Poem romantic Luceafarul
Mihai Eminescu
Manifestat pe plan european de la inceptutul secolului al XIX-lea, romantismul a fost introdus in literatura romaneasca in epoca pasoptista si a atins plenitudinea prin creatorul Luceafarului. Poemul a aparut in aprilie in 1883, in Almanahul Romani Romania a Juna Juna din Viena, fiind apoi reprodus in reista !onor"iri Literare si inclus de #itu Maiorescu in sin$urul olum antum al poetului. Al%turi de sursele folclorice folclorice ale poemului poemului &"asmele prelucrate' Fata-n gradina grădina de aur, Miron (" uratorului), poetul alorific% surse mitolo$ice *i i(oar i(oaree filo(o filo(ofic fice. e. şi frumoasa fără corp şi mitul ("uratorului), Poemul romantic Luceafărul de Mihai Eminescu este o ale$orie+ pe tema $eniului, dar *i o meditatie asupr supraa cond condi iei ei umane duale &omul supus unui destin pe care tinde s% il dep%*easc dep%*easc%) %).. Ace Acest staa repre(ina repre(ina o meditatie asupra destinului geniului in lume, %(ut ca o fiint% solitar% *i nefericita, opus% omului comun. Poemul Poemul romantic se reali( amestecul genurilor genurilor &epic, reali(ea( ea(%% prin prin amestecul &epic, liric liric *i dramat dramatic) ic) şi al speciilor.Viziunea romantică e data de tem%, de relatia $eniu-societate, de structur%, de alternarea planului terestru cu planul cosmic, cosmic, de antite(e, antite(e, de motiele motiele literare literare &luceaf%rul &luceaf%rul,, noaptea, noaptea, isul etc.), etc.), de ima$ ima$in inar arul ul poeti poetic, c, de cosmo$onii, de amestecul amestecul speciilor &ele$ie, meditatie, idil%, pastel), de d e metamorfo(ele lui perion. Tema poemului este romantic%' problematica geniului in raport cu lumea, iubirea si cunoasterea. Titlul se refera la motiul central al te/tului, 0luceafarul, a(ut ca o fiinta sin$uratica, nefericita, opusa omului comun. !ompo( !ompo(iti itiaa romant romantic% ic% se reali( reali(ea( ea(%% prin prin 2opo(itia planurilor rilor cosmic cosmic *i ter terest estru ru *i a doua doua iposta iposta(e (e ale cunoa*terii' $eniul *i omul comun. Poemul are 8 de strofe care formea(% patru ta"louri *i dou% planuri' terestru *i cosmic. 4imetria compo(itional% se reali(ea(% in cele 5 p%rti ale poemului astfel' cele doua planuri interferea(% in prima *i in ultima parte, pe cand partea a doua reflect% doar planul tere te rest stru ru &iu"i &iu"ire reaa dintr dintree !%tal !%talin in si !ata !atali lina na), ), iar iar part partea ea a trei treiaa este este con consac sacrat% rat% planul planului ui cosmic cosmic &cal%to &cal%toria ria lui perio perionn la 6emiur$ 6emiur$,, ru$a ru$a *i r%spunsul). PART PARTEA EA I = planul cosmic terestru = P!"E#TE $E $RA%!#TE IMP!#I&ILA intre o fata de imparat si Luceafar Incipitul conine o formul% specific% "asmului care d% o frumusee aparte te/tului, su$erand un spatiu ireal, de poeste si un timp irepeta"il: „A fost odată ca-n poveşti/ poveşti/ A fost ca niciodată" . Iu"irea dintre cei doi se na*te lent din starea de contemplatie *i de isare, in cadru nocturn, reali(at prin motie romantice' luceafarul, marea, castelul, fereastra, o$linda. 7ata de imparat traieste intr-un castel de la mar$inea marii, nu are nume, nu este o fiinta o"isnuita, este unica. Port retu re tull aces ac este teia ia,, reali(at reali(at prin prin superlati superlatiul ul a"solut a"solut de factur% factur% popular% popular% „o prea frumoasă fată", scoate in „Cum e Fecioara Fecioara intre sfinti/ Si una !ntre stee". 