Alexandr Soljenitan: OMUL-FLUVIU, CU O INIMA MARE CAT RUSIA. MECANISMUL GULAGULUI (I (I
Alexandr Soljenitin in 1962
Incepem astazi un sir de marturii si extrase dedicate lui Alexandr Soljenitin, Soljenitin, scriitorul rus care a marcat secolul XX cel putin la fel de mult ca predecesorul si conationalul sau din sec XIX – Feodor Dostoievski. Dostoievski. In aceasta prima parte vom face face o !"#rta re"a$it#lare a %art#riei de!$re &#la'#l !oieti" si asupra vietii lui Soljenitin. Materialele urmatoare ne vor arata de "e e!te Soljenitin atat de a"t#al !i atat de ne"e!ar at#n"i "and re% !a intele'e% nat#ra ra#l#i, inclusiv atunci cand ne raportam la sisteme politice totalitare, la mult discutatul rol al evreilor in revolutia olsevica si al vestului decrepit si pervertit in avansul omenirii catre Apocalipsa. Vo% intele'e %ai %#lt, din a"e!te %art#rii, de "e, $e de o $arte, Soljenitin e!te #r)t de ade$*ii "ore"tit#dinii $oliti"e, ai $ro're!i!%#l#i idolatr# +ata de O""ident, dar, $e de alta $arte, n# $oate +i in'itit ni"i de a"eia "are ad $role%a răului in in i!torie "a o o$era exclusivă a !i!te%elor, elitelor, ereilor, et". !e scurt, vom vedea o "on"e$tie ortodoxa, $#r d#oni"ea!"a, pusa la lucru pentru a descurca "#emul veninos al trecutului $i a %n&ele"e pr'v'lirea spre ais a prezentului. prezentului. ( )a un fluviu imens, mare si lat cat *ol"a, este marturia data lumii de Alexandr Soljenitin. O%#l-%artor, o"ea "are !tri'a in $#!ti#, Soljenitin este un semn spre aducere aminte si spre trezvie, un semn care vine de undeva din adancurile nestiute ale unei +umi *ec#i disparute, trecuta fiind prin masina de tocat- a ula"urilor ula"urilor in
/
marea operatie de desertificare a lumii de catre re"imurile comuniste – dar si a ula"urilor spirituale ale lumii vestice. Arestat doar pentru ca isi permisese cateva comentarii ironice cu privire la tactica militara militara a lui Stalin, corespondand corespondand cu un prieten prieten pe cand era ofiter in Armata 0osie, Soljenitin, tanar "# +er%e "onin'eri lenini!te !i $rod#! !tandard al ed#"atiei "o%#ni!te, +a"e "#no!tinta "# i%en!#l "ontinent al "elor droiti de +iara a$o"ali$ti"a !i "# %e"ani!%ele re$re!i#nii ol!ei"e, de la are!tare la an"eta, de la iata in la'ar !i in exil. Aici are loc convertirea lui si tot aici marea sa cainta. 1 cainta care ii da si sensul vietii, acela de a da %art#rie $entr# tot "eea "e a a#t, $entr# +ie"are i"ti%a intalnita in "ale !i a "arei $oe!te, alt+el, ar +i +o!t in'ro$ata !i ne!ti#ta de ni%eni:
Al. Soljenitin, tanar ofiter 2/3445
Iat' %ns' c' destinul m6a aruncat $i pe mine pe urmele acestor prizonieri, am mers %mpreun' cu ei de la serviciul de contrainforma&ii al armatei la cel al frontului, frontului, acolo am ascultat primele lor povestiri, %nc' neclare pentru mine, pe urm' toate acestea mi6au fost l'murite de Iuri 7vtu#ovici, iar acum, su cupolele castelului 8ut%rki de culoare ro$u6c'r'mizie, a% !i%*it "/ a"ea!t/ $oe!te a "elor "0tora %ilioane de $rionieri r#1i %/ *int#ie1te $entr# totdea#na, "#% *int#ie1te a"#l #n '0nda". 2oe!tea $ro$riei %ele intr/ri la 0n"i!oare %i !-a $/r#t ne0n!e%nat/, a% #itat !/-%i %ai jele!" e$ole*ii r#$*i. Doar %nt%mplarea a f'cut s' nu fiu $i eu acolo unde au fost cei de o v%rst' cu mine. A% 0n*ele! "/ datoria %ea e!te !/ $#n 1i e# #%/r#l !# #n "ol* al $oerii lor "o%#ne 1i !/ o d#" $0n/ la #lti%a $i"/t#r/ de $#tere, $0n/ oi "/dea 1i %/ a !trii. 2Ar#ipela"ul 2Ar#ipela"ul ula", vol. /, 7d. 9nivers, p. /3:5. ;umai acest sim&'m
Cand era% in &#la' "ateodata !"ria% "iar !i $e id#ri de $iatra. Oi!n#ia% !a !"ri# $e #"ati de artie, a$oi %e%ora% "ontin#t#l !i le di!tr#'ea% 2sursa5. sursa5. Impresioneaza indeosei faptul faptul ca Soljenitin se straduieste sa retina cat mai multe nume, cat mai multe cazuri de oameni ucisi, torturati, siluiti, inc#isi, deportati 6 "a a"e!te n#%e !a n# +ie #itate !i $e!te a"e!te o%or#ri in %a!a !a n# !e trea"a indi+erent.
In Arhipelag $rea $rea $#tin ne ore!te de !#+erinta $ro$rie, "at de !#+erinta !e%enilor !ai. Intr6adevar, el e!te a"ela "are !tri'a "a 56578 "a 56578 at#n"i "and !a%aolni"iile !e $etre" !i!te%ati" !i toata at%o!+era $redi!$#ne la ta"ere !i "iar "o%$li"itate.
=
Gulag Harta Arhipelagului Gulag
3ar "e e!te Ari$ela'#l9 In ciuda situarii sale "eo"rafice nordice, Arhipelagul Gulag , de fapt, intre"ul sistem penitenciar sovietic, sovietic, este comparat de Soljenitin Soljenitin cu un !i!te% !#teran de "analiare 2iata subterana lui Dostoievski extinsa la nivel "eneral5> ?n conducte exista o real' pulsa&ie, presiunea era c%nd mai mare, c%nd mai mic' dec%t cea preconizat', dar ni"iodat/ "analele 0n"i!orilor n# a# r/%a! 'oale. S%n"ele, sudoarea, urina, stoarse din noi, "%l"%iau prin ele permanent. Istoria Istoria acestei canaliz'ri este istoria unei unei in"er'ri $i cur"eri cur"eri ne%ntrerupte, ne%ntrerupte, intervalele de cre$tere alternau cu cele de descre$tere, valurile erau c%nd mai mari, c%nd mai mici, %n vreme ce din toate p'r&ile cur"eau p%raie, p%r%ia$e, p%r%ia$e, $iroaie din j"#eaurile j"#eaurile stre$inilor, stre$inilor, precum $i pic'turi pic'turi separate, adunate una c%te una. 2@5 *alurile de oameni sortiti macelaririi sunt, pe rand, alimentate de fostii ofiteri ai armatei tariste, de fostii memri ai vec#ilor partide ne6olsevice, de clerici, mona#i si mona#ii si de simpli credinciosi, de ur"#ezi si noili, intelectuali, studenti, studenti, in"ineri vec#i – iar mai tarziu de c#iauri-, in"ineri noi, ofiteri ai noii armate.. . Si!te%#l de "analiare e!te, de +a$t, $rin"i$i#l de +#n"tionare n# doar al a$arat#l#i re$re!i, "i al re'i%#l#i in!#!i iar scopul este distrugerea din temelii a lumii vechi. )a aceasta distru"ere sa fie eficienta treuie, pe cat posiil, sa fie an"renate mase intre"i din populatie populatie – sa fie facuti, cati mai multi, "o%$li"i la aceste crime. A!adar, ol!ei!%#l inenteaa #n no# 'en de ;!#$#!< complicele.
Val#rile "#r' $e !# $/%0nt, $rin "ond#"te, ele "analiea/ ia*a 0n+loritoare de la !#$ra+a*/. ocmai din acest moment se %ntreprinde %ntreprinde pasul important spre $arti"i$area 0ntre'#l#i $o$or la a"ea!t/ "analiare, spre %mp'r&irea "eneral' a responsailit'&ii pentru ea> "ei "are 0n"/ n# !-a# $r//lit "# tr#$#rile lor 0n tra$ele "anali/rii, "ei $e "are "ond#"tele n# i-a# a0rlit 0n Ari$ela', a"eia tre#ie !/ #%le la !#$ra+a*/ "# +la%#ri 0n %0ini, !/ $ro!l/ea!"/ tri#nalele 1i !/ !e #"#re de a"tele lor de re$re!i#ne. 2Aceasta e din spirit de prevedereB Vor tre"e de"enii, i!toria !e a trei din !o%n#-i ad0n", dar an"etatorii, j#de"/torii 1i $ro"#rorii n# !e or doedi %ai inoa*i de"0t noi to*i la #n lo", dra'i "on"et/*eni= )'ci de aceea purt'm podoaa respectail' respectail' a p'rului c'runt, c'runt, pentru c' la vremea noastră am votat respectail pentru.5 2@5 Ci, astfel, prin uzine $i institu&ii, devans%nd verdictul triunalului, triunalului, muncitorii muncitorii $i func&ionarii voteaz' cu indi"nare pentru condamnarea la moarte a tic'lo$ilor tic'lo$ilor de acuza&i. Iar cu prilejul procesului !artidului !artidului industrial vom avea mitin"uri populare, demonstra&ii 2la care sunt antrena&i $i $colarii5, mar$uri caden&ate ale unor mul&imi de milioane $i urlete su ferestrele triunalului> triunalului> !La moarte" La moarte" La moarte"# ?n aceast' perioad' de
cotitur' a istoriei noastre au r'sunat voci izolate de protest ori a&ineri. Era neoie de +oarte, +oarte %#lt "#raj $entr# "a 0n a"el "or 1i #rlet !/ !$#i >n#=<, in"o%$arail "# #1#rin*a de a!t/i= 2;ici ast'zi %ns' nu sunt prea mul&i cei care oiecteaz'.5
Conditia $entr# "a a"e!t !i!te% !a !#$raiet#ia!"a e!te %entinerea #nei terori "on!tante, $er$et#e. 1ricine putea fi terorist, saotor, dusman al poporului poporului . !entru ca teroarea sa fie "eneralizata, treuia ca le'ea "eea "e da !tailitate, $reidi"tiilitate, a"ea !i'#ranta a o%#l#i "a !aia $ede$!e!te ra#l !i $ae!te inele, #n $rin"i$i# "are arata de "e !i %ai ale! CAN3 stapanirile sunt de la $umne%eu, tre#ia a!adar "a le'ea !a +ie tran!+or%ata in +ara-de-le'e, $rin relatiiare, o!"#riare, !a +ie 'olita de !en! !i $#!a la di!$oitia a!ol#ta !i aritrara a 2#terii. 2adica autoritatea ce detine monopolul violentei violentei le"itime5 Astfel, triunalul triunalul si judecata devin instrumente instrumente ale unei crime crime in masa> V)1in!4i (? a rea%intit "a o%enirea n# a $#tea ni"iodata !a !tailea!"a adear#l a!ol#t, "i doar $e "el relati. Si de aici, el a facutun pas pe care juristii n6au indraznit indraznit sa il faca timp de doua mii de ani> ca, prin urmare, ni"i adear#l !tailit de an"eta !i de tri#nal n# $oate +i a!ol#t, "i doar relati. 2@5 De aici decur"e concluzia cea mai practica> in"er"area de a "a#ta $roe a!ol#te ($roele !#nt todea#na relatie , %artori a!ol#t "onin'atori ei $ot !$#ne l#"r#ri "ontradi"torii ar +i o $ierdere adarni"a de ti%$. )at despre dovezile vinovatiei, vinovatiei, relative si aproximative, anc#etatorul le poate "asi si fara proe, si fara martori, fara sa iasa din cainetul sau, sprijinindu6se nu doar pe inteli"enta sa, ci si pe simptul sau partinic, pe fortele lui morale 2adica pe superioritatea omului care a dormit si a mancat ine, si nu a fost maltratat de nimeni5 si pe caracterul sau- 2adica vointa de a6si manifesta cruzimeaB Si"ur ca lucrurile puteau sta si mai rau> teriile troi*e "e4i!te ("o%i!ie +or%ata din trei lideri Ce4a $#tea# da, $e anda r#lanta, "onda%nari la %oarte exe"#tate i%ediat. Si din momentul in care Stalin a inceput sa devoreze propriul partid si aparat de stat olsevic prin extinderea uicua a terorii, procesele s6au transformat si in $#neri in !"ena de o $erer!itate %orala neintre"#ta 6 victimele spovedindu6sispovedindu6si- o vinovatie falsa si cerand, ele insele, pedeapsa capitala5. 3ar !a "iti% $e in!#!i Lenin $#nand in a$li"are $rin"i$i#l terorii reol#tionare: Eovar'$e urskiB ca o completare la discu&ia noastr' v' trimit ciorna unui para"raf suplimentar al )odului !enal@ Sper c' ideea principal' este clar', cu toate neajunsurile neajunsurile ciornei> s' se eviden&ieze %n mod desc#is teza principal' $i just' din punct de vedere politic 2$i nu numai %n sens juridic %n"ust5, %n"ust5, care motiveaz' esen&a si justificarea justificarea terorii, terorii, necesitatea $i limitele ei. Tri#nal#l n# tre#ie !/ eli%ine teroarea@ a $ro%ite a"e!t l#"r# ar +i o a#toa%/'ire, !a# a%/'ire, ea tre#ie ar'#%entat/ 1i le'i+erat/ 0n $rin"i$i#, "lar, +ire!" 1i +/r/ 0n+lorit#ri. &ormularea treuie să 'ie c(t mai largă cu putin)ă* 'iindcă numai sim)ul revolu)ionar al dreptă)ii +i con+tiin)a revolu)ionară vor hotăr( condi)iile de aplicare* mai mult sau mai pu)in largă* (n practică.
)u salut'ri comuniste, +enin-
4
Ancheta
Intr6o astfel de societate revolutionara, totul este permis, pentru a ne aduce aminte de cuvantul lui Dostoievski. Si nu numai atat, caci scriitorul scriitorul din sec. XIX nu a reusit sa atin"a cu mintea "rozaviile sec. XX, nu doar ca totul este permis, ci c#iar ca toate ticalosiile sunt oligatorii pentru pentru faurirea viitorului viitorului luminos si pentru zdroirea dusmanului de clasa. In cuvintele lui Soljenitin> Dac' intelectualilor ce#ovieni, care se str'duiau mereu s' "#iceasc' ce va fi peste dou'zeci6treizeci6patruzeci de ani, li s6ar fi r'spuns c' peste patruzeci de ani, %n 0usia, 0usia, anc#eta penal' se va face cu ajutorul ajutorul torturii, torturii, c' deţinuţilor li se va strînge craniul într-un inel de ier! c" unii vor i introdu#i în b"i u$plute cu acid! c" vor i legaţi goi #i torturaţi cu urnici! plo#niţe! li se va vîrî în oriiciul oriiciul anal vergeaua de ar$" înro#it" pe pri$us %&$arcare secret"'(! le vor i strivite! încet! cu ca o 'ormă 'oarte u+oara vor 'i talpa ci)$ei! organele genitale! iar ca tortura)i cu nesomn +i cu sete +i vor 'i ătu)i p(nă ce vor 'i trans'orma)i (ntr,o masă de carne (ns(ngerată 6 nici una dintre piesele
lui )e#ov n6ar fi ajuns la final, c'ci toate personajele ar fi fu"it la casa de neuni. Ci nu numai eroii lui )e#ov. ?ns' care rus normal de la %nceputul secolului, inclusiv oricare memru al 0SD0!, ar fi putut crede, ar fi putut %ndura o asemenea calomnie la adresa viitorului luminosG )eea ce se mai potrivea cu epoca lui Alexei Mi#ailovici, Mi#ailovici, ceea ce pe vremea lui !etru I p'rea deja ararie, ceea ce %n perioada lui 8iron putea fi aplicat la vreo /H6=H de oameni, oameni, ceea ce devenise asolut imposiil imposiil %ncep%nd din din vremea 7caterinei, toate acestea, 0n %ie#l %arel#i !e"ol al do#/e"ilea, 0ntr-o !o"ietate "on"e$#t/ d#$/ $rin"i$i#l !o"iali!t, "0nd #ra# deja aioanele, a$/r#!e "ine%ato'ra+#l oritor 1i radio#l, n-a# +o!t !/0r1ite de #n !in'#r !"elerat, ni"i 0ntr-#n lo" a!"#n!, "i de e"i de %ii de oa%eni-+iar/, !$e"ial in!tr#i*i, a!#$ra %ilioanelor de i"ti%e +/r/ a$/rare. 7vident, intrarea in an"eta se face pe aze pur discretionare> Dar 1r"anele nu au $tiut niciodat' ce este o cercetare, o informare prealail'B Li!tele tri%i!e de !#!, ori $ri%a /n#ial/, den#n*#l #n#i "olaorator !e"ret !a# "iar #n den#n*/tor anoni% atr/'ea# d#$/ !ine are!tarea 1i a$oi a"#area ineitail/. impul destinat anc#etei nu era folosit pentru descurcarea delictului, ci, 0n no#/e"i 1i "in"i la !#t/ din "a#ri, $entr# a-l oo!i, a-l exten#a, a-l l/'#i $e "el an"etat 1i a-l ad#"e 0n !tare !/ dorea!"/ !/ +ie t/iat "# to$or#l, n#%ai !/ !e ter%ine %ai re$ede.
