NE VORBESTE PARINTELE CLEOPA - VOLUMUL 7 Predică la Schimbarea de Față Patima Domnului Cinstea Maicii Domnului Cele 14 reguli pentru mergerea la biserică Cum înșală diavolul pe om Să nu judecăm pr...
Full description
Full description
Un material despre cai, rase de cai ...Full description
Informatii economice .Full description
Schițe de la nouăsprezece conferințe și patru ore private din Berlin 1903-1904
STRABON - Geografia volumul 2
Istoria romanilor
articolFull description
Full description
gansFull description
despre
poveste educatie pentru sanatate
bilete
Full description
OIL 3
;tit?
tif
-
44,.,
I!
r.
www.dacoromanica.ro
CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE VOL. VII
www.dacoromanica.ro
INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA" AL ACADEM1EI DE $TIINTE SOCIALE SI POLITICE
La elaborarea intregii serii a lucrat un colectiv de la Institutul de istorie Nicolae Iorga" al Academiei de Stiinte Sociale 0 Politice format din: Maria Holbw'', Maria Matilda AlexandrescuDersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu 0 'Ion Totoiu. I
www.dacoromanica.ro
CALATORI STRAIN' DESPRE TAR ILE ROMANE
VOL. VII
Volum ingrijit de: MARIA HOLBAN (redactor responsabil) M. M. ALEXANDRESCUDERSCA BULGARU
PAUL CERNOVODEANU
EDITURA STIINTIFICA $1 ENCICLOPEDICA BUCURE$T1, 1980
www.dacoromanica.ro
ingrijihortal seriei din partea editurii: ELENA CURTOV
Copertit 0 supracopertä:
VAL MUNTZANU
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
Volumul de fata, care este al VII-lea in ondinea aparitiei, Il continua in mold firesc pe al V-lea (1623-1659), de care nu este despärtit idecit aparent prin volumul VI al calatorilor orientali (Paul din Alep, Evlya Celebi) ce se situeazd in realitate pe o linie
paralela fata de firul succesiunii neintrerupte a volumelor IV. Este
drept cá primele marturii infätisate aici nu pornesc nemijlocit de la sfir-
situ' volurnului V, ci se suprapun perioadei finale. Faptul se datoreste
aparitiei unui 'material nou, ce nu ne-a fost accesibil decit dupa tiparirea volumului V. Este vorba de selectia de documente si informatii din arhiva Congregatiei de Propaganda Fide, §i anume din incheierile sedintelor in
care erau analizate i rezolvate rapoartele primite de la misiunile din tärile noastre, publicate de neobositul cercetator D. Gazdaru in volumul sub titlul D. Gtizdaru, Miscellanea din studiile sale ineclite sau rare, Freiburg in Breisgau, 1974, care completeaza materialul de la Propa-
ganda' infatisat in Diplomatarium Italicum" vol. IIV. Asadar lista
caldtorilor" s-a imbogatit in volumul de fatä cu aparitia la persoana intiia a misionarului Giovenale Falco prezent doar la persoana a
treia in vol. V, ca tinta a atacurilor Silverio Pilotti, fiind totodata lauclat fära rezerve de prelatul catolic bulgar Petru Bogdan (Deodato)
BakAie in rapoartele sale din 1640 i 1641, si pomenit cu emotie in 1648. Este probabil ed în urma denuntärilor pätimase ale lui Pilotti, Giovenale Falco a fost mutat de la Tirgoviste la Cimpulung, allá acesta
1640. La 6 sept. 1638 el mai era la Tirgoviste de unde scria Congregatiei de Propaganda Fide folosind prilejul venirii lui Rafael Levakovie pentru a cere rechemarea sa in Italia si anchetarea faptelor i se puneau in seama, fara a-i fi fost comunicate i lui pentru a se putea desvinováti. Venirea aceasta a lui Rafael Levakovie este &tor-ata planului tainic fa-tuft de nobilul bärbat" Francisc Markanie din Chiprovat, mester in ferecaturi de carti si de manuscrise, de la care a ramas o ferecatura In argint a unui Evangheliar slavon facut in 1642 cu cheltuiala mitropolitului Teofil din Tara Romaneasca i purtind i numele mesterului Maistor Franko Markanicea ot Kiprovat. Acesta venind in Tara Romaneasca la inceputul lui iulie 1637, poate pentru vreo comanda legata de arta sa, www.dacoromanica.ro
5
intr-un moment chid tiparnitele de la andndstirile Cirnpulung i Govora däduserd la lumina Molitvelnicul slavon de la Cimpulung (1635) i Psaltirea slavond de la Govora (1637), folosind zestrea tipograficd trimisd de mitropolitul Petru Movild din Chiev, la rugdmintea domnului, care voia s-a gindit cà ar sd-i mai ceard si un specialist (ortodox) al tiparului putea fi atras domnul la unirea cu Roma, transformind totadatd si nucleul existent la mdnästiri intr-un centru de tipdriri de cdrti bisericesti destinate intregii lumi a slavilor crestini (catolici). Lucrul se putea realiza cu conditia de a folosi neintirziat indignarea domnului din acel moment fatä de Patriarhia din Constantinopol unde era Inscdunat a sasea oard, prin manevrele clusmanului sdu statornic, Vasile Lupu, patriarhul Chiril Luoaris, aouzat de a fi trecut la calvinism. Cu toatd ortodoxia sa, Matei Basarab avea un respect real pentru papa, ca si Vasile Lupu de altminle i, i-i socotea pe protestanti ca pe niste rebeli la autoritatea a.cestuia. Ideea de a favoriza o 'opera surpranationald de culturd ou sprijinul discret al Romei nu-i displäcea. Despre perspectiva unirii cu Roma nu fusese vorba nici o clipd. De aceea a primit bucuros sugestia de a mai amina citva tipdrirea celorlalte serien i religioase, asteptind trimiterea cit mai urgentd a unor mijloace tehnice mai perfectionate si a unei echipe pricepute de clerici (catolici) din Italia, traducdtori iSCJUSiti $i mesteri ai tiparului, ce aveau sd fie condusi de viitorul episoop de Ohrida, Rafael Levakrovie, specialist in rtipdrituri religioase pentru slavii de sud eatolici. Acesta lucra la Roma la tipografia Propagandei uncle revizuia textele slave din punctul de vedere al limbii ,si al dogmei. Markanie a obtinut de la domn o scrisoare de Incredintare cdtre Levakovie spre a-1 pofti sä vind la curtea domnului sà presteze acolo munea sa. Acea scrisoare datatd din 19 iulie din Buouresti, trimisd ulterior de Levakovie la Roma pentru a obtine cuvenita autorizatie papalà de a trata cu domnul pornirea a^est i activitdti, a fost discutatd la Propaganda* tocmai la 30 ianuarie 1638. Cheia de boltd a intregului edificiu trebuia sd fie o brevd papald adresatd domnrului, pe care sd o inatiseze Levakovie, trirnis in aparenlä ca vizitator apostolic al tdrilor romane, aducind moaste mult preimite e don-in si Insotit de citiva cdlugdri (catolici) ou purtäri rpilduitoare, totodatd buni ounoscdtori ai limbii slavone. Intregul plan, comunicat de Markanie secretarului Pro pagandei avea un caracter conspirativ. Levako-
vie nu trebuia sá vind fatis ea specialist In tipärituri, iar in brevä nu
trebuia sd fie nici o mentiune despre tipar, pentrru ca sd nu rdsufle faptul cä textele religioase ar urma sä fie revizuite de un latin, ceea ce ar stirni impotrivirea clerului ortodox si ar trezi suspiciuni si la turci. Dar retinut de alte interese si perspective de intirzierea lui Levakovie capdtuire, el apdrind abia dupä 14 luni, In septembrie 1638, dupä ce domnul, sätul de asteptare pusese sä fie retipdritä Psaltirea de la G-ovora (in aprilie-iunie 1638) a zaddrnicit totul, mdoar Ica el a reusit obtind de la domn o noud oprire a tipdriturilor Find la venirea rdspunsului de la Roma. Dar acest rdspuns a fost negativ. Propaganda a socotit preferabil ca tipärirea de cdrti bisericesti slavone sä fie facutd la Roma aibd ca centru de difuzare Constantinopolul. Trecerea lui Levako* Acest termen apare saris dud cu litere cunsive, dnd ou drepte. Forma con-
stantA din volumele precedente e aceasta din urma% 6
www.dacoromanica.ro
vi< pe la Tirgoviste a fost meteoric:A, el nezäbovind aici decit o saptamina.
S-ar parea cä fratele Falco îi dädea seama de caracterul nereal al intregii aventuri puse la cale, caci se multumea sd sugereze Congregatiei tipärirea de brosuri de propaganda infätisind in limba slavond con troversele dogmatice dintre latini s't greci. Cu prilejul evocArii acestei initiative a mai fost sporitä lista cälätorilor in Tara Romäneasca cu trei nume: chiproviceanul Fr. Markanie care a venit in 1637 si care est unul si acelasi cu semnatarul scrisorii apocrife infatisate de Par*Cevi la Venetia Marelui Colegiu in 1650, croatul R. Levakovie care a stat la Tirgoviste o sap-Cantina de la 31 august la 7 septembrie 1638, si prelat polen Krasicki, episcop sufragan de Luck, cu titulatura de Argis in Valahia", (in realitate Argos In Grecia), cunoscätor al limbii romane 5i al scrisului cirilic, care peste citiva ani va primi insarcinare de la Propaganda sä ia cu sine doi clerici din Polonia i sä meargä la 1VLatei Basarab sa-1 aducd la unire, demonstrindu-i cd sub patriarh el nu se poate mintui. Dintr-o nota a referatului Congregatiei din 15 marti 1644 se vede cd acel episcop Nicolaie de Argis se oferise a meargä pe propria sa cheltuialà, dacd i se dd o brevd adresatà domnului (Hurmuzaki, VIII, pp. 510-511). Darea de seamä a trecerii sale pe la domn e mentionatd in Miscellanea, p. 160. Nu avem din pdcate la inclemina marturii directe mai consistente din partea lor, i nici textele amintite (ibidem, p. 122) referitoare la favoarea arätatd de domn lui Falco, sau la discutiile dogmatice purtate cu catolicii in fata clomnului, la care participa i Udriste Nästurel (p. 124).
Despre spiritul dinamic al lui Falco, readucind energic la catolicism
pe sasii cimpulungeni trecuti cu timpul la luteranism, avem unele ecouri tirzii, probabil exagerate. Bakdie aratä in 1640 cä in anul pre-
cedent, den i in 1639, misionarii conventuali, cu ajutorul lui Dumnezeu
si bundvointa domnu/ui au alungat din bisericä pe preotul luteran si
au inceput sä predice, etc. Este probabil cä aceasta datä coincide ou cea a strämutärii Falco la Tirgoviste. 0 neconcordantà, poate doar aparenta, nediseutatä pinA aoum, este cea dintre afirmatia lui Falco din sept. 1638 cä a slujit cu credintd Pro-
paganda timp de 5 ani de zile (ceea ce ar situa venirea sa in 1633) si anul 1635 ea data indeobste admisd a venirii sale ca misionar in Tara Romäneascä de la Constantinopol, odatä cu Remondi (trecut in Moldova) si cu Pilotti.
Simetricä, i totusi diferità este situatia misionarului conventual din Moldova, Bartolomeo Bassetti, care apare in volumul V, dar ntunai eu raportul säu de vizitatie a biserIcilor din Moldova din 16 ian. 12 apr. 1643, care a fost publicat de Calinesou In Dip/. Ital. II
insOtit de citeva stiri referitoare la rolul säu (si al rnisionarului Re-
mondi) in legAturä ou sinodul ortoidox de la Iasi din 1641. Aoum, multumità extraselor din corespondenta cu Propaganda, figura schematicä din vol. V lipsitä de träsäturi pnoprii, prinde viatä si se defineste rnai ooncret impreunä cu cadrul din jurul säu, care se lärgeste si el, de .1a curtea dommului, pinä a cuprinde la urrnä o privire mai generald asupra locuitorilor credinciosi traditiilor strävechi de comportare i de gindire. www.dacoromanica.ro
7
Printre incheierile parohilor catolici chemati de el la un sinod diocezan tinut la Cotnari fin noiembrie 1642, se propun i mäsuri practice, cum ar fi ingdcluinta data unor laici" avind conducerea bisericilor lipsite de preoti (este vorba de &scald sau cantori, numiti in alte imprejurdri diaconi) de a putea conferi botezul si in alma de cazurile de urgent& sau de a uni in casätorie pe fetele rdpite" cu rapitorii" lar care le-au fagaduit cdsatoria, etc. Este formulatá cu timiditate si intrebarea decd. se poate aconda dreptul de a se recasästori unui sat pardsit de sotie, fie cd aceasta a fugit in lume, fie cd si-a confirmat despärtirea prin faptul trecerii ei la ortodoxie. Nesatisfacerea unei asemenea pretentii era urmatd adesea de un gest similar din partea sotului pärdsit. In altä ordine de idei, Bassetti subliniaza primejdia alegerii ca nasi la botez a unor ortodocsi, preoum i eresul pätruns si la catolici de a considera taierea motului La un an drept momentul i actul principal al botezului. S-au mai cerut i mdjloace bdnesti pentru plata unor profesori care ar preda intr-o scoald ce ar fi sa se infiinteze. A fast vorba si de o ;coa/a sau un colegiu unde tineretul catolic ortodox ar urma sd fie instruit si pe romdneste, nu numai pe nemteste i ungureste. Nu a fost mentionat& limba latiná. Candidatii pentru limbile ungara i romdnd erau rintele Paul Belényes de la Gheorghieni, si un trial- Iacob care ar putea preda i retorica. Elevii s-ar mai recruta si din Transilvania, tatarime si Bulgaria... Bassett afirma ca vorbeste limba roman& i dupa
un an de la venirea sa el anuntd cà a tradus catehismul pe romaneste si are de gind tipdreascd la mandstirea Trei Ierarhi, unde se afla un tipagraf venit anume pentru a tipari in limba romdna Cazania" lui Var-
laam. In Tara Romdneasca, in vremea a.ceasta Giov. Falco tinea predici in limba romána.
Atitudinea lui Bassetti fata de damn, la inceput mai critic& cu prilejul ocuparii de care acesta a unei biserici catolice din Suceava, se schimbd foarte curind, intrucit Vasile Lupu îi satisface toate cererile si are cuvinte de laudä pentru el. Nu au lipsit totusi -unele incidente Intre Bassetti i subalternii mitropolitului care 1'1 pindeau cind veneau la el la biserica, in mare fain& u.nii catolici convertiti la legea ortodoxie) spre e fi primiti din nou In comunitatea moldoveneasca
catolica. Uneori aceste incidente se soldau cu ciomägeli sau ducerea la inchisoare la mitrapolie, uncle peste citeva ore urma eliberarea indata ce prindea de veste domnul. O scend redatd eu vioiciune infatiseaza o cercetare i reconstituire a faptelor in fata lui Vasile Lupu, cu ascultare de marbori, tint din ei mincinosi, dati de gol i pedepsit sever de domn. Dar el avea sá intimpine piedici s't din partea aderentilor episcopului absenteist polon. and cauta sà pun& jaloanele unui sinod diocezan, el este sabotat de partida episcopului polon care îi contest& calitatea de vicar general conferit& de Balcie, aceasta neputind fi data clecit de episoop! Apare finca de pe acum gruparea de forte si schema ofensivei subterane care va fi pornitä contra lui Bandini, la venirea sa in Moldova, aceasta faza constituind o prefigurare a strategiei viitoare. Dar Bassetti obtine incuviintarea domneasca multumita doatorului Scoccardi, venit In Moldova la sfirsitul lui 1641, sustindtor statornic al conventualilor si al catolicismului in discutiile purtate cu succes la masa domnului. Impresionat de favoarea aratatd de domn medicului, pe care 8
www.dacoromanica.ro
Il crede rudà cu acesta, Bassetti sugereaza sa i se scrie din partea Propagandei o scrisoare de multumire spre a intretine vie bunavointa lui. Curind este pomenita in corespondenta i aparitia la curte a tinarului Ambrosio Grillo, fiul lui Antonio Grillo, mare interpret al bailului venetian de la Constantinopol, al earth oonours In intrigile de la Poartä i s-a parut domnulrui atit de pretios, incit a incheiat cu el o alian0 de familie ce o pecetlruia pe cea de interese, oferind pe domnita Ruxandra, neajunsa Inca la virsta maritisului, ca logodnica lui Ambrosio in sept. 1641, färä a puncede Lisa la o logodna bisericeasca nici dupa aducerea lui
zorita in Moldova prin sept. 1642. S000tit totusi ea ginere" Ambrosiu se buoura de o situatie privilegiata, eel putin in aparentA, pind la criza din 1648. El apare In corespondenta lui Bassetti si sub denumirea de dragoman pe linga clomn, pentru limba italiana. Rwdenia" domnului ou S000carcli, adus de 1,a Constantinopol in octombrie 1641 cu contract In regula incheiat in august-septembrie, asigurindu-i o leafa foarte mare conditii extrem de ispititoare, se reduce la faptul cá acesta era insurat cu Elena Borisi din familia marelui dragoman venetian Marc Antonio Borisi, ce fusese socrul si al lui Gaspar Gratiani si era probabil inrudit ou familia marelui dragoman venetian Antonio Grillo, noul cuscru al domnului. Este desigur o legatura intre angajarea lrui Scoccandi, care apartinea tot mediului acesta al bailului (ce ii convenea atit de mult inert ar fi renuntat bucuros la of erta domnului daca ar fi putuft fi angajat de venetieni), si alianta de familie pusa la cale de Vasile Lupu tot acum. Oare exista un motiv polif c si pentru alegerea lui Scoccardi de catre dom.n? S-ar pärea ca in timpul eft a stat in Moldova era in oorespondenta asidua cu bailul i cu rezidentul imperial de la Constantinopol, procurindu-le unele informatii. Contractul a fost Mout pe doi ani. Se pare ca oupa inapoierea sa la Constantinopol, era verba sa se intoarcä in Moldova in aprilie 1646. In once caz, cind vine Bandini la Iasi in octambrie 1644, viceprefectul misiunii, Gaspar° din Noto it indica in treacat pe medicul evreu al domnului (Coen, sau Cohen) ca putindu-i fi de oarecare sprijin, adaugind cá la curte nu se and nici un catolic in afarä de Kotnarski.
Extrasele din corespondenta lui Bassetti si a celorlalti doi conventuali, Gaspar° din Noto i Simone Apolloni, fac oarecum kgatura dintre momentul vizita iei lui Bak ie sept. 1641) si acela al sederii lui Bandini (1644 1650). Pi cpria sa vizitatie are un caracter pur formal. De altminteri, abia sosit in Moldova la sfirsitul anului 1639 sau inceputul cel i urmat,r, el se guides-Le foarte serios sd-si caute alte rosturi. La 21 decembrie 1640 el cere protectia bailului venetian din Constantinopol pe care 11 cunoscuse Ott stätuse si el acolo, ca sa obtinà pentru el pro-
babil de la vicarul patriarhal cu sediul in acest oras, a eärui autoritate se intindea asupra misionarilor oonventuali din Orientul catolic locul de provincial al Ungariei. In martie 1642, dupa ce fusese numit de catre Balit.ic vicar general al Provinciei" Moldova si obtinuse de la domn satisfacerea tutunor cererilor sale, el serie secretarului Propagandei ea acesta sa ceara pentru el de la generalul Ordinului conventual locul de con- isar in Rusia (= Ucraine). In sfirsit, dupa sinodul diocezan de la Cot-
nari, el pureede in extremis (ianuar:e-aprilie 1643) la vizitatia biserieitor din Moldova in preajrna plecarii la Roma (mai 1643), scriind ra9
www.dacoromanica.ro
portul sau in speranta nemarturisitä a numirii sale la episoopia catolich din Moldova, cu incuviintarea tacita a domnului. Dar In decembrie (1643), Propaganda ii face cunoscut acestuia, cit mai era la Roma Bastti (care se mai afld acolo i in iulie 1644), eh va sosi in curincl in Molova noul vicar apostolic in persoana lui Bandini, numit arhiepiscop de Marcianopol. Tot In decembrie, la Ila§i se afla un nou viceprefect venirt de la Constantinopol (Garavini) i destul de rdu vdzut de misionarul Simone din Veglia, care astepta cu incredere reintoarcerea lui Bassetti. Dar care i-ar fi fost situatia acestuia clupä ocuparea locurilor detin.ute de el pina atunci? Este probabil ca la venirea sa in Polonia el a zäbcrvit mai mult ca sd-si caute un rost acolo si ca. moartea 1-a surprins in aceastä airfare. Ca §1 in privinta lui Bassetti, asa si in aceea a lui Gasparo din Noto, märturia directd din vol. V se margineste la un singur text, redus la esential. Ea poate fi intregitä cu o parte mdcar din raportul din ziva de 13 ianuarie 1645. De la inceput, viceprefectul Gasparo din Noto a luat in mind cauza noului vicar apostolic sosit la Iasi la 4 noiembrie, primit de domn In ziva urmhtoare, i poftit de secretarul Kotnarski in numele domnului, la 9 noiembrie, sh se retragä la mänästirea" de la Bachu intr-un fel de hibernare pinä la sosirea brevei papale. La 14 sau 15 noiembrie, Bandini a si pornit la drum. Chiar In ziva de 16, Gasparo ii serie ca 1-a constrins pe Signor Ambrosio [Grillo] s.d infäti§eze -ntreaga cauza domnului, dar ca e totusi nevoie de acea breva papalä. Trei zile dupd aceea, el scrie la Propaganda ca scrisorile de recomandare ale acestuia indreptate catre Bandini sà fie serse in limba greacä sau in cea italiand (si nu latina, ca sd nu fie date la talmAcit secretarului Kotnarski) i trimise pe adresa vicarului patriarhal din Constantnopol, care le va expedia viceprefectului [de Noto], spre a fi expediate de el lui Bandini. Cu cinci zile mai inainte scrisese i misionarul Simone Apolloni secretanului Propagandei in acelasi sens. In sfirsit, la 13 ianuarie 1645 Gaspar() descrie in raportul catre cardinali scena umilitoare din ajunul bobotezei. Din pdcate, raportul este redat tot sub forma de extras precedat de un rezumat al editorului. Venit anume de la Bacäu p ntru a se infätisa domnului cu ploconul traditional, asemenea episoopilor ortodocsi, Bandini a§teaptä impreund cu Gasparo mai multe ore n sala palatului ca sä fie poftiti de domn. Dar i s-a trimis lui Banclini vorbh sa piece! Dupd o lung& asteptare i s-a rdspuns de catre acela de la care spera intrarea, pentru cd era catolic Kotnarski) sd piece. Cum d, fapt am si plecat, foarte amAriti Insä eu nu pot sd cred ch a .eastä cruzime (inhumanita) sä fi venit de la domn, chci In aceeasi searä eu insurni am cuvintat pe latineste inaintea sa si a tuturor episoopikr greci schismatici. A araf'tat atita bucurie cu privire la preotii catolici
(romani), Inca intorcindu-se atre aceia episcopii ortodocsi] le-a zis: Vedeti oum fac acesti pdrinti de la Roma, benché in iingua mol-
dava. i nu odatä e nd m-am clus inaintea sa, mdcar cä in pubblico pentru unele interese ale zisului monsenior [Bandini] a acordat ceea ce i so cerea". La comunicarea lui Kotnarski catre Gaspar° cã daed scrismile care vor veni nu vor fi serse de mina proprie a papii, nu vor fi tinute In searna" acesta comenteazä pentru sine: Isi inchipuie nenorocitii eä supremul pontifice roman e ca acel patriarh gonit din Constantinopnl, 10
www.dacoromanica.ro
dintre care unul se aflä si aici?" i conchide sugerind trimiterea unei scrisori tipiirite pe greceste in nuraele papii. Tot in aeeeasi zi, el trimite secretarului Pro pagandei, monseniorul Ingoli, o scrisoare a lui Bandini, addugind: ,,Este nevoie ca acesta sd fie consolat". Mai tirziu, in aprilie, eind se räspindeste zvonul ca episoopul polen nu a renuntat la scaunul ceea ce ar duce, ipso facto la revo&Au, i ed va veni in Moldova carea vicarului apostolic instituit din cauza absenteismului prelatului polen, Gaspar° serie In aceeasi zi, 17 aprilie 1645, atit nuntiului din Polonia efit i secretarului Propagandei, denuntind aceastA manevrä i ardtind amesteaul ieouitilor in soopul alungdrii misionarilor eonventuali. sint impotriva lui Banclini i in favoarea lui Zamoyski. Au de partea lor pe clragomanul pentru latind al domnului, pe Cattinaski [ Kotnarski] i incearca sà °blind alungarea lui Bandini i a misionarilor oonventuali". La urnid adaugd cd e bine ca domnul sd nu afle ea el, Gaspar°, trimite asemenea informatii la Roma. TotodatA, la primul prilej (20 aprilie 1645) iscäleste ca viceprefect un document in favoarea lui Bandini, semnat si de misionarii Spera si Manan Bosniacul exp diat de vicarul general al lui Bandini, pdrintele bulgar loan Lyllus Lilov] atestind faptul cä arhiepiscopul nu a putut Inca' sä-§i ia in nu breva primire administratia episcopiei. Cind soseste, in sfirsit ci scrisoarea adresatd de secretarul Ingoli lui Vasile mult doritä L JU, Gaspar° o traduce din latineste in italiand. Pe amindoud le-am da.t dragomanului Italian [-= Ambrosio Grillo] ca el sd le inmineze domnului. Dragomanul a fdout traducerea din italiand in greacd, pentru ea sd nu ajunga scrisoarea pe mlna lui Kotnarski, i domnul a intrebat cine e trimitdtorul s-isorii. Nu stia ce inseamnd secretar al Congregatiei! Ar fi fost mai bine dacd ar fi fost data' in numele oardinalilor. A in re-
bat de ce nu serie papa insusi. I s-a rdspuns cd papa cel nou-numit [Inocentiu X] are prea multe treburi pentru moment ..." Asa st-teau lucrurile la 1 mai. Dar la 1 iulie, cind Bandini obtine in sfirsit d- la domn autorizatia
necesard, eel ce comunica aceastd stire Congregatiei,
nu mai este viceprefectul Gasparo, ci misionarul d la Baia, Simone Apolloni. Ocuparea recentd de cdtre iezuiti (cu sprijinul lui Bandini) a casei (conventuale) de la Iasi in care fusese primit el in usi cu fräteased dragoste in zilele negre cind era dusmänit de aceiasi ie-
zuiti, duce la situatia paradoxald expusd in notita consacratd lui Gaspar° din Noto in vol. V de Ceiltitori ... pp. 288-290 in care Bandini aliat cu iezuitii loveste in conventuali i in Gasparo pe care nu il crutd nici in Codioele" sdu. Simon Apolloni, necunoseind toate amdnuntele, mai spera sá obtind pentru eonventuali restituirea camerelor ocupate, apelind
la Congregatie, sou mäcar o atribuire de edtre Bandini a unei alte biserici (!) per residere. Ca si misionarii conventuali Falco si Bassetti, misionarul observant bulgar Fr. Soimirovie apartine in realitate volumului V in are, de alt-
minteri, apare cu destul relief, fie in legdturd cu pretinsa misiune a lui Par'eevie din anul 1647 (p. 347 s.u.) sau cu strategia observantilor bulgari de a smulge oonventul" de la Tirgoviste mision rilor conventuali italieni instalati in el, folosind trec rea de care se bucura tinärul coadjutor al arh;episcopului Baldie la domn, care intervenea la regele Poloniel chiar la papa, pentru inältarea lui la episoopat (p. 253-260), fie www.dacoromanica.ro
11
in sfirsit cu actiunea sa de a introduce prin surprindere la primul prilej potrivit un preot observant bul,gar la parohia din Cimpulung, profitind de imbolnavirea parohului conventual, Fr. M. Spera (p. 382). Dar datorita unei confuzii de ultim moment, aläturi de substanta acestor informatii nu au fost incluse atunci in volum i textele scrisorilor sale din 1646 si 1652, insotite de notita biografic5 respectiva. S-ar parea dupa felrul cum acesta apare la unii istorici, ea unu/ din exponentii principa/i ai ntizuintelor nationale bulgare in timpui rdzboiului Candiei (1644-1669)" in momentul cind Bulgarii sperau sti fie ajutati de statele cregine, iar principala ntidejde o puneau in Matei Basarab, la care se gindeau at in caz de victorie sti-1 proclame imptirat la Tirnovo (Miscellanea, 42) ca s-a reflectat i asupra sa ceva din gloria factice pe care si-o agonisise pentru sine Pareevie, oonstruind din senin pretinsa rnisiune ce i-ar fi fost incredintatä personal de domnul roman, mai Mtn In 1647, apoi in 1649-50. In realitate, la baza pretinsei misiuni din 1647 stAtea scrisoarea lui Matei Basarab catre regele Poloniei, scrisä anume pentru a cere pentru Soimirovie sprijinul acestuia la Propaganda In vederea alegerii sale ca episoop de Nioopol, si incredintatá principalului interesat ca SA o clued la Varsovia in drumul sau spre Italia, spre care se indrepta tot atrunci, calatorind impreuna cu el fratele observant Parce nu avea aka misiune decit sà &Ica scrisorile superiorului Banclini, la Congregatia de Propaganda Fide. Asupra acelui drum, Soi-
mirovie a pdstrat intotdeauna o tdcere prudentd in vreme ce Pareevie a fault din el baza eonstructiei imaginare expuse de el in 1650 in
fata Marelui Colegiu de la Venetia. Volumul VII se deschide efectiv cu venirea in Moldova a misiona-
rului conventual Vito Piluzzi a carui prezenta continua din 1653 pind in 1687 (incl.) cu o intrerupere de vreo 10-11 luni din febr. sau martie
1663 pinä la inceputul lrui 1664, si una de 4 ani (dupä ferbruarie 1675 dupO iulie 1679) constituie un fel de axd ce strabate aproape intreg intervalul rezervat transei de fatä ce se intinde pinä in 1690, lasind o margine libera de numai trei ani. De aceasta axa se leagd sirul bogat de clerici de tot felul care se perinda In Moldava, fie misionan i fnanciscani din taberele rivale ale oonventualilor i observantilor, fie iezuiti, a carol- prezenta se manifestä in mod mai indirect cu prilejul unor intrigi faarte ingenioase indreptate de astà data contra lor, fie prelati dintre care pot fi deasebiti episcapii poloni numiti la propunerea regelui Poloniei in virtutea runui drept pe care si l-au arogat acesti sruverani incepind cu numirea ea episoop (mai mult nominal) a lui Valerian Lubeniecki in toiul luptelor fratricide ale urmasilor Movilestilor, care a deschis sirul episoopilor absenteisti despre care a fost vorba i in vol. V sau, In sfirsit, vicarii apostolici trimisi de Congregatia de Propaganda Fide pentru a indeplini frunctia episcopal& cleldsata de titularii absenteisti. La acestia trebuie adaugatA i o alta varietate ce apare acum: aceea a unor parohi nationali" recrutati din pdtura instärita a unor orase ca Baia si Cotnari, in mijlocul cdrora se ridica un fel de patriciat, multumita administrarii in spirit gospodäresc propriu a bunurilor bisericilor catolice respective, constind mai ales din vii, a cdror exploatare era steins legatä de aceea a viei Domnului ceresc, de care se ingrijeau i misionarii strdini de acele locuri, ce trebuiau acum ne12
www.dacoromanica.ro
apdrat Inläturati, pentru a le läsa lor monopolul mAnos al functiei spirituale (!). Reprezentantul cel mai caracteristie al astei speeii noi este parohul de Cotnari... Bärcutd, urmdrit cu mare interes i entuziasm de istoricii catolicismului de la noi, i in primul rind de parintele Vladimir Ghica. Haosul rivalitätilor i dusmäniile din sinul familiei icatolice, datorate in parte unor hotdriri abuzive din trecut, cum a fost cedarea bisericii catolice din Iasi iezuitilor (in 1645), in parte unor probleme bdnesti, oprirea brused de catre Propaganda a subsidiilor asigurate diferitelor misiuni, sau i unor suprapuneri i conflicte de autoritate, ce se ivesc mai ales Intre prefectul misiunii de o parte, si episcopul, sau vicarul apostolic de cealaltd, lipsa unui control real putind
fi exercitat de prefect (cu sediul la Baia) asupra purtdrilor unor misionari stabiliti chipurile la Galati, dar colindind prin restul tdrii ca
negustori de peste sau de vin, in sfirsit spiritul de indisciplind al unora lucralurile subterane pentru discreditarea misionarilor ale altora oträvesc si perioadele de pace, alternind cu diferitele expeditii, jefuiri pirjoliri ale tdrii ce se intetesc de la o bucatd de vreme. Figura lui Piluzzi, luminatd treptat in mai multe etape de cunoastere, de la documentele publicate de I. Bianu in 1883 la cele redate de G. Cälinescu an Dip/. /tal. (1923) I si II (si mai ales la cele puse in circulatie de Fr. Pall tot in Dipl. Ital. IV (1940) si completate In 1974 de cele editate de D. Gdzdaru in Miscellanea, se desprinde abia acum liniile sale esentiale de om sincer, cu sufletul deschis, avind a lupta cu greutatile vremurilor, cu lipsa de disciplind a misionarilor sdi mai tineri cu piedicile din partea episcopului polon (Rudzinski) sau a vicarului apostolic Pardevie (de la sfirsitul lui 1668 incolo), precum i cu labirintul de intrigi ale triumviratrului" constituit din Partevie, 13Arcutd alumnul (= adicd fostul bursier al unui colegiu pontifical) Gr. Gross cellmre astepta cu nerdbdare inlaturarea lui Vito pentru a-i lua locul la Baia si trimitea denunturi calomnioase la Propagandei in scopul acesta. Lucrul a inceput In preajma venirii noului vicar apostolic Paréevie, prin atacul aproape simultan al alumnului" Gr. Gross (18 octombrie 1668) si apoi si al celuilalt alurnn" din Baia, Petru Wolff (26 noiembrie 1663) la care s-a addugat si o atestare a oräsenilor din Baia (30 noiembrie) denuntind scandalul znisionarului conventual de la Galati, Benedetto din Cortona, care ar fi fost tolerat i iertat de Piluzzi, chiar dupd apostasia" sa, lepädindu-si rasa si declarindu-se ortodox! Atacul acesta concentric fusese orchestrat de neobositul Bärcutd in scopul alungdrii lui Piluzzi si a discreditdrii totale a conventualilor din Moldova. Dar aceste reclamatii au fost serse dupti ce a por-nit Vito ea sa-1 captureze pe misionarul recalcitrant, ultima reclamatie fiind datatd chiar din ziva reintoarcerii prefecrtului cu prizonierul sdu. Dupd mai bine de un an de zile, In care tiny Benedetto a fost pus SA' functioneze la una din misiunile Propagan.dei, achitindu-se spre satisfactia prefectului, a venit poruncd strictd de la Propagand-ti ea sd fie ridicat pe sus si trimis la Liov, ceea ce s-a i executat intocmai, predarea lui la destinatie fiind incredintatd misionarului conventual Angelini. Pinä la acel ordin, Piluzzi incencase prin toate mijloacele sd se abtind de la m'aSuri drastice. La inceput,
nici nu raportase purtarea lui Benedetto, sperind ca sd se indrepte. Darea sa de seamd e intocmitä de el tirziu, ca rdspuns la mustrdrile 13
www.dacoromanica.ro
priinite de la Roma. In conditiile acestea este stranie campania pornita de noul vicar apostolic contra prefectului, pomenit doar ea fratele Vito", acuzat a fi aruncat in lanturi i ridicat pe sus [fara motiv] pe un frate misionar, cu ajutorul altui frate Giovani Battista (aluzie la misionarul del Monte pe care Pardevie ii confunda cu Angelini, eel care 1-a dus efectiv pe Benedetto la Liov). Aceasta versiune denaturata era adresatä unui cardinal la Roma, poate Spinala. Pentru uz extern, mai sint plasmuite niste proteste zgomoboase ale fostilor enoriasi ai lui Benedetto care refuza sa-1 primeascä drept paroh pe misionarul del Monte (!) numit la Sabaoani, declarindu-se gata sa abjure mai degraba credint-a eatolica decfit sa-1 accepte pe el ea preot. Stilul retoric, usor de recunoocut, al lui Pareevie i faptul ea toate semnaturile acestui pro-
test sint serse de aceeasi mina, demonstreaza ciar impostura. Ca un argument menit sa irnpresioneae, se declara ea acea comunitate era gata sa se inchine episcopului (ortodox) de Roman. Si aici se recunoaste arma tacita din arsenalul folosit de Par6evie in campania de supliei indreptate spre Roma in intervalul 1650-1653. In acelasi timp, in rapoar-
tele sale care Propaganda' el ponegreste sistematic pe tali misionarii
eonventuali, inchinind fiecaruia din ei cite o rubrica bogata in ealomnii. Unul (del Monte!) s-a facut vinovat de aoel act de violenta fatra de confratele Benedetto, celalalt este gata sa abjure de dragul unei tinere moldovence, un al treilea colinda de cola cola si face pe capelanul In secuime la niste noibili de acolo, iar prefectul lor Vito este doppio di Lingua.
Aceasta ultima caracterizare se datara faptului ea Vito nu se läsase
trit in campania pai'timasd pornita acum (1670) contra iezuttilor de catre Monsenior in unire cu Barcuta si tot clanul lui din Cotnari, cu prilejul cedarii, din partea unui clan rival, a unei biserici parasite oferitä parintilor Societatii lui Isus, socotind ea acea enclava ar periclita interesele lar proprii. S-a pus la cale de catre triumviri" un pseudo tumult popular" cu gesturi violente i amenintäri de varsare de singe, pe care a venit sa-1 potoleaseä Monseniorul, chemat In graba i aparut providential pentru a linisti atmosfera. Alatur-i de aceste argumente concrete, inscenate cu tile pentru a impresiona Propaganda in vederea obtinerii unei hotariri opozabile iezuitilor, mai era nevoie si de o coroborare din partea prefectului misiunilor din Mokiova, care se bucura de stima i increderea acestui for tutelar. Paréevie mai urmarea totodatã alungarea iezuitilor de La biserica din Iasi, uncle acestia se insinuasera apoi se impusesera in 1645 printr-o manevra a dieu lui Kotnarski Beke (vez! Caidtori... V) eu ajutorul lui Bandini, manevrat in acest sen.s de Insusi Pare-evie in virtutea unei intelegeri Incheiate de el In Polonia cu episoopul absenteist i intreaga tabard oare 11 häituise pe Bandin! la venirea lui in Moldova, in calitate de vicar apostolic trimis de Propaganda.
Barcuta a fost deci insarcinat sag eistige pe Vito de partea tri-
umviratului", fluturind un fel de contract de repartitie a misiunilor disponibile dupd alungarea din Cotnari i Iasi a iezuitilor. I se ofereau lui Piluzzi bisericile de la Iasi (!), Sabataani i Hui. El trebuia sa mearga la Iasi si sa fie gata pentru erice intimplare ce s-ar putea ivi cu «poporui>, din la0 i parintii iezuiti". Trebuia totodata sa serie la Roma opunind vensiunea triumviratului" aceleia a iezuitilor care scriseserà 14
www.dacoromanica.ro
ei pentru a se plinge, si la nevoie chiar sa meargä unul din noi"
(adica Piluzzi sau Barcuta) in acest scop la Roma. Deocamdata sá scrie
Piluzzi (si Barcuta sd mearga deci la Roma!) cad, o mina spald pe alta"... Lucrul a devenit si mai urgent cind s-a aflat cd tabara adversa a Cotnärenilor disidenti a trimis la Roma o plingere a ordsenilor intarita cu pecetea orasului (!), in timp ce iezuitii se si adresasera Propagandei i generalului Societatii lui Isus. Asadar, pentru coordonarea ac-
tiunii conspirative trebuiau sä se intilneasca urgent la Roman, Piluzzi (venind de la Baia), Grigore Gross (de la Suceava) i Bdrouta (de la Cotnari). Asa poruncise Monseniorul! 1nsd Piluzzi, dupd ce a ldsat impresia ca ar fi accesibil acestor imbieri, a trimis secretarului Propagandei cele doud scrisori ale lui Barcutd din 13 si 30 mai 1671 din care reiesea in mod flagrant rolul ocult al monseniorului i prin urmare; crezarea ce trebuia data i calomniilor acestuia contra misionarilor. Dar acesta nu s-a läsat batut, ci a inlocuit atestarea refuzata de Pilluzzi printr-una smulsa lui Angelini, biatd epava docild ocrotita de Piluzzi, care nu a aflat niciodata de acest act de tradare. Angelini a saris deci cardinalilor ea Bärcuta porneste spre Roma plin de zel pentru prestigiul bietilor eclesiastici". Acesta, care pleca pe propria sa aheltuiala (cu contributia poate si a celorlalti preoti nationali") dar cu recomandari indirecte din partea lui Pareevie cdtre diverse fete luminate, ducea ion sine un document substantial, intocmit cu maiestrie de Monsenior, constind din argumente contra situatiei exceptionale a parinOdor iezuiti, sustrasi autoritatii vicarului apostolic, doleante ale preotilor nationali" i o cerere personaba a Monseniorului sa fie lasat sd lipseascd de la post 6 luni, avind treburi urgente la Roma. Lisa pind sa se discute aceste puncte inaintea Congregatiei, Moldova este prinsa In virtejul unor evenimente dramatice: rdscoala orheienilor, pomenitä doar In treacat de Paréevie i prdpadul ce a urmat, apoi campania turceased din 1672 cu oastea sultanului strdbatind Moldova de la Dunare pina in dreptul Camenitei, pared mai grozavd ca toate crunta neomenie a birarilor lui Gheorghe Duca, dezldntuiti i maltratindu-1 pe bietul prefect pentru plata contribufiei puse pe misionarii de acord au mitropolitul. Lucrul se repeta mai apoi in cursul 1uptelor din Moldova dintre Stefan Petricelcu si turco-tdtarii care 11 aduceau pe Dumitrasou Cantacuzino.
Inca din martie 1673 se incheia o faza a duelului dintre prefect si vicarul apostolic, care parasea Moldova cu gindul a merge in sfirsit la Roma, nascocind in west scop o pretinsa misiune din partea ambilor domni romani care 1-ar fi insarcinat sd staruie la toti suveranii crestini precum si la curia papala pentru pornirea unei vaste campanii de eliberare de sub turci, la care sint gata amindoi sa participe cu toate fortele lor. Rdmas in Ora, prefectul rabda impreund au turma sa din Baia, ratacirile prin paduri, lipsurile i toate cruntele neajunsuri ale rdzboiului mutat acum in nordul tàrii. Cucerirea Hotinului de catre poloni, au concursul si al lui Stefan Petriceicu, In noiembrie 1673, si apoi pierderea cetatii In anul urmdtor, luptele dintre Stefan Petriceicu i turcotatarii care veneau sa-1 instaleze pe Dumitrascu Cantacuzino si care se dedau la prad'aciuni sälbatice, in cele din rurma i incursiunile cazacilor din slujba Poloniei crestine, de care este vorba in scrisoarea lui Piluzzi 15
www.dacoromanica.ro
din 26 februarie 1675, ultima trimisd de el Propagandei inainte de nenoroceau acurn ì aceastd parte din tard ce plecarea sa in Italia fusese trutatä pind atunci. Un document inedit din 2 iulie 1674, publicat in Miscellanea si inclus de noi acum in volum, aldturi de alte mdrturii sugestive, ilustreazd pdtimirile din aceastd fazd. Toatd Ora e fugitd. Toate bisericile din Suceava au fast devastate de turci, ca si
cele din Cotnari. Mändstirile din Iasi au fost prädate de poloni... 'Nate
feloanele i argintaria din Iasi le-au luat turcii. Aceastd bisericd a avut
trei butoaie de vin, le-au bdut polonii i viile acum au fost ldsate in pdräsire. Cetatea Neamt este arsä cu totul. In Iasi i in Suceava putine case au mai rämas"... El insusi, pe °Ind slujea in bisericd in duminiea floriilor (12 aprilie) a fost luat de turci, legat de stilpul bisericii i bdtut crunt. In ziva urmdtoare e chemat la Iasi de care domn (Petriceicu) ea sá impärtaseascd pe poporenii catolici si pe soldatii poloni. Läsind biserica de la Baia fard preot In sdptarnina mare, la intoarcere gdseste orasul pustiu, locuitorii fiind fugiti prin pdduri de spaima turcilor si a
tätarilor, si fuge si el in munti... In februarie 1675, sosind in sfirsit noul prefect Antonio Rossi, fost misionar la Galati pind la venirea
turcilor, in cursul campaniei contra Poloniei din 1672, Vito Piluzzi poate acum sá piece ou oonstiinta impäcatd. Conditiile in care soseste acum in Moldova inlocuitorul sau se aseamänd ou acelea in care venise el insusi la Baia in 1653 ca tindr misionar incepaor. Si el fusese prädat (dar
In Polonia!) ()data sosit la Baia, s-a pätruns de acel sentiment firesc de nesigtuantä priein-uit de incdierdrile i trecerile de osti strdine prin tara, care 1-au fdcut sá considere ca cea mai mare binefacere faptul cd la plecarea din Baia, fostul misionar, fratele Simian Dalmatul i-a vindut lui calul i cdruta, posesiuni de nepretuit in aceste imprejurdri, in schimbul subsidiului sail pe un an intreg pe care avea sd-1 primeascd de la PropagandO.
Din cele 3 faze ale activitätii lui Pi1117.7i, prima (1653-1663) In care îl vedea de bisericd in mod aproape independent, neexistind atunci
nici un prefect sau viceprefect, a fost esa mai feritd de probleme, in ciuda situatiei neasezate a tdrii. A docua fazd, 1664-1675 in care vine ca prefect (cind apare insd i episcopul polon in Moldova cu intentiile cele mai agresive contra misionarilor Propagandei) Ii aduce destule amdraciuni i griji. Blocarea misiunilor, prin numirea unor parohi de
catre episcop in lipsa lui Piluzzi, mai zabovind o clipd in Italia, oprirea bruscd a subsidiilor de la Roma, lipsa i demoralizarea ce au rezultat s-au tradus prin expeclientele unora dintre misionarii mai tineri, apucindu-se de negustorie, ca Benedetto din Cortona, in sfirsit concurenta dusmänia preotilor nationali" incurajati de venirea lui ParC'evie ca vicar apostolic, si scontind vechile sale complicitati din 1650 cu fostul paroh din Baia, G. Gross folosit de acesta in urzelile de la Roma in anul jubileului, toate acestea impreunä ridicau in calea prefectului o
barierd tot mai inaltd. Dar cea mai grea loviturd a fost pentru el nu-
mirea unui vicar apostolic in persoana lui Paréevie in vara anului 1668, mdcar cd acela nu a sosit decit in preajma anului 1669. Amintind de toate sacrificiile consimtite de el 'Sind acum, el eere stäruitor sd fie inlocuit cu Angelini pentru a putea pleca din Moldova, dar in zadar. cei 4 ani de coexistentd silnicä ce se vor mai scurge pind la plecarea luí 16
www.dacoromanica.ro
Parèevie in stil conspirativ, el îi iroseste fortele in lupta subterand pe care trebuie sd o sustind contra lucraturilor perfide ale vicarului apostolic. El informeazd Propaganda asupra tranzactiilor clandestine ale lui Pattevie ou observantii maghiari de la mdndstirea Ciuc, sau a
cancldsiei cu parohii nationali" etc. Cei patru ani de liniste studioasd la Roma (1675-1679) unde tipdreste in versiune romdneascd in 1677 Catehismul cardinalului Bellarmino
sub titlul Dottrina christiana trac/otta in /ingua va/aha... etc. nu 1-au retinut de la ispita unei reintoarceri in Moldova, de astä data cu titlul
de arhiepisoop de Mancianopol si cu o afectare, cam neclard la inceput, el neobtinind calitatea de vicar apostolic decit ulterior, la aflarea mortu i episcopului polon abia desemnat. Cum in locul aceluia urma sd fie numit un altul, rostul noului vicar apostolic nu putea fi decit vremelnic. Se spera insd la Propaganda cá noul titular va alege si el labsenteismul i ea* in felul acesta noul morsenior de Marcianopol îi va mentine postul. De altminteri, Propaganda nu vedea ,cu ochi buni acest amestec al polonilor in desemnarea unui episoop intr-o tara care nu era dependentd de Polonia, si chiar in aceastd vreme pusese sd se cerceteze temeiurile unei asemenea pretentii, luind deocamdatd hotdrirea de a schimba titulatura episoopului catolic cu resedinta in Racal, ce fusese numit pind atun i fdrd nici un motiv valabil, episoop al ambelor Valahii (utriusgue Valachiae) adicd al Moldovei i a/ Teirii Romdriesti. Aceastä a treia faza a apostolatului lui Piluzzi ni I arata intr-o lumina tristä de om in regres, atins de arr a nemiloasd a bdtrine,tii. Lucrul s a putut consta a si in cursul drumului faout de la Roma spre Iai, in t varasia a trei noi misionan i pe care ii ducea cu sine in Moldova, dar pe care nu Ii putea stapini; cel putin pe unul din ei, Renzi, dupä spusele colegului si dusrianului acestuia, Giorgini, care s-a dovedit ulterior la Bacdu la fel de nedisciplinat si neserios. Doar al treilea, Brunacci, nu s a semnaiat prin nici o extravaganta in timpul lungii Calatorii urmate prin Vie a si Varsovia unde scandalurile lui Renzi ar fi trezit, pare-se, atentia nuntiului apostolic (tot dupd versiunea lui Giorgini redata intr-un mod foarte confuz de Angelini).
In privinta s000telilor cu BArcutd, reapà.'rut la orizont, si pe care Il acuzä a fi risipit averea bisericii in valoare de o mie de scuzi, pentru care existä dovezi, feirti ca acestea sei fi fost cerute nici de la catolici, nici de la schismatic (!), el raporteaza cd 1-a suspendat de la slujbele religi ase, dar ca acela nu recunoaste alt superior, clecit pe domn (H)". Con ra lui el cere deci o interventie la nuntiul din Polonia care sd-i scrie domnului pentru ca ac la sd poatd fi dus in altd parte" ... Acea suspendare ar fi urmarea faptului cd vicarul Ii scrisese in luna precedentd in cloud 1-induri pentru a preveni anumite scandale, cdci vreau unii sá meargd la domn sd-1 denunte"... dar Bdrcutd nu a vrut sa asculte. Cum era indeobste stiut cd Bdroutd se avea fcarte bine cu amindoi secretarii domnului, i Kenarski si A. Wolff, el putea sd-si ingdduie sá sficleze autoritatea vioarului apostolic. Asadar s-ar parea ca Piluzzi trdia acum inohis in ,cencul propriilor sale iluzii i hotdriri, pe care nu le mai confrunta cu realitatea ambiantd. Acuma el devine pärtinitor, lasindu-se intru totul influentat de noul misionar Giorgini, pe care si-1 ja drept capelan, dindu-i acestuia locul de confident ocupat Tr ai inainte 2 - Cdlatori straini despre Tarile Romane
www.dacoromanica.ro
17
de Angelini. Fata de ceilalti misionan i el este absolut si rigid, impingin-
du-i in felul acesta la acte fat* de neascultare, de care el se plinge fdra a le cduta cauza. Intocmirea rapoartelor sale cdtre Propaganda
ajunge sd fie mai putin precisa. Se poate constata din comparatia raportului ski din 10 iulie 1682 cu cel al lui Angelini din 12 iunie 1682, ele nefiind departate intre ele decit de trecerea unei luni de zile, ca exista deosebiri insemnate intre ele. Acestea nu se pot explica decit prin faptul ca Piluzzi a putut trimite in 1682 un duplicat al raportului sau din 1680, neprimit de Propagandd atunci. In sfirsit, Piluzzi nemdrginindu-se sd-1 laude pe Giorgini in toate imprejurdrile, se lasd manevrat de el in modul eel mai flagrant. Rind la urmd, Giongini va fi cel care va provoca ruptura definitivd dintre Piluzzi i noul episcop polon Dluski. Cind in noiembrie 1682 soseste la biata manastire" sau episoopie de Bacdu, ndruitä de apele Bistritei Inca' din vremea lui Paréevie, noul monsenior polon care se oprise in drumul sdu la Gotnari i fusese luat in primire de Barcurtd i prelucrat intensiv in sensul ponegririi lui Piluzzi, intilnirea dintre cei doi prelati e departe de a fi cordiala. Dluski scriind la Propagandk, se face ecoul acuzdrilor aruncate de Barcutd contra lui Piluzzi. Printr-o potrivire, desigur nu intimplätoare, acestea erau simetrice invinuirilor ce Ii fuseserd aduse lui de cdtre acesta din urmd. Un timp mai locuiesc amindoi prelatii la Bacdu, pind la incidentul din ziva de CrAciun eind Giorgini, in preajma slujbei bisericesti, farima ostiile episcopului, obligindu-1 pe acesta sd-si sumeata minecile sa porneasca la pregdtirea altora. In urma acestui gest, Piluzzi pleacd de la Mau i Giorgini se duce si el in Transilvania. [Despre Giorgini va mai fi vorba çi in volumul VIII in legdturd cu rolul sau de informator al generalului Veterani si de mijlocitor al corespondentei legate de incheierea tratatului secret dintre Constantin Cantemir Cind se vor mai intilni cei doi monseniori, Piluzzi i Dluski, intrevederea lor va avea loe 'in lata domnului Moldovei, care va retrage adrni-nistrarea provinciei" catolice a Moldovei din miinile lui Dluski, incredirrtmd-o luí Piluzzi. Acest moment situat de toti istoricii nostri spre sfirsitul anului 1685, poate acum fi asezat la data sa real& in luna martie dupd ziva a 13-a a acestei luni. Domnul nu este deci Constantin Cantemir, ci Dumitrasco Cantacuzino, eel adus de tätari i gestul sdu are un sens politic, episcopul fiind socotit indezirabil, ea polon. Reztunatul plingerii lui Dluski cuprinde o serie de elemente de fantezie, datorate probabil sugestiilor lui Barcutd la redactarea ei mai tirzie, ca de pildd afirmatia eá declarantul a fost silit sd meargel pe jos 15 zi/e pind la Bucuresti la domnul Senban Cantacuzino! Sau cd Renzi ar fi lost inspiratorul acelei mdsuri puse la cale impreund cu Piluzzi, sau ca acesta din urind ar fi primit atunci din miinile domnului o eirja de lemn [asemenea acelora ale episoopilor ortodocsi, ceea ce ar fi constituit un act de investitura i deci de numire ea episcop catolic facuta de un schismatic!]. Cei doi prelati se vor mai intilni odatd la Liov, convocati impreuna de cardinalul Pallavicini care obtine de la ei o versiune comuna, pind la punctul unde declaratiile lor diferd diametral. Dar chiar asa, din relatia faptelor a dispdrut amdnuntul. fantezist al investiturii lui Piluzzi cu acea eirja de lemn de felul celor ale episcopilor ortodocsi, care dddea actului sävirsit atunci o semnificatie pe care el nu o avu18
www.dacoromanica.ro
sese. Ultimele manifestari ale lui Piluzzi in legatura cu Moldova, adica raportul anonim din 1687 precum i coizoborarea data de el notei lui del Monte, confirmd impresia de slabire a facultätilor sale, pe care am fi fost ispititi sä o atribuim confuziei inerente unei declaratii orale, de nu s-ar fi adunat si celelalte indicii semnalate mai sus. Pentru cariera ulterioara a lui Bareuta trimitem la notele textului lui Aht. Rossi. Dupa staruinte multiple de a fi numit si episoop (!), Barcutd pretinde in 1695 parohia de la Iasi a lui Renzi, contra cäruia porneste o adevärata campanie de acuzari. Aoeasta chestiune se aflä tratata in notita introductiva la raportul lui Renzi care nu intra din paoate in volumul acesta, ei in cel urmator. Gestul incercat de Dumitrascu Cantacuzino
fata de episcopul polon a avut un precedent in alungarea episoopului Rudzinski de catre domnul Istrate Dabija in 1665 pentru motive care nu reies prea ciar, dar care par sa fi constat din banuieli ale unor uneltiri cu principele
Transilvaniei Apafi, intemeiate pe faptul cà episoopul avea o corespondeni,a sustinuta cu manastirea observanta din Ciuc de la granita transilvand. Cum episcopul intrase in 1663 intr-un conflict grav eu observantii Mancie si Koicevie intr-o pricina ramasa neexplicatä, in care nu se via care din parti era reclamanta §i care piritd, dar in care Mancie
pretindea in tata jude atii domnului restituirea unor documente ale sale furate de episcop (!), nu este exclus ca el sa fi ticluit astf I lucrurile, fiind rdzbunator din fire §i primejdios, dupd propria sa marturisire, §i avind legaturi vechi cu acea manästire de unde putea avea informatii tainice.
Datele fragmentare ce se cunosc despre Mandé arunca asupra lui o lumina cam ingrata, fie ea e vorba de eoourile mai ve hi ale pur arilor sale la misiunea din Banat, ce stirneau in Moldova indignarea clocotitoare a lui Bandini prin 1646, sau de unele info matii privind misiunea sa destul de ambigua politico-religioasa din 1658-1659 purtata in nurr ele lui Mihnea III §i Gh. Rakoczy II in Oocident §i la Roma, in care si-a manifestat devotamentul sau superlativ fata de principele Transilvaniei declarind ca acela nu ar avea nevoie de subsiclii (contra turcilor), avind destui bani proprii, urmind deci ca subsidiile sa fie date lui Minnea. De pe urma acestei misiuni a stiut sa tra,,a singurul folos putind rezulta din ea, anume dobindirea de la Propaganda pentru sine a unei calitati eonferind o incadrare cvasi-episcopala. Sint semnificative si recomandarile in favoarea sa iscalite de domn, dar redactate chiar de mina sa, cerind Propagandei sag numeasca pe el episcop catolic pentru Tara Romaneasca si explicind trimiterea lui Grigore din Chiprovat in looul ski la Roma, el neputind lipsi de linga clomn, al carui sf a uitor efectiv era, intrucit s-au ivit de curind che stiuni nespus de insemnate 0. grave" (probabil in tara) si domnul nu are pe nimeni, §i mai e nevoie sa poarte i discutii importante cu principele TransilvaApropierea de date intre desemnarea lui Grigore din Chiprovat niei. pentru continuarea acelei misiuni (30 septerobrie) si ospatul de porninä al macelaririi boierilor de la inceputul lui septembrie, par sa implice un ames ec al observantului bu/gar /a sávîrirea sau urmarile actu/ui de la Tirgov4te, despre care acelasi Grigore avea sa dea curind la Viena o versiune oarecum idilica, acei ce au fost taiati de domn la °spat fiind 19
www.dacoromanica.ro
2000 de ostasi turci (!). (Vezi notita biografica, mai jos, p. 122). Vorbind de pregatirile domnului, el spune ca acesta face bard. Vrea sa treaca la Nicopol. A adus multi episcopi i calugari butgari in oastea sa, ea &a ajute la räscoala contra tureilor ... Dar intrebat despre tatarii vecini cu Moldova, el da din umeri. Spune ea a venit cu doi cal si bani parintele Gabriel [ Man'Cie] asigurindu-I ea pe drum toll Il vor ajuta, asa cum i-a mers lui mai inainte ... In fata acestui optimism naiv, oratorul Venetiei Aloisi Molin observa: Acest parinte e foarte simplu (di pochissimi talenti), e trimis ca sa clued scrisori, nu ea sa trateze. Acesti parinti sint folositi pentru ca stiu italieneste si pentru ca, fiind catolici, trezesc interes i pentru cei nu costd nimic". Apreciere valabila desigur pentru fratele Grigore (foarte probabil unul i acelasi cu omonimul din Moldova semnalat de Vito Piluzzi cá indemna pe ostasii domnului la pärasirea slujbei acestuia), dar care nu i se potriveste fratelui Gabriel Manéie despre care acelasi orator spune c5. vorbeste cu subtilitate despre interesele acestor principi si se declara confidentul si directorul lor de constiinta, i indeosebi al Transilvanului (!!!) [care era protestant!). Umbla pe la ministri, vrea audienta la imparat etc.". Aceeasi subtilitate se manifesta si in situatia ciudata de a fi trimis in 1690 cu o misiune a lui Brincoveanu la Viena, insarcinindu-se insa totodata cu alta misiune ocultd din partea Doamnei Maria, vaduva lui Serban Cantacuzino care adresa imparatesei o plingere contra domnului (!), i prirnea tot prin el raspunsul datat din 30 aprilie. Daca va putea fi dovedita identitatea eu Man6ie si a acelui calugdr Gabriel" care sade la Bucuresti (in 1665) si este un om foarte iscusit", fost capelan al reginei Poloniei, atunei ar fi reconstituita inca o etapa din trecutul &au, anume din intervalul februarie 1660martie (?) 1662 61 a stat in Polonia, cind e posibil sa fi ocupat un loc de capelan al reginei Poloniei, Maria de Nevers, sotia lui loan Cazimir. Alaturi de acea subtilitate ce o intimpinam de-a
lungul carierei sale, se manifesta puternic si o alta trasatura a sa: o mare capacitate de ura, in stare de erice in lupta pentru conventul" de
la Tirgoviste, socotit un bun propriu al observantilor bulgari, pentru care el este gata sa asmuta pe turci contra conventualilor de la Constantinopol (care isi mobilizeaza toate fortele in sprijinul fratilor de tagma din Tara Romaneasca), declarind: printr-un singur cuvint vom face in asa fel incit conventualii nu vor mai patrunde nici aici, nici in toata Turcia, caci noi ne-am nd scut robi ai sultanului turc i avem pe stdpinii nostri care vor da mai mu/ter crezare unei minciuni de-a noastrcl decit la o sutti de adevdruri de-ale lor ."!
Tot atit de aprig se va dovedi i conationalul ski Anton Stepanele clespre care va fi vorba in curind, si la care vom afla aceeasi ura chinuitoare, dar intoarsa nu contra unor calugari rivali ci contra locuitorilor vecini neingenunchiati cu totul de turci, ca un fel de invidie ce nu-si marturiseste numele, ca si cum linistea relativa hdrazita tot mai rar crestinilor din nordul Dunarii ar fi lost furatà de acestia din zestrea comuna' in dauna fratilor subjugati. In evenimentele din a doua juma-tate a veacului al XVII-lea, misionarii din Moldova au lost insarcinati in mai multe rinduri eu mesagii confidentiale la marele hatman polen sau chiar la rege, in legOtura cu campaniile polone din Moldova. Aportul lor modest a lost totusi real. Nu se 20
www.dacoromanica.ro
poate spune acelasi lucru despre eficacitatea celor cloud' solii polone din 1667 si 1677 care marginesc perioada cuprinsd intre prologul i epilogul rdiboiului fatal din 1672. Trecerea soliei conduse de magnatul Ieronim
Radziejowski, fostul rebel contra regelui Ioan Cazimir si instigator al rdzboiului suedez contra Poloniei, a urmat in parte numai, dupd vechiul tipic. Cum scopul ei era de a cere POrtii sà recunoascd hotdrit noua pozitie a hatmanului cazacilor, Doroscenko, care dupd ce se inchinase turcilor in 1664 fusese silit de rege sd i se supund (1667), dar in-ma si mai departe sd albd legdturi tainice cu ei si sd le solicite sprijinul, cum acest obiectiv discutat in Dietd era bine cunoscut si de turci, se stia ca. Poarta nu era prea bine dispusd fatd de Polonia. De aceea domnul Ilia§ Alexandru s-a abtinut de la gestul pretins de toti marii soli de la Zbaraski (1622) incoace, de a-i iei inainte, in eiuda protestelor vehemente ale secretarului soliei, Francisc-Cazimir Wysocki, care discuta cu aprindere cu boierii, argumentind ca domnul Moldovei nu este decit un fel de voievod sau palatin asemenea acelora din Polonia, i deci nu este de un rang superior aceluia al marelui sol polon. Urrnind precedente cunosoute, nici rnagnatul polon nu a mers la curte, dar s-a simtit bine la Iai unde gAzduirea a fost fdrd cusur si a sohimbat daruri ou domnul cu doarnna, multumindu-se cu speranta unei primiri strAlucite la Intoarcere dad va avea grijä sa ceard niste instructiuni dare de la Poartd cAtre domn. Dar curind dupd sosirea sa la Adrianopol unde a intimpinat doar refuzuri, pind si In chestiunea elarä a incursiunilor tätare 'in Polonia, la care i s-a raspuns ea Poarta se va ingriji de aceasta dupd ce regele va renunta la liga sa cu moscovitii, incheiata de el pe 13 ani fära a o fi incunostintat si pe ea, s-a imbolndvit rdu si a murit brusc in urma unei mari supdräri (oare apoplexie?), cum ar reiesi din informatia lui Ricaut, aflat atunci la ambasada englezd unde venea sd-si verse fooul Wysocki, care avea sa joace un rol de pomind foarte curind. Alegerea in 1669 a lui Mihail Korybut Wisniowiecki, fiul vestitului adversar al lui Bogdan Hmielnitki, a provocat secesiunea fdtisd a hat-
manului Doroscenko, rdmas pind atunci in legdturi tainice cu Poarta. Noul rege a crezut ca poate folosi calea unei simple solii protocolare, trimisd de el la Poartd spre a notifica suirea sa pe tron, pentru a cere totodatd o reinnoire a tratatului de la Hotin (1621), ceea ce ar fi insemnat implicit o recunoastere actuald a situatiei Poloniei, asa cum fusese inainte de desprinderea oazacilor. Regele a ales pentru aceastd misiune pe Wysocki, fostul secretar al marii solii din 1667, pentru experienta cistigatd de el cu acel prilej, eonferindu-i ealitatea de internuntiu. Trecerea sa spre Poartd, desigur tot prin Moldova, nu a ldsat nici o urind in mdrturiile accesibile azi. In schimb, purtarea sa extravagantd la Poartd, incdpätinarea sa de a se opune la once cale de intelegere, refuzul de a informa pe rege de greutätile ivite si de a astepta hotdrirea lui, s000tind-o pe a sa proprie mai mult ea suficientd, in sfirsit violenta trufia sa sfidätoare care au determinat declararea räzboiului turcopolon din 1672 incheiat cu pierderea Camenitei si cu tratatul catastrofal de la Buczacz, au oferit un material bogat unor memorialisti i istorici contemporani, martori ai acestei tragice aventuri, ea Ricaut, Galland, de La Croix, si unui colectionar de anecdote si ecouri din lumea ambasadelor i legatiilor din Pera, despre care va mai fi vorba, Cornell° 21
www.dacoromanica.ro
Magni. Ba mai mult, intr-o editie germand sporita din 1700 a Istoriei luí Ricaut, apare in dreptul soliei palatinului Gninski din 1677 un medalion reprezentindu-1 pe palatinul" (!) Wysocki, printr-o confuzie datoratd faimei sale. Aspectul anecdotic si pitoresc eonferit acestei campanii turcesti se oglindeste sugestiv in fragmentul din Memoriile" lui de La Croix, secretarul ambasadorului francez, marchizul de Nointel, din care N. Irga a dat in Acte i Fragmente citeva extrase dupä textul imprimat ajuns rarisim, i care apare integral acum, pentru prima tiara. Sint descrise i podul de vase peste Dundre, si metoda operativd a acelui renegat imperial care 1-a construit, folosind in chip genial materialul aflat la indemmä: bolovanii de piatrd i fibrele de tei. Acest text este de mare interes si pentru ca aduce dovada absolutä a imposturii pretinsei cd1dtorii in Moldova a lui Cornelio Magni, citat foarte adesea ca izvor serios, datorat unui martor ocular. Victoria lui Sobieski de la Hotin (noiembrie 1673) este infdtisatà impreuna cu campaniile lui din 1685 si 1686 in memoriile inginerului militar francez Le Masson du Pont, venit in Polonia in 1671 si prezent pe te doi ani la acea inclestare memorabila. Totusi in povestirea sa se amesteca si un element pur anecdotic, cu isprävi supraomenesti §i gesturi legendare i cu cifre exagerate, care au fast contestate de cavalerul de Beaujeu in Memoriile" sale, intr-o criticd generald fdrd referiri atise la aceastä versiune, sau la autorul ei. E probabil cá acea relatare a lui du Pont a circulat ca brosurd separatd de popularizare a isprdvilor lui S bie ki, poate 'hied din vremea alegerii sale ca rege (mai 1674) mult
inainte de a fi cuprinsd in volumul de Memorii" campus, dupd afirmatia lui du Pont, pentru restabilirea unor inexactititi din scrierea lui Daleyrac tn cdote ale Poloniei, sa memorii secrete ale /ui /oan III Sobieski (Amsterdam 1699). Numai asa se explica faptul cá acel text a pu ut fi cunosout d Beaujeu care a murit in 1688. Desi acesta n-a venit In P lonja decrt in 1679 informatiile sale sint mai reale decit cele ale lui u Pont, care a participat la actiunea de la Hotin! Elerrentul de roma ta e observat aici se datorete desigur faptului cá atit du Pont (ci Daleyrac, de altrninteri) erau folositi de rege i regind la redactarea si
difuzarea unor buletine de victorii sau a unor stiri destinate propagandei indreptate in Oocident. Chiar regele indica pasajele anume din scrisorile sale cdtre reginä cara trebuiau exploatate. Regina insdsi asuma adesea acest rol, luind si initiative proprii, ca de pildd atunci cind informa pe papa despre niste pretinse isprdvi eroice ale fiului lor Iacob, contra tataMar, in Moldova, la sfirs'tul campaniei din 1686 (vezi relafia lui p. 416 §.u.).
T t astf el du Pont II atribuie niste actiuni care nu apar in nici un chip In jurnalul foarte complet tinut de principe in cursul campaniei (Dar despre campaniile din 1685 si 1686 va fi vorba mai tirziu). Ei mai erau intrebuirrtati si ea un fel de cureni confidentiali ai reginei si de secretani ocazionali ai regelui. Dupd despresurarea Vienei, regina nemultumitd de imperiali, 1-a trimis pe du Pont la rege in tabära de la Dunare, din fata Bratislavei, ea sä-1 indemne
grdbeascd inapoierea (28 septembrie
1683). Curind dupa aceea Il trimite pe Daleyrac ca facä pe rege se reintoarca, dind ca motiv nemultumirea senatorilor. Cu acest prikj, Daleyrac asista la victoria de la Gran (Esztergom) pe care o descrie. Buietinul acelei victorii a fost redactat chiar de rege in limba francezd si clat 22
www.dacoromanica.ro
lui du Pont sa-1 transcrie i sd-1 difuzeze. In asemenea conditii nu este de mirare cd In de&crierea campaniilor se amestecd si o dozd de adulatie.
Cäderea Camenitei in 1672 a lovit cel mai rdu Moldova, deschisa acum in intregime incursiunilor turcilor si tdtarilor pe de o parte, polonilor i cazacilor auxilian i pe de alta. Raiaua de la Camenita ii aruncd umbrl tot mai departe. De am.= incolo, pind la pacea de la Zurawna (noiembrie 1676) situatia va fi aceeasi. Iar la reluarea sirului de campani polone, incepind din 1684, situatia se va mai inrdutäti. Victoria de la Hotin nu a schimbat decit pentru o clipä starea dinainte. Cdci odata cu lupta de la Hotin intervenea i moartea regelui la Liov, care a deter-
minat debandada intregii armate, alergind la Dietd pentru pornirea campaniei de alegere a succesorului. Foarte curind, turcii au reocupat
Hotinul, aproape fdrä impotrivire. Aprovizionarea Camenitei din Moldova si prin Moldova aruncd noi greutdti asupra tärii. Convoaiele a cdpor sigurantd cade si In grija domnului sint adesea atacate de pilcuri polone in care luptd i moldoveni rdzleti. Dar mai Sint i expeditii de jaf, ca aceea de care este acuzat in 1673 comandantul polon Sieniawski, trimis sà urmäreascd pe Husein-pasa i cavaleria turceascd ce scdpaserä din dezastrul de la Hotin i care s-a oprit la Iai pentru a se infrupta din bogätiile depozitate acolo (Beaujeu
Mémoires).
O incursiune care s-a bucurat de o atentie deosebitd ce s-a tradus prin versiunile cele mai divergente, a fost aceea de la Botosani (din 20 februarie 1675), biet oras nefortificat i nepdzit, lipsit de once importanta strategicd. Prima mArturie este a misionarului Antonio Rossi care a fast jefuit si el de acei caza.ci in drumul sdu spre Baia: (Au venit in ziva de 20 februarie)... au ucis 200 de oameni si mai bine si chiar pe preoti in biserica, au robit mai bine de o sutä de insi si au plecat de acolo cu 400 de care foarte incdrcate". Si iata acum si cum apare acest raid in ecourile corespondentei ambasadei franceze de la Varsovia, transmise in Franta de agentul de la Hamburg (I. Huditd, Recueil de documents ... p. 229): Une partie de la garnison de Mohilew a eu le
bonheur de s'emparer de Bottussany, ville considérable de Valachie (!) laquelle n'a pas voulu se rendre ez discrétion (!), oil on a mis plusieurs
habitants au fil de l'épée, fait un grand butin et enlevé plus de 3000
boeufs, quantité de brebis et bride la ville". In schimb, la 29 martie 1675 ambasadorul Forbin clind seama de la Liov ministrului Pomponne de reintoancerea emisarului francez Sau-
vans trimis la Poartd cu o misiune, adaugd: A fost pus sd astepte 11 zile la Iasi din cauza unei incursiuni pe care a fAcut-o un colonel polon
numit Hohul in Valahia" (Moldova), jefuind i pirjolind un oras ce se numeste Boutachan", In afard de alte 7 zile pentru a-1 duce pind
la Nistru si a-1 readuce la Iasi". Iar in informatiile primite la Roma (I. Filitti, Din arhivele Vaticanuiui, 1, p. 137) se pomeneste de Infringerea a 6000 de tu.nci-tätari la Devastarea de la Botosani concordd destul Bondescari" (=Botosani). de bine cu planurile lui Sobieski mentionate de Forbin la 8 decembrie 1674. Regele Ii serie reginei cd va trece cu arrnata sa ca sà ierneze Moldova, at-it pentru cá ar fi hrand din belsug pentru subsistenta ei, cit si pentru a seceitui (ruiner) aceastä fará, ca si Tara Románeascii, pentru 23
www.dacoromanica.ro
ca turcii s.& nu se mai poatá hrani acolo, de unde pot trece atit de .usor in Polonia. Ambasadorul alarmat, serie indata i regelui i marchizului de Béthune sä renunte la acel plan atit de potrivnic intereselor sale adevarate. Peste trei luni Ii serie iar, indemnindu-1 sá porneasoä la actiune i sil erute Moidova fi Tara Româneascá.
Polonia se afla in preajma intrarii in sistemul de aliantá al lui Ludovic al XIV-lea, in curind consfintit prin tratatul de la Jawarow din iunie 1675. Dar trebuia mai intii sa se desprinda din reteaua complicatiilor tuncesti. S000teala regelui-soare era de o limpezime de cristal. Realizind o pace grabnicá intre poloni i turci, el va ridica doi dusmani impotriva dusmanului sau, Leopold. Cáci tuncii eliberati i ei de razboiul contra Poloniei, care nu le era pe plac puteau acum sa dea o lovitura decisiva contra Vienei. lar Sobieski ar porni contra electorului de Brandenburg sau s-ar alatura raseulatilor maghiari pe care avea, deocamdatä, sa-i ajute in miscarile lor preliminare cu trupe recrutate in Polonia si comandate de ofiteri francezi, sub indrumarea atenta a lui Béthune. Dar legatura regelui prea-crestin eu viitoarea agresiune turceasca trebuia sa
lámina oculta. Si tot astfel i sprijinul dat maghiarilor. Planul ac-sta
a precedat momentul iscalirii tratatului de la Jawarow. Inca din 1674 Ludovie al XIV-lea trimitea ambasadorilor de la Varsovia si de la Constantinopol instructiuni privitoare la pregatirea terenului pentru o mediatie francezd a conflictului polono-turc, si la o actiune de determinare a Portii sa dea un ajutor efectiv rdsculatilor maghiari retrasi in Transilvania, pentru a porni la atac, autoriz-ndu-1 tot°data pe principele Transilvaniei sa li se aláture in forma cea mai potri-
vita. Dar la Constantinopol ambasada era inexistenta in linsa prelungita a ambasadorului, plecat in croaziera in septembrie 1673, de unde se va intaarce abia in februarie 1675. Asa se explica initiativa ambasadorului francez din Po onia, Forbin-Janson de a trimite prin octombrie 1674 pe emisarul Sauvans, despre care a fost vorba, intr-o rrisiune discreta la Adrianopol, pentru a-1 intreba pe marele vizir daca. Poarta ar a cepta o mediatie franceza in vederea unei páci turco-polone i pentru a atinge otodata i chestiunea räseulatilor maghiari si a situatiei lor in Transilvania, unde atitudinea nesincera a principelui Apafi dädea mult de banuit. Misiunea lui Sauvans a dat gres, el fiind privit cu neincredere neputi d ajunge pina la marele vizir, singurul ei rezultat fiind aoela ca a clterminat pornirea la drum, in martie 1675, a secretarului de La Croix intr-o misiune, discutata in volumul de fata in Observatii critice
la mäi u iiie sale pun tul b). Pentru a intelege mai bine sensul acestei actiuni, trebuie cunoscutd pozitia exceptional& a secretarului, dobinditá de el in vara anului 1672 cind a reusit sá eluca, pina in tabka sultanului, in mar s prin Moldova, o scrisoare a ambasadorului ajuns in culmea
desnadejdei in urma ruperii neasteptate a tratativelor pentru Capitulatii (si hotarit chiar o clipa s.& se imbarce pe vasul Le Diamant" care astep a ancorat in port). El avea sd aduca de la Marele dragoman, si indirect de la Marele vizir, asigurki linistitoare ca acele negocien i vor fi
reluate la reintoarcerea Porta la Adrianopol. In 1673 a fost trimis de Noin el in Fra.nta ea sà predea regelui Capitulatiile precum si ineheierile dogmatice ale sinodului ortodox privind prezenta realä in eucharistie,
care fusese ceruta de teologii de la Port Royal pentru rezolvarea una 24
www.dacoromanica.ro
controverse cu teologii protestanti, si a fost recomandat in mod special negustorilor din Marsilia care controlau comertul francez In Levant si care serveau o pensie anuald ambasadorilor francezi de la Poartä, ca persoana care l-a servit cel mai mult pe ambasador in che stiunea Capituiatititor. Dupd reintoarcerea lui Nointel in 1675, el apare In toate negocierile directe cu Poarta (la nivelul chehaiei Marelui vizir) la care mai Inainte, cel folosit in mod constant fusese interpretul ambasadei Fontaine. De altminteri, el sedea o parte din timp chiar la Adrianopol pentru a mentine contactul cu auxiliarii Marelrui dragoman si a trata direct, verbal, chestiunile indicate de ambasador. Acesta reintors din caldtorie abia pe la 20 februarie, deci dupd plecarea lui Sauvans, a resimtit initiativa colegului sat din Polonia ea o intruziune in domeniul sdu propriu. Nemultumirea sa apare printre rindurile scrisorii sale ea-1.re acesta din ziva de 7 martie in. care afirmd cd Poarta doreste sà incheie pace cuIonia i ea' insuccesul lui Sauvans se clatoreste caracterului clandestin al misiunii sale. Cdei s-a crezut cd venirea lui era un artificiu al polonilor, fdrd vreo poruned a regelui. Urma acum ea marehizul de Nointel sd ja el initiativa tratativelor prin seeretarul &du. Dar misiunea lui de La Croix a constat de fapt mai degrabä intr-un rol de curier, ducind regelui polon conditiile de pace (cu totul inacceptabile) ale marelui vizir si aducind inapoi rb.spunsul negativ al lui Sobieski. Si la ducere si la intoarcere a trecut prin Transilvania §i Tara Romäneased. In anul urmdtor reincepe ofensiva pentru pace la care participd cu oferte de mediatie, pe lingd Franta i amindoi domnii romAni, Gheorghe Duca i Dumitrascu Cantacuzino precum si Apafi principele Transilvaniei, spre rnarele näiduf al lui Nointel care considera prezenta lor aldturi de Ludovic al XIV-lea ca o aberatie. In aprilie sint chemati reprezentantii acestor tari carora li se comunica in scris cä regele Poloniei poate sd-si trimitd comisan i de pace in tabära seraskierului. Numai lui de La Croix i se dd un rdspuns verbal. A doua zi e primit cu mari demonstratii de afecrtiune de chehaia, care ii aratä si o scrispare latineasca a lui Sobieski din 25 mai 1675 catre domnul Moldovei, Dumitrascu Cantacuzino, trimisä probabil de acesta la Poartd pentru ca dintr-o frazd reiesea dorinta regelui de pace cu turcii. In darea sa de seamd, de La Croix îi atribuie dregastorului turc niste comentarii care par eopiate Intocmai dupd acelea ale ambasadorului, criticind nerdbdarea polonilor ce alearga simultan la mediatia oricui, pind si a domnilor vasali Portii. eind o au pe a ImpOratului franeez". Lucrul este si mai evident, cornparind aceastà redare a audientei eu scrisoarea lui Nointel din 19 aprilie 1676. Aceastd pseudo-identitate de veden i era desigur o forma de lingusire a secretarului. Emisari poloni se perindau la Gh. Duca in f ebruarie, martie si mai. In iunie, de La Croix e trimis de bunul sOu prieten chehaia Suleiman, ea sd insoteaseä tabara seraskierului Ibrahim, ce pornea contra Poloniei, si &A asiste ca un fel de martor la eventualele tratative ce trebuiau purtate cu hanul taarilor i cu seraskier ca delegati ai Portii. aildtorind sub ocrotirea rnilitiei egiptene ce se Indrepta spre tabära otomanä, de La Croix ajunge la Iasi la 20 mai 1676 unde se afta serakierul, care la plecarea pe front (10 iunie) 11 primeste in tabOrä, pe care o va insoti tot timpul pin& la Zurawne si acolo pe loe, reintorelndu-se Cu ea pind la Dundre la 9 oct., de unde s-a grdbit sA alerge eft www.dacoromanica.ro
25
ma/ neintirziat la Adrianopol. Märturia lui despre incheierea päcii de la Zurawna se afrá consemnatä de el atit in Jurnalul sdu inedit, cit In lucrarea sa tipärità Guerre des Turcs... Pinä in cele din urmä, pacea de la Zurawna, contrar afirmatiilor lui A. Vandal, E. Léger i altii, s-a incheiat pe cimpul de luptä din apropierea Liovului, fard nici o inediatie francedi, in plin haos, conferinta de pace neputindu-se tine din eauza bombardamentelor cit si a atacu-
rilor tatarilor pornite chiar dupd primirea in tabard a delegatilor poloni. Mediatori" de fapt, au fost serasIderul i hanul tátarilor, doritori sa incheie cit mai iute aceastd situatie pentru a putea pleca fiecare la el aca à. Puncte de o mare importantä au fost läsate nedecise, ca avind a fi hotárite cu prilejul ratifieärii, ingaduind polonilor iluzia desartä ei ar putea redobindi astfel i Camenita! Iluzie persistentd care a incununat cu aureola sa splendidul cortegiu al soliei lui Gninski (1677), trimis ea mare sol la Constantinopol pentru ratificarea päcii de la Zurawna (octombrie 1676) de la care se astepta atita, si nu s-a risipit decit in fata cruntei realitäti intimpinate pe malurile Bosforului, de unde aveau
se reintoarcd peste un an de ehinuri, abia jumätate din cei ce defilau
acum cu mindrie in moar i in brocard, cu eai focosi impodobiti regeste. Iluzia generald trezise i la Tnoldoveni sperante fierbinti de o descatusare prin retragerea turcilor de la Camenita. Prezenta lar apäsätoare s-a manifestat i ou prilejul acestei solii. Gestul lui Zagargi-pasa. cdrduza
din partea turcilor a soliei, brutalizind pe marele stolnic iesit inaintea
solului la primul popas din Moldova, sub cuvint cd aprovizionarea fusese insuficientá, si repetind scena i la popasul urmätor, ar fi putut da de
gindit oaspetilor, dacd ei nu ar fi fost ispititi sd se simta mai degrabd aproape de stäpinii nemilosi decit de localnicii ingenunchiati. Calda pri-
mire din partea domnului si a boierilor (printre care se afla si Miran Costin), schimbul de informatii confidentiale in legAturä cu bänuiala
unor lucrdturi tainice ale polonului turcit Bobonek, ce avea sä fie interpretul dat soliei la venirea ei la Constantinopol sau ale agentului Astamati" (numit de de La Croix in Guerre des turcs... Stamatello") trimis de turci la cazad ca sä pregateased prirnirea lui Gheorghe Hmelnitki de cätre acestia, si care amindoi zäboviserä un timp la Iasi, ca i atmosfera prieteneasc& lipsit& de discutii spinoase de ceremonial, in sfirsit incercArile unora de a se documenta asupra istoriei tärii si a locuitorilor, nu au impiedicat totusi pe secretarul soliei sä exclame la plecare: Nu este de mirare ea acest popor este guvernat et/ o vargä de fier!" i aceasta era ultima intilnire solemnä de prietenie cordial& inainte de pornirea lantului de campanii polone In Moldova, consideratä prea des ca o baza de aprovizionare a turcilor, ce trebuia distrusd cu once chip! Pentru moldoveni, pacea polonilor cu turcii nu punea capät incercarilor, Cad tot acum incepea campania turcilor contra cazacilor uniti cu rroseovitii, i domnul insusi trebuia sä participe la ea cu insärcinarea de a construi poduri, drumuri etc., asigurind oarecum serviciul de geniu. al armatei.
