ANTON
HOLBAN- Complexul luciditatii (de Alexandru Calinescu)
Editura Albatros, 1972 •
•
•
•
•
•
•
•
Majo Majorit ritat atea ea crit critic icil ilor or cons conside idera rau u scrie scrieri rile le lui lui A. H. Drept Drept ro! ro!an ane e person personale" ale".. Pers Person onal al nu insea!n insea!na a !e!oria !e!orialis list, t, ci inti!is inti!ist. t. Dupa Dupa Alain Alain #irard, eul !e!orialistului este un eu $lorios, pe cand cel al inti!istului este un eu su%erind". &nti!istul este blocat in su%erinta, intr'o intr'o cria din care nu poate iesi pt ca ii lipseste detasarea, perspectia. Aceasta cria este unica, desi ni se poate in%atisa in !ai !ulte ariante *rin conse!narea conse!narea poestirii poestirii autorul o retraiest retraieste, e, iar preenta preenta celorlalte celorlalte personaje este doar un pretext pt a orbi despre sine. El isi co!pune o !asca pe care i'o a aplica eroului narator (cu care nu se !ai poate ast%el identi+ca). Depasind Depasind riscul si!plei si!plei !arturisiri, !arturisiri, Holban si'a i!bracat i!bracat con%esiunea con%esiunea in ainel ainele e +ctiun +ctiunii ii ro!ane ro!anesti sti,, creand creandu's u'sii un alter alter'e$o 'e$o (perso (personaj naj). ). -otusi, otusi, ele!entele autobio$ra+ce din ro!anele lui nu sunt i!portante' +ctiuni si nu jurn jurnal al inti inti! ! sau sau !e!o !e!oria rialis listi tica ca.. Au Auto toru rull s'a s'a %olos %olosit it de exper experie ient nte e personale pt a intoc!i cultul autenticitatii, nu pt a le reproduce !ecanic, ci incadrandu'le in +ctiune. Autoru Autorull Ioan Ioanei ei era un ro!antic (obsesia sin$uratatii, a !ortii, extaul in %ata naturii, ocatia ne%ericirii). Ca ro!ancier el este insa un !odern (in ce prieste co!poitia, structura ro!anului, autenticitatea, tenica analiei psiolo$ice) &n ro!anele lui se re!arca desciderea catre citadinis! si intelectualis! (%u (%uria ria auto autoan anal ali iei) ei).. Ca!i Ca!ill *etre etresc scu u cons consta tata ta ca d dui uios osia, ia, idili idilicu cull si pitorescul sunt inlocuite cu analia lucida". *ersoana a /'a deine persoana &, dar asta nu %ace naratiunea subiectia0 accentul cade pe obiectiitate. Adept al ro!anului introspecti, Holban pune !are pret pe obseratie, pe creatia obiectia, pe tipuri si situatii !e!orabile (care ajuta la stabilirea unor insusiri ale personajelor) Ca si Ca!il *etrescu, era i!potria scrisului %ru!os, a oricelelor de stil, ciar si i!potria dialo$ului, caruia ii pre%era co!%esiunea. *ersonajele lui nu prea co!unica sau orbesc lucruri banale. *redo!ina !onolo$ul lor interior, analia celor inta!plate si a propriilor i!presii. Aceasta este o posibil posibila a caua caua a i!posi i!posibil bilitat itatii ii reali realiari ariii cuplul cuplului. ui. inalul inalul ro!an ro!anelor elor lui ra!an ra!an adesea adesea inelit inelite e intr intr'o aura aura de !ister, !ister, lasand lasand citito cititorul rul nesi$ur, nesi$ur, indecis. Autorul considera ca prea !ulte explicatii dauneaa si ca subiectul trebuie priit in ansa!blu