparetales; f – brae cortcotalamcae; g – trac ts paretooccptopots;  – radato acstca; i – radato optca.

Braţl ateror al capsle tere servete exclsv coexle lo bl frotal. Pr el trec brele froto-pote  brele talamocortcale, de la talams la scoarţa lobl frotal. Gecl este format d bre cortco-cleare care ajg la cle de orge a ervlor  crae. Braţl posteror coţe bre cortco-spale dspse î tre fasccle î rmătoarea sccese dspre ateror spre posteror: - fasccll petr membrl speror;  – 436 – 

- fasccll petr trc; - fasccll petr membrl feror. Braţl posteror coţe de asemeea  bre cortco-pote (c orgea î câmprle 4  6)  cortco-blbare. Fascclele comsrale repreztă brele ce fac legătra ître cele doă emsfere cerebrale  st reprezetate de: corpl calos, forx, comsra posteroară, comsra ateroară. Corpul calos, corpus callosum, este cea ma mare comsră ître emsferele cerebrale, d o lamă de sbstaţă albă ce formează taval vetrcllor lateral. Este stat î fdl sr medae, acopert de lob occptal, paretal  frotal. Are forma e lame semelptce de sbstaţă albă ce preztă  corp, truncus corpori callosi,  doă extremtăţ: a ateroară crbată î jos, mtă genunchiul corpului calos, ges corporis callosi, care se cotă c o parte sbţată, rostrul corpului calos, rostrum corporis callosi,  alta posteroară, ma volmoasă spleniumul corpului calos,  splenium corporis callosi (g. 222, 231). 1

Fig. 231. Corpul calos, vedere superioară: 1 – ges corpors callos; 2 – forceps mor (frotals); 3 – trcs corpors callos; 4 – radato corpors callo s; 5 – strae logtdales medales ds grse; 6 – strae logtdals laterals dss grse; 7 – forceps major (occptals); 8 – splem corpors callos.

2

3 4 5

6

7

Corpl calos este format d câteva mloae de bre care leagă ître ele pcte smetrce sa asmetrce de

8

 – 437 – 

 pe scoarţa celor doă emsfere cerebrale (g. 232). Fbrele, care trec  pr gec, esc ître e lob frotal, formâd o crbă c cocavtatea ateroară, mtă forcepsul anterior sa forcepsul minor. F brele, care trec pr trcl corpl calos, fac legătra dtre cetr sbstaţe ce d lob temporal  paretal a emsferelor. Fbrele, care trec pr splem, esc lob occptal, formâd o crbă c cocavtatea posteroară, mtă forcepsul posterior sa major,  forceps major . Fbrele trasversale ale corpl calos formează î ecare d cele doă emsfere radiaţia corpului calos, radiatio corporis callosi. 1

2

Fig. 232. Fibrele comisurale ale corpului calos (1) şi ale comisurii anterioare (2) (secţiune frontală).

Forniul, fornix (g. 233), este stat sb corpl calos  repreztă o formaţe alcăttă d doă coloae de sbstaţă albă care î segmetl lor mjloc se alătră a de alta, formâd corpul forniului, corpus fornicis. Ateror  posteror de corp coloaele rămâ dstaţate ître ele, formâd aa-mţ pilieri ai forniului   – do ateror  do posteror. Ce ateror se mesc columna forniului, columna  fornicis, cotă î jos  pţ lateral pâă la baza ecefall, de ajg la corp mamlar. Pilierii posteriori, crura fornicis, se îdreaptă  posteror ocold poll posteror al talamsl corespzător  dr – 438 – 

  jâd-se î jos  îate,  pătrd î corl temporal al vetrcll lateral respectv, de se cotă c mbra  pocampl. Fig. 233. Forni: 1 – corpora mamllara; 2 – colmae forcs; 3 – commssra forcs; 4 – crs forcs; 5 – ppocamp; 6 – corps amygda lodem.

2

3

4

1 6 5

Î strctra forxl deosebm bre logtdale  trasversale. Fbrele logtdale st cele ma meroase, crca 2 mloae. Fbrele trasversale st ma pţ meroase  la vell corpl formează comisura forniului, comissura fornicis. Forxl face parte d fascclele de asocaţe ale ssteml lmbc  joacă  rol mportat î comportametl stctv – emoţoal  î vaţa afectvă. Îsă roll să prcpal este î procesl de memorzare. Secţoarea forxl prodce ameza de xare a formaţlor  recete. Septul pelucid, septum pellucidum, repreztă o lamă ervoasă aezată sagtal de la corpl calos la forx. El se prde ître lama rostrală, colmele forxl, gecl  trcl corpl calos  lmtează medal corl ateror al vetrcll lateral. Septl este format d doă lame ervoase alătrate, care delmtează ître ele o cavtate mcă, cavum septum pellucidi, î care se coţe  lcd trasparet. La acest vel se pot dezvolta cstr ce pot comca c vetrcl lateral. Fibrele de asociaţie (g. 234 a, b) st bre care fac legătra ître ar, gr  lob a emsferelor de aceea parte. Ele pot  scrte, arcate,  fbrae arcuatae cerebri, d crcmvolţ vece sa lg. ultmele st ma profde  trec de la  lob emsferc la altl, formâd cc fasccle mportate:  – 439 – 

- fasciculul longitudinal superior,  fasciculus longitudinalis superior, leagă partea ateroară a lobl frotal c lob paretal, temporal  occptal. importaţa acest fasccl costă î faptl că el stable-

te legătra ître ara receptoare  cea efectoare a lmbajl. Lezarea acest fasccl este rmată de afaze de codcere; - fasciculul longitudinal inferior,  fasciculus longitudinalis inferior, face legătra ître lob occptal  temporal; - fasciculul cingular, cingulum, este stat î profzmea grlor  cgl  parapocampc,  aparţe îdeoseb ssteml lmbc; - fasciculul uncinat,  fasciculus uncinatus, face legătra ître lobl frotal (ara lmbajl artclat), slă  lobl temporal; - fasciculul frontooccipital,  fasciculus frontooccipitalis, leagă poll frotal c pol occptal 2  temporal. 3 Fig. 234a. Sistemul de fascicule de bre asociative din substanţa albă; faţa medială (schemă): 1 – cglm; 2 – fasc. log tdals speror; 3 – brae arcatae; 4 – fasc. logtd als feror.

1 4

2

1

Fig. 234 b. Sistemul de fascicule asociative din substanţa albă (schemă) (faţa superolaterală): 1 – fasc. logtdals s   peror; 2 – brae arcatae; 3 – fasc. cats. 3

 – 440 – 

Fig. 235. Lobul limbic, partea vizibilă pe faţa mediană a emisferei cerebrale: 1 – gyrs cgl; 2 – gyrs  parapocampals; 3 – cs; 4 – ara septală.

4 1

4

2

Comisura albă poste 3 rioară, commissura alba  posterior, repreztă  cordo îgst c drecţe trasversală, aezat pe margea posteroară a vetrcll iii, ître epză  descderea apedctl mezecefalc. Comisura albă anterioară, commissura alba anterior, este stată ateror de colmele forcale  feror de clel letclar. Se preztă ca  cordo alb, c drecţe trasversală. Comsra albă ateroară pr partea vetrală (olfactvă) leagă sbstaţa cee d trgorle olfactoare ale ambelor emsfere, ar pr partea dorsală (temporală) csl  cle amgdale.