Cit de mari fuseserd iluziile, si ale moldovenilor, se vede din faptul ca insusi Antonie Ruset, sperase sá obtinä de la seraskier, la interven*/ solului, scutirea de a merge cu oastea ce avea sd se indrepte spre Cehrin. lar solul, ()data sosit la Poartd, dupd euforia inträrii fastuoase in capi26
www.dacoromanica.ro
tala la care a asistat §i sultanul, nevazut §i nestiut, de la o fereastra, dupa o perdea, a vazut treptat cum din sol devine ostatec, si cum toate actele §i clovezile si chiar martorii tratatului de la Zurawna, adica asa-
zisii mediatori" pe care se bizuiau polonii, ca pe ni§te chezasi ai adevarului, fusesera mäturati din cale: seraskierul inchis in Cele Sapte Turnuri, iar hanul exilat la Rodos. Cit privea textul latin al tratatului, aflat In posesia polonilor, el era neexact (!) neredind precis textul turcesc!
Tratatele anterioare erau sterse dintr-un condei si inlocuite cu niste Capitulatii gata intocmite ce nu aveau sa fie discutate, ci acceptate! Pina atunci, membrii soliei ramineau sechestrati In tabara lor, uncle
curind va patrunde si ciuma. lar dupa aceasta aoceptare de nevoie, urma ca solul sa mai ramlna ca ostatec pina la evacuarea unor localitati pre-
tinse de turci si sa Insoteasca oastea turcä in campanie. Cu greu a
putut obtine sa plece, lasind In locul sat", nu pe fiul säu care 11 insotise §i pe care 11 cereau turcii, ci pe nepotul sat' care comandase pe husarii soliei. S-ar parea ea polonii ar fi putut avea parte de alte conditii, daca nu ar fi zabovit atita cu ratificarea. Caci Poarta ar fi fost dispusa la o serie de concesii, atita vreme clt se temea de un atac al moscovitilor. Dar impacarea cu acestia a determinat aceasta politica de forta iota de poloni, de care singurii care s-au bucurat au fost initiatorii viitoarei Ligi Crestine in frunte cu papa. Momentul dramatic al despresurarii Vienei a insemnat o cotiturd hotaritoare. Campaniile polone ce au urmat aveau la baza, In bun& masura, nevoia absolutà' de a redobindi Camenita, de unde turcii ajungeau usor la Liov, cum aratä experienta anilor 1672, 1675, 1676. Dar totodatä ele erau in legaturä si cu rivalitatea dintre Polonia si Imperiu, pentru anexarea celor trei tari románe, rivalitate care s-a ivit deindata ce infringerea lui Cara Mustafa a la.sat sa se intrevada posibilitatea alunga-
rii turcilor din Europa §i a lmpartirii teritoriilor eliberate". Sobieski pretindea §i Moldova si Tara Romaneasca si Transilvania! Imparatul
binevoia sa-i base Moldova, luind el Transilvania si Tara Románeasca, pentru ca ar fi apartinut amindoua regatului Ungariei (!). Peste aceste aspiratii antagoniste ale celor doi rivali se suprapunea reteaua politicii mari, europene, a celor cloud mari sisteme, gravitind unul in jurul lui Ludovic al XIV-lea si celalalt in jurul Ligii Crestine alimentata cu bani de papa. Polonia oscila intre ele, fail unitate de actiune, sau macar de conceptie. Regele isi avea politica sa externa, regina pe a ei, contrara celei a regelui. Dar ele variau dupa diferite capricii. Dieta putea fi manevrata de diferite grupuri sau coalitii de interese. Cele cloud partide, cel francez i cel imperial, distribuiau bani si dictau lozinci. Primul era manevrat de marchizul de Bethune, cumnatul regelui i ambasadorul regelui-soare. Un loe de frunte Ii revenea marelui hatman Jablonowski. Partidul Inwäratului a avut un timp sprijinul reginei, pina dupa despresurarea Vienei si manifestarea ingratitudinii flagrante a curtii imperiale. Daca Sobieski mai ramInea In Liga Crestinä, adica aläturi de imparat, el intelegea sa faca aceasta numai pentru a impiedica planurile lui Leopold, indeosebi in Transilvania. El ajunsese prin Bethune la un ciudat compromis cu unja dietata de politica lui Ludovic al XIV-lea. Acesta admitea ea regele sa lupte cu turcii, dar numai in a,sa fel ca acest fapt nu aduce' vreun folos impäratuiui! Asadar o campanie in Moldova, In27
www.dacoromanica.ro
gaduind o patrundere in Transilvania 1a momentul potrivit, sau o stinjenire in once fel a unei Implintari habsburgice acolo, erau binevenite. Totodata regele prirnea sume enorme de la papa pentru pregairea campaniei sale contra turcilor. Cu timpul, in fata risipei i irosirii acestor mijloace pretioase, i s-au pus anumite conditii. Banii aveau sa fie adusi minuiti de agenti ai papii, care (de pilda in 1686) se ingrijeau de injghebarea unor depozite de alimente pentru care cheltuiau sume importante. Regele trebuia sa se lege sa ajunga pin& la Dunare etc... Pretentie explicabild dupa tentativa de pomina de la Zwaniec in 1684 (descrisd partial si de secretarul italian Talenti si de Bethune in rapoartele acestuia de la Nistru). In anul urmator (1685) campania condusa de marele hatman Jablonowski cu mare imprudenta, In ciuda impotrivirii castelanului de Cracovia la planul ski de operatii, s-a terminat cu gerea de la Boian, pe care a incercat apoi s-o justifice declarind In fata Dietei ca lucrul s-ar fi datorat faptului cà domnul Moldovei, Constantin Cantemir, ar fi trimis la el in tabard intr-o misiune pe pärintele del Monte care a putut sa-si dea seama de situatia fortelor sale, pe care apoi a divulgat-o seraskierului, fiind predat de domn acestuia pentru a extrage de la el prin metode drastice aceste informatii. Nuntiul apostolic a raportat la Roma aceasta declaratie urmata de cea mai categorica desmintire a lui del Monte, cuprinsa in acelasi dosar. Acea campanie imprudentä e descrisa cu voiciune de Le Masson du Pont care a participat la ea. 0 and relatare destul de critica', dar indirecta se aflä In corespondenta lui Bethune care Impreuna cu regele urmarea de la granita mersul operatiilor (Hurmuzaki, XVI).
Vestita campanie a lui Sobieski din 1686 in Moldova, apare in volumul nostru In descrierile a patru martori direoti: Le Masson du Pont, Taleniti, B6thune i Iacob Sobieski, al carui jurnal cu toate reticentele ce pot fi observate in anume momente, de pilda a retragerii de la Iasi, dà informatiile cele mai veridice privind inaintarea in Moldova, popasurile, aparitia tatarilor, hartuielile lor neincetate i lupta pentru apä, silind pe rege la retragerea dezastruoasa, urmata din urma, pas cu pas, de taari. Celelalte märturii sint mai slabe. Le Masson scriind din memorie, dupa mai multe decenii, confunda pina i itinerarul de la Intoarcere, cu acela al campaniei din 1685 si se complace in inventii fanteziste. Talenti si Bethune cauta sa justifice i sà explice insuccesul (de fapt infringerea) regelui. Acesta arunca vina pe moscoviti care nu s-au miscat pentru a-i opri pe tatari i pe domnii romähi care nu i s-au alaturat asa cum socotea el ca vor face. In realitate, din chiar spusele acestor martori de aproape, gindul regelui, departe de a se concentra asupra problemelor ce Il intimpinau in actiunea sa, se indrepta ba spre demonstratia imperialilor lui Scherffenberg in Transilvania, pe care o considera ca o jignire personala, ba spre tirile asteptate de pe celelalte teatre de lupta din Ungaria si din Moreea. Coborirea in Moldova a fast hotarita de el impotriva alternativei de a se indrepta contra Camenitei, pe care ar fi putut-o recuoeri, dar aceasta propunere era banuita a reflecta dorinta imparatului de a-i lasa lui un rol minor care ar obliga pe turci sa-si imparta fortele i ar ingadui anaintarea victorioasä a imperialilor. Facind abstractie de interventia mai mult ca sigura a tatarilor, planul regelui era sa ocupe Moldova, mide voia sa-si ierneze oastea, 28
www.dacoromanica.ro
chiar sa treacä in Tara Romaneascd, scontind cooperarea lui Serban Cantacuzino. Dar din chiar märturia lui Bethune se vede cit de nereale erau toate previziunile acestea i cit de necunoscator al imprejurdrilor si al
locurilor era regele. Lipsa totala a unor härti, cit de Cit exacte, Ingdduind aprecierea distantelor dintre diferite obiective posibile, nehotárirea constanta asupra Cali de ales, alternind cu incapatinarea stdruirii pe calea pornitä, reduceau conducerea expeditiei la solutii de amanunt: Incercan de de a trece de partea cealalta a riului, ferirea de unele ambuscade ale tdtarilor i eforturile repetate de a prinde limba" adica a captura
cite un tdtar de la care sd afle stiri despre miscarile lor. Si Talenti Bethune cauta sd justifice pardsirea grabnica a lasilor. Primul invoca
lipsa de fortificatii, al doilea imposibilitatea de a mai pdstra crawl dupa incendiul distrugátor produs acum. Asadar acesta a precedat (!) si determinat päräsirea orasului. Despre autorii incendiului nu se pomeneste
nimic acum, lar ulterior se va sustine chiar cá moldovenii înii si-au ineendiat capitala la venirea (!) lui Sobieski. La Bethune se aflä totusi douA informatii apreciabile: una cu privire la concursul tainic dat de
Constantin Cantemir lui Sobieski, prevenindu-1 de intentiile dusmanului, alta dind amänunte despre actiunea de la Pärhäuti datoratd marelui te-
zaurar, din care regina scriind papii a facut o mare victorie contra tdtarilor repurtatd de Jacob Sobieski! Ultimele cloud relatii directe din volum, amindoud din anul 1688, apartinind respectiv lui Veterani si Anonimului, pe care 1-am iclentificat (Du episcopul de Nicopol, Anton Stepan'eie, readuc In obiectiv Tara Romaneasca. Ele se completeaza reci-
proc, reconstituind momentul crucial al dilemei alegerii suite intre tirania de la Constantinopol si cea de la Viena. In amincloud textele apare in umbra prezenta oculta a iezuitului Antide Dunod. Relatia anonima este o inseilare grabita a unor texte foarte diferite: un fragment al unei variante inedite a cronicii lui Radu Popescu, o list& de dregatorii copiatd probabil dupa vreo situatie intocmitd de cancelaria domneascd, o alta mult mai putin sistematica despre ranguri, fragmente ale unor ddri de searoa catre Propaganda', afirmiind crunta persecutie a catolicilor din Tara Romaneasca de cdtre do/Tin, toate folosite impreuna ca suport al
unor acuzdri inversunate aduse lui Serban Cantacuzino, alaturi de un plan de ingenunchiere a Tarii Romanesti prin impunerea religiei catolice boierilor de divan, si pina la urmd aproape chiar tuturor boierilor. Dealtminteri autorul declard cd este wor lucru ca invingtitorii sa clea legi invinOlar! Textul era adresat in mare mister sub sigiliul confesiu nii" unui cardinal, desigur Buonvisi, nuntiul apostolic la Viena. Grija aceasta de a nu fi descoperit se explica prin faptul ca autorul acestui painflet era chiar solul trimis de domn la Viena pentru negocierile destul de laborioase in curs cu privire la conditiile aderarii sale la Liga Cretina. Se ajunsese la un punct critic. Domnul aflase de intrigile lui Dunod pe lingd unii boieri opozanti si de calomniile contra sa, cum ca primejclia invocatä de el din partea tatarilor ar fi o nascocire a sa si cti el insusi ar fi in legaturd cu ei! Prote_stind la imparat, el trimite ca dovada chiar scrisorile acelui iezuit. S-crisoarea domnului e din 18/28 mi 1688, iar solul sAu, Stepanele sose-ste la Viena cu o suita de 20 de pensoane la 15 iulie. In ziva de 31 iulie imparatul räspunde la plingerea din 18/28 mai. Este cleci evident cd ea fusese a.dusa de StepanCIe. Impäwww.dacoromanica.ro
29
ratul se refera doar la acuzatiile formulate si nu fi la dovezile inftitipte. Cit puteau ele &A traga in cumpana cind avea in fata atestarea (yfensei de neiertat adusä de domn papii, atunci eind a poruncit ca judele (catolic) din Cimpulung sa fie batut de gide in piata i ulita orasului dup& ce i se va fi potrivit barba ca sa fie asa cum o poarta papa de la Roma"? (Fapt real mentionat in congregatia de Propaganda Fide din aug. 1681 si strecurat acum ca un adaos la cruzimile lui Serban insirate de Radu Popescu). Am crede ca Stepan6ie s-a grabit chiar de la sosirea sa sa-1 previn& pe Dunod i ca relatia a Lost injghebatä eu mare zor din materialul existent la indemina Fragmentul din cronica lui Radu Popescu fusese obtinut fära indoiala chiar de Dunod eind umbla printre boierii potrivnici domnului. El trebuia sa constituie un argument puternic contra acordärii domniei ereditare cerute de domn. Reminiscentele lui Stepanele privind piedicile aduse refacerii bisericii catolice din Bucuresti urmareau acelasi scop de discreditare personala a acestuia. Relatia poate fi descompusa in douà part aproape independente. O denuntare a domnului ca prigonitor al catolicilor si tiran al boierilor, si un plan de organizare a Tarii Romanesti avind la baza catolicizarea din porunca a boierilor i ridicarea de cetati imperiale inauntrul tàrii. Lista dregatoriilor este in legaturd cu acest plan al lui Dunod de a neutraliza puterea domnului ortodox prin conducerea efectiva incredintata boierilor cei mai de seama catolici. Asadar partea leului pare sa-i apartina lui Dunod. Introducerea marginal& a numelui sau intr-o scurta parantezä la lista dre-
gatoriilor atestind prezenta sa alaturi de a autorului si a domnului la
discutarea numärului dorobantilor, avea poate de scop sa sublinieze rolul sau de atunci i sa aduca totodata dovada ed nu el e autorul acestei relatii in care este pomenit la persoana a treia. Dealtminteri aeesta a fost i argumentul invocat de istoricii nostri cind au contestat paternitatea relatiei lui Dunod, atribuind-o lui del Monte. Sistemul preconizat acum pentru aservirea Tarii Romanesti este identic cu cel impus Transilvaniei. Ofensiva iezuita contra reformatilor din Transilvania si Ungana îi gäsea o aplicare asemanatoare contra ortodocsilor din Tara Romaneasca. i aici se preconiza aceeasi metoda dura de subjugare totala. Comparatia ei cu metoda mai rationala si mai blinda a lui Veterani, care s a dovedit i cea mai oportuna, in contrast cu cea brutala a lui Heissler lucrind sub inspiratia lui Dunod, se impune de la sine. Dar ea nu poate ascunde conceptia comuna potrivit cäreia Tara Romaneasca urma sa devina un bastion al imperialilor. Apar ins& deosebiri esentiale. Sistemul de fortificatii propus de Veterani cu cetatea cheie la Focsani, care sa inchida calea tatarilor din Bugeac, era conceput ca valabil numai daca s-ar ajunge la o buna intelegere eu romanii, in vreme ce constructia cetati si intarituri in diferite puncte din interior preconizata de Relatie tintea doar la tinerea in respect a locuitorilor subjugati. In anexa volumului apar i douà calatorii imaginare datorate, una palidului prelat A. de Burgo, care e atit de transparent ineit pare absent din propria sa poveste, cealalta omniprezentului C. Magni, care îi impune prezenta exploziva peste tot. Naivitate, poate la unul, i exces de
ingeniozitate la celalalt, afirmatiile lor nu rezista unei critici atente.
Demonstratia caracterului ireal al pseudomarturiilor lor a fost facuta in Observatiile entice si in biografia celor doi autori. Amintim aici doar 30
www.dacoromanica.ro
de navigatia de trei zile pentru a ajunge la Tirgoviste (Burgo) si de ridstrusnica poruncd scrisd obtinutd de Magni de la vistierul de la Iasi ea"tre toti bátrirjii, epitropii i administratorii comunittiti/or" (!) de a-1 intretine gratuit tot timpul drumului. Absurditätile lui de Burgo au un caracter involuntar i incoerent, i sint datorate creduliatii excesive
nestiintei. Cele mult mai sofisticate ale lui Magni sint rodul unei inventii dirijate in vederea creärii unei fictiuni coerente intrind in caAldturi de ea, cea a monseniorului Par'eevie (detegoria imposturii. mascatd in corpul volumului) desvdluie o mdiestrie si o indräzneaia deosebitä, datorate unei practici indelungate de intocmire de dovezi false. Prizonier al unor clisee proprii, omul se copiazd pe sine. Regd.sim intocmai spiritul i procedeele sale din 1647, 1649 1650, 1651-1653.
Este o identitate perfectd intre pldsmuirea documentelor apocrife din 1649 1650 in sprijinul pretinsei misiuni din partea lui Matei Basarab cea a celor elaborate in 1673 in sprijinul misiunii tot atit de fictive din partea celor doi dornni romdni, indrepta.te i acum in primul rind tot catre Republica venetiand. Cea catre dogele Genovei trädeazd un stadiu mai inaintat datorat probabil vilvei stirnite de victoria de la Hotin. Iscdlitura lui Petriceicu In litere cirilice i ciudatul postscriptum despre fostele posesiuni genoveze din Moldova (care a fäcut sa curgd atita cerneald fiind atribuit i inspiraftiei lui Miron Costin) aduc un element nou. Un altul din corpul scrisorii este cel al cifrelor oastei fdgdduite de domn. Pentru prima oarä autorul se aventureazd in asemenea precizdri, care nu au trezit banuiala, ci mindria lui Hasddu, emotionat de a gdsi in arhivele genoveze o mdrturie atit de glorioasa a stramosului sdu domnesc. Data fictivd a scrisorilor apocrife (martie 1673) le aseazd aparent indintea Autobiografiei compuse la Viena spre a rdspunde victorios bänuielilor nuntiului Alberici, fost secretar al Propagandei, care parunsese bine meandrele inventiilor sale. De asta data trebuia camuflat faptul cá &data numit arhiepiscop de Marcianopol si trimis in Moldova in 1656 (si nu 1657!), el nici nu a trecut pe acolo, oprindu-se la Viena spre a solicita chipurile ajutoare pentru bulgarii din imperiul otoman, profitind de oonfuzia ce se putea naste din titulatura de Marcianopol (localitate aflatd in adevdr in Bulgaria) care Ins& din 1644 incolo insotea calitatea vicarului apostolic trimis In Moldova, el urmdrind acum alte rosturi. Cercetarea critied a Autabiografiei in stadiul acesta ne-a ingdduit sä indreptdm mdcar acum pärerea gresitä acceptatd si de noi in biografia din vol. V pe baza afirmatiilor lui Peja csevich (vezi mai jos p. 190) ca ar fi venit efeativ in Moldova dupd numirea sa. Adincirea criticd a mdrturiilor a scos In evidentd si diferite artifi cii minore la misionarii Angelo Tassi, G. Manèie, F. M. Spera, aldturi de
cele majore ale triumviratului Pareevie, Bdrcutä, Gross despre care a fost vorba mai indinte. O trdaturd particulard a volumului de fata este importanta pe care o capdtd elementul personal care coloreaza realitatea, dindu-i un caracter subiectiv, adesea tendentios, dar conferindu-i totodatd un interes dramatic de o mare intensitate. Asistdm la ciocniri de vointe, la intrigi in actiune, la un joc de-a tumultul regizat in viesparul provinciei" catolice a Moldovei, care ocupd fruntea scenei, in vreme ce istoria reald se desfäsoard muta in dosul aeestora ea un simplu element al decorului. Rdscoala orheienilor este pomenitd in treack, 31
www.dacoromanica.ro
doar pentru a da consistenta demonstratiilor puse la cale de eatre triumviri" contra iezuitilor la Iasi si Cotnari. Campaniile polone sint doar dueluri ale regelui, sau marelui hatman, Jablonowski, cu tAtarii hartuitori, raid un cuvint pentru moldoveni, decit pentru a marca primirea mareata a regelui la Iasi, altminteri disparind pina i din decor. Actiunea pentru angajarea Tarii Romanesti In tabara imperialilor cal:4VA si ea
un aspect personal: initiativa lui Veterani, ponegrirea personala a lui
Serban Cantacuzino de catre Stepanele i Dunod. Dincolo de drama se afirma comedia purtatä in culise de unii actori in roluri de fantezie. Intre ambasadorii francezi de la Varsovia si Constantinopol se porneste un dialog de surzi. Tragind unele sfori secretarul de La Croix se instaleaza In centrul actiunii ca un erou al lui Beaumarchais, sau ca acesta care a
purtat si el misiuni confidentiale. Curind marchizul de Bethune in rolul dublu de cumnat al regelui Poloniei si de trimis al regelui-soare cu insarcinari secrete privind Transilvania i miFarea nemultumitilor maghiari va crede cá poate el insusi sa aspire la tronul Ungariei. In campania din 1686 el Il controleaza pe Sobieski in sensul politicii franceze. In sfirsit comedia bufa se instaleaza si ea cu C. Magni care aduce pe scena o lume intreaga de personaje de farsä calugarii impostori de la Iasi, renegatul sinistru, Contele de la Vacaresca din Urbino (!), mai dind un loc de figurant In scenariul sat.' pina i sultanului. De un pitoresc egal este si filmul mut al defilarii unor misionan i deochiati ca Benedetto ce facea vinzare in cimitir, sau cei doi care au inlocuit un obiect de aur cu altul de arama i erau sa fie spinzurati de domn, i altii si altii, ce se desprind pe un fond aflat intr-o evolutie paradoxala. Pe de o parte se afirma asoensiunea unui fel de patriciat orasenesc catolic la Baia, si Cotnari, cu antene intinse i spre Suceava, datorindu-si promovarea administrärii bunurilor (in speta viilor) bisericii. Din acest mediu rasar alumnii" Gr. Gross si Petru Wolff si neobositul Barcuta, pe linga rivalii lor Alcziner i altii din a:eel grup dusman. Pe de alta parte numdrul catolicilor scade in mod alarmant in satele dependente de episcopie. Dar si la Suceava nu mai era prin 1670 decit o singura famine de catolici pentru care a fost numit un paroh in persoana lui Gr. Gross (!). Despre aceasta scadere numerica pomenesc rapoartele lui KoiC!evie Piluzzi cu mult inainte de prapadul campaniilor turco-polone Si despre starea generala a tarii apar informatii in corespondenta misionarilor. De pilda In 1677 Ant. Rossi scrie ca populatia intreaga e terorizata de bande de tilhari organizati militareste i operind fara teama. Si tot atunci gemeau viile de rod si nu erau butoaie de prea mare saracie. lar in 1682 Angelini nota in raportul sau de prefect ca romfinii fugeau la pasa de Camenita pentru a scäpa de bir. Altii fugeau in Transilvania de teama Despre starea jalnica descrisa de Piluzzi in 1674 a mai fost vorba. Despre saracia din tara stau dovada rapoartele cu privire la lipsa de mijloace a enoriasilor care nu mai pot contribui la hrana unui preot, precum i raspunsurile la chestionarele tiparite trimise de Propaganda prefectilor ca sa le completeze. Si In aceste raspunsuri razbate o nota personala. care deosebeste de pilda räspunsurile aproape simultane ale prefectului Piluzzi si ale misionarului Del Monte, scotind in relief deosebiri de spirit si de temperament. Calm si masurat acesta isi manifesta 32
www.dacoromanica.ro
dezaprobarea sau critica prin nuante sau reticente acolo unde indigna-
rea prefectului izbucneste clocotitor. Reconstituirea firei lui Del Monte, dupa crimpeiele de corespondenta ce ne stau la indemina, confirma' intru totul concluziile negative trase
cu privire la rolul ce i s-a atribuit in redactarea Relatiei din Tara Romaneasca din 1688. Este o deosebire diametrala intre firea crunta si dusmänoasä a autorului ei si cea blajinä a misionarului legat sufleteste de tara si de biserica sa din Galati, ingrijita si inzestrata de el, pentru care tremura in 1680 cind se zvoneste ca tärile romane vor fi prefacute in pasalic, si rdscoleste cerul si pämintul pentru a o salva de urgia turceascä. El avea desigur si legaturi la Constantinopol, unde fusese mai inainte vicar al vicarului patriarhal (catolic), a carui autoritate se intindea si asupra conventualilor din tarile noastre. Atunci a trebuit el sä invete limba turca pe care o cunoaste in 1685 cind e folosit ea talmaci de catre seraskierul Soliman Ainagi, asa cum aminteste In autobiografia sa. A fost trimis in cloud rinduri de catre dornnii Moldovei la regii Mihail Wisniowiecki si Sobieski cit si la palatinul Rusiei, marele hatman (Jablonowski) pentru cauza crestinatatii, a fost luat in ta.bara seraskie-
rului si folosit ca tälmaci, a fost robit de tatari de cloud ori si eliberat de domni, si a cäzut in miinile cazacilor, care s-au sfatuit de trei ori intr-o zi ca sa-1 omoare. Misiunea sa la primul din regi a fost desigur in 1670 rind a plecat in Polonia spre a interveni de acolo in chestiunea subsidiilor misionarilor. Ea consta in comunicarea domnului (Gh. Duca) adresatd regelui, ea pentru a Intimpina presiunile lui Doroscenko la Poartä de a obtine concursul moldovenilor contra polonilor, el a invocat amenintärile polonilor contra Moldovei pentru a-si pästra fortele la In-
demina. Este probabil ca prinderea sa de catre cazacii räsculati se situeaza in cursul drumului sau spre Moldova in 1671. Cazacii, precum se stie urau clerul catolic. Misiunea catre Jablonowski in 1685 amintitä si mai inäinte, a avut loe in preajma acelei campanil. Domnul, aflind de instalarea taberei sale la hotarul Moldovei, i-a trimis indemnuri de a nu veni asupra tärii, care sufleteste este alaturi de Liga Crestinä ea si Tara ci de a se 1ndrepta contra Camenitei, sau a Bugeacului, Romaneasca mai semnalindu-i .si transporturile masive de alimente indreptate spre Camenita, precum si unirea seraskierului cu hanul tatarilor. Curind dupa aceea o delegatie de boieri avea sä incerce o intelegere secreta, de a nu lupta efectiv contra polonilor, ci de a le läsa lor victoria. Am väzut mai sus acuzärile aduse de Jablonowski in fata dietei pentru a explica infrIngerea de la Boian. Dar s'i C. Cantemir a trirnis regelui unele explicatii ale imprejurarilor ivite atunci, cu asigurari pentru viitor. Aceasta a fost
misiunea catre Sobieski a lui Del Monte, chemat de catre cardinalul
Pal/avicini la sfirsitul anului in Polonia. In retragerea din 1686 el 11 insoteste pe Sobieski si e folosit de el pentru a transmite un mesaj confidential Imparatului, care 11 trimite la $erban Cantacuzino cu invitatia sa adere la Liga Crestinä. Cum Sobieski atribuia insuccesul sau din campanie unor lucraturi ale domnului roman inteles cu Apafi, e probabil ca
invitatia trimisd acum e urmarea acelui mesaj. Del Monte e deci trimis la Ducuresti cu scrisaarea imparatului, si tot el aduce la Viena la
12 lunie räspunsul domnului. Confruntarea acestor elemente cu cele ale soliei lui StepanCie 11 lzbavesc de nimbul sinistru cu care I-au Incununat 3 - CalAtori straini despre Virile Romiirke
www.dacoromanica.ro
33
toti istoricii no#ri de pin& acum. Aceasta" reabilitare drzie este un I d" rezultatele volumului de fat:A.
Ce aduce el nou? 0 lcirgire a dmpului de cercetare prin includerea unor materiale inedite la noi (ea extrasele de la Propaganda" publicate de D. GAzdaru, sau ea fragmentul din textul lui de La Croix oopiat pen ru noi de eolegul Nästurel dupd un ms. de la Biblioteca Nationalä de la Paris, sau ea märturiile secretarului Talenti pentru campaniile lui Sobieski din 1684, 1685, 1686 din Moldova, sau a a cavalerului de Beaujeu cu privire la compania de moldoveni din oastea lui, o adincire a criticii care a scos la iveald unele erori, atribuid gre§ite, neconcordante, neadevdruri, sau chiar faisuri §i inventii, sau a permis depistarea unor imprumuturi din edrti folosite in relatii drept constatAri proprii, O. demascarea unor monumentale imposturi. Acestea vor impune reoonsiderarea concluziilor obtinute pinä acuma pe baza unor asemenea mArturii.
MARIA HOLBAN
www.dacoromanica.ro
GIOVENALE FALCO (DIN LUNIO) (?
dupti noiernbrie 1641)
Minoritul conventual Giovenale Falco a venit 'n Tara Romaneasca in 1635 fiind trimis de catre vicarul patriarhal de Constannopol, parintele Villani impreuna cu alti doi misionan dati In grija sa In calitate e comisar al misiunii. Ei erau Benedetto Remondi din Milano, care a trecut in Moldova (vezi Calatori..., V, pp. 91-96) si Silverio Pilotti din Penna (pp. 98-106), care a ramas cu el la Tirgoviste. Curind insa acesba s-a apucat sa-1 pirasca la Con-
tantinopol atit la n ul vicar patriarhal, cit si la Roma la Propagandd, trimit-nd at rfelul de denunbue fanteziste care denota si o serioasa tulburare a muntii, alaturi de o imaginatie necontrolatä. Lucrul a inceput pare-se inca din vara anuui 1637, In august c nd Silveri° a indreptat prin nuntiul din Polonia o serie de acuzatii In legatura Cu capela catolica din Bucuresti, de curind cladita de Locadell% unde Silverio y nea anume de la Tirgoviste ca sa oficieze slujba. El afirma ca pentru a cladi acea capelä, Locadello impreuna cu alti doi catolici constantiopolitani pripäsiti in Tara Romaneasca dadusera' foc bisericutei de lemn inältate cu putin inainte de misionarii Fra Antonio de San Felice si Angelo din Sonino. Pe lineä caperá au fost cladite niste chilii unde trageau noii ctitori dind veneau la Bucuresti. Pe acest fond Sint ingramadite cele mai variate incriminari ca de exemplu: acesti cititori duc acolo o viafä desfrinatd, nu urmeaza riturile catolice, ci vor sd intemeieze o sectii noucl si de aceea nu vor sa fie supusi misionarilor, ci a0,eaptä sa le vina capelani venetieni; au izgonit pe credinciosii care voiau sa villa la slujba i aceia s-au facut ortodocsi! etc... In realitate capela nici nu a fast sfintitä p7ria. In 1640 and Baldé a venit din proprie initiativa sä o sfinteasca Pentru acest moment si atitudinea lui Locadello, vezi Cifildtori..., V, biografille lui Bakaid si Locadello). Asaclar e probabdl ca nemultumirea. lui Silveri° era pricinuita de faptul ca dorinta lui de a ajunge preot oficiant al acelei capele din Bucuresti a fost spulberatä de opunerea ctitorilor, sub cuvint probabil ea' ea nu fusese inca sfintita. Asa se explica si alungarea bunilor credinciosi" care voiau sa vinä la slujbä. Peste acest necaz initial contra ctitorilor s-a suprapus o ciuda infocatä Impotriva superiorului sau care nu-1 mai rasa sa mearga la acea capela, probabil In urma protestului lui Locadello. De aceea, in toamna, el ii aduce invinuirile cele mai grave intr-o noua reelamatie indreptata catre Propagandd 35
www.dacoromanica.ro
dar care nu este ultima. Cea mai senzationald este cea din 28 decembrie 1637 trimisd de el din Rusciuc, unde s-a oprit chip& plecarea sa dupd bunul sdu plac, de la Tfrgoviste. In prima din serie, scrisd la 2 decembrie in Bucuresti el fl delepädat rasa, i atunci cind merge cu vreo treabä la domn apare nunta cá in port valah", cd. umbld la piad sau in localurile publice cdlare sau intr-o trdsurica impodobità cu covoare, cä atunci cind s-au refugiat locuitorii din alte pgrti la Tirgoviste, de frica inaintarii lui Vasile Lupu, el ar fi fdcut din mänästire tavernä i circiumä cu cintece i tambale" (ceea ce insemna probabil ea' a dat ospitalitate unora din ei in conventul de la Tirgoviste). Dar lucru mai mult el trimite sub aceeasi data de 2 decembrie, de astä data din Prodecit ciudat vadia" o altä acuzare de o gravitate neobisnuitd: peirmte/e Falco a vrut sc1-1 ucidä cu prilejul fugii In munti in timpul rdzboiului, in ¡una lui noiembrie". Tot
el nu a vrut sd-i dea un potir si alte obiecte de cult cu care sd poatä sluji la Bucuresti, unde locuitorii 1-ar fi tinut din compasiune!". Dar in scrisoarea din 28 decembrie apare un fapt nou i cu totul senzational: pá'rintele Falco ar fi avut sotie. Si o acuzatie foarte gravä: el ar fi incercat sä-1 i rdpund". La Tirgoviste
il tinea ca un rob si 11 punea sä gäteascd ca bucdtar prinzurile date de el unui oarecare egumen sau abate care avea trecere ling& domn... etc. El este un risipitor. La Tirgoviste ar putea sd trdiascä 4 misionan! Acel egumen 11 1ndemna pe Silveri° ad mänince carne in post si sd ma' 1nsor dupä obiceiul romänilor cu vreo fatä sau femeie rusinatd de el, cum 1-a pus poate si pe pdrintele Giovenale sA facä!" Se observä procedeul urmat. 0 serie de acuzatii In vint, apoi una extrem de gravä, urmatd de un poate" destul de ciudat, i in concluzie o condamnare categoricd.
Dar mai este un fapt asupra cdruia nu se poate trece cu usurintä. Silverio isi inaugureazd seria de acuzatii directe la adresa lui Giovenale Falco Cu rapartarea unui fapt destul de straniu, povestit de el 1ntr-un mod aproape caricatural: scena excomunicdrii sale de cdtre superiorul sdu. El se laudd oarecum cd a continuat sd slujeascä in bisericä i dupd aceea, dar este limpede ca aceastä activitate a sa nu se putea desfdsura decit acolo unde scäpa de supravegherea pdrintelui comisar. La rindul sau, acesta nu Ii putea da obiectele de cult necesare slujbei religioase atita vreme clt cel excomunicat nu fusese dezlegat de afurisenie. Asa se explicd si plecarea lui Silverio mai întü la Bucuresti, apoi in Bulgaria.
Nu pare sd fi fost prea zorit a ajunge la Constantinopol, preferind sä trimità
doar denunturile sale. Meditind la Rusciuc pind la ivirea primäverii, Silverio si-a mal perfectionat versiunea: Pdrintele Falco a vindut bunurile imobile i miscatoare (!) din Tirgoviste ca sä pldteasca birul (va/atico), sä dea divort de sotie C) si sa se intoarcd In Italia, dar o iscoadd a dat de veste domnului care 1-a oprit" (scrisoare din 1 martie 1638 din Rusciuc). Este atita absurditate in formularea acuzärilor si atita inventivitate, 1ncit cu greu s-ar putea distinge figura adevdratä a piritului Giovenale Falco dacd nu ar mai fi si alte märturii. Retinem doar faptul cä el stAtea la Tirgoviste, cd umbla uneori Meà rasa', indeosebi cind mergea pe la domn de care era bine vdzut, si cA s-a imprietenit cu un egumen care venea sà 11 vadä i prInzea la el la convent. Alt rind de informatii se datoreste lui Baksid care in cursul vizitatiei sale a Tdrii Romanesti din 1640 si a trecerii
sale de la sfirsitul anului urmätor are cuvintele cele mai bune pentru devotamentul i munca lui Giovenale Falco, ce ocupa locul de paroh al bisericii de /a Cimpulung. In relatia sa mai tirzie, cu prilejul unui alt drum in 1648, el 11 pomeneste Cu emotie ca defunct, färä altd precizare. Se stie insd cä. din mijlocul anului 1645 era paroh la ampulung misionarul Fr. M. Spera. Asadar disparitia 36
www.dacoromanica.ro
lui Giovenale Falco se situeaza intre 1641 si 1645. S-ar putea eventual ajunge la o aproximatie mai string. Intr-o nota despre subsidiile pidtite pentru misiunile din Moldova $i Tara Rometneascii, mentionata in Alcuni Missionari, p. 22, n. 11 si care merge de la 1639 pina la 1644 inclusiv, apare si Fra Giovenale da Lunt° et compagni in Valachia" In 1643.
Departe de a se fi despartit de catolicism, el a avut un rol esential in reaciucerea la biserica romanä a locuitorilor sasi din acel oras trecuti treptat la luteranism din lipsä de preoti catolici autentici. Conveisiunea operatä de Gin en-de Falco pare &A fi fost alit de unanima incit se iveste inaotala daca nu a it rebut ¡at si oarecare intimidare. Recuperarea protestantilor era si pe placul d inri lu care avea o usoara inclinatie catre biserica legitima a Romei prin com oaratie cu cea rebela a diferitelor variante ale formulei reformate. Scrisoarea lui Giovenale Falco din 6 septembrie 1638 pe care o retrain lupa
D. Gazdaru este o urmare a situatiei create de calomniile lui Silverio Piritul se apara fail a cunoaste nici pirisul i nici acuzatiile ce i se aduk. u Acestea ajunsesera destul de iute la destinatie (nu se poate sti daca pe calea scrisorilor indreptate spre Propaganda, sau poate a unor denunturi orale la Constantinopol din partea lui Silverio care la 1 martie 1638 se mai afla Inca la Rus ciuc). In schimb raspunsul lui Falco din 6 septembrie 1638 avea sa urmeze o ca e zabavnica i ocolita, intrucit acela caruia ii fusese incredintat Rafael Levakovic) a trecut mai intii prin Moldova, Polonia, Austria pina a venit in sfirsit la Roma. Discutarea ei in plenul Congregatiei a avut loe abia la mijlocul lunii julie 1639,
adica dupa zece luni de la trimitere. Incheierea finala pare a fi fost in sensul rechemärii lui Falco sau a autorizarii intoarcerii sale, intrucit nu existau marturii suficiente In masura sa spulbere acuzatiile aduse. In aceasta incertitudine, reintoarcerea la viata de manastire parea o solutie prudenta. In realitate iris pärintele Palco a ramas mai departe in Tara Romaneasca. La venirea lui Baks In 1640 el nu mai era superior al conventului de la Tirgoviste, ci paroh la Cimpulling. Se revenise cumva la Propagandcl asupra solutiei propuse la 15-18 iulie 1639? Sau avea si vicarul patriarhal de la Constantinopol vreun cuvint de spus in aceasta privintä, i isi va ft dat seama in curind de cita crezare merita Sitverio?
Aparitia la Tirgoviste in septembrie 1638 a lui Rafael Levakovié, specialist In tiparituri religioase pentru slavii de sud, catolici, si tratativele urmate pentru pornirea unei adevarate campanii de tipariri de carti religioase, sub conducerea acestuia in Tara Romaneasca i-au oferit parintelui Giovenale prilejul de a face o propunere judicioasa: tiparirea slavona i latina' a unor mici cartulii cu privire la controversele religioase dintre catolici i ortodocsi pentru care ar exista un interes real in Tara Romaneasca, atit la clerici &it si la laici. Nu reiese din scrisoarea lui Falco daca urma ca ele sa fie tiparite la Roma sau In Tara Romaneasca, dar faptul ea ideea este emisä cu prilejul venirii lui Levakovid si a intocmirii planului de activitate tipografica. a acestuia ar pleda pentru alternativa a doua. Aceste mici lucrá'ri trebuiau sa fie niste mijloace de propaganda pentru atragerea Domnului si a tarii de partea Romei. Inca din anul precedent se conturase un plan de actiune din care facea parte venirea lui Levankovie in Tara Romaneasca. La inceputul lui hale 1637 se infätisase inaintea lui Matei Basarab nobilul barbat" Francisc Markanid (sau Markyanich) din Chiprovat, mester In ferecaturi de carti i manuscrise, probabil in legatura cu pregatirile pentru o noua tipariturä care sa continue seria inceputi cu Molitvelnicul slavon de la Cimpulung (1635) si Psaltirea stavorteascd de la Go
www.dacoromanica.ro
37
vora (1637), lucrate cu materialul tipografic trimis de la Kiev de mitropolitul Petru Movilà. Obiectivul lui Markanid, care impreunä cu tot grupul din Chiprovat era in legAturi strinse cu Propaganda, era de a oferi domnului mijloace mai perfectionate, preferabile acelora procurate de mitropolitul ortodox din Rusia, asigurindu-i totodatd serviciile unui bun cunoscätor al tiparului cu litere cirilice, Rafael Levakovid, care lucra la Roma la tipografia Propagandei unde avea un rol multiplu. In adevdr, el revizuia textele slave din punctul de vedere al limbii a/ dogmei inainte de a se ocupa de tipärirea lor. Markanid s-a grdbit sä pund la cale o serie intreagä de demersuri. A obtinut de la Matei Basarab o imputernicire scrisd adresatd lui Levakovid pentru ca acesta sà poatd cere o delegatie papalä, autorizindu-1 sà poarte cu domnul tratative in vederea retipäririi [in Tara Romaneascä] de cArti bisericesti slavone interesind totodatá pe romdni si pe toti slavii crestini.. El insusi a scris direct lui Levakovié precum i monseniorului Ingoli, secretarul propagandei o scrisoare pdstratà sub forma de rezumat intocmit de acesta spre a fi infatisat discutiei Congregatiei. Recomanddrile lui Markanid au un caracter aproape conspirativ. Levakovié sà aducd o brevä papalä cAtre
domn, dar sä nu fie vorba in ea de tipar, pentru ca sit nu se afle cá textele ar fi sá fie revizuite de un latin [lucrul acesta putind crea complicatii i cu turcii si cu clerul ortodox in general]. Papa sä-i trimità domnului relieve i indeosebi balsam din acela care picurä din moastele Sf. Nicolaie din Bari, pe care domnul 11 foloseste ca leac pentru boala sa de ochi. Levakovie sà vinä 1nvestit cu calitatea de vizitator apostolic al tdrilor romdne, pentru a-1 impresiona pe domn a-1 cistiga definitiv pentru intreprinderea proiectatä. Sà vinä cit mai urgent deoarece domnul voia sá ceard un specialist (ortodox) de la Petru Movilá, i Markanid 1-a indemnat sä-1 astepte pe Levakovid i sà nu se mai indrepte in altä parte. lar Levakovié sà vind cu o echipä de 2-3 calugäri buni cunoscdtori ai limbii slavone i cu purtäri edificatoare, intrucit acei bulgari slut putini fi s/abi ca doctrinel. Merit& sd fie subliniatä aceastä recomandare din urmä care tea.deazd un spirit cu total deosebit de acela ce se va observa foarte curind la Bakgic, $i mai ales la Soimirovie, doritor a introduce pe toate cdile cAlugäri bulgari In Tara Ronadneascd. Accentul lui Markanie cade cu hotärire pe cloud conditii esentiale pentru reusita planului: taina, asemenea celei a confesiunii si graba cea mai mare pentru a nu pierde un prilej unic [Miscellanea, pp. 101-104]. In 1637 momentul pdrea extrem de favorabil. Raporturile lui Matei Basarab cu patriarhul de Constantinopol erau entice. In martie 1637 fusese reinscäunat pentru a pasea card Chiril Lukaris, avind si sprijinul lui Vasile Lupu, dusmanul domnului muntean. Jocul acesta repetat de-a destituirea i reinstalarea, dupà stdruintele ambasadorilor de la Constantinopol $i prin mituirea masivä a Portii, trezise indoiala lui Matei, exprimatà fata de catolicii cu care intra in contact, cu privire la primejdia sufleteascà a celor aflati sub obldcluirea unui asemenea patriarh.
mal tirziu, cind Vasile Lupu va tine in miinile sale patriarhia $i pe toti acei palizi figuranti schimbati de el in mod arbitrar, fie fätis, fie sub aparenta unar miscäri ale ortodocsilor din capitalä, el va simti aceeasi tulburare pe care se bizuiau agentii Propagandei crezindu-1 cistigat pentru unirea cu Roma. [In martie 1644 secretarul Ingoli fusese informat de episcopul sufragan polon de Luck, Krasicki, cu titulatura de Arges" in Valahia (!), in realitate de Argos in Grecia, caie cunostea limba romand i scrisul cirilic si care trecuse prin Tara Rorndrwascd mergind din Luck la Roma 2 cà domnul cu care avusese convorbiri ar fi dispus sufleteste la unirea cu Roma (!), avind Indoieli in privinta patriarhului simoniac de la Constantinopol (= Partenie I)] (ibid., p. 160). Dar acelasi dorrin Si
38
www.dacoromanica.ro
care se arata favorabil unor manifestari ale spiritului catolic cumnatul sau, Udriste Nästurel tälmacea din latind in slavona Imitatia lui Hristos" refuza sä lase pe misionarii catolici din Tara Romaneasca sä repare impreuna cu càlugàrii bulgari de la Chiprovat biserica mare catolica de la Tirgoviste, declarind (in 1648) Ca' o biserica (adica cea a conventului) ajunge pentru papistasi !
Este probabil ca. Giovenale Falco a sprijinit in 1637 eforturile lui Markanid de a atrage in Tara Romaneasca pe Levakovié, fàrà insä a-i impartäsi toate iluziile. Nu cunoastem, din pacate, numeroasele documente din arhiva Propagandei referitoare la favoarea de care se bucura Giovenale Falco la domn (amintite in op. cit., p. 122) si niel märturia lui cu privire la discutiile dogmatice purtate de catolici in fata domnului, cu Udriste Nasturel i altii (ibid., p. 124), ci numai scrisoarea din 6 septembrie, redata de noi aici dupd textul publicat in Miscellanea. Este o lacuna ce va trebui implinitä la primul prilej de a obtine comunicarea textelor inedite din arhiva Propagandei. Din tonul moderat al scrisorii cu referire la nevoia tipàririi unor opuscule de controversa religioask nu se poate deduce o inclinatie mai hotarita a domnului catre Roma, ci doar dorinta catolicilor de a infätisa In versiunea lor deosebirile dogmatice dintre catolici si , schismatici".
Cu tot zorul chemarii sale in Tara Romaneascd, Levakovie nu a aparut la Tít-goviste decit la 1 septembnie 1638, adica dupä aproape 14 luni si a venit sin-
gur si cu miinile goale". El umblase dupä alte interese in Austria, Ungaria si Polonia. In martie, imparatul Ferdinand îi clä episcopia de Smedereva i li insarcineaza cu o misiune secreta in Ungaria. La sfirsitul lui mai 11 intilneste pe Remondi care Il informeaza despre conflictul dintre Matei Basarab i Vasile Lupu.
Asadar isi mai amina Inca drumul spre Tara Româneasca, mergind mai intil in Boemia, la Viena si la Chiprovat, unde afla. de potolirea conflictului dintre cei doi domni. Abia la 31 august ajunge in Tara Romaneasca. Dar momentul favorabil trecuse. Dupa o asteptare suparatoare domnul pusese sa fie retiparita psaltiresa de la Govora (aprilie
iunie 1638). Levakovie 11 oonvinge totusi
O.
mai
astepte cu tipärirea celorlalte carti pina la venirea räspunsului de la Propagandd... Dar si aici trecuse momentul oportun. Monseniorul Ingoli era acum de phrere ca tipariturile sa se facä la Roma si sa fie difuzate prin Constantinopol! In scrisoarea sa din 8 octombrie 1638 din Liov, Levakovie märturiseste ch.' nu a putut realiza nimic in Tara Romaneascd cu privire la tiparituri, avind aerul sa spu-
nd ca domnul s-ar fi aratat lipsit de entuziasm (Ceea ce mi s-a intimplat in
Valahia cu acel Voievod, ar fi prea lung ca sä và scriu acuma in intregime. ..", ibid., p. 121). Cauza trebuie cautata in lunga asteptare impusa domnului dui:a graba mare insotind chemarea acestui specialist atit de putin gräbit. Nic din scrisoarea lui Giovenale Falco nu se poate deduce realizarea unui rezultat pozitiv. Sugestia tipAririi unor oprusoule de propaganda axate pe controversele dogmatice amintite mai sus, este mai degraba un premiu de consolare pentru insuccesul constatat in privinta planului de tiparire masiva a unor lucräri pentru tot sud-estul i orientul crestin. Nu stim la ce se refera cind se plinge de necazurile nenorocirea ce sint de indurat in aceste locuri. Este vorba oare de propria sa situatie in legaturä cu primirea instiintärii de la Constantinopol ea se iau masuri contra lui de catre Propaganda.? Sau se refera la conditiile in care träieste In Tara Romaneasca? Acestea lug par sa fi fost bune. Imprietenirea sa cu egumenul ortodox mentionat de Silveri° in toamna anului 1637 se datoreste poate c.ontactului stabilit sau reinnoit cu egumenii de la Govora i Cimpulung (unde functional'
tiparnitele domnesti) cu prilejul venirii lui Markanie, care a fost desigur trimis
www.dacoromanica.ro
39
de domn sa le viziteze. (Despre o misiune politica' a acestuia la Matei Basarab, pe baza pretinsei scrisori din 18 decembrie 1649 Infatisate de Pardevié la Venetia, nu poate fi vorba. Vezi discutia referitoare la autenticitatea ei In Cd/dtari..., V, in biografia lui ParèeviC, precum i la pp. 370-371. Titlul de gubernator care nu apare decit o singura data, acolo, nu trebuie pus in legatura cu Custodia Bulgariei, care era un organ religios ce reunea toate manastirile observante din provincia" catolica a Bulgariei In care intrau i cele din Tara Romaneasca, ci trebuie aflat In prealabil cit era de real). Desprre Giovenale Falco s-au publicat foarte putine informatii, care se reduc de fapt la acuzatiile lui Silverio Pilotti, la elogiile lui Bakgie si la scrisoarea din 6 septembrie infätisata mci dupa textul dat la lumina de D. Gazdaru In volumul omagial: Miscellanea din studiile sale inedite sau rare, Freiburg in Brisgau, Germania, 1974. Elemente biografice au putut fi culese din notita ce o insoteste acolo, precum si din unele insemnari ale lui G. Calinescu din Dip/. Ital. II (Altre notizie...). O biografie propriu-zisä, oricit de sumara, nu poate fi pornita inainte o.E. Falco si de editarea materialului inedit din arhiva Propagandei care e mentionat in Miscellanea (pp. 120, 124).
SCRISOARE CATRE SECRETARUL CONGREGATIEI1
1638 septembrie 6, Tirgovige. P 1:2
Cu prilejul parintelui Rafael Croatu12, m5. inchin D.V. implineascd gindurile sale sfinte. 11.si Rev. si rog pe Dumnezeu A venit pdrintele Rafael cu scrisori de la stdpinul nostru (papa)3 atre Domnul Tarii Romanesti care 1-a primit cu dragä inimä i prin mijlocirea amicilor nu a pregetat sag dea o audienta binevoitoare (grata). Ce am facut si am lucrat, va va spune pdrintele din gurk ea si necazurile i nenorocirea, ce sint de indurat in aceste locuri. Ne-am inteles, si ar fi lucrul cel mai bun, asa cum a vazut suszisul pärinte, ca sa se ingri.leasca D.V.I1. si Rev. ca sa fie tiparite cartulii despre controversele dintre latini si greci in limba slavona (slovenica) si ca s'a se folosedsca tárile acestea de ele, ceea ce (cred), dupd judecata mea, ea ar aduce roade bune, cdci mi-au cerut de mai multe ori multi dintre preatii si laicii lor. A vrea ca D.V.I1. sà-mi faca un bine (una gratia), sa-mi dati voie sä má intorc in Italia, intruc It am slujit cu credintd S. Congregatie, pe cit am putut si am stiut, dupä cum vor da märturie deplinä la nevoie oricare din aceste locuri. Am servit 5 ani, nu vreau sà plec fard dreapta slobozire din 1 Traducerea s-a facut dupa textul italian publicat de D. Gazdaru, op. cit., 2 Rafael Levakovie, croat italianizat, priceput In arta tiparului cu litere chirilice, lucra pentru Propagandd la Roma la revizuirea cartilor In ce priveste limba si dogma precum si la tipärirea de carti pentru slavii catolici sau uniti. In iulie 1637 este chemat de Matei Basarab in Tara Romaneasca pentru a tipari carp pentru toatä crestinatatea slava. Dar nu vine decit la 31 august 1638, si nu ajunge la nici un rezultat pozitiv. Dupa o saptamina pleaca din Tirgoviste in Anexa XXVIII, pp. 152-154.
Moldova, Polonia si Austria pina sa ajungd la Roma. Inocentiu al X-lea. 40
www.dacoromanica.ro
partea D.V.I1., ca sd nu fac cum au fdcut altii neasculatori fatd de S. Congregatie4. Imi serie pdrinftele Vicar patriarhal de la Constantinopol5
c'd are ordine contra mea de la S. Congregatie. Nu pot sd stiu // de unde sd vind aceastaT3 As tine mult sd fie cercetatä aceastd treabd
stiu cine a scornit aceste minciuni. Dacd am fdcut räu, se cuvine sufär pedeapsa, daca este altfel, sd fie pedepsiti mincinoii. Eu nu-1 cu-
nose pe pdrintele vicar patriarhal nu 1-am vdzut niciodatd7. Sd-1 intrebe D.V.I1. despre faptele mele si eu mA las
la ce va spune el despre mine. Nu voi lipsi a-mi face datoria, cum mi-am fácut-o In trecut... etc. ...A avea multe lucruri de scris ce nu se pot serie pentru motive valabile (per digni respetti).
Slugd prea plecatä, din tot sufletul fratele Giovenale Falco, misionar apostolic in Tara Romane isoä8
Aluzie poate la plecarea lui Silv_rio Pilotti in 1636. (Vezi Calcitori V, bio-
grafia acestuia).
5 Acesta era si Provincialul conventualilor din 'Arne noastre. Falco venise
le la Constantinopol. 6 Ca urmare a acuzarilor lui Pilotti (ibidem). 7 Declaratie cu privire la vicarul patriarhal din acel moment.
Scrisoarea a fost disculata de Congregatie la 18 (sau 15) iulie 1639. Este rezumata scrisoarea, apoi s-a aclaugat de alta' mina: Cred ca ar fi bine sa i se dea voia (pe care o cere) deoarece s-au primit relatii in privinta m5car ca fratele Rafael croatul care a fost la domnul Tarii Romanesti in lunile trecute nu a dat un raport r'au despre acest frate. Dar pentru ca fratele Rafael a stat putin acolo, ar fi mai bine sa i se dea voie de a se fntoarce la mängstire sub ascultarea si sa recapete acel spirit care in misiuni mai fungi se pierde de obicei la perFoane non bene moratizait. [Alta adnotar e]: Pentru tiparirea de arti de controvers5 . i pentru voia de a se reintoarce in Italia. 41
www.dacoromanica.ro
p_ 1 3
BARTOLOMEO BASSETTI
(? - 1644)
Misionarul Bartolomeo Bassetti a apdrut si in vol. V din seria de fatd, dar intrucit contributia lui nu era complet reprezentatd, ea murginindu-se doar la versiunea textului publicat de G. Chlinescu in Dip!. Ital. II, se cuvine a fi sporitä cu materialul infätisat mai recent de neobositul cercetator D. GAzdaru in Miscellanea din studiile sale inedite sau rare, Freiburg i. Br., 1974. Reddrn aici extrase din corespondenta expediatd de el din Moldova in cursul anilor 1641-1643, care completeazd informatiile existente pentru momentul ce precede intocmirea vestitei descrieri a lui Bandini. Totodata notita sa introductivd trebuie largita pentru a imbrAtisa intreaga sa activitate din cursul seder i sale, ea neputindu-se märgini doar la rolul sàu in legaturd Cu sinodul de la Iasi din 1641. Figui a lui, astfel infatisatä, depäseste cadrul restrins al prezentarii sale anterioare ce avea la bazd doar elementele puse in circulatie acum trei dec n i. In unele privinte experienta lui Bassetti este o prefigurare a aceleia ce II asteaptd. pe Bandini in 1644. Aceiasi factori intervin in acelasi fel, in aceleasi scopun. La lumina incercarilor ce se repeta, faptele capätä o adincime notid. n tita de fatd folosim toate datele oferite de Miscellanea" eta ca material cit ca elemente biografice.
Minoritul conventual Bartolomeo Bassetti, originar din Toscana din localitatea Piano Castegnaio, a fost desemnat de Propaganda la 26 martie 1639 pentru misiunea din Moldova, in urma unei cereri a lui Vasile Lupu sd fie trimisi patru misionan franciscani care sä aibd grija locuitorilor catolici din tara. A prima ca viatic 30 de scuz', si ca subventie anuald. 50 de scuzi. Durata sederii sale trebuia sa fie de 3 am. In lipsa episcopului catolic absenteist, era absolutd nevoie de un viceprefect al misiunilor care sà sadd in tara. A sosit la Iasi La inceputul anului 1640. A calatorit impreund cu misionarul Simone Apolloni din Veglia, stiutor al limbllor serbo-croatii si poate a limbii romdne. El insusi cunostea limba germana. In privinta limbii romane este discutie. Dupd Bonaventura Morariu, el nu ar fi cunoscut-o bine, dar din propria sa declaratie ar rezulta contrariul. La 15 februarie 1641 el anunta intentia de a tirpdri un catehism in limba romand la manästirea Trei Ierarhi unde era instalatd o tipografie ce se ocupa 42
www.dacoromanica.ro
toomai iatunci cu tipärirea in limba romana a Evangheliarului", mai bine zis a Cazaniei" lui Vanlaam. Tipograful era venit Emume in acest soop.
Situatia lui Bassetti de veriga necesard fntre Propaganda i domn fi crea obligatii foarte diferite. Pe de o parte el trebuia sä informeze pe Baks é (ca avea supravegherea relikioasa a Moldovei ca vicar apostolic, in lipsa unui episcop catolic rezident in tara) despre situatia catolicilor i comportarea preotiloi sau misionarilor. In sensul acesta primea porunci de la Roma sa-1 informeze pe Bakäid despre abaterile (eocessi") vicatrului episcopului de Bacau, Giacinto din Osimo, pentru ca sa se ia masuri in contra lui [Miscellanea, p. 48]. Aceasta invitatie putin obisnuitä trebuie push' in legatura cu unele indicii ce apar Inca din 1638. Din luna octombrie 1638 Propaganda era informatä de atitudinea negativa a lui Giacinto fatä de misionan. O spune Rafael Levakovie, viitorul episcop de Ohrida, care reintorcindu-se din tdrile noastre in Italia, prin Polonia, a "nta nit la Camenita pe doi calugari conventuali ce mergeau la Iasi i i-a prevenit (de ce
fi asteapta) dindu-le informatii necesare si de mare folos, cu atft mai molt cu cit pdrintele Giacinto, vicarul menseniorului de Bacdu dupa cite am putut ar vrea s'a fe singur f i are dragoste pufina pentru miafla de la acei catolici Situatia in acel moment e a destul de clara: episcopul absenteist i v'carul säu erau desigur stingheriti de prezenta misionarilor care puteau informa Congregatia despre miscär.le lor. Totodata ei bänuiau ca domnul intervenes la Roma pentru inlocuirea episcopului absente,st polon, printr-unul italian rezidind In diocezi. In sfirsit, dommul mai ceruse tot atunci sä fie trimisi din Ital. a 4 mi nonti corn entuali pc ,ti u grija spirituald a catolicilor din Moldova, facind oarecum abstractie de episcop. Deci se poate considera Ca existau dota tabere opus misionarii de o Parte, s't episcopul polon de alta. Ceea ce e mai greu de identificat este numele celor doi conventuali ce se indreptau spre Iasi. Caci la acea data Remondi era sosit de vreo doi ani, venind de la Constantinopol. lar cei coi .
misionan i recomandati de ambasadorul francez Gournay, anume Fra Antonio de San Fei e s' Angelo Petricca din Sonino isi terminaserd sederea lor inceputa in 1632 si piecasera din Moldova (Alcuni missionari, p. 22). Mara dacä, in urma soaptelor binevoitoare ale lui Levakovid, cei doi frati nenumiti au preferat cumva s.-si mute gindul de a mai merge la Iasi.
Parintele Bassetti mai trebuia sa raporteze la curie preatirile ordonate de domn in vederea Sinodului ortodox de la Iasi. Acesta i-a oferit si un prilej in-
semnat de a formula punctul de vedere catolic la cererea lui Vasile Lupu care voia sa-i asigure predicatorului de curte, Meletie Sirigo, teolog ortodox cu simpatii pentru Roma, stramotat un timp in Moldova, toate conditiile unei argumentäri victorioase. Discutiile dogmatice erau /a ordinea zilei. La masa domnului se fncingeau dacd nu dezbateri propriu zise cel putin dialoguri frisufletite care doctorul Scoccardi li spunea covintul cu mare autoritate.
Este interesant rolul acesta al medicului de curte al domnului, atit la Iasi citsi la Tirgoviste, untie doctorul Mascellini observa de aproape purtarea misionarilor italieni i Ii trimirtea suge.stiile i criticile, poate nu toomai imparfale, la Congregatia de Propagandä. Dar nu stim dad. el ataca si probleme dogmatice In fata domnului ca Scoccardi. Matei Basarab nu avea aceeasi libertate de spirit ca Vasile Lupu. Pentru unul era si o problema' de mintuire personalä, pentru ceWalt In primul rind de politic& religioasa, in care domina elementui politic. Lucrul s-a väzut cu prilejul cLatoriei fiicei n.ai mari Maria ou un protestant, J.anus Radziwil çi a logodnei Ruxandrei co catc cul Ambrosio Grillo. Dealtminteri iezuitul Paul Beke raporta rg.spursul dom ului cdtre duhovnicul säu, riclicind 43
www.dacoromanica.ro
obiectii la acea logodnfi: Oare you'd vi se pare credinta acelora rea?... Mie imi place intru totul" Mihi in ornnibus placet).
Sinodul de la Iasi era o confirmare strdlucitä a pozitiei lui Vasile Lupu de ocrotitor al ortodoxit:. Ce era primordial era tinerea acelui sobor in capitala Moldovei. N. Iorga a ubliniat tendintele oarecum divergente ale celor doud delegatir cea constantin °Mandl care tinea mortis sd fie condamnatd in mod exp es memoria fostului oatriarh Chirril Lucaris, si cea chievianä inspinatd de Petru Movilà, care nu vcia s'A' se asocieze la o asemenea ini%iativä, preconiztnd doar condamnarea acelor teze socotite de naturä calvind din catehismul patriarhului, catehismul incriminat fiind tratat ca o opera anonimä. Important pentru ei era prilejul de a räspindi catehismul ortodox al lui Petru Movild, tradus indatd pe greceste de Meletie Sirigo i luat spre a fi tipdrit cu modificäri la Constantinopol (dar färä a se ajunge In cele din urmd la infaptuirea acestei promisiuni). Pind la capdt cele cloud delegatii au urmat drumuri paralele, fdrd a se intilni in adei.dr asupra punctelor esentiale. Dar venirea reprezentantilor bisericii ucrainiene intärea si mai mult leghturile culturale dintre Moldova si patria de adoptiune a mitropolitului Petru Novilà. In mod indirect pdtrundea si influenta occidcntului prin profesorii ttimisi de la Chiev pentru scoala domneascä, mai toti formati In colegiile catolice din Polonia. S-ar putea ca aceste elemente sa-1 fi determinat mai apoi pe Bassetti sd-si indrepte si el gindul cätie Rusia (Rutenia), stdruind sfi fie trimisi acol) la invdtdturd cei trei tineri desemnati pentru aceasta, si sd-si doreascd' rosturi stabile de comisar apostolic in acea tard. In faza de pregAtire a Sinodului, atit Bassetti cit i Remondi trebuiau sd sustina tezele catolice privind justificarea indulgentelor, existenta Purgatoriului etc., lar apoi In cea a dezbaterilor sA raporteze la Roma mersul discutiilor. Aceastä parte a corespondentei lui Bassetti este in mare parte ineditä. Un fragment a fost redat de G. Calinescu intr-o notä din Altre Notizie, p. 310-311, n. 7, doc. inedit).
Abia sosit In Moldova, Bassetti a functionat ca viceprefect al misiunilor si mai apoi ea vicar general al Moldovei, nurnit in aceastA cantata de Bak§id la 3 octombrie 1641 si autorizat sd functioneze ca atare de cdtre Vasile Lupu in urma interventiei medicului acestuia: Scoccardi (= scandinavul H. A. Skovgaard). Multumitä acestui sprijin foarte serios, cdci doctorul se bucura de foarte mare trecere la domn, Bassetti a putut sä pund la cale si un sinod diocezan al catolicilor din Moldova care s-a tinut la 6 noiembrie 1642 la Cotnari. Aceastä initiativfi este In legaturd Cu intocmirea asa-zisului Speculum Ordinis, constind din versiunea romaneascd a intrebärilor la botez, a rugäciunii Tatäl Nostru, a Crezului si a unor f rmule de binecuvintare. Intre 16 ianuarie si 12 martie 1M3 el face o vizitatie a bisericilor din Moldova, vizitind 27 de centre si intoemind un raport pe care al,ea de gind sa-1 infätiseze personal Propagandei, spre a fi tipdrit odatä Cu concluziile sinodului diocezan" din Moldova. Plecat spre Roma chip& 10/20 mai 1643,
el se mai afld acolo in iulie 1644. Era asteptat sa se intoarcd. In Moldova, dar moare pe drum in Polonia in cursul calätoriei sale de inapoiere. Speculum Ordi-
nis nu a fost tiparit, dar o copie manuscrisd a fost trimisi de Propaganda lui Bandmi in Moldova si se mai pdstreazä i astäzi. In schimb catehismul lui nu s-a mai gdsit, rd'mlnind definitiv plerdut. Scrisorile lui Bassetti Indreptate la Roma sint adresate In forma &ibià in acelasi timp i cardinalilor din Congregatia de Propaganda Fide si secretarului acesteia, monseniorului Ingoli, avind de cele mai multe ori un cuprins destul de asemanitor. De acaea nu au fost redate aici scrisorile din seria paralela decit in misura In care aduceau ceva nos. 44
www.dacoromanica.ro
Corespondenta lui Bassetti este de un interes real, fie ca infatiseaza discutiile variate din timpul mesei domnului in care medicul Scoccardi Ii domina pe toti Cu o autoritate acceptata de ei, fie cil descrie incidentul dintre catolici si ortodocsi, cercetat de Vasile Lupu intr-un fel de judecata a lui Solomon, sau surprinde la el o miscare de nemultumire pentru calea indirecta a lui Bak.§ie, trimitind la el pe Bassetti, In loe sä fi venit personal sa-1 anunte de numirea acestuia ca vicar al sail. Raporturile catolicilor cu domnul erau bune i datorita unor binevoitori din preajma acestuia, dar si inclinatiei firesti a lui Vasile Lupu catre biserica romand, socotita legitimä In partea cealaltä a lumii, in vreme ce reformatii apareau doar ca niste rebeli. Este drept ca Bassetti semnaleaza cotropirea de catre domn a unei biserici catolice de la Suceava (probabil parasite), si mai aminteste de agresiunea si Incarcerarea sa de citeva ore la mitropolie (!) din initiative unor subalterni ai mitropolitului poate fare' stirea acestuia dar din toate manifestarile domnului reiese caracterul lor binevoitor fate' de catolici de catolicism. Anumite gesturi au putut trezi false sperante la misionan. De pildä invitatia ce le-a fost adresata de el a sustine In fate sa si a mitrapolitului pozitia catolicilor privind unele pumote esentiale ce fi desparteau de ortodoc.si. Dar toate acestea erau In legatura cu pregatirea sinodului ortodox de la Iasi. Cit
priveste celälalt sinod" al clericilor catolici din Moldova, convocat de Bassetti ca aprobarea domnului, acesta pare sa fi fost mai mult o luare de contact cu realitatile i problemele locale, dupa cum rezulta din concluziile cuprinse Intr-un referat al Propagandei purtind data de 19 ianuarie 1644, adica data discutärii sale de catre Congregatie. Dupa constatarea lipsei paralizante de mijloace materiale (punctele 1 *i 3) si de autoritate morale' din carenta unui episcop local (p. 2), sint formulate o serie de desiderate ale unor exceptii de la practica comuna (p. 4 si p. 5) datorate lipsei de preoti catolici i ivirii unor imprejurari nerabdind zabava: Ingaduinta unor laici (catolici) de a boteza copiii rfirnasi fare' botez, ca si cea de a lega prin cununie pe tinerele rapite" sub fagaduiala casatoriei. Regasim ecoul unor conditii observate de Bassetti la locuitorii catolici influentati de ortodocsii din jurul lor: anume importanta data nu botezului In sine, ci rudeniei care se stabileste cu nasul precum i unor practici ca Mel-ea motului la un an, care ar constitui elementul principal al botezului. Cit priveste rapirea" fetelor, ca prim act al casätoriei, ceremonia urrnind dupa aceea, and putea fi facutd cheltuiala inerenta sarbatoririi acestei solemnitati, obicei care a dainuit multä vreme la tare', pine in secolul nostru, Bassetti nu 11 comenteaza. Este probabil ca sugestia a venit de la clericii convocati la Cotnari. In sfirsit punctele urmatoare se datoresc nevoii de adaptare a preotilor insisi la imprejurärile locale care cereau o simplificare si o completare a instructiunilor dintotdeauna, odata cu ivirea unor spete noi. De pilda: In ce mäsura trecerea la ortodoxie a unuia din soti afecteaza validitatea casatoriei? Formularea /ma este mai putin generala, putind duce chiar la interpretäri mult prea largi. Argumentul suprem este amenintarea cA deed nu i s-ar da satisfactie, sotul insusi ar abjura pentru a se judeca dupa legile tärii. Este caracteristic ea nu este vorba aici decft de indreptatirea bärbatului de a-si lua o alta sotie, pi nu de eventualitatea ca i sotia parásita fait vine ei, sa se poatä recasatori. Punctul 7 e de asemenea dictat de conditlile existente constind In autorizarea preotului de a absolvi cazurile rezervate (acestea, de obioei eran Lasate pe searna episcopului, care fiind absent de fapt, canditia aceasta nu putea fi implinita). In sfirsit e vorba si de folosirea vechiului calendar (care fusese ingaduitli si In Polonia si in tàrile noastre Inca de la introducerea in occident a calenderului gregorian). Punctul 8 incheie lista Cu obligatia 45
www.dacoromanica.ro
parohilor $1 clericilor de a sluji liturghii pentru papá, pentru Congregatie, pentru domn, doamni i fiii lor, pentru toti catolicii din Moldova i pentru toatä Moldova si toti binefäditorii. Punctele de mai sus sint o schematizare a concluziilor lui Bassetti care nu
s-au phstrat. Inainte de plecarea sa din Moldova el a trimis un raport fàrà data sau indicarea locului de expediere, cuprinzind o dare de seama despre sinodul de la Cotnari, exprimarea desideratului ca sh nu se trimith ca vicar In Moldova decit un conventual, si in sfirsit informatia necesara cà domnii din Moldova si Valahia sint in dusmAnie. S-au rhzboit de douä ori. Intre cele douä thri nu sint le turi comerciale. Un acelasi vicar nu poate sta n ambele täri! (ibid. p. 60). Aceastä ichestiune avea sh fie rezolvatä prin noua delimitare f Acuth cle Baldi6 prin care Moldova intra in cuprinsul arhiepiscopiei de Marcianopol care se intindea i asupra Dobrogei si a unei parti din Bulgaria, iar Tara Romaneasch räminea sub autoritatea sa proprie ca arhiepiscop de Sofia-Sardica (vezi Cdidtori..., V, p. 294).
Nu se cunoaste precis data plecarli sale din Moldova. La 2 mai 1643 cel ce informeazd cardinalii Propagandei, scriind de la Iasi, nu mai e Bassetti ci conventualul Simone Apolloni misionar si prefect al manästirii de Bache. La 8 mai el scrie din Back' secretarului Ingoli cá reintoarcerea lui Bassetti e foarte ne cesara la misiune unde existau tot felul de probleme. Un preot (consacrat d episcopul de Bachu) si-a reluat sotia de care fusese separat, a fugit In Ungaria, s-a fAcut calvin i acum predich contra catolicismului. Dintre cei doi frati dominicani pusi ca parohi de catre acelasi episcop, unul si-a luat o fetiscana si a mur t printre schismatici, altul s-a facut turc. Alt scandal cu un preot de mir care fusese calvin". (0 citire mai atenta a acestui text precum si a trimiterii la orig nalul respectiv, f° 159 r°, v° 166r° lärnureste faptul ch acele cazuri semnalate sint spicuiri dintr-o expunere mai ampla care se intinde pe o perioadh mai lungl Faptele aratate mai sus nu s-au petrecut duph pleca ea lui Bassetti de acolo, ci ele constituiau o problemd constantá la care trebuia facut fata. Interesul lor actual re ultä din faptul cá toti acei clerici erau creafii de ale episcoputui polon abse t e t, intocm-Ni ca si fostul säu vicar general Giacinto din Onmo, revocat de catre Bakgi6 care l-a numit in aceastd slujbä pe Bassetti. Oarecare nedumerire rezulth din compararea datelor de 2 si 8 mai cu cea de 20 mai a scrisorii grecesti a lui Vasile Lupu chtre cardinali in care 11 laudii pe Bassetti i fl recomandd Congregatiet Este de presupus ch acea scrisoare de recomandatie fusese scrish. tocmai cu prilejul plecarii lui Bassetti, spre a-i fi datd in mina, ca s-o infatiseze personal la Propaganda. Este putin probabil sä fi fost trimish duma el, abia plecat. Este posibil ca scrisoarea domnului sh fi fost datatä dupd calendarui gregorian in mod exceptional, pentru eh era indreptath chtre cardinalii Congregatiei i ca 20 mai sa fie tot una cu 10 mai duph calendarul iulian. Totodath sensul scrisorilor lui S mone Apolloni din 2 si 8 pare sä. fie acelasi cu cel al scrisorii domnului, adica o recomandare a lui Bassetti in vederea retrimiterii sale Misionarul ardta mai intii realizarile obtinute prin sinodul de la Cotnari si apoi problemele ce avea de rezolvat In Moldova. Domnul sublinia meritele lui (text tradus in limba latinä i rezumat la Propaganda astfel: A compus o chrtulie din contributiile aduse la sinod In care a inclus (portato) Intregul Ritual roman, adhugind intrebärile la botez in bimba valahh, i binecuvintarea griului, merelor si altor fructe, care se obisnuieste in Moldova, punind In acea carte rugaciunile din Misalul roman"). Dar In acea traducere latinä mai era vorba si de activitatea misionarului de a readuce la ritul latin pe multi ce se abatusera de 46
www.dacoromanica.ro
a 1 et quamp/urimos qui ab occidenti desciverant tau ad se traxit et institult". Nu se putea referi, bineinteles, decit la cat l'cii trecuti la calvinism sau la luteranism lucru nu tocmai clar traducatorului. Si *Ma si mai putin referentului, cardinalul Pamfili, care completeaza In felul sau acea afirmatie: Et ha ridotto molti che dal rito latino erano passati a/ rito greco (!)... Poate cà domnul ar fi fost multumirt de o eventuala inaltare a lui Bassetti la episcopat si numirea in locul
episcopului absenteist. Dar la 7 decembrie 1643 Congregatia dispunea sà i se ras-
punda domnului recomandindu-i pe arhiepiscopul de Marcianopol care se va duce sa seada la Iasi si sa serveasca pe Luminatia sa i pe latinii din Moldova". In timpul acesta la Iai sosise, venind de la Constantinopol un Uttar alumn" al Colegiului Propagandei, Pietro-Paolo Garavini din Faenza, ocrotit de vicarul patriarhal Siroli din Lu,,o, care se gindise sa-1 capatuiasca in Moldova. La 23 decembrie fratele Simone declara monseniorului Ingoli ea parintele Garavini este
insatiabil". Fluturind decretul sdu de numire de cätre Propaganda ca viceprefeet, in locul lui Bassetti, Garavini mai pretindea pentru sine si calitatea de vicar general al acestuia. Dar purtarile lui needificatoare chefuri cu calvini i cu Benedetto Remondi, care batea drumurile din Polonia si se sustragea oricdrei disau ajuns la cipline apoi i unele traficari de care pomeneste ulterior Bandini cunostinta ginerelui" domnului, Ambrosio Grillo, care a scris la Constantinopol g a obtinut rechemarea sa, sarcina de viceprefect fiind data unui misionar nouvenit, sicilianul Gasparo din Noto. La Roma (iulie 1644) Bassetti era consultat de Propaganda In privinta lui Sigismund polonul care dorea sa fie facut misionar In locul lui Remondi, rechemat din Moldova. Reintoarcerea lui Bassetti era asteptata
de misionarii de la Iasi. El pleaca din Italia, oprindu-se un timp in Polonia. In ianuarie 1645 Gasparo din Noto se mix% cà nu a reaparut. In martie soseste la zvonul tea ar fi murit. Dar se pare ca TM a ajuns pinä la Baia, de uncle Simone Apolloni scriind lui Ingoli aminteste de faptul ca Bassetti fusese inchis din porunca mitropolitului dar liberat de domn... etc., vorbind de el ca de o persoana In viata, fard adaosul acelui fost" sau raposat" care pune o linie de demarcatie intre vii i morti. Pina in cele din urma S. Congregatie nu a tiparit acel catehism" romanesc al lui Bassetti, dar and a plecat spre Moldova noul arhiepiscop de Marcianopol, i s-a trimis de la Roma Speculum Ordinis ca un indreptar si un indemn. De Bassetti si de sinodul de la Cotnari s-a ocupat si Fr. Pall In studiul intitulat Date inedite privitoare la legetturile cuitura/e italo-române din mijlocul veacului al XVII-lea aparut In Studii italiene" VI Bucuresti 1940, in care subliniaza propunerea pentru infiintarea unei scoli sau unui colegiu pentru instruirea tineretului catolic, dar $i ortodox, foIosind nu numai limbile germana ungara, dar si cea romeind. Limba latina nu este mentionata. Ca dascali ar fi pentru limba ungara Don Paolo Bellino (Paul Belenyes) care era preot la Gheorghieni In secuime, iar pentru /imba românä un tin& /acob, ar putea fi si profesar de retoricei. Elevi ar xnai veni din Transilvania, tatarime si Bulgaria. Ideea unei asemenea scoli Il preocupase si pe l3aldi6, care s-ar fi gindit la instalarea el de catre Bandini In minastirea de la Bacau refacuta i datä in grija observantilor. Limbile de predare ar fi fost latina si slavona! De la Bassetti a ramas un material pastrat In arhiva Propagandei. Din aces-
ta, o parte a fost data la lumina in Dip/. Ita/. II, pp. 343-352 de catre G. Calinescu, anume Vizitatia din 1643 a bisericilor din Moldova (cuprinsa In versiune romaneasca In Cd/dtari... V, p. 177 s't u.) iar o parte, constind din corespondenta sa, a aparut in Miscellanea, redata de D. Gazdaru sub forma de extrase italiene si rezumate romanesti, din care a fost alcatuita selectiunea generala transpusa 47
www.dacoromanica.ro
In limba romana din volumul de fatA. Elementele biografice ale notitei de fatä apartin 0 ele, In mare parte, acestor publicatii. Am don i sä rectificam o apreciere din notita Insotind Vizitayia din Cd/dtori..., V, pe care am acceptat-o tale-quale dupa. G. Calinescu (Dip/. .Ita/. II, loc. cit.) anume ca Bassetti nu trdia in bund infelegere eu Ceilaiti misionan i care se plingeau de el". Din corespondenta pu-
blicatA In Miscellanea" nu rezulta acest lucru, cel mult poate fi vorba de oarecare tensiune cu Benedetto Remondi care se arata destul de strain de interesele majore ale misiunii.
SCRISOARE1 CATRE SECRETARUL PROPAGANDEI2
1641 iulie 10, Iafi.
IL 48
De 7 luni má aflu in serviciul misiunii catolice din Moldova. Domnul a pus stäpinire pe o bisericä catolicd de lingd palatul säu din Suceava, Benedetto [RemondiJ3 se tntoarce in Italia. Astept salariul pentru mine si Simone. SCRISOARE CATRE CARDINALI
Aceea0 data, Suceava per Iassi in, Mo/davia".
In Baia am aflat cä domnul vrea sä ne la o bisericä din Suceava. A si ocupat-o. Biserica e anticd. In ea sint ingropati trei episcopi. Giacinto de Osimo4, vicarul episcopului5 timp de un an a stat afard din provincie", imbrdcat ca negustor armean, iar episcopul nu stä la resedintä. E pericol sá pierdem i alte biserici, in special cea din Iasi. Cunose limba6 i obiceiurile provinciei". Fra Simone7 instruieste in doctrina crestinä pe copiii din Baia. 1 Traducerea s-a facut dupa textul italian publicat de D. GAzdaru In voIumul omagial Miscellanea din studiile sale inedite sau rare, Freiburg i. Br., Germania 1974, p. 48. (Parantezele drepte includ textul rezumat sau redat de editor pe romanesbe, iar cele unghiulare completaride noastre.)
2 Monseniorul Ingoli, cu care si Bandini va intretine legaturi foarte bune. 3 Misionar in Moldova In intervalul 1635-1643 cfnd este rechemat de vicarul patriarhal de la Constantinopol care avea o pArere proasta despre el. (Vezi Cal tori V).
Giacinto Franceschi din Osimo, calugar dominican, pus ca vicar general de catre episcopul polon absenteist al Moldovei (= de Bacau). Pentru purtArile
sale needificatoare, vezi ibidem, mai ales p. 230 0 urm. Episcopul catolic absenteist, loan-Bapt. Zamoyski. 6 Afirmatie categorica de care nu e nici un motiv sA ne fridoim. 7 Simone Apolloni din Veglia misionar, paroh la Baia. El e desigur acela care 1-a informat pe Bassetti despre biserica din Suceava, i despre fratele Giacinto din Osimo. 48
www.dacoromanica.ro
SCRISOARE CATRE CONGREGATIE 1641 septembrie 12, Ia0..