S"o$#l an"etei era sa otina de la cel intrat in vizor c edarea la#ntri"a, a!#%area #nei ini inexi!tente: Astfel, dezvolt%ndu6se %n spiral', concluziile jurispruden&ei noastre %naintate s6au %ntors la concep&iile preantice $i medievale. Ci precum c'l'ii medievali, anc#etatorii, procurorii $i judec'torii no$tri au convenit s' vad' doada $rin"i$al/ a ino/*iei 0n re"#no1terea ei de "/tre in"#l$at. otu$i naivul 7v Mediu, ca s' smul"'
:
m'rturisirea m'rturisirea dorit', recur"ea la metode dramatice, spectaculoase> scaunul de tortur"! roata! gr"tarul cu c"rbuni aprin#i! tragerea în ţeap" etc. ?n secolul al dou'zecilea %ns', folosind $i medicina avansat', $i experien&a penitenciar' considerail' considerail' 2cineva a sus&inut sus&inut foarte serios o tez' de doctorat pe aceast' tem'5, au socotit socotit c' o asemenea concentrare de mijloace stra$nice este inutil', folosirea lor masiv' ar fi "reoaie, %n afar' de aceasta@ Ci, %n afar' de aceasta, mai exist' proail o circumstan&'> ca %ntotdeauna, Stalin n# ro!tea #lti%#l "#0nt, !#ordona*ii tre#ia# !/-l 'i"ea!"/ !in'#ri, iar el 01i reera $orti*a de !"/$are a 1a"al#l#i, ca s' se retra"' $i s' scrie *eţie de pe ur$a succesului. S"in'i#irea $lani+i"at/ a %ilioane de oa%eni !e 0ntre$rindea tot#1i $entr# $ri%a oar/ 0n i!toria o%enirii, 1i Stalin, 0n $o+ida $#terii !ale ne%/r'inite, n# $#tea +i a!ol#t !i'#r de !#""e!. E+e"t#at/ $e #n %aterial a!t, ex$erien*a $#tea !/ de"#r'/ alt+el de"0t $e #n#l de %ai %i"i $ro$or*ii, 0n toate "a#rile, Stalin tre#ia !/ r/%0n/ i%a"#lat, de o $#ritate an'eli"/. Iat' de ce, poate, nu exista o list' cu torturi $i atjocuri tip'rit', care s' fie %nm%nat' anc#etatorilor. anc#etatorilor. Se "erea $#r 1i !i%$l# "a +ie"are !e"*ie de an"et/ 0ntr-#n ter%en dat !/ liree tri#nal#l#i #n an#%it n#%/r de i"ti%e "are a# %/rt#ri!it tot#l. Se vorea pur $i simplu 2oral, dar foarte des5 c' toate %/!#rile 1i %ijloa"ele !#nt #ne, +iind 0ndre$tate !$re #n !"o$ 0nalt c' ni%eni n# -l a tra'e la r/!$#ndere $e an"etator $entr# %oartea #n#i in"#l$at@ c' medicul %nc#isorii treuie s' se amestece c%t mai pu&in posiil %n mersul anc#etei. De un' seam' se or"anizau sc#imuri sc#imuri de experien&e tov'r'$e$ti, &înv"ţau de la cei $ai buni'+ $i apoi mai era $i !cointeresarea materială#- re%#nera*ie %are $entr# orele l#"rate noa$tea, $ri%e $entr# red#"erea ter%en#l#i an"etei@ 1i a$oi %ai era 1i aerti!%ent#l "/ an"etatorii "are n#-1i d#" %i!i#nea la #n !+0r1it@ Dac' %ns' s6ar %nt%mpla c' vreun ;*D re"ional s' %nre"istreze un e$ec, atunci $i $eful lui ar fi curat %n fa&a lui Stalin : el n# a dat indi"a*ii dire"te de a$li"are a tort#rii= 3ar 0n a"ela1i ti%$ a a!i'#rat a$li"area ei= In&ele"%nd c' $efii cei mari %$i iau m'suri de precau&ie, o parte dintre anc#etatorii de r%nd 2dar nu cei care se delecteaz' frenetic5 %ncercau $i ei s' %nceap' cu metode mai l%nde, apoi, %n caz de %n'sprire, s' evite pe acelea care las' urme prea evidente> un ochi scos! o ureche s$uls"! #ira spin"rii rupt" #i chiar vîn"t"ile pe tot corpul,
Mijloa"ele de fran"ere a rezistentei sunt enumerate precis@ S' %ncepem cu %etodele $!ii"e. !entru victimele care niciodat' nu s6au pre"'tit pentru suferin&ele %nc#isorii, a"e!tea !#nt %etode "are a# o +or*/ #ria1/, "iar di!tr#'/toare. 1ric%t de tari &i6ar fi convin"erile, convin"erile, tot nu6&i va fi u$or.
. S/ 0n"e$e% "iar "# no$*ile. 3in "e $ri"in/, oare, n#%ai noa$tea !e $rod#"e 0n $rin"i$al +r0n'erea !#+letelor9 1are de ce %nc' din primii lor ani de existen&' 1r"anele au ales noapteaG 2entr# "/ noa$tea, !%#l! din $at 0n ti%$#l !o%n#l#i ("iar da"/ 0n"/ n# e!te "in#it de in!o%nie, are!tat#l n# $oate +i e"ilirat 1i trea $re"#% 0n ti%$#l ilei, e!te %ai %aleail. 5. Conin'erea 0n !in"eritatea ton#l#i. 7ste lucrul cel mai simplu. +a ce un jocul de6a $oarecele $i pisicaG Afl%ndu6se o vreme printre ceilal&i acuza&i, arestatul a f'cut cuno$tin&' cu situa&ia "eneral'. Bi an"etator#l 0i ore1te $e #n ton do%ol, a%i"al: >()i dai singur seama că oricum o să 'ii condamnat. $acă (nsă te vei (mpotrivi* aici* (n (nchisoare* o să,)i %druncini sănătatea* o să te prăpăde+ti. $acă te duci (n lagăr acolo,i
J
aer* lumină/ A+a că e mai ine ine să semne%i de la (nceput.# Foarte lo"ic. Ci sunt lucizi cei ce consimt $i
semneaz', doar dac'@ 3oar da"/ e ora n#%ai de ei= n!/ rareori !e 0nt0%$l/ a1a. Bi l#$ta e!te ineitail/.
1 alt' variant' de convin"ere este destinat' memrilor de partid. E ac" în ţar" sunt neajunsuri #i chiar oa$ete! du$neata ca bol#evic trebuie s" hot"r"#ti: poţi oare s" ad$iţi c" vinovat de asta este partidul. /ri puterea sovietic".' &0u! desigur' se "r'e$te s' r'spund' directorul )entralei inului. !Atunci ai cura0ul +i ia vina asupra dumitale"# Bi el o ia=
D. Inj#ria 'ro!olan/. Un $ro"ede# !i%$l#, dar a!#$ra oa%enilor "# ed#"a*ie, "# !tr#"t#ri deli"ate, ra+ina*i, $oate !/ a"*ionee ex"elent. C#no!" do#/ "a#ri "# $reo*i, "are "eda# la "ea %ai neinoat/ 0nj#r/t#r/. 9nul dintre ei 28ut%rki, /3445 era anc#etat de o femeie. +a %nceput, %n celul', nu mai "'sea cuvinte pentru a6i l'uda polite&ea. Dar %ntr6o zi s6a %ntors a'tut $i mult' vreme n6a consim&it s' repete cu c%t rafinament a %nceput ea s' %njure, pun%nd picior peste picior. 20e"ret c' nu pot s' reproduc aici una din dr'"u&ele ei fraze.5 8. Ata"#l $rin "ontra!t $!iolo'i". S"i%/ri nea1te$tate: tot intero'atori#l !a# n#%ai o $arte a l#i l#i !/ +ie extre% de a%ail, s' te adresezi inculpatului inculpatului cu numele mic $i cu patronimicul, s' f'"'duie$ti marea cu sarea. A$oi, r#!", !/ ar#n"i "# $re!$a$ier#l: &analie 0ou" gra$e de plu$b în cea" - Ci, %ntinz%nd m%inile m%inile ca pentru a i le %nfi"e %nfi"e %n p'r, de parc' un"#iile un"#iile s6ar termina cu ni$te ni$te ace, s' te apropii de acuzat 2procedeul 2procedeul este foarte un pentru femei5. )a variant'> !e !"i%/ doi an"etatori, #n#l r#$e 1i !+01ie, alt#l e!te !i%$ati", a$roa$e "ordial. 1ri de c%te ori intr' %n irou, inculpatul tremur'> oare pe cine o s' vad'G Ci prin contrast vrea s'6i m'rturiseasc' $i s'6i semneze celui de al doilea totul, c#iar $i ce n6a fost.
. U%ilirea $realail/, 0n +ai%oa!ele !#!ol#ri ale &2U-#l#i din Ro!to 2de la E 0u$"rul trei)eci #i trei'5 su dalele de sticl' "roas' ale trotuarului trotuarului 2un fost depozit5, %n a$teptarea intero"atoriului intero"atoriului i6au a$ezat pe aresta&i cu fa&a la du$umea %ntr6un coridor, interzic%ndu6le s' ridice capul ori s' scoat' vreun sunet. Cedeau a$a, ca ni$te ma#omedani care se roa"', p%n' ce "ardianul %i 'tea pe um'r $i %i ducea la intero"atoriu. – Alexandra 1va n6a f'cut la +uianka m'rturisirile a$teptate. A fost transferat' la %nc#isoarea +efortovo. Acolo, la recep&ie, "ardian' i6a poruncit s' se dezrace $i, c#ipurile invoc%nd procedura, i6a luat #ainele $i a %ncuiat6o "oal' %ntr6o ox'. ;umaidec%t $i6au f'cut f'cut apari&ia ni$te "ardieni6'ra&i, "ardieni6'ra&i, care au %nceput %nceput s' se uite prin vizor, vizor, s' r%d' $i s'6i aprecieze formele. Ci, proail, %ntre%nd, a$ mai aduna %nc' multe exemple. S"o$#l era #n#l !in'#r: să cree%e o stare deprimantă.
. Ori"e $ro"ede# "a$ail !/ ad#"/ are!tat#l 0n !tare de t#l#rare. Iat' cum a fost anc#etat F.I. *. din rasno"orsk, rasno"orsk, re"iunea Moscova 2dup' comunicarea f'cut' de +A. !6ev5. An"etatoarea, 0n "#r!#l intero'atori#l#i, !-a der/"at 0n +a*a l#i 0n "0tea eta$e (!tri$-tea!e=, 0n!/ tot ti%$#l a "ontin#at intero'atori#l, "a 1i "0nd n# !-a 0nt0%$lat ni%i", !e $li%a $rin "a%er/, !e a$ro$ia de el, 0n"er"0nd a!t+el !/-l +a"/ !/ %/rt#ri!ea!"/. !oate era necesitatea ei personal', dar poate era $i o socoteal' rece> inculpatului inculpatului i se tulur' mintea $i semneaz'B Iar ea nu avea de ce s' se team'> avea pistol, sonerie@ sonerie@
K
G. Inti%idarea. Metoda "ea %ai a$li"at/ 1i +oarte ariat/. E!te +olo!it/ ade!ea 0n "o%ina*ie "# i!$itirea 1i $ro%i!i#nea (ine0n*ele! +al!/. Anul /3=4> &0u $"rturise#ti. 3a trebui s" aci o pli$bare pîn" la Solov4i, ine $"rturise#te totul este eliberat'. Anul /344> &epinde nu$ai de $ine în ce lag"r o s" ii tri$is, 5xist" lag"re #i lag"re, Acu$ ave$ #i lag"re cu $unc" silnic", /cne, ac" vei i sincer! vei ajunge într-un loc $ai co$od! dac" vei reu)a s" $"rturise#ti dou")eci #i cinci de ani de $unc" în subteran"' Intimidare cu alt' %nc#isoare mai transera la 7eortovo drastic'> E ac" reu)i s" $"rturise#ti! te vo$ transera %dac" e#ti la 7ubian4a(! la Suhanov4a %dac" e#ti la 7eortovo(! acolo vor discuta altel cu tine', Iar tu de acum te6ai oi$nuit aici> %n %nc#isoarea
asta re"imul pare a fi acceptail, acce ptail, dar nu $tii ce torturi te a$teapt' dincolo. Apoi mutarea@ S' cedez oareG@ Intimidarea ac&ioneaz' excelent asupra celor care %nc' n6au fost aresta&i, ci au fost convoca&i %n )asa cea Mare prin cita&ie. El (ea are 0n"/ %#lte de $ierd#t, el (ea !e te%e de ori"e: !e te%e "/ a!t/i n-o !/-i %ai dea dr#%#l, !e te%e "/ o !/ i !e "on+i1te l#"r#rile, a$arta%ent#l. El e!te 'ata !/ +a"/ %#lte de$oi*ii 1i %#lte "on"e!ii $entr# a eita a"e!te $eri"ole. 7a, de un' seam', nu cunoa$te codul penal, $i ca lucrul cel mai pu&in important la %nceputul intero"atoriului intero"atoriului i se strecoar' o foaie de #%rtie cu un extras falsificat din cod> E Sunt averti)at" c" pentru urni)are de $"rturii alse8 %cinci( ani de închisoare' %în realitate! articolul 9 pîn" la doi ani(8 pentru reu)ul de a ace depo)iţii %cinci( ani %în realitate! articolul 92 pîn" la trei luni! ba #i acelea de $unc" corecţional"! nu de închisoare(, Aici a intrat deja $i mereu o s' intre %n ac&iune %nc' o metod'
de anc#et'>
H. Min"i#na. Noi, i"ti%ele, n# $#te% !/ %in*i%, 0n !"i% an"etator#l %inte tot ti%$#l, toate a"e!te arti"ole n# !e re+era la el. No#/ ni"i %/"ar n# ne tre"e $rin %inte !/ 0ntre/%: el "e $edea$!/ $ri%e1te $entr# %in"i#n/9 7l poate s' pun' dinaintea noastr' "r'mezi de procese6verale cu semn'turile celor dra"i ori ale prietenilor no$tri> acesta nu e dec%t un procedeu de anc#et' ele"ant. Inti%idarea "# i!$itire 1i %in"i#n/ e!te $ro"ede#l $rin"i$al de in+l#en*are a r#delor are!tat#l#i, "e%ate !/ de$#n/ %/rt#rie. &ac" nu aceţi aceste depo)iţii %care vi se cer(! îi agravaţi situaţia8 îl nenorociţi deinitiv8 %v" închipuiţi ce si$te o $a$" cînd aude a#a ceva.(, 0u$ai dac" se$naţi aceast" hîrtie %care vi se pune dinainte( puteţi s"-l salvaţi' %nenorociţi(',
. Jo"#l "# ata1a%ent#l +at/ de "ei dra'i 1i a$ro$ia*i a"*ionea/ $er+e"t 1i a!#$ra in"#l$at#l#i. A"ea!ta e!te "ea %ai e+i"ient/ dintre inti%id/ri, cu ata$amentul fa&' de cei dra"i po&i fr%n"e pe omul cel mai ne%nfricat 21, c%t' profe&ie %n dictonul> !$u+manul omului este 'amilia lui B5. B5.
;u are rost sa mai redam aici si metodele fizice descrise de Soljenitin@ Soljenitin@
L
Prigonirea Bisericii
In acest sistem perfect inc#is al macelaririi oamenilor, Ki!eri"a a constituit o tinta aparte si o pilda de martiriu pe masura. !ri"oana a fost fost dusa pe toate nivelurile nivelurile posiile> posiile> de la "ei %ai inalti arierei, in +r#nte "# 2atriar#l,, $ana la %a!ele de "redin"io!i oi!n#iti !i $arintii "are i!i "re!tea# "o$iii in +ri"a l#i 2atriar#l 3#%nee#. ?n prim'vara anului /3==, )omisia 7xtraordinar' pentru comaterea contrarevolu&iei $i a speculei , care tocmai fusese reotezat' !9, a de"i! !/ !e a%e!te"e 0n tre#rile i!eri"e1ti. Mai treuia s'v%r$it' $i o !revolu)ie ecle%iastică# > s' fie sc#imat' conducerea, s' fie instalat' alta, care s' stea cu o urec#e %ndreptat' spre cer $i cu cealalt' spre +uianka. A$a au f'"'duit s' fie clericii restauratori, adep&ii E8isericii vii-, dar f'r' ajutor din afar', ei nu puteau s' pun' st'p%nire pe aparatul isericicesc. In "on!e"in*/, a +o!t are!tat $atriar#l Tion 1i !-a# or'aniat do#/ $ro"e!e r/!#n/toare, #r%ate de exe"#*ii, $rin 0%$#1"are: "el de la Mo!"oa al di+#orilor $ro"la%a*iei $atriar#l#i, "el de la 2etro'rad al %itro$olit#l#i Venia%in, "are 0%$iedi"a tran!+erarea $#terii e"leia!ti"e re!ta#ratorilor !1isericii vii#* %n "uernii $i jude&e, din loc %n loc au fost aresta&i mitropoliti mitropoliti $i ar#ierei, $i, ca %ntotdeauna, %ntotdeauna, dup' pe$tele cel mare, au urmat ancurile de pe$te m'runt> protoierei, protoierei, c'lu"'ri $i diaconi, despre despre care nu se pomenea %n ziare. 2@5 Tot#1i, !t0r$irea din r/d/"in/ a reli'iei din a"ea!t/ *ar/, "are a +o!t $e 0ntre' $ar"#r!#l de"eniilor al treilea 1i al $atr#lea #n#l dintre oie"tiele i%$ortante ale &2U-NV3, $#tea +i realiat/ n#%ai $rin 0nte%ni*area %a!i/ a "redin"io1ilor ortodo"1i. 7rau aresta&i, %ntemni&a&i $i deporta&i pe capete c'lu"'ri $i c'lu"'ri&e, care terfeleau via&a 0usiei dinainte. A +o!t are!tat 1i j#de"at a"ti#l i!eri"e!". Cer"#l !e l/r'ea ne"ontenit 1i, iat/, a aj#n! !/ "#$rind/ $e !i%$lii %ireni "redin"io1i, oa%eni 0n 0r!t/, %ai "# !ea%/ +e%ei, "are "redea# "# %ai %#lta 0nd/r/tni"ie 1i "are de a"#% 0n"olo, a+l0nd#-!e 0n la'/re 1i 0n"i!ori $entr# %#l*i ani, or +i $ore"lite "/l#'/ri*e. )e6i drept, se considera c' nu %i aresteaz' $i nu %i judec' pentru credin&a lor, "i $entr# +a$t#l "/ 01i ex$ri%a# "# o"e tare "onin'erile +i pentru că (+i educau copiii (n acest spirit , )um a scris ania odkevici> &;oţi! liber! s" te rogi cît vrei! ar8 nu$ai singur o$nul s" te-aud"',
Afis propa"andistic propa"andistic sovietic in care este infierata vec#ea femeie rusa, NindoctrinataN NindoctrinataN de 8iserica, violenta si nelasandu6si copiii sa eneficieze de NluminaN scolii noi...