si nu in detaliu. *t el nu!ai cei !ediocri alear$a dupa eeni!ente 3...4 De %apt, si diersele jocuri suetesti 3...4 sunt tot atat de bo$ate in eeni!ente, dar sunt !ai subtile si ca sa le notei ti se cere o priire !ai patrunatoare". Al. Calinescu Calinescu constata la un !o!ent dat ca A. Holban, Holban, pt a scrie un ro!a, nu aea neoie decat de 2 personaje (un barbat si o %e!eie) si o te!a care sa le le$e si care a traersat toate literaturile din toate epocile5 esecul unei
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
iubiri. *entru a deia insa de la acest dru! batatorit, el a !utat accentul de pe %apte si personaje pe analia psiolo$ica a acestora. Holban pre%era subiectiis!ul propriu si nu cel disi!ulat (62). *t el doar analia personala era cea autentica (nu cea a unui personaj inentat). i lecturile lui erau subiectie. &n O moarte care nu dovedeste nimic (ca si In cautarea timpului pierdut al lui Marcel *roust' inuenta %rancea) ae! de' a %ace cu o cautare a eului, a unui trecut care poate arunca o oarecare lu!ina asupra unor obscure un$ere ale suetului. Desi il aprecia pe Marcel *roust, Holban ii si reproseaa ca nu stie sa +e concis, ca a construit caractere a!bi$ue si ca este obsedat de o luciditate exa$erata, desi aceasta din ur!a caracterieaa si propria lui opera Atat criticii, cat si Holban insusi erau de parere ca punctul %orte al operei lui nu il constituie ro!anele, ci nuelele, proa scurta (Bunica se pregateste sa moara, Chinuri, Icoane la mormantul Irinei, Obsesia unei moarte, Conversatii cu o moarta). Daca in ro!ane personajul narator poarta un nu!e, in nuele autorul nu se !ai ascunde in spatele unui personaj si isi prooaca deliberat reeriile si re!e!orarile i!presia de autoportret 8 psiic' &!a$inatia !aladia, exa$erata atesta o capacitate de a %anteia iesita din co!un si ali!enteaa totodata cinul suetesc *t *roust, este i!portant sa ne cunoaste! isarile ca sa nu !ai su%eri! din pricina lor. a Holban, cunoasterea si stapanirea iselor nu e decat o noua ocaie de a prelun$i si a$raa cinul. Marea a!bitie si in acelasi ti!p !arele esec al personajelor lui Anton Holban este incercarea lor de a reconstitui trecutul. Aceasta reconstituire per%ecta este i!posibila, iar re%u$iul in trecut nu este' ca la ro!antici' o posibilitate de salare, ci el presupune +e o %ericire pierduta, +e ne%ericire. :e!arcabila este si incapacitateaa personajului de a se deasa co!plet de preent, sau de a se abandona total clipei preente, ceea ce duce la o dedublare dureroasa. Cenura luciditatii, obsesia de a interpreta anuleaa spontaneitatea si puritatea oricarei e!otii. *ersonajul lui Holban are ocatia ne%ericirii si !ania de a co!plica lucrurile. Analia unei situatii nu putea duce la o clari+care, ci la o !ultitudine de interpretari (realiate cu ajutorul i!e$inatiei) prin care personajul e$oist si or$olios oia sa dea i!presia unei %or!atii liresti si autentice a!a$ire, autoiluionare ;neori personajul isi co!anda o traire sau o atitudine sau are preocuparea de a se da in spectacol !urind.