Rinencefalul Recefall este stat la lmta dtre telecefal  decefal, d cel ma vec costtet al emsferelor cerebrale. Î comparaţe c ele amale vertebrate, oml are o capactate olfactvă mlt redsă d mcrosmatc,  aceasta a cods la o dmare a cetrlor  călor olfactve. Î strctra recefall deosebm porţea perfercă  porţea cetrală. Porţea perfercă o costte lobul olfactiv, alcătt d: blbl olfactv, bulbus olfactorius; tractl olfactv, tractus olfactorius; trgl olfactv, trigonum olfactorium; sbstaţa perforată ateroară,  substantia perforata anterior . Toate aceste formaţ st state pe faţa feroară a lobl frotal.  – 441 – 

D porţea cetrală fac parte: crcmvolţa forcată,  gyrus  fornicatus, care î regea poll temporal se termă c cs;   pocampl, hippocampus, localzat î corl feror al vetrclelor  laterale; grsl detat,  gyrus dentatus, ce se aă î adâcl aţl pocampc.

Sistemul limbic Termel de lmbc a fost petr prma dată tlzat de către Broca î al 1878  semcă marge, graţă dtre emsfere  trcl cerebral. El a descrs lobl lmbc format d doă crcmvolţ ce î cojoară trcl cerebral – cglat  parapocampc (g. 235). Formaţle ssteml lmbc st logeetc vec, aparţâd ar-  paleopallml. Acestea st dspse pe  arc de cerc pe faţa medală a emsfere cerebrale, ître decefal  eocortex. Ssteml lmbc cprde, î prml râd, elemete ale ssteml olfactv – blbl olfactv, tractl olfactv, trgl olfactv, sbstaţa  perforată ateroară, ar celelalte formaţ se împart î strctr lm bce cortcale  sbcortcale. Cele cortcale st: grsl forcat, scoarţa sprafeţe orbtale a lobl frotal, porţea ateroară a sle, poll lobl temporal, grsl dţat, pocampl, scoarţa emsferelor ce îcojoară corpl calos. Formaţle sbcortcale st reprezetate de clel cadat, clel amgdalod, cle ateror especc a talamsl  pota lamsl. Aceste formaţ îtreţ meroase coex c dferte strctr ale ssteml ervos cetral cărora le trmte  de la care prmete bre c medaţe dfertă. Lmtele aatomce ale ssteml lmbc, pâă câd,  st deter mate  de dferţ ator st terpretate dfert. Graţe meroaselor  extselor sale coex, la vell  pocampl sosesc practc toate tprle de modaltăţ sezorale. De aceea, pocampl este cosderat ca o strctră asocatvă c îalte  – 442 – 

fcţ tegratoare, coectată la alte strctr c orgazare complexă, cm st formaţea retclară, potalamsl  scoarţa cere brală.  nclel amgdala pr coexle sale extrem de vaste, care st majortar bdrecţoale, mplcă practc toate strctrle cerebrale.

Funcţiile sistemului limbic Ssteml lmbc repreztă cetrl sprem de reglare a actvtăţ ssteml ervos vegetatv  a poze. Este  sstem complex de tegrare a formaţlor somatce, vscerale  olfactve, terved î adaptarea comportametl prmar (trţe, reprodcere), emoţlor  memore. Formaţea pocampcă joacă  rol cee î feomeele de îvăţare  memorzare. Îlătrarea blaterală a aceste formaţ, o procedră crrgcală rar tlzată petr tratametl eplepse, codce la perderea profdă a memore recete sa de scrtă drată  a abltăţ de îvăţare. Persoaele ce a sfert o asemeea procedră crrgcală - pot amt mc d ceea ce s-a îtâmplat c câteva mte îate (ameze aterogradă). Sbectl î reamtete evemetele d trectl îdepărtat, telegeţa rămââd tactă.  nclel amgdalod joacă  rol mportat î comportamet  emo ţ; cortexl orbtofrotal  grsl cglat a rol î percepere, ar  potalamsl asgră exprmarea emoţlor. hpotalamsl cotrolează actvtatea vscerală  ca prcpal efector al ssteml lmbc, declaează feomeele asocate emoţlor. Deoarece preztă atât compoete erale cât  edocre, potalamsl î exerctă eţa pr ssteml ervos  crclator. Pr co exle sale erale  vasclare acesta eţează balaţa drcă, aportl almetar, ssteml edocr, reprodcerea, soml, comportametl  îtregl sstem atoom.

 – 443 – 

Ventriculii laterali Ventriculii laterali, ventriculi laterales, sa vetrcl i  ii, re preztă doă cavtăţ ereglate, volmoase, depedete, care comcă ecare c vetrcll iii pr orcl l Moro  st state î regle medală  feroară ale sbstaţe albe a emsferelor. Fecare vetrcl lateral (g. 236-237) este format dtr-o parte centrală,  pars centralis, ce corespde lobl paretal, de la care  pleacă tre prelgr ce pătrd ecare î câte  lob: cornul anterior, cornu anterius, î lobl frotal, cornul posterior, cornu posterius, î lobl occptal  cornul inferior, cornu inferius, î lobl temporal. Fig. 236. Ventriculii late1 2 rali ai encefalului, secţiune orizontală: 25 3 1 – cavm sept pellcd; 24 2 – lama sept pellcd; 4 23 5 3 – capt cle cadat; 6 22 4 – forame tervetrc7 8 lare; 5, 22 – plexs coro9 des vetrcl laterales, 21 10 6 – corps forcs; 7 – cor 11  fers vetrcl la- 20 terals; 8 – crs forcs; 19 12 9 – mbra ppocamp; 13 10 – gyrs detats; 14 11 – yppocamps; 12 – trgom collate15 rale; 13 – calcar avs; 18 17 16 14 – blbs cor pos teror; 15 – cor posters vetrcl laterals; 16 – forceps major; 17 – slcs calcars; 18 – splem corpors callos; 19 – com mssra forcs; 20 – talams; 21 – ppocamps; 23 – stra term als; 24 – cor aters vetrcl laterals; 25 – corps callosm.  – 444 – 

1

23

4

5

6

13 12 11 7 8 9

10

Fig. 237. Secţiune frontală a encefalului la nivelul porţiunii centrale a ventriculilor laterali: 1 – pars cetrals vetrcls laterals; 2 – plexs corodes vetrcl laterals; 3 – artera corodea ateror; 4 – vea cerebr tera; 5 – forx; 6 – corps callosm; 7 – tela corodea vetrcl tert; 9 – vetrcls terts; 10 – talams; 11 – lam. axa; 12 – vea talamostrară; 13 – cl. cadats.