(2entr# a"ea!t/ $oeie, ea a $ri%it e"e ani 9n om care crede c' de&ine adev'rul spiritual treuie s' ascund' acest adev'r de@ propriii copiiBB Ed#"a*ia reli'ioa!/ a "o$iilor a 0n"e$#t 0n de"eni#l al treilea !/ +ie "ali+i"at/ "on+or% arti"ol#l#i H-, adi"/ a'ita*ie "ontrareol#*ionar/= E!te ade/rat "/ la j#de"at/ !e o+erea $o!iilitatea de a te le$/da de reli'ie. Arareori – au fost %ns' $i astfel de cazuri – tat'l %$i rene"a credin&a $i r'm%nea s' %n"rijeasc' de copii, iar mama familiei mer"ea %n Solovki 2%n toate
3
aceste decenii, femeile au dat dovad' de mai mare fermitate %n credin&'5. To*i "ei $rea"redin"io1i $ri%ea# e"e ani, $e at#n"i o!0nda %axi%/. 2!urific%nd marile marile ora$e pentru a le pre"'ti s' primeasc' societatea nou' nepri#'nit', %n acela$i deceniu, mai ales %n anul /3=K, de-a al%a "# >"/l#'/ri*ele<, a# +o!t tri%i!e la Solo4i 1i $ro!tit#atele . Iuitoare ale vie&ii p'm%nte$ti $i p'c'toase, p'c'toase, ele erau %ncadrate la un articol articol u$or $i primeau primeau c%te trei ani. Situa&ia din convoaiele convoaiele de de&inu&i, din %nc#isorile %nc#isorile de tranzit $i c#iar din Solovki nu le %mpiedica s' c%$ti"e ani practic%ndu6$i amuzanta meserie $i cu $efii, $i cu solda&ii din escort', apoi, dup' trei ani, s' se %ntoarc' la punctul de plecare cu "eamantanele pline. 2rea"redin"io1ilor li !e interi"ea !/ !e 0ntoar"/ reodat/ la "o$ii !a# 0n lo"#rile de a1tin/. 7vident, ca in orice crima, olsevicii au inventat si cautat un pretext declansator, Acesta a fost oferit de i#"nirea %arii +oa%ete a anilor 5, efect al rec#izitiilor fortate ale acelorasi olsevici. +enin olsevici. +enin nu pierde ocazia – isi da seama ca acum este momentul declansarii atacului decisiv asupra 8isericii, 8isericii, !$e"#land +oa%etea !i +olo!ind te%ele 'ro!iere anti-"leri"ale comuniste> clerul bogat! burtos si luxos care nu se indura sa isi dea odoarele pentru a se co$bate saracia. +iderul olsevic "asise pretextul ideal> sa ceara 8isericii odoarele – adica toata podoaa folosita la icoane, vasele sfinte, vesmintele, pentru a se folosi aceasta o"atie, c#ipurile, c#ipurile, pentru a #rani pe pe cei saraci. Stia "a Ki!eri"a n# a $#tea da tot !a dai a!ele !+inte ($otir#l at#n"i "and !#nt +olo!ite e!te la!+e%ie !i "a !e a o$#ne re"iitiilor +ortate. +ucru care s6a si intamplat. Iata si cateva pa"ini in care se descriu descriu presiunile presiunile la care a fost supus !atriar#ul !atriar#ul Martir i#on> i#on>
2ROCESUL ECLEIASTIC 3E LA MOSCOVA 2=J aprilie – K mai /3==5, la Muzeul polite#nic, riunalul riunalul 0evolu&ionar 0evolu&ionar din Moscova, pre$edinte 8ek, procurori +unin $i +on"#inov. Ba$te!$ree"e a"#a*i, $rotoierei 1i %ireni, 0nin#i*i de r/!$0ndirea %ani+e!t#l#i $atriaral. Aceast' acuzare este mai important' dec%t predarea ori nepredarea oiectelor de pre&. !rotoiereul A. ;. Oaoziorski a predat oiectele pre&ioase din iserica sa, dar %n principiu sprijin' sprijin' manifestul manifestul !atriar#ului, !atriar#ului, consider%nd confiscarea confiscarea for&at' lasfemie, $i a devenit devenit fi"ura central' central' a procesului, iar a"#% a +i "onda%nat la %oarte $rin 0%$#1"are. (Ceea "e de%on!trea/ "/ i%$ortant n# e!te !/ +ie r/ni*i "ei 0n+o%eta*i, "i !/ +ie 0n+r)nt/ Ki!eri"a la %o%ent#l $otriit. +a : mai, patriar#ul i#on este c#emat la riunal ca martor. 3e1i $#li"#l din !al/ +#!e!e !ele"tat 1i a1eat (0n a"ea!ta an#l 55 n# !e deo!ee1te $rea %#lt de DG 1i H, +er%ent#l R#!iei era at0t de ine 0nr/d/"inat, iar al Soietelor at0t de !la, 0n"0t la intrarea 2atriar#l#i mai mult de 0umătate din cei pre%en)i s,au ridicat ca să,i primească inecuv(ntarea.
!atriar#ul %$i asum' %ntrea"a vin' pentru elaorarea $i difuzarea manifestului. !re$edintele %ncearc' s'6l descoase> asta nu se poate u $îna du$neavoastr"! rînd cu rînd. ;robabil c" nu$ai l-aţi se$nat! dar cine l-a scris. ine v" sunt consilierii.
/H
3atriarhul- Aceasta are un caracter istoric. ;re#edintele: 0u du$neavoastr" aţi olosit expresia c"! în ti$p ce purtaţi tratative tratative cu ;o$golul! &în spatele du$neavoastr"' a ost e$is decretul. ;atriarhul: *a da, ;re#edintele: în elul acesta! du$neavoastr" considera)i că 3uterea Sovietică a procedat incorect4
9n ar"ument zdroitorB De milioane de ori ni6l vor repeta %n irourile de anc#et' nocturn'B Bi noi n# o% 0ndr/ni reodat/ !/ r/!$#nde% at0t de d e !i%$l# "a 3atriarhul- $a. ;re#edintele: 7egile care exist" acu$ în stat le consideraţi obligatorii pentru pentru du$neavoastr" ori nu. ;atriarhul: $a* le recunosc ca atare* (ntruc(t ele nu contra%ic regulile credin)ei.
27i, dac' to&i ar fi r'spuns a$aB Alta ar fi fost istoria noastr'B5 9rmeaz' o serie de %ntre'ri referitoare la normele canonice. 2atriar#l ex$li"/: da"/ i!eri"a $red/ ea 0n!/1i oie"tele $re*ioa!e, a!ta n# "on!tit#ie "on !tit#ie la!+e%ie, e!te la!+e%ie n#%ai "0nd !#nt l#ate l#at e 0%$otria oin*ei ei. n %ani+e!t n# !e !$#ne !/ n# !e dea 0n 'eneral, "i doar !e o!0nde1te $redarea +or*at/.
2re1edintele, toar/1#l 3e4, e!te #l#it: La urma urmelor* ce este mai important pentru dumneavoastră* canoanele iserice+ti sau punctul de vedere al guvernului sovietic4
(R/!$#n!#l a1te$tat: ? al '#ern#l#i !oieti". 5 1ine* 'ie las'emie con'orm canoanelor* exclamă acu%atorul* (nsă din punctul de vedere al milos(rdiei4""
2!entru prima $i ultima oar' %n ace$ti cincizeci de ani este pomenit' aceast' s'rman' milos%rdie@5 Se procedeaz' $i la o analiz' filolo"ic'. Sviatotatstvo %blase$ie( este compus din sviato 2simt5 $i tatP 2#o&5.
A"#ator#l: Care va să %ică* noi* repre%entan)ii 3uterii Sovietice suntem ho)i de lucruri s'inte4
(R#%oare 0ndel#n'/ 0n !al/. 2a#/. Oa%enii '/rii 01i +a" treaa. A"#ator#l: A+adar* dumneavoastră (i numi)i ho)i pe repre%entan)ii 3uterii Sovietice* ai 67I84
2atriar#l: 3ai nu cite% dec(t canoanele.
//
Mai departe se discut' termenul Eprofanare-. )%nd au fost confiscate oiectele din iserica Sf%ntul *asile din )esareea, o ferec'tur' de icoan' nu %nc'pea %n lad', $i atunci au jucat6o cu picioarele. ;"i ;atriarhul n-a ost #i el acolo. nu$ ele acelui preot care v-a povestit %> îl vo$ înte$niţa neîntîr)iat( Acuzatorul> e unde #tiţi. Spuneţi nu$ele
2atriar#l n#-l !$#ne. Deci> $inciun" Acuzatorul insist' triumf'tor> triumf'tor> ?aideţi! spuneţi cine a r"spîndit aceast" c alo$nie ina$" . !re$edintele> Spuneţi nu$ele celor care au c"lcat erec"tura cu picioarele %" doar î#i l"saser" c"rţile de vi)it"( Altel @ribunalul nu v" poate crede
!atriar#ul nu poate s' spun'. !re$edintele> ;rin ur$are air$aţiile du$neavoastr" sunt neondate Mai r'm%ne s' se demonstreze c' !atriar#ul a vrut s' r'stoarne !uterea Sovietic'. Iat' cum se demonstreaz' asta> E ;ropaganda este o încercare de a preg"ti starea de spirit! cu intenţia de a preg"ti ulterior r"sturnarea',
Tri#nal#l ot/r/1te !/ de!"id/ a"*i#ne $enal/ 0%$otria 2atriar#l#i. La G %ai !e $ron#n*/ erdi"t#l: dintre "ei 1a$te!$ree"e a"#a*i, #n!$ree"e a# +o!t "onda%na*i la %oarte. (A# +o!t exe"#ta*i "in"i. )um spunea r%lenko, n-a$ venit aici s" glu$i$,
2e!te o !/$t/%0n/, 2atriar#l era de!tit#it 1i are!tat. 2Dar acesta nu este %nc' sf%r$itul. Deocamdat' va fi dus la M%n'stirea Donskoi, #nde 0l or *ine 0n"i! "# re'i% "el#lar $0n/ "e "redin"io1ii !e or oi1n#i "# a!en*a l#i. *' aminti&i cum se mira %nc' nu demult r%lenko> dar ce pericol %l pa$te pe patriar#G@ )%nd primejdia vine vine pe furi$, nu sunt de nici un folos folos nici clopotul, clopotul, nici telefonul.5 telefonul.5
!atriar#ul i#on si Mitr. *eniamin
2e!te 0n"/ do#/ !/$t/%0ni e!te are!tat la 2etro'rad 1i %itro$olit#l Venia%in. 7l nu era un mare demnitar al 8isericii, nu era nici m'car numit cum sunt to&i mitropoli&ii. In prim'vara lui /3/K, pentru prima oar' din timpurile vec#iului ;ov"orod, au fost ale$i mitropolitul mitropolitul de Moscova 2i#on5 $i cel de !etro"rad 2*eniamin5. Extre% de a""e!iil, l0nd, oa!$ete +re"ent 0n #ine 1i +ari"i, era +oarte $o$#lar $rintre oa%enii !i%$li 1i $reo*i%ea de r0nd. )u voturile lor a fost ales *eniamin. ;e%n&ele"%ndu6$i epoca, el %$i vedea misiunea %n a eliera 8iserica de politic', E iindc" în trecut a suerit $ult din pricina acesteia', Ci pe acest ac est mitropolit l6au citat s' se prezinte la
/=
2ROCESUL ECLEIASTIC 3IN 2ETRO&RA3 23 iunie – : iulie /3==5. Acuza&i 2de %mpotrivire la predarea oiectelor de de pre& ale isericii5 erau c%teva c%teva zeci de oameni, inclusiv profesori profesori de teolo"ie, teolo"ie, de drept isericesc, ar#imandri&i, ar#imandri&i, preo&i $i mireni. mireni. 2re1edintele tri#nal#l#i, Se%iono, are 0r!ta de do#/e"i 1i "in"i de ani ("ir"#la on#l "/ +#!e!e +ranelar. Acuzatorul principal, !. A. rasikov, memru al cole"iului )omisariatului )omisariatului poporului poporului pentru justi&ie, era $rieten#l l#i Lenin 2aveau aceea$i v%rsta5, tovar'$ de exil 2rasnoiarsk5, 2rasnoiarsk5, apoi $i de emi"ra&ie. +ui *ladimir Ilici %i pl'cea tare mult s' 6l asculte c%nt%nd la vioar'. ?nc' de pe ;evski !rospekt $i p%n' la cotitura de pe ;evski, zi de zi, a$tepta mul&imea, iar c%nd era adus mitropolitul mul&i %n"enunc#eau $i c%ntau> &întuie#te! oa$ne! poporul t"u' (Se 0n*ele'e de la !ine "/ "redin"io1ii $rea elo1i era# are!ta*i "iar a"olo, 0n !trad/, dar 1i 0n "l/direa tri#nal#l#i. In sal', cea mai mare parte a pulicului o formau solda&ii din Armata 0o$ie, dar 1i a"e1tia !e ridi"a# 0n $i"ioare ori de "0te ori intra %itro$olit#l "# "o%ana"#l al. Iar a"#ator#l 1i tri#nal#l 0l n#%ea# du+man al poporului. 2S' lu'm aminte c' expresia exista %nc' de pe atunci.5 De la un proces la altul, situa&ia avoca&ilor devenea tot mai incomod', mai dificil'. r%lenko nu ne6a relatat nimic, dar iat' ce ne poveste$te un martor ocular. Tri#nal#l a a%enin*at "/ Kori1"e-2#14in, ao"at#l $rin"i$al, a +i el 0n!#1i are!tat, 1i a"e!t l#"r# era at0t de oi1n#it 0n re%ea a"eea, at0t de real, 0n"0t Kori1"e-2#14in !-a 'r/it !/-i !tre"oare ao"at#l#i &#roi"i "ea!#l de a#r 1i $orto+el#l "# ani... Iar profesorul 7"orov, 7"orov, unul dintre martori, triunalul a decis s' fie pus su escort' numaidec%t pentru depozi&ia depozi&ia %n favoarea mitropolitului. 7"orov %ns' era pre"'tit pentru a$a ceva> avea cu el o "eant' "roas', iar %n ea – m%ncare, rufe $i c#iar o p'tur'. )ititorul oserv' oserv' cum judecata cap't' treptat formele pe care le cunoa$tem. Mitropolitul Mitropolitul *eniamin este acuzat c' a intrat cu rea inten&ie %n tratative cu@ !uterea Sovietic', o&in%nd %n felul acesta atenuarea decretului privind confiscarea oiectelor de pre&. El a di+#at "# rea inten*ie 0n $o$or a$el#l !/# adre!at 2o%'ol#l#i (Sa%idat= Bi a a"*ionat 0n #n/ 0n*ele'ere "# #r'eia %ondial/=
2reot#l ra!ni*4i, #n#l dintre re$reentan*ii $rin"i$ali ai >i!eri"ii ii< 1i "olaorator al &2U-#l#i, 0n de$oi*ia !a a de"larat "/, $ro+it0nd de +oa%ete, $reo*i%ea a $#! la "ale o r/!"oal/ 0%$otria $#terii !oieti"e. Au fost audia&i doar martorii acuz'rii, %artorilor a$/r/rii n# li !-a $er%i! !/ de$#n/ %/rt#rie 2*ai, c%t' asem'nareB@ Din ce %n ce mai mare@5 Acuzatorul Smirnov a cerut E$aisprezece capete-. A"#ator#l ra!i4o a ex"la%at: !(ntreaga iserică ortodoxă constituie o organi%a)ie contrarevolu)ionară. $e 'apt* toată 1iserica ar treui (ntemni)ată"#
22ro'ra% "0t !e $oate de real, n# $e!te %#lt/ re%e a$roa$e 0n+/$t#it . Si o az' excelent' pentru Dialo"ul dintre comuni$ti $i cre$tini.5 S' ne folosim de ocazia rar' de a cita c%teva fraze ale avocatului care l6a ap'rat pe mitropolit 2S. I. urovici5>
/
!Nu există proe de vinovă)ie* nu există 'apte* nu există motiv de acu%are/ Ce va spune istoria4 2*ai, i6a speriatB Dar %i va uita $i nu va spune nimicB5 oniscarea valorilor biserice#ti a descurs la ;etrograd în deplin" lini#te! îns" preoţi$ea ora#ului se al" pe banca de acu)are! #i $îinile nu #tiu cui o î$ping spre $oarte, riteriul principal! subliniat chiar de du$neavoastr"! era beneiciul ;uterii Sovietice, $ar să nu uita)i că pe s(ngele mucenicilor cre+te 1iserica. 2Dar la noi n6o s' creasc'B5 Nu mai am nimic de %is* (nsă mi,e greu să mă despart de cuv(nt. C(t mai durea%ă delierările* acu%a)ii sunt (ncă (n via)ă. C(nd se vor isprăvi* +i via)a se va isprăvi/#
Tri#nal#l a "onda%nat la %oarte $e e"e dintre in"#l$a*i. Ci6au a$teptat moartea mai ine de o lun', p%n' la sf%r$itul procesului eserilor eserilor 2de parc' %i pre"'teau s'6i execute o dat' dat' cu eserii5. 3#$/ a"eea VPI a 'ra*iat 1a!e, iar $atr# (%itro$olit#l Venia%in@ ari%andrit#l Ser'i, +o!t %e%r# al 3#%ei de Stat@ I. 2. Noi*4i, $ro+e!or de dre$t@ 1i ao"at#l o1aro a# +o!t 0%$#1"a*i 0n noa$tea de 5 !$re D a#'#!t. ?l ru"'m foarte mult pe cititor s' nu uite principiul principiul multiplic'rii provinciale. A"olo #nde n# a# +o!t de"0t do#/ $ro"e!e e"leia!ti"e, a"olo a# +o!t do#/e"i 1i do#/. Buletinul ca metoda de control sovietic
Sensul introducerii uletinului uletinului sovietic a fost le"at, de la un inceput, de controlul si suprave"#erea populatiei civile.
Introd#"erea !i!te%#l#i #letinelor de identitate 0n $ra'#l de"eni#l#i al $atr#lea a "ontri#it 0n %od "on!iderail la "o%$letarea la'/relor. A$a cum 2etr# I a simplificat structura marii mase a popula&iei, popula&iei, %nl'tur%nd toate fisurile $i cr'p'turile dintre st'rile sociale, a1a a a"*ionat 1i !i!te%#l no!tr# !o"iali!t al #letinelor de identitate: el a 0nl/t#rat to"%ai in!e"tele inter%ediare a 0nle!nit $rinderea a"elei $/r*i 1irete a $o$#la*iei, "are n# aea ni"i #n ad/$o!t 1i ni"i o o"#$a*ie. !e de alt' parte, la %nceput, oamenii au f'cut multe "re$eli cu acele uletine, $i cei ne%nre"istra&i ne%nre"istra&i la mili&ie, mili&ie, $i cei care nu erau sco$i din eviden&' eviden&' erau %nmorm%nta&i %nmorm%nta&i %n Ar#ipela" m'car pentru un an. Conditia rezistentei
ot an"renajul inventat special pentru decimarea populatiei tinteste, asa cum spuneam in alta parte, 'rangerea omului si reeducarea lui . )are este conditia rezistentei in fata unei asemenea incercariG
Vi"ti%ele ol1ei"ilor 0n"e$0nd din H $0n/ 0n D n# !-a# "o%$ortat ni"iodat/ at0t de jo!ni", precum ol+evicii de va%ă* c(nd s,a aătut 'urtuna asupra lor. Dac' vei examina am'nun&it %ntrea"a istorie a arest'rilor $i proceselor din anii /3K6/3L, /3K6/3L, te va cuprinde repulsia nu numai fa&' de Stalin $i acoli&ii lui, dar $i fa&' de acei inculpa&i josnici $i dez"ust'tori, vei sim&i aversiune fa&' de tic'lo$ia lor sufleteasc' dup' trufia $i intoleran&a de mai %nainte. /4
?Bi a"#%9 Oare "#% !/ rei1ti t#, "el "are !i%*i d#rerea, e1ti !la, te #"#ri de ata1a%ente !#+lete1ti ii 1i n# e1ti $re'/tit9? De ce este nevoie ca s' fii mai puternic dec%t anc#etatorul $i dec%t toat' aceast' capcan'G
Tre#ie !/ intri 0n $#1"/rie +/r/ !/ tre%#ri $entr# ia*a "/ld#*/ $e "are ai $/r/!it-o. Tre"0nd#-i $ra'#l, tre#ie !/-*i !$#i: via)a mea s,a s,a s'(r+it* pu)in cam devreme* dar nu po)i 'ace nimic. Nu nimic. Nu mă voi mai (ntoarce niciodată (n liertate. Sunt hără%it pieirii* acum ori ceva mai t(r%iu* mai t(r%iu (nsă va 'i chiar mai di'icil* ar 'i ine mai devreme. Nu mai am nici un 'el de avere. Cei apropia)i sunt mor)i pentru mine +i eu sunt mort pentru ei. $e astă%i corpul meu este un corp străin* inutil. Numai spiritul meu +i con+tiin)a con+tiin)a mea (mi răm(n scumpe +i importante.