•
•
•
•
•
• •
•
•
•
•
relatiile se altereaa. Curios este ca toc!ai !o!entele de %ericire prooaca acest tip de co!porta!ent. Ecilibrul lui psiic este unul %ra$il, te!porar Desi este constient de luciditatea lui !aladia (lipsita de perspectie, care ii inabusa elanurile itale in loc sa le sti!ulee, adancind si !ai !ult i!pasul in loc sa il reole), personajul nu se poate elibera de sub tirania ei. El experi!enteaa ast%el o lenta si cinuitoare sinucidere !orala, iar luciditatea este in caul lui o ar!a ajunsa in !ainile unui sinuci$as Hipersensibil, el isi i!pune o stare de !axi!a receptiitate, sta cu toate si!turile tree, asteptand orice i!puls din exterior care sa ii declansee %ebra analiei Moartea &rinei este pt el un eeni!ent printre !ulte altele, iar daca il preocupa, este doar pt ca isi poae continua analia interioara, presupunerile, contradictiile. &n Chinuri, autorul !entiona5 !a tortureaa de!onul analiei si, disecand, distru$. De alt%el, nici nu stiu intrucat aceasta analia e corespunatoare adearului". andu se lasa si el in oia diabolicului $ust de a reconstitui. &n O moarte... naratorul constata5 *oate ca totul pornea din acel instinc de a !a di%erentia si de a aea !otiele unor noi !andrii personale"> ?u stiu daca tot cinul !eu se nu!este dra$oste sau a!or propriu"> Exisa lucruri si !ai stranse de noi pe care nu le obsera!5 !oartea. ?ici !acar $roaa ca o! suporta'o nu ne de!orteste"> @oi continua iata de la inceput, %ara nicio conin$ere in iitor, ne!ultu!it de preent" inceritatea este pt andu o scua, o justi+care andu e iritat cand &rina incee sa isi dealuie personalitatea, care contrasta cu !ediocritatea pe care i'o atribuia el. Ca sa se scue, isi atribuie rolul creatorului care nu isi poate do!ina opera (?u recunostea! aluatul !oale caruia ii putuse! da orice %or!a") :aporturile dintre andu si &rina sunt cele dintre calau si icti!a, care se pot sci!ba (do!inatia lui +ica si intelectuala asupra ei> dea!a$irea pe care i'o produce &rina cand incearca sa se de+neasca, in contrast cu perceptiile lui, ceea ce il %ace sa se si!ta in%erior, incapabil). &rina ra!ane totusi'predo!inant' o$linda in care andu se conte!pla si se eri+ca, auditoriul %ortat sa asculte, sa ad!ire si sa aprobe. rica lui de sin$uratate este de %apt sursa itala a relatiei lor (asta explica $eloia lui, tea!a de tradare'si intelectuala' or$oliul ranit, disperarea celui care se si!te slab si parasit' experi!entate in ti!pul sederii la *aris) andu !ai joaca si co!edia pasiunilor. El incearca sa isi !entina dra$ostea prin rautati sau prin scene abil re$iate in care el deine ineitabil cel persecutat sau inselat in asteptarile sale. Co!placandu'se in lu!ea plas!uirilor, el intra in conict cu realitatea. ;neori nici naratorul nu stie daca trairile lui sunt reale sau repreinta doar e%ectele unei lecturi ( aspiratii intelectuale) *e lan$a %rica de sin$uratate, personajul !ai este obsedat si de i!presiile celorlalti, de $roaa de a deeni ridicol (in a su%eri dupa !oartea ei sau pt ca l'a lasat pt un altul)
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
piniile eroului sunt intotdeauna de%or!ate de or$oliul sau. andu este de %apt un o! slab care incearca sa isi inin$a co!plexele printr'o exacerbare a personalitatii si prin u!ilirea partenerei credinta co!una, dar particulara la Holban este aceea ca opera scua !ijloacele", ca eroul poate + absolit de pacate daca a extras, ciar din pacatele sale, o opera literara iabila. Ciar daca &rina s'a sinucis sau a %ost un accident, or$oliul creatorului se consoleaa cu $andul ca toate cinurile lui n'au %ost inutile deoarece s'au !aterialiat intr'o opera de arta. -oate