Partea centrală repreztă  spaţ sral lg delmtat de ss de către brele trasversale ale corpl calos; plael e reprezetat de către corpl clel cadat  o parte d faţa dorsală a talamsl, ar medal î caltate de perete servete corpl forxl. Cornul anterior sa frotal este cel ma lg  preztă tre  pereţ: - speror, format d radaţle frotale ale corpl calos; - medal, costtt d septl pelcd, o lamă despărţtoare, stată ître coarele frotale drept  stâg, care c margea speroară aderă la corpl calos, ar c cea feroară la forx. Cornul posterior sa occptal este scrt  se termă ascţt î lobl occptal, prezetâd do pereţ: sperolateral format d corpl calos (forcepsl posteror, tapetm)  ma lateral de radaţle optce;  – 445 – 

  peretele feromedal are formă trglară  preztă doă proemeţe de sbstaţă albă, separate ître ele prtr- aţ –  bulbul cornului posterior, bulbus cornu posterioris, reprezetat pr brele corpl calos  pintenul de cocoş, calcar avis, ce corespde proemăr spre vetrcl a sczr calcare. Cornul inferior sa temporal pătrde profd î masa lobl tem poral, îdreptâd-se spre poll acesta. Peretele lateral  taval st formaţ de către sbstaţa albă a emsfere cerebrale, faţa feroară a talamsl, stra termală, coada clel cadat  tapetm. Pe plael corl feror se observă o proemeţă trglară – eminenţa colaterală, eminentia collateralis, care este dată de proemarea spre vetrcl a aţl colateral. Peretele medal al corl feror este format de hipocamp, hyppocampus, care se sfârete c te tbercl, mţ degetele hipocampului, digitationes hyppocampi. Î strctra vetrcll lateral se ma evdeţază o porţe, mtă trigonul sa atrium, atrium, care repreztă regea cea ma largă a vetrcll lateral. Dpă cm mplcă  mele, forma acesta este trglară. Ateror este î relaţe c forxl  plvarl. Trgol coţe   plex corod abdet, glomusul,  glomus choroideus, stat de-a lgl  peretel să ateror, care este cot c plexl corod al porţ cetrale  corl feror. Î porţea cetrală, precm  î corl  feror al vetrcll lateral, se aă pleul vascular, plexus choroideus ventriculi lateralis. Plexl corod are aspectl or cordoae gralare de cloare roatcă. Acest plex repreztă o cosecţă a prolabăr î cavtatea vetrcll a  pia mater cerebrale împreă c vasele sagve pe care le coţe. Î partea ateroară a vetrcll lateral, plexl vasclar, pr oriciul interventricular,  foramen interventriculare (Moro), face legătra c plexl vasclar al vetrcl iii. Orcl l Moro, d orcl de comcare dtre vetrcll lateral  vetrcll iii, este delmtat posteror de către poll ateror al talamsl, ar speror, ateror  feror, de către stâlpl ateror al forxl, care îcojoară la mcă dstaţă poll ateror al talamsl. Forma  raportl dtre vetrcl ecefall st prezetate pe g. 238.  – 446 – 

2

Fig. 238. Imagine de ansamblu a sistemului ventricular al encefalului: 1 – corl ateror al vetrcll lateral; 2 – partea cetrală; 3 – vetrcll lateral; 4 – corl posteror; 5 – apedctl mezecefalc; 6 – orcl meda al vetrcll iV; 7 – orcl lateral al vetrcll iV; 8 – corl feror.

3

1

4 5

IV 8 7

6

Plexrle corode st acoperte de epedm, d vasclarzate de caplare arterale  veoase, ar eptell epedmar care le acoperă are caracter secretor. Plexrle corode st formate d formaţ ma mc, alcătte d gemr vasclare acoperte de epedm. Plexrle corode secretă lcdl cerebrospal care ocpă cavtăţle evraxl  spaţle sbaraodee. Clc, coarele frotale st lpste de plex corod ceea ce le face  loc excelet petr pozţoarea trlor î ssteml dl sp al. Corl occptal de asemeea este lpst de plex corod.

Meningele cerebral şi lichidul cerebrospinal Membraele, care îvelesc ecefall  mădva spăr, poartă mele de meninge, meninges. De la exteror spre teror ele st: dura mater  sa pamegele, araoda   pia mater .  Pia mater  araoda a strctr smlare  st mte leptomeninge, leptomeninx (mege moale). Dura mater a encefalului, dura mater encephali, este o membraa broasă, desă, albă, strălctoare, de ţest cojctv, care aderă strâs de sprafaţa teră a cte craee. Adereţa de os este ptercă,  – 447 – 

servd cocomtet  ca perost petr faţa teră o oaselor cral cerebral. La vell fose cerebrale mjloc, î dreptl solzl temporall  osl paretal, exstă o zoă de dura mater  poate  ma or decolată, î care se găsesc ramrle artere megee mjloc, care î tramatsme pot da ematoame extradrale, c feomee de comprese cerebrală. Ele ecestă trepaaţe, c evacarea ematoml  lgatra vasl rpt.  Dura mater  trmte prelgr pe porţea tracraaă a ervlor  crae, formâd-le câte o teacă care se îtde pâă la orcl de ere al ervl, de aderă strâs la margle acestor orc. Î regea fose cerebrale posteroare pamegele cocrete c margle marel orc occptal  cotă c pamegele spal. Pamegele formează o sere de septr care sbîmpart cavtatea craaă î ma mlte compartmete. Aceste lame megeale st: coasa creerl, cortl cerebell, coasa cerebell  cortl poze (g. 239). Fig. 239. Sinusurile pahimeningelui cerebral, aspect lateral: 1 – ss caveross; 2 – ss petross feror; 3 – ss petross speror; 4 – ss sgmodes; 5 – ss trasverss; 6 – ss occptals; 7 – ss sagttals speror; 8 – ss rects; 9 – s s sagttals feror; 10 – falx cerebr.

9 10 8 7

6

5

4

3

2

1

Coasa creierului,   falx cerebri, este cel ma mare sept megeal, de formă semlară, aezat î pla medosagtal. Ea pătrde ître cele doă emsfere, fără a atge corpl calos,  se îtde de la crista  – 448 – 

 gali pâă la protberaţa occptală teră. Preztă doă feţe, dreaptă

 stâgă, care v î raport c feţele medale ale emsferelor  doă marg - speroară  feroară. Margea speroară, traectl cărea cocde c aţl ssl sagtal speror de pe bolta craaă, coţe ssl sagtal speror. Î grosmea marge feroare trece ssl sagtal feror. La vell protberaţe occptale tere coasa creerl cocrete c cortl cerebell, de ssl sagtal feror  cotă c ssl drept. Cortul cerebelului, tentorium cerebelli, este dsps adâc î sra orzotală a ecefall  separă lob occptal a emsferelor cerebrale de emsferele cerebell  se seră pe margle aţl ssl trasvers al occptall  pe margle speroare ale pramdelor  temporale. Aproape de vârfl pramde pamegele formează cavl trgemal care coţe o parte d gaglol trgemal  orgea celor tre ramr ale sale. Î acest mod, septele drale descrse împart cavtatea craaă î doă compartmete laterale, perec, petr emsferele cerebrale,   compartmet posteror, c petr cerebel  trcl cerebral. Coasa cerebelului, falx cerebelli, repreztă  mc sept dral medosagtal, care separă parţal cele doă emsfere ale cerebell. Mar gea posteroară a coase cerebell aderă la creasta occptală teră  pâă la margea posteroară a marel orc occptal. Î grosmea aceste marg se formează ssl occptal. Cortul hipozei, diaphragma sellae, este dsps orzotal, aezat  peste fosa pozară a sfeodl  perforat de orcl de trecere al tje pozare.