Ci %naintea unui astfel de arestat anc#eta va tres'riB
Va 0nin'e n#%ai a"ela "are a ren#n*at la toate= 3ar "#% !/-*i $re!"i%i tr#$#l 0n $iatr/9 Din cercul lui 8erdiaev au f'cut marionete pentru triunal, dar din 8erdiaev %nsu$i n6au f'cut. A# r#t !/-l atra'/ 0n $ro"e!, l-a# are!tat de do#/ ori, l-a# d#! (55 la #n intero'atori# no"t#rn "# 3erjin!4i. Acolo se afla $i amenev 2%nseamn' c' nici el nu dispre&uia lupta ideolo"ic' prin intermediul intermediul )7A5. Kerdiae 0n!/ n# !-a 0njo!it, n# a i%$lorat %il/, "i le-a ex$#! "# +er%itate a"ele $rin"i$ii reli'ioa!e 1i eti"e 0n irt#tea "/rora n# a""e$t/ $#terea "are !-a in!ta#rat 0n R#!ia. Ci nu doar c' l6au considerat nefolositor nefolositor triunalului, triunalu lui, ci l6au elierat. Un o% "are 1i-a ex$ri%at $#n"t#l de edere= ;. Stoliarova %$i aminte$te aminte$te de o 'tr%nic', 'tr%nic', vecina ei de pat de la %nc#isoarea %nc#isoarea 8ut%rki din /3K. /3K. K/tr0ni"/ era intero'at/ 0n +ie"are noa$te. )u doi ani %n urm', un fost mitropolit, care fu"ise din exil, %n trecere prin Moscova a %nnoptat la ea. !Numai că nu un 'ost mitropolit* ci unul care (ncă este" A+a e* am avut onoarea să ,l primesc (n casa mea#. &A#a! bine, ar $ai departe la cine s-a dus dup" ce a plecat din oscova.' !9tiu. $ar nu spun"# 2Mitropolitul, 2Mitropolitul, cu ajutorul unui lan& %ntre" de credincio$i, a fu"it %n Finlanda5. An"etatorii !e o)ine)i !"i%a# 1i !e ad#na# 0n 'r#$#ri, 01i a'ita# $#%nii $rin +a*a /tr0nei, dar ea le !$#nea: !N,o să o)ine)i nimic de la mine chiar dacă mă tăia)i (n ucă)i. 6ede)i* voi vă teme)i de +e'ii vo+tri* vă teme)i unul de celălalt* vă teme)i chiar să mă ucide)i pe mine :!pierdeau o pistă#;. Eu (nsă nu mă tem de nimic" Chiar si acum sunt gata să mă pre%int (n 'a)a $omnului +i să dau socoteală"# :/;
oate aceste "%nduri despre faptul c' treuie s' devii de piatr' %mi erau atunci cu totul necunoscute. Ci nu doar c' nu eram pre"'tit s' curm le"'turile calde cu lumea, %ns' c#iar confiscarea, %n timpul arest'rii, a celor vreo sut' de creioane Faer pe care le luasem ca trofeu de r'zoi m6a am'r%t mult' vreme. )onsider%nd anc#eta mea, dup' anii lun"i petrecu&i %n pu$c'rie, nu am avut nici un temei s' m' m%ndresc. Fire1te, $#tea% !/ %/ *in %ai tare 1i, $e!e%ne, a1 +i $#t#t ie1i din 0n"#r"/t#r/ "# %ai %#lt/ in'enioitate, 0nt#ne"area %in*ii 1i de!"#rajarea %-a# 0n!o*it tot ti%$#l 0n $ri%ele !/$t/%0ni. A"e!te a%intiri n# %/ "in#ie "# ier%ele $/rerilor de r/# n#%ai $entr# +a$t#l "/, !la/ 3o%n#l#i, a% eitat !/ ar#n" 1i $e al*ii 0n 0n"i!oare.
/:
Dupa ce am sc#itat, doar intr6o foarte mica masura, mecanismul ula"ului, raman doua intreari esentiale la care treuie raspuns> 6 care sunt "a#ele pentru care asemenea $ars al distrugatorului s6a putut desfasuraG Sa fie oare elitele, societatile secrete, conspiratiileG )are au fost conditiile care au permis desfasurarea raului intr6o amploare atat de vastaG 6 care este teren#l de l#$ta al acestui rauG Daca vom sti a raspunde la aceste intreari vom intele"e mai ine natura raului care ne antuie astazi si, mai ales, care se va dezlantui cu putere inzecita fata de ceea ce a fost in sec. XX in viitorul apropiat. apropiat. Si vom intele"e, de asemenea, "are e!te l#$ta "ea #na.
/J
In "a#tarea ;%ainii "alde a l#i 3#%nee#<. SOLJENITAN SI CAUELE 2ROFUN3E SI ESENTIALE ALE RAULUI 3EVENIT TOTALITAR. 3e "e re#!e!" "on!$iratiile9 (II
Ura intretin#ta in %od delierat !e ra!$ande!te a!t+el in j#r, "onta%ineaa tot "e e i#, iata in!a!i, l#%ea "# "#lorile !ale, !#netele, +or%ele, tr#$#l o%ene!". (? In "onditiile in "are la oriont !e $ro+ileaa eeni%ente 'loale a%enintatoare, "are !ta# !a !e $raalea!"a a!#$ra noa!tra $re"#% ni!te %#nti, $oate $area nelalo"#l#i l#i !a rea%inte!" ideea "on+or% "areia "eea "e otara!te exi!tenta !a# non-exi!tenta noa!tra (a o%enirii, n.tr !e a+la intai de toate in +ie"are ini%a o%enea!"a, in +el#l in "are ini%a ale'e inele !a# ra#l. (? Noi, $rin e'oi!%#l no!tr# ilni" !i in"on!tient, +a"e% !a !e !tran'a lat#l?<
!i!te%#l#i totalitar comunist si nu numai. Dar cunoasterea Alexandr Soljenitin a fost un mare cunoscator al !i!te%#l#i acestui sistem nu a fost una teoretica, luata din materiale materiale colportate colportate cine stie cum si de cine, si nici macar o $ati%it, a ex$eriat ex$eriat in "arnea !a malaxorul infernal al ula"ului, a cunoastere izvorata doar din ilioteca. A $ati%it, fost martor al martor al miilor de prizonieri intalniti in periplurile sale si a ascultat mii de marturii directe de la victimele terori terorii.i. Asadar Asadar,, cunoas cunoaster terea ea sa a fost fost cunoas cunoaster terea ea care care vine vine din din pre)enta $arturisitoare in Barena' si din durerea crucii, Din acest motiv, "on"e$tia !a a!#$ra i%$eri#l#i totalitar n# e!te #na l#%ea!"a, ri'ida !i /K
ideolo'i"a, ideolo'i"a, "i #na $ro+#nd d#oni"ea!"a. d#oni"ea!"a. Soljenitin mer"e direct la radacina raului, fara sa se opreasca, in de$i!tarii olii olii duhovnicesti acest drum al coorari coorariii in infern, la explicati explicatiii facile facile care inlatura inlatura posiili posiilitatea tatea de$i!tarii 'rae a o%enirii si, prin urmare, care inlatura posiilitatea vindecarii. 7ste ceea ce il face sa fie, asa cum spuneam si in primul material, un glas proetic, "a#ele ra#l#i ra#l#i care a declansat dezastrul olsevic, dupa Alexandr Soljenitin, daca am incerca o )are )are sunt sunt "a#ele sintezaG • •
•
•
$ierderea $#ritatii !i tariei "redintei ortodoxe a poporului rus endemica !tare de !lai"i#ne a elitelor I%$eri#l#i Tari!t, intodeauna in urma provocarilor vremii* incapaile sa le tina pasul, sa le anticipeze, sa le raspunda in mod adecvat criza spirituala a inteli"#enitiei inteli"#enitiei rusesti, ;in+lorirea< niili!%#l#i, #to$i!%#l#i !i ideolo'iei reol#tionare, anar#ice, violente adanca criza spirituala a evreilor, $er%eaili, ende%i", la "#rentele reol#tionare #to$i"e !i la $ro%i!i#nea in!ta#rarii #nei noi !o"ietati in "are !a joa"e rol#l de 'id , ca o rascumparare istorica fata de situatia de persecutati in care se auto6percepeau.
!rin urmare, inaintarea raului istoric in lume poate fi suprinsa si prin avansul unor ideolo"ii care ofera explicatii asupra lumii. Fara ideolo"ie, asa cum vom vedea si in materialul urmator, faptuirea raului la scara istorica nu ar fi posiila. ;u an"renajul institutional institutional sau mecanismul oiectiv al puterii poate determina oamenii sa faca rau si sa se afunde in pacat, ci a"a$ararea %intii lor de "atre 'and#rile ra#tatii. Iar aceasta rautate nu se poate infiripa in mintea omului decat prin o+erirea #nei j#!ti+i"ari a ra#l#i, de"at $rin $reentarea a"e!t#i ra# dre$t "el %ai %are ine, printr6o operatie de mistificare si de lic#idare a fundamentelor "andirii normale. Asadar, in trecut ca si in prezent, explicatia raului consta in l#"rarea de a%a'ire a omului, caruia i se vantura in fata oc#ilor $o!iilitatea %a'i"a de inte%eiere a #nei l#%i in "are !a +ie propriul dumne%eu al propriei vieti. Aceeasi ispita din 7den, reluata insa si adaptata la circumstantele vietii contemporane si la posiilitatile oferite de mijloacele de inselare a oamenilor, precum si la criza spirituala adanca in care se "aseste omenirea de mai ine de doua secole.
!lai"i#nea "ond#"atorilo "ond#"atorilorr ortodo"!i care nu mai tin pasul cu provocarile vremurilor, +a aceasta se adau"a !lai"i#nea care sunt coplesiti si lasati in urma de pro"resul- rautatii. !ana si 8iserica, din pacate, nu pare a tine pasul cu vremurile rascolitoare rascolitoare pe care le traim ci se taraste cu "reu in urma lor, dupa cum arata cuvantul evan"#elic> evan"#elic> Căci 'iii veacului acestuia sunt mai (n)elep)i (n neamul lor dec
In alta parte, acelasi Soljenitin evoca acea explicatie atat de simpla 2dar nu simplistaB5, si de noi uitata, ascunsa de oc#ii celor intelepti- si maturi-, dar Bdescoperita pruncilor', anume ca ra#l e!te +a"#t din? ra#tate, "a din"olo de toate ex$li"atiile $e "are le $#te% 'a!i (ra (ra#l #l ar +i o$era o$era serviciilor straine, al al dusmanilor et". !ta !i%$la ex$li"atie a ale'erii ra#l#i in lo"#l inel#i. Si cine dintre noi poate spune ca e ferit poporului et". de a cadea in rautateG 7ste vora despre ro%an#l 3avilionul Cancerosilor , si de plimarea principalului erou, 1le" osto"lotov, osto"lotov, in radina Ooolo"ica. Acolo intalneste un anunt> Bai$utica ce traia aici a orbit din cau)a cru%imii asurde a unuia din vi)itatori, Un om rau a )varlit niste tutun in ochii lui $acacus-rhesus' $acacus-rhesus',, Aia acum ii pica fisa lui 1le"B !ana acum se plimase cu un zamet
atoatestiutor, dar acum ii venea sa tipe, sa urle, in asa fel incat sa6l auda toata "radina zoolo"ica – de parca i6ar fi presarat cineva tutun in oc#i.
/L
3e "e9=? 2ai, #ite-a!a, de "e n#9? 2#r !i !i%$l#? !i%$l#? de "e9 !i%$litate tateaa lor "o$ilare "o$ilarea!"a a!"a.. Despre )ele )ele scri scrise se impr impres esio iona nauu ma maii ales ales prin prin !i%$li Despre necunoscu necunoscutul tul care plecase plecase nepedepsit, nu se spunea ca fusese inuman. N# !e !$#nea de!$re el "a-i a'ent al i%$eriali!%#l#i a%eri"an. N# !e !$#nea de!$re el de"at atat ca e rau. Si asta uluia> ce motiv avea el sa fie, pur si simplu, fara niciun motiv, rauG Copii" Sa nu cresteti rai" Copii" Sa nu ucideti 'iintele lipsite de aparare" %;avilionul cancerosilor! 5d, Cnivers! vol 2! p, 2DE-2D9(
( Dar daca acestea sunt cauzele raului, care este ori"inea saG 2entr# "a tot#l de$inde de "redinta oa%enilor !i de alanta "are !e in"lina in ini%a lor: spre ine sau spre rau. S$re 3#%nee# !a# !$re diaol. diaol. Ai"i e!te "eia. Con!$iratiile re#!e!" $entr# "a a"olo, in ini%ile oa%enilor, a in"e$#t !a $redo%ine ra#l. Elitele i!i +a" de "a$ $entr# "a a"olo, $e "a%$#l de l#$ta la#ntri", la#ntri", diaol#l a in"e$#t !a "a!ti'e teren tot %ai %#lt. +ucru pe care il vom arata mai lamurit in ultimul material dedicat marelui scriitor rus. Deocamdata, in acest text inedit redat mai jos, Alexandr Soljenitin ne voreste despre vremurile apocaliptice pe care le traim, explicatia ori"inii lor fiind una foarte simpla> oa%enii a# #itat de 3#%nee#. Ca"i !ti% de la S+intii 2arinti "a tot $a"at#l in"e$e de la "ei trei #ria!i: nestiinta* uitarea si trandavia. Ne!tiinta le'ii l#i 3#%n 3#%ne ee#, e#, #itar #itarea ea A"e! A"e!t#i t#iaa !i trand trandai aiaa in l#"r l#"rare areaa $or# $or#n"i n"ilo lorr Sale Sale !#nt !#nt in"e in"e$#t $#t#l #l de'r de'rada adari riii d#oni"e!ti a o%#l#i. A!adar, ori'inea ra#l#i !ta in intoar"erea +etei oa%enilor de la 3#%nee#l "el Vi#. !entru ce s6au %nt'r S/ r#$e% le'/t#rile lor 1i !/ le$/d/% de la noi j#'#l lor Q. 2!salmul 2!salmul =, /65 /65
/3
Oamenii au uitat de Dumnezeu
)u mai mult de un jumatate de secol in urma, pe cand eram inca un copil, imi amintesc ca unii oameni mai in varsta explicau catastrofele care se aatusera asupra 0usiei astfel> oa%enii a# #itat de 3#%nee#, !i de a"eea !-a# inta%$lat toate a"e!tea. De atunci am petrecut aproape :H de ani scriind despre istoria 0evolutiei timp in care am citit sute de carti si am colectat sute de marturii personale. Am contriuit cu opt lucrari personale la efortul de curatire a resturilor lasate in urma de acea vijelie. Dar daca mi s6ar cere acum sa arat cat mai concis posiil "are e!te "a#a a"elei Reol#tii dea!tr#oa!e "are a deorat de %ilioane de oa%eni, nu as putea sa spun altceva decat sa repet> oa%enii a# #itat de 3#%nee#, !i de a"eea !-a# inta%$lat toate a"e!tea. Mai mult, evenimentele 0evolutiei 0use pot fi intelese numai acum, la sfarsit de secol, pe fondul celor intamplate de atunci in restul lumii. A!t+el, "on"l#ia la "are !e aj#n'e are !e%ni+i"atie #nier!ala. Si da"a %i !-ar "ere !a identi+i" $rin"i$ala "ara"teri!ti"a a !e"ol#l#i al 5-lea in intre'i%ea l#i, a! +i din no# in"a$ail !a 'a!e!" "ea %ai $re"i! de"at "a: oamenii au uitat de $umne%eu.
3e"aderea "on!tiintei #%ane, li$!ita de di%en!i#nea !a diina, a +o!t +a"tor#l deter%inant al t#t#ror "ri%elor %ajore din a"e!t !e"ol. !rima dintre ele a fost ;ri$ul Fa)boi ondial si mare parte din situatia in care ne aflam acum se datoreaza acestuia. A +o!t #n raoi a "ar#i a%intire tinde !a !e !tear'a "are a i#"nit "and E#ro$a, $lenind de !anatate !i a#ndenta, a "a#t intr-o +#rie a a#to-%#tilarii "e i-a di!tr#! +ortele $entr# #n !e"ol, $oate %ai %#lt ori $oate $entr# totdea#na. Sin"ura explicatie posiila posiila a acestui razoi este o int#ne"are a %intilor "ond#"atorilor E#ro$ei "a #r%are a $ierderii "redintei in !uterea Suprema aflata deasupra lor. ;umai d#!%ania "o%inata "# li$!a de "redinta in 3#%nee#, a putut sa determine state declarate crestine sa foloseasca "aze otravitoare de lupta, o arma a rma a carei folosire e in mod evident dincolo de limitele umanului.
A"eea!i de+or%are a "on!tiintei #%ane, a"eea!i li$!a a di%en!i#nii diine, s6a manifestat dupa cel de-al de-al doilea ra)boi $ondial , cand *estul a cedat tentatiilor satanice a umrelei nucleare-. Aceasta a fost ec#ivalent cu a spune>
=H
! hai sa nu $ai ace$ =hai sa nu ne mai 'acem gri0i* hai sa elieram tanara generatie de datorii d atorii si oligatii nici-un eort sa ne apara$ pe noi insine! ne$aivorbind de apararea altora! hai sa ne astupam urechile ca sa nu au%im gemetele de durere care ca re ra%at din Est si hai mai ine sa cautam cau tam sa 'im 'ericit i, i, e o sa ne a$eninte vreun pericol o sa i$ aparati de bo$bele nucleare! iar de nu! restul lumii poate sa arda ca tot nu ne pasa#.
Starea jalnica de neajutorare la care a ajuns *estul contemporan se datoreaza in mare masura unei erori +atale: ideea "a %entinerea $a"ii de$inde n# de ini%i "#rajoa!e !i de oa%eni otarati, "i n#%ai de o%a n#"leara?.