[Denuntd imoralitatea lui Giacinto, vicarul episcopului de Bacdu] Acest vicar, dupa ce a prezentat lui Vasile Lupu scrisorile de la episcop, a mers la Baia, unde a fost prins la o femeie, apoi la Ia0 §i Ciubärciu! H. [La Hui a oficiat la o cununie, pentru a sili pe sot ca s4 pldteascd respectiva taxa i-a pus sotia In butuci, in fata bisericii8. Chefuri cu ceartà. Bätut i rdnit cu cutitul].
p. 49
SCRISOARE CATRE CONGREGATIE
1642 martie 6 Icqi.
Am scris despre vizitatia episcopului de Sofia°. Aici la Ia0 se aflä Giov. Andrea Scocardi, ca medic al domnului. Prin mijlocirea lui am obtinut autorizatia [de vicar], cea de a acopen i biserica din Bacdu, de a face una in Vaslui. [Sa-i serie S. Congregatie.] A servit mai multi ani pe bailii republicii venetiene. i mai mult Inca', este rudäo cu Vasile Lupu care Ii stipendiazO cu 1800 de imperiali pe an. Generalul Ordinului [minoritilor conventuali] sä md facá comisar in Rusiall i sä intervind pentru a fi primiti in Polonia cei trei elevi. SCRISOARE CATRE CARDINALI
1642 martie 6, 'aft,
... Am fost sä md inchin domnului §i sd-i fac cunoscut cd Monseniorul de Sofia este if vicar apostolic al acestor tdri i ca m-a rinduit vicarul sdu, ca sä nu rdmind aceastä provincie (catolicd) fOrd cap 0 superior. Domnul a exclamat deodatd: Deci episcopul a plecat de aici 0 nu a venit mai inainte pe la mine!" Ceea ce a vrut sà inteleaga (volesse inferire) nu pot sa-mi inchipui. L-am scuzat indeajuns. Apoi am 8 Informatie confirmatà de Bak§id, Bandini etc. Pentru altà
ibidem relatia lui Nicolae Barsi. 9 Petru Deodat (Bogdan) BakAi6, ep'scap catolic de Sofia, din 1641. In 1642 episcopia e ridicatà la rangua de arhiepiscopie.
vershme
vara
vezi
anului
Numele initial corect era Skovgaard, deformat In Scoccardi. Rudenia cu Vasile Lupu trebuie inteleasi In sensul unei legaturi prin aliantà datorità logodnei Ruxandrei cu Ambrosio Grillo, fiul interpretului venetian Antonio Grillo. 11 Aceasta ar implica intentia lui Bassetti de a se strämuta din Moldova. Aceste ginduri stilt chiar mai vechi. Inch din 21 dec. 1640 el serie din Iasi bailului venetian din Constantinopol care i se arätase binevoitor quando sono stato in Constantinopoli", rugíndu-1 sa" stdruie pentru numirea sa ca provincial al Ungariei. (Hurmuzaki, VIII, p. 494). 4
Cal4tori straini dsspre 'raffle Roesdne
www.dacoromanica.ro
49
p. 50
cerut voie s'i. autorizatie de a-mi exercita slujba de vicar. Mi-a dat-o mdata con ampla facoltà. (Cu larga imputernicire), caci f Ord aceasta nu e po ibil sa faci nimic. Tot ce i-am cerut mi-a aprobat, sa fac o biserica In Vaslui unde era mai inainte resedinta voievozilor pe drumul care duce la Constantinopol la 15 mile de Iasi, sa acopar biserica din Bacau; scutire de tribut si de dijma pentru cei care servesc biserica noastra. In ajunul bobotezei potrivit obiceiului la domn (care se afla la masa cu boierii), cu crucea, aghiasmä s'i tamiie si la intrare s-a cintat un motet, apoi i-am dat sa särute crucea, 1-am tamiiat si aghies-
muit, si am facut la fel cu mitropolitul si cu toti ceilalti boieri, apoi am rostit o rugdciune in limba latina si ei au aratat ca le pläceau cer moniile noastre, §i a laudat ii tutto in public si in particular cu mitropolitu112.
[Scrisoarea ruptd, ceva despre niste discutii cu un grec de pe lingä
domn despre purcederea duhului dint.] [Discutata in Congregatie la 24 nov. 1642. I se va serie lui Scoccardi.] SCRISOARE CATRE SECRETAR 1642 aprilie 5, MO.
[A primit.... din Cracovia... 50 de scuzi pentru anul al treilea.
Sa se trimitä si lui Simone. Stefan Secuiul, casatorit ca preotii seculari din Ciubdrciu, de prin pärtile cercheze ale marelui han tatärdsc, nu se poartd bine]. Nu-1 pot pedepsi pentru c6 se and in afar& de domeniul domnului. Uneori vine pe la Hui si Iasi. Am obtinut scrisoare de la mitropolie sä nu mai indrazneasca nimeni sa reboteze pe catolicii frinci13 (Catto/ici franchi). [Multi catolici care au pOrdsit biserica catolica se reintorc in taind]. SCRISOARE CATRE CARDINALI 1642 octombrie 3, laFi.
[N-a mai scris. A stat bolnav in pat 3 luni]
In ajunul rusaliilor a venit la confesiune o femeie care fiind catolica s-a rebotezat ortodoxa (in Vallaco), a fost pirita la acel preot care o rebotezase. Acesta a venit cu doi servitori la biserica noastrA §i in timp ce se mArturisea au vrut sa' o prinda, dar eu impreund cu sacristanul nu i-am lasat, si au plecat si au chemat pe un alt preot care era 12 Mitropolitul Moldovei Varlaam. (Aceasta scrisoare din 6 martie 1642 se referA la cloud momenta din trecut, si anume din oct. 1641, cind a plecat arhie-
piscopul de Sofia, si din ajunul bobotezei, 5 ianuarie 1642.) 13 Cattolici Franchi. Este aici un simp1u pleonasm, dindu-se cele doua numiri ale catolicilor, carespfunzind la catolicii latini"? Sau se face o deosebire Intre
catoliei strami (franchi) i cei din tarä? Judecind dupä exclamatia lui Vasile Lupu, am crede ca prima dintre presupuneri este mai valabilä. 50
www.dacoromanica.ro
In locul mitropolitului, care a venit cu alti doi servitori, i eu in acest timp am terminat cu spovedirea i i-am dat absolutiunea, si la iesirea din biserica au 1nceput sd-1 batä pe sacristan. Eu i-am reclamat in fata domnului, cäruia ei i-au spus cà aceastd femeie se rebotezase i cá eu cu forta am dus-o la bisericd. Domnul cind a auzit cà acel preot a rebotezat-o, s-a rdstit la el (li fece una bravata) amenint1ndu-1 sd-i taie barba zicind: Deci frincii nu sint crestini, si nu e un acelasi botez"? mie mi-a zis cd nu trebuie sá duci cu sila la bisericd un turc, sau fie si un eretic". I-am raspuns ca ea a venit din voia ei, i cá eu nu pot sa refuz pe nimeni, si ca nu era cu putintd ca eu sa fac aceastd // fapavind in vedere ca eram convalescent, si preotii au spus cà sacristanul a dus-o. Domnul i-a intrebat dacd aveau martori, i ei au spus ca da, si In ziva urmdtoare au venit 12 preoti de ai lor. Principele a poruncit sd-1 infátiseze pe martorul principal si a venit o femeie, pe
care intrebind-o dacd era adevdrat cá sacristanul a adus-o pe acea femeie la bisericd, a rdspuns ca era adevdrat, çi dacä ea 11 cunostea pe sacristan, a rdspuns II cunosc". Vezi, a zis domnul daca se afla aici de fatä". Ea s-a uitat incoace i 1ncolo si nu a putut sa-1 recunoascd, dei era aldturi (a coppia) de ea. Atunci domnul cunoscind rdutasi a pus sa-1 Inchidd pe acel preot care tea lor a trimis-o de acolo o rebotezase, care a stat inchis o sdptdmind, i dacd nu 1-ar fi rugat
boierii de la curte i-ar fi dat o pedeapsd grea. Si femeii care a spus minciuna a pus sa i se dea 115 bete. tu ziva urmatoare pricinii, la reintoarcerea mea de la curte, pe drum, servitorii acelui preot m-au
luat la bdtale i m-au trintit la pdmint de cloud ori, mi-au sfi5iat haina apoi m-au inchis la episcopie (= mitropolie) impreund cu sacristanul, unde am rdmas vreo ora.
Sint in aceastd provincie"14 unii care au cloud' sotii fiind prima fugitd, mai ales una pe care a unit-o in cOsatorie (ha copulato) fratele Giacinto15 dominicanul, care era vicar al episcopului, o alta pe care a unit-o parohul actual de BacOu [Baltazar]16 pe o alta pdrintele Sigismund Polonu1,17 franc'scan, pe acestia i-am i despdrtit, voiam sa-i despart si pe ceilalti, dar amenintau sd se facd ortodocsi (va/achi),
eu am vrut mai inainte sá dau seama eminentelor voastre pentru a face ceea ce va hotdri S. Congregatie. Am pus sd facd profesiunea de credi atd §i sd o mdrturiseascd sacristanul din Solont i sotia sa care erau calvini.
S-a inceput invelirea bisericii din Bacilu, care va costa mai bine de 200 de imperiali, a fost restauratd mändstirea ... Am fácut rugd14 Adicd provincia catolicd a Moldovei. Vezi n. 4.
16 Este lauclat de iezuitul Paul Beke In relatia sa (ibidem, p. 277) si viu criticat de Bandini (ib^dem, p. 302). In 1644 avea o vechime de 14 ani. In 1647 Vasile Lupu i-a interzis lui Bandini sd se atingd de bunul paroh din Bacäu" (ibid. p. 297).
Figur5. In acelasi timp caricatural& si sinistrd a franciscanului vagabond, betiv, scandalagiu, etc. Bassetti In Vizitatia sa il pomeneste ca paroh la Neamt In 1643. (ibid. p. 184). Bandini aminteste de rolul sdu nefast invent"nd acea pretinsd comoard rdmasii de la caluarul Delovics (pp. 326-327). Tot el mentioneazd m ar ea viol ata a lui Sigismund intr-o ceartd cu niste osta.si din ga ia domnului, la Iasi. Vezi Cod. Bandini.
51
www.dacoromanica.ro
p. 52
minte la S. Congregatie pentru o elemosin5.15 pentru acea biserica, intrucit pe aici putin, sau nimic nu se gaseste [Se roagA din nou pentru a o putea aduce la starea ei dinainte]
Pentru a smulge din rklacink cu totul räfácirile i neregulile,
P. 53
m-am gindit sä fac o adunare (congregatio)19 a tuturor clexicilor giosi) care se aflà in aceastä provincie si am si fixat locul ì ziva, Va
fi in orasul Cotnari, care este mai la indemind pentru toti, la 6 nov. cind vor fi toti gata sa yin& i sd determine tot ce va fi spre folosul sporirea credintei i bisericii catolice. Numai parohul din Bacdu se opune impreund cu un laic catolic numit George Kotnarski", pentra a face pe placul episcopului de Bacau, fart s'a' le pese de cinstea celor-
lalti, i fall a pune pret (stimando) pe censurile eclesiastice, zicind
eu nu sint vicar legitim, eaci nu am fost rinduit de episcopul de Bacàu, Zarnoyski, ci de vicarul apostolic, care nu are nici o ziceau ei autoritate in aceasta provincie. Insä eu am trecut peste toate cile> fard galagie i cu voia i buna vointä a domnului. A sosit ginerele domnului,21 care e catolic. Speram sà avem prin el eeva favoare i cinste pentru slava lui Dumnezeu. Au venit la Iasi Cerigo22 i alti doi calugari teologi, trimisi de patriarhul din Constantinopol23, au fost i unii trimisi de Mitropolitul
sau vladica de Chiev24 (Jechiovia") ca sä se inteleaga asupra unor deosebiri in materie de credintà, si in primul rind despre folosirea sfintilor, despre Purgatoriu, despre liberul arbitru si despre predestinatie i dupsä cite inteleg vor face desbateri. Voi fi de fatà
si voi da seama de tot ce se va petrece in aceastà chestiune. A sosit aici la Iasi preotul Paulo Bellino,25 maghiar, om in virstà de 42 de ani, meter (virtuoso) in toate stiintele si bun teolog. E nilscut din parinti calvini i ajungind el la credinta catolica, cum prinTermen identic cu Almosen sau aumbne. Are si sensul de pomana
i
cel
de ajutor dat de biserica unor clerici sau asezaminte religioase. 19 Este sinodul diocezan amintit in notita noastra introductiva. 20 Secretarul domnului, cu mare influenta despre care se va plinge vehement
Bandini pentru obstructia sa foarte perseverenta, in unire cu acelasi paroh de Back', Baltazar, i in interesul aceluiasi episcop absenteist, Zamoyski (/bid., vezi Bandini, Expunere, mai ales pp. 317-321, precum i corespondenta sa pp. 300 308). 21 = Ambrosio Grillo. Vezi n. 10. Pentru acea logodna vezi Cd/dtori, V, p. 492, n. 69. Pentru ocrotirea catolicilor vezi i Bandini, ibid., p. 305.
22 Vezi N. Iorga, Byzance après Byzance, pp. 168, 171-174, 206, 207. Mele-
tios Syrigos era incd din anul 1632 predicatorul curtii de la Iasi. In 1641, cind domnul il recomanda in mod deosebit patriarhului, el era duhovnicul sail. In 1642 el era in Moldova si traducea din slavona in greaca Viata sfintului Ioan cel nou de la Cetatea Alba. Ulterior va fi mitropolit de Proilavon (= Braila) si va pleca la Moscova sa ofere tarului in numele pa triarhului Partenie rolul de Ocrotitor al Bisericii Constantinopolitane. Ca teolog el redactase Capitolele" impotriva calvinilor. Tot el a tradus in limba greaca Märturisirea Ortodoxá'" a mitropolitului de Kiev, Petru Movila. 23 Partenie I inlocuit in 1644 prin Partenie II in urma actiunii oculte a lui Vasile Lupu. 24 Este Petru Moira& El a luat parte la Sinodul sau Soborul de la Iasi prin trei teologi rusi. Scopul desbaterilor era de a defini crezul ortodox fata de cel catolic si de cel calvin, condamnInd abaterile intr-un sen.s sau 29 Multe din trasäturile aratate aici se potrivesc cu cele cunoscute ale tezuitului Paul Beke, venit de asemenea In Moldova cam tot acum.
52
www.dacoromanica.ro
cipele Transilvaniei26 voia sd pun& mina pe el, a fugit in pat-tile Turdei unde a servit citiva ani, i dupd scrisorile pe care i le-au dat pdrintii iezuiti a avut o recoltd bogatd in acele pdrti, a fost pirit la pasa
c'd ar fi spion, si a fost snit sd fug& §i a venit in aceastä provincie. 1-am dat parohia aceasta22 ca sd slujeascd la ea, el îi face slujba sa cu sirguintd, numai eà acesti unguri skit sdraci i nu pot sa-1 intretind. Mi se pare cd ar fi bine (si de cel mai mare folos pentru toti acesti bieti maghiari) sd fie fdcut misionar, §i sá i se dea intretinerea (/a provisione) ca noud celorlalti, cdci // va face mai mult acesta decit noi toti misionarii, cunoscind limba maghiark si in aceastd provincie
p 54
sint mai toti unguri etc. E necesarä resedinta episcopului28 pentru multe cauze, prima pentru a face hirotoniri (per promovere an'or-
dine). Acum se allá aici doi tineri unguri care ar vrea sä fie preoti, pentru a confirma pe catolici clopote intrucit In aceste locuri nu e nici un episcop
[Repetd cele spuse despre preotul ungur Paulo Bellino].
Am obtinut voia de la prea luminatul i indltatul domn, prin mijlocirea d-lui doctor Scocardi, medicul Indltimii sale sd fac o adunare (congregatio) dioceranà pentru a stirpi erorile i rdtacirile in aceastd provincie,
si tot ce se va face va fi adus la cunostinta eminentelor
voastre. Prin mijlocirea acestui medic, Signor doctor Andrei Scocardi, noi primim multe favoruri i miloqviri fiind zilnic pe lingd domn fiind iubit i respectat de el pelitru capacitatea sa in diferite stiinte, si el a demonstrat i demonstreazd aceasta la ospdtul (publica mensa) domnului, fie cind este vorba de Sanctitatea Sa, sau despre credintd,
sau despre un pasaj al Sf. Scripturi, sau chiar cu domnul, sau cu mitropolitul si cu alti calugdri. Astfel cà domnul rämine convins de replicile sale. [Ar fi bine sä i se serie multumindu-i si recomandindu-i bisericile impreund cu toti clericii (religiosi). La fel si domnului] care pretuieste mult scrisorile SanctitOi sale si ale eminentelor voastre. Iatd ca s-au i inteles grecii i rutenii3° asupra deoGheorghe Rák6czy I, 1630-1648. 27 Adica Iasi.
Bassetti ataca aici o nota problema' aproape insolubila datorati absentei episcopului. Numai acesta putea face hirotoniri, sau In lipsa lui un vicar apostolic cu rang arbiepiscopal, cum avea sa fie Bandini, anume ridicat la aceasti treaptä. Mai sint aratate i celelalte actiuni rezervate episcopului titular. 22 In aceeasi zi scria i secretarului Ingoli despre preotul ungur Bellino, si relatii despre misionarul Simone, care nu si-a primit subsidiul $i despre Benedetto Remondi care nu serveste misiunea. Secretarul ii räspunde la 31 ianuarie 1643 indemnindu-1 sa studieze in prealabil viata, doctrina si purtarile lui Bellino inainte de a-1 propune ca misionar. 32 Adica delegatii patriarhului i cei ai bisericii rusesti la Sinod. 53
www.dacoromanica.ro
p 54-55
sebirilor dintre ei, care sint doar doua, mai intli forma consacrarii
corpului, zicind grecii ca ea consta in aceste cuvinte: Domine mitte spiritum sanctum tuum ut benedicat hoc sacrifitium et faciat Corpus Christi. El zic ca asa se afla in misalul Sf.-lui Vasile cel Mare si al Sf.-lui Ia-
cob, patriarh de Ierusalim. A doua, ca toti trebuie sä se cuminece
sub utra que specie31, caci asa a rinduit Christos. Mai zic ca rugindu-se biserica pentru sufletele din Infern, acelea sint slobozite. O alta ratdcire32 am gasit la catolicii nostri in chipul acesta ca ei cheama i roaga pe un schismatic ca sA le fie cumatru, i fac aceasta ceremonie, ea acest schismatic taie motu133 de par al copilului de catolici inainte de a i se fi taiat parul de catre altii, si 11 pastreazá i zic ca atuncea se face el crestin, i fac masa, si ce e mai rau, daca mor parintii copilului, acest curnatru Il ja, zicind ca e fiul sau, i astfel urmeaza ritul acestuia. Voi aduce leac i la lucrul acesta34.
Rezumat al punctelor principale propuse de sinodul dioc zan din Cotnari din nov. 1642, cuprins in referatul intocmit la Prop tganda
p. 60
in vederea congregatiei" din 19 1 1644.
1 SA' fie ajutati In lipsurile lor. Doar 4 parohii isi pot Intretin.e pre ti: Cotnari, Baia, Bacau i Hui. Sá li se trimita Biblii i hota-
ririle conciliului tridentin.
P. 61
2 Sa nu-i lase fara pastor. Nu vade acolo niel un episcop, nici un prefect apo tolic. SA fie trimis un episcop care sa. promoveze la preotie pe ba.stinasi, care sint obisnuiti cu tara lor si nu se vor muta din ea 3 N avind putinta de a se ocupa ei cu instruirea tineretului, roaga s'A li se acorde o subventie pentru plata dascalilor spre a intemela o scoala ... Nu este mijloc mai bun pentru propagarea credintei catolice... cum se vede din experienta in partile din Germania si Ungaria convertite prin munca i coala iezuitilor. 4 Fiind multe sate care nu-si pot Int -etine preoti, in care bis-ricile sint admin'strate (gov mate) de laici35 si fiind acolo copii care ajung la 3 ani far' botez, macar ea moasele pot sä-i boteze in caz de urgenta, ei c r ca p intr-o ingaduinta speciala (indulto) sa. poata i laicii face acest lu ru i in Zara de urgenta, ca s'a nu lase pe oameni sA traiasca asemenea animalelor.
5 Vazind cd in fiecare zi sint rapite fete tinere sub cuvintul lor in casatorie, con l'opportunitcl del sacerdote, pentru a pune capat acestei r táciri, ei cer ca sa se permita si laicilor s'AA poata uni in
ru
casatorie.
6 Ei expun indoiala urmätoare: Existind aici un rau obicei ca daca de pildá sotia nu poarta dragoste sotului si se duce la schismatici, sau 31 Adica si cu pline si cu vin.
32 Ba se i tre e acum la alte ppeocupäri, in legatufa cu congregatia dioceza.nä.
convocata de el.
Marturie extrem de interesant5 pentru permanenta unor obiceiuri rämase-
pina acum. 34 Urmeaz' a doua zi o scrisoare aproape similarä catre Ingoli. 35 Este vorba sub acest nume de dascAlii sau cantorii bisericilor färä preoti 54
www.dacoromanica.ro
se reboteaza, atunci (lac& i se ing&duie sotului sä-si ja o alta sotie cit
traieste prima, aceasta este impotriva legii divine, dar daca nu li se ingkluie aceasta, ei îi reneagd credinta, nevrind sá trdiascä f&ra de sotie si de aceea aleargä la judecata acelora (= a ortodocsilor). 7 Se roagA s& li se ingAduie s& dea deslegare i in cazurile rezervate" ... etc., s& se foloseasc& de vechiul calendar ... etc. 8 Se leag& sä slujeascä 2 liturghii pentru papa, Congregatie
domn, si cite una pentru doamnä, pentru fili ... etc.... si cite una pentru Moldova ... i pentru toti binefäcätorii
[Bassetti la Roma in 1643 predase secretarului Ingoli pentru cardinali si al sdu Speculum Ordinis impreunä cu o suplick rugind sá fie tip&
rit Speculum ... sd se infiinteze acea scoal& sau colegiu s& se trimit& carti de cazuisticä ... de dogmatic& ... incheierile concilillor ... etc ... s& fie cercetat Speculum Ordinis. El afirma ca a servit in Moldo-Valahia 5 ani (!) Jata i incheierile Congregatiei de Propaganda Fide din 18 ianuarie 44
1 Se vor trimite carti, cite 4 exemplare. 2 A fost numit Bandini care va sedea la Iasi.
3, 4, 5. Asupra acestora îi va da arhiepiscopul
(Bandini) pärerea.
Deocamdatä e voie ca laicii sä boteze in casu necessitatis.
6 La punctul 6 privind indoiala referitoare la sotiile catolice care trec la ritul ortodox, daca ele pot sA incheie o casatorie cu altul cit tr&ieste so-WI lor, se rdspunde ca ele nu pot face acest lucru nicidecum36.
7 Pentru cazurile rezervate sa apeleze la arhiepiscop ... etc. (Despre Speculurn Ordinis nu se pomeneste nimic, i nici despre scoalä).
36 Se constata ca au fost inversatt termenii propusi. In cazul ipotetic infätisat de sinod, intrebarea era deed sotul nevinovat de apostasia sotiei nu-si putea relua libertatea si contracta o alta casatorie. In raspuns este vorba de sotia trecuta la ortodocsi, careia i se interzice recasatoria. Solutie cu totul iluzorie intrucit ea nu se mai afla sub autoritatea bisericii catolice. Inseamna oare cá sotul se putea recasätori? Dar nu s-a pus si cazu/ sofului apostat. Ce face sotia? Il uraneazi in schism& sau se despart?
55
www.dacoromanica.ro
FRANCISC SOIMIROVIC (1614
inainte de dec. 1675)
Observantul bulgar Francisc Soimirovid apare
In corespondenta grupului de la Chiprovat mai ales In calitate de auxiliar al arhiepiscopului de Sofia, Bogdan Deodat BakAid, al cärui vicar era. Este un fel de paralelisrn !nitre raparturile &Titre arhiepiscop i vicarul ski de o parte, si cele dintre arhiepiscopul de Marcianopol, Marcu Bandini i secretarul care 1-a 1nsotit In Moldova, observantul Petru Par6evié. Aceleasi raporturi aparente de indulgentä pärinteascä g de deferenta filiald, la addpostul cdrora Pare-evié im-
primd superiorului sau directia pe care o vrea el, In vreme ce Soimirovid nu päräseste niciodatd atitudinea sa de prudentd rezervd, primind cu supunere devotata toate binefacerile ce se revarsd asupra sa. Nu insä fait a fi fost provocate cu multa iscusintd. Si In privinta strategiei urmate in chestiunea cäpätuirii observantilor In Tara Romaneascä, initiativa porneste de la Soimirovid si este confirmatd apoi de BalcSlé, cum rezultä din scrisorile lor cdtre Propagandä. Arta supremä a vicarului consta In mentinerea sa In postura de secundant zelos s't ascultdtor in executarea unor mäsuri concepute i pornite de el. Aceastd artd de a se trage In umbra si de a rämine neväzut apare si In episodul cäldtoriei sale In Polonia in tovard'sia lui Par6evie, In care el avea In realitate rolul principal pe care 11 asumä apoi Pardevid In prezentarea fantezistd a soliei" sale la Varsovia din porunca lui Matei Basarab (Vezi CaUftori V, biografia lui Paaevid). Soimirovid nu apare niciodatä ca martor direct al evenimentelor influentate sau inspirate de el. Nu 11 IntIlnim la persoana I decIt In cloteva Imprejuräri legate de tara noasträ si de un interes mai degrabd limitat. Altminteri trece prin paginile marburiilor contempoinarne, ca auxiliar pretuit al lui Bak§id, ca persoana
grata la curtea de la Tirgoviste, de cite ori avea prilejul ca sd vinä, In sfirsit ca em'sar si confident al domnului care 11 trimite cu o misiune importantd (!) la regele Vladislav al Poloniei, si ca rival pentru episcopia de Nicopol cu bulgarul Filip Stanislavov, preotul afectat convertirii paulicienilor de la Dundre,. pentru care se Infiinta aceastä nota episcopie, absolut necesard, dupä ce a fost evident pentru toti cá vicarul apostolic din Moldova nu putea sä se Ingrijeascd. de paulicienii ce träiau de-a lungul Dundrii In Bulgaria de Nord. 56
www.dacoromanica.ro
NAscut la Chiprovat in 1614 dintr-o famine nobilA, dat de mic la minAstirea din Chiprovat unde 1-a avut profesor pe Ion Lilov, el se cAIugäreste In intervalul In care Bakäid era custode al Bulgariei (1631-1638). El studiazil un timp In Italia ca alumn" al colegiilor pontificale. In iulie 1646 el e definitor al Custodiei Bulgariei lar in octombrie este custode al Bulgariei si vicar general al arhiepiscopului de Sofia. In acest an el vine si In Tara Romaneasca unde mai revine i dupe. aceea. Acum isi fixeazä ca scop principal redobindirea manastirii catolice (asa-zisul convent) de la Tirgoviste, socotitä esentialä pentru existenta insäsi a Custodiei Bulgariei. Aceasta era eonstituitä din unirea la un loe a manästixilor observante din Bulgaria si Tara Ramcinzascd. 1Vlomentul era destul de critic. Conventualii obtinuserä la 26 ianuarie 1646 un decret al Congregatiei Episcopilar i calugArilor (dei Vescovi e Regolari), prin care li se confirma stäphiirea acelui convenit.La 25iulie 1646 pärintii Custodiei printre care apare si Soimirovie, se silesc sä.-1 smulgä de la acestia sub cuvint ea fusese uzurpat de ei pe vremea lui Andrei Boguslavié. Ei ¡mainteaza Congregatiei o serie de atestäri cerute, intrucit la interventia arhiepiscopului de Sofia la Congregatie i se rdspunsese ca este nevoie de asemenea dovezi. Ei declara hotärit cardinalilor: Acea mänästire e de m.are folos pentru noi si este refugiul nostru In chinurile pe care ni le pricinuiesc acesti Sarackni (=Turcii). Dacä nu ni se face dreptate intrucit nu sint bune celelalte mAnästiri aflate sub puterea Turcului sä ni se dea cel putin un locas In Italia unde sà* ne putem retrage... Dará aceastä märiastire nu ni se restituie nouä, altii In curind vor piece, i aceastà custodie va fi si ea desfiintata... etc. ManAstirea a fost intotdeauna a noastrA, adicA
a observantilor, si a fost Malta' de fericitii tovarasi ai Sf. loan de Capistrano cum se poate dovedi
cu analele Ordinului nostru."
Acestea erau imprejurarile cind se duce Soimirovié in Tara RomaneascA sá
cerceteze de aproape posibilitätile de la fate locului. Se mai ivea o cale care pärea mai usoarA, anume a unei cooperari intre Conventuali si Observanti pentru repararen bisericii catolice a Sf. Francisc din acel ores. Aceasta era linga piatA, de douä ori mai lungA ca biserica Maicii Domnului a conventului, cu o clopot-
nitä mare ca o fortareatä. Biserica stätea pärAsitä...". Incä din 1640 (Ind o deserie BakOid i se lasaserä putin zidurile". Incepuserä unii sA-i fure din xnateriale,
dar domnul ii oprise. Fondurile pentru refacerea bisericii ar fi venit in parte de la Conventuali, in parte de la Observanti datoritä ajutorului Propagandei. Mai trebuia insä o brevfi papalA catre domn. Cunoscind idiosincrasiile acestuia, Soimirovid prevede tot ce va spune acesta dac.A i s-ar infAtisa in loe de brevi papalä vreun decret al Congregatiei. Conjuncturä absolut identicA cu cea din Moldova unde Bandini fusese privit cu bänuialA pin& la expedierea unei breve adresate domnului!
Dar situatia bulgarilor este tot mai dramaticA, i nevoia unui loe de refugiu tot mai acutà. In februarie 1647 Soimirovid acum custode al Bulgariei $i Valahiei si vicar general al arhiepiscopului de Sofia, scrie secretarului Propagandei In privinta banilor strinsi pentru manästirea din Tirgoviste care trebuiau Incredintati pärintelui Rafael . Pentru ca sit' nu se piardA pe drum in vremurile astea periculoase de räzboi", el i-a ridicat la Sofia per via di cambia, O lunä dupä aceea, arhiepiscopul confirmind cele spuse de vicarul sau, adaugä
ca färA o scrisoare a papii adresatä direct domnului, In care va trebui aratat precis totul (puntualmente) i recomandatä toatä treaba aceea domnului chiar in acea scrisoare, nu se va face nimic si pe deasupra trebuie fAcut decretul si descris in el riominatim once lucru pe care 11 dau parintii conventuali obser57
www.dacoromanica.ro
vantilor, caci In decretul pe care 1-a adus Parintele fr. Giorgio nu este ruci o specificare particulard despre aceste lucruri i parintii conventuali se opun. Pe deasupra sä se obtina ca pärintele general sd scr'e conventualilor sotto Fobbedienza (= sub porunca' strict& de ascultare) cá ei nu trebuie sa faca altfel, cad ei una zic acolo la Roma, si alta fac cind sint In tarile acestea, sí au refuzat sus-zisul decret zicind: Noi nu al.em nici un ordin despre aceasta din partea superiorilor nostri", i ei merg zicind multe lucruri boierilor e c. [Deci este nevoie ca in breva cätre domn sd se specifice] ce anume se concede observantilor i ce famine conventualilor, rugindu-1 sd accepte i sä confirme si una i alta. [Arhiepiscopul doreste sà i se dea lui in mind o poruncd a Congrega.tiei de Propaganda catre misionarii conventual ] ca sa nu mai zicd":
'Aceste scrisari nu sint de la papa', cum spuneau mai inainte, cäci am putea sa rdminem pácälii de schismatici ca mai inainte !".
Asadar cheia intregii situatii era obtinerea de la papa a acelei breve salvatoare. In august 1647 arhiepiscopul and' cu bucurie ca ea a fost intocmitä dar
nu e de pdrere ca sa fie trimisa direct domnului, ci e mai bine sä i se trimita luí, pentru a i-o Infätisa el si a trata cu el cu acel pflej punerea In aplicare a decretului. De fapt totul depindea de bundvointa domnului. De aceea Bakäid H trimite pe Soimirovié care se bucura de mare trecere la el. In scrisoarea sa catre Propaganda, Bak§ié foloseste o formula ambigua havendolo mandato io in Vaiacchia per certi negotii della mia chiesa, non essendo tempo adesso che io vadz. personalmente". S-ar crede asadar cA era vorba de mändstirea de la Tirgoviste. Dar coincidenta cu declararea candidatura lui Soimirovi6 la episcopia de Nicopol in acest moment si cu plecarea lui ulterioarä In Polonia si Italia in acelasi scop, mai sugereazd i altä explicatie: anume ea drumul sau la domn era si el In legdtura cu alegerea dintre cei doi candidati ce urma sä se f Elea la Roma. Batrinul domn fära copii prinsese o mare simpatie pentru vicarul arhiepiscopului, care avea prilejuri dese de a se afla la Tirgo.viste si in calitatea sa de custode al Bulgariei i Valahiei. El ar fi vdzut cu bucurie inältarea lui la treapta episcopald. $i tocmai acum se ivea un moment favorabil. Prin infantarea noii episcopii de Nicopol pentru convertirea paulicienilor persecutati de biserica ortodoxd si care Incepuserä a trece la islamism, se crea un loe la care putea pretinde i ocrotitul arhiepiscopului, dei grija acestor paulicieni fusese preluatä de un preot bulgar legat prin originea sa de acesti eretici bulgari si care prin forta lucrurilor era candidatul cel mai calificat pentru noul post. In sinul bisericii catolice bulgare se desena un fel de antagonism intre calugäri i preotime. Primii franciscani observanti apartineau Custodiei bulgare, independentA de episcop sau arhiepiscop i putind constitui o fortä. Arhiepiscopul propune In august 1647 pe Soimirovid ca episcop de Nicopol. Si tot atunci trimite si in Tara Romaneascd. Rivalul acestuia, Stanislavov era sustinut de preotime, de negustorii ragusani cu legatuni Intinse si la Propaganda, in s'irsit de populatia pauliciand din regiunea Dundrii. Dar cumpdna putea fi Indreptata in sensul dorit prin interventia indirecta a domnului Tarn Romanesti la Roma. Lucrul trebuia ins& fäcut in tdcere, fdrä Alva si fail a se da de stire nici conventualilor de la Tirgoviste care ar fi raspindit acea veste. Folosind niste legdturi mai vechi cu regele Poloniei care asumase un fel de patronat asupra episcopiei catolice a celor doult Valahii", Matei Basarab Il trimite pe Soimirovie Cu o scrisoare la el, solicitindu-i sprijinul la Roma. De la Tirgoviste acesta pleacä direct In Moldova la Bacdu unde se Intilneste cu observantul Paräevie, secretarul lui Bandini, trimis si el la Roma de catre acesta din urmd cu corespondenta &a 's58
www.dacoromanica.ro
nuith i Cu un fel de prezentare mai succintä a vizitatiei apostolice a Moldovei, care va deveni Intr-o forma mai sporitä asa-zisul Codice Bandini. In ziva de 2 noiembrie plecau amindoi spre Varsovia, prima etapa in drtu-nul spre Roma si Congregatia de Propaganda Fide. Aceasta a fost realitatea modestä din care Parcevie avea sa creeze fictiunea asa-zisei sale misiuni tainice de pregatire a unei
ridicari masiva a crestinilor subjugati (Vezi CdWitori V, p. 366 s.u.). Dar regale Polo-
niei a uitat pesemne. al mai serie la Roma, si astfel s-ar pukes spune cA expeditia lui Soimirovid nu a dus la nici un rezultat. Ea a dus totusi la un artificiu pus la cale In vederea sporirii sortilor säi de izbinda. Pe drum, sau poate chiar °data ajunsi la Roma, Pardevid (desigur nu far% stiinta i participarea lui Soimirovie) a Inlocuit o foaie din scrisoarea lui Bandini cfitre Propaganda cu alta compusa de el, In care intre altele se cuprindea recomandarea (votul) pentru candidatul propus de el. Dar In loe de Stanislavov, In textul falsificat apärea acum Soimirovid! (Ibidem, p. 348). Dar chiar i asa, cu acest vot in plus, victoria nu i-a revenit lui, ci rivalului s'au care a fost declarat episcop la 3 sept. 1648. Inch' de mai Inainte Soimirovie apucase drumul de Inapoiere. Indata dupa sosirea sa in Bulgaria, el a fost chemat de Matei Basarab. La 3 noiembrie 1648 el 11 insotea la Tirgoviste pe arhiepiscop ce aducea breva pentru Impartirea conventului. Chid au sosit si au tras la doctorul Mascellini, au aflat ca domnul era serios bolnav. Ulterior, simtindu-se mai bine i-a primit paste o saptaminä. Irma In ciuda brevei papale nu s-a putut ajunge la nici un rezultat. Decretul Propagandei care impartea manastirea fritre conventuali i observanti, a fost respins cu toata hotärirea. Cuvintele domnului au fost redate Intocmai de arhiepiscop: Sä ma fereasca Dumnezeu sd fac acest lucru, deoarece dacil eu as face aceasta, as da prilejul ca dupd moartea mea sd facd alti domni la fel cu raindstiri/e mele". Nici planul privind repararea bisericii mari a Sf. Francisc nu a fost mai bine primit. Domnul a declarat ea ajunge pentru papistasi o singura biserica si nu a ingaduit sa fie refacutä
biserica in ruina. Singura solutie dura domn ar fi ca papa sa aleaga ¡rare observanti i conventuali, sau cum spunea el Infra cei din Bulgaria si italieni dea manastirea acelora care ar fi de mai mare folos... dar sa o Impart eu, asta nu o voi face niciodatä!". Despre rezultatul candidaturii lui Soimirovid nu s-a vorbit decit in a doua audienta la domn, acea de ramas bun, care a avut loc dupa 19 zile. Dei in acel rästimp fusesera griji destule, din cauza unor vesti alarmante ea vin tatarii instigati de Vasile Lupu, domnul nu uita sa Intrebe: Ei, ce s-a ¡àcu pdrinte/e Francesco al nostru? L-au fdcut episcop?" cut
...Si a spus cà primise scrisori de la räposatul rege Vladislav al IV-lea al Poloniei prin care fagaduia sä scrie la Roma si sa-1 recomande pe acest calugar si CLCUTTL veid cd nu s-a fácut nimic i cd trebuie sd scriu din nou"... Arhiepiscopul temindu-se id' nu se creeze vreun precedent din recomandarea unor episcopi catolici de catre unii dinasti schismatici, fagaduieste sä scrie el, de cum se va intoarce In resedinta sa. Domnul Ina nu renuntä la ideea sa si peste mai bine de un an si-o traduce in fapt. Numirea lui Stanislavov marca un insucces al arhiepiscopului i al Custodial. Bak'Sié intervine indata. Inca din 1647 el ceruse ca Soimirovi6 sa fie facut sufraganul sau. La 26 mai 1648 clerul II recomandä pe Soimirovid. Catolicii din Chiprovat la rindul lor, II laud& ca fiind nobil, activ, cunoscut paste tot, In tot sud-estul, in Moldova, Tara Româneasca etc... si Il recomanda. In sfirsit se produce o inseninare. Observantii care protestasera contra numirii lui Stansilavov se potolesc. In mai 1649 se incheie o conventie mitre Stanislavov i Custodie. In iunie 1649 Soimirovid e propus de vicarul din Antivari la episcopia din Pristina (Prisz59
www.dacoromanica.ro
ren) din Serbia, propunere la care se raliaza i clerul bulgar. Soimirovid pleaca la Roma In vara anului 1649. Abia in 11 iulie 1650 e numit episcop recomandat de catre Propaganda. Formalitatile se lungesc. La sfirsitul anului Bakié mega sa fie accelerate pentru ca sà poata merge la resedinta sa noul episcop. In Tara Romfineasca nu se stia nimic i domnul nu mai avea rabdare. La 14 sept. 1650 el ja condeiul ca sa räspunda brevei papale din 1648, dar in realitate ca sa aiba prilejul de a-1 recomanda pe Soimirovie papii. De asta data domnul propune o masura mai radicalä: indepartarea din Convent a tuturor misionarilor existenti trimiterea altora desprinsi cu totul de grijile lumesti, alesi de papa. Scrisoarea domnului a fost trimisa la Roma fara stirea lui Bonaventura din Campofranco, prefectul apostolic de la Tirgoviste. Acesta simtea oarecum ca Observantii isi urmäresc mai departe procesul lor pentru obtinerea conventului, dar el se bizuia Pe faptul ea domnulut nu-i plac schimbärile". Räspunsul papii din 11 februarie reducea propunerea domnului la proportii obisnuite. Prefectul va alege elementele bune i le va inlatura pe cele rele... etc. Totodata papa ji comunica vestea inaltarii lui Soimirovid la episcopia de Priszren. La 27 mai 1651 noul episcop scrie ca a fost sfintit de catre nuntiul apostolic din Venetia. Acum in sfirsit se Inapoiazä, i dupa ce trece pe la noua sa resedintä, saracä i incercata räu de ciumä
si de tirania turcilor, se intoarce la Chiprovat ca sa-si pregá'teasca cele trebuitoare noii sale demnitäti, si mai inainte de toate vizitei sale solemne la curtea din Tirgoviste. Acolo avea el sa se infatiseze domnului inmineze din partea cardinalilor Propagandei un dar foarte pretuit: moaste sfintite si garantate autentice. (Domnul le folosea i ca un balsam pentru ochii sai bolnavi) si pe linga acestea, din partea secretarului Propagandei o picturä religioasa (quadra) precum i altele, nu se spune din partea cui. Dar venirea lui mai avea si un alt scop foarte precis pe care si realizat
faràsovaire: introducerea pe once cale a unor observanti, macar si unul singur la misiunile ocupate de conventuali. De aceea s-a ingrijit sa duca cu sine calugad cunoscatori ai limbii romane. Cum misionarul conventual Fr. Maria Spera zacea de boalä de vreo patru luni i lucrul acesta putea fi stiut de oricine, este probabil cà fnlocuirea acestuia prin observantul Soijch nu a fost o masura spontanä, un fel de improvizare impusà de imprejurari, ci punctul final al unui plan bine chibzuit. Este de fapt acelasi procedeu ca cel al iezuitilor In Moldova pe vremea aceea. El a reusit pe deplin. Caci la venirea sa in 1653 Bakäid raporteaza CA a gäsit la Cimpulung doi parohi observanti bulgari cunoscatori ai limbii. comparatie intre cele doud scrisori ale lui Soimirovid avind aceeasi data (7/17 februarie 1652) Ingaduie surprinderea unor deosebiri ce nu pot fi involuntare, cai e trädeaza calculul ce a stat la baza intregului scenariu (daca ne este ingaduita aceasta expresie). In scrisoarea catre secretarul Propagandei cifra Observantilor dati de Custodie ca insotitori ai sai In Tara Romaneasca este de 5 frati, printre care este mentionat pärintele Serafin läudat in mod deosebit. In cea catre cardinalii Congregatiei, cifra este de 3 frati (poate sa fie si o eroare de transcriere). Insa despre parintele Serafin, dei nu se afirma nimic in mod categoric, totusi se intelege din context cá a fost lasat la Cimpulung In locul fratelui Stefan Soije acela ce fusese instalat cu zece zile mai inainte ca inlocuitor al parohului conventual Spera si care murise pe neasteptate, cit mai era Soimirovid In Tara Romaneascä i ca fusese propus Propagandei pentru a fi numit misionar In ace/ loc (Primind bineinteles respectiva alocatie). Nimic din toate acestea nu apare In scrisoarea cas tre secretar. Poate pentru ca acesta era socotit pärtinitor pentru 60
www.dacoromanica.ro
conventuali. Si nimic, bineinteles, nici despre bänuiala aruncatä" asupra misiona-
rilor in legaturä cu acea moarte fulgeratoare despre care nu e vorba decit in scrisoarea catre cardinali. De fapt, parintele Soije nici macar nu este mentionat in scrisoarea cätre secretar. Staruie impresia ea Soimirovid nu i se adreseazi lui decit In mod formal i mai mult pentru a cere plata proviziunilor" sale, sau trimiterea asa-zisului aparat pontificar a cärui lipsa este stingheritoare. In schimb toatä atentia este acordatä infatisarii cit mai convingätoare a faptelor aduse inaintea cardinalilor. Cuvintele atribuite acum domnului nu redau sunetul autentic i firesc pastrat atit de bine in frazele insemnate intocmai de Bak§ié dupa declaratiile categorice rostite in noiembrie 1648. Dealtminteri ele nu corespund nici acelor declaratii amintite i nici propunerii fäcute papii in scrisoarea din 14 sept. 1650 asa cum fusese fácutá, ci par mai degraba o combinare a unei parti rupte din acea propunere i incadrata altfel. lar ca introducere la ele este acea ciudatä insarcinare pe care i-ar fi dat-o domnul ca sa se duca sä vadei (adica sa inspecteze?) bisericile catolice (deci ale misionarilor conventuali (?) din tara) invitatle ce ar fi contravenit tuturor regulelor admise daca ar fi fost tradusa in fapt. Este curios ca ea nu a fost comentatd in nici un fel in scrisoare i rum nu s-a spus limpede daca noul episcop de Pristina s-a folosit de ea. Cum Inca mai departe spune ea poporenii din Cimpulung i-au scris 0 au venit la el, deci la Tirgoviste, si el le-a trimis preotul cenit, rezulta a nu a fost sfi vadä acea biserica. Dar Domnul 1-ar fi rugat sa. viziteze" i mänastirile ortodoxe (!) i sä-i dea seama despre vizita sa (!)... Insä din context ar pà'rea sä rezulte cà pur i simplu domnul ar fi dorit sa-1 mai retina in tara s't i-ar fi propus un fel de excursii nevinovate pe la manastirile sale, poate pentru a-i arata tiparnitele sau alte lucruri de interes, i nicidecum o vizitare" in sensul bisericesc al cuvintului, pentru a-i cere vreo parere ori sugestie intr-o dare de searna menite a fi utilizate ulterior. Toate aceste nepotriviri, imperceptibile la prima vedere, trezesc oarecare indoia/&" cu privire la sinCeritatea märturiei in intregul sail. Dar poate ca nota cea mai dubioasä este cea privitoare la amenintarea cato/icilor de la Cimpulung de a se face eretici pentru ea biserica lor sta inchisa de 4 luni etc.... claci nu h se face rost de un preot de limba tor, adicd cea romdneascd (!). Se regaseste aici un procedeu folosit cu predilectie de Par&vie i ilustrat si in voltunul de fag (p. 73). Cu aceastä scrisoare se incheie faza din activitatea lui Soimirovié oferind tangente cu imprejurarile din Tara Româneasca. In 1655 fiind la Roma, el recomanda pe Par'devid pentru a i se incredinta administrarea Moldovei. Depärtarea diocezei sale nu-i mai ingaduie sa intervina in problemele privind pe catolicii din Wile noastre. In 1656 el este numit arhiepiscop de Ohrida dar nu sade in diocezá ci la Ragusa de unde urmäreste situatia din Bosnia pentru a refen asupra ei Propagandei. La sfirsitul anului 1663 obtine administrarea arhiepiscopiei de Marcianopol printr-o brevä pontificalä. In iunie 1672 se muta la Rusciuk ca sá eadä in diocezä. Se plinge ca de 5 ani nu si-a primit proviziunile". Este bolnav si cere un coadjutor. In ultimii ani stä in casa sa la Chiprovat. Moare inainte de decembrie 1675.
Dupä cum s-a putut vedea, rolul sau in legatura cu Tara Romaneasca inceteaza durd numirea sa ca episcop de Prigtina. Scrisoarea sa din februarie 1652 care incheie aceastä fazä, este revelatoare pentru intreaga sa actiune aici. In aparenta este o dare de searna a primirii solemne a noului episcop la curtea de la Tirgoviste. In realitate este o prezentare mestesugita a scamatoriei prin care reusise sá inlocuiasca pe parohul conventual italian din Cimpulung printr-unul obser61
www.dacoromanica.ro
vant bulgar, obtinind i asentimentul domnului, -ceea ce era foarte important Acum trebuia obtinuta confirmarea de la Roma a acestei substituiri. Recomandarea icalduroasa a fratelui Seraf in, foot alumn" al Propagandei avea de scop obtinerea pentru el nu numai a ingaduintii de a famine in acel loe pe toat'd viafa conform obligatiei obtinute de la Cimpulungeni, ci í acordarea subsidiului dat misionarilor Propagandei. De aceea era subliniatä calitatea de alumn" a fratelui Serafin, acestia bucurindu-se de un fel de prioritate la asemenea numiri. In aceasta scrisoare totul este calculat i totul este rästalmacit. Incercarile patetice ale bietului batrin de la Tirgoviste de a mai prelungi putin sederea fostului frate Francesco pentru care scrisese scrisori regelui Poloniei i papei de la Roma, si pe care nu Il va mai revedea de acum incolo, slut infatisate ca dovezi ale unui fel de tutela sau supraveghere ce Ii este delegata, sau in once caz a unei consultari din partea domnului care se märturiseste depasit de situatia creata de comportarea misionarilor conventuali! Asadar vor trebui acceptate cu multa prudenta afirmatiile din acea scrisoare. Despre rolul i personalitatea lui Soimirovie exista opinii diametral opuse. Conventualul Spera, care nu avea motive sä-i fie recunoscator, aminteste laolalta
si de venirea lui cu intentia de a-i scoate pe conventuali din misiunea de la Tirgoviste, si de latitudinea sa dubioasä In privinta sanctionkii catolicilor vinovati de a fi contractat cäsatorii de al doilea, traind Inca sotul dintii, referindu-se, adica dui:à cum rezultd din context, la doua momente diferite: din 1646 si din 1652 (Ciileitori V, p. 389). Imprejurarile inlocuirii lui Spera de la parohia de Cimpulung difera total in relatarea sa de cele din versiunea lui Soimirovie. In schimb In 1648 cind vine acesta din urmä impreunä cu arhiepiscopul Bakke la Tirgoste, rasuna un concert de laude la adresa fratelui Francesco in care se intreceau doctorul Mascellini, Bakke, Pantaleone Ligaridi i însui viceprefectul conventual Venanzio Berardi (Dipl. Ital." I, 361). Este adevarat cà nu se produsese Inca substituirea de la parohia amintitä. Cele mai multe informatii despre Soimirovie se aflä in colectia lui Fermend-
zin, Acta Bulgariae. El apare mai des in corespondenta lui Deodato Bakaid cu Propaganda. In aceeasi colectie au fost publicate si 2 din textele redate in acest 1,olum, al treilea fiind publicat in Dipl. Ital." II, in Altre Notizie.
Lista celor 68 de cuvinte din limba romaneascä, pästrind caracterul latin, intocmitä de el si data apoi lui Giov. Lucio a fost publicata de Hasdeu in Arhiva istorica a României", I, 2, 1865, p. 55 si de Timotei Cipariu in Principia de limbd 0 script. Blaj, 1866, p. 238 si este redata si de Gázdaru (op. cit.). Despre activitatea lui a scris I. Dujcev dind datele carierei sale eclesiastice (11 Catolicesimo...).
La noi el apare in studiul lui G. Calinescu Altre Notizie, in acela al lui F. Pall Le Controversie precum i in prezentarea lui D. Gazdaru, op. cit. care releva
In mod deosebit cunoasterea sa a limbii romane Tara a sublinia unele lapsusuri din exemplele citate). Despre el pot fi gasite informatii i in Cd/atori V, in biografiile lui Pareevie si Bandini.
62
www.dacoromanica.ro
SCRISOARE CATRE CONGREGATIE'
1646 octombrie 20, Chiprovat
... La sosirea mea aici din Tara Romaneasca am informat p eminentele lor cum stä lucrul din Tara Romaneas a, si am stat asteptind zi de zi suma hotarita pe care trebuie sa o dea parin-
. 152
tii conventuali si aceea pe care au voit eminentele lor s'a' o atribuie pentru restaurarea bisericii Sf. Francisc din Tirgoviste, care nu ni s-a dat, asteptindu-se scrisoarea stapinului2 nostru. [Deci roaga pe eminentele 1 r sa obtina de la papal o scrisoare catre principe3 in vederea hotaririi acestei chestiuni, adica o breirà, asa cum s-a hotarit, pentru ea' el nu este prea cunoscator (pratico) si nu intelege decretele si scrisorile S. Congregatii, // nestiind ce este Congregatia, ci zice: Aduce- p. 153 ti-mi scrisoarea papii cu pecetea sa, asa cum am primit alta data de la papa de buna amintire Urban al VIII-lea". Ar trebui mult timp pen-
tru a povesti nenorocirile (le miserie) in care ne afldm in vremurile de acum, si cite rele ne-a pricinuit si ne pricinuieste zilnic pierderea a estui binecuvintat convent, mai ales acum cind Sultanuld a dat Po ruma sa fie strinsi fi:dedil tineri. [A venit un turc, om cu vaza, de la palatul sau cu 300 de ieniceri care au ridicat multi tineri si au aruncat In lanturi pe unii crestini ca sa le mai gaseasca si altii; 1-au luat si pe gardianul minastirii . Soimirovie si. arhiepiscopul au fugit in munti cu tineretul, si au stat o saptámina etc. Acum trebuie rascumpArat gardianul. Au adunat si luat cu imprumut 100 de scuzi etc....] SCRISOARE CATRE CONGREGATIE5
1652 februarie 7, Chiprovat
p. 422
Este citva timp de cind am in.stiintat pe eminentele lor, din Tirgoviste In Tara Romaneasca despre sosirea mea acolo cu greutati si oboseli nu putine, pe de o parte din cauza drumurilor rele, pe de alta, din cauza lumii ticaloase din cale; de cum am ajuns acolo am indeplinit de indata vointa eminentelor lor de a infätisa moastele prea luminatului domn, care le-a primit cu foarte mare bucurie si insufletire a tuturor (commune applausu), aducind multumiri nesfirsite Sanctitatii Sale° si eminentelor lor, dorind mult pe viitor a se bucura de bunavointa obisnuita si induratoare a lor; ba voia sa le serie (dupd cum 1 Traducerea s-a facut dupä textul italian publicat de Fermendzin in Acta
Bulgariae, pp. 152-153. 2 Papa Inocentiu al X-lea. 3 Matei Basarab. a Mebmed al IV-lea (1648-1687).
3 Traducerea s-a facut dupa textul italian publicat in Dip/. ¡tal., 11, p 6 Papa Inocentiu al X-lea (1644-1655).
www.dacoromanica.ro
422.
mi-a zis), dar din multe motive ale vremurilor de astazi a omis pina acum sä le multumeasca. Pe linga acestea mi-a dat Insarcinarea sä ma duc sä \Tad bisericile din tara sa, adica cele de ritul nostru: pentru ca aud", zice el mari plingeri din partea crestinilor, si ma adresez you'd (a lei tengo) in locul Sanctitätii Sale; eu din partea mea am fäcut cit am putut, totusi aceasta Misiune de acstma ar fi mai bine ca sa o recheme S. Congregatie din aceste täri, fiind de putin folos, ci mai degraba spre paguba si scandal etc ..."7 De va vrea Dumnezeu, voi da in relatia mea mai pe larg o mai bung dare de seama despre toate; in plus m-a mai rugat sä vizitez (visitare) minastirile sale de ritul lor si sa-i dau seama despre vizita mea, dar eu scuzindu-ma mult ea aveam de lucru la biserica mea am obtinut cu greutate, nu putina, slobozirea de plecare. Cum dupa sosirea mea In Tara Romaneasca am ramas la Tirgoviste vreo cloud saptamini, in acest timp mi-au venit scrisori de la acei bieti crestini care se allá la Cimpulung cu foarte mare tinguiala si amenintari sa se faca eretici8, zicind ei ea biserica lor stä inchisa de 4 luni, fara preot si fara botez si cu multi care au murit daca nu li se face rost de un preot fait ajutorul unui preot, etc. de /imba lor, adicci cea romtineascei. Scrisorile serse de ei se pdstreaza aici la mine, si cu timpul vor fi trimise eminentelor lor: vazind asa mare
tinguire si scandalul care ar fi sä urmeze, le-am trimis un preot de mir pe care D. luasem cu mine ca tovaras pentru once 1ntimplare, cu consimtämintul totu§i al domnului, cum se obisnuieste a se face in tara sa, si astfel i-am facut apoi o scrisoare: comunitatea lor obliglndu-se cu totii solidar sä-1 tina cit traieste drept preotul lor, si dupà ce s-a dus acolo bunul preot, foarte bun cunosciltor al limbii lor, nu-
mit D. atefan Soijch, din dioceza Sofiei, a murit in scurtä vreme,
cam vreo 10 zile, pe cind se aflau acolo doi misionan, unul venit din Moldova, nu §tiu pentru ce, celalalt alungat de acolo, nu stiu. Sa dea Dumnezeu (Dio voglia) sa nu fi fost vina lor, cum zice multimea, dui:ad
ce au incercat atita sa-1 indeparteze in once chip de acolo. Venind dupä moartea acestui domn atefan acesti susnumiti crestini din Om-
pulung sit dea de §tire despre moartea sa si sa ceara un alt preot dintre cei ce mä Insoteau caci la plecarea mea In Tara Romaneasca au vrut bunii parinti din cinstita Custodie a Bulgariei sä ma onoreze pe linga acea curte de schismatici, si mi-au dat 3 parinti la dispozitia mea, pentru ca sa cinsteasca demnitatea Sfintei biserici catolice, si pentru mai mare renume, si intre altii mi-au dat pe parintele Serafin, care este definitorul actual si gardianul primei minastiri a acestei Cus-
todii §i alumn" al eminentelor lor, care nu inceteaza a se trudi In
via Domnului In aceste tali nevoiase; eu din partea mea 11 recomand calduros eminentelor lor, ca sä binevoiasca sa dispuna de el ca de elevul (alumno) lor, si 11 vor gäsi prompt sa execute once porunca a lor ca un fiu adevärat doritor sä-i serveasca. [Despre starea bisericii sale ... ciumä, lipsa de preoti din cauza tiraniei turcilor si a saraciei. Roaga sä 7 Aceastä declaratie este prea conformä dorintelor lui Soimirovie pentru a nu trezi oarecare bAnuiald cu privire la redarea intocmai a cuvintelor domnului. 8 Vezi tilcul acestor declaratii in notita biografica.
64
www.dacoromanica.ro
Portretul lui Grigore I Ghica, domn al Tdrii
,
Rorndnesti la 1663 (stampà contemporand de
Cornelius Meyssens) (Biblioteca Academiei R.S.R., starnpe, G SI/Meyssens, C-8).
.
.
r.
wr
4
G/0ANNIT GREGORIO GIKAPRINCIPE
DIVNLACC1-14.7
ANNJO /66$
4
4.
11,"
3
N
I
e.
8.
11V,
'
.
rAfTIN' ili11,4
-
;-
'
GC, a 4.4X.r
%Olt; -11.0tVg.
0,414-*
WOO' . , .
Portretul lui Gheorghe Duca, domn al Moldovei si ail Tdrii Romdnesti (dupd N. Iorga, Domnii romeini dupd portrete ;i fresce contempo-
*.r3 _Trft Iasi, vedere fantezista din sec. XVII (Die neu ertiffnete Ottornanische Pforte, Augsburg, 1700, p. 355; Inst. de ist. N. Ioirga" III 270 I).
www.dacoromanica.ro
Ahmed Köprialii, mare vizir ohoman. (Idem)
ilia de la Hotin din 1673 (Idem) www.dacoromanica.ro
,
' '
-^-
0L,
,
"1"
,ilt
.
-
" err., r-e-rn::±t,
.
L
t).
L.,.
wmaisal.t.
°
-f
'''
SOC;07 Suceava, vedere fantezistd sec. XVII (gravura de Jacob Haarewijn, 1688 Acad. R.S.R., stampe,
AG 1/12)
Cluj. vedere din sec. XVII (stamp& contemporand de J. Petters, Acad. FtSR, stampe, AG I, pl. 40).
www.dacoromanica.ro
i se trimitä una buona man" de misionan i Cu prefectul lor, dar sa
recunoasca autoritatea episcopului, nu ca acei din Tara Romdneascei etc. si sä fie de limba' slavd, bosniaci, bulgari, ragusini, si nu dalmatini sau de alte neamuri. Cere Inca odatä li Aparati pontificali de care are nevoie.]
SCRISOARE CATRE SECRETARUL PROPAGANDEI9
p. 221
1652, februarie 1710, Chiprovat
Dupä ce am ajuns cu bine in dioceza mea am scris de citeva ori senioriei Voastre Ilustrisime, acuma dupä ce m-am intors din Tara imi fac datoria de a vä incunostiinta de felul cum am Romaneascd fost primit de acel prea inältat domn principe cu mare cinste, ce nu se obisnuieste a ni se face // nouä acestora ce sintem catolici, din partea schismaticilor, i i-am predat moastele ce-mi fuseserä date de CAtre S. Congregatie, pe care le-a primit cu cea mai mare evlavie i cu
marea Insufletire a intregii sale curti pot spune ca un adevärat crestin i le-a dat mitropolitului sä le särute ì tuturor celorlalti
monahi, episcopi §i preoti, 1mpreunä cu boierii (Barroni); cum a fäcut §i cu icoanele (?) (quadri) ce i-am dus, precum si cu aceea pe care i-a trimis-o Sen. Voasträ pentru care el vä aduce multumiri nesfirsite si vi se oferä ca amic perpetuu. [Roagä sd fie arätatä congregatiei sä-
rdcia i lipsa de vesminte pontificale a bisericii lui]1 ... cele de care
m-am folosit pinä acuma mi-au fost imprumutate de Custodia Bulgariei. Si nu numai atit, dar si cind am plecat in Tara Románeascd Custo-
dia mi-a dat spre a putea sä apar la acea curte schismatica cu mai mare cinste pentru sfinta noasträ credintä, 5 frati,12 printre care mi 1-au dat pe fratele Serafin,13 definitor i gardian de Chiprovat, si pe deasupra alumn" al S. Congregatii, care mi-a fäcut cinste si slujbA, nu numai mie, dar a läsat un nume aproape vesnic in acea curte la resedinta noasträ catolicä ... etc. [Roagd sä se pläteascä proviziunea" sa procuratorului sdu fiind in clipa de fatd extrem de strimtorat"]
9 Traducerea s-a fäcut dupä textul Italian publicat de Feranendzin In Acta 19 Data diferä cu 10 zile de cea a scrisoarei cdtre Congregatie, probabil din cauza diferentei de stil vechi sau nou, folosit la datare, sau la transpunerea datei de cdtre editori. Amindoud scrisorile au fost serse cu sigurantd in aceeasi zi. Bulgariae, pp. 221-222.
Episcopia de Pri'Stina (Serbia). 12 In scrisoarea cAtre Congregatie cifra era 3, nu 5.
13 Este vrednic de observat cá in aceastd scrisoare nu se pameneste absolut nimic de in.stalarea fratelui Senafin Ja Cimpulung ca paroh In locul parohului absent din cauzä de board! 5
65
Cllatorl straini despre TArile Rourane
www.dacoromanica.ro
p. 222
VITO PILUZZI DIN VIGNANELLO
(? - 1704)
Misionarul Vito Piluzzi este cunoscut istoriogra-
Lei noastre mai ales datoritä interesului trezit pentru Catehismul in limba romanä tipärit la Roma in 1677. Este o figurä luminoasä care se desprinde din lumea de intrigi dimprejur i ramine timp de trei decenii si mai bine martorul statarnic al runei Moldova outremurate de catastrofe care nu 1-au crutat nici pe el: silit sä fuga nu o data In paduri impreuna cu turma sa risipitd de trecerea tatarilor sau a turcilor, luat intr-un rind de la altar de cätre turci i legat de stilpul bisericii, lovit i läsat mai mult mort de slugile stàpînìrii, cu hainele sfisiate si barba smulsá ca sä dea bani pentru bir cind se abate asupra tärii prigoana fiscala a lui Gh. Duca. Darea la lumina' a unor noi stiri despre anii slujiti in Moldova, in urma publicarii unor documente inedite din arhiva de Propaganda Fide (D. Gazclaru, Miscellanea), crumasterea anal indeaproape a unor
auxiliari sau adversari ai säi, sau chiar a unor simpli martori ai imprejrurarilor, adincirea critica a atestarilor i märturiilor uneori falsificate cu bunä *Uinta, ingaduie o intelegere mai direct& a omului insusi precum si a incercarilor de tot felul prin care a trecut Moldova in rästimpul apostolatului säu. Dacä restituirea noastra biografica i istoricä ocupa.' un spatiu larg, este pentru ca i activitatea sa la noi depäseste limitele obisnuite. Ea se desfäsoarä din 1653 pina in 1687, cu o intrerupere in intervalul 1675-1679 cind isi tipareste catehismul la Roma. Ea se imparte in trei perioade: de la 1653 la 1663 chid este simplu misionar apostolic; de la 1663 la 1675 cind detine i räspunderea de prefect al misiunilor din Moldova i in sfirsit de la 1678 incolo ca vicar apostolic pentru Moldova pin& la venirea episcopului titular Dluski in 1682, cind Ii inceteaza vicariatul. Dar si dupä aceea el mai rämine in Moldova si Transilvania din diferite cauze pina in 1687 chid se indreapta spre Italia. Din 1679 inainte el poarta titulatura de arhiepiscop de Marcianopol legata de vicariatul apostolic al Moldovei.
Nu se cunoaste data exacta' a nasterii sale si nici amà'nunte privind anii dinaintea aparitiei sale in Moldova. Cel putin ele nu au fost urmarite de cei ce i-au cercetat activitatea sa de misionar in partile noastre. A venit intr-un mo66
www.dacoromanica.ro
ment destrul de critic si pentru tara
i
pentru ordinul conventualilor caruia
apartinea.
Tara fusese pradata de Wail si de cazaci ì bintuita de ciuma in anii 1650 i Gh. Stefan. Din nou tara e calcata de straini veniti din vest si din est: ostile lui Gh. Itált6czy al II-lea i Matei Basarab de o parte, ale lui Bogdan Hmelnitki de alta. Cit priveste situatia conventualilor, ei fuseserä inlocuiti in mod sistematic de caltre bservanti, favorizati de Bandini si de iezuiti care se instalasera la Iasi, Cotnari, Neamt etc. Mai ramäseserd doar in cloud locuri: la Baia si la Trotus. Misionarul din Baia, Simone Misercich din Sebenico isi implinise cu prisosinta anii de serviciu la care era tinut i potrivit Cu un text redactat probabil chiar de Pardevid (vezi Ccl/dtori V, p. 353) se gindise sa piece Inca din martie 1653 dar fusese impiedicat de popor care murmura ca nu vrea sa-i vina un preot iezuit, mai bine unul schismatic". Parintele de la Trotus, Bernardino Valentini, venit in 1650, implinise un trieniu" (termenul minim pentru once misionar) si se pregatise cam tot atunci sä treaca in Tara Roma/leased, dar reintoarcerea in Italia a prefectului Camprofranco a zadarnicit probabil acest plan. In realitate, din cauza calamitatilor si tulburarilor din tara, nu mai exista nici un fel de autoritate centrala In Provincia" catolica a Moldovei. Fiecare paroh sau misionar Li vadea si 1651. Urmase razboiul intern dintre domnii Vasile Lupu
in mod independent de biserica sa si de interesele sale. Perioada 1653-1663
and a sosit Vito Piluzzi la Baia 1-a gasit pe Simone Dalmatul gata de plecare, dar mai zabovind Inca din causa nesigurantei drumurilor. Un an si mal bine I-a avut indrumator i dascal, invatind de la el limba tärii in care parintele Simone 1i tinea predicile. Dupa plecarea lui i curind si a parintelui Bernardino de la Trotus, a rämas singur cu exceptia prezentei intermitente a fratelui conventual Angelo Tassi din Assisi (vezi rezervele formulate in biografia sa din volumului de fata).
Pentru activitatea lui Vito Piluzzi, de misionar la parohia din Baia din primii zece ani, lipsesc stiri mai arnanuntite. Cele douà texte mai insemnate, rezumatul clarii de seama trimis de el nuntiului din Polonia probabil pe la stirsitul anului 1658, aflat In arhiva Pro pagandei si raspunsul la un chesticmar tip, pastrat in arhiva de la Viena purtind data de 17 decembrie 1663 (adaugatä de alta mina), nu aduc acel contact direct cu izvorul care e atit de necesar pentru o reconstituire vie a trecutului. Primul text a fost rezumat la Propaganda asemenea rezumate pot denatura unele afirmäri (vezi mai sus notele la corespondenta lui Bassetti), al doilea a fost rezumat de editor care s-a multumit si mai dea i citeva excerpte de un caracter mai degraba intimplator, Intrucit erau alese pentru a lumina acele puncte care interesau mai de aproape pe autorul tezei pregatite la Viena, si lasau deoparte stiri tot atit de valoroase. Amindoui sint analizate de noi in Observatii critice.
In 1659 parintele Vito implinise 6 am de slujba ca misionar si putea cearä rechemarea. Dar la Roma erau toti prea multismiti de el pentru o asemenea solutie. I s-a acordat decretul de magistru la 2 iunie 1659 si i s-a promis ci vor fi trimii misionan i la bisericile din Moldova. Pina Ja plecarea lui la Roma la inceputul anului 1663 nu mai apar stiri despre el sau misiunea sa de la Baia.
www.dacoromanica.ro
67
Dupa o sedere de zece am in acelasi loe, Baia, unde la sosire imprejurarile se aratasera atit de nesigure, Inca dupa un an, cind pleaca parintele Simone, el socoteste drept cea mai mare binefacere consimtämintul acestuia de a-i vinde lui calul i cäruta, care puteau constitui singurul mijloc de salvare din fata unor acum, in sfirsit, lucrurile se mai asezasera intr-un primejdii mult prea dese, anumit fel. Se terminase cu faza interventiilor din Transilvania chid trupele I.0 Gh. Rakiaczy al II-lea coboraru la once prilej pe Trotus in jos. Se terminase i
Cu faza acuta a represiunii turcesti si a incursiunii grozave a tätarilor in
Transilvania, trecind bineinteles tot prin Moldova. Gheorghe Rák6czy al II-lea m rise, si tot astfel Mihnea al III-lea, iar Gheorghe Stefan ratacea prin nord. La Baia oricum mai ferita ca celelalte centre de catolici ca Trotus, Sabaoani, Faraoani, aflate in calea expeditiilor armate, sau ca orasele Suceava si Roman care au suferit mai rau in 1653-1654, si la Callan unde locuitorii scäpasera de nea unsurile mai grave ale razboiului intern, in ciuda faptului cá acolo fusese locul se ndicase de jonctiune intre trupele lui Raloaczy i acelea ale lui Gh. Stefan in ultimele decenii o pätura de oraseni formind un tal de patriciat, constituit deocamdata de familiile Gross si Wolff, imbogatite de cultura viilor si de exploatarea tot atit de grijulie a Viei Domnului, caci biserica era socotitä tot un fel de mosie apartinindu-le de drept. Cind in 1663 Vito Piluzzi se indreapta spre Roma, hotarit a nu se mai intoarce cleat in alte conditii, atit ale bisericii cIt i ale sale proprii, fruntasii celor cloud orase II incredinteaza cloud tinere sperante ale bisericii nationale", anume Grigore Gross si Petru Wolff, ca sa fie duse la Roma si internate intr-unul din colegiile pontificale, in spetä la cel de la Fermo.
Data exacta la care a plecat de la Baia poate fi dedusa din faptul ca el mai
era in tara la venirea noului episcop polon Atanasie Rudzinski (31 ianuarie 1663). La Roma i se da prefectura misiunilor din Moldova i i se acorda nrumarul de sase misionan i cenit de el. Dintre acestia, parintele Antonio Angelini a fost in-
dicat chiar de el; parintele Antonio Rossi din Mondaino apare cam tot acum tara a se is:rti daca a venit odatä cu noul prefect, sau asa cura pare sa rmulte din analiza unor amanunte mai ma'runte a sosit in mod independent ceva mai inainte.
La reintoarcerea lui Piluzzi in Moldova ca prefect, situatia nu mai era aceeasi cu cea läsata la plecare. Noul episcop polon se grà'bise puna pecetea pe toate localitatile cu biserici catolice, aducind cu sine clerici poloni si numind parohi.
Cit mai era 'MCA in Italia, inainte de plecare, noul prefect completase un formular tip cuprinzind 90 de puncte. Raspunsurile la intrebarile din chestionar nu aduc numai informatii, ci i unele sublinieri entice care sint esentiale pentru tritelegerea atirtudinii dintotdeauna a dui Victo Pilruzzi. Este un simt al dreptatii care In afarä de once consideratii de persoane sau de oportunitate nu poate fi redus la tacere. De pilda, chid scoate In evident:4 dezafectiunea poporenilor catolici din Bacau pentru acea manastire" in care stau petrintii din Bacdu" (= cei doi observanti Tomasi (MandiC) i Koieevie) carom poporenii adesea vu le dau nimic pentru ca ei doresc sd aibá un preot pentru sine, care sd aibd grija lor". Aceeasi critica subinteleasa a lipsei de interes a unor preoti pentru credinciosii din jurul lor, E:rtrabate si in aratarea sirtuatiei iezuitilor de la Iasi i Cotnari. Dupa ce slut insirate viile, vitele i recoltele iezuitului de la Cotnari, este subliniat faptul ea acel parinte nu slujeste la bisericä (non serve la chiesa). In adevar cotnarenii aveau un paroh al lor national" adica originar din Cotnari. Dar si aici apar 68
www.dacoromanica.ro
anomalii, caci acestuia biserica (= Propaganda?) ii d'a 50 de scuzi (pe an) si are in patrimoniu" vii, lar parohului din Sdbaoani, pärintele Michele Ungurul In virstä de 60 de ani Ii dà biserica 26 de scuzi si nu are in patrimoniu nimic. Si in rapoartele sale ulterioare se manifesta aceeasi intransigentä de principiu care i-a adus multe dusmanii. Redactarea raspunsurilor la chestionarul impersonal si tocit (acelasi intocmit °data pentru totdeauna) nu va fi niciodata pentru el indeplinirea unei obligatii formale, o completare mecanica a unei foi imprimate venitä de la forul tutelar, ci asumarea unei räspunderi. El are un fel personal
de a vedea realitatea In contraste. Unele cu prelungiri ce trezesc ecouri mai adinci: Tara este bogata in hrana de tot felul, afara de ulei, dar totusi e säracol". Este parca aceeasi contradictie de neinteles ca in constatarea Muntii nostri aur poarta, noi cersim din poarta in poartä!". Alteori contrastul e folosit pentru a oferi o imagine mai concreta. Bisericile catolicilor sint in mijlocul orasi cele ale schismaticilor sint in paduri cam la o trina departare de locuinte si aláturi locuiesc tiganii" (adica' iganhi mdnastirii). Perioada 1663-1673
Darea de seamä din 17 decembrie 1663 Incheie o faza: aceea a Provinciei catolice lipsità In acelasi timp de supravegherea unui episcop si de cea a unui prefect al misiunilor. Aparitia aproape simultana a celor doi purtatori de autoritate, in persoana episcopului Rudzinski i a sa proprie ca prefect, creeaza o situatie de mare tensiune. Misionarii, precum se stie, nu depindeau de episcop ci de Propaganda- si nu ascultau decit de prefectul lor, spre deosebire de clerul secular supus intru toate episcopului. Noul prelat avea asedar ca prim punct al programului säu inlocuirea misionarilor prin parohi numiti de el, indiferent daca aceasta ar duce la un conflict cu Congregatia de Propagandä In care vedea o torta dusmank Dupà o vizitatie a bisericilor din dioceza, episcopul vine cu un plan mai vast de reforme, in care s'ira cuprinsi acum si iezuitii, atacati de el cu toata violenta, acuzati a fi incheiat o alianta cu observantii impotriva episcopului. Animozitatea extrema fata de ei se explica i prin faptul ca la Iasi au reftrzat sa-1 primeasca la ei, adía la sediul lor, In casa fosta a lui Kotnarski, silindu-1 astfel sa traga la han printre oamenii de rind (rusticanas personas"). Intre 27 aprilie si 1 mai episcopul isi convoaca parohii la un sinod" la Bacau, numind titulan i noi la parohiile considerate de el vacante. Instituirile de noi parohi rästurnau cu desavirsire planul de repartitie al noilor miiionari. In aceste conditii trimiterea lui Angelini i del Monte In secuime se explica de la sine. Se pare totusi cá s-a ajuns la un modus vivendi, cdci prefectul Il instaleaza pe Antonio Rossi la Galati, si el insusi se reintoarce la vechea sa 1ocuint4 In casa parohialä dm Baia. Piluzzi nu s-a amestecat In conflictul violent dintre episcop si iezuiti cu privire la stäpinirea bisericii de la Iasi, i nici in acela Cu observantii, in persoana lui Gabriel Tomasi i Vlas Koiéevié pentru bunul motiv acestea se deslantuisera cu mult inainte de reintoarcerea sa. Este probabil aprecierile sale favorabile din 17 decembrie 1663 cu privire la cei doi observanti (vezi Observatii critice) erau inspirate tocmai de aflarea la Roma a ofensivei episcopului. La 6 decembrie Congregatia fi raspunde acestuia i totodata
cere lui Piluzzi o dare de seama amanuntita pe care el o da la 17 decembrie. Aceasta a fost cercetata cu atentie, deoarece la 29 decembrie se remarca omiterea din ea a dasctililor (maestri di scuola).
www.dacoromanica.ro
69
Dui:A izbucnirea dintli a razboiului dintre episcop i iezuiti lucrurile se potolesc. Trei saptamini aproximativ dupa declararea ostilitatilor de la I mal 1663 dmrre episoop i iezutti, are lac o Impacare tainica. Prin plecarea lui Gabriel Tomasi in Tara Romaneasca se stinge momentan i acest conflict. In sfirsit, alunga ea luí Rudzinski de catre domn in 1665 aduce o iusurare. In noiembrie 1666
se a act la Roma de bunele referinte trimise de nuntiul din Polonia: I. Vito Píluzzi este prefectul misiunii, este cel mai bun misionar, stie m a, predicä si are situatie materiala buna. Sta la Baia.
Gio.-Batt. del Monte este la Trotus. Nu stie limba. Sta. bine materialmente.
Ant. din Norcia (= Angelini) este la hotarul dintre Moldova si Transilvan'a In casa unui nobil cäruia Ii serveste de capelan. Nu stie limba. Antonio din Mondaino, la Galati. Nu stie limba, dar intelege cit trebuie. Se poarta bine.
Mai sint iezuii la Iasi si la Cotnari, precum si 5 preoti seculari ca parohi dependenti de episcop. Fratele Felice Ant. din Todi stätea cu episcopul de Bacau. Acum a fost trimis de prefectul misiunii la Cotnari. Fratele Simone din Orte serveste drept capelan italienilor din Cracovia. Nu vrea sa revina la misiune". Este probabil ea cei doi minoriti conventuall mentionati acum pentru prima ()era faceau parte din lotul de completare al numärului de 6 misionan i cerut de Piluzzi in 1663 inainte de numirile facute de episcop, i ca ei se aflau acum fara o afectare stabile. Unul va ramine un timp la Cotnari (vezi scrisoarea din 14 decembrie 1668). Cam tot pe vremea aceasta a trebuit sa soseasca in Moldova misionarul Benedetto din Cortona, venit de la, sau prin Praga unde Congregatia i-a plätit o suma de bani.
