SISTEME DE DIRIJARE A TRAFICULUI NAVAL
Tema de casa
Standarde AIS (1 si 2)
Student: Grupa: 8415
1. Intrd!cere Unul dintre obiectivele cheie ale administraţiilor maritime este acela de a asigura siguranta căilor sale navigabile, de protecţie a mediul înconurător !i, în acela!i timp, sa o"ere un mediu economic e"icace pentru tra"icul naval# $ceasta sarcină este îndeplinită prin introducerea de reglementări naţionale !i internaţionale adecvate care guvernea%a modul în care navele care intră !i operea%ă în apele teritoriale ale unei ţări# &omisia 'uropeană, &omisia &entrală pentru (avigaţia pe )in *&&()+ !i &omisia unării au recunoscut nevoia de miloace automate de schimb al datelor de navigaţie între nave !i între navă !i uscat pentru indenti"icarea automata si solutii de locali%are si urmarire in navigatia interioara# -n navigaţia maritimă, ./0 *0rgani%aţia /aritimă .nternaţională+ a introdus sistemul de identi"icare automată *$.S+# e la s"r!itul anului 2334, toate navele maritime care e"ectuea%ă curse internaţionale !i cărora li se aplică dispo%iţiile capitolului 5 din &onvenţia S0$S *Sa"et 0" i"e $t Sea+ trebuie să "ie echipate cu $.S# Sistemele de identi"icare automată a navelor *$utomatic .denti"ication Sstem+ menţionate în &onvenţia .nternaţională pentru siguranţa vieţii pe mare din 1 noiembrie 1674 permit nu numai îmbunătăţirea posibilităţilor de monitori%are a acestor nave, ci !i, mai ales, cre!terea siguranţei lor în situaţii de navigare la mică distanţă una de cealaltă# $vnd în vedere numărul mare de coli%iuni în care au "ost implicate nave de pescuit, care, în mod cert, nu au "ost observate de navele comerciale sau care nu au observat navele comerciale a"late în apropiere, ar "i de dorit etinderea acestei măsuri la navele de pescuit cu o lungime mai mare de 15 metri# 0bligația de dotare cu $.S ar trebui interpretată ca implicnd, de asemenea, cerinţa de a menţine permanent în "uncţiune $.S, cu ecepţia ca%urilor în care normele sau standardele internaţionale prevăd protecţia in"ormaţiilor re"eritoare la navigaţie# 0rientările pentru plani"icarea, punerea în aplicare !i "olosirea operaţională a serviciilor de in"ormaţii "luviale de"inesc $.S interior ca "iind o tehnologie importantă# in cau%a %onelor de tra"ic mit, este important ca standardele, speci"icaţiile tehnice !i procedurile pentru navigaţia interioară să "ie
compatibile cu standardele, speci"icaţiile tehnice !i procedurile dea de"inite pentru navigaţia maritimă# 9entru a corespunde cerinţelor speci"ice ale navigaţiei interioare, $.S trebuie de%voltat în continuare, pnă la de"inirea a!anumitei speci"icaţii tehnice $.S interior, păstrnd în acela!i timp compatibilitatea deplină cu $.S maritim al ./0 !i cu standardele !i speci"icaţiile tehnice dea eistente în navigaţia interioară#
2. Ce este AIS" $is este cel mai important progress pentru navigarea in siguranta din domeniul maritim de la introducerea radarului# Sistemul a "ost de%voltat iniţial ca un instrument de evitare a coli%iunilor, pentru a permite navelor comerciale sa se ;veda; reciproc, în mod mai clar în toate condiţiile si de a imbunatatii in"ormatiile carmaciului despre mediul cel inconoara# Sistemul $.S *$utomatic .denti"ication Sstem+ repre%inta o modalitate electronica de transmitere automata la distanta a unor in"ormatii complee privind identitatea unei nave sau a unui convoi de bare, incarcatura a"lata la bord, destinatia transportului, vite%a deplasarii, etc# $.S este un sistem transponder de transmitere de la bordul navei, prin care navele trimit in mod continuu .ul