Andrei Arsenievici Tarkovski ( ) ) (n. 4 aprilie 1932 în Zavraje, Rusia (Regiunea Kostroma) - m. 28 decembrie 1986 la Neuilly-sur-Seine, lâng Paris. Este înmormântat la cimitirul ortodox din Sainte-Geneviève-des-Bois, Sainte-Geneviève-des-Bois, Frana) a fost un regizor, r egizor, actor i scriitor rus. r us. Unul dintre cei mai influenti cineati ai erei sovietice i al întregii istorii a cinematografiei. A jucat un rol pivotal în dezvoltarea cinematografiei moderne prin viziunea sa poetic i studiul asupra timpului în film (dezvoltat teoretic în cartea sa, Sculpting in Time). Nscându-se i profesând întrun regim opresiv, Tarkovski s-a confruntat cu numeroase piedici de-a lungul carierei sale (care de altfel se limiteaz la 7 filme fil me i câteva scurt-metraje - în 27 de ani). Cu toate c Tarkovski nu-i recunoate intenia, câteva din filmele sale - Andrei Rubliov, Oglinda (film), Cluza - conin idei privite cu ostilitate de Uniunea Sovietic. 1932, 4 aprilie - Se nate în satul Zavrajîe, raionul Iurieve, regiunea Ivanovo (astzi, raionul Kadîisk, regiunea Kostroma), din prinii Arseni Ar seni Aleksandrovici Aleksandrovici i Maria Ivanovna I vanovna Viniakova. Este botezat la biserica Naterii Maicii Domnului din localitate, nai fiind bunica (din partea mamei) Vera Nikolaevna Petrova i prietenul de familie Lev Vladimirovici Gornung. * 1934, 3 octombrie - Se nate în Maloiaroslave, regiunea Kaluga cel de-al doilea copil al lui Arseni A rseni i al Mariei, Marina. În decembie familia se mut la Moscova, în apartamentul de pe strada cipovsk (cipka) (supranumit locuina din copilrie a lui Andrei"). 1935-1936 - Familia îi petrece verile la ferma lui Pavel P. Gorceakov (lâng satul Ignatievo). 1937 - Tatl prsete familia, pentru a-i uni viaa cu Antonia Aleksandrovna Bohonova. Divorul oficial de Maria Ivanovna se pronun abia în 1940. 1936-1939 - Timp de câteva luni pe an, Andrei împreun cu Marina locuiesc la bunica lor la lurieve. 1939 - Se înscrie în clasa I-a a colii nr. 554 din Moscova i a colii raionale de muzic. 1941, 22 iunie - începe al II-lea rzboi mondial, august - întreaga familie, împreun îm preun cu bunica pleac în evacuare la Iurieve, unde rmân pân în primvara lui 1943. Arseni Tarkovski se înroleaz ca voluntar pe front.Lupt în btliile btlii le de aprare a Moscovei i pe fronturile al II-lea Baltic i al Brianskului. 1943, 1944,1945 - Andrei îi petrece verile în satul literar Peredelkino din împrejurimile Moscovei, unde este vizitat de tatl su. 1943, decembrie - în urma unei grave rniri, lui Arseni Tarkovski i se amputeaz piciorul stâng. 1944 - Moare bunica din partea tatlui, Maria Danilovna Tarkovskaia. 1947 - Andrei petrece vara la Maloiaroslave, în familia bunicului din partea mamei, Ivan Ivanovici Viniakov.