Scandalul Benedetto din Cortona $i problema numirii tinerilor a/umni" ai Propagandei
In 1668 izbucneste un scandal in mare parte provocat i exploatat de un preot asa-zis national" din Cotner!, pam c grup de clerici pusi la cale de nntele Giov. Battista RArcutä. Pretextul acelui scandal era purtarea needificatoare a tinarului misionar de la Galati Benedetto de Ballets din Cortona care de o bucata de vreme se tinea de negustorii, ducind vin sa-1 vindä tatarime sau peste la Iasi, desfacind cu arnanuntul diverse produse in cimitirul din Galati, batind drumurile, bizuit pe protectia socrului domnului Ilias Alexandru, ca'ruia Ii ducea plocoane, i poate i pe o intelegere particularä cu misionarul titular de la Galati Antonio Rossi, peste care venise si care a fost mutat in alt loc, fail a protesta in acel moment. Starea haotica create' de blocarea unor lourj destinate misionarilor ramasi deodata pe dinafara, se mai complica si cu 1.171
o alta schimbare neprevazuta. Subsidiile Propagandei inceteaza la un moment dat sa mai soseasca. Si tot acum se reintorc din Italia, dupa un stagiu de vreo patru am tinerele sperante conduse parinteste de Vito in 1663 la Roma si incredintate
ocrotirii Propagandei. Ei erau acum alumni", deci avind a fi preferati altor candidati In locurile vacante de misionari. Printr-o optica specialä a intregului lor neam de oameni ajunsi la rosturi mai Inane in micul lor univers, ei nu se multumeau sa mearga la alte misiuni cleat acelea ale patriei" lor: Baia, Cotnari, eventual Suceava. Dar la Cotnari domnea ruda lor Barcutä, alumn g el, pricopsit de vreo zece ani; la Baia statea prefectul. Unde mai era loc pentru 70
www.dacoromanica.ro
preoti nationali", dac4 veneau misionarii din Italia sä le manince pii nea? Interferenta dintre aceste pretentii nesatisfäcute si pretextul oferit de purtarea mai bätAtoare la ochi a unui misionar nestrunit indeajuns, aveau sä des unui incident banal in sine niste dimensiuni nebänuite. Se tese o intriga pentru discreditarea dintr-un singur foc, atit a misionarilor conventuali cit si a pr fectului (vezi mai jos unele amänunte in Observatii critice). Aceastä campanie coincidea cu venirea in Moldova ca vicar apostolic in lipsa episcopului polon Rudzinski, declarat in 1665 indezirabil de catre damn si retras de cdtre Propagandd a lui Pardevid, care avea vechi obligatii fatä de familia Gross Pe Gheorghe Gross, unchiul lui Grigore, el il dusese in Italia 'n 1650 pentru a se folosi de märturia lui la Propaganda' in sprijinul candidaturii sale nemärturisite la succesiunea lui Bandini. Se explicä as.adar si hotdrirea sa de acum de a scoate pe Piluzzi de la Baia, numind acolo pe Grigore Gross, alumn" al Propagandei ace.sti
i
fiu al acelui oras. Incercarea a dat gres, caci Piluzzi a refuzat sä plece si
oräsenii din Baia nu au admis ca el sä fie inlocuit. Acesta era climatul in care se infiripä si explodeazä scandalul misionarului
Benedetto din Cortona. Dar in vreme ce alumni?' si Bärcutd il acuzau pe Piluzzi de a-1 fi tolerat si ocrotit pe misionarul apostat, Par6evi5 dimpotriva tuna si fulgera dupa aceea contrar rclutiltii sale de a-1 fi ridioat pe sus si trimis legat afarä din WO, Mx% vreo vinä si spre scandalul poporenilor din acea parohie si din in-
treaga Provincie". In realitate, ca prefect, Piluzzi s-a dovedit depasit de conditiile vitrege create prin oprirea subsidiilor si blocarea posibilitatilor de cäpOtuire a misionarilor veniti sä sporeascä numdrul celor din 1663. Inca de la inceput el trebuie sa manevreze, retinind pe Angelini la Trotus, pentru c5. locul de la Galati nu era liber (!), trimitindu-1 pe acelasi misionar impreunä cu del Monte In Transilvania atunci cind episcopul dispune de aceastä misiune (Trotus), mutindu-1 pe ultimul venit, Benedetto din Cortona la Galati peste misionarul de avind a merge sa slujeascd la Ciubdrciu, unde acolo, Antonio Rossi, care si el stapineau tätarii si era mare lipsä, gäsise mijlocul sO se intoarcd din drum, oprit Kle un atac armat, poate real (al unor turci), Mend pe caFtolicii de acodo si mai departe Thirà asistentä religioasä. Dacä prefectul se putea bizui pe misionani in toatä firea ca Angelini si del Monte, ceilalti mai aventurosi ii scäpau din
mind. El nu avea cum sä controleze de la Baia activitatea misionarului de la Galati. and ajung la el unele reclamatii contra lui Benedetto, el hotäräste sA-1 alunge din misiune, apoi se induplecA sä.-i ofere o posibilitate de indreptare. La o noud alunecare a acestuia, el merge cu misionarul Rossi la Galati ca sa-1 citeze la judecatä in fata sa, dar este gata sa-1 ajute si dupà aceea dacá s-ar pocä.i. Cind, dui:id.' o board lungd (13 august 13 octombrie) el isi reja ocupatiile, este prea tirziu pentru a mai opri cursul firesc al mäsurilor necesare Caci misionarul A. Rossi, pe care il trimisese la nuntiul din Polonia cu cereri de bani, il informase pe nuntiu despre isprävile lui Benedetto. lar mai aproape de el, la Baia s'i la Cotnari, alumnii" alcätuiserä un dosar copios pe care 11 comunicaserà la Propaganda. De acolo ii sosesc prefectului musträri si intrebäri la care trebuie sä. raspundä. De la nuntiu li vine o scrisoare catre domn, ca sd ingOduie captu-
rarea misionarului rebel de cätre prefect si trimiterea lui afarä din tara. Abia acum porneste Piluzzi (13 octombrie), Cu o ceata data de domn, pe urmele lui Benedetto. Dar si dupà ce 1-a prins, el aminä predarea lui autoritAtilor religioase din Polonia, invocind o serie de motive nu tocmai convingOtoare, si dupä o captivitate sever& sub ochii säi, (vinovatul fiind tinut in lanturi (!) si sub cheie) il iartà si 11 trimite la Trotus s'i apoi la Säbäoani unde are o purtare build. Abia 71
www.dacoromanica.ro
dupa aceea serie monseniorului Ingoli justificindu-se, in aceeasi zi in care trimite nuntiului raspunsurile la un chestionar despre bisericile misiunii din Moldova. Dar denunturile persistente pun in miscare intregul aparat represiv, si de la Roma porneste ordinul ca el sá' fie transportat la Liov cit mai neintirziat. Intre capturarea sa i predarea sa a trecut mai bine de un an si jumätate. Piluzzi incercase zadarnic sa impiedice acest desnedämint care a fost exploatat impotriva sa de Catre Pare'evid la primul prilej potrivit. Raporturile cu vicarul apostolic (Paraevie) 1668-1673
Lipsa din tara a lui Rudzinski, indepartat cu hotärire de domn in
1665,
fard vreo opozitie a Propagarulei, aminase pentru un timp ctmlliotul inevitabil din,tre prefect si episcop, care avea sa izbuoneasca curind dupä venire_a noului vicar apos-
tolic in toamna anului 1668. Numirea acestuia fusese o lovitura neasteptata pen-
tru Piluzzi, care socotea cä ar fi putut el fi numit in acel loc. Cum avea sa se implineasc& in curind termenul de 6 ani al prefecturii sale, el se gindise serios s& se intoarca in Italia unde i se promisese o episcopie dupä incheierea misiunii sale din Moldova. Se pare cà in,cà de cind era la Roma in 1663 ar fi fost desemnat ca Provincial al Orien.tului si comisar general al celar 5 Provincii, fiind insä in-
demnat sà plece in Moldova, urmind a fi inaltat dup& aceea la o treapta superioard. El trebuia insä sà astepte sosirea noului prefect care avea sa-1 inlocuiasca. Dar acesta Francesco Maria Spera plecat din Italia inainte de aprilie 1669,
se impotmoleste in drum impreunä cu doi misionan i pe care îi aducen cu sine, neputind obtine mijloace suplimentare de drum de la nuntiul apostolic din Varsovia, si se duce la Viena pentru a solicita o capatuire ca provincial al Transilvanlei. Asteptarea prelungitä a lui Piluzzi era insotit& de o serie intreagä de vexatiuni j piedici din partea vicarului apostolic. Acesta, vechi dusman al misionarilor conventuali, dorea sa-i elimine cu totul din Provincie. Unul din mijloace era discreditarea lor pe toate cane, un altul, aplicarea strictä a unor decrete generale date pentru a curma numeroasele conflicte ivite intre clerul secular si cel regular, cu simple deosebire cà in conditiile generale avute in vedere, nu era preväzutä situatia special& a calugärilor misionan, obligati a circula dintr-un loe in altul pentru a ajunge la unele asezäri mai izolate, departe de paohiile existente. Asadar titulanij misiunilor sau parohiilor nu trebuie s& iasä sub nici un motiv din limitele acestora. Li se interzicea de asemenea misionarilor care nu erau parohi, sä administreze sacramentele. Totodat& vicarul apostolic se plingea neincetat eh autoritatea sa este nesocotitä intrucit misiortarii in loc sä asculte de el ascultä de prefectul misiunilor. Ca si in 1645, in contra conventualilor, el cautà sa promoveze pe observanti, de astä data insä pe observantii maghiari de la Ciuc. Pe prefect incearcä zadarnic sa-1 inlature de la parohia din Baia unde sedea de 15 ani, spre a instala acolo pe Grigore Gross din care isi face o unealtä. Impreuna cu Bärcuta- i cu acelasi Gr. Gross alcatuieste un triumvirat" porneste räzboiul contra iezuitilor. In aceste imprejuräri, concursul prefectului ar fi fost foarte necesar, avind in vedere consideratia de care se bucura la Propaganda. Barcuta este pus sa-1 atrag& cu promisiuni ispititoare de repartitie a unor locuri privilegiate pentru misionarii conventuali. Acestea ar fi la Iasi, Sabaoani Hui i alte tocuri (mai 1671). Convins ca prefectul nu va refuza, i c5. lucrul
e ca i fäcut, Bärcutä îi serie folosind formule transparente: o mina spald pe alta", sa fiti Cu noi, pentru cä i noi vom tine cu voi ..." etc., divulgind i rolul 72
www.dacoromanica.ro
vicarului in aceasta manevrä. Este probabil cá scrisorile fusesera precedate de unele insinuari prealabile, in cursul vreunei intilniri neintimplatoare a parohului de Cotnari venit la Baia, caci biletul lui Barcufá din 13 mai 1671 e ca un apel la mobilizare in vederea unei actiuni dinainte hotärite. S-ar 'área ca prefectul a ascultat acel mesaj fart a-si manifesta sentimentele, lasind impresia ca ar fi de acord. Dar s-a gräbit sa scrie secretarului Propagandei, trimitind si cele douà ravase primite. Represaliile vicarului nu au intirziat, macar ca el pornise la subminarea lui Piluzzi inca de mai inainte. Chiar in luna martie scriind unui cardinal el daduse o versiune fantezistä a expedierii din tara a lui Benedetto, drept intrare in materie pentru a strecura o declaratie apocrifa a domnului (Gh. Duca) (vezi mai jos, p. 174.) ala cum in 1650 Ii atribule dui Vasile Lu,pu judecati si indemnuri de-a dreptul inventate. Dar s-a ferit sá dea numele intreg al celor vizati, numindu-i doar päsintele Vito si pärintele Gian Battista" misionan i conventuali, acuzati a fi capturat i scos din tara pe un al treilea misionar, omitind amanuntul esential ea se executase o masura dictata chiar de Propaganda i ca pärintele del Monte (Gian Battista) nici nu fusese de fata la scena descrisa. octombrie, aceeasi formula este reluata cu cea mai mare vehementa intr-o epistolä catre cardinalil Propagandei in care Piluzzi este declarat doppio di lingua" farà alte explicatii, in vreme ce cazul Benedetto reapare sub pretextul unei geri a enoriasilor din Sàbaoani indreptata aparent contra lui del Monte, dar in realitate contra prefectului. Reclamantii ar fi declarat chiar ca se duc la episcopul de Roman sa se faca ortodocsi daca nu li se satisface plingerea! Dar bineinteles, ca i pretinsa lor jalba i acuzatiile vicarului nu erau date in vileag, ci expediate la Propagandä farä stirea lui Piluzzi. La rindul sAu acesta folosise incä din anul precedent trimiterea lui Angelini in Polonia ou Benedetto (ce trebuia predat conventualilor din Liov) si cu corespondenta catre nuntiul din Var-
sovia, cu al carui raspuns avea sa se intoarcä, drept un mijloc de a informa Propaganda de intalegerea tainica incheiata de vicar cu observantii din Ciuc, cärora le ldsa prin testament asa-zisa mänastire sau episcopie din Bacau impreunä i cu sarcina de vicar apostolic (!) Totodati prefectul mai stäruise ca sä
fie numit In 10011 sàu Angelini, si In treacat mai pomenise de naruirea torenului episcopiei din cauza mutarii unei mori din porunca vicarului. Dupa un an, vazind ca nu i s-a raspuns nimic in privinta succesorului sàu si a banilor de drum pentru fnapoierea in Italia, anunta cA s-a hotarit sa piece oricum, l sa astepte la nuntiu viaticul ce i se cuvine. In raspunsurile la chestionarul completat de el la 26 august 1671 pe care 11 trimite tot acuma, el se exprima färà fnconjur despre vicar (punctele 30-45 incl.) si despre cei doi parohi de Cotnari si de Suceava, Bareuta i Grigore Gross (pp. 69-75 mol). Vicarul are limba ascutita si se arnesteca in pricinile lumesti. El are legdturi la Viena cu principele Grigore Ghica. $tie sa inchida ochii atunci cind i se fac daruri. Cei doi parohi se indelet-
nicesc cu tot felul de negustorii i îi vad de bunurile lar lasind biserica in pärasire. Cit priveste moralitatea lor, ea a scandalizat si pe catolici si pe schismatici deoportriva, dar vioarul o data rnai mutt a inchis ochii.
Cum prefectul refuzase sä-i dea lui Barcuta scrisoarea cerutà in sprijinul campaniei contra iezuitilor, vicarul a reusit sa smulga un fel de confirmare in sensul dorit de el de la misionarul Angelini, mai slab de inger, care la 26 octombrie a scris (sub dictare) cardinalilor din Congregatie recomandindu-1 pe Barcuta ce trebuia sa piece cit de curind, fiind constrins la aceasta de zelul sau per honor publico de poveri ecclesiastici" (alunecare rarnasa necunoscutä lui Piluzzi). Dar evenimentele se precipita. Se produce rascoala orheienilor l indattt dupi 73
www.dacoromanica.ro
aceea intrarea turcilor in Moldova in frunte cu sultanul pornind contra cetätii Camenita din dreptul Hotinului. Apar 0 tAtarii. Niel Baia, re*edinta prefectului nu scapd de präpdd. Populatia fuge. Dar devotatur Angelini stä cu el dei ar doni mult sá piece. Cind trece prin Baia misionarul Ant. Rossi din Galati, fugind inaintea armatei turce*ti, hotdrit sà se intoarcd in Italia 0 venit sä ia scrisori nu a turcilor atre nuntiul din Polonia, 1'1 gäse*te pdtimind de urgia ci a birarilor domne0i, cälàii fiscali ai lui Gheorghe Duca. L-am gäsit legat *i plingea ca un copil, era hotdrit sà vindä lucrurile din casä, ca sä sature cu bani pe tiran cu sfetnicii säi :". Nu avem din pdcate scrisoarea trimisä atunci de el prin Rossi. $i in anul urmAtor (1673) Piluzzi avea sh fie häituit de oamenii stdpinirii pentru a contribui la tribut, din porunca mitropolitului. Incercdrile sale proprii povestite in cadrul pätimirilor bietilor locuitori siliti sä fug& neincetat 0 in 1673 0 in 1674 0 in 1675, cind va reu*i in sfirsit sä plece, aduc o imagine zguduitoare a calvarului tärii in acei ani negri cind oamenii credeau cd au ajuns la treapta cea mai de jos a nenorocirii. Cetatea Neamtului este arsd cu totul, in Ia*i i in Suceava putine case au mai rdmas". El insu0 a fost legat de stilpul bisericii bätut de turci in duminica floriilor (1674). Dupä care a alergat la IaI chemat de domn (Stefan Petriceicu) sd impärfaSeascä de pa*ti pe catolicii din oras 0 pe osta*ii poloni, i clod s-a intors la Baia, fugise toatä lumea de spaima turcilor a tAtarilor ... Cam tot atunci i pdrintele del Monte a fost robit vremelnic de tdtari. Ace*tia aduseserd pe noul domn, Dumitra*cu Cantacuzino, de la car.e se obtine scoaterea de sub sechestru a bunurilor mänästirii" de la Bacau. Si viata continua mai departe. Trei luni dupä plecarea in solie" a vicarului apostolic, Vito Piluzzi condamnd gestul care a primejduit viata misionarilor, fArd. a *ti ea' acea solie nici nu avea o existentd realä, fiind hied unul din miturile create de fostul pretins sol al lui Matei Basarab. Si mai tirziu, el revine cu o judecatä globalä a activitdtii negative a vicarului, rdspunzator de irosirea bunurilor episcopiei. Venirea lui a fost o adeväratd pacoste pentru toti!
Dar vine *i ziva cea doritä. Mult a*teptatul ordin de rechemare la Roma pe care i-1 aduce pärintele Antonio Rossi Il gäse*te la 26 feb. 1675 refugiat in codri in urma vestei incursittnii cazacilor ajun0 pind la Boto*ani. Despärtirea de poporenii sài printre care trdise 22 de ani, nu a fost u*oard. Ei ar fi dorit sä-1 pästreze ca episcop toatd viata. Dealtminteri *i Propaganda ar fi dorit sd-1 numeascä, dar s-a izbit de pretentiile polonilor invocind dreptul de recomandare al regelui lor. La Roma el s-a ocupat de tipärirea Catehismului sail. Dar in 1679 este din nou in Moldova ea vicar apostolic cu titulatura de arhiepiscop de Marcianopol. Mandatul sdu avea sd fie de scurtà duratä, intrucit polonii la moartea episcopului propus de ei s-au gräbit sd prezinte un altul, a cdrui numire nu putea intirzia prea mult. In mai 1679 el se indrepta din nou spre Moldova insotit de trei misionan i tineri: Brunacci, Renzi 0 Giorgini. Dar Inca din cursul drumului se vdde*te faptul cd el nu-i poate stdpini, ardtindu-se slab 0 influentabil (vezi biografia lui Renzi precum *i analiza cuprinsd in biografia lui Angelini). El nu mai vede cleat prin ochii lui Giorgini, läudat la tot pasul in vreme ce misionani ceilalti sint priviti cu un ochi critic. Informatiile (reproduse destul de incoerent de Angelini) despre purtarea lui Renzi din timpul drumului, provin desigur de la el. Tot el pare sd fi inspirat i atitudinea ireductibild a noului monsenior de Marcianopol fatd de unele cereri ale misionarilor impin0 la neascultare de neinduplecarea lui. Astfel, pdrintele Banana neobtinind invoirea de a pleca de la Iasi in Italia, porne*te rasà a mai spune nimic, iar Renzi pArdse*te Hu*iul 0 se instaleazä indatd la Ia.0 din hotdrire proprie. In locul de auxiliar 0 earl74
www.dacoromanica.ro
fident, tinut pinä in urmd de Angelini, trece acum mult lAudatul Giorgini, care la sosirea episcopului de Bacdu, Dluski, reuseste sa-1 scoata din fire prin insolenta sa, determinind cu acest prilej ruptura definitivä dintre episcop i fostul vicar. La episcopia" din Bacdu conditiile de trai erau mizerabile. Casa si biserica se näruiserä, mdcinate de apa Bistritei. Slujba religioasa se fdcea intr-o baracä de fostä. bucatdrie. Monseniorul locuia cu chirie intr-o casä de laici. Dar pin& la venirea episcopului titular, monseniorul Vito putea sà ceara socotealä lui eutd, reintors la Cotnari dupä multiplele sale peregrinäri prin Occident si prin Polonia, de delapidArile bunrurilor episeopiei adrministnate un timp de el i de Grigore Gross. Dar acela, care isi redobindise parohia din Cotnari, Intemeindu-se pesemne pe sprijinul secretarului domnesc Kienarski, aspruncle cá nu are a da seama nimdnui decit domnului! Tensiunea dintre ei creste, si la trecerea episcopului polon, Dluski, prin Cotnari parohul (adrcutä) reuseste sa-1 capteze, strecurindu-i tot felul de calomnii i ndscociri, acuzindu-1 pe monsenior de malversatii, delapiddri, alungarea tdranilor dependenti prin tirania sa etc. etc. si inspirindu-i noului venit programul mostenit de la ParC'evie: desfiintarea misionarilor conventuali, sau cel putin desfiintarea sarcinei de prefect al lor i inldturarea iezuitilor. Dar mai mult chiar, el va obtine dupd aceea sh fie din nou trimis la Roma cu doleantele lui Dluski, cum fusese In 1671-1672 Cu ale lui ParC'evié. De cum se instaleazd, noul episcop el se grdbeste sà repete in raportul säu cdtre Propaganda lectia lui BArcutd, insistind mult asupra unui clopot pe care Piluzzi 1-ar fi vindut unui nobil din Transilvania. Cum vicariatul apostolic inceta cu aparitia pOrinrtele Vito se rebrage poate la Baia, sau in Transilvania, probabil la monseniorul Casmir Domokos, episcopul catolic de Corona" care poftise sd se refugieze la el in timpul campaniei turcesti. Cu el pleacd i Giorgini. In cursul anilor ce urmeazd el incearcd in mai multe rinduri sà apuce drumul spre Italia, dar rdzboaiele neincetate i nesiguranta si din Moldova, si din Polonia, Austria, sau Ungaria, pe unde ar fi trebuit sà treacd Il silesc sa renunte la gindul sdu, sau mai degrabd sd-1 amine pe mai tirziu. Abia in 1687 va reusi sà ajungd in patrie. In acest interval se situeazd acea rechemare vremelnicA din prim:.vara anului 1685, din partea domnului Moldovei, Dumitrascu Cantacuzino, care 11 invita sà preia administratia episcopiei catolice a Moldovei pe care o retrage episcopului. titular, Diuski, socotit indezirabil, Imate ca polon intr-un
moment de tensiune cu Polonia, meditind o noud expeditie In Moldova. Acea rechemare a dat loe la o serie de interpretdri gresite, ce au putut fi inläturate abia acum multumita unor informatii noi date la lumina' de D. GAzdaru in Miscellanea. Discutarea precizOrilor aduse i formularea concluziilor noi la care am putut ajunge, se afld expuse mai jos in Observatiile Critice la capitolul de fatd.
Abia dupd expeditia lui Sobieski In Moldova din 1686 a putut ajunge la Liov, Linde s-a oprit regele mai multä vreme impreunä cu toath curtea i cu nuntiul apostolic, de la care astepta Piluzzi bani de drum pentru el si misionarul Marc-Antonio Giontili ce avea sd-1 insoteascd in Italia (aprilie 1687). Ultimele dOri de seamä pe care le face la Roma In fata Propagandei pe la sfirsitul anului 1637 trädeazd oboseala virstei. Memoriul anonim redat i In volumul de fatä (p. 436 s.u.) pe care i-1 putem atribui ou toatä siguranta are .un caracter clestul
de neunitar. Dupä o trecere In revistä precisA a misionarilor din Moldova, din care nu lipseste cite o sägeatd la adresa alumnilor" care au mincat piinea Propagandei i apoi stau In sträinätate, urmeaza o parte mult mai deslinatà compusA din reminiscente disparate ce urea Pind in anul 1653 si de pronostiouri pentru viitor. S-ar pdrea ea ea corespunde unor intrebäri ce i-au fost puse si la care 75
www.dacoromanica.ro
a raspuns oral. Intregul memoriu Pastreaz'd stilul unei declaratii vorbite. Asa se explicd si alunecarea din fraza finala, in care pare sa indemne pe Sobieski sa distruga toata Moldova! A doua declaratie aflata in arhiva Propagandei si purtind la Pima cuvintele: Acestea sint informatille ce pot sa dau, eu Vito Piluzzi despre Tara Romaneasca" este de fapt o reeditare a aril de seama a lui del Monte, aflat in acel moment la Roma, si care i-a fost probabil supusa spre confirmare. Nu este deci vorba de un text care sa-i apartin& lui. (vezi biogr. lui del Monte).
Reintors In Italia, in manastirea din Vignanello, Monseniarul de Marcianopoi a cunoscut din plin amaraciunea asteptärilor zadarnice si sperantelor chinuitoare de a obtine in sfirsit episcopia promisa. In 1688 el o cere pe cea de Aquapendente, in 1697 pe cea de Civita Castellana et Orte. Altminteri se bucura de consideratie. Este consultat de Propaganda' in chestiunile privind Provincia" catolica Moldova. Astfel si in legatura cu acuzatiile aduse lui Renzi, el da referinte in favoarea acestuia la cele doll& sedinte ale Congregatiei In care s-a discutat dosarul lui (in aprilie si nov. 1688. Vezi Miscellanea p. 84 si 85). Si la numirca prefectilor i se cerea parerea. Dar totusi avea sentimentul amar de a fi fast dat de o parte, in vreme ce neobositul Bärcutä mai venea sa se agite la Roma (in 1691) pentru a sapa pe conventuali. In 1696 el locuieste la Propaganda, de unde capata si intretinerea. La 7 mai el cere ca in locul mesei ce i se dal:lea in colegiu, sà i se dea hrana in bani, fiind batrin si neputindu-se hat-1i la fel cu ceilalti. El moare in 1704 la Roma, cu o jumatate de secol si mai bine de la data venirii sale In Moldova. Rapoartele si scrisorile lui Piluzzi aflate in Arhiva Propagandei au fost
publicate in mai multe transe, incepind cu documentele date la lumina de Ion Bianu in Col. lui Traian", 1883, Documentele inedite din Archivulu Propagandei. Urmeazä, din 1925 seria important& a completarilor publicate in Dip/. Ita/. de G. Calinescu, (I si II) si Fr. Pall (IV). Alaturi de corespondenta propriu-zisa a lui
Piluzzi, este restituita si ambianta in care este purtatä lupta sa cu imprejurarile vitrege din tara si cu machiavelismul unor adversari din propria tabard a catolicilor. Ultima transa, editata recent de D. Gazdaru in Mischellanea din studiile sale inedite .. . etc. vol. I 1974, Freiburg I.
Brisgau, aduce o serie de ama-
nunte noi si permite rectificarea unor aprecien i gresite, sau unor concluzii trase pe baza de deductii infirmate acum de elemente noi. Despre persoana lui, sau mai degrab& despre Catehismul sat' cu litere latine, mai exist& o serie de semnalari sau aprecien i fugare, unele de un interes mai mult documentar pentru momentul redactdrii lor. De o valoare cu totul exceptionala este semnalarea in 1862 de care A. Papiu Ilarian in Tesauru de Menumentie istarice, I pp. 105-106, a editiei din 1677 a Catehismului publizat sub titlul Dottrina christiana tradotta in lingua valaha da/ padre Vito Pilotio de
Vignanello, Minare conventuole di San Francesco in Roma, Starnperia della Sac. Congr. de Propag. Fide, 1677. Este aratat originalul ce sta la baza versiunii rom&ne anume catehismul cardinalului Bellarmino s'i subliniata importanta acestei
tiparituri, a doua in limba romanii Cu litere latine, este amintiti si editia datä in 1719 cu unele imbunatatiri de Sivestri Amelio, si este reprodus Crezul pentru a ilustra modul in care a fost rezolvata problema complex& atit a traducerii, cit si
a ortografiei. Este probabil ea aceastä not& din 1862 a avut un rol important in pornirea cercetarilor lui Ion Bianu comunicate de el in 1882 si 1883. Reproducen i ale unor scurte fragmente din textul tiparit au dat si V. A. Ureche in Schite de istorie /iterará romdrid, I, Bucuresti, 1885, pp. 203-204, si I. Barbulescu 76
www.dacoromanica.ro
In Corentele ¿iterare la Romani In perioada
slavonismului cultural, Iai 1928
p. 138 pentru a evidentia ortografia latinä, si Ramiro Ortiz, pentru a sublinia dimpotriva greselile de limba i ortografie, intr-o prezentare mai mult ironica, tradind oarecare usurinta.
Despre viata si personalitatea lui Piluzzi avem de asemenea o prima prezentare de o mare sobrietate, a lui I. Bianu (1882) care sta la baza interpretärilor mai mult ori mai putin alterate ale lui V. A. Ureche (loc. cit.) din 1885, si R. Ortiz (Per la storia della cultura italiana in Rumania) din 1916, deci anterioare campaniei de editare a materialului de la Propaganda publicat in Dipl. Itai, in-
cepind din 1925. Apar si o serie de erori evitabile. De pildà acesta din urma, refecindu-se la scrisoarea lui V. P. din 8 aug, 1670 (vezi in vol. de fata p. 87) confunda calitatile respective ale lui Paolo observantul i Sebastian iezuitul, si se intreabä daca boierul" (= in text: nobilul) rugat de Piluzzi sà intervina la domn pentru iertarea de la moarte a celor doi clerici nu ar fi cumva Bartolomeo Brutti (care a fost precum se stie mare postelnic sub Petru $chiopul, si a fost ucis de Aron \Todd In 1592!) pornind de la faptul cá Inca din 1670 Piluzzi
anunta intentia de a pleca din Moldova, el crede cà acesta a si piecat atunci, si ea dupa 7 ani de sedere in Italia, s-a grabit in 1677 sa injghebe la repezeala catehismul tiparit In 1677 pentru constitui titluri la numirea sa ca arhiepiscop de Marcianopol. (In realitate el nu a parasit Moldova decit in 1675, dupa pasti). In concluzie V. P. este declarat cu superioritate uomo di non grande ingegno e di minore cultura, apreciere diametral opusa aceleia a lui Miron Costin care se refera hotarit la el, caci nu poate fi vorba de prezenta unui alt episcop ita/ian In Moldova In acea vreme. Este drept ca el nu era episcop, dar avea calitatea de arhiepiscop i functia de vicar apostolic, socotita asemenea aceleia a unui episcop. De altrninteri nu odatä vicarul apostolic este numit in corespondenta publicata: monseniorul episcop (si pe vremea lui Pardevid).
De biografia lui V. P. s-au ocupat serios i editorii textelor sale, amintip mai sus, cel mai complet fiind D. Gazdaru. Informatii partiale gasim si la Romul Cindea, care da In anexa lucrarii sale Catolicismul in Moldova, Sibiu, 1917 (versiune romaneasca a tezei publicata la Leipzig in limba germana, Der Katholizismus in cien Donaufiirstenthiimern, 1917) un reuumat al raspunsurilor la ches-. tionarul Propagandei cu data de 17 decembrie. Redarea este destul de nesistematied, fijad vorba in realitate de insemnari facute In graba pentru uz propriu dupà
documentul aflat la Viena, din care nu a retinut cleat acele puncte In legitura cu cheatiunile ce 1-au interesart mai de aproape. Este probabil cá In intentia initiala anexa trebuia sa cuprinda copii dupa textele rezumate dar ca imprejurarile nu au mai indaduit realizarea acestui plan. Ar fi de dcait co acele documente sd fie publicate in extenso, putind greu fi folosite in starea lor actual& La tindul sail, I. Minea publicä decretal de numire din 29 martie 1678 a WI V. P. ca arhiepiscop de Marcianopol Cu sediul (aparent) la Durostorum" (= Silistra) unde de fapt nu a stat nici unul din arhiepiscopii anteriori: Bandini (1644-1650) sau Parèevid, numit In 1656, si apoi iar in 1668 cind recapata calitatea de vicar apostolic si pleaca In Moldova. (Vezi $tiri noi despre propaganda catolicil in Moldova in sec. XVII In Rev. Arhivelor" 11 pp. 926 p. 399-400). 0 particularitate a acestei numiri sta. In faptul cA aceastä arhiepiscopie, de la reinfiintarea ei a fost legata de vicariatul apostolic al Provincial Moldova. Dar In 1678 i se di lui V. P. acest titlu fart calitatea de vicar apostolic, intrucit fusese recomandat ca episcop de catre regale Poloniei polonul Iacob Gorecki, deci nu avea rost trimiterea unui vicar ar,ostolic. Totu5i el e trimis In Moldova cu destulä solemnitate, ducind 77
www.dacoromanica.ro
cu sine 3 misionan, obiecte de cult, edit i daruri pentru domn. Trecind prin Abia dupá sosirea sa in Moldova vine Viena este primit Cu toed cinstea stirea despre moartea lui Gorecki, si i se trimite i decretul de vicar apostolic. Este probabil cd. la Roma se credea cd noul episcop polon nu va veni in Moldova, si cá va putea atunci V. P. fi numit vicar apostolic. Era felul cel mai simplu
pentru Propagana de a se achita de obligatiile contractate fatä de misionarul statornic cdruia nu i se precupetiserä promisiunile neonorate de atita amar de vreme. Intr-o nota I. Minea deolard c.d. V. P., Lind arhiepiscop de Marcianopod,
nu putea fi vicar de Baclu, cum afirma N. lorga in Istoria Bisericii Romdne II p. 324. De fapt este o simplä rastilmäcire de cuvinte. Nu este vorba de un vicariat obisnuit acordat de episcop unui delegat al säu, ci de vicariatul apostolic acordat de papá care substituie pe cel numit in functiile episcopale. Vicarul apostolic nu depinde de episcop, ci doar de papa, i deci nu existä incompatibilitate intre aceastä insdrcinare i titlul arhiepiscopal in partibus. Din bibliografia de mai sus rezultä ciar cd numai dupä completarea docu-
mentärii prin materialul publicat recent poate fi incercath o schità biograficä intemeiatä pe elemente reale, fard a se recurge la presupuneri i deductii pentru lacunele de informatie de Mid &cum. De asernenea numati dup.:A inlärturarea stirilor false rdspindite cu mdiestrie de Par'eevie a cärui atitudine de victimä ce
se jertfeste pentru crestinätate a putut insela pe multi cercetdtori din vremurile se va putea aprecia rolu/ noastre, dar poate pe mai putini contemporani ai säi adevärat al acestui misionar mult incercat in diferitele faze ale apostolatului sdu.
SCRISOARE1 CATRE SECRETARUL PROPAGANDEI2
1655, septembrie 1, Baia
p. 448
La sosirea mea aici in Moldova am raportat Senioriei V... necazul ce 1-am patit de a fi fost jefuit in preajma Liovului, i chid am ajuns la Iasloviec (Sloviez), am aflat acolo un pärinte iezuit care se pretindea a fi misionar In aceste locuri, care mi-a dat informatii inselatoare, zichid cà toate bisericile slut ocupate i Ca' in nici una nu se aflä obiecte de
cult, si toate acestea le-am vazut apoi a fi neadevdrate, si de aceea fäcea el ca eu s'a nu-mi urmez drumul meu, pentru ca sa' ocupe ei totul asa cum au si Inceput, caci ne-au gonit din Iasi si din Cotnaria. Ei mai voiau j aceastd biserica din Baia unde am stat un an Impreunà cu pärintele Simone de Sebenico,4 aducdtorul acestor rinduri, care nu
Traducerea s-a fAcut dupd textul italian publicat de G. Cdlinescu in Dip/.
Ital., II, p. 448. 2 SeereLar al Propagandei era Monseniorul Ingoli.
3 Iezuitii se infiltraserd in Moldova unde au pus stdpinire pe biserica de la Iasi a conventualilor, in 1645, si pe cea din Cotnari inainte de 1652. Acolo fusese misionar conventualul Simone Apolloni din Veglia. Iezuitii au profitat de faptul
cá s-a imbolnävit si s-a dus la Bacäu sä se ingrijeascä, pentru a ocupa si biserica. Atitudinea lui Piluzzi din 1655 a trebuit sa fie influentatd si de misionaruI de la Baia, Simone Misercich din Sebenico, franciscan conventual martor al acestei deposeddri. 4 Fost paroh la Baia, Galati si Trotus. 78
www.dacoromanica.ro
a vrut sa pdrdseasca aceastd misiune pind nu a venit un alt misionar. Indatd ce am sosit, el a vrut sá place, ins& zeinglinitul de arme5 l-a impiedicat, i acest lucru a fost spre norocul meu, pentru cà am invdtat limba, i dacd nu era el, as fi murit de foame. Acuma el vine la Roma pentru a vi se inchina si a raporta din plin despre nevoile acestei misiuni. Cind luat rdmas bun, toti poporenii acestia au inceput sd plingä de mihnire ca pleacd, pentru bunele sale insusiri i purtdri. mà creadd Senioria V. ca el este iubit de toti i indeosebi de cei mari (dalli nobili). Miftropolitula tine la el peste mdsurd de mult. Daod acest
pdrinte ar fi fost episcopul acestei provincii ar pune la punct aceastä misiune i pentru ca este cunoscut de toti, i pentru cá tie bine limba, dacd 1-ati auzi predicind, ati zice ca e moldovean7. Eu rdmin singur In aceastd provincie, pentru cd pdrintele bacalariu Perugia8 Ii termind stagiul, asa cà va rog sà dispuneti a se trimite alti misionan, cdci sint multe biserici fdrd preoti, ca Trotus, Birlad, Neamt, Galati si altele, cum va putea raporta pdrintele Simone.
[Se roagd sa facd in asa fel 'bat sd fie 4 misionan. Se mai roagd pentru decretul de magistru. El nu vrea sá place !And nu îi va fi implinit termenul prescris].
da calul si cdruta sa, cdci aici std lumea din ceas in ceas sä fugd, si mai ales acum cd sint in tara cazacii i tdtarii, i abia am deschis gura, ad mi-a si fäcut aceastd indatorire. i pentru cá eu nu am bani, vá rog sd-mi faceti binele dati de la S. Congregatie 33 de scuzi, cit este subsidiul pe un an, si voi fi vesnic recunoscdtor9.
RAPORT SUB FORMA DE RASPUNS LA UN CHESTIONAR ADRESAT NUNTIULUI DIN POLONIA" 1668, decembrie 14, Baia
In ziva dinainte de ajunul Adormirii s-a intors din Polonia p. Antonio Rossi si in ajun m-am imbolndvit si am zdcut in pat 2 luni, acum multumesc lui Dumnezeu m-am insdndtosit. Pdrintele Ant. Angelini nu a stat de loc la Galati cind a venit in aceastä Pravincie, neputind avea bisericd am pus sd fie retinut la Trotus si am primit o scrisoare de la Ilustrul senior Clement Mikes cu asentimentul tuturor nobililor din Transilvania, care imi scrie sa binevoiesc a trimite 2 sau 3 preoti. Am anuntat S. Congregatie, i clindu-mi voie am trimis pe Este vorba de situatia din 1653 cind era in toi lupta pentru domnie !titre
Vasile Lupu i Gheorghe stefan. 6 Mitropolitul Ghedeon. 7 Va/acco.
8 Misionarul de la Trotus: Bernardino Valentini din Perugia (vezi Maori,
V, biografia sa).
9 Documentul urmAtor, din 16 dec. 1663, nu a mai fost cuprins dupà acesta, intrucit se Old analizat in Observatiile critice ale capitolului de fatà.
" Traducerea s-a acut dupi textul italian publicat de L Bianu in Col. lui
Traian" 1883, p. 150 s.u.
www.dacoromanica.ro
79
p.449
Ant. Angelini §i pe G. B. del Monte, astfel ca D. Secretar al Congregatiei a facut desigur o confuzie cum cd ar fi vorba de p. Antonio Rossi.
Misiunea in aceastd Provincie e de la Urban al VIII-leau incoace, §i pdrinte prefect, dupd cite §tiu a fost pdrintele magistru Angelo din Sonnino12 azi procurator general, §i s-a purtat deosebit de bine... etc.... etc. [Urmeazd alti prefecti ce nu au stat in tdrile noastre]. Ca misionan aici au fost pdrintele Gasparo Sicilianu113, fratele Francesco din Castro" fratele Girolamo d'Aquapendente, fratele Bonaventura din Perugia, fratele Agostino din Barbarano°, fratele Bartolomeu din Venetia, fratele Francesco din Narni°, fratele Simone din Vegliao, fratele Simone din Sebenico, fratele Bernardino din Perugia18, fratele Angelo din Assisio.
Inainte de misiune, ace§ti locuitori trdiau ca luteranii, mincau carne vinerea §i simbdta. Aici §'I in Cotnari skit catolici credincio§i, §i aceastd bisericd2° ce a fost clAditä acum 256 de ani de un domn Alexandru e cea mai frumoasd, §i apoi cea de la CoMari, §i numai in aceste cloud biserici se cintd la toate särbdtorile vecernia, utrenia §i liturghia, §i biserica are opt vii, §i acuma i s-au ldsat trei, §i a avut de la vii §ase vase de vin: cloud le-a luat domnu121, rdnfin patru, §1 se vind cu 16 lei vasul, §i de muncit via vor oamenii zece22 lei de vie, preotului i se dau treizeci de lei §i sint doi ani de chid eu nu am avut nici mdcar o para (una quattrino). Aceastä bisericd odinioard era bogatd; a ajuns in särdcie in felul acesta23. Un oarecare voievod
numit Stefanitd Bellicane" care prigonea pe catolici a mers la Tirgul Siret §i a ddrimat biserica §i i-a fault cu sila pe catolici schismatici, §i s-a dus la Piatra §i a fdcut la fel, lar aici la Baia a venit ruda sa (cognato) §i a inceput a bate clopotnita, §i deodatd a orbit, §i domnul a 11 Urban al VIII-lea (1623-1644).
12 Angelo Petricca din Sonnino, misionar in Moldova (1632-1639), vicar gerefal al Constantinopolului si prefect al misiunilor (1639-1640) etc. (Vezi CdTriton V, r. 55). 13 Gasparo din Noto (Ibidem, p. 286).
14 Angelo Francesco din Castris, misionar (1639), Comisar In Tara Roma-
neascä i Moldova, procurator al misiunilor (1646), /bidem.
15 Agostino Becchia din Barbarano, misionar in Moldova (1647) Dip/. Ital.
II, pp. 312, 314.
16 Francesco Maria Spera, din Narni, misionar In Moldova s'i Tara Romdneascä (1645-1652), ibidem, numit In 1669 provincial al Transilvaniei si prefect al m siunilor din cele doll& Valahii, nu a mai ajuns in Moldova. Vezi mai jos rapoartele sale, p. 206. s.u. 17 Simone Apollini din Veglia, misionar in Moldova (1640-1669) vice prefect (1650).
18 Bernardino din Perugia, misionar (vezi Cd/dtcrri V, p. 417).
10 Angelo Tassi din Assisi, misionar lin Moldova (vezi vol. de fat.4 p. 115). 20 Cea de la Baia. n Gheorghe Duca In a doua domnie (1668 nov. 22 In text: X lei.
1672 aug.).
23 Povestea care urmeazd ne ofera un exemplu de traditie legendarà a unui fapt real: persecutia religioaa pornit4 de Stefänità Rares, care a inspirat si poezia preotului armean Minas din Tokat, la care regäsim acelasi amestec de fantezie In jurul unor date adesea ireale. Este posibil ca acea plingere a armenilor (uncle existii un asemenea episod) sä4 fi inspirat pe cel lipsit de once ternei, al baterii cu tunurile a clopotnitii de la Baia. 80
www.dacoromanica.ro
plecat si a ldsat pe un boier cu tunurile. Catolicii au mers la acel boier i i-au oferit tot ce avea biserica pentru ca sä nu o &Lime. Abia a plecat domnul din ora i acela a dat cu tunurile, dar far& ghiulele. Domnul s-a oprit ca sa priveascd si a inceput sà bea cu boierii pind ce s-au imbdtat, i s-au ridicat impotriva domnului i 1-au ucis, i biserica noastrd a scdpat, i sint cloud sute de suflete aici24. La Cotnari e un preot din partea locului25; are de la bisericd 80 de lei, de la o doam'id care a murit anul trecut Inca' 25, cu totul are mai bine de 150 de lei. Biserica are vreo 40 de vii. Mai e acolo si un pdrinte iezuit care invata pe tineri, dar nu primeste nimic, nici de la bisericd, nici de la pdrintii tinerilor. Trdieste din veniturile ce le are. Are 14 vii precum boj, vaci, stupi etc., si acolo sint 400 de suflete.
La Iasi sint doi pdrinti iezuiti; biserica e sdracd, are doar cloud
vii, pärintii trdiesc din venitul lor, cad au cloud sate, boj, vaci, vii, stupi
etc. si sint cam doudzeci de ani de cind stau in aceastd tara. Primul pdrinte al iezuitilor a fost pdrintele Beke neamtu128, i sint acolo cam o mie de suflete. In Trotus, socotind i populatia din sate, sint acolo o mie cloud sute de suflete. Biserica are o vie. Preotului i se dau 15 lei,
o masurd de griu si una de ovdz pentru casd, si acolo std pdrintele Benedetto Ballati27. In Ciubdrciu sint 325 de suflete, biserica nu are nimic, nici mdcar obiecte de cult si nu este preot. La Roman sint 15 su-
flete. Biserica are sase vii si le tin Cotndrenii, si cind este preot la
Sdbdoani acesta merge o dad pe lund sä slujeascä la Roman si credinciosii Ii dau un vas de vin. La Sdlodoani sint cam o mie de suflete si nu e preot, i cind std acolo un preot, are de la fiecare casa o mdsurd de gnu si una de ovdz. La Birlad sint o sutd de suflete, nu este preot, biserica nu are nimic. La Amdgei (Aznagia") sint 30 de suflete, biserica nu are nimic, preotul din Cotnari merge o data pe lund sd slujeascd si are de la o doamnd numad Angioia28 un vas de vin. In Hirldu sint zece suflete, biserica nu axe nimic. In Neamt sint treizeci i chid de suflete, biserica are o vie, anul acesta a avut de la vie optzeci de ciubere29 de must. La Chisindu sint opt suflete. La Piatra sint patru suflete. La Suceava sint treizeci de suflete; biserica are zece vii. Cotndrenii minuiesc acest venit. Acum opt ani a murit un oarecare domn Gheorghe Wolff care tinea aceste vii. A ldsat bani gheatä cloud mii de lei, si acum nu mai este nici un ban, si aproape top oamenii din Cotnari sint debitori ai acestei biserici. Monseniorul episcop3° a pus aici un preot, dar pentru cd nu au voit dea intretinerea (provisione) trebuitoare, a plecat de acolo. La Hui sint 150 de suflete, si acolo stä un preot. De la bisericd nu are 24 AdicA de catolici.
25 Este G. B. Barcut.A. Pare a fi fost la Cotnari tricii din 1658 (v. biografia
lui Gal:pr. Tomasi zis Manid in vol. de fat& p. 119).
26 Paul Beke. Era ungur. Pentru rolul au in introducerea iezuitilor in Moldova, vezi Ceadtori V, biografia sa, a lui Bandini si a lui Gabriel de Noto. 27 Ben. Ballati din Cortona, apare cu destulA amploare si in raportul lui Piluzzi din aceeasi dartà, 14 dec. 1668 atre Congregatie i In biografia lui Par6evid din vol. de fat& 28 = Anna WoLff (Dip/. /tea. IV, p. 92). 29 boccali.
Episcopul polon Rudzinski Indatà dupà venires sa In 1663.
6
Ceifitori strafed despre TirileRomano
www.dacoromanica.ro
81
nimic pentru ca este saraca, are ceva de la oameni la vremea culesului, i vrea sa piece pentru cà nu are cu ce trai. La Trebis, sat care
apar me episcopului, sint cam sase sute3I de suflete. In Bacau erau cam cinci sute de suflete, dar aud cä au fugit §i au mai ramas doar putini. La manastire, unde isi are resedinta episcopul se afla un numar de opt boj, patru vaci, zece porci, o suta douazeci si cinci de oi, un numar de stupi, vin de loc. La Faraoania2 sta un preot ungur, tatal §i mama sa slut luterani; biserica nu are nimic, primeste ceva de la oameni la vremea culesului, si sint acolo vreo cloud sute treizeci de suflete. La Galati slut
cinciz ci de suflete, biserica are niste dughene i da preotului doua sute cincizeci de aspri pe luna, si acum ca s-au mai adaugat alte trei
dughene, Ii dä trei sute, si o doamna a lasat o vie. Venitul pe anul acesta I-a luat jumatate parintele Antonio Rossi si jumatate pá'rintele Benedetto
din Cortona. La Galati traiul este ieftin asa ca preotul poate trai cu trei sute de aspri pe luna i mai ales parintele Antonio care nu bea yin.
SCRISOARE CATRE SECRETARUL CONGREGATIEI33 p 96
1668, decembrie 14, Baia
Ramin foarte lovit la primirea scrisorii prea milostive a senioriei voastre ilmei revrne, care imi da a intelege ea' vol fi mustrat de S. Con-
gregatie pentru ea nu am dat informatii pina acuma cu privire la actiunile vinovate ale fratelui Benedetto din Cortona34; martori pot sa-mi fie Don Giovanni Battista Barcuta35 si parintele Felice Antonio din
31 Cifrh evident gre§itä. Vezi raportul din 1661: la Trebes slut 10 familii. 2 In (text gresit: Focsani"! Greseala nu apartine desigur autorului., ci edir lui. " Traducerea s-a facut dupd textul italian publicat de G. Calinescu in Dip/. I al. I, pp. 96-97. 34 Chestiunea lui Benedetto din Cortona ocuph destul loc In corespondenta cu Propaganda. Vezi i raportul lui Pardevid, p. 174 din volumul de fat.h. 35 Este interesanth coincidenta dintre prezenta lui Bärcuth in acel moment,
marturia fratelui lui aarcutä pentru fapte petrecute ulterior la Iasi. In lista pacatelor lui Benedetto expuse de Piluzzi rhzbate parch un ecou al acuzarilor trimise la Roma de chtre diferitii membri ai grupului solidar al preotilor nationali" fosti bursieri (alumni) ai colegiilor pontificale, unii din ei dusi la invätä"tura de V. Piluzzi in 1663, reintorsi acum flAminzi i plini de pretentil. Ofensiva lor incepe (potrivit cu materialul publicat) cu scrisoarea lui Grigore Gross din
Beau, din 18 octombrie [ibid., pp. 94-95], continuà cu cea a lui Petru Wolff (alumnus) din Cotnari din 26 noiembrie (p. 95), si cu o adres.4 a orasenilor din Baia din 30 noaembrie (p. 96). Dintre ei Grigore Gross aves si un interes personal sh-1 discrediteze
pe Piluzzi pentru thcerea phstratä de el in cazul lui Benedetto, chci fiind din Baia socotea ea locul de acolo i se cuvenea lui, cu conditia Irish a obtine ceva subsidii de la Propaganda. Ceilalti doi, Petru i Loan Wolff, sint anu.me utilizati de Mrcuth de acord cu Pardevié, noul vicar apostolic. Aceste denunturi la Roma lhmuresc i zelul lui Francisc (Frangulea) Bärcuth. Se vede cit se porte de 'impede cA ele au fost intocmite impreunä. Sint aduse inainte amänuntele cele mai agravante: a) Benedetto s-a dcciarat schismatic in mod public, lephdind rasa, ;I a zis
cei nu are nimic a face ca prefectul sau Congregatia, n cd superiorul sdu este patriarhul lerusalimului. Prefectul 1-a excomunicat, apoi l-a iertat, dar a fost mai 82
www.dacoromanica.ro
Todi, cA in fata lor 1-am concediat ca sä plece afarA din tarA, i cá apoi
niste nobili poloni din Camenita au venit sd-1 reclame cd nu umbld eu inclatd prin oras in chip de preot, ci cd stä.tea pe la circiumi am trimes Instiintare sacrei Congregatii i scrisoarea am dat-o pdrintelui Giovanni Battista del Monte care se ducea in Transilvania, si i-am spus sd o incredinteze prea ilustrului domn Clement Mikes", ca s-o expedieze indatA la Viena ilustrisimului nuntiu. Dacd apoi S. Con-
gregatie nu a primit-o, eu nu am nici o vind: multe alte scrisori am scris la care nu am avut rdspuns. La 20 iunie am primit una cu decretul de confirmare a postului de prefect (al misiunii)... i i-a trebuit un an si patru luni pentru ca sd ajungd ...Cind pdrintele stdtea la Galati si mi-a sosit la ureche cä. ar avea nume rdu, nu se cuvenea sa
scriu ceva impotriva lui, caci nu stiam dacd era adevdrat, dar cind apoi am fost eu insumi sA cercetez, atunci bdrbati i femei mi-au declarat sub jurdmint tot ce -am scris, i chid 1-am citat, el nu a vrut sd se infAtiseze. In primul an el s-a purtat bine, dar apoi a inceput sA facd negot, cumpdra peste si se ducea la Iasi sd-1 vindd, dadea bani cu camad", i grin i vin i orz i fin i apoi 1.1 (!) vindea in ci mitir. Avea bani care îi fuseserd trimisi de acasd, de la S. Congregatie i s-au inminat la Praga 50 de scuzi: i cind a venit in tara, a mers cu un sol polon la Belgrad: i Ii cladea atita pe lurid i cu banii se lauda cA dà daruri (regali) tatdlui Doamnei38 i cA acesta 11 apArd. Dar cind acela s-a convins de adevdrul isprAvilor lui, i-a fost defavorabil. A venit la mine In ziva Nasterii Fecioarei (8 sept.) 0 m-a gäsit in pat, bolnav si i-am spus sd se indrepte, cad dei s-a scris in defavoarea lui, eu totusi I-as fi ajutat. El a plecat, dar in loc sA meargd la Sdbdoani, unde îl trimises m eu, s-a dus la Galati. Dup.' ce m-am sculat din pat, mi s-a spus cd el a fost la Iasi ca sA vindà o bute de vin, in casa unei femei care are nume rdu, i intr-o zi acea femeie atit de tare 1-a ciomd-
git, !nett a zdcut citeva zile beteag in pat. Auzind acestea am fost la Iasi; au venit oamenii sd se plingd i domnul Francesco, fratele lui Don Giovanni Battista Bärcutd, a vdzut si el cum acea femeie 1-a ciomdgit; am vrut sd merg la Galati, 0 mi s-a spus cA s-a dus la ChisinAu, la ho arul tätarilor i turcilor ca sd-si vindd vinul; asa cd am fost silit sd inf a ,isez o scrisoare a regelui39, adresatd domnului40 si care imi fu-
ràu ca inainte. b) Aceleasi acuzatii, apoi: La Galati nu spovedea fait pla à, dadea canoane banesti. Prefectul 1-a citat la judecata, apoi /-a iertat /a rugeintintea Doamnei. Spre deosebire de scrisoarea lui Gross in care se subliniaza dinadins tot ce ar putea fi in detrimentul lui Piluzzi: sänätatea sa subredä, sardcia bisericii, datoriile sale (facute cu prilejul expeditiei contra lui Benedetto) Meà a adduga nici un cuvint bun pentru el, cea a lui Petru Wolff, precum si cea a orasenilor din Baia, dimpotriva mentioneaza oboselile sale cu acest prilej, i laud& prudenta cu care a reusit sà scape de piedicile guvernatorului" hotärit sá opreascä ducerea lui Benedetto de acolo. Insd faptele agravante apar intocmai i la ei. 36 Nobil s cui catolic, cu un rol insemnat in mentinerea catolicismului in secuime si Translvania. A avut legaturi sustinute Cu tdrile noastre. Era in corespondentä cu Propaganda si cu nuntii apostolici din Imperiu si din Polonia. Vezi si mai jos notita introductiva' la Relatia anonirra din Moldova c. 1685 37 con usura. Bserica socotea once dobindä drept camdtä. 38 Doamna era sotia lui Ilias Alexandru. 36 Regele Poloniei loan al II-lea Casimir (1648-1668). Ilias Alexandru (1666 mai-1668 noiembrie).
83
www.dacoromanica.ro
P. 97
ese trimisa de ilustrisimul nuntiu, si chid mi-a dat auto-
rizatie sa-1 pot 1ntemnita, am plecat si mi-a picat in nilini: dar acel dregator (Governatore) Imi punea piedici, i voia sd-mi dea 60 de taleni imperiali ca sd-1 las lui, cdci voia sA-1 ducd la domn ca sd-1 facd schismatic. L-am tinut aici o lurid cu fiare la picioare i 1-am trimis cdtre
Ilustrisimul nuntiu, dar cdrdusul care 11 ducea, a pierdut pasaportul domnului i s-a 1ntors inapoi41, si 1-am mai tinut o sAptdmind 1ntreagd,
tot cu lanturi la picioare i vdzindu-1 apoi smerit, si mai rugindu-se de mine si poporenii, i-am redat libertatea, s't 1-am trimis sA stea la Protu, si i-am dat poruncd anume sd nu meargd la Galati. Tara aceasta era plind de indignare contra legii noastre, din cauza acestui pArinte, dar acum toti o laud& vdzindu-1 Ca s-a pocdit: apoi printre schismatici, cind se face vreo greseald, ea se indreaptd cu bani...42.
SCRISOARE CATRE SECRETARUL PROPAGANDEI43 1670, iulie 27, Baia
Au venit la mine din Transilvania pdrintele bacalariu" Giovanni Battista del Monte si pdrintele bacalariu Antonio Angelino din Campi ca sä-mi ceard voie sd se re1ntoarcd in Italia, intrucit le-au secat mijloacele lor de trai, dar eu nu am voit sd le Ingddui acest lucru cdci cei din Transilvania stdruie foarte mult ca chem 1napoi si chiar sd rog de S. Congregatie ca sd mai dea i altii, Intrucit acea tard are cea mai mare nevoie de preoti, si mai cu osebire mi-a scris domnul Clement Mikes cu invoirea tuturor nobililor . Eu trimit nuntiului din Polonia pe pdrintele Antonio Angelini cu scrison i i-am poruncit sA astepte rdspunsul, cdci aici scrisorile nu vin
sigur, ele fiind interceptate. Acum vreo doudzeci de ani a murit un
41 Am crede ea' lanturile la picioare si trimiterea lui Benedetto cu acel Callus care a pierdut pasaportul i s-a fntors nu corespund la stricta realitate, au fost adäugate pentru a face impresie la Propagandä. Este vrednic de observat eh' Piluzzi nu vorbeste nicaieri de declaratiile lui Benedetto cd s-ar fi fdcut schismatic, sau cà ar asculta de patriarhul de Ierusalim. Dar aceasta este tema exploatatä de Gross, Wolff i Bärcut& Ne putem fntreba cft de adevdrate stilt acele fapte, intruclt Pardevid exploateazd In sens absolut contrar severitatea arätatä de Piluzzi lui Benedetto, pe care fl declard o victimd si face chiar agitatie in jurul acestei chestiuni, lucru imposibil daca In adevdr Benedetto s-ar fi fAcut ortodox cum pretindeau preotii nationali". 42 Raspunsul la aceastd scrisoare este dat In rezumat de Gäzdaru, op. cit., p. 73. 9 martie 1669. Secretarul va comunica Congregatiei scrisoarea lui V. Piluzzi din 14 dec. 1668, dar crede cd domnii cardinali vor gdsi prea usoard pedeapsa datfi lui Benedetto din Cortona. In once caz ei vor reflecta dacä a fdcut bine sd-1 ierte, sau trebuia sd-i dea o pedeapsd exemplar& Posta nu e sigurd pentru scrisorile ce i se scriu lui V. Piluzzi. 43 Traducerea s-a facut dupd textul italian publicat de I. Bianu in Col. lui Tra an" 1883, pp. 154-155. 44 Corespunde la primul grad al Invdtämintului superior medieval. Gradul urmAtor era cel de magistru care li se acorda misionarilor evidentiati, chiar fárd examen dupd un stagiu de 6 ani. 84
www.dacoromanica.ro
preot bdstinas de aici46 care a ldsat un legat acestei biserici ca sa se slujeasca acolo doua liturghii cintate in fiece sdptdmind, una pentru Sf. Treime si a doua pentru morti, atribuid preotului 18 talen imperiali i cantorului (=dascalului) patru: precum in adevar am i primit ceva elemosine" i sint cinci ani de cind nu s-au mai slujit aceste liturghii: i acum din aceastä familie se afld aici un preot, nepot46 al testatorului care a dobindit darul preotiei In Italia, la colegiul din Fermo i s-a inapoiat aici, tatal sal i-a atribuit toate bunurile acelei capele, i acuma se foloseste de ele, si nu este implinit legatul testatorului, caci el sade la Suceava, i astfel este inselat gindul testatorului; i Inca mai Inainte de acest subsidiu, pe cind eram eu parohul temporar al acestei biserici, unde au fost intotdeauna misionan, monseniorul Vicar47 voia sa ma scoata din acel loc i sd-1
aseze pe numitul Don Grigore Gross, dar poporenii nu au ingaduit aceasta si au declarat in public in gura mare ca ei nu-1 vor in nici un chip, cad in toate nevoile lor duhovnicesti, de ei vad misionarii, si pe viitor ei doresc acelasi lucru, nepomenindu-se in aceastd bisericd de altii decit doar de misionad. 0 vie lasata pe deasupra in folosul acestei capele pentru lumindri a fost vinduta de tatal acelui preot, färä a da de stire cuiva. De asemenea a fost läsat destul argint pentru a se face o cruce, si anume un pahar de argint, un giuvaer de argint aurit cu pietre trei linguri de argint, un inel de aur de douäzeci de talen imperiali, un bumb mare de argint i trei mai mici, trei perechi de
sponghe" (copci?) de argint pentru haine de femei, alta mai mare, o sutd zece aspri de argint i ase maggiori"48 i treizeci si opt de parale (nummi).
Amintitul pärinte al lui don Grigore a intors acest argint spre fo-
losul fiilor i fiicelor sale. Biserica din Suceava e bogatä, si don Gri-
gore are de la aceastä bisericä cincizeci de talen imperiali, si de la capeld a avut 100. Eu mä aflu in cea mai mare lipsd etc. Daca Congregatia nu-mi trimite oarecari subsidii nu stiu cum mä voi intoarce in Italia... reintorcindu-ma socot ca e bine sa las in locul meu pe p. Antonio Angelini, persoand cunoscutä si care stie limba. [Cere decretul de magistru pentru Angelini, del Monte si Antonio Rossi] ... Mi-a scris Ilustrisimul Domn nuntiu ca venea p. Fr. M. Spera ca nou prefect i primesc scrisoare cà s-a intors, nu-mi pot inchipui din ce cauza, cad. S. Congregatie m-a vestit ea mi-a trimis doi misionad si nu-i vdd sosind. Cind am fost la Roma am fost fault Provincial al Orientului si comisar general al celor cinci Provincii, si ca sä ascult de S. Congregatie m-am intors In aceste parti barbare fagaduindu-mi-se o remuneratie. Träiesc din sperante. Zece ani am servit ca misionar si sapte ca prefect. Mi se pare ca ar fi timpul sä ma intorc in Cretinatate... Gheorghe Gross, greot la Baia, rinducit de Deodato Baksid in 1641. In 1645 este paroh la Cotnari. A murit in 1660. 46 Grigore Gross.
47 Petru Pardevie (1612-1674), vicar apostolic in Moldova (1668-1673) 48 maggiori, moneda de La 40, 20 si 10 munmi.
85
www.dacoromanica.ro
SCRISOARE CATRE NUNTIUL DIN POLONIA49
1670, august 8, Baia P. 156
[Este fdrä vest] In aceste locuri Indepartate... scrisorile de cele mai multe ori sInt interceptate i retinute. Luasem hotärirea sä plec, dar apoi gindind la paguba pe care a§ pricinui-o, am socotit expedient sä trimit pe p. Ant. Angelini, care a fost In. Transilvania, ca si p. G. B. del Monte §i au dat cel mai bun exemplu... Ilustrul Clement Mikes... trimit inapoi, §i Inch altii de vor mai fi, dar pentru cá au Imi scrie Incetat mijloacele e non hanno che mostrare, vine personal p. Antonio sd se infati§eze Die' Ve ceea ce yeti hotdri, va fi executat [L-a retinut pe del Monte pind va avea poruncä de la Congregatie, sau de la nuntiu ca sä-1 trimità inapoi In Transilvania, caci nobilii din Transilvania stäruie mult at prive§te subsidiile necesare pentru a putea
pleca in Italia, precum §i prefectura lui Angelini nu a primit decit promisiuni goale]. Puteam í eu sä fiu vicar Apostolic de Bacdu, Intrup. 157
eft stilt cunoscut de toatd Provincia si iubit, §i insu§i domnul §i locuitorii (catolici) voiau sa scrie Sanctitätii sale In sensul acesta, §i eu nu i-am Cit scriu acestea a ajuns aici p. Giov. Battista del Monte, pe care II lasasem la Bacdu sä astepte pe monseniorul Vicar Ap., §i imi spune ca acesta s-a Intors cu bine, adueind cu sine doi pärinti observanti50 din Transilvania, si unuia din ace§tia i-a fdcut testament cu renuntare la bunurile mi§catoare §i nemiscatoare, cedindu-i adicä locul din Bacau ce tine de episcopie In vederea unirii sale cu acea custodie51 din Tran ilvania, §i Inca renuntind In favoarea unuia din ei la Vicariatul Apos-
tolic, macar ca acesta este dat de S. Congregatie, si daca acest lucru va merge inainte, va fi däunätor, atit pentru S. Congregatie, cit §i pentru episcopii ce vor urma, §i pentru Misiunea noastrd; i dacä se face aceasta renuntare sint sigur ca Domnul nu o va vedea cu ochi buni, cu atit mai mult ca are acum un motiv Insemnat, caci orasul s-a plins Impotriva epis opului52 care a mutat o moarä, ce rämäsese färd apd, alt loe, si orasul nu ingaduie aceasta, §i acuma din cauza puterii nävalnice cu care vine apa, a inecat mai bine de douä sute de pasi de pamint, §i timp de eiteva zile cit am stat de 1-am a§teptat pe monsenior am vdzut cu ochii mei stricäciunea ce se facea, i dacd nu se va aduce vreo Indreptare, spun locuitorii cà In trei ani cel mult apa va lua cu ea si biserica, intrucit a §i ajuns la gardul din jurul 49 Ibid m, pp. 156-158.
513 Zoccolanti. Este vorba de gardianul mindstirii din Ciuc, p. $tefan Taploczai adus de Vicar in aparenta- drept coadjutor, si de un alt tovara's pentru a se putea consid ra sediul episcopiei drept mingstire observantà, intrucit impreunà cu vicarul s ar afla acolo 3 observanti. 51 Vezi exemplul observantilor bulgari care au reusit sä cuprinclä conventia din Tirgoviste in Custodia Bulgariei, dei cu unele reveniri. 52 Nu este vorba aici de episcopul de Bacau, Rudzinski, indepArtat din scaun In 1665, si care incerca zadarnic s'A-1 redobindeasck ci de Vicarul Ap. Par6evi6 care era arhiepiscop de Marcianopol. 86
www.dacoromanica.ro
SCRISOARE CATRE SECRETARUL CONGREGATIEI33 1670, august 8, Baia
Dupä trecerea termenului de sapte ani (hotdrit de Eminentele lor) nu trebuie sä lipsesc de a ardta, atit din partea mea cit si din cee a misionarilor din aceste parti barbare, starea de plins a tdrii, adusä In acest hal de nelneetatele ndvAliri ale turcilor si atarilor, i apOsata stoarsd de vlaga sa prin necurmatele i zilnicele biruri, astfel cá locuitorii sint siliti sà fugd in alte parti, ne mai putind suferi lipsurile i nenorocirile lor, i ca urmare cAlugärii suferd indoit fiind lipsiti de ori ce ajutor bOnese si eu care am servit S. Congregatie de 17 ani nu-mi amintesc sd fi fost atitea nenorociri ca acum. Bietele fdpturi suferd... etc. [Angelini si del Monte vor sa piece].
L-am pus cu incuviintarea Monseniorului Vicar apostolic pe pdrintele Giov. Battista del Monte, la Sdbaoani, dupd ce 1-am scos pe
fratele Benedetto din Cortona54, Impotriva canija erau neincetate plingeri. Pe pdrintele Antonio Angelini 1-am trimis In Polonia cu scrisori... cdci el cunoaste bine lim[Ar vrea sä-1 base ca prefect In locul ba, e bine vdzut i cunoscut de acesti locuitori, i daca ar veni alt prefect nestiutor al limbii nu ar fi primit asa de usor... Acum doi ani I1ia Voda55 a Inchis pe pdrintele Paolo Observantu156, vicarul de Bacdu si pe pdrintele Sebastian Iezuitul, osindindu-i la spinzuratoare. Am alergat la un nobil italian, rugindu-1 cu toatd supunerea sd se roage de domn sä nu ne facd asemenea batjocurd, prin alte mijloace au fost eliberati dupd ce acel domn m-a chemat si mi-a poruncit sa ma due sd iau in stäpinire Bacaul, lar eu nu am volt, cAci toatà nddejdea mi-am pus-o in bundtatea lor57 nu in altd persoand. Monseniorul vicar a fkut testament ldsind tutto il suo mandstirii din Ciuc in Transilvania si unind la acea custodie pe fratii i locasul de la Bacdu, i acum acesti pArinti i-au dat doi cal si el mai vrea sa renunte la vicariat in favoarea unui pdrinte stefan, gardianul de la Ciuc, care I-a fdgdduit niste bunuri pArintesti i alte lucruri pentru a-i urma In aceastd [Reclamatia ordsenilor de la Bacdu]... Apa intr-o ord a luat cu sine mai bine de 200 de pasi de teren, i eu am vdzut cu ochii mei cum se ndruie i greu se va putea indrepta, dat Rind cd apa 53
Ibídem, pp. 158-159.
54 De fapt fusese incredintat lui Angelini ca sä-1 ducfi in Polonia si-1 pre-
dea acolo. 55 i/ principe Elias = 'Has Alexandru (1666-1668). 56 Paolo Zoccolante, vicarul episcopului de Bacau, Atanasie Rudzinski, pe
care il va acuza V. Piluzzi in 1671 eh a schimbat o cruce de argint de la Fliräoani lasind in schimb una de ararnä. 57 Adich in conducerea Propagandei, singura In cadere sA atribuie locurile
din Misiune.
www.dacoromanica.ro
87
p 158
p. 159
a sApat adinc, si spun cei ce se pricep cà in trei ani58 va lua cu sine si
biserica i orasul si a ajuns apa pina la gardul grádinii, i riul e mare, doar cu putin mai mic ca Tibrul. SCRISOARE CATRE SECRETARUL PROPAGANDEI58
1671, august 26, Baia
[A primit de la nuntiul din Polonia chestionarul, dar nu a putut merge prin tar'd spre a culege informatiile cerute, pe de o parte avind In vedere ordinele contrare ale reverendului vicar apostolic care nefäcind el vizitatia nu las& nici pe altii sà facA vreuna, iar pe de alta oamenii erau fugiti in acea vreme. Acuma nemaitinind seama de ordinele lui a vrut sA implineascä poruncile cardinalilor i alatura rdspunsul]. In scrisoarea mea" din mai va informam in chestiunea cu preotii iezuiti i cu monseniorul vicar apostolic, de ceea ce s-a intimplat la Cotnari81. Acum din nou vA Instiintez de ceea ce s-a intimplat la Iasi cu acei pdrinti, vrind el cu tot dinadinsul sä-i alunge din acel loe i s'a le ocupe bunurile, zicind in public in f ata schismaticilor CA privilegiile ordinului (Religionis) sint ranile bisericii, Quod Privilegia Religionis sunt vulnera Ecclesiae, inda au rä.mas cu toti uimiti la auzul acestora. S-a dus de asemenea la domn sä calomnieze pe acesti pärinti, incit suP. 258
periorul lor a trebuit sà meargä in Polonia la dl. nuntiu // si nu s-a
intors inca. Si pentru ca Sen. voastrà Urna si eminentele lor sä se convingd de cele ce vor sA unelteascd impreund contra acestor parinti,
mouseninrul vicar apostalic impreuna cu acesti doi preoti ai sal ==. Barcutä l Gross], Lata, trimit aici alaturate aceste doua 62 ca 58 Asa-zisa manastire sau episcopie s-a si naruit. In 1676 trebuiau pornite
lucran i de refacere.
59 Traducerea s-a fäcut dupa textul publicat de Fr. Pall In Dipi. He., IV,
pp. 257-258. Secretarul Propagandei era Monseniorul Baldeschi. 6° Nu s-a gasit in arhiva Propagandei. 61 Vezi biografia [tul Pare'evi6 din volumul de fatä, p. 164 s.u.
62 D'ara aici scrisorile. Pentru alte lamuriri vezi biografia lui Par6evid: lata
scrisorile lui Barouta catre V. Pilluzzi din 13 si 30 mai (Dip/. Ital., IV, pp. 249-250). Cotnari, 13 mai, 1671. Plecind mcmsentorul mi-a lasat porunca sä scriu Diei-Voastre ca sa va pregatiti i sA fiti garba pentru once inftimplare ce s-ar puteo ivi Cu Poporul din Iasi // i parintii iezuiti, i di mergeti la lasi ca sa nu pierdeti dreptul (il tus) rpentru acel loe/ si s'A scrieti cit de curind si celorlalti pärinti [conventuali] sa vina
si sa ocupe locurile vacante. Totusi parintii iezuiti rezista si vor sä ja (havere) capela din Cotnari cu forta; dar in aceasta va trebui temporizat (ociare) cu prudent& Noi vA vom finpärtasi tot ce se va fi Intimplat la Iasi infra Monsenior si Domnia Voastra, daca va binevoi, sa tina minte ca pentru ca misiunea voastra sa fie asezata. pentru D. Voastra aici in aceste locuri, va trebui sa nu dea ascultare minciunilor parintilor iezuiti ci sa fie cu noi, in vreme ce noi vom tine cu voi. Nu stim ce va fi scris parintele iezuit, stiu bine ea va trebui scris cu toata exactitatea (fide/tà) cum merg lucrurile filtre noi, si de va fi nevoie, ca s'a mearga unul dintre noi pentru acemita treEbba la Roma, s'a dati ajutor si sti sorieti In favoarea , caci o mina spala pe alta (rnanus manum /avat). Aceasta vii zic si va promit ca yeti face un lucru temeinic (loro farano fundamento) aici palabra misiune daca vom fi tzniti. Monseniorui a zis ca ale voastre vor fi 88
www.dacoromanica.ro
sä se vadd ce uneltesc ei contra bunilor truditori pentru credintä. Eu nu am vrut sä ma duc Oki am 1nteles ca e o simpla pornire pdtimasa (una mera passione). [De aoeea sa nu-1 creadä pe vicarul apostolic si pe preotii säi cind scriu impotriva misionarilor, cäci ei obisnuiesc sä scrie ce nu e adevärat. Sd se trimita textul excomunicärii papale contra preotilor i laicilor care ocupä bunurile bisericilor, pentru ca el (Vito Piluzzi) a stäruit in zadar pe ring& vicar sd ja mdsuri, dar acel monsenior nu vrea sä facä nimic. La 15 din Wild a sosit del Monte, azi 11 trimite la monsenior pentru ca sd-1 puna la bisericile din Hui, Birlad Ciubarciu, cad. del Monte stie limba valand i cea ungard. Nu a primit raspuns la rugämintile sale sä fie trimis alt prefect, e bätrin asteapta si bani de drum. Dacä nu primeste räspuns, va merastepte acolo.] ge la nuntiu DESPRE MISIUNEA DIN MOLDOVA63
[Rdspuns la un chestionar al Propagandei] 1671, august 26, Baia
[Mdrimea §i felul de a fi al Misiunii]
p. 258
1. se invecineazd cu Transilvania, cu Rusia, cu stäpinirile tatarilor si cu Turcia. De la Iasi pind' la hotarele Transilvaniei sint sase zile ; pina la hotarele tätarilor, patru; ale Rusiei, cinci; ale Tarii Românesti, sase; 'And' la Galati patru; i indata se inträ in acelea ale turcilor. De la Iasi pinä la hotarul Bistritei, unde se and sase luterani sint sapte zile de drum; Ora
la Camenita sint cinci.
Iasi, Säbdoani i Hui, si alte locuri, dar voi sá ne ajutati, intrucit poporul nu ii vrea pe iezuiti. Potrivit cu cele ce se vor intimpla vom vorbi Impieun i ne vom sfätui fie prin scrisoare, sau pi-in viu gral... Cu toatä dragostea i devotamentul Giovanni Battista Warcuta
Cotnari, 30 mai. MO.' ea Francesco a si convins o parte din popor prin minciunile iezuitilor a obtinut pe eft era posibil (quanta posibilmente) cá au saris Sacrei Congregatii si genenalufLui lor ... etc.
...Si au pus si pecetea orasului. Monseniorui mi-a spus ca sä scriu Domniei Voastre si lui Don Grigore ca sá mergem la el spre a ne intelege impreunk si sà scriem si noi si domnia voastra din partea misionarilor domniei voastre, si scrisorile le vom trimite In tainä la Roma. As vrea sa stiu, i pentru al:vast:a voi astepta pina simbata viitoare ca sA fim cu totii la Roanan. Aitminten a pleca eu mai iute, cad treaba se apropie, timpul nu ingaduie zabava. Deci, pentru a ne pune de acord, Don Grigore va veni la D.V. vineri // D.V. si Don Grigore yeti pleca simbata la Roman, ca sä ma gäsiti acolo, pe mine, cad asa a poruncit monseniorul. Vd rog sá faceti aceast,a, i lucrul se va face asadar farà intirziere... Traducerea s-a facut dupà textul italian publicat de Fr. Pall in anexd la Le Controversie... in Dip/. /tal. IV, pp. 258-267.
ti 9
www.dacoromanica.ro
Tara e cu munti foarte inalti §1 cu loc §es; de o parte este Marea Neagra si de alta Dunarea.
In partea dinspre mare si Dunare, este belsug; in cea dinspre munti se traie§te greu. La Iasi, la Cotnari §i in partea care se Intinde p 259
catre Tara Romaneascä, este mult vin. 4. Se traieste necontenit cu spaima tatarilor sau a schimbarii domnilor si in vremea mea s-au schimbat opt domni".
Negustorii intretin legaturi comerciale §i corespondenta In toate directiile si mai ales cu regiunile Mari Negre si cu Polonia. Scrisorile, ca sa vinä mai repede si mai sigur, sa fie incredintate parintilor iezuiti de la Liov sau monseniorului sufragant al armenilor, deoarece armenii din Suceava se duc mereu la Liov. Domnul este grec, este tributar turcilor §i se numeste Duca66. Este necesarä limba romana, care este limba tarn. (nativa), dar §i
cea maghiara, dei ungurii inteleg si vorbesc foarte bine romaneste. Locurile pe seama Misiunii si numcirul sufletelor
Iasi, Cotnari, Suceava, Baia, Nearnt, Sabaoani, Roman, Bacäu, Faraoani, Trotu§, Hui, Birlad, Galati, Ciubarciu, Stanesti, Mane§ti, Lucacesti, Amagei, Hirlau constituie o singurä diocezä sub autoritatea epicopiei de Bacau.
Iasi, Cotnari, Sabäoani si Baia; de
mai mare insemnatate sint Cotnari §i Baia66.
La Iasi isi are resedinta domnul cu boierii sai si cu mitropoli-
tul; mai sint Inca trei episcopi de Roman, Hui si Radauti. In toata provincia" este ingaduit cultul catolic.
La Iasi sint cam 600 de suflete. La Cotnari si Amagei im-
preuna 300. La Suceava 16. La Baia 200. La Neamt 30. La Sabäoani, impreuna cu satele din jur cam 700. La Roman 10. La Baca.' impreunä cu satul Trebis sa fie vreo 250. La Faraoani 100. La Trotus, impreunä cu satele 300. La Galati 100. La Birlad 50. La Hui 100. La Ciubarciu 90. La Chisinau 10. La Vaslui 8. La Piatra 4.
La Iasi se aflä secretarul de limb& polona67 si acum s-a mai luat un secretar pentru Ucraina si Lituania din cauza neincrederii
dinspre partea Poloniei. Acolo se mai and' un ceasornicar francez66 al domnului. Acum a venit un medic catolic de la Constantinopol66. Acestia sprijind obisnuit demersurile in legätura cu religia catolica. La Cot64 Gheorghe Stefan, Gheorghe Ghica, Constantin $erban, $tefänità Lupu, Eustratie Dabija, Ilia§ Alexandru. In realitate, §ase domni dintre care unii domnesc de doua ori. 65 ii duca =-- Gheorghe Duca, domn al Moldovei (1665-1666 §i 1668-1672). " Acolo erau biserici marl de piatra §i rnijloace mai bogat,e datorità venitului viilor. 61 Stanislav Kienarski, mentionat In 1671 ca secretar de limb5. polona 66 Gaspard Call16.
63 Probabil Dimitrie Cigala. 90
www.dacoromanica.ro
nari se afld domnul Francisc Alzner", domnul Petru Caprd" si domnul Andrei Wolf 72.
La Baia se afld domnul Niculae Wolff"; In celelalte locuri toti sint tdrani. Mai este doar mitropolitul schismatic74 dar fard mult temei;
mai este la Iasi un staret la mdndstirea Trei Ierarhi care are oare-
care cultura"; ei se tin cu indärdtnicie de riturile lor, si nu este ingdduit sd se faca dezbateri publice cu ei.
Despre practicarea religiei catolice, despre rit, erori i reirdciri Este ingdduit sd se faca predici i sá se administreze Sf. Taine catolicilor nostri; ba chiar schismaticii Inii vin la bisericile noastre. Catolicii din Moldova sint de rit roman, dar totusi ne tinem
de calendarul grecesc; in ce priveste särbdtorile principale i posturile ne potrivim cu ei ortodocsii). Multi cred in farmece. Aceasta dintr-un obicei inddtinat". Acum cu ajutorul lui Dumnezeu acolo unde sint preoti se lasd de asemenea eresuri. Din once secta'.
Schismaticii cred ca atunci cind moare un om, sufletul vine
la judecatá la sfirsitul Carti
Nu au Carti77b1s de nici un fel; au doar acele cdrti care intretin vechile paren.
Schismaticii nu citesc cdrti catolice, nefiind oameni cu prea
multa' carte.
Biserici
Ale catolicilor": 26; ale schismaticilor; la ia§i cam 90, la Baia 4, la Siret doud, una a armenilor i cealaltd a schismaticilor, la Cotnari 3, la Bacdu doud, la Roman 6, la Neamt doud, la Suceava, in cuprinsul orasului, sint 13 de ale schismaticilor. De ale armenilor sint doud. Francesco Alsener cunoscut si sub numele de Frincul din Cotnari6 ca-
tolic dia Cotnari, Cu studii In Polonia, partizan al iezuitilor. 71 Pietro Capra, soltuz la Cotnari, partizan al iezuitilor. 72 Andrea Wo/f, secretar al curtii din Iasi i apoi al lui Constantin Brincoveanu, la Bucuresti. 73 Nicolo Wolff, catolic din Baia, tataa preotuaui Ioachim Wolff. 74In anul 1671 au fost succesiv mitropoliti Ghedeon de la Secul si Dosoftei. 75 Itáspuns la intrebarea daca sint acolo persoane invalate. Intrebarea se referea la cauzele acelor superstitii.77 Adicä nu cred in Purgatoriu. "bis Carti de controversä religioasa. 78 Del Monte cunoaste numai 17 biserici de ale catolicilor.
www.dacoromanica.ro
91
p. 260
26. La Iasi, afarä din oras, sint 6 mändstiri la o depärtare de o jumatate de mild italiana. La Suceava afard din oras este o mandstire78 de armeni la o departare de o mild italiana unde IV are resedinta episcopul lor si el este un persan. Este acolo o mandstire de a schismatici-
lor la o depärtare de o bdtaie de muschetd. O altá mal-lastre e la o
departare de doua mile. O alta mandstire care se numeste Pobrata e la depärtare de trei leghe. O alta, Sucevita la o departare de 5 leghe. Una de alugarite e la o depdrtare de o leghe. O alta mandstire, Humorul la o depdrtare de 4 leghe; alta, Moldovita la o depdrtare de 6 leghe. O noua mdnastire de calugarite, care se numeste Pdtrauti e la o depdrtare de o leghe. La o depdrtare de o leghe de Baia se afld o manastire care se numeste Irise& Slatina e la o departare de doud leghe. La departare de dota leghe de Neamt este o manastire care se numeste Aglpia. Secul este la o departare de trei leghe. Hangu, la doud leghe. Cosula, la trei leghe. Schitul, la doud leghe. Benza"80, la o leghe. Berzunt, e la trei leghe. Iaslova"81, la trei leghe. Bistrita, la o leghe. Bisericani, la o leghe. Toplita, mandstire de cdlugarite, este la o departare de o leghe. Petresti se afld la o departare de doud leghe de Bacdu. Casin, la o leghe. In cuprinsul orasului Bacäu se afla o manastire doud biserici82. Acolo este biserica noasträ episcopalá si mai este Inca' biserica parohiald, care este devastatd. In orase si sate mai sint alte biserici nenumdrate.
Biserica din Iasi e intitulata Adormirea Maicii Domnului, de a emenea cea din Baia; mai este acolo o altá biserica a Sf. Petru. La Cotnari este una, Buna Vestire, alta Sf. Urban i alta, Sf. Leonard. La Suceava e Corpus Domini". La Nearnt e biserica Sf. Niculae. La Bacdu, biserica episcopala SI. Maria, biserica parohiald Sf. Niculae. Celelalte biserici au in cea mai mare parte hramul SI. Mari si al Sf. Niculae. Toate sint parohii.
La Iasi se aflà doi pärinti iezuiti. La Cotnari se allá, la biserica parohialä, Don Giov. Battista Barcutd83 si inca doi parinti iezuiti. La Baia sint eu. La Suceava este Don Grigore Gross. La Neamt nu este preot, ma duc eu sä slujesc acolo. La Säbdoani si la Roman am rinduit s'a se chica pdrintele Antonio Angelini. La Bacau este monseniorul vicar apostolic cu un parinte dintre reformatii observanti drept capelan. La Fdräoani nu este preot. La Solont si la Lucdcesti nu este preot. La Trotus, la Mänesti si la Stänesti era un preot numit Don Giovanni Ungurul, care fusese sfintit preot de Monseniorul Rudzinski. Acum a fugit, cdci nu poate sd reziste ordinelor arbitrare ale Monseniorului Vicar Apostolic, care vrea loveascd pedepseasca in avere rara sa fie el intru nimic vinovat, i asada,a plecat In Ungaria, i vor fi acum opt luni de cind acea populatie " Manastirea Zamca la 900 ni. Neidentificata.
I Oare Tazlau?
22 Cu aceastä fraza incepe insirarea bisericilor catolice cuprinse in paragraful 26 despre mänästiri, la sfirsit dupa cele ortodoxe. Cit prive5te manáistirea"
de la Bacau, vezi descrierea ei de catre Bandini in 1644 (Cillcitori V, pp. 303, 505, 319-320).
