14T...16,1
fi)fes.-zt
,1 RR- 4,
',1st
"0-
,F3
P,R,P141,1
;:01
A.4
4116414
.mrpi
www.dacoromanica.ro
CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE
VOL. VI
www.dacoromanica.ro
Partea I Studiu bio-bibliografic i traducere : M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru
Note, identificari si comentarii: M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru Stoicescu
Confruntare text-traducere :
I
Aurel Decel
I
Partea a II-a Studiu bio-bibliografic i traducere: Mustafa Ali Mehmet
Note, identificasi I comentariu: Mustafa Ali Mehmet *i N. Stoicescu
Confruntare text-traducere:
Aurel Decei
I
ACADEMIA DB $TIINTB SOCIALE I POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
INSTITIITUL DE ISTORIE N. IORGA"
II
www.dacoromanica.ro
CALA TORI STRÁINI DESPRE TARILE ROMÂNE VOL. VI
-
PARTEA I
PAUL DE ALEP Ingrijit de M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru PARTEA A II-A
EVLIA CELEBI
Ingrijit de Mustafa Ali Mehmet
EDITURA STIINTIFICA $1 ENCICLOPEDICA BUCURE$TL 1976
www.dacoromanica.ro
Coperta si supracoperta VAL MUNTEANIJ
www.dacoromanica.ro
CUVINT INAINTE
In prestigioasa serie Cdleitori striiini desfire Icirile ro-
se imbinA acum, in volumul al VI-lea, amplele i valoroasele descrieri ale celor trei täsi românesti, Moldova, Tara Rom AneascA i Transilvania, consemnate de doi c5.15.tori veniti din lumea Islamului, unul arab in
ne
crestin, Paul din Alep, celälalt turc musulman, Evlia Celebi ; una scrisà In limba arabk cealalta in limba osmanA. Seria noastrà, in afarà de scurtele pasaje traduse dupä.' intinsa relatare a 6.15.toriilor lui Ibn Battuta din secolul al XIV-lea (vol. I, pp. 1-12), tot un autor arab, nu mai cuprinde din literatura geograficä orientalà islamica deck notatiile incomplete ale Calendarului" (Ruzniime) luate in cursul expeditiei sultanului Soliman Magnificul impotriva lui Petru Rares, in anul 1538 (ibid., pp. 380-385). De astä. (lath% tarile noastre si viata romaneaseä., mirfficä sub atitea aspecte, de la mijlocul veacului al XVII-lea, se revarsä in doua uriase oglinzi V
www.dacoromanica.ro
orientale, contemporane nu numai cu faptele insailate, dar fiind muccipr (in turc. mudsir), contemporane" 0 intre ele, cki privesc mai ales anii 1653-1670, cind sirianul Paul din Alep 0. istanbuliotul Evlia Celebi au trecut 0 au haladuit prin locurile 0. printre oamenii care vor aparea mai apoi in marile ion lucrki publicate acum pentru prima data in ve§min' t romanesc. Dei au vizitat Moldova 0 Tara Romaneasca, deoarece alepinul nu a intrat deloc in Transilvania, in aceia0 ani, ei nu s-au cunoscut, cad obiectivele 0 interesele lor erau divergente. Regretam faptul c5.' nu avem
din condeiul amindurora citeva imagini autentice, ca tot ceea ce au
scris ei, despre acelea0 persoane, clädiri, peisaje, sau unele interpretari 0 comentarii pe marginea acelora0 evenimente, 0 cine §tie prin cit de multe 0 de tragice evenimente le-a fost dat amindurora sa treaca, la Ia0, Tirgovi§te sau Bucure§ti, in contact cu acelea0 prefaceri sociale 0 politice, sau sa participe, in Transilvania, la pedepsirea unor rebeii fata de Sublima Poarta. In schimb, din nenumaratele lor pagini, putem sa revedem cum se dezvolta in Transilvania, sub ochii no§tri, o societate româneasca genuinä. 0 complexä. 0 una alogenä., zugrävite direct §i. de première main. Intr-adevar, ceea ce impune 0. caracterizeaza la ace§ti doi straini, veniti la noi unul parch' desprins din povestirea O mie 0 una de nopti", (Alf layla wa layla), sublimata insa 0 ordonata canonic de disciplina religioasa a ortodoxismului de colorit siriano-arab, iar cealalt din miezul Istanbulului in epoca sa de mare glorie 0 incredere politica 0 posesorul unei imaginatii ce-1 face adesea sa depa§easca ponderea inspre limitele extreme ale exagerkii nu este exclusivismul ion arabo-ortodox sau islamico-otoman, ci dorinta 0 tendinta constanta de a cunoa§te autoptic lucrurile 0 oamenii, de a intregi pe urma analiza prin informatii adause, imprumutate de la alta lurne prezenta, cu cite o intercalare de gentil se spune, se poveste9te", tipic orientala, axata' pe aceea0 dorinta de a fi complet 0 explicit 0 pentru sine insu0 0 pentru cei ce vor lua cuno§tinta de cele povestite. Un arab, a§adar, care perpetueazà marile traditii ale geografilor arabi, calb.'tori ei ill§i§i sau teoreticienii 0 un seyydh-i-dlem, calator mondial" turc, coboritor din nomazii nelini§titi eurasiatici, invin0 deopotrivà de voluptatea explorärilor ce se imbiau a fi fkute sub toate fatetele 0 de dorinta de a transmite cele incercate de ei in fata lucrurilor 0. a oamenilor. Sub acest raport, 0 unul 0 altul, dar cu precklere Evlia Celebi, apar ca ni§te adevkati furnizori de materiale informative asupra fluxului vigil In cele trei taxi romane§ti, inainte de toate de natura politica, social-eco1 Asupra acestor puncte cf. Introduction générale a la géographie des Orientaux, in Géographie d'Aboulféda, traduite de l'arabe en franFais par M. Reinaud, Tome I, Paris, 1848,
precum si studiul sintetic Djughrafiya de A. F. Kr am er s, in Encyclopédie de ¡Islam, Snpléments.
VI
www.dacoromanica.ro
nomid, institutionala, militarà. Nu le lipse§te niel talentul unui romancier, cu toate d genul acesta literar nu inflorea Incà nici in mediul arab, niel in cel turcesc.
A§a se poate constata insu0rea de povestitor, in sens de meddah 0 de rdwi transmitätor" In noptile Ramazanului, la Evlia Celebi al celor vAzute i auzite, la Paul din Alep. Ei 0-au redactat operele fira idei preconcepute
i fdrà un plan prestabilit, condu0 doar de imperativul
läuntric de a nota tot ce se poate nota din fenomenologia romäneasd prin care pa0i propriilor lor interese sau ale altora i-au purtat la un moment dat. Din ceea ce au inregistrat ei, in descrierile lor, la primul respirà geniul sirian cre§tin 0 arab al teologizärii mai presus de toate, g6sind o prielnicä atmosferä pentru aceasta In cunoscuta perioadä a lui Vasile Lupu i Matei Basarab, iar la al doilea se descifreazà geniul otoman, distins printr-un sens administrativ, militar 0 in genere de conducere-drmuire. Interferente intre aceste tràs5.turi generale existä., fire§te, in opera lor, deoarece niel unul, nici altul din cei doi c5.15.tori nu s-au limitat numai la principalele obiective ale vizitei lor in tärile noastre, ci au facut investigatii variate i complexe
0 in alte domenii, stringind i ducind astfel cu ei un vast material documentar, care ne este astäzi restituit spre a fi folosit cu profit. Imediatetea insemnärilor acestor doi dlAtori orientali -se recunoa9te 0 se constatà de la primele mäsuri. De aceea, chiar dad unele pasaje ale voluminoaselor lor c5rti sint supuse criticii a§a cum s-a flcut pe parcursul acestor traducen, desävir0te de dtre Maria Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru, dupà editia lui Vasile Radu, fotocopia ms 6016 din Paris 0 traducerea englezä a lui Belfour, in cazul lui Paul din Alep,
0 de dtre Mustafa A. Mehmet, direct din turce§te, in cazul lui Evlia Celebi, sau de alte persoane mentionate in introducerile respective 0 mai cu seamä. de Nicolae Stoicescu, excelent cunoscdtor al arhondologiei romäne§ti 0 al ele se cer 0 pot sà fie reintegrate monumentelor istorice ale acelei epoci In contextul veridic al istoriografiei sigure. In consecintä, valoarea acestor descrieri de visu et auditu rämine indubitabilä.
Fragmentar san din a doua sau a treia mînà, unele pasaje din
Paul din Alep 0 din Evlia Celebi au fost utilizate i pinà acum cu profit de multi istorici, istorici de artà, sociografi i geografi romani, 0 nu este debe un truism sä, afirmäin cä fará aceste douá tezaure de §tiri contem-
porane de pe la mijlocul secolului al XVII-lea nu se poate realiza, in zilele
noastre, o lucrare istorid asupra acelei epoci, ca i in general asupra civilizatiei medievale române§ti. Deosebirile i similitudinile multiple, oferite de aceste douá exceptionale opere produse in Orientul Apropiat, de pe pozitii ideologice diferite,
se descoperà de la sine, pe mäsurg ce cititorul sau cercetätorul parcurge VII
www.dacoromanica.ro
paginile prezentului volum. Ele rezulta mai cu seamk din notele explicative, reduse la minimul necesar i raportate la text §i care insotesc pas cu pas §i in mod competent expunerile arabului cre§tin i ale turcului musulman, disparan i ingemanati intr-o singura carte. Ecourile credintei fiecaruia rasuna la diferite ocazii, fie prin pura descriere, fie prin interpretarea celor
descrise. Aceastà amprenta a credintei confesate nu poate fi nicidecum trecuta cu vederea, deoarece atit Paul din Alep, arhidiacon ortodox, cit Evlia Celebi, mfiezzin de rit hanefit, grit expresia climatului spiritual §i al stadiului evolutiv al societani in care vietuiau. Reflectarea societani romane§ti, variatele aspecte concrete ale perso-
nalitatii istorice a poporului roman §i ale personalitatilor istorice romane§ti ale epocii sint redate, in cazul nostru, de doi straini, unul fiind adus de tatal sau, patriarhul arabofon ortodox de Antiohia, ca §.1 de interesele bisericii lor locale aflate la mare strimtorare, iar celalalt fiind impins in primul rind de o clara i 15.'udabila curiozitate de a cunoa§te pina la margini i in structura
lui intima tricontinentalul Imperiu otoman, dar tirit §i de unii demnitari turci, printre care exceleaza unchiul sàu, Melek (ingerul") Ahmed pa§a. Familia ortodoxa i familia musulmana i§i fac simtite a§adar existenp. §.1 prerogativele, identice §i ele pina la un anumit punct. Nivelul cultural, conceptilie de viata i calitatea stilisticà ale insemnarilor acestor doi calatori straini diferiti confesional dar apropiati in operatia lor de §tiricire i de istorisire a paminturilor §i a oamenilor de pe meleagurile noastre nu se ridica pina la modelele respectate ale altor scriitori din mediul ckora faceau parte. In schimb, se poate spune ea aceste dou5. celebre Calsátorii" cuceresc prin originalitatea, ingenuitatea i abundenIa lor. Aceste calitäti le fac sa fie de neinlocuit. Cu ajutorul corectiei entice, a§a cum am spus, ele constituie fara indoiala pentru istoriografia noastra, pentru literatura geografica i istorica, sociologica i folclorica, dt i a artelor noastre, pina i pentru limba noastra, un izvor ce nu va seca nici de aici incolo §.1 care, pe linga utilitatea sa obiectiva, va incinta cititorul prin vibratia specified' a viziunii §i a spiritului oriental. AUREL DECEI
www.dacoromanica.ro
I
PAUL DE ALEP (1637
1667)
Viafa. Paul de Alep, dup& numele an arab Bulos ibn az-Za`im, se trAgea dintr-o familie de preoti din capitala Siriei de nord, care a dat in decurs de peste un veac patru generatii de clerici ortodocsi melehiti. Seria incepe cu teal preotului Bulos ibn az-Za`im si confirm& cu preotul Vuhanna ibn az-Zacim ales episcop de Alepl si apoi patriarh al Antiohiei (12/22 noiembrie 1647)2, sub numele de Macarie al Ill-lea ce avea s5. ajungl vestit datoritl unei bogate activitgti
de arturar. 1 V. Radu, Voyage du patriarche Macaire d'Antioche. Texte arabe et traduction francaise
(Patrologia Orientalis, tom. XXII, fase. 1). Paris, 1930, p. 43-44. Asupra vietii si operei patriarhului Macarie al II-lea Zacim vezi C. Karalevski, articolul Antioche, in Dictionnaire
d'histoire et de géographie ecclésiastigue, III, Paris, 1924, p. 642 si urm.; V. Grume 1, Macaire,
patriarche grec d'Antioche (1647-1672) in Achos d'Orient", 1928, XXVII, pp. 68-77; L. Cheiko (gaihol), S. J. Catalogue des manuscrits de sauteurs arabes chritiens depuis l'Islam, Beiruth 1924, p. 191 si urm., 241 si urm. ; G. G r a f, Geschichte der christlichen arabischen
Literatur, Citta del Vaticano 1940-1953, vol. III, pp. 94-97. 1 Vezi relatia lui Paul de Alep, ed. V. Radu, p. 34.
I
www.dacoromanica.ro
Paul de Alep, al patrulea din aceastA serie de clerici sirieni, s-a nOscut din cisiltoria contractat1 de Yuhanna ibn al-Za'im inainte de con.sacrarea lui ca episcop. Data nested' poste fi fixatA cu certitudine in anul 1627 intrucit el insusi precizeazAin relatia cAliitoriei pArintelui ski ci ayea virsta de 17 ani in cel de al nougdea an de pOstorie ca episcop al acestuias.
DupA moartea timpurie a mamei sale, tinArul Paul a fost crescut cu deosebità griji de pArintele s5.0 la Alep, marele emporiu al Levantului, unde puternica indurire exercitati de caluglrii melchiti din Libanul invecinat se impletea cu influenta occidentalg veniti prin negustori i misionan i catolici.
Inaltele demnitAti eclesiastice la care a ajuns pirintele slu au inlesnit tinArului Paul sá ia parte la evenimentele de seam& din capitala Siriei de nord. A pAstrat o amintire
de nesters despre vizita sultanului Murad al III-lea (1623-1640) care, pomind in fruntea ostilor otomane pentru a asedia Bagdadul, a poposit la Alep (12-18 iulie 1639) unde a fost intimpinat de reprezentantii comunitAtii crestine in. frunte cu episcopul Meletie4. In anul urmiltor, Paul a fost de fatA la primirea (2 august 1640) patriarhului Autiochiei, Eftimie al III-lea de Chios (1634-1647)6, pe care Il va insoti la plecarea acestuia pinA la Hama.
In 1641-1642, Paul a urmat apoi pe pArintele stlu intr-un pelerinaj la Ierusalim, vizitind cu acest prilej Damascul i Locurile sfintes. La intoarcere a fost fAcut diacons. lar la indemnul patriarhului Eftimie, care a vizitat pentru a doua oarA Alepul in 1644, s-a cAsAtorit (17 februarie 1644) la virsta de numai 17 anis. Din aceastA cUsAtorie timpurie au rezultat doi fu, dintre care unul va ajunge si el patriarh de Antiohia sub numele de Chiril al V-lea (1672, 1682-1720)0. Alegerea episcopului Meletie ca patriarh al Antiochiei in urma recomandArilor stAruitoare facute de patriarhul Eftimie, care ii aprecia insusirile de bun administratorio, a adus promovarea tinarului diacou la rangul de arhidiacon de Damasc, Alep i al tuturor titrilor arabell.
In aceasta calitate si in aceea de secretar al noului patriarh, Paul 1-a insotit in callitoria de vizitatie a diocezei Antiohiais, unde se constatase o trecere in masi a populatiei crestine la islamis, provocati de asprele masuri fiscale luate de sangeacbeiul de Dama= Ibidem, p. 51, 4 Ibidem, p. 45. lbidem, p. 46.
Ibidem, p. 47 si un.
7 Ibidem, p. 49. Ibidem, p. 51. P. Cyrille Charon (Karalevsld), de l'éparchie de Lw6w, Hisloire des Patriarcals Melhiles (Alexandrie, Antioche, Jerusalem), III, Roma, 1911, P. 55. 1
Ed. V. Radu, p. 52.
Ibidem, p. 57.
Ibidem, p. 57 si um, Ibidem, p. 65. 2
www.dacoromanica.ro
Ibvir pava. Dar cheltuielile" f&cute in cursul acestei cälátoril pentru a uvura situatia material& grea a crevtittilor ortodocvi, constrinvi de turci s& plAteascii haraciulu atit pentru localtoril convertiti la islam cit i pentru cei fugiti, peste sarcinile lor personale, au sporit datoriile 15-sate de patriarhul Eftimie". Dup& sfatul clericilor i credinciovilor din Damasc, Macarie a hotIrit sii Intreprind& o cOlgtorie in tarile ortodoxe din rOsiiritul i nordul Buropei spre a cere ajutor I sprijin pentru biserica sa vrAjmOvitii de turci. A dat astfel urmare invitatiei domnului Moldovei, Vasile Lupu (1634-1653), care in calitate de ocrotitor al ortodoxiei fOgOduia set-1 ajute sfi-vi pliteascii datotiile", ava cum sprijinise mai inainte pe patriarhii din Constantinopolu, Alexandria" i Ierusalim. Macarie nticlajduia i in ajutorul domnului Truii Romlinevti, Matei Basarab (1632-1654), ctitorul unui mare numOr de 16.cavuri bisericevti din tara vi binefhcOtor al unor m&nratiri de la muntele Athos. Spera de asemenea In sprijinul hatmanului Cazacilor, Bogdan Eimelnitki, vi al pravoslavnicului tar al Rusiei, Alexei Mihailovici (1646 1676), cel de al doilea dintre Romanovi. In indoita sa calitate de arhidiacon vi de secretar patriarhal, Paul vi-a insotit pkintele In aceast& lung& vi grea cAlAtorie care a tinut aproape vapte ani (9 iulie 1652 21 aprilie 1659).
inaltele fete bisericevti au pArOsit Alepulo, insotiti de un dregAtor moldovean, loan sulgerul, Indreptindu-se spre Antiohia, Alexandretta vi Adana. Prin defileurile abrupte ale muntilor Taurus au ajuns In Anatolia, la Konya, de imde au urmat drumul Constantinopolului ce trecea prin Bursa, imbarcindu-se la Mudanya. Siliti de o furtun& ingrozitoare s& debarce la Buzburun, dupà un scurt popas au pomit pe mare spre Scutari vi KadikSy. In dimineata zilei de 20 octombrie vi-au f &cut intrarea in capitala Imperiului otoman, fiind gazduiti la metohul Sf. Mormint31 de lingà palatal patriarhului Paisie I (Julie 1652 aprilie 1653).
Dupà o petrecere de douä luni i jumAtate la Constantinopol unde au vizitat bisericile moscheele mai insemnate, clerici sirieni s-au imbarcat In sears de 7 ianuarie, ajungind la 9 ianuarie la amiaz& la Constants. Dup& un scurt popas, au pomit spre MAcin unde au trecut Dun&rea la Galati (17 ianuarie 1653). Au fost intimpinati cu mare cinste de dregOtori, elend i locuitori care le-au urat bun sosit in tara Moldovei. De aici vi-au urmat drumul spre Iai rinde au ramas siliti de imprejurAri, fiind martorii evenimentelor ce au insingerat tara. 11 Paul de Alep arat& ca patriarhul Macarle a cheltuit 7 000 de piavtri pentru a obtine vtergerea numelui unui mare num&r de locuitori din Siria din defter (ed. V. Radu, pp. 66-67). Haraciul locuitorilor din Siria se ridica in 1650 la 13 piavtri de cap (Ibidem, p. 65). 26 Totalul datoriilor patriarhiei Antiohiei se ridica la 13 000 piavtri (Ibidem, p. 56). 12 Ibidem, p. 68. 18 vasile Lupu a plAtit datoriile patriarhiei din Constantinopol care se ridicau la 2 048 000 aspri ; vezi C. C. Giuresc u, Istoria romdnilor, III/1, Bucurevti, 1942, p. 102.
16 Vezi ed. V. Radu, p. 68. Vezi vi N. Iorg a, Istoria bisericii, I, p. 318.
16 Vezi pentru detalii in legAturi cu alltoria in Orient a patriarhului Macarie ed. V. Radu, p. 70 vi mm. al Ibidens, p. 84.
3
www.dacoromanica.ro
Seria nenorochilor a inceput cu complotul urzit de boieri in frunte cu marele logof At Gheorghe Stefan impotriva lui Vasile Lupu care, dupA o represiune singeroas5., s-a vizut totusi silit sA pkAseasca orasul de scaun. Inaltii clerici sirieni au asistat la insannarea logofatului rAzvrAtit, la revenirea in scaun a fostului domn iar dupA victoria luí Matei Basarab la Pinta (17/27 iulie 1653), unde a cAzut floarea cavaleríei moldovene, la victoria luí Gheorghe Stefan de la Sirca (15-16 iulie 1653) si la fuga lui Vasile Lupu. Vkind cii Iasii se golesc de locuitori, inspAimintati de venirea cazacilor uniti cu tAtarii, patriarhul Macarie s-a hotkrit sA se indrepte spre Tara RomAneascA. (22 noiembrie) spre a astepta acolo' restabilirea linistei in Moldova. Dar si in Tara Romilneascä imprejurkile au. fost potrivnice. Sperantele trezite de primirea evlaviosului Matel Basarab au fost spulberate de moartea bAtrinului domn (9 aprilie 1654) ale ckui ultime zile fuseserii amante de tulburkile pricinuite de rAscoala dArAbanilor i seimenilor. Obtinin' d ins& un ajutor bOxtesc de la noul domn Constantin Serban,
cu care se afla in relatii bune, patriarhul s-a intors imprewi5. cu fiul sAu in Moldova (27 mal 1654) pacificatA scum de Gheorghe Stefan. Duptt un scurt popas la Iasi unde s-au intilnit Cu noul domn, inaltii cleric sirieni au pomit spre Kiev", wide au fost foarte bine priraiti de hatmanul cazacilor, Bogdan Hmelnitki ; si-au urmat apoi drumul spre lloscova. Intimpinati Cu toatl cinstea de tarul Alexei si de patriarhul Nikon, clericii sirieni au rAmas doi aid in Rusia, tocmai in timpul ràzboiului cu Polonia. In 1655 Macarle a prezidat sinodul care a aprobat reforma liturgicA inceputO de Nikonnbis.