lor, po%itia, cursul, vite%a si alte date catre toate navele a"late in apropiere precum si statiilor <=S# $ceste in"ormaţii sunt primite si de alte =ranspordere $.S la bordul navelor si de alte statii de coasta, "olosindule pentru a construi un ecran graphic in timp real cu tra"icul naval din %ona# 0"eră, de asemenea, autorităţilor portuare !i organelor de siguranţa maritima capacitatea de a gestiona tra"icul maritim !i de a reduce ha%ardul navigaţiei marine# $.S nu are nevoie de un radar, dar poate o"eri capabilităţi similare, !i chiar !i consolidarea unei imagini radar în ca%ul în care un radar a "ost dea instalat pe navă#
$.S este proiectat să "uncţione%e întruna din următoarele moduri: -n modul navănavă pentru a evita coli%iunile &a un miloc pentru autoritatile de pe coastă de a obţine in"ormaţii despre o navă !i încărcătura sa &a un instrument de gestionare a tra"icului atunci cnd este integrat intrun sistem de tra"ic maritim *<=S+ Schimbul de date nava-nava
9rimul mod de operare pentru $.S este raportarea autonoma navalanava# -n acest mod, "iecare navă, transmite datele sale la toate celelalte nave echipate cu $.S în gama <>?# Sistemul unic de comunicaţii permite ca aceste transmisii de date sa aibe loc independent "ără a "i nevoie de un post central de control#
9o%itia si alte date sunt introduce automat de la sen%orii navei in sistemul $.S, in care datele sunt "ormatate si trimise intro eplo%ie scurta de date, pe un canal dedicat <>?# &and sunt primate pe alte nave, datele sunt decodi"icate si a"isate in gra"ica si "ormat tet# atele $.S pot "i introduce in sistemele de navigatie integrate ale navei si sistemele radar pentru a o"eri taguri $.S pentru tinte radar# $is poate "i, de asemenea, logat la <)ul *
Dis#$a% AIS
/esaele $.S actuali%ate sunt transmise la "iecare cateva secunde pentru a pastra in"ormatiile actuali%ate# Schimburile de date navalanava au loc in mod automat "ara a "i nevoie de alte actiuni din eterior# Supravegherea de coasta
$utoritatile de pe coasta pot instala statii $.S automate pentru a monitori%a deplasarea navelor pin %ona# $ceste statii pot monitori%a pur si simplu transmisiile $.S de la navele in trecere# Statiile de coasta pot utili%a, de asemenea, canalele $.S pentru transmisiile tarmnava ca sa transmita in"ormatii cu privire la maree marinarilor si statiilor meteorologice locale#
atele $.S pot "i memorate automat pentru redare ulterioara în ca%ul investigarii unui accident, deversare de petrol sau alt eveniment# $.S poate "i, de asemenea, un instrument util în operatiuni de căutare !i salvare *S$)+, care să poata permite coordonatorilor S$) monitori%area mi!cărilor tuturor navelor de supra"aţă, avioanelor !i elicopterelor implicate în operatiunea de salvare#
AIS integrat in VTS (Vessel Traffic System)
e cand a "ost integrat cu <=S, sistemul $.S o"era un instrument puternic pentru monitori%area si controlul circulatiei navelor prin porturile cu acces restrictionat si caile navigabile# $.S poate spori instalatiile <=S ba%ate pe traditionalul radar, o"erind o @suprapunereA $.S pe imaginea radar, sau poate o"eri o alternativa coste"icacitate in %onele unde nu se pot stabili sisteme ba%ate pe radar# $tunci cnd este integrat cu radar, $.S poate asigura acoperire continuă, chiar !i cnd imaginea radar este degradata prin precipitatii masive sau prin alte inter"erenţe# AIS
Radar
AIS + Radar