23 Giov. -Battista Berchuze (despre el mai pe larg vezi punotul 36 5i 45)
92
www.dacoromanica.ro
a ramas fara pastor. La Galati este parintele Antonio Rossi din Mondaino84 care da asistenta religioasa i acelor negustori catolici care se afla la Chilia, la Ismail si la Braila, cetati la granitele Turciei, farä biserici. La Hui si la Birlad era de asemenea un preot numit Don Giovanni Bulgarul, care a slujit timp de 9 ani; nu s-a implinit Inca anul de cind a fugit in Turcia, in orasul (cetatii) Babadag85, unde se afla catolici fara biserici, aceasta din cauza multelor vexatiuni i amarä iuni pricinuite de acest monsenior vicar. Acum am trimis in acele biserici pe parintele magistru Giovanni Battista del Monte si 1-am trimi la Ciubarciu unde timp de 6 ani credinciosii nu au avut preot. 30. La Iasi biserica este de lemn. La Cotnari sint trei, toate de piatra. La Suceava este de piatra. La Baia, biserica principala care este In mijlocul orasului, este de piatra, alta de caramida a fost arsa de tdtari si a ramas doar sacristia care e de piatra i s-a facut o capelä si se slujeste a doua zi de Paste, la SI. Marcu si de rogatiuni86. La Neamt este o biserica de lemn. La Sa.baoani este una de piatra. La Tamasani este de lemn. La Baca', acea a episcopiei este de piaträ, cea parohiala, de lemn, e devastata. La Faraoani este de lemn. La Solont, de lemn. La Trotus, de piatra. La Manesti, de piatra. La Stanesti, de lemn. Intre orasul Trotu i Stanesti, pe un deal singuratic se afta o biserica inchinata SI. Cosma i Damian" unde se merge de cloud ori pe an pentru a se sluji liturghia si a face rugaciuni si este de lemn. La Hui, de lemn. La Galati, de lemn. La Birlad, de lemn. La Mrlau, de piatra, paräsita. La Amagei, de lemn. La Ciubarciu, de lemn [Se insira diferitele obiecte de cult]88 ... la Iasi ... la Cotnari o cadelnita de argint in valoare de 70 de talen i imperiali, care din lipsa de sirguinta a lui D. Giov.-Battista s-a furat in iarna aceasta ... etc., etc.... trei clopote i unul este pe jos in tinda (?) bisericii ...
etc. La Suceava
un clopot si un clopotel de altar ... etc ...
trei covoare, unul care a fost daruit acum 25 de ani si mai bine de stramosii lui D. Grigore Gross, acum 1-a reluat impreunä cu alte obiecte de cult ale bisericii. Poporul a facut reclamatie pe lingd monseniorul vicar apostolic i acesta nu a facut nici un demers, ca i in privinta livezilor, banilor i viilor lasate acestei biserici pentru cultul divin de care strämosii aceluia. Numitul d. Grigore impreuna cu tatal sail au vindut viile, au reluat banii i livezile spre paguba bisericii ... La Neamt, cloud clopote i cloud clopotele mici de altar, o biblie si multe alte carti in limba germana, un felon pe cel mai bun, imi spune poporul, I-a luat monseniorul Rudzinski etc.... La Sabaoani ... etc. o cruce de argint ... un clopot si un copola Baia
tel. De asemenea in biserica de la Tamasani se afta... un potir, un disc si o cruce de argint si un clopot. La Roman ... un potir de argint
Vezi biografia sa in volumul de fati. 85 Baba. Locuitorii nu puteau locui inauntrul cetAtii ci in asezarea din mar ginea ei. 88 Rogazioni, rugaciuni publice i procesiuni care se fáceau in timpul color
trei zile dinaintea Inàlt.ärii pentru sfintirea ogoarelor precum
i
inaintea altor
mari sarbatori. 61 Pentru minunile atribuite acestei biserici i toatà vulva creatà prin 1651 1653, vezi Maori V, p. 422 si Dip/. Ita/. II, 438.
88 Au fost omise de noi obiectele Mr& vreun interes special, retinind doar
acelea mai valoroase sau cu asocien i deosebite.
www.dacoromanica.ro
93
p. 261
cu discul sdu i o cruce mare tot de argint, un clopot. La Bacdu, un potir cu discul de argint; se afla de asemenea crucea de argint, dar a fost luatá de monseniorul Rudzinski impreund cu ... etc...., diferite alte obiecte de cult ale bisericii, 5 clopote. La Fardoani .... un potir *i o cruce de argint; discul care era de argint a fost schimbat de pd.-
rintele F. Paolo din ordinul Observantilor, care era vicar al monseniorului Rudzinski, cu unul de aramd ... La Trotu§... un potir, un disc §*1 o cruce de argint, un clopot mare §i unul mic de altar. La Ma.-
ne§ti ... un clopot mare §i unul mic ... La Stäne§ti ... un potir i un disc de argint, o cruce de alamd, un clopot. La Solont ... un clopot La Lucke§ti, biserica este distrusd, odoarele imprä§tiate ... este un singur clopot. La Galati ... cloud potire cu discuri de argint, unul din acestea s-a pierdut din cauza lui F. Benedetto din Cortona ... un dopot mare §i unul mic. La Hu§i un clopot mare §i un clopotel pentru altar. La Birlad... un clopot. La Ciubdrciu ... un clopot. La Amdgei ... un clopot mare §.1 unul mic de altar. Bunuri ale Bisericii
Toate bisericile catolice au locuintd proprie. Ia§i, Cotnari, Roman, Bacdu, Trotu§, Galati, Suceava, Baia Neamt au bunuri nemi§catoare.
§i
Venitul bisericii consta din vin. Biserica din Ia§i are cloud vii, mai avea una la Cotnari, acum acest vicar apostolic a luat-o §i a cotropit-o pentru sine. Biserica din Cotnari are cam 40 de vii. Baia are 8, Suceava 19, §i poporenii din Cotnari administreazd acel venit; a mu-
rit un oarecare domn Gheorghe Wolff care tinea aceste vii din Suceava §i a ldsat cloud mii de talen i imperiall bani gheatd, §i acum nu mai este nici un ban. Don Giov.-Battista Bdrcutd face negustorie prin mijlocirea fratilor89 §i rudelor sale, §i biserica ramine in sdracie. Bi-
serica din Neamt are o vie ldsatd in paragind. Cea din Roman are 6 vii §i venitul lor 11 administreazd poporenii din Cotnari. Biserica din Trotu§ are o vie §i ogoare de plugdrie. Cea din Galati are cloud vii §i §ase dughene, luind de fiecare dugheand un taler imperial pe lund.
Inainte, bisericile noastre aveau sate cu tdrani dependenti §i
alte bunuri nemi§cdtoare §i acum sint stápinite de schismatici. Nu este
cu putintd sä le redobindim, dar cind va fi vreun domn care sd aibd dragoste pentru religia noastrd, atunci va fi lucru u§or. Mirenii administreazd bunurile bisericii. Episcopii si resedinta /or
La Back' este re§edinta episcopului; episcop este monseniorul Rudzinski, polon din ordinul Observantilor Si. Francisc, care a fost alungat de domn. Acum rezidd aici monseniorul Par'eevie, arhiepiscop de Marcianopolis. 89 = Frangulea i Mätie* (vezi Dip/. Ital. II, p. 424 i IV, p. 255).
94
www.dacoromanica.ro
Venitul anual provine din vii, grîu, moard cu trei roti, un sat cu 40 de case de tdrani dependenti, bol, vaci, oi, porci, stupi. Viile sint 5 la numdr. Din toatd provincia, de fiecare casa episcopul ja 20 de denari. dintd.
De aceste venituri beneficiazd cel ce e instalat acum la re§e-
Locuinta episcopalä este de lemn, acoperitd cu pale, e destul de incdpdtoare pentru episcop §i pentru toatd familia lui, §i cind se poartá bine îi este Ingdduitä re§edintam.
Altceva nu pot spune, decit cà are numai numele de epis-
cop; vizitatie episcopal& nu a fdcut §i nu este iubit de nimeni din cauza limbii sale . Imi Ingddui sà cred cd din cauz& cd el se amestecd prea mult In pricinile lume§ti nu îi va fi ingdduitd §ederea In tard; §i unii boieri au dibuit cà el serie principelui Grigore Ghica.91 la Viena §i ca datore§te numitului monsenior vicar apostolic o mie de talen i imperiali.
Clerici regulani
Sint pdrintii iezuiti, un parinte al ordinului reformat
servantilor> §i patru misionan i dintre minoritii conventuali.
Pdrintii iezuiti trdiesc sub ascultarea Pdrintelui Provincial din Rusia, pdrintele reformat, sub ascultarea monseniorului vicar apostolic, misionarii conventuali sub ascultarea Prefectului misiunii.
Nici unul din aceste ordine nu are mdndstiri, ci doar case ti-
nInd de biserici92.
Pdrintii iezuiti stau la Ia§i §i la Cotnari. Pdrintele ordinului reformat sluje§te la Bacdu drept capelan. Pärintii iezuiti sint foarte stimati, toti vorbesc de rdu pe pdrintele ordinului reformat din cauza betiei sale. Pdrintii iezuiti sint doi la Ia§i §i la Cotnari tot doi; dintre pdrintii ordinului reformat este unul singur care stä la Bacdu.
In privinta curdteniei, este satisfäcdtoare93.
Corul obi§nuie§te sá ante §i sà slujeascd numai la sdrbdtori. Pdrintii iezuiti trdiesc In comun. Rectorul lor ii indestuleazä
cu tot ce le trebuie. Ei sint pretuiti §i de catolici §i de schismatici.
Pdrintii iezuiti trdiesc din propriile lor venituri, pdrintele or-
99 E quando si porta bene e permesso la residenza (aluzie la raporturile epis-
copului capolic Cu domnul i la aluingarea lui Rudzinski). 91 Grigore Ghica pleoase din Viena la 10 iulde 1671 mergind prin Venetia
la Constacatinopol. Pentru legäturile dintre ei, vezi biografia lui Par6evid din Ca/dtori V, precum i continuarea pentru anii 1668-1673 in volumul de fatà. 92 Case annesse alle Chiese.
93 Circa la mcmdezza satis competenter. E räspunsul la o intrebare a chestionarului. 95
www.dacoromanica.ro
dinului reformat, din elemosina poporenilor §i a monse-
niorului Vicar apostolic.
La Iasi sint doi pärinti iezuiti; unul se numeste parintele Sebastian94, e polon, cam de 70 de ani si a trait peste 20 de ani in tail cu o purtare cu totul exemplara; celalalt este parintele Baldassar, polon, pretuit de toti, cam de 35 de ani. La Cotnari sta pärintele Francisc95 in virsta de vreo 40 de ani, superiorul iezuitilor, un polon, si pa-
rintele Martin96, tot polon, de 35 de ani, persoane foarte invatate 0 exemplare intru totul. Parintele ordinului franciscan reformat se numeste Fratele Petru din Chiprovat in Bulgaria; e de 40 de ani, om de chef si fara carte".
Ca/ugclrii misionani
Misionarii sint parintele magistru Giovanni del Monte, pdrintele Antonio Rossi din Mondaino, parintele Antonio Angelini din Norscia si eu.
Parintele magistru Giovanni Battista del Monte a slujit timp de 9 ani. Parintele Mondaino si parintele Norscia 7 si eu ca misionar am slujit cam 10 ani, 0 8 ca prefect. Despre parintii iezuiti nu pot sa scriu timpul precis al slujbei lor, cad mereu sint schimbati, numai parintele Sebastian a ramas mereu locului.
Toti incearca sa slujeasca Cu rivna sufletului si la predica 0
la administrarea Sfintelor Taine.
Era obiceiul sa se dea oarecare elemosina pentru taina botezului CA si a casdtoriei; dar acum cea mai mare parte din credinciosi nu da' nimic.
Parintii iezuiti nu obisnuiesc sä se &Ica dintr-un loe intr-altul, ci stau In resedintele lor. Parintii misionan i se duc sa slujeasca o data pe luna in acele locuri unde nu sint preoti 0 monseniorul Vicar nu are placere . Ceea ce primesc misionarii de la locuitori este putin lucru 0 de aceea ei trajese intr-o foarte mare mizerie si nici nu se poate sti cit ar primi ei, cad oamenii fagaduiesc 0 nu dau, si aceasta o dovedesc eu cu mine, cad sint 5 ani de cind nu am avut nici un ban in biserica; numai parintele Antonio Rossi are ca venit arenda de la dughene, si ar avea cam 300 de aspri pe luna. Daca mi-ar fi ingaduit de monseniorul Vicar, as veghea cu mai mare rivna98.
Daca sint bine väzut de calugari si de mireni99, nu se cade sa
ma laud eu cu aceasta.
94 Sebastian Basziewicz. 99 = Francisc Tomanowicz.
96 - Martin Cyckler.
97 Del Monte este mai blind in caracterizarea sa: Persona di esernplaria
ma non di dottrina". 99 Raspuns la intrebare. Aluzie la piedicile din partea vicarului la implinirea misiunii sale. 99 Räspuns la intrebare.
96
www.dacoromanica.ro
Portretul lui Antonie Ruset, domn al Moldovei (Corma Nicolesou, Istoria costumului de curte tin tärile roma'rte Sec. XVIXVIII, Bucuresti, 1970, pl CXL).
Veilier 1 tieyle.' Logofet di Veftieria. Lhgofet di Vettiëria. Logofet di Veftleria.
Kopetan -'Portar mayre., mayre.
Aghi.
Armafc:,-
Jultafca di fuftaíci..' ili.ornnes 'adftant.
. Vatah di Aprofi. Ciavus -di Aprofi.
f Portar.
Portar. Portar.
.
,
De statu Valachiae, historica relatio. FBA' ouprinzlncl lista dregätorilor din www.dacoromanica.ro Tara Romaneasea (reprodusä in J. Chr. Engel, Geschichte der Moldau wad der Walachey, Halles, 1804).
Preoti mire ni
La Hui era d. Giovanni de natiune bulgarä, de 50 de ani, ce-
Walt care stätea la Trotu§ se numea tot d. Giovanni de natiune (sic) lu-
teranam din Transilvania de 40 de ani; ei au studiat putina gramati6.101 si acum au plecat din cauza vexatiunilor primite din partea monseniorului Vicar.
Nici unul dintre ei nu avea avere, dar aveau ceva ajutoare, putine, de la poporeni, §i träiau in cea mai mare mizerie. Nu erau prea vrednici de laudà.
Cel de natiune bulgara se exercita la predici, dar celalalt de
natiune luterana nu se exercita la nimic; in trecut a fost eretic, abia stie sa citeasca.
Preoti mireni misionani
Este d. Giovanni Battista Barcuta de la Cotnari, in virsta de 37 de ani, vor fi acum 13 ani de cind slujeste aici. Celdlalt este d. Grigore Gross din Baia, de 35 de ani, a slujit un an i jumätate la Bacäu si cam doi ani a slujit la Suceava.
Se obosesc peste masurä cu viile, cu caii si cu stupii si mai ales d. Grigore; cea mai mare parte din timp sta la Cotnari sà lucreze viile si in acest timp biserica famine päräsita. Poporenii au fdcut de mai multe ori plingere la monseniorul Vicar apostolic, Insa darurile 11 fac sá Inchida ochii.
Cea mai mare parte din timp ei stau pe bunurile parintesti,
ca d. Giovanni Battista Barcutä, care are cam 7 vii, 20 de iepe cu 200 de stupi de albine, livezi i ogoare. De la biserica are 90 de taleni
imperiali, trei vase de vin, de la Amägei are un vas de vin, de la
doamna Cristina, de fericitä pomenire, 25 de talen i imperiali. D. Grigore are de la biserica din Suceava 50 de talen i imperiali. Domnul Gheorghe Gross, de bunä arnintire, a läsat prin testament sä
se slujeascä 100 de liturghii cintate pe an, si sint mai bine de 6 ani de chid au fost date uitarii.
In ce prívete r1vna pentru credinta, ei nu se disting in mod
deosebit.
Din cauza acestor doi preoti catolici, ai no§tri sint facuti de °card; deoarece in anul acesta care a trecut, un rutean 1-a gäsit pe
d. Grigore Gross cu sotia sa i s-a dus la guvernator102 (?) pentru a o lasa lui d. Grigore; dar cu bani s-a 1ndreptat lucrul. Inainte de Inaltare o finära muta din Cotnari a näscut i a fugit la Neamt i Mc:lea a 1ntelege prin semne din miini si din cap ca fiul ei fusese fäcut cu d. Giovanni Battista Barcuta; judecdtorul schismaticilor a ajuns sá facä judecata asupra acestui delict Impotriva numitului preot, spre rusinarea intregii 1°° De faipt, ungarä. Este preatul fugit In Ungaria de la punotul 29 din textul de fatä. Dealtminteri in fraza se foloseste trecutul: stätea" la Trotu,s. 101 Corespunde gradului de Invätämint mediu. 102 dal Governatore (!)
7
Mated strEni despre Tärile !Zombie
www.dacoromanica.ro
97
P 21.
comunitäti catolice, la care monseniorul Vicar apostolic a inchis ochii §i a netezit calea la multe neajunsuri. Ei se amestecä in multe treburi cu dregätorii din aceastä tara. Acesti doi, prin mijlocirea fratilor si prietenilor, fac negustorie cu fel de fel de lucruri. Preoti care sint lipsä,
Este d. Petru Wolff care slujeste drept capelan monseniorului sufragant de Liov; are 25 de ani, a studiat gramatica la colegiul din Fermo si este din Cotnari.
Tineri talentati si studiile lor
La Cotnari sint doi tineri fii ai lui Petru Caprdo3; unul se
numeste Dominic, are 16 ani, si acum studiazd retorica la Camenita; celälalt se numeste Valentin; are 12 ani si studiazä gramatica. La Iasi este un fiu al chirurgului domnului de al cdrui nume nu-mi amintesc, are 18 ani si studiazä retorica; tatal este luteran, toti fiii sint catolici si sotia este catolica. La Baia sint trei, Ioachim, fiul lui Niculae Wolff de 18 ani, a studiat gramatica, este foarte inzestrat. Celälalt, Bartolomeu, fiul lui Samuile" (sic)104 de blind amintire care a fost dascälul bisericii, are 16 ani; a studiat putind gramaticä; si celillalt Petru, fiul lui Petru Gross are 19 ani, a studiat gramatica.
Numai fiul chirurgului si fiul lui Petru Caprä studiazä re-
toricalo. matici.
Locurile ion de bastinä sint toate supuse unor principi schis-
In toate bisericile catolice este un dascal cu titlul de magistru, dar nici unul nu predä, pentru cä ei nu sint persoane cu invätätura. La Iasi si la Cotnari, preotii iezuiti se indeletnicesc cu scoala. La Baia, eu am predat putinul pe care 1-am putut. La Galati, tot astfel pdrintele Mondaino, in celelalte orase nu sint tineri apti pentru studii. Caugtirite
Sint cälugdrite de rit schismatic.
Nu practica recluziunea si nici mdcar viata in comun.
Fac jurämintul de castitate si de ascultare si se lasä de el cind vor. 101 Pietro Caprd. A fost pivnicer al lui Gheorghe Duca.
104 Probabil Samuel.
los Corespunde invdtämintului superior.
98
www.dacoromanica.ro
Situatia din trecut i pro gresele de atunci incoace
Cind erau episcopi zelosi, situatia noastra a catolicilor se bucura de mai mare cinste ca acum; oamenii acum slut supusi vexatiunilor de 10 ani incoace. Nu se face nici un progres, de multi ani incoace, din cauza dez-
bindrilor care se pornesc de catre episcopii si vicarii apostolici impotriva parintilor iezuiti si a misionarilor apostolici, neingaduindu-le sa cutreiere tara pentru a ajuta pe bietii catolicil°6.
Piedici la sfinta credintil catolicii, nevoi ,g mijloace de indreptare
Piedicile sfintei credinte catolice provin din dusmania schismaticilor.
Este nevoie sa fie aici un preot bun, blind si nu ca in trecut si nici ca acum, care pune la taxe banesti s'i alte lucruri asemanatoare. Moldova se invecineaza cu multe dioceze , cu Ca-. menita de sub autoritatea arhiepiscopiei de Liov, cu Transilvania de sub cea a arhiepiscopiei Ungariei superioare, cu Tara Romaneasca de sub cea a arhiepiscopiei Bulgariei; se !_rivecineaza de asemenea cu misiunea din tara tatareascä.
Locurile care duc mai mare lipsa de preoti sint acele de la
granitele tatarilor si ale Turciei.
SCRISOARE CATRE CARDINALII CONGREGATIED07
1673, august 20, Baia
p. 290
Am scris anul trecut in Polonia, prin parintele misionar Antonio
Rossi despre starea nenorocita de aici a bietilor misionan i risipiti oarecum de barbaria si incursiunile turcilor, toata tara fiind acum controlata de acesti pagini; bietii oameni se adapostesc in munti s'i codri si
fug neincetat. Parintele Antonio Angelini stà aici cu mine si alearga continuu in diverse locuri in slujba saracilor, dar staruie ca sa plece, si eu nu 1-am lasat invocind ordinul Em. V., deci el va scrie acum ca doreste titlul de magistru caci a trecut de anul al 10-lea de cind slujeste ca misionar.
Niciodata nu a fost silnic la ordinele mele si oriunde 1-am trimis, Intotdeauna a fost cel mal prompt la ascultare cu zelul cel mal mare. [Merita gradul etc. Piluzzi se plinge ea atunci chid a fost facut prefect a fost asigurat di i se va da o episcopie (una chiesa) si de aceea a renuntat la locul de provincial de Constantinopol]. Sint 10 ani de atunci si cu cei 10 dinainte fac 20. Eminentele lor s'a se gindeasca s'i la starea mea nenorocita in care ma aflu acum, aproape scos din fire (fuor di me) 106
107
Aluzie la felul cum procedeazA Pardevid.
Traducerea s-a fäcut dupd textul Italian publicat de Fr. Pall In Dip/. Rai,
IV, p. 290.
99
www.dacoromanica.ro
avind in vedere CA de cloud ori schismaticii mi-au smuls hainele de pe mine §i m-au tras de barbd ca sá md sileascä sä pldtesc 51» scuzi din tribut §i alte cheltuieli, aceasta fácindu-se din porunca mitropolitului Moldovei [Dosoftei] §i acuma voiau 19 scuzi. Apelind eu la domn108 la
Camenita, trecind cu cel mai mare pericol prin mijlocul armatei turce§ti, am fost iertat. Acuma Dumnezeu §tie cum trdim cu mei109, cdci nu s-a semdnat nimic in anul acesta. Trimit scrisoarea fostului nuntiu apostolic din. Polonia ca sd se vadd ce sperante imi dddea (din 16. II. 1671 Acum trebuie sa umble bietii misionan i pe drum cu pericolul vietii proprii, intrucit Monseniorul Vicar apostolic a plecat in solie in Germania §i marele vizir a aflat cà el trebuie sd trateze110 despre ridicarea acestui popor (questi Popoli), contra lor, aoum ei sint foarte miniati contra celorlalti preoti §i nu putem cdlatori pe drum fdrä a primi °card din partea lor. Acum biserica din Bacau e Lira preot, nepotul zisului vicar111, mirean, face pe stdpinul §i are grijd sä stoarcd singele din vinele bietei biserici ca sá facd bani din once se poate, §i acuma vicarul Ii scrie din Polonia ca intrucit nu poate veni deocamdatd Ii porunce§te sd adune once se poate aduna, ceea ce §i) face pentru el. Anul trecut (1672)) preotul Angelini se oferise cu dragä inimd sd slujeascd la Bacäu unde el poruncea; nu i-a fost pe plac (non si compiacque) cdci ne urd§te pe noi misionarii, pentru cd nu sintem tributarii lui anuali §i scrisoarea anexatd aici112 a cäzut in miinile lui D. Grigore Gross care a copiat-o ca s-o arate Vicarului apostolic §i lui Giovanni Battista Bdrcutd, care au constituit un triumvirat §i abunci s-a hotdrit sd meargä la Roma113. Pentru cd poporul ne .
iube§te, ei ne urdsc.
SCRISOARE CATRE CARDINALII PROPAGANDEI114
1674, iulie 2, Baia p. 75
Am scris eminentelor voastre folosind calea prin Transilvania §i am raportat de cite am pdtimit eu din partea mitropolitului pentru plata tributului cdtre sultan. Acuma va fae cunoscut eà in dumini a Floriilor115, pe cind slujeam, au venit turcii116 in biserica, m-au des108 Stefan Petriceicu.
109 Adicä Cu mämäligä, care se fácea cu faind de mei inainte de introducerea culturii Porumbului. 110 In realitate el nu avea nici o misiune de la nimeni. Scrisorile ce le aräta erau fictive. 111 Marko, unul din cei trei nepoti. 112 Nu se poate sti despre ce scrisoare poate fi vorba.
gen i
113 Därcutä a fost trimis de Par'eevie la Roma, pe deoparte ca sá duel punacuzari contra iezuitilor, pe de alta pentru ca sà obtinä pentru el voia de
a merge personal la Roma.
op. cit., Traducerea s-a fäcut dupä textul italian publicat de Gäzdaru PP. 75-47' 115 12 aprilie. 116 Dupä scurtul rägaz dat Moldovei de infringerea turcilor la Hotin, acestia au reocupat cetatea, fdrä vreo rezistentä din partea garnizoanei polone, i toatä
tara a fost calcata de turci
i
tätari veniti sa-1 instaleze in domnie pe Dunn-
trascu Cantacuzino. Regiunile din nordul tärii au fost acum cele mai räu lovite. 100
www.dacoromanica.ro
poiat Cu totul si m-au legat de un stilp, i m-au ciomdgit, atit de mult, incit am rämas ca i mort. In ziva urmdtoare am primit scrisoare de la domn117 care md cherna la Iasi sa impOrtdsesc pe acei poporeni pe poloni, si am läsat de Paste biserica aceasta [de la Baia] f Ord preot,
si la intoarcere am gdsit orasul päräsit din cauza turcilor si a tätarilor, si am fugit i eu si mà aflu in munti. Monseniorul Casmirol" rnd cheamd in Transilvania, dar as vrea mai bine sä mor de foame decit
sd pdräsesc aceste suflete. Toata' tara e fugità. Toate bisericile din Suceava au fost devastate de turci, ca si cele din Cotnari, Mändstirile din
Iasi au fost prddate de poloni. Biserica noasträ din Cotnari a avut o pagubd de mai bine de o mie de scuzi. Toate feloanele i argintdria bisericii din Iasi le-au luat turcii. Aceastä biserica a avut trei butoaie de vin, le-au bdut polonii, i viile acum au fost läsate in pärdsire. Cetatea Neamt (La Città di Nempzi) este arsd cu totul, in Iasi si in Suceava putine case au mai rämas. Domnullo a confiscat toatd averea tuturor marilor boieri (gli baroni) i ei sint acum închii impreuna cu sotiile lor, pentru cá ei sint de vinä ca au venit polonii in tara, si se zice cà Ii va da pe mina turcilor. Mitropolitul din aceastd tara a fugit
Petriceicu) domnul de acum In Polonia impreund Cu fostul domn (= Dumitrascu Cantacuzino) i-a scris sd se intoarcd, si de cum s-a intors la Iasi 1-a lipsit de toate ale sale (lo privo) si 1-a bagat la inchisoare. A dat pind acuma 1 500 de scuzi12°.
Venirea Monseniorului vicar apostolic in aceastd tara a fost spre cea mai mare vätämare a sufletelor de aici, cad nu s-a gindit la altceva decit sd adune bani pentru imbogAti nepotii. Nu a vrut sä aducd o indreptare la multele scandaluri care au fost. Darurile il faceau sa inchidd ochii; nu a fácut vizitatie, si nu se poate scuza sub cuvint cá ar fi infirm, cdci asa cum a putut sà meargd in Polonia si in Transilvania pentru elemosinti, putea sd facd i vizitatia. Cind a plecat, a ldsat biserica din Bacdu fdra preot. Aici poporenii mi-au scris sà le
dau un preot, si 1-am trimes pe pärintele Antonio Angelini, dar din cauza multelor supdrdri (disturbi) pe care i le facea neincetat nepotul Monseniorului vicar, nu a putut sa rdminä. Domnul a sechestrat tot ce
era la mOnästirea de la Baca', eu impreund cu domnu/ secretar121 m-am
rugat sä ni se restituie, si a restituit totul, si am trimis acolo pe parintele Giovanni Battista del Monte, scdpat122 de la tätari care il robiserd, dupd citeva zile mi-a scris cd nu putea sd-si &Ica zilele. Am fost eu insumi la Bacdu si am gdsit totul devastat. Biserica slujeste drept grajd de vaci si de porci, moara e distrusd, fuseserd 20 de vaci, acum erau 4. Tot ce a fost se vinduse de cOtre nepotul monseniorului vicar. A vindut... butoi de vin, griu, porci, oi, i oamenii zic ca a facut mai bine de 2 000 de scuzi. Pdrintele f. Giovanni Battista
te> std in satul Trebi i slujeste intr-o casa, deoarece in Bacdu e peste putintd sd stea, cOci nepotul monseniorului vicar a cdrat totul in Tran117 $tefan Petriceicu se mai mentinea cu ajutor polon In capitala. 118 Casimir Damokos, episcop in partibus de Coron.
121 Probabil Kienarski. 122 Vezi notele sale autobiografice. 101
www.dacoromanica.ro
silvania i acuma std prin pdduri. Sint sigur cà dacd s-er spune un cu-
vint domnului ar pune sag spinzure.
Scrisorile mincinoase indreptate de monseniorul vicar catre eminentele lor sint cauza pentru care nu au trimis misionan, i ace§ti oameni mor färd a primi sacramentele. Cind venea pd.rintele D. Giovanni Battista Barcutd, aducea scrisori din partea ,poporenilor din Ia0 i din Cotneri, dar poporenii nu tiau nimic de toate acestea. Poporenii din Ia0 mi-au scris sà merg eu sd stau la Iai, sau miicar sä le trimit un preot, cdci pärintii iezuiti au fugit cu totii in Polonia123... [Vrea sd se intoarcd in Italia. A servit 10 ani ca misionar si 11 ca prefect. Se roaga de un subsidiu] cdci nu am niel mdcar o rasa, j sd se trimitd la Bra§ov, in miinile domnului cdpitan Francesco Biale, pentru cä drumul prin Polonia este oprit Cardinalii au dat titlul de magistru lui del Monte. SA' binevoiascd sd-1 dea §i lui Antonio Angelini, ca sà poatd servi cu §i mai mult zel. Nu am avut alt misionar atit de prompt sd asculte ca acest pdrinte Antonio, 0 se afld In cea mai mare lipsd"124. SCRISOARE CATRE CARDINALII25
1675, februarie 26, Baia
p. 118
A sosit aici la mine pdrintele Antonio Rossi126, noul prefect, prdpddit
de drum, §i cind a fost la hotarul Moldovei, a fost prddat de cazaci127,
§i spera sa afle la mine oarecare mingiiere, dar md aflu in
pddure, in a§a mare lipsd ca nu am avut niel mdcar piine sd-i dau. Am primit de la el scrisoarea Eminentelor voastre, §i speram sà primesc vreun subsidiu, dar vdd cá Cel de Sus vrea sá ma* incerce pentru pdcatele mele. Dupd Pa*ti voi porni la drum ca sd vin la Roma. Rog pe E.E.V.V. din suflet sà trimitä cit de putin din subsidiu la Viena. Poporenii ace§tia au rdmas foarte mirati ca domnul D Gio. Batt.-a BärcutAl28, care a fugit din Cotnari 0 a venit la Roma cu scrisori false 29, se face acuma episcop de Bacdulm, dar el nu s-a infd123 Ei fiind cu totii poloni se socoteau direct amenintati la izbucnirea unui rAzboi turco-podon. De aceea ii i transportaserá Incrurile dar pi vitele destud de
numeroase, ce le aveau, la Camenita, unde au fost capturate de turci in vara anului 1672.
124 Scrisoarea aceasta a fost discutatá in Congregatie la 1 ianuarie 1675. 125 Traducerea s-a fácut dupä textul italian publicat in Dip/. /tal. I p. 118.
126 Vezi biografia lui pentru imprejurárile numirii sale. 127 Cazacii colonelului polon, Hohul, trecind Nistrul au prádat Botopanii (vezi Huditä, Recueil de documents... p. 229).
128 Adicä a plecat pe furip, nepomenind de misiunea lui oarecum personará incredintatá de Pardevid, care insd Il infátipa ca exponentul catolicilor din Pro-
vince. 125 Vezi in Le Controversie ... din Dipl. Ital., IV diferitele suplici intocmite ca din partea catolicidor din Iapi, Cotnari etc. 13'3 Episcopul titular Rudzinski murise cam odatá Cu Par6evie in 1674, pi Barcutä nu s-a sfiit sä revendice aceastá calitate. 102
www.dacoromanica.ro
ti§at la Cotnari'31, ci sta. la Bacäu impreund cu D Grigore Grossi32, in minästire'33 ei in cloud tinere femei spre scandalul nespus al poporenilor. i acum pentru a nu plictisi pe E.E.V.V.... etc. SCRISOARE CATRE CARDINALII CONGREGATIEP34
1680, martie 5, Bactiu
[Räspunde la scrisoarea E.E. lor, pe care a primit-o abia la 20 februarie, dar acela<= Valentin Bärcutä> nu vrea debe sà meargd la
p. 455
bisericile ce duc lipsd de preoti ca Fdr.d.oani, Birlad §i Ciubdrciu §i mi-a
spus cá dacti nu poate sti stea la Iai, sau nella patria", el vrea sti
se intoarcti in Polonia". (Scrisoarea lui este inaintatä odatd cu aceasta.) La Ia§i nu poate fi pus. Acolo e p. Nicolo Bariona din Monierotundo, foarte iubit de acei poporeni de care s-a ingrijit la vremea de nevoie, cind nu era acolo preot, nu este nici o sperantä ca Don Valentin sd vrea sd fie ascultätor, cäci el umbld dupa folosul sdu propriu, nu al sufletelor, sari!) sforzato di venire alle mortificationi, ma primo li do avviso all' E.E. Lorolmbis. Scandalurile zilnice ale rudei sale G. B. Warcutd sint atit de enorme incit pdgubesc credinta.
La stäruinta locuitorilor ce nu au preot, 1-am trimis pe p. Giorgini din Torre la Cotnari, la Don Valentin ca acesta sà meargd la una din bisericile färd preot, §i el a raspuns c'd nu este obligat sä asculte de S. Congregatie, pentru ca el nu prime§te nici un stipendiu de la ea ... alte lucruri pe care nu le mai scriu din respect pentru E.E. voastre". SCRISOAREA CATRE CARDINALI135
1680, august 14, Bactiu
[De cind a venit in tard'36 a scris de mai multe ori, dar nu s-a invrednicit de un rdspuns]. Acum din nou, dintr-un scrupul de con§tiintd sint silit sd mai repet Eminentelor voastre cà am gasit aici totul risipit 131 El läsase parohia de Cotnari lui Petru Wolf, colaboratorul säu la diferitele lucräturi oculte si se instalase la Bacäu invocind vointa lui Pardevid cäruia i-a inchis el ochii! 132 Era paroh de Suceava. Impreund cu Bärcutä pläsmuise pretinsele suplici. Ca atare se infrupta si el acum. 133 Nurne dat easel in care locuiau episcopii de Bacäu. Fusese odatä o mindstire catolicn in acel loe pe care Il revendicau observiantii. 134 Traducerea s-a acut ditra textttl italian publicat in Dip/. Ital. II, p. 455. 134b/s Adicä: Voi fi silit sà ajung si la aceastä umilintä, dar mai inainte atrag atentia E.E.-lor voastre. 135 Traducerea s-a fäcut dupä textul italian publicat de G. Cdlinescu in Dipi. Itca., I, p. 131.
136 In 1679 a revenit ca arhiepiscop de Marcianopol i vicar apostolic.
www.dacoromanica.ro
103
p. 131
de D. Giovanni Battista Bdrcutd137, parohul de Cotnari, si valoarea se ridicd la suma de o mie de scuzi, existind dovezi färd a fi fost cerute, nici de la catolici, nici de la schismatici, si pentru faptele sale nemaipomenite preotii nostri sint acum dispretuiti, de unde mai inainte erau foarte considerati. Luna trecutd am scris in cloud rinduri acelui preot, pentru a preveni anumite scandaluri ce puteau sá urmeze, cdci voiau unii sá meargd la domn sd-1 denunte, i pentru cd nu a vrut sá asculte am fost silit scriu din nou, ca sd-i impun suspendarea de la slujbele religioase, si am trimis un pdrinte misionar, cdruia i-a rdspuns cá nu recunoaste alt superior, cleat pe domn, mai spunind si alte lucruri pe care le trec sub tdcere din respect Dacd nu veti scrie domnului Nuntiu ca sà obtind de la rege o scrisoare adresatd domnului138 ca sd poatd fi dus in alta parte, atunci nu
va fi pace intre catolici. Nu omit sd và ardt cá atunci cind el locuia aici139 zbirilor trimisi de domn le-a dat o sutd de scuzi, si in Cotnari... Eu am aici pe misionarul cel mai bun, pdrintele Giorgini, care e in vesnicd miscare pentru folosul catolicilor. Pdrintele Bariona mi-a cerut de mai multe ori voie sà meargd la Roma, si eu nu am vrut i-o dau i acum aud eá ar fi in Polonia, si pdrintele Renzi pe care 1-am
trimis la Hui (V.S.)140 a plecat fdrd voia mea, si spre supdrarea poporului, la Iasi, s't a pdrdsit acel Hui (V.S.) i acei oameni mureau färd confesiune si botez, i eu cu prilejul trecerii pe aici a unui pdrinte observant ce se ducea In Polonia, 1-am retinut §i 1-am trimis la Hui (V.S.). Pdrintele Guerini stà la marginea Transilvaniei, oamenii din Trotus fiind fugiti in pdduri.
RAPORT CATRE CARDINALII CONGREGATIEI141
1682, iulie 10, Bactiu p. 280
am stat citeva luni la Bacdu, am fost Dupd ce sosind aici prin toga' tara ca sà cercetez starea bisericilor, a misionarilor si a catolicilor, despre care am incunostintat pe Eminentele lor: dar acum In urma stäruintelor reinnoite ale Monseniorului Nuntiu pe IMO mine, ajung sa cred cd §tirile mele nu au fost primite la Propagandd i sint din nou nevoit sa incunostintez Eminentele voastre despre starea nenorocitd din pdrtile acestea. 137 La reintoarcerea sa din Italia, Bärcutd s-a instalat la episcopia de Bacäu impreund cu Grigore Gross din Baia, pretinzind cà ar fi fost läsat vicar apostolic de cdtre Pardevié la moartea acestuia la Roma (1674). (Vezi mai sus scrisoarea lui Piluzzi din 1675). Dar a fost scos dupä vreun an de cdtre gardianul observant de la Ciuc, pdrintele $tefan Taplocsai. Cind seria Piluzzi acele rinduri in 1680 Bdi'cutä 1$1 recdpdtase parohia de la Cotnari. 139 Gheorghe Duca in a doua domnie (1678 nov.
1683 dec.).
139 Lacune in text, tocmai acolo unde sint ardtate faptele $i mituirile lui Bärcutä. 14° Grafia ciudatd. V.S. pentru Us (= Hui) a fácut sd nu poatd fi recunoscutd aceastd localitate care e omisä din Indice la aceastd pagind.
141 Traducerea s-a fdcut dupá textul italian din Columna lui Traian" 1883,
p. 260 $.u. 104
www.dacoromanica.ro
Iai unde stä Domnul: biserica poporenilor nostri are temeliile de piatrd, restul de lemn, e un singur altar, sint odajdii de altar de culort diferite, trei clopote: are trei vii, cloud lucrate, una cumpdratd de parintele Bariona142, rdposat anul trecut la Varsovia. Insusirile sale il fsaceau atit de pretuit in pdrtile acestea incit si pind astäzi mai este plins de locuitori. Case de catolici, la vremea vizitatiei mele, erau 50, numdrind si cele din satele din apropierea acestui oras, dar acuma din cauza neincetatelor asupriri ce li se fac, din cauza ddrilor neincetate si cu neputintd de indurat, a crede sd fie mai putini, cdci din zi in zi pleacä locuitorii din aceastä tara In alte locuri. La Iasi sint odäjdii de altar si 3 clopote.
Galati, oras pe malul Dunärii. Bisericd de lemn acoperitä in felul celor italiene multumità priceperii pdrintelui del Monte. Acolo sint trei altare, frumos impodobite atit cu figuri" cit cu oddjdii de altar, casa
e cu toate cele de trebuintd pentru un biet calugdr, cu o grädinä In bund stare pe vremea pdrintelui... are trei vii, cloud cumpdrate de
pdrinte, sint acolo cloud clopote. Sint trei case de catolici locuind statornic acolo: acestia impreunä cu negustorii cu altii s-ar ridica la treizeci de suflete. Pdrintele mai are grijä si de bietii catolici care se afld la Bräila i la Babadag143 si care sint negustori ragusani. Paroh este pdrintele magistru Giovanni Battista del Monte, om de cincizeci unu de ani, care a slujit cu toga' cinstea doudzeci de ani In aceste pdrti, läudat144 de locuitori, putind vorbi patru limbi: romdneste, ungureste, greceste i turceste, fiind om de insusiri atit de alese, incit e
iubit chiar si de turci... Ar trebui sa i se dea o insdrcinare mai insemnatä pentru care e indrepatit prin merite, buratate, virtuti i nastere.
... Baia. Biserica e de piatrd cu cinci altare... etc.... trei dopote... etc. avea 9 vii, acuma se cultivä. trei. Sint 23 de case, dar aud ca locuitorii au fugit in munti. Parohul, pärintele Giovanni Battista Volpone din FiorentinoH5 e de cincizeci de ani, cdlugär din cei mai buni.
Suceava. Acolo e un singur om. Acolo e o bisericd de piatrd, sint oclajdiile de altar necesare, un potir, o cruce de argint, un clopot. Are zece vii pe care le ti11146 locuitorii.
Neamt. Bisericd de lemn, cloud clopote, oddjdii de altar, potir cruce de argint, acolo nu e nici un om Insurat si pot sd fie cincisprezece suflete. Are o vie pdräginitd.
Sabdoani. Biserica de piatrd cu un altar, obiecte de cult necesare unui preot pentru a putea sluji in bisericd. Potir nu are. Le-am Imprumutat eu un clopot. Acolo nu este nimeni. 142 Venit fn 1678, paroh la Iasi.
141 In text Baka = Baba. Pentru catolicii de acolo, vezi mai sus n. 85 referitoare la observantuil buagar de la Hui fugit la Babadag, unde era lipsd de preot catolic.
144 acclamato. Este Liudat pinA si de dusmanul fndfrjit al conventualilor, care e episcopul Rudzinski.
Paroh la Baia si Suceava, Neamt, prefect... Vezi biografia sa In volumul de fatä. 146 le tiene, adicEi le exploateaz6. ei, (Mid ceva din venit pentru bisericti. 105
www.dacoromanica.ro
p. 261
Tamäsani. Biserica de lemn ruinata. Acolo e un clopot. Oameni nu sint. Din Tetcani147 de asemenea au fugit cu totii, doar la Rachiteni au ramas vreo treizeci de case de catolici. Acolo Isi are resedinta parintele
Francesco Antonio din Cremona, si merge sä slujeascd la Sabaoani. Roman. Biserica de lemn, nu e niel un catolic. Odäjdiile de aliar, crucea, clopotul sint la Cotnari. Are 6 vii, le gospodaresc cotnärenii. Hui. Bisericä de lemn, cu cloud clopote, un altar etc., o vie paraginitä: acolo erau patruzeci de case, acum aud ca. multi fug. Nu e preot acolo. Acolo statea parintele Francesco Antonio Renzi din Stipite148 i färd stirea mea si-a parasit poporenii si a plecat la Iasi. Birlad. Biserica de lemn cu cloud clopote, un altar cu odäjdiile de trebuinta, potir etc. Case de catolici, zece.
In valea BIrladului si a Falciului, de treizeci de ani de cind sint prin aceste locuri, nu am auzit sä fi fost vreodata catolici, i in anul trecut cind am trecut prin Falciu am gäsit acolo un negustor ragusan In trecere, asa ca cel ce a scris Monseniorului Nuntiu, a scris un neadevär149.
Trotus. Biserica de piatra, cu cloud clopote, odäjdiile necesare etc., o vie paraginita, zece case de catolici ce s-au intors acum de prin paduri.
Stanesti; douasprezece case. Din Mänesti, Bahnal"bis, Fintinele, toti grit fugiti. In Trebis erau patruzeci de case. Acum sint toti fugiti.
In Amagei. Biserica de lemn, un clopot. Acolo stilt cloud case. Cotnari. Trei biserici de piatra; cea principala Impreunä cu o alta, au fost mistuite de foc anul trecut cu clopote cu tot, dar biserica prin-
cipalä se cladeste acum din nou. A treia bisericd a fost fácuta de räposatul domn Francisc, fratele domnului Grigore si a domnului loan Alcyreii"5° pentru a o da Iezuitilor, dar monseniorul Par6evie i domnul Giovan-Battista Barcuta s-au impotrivit si nu au Ingaduit aceasta. In biserica din Cotnari sint multe odajdii, potire, cruel i monstrante de argint. Are mai bine de treizeci de vii. Toate trec prin miinile dom-
nului Gheorghe Wolff15' si ale lui Matei, fratele domnului Giovan-BatParoh e domnul Giovan-Battista Barcuta. Mai e acolo tista Barcuta si un párinte iezuit; la Iasi de asemenea e un pärinte iezukt. Aceqti doi parinti sint pärinti exemplari i duc o viata neprihanita. In Ciubarciu sint destui catolici. Preotul nu se poate intretine. Pärintele Paolo, iezuit e plecat cu un sol polon In partile tátäresti. L-am rugat ca trecind pe acolo sa boteze i sa spovedeasca pe acei locuitori. 147 in text: Neghani = Tetcani.
143 Vezi in volumul de fata notele la vizitatia lui Angelinl din 1682. 149 Reiese csas dusmanii sai 11 acuzaserii la nuntiul din Polonia ca el nu s-ar fi ocupat de catolicii din regiunea Birlad-FAlciu. 14Objs
In text: Bano, la jumatate drum intre Tirgu-Ocna
i Grozesti.
159 Vezi mai sus n. 50 referitoare la Francisc Alcsner; de fapt numele Alciner inseamna: din Altina (in Transilvania). Familia lui se inrudea ou a lui EVázouti. 151 Giorgio Wolff, fratele secretarului domnesc Andrei Wolf. Nu trebuie confunclat cu unchiul sAu Gheorghe Wolff care a scris in 1850 o dare de seamii despre biseridile catolice din Moldova (Dip/./ta/. 11, pp. 409-412). 106
www.dacoromanica.ro
Fdrdoani. Oddjdii rupte i fard de nici o valoare, un potir, o cruce, cloud clopote. Anul trecut erau acolo mai bine de o sutä de case, 0 acuma nu sint §aizeci, i stau oamenii fugiti prin pOduri. Pdrintele An-
tonio Giorgini152, capelanul meu, merge sd slujeascd la ei §i e la o departare de o jumdtate de zi de Bacdu. Dumnezeu §tie cit se obose§te, Ca de multe ori merge pe jos ca
spovedeascd.
In Bacdu nu e bisericd §i nici casd fac slujbe intr-o baraca de lemn'53 unde fusese bucatdria; oddjdiile toate sint vechi, toate lucrurile 0 bunurile Monseniorului Pare'evie le-a carat nepotu1154 sdu Marco la mandstirea din Ciuc a calugdrilor observanti. Sint trei clopote. Ville sint devastate. Episcopia are o singurd vie la Fdrdoani, dar cred ca. §i aceea va ajunge paraginä cdci toti vor sd. fugd. Dupd moartea preotului Stefan a fost aici un oarecare Giovanni Caioni, observant. In trei luni a dus de aici toate lucrurile din casd, a vindut vitele, dupd cum se va putea vedea din adeverinta acestui ora. In ce mizerie stau eu impreund cu pdrintele Antonio Giorgini, capelanul meu, nu ar crede nimeni, i cà uneori nu avem nici mäcar o bucatd de mamáliga de meiu sa mincdm. In ora § sint cam zece oameni (= catolici) §i In pdduri cam doudzeci, si acest pdrinte Giorgini e cu adevdrat un misionar, cá umbld neincetat intru pdstorirea sufletelor, 0 de aceea rog plecat Eminentele lor miluiascd cu un decret pentru titlul de Magistru ca sa poatd servi cu mai mare rivnd aceste suflete. Trimit monseniorului Nuntiu adeveriata acestui ora§...155 OBSERVATII CRITICE Cum unele marturii privitoare la Vito Piluzzi se aratä a fi necomplete, ambigue sau nesincere si cum au mai apärut i unele inedite, date la luminä de D. GAzdaru, e nevoie de o analiza critica a lor pe marginea notitei biografiee, dar deosebit de ea. Chestiunile ce se ridicä sint destul de variate. Ele vor fi expuse in ordine cronologica.
1. Ce crezare se poate da /ui Angelo Tassi (vezi mai jos, p. 113) attmci (And se infatiseaza pe sine luind initiativa unei interventii la domn pentru eliberarea" catolicilor din Baia de tirania popilor schismatici", la care misionarul din Baia, Vito Piluzzi particip& doar ca figurant, fiind ar5.tat a fi fost de fatä, alaturi de Angelo Tassi atunci cind acesta a obtinut de la domn ca acei locuitori sa' fie supusi numai misionarilor? Razbate o nota de nesincerit,ate care arunc& indoia1á asupra intregii martuni. Pentru a o rezolva ar fi nevoie de ecouri mai putin la152 Antonio Giorgini din Torre, misionar venit in 1679 in Moldova. Apare in
vol. VIII.
153 Stanza.
154 Prat testamentul sat' Par6evid aräta care anume din lucrurile aflate la Bacäu erau ale saie propru si de care intelegea s& dispund. Insa odat& ou acestea, grijuliul Marco a dus i lucruri de ale episcopiei la Ciuc. Faptul ca au fost duse acolo indreptateste banuiala ca aceas,a s-a facut potrivit tranzactiei incheiate de ParCevid cu *tef. Taploczai gardianul de la Ciuc. Pentru recuperarea lucrurilor ridicate s-a purtat corespondent& de eätre nuntiul din Polonia, iar vicarul general din Transilvania si secuime a pus poprire pe ele pentru a fi restituite episzopiei de Bactiu. Ce putin asa creclea n,unIiul la 25 aprille 1676 (Dipl. Ital. I, p. 122).
155 De comparat acest raport cu acela al lui Angelini, cu o data foarte apro-
z"5:. Vezi acolo i observatiile referitoare la acest text.
107
www.dacoromanica.ro
conice decit stirea clatä de R. Cindea in Cato/icismu/ in Mo/dova in secolul at XVII-lea, p. 30 ca Angelo Tassi a fost alungat ca indezirabil de catre nuntiul din Polonia pentru numeroasele sale transgresiuni i pentru neascultare; sau indicatia in sens contrar oferitä de D. Gäzdaru (op. cit.) ca. V. Piluzzi ar fi dat re/afii fa orabite despre el §i ca in arhiva Propagandei se afld un material inedit despre trecerea lui prin Moldova. In sfirsit, in ciuda notärii entice a nuntiului din P lonia, Angelo Tassi a obtinut mai tirziu decretul pentru calitatea de magi tru Asadar chestiunea ramine deschisd pind la completarea documentdrii mult pica fragmentare. In once caz prezenta lui pe lingd V. Piluzzi nu a putut dura prea mult. (Vezi notita sa biograficd din vol. de fatd.). Cit priveste pretinsul rol si realizdrile sale, acestea derivä din aceeasi inspiratie care i-a dictat i aventui ile i pdtimirile sale din Polonia expuse de el in relatarea despre robirea sa" (de atre tätari) despre care nu a fost locul sd ne ocupdm aici.
Poate cd in legaturd cu aceastd chestiune ar fi de elucidat si un alt punct lamas neldmurit. In nota sau memoriu/ anonim despre misiunile din Moldova, Transilvania si Tara Romiineascd datat cu aproximatie c. 1687 de editor (G. Calinescu in Alcuni missionari) al cal-in autor a fost identificat de noi cu V. Piluzzi, acesta pomeneste de venirea sa in Transilvania In 1653 cind evoca rolul lui Clement Mikes ca pdzitor vigilent al catolicismului din secuime, inldturind hoarit de la altar pe preotii insurati. A trecut cumva prin Transilvania, venind in Moldova in 1653? Sau 1-a insotit cumva pe Bernardino Valentini in vreunele din vizittele acestuia la centrele catolice din secuime cit mai stdtea Simion Dalmatul la Baia, si mai putea deci lipsi de acolo fail inconvenient? Rdspunsul se afla desigur in materialul inedit din arhiva Pro pagandei. Existä in acea arhivä o redare indirect& a unei comunicdri fdcutcl de V. Piluzzi nuntiului din Polonia, trimisd de acesta Propagandei, unde a fost discutatd la 27 mai 1659. Rezumatul intocmit cu acel prilej este insotit de aprecien i favorabile pentru el. Textul rezumat constd intr-o critica' a purarii anarhice a misionarilor, dar el se referd la unii apartinind altor ordine decit aceluia al conventualilor pentru care rezervä o mentiune specialä la urmd. El spune ca misionarii dau prilej de indignare in acele täri, cd ei trdiesc cum zice el con iibertd di coscienza, fiind singuri si Mil un superior, si indeosebi un frate Grigore Observantul (Zoccolante), care imbracat in haine laice se ducea sá imbie pe soldati
sa pardseascd slujba acelui domn si sd meargä la un altul, din care cauzä au fost trimisi oameni ca sa-1 prindd spre a pune sd fie spinzurat. In anul trecut, un altul din acelasi ordin religios a dat loc la multe scandaluri si in cele din urma un pärinte dommican a fost... (lactind) in mod public in piatä de cdtre locuitori pentru viata sa pdcdtoasd". Cit priveste pe conventuali, sint 6 ani de cind nu a mai venit in Moldova un prefect care sä aducä cu sine misionan. Piluzzi implinit termenul de 6 ani, dar nu vrea sd piece pind nu vine un altul, ca sa nu lase pe locuitori far& preot... (vezi Gdzdaru, op. cit., XXXII). Declaratiile lui Piluzzi rezumate in grabà i fdrd nuante trebuie intelese intr un sens restrictiv. Cdci ultimul prefect venit cu misionan, Bonaventura din Campofranco, sosit in primdvara anului 1650 nu s-a oprit in Moldova, unde a lasat doar un misionar si a numit un viceprefect, el insusi stabilindu-se pind in 1653 la Tirgoviste. Deci interpretarea nu trebuie sd fie cd in urna cu 6 ani (adicä in 1653) ar fi sosit un asemenea prefect, ci cä de 6 ani de cind este Piluzzi Moldova nu a sosit nici unu/. In Congregatie scrisoarea a produs emotie. S-au cerut precizäri, j mai ales cu privire la fratele Grigore care nu a fost gasit in cartea misionarilor, dar acele registre erau destul de necomplete etc... Acel Grigore 108
www.dacoromanica.ro
Zocolantul este fail indoialä Grigore din Chiprovat, care apare in legatura cu bulgarul Tomaso ManCie (vezi biografia lui in vol. de fatä).
Precum se vede, exemplele date de Piluzzi se refera la doi observanti prezenti in Moldova in ultimii doi ani i la un dominican care pare desprins din timp. Nu poate fi vorba decit de un element ratacitor pripasit prin Moldova, ca acel dominican apostat" pe care Il aminteste Piluzzi si in 1687, afara clacá se reacela al prea vestitului Giacinto din Osimo de feed la un exemplu mai vechi care pomenesc in repetate rinduri Bak§ie, Bassetti i Bandini si care umbla in haine laice, meritind poate astfel caracterizarea de apostat". Tot din preajma venirn lui Bandini este si bilantul f &curt de Simoné Apolloni din Veglia al paro-
hilor numiti de episcopul polon. Un preot secular si-a reluat sotia si a fugit in Ungaria", iar dintre cei doi dominicani pusi de el ca parohi, unul s-a facut turc celalalt si-a luat o fetiscana si a murit printre schismatici". 4. Pe marginea reispunsului lui Piluzzi la chestionarul cu data de 17 decembrie 1663. Acest text a fost reprodus in mod cu totul fragmentar sub forma' de excerpte notate in fuga condeiului in anexa lucrarii lui Rom. Cindea, Catolicismu/ in Moldov a ... (p. 62 s.u.) unkle uneori intilnim insirari de nume fara altä lämurire. Dar pe linga aceste lacune in redare, textul insusi are lipsuri care ingreuiaza intelegerea sa deplina. Mai intli, problema datei. Ea nu este cuprinsa in text ci intr-un sumar ulterior adäugat acestuia, unde apare sub forma 17 X-brie 1663. 0 confirmare a datei de 17 decembrie 1663 este oferita de raspunsul din partea Propagandei din 29 decembrie 1663 in care i se semnaleaza ca in relatia sa (adica raspunsul la chestionar) lipsesc acei auxiliad numiti maestri di scuola" care ar trebui í ei inclu5i. Acest raspuns lumineazä i alt punct rämas nedeslusit: locul unde a fost intocmita acea relatie, intrucit fiind datatä din 17 decembrie, si primind acest raspuns peste 12 zile, este limpede cä atit informatiile asu-
pra celor 90 de puncte, cit i completarea ceruta de Propaganda s-au incrucisat la Roma, inainte de plecarea lui Vito. In consecinta trebuie consideratä inapoierea sa in Moldova ca aviad loe in primele Zuni ale anului 1664. Elucidarea acestei chestiuni nu lumineaza toate problemele ridicate de textul acesta. De pilda cind arata la punctul 47 citi clerici regulari" (= calugari) se afla in Moldova, el insira 2 iezuiti, 2 zocolanti" (= observant» si 1 conventual. Urmeaza la punctul 57 numele lar. Pärintele conventual este Giov. Battista del Monte, In virsta de 34 de ani. Mai departe, la punctul 59 se spune ca este in slujba de 7 lunil ca a fost numit in iunie 1663. Informatia s-ar potrivi cu o mica aproximatie. Dar inseamnä aceasta ea' del Monte era in Moldova de 7 luni sau ca era socotit ca misionar acolo de la desemnarea sa din iunie? (5 iunie 1663, data chid e iscälit decretul säu de misionar de catre cardinalul Chigi i secretarul Pro pagandei Alvezi Dip/. /tal., I, 62 n.1). Alt punct nesigur, care e de oarecare imporbrizio tanlä pentru cariera eclesiastica a lui Gabriel Tomasi (Manid) care este infatisat ca avind 45 de ani (p. 57) si fiind prezent in Moldova de 9 luni (p. 59). $i Mansi Koidevid sint declarati de Piluzzi destul de invätati si de un bun exernplu, ceea ce implica o cunoastere directa a lor. Dar potrivit cu aceasta durata de 9 luni a sederii lui Gabriel Tomasi, el ar fi anarut prin martie, deci cam in mamentul plecarii lui Vito in Italia. Desigur mai existà i posibilitatea ca Vito sä-1 cunoscut mai de unfit, inca din 1657 cind Mandié se afla in Moldova si era cenit Propagandei de catre Gheorghe $tefan.
In ciuda acestor nedumeriri care ar dispare poste daca s-ar putea cunoaste textul integral, situatia pe care o infatiseaza Piluzzi In pragul trecerii sale la prefectura misiunilor din Moldova este de un interes deosebit. Sint arlitate (pe fa109
www.dacoromanica.ro
milli)
cifrele populatiei catolice din 16 localitati (adica 10 orase si
6
localitfiti
ca Säbdoani, Trotus, Fdrdoani, Trebis, Arndgei i Hirldu, care din punctul de ve-
dere al numdrului de familii de catolici sint mal insemnate ca orasele). De pildd la Sab&oani impreura cu satele anexe grit ardtate 100 de familii, la Trotus 80, la Fardoani 40, in vreme ce la Iasi grit 60 de familii, la Bacdu 50, la Cotnari 50, la Baia 20, dar la Suceava 8, la Roman 7 etc. Se subliniazd faptul ea din cele 50 de familii din Bacdu au plecat unele din lips& de alimente (carestia) dar acum se reintorc. Interesantd este si insemnarea enigmaticä de la p. 14: In Iasi e f. Misoozzl, in Cotnari f. P. Caprd si f. Francesco Valentini, in Baia f. Nicolaie Wolff, in Suceava f. Capitan Gio. Gozzadini. Din comparatia cu rdspunsul corespunzAtor din 1671 al lui del Monte la acel punct se vede cd intrebarea se referea la familii de catolici mai importante din diferitele localitäti. De altminteri, Petru Capea din Cotnari i Nicolaie Wolff din Baia apar si la del Monte in 1671. Mai putin cu-
noscuti sint Miscozzi de la Iasi si cdpitanul Gozzadini din Suceava. i in relatia coloratd a lui Cornelio Magni care se refer& la situatia din 1672 apar 2 personagii cu acest nume din urmil. Dar afirmatiile lui Cornelio Magni (vezi textul sdu in anexa volumului de fatd) au si ele nevoie de coroborare.
In jurui numiri/or de parohi fticute de episcopal polon de Bacdu, Rudzinski (1663). La venirea sa in Moldova, noul episcop polon de Bacäu a cdutat
intareasc& pozitia numind parohi la parohiile considerate de el vacante si confirmindu-i pe cei existenti tot sub forma unei numiri". Astfel Bdrcutd este numit" rector et parochus al bisericii din Cotnari ou cele 4 filii ale sale, si Mihail Repczon presbiter" la Sdbdoani cu comunele anexe si Roman. Noii titulan, adusi de el, Sint polonul Anton Reczkowski numit paroh /a Baia, Suceava i Nearnt un ragusan Joan Zlatany la bisericile de la Hui, Birlad si Galati [dupd. R. CMdea, op. cit., p. 21.] Dar din därile de seamd. din 1671 ale lui V. Piduzzi si Giov. Bat. del Monte mai apare un paroh Don Giovanni" Ungurul, instituit de Ruda zinski la Trotus, Manesti, Sanest. lar la Hui si Birlad (nu se pomeneste de Galati) este mentionat in 1671 don Giovanni" Bulgarul, cu o vechime de vreo 9 ani (!?). Nu pare s& fie unul i acelasi cu loan Zlatany ragusanul, care e numrt de episcop presbiter et fami/iaris" (adic& un fel de capelan al ski). Dar este iardsi adevdrat ca determinativul Chiproviceanul" sau bulgarul" ar putea sä fie dat unui ragusan din Chiprovat.
Este cumva vreo leatur& intre acest paroh ragusan loan Zlatany i ragusanul laic loan Zlatonid care venind din Tara Romaneascii fiind in trecere prin Moldova in octombrie 1646 s-a aldturat caravanei lui Bandini pornit in vizitatie apostolic& i s-a ardtat de un mare ajutor? Evident nu poate fi vorba decit de o ruda, un fiu poate al acestuia. A izbucnit cumva un conflict direct Infra noul prefect i noul episcop, cum
crede Cindea pe baza unui material ce nu ne stä la indemind? (ibidem, p. 30). Dar Piluzzi era la Roma la vremea acelor numiri i abia dupd intoarcerea sa in primdvara urrnAtoare (1664) ar fi putut rdspunde acestor provocäri. Mai rdmine 41sá i intrebarea dacd acel paroh a fost numit la biserica din Trotus in clipa. aceea, sau ulterior, adia in timpul rdanas pind la plecarea lui Rudzinski in 1665. Cdci la venirea sa, noul prefect neputindu-1 instala pe noul misionar Angelini la Galati, il retine /a Trotus, care asadar mai tine de prefect. Documente in legliturd cu exploatarea cazului /ui Benedetto din Cortona. intr-o carnpanie pusä la cale de Bdrcutd. In arhiva Propagandet cazul lui Bene-
detto din Cortona se allá infdtisat In doua. versiuni opuse: una datoratä lui V. Piluzzi. argitind faptele in scrisoarea sa din 14 decembrie 1668, alta rezultind din 110
www.dacoromanica.ro
colaborarea dintre G. B. Barcutä 5i cei doi alumni" Grigore Gross 5i Petru Wolff.
Aceasta din urma este facut& din bucäti: un prim denunt mai stingaci al lui Grigore Gross, corectat apoi de altul al lui Petru Wolff dictat sau poste chiar scris de-a dreptul de Barcutà la Cotnari i int&rit de o atestare a orAsenilor din Baia. Tot accentul cadea pe lepädarea spectaculoasA a rasei monahale de catre misionarul rebel 5i trecerea sa fAtig la schismatici. Atitudinea prefectului era serios pus& In cauzà. El a tolerat, a acoperit, a iertat aceast& apostasie neiertatà! Amänuntele cele mai ciudate 5i contradictorii erau invocate impotriva lui. Din citirea scrisorilor lui Grigore Gross (18 octombrie 1668), Petru Wolff 30 no(26 noiembrie) $i a atestArii or&*enilor din Baia (iscale5te loan Wolff! iembrie) se vede bine ca este vorba de un atac concertat In care era exploatatä contra prefectului pretinsa abjurare a misionarului. Primul 5i cel mai aprig In atac este Grigore Gross, originar din Baia 5i pretendent la acea parohie. Dupä ce denuntii soandalul negustoriilor lui Benedetto, el stäruie indeosebi asupra unor circumstante agravante. Acel negot era purtat in cirnitir de cAtre misionarul care t$i leptidase rasa. Parintele prefect 1-a excomunicat, si el in piata mare (publica), a spus cä nu atirnd de el 5i nici de S. Congregatie i ea' superiorul sau era patriarhul de Ierusalim. PArintele prefect I-a deslegat de excomunicare 5i 1-a iertat de toate, indemnindu-1 sA se indrepte, dar a fost mai rAu ca niciodata si din nou lepadat nasa 5i (se °cup& ou desfaceri de vin) 5i vinde Cu miintle sale proprii P1 ora5u1 Iasi" etc. Expunerea este copiläreasc& 5i lipsira de logiol. Este de tapt repetarea unei lectii neinsusite suficient. Se precizeaz& tema care va mai primi unele infloriri. In graba sa de a o exploata, Grigore Gross omite s& lamureasc& unde se petreceau acele negustorii 5i cine era acel oarecare Benedetto din Cortona" despre care serie. In schimb, in incheierea scrisorii apare foarte ciar urzitorul intregului plan, parohul de Cotnari, Giov. Bat. BarcutA. Acesta fiind dec/arat vicar al noului vicar apostolic numit de Propagandd pentru a suplini locul episcopului Rudzinski ce fusese indepartat din scaun la cererea domnului In 1665, i-a dat o insarcinare special& tinarului Grigore Gross, de care acesta era foarte mindru. Noul vicar apostolic, Petru PardeviC, era o veche cuno5tintA a familiei Gross. In 1650 II dusese la Roma pe Gheorghe Gross, pe atunci paroh de Cotnari spre a-1 folosi acolo ca exponent aparent al catolicilor din Moldova. BArcula era foarte dispus sa fie 5i el folosit In acest tel. Nu se *tie cit de autentica era calltatea de vicar pe care a asumat-o. Ea fi permitea Ins& sà-5i manifeste zelul, trimitindu-1 Cu mare zor pe Grigore Gross la Bacäu, sA vadà ce se siege din bunurile episcopiei ce fuseser& sechestrate de domn i sä-1 a5tepte acolo pe monseniorul episcop" (= Parcevid). Acea sechestrare trebuie pus& in legatur& cu faptul
relatat de Piluzzi la 8 august 1670 a s-ar fi petrecut cu 2 am in urmä (deci In prima jumAtate a anului), and domnul Ilia* Alexandru i-a poruncit s& la in primire episcopia de la Bacäu (= BacAul") pe al c&rui vicar, Paul Observantul, unpreunA si cu un iezuit, voia s&-i spinzure, fiind cu greu salvati de la moarte. Vina acelui Paul pare id' fie aceea cA a inlocuit un disc de argint de la biserica din FärAoani cu unul de aramii (vezi chestionarul din 26 august 1671, punctul 30, redat si in volum la p. 94). Prefectul nepotrivindu-se acestei invitatii, bunvrile
episcopiei de Bacau au fost probabil pecetluite. La venirea monseniorului Partevic, era de curind in scaun Gheorghe Duca. Plin de important& 5i de naivitate Gr. Gross adaugA confidential: $i zice cd dup4 plecarea pref ectului eu vol merge sd stau la Baia. (Dar nu poate sA rAmin& acolo pentru cA biserica e foarte s&raca oamenii incep s& fug& din cauza impovärdrilor atit de mari), 5i de aceea rog pe Eminentele lor de un subsidiu... etc." Scrisoarea conceputA In alt fel de BArcutit 111
www.dacoromanica.ro
este redactatfi cu stinacie de Grigore odatá limas singur la Bacdu. De aceea a fost nevoie de o noud epistolä, iscAlità acum de Petru Wolff si scrisd chiar din Cotnari dupd vreo 5 säptämini, indatä dupd reintoarcerea lui Piluzzi Cu prizonierul siu (noiembrie 1668). $i aici apare aceeasi legdturd organicd mire leptidarea rasei si. pretinsa declarare a Zia Benedetto ce" s-a fäcut ortodox. Se mai addugau la lista si alte pdcate: nu spovedea decit contra plata, ddclea canoane bänesti, desvaluia taina confesiunii... etc. Spre deosebire de scrisoarea lui Gr. Gross, aici poate fi aflatá o expunere a faptelor care nu se depArteazi aparent prea mutt de versiunea din scrisoarea lui Piluzzi. Dar se observä si aici o deosebire de stil si de conceptie Inätintrul scrisorii. Partea finalä in care e vorba de capturarea lui Benedetto la Chisinäu primeste un fel de adaos destul de Incurcat, formulat cu multa stIngdcie In chip de paranteze explicative introduse de poiche s'i urmate de mici propozitii elementare cu risuflarea tdiati. Acel adaos ce constituie probabi/ contributia proprie a celui ce iscäleste, are foarte multe puncte comune cu finalul din atestarea oräsenilor din Baia, unde si acolo este id udat plirintele nostru Vito" pentru oboselile sale! Dovadä cd si acel text, ficut la poruncd dupä indicatii date, a prima la urrnd contributia proprie a oräsenilor care tineau la parohul lor si nu bAnuiau scopul urmärit in intocmirea acelei dovezi adresate cardinalilor Congregatiei!
In schema initiali unul din punctele principale de scos in relief era iertarea dati de prefect dui:a crima de neiertat a abjuririi publice a catolicismului. Acest punct nu lipseste din scrisoarea lui P. Wolff. Prefectul 1-a iertat la rugdmintea Doamnei, dupd ce Benedetto fiind citat de el, a rdspuns eh' el nu depinde nici de el nici de papa, ci de patriarhta de Ierusalint. Sub ce formd apare aceastä iertare In versiurea lui Piluzzi (din scrisoarea din 14 decembrie 1668)? Dupä ce Benedette citat de prefect nu a vrut sd se infAtiseze, $i acesta a purees la luarea sub jurAmInt a declaratiilor martorilor din Galati (ceea ce
stim din
nota lui Ant. Rossi
cä s-a Intimplat
dui:A
pasti), misiona-
rul a venit intr-un tirziu la Bala de sdrbdtoarea nasterii fecioarei Maria (deci 8 septembrie) si 1-a gäsit pe prefect bolnav in pat. Acesta 1-a Indemnat sd se indrepte, zicind c'd dei a scris In defavoarea lui, el totusi 1-ar ajuta, si i-a trimis la Stibdoani. (Nu era o iertare, care nu mai depindea de el, °data pornitd actiunea, cl o posibilitate oferiti de a se fntoarce la o cale mai build). Aceastd frazi era precedatá de o lista a abaterilor lui Benedetto constipd din negustorii si drumuri cu marfd, darea cu imprumut a unor bani in schimbul unor cantititi de gene, vin, orz, fin etc. pe care le vindea In cimitir precum s'i din Insotirea pind la Belgrad a unui sol polon care li (Mc:lea o leafd lunard. Nialieri nu este vorba de o declaratie a lid Benedetto cd s-a fäcut schismatic. Dar acesta este punctul afirmat cu tide In versiunea alumnilor" si In atestarea ordsenilor din Baia, punct comun dar oferind un evantai intreg de variatii privind imprejurdrile in care s-a produs: 1) acea declaratie a lui Benedetto a fost fäcutd In piata publica (nu se aratA orasul) atunci dud l-a excomunioat (!) prefectul (Gr. Gross); 2) end a fost prefectul /a Gatati. si I-a citat pe Benedetto 14 proces, acest,a nu a vrut si se InfAtiseze si a spus a nu depinde de el si cd superiorul sdu e patriarhul de Ierusalim (P. Wolff); 3) auzind de incidental cu femeia de la Iasi, prefectul s-a dus la Gala ti sd porneascd procesul si parintele Benedetto a fugit (!!) (et pater Benedictus dedit fugam) si dupd. o lung 1-a asit (prefectul) lingd Baja $i. a vrut sa-1 feed o mustrare frateascd" Ina el a zis cd este grec (= ortodox) si cd. superiorul sdu este ixdriarhul de lerusalim §i. si-a aruncat rasa In drum (in puelva (?) platea) si a plecat si. s-a dus la Iasi si acolo s-a declarat schismatic... etc. 112
www.dacoromanica.ro
(atestarea präsenilor din Baia). De notat cá in aceastä atestare nu este pomenita sub nici o forma vreo iertare a lui Benedetto de catre Piluzzi. In sfirsit in epilogul acestei faze (= capturarea lui Benedetto) prefectul afirma ca guvernatorul" i-ar fi oferit 60 de talen i cu leu ca sà i-1 lase pe Benedetto spre a-1 duce la domn (Gh. Duca) pentru a-1 face schismatic/ Afirmatie redata de P. Wolff cu o modificare esentialä: acel guvernator nu-1 lasa (pe prefect sa piece cu prizonierul sail) pentru ea acel Benedetto se declarase schismatic.
Un lucru apare nelndoios: amestecul constant al lui Bärcuta in acele reclamatii. El este de beta (Impreuna cu misionarld Felice-Antonio din Todi ce slujea la Cotnari) atumci chid Piluzzi ii pune In vedere lui Benedetto ca este concediat din cauza purtärilor sale rele care au provocat reclamatia unor nobili poloni din Camenita, comunicatä poate lui Piluzzi chiar de catre acesti martori. scrisoarea sa, Piluzzi neputindu-se fndoi In acel moment de buna credinta a parohului de la Cotnari, invocä marturia lui asupra acestui punct. Cind se duce Piluzzi la Iasi sa cerceteze adevärul asupra incidentului dintre Benedetto i f emela deochiatä care 11 ciomagise, apare ca martor al intregii scene fratele lui Gio.-Bat. Barcuta, Frangulea sau Francisc Barcutä, care a väzut totul cu ochii sail In sfirsit, asa cum s-a aratat Bärcuta este inspiratorul scrisorii in care Gr. Gross denunta scandalul apostasiei" misionarului. 7. In juru/ instaidrii /ui Pi/uzzi in locul episcopului Dluski in 1685. Se stia ca In 1685 domnul Moldovei a fncredintat administrarea episcopiei de Bacau lui
Vito Piluzzi, fostul vicar apostolic, dar se credea ca acel domn ar fi fost Constantin Cantemir (venit precum se *tie la domnie in luna iunie din acel an). late Ins& ea publicarea de cätre D. Gäzdaru in Miscellanea a unei dari de seama a sedintei Congregatiei din 13 noiembrie 1685 aduce precizari ce Ingaduie o datare aproximativa a acestui moment si o identificare a domnului, care este Dumitrascu Cantacuzino, predecesorul imediat al lui Constantin Cantemir. Textul discutat In acea sedintä nu ne este cunoscut decit prin rezumatul Intocmit la Propaganda cu prilejul tinerii acelei sedinte. Interesul sAu consta In elementele necunoscute pe
care le aduce: implicarea directa a lui Piluzzi si Renzi in acea pretinsa luctaturd contra episcopului i amanuntul pitoresc (si inventat) al inmlnarii unei cfrje pastorale de lemn, asemenea acelora ale episcopilor ortodocsi, care avea de rost sä transforme predarea administratiei episcopiei Intr-o formalitate solemna de investire a episcopului cartolic de catre domnul schismatic. lata textul rezvmatului: Roma 13 XI 1685.
Monseniorul Dluski, episcopal de Bactiu aratd cd aflindu-se la Iasi /a inceputul páresimiior trecute, s-a infeitisat acolo i Monseniorul Arhiepiscop de Marcianopoi, fost vicar aposto/ic al acelei biserici, care unit cu pdrinte/e Renzi, mino-
rit conventual, om de viatii scandaloasd, 1-a vorbit de rdu in asa grad pe Mad domnul Moldovei, inamicu/ cel mai mare al Po/oni/or, incit acesta s-a hotdrit sd dea in mod public o cirjd de lemn episcopald al/a greca, In mina Monseniorului Arhiepiscop, declarindu-i episcop de Bacdu, gonindu-1 pe Monseniorta Dluski, care ar trebui sd fie posesorul legitim, nu numai al resedintei sale, dar chiar a intregii Provincii. De aceea s-a vdzut silit sd meargd pe jos 15 zile pind la Bucuresti in Transilvania (!) Transalpind, unde a lost bine primit de domn. Roagd sd se la md surile necesare. 8
CalMori itrâlni despre Pirtle Rom&ne
www.dacoromanica.ro
113
(Rescrip.) Se va scrie Nuntiului si verifice si si-1 cheme (evocet) pe Arhiepiscopul de Marcianopol (Miscellanea... p. 84, doc. LXIV).
Cum scena aceasta s-a petrecut pe la inceputul piresimilor, deci in martie, domnul nenumit este Inca Dumitrascu Cantacuzino. La 13 martie nu se Intimplase Inca nimic la plecarea din Moldova a lui Angelini pe care trebuia si-1 ajungä din urmä monseniorul Vito spre a cältitori frnpreuni la Varsovia, si de acolo in Italia. Dar monseniorul a fost rechemat din drurn si nu s-a mai aratat. Angelini la Varsovia presupunea ci a fost oprit de domn din cauza lipsei unui clopot (dupä acuzatia lui Dluski inspirati de Bärcuti). In realitate domnul I-a rechemat pentru a-i incredinta administrarea bunurilor episcopiei, pentru care trebuiau incheiate niste aote in scris. Reoonstituirea ce_a mai sigurd a fapteLor a fost
facuti de cardinalul Palavicini, nuntiul din Polonia care aratä punctele asupra carera se acordau deolaratiile celor doi monseniori, ficute in fata sa: intrucit dornnul Mcd.dovei nu mai voia ca monseniorul Dluski sä adrninistreze biserica din Baciu, ci ca monseniorul arhiepiscop sä reia administa-atia pe care o avusese cu multi vreme
mai inainte, domnul a intocmit actele (le lettere) pentru Moldova, cum se obisnuieste Cu noii administratori, incredintindu-le zisului arhiepiscop, care a mai prirnit seama de bunurile bisericii din partea monseniorului Dluski... si asa au ramas lucrurile scurti vreme, pentru era monseniorul Dluski a obtinut scrisori de la domnul Tirri Rominesti si i s-a restituit administratia. Divergenta dintre cei doi prelati consta in faptul ea monseniorul arhiepiscop zicea ci a ficut totul pentru scurti vreme cu asentimentul monsenioralui ePiSCOP, care neagd acest fapt. (Dipl. Ital. I, p. 138, scrisoarea din 13 IV, 1687). Asa cum se poate vedea, nu a fost vorba niel o clipi de numirea lui Vito ca episoop si de investirea lui Cu o cirjä episcopalil (vezi s't biografiile lui Dluski si Ange/ini). Felul cum pare si fi lost redactati plingerea, mult dupi scena descrisi, fritrucit data este aritatä In mod neprecis, Ingaduie binuiala ci. a fost intocrniti dupa- reintoarcerea lui Dluski probabil cu ajutoiul lui Bircuti care ayea ingeniozitatea necesarii pentru niscocirea acelei cirje.
www.dacoromanica.ro
ANGELO TASSI DIN ASSISI (?
dupl. 1658)
Existä. In acrhiva Propagandei o dare de searnd
destul de curioasd intitulatd Dare de seamd despre robla mea" (Relatione de la mia servitfi). Ea se datoreste unui conventual, fratele Angelo Tassi din Assisi, desemnat ca misionar in Tara Romäneascl si Moldova la 11 decembrie 1652, care pretindea ca ar fi fost efectiv in Moldova si chiar la Baia, la Piluzzi, fdrd a preciza insd data si durata sederii sale. Declaratia sa (care pare a fi fost orald care a fost discutatä. in Congregatie la 6 august 1658) nu inspira' o incredere absolutä. Destinat misiunilor din cele doud Valahii in decembrie, el se opres e un timp in Polonia. Nici aici nu se precizeazd unde anume. Dar se afirmä cd a convertit acum pe Cons . Lumobirski (I) impreund cu servitorul säu l cu un anume hirurg" (= felcer) loan Prusianul. Dovada acestui fapt nu poate fi decit iluzorie. Numele pocit dupd cel cunoscut de Lubomirski inspird îndoialà, ca si prenumele de Constantin care nu se potriveste cu un nume polon. Data insà pentru aceastd izbindd este ardiatd foarte ciar: 25 ianuarie 1654. Probabil ea' aceasta constituie un fel de prag spre activitätile sale ulterioare. Din Polonia a plecat spre Valahia" (adicd Moldova numità astfel de Poloni). Reddm Intocmai in italicd rezumatul dupd Gdzdaru, op. cit., incluzind observatiile noastre in paranteze drepte. A fost prins i chinuit de tätari. L-a salvat un nobil polon. A cd zut bolnav in Zamoscia. [Pinä aici declaratiile sale stilt necontrolabile. $i Wadi, i nobilul polon nenumit, i boala pot fi tot atitea alibiuri. A mers la Leopol (Liov)]. Descrie pe arhiepiscopul armean: comportarea /it/ fatd de scolari. La CameniN a gäsit pe un anume Gio.-Carichia, portughez (!?) luat de turci de pe chid era copii, renegat, fugit dupei 10 ami fi devenit catolic. L-a /uat cu el in Moldova /a Sabcioani uncle se af la [ea misionar] pdrintele magistru Bernardino Valentini din Perugia. In Suceava a contribuit ca sd fie rtiscumpäratd (?) o bisericd.