La inapoiere au luat drumul obisnuit prin tOrile romeme, stabAtind pentru a treia oar& Moldova
(1 septembrie 29 octombrie 1656). Siliti prelungeascä sederea in Tara Rom fineascä in una executkii patriarhului Constantinopolului Partenie al 111-lea
(1656-1657), invinuit de marele vizir KI3priilii Mehmed pasa de a fi uneltit cu tarul Moscovei impotriva polonilor aliati ai Portii, clericii sirieni au folosit acest rktimp pentru a
vízita mAnOstirile din Muntenia i Oltenia. Dar sederea lor pe meleagurile TOrii RomAnesti a fost farOsi tulburatä de mazilirea lui Constantin Serban acuzat de marele vizir de a fi sprijinit pe principele Transilvaniei
Gheorghe R6.k6czi al II-lea (1648-1660) impotriva polonilor. Ingroziti de jefuirea Tirgovistei de tAtari, clericii sirieni au urmat pilda romAnilor care i cOutau sapare In tinuturile
niuntoase din nordul ri1. Numai dupli retragerea turcilor din Bucuresti au dat urmare chemArii domnului adus de acestia, anume Mihnea al 111-lea (1658-1659), pe care patriarhul Macarie a primit sA-1 inscAuneze, schimbindu-i numele In cel de Mihail. Astfel c.istigat increderea noului domn care i-a fagAduit sii-i plIteasa datoriile inaintasului Dar si de data aceasta sperantele clericilor sirieni au fost spulberate. 22 Vezi descrierea c5lAtoriei in Ucraina, in ed. V. Radu, Voyage du patriarche Macaire d'Antioche (suite), texte arabe et traduction française (= Patrologia Orientalis, tom. XXVI, fase. 5), Paris, 1949, pp. 603-720. MIS Blumenthal, Geschichte der Kirche Russlands von Philaret ins Deutsche fibersett% II. Theil, Frankfurt a M., 1871, pp. 124-127. 4
www.dacoromanica.ro
PregAtirile militare ale turcilor pentru detronarea principelui Transilvaniei, Gheorghe Rikokzi al II-lea, au dezlAntuit exodul populatiei spre Carpan i blink DunAril. Hotiiriti pArriseasa aceste meleaguri, inaltii clerici sirieni s-au imbarcat la 13 octombrie 1658 la Galati, ajungind dupii o lunii la Sinop, pe coasta anatolianA a MAxii Negre, iar dupli site cinci luni la Alep (21 aprilie 1659). Vineri 1 iulie li f Aceau intrarea in Damasc, incheindu-0 lunge lor Dup& §ase ani, in 1665, la indemnul taralui Alexei care voia sà pun& capAt printr-o hotArire sinodall diferendului sAu cu patriarhul Nikon, Makarie a intreprins o a doua cA1Atorie In Rusia", insotit tot de fiul sAu, scum vicar de Damasc. Dar de data aceasta inaltele fete biserice§ti nu au mai luat drumul tArilor romfine, temindu-se de nesiguranta provocat& de instabilitatea domnilor 0 de luptele dintre factiunile boiere§ti. Au preferat sA strAbatil Georgia, unde, la inapoiere, Paul 0-a dat ob#escul sfir0t la Tiflis (22 iunie 1669)21. Moartea sa nea.vteptatA a provocat unele zvonuri in legAturä cu o eventual& otrilvire. DupA inapoierea sa in Siria (1670) a murit i patriarhul Macarie (12/22 iunie 1672)20. Analiza relaliei lui Paul de Alep. Paul de Alep a lAsat o amplA descriere a alAtoriei intreprinse impreunA cu patriarhul Macerie In Virile minim 0 in Rusia, scrisA dupli. multe ezitAri din indemnul prietenului sAu, diaconul
ibn Konstantin as-Sayegh. PArA s& tinteascà la realizarea unei opere de nivel literar, Paul de Alep s-a strAduit sA descrie pe mAsura posibiitàtior tinuturile strAbAtute, modul de viatii al popoarelor din rAsAritul i nordul Buropei, credintele, obiceiurile 0 mal ales practicile lor religioase pentru instruirea i edificarea etitorilor ortodoc§i de limb& arabA. In cursul alAtoriilor sale prin Dobrogea, Moldova 0 Tara RomfineascA, Paul de Alep a insemnat tot ceca ce 1-a impresionat, tot ceca ce a socotit vrednic de a fi rennut, fArA a urmAri vreun plan sistematic. Trece cu uprint.A de la in0rarea localitAtilor strAbatute la descrieri, uneori foarte intinse, alteori sumare, de ora§e, palate domne§ti, case boiere0i 0. mai ales biserici i mAnAstiri in cadrul arora se desf4urau slujbele religioase çi ceremoniile de la curte cum gilt : incoronare, cununie, inmormintare la care patriarhul Macarie a avut un rol de frunte. CAliitorul sirian le descrie cu un deosebit simt de observatie notind unele detalii sugestive, pretioase pentru reconstituirea acestor monumente la mijlocul veacului al XVII-lea. Se intrerupe, pentru a descrie slujbele religioase la care a lust parte ca arhidiacon al patriarhului Macarie, dmnd amAnunte care prezintli 0 astral interes pentru istoria cultului 0 practica liturgia.. Reia apoi firul descrierii oprindu-se asupra obiectelor de cult care i-au retinut atentia. Poveste§te dup5. informatii preluate de la contemporani legende In legAturA cu unele lAcauri biserice§ti ca de pild& legenda ridicArii mAnAstirii Argeq de 23 V. R a d u, op. cit., p. 11 (introducere).
" J. Ledit in Dictionaire de Théologie catholique, XI pp. 646-655 §i Bonwetsch Real-Encyclopedie, XIV, pp. 86-89; J. Lippl in Lexikon far Theologie und Kirche, VII, p. 592.
12 G. G r a f, op. cit., p. 96. 26 Ibidem. 5
www.dacoromanica.ro
Neagoe Basarab cu marmura adusli din Imperiul otoman" çi legenda icoanei injunghiate"; face unele incursiuni In trecutul indeptutat, contopind de pildA traditia legata de persoana reala a contelui Laurentiu de Longocampo a carui piatra funerara din 1300 se allá in Baratia din Cimpulung cu traditia legendarului descalecAtor de tara" de care i-au vorbit desigur egumenul c calugarii de la manastirea Negru-voda, talmAcindu-i pisania pusa de Matei Basarab in 1636 Cu prilejul lucrarilor de refacere. In dorinta de a oferi compatriotilor sai o imagine cit mai cuprinzatoare a modului de viata din Tarile RomAne, Paul de Alep descrie aspectul exterior al caselor taranesti, cladite din birne si scinduri c previizute cu acoperisuri inalte", avind inlauntrul cuptoare de lut vopsite in verde sau rosu c peretii impodobiti cu covoare, iar ca mobila scaune si
o masa cu un singur picior. Se intereseaza de portul femeilor dintre care unele purtau deasupra vesmintelor asemafrincelor salurl albastre de Alep, iar altele mai instarite, saluri negre de
natoare cu ale
Bursa si pe cap marame albe". Paul de Alep a cules informatii si asupra datinelor si obiceiurilor rominilor la diferite imprejurari din viata lor. Astfel descrie alaiul mirelui, inconjurat de nuntasí calliri precedat de colacari, pe cind mireasa, intovarasita de un frate al ei si de jupinese, venea
In trasura, urmata de carele pline cu zestre". Calatorul sirian nu uita sa arate ca drumul urmat de miri de la conac c pina la biserica era impodobit cu ramuri de brad, ca urare de vesnica tinerete. Mentioneazii
c
datinele observate la inmormintariss, praznicele si pomenile impartite
darurile aduse de credinciosi la sarbatori. lar in calitatea sa de njuii, transmitator" al celor vazute, descrie ospetele de la curtea domnilor Vasile Impu" si
la parastasuri
c
Constantin Serban"
i
mesele cu libatiuni bogate date la curtea marcial boier Freda din
Brincoveni".
Dar ceca ce 1-a impresionat cel mai mult au fost datinele legate de sarbatorirea ajunuhd CrAciunului si a primei zile de CrAciun, cind coliudatorii, purtind icoane, cutreierau Tirgovistea, cinthid colinde c aducind uritri Domnului, mitropolitului i marilor dregatori,
iar liiutarii cu f Acid aprinse strabateau orasul Head din tobe c swiind din tambale"bis. Paul de Alep a izbutit astfel sit dea unele date pretioase pentru cunoasterea etnograflei i folclorului rominesc din veacul al XVII-lea. 22 Vezi fotocopiile manuscrisului luí Paul de Alep (Paris, Biblioteca Nationala, Ms. arab 6016) in Biblioteca Academiei Romane, Sectia manuscris, ms. 68, fot. 265/I. 2664. 28 Ibidem, fot. 265/II " Ibidem, fot. 266/II. 20 Ed. Vasile Radu, p. 151. 31 Ibidem.
32 Ms 68, fot. 276/II
277/II.
" Ed. V. Radu, pp. 464 473, 556-559. " Ed. V. Radu, pp. 177-179. 35 Ms 68, fot. 264/I 36 Ibidem, fot. 278/II. 311biS
264/II.
Ed. V. Radu, p. 533.
6
www.dacoromanica.ro
Relaria lui Paul de Alep este presarata si de unele informarii cu privire la economia agrara din TArile Romane. GAsim astfel stiri despre griul moldovenesc caracterizat printx-un pai lung ce Intrecea Inalrimea omului", despre belsugul i varietatea fsuctelor dintre care releve. prunele inima de porumbel" i merele domnesti cultivate In gradinile domnului"bis mtunistirilor", legumele" ce constituiau hrana calugarilor i boierilor l modul lor de pastrare. Este uimit de mulrimea de boj, bivoli, cai, oi, porci crescute pe intinsele mosii
ale lui Freda Brincoveanu". Noteaza prerurile °Minute pentru boil, ceara si mierea vindute la Constantinopol. Descrie pescuitul sturionilor la gurile Dunarii, Cu ajutorul talienelox". Calatorul sitian se intereseaza si de bogariile subsolului, dind amOnunte unice asupra tehnicii extragerii cuprului din minele de la Baia de Asamass i a sarii" din ocnele Tarii Romlinesti. Nu-i scapa aproape nimic din ceea ce romAnii au durat cu grija i pricepere de-a lungul veacurilor framintatel lor istorii i deplinge irosirea rodului munch lor de cumplitele navaliri ale tatarilor care pustiau maple çi satele, robind nail de suflete4s. Paul de Alep isi Intrerupe pe alocuri expunerea pentru a povesti evenimentele istorice pe care le-a trait In cursul sederli indelungate pe meleagurile rarii noastre sau asupra carora a obrinut informarii. Evenimentele relatate skit dominate de luptele pentru domnie care s-au inasprit la mijlocul veacului al XVII-lea. In Moldova, lupta a pornit dintr-o razmerirli a boierilor impotriva lui Vasile Lupu. In schimb, in Tara Romfineasca mazurca luí Constantin erban apare ca rezultatul intervenriel marelui vizir Köprülu Mehmed pap, hotarit sA readuca tara la supunerea dinaintea lui Matei Basarab i sil restabileasca supremaria otomana la nordul Dunfirli. Astfel In relaria calatorului sitian spar ca Intr-un caleidoscop diferitele aspecte ale vigil statului i societarii romanesti de la mijlocul veacului al XVII-lea asa cum au fost vilzute l inrelese de un oriental care nu acorda importanra expunerii faptelor intr-o forma logica i sistematica, ci detaliilor vil i pitoresti care II stimulau imaginaria. De aceea relgia lui Paul de Alep lasA cititorului neprevenit impresia di a fost serial la fara locului, uneori zi de zi, fAxA a. fi fost revazuta. Dar o analiza mai atenta dove-
deste ca a fost redactata dupa Inapoierea autorului la Alep deci dupa un interval mare de timp. Dovada o gasim tu doul pasaje. In primul, arhidiaconul arata ca a luat cu el, la inapoierea sa la Alep, pe un preot din Cirios, Baba Irani, bun cunoscator al limbii grecesti. In al doilea pasaj, precizeaza, cu prilejul vizitei sale la manastirea Tismana, ca a 39 Ibidem, p. 504. Ibidem, p. 500. Ibidem, p. 495. $9 Ibidem, p. 448. 49 Ms 68, fot. 278/I. al Ibidem, fot. 294/II. 49 Ibidem, fot. 374/II.
4$ Ed. V. Radu, pp. 447-448; ins. 68, fot. 271/I. $4 Ms. 68, fot. 271/I.
7
www.dacoromanica.ro
adus de acolo la Alep dolt& butoaie din len= de tisl, pe care le mai avea Inc& In timpul cind Ii redacta descrierea de cgatorie.
Se mai pot invoca in sprijinul acestei datgtri si miele comparatii pe care Paul de Alep le face in cursul relatkii sale privitoare la prima sa càlb.torie in Moldova cu stki
asemlnlitoare din Tara Romtmeascrt, Ucraina si Rusia pe care le vizitase ulterior. Relevlim astfel comparatiile cu privire la casele, portul" i miele obiceiuri" ale populatiei respective, precum l la aspectul bisericilor". Din analiza textului rezult6, insgi a. Paul de Alep redactat relatia pe baza unor note si insemnki luate in cursul cálátoriei. Unele vor fi fost ample si precise ca cele referitoare la descrierile de mari monumente (Sf. Saya, Trei Ierarhi, Galata, MAngistirea Arges), pe care le-a vizitat in liniste. Alteie au fost luate In grabii si nu intotdeauna ciar, ceea ce a provocdt greseli in transcrierea numelor de localitgti Sorgast In loc Torgast = Tirgoviste, Mardj Nani in loe de Mkgineni i chiar unele confuzii ca de pildg confundarea Ivesti i Tecuci contopite in toponimul Westa Takadju". Aceste pasagii cuprinse In relatia primelor sale c5.15.torii in Moldova si Tara RomAneascI, ca cele referitoare la Wile din Iasi" si din Tirgoviste" sau la judecAtile tinute zilnic
de Vasile Impu", lasA impresia a. Paul de Alep s-a mkginit sgt-si transcrie insemnguile, pun/lulu-le cap la cap in ordinea in care le notase, filxá sit le fi clasat i prelucrat intr-o expunere sistematica. De aici provin miele digresiuni fká legaturá cu tema tratatà la care autorul se intoarce apoi, anuntind continuarea expunerii prin cuvintele : S5, revenim... Valoarea relaliei lui Paul de Alep. Ca §i la alte relatii de cgdgdorie, analizate in volumele precedente, problema cea mai importantli este stabilirea valorii informatfilor transmise de Paul de Alep. De la bun inceput, trebuie sa precizgun ci. spre deosebire de alti cgiatori ca Giovan Andrea Gromo" i Antonio Possevino", arhidiaconul sirian nu a folosit nici o descriere anterioarg. Dealtfel nici nu era posibil, intrucit nu cunostea limbile europene In care acestea fuseserA redactate. In asemenea conditii, problema depistkii imprumuturilor l influentelor, atit de importantil pentru stabilirea valorii relatiilor de c515.torie, nu se pune. Ca si la ceilalti c5.1kori strAini, valoarea informatillor cuprinse in relatia arhidiaconului sirian atir' nA in primul rind de provenienta lor i in al doilea rind de intelegerea sa pentru
relatiile din tkile noastre. Exacte l deosebit de pretioase slut informatiile intemeiate pe observatiile personale ale autorului. Din aceastá categorie fac parte stirile referitoare la evenimentele la care a
" Ms 68, fot. 374/1.
22 Ed. V. Radu, pp. 151
152, 158. 21 Ibidem, p. 170. 48 Ibidem, p. 149. 22 Ibidem, p. 199. 22 Ibidem, p. 594. Ibidem, p. 198. 62 Vezi Golldtori strclini, II, p. 314 si urni. 22 Ibidem, p. 592. 8
www.dacoromanica.ro
asistat sau care s-au petrecut sub ochii sal la intrarea lui Timis in Iasi" dupa infringerea lui Gheorghe Stefan: macelarirea turcilor de catre cazad", prigonirea negustorilor greci66 la inceputul domniei lui Gheorghe Stefan, arderea Tirgovistei de catre tatari", fuga locuitorilor din Tara Romineasca de frica turcilor i tatarilor" care aduceau in domnie pe Mihnea al III-lea sau scena zguduitoare a uciderii boierilor" Pirvu V15.descu, Eustatie Leurdeanu, Freda Birsanescu din porunca acestui domn. Tot in categoria informatiilor directe trebuiesc incluse descrierile de monumente: mintistiri i biserici, palate domnesti si case boieresti, dintre care unele au suferit transformari in decursul veacurilor sau nu s-au mai pastrat ca mitropolia din Tirgoviste. 14ucrarile
de restaurare efectuate in vremea noastra au atestat temeinicia unor informatii ale calltorului sirian care fusesera anterior puse la indoiala. S-a dovedit astfel ca impunatoarea mana,stire cu aspect de cetate de la Strehaia fusese impodobita cu fresce nu numai in interior ci i in exterior cum. afirma Paul de A1ep60, ca la BriUcoveni au fost doul case boieresti", a lui Preda Brincoveanu l ces a Craiovestilor refacutil de Matei Basarab, ci la Arnota exista o biserica anterioarau lacasului de piatra ridicat de acest domn. Alte afirmatii ale calatondui sirian si-au gasit confirmarea in documente, ca de pildà ces referitoare la inaltarea clopotnitei manastirii Arges de catre Matei Basarab". Pe ling' informatii personale, Paul de Alep a folosit stiri obtinute, atit de el cit de patriarhul Macarieu, de la domnii i dregatorii roman' cu care a intretinut relatii. In Moldova a cunoscut pe Vasile Lupu, a carei infatisare mindra i impunatoare 1-a inspaimintat la prima intrevedere si pe care il aseamana cu priniil regi ai grecilor"; pe Gheorghe Stefan, boierul de tara, ajuns domn, si pe mitropolitul Varlaam care se retrasese la Seca pentru ca sa nu-i citeasca molitva de domnie. In Tara Romaneasca a vazut de aproape pe Matei Basarab, batrinul domn care arunca bani saracilor i ostenilor din pridvorul curtii domnesti de la Tirgoviste66; a cimoscut pe Constantin Serban cel insemnat la nas pentru a nu ajunge domn" si pe urmasul acestuia. Mihnea al 111-lea, crescut la Constantinopol ling& sultan si ling& Kenan pasa, care 1-a uimit prin cultura sa cad vorbea cu solii poloni i maghiari in limba lor, far& tilmaci, si pe deasupra cunostea i limbile gresca, turca i persana.68.
" Ed. V. Radu, p. 487.
Ibidem, p. 488. 66 Ibidem, pp. 508-509. 67 Ms 68, fot. 286/11. 68 Ibidem, fot. 287/I. 68 Ms 68, fot. 292/1. " Ibidem, fot. 276/I. 47 Ibidem, fot. 278/1. 48 Ibidem, fot. 272/11. 47 Ibidem, fot. 265/I.
u Vezi anexa p. 295, 304. 46 Ed. V. Radu, p. 180. 46 Ed. V. Radu, p. 537. 67 Ibidem, p. 589. 48Ms 68, fot, 29011. 9
www.dacoromanica.ro
Dintre dregatori a intretinut relatii de prietenie Cu postelnicul Constantin Cantacuzino, inzestrat cu o minte agera s'i Cu o cultura temeinica dobindita la Constantinopol, care strinsese manuscrise grecesti rare"b" in biblioteca sa de la Margineni ; cu bogatul boier Breda Brincoveanue5, cel pasionat de istorie, purta discutii indelungate asupra Orientului
Apropiat. Era prieten cu marele postelnic Eustatie Leurdeanu a carui fug& si ucidere o povesteste in mod dramatic70. De la toti acesti mari dregatori si de la alti oameni vrednici de crezare"" printre care se aflau si oameni de casa" ai lui Vasile Lupu a capatat informatii asupra unor evenimente la care nu a asistat ca martor ocular, cum este, de pida, asediul cetatii Suceava", moartea lui Timue si altele. Cu ajutorul domnului si al boierilor s-a documentat asupra regimului politic si economic al dominatiei otomane asupra tarilor noastre. A fost astfel in masura sa introduca in relatia sa informatii asupra sumelor cheltuite de Constantin Serban pentru cumpararea donmiei74, precum si a contributiilor extraordinare In bani s'i furnituri cerute de marele vizir Kiipriliii Mehmed pap atit acestui domn ell si lui Gheorghe Stefan in timpul razboiului purtat de turci cu venetienii75 sau sa descrie
trimiterea haraciului sub paza ping la Rusciuk, procedeu confirmat la inceputul veacului al XVIII-lea de un alt calator Anton Maria del Chiaro75. Tot de la dregatori si boieri a obtinut unele date asupra organizarii social-politice a tarilor noastre intr-o vreme in care marea boierime isi asigurase atotputernicia, ridicind in scaun pe reprezentantii ei cei mai destoinici sau cei mai bogati. Imbinir' id informatiile obtinute de la protagonistii istoriei noastre Cu propriile sale observatii, a izbutit sa des o lucrare de o mare bogatie documentara pentru istoria politica, social& si cultural& a tarilor noastre. Merit& a fi relevate in special descrierea evenimentelor care au precedat mazilirea lui Constantin Serban, masurile luate de acest domn pentru
a se impotrivi turcilor, fuga sa in urma expeditiei lui Pazli pap si a navalirii tatarilor, bejenirea populatiei si jefuirea trail. Dupa cum a observat Nicolae Iorga, povestirea acestor evenimente tragice este foarte bogata si sigura"77. Dar alaturi de informatiile consemnate in mod constiincios, a caror exactitate este confirmata de cronicari (Miron Costin, Georg Kraus, Naima) sau de alti calatori straini ca : Bakaid, Bandini, Evlia Celebi si de documente straine si interne relatia calatorului /Arian cuprinde si unele inexactitati cu privire la situatia de fapt, ca de ex. atribuirea OtbiS Ibidem, fot. 270/11.
69 Vezi asupra bogatiilor lui Freda Brincoveanu, ibidem, fot. 278/I. 19 Ibidem, fot. 292/1.
11 Ed. V. Radu, p. 512.
12 Ibidem, p. 509, 512. 12 Ibidem, p. 514.
14 Ibidem, pp. 589-590. 13 Ms 68, fot. 284/I.
78 Anton Maria del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia,
ed. N. Iorga, Bucuresti, 1914, p. 136. "N. Iorg a, Studii fi documente, IV, p. CCLXXXVII. 10
www.dacoromanica.ro
narionalitarii grecesti locuitorilor de la Arges". Unele inadvertenre provin dintr-o Inrelegere gresita a explicariilor primite despre instituriile romanesti deosebite de cele din Imperiul
otoman cu care era deprins. Un exemplu graitor in acest sens este afirmarla cà haraciu/
era strins de la tori boierii rasii, de la dregatori si capitani7°, facind probabil o confuzie cu imprumuta" ce se percepea de catre domn pentrn plata grabnica a tributului fati{ de Poarta. Alteori asimileaza unele institurii feudale romitnesti cu instituril otomane ce prezinta unele asemanari de suprafara. De pilda numeste pe stlipinii de mosii din Tara Roma.neasca zaimi", fara sá observe ca acestia din urmii eran derinatori de feude militare netransmisibile la urmasii lor direcri80. De asemenea, identifica miele dregatorii din Moldova cu dregatoriile din Imperial otoman, si anume pe hatman cu serdarul turc, pe marele vornic
cu cadiuln. O eroare mai gravä este denumirea de rara maghiarilor" atribuita Transilvania si titlul de crai al maghiarilor sau ungurilor" dat principelui transilvan Gheorghe Rak6czy al II-lea. Acestea provin din necunoasterea situariei din Transilvania unde calatorul sitian nu a fost niciodata. Alte inexactitari provin din graba in care si-a luat insemnárile in cursul calatoriei. Astfel, informariile pe care le da cu prifejul trecerii sale in graba la sosire prin Dobrogea sint nesigure si chiar contradictodi ; de pilda afirma cä tori locuitorii Dobrogei sint tatari musulmani pentru a menriona ulterior prezenra unor crestini bu/gari la Iglirass. Relaria lui Paul de Alep cuprinde si exagerari in privinra unor determinad cantitative si numerice. Astfel apreciazä oastea lui Vasile Lupu la 11 000 de ostasi83, pe cind Miron Costin da cifra mai veridica de 8 000 oamenim. Evalueaza forrele armate ale lui Mata Basarab la 150 000 de oamenin, pe cind domnul insusi declara lui Locadello el ar putea stringe 40 000 de oameni8°. Imaginaria sa bogata de oriental il incita chiar sa afirme impotriva oricarei yerosimilitari ca in curtea domneasai din Tirgoviste incapean 100 000 de oameni. Din aceste exemple si din altele ca de pildà aprecierea populariei Tarii Romanesti la 400 000 de familii87
rezulta ca nu se ioate acorda incredere tuturor cifrelor indicate de calatorul
sitian.