cele / ro!ane ale trilo$iei au o textura naratia care s'ar putea dilata la nes%arsit. O moarte... incepe abrupt, aproape la inta!plare, cu o plecare la *aris si are un +nal la %el de abrupt si totodata descis' con%uia +nala (*oate a lunecat...") indica %aptul ca con%uia a continua, andu se a consu!a in continuare in inesti$atii inutile, cinuit nu de re!uscare, ci de ne!ultu!irea ca nu %usese satis%acut in neoia lui de si$uranta si poate de or$oliu. &n Ioana naratorul !arturisea5 r$oliul !eu e !ai presus de dra$oste. 3...4 i %rica de ridicol e !ai presus de dra$oste" Conictul din Ioana este cel dintre doi oa!eni care nu pot trai unul %ara celalalt, dar totusi se cinuiesc. Ei nu pot trai nici i!preuna, nici despartiti. A ra!ane insea!na prelun$irea cinului, iar a pleca insea!na recunasterea esecului, a or$oliului in%rant. iecare este te!nicierul celuilalt De data aceasta %e!eia este net superioara, de o inteli$enta si cultura re!arcabile, oricand $ata sa dea o replica pro!pta si precisa. &oana are si!t critic, intuitie, $ust, ra+na!ent artistic, apreciaa !uic si literatura buna si isi ar$u!enteaa serios punctul de edere. Daca &rina era icti!a si$ura, receptorul pasi, +inta !odelata de andu, &oana este cel putin e$ala lui, aand un te!era!ent ase!anator. De data asta andu este cel care se considera i!bo$atit spiritual, care se ede inuentat si trans%or!at de o %e!eie deosebita, exceptionala. -otusi, asta nu il i!piedica sa oscilee intre ad!iratie totala si atitudini !escin' dispretuitoare (initial ea apare cu un aer proincial, saracacios ase!anator &rinei si e criticata pt atributele ei tipic %e!eiesti precu! super+cialitate, inconstanta, capricii, i!preiibilitate, re%u de a se supune) andu a ra!as acelasi din ro!anul precedent. Cu toate acestea, conersatiile lor lun$i si adesea inutile se ter!ina de data asta cu epuiarea a!andurora i in acest ro!an ae! !ecanis!ul dublei luciditati5 eul care poesteste il judeca pe eul care a trait si a $andit intr'un anu!e %el. De ase!enea, paranteele aduc corecturi sau indoieli re%eritoare la cele a+r!ate anterior distanta %ata de text, care deine un !eta'text in care naratorul co!enteaa propriile sale experiente sau cuinte &ntre andu si &oana se $aseste Celalalt", niciodata nu!it, dar i!plicat in jocurile pererse ale lui andu, a carui $eloie !aladia ii produce o adearata oluptate a torturii celuilalt &n Jocurile Daniei naratorul obsera5 Ma u!ileste si !a depri!a. ?ici un plan nu pot %ace cu Dania care sa i!i reuseasca"> atitudini contradictorii in ceea ce o prieste5 Ma indoiesc de loica Daniei. Are poate intuitii, siretenii, nu spune unele obseratii decat !ai tariu, ui!ind pe cei care
•
•
•
•
•
•
•
socoteau ca ea n'a obserat ni!ic, cate o orba i!presionanta luata din reo carte"> De !ulte ori interprete in rau orbe de'ale ei care nu or sa +e rele, dar nu le'a! auit bine, le'a! sci!bat intelesul prin esca!ontarea unei nuante. Ea i!i arata !ai tariu ca cinul !eu a %ost adarnic"> Doi oa!eni care cred ca se iubesc si nu isi pun nicio intrebare esentiala. as cate o preocupare %ara raspuns, $rabit sa pri!esc sarutarile. Cand ra!an sin$ur, obser ce departati a! ra!as unul %ata de celalalt si ca 3...4 a! ra!as la %el de nela!urit."> unt un o! co!plicat, sau ca sa spun !ai putin %aorabil despre !ine, incurcat. ?i!ic nu se reola si!plu. *entru o cestiune neinse!nata, a! nes%arsite eitari. ?u !a pricep sa !er$ pe dru!ul drept, ocolesc. #asesc !ai !ulte !ijloace posibile si nu stiu ce sa ale$. 