Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Cuprins Capitolul I. Prezentarea generală a staţiunii Băile Herculane 1.1. Aşezarea geografică a staţiunii 1.2. Căile de acces 1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane 1.4. Analiza componentei umane şi economice şi impactul acesteia asupra sectorului turistic Capitolul II. Analiza şi valorificarea potenţialului turistic al staţiunii Băile Herculane 2.1. Potenţialul turistic – concepte teoretice 2.2. Potenţialul turistic natural 2.2.1. Relieful şi obiectivele legate de el 2.2.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice 2.2.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea 2.2.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic 2.3. Potenţialul turistic antropic 2.3.1. Obiective turistice religioase 2.3.2. Obiective turistice cultural-istorice 2.3.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice Capitolul III. Dinamica activităţilor turistice la nivelul staţiunii Băile Herculane 3.1. Baza turistică tehnico-materială 3.1.1. Unităţile de cazare turistică 3.1.2. Unităţile de alimentaţie pentru turism 3.1.3. Unităţile de agrement şi tratament 3.1.4. Mijloacele de transport turistic 3.2. Circulaţia turistică 3.2.1. Forme de turism specifice regiunii considerate 3.2.2. Evoluţia numărului de turişti 3.2.3. Evoluţia numărului de înnoptări 3.2.4. Durata sejurului mediu 3.2.5. Densitatea circulaţiei turistice 3.2.7. Funcţia turistică a staţiunii

3.3. Determinarea gradului de atractivitate a staţiunii Băile Herculane Capitolul IV. Propuneri şi strategii privind dezvoltarea turistică a staţiunii Băile Herculane 4.1. Propuneri personale 4.2. Strategii 4.3. Planuri de dezvoltare turistică 4.4. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane Concluzii Bibliografie

Capitolul I. Prezentarea generală a staţiunii Baile Herculane

1.1. Aşezarea geografică a staţiunii Staţiunea Băile Herculane este situată în partea de sud - est a judeţului Caraş Severin, de-a lungul culoarului tectonic al Văii Cerna, care separă Munţii Mehedinţi (spre sud-est) de Munţii Cerna – Godeanu (spre nord-vest). Poziţia localităţii, la numai 5 km de E 70 (Bucureşti – Orşova - Timişoara – Moraviţa – Belgrad), una dintre cele mai importante artere rutiere europene ce traversează România, favorizează accesul fluxurilor turistice dinspre Europa de vest. Deşi se află în plină regiune muntoasă, într-un ansamblu peisagistic deosebit

de

spectaculos,

altitudinea

medie a staţiunii este de 165 m. Teritoriul administrativ al oraşului este

încadrat între

Naţional Domogled

limitele

Parcului

– Valea Cernei,

ceea ce constituie o premisă importantă pentru dezvoltarea durabilă şi promovarea unui turism ecologic, în conformitate cu cerinţele noului statut de ţară membră a Unuinii Europene. 1.2. Căile de acces Accesul în staţiune se realizează astfel: - rutier: prin drumuri modernizate, de importanţă europeană sau naţională: •

DN 67D: E 70 /Gara Băile Herculane - Baia de Aramă - Târgu Jiu / DN 67 / E 79; drumul naţional care traversează staţiunea pe la limita sud-estică a acesteia, leagă două artere rutiere europene de mare circulaţie (E 70 şi E 79), care au ieşire din ţară prin punctele de frontieră dinspre Ungaria (Borş), Serbia (Moraviţa) şi Bulgaria (Calafat);

•

DJ 608D: Gara Herculane / E 70 – Băile Herculane / DN 67D, traversează staţiunea prin partea centrală, este drumul de acces în staţiune cel mai utilizat de turişti;

•

DJ 608E: DJ 608D/Băile Herculane – DN 67D. ∗



Faţă de principalele oraşe reper, staţiunea Băile Herculane se află la : Direcţia Topografică Militară - România. Atlas rutier. Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1982.

•

134 de km de Reşiţa, reşedinţa de judeţ – pe DN 67D, E 70/DN 6,

DN 57B, DN 58 •

22 km de Orşova – pe DN 67D, E 70/DN 6

•

47 km de Drobeta Tr. Severin – pe DN 67D, E 70/DN 6

•

78 km de Caransebeş – pe DN 67D, E 70/DN 6

•

182 km de Timişoara – pe DN 67D, E 70/DN 6 •

386 km de Bucureşti, pe DN 67D, E 70/DN 6, sau 392 km pe DN

67D - E 70/DN 6 - E 574 - E 81. - feroviar •

teritoriul administrativ al staţiunii este traversat de magistrala feroviară Bucureşti – Craiova – Drobeta - Tr. Severin – Băile Herculane – Timişoara – Jimbolia sau Stamora Moraviţa, asigurând legătura dinspre capitala ţării şi spre cele două puncte de frontieră Jimbolia şi Stamora Moraviţa; este tronsonul feroviar european care uneşte Orientul cu Centrul şi Vestul Europei. Fază de Bucureşti, distanţa pe cale ferată este de 364 km, iar până la cele două puncte de frontieră este de 208 km (Jimbolia) şi respectiv 225 km (Stamora Moraviţa).

- aerian: traficul aerian de călători poate fi asigurat prin aeroporturile Caransebeş - 78 km (pe DN 67D, E 70/DN 6), Craiova - 160 km (pe DN 67D, E 70/DN 6) sau Timişoara 160 km (pe DN 67D, E 70/DN 6). - fluvial: fluviul Dunărea, prin porturile Orşova sau Drobeta-Tr. Severin, poate constitui cale de acces pentru turiştii care sosesc pe nave de croazieră, dinspre vestul Europei. Această cale de acces poate deveni, în perspectiva dezvoltării turismului de croazieră pe Dunăre, una reprezentativă, mai ales pentru turiştii din vestul Europei. 1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a staţiunii Originea Bailor Herculane se întinde pe o durata de aproape doua milenii. Atestarea documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat într-o tabula votiva din bai : « Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcîndu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de recunostiinta… ».

În perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Împresionati de exceptionala putere tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi în Dacia le-au închinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules. Statiunea Baile-Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1851 de ani de existenta (153 – 2004) neîntrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii: apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare. Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria moderna si contemporana a Bailor Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstructia si modernizarea « bailor », a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati, între care : împaratul Iosif al II-lea , împaratul Francisc I si împarateasa Charlotte, împaratul Franz Iosef si împarateasa Elisabeta. În 1852, împaratul Austriei considera BaileHerculane ca fiind « ceea mai frumoasa statiune de pe continent », iar împarateasa Elisabeta – pasionata, îndragita, distincta, si armonioasa Sissi – scrie un jurnal intim în care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si încîntatoare. În statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au început sa fie constituite începând cu anul 1922. 1.4. Analiza componentei umane şi economice şi impactul acesteia asupra sectorului turistic La 1 ianuarie 2006 populaţia oraşului Băile Herculane număra 6.259 persoane, în creştere cu 4 % faţă de anul 2002, când se înregistrau 6.019 persoane. Din cei 6.259 locuitori, 47,9 % erau bărbaţi şi 52,1 % femei. Din datele prezentate în tabelul de mai jos se poate observa că gradul de feminizare a populaţiei din Băile Herculane este mai pronunţat comparativ cu media judeţeană sau cea urbană. Ţinând seama de faptul că forţa de muncă din industria turismului este formată în mare parte din femei, segment ce manifestă o mai mare deschidere faţă de acest tip de activitate lucrativă, se poate afirma faptul că la nivelul staţiunii există resursa umana necesară derulării activităţilor specifice sectorului turistic (cazare, alimentaţie, agrement etc.).

Tabel nr. 1

Populaţia la 1 iulie 2005 Populaţia stabilă Judeţul Caraş Severin Mediul urban Băile Herculane % din judeţ % din mediul urban

Total

Masculin

331.876 187.559

161.656 90.626

6.259

2.998

1,9 3,3

1,9 3,3

% 48,7 48,3 47, 9

Feminin

%

170.220 96.933

51,3 51,7

3.261

52,1

1,9 3,4

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş-Severin

Populaţia oraşului Băile Herculane reprezintă 1,9 % din totalul populaţiei judeţului Caraş-Severin şi 3,3 % din locuitorii mediului urban. În ceea ce priveşte structura populaţiei pe grupe de vârstă, din figura alăturată se observă o distribuţie relativ echilibrată a acesteia, astfel: total populaţie: 6.259 persoane 

grupa de vârstă 0 - 14 ani, 713 persoane, respectiv 11,39 %;



grupa de vârstă 15 – 24 ani, 1.051 persoane, respectiv 16,79 %;



grupa de vârstă 25 – 34 ani, 1.011 persoane, respectiv 16,15 %;



grupa de vârstă 35 – 49 ani, 1.516 persoane, respectiv 24,22 %;



grupa de vârstă 50 – 64 ani, 1.316 persoane, respectiv 21,03 %;



grupa de vârstă 65 ani şi peste, 652 persoane, respectiv 10,42 %. Conform analizelor demografice, când într-o unitate teritorială populaţia cuprinsă

între 0 - 20 ani are o valoare procentuală sub 30 % din total, se poate afirma că populaţia respectivă are tendinţe de îmbătrânire. În cazul staţiunii Băile Herculane, populaţia cu vârste cuprinse între 0 - 20 ani este de 1.216 persoane, respectiv 19,4 % din totalul populaţiei oraşului, ceea ce arată că această tendinţă se manifestă. Ponderea cea mai ridicată o deţine grupa de vârstă 35 - 49 ani, persoane mature, cu experienţă şi putere de muncă. De asemenea, trebuie precizat că oraşul Băile Herculane dispune totuşi de persoane tinere şi foarte tinere cu vârste cuprinse în 10 15 ani, care vor reprezenta resursa umană necesară desfăşurării şi dezvoltării activităţilor economice prezente la nivel de localitate.

Structura populaţiei pe grupe de vârste 65 ani si peste 10,42%

0-14 ani 11,39%

50-64 ani 21,03%

15-24 ani 16,79%

25-34 ani 16,15%

35-49 ani 24,22%

Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

Graficul nr. 1

Din punct de vedere etnic, la Recensământul Populaţiei din anul 2002, populaţia de etnie română era majoritară, mai exact reprezenta 96,9 % din totalul populaţiede 6.019 persoane: 

români: 5.834 persoane;



maghiari: 51 persoane;



rromi: 67 persoane,



germani: 27 persoane;



cehi: 18 persoane;



alte etnii: 22 persoane.

La Recensământul Populaţiei din 2002, structura populaţiei după religii arăta că din cele 6.019 persoane stabile: 

5.730 persoane erau de religie ortodoxă, respectiv 95 %;



135 persoane erau romano-catolici, respectiv 2,2 %;



52 persoane erau de religie baptistă, respectiv 0,8 %;



28 persoane erau greco-catolici, respectiv 0,5 %;



27 persoane erau de religie penticostală, respectiv 0,5 %;



47 persoane erau de alte religii, respectiv 1,8 %.

Analiza centralizată a structurii populaţiei stabile şi a celei ocupate la nivelul anului 2002 arată că la nivelul oraşului exista următoarea situaţie:  populaţie activă: 2.728 persoane, respectiv 45,32 % din totalul populaţiei

stabile;  populaţie ocupată: 2.217 persoane, respectiv 36,83 % din totalul

populaţiei stabile;  rata şomajului: 18,73 %.

Din cele prezentate în tabelul alăturat rezultă faptul că rata şomajului în oraşul Băile Herculane este de 18,73 %, mai ridicată decât cea înregistrată la nivelul judeţului Caraş - Severin, unde este de doar 9,8 %. Tabel nr. 2

Structura populaţiei stabile la Recensământul Populaţiei 2002 Populaţie Populaţie stabilă Populaţie 0-18 ani Populaţie peste 18 ani Populaţie activă Populaţie ocupată Şomeri Rata şomajului % Populaţie inactivă Elevi/studenţi Pensionari Casnice Persoane întreţinute Altă situaţie

Nr. pers. 6.019 1.231 4.788 2.728 2.217 511 18,73 3.291 1.122 1.189 358 369 253

% 100,0 20,45 79,55 45,32 36,83 8,49 54,78 18,64 19,75 5,9 6,1 4,2

Sursa datelor: INS, Recensământul Populaţiei, 2002

În ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi, în anul 2005 acesta era de 2.004 persoane, din care: 

10,2 % ocupate în sănătate şi asistenţă socială; procentul ridicat al

salariaţilor din acest sector se datorează profilului balnear al staţiunii care impune prezenţa unor cadre medicale de specialitate în cadrul bazelor de tratament; 

8,9 % ocupate în învăţământ;



8,4 % ocupate în industrie (extractivă, prelucrătoare, energie electrică şi

termică, gaze şi apă); 

6,2 % ocupate în comerţ;



5,5 % ocupate în administraţie publică;



4,7 % ocupate în construcţii;



1,8 % ocupate în transporturi, depozitare, poştă, comunicaţii;



0,8 % ocupate în activităţi financiare, bancare şi de asigurare;



0,5 % ocupate în agricultură;



53 % ocupate în alte activităţi, inclusiv hoteluri şi restaurante, agenţii

de turism şi alte domenii de natură turistică. Tabel nr. 3.

Număr mediu de salariaţi la nivelul anului 2005 Sector de activitate Agricultură Industrie - total - industria extractivă - industria prelucrătoare - energie electrică şi termică, gaze şi apă Construcţii Comerţ Transporturi, depozitare, poştă, comunicaţii Activ. financiare, bancare şi de asigurare Administraţie publică Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Alte activităţi TOTAL

Nr. mediu 10 168 2 50 116 94 125 37 17 110 178 204 1.061 2.004

% 0,5 8,4 0,1 2,5 5,8 4,7 6,2 1,8 0,8 5,5 8,9 10,2 53,0 100,0

Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

Potenţialul turistic al zonei ar putea oferi şi în viitor posibilitatea ocupării forţei de muncă disponibile. Totodată, activitatea turistică poate să asigure, alături de cea industrială şi de comerţ, ocuparea forţei de muncă feminine. Evoluţia nr. salaraţi - Clasa CAEN 55 Hoteluri şi Restaurante 1000 900

820

800 647

persoane

700 600

871

703

545

500 400 300 200 100 0 2000

2001

2002

2003

2004

Sursa datelor: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC)

Graficul nr. 2.