&analele $.S pot "i "olosite pentru a transmite date de port, pilotaul, misiunile de dană, in"ormaţii agenţiei de navigatie, maree !i curenţi, anunţuri marinarilor !i alte in"ormaţii de la ţărm la nave, precum !i de la navă la navă !i navă tarm# 'ste posibil, de asemeea, ca <=S sa transmita imaginea completă de port la toate navele din %ona, ast"el înct toti maestrii !i de piloţii sa aibe aceea!i ;imaginea de ansamblu;# &entru <=S î!i poate asuma controlul asupra alocarea timesloturilor mesaelor $.S pentru a asigura schimbul optim de date în interiorul %onei de acoperire# &analele speciale dedicate pot "i desemnate pentru operatiunile $.S a %onei locale# 'chipamentul $.S de la bordul navei avea capacitatea de a trece la di"erite canale în mod automat atunci cnd este comandat de operatorul <=S de pe tarm#
&. Dmeni! de a#$icare =abelul de mai os pre%intă domeniile de aplicare tratate în pre%entul document# ?iecare domeniu de aplicare este împărţit în sarcini, iar utili%atorii sunt de"iniţi pentru "iecare sarcină#
'. eneicii$e AIS $.S o"eră o serie de avantae, inclusiv de evitare a coli%iunilor pentru siguranţa personală a marinarilor, de identi"icare a navei pentru autorităţile portuare !i de securitate naţională, precum !i la identi"icarea de nave de agrement !i de aplicaţii comerciale# De a vedea şi de a fi vaut
=ransporderul &lasa B primeste continuu toate in"ormaţiile de la toate navele din %ona echipate cu $.S clasa $ !i clasa B !i a"i!ea%ă aceste in"ormaţi harta standard sau pe 9&# -n acela!i timp, clasa B, va transmite po%iţia catre toate navele echipate cu $.S în mod automat#
Siguranta pe timp de noapte şi !n condi"ii meteorologice nefavorabile
$.S &lasa B este un instrument vital de navigare în condiţii de vi%ibilitate redusă# .n"ormaţiile primite de la alte obiective $.S o"eră utili%atorului in"ormaţii vitale de navigaţie !i transmiterea po%iţia alertea%a alte nave pentru a"larea locaţiei utili%atorului# &ombinat cu radar, $.S o"eră cea mai bună imagine posibilă a situaţiei în toate condiţiile# =ransmite po%iţia autorităţilor C navelor din apropiere, in ca% de urgenţă $"isare gra"ica a po%iţiei în raport cu alte nave atunci cnd este conectat la un displa adecvat# Urmarirea navelor de interes, cum ar "i prieteni C colegi#
*. Cn+in!t!$ inrma+ii$r -n general, prin intermediul $.S interior se transmit doar in"ormaţii privind urmărirea !i reperarea, precum !i siguranţa# und în considerare această cerinţă, mesaele $.S interior trebuie să conţină următoarele in"ormaţii: Inrma+ii statistice reeritare $a na,e
.n"ormaţiile statice re"eritoare la navele de navigaţie interioară includ aceia!i parametri !i aceea!i structură ca în ca%ul $.S de"init de ./0, în măsura în care acest lucru este posibil# &mpurile de parametri neutili%aţi trebuie de"inite ca DindisponibileA# Se adaugă in"ormaţiile statice speci"ice navigaţiei interioare# .n"ormaţiile statice sunt transmise independent de către navă sau la cerere#
Inrma+ii dinamice reeritare $a na,e
.n"ormaţiile dinamice re"eritoare la navele de navigaţie interioară trebuie să aibă aceia!i parametri !i aceea!i structură ca în ca%ul $.S de"init de ./0, în măsura în care acest lucru este posibil# &mpurile de parametric neutili%aţi trebuie să "ie de"inite ca DindisponibileA# Se adaugă in"ormaţiile dinamice re"eritoare la navele speci"ice navigaţiei interioare# .n"ormaţiile dinamice re"eritoare la nave sunt transmise independent de către navă sau la cerere#
Inrma+ii #ri,ind c!rsa
.n"ormaţiile privind cursa pentru navele de navigaţie interioară vor avea aceia!i parametri !i aceea!i structură ca !i în ca%ul $.S de"init ./0, în măsura în care acest lucru este posibil# Se adaugă in"ormaţiile privind cursele interioare# .n"ormaţiile privind cursa sunt transmise independent de către navă sau la cerere#