Sinusurile pahimeningelui Î grosmea durei mater  se găsesc caale colectoare ale sâgel veos tracraa, formate pr dedblarea pamegel, mte sinusurile venoase ale durei mater, sinus durae mater ; pr ele sâgele veos se scrge î drecţa de la ecefal spre vea jglară teră. Pereţ ssrlor st rezsteţ,  colabează,  î caz de secţoare  – 449 – 

ele rămâ îtredescse. Spre deosebre de vee, ssrle  dsp de valve. Aceste partclartăţ morfologce ale ssrlor pamegel permt crclaţa lberă a sâgel de la ecefal, depedet de odlaţle pres tracraee. Ssrle veoase ale durei mater  comcă c veele spercale ale capl pr mc vee comcate, mte vene emisare, vv. emissaria. Ssrle pamegel ma dsp de legătr  c venele diploice, venae diploicae, state î sbstaţa spogoasă a oaselor bolţ craee, care la râdl să se varsă î veele ţestrlor mo extere ale capl. Deosebm rmătoarele ssr ale pamegel (g. 239,240). 1. Sinusul sagital superior, sinus sagittalis superior, se aă î mar gea speroară a coase creerl. Se îtde de la vell orcl orb pâă la vell coeţe ssrlor, crete î dmes spre  posteror  feror, ar î partea cetrală preztă o sere de dlatăr, mte lacune laterale, lacunae laterales, state î grosmea durei mater . Ele st varable ca mărme  măr; î ordea mărm st: Fig. 240. Sinusurile pahimeningelui cerebral de la baza craniului: 1 – ss sagttals sper or; 2 – coes sm; 3 – ss occptals; 4 – plexs veos vertebra les ter; 5 – plexs baz lars; 6 – ss tercaver os; 7 – ss speopar etals; 8 – ss caveross; 9 – ss petross feror; 10 – ss petross speror; 11 – ss sgmodes; 12 – ss rects; 13 – s s trasverss.

7 6 8 5 9 10 11

4 3

12 13

2

1

 – 450 – 

 paretală, occptală  frotală. Î lmel lor se văd prelgr ale ara ode, coscte sb demrea de vloztăţ araodee; ele coţ trabecle  lcd cefalorada  c vârsta se pot calcca deved gralaţ araodee. Î lace se varsă vee dploce, megeale  codată vee cerebrale. Ssl sagtal speror comcă pr vee emsare c veele s  percale ale capl  c lacele laterale. 2. Sinusul sagital inferior,   sinus sagittalis inferior, stat î cele doă trem dorsale ale marge feroare a coase cerebrale, crete ca dmes î ses posteror  se termă î ssl drept. 3. Sinusul drept,   sinus rectus, cotă ssl sagtal feror  este stat la la de jocţe a coase creerl c cortl cerebell. El se varsă î porţea mede a ssl trasversal, demtă coetl ssrlor. Î ssl drept se varsă marea venă cerebrală, v. cerebri magna.

4. Sinusul transvers,  sinus transversus, este localzat î margea  posteroară a cortl cerebell  corespde aţl ssl tras versal al occptall; el se cotă c ssl sgmod d dreptl locl de vărsare a ssl petros speror. Porţea l î care se varsă ssrle sagtale speror  feror, occptal  ssl drept se mete conuentul sinusurilor, conuens sinuum. 5. Sinusul occipital, sinus occipitalis , este  ss mc î grosmea marg posteroare a coase cerebell, coboară de-a lgl creste occptale tere  la vell marel orc occptal, bfrcâd-se î doă ramr, îl îcojoară d spate  d părţle laterale. Ramca ţle acest ss se varsă î ssl sgmod, ar extremtatea l spe roară coează c ssl trasvers. 6. Sinusul sigmoid, sinus sigmoideus, corespde aţl sgmod  este cotarea drectă a ssl trasvers pâă la orcl jglar. La vell acest orc ssl sgmod trece î vea jglară teră. 7. Sinusul cavernos, sinus cavernosus, este stat pe feţele laterale ale corpl osl sfeod, e trcet  poze,  se îtde de la sra orbtală speroară pâă la vârfl stâc temporall. Specc  – 451 – 

acest ss este faptl că coţe î lmel să o sere de trabecle care î da aspectl caveros, fapt ce îcetete ac xl sagv. Îcetrea crclaţe sâgel  strctra spogoasă repreztă par tclartăţ care pot favorza trombozele de sinus cavernos extrem de  percloase  c o smptomatologe complexă. Ssl caveros drept comcă c cel stâg pr sinusul intercavernos anterior şi posterior,  sinus intercavernosi anterior et posterior , formâd î totaltate  ss pozar crclar. Îvelte î edotel, pr masa ssl caver os trec artera carotdă teră c plexl smpatc percarotda, erv iii, iV  Vi. Cretl sagv poate crcla î orce drecţe, ar erea sâgel d ss se datorează î parte plsaţlor arterelor carotde. Se  pot prodce comcăr arteroveoase ître ssl caveros  artera carotdă teră care da atere la o tmeere plsatvă î orbtă. Î acest caz se face lgatra artere carotde tere. ueor spraţ ale cavtăţ azale  ale ssrlor paraazale pot codce la tromboze ale ssl caveros , cosectv, megtă. Ssl caveros are coex c ssl trasvers, vea jglară teră, plexl ptergoda  farga pr veele mc ce trec pr orcle oval, spos, rotd. Î porţea ateroară a ssl caveros se varsă vea oftalmcă speroară  ssl sfeoparetal. 8. Sinusul sfenoparietal ,  sinus sphenoparietalis, este localzat î  pamegele xat pe margea lberă a arplor mc ale sfeodl. 9. Sinusul pietros superior , sinus petrosus superior , stat î aţl de pe margea speroară a pramde temporall, î grosmea marg de serţe a cortl, face legătra ître ssl caveros  ssl trasvers. 10. Sinusul pietros inferior, sinus petrosus inferior , stat pe mar gea feroară a pramde osl temporal, face legătra ître ssl caveros  blbl speror al vee jglare tere. Ssrle petroase feroare drept  stâg, î regea porţ  bazlare a occptall se esc ître ele pr câteva vee ce formează pleul bazilar,  plexus basilaris. Plexl bazlar se dspe î dura mater , î fosa edocraaă posteroară, peste clvs,  are legătr c ssl caveros  plexl veos al caall vertebral.  – 452 – 

Arahnoida encefalului, arachnoidea encephali, este o membraă sbţre, stată ître dura mater  pia mater , care trece peste aţrle cerebrale ca o pte fără a pătrde î srle  aţrle emsferelor, fără a rma relefrle acestora. Ea se prelgete pe o dstaţă scrtă de-a lgl rădăclor ervlor crae. Ître araodă  dura mater  exstă  spaţ vrtal sbdral. Spaţl stat ître araodă   pia mater se mete spaţiul subarahnoidian, cavitas subarachnoidale,  este mplt c lichid cerebrospinal, liquor cerebrospinalis. De la vell araode poresc   prelgr care pătrd pr dura mater, ssrle veoase formâd vilozităţile arahnoidiene, meroase de-a lgl ssl sagtal s peror (g. 241), ce coţ lcd cefalorada. Aceste vloztăţ se pot calcca c vârsta, trasformâd-se î gralaţ araodee. 1