3...4 Ma ascult cand orbesc si !ereu nu sunt incantat de orba pe care o spun. &!i acopar ti!iditatea cu unele isteti!i nepotriite. ?u stiu cu! sa !a port cu ecinii, sunt prea u!ilit sau prea pretentios 3...4 Multe arti+cii pentru cel !ai !ic $est"> rice as %ace, ra!ane o distanta intre noi (...) nu !a pot juca in oie cu suetul ei, cu! %ac copiii cu nisipul de la !are"> Ast%el, oricat de atent as + %ost, nu intele$ea! resorturile suetesti ale Daniei. e deosebea de tot ce cunoscuse! pana atunci, de tot ce citise!"> Cu Dania, care !a preocupa in +ecare clipa, nu pot orbi orice. Ale$ cuintele, !int, sunt prudent, sunt %als"> &n tot ti!pul despartirii, a! aut ca nu !ai poate continua ni!ic intre !ine si Dania. &arasi tele%oane inta!platoare= i iata ei de papuse care nu este in stare sa ia o otarare= &ar eu esteptand, suportand ridicolul asteptarilor. -otul trebuie sa se intrerupa, ceea ce a %ost nu se poate prelun$i0 Dania !i'a aratat totdeauna ca este incapabila sa se sci!be" Acest ro!an este cel !ai apropiat de %or!ula de jurnal inti!". Ersonajul narator apare inco!parabil !ai palid %ata de celelalte ro!ane, iar analia interioara nu relea ni!ic nou. criitorul nu renunta totusi la conentiile +ctiunii Este cea !ai citadina opera a lui A. Holban. rasul deine alenant, %aoriand starile psiice co!plicate, conulsiile suetesti Cine!ato$ra%ul !arceaa si el existenta personajelor (andu nu!este +l!e care l'au i!presionat sau ciar asea!ana intalnirea lui cu Dania cu o inentie de cine!ato$ra%") Ele!entul care interine decisi in iata personajelor si in constructia cartii este tele%onul. Conorbirile dintre andu si Dania ocupa cel putin ju!atate din ro!an si din ele deduce! dra!a eroului5 de a nu se putea apropia de Dania obsesia lui de a di!inua, prin tele%on, distantele dintre ei andu su%era aici de / co!plexe5 co!plexul social, co!plexul deosebirii de cult si co!plexul arstei ?u di%erenta de arsta sau de cult il deranj pe el, ci inconsecenta, super+cialitatea Daniei Co!plexul social este cel !ai !arcant0 in%erioritatea situatiei !ateriale este intens resi!tita de personaj. Deenind $elos>inidios, o acua pe Dania de super+cialitate sau incearca sa o i!ite intr'o excursie la !unte sau in incercarea de a scia' a!bele esuate.
•
•
•
•
•
Caua esentiala a su%erintei lui andu este aici %aptul ca el se si!te in per!anenta u!ilit, depri!at de neputint de a se apropia de Dania (prin inter!ediul !uicii ai al literaturii de ex), care re%ua sa se con%or!ee exi$entelor sale. Acest co!plex (al u!ilintei) e atat de eident incat e obserat si de MadB, care ii soune totusi ca ?u te u!ileste ni!eni, daca nu e u!ilesti sin$ur". Despartirea e preiibila si ea !arceaa salarea or$oliului. Eliberandu'se de Dania, andu are speranta ca se a elibera de co!plexul sau iteratura si existenta se suprapun de data asta aproape per%ect (andu o intalneste pe Dania prin inter!ediul literaturii, al cartilor lui de care ea se indra$ostise %ara sa'l cunoasca), ciar daca prota$onistul recunoaste si aici incapacitatea lieraturii de a cuprinde si a spune totul Con%esiunea ar trebui sa aiba o aloare terapeutica, sa duca la o eliberare de co!plexe (precu! cel al luciditatii, de care nu a scapa) a naratorului. -otusi, ea nu %ace decat sa ii a$raee starea, sa ii ali!entee durerea. -ot !ai iolat, personajul incearca ulti!ul !ijloc prin care sa realiee co!unicarea5 literatura (in care con%esiunea deine +ctiune) olosind pers &, Holban aea i!presia ca a realia o literatura !ai autentica, !ai sincera si ca se a expri!a !ai bine pe sine. De %apt, personajul este cel care, destainuindu'se la pers &, a aparea !ai autentic si a da i!presia unei sinceritati totale. Holban nu si'a propus sa'si scrie autobio$ra+a, iar daca personajul principl si naratorul coincid, ei nu pot + identi+cati cu autorul