In unele cazuri, Paul de Alep se arata lipsit de obiectivitate. Astfel apreciazà numai prin prisma intereselor materiale ale patriarhului Antiohlein valoarea unui domn ca Gheorghe
78 Ms 68, fot. 265/1 79 Ibidem, fot. 283/1 " Ibidem. 81 Ed. V. Radu, p. 482. 82 Ibidem, p. 145. 83 Ibidem, p. 502.
84 Miron C o s ti n, Opere, ed. P. P. Panaitescu, 1958, p. 149.
8° ed. V. Radu, p. 543. Vezi raportul lui Aloisie Contarini in Hurmuzaki, Documente, 1V/2, P. 501, doc. DCXXX, 12 febr. 1639. 87 Ed. V. Radu, p. 581. 88 Ibidem, p. 521.
11
www.dacoromanica.ro
caracterizat de Miron Costin care l-a cunoscut bine, om deplin, cap intreg, hire covirsind chiar pe Vasile Lupu in tratativele diplomatice89. Deceptionat de modicitatea sprijinului material acordat patriarhului de Matei Basarab, sustine c5. acest domn, care la inceputul domniei sale f Acuse mult bine99, devenise spre sfirsitul vietii sale foarte §tef an
strins, fiind darnic numai cu turcii i tatarii91. TJitind c lgtudase dArnicia lui Constantin §erban la inceputul domniei acestuia99, acuz& dupA fuga lui din Transilvania c5. era peste ingtsurá de sgircit i prea putin cinstit"99, pentrti cgt, sub presiunea nAvalirii turcilor i tgaarilor, nu apucase sgt plateascgt pe deplin blAnurile de samur aduse de la Moscova de clericii sirieni.
Nemultumit de atitudinea populatiel din Moldova, care, in aceast5, vreme de mari frtimintgui, de rgtzboaie si de lupte interne, se aratá mai putin primitoare decit cea din
Tara Romgmeasc5.94, Paul de Alep invinuieste pe moldoveni de lipsit' de ospitalitate98, afirmatie care este dezmintità de relatlile contemporatte ale c5.15.torilor strgtini, Paul Beke" Robert Bargrave. Acuzá pe moldoveni i de hotu i asasinate98 i afirmgt cá fetele
femeile lor ar fi lipsite de sfia15."99. 'Mend insá mai apoi aceastá invinuire, aratà cA in biserica se comportau ca niste regine, serioase l cucernice" l cgt tinerele fete nu treceau inaintea femeilor in virstgt199. In schimb femeile i fetele din Tara Romaneasa Sint considerate caste, neprih5.nite i virtuoase"181. In pof ida unor inexactiati, exager&ri i uneori a lipsei sale de obiectivitate, relatia lui Paul de Alep reprezintà un izvor de cea mai mare insemnItate pentra cultura tArilor rom Axle de la mijlocul secolului al XVII-lea. Prin varietatea informatiilor din domeniul istoriei politice, sociale, economice si a etnografiei, folclorului, istoriei artei i culturii romft-
nesti, ea constituie un izvor care ne poste ajuta pe de o parte et reconstituim imagines unei lumi plasate in cadrul ei natural de o mare imbelsugare ce explicá inlesnirea locuitorilor, bogAtia boierilor, arnicia domnilor i eflorescenta vietii artistice i culturale ce caracterizeazgt epoca lui Matei Basarab i Vasile I,upu. Pe de altii parte, Paul de Alep zugraveste un tablou impresionant al vremurilor tulburi care au urmat and Transilvania, polonii i cazacii interveneau ihi luptele pentru domnia din Moldova, cind Imperiul otoman, sub conducerea energicului Köprillii Mehmed pasa, isi relua traditionala sa politicit de interventii la nordul Dun5xii. Relatia caldtorului sirian
39 Miro n Co sti n, Opere, ed. P. P. Panaitescu, p. 180. 9° Ed. V. Radu, p. 573. 91 Ibidem, p. 570. 99 Ibidem, p. 585. 93 Ms 68, fot. 290/II.
94 Ed. V. Radu, pp. 525 526. 96 Ibidem, p. 526. 96 Calatori sirdini, V. p. 231. 99 Ibidem, p. 485.
99 Ed. V. Radu, p. 199.
0
Ibidern.
100 Ibidem, p. 450. 191 Ibidem, p. 555.
12
www.dacoromanica.ro
oglindeste perfect epoca aceasta de mari frAmin' tgri, rgscoale, de lupte interne si de ale turcilor i tAtarilor. Completeazg astfel informatiile lAsate pentru Moldova de alt martor ocular, invAtatul cronicar Miron Costin. Cu mijloace modeste, fgt.& pretentli literaxe i dind dovadA chiar de oarecare naivitate, Paul de Alep a izbutit sg lase o operg unicá in literatura cresting de limb& arabá ce fusese lipsit& pin& la el de interes pentru lucrgrile cu caracter geografic, atit de numeroase schimb la arabii musulmani. Opera sa a contribuit la intensificarea leggturilor noastre culturale cu Orientul Apropiat, dind melchitilor informatii variate i veridice asupra romgnilor care i-au sprijinit in efortul
lor de a-si dovedi apartenenta la civilizatia bizanting. Interesul pe care crestinii de limbá arab& il nutreau pentru tgrile noastre, singurele crestine din cadrul Turcocratiei, este atestat de traducerea efectuatá de patriarhul Macarie a celei mai vechi versiuni cunoscute a Cronicii Tgrii RomAnesti care descrie perioada dintre anii 1292-1664, astgzi pierdute. A fost descoperitg in Biblioteca mAngstirii Deir
a-8k din Liban intr-un manuscris al patriarhului Macarie (ms. arab 118) in care se ggsesc unele informatii relative la Vasile Lupu cuprinse intr-o redactare ineditg a vietii Sf. Paraschiva i citeva date istorice privitoare la romfini/02. A fost publicatg. de V. Cindea intr-o traducere romfineascii efectuatá cu ajutorul lui Salek Saad, Eduard Chemali l Abd elRahman es Said Ismail in revista Studii"108. Atit lucrgrile patriarhului Macarie cIt i relatia cAlgtoriei sale, redactatii de fiul sgu, au fost scrise in dialectul arabo-sirian vorbit la Alep. Arhidiaconul sirian face unele greseli de gramatic& i de sintaxg çi intrebuinteazg cuvinte dialectale, rareori folosite. Introduce In relatia sa termeni strgini, grecesti in transcriere arabg sau scrisi in alfabetul grec, termeni turcesti i chiar cuvinte romAnesti al cgror plural il formeazg dupg sistemul quadrisilabic arab. Ca si patriarhul Macarle i alti scriitori melchiti, Paul de Alep foloseste un stil defectuos, anume stilul crestin numit (evanghelic) cu repetitii, superfetatil, abuzul conjunctiei copulative wa (=§i) care ingreuiazg mult traducerea. Matzuscrise i edilii. Lucrarea lui Paul de Alep intitulat& Riklat al-Batrak al-Antaki Makarios al-Halabi (Cillgtoria patriarhului Macarle din Alep) s-a pAstrat in mal multe manuscxise dintre care se cunosc pin& scum : 1) manuscrisul arab 6016 de la Biblioteca Nationalg din Paris scris de doi copi §filoa. dupg care existg o fotocopie la Biblioteca Academiei romine (ms. 68). 102 V. Cindea, Sources roumaines et grecques dans les bibliothèques du Proche Orient,
In Bulletin de l'Association Internationale d'Etudes du Sud-Est Européen", VIII, 1-2, Bucuresti, 1970, p. 71.
1" V. Cindea, Letopisetul Tdrii Rottuinesti fa versiutzea arabd a lui Macarie Zaim,
In Studii", 23 (1970), pp. 690-692. Textul este precedat de un studiu (pp. 675-690). 1" V. Radu, Voyage du patriarche Macaire d'Antioche. Ètude préliminaire. Valeur des manuscripts et des traductions. Paris, 1927, p. 3.
13
www.dacoromanica.ro
manuscrisul din Londra (British Museum, ms. arab 802-805, add. 18427-18430) care a stat la baza traducerii lui P.C. Belfour publicatil de Comitetul Oriental de traducen, 1828
1839 ;
manuscrisul din 1700, pastrat in Muzeul asiatic din Leningrad (ms. arab nr. 33), colectia patriarhului Grigorie al IV-lea al Antiohiei); manuscrisul aflat in arhivele liinisterului Afacerilor Straine din Moscova, copiat in 1859 dupil manuscrisul din 1700 de 'lie Djibara, pe care s-a intemeiat traducerea lui Murkos;
Manuscrisul de la Muzeul Asiatic din Leningrad copiat in 1847 dupa manuscrisul din 1700 de loan, fiul lui Gheorghe Saruf din Damasc; manuscrisul copiat in 1849 dupa manuscrisul din 1700 si pastrat in Biblioteca Publica din Leningrad; manusctisul din Alep, aflat tot la Alep; un manuscris incomplet apartinind lui A.E. Krimski, care 1-a obtinut de la manilstirea Sednaya dupa indicatiile date de Murkos ; un manuscris vazut de Senkovski la Aintur in Liban, seria dupa cum mentioneaza. Vasile Radu cu litere siriene. Manuscrisul original al lui Paul de Alep nu a fost inca descoperit, ceea ce explica probabil intirzierea Cu care a vazut lumina tiparului textul arab al relatiei sale. Din cercetarile Intreprinse de Vasile Radu si prezentate in studiul salt preliminar rezulta cà cel mai bun manuscris din cele noug cunoscute 'Anil acum este manuscrisul din Paris.
Dupgt acest manuscris, Vasile Radu arata ca Constantin Bacha a publicat prima parte a calatoriei patriarhului Macarle, anume plecarea din Damasc (fol. 1-11) si intoarcerea din Rusia (fol. 303-311), confruntindu-le cu manuscrisul din A/ep, intr-o lucrare intitulatif. Extras din cdlatoria patriarhurui Macare (in limba araba). Textul este plin de indreptari introduse de editor care urmarea sil inlature greselile lingvistice ale lui Paul de Alep, sa suprime termenii inutili si sa adauge altii pentru a-1 face mal ciar. k Tot pe manuscrisul din Paris, confruntat Cu manuscrisul din Londra si cu cel din 1700, si-a intemeiat Vasile Radu editia critica, insotita de o traducere In limba franceza, publicata sub titlul Voyage du patriarche Macaire d'Antioche, in Patrologia Orientalis", a lui R. Graffin si P. Naul". Este prima editie stiintifica a textului arab care corespunde cerintelor criticii modertte. Din nefericire, moartea a impiedicat pe Vasile Radu sgt publice textul integral, editia sa incheindu-se cu descrierea orasului Kiev. Traduceri. Relatia lui Paul de Alep a fost tradusa de mai multe ori, integral sau partial. P.C. Belfour a publicat o traducere in limba engleza intitulata The Travels of
1" Vezi Patrologia Orientalis", XXII, Paris, 1930, pp. 19-194; XXIV/5, Paris, 1933, pp. 443-604; XXVI/5, Paris, 1949, pp. 603-717 (720).
14
www.dacoromanica.ro
Macarius, Patriarh of Antioh, Londra, 1829-1836. Aceastil traducere efectuatil dupa manuscrisul din I,ondra are omisiuni rezultate din lacunele existente In manuscrisul cercetat precum i unele greseli de traducere (de ex. coliva" tradus prin boiled meat") si identi-
fican i gresite de nume de persoane sau de localitati. O traducere mai bun& decit a lui P.C. Belfour este cea fficuti in limba rusa de Murkos intitulata, ; IlyreutecTsile airrx-ozaficicaro naTpHapza Micapas Bb POCCE0 Bb 110.110BHH1 XVII
sum, onscassoe ero CbIHOMb apxsmaxoliomb namomb Anencxsmb. nepeso,ab Cb apa6moro
(Calatoria in Rusia a lui Macarle, patriarhul Antiohiei, la mijlocul veacului al XVII-lea, descrisa de fiul sau arhidiaconul Paul de Alep. Traducere din limba arabl), Moscova, 1896. A fost elaborata dupi cele trei copii ale manuscrisului din 1700. Dar cum aceste manuscrise cuprindeau multe lacune, Ilurkos, care urmarea Mt des o traducere integrall, a folosit traducerea lui Belfour ale carui greseli i omisiuni se regasesc in traducerea L. Ridding a tradus unele parti din relatia lui Paul de Alep sub titiul Extracte from ¿he diary of the Travels of Macarius, patriarh of Antioh, written in Arabie by his son Paul, 1652-1660, Londra, 1939. In literatura roman& s-au publicat cinci traducen i ale cillatoriei patriarhului Macarie descrisa de Paul de Alep dar niel una nu este exacta. Iar Cu exceptia traducerii fragmentare al lui Gh. Popescu-Ciocanel, nici una nu a fost efectuata dupl textul original. In 1841, Mihail Kogalniceanu a publicat in Arhiva Romaneasca" din Iasi prima
traducere fragmentará a calatoriei patriarhului Macarie in Moldova, facuta de Const. Negruzzi
dupa traduceres rusa a lui D.D. Saveliev, intemeiata pe textul englez al lui P.C. Belfour.
Lucrarea a aparut sub titlul : Càldtoriile arabului patriarh Macarie de la Alep la Moscova §i Tara Romdneascaue.
In 1865, B.P. Hasdeu a publicat in Arhiva Istorica a Romaniei" traducerea primelor &Mori' ale patriarhului Macarie in Moldova si In Tara Romaneascam, facuta de George T. Calinescu, tot dupa P.C. Belfour ; este insotita de unele fragmente privitoare la romani, cuprinse in relatia calatoriel prin tara cazacilor i Rusians. In 1883, M. Gasten a publicat Descrierea bisericii Trei Ierarhi din Ia§i de Paul de Aleppo, in Revista pentru istorie, arheologie l filologie", I, 1883, vol. II, fasc. II. pp. 415-417. /a 1909 si 1910, Gh. Popescu-Ciocanel a publicat In Buletinul societatii geograf ice" inceputul relatiei lui Paul de Alep pina la plecarea patriarhului Macarie din Constantinopol, sfir§itul calatoriei in Tara Romaneasca din momentul parasirii orasului Bucuresti (9
108 Vezi Arhiva Romaneasca", II, Iasi, 1841, pp. 191-221. 101 Vezi Arhiva Istorica a Rom&nier, Bucuresti, 1865, I/2, pp. 58-110. 1°8 Ibidem, pp. 110-111. 15
www.dacoromanica.ro
septembrie 1659) ping la incheierea lucrarii care se termini cu data de 15 iulie 166110*.
Restul a fost publicat sub forma de entrase. Aceasta txaducere fAcutä dupa manuscrisul arab din Biblioteca Nationala din Paris cuprinde multe greseli de traducere si de identificare, incit nu poate sluji ca instrument de lucru. Emilia Cioran a tradus dupa Belfour relatia lui Paul de Alep in lucrares intitulatg. Calatoriile patriarhului Mo,carie de Antiochia In fdrile rotn&ne 1653-1658, Bucuresti, 1900. Reproduce, cu unele indreptgri, traducerea lui B.P. Hasdeu a primei calatorii a patriarhului Macarie in Moldova si Tara Rom aneascg. A doua cAlgtorie a patriarhului Antiohiei in Virile romilne dupg. inapoierea din Rusia a fost elaborata. dupgt traducerea englezA a lui Belfour. Ca atare prezinta aceleasi omisiuni ca si opera traducatorului englez care a lasat la o parte pasajele ce i se pareau inutile sau care prezentau greutgti serioase. Cu toate lacunele ei, traducerea Emiliei Cioran are meritul de a prezenta miele identificar de persoane, de loca-
litan si de instituni gresit transcrise de Belfour. Intrucit aceste traducen i nu se bazeazgt pe cercetarea mai multor manuscrise i in special a celui din Paris, cel mai complet, ele nu pot fi folosite cu incredere. Numai Vasile Radu, intemeindu-si cercetarea pe manuscrisele din Paris, Londra si pe acel din 1700, a izbutit sa prezinte o traducere mai exacta, dar nu intotdeauna clarg, i sa rectifice unele transcrieri
gresite de toponime rominesti. Cu mici exceptii, a rezolvat chiar unele dificultati rezultate ant din greselile de gramaticA ale autorului, cit si din folosirea unor termeni dialectali, disparuti din uz sau care si-au schimbat intelesul in decursul timpului.
In traducerea noastra bazatà pe editia lui Vasile Radu, iar pentru textul inedit pe fotocopiile manuscrisului din Paris si pe traducerea lui Belfour a manuscriselor din Londra, am cgutat sg. lamurim pasajele obscure, introducind in paranteze unghiulare intregirile impuse de logics expunerii. Am pgstrat ins& repetinile, superfetatiile si abuzul conjunctiei copulative (wa = si) pentru a da o imagine fidelgt a stilului lui Paul de Alep. Ne-am straduit sA identificgm localitAtile mentionate intr-o forma. coruptg, arabizatg., i sa identificgm in note pe unii dregAtori, desemnati in text numai prin functiile Ion sau indicati numai pnin calitatea lor de stApini de mosii si sate. Pentru stabilirea valorii relanei lui Paul de Alep, afirmatiile sale au fost corifruntate cu izvoarele vremii, relevindu-se in note atit exactitatea lor cit i, dupg caz, deosebirile existente si mai ales inexactitatile i exagergrile. NAdajduim ca. procedind astfel vom veni in ajutorul tuturor celor care vor folosi in viitor relatia lui Paul de Alep. Alte lucriiri ale lui Paul de Alep. Relatia calatoriei patriarhului Macarie nu este singura lucrare a lui Paul de Alep. In primii ani de activitate ca secretsr al parintelui sau 1-a. ajutat impreungt cu Huri Yusuf al-Musavvar la traducerea partii a doua a cronicii mitro-. politului Dorotei din Monembasia care se incheie in 1630, mergincl de la Constantin cel Mare ping. la sultanul Murad al IV-lea (1623-1640). Un manuscris autograf al lui Paul Alep de prin 1660 intitulat ad-Durr al-manz:um fi ahbar muluk ar-Rum ( irag de perle 100 Popescu-Ciocitnel, Caldtoriile patriarhului Macarie In Valahia, Moldova, Tara cazacilor fi la Moscova fntre anii 1652-1659, Bucuresti, 1909, extras din Buletinul Societätii geografice", anul XXIX, nr. 2, pp. 33-103 si anul XXXII, Bucuresti, 1912, pp. 30-95.
16
www.dacoromanica.ro
frumos orinduit; stiri despre regii grecilor =romeilor) se pastreaza. la Leningrad in Muzeul Asiatic (ms. arab ni. 190). Este ilustrat de pictorul Yusuf (Huri Yusuf al-Musavvar). Paul de Alep a scris si o istorie a patriarhilor Antiohiei ducind mai departe lucrarile
patriarhului Macarie al III-lea. Este o opera de compilatie, intemeiata in mare parte pe Analele (Kitab ad-Dail) lui Yahya al-Antaki i pe materialul documentar cules, cu ajutorul unul capucin si al unui misionar iezuit, In timpul vizitelor sale in Siria si in strainatate. A mai folosit i lucrarile unor istorici occidentali. Lucrarea are insa o valoare istorica redusa.
In timpul calatoriei sale in Rusia, Paul de Alep a scris la Kolomna, mide se retrásese
In timpul une epidemii de ciuma, Istoria voievodului Vasile Lupu §i a reizboaielor lui (in limba arabii), care nu a vazut lumina tiparului. 0 copie manuscrisa se allá in biblioteca lui Iskendar al Maluf din Zahle (Liban) care a semnalat-o Inca din 1910 in revista anNi'ma", I, 1910, p. 394. Intrucit nu am putut obtine in tirup util un microfilm dupii acest manuscris, nu am putut introduce in volumul de fat& aceasta lucrare inedita a 1111 Paul de Alep. J. Nasrallah, exarh al patriarhului Antiohiei, crede ca Paul de Alep ar fi autorul unei Descrieri a intemeierii marelui ora,s al Antiohiei (in araba)no care fusese atribuita patriarhului Macarle al III-lea Zalin de cercetatorii L. Cheikom, P. Sbathm si G. Grafm. Bibliografie. stiri despre vista i activitatea lui Paul de Alep se ail& in relatia dirttoriei patriarhului Macarle. Unele date sporadice se gasesc i in articolul lui C. Karalevskí despre patriarhul Antiohiei in Dictionnaire d'histoire et de gdographie ecclésiastique, III, pp. 644-647, in lucrarea luí G e or g Gr a f, Geschichte der christichen arabischen literatur, Citta del Vaticano, 1940-1953, vol. III, pp. 106, 110-112 si in articolul lui V. Cinde a, Sources rournaines el grecques dans les Bibliothèques du Proche Orient, in Bulletin de
AIESEE", VIII, 1-2, 1970, p. 72. O introducere generala a jurnalului calatoriei lui Paul de Alep a fost publicatá in revista Masrik", 5, 1902, pp. 1009-1020 de Habib Zayat caruia ii datoram i unele observatii critice (Ibidem, nr. 30, 1932, pp. 561-574). De particularitatile stilului lui Paul de Alep s-a ocupat H. Zayat in Lettre . . . a M. Barbier de Meynard (sur l'histoire des patriarches d'Antioche par Patti de Alep) Journal Asiatique", X-e Série 3,1, 1884, pp. 350-356. In incheierea acestei introducen i am dori sa multumim tuturor ceior care ne-au ajutat.
ni J. Nasrallah, L'oeuvre historique du patriarche d'Antioche Macaire III Za`im Bulletin d'Études Orientales de l'Institut français de Damas", XXV, 1972, p. 197. in L. Cheiko, Catalogue raisonné des Manuscrits de la Bibliothgque Orientale de l'Universiti
Saint Joseph (Beyrouth ), pp. 109-110 (in Mélanges de l'Université Orientale" i apoi in Mélanges de l'Université Saint Joseph", 1913-1929). ni P. Sbath, al-Fihris (Catalogue de Manuscrits arabes) II. Cairo, 1939, n° 1053. 113 G. Graf, op. cit., III, p. 100. 17
www.dacoromanica.ro
Multumim in primul rind specialistilor de la Institutul de Istoria Artei, RAzvan Teodorescu si Pavel Chihaia, care ne-au venit in intimpinare cu competenta i Cu interesul lor.