2

3

4

5 6

7 8 9 10

11

Fig. 241. Vilozităţile arahnoidei, secţiune frontală la nivelul sinusului sagital superior: 1 – dra mater; 2 – calvara; 3 – vll aracodeae; 4 – ss sagttals speror; 5 – cts; 6 – v. emssara; 7 – aracodea; 8 – cavm sbaracodale; 9 – pa mater; 10 – ecepalo; 11 – falx cerebr.  – 453 – 

Spaţl sbaraoda preztă varaţ locale de formă  dme s datortă ereglartăţlor de pe sprafaţa ecefall. La vell   baze ecefall  î alte reg spaţl sbaraoda se dlată  formează cisterne subarahnoidiene, cisternae subarachnoideales (g. 242). Aceste cstere st: - cisterna cerebelomedulară, cisterna cerebellomedullaris, cisterna magna, este a dtre cele ma mar cstere stată ître blb  cerebel. Î această csteră se descde vetrcll iV pr orcle Magede  Lscka. Pcţa aceste cstere se exectă trodcâd acl ître osl occptal  arcl posteror al atlasl; - cisterna fosei laterale a creierului, cisterna fossae lateralis cerebri, este stată la vell aţrlor laterale ale l Sylvs; la vell e se găsete a. cerebrală mede; - cisterna chiasmatică, cisterna chiasmatis, este stată ateror  de casma optcă; - cisterna interpedunculară, cisterna interpeduncularis, stată  pe faţa ateroară a mezecefall, ocpă fosa terpedclară  coţe cercul arterial, circulus arteriosus cerebri. Prelgrle spaţl sbaraoda se fac de-a lgl trcrlor ervoase, î tmtatea ţestl ervos, cât  extracraa (ervl optc, ervl vestblocolear, ervl facal, î jrl ervlor spnali).

Fig. 242. Cisternele subarahnoidiene: 1 – cstera percaloasă; 2 – cstera cerebe loasă; 3 – vetrcll iV; 4 – cstera maga; 5 – cstera potă; 6 – cstera terpedclară; 7 – vetrcll iii; 8 – cstera lame termale.

1 2 7 8 6 3 5 4

 – 454 – 

Granulaţiile arahnoidiene,  granulationes arachnoidales (granulaţle Pacco), repreztă te evagăr a  pia mater  araode care, perforâd dura mater , proemă î terorl ssl sagtal s peror. Ele st varable ca măr  localzare, d îcojrate de o lacă veoasă a ssl sagtal speror. Gralaţle araodee st ma mar  ma meroase pe măsra îatăr î vârstă  td să se calcce. Vloztăţle  gralaţle araodee st cosderate a  locl  prcpal de dreare a lcdl cerebrospal d spaţl sbaraod a spre ssteml veos. Presea drostatcă este ma mare î spaţl sbaraoda decât î ssrle veoase, motv petr care lcdl va trece spre ssteml veos. Pia mater a encefalului,   pia mater encephali, este o membraă vasclară sbţre, ce aderă strâs la sprafaţa creerl, pătrzâd î toate aţrle  srle.  Pia mater preztă doă stratr: ter, pia intimă, aderetă la ţestl ervos, avasclară,  exter sa epipia. Vasele cerebrale st plasate pe faţa exteră a piei mater, dec î pl spaţ sbaraoda. Î aa reg ca taval vetrcll iii, porţea feroară a taval vetrcll iV  pe pereţ medal a vetrc lelor laterale,  pia mater pătrde î cavtăţle acestor vetrcl, de formează plexr vasclare, plexus choroideus. Lichidul cerebrospinal, liquor cerebrospinalis, este  lcd clar, care coţe cattăţ mc de protee  glcoză. Toate sbstaţele d  plasma sâgel st prezetate  î lcdl cerebrospal, dar î cattăţ dferte. Se cosderă ormală prezeţa a 1-5 celle pe mm3 de lcd (de obce lmfocte). Ssteml vetrclar  spaţl sbarao da coţ aproxmatv 125 ml de lcd cerebrospal; la ecare 3-4 ore această cattate se reîoete. Este secretat la vell vetrcllor  cerebral de către plexrle corode. Volml lcdl cefalorada este codţoat de rtml secreţe sale  respectv al dreăr sale. O secreţe î exces sa  dreaj dectar poate codce la tlbrăr grave ale actvtăţ ssteml ervos. Pr acmlare de lcd cefalorada î ssteml vetrclar se dezvoltă hidroencefalie internă, ar î spaţl sbaraoda – hidroencefalie eternă.  – 455 – 

Lcdl cerebrospal are rol de protector  amortzor al ecefall  mădve spăr, partcpă la meţerea costată a pres tracraee; cotrbe la elaborarea  med costat bocmc, realzează trasferl or sbstaţe trtve spre ecefal  elmarea or metabolţ, permţâd scmbl dtre vase  ţestl ervos. Crclaţa lcdl cerebrospal se face astfel: d vetrcl lateral drept  stâg (d emsferele cerebrale), pr orcle Moro, ajge î vetrcll iii (d cetrl decefall); de ac, pr apedctl Sylvs, î vetrcll iV (ître cerebel  trcl cerebral), de de merge î doă drecţ: 1 – caall epedmar al mădve spăr; 2 – pr orcl meda Magede (de la partea feroară a plafol vetrcll iV) ajge î spaţl sbaraoda, de de excesl este resorbt pr vloztăţle araodee, î ssrle veoase (g. 243) Vl araode fcţoează ca te valve care permt trecerea ma îtr- sgr ses, dspre lcd spre sâgele veos. Fig. 243. Circulaţia lichidului cerebrospinal: 1 – vetrcll lateral; 2 – orcl tervetrclar; 3 – vetrcll iii; 4 – apedct cerebral; 5 – vetrcll iV; 6 – cstera sbaraodaă; 7 – sac dral; 8 – spaţ sbaraoda; 9 – apertra medaă; 10 – plex corod; 11 – gralaţ araodee; 12 – s s sagtal speror.

12 11

1 2

10

3 4 9 5

6 8 7

Petr fcţoarea ormală a erolor, î strctra ssteml ervos cetral st determate trei bariere: sânge-encefal sa hema – 456 – 

to-encefalică, costttă d peretele caplarelor  prelgrle astroctelor; sânge-lichid cerebrospinal, formată d peretele caplarelor  stratl de epedm secretor, care formează plexrle corode; encefal-lichid cerebrospinal formată d căpteala epedmară a vetrclelor   elemetele glale adacete.