septembrie - Intr la coala de arte plastice, noiembrie - Se îmbolnvete de tuberculoz. Este internat la spitalul TBC pentru copii din Moscova, unde rmâne pân în primvara lui 1948. 1948, 1949, 1950 - Petrece verile la ar, în satele Salkovo (lâng Zvenigorod), respectiv Mutovka (lâng Abramevo) i Redkino (lâng Vostriakovo). 1951 - Termin coala. Este admis la Institutul de Orientalistic din Moscova, secia Limb arab. 1953 - Abandoneaz studiile, aprilie - Este angajat la Institutul de cercetri geologice Nigrizoloto din Moscova. Pleac, pentru toat vara, în expediia din regiunea Turuhansk, bazinul râului Kureika (afluent al Eniseiului). 1954, aprilie - Demisioneaz de la Nigrizoloto. Este admis la Facultatea de regie din Institutul de Stat pentru Cinematografie (VGIK), clasa regizorului prof. Mihail Ilici Romm. 1956 - Scrie i regizeaz o parte din filmul studenesc Ucigaii (Ubiiî) (dup o povestire de E. Hemingway), în care interpreteaz un rol episodic. Celelalte dou pri sunt scrise i r egizate de Maria Beika i Aleksandr Gordon (viitorul so al Marinei Tarkovskaia). 1957, aprilie - Se cstorete cu colega sa de facultate Irma Rau. vara - împreun cu soia i colegul de facultate Vasili cukin face practic la Studioul cinematografic din Odessa. 1958 - împreun cu A. Gordon regizeaz filmul studenesc Azi nu avem permisie {Segodnia uvolnenia ne budet), în care interpreteaz un rol episodic. Scurt-metrajul este o comand a a Redaciei de tineret a Televiziunii centrale. 1959 - Scrie, împreun cu colegul su Andrei Mihalkov-Koncealovski, prima variant a scenariului Antarctida, pmânt îndeprtat (Antarktida, dalekaia strana). 1960 - Scrie, împreun cu A. Mihalkov-Koncealovski, scenariul lucrrii de diplom, Compresorul i vioara (Katok i skripka). În aprilie începe turnarea filmului la Studioul Mosfilm. 1961 - Primete diploma de absolvire, cu calificativul excelent", aprilie - Este angajat ca regizor de categoria a III-a la Mosfilm. iunie - începe lucrul la primul su lung-metraj, Copilria lui Ivan, pe care îl termin în 1962. 1962, 9 mai - Premiera filmului Copilria lui Ivan la cinematograful entralnîi" din Moscova. august - Particip cu Copilria lui Ivan la Festivalul de la Veneia, unde obine Marele premiu Leul de aur". Cltorete cu filmul în India i în Ceylon.30 septembrie - I se nate primul fiu, Arseni.împreun cu A. Koncealovski începe scrierea scenariului la Andrei Rubliov. 1963 - Devine membru al Uniunii Cineatilor din URSS.
1964, august- Este membru al juriului la Festivalul de film de la Veneia. Este numit regizor de categoria a II-a la Mosfilm. noiembrie - începe filmrile la Andrei Rubliov. Scrie, în colaborare cu A. Koncealovski i Cinghiz Aitmatov, scenariul la filmul Primul învtor, în regia lui A. Koncealovski. 1965 - Dramatizeaz radiofonic nuvela Turnabout de W. Faulkner, în cadrul redaciei de literatur i teatru a Radioului Central. Lucreaz la Andrei Rubliov. Face cunotin cu viitoarea sa soie Larisa Pavlovna Kizilova, asistent de regie la Mosfilm. 1966 - Termin filmul Andrei Rubliov. 21 octombrie - Moartea bunicii din partea mam ei, Vera Nikolaevna Petrova. decembrie - Prima prezentare a filmului Andrei Rubliov, la Sala Alb a Uniunii Cineatilor. 1966, 1967,1968 - Oficialitile de la Moscova refuz sistematic prezentarea filmului la Cannes i, în general, difuzarea lui de ecrane, atât în ar cât i în strintate. 1967 - Lucreaz, împreun cu scriitorul A. Miarin, la scenariul filmului Oglinda. Finalizeaz la Chiinu, împreun cu G. Malarciuk, scenariul filmului Serghei Lazo (regia A. Gordon), unde interpreteaz un rol secundar. Scrie, împreun cu A. Koncealovski, scenariul filmului Takent, ora al pâinii (r. cukrat Abbasov) i cu Artur Makarov scenariul filmului O ans dintr-o mie (r. Bagrat Oganesian), ambele difuzate în 1968. 1968 - Termin scenariul la Oglinda. octombrie - începe, împreun cu Fr. Gorenstein, lucrul la scenariul filmului Solaris. 1969, mai - Andrei Rubliov este prezentat, în afara concursului, la Cannes, unde primete Premiul FIPRESSCI. Din septembrie, ruleaz cu slile pline, timp de un an, la patru cinematografe din Paris. Cea de-a doua premier a filmului, la Dom Kino (Casa Cineatilor din Moscova). 1970 - începe filmrile la Solaris. Iunie - divoreaz de Irma Rau. Se cstorete cu Larisa Kizilova.8 august - I se nate cel de-al doilea fiu, Andrei. 1971 - Cltorete în Japonia, pentru filmarea unei secvene din Solaris. Andrei Rubliov este lansat pe marile ecrane din ar. 1972 - ine cursuri postuniversitare de arta regiei la Goskino. martie - Termin lucrul la Solaris. mai - Cltorete cu Solaris la Cannes, unde câtig Marele premiu al juriului i la Londra, unde primete Premiul pentru cel mai bun film al anului. Este numit regizor de categoria I-a la Mosfilm. 1973 - împreun cu Fr. Gorenstein scrie scenariul Ariel, dup povestirea lui A. Beliaev. 2 februarie - Premiera filmului Solaris la cinematograful Mir" din Moscova.Clrorete la Sptmânile filmului sovietic" din Uruguai i Argentina, septembrie - începe filmrile la Oglinda. 1974 - Termin lucrul la Oglinda.Premiera filmului la Dom Kino.