Inrma+ii #ri,ind -estinarea traic!$!i
.n"ormaţiile privind gestionarea tra"icului sunt destinate utili%ării speci"ice în navigaţia interioară# $ceste in"ormaţii sunt transmise atunci cnd este necesar sau eclusiv la cerere cătreCde la navele de navigaţie interioară# ETA la ecluză/pod/terminal
.n"ormaţiile privind '=$ la eclu%ăCpodCterminal sunt transmise ca mesa adresat de la navă la mal#
RTA la ecluză/pod/terminal
.n"ormaţiile privind )=$ la eclu%ăCpodCterminal sunt transmise ca mesa adresat de la mal la navă#
Numărul de persoane la bord
.n"ormaţia privind numărul de persoane la bord este transmisă de pre"erinţă ca mesa adresat de la navă la mal la cerere sau în ca%ul unui eveniment special#
Statusul semnalului
.n"ormaţiile privind starea semnalului sunt transmise ca mesa di"u%at de la mal la navă#
Avertizări EMMA
.n"ormaţiile privind averti%ările '//$ sunt transmise ca mesa di"u%at de la mal la navă#
Nivelul apei
.n"ormaţiile privind nivelul apei sunt transmise ca mesa di"u%at de la mal la navă#
Mesaje privind sigurana
/esaele privind siguranţa sunt transmise atunci cnd este necesar ca mesae di"u%ate sau adresate# Frec,en+a ra#arte$r de transmitere a inrma+ii$r
i"eritele tipuri de in"ormaţii ale $.S interior trebuie transmise la intervale de raportare di"erite# 9entru navele care se deplasea%ă pe căile navigabile interioare, "recvenţa rapoartelor de transmitere a in"ormaţiilor dinamice poate trece din modul S0$S în modul de cale navigabilă interioară# -n modul de cale navigabilă interioară, "recvenţa poate "i stabilită între 2 secunde !i 13 minute# -n %onele de tra"ic mit precum porturile maritime, autoritatea competentă trebuie să aibă
posibilitatea de a diminua "recvenţa de raportare a in"ormaţiilor dinamice pentru a armoni%a "recvenţele de raportare între navele de navigaţie interioară !i navele S0$S# ?recvenţa de raportare trebuie să poată "i comutată printro comandă =/$ de la o staţie de ba%ă *comutare automată prin telecomanda =/$ prin intermediul mesaului 2E+ !i prin comen%i de la sistemele de bord, de eemplu, /F, '&.S sau calculator de bord, printro inter"aţă, de eemplu, .'& 112 *comutare automată prin comanda sistemului de bord+# 9entru in"ormaţiile statice !i cele privind cursa, se recomandă o "recvenţă de raportare de mai multe minute, la cerere sau în ca%ul în care in"ormaţia se modi"ică# Se aplic# urm#toarele frecven"e de raportare$
.n"ormaţii statice re"eritoare la nave
a "iecare minute, atunci cnd datele se modi"ică sau la cerere
.n"ormaţii dinamice re"eritoare la (ave
epind de starea de navigare !i de modul de "uncţionare a navei, "ie modul de cale navigabilă interioară, "ie modul S0$S a "iecare minute, atunci cnd datele se modi"ică sau la cerere
.n"ormaţii privind cursa .n"ormaţii tra"icului
privind
/esae privind siguranţa
gestionarea
&on"orm cerinţelor *vor "i de"inite de autoritatea competentă+ &on"orm cerinţelor
Ritm!$ de act!a$iare a inrma+ii$r dinamice reeritare $a na,e
/. C$ase$e AIS Standardul $.S descrie două clase maore de unităţi $.S: &lasa $ mandatat pentru utili%area pe nave S0$S din &apitolul < *!i alţii, în unele ţări+# &lasa B putere mai scă%uta, costuri mai scă%ute •
•
-n ciuda bene"iciilor de securitate imense aduse de $.S comercial *clasa $+, costul acestei tehnologii avansate a "ost anterior un obstacol în calea introducerii $.S la ambarcaţiunile de agrement !i a navelor comerciale u!oare# 9entru a depă!i această problemă, transponderul $.S de clasă B a "ost de%voltat pentru a o"eri toate bene"iciile $.S cu costuri e"iciente, "iabile !i u!or de utili%at pentru utili%atorii care nu au nevoie de datele complete necesare pentru transportul maritim comercial# $.S &lasa B a "ost conceput in lumina comerciala !i avamd in minte bugetul utili%atorului de agrement, dar încă mai o"eră toate avantaele $.S# ispo%itivul poate "i u!or de instalat !i conectat la maoritatea hartilor de navigatie sau la 9&# AIS %lasa A