Căile de conducere ale encefalului şi măduvei spinării Căle ervoase st laţr de ero tercoectaţ saptc, c ses de codcere ascedet sa descedet  c fcţe seztvă,  motore. Ele st cprse î cordoaele medlare  î sbstaţa albă a trcl cerebral, cerebel, decefal  emsfere. Căile ascendente, aferete sa seztve, st orgazate î le geerală dpă aceea scemă: 1 – recepţa este asgrată de aparate – receptor smpl, lber sa capslaţ, sa de celle sezorale; 2 – trasmsa se face prtr- laţ de tre ero tercoectaţ, al trelea d  ero talamc; 3 – proecţa se face pe o are cortcală be determată. Receptor ocpă o staţe dfertă  st specalzaţ î îregs trarea dfertelor forme de sesbltate. Dpă topograa receptorlor   specalzarea lor, se dstg formele de sesbltate geerală exteroreceptvă  proproceptvă cotetă  cotetă. Coform caracterl mplsrlor veclate căle ascedete st grpate î tre categor: - căile eteroceptive trasmt mplsrle dolore, termce, tactle  de prese care apar la eţa medl exter aspra pel, la fel  mplsrle de la orgaele sezorale – vzal, acstc, gstatv, olfactv; - căile proprioceptive codc mplsrle de la mc, tedoae, capsle artclare, lgamete, trasmţâd formaţ despre pozţa dverselor segmete de corp, despre ampltdea  drecţa mcăr, gradl de cotracţe msclară; - căile interoceptive trasmt mplsrle ervoase de la vscere, formâd formaţle cortcale despre starea medl ter al orga – 457 – 

sml, testatea metabolsml, cmsml sâgel  al lmfe,  presea d vase  alte cavtăţ. Calea conductoare a sensibilităţii dolore şi termice – tractl spotalamc lateral, tractus spinothalamicus lateralis (g. 244). Receptor aceste forme de sesbltate st termaţ ervoase lbere state î pele. Prml ero al că de codcere (protoerol) este stat 6

3

5

2 1

7

4

Fig. 244. Calea sensibilităţii dolore şi termice: 1 – prml ero (gaglol spal); 2 – erol al ii-lea (cle pro  pr); 3 – erol al iii-lea (talaml optc); 4 – comsra cee ater oară; 5 – tractl spotalamc lateral; 6 – grsl postcetral; 7 – exterore ceptor ctaaţ.  – 458 – 

î gaglol spal, d prezetat de celle psedopolare. Prelgrea perfercă a acest ero trasportă mplsrle de la receptor  spre corpl cellar. Axol prml ero pătrde pr rădăca  posteroară a mădve spăr î corl posteror al sbstaţe ce de formează sapse c cellele cel de-al dolea ero – clel  propr. Axol cel de al dolea ero, pr comsra cee ateroară trece de partea opsă a mădve spăr  ajgâd î cordol e lateral, tră î compoeţa tractl spotalamc lateral. La vell cellelor clel talamc dorsolateral acest fasccl face sapsă c cel de al trelea ero. Axo acestor celle trec pr braţl posteror  al capsle tere  ma departe, formâd coroana radiată, corona radiata, ajg î crcmvolţea postcetrală, de se termă pr sapse pe cellele ervoase d stratl al iV-lea. Fbrele erol al iii-lea al aceste că codctoare, care leagă talamsl c cortexl, costte fasccll talamocortcal. Calea spotalamcă laterală, d o cale de codcere complet îcrcată, deoarece toate brele erol do trec de partea opsă, î caz de lezare a ea d cele doă jmătăţ a mădve spăr la vell erol do, dpă îcrcare, sa la vell erol tre, va avea loc tlbrarea sesbltăţ termce  dolore d partea opsă a corpl, ma jos de vell lez. O afectare a prml ero sa a cel de al dolea ero pâă la decsaţe codce la tlbrarea ses bltăţ de aceea parte a corpl. Calea de conducere a sensibilităţii tactile şi de presiune, trac tul gangliospinotalamocortical, tractus gangliospinothalamocorticalis (g. 245), codce mplsrle de la receptor pel, specalzaţ î sezaţa de prese  atgere, spre crcmvolţa postcetrală, î care este localzat cetrl cortcal al aalzatorl sesbltăţ geerale. Protoerol (erol i) este localzat î gaglol spal a căr dedrte ajg la receptor, ar axo î compoeţa rădăc dorsale  pătrd î cordol posteror al mădve spăr, de la râdl să se împart î ramr ascedete  descedete. Cele descedete fac legătr saptce c erol do localzat î substantia gelatinosa (această cale se mete tractus gangliospinalis), ar cele ascedete, la râdl  – 459 – 

să, trecâd î compoeţa cordol posteror al mădve spăr,  pătrd î blb de fac sapsă c erol do, stat î nucleus gracilis et nucleus cuneatus (acesta este tractus gangliobulbaris). 9

6

5

7

3

2

4

1

10

8

Fig. 245. Calea sensibilităţii tactile şi de presiune: 1 – prml ero (gaglol spal); 2 – al ii-lea ero (sbstaţa gelatoasă); 3 – al iii-lea ero (clel gracl  ceat); 4 – tractl sp otalamc ateror; 5 – tractl blbotalamc; 6 – al iV-lea ero (talaml optc); 7 – decsaţa lemscl medal; 8 – comsra albă; 9 – grsl  postcetral; 10 – exteroreceptor resposabl de smţl tactl  de pre se.  – 460 – 

Axo erol do d coarele posteroare, pr comsra albă, trec î cordol lateral de partea opsă î compoeţa tractus spinothalamicus lateralis pe care  îl formează. importat petr clcă este de a ţe cot că îcrcarea brelor fascclelor tractl spotalamc are loc  la vell pătrder rădăc posteroare î mădva spă r, dar c 2-3 segmete ma ss. Î caz de lezare laterală a acest fasccl, dereglarea sesbltăţ de partea opsă va avea loc  la vell afecţ, dar ma jos de ea. Această cale se termă pr sapse c cellele cel de al trelea ero, stat î clel talamc dorsal. Axo erol do d blbl rada ajg la talams î compoeţa lemniscului medial, lemniscus medialis, care trece de partea opsă, formâd încrucişarea lemniscului medial, decussatio lemnisci medialis. Dec, la vell mădve spăr deosebm doă că codctoare a sesbltăţ tactle: a îcrcată  alta eîcrcată. D caza aceasta, la lezarea laterală a mădve smţl tactl  de prese a  pel d partea opsă  dspar complet. La vell talamsl se aă al trelea ero care pr tractul talamocortical, tractus thalamocorticalis, străbate capsla teră (braţl posteror)  asgră proecţa pe grsl postcetral.