1975 - Oglinda este prezentat ia trei cinematografe din Moscova. Lucreaz la scenariul Hoffmaniana. 1976 - Lucreaz cu fraii Boris i Arkadi Strugaki la scenariul filmului Cluza. decembrie - Pune în scen, împreun cu Vladimir Sedov, Hamlet de W. Shakespeare (cu Anatoli Soloniîn, Inna Ciurikova, Mrgrita Terehova), la teatrul Leninskii Komsomol din Moscova. Premiera are loc în 1977. 1977 - Filmeaz Cluza. O mare parte a peliculei este distrus la developare. 1978, aprilie - Sufer un infarct. Reface scenariul i continu filmrile la Cluza. 1979 - Termin lucrul la Cluza. 5 octombie - Moartea mamei, Mria Ivanovna Viniakova. Este înmormântat la cimitirul Vostriakovski din Moscova. 1980 - Primete titlul de Artist al poporului. aprilie - Lucreaz în Italia, împreun cu Tonino Guerra, la scenariul filmului Nostalghia. mai - Cluza este prezentat în afara concursului la Cannes, unde primete Premiul criticilor francezi. 1981 - Cltorete, cu filmul Cluza, în Anglia i în Scoia. 1982 - Lucreaz în Italia la filmul Nostalghia. Realizeaz, împreun cu Tonino Guerra, documentarul Timpul cltoriei. 1983 - Termin lucrul la Nostalghia. mai - Particip la Cannes cu Nostalghia. Primete Marele premiu special al juriului, premiul FIPRESSCI i Premiul Juriului ecumenic.Pune în scen opera Boris Godunov de M. Mu-sorgski, la Opera Regal din Londra, noiembrie - începe lucrul la Sacrificiul.Este concediat de la Mosfilm. 1984 - Cltorete la Stockholm pentru lucrul la Sacrificiul. 10 iulie - Anun oficial, la conferina de pres de la Milano, hotrârea sa de a nu se mai întoarce în patrie. Susine la biserica Saint-James de la Londra Prelegerea despre Apocalips. Are o întrevedere cu înalt Preasfinitul A ntoine de Suroj, Mitropolitul Bisericii Ruse din Anglia 1984-1985 - Locuiete la Berlin. 1985 - Apare la editura vest-german Ullstein cartea sa Timpul pecetluit (Die versiegelte Zeit). Filmeaz în Suedia Sacrificiul.mai -începe filmrile exterioare pe insula Gottland. noiembrie - Debutul bolii. Pe 13 decembrie se clarific diagnosticul: cancer pulmonar. 1986 - Începe tratamentul la un centru de radioterapie din Frana. 19 ianuarie - Sosesc la Paris fiul su Andrei împreun cu soacra sa, A.S. Egorkina. 9 mai - Premiera filmului Sacrificiul la Stockholm. La Cannes filmul primete Marele premiu special al juriului. Premiul este înmânat fiului su. iulie - Este internat la clinica de antroposofie din Eschelbronn (Germania). 16 decembrie - Este internat la clinica oncologic Hartmann din Neilly-sur-Seine (lâng Paris). Noaptea de 28 spre 29 decembrie - Moare în clinica din Neilly-sur-Seine.