Din rezumatul romänesc redat aici dupd editor nu se poste sti care va fi fost termenul italian din original. Foarte adesea exist& mai multe traducen pentru un cuvint. De pildd, redento (rdscumpärat) poate insemna i liberat, si mintuit -etc. Este posibil ca acesta din urmd sa fie sensul afirmatiei ciudate de mai sus. Dar chiar i asa, apar prea multe elemente lipsite de probabilitate. Aventurile portughezului par scoase dintr-o poveste. Ce rost avea ducerea lui in Mol115
www.dacoromanica.ro
dova? Despre situarea misiunii lui Bernardino la Sdbdoani (!) nu avem alte dovezi. Incepind din 1650 si pin& in 1654 11 aflärn la Trotus cu unele intermitente chid trece in Transilvania sd oficieze prin casele nobililor catolici din secuime. $i in rezumatul raportului sdu odtre Propaganda (vezi CdUitori... V, p. 427 Cu data gresitä In Hurmuzaki, IX, pp. 159-160 si care in once caz trebuie mutatä dupd numirea lui Par&vie ca arhiepiscop de Marcianopol, care s-a fäcut in februarie 1656), el declarä foarte limpede cd dupá fuga sa prin päduri in 1654 el s-a reintors la parohia sa, deci la Trotus, i s-a apucat sd repare cele trei biserici ale parohiei sale. Numele acestora este dat in relatia episcopului Manan Kurski (ibid., p. 463): Manesti, Stänesti i Solont. Sd fie oare o confuzie: Sabdoani in loe de Solont? Cad aflarea lui Bernardino la Säbdoani pare surprinzAtoare. Acest punct nu are vreo importantd in sine, ci doar in raport cu stabilirea veracitätii spuselor lui Angelo Tassi. Intr-o parte din text el se refer% g la Vito Piluzzi s/ujind la Baia unde catolicii erau supusi tiraniei popilor schismatici". Dar el i-a eliberat, ducindu-1 pe Vito la domn ca sà protesteze contra sanctiondrilor abuzive din partea acestora, pentru faptul ca se muncea vinerea (!). Angelo Tassi adaugä cu modestie cä a mai obtinut j alte milostiviri pentru misionan, avind recomandare de la regale Poloniei! Aceastd informatie, in forma aceasta, pare cu totul fantezistd. Nicdieri in rapoartele clericilor catolici din Moldova nu se pomeneste de o asemenea interzicere de a se munci vinerea, sau de vreun amestec al preotilor ortodocsi in aceastä privintd. Am crede di este vorba de o confuzie cu o altä chestiune de natura total diferità. In rapoartele amintite este vorba uneori de faptul ca' anumite sate cu catolici apartineau calugárilor schismatici" adicä unor mdndstiri de cälugäri ortodocsi. Acesta este cazul localitdtilor Stdnesti (inind de Trotus) si Sdbeioani. Nu este imposibil ca misionarii sa fi obtinut de la domn cedarea unora dintre locuitorii catolici dependenti ping atunci de mändstirea ortodoxä, ca sä presteze munch' de atunci incolo pentru respectiva misiune catolicä. Dar se pare cd nu existau conditii similare la Baia. Ar fi desigur mult mai verosimil de presupus cA noul misionar, pripdsindu-se la
i Trotus pe lingd parohul Bernardino de la 7'rotus, a cerut i obtinut de la domn drept dependenti catolici ai parohiei un numdr de locuitori din satul Stänesti, acela tocmai unde se afla bisericuta catolicä a Sfintilor Cosma si Damian in jurul cäreia se crease o legendd de manifestdri supranaturale si la care alergau deopotrivä i catolici i ortodocsi. (Vezi Cd/dtori V). In sensul venirii lui Angelo Tassi la Trotus (si nu la Säbdoani) este 0 vecindtatea acestui loc cu secuimea unde Angelo a botezat 20 de persoane" i doi preoti s-au decis sA revinä la sf. credintä. Se stie cd Inca din secolul al XVI-lea in secuime un numAr de parohi adoptaserd luteranismul, nemaivrind sd observe obligatia celibatului. Si in Moldova au apärut asemenea preoti catolici insurafi care au fost tolerati uneori pentru cä nu existau altii. In sffrsit Angelo Tassi dd o noud datä foarte preSolant
cisd pentru un fenomen de duratd: La 3 ianuarie 1657 a inceput sd bintuie ciuma.
Trebuie inteles probabil cä la acea data Angelo Tassi a plecat de la misiunea de la Trotus pentru acest motiv real sau inchipuit. Cum afirmd el cä la plecarea sa din Moldova se aflau acolo ca misionan Vito Piluzzi la Baia si un oarecare parinte Tomaso, zocolantul (= observantul) la Bacäu, ca administrator al bunurilor episcopale" i oum acest Gabriel Tomasi, zis 0 Mail:Cie, apare pe Iln.gä Msihnea al III-lea, inch din primele luni ale anului 1658, am fi ispititi sd credem ca. sederea in Moldova a fratelui Angelo Tasmi a luat sfirsit inainte de aceaa. Märturia lui Angelo Tassi e destul de firavd. 0 parte din inconsecventele si confuziile sale se datoresc poate modului in care a fost inregistratA expunerea 116
www.dacoromanica.ro
orald fácutO de el la Propagandd. Ca termen de comparatie poate servi expunerea lui Fr. Maria Spera din 1652 (Cdidtori..., V, pp. 388-392). Stdruie totusi impresia cä autorul se cantoneazä in generalithti pentru c'd nu prea are ce spune, trecerea sa prin Moldova parind sä fi fost mult mai rapida cleat vrea sä arate, lucru firesc intrucit se pare cà a fost alungat de atre nuntiul din Polonia pentru neascultarea sa. Textul lui Angelo Tassi a fast publicat de D. GAzdaru in Miscellanea... vol. I.
DARE DE SEAMA DESPRE ROBIA MEA"1
[Activitatea din Moldova]
[Dupd diverse aventuri in Polonia, misionarul Angelo Tassi se indreaptd de la Camenita spre Moldova impreund cu un portughez renegat redevenit catolic. L-a /uat cu el in Moidova la Sabel oani unde se cifia ptirintele magistru Bernardino Valentini din Perugia. In Suceava a intervenit ca sti fie reiscumptiratei (!) o bisericti]. In orasul Baia unde
stätea pdrintele Vito din Vignanello, am eliberat pe acei locuitori (populi = poporeni) de tirania popilor schismatici, cdci in aceste tdri este regula schismaticilor (rito) sd pdzeasc'd vinerea bietii
nostri catolici merg la muncd, preotii schismatici Ii bintuie i cu bdtaie poprirea (con pignorarli). Deci 1-1am rugat eu smerenie pe domn, si a fost prezent cu mine pdrintele Vito, si am obtinut milostivirea ca ei sa ne fie supuyi doar noud. Am obtinut i alte milostiviri, fiind recomandat de regele Poloniei". [A botezat 20 de persoane in Siculia"
(= Secuime) in Transilvania si 2 preoti s-au decis sd revind la sfinta
credintd. La 3 ianuarie 1657 a inceput sà bintuie ciuma].
In toate orasele i locurile unde sint catolici, sint biserici de ale noastre i lor o are un anume om numit de ei diacon2 dar eu
ii spun maestro di canto" caci acesta, la sdrbdtorile la care acesti bieti catolici nu pot avea liturghie,
i dacd o ascultd °data* pe an eu cred ea'
este mare lucru (credo de tali e quali sia qualche cosa) acesta deschide biserica si sund clopotul ca sd adune pe acei putini poporeni cu putintd i ei cinta niste laude lui Dumnezeu i sfintilor in limba lor. Acest maestru e intotdeauna cel mai destept, cdci stie sft vorneasod 1 Traducerea s-a fácut dupä textul italian publicat de D. Gd.zdaru in Miscellanea din studiile sale inedite sau rare, vol. I in Studii istarice i filalogioe", Freiburg im Breisgau, Germania, 1974, pp. 70-71, anexa XXXVII. Darea de seamä pare sä fi fost expusä oral la Propagandd i consemnatä apoi in scris. Cel putin asa pare sá rezulte din ultimul paragraf referitor la iezuiti care vine in mod vädit ca rAspuns la o intrebare. Asa se explicA poate i confuziile semnalate de noi in notita introductivO. Textul lui Angelo Tassi este precedat de un rezumat inchis intre paranteze drepte. Prima fraza in caractere obisnuite ne apartine. Restul In italicA redd intocmai rezumatul editorului. UrmeazA apoi relatia lui Angelo cuprinsd intre ghilimele, intrerupta intr-un loc de un alt rezumat al editorului in italicä i intre paranteze drepte. 2 Acesta era un subiect predilect al lui Fr. Maria Spera, care revine in darea de seamä (tot oralä) in fata Propagandei In 1652. Rolul acestor diaconi nu este destul de cunoscut.
117
www.dacoromanica.ro
s'i, latineste, dar moare de foame ca si ceilalti. Dacä ar fi subventionat cu un scud numai pe luna, ca sa predea doctrina crestina3, ar ajuta mult. Am lasat acolo pe acesti frati din ordinul meu: parintele bacalariu Vito care sedea la Baia, iar la Bacau un oarecare parinte Tomaso Zocolantul" (= calugär franciscan observant) §i (?) administratort al bunurilor episcopale. Parintii iezuiti erau la Iasi si la Cotnari In nurrar mai muit ori mai putin conform (?!), ei vor [...] destul de inlesniti cu milosteniile5 dobindite, dovada ca spera sa faca acolo un colegiu, astfel ca. nu pot sa moara de foame, asa cum mi s-a spus mie (cosl, e portato il caso a me)6.
3 Altminteri zis catehismul. ' Vezi biografia lui Gabriel Tomasii (Man6i6) din volumul de fata". 3 Limosine, termen Insemnind si milostenii si subsidii pentru misionad.
3 Aceastà dare de seama a fost discutatà In Congregatia din 6 august 165a. Angelo Tassi apare pe lista din 1700 datoratà lui Vito Piluzzi a celor care au obtinut titlul de me.gistru (vezi Dip/. Ital. IV. p. 34, n. 8). 118
www.dacoromanica.ro
GABRIEL THOMASIJ (MANCIC) (1618-1696)
Observantu/ bulgar Gabriel Thomasij, numit uneori doar Thomasy sau Tomasievid dupä numele tatälui sän, iar alteori Man&d, si la un moment dat fiind chiar desemnat In cursul soliei sale din Italia drept pà-
rintele Stefan", s-a näscut la Chiprovat In 1618. El fnsusi a declarat In 1650 la procesul pentru discutarea candidaturii lui Soimirovié la episcopia de Prizrend (Pri&tina) ca era atunci In virstä de 32 de ani. Biografia lui este plinä de semne de fntrebare. Dacä data nasterii se poate cunoaste destul de precis, atft din declaratia amintitä cit i dintr-o mentiune aflatà Intr-un raport Intocmit de Vito Piiuzzi in 1663, si cleat' aceea a mortii sale poate fi stabilit& cu o micA aproximatie, ca intimplatä dupà 1696, In schimb activitatea sa e cunoscutà doar fragmentar, pe diferite perioade nelegate !titre ele In mod vizibil, i pärind chiar In contradictie unele Cu altele. Omul Insusi nu este dintr-o bucatä. Surprindem la el tot felul de abilitäti i ocolisuri. I. Dujeev, Mr& a stärui asupra lui, II consider& unul din personajele mai interesante din miscarea catolicA bulgarà din a doua jum&tate a secolului al XVII-lea, dei activitatea sa principal& priveste actiunea catolica din Valahia si Moldova". Intr-o prima perioadä de 6 ani de la 1647 la 1653 el a slujit ca misionar In Banat, la Caransebes si Lipova. Un ecou destul de curios din aceasta faza poate fi gäsit In douà scrisori ale lui Bandini Care Propaganclà, din Bacäu, din 1649
(12 martie si 26 decembrie), denuntind cu vehementä purtarea anarhicä a fratelui Gabriel Tomascievich, bulgarul, Impreunä cu fratele Antonio de Via si cu fratele Antonio Sciulich, misionan i la Caransebes si Crasova, care nu vor sä asculte de prefectul lor Giov. Desmanich, pe care I-au silit sä piece din Caransebes träiesc de capul lor, nevrfnd sä depindä de nimeni, Intr-o libertate excesivä si exageratà... fficind din viata lui Desmanich un continuo martirio"... (vezi Altre Notizie, p. 374, 380). Despre acel Antonio de Via se stie cA fusese dintre familiarii lui Locadello, venit odatä cu el In Tara Romäneascä, si cA trägea la Bucuresti in chiliile biseriout.ei catolice ref Acute de acesta, unde mai veneau si laici ca George bAcanul i unde s-ar fi petrecut de zor, dupä spusele, totusi cam dubioase, ale lui Silverio Pilotti din 1637 (vezi CdUltori ..., V). In 1649, (Ind se plingea Desmanich de misionarii nesupusi din Banat, Ant. de Via avea o vechime de 12 ani i, pro119
www.dacoromanica.ro
babil bizuindu-se pe acest fapt, ca i pe antagonismul dintre franciscanii conventuali (indeosebi cei de sub aripa provincialului lar din Constantinopol) i observantii Custodiei Bulgariei, nu se credea dator s5. asculte de acestia din urm5. Dar G. Toanasi era observant, apartinind acelei Oustodii, si deci alianta sa cu conventualul emancipat este destul de neasteptatA. Poate ca prin acesta, miluit de Matei Basarab IncA din 1637, G. Tomasi voia sA-si procure o eventualA protectie, cu gindul la mAnAstirea catolicA din Tirgoviste, adevAratä Mau& pentru observantii Custodiei bulgare.
In Tara RománeascA ajunge in 1653. In 1656 este numit vicar general in Valahia" al arhiepiscopului de Sofia, Petru Deodato Bakié. DupA G. CAlinescu (Alcuni Missionari, p. 24) el ar fi stat neintrerupt de la 1653 la 1658 in Tara RomAneascA. Este drept cA 11 anal."' acolo in mai 1656 cind redoblndeste pentru catolici de la domnul Constantin $erban locul fostei mänästiri dominicane de la Cimpulung. Dar se pare cA a slujit i in Moldova. La 20 ianuarie 1656 domnul Gheorghe $tefan scrie papel Alexandru al VII-lea plingindu-se de episcopul poIon absenteist, Manan Kurski i cerind sà. fie numit Tomasi si nu altul, cerere mentionatb de Fr. Pall in Le Controversie... p. 162. Papa rAspunde la 7 oct. 1657 la (anal?) cerere a domnului de a se numi un vicar apostolic in Moldova. Nu este mentionat nici un nume. Chestiunea in sine va fi supusd cardinalilor (Hurmuzaki V2, PP. 36-37). La 5 ianuarie 1658 Propaganda cere nuntiului din Polonia sa numeascA un vicar apostolic. Este probabil cd in vremea aceasta Gabriel Tomasi se afla in Moldova. In darea de seamA a fratelui Angelo Tassi (vezi In volumul de fata p. 118) cliscutatA la Oongreg,atie la 6 august 1658 dar referinclu-se
la un moment anterior, este mentionat la BacAu un oarecare pdrinte Tomaso Zocolantul" (= Observantul), avind administratia bunurilor episcopale. Gabriel Tomasi a.stepta probabil in situatia aceasta provizorie numirea sa. CA nu a obtinut atunci calitatea de vicar apostolic reiese din faptul ea in cursul soliei sale in I alia si a
discutiilor sale cu secretarul Propagandei, nu se pomeneste de ea la trecut. La indepartarea lui Gheorghe $tefan din Moldova, a plecat desigur i Tomasi. Curind apare pe lingA noul domn al Tdrii RomMast. Principala sa activitate se desfAsoard in scurta domnie a lui Mihnea al 111-lea (1658-1659), care 11 trimite febr. 1659). S-ar 'Area cA, intr-o misiune la Viena, Roma si Venetia (iunie 1658 intr-o fazd anterioarà el ar fi fost folosit pentru a mentine legAtura cu principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea.
Misiunea din Italia poate foarte bine fi urmAritA in Documentele privitoare la dornnia lui MrliaU Radu 1658-1659 publicate de Al. CiorAnescu in 1934 la Bucuresti dupà materialul adunat la aa-hivele din Venetia. Obiectul misiunii era sh anunte tainic puterilor crestine intentia domnului de a se rAscula impotriva turcilor si de a lupta in unire cu Gh. Rákóczi al II-lea, cerind ca i apusul sA porneascA o actiune la Dardanele i sA ajute cu mijloacele necesare lupta de la Dunäre a domnului TArii Románesti si a principelui Transilvaniei. Trebuia totodatAL sá i se vesteasa papii conversiunea domnului, adus la lumina adevArului de Insu§i aducAtorul acestei vesti. Ar fi fost nevoie de multA iscusintA pentru a acoperi unele nepotriviri flagrante ale misiunii tricredintate. Solul vorbea i in numale principelui Transilvaniei ducind la Viena o scrisoare a acestuia cdtre impAratul Leopold. Dar la Roma el nu aduce o scrisoare corespunzatoare cAtre papá, pentru cA, dupA ate tritelegea venetianul Piero Valier, care la iscodea pe seama Marelui Colegiu ha procurato esso Vailaoo render ignota al Transilvano la mutatione del LOTO comune rito". (Valahul s-a ingrijit sfi nu afle Transilvanul de 120
www.dacoromanica.ro
schimberea ritului lor comun). Exprimaxea este earn improprie, unul fiind calvin gi celalalt ortodox.
La Venetia i se spune pdrinte/e Gabriel, dar la Roma oratorul venetian boteazá i/ padre Ste llano, fiind totusi vorba de unul i acelasi. La 14 sept. 1658 trebuia sa fie primit in audientä la papa, dar e dat pe mina secretarului Propagandei, monseniorul Albarici. Solul e nemultumit i declara ca va trata cu acesta despre episcopi i misionan i in numele sat propriu, neavind vreo porunca de la
stäpinul sail, dar treaba pentru care e venit, nu o va trata decit cu papa, sau nepotul acestuia. Este gazduit la manastirea Aracoeli, dar fail intretinere. Oratorid venetian Correr 11 mai trimite din chid in eind qualche rinfresco", dar U observä cu agerime, i noteaza ea' atunci cind a fost vorba de banii ce trebuiau trirnisi in Germania lui Rákóczi acest bun parinte declara (publica) ca acel Rakoczi nu ar avea nevoie de bani, avind bani din belsug, i ca dacä se hotaraste aici sä se dea vreo sumä, ea sà fie atribuita Valahului". Solul nu-si ascunde fata de el nici impresiile fi reactiile personale, aratindu-se destul de greu de multumit (difficile per l'uno e per l'altro) murmurind ea ei (= cei din jurul papii) cred ca procura tot ce lipseste daca distribuie binecuvintari din belsug. Oratorul venetian, vrind sa-1 ajute in misiunea sa, 11 face atent sä nu aduca vreun prejudi-
ciu Transilvanului in dorinta de a procura un avantaj Valahului, indeosebi In privinta banilor ce ar fi trimisi eventual nuntilor pontificali din Germania spre a fi distribuiti la nevoie. Este interesantä i judecata lui Correr dupä a doua audientä ceruta la papa de catre pärintele Steffano". Oratorul noteaza ca papa 11 banuiefte pe acest preot ea' nu se poartä cu sinceritate, caci nu a putut Inca sa extraga de la el dacä. domnul marturiseste In adevär credinta catolicä de pe acuma, sau are doar intentia de a o imbratifa pe viitor. Trebuie neaparat sä. afle lucrul acesta pentru a-I sustine efectiv, sau a-i da speranta asemenea acelor pe care le da' si el. Dealtminteri papa nu se bizuie prea mult pe Rákóczi. Au venit stiri despre invazia pasei de Silistra i a marelui vizir. Correr conchide ca Rákóczi, contrariu spuselor pärintelui Steffano (?) cum ca ar avea bani din belsug, are de fapt nevoie de multi bani. Senatul se va informa in Germania, la nuntiul de la Viena despre cele afirmate de pärintele Steffano cu privire la bani, la trupele germane ce stau gata la granita Ungariei, despre actiunea din Dardanele läsata a fi implinita de Venetia i despre conversiunea domnului". In vederea noii audiente la papa (28 sept.), solul e sfatuit de Correr sá fie sincer i sa nu mai repete cele spuse despre abundenta de bani ai Transilvaniei. El accepta sfatul regretä mai ales de a fi spus ca mama lui Rakóczi, principesa Sofia (naseutä Báthory) 1-ar putea ajuta cu milioane, precum i credea Cu tarie. Despre domn, va declara catolic, avind facultatea de a o face. In ziva audientei e primit de papa Cu multi bunävointa, dar atita tot. Domnul este indemnat sa abjure In fata arhiepiscopului de Sofia mai inainte de once. Dar dupa parerea cardinalului Rospigliosi, Valahul fàrà Rákóczi nu poate pretinde nici un ajutor. Sa vadä ce va face vizirul. lar informatiile de la Viena sint rele. Domnii amindoi (adicä Mihnea al 111-lea din Tara Romaneasca si G. Ghica din Moldova) s-ar fi unit cu paga de Silistra i ar fi invadat Transilvania In timp ce Imparatul sta pasiv. Correr observä Cu interes ea solul a cerut acum de la papa binecuvintari etc., dar nu a mai stäruit ca sa scoatä vreun ban. Cu Congregatia de Propaganda Fide totufi a tra-
tat, 0 chiar fi-a procurat pentru sine avantaje. A vorbit despre interesele catolicilor din Transilvania, Tara Romaneasca si Moldova i de folosul unor misionan zelosi (accurati), drept care a obtinut in aceasta chestiune sa i se intocmeasci o breva speciala care nu numai cA li va da calitatea, cäderea i profitu1
www.dacoromanica.ro
zultind de aici>, dar li va da dreptul la un titlu de episcop, la care el aspirä cu tot dinadinsul, mdcar cd ascunde aceasta. i oratorul venetian, mai reflectind odatä la fapful cá spusele solului nu corespund cu cele ce se petrec In Transilvania, conchide cd se pare cd el ba spune una, ba spune alta i tot astfel si cu opiniile sale (pareado che varii Tie 1 discorso e nel opinioni sue eziandio) i cä deci nu se poate pune temei pe afirmatiile sale, dacä nu vor fi confirmate de stirile din Germania si de negocierile oratorului venetian din Viena. La 26 octombrie solul primeste de la papá pentru domn o brevä specioso assai, i ca dar o picturd , foarte frumoask o casetà cu moaste i trei medalii de aur: una pentru domn, una mai mica pentru fiul acestuia si una pentru sine. Cit priveste obiectul soliei, nu a incheiat nimic... i s-au dat doar cuvinte bune. Insd pärintele va trebui sä facä vizitatia acestor provincii si sä scrie Congregatiei ceea ce va socoti el mai important in legaturd cu credinta, si asadar pe aceastA slujbä isi intemeiazd sperantele propriei sale promoväri. Un alt ecou venetian, de la Viena de astä data' de la oratorul Aloise Molin la 11 ianuarie 1659, 11 aratd pe párintele Gabriel foarte multumit de ce a obtinut de la Roma_ Vorbeste cu subtilitate despre interesele acestor principi, si se declarä confidenprofessa loro confidente et direttore), §i intul i directorul lor de constiintä deosebi al Transilvaniei (!). Umblä pe la ministri, vrea audientä. la Impärat La 15 febr. el nu plecase inca din Viena.
In septembrie cind Mihnea trimite o noud solie in Occident, ca sä anunte rebeliunea sa contra turcilor, cerind i ajutor, nu-1 mai trimite pe G. Tomasi care scrie din Tirgoviste la 30 sept. recomandindu-1 pe sol, tot un observant bulgar, Párintele Grigore din Chiprovat, ea II va inlocui pe el intrucit au survenit maiora et graviora principis negotia, de aceea domnul nu se poate lipsi de el, cdci trebuie sä aibd aliáturi de sine oameni cu care sä se poatd sfätui i sd. poatä lua hotdriri, i cu principele Transilvaniei, Rákóczi, are de discutat chestiuni foarte importante. La 16 oct. tot din Tirgoviste Mihnea scrie Congregatiei o scrisoare compusä tot de Gabriel Tomasi in care se scuzä ca a intirziat cu räspunsul si ex-
plied de ce nu 11 trimite pe Párintele Gabriel Tomasi. E mare nevoie de el, nu numai In Tara Romdneasca' dar si In Transilvania principelui Rákóczi... etc. Il propune ca episcop catolic in Tara Romäneascä, si arätind meritele sale adaugd a este foarte devotat (addictissimus) principelui Transilvaniei. In acelasi timp mitropolitul Ignatie era pus sd ceard g el aceastd numire impreund i cu fostul domn Gheorghe $tefan refugiat In Transilvania. Scrisoarea lui G. Tomasi din 30 septembrie ca l cea trimisd de domn Propagandei la 16 oct. (1659), compusd si ea tot de el, subliniazd cu dinadinsul rolul de sfaluitor efectiv al observantului, atit pe lingd domn, In chestiunile mal insemnate si mai grave survenite de curind (uncle pare sä fie vorba de situatia interna) cit 51 In tratarea unor treburi importante cu Rákóczi. De fapt la 1 oct. 1659 el este prezent la Tirgu Mures, ca so/ al lui Mihnea, aldturi de Mitropolitul Ignatie si de Radu Postelnicul, veniti sd incheie o BO' contra turcilor. Tot atunci (6 oct.) Constantin $erban, pretendent acum la domnia Moldovei, ja asupra sa datoria de 6 000 de talen i dati de Rákóczi lui Gheorghe $tefan, care renuntä sä mai continue a-si revendica drepturile (Veress, Documente privind Transilvania, vol. X, p. 338 s.a.). La 1 oct. 1659 G. Tomasi este calificat drept vicar apostolic in Moldova. Existä oarecare neprecizie cu privire la calitatea exacta' ce i-a fost conferitä la Roma In septembrie 1658. Dupd interpretarea din Alcuni missionari, p. 24, el
ar fi primit acolo titlul de Prefect al celar doud Valahii §i Comisar al Transilvaniei. Dar dupä un an 151 zice vicar apostolic al Moldovei si tot astfel la 7 febru122
www.dacoromanica.ro
arie 1660 se intituleazä vicar apostolic al celor doucl Va/ahii. lar in 1663 el mai adaugä i calitatea de comisar al Transilvaniei.
La sfirsitul anului 1659 turcii aduc pe Gheorghe Ghica in locul lui Mihnea, care se retrage in Transilvania dupä scurta lui ofensivä victorioasd la Dumáre. Nu se stie ce a devenit Tomasi in cursul acest,or schimbfiri. Este probabil cd a trecut si el in Transilvania. II regasim la 7 februarie 1660, probabil In Polonia, cAci lasd nuntiului la acea datä raportul sà'u despre bisericile catolice din Tara Romäneasca, Moldova si Transilvania. Textul, dupä cum reiese din cuprins, a fast scris la TirgoviSe, dar
adus la zi prin diferite mentiuni ce-1 situeazä in timp; Acum un an, acurn doi" etc. Informatiile cele mai bogate era cele referitoare la Tara Romaneascd i apoi La Transilvania, din care cunoaste mai bine regiunea secuiascA, apoi Clujul Alba Iulia. Cit priveste Moldova, sint amintite bisericile de la Back/ i Cotnari (unde a fost personal), cea de la Iasi i cea de la Baia mai mult In treacAt. sfirsit notita despre Galati vädeste o necunoastere flagrantä a locurilor. Vorbind de Galati sint Insirate ca sate vecine localitatile Trotus, Säbá'oani, Rimnic (!) pe unde aleargä acelasi duhovnic. Mai apar in raport i alte nepotriviri, uneori de naturd istoricd. Alteori contradictiile s-ar explica prin suprapunerea a douä momenta deosebite. Textul a putut fi Intocmit In forma sa initialà In primävara din 1659 In vederea viitoarei misiuni in Italia, care Insd a trebuit sà fie incredintatä observantului Grigore din Chiprovat, intrucit el Insusi era foarte necesar domnului". Recomandarea lui Grigore este din 30 sept. 1659. Cum probabil Tomasi
compusese aceastä dare de seamd cu gindul a o folosi personal el nu a trimis-o prin noul emisar, ci a pOstrat-o, mai completind-o, si a luat-o Cu sine cind a trecut in Polonia spre a o valorifica acolo. La 7 februarie 1660, and a fost läsatä nuntiului, nu fusese Inca pierdutä once sperantä de Indreptare a situatiei. Dar curind Mihnea moare la Satu Mare In aprilie, iar Gh. Räkcíczi In iunie 1660 dupä infringerea de la Fenes-Floresti. Pinä la plecarea In Polonia, s-a mai oprit oare In Transilvania la mänástirea observantä din Ciuc bucurindu-se de mai multä sigurantd din cauza situatiei sale retrase? Sau cumva a mai rdmas In Moldova? Din Bacau, episcopul polon absenteist Manan Kurski, dupà o aparitie de 5 säptämini, plecase definitiv la 31 octombrie 1658 si läsase ca vicar al sau pe observantul Vlas Koi6evie (vezi biografia sa In vol. de fatà). In raportul de vizitatie episcopala pe care Iii dä In sfirsit la 5 febr. 1659 (vezi CdUitori... V, p. 464), el mentioneazä cä 1-a läsat pe acesta ca vicar si oficial" general In cele spirituale si ternporale" (ale diecezei Bacäu). Vlas Koi6eviC nu este mentionat in nici un fel in raportul lui G. Tomasi Mandié din 1660. Dar In acela de la 7 jume 1661 Intocmit ca dare de seamä a vizitatiei canonice fäcutä de Vlas Koi6evi5, acesta se intituleazä vicar si vice prefect al reverendului parinte Gabriel Tomasi vicar apostolic al Moldovei si prefect al misiunii (Propagandei). Faptul cà acest raport este Intocmit de vicarul vicarului apostolic ar implica In mod probabil cä In acel moment vicarul apostolic lipsea din Provincie. Am crede cà Tornasi s-a multumit cu titlul de vicar apostolic, ldsind administratia efectivO tot in miinile lui Koieevié pe care 11 face viceprefect, el fnsusi pOstrindu-si calitatea de prefect. Intr-un raport al lui Vito Piluzzi din 17 decembrie 1663 Sint mentionati ca misionari doi observanti bulgari: fratii Gabriel Bulgarul (= Gabriel Tomasi) de vreo 45 de ani, i Biagio (=-. Blasius, Vlas Koi6evie) tot bulgar de vreo 38 de ani, amlndoi cu bun& InvOtatura si de bun exemplu, primul avind o vechime de 9 luni, celdlalt de 6 ani. Nu se mai pomeneste nimic despre vicariatul apostolic din trecutul recent, intrucit noul episcop polon venise In Moldova In ianuarie 1663 123
www.dacoromanica.ro
Cu intentia declarata de a ramine aici. Dar dacä. la 17 decembrie, G. Tomasi era in Moldova doar de 9 luni, ar insemna ea abia in martie 1663 s-a asezat statornic aici. Si in iunie 1661 el pare a fi fost tot absent. Ar fi mai bine de doi ani in care nu stim nimic despre el. Insä apare un element de incertitudine. Raportul lui Vito Pluzzi din 17 decembrie 1663 a fost facut dupa plecarea sa in Italia, caci spune vorbind de venirea unui nou episcop de Bacau: Acuma, la plecarea mea a sosit un altul". Episcopul Rudzinski a sosit in ianuarie 1663, iar Piluzzi a ple-
cat nu mult dupa aceea. Este verosimil ca indicatiile pe care le dà cu privire la durata slujbei misionarilor mentionati de el sa se refere la situatia din momentul plecarii sale din Moldova, si nu la aceea cind a completat chestionarta ce i s-a infatisat. Un alt punct mai putin lämurit este cauza pentru care acest raport se all& in arhiva din Viena si nu In cea a Propagandei. (Pentru alte lamuriri vezi i biografia lui Piluzzi din volumul de fata). Asadar, pare mai proba-
bu l sa socotim durata de 9 luni a sederii lui G. Tomasi la Bacau ca ocupind inervalul aproximativ de: mai 1662 31 ianuarie 1663. Nurn.ai asa ar fi posibil ca Piluzzi sa-1 fi putut cunoaste cit de cit pentru a fi in stare a-i aprecia cunostintele i comportarea.
Cind Vito Piluzzi raspundea la chestionarul amintit, el nu era desigur infoimat de reactiile in lant provocate in Moldova de venirea noului episcop poIon. Despre coalitia dintre observanti si iezuiti incheiat& inca din 1659 la Trotus dupa afirmatia episcopului Rudzinski unde s-ar fi tinut un sinod" al acestora care s-a gräbit la rindul sàu sa intruneascä un sinod" la Bacau in zilele de 27 1 mai 1663, va fi vorba in biografia episcopului polon Atanasie Rudaprilie zinski din volumul de fata. Dar cu privire la noul conflict al episcopului cu fostul vicar apostolic, G. Tomasi i vicevicarul" acestuia Vlas Koi6evid, lipsesc aproape complet informatiile cele mai elementare. Nici raportul lui Rudzinski, intocmit dupa sinodul" din 27 aprilie 1 mai 1663, nici plingerea lui Tomasi din 27 iunie 1663 nu arat& clar imprejurarile In care s-a recurs la o judecata laica a litigiului dintre ei. Episcopul Rudzinski se plingea c& a fost citat in trei rinduri de catre G. Tomasi si vicevicarul" acestuia, Vies Kofeevie. Din plingerea lui Tomasi, In care este vorba de citirea unei dari de seama de vizitatie apostolicä intocmita de el, ar rezulta ea' pricina conflictului ar fi fost tocmai pretentia lui de a serie asemenea rapoarte la Roma, prevalindu-se probabil de calitatea de vizitator apostolic pe care ar fi avut-o in 1664 dup5. G. Cálinescu (Alcuni ntissionari ..., p. 24), unde insa formularea este dubitativa si data pare sä rezulte din faptul cà dupä numirea lui Vito Piluzzi ca prefect, disparea calitatea de prefect a lui Tomasi anterioara aceleia de vicar apostolic din 1660. Din plingerea lui Tomasi se vede cá totul s-a invirtit In jurul textului acelui raport de vizitatie, facut
dupà afirmatia lui Tomasi
din porunca Sacrei Congregatii, ceea ce epis-
copul parea sa conteste. In fata judecätii Tomasi e pus (sau in mod voluntar a oferit) sä-si infatiseze dovezile calitatii sale. Cu acest prilej a scos poate la iveal& brevele, decretele i scrisorile pe care le avea" care impreunä cu textul vizitatiei apostolice ar fi fost apoi furate de episcop. In lipsa plingerii trimise de la Ia.si, care a trebuit sa expunä dar toata pricina, noi nu avem decit aceastä revenue In chip de post scriptum din Tirgoviste, destul de obscur al carui sens principal este totusi evident. 0 prezentare abila 11 transform& pe G. Tomasi din pies al episcopului in fata domnului in pirit al acestuia. Se stie ca unul din päcatele ma-
jore pentru clericii catolici este acela de a se adresa unor instante laice, i cu atit mai mult schismatice! Este adevärat ca nu se prea intelege ce pira' ar fi pu-. tut aduce inaintea instantelor laice de judecata fostul vicar apostolic titularului 124
www.dacoromanica.ro
venit de curind in tarä. Totusi citeva euvinte surprinse in treacat ar putea sä ofere un indiciu. Tomasi se plinge ea a fost despuiat de toate lucrurile sale, si acuma este amenintat a-si pierde chiar viata in urma acuzatiilor ca ar avea o corespondent& nepermisa cu papa! Nu cumva reclamafia a pornit totusi de la Tomasi Koidevie pentru sechestrarea iuerurilor i documentelor lor aflate probabil la sediul episcopiei de Bacdu soeotit a fi o meind stire a observantilor, i numit chiai astfel, unde au locuit pin& la venirea episcopului, i poate i putin dupa aceea? Chiar daeä Tomasi nu mai avea calitatea de vicar, el o avea Inca pe cea de prefect, si stätea impreunä cu Koie'evie la manastirea" observantilor din Bacau ca fii indreptätiti ai acestui ordin. Raporturile au trebuit sa se invenineze dupa sinodul" de la Bacdu. Sechestrarea lucrurilor din partea episcopului a fost probabil urmata de pira celor doi observanti carora episcopul le-a opus pesemne acuzatia cà Tomasi ar intocmi rapoarte ce nu infra in atributiunile sale. Asa se explied dovada pe care o face Tomasi cu textul incriminat, arätind ca a fost scris din porunca Secretarului Congregatiei. In redarea scenei el falsified putin replica episcopului care nu a putut fi cea pe care i-o atribuie, si de asemenea insist&
asupra unor amanunte agravante, cum ar fi citirea textului de catre medicul evreu, oare acel Cohen din 1645? si apoi de catre acel grec (desigur schismatic) care 1-a talmacit domnului. Toate acestea, bineinteles, in contextul aratat mai sus al unei piri pornite de episcop. Dup& judecata de la Iasi Tomasi pleaca in Tara Romaneasca Meà a-si fi recuperat documentele pentru care cere sa intervina secretarul Propagandei. Fiind o fire rdzbunatoare, se prea poate sä fi avut vreun rol in determinarea alungarii din tar& a lui Rudzinski, in 1665, acuzat de intrigi cu principele Transilvaniei, Apafi. Prin observantii din man,astirea Ciuc, el putea fi informat despre o eventualä corespondent& dintre episcop i principe, de naturd' a trezi banuieli. Impreuna cu acel post scriptum despre pricina de la Iasi, Tomasi trimete si un strigat de alarma pentru conventul de la Tirgoviste, pe care incercau din nou conventualii sa-1 recupereze de la observanti. De asta datà provincialul conventualilor de la Constantinopol pusese in miscare pe toti ambasadorii i rezidentii straini din capitalä, prectun si pe dragomanul Marelui Vizir, invatatul i influentul Panagioti Nicusios. Tomasi subliniaza cu naduf acest apel la interventia unor eretici (ambasadorul regelui Angliei) i schismatici (Panagioti Nicusios), dar el
insusi se crede in drept a ameninta cu denuntäri la turci astfel ca printr-un singur cuvint vom face in asa fel incit conventualii nu vor mai patrunde nici aici, nici in toatä Turcia, caci noi ne-am nascut robi ai sultanului turc i avem pe stdpinii nostri care vor da rhai mull& crezare unei minciuni de a noastra decit la o suf.& de adeväruri de ale lor..." (!). Cu aceasta declaratie plind de ura se incheie rindurile despre imprejurarile
de la noi datorate lui Tomasi-Maneie si care au ajuns sa fie publicate. Intr-un si situat de editor cam in 1669, Tomasi, text edatat, redat in A/tre Notizie amintind de slujbele sale religioase si politice prestate timp de doua deoenii, cere papel Clement al IX-lea voia de a se retrage intr-o provincie a Imperiului, cum ar fi Crciatia. Se poate ca acest demers sä fi fost mai degraba un mince de a atrage atentia Congregatiei asupra persoanei sale date uitärii In vreme ce altii inaintau cu pasi siguri spre consacrarea episeopala. Bänuiala aceasta pare confirmata de faptul ca el. nu a mai plecat in Croatia caci dupa douà decenii el re, pare °data cu refugiatii bulgari veniti din Chiprovat in Tara Romäneasea (1689), de unde sint goniti in Transilvania de venirea tureilor si a tatariior in 1690. In125
www.dacoromanica.ro
tr-o scrisoare a sa din acel an el aratä cä a fost trimis de catre domnul Tärii Romänesti, Brincoveanu, cu o misiune la Viena. Dar carn tot atunci se insärcineaza cu alta misiune tainica din partea Doamnei Maria vá'duva lui $erban Vodä care il trimete la imparateasa Eleonora sa o informeze pe larg de plingerile ei contra lui Brincoveanu. La 30 aprille Imparateasa Ii rfispunde, tot prin el, mend-0 sä-i dea crezare la ce îi va spune parintele Gabriel (Veress, op. cit., XI, p. 419). Evident. ea aceste servicii oculte nu apar in scrisorile sale in care descrie pätimirile din partea turco-tfitarilor si norocul ce 1-a avut de a fi putut scapa si el si bietul arhiepiscop de Sofia bolnav si infirm pe care 1-a ajutat etc. La moartea acestuia, la Sibiu, unde se aflau acesti refugiati miluiti de generalul Veterani, este si el candidat la succesiunea lui. Dar rindul pare sa-i vinä abia prin 1696. Cu Infrigurare se porneste sa solicite Sn dreapta i In stinga atestäri si recomaruläri, dintre care se remarca aceea a contelui Lichtenstein sub forma negativä ea nu i se poate aduce nici o Invinuire, si cea catre Propaganda, a tinärului Gheorghe fiul lui $erban Cantacuzino, care este astfel formulate', Inch ar rezulta din ea ca Tomasi a trait la curtea domnului 18 am. Insä o cetire mai atenta dezväluie artificiul. Cei 18 ani petrecuti la curtea domneasca se referä la Gheorghe Cantacuzino si nu la Tomasi Manejé. Dealtminteri se vede bine ca scrisoarea a fost compusa chiar de beneficiar. Acest procedeu de la sfirsitul vietii sale II repeta intocmai pe cel folosit la Intocmirea scrisocilor sale aoreditive ca sal in 1658, sau la recoman-
darea sa ca episcop al Tärii Romanesti in 1659, clad el tinea condeiul pentru domn care isi punea doar iscälitura.
Cit de adevaratä este afirmatia cä el era pärtasul tainelor domnului (intimas familiaris) i ea in septembrie 1659 el trebuia neapärat sa räminä pe linga domn spre a-1 sfatui i Indruma, intrucit se ivisera probleme foarte grave si importante pentru domn, care era singur altminteri si nu se putea lipsi de el? Rolul
acesta era cumva real? Si atunci ne putem fntreba care va fi fost atitudinea sa in privinta hotaririi domnului de a-si ucide boierii la ospätul de pomina pus la cale cam la momentul end a fost decisä rfiminerea sa In tar& i trimiterea in sohe a lui Grigore de Chiprovat? Deallminteri acesta la Viena da o versiune Cu totul fantezistà despre acel mace] oratorului Venetiei, Aloise Molin, care incerca sa afle de la el stiri din Tara Romäneasca si Transilvania. Cu acest prilej Ii povesteste solului incercarea mai veche a domnului de a-i trade pe turci etc., informarea acestora i masura de a-1 fine sub supravegherea gärzii sale de 2 000 de turci etc. si u.citlerea acelor turci (!) la un °spat pus la cale de doann etc., etc. Aceasta era versiunea oficiala pentru Occident! (Vezi Hurmuzaki, IX1, p. 148 din 31 oct. 1659).
Oare tot despre el este vorba In martie (22) 1665 Intr-o scrisoare a pärintelui Martin Kaszony catre principele Wenzel Lobkovitz (Veress, op. cit., XI, p. 56)
in legaturä ou venirea, din Valahia a doi familiari ai caugiírului Gabriel care sade la Bucuresti unde sade domnrul. Ei spun el' vor sa afle despre prizonierii ro-
mani din lupta de la Ltivce, dar eu cred cá ei sint pusi de noul domn al Valehiel (= Radu Leon 1664 dec.
1669 martie) ca sä afle stiri despre starea voievodu-
lui alungat" (=. Grigore Ghica, fugit la imperiali dupä infringerea turceasca de la Neuhausel). P.S. Acest pärinte calugarul Gabriel fmi este bine cunoscut. Este un ont foarte iscusit care a fost mai Inainte capelanul reginel Poloniei (?) apoi a trecut la domnul actual al Transalpinei. Banuiala este sporitä de faptul ca. acela care zice ca Li cauta pe prizonierii luati in lupta de la Lövce, are pasaport de la regina Poloniei si este nepotul acestui pärinte Gabriel...". De n-ar fi vorba aici 126
www.dacoromanica.ro
de calitatea mai veche de capelan al reginei Poloniei, am fi ispititi a-1 recunoaste 1662 martie (?) adicA de la prepe Tonrasi Mandid. Oare in intervalu1 1660 febr. zenta lui Tomasi in Polonia la nuntiul apostolic la 7 febr. 1660, pinä la atestarea prezentei sale in Moldova, a putut cumva sa fie miluit In Polonia si cuprins temporar in rindul capelanilor reginei? Ar trebui bineinte1es unmAritä i posibilitatea descoperirii unui alt calugar catolic Gabriel stind la Bucuresti pe la sfirsitul anului 1664 i inceputul celui urmAtor. Semnalarea de fata este doar o invitatie la cercetAri ulterioare.
Textele daforate lui G. Tomasi-ManCIC, redate in trecere sau analizate aici, au fost publicate de Al. Cioranescu, Documente privitoare la domnia /ui Mihai/ Radu (1658-1659), Bucuresti, 1934, pp. 8-64; N. Iorga, Studii si Documente, PP. 426, doc. XV; Hurmuzaki, V2, PP. 65; 71-72; E. Fermendzin, Acta Bulgariae (text), pp. 268-271, precum si 142, 266, 267 pentru anul 1659, si 310, 313, 315, 317 pentru anii 1690, 1691 si 1696; A. Veress, Documente privind istoria Ardealului...
etc. XI, pp. 34-36 (text) precum si p. 56 g 419; G. Calinescu, Alcuni missionari, p. 98 (Date autobiografice din 1669 (?) si Altre Notizie..., pp. 374, 380). Despre Manid s-a &xis destul de putin. L Duje'ev in IL Catolicesimo ... da datele biografice de baza precum i trimiteri bibliografice foarte utile, N. Iorga se ocupa de el In Istoria Romdni/or prin cdldtori, II, pp. 18-19 i in Istoria Bisericii I pp. 413-414. G. CAlinesou d'A o schitA sumara a activitAtii sale din 1658-1659 i aratä oarecare indoialA asupra longevitatii sale si deci si a idenMAW lui cu autorul scrisorilor din 1690-1696 cu privire la bulgarii refugiati, si la problema succesiunii la arhiepiscopia de Sofia, Alcuni missionari, pp. 23-24; Fr. Pall, Le Controversie, pp. 161-163, 165, 167 analizeazA atitudinea sa in conflictul dintre iezuiti si episcopul Rudzinski.
Informatiile sale uneori gresite, alteori nesincere sau dominate de patima, aduc totusi färä sä vrea o serie de stiri pretioase rAtAcite din intimplare prin labirintul unor intentii intortocheate.
RELATIA PARINTELUI GABRIEL TOMASI, MINORIT OBS. VICAR APOSTOLIC IN CELE DOUA VALAHII, LASATA MONSENIORULUT NUNTIU AL POLONIEI LA 7 FEBRUARIE 16601
Tara Romaneasca este supusa unui domn numit de turci. De multe ori insa tara îi alege ea Insasi domnul, dar intotdeauna cu consimtamintul Portii Otomane. Aceasta provincie are o mitropolie i cloud episcopii una la Rimnic
si cealalta la Buzau, dar amindoua de rit greco-schismatic, si are un mare numar de manastiri Cälugärii sint din tagma Sf. Vasile2, greci, romani i sirbi, toti schismatici; au preoti i biserici In mare numar. 1 Traducerea s-a facut dupi textul italian publicat de Fermendzin In Acta Bulgariae ecclesiastica, vol. XVIII, p. 268 s.u. Pentru data reala a redactArd vezi
notita biograficA.
2 Catolicii numesc pe cillugarii ortodocsi bazilitani", adica ai ordinului Sf.
Vasi le.
127
www.dacoromanica.ro
p. 268
Catolici se gäsesc acum in trei localitäti, care au un episcop3 al
lor, dar au fost vizitate de mai multe ori de arhiepiscopul din Sofia,
care din cauza a.supririlor din partea turcilor nu std. la Sofia, ci in Chiprovat care e sediul jurisdictiei sale, numitd Provincie, ce ii este
incredintatà lui. Catolicii au avut mai multe biserici, dar acum ele sint in ruind.
p. 269
La Tirgoviste unde-si are domnul4 resedinta, sint cloud' biserici. Una, cu hramul Sf. Mari a indurdrii3 este o bisericä mare; zidurile sint incä in picioare, dar nu mai are acoperis; anul trecut a fost curdtatd atit pe dinduntru ell si pe dinafard de inaltul domn6 care se mai gindea s-o ref acá; s-ar putea renova cu 500-600 de scuzi dar turburärile7 de acum nu ingdduie acest lucru. Cealaltä e a Sf. Francisc Impreund si cu mAndstirea in care stau pdrintii Custodiei Bulgariei; e drept cd acum doi ani8 si biserica si mändstirea au fost arse de tdtari, si inainte de invazie, eu ridicasem cu ajutorul domnului tärii o blind parte din acea mänästire. LIngd mandstire este gradina intocmitä dupä moda italiand, cum nu se mai aflä alta in toatä Tara Romäneascd. Acum, atit eu cit si pdrintii care slut cu mine, stdm afard din mänds-
tire intr-o casd vecind care e tot a noasträ; In ea locuiesc totdeauna trei sau patru parinti, care trdiesc din venitul unor vii, si domnii obisnuiau Intotdeauna sd le mai dea ceva grine si alte ajutoare. Pärintii ce locuiesc aici sint minoriti observanti de ai Sf. Francisc, misionani de sub autoritatea mea de prefece. La Bucuresti se and de asemenea o bisericutä cu o casä lingd ea;
si acestea au fost arse de tdtari. Acuma nu stä nimeni acolo, neavind din ce trdi, dar dacd sacra Congregatie ar da un ajutor arecare, precum a fdgaluit, ar fi de mare folos, cad särmanii catolici care se gäsesc aici, desi putini la numdr, s-ar putea bucura de oarecare mingiiere duhovniceascä. De multe ori vin negustori din alte pärti, dar nu gdsesc preot, si mi-e teamd cá intr-o bund zi, negäsindu-se cineva dintr-ai nostri acolo sä nu fie ocupatä de schismatici. La Cimpulung fusese o mandstirel° a cälugärilor amintiti mai sus, claditd, dupä cite se spune, de fericitul Capistranoil impreunä cu 3 Este vorba de episcopul catolic polon, care se intitula al celor cloud Va-
lahii". Autorul trece sub Ocere ImpArtirea facutà In 1644 de Bak:sle si Bandini, In virtutea cdreia Tara Romaneasca tinea de Arhiepiscopia de Sardica-Sofia, iar Moldova de cea de Marcianopol, in privinta vicariatului apostolic. Tomasi-Mandie se intituleaza vicar apostolic in cele cloud Valahii, si de aceea infdtiseaza vizitatiile repetate ale lui Baldie ca avind un caracter sporadic si neobisnuit. 4 La 7 februarie end este l'Asata aceasa dare de seam& nuntiului Poloniei, domn era Gh. Ghica (1659 nov. 1660 sept.). 5 Maria Gratiarum. 6 Mihnea al III-lea (1658, mart. 1659 nov.). 7 Rdscoala lui Constantin Serban si Mihnea al III-lea. 6 In 1658, cu prilejul mazilirii lui Constantin Serban.
9 Sotto /a mia Trrefettura. La Roma Mandié obtinuse titlul de prefect al celor douä Valahii si de comisar al Transilvaniei. 10 Biserica Sf. Elisabeta numità Cloasterul, din Cimpulung.
11 loan de Capistrano, legat papal In Ungaria, in timpul lui loan Corvin. A murit In lupta de la Belgrad (1456). Atribuirea acestor ctitorii este cu totul neintemeiatd. 128
www.dacoromanica.ro
in vremea doamnei Ecaterina12, sotia lui mdnästirea din Tirgoviste Negru Vodä (!) care era catolicä, mandstire inchinatd Sf. Elisabeta din
Ungaria. In aceastd mänästire s-au sävirsit minuni mari, dupä cum
märturisesc locuitorii acestui oras. Atit ai nostri cit i schismaticii blestem& pe un oarecare egumen schismatic", care a ruinat acest loc im-
preund cu biserica, si a pus stdpinire pe loc; dar in 1659 (!) pe cind
mä aflam in slujba domnului Constantin14, eu am redobindit, cu mull& trudä i ostenealä acest loc15, pe care Il stdpinim astázi; pe el s-ar pu-
tea clddi din nou vreo capelä mica, atit prin ddrnicia alor nostri, cit
si a schismaticilor, care cerceteazä zilnic acel loc, pe inserate, aprinzind lumindri de ceard si in zilele de sarbätoare16,
Cealalta biserica, are hramul Sf. apostol Iacob de la 25 iulie, acum stau in ea calugarii din ordinul si Custodia amintite mai sus, du-
cind o viatä plina de lipsuri, deoarece catolicii ce se gdsesc in acel oras in care ar fi cam 48 de case cu totul, sint si ei säraci i lipsiti. Este foarte adevärat cA anul acesta au murit de ciumä foarte multi,
dar si mai multi schismatici. Aceastä bisericä este, si ea, foarte säracä i dac& nu i-as fi f Acut rost de unele odoare, numai Dumnezeu stie cum s-ar putea face slujba.
La Rimnic, biserica este ruinatä; n-au mai rämas decit zidurile. Ar putea fi restauratä, dacä ar fi cu ce, si ar fi de mare folos, pentru ca aici vin multi catolici, si s-ar inmulti si mai tare, multumita faptului cA in apropiere se afld ocnele de sare ale domnului. De altfel este un oras bun, dar chid väd oamenii cd nu e nici bisericd, nici preot, se descurcd cum pot. In aceastä provincie nu se mai aflä alti pdrinti in afarä de minoritii observanti din ordinul Sf. Francisc, din custodia Bulgariei care impartäsesc pe credinciosi cu sfintele taine. Moldova are si ea un domn intocmai ca Tara Romb.neascd. In pri-
vinta ritului, a schismei, a portului, a limbii i in toate celelalte pri-
vinte este la fel ca ea. In aceastä tarä se afld // un episcop", dar acesta nu stä in tara decit foarte rar sau mai bine zis niciodatd; se intituleaza episcop de Bacdu, un oras in care sint doud biserici. Una episcopal& se and' in mijlocul orasului, dar e ruinatä, datorit& bunei ingrijiri" a preotilor; aceastd bisericä episcopal& este si parohiald. Cealaltä este mänästirea cAlugdrilor minoriti observanti, unde se face si azi impartasirea cu
sfintele taine. Se spune ca aceastä mänästire ar fi fost cl&clitä de aceeasi doamnd Ecaterinal5; aici locuieste i episcopul cind vine.
12 Catterina. Poate sa fie o confuzie cu Doamna Ecaterina, sotia lui Radu col Mare (1495-1508) sau mai degraba cu o doarnna cabaliea mai recenta i ou o existenta necontestatä ca Ecaterina Salvaresso, care a cirmuit tara in timpul minoritatii fiului ei Mihnea Turcitul.
13 Veri Bakaid inCähltori V, n. 296 unde este numit Melhisedec . 14 Constantin Serban (1654-1658). A domnit pina in martie 1658. In 1659 domnea Mihnea. Data co-recta a redobindiriii acelni Loe este 1656.
15 La 25 mai 1656 clomnul restirtuia catolicilor lama fostei manästiri domi-
ni cane.
18 Poate sa fie vorba de o practica pur superstitioasa lega.ta de asa-zisele minuni amintite mai sus. 17 Manan Kurski (1651-1660), care a lasat la plecare ca vicar pe Visa (Blik-
siu) Koicevi6. 18 Bakke (fbidem, p. 247) o atribuie Doamnei marga5eta. 9
CMAtori stratai despre Tail° Romine
129
www.dacoromanica.ro
P. 270
La Cotnari este o bisericd parohiala, unde sta si parohul; acesta a fost numit de mine din porunca S. Congregatii. E misionar catolic ;i alumn" al Congregatiei, si se cheamd Giov. Bat. Bdrcutd. Mai sint aid si doi iezuiti poloni care isi au resedinta lingd bisericä, si trdiesc din unele proprietdti pe care le stapinesc.
La Iasi, biserica este arsdl°, dar se slujeste intr-o casd care era
mai inainte a enoriasilor; acum este locuitä de doi pdrinti iezuiti. La Baia este o bisericd destul de bunk In care stà un preot conventual misionar.
La Galati se and fratele Ele, minorit observant, care grijeste si
pe cei din satele vecine ca Trotus, Sdbdoani, Rimnicul (!) si alte localitäti in care locuiesc catolici lipsiti de preoti.
Transilvania e cirmuitd de un principe eretic O. Aceastä provincie n-are episcop din timpul domniei lui Sigismund Bdthory21 stilt de atunci peste 60 de ani si pind astäzi sint oameni bdtrini care nu stiu ce este un episcop, si n-au väzut niciodatd cum se slujeste dupd ritualul pontifical, si n-au avut parte de taina e nfirmatiei. Aceastä provincie suferd mult in privinta vietii duhovnicesti, fiind mare lipsd de preoti catolici; incit anul trecut, cind m-am int rs de la Roma22, ei sdrmanii credeau ca eu aveam autoritatea de a-i confirma23 si astfel au
alergat catre mine atit femeile cit si bärbatii, dar auzind ca nu este asa, au rdmas dezamdgiti.
S- au pierdut in timpul meu mai multe biserici din lipsd de preoti, si credinciosii neputind rdmine fdrd preoti, au luat predicatori alvini, mai ales In comitatul Trei-Scaune, numit si Har mszék unde s afla astdzi toate bisericile In mina unor preoti concubinari. Este drept otusi eà acum vreo opt luni, datoritd bundvointei principelui am dobindit una din biserici, care slujea de Inchisoare pind ce am venit eu aici, si au inceput sd dea Incidrät si altele. In comitatul Ciuc este o mandstire a pdrintilor minoriti observanti24, destul de potrivitä, si mai sint In acel comitat cinci sau sase parohi, si acest tinut nu se mai cheamd Transilvania, ci Secuimea (Siculia) cdci s'i principele se intituleazd comite al secuilor. Aici se gäsesc indeosebi la sate mai multi preoti si credinciosi catolici, care n-au voit sa primeascd nici arianismul, nici luteranismul, niel calvinismul si niel o altd erezie sau schismd.
La Mikos"25, tot in Secuime, se mai aflà o mdndstire, a acelorasi
pärinti.
afard din oras se aflä o biseried de In Transilvania, la Cluj a noastrd, in fortdreata pe care a clddit-o principele adkóczy, totusi 13 Din 1653. Orasul mai fusese pirjolit de Tätari si cazaci si in 1650. 20 Precum se *tie nobilimea maghiara era mai toata calvina. Intoarcerea lui Sigismund Bathory de a impune revenirea la catolicism a dat gres. Principii Transilvamei care au urmat au fost protestanti (eretici"). 21 Bcithory Sigmun (1586-1598). In realitate aceastd situatie este mult mal veche. Ultimul episcop care a stat in Transilvania a fost Statilius, partizanul lul Zapolya. Dupa moartea lui in 1542 Transilvania nu a mai avut episcop catolic rezident in tara.
22 La 15 februarie el se afla la Viena, in drum spre Transilvania si Tara
Româneascá'.
23 Numai episcopii au calitate de a face confirmäri.
34 La SimlAul Ciucului.
25 Probabil Micfalau (sat, judetul Covasna). 130
www.dacoromanica.ro
n-a ddunat cu nimic bisericii. Calugärii stau In ora, unde au o resedint& incapatoare. Mai sint aici pdrintii iezuiti, dar traiesc clandestin sub 1/ numele de preoti obisnuiti i ei tin si o scoald, unde sint peste P. 271 120 de studenti, urmind invatatura pina la retoricd; dintre acestia, daca ar exista un episcop, ar putea fi sfintiti t preoti. Este adevarat cä anul trecut tatarii28 au ars si biserica si resedinta.
La Alba Iulia, afara din oras, se allá o biserica romano-catolica, arsd, si in oras aceiasi iezuiti îi au resedinta lor, sub aceeasi denumire de preoti obisnuiti asa cum s-a spus, i astfel acesti pArinti pornesc dintr-o localitate sau din alta prin sate, pe unde locuiesc nobili catolici impartasesc pe acestia. Si susnumitii calugari, atit iezuitii cit franciscanii, sint misionari27. In aceastd provincie sint numerosi catoici buni i nobili.
La Sebesul sasesc se allá de asemenea un pdrinte si o biserica. La Odorhei se anà o bisericd si un preot. Calugarii din mdnastirile aratate mai sus, cutreerà toatd Transilvania si imparta'sesc pe credinciosi. In toatd provincia se allá un mare numdr de biserici i mandstiri, insd sint i diferite erezii; dar eu naddjduiesc... cà In scurta vreme, bucurindu-md de ajutorul principelui28, voi putea aduce numita provincie adica pe catolici intr-o stare mai bund. i daca va da Dumnezeu putinä pace eu voi face vizitatia pastorald dupd cum mi-a poruncit Sanctitatea sa" i voi insemna deslusit in raportul meu toate cele vazute. SCRISO A.RE CATRE SECRETARUL PROPAGANDEI
1663, iunie 27, Tirgoviste
De la Iasi am instiintat pe Senioria Voastrd Ilustrisima de ceea ce a facut acel bun episcopal si cum atunci cind am dat sd fie cititä vizitatia apostolicd ce pusesem sd fie facutd din porunca Sen. V. Ilustrisime,
m-a acuzat (?)31 ca eu scriu Sanctitatii Sale32, fait sd se team& nici de Dumnezeu, i Inca si mai putin de a face rdu sfintei biserici, ci numai ca sà-mi facd mie rau; si aceastd scrisoare a fost cititd de un evreu, medicul domnului33, i apoi in fata domnului de cdtre un grec care cuno§tea foarte bine limba italiana, pe cind eu, in relatia vizitatiei
26 Care au nävälit din porunca turcilor ca sà-1 alunge pe Gheorghe II Ra27 Calitatea de misionar, nefiind limitatä doar la misionarii Congregatiei de Propaganda Fide. 29 Gheorghe II Rakoczi, care dei protestant astepta sprijin de la papd. 29 Papa Alexandru VII, 1655-1667, care il primise in audientá in sept. 1658. 39 = St. At. Rudzinski (1659-1678). Dar din 1665 el a fost indepärtat din k0C7i.
Moldova, iar in 1668 a fost numit un vicar apostolic pentru a-1 inlocui de farpt, el päs-
trindu-si calitatea de episcop titular, pin& la moarte. Efectiv a functionat in Moldova din ian. 1663 pinä la alungarea sa din 1665. 31 In text: accostando-me. 32 Papa Alexandru al VII-lea (1655-1667). 33 Euitratie Dabija (1661-1665).
131
www.dacoromanica.ro
apostolice, pusesem tot ceea ce trebuia pus, potrivit ordinului instructiunilor domniei voastre i dupd ce ma despuiase de toate lucrurile, se strä.duia sa-mi la i viata in urma acelor acuzatii. Vd7ind dupa aceea domnul i alti boieri rautatea lui, l-au tratat asa cum i se cuvenea. Este adevarat ca a furat relatia vizitatiei, brevele, decretele celelalte scrisori pe care le aveam eu, dar ca un asasin public. De aceea rog pe domnia voastra prea stralucitä sa dea porunca sa mi se inapoieze ceea ce a luat pe nedrept. Dupd aceasta am intrat in Tara Romäneasca; sosind la Bucuresti, am fost primit cu cinste de domnul prea milostiv34. Am gäsit acolo si
un parinte conventual, care nu stà pe linga biserica, ci in casa unui
oarecare domn napolitan care se dä drept colone135. In acel loc mi s-a mai spus de care diferite persoane cum au fost (?)36 pärintii conventuali, provincialul de la Constantinopol, si cum a adus el" atitea daruri domnului prea milostiv si doamnei38 si de asemenea la feluriti boieri, impreunä i cu scrisori de la ambasadorul eretic al Angliei" de la rezidentul imparatului40 si de la unul numit Panaioti grecul41 barbat cu mare trecere la acea curte, dar schismatic si de la altii, atit eretici cit schismatici. ì aceste scrisori au fost cerute pentru a putea alunga pe fratii
nostri din aceasta provincie si din mdnastirile noastre, dupa cum au fäcut alta data pe vremea domnului Alexandru42, dar cred cä acum nu le va iesi la socotealä, i dei au fäcut atitea sfortäri prin scrisori, darun i bani, domnul nu a vrut totusi sä se insä nu fard scandal potriveascä ci doar boierii, i nu toti, numai doar acei care erau mituiti. Le-au dat sà stäpineascd jumatate din acele bunuri nemiscatoare ale acestei biete manastiri, bunuri din care nu putem trai nici noi, nici ei, i domnul nu a dat o hotdrire asa cum voiau ei, ci a läsat-o pe seama Sacrei Congregatii.
§tie Domnia voasträ cà acest lucru a uimit pe mai multi de diferite religii. De aceea dau de stire Domniei voastre si o rog sa arate si Sacrei Congregatii, cà daca ei au inceput cu bratul secular eretic si schismatic i nu cu autoritatea sfintului Scaun, vom putea si noi face mai mult la Constantinopol decit ei, astfel ca printr-un singur cuvint vom face in asa f el incit conventualii nu vor mai pätrunde niel aici, nici in toatä Turcia, caci noi ne-am nascut robi ai sultanului turc i avem pe stdpinii nostri care vor da mai multa crezare unei minciuni de a noastrd, decit la o sutä de adevdruri de ale lor, i noi vom sti sä spunem lucruri care sa-i nenoroceascä, dar Dumnezeu sa ne 34 Grigore I Ghica (1660-1664; 1672-1673). as Necunoscut din alte izvoare, poate un aventurier. 36 Textul e defectuos mi fu detto di diversi signori come sono stati /i pa-
dri conventuali, provinciale di Constantinopoli e come lui ha portato tanti doni etc. Nu se aratà legAtura dintre conventuali i provincialul de la Constantinopol de care depindeau si care ii ocrotea. Probabil sono stati al provinciale. 37 Desigur pärintele conventual mentionat mai sus, venit probabil de la Constantinopol cu argumentele amintite. as Maria, näscutà Sturza din Moldova.
39 Ambasadorul regelui Carol II Stuart la Poarth, Lord Winchelsea. 40 Internuntiul impäratului Leopold I la Poartä, Simon Reniger. 41 Vestitul Panagioti Nicusios, dragomanul marelui vizir (1661-1673). 42 Probabil Alexandru coconul, domn al Tarii RomAnesti (1623-1627).
132
www.dacoromanica.ro
fereascd de un atare fapt, si de o atare greseala, care nu s-a strecurat in gindurile noastre, intotdeauna supuse la picioarele sfintei biserici romane, dar dacd altd data vom fi provocati si siliti de ei, ne vom apdra. Noi särmanii avem aceste meleaguri pentru a ne refugia in ostenelile si asupririle noastre, si ei vor sá ne smulgä cu forta casa care ne-a fost data de atitia ani de sfintul Scaun, si sä o dea mi le place lor, si cum noi sintem näscuti si crescuti in aceste tdri, si in limba acestor tdri, sd nu yin& altii din alt ordin si de alt neam si sd ne izgoneasca si
sd rdminem färd addpost in ostenelile si pdtimirile noastre; rog pe eminentele lor si pe Domnia voasträ sd pund capat acestor scandaluri ca pdrintii misionan i sd nu vind sd ne supere, cdci ne ajung persecutiile
turcilor si ale altor dusmani. Sd stie Sacra Congregatie cd ei nu vin aici de dragul lui Dumnezeu ci ca sd poatd dobindi aici ceea ce nu pot cäpata in Italia din cauza slabei lor pregAtiri. Din Tirgoviste, in 27 iunie 1663.
www.dacoromanica.ro
VLAS KOICEVIC (1622? sau 1625?
1677)
Observantul bulgar Vlas (Blasio, Biagio) KoiCa-
vA s-a näscut la Chiprovat in 1622 sau 1625. Spre deosebire de ceilalti chiproviceni trimii la studii in Italia, el a studiat in Polonia. Multumitä poate cunoasterii limbii polone, fratele Vlas ajunge vicarul episcopului absenteist Manan Kurski, care duda o ultima aparitie meteorica in Moldova in 1658 11 lasa la plecare in acegt post. Mai inainte, prin 1654, fusese vicar iezuitu1 polon Labta. Vlas vié a trebuit sa vinä la Bacdu prin 1657 caci Vito Piluzzi in raportul sau din decembrie 1663 spune ca ar fi acolo de 6 ani. El este mentionat ca gardian" (=-- superior) al manastirii" de la Bacau in iunie 1662. In 1660 (7 febr.) cind Man&C adopta calitatea de vicar apostolic, KoiC'evie ajunge vicar al acestui vicar apostolic (Vezi biografia lui Gabriel Tomasi zis si Mandie in volumul de fatä.). In aceasta
calitate face vizitatia din 7 iunie 1661 a carei dare de seamä se afla in arhiva de stat din Viena. Faptul cà ea e facuta de el, si nu chiar de vicarul apostolic, singurul In adevar in drept sa o faca, nu poate sa aiba cleat o explicatie. Anume cd in acel moment vicarul apostolic avea alte obligatii i atributiuni, poate mai importante in ochii sal El mai *tia desigur cà in locul ramas vacant prin retragerea lui M. Kurski, acesta din urma propusese ca titular pe Atanase Rudzinski cu care avea o invoiala particulara, i ca venirea acestuia in Moldova nu avea sa mai intirzie mult. Asadar numirea de vicar apostolic conferea o calitate cu totul efemera.
Nu se aratä in text catre cine era adresat raportul. Cuprinsul salt nu aduce infobmatii noi. Vizitatia incepe Cu biserica din Cotnari, unde parohul (Barcuta) sine o predica pe moldovenqte. Urmeaza la rind Baia (unde sluje§te ca misionar Vito Piluzzi). Sint descrise rapid biserica cu cimitirul i livada frumoasa in care se afla casa parohiala. Cam peste tot sint descrise mai intli bisericile. In rindul al doilea este subliniata scaderea numarului populatiei catolice. Ea s-ar datora in oarecare masura §i ravagiilor ciumei care a secerat bineinteles §i ortodocsi, cum nu uitá el sä declare. Autorul care are un cult pentru memoria lui Marcu Bandini din care face un fel de figurä centrala, pomenindu-1 aproape cu aceleai cuvinte in fiecare localitate vizitatä, Ii atribule pe linga meritele sale reale
unele imaginare, cind reconstituie din sentiment situatia manastirii" de la 134
www.dacoromanica.ro
Bacäu la venirea lui Bandini, si declara' ea' ea fusese ocupatä de ccilugdri schismatici! Existä i unele ciudätenii. De pildd Vlas KoiC'evie locuise la Bacdu, ca vicar al episcopului absenteist polon Inca dinainte de 1658 si continua sä locuiascd In asa-zisa mändstire, numitä dealtminteri si episcopie, unde träise Bandini in anii 1644-1650. Deci cunostea imprejurärile de acolo. De ce mai era nevoie sá cheme pe catolicii mai bdtrini i sä-i pun& sä declare sub jurämint adeväru/ (!)? Adicd sä faca un istoric al bisericilor din Bacau. Si acest istoric este plin de greseli. Scopul säu era de a dovedi cd biserica Adormirii din Bacäu fusese de mult a Observantilor. Mai intii a Augustinilor, apoi päräsita, devastatä, in sfirsit refticutd de omniprezenta Margareta, sotia lui Alexandru cel Bun. Ulterior a fost data Observantilor care fugind de tätari o päräsesc, dar de la 1619 incoace o sta.pinesc iar. Tot astfel este reconstituita i trecerea mänästirii" in puterea episcopilor poloni in 1620 (!) Pentru rectificarea aCestei date si ardtarea imprejurarilor adevärate in case s-a instalat episcopul Quirini (antepredecesorul pr'mului episcop polon, cu totul efemer, Valerian Lubeniecki) in acea cladire din Bacau, vezi mai departe nota 16 la raportul lui Vlas. In realitate, copiind gesturile unor vizitatori apostolici ce nu cunosteau niel locurile, nici bisericile de aici, fratele
Vlas se sirguieste sä dovedeascä prin acele märturii solemne ca acel sediu al episcopiei (de fapt locuinta episcopului) era in realitate o mänästire a observan-. tilor (uzurpatä i nenorocita de episcopii poloni") si care ar fi urmat sä fie iar mänästire. Tot astfel ei slut pusi sä ateste si jefuirea bunurilor bisericii de catre episcopii poloni. Mild a venit in sfirsit Gabriel Tomasi (Maneie) la Bacau prin 1662, el s-a instalat acolo ca vicar apostolic, iar Vlas a fost numit gardian" al mänästirii, case putea sà capete o existentä concreta odatä ce in ea se aflau doi observanti. Atitudinea lui Vlas fatal de episcopii poloni in dude faptului eh el fusese vicarul unuia dintre ei este arätatä cu hotarire in consideratiile finale ale raportului i Incá si mai raspicat in scrisoarea trimisa la 30 iulie din Bacäu. Despre episcop, am auzit di este iaräsi un po/on pe care asteptiint färä bucurie..." A avut oare Vlas vreun rol in organizarea acelei coalitii dintre observanti iezuiti in 1659 contra fiintarii unui episcop catolic, de care se plinge episcopul Rudzinski, indartà dupd sosirea sa in Moldova la 31 ianuarie 1663? Nu putem sti cit de reald era acea coalitie. Foarte curind incep ostilitatile intre cei doi observanti: Gabriel Tomasi (Manèie) i Vlas de o parte, si episcopul nou venit de alta. (Vezi i biografia lui Gabriel Tomasi (Man'Cié)). Nu se aratä nicaieri care era motivul acelui litigiu adus in fata domnului si a boierilor. Episcopul se plinge ca ar fi fost citat de trei ori de catre cei doi observanti (Vezi si biografia lui Rudzinski).
Dupä reintoarcerea lui Piluzzi ca prefect al misiunilor din Moldova, Gabriel Tomasi care nu se mai putea prevala de aceastä calitate, apare ca vizitator apostolic. Totodatä inceta i insärcinarea lui Vlas de vice-prefect al lui Tomasi. Nu stim cit a mai ramas in Moldova. La inceputul anului 1675 este custode al Bulgariei i Valahiei" si vicar general al diocezei Sardica (Sofia). In septembrie al aceluiasi an este ales arhiepiscop de Sofia, dar rnoare curind, cam prin 1677. Spre deosebire de Tomasi, pätimas si razbunätor din proprie märturisire, se pare cä Vlas Koi'devié avea o fire mai linistitä. De aceea si conflictul cu episcopul Rudzinski este purtat mal ales de Tomasi, secundantul sau fiind probabil tras in acel litigiu de acesta. Intr-o all& chestiune spinoasä, aceea a bisericii catolice din Iasi, detinutä de iezuiti i reclamatä de conventuali, care fuseserd deposedati de ea In vara anului 1645, märturia lui KoRevie ceruta de Propaganda in 1662 este OA se 135
www.dacoromanica.ro
poate de nepartinitoare. Acea bisericá nu era a vreunui ordin religios, ci a fost intotdeauna biserica parohialä a catolicilor din acel oras. Inca si in raportul sat din iunie 1661 el ajunsese la aceastä concluzie, dar plecind de la premise gresite. El credea ca iezuitii au dobindit biserica pentru ea au recladit-o dupd ce fusese arsä de 'Mari i cazaci, intrucit enoriasii catolici neavind mijloacele de a o face le-au cedat lor locul fostei biserici. Dar in realitate iezuitii si-o insusiserä Inca din 1645 pe vremea lui Bandini, cind s-a produs asa-zisul tumult de la Iasi in urma caruia a fost instalat ca paroh iezuitul nemärturisit Paul Beke. Reclädirea bise-
rich clupa incendiu a constituit doar actul al doilea al unui plan foarte subtil. In raportul vizitatiei din 1661 apar si unele informatii asupra cärora nu se stäruie indeajuns si care sint de un interes deosebit. Ravagiile ciumei sint mentionate doar in doua locuri, la Tirgu-Neamt si la Vaslui pentru a explica micul numar al catolicilor din ele. La Vaslui nu mai sint deal 14 suflete. Dar in scrisoarea din 30 iulie din acelasi an, se plinge de o foamete de necrezut si o ciumti nemaipomenite. Dar atunci ravagiile au trebuit sä existe si in celelalte localitat ! In realitate peste tot el e silit sä constate putinätatea elementului catolic. In scrisoarea din 1 august 1662 el recunoaste ea multi cato/ici trec la schismatici, fapt pe care 11 atribuie lipsei unui episcop catolic. De asemenea nu ar fi stricat sa se dea unele lämuriri Cu privire la certurile dintre catolicii din Galati si calugarii (ortodocsi) pentru cimitirul cotropit de acestia. La Galati el a vazut multe biserici de rituri diferite" si a vorbit si discutat Cu nige cdlugtiri. Probabil ortodocsi, cad altminteri s-ar fi precizat ordinul cäruia apartineau. Sint mentionate la Galati si la Iasi bisericile armenilor si la Suceava, mitropolitul lor. In sfir-
sit ar fi fost interesant de stiut de ce la Cotnari parohul Giov. Bat. Barcutä a
tinut predica pe moldoveneste si nu in limba materna a catolicilor (sasi)? Darea de seam& a vizitatiei din 1661, aflatä in Arhiva de Stat de la Viena a fost publicatä de R. Cindea in anexa lucrarii Catolicismul in Moldova in secolul XVII (Sibiu 1917) impreura cu douà fragmente de scrisori din 1661 si 1662. Nu existä nici o schitä biografica despre Vlas Koi.Cevie. Datele esentiale privind cariera lui au fost infatisate de I. Dujcev in II Cattolicesimo..., pp. 41-43 i de R. eindea in studiul citat mai sus, la care putem adauga i aportul lui Fr. Pall in Le Controversie.
VIZITATIA APOSTOLICA IN MOLDOVA DIN ANUL 16611 1661, iunie 7
Cotnari. [Sosete la 8 iunie in duminica dintii din postul mare, e bine primit.] Am aflat printre trei biserici2 de rit ortodox 0 una cato/jai cu trei capele ce in de ea. Textul publicat sub forma de rezumate românesti si de fragmente reproduse In bimba latina a fost redat in intregime in limba romand', traducind partile latinesti si fäcind unele identificäri necesare. S-a folosit textul din anexa lucrarii lui Romul Cindea: Cato/icismu/ in Moldova in sec. XVIII (Sibiu 1917) pl. 43-53. Textul e precedat de lamurirea: Aceasta e vizitatia din Moldova pe care a facut-o fratele Blasiu Koicsewicz vicarul i viceprefectul misiunii prea reverendului pärinte Gabriel Tomasi, vicar apostolic si prefect al aceleiasi misiuni a Moldovei in anul Domnului 1661, 7 iunie, i si-a rinduit-o in fella urmator". 2 Una din ele este biserica Sf. Paraschiva.
136
www.dacoromanica.ro
[A doua zi e liturghie]. Peirintele paroh3 a tinut o predicei in limba inoldoveneascei. Am vetzut o cristelnitei de piatrei in mijlocul bisericii cu
toate cele de trebuintd in stare cit se poate de cuviincioasit [Mir e numai de cel de 3 ani, fiindcà n-a mai venit episcopul; sint 4 potire, cruel alte scule, un orologiu la turn]. Cimitiru/ e imprejmuit Cu un gard de scinduri, si cuprinde si 2 case, [una pentru preot, alta pentru iezuiti. Credincio§ii] sint sasi, 199 de suflete, ftiril a socoti copiii. Se veid de jur imprejur multe vii. Hir/tiu... cloud biserici ortodoxe4 de piatrei, impreunii cu curtea domneascei. Aid se vede cifi a fost o biserica romano cato/icti. Aici
tolicii> sint putini ,si seiraci. In total Ant 20 de suflete ce stau sub as-
cultarea parohu/ui de Cotnari. [Face slujba in casa unui cre§tinl.
Baia, care e la o depeirtare de Cotnari de mai putin de o zi de drum. [Sose§te de särbatoarea Sf. Anton de Padova. La 14 iunie iara§i tine liturghie]. Este aici o cristelnitei de piatrei, destul de cuviincioasei, dar uleiurile sfinte pe care mi le-a areitat pdrintele5 sint destul de alterate6. Acegi cato/ici de peste 9 ami nu au vtizut episcopul [sint 4 altare, 2 potire, 2 crud, 4 vii din care se intretine atit preotul cit i biserica]. Cimitirul e imprejmuit cu scinduri, biserica instisi este de piatrei fi destul de mare. Au 3 clopote. Casa parohialei este de lemn, destul de cuviincioasei, in cuprinsul cimitirului, avind o livada prea frumoasà. Mai este aici i a/tá bisericutel a Sf. Apostoli Petru $i Pavel, unde paro hul slujeste liturghia in anumite zile. aici sint sasi catolici, dar au ntrii putini, doar 189 in afaril de copii. Biserici ortodoxe sint douti7 in acest ortisel: una de piatrei, alta de lemn . . . Sint mai multi ortodocsi decit catolici. . .
.
Suc ata. [E gdzduit in 16 iunie la un catolic, Antonie]. Aici am
vazut altarul prea frui-nos al domnilor acestei Printre bisericile de alte rituri este cea catolicei de piatrei cu cimitirele sale si cu case parohiale. Altarele inset' pe dineiuntru au fost toate devastate de cazaci9. etc. [Rezidd aici] Mitropolitul ortodocsilor, si un altul al armenilor; pe dealurile vecine se veid multe mintistiri de ale ceilugeirilor ortodocsi. Aici ar putea sá locuiascei destul de bine un paro h. Catolicii nu stiu de nici un episcop in afarei de Marcu Bandinio ci niel nu stiu ce e confirmarea, totusi sint sub ascultarea parohului de Baia. In acest loc au fost numiti intotdeauna ptirinti misionan i observanti i conven.
tuali.
[Tirgul-Siretn sint biserici schismatice multe: unii i-au aratat locul unde a fost §i una catolicä] acolo uncle spun cei vechi cá ar fi fost 8 Giov. Bat. Barcutd. 4 Biserica Si. Gheorghe. = Vito Piluzzi. putrida. 7 Biserica AlbA, cu hramul Si. Gheorghe (1467) si biserica Adormirii Maicii Domnului (1523). 8 In textul publicat: istius Parochiae (Provinciae?) 9 Chid cu asediul Sucevei din 1652.
Bandini nu a fost episcop, ci doar vicar apostolic, episcopul titular fiad
absenteistul Iacob Zamoyski. Bandini purta titlul de arhiepiscop (de Marcianopol). El e pomenit aici cu rnindrie ca observant de la Chiprovat. 11 Targsérét, redat gresit ca Tirgul SArat (!)
www.dacoromanica.ro
137
p. 48
chipu/ fdcti tor de minuniu al fericitei Fecioar ,r Au fost dominicani] dar din cauza invidiei au fost alungati d domnul Cavrila.s" si au para.sit biserica... Aceasta pcirdsita de pal nitz 0 de ei.ts-op, a pierit. tArmenii au o biserica de piatra]. Tirgul Neamt. [Aproape de muntii Transilvaniei, linga riul cu acelasi nume; multe biserici si manastiri schismatice in apropiere. Biserica rom- no-catolica e de lemn. 109 suflete animae) ramase dupa ciunia. Pre t nu este. Ornamentele din biserica -nt vilia". Parintele Elias din crdinul minoritilor observanti din Bosnia a fost aici dar n-a stat mult. In anul acesta i-a cercetat un conventual. De la 1647 n-au vazut episcop i n-au fost confirmati]. Piatra [Unele mdnastiri schismatice in apropiere: cloud' biserici
p4
de ale schismaticilor; una de piatra", alta de lemn ...] a noastrd inset' de piatrd a fost mare 0 clupti cum spun schismaticii blitrini a fost frumoasa, insti acum nu mal ramine cleat /ocul. Au fost i // multi catolici unguri, acum. nu /i se mai vede nici urma i amintirea /or a pierit pe veci. Bacau
[Il intimpina] cei mai de vaza dintre catolici... isi intind [Savirseste slujba la 24 si 25 iunie. Pe batrini Ii invita in casa observantilor si-i face sa-i spuna sub juramint adevarul]. Aici la Bacdu eu vtid cloud biserici catolice, una de lemn a Sf. Nicolae, in mijlocul orasului, .si care acuma se af/d ntiruitd cu totul, dar a rtimas cimitirul piia in ziva de azi. Aceastti bisericti are m dt odd jdii preotesti, dar nu poate aibd parohul sdu. A dona bisericti e a Adormirei Sf. Mari fratii minoriti observanti, unde timp de mai multi ani un oarecare pdrinte Baltazar", preot miream administra poporenilor prea sfintele taine, dar acum slujesc acolo p trintii observanti caci nu este paroh. Despre aceastti bisericti Sf. Nicolae, care a fost biserica parohiala a Bactiului, nu gdsesc nimic de povestit, caci nu are nimic particular. Cimitirul, dupd cum am mai spus este intreg, prevazut cu garduri bune de ptirintele Mihai din Copilovat. Aco jumtitate din oras si-a ingropat mortii stii i face procesiuni in anumite zile de sarbtitoare. [Despre] biserica adormirea Sf. Marii, care este a fratilor minoriti observanti, [ar avea multe de spus... La inceput a f st a augustinilor; fiind apoi parasitä de ei, a fost devastata. Dupa tre erea unui timp indelungat a fost restaurata] de o doamnd a tdrii numita Mar gareta, fiica principelui Transilvaniei, sotia lui Alexandru domnul Moldovei". Cei din vechime spun di aceasta doamnd a ridicat multe biserici in aceasta tara. [Biserica fu data observantilor. Din cauza invaziilor tatarilor acestia o parasesc, ins& de la 1619 incoace o stapiu z altora miinile drept salutare
Vezi Calatori V, relatia lui Barsi, pp. 80-81 si nota 41, precum si Cod.
Bandmi pp. 249-2a0. Gavrilasco. Gavrflas Movilä nu a domnit in Moldova. 4 Biser'ca Sf. loan, ctitoria lui $tefan cel Mare (1457). ' Este Baltazar, ungurul, pomenit cu nilduf de Bandini.