7ata eidenta unicitatea fetei, fiind o fiin fiina a deos deose" e"it it%% „Cum contempl% Luceafarul de la fereastra dinspre mare a castelului. Luceafarul, Luceafarul, priind spre „umra ne#ruui caste$, o indra$este pe fat% *i se las% cople*it de dor. Motiul seri seriii *i al cast castel elul ului ui accent accentuea uea(% (% romant romantismu ismull con confer ferit it de pre(en pre(enta ta acestu acestuia. ia. rm9nd repetatei chem%ridesc9ntec' „Coori in %os, uceafar uceafar &nd,/ &nd,/ Aunec&n Aunec&nd d pe-o pe-o ra'ă", ra'ă", Luceafarul se a smul$e din sfera sa, spre a se intrupa prima oara din cer *i mare, iar a doua oara din soare *i noapte . 6ra$ 6ra$os oste teaa lor lor semni semnifi fica ca atra atract ctia ia cont contra rarii riilo lorr. Luce Luceaf afar arul ul formulea(a diferenta care-i separa' ,eu sunt nemuritor,/ nemuritor,/ şi tu esti muritoare", dar, din iu"ire, accept% supremul sacrificiu cerut de fat%. 6aca fata: omul comun nu se poate inalta la conditia de nemuritoare, Luceafarul: $eniul este capa"il, din iu"ire *i din dorinta de cunoa*tere a"soluta, sa co"oare la conditia de muritor. PARTEA PARTEA II = planul terestru terestr u = P!"E#TE P!"E#T E $E $RA%!#TE intre fata de imparat (numita acum Cataina) si 'atalin Partea Partea a doua are in cent ce ntru ru idi la dint di ntre re fata fat a de imp%ra imp%rat, t, numi numit% t% acum acum !atali !atalina na *i *i pa;ul pa;ul !%t%li !%t%lin. n. Acesta Acesta are cura;ul cura;ul s% fac% primul pas *i reu*e*te reu*e*te s% o conin$% pe fat% s% renune renune la dra$ostea dra$ostea ideal% pentru Luceaf%r Luceaf%r *i s% alea$% alea$% o poeste de dra$oste real%, real%, a*a cum el
•
seam%n% cu !%t%lin =*e-ai potrivi cu mine$ !%t%lin - Portretul lui este reali(at in stilul or"irii populare, in antite(% cu portretul Luceafarului. are natur% terestr% copil de cas%, pa;, = ăiat din fori şi de pripas$, +#uraiv şi de nimic$ <*i =!ncearcă norocu iu"irea lui e un >?!, care se
• • •
!hiar daca accept% iu"irea p%m9ntean%, !atalina aspir% inc% la iu"irea ideal% pentru Luceafar, fata
soarte,/ 2oi nu avem nici timp, nici oc,/ i nu cunoaştem moarte$
PARTEA I" = planul cosmic terestru = FIAL)L 'EL!R $!)( P!"ETI $E $RA%!#TE Partea a patra este construit% simetric fa% de prima, prin interferenta celor doua planuri' terestru *i cosmic. 7ICALL celor dou% poe*ti de dra$oste este diferit' unul este fericit - pentru poestea celor doi muritori *i unul nefericit, deoarece Luceaf%rul r%m9ne sin$ur ca orice ,, #eniu nefericit, care nu <*i poate $%si
Asadar, poemul Luceafărul . sinte(% a operei poetice eminesciene F armoni(ea(% teme *i motie romantice, atitudini romantice, elemente de ima$inar poetic *i procedee artistice cultiate de scriitor, deenind astfel una dintre cele mai cunoscute opere romantice romanesti. In opinia mea, toate aceste structuri si semnificatii ale poemului eminescian inte$rea(a o i(iune ori$inala asupra e/istentei in lume si in timp a $eniului creator. Aceasta i(iune asupra conditiei omului de $eniu se e/prima prin toate semnificatiile profunde ale te/tului. 6esararsit prin forma & 98 catrene, alcatuite din versuri de 78 silabe, cu ritm iambic si rima incrucisata ) si prin i(iunea poetica, in care sunt inchise tul"uratoare intelesuri, poemul eminescian o$lindeste conditia creatorului, a(ut ca fiinta solitara si nefericita, opusa omului comun, care se $hidea(a dupa alte le$i decat omul comun. ae#orie3 4 amplă metaforă ce permite un transfer din planul abstract / profund al înț elesurilor, într-un plan de suprafaț ă, figurativ