?iecare =ransponder $.S constă dintrun transmitator <>?, două receptoare <>? =/$, un receptor de apel selectiv digital <>? *S&+, precum !i a"i!a de linHuri la bordul navelor !i a sistemelor de sen%or prin standardul de comunicaţii electronice marine *cum ar "i (/'$ 318E, de asemenea, cunoscut sub numele de .'& 112+# =impul este vital pentru sincroni%area corespun%ătoare !i de cartogra"iere pentru o unitate de clasa $#
9rin urmare, "iecare unitate este necesar sa aiba un sistem intern global de navigaţie prin satelit *de eemplu, G9S+ $cest receptor intern poate "i de asemenea utili%at pentru in"ormaţii de po%iţie# &u toate acestea, po%iţia este de obicei "urni%ata de un receptor G9S etern, cum ar "i, 0)$( sau un sistem de navigaţie inerţial# )eceptor intern este utili%at numai ca o copie de siguranţă pentru in"ormaţiile de po%iţie# $lte in"ormaţii transmise de către $.S, dacă sunt disponibile, sunt pe cale electronică, obţinute de la echipamentul de la bord, prin standard de coneiuni marin de date# .n"ormatii despre destinatie !i de curs !i vite%ă pe sol sunt în mod normal o"erite de către toate navele echipate cu $.S# $lte in"ormaţii, cum ar "i rata de intoarcere, unghi de bandă, pitch and roll, !i de destinaţie !i '=$ ar putea "i, de asemenea, "urni%ate# =ransponderul $.S, în mod normal, "uncţionea%ă întrun mod autonom !i continuu, indi"erent dacă acesta "uncţionea%ă în mare deschisă, de coastă sau %one interioare# =ransmisiile se găsesc pe două "recvenţe, canale maritime <>?, 87B *11#675 />%+ !i 88B *12#325 />%+ !i "olosesc 633 bitCs G/SF# e!i doar un singur canal de radio este necesar, "iecare staţie transmite !i prime!te prin două canale radio pentru a evita problemele de inter"erenţă, !i pentru a permite canalelor de a "i schimbate "ără sa se piarda comunicatie de la alte nave# 9entru a se asigura că transmisiile <>? ale di"eriteor transpondere nu apar în acela!i timp, semnalele sunt multipleate in timp "olosind o tehnologie denumită auto0rgani%at =ime ivision /ultiple $ccess *S=/$+# 9entru a "ace mai e"icientă utili%are a lăţimii de bandă disponibile, navele care sunt ancorate sau se îndreaptă încet, transmit mai puţin "recvent dect cele care sunt în mi!care rapidă sau sunt in manevră# )ata de actuali%are a navelor de manevră rapida este similară cu cea a unui radar convenţional marin# e re"erinţă de timp este derivat din sistemul de navigaţie# ?iecare staţie determină programul propriu de transmisie *slot+, pe ba%a datelor de tra""ic, linHul de istorie !i cunoa!terea acţiunilor viitoare de către alte posturi# Un raport de po%iţie de la o staţie $.S se încadrea%ă în una din 2253 sloturi de timp stabilit la "iecare 3 de secunde pe "iecare "recvenţă# Staţiile $.S se sincroni%ea%a continuu reciproc, pentru a evita suprapunerea de transmisii slot# Slotul de selecţie de către o staţie $.S este randomi%aţi întrun interval de"init, !i etichetat cu un timp de epirare aleator între 3 !i 8 cadre# $tunci cnd o staţie modi"ică slotul sau de atribuire, aceasta anunţă att noua locaţie cat !i timpul de epirare pentru acea locaţie# /odul de di"u%are S0=/$ permite sistemului să "ie supraîncărcat cu 433 la 533I, prin partaarea de sloturi, !i mai o"eră throughput aproape 133I pentru navele de mai mult de 8 13 (m întrun mod navă la navă# -n ca% de supraîncărcare a sistemului, numai obiectivele mai departate vor "i supuse drop outului, în scopul de a acorda pre"erinţă obiectivelor mai apropiate care sunt o preocupare principală a operatorilor navei# -n practică, capacitatea sistemului