1987, 5 ianuarie - Este înmormântat la cimitirul rus din Sainte-Genevieve-des-Bois. Funeraliile au loc la catedrala Sf. Aleksandr Nevski. 1989 - Apare în Germania la editura Ullstein prima ediie a Jurnalelor sale, sub denumirea Martyrolog. 27 mai - Moare într-un spital moscovit tatl su, Arseni Tarkovski. Dup ceremonia civil la Casa Central a Scriitorilor i cea religioas la biserica Schimbrii la Fa, este înmormântat la cimitirul din Peredelkino. 1998, 19 ianuarie - Moare la Paris Larisa Tarkovskaia, bolnav de cancer pulmonar. Este înmormântat alturi de soul ei, la cimitirul din Sainte-Genevieve-des-Bois. Copilria lui Ivan In 1961 începe cariera internaional a lui Andrei Tarkovski cu filmul Copilria lui Ivan, acesta obinând premiul Leul de Aur la Veneia, în 1962. Tema filmului este maturizarea prematur a copilului i tragica distrugere a universului copilriei, realitatea vazut prin ochii unui copil din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Copilria lui Ivan reprezint primul film de lung metraj al lui Tarkovski, a crui aciune este situat în timpul rzboiului i este inspirat de propriile amintiri i de poezia tatlui su. Filmul se bazeaz pe dou metafore antagonice: râul luminos, cu mel ancolica sa curgere care reprezint viaa fericit de odinioar i copacul înnegrit de flcri, ars, simbol al morii care apare în ultimul cadru. Sunt prezentate peripeiile din spatele liniilor inamice ale unui biat orfan, stul de atâta mizerie i dornic de a rzbuna moartea prinilor si. Andrei Rubliov Andrei Rubliov, al doilea film al regizorului, cunoate primele dificulti reale în relaiile cu autoritile. Iat ce îi reproa, de pild, primul secretar de partid al Moscovei: La sfâritul filmului dvs., Andrei Arsenievici, ploua pe icoanele lui Rubliov: voiai s spunei prin asta c i acum, ca i în trecut, operele de art sunt lsate în voia sorii?. Filmat în 1966, a aprut pe ecrane doar în 1971, din cauza autoritilor sovietice. Într-o societate de cultur atee, lipsit de un realism spiritual autentic, orice porti de evadare de sub teroarea gândirii comuniste, era de bun augur pentru societatea sovietic. Solaris Dup mai multe încercri nereuite, scenariul urmtorului film, Solaris, fcut dup cartea scriitorului polonez Stanislaw Lem, capodopera a literaturii est europene, a fost aprobat de ctre conducere, ecranizarea peliculei fiind considerat mai puin periculoas. Blocul Comunist trebuia s apar în faa opiniei publice interne i externe din raiuni propagandistice, ca un monolit indesctructibil, cu elementele componente într-o armonie impecabil, cu funcionare ireproabil, sistemul în care oamenii muncii îi triau fericirea la adpost de orice pericol, sub grija i supravegherea permanent a statului protector. Filmele lui Tarkovski creeaz un spaiu de libertate în care publicul vine s aud ceea ce de regul nu se spune i reacioneaz într-o comuniune anonim, plângând i aplaudând. Pe durata
derulrii filmului frica înceteaz s mai existe i o parte din societate iese din letargie. O modalitate de exprimare cultural o constituie cinematograful, el are posibilitatea de a circula peste grani. Toi aceti tineri, care se cunosc între ei, scriu sau filmeaz laolalt, în acelai stil, o alt perspectiv despre viaa i ara lor. Mersul societii, în general, ia o alt înorstur. Noua generaie avea tendina de a spune adevrul despre lumea în care tria, despre grozviile i nenorocirile ei. Noul val de intelectuali reprezint o alternativ real, ei au o cu totul alt optic asupra societii, optic care sperie puterea. Problema era, de fapt, c operele care erau criticate în ar erau apreciate foarte mult peste hotare, ceea ce se întâmpla i cu opera marelui regizor rus A. Tarkovki. Paradoxal, regizorul acuzat foarte frecvent de elitism, primete din partea publicului foarte