L#%ea de ai a aj#n! intr-#n a!e%enea al, "a de ar +i !a +ie de!"ri!a "elor "are a# trait in !e"olele $re"edente, a"e!tia ar !tri'a: =Aceasta,i Apocalipsa"# Insa noi suntem oisnuiti sa traim intr6o astfel de lume, a c#iar ne simtim in lar"ul nostru. nostru. Dostoievski avertiza ca =viitoarele evenimentele ma0ore ne vor lua prin surprindere si ne vor prinde nepregatiti.#
Ciar a!a !-a !i inta%$lat. Si a mai prezis ca =lumea va 'i salvata numai dupa ce va 'i 'ost posedata de demonul raului.#
0amane de vazut daca va fi intr6adevar salvata> aceasta va depinde de constiinta constiinta si de luciditatea noastra spirituala, de eforturile noastre individuale si comune in fata circumstantelor catastrofale. Vede% deja "#% de%on#l ra#l#i, $re"#% o ijelie, a "#$rin! tri#%+ator toate "ele "in"i "ontinente ale $a%ant#l#i. In trecut, R#!ia a cunoscut o vreme in care idealurile societatii nu erau faima, o"atia sau succesul material, ci viata pioasa. R#!ia era $e at#n"i "ladita $e Ortodoxia ra%a!a "redin"ioa!a Ki!eri"ii $ri%elor !e"ole. 1rtodoxia acelor vremuri a stiut cum sa isi protejeze poporul aflat su o ocupatie straina care a durat mai ine de doua secole si totodata cum sa pareze viclenele lovituri de saie venite de la cruciatii *estului.
In a"ele !e"ole, "redinta ortodoxa a deenit in tara noa!tra $arte inte'ranta a %od#l#i de a 'andi !i a $er!onalitatii oa%enilor, $arte inte'ranta a ietii de +ie"are i, a "alendar#l#i l#"rator, o $rioritate in tot "e !e intre$rindea, $arte a %od#l#i "#% era or'aniata !a$ta%ana !a# an#l. Credinta era +orta "are %odela !i #nea nati#nea. Dar, in secolul al /K6lea 1rtodoxia rusa a fost "rav afectata de o sc#isma interna. In !e"ol#l al H-lea, tara a +o!t '#d#ita de tran!+or%arile i%$#!e de 2etr# (Cel Mare, n.tr., "are a# +aoriat e"ono%ia, !tat#l !i ar%ata in detri%ent#l "redintei !i al !$e"i+i"#l#i national. )oncomitent cu aceasta Bilu$inare' lipsita de ec#iliru impusa de !etru, in 0usia s6au simtit $ri%ele adieri ale !e"#lari!%#l#i. 1trava lui sutila a patruns in clasele sociale mai educate in timpul secolului al /36lea si a desc#is calea marxismului. In %o%ent#l Reol#tiei, "redinta $ra"ti" di!$ar#!e din rand#l oa%enilor ed#"ati, iar la "ei %ai $#tin ed#"ati i'oarea "redintei era 'ra $ri%ejd#ita.
=/
Din Reol#tia Fran"ea si din ura acesteia fata de 8iserica, tot Dostoievski a fost acela care a tras concluzia ca =revolutia treuie sa inceapa cu ateismul# . Si acesta este adevarul. L#%ea n# a %ai "#no!"#t o re!$in'ere a l#i 3#%nee# atat de or'aniata, de %ilitariata !i de tena"e in #ra ei (+ata de 3#%nee#, n.tr. $re"#% "ea $ra"ti"ata de %arxi!%. Cra de u$ne)eu este principala forta care sta in centrul sistemului filosofic filosofic al lui Marx si +enin, mai importanta decat toate falsele lor lozinci economice si politice. Atei!%#l %ilitant n# e a""idental !a# #n +eno%en %ar'inal al "o%#ni!%#l#i. N# e #n e+e"t !e"#ndar, "i e $iot#l "entral.
Anii 5 a# +o!t in URSS %artorii #nei $ro"e!i#ni neintrer#$te de i"ti%e !i %artiri din rand#rile "ler#l#i ortodox. Doi mitropoliti au fost impuscati, unul dintre ei, *eniamin al !etersur"ului fiind ales prin vot popular in dioceza sa. In!#!i 2atriar#l Tion a trecut prin mainile )eka6!9 si a murit apoi in circumstante suspecte. ;umerosi ar#iepiscopi si episcopi au pierit. e"i de %ii de $reoti, "al#'ari !i %ai"i, $ri'oniti de "e4i!ti !a ren#nte la "redinta in C#ant#l l#i 3#%nee#, a# +o!t tort#rati, i%$#!"ati in "el#le, tri%i!i in la'are, exilati in t#ndrele $#!tii ale nord#l#i inde$artat !a# a# +o!t !"o!i in !trada la atranete, "a !a $iara +ara rana !i ada$o!t. 2oti acesti mucenici s,a dus la moarte 'ara sovaire* ca%urile de aposta%iere au 'ost putine si rare.
!entru milioane de mireni accesul la 8iserica a fost locat si li s6a interzis sa isi creasca c reasca copii in invataturile de credinta. 2arintii "redin"io!i era# !%#l!i de lan'a "o$ii !i ar#n"ati in te%inte, iar "o$iii era# inde$artati de "redinta $rin a%enintari !i %in"i#ni. Doar pentru scurt timp, cand a fost nevoie ca natiunea sa isi adune fortele in lupta impotriva lui itler, Stalin a adoptat in mod cinic o atitudine prietenoasa fata de 8iserica. Acest joc inselator a continuat mai tarziu su 8rejnev cu ajutorul unor pulicatii de fatada si a altor artificii menite sa ia oc#ii, care, din nefericire, au fost luate in serios de catre *est. )u toate acestea, tena"itatea "# "are #ra +ata de reli'ie e!te inrada"inata in "o%#ni!%, poate fi evaluata prin prisma atitudinii lui rusciov, cel mai lieral dintre liderii comunisti> de!i a +a"#t $a!i !e%ni+i"atii in dire"tia lieraliarii re'i%#l#i, Qr#!"io a rea$rin! "on"o%itent o!e!ia lenini!ta a di!tr#'erii reli'iei. Dar s6a intamplat ceva la care ei 2comunistii, n.tr5 nu se asteptau. Intr6o tara unde i!eri"ile a# +o!t +a"#te #na "# $a%ant#l, #nde atei!%#l tri#%+ator a di!tr#! tot#l +ara o$reli!ti re%e de do#a trei%i de !e"ol, #nde "ler#l e!te #%ilit !i li$!it de liertate in "el %ai inalt 'rad, unde ceea ce a ramas din 8iserica ca si institutie e tolerat de catre stat numai de dra"ul propa"andei directionate catre *est, unde c#iar si in prezent oamenii sunt trimisi in la"are de munca pentru credinta lor, unde c#iar si in la"are cei care se stran" ca sa se roa"e de !asti sunt aruncati in celulele de pedeapsa 6 in a"ea!ta tara de"i, !# #n a!e%enea taal#' "o%#ni!t, n# !e %ai $re!#$#nea "a traditia "re!tina a !#$raiet#i. 7ste adevarat ca milioane de oameni au fost corupti si distrusi spiritual spiritual de catre ateismul impus oficial, insa raman alte multe milioane de credinciosi. N#%ai $re!i#nile exer"itate a!#$ra lor ii i%$iedi"a !a i!i ridi"e o"ea. A!a "#% !e inta%$la in!a intotdea#na in re%#ri de $ri'oana !i !#+erinta, "redinta in 3#%nee# a deenit %ai $ro+#nda in tara %ea.
==
ocmai in aceasta treuie sa ne punem nadejdea> n# "onteaa "at !e i%$a#neaa "o%#ni!%#l "# tan"#rile !i ra"etele !ale, n# "onteaa "ate !#""e!e otine in "#"erirea $lanetei, e!te "onda%nat "a ni"iodata !a n# $oata di!tr#'e "re!tini!%#l. *estul inca nu a cunoscut o invazie comunista, practicarea reli"iei e liera aici. In!a eol#tia i!tori"a a Ve!t#l#i a +o!t de a!a nat#ra in"at, in $reent !i ai"i "on!tiinta reli'ioa!a e!te %#lt di%in#ata. Au fost sc#isme violente, razoaie reli"ioase san"eroase si ostilitate ostilitate ca sa nu mai vorim de valul de secularism care din 7vul Mediu tarziu si pana acum a inundat pro"resiv pro"resiv *estul. A"ea!ta di!tr#'ere 'radata a "redintei, enita din interior , e!te $oate "# %#lt %ai $ri%ejdioa!a de"at ori"e ata" iolent enit dina+ara. In mod imperceptiil, de6a lun"ul decadelor de eroziune treptata, !en!#l ietii in Ve!t a in"etat !a +ie "ea %ai eleat de"at ;cautarea 'ericirii# , #n tel $e "are "on!tit#tia il 'aranteaa dealt+el in %od !ole%n . )onceptele de ine si rau sunt ridiculizate de cateva secole scoase din uz, au fost inlocuite de concepte politice sau de clasa a caror valoare are viata scurta. A devenit 0enant sa a'irmi ca raul se cuiareste mai intai in inima individului inainte de a patrunde intr,un sistem politic. Insa nu se mai considera o rusine sa faci concesii frivole unui rau asolut. Rudecand dupa continua alunecare in directia concesiilor, alunecare care se produce su oc#ii "eneratiei noastre, Ve!t#l al#ne"a ineitail !$re ai!. So"ietatea e!ti"a $ierde tot %ai %#lt din e!enta !a reli'ioa!a !i i!i $reda +ara i%$otriire 'eneratiile tinere atei!%#l#i. Cand un 'ilm care il las'emia%a pe Iisus >ristos rulea%a peste tot in SUA* o tara considerata ca 'iind printre tarile cele mai religioase din lume* cand un mare cotidian pulica 'ara rusine caricaturi ale Nascatoarei de $umne%eu* ce alta dovada a respingerii lui $umne%eu ne mai treuie4 )and drepurile individului individului nu sufera nicio constran"ere, de ce ar incerca cineva sa
faca un efort si sa se atina de la acte ne6onoraileG ne6onoraileG
Sa# de "e !-ar %ai atine "inea !a #ra!"a, +ie "a e ora de #ra ra!iala, de #ra de "la!a !a# ideolo'i"a9 Ura roade %#lte ini%a in i#a de ai. !rofesorii atei educa tanara "eneratie din *est in spiritul urii fata de propria societate. societate. !rinsi de patosul retoric uitam ca defectele capitalismului capitalismului nu reprezinta reprezinta nimic altceva decat de+e"tele de aa ale +irii o%ene!ti, carora li s6a dat o liertate nein"radita precum si tot felul de drepturi ale omului uitam ca in re"imul comunist 2iar comunismul le sufla acum in ceafa formelor moderate de socialism, care6s instaile5 de+e"te !i%ilare !ta$ane!" $ra"ti" ori"e $er!oana a+lata intr-o $oitie de a#toritate, in timp ce toti ceilalti sunt e"ali – o e"alitate a sclavilor traind in saracie lucie. eloa!a intretinere a +la"arilor #rii e!te "ara"teri!ti"a l#%ii liere de ai. Intr6adevar, cu cat liertatile personale se extind, cu cat nivelul prosperitatii prosperitatii a c#iar al aundentei aundentei creste, cu atat in mod paradoxal, paradoxal, deine %ai iner!#nata a"ea!ta #ra oara. *estul contemporan, dezvoltat, demonstreaza astfel, prin propriul exemplu, ca mantuirea omului nu poate fi aflata nici in aundenta de unuri materiale nici in facutul anilor. Ura intretin#ta in %od delierat !e ra!$ande!te a!t+el in j#r, "onta%ineaa tot "e e i#, iata in!a!i, l#%ea "# "#lorile !ale, !#netele, +or%ele, tr#$#l o%ene!". Arta plina de amaraciune a secolului al =H6lea piere ca urmare a acestei uri, caci arta e neroditoare +ara dra'o!te. In 7st arta s6a prausit pentru ca a fost doorata si calcata in picioare, dar in *est a
=
de"a#t ol#ntar, un declin artificial si ostentativ, in care artistul in loc sa incerce sa reveleze divinul 2prin arta, n.tr.5, se pune pe el insusi in locul lui Dumnezeu. Si in a"e!t "a !#nte% %artorii a"el#ia!i e+e"t al #n#i $ro"e! #nier!al, in "are atat in E!t, "at !i in Ve!t, !e aj#n'e la a"elea!i re#ltate, !i din no# din a"ela!i %oti: oa%enii l-a# #itat $e 3#%nee#. In "onditiile in "are la oriont !e $ro+ileaa eeni%ente 'loale a%enintatoare, "are !ta# !a !e $raalea!"a a!#$ra noa!tra $re"#% ni!te %#nti, poate parea nelalocului lui sa reamintesc ideea conform careia "eea "e otara!te exi!tenta !a# non-exi!tenta noa!tra (a o%enirii, n.tr !e a+la intai de toate in +ie"are ini%a o%enea!"a, in +el#l in "are ini%a ale'e inele !a# ra#l. Acesta lucru este valail si in ziua de azi si este ideea pe care ne putem izui cel mai ine. ine. Teoriile !o"iale "are $ro%itea# atat de %#lte a# dat +ali%ent !i ne-a# la!at +ara a"o$erire. De la oamenii lieri ai 1ccidentului era rezonail sa asteptam sa realizeze ca sunt indusi in eroare de numeroasele ideile false lier nutrite si sa nu se lase mintiti cu atat usurinta. Toate in"er"arile de a 'a!i o "ale de reolare a $role%elor l#%ii "onte%$orane or ra%ane +ara re#ltat atata re%e "at n# ne redire"tiona% "on!tiintele $rin $o"ainta !$re Creator#l t#t#ror: +ara a"ea!ta, ni"i-o "ale de ie!ire n# !e a ii !i in an o o% "a#ta. 0esursele pe care ne izuim pentru atin"erea acestui scop 2de rezolvare a prolemelor lumii contemporane, n.tr5 sunt prea saracacioase pentru a ne atin"e scopul. 2reuie ca mai intai sa recunoastem ororile de care sunt responsaile nu cine stie ce 'orte exterioare* nu inamicii de clasa sau nationali* ci 'ortele care operea%a inauntrul 'iecaruia dintre noi si inauntrul 'iecarei societati omenesti . Aceasta este valail in special pentru societatile liere si inalt dezvoltate pentru ca
tocmai in aceste societati ne6am atras de una voie asupra6ne toate nenorocirile nenorocirile 2de care voream, n.tr5. Noi, $rin e'oi!%#l no!tr# ilni" !i in"on!tient, +a"e% !a !e !tran'a lat#l?
Viata noa!tra ar tre#i !a +ie dedi"ata n# doandirii !#""e!#l#i l#%e!" "i #nei rodni"e "re!teri !$irit#ale. Intrea"a noastra existenta pamanteasca nu e decat un sta"iu sta"iu tranzitoriu tranzitoriu in miscarea spre ceva mai inalt si nu treuie sa ne impiedicam de vreo treapta a scarii si sa cadem, dar nici sa intarziem neroditor pe ea. +e"ile materiei sin"ure, nu pot explica sensul si directia vietii noastre. !rin le"ile fizicii si ale fiziolo"iei nu ni se va descoperi niciodata felul in care )reatorul nostru ia zilnic parte la viata noatra, si neoosit neoosit ne daruieste daruieste ener"ia necesara vietii, vietii, in lipsa careia murim. Iar in iata intre'ii noa!tre $lanete 3##l S+ant interine "# n# %ai $#tina +orta: a"e!t l#"r# tre#ie !a il intele'e% in a"ea!te ti%$#ri teriile !i int#ne"ate. In fata sperantelor spulerate ale ultimelor doua secole, care ne6au redus pana la insi"nifianta insi"nifianta si care ne6au adus in pra"ul mortii nucleare si ne6nucleare, $#te% $ro$#ne n#%ai "a#tarea %ainii "alde a l#i 3#%nee# $e "are %#lt $rea 'rait !i in"reatori in noi in!ine a% re!$in!-o. ;umai in acest fel ni se vor desc#ide oc#ii si vom vedea "reselile nefericitului secol =H si astfel ne vom putea indrepta caile.
N# ne $#te% a'ata de ni%i" alt"ea "a !a ne o$ri% din al#ne"area (!$re ai!, n.tr: toate ii#nile "o%inate ale 'anditorilor E$o"ii L#%inilor n# +a" doi ani. )ele cinci continente sunt prinse in vijelie 2a demonului raului, raului, n.tr5. In astfel de vremuri de incercare se manifesta de re"ula cele mai de pret calitati ale spiritului spiritului uman. In!a da"a $ieri% !i $iere !i l#%ea, 're!eala a +i doar a noa!tra<. Trad#"ere d#$a: ?pinion 2imes - Alexandr - Alexandr Soljenitin: &odle!!ne!!, Te Fir!t Ste$ to te &#la'
=4
Al. Soljenitin CAN3 SI 3E CE SE TRECE 2RA&UL NELE&IUIRII9 SI 3E CE SEMINTELE CRUIMII NU AU FOST STAR2ITE 3IN INIMILE NOASTRE9 (III
Inc#eiem aici periplul du#ovnicesc prin invatamintele expuse de $artorul Gulagului omenesc, Alexandr Soljenitin, Soljenitin, cu doua din textele !ale e!entiale de!$re nat#ra ra#l#i in !o"ietate. inim ima a noa!tra e!te teren#l de Asa cum invata si mult6patimitorul mult6patimitorul parinte al nostru nostru #eor"#e #eor"#e )alciu, in l#$ta dintre ine !i ra#, un adevar atat de simplu pe care il uitam atat de des, desi ni6l spune Insusi Mantuitorul>
)'ci din/#ntr#, din ini%a o%#l#i, ie! "#'etele "ele rele, desfr
=:
Dar daca esential, primordial, este ceea ce iese dinlauntru, atunci> ?n sf
N# 1ti*i, oare, +iii "/r#i d# !#nte*i9 )'ci Fiul 1mului n6a venit ca s' piard' sufletele oamenilor, ci ca s' le m
)eea ce inspaimanta in aceste !i!te%e al #rii duse duse pana pana la tortu tortura ra aominaila in masa, printre care se numara Gulagul este faptul ca raul care, in conditii normale, parea cel mai "reu pana si de inc#ipuit, devine, dintr dintr6o 6o data, data, nu doar doar accept acceptai ail,l, scuza scuzail, il, ci c#iar c#iar nor%a, %oneda "#renta.
C#% C#% !"ria !"ria% % in alta alta $art $arte, e, cei care care au studi studiat at aparat aparatul ul Securit Securitati atiii romanest romanesti,i, de pilda, pilda, au oservat oservat ca doar o %i"a $arte a tortionarilor era# era# dere' dere'la lati ti $!ii $!ii". ". Cei Cei %ai %ai %# %#lt ltii era# era# oa%e oa%eni ni ;nor% ;nor%al ali< i<,, "# +a%ilii, #neori "iar "a$aili de ;+a$te #ne< (eident, n# la an"eta !a# in "a%era de tort#ra, "i in !o"ietate. 7xplicatia unor cercetatori pentru faptul ca au fost posiile asemenea acte de sadism atroce fata de descrestinarea rea cvasi,tota cvasi,totala la a societatii societatii oame oameni ni nevi nevino nova vati ti cons consta ta in> in> descrestina contemporane, ea"#area din %orala $#li"a a ele%entelor "re!tine ale inel#i inel#i !i ra#l#i ra#l#i,, disparitia constiintei ca va urma @udecata de Apoi in care orice 'apta isi va primi dreapta rasplata* +a$t#l "a statul este cel care de'ineste ce este ine ine si ce este rau. oate acestea au condus la o morala- de tip nou. O ;%orala< reol#tionara, deoarece ea se aplica unor i$prejurari extraordinare: uneltele Securitatii erau indoctrinate si convinse ca participa la daramarea unei lumi vec#i, vec#i, pentru pentru edificarea edificarea lumii lumii celei noi si perfecte. perfecte. A!t+el, tortionarii ni"i %a"ar n# a"orda# "elor "in#iti !tat#t#l de o% intre', de $er!oana. us$anii poporului nu erau doar adversari politici, ci niste ne6oameni, un fel de stricaciuni fata de care unatatea nu era permisa, caci era dovada de slaire a vi"ilentei revolutionare. In acest fel, tot#l era $er%i! +ata de d#!%anii noii l#%i , asa cum totul va fi permis , in ultime zile, impotriva dusmanilor lui anti#rist, caci at#n"i "ei "are or $er$et#a teroarea, in"inand#-!e l#i antiri!t, or +i "onin!i "a ad#" in"inare l#i 3#%nee#. 3#%nee#.
