Arta Romei antice Pe teritoriul Imperiului Roman, Roman, între secolele III-I î Hr. apare și se dezvoltă arta romană, fiind un produs al societă ții romane și o expresie a puterii statului. Această artă, este una unitară, ce se bazează pe talentul organizatoric, spiritul utilitar și simțul practic al romanilor. Arta romană, se naște la Roma Roma în în cadrul vieții culturale și artistice cu influen țe etrusce și grecești și treptat cuprinde întreg teritoriul imperiului. Arhitectura
n cadrul ar!itecturii romane se înt"lnesc influențe ale artei etrusce și grecești. Influen ța etruscă și greacă Influen ța etruscă în ar!itectura romană se poate observa în preluarea unor principii urbanistice ce stau la baza înfiin țării și organizării orașelor prin folosirea unor planuri regulate, cu străzi drepte și trotuare, por ți monumentale de acces sau prin sisteme de canalizare. Pentru planurile caselor particulare, influen ța etruscă se observă prin apariția camerei centrale numită Atrium Atrium iar iar pentru templele de cult apari ția podiumului din piatră foarte înalt și amplasarea coloanelor, dar și preluarea arcului și a unor sisteme de boltire. Influen ța greacă se regăse ște în arta romană prin ideea de pia ță publică în centrul ora șului, ordinele de ar!itectură doric, ionic și corintic unele tipuri de plan pentru templele de cult, structura și componența teatrelor, ideea trofeelor ca monumente comemorative, folosirea picturilor și mozaicurilor pentru decorarea caselor și palatelor.
#ateriale $a materiale pentru construcția diverselor edificii romanii foloseau% lemnul, piatra și marmura. & dată cu descoperirea betonului betonului ca material de construc ție'sec II-lea î. Hr.(, ar!itectura antică parcurge o etapă importantă în dezvoltarea ei. )etonul permite ridicarea construcților mai rapid, r apid, asigur"nd soliditatea și monumentalitatea acestora. $u a*utorul betonului, se pot pot construi nu numai numai ziduri ci și coloane sau st"lpi ce apoi pot fi placate cu marmură în diverse culori decorate cu stucaturi, mozaicuri și picturi. Urbanismul
Roma este un exemplu pentru întreg imperiul roman și în ceea ce prive ște preocuparea permanentă pentru pentru amena*earea amena*earea spa țiilor publice. +rbanismul a determinat în Imperiul Roman emiterea de legi imperiale av"nd ca subiect a șezarea caselor particulare, a eidficilor publice, legi pentru pentru evitarea incendiilor incendiilor sau pentru păstrarea păstrarea cură țeniei. $onform planului de urbanism al Romei și celelalte orașe se dezvoltă în *urul unor spa ții publice'forumuri publice'forumuri(( puse în valoare în construcții monumentale, imounătoare iar străzile fiind construite și dispuse în funcție de aceste nuclee. n ora șele romane, se asigurau o serie de servicii aduse cetă țenilor lor, cum ar fi% aprovizionarea cu apă, prin apeducte apeducte,, asigurarea protec ției prin ziduri și a accesului prin por ți de intrare, asigurarea liberei circula ții prin străzi și trotuare, dotarea cu edificii politico-administrative, *uridice politico-administrative, *uridice,, culturale și religioase religioase,, depozitarea alimentelor și distribuirea lor, asigurarea spa țiilor de locuit dar și a celor pentru recreere și distracție.
Forumul
orumum romanum'orumul( romanum'orumul( este cel mai important loc al orașului roman, loc unde se înt"lnesc sacrul și profanul profanul.. Acesta se înt"lne ște în centrul orașului și este locul unde se adună cetățenii orașului și unde sunt a șezate principalele temple de cult și palate imperiale. ot în centru sunt înt"lnite bazilici înt"lnite bazilici,, columne columne,, biblioteci biblioteci,, arcul de triumf , piețe comerciale. xemple de forumuri pot fi% orumurile ridicate de împăra ții% $aesar , Augustus Augustus,, raian raian,, /erva și 0espasian 0espasian.. Bazilica
+na din cele mai importante construcții ale orașului este bazilica este bazilica.. Aceasta este o construc ție impunătoare prin dimensiunile sale construită în plan rectangular r ectangular în care aveau loc ședințele 1enatului,, desfășurarea proceselor sau adunările publice. )azilica putea fi compusă din 2-3 1enatului 4/ave5 de dimensiuni inegale astfel cea centrală fiind mai lată și mai înaltă iar cele laterale mai înguste și mai *oase. Pe una din laturi există o nișă semicirculară numită 4Absidă5 în care este amplasată #asa *udecătorului. 6espăr țirea navelor între ele se face prin arcade spri*inite pe coloane. coloane. Acest tip de construc construc ție va fi împrumutat de cre ș tini pentru construirea primelor primelor biserici. xemple pot fi% )azilica Aemilia, +lpia, +lpia, 7iulia din Roma și altele. Templele