Alexandru cel Bun. Doamna Margareta este pomenita intr-o inscripte de pe zidui bisericii catolice de la Baia, copiatä de Bak§ié, Basset si Bandini. Inscrip-
tia nu da decit numele ei de bo ez, fard' nici o altd precizare. S-ar pärea ch. era din Polonia, si nu din Transilvania. Dealtmniteri la inceputul secolului al XV-lea nu existau principi ai Transilvaniei, ci voievozi, care erau dregatori ai regelui Ungariei. Pe baza unicii inscriptii de la Baia i s-au atribuit Margaretei toate bisericle catolice ridicate In Moldova, existenta ei realä Cápätind o aureolà de legenda. 138
www.dacoromanica.ro
nesc iara§i]. lar episcopii acestei dioceze, de la inceputul inceputului au fost intotdeauna frati minoriti, italieni, dalmati, bosniaci, bu/gari, caci
asa se spune in Cronicile unguresti. [Astfel a orinduit Papa: din provincia din care era episcopul, de acolo trebuiau sä. fie §i misionarii. Ei
ar fi ingrijit dotatiile bogate ale bisericii. De la 162017 incoace intra mdnastirea sub egida regelui Poloniei, fratii o parasesc pe 2 sau 3 ani, ve-
nind episcopii din Polonia, care iau cu sine toate, raminind nudo monasterio". La 1644 cind vin fratii aceluia§i ordin din Bulgaria, impreuna cu] prea streilucitul domn Marco Bandini arhiepiscop de Marcianopoi g administrator al acestei provincii [manastirea era ocupata de ca.lugari schismatici]. // [Dar i-au inlaturat §i rämine episcopul cu observantii]. Dintre toti acesti episcopi, tara l-a cunoscut doar pe acesta, <=. Bandini> 0 cum a murit episcopu118, nici unul veniti din Polonia nu pare s'd fi rtimas in diocezti; din acea vreme, asadar, nu s-a mai feicut nici mir nici tema confirmeirii nici... vizitatia turmei Unguri cato/ici sint 326. [Schismaticii au cloud biserici19, una de lemn alta de piatrd]. De acest paroh tin satele Pasau capela /or. cani, Valea Seacei, Trebes, Finanele, Faraoani... care Toti acesti unguri catolici sint in =mar de 421 de su flete, dar nu rnai au paroh in vremurile din urmä si nu au nici odeijdii bisericesti, deoarece episcopii care au venit din Polonia le-au dus pe toate cu sine: Asa sustin blitrinii sub jurtimint (tactis pectoribus). Toti acesti unguri, catolici, cia Ant :n aceastei provincie, folosesc limba maghiarj, si-si au dascalii lor (= magistros) sau trageitorii clopotelor, care la procesiunile publice precum ,si In. biserici tin predici unguresti, citesc evanghelia invata pe copii. Trotu§
[este bine primit de sarbätoarea Sf. Apostoli Petru §i
Pavel]. Au o bisericei mare de piatrei bine in,velita cu sindri/d, un cimitir imprejmuit cu pari... [o casä parohiala in afard de cimitir, 3 altare, n-au preot dei ar putea tine unul] insa nu se get' sesc. Unguri catolici au mai ramas fiincica sint .,si aproape de Ungaria dar putini: 121 de su flete. [El insu§i a botezat 10 copii intr-o zi] un oarecare peirinte Bernardo20, italian [a ramas un an §i jumatate, sint 2 biserici schismatice de lemn]. 17 Datele 'si Sntregul istoric sint gresite. Nu poate fi vorba de 1620 ciad tara era calcatà de turci i tätari in urma rebeliunii lui Gratiani. In realitate
primul episcop polon din serie a fost numit in 1611 in persoana lui Valerian Lubienecki. Dupä aceea regii Poloniei au pretins perpetuarea acestei stäri de lucruri ca un drept al lor. Cit priveste folosirea má'ndstirii de la Bacäu drept episcopie, aceasta s-a facut sub episcopul Bernardino Quirini, grec catolic din Candia, in cursul pästoririii sale efective din anii 1600-1605, deci inainte de aparitia de episcopi poloni absenteisti. Venirea lui Bandini nu a avut caracterul ce i se atribuie, este cu totul fals ea' mänästirea al fi fost ocupata de calugari schismatici. Pentru imprejurarile reale de atunci vezi Craiitori V. 18 Pentru caliiatea lui Bandini, vezi mai sus nota 10. In ce priveste indeplinirea sarcinilor episcopale, episcopul polon Manan Kurski, al cärui vicar fusese autorul raportului, a intocmit un pseudo raport de vizitatie episcopalä care se reduoea la 2 loealitäti: Baia si Cotriaxi! Vezi Ciiiätori V, p. 462, celelalte mentionate de el aläturi de acestea au fost incluse pe baza unor informatii indirecte de o mare saracie. 19 Biserica Precista (1451) si biserica Sf. loan (sec. XVII).
29 Bernardino Valentini din Perugia. Vezi Ibidem p. 417 s.u. Durata sederii sale in Moldova a fost totusi mai lungd. 139
www.dacoromanica.ro
50
p 51
Mänesti [N-au preot, vine cel din Trotus (cind este!) Se mai in de Manesti parohiile Bahna si Grozesti. In toate aceste trei parohii unguru 175 de suflete. Este o bisericä de piatrd, un cimitir mic, 2 cruci de lemn, o capeld21 de lemn, ruinatä inchinatä Sfintilor C sma i Damian. unguri, 98 de suStdnesti [Biserica e fdra odäjdii]. Cato/ici fi te [Boteazä copiii]. Toti acestia nu au cunostinta de ce e si cum e un. episcop. Uneori stau sub ascultarea parohului din Tirgul Trotus, od ta a stat aici un preot insurat, dar prea stralucitul Marco Bandini l-a alungat. Solont. [Aleargd la alte locuri] de asemenea pustii. Aici am vazut cel dintii /oats al bisericii catolice. Nu era tipenie de om. Ace.,stia s-au risipit din. cauza marei robii zi de zi. Lucäceni [19 catolici, unguri säraci, merg la bisericd la Bacdu]. Lasind in urmei aceste /ocuri parasite, am ajuns /a un // riu care se nume5te Harlou"22, linga care am vazut biserica ,si resedinta episcopilor de Bactiu deirimatd din temelie, si nu se mai vtid decit pietrele23. Este acolo un sat care tifi ja numele de /a riu, i este chiar o bisericd a schismaticilor, dar nici una a catolicilor. Birlad [lingd riul cu acelasi nume; trei biserici24 schismatice], cloud cat olice, una de /emn care std sä se neiruie, leird de obiecte de cu/t, cu un potir feirimat. [74 de catolici] i ei sínt unguri, dar nu toti stiu limba ungu easel. [Tine liturghie In ziva Sf. Bonaventura, botez, comuniune. Mid] pe unii care au fost confirmati de stralucitul episcop Marco Bandini, dar ei nu stiu de alti episcopi. Parohul din Hui are grija lor cind
este in functiune, dar acuma nu exista paroh pentru ca a pierit de ciuma.
[Vaslui, de la Birlad, cale de o zi] i aici nu se mai vede decit locul bisericii catolice. Au fost aici odinioard unguri, dar acum nu au mai rtimas cleat 14 suflete [ceilalti nimiciti de ciumä. 2 biserici25 schismatice]. Aici odinioarti isi aveau domnii resedinta. [Biserica romano-catolica ar fi fost de lemn. Boteaza 2 copii]. Hui, [soseste In 19 iulie seara, in ziva urmdtoare liturghie. Biseri-
cd de lemn acoperitd cu paie, 2 altare frumoase. Dacä ar avea preot 1-ar tine bucuros. Copii n-a botezat fiindcä fusese sdptämina trecutä un pater iezuit. Episcopie26 schismatica cu 2 biserici, una de piatrà. Biserica romano-catolicd] n-are nici un fel de bunuri temporale. Pe dealuri sint multe vii. [Cimitirul in care e biserica si casa parohiald, e bun].
Galati. [A v5zut multe biserici de rituri diferite [cea catolicd] e de piatrd, dar acoperitd cu paie. Lingd Dunäre Il primeste cu cinste] Pentru minunile certificate de misionarul Bernardino, vezi Ibidem. n Probabil gresit in loe de Tazlau. 22 Asa cum apare fraza, este de neinteles. Este probabil cá autorul raportului a omis ceva din text, care ar fi asigurat trecerea la un nou subiect. Am crede
ca de la Tazlau el a trecut prin Back', mai departe la Birlad, pomenit duD'a aceea in raport.
24 Biserica domneasca a Adormirii Maicii Domnului, biserica Sf. Dumitru si
biserica Sf. Chiriac. 25 Una din ele e Sf. loan BotezAtorul (1450). 26 Biscrica episcopala Sf. Petru si Pavel (1495). 140
www.dacoromanica.ro
(honeste) parintele Elia din ordinul observantilor din Bosnia si poftit cu cele mai mari atentii de ceitre catolici am petrecut ziva aceea vorbind ,si discutind cu niste cä/ugtiri. [A doua zi (Sf. Maria Magdalena) liturghie. Biserica fusese arsä anul trecut27. Acum totul e in ordine]. Catolici sint 126 de suflete, care au multe certuri28 cu caugtirii pentru locul cimitirului pentru cei acesta se OM cotropit de caugtiri. Aici sint douti meinclstiri28 de ale schismaticilor si cloud alte bisericim ale lor de lemn, iar armenii au una de lemn: ace,sti catolici nu cunosc a/t episcop afarti de Marco Bandini... Iasi. La patru zile depOrtare de Galati. [Multe biserici i manastiri de platra i de lemn. Armenii au cloud biserici de piatra] insti de /a acea a catolicilor nu se mai vede decit locul, i cimitiru/ a rtímas, imprej-
muit cu pari, ,s i in. el este o cruce mare inaintea usilor bisericii. Aid sint obiecte de cult frumoase, impreunti cu douti potire de argint §-i o cruce. Aceastti bisericd parohiald are si doud vii; aici pdrintii iezuiti imptirtdsesc toate tainele bisericesti. Catolici unguri Ant 226, afarti de copii si de straini veniti de aiurea. Aceastd bisericei a fost arsti de cazaci si de teitari acum 14 ani31, fi cum catolicii care locuiesc aici nu au fost in stare sei o refacei, au dat prilej ptirintilor iezuiti ca sti dildeascri ei o bisericd i sti administreze intotdeauna sacramentele. Ptirintii mai au # viile bisericii, mai au i douti circiumi in. oras, din care scot ce le trebuie pentru acoperirea nevoilor lor. Acest oras nespus de nenorocit e foarte adesea pradat i jefuit de tatari. In dipa de fatei locuieste in acest oras insusi domnu/32 acestei tdri.
Stibtioani. Am vtizut biserica foarte ruinatti. [Catolicii sint saracil domnii nu se ingrijesc sei o ajute. [Episcopii nu vin. Biserica are casa parohia/6 acoodoare; preotul abia se poate sustine]. Cimitirul peritd cu paie [biserica n-are bunuri, preotul ungur33 se bucura de nume bun. Mirul (olea sacra) e vechi de sase ani. De Sabaoani se mai tin Cioglani" (!)34, Lecuseni, Rachiteni, Adjudeni i Tamasani, fiecare cu o capela, 287 de suflete in toate]. Roman, [3 biserici35 schismatice, una armeneasca, toata de piatra,
una catolicà de lemn] dar impodobitei Cu frumoase podoabe de altar. [Casa parohiala nu e. Sint 20 de suflete]. Toti aici au fost sa0, dar36 catolici. [Se mai vede locul unei a doua biserici catolice, 3 vii din care se plateste preotul. Episcopie schismatica]. Deci in 1660.
28 Riscas (= rixas). Este vorba de certuri Cu cAlugarii ortodocsi al unei mAnästiri de acolo. 29 Manastirea Sf. Nicolae i mänästirea Maica Precista (1647). 3° Biserica Sf. Dumitru (1648) si biserica Sf. Gheorghe. 31 Indicatie gresità cu vreo 4 ani. 32 Stefänità Lupu (1659-1661). 33 Parintele Mihai ungurul.
34 Nu poate fi Jugani, cum propune editorul, pentru eh' acesta nu apare In evidenta satelor catolice din partile acestea. Am crede cá numele a fost stflcit ea este vorba de Tetcani care apare Impreund Cu celelalte localitAti catolice depinzInd de Sdbdoani In raportul lui Baldid din 1641. Vezi Cd/litori, V, p. 243. 39 Biserica Sf. Paraschiva (sec. XV) biserica Precista (1568), biserica Alba a SÍ. Voievozi (1612).
36 Sublinierea exceptiei de la regula generalfi a sasilor luterani. 141
www.dacoromanica.ro
52
[Consideratii finale]. Madar acestea si alte biserici care nu sint inflitisate aici din cauza lipsei de timp, ar ddinui in stare mai bun,d dacd si-ar avea episcopul in mijlocul lor, dar ei au preoti putini, iar episcop, hottirit cd nu au nici unul, dici de cind a murit strdlucitu/ domn Marco Bandini, nu a venit nici un alt administrator al acestei dioceze ca sti si multi nici nu stiu ce este si cum este un episcop. lar episcopii care sint alesi din Polonia pentru a plistori aceasP. 53
td biatá turmd, nu vor, si desigur nu pot rtimine aici, cdci ei nu pot
avea aici acea suitá i pompd pe care le au in Polonia. Desigur // este cea mai mare rusine pentru noi, catolicii, cá schismaticii au 4 episcopi
g un mitropolit in aceastti tarti, armenii de asemenea au un episcop, evreii Ici tin rabinii lor, i noi, bietii de noi, avem pe ninzeni care
sd apere cauza credintei noastre si cinstea cuvenitd bisericii: iar domnul acestei tdri e intotdeauna schismatic si de aceea pdtimim aptistiri, nu numai din partea lui, ci din a tuturor schismaticilor, si mai ales din a ctilugdrilor. Episcopii care e d aici primesc de la domn urmdtoarele: adicti 120 de oi si 30 de taleri imperiali, i incti 120 de mtisuri de sare, ne-am bucura de mai mu/td trecere in ochii tuturora, ca aceea pe care o aveam pe vremea rtiposatului domn Marco Bandini. Biserica aceasia de Bactiu unde 4i au acum episcopii resedinta lor, a curtitat-o acelasi strdlucit Marco impreund cu fratii bulgari de toatd spurcticiunea pleava, si in anul 1649 a invelit-o cu sindrild si a ridicat o turld drept clopotnitti. Acea casti a construit-o fratele Toma din Bosnia din acelasi ordin. Cimitirul, /ivada, grddina a imprejmuit-o cu pari foarte puternici un frate bulgar din acelasi ordin, si a replantat" via. lar casa ce fusese arsd de teltari a fost readditd in 1657 de fratele Mihail din Copilovat. Acestea si multe alte fapte vrednice pe care le stivirsesc in acel locas bietii frati, nu pot avea vreun folos38 deoarece atunci dud vine episcopul cu multi insotitoria consumá in trei sau patru sdptdmini tot ce este, si ce a mai reimas card cu el in Polonia. Aceastd vizitatie am sfirsit-o in ziva de 29 iulie 1661 la Roman si v-o trimit indatd sfintiei voastre; toate cele ce sint infd"isate aici sint serse potrivit jurtimint ce mi-a fost trimisti) de sfintia voastrti si toate cele cuprinse aici, wa /e-am vdzut si le-am auzit ajute Dumnezeu si sfinta bisericd.
Vlas Koicevic vicarul si viceprefectul vicarului apostolic al Moldovei, fratela Gabriel Thomasiis SCRISOARE DIN BACAU" p.53
1661, iulie 30, Bactiu
GreutAile vremurilor nu au ingiiduit ca vizitatia sd se fi Mcut asa cum as fi voit. Nu pätimim numai din cauza tätarilor precum si a schimbdrii domnilor, ci de o foamete de necrezut si de o ciumä nemaiVineam cum stolenclario (?) renovavit. 38 non possunt habere ...? LipsWe complementul. " familia multa. 4° 'bittern, pp. 53-54. (Anexa U adresatil probabil secretarrului Congregatiei.) 142
www.dacoromanica.ro
pomenitd... Ar fi nevoie sd mai vind 5 sau 6 preoti, dar nu stiu de unde. Despre episcop, am auzit cd este iardsi un polon, pe care // 11 asteptdm färd bucurie; si cum ei nu vor sa rdmind aici cu noi, ar fi mai bine dacd sacra Congregatie ar numi la noi pe unul care ar cunoaste limba moldoveneascd i ar rdbda aldturi de noi sdrdcia si tulburärile. 1662, august 1
P. 14
.41
[Plingeri...] Locasurile sfinte care odinioard erau tinute in cea mai mare cinste nu numai de catolici, dar chiar de schismatici, acum sint devastate... ... Din lipsa unui episcop catolic multi catolici trec la schismatici... Biserica din Iasi, dupd cum rezultd din multe mdrturii, nu a fost a conventualilor, nici a predicatorilor, niel a observantilor i nici a iezuitilor, ci mai de grabd a fost intotdeauna o bisericd parohiald. [Urmeazd numele preotilor care au fost mai inainte la Iasi i timpul sederei lorP2.
Petru Damakoviez, care se spune cd a fost si vicar al sfintului
oficiu in episcopia de Bacdu. Balthazar Grigore (Gergely) ungur
1 an.
Sigismund Chiorul, polon din ordinul minoritilor conventuali, pe care moldovenii il numeau, pentru ca era grozav de minios, Popa venin". 6
Mihail Rapezon, 3 ani, apoi trece la Hui. / Un italian, parintele Bartolomeu43, misionar apostolic 1/2 de an. 7) Doi pdrinti al ordinului Predicatorilor, pdrintele Hiacint44 rintele Bonaventura, unul merge la Ciubarciu, celdlalt la Suceava. Un oarecare reverend domn Paul Belimar45, 2 ani. Pdrintele Gaspar46 minorit conventual 11 2 arli.
Pdrintele Francisc47, italian, misionar apostolic al ordinului minorit
c nventual. E cel din urmd Gubernator" al bisericii din Iasi.
41 Ibidem, pp. 54-55. Anea III. Au fost omise punctele a, b, $i c. 42 Lista contine clestule gre$eli. De altrninteri de la prima mentiune se folo-
se$te forma dubitativa, dicitur. Baltazar Gergely a fost paroh de Bacdu, si nu de Ia$i. Pentru el $i Sigismund Polonul ce urmeaza indatà, vezi Bandini. Codex. 43 Bartolomeo Bassetti, a fost viceprefeot al misiunilor din Moldova. A stat in Moldova 2 ani.
44 Giacinto d'n Osimo este fostul vicar al episcopului absenteist polon (vezi
CdItitori V, relatiile lui Barsi, Baksid, Bandini). Vezi
45 Este mentionat elogios de Bassetti in 1642 sub numele de Paul Bellina. ol de fatà p. 52, $.u. 46 Gasparo din Noto a fost viceprefect al misiunilor din Moldova.
47
= Francesco-Maria Spera. A slujit in Moldova mai putin de un an. Vezi
Thidern, biografia sa, precum i in vol. de fatà notita introductiva la memoriul anonim" p. 201 $.u. Nu se intelege la ce corespunde termenul de guvernator" folosit aici.
143
www.dacoromanica.ro
14
11) Doi iezuiti unguri, pärintele Paul Beke §i parintele Martin, unul implinindu-§i misiunea din Ia§i se intoarce in Ungaria48 celälalt (Martin) moare la Cotnari.
12) Vin trei iezuiti poloni la Ia§i §i Cotnari. Incursiunea tätarilor. Ia§ii ard. Iezuitii neavind biserica §i cimitir cer de la domn o casä. Iezuitii administreaza parohia. Catolicii räma§i in Ia§i vazInd ea' nu-§i pot restaura biserica, iezuitii au obtinut acest loe, ab omnibus circurmstantiis . pentru toate aeeste motive, fiind eu de fatà49.
48 Paul Beke nu s-a intors In Ungaria, ci s-a retras In Polonia cfnd a fost rechemat in urma agitatiilor si reclamatiilor pornite de Parevid contra sa. 49 Locum hunc ab omnibus circumstantiis (7) me praesente abstulerunt.
144
www.dacoromanica.ro
STEFAN ATANASE RUDZINSKI (?
finainte de 1676)
tefan Atanase Rudzinski este primul episcop catolic polon de Decal', care pare sa fi dorit sincer sa rezideze in dioceza sa. Ba chiar a umblat mult dui:A aceasta episcopie. CH mai era Inca titular al episcopiei Manan Kurski, a intervenit o ciudata tranzactie intre ei doi. Episcopul avea sa-1 recomande ca succesor i sä-i cedeze locul (in schimbul unor avantaje ce nu sint eratate pe fatä) in vreme ce intelegerea dintre ei era invocatä ca argument suprem la Congregatie. Lucrul pare uimitor, dar mai avem un exemplu oarecum asemanator in contractul pe care 11 va face In deceniul urmätor vicarul apostolic Petru Par6evid cu observantul maghiar de la manastirea Ciuc, canna ii ceda tot astfel calitatea si functia sa! Insa S. Congregatie nu a admis solutia convenitä intre cei doi clerici poloni. Nu, desigur, pentru vreo chestiune de principiu, ci numai fiindcä amindoi spar-
tineau aceluiasi ordin, cell observant. Nu trebuia sä se oreeze un drept al unui ordin privilegiat in dauna celorlalte. Dar cu tot refuzul säu S. Congregatie a stirsit prin a-si da consimtämintul cind regele polon loan Cazimir a fäcut propunerea pentru Rudzinski. In 1660 Rudzinski se Infätiseazä la Roma inaintea S. Congregatii pentru jurämintul de credinta. Totodata el promitea solemn sä respecte obli-
gatia rezidentei efective in tara. Dupä o serie de intirzieri datorate birocratiei romane, sau poate i unor lucraturi märunte, el soseste in Moldova la sfirsitul lui ianuarie 1663. In lipsa unui episcop dioceza fusese administratä de observantul bulgar Gabriel Tomasi (Vezi biografia sa in volumul de fata). In 1659 episcopul Manan Kurski a trecut la scaunul de Poznan 51 episcopia de Bacän era aparent vacantä. Atunci se produce din nou printre misionad, o agi-
tatie asemanatoare cu cea din interva1w1 1650-1653 stirnita de Petru Parèevid contra episcopikr poloni absenteisti i aliatii lor, parintii iezuiti. Dar de asta data intervine o alianta intre iezuiti si observantii din Moldova 1ntruniti la Trotus in 1659, pentru a determina modul de 1mpartire intre ei a parohiilor existente. Nu mai era deci loc pentru episcopul polon, care dealtminteri dupä declaratia lor nici nu ar putea gäsi mijloace de trai. La aceastä impartire nu participasera franciscani conventuali, care nu se aveau bine cu observantii. Intre ei era o veche vrajmäsie nascuta din rivalitatea pentru stapinirea manästitii catolice de 10 Mori strain' despre Virile Remains
www.dacoromanica.ro
145
la Tirgoviste, chestiune care strabate ca un fir rosu desfäsurarea raporturilor dintre cele cloud inactiuni dusmane ale ordinului franciscan afraoare in Valle noastre. La venirea sa In Moldova noul episcop si-a putut da seama de situatia ce i se crease. Indata, ca o contraofensiva porneste prin tara sa-si viziteze bisericile credinciosii si sa adune informatiile necesare unei prezentari mai convingatoare a cauzei sale. La inapoierea sa la Bacäu, a tinut un sinod" (27 aprilie 1 mai 1663) si si-a intoccrnit raportul pentru S. Ccmgregatie. In sinod el numeste 4 parohi, doi adusi de el din Polonia si doi luati dintre localnici. Unul dintre acestia era omniprezentul Gio-Bat. Barcuta, ale carui intrigi perseverente au alimentat
arhiva S. Congregatii cu un material abundent. El a fost numit" acum la Cotnari. Celalalt localnic era un ragusan, instalat acum la Hui, de unde cimpul de actiune al preotului se Intindea 'Ana la Ciubarciu si la patile cotropite de diteva decenii de tatari. Pe ling& aceste numiri el preconizeaza luarea unor masuri de indreptare a neregulilor constatate. Textul intocmit de el acum i trimis urgent S. Congregatii, este un fel de compus hibrid, jumatate hotairi din sinod", jumatate raport Care Propaganda. Totul e formulat destul de nesistematic. Era vorba ba de parohi, ba de misionan, ba de poporenii ce exercitau un fel de epitropie asupra bunurilor bisericilor respective, ba de diaconi sau dasba de iezuiti, farä Irma a li se spune Intotdeauna pe nurne. Se denuntau fapte
grave dar se preconizau masuri ca acelea de la punctul 5. Parohii sfi nu mai vinclä vinul... Cu paharul ci... cu butoaiele: ba chiar i cu paharele, dar intr-o casa de mireni, si nu direct ci prin acestia". Este singura hotarire" din acest "sinod". In realitate Sint atinse, dar fad a le adinci racilele decurgind din mai multe cauze, de pildä, a) din modul de administrare a bunurilor bisericii (Punctele 1 si 2. Aici ar fi trebuit sa" unmeze i punctul 5 cu privire la vinzarea vinului). b) Lacomia preotilor luind bani pentru ingaduinta sau iertarea unor fapte nepermise (punctele 3 si 4). Urmeaza punctele 6, 7 si 8 destul de disparate dar care au la baza constatarea lipsei de mijloace a preotilor (fiind vorba mai ales de aceia care nu au un venit asigurat din vii). Asada neprimind decimile" subventiile de la poporeni (6), ei ajung sa capteze (7) legate de la muribunzi, pe care ei le Intorc in folosul lor! Aceasta acuzare este tot vechea imputare facutä de Parèevie iezuitilor in campania sa din 1650-1653. Este sugestiva practica urmat:a acum de Rudzinski, care da In factor comun tuturor misionarilor neregulile constatate, nefacind nici o deosebire intre conveauali, observanti sau iezuiti. Cum el insusi era observant, i adversarul sal' principal, Tomasi (Man6ie) apartinea aceluiasi ordin, era preferabil sa arunce acuzarile In bloc, urmind apoi sa precizeze in amanunt faptele. Dealtminteri despre observantii bulgari el se exprima Cu oarecare dispret ca franciscanii veniti din Turcia" cind se refera la venirea lui Bandini in Moldova In 1644. Dui:a gravitatea acuzarilor de la punctul 7, re-
comandarea din cel urmator pare de-a dreptul derizorie. In sfirsit se ajunge la miezul problemei: adica la raporturile dintre misionan i episcopi, In speta dintre acesta si G. Tomasi, fostul vicar din 1660-1663, precum i vicevicarul acestuia, Koi6evid. Independenta misionarilor fata de episcop s-a afirmat Inca dinainte, din vremea lui Bandini, care se plingea cu foc de conventuali (dupa ce el insusi a facut cauza comung cu iezuitul Beke) (Vezi Maori..., V, biografiile lui Bandini, Beke, Gasparo din Noto etc.). Dar atunci nu fusese vorba de observanti, pentru bunul motiv ea ei erau de partea lui Bandini, observant si el. Acum Irma, sub aceastä denumire generala, este vorba in particular de Tomasi (Mat-IM). $i aici apare acuzatia cea mai grava: Acesta apelind la domn 1-a citat In trei duri pe episcop in fata judecaii unor schismatici, ca sa-1 alunge si pe el, ca 146
www.dacoromanica.ro
Pe antecesorii säi
(!) din resedinta episcopald. Este de observat cd aceastä alungare putea fi arhtata ca telul urmärit, dar nu ca motivul invocat. Dar o atentie egala este acordatd iezuitilor in partea urmdtoare a raportului. Aici este tratatd pe larg problema legatelor smulse muribunzilor, mai addugindu-se i acuzatia falsificOrii de testamente redactate pe latineste i deci neputind fi intelese de testatori. Sint aduse exemple concrete: cazul de la Iasi reclamat de Ancina" (Ana Wolf) si cel de la Cotnari. Este ridicatil i chestiunea bisericii de la Iasi cotropitd de iezuiti, si a lipsei de interes a iezuitilor pentru slujbele bisericesti. Ei merg dupa' negot! Dealtminteri ei au venituri foarte mari si au acumulat sume importante de la rege si de la magnatul polon, Firley (poate un descendent al Movilestilor?) si au si averea incredintatä lor de Kotnarski. Deci, n-au decit sd-si
clddeasca o bisericd proprie, läsind-o pe cea existerrtai parohlenilor care o reclamd.
Nu este de mirare ca un asemenea raport sä fi produs \diva in sinul Congregatiei. Satisfactia de a primi in sfirsit o dare de seamd alcdtuit'd de visu de un episcop polon de Bacdu, absenteist prin definitie pinä acum, era neutralizatä in parte de aceste acuzatii atit de grave si de generale. S-a decis sA i se ceard exemple concrete si totodatd sd fie reprimatd in toate chipurile indräzneala lui masi si a lui Koi6evid". Dar eminentele lor nu puteau sti cd nici o lun'A mäcar dupà intocmirea raportului trimis la Roma, avea sa intervinä o impdcare (complanatio) intre episcop i iezuiti, ratificatd in anul urmà'tor de episcopul de Camenita! Rudzinski le ceda parohiile de la Iasi si Cotnari, si le ingOduia sd primeascà si mai departe legate! Dar despre acest act din 26 mai (1663) nu a räsu-
flat nici o stire la Congregatie, pentru motive lesne de inteles. A sosit Insá in schimb plingerea lui G. Tomasi trimisd din Iasi, probabil Indatä dupà infdtisarea la judecat'd inaintea domnului, al cdrui text nu Il cunoastem, neavind pentru o incercare de reconstituire decit textul complementar de la 27 iunie 1663. (Vezi textul, in valumul de fat'd p. 131 iar discutia in biografia lui G. Tomasi-Man'Cié). A§a cum am aratat si acolo, Tomasi nu lämureste cauza litigiului, preferind &A insiste asupra unor imprejurdri secundare si oarecum indoielnice. Rdmine faptul, socotit foarte gray, CA amindoi clericii catolici s-au infätisat la judecatd inaintea unui for laic si schismatic. Contraofensiva lui Tomasi, inveninarea conflictului, situatia echivocd creat'd in aceste tdri schismatice", au sporit nedumerirea din sinul Congregatiei. Pe de o parte i s-a scris lui Rudzinski la 6 dec. aprobind activitatea sa (adicd faptul cal a fácut o vizitatie pastoralä a diocezei sale), pe de alta i s-au cerut exemple concrete referitoare la acuzdrile aduse misionarilor Cu privire la intocmirile de testamente in favoarea iezuitilor. Apareau i unele rezerve. Cum Rudzinski ceruse autorizarea sa meargä in Ungaria (adicd Transilvania) spre a consacra biserici, sau a exercita prerogative episcopale, i s-a rdspuns
cd are destule de fdcut in provincia sa. In acelasi fel era primitä i dorinta lui de a crea notan. Este probabil cà amindouà veleitätile sale erau dictate de interes. Nobilimea catolicd, minoritarä dar perseverentà din Transilvania stia sà primeasca cu generozitate pe misionarii catolici, si cu atit mai mult pe un prelat titular al unei episcopii vecine, iar crearea de notan i se stie c'á era aducdtoare de venituri. In incheiere se strecoard si o notd de indoialä. Cit priveste pe fr. Tomasi, s-a aflat cu uimire nu putinA cà acest religiosus vir" a fost abdtut atit de mult de la calea cea dreaptà de ambitie si se vor lua mäsurile potrivite eft de curind. Pentru a preveni once scandal fatil de schismatici nuntiul va lua In minA intreaga chestiune. Dar cum tocmai atunci se afla in Italia Vito Piluzzi, reintors 147
www.dacoromanica.ro
din Moldova dupd zece ani de apostolat, a fost intrebat si el despre imprejurdrile de acolo.
La 17 dec. (1663) el räspunde la punctele unui intreg chestionar. Insd intrucit plecase tocmai cind sosea episcopul, datele ce le infätiseazd se referd la situatia anterioarä conflictului amintit. Despre Tomasi (fr. Gabriel bulgarul") KoiC'evid (fr. Biagio") el spune cä primul are 45 de am, al doilea 38 de ani amindoi sint di sufficiente dottrina" si de bun exemplu. Privitor la starea materiala a bisericilor declard cd Biserica din Baia are 15 scuzi pe an si 4 butoaie de vin. Pärintii (misionad) din Bacäu stau In mandstire" si poporenii adesea nu le dau nimic, pentru ea' doresc sà ail:A un preot propriu care sa aibà grija Ion. PArintele iezuit care stä la Iasi are veniturile sale, cdci are 4 vii s't 200 de capre (capelli); acela iezuitul) din Cotnari nu slujeste In biserici (non serve la chiesa) *i are 16 boi, vreo 30 de vaci cu vitei, 14 vii, 100 de capre i recolteazd gnu, orz si mei. La punctul 66 este vorba si de parohul din Cotnari care se numeste Gio-Battista , din acel oras, din Ungaria, are 30 de ani, si a studiat la Roma In colegiul Propagandei. Preotul din Sabdoani se cheamd B. Michele din Ungaria, are 60 de ani si a studiat doar gramatica". Urmeazä o criticd ascunsd in rdspunsul la punctul urmdtor, 67. Celui din Cotnari biserica 50 de scuzi si are (ha di patrimonio), avere proprie, vii, celui din Säbdoani ii dä 26 de scuzi si nu are nici o air-ere". La rindul lor iezuitii, aflind de gravele invinuiri aduse de episcop cu privire la falsificarile de testamente indeosebi, denuntd acea complanatio a cdrei oportunitate incetase, intelegind i ei sd-si spunä cuvintul. Credinciosii sint nemultumiti de episcop care risipeste bunurile diocezei (Plingerea iezuitului Szczytnicki din 1664). Curind se produce catastrofa. In 1665, episcopul este alungat din tard, Intrucit domnul (Dabija) 11 bänuia de intrigi cu principele Apafi al Transilvaniei, suspiciune trezitd poate de relatiile sale frecvente cu mändstirea Ciuc din secuime, pe care le putea cunoaste si G. Tcmasi, care avea legdturi vechi cu acea manästire. Se mai spunea ea ar fi insultat pe unul din marii boieri ai domnului. In aceste imprejurdri Congregatia 1-a indepärtat din scaun, Para insd a-i nurni un succesor. Plecarea lui a decurs In stilul clasic al exodului prelatilor absenteisti, 'land si el cu sine unele obiecte ale bisericii din Bacdu. Gindul lui de a se reintoarce triumfdtor sprijinit de curtea polond a fost inselat. Regele nu-1 vedea cu ochi buni pentru comportarea sa In Dietä, i probabil el a atirnat greu in cumdusmiinia manifestatä contra iezuitilor alit de puternici In Polonia si care Il numdrau si pe rege in rindurile lor. Dui:4 abdicarea lui loan Cazimir al II-lea, care se retrage In Franta, Rudzinski incearcd din nou sä revind. La 26 martie 1669 se plinge de numirea lui Pardevid ca administrator apostolic al episcopiei de Baeau. Daca a plecat In Polonia, a fost pentru a recupera cu ajutorul regelui si al senatorilor bunurile bisericii sale ocupate de domn. El vrea o vizitatie nepärtinitoare" pentru a se face luminä. Inarmat cu autoritatea regelui (Mihail Wisnio-
wiecki) si a senatorilor pe lingd domn, nu-i va lipsi mijlocul de a reprima alit purtdrile vicarului de acum (Par6evie) cit i cele ale misionarilor. Insd la Propaganda se subliniazd cd abuzurile acelea fuseserd ale conventualilor (!). Despre iezuiti nu se pomeneste nimic. Dar Rudzinski tunä i fulgerd. Doi ani i jumätate dupd reclamatia lui Rudzinski, Pardevié printre alte subiecte de nemultumire impArtdsite Congregatiei, mentioneazd i scrisorile amenintdtoare primite de el de la fostul episcop, ldsind pared impresia ca ar fi vorba de altele noi. Lisa dupä indicarea cuprinsului s-ar putea intimpla sd fie infdtisatä acum din nou ca actuald tot scrisoarea din anii trecuti. Cu toate sfortärile lui Rudzinski, inlifiturarea sa a 148
www.dacoromanica.ro
ramas definitiva. El era destila de disareditat, dator vincha, lar obiectele de cult luate de la episcopia din Bacdu fuseserä amanetate de el, si pina in cele din urmä irosite. Cel putin asa reiese din declaratiile nuntiului apostolic din Polonia care se referä la el si nu la Par6eviC cum am crezut la intocmirea biografiei acestuia (Vezi Cälätori, V, p. 355, r. 6, de jos In sus). In 1669 la venirea la Varsovia a lui numit prefect apostolic in Moldova si insotit de doi misionani Fr. Maria Spera noi pe care îi ducea la destinatie, unde nu au mai ajuns din cauza lipsei banilor de di um fostul episcop i-a indemnat sä se gräbeascä a ajunge clt mai curind, poate cunoscind antagonismul adinc dintre Spera i Par6eviC., datind incd de la mijlocul deceniului al cincilea.
Rudzinski a murit inainte de 25 aprilie 1676, cind nuntiul din Polonia, arhiepiscopul de Corint ob'serva cu filozofie el. murind i episcopul (Rudzinski) administratorul delegat (PareeviC), s-a pornit la intocmirea formalitätilor pentru numirea noului episcop recomandat de rege (I. Sobieski) in persoana lui Iacob Gorecki. Relatia lui Rudzinski a fost publicatä de Romul Ondea in anexa IV a lucrdrii sale Catolicismul in Moldova in secolul al XVII-lea (Sibiu, 1917, p. 55 62). (Aceasta fiind versiunea romaneasca a studiului säu in limba germana' Der Katholizismus in den Donau fiirstentiimern, Sein Verhdltnis zum Staat und zur Gesellschaft, Leipzig, Voigtländer, 1916). Textul original se afla In Arhiva de Stat din Viena (Ilayrico-moldavica, XXVI). El nu a fost editat integral, ci infati5at sub forma de extrase mai importante in limba latina a originalului, cuprinse intr-un rezumat romanesc, prezentare intotdeauna ingrata si pentru cine o intocmeste, j pentru cine o foloseste. Lipsa originalului, sau mácar a unei redá'ri integrale, este resimtita de cercetdtori. Acest caracter fragmentar, ca si modul general la care sint formulate unele acuzäri foarte grave, stirbesc din valoarea sa ca izvor de informatie. Totusi printre rinduri pot fi surprinse unele transformäri In curs, atit ale conditiilor generale, cit si al spiritului diferitelor categorii prinse in obiectiv.
Despre Rudzinski s-au ocupat in treacat R. Cindea, care i-a editat si textul ce-1 redärn aici in traducere romaneascä, precum si Fr. Pall (Le Controversie) in legaturä cu campania antiiezuitd initiatä de noul episcop la sosire.
RAPORT CATRE PROPAGANDA' 1663
(Despre sinodul tinut de episcopul Rudzinski la 27 apr.
1 mai
1653)
[In ultimele zile ale lui ianuarie, stil nou, episcopul a sosit In Vadupä trei luni de cercetare a bisericilor diocezei,
lahia2 sau Moldova
constata' starea de plins a celor 25 de biserici ... Se hotärasc unele
p. 55
mdsuri de Imbunatätire].
1. Mirenii luind bunurile biserice§ti la sine §i cAmatarind, Ii plàteau pe preati ca pe n4te mercenari. De-aici incolo sä dea anual socoteald parohilor.
Textul de fatá consta din versiunea romana a unor extrase redate partial
din raportul episcopului Rrudzinski, editart de Romul Cindea in anexa IV a lucrärii sale Cato/icismta in Moldova in sec. XVII, pp. 55-62 sub forma de extrase latine
cuprinse intr-un rezumat in limba romänd, pdstrat aici cu unele modificari. 2In sensul polon de Moldova.
149
www.dacoromanica.ro
p. 56
2... Bunurile ajunse in mina mirenilor, sd nu se mai dea inapoi parohilor pentru a nu provoca scandaluri. Cultura viilor sd nu se incredinteze numai preotilor, fiind unii nepotriviti pentru aceasta, deldp. 57
sindu-§i §i serviciul lor. 3
Diacii" sau dascdlii
(?)3
§i ceea ce e mai rdu,
in§i§i
misionarii §i cdlugdrii primind cite un orton4... le permit catolicilor sä lucreze §i in zilele de särbdtoare.
Unii misionan i s-au dat pdcatului avaritiei ... din cauza miei ei iau pentru pdcatul trupesc bani sau boj sau oi §i alte bunuri de acestea mi§cdtoare.
Parohii sd nu mai Vindd vinul sau vreun alt fel de bduturd cu ci hotdrim eá vor putea sá vindd toate bduturile §i /toate/ cele ce le pot avea cinstit §i pe fatd, ei in§i§i fdti§, sau prin prietenii lor, cu butoaiele, ba chiar §i cu paharele dacd vor avea afard de parohie vreo casd de mireni, §i le vor vinde prin ace§tia iar nu ei 11100. 6 ... Credincio§ii s-au dezvdtat sd mai dea dijmd din griu, vin §.1 paharul
fructe
Misionarii nemultumiti cu stipendiul dat de Congregatie i cu plata anuald de la credincio§i, fac pe catolici sà testeze pe patul de moarte vii §i prisdci i alte bunuri pentru bisericd, i apoi le iau pentru sine afirmind cá sint ale lor sau ale mdndstirii lor §i ale Provinciei din care fac parte Parohii sA nu base pe presbiterii veniti de aiurea (adventicii) slujeascd liturghia fdrd scrisori de permisiune P. 58
... etc ...
al 9.... [Refuzul de ascultare al misionarilor §i mai mult chiar Ei fug de autoritatea episcopilor cind vin, fácind apel inaintea domnului care e laic §i schismatic. A fost citat astfel in trei rinduri de pdrintele Gabriel Tomazini" §i de vice vicarul5 acestuia §i judecat de persoane schismatice ca sd-1 alunge6 §i pe el ca §i pe
calugdrilor.
antecesori din re§edinta lor. ...1.
10. Misionarii store, inainte de incheierea anilor de slujbd stipendii de la credincio§i §i iau sculele i obiectele mai bune din bisericd
[Se mai amintesc certurile iezuitilor cu conventualii din Ia§i
§i
Cotnari].
Biserica din Ia§i este cea mai insemnatd, din faptul Ca' este In ca§i-au §i nicdieri in altd parte pitala acestei tdri, in care anume a§ezat domnii re§edinta lor. Este o mare multime de oameni de natii diferite ce locuiesc aici greci, ruteni, moldoveni, francezi, germani, turci precum §i tdtari7 cu locuinta statornicd acolo, §i chiar un foarte mare
numdr. Sint de toate cam patru mii de case, insä de catolici slut doar 40, §i acestea ale unor oameni apdsati de cea mai mare sdrdcie. 3 Scholarum rectores. 4 Ortone.
vlas Koicevid.
6 Este curios faptul cd se vorbeste de o alungare, care se va adeveri pe viitor, dar care nu corespunde deloc trecutului. Numiti sciti, iar francezii gali.
150
www.dacoromanica.ro
[La Iasi] este o bisericd fdcutd de Margareta8... si care a fost intotdeauna bisericd parohiald pind In anul 1648 cind ultimul ei pastor i paroh numit Mihail8 a fost secerat de ciumd. Vin din Turcia (!) franciscani i administreazd toate vre 4-5 ani. In 1650 vin iezuitii. Se pun in legaturd Cu un om catolic Kotnarski) cu mare
P. 59
influentd la domnul Vasile Lupu, cer biserica de la el promitindu-i titlul de nobil polon Obtin biserica Atunci Kutnarski e ornoIezuitii pdstreazd pentru ei tit de cazaci, acestia distrug i biserica banii, argintul, aurul i hainele scumpe ce le fuseserd lncredintate de Kutnarski in vremurile de primejdie, precum i vitele caii i prisacile sale ... etc.
... Au stars testamente pentru viile din jurul bisericii parohia-
Ba catolicii jurd chiar cá acei pdrinti iezuiti au scris testamentele amintite mai sus pe latineste, iar pe romdnete au fost Válmdcite in alt fel. i de fapt noi toti am citit acele testamente serse in limba latind, insa aici nimeni dintre catolicii moldoveni nu intelege limba Au adus in fata noastrd o vdduvä numitä Ancina fiica unui le
oräsean din Iasi, nu din cei mai de rind, care surprins de moarte a
declarat doar din gurd cd lasd pivnita sì casa pentru ridicarea bisericii
parohiale. Dupd moartea lui ordsenii au venít la fíica luí spre a se face acest act pentru bisericd pdrintii iezuiti nu au ldsat nicidecum sd fie ingropat trupul, ba chiar au amenintat sa excomunice pe
acea filed dacd nu face actul in favoarea lor", ceea ce a marturisit ea insdsi sub jurdmint inaintea noastrd si a pdrintilor .
[Despre biserica din Cotnari]. Un iezuit ce primea anual 90 de imperiali a intocmit In acelasi mod testamente In folosul sdu sau al Societdtii lor, cistigind cloud case si 19 imperiali. El nu invatd pe nimeni a citi, nu serveste la biseria Preotul nici nu stie Inca romdneste. Dar au
numai un laicli ce vorbeste romäneste si care vede de vii sJ de stupdrii, cdci ei card toate la mdndstirea din Líov spre marea supdrare a catolicilor i fart' ca domnul sá fi aflat pind acum cd mänds-
tirea care fiinteazd in Polonia pretinde sä aibd o stdpinire de veci?"
in Moldova ... Concluzíe [Biserica din Iasi a fost totdeauna a parohienilor i nici-
cind a unui ordin. Cdlugdrii au pus fdrd drept mina pe ea ... Credin8 Atribuire a tuturor bisericilor catolice din Moldova acestei doamne, pe care o regasim si la misionarii din deceniul al treilea. Vezi Ccacitori V. De fapt biserica
de la Iasi, care fusese de lemn, a fost refacuta cu temelie de piaträ i restul din lemn de catre un grec, postelnicul Enache, la cererea lui Bonici inainte de 1632. 9 Confuzie desigur Cu preotul Mihai Rapezon" mentionat in lista foarte inexacta insotind raportul lui Koicevic, si care dealtminteri nici nu a functionat la Iasi, ci la Husi. Se stie ea la Iasi dupd acapararea de catre iezuiti in persoana lui Beke a bisericii catolice smulsa de la conventuali, au urmat iezuiti poloni, Beke a fost rechemat abia chip& moartea lui Bandini (1650). Deci in 1648 nu exista acel
u/tint paroh de Iasi, care ar fi murit de ciuma. In mod gresit este datata venirea iezuitilor din anul 1650. Atunci au venit eel. din Polonia, dupa rechemarea lui Beke, care nu se aratase pe fatä a fi iezuit atunci cind s-a impus ca paroh la biserica de la Iasi. Aceasta a fost socotita ca apartinind conventualilor pinh in 1645, cind a avut loe asa-zisul tumult de la Iasi. Vezi Cclicitori V, biograiia lui Bandini, Gasparo din Noto etc. 10 nisi inscriptionem in duas personas f ecisset (de &tit: in sui.s personas). 11 Laicum calugar de rang inferior Cu insarcindri servile. 12 herecNatis dominium in Vallachia.
www.dacoromanica.ro
151
P. 63
ciosii nu vor reface biserica pina ce nu li se vor reda drepturile si Cu privire la testamentele fictive ...). Episcopul a fost intotdeauna rau vazut de parintii misionad, aces-
tia temindu-se sa nu ja in cercetare chestiunea parohilor amintiti §i sa ceara restituirea bunurilor bisericii cotropite fall niel un drept sau aprobare a episcopului. De aceea au tinut un sfat" in anti]. 1659 adunindu-se cu totii la Trotus, o parohie a diocezei noastre, impreuna cu parintii observanti bulgari. i pentru ca sä nu i se dea episcopului putinta de a-i stingheri, si-au impartit asadar intre ei cele mai bune parohii, adica cele de Bacau, Trotus, Galati, care sä asculte intrucit acetia stilt lipsiti de manastiri iar celelalte, de bulgari
precum cele de la Iasi si de la Cotnari, sa tina de iezuiti si sa asculte de manastirea de la Camenita in loe de episcopul legiuit al locului ... legindu-se in acea congregatie sa arate ca nu este nici o nevoie sa fie un episcop, cad nu are nicidecum din ce trai, afirmatii care toate s-au aratat neintemeiate dupa vizitatia bisericilor de acuma, cad si episcopu/ si 12 parohi pe putin pot trai cuviincios fara nici o cheltuiala din partea sacrei Congregatii... etc.... etc. ... Papa" e rugat sa ja masuri... etc.... La Iasi, de unsprezece ani de chid stau acolo doi parinti iezuiti, nu a fost nici o liturghie cintata sau vecernie solemna. [Biserica a aflat-o episcopul goala, iezuitii au fost dupa negot. Ei nu se supun episcopului ... Voind episcopul sa faca un vicar la Iasi care ii promisese 4 000 de florini pentru bisericä, iezuitii ii fagaduiesc un loe de canonic la Liov daca va da cei 4 000 de florini pentru conventul lor de acolo. In anul acesta in prezenta episcopului, au primit iezuitii 600 de putine Cu miere, 1 200 de talen imperiali, fara sa fi dat macar un ban pentru biserica. Pe episcop nici nu 1-au primit, incit] a trebuit sa stea la han printre oamenii de rind (rusticanas personas).
[Credinciosii cer ca biserica sa le fie lasata lor, iar iezuitii sa se multumeasca cu veniturile ce le-au incasat, anume 12 000 de florini. Daca vor, ei n-au decit sa-0 zideascà o biserica, avind ajutoare de la regele Poloniei" 6 000 de florini, de la senatorul polon Firley 40 000, de la Kutnarski 12 000, cloud case (una de la Kutnarski, cealaltá de la polonul Wocieckowski) si mai avind si 58 de tarani dependenti _J.
15 Despre acel sfat nu avem alte marturii, dar este destul de verosimil ca
urmInd calea deschisA de Partevid Ina din 1650, mobilizInd pe toti clericii si misionarii contra episcopului absenteist polon, la rIndul dui Manid, observant si e/ Si dorind sd pästreze vicariatul, sil fi Incercat sA constituie un front comun contra lui Rudzinski. 14 Alexandru VII (1655-1667). 15 loan al II-lea Cazimir (1648-1668).
152
www.dacoromanica.ro
SOLI MARI POLONI IN TRECERE SPRE POARTA
SOLIA LUI IERONIM RADZIEJOWSKI (1667)
Solía lui Radziejowski are unele puncte comune cu aceea a lui Krasinski din 1636. Si una si alta urmeazd dupd räzboaie purtate Cu Suedia si moseovitii, i amindoud au ca scop s'a prevind actiunea unor tulburdtori ai pacii dintre republica polond si Poartä: in 1636 mirzacul Cantemir, in 1667 hatmanul cazacilor Doroscenko. Totodatä polonii se plingeau de íncursiunile tätarilor in Polonia Cu stiinta turcilor, in contradictie cu prevederile päcii de la Hotín din 1621. In adevar prin aceasta se garantase din partea Poloniei oprirea incursiunilor cazacilor in imperiul turcesc, si din partea turcilor frinarea atacurilor thtarilor contra republicii polone. Dar acest echilibru a fost rästurnat prin actiunea independentd inauguratä de cazaci in 1648. Aliati cu tatarii contra polonilor, apoi impacati pentru scurtd vreme cu acestia din urma, inchinindu-se In 1654 tarului moscovit, apoi unindu-se iar cu polonii intr-o formula nouä dupä moartea lui Bogdan Hmielnitki (1658), impArtindu-se curind in doud formatii: una ascultind de moscoviti, alta de poloni, ei continuau s'A stirneascä pasiunile aliatilor i dusmanilor lor vremelnici. Prin pacea de la Andrusovo (1667) Ucraina de est va fi cedatä. moscovitilor. Hatmanul Ucrainei de vest, Doroscenko, care se inchinase Portii in 1664 va fi silit in 1667 s'a recunoascd suzeranitatea Poloniei, fdrä a inceta insd sä ducd tratative tainice cu Poarta. El nu se va rdscula fati decit dupa alegerea ca rege a lui Mihail Wisniowiecki, in 1669.
Ca si in 1636 desemnarea sefului solíei de catre Dietä fusese dictatä de catre opozitie. Magnatul polon Ieronim Radziejowski, subcancelar al coroanei, fusese exponentul nobililor poloni nemultumití de política urmatä de dinastia suedezä Wasa (Sigismund al III-lea, Vladislav al IV-lea, Ioan-Cazimir). Inc.i din 1652 intrind in conflict cu regele loan Cazimir (1648-1668) i fiind exilat din Polonia, s-a refugiat in Suedia unde 1-a indemnat pe noul rege Carol Gustav, beneficiarul abdiciirii reginei Cristina (1654) sä porneasea räzboi impotriva Poloniei. loan-Cazimir, care protestase ca ruda apropiatä a reginei, contra trecerii drepturilor acesteia asupra celuilalt nepot al ei, s-a vdzut deodatd amenintat sa- piar-
di propria sa coroana, si a trebuit sä fuga in Silezia. Carol-Gustav ocupa Mil luptä Varsovia si Cracovia (1655) si multumitä concursului lui Radziejowski este
recunoscut de sleahtä ca protector" si acceptat de magnati, considerindu-1 ca un 153
www.dacoromanica.ro
dusman al regelui, nu al tärii. Abia in 1660 se restabileste situatia dupä sacrificii teritoriale insemnate i prin interventia Puterilor se incheie pacea de la Oliva (1660), dupa care Radziejowski isi reia locul sail de mai inainte. Polonia tot mal
slabita a mai trebuit sà facd fatä unei rdscoale ale lui Lubomirski in Lituania razboiului cu moscovitii declansat de fluctuatiile cazacilor, si care se va termina de asemenea Cu cesiuni teritoriale din partea republicii polone. Aceasta era
situatia mid Dieta 1-a desemnat pe Radziejowski drept sol mare la Poartä in primava a anului 1667, Cu misiunea iluzorie de a obtine din partea turcilor nicetarea a'utorului dat de ei hatmanului cazac Doroscenko. Alegerea lui Radziejowski nu fusese prea fericitd i dintr-un punct de vedere de oportunitate morala. Emisarul tainic al cazacilor la Poartä stia sä exploateze impotriva delegatiei polone sen imentul de indignare generala stirnit la orientali de actiunea träddtoare a magnatului polon aducind pe dusmanul suedez in tarä. Ce incredere mai putea avea cineva intr-un asemenea om? (Si mai ales, lucru ce pärea cu totul de neinteles, era folosirea lui ulterioara fart'. rezerve). De altminteri, ina din cursul trecerii prin Moldova semnele prevestitoare ale dispozitiei Portii s-au ariltat destul de nefavorabile. Domnul nu a putut fi convins sa iasä in intimpinarea solului la 8 mai, cu toate fulgerele acestuia i argumentele secretarului soliei, iar
cind solul a poftit la masa pe dregatorii veniti sa-1 salute, acestia s-au s uzat cu totii ... In schimb, nu i s au precupetit celelalte dovezi de cinste. Un alt emn al climatului politic era inaintarea recent& a unei plingeri a moldovenilor la Varsovia impotriva unor confiscan i de märfuri trimise din Moldova spre vinzare, precum si a uciderii unor negustori moldoveni ce veneau de la Moscova cu marfuri. Dar totodata se mai cerea furnizarea si mai departe de postav polon pentru nevoile curtii moldovenesti, ca si a celei turcesti". Dar despre aceste cereri reclamatii nu s-a pomenit nimic in cursul trecerii marelui sol polon. Acesta, de cum s-a putut mingiia cu gindul cd. intimpinarea de catre ceausul sultanului compensa cu yid i indesat neintimpinarea sa de catre domn, a rdmas trei intre i in Iasi prin care declarase cd. nici nu va trece (!), si a schimbat daruri cu domnul i doamna, fara a se plinge ca alti soli din trecut ca in schimbul unor
obiecte scumpe a primit mai nimica. Cinci säpfärnini dui:a plecarea de la Iasi, marele sol ajungea la curtea sultanului, la Adrianopol (pe la sfirsitul lui iunie) iar la 8 august murea acolo fara a fi incheiat nimic. De La Croix, secretarul ambasadorului francez de NI:lintel, afirmä in oartea sa despre razboaiele turcilor contra Poloniei, moscovitilor si Ungariei (Guerres des Turcs avec la Pologne, la Moscovie et la Hongrie, La Haye 1689) cä la proprotestul solului contra incursiunilor tdtarilor in Polonia, el nu a primit alt rds-
puns decit cd sultanul va da satisfactie regelui indatd ce acesta va desface liga incheiatd de el pe 13 am cu moscovitii, fära vreo avizare a Portii. Dupa moartea lui Radziejowski conducerea soliei i-a revenit secretarului misiunii, Wysocki, care s-a inapoiat cu delegatia polond, aducind regelui räspunsul Portii.
Radziejowski este probabil autorul unei scurte relatii a acestei solii, care se opreste la sosirea la Adrianopol. Relatia, care staruie nu,mai asupra problernelor de ceremonial, a fost publicatd de Sadok Baracz in Piametrik dziej6w polskich (Memorialul istoriei Poloniei), Lw6w 1855, pp. 74-76. Partea privitoare la trecerea prin Moldova a fost tradusd de P. P. Panaitescu, in Ceildtori poloni in tdri/e romane, Bucuresti, 1930, pp. 58-59, fiind precedata de o scurtä nota introductivg (pp. 57-58). 154
www.dacoromanica.ro
De Radziejowski se ()cup& L. Hubert In studiul sdu Zatargi PoIski z Turcya w 1667 roku i poselstwo Hieronima Radziejowskiego (Conflictul Poloniei Cu Turcia la 1667 si solia lui Ieronim Radziejowski) In Biblioteca Warszawska", 1858, II, p. 461 si urm.
CALATORIA SOLULUI RADZIEJOWSKI LA POARTA OTOMANA1 p. 58
Relatia scurtd" 1667, mai.
Intrind in Tara Moldovei, indatd 1-a intimpinat pe sol2 la granità
la Nistru sub Hotin, vornicul3 trimis de domnul Moldovei4. Acesta inso-
tindu-1 pe sol, a fost insarcinat cu indestularea soliei cu cele de tre-
buintä in toatA Tara Moldovei. Sosind la o milä i jumätate de Iasi, solul
a trimis la domn, cerindu-i acestuia cà intrucit domnul ie§ise odini-
oard5 inaintea principelui de Zbaraz, sä lasä i el acum inaintea lui. Domnul tinind sfat pentru aceasta, a refuzat, spunind cä nu o face din du§mdnie, dar pentru o pricind anume6. Supdrindu-se solul 1-a fdcut barbar, spunind: Am invdtat minte pe regi7, Il voi inväta si pe el; oare nu stie cA eu pot sä-1 scot din domnie?" si era sd ocoleascä Ia§ii. Dar sosind Godlewski8 1-a convins sä nu facä a§a ceva, cad ocolirea Iasului ar fi o jignire mai degrabä pentru sultan2 decit pentru domn. Ceau§ii, trimesi in intimpinarea solului de cdtre caimacaml°, i-au spus solului cAa§a este obiceiul aici, dacd // solul cel mare este intimpinat de un ceau§, este tot ca §i cum 1-ar fi intimpinat insu§i domnul. Cäci dom.nul nu are nici o putere, pe cind acestälalt este de la Poartä. Deci solul a dat de stire cd se va opri la Ia§i, si 1-au intimpinat hatmanu111,
1 Dupä P. P. Panaitescu,It/tort po/oni... p. 58 s.u., Cu unele mici deosecu completaren unor note din subsol preluate din acel vol. alfituri si de elemente biobibliografice din notita introductivd. 2 $eful soliei, Ieronim Radziejowski, apare la persoana a treia In aceasti relatie scurtd" care trebuia probabil sA, constituie sch letul ddrii de seamà mult mai cuprinzdtoare ce avea sd fie fäcutd de sol la Inapoierea sa, In felul jurnalului lui Miaskowski. (Vezi =Mori V, p. 153). Dar mi rind solul la Adrianopol inainte de a-si fi incheiat solia a rämas doar aceasta schema preatitoare. 3 Nu reiese care dintre cei doi marl vornici este desemnat aici: probabl Miron 1671 iunie 29). Costin, mare vornic al Tärii de Jos (1667 mart. 12 Ilias Alexandru (1666-1668).
5 In 1622, Mud domn Stefan Toma 1-a prirnit cu alai pe ducele Cristofor de
Zbaraz, mare sol polon (C5.16tori IV, p. 498). 6 Adicd de teama turcilor.
1 Aluzie la alungarea regelui loan Cazimir din Polonia si aducerea lui Carol
Gustav al Suediei. 8 Godlewski, miecznic (spdtar) de Novogrodek, curierul soliei. 9 Mehmed IV (1648-1667). " Cairnacanyul marelui vizir. 11 Nicalae Racovitd, hatrnan i plreálab al Sucevei (1661 oct.
mai 6 1671). 155
www.dacoromanica.ro
p 59
cancelarul12 si alti dregatori. Solul i-a primit coborind numai un singur picior din careta si ridicind putin calpacul. Dregatorii au scuzat pe domn ca nu a iesit el insusi in intimpinare din deosebite pricini; dupd aceste ceremonii incalecind si unii si altii au mers de amindoua partile (caretei) la distanta. Tineretul, adicd boierii si moldoveniin, calarind pe cai foarte frumosi in ordine ca husarii, au facut intreceri intre dinsii in fata orasului, cu ldnci de lemn. Apropiindu-ne de Iasi, am fost In-
sotiti 'Dina la gazda de treizeci de steaguri de osteni, toate cite erau, cu tobe si cintece. S-a impartit pane si alte daruri multimii, care venise in mare numar cu muzici si tobe. Sosind la locuinta pregdtitd, solul a multumit, 0 toti au plecat. Solul a poftit la dinsul la un °spat pe dregatori, care ins& au refuzat cu totii. A doua zi secretarul solieil4 a dus domnului o scrisoare de la rege15
In care acesta se aräta mihnit ca tatarii navalisera pe neasteptate in Polonia si facuserd pagube atit de mari locuitorilor. Vina o dadea pe Kobylecki, care n-a vrut s'a ma asculte (!) si n-a vrut sd se grabeasca, precum ii spusesem eu".
In aceeasi zi, solul a trimis domnului si doamneit6 daruri si a pri-
mit si el la rindul sau altele din partea domnului. Timp de trei zile atit dimineata, cit si seara in semn de noapte blind" au cintat si au batut tobe sub ferestrele solului. A patra zi am plecat din Iasi, iar dregatorii si steagurile de osteni au insotit pe sol. Acesta, urcindu-se in caret& le-a multumit atit domnului, cit si lor. Cind a pornit careta, fiecare din steagurile de osteni s-au rinduit in ordine, urind calatorie fericitd, cintind si bdtind din tobe. In momentul plecdrii, solul a trimis pe Kuzminski la domn, rugindu-1 sa dea de stire caimacamului ca a plecat din Iasi, si daca ar veni vreo scrisoare din Polonia sa i-o trimitä neaparat, ceea ce a si fagaduit ca va face. Cinci saptamini dupd aceea solul a sosit la Adrianopol, unde se gasea si sultanul turc.
12 Solomon Birlädeanu, mare logofát (1667 mart. 12 1672 iunie 14). 13 Desigur este aid o omisiune, sau o eroare. De citit sigur: boierii si moldoveni. 14 Francisc Cazimir Wysocki, ceasnic de Sochaczow. (Vezi indatà relatia sa). 15 loan Cazimir. 16 Doamna Elena, ndscutä Cantacuzino.
156
www.dacoromanica.ro
FRANCISC CAZIMIR WYSOCKI (?
dupd 1672)
Francisc Cazimir Wysocki, ceasnic de Sochaczow a insotit la Poartä ca secretar solia polonä condusä. In 1667 de cdtre marele sol Iercedm Radziejowski. Murind acesta la Adrianopol in luna august, el a pre-
luat conducerea delegatiei si a trecut in aceastä calitate iardsi prin Moldova la reintoarcerea In patrie, clad a strdbatut din nou aceleasi locuri In luna septembrie.
Incä de la primul säu contact cu Moldova, el s-a ardtat de o activitate nestäpinitd. Cum domnul Ilias Alexandru nu se läsa convins sä iasä personal in intimpinarea marelui sol, ceea ce nu-i ingkluia nici acestuia sà meargä in audientä la el, Wysocki s-a sträduit din rdsputeri sd mute aceastä hotdrire nesträmutatä., argumentind, protestind, amenintind. De cloud. ori 1-a trimis inapoi la domn pe secretarul polon al acestuia, Stanislas Kienarski, fdrä a obtine ceva. Cel mult domnul i-a mai trimis boieri cunoscdtori ai istoriei, care sd-i demonstreze netemeinicia unor afirmatii privind raporturile din trecut dintre cele cloud täri si probabil i greseala de a considera titlul voievozilor Moldovei ca fiind tot una cu acela al voievozilor (palatini) din cuprinsul republicii polone, dacä va fi folosit acest argument, cum afirmd In darea sa de seamä a soliei. Find' in cele din urma s-a ajuns la un modus vivendi. Solul mare neintimpinat de domn, nu s-a dus la el In audientä, trimitindu-1 pe secretar sä-i inmineze scrisoarea regelui loan Cazimir. Dar asa cum s-a putut vedea, In ciuda ciuntirii ceremonialului dorit, marele sol s-a simtit destul de bine si a fägdduit sä meargä la domn la Ina-
poierea sa, and desigur era incredintat cá se va intoarce de la Poartä cu succes deplin, ceea ce ar fi schimbat ipso facto 0 instructiunile trimise de la Constantinopol domnului. Dar la inapoierea prin Moldova, solia condusd de Wysocki
a fost primitä exact in acelasi fel, in ciuda unei porunci turcesti obtinutd de el cAtre domn de a-1 intimpina personal pe sol. Aceasta era Irish' probabil destul de echivocd pentru a nu fi luatd in seamd. Wysocki a fost la 13 septembrie in audientä la domn care i-a spus ca i-ar fi iesit in intimpinare dacd ar fi avut cautatea de sol mare (pe care o primise Radziejowski de la Dietä.), scuzindu-se oareeum eà a trebuit sá facd voia boierilor. Amänunt care confirm& bänuiala ca' acea 157
www.dacoromanica.ro
poruncii era doar repetarea unei formule generale care se referea la ceremonialul In uz la trecerea solilor mari.
Darea de seamä a soliei redactatä de Wysocki nu stdruie asupra conditiilor locale sau asupra drumului, popasurilor si asa mai departe, mentionind doar ea' gazduirea la diferitele conace a fost foarte ingrijitd din porunca domnului, indeosebi la Ia.si uncle au fost gäzduiti in cele mai de seamd curti boieresti, ci este ocupatä aproape in intregime de problema spinoasa a intimpindrii solului de cdtre domn, reproducind intreaga so argumentare plinä de ifos de care este foarte mindru, neuitind nici ameninWile finale.
Este caracteristic cà stilul In care se manifestä cu acest prilej anuntà intocmai modul sdu de comportare in cursul unei alte misiuni la Poartil ce i-a fost incredintatä la sfirrsitul anului 1669 de regele Mihail Koribut Wisniowiecki si care a avut drept urmare indsprirea raporturilor cu turcii, datorità i zelului incäpàtinat al solului pentru prestigiul palon. ItOspunderea lui Wysocki pentru ruptura din vara anului 1672 si pornirea campaniei turcesti care a dus la pacea dezastruoasä de la Buczacz rezultä din insemnt'rile contemporane ale unor secretan i tinind de ambasada Frantei: secretarul factotum de La Croix, cunoscätor al tuturor intrigidor i manevrelor diplomatiei turcesti i orientalistul Antoine Galland, sfätuitorul ambasadorului la achizitii de cdrti i manuscrise, de antichitäti etc. precum si organizatorul de spectacole teatrale de amatori la Palatul Frantei i autorul unui jurnal de un interes nepretuit. Noua misiune a lui Wysocki la Poartd era ca un codicil la aceea fàrà rezultat din 1667. Alegerea regelui Mihail Wisniowiecki, fiul vestitului Yarerna, adversarul de frunte al cazacilor lui Bogdan Hmelnitki i stäpin a unor vaste posesiuni in Ucraina, a determinat formularea unor pretentii precise din partea acestora, care fiind respinse, ei au trimis fatis delegati sA cearä protectia Portii. Acestia au fost bine primiti de caimacam, care le-a dat un stinclard, adicd un fel de steag de domnie! La rindul sdu regele a trimis un internuntiu care sub cuvintul notificarii urcärii sale pe tron sA cearä reinnoirea tratatului de la Hotin (1621), ceea ce implica in mod necesar retragerea oricdrui sprijin dat cazacilor. Desemnrirea lui Wysocki se datora faptului cd mai fusese la Poartä (in 1667). A fost expediat in gral?ä, trecind desigur prin Moldova si a ajuns la inceputul lui 1670 la Adrianopol, unde negäsindu-1 pe sultan, a crezut cä poate sA porneascä spre locul unde se afla. Dar a reusit doar sä fie primit la 4 mai cu foarte mare arogantä de cdtre Kara Mustafa, caimacamul Marelui Vizir, care 1-a tinut tot timpul in picioare i i-a poruncit sA astepte cu rdbdare la Adrianopol venirea Portu". Abia la 2 iunie sultanul 1-a primit la Akbunar unde zdbovea Cu vinätoarea, dupa ce a fost pus sä astepte intr-un cort de la rgsdritul soarelui pinä la prinz,
intrucit Ináltimea Sa se odihnea. Dar rezolvarea trebuia sä vinä de la Mamie Vizir Köprillil ce se intorsese victorios de la asediul Candiei. Dupd mai multe cereri de audientä, este indreptat spre Marele Interpret Panaiotti Nicusios, spre a-i expune acestuia obiectul cererilor sale, ceea ce el refuzd categoric preferind sä-si piardä capul cleat sa mearga la el". Intr-un tirziu reuseste sä fie primit de cätre Marele Vizir, dar si de data asta el este preocupat de prestigiul polon, cerind in
prealabil sä fie asigurat cä nu va fi tinut in picioare... i cind este introdus in fata Marelui Vizir tronind maiestuos pe sofa, si nu vede taburetul promis, se pregiiteste sä se aseze pe jos, dar dindu-se deoparte unul din turcii de fata", Ii descoperä taburetul ascuns anume dupa haina acestuia... dupä cum este incredintat. Dupd complimentele sale ascultate in täcere, i declaratiile privind bunele sentimente ale regelui, primite cu oarecare rezervd politicoasä, se ajunge la subiectul 158
www.dacoromanica.ro
real al intrevederii. Vizirul este pentru reinnoirea Capitulatiilor din 1621 dar cum in rdstimp cazacii s-au inchinat Portii, se cuvine sd fie sters articolul ce se referd la ei". Aici urmeazd o tocmeald foarte strinsd fntre cei doi interlocutor!. Wysocki declard cà imputernicirea primitä de el este valabilá numai pentru reinnoirea tratatului, asa cum e, fdrd vreo stirbire. Marele Vizir rdspunde cá se vor putea cerceta Capitulatiile pentru a afla hotarele In cuprinsul cdrora Sint arätati cazacii, i pina atunci el va putea sä aducd aceasta la cunostinta regelui. Dar Wysocki nu trimite la rege, i dupä un timp cere sà inceap5. discutarea Capitulatiilor. Cum rezulta din ele Ca' acei cazaci erau supusi Poloniei, de astd datä
obiectia ce se aduce este de altd naturä. Steagul dat de sultan cazacilor nu ingäduie ca ei sd mai poatà fi pärdsiti. De aceea e necesar ca sd fie intrebat regele ce vrea s'a facä. Dar Wysocki se incdpätineazd, declarind ca nu poate cere instructiuni noi cu privire la cazaci, pentru cà regele nu ar tolera aceasta. Impresionati de un räspuns atit de dirz, tijrcii trimit agenti de ai lor sä se informeze In Polonia si la tátari despre fortele de care dispune republica polonä. Aftind cit Sint de slabe, Marele Vizir 11 trateazd pe internuntiu cu mare dispret. Acesta isi cere fa scris slobozirea de plecare: Si non potest defungi legatione, dimittatur libere". Dar este läsat sä astepte. Vizicrul arede cä astfel U va obliga sä corn-mice regelui conditiile puse la reinnoirea Capitulatiilor. I se spune cá dacä persistd in refuzul säu, Poarta va cere regelui sd trimitd alt ministru cu care sä poatä trata. Väzind bud cd totul e de prisos, incep vexatiunile. Se pdtrunde cu forta In locuinta sa, In cäutarea chipurile a unui rob (prizonier) polon fugit. I se rup scrisorile scrise in limba ghiaurilor. In sfirsit consimte sá trimitá o scrisoare printr-un prieten canonic ce merge in Polonia ca secretar al sdu. Turcii trimit i ei un agá ca sd-1 Insoteascá i sà aducd räspunsul. In asteptarea acestuia el cere audientä la Marele Vizir, dar Panaiotti are grijd sd o tot amine. MergInd totusi la el, fárd a fi primit, fntilneste pe Reis Efendi, un portughez renegat, care propune un compromis. Sultanul sá rdspundd regelui, dar fárd a pomeni de cazad! Dar Wysocki vrea o retractare scrisä si o retragere a steagului! In stir-sit i se ?netduie sd meargä la Constantinopol sä se plimbe. Este gäzduit in cartierul grecilor. Dar el vrea sä fie mai aproape de ambasade si de ministrii strá'ini i i se gäseste o locuintä In Pera de unde putea sà profite de invitatiile marchizului de Nointel. Dar nu se astImpärd. Laudd cu ifos puterea polonilor in fata cdrora turcii nici nu indräznesc sd se arate ... etc. Caimacamul ii suflä la ureche Marelui Vizir cä el ar putea fugi din Pera, färä a-si mai astepta slobozirea. Este atras in Constantinopol i inut sub paza unui ceau i unei trupe de ieniceri. Se intorc agentii trimisi la Varsovia. Cancelarul cere sä se Inapoieze Wysocki inainte de a se trimite alt internuntiu. Sultanul fi serie regelui amenintindu-1 cu räzboi la primdvará dacä nu dA' pace cazacilor. Dar aga ce aduce scrisoarea este arestat i tinut ca ostatec pentru internuntiu. Va fi tratat 1ntoemai ea el. In stir-sit sultanul clä ordin la 2 martie sd fie expediat Wysocki la Adrianopol de unde este incredintat unui ceaus care asteaptd reintoarcerea emisarului turc Inainte de a-1 scdpa din mina. La aceste informatii date de de La Croix pot fi adäugate amänuntele sugestive
din Jurnalta lui Galland. La 28 februarie (1672) canonicul Wart, secretarul lui Wysocki Ii spunea marchizului de Nointel ca de vreo 5-6 zile veneau ceau5i din partea Caimacamului sä zoreascä plecarea internuntiului la Adrianopol unde era chemat de Marele Vizir. I se aduseserä chiar 20 000 de aspri (= 500 de franci) pentru cheltuiala drumului i cdrutele stdteau gata, dar el neadmitfnd sä i se porunceascä pe tonul acela, a räspuns cà este hotärit sä piece numai atunci cind va avea el chef, si ca dacä ar vrea (turcii) sä Intrebuinteze forta, el s-a si Inarmat 159
www.dacoromanica.ro
Cu 4 pistoale Hugh patul ski! La 2 martie subsecretarul ambasadorului trimis de el s5.-i ureze drum bun raporteazd CA el nu va pleca pin& nu i se vor da 1 000 de piastri pentru drum, el refuzind suma de 600 ce i se oferise. Va trebui asteptat raspunsul curierului trimis de Caritnaoam la Adrianopol. In akin, socolind ofensatoare somatia de paecare a Caimacamului adusd de ceausua ce-1 paws, s-a repezit la acesta cu sabia, pe care a Implintat-o adInc in lemnul usii, neputindu-1 ajunge pe ceaus, care a reu.sit sá fugd, dar a declarat Caimacamuului ea nu mai vrea sd stea lingd un asemenea om. In sfirsit, dud ajunge marchizul de Nointel la Adrianopol, la inceputul lui aprilie pentru reinnoirea Capitulatiilor Frantei Cu Poarta, el and cá Marele Vizir i-a dat lui Wysocki douà pungi pentru cheltuiald si 6 cdrute pentru transportul bagajelor, i cà dupd o zi de drum, acesta a trimis secretarul sä-i multumeascd Vizirului pentru eft de bine a fost tratat In timpul sederii sale in Turcia (!) i acesta i-a mai trimis ceva bani (!)... Judecind situatia la care se ajunsese, avind In fatd uriasele pregdtiri pentru campania contra Poloniei i prinzind ecourile ce räzbäteau de la Poartd, un spirit serios ca al lui Antoine Galland, considerind angrenajul complicat si copildresc totodatd al politicii orientale, observa cd fostul internuntiu al Poloniei este intruCava cauza räzboiului pe care turcii sint pe cale de a-1 porni contra Poloniei. Cind i se aträgea atentia sd nu stdruie atita asupra punctului privind pe cazaci i sä nu impingá lucrurile dincolo de cererile regelui insusi, si ale nobililor In scrisorile sale, el nu rdspundea altceva decit cd dacd regele i nobilii ar vrea sä omitä acest punct, el in calitatea sa de nobil s-ar opune neincetat sentimentului lor, nedorind nici o pace cu Poarta cleat cu aceastä conditie! Urmau reflectii pesimiste (Dacä turcii vor cuceri Camenita, ei vor desfiinta principatul Moldovei instaurind acolo comandamentul turcesc i legea mahometanä") i constatarea cä räzboiul contra Poloniei nu era privit cu multumire de turci care am fi preferat sä. lupte In Ungana. Dar ei grit hotäriti i toate pregätirile sint fácute: 2 000 de seici si nenumärate poduri de lemn asteaptä la gurile Dunärii sd fie folosite la trecerea fluviului".
La 18 octombrie marele interpret Panaiotti vorbind de victoria turcilor care au ajuns aproape de Liov, adaugä cà au sosit la Poartä comisan i poloni ca sä trateze pacea, dar ea nu se va Incheia färä cedarea Ucrainei 0 a Podoliei! Cam tot atunci sosea o scrisoare din Viena a lui Wysocki ardtind cà s-a retras acolo pentru a scdpa de persecutiile marelui trezorier care uneltea contra lui. El se va Intoarce in august la Adunarea nobilimii unde va veni sä se justifice! Nu mai cunoastem epilogul. Urma lui se pierde. Relatia lui Wysocki, pdstratä In Biblioteca Ossolinski din Liov (ms. nr. 1614)
a fost publicatä partial de P. P. Panaitescu In Cdititori poloni in Wile rcmulne, Bucuresti, 1930, pp. 60-63 Impreunä cu o traducere In limba romând (pp. 63-66) pe care o reproducem cu unele mici modificAri.
RELATIE ASUPRA SOLIEI LUI RADZIEJOWSKI1 1667
p. 63
Relatia soliei polone in Turcia, adica la Adrianopol trimisil la 16 august 1667, incepurd de rtiposatul Ieronim Radziejowski, fost subcancelar al coroanei etc. sol mare al maiestatii sale regelui i terminatil de Dupä P. P. Panaitescu, Maori poloni in fdrile romcine, pp. 60-63 (text)
pp. 63-66 (trad.). 160
www.dacoromanica.ro
mine Fran,cisc Cazimir Wysocki, ceasnic de Sochaczov
soliei. .
t,si.
secretar 'a/
.
Radziejowski, sol mare al regelui a ajuns la 1 mai la Zwaniec, granita Moldovei. In ziva urmatoare n-a vrut sá paraseasca malul de dincoace al Nistrului, tinindu-se de vechiul obicei ca sá astepte pin& ce pircalabii de Hotin2 Il vor primi vor ura bun sosit in numele domnului Moldovei. Acestia 1-au insotit cu cinste pina la gazda ce-i era hotarita la Hotin, unde a trebuit sä se opreascd mai intii, caci acesta era popasul obisnuit pentru noapte, Conacele, adicd locurile de popas, erau pregätite cu ingrijire, precum ne daduse de stire domnul prin scrisoarea trimisa la Iaslowiec. Dar, apropiindu-ne de Iasi, ne asteptam sa-1 intilnim pe domnul insusi la Prut ca alta data si ultimul exemplu este acela al marelui sol polon, cneazul Zbaraski, comis al coroanei, care a fost intimpinat i primit de insusi domnul Moldovei // pe atunci
Toma iar de la granita a fost primit de asemenea de Radul, domnul
Tarii Romanesti3. Ne asteptam ca cel putin in apropiere de Iasi sa avem aceasta cinste, cuvenita i datoritä regelui i Republicii in persoana marilor soli, potrivit respectului indatoririlor celor vechi. Inaintind mereu i neavind nici o stire i nici un semn din partea domnului am fost trimis eu din ultimul conac inainte de Iasi la Kinarski, secretarul dom-
nului4, cerindu4 ca domnul sd nu refuze cinstea obisnuita in aceasta imprejurare, ca vecin i prieten, fiind indatorat la aceasta de pilda inaintasilor sdi si de tratatele Poloniei cu turcii. Am mai adaugat (lac& ei nu stiau aceasta cà ei au o datorie de recunostinta, fara a mai vorbi de vechile indatoriri pe care le aveau moldovenii i muntenii fata de coroana polona, indata dupa cele fata de sultanul turcesc, caci multumitd tratatelor Poloniei cu Poarta au ramas ei sub un domn crestin si sub ocrotirea regelui si a Republicii. Domnul iese, el insusi de obicei inaintea solilor poloni, ori de cite ori acestia tree prin tara lui, mergind la Poarta. Ei Ii intimpinau fie la granitd, fie la Prut, precum Meuse Toma voievod al Moldovei i Radul domnul Tarii Romanesti, chiar bolnav fiind, care au intimpinat pe cneazul Zbaraski, atit la ducere si la intoarcere; i altii inaintea lui au fost primiti si cinstiti la fel. Acest obicei fusese hotarit prin vechile tratate i intarit de cele urmatoare, cind domnii erau numiti palatini ai Moldovei"5, lar cele cloud täri despartite mai tirziu in cloud erau una singura iar conditiile, de once fel ar fi, in care se aflasera fa:Va de regii din trecut ramin valabile si acum i in viitor5. Am intarit cele spuse i cu alte dovezi, si 1-am trimis de la gazda mea la domn pe suspomenitul Kinarski cu aceste dovezi. Lucrul nu 1-am 2 Vasile Dumitrascu si Constantin Jora. 3 Radu Mihnea, domn al Tara Romanesti, in a patra domnie (16 20-1623).
Instructiunile solului prevedeau cd Pe lingh domnul Moldovei se afld secretarul säu Kinarski, binevoitor fatd de republica polonä i ca de la el solul va putea obtirne stiri despre cele ce se petrec la curtea impdratului si la aceea a vasalului säu". voievod stilt 5 Palatini Moldawienses. Pentru poloni cuvintele de palatin sinanime. De aici asertiunea cd voievozii Moldovei erau asemenea acestor dregdtori poloni numiti de rege. 6 Qualitercumque conditione erga praeteritos reges Poloniae fuerunt, eadem nunc quo que et in futurum sint. 11
Maori strAini despre 'raffle RornAns
www.dacoromanica.ro
161
P- 64
putut dobindi indatä, cad 1-au gdsit pe domn cu totul cuprins de influenta turceascd si a ardtat eä e dominat de turci, care stau pe lingd ei, ca niste epitropi pe lingd un tindr. Dupd ce mi-a refuzat aceste cereri intemeiate, domnul a trimis peste o ora impreund cu secretarul sdu,
si citiva boieri cu care am avut diferite discutii. care s-a intors la mine Ei n-au recunoscut cd acest obicei fusese vreodatd pentru soli; altii spu-
p. 65
neau cd aceastä cinste fusese ardtatd in alte vremuri, anume de cdtre domnii ce fuseserd asezati in scaun de Coroana polond, si ei nu o pot aduce decit stdpinului lor sultanul, care a pus in scaun pe donanul de acum. In cele din urma, au spus ca turcii, ca suzerani ai tdrii si ai domnului, nu ingaduie acest lucru. Am rdspuns aducind dovezi In fata eäro-
ra au trebuit sd se inchine, chiar si acei ce tägaduiau orbeste si s-au dus din nou la domn, ragdduindu-mi ca dupd o chibzuire mai maturd, imi vor aduce la cunostintä hotdrirea definitivd.