Conform datelor furnizate de O.N.R.C., în perioada 2000 - 2004 numărul de salariaţi din cadrul Hotelurilor şi Restaurantelor a crescut cu 60 %, respectiv de la 545 la 871 persoane. Acest lucru s-a datorat în principal apariţiei la nivel de staţiuni a unor noi structuri de cazare şi alimentaţie care au fost nevoite să angajate personal pe perioadă nedeterminată sau determinată. Această creştere a numărului de salariaţi are un efect benefic în plan economic şi social întrucât, resursa umană fără nici o perspectivă de angajare (femei, tineri etc.) are şansa dezvoltării unei cariere în domeniul de turism. Având resurse balneare şi climatice de o valoare deosebită şi dispunând de o veche tradiţie, ce vine din vremurile romane, în tratarea diferitelor maladii, o parte din ce în ce mai importante a locuitorilor oraşului Băile Herculane şi un numai, ar putea contribui în viitor la valorificarea durabilă a acestor resurse, precum şi la susţinerea şi dezvoltarea activităţii turistice.

Capitolul II. Analiza şi valorificarea potenţialului turistic al staţiunii Baile Herculane 2.1. Potenţialul turistic – concepte teoretice Dezvoltarea turismului presupune existenţa unui potenţial turistic care, prin atractivitatea sa, să asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocaţie turistică în circuitele turistice interne şi internaţionale şi care să permită accesul turiştilor prin amenajări corespunzătoare. Patrimoniul turistic a unui teritoriu geografic (judeţ, staţiune) este compus din:  Potenţialul turistic (natural şi antropic);  Infrastructură (generală şi turistică);  Structuri turistice (baza tehnico-materială a turismului). Elementele naturale sau antropice,

resurse sau atracţii turistice, reprezintă

materia primă pentru activităţile turistice. Printre componentele potenţialului turistic trebuie menţionate, în primul rând, resursele naturale: factorii de cură din staţiunile balneoclimaterice, clima, vegetaţia, fauna, alte atracţii de interes ştiinţific, cu caracter de unicat . Valorile naturale constituie baza ofertei turistice potenţiale a unei zone, considerate ca aptă pentru a fi introdusă în circuitele turistice. Potenţialul turistic natural

reprezintă totalitatea

resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale fizicogeografice (relief, climă, hidrografie, faună, floră) inclusiv caracteristici modificate sau amenajări ale acestora. Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de mâna omului menite să îmbogăţească şi să faciliteze valorificarea raţională a potenţialului turistic natural, asigurând premisele transformării acestei oferte potenţiale într-o ofertă turistică efectivă. Potenţialul antropic- reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creaţiei umane din punct de vedere cultural - istoric şi tehnico -economic din cadrul unui teritoriu sau al unei aşezări umane considerate ca având valoare turistică sau constituind bază de existenţă pentru turism. Produsul turistic se defineste ca fiind un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabil sǎ satisfacǎ nevoile de turism ale unei persoane între momentul plecǎrii şi

momentul sosirii la locul de plecare. Produsul turistic este constituit atât din bunuri materiale, cât şi din servicii. H Medlik consideră produsul turistic ca un ”amalgam de elemente tangibile şi intangibile, concentrate într-o activitate specifică şi cu o destinaţie specifică”. Produs turistic este un complex de bunuri materiale şi de servicii, concentrate într-o activitate specifică şi oferite pachet consumului turistic. Pachetul de servicii este o combinaţie prestabilită a cel puţin două din elementele următoare: cazare, alimentaţie, transport, tratament balnear, agrement, alte servicii, reprezentând o parte semnificativã din pachet, atunci când sunt vândute sau oferite spre vânzare la un preţ global şi atunci când aceste prestaţii depăşesc 24 de ore. Piaţa turistică reprezintă sfera de interferenţă a intereselor purtătorilor de ofertă turistică materializată prin producţia turistică, cu cele ale purtătorilor cererii turistice Infrastructura este de două feluri: - infrastructurǎ generală; - infrastructurǎ turistică. Infrastructura generală: - Reţeaua de transport comunicaţii; - Reţeaua tehnico-sanitară (alimentare cu apă, energie electrică şi termică); - Reţeaua edilitar-urbană (construcţii, pietonală); - Reţeaua comercială şi prestări servicii; - Reţeaua administrativă şi de asigurare a populaţiei. Infrastructura turistică: - Reţeaua de transport pe cablu în staţiuni montane şi pârtie de schi; - Grupuri administrative gospodăreşti; - Reţeaua tehnico-sanitară pentru staţiuni turistice şi obiective distractive; - Căi de comunicaţie. Structurile turistice sunt totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte turismul pentru realizarea funcţiilor şi obiectivelor sale economico-sociale. Cuprind: 1.Structuri de primire (hoteluri, moteluri, cabane, vile); 2.Structuri pentru servirea mesei (restaurante, autoservire); 3.Structuri agrement (cluburi agrement, cazinouri); 4.Structuri tratament balnear; 5.Structuri de transport turistic.

2.2. Potenţialul turistic natural 2.2.1. Relieful şi obiectivele legate de el Zona staţiunii Băile Herculane este caracterizată din punct de vedere al formelor de relief de prezenţa a trei elemente geografice / geologice definitorii: Munţii Mehedinţi, Munţii Cernei – Godeanu şi culoarul tectonic al Cernei (grabenul Cernei). Ansamblul acestor puncte geomorfologice de reper alcătuiesc un relief de o frumuseţe unică, spectaculoasă şi impunătoare. Munţii Mehedinţi sunt alcătuiţi în special din calcare masive, recifale, dure, de culoare albă, caracteristici care determină frumuseţea şi semeţia lor. Au o singură culme principală, orientată NE – SV, cu aspect masiv, un bloc tectonic care domina atât dinspre Valea Cernei cât şi dinspre Podişul Mehedinţi. Înălţimile acestei culmi se situează în general între 1000 şi 1500 de m, dar domină prin câteva vârfuri consacrate în lumea drumeţiilor montane, pentru valoarea peisagistică deosebită: Domogled – 1.105 m, Vârful lui Stan – 1.466 m, Piatra Cloşani – 1.421 m, Pietrele Albe – 1.336 m. Sunt fragmentaţi de văi scurte şi adânci: Râmnuţa Vânătă, Râmnuţa Mare, Arsaşca, Motru Sec. Versanţii nord-vestici ai Munţilor Mehedinţi sunt abrupţi şi greu accesibili dinspre Valea Cernei, fragmentaţi de pâraie care curg în cascade, datorită unor frecvente rupturi de pantă. Caracteristic pentru întreaga unitate montană este prezenţa reliefului carstic, manifestată sub diverse forme: peşteri, avene, câmpuri de lapiezuri, doline, ponoare, crovuri, văi seci şi polii, relief ruiniform, ş.a. Între Vf. lui Stan şi Vf. Domogled se află cea mai întinsă suprafaţă calcaroasă din regiune, mărginită spre râul Cerna de un abrupt de 400 - 600 m, fragmentat de numeroase văi carstice cum sunt: Ploştina, Ţăsna, Padina Seacă, Jelărău, Feregari cu chei înguste, greu accesibile, zonă în care se întâlnesc şi cele mai variate şi mai frumoase forme carstice. Munţii Cernei, avînd în prelungire Munţii Godeanu, formează versantul nordvestic al culoarului Văii Cerna (pe aproximativ 40 km), până la confluenţa cu pârâul Belareca, şi implicit al staţiunii. Cel mai înalt vârf este Vârful Dobrii, având 1.928 m altitudine. Sunt alcătuiţi dintr-o varietate de roci (sedimentare, granitice şi cristaline), fapt care se reflectă în aspectul geomorfologic, şi anume: cele mai mari altitudini se găsesc pe şisturile cristaline, calcarele formează pereţi verticali, spectaculoşi, iar corpurile granitice (granitul de Cerna) sunt masive, puţin fragmentate, cu crestele rotunjite.

Culmile sculptate în sedimente grezo-conglomeratice, în eruptiv şi în calcare, sunt mai scurte şi cu profil transversal în trepte. Spre axul Văii Cernei sunt adânc fragmentaţi de ape, cu abrupturi calcaroase şi cu pereţi verticali inaccesibili, care adăpostesc numeroase peşteri În Munţii Godeanu se află cele mai mari altitudini din bazinul Cernei. Sunt constituiţi din roci cristaline cu iviri de granite şi pegmatite ce aparţin Domeniului Getic, în geomorfologia cărora se evidenţiază culmile rotunjite şi suprafeţele netede şi slab ondulate, care contrastează cu versanţii abrupţi ai văilor adânci, larga dezvoltare a platformei de eroziune Bărăscu. În zona înaltă a Munţiilor Godeanu forme de relief glaciar: circuri glaciare, văi glaciare cu praguri glaciare, cuvete lacustre, morene. Se disting în cadrul Munţilor Godeanu două trepte de relief: o treaptă înaltă, situată la peste 2.000 m, ce formează culmea principală şi masivele nordice şi o treaptă mai joasă, dezvoltată pe versantul sudic al masivului, cuprinsă între 1.400 şi 1.200 m altitudine, ceea ce creează aspectul general de amfiteatru. Trei vârfuri domină treapta înaltă a Godeanului, şi anume: Vf. Godeanu – 2.229 m alt., Vf. Gugu – 2.291 m alt. şi Vf. Borăscu – 2.158 m alt. Linia marilor înălţimi are aspectul unei culmi puternice, spectaculoase ca altitudine, întreruptă de şei din ce în ce mai joase spre partea de sud a masivului. Între Vf. Paltina şi Godeanu înălţimea masivului se menţine constant la peste 2.000 m: Vf. Paltina – 2149 m, Şaua dintre Paltina şi Scurtu – 2.040 m, Vf. Scurtu – 2.090 m, Vf. Gârdomanu – 2.077 m, Vf. Galbena – 2.194 m, Vf. Stâna Mare – 2.113 m, Vf. Piatra Scărişoara – 2.191 m, Vf. Mocirliu – 2.106 m, Vf. Godeanu – 2.229 m. 2.2.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice Prin amplasarea în partea de SV a teritoriului ţării, oraşul Băile Herculane se află în zona de influenţă a climatului submediteranean, datorită pătrunderii maselor de aer cald şi umed dinspre Marea Mediterană şi Marea Adriatică. Temperatura media multianuală este de 9,5º C, cu toate că staţiunea se situează în plină regiune de munte, valori comparabile cu cele din Câmpia Română, Dobrogea Centrală sau Câmpia Crişanei. Iernile sunt blânde, cu media lunii ianuarie de -2 º C; numărul de zile de iarnă, cu temparaturi sub 0 º C, este în medie de 19/an, repartizate în special în luna ianuarie. Primăverile sunt timpurii, iar verile plăcute, datorită abundenţei vegetaţiei, cu o medie a lunii celei mai calde, iulie de 21º C. Toamnele sunt lungi, călduroase, favorabile practicării turismului.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii este cuprinsă între 698 mm/an la Topleţ, 760 mm/an la Băile Herculane, 1.051 mm/an la Cerna-Sat şi 1.088 mm/an la Vf. Ţarcu. Influenţa climatului mediteranean este destul de accentuată, masele de aer umed fiind canalizate pe culoarul Cernei mărind gradul de umezeală şi provocând cantităţi mari de precipitaţii la Cerna Sat şi pe înălţimile bazinului superior, de până la 1200 m - 1300 m. "Efectul de vale" face ca momentul producerii maximului de precipitaţii de la începutul verii să fie mai timpuriu la Băile Herculane faţă de Topleţ şi Orşova, iar la Cerna Sat mai timpuriu decât în bazinul inferior. Stratul de zăpadă în preajma staţiunii are o durată redusă, ca urmare a topirilor repetate din timpul iernii. Nebulozitatea medie anuală are valoarea de 5,5 zecimi, numărul mediu de zile cu cer senin fiind de 60, iar cel de zile cu cer acoperit, de 110. În lunile de vară cerul este senin între 20 - 23 de zile, nebulozitatea maximă fiind semnalată în anotimpul rece (maximum în luna noiembrie). Durata de strălucire a soarelui însumează o medie de 1.900 ore anual. Vânturile dominante bat pe direcţia văii, cu intensitate redusă. Zilele cu calm atmosferic sunt frecvente, valoarea maximă fiind atinsă în luna iulie (28 %). 2.2.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea Reţeaua hidrografică a zonei este dominată de prezenţa râului Cerna cu afluenţii săi şi de cele două lacuri de baraj artificial. Râul Cerna îşi are izvoarele la o altitudine de 2.070 m în Munţii Godeanu şi ajunge la confluenţa cu Bela Reca la o altitudine de 118 m, ceea ce reprezintă o diferenţă de nivel de aproximativ 1.950 m, ceea ce determină un curs rapid şi o mare fragmentare a reliefului, conferind văii o notă sălbatică specifică. În zona cursului superior este cunoscută sub numele de Cernişoara, care străbate un scurt sector de chei – Cheile Cernişoarei. Cerna propriu - zisă începe de la împreunarea Izbucului ce apare de sub Ciuceava Chicerii, cu apele Cernişoarei ale cărei izvoare se află la peste 9 km amonte. Urmează un nou sector de îngustare a văii, în Cheile Corcoaia, care, deşi scurte, sunt impresionante prin îngustime şi forma aparte a versanţilor, după care Cerna pătrunde în zonele depresionare Cerna-Sat şi Poiana Schitului. Bazinul Cernei are în partea superioară un aspect de uriaşă covată, marcată de două culmi diferenţiate ca altitudine şi aspect, între Vf. Paltina (2.148 m) şi Vf. Şarba (1.740 m), reunite sub forma unei înşeuări înalte de 1.320 m, care alcătuiesc cumpăna de apă între bazinele Cernei şi Jiului.

Până la Băile Herculane, Valea Cernei are în cea mai mare parte versanţi abrupţi, rectilinii, cu verticalitate pronunţată şi înălţimi care ajung uneori la 400 - 500 m. Râul are o lungime de 84 km şi un bazin de recepţie de 1.433 km2, din care mai mult de jumătate se află pe teritoriul judeţului Caraş – Severin. Cerna are un curs rectiliniu, orientat pe direcţia NNE – SSV până la Pecinişca, unde face un cot brusc spre vest, iar de la Gara Băile Herculane, unde primeşte cel mai important afluent (Bela Reca), îşi schimbă direcţia spre sud, până la confluenţa cu fluviul Dunărea, în golful Orşova al Lacului Porţile de Fier I. Cei mai mulţi afluenţi îi primeşte de pe versantul drept, în zona cursului superior (Gârdomanul, Iovanul, Balmezul, Cărbunele, Craiova), după care Cerna formează limita între judeţele Mehedinţi şi Caraş – Severin, până la valea Ţăsna (afluent pe stânga al Cernei), unde limita dintre cele două judeţe urmează înălţimile Munţilor Mehedinţi. Din regiunea carstică a munţilor Mehedinţi, nici un afluent nu ajunge la Cerna. Apele se pierd în calcare şi reapar în izbucuri, cele mai importante fiind "7 Izvoare Reci", Bârza, Topleţ. La Băile Herculane, pe un sistem de fracturi de mare adâncime, perpendiculare pe vale, apar izvoarele termominerale, folosite încă din antichitate în cura balneară. Ele apar în granite ("7 Izvoare Calde") şi calcare (izvoarele Hercule şi Hygea), având temperaturi ridicate. Izvoarele minerale provin din apele de infiltraţie care circulă prin zonele de fractură, până la aproximativ 1.200 m adâncime, unde sunt încălzite şi mineralizate, după care apar la suprafaţă, în malurile Cernei, de-a lungul unor falii. Valea Cernei este singura dintre văile Carpaţilor Meridionali care se înscrie în întregime pe un culoar tectonic, separând Munţii Godeanu şi Munţii Cernei pe de o parte, de Munţii Vâlcanului şi Munţii Mehedinţi pe de altă parte. Existenţa sa într-un ansamblu geografic foarte complex şi apartenenţa directă la bazinul Dunării s-au reflectat într-o diversificare deosebită a aspectelor de relief, peisaj, ceea ce a făcut ca bazinul să aibă o notă specifică aparte, sub aspect geomorfologic şi peisagistic. În aval de confluenţa Cernei cu Valea lui Iovan s-a amenajat unul dintre barajele sistemului hidroenergetic Cerna - Motru – Tismana, denumit Lacul Cerna sau Iovan. Lacul are o suprafaţă de 678 ha, cu o lungime de 10 km şi un volum de apă de 124 mil. m3. Din acest lac, cea mai mare parte a apelor Cernei sunt deviate printr-un tunel în bazinul Motrului. Lacul de acumulare Herculane ( sau Prisaca) s-a realizat la 12 km în amonte de staţiunea Băile Herculane, în scopul producerii de energie electrică, a menţinerii

echilibrului apelor subterane din perimetrul staţiunii şi a alimentării cu apă a acesteia. Lacul are o lungime de 4 km şi un volum de apă de circa 14 mil. m3. 2.2.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic La nivelul staţiunii, dar şi în întreg teritoriu administrativ al oraşului, se remarcă abundenţa vegetaţiei, în care, pădurile deţin un procent important. Din studiul Harta vegetaţiei Văii Cernei se observă predominanţa vegetaţiei forestiere reprezentată prin păduri de fag şi quernicee. Împreună cu fagul comun apare şi fagul de Crimeea. Diseminate printre fagi sau formând mici arborete pure apar şi alte specii precum: frasinul, carpenul, plopul, teiul, ulmul. Conifere pure nu apar decât în câteva puncte la nord de Izvoarele Cernişoarei, reprezentate prin molid - de altfel şi singurul loc unde apare acesta pe Valea Cernei. Bradul apare pe Valea Cernei numai în câteva locuri (pe cursul superior al văilor Craiova, Olanul şi Cărbunele), în amestec cu fagul sau formând mici pâlcuri omogene. Restul suprafeţelor sunt ocupate de arborete pure de gorun sau în amestec cu alte specii termofite, ca: stejarul pufos, cărpiniţa, liliacul, scumpia. Pinul negru se întâlneşte de la nord de la localitatea Pecinişca până la confluenţa Cernei cu Valea Olanului, sporind valoarea peisagistică a abrupturilor calcaroase. Alături de acesta se dezvoltă numeroase specii sudice, însemnate din punct de vedere ştiinţific, cum ar fi: liliacul, cărpiniţa, scumpia, sorbul, mojdreanul. Din suprafaţa administrativă a oraşului Băile Herculane, de 10.544 ha, suprafaţa împădurită reprezintă 3.320 ha, adică o treime din total. Pajiştile secundare montane ocupă suprafeţe întinse în cadrul luncii Cernei şi sunt alcătuite din asociaţii de păiuşină, barbarosa, pieptănăriţa şi diferite graminee. Aceste pajişti constituie locuri pentru popas turistic, în măsura în care nu fac parte din zonele de conservare specială ale Parcului Naţional. Peste altitudinea de 1600 m se dezvoltă pe pajiştile alpine şi subalpine asociaţia de păiuş roşu, ţăpoşică, zâzanie; pe zonele stâncoase calcaroase cresc specii de plante cu flori, cele mai multe sunt endemice, rare, ocrotite, adevărate covoare multicolore care dau zonei un farmec aparte prin peisaje deosebit de atractive. Datorită complexităţii aspectelor staţionale, fizico-geografice şi climatice, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristică remarcabilă, inventarul floristic însumând 1.110 specii de plante vasculare (superioare). Din totalul acestora, 66 specii sunt taxoni periclitaţi, rari şi în parte endemici, existând

doar în Parc, fapt care favorizează dezvoltarea turismului ştinţific. Fauna este numeroasă şi variată. Dintre mamiferele mari, cu valoare cinegetică remarcabilă sunt: ursul (peşterile din zonă au păstrat mărturii despre existenţa strămoşului acestuia, Ursus spelaeus), cerbul (întâlnit foarte rar în pădurile din partea superioară a văii Cernei), căpriorul, mistreţul, capra neagră, râsul (este o apariţie tot mai rară), lupul. Sunt frecvente pe Valea Cernei şi celelalte specii de mamifere comune pădurilor: vulpea, jderul, bursucul, pisica sălbatică, ariciul, veveriţa. Păsările sunt reprezentate prin răpitoare precum uliul păsărar, uliul găinilor, mai rar acvila de munte (zăganul), venit din Piatra Stănuleţilor, unde cuibăreşte. Sunt şi numeroase păsări comune, dintre care amintim: codobatura de munte, ciocănitoarea neagră, cucul, sturzul, diferite columbite. Pe pereţii calcaroşi, prin crăpăturile şi găurile acestora, se adăpostesc păsări ca bufniţa, cucuveaua, gaia. Bine reprezentate în zonă sunt şi reptilele, unele fiind de origine mediteraneană: vipera cu corn (care este tot mai rară), şarpele lui Esculap (pe Domogled), şarpele de sticlă, şopârla cenuşie, şopârla de ziduri, şopârla de munte, scorpionul, etc. Dintre amfibieni se remarcă salamandra, brotăcelul, broasca ţestoasă de uscat. Condiţiile naturale ale Văii Cernei permit existenţa mai multor zone piscicole: zona păstrăvului (în regiunea izvoarelor şi a cursului superior), zona lipanului (în cursul mijlociu al Cernei) şi zona scobarului (în cursul inferior). Insectele sunt reprezentate prin numeroase specii, între care se remarcă lepidopterele; din cele 1600 de specii cunoscute aici, zona Domogled – Ţăsna concentrează 50 % din numărul total de specii de fluturi de pe teritoriul României. Multe dintre speciile de plante şi de animale care trăiesct pe teritoriul administrativ al oraşului Băile Herculane sunt de interes comunitar şi fac obiectul măsurilor de conservare specială cuprinse în Planul de management al Parcului. 2.3. Potenţialul turistic antropic Staţiunea Băile Herculane dispune de un valoros potenţial antropic, rezultat al istorie de peste 1850 de ani în acest spaţiu geografic. Numeroasele vestigii ale civilizaţiei trecute, unele dintre ele unicate, bogăţia tradiţiilor populare, creaţia spirituală modernă, realizările tehno-economice contemporane – atestă evoluţia şi continuitatea vieţii pe aceste meleaguri, alcătuind un important fond cultural-istoric, apreciat din punct de vedere turistic în plan intern şi internaţional. Dintre componentele potenţialului turistic antropic trebuie evidenţiate, pentru valoarea şi atractivitatea lor vestigiile arheologice, monumentele istorice şi de artă,

instituţiile şi evenimentele cultural-artistice, arta şi tradiţia populară, construcţiile tehnico-economice. Lista completă a obiectivelor cultural – istorice, cu valoare de patrimoniu naţional, stabilită prin Ord. 2314 / 2004, este prezentată ca anexă (Anexa nr. 1). 2.3.1. Obiective turistice religioase - Biserica ortodoxă (sec. al XIX-lea) - Biserica catolică (1838) 2.3.2. Obiective turistice cultural-istorice - Vestigii şi situri arheologice: - Situl roman, punct Zona Cazino, parc Central (apeducte, băi, tabule votive) - Băile Romane (în hotelul Roman) - Situl arheologic din Peştera Hoţilor. - Muzee: - Muzeul de Istorie al staţiunii Băile Herculane - funcţionează în incinta clădirii Cazinoului, construită în anul 1886, stil baroc. - Monumente istorice de arhitectură (clădiri care au în prezent diverse funcţiuni): - Gara feroviară cu clădirea anexă (1886), realizată în stil baroc, cu fresce arabe - Podul de piatră, construit peste Valea Cernei în anul 1864 - Podul din fontă, construit peste Valea Cernei în faţa Băii Neptun, sec al XX-lea - Ansamblul de arhitectură balneară din Piaţa Hercules, sec. XVIII – al XIX-lea - Ansamblul de arhitectură balneară I – pe str. Cerna şi în jurul Pieţei 1 Mai, sec. al XIX-lea - Ansamblul de arhitectură balneară II – zona cuprinsă între Baia Neptun şi Podul Roşu, sec. al XIX-lea - Ansamblul balnear Apollo I şi II (sec. al XVIII-lea, cu modificări în 1926), P-ţa Hercules - Pavilioane cu arhitectură balneară de epocă: Hotel Carol (1871), str. Cerna, Hotel Ferdinand (1861), str. Cerna nr. 20, Hotel Cerna (1936), P-ţa 1 Mai, Hotel Decebal (1862), str. Cerna, nr. 20 - Pavilion hidroterapie cu bazin termal deschis (1869), str. Cerna nr.2 - Vila "Elisabeta" (1875) - Vila Pavilion 12, Hotel Traian (1869), str. Cerna nr.1

- Ansamblul Cazinoului (1850 – 1900) şi Parcul Central (1862, arh. Doderer), str. Cerna nr. 6-18 - Baia Neptun (1886), str. Izvorului 3-5 - Baia romană cu basorelieful lui Hercules (sec. al XVIII-lea), la parteul Hotelului Roman - Clădirea Izvorului Hygeea (sec. al XVIII-lea), str. Romană - Clădirea administraţiei băilor (1811), P-ţa Hercules - Băile Venera (1838), str. Castanilor 35 - Baia Diana (1910 cu modificări şi refaceri în 1859 şi 1929), str. Izvorului nr. 1 - Chioşcul pentru fanfară (încep. sec. al XX-lea), str. Cerna nr. 6-8, în faţa Cazinoului - Statuia lui Hercules (1874), P-ţa Hercules. 2.3.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice De-a lungul unui an calendaristic, în Staţiunea Băile Herculane se desfăşoară diverse manifestări culturale şi turistice, cu caracter permanent, care au darul de a atrage numeroşi vizitatori şi turişti. Cele deja consacrate, cu tradiţie, sunt următoarele: •

Festivalul Internaţional de folclor Hercules

•

Targului International de Turism Balnear

•

Zilele orasului Baile Herculane

•

Festivalul Pinului negru de Banat

•

Festivalul Răchitei din Banat

•

Zilele statiunii Baile-Herculane - "Nedeia Bailor"

•

Festivalul Ţuicii

•

Congresul Spiritualităţii româneşti.

Capitolul III. Dinamica activităţilor turistice la nivelul staţiunii Baile Herculane, în perioada 2004-2008 3.1. Baza turistică tehnico-materială Baza tehnico-materiala a turismului, numita generic si structuri de primire turistice, cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale. In acest context sunt luate in vedere atat mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri. Ordonanta Guvernului nr.58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania, defineste structura de primire turistica ca fiind orice constructie si amenajare destinata, prin proiectare si executie, cazarii turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului, transportului special destinat turistilor, tratamentului balnear pentru turisti, impreuna cu serviciile aferente. Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin, în perioada 2002 - 2006 numărul unităţilor de cazare din Băile Herculane a crescut cu 82 %, respectiv de la 17 la 31 unităţi. Tabel nr. 4.

Evoluţia numărului structurilor turistice de cazare Anul Tip unitate Total Hoteluri Campinguri Vile turistice Tabere Altele*

2002

2003

2004

2005

17 8 1 1 1 6

21 9 1 2 1 8

25 10 1 2 1 11

27 11 1 2 1 12

2006 31 12 2 1 16

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin *Hoteluri pentru tineret, pensiuni, popasuri

Această evoluţie are la bază, în primul rând, creşterea numărului de pensiuni turistice. O evoluţia ascendentă a fost înregistrată şi în rândul hotelurilor, numărul acestora crescând de la 8 unităţi în anul 2002 la 12 unităţi în 2006.

35

Evoluţia nr. structurilor de ca za re din sta ţiune a Bă ile He rcula ne 31

30 25

număr

25 20

27

21 17

15 10 5 0 2002

2003

2004

2005

2006

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş – Severin

Graficul nr. 3.

Pentru perioada analizată 2002 - 2006, situaţia locurilor de cazare se prezintă astfel: Tabel nr. 5.

Evoluţia numărului de locuri din cadrul structurilor turistice de cazare Anul Tip unitate Total Caraş Severin Total Băile Herculane % din judeţ Hoteluri % din total Campinguri % din total Vile turistice % din total Tabere % din total Altele* % din total

2002

2003

2004

2005

2006

6.789 4.341 63,9 3.912 90,1 132 3,0 24 0,6 130 3,0 143 3,3

6.583 4.466 67,8 3.997 89,5 132 3,0 36 0,8 85 1,9 216 4,8

7.000 4.622 66,0 4.089 88,5 132 2,9 36 0,8 85 1,8 280 6,1

7.113 4.628 65,1 4.068 87,9 132 2,9 34 0,7 67 1,4 327 7,1

7.478 4.608 61,6 4.135 89,7 0,0 34 0,7 67 1,5 372 8,1

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin *Hoteluri pentru tineret, pensiuni, popasuri

Din tabelul de mai sus rezultă faptul că în perioada analizată numărul locurilor de cazare a crescut cu 6,2 %, respectiv de la 4.341 locuri câte se înregistrau în anul 2002 la 4.608 locuri în 2006. Această evoluţie s-a produs în special pe seama creşterii locurilor de cazare din hoteluri (cu 5,7 % în perioada analizată) şi a celor din pensiuni (cu 60 %). Analizând în structură, se poate observă că ponderea locurilor de cazare

aparţinând altor tipuri de structuri de primire (hoteluri pentru tineret, pensiuni, popasuri) a crescut simţitor,, de la 3,3 %, cât era la nivelul anului 2002, la 8,1 %, procent înregistrat în anul 2006. Comparativ cu situaţia existentă la nivelul judeţului, în staţiunea Băile Herculane se găsesc aproximativ 64,9 % din numărul total al locurilor existente în Caraş - Severin. Băile Herculane este a doua staţiune balneară după Băile Felix ca număr de locuri oferite turiştilor. Staţiunea dispune de peste 4.000 de locuri de cazare distribuite în Complexele hoteliere balneare, în hoteluri pentru tineret, pensiuni turistice, vile, toate amplasate întrun cadru natural agreabil, în interiorul sau spre marginea oraşului. La nivelul anului 2006, în Băile Herculane erau deschise circuitului turistic 31 unităţi, dintre care 2 popasuri turistice. Acestea totalizau 4.608 locuri de cazare, reprezentând 89,7 % din locurile de cazare oferite turiştilor la 31 iulie în judeţul Caraş Severin. Tabel nr. 6.

Structuri turistice de cazare pe categorii de confort şi tipuri de unităţi, 2006 Tip unitate

Nr. unităţi 3* 2* 1* 1 9 1

Total 12

4* 1

2

-

2

-

2 12 1 2

-

2 3 -

TOTAL

31

1

TOTAL fără popasuri

29

1

Hotel Hotel pentru tineret Vilă turistică Pensiune urbană Tabere şcolare Popasuri turistice

Nr. locuri 3* 2* 68 3.639

-

Total 4.135

4* 106

-

-

62

-

62

9 1

1

1 -

-

34 76 -

8

19

2

1

106

240

8

18

1

1

34 210 67 100 4.60 8 4.50 8

106

240

neclasif.

1* 322

neclasif

-

-

-

134 56 3.82 9 3.77 3

44

67 -

366

67

322

67

-

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

La nivelul anului 2006, distribuţia locurilor de cazare după categoria de confort se prezenta în felul următor: 83,09 % de 2 stele, 7,94 % de 1 stea, 5,21 % de 3 stele, 2,30% de 4 stele şi 1,45 % neclasificate, respectiv tabere. Dintre spaţiile de cazare de 2 stele, ponderea cea mai mare o deţin hotelurile – 3.639 locuri (95 %), urmate la o distanţă semnificativă de pensiunile urbane, cu 134 locuri (3,5 %). Această distribuţie este caracteristică staţiunilor balneare din România, dominate de unităţi de cazare de 2 stele.

Distribuţia numărului de locuri după categoria de confort, 2006

1 stea 7,94%

necls 1,45%

4 stele 2,30%

3 stele 5,21%

2 stele 83,09%

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

Graficul nr. 4.

Referitor la structurarea locurilor pe tipuri de unităţi, predomină cele din cadrul hotelurilor – 89,74 %, în timp ce pensiunile urbane deţin 4,56 % din totalul locurilor, popasurile – 2,17 %, taberele – 1,45 %, hotelurile pentru tineret – 1,35 %, iar vilele turistice – 0,74 %. Deşi la capitolul „număr unităţi de cazare” pensiunile sunt pe acelaşi nivel cu hotelurile, în ceea ce priveşte locurile de cazare ponderea cea mai importantă, de aproape 91 %, o deţin acestea din urmă. Pensiunile, vilele, taberele şi popasurile cumulează aproximativ 9 % din totalul locurilor de cazare din Băile Herculane. Distribuţia locurilor de cazare pe tipuri de unităţi, 2006 Vile turistice 0,74% Hoteluri pentru tineret 1,35%

Pensiuni urbane 4,56%

Tabere 1,45% Popasuri 2,17%

Hoteluri 89,74%

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

Graficul nr. 5.

În urma analizei datelor privind structurile de cazare primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin au putut fi extrase următoarele concluzii: •

total unităţi de cazare: 31, din care 2 popasuri turistice;

•

total locuri de cazare: 4.608 locuri din care 100 în popasuri turistice;

•

structura locurilor de cazare: 89,74 % în hoteluri; 4,56 % în pensiuni

urbane, 2,17 % în popasuri, 1,45 % în tabere, 1,35 % în hoteluri pentru tineret, 0,74% în vile turistice. Conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Turism, la 22 iulie 2006 existau 28 de unităţi clasificate, care ofereau 1.986 camere şi 3.828 locuri de cazare. Din cele prezentate mai sus, rezultă faptul că din punct de vedere al unităţilor de cazare, staţiunea Băile Herculane este bine reprezentată, putând oferi servicii de calitate diverselor categorii de turişti, atât celor cu venituri medii, cât şi celor peste medie şi chiar ridicate. 3.1.1. Unităţile de cazare turistică Hotelul Ferdinand 4* pune la dispoziţia turiştilor săi 5 apartamente şi 45 de camere duble orientate spre peisajul atrăgător al Văii Cernei. Prin modul în care este amenajat şi dotat precum şi prin amplasament, hotelul oferă condiţii optime turiştilor, cât şi grupurilor organizate sosite cu scop de afaceri. Toate încăperile sunt echipate cu: minibar, televizor color, cablu TV, telefon cu acces direct la liniile internaţionale, acces internet, uscător de par, băi proprii cu cabine de duş, halate de baie, climatizare. Agrement: piscină, saună, solariu, centru de fitness, jacuzzi, gradină - terasă în stil românesc, cu foişor, bar, braserie, mansardă. Restaurantul Ferdinand are o capacitate de 84 de locuri şi oferă un meniu variat din bucătăria internaţională şi tradiţională. Sala de conferinţe a hotelului, cu o capacitate de minim 100 de locuri, dotată corespunzător cu retroproiector, flip-chart, instalaţie de sonorizare, ecran de proiecţie, etc., poate fi adaptată diverselor tipuri de evenimente: conferinţe, training-uri, workshopuri etc. Hotel Sara’s Sons 3* se află în imediata apropiere a hotelurilor Afrodita, Minerva, Diana. Capacitatea de cazare a hotelului este de 46 de locuri oferite în 23 camere şi apartamente.

Facilităţi: restaurant cu bucătărie tradiţională românească şi internaţională, bar de zi, terasă (capacitate 50 de locuri), bar de noapte, piscină. Hotel Roman 2* este situat pe malul drept al Cernei şi are o capacitatea de 182 camere şi 301 locuri. Servicii oferite: restaurant, restaurant terasă, bar, bază de tratament, sală de conferinţe, telefon, seif, televizor şi cablu TV, room service, bagaje, lift, sală de gimnastică, saună, piscină interioară, biliard, frizerie & coafură, parcare, grădiniţa, magazin, agenţie de turism, excursii în împrejurimi, croaziere pe Dunăre cu vaporul. Hotel Minerva 2*, situat pe malul stâng al Cernei, pe versantul nord-vestic al Masivului Domogled, adiacent Parcului Vicol. Capacitatea de cazare – 400 locuri în 218 camere (din care 14 apartamente). Servicii oferite: restaurant, bar de zi şi de noapte, bază de tratament, camere cu telefon, televizor şi cablu TV, lift, parcare, sală de conferinţe, piscină. Hotel Afrodita 2* este situat pe malul stâng al Cernei, lângă Hotel Minerva. Capacitatea de cazare a hotelului este de 407 locuri în 186 camere duble, 25 single, 2 apartamente dotate, camerele fiind dotate cu TV cablu, baie, frigider, telefon. Dotări generale: baza de tratament, restaurant, bar de zi, piscina, saună, parcare, sală de conferinţe. Hotel Dacia 2* este situat pe malul stâng al Cernei, adiacent Parcului Vicol. Capacitate de cazare: 535 camere cu 1.070 locuri. Servicii oferite: restaurant, restaurant terasă, bar de zi şi noapte, discotecă, bază de tratament, farmacie, cameră cu baie şi duş, telefon, televizor şi cablu TV, lift, sală de gimnastică, bowling, frizerie & coafură. Hotel Domogled 2* are o capacitate de cazare de138 camere şi 263 locuri. Servicii: restaurant, restaurant terasă, bar de zi şi de noapte, discotecă, bază de tratament, farmacie, cameră cu baie şi duş, telefon, televizor şi cablu TV, lift, sală de gimnastică, bowling, frizerie & coafură. Hotel Hercules 2*, situat pe malul drept al Cernei, are o capacitate de 133 camere şi 232 locuri. Servicii oferite: restaurant, restaurant terasă, bază de tratament, bar, parcare. Pensiune Claudia 3*, situat pe malul stâng al Cernei, pe versantul nord-vestic al Masivului Domogled. Capacitatea de cazare - 20 de locuri, în 6 camere duble, 4 apartamente. Dotări generale: baza de tratament, restaurant - 32 de locuri, bar de zi. Servicii oferite: piscina, parcare, sală de conferinţe, sala de fitnes, saună, piscina in aer

liber. Vila Ambasador 3* are o capacitate de 20 locuri de cazare (8 camere cu două paturi şi 2 camere cu pat matrimonial). De asemenea, are o terasă cu 30 de locuri şi un restaurant de 40 de locuri. Servicii suplimentare la cerere: excursii în împrejurimi, croaziere pe Dunăre cu vaporul, ieşiri în aer liber cu masă la iarbă verde, drumeţii cu ghid autorizat, masaj la cameră, tratament acupunctură la cameră Pensiunea Charisma 3* dispune de 16 locuri în 8 camere. Agrement: loc de joacă pentru copii, piscină în aer liber, balansoar, grill, TV Color şi TV Cablu. Pensiunea Casa Lorabela 2* are o capacitate de 6 camere amenajate cu gust, cu baie proprie şi TV. Servicii oferite în cadrul pensiunii: -

salon pentru servirea mesei;

-

o piscină cu apă termală (circuit închis);

-

săli de masaj, electroterapie şi acupunctură;

-

parcare supravegheată video.

Prezentarea structurilor turistice a urmărit evidenţierea câtorva dintre serviciile turistice oferite în cadrul acestora, servicii ce depăşesc sfera cazării, acordându-se o importanţă deosebită şi serviciilor de agrement şi tratament. 3.1.2. Unităţile de alimentaţie pentru turism Alături de structurile de primire turistică, la nivelul staţiunii Băile Herculane există şi unităţi de alimentaţie pentru turism, precum: restaurante clasice, baruri, bufete, disco baruri etc. Majoritatea unităţilor hoteliere şi nu numai, dispun de spaţii proprii pentru servirea mesei de către turişti, în funcţie de capacitatea de primire a fiecărei unităţi. Structurile de alimentaţie contribuie la conturarea profilului staţiunii şi la creşterea puterii de atracţie a acesteia. Conform Autorităţii Naţionale pentru Turism, în luna februarie 2006 funcţionau în staţiunea Băile Herculane 32 unităţi de alimentaţie, de tip restaurant clasic, bar de zi, bar de noapte, bufet-bar, disco-bar sau restaurant berărie, clasificate la 4, 3, 2, 1 stele. Cele 32 unităţi de alimentaţie au în total 5.020 locuri la mese, distribuite astfel:  136 de 1 stea (2,7 %),  3.956 de 2 stele (78,8 %),  574 de 3 stele (11,4 %),  354 de 4 stele (7,1 %).

Tabelul nr. 7.

Structuri turistice de alimentaţie, Băile Herculane, 2006 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 1. 1. 2. 3. 4. 1. 1.

Denumire Restaurante clasice Ferdinand Ambasador Belvedere Elite Grota Haiducilor Afrodita Casa Lorabela Cerna Dacia Diana Domogled Hercules Minerva Orizont Roman Trandafirul Galben Baruri de zi Ferdinand Belvedere Ada Kaleh Afrodita Cerna Dacia Diana Domogled Minerva Roman Bar de noapte Minerva Bufet bar Cezar Coronin Flora Ştrand 7 Izvoare Disco bar Dacia Restaurant berărie Hercules Beer

Tipul unităţii

Categoria de clasificare

Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic

4* 3* 3* 3* 3* 2* 2* 2* 2* 2* 2* 2* 2* 2* 2* 2*

Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de zi

4* 3* 2* 2* 2* 2* 2* 2* 2* 2*

Bar de noapte

4*

Bufet bar Bufet bar Bufet bar Bufet bar

2* 1* 1* 1*

Disco bar

2*

Restaurant berărie TOTAL

3*

Nr. locuri 3.622 224 66 64 50 232 350 40 157 480 350 125 272 374 410 300 128 810 50 24 20 28 40 180 30 260 120 58 80 80 260 124 64 32 40 110 110 138 138 5.020

Sursa datelor: Autoritatea Naţională pentru Turism, februarie 2006

Majoritatea locurilor la mese se găsesc în restaurantele clasice respectiv 3.622,

(72,2 %), urmate de baruri de zi cu 810 locuri, respectiv 16,1 %, bufet baruri cu 260 locuri, respectiv 5,2 %, restaurantele berărie cu 138 locuri, respectiv 2,7 %, disco baruri cu 100 locuri, respectiv 2,2 % şi baruri de noapte cu 80 locuri, respectiv 1,6 %. În evaluarea şi caracterizarea bazei de alimentaţie, pe lângă evidenţierea dimensiunilor şi structurii, este necesară şi analiza comparativă cu reţeaua unităţilor de cazare. Din acest punct de vedere, o semnificaţie majoră prezintă raportul locuri în alimentaţie / locuri de cazare. În cazul staţiunii Băile Herculane, la nivelul anului 2006 acesta ia valoarea de 1,09 / 1,0 ceea ce indică faptul că cererea pentru serviciul de alimentaţie este relativ satisfăcută. 3.1.3. Unităţile de agrement şi tratament Desfăşurarea activităţilor de tratament balnear şi a celor profilactice este legată în mod direct nu doar de existenţa factorilor naturali terapeutici, ci şi de prezenţa structurilor specifice tratamentului, care se constituie ca elemente definitorii ale staţiunilor balneoturistice. În majoritatea cazurilor, structurile de tratament din localităţile care dispun de factori naturali terapeutici sunt amplasate în cadrul unor unităţi de cazare, respectiv hoteluri şi vile turistice. Instalaţiile de tratament au un conţinut eterogen, determinat de specificitatea afecţiunilor şi profilul staţiunii. La nivelul staţiunii Băile Herculane există 4 baze mari de tratament, aparţinând SC SIND România, SC Hercules SA, Hotel Cerna şi SC CAMELYSA PRODCOM SRL. Principalele tipuri de proceduri aplicate la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt următoarele: hidroterapie, electroterapie, masaj, recuperare funcţională, cultură fizică medicală, acupunctură etc. Din datele puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – INRMFB, pentru începutul anului 2007, în staţiunea Băile Herculane există următoarele instalaţii şi aparate medicale autorizate de Ministerul Sănătăţii: 1. Baza de tratament SC SIND ROMANIA a) Hotel Domogled deţine următoarele tipuri de instalaţii şi aparate medicale: - diadinamici – 3 bucăţi - galvanizări – 2 bucăţi - solux -1 bucată - sunet – 3 bucăţi

- BTL – 2 bucăţi - magneto – 1 bucată - băi galvanice -4 bucăţi

b) Hotel Dacia deţine următoarele tipuri de instalaţii şi aparate medicale: - diadinamici – 10 bucăţi

- magneto -3 bucăţi

- galvanizări – 4 bucăţi - solux – 2 bucăţi - sunet – 4 bucăţi - BTL – 5 bucăţi

- aerosoli – 1 bucată - duş subacval – 1 bucată - saună – 1 bucată

2. Baza de tratament SC HERCULES SA a)

Hotel Diana deţine următoarele tipuri de aparate medicale: - ap. interferenţiali–1 bucată

-

- ap. impulsuri tip TUR 10-1 buc.

-

ap. diadinamici – 2 bucăţi magnetodiaf lux BTL 09 – 1 bucată

- ap. ultrasunete – 2 bucăţi

-

solux

–

1

bucată

b)

Hotel Apollo deţine următoarele tipuri de aparate medicale: - ap. diadinamici – 2 bucăţi - ap. interferenţiali – 1 bucată - ap. ultrasunete – 2 bucăţi

c)

- magnetodiaflux – 2 bucăţi - solux – 2 bucăţi

Hotel Roman deţine următoarele tipuri de aparate medicale: - BTL 5000 – 5 bucăţi - subagval tip TRAUWEIN - 2 bucăţi - BTL 07 – 2 bucăţi - BTL 09 – 1 bucată - BTL 20 – 2 bucăţi - BTL 21 – 2 bucăţi

d)

- ap. aerosoli OMRON, ROWEN - 4 buc. - BTL 5000 – 1 bucată - bicicletă ergometrică –1 bucată - ap. Hammer – 5 bucăţi - subagval tip BTL 3000 – 1 bucată

Hotel Hercules deţine următoarele tipuri de aparate medicale: - magnetodiaflux – 2 bucăţi - diadinamici – 10 bucăţi - ap. impulsuri – 2 bucăţi - ap. microunde – 2 bucăţi - ap. unde scurte – 2 bucăţi - ap. aerosoli OMRON, ROWEN - 4 bucăţi - BTL 5000 – 1 bucată - ap. ultrasunete tip 30 HI TECH – 2 bucăţi

e)

Hotel Afrodita deţine următoarele tipuri de aparate medicale: - ap. interferenţiali tip BTL – 3 bucăţi - ap. diadinamici – 3 bucăţi - magnetodiaflux BTL 09 – 1 bucată - ap. impulsuri tip TUR–1 bucată

f)

- ap. vibromasaj VAC 2000 – 2 bucăţi - ap. subacval tip TRAWEIN – 2 bucăţi - ap. baie galvanică TRAWEIN – 1 buc. - solux – 4 bucăţi - EKG tip 3 ENK – 1 bucată - ap. Hammer – 6 bucăţi - bicicletă ergonomică – 2 bucăţi - ap. vibromasaj VAC 2000 – 2 bucăţi

- ap. unde scurte – 1 bucată - ap. microunde tip SIEMENS – 1 bucată - ap. ultrasunete – 2 bucăţi - ap. aerosoli ultrasunete – 1 bucată

Complex Minerva deţine următoarele tipuri de aparate medicale: - CDD – 1 bucată - Galvanizări – 2 bucăţi - C. TRABERT – 2 bucăţi - unde scurte – 2 bucăţi - MDF – 1 bucată

-

ultrasunet – 3 bucăţi C. Interferenţiali – 1 bucată Baie 4 celulară – 2 bucăţi Solux – 2 bucăţi.

SC Hercules SA deţine aparatură modernă de tratament achiziţionată în ultimii 10 ani. Dintre aceste echipamente nou achiziţionate pot fi menţionate: aparat ultrasunete, aparat aerosoli, aparat terapie cu ultrasunete, aparat magnetoterapie, aparat INTERDIN, cadă duş subacval, aparat diadinamic, aparat curenţi interferenţiali, aparat unde scurte, aparat electrostimulare, aparat magnetodiaflux, baie galvanică, aparat masaj cu electrozi, combină geriatrică, bicicletă computerizată, aparat ERGOCYCLE, aparat covor pistă alergare, aparat multifuncţional MUSCLE, saună, aparat terapie laser. 3. Baza de tratament SC CAMELYSA PRODCOM SRL (Hotel Ferdinand) deţine următoarele tipuri de aparate medicale: - ap. ultrasunete – 1 bucată - ap ultrascurte – 1 bucată - C. interferenţiali + Diadin. – 1 bucată - laser – 1 bucată - nemectron – 1 bucată

- impulsuri TRABRT – 1 bucată - ap. hidroterapie – 1 bucată - magnetodiaflux – 1 bucată - bicicletă medicală – 1 bucată - ap. aerosoli – 1 bucată

Baza de tratament a hotelului Ferdinand include sectorul fizio-electroterapie şi sectorul hidroterapie cu următoarele proceduri terapeutice:  electroterapie:

ultrasunete,

ultrascurte,

curenţi

diadinamici,

interferenţiali,

nemectron, magnetodiaflux;  masaje, aerosoli  hidroterapie: kinetoterapie, băi cu sulf, băi termo-saline, băi cu plante, băi galvanice, duo subacval etc.  acupunctură. Totodată, la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt oferite servicii de wellness (aparatură pentru fizioterapie, săli de fitness, băi de plante, cure cu produse apicole, saună, acupunctură etc.), precum: - masaj corporal - masaj aromatic - masaj pentru drenajul limfei - peeling corporal cu nisip de râu - jacuzzi - baie imperială romană (include:masaj corporal, baie termominerală, ceai sudorific, sudaţie) - tratament cosmetic geriatric; - presopunctură

- tratament cosmetic clasic - gimnastică aerobică - săli de gimnastică medicală - aromoterapie - saună - aplicaţii cu argilă naturală (mască facială şi masaj facial) - reflexoterapie - gimnastică aerobică

Salonulde geriatrie Ana Aslan din cadrul SC Hercules SA – Hotel Roman este dotată cu aparatură performantă, având personal competent în tratamente geriatrice. Cosmetica geriatrică stopează procesul de îmbătrânire, reface şi revigorează organismul, prin tratamente cu Gerovital H3. În funcţie de caracteristicile calitative, apele termominerale sunt utilizate pentru tratament

balneoterapeutic

sau

pentru

agrement.

Capacităţile

de

tratament

balneoterapeutic (hidroterapie) din staţiunea Herculane se compun din: Locaţie bază de tratament Hotel Roman Hotel Hercules Hotel Diana Hotel Neptun Hotel Hebe Hotel Apollo

Hotel Diana

Hotel Afrodita

Hotel Minerva Hotel Cerna Vila Belvedere

Cură externă Capacitate (litri/zi) - 3 căzi×250 l×16 proc/zi 12.000 - bazin 17 mc 170.000 - bazin 21 mc 21.000 - bazin 30 mc 30.000 - 9 bazine×800 l×16 proc/zi 115.200 - 1 bazin 15 mc 15.000 - 32 bazine×800 l×16 proc/zi 409.600 - 2 bazine × 25 mc 50.000 - 8 bazine×800 l× 16 proc/zi 102.400 - 1 bazin 21 mc 21.000 - 28 bazine×800 l×16 proc/zi 358.000 - 1 bazin 34 mc 34.000 - 1 bazin 25 mc 25.000 - 1 bazin 18,5 mc 18.500 - 3 căzi×800 l×16 proc/zi 38.400 - 9 căzi×400 l×16 proc/zi 57.600 - 1 bazin 15 mc 15.000 - 7 căzi×800 l×16 proc/zi 89.000 - 5 căzi×400×16 proc/zi 32.000 - 1 bazin 15 mc 15.000 - 10 bazine×800l×16 proc/zi 128.000 - 2 bazine×30mc 60.000 - 2 bazine×10,4 mc 20.800 - 1 bazin 22,2 mc 22.200 - 1 bazin 6.730 - 1 bazin 23.800 TOTAL 1.890.230

Pentru cura internă există 3 buvete care pot primi circa 6.000 vizitatori/zi. Luând în calcul piscinele şi ştrandurile, capacitatea totală de valorificare a apelor termominerale din Băile Herculane este de 2.986.402 litri/zi.

Capacitatea bazelor de tratament de la principalele hoteluri balneare este de: Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Complex hotelier Complex ROMSIND Complex Hercules Complex Minerva Complex Roman Complex Diana Complex Afrodita Baia Apolo

Număr proceduri 4.000 1.700 1.500 1.700 1.200 1.300 2.300

Unitate de timp proceduri/zi în 8 ore proceduri/zi în 8 ore proceduri/zi în 8 ore proceduri/zi în 8 ore proceduri/zi în 8 ore proceduri/zi în 8 ore proceduri/zi în 8 ore

Dotarea tehnico-edilitară de prim rang, la un confort de înaltă ţinută şi bogata diversificare a metodelor de tratament, de la cura balneară clasică la diverse metode de fizio- şi electroterapie, masaje, acupunctură etc., au conferit acestei staţiuni un înalt grad de atractivitate. Agrementul reprezintă pentru o parte dintre turişti principalul motiv pentru deplasarea într-o staţiune. De aceea, structurile de primire turistice cu funcţiuni de agrement devin o componentă importantă şi bine definită în cadrul activităţii de turism, întrucât presupune realizarea scopului fundamental al vacanţei – odihnă, recreere şi distracţie, evadarea din cotidian. Aceste echipamente au devenit indispensabile pentru realizarea unui turism de sejur modern şi în special pentru atragerea unor segmente tot mai mari de turişti. Multiplele mijloace de recreare şi divertisment – restaurant, baruri, terase de vară, bazine de înot cu apă termală, saună, masaj, biliard etc. – precum şi posibilităţile de drumeţie şi excursii în staţiune şi pe valea Cernei, constituie o atracţie în plus pentru vizitatorii oraşului staţiune balneară Băile Herculane. Structurile turistice de agrement pentru turism la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt reprezentate de: 

Casa de cultură cu sală de spectacole de 360 locuri



Cinematograful, cu o capacitate de 350 locuri



Sala de spectacole din incinta hotelului Dacia, cu o capacitate de 300

locuri 

Sala de bowling, biliard şi jocuri mecanice



Muzeul de istorie, găzduit la ultimul nivel în clădirea Cazinoului



Terenul de fotbal din zona Pecinişca



Terenul de tenis de la Hotel Tierna şi mese pentru tenis de masă,

existente în cadrul mai multor structuri de cazare 

Grădină de vară



Scenă în aer liber în Parcul Central



Ştranduri termale, din care unul situat la circa 5,5 km de staţiune, pe

Valea Cernei 

Trasee turistice marcate, în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei



Parcuri

şi

scuaruri

amenajate: Parcul Central în faţa Cazinoului,

Parcul

Vicol

şi

Scuarul

Hercules 

Piscine acoperite, piscine

liber

sau

ştranduri

cu

apă

în

aer

termală,

în cadrul unităţilor: •

Hotel Roman

•

Hotel Diana

•

Hotel Afrodita

•

Hotel Minerva

•

Hotel Hercules

•

Hotel Sara’s Sons

•

Piscina Hercules.

•

Hotel Cerna: (1 ştrand 480 m3)

•

„7 Izvoare” (1 ştrand termal de 648 m3).

În staţiune se organizează excursii la Porţile de Fier, Orşova, Drobeta Turnu Severin, Croaziere pe Dunăre cu vaporul Danubius. De asemenea, se pot face drumeţii montane la: Cascada Cernei, Şapte Izvoare, Cheile Pecinişcăi, Cheile Domogledului, Crucea Albă, Vârful Domogled (1106 m), Grota cu Aburi, Peştera lui Adam, Grota Haiducilor, Cascada Codiu etc. Staţiunea Băile Herculane oferă şi posibilităţi pentru practicarea pescuitului sportiv şi vânătorii, speologiei. 3.1.4. Mijloacele de transport turistic Oraşul este traversat de artera rutieră naţională DN 67D, cea mai importantă cale de acces pentru turiştii care sosesc în staţiune cu milloace auto. Categoriile de drumuri de pe teritoriul administrativ al localităţii, care formează infrastructura rutieră, sunt: 

drumuri naţionale:

 DN 67D: Târgu Jiu/DN 67 – Baia de Aramă – Băile Herculane – E 70, de 108,39 km lungime, din care circa 18,150 km sunt pe teritoriul administratival oraşului;



drumurile judeţene:

 DJ 608D: Gara Herculane / E 70 – Băile Herculane / DN 67D, este drumul de legătură între gara oraşului şi staţiune, fiind aşadar cel mai utilizat de turişti; măsoară 5,40 km lungime;

 DJ 608E: DJ 608D/Băile Herculane – DN 67D, o ramificaţie desprinsă din DJ 608D, pentru a face legătura cu DN 67D; are 0,800 km lungime;

 reţeaua stradală, conform datelor din PUG, însumează 29 km, din care 26 km sunt cu îmbrăcăminte asfaltică, iar 3 km cu macadam;

 drumul de coronament al Lacului Herculane (pe versantul drept al lacului). Oraşul este traversat în partea de sud - vest de calea ferată cu ecartament normal, electrificată, aparţinând magistralei Bucureşti – Craiova – Băile Herculane – Timişoara - Jimbolia. Gara Băile Herculane, care deserveşte staţiunea, este o clădire cu valoare culturală deosebită, declarată monument de arhitectură şi inclusă pe Lista monumentelor istorice, actualizată / Ordinul nr. 2314 / 2004. Pe teritoriul administrativ al oraşului, lungimea căii ferate este de aproximativ 2,75 km. 3.2. Circulaţia turistică Circulaţia turistică va fi analizată prin prisma a patru indicatori principali: sosirile de turişti, înnoptările în structurile de cazare, durata medie a sejurului, biletele de tratament acordate prin asigurările de stat. Evoluţia fiecăruia dintre aceşti indicatori va fi analizată pentru perioada 2002 - 2006, iar în ceea ce priveşte biletele de tratament datele sunt disponibile pentru perioada 1993 - 2005. De asemenea, vor fi studiate sosirile turiştilor străini pe ţări de provenienţă. 3.2.1. Forme de turism specifice regiunii considerate Dezvoltarea socio-economică a oraşului Băile Herculane se datorează în mare parte activităţilor turistice practicate de secole în această zonă. Izvoarele termale cu proprietăţi terapeutice miraculoase şi bioclimatul de cruţare au dus la dezvoltarea turismului balnear, iar pitoreasca aşezare, într-o vale adăpostită de munţi de o rară

frumuseţe, varietatea monumentelor de arhitectură cu o mare încărcătură istorică, au creat cadrul favorabil dezvoltării şi a altor forme specifice de turism. Astfel, datorită resurselor naturale şi antropice bogate şi diversificate din această zonă, turiştii pot practica o multitudine de forme de turism, ce răspunzând cerinţelor variate ale acestora. Dintre acestea pot fi menţionate: a)