=J
A"ea!ta in-($er-er!i#ne a %intii #%ane n# o $oate realia, la niel de %a!!e, de"at ideolo'ia, $rin ideolo'ie intele'and ori"e "a#ta !a detronee $e 3#%nee# din lo"#l "el !+ant ini%a, !i !a $#na in lo"#l l#i uraciunea pustiirii* pacatulDracii iau prilejurile de6a starni in noi "andurile patimase din $ati%ile a+latoare in !#+let. !e urma, razoindu6 ne mintea prin aceste 'and#ri, o silesc la "on!i%tirea cu pacatul. Astfel iruitor fiind, o duc la pacatul cu "#'et#l. Iar acest pacat savarsindu6se, o duc in sfarsit, ca pe o roaa, la +a$ta. Dupa aceasta cei ce au pustiit sufletul prin "anduri se departeaza impreuna cu ele si ra%ane in %inte n#%ai idol#l $a"at#l#i, de!$re "are i"e 3o%n#l: #Cand veti vedea uraciunea pustiirii stand in locul cel s'ant* cel ce citeste sa inteleaga# "a "a lo" !+ant !i i!eri"a a l#i 3#%nee# e!te %intea o%#l#i in "are dra"ii, d#$a "e a# $#!tiit !#+let#l $rin 'and#ri $ati%a!e, a# a!eat idol#l $a"at#l#i. Iar ca acestea s6au petrecut si istoriceste, cred ca nu se va indoi nici unul inta%$la !i $e ti%$#l l#i Antiri!t. Antiri!t. %S, dintre cei ce au cetit cartile lui Iosif. Unii in!a i" "a a"e!tea !e or inta%$la axi$ arturisitorul! ilocalia(, ilocalia(,
!rin urmare, avansul raului are loc in diferite trepte> /5 !tarnirea $ati%ilor launtrice ale oamenilor =5 razoiul "andurilor si provocarea "on!i%ta%ant#l#i 5 pacatul facut cu "#'et#l 45 pacatul facut cu +a$ta. andul precede faptei si nu poate exista pacat daca nu a existat, initial, consimtamantul mintii la momeala aruncata de diavol. Dar a"e!te $rin"i$ii +ilo"ali"e !e a$li"a in exa"t a"eea!i +or%a !i aan!#l ra#l#i "ole"ti din i!toria o%enirii. De"radarea du#ovniceasca a oamenilor are loc dupa aceasta descriere a cedarii in fata !o"ietate, ne o% d#"e la rada"ina momelii, in fata ama"irii diavolesti. Asadar, da"a re% !a 'a!i% ra#l in !o"ietate, l#i !i n# la %ijloa"ele !ale de exe"#tie. 5litele si siste$ul nu sunt incepatoare ale rautatii, dupa cum "raieste executanti antiii acestuia. In"e$ator#l ra#tatii e!te diaol#l !i el %o%e!te l#%ea, de la Apos Ap osto tolu lul, l, ci sunt sunt execut in"e$#t#l i!toriei noa!tre $ana la !+ar!it, "# 'and#rile, adi"a "# ideologia, "# a"e!t an'renaj de !i!te%e de 'andire in "are ra#l deine n# doar a""e$tail, "i !i deirail. Intr6adevar, asa cum spuneam si in celelalte materiale elaorate in serial si dedicate olilor du#ovnicesti ale %int ntea ea o%#l o%#l#i #i 2in intelesu secolului nostru, tinta in acest acest raz razoi oi nevaz nevazut ut,, dul dulat at de cel cel vazu vazut, t, este este %i intelesull o%#l#i !a tronee idol#l idol#l #r)"i#nii, #r)"i#nii, n#%ai du#ovnicesc al termenului5. N#%ai da"a !e aj#n'e "a in %intea o%#l#i at#n"i $oate aea lo" !i in!ta$anirea a#ta a l#i Antiri!t in lo"#l "el !+ant, deoare"e el e!te deja in!ta#rat, $rin d##l !a#, in ini%ile oa%enilor . Astfel Antiri!t i!t#l #l nu va fi opera unor elite care, prin Astfel,, Antir samavolnicie, vor reusi, in poida nevinovatiei oa$enilor , sa produca cel mai teriil totalitarism din istorie, cu care se va si inc#eia parcursul omenirii in acest timp, ci va fi, precum spune Apocalipsa si "raiesc talcuirile, iara iesita din marea vietii lumesti , Sau, dupa cum "asim "asim si in cartea cartea Sfantului Sfantului !roroc !roroc Daniil, Daniil, Antihrist va aparea cand cul$ea pacatelor va i atinsa.
=K
!unem, !unem, in acest acest contex context,t, iarasi iarasi intre intreare area> a> "#% adi% ra#l, taina +aradele'ii9 Daca pornim de la fundamentele du#ovnicesti filoc filocali alice, ce, intel intele"e e"em m ca altul altul este este firul firul decons deconspir pirari ariii lucrar lucrarii ii raului decat cel al ideologiilor anti-siste$, A cauta tot felul de incre incren" n"atu aturi, ri, "eneal "enealo"i o"iii si decid decident entii care care inc#i inc#ipui puiesc esc lumea lumea elitelor, a papusarilor, foloseste prea putin, caci aceste elite sunt, la randul lor, iete unelte, papusi manevrate de cel care este 2a$#!ar#l $a$#!arilor, de Marele Con!$irationi!t "are e!te Tatal Min"i#nii. Folose Foloseste ste mai mult, mult, intr6a intr6adev devar, ar, de!"rierea #nor %e"ani!%e institutionale institutionale si surprinderea surprinderea unor le"aturi intre ele. ele. Si ma maii mu mult lt ar folo folosi si insa insa sa surp surpri rinz nzii tendinte i!tori"e, +a"t +a"tor orii (!e% (!e%in inte tele le ine inel# l#ii !i ale ale ra#l ra#l#i #i care $redi!$#n societatea catre urmatoarea etapa din $ar#ul distrug"torului. A cauta +a"torii "are $redi!$#n !o"ietatea la o no#a or'aniare "ole"ti "ole"tia a a ra#l#i ra#l#i inseamna a cauta dincolo de rolul elitelor, dincolo dincolo de mijloacele mijloacele de executie executie ale raului, raului, a "a#ta la o !#%edenie de "a#e, $rintre "are in"l#de% !i op iniei publice' , a cauta astfel la duhurile mentalitatile, adica ceea ce pluteste in aerul opiniei duhurile rautatii rautatii care se a'la in va%duhuri si care se intrupeaza in "andirea "andirea colectiva a oamenilor, in judecatile judecatile lor, in principiile principiile de actiune si de or"anizare in viata individuala si sociala. Astfel, nu ne raportam la mersul lumii ca un jo" %e"ani" 2sau pu))le5 al sistemului si al elitelor, ci ne raportam ca la un +eno%en i!tori" !i !o"ial ale carui implicatii se inscriu in realitatea nevazuta si ale carui consecinte mer" dincolo de chipul acestui veac.
A"ea!ta adan"ire in %er!#l l#%ii tine de teologia istoriei* !i ni"i ai"i, $re"#% ni"i in tal"#irile tal"#irile S"ri$t#rii, S"ri$t#rii, %ai ale! ale A$o"ali$!ei, n# !e $oate aanta ori"ine !i ori"#%. ;u se poate sa vrei sa descrii istoria si directia ortodo docs csii care au facut acest lucru inaintea ta> un in care care me mer" r"ee lume lumea, a, faca facand nd ast astra ract ctie ie de inte intele lept ptii orto Dostoievski, Dostoievski, un Soljenitin, un Serap#im 0ose, iar de la noi un Mircea *ulcanescu, un !etre utea, pe alocuri un ;ae Ionescu. Daca procedam altminteri, asa cum in talcuirea Scripturilor, Scripturilor, ratacim daca ne azam pe mintea noastra saraca, asa si in analiza i!toriei !i a !o"ietatii , da"a n# inata% de la %ai %arii no!tri !i n# "a#ta% !a ii i%ita%, "i +a"e% de "a$#l no!tr#, atunci suntem diletanti, superficiali si in"#itim toate teoriile de6a valma, ne+iind "a$aili !a di!"erne% adear#l de %in"i#na, ane"doti"#l de eeni%ent#l i%$ortant !i, %ai ale!, duhul si perspectiva perspectiva ortodoxa de cele protestante si de cele seculare. Iar aici ne referim nu la o conditie suficienta pentru cel care doreste sa intelea"a mersul lumii, ci aia la o conditie sine ua non, elementara, fara de care intre" demersul descriptiv este construit pe fundamente "resite si da erori fatale. ;u putem distin"e, face diferenta, cerceta duhurile! decat daca avem impropriata o ;'rila< !i o ii#ne ortodoxa !i d#oni"ea!"a inte'rala, asa cum aveau cei mentionati mai sus, asupra vietii noastre si a asupra lumii, asupra istoriei si a viitorului. C# "at ae% a"ea!ta $er!$e"tia %ai $lina de !aoarea, de '#!t#l "redintei ii, traite, "# atat o% intele'e %ai %#lte. Altminteri, plini de parere de sine, ne vom prinde urec#il urec#ilee- in #atisurile, #atisurile, sc#emele sc#emele si jocurile jocurile de puzzle ale sistemelor sistemelor de tot felul, felul, convinsi convinsi ca avem deja la de"etul de"etul mic le"ile le"ile lor de functio functionare. nare. Intele"erea Intele"erea noastra nu treuie sa fie insa mecanica, seaca, ci treuie sa provina din inima si sa se intoarca in inima. !entru ca de a# avea darul proorociei +i tainele toate le,a+ cunoa+te #i orice +tiin)ă ! #i de a# avea atHta credinţ" încHt s" $ut #i $unţii! iar dragoste nu am* nimic nu sunt 2/ )or. /, =5. =5.
Sau cum arata )uviosul Iustin !opovici> !opovici >
=L
3ar noi $o!ed/% a"ea!t/ "#noa1tere 0n de1ert, dacă aceasta nu este trans'ormată (n rugăciune ! ru"'ciune prin care ristos ristos ne va p'zi pe viitor de a deveni deveni noi %n$ine %n$ine sem'n'torii $i cultivatorii cultivatorii unor astfel de ne"#ine. Asa ceva a intreprins intreprins C#io!#l Sera$i% Ro!e, descriind ma"istral avansul in istorie al du#ului ni#ilismulu i#ilismuluii prin ideolo"iil ideolo"iilee lierale, revolution revolutionare are si apoi 3o!toie!4i,i, descriind d##l anari!t !i totalitare.. Asa totalitare Asa ceva ceva a facu facutt si F. 3o!toie!4 iolent-#"i'a! al de$onilor de$onilor revolution revolutionari ari. Asa Asa cev ceva a facu facutt si Alexandr Soljenitin, aratand unde anume are loc atalia decisiva intre ine si rau> in ini$a o$ului,
In #lti%a in!tanta, li$!a ori"arei $er!$e"tie d#oni"e!ti in modul in care unii unii descriu descriu sistemulsistemul- este viziila viziila si devine, la randul randul ei, o ideolo'ie. 1r, ideolo"iei nu i se poate opune alta ideolo"ie decat daca dorim sa infruntam raul cu mijloacele sale, cu du#ul sau, si sa ocultam adevaratele sale cauze , +o"ica simplista si simplificatoare a ideologiei anti-siste$! "refata pe o or$a ortodoxa, aduce mult cu $aradi'%ele %arxi!t-lenini!te in care erau descrise realitatile lumii contemporane> o sc#ema ri"ida si facila, o lo"ica dialectica, pe etape, o istorie constran"atoare care mer"e ceas si in mod determinist, in care tot#l e de"i! de !i prin !i!te%. Asadar "on"e$tie inr#dita, $aradoxal, "# Asadar,, o "on"e$tie il#%ini!%#l, "# #%ani!%#l, in "are n# ra#l "re!"#t in ini%a o%#l#i e e!ential, "i ra#l exterior, produs de sistem si inda"uit de un 3#%nee# care nu e specific ortodoxiei, ci poate i!la%#l#i !i i#dai!%#l#i 6 un $umne%eu care isi are planurile lui* total separate de voia si alegerea omului. ( Daca Daca asupr asupraa i!$itei de-a drea$ta de a comate ideolo"i ideolo"iaa cu alta ideolo"i ideolo"ie, e, am insistat indeajuns in aceste materiale, aratand care este modalitatea ortodoxa de a infrunta si a vadi raul, aducem aminte, pe scurt, de celelalte fatete pe care le ia ideolo'ia cand se incearca a se fura mintile oamenilor si pe care a descris6o, la un nivel amplu, si Alexandr Soljenitin in fata unei asistentei socate, formate din inteli"#entsia inteli"#entsia societatii americane, care nu se astepta sa fie iciuita in cuvant de proaspatul evadat din la"arul sovietic. !entru ca la rada"ina ra#l#i, atat la *est cat si la 7st, nu este altceva decat meta6reli"ia #%ani!%#l#i #%ani!%#l#i<: <: credinta ca omul este masura tuturor lucrurilor si ca 'ericirea poate 'i organi%ata prin mi0loace politice pe pamant . Adica a"ea ideolo'ie care ofera justificare, indre$tatire pentru dezlantuirea patimilor omenesti, ceea ce duce la starea de de"radare intensa in care se "aseste omenirea astazi@ In plus, adau"am noi, umanismul nu a ramas doar in terenul filosofiilor laice si politice. 7l se de"#izeaza si intra si su pielea actului reli"ios. E!te ora %ai ale! de a"el !oi de reli'ioitate +al!a, de a"el "re!tini!% !e"at#it de !ea %ant#itoare pe care incearca sa ni6l vanda ne'#!torii "redintei: Acestea sunt cuvintele care descriu cel mai ine toate incercarile facute de slujitorii =de%voltarii* progresului* umanitatii* 'ilantropiei* dreptatii si pacii ' intre popoarele lumii, fie ca acestia lucreaza pe palierul politico6 economic al Imparatiei 9niversale 2vezi 2 vezi summit6urile L si =H5 =H 5 fie ca e vora de doctrina sociala a 8isericii )ato )atoli lice ce expu expusa sa intr intr6o 6o enciclica enciclica intitula intitulata ta pomp pompos os ragoste in adevar', fie ca e vora de de intalnirea isericilor- crestine de la +on. +on . oate aceste sfortari sfortari voresc aceeasi aceeasi lima si au acelasi scop> edi+i"area #lti%ei #to$ii !o"iali!te, a !tat#l#i %ondial "are i!i a!tea$ta "ond#"ator#l !a# !#$re%.
=3
2din articolul ?5A@I @/@I 7A / SI0GCFA AAGIF5 I0@FC A0@I?FIS@ 5 9n crestinism care, pe lan"a faptul ca este eretic, a devenit si #%ani!t-il#%ini!t, dupa cum am aratat in analia #lti%ei en"i"li"e $a$ale !o"iale: S' recapitul'm> ade/r#l eti" $e "are i!eri"a "atoli"/ 0l $ro$o/d#ie1te, $rin 2a$a 2a#l VI 1i Kenedi"t, e!te deoltarea $lenar/ a o%#l#i, 0n $arti"#lar, 1i $ro're!#l 0ntre'ii #%anit/*i, 0n 'eneral. Acest ideal de dezvoltare plenar' este, de fapt, le"at intim de imperativul evan"#eliz'rii evan"#eliz'rii %ai %#lt, ean'eliarea e!te de +a$t ideal !o"ial al deolt/rii. 8iserica este c#emat' s' moilizeze lumea %n jurul idealului, prin oferirea unei viziuni etice justificatoare. !entru %mplinirea dezvolt'rii plenare $i a pro"resului pro"resului este nevoie ur"ent' de reform' $i de ac&iune curajoas'. Mia e!te #ria!/: reali%area 'raternită)ii universale. =crest stin inis ism# m# umani umanist st se supr In mod ironic, acest =cre suprap apun unee perf perfec ect, t, in aces acestt aspe aspect ct,, pest pestee ideologia =crestinismului# anti,sistem : !i in "a#l l#i $a"at#l o%#l#i n# $roine din ini%a !a, "i e!te 'enerat de nedre$tatile nedre$tatile !i!te%#l#i. !i!te%#l#i. )restinismul papal, al Marelui Inc#izitor, vrea astfel !a reol#tionee, !a di!tr#'a din te%elii ;l#%ea e"e<, "a !a (re"on!tr#ia!"a !i!te%#l #to$i" !i tirani" $er+e"t, in "are a"e!te nedre$tati !o"iale !#nt indre$tate la !"ara i!tori"a, dupa cum, in mod "enial, arata Dostoievski inca din secolul XIX %ve)i post,scriptumul articolului Be trai$ asta)i, e %nu( $ai poate i acut.' (. Ideolo"ia anti6 sistem, la capatul celalalt, propovaduieste un fel de Brevolutionara' iesire din siste$ %societate(, de o maniera fara precedent in istoria isericeasca, in scrierile Sfintilor !arinti si in Scripturi, afirmand, practic, ca numai aceasta ar fi ec#ivalenta cu iesirea din pacat, )restinismul autentic, insa, se afla pe calea imparateasca, de o maniera asemanatoare in care erau descrisi crestinii in epistola in epistola catre Dio"net>
+ocuiesc %n &'rile %n care s6au n'scut, dar ca str'inii iau parte la toate ca cet'&eni, dar $e toate le rad/ "a !tr/ini orice &ar' str'in' le e patrie, 1i ori"e $atrie le e *ar/ !tr/in/. Se c's'toresc ca to&i oamenii $i nasc copii, dar nu arunc' pe cei n'scu&i. ?ntind mas' comun', dar nu $i patul. Sunt %n trup, dar n# tr/ie!" d#$/ tr#$. Lo"#ie!" $e $/%)nt, dar !#nt "et/*eni ai "er#l#i. Se !#$#n le'ilor r)nd#ite de !tat, dar, $rin +el#l lor de ia*/, ir#ie!" le'ile. Idealurile umaniste sunt, de fapt, comune unei inter$retari %ilenari!te a $ro+etiilor din Ve"i#l Te!ta%ent: !e scurt, interpretarea profetilor *ec#iului estament a fost facuta in c#eie sociala, c#iar socialista. 2ro+etii !#nt $reentati de $reotii $ro+e!ori !i rainii rainii $arti"i$anti dre$t $ro$oad#itori $ro$oad#itori ai ;dre$tatii !o"iale<, ai ;eti"ii !o"iale< !i "a a$aratori ai de%nitatii #%ane. Adica, propovaduitori ai unei ordini ideolo"ice omenesti utopice, in care dreptatea si pacea- stapanesc. 1 oranduire sociala perfecta, lucru pe care Dumnezeu niciodata nu l6a fa"aduit omenirii. Ni%i" %ai de$arte de %e!aj#l $rooro"ilor, "are a# an#ntat enirea Mant#itor#l#i !i di!tr#'erea di!tr#'erea a"e!tei l#%i a!a "#% e!te ea a"#%. 2ro+etii a# $ro$oad#it I%$aratia I%$aratia l#i 3#%nee#, 3#%nee#, "are n# e!te din a"ea!ta l#%e. Noii teolo'i a+ir%a in!a "a $rooro"ii $ro$oad#ie!" o i%$aratie l#%ea!"a. )u o astfel de ideolo"ie in care se cultiva in oameni o speranta a intemeierii fericirii universale pe pamant, in"l#!i de "atre lideri $oliti"i, nu este "reu sa ne ima"inam care va fi deznodamantul istoriei omenirii din momentul in care ao!#l !i anaria, raoi#l !i "ine !tie "e alta $ande%ie or in"e$e .