Calea de conducere a sensibilităţii proprioceptive conştiente de orientare corticală Prml ero este stat î gaglol spal. Dedrtele acestor  ero îregstrează stml de la vell proproceptorlor msclar lgametar, perostal, de la vell capslelor artclare  a tedoaelor. Axo rmează traectl rădăclor posteroare, pătrd î cor dol posteror al mădve spăr, de formează fascclele l Goll  Brdac  ajg î blbl rada, de fac sapsa c al dolea ero, stat î cle Goll  Brdac. C cât axo prov de la  gaglo spal ma jos stat, c atât ocpă o pozţe ma medală î cordol posteror. Î aa mod, porţle laterale ale cordol posteror costte fasccll ceat sa Brdac format de către axo  – 461 – 

cellelor, care realzează ervaţa proproceptvă a reg cervcale, a reg toracce speroare  a membrelor speroare. Axo porţ medale a cordol posteror costte fasccll Goll  trasmt mplsrle proproceptve de la partea feroară a trcl  de la membrele feroare. 5

3

7 4 6

2

8 1

Fig. 246. Calea de conducere a sensibilităţii proprioceptive conştiente de orientare corticală: 1 – prml ero (gaglol spal); 2 – al ii-lea ero (clel gracl  ceat); 3 – al iii-lea ero (talaml optc); 4 – decsaţa lemscl medal; 5 – zoa motore a scoarţe; 6 – bre arcate extere vetrale; 7 – bre arcate extere dorsale; 8 - proproceptor.  – 462 – 

Axo erol do, la vell gl feror al fose rombode trec de partea opsă, formâd încrucişarea lemniscului medial, decusatio lemnisci medialis,  parcrgâd toate etajele trcl cerebral se termă pr sapse pe cellele erol al trelea d clel dorsal lateral al talamsl. Fbrele oretate medal a prmt demrea de bre arcuate interne,  fbrae arcuatae internae,  repreztă porţea ţală a lemniscului medial, lemniscus medialis. O parte d brele er voase ale erol do st oretate lateral  se desfac î do fasccl: bre arcuate eterne posterioare, fbrae arcuatae externae posteriores, care poresc pr pedcll cerebelos feror d partea sa  se termă î cortexl vermsl cerebelos; brele cel de al dolea fasccl –  brele arcuate eterne anterioare,  fbrea arcuatae externae anteriores, trec de partea opsă  pr pedcll cerebelos feror se îdreaptă spre cortexl vermsl cerebelos. Fbrele arcate extere ateroare   posteroare codc mplsrle ervoase spre cerebel. Axo cellelor erol al trelea trec pr braţl posteror al capsle tere  î compoeţa coroae radate atg crcmvolţa  postcetrală. Pr termedl că de codcere a sesbltăţ proproceptve se trasmt semalele despre tosl msclar, gradl de extdere a tedoaelor, despre starea aparatl locomotor î asambl ceea ce î  permt dvdl să apreceze jst pozţa părţlor corpl să î spaţ î tmpl mcăr  î repas, să realzeze mcăr cotete, voltare drjate  corgete. Calea proproceptvă de oretare cortcală este îcrcată la vell blbl rada. Î caz de lezare a mădve spăr dspare posbltatea aprecer pozţe dverselor părţ de corp î spaţ  are loc dereglarea coordoăr mcărlor. Calea de conducere a sensibilităţii cutanate spaţiale – stereo gnozei (facltatea de a detca obectele pr smţl tactl) Calea de codcere a acest tp de sesbltate ctaată, ca  a sesbltăţ tactle, trece î compoeţa fascclelor Goll  Brdac la care prml ero este localzat î gaglo spal, erol al dolea î cle Goll  Brdac, ar erol al trelea î talams. nclel aalzatorl ctaat se aă î lobll paretal speror (g. 247).  – 463 – 

4

3

5 2

1

6

Fig. 247. Calea de conducere a stereognozei: 1 – prml ero (gaglol spal); 2 – al ii-lea ero (clel gracl  ctaat); 3 – al iii-lea ero (talaml optc); 4 – lobl temporal speror; 5 – decsaţa lemscl medal; 6 – exteroreceptor.

 – 464 – 

Căile de conducere a sensibilităţii proprioceptive inconştiente implsrle seztve de la receptor aparatl locomotor ajg la cerebel pr termedl căilor proprioceptive spinocerebeloase posterioare şi anterioare, tractus spinocerebellaris posterior et anterior  (g. 248, 249). Prml ero se găsete î gaglol spal; dedrte le vor clege formaţ de la proproceptor, ar axol, pr rădăca  posteroară, va pătrde spre corl posteror al mădve spăr, de va face sapsă c al dolea ero d clel toracc  clel termedomedal. Axo erolor d clel dorsal trec î cordol lateral de aceea parte formâd tractul spinocerebelos posterior (direct) Flechsig, tractus spinocerebellaris posterior . Axo erolor  d clel termedomedal se îcrcează  trec î cordol lateral d partea opsă, formâd tractul spinocerebelos anterior (îcrcat) Gowers, tractus spinocerebellaris anterior. Aceste fasccle vor   proecta formaţ legate de starea de tese d mc somatc  modcărle lgm acestora î cerebel  î ltma staţă î scoarţa cerebrală. Tractl spocerebelos posteror, î compoeţa cordol lateral al mădve spăr, ajge la blbl rada  apo î compoeţa   pedcllor feror a cerebell pătrde î cortexl vermsl. Pe traectl să pr mădva spăr  pr blbl rada el  se îcrcează  de aceea se mete tract cerebelos drect. Semalele trasmse pe această cale formează cerebell aspra staţe de momet a cotracţe msclare, gradl de tese a tedoaelor msclare, pozţe  rate mcărlor părţlor de corp  forţelor ce acţoează aspra sprafeţe corpl. Tractl spocerebelos ateror, efectâd o decsaţe î comsra albă, trece î cordol lateral al mădve spăr de partea opsă, se rdcă î ss  la vell stml rombecefall aceste fasccle for mează o oă decsaţe, îtorcâd-se de partea sa, de pr pedcll cerebelos speror se termă î cortexl vermsl. Astfel tractl spocerebelos ateror este de doă or îcrcat.  – 465 – 

4 5

7

2

3 1

6

Fig. 248. Tractul spinocerebelos posterior Flechsig: 1 – prml ero (gaglol spal); 2 – al ii-lea ero (clel tora cc); 3 – tractl spocerebelos posteror; 4 – scoarţa cerebeloasă; 5 –  clel dţat al cerebell; 6 – proproreceptor; 7 – pedcll cerebelar  feror.

Tractl spocerebelos ateror prmete formaţ prepoderet cetrale  pţe formaţ perferce. nero medlar st exc taţ de stml motor sosţ de la scoarţa cerebrală pr căle cortcospale.  – 466 – 

7 4 8

2

6

1

5

3

Fig. 249. Tractul spinocerebelos anterior Gowers: 1 – prml ero (gaglol spal); 2 – al ii-lea ero (clel to racc); 3 – comsra albă; 4 – scoarţa cerebell; 5 – proproreceptor; 6 – tractl spocerebelos posteror; 7 – vell medlar speror; 8 – ped cll cerebelar speror.