multe scrisori, de la oameni de cele mai diverse profesii i niveluri de instruire. Impresiile erau diferite, dar marea majoritate erau mrturisiri pline de cldur, care ddeau certitudinea c regizorul este îneles i iubit de foarte mult lume. Sensibilizarea publicului larg se datora, printre altele, împrtirii aceleiai experiene de via: amintirea vremurilor antebelice, rzboiul, suferinele mute ale epocii staliniste- erau teme de larg rezonan, erau r ni tcute ale sufletului rus. Filmul apela la simboluri colective, astfel încât nu mai era nevoie de cuvinte ori de pârghii narative pentru a reda ideea memoriei comune, a contiinei, a vinoviei, a patriotismului, a relaiei subterane dintre om i istorie. Reversul medaliei: în Occident filmul nu se bucura de a celai succes; prea prea încifrat, prea intim legat de sufletul rus, de planul ascuns al suferinelor lagrului estic. A fost difuzat mai târziu în Frana, abia în 1978, iar în Marea Britanie în 1980. Cluza Preocupat de ideea exprimrii filmice a timpului subiectiv, a memoriei, cineastul îi înscrie printre proiecte o adoptare dup opera lui Proust; dar pân la urm atenia sa este captat de ctre literatura de anticipaie, nuvela Picnic la marginea drumului a frailor Strugaki. În povestirea iniial, personajul Cluzei are o alur de aventurier, iar miracolelor zonei li se acord o pondere important. Ca în orice producie SF, povestirea îi rezerv o coda filozofic: indiferena i cinismul civilizaiilor extraterestre fa de dorina pmântenilor de a stabili contactul. Zona, semn i urm a trecerii unei civilizaii extrapmânteti, în aparen neprietenoas, rmâne singurul loc respirabil de pe pmânt. Agresivitatea Zonei nu este decât un rspuns, o aprare a naturii (sau o retragere a lui Dumnezeu) din faa agresivitii omului. Drumul ctre inima Z onei, pe care numai cel curat îl poate cluzi, este asemeni drumului ctre credin: plin de obstacole i plin de piedici de moarte la tot pasul. Lsând la o parte metafizica impus voit de Tarkovski, putem s aruncm o privire asupra felului în care regizorul a gândit securitatea Zonei, mult prea asemntoare cu un lagr. Dar ceea ce uimete este faptul c Zona este mai degrab un vest posibil decât propriu-zis un lagr siberian. Privind, apoi, spre sentimentele celor implicai în aventur, observm aceeai fric ce domina toat populaia Blocului Sovietic, frica de a vorbi liber, frica de a se mica fr a nu privi înapoi, frica de a nu alege întodeauna drumul cel drept spre idealurile lor, ci de a ocoli sistemul.
De la începutul filmului mizeria în care societatea rus se afla ne ud pielea cu picturile ce se aud, practic, tot timpul. Muzica ce accentueaz fiecare moment mai i mportant amintete de muzica de propagand, astel mreia momentului este frânt prin amintirea c, totui, anticipaia filmului este doar o crud realitate. Filmul, pe lâng impresionanta sa valoare artistic, vine s confirme ideea c omului, în general, nu i se mai poate arta direct realitatea sau nu i se mai poate pune în fa relaia cu Dumnezeu, decât prin fora subtilului: Realitatea trebuie s fie cât mai real... adic pe înelesul omului, cunoscut lui din copilrie. Cu cât este mai real situaia din film cu atât este mai convingtor autorul. Fantasticul este doar o aparen, esena nu are absolut nici o legatur cu fantasticul. Tarkovski s-a folosit foarte bine aici de aceast arm ce nu provoac rni fizice, ci doar lacrimi în ochii celor care îl îneleg i sunt condamnai s nu ajung niciodat în Zon. Timpul, ce pare la prima vedere narativ, totul petrecându-se de-a lungul unei zile, fiind corect din punct de vedere cinematografic, în Zon se dilat încât nu îi poi da seama dac el curge mai repede sau mai încet, progresiv sau regresiv, se revine în locuri în care doar cel mai sceptic dintre cei trei îi poate da seama. Asemnarea