diaol#l i!$ite!te i!$ite!te +olo!ind "# $re"adere $re"adere +rant#ri din din S"ri$t#ra pentru a le deturna in *edem asadar cum diaol#l i!$ite te ale ale crestinismului ideologi%at umanist , unde ispiteste, ca capcan capcanele ele pre"a pre"ati tite te de el. Atat Atat prin prin aceste aceste i!$i altada altadata ta in pusti pustie, e, fa"adu fa"aduind ind transf transform ormare areaa pietr pietrelo elorr in paine, paine, cat si prin, prin, la capatu capatull celalal celalalt,t, i!$ite ale
H
"re!ti "re!tini!% ni!%#l #l ideolo ideolo'i 'iat at anti-!i anti-!i!te% !te%,, de ti$ eloti eloti!t-r !t-reol eol#ti #tionar onar, folos folosind ind citate citate evan"# evan"#eli elice ce pentru pentru justificarea sinuciderii sociale siTsau iolo"ice iolo"ice si pentru adoptarea unei viziuni mecaniciste asupra sfarsitului sfarsitului lumii. !entru ca spunem cu toata taria, marturisind> traim vremurile de pe urma si timp nu va mai fi si alaurul se zate, zate, caci stie ca timpul lui e scurt. scurt . 3ar a"ea!ta e!te $entr# "oar!irea $a"atelor noa!tre !i $entr# li$!a de $o"ainta. )ine se va mantui dar in astfel de zileG )el care crede in indemnul Manuitorului>
(((
AL. SOLJENITAN: Linia care separa binele de rau intersecteaza inima fiecarui om Frustra&i de sfera superioar' a existen&ei umane prin natura activit'&ii $i prin ale"erea de via&' f'cut', slujitorii Stailimentului Stailimentului Alastru %e vorba de perpetuatorii siste$ului concentrationist GC7AG n,n,5 tr'iau cu $i mai mult' plenitudine plenitudine $i l'comie %n sfera inferioar'. inferioar'. Bi a"olo era# !t/$0ni*i 1i dirija*i ($e l0n'/ +oa%e 1i !ex de "ele %ai $#terni"e in!tin"te ale exi!ten*ei in+erioare: in!tin"t#l $#terii 1i in!tin"t#l "01ti'#l#i. (Mai "# !ea%/ in!tin"t#l $#terii, 0n de"eni#l din #r%/ el !-a doedit %ai i%$ortant de"0t anii.
2#terea e!te otra/, !e 1tie de %ilenii. Fie "a ni%eni ni"iodat/ !/ n# do0ndea!"/ $#tere %aterial/ a!#$ra altora= ?ns' pentru un om care crede c' deasupra noastr' a tuturor exist' ceva superior $i astfel este con$tient de limitele sale, puterea nu este %nc' mortal'. 2entr# oa%enii li$!i*i de !+era !#$erioar/, $#terea e!te "a $to%aina, a"ea otra/ "are re#lt/ din $#tre+a"*ia $roteinelor ani%ale. O dat/ in+e"ta*i n# %ai a# !"/$are. (? upa ce descrie un episod in care s-a co$portat el insusi $eschin ata de arestati! cand era oiter %n,n,(:
Iat' ce %nseamn' un ofi&er, c#iar dac' epole&ii lui nu sunt ala$triB Dar dac' erau ala$triG 3a"/ i !e in!in#a ideea "/ $rintre o+i*eri el e!te !area $/%0nt#l#i9 C/ l#i i !e a"ord/ %ai %#lt/ 0n"redere de"0t altora, 1i el 1tie %ai %#lte de"0t al*ii, 1i $entr# toate a"e!tea tre#ie !/-i 0re in"#l$at#l#i "a$#l 0ntre $i"ioare 1i 0n $oi*ia a!ta !/-l 0nde!e 0ntr-#n #rlan9 De ce s' nu 6l %ndeseG@ ?mi atriuiam spirit de sacrificiu dezinteresat. 3ar 0n realitate era% $e de$lin $re'/tit !/ dein #n "/l/#. Bi da"/ intra% la 1"oala NV3-#l#i 0n ti%$#l l#i Ejo, $oate "/ 0n re%ea l#i Keria a1 +i +o!t 0ndeaj#n! de #n9? /
Acel cititor care a+teaptă ca această carte să 'ie o demascare politică poate s,o (nchidă aici.
3a"/ tot#l ar +i at0t de !i%$l#= C/ #ndea exi!t/ oa%eni ne'ri, "are !/0r1e!" inten*ionat doar +a$te ne're 1i n# tre#ie de"0t !/-i deo!ee1ti de "eilal*i 1i !/-i di!tr#'i. 3ar linia "are !e$ar/ inele 1i r/#l inter!e"tea/ ini%a +ie"/r#i o%. Bi "ine a di!tr#'e o #"/*i"/ din ini%a !a9? In decursul vie&ii unei inimi, aceast' linie %$i sc#im' locul %n ea fie %mpins' de ucuria r'ului, fie elier%nd spa&iul pentru inele %nfloritor. %nfloritor. Un#l 1i a"ela1i o% la 0r!te di+erite, 0n di+erite !it#a*ii de ia*/ e!te #n o% "# tot#l di+erit. C0nd a$roa$e de diaol. C0nd a$roa$e de "ele !+inte. Dar numele nu se sc#im', $i lui %i atriuim totul. Socrate ne6a l'sat dictonul> cunoa+te,te pe tine (nsu)i" Ci %n fa&a "ropii %n care ne pre"'team s'6i %mpin"em pe opresorii no$tri ne oprim cutremura&i> cutremura&i> n-a +o!t de"0t o 0nt0%$lare "/ n-a% +o!t noi "/l/ii, "i ei. (?
3e la ine la r/# n# e!te de"0t #n !in'#r $a!, !$#ne $roer#l. 3e"i 1i de la r/# la ine. (? !entru noi e mai firesc s' spunem c' astfel de oameni nu pot s' existe, c' nu exist'. E!te ad%i!iil "a ti"/lo1ii !/ +ie de!"ri1i 0n a!%e, $entr# "o$ii, $entr# !i%$litatea i%a'inii. Dar c%nd marea literatur' universal' din secolele trecute ne v%ntur' $i ne tot v%ntur' fi"uri de scelera&i dintre cei mai cumpli&i 6$i S#akespeare, $i Sc#iller, $i Dickens – mi se pare c', %ntr6o oarecare m'sur', acest lucru seam'n' a teatru de %lci, peniil pentru %n&ele"erea contemporan'. 7ste interesant cum sunt zu"r'vi&i ace$ti scelera&i. S"elera*ii lor !e re"#no!" "a atare 1i "/ a# !#+let#l ne'r#, 0n a"e!t +el 1i ra*ionea/: n# $ot !/ tr/ie!" da"/ n# +a" r/#. ai s'6l %nt'r%t pe tata %mpotriva frateluiB S' m' delectez cu suferin&ele victimeiB Ia"o spune foarte clar c' &elurile $i impulsurile sale sunt ne"re, z'mislite din ur'.
N#, a1a "ea n# exi!t/= Ca !/ +a"/ r/#l, o%#l tre#ie %ai 0nt0i !/-l $er"ea$/ "a ine !a# "a $e o +a$t/ +irea!"/ 1i 0n*elea!/ "a atare. A$a este, din fericire, firea omului, c' el tre#ie !/ "a#te j#!ti+i"are +a$telor !ale. Rustific'rile Rustific'rile lui Macet# au fost slae $i astfel l6au cople$it mustr'rile de con$tiin&'. Apoi $i la"o este un mielu$el. Fanteia 1i +or*ele !#+lete1ti ale "ri%inalilor l#i Sa4e!$eare !e li%ita# la "el %#lt e"e "adare. 3entru că ei nu aveau o ideologie.
Ideolo'ia iat/ "ine o+er/ j#!ti+i"area nele'i#irii 1i t/ria ne"e!ar/, de l#n'/ d#rat/, !"elerat#l#i. Acea teorie !o"ial/ care %l ajut' s'6$i justifice faptele fa&' de sine $i fa&' de al&ii, 1i !/ n# a#d/ re$ro1#ri, nici lesteme, ci doar laud' $i vore de cinstire. cinstire. Astfel inc#izitorii inc#izitorii %$i motivau ac&iunile ac&iunile prin cre$tinism, cre$tinism, cuceritorii – prin "lorificarea "lorificarea patriei, colonizatorii colonizatorii – prin civiliza&ie, civiliza&ie, nazi$tii – prin prin ras', iacoinii $i ol$evicii ol$evicii – prin e"alitatea, fraternitatea $i fericirea "enera&iilor viitoare. viitoare.
=
3atorit/ Ideolo'iei, !e"ol#l#i al -lea i-a +o!t /r/it !/ ex$eri%entee nele'i#irea 0n %ilioane de exe%$lare. ;ele"iuirea nu poate poate fi dezmin&it', nu poate fi ocolit' ocolit' ori trecut' su t'cere. Atunci cum s' %ndr'znim s' st'ruim c' nu exist' nele"iui&iG Atunci cine a nimicit aceste milioaneG Ins' f'r' scelera&i Ar#ipela"ul n6ar fi existat. A circulat zvonul c' prin anii /3/L6/3=H, c#ipurile c#ipurile )7A din !etro"rad $i cea din 1dessa nu6i %mpu$cau pe to&i condamna&ii condamna&ii lor, ci pe unii dintre dintre ei %i aruncau 2de vii5 drept #ran' animalelor din menajeriile ora$ului. ;u $tiu dac' este adev'r sau calomnie, iar dac' au fost cazuri – c%teG 7u %ns' nici nu m6a$ apuca s' caut dovezi> dup' exemplul "'itanelor alastre, le6a$ propune s' ne ne dovedeasc' ele %nsele c' a$a ceva este imposiil. imposiil. At#n"i, de #nde $#teai, 0n "ondi*iile +oa%etei din a"ei ani, !/ +a"i ro!t de ran/ $entr# %enajerie9 S-o r#$i de la '#ra "la!ei %#n"itoare9 Ace$ti du$mani tot or s' moar', atunci de ce s' nu sprijine, prin moartea lor, cre$terea animalelor s'latice din 0epulic', contriuind contriuind astfel la pro"resul nostruG nostruG 1are nu este ra&ionalPG
Iat/ li%ita $e "are !"elerat#l !a4e!$earean n-o a de$/1i ni"iodat/, dar !"elerat#l "# ideolo'ie o tre"e, iar o"ii l#i r/%0n !enini. ?n fizic' sunt cunoscute %/ri%ile !a# +eno%enele de $ra'. Sunt acele m'rimi ori acele fenomene care nu exist' c%tu$i de pu&in c%t' vreme nu este trecut un anumit pra" cunoscut de natur' $i cifrat de ea. 1ric%t ai &ine litiul su lumin' "alen', el nu va eliera electroni, %ns' %ndat' ce s6a aprins o sla' lumin' al'strie – numaidec%t %ncep s' se smul"' 2a fost trecut pra"ul efectului fotoelectric5B !o&i s' r'ce$ti oxi"enul la peste o sut' de "rade, preseaz'6l la orice presiune – "azul rezist', nu cedeaz'B %ns' c%nd a trecut pra"ul de o sut' optsprezece "rade – %ncepe s' cur"', este lic#id.
2e!e%ne "/ nele'i#irea e!te tot o %/ri%e de $ra'. 3a, toat/ ia*a l#i o%#l o!"ilea/, !e ate 0ntre r/# 1i ine, al#ne"/, a$oi "ade, !e "a*/r/, !e "/le1te, din no# !e 0nt#ne"/, dar, $0n/ n# tre"e $ra'#l nele'i#irii, el %ai are $o!iilitatea de a !e re0ntoar"e 1i de a r/%0ne 0n !+era !$eran*ei noa!tre. C(nd (nsă prin densitatea 'aptelor rele ori prin gradul lor de gravitate* ori prin asolutismul puterii puterii el trece pe nea+teptate peste prag* atunci a ie+it din umanitate. 9i* poate* 'ără putin)ă de (ntoarcere.
Din vremuri imemoriale, ideea pe care oamenii $i6o formeaz' despre dreptate este alc'tuit' din dou' jum't'&i> virtutea triumf', iar viciul este pedepsit. Am avut norocul s' apuc'm acele vremuri c%nd virtutea, de$i nu triumf', nu mai este #'ituit' cu clinii. 8'tut', ji"'rit', virtutea, %mr'cat' %n zdren&e, este l'sat' s' intre, s' se a$eze %ntr6un col&, numai s' nu cr%cneasc'.
Ni%eni 0n!/ n# 0ndr/ne1te !/ !"oat/ o or/ de!$re i"i#. 3a, irt#tea a +o!t atjo"orit/, dar i"i#l n# are ni"i #n a%e!te". 3a, "0te %ilioane de oa%eni a# +o!t nenoro"i*i, 0n!/ inoa*i n-a# exi!tat. Iar dac' cineva %ncearc' s' desc#id' "ura> &ar cu$ r"$îne cu aceia! care 8' din toate p'r&ile este omardat cu repro$uri, la %nceput %n mod amical> & Nu,i ine* tovară+i" $e ce să %g(ndărim rănile vechi4"# 2)#iar $i privitor la Ivan Denisovici, pensionarii ala$tri ala$tri anume asta repro$au> de ce s' z"%nd'rim r'nile acelora care au stat %n la"'rG 7i, c#ipurile, treuie menaja&iB5 Apoi cu "#ioa"a> !>ei* voi cei care a)i scăpat te'eri* tăce)i" 6oi nu a)i 'ost reailita)i"#
Ci iat' c' %n ermania de *est p%n' %n anul /3JJ au fost condamna&i optzeci $i $ase de mii de criminali nazi$ti(. Iar noi ne sufoc'm, noi nu cru&'m pa"inile ziarelor $i orele emisiunilor de radio, noi $i dup' ce termin'm lucrul r'm%nem la mitin" $i vot'm> 7ste pu&inB Ci optzeci $i $ase de mii este pu&inB Ci dou'zeci de ani pentru judecat' – este pu&inB reuie s' continueB +a noi au judecat 2dup' datele pulicate5 aproximativ treizeci de oameni. !e noi ne preocup' ce se %nt%mpl' dincolo de 1der $i de 0in. Dar ce este %n jurul Moscovei $i l%n"' Soci, dincolo de "ardurile verzi, +a$t#l "/ #"i'a1ii /ra*ilor 1i $/rin*ilor no1tri !e $li%/ $e !tr/ile noa!tre 1i noi ne d/% la o $arte !/ le +a"e% lo" a!ta n# ne +r/%0nt/, n# ne atin'e, a!ta 0n!ea%n/ >!/ r/!"oli% tre"#t#l<. Dac' cei optzeci $i $ase de mii de condamna&i din ermania de *est ar fi transforma&i %n ru$i la propor&iile respective, pentru &ara noastr' asta ar %nsemna un sfert de milionB Dar nici %ntr6un sfert de secol noi n6am "'sit nici unul dintre ei, pe nici unul dintre ei nu i6am c#emat %n judecat', nou' ne este fric' fric' s' le z"%nd'rim r'nile. Ci ca simol al lor al tuturor, pe strada ranovski, la num'rul , tr'ie$te Molotov> Molotov> $lin de !ine, %/r'init, "are ni"i $0n/ 0n i#a de ai n# !-a "onin! de ni%i", i%$re'nat $e de-a-ntre'#l "# !0n'ele no!tr#, 1i tre"e "# aer di!tin! trot#ar#l "a !/ #r"e 0ntr-o l#%#in/ l#xoa!/. 1 eni"m' pe care n6o vom dezle"a noi contemporanii> de ce ermaniei i6a fost dat s'6$i pedepseasc' criminalii, iar 0usiei nu i6a fost datG C0t de $ri%ejdio! a +i dr#%#l no!tr# da"/ n# ne e!te dat !/ ne $#ri+i"/% de a"ea!t/ !$#r"/"i#ne "e $#tree1te 0n tr#$#l no!tr#9 Ce le"*ie a $#tea R#!ia !/ dea l#%ii9 ?n procesele din ermania, a ici, a colo, se %nt%mpl' un fenomen uluitor> inculpatul inculpatul se ia cu m%inile de cap, refuz' s' se apere $i nu mai cere nimic triunalului. triunalului. 7l spune c' $irul crimelor s'v%r$ite s'v%r$ite enumerate $i prezentate din nou %n fa&a lui %l umplu de repulsie $i nu mai dore$te s' tr'iasc'. Aceasta este realizarea cea ce a mai %nalt' a unei instan&e de judecat'> viciul este %n asemenea m'sur' os%ndit, %nc%t $i criminalul se leap'd' de el %nsu$i. Uara care, de la triuna judec'torului, judec'torului, a condamnat viciul de optzeci $i $ase de mii de ori 2$i l6a condamnat irevocail %n literatur' $i %n r%ndul tineretului5, tineretului5, se purific' de el an dup' an, treapt' dup' treapt'.
3ar noi "e tre#ie !/ +a"e%9... )%ndva, urma$ii no$tri vor numi c%teva dintre "enera&iile noastre "enera&ii de pap'6lapte> mai %nt%i %nt%i am %n"'duit cu supu$enie supu$enie s' fim 'tu&i 'tu&i cu milioanele, pe urm' i6am i6am ocrotit cu "rij' "rij' pe uci"a$i, s'6$i tr'iasc' ferici&i 'tr%ne&ile.
4
Ce-i de +/"#t, da"/ %area tradi*ie a "/in*ei r#!e1ti ei n-o $ot 0n*ele'e 1i li !e $are ridi"ol/9 )e6i de f'cut dac' frica animalic' de a %ndura m'car a suta parte din ceea ce ei au pricinuit altora precump'ne$te precump'ne$te %n ei orice impuls spre dreptateG Dac' se &in lacomi, cu "#earele $i cu din&ii, de recolta unurilor crescute din s%n"ele celor mor&iG De un' seam' c' aceia care au %nv%rtit manivela ma$inii de tocat carne, c#iar $i numai %n /3K, nu mai sunt tineri, au %ntre cincizeci $i $aizeci de ani, $i6au tr'it anii cei mai uni %n el$u" $i %ndestulare, %n confort, $i ori"e $edea$!/ $e %/!#r/ e tardi/ 1i n# %ai $oate +i !/0r1it/. ;oi %ns' vom fi m'rinimo$i, n6o s'6i s'6i %mpu$c'm, nu le vom vom turna pe "%t ap' s'rat', s'rat', nu6i vom da #ran' #ran' plo$ni&elor, plo$ni&elor, nu le vom pune pune z'ala E0%ndunicii-, nu6i vom &ine c%te o s'pt'm%n' s'pt'm%n' %n picioare nedormi&i, nedormi&i, n6o s'6i u$im cu cizmele $i nici nici nu le vom str%n"e str%n"e capul %n cercul de fier, nu6i nu6i vom lovi cu astoanele de cauciuc $i nu6i nu6i vom %n"#esui %n celul' ca pe ni$te a"aje, s' stea unul peste altul 6 ni%i" din tot "e a# +/"#t ei= 3ar 0naintea */rii noa!tre 1i 0naintea "o$iilor no1tri !#nte% oli'a*i !/-i "/#t/% 1i !/-i j#de"/% $e to*i= S'6i judec'm nu at%t pe ei, "0t %ai ale! "ri%ele lor. S' facem ca fiecare dintre ei s' spun' cu "las tare> 5 $a* am 'ost un călău +i un uciga+.
Ci dac' acest lucru ar fi rostit %n &ara noastr' numai de un sfert de milion de ori 2propor&ional, 2propor&ional, s' nu fim mai prejos de ermania 1ccidental'5, 1ccidental'5, poate c' ar fi de ajunsG
n !e"ol#l al -lea n# e!te "# $#tin*/ "a de"enii de-a r0nd#l !/ n# deo!ee1ti "are !#nt atro"it/*ile $a!iile de j#de"at/ 1i "e e!te >tre"#t#l< "are, > n# tre#ie r/!"olit<= Tre#ie !/ "onda%n/% 0n %od $#li" 0n!/1i ideea de re$ri%are a #nor oa%eni de "/tre al*ii= Tre"0nd i"i#l !# t/"ere, "#+#nd0nd#-l 0nl/#ntr#l no!tr# doar !/ n# ia!/ a+ar/, noi, de +a$t, 0l !e%/n/%, 1i el a r/!/ri 0n%iit 0n iitor= F'r' a6i pedepsi ori m'car f'r' a6i lama pe criminali, nu numai c' pur $i simplu le ocrotim 'tr%ne&ile 'tr%ne&ile infame, dar prin asta nu facem altceva dec%t s' smul"em de su noile "enera&ii orice fundament al ideii de dreptate. Iat/ de "e a"e!te 'enera*ii "re!" >indi+erente<, n# din $ri"ina >!laei a"tiit/*i ed#"atie<. Tinerii "a$/t/ "onin'erea "/ ti"/lo1ia n# e $ede$!it/ ni"iodat/ $e $/%0nt, dar ad#"e 0ntotdea#na #n/!tare. Bi a +i ne$l/"#t, 1i a +i "#%$lit !/ tr/ie1ti 0ntr-o a!t+el de *ar/= 2Fra"ment din> Arhipelagul Gulag , ol , 7d. 9nivers, =HH35 =HH3 5
AL. SOLJEN!AN" #adacina dezastrului din noi" CREDINTA IN OM SI IN FERICIREA TERESTRA
(+ra'%ente din di!"#r!#l de la Qarard, GH GH
:
„Mediocritate spirituală”
oat' via&a mea am tr'it su un re"im comunist $i pot s' v' spun c' o societate f'r' o raportare le"al' oiectiv' este ceva asolut %n"rozitor. ?ns' o societate azat' doar pe litera le"ii, f'r' s' mear"' pu&in mai departe, e$ueaz' lipsindu6se de folosirea %n propriul ei eneficiu a unui spectru mult mai lar" de posi posiil ilit' it'&i &i umane. umane. Litera le'ii e!te $rea re"e 1i $rea +or% +or%al al// $ent $entr# r# a aea aea o in+l in+l#e #en* n*// ene ene+i +i"/ "/ a!#$ a!#$ra ra !o"iet/*ii. )
Alt lucru care nu va sc'pa oservatorului oservatorului sosit din 7stul totalitar, cu presa sa ri"uros univoc'> de!"o$erirea #n#i "#rent 'eneral de idei $riile'iate 0n !)n#l $re!ei o""identale 0n an!a%l#, #n +el de !$irit al re%ii, d#$/ "riterii de j#de"at/ re"#no!"#te de to*i, de intere!e "o%#ne, !#%a a"e!tora d)nd !enti%ent#l n# al #nei "o%$eti*ii, "i al #nei #ni+or%it/*i. 7xist' poate o liertate nelimitat' a presei, dar cu certitudine n# #na $entr# "ititor. Oiarele nu fac dec
1i
"on+or%a %odelelor !tandardiate, 0%$iedi"/ $e ')nditorii "ei %ai ori'inali !/-1i ad#"/ "ontri#*ia lor la ia*a $#li"/ $i provoac' apari&ia unui primejdios spirit spirit "re"ar, care se opune unei cre$teri %n adev'ratul sens al cuv
U%ani!%#l devenind %n cre$terea sa din ce %n ce mai materialist, permite, cu o incrediil' eficacitate, conceptelor sale s' fie utilizate %ai 0nt)i de !o"iali!%, a$oi de "o%#ni!%, astfel %nc #n %ateriali!% de ne!t/ilit, o elierare +a*/ de reli'ie 1i de re!$on!ailitatea reli'ioa!/, o "on"entrare de !$irite a!#$ra !tr#"t#rilor !o"iale "# o aordare $retin! 1tiin*i+i"/. ;u este %nt ru$inoas'> cum ar putea putea exista ast'zi puncte comune comune %ntre "
K
N# %/ ')nde!" la "a#l #nei "ata!tro+e ad#!e de #n r/oi %ondial 1i la !"i%/rile "e ar $#tea !#reni 0n !o"ietate. At spirituale> s' p'r'sim aceast' lume ca ni$te creaturi mai %nalte dec
E!te i%$erati !/ $rii% 0n !#!, 0n a!"en!i#ne, !"ara alorilor #%ane. 2re"aritatea ei a"t#al/ e!te 0n!$/i%)nt/toare. ;u mai este posiil ca vec#ea m'sur' cu c u care se cuantific' eficien&a unui pre$edinte s' se limiteze doar la c
%ndreapt' spre o nou' etap' antropolo"ic'. antropolo"ic'. Ni%eni, $e a"e!t 2/%0nt, n# %ai are alt/ !ol#*ie de"0t !/ !e ridi"e !$re 0n/l*i%i. Mere# %ai !#!. Ale,andr Sol-enitin
3
3ISCURSUL LUI ALESAN3R SOLJENIPN LA UNIVERSITATEA QARVAR3 (H IUNIE GH Sincer, sunt foarte fericit c' m' aflu a flu aici, %n mijlocul vostru, cu prilejul celei de6a =K6a anivers'ri de la %nfiin&area acestei at
C/derea >elitelor< !entru un oservator din exterior, declinul curajului este, poate, caracteristica cea mai puternic' a Apusului. +umea occidental' $i6a pierdut curajul civic, at un Stat care s' asi"ure un'starea "eneral'. Fiecare cet'&ean $i6a v'zut liertatea at
O !o"ietate 0n de$re!ie ?n tot acest timp a fost ne"lijat un detaliu psi#olo"ic> dorin&a de a poseda mereu mai mult $i de a avea o via&' $i mai un', iar lupta permanent' pentru acestea a %ntip'rit pe numero$i oraji oraji din Apus, tr's'turile ad
4H
divertis6ment, divertis6ment, la posesia de unuri materiale $i ani, la recreere, la o liertate practic nelimitat' %n ale"erea pl'cerilor. !entru ce s' renun&e la toate asteaG ?n numele numele a ce s'6$i ri$te pre&ioasa existen&' existen&' pentru ap'rarea ap'rarea inelui comun, comun, mai cu seam' c
>Medio"ritate !$irit#al/< oat' via&a mea am tr'it su un re"im comunist $i pot s' v' spun c' o societate f'r' o raportare le"al' oiectiv' este ceva asolut %n"rozitor. ?ns' o societate azat' doar pe litera le"ii, f'r' s' mear"' pu&in mai departe, e$ueaz' lipsindu6se de folosirea %n propriul ei eneficiu a unui spectru mult mai lar" de posiilit'&i umane. +itera le"ii este prea rece $i prea formal' pentru a avea o influen&' enefic' asupra societ'&ii. )
4/
materie de viciu este pur $i simplu rodul sistemelor sociale "re$ite, ce treuie amendate $i corectate. otu$i, este destul de straniu s' vezi cum crima nu a disp'rut %n 1ccident, c#iar dac' aici par a fi fost atinse cele mai une condi&ii de via&' social'. 8a c#iar crima este mai prezent' dec
Media "on+e"*ionea/ #n >!$irit al re%ii< Desi"ur, presa se ucur' $i ea de cea mai mare liertate. Dar ce folosG )e responsailitate responsailitate se exercit' asupra jurnalistului jurnalistului sau jurnalului, jurnalului, la %nt descoperirea unui curent "eneral de idei privile"iate %n s
Eroarea %ateriali!t/ a ')ndirii %oderne oat' lumea accept' c' *estul este cel care arat' lumii calea c'tre reu$ita dezvolt'rii economice, economice, c#iar dac' %n ace$ti ultimi ani a putut fi serios zdruncinat de o infla&ie #aotic'. )u toate astea, o mul&ime de oameni din *est nu sunt satisf'cu&i de societatea %n care tr'iesc. 1 desconsider', sau o acuz' c' nu se situeaz' la nivelul de maturitate cerut de umanitate. Ci mul&i se simt %ndemna&i s' alunece spre socialism, ceea ce reprezint' o tenta&ie fals' $i periculoas'. ;'d'jduiesc c' nimeni dintre cei prezen&i aici nu m' va suspecta c' doresc s' fac critica
4=
sistemului occidental occidental %n ideea de a su"era socialismul ca alternativ'. ;ici " omul este v'zut ca fiind centrul a tot $i a toate. Din punct de vedere istoric, este posiil ca u$orul declin care s6a petrecut %n 0ena$tere s' fi fost inevitail. 7vul Mediu ajunsese la epuizare din pricina represiunii intoleraile intoleraile asupra naturii carnale a omului, %n favoarea naturii sale spirituale. ?ns', %ndep'rt
Ve!t#l la +el de %ateriali!t "a 1i E!t#l )u toate astea, %n tinerele democra&ii, precum democra&ia american' nou n'scut', toate drepturile individuale individuale ale
4
omului se %ntemeiaz' pe credin&a c' omul este e ste o creatur' a lui Dumnezeu. Altfel spus, liertatea este acordat' individului individului condi&ionat, supus' constant responsailit'&ii sale reli"ioase. Aceasta a fost mo$tenirea secolului trecut VXIXW. oate limit'rile de acest fel s6au atenuat %n 1ccident, unde a survenit o emancipare deplin', %n pofida mo$tenirii morale a veacurilor cre$tine, cu miracolele lor de %ndurare $i jertf'. Statele devin f'r' %ncetare din ce %n ce mai materialiste. 1ccidentul a ap'rat cu succes $i c#iar cu asupra de m'sur' drepturile omului, %ns' omul a v'zut cum i se ofile$te de tot con$tiin&a con$tiin&a propriei responsailit'&i fa&' de Dumnezeu $i de societate. ?n tot timpul ultimelor decenii, acest e"oism juridic al filosofiei occidentale a fost definitiv realizat, astfel %nc un materialism de nest'vilit, o elierare fa&' de reli"ie $i de responsailitatea responsailitatea reli"ioas', o concentrare de spirite asupra structurilor sociale cu o aordare pretins $tiin&ific'. ;u este %nt cum ar putea exista ast'zi puncte comune %ntre " via&a via&a noastr' interioar'. interioar'. ?n 7st ea e c'lcat' %n picioare de spirituale> s' p'r'sim aceast' lume ca ni$te creaturi mai %nalte dec
A $rii 0n !#! la !"ara alorilor noa!tre #%ane 7ste imperativ s' privim %n sus, %n ascensiune, scara valorilor umane. !recaritatea ei actual' este %nsp'im
44
p'cat. ;u ne mai putem lipsi lipsi de ceea ce este fundamental pentru pentru via&' $i societate. 7ste adev'rat adev'rat c' omul se afl' deasupra tuturor $i a toateG ;u este nici un spirit superior superior deasupra luiG Activit'&ile umane $i sociale pot fi ele le"itim re"late doar prin expansiunea material'G Avem dreptul de a promova aceast' expansiune %n detrimentul inte"rit'&ii vie&ii noastre spiritualeG Dac' lumea nu a ajuns %nc' la final, atunci ea atins o etap' #ot'r
>CAR-TE 3E AICI, SOLJENIPN =< Dou' au fost marile discursuri cu care Aleksandr Soljeni&%n a scandalizat America $i 7uropa 1ccidental', devenind de atunci %ncolo, pentru cei mai mul&i, un indezirail. 9nul a fost rostit %n Fran&a, la *endZe, pe o ploaie infernal', infernal', %n fa&a c Asta c#iar c' n6o s' i6o mai ierte nimeniB-. )ei =:.HHH de oameni care ca re l6au ascultat la 9niversitatea arvard vreme de un ceas, r'm despre ne"lijarea reperelor morale autentice din politica $i societatea occidental', despre derapajul no&iunii de liertate c'tre liertinaj $i dezl'n&uirea patimilor, despre estomparea con$tiin&ei r'spunderii omului omului %n fa&a lui Dumnezeu $i a societ'&ii, despre Drepturile omului- ridicate pe un piedestal at%t de %nalt %nc%t distru" drepturile societ'&ii $i c#iar societatea %ns'$i, despre la$itatea politicienilor politicienilor $i a intelectualilor, despre presa care %$i %nc#ipuie c' totul %i este permis, despre dictatura dictatura modei politice politice $i a ideilor la mod' %n detrimentul detrimentul adev'ratei adev'ratei liert'&i de opinie, opinie, fapt ce
4:
conduce la o surprinz'toare uniformitate uniformitate de opiniiB EAici i6am enervat eu cel mai tare- – avea s' recunoasc' oarecum ironic Soljeni&%n, Soljeni&%n, care a ar'tat auditoriului cum aceea$i concep&ie despre lume izvor A adus un deserviciu p'cii prin apelul s'u la r'zoiul sf%nt-, sau> EA ar'tat c' c ' nu e nici cre$tin, nici intelectual, ci doar un cinic provocator de r'zoaie, animat de dorin&a de r'zunare-, sau> EAmericanii sunt de vin' c' primesc $i %ncurajeaz' at%&ia imi"ran&i din 7uropa de 7st, purt'tori ai unui spirit r'zun'tor-, r'zun'tor-, sau> !artizan al r'zoiului rece... Fanatic... Mistic ortodox... Doctrinar feroce... 0omantic al politicii... 0adicalism conservator... Discurs reac&ionar... ;u vede rostul liert'&ii, iar rostul democra&iei i se pare foarte relativ... 1 voce care iese din trecut. 9n slavofil din secolul al XIX6lea... ;u i6am pulicat oare c'r&ileG De ce nu ne este recunosc'torGB...- – $i tot a$a mai departe. ?n sf Dac' nu6&i place pe6aici, car'6teB-. Dup' ce lucrurile lucrurile s6au mai calmat $i au %nceput %nceput s' apar' comentarii mai ec#ilirate, ec#ilirate, marele scriitor rus avea s' m'rturiseasc', nu f'r' oarecare am'r'ciune> E!%n' la discursul de la arvard, %mi %nc#ipuisem %nc#ipuisem cu naivitate c' tr'iesc %ntr6o &ar' unde po&i spune ce vrei, f'r' a flata societatea %nconjur'toare. Dar, %n realitate, $i democra&ia a$teapt' s' fie flatat'. )%t' vreme %ndemnasem lumea [s' nu tr'iasc' %n minciun'Q %n 9.0.S.S., totul era %n re"ul' – dar [s' nu tr'iasc' %n minciun'Q %n Statele 9niteG )ar'6te de aici, Soljeni&%nB-. Soljeni&%nB-. 1are de c E)ar'6te de aici, Soljeni&%nB-G A luptat curajos, pe front, cu arma %n m E)ar'6te de aici, Soljeni&%nB-. Ci totu$i scap' ca prin minune. 7lierat %n /3:, cu doar c E;u treuie s' tindem spre supradimensionarea supradimensionarea statului, ci c'tre o clarificare spiritual' a du#ului care a mai r'mas %n el-. +a urma urmei, cine a fost Aleksandr Soljeni&%nG Ci de ce a sup'rat el pe toat' lumea, r'm
4J
nostal"ic slavofilG slavofilG )red c' Soljeni&%n a fost mai mult dec EMulte lucruri, c#iar apropiate, %mi scap'> m
R/an IONESCU 2text ap'rut ini&ial %n Ga)eta de @ransilvania5
4K
SOLJENIŢÎN: IS!"#S"L E LA $ENEEA
N7terna $i fascinantaN... Fran&'> *endeea
3ISCURSUL LUI ALESAN3R SOLJENIPN LA INAU&URAREA MEMORIALULUI VEN3EEA (L#"!-!#r-Ko#lo'ne, !)%/t/ 5 !e$te%rie D Domnule pre$edinte al )onsiliului eneral al *endeei, dra"i vendeeni, )u dou' treimi de secol %n urm', copil fiind, citeam deja cu admira&ie povestirile care evocau revolta din *endeea, at
c<&iva descurc're&i f'r' scrupule provoac' nenum'rate mor&i, o pauperizare extins' $i, %n cazurile cele mai "rave, o de"radare de durat' a popula&iei. )uv Nliertate, e"alitate, fraternitateN. ?n via&a social', liertatea $i e"alitatea tind s' se exclud' %n mod natural, sunt anta"onice una alteiaB +iertatea distru"e e"alitatea social' – acesta este c#iar unul din rolurile liert'&ii –, iar e"alitatea restr Esau moartea-, ceea ce %i distru"ea %ntrea"a semnifica&ie. ;u voi putea niciodat' dori nici unei &'ri o revolu&ie. Dac' revolu&ia secolului al X*III6lea nu a dus la ruina Fran&ei, este numai pentru c' a avut loc #ermidor. 0evolu&ia rus' nu a cunoscut un #ermidor care s' o z'"'zuiasc'. 7a a antrenat poporul nostru p masele de &'rani, %narma&i cu
Ale4!andr SOLJENIPN ?n
rom
43