Codcerea extrem de rapdă pr căle spocerebeloase este foarte mportată deoarece formează statae cerebell aspra modcărlor ce a loc î statsl corpl. D cerebel, formaţle se trasmt e spre scoarţa cerebrală pe  traect cerebelo-rbro-talamo-cortcal, e spre mădva spăr pr  – 467 – 

tractl cerebelorbrospal de terv î sstemele de reglare a tosl msclar  codţoarea î tmp a actelor motor. Calea piramidală, tractus pyramidalis (g. 250), sa calea motrctăţ voltare,  cprde decât do ero: erol motor cetral  erol motor perferc. 1

4 2

III, IV V, VI, VII

2

2

Ix, x, xI, xII 5

8 7

6

9

3

Fig. 250. Calea piramidală: 1 – prml ero (cellele Beţ); 2 – al ii-lea ero (cle motor a ervlor crae; 3 – al iii-lea ero (cle motor a mădve spăr); 4 – tractl cortcoclear; 5 – tractl cortcospal; 6 – tractl cortcosp al ateror; 7 – tractl cortcospal lateral; 8 – decssato pyramdm; 9 – comsra albă.  – 468 – 

Neuronii motori centrali st reprezetaţ de cellele pramdale ale stratl V d crcmvolţa precetrală  de cellele ggatopramdale ale l Beţ. Aceste celle formează corp prml ero. Pr determarea dametrl brelor că motor voltare s-a demostrat că ma 2-3 % d brele fasccll pramdal prov d cellele Beţ (axo de mare calbr – 20 mcro). Crca 40 % d brele fas ccll pramdal prov d cellele pramdale ale crcmvolţe  precetrale. Restl brelor î a orgea î alte ar cortcale ale lo bl frotal, lobl paretal  occptal. Se cosderă că ma lobl temporal  trmte bre î fasccll pramdal. Axo acestor ero se grpează î sbstaţa albă a cetrl oval  pr corona radiata coboară î capsla teră (gecl  doă trem ateroare ale braţl posteror)  pleacă spre cle mo tor a ervlor crae  spre cle motor d coarele ateroare ale mădve spăr, ar de ac spre mc sceletc. Neuronul motor periferic, sa erol do, este reprezetat la vell trcl cerebral de ero clelor motor a ervlor crae, ar la vell mădve, de ero motor a corl ateror.  nerol motor perferc ma este demt  cale motorie nală comună, deoarece aspra l coverg toate căle descedete. Lezea sa dce la paralze totală, ască  atroe msclară. Fbrele erolor cetral (cortcal)  se termă drect la ero  motor perferc, c la vell or ero tercalar. Se admte că ma 25 % dtre brele pramdale se termă drect  pe cellele coarelor ateroare, ar 75% se termă pe ero tercalar, ale căror prelgr vor trasmte xrle spre ero motor  perferc. implsrle recepţoate de ero motor perferc rmează traectl ervlor crae motor sa al rădăc ateroare a ervlor spal  se rezolvă î ltma staţă la plăcle eromotor ale mc lor straţ. Î coformtate c drecţa fascclelor, precm  de localzarea erol do  pozţa brelor î compoeţa cordoaelor mădve spăr, calea pramdală este dvzată î tre părţ: 1 – calea cortcocleară; 2 – tractl cortcospal lateral; 3- tractl cortcospal ateror.  – 469 – 

Calea corticonucleară, tractus corticonuclearis, costte porţea medală a călor pramdale  repreztă  fasccl de prelgr ale cellelor pramdale ggatce, care d cortexl trem feroare a crcmvolţe precetrale descde  trece pr gecl capsle tere. Ma departe, trecâd pr baza pedcll cerebral, la vell mezecefall, pte  blbl rada brele că cortcocleare fac legătr saptce c erol do localzat î cle motor a er vlor crae: iii, iV – î mezecefal; V, Vi, Vii – î pte; iX, X, Xi, Xii – î blbl rada. Fascclele acest tract parţal se îcrcea ză, trecâd de partea opsă, ar celelalte bre rămâ de partea sa. Prelgrle erolor motor a ervlor crae meţoaţ abadoează creerl  poresc spre mc sceletc a capl  a gâtului.

O porţe a că pramdale ce trece pr partea ateroară a braţl  posteror al capsle tere  face legătr saptce c ero motor a coarelor ateroare a mădve spăr, formează tractul corticospinal, tractus corticospinalis. Î blbl rada această cale formează  pramdele blbare, la vell cărora o parte d brele tractl cortcospal î proporţe de 70-90% trec de partea opsă  coboară î cot are pr cordol lateral al mădve spăr. Această porţe a că  pramdale ce costte încrucişarea piramidelor, decussatio pyramidum, se mete calea corticospinală laterală, tractus corticospinalis lateralis. Decsaţa se face pe pacete de bre: prmele pacete care se îcrcează st cele petr membrl speror, apo cele petr trc, ltmele,  cele ma cadale, d cele petr membrl feror. Tractl cortcospal lateral exstă ma la om  mamţele speroare. Fbrele tractl cortcospal care  partcpă la formarea decsaţe pramdale descd î compoeţa cordol ateror al mădve spăr, formâd tractul corticospinal anterior, tractus corticospinalis anterior . Fbrele acest tract, î dreptl ecăr segmet, pr comsra albă a mădve spăr, trec treptat de partea opsă, de se termă pr sapse c cellele motoare d coarele ateroare cotrlaterale. Aadar, toate brele compoetelor că pramdale st î – 470 – 

crcate. De aceea, la lezarea laterală a călor pramdale srve o  paralze a mclor d partea opsă. Axo erolor d coarele ateroare ale mădve spăr pleacă î compoeţa rădăclor ateroare, apo a ervlor spal spre msclatra strată a trcl  a membrelor.

Căile etrapiramidale Căle extrapramdale st cosderate că descedete somatce ce terv î reglarea tosl msclar, a tosl postral, a mcărlor atomate. Morfologc, aceste că se caracterzează pr clderea ma mltor legătr saptce. Î crctl lor st că polsaptce, de o extremă complextate. Căle extrapramdale st că ale motrctăţ atoome, care  trec pr pramdele blbare. Orgea acest sstem este reprezetată de scoarţa cerebrală, care  pr coexle sale descedete face relee c cle bazal, pr termedl acestora d asgrat cotroll atomatsmelor  armozarea mcărlor. Zoele cortcale de orge ale călor extrapramdale st dsemate pe mar sprafeţe cortcale la vell loblor frotal,  paretal, temporal  occptal. Fbrele plecate de la vell acestor zoe cortcale descd  fac legătr saptce î cetr sbcortcal, care costte formaţiuni ale sistemului etrapiramidal : corp straţ, talamsl, cle sbtalamc, sbstaţa eagră, clel ro, clel olvar feror, cle vestblar, cle formaţ retclare a trcl cerebral. Cerebell este cosderat ca orga colateral î căle ascedete  descedete, îdeoseb î cele extrapramdale, el d  mportat modlator al actvtăţ motor. Dec, cortexl cerebral drjează fcţle motrce ale orgasml  pr căle extrapramdale  pramdale. Cortexl cerebral eţează fcţle motoare ale mădve spăr pr termedl cerebell, pr cle ro, pr formaţea retclară, pr cle vestblar. Aceste formaţ formează legătr c cle motor d coarele ateroare ale mădve spăr pr:  – 471 – 

- calea rubrospinală, tractus rubrospinalis (g. 251), are orgea î clel ro, trece de partea opsă, formâd decsaţa Forel,  descde pr cordol lateral al mădve spăr pâă la ero motor a coarelor ateroare;

5

1 5 4

3

3

2

Fig. 251. Calea sistemului etrapiramidal; tractul rubrospinal: 1 – prml ero (clel ro); 2 – al ii-lea ero (ero motor a mădve spăr); 3 – tractl rbrospal; 4 – decsaţa vetrală (Forel); 5 – formaţle sbcortcale (corpl strat, talamsl, corpl sbtalamc Lys, cle formaţ retclare, sbstaţa eagră).

 – 472 –