In cele din urmä, le-am spus ca solul nu va putea rdbda o ase-
menea lipsd de consideratie pentru rege si pentru Republica si daca nu va fi intimpinat in cimp de domn, nu se va duce sä-1 vadä, nu va trece prin oras si nu va primi nici o altd dovadd de curtenie. Dupd aceea se va plInge la Poartd pentru o injosire atit de mare adusd solului unui monarh prieten al Portii. Chiar in acea zi, sosise la Iasi curierul nostru Godlewski, miecznic" (spdtar) de Novogrodek, care se intorcea de la Poartd cu incredintarea ca Poarta asteaptd cu placere si dragoste pe solul regelui. Nu mi s-a adus nici o altd declaratie din partea domnului, ci numai o rugdminte: deoarece turcii nu ingdduie domnului sd pri-
meascd pe sol, acesta sd nu-1 acuze pe el, caci el vrea sa-i dea o altd dovadd de bundvointà s'i sd-1 primeascd cu cinste, trunitind toatd ostirea, cu dregätorii de frunte si cu curtea in intimpinarea lui. Deci domnul a trimis indatd pe acelasi Kinarski la conacul numit Cirniceni, tocmai cind solul se pregatea sd plece, dar a fost primit r ce si trimis inapoi cu vestea cä solul neputind sa ocoleascä Iasii7, vrea numai sd treacd, oprindu-se in cimp [ca sä astepte pe cei ce-1 vor Intimpina]. Aceasta a tulburat foarte mult pe domn; totusi dupd multá stäruintd din partea tuturor, aflind cd eram numerosi, aproape trei sute,
a trimis vreo trei mii de oameni cu dregdtorii mai de frunte, rudele domnului si toatd curtea, care ne urara bun sosit in numele domnului,
In cimp, la o jumdtate de mild de Iasi. Condusi la Iasi la 8 mai, am tras la currile boieresti de frunte in oddile care ne asteptau impodobite si cu toate cele de trebuintd. Sn ziva de 9 mai, ne-am odihnit si la 10 mai m-am dus la ora hotdritd in audientd la domn ca secretar al soliei. Am dat domnului scrisoarea regelui, arätindu-i bundvointa acestuia eft si a cancelarului Coroaneis. Am faldduit din partea solului cd la intoarcerea de la Poartd va avea pläcerea sd stea de vorbd cu el, dar acum nu o poate face din mai multe pricini. Dupd aceste ceremonii si convorbiri, mi-am luat ramas bun si s-au schimbat daruri intre sol si domn. A doua zi, 11 mai, p.66
am pornit insotit de oamenii domnului si de un alai numeros pina la un sfert de mild afarä din oras. Ne-am indreptat spre Galati, la Duna7 lass.
' Allkolaj Prozmowski, cancelar (1658-73), primat de Gniezno. 162
www.dacoromanica.ro
re, unde am sosit la 16 mai. Am a§teptat acolo pe ceau§ii sau curierii turci, care urmau sO ne primeascd de la granita Moldovei §i sd ne conducd, potrivit ordinului, in partea cealaltd care era turceascd. Am stat acolo pind la 19 ale lunii, a§teptind in zadar pe ceau§i. Din cauza greutätii de a trece Dundrea la Galati, unde bratele riului erau adinci, ne-am dus la Braila, in Tara Româneascd9, la trei mile depOrtare. Acolo ne-a primit un cadiu sau judecator turc, care fusese numit acum citiva ani, In acel loc unde s-a clddit §i un mecet, desigur impotriva tratatelor. Ne-a primit cu multd bundvointà, spunind cd e gata sd ne ajute sä trecem Dundrea. Chiar in ziva aceea am inceput trecerea §i am urmat §i a doua zi, adicd la 20 mai §i. am petrecut noaptea la Mdcin", primul ora § turcesc.
Intoarcerea
Din orä§elul Hir§ova am trecut cu bine la 2 septembrie la crawl de Flocill in Tara Romaneascd. In acel timp ne-au murit in drum doi oameni, altii erau bolnavi.
La 13 septembrie, urmindu-ne drumul am sosit la Ia§i. De la ultimul conac dadusem carele ce ne urmau in paza cdldra§ilor. Cu o zi inainte de sosirea mea, am trimis la domn un om al meu cu porunca turcilor ca sd-§i indeplineascd datoria sa de a cinsti pe solii regelui, in-
timpinindu-i el insu§i". Dar el nu a recunoscut CA era obiceiul ca domnii sà vind ei in§i§i §i a trimis numai pe cei de la curte pe care ii avea pe lingd el, astfel ca am fost totu§i primit cu cinste. and m-am dus sd-1 väd, domnul mi-a ardtat bundvointd §i a repetat de citeva ori ca a fdcut voia boierilor §i cd m-ar fi intimpinat el insu§i, dacd a§ fi avut acela§i rang ca räposatul so113.
Mi-a spus ca nadajduise multe de la o intilnire cu el. Deoarece In scrisorile regale trimise la Ia§i cdtre räposatul sol n-am gäsit nimic care sd md opreasca, m-am dus sd vdd pe domn §i am fost §i la ospdt la el, pdzind cu grijd demnitatea regala. Fiind obosit de drum m-am oprit citeva zile §i domnul s-a purtat cu bundvointd §i curtenie. Apoi, urmindu-mi drumul, m-am grObit pe cit era cu putintd ca sà ajung la Maiestatea sa regale §i la Camenita.
9 Multan. Polonii numeau Moldova Valahiam, iar Tara Româneasca Multan:
Muntenia.
10 Mecenie. 11 Folczyn.
12 Era probabil o poruna generala de a cinsti pe soli dupà cum e obiceiul, fdrá vreo specificare anume privind IntImpinarea personala din partea domnului. la Ieronim Radziejowski, subcancelar al coroanei, murise la 8 august 1667 la A drianopol.
www.dacoromanica.ro
163
PETRU PARCEVIC, ARHIEPISCOP DE MARCIANOPOL, VICAR APOSTOLIC IN MOLDOVA (1668-1673)
Petru Par&vie, fostul secretar si tovard'S al lui Bandini, revine in Moldova ca vicar apostolic cu titlul de arhiepiscoP de Marcianopol care fusese al acestuia prin noiembrie sau decembrie 1668. Activitatea sa anterioard la noi apartine volumului precedent. Ea se imparte in cloud
faze: 1644-1650 cit a fost secretarul lui Bandini, si 1650-1653, cit a mai h at dupd aceea cAutind pe toate cane obtinä succesiunea intreaga, plasmuind recomandan, plingeri, suplice ca din partea tuturor catolicilor din Moldova, cu acuzilri contra iezuitilor si a episcopilor absenteisti poloni i cereri stäruitoare
pentru numirea lui. In acest rästimp el a fost de dota ori in Italia, si de vreo trei ori cel putin in Polonia. Pind in cursul anului 1653, el bate drumurile Moldovei, Poloniei, Tara Romanesti i Bulgariei, in cäutarea de sprijinitori la Propagandà. Asaltul sàu dintii, la 1650, anul Jubileului este la Roma trecind prin Venetia (pentru pseudo solia sa din partea lui Matei Basarab atre Seren sima Republica vezi discutia din Calatori V). Au urmat noi asalturi si noi peregrinan i prin Polonia. In timpul tulburarilor din Moldova din 1653 a pornit din nou in Italia ca pretins trimis al tuturor catolicilor din Moldova, mai adunind in Tara Romäneased si Bulgaria Inca o serie de recomandari, mai mult ori mai putin dubioase, care toate poartà pecetea stilului s5.12 usor de recunoscut. In febr. 1656, la recomandarea lui Soimirovie el este in sfirsit numit arhiepiscop de Marca nopol si vicar apostolic in Moldova si presteaza indatä legiuitul jurdmint de credint5.. Dar nu ajunge in Moldova cblei se opreste in drum. In august el este la Viena si Braga unde cere chipurile ajutorul imparatului pentru crestinii apasati de jugul otoman: romani, sirbi s't bulgari. Isi face rost de o misiune de sol la cApetenia cazacilor, Bogdan Hmelnitki, cu care se trata desprinderea lui de alianta cu principele Transilvaniei, G. Rdkoczy II. La reintoarcerea sa din solie, el a ra-
mas la imperiali, far'd nici un end de a se duce in Moldova, in ciuda stdruintelor Congregatiei, care in cele din urmá il demite in 1661 din calitatea sa care nu mai corespundea cu realitatea. Dealtminteri episcopul absenteist polon se intelesese cu un candidat polon cánula ii ceda locul, iar acesta se lega sd rezideze In Moldova. In aceastä nou'd situatie nu mai era loe pentru un vicar apostolic. Dar in 1665 se produce un fapt fdrA precedent. Domnul Moldovei (Dabija) alungd 164
www.dacoromanica.ro
pe episcopul polon Rudzinski, banuit de uneltiri contra sa, i
Propaganda
se vede
silitá sä-si rechezne episoopul, färd insa a numi un altul. Aceasta stare se prelungeste pinä In 1668 cind Pardevie obtine sä fie trimes In calitatea pe care o paräsise cu 12 ani In urma. Dar omul nu se schimbase. Intocmai ca in august 1656, cind abia numit nu a avut zor mai mare decit sa caute a folosi calitatea sa ca o trambulind personala, tot astfel i acum, abia acceptat din nou de Propagandd Cu misiunea de a trece in Moldova, el cere ingá'duinta sa-1 Insoteasca pe fostul domn Grigorascu Ghica la Roma, dar intlmpina un refuz hotarit din partea cardinalilor. Se stie ch. dupä campania memorabila a turcilor contra imperialilor din anul 1664, domnul Tarii Romanesti, temindu-se a fi pedepsit pentru coMportarea sa, a fugit prin Moldova si Polonia la Viena. Priznit cu oarecare rezOrva, si-a oferit serviciile Venetiei, papii, chiar i lui Ludovic al XIV-lea, a gasit foarte oportun sa se converteascb.' la catolicism In 1667, atribuind conversiunea sa eforturilor combinate ale nuntiului Spinola si ale lui Pardevid. In realitate nu fusese nevoie de nici o persuasiune, caci gestul lui fusese dictat de interese politice. Cu timpul el obtine i autorizatia de a se muta la Viena. Dar cum vedea ine cá imperiul, care a Incheiat pace cu turcii in 1664, nu Il va
putea reinstala In domnie, s-a pus in legatura cu protectorii sai de la Poarta in cea mai mare tainä, obtinind iertare pentru fuga sa. Problema cea mai grea o constituia plecarea sa de la imperiali, care nu erau dispusi sa-1 scape din ochi.
Pretextul a fost gasit in dorinta nestinsa a noului convertit de a se infätisa
inaintea papii spre a primi binecuv1ntarea sa. Principele fugar 11 ceruse In 1667 pe Par'devie ca insotitor la Roma (de sigur la staruinta acestuia), declarind ca este duhovnic j ca nu se va märturisi decit lui i nimanui altuia ... La o n ud cerere In 1668, de asta data chiar a lui ParCevie In numele lui Ghica, i s-a raspuns ca acela poate veni personal la Roma si va fi prima de Sf. pärinte cu bratele deschise. Despre ParC'evid nu s-a mai pomenit nimic atunci. Folosind aceasta invitatie, Grigore Ghica solicitind ulterior pasapoarte pentru a se duce in pelerinaj la Loretto, si de acolo la Roma, se indreapta in iulie 1671 spre Venetia prin Padova (vestit loe de pelerinaj i acesta), fara a mai alerga la urmasul Sf. Petru.
El invoca o intriga care ar fi fost urzitä contra sa pentru a justifica plecarea sa precipitatä din Venetia ... spre Constantincpol! (dec. 1671). Aid totul era pregatit i destul de curind el trece ca domn in Tara Romaneascä, (febr. 1672). Clnd pleca el de la Viena, Par6evid se afla de vreun an si jumatate in Moldova, de unde fusese semnalata corespondenta sa cu fostul domn care i-ar fi datorat
bani. Refuzul Propagandei din anii 1667 si 1668 a fost resimtit de prelat ca ofensa personala, de care s-a razbunat mai tirziu adoptind un ton de o arogant.1 uluitoare la adresa ei. Secretarul in functie, monseniorul Baldeschi, marturisea ca era naucit de scrisorile impertinentisime" ale monsenlorului de Marcianopol, seria cardinalului Spinola, care 11 recomandase in 1668 pe acesta, sa-i atraga atentia sä-si schimbe tonul.
Reasim i o alta trasatura veche: fobia pentru resedinta de la Bacau. acum el prefera sä stea la Iasi si sa fie asemenea prelatilor ortodocsi pe care Ii priveste cu invidie. Cind declarä intr-o scrisoare ca merge cu asiduitate sá asiste la judecatile Doa-nnului din Divan, el recunoaste implicit ca sta mal milt in capitalä. Cu gindul la episcopi, dar mai ales la mitropolit, el ajunge di afirme ca Ii trebuie i lui o careta cu 6 cai, spre a fi de rind cu ei. Din propriile sale declaratii se profileazä imaginea pe care si-o facea despre rosturile sale. El intelegea sä fie un preLat de curte, atent la politica din lume, informat de evenimen-
tele din sträinatate spre a le discuta cu m,arii boieri ce veneau la el, in curent 165
www.dacoromanica.ro
cu ultimele carti de controversä religioasä, In vederea unor discutii cu rninoritatea de clerici instruiti ce alergau la el pentru a se lumina, (!) si nu la superiorii lor
(!), schimbind impresii de la egal la egal cu mitropolitul, care il Indeamnä sa-si impuna autoritatea i Ii da argumente contra iezuitilor, invocind rolul lor nefast In Polonia Imaginea este compusa din citeva elemente reale foarte multe dorinte luate drept realitate. Dar in acelasi timp el trimitea la Propaganda plingeri In care aparea In alta ipostazä. Locuinta sa este o cocioaba onbodocsi
invelitä cu paie, in care plouà si care e gata sá se näruie. El insusi nu are ce mince. Se hraneste cu mamäliga, chid are din ce sä o feed, sau manincii pline de hriscä atunci cind o poate avea! Nu are nici un ban. Spre a putea trai isi cultivä singur zarzavat In jurul casei, muncind el insusi cu miinile ca ultimul taran. Nu are nici un ajutor de la nimeni. Clericul care sta.' cu el la Bacau trebuie sá colinde pe la locurile mai depantate tinInd de acea biserica, spre a consola" sufletele oredinciosilor aflatori In ele. lar el, monseniorml, nu pregetä. In acest timp sä indeplineasca toate slujbele de unul singur: boteaza, cununä, ingroapä, citeste molitvele pentru lehuze la intrarea lor in bisericä, asculta spovedanii, asistä pe muribunzi etc ... etc. face predici i exortäri. Mai grit diverse procese, litigii i reclamatii de care trebuie sa se ocupe, pe lingä grija continua a casei. Si mai sint i sträinii i calugarii greci care vin la mine ..." (vezi mai sus). ...Eu spun adevarul... nu o zi, dar saptämini intregi eu nu am timp nici sä marline piine, napadit din toate partile de catolici i schismatici pentru difemultumesc pe toti". Cosi li vinco, rego, mortifico et rite treburi i trebuie Eu sint mereu consolo. Il popolo viene, si lamenta, io devo scrivere ..." acelasi episcop, capelan, paroh si secretar ...".
Care era adevärul? Sä-1 urmarim pe noul vicar apostolic de la venirea sa in tara, sau chiar de la plecarea sa din Viena abia la sfirsitul lui oct. sau inceputul lui nov. 1668. La 24 oct. primeste 1 000 de florini. Pe pasaportul säu sint trecute 12 persoane cu diferite Armaturen" (?) si e specificata scutirea de yam& pentru 10 bucäti de Schepptuch". Era vorba de niste insotitori reali, si de obiecte apartinindu-i in propriu, sau de un mic trafic de influentä? Era insotit de doi nepoti pe care îi lua cu el pentru a exploata bunurile episcopale, scotind bani pinä si din piatra seaca. Aducea cu sine un mobilier destul de scump provenind din diferite daruri, si o serie de obiecte a caror lista a intocmit-o cu grijä, pentru a nu fi oonfundate cumva ou acelea ale episcopiei la moartea sa. La Bacäu era asteptat cam de mult. Vicarul" sat', parohul de Cotnari, Bärcuta, care asumase aceastä calitate 11 mobilizase la Bacau pe Grigore Gross, nepotul räposatului Gheorghe Gross, martorul i referentul lui Pafeevid la Roma in 1650, cu misiunea de a päzi bunurile episcopiei si Cu promisiunea de a fi cäpatuit la Baia, post detinut de prefectul misiunilor din Moldova, Vito Piluzzi. Dar planul a dat gres. Poporenii din Baia nu au vrut sa audä de asa ceva, i Par6evie 1-a luat pe tindrul alumn de curind sosit de la colegiul din Fermo drept capelan al su, pinä ce 1-a capatuit ca paroh la Suceava unde nu existau decit douä case de catolici, in schimb parohia poseda vii si bani la Cotnari. Din primul moment se incheie o alianta ofensiva contra misionarilor conventuali si contra iezuitilor, socotiti rivali comuni ai preotilor asa zisi nationali", adica apartinind päturii de tirgoveti sau oraseni instäriti din Cotnari si Baia, ridicati tocmai multumitä exploatärii bunurilor bisericii. Se alcätuieste un triumvirat": Pare'evid, Barcutä, Gr. Gross. Este continuata campania de denigrare a conventualilor inceputa de Barcutä, fodosind cazul lui Benedetto din Cortona. (Vezi Vito Piluzzi, biografia Observatiile entice). Contrariu afirmatiilor ulterioare ale monseniorului vicar, 166
www.dacoromanica.ro
el nu a intimpinat niel un fel de dificultati din partea domnului sau, a stäpinirii. Profitind de lipsa vremelnkä a celor doi parinti iezuiti din acest oras el se instaleaza cu de la sine putere In resedinta acestora, aducind cu sine servitorimea sa i caii säi. Trei luni de zile s-a bucurat de aceastä ospitalitate abuzivä, In care a pus jaloanele campaniei sale contra acapararii de cätre pärintii Societätii a bisericii de la Iasi. Inca de la Viena el ceruse Propagandei inlocuirea iezuitilor poloni prin altii maghiari. Se opusese insa generalul Ordinului. Aspirind la o evaziune vremelnica, monseniorul declarä cà trebuie sa recupereze obiectele bisericii din Back' luate de episcopul Rudzinski la plecare, si se indreapta aproape In tainá spre Varsovia la nuntiud apostolic de acolo, arhiepiscopul de Corint Galeazzo Marescotti. El invoca trimiterea unor scrisori ramase fait ra'spuns despre care nuntiul nu avea nici o cunostintä, spre a justifica venirea sa. Motivul aparent al recuperarii obiectelor de cult nu insealä pe nuntiu, care are impresia ca este doar un pretext pentru a acopen i vreo misiune tainicä a domnului catre rege! Deasemenea nici interventia pe care o solicita' de la nuntiu pe ling& rege pentru a obtine un demers In vederea scutirii bisericii de plata unor contributa nu pare prea convingatoare, ca si intentia de a umbla sä adune milostenii pentru repararea bisericii din Bacau. Dealtminteri chiar vicarul a dat a intelege nuntiului ca a fost trimis de domn la rege pentru niste interese de stat. Ho creduto vero ciò che mi è stato detto, ch'egli sia stato inviato da quel Prencipe a questo Ré per interessi di stato". Dar amanunt destul de ciudat monseniorul vicar 1-a rugat pe nuntiu sa tainuiasca venirea sa Propagandei! In ciuda acestui fapt nuntiul a pomenit de ea si a si comentat in sens mai mult critic declaratiile sale, gäsind cá exagereazä de sigur starea de saracie a bisericii cind pretinde cä nu are pe saturate nici rnämäliga (pane di miglio). 1i vombeste de räu pe misionarii conventuali, ca färä de folos i scandalosi (recano scandali alli Popoli), dar admite ca grit necesari, nefiind decit 5 preoti de mir in cele din urmä marturiseste cá ei träiesc In foarte mare lipsä (meschinissimamente), neavind destul pentru a se putea hräni. lar despre scandale se margineste a spune ca pentru a trdi, vreunul din ei mai face cite o mica negustorie, i zice doar despre fratele Benedetto din Cortona (care e acela care a fost inchis de pärintele Vito si apoi slobozit) ea' se imbracä In haine balee *I afirma cä fiecare om se poate mintui In secta sa". In fata versiunilor contradictorii cea a misionarilor cea a vioarului, nuntiul sugereaza trimiterea unui vizitator care sä constate adevärul i sá refere asupra celor aflate Propagandei, intrucit el insusi nu este in legaturi epistolare ou nici una din pärti si nu are informatii sigure. In reciarea indirecta a nuntiului pot fi regäsite punctele desvoltate la infinit de v car in numeroasele sale scrisori de dupä aceea. In scrisoarea sa din 29 ianuarie 1670 nuntiul, dupa aceastä analizä a spuselor lui Par6evie declara totusi ea' a cerut scrisoarea de la rege catre domn, solicitatä de vicar si ca i-o va trimite. Cit priveste recuperarea obiectelor luate de Rudzinski, lucrul e imposibil, caci se zice cà le-ar fi zalogit, fiind plin de datorii. lar punctul trei, obtinerea de milostenii pentru reparatia bisericii de la Bacäu, este läsat pe seama solicitantului: sä se descurce singur.
De la Varsovia el avea sä se mai opreasca. In drumul sat' de Inapotere. Nestiind ca nuntiul i-a tradat subterfugiul, Pare'evid isi dateazä scrisorile cátre Propagandd (una catre cardinalii Congregatiei si alta paralela catre secretar) din ziva de 26 februarie, ca fiind trimise din Bacäu. Cum era contradictie !rare acea data i scrisoarea nuntiului din 29 ianuarie, cardinalii au scris la Varsovia ca sä intrebe unde se aflase monseniorul vicar la 26 februarie. Pe un ton destul de 167
www.dacoromanica.ro
amuzat nuntiul rdspunde. Este sigur cä monseniorul de Marcianopol nu se afla la Bacäu ci trebuia sä se afle fdrä nici o greutate (facilmente) la Liov, la inapoierea sa In acele locuri ... dar roagä pe cardinali a non far caso" de acea datare, intrucit fusese rugat de vicar sd nu scrie nimic despre venirea sa In Polonia. Aceeapi nesinceritate se observd i In punerea la cale a contractului incheiat cu observantii mindstirii de la Ciuc. Curind dupà inapoierea sa din Polonia el inträ in legaturd cu superiorul lor, pdrintele Stefan Taploczai (= din Toplita) luind ca pretext vechile pretentii ale acestora asupra mindstirii" de la Bacäu le-o cedeazd In schimbul unor conditii formulate intr-un contract in toatd legea. Pärintele Stefan Taploczai va fi dator sä vinä. la Bacäu de cite ori va fi chemat. Doi observanti vor sta la Bacäu in mindstirea" amintitd, fiind la dispozitia monseniorului pentru toate slujbele ce va crede de cuviintä. Pe tot timpuil vietii monseniorului, acesta va fi suvecnan sà fath tot ce va voi, färä a cere asentimentul cuiva. Prin testament el va dispune de bunurile sale proprii pi dobindite. Fratii vor avea averea minästirii", adicd a episcopiei (!): Domus, fundus, vinea, horti, decimae, molendina etc. Cind monseniorul va crea ca vicar cena ce va face non general pe pärintele Taploczai, sau pe altuil dint-re pdrinti nisi suo tempore
Canto= tul acesta sá mi poatd fi revocat de pdrintii din Ciuc a fost iscdlit la Ciuc, la 2 iulie de cdtre ambele pärti, i contrasemnat pi de monsemorul Casimir Damokos, episcop catolic de Corona (= Coron In Grecia) provincial al Transilvaniei, sub rezerva aprobärii sale de cätre forurile superioare. Toate acestea au fost duse la capdt in cea mai mare taind. La 8 august Piluzzi, scriind nuntiului, spune cä tocmai a sosit pdrintele del Monte pe care 11 läsase la Back' sá aptepte reintoarcerea monseniorului din Transilvania, care a adus cu sine doi observanti etc. Numai dupä incheierea contractului se apucä autorul säu sd preateascä terenul. Intr-un raport cätre cardinali, datat din Bacán, 12 iulie (dar care pare sä fi fost scris tot la Ciuc, deoarece la aceeapi datä el intocmeste un act de numire a lui Taploczai drept coadjutor al säu, pe care Il iscälepte pi mons. Damokos care nu pArdsise Transilvania) sint infätipate pe rind toate argumentele putind fi invocate In sprijinul contractului nedeclarat incä. Situatia ar fi urmdtoarea: Nu sint pea. Dacä ar fi sä fie tinuti dascäli (magistri) ar trebui hräniti. Misionarii (= conventuali) nu Sint apti pentru aceastä provincie, cäci ei nu ptiu limba. Po-
porul (= poporenii) stria contra polonilor (-= adicä a iezuitilor poloni), vrea preoti nationali". Apadar ar trebui sä fie restituit conventul din Bacäu observantilor. A fost construit din temelie de Margareta din Transilvania (!)... Catolicii de aici sint unguri. [Despre cei de limbä germanä nu se face nici o mentiune acum]. Urmeazä In mod destul de confuz: accentul pus asupra limbii maghiare (dei din toate celelalte informatii se ptie cä toti acepti catolici unguri vorbeau românepte), asupra vecinätätii cu cei din secuime, nu fdrd folos in eventualitatea cdutdrii unui refugiu la nevoie, apoi perspectiva ca episcopii catolici sá aibä sub obläduirea lor pi Moldova pi Transilvania (!), in sfirpit argumentul cä Bernardino Quirini a locuit impreund cu fratii" in conventul de la Bacau (vezi lätori IV). Dealtminteri In minästirea de la Chic se aflä i romäni pi armeni. Masa acestora ar putea fi atrasä la unire cu catolicii! CIt privepte situatia materialä, la Färdoani, unde fuseserä 60 de case de catolici, nu mai rdmdsese decit o bätrind de 60 de ani. Ungurii catolici fug din cauza contributiilor. Dacd va rämine G. Duca in scaun, desolabitur tota Moldavia". Ca incheiere amintepte ea In duda promisiunilor ce i s-au facut la Viena, el nu a primit nici un subsidiu i nici un räspuns la scrisorile sale. Deocamdatd nu sufld niel un cuvint des pre invoiala 168
www.dacoromanica.ro
de la Ciuc. Lucrul trebuia realizat treptat. Dar mai erau unele tranzactai nemarturisite de strecurat in mod discret. Pärintele Taploczai, gardianul" de la Ciuc avea mare nevoie de o breva apostolica pentru niste interese banesti, adica pentru a putea dispune de averea ramasa de la mama sa, precum si de cea a tatälui sau batrin, i gata sa moara, färä a fi obligat sä o cedeze bisericii, sau sa renunte la ea. Legea din Transilvania ar fi ingaduit aceasta, spre deosebire de cea din alte locuri. Averea se compunea din casa, pamint in 3 sate, !Mete, mori, obiecte casnice etc. El ar fi fost dispus ca in viata fiind sa faca bine" bisericii din Bacau, (deCel putin asa afirrn sigur in schimbul acestui serviciu), lasindu-i si parnint Pardevie scriind cardinalilor Propagandei la 20 iulie (1670), cind profita de piecarea lui Angelini in Polonia ca sa trimita un lung ditiramb despre Taploczai im-
preuna cu o descriere destul de sugestivä a d feritelor calamitati naturale din Moldova din ultimii doi ani. Totodata el scria i nuntiului din Polonia, rugindu-1 sa promoveze cauza parintelui Taploczai ca sa poata dispune, testa si rasa bunurile sale pe care le are Tie' secolo", ca patrimoniul ski legitim, fie bisericii unor persoane eclesiastice, fie rudelor sau altora, cum va voi. In raportul ca re cardinali, monseniorul de la Bacau anuntä cA fiind infirm, a luat drept coadjutor, atIt pentru slujba duhovniceasca, precum i pentru administrarea casei si resedintei (circa occupationes oeconomicas domus et residentiae), pe parintele Stefan T., näscut din tata armean dar mama maghiara, gardian al conventuitii de la Ciuc. Urmeaza calitatile superlative ale acestuia. Dar omite amanuntul ca noul coadjutor era el insusi infirm, fiind schiop de un picior i ea isi strinsese o avere frumoasa pe care o tot sporea. (In schimb prefectul Piluzzi informa pe nuntiu ca monseniorul primise de la pärintele $tefan T., o pereche de cai i ca li fagaduise sa-1 lase vicar apostolic (!) dupe.' el. Cum Intirzie räspunsul de la Roma, In martie urmätor Pare'evie scrie o lunga epistola nuntiului din Polonia cerindu-i sa intervina la custodia din Transilvania sä i se trimita. cei 2 parinti observanti, adica Taploczai
i
parintele Francisc a Derventa" bosniacul, de care este o nevoie
urgenta Intruclt se apropie Pastele (la 23 apr.). La 26 apr. 1671 îi repeta din n u scrisoarea din 7 martie, mai plingindu-se si de saracie, declarind ca nu are nici un quattrino di entrata", i scuzindu-se cA scrie pe o jumatate de foaie de hirtie, dar In tara nu se face hirtie, si in Bacau nu poate fi gäsita. lar la Iasi costa o foaie 3 baiocchi! [Nuntiul se schimbase de doua ori: dupa Francesco Nerli arhiepiscop de Florenta era acum Angelo-Maria Rarruzzi, arh. de Damieta]. Dar
inainte Inca' de acest apel la nuntiu, el cauta sa mobilizeze in favoarea sa pe un cardinal al carui nume nu II cunoastem, dar care ocroteste, si care ar putea fi cardinalul Spinola, acela care II recomandase in 1668 ca vicar apostolic in Moldova. Catre acesta el indreapta o epistola caracteristicä a intregului stil de comportare si exprimare. Nimic nu lipseste. Nici plingerile contra Congregatiei de Propagandd care se interpune intre prelatii orientali" si papa, nici indignarea contra decretului care fixeaza intretinerea la 200 de scuzi cu conditia ca sa stea pe loc, nici denigrarea oblicä a prefectului Piluzzi, sau sägetile contra iezuitilor, nici imaginea pe care vrea sa o dea despre sine: intransigent, neinduplecat, neInfricat, once s-ar intimpla. Si regasim ca in compozitiile sale din 1650 procedeul de a atribui mitropolitului indemnuri energice In sensul vederilor proprii. Il mai afliim si In anul urmator, in raportul catre cardinali referitor la incidentul cu iezuitii. De astä data mitropolitul e chiar hotarit sa trimita un capitan de armasei sa aresteze pe iezuiti (!) si este retinut in avintul sau doar de rugämintile monseniorului insusi (!).
www.dacoromanica.ro
169
O constatare valabila pentru intreaga sa corespondent& este nesinceritatea ei totalk incepind cu datarea scrisorilor, ca loe de expediere i data calendaristick urmihd cu relatarea faptelor, uneori inventate cu desavirsire, alteori falsificate in parte. Formulele cele mai grave, de ex. tacto pectore" care echivaleazà cu un jurämint, insotesc afirmatiile cele mai fanteziste. O altä caracteristica este o auto-repetare aproape mecania sub forma unor clisee, cum ar fi descrierea activitatii sale multiple de om orchestra, silit sä fie simultan si preot si administrator, grädinar... etc., formula pe care o va folosi ulterior si in Autobiografia sa. Si procedeele de acum seaman& cu cele din perioada anterioarä: declaratii vehemente atribuite unor colectivitäti care denuntà persoane, fapte, sau star, si la nevoie ameninti cu abjurarea. In felul acesta este pusä la cale pseudo plingerea poporenilor din Sabaoani contra lui del Monte, spre a lovi in Piluzzi, folosind cazul lui Benedetto din Cortona, sau reclamatia orasenilor din Cotnari contra iezuitilor cu prilejul certei pentru o capelä parasita, reparata de un mic grup de cotnareni favorabili acestora, cu gindul de a le-o ceda lor, spre indirjita impotrivire a grupului advers, in frunte Cu Bärcuta i fratii sai, fnfuriati de aceastä concurentá in domeniul lor pe care si-1 doreau exclusiv. Acest conflict atinge in corespondenta manseniorului proportii uriase. Altercatia dintre cetele rivale, punctaVa. de insulte si unele gesturi regretabile, e transformata intr-o intreaga incaerare, preludiu al unui adevarat räzboi civil. La un moment dat este pus oarecum semnul egalitatii !litre violenta acestui incident si cea a racoalei orheienilor! lar el este chemat de zor sa potoleascà furtuna, caci putin a lipsit ca sa nu fie afarsare de singe! Astfel aleargä alternativ la Cotnari si la Iasi unde izbucneste alt conflict tot atit de zgomotos pentru detinerea pe nedrept de catre iezuiti a bisericii parohiale. 0 clip& a crezut Par'eevie ca poate sa-1 amageasca si pe prefect (Piluzzi) sa se asocieze ofensivei antiiezuite. Barcuta trebuia sä-i ofere un fel de impartire a zonelor de influenta. O reclamatie ca din partea orasenilor catolici, scrisa in stilul sau caracteristic, sporeste dosarul contra iezuitilor, pe care Il va
duce la Roma nepretuitul Barcutä, impreunä cu un memoriu fourte bine intocmit, indreptat in primul rind contra iezuitilor, si din care nu lipseau punctele interesind direct pe vicar, 0. bineinteles si pe fidelul factotum de care acesta nu se mai putea lipsi. O explicatie a cardasiei dintre ei este poate si aceea ca toate cheltuielile drumului la Roma erau sä fie suportate de parohul de Cotnari, interesat i baneste la impiedicarea unei concurente iezuite la el acask asociat poate
cu ceilalti preoti nationali", hotariti s&-si apere partea lor din via Domnului". In schimb emisarul beneficia de calitatea de imputernicit al vicarului si de recomandatii din partea acestuia la Roma. Dar scopul principal al lui Pare'evie era obtinerea autorizatiei de a veni sa stea 6 luni la Roma, unde si-ar fi cautat alte rosturi pentru sine si familia sa. Deocamdatä se asigurase de un viitor vicar general in persoana lui Taploczai.
Dar peste micile socoteli se ridicä valul unor furtuni adevarate: rascoala contra grecilor si represiunea ei cu ajutorul tatarilor. Apoi in vará trecerea sultanului cu oastea in drum spre Camenita. Par6evie pomeneste intr-un loe de fuga sa din iarnii i foloseste si un citat biblic in acest sens. Daca se referä. la un fapt real, atunci nu poate fi vorba decit de fuga din timpul racoalei, care 1-a prins pe semne la Iasi, dupä aparitia sa la Cotnari unde fusese in ziva de 3 dec. El s-a gräbit probabil spre resedinta sa hulitä de la Bacau, de unde se putea trece usar in Transilvania. Nu stim dacä la ivirea räzboiului turco-polon, dud a venit la Tutora Grigorascu Ghica cu corpul säu de ostasi, a reusit monseniorul sä se intilneascä cu fostul säu prozelit (care poate prefera acum si acopere acea fazä 170
www.dacoromanica.ro
a trecutului apropiat). Dec& 1-ar fi revdzut acum, el nu ar fi lipsit de a pomeru de acea revedere In scrisorile apocrife, i in Autobiografia sa scrisd In sept. 1673. In primdvara acelui an se stia cá rdzboiul va reincepe i eh' turcii vor calca din nou pämintul Moldovei. La 10 martie el pleacd lasind un act scris de numire a vicarului ski general In persoana lui Taploczai, pe care 11 recomandd totodat& bundvointii domnului. Legaturile sale reale cu Moldova se incheie. Cele fictive incep able acum. (Pentru pretinsa sa misiune i scrisorile apocrife pe care le infätiseazd In Italia, vezi Observatiile Critice). El moare la Roma la 23 iulie 1674. Documentele esentiale referitoare la activitatea din Moldova in intervalul 1668-1673 se gdsesc la: Pejacsevich, Peter Freiherr von Parcevich, In Archiv für osterreichische Geschichte", vol. LIX/2, Viena 1880, pp. 351-464. Este o evocare In spirit hagiografic, lipsitä de adevärat simt critic si depäsitä de informatia oferitd de publicatii mai recente. Dar are o anexd bogat& in care stau aldturi documente si reale i fictive G. Cellinescu, acceptind interpretarea din biografia amintitd, mai aduce unele completäri din arhiva Propagandei pentru aceastä perioadd In A/cuni (Dipl. Ital. I). lar in Altre Notizie (Dipl. Ital. II) prezintä un material copios, dar pentru anii 1650-1653. Irma lucrarea de bazd pentru o parte cel putin a vicariatului din 1668-1673 rat-nine studiul lui Fr. Pall despre lupta dintre misionarii conventuali i iezuiti In Moldova, care depdseste cadrul temporal limitat la anii ardtati mai sus, urmärind acel proces i In sec. XVIII. Capitolele ce corespund la intervalul ce ne intereseazd inaduie o judecatd mai asprd a nesinceritatii lui Pare'evie, decit cea exprimat& In final. Este infetisat&
faza anterioarä a raporturilor cu iezuitul Beke In legdturd cu falsificarea din 1647. late' i titlul: Le Controversie tra i minori conventuali e i gesuiti nelle mis-
sioni di Mo/davia (in Dip/. Ital. IV). Pentru discutia din jurul numirii sale din 1656, precum si a pretinsei sale misiuni la impArat din acel an vez!, pe lingd documentele din Pajacsevich i Fermendzin, Acta Bulgariae, I. Dujev, Il cattolicesimo in Bulgaria nel secolo XVII, Roma 1937, Nicolaus Schmitth, Imperatores ottomanici a
capta Constantinopoli cum epitome principum turcarum (Tyr-
nau 1761). In leaturd strinsà cu politica personale urmatd de Pardevié fate' de misionan i dupä 1668, stau o serie de informatii cuprinse In biografiile i relatiile lui Piluzzi, Angelini, del Monte, Rossi din volumul de fate% O atentie speciald a fost acordate de noi, autobiografiei, precum i scrisorilor apocrife infätisate la Venetia si Genova. Acceptate de toti istoricii, i romani, i strdini, ele nu rezistä unei cercetäri de aproape, vezi Observatii Critice. Pentru o caracterizare general& a personajului vezi biografia din Ctiliitori V, dar cu unele rectifielri. Nu mai e valabild afirmatia fAcutä pe baza datelor lui Pejacsevich cà Pare-evie ar fi plecat efectiv In Moldova indatä dupe' indltarea sa la arhiepiscopat, i ea de acolo s-ar fi grdbit spre impfirat In august (1656). In realitate, asa cum am ardtat acum, el s-a oprit la Viena cu gindul a se cdpdtui acolo. In Moldova nu a venit decit dupe' a doua sa numire in 1668. A doua indreptare este In favoarea lui Par-
6evi5. Fraza nuntiului apostolic din Polonia despre prelatul dator vindut care instrdina bunurile bisericii se refer& in realitate la episcopul polon Rudzinski (vezi biografia lui In volumul de fate). In sfirsit acel imprumut de 1 000 de imperiali de la p. 355 trebuie inteles ea fiind aeordat de Par6evid lui Grigorascu Ghica (vez! Piluzzi) si nu invers cum am crezut urmind pärerea lui Fr. Pall, foarte plauzibild, avind in vedere vesnicele lamentatii despre sArdcia grozavd In care s-ar fi zbdtut si la Viena, si apoi In Moldova. Dar inventarul lucrurilor rdmase la moartea sa infirm& aceste declaratii. La Viena el 1-a gAzduit In modesta sa co171
www.dacoromanica.ro
liba" pe domnul fugar. Aceastä ospitalitate, ea i imprumutul acelei sume erau o ipoteci asupra viitorului. Aceste raporturi explica' poate i aspectul ciudat al serisoamei din 1667 a lui Ghica adresatä Propaganclei in care soaicita pentru ParCevie autorizatia de a-1 insoti la Roma. 0 parte importantä a acestei compozitii poartà pecetea indubitabilà a stilului propriu al monseniorului, care a dictat-o, sau a scris-o el insusi. A doua scrisoare in acelasi sens, din anul urmätor, va fi scrisA chiar de el, dar in nurnele lui Ghica. Cum au evoluat raporturile dintre ei nu putem sti, dar este foarte ciudata atitudinea atit de deosebità fatä de Ghica in serisorile apocrife in care se fereate a-11 numi fätis, In vreme ce nu are asemenea scrupule fatä de Petriceicu. De misiunea lui la cazaci singura misiune nu ne-am ocupat, ea neintrind in eadrul volumului nostru.
SCRISOARE CATRE CARDINALII PROPAGANDEP 1670, iulie 20, Bactiu p. 604
ibcrisoarea trimisd prin Angelini este In intregime consacratd pledoariei pentru pdrintele Taploczai, anume pentru obtinerea brevei apostolice necesard acestuia spre a-§i pdstra libera dispozitie a bunurilor chiar §i dupd imbräti§area vietii monastice. Urmeazd in chip de diversiune rindurile redate aici]. ... In aceste provincii, §i mai ales in Moldova este o grozavd revdrsare a apelor de trei luni de zile, din cauza deselor averse §i a ploilor necontenite ziva i noaptea ce distrug toate semändturile de grill din cel mai bun2, de orz, ovdz §i mei, §i de ori ce fel ar fi, cdci stau in apd §i, atacate de prea multd umezeald, nu se pot coace §i nici nu fac boabe. Deasemenea §i iarba §i plantele ierboase din finete, sau nu pot sd creased de frig §i de apd, sau dacd cresc, nu pot fi cosite, cdci niciodatd soarele nu se incdlze§te §i nu usucd pdmintul §i tototdatd pen-
tru ea riurile, ie§ind din albiile lor, au inundat toate cimpiile, §i au luat cu sine impreund cu pdmintul §i ierburile §i plantele cu pdmint cu tot §i le-au amestecat cu nisip. Deasemenea, lucru de mirare, in teritoriul Bacdului, la vreo zi de drum [de Bacdu] a fost a§a mare multime de §oareci, incit nu numai cd au stins toate cele din grädinile de zarzavat (hortensia) cu mare pagubd, dar cdtdrindu-se pe pomi au dat iama in poame istovindu-le cu desdvir§ire, ba chiar §i pomii pe care i-au distrus cu totul, rozind cu dintii ramurile lor, §i ceea ce e §i. mai rdu, au stins §i mistuit §i griul de pe cimp, §i orzul §i ovdzul §i altele
p. 605
asemenea. Locuitorii inspäimintati 1/ de aceastd nenorocire prezic va fi foamete §*1 ciumd; iar in anul trecut a fost a§a mare multime de
viespi in aceste parti §i in Transilvania, incit in casd abia puteam sta [Roagä sd fie ajutat pentru a putea trdi in cu geamurile inchise hac hocce tempore misera provincia..."]. 1 Traducerea s-a facut dupä textul latin publicat de Pejacsevidh, o.c. p. 604 605.
2 purpurii triad siliginis.
172
www.dacoromanica.ro
p. 114
ACELASI CATRE UN CARDINAL NENUMIT3
1671, martie 3, Bactiu
[Se plinge de vitregia Sacrei Congregatii a Propagandei care face un nou decret h' fixind intretinerea la 200 de scuzi pe an, sub conditia sá rdmind pe loc. inainte de infiintarea Congregatiei, episcopii erau judecati de papá. Acuma ei nu primesc nici o satisfactie din partea Congregatiei j sint cu desdvirsire dati uitdrii de cdtre papa.
Ortodocsii
ajung sd spund: Acest papa al vostru e doar o formd, cdci ceilalti fac si dreg toate". Acum s-a dat chiar un decret interzicind episcopului sd meargd ad limina apostolorum (= Roma)].
Au dreptate ereticii i schismaticii rduvoitori sd ne batä i sà ne loveascd cu propriile noastre arme. Eu aproape cd am fost crescut In Italia, si nu am citit niciodatd 11 Libreto famoso de Nepotismo, i in Iasi mi ha ardtat un cdlugdr grec care 11 citea boierilor i oräsenilor spre rusinea noastrd. Deasemenea nu am citit niciodatd cartea unui cdlugär carmelit descult Quare Lutterus defecit a fide etc. i in Ia§i grecii ( ortodocsii) o laudd. Má jur pe Dumnezeu cá atitea cdrti serien, ocdri i infamii aduc grecii de la Roma, Neapole, Venetia etc., §i citesc i povestesc i optesc i despre papa i despre domnii Cardinali, despre prelati, despre curte si despre norod, eá trebuie sà rosesti i sá fugi. Si unii ca acestia se duc i stau in Italia sub bland de oaie, dei sint lupi rapaci si dusmani ai crucii lui Hristos! [Congregatia se spald pe miini de prelatii orientali" dindu-i pe seama nuntiilor apostolici, cdrora dacd le scrii, nu ai rdspuns]. Si nici nu sint ei atit de aproape cum poate cà îi inchipuie Sacra Congregatie. Sint aproape 5 sdptdmini de drum de la Bacdu la Varsovia. Postä nu e, tilhari sint indeajuns, i domnii nuntii se ocupd malevolentieri de asemenea treburi. [In acest timp] misionarii franciscani italieni arata un decret de la Sacra Congregatie care zice lämurit ca ei Possint ire per Provinciam, administrare sacramenta etiam petita et non obtenta licentia ab ordinario4. Un alt decret mai aratd i cà preotii elevi ai colegiului (preti alunni), dupd ce vor fi iesit din colegiu nu vor sta sub autoritatea episcopului locului, ci nemijlocit sub cea a Sacrei Congregatii. Pdrintii iezuiti de asemenea, dei au ocupat parohia din Iasi5, pretind eà nu skit supusi episcopului i depind doar de pdrintele lor. care reclamd in tot asadar, voind eu la strigdtele poporenilor felul i cer sá li se restituie o casd a bisericii ocupatd de acesti rinti ca sá convoc ambele parti, pdrintii iezuiti nu au vrut nici in ruptul capului, dind totul pe seama pdrintelui general bdtindu-si joc de episcop6. Pind in clipa de fatä nici pdrintii iezuiti, niel pdrintii misionad nu s-au infdtisat nici mdcar ca parohi inaintea mea ca vicar apostolic si administrator... 3 Traducerea s-a fäcut dupà textul italian publicat de G. CAlinescu In Dipl. Ital. I, pp. 114-118. 4 = Chiar dacä au cerut si nu au obtinut aprobarea de la episcop. 5 In 1645 and Pardevie a fost hotarit de partea lor. 6 rirnettendo il tutto al padre generale et al vescovo li fichi. 173
www.dacoromanica.ro
p. 113
Lunile trecute pärin,tele Vito7 impreund cu parintele Gian Battista misionan i conventuali, au prins pe un al treilea misionar si paroh de Sdbaoani, 1-au ciornagit, 1-au legat, 1-au pus In butuci si In
lanturi, si astf el legat 1-au scos din tara; acest lucru a fost raportat domnuluis care a intrebat cu a cui autoritate au facut acest lucru. I s-a räspuns ca Sacra Congregatie a poruncit astfel. Dar grecii sint isteti si ascutiti la minte, si din ei face parte si acest domn. El a raspuns: Episcopul vostru mi-a adus scrisori de la papa (aceastd curte nu cunoaste pe altul decit pe papa) de care a fost trimis aici cu drepturile pe care
le au episcopii. De ce deci nu i s-a inaintat lui aceastä pricina, cum se afla in persoanä in tara?" A mai adaugat: Noi stim ca si la latini e aceeasi blind rinduiala care este si se pazeste printre ai nostri; asadar episcopul face totul". lar pdrintii misionan, pentru a scuza o gresear& au sdvirsit una mai gravä, raspunzind cd aceastd pricinä sau
treaba nu il privea pe episcop, scandalizind prin acest rdspuns pe greci, si cu luare in ris si gluma s-a terminat aceastä comedie. Acestea toate mi le-a povestit chiar mitropolitul9 care ja parte intotdeauna la divan, adicä la audienta publica, si a addugat: Monseniore sd pedepsiti asemenea greseli, caci domnul si boierii sint nemultumiti de asemenea actiuni si de Indräzneald"... Din ordinul sultanului, domnii Moldovei si ai Tarn Romanesti s-au indreptat cu °stile lor pentru citeva säptämini la hotarele Poloniei pentru a opri pe tdtari sà intre in tara si sa o prade. Au trecut prin Baca.'
citeva unitäti de români amestecati cu turci, care pradä mai räu ca tatarii. Nu existä nici o credinta si nici o pietate la bärbatii care ur-
meaza oastea. Oräsenii si dregätorii domnului au cantonat in resedinta n astra doisprezece soldati pentru o zi s'i. o noapte, (ne-au Mart mare paguba, au furat si au mincat totul). Mai mult rau au fdcut altii in tirg bietilor tirgoveti. Printre acesti soldati au fost trei turci bosniaci, doi din ei oameni de seamä, cu cai prea frumosi, cu haine si cu
servitori, al treilea din ei de o stare mai de jos, dar bine echipat, si pentru ea' vorbeau sirbesteo s-au bucurat sá stea de vorbd cu noi. Si astfel plimbindu-ne noi patru prin gradinitä, mi-au spus... Ca si ei au
fost cindva catolici... [Sint indemnati sa se gindeascä la viata eterna... La miezul noptii ei vin sd-i ceard botezul. Li se raspunde eh' botezul primit °data e indelebil, si ca acuma e nevoie doar de absolutiune]. Asadar constatind cà au venit cu mima curatä, i-am pus sd rosteasca profesiunea lor de credinta, si apoi, celor doi nobili le-am dat scrisori de recomandatie, si i-am indemnat pentru siguranta lor si a mea, sa mearga In Polonia, cum au si facut, iar al treilea s-a intors In Bosnia, fdgaduind sd aduca de Paste pe alti doi care sd faca acelasi lucru ca ei. Pastele cade in anul acesta dupd stilul vechi la 23 aprilie, si dupd cel nou la 3 mai.
7 Numele lui Piluzzi si del Monte slut dinadins redate necomplet, lar al lui Benedetto nici nu e indicat pentru a infälisa tot episodul ca o ceartd intre trei misionan i oarecare. 8 = Gh. Duca. Pentru asemenea atribuiri de declaratii apocrife, vezi cele a lui Vasile Lupu si Varlaam in 1650 (C615.tori V). 9 = Dosoftei. 19 i/ slavo.
174
www.dacoromanica.ro
Am asteptat, asa sd-mi ajute Dumnezeu, salvarea (cdci sint dator i mila lui Dumnezeu si a Sacrei Congregatii, cu nadejdea sigurd de a fi ajutat in nevoile mele de fatd, ca sd-mi fac niste haine , dupd cum e obiceiul tdrii" i sd-mi cumpär mdcar o pereche de cdisoriu ca sd-mi gäsesc o biatd trdsurd, sd pot si eu sa ma' ara ex aliqua parte printre episcopii moldoveni, care umbld in carete frumoase i in träsuri trase de sase sau opt cai minunati, drept care gilt temuti, cinstiti i pretuiti, ei fiind dealtminteri cei mai nestiutori in vindut)
ale cartii, in invätAturd religioasd si in credintd adevdratd.
Calugdrii greci mai destepti vin la mine sd se satuiascd asupra
unor chestiuni mai spinoase i asupra unor cazuri de constiintd; ei nu merg la mitropolitii i vlddicii lor, stiind cà aceia sint prea putin luminati (rudissimae Minervae), si chiar acesti caugai sint crainicii
ti Imbita doctrinei catolicilor. // Eu sint barin, slabit si infirm (podag -oso), nu pot sd umblu. Iasi e la o depOrtare de Bacdu de patru zile In timpul iernei. Pricini i neajunsuri se ivesc intr-una. Eu obi.,snuiesc sa má duc la divanul domnului, care judecd el insusi in persoand i in fata tuturor toate pricinile, fait vreo adunare sau consiliu, ci cind mn
P 113
duc mai des pe la curte (dupei cum mei indeamnei episcopii lor) e mult mai bine si mai folositor, atit pentru starea spirituaki cit i pentru cea temporalei.
ACELASI13 CATRE NUNTIUL DIN POLONIA" 1671, martie 7, Baceiu
Considerindu-se starea lucrurilor de azi (care nu s-a intilnit in anul trecut, i nici in cei precedenti) i apdsarile domnului de acum [G. Duca] si cvasi tirania sa fatd de supusi, precum i pregdtirile care se fac i ordineIe care se dau pentru rdzboiul viitor, nu e nici un chip sd se poatd realiza vreun progres... in atita turbulentd sub stOpinirea acestui domn, i intr-o vreme ca aceasta. Fug mai toti locuitorii din tara i se retrag In Turcia15, In Rusia, in Transilvania, in Tara Romaneascd, si se suie in virful muntilor si se ascund in codrii cei mai de,i ca fiarele sabatice. Deci... trebuie sd asteptdm. ...Biserica din Bacdu, resedinta episcopilor si matca tuturor bisericilor celelalte, se va ndrui cu totul in curind de bdtrinete si de ploile fard incetare, i °data cu ea se va sfirsi totul: i episcopii, i preotii, 11 Potrivit obiceiului de a se innoi de Paste. 12 Cavalucci carrozzino. Diminutive cu tilc. 13 Pejacsevich op. cit., p. 608. Text italian. 14 Nuntiul se schimbase. Era acum Monseniorul Angelo-Maria Ranuzzi, arhipiscop de Damieta. 15 Adicä peste Dunäre, fiind vorba bine inteles de locuitorii de pe malul DuVezi in acest sens i märturia lui A. Rossi, dar care se refer& la fuga pro-
vocatä de venirea turcilor sau a tätarilor, in vreme ce aici ea ar fi datoratA exectiunilor lui Gh. Duca. In general, ca i in partea despre inundatii tendinta este nu
de a informa ci de a impresiona intr-un anumit sens. Rusia" despre care este voi ba aici corespunde la Galitia care fäcea parte din Polonia.
175
www.dacoromanica.ro
P. 603
si chiar in§isi poporenii... [In alte locuri se inaltd arcuri de triumf, statui etc., cu cheltuiala a sute si mii de scuzi]. Cu 2 000-3 000 de scuzi s-ar putea reface biserica de la Bacau pentru alti 300 de ani... [Nu stie ce mai e pe lume... Dacd a fost ales noul papa', si cine este el, daca e tot acelasi nuntiu In Polonia... ce mai e in Polonia, Germania, Ungaria, Venetia, Italia, Franta, Spania... etc. Se roaga de vesti despre impdrat i regele Poloniei] Boierii acestei tart doritori sa afle i/ bene commune, adesea ma intreabd, crezind ca eu am informatii de la Viena, sau din alta parte. [Roagd sa i se serie la Liov. Prefectul colegiului armenilor Ii va transmite corespondenta. Sä obtinä nuntiul de la rege o scrisoare cdtre domn] Regii Poloniei vor sa aibá ius nominandi episcopos, dar nu ius defendendi episcopos. . . Sintem cu totul apdsati i prapaditi de schismatici... ACELASI CATRE CARDINALI16
1671, aprilie 26, Bactiu p. 611
p 612
p. 613
[A primit la 25 martie scrisoarea cardinalului Barberini care 11 intreabd de ce nu a hirotonisit preot pe Petru Wolf. Acesta nu a venit sä ceard asa ceva. L-a vazut o data la Cotnari and a fost sá sfinteasca un altar. El nu avea virsta, era ignorant, nu poseda temeiurile gramaticii. 1/ De doi ani e in Polonia. L-a recomandat la colegiul armenilor din Liov, si tot astfel pentru preotie, episcopului sufragan din Liov, pentru vremea and isi va fi completat cunostintelel Este pura malitie. Este un sistem al alumnilor ca sd fie sfintiti aiurea pentru a nu jura ascultare episcopului lor. Si de aici se nasc dezordine i scandaluri, cum s-au ndscut i vor famine intipdrite in mintea celor cu judecatd (delli savji), ca cele comise de pdrintele Vito, care fiind intrebat de domn de boieri de ce a batut, a legat in vazul tuturor si a aruncat in lanturi pe un cleric ca si el, i nu a inaintat aceastä pricina episcopului care este in fiintd (di persona) in aceastä provincie, a raspuns: Episcopul nu are nimic a face cu noi"... Ce scandal mai mare ca acesta ? ...Aici sint boieri invdtati care au studiat in Polonia, la Venetia si la Roma. Acestia au ramas rdu impresionati i scandalizati, dar si mai mult oamenii fat-a invdtatura care tin cd episcopul e capul mai presus de toti, si mai ales vicarul apostolic.
Saptdmina trecuta au venit la mine citiva oraseni din Baia, plingindu-se impotriva pdrintelui Vito care a luat li agenti" ai bisericii pentru salariul pe care 11 pretinde pe citiva ani. Eu, dacd Il voi cita nu se va infdtisa deoarece nu mä recunoaste [ca judecätor], dacd nu Il voi cita atunci poporul [catolicii] se va indoi i scandaliza... [Supune cazul S. Congregatii]. 16 Pajacsevich op. cit., pp. 611-612. Text italian. 17 Poate inseinna i bani, j obiecte de argint. Acuzarea menitä poate sa n u-
tralizeze reclamatia lui Piluzzi din 27 iulie 1670, referitoare la insusirea de cä re Grigore Gross a unor obiecte de argint de la biserica din Baia. 176
www.dacoromanica.ro
ACELASI CATRE C PiRDINALP°
1671, iulie 10, Badiu
[Nu se tine seama de cererile sale... Nu i s-a aprobat incä aducerea pärintelui Taploczai §i a Inca' unui observant de la Ciuc.] Vad Ca* s-au razgindit (cardinalii) §i §tiu §i de ce! ... Pe pärintii misionaritrimii ca §i In pofida mea, eu Ii primesc §i ii imbrati§ez Cu toatä dragostea, Dumnezeu mi-e martor, numai sà corespundä la vocatiunea pentru care au fost chemati §i la intentiile S. Congregatii. Ceea ce am spus §i telui Vito care este aici In provincie. Ceilalti colinda prin Transilvania
slujind unor persoane particulare... Parintii iezuiti vor sä ocupe cu forta o capela filie a bisericii parohiale din Cotnari, pentru care f apt,
adunindu-se tot poporul contra acelor parinti iezuiti, In afara de doi sau trei ord§eni complet stäpiniti §i ci§tigati de ace§tia, a§a de tare s-au infuriat, atit cel din Cotnari, cit §i cel din Ia§i, care venise sä asiste la ceremonia sfintirii mirului ce nu mai vazuse niciodata, incit putin a lipsit sa nu urmeze varsare de singe §i moarte de om, daca unii din preotii no§tri nu ar fi impiedicat i/ furore dei detto popu/o. In acea zi preotii iezuiti au declarat fati§ ca nu recunosc nici episcop, nici vicar apostolic, §i nu 11 vor primi in casa cind face vizitatie apostolical°. ACELASI CATRE CARDINALI20 p. 276
1672, ianuarie 26.
lin ace§ti patru ani nu am incetat de a in§tiinta pe eminentele
voastre cu toatä sinceritatea despre unele excese §i du§manii care exista intre poporenii din Ia§i §i din Cotnari §i pänintii iezuiti, dupä venirea lor in aceastä tara. Nu s-a dat crezare niciodata scrisorilor mele. Am cerut o persoanä nepartinitoare ca sä \Tina sá vadd §i sd asculte ce spun poporenii21. Nu mi s-a dat ascultare22. 19 DipLomatarium Italicum, IV, p. 254. Text italian.
19 Declaratie de pus in legatura cu faptul ea' dupa sosirea sa in Moldova in 1669, ParC'evid s-a instalat cu servitorii sai si cu caii sai In casa iezuitilor din Iasi, consumind proviziile lor i nebinevoind sa piece decit dupa trei luni, in ciuda pro-
testelor acestara. In tot intervalua vicariatuilui ski apostolic el nu a f acid niel o vizitatie apostolica. In schimb Insá mergea des la Iasi unde era curtes. La Cot-
nazi era desigur gazduit de parohul local, Barcuta. 29 Fragment dupa textul italian publicat de Fr. Pall in Dip/. Ital. IV, p. 276. 21 In scrisoarea paralelä, cu aceeasi data catre Secretarul Propagandei el afirma (dar cu citä sinceritate?) Vedi sollevationi grandi, più delli Valachi, che delli
catholici contro i padri Giesuiti. Furia poporului e mare si impetuoask cum s-a väzut in zilele acestea contra domnului si a grecilor". Se vede procedeul: asocierea a douà manifestari cu totul deosebite i ca proportii, i ca sens. Tot artificiul decurge din sensul diferit al cuvintului populo", folosit de misionan i pentru a-si desemna poporenii, i care e altceva decit poporul care s-a rasculat contra apa.sarilor lui Gheorghe Duca si a grecilor. 22 Non fui esaudito. Pe margine secretarul Baldeschi nuteaza: Totul era fals". 12
CAlAtori strAini desare TArile RomAne
www.dacoromanica.ro
177
La 6 decembrie23 1671 am fost chemat cu mare zor printr-un curler
al acelor poporeni, ca sd ma duc neapdrat la Cotnari unde in ziva Sf: Ecaterina putin lipsise sd nu fie vdrsare de singe, si cu sigurantd aceastä pricind nu se va putea isprdvi decit tot cu värsare de singe. Si astfel toti poporenii protesteazd si aceasta are mare insemndtate: boierii moldoveni (/i baroni valachi), informati de mitropolit care este rutean24, afirmd lucrurile cele mai grave, spunind ciar cá acesti pdrinti sint
cauza tuturor relelor, si al singelui in Polonia si in Rusia, si ca vor face acelasi lucru si in acest principat etc
...
.
etc. Mitropolitul
insusi cu citiva boieri mi-a spus aceste cuvinte si altele, i voiau sd
adicd un cdpitan de armäsei dupd pdrinti pentru a-i face de °card; i-am rugat pe mddularele lui Hristos sd nu facà una ca asta si sd-mi lase mie aceastd pentru cà eu am luat mäsuri si am scris superiorilor cardinalilor) care desigur vor potoli tot rail. De aceea am tot scris mereu, cdci urechile mele aud multe lucruri. M-am dus de la Iasi la Cotnari, si pe cit am putut am potolit zarva, cdutind sà impac pdrtile mdcar vremelnic, si incrediatind totul Sacrei Congregatii. Pace nu va fi cu sigurantd, ci se va intimpla ceva vrednic de luare aminte, pentru cà prea se semeteste Moab28. Dacd va porunci Sacra Congregatie sd fie rechemati pdrintii In Polonia cel putin pentru citiva ani, pind ce indreptindu-se lucrurile tara si-ar veni in fire, si pind ce ar inceta ura ce s-a ndscut in trimitA un arma §
populatie, ca si zarvele si nemultumirea etc. etc., voi socoti cà s-a purces din inspiratia duhului sfint. La sase decembrie a izbucnit pe neasteptate o rdscoald26 a popu-
latiei din toad tara impotriva
domnului27 si a grecilor, cu destuld
pagubd i dezordine. Doamna28 a fugit in Tara Romdneascd noaptea cu
multe jupinese si insotitori si a luat cu ea un tezaur nesfirsit29. Domnul sta inchis in palat3° si este bine pdzit, grecii fug in pdduri ca iepurii...
P. S. Fuga noastrd a fost pe vreme de iarnd31. Turcul amenintd cu primejdia cea mai grozavd. Eu slut mereu acelasi: episcop, capelan, paroh si secretar, vina este a mea dacä e cu greseli32. 23In realitate la 3 decembrie.
24 Mitropolitul Dosoftei nu era rutean, dar era in legaturfi cu carturarii de
la Liov i Chiev. 29 Est nimis superbus Moab. Cf. Isaia 16, 6. 26 Este rdscoala orheienilor i sorocenilor, in frunte Cu Mihalcea Hincul, fost mare serdar, Apostol Durac, fost mare medelnicer si Constantin, fost clucer. Ráscoala a izbucnit in decembrie 1671. 27 G. Duca. 29 Doamna Anastasia.
29 Patruzeci de pungi pline cu galbeni si 60 de pungi de scuzi, care i-au fost
luate lush' si duse la Constantinopol. Hurmuzaki, XVI, p. 9, doc. 20. 3° La data acestei scrisori el era plecat la Constantinopol. 31 Citat din Matei, 24, 20.
32 Adnotat in chip de regest astf el: (data) apoi Arhiepiscopul de Marcianopol scrie impotriva iezuitilor, se roagh pentru remuneratia sa i loveste in Sacra Congregatie". 178
www.dacoromanica.ro
SCRISOARE [APOCRIFA] A ARHIEPISCOPULUI DE SOFIA, PETRU DEODAT (BAKSIC) CATRE DOGELE VENETIEI33
1673, martie 15, Chiprovae
Catre prea luminatul si prea sldvitul prin ipe
Acum mai mult ca niciodatä, dupd anumite semne evidente, popo-
rul oriental, rdminind temeinic la gindurile sale mdrinimoase si la vrednicele intreprinse de a se elibera din nespus de crunta
sa sclavie, se ingrijeste cu toatd silinta sd Inlesneasca succesul, sd insufleteascd pe principii crestini ca sd sprijine cu ajutorul si concursul lar
o hotdr1re atit de cucernicd si sfintä, cu atit mai mult cu cit cei doi satrapi" (, domni) sint uniti mitre ei, precum si cu sus-zisul popor,
cu sufletul si cu armele. Ei se indreaptd acum rugdtori catre serenistma Republicd, sä. binevoiascd, In propriul interes al teritoriilor pierdute, sd tina ocupate fortele inamicului, si s'A si Imboldeascd si Insufleteasca
pe ceilalti principi sd purceadd la fel. Se iveste un prilej nespus de
norocos si ni se manif está o vointd si dispozitie deadreptul divina', pe ni se va spune cu drepdaca o vom lasa sd ne scape acum care
tate: Pierzania ta e de la tine, Israel". Aducdtorul va suplini res ul, iar eu rdmin cu toatd smerenia
a lumindtiei voastre prea devotatd slugd, Fratele Petru Deodat Arhiepiscop de Sofia. SCRISOARE [APOCRIFA] A MARELUI HATMAN GRIGORE HABASESCU CATRE DOGELE VENETIEI34 1673, martie 28, lag.
Prea luminate principe si domn vrednic de toa-Vd Inchinareal Prin-
cipiI precedenti ai acestor tdri si popoarele din rdsdrit si-au declarat foarte des, dupd cum se iveau prilejurile, prin soli anume, dragostea, fidelitatea, hotárlrile mdrinimoase, dorintele lor, viata Insdsi monarhilor crestini, precum s'i serenisimei Republici venete. S-ar
fi hotdrIt amindoi monarhii amintiti, si ar fi incercat aceastd actiu e salvatoare, daca nu i-ar fi tinut in loe vrajba cetätenilor sau pofta de dominatie a principilor vecini. Dar Dumnezeu, care rinduieste vremurile si vicisitudinile, a dispus totul spre bine, s'). poate spre mai mult folos, cdci de multe veacuri incoace nu au väzut pdrintii nostri un prilej
atit de strdlucit ce nu trebuie lasat sd se piardd, si un noroc dtunne33 Traduceiea s-a facut dupa textul italian publicat de Pejacsevich, op. cit.,
pp. 626-627. " Text latin, ibidem p. 626.
179
www.dacoromanica.ro
zeiesc ca acesta pe care il incearca acum spre bucuria lor comuna Orientul unit cu Hercule. Si principii i popoarele sint cu sufletul
pregätit pentru inaltarea bisericilor. Speram cà i serenisima Republica 10 va da concursul la aceasta sfinta straduintä si va insufleti 0 pe eu räminind prea plecata slugä, comandantul oastei mari. Urindu-va toatä fericirea a luminätiei voastre prea plecatä sluga Grigore Habäsescu36
hatmanul armatei noastre (!)
Dat la Iasi la 28 martie in anul domnului 1673. SCRISOARE [APOCRIFA] A LUI STEFAN PETRICEICU CATRE DOGELE VENETIEI36
1673, martie 29, Ia0
Prea luminate principe, prea slavite dorm!
p. 625
Generoasa compatimire a dorintii fierbinti pe care o nutreste prea luminata republica a Venetiei de a vedea popoarele orientale reintegrate in libertatea lor straveche i stramoseasca asa cum i-a fost infatisata in vremurile trecute luminatiei sale starea nenorocita a acestor locuitori ar putea sa se traduca cel mai bine in fapt chiar acum In vremea aceasta cind ne intimpina din belsug un noroc ceresc, ba chiar divin, pentru ca fortele dusmane sä fie tinute ocupate i sa fie risipite in mai multe directii, spre a fi inlesnita actiunea care e proiectatd. Si asa cum atunci prea luminata republica aplauda nobilele lor hotäriri, acum ea trebuie cu atit mai mult sa le aplaude si sa le i dea concursul. Caci acum militeaza un argument mult mai insemnat si mai puternic in favoarea [acestei hotariri] intrucit eu declar ca i noi sintem inviolabil uniti cu sufletul i cu armele cu popoarele amintite. Prea luminata republica a suferit in propriul sal trup atitia ani o däunare färä seaman, cu irosirea tuturor bunurilor, a tezaurului
a singelui sau glorios de o noblete atit de mare. Apoi a fost spectatoarea
prea intristata a ruinelor uriase din Transilvania, din Ungaria iar in vremurile din urma a primejdiei celei mai evidente a intregii crestina-
täti. Ca sa nu mai inainteze mai departe aceasta pacoste atit de grozava si de inciumatä, unindu-ne glasurile ne rugam de luminatia voastra sä binevoiasca sä-si dea ajutorul i sa-si recupereze, eliberindu-le bunurile stäpinirile stramosesti, i sa faca mai mult decit datoria sa intru
folosul comun al cauzei crestinatatii, de dragul unei hotariri atit de cucernice si de sfinte, atit a noastra, cit si a popoarelor [acestea]. Iar noi declaram cá vom mentine aceste popoare in bunele lor dispozitii 0 le vom insufleti si mai departe. 55 Gregorius Habbasiesko. 36 Text latin. Ibidem, p. 625.
180
www.dacoromanica.ro
Urind luminätiei voastre izbinzile cele mai fericite si prosperitatea cea mai adeväratä, räminem a Luminätiei prea plecatä sluga si prieten Petru Stefan, principe al Moldovei et a/ter"37 (?) Dat la la0 in ziva de 29 martie 1673. SCRISOARE [APOCRIFA] A LUI STEFAN PETRICEICU CATRE DOGELE GENOVEI38]
1673, martie 30, Iafi.
Prea luminate i prea slävite principe, domn si prieten vrednic de toatä cinstea
Zile nespus de mult darte!
vremuni
prea
norocoase!
p. 477
prilej
nepretuit! O vointä deadreptul divinä i o inspiratie cereascä de a ne ridica impotriva dusmanului comun al numelui crestin pentru cauza intregii republici crestine se manifestä in inimile noastre si ale popoarelor din räsdrit39, si infloreste iar in chipul cel mai fericit. Dar pentru ca aceasta sd nu ajungä un motiv de cäinta din lipsd de grijä, am trimes cu toatä silinta la principi §i la monarhi, suplicindu-i sä ne readucä la vechea noastrd libertate, i sà alerge spre noi, incuviintind cu insufletire gindurile noastre mdrinimoase, si sà retina fortele inamice ocupate si impärtite pentru ca dorinta i gindul nostru sd izbindeascd din plin.
Faima sldvitä a lumindtiei tale si renumele tau la noi, precum si la i puterea maritimä este socotitä vrednicd de admiratie. De aceea rugdm prea plecat lumindtia ta sä binevoiascä impreund cu ceilalti principi, i chiar pentru binele obstesc, mäcar pe mare cu fortele [maritime] si cu galerele sä sprijine
cei din räsärit sint nespus de glorioase, //
planurile noastre atit de respectabile. Va rezulta o faimä cu glorie etern5, nu va fi niel o pierdere, iar cistigul va fi urias... Noi insä, in vreme ce principii crestini plini de zel §i de virtute vor distrage pe pämint si pe mare fortele turcesti, favorizind aspiratiile drepte si sfinte ale Rdsäritului, promitem sa stringem si sä avem o suta si mai bine de mii40 de ostasi alesi din mijlocul nostru spre a zapäci si a ataca i din spate si din fatä pe tiranul grozav al credintei adevärate, i ne legarn [la aceasta], de cum am vedea dintr-o parte oarecare steagurile catolice si vom fi insufletiti de ele. CAci noi stim bine eft poate Osmanul, si care 37 Petrus Stephanus et alter... (vezi sublinierea editorului: schrift des Fiirsten der Walachei fehlt.).
Die
Unter-
38 Traducerea s-a fäcut dup.& textul latin publicat de Hagleu in Col. lui 39 Orientalium populorum. Vezi formule aserranätoare folosite de Par-
Traiarr", 1882, p. 477.
§*1
&yid in documentele apocrife infAtiate de el la Venetia in 1650. Cara subliniata de editor cu admiratie, fArA urma de indoialà.
www.dacoromanica.ro
181
p. 478
ii este puterea in vremea de acum. Rugindu-ne lui Dumnezeu ca Sd-ti dea luminatiei tale prosperitate In toate, raminem...41 Serenisima voastra republica a posedat odinioara cu glorie mareata toata Silistra, Tighina, Cetatea Alba, Braila, Ismailul si Chilla", ba chiar, dupa cum am auzit de la inaintasi se afla chiar in Moldova unele castele (forta/itia) cladite si ridicate de aceasta Republica' ce va putea usor, cu ajutorul bunatatii ceresti sa la in stäpinire aceste locuri si sa le stapineasca din nou cu bine.
Dat la Iasi, la 30 martie 1673 A lumindtiei tale prea plecatä slugd §i prieten" IW cTEcDall IIETP BOEBOLI544
pe verso: S'a se dea cu credinta serenisimei §1 prea puternicei republici genoveze". CUVINTAREA CATRE DOGELE VENETIEI" decembrie 1673. p. 623
Prea luminate principe.
Cei doi principi actuali ai Moldovei [si]" Valahiei remarcabili prin
hotarire, ispravi, virsta, vitejie si prudenta, impreuna cu popoa ele orientale din Serbia si Bulgaria, Tracia si Macedonia [dorincl] a-si i edo-
bindi vechea libertate crestinä, atit in propriul lor folos, cit si pentru cauza insasi a intregii cre§tinatati, au luat cu märinirnie hotArlrea de p. 624
a prefera sa-si dea viata dintr-o data cu glorie, varsindu-si singele, decit
sa traiasca tot mereu chinuiti. In acest scop asadar, pentru a scoate de pe grumazul lor jugul greu si tiranic al otomanilor, mi-au incredintat cu cele mai mari staruinte, mie in aceasta virsta inaintata, biata
ramasitä // a unor infirmitati continue, tinta nenorocita a unor calatorii obositoare §i costisitoare, [sarcina] de a apela in numele lor la regii si principii crestini, §i mai ales la serenisima voastra Republicá, spre a 41 Este probabil ea aceastd freza neterminatd constituia finalul scrisoarei, la care a fost adaugat in extremis acel post scriptum despre castelele si cetAtile genoveze din MoldoVa, insäilat in graba. 42 Totam Syllstriam, Tyginum, Civitatem Albarn, Brail, Smail et Cic/iam (!) 43 Aceste cuvinte se afld la genetiv, poate subintelegindu-se: subscriptio. (?) 44 Numele domnului scris cu litere cirilice. De comparat Cu scrisoarea paraleld catre dogele Venetiei, care e lipsità de o atare iscäliturd. 43 Textul e precedat de un regest al editorului, resurnind pur si simplu cuprinsul si e insotit de doud note subliniind importante cifrei de 100 000 de ostasi moldoveni precum si existente castelelor genoveze din cuprinsul Moldovei. Intr-un loe isi mdrturiseste emotia de a fi dat chiar din prima clipä a cercetärilo,! sale in arhiva genovezä peste o scrisoare a domnului cu care era inrudit. 46 Text italian Ibidem pp. 623-624. 47 In text: di Valachiae Moldavia (!) 182
www.dacoromanica.ro
declara hotärirea lor glorioasa si nobila §i sa implor sa binevoiasca zi§ii
principi §i regi cre§tini §i serenisimul vostru Leu venetian sa-§i dea concursul la aceastä actiune pioasa §i sfinta.
... Si nu va fi nici prima data cind acei principi §i popoare orientale cu arma in mina vor fi varsat singele inamic fie in propria lor tara, fie spre pdrtile septentrionale, unde catà sä se cuibdreasca tiranul. Azi, in aceasta imprejurare se implora' de la acest serenisim §i prea fericit tron legamintul unei promisiuni solemne, cd väzind Ca pornesc °stile aliatilor aratati mai sus, isi va porni si ea (= Venetia) armatele sale §i pe uscat §i pe mare, atit pentru a-§i recupera stapinirile sale legitime cit pentru a devia fortele otomane. Aceste popoare orientale au aratat mereu mai multà afectiune pen-
tru serenisima republica a Venetiei deck pentru ceilalti principi §i monarhi §i ei doresc tot mai mult sa se puna in siguranta la adapostul stapinirii sale nespus de drepte, exemplu al celei mai slavite libertäti, sprijinindu-se totodata §i pe oferta sincera de a-si uni propriile forte, in virtutea vecinatatii dacb.' nu pentru intreaga restaurare si recuperare
a statelor voastre maritime, cel putin pentru paza si mentinerea in sigurantä a celor ce le posedd §i pentru redeschiderea comertului atit
din Marea Alba" §i Neagrä cit de pe Dunarea intreaga, care udä tarile amintite pind la Viena49.
Acele popoare mai doresc Incà de la luminatia voasträ drept confirmarea cea mai trainica de ce fagäduiesc un stindard cu semnele serenisimei maiestati adriatice, pentru ca atunci cind se vor impune contra du§manului comun toate victoriile care sint in mina lui Dumnezeu, come si credono, sä poata desfa§ura cu glorie insignele voastre, in fata careia toate tarile §i natiunile rivnesc sa-§i plece vointa printr-o ascultare consimtita §i supusd §i sa punä in comun cistigurile lor in virtutea celei mai credincioase vasalitäti. /AUTOBIOGRAFIE/50
1673, septembrie 23, Viena
p. 617
[Plecat in Italia la 11 ani, la colegiul din Loretto... a facut studii superioare la Roma ... etc... . Chemat in Bulgaria, a fost sfintit preot de arhiepiscopul de Sofia §i a plecat cu Bandini ca misionar]. Si chiar In aceeasi saptdmina m-am dus in Moldova cu reverendisimul raposat Marcu Bandini, arhiepiscop // de Marcianopol... vicar apostolic, §i administrator al episcopiei (principatus" (!) . episcopatus) Moldovei si acolo un deceniu (!) impreunä cu acel domn arhiepiscop am trudit in via domnului cu sudoare §i cu munca miinilor noastre pentru ca sa mincäm piine; cad am fost si vicar al acestuia, §i secretar §i capelan si duhovnic s'i curier, si gradinar, ceeace poate sa ateste intreaga Provincie". " = Marea de Marmara. " Exagerare vtditd.
5°
Pejacsevich, op. cit., p. 617 s.u. Text latin. 183
www.dacoromanica.ro
p. 618
Murind sus-zisul domn arhiepiscop, eu am fost chemat (!) la Roma de cdtre S. Congregatie de Propaganda Fide, in vremea sanctitätii sale papa Inocentiu X, care51 a edictat mai multe decrete si m-a creat i m-a substituit cu bundtate pe mine, desi nevrednic, in locul arhiepiscopului defunct, in i cu acele [drepturi], cu aprobarea (beneplacito) sanctitatii sale, si deci cu vicariatul i administrarea zisului principat" (!) al Moldovei... Murind dupd aceea acel papa in scaunul apostolic, a fost ales prea fericitul Alexandru al VII-lea, care a sporit i mdrit S. Congregatie, i apoi dupd doud sau trei luni a creat 14 episcopi, printre care am fost i eu, dei nevrednic, ridicat la aceastd demnitate i in scurtd vreme dupd depunerea jurdmintelor si a celorlalte si dupd consacrarea data in dumineca Pasiunei de cdtre eminentisimul
cardinal Franceoti in biserica S. Silvestru monahul, si dupd ce am sdrutat picioarele sanctitdtii sale si am primit binecuvintarea sa, am pornit spre Orient, si aceasta a fost in anul Domnului 1657 (!). Am primit acel drum spre pdrtile orientale cu acel gind i acea numire (promotione) fácutd de S. Congregatie, adicá a administratiei Moldovei.
Dar In acest timp, unii de la S. Congregatie confundind arhiepiscopatul de Marcianopol stravechi, pe care Il pdstreazà.' biserica romanä dei In vremea noastrd nu se dà in realitate acel oras ci numai titlul cu episcopatul Moldovei, lucrul a fost aminat atunci pin& la mai ampld informare: i aceasta a adus cea mai mare daund i poporenilor, lipsiti de pastor, dar si mie radcind fdrä diocezd. Intre timp trecind eu spre Viena, am fost trimis de Care augustul Frederic al
p. 619
III-lea dupd multe stdruinte [din partea sa] si ca sd nu par necuviincios (protervus) [am fost] la cazacii zaporojeni, care, rdsculindu-se i fdcind mare präpdd i värsind singele oamenilor nevinovati, se straduiau nimiceascd cu desdvirsire pe regele Poloniei, pavdza intregei cre Reintors la Viena, am scris indatà cu toatd smerenia mai multe scrisori Sacrei Congregatii... i atunci, i in anii urmdtori, si care pot fi vdzute foarte clar /1, rugind-o sá ma foloseascd in slujba sufletelor sd-mi dea acea Provincie" a Moldovei ce-mi fusese destinatd prin
decret, dar niciodatd nu am primit nici un rdspuns la atitea scrisori. Intre timp un cdlugdr bernardin52 polon s-a dus la Roma si peste 2 ani a fost numit episcop de Bacdu. Atun.ci eu am scris pe fatd (manifestius) cà acela nu va sedea niciodatd la Bacdu. Cdci stiu Ca' multi episcopi poloni au fácut asa, i m-am rugat ca in aceastd imprejurare sd mà declare pe mine ca vicar cu resedinta in Moldova, dar nu am putut sä obtin aceasta: ceea ce reiese cu evidentd din scrisorile mele originale. Ca sd nu-mi irosesc vremea fdrd de falos, domnul episcop53
de acum mi-a dat un decanat in Moravia unde se ascundeau foarte
multi eretici: ce voi fi facut aicea, sà zicd insusi domnul episcop, capitolul sdu, parohii si tot districtul: ar putea chiar eminentisimul domn
cardinal Caraffa, dacd ar vrea, sa dea despre viata si purtdrile mele dare de seamd adevdratd, a.sa cum a fost, nu ca un cdlugär oarecare, ci ca un monah separat cu totul de lume in aceastd vreme la Viena si aiurea färd nici o clipd de inviorare, ci plingindu-mi soarta ca o turtu51 quae = Propagafn.da.
observant. Este vorba de episcopul Athanasie Rudzinsid. 53 = episcopul Moraviei. 52
184
www.dacoromanica.ro
rea jelind pierderea tovardsului sàu. Deasemenea ar putea, daca ar voi, sd mOrturiseascd dupd constiinta sa, domnul cardinal Spinola54, care din bundvointa sa md cherna adesea la el, stdtea de vorbd §i mä intreba despre multe lucruri si asadar a putut sà pdtrunda adinc in viata mea §i iscusinta sau incapacitatea mea. In acea vreme se afla la Viena domnul Grigore Ghica, principele Valahiei ca pribeag. Pe acesta eu 1-am primit atunci in coliba55 mea si prin expuneri continue, cu coo-
perarea eminentisimului Spinola si din ingOduinta duhului adevdrului, 1-am