dintre personaje i individul din Blocul Comunist este frapant, acest lucru nu se întâmpl numai în Cluza, ci în toate filmele lui Tarkovski. Frica de ceva este mereu în sufletul celor trei, fiecare purtând nu numai povara singurtii, dar i contientizarea insuportabilei fore ce-i oblig s amâne înc o dat drumul drept spre libertate. Soarta celor trei arunc înc o umbr asupra individului strivit pe nicovala comunist, i privat de drepturile omului modern, privind neputincios eforturile unor oameni de art de a îmblânzi animalul incontient din sufletul uman i de suferina a înc o zi de nepsare, aceeai zi fr secunde, minute sau ore, doar plin de lacrimi i, câteodat, de speran. Exilul Din pcate, cineastul rus este forat s plece în Vest, unde filmeaz ultimele dou filme sugestive prin titlu: Sacrificiul i Nostalgia. Anun în 1984, în cadrul unei conferine de pres de la Milano, c a hotrât, împreun cu soia sa, s nu se mai întoarc în patrie. La conferin particip i ali exilai rui care au renunat la cetenie din motive politice. Coferina este larg mediatizat de presa european i american, care prezint lumii cazul lui Tarkovski. De atunci, cineastul locuiete împreun cu soia în Italia, Germania i Frana. Din pcate în timpul montajului la ultimul su film afl rezultatul analizelor: cancer pulmonar, dar regizorul continu s participe la realizarea sincronizrilor finale împotriva bolii. Starea i se agraveaz din ce în ce mai mult i, în 1986, moare, fr a se mai întoarce în patrie. Moartea lui survine o dat cu începutul crizei sistemului comunist din U.R.S.S., când partidele comuniste din Occident îi pierduser însemntatea, micarea de eliberare naional din lumea a treia, legat de Moscova, este depit i Solidaritatea din Polonia face o bre în sistemul socialismului. Moscova rmâne în urm cu tehnologia i randamentul muncii.
Opinia public din anul 1985 a fost exprimat cel mai bine prin titlul unui film turnat la sfâritul anilor 80 de un alt regizor rus Stanislav Govoruhin: Aa nu se triete. Prin venirea la putere a lui Gorbaciov se deschide perioada de regâdire a comunismului, încearc s i se gseasc o alt fa, sub numele de Perestroika i Glasnost. Cum demonstreaz Tarkovski i ceilali intelectuali din acea vreme, pân la urm omului nu i se poate interzice condiia de a fi i privarea de o contiin liber i neîngrdit de fore inferioare celei divine. Simplitatea cu care se manifest fora fizic i psihic nu poate învinge credina i sperana milioanelor de suflete trezite de metafora numit dragoste. Filmografie: Compresorul i vioara (Katok i skripka) (film de metraj mediu studenesc, 1960) Copilria lui Ivan (Ivanovno detstvo) (1962) Andrei Rubliov (1966 rel. 1971) Solaris (1972) Oglinda (Zerkalo) (1974) Cluza (Stalker) (1979) Tempo di viaggio (documentar, 1983) Nostalgia (film) (Nostalghia) (1983) Sacrificiul (film) (Offret) (1986) Bibliografie: (1) Andrei Tarkovski, Timpul eternizat (s-a consultat ediia maghiar: A megörökített id, Andrei Tarkovszkij, Osiris, Budapest, 2002) (2) Francesco Casetti, Teorii ale filmului (ed.magh. Filmelméletek 1945-1990, Osiris, Budapest, 1998, paragraful 16.6, Film i gîndire: filozoful la cinematograf, pp.260-263) (3) Andrei Tarkovski, Timpul eternizat (capitolul Timpul eternizat) (4) Andrei Tarkovski, Timpul eternizat, idem. (5) Francesco Casetti, ibidem. (6) Kovács András Bálint Szilágyi Ákos, Tarkovszki. Stalkerul filmului rus (ed.maghiar: Tarkovszkij. Az orosz film Sztalkere, Helikon Kiado,1997)
(7) Francis Vanoye, Anne Goliot-Lete, Scurt tratat de analiz filmic, All Educational, Bucureti, 1995, pp. 24-26. (8) Metropolis (revist de eseuri de cinematografie în limba maghiar cu scurte rezumate în limba englez: site pe internet: http:// emc.elte.hu/ metropolis http//www.c3.hu/scripta),vara, 1997, nr.2, p.49.