este aproape nelimitata, care să permită unui număr mare de nave care urmea%ă să "ie ga%duiti la acela!i timp# )a%a de acoperire a sistemului este similara cu alte aplicaţii <>?, în esenţă, în "uncţie de înălţimea antenei, dar puţin mai bună cea a <>? digital !i nu <>? analogic# 9ropagarea acestuia este mai bună dect cea de radar# Sistemul este compatibil cu sistemele digitale de apel selectiv, care să permită sisteme de coastă pentru G/SS ie"tin pentru a stabili canale de operare $.S !i identi"icarea !i urmărirea navelor echipate cu $.S, !i este destinat să înlocuiască complet S&urile eistente, ba%ate pe sisteme transponder# e la începutul anului 2337 un nou standard international pentru Staţii ba%ate pe $.S a "ost aprobat standardul .'& 2E231# )ecomandarea .$$ vechi !i noul standard .'& 2E231 sunt, în unele "uncţii incompatibile !i, prin urmare, trebuie sa "ie upgradate sulutiile de retea atasate# $cest lucru nu va avea impact "ata de utili%atori, dar constructorii de sistem au de actuali%at so"tJareul pentru a permite acest lucru# Un standard pentru staţii pe ba%ă de $.S a "ost mult timp asteptat# -n pre%ent, eista multe retele adhoc de clasa $# AIS %lasa &
=ransponderele de clasă B sunt proiectate pentru transportul navelor de subS0$S# ?iecare constă dintrun transmitator <>?, doua receptoare <>? &S=/$, dintre care unul este multipleat cu receptorul <>? apel selectiv digital *S&+, precum !i o antenă G9S activa# e!i "ormatul de date de ie!ire suporta in"ormaţii de po%iţie, în general unitatile nu sunt conectate la un compas, ast"el înct aceste date sunt rareori transmise# .e!irea este un standard $.S cu "luul de date de la E8433bps, la "el ca )S2E2 !i C sau "ormate (/'$# 9entru a preveni supraîncărcarea de lăţime de bandă disponibila, puterea de transmisie este limitată la 2K, o"erind o ra%a de aproimativ 5 13 mile# 9atru tipuri de mesaele sunt de"inite pentru unităţile de clasa B: Messa-e 1'0 Mesa $e-at de si-!ranta
$cest mesa este transmis, la cerere, pentru utili%ator unele transpondere au un buton are permite să "ie trimis, sau poate "i trimis prin intermediul inter"eţei so"tJare# $ceasta trimite un mesa de siguranţă prede"init# Messa-e 10 Ra#rt de #itie standard CS c$asa
$cest mesa este trimis la "iecare E minute cand vite%a de peste pamant *S0G+ este mai mică de 2 noduri, sau la "iecare E3 de secunde pentru vite%e mai mari# //S., =ime, S0G, &0G, longitudine, latitudine, =rue =itlu Messa-e 130 Ra#rt de #itie e4tins a$ ec5i#ament!$!i c$asa
$cest mesa a "ost proiectat pentru protocolul S0=/$, !i este prea lung pentru a "i transmis ca &S=/$# &u toate acestea o staţie de coastă poate sonda de transponder pentru ca acest mesa să "ie trimis# //S., =ime, S0G, &0G, longitudine, latitudine, =rue =itlu, tip de vase, dimensiuni# Messa-e 2'0 Ra#rt statistic de date CS c$asa
$cest mesa este trimis la intervale de minute, în acela!i interval de timp ca !i pentru transpondere clasa $# atorita lungimii sale, acest mesa este împărţit în două părti, si trimis la o distanta de un minut unul de celălalt# $cest mesa a "ost de"init după speci"icaţiile originale $.S, ast"el ca unele unitati din clasa $ au nevoie de un upgrade de so"t pentru a putea decoda acest mesa # //S., (umebarca, =ip vas, indicativul de apel, dimensiunile, precum !i .ul "urni%orului de echipamente#