Turismul balnear, formă de turism preponderentă, dezvoltată ca urmare a

prezenţei factorilor naturali de cură. Factori naturali de cură: • ape minerale hipo, mezo şi hiper termale (cu o temperaturi ce variază

între 38 - 60º C) clorurosodice, bicarbonatate, calcice, bromurate, iodurate, sulfuroase şi slab sulfatate, cu o mineralizare totală situată între 0,2 – 8,5 g/l; • bioclimat relaxant sedativ, cu nuanţe de stimulare, tonice şi cu

aeroionizare negativă (655 – 830 ioni negativi/cm3/s), cu un coeficient de unipolaritate de 0,97 – 0,74. Indicaţii terapeutice: •

afecţiuni reumatismale degenerative, inflamatorii şi abarticulare

•

afecţiuni posttraumantice

•

afecţiuni neurologice periferice

•

afecţiuni metabolice şi de nutriţie

•

afecţiuni asociate (ginecologice, respiratorii, otorinolaringologice,

afecţiuni ale tubului digestiv, dermatologice, cardiovasculare, boli profesionale). b) Turismul montan este favorizat de amplasarea staţiunii într-o zonă atractivă pentru iubitorii muntelui. Cadrul natural al staţiunii creează mediul favorabil practicării drumeţiei montane, susţinută de prezenţa a numeroase trasee montane marcate din interioarul Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei. c)

Turismul activ ia diferite forme în împrejurimile staţiunii

Băile Herculane, respectiv: 

alpinismul se poate practica pe toată Valea Cernei; traseele

se desfăşoară pe peretele Şoimului şi Peretele de la Crucea Albă din masivul Domogled (1.180 m), pe Peretele Grotei Haiducilor de sub Vf. Ciorici (413 m) şi Peretele Bobot din valea mijlocie a Cernei. Baza de

plecare pentru toate traseele este staţiunea. Clima, cu influenţe mediteraneene şi altitudinea redusă a acestei zone permite căţărarea şi în perioadele mai reci ale anului. In ultima vreme, alături de traseele alpine, au apărut şi numeroase trasee de escaladă sportivă. Valea Cernei are un potenţial deosebit pentru aceste sporturi extreme, acesta aşteptând să fie valorificat; 

zborul cu parapanta se poate practica datorită condiţiilor prielnice

oferite de Munţii Cernei; zona Vârful Ouşorul este considerat a fi una dintre cele mai prielnice pentru practicarea sporturilor aeronautice, în special a zborului cu parapanta şi deltaplanul; 

raftingul & canyonning & kayaking se practică pe Valea Cernei. Există

următoarele trasee prielnice pentru practicarea acestor sporturi extreme: •

Parcurgerea canioanelor Prisacina şi Drastanic - traseu de o zi:

urcare pe Valea Prisacina (pe ultimul sector prin apă sunt şi 2-3 cascade) şi coborârea pe Drastanic (6 cascade); vizitarea cheilor Tasnei (pâna la moară sunt 1 ½ ore); •

Cascada Cernei - Şapte izvoare - Piscina olimpică cu apă

termală; •

Pecinisca - Cheile Peciniscai - Valea Feregari - Cheile Şoimului

(marcaj: cruce galbenă, 3 1/2 - 4 ore); •

Cheile Domogledului - Crucea Alba - Vârful Domogled (1106 m)

- (marcaj: banda albastră, 8-10 ore); •

Izvorul Munk - Piscul Roşu - Grota cu aburi - Peştera lui Adam

(169 m lungime) - Grota haiducilor (143 m lungime) (marcaj: punct galben, durata 2-3 ore); •

Valea Cernei - Cerna Sat - Cheile Corcoaiei - Izvorul Cernei

(marcaj punct roşu, durata 1 oră); •

Stânca Ghizelei - Cascada Codiu (100 m înălţime) (marcaj

punct roşu, durata 2 ore); 

Mountain – bike; se pretează bine sau foarte bine pentru toate

nivelele de dificultate, de la trasee uşoare pe drumuri auto forestiere până la lungi ture de creastă pe poteci mai accidentate şi cu diferenţe de nivel ridicate; 

alte sporturi extreme: tiroliana şi rapel; tiroliana se poate practica

peste canionul Tasnei. Există posibilitate şi de rapel/căţărare pe cascada Vânturătoarea şi coborârea ei în rapel (70 m).

d)

Turism itinerant şi cultural este favorizat de prezenţa a numeroase

monumente istorice, de arhitectură, vestigii arheologice, monumente de for public, memoriale, muzee, atât pe raza localităţii, cât şi în împrejurimi ce stimulează interesul turiştilor pentru cunoaştere, îmbogăţire spirituală, relaxare. e)

Alte forme de turism:

• turism speologic – se poate practica datorită prezenţei a numeroase peşteri (Peştera lui Şerban, Peştera Mare de la Soromişte (192 m lungime), Peştera de la Despicătură, Peştera lui Adam, Peştera Hoţilor, Peştera cu Aburi ş.a.) şi a unor temerari speologi dornici de noi descoperiri şi aventură;

• turism de congrese şi reuniuni este susţinut şi de existenţa în cadrul unor structuri de cazare din staţiunea unor spaţii cu facilităţi pentru reuniuni. Aceasta este o formă de turism în plină ascensiune, iar dezvoltarea şi promovarea sa conduce la atenuarea sezonalităţii din staţiune;

• turismul de odihnă şi recreare este favorizat de bioclimatul relaxant sedativ, de cadrul natural deosebit, peisajul de excepţie, mediul nepoluat. Această formă de turism se adresează celor veniţi pentru sejur în toate anotimpurile, pentru cură de aer şi repunere în formă. În prezent această formă de turism se practică mai ales în sezonul cald;

• turismul de vânătoare şi de pescuit sportiv are ca premise fondurile de vânătoare şi amenajările specifice pentru desfăşurarea lui existente în zonă (cabane de vânătoare, foişoare), precum şi existenţa de fonduri piscicole valoroase din râul Cerna şi lacurile de acumulare;

• turismul ştiinţific, o formă de turism în ascensiune datorită prezenţei Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei şi a importanţei, din ce în ce mai mare, care se acordă protecţiei mediului înconjurător şi a ariilor protejate, mai ales după aderarea României la UE - de când acest acest lucru a devenit obligativitate pentru ţările membre;

• turismul de evenimente – în oraşul Băile Herculane au devenit tradiţie o serie de evenimente culturale, turistice sau de altă natură care reunesc numeroşi vizitatori şi turişti, dornici de cunoaştere, comunicare, distracţie sau relaxare; astfel de manifestări sunt: •

Festivalul Internaţional de folclor Hercules

•

Targului International de Turism Balnear

•

Zilele orasului Baile Herculane

•

Festivalul Pinului negru de Banat

•

Festivalul Răchitei din Banat

•

Zilele statiunii Baile-Herculane - "Nedeia Bailor"

•

Festivalul Ţuicii

•

Congresul Spiritualităţii româneşti.

Turismul social În staţiunea Băile Herculane, turismul are un pronunţat caracter social. Astfel, în perioada 1993 - 2005, numărul biletelor de tratament balnear acordate de asigurările sociale în staţiunea Băile Herculane s-a dublat: de la 13.624 bilete la 26.377 bilete în anul 2005. În perioada analizată, în staţiune au venit 9,6 % din totalul persoanelor care au primit bilet de tratament acordat de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse. La o analiză mai profundă se poate observa că peste 50 % (aproximativ 52 %) din turiştii sosiţi în Băile Herculane, în perioada 2002 - 2005 au avut un bilet de tratament balnear. Pentru a avea un turism durabil şi pentru ca staţiunea să se poată dezvolta şi menţine în elita turismului românesc şi pentru a face faţă concurenţei internaţionale, agenţii economici din Herculane trebuie să identifice nişe de piaţă (de ex. tineri, sportivi, VIP, persoanele interesate de tratamente alternative, wellness, spa, turişti străini), prin oferirea de produse turistice cu un raport calitate-preţ eficient şi atractiv pentru consumatorii de turism. Evoluţia nr. de bilete de tratament balnear acordate prin asigurările sociale de stat la nivel naţional şi în staţiunea Băile Herculane

% 9,2

9,0

număr

9,2

9,1

250.000 210.519

7,5

193.426

100.000 50.000 0

148.143

9,7

142.961

12,4 11,4

330.030 334.817 9,0

8,4 7,5

10,0

291.699

9,5

8,0 6,0

192.108

162.388

30.571 19.333 19.260 12.176 16.233 13.624 17.441 10.765 41.280 23.138

12,0

276.342

239.060 210.031

200.000 150.000

12,5

338.244

Băile Herculane

350.000 300.000

14,0

Nivel naţional

%

400.000

4,0 41.595

26.377

33.250

2,0 0,0

1993 1194 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Sursa datelor: date prelucrate, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Graficul nr. 13.

În concluzie, se poate afirma că în Băile Herculane se concentrează cea mai mare activitate turistică din judeţul Caraş - Severin, fiind a doua staţiune balneară ca mărime şi circulaţie turistică din România, după Băile Felix. Staţiunea deţine 61,6 % din locurile de cazare existente la nivel judeţean şi atrage peste 68 % din totalul sosirilor de turişti din Caraş - Severin. De asemenea, Băile Herculane înregistrează aproape 90 % din numărul total de înnoptări din judeţul Caraş - Severin. În ceea ce priveşte turismul social, staţiunea atrage 9,6 % din totalul biletelor de tratament vândute prin intermediul caselor de sănătate şi sistemului asigurărilor sociale de stat. Băile Herculane este promovată de agenţiile de turism, care includ staţiunea în pachetele de turism balnear. Toate cele prezentate anterior vin să demonstreze, dacă mai e necesar, importanţa deosebită a staţiunii Băile Herculane pentru turismul balnear din România. 3.2.2. Evoluţia numărului de turişti În intervalul 2002 - 2006, numărul total al turiştilor a cunoscut o evoluţie descendentă cauzată în special de promovarea necorespunzătoare a staţiunii, de reducerea numărului de bilete de tratament subvenţionate de stat, de problemele existente la nivelul celor mai importante companii de turism prezente în Herculane etc. Scăderea a fost mai accentuată până în anul 2005, după care s-a înregistrat o revigorare a staţiunii, iar în anul 2006 numărul sosirilor de turişti a intrat pe o curbă ascendentă. În întreg intervalul analizat scăderea a fost de 13 %, cu o medie anuală de 3 %. Astfel, dacă la nivelul anului 2002 staţiunea caza 77.028 turişti în anul 2006 numărul acestora era de doar 67.007 turişti. Evoluţia numărului de turişti români în această perioadă se înscrie în tendinţele înregistrate de sosirile totale. Astfel numărul sosirilor de turişti români a scăzut în perioada analizată cu 10 %, iar cel al străinilor cu 60 %, ajungând la 2.010 persoane în anul 2006. În ceea ce priveşte structura sosirilor de turişti, se poate observa din graficul de mai jos că în marea lor majoritate sunt români, respectiv o medie pentru perioada analizată de 95,4 %, în timp ce turiştii străini deţin o pondere de doar 4,6 % din sosirile totale. Privind tot în structură, se mai poate observa faptul că ponderea turiştilor străini în total sosiri a înregistrat o scădere continuă, de la 6,35 % în anul 2002 la 3,0 % în 2006. Practic, ponderea mare a turiştilor români a marcat o tendinţă generală de

creştere pe seama pierderii de turişti străini cazaţi în structurile de primire din staţiune. Prin urmare, Băile Herculane, ca şi celelalte staţiuni balneare din România, are încă un turism bazat în mare parte pe sosirile interne. Evoluţia numărului de turişti sosiţi în staţiunea Băile Herculane Total turişti

Turişti români

Turişti străini

90000 80000 70000

77028

75677

72135

71969

persoane

60000

71026 67971

67007 60317

64997

57667

50000 40000 30000 20000 10000

4893 3708

3055

2650

2010

0 2002

2003

2004

2005

2006

Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Graficul nr. 6.

Structura sosirilor de turişti în staţiunea Băile Herculane 100%

6,35

4,90

4,30

4,39

3,00

93,65

95,10

95,70

95,61

97,00

90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% Turişti români

10%

Turişti străini

0% 2002

2003

2004

2005

2006

Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

Graficul nr. 7.

Analiza circulaţiei turistice poate fi completată cu studierea provenienţei turiştilor străini, după ţara de origine. Structura sosirilor de turişti străini pe ţări de provenienţă, 2006 Alte tari 19,6%

Germania 24,5%

Franta 3,2%

Israel 3,7% S.U.A. 4,4% Austria 4,5%

Ucraina 5,6%

Republica Moldova 6,2%

Italia 9,7%

Ungaria 18,7%

Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Graficul nr. 8.

Cei mai mulţi turişti străini provin din Germania, 24,5 % din totalul sosirilor. Cu ponderi mai mici, sub 20 %, se situează Ungaria (18,7 %), Italia (9,7 %), Republica Moldova (6,2 %), Ucraina (5,6 %), Austria (4,5 %), SUA (4,4 %), Israel (3,7 %), Franţa (3,2 %). În categoria alte ţări, cu un procent de 19,6 %, intră Regatul Unit al Marii Britanii, Danemarca, Spania, Canada, Olanda, Elveţia, Republica Cehă, Siria, Serbia, Suedia, Belgia, Grecia, Australia, Africa de Sud, Croaţia, Federaţia Rusă, China, Japonia, Egipt etc., din fiecare ţară menţionată sosind sub 50 de turişti. Băile Herculane este cea mai importantă destinaţie turistică din judeţul Caraş Severin şi a doua staţiune balneară din România, după Băile Felix, ca număr de sosiri, atrăgând în medie 68 % din totalul turiştilor sosiţi în judeţ. În perioada 2000 – 2006, ponderea sosirilor de turişti în staţiunea Băile Herculane, raportat la nivel judeţean, a scăzut de la 76,61 % la 62,02 %. Valori mai reduse se înregistrează în cazul turiştilor străini, media intervalului analizat fiind de 50,5 %, în timp ce pentru turiştii români aceasta este de 69,5 %.