emplele, construcții importante pentru romani erau înc!inate unui singur zeu sau mai multor. Planul de construire a templelor era dreptung!iular sau circular fiind încon*urate de coloane libere sau anga*ate. $"teva exemple sunt% emplul 0estei, Pant!eonul, emplul lui 8upiter etc.. Locuințele și palatele imperiale
Romanii construiau locuin țe cu pentru două feluri de utilizări% case particulare și case pentru înc!iriat. $asele particulare sunt construite în funcție de clasele sociale din care făceau parte propietariil. Acestea sunt sunt de două tipuri, tipuri, cele construite la ora ora ș se numeau 0illa urbana iar cele construite în mediul rural se numeau 0illa rustica put"nd avea 9-: eta*e. Planul caselor era simplu cu influen țe etrusce prin preluarea atrium-ului tradi țional, aceasta fiind o încăpere centrală cu o desc!idere par țială spre cer numită compluvium. n atrium se afla și un bazin numit Impluvium centrat pe desc!iderea din acoperi ș pentru a str"nge apa de ploaie. n *urul atrium-ului sunt distribuite mici camere cu diverse destinații, iar acesta dă într-o cameră mai mare ce seamănă cu un salon unde se aduna întreaga familie Palatele imperiale erau în număr mare deoarece fiecare împărat construia altele noi și le refăcea pe cele vec!i. Acestea respectatu acela și plan de construc ție cu cel al caselor particulare la care se adăuga sala sala tronului, săli de oaspe oaspe ți, terme, biblioteci etc.. ermeleerau ansambluri ar!itectonice mari ce cuprindeau piscine, băi calde sau fierbin ți, garderobe, palestre'săli acoperite acoperite pentru exerciții fizice(, biblioteci, grădini, locuri de plimbare sau discuții. Construc ții de relaxare și recreere
Principalele construcții destinate distracției erau teatrul, amfiteatrul, odeonul, stadionul și circul, unde romanii puteau viziona spectacole de teatru, lupte de gladiatori, parade militare
sau întreceri sportive. +nele construc ții cum ar fi teatrul, odeonul și stadionul sunt preluate de la greci și adaptate necesită ților romanilor, altele precum amfiteatrul și circul sunt construcții specific romane. onumentele onumentele comemorati!e
1unt construite ăn cinstea unor eroi sau a unor victorii în lupte arcuri de triumf, columne, trofee, altare sau statui ecvestre ale comandanților. "culptura
n domeniul sculpturii romane, se găsesc influen țe puternice etrusce și grecești. n sculptura romană cele mai dezvoltate sec ții sunt portretul și relieful istoric. Portretul, este considerat cel mai valoros gen al sculpturii romane. Romanii aveau un interes deosebit pentru realitate realiz"nd portrete la care trăsăturile fizice și morale ale celui portretizat ar exprima-o exprima-o adevărul. 1e practica practica sculptura capului, capului, a bustului sau sculptura unei figuri întregi. 1culptorii romani r omani realizează adevărate tipuri de oameni% filozofi filozofi,, negustori negustori,, femei, generali generali,, mame respectabile sau patricieni sau patricieni boga bogați. Pe l"ngă aceste tipuri de persona*e, sculptorii își îndreaptă aten ția și spre persona*ele mitologice, bărba ți și femei, împărați patricieni, zei și zei ț e e.. 1culptura romană realizează un ec!ilibru între realism și idealizare. 41tatuia lui Agustus5, 46e la Prima Porta, Roma5, 41tatuile ecvestre ale lui #arc Aureliu li 6omițian, Roma5 . Relieful istoric este un gen important al sculpturii deoarece, prin precizia detalilor și amănuntelor, ne aduce informa ții concrete despre locuri, evenimente pentru ca ele să fie identificabile. Relieful istoric era folosit pentru decorarea altarelor, columnelor, arcurilor de triumf reprezent"nd scene de luptă, fapte de vite*ie, obiceiuri, și scene din via ța reală. xemple pot fi% 4$olumna lui raian5, 4$olumna lui Aurelian5, 4Arcul de triumf al lui itus din Roma5. ozaicul și pictura
+n rol important în arta romană, îl au mozaicul și pictura. Romanii le foloseau pentru decorarea în principal al caselor și palatelor.6ecorarea interioarelor se făcea pe plafoane, bolți, pereți și podele. n func ție de locul decorat, romanii foloseau diverse te!nici și teme, astfel pentru plafoane și bolți erau folosite specifice cerului, pere ții îi decorau cu peisa*e, diverse subiecte mitologice sau din via ța de zi cu zi, iar podelele erau decorate sub formă de mozaicuri pavimentare cu motive ornamentare geometrice, florale sau figurative. n ar!itectură, coloanele, arcadele, antablamentele, ferestrele, și arcurile clădirilor, erau realizate în trompe l;oeil av"nd la bază desenul. emele picturilor sunt mai complicate av"nd influen țe grecești și elenistice d"nd aspect de ad"ncime, prin pozi ționarea persona*elor în planuri diferite. $uloarea cea mai folosită în pictură era ro șu, iar compozițiile erau stilizate prin folosirea unui grafism accentuat. xemple de decora țiuni interioare sunt%4$asa #isterelor5 din Pompei, 40illa împărătesei