6. Cerinte de trans#rt
./0 a stabilit cerinţe obligatorii de transport pentru echipamente $.S aprobate sub &onventia ocrotirii vieţii omene!ti pe mare *S0$S+# &erinţele transportului $.S se vor aplica pentru: toate navele cu un tona brut de E33 !i mai mare, angaate în curse internaţionale (avelor de transport cu un tona brut de 533 !i mai mare care nu sunt angaate în curse internaţionale toate navele de pasageri, indi"erent de mărime •
•
•
=oate cele construite recent trebuie să "ie echipate cu un $.S aprobat dupa 1 iulie 2332# (avele eistente angaate în curse internaţionale, construite înainte de luna iulie 1, 2332, trebuie să "ie prevă%ute în con"ormitate cu următorul calendar: -n ca%ul navelor de pasageri, nu mai tr%iu de 1 iulie, 233E -n ca% de navecisterna, nu mai tr%iu de prima anchetă de echipamente de siguranţă dupa 1 iulie 233E • •
•
•
•
•
-n ca%ul navelor, altele dect navele de pasageri !i navelecisternă de 53#333 de tone brut !i mai mare, nu mai tr%iu de 1 iulie 2334# -n ca%ul navelor, altele dect navele de pasageri !i navelecisternă de la 13#333 la 53#333 de tone brut, nu mai tr%iu de 1 iulie, 2335# -n ca%ul navelor, altele dect navele de pasageri !i navelecisternă de la E#333 la 13#333 tona brut, nu tr%iu de 1 iulie 233# -n ca%ul navelor, altele dect navele de pasageri !i navelecisternă de la E33 la E333 t, tona brut, nu tr%iu de 1 iulie 2337#
Na,e$e nn7S8LAS
&erinţele transportul $.S se aplică numai navelor comerciale supuse conventiei S0$S# &e se intampla cu nave mai mici, cum ar "i remorchere, JorHboats, navele de pescuit !i de agrement care, care nu vor "i echipate cu $.SL
. Standarde AIS 'istă trei standarde internaţionale primare pentru echipamentele $.S# 'le au "ost elaborate în comun de către 0rgani%aţia /aritimă .nternaţională *./0+, Uniunea .nternaţională a =elecomunicaţiilor *.=U+ !i &omisia 'lectrotehnică .nternaţională *.'&+# 'chipamentele $.S de la bordul navei trebuie să îndeplinească prevederile din toate cele trei documente#
Re$!tia IM8 MSC.6'(/3)9 Ane4a & , ;)ecomandări privind standardele
•
de per"ormanţă pentru un bord Universal $utomatic .denti"ication Sstem *$.S+; $cest document stabile!te cerinţele de transport pentru $.S !i cerinţele de per"ormanţă pentru echipamentul de la bord# Standardul ./0 a "ost "olosit de .=U !i .'& în elaborarea unor standarde tehnice !i de testare# $cesta a "ost aprobat de către Subcomisia ./0 privind siguranţa navigaţiei în sesiunea 45 în anul 2333 tr%iu# •
Recmandarea ITU7R M.1&6171, ;&aracteristici tehnice pentru un bord
universal $utomatic .denti"ication Sstem ?olosind =ime ivision /ultiple $ccess, în Banda /aritima /obila; $cest document de"ine!te în detaliu modul în care "uncţionea%ă tehnologia $.S !i S=/$# Standardul original, adoptat de Uniunea .nternaţională a =elecomunicaţiilor *.=U+ în 1668, a "ost revi%uit în 2331 pentru a clari"ica cerinţele de proiectare# •
Standard!$ IEC /133&72, ;Bordul Universal $utomatic .denti"ication
Sstem *$.S+; $cest standard speci"ică cerintele minime de "uncţionare !i de per"ormanţă, metode de testare !i re%ultatele testelor necesare în con"ormitate cu standardele de per"ormanţă prevă%ute în )e%oluţia 0/. /SJ *6+, anea E# $ceasta include caracteristicile tehnice cuprinse în .=U) /#1E71 1 !i ia în considerare reglementările radio .=U acolo unde este ca%ul# $cest proiect de standard este aprobat pentru publicare pnă în decembrie 2331#
. i:$i-raie
5tt#0;;<<<.:s!nsmate.r-;ais; 5tt#0;;en.Identiicatin>S%stem 5tt#0;;<<<.=m.=n-s:er-.cm;=s;>AIS.5tm