Evoluţia ponderii numărului de turişti sosiţi în Băile Herculane în total turişti sosiţi în judeţul Caraş Severin Total turişti

90,00 80,00 70,00

Turişti români

76,95 71,81

76,61

72,33 71,40 57,13

60,00

Turişti străini

69,71 63,01

68,55

64,88

62,02

63,57

50,07

%

50,00

38,77

40,00

34,66

30,00 20,00 10,00 0,00 2002

2003

2004

2005

2006

Sursa datelor: date prelucrate, INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Graficul nr. 9.

3.2.3. Evoluţia numărului de înnoptări În ceea ce priveşte numărul de înnoptări, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi de Direcţia Judeţeană de Statistică, ponderea înnoptărilor efectuate în staţiunea Băile Herculane este de circa 90 % din numărul total de înnoptări realizate de turişti în judeţul Caraş - Severin. Ponderea mai mare a înnoptărilor efectuate în Băile Herculane se explică prin durata medie ridicată a sejurului, lucru caracteristic de altfel staţiunilor balneare, cu profil de tratament. Indicatorul înnoptări nu are aceeaşi evoluţie ca cea a sosirilor, în cazul înnoptărilor fiind mult mai fluctuantă, cu creşteri şi descreşteri repetate. Per total, scăderea numărului de înnoptări este mai pronunţată decât cea a sosirilor, media anilor 2002 - 2006 fiind de - 4,8 %. Această descreştere s-a produs pe fondul scăderii calităţii serviciilor prestate la nivel de staţiune şi a lipsei unei strategii de marketing, eficientă şi coerentă, pe termen lung. Scăderea numărului de înnoptări comparativ cu cea a sosirilor se explică printr-o reducere mai accentuată a duratei de şedere a turiştilor români (-7,8 %), dar şi printr-o scădere a înnoptărilor efectuate de străini (-7,9 %).

Evoluţia ponderii înnoptărilor efectuate de turişti în Băile Herculane în total înnoptări înregistrate la nivel judeţean

Total turişti Turişti români

100,00

Turişti străini

93,80

90,00

93,50

80,00

92,79

93,23

90,86

90,34

89,11

88,09

88,02

86,88

77,14

86,20

68,85

70,00 60,00

52,52

50,00 37,00

40,00 30,00 20,00 10,00 0,00 2002

2003

2004

2005

2006

Sursa datelor: date prelucrate, INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Graficul nr. 10. Evoluţia numărului de înnoptări şi duratei medii a sejurului

900.000

zile - turist

600.000

860.307

11,3 11,7

11,2

829.050

11,2

11,0

10,6

10,9

10,3

781.813

881.763 861.754

500.000 400.000

Turişti străini Dsej străini

12,0

11,5

800.000 700.000

Turişti români Dsej români

767.688

656.259

14,0 12,0 10,0 8,0

645.298

692.750

686.160

6,0

6,4

zile / turist

Total turişti Dsej medie

1.000.000

5,4

300.000

4,6

4,0

4,1

200.000

3,3

100.000

31.257

20.009

14.125

0 2002

2003

2004

2005

2,0 6.590

10.961

0,0 2006

Sursa datelor: date prelucrate, INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

Graficul nr. 11.

În anul 2006, din punct de vedere al structurii, ponderea înnoptărilor străinilor este de circa 0,1 %, în timp ce înnoptările turiştilor români reprezintă circa 99,9 % din numărul total.

3.2.4. Durata sejurului mediu Un alt indicator important pentru activitatea turistică din Băile Herculane este reprezentat de durata medie a sejurului. În cazul staţiunii, durata medie a sejurului în perioada 2002 - 2006 a fost de 11,0 zile / turist, ceva mai ridicată în cazul turiştilor români, de 11,3 zile / turist şi de doar 4,8 zile / turist pentru străini. De remarcat, că 2003 a fost anul care a marcat cea mai mare durată a sejurului, de 11,7 zile / turist, (12 zile / turist-român şi respectiv 5,4 zile / turist-străin). Scăderea duratei medii a sejurului este foarte pronunţată pentru turiştii străini, aceasta reducându-se practic la jumătate în perioada analizată, respectiv la 3,3 zile/turist, ceea ce indică faptul că străinii nu sosesc în staţiune pentru efectuarea de tratamente balneare, ci au alte motive (circuite culturale, turism montan – Anexa 2 cuprinde circuite turistice, afaceri, recreere etc.)

3.2.5. Densitatea circulaţiei turistice Densitatea circulaţiei turistice exprimă legătura dintre circulaţia turistică şi populaţia unei destinaţii turistice. An 2002 2003 2004 2005 2006

Total turisti 6019 6019 6019 6259 6259

Populatia 77 028 75 677 71 026 60 317 67 007

Dens. circ.turistice 0,078 0,079 0,085 0,104 0,093

Se evidenţiază o creştere cu 0,026 % a densităţii circulaţiei turistice pentru anul 2005 faţă de anul 2002, şi o scădere de 0,011 % a densităţii circulaţiei turistice în anul 2006 faţă de anul 2005. 3.2.7 Funcţia turistică a staţiunii Baile Herculane este un oras cu functie dominanta de statiune balneoclimaterica si turistica permanenta, de interes international, ce cuprinde statiunea propriu-zisa si doua cartiere: Zăvoi si Pecinişca.

3.3. Determinarea gradului de atractivitate a staţiunii Băile Herculane

Determinarea gradului de atractivitat folosind metoda "TECDEV" Elementele ofertei turistice

Importanta (ponderea) elementelor ofertei turistice in total (%) (qi)

1 I Mediul natural -Relief 5 Diversitate 1 Accesibilitate 3

Nivelul calitativ (nota) al/a satiunii etalon (ci)

2 40

Indicele de atractivitate al statiunii etalon (I)

3

Nivelul calitativ (nota) al/a staiunii reale

4 127

5

Indicele de atractivitate al statiunii reale (I)

Abaterea

7 63 16 4 9

3 5

20 3 15

7 8

6 190 36 7 24

2

2

5

5

3

6

32 24

12 8

Originalitate

1

-Clima Temperatura medie Precipitatii

8 4

4

20 16

2

1

2

3

6

4

Curentii de are -Hidrografie

2 9

1

2 28

1

2 42

0 14

Ape minerale

1

4

4

9

9

5

Ape termominerale Ape mezotermale Ape sodice Ape clorurate

1

3

3

5

5

2

1 1 1

3 3 3

3 3 3

3 5 5

3 5 5

0 2 2

Ape bicarbonatate Ape (lacuri) sulfuroase Lacuri iodurate

1 1

3 3

3 3

5 5

5 5

2 2

1

3

3

2

2

-1

Lacuri sarate -factori cu potential terapeutic Emanatii diverse (mofete)

1 11

3

3 37

3

3 26

0 -11

2

3

6

5

10

4

Namoluri sapropelice si de turba Nisipul (talazoterapia)

2

4

8

2

4

-4

1

2

2

2

2

0

(bai de) aer (bai de) soare Namoluri minerale de izvor Saline -Flora Diversitate Originalitate

1 1 1

4 4 3

8 4 3

3 2 1

3 2 1

-5 -2 -2

2 2 1 1

3

6 4 2 2

2

4 15 8 7

-2 11 6 5

2 2

8 7

-Fauna Diversitate Originalitate -Puritate Aer Apa Sol II Structuri materiale -De cazare Cantitativ Diversitate Capacitate Amplasare Estetica Calitativ -De alimentatie Cantitativ Diversitate

2 1 1 3 1 1 1 30

Capacitate Amplasare Specific Calitativ -De transport Diversitate

1 1 1 2 4 2

2 3 3 5

Capacitate

2

-De agrement De zi De noapte -De tratament Diversitate Capacitate Amplasare

3 2 1 9 3 3 3

III Infrastructura -De acces Feroviar Rutier Aerian Naval -De alimentatie Apa Energie electrica Combustibil IV Suprastructura -Generala De organizare

10 5 1 2 1 1 5 1 2 2 5

8 5 1 1 2 1 3 6 4 1

2 1

1 2 5 5 5

3 3 4 2 4

3

3 1 2 15 5 5 5 102 28 16 3 3 8 2 12 21 11 3

8 6 9 9 7

7 9 8 5 6

4

14 8 6 25 9 9 7 206

11 7 4 10 4 4 2 104

55 37 7 9 16 5 18 39 27 4

27 21 4 6 8 3 6 18 16 1 7 4 4 2 6 2

9 7 7 6

3

2 3 3 10 12 6

4

9 7 7 12 18 8

3

6

5

10

4

16 12 4 78 27 27 24

8 6 2 45 15 18 12

40

54

14

20 5 10 3 2 20 4 8 8 15

20 6 14 0 0 34 6 14 14 22

3 2 4 3 4

5 5 3 2 4 4 4

3

8 6 2 33 12 9 12

6 3

6 4 9 9 8

6 7 0 0 6 7 7

4

9 4

1 4 -3 -2 2 6 6 7

1

De paza -Turistica De organizare

1 3 2

3

3 9 6

5

De paza V. Mediul economic Sectorul primar Sectorul secundar Sectorul tertiar

1 5

3

3 17

2 1 2

4 1 4

8 1 8

VI. Mediul cultural Manifestari culturale (expozitii, spectacole, festivaluri) Patrimoniu construit (monumente, muzee, biserici, cetati) Patrimoniu neconstruit (folclor) TOTAL

10

3

5 13 8

2

5

5 15

2 -2

3 1 4

6 1 8

-2 0 0

77

40

4

37

2

4

4

16

8

32

16

3

3

9

8

24

15

3

4

12

7

21

9

100,0

-

338

-

564

226

Din datele tabelate se constata faptul ca statiunea Baile Herculane are un coeficient de atractivitate (564) superior statiunii balneare etalon (338) ceea ce demonstreaza ca este o statiune solida, cu o atractivitate turistica dezvolatata, complexa si eficienta. Oferta este valabila pe durata intregului an calendaristic. In urma compararii punctajelor obtinute in cazul celor doua statiuni (etalon si reala), s-au constatat atat abateri pozitive, cat si negative. Astfel, Baile Herculane dispune de un potential natural superior etalonului, remarcandu-se prin clima favorabila practicarii turismului in tot timpul anului, peisajul deosebit si o retea hidrografica bogata in rauri si izvoare de ape minerale. De asemenea, abateri pozitive se inregistreaza si in cazul structurilor materiale de cazare si alimentatie care e caracterizeaza prin multime si diversitate. Toate unitatile de primire au o capacitate de cazare mare si sunt accesibile, din punct de vedere al tarifelor, tuturor categoriilor de turisti. Acest lucru nu exclude, insa necesitatea renovarii si modernizarii cladiriolor, redarii unui aspect mai ingrijit si mai luminos. Structura materiala de alimentatie este alcatuita din unitati de capacitate mare si cu un aspect placut. Abaterile negative apar in cazul mediului economic, Baile Herculane inregistrand valori inferioare fata de etalon.

In concluzie, statiunea Baile Herculane este o statiune solida, inzestrata cu un potential natural si antropic valoros, suficient exploatat, dotata cu echipamente turistice complexe ce a devenit de-a lungul timpului una dintre cele mai renumite si atractive statiuni

balneoclimaterice

din

Romania,

fiind

si

cea

mai

veche

statiune

balneoclimaterica.

Capitolul IV. Propuneri şi strategii privind dezvoltarea turistică a staţiunii Băile Herculane 4.1. Propuneri personale

Dezvoltarea activităţii de turism în staţiunea Băile Herculane este favorizată de următoarele elemente: •

Existenţa de zăcăminte de apă termominerală, practic inepuizabile, de mare complexitate fizico-chimică, mineralogică şi cu o valoare terapeutică unanim recunoscută;

•

bioclimatul sedativ de cruţare, cu nuanţe de stimulare şi cu o aeroionizare negativă, benefică tonifierii şi "repunerii în formă" a organismului uman;

•

cadrul natural de mare valoare peisagistică, ştiinţifică şi de recreere, care permite o diversificare a ofertei turistice;

•

prezenţa Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei care concentrează între limitele sale peisaje, forme de relief spectaculoase, ecosisteme floristice şi faunistice de mare valoare ştiinţifică şi cu recunoaştere mondială;

•

accesibilitatea facilă, pe căi de comunicaţie rutiere şi feroviare şi apropierea de cele navale-fluviale, pe Dunăre;

•

existenţa de structuri de primire turistice (cazare, alimentaţie, tratament balnear şi agrement) variate ca structură (cu precădere hotelieră) şi cu posibilităţi de modernizare şi ridicare a categoriei de confort;

•

tradiţia

balneară

bimilenară

şi

valoarea

arhitecturală

deosebită

a

ansamblurilor urbanistice existente, ce crează o atmosferă ambientală de epocă istorică; •

potenţial uman bine pregătit şi cu experienţă profesională;

apropierea de alte zone turistice renumite şi de mare atractivitate pentru fluxurile turistice internaţionale: Porţile de Fier, Timişoara-Arad, Haţeg-Retezat, SemenicMuntele Mic, Oltenia de Nord.

4.2. Strategii Pentru modernizarea şi dezvoltarea activităţii de turism în staţiune, pe principiile dezvoltării durabile şi în concordanţă cu noul statut al României, de ţară membră a Uniunii Europene, obligată să facă faţă concurenţei în domeniu, se propun câteva

elemente – cadru, de principiu, privind amenajarea pe termen scurt şi mediu a staţiunii:



realizarea de proiecte de lucrări pentru ridicarea gradului de confort al

structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie, de modernizare a bazei de tratament balnear şi de diversificarea serviciilor turistice oferite în Complexele balneare din staţiune ridicate înainte de anii 1990 ;



diversificarea ofertei turistice de servicii, inclusiv de agrement la nivelul

întregii staţiuni, pentru a creşte competitivitatea acesteia pe piaţa turistică;



dezvoltarea şi diversificarea agrementului şi a agrementului sportiv, a

dotărilor pentru divertisment cultural;



dezvoltarea unor noi nuclee turistice pe Valea Cernei ("7 izvoare calde",

ştrandul termal Crucea Ghizelei", km 14, Cerna-sat etc.) pentru contrabalansarea concentrării de dotări turistice şi de turişti din staţiune;



modernizarea şi echiparea corespunzătoare a drumului turistic DN 67 D;



monitorizarea activităţii de turism de pe Valea Cernei (echipare,

semnalizare şi circulaţie) şi limitarea circulaţiei auto în zonele strict protejate periclitate, la nivelul capacităţii optime de suport ecologic, stabilită în baza Regulamentului Parcului Naţional;



dezvoltarea activităţii de turism cu respectarea zonelor speciale de

conservare, atât pentru rezervaţiile naturale şi a surselor hidrotermale şi de apă potabilă, dar şi pentru siturile arheologice şi rezervaţiile arhitecturale şi urbane;



îmbunătăţirea managementului la nivel de staţiune şi de unitate prestatoare

de servicii turistice;



amenajarea de noi "nuclee turistice" pe Valea Cernei, în amonte de

staţiune, pentru a veni în sprijinul ecoturismului şi pentru a descongestiona staţiunea în sezonul estival, dar şi ca ofertă de weekend. Aceste "nuclee turistice" sunt trecute în intravilanul oraşului prin PUG. Este vorba de parcelele (Trupuri în PUG): "7 izvoare calde" (camping sau bungalow-uri), şi cantonul silvic (loc de campare), ştrandul termal Crucea Ghizelei (bungalow-uri), malul lacului Herculane (case de vacanţă), km 14 - Valea Ţăşna (motel). Aceste propuneri de amenajare şi echipare turistică pot fi completate şi cu alte amplasamente pe Valea Cernei, dar în judeţele Mehedinţi şi Gorj şi anume: km 25 pe DN 67 D spre Baia de Aramă (motel) şi Cerna - Sat (sat de vacanţă). Prin aceste amenajări

turistice se va putea controla circulaţia turistică în Parcul Naţional şi vor fi eliminate campările dezorganizate;



dezvoltarea dotărilor tehnice şi hidro-edilitare orăşeneşti în concordanţă cu

amplificarea activităţii de turism şi a urbanizării;



evitarea disfuncţionalităţilor între turism - comunitate locală - economie -

mediul natural şi construit; 4.3. Planuri de dezvoltare turistică În mod concret şi punctual se propun amenajări care au în vedere dezvoltarea unor forme de turism, prin valorificarea potenţialului local, astfel : dotări de agrement, sport şi cultură

 amenajarea de terenuri de sport (volei, tenis, minigolf), pe cât posibil în apropierea complexelor balneare



amenajarea unui teatru + cinematograf în aer liber

 reabilitarea Cazinoului din Parcul Central, obiectiv de patrimoniu cultural, prin: consolidare, restaurare şi repunere în funcţiune a acestuia; amenajarea unor peşteri pentru vizitare

 Peştera "La Despicătură", de lângă izvorul Hercules I (105 m lungime, 1-2 m înălţime, peşteră umedă, caldă (20 - 30° C), iar apa termală are o temperatură de 50 - 53°C; se poate amenaja ca un "complex balnear subteran", cu 2 bazine (10/4/1 m) şi o saună (4/3 m);

 "Grota cu Aburi" (14 m lungime, 400 m altitudine sub vf. Ciorici), de lângă Hotelul Roman; aceasta este un fenomen natural geologic interesant datorită emanaţiilor sulfuroase fierbinţi (52°C), care ies de-a lungul unei fracturi, făcând un zgomot înfundat. Poate deveni un obiectiv turistic cu valoarea de unicat, având valenţe balneoturistice (inhalaţii de vapori) şi ştiinţifice;

 Peştera Hoţilor (Haiducilor) este situată sub vârful Ciorici, la 160 m altitudine, are o lungime de 143 m, fiind dezvoltată pe o fisură. Are două galerii: principală, cu sala iscăliturilor (3 - 7 m înălţime) şi sala cu săpături arheologice (50 m lungime şi 10 - 13 înălţime) şi galeria cu gururi (bazinete mici calcaroase, pe podea) şi trei portaluri. Peştera, locuită din paleoliticul

mijlociu, prezintă o importanţă deosebită sub aspect arheologic şi biospeologic ; aici se poate amenaja un "muzeu al peşterii şi al locuirii omului în peşteră", care să fie unic în România, după ce se realizează lucrările pregătitoare şi de acces în peşteră, ca şi electrificarea acesteia;

 Peştera Mare de la Şoronişte (Peştera Tătarilor) sub vf. Şoimului (775 m), are 192 m lungime şi este bogat concreţionată. Fără a fi amenajată, peştera poate fi vizitată de speologii amatori, fiind necesare: semnalizarea peşterii din poteca marcată şi amenajarea potecii de acces ; amenajări specifice pentru tratamente complementare curei balneare

 eficienţa unei cure balneare este dată şi de revigorarea organismului prin mersul pe jos sau practicarea sporturilor dirijate. Se impun în acest sens, următoarele:

• reamenajarea a 12 trasee de cură de teren, de diverse lungimi, pantă de înclinare şi grade de dificultate, de-a lungul aleilor pietonale tradiţionale, precum şi pe trasee turistice din aria limitrofă centrului staţiunii, care presupun: marcare, semnalizare, bornare;

• amenajarea unor terenuri de sport adiacent complexelor balneare, pentru practicarea jocurilor sportive dirijate. amenajarea unor produse turistice specifice staţiunii, cu valoare de unicat

 piscină şi baie cu aburi subterană : amenajarea galeriei de acces spre Izvorul Hercules (F2) ; se impun în acest sens, următoarele lucrări: igenizarea şi amenajarea accesului spre izvor, amenajarea unui bazin de retenţie / piscină subterană, montarea de obiecte de mobilier specific, confecţionate din lemn (bănci pentru odihnă, măsuţe, cuier pentru haine), iluminarea galeriei cu instalaţie de lumină rece ; la exteriorul galeriei, se amenajează un bazin pentru apă termală, o suprafaţă amenajată pentru plajă, un zid de protecţie înspre albia Cernei, amplasarea unor chioşcuri de răcoritoare şi a unei toalete ecologice, amenajarea scării de acces, din DN 67D ;

 amenajarea unui ascensor pe plan înclinat, de urcare spre Vf. Domogled (1.105 m alt.), cu două staţii (de plecare şi sosire), pe care se va instala o platformă de belvedere cu un chioşc de sticlă pentru băuturi răcoritoare, cafea şi din care se va putea admira peisajul.

4.4. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane

Puncte tari

Puncte slabe

Oportunitati

Amenintari

Valori folclorice si etnografice: Manifestari folclorice - Sarbatoarea Liliacului - organizata la Carasova

--lipsa organizaţiilor de promovare a turismului la nivel local

imediata vecinătate cu UE

administraţia publică nu înţelege importanţa dezvoltării turismului şi o blochează

Obiective de mare interes turistic: Parcul National Domogled - Valea Cernei -apele termo minerale din statiunea Baile Herculane.

--existenţa unor zone cu factori naturali de risc (alunecãri de teren, surse de apă reduse, inundaţii) --lipsa reclamei

curiozitatea unor categorii de turişti pentru România

ofertele de produse turistice ale regiunii nu sunt competitive internaţional

implementarea relativ simplă şi cu investiţie minimă a pensiunilor rurale

-Flora si fauna specifica zonei si rezervatii naturale

--lipsa colaborării cu operatorii de turism

implementarea relativ simplă a unor trasee de drumeţie

-Monumente de arta plastica si conservativa - Statuia lui Hercule din Baile Herculane

--locuinţele din zona de munte nu au dotările necesare

protecţia mediului prin utilizarea drumurilor de pădure şi a spaţiului natural şi nu prin izolarea acestuia

-Muzee: Muzeul judetean de istorie , sectia Baile Herculane, Muzeul statiunii si istoria statiunii Baile Herculane;

--localităţile nu beneficiază de reţele de utilităţi (apã, canal)

-Obiective economice de interes turistic: - Lacul de acumulare Baile Herculane situat in amonte de "Sapte Izvoare

--inexistenţa staţiilor pentru epurarea apei

reducerea eroziunii drumurilor agricole şi forestiere create şi folosite de manieră spontană prin repararea şi intreţinerea acestora ca urmare a practicării turismului perspectiva găzduirii turiştilor conduce la îmbunătăţirea dotãrilor

strategia de dezvoltare turistică nu se implementează în timp util şi apare o concurenţă puternică din ţările învecinate ideile preconcepute şi lipsa de înţelegere a cererilor actuale ale turismului intern şi internaţional dezvoltarea industrială, agricolă, silvică şi proprietatea privată poate limita libertatea de practicare a turismul activ o legislaţie viitoare incompatibilă cu condiţiile reale ale regiunii, care să restricţioneze practicarea turismului activ

Baza Tehnico Materiala a

--companiile mari nu sunt dotate cu

turismului din zona; Bogata mostenire isotorica si etnografica care se concretizeaza intr-o lista a monumentelor din patrimoniul cultural national ca obiective de importanta locala si nationala, care se impart in: monumente si ansambluri de arheologie, monumente memoriale si funerare, monumente de arta plastica, ansambluri urbanistice, monumente si ansambluri etnografice si de tehnica populara, ansambluri industriale monumentale.

echipament pentru protecţia mediului --calitatea proastã a serviciilor --dezvolaterea haotică a infrastructurii --administraţia publică care nu înţelege încă beneficiile turismului

Concluzii Staţiunea Băile Herculane este cea mai veche staţiune din România şi una dintre cele mai vechi din lume fiind cunoscută încă de pe vremea romanilor. Prima mentiune datează din anul 153 e.n. Statiunea este recomandată pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative, al bolilor inflamatorii sau subarticulare, al bolilor sistemului nervos periferic, precum si pentru tratamentul unor boli ginecologice, respiratorii, ORL, dermatologice, obezitate etc.). Valea Cernei în sine constituie o atractie deosebita pentru vizitatorii orasului statiune balneara Băile Herculane. În prezent, în împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apă termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. Au fost executate mai multe foraje hidrogeologice astfel obtinandu-se sporuri importante de debite (peste 4000 m3 in 24 de ore). În toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a constatat o ameliorare a starii generale a organismului. Se reglează hipertensiunea, tulburarile endocrine iar durerile de cap si insomniile sunt pozitiv influentate de aeroionizarea staţiunii. Pe baza întregului material documentar bibliographic se pot prezenta principalele argumente care justifică dezvoltarea turismului în această zonă turistică de excepţie: • Zona staţiunii Băile Herculane cuprinde un foarte interesant fenomen geologic, falia Cernei, la care se asociază o originală conformaţie geografică; • Extinderea mare a calcarelor, care generează ecosisteme cu echilibru fragil şi care necesită măsuri specifice de conservare şi de protecţie; • Existenţa arealului pinului negru de Banat, specie endemică, renumită pentru rezistenţa ei şi prin adaptarea ecologică; • Zonă cu optim de răspândire a fagului, realizând aici printre cele mai frumoase arboreturi din Europa; • O mare bogăţie floristică cu prezenţa a numeroase endemisme; • O mare bogăţie faunistică, excelând prin lepidoptere (fluturi); • Extinderea tuturor acestor aspecte pe o mare suprafaţă şi continuitate;

56

• Valoarea peisagistică remarcabilă datorită a patru elemente majore ale peisajului: - roca de natură calcaroasă cu toate originalităţile ei morfosculpturale; - gradul mare de răspândire cu specii floristice valoroase; - apa râului Cerna şi a principalilor afluenţi, nepoluată şi plină de dinamism în sectoarele de chei; - prezenţa apelor minerale cu mare valoare terapeutică; • Funcţiile turistice sunt variate, formele de turism cele mai relevante fiind: turismul balnear, turismul de odihnă şi recreere, cel cu valenţe de cunoaştere ştiinţifică şi educaţie ecologică, de drumeţii montane şi sporturi extreme.

HARTA DE ÎNCADRARE ÎN TERITORIU Sc. 1: 350.000 Hartă prelucrată după „România – Atlas rutier”, editată de Direcţia Topografică Militară

57

Bibliografie 1.

Băltăreţu A., Neacşu N. – Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2008

2.

Florescu C. (coord) – Marketing, Editura Marketer, Bucureşti, 1992.

3.

Ghinea D. – Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti,

2002. 4.

Berlescu Elena - Mică enciclopedie de balneoclimatologie a României. Ed. ALL,

Bucureşti, 1996. 5.

Cucu V., Ştefan M. - Ghid - Atlas al monumentelor istorice. Ed. Sport - Turism

Bucureşti, 1979. 6.

Pricăjan A. - Apele minerale şi termale din România. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1972.

7.

Teodoreanu Elena, Dacos – Svoboda Mariana, Voiculescu Camelia, Enache L. -

Bioclima staţiunilor balneoclimatice din România. Ed. Sport - Turism, Bucureşti, 1984. 8.

Teleki N., Munteanu L.,

Stoicescu C., Teodorescu Elena, Grigore L. - Cura

balneoclimatică în România. Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1984. 9. Stoicescu C., Munteanu L., Ludovic Gr. - Ghidul staţiunilor balneoclimaterice din România, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1986. 10. Gh. Vlasceanu, I. Ianos - “Orasele Romaniei” Casa Editoriala ODEON, Bucuresti, 1998. 11. M. Cândea, G. Erdeli, T. Şimon – Romania – Potentialul turistic si turism, Ed. Universitatii din Bucuresti, 2000. 12. V. Glăvan – Turismul in Romania, Ed. Economica, Bucuresti, 2000. 13. I. Iordan, S. Bonifaciu – Romania. Ghid Turistic, Ed. Garamond, 1997. 14. R. Minciu – Economia Turismului, Ed. Uranus, Bucuresti, 2003. 15. N. Neacsu, O. Snack, P. Baron - Economia Turismului,Ed. Pro Universitaria, Bucuresti, 2001. 16. Pliante statiuni si hoteluri, reviste de turism. 17.

Studiu pentru atestarea ca staţiune turistică de interes naţional a oraşului Băile

Herculane. INCDT Bucureşti, 2001. 18.

Date preluate de la Primăria Băile Herculane şi de la agenţii de turism din localitate.

19.

Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş – Severin. 58

20.

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Băile Herculane. Primăria Băile Herculane,

2006. 21.

www.alpinet.org

22.

www.carpaţi-valea-cernei.com

23.

www.domogled-cerna.ro

24.

www.funtour.ro

25.

www.insse.ro

26.

www.baileherculane.ro

27.

www.baile-herculane.ro

28.

www.ici.ro

29.

www.wikipedia.org

30.

www.statiunea-baile-herculane.com

31.

www.tourismguide.ro

59