Nu putem uita niel intelegerea de care ne-am bucurat din partea pArintelui Atanasie NegoitA, membru al Societiltii de studii orientale, si a colegului nostru, Alexandru Gonta de la Institutul de Istorie N. Iorga, la care am apelat nu o data pentru liimurirea unor termeni liturgici.
Eustrarea volumului a fost inlesnitil datoritii sugestiilor unor cercetAtori de la alte institute : Corina Nicolescu de la Institutul de Arte Plastice N. Grigorescu, Maria Pilat de la Institutul de Istoria Artei, Octavian Iliescu $i Elena IsAcescu de la Cabinetul Numismatic al Academiei R.S.R., cArora le adresAm prin ace.ste rinduri cele mal cAlduroase multumiri.
MARIA MATILDA ALEXANDRESCU-
DRSCA BULGARU
www.dacoromanica.ro
ABREVIERILE FOLO SITE
Bet hle n, Reruns Transylvanicarum =-- Rerum Transylvanicarum libri guator Continentes res gestas Principum ejusdem ab anno 1629 usque ad An. 1663. Auctore Ioanne Betlenio, Cluj, 1789.
D. Cantemir, Descrierea Moldovei = D. Cantemir, Descriptio Moldaviae. Descrierea Moldovei, tzaducere de Gh. Gutu, comentariu istoric de N. Stoicescu, Bucuresti, 1973.
M. Cost i n, Opere
Miron Cost i n, Opere, ed. P.P. Panaitescu, Bucuresti, 1958.
Cronici turcesti = Cronici turcesti privind fdri/e romdne. Extrase, vol. I, Sec. XV mijlocul sec. XVII gi vol. II, Sec. XVII inceputul sec. XVIII. Volume Intocmite
de Mihail Guboglu, Bucuresti, 1966, 1974. N. Iorg a, Inscripfii = N. Iorg a, Inscriplii din bisericile Romdniei, 2 fascicole, Bucuresti, 1905-1908.
G. Kraus, Cronica Transilvaniei = Georg Kraus, Cronies Transilvaniei. 1608 1665. Trad. de G. Duzinchievici 1 E. ReusMirza, Bucuresti, 1965. Tdrii Romeinesti 1290-1690. Letopiseful Cantacusinesc, ed. C. GrecescuD. Simonescu, Bucuresti, 1960.
Letopiseful Cantacuzinesc = Istoria
19
www.dacoromanica.ro
Monumenta Comitialia = Monumenta Comitialia Regni Transylvaniae, ed. Szibigyi S., Budapesta, 1875-1891.
Nagy I.,
Magyarorszdg csalddai =Nagy I., Magyarorszdg csalcIdai czimerehkel is nemzedihrendi tdbldhltal [Pamiliile Ungariei cu blazoanele lor si tabeie genealogice],
12 vol., Budapesta.
Radu Popescu, Istoriile =Radu Popescu, Istoriile domnilor Tdrii Romdnesti, ed. C. Grecescu, Bucuresti, 1963. Quellen = Quellen zur Geschichte der Stadt Bras6, Brasov, 1886-1926. V. R a d u, Voyage du patriarche Macaire = V. R a d u, Voyage du patriarche Macaire. Ètude préliminaire, Paris, 1927.
Sebestyén, Renasterea = SebestyénG.siSebestyénV., Arhitectura Rena,sterii in Transilvania, Bucuresti, 1965.
N. Stoicescu, Bibliografia Banat = N. Stoicescu, Bibliografia localitdfilor si monumentelor medievale din Banal, Timisoara, 1973.
N. Stoicescu, Bibliografia Moldova = N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localitdtilor fi monumentelor medievale din Moldova, Bucuresti, 1974.
N. Stoicescu, Bibliografia Tara Romdnea,scd = N. Stoicescu, Bibliografia localitellilor si monumentelor feudale din Romdnia, I Tara Romtineascd, 2 volume, Bucuresti, 1970.
N. Stoicescu, Dicjianar = N. Stoicescu, Dicfionar al marilor dregdtori din Tara Romtinea,scd # Moldova. Sec. XIV XVII, Bucuresti, 1971. Tr bate r, Dacia = J. Tr os te r, Das Alt und Neue Teutsche Dacia, Niirenberg, 1666. A. Veress, Documente = A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei §i pirii Romdnesti, vol. X, Bucuresti, 1938.
www.dacoromanica.ro
CALATORIA LUI PAUL DE ALEP Dobrogeal
... Am pornit2 Cu pinzele intinse vineri seara ; pluteam clu§i de un vint prielnic din sud. Dar Oil' itul> s-a intelit intr-atit cä eram ssá ne scufundAm ; insà, cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns duminic6, dupà Boboteaza3, la amiazä, in portul numit pe grece§te Kostanza4 §.1 pe turce§te Köstendje2. I Traducerea s-a fAcut dup& editia luí V. Radu, Voyage du patriarche Macaire d'Aistiochs,
In Patrologia Orientalis, tom. XXII, fasc. I, Paris, 1930, P. 143 qi urm. 2 Din cartierul Panar al Constantinopolului. 3 9 ianuarie. a Constanta. Despre originea numelui vezi Radu V ulp e, Note de istorie tomitand,
In Pontice", II, 1969, pp. 149-167. 5 K5stendja, in fotocopia ms. arab nr. 6061 de la Biblioteca National& din Paris, aflati la Biblioteca Acad. R. S. Romania (ms. 68) ; in ed. V. R a d u, (op. oil., p. 143) : Kustendji. 21
www.dacoromanica.ro
P. 143
P. 144
Ne-am scos bagaj ele. Aid este un vame§. Dupa ce avusesem mai intii de end sà mergem inca //trei sute de mile, s'A intram pe fluviul Dunarea 9.1 sa mergem in tara Moldovei, ne-am coborit
aici.
Distanta pe care am strabatut-o de la Constantinopol pina aici era
de mai bine de trei sute de mile. Am ramas acolo doua zile,
de spaima trezita de främintarea valurilor ata de grozave
incit pätrundeau pina 9i in corabie, iar noi ba coboram ca intr-o vale, ba ne inaltam ca in virful unui munte. Se spune ca Marea Neagra masoarà de jur imprejur opt mii de mile, astf el ca pina in clipa in care vasele inträ pe fluviul Duna'rea ele strabat cinci mii de mile, cam distanta de la Constantinopol pina acolo 9.1 chiar mai mult. Navigatia este basa foarte grea, din pricina cotiturilor 0 a ocolurilor, uneori din cauza lipsei de adincime §i din pricina piratilor. i toate acestea pe vint prielnic ; O ce ar fi fost, doamne fere§te, daca (vintul> ne-ar fi fost potrivnic ? Ni s-au aratat in vecinätatea acestui port aproape o suta douäzeci de vase naufragiate impreuna cu echipaj ele 9i. cu incárcaturile lor In noaptea in care infruntasem furtuna linga Bozburun9, inainte de sarbatoarea Sf. Dumitru7. 'ata' descrierea acestei naäri de la un capat la celä.lalt. Ea se afla intr-o vale 0 tärmurile sale sint dealuri inalte. Valurile sale nu se agita ci ramin inlauntru (1)9, astfel ca abia puteam sà zarim tärmurile de o parte 0 de alta9. Nu este a§a de intima ca Marea Mediteranä care are maluri joase de care se P. 145
sparg valurile". La dreapta noastra era Trapezuntul, Sinop, Kastamonu
9i portul Mingreliei, adica al // tärii Georgiei. in fata noastra tinutul
Kaffei, tara tatarilor 0 a hanuluin. Apoi la stinga noasträ era Turda europeana 9.1 Silistra, apoi Dobrogea, adica tara in care ie§isem acum. Toti locuitorii s'E sint tatari musulmanin, caci sultanul Muhammad, dupä ce a cucerit aceasta taran, a scos din ea populatia cretina §i. a a§ezat Sau Capul Boz", promontoriu pe coasta asiatica a Marii de Marmara, la nord de Mudania. Vezi V. R a d u, op. cit., p. 83. 7 26 octombrie.
A§a in text.
9
aici.
vorba probabil de tarmul de miazazi si cel de apus al Marii Negre, amintite impreuna
10 In versiunea V. Radu fraza este obscura. 11 Islam Ghirai al III-lea (1644-1654). U
Afirmatie exagerata ; in Dobrogea se gasea o numeroasa populatie romaneasca, atestata
de izvoarele epocii. Vezi C. C. Giur es c u, tiri despre populafia romeineascil a Dobrogei in harli medievale §i moderne, Muzeul regional de arheologie, Constanta, 1966, 64 p. +2 plame o relatia lui Evlia Celebi in acest volum, p. 357, 371-372, 382. 73 Mehmed I (1413-1421) a cucerit Dobrogea transformffid-o in provincie a Imperiului otoman in 1417.
22
www.dacoromanica.ro
acolo pe tatari14, popor care ufáste pe crestini. Multi dintre ei sint din Karamanial° si din tara noastra ; i aceasta pentru a apara malurile
Dunärii impotriva dusmanilor crestini, deoarece este o tara de hotar care se alb.' la capatul tarii Rumeliei, in fata Dunarii, a Moldovei si a Tärii Românesti. Toti locuitorii de pe malul Dunarii au casele cladite din stuf si din lemn. Noi am stat doua zile in acel port si am inchiriat cinci carutel° i zece camile Cu douä cocoase, cum sint camilele din aceasta tall" ; ele fàrà samar 0 vara 0 iarna. Apoi o caruta cu un cal pentru domnul nostru patriarh. China fiecarei carute 'Ana la fluviul Dunk-ea era de patru sute de osmanin. Am parasit Constanta miercuri dimineata, 12 ianuarie 19 §i am straba.tut terenuri joase, fail a vedea nici o piaträ. Noaptea dormeam in cärute linga un sat sau in cimp deschis pina simbata dimineata. Am ajuns la un sat de crestini bulgari numit Iglita 20, in mijlocul fluviului Dunarea ; este un drum pe uscat pina la el. Se afla sub stapinirea Islamului22. insA noi am väzut acolo cruci de lemn ridicate pe marginea drumului i deasupra mormintelor. Acolo este o biserica. Locuitorii cresc turme de porci. Apoi // am plecat de acolo 0 am ajuns intr-un oras numit Macin23, pe malul fluviului Dunarea, in care girt 420 case de bulgari cre§tini24. Este ultima localitate de sub stkoinirea Islamului, sub stapinirea pasalei de Silistra25.
Sint acolo intendentim si un cadiu22. Noi ne-am dus acolo in duminica Despre asezarea tatarilor in Dobrogea vezi acest volum, p. 372. u Provincie din centrul Asiei Mici : Karaman.
" Karusa.
Informatie confirmata de Bakaid la 1641 (vezi CcUlitori V. p. 220). 16 In jurnalul sau de calatorie Tamas Borsos nota ea, la 25 noiembrie 1619, s-a emis la Constantinopol o nouà moneda turceasca de asir, numita ostnanin, care inainte ar fi purtat numele de ahin (Erdélyi 16rténeti adatok, II, p. 256). In 1618, aceasta valora 200 de aspri. Vezi Ismail Ghali b, Takvim-i osmaniye (Catalog de monede otomane), Istanbul, 1307 H. (= 1897), p. 504. 11 Kanun es-sani. 14 Inglitsa, astazi contopit cu Turcoaia, sat, jud. Tulcea. La 1652 se sustinea ca locuitorii de aici sint grecil (Caldtori, v. p. 484). Necunoseind limba locuitorilor de aici, straini se fnselau adeseori asupra originii lor. 21 Nahr al-Tuna. 11 Min hukm al-islam, adica sub stiipinire turca. 21 Medjayna.
14 Mai sus, Paul de Alep afirma ca in Dobrogea nu exista populatie cretina! Afirmatiile sale despre aceasta provincie, prin care a trecut repede, sint destul de nesigure. Silistra. 16 Emin adicä gantrak-eminkri, vamesii de la hotarul Imperiului otoman, amintiti de numerosi calatori (vezi Clildtori, IV, pp. 346, 359, 363 si V, p. 484). 11 Cf. si Cronici turcefti, II, p. 120 $i Ceileitori, V, p. 484. 23
www.dacoromanica.ro
p. 146
Cananeenii. Luni dimineata am inchiriat o corabie. Ne-am imbarcat i am inaintat, lopatind din greu impotriva curentului fluviului Dunarea, deoarece in aceastä" saptamina gheata se topise, dupa ce trecuserà.' pe ea carutele §i alergasera caii. CAL ATORIA IN MOLDOVA'
p. 147
Intrarea in Moldova. Galali.
Dupa amiaza am ajuns la Galanti" adicä" la Galati2 unde incepe
p. 148
stapinirea Moldovei. Acolo fluviul Dunärea este foarte mare, foarte adinc §.1 atit de larg inch in anumite locuri nu se poate vedea de pe un mal pe cealalt §i sägeata nu-1 strabate ; nu se poate auzi bine de la un mal la celalalt. titre A/kin §i Galatis, pe malul sting, este un ora § §.1 o cetate musulmana numite Braila4 care odinioarä se aflau sub stapinirea Tarii Romane§ti6 §i care au fost cedate Islamului6. Ea se allá de asemenea la granita pa§alei de Silistra. Noi ne-am indreptat apoi spre Galati in dupa amiaza aceleia§i zile luni, 17 ianuarie. De cum am sosit, s-a dat de §tire domnului7 printr-un calara sau olac8. Dregatorii, preotii §.1 ceilalti locuitori ai ora§ului au venit in intimpivarea // domnului nostru patriarh. L-audus la biserica Sf. Dimitrie, ridicatä de curind° de Vasile, marele domn1". Apoi a dat-o lui Atanasie Patellarios11, patriarh al Constantinopolului despre care am vorbit mai 1 Bogdan.
Galantz 0 al-Galas ; forma turca : Kalas. 3 Madjina wa al-Galas. Braga°. 6 Al-Falah.
in vremea domniei lui Radu Paisie (1535-1545). 7 Bey-principe, titlu dat in documentele otomane domnilor romani i folosit de regula si de Paul de Alep pentru domn ; uneori el utilizeaza 91 termenul de voievod, cu aceea§i acceptiune.
3 Kalaras ay ulak. Este vorba de calarasii de Galati sau curierii galateni (D. Cant emi r, Descrierea Moldovei, p. 221), care transmiteau qtirile in interiorul tarii §i in afara ei, folosind caí de olac. In 1645. Biserica este amintita ins& §i de Bakaié (vezi Crildtori V, p. 227).
1° Fasili al-beg al-mu'azzam = Vasile Impu (1634-1653). Atanasios al-Batalaron. Din hrisov-hl tarului Alexei Mihailovici rezulta cA i s-a dat biserica sau manastirea Sf. Nicolae de lingl Galati (S. Dr agomi r, Relafiile bisericii ronidne cu Rusia in veacul al XVII-lea, pp. 112-115 si N. Stoicescu, Bibliografia Moldova, pp. 317-318). Paul de Alep face deci o confuzie. Cf. N. Iorg a, letona bisericii 24
www.dacoromanica.ro
sus. Cind a plecat a doua oarä la Constantinopol 0 a ajuns patriarh, domnul s-a supArat pe el 0 a d'aruit-o eálug6rilor de la muntele Athos. Acest Patellarios a plecat la Moscova indatä dupa sosirea noasträ in Moldova, pentru cä domnul era foarte supArat pe ell-2. A fámas acolo un an 0 jumatate ; a venit in tara cazacilor 0 a murit a treia zi de Pa§tim. La intrarea domnului nostru patriarh in biserici 0 la iegírea lui s-au tras, ca de obicel, clopotele de bronz : eran primele pe care le auzeam /a 0 ; Dumnezeu sit nu ne lipseascA de frumosul lor sunet I
Am cintat pentru el Axion. estin"". Apoi preotii 1-an intimpinat , investmintati in odAjdii, cu luminAri i cu cAdelnite 0 au spusl : Doamne miluiegte" 13. 149 urmAtoarele. Au pomenit //numele sAu, apoi pe acela al domnului 0 al sotiei sale". Au isprAvit slujba gi au rostit polychroniull6, pentru domn, pentru sotia acestuia i pentru fiat lui", dupà obiceiul nelipsit la sfirgitul fiecArei slujbe. Apoi domnul patriarh a legit cel dintii, purtindu-se luminAri inaintea lui. El s-a oprit la ua bisericli gi a dat binecuvintarea sa tuturor, pe mAsurA ce iegeau, unul dupii altul, potrivit obiceiului lor. Am stat citva timp in casa parohului acestei bíserici ; apoi ne-am intors seara la
biseria dupl ce s-au tras toate clopotele pentru pomenirea sArbAtorii SI. Atanasiels Chiril", patriarhii Alexandriei. Am fost de fatA la vecernie gi a doua zi la utrenie" ; am i ne-am intors la Liturghie. Am legit dupA patru ceasuri l jumAtate.
legit
romdne, vol. I, Bucuregti,
1928,
pp.
296, 314-315.
Vezí
i
Emilia CI or a n,
C414toriile patriarhului Macare de Antiohia In fdrile romllne (1653-1658), Bucuregti, 1900,
p. 2, n. 1.
Asupra luí Atanasie Patellarios, fost mitropolit al Thesalonicului i patriarh al Constantinopolului (25 februarie 1634 aprilie 1634, 12-30 iunie 1652), care a stat in Moldova intre
1642-1654 0 a murit in exil la Lubensk (5 aprilie 1654), vezi Papadopol Calima h,
Despre Athanasie Patelarie, in Convorbiri literare", XXIII, 1889, pp. 1015-1041; XXIV, 1890, pp. 30-42; P. Pall, Les relations de Basile Lupu avec l'Orient orthodoxe et particle-
larement avec le Patriarcat de Constantinople envisagies surtout d'aptis les lettres de Ligarides, In Balcania", VIII, 1945, pp. 88-104 gi M. Br anigt e, Patriarhii din Constantinopol
prin fdrile romdne in a doua jumdtate a secolului al X VII-lea, in Mitropolia Olteniei", X, 1958, nr. 142, pp. 46-61. 11 V. Radu (op. cit., p. 148 gi nota 3) observl cif Atanasie Patellarios a plecat en scrisorí de recomandatie de la Vasile Lupu (aprilie 1653) ; afirmatia lui Paul de Alep pare a nu fi exactA. 11 La 5 aprilie 1654 la mAnAstirea Lubensk.
11 "A
icrriv", adicä vrednic este", deseori intilnit in text.
15 Ecaterina Cercheza, sotia lui Vasile Lupu. is Bollichronion, formii corupti de la llo X uxpdviov, multi ani", se folosegte la unele festivitAti.
viitor domn al Moldovei (1659-1661). 11 Atanasie I, patriarh al Alexandriei (328-373). 11 Chiril I, patriarh al Alexandriei (412-444). Se serbeazA la 18 lanuarie. 11
Al-urtheren, de la termenul grec 6p Op ov.
25
www.dacoromanica.ro
in acest ora § Galati gilt opt biserici, cele mai multe de piatrà" : douà inchinate MaiciiDomnului22, douä. Sf. Nicolae 33, douä. Sf. Dimitrie", una Sf.
Mihail 23, a opta Sf. Paraschiva26 §i Sf. Gheorghe27. Cea mai mare dintre ele este inchinatà Maicii Domnului. Este toatä. din piatrà fätuità, cu trei
turle inalte, in virful dirora se afla cruci mari, aurite. inläuntrul curtii
este o clopotnità foarte mare §i toate slut cu metereze de luptà. Biserica a fost
P- 150
zidità din temelie de un boier cre§tin grec, din cetatea Bràilei28. Miercuri29 am plecat din Galati In càrnte3° Cu cai, care ni se däiduserà. Bagajele noastre au fost a§ezate in care cu boj, trimise mai inainte . PircAlabul 31 Galatiului, In limba românä., sau suba§i32 sau guvernator, a ie§it cu dregätorii §i cu ceilalti frunta§i
ai ora§ului, pentru a ne insoti pinä. departe ; apoi s-au inapoiat. Pe urmä_ am mers timp de patru ceasuri impreunà cu càlära§ii sau conäcarii33 care fuseserà desemnati pentru noi §i am poposit intr-un sat mic". A doua zi, joi, särbätoarea Sf. Eftimie cel Mare35, ne-am sculat in zorii zilei §.1 am ajuns seara intr-un tirg mare, adic6 intr-un ora § numit Ive§tiTecuci36, pe un riu mare37. Acolo se aflà trei biserici cu clopote la portile lor38. Apoi piredlabul acestui ora§39 ne-a fäcut rost de edrute §i de cai de 31 Dupa pArerea lui BakAié (1641), cele 8 biserici eran de lemn (vezi Cdhltori V, p. 227). 22 Biserica Precista, reclAdità la 1647, i, probabíl, mAnAstirea Mavromolu, avind hramur
Adormirii Maicii Domnului, existentA In secolul al XVIII-lea (N. St oicesc u, op. cit., pp. 316-317). 23 Este cunoscutA o singurl bisericA cu acest hram (ibidem, p. 318-319). 34 ExistA o singurA bisericA cu acest hram, despre care a fost vorba mai sus. 25 Probabil bisericA de lemn pe acea vreme (ibidem, p. 317). 33 La fel ca precedenta. 29 ConstruitA de un anume hagi Mihalache in 1664, probabil pe locul unei biserid mat vechi cu acest hram (ibidem, p. 318). 28 Numele ctitorilor este Dia si erbu, fill luí Coman din BrAila (ibidem, p. 317). 29 19 ianuarie. $0 Karusat. 31 Barkalam. PircAlab de Galati sau de Covurlui. În aceastA epocA erau doi pircAlabi 18 iunie 1660), ultimul utilizat de de Galati Miera i Toader Ungureanu (18 iulie 1654
G. §tefan in diverse solii (N. Iorg a, Studii si doc., IV, p. 50). 32 Comandant militar la turci, mai tírziu sef de politie.
Al-Kalaras ay al-Konakdji. 34 Foarte probabil Iveti, aflat intre Galati i Tecuci i amintit mai jos de Paul de Ater.. (printr-o confuzie) impreuna cu Tecuci. 35 La 20 ianuarie. 35 Al Bazar Westa Takudju, citit gresit de Belfour: Bazaar Wastatakodja. Vezi V. R a d u, Voyage du patriarche Macaire, pp. 33, 77. 39 Riul Birlad. Bisericile din Tecuci nu Ant amintite in alte ízvoare din secolul al XVII-lea (N. S t o i-
cescu, op. cit., pp. 850-851).
39În vremea aceasta pircAlab de Tecuci era Dumitrasco sluger (1644-1656) (dupà.
Estee de dregAtori moldoveni intoc.mite de N. Stoicescu, in ms.).
26
www.dacoromanica.ro
beilic ; ne-a dat §i. un conäcar. Cel care venise cu noi s-a inapoiat cu arutele 9i cu caii, aci a§a e obiceiul lor : in fiecare tirg este un menzil" de carute §i. de cai. Am plecat de acolo 0 seara, destul de tirziu, am ajuns intr-uu alt tirg
mare numit Birlad". Acolo sint trei biserici": biserica Maicii Domnului, cadità de curind din piatrà de c5.tre donan", apoi a Sf. Dimitrie" §i Chiriac".
II. CASELE I PORTUL DIN MOLDOVA p. 151
TARA ROMANEASCA
Casele din aceastä tail, de la Mälcin pila in Moldova in intregime, Tara Ronaneascä, tara Cazacilor pita la Moscova, sint cadite din lemn,
din birne §.1 din scinduri". Acoperi§ul este in douà ape 9i. inalt, pentru ca zäpada sà nu räminä.' pe el. inlauntrul caselor sint scaune de jur imprejur §i o masá sprijinità la mijloc pe un picior ca in casele europenilor. in loe de mobilier slut numai covoare §i covora§e atimate pe pereti. in fiecare casä, este un cuptoro care are pe dinafarà un f el de horn din lut verde sau ro§u, iar la cei bogati din faiantä., pentru a opri fumul, §i. care se sprijina pe doi stilpi ; deasupra este o bara de fier; numele lui in limba lor este kubtor < = cuptor>. Sint multe cuptoare. in timpul iernii, casele slut mai calde deck bäile. Femeile din Moldova §.1 din Tara Rom Aneascg se imbracà cu ve§minte asemkatoare cu cele ale europenelor. Ele poartà phrul impletit, räsucit pe capul lor ca un colac 9i. acoperit cu un conci alb, iar la cele bogate cu un conci trandafiriu, §i. pe deasupra cu mamma, tot alba. Toate poartà §aluri 48 Menzil =-- locul unde se schimbau caii de poqta sau de menAl, termen aparut in secolul al XVII-lea §i in documentele interne (C. C. Giuresc u, Istoria romdnilor, 111/2, Bucure*ti 1946, pp. 615-616). al Berlat. 40 La 1636, un sol polon gasea aici o biserica. de zid §i §ase de lemn, toate pustii, lar dupa Bakaid, la 1641, erau cinci, dintre care una de zid §1 doul aproape distruse (Caldtori V, pp. 118 §i 228).
" Biserica lui Stefan cel Mare, refacuta de Vasile Lupu (c. 1636) (N. Stoicesc u,
op. cit., p. 84). " Probabil bisericä de lemn pe aces vreme, amintita prima oara la 1692 (ibidem, p. 85). 45 0 biserica. cu acest hram nu este cunoscuta. la Birlad §i nici in alte ora.r. 48 Vezi 0 Cdldtori V, p. 487. 47 Fuma. Paul de Alep folose§te mai jos *i termenul cuptor.
27
www.dacoromanica.ro
P. 152
albastre de Alep", iar cele bogate valuri // de Bursa 4 9 din mä..tase neagrä. etc. Fetele lor poartà, de asemenea, pärul impletit i incolacit pe cap, das firà conci; i aceasta pentru a face deosebire intre fete vi femei". Copiii lor ant goi, nu gilt imbràcati cu nimic" ; in fiecare dimineatä.' i searà ii spalà
cu apä caldà; in zilele cind ninge 11 freacá doar cu multä zäpadä. Toate femeile au fata descoperia, chiar i doamna". La Constantinopol i in imprejurimile sale, väduvele poartà pe cap o tichie galbenä portocalie. Naduvele din Moldova, din Tara Rom Aneasch" vi acelea ale cazacilor au tichiile i vevmintele negre ca ale cälugäritelor. In tara Moscovei ele poartà vevminte de linà neagrä foarte largi i lungi, cu mined foarte largi. Sä ne intoarcem la spusa noasträ.. Stapinirea domnului Moldovei cuprinde douälzeci i patru de tinuturi i fiecare revedintà a acelor pe care le-am pomenit este tirgul tinutului. VASLUI
Pe 153
Am p`ifäsit Birladul simbätà de dimineatà, 22 ianuarie, dupà ce am primit din nou ckute i cai. Am ajuns seara intr-un alt tirg mare numit Vaslui", unde fusese mai inainte, // acum o sutà vaizeci de ani i mai bine, oravul de scaun al tärii Moldovei, in timpul raposatului stefan voievod".
A fost un erou renumit in rä.zboaie temut de toti. A fäcut 44 de
expeditii sau lupte impotriva turcilor, taarilor, polonilor vi ungurilor. I-a
48 Afirmafie exageratà ; este vorba probabil de boieroaice si de tirgovefe ; sntencele se acopereau cu naframe pe care si le confecfionau singure. Pentru comparafie vezi stirile privind portul din Cdflatori, V, pp. 331, 486, 595 etc.
45 §alurile de Bursa erau renumite in acea vreme (vez! V. B ogre a, in Anuarul Inst. de istorie nafionall", Cluj, II, 1923, P. 339). 55 Papt confirmat si de D. Cantemir (Descrierea Moldovei, p. 311). 51 Dupn pArerea lui Bandini, coplii erau imbrAcafi sumar, doar Cu o amas& de pinzà, pentru a fi obisnuifi s& poatà indura vremea rea (CalcItori V, p. 332). 55 Spre deosebire de Imperiul otoman, unde femeile isi acopereau fats. Informafia corespunde cu cea din Cronica moldo-polondf din 1564; dup& M. Costin D. Cantemir erau numai 19 finuturi (vez! Descrierea Moldovei, p. 92, nota 2). 54 Fasiludiy.
Vasluiul a fost capital& in vremea urmasilor lui Alexandru cel Bun, Ilias si Stefan, cind tara a fost impArfità intre cei doi domni, ultimul avindu-si resedinfa la Vaslui (vezi amtiminte la Emil Virtos u, Titulatura domnilor i asocierea la domnie in Tara Romdneasal si Moldova (pindf in secolul al X VI-lea), Bucuresti, 1960, pp. 262-280). Paul de Alep se refer& ins& la Stefan cel Mare (1457-1504), de a enrol domnie glorioas& isi aminteau inci moldovenii (s1 nu uitiim el de curind scrisese despre el Grigore Ureche, mort cu cifiva ani biainte de vizita lui Paul de Alep).
28
www.dacoromanica.ro
batut de foarte multe ori, pe tal, astfel Cal numele lui a ajuns vestit §i era temut de toti §.1 aceasta datorità iscusintei §.1 mintii sale agere. Printre ctitoriile care i se datoresc §i milosteniile sale se numä.rá. 44 de mänästiri §i biserici de piatfá.59.
La Vaslui se aflä. palatele sale", feredeul säu, gràdinile sale, apoi biserica58 mare §i inaltà cu turlele sale avintate §.1. foarte inalte. De jur imprejurul acestei biserici sint bolti §.1 arcuri semicirculare, inlauntrul cárora se aflä. picturi §i icoane59 de ale tuturor sfintilor. De asemenea, la u9ä, dea-
supra zidului de jos, este zugrávità judecata de apoi in aur §i lapis lazuli, apoi chipul lui Moise conducind pe Ana 0 Caiafa §-1 pe ceilalti evrei cnre Domnul nostru. Aceste picturi sint urite80. Dupà ele sint altele de alte feluri ; sint picturi infaitiOnd turci purtind pe cap turbane §i tulpane albe, imbräcati cu caftane mari de diferite culori, cu mineci lungi atirnind in spate §*1 cu välurile lor de liná galbenä, apoi dervi§ii lor, iar in spatele lor §i printre ei draci care-i gonesc §i care i§i bat joc de ei. // Satana este in fatä., p. 154 purtind pe cap o cáciva 61. Unul din draci i§i bate joc de el §i-i trage cdciula de pe cap. Si astf el, interiorul ei este zug-rävit in intregime. Arhitectura este frumoasà.. Pe calota turlei se aflà chipul domnului nostru Isus Hristos ; §i ea este locul scaunul Domnului. In al ara portii se aflä un clopot mare.
Bisericile din aceastà tara sint alcätuite din trei pgrti : prima parte este in afara u§ii < §i este> rezervatà femeilor ; a doua parte este despärtità de prima printr-un zid §i. o u§6 pentru credincio§i ; 9i. partea a treia, de asemenea < despártitä.> printr-un zid §i o u§6, este rezervatà domnului i curtii solera'''. in absidele de la nordul §i de la sudul 55 Despre bisericile lui Stefan cel Mare vezi G. B al 0, Bisericile lui Pefan cel Mare, Bucuresti, 1925 # N. St oicesc u, Bibliografia, indice, §tefan cel Mare. 57
Curtea domneasdi din Vaslui, existent& la inceputul secolului al XV-lea, a fost ref A-
cut& de Stefan cel liare. La 1636 curtea era in ruin& (N. Iorga, G. B a 1 s, Histoire de l'art roumain anden, Paris, 1922, p. 162; V. Dr lighic e an u, Palatal lui 5tefan cel Mare din Vaslui, In Buletinul Comisiei Monumentelor istorice", VIII, 1915, pp. 93-94; Repertoriul monumentelor fi obiectelor de arta din timpul lui Pefan cel Mare, Bucuresti, 1958, p. 237).
Vezi # N. S t oi ces cn, op. cit., pp. 899-900. 5. Sf. loan, dfiditii in 1490, potrivit pisaniei (T. T. B ur ad a, Biserica Sf. loan din
Vaslui, in Revista pentru istorie, arheologie si filologie", I, 1882, p. 420). Diu vechea biseridi nu s-au mal p&strat dedt fundamentele # zidurile pina la in<imea soclului, fiind refAcutii In 1820 (N. Stoicescu, op. cit., pp. 901-902). 69
Ihonat.
1636, un sol polon glsea biserica foarte frumos zugravitl", (Clikitori V, p. 117). t., 5 La Kulah (In turcii hiilah), un fel de cAciubl in forma colija faentà din pAr de cAprioarii. 67 " bis De fapt cele trei pArti sint : pronaos, naos # altar.
29
www.dacoromanica.ro
bisericii este chorosul cu stranele sale. Mai sint §i alte biserici in acest .
Armenii au una". Am stat acolo in durninica lui Zacheu". Apoi ni s-au dat carute §.1 cai de po§t6". Am plecat de acolo luni diraineata.
IV. SCINTEIA
Am ie9it de acolo luni dimineata §i. am ajuns searalintr-un alt tirg, mic, nurait Scinteia". Mersul nostru fusese mai repede deck pAskilor. Pe drum, am trecut cu harabalele" peste un riu inghetat care are un pod mare de piaträ". Acolo se aflà o bisericà mare, nouà, con-
struità de sus-numitul domn, fäd.tor de fapte bune, iubitor de
p. 155
zi-
din i ii de biserici in lumea intreagà, §i. inchinatä. Sf. Paraschiva 68, cu douà turle inalte, avintate §i cu douà cruci aurite. inlAuntrul, iconostasul" §i. crucifixul sint mari. Apoi am plecat de acolo marti dimineata ; 9i in acea noapte s-a ridicat un vint aprig cu un frig mare, de a inghetat pamintul i noroiul §.1 tot lutul in care ne cufundam . Solul s-a intärit 9i multá zäpadà a azut pe noi. Acest conac" era bine cunoscut pentru dificultältile sale cbici nu existà deck un sing-ur drum ; iar pàdurea prin care treceam era nesfir§ità §i infrico§ätoaren. Dupá amiazà, dupà ce ne cufundasem in a.padä., s-a incllzit 0 zäpada s-a topit. Ne infundam in noroi pinä la pieptul cailor, intr-un pämint de sarAturà §i. galben. Acesta a fost conacul <= popasul> din urmä. 9i cel mai greu. Cali s-au oprit ; dupà o sfortare uria§ä.', am ajuns dupà amiazà lingä un lac mare numit in limba lor elqteun. Fusese sä.pat de mina oamenilor din porunca domnilor 73 pentru cre§terea 69 Biserica armeana din Vaslui este amintita la 1608 de Simeon Dbir Lehati (vezi Ccildtori
IV, p. 346). Vezi §i H. D j. Sirun i, Bisericile armenefti, in Ani", 1942-1943, p. 526. 66
--=
23 ianuarie.
64 Hayl konaluiji. 66 Skintai.
°6 Karabat. Cuvintul haraba a patnins in limba noastra in secolul al XVIII-lea. 67 Podul de la Cantrilare.gti, recladit la 1635-1636 de Gavriil Coci hatmanul, fratele lui
Vasile Lupu (N. Iorg a, Inscriplii. I, p. 17). Vezi qi V. R ad u, oß. cit., p. 154, nota 1. 66 Construita de Vasile I,upu, ante .1636 (N. St oicesc u, op. cit., p. 748). V. Radu o identifica cu biserica Sf. Arhangheli din Scinteia-Vaslui. 69 Konostas.
72 Konak, termen turc, utilizat §i in documentele din Moldova §i Tara Romaneasca. 71 Cf. Caleltori V, pp. 117, 155. 72 Chalastau.
72 Domnul Moldovei Miron Barnovschi a pus sá se faca un hele§teu care ii poarta numele
,,iazul lui Barnovschi" (M iron Cost i n, Opere, p. 86). Hele§teul este amintit §i de Bakai6 (Cildtori V, p. 232).
30
www.dacoromanica.ro
pe§telui. A-fost dat in danie mänästirii Maicii Domnului 74, care este cunoscutà sub numele de Barnovschim. Boierii au venit cu cai pentru domnul patriarh §i pentru noi. Ne-am urcat <611are> §i ei ne-ausondus 1ing5. o moarä // care este tot o danie fäcutä P. 156
acelei mänästiri. De acolo 1-am urcat pe domnul patriarh intr-o träsurä
domneascä.78, cu §ase cai albi, iar eu, smeritul cronicar, eram a§ezat lingà u§ä, tinind sus cirja de argint. imputernicitul sus-numitului domn al Moldovei, Ion sulgerul", adicä, in limba lor, casapba§i-ul 78 domnului, a venit inaintea noasträ, cäci el ne insotise de la Ierusalim, uncle ne intilniserAm, pe vremea cind fusese trimis de domn pentru a socoti datoriile Sf. Mormint §i. pe cele ale mänästirii Sf. Mihail. Pinä la urmä, el s-a intors la noi la Alep
cu suma pomenia mai sus.
Märia sa invätatul mitropolit", impreunä cu ceilalti boieri §i cu o§tirea au venit in intimpinarea domnului patriarh. Domnul nu era in ora§u1 säu de scaun. El se dusese la Suceava 80 spre a face pace intre Ilmelnitki,
cu cazacii säi, §i. poloni81. Cind a sosit de la Galati §tirea venirii noastre, a trimis -potuncà sà fim primiti cu mare alai §i toti egumenii82 au ie§it in intimpinarea noastrà cu träsuri. De foarte departe, spre bucuria privitorilor, se pot vedea turlele bisericilor §i crucile strdlucitoare ale mänästirilor. Chid am ajuns la vestita mänästire Galata 83, care este foarte departe de ora, s-au tras toate elopotele mici §i mari, // pInä* ce ne-am depärtat de ele. La f el s-a fäcut 76 Nu este vorba de m-rea Birnova, et= credea E. Cioran (p. 8, nota 1), cad aceasta are hramul Taierea Capului Sf. loan. 75 Barnovske, Biserica Barnovschi din Ia0, ctitoria lui Miron Barnovschi din 1626-1628,
cu hramul Adormirea Maicii Doinnului (N. Stoic esc u, op. cit., pp. 436-437). 76 Kodjiya mulukiya, adica o code", cuvint de origine germana, intrat 0 in limb; romana, din acea vreme, prin filiera maghiara. 77 Ivani suldjarai. Personaj greu de identificat. 78 Kasapbasi, cuvint turc ce desemna pe §eful macelarilor". Sulgerul se ocupa de apro-
vizionarea cu carne a curtii domne0i.
79 Mitropolitul Varlaam (1632-1655). 88 Sutdjawa.
87 La 7 ianuarie 1653 Vasile Lupu s-a intilnit cu ginerele sau Tirnu., la Hotin, spre a pune la cale incheierea pacii intre cazaci 0 poloni (H ur mu z ak i, V/1, p. 14 0 IX, p. 18). Pacea nu s-a putut incheia din cauza cererilor polonilor privitoare la ruperea aliantei dintre cazad i 0 tatari 0 la darea unui ostatic in persoana fiului mai mic al lui Bogdan Hmelnitki 88 Ru'usa al-deyarihi.
88 Ridicatg. de Petro. Schiopul iu 1582-1583 (N. Stoicesc u, op. cit., pp. 447-450 o N. Grigoras, Un important monument de aria al Iasului : Galata, in Cercetari istorice", II, 1971, pp. 349-364). 31
www.dacoromanica.ro
P. 157
inaintea mAnAstirii Sf. Gheorghe", care se aflA in stApinirea cAlugArilor de la muntele Sinai ; apoi trupele s-au in§iruit la trecerea
noastrA
V. IAI Am intrat in ora§ul Ia§i care este ' al Moldovei",
marti seara, 25 ianuarie. Toate mAnAstirile §i toate bisericile au tras copotele, f Acind un mare vuiet. Am fost condu§i in fata u§ii bisericii sfintei mAnAstiri a Sf. Sava86 §i. a Sf. Mihai. Domnul patriarh a fost ajutat sà coboare din trkurl. D-am imbrkat Cu mantia; preotii au ie§it cu evanghelia, iar diaconal mergea inaintea lor Cu adelnita §i cu luminki Domnul patriarh a sarutat evanghelia, diaconal 1-a amiiat, clutketii au cintat Axion estin"", pinA ce a ajuns in mijlocul bisericii, sub policandru88, unde a fkut semnul crucii. Apoi a skutat usile altarului, icoanele Domnului si Maicii Domnului §i celelalte sfinte icoane pe wile altarului, apoi icoana Sf. Grigore Teologul, a ckei skbatoare era ; ea era asezatà pe un tetrapod inalt acoperit cu un covor, chip& cum am spus cii se obi§nuie§te in toate bisericile din tkile ortodox. Apoi s-a urcat in jiltul slu, iar diaconal a rostit : Miluie§te-ne pe noi, Dumnezeule, dupg. mare mila ta" ... §i a 10- 158 pomenit ii numele domnului patriarh, al marelui domnitor, voievodul Vasile", al doamnei Ecaterina §i al fiului sau, voievodul tef an. Apoi s-a rostit polichroniu pentrn domn, apoi Doamne ", §i el a binecuvintat pe credincio§i. Am ie§it din biserictl, el in mantle §i cu cirjil. A coborit in china egumenulul cl toti boierif au venit sA-1 salute. Apoi s-au tras clopotele in ajunul jol din causa skblitoarei striimutArii moaqtelor Sf. loan Chrisostom. Nol am fost de fata la vecernie, frail privighere. Dupti ce a sunat ora 10 noaptea, s-au tras din nou clopotele ; noi am intrat in bisericii §1 am isprilvit dimineata slujba utrenieiso.
SA se §tie cA in toatA tara Moldovei, in Tara RomAneascA, apoi in cazacilor 'Ana la Moscova, se stA in bisericA de la inceputul slujbei " Probabil biserica Sf. Gheorghe-Lozonschi, care Ina nu era metoh la Sinai, mide au
fost inchinate Galata si Sf. Vineri. Biserica Sf. Gheorghe a mitropoliei a fost construita in seco-
lul al XVIII-lea (N. Sto icesc u, op. cit., pp. 456, 462-463).
88 In textul arab : madina las al-lati hiya al-Bogdan lipseste cuvintul kursi orasul de scaun, resedintg" pe care insl V. Radu 1-a tradus Jassy, capitale de la Moldavie" (p. 157). 88 Manktirea Sf. Saya din ILO a fos recladità in 1625 de niarele postelnic Ianachi Ca-
ragea (N. Stoic es c u, op. cit., pp. 471-473).
9 Paul de Alep transcrie cu litere arabe cuvintele grecesti "Attov icrstv.. " Al- bolilaan de la termenul grec 11oXycXkoc. 89 Fasili foyfoda wa al-domna Katerina wa waladihi Stafani foyvoda. 99 Al-utrun de la termenul grec /Sp Opov = dimineatA.
32
www.dacoromanica.ro
pina la sfir§it, seara i dimineata, in toate anotimpurile, cu capul gol, mai ales inaintea patriarhului, a unui prelat, a egumenului manastirii, a preotului, pentru cà in toate aceste psi se poarta calpace91 de postav cu blana ; tot astf el, domnii §i. boierii lor. Sotiile boierilor din Moldova, de asemenea, poarta calpace de catifea roie cu samur. Dar in Tara Romaneasca i la cazaci ele nu poarta , ci un val alb, iar celor bogate gut acoperite cu mä.'rg5."ritarell. tnainte de a tamlia pe patriarh, preotul tamliaza jiltul arhieresc. In ajunul si a doua zi de sarbatoare, in timpul intregii slujbe, se sine aprinsa, o luminare, ", daca era o zi de sarbatoare sau o duminica, el sarutà icoana sfintului sarbatoare sau icoanele sfinte pe care arhidiaconul le ducea inaintea lui. De asemenea, dupa. slujba, duceau , apoi o dadea eclesiarhului. Dupa ce batea ora trei, credinciosii se intorceau la liturghie si nu ieseau decit spre ceasul al saselea, fie ca. era sarbatoarea vreunui dint, fie mortii sau sarbatoarea Pastilor. Mai inainte de a se trage c/opotele pentru liturghie, se trage pentru pomenirea de la proscomidie ; este chpa potrivita pentru cei care fac vreun dar bisericii.
VI. DESCRIEREA BISERICII SF. SAVA
p. 160
lath' descrierea sus-numitei biserid a Sf. Saya. Ea este toata din piatra pe dinauntru §i pe dinafara. Nu are decit o
ra> u§a spre miazazi careia este zugravit chipul Sf. Saya, potrivit obiceiului tuturor bisericilor din aceastä. lark' 92. Este lungä. i catolica"", zidurile §i. temelia ei slut masive, cu doua turle mari turce§ti", adica asemana.toare turlélor de la noi, foarte mari. Ele gut unice in toata aceasta tail, cad raposatul care le-a cladit, pe nume 11 Kaaba, pluralul arab al cuvintului turc kalpak", In limbs araba kalbak".
91 Este vorba de icoana hramului. Katolikiia, denumire data bisericilor in care î1 are episcopal jiltul sau (I. Pasc air e, L'église byzantine, Paris, 1923, p. 83). Despre stilul bisericii, care aminteste pe acela al unor biserici din Constantinopol,
vez! N. I or ga si G. B a 1 §, L'Art roumain ancien, Paris, 1922, pp. 363-364; N. Grigor a §, Stilul bisericilor lui Petru yodel 5chiopul, In Insemniiri iesene" III, 1938, vol. V, nr. 2, pp. 271 272.
33
www.dacoromanica.ro
Ianachi95, era de f el din Constantinopol 9.1 postelnic95 al domnilor Moldovei. P. 161
Fiecare turlä are de jur imprejur treisprezece ferestre cu arcuri rotunde. Ele Sint foarte mari. Acoperi9u1 de tabla care le invele9te // straluce9te de departe la soare. Deasupra turlelor gut doua cruci mari i inalte, aurite. Acoperi9u1 bisericii este, de asemenea, invelit in intregime cu tabla. Una din aceste turle se af15, deasupra chorosului97 9i a doua deasupra nartexului,
numai cu doi pila9tri ; in partea dinduntru se afla iconostasul pe care sint icoanele domnului i ale Maicii Domnului. Acest plan este reprodus In toate bisericile din tail.
Dupa pilastru din dreapta se afla jiltul domnului, inalt,
cu un baldachin i cu stilpi mici de lemn ; este indreptat spre rasarit. in fata celui de al doilea pilastru este un jilt, mai scund, fie pentru fiul sau, fie pentru doamna. La dreapta este jiltul episcopal, lipit de perete, printre strane, caci de jur imprejurul zidului snit strane. La dreapta jiltului episcopal stau in picioare cei doi egumeni i preotii, apoi dual pinä linga u9i1e altarului ; la f el 9i de partea cealalta. Policandru199, numit de ei tot choros", este foarte mare. Este atirnat de turla de deasupra chorosului. Este alcatuit din doudzeci i patru de bucati aurite ; in interiorul lui se afla un altul, mai mic, in forma de sfera. in toate
bisericile din aceasta lark timpla este impartita in trei parti : partea de
P.
deasupra u9ilor altarului cuprinde toate sarbatorile Domnului nostru, cea de deasupra acesteia cuprinde chipul Domnului imbräcat cu sakkos99 i cu 162 coroana pe cap, a9ezat pe un tron, // avind la dreapta i la stinga sa pe apostoli in picioare ; dar intotdeauna chipul Sf. Pavel la stinga sa i acela al Sf. Petru la dreapta sa, Maica Domnului 9.1 Sf. loan snit imprejurul
lui . Deasupra acestei pàri, la mijloc, se afla chipul
Sf. Treimi cu profetii de fiecare parte 9i cu crucifixul deasupra tuturor. Altarul este foarte spatios. Are trei ferestre cu arce rotunde 9i cu gratii groase de fier. In partea dinspre miazanoapte a altarului urci pe trepte in zid, care amvon, care este foarte inalt i construit in intregime din piatra sculptata. Cupola îi are, de asemenea, crucea ei. Dedesuptul ei se afla stilpi de piaträ, cilindrici. Sint multe tainite pentru vasele biserice9ti 9i pentru celelalte obiecte de cult, pentru vremuri de restri9te. " Ianachi Caragea, mare postelnic (1613-1615), nepotul lui Scarlatos din Constantinopol,
cuscrul lui Radu Mihnea vod5. (N. Iorg a, Inscripfii, II, pp. 137-139; C. I. Car age a, Ceva despre postelnicul I ane Caragea, in Revista istoricA", VI, 1920, pp. 61-62; I. Pilit t Postelnicul Ianache, in Revista Arhivelor", II, 1927-1929, nr. 4-5, pp. 234-253 si N. Sto
cescu, Dicfionar, p. 368).
" Bostanikos. este termenul utilizat de Paul de Alep pentru postelnic. 97 Choros de la grecescul xop4. Autorul foloseste aici acest termen pentru a denumi centrul bisericii de la intretAierea navei cu naosul, deasupra ettruia se ridicl turla principall. Al-bolialaon de la termenul grec 110X uDatoç 99 Sako de la termenul grec acixxoç (vesmint arhieresc).
34
www.dacoromanica.ro
In peretele dinspre miazäzi al bisericii slut trei ferestre mari cu gratii de fier i cu arce rotunde. Lingä, u§ä, unde este mormintul räposatului Ianachi, cel care a clädit-o cu iscusintä., este o fereastrà astupatä cu icoane 9i o luminare sfintità care arde mereu. In peretele de miazänoapte slut cind ferestre, de asemenea, cu arce
rotunde. Pardoseala este alcauità din cä.'ilmid5., csáci de la Brusa pin6 la Moscova, cele mai multe biserici din tara aceasta slut pardosite cu cärämizi.
Icoanele se dn.' pe u§ile altarului ; in toate aceste tari amintite mai sus este obiceiul de a-lingti§a pe Domnul nostru la mijloc //, iar pe un mare tablou, toate patimile sau apostolii in jurul lui ; iar in jurul icoanei Maicii Domnului cele 24 strofe ale acatistului, sau profetii, intotdeauna icoana Sf. Nicolae i a minunilor sale, aceea a Sf.
P. 163
Saya §i a Sf. Mihail, patronii biseridil, la stinga sa icoana Maicii Domnului §i, de asemenea, icoana celor Trei Ierarhi. Locul unde stau femeile care se aflà in partea cea mai inaltà din fundul bisericii §i este despärtit cu un grilaj de lemn, are, de asemenea, un iconostas. Ie§irea se face pe o u§à" din zidul bisericii. Clopotnita este lipità de poarta bisericii. Are douà u§i : prima duce in afara bisericii, iar cealaltà la mänäistire. este un turn pAtrat, foarte mare, foarte masiv, in intregime din piaträ: 1" <§i> In mijloc slut inc6peri sau cämärute, tainite pentru provizii In timp de primej die ; sint multe trepte, iar sus de tot, arcade mari care le incununeaa.. Clopotele, in numäs de cind, slut atirnate de tavan. Cel mai
mare a fost turnat la Dantig 101; toate au limbile de fier. Toate chiliile
mànä.stirii i toate cele ce o inconjurä skit f Acute din lemn ca in toate mAnästirile din aceastä. tar6102. Noi am cintat vecemia in biserica mAnAstirii in ajunul dntninicii fariseului i vamesuce a cazut odatä ca sArbb.toarea ceior Trei Ierarhi, destinaa pentru sklAtorirea zilei onomastice a domnului care a c.15.dit mAniistirea cu hramul lor100; de hramul lor se un praznic domnesc bogatilor i s5racilor adunati cu totii laolalta. Am luat, de asemeuea, lui
parte la utrenie. // Sgautarea evangheliei se intirzie pin& la chatarea a saptea i, de asemenea, citirea sinaxarului. Apoi am iesit de la utrenie, potrivit datinei, chip& ce am skutat toate icoanele. Ne-am intors la liturghie. Pentru citirea evangheliei, pe care o face diaconul cu o intonatie loo Acest turn-clopotnitii a fost adgugat chip& terminarea biseridll. Vezi D. Nast as e, metereze la vechile biserici din Iasi, In Studii l cercettai de istoria artes", 1957,
Tainife
nr. 3-4, p. 88.
101 Al-Dansika.
1" Afirmatie exageratl ; mgn5stiri1e mari erau c15.dite din zid, cum apune si Paul de Alep mai jos. ios Este vorba de mln5stirea Trei Ierarhi, claditii de Vasile Impu. Vezi mai jos p. 47-50.
35
www.dacoromanica.ro
13.
164
se apza sub policandru un tetrapod, peste care se pune un acoperamit t cusut en aur. Diaconul 1i pune orarul deasupra acoperamintului, sub evanghelie, 0 face de trei orí semnul crucii. Tot el tamiiaza u0le imparate§ti in timpul heruvicului. In tara Moldovei 0 in Tara Romitneasca este obiceiul ca saracii sa vina iara0 la biserica in seara de duminica 0 de sarbatori, chid aud clopotul cel mare. Sa se qtie ca atunci chid se cinta Pericirile" se trage clopotul cel mare ea 0 la cintarea a noua ; apoi la Cuvine-se cu adevarat" intotdeauna la liturghie, apoi la utrenie 0 la liturghie. Doamna, sotia domnului, trimite in aceasta zi tavi de coliva domneascau4 la fiecare manastire, daruri, luminari i vin pentru sarbatoare in cinstea Domnului. Duptt ce domnul patriarh a Impartit anafura, preotul i diaconul au coborit, au tamilat darurile a§ezate in farfurii i in caulk de vin, colivele cu miere105, apoi tavile domnului, in sfitvit pe domnul patriarh 0 pe cei care eran de fata. Domnul patriarh a rostit rugaciunea colivei, dupit dating., 0 a pomenit numele domnuluí, al doamnei 0 al fiului lor, P. 165 care oferisera aceste daruri. // Cit despre sarbatoarea celor Trei Stele"106, o serbeaza la manastirea Si. Saya in cinstea unui om care este numit Vasile 0 care purta inainte numele de Mustaf a, turc dupa tat& i bunic107. El era de fel din Giimii§hanelo. Am observat la el o adevarata evlavie §i un zel fierbinte pentru credinta, o dupianie fati§a. impotriva celor de o alta religie. El a dat precadere numelui patronului sàu Vasile109, sfintul sarbatoarei, asupra acelora ale lui Grigorie i Chrisostom, pentru ca acesta se nume§te cel Mare" 0 pentru ea slat mil de oameni cu acest nume in tara Moldovei 0 in Tara Romfineasca. placutit,
Dupb.' amiaza, am vAzut cA sosea mària sa domnul i s-au tras in cinstea
lui toate clopotele orasului, iar seara el a instiintat pe domnul patriarh 11 va primi a doua zi. VII. INTREVEDEREA PATRIARHULUI CU DOMNUI, MOLDOVEI
In aceastg luni dimineata, care c5.dea la sfirsitul lui ianuarieu°, boierul loan sulgerulm, vechilul domnului, care venise inaintea noastrà cu o escortà de cincizeci de därnani sau ieniceriu2 in haine 1" Salika mulukia. 1" Al-salika bi'l-'asl. Zahrtrul nu era Inca cunoscut la noi. 1" Adicà sarbatoarea celor Trei Ierarhi, Grigore, Vasile çi loan.
1" Nota luí V. Radu (p. 165, nota 1) pare sa stabileasca o legatura
altminteri n-o accepta
pe care de-
intre acest Mustaf a, turc dupa tata i bunic, i Vasile Lupu, despre
care se §tie ca era fiul lui aga Nicolae Coci. 1" Localitate in Asia Mica, la sud de Trapezunt (Trabzon). 1" Fasilios. 110 30 íanuarie. Tn textul arab : Kanun essani. 1.11 Ioani boiara al-suldjari.
111 Daraban ay yengaariya, osta.0 pedqtri. Paul de Alep compara darabanil cu ienicerii tnrci.
36
www.dacoromanica.ro
sosise intr-o I/ träsurà domneascà trasä de sase cai suri. L-a poftit pe p. 166 domnul patriarh sä se suie, dupà ce 1-am invesmintat cu mantia, potrivit datinii ; iar eu eram asezat tot la 110., tinind cirja in sus. Däräbanii,
doi cite doi, au mers inaintea noastfá, pinä ce am intrat in palat113 care In limba lor se numeste curte"u4. Trupele erau insiruite lîngà scara divanului. Domnul patriarh a fost ajutat sá coboare ; apoi s-a urcat sus, in timp ce i se tineau poalele hainei ; i eu mergeam inaintea sa, dupä datinà. Tati marii dregätori i-au iesit inainte pentru a-1 primi in sa1au6 dintii, apoi in a doua. Domnul a iesit dintr-o salä , rezervatà lui i i-a särutat dreaptä. La rindul s'au, domnul patriarh 1-a s'ärutat pe frunte, dupä datinä, i-a dat binecuvintarea i ei s-au a§ezat. Bucuria pe care o simtea , väzindu-1, i dragostea i-a stors lacrimile in douà rinduri. Noi toti i-am fácut mä'täinii116, pinäi la pämint, i-am särutat dreaptà, apoi pe cealaltä. ; i tot asa cind am iesit.
a stat de vorbá aproape un ceas cu el si i-a afátat multà dragoste. Apoi 1-a binecuvintat, luat ramas bun si a iesit. A fost urcat din nou intr-o träsurà pentru a fi dus inapoi la mänästire. // Marti dimineata, 1 februariel", ne-am dus sä-i infátisäm p. 167 darurile domnului patriarh. Toate erau puse pe t'avi acoperite cu servete cusute, dupà obiceiul acestei t'AH, chiar piinea däruitd. Cind am intrat in marele divan, a venit amintitul sulger, vechilul domnului, insotit de un secretar. El a scris numele tuturor acestor daruri, unele dupäi altele.
VIII. DARURILE FACUTE DOMNULUI MOLDOVEL SOTIEI SALE SI FITTLUI SA.0 Iatsá lista darurilor fácute märiei sale domnului : o pereche de perne cusute in pálratele trandafirii, douà cutii de zahsár candel, o cutie de sà."pun cu mosc, douà cutii de säpun pentru spálat fata, douà säpunuri rotunde de Alep, un borcan de dulceatà de gingimbru, un borcan de dulceará de myro114 Al-saray. Este termenul folosit in mod obisnuit pentra cartea domneasci. 114 Al-hurto. Este vorba de curtes domneasca din Iasi, refAcutA la 1634-1636 de Vasile Lupa (N. St oicesc u, op. cit., pp. 407 413). 111 Al-divan. In vremea aceasta o inclpere din palatal domnesc, ande se intrunea sfatul
sau divanul domnesc, se numea divan. lis Mataniya. 111 Ifabat.
37
www.dacoromanica.ro
bolan"??8, o cutie de fructe zaharisite frince§ti, parfumuri, migdale, quassia?", stafide, icre tescuite, curmale, caise, fisticuri sä."rate i nesàrate i altele.
13.
168
El a intrat infatiOndu-le marelui logofát?") sau secretaruluim, apoi am intrat noi> la el. Domnul s-a ridicat din jiltul sä.0 din fata respect pentru domnul patriarh, noi ne-am inchinat adi"ne122 atit la intrare cit 0 la ie0re. El i-a inati§at // darurile pe tä.vile lor, in timp ce secretarul spunea : Patriarhul Antiohiei inräti§eazä märiei voastrem cutare sau cutare lucru ; i a§a pinä la sfir0t, iar el i-a multumit mult. Apoi am plecat §i am dus pentru fiul *tefan voievodi", care locuia singur, daruri asemänätoare : o pereche de perne cusute cu päträltele trandafirii i altele la f el. Apoi, in al treilea rind, am infAti§at daruri doamnei, sotia lui. I-am
facut, de asemenea, mici pleckiuni la inceput 0 la sfir0t i i-am särutat dreaptä, in timp ce §edea pe un jilt, purtind pe cap un calpac de catifea ro0e cu samur ; chehaiaua ei a intrat intii 0 i-a luat incuviinparea, apoi am intrat <0> noi. Ea, de asemenea, ne-a multumit i s-a ridicat de pe jiltul ei in clipa intràrii noastre. Iatà darurile aduse doamnei : un väl cusut cu aur, tämiie de styrax 125, alifie de iasomie i altele asemänätoare. Am trimis tuturor boierilor daruri asemänä."toare, dar totul a fost degeaba. Vai I cit de räu imi pare de osteneala noastr5.1 Darurile noastre erau alcatuite din pinzä." cu pätrAtele trandafirii, din stofä. pentru briuri turbane, covoare deosebit de alese, §ervete persane, indiene, de Gaza, impreunä cu marame cusute cu aur, zahar, sdpun de ladanurni26, migdale,
fisticuri de mai multe feluri i altele asemänätoare. La sfir0t, totul s-a irosit, cind Vasile a fost invins 0 au fost pu0 pe goanä.. in ziva de 13.
169
joi //, 3 februarie, gazal efendil" sau popa Theodosi128, egumen al 1:aka'stirii Golia, a venit sä.*-1 pofteascä pe domnul patriarh. 118 De la gr. uopo6daccvoL (lat. Phyllantus emblica), fruct originar din combretacee).
India (fam.
118 Kabuli din Kabul" capitala Afganistanului. Este o planta folositä in medicina
(quassia amara).
Megas Logati. Mare logofat era Gheorghe Stefan (1648-1653), ajuns apoi domn al
Moldovei (1653-1658) (N. Stoicesc u, Diclionar, p. 449). 111 Al-defterdar.
UI 'Amalna laha metaniiat, adica i-am facut matanii". iii In textul arab se foloseste titlul malik" care inseamna rege, monarh". 124 Stafani voivoda. 115
Styrax, planta din a carei scoarta se extrage smirna.
lis Un fel de rasinii din Creta.
In textul arab ; mentinut i in traducerea lui V. Radu Gitzel Efendi, lectura gresita. pentru gazal efendi", care inseamnä cintaret la biserica (vezi ed. B. Cior a n, p. 16, nota 1). 138 Baba Todos i. Nu este amintit in documentele vremii.
38
www.dacoromanica.ro
IX. TAINURI HOTARITE DOMNULUI PATRIART1 IN MOLD OVA
Mandstirea Golia
Iath in amäinunt tainul pe care ni l-a hotärit märia sa domnul
care se numeste in limba lor mertic12 patru plini albe pentru domnul patriarh i douà pentru bàietii lui, sase ocale13° de vin ales si alte patru ocale pentru bàietii lui, o oca de unt topit, o oca de piine, sase ocale de carne pentru bàietii lui, o okiye"131 de luminä.ri de cearà galbena, una de seu, douà drute de lemne pe sä.pamink apoi bani133 pentru cheltuielile zilnice ; dacä am fi avut cai, ne-ar fi dat orz i fin //. Mänästirea Maicii Domnului133 apartine doamnei134, sotia domnului, care a cadit-o de curind dupá modelul mäingstirii domnului135. Ne-am dus acolo cu träsura i ne-am inchinat. De departe este foarte frumoasä. Turlele, care sint foarte inalte, sint acoperite cu tablá albà care strà."luceste ca argintul, mai ales la soare. Crucile de deasupra sint uriase i foarte frumoase ;
ele strälucesc puternic datorità aurului cu care sint acoperite. Sint mai
inalte decit douä.' staturi de om. Iatà descrierea bisericii: foarte inaltà pe dinafarà i pe dinäuntru, este toatä, din blocuri din piaträ.' fätuità. i turla ei, de asemenea, cäci am välzut in tara Moldovei i in Tara Româneascà, pinà la Moscova, multe män6stiri i biserici mari, toate din piatrà brutä., mici i spoite cu var pe dinafarà si de dinä.untru. Cu vremea ploaia i zäpada le-a stricat. Cit priveste stilul, este al unei clàdiri din blocuri de piatilatuità. Nimeni in lume n-a izbutit atit de bine in arta de a clädi biserici i mänästiri din blocuri de piatrà fätuitä i sculptatà ca voievodul Vasile, cAci pentru constructiile inämästirilor sale si pentru aceastá m5.nästire a adus mesteri inv6tati din Mertik. Termenul se intilneste in numeroase documente romfinesti din aceastA vrerne. 130 Ocaua de capacitate avea in Moldova 1,520 1, iar ocaua de greutate mttsura 1,291 kg.
(N. Stoicesc u, Cum mcisurau streimofii, pp. 185 si 279). 131 In textul arab se folosesc cuvintele oka çi ohiye; in Moldova se utiliza ocaua ca mAsurà de greutate si capacitate. Darahin, pluralul lui dirhem (dram5."). MAnAstirea Golia, construità in 1564 de marele logortit loan Golii (Gota), a fost refacutA de Vasile Lupu si de Steftunta I4upu intre anii 1652-1660. Vezi Radu Pop a, Mdnastirea Golia, Editura Meridiane, Bucuresti, 1966, p. 11 si N. Stoicesc u, Bibliografia Moldova, pp. 450-453. Hramul mAntistirii este lama inaltarea Domnului. 134 Ecaterina Cercheza sau Circaziana. Vezi Olt e a I. Nisto r, O circaziaml pe tronul Moldovei, Cernetuti, 1928. 135 Mttnastirea Trei Ierarhi.
39
www.dacoromanica.ro
P. 170
Poloniam. Toata cornisa acestei biserici este sculptata cu arta, iar sub P. 171
streasina grit sculptate de jur imprejur stele mari // de piatra137. se aseamana, prin constructia ei, cu bisericile din Hanak328
pe dinafara. Si ea <=incinta> are douà porti, una la miazazi si alta la miazanoapte. Se intra in ea prin usa de apus. este lunga, catolica", alcatuitá dintr-o singura navä, impartita in doua printr-un perete si alta usa. Locul unde stau femeile se aflà deasupra usiii39 pridvoruluil" amintit. Are o scara foarte frumoasä. din gall si luminata
de mai multe ferestre cu arce rotunde. Deasupra naosului este o cupola foarte Malta si mare, deasupra careia mai este o alta de o inaltime ne-
obisnuitaim. Deasupra pronaosului se afla o asemanatoare ;
acestea gilt octogonale. Altarul este foarte inalt, cu trei ferestre lungi, strimte, deasupra carora sint arcade rotunde. Deasupra este o turla foarte frumoasa, iar intre ttu-la chorosului si turla nartexului se afla
o cupola142 minunata, in forma de nava rasturnata. Tot acoperisul este de tablä. stralucitoare. Te urci pe trepte in spiralä pentru a ajunge la cea de a patra turla de deasupra locului unde stau femeile ; acolo este camera orologiilor. Are cruci mari si marete (!), ce nu au asemanare cu crucile din cele-. lalte tari si pe care aura/ le face sä scinteieze mai mult decit soarele; sint
cinci la numar. Deasupra turlei nartexului se afla prima si deasupra turlei chorosului este a doua . intre ele si bolta sint asezate cloud cruci, iar deasupra turlei altarului se gaseste a cincea. Chorosul are doua abside, una la sud si alta la nord.
P.
Jilturile sint cu o arta minunata, f acute din chiparos, lucrate la strung si sculptate ca o danteal". le-a adus de la Constanti172 nopol //, ca si jiltul episcopului care se gaseste la capatul absidei de miazäzi a chorosului. Jiltul domnului nu este gata ; nici lespezile de marmura albO nu sint gata ; au fost aduse de la Marmara.144, care este linga Constantinopol. 186 T. Gostynski (Cine a fost autorul bisericii Golia, in Revista istoric1", XXX, 1944, pp. 55-60) crede cA ar putea fi vorba de arhitectii italieni Giovanni Maliverna si Benedetto Molla, care au f Acut biserica catolici din Olyka Polonia. 147 E vorba probabil de capitele. Despre arhitectura bisericii Golia vezi G r. Ionesc u,
Istoria arbitecturii in Romdnia, II, pp. 39-44. 144 Ora' din Siria centrall. no Fawk kabu.
144 Dahliz. Propozitie neclarli.
141 Paul de Alep se referl la tamburul ai ciandrul turlei. 141 Djamalun, adicii bolta clAdirii, cupola. 144 Vezi O. Tafr all, Jelurile fi amvonul bisericii Gaits din I afi, in Arta *i. arheologia",
1927, fasc. I, pp. 12-16 + 2 pl. 144 Marmar.
40
www.dacoromanica.ro
Marea navà este in intregime din marmura albä ; ceea ce uime§te pe privitor este c'ä fiecare lespede este de douà sau de trei ori mai mare ca acelea la mormintele europenilor din Alep ; lespezile slut mai subCit despre colonete i despre ancadramentul u0lor, se hiera la cioplirea 0 la §lefuirea lor ; cit de r5.0 imi pare cà nu le-am vä.zut gata! Si ce de grijä 0 ce de greutAti au avut de biruit ca sä le aducà de la Galati, In care trase de boj, pe drumuri inguste i grele ! Iconostasul i simbolu1145 sint lucruri minunate i rar ; n-am välzut niciodatà asemenea lucru. Este realizarea incomparabilà a unui pic-
tor indeminaticl" ; n-am intilnit inc6 un talent ca al sAu, c5ci sale sint mai frumoase 0 mai artistice decit cele cretane147. Sint patru rinduri in arcaturi ; cel care se af1ä deasupra
uii altarului inati5eazà toate särbätorile Mintuitorului ; al doilea, minunile Mintuitorului ; al treilea, apostolii cu Mintuitorul la mijloc ; al patrulea, cel mai inalt, profetii i inf Ati§area Sf. Treimi, la mijloc i deasupra tuturor crucifixul. Cit despre icoana Mintuitorului, <11 infati§eaa>
a§ezat pe un jilt, inve§mintat cu un sacos verde, minunat. tn jurul sau, pe // pervaz, sint skbAtorile Mintuitorului. Icoana Maicii Domnului este foarte veche ; este o °pea de art5. ; in P. jurul ei sint cele dou5zeci i patru de icoanem ale acatistului ; miinile i bratele sint de aur carat. Doamna149 a cheltuit mult in cinstea ei, cAci fiul ei, voievodul Stefan, c5.zind bolnav de o boala grea, a fost adus inaintea acestei icoane i pe data s-a vindecat.
In cinstea acestei icoane arde neincetat o candelä de argint aurit. In fata u0lor altarului sint patru sfe§nice de aram5 galbenä., mai str5.lucitoare 0 mai incintätoare decit aurul, lucrate la Dantig ; se spune pretul lor era cit greutatea lor ; i sint acoperite cu postav ro§u. Printre ele se af1à alte douà sfenice mari de argint. Altarul are de jos pinà sus zugraveli minunate cu foite de aur. De la pridvorul bisericii pin5. in5.untru 0 in locul femeile totul este zugavit la fel, cu foi de aur: corurile ingerilor, toti sfintii i minunile lor. 145 Al-thimbolon.
145 Despre zugravii care au lucrat la Golia vezi St. Mete s, Zugravii bisericitor romane,
in Anuarul Comisiunii monumentelor istorice", 1926-1927, p. 60; C. A. St oid e, despre alive; zugravi moldoveni din sec. XVII-XVIII, in Mitropolia Moldovei", XXXIV, 1959, nr. 7-8, pp. 423-424. 147 Despre scoala cretan5. vezi G. Mille t, Recherches sur l'iconographie de l'évangile
au XIV-eXVI-e siècle, Paris, p. 661 si un.
145 Icos. Icoasele acatistului se impart in doug grupe cel istoric, cuprinzind evenimente
din viata lui Isus, l ce! mistic. Vezi O. Taf r al I, Iconografia imnu/ui acatist, in Buletinul Comisiei monumentelor istorice", VII, 1914, pp. 40, 127, 135, 170. 145 Ecaterina Cercheza.
41
www.dacoromanica.ro
173
p. 174
Se spune cà pictorul a incasat trei mii cinci sute de pia§tri. Sus, pe cupola chorosului, este chipul mare, aurit, al Mintuitorului, iar sus, pe cupola nartexului, acela al Maicii Domnului. i varul este inlocuit prin lapislazuli, deoarece acesta se gAse§te in cantitäti mari. // in spatele jilului domnului, intr-un colt, este chipul lui Vasile voievod15°,. In picioare. El poartà o hainá cu blanà de samur i tine in ,mina sa acestei biserici ; o infati§eaz5. Mintuitorului, care Il binecuvinteazà, avind In jurul lui ingeri. In spatele sà.'u este sotia sa, care e Cercheza doamnaln, brocart de aun 0 de samur, cu giuva-
ierurile ei de aur, i calpac de samur. In spatele ei sint
fiicele sale, una care este in Polonia152, cealalt6153 care a fost mAri-
tatà de putinà vreme cu fiul lui Hmelnitki cazacul. Mai jos de ele se
aflà voievodul §tefan i cei trei frati ai luil", care au murit in Rusia155, toti bogat imbràcati ; s-ar crede cà chipurile lor slut aievea. Dupà aceea am ie§it din biserid. pentru mash'. Apoi ne-am sculat i ne-am urcat in clopotnita mAreatà i veche, cum nu se mai aflà alta nici in Moldova, nici aiurea, mai inalt5., mai largäi i mai mare ; este foarte Inaltà i trainicà. Apoi ne-am intors la mAn5stire am luat parte la vecernie. In duminica fiului risipitor am ascultat slujba_ In mäinästirea noastr5,156. //
/NTILNIREA PATRIARHULUI ANTIOHIE CU VASILE, DOM.NUI, MOLDOVEI p. 175
Marti dimineata, 8 februarie, särb5.-toarea Sf. Teodor Stratilat, maria sa dotnnul a trimis vorba domnului nostru patriarh sà se pregä.teascà spre a veni vadà. Care prinz, sulgeruP57 a venit la el cu o träsur5.1.58 ark roate, numità in limba lar sanie", deoarece cAzuse multa z5padà i inghetase. in timp ce träsurile cu rati nu puteau sà meargä, aceasta ne ducea repede i fàrà zguduiri. Därnanii mergeau inaintea noastr5.. Am ajuns 15 °Fa.silifoyfoda.
151 Ecaterina Cercheza sau circaziana. 155 Maria, fiica lui Vasile Lupu din crtsri.toria cu Tudosca Budoc, sätorit. in 1645 cu. lanusz Radziwill, ducele Lituaniei. Vezi Callítori V, pp. 135-138 si 643-648. 153 Ruxandra, cAsAtorità in 1652 cu Timus, fiul lui Bogdan Hmelnitki, hatmanul cazacilor. Vezi descrierea solemnitatilor nuntii in Clilitiori V, pp. 475-478. 155 loan, fiul Tudosal Bucioc, mort de tinär, in 1639, loan i Alexandru, fill Ecaterinei Cercheza. 155 Nu stim de unde a luat Paul de Alep aceasta informatie. 15° Sf. Saya. 155 loan sulgerul. 155 Araba.
42
www.dacoromanica.ro
la curte si am intrat la domn care era singur in odäile sale. i-a dat scrisorile de recomandare de la patriarhul Paisios159 al Constan-
tinopolului 0 de la Ioanichie cel de sus160, si de la patriarhul IerusalimuDe cite ori ispravea marele logof 'am citir ea unei scrisori, se ridica de pe jiltul sä.0 i îi scotea calpacul. domnul nostru patriarh i-a dat un dar de pret, &Ilea falca de jos a Sf. Vasile cel Mare, care era galbena, tare si stralucea ca aurul i avea o mireasma mai imbritatoare decit rhiblimbarul; dintii i maselele famasesera prinse fara sa se clatine. Noi am clipatat cu greu aceste moaste la Constantinopol de la rudele lui Chir Grigorie, fost mitropolit al Cezareei. // Am cumparat-o cu drahme i cu aur, precum am cumparat i altele in diferite p. 176 impreuna cu obiecte vrednice de cinstire, relieve ale Mintuitorului nostru Isus Hristos, moaste de ale sfintilor si de ale vestitilor apostoli, cad se poate gasi once in regina oraselor. Iata. lista relicvelor pe care le-am cumparat cu aur, la Constantinopol : putin untdelemn, izvorit din trnpul Sf. Dimitrie, putin singe al Sf. Gheorghe, o farima din fruntea Sf. apostol Filip, vertebrele martirei Anastasia, care a scapat pe oameni de vrajitorie, o mama a martirului Hermolaos, degetul Sf. Auxentiu, unul din cei cinci insotitori, falca Sf. Vasile cel Mare, o parte de untdelemn din trupul Sf. Antonia cel Mare si din singele ltzi Anastasia persanul, din fruntea Sf. Chiprian si a martirei Paraschiva, o coastá
de la cei patruzeci de mucenici, relieve ale Sf. Severianus din Seidjar, din tara noastra, un deget al arhidiaconului Stefan, un deget al Sf. Teodor Stratilat, singe al Sf. Blasiu, episcop de Sebasteal" si al Eustatiu martirul, un deget al martirului Mamas, citeva bucati de piatrá de la Golgota cea sfinta, inrosite ea singele lui Isus Hristos, citeva tandar din lemnul adevaratei cruel, de culoare neagra ea abanosul. Le-am incercat bagindu-le in foc cj s-au faeut asa ca el ; le-am scos, s-au racit si au revenit la starea lor . Le-am incercat // in spa.; au coborit la fund. Eran inchise intr-o cutie rotunda, o lucratura p. 177 indiana, sculptata cu maiestrie lucrare migaloasa si sub ea era bumbac si peste ea era o stof A de brocart cu fir de aur ; cutia asezatà intr-o punga rosie trandafirie. Chid a vazut-o, Moldovei a ramas foarte mirat l apoi s-a bucurat nespus de mult dmud i-a spus domnul nostril. patriarh : Aceasta este in numele tliu si ea
sa te alba in paza". I-am mal dat si o sticluta cu mir.
I-a indragit foarte pe domnul nostru patriarh i i-a vorbit despre alti patriarhi greci dinaintea lui i i-a dezvAluit amàràciunea pe care a resimtit-o in sufletul sAu din cauza purtarii lor. 159 Paisie, fost mitropolit al Larissei, patriarh de Constantinopol (iulie 1652 aprilie martie 1655). 1653 si aprilie 1654 iso Al-ma'zul. Ioanichie al II-lea, fost raitropolit al Heracleei, patriarh al Constantinopo29 oct. 1648, iunie 1651 iunie 1652, 11 aprilie 1653 martie lului (16 nov. 1646 26 iulie 1656). 1654, martie 1655 2 deeembrie 1660). In 1650 161 Paisie, patriarh al Ierusalimului (23 martie 1645 Paisie a trecut Fin Moldova spre Rusia (vezi Ciadtori V, pp. 404-405). 1.1 Gheorghe Stef an.
lea Sivas, oras in Asia Mica.
43
www.dacoromanica.ro
Apoi au ie§it impreuna pentru a se duce afara in sala unde era 'batinsä o masa domneaseá cu talere de argint §i. de aur, cu lingurite §i. cu furculite. El s-a a§ezat in locul de cinste pe un jilt de catifea ro§ie cu cuie de argint. La dreapta lui, a fost a§ezat un alt jilt pentru domnul
nostru patriarh. Acesta a binecuvintat masa §i pe domn, apoi a luat o bucatä de pline, a muiat-o in bucate §i s-a sculat. Toti boierii care erau de fafa s-au sculat : el le-a facut urarea dai'man"164,
potrivit obiceiului, §i. s-au wzat165. Toate talerele erau acoperite cu talere asemanatoare, care nu se ridicau decit atunci cind se minca, deoap. 178 rece ei au obiceiul, // dud aduc talerele la mask sà le tina acoperite. Cind a§dji"-u1166 sau megas kellarios", adica primal bucatarl" insotit de ajutoarele sale, aducea un f el de bucate, il infati§a domnului §i i§i scotea capacul. Daca felul placea domnului, il a§eza in fata lui in fAcere ;
apoi lua o furculita §i. amesteca continutul pe taler, minca din el ; apoi ii infä.li§a un altul. Dad.' domnul nu-1 voia §i ridica ochii168, atunci bucatarul se ducea sa-1 punA sub masa. La stinga sa stätea un baiat in picioare, bine imbrä.cat, care lua talerelem Ole punea inaintea mariei sale ; un alt bäiat lua talerele de argint, apoi punea un altul in fata lui, 11 §tergea 0-1 punea din nou inainte.
Silihdarul", adica marele spatarm, statea intotdeauna la dreapta
lui, in picioare, cu o coroana incrustata cu nestemate, incins cu o sabie §.1 cu sceptrul domnesc in mina. Paharniculin §i. ajutorul sau stateau tot in picioare l'ingä domn. in fata acestuia <---paharnicului>, se afla un vas de lemn cu trei picioare, 'Malt, in care era apa. Acolo se puneau stickle de cle§tar cu diferite feluri de vin, tuica §i. berem. Linga el era o masa acoperita cu o fata de masa albä., pe care se aflau pahare de cle§tar, ce§ti
de argint §i de portelan.
p. 179
Se turna de baut domnului intr-un pahar, lar domnului nostru patriarh in altul. De fiece data cind beau un pahar, toti cei de fat& se ridicau. tag ceilalti beau II cu alte pahare §i. din alt vin. and paharnicul 164 AdicA cerul sii v5. ingAduie O. oferiji intotdeauna un astf el de ospAt oaspetilor vo§tri". 166 Asupra ospetelor de la curtea domnului ; vezi D. Cantemir, Descrierea Moldovei, p. 230
§i urm. ies Al-afdji, de la termenul turc asci, bucAtar. 167 Tabbak bap:. Megas kellarios inseamnA mai degrabl mare clucer.
no Yn semn de abnuitio". Cf. V. R a d u, op. cit., p. 178, nota 1. no Talura.
176 Al-silihdar wa huwa megas sbatari. Mare spAtar era in aceastA 'creme Constantin Cioapril. 1653) N. St oi cesc u, Diclionar, p. 375. golea (5 febr. 1651 in Mare paharnic era Alexandra Coci (dec. 1651 april. 1653), nepotul lui Vasile 14upu (ibidem, P. 379). 17$ 'Arak wa ma al-Fa'ir. Arak a dat in turcA raki (rachiu) ; Fa'ir insemna apA de orz", adica bere.
44
www.dacoromanica.ro
ii intindea un pahar, Il gusta mai intii i apoi il dadea . dregätori in slujbä." stäteau in picioare ; i postelnicii173 ling6
el <= domn>, Cu toiegele de argint. De fiece datä dupà ce golise mai
multe pahare de vin, el bea un pocal de bere, cäci aceasta era rece ; iar d.upà ce il de§erta, se punea paharul in apä.' sau i se dddea un altul. in locul unde se a§azà domnul sau fiul sä.0 sau doamna i toti marii dregAtori ai Moldovei, ai Tärii Române§ti sau cei din tara cazacilor, se aflà intotdeauna o icoanà deasupra capului, cu un tergar cu o luminare care arde mereu in fga icoanei. Eu tineara cirja i stäteam in fata ion cu insotitorii mei 0 Cu preotii diaconii curtii putini la numälr. Märia-sa domnul a facut semn postelniculuir74, care ne-a condus in sala unde prinzisem ; unul din copiii de casä. a tinut cirja, apoi m-am intors i i-am luat-o eu. Se aduceau mereu talere pentru a inlocui pe cele care fuseserä. puse ; ì aceasta a tinut 'Ana seara. El s-a sculat i s-a rostit rug6ciunea pentru mesei, iar domnul nostru patriarh a binecuvintat pe domn 0 masa 0 luat rämas bun. Am plecat cu tràsura la manästirerm. Cit despre modestia domnului, cuno§tintele sale, desävir0rea sa, agerimea mintii sale, invàtätura sa culeasà din ckli vechi i noi i turce§ti, iscusinta sa in discutie nu ar putea fi intrunite de nici o minte omeneasch1-76. intr-adevAr, el ar putea fi asemuit cu priraii regi ai Greciei i chiar // p. 180
intrecea, caci cuvintul lui era cu greutate in lumea intreagA din cauza
märinimiei i binefacerilor sale, nu numai fata de patriarhi,
preoti, cälugäzi, mireni, biserici, mänästiri, astfel cà agalele, negustorii ceilalti turci, dervi0i i negufdtorii nu rosteau juramintele lor decit pe lui. Dar cele mai adeseori ei 11 urau. Nu-mi este cu putintà sá string laolaltà toate acestea, nici tot ceea ce se spunea In aceastä. privintà. El era cunoscut in toatà lumea. imp6ratii177 i boierii de la Moscova primeau cu respect scrisorile lui i tratau cu toata cinstea pe acel care le aducea ; i aceasta pentru cà ei aflaserà cu citä rivnà ridica el biserici i mAnästiri i ajuta pe toti. Regelem i nobilii din Polonia // faceau la f el, Hmelnitki i cazacii i-au luat fiical79, hanul tätari173 Al-bastanika, pluralul de la al-bostanik. 174 Probabil Stamatie Hadimbul amintit ca mare postelnic la sfirsitul domniei lui Vasi-
le Lupu (1652-1653) si ucis apoi de Gheorghe tef an (N. St oicesc u, Digionar, p. 442). 175 Maniistirea Sf. Saya.
aprecierea lui Giovanni Tiepolo la E. Cio r a n, op. cit., p. 28 ;La. 177 Muluk adicil regii". 175 Kral = loan al II-lea Ca7imir (1648-1668). 175 Domnita Rusandra. 175 Cf.
45
www.dacoromanica.ro
13. 181
lorl" fi cinstea incà si mai mult, ca i imp5.ratul germanm, craiul Ungarieiisa
i venetienii.
El a pus sa se tipkeasc5. in Moldova multe càrtils3 bisericesti de
comentarii in limba romAn5.185, pentru cà altädatà supusii citeau sirbeste186, adicá rus081, caci din tara bulgareascA i sirbeasc'd pink' In Tara Româneascä si in Moldova, apoi pin6 la cazaci i 'Ana la Moscova, inva1,Aturà1"
toatà lumea citea sirbeste ; toate cärtile lor astfel. insä
bimba poporului din Moldova 0 din Tara Româneascà este limba romanA. Ei nu inteleg ceea ce citesc188. De aceea el a clàdit pentru ei Hugh' mä.'nàs-
tirea sa un colegiu189 mare, din piatrà, si a pus sa se tipäreascg pentru ei cArti in limba lor. Sirbii, bulgarii, cazacii, ca i moscovitii, au o singurà limbA, una si aceeasi, cu deosebiri dupà epoc6, dar bimba cartilor lor este aceeasi pentru toti. XI. DESCRIEREA BISERICII TREI IERARHI
p. 182
Miercuri dimineata, 9 februarie, domnul, care se interesa de tot ce fdcea , i-a trimis prin sulgerul araintit o mantie de postav negru, cu picioare de samur, si un caftan de saten i bani de cheltuialà i i-a agaduit plAteasea toate clatoriilel". De la curte piná la mAnästire i-au fost aduse daruri pe brate. in ajun, in seara simbetei din carnaval, nu s-a gcut deloc pomenirea mortilor in 180 Islam Ghirai al 111-lea (1644-1653). Aceasta dup& prada din 1650.
181 Malik al-Nemse Ferdinand al 111-lea, impArat roman de natiune germanica (1637-1657) si rege al Ungariei (1625-1657). 180 Kral al- Ungurus = Gheorghe Iták6czy al II-lea, principele Transilvaniei (1648-1660).
183 Vezi P. P. Panaitescu, L'Influence de l'oeuvre de Pierre Moghild archevgque de Kiev, in Mélanges de l'école roumaine en France". I, 1926. 184 Paul de Alep se refer& probabil la legiuirile scoase de Vasile Impu sub titlul Carte romdneasccl de invdtaturd, 1646.
Bi-lisan al-falachi. 188 Adic& slavond, limba oficial& in stat çi biseria. 287 Bi'l servi wa huwa al-rusi. 188 Informatia lui Paul de Alep concord& cu aceea a lui BaBie (Ceildtori V, pp. 205 qi
225), dovadl cá limba slavona limba de cult si de cancelarie nu era inteleasl de popor, care a vorbit tot timpul romaneste. 180 Madrasa scoal& secundará" sau colegiu" cu caracter precump&nitor teologic. Intemeiat in 1640 (vezi Ca-Mori, V, pp. 225 si 282-283). Bibliografia la N. Stoicesc u,
Bibliografia, pp. 423-424. 19° Acesta era scopul, nerealizat, al vizitei In Moldova. Dealtfel, Vasile I4upu platise datoriile patriarhiei de Constantinopol, cifrate la 2 048 000 aspri (C. C. Giur esc u, Istoria romdnilor, III/1, ed. a II-a, p. 102 i N. Ior g a, V asile Lupu ca urmdtor al impara(i/or de rdsdrit in tutelarea patriarhiei de Constantinopol fi a bisericii ortodoxe, Bucuresti, 1914). 46
www.dacoromanica.ro
biserici. in ziva de simbata, egumenul manástirii domnului, Cu hramul celor Trei Ierarhilln a poftit pe domnul nostru patriarh. Ne-am dus acolo cu trasura. Aceasta este unick' §i. prea frumoasain ; seamánl cu o cetate §i. este inconjuratà cu ziduri de piatra. Deasupra polla
se afla clopotnita."3 5i orologiul orawluil", cu totul de fier <§i> cu roti mari. Clopotele sint atirnate sus, pe o schela de lemn, §i ea se gase§te In mijlocul unei chilii. Un odgon de sirma pätrunde prin tavan <§i merge
pina> sus, pina la marginea clopotului celui mare ; de acest odgon este atirnat un ciocan greu de fier. Cind e vremea sä bata , o bucata lunga de lemn iese din // fereastra turnului §i , la cea mai mica atingere, pune in micare clopotul cel mic atirnat la capatul lui. Este,Anumit vestitor", pentru ca da de veste ca oamenii sa asculte §i apoi se opre0e. Odgonul este tras in jos de ni§te roti ciocanul se ridica §i se coboarä de pe marginea clopotului; el incepe sa bata §i. este auzit de tot ora§ul. Sfinta biserica se aflä in mijlocul manastirii; ea este in intregime din piatra fátuita, iar pe dinafarä este toata // sculptata ca o m älestrie artistica ce uime§te mintea . Nu este nici cit un deget care sá nu fie acoperit cu sculpturi; §i. sub strea§ina corni§ele de piatra neagra sint de asemenea sculptate195. are doua turle foarte inalte. Dupà cum e obiceiul la bisericile lor se intra prin douä, u§i, una la miazazi §i alta la miazanoapte. Deasupra fiecarei u§i este o fereastra foarte inalta §.1 strimtd, cu arce rotunde. in zidul dinspre apus, sint alte douà ferestre cu arce asemanatoare ; in acest loe este o poartal" in forma de cruce. Sus este infati§ata Sf. Treime. Deasupra u§ii dinspre apus a bisericii se afla pictura judec5.tii de apoi, mai frumoasä
191 Celebra bisericA Trei Ierarhi a fost inceputA in 1638-1639 si terminatA in 1641-1642.
Irezi indeosebi N. Gr i g o r a s, Biserica Trei Ierarhi din Iasi, Iasi, 1962. Restul bibliografiei, foarte bogate, la N. Sto i ces c u, op. cit., pp. 480-485.
in Descrierea bisericii fAcutá. de Paul de Alep a fost utilizatl de numerosi autori, fiind publicatl si separat. Vezi M. Gaste r, Descrierea bisericii Trei Ierarhi din Iasi de Paul de Aleppo, in Revista pt. istorie, arheologie si filologie", I, 1883, vol. II, fase. II, pp. 415 417. 193 Clopotnita a fost reconstruitA in 1804-1806. Din vechea pisanie rezult& c& a fost terminara in 1638 (N. Gr ig o r a s, Inscripiia turnului clopotnifel al mcindstirii Trei Ierarhi
din Iasi, in Anuarul Inst. de istorie", Iasi, I, 1964, pp. 169-170). ig4 Orologiul este amintit in documente contemporane (N. Sto i c es c u, loc. cit.), de BakAié, Bandini etc. (vezi Cálettori V, pp. 234, 328).
195 Despre acest bogat decor de influent& orientall, vezi G r. Ionesc u, op. cit., II, pp. 32-39, Ion Banateanu, Aspecte ale influentei artei armeano-georgiene asupra artei religioase romdnesti, in Glasul Bisericii", XXIV, 1965, nr. 7-8, pp. 705-706 etc. 196 Kapu, in limba turcá inseamnA poartA, nu cupola cum a tradus V. Radu.
47
www.dacoromanica.ro
p. 133
P- 184
p. 185 deck cea /1 pe care am vazut-o la Vasluii97, i grupuri de turd cu vesmintele lor felurite i purtind pe cap turbane i cealmale 'Make.
Pe celelalte ziduri sint picturi reprezentind toatà suflarea"128 i toate vieVatile din lumea intreagd, de la om pinä la animalele domestice, fiare, pasari, copaci i toate plantele, care uimesc pe privitori. Apoi släviti pe Dumnezeu prin sfintii sài cu surle i trompete, bAieti tineri
fete tinere si tot neamul omenesc si cinareti", dupà rangul lor, i de tine se bucurà", tinerele fecioare si regii i judecatorii" dura rangul lor ; totul este in aur si lapis-lazuli. La intrare, deasupra uii dinspre apus a bisericii, sint infatisati cei trei ierarhi; usa este ferecatä cu fier, acoperitä cu sculptuti cu opere de artà. Prin ea se ajunge in nartex. In zidurile sale sint firide unde se aflà mormintele fiilor domnului i al primei sale sotii, doamnaln, pe
p. 186
fiind acoperàminturi din stof6 de matase si din brocart de aur200, lucru imbelsugat2131. Deasupra se aflà candele de argint sfintite, care ard zi i noapte, precum i sfesnice i luminari. Acolo sint patru ferestre cu arce rotunde, douà in fiecare zid. Se g6seste i portretul domnului i al raposatei doamne amintite, care a fost pictata inainte de a muri202. Apoi ale celor trei fii203, morti in Rusia ( ?), imbrkati in vesminte bogate, iar pe cap calpacuri de samur Cu surgudurim. La // stinga ieirii prin usa este zugràvit bisericii pe care Il sus-tine cu mina domnul si pe care slut cei trei Ierarhi, oferind-o lui Isus Hristos, care, inconjurat de ingerii si de apostolii lui, 11 binecuvinteazä. 197 La biseria domneascl. 199 Ent aoi xaEpexv (Psalmul CXLVII, 1 l urm.), transcris grasit de Belfour obishore" de la care 1-a preluat Emilia Cioran (op. cit., p. 25). Vezi i descrierea picturii de Evils Celebi In acest volum, p. 479-481. Igo Doamna Tudosca Bucioc, moara in 1639. soo Al-sutura al-dibadj wa al-saras. Vezi N. Iorg a, Tapiferiile doamnei Tudosca a lui Vasile
Lupu, In Buletinul Comisiei monumentelor istorice" VIII, 1915, pp. 145-153;
Dinu C. Giuresc u, Contributii la studiul broderiilor de la Trei Ierarhi, in Mitropolia
Moldovei,", XXXVI, 1960, nr. 3-4, pp. 215-238. , ayu Itathiru. 191 In 1639. sox
103 Ion, fiul Tudoscili, loan si Alexandru, fiii Ecaterinei. Portretele lui Vasile Lupu ale familiei sale au fost extrase din biserica Trei Ierarhi cu prilejul restaurArii facute de Lecomte de Noiiy. Vezi descrierea lor la Corin a Nicolese u, Istoria costumului de curte fn farile romelne. Secolele XIVXVIII, Bucuresti, 1970, pp. 246-248. 1" Surguciu, de la termenul turc sörgii9", ornament flcut din pene de strut dispuse in forma de creastA, pe care II purtau pe cap domnii truilor romitne si dregatorii otomani._ 48
www.dacoromanica.ro
Pe cupola inaltä a naosului este atirnat un policadru de aram5., foarte mare, cu mädestrie. in acest loc sint, de asemenea, chipuri rare, atit de ciudate incit nu mi-a fost cu putintä sä le pästrez in minte, in ciuda sfortärilor mele. Se inträ spre naos (choros) printre douà coloane octogonale sculptate i vopsite in culoare verde deschis, care nu se deosebesc de piatra
verde. intre ele sint vrejuri de aur de sus pink' // jos. Jiltul domnului se aflä in spatele unei coloane, cu fata care räsärit,
p. 187
ca de obicei, cu trepte inalte i cu un baldachin. E tot cu frunze aurite, de o lucräturà prea frumoasà; pe dinduntru este de catifea ro0e ; treptele i podeaua sint acoperite cu postav ro§u. in virful baldachinului este o cruce, deasupra doi vulturi minunati, care ar putea fi socotiti
ca o lucrare de giuvaergiu. La dreapta jiltului anaintit, in zidul dinspre miazäzi, se aflä un arc consoliv mare ale cgrui colonete, acoperite cu sculpturà artisticä, sint de marmurà albä. Se urcà tot pe trepte de marmurä. in mijloc se aflä racla,
care, pe dinAuntru 0. pe dinafarà, are catif ea // ro0e, impodobità cu tinte de argint ; o incuietoare minunatä, care a fost deschisä in fata noasträ. Ne-am inchinat 0 am särutat moa§tele Sf. Paraschiva cea nouä, din Bulgaria, care a fost adusä de la Constantinopol de la biserica patriarhiei, din cámara relicvelor sfintelor, ale cärei moa0e le-am särutat, dupä cum am mai spus. S-a plätit la patriarhie peste douä sau trei sute de pentru ca moa§tele sä fie predate in bunä stare", dar nu a fost cu putintä.. Ea este acoperitä., ca in timpul vigil, cu valuri cu tesäturi de matase brodate i altele de felul acesta. Deasupra ei sint atirnate candele de argint 0 de aur, care ard zi i noapte. Pe peretele arcului consoliv sint reprezentate caznele martiriul> ei, locul unde a fost inmormintatä i modul cum au transportat-o turcii pink' acolo. Este o lucrare de mare maiestrie. Cind prelatii i-au adus trupu1206, domnul a desemnat pe capugiii säi pentru a-1 insoti, spre spori, prin aceasta, faima. mai multä cinste i pentru Chorosul, ca <0> acela al bisericii din mänästirea doamnei207, are inn.untru douä abside rotunde : la miazänoapte 0 la miazäzi ; jilturile, sculp105 in dara de plata datoriilor patriarhiei
nota 190)
cffrate la peste 2 milioane de aspri (vezi
Vasile Lupu a achitat pentru aceste moaste suma de 468 000 de aspri (C. C. G I u-
r es c u, op. cit., p. 102). 106 Racla a fost insotità de trei mitropoliti : Ioanichie de Heracleea, Partenie de Adrianopol i Teof an de Palaiopatras. La Galati si la Ismail a fost intimpinatà de domn si de episcopii Evloghie de Roman si Gheorghe de Hui (N. Ior g a, Istoria bisericii, I, p. 307; G. T. K irile an u, Contributie la istoricul raclei Sf. Paraschiva din Iasi, in Anuarul Liceului National din Iasi" pe 1942-1945, Iasi, 1946, pp. 83-93). Pentru comparatie, vezi relatia lui Bak§id in CcIldtori, V, p. 235 si relatia lui Evlia Celebi in acest volum, p. 483. 107 Mtuastirea Golia.
49
www.dacoromanica.ro
p. 188
p. 189
tate din chiparos 0 din abanos, au fost lucrate artistic la Constantinopol. Mai intii vine jiltul mitropolitului. in fiecare absida se aflä. cite o strana a cintdretului, incrustata ca os 0 ca abanos i cu altele asemänä.toare //, o incintare pentru privitor, i acoperita cu postav row. Cupola chorosului este foarte înaltà, iar pe calotà este zugrävit Hristos, care binecuvinteaza. Turlele acestei biserici sint zvelte i 'Mahe. De
este atirnat policandrul cel mare, alcatuit din §aisprezece bucati, toate din argint aurit i cizelat cu o arta surprinzatoare. inauntrul ei mai este un altul in forma de tambur stelat. in zidurile fiecarei abside sint doua ferestre cu arce rotunde. in fata u0lor altarului skit patru sfewice de arama galbene, fara seaman prin desenul i lucratura ion, apoi alte dota mari de argint. De asemenea catapeteasma are patru serii minunate fárá pereche. Icoana p. 190
Domnului nostru 0 a Maicii Domnului, icoana celor Trei Ierarhi i icoana Sf. Nicolae au fost lucrate la Moscova cu aun i cu argint2°8//. Altarul este foarte frumos 0 armonios. imprejurul absidei se gasesc arcuri deosebite ce se impletesc ; printre ele unele girt impodobite in intregime cu foi de aur. La mijlocul lui sint trei ferestre mari cu arce rotunde coloane care le marginesc ; sint Ompodobite> tot cu foi de aun. in partea cea mai inalta a boltei se aflä. chipul Maicii Domnului. Pictura i chipurile dinläuntrul altarului 0 din afara lui, de pe ziduri, sint din foi de aun 0 lapislazuli, iar frumusetea ion nu poate fi asemuita Cu nimic.
In fata uii altarului este o candela foarte mare de argint209.
Toata lumea spune intr-un glas cá nici in Moldova, nid in Tara Romaneasca i nici la cazad nu este vreo biserica comparabilä cu aceasta, nici
prin podoabe, nici prin frumusete, caci ea minuneaza mintea celor ce o viziteaza. Dumnezeu s-o p5.streze pina la sfir0tul veacurilor ! p. 191
Sfewicile sale de argint, välurile sale, brodate // toate cu aun i margaritare, ve0ninte1e, patrafirele, stiharele, potirele, candelele <0> toate
vasele sale sint nepretuite. Pardoseala, pe dina'untru 0 pe dinafara, la fel ca 0 in intreaga cladire a acestei mänastiri, chille i odaile, este de marmorä, alba i neagra.
Trapeza21° are o boltd din piaträ. Putin mai departe, linga Mi, se afla 208 Biserica a fost zugrAvitä de pictorii rui Sidor Pospeev, Iacov Gavrilov, Delco Iacov-
ley o Pronca Michitin (S. Dr agomi r, Conlribulii la relagile bisericii romane cu Rusia in veacul XVII, Bucuresti, 1912, pp. 95-98; Al. Lapedat u, Icoanele lui Barnovski vodd de la Moscova §i zugravii Trei Erarhilor din Zap:, in Buletinul Comisiunii Mon. Istorice", V, 1912, pp. 112-113). 1" DAruit5, de Vasile Lupu (N. Grigor a s, op. cit., pp. 55-56). 210 Actuala salà goticl.
50
www.dacoromanica.ro
marele colegriu211, construit de domn pe marginea marelui lac sau hele§teum,
crescatorie de pe§ti. in ajunul duminicii carnavalului am ascultat vecernia in manastirea noastra i a doua zi, utrenia. Apoi egumenul vestitei manästiri Galataus, care are hramul Ïnàljàrii, clädita de voievodul Petrum, a venit s'a pofteasca acolo pe domnul nostru patriarh. Domnul nostru patriarh s-a urcat intr-o saniem trasa de patru cai negri, deoarece cazuse multa zapada' i era foarte frig, incit ni se parea cä, ne cad unghiile. Ea se aflá la un ceas i jumatate departare de ora. Cind ne-am apropiat, s-au tras toate
clopotele pina la intrarea noastra in biserica. Am ascultat liturghia i
ne-am suit la trapeza.
XII. MA.N.XSTIREA
BISERICA>
p. 192
GALATA
lata descrierea mànàstirii i a bisericii. Este foarte mare 5i inconjurata de o imprejmuire de lemn, ca §.1 toate chiliile i od'ailem ; îji bucurd inima
sá o vezi atit e de luminoasä. De acolo privirea se intinde asupra curtii i asupra lacului hele§teu ; toate mänástirile precum ora§ul se afta sub ochii no§tri.
Biserica este clä.ditá din cáramida §.1 are dou'a turle zvelte. Are doua u§i, una la miazäzi §i alta la miazanoapte ; deasupra fiecárei u§i este o fereastra inalta. in zidul dinspre apus sint alte douà , inalte. Intrind prin ua dinspre apus, in a doua sint patru f erestre mari ; este nartexul, care are o singura cupola. Dupa ce intri printre cele patru coloane octogonale, cladirea este de piaträ pina la choros. Sus, de a doua turra, se afta atirnat policandrul. in fata coloanei din dreapta este jiltul aurit al raposatului domn217, cu un baldachin cu o cruce sus doi vulturi de cele doua parti. Deasupra capetelor lor sint douà coroane
aurite in intregime cu foi de aur. Jiltul episcopal este la dreapta lui.
2". Clklirea gcolii, construità de Vasile Lupu pe Ulita CiubotAreasca (Uricarul, VII, p. 188;
N. Iorg a, Documente privitoare la familia Callimachi, I, Bucuregti, 1902, pp. 449-451), a fost distrusg de incendiu in 1723, sub Mihai Racovità. 272 Al-chalesteu, elegteul format de riul Bahlui. Vezi Cellatori, V, p. 328. 272 Vezi mai sus nota 83. 274 Petra Schiopul, domn al Moldovei. 219 soniye.
.
216 Refacute probabil dupà 1618, cind zidirile din juntl bisericii, inclusiv aflige, eran
risipite" g't stricate (N. Stoicesc u, op. cit., p. 514, nota 115). 917 Petnt Schiopu.l.
51
www.dacoromanica.ro
În fat5., pe zid, este chipul voievodului Petru <*chiopul> si al doamnei, sotia 1ui218,si al fiicei 1u1219 cu coroane . Ei sustin p. 193
oferindu-1 lui Hristos care, inconjurat de legiunea // ingerilor, cu Maica Domnului, Ii binecuvinteazà220. Chorosul este format de asemenea din dota abside, la miazà.'noapte i la amiazà. Altarul este mare, cu trei ferestre, arce rotunde, policrome. Cele dota abside au sase arce rotunde. Deasupra altarului este un baldachin de lemn cu colonete ; pe ditauntrul s't pe dinafarä sint ornamente din Polonia, cu flori i cu crini s't altele, care uimesc pe privitor
este atit de bine fäcut, Inch nu se poate deosebi de un adevkat
giuvaer.
Catapeteazma are numai douä. frize : prima cuprinde pe apostoli cu Domnul in mijlocul lor ; a doua, särbätorile Dumnezeului nostru ; deasupra lor se afa crucifixul, iar mai sus nimburi : unul de argint i altul de aur.
in fata usilor altarului slut patru sfesnice de lemn aurit, minunat
lucrate221. in choros sint de asemenea dota strane ale cintketilor, ajurate,
sculptate, aurite. titre coloanele din spatele jilului domnului, sint dota
icoane mari i minunate din Moscova. Prima este aceea a Sf. Dimitrie si a calului care calcà in picioare calul din Li0S222 ; singele Ii tisneste din
nàri ca focul, lancea sfintului este sarimatà in bud.ti ; el tine o sabie
minä. Spatele icoanei acoperit in intregime cu inscriptia : O, cuvint al lui Dumnezeu, fiu, unic, nemuritor", lucruri prea subtile pentru ca mintea 13. 194 sä le poatà // cuprinde. Cealaltà icoanä., care se aflà in fatd, este aceea a Sf. Gheorghe i in spatele ei este aceea a Nasterii . Sus skit coruri de ingeri, sfintii, iar Maica Domnului tine pe genunchii s51 un vas
alb si lung, in mijlocul eáraia este Domnul , inconjurat de multe raze de soare. Apoi am slujit vecernia. Ne-am inapoiat la mkastirea noastrà i clopotele n-au incetat sä sune ping ce nu ne-am inderartat. Clopotnita este deasupra portii nanästirii. an Maria Amirali, dintr-o famine de italieni grecizati, originarii din Rodos. A fost tumor-
mintatit la Galata. Vezi N. Grigor a
Descoperiri arheologice la Galata, In Cronica", 14 sept. 1968, p. 11. 119 Doinuita Maria, cgsgttoritZi. cu Zotu Tigara din Ianina (1587) si apoi en venetianul Polo Minio (H ur mu z ak i, XI, pp. 563-564, 705-707). 110 Despre aceste portrete vezi N. Iorg a, tiri noud privitoare lafamilia Tui Petru 5chiopul, Bucuresti, 1932. 121 Vezi descrierea sfesnicelor de A. Taf r al i, Sculptura in lemn romdneasat, in Arta
si arheologia" fasc. 11-12, 1935-1936, pp. 20-22. ns Lohauf.
52
www.dacoromanica.ro
XIII. MA.N.A.STIREA BARNOVSCH1228
In joia din sgptAmina asatului de sec a brinzei, egumenul mgnOstirii Adormirea Maicii Domnului, cunoscutà sub numele de voie-
vodului Barnovschi224, a venit sà pofteascg pe domnul nostru patriarh. Ne-am dus la el intr-o sanie trasà de caii lui. Ca intotdeauna eu il insoteam //pe domnul nostru patriarh, cind calgtorea cu trAsura cu sania, tinind cirja inaintea lui, iar egumenii mAnästirilor stAteau la dreapta si la stinga lui. El binecuvinta norodul in piete i pe ulite, in timp ce turcii ne priveau. Am intrat in mämästire. Biserica are turle inalte, octogonalg, rotundä. IatO descrierea turlelor bisenicii mänästirii Doamnei225 : are un acoperis ce se
p. 195
ridicà in formà de spinare de cOmilä.. Deasupra altarului este o turla, armonioasg. Deasupra ei sint invelite cu tablà, care de asemenea stfälucesc. Aceastg lucrare este din timpul lui Vasile vodä., cOci la inceput acoperisul era din lemn i i s-a dat foc pe vremea tAtarilor226. A fost schimbat ca sà nu mai
ardà si nici sg nu mai fie furat.
La Iasi este o baie ridicatg de Vasile vodà dupà modelul bädlor tur-
cesti227, Cu cupole, marmurA II din belsug i cu camere frumoase. Ne-am p. 196
imbädat acolo de mai multe ori. El a mai zidit in palatul sat', lingä casa doamnei, incä o baie cu plOci de faiantà i o altà baie foarte ingrijità pentru folosinta ei i a lui, cu marmurá din belsug i cu bazine. Apa se aduce din lac cu harabalele. Cind a fost invins pentru a treia oar& de dusmanii lui clad palatal era gol, aceastá baie a fost incOlzità pentru aga vistieriei. Noi ne-am imbädat acolo de mai multe ori. De la Istanbul incoace, baia se 'Mal-
zeste cu lemne.
Barnovska. 214 Ctitoria lui Miron Barnovschi, construitA in 1626-1628 Cu hramul Adormirii Maicil Domnului, intr-un stil deosebit de stilul bisericilor moldovenesti. Pentru am5.nunte vezi N. I o rg a, G. B a Is, L'Art roumain, ancien, Paris, 1922, p. 364, V. R a d u, op. cit., I, p. 194, 223
nota 1, N. Stoicesc u, op. cit., pp. 436-437.
Elena, mama lui Miron Barnovschi, cAlug5.ritA sub numele de glisabeta. "6 Paul de Alep se referä la prada tAtarilor i cazacilor din 1650, chid Galga sultan o Bogdan Hmelnitki au prldat si au ars pAmintul nostru din apa Nistrului $11
ping in munte si au ars tirgul nostru Iasi", inclusiv mAnAstirea Barnovschi, dupA cum declarA Vasile Lupu la 14 aprilie 1652 (Arh. St. Buc., m-rea Barnovschi, 11/3, f. 4-5). DupA Miron Costin, au ars tot orasul", cu exceptia mAnAstirilor (Opere, p. 133).
2" Baia veche, numitA i feredeul" turcesc, clAditA de Vasile Lupu RITA biserica Trei Ierarhi (N. Stoicesc u, op. cit., p. 428). Paul de Alep aminteste separat baia curtii domnesti.
53
www.dacoromanica.ro
Biserica are o uà la apus. Se compune din trei p54i. Este toatá din piatrà, váruitâ pe dinauntru i pe dinafarà. Prima parte este pentru morminte228. Nartexul are o alfa' u0... Acolo sint mormintele domnilor22 9 §i ale boierilor. Un policandru frumos este atirnat acolo ; de asemenea, mai sint candele, sfe§nice, luminäri §.1 icoane. in partea de sus
este locul unde stau femeile; apoi se intrá in naos.
Deasupra este zugravit chipul voievodului Barnovschi, ctitorul acestei mànAstiri. El este calare pe un cal alb. Cind sultanul Murad23 a pus sh-1 ucid6231, s-a crApat deodatà. Sub portretul lui se P. 197
aflä jiltul aurit pe de-a intregul, unde stätea in picioare. Un policandru lucrat cu mäiestrie este atirnat de bolta chorosului §i cuprinde un policandru pretios mai mic, din arama. Chorosul // are, de asemenea, abside rotunde. Iconostasul este foarte mare, iar icoanele sint toate de la Moscova232 i de mare pret. Colonetele frumoase ale u§ilor altarului seam5.nà cu trunchiuri de vitg sculptate, ale cáror vrejuri sint de aur, cu strugurii verzi. Pardosea/a este ro§ie la fel cu cArämida. U§a altarului este ajuratál In intregime <§i> aurità ca in celelalte biserici. Turla altaru/ui este ca aceea a mbinä.stirii Galata. Pardoseala bisericii este fàcutà din lespezi negre. Clopotnita, deosebit de trainick este foarte inalt5.233. XIX. RiNDUIALA RUG.ACIUNII
CARE SE ROSTETE PENTRU DOMN LA MECE MASA Ne-am urcat apoi la trapeza. La fiecare osp54, musafirii incepeau prin a bea in amatatea domnului. Domnul nostru patriarh se scula, tinea cupa in minA i rostea: pentru ruggtciunile preasfintei pururea Fecioarei Maria" i toti r5.spundeau: prin mijlocirea sa, iart6.-ne §i tuieste-ne, Doamne", apoi prin puterea crucii" i ei riispundeau tot a.5a. i pentru rugAciunile ingerilor i cetelor de sfinti qi de martiri", chip& cum se arata in liturghier la slujba jertfeim. and rostea una, ei rgispundeau pentru rugAclunile " phi& la sfirOt. Apoi a rostit : Duinnezeu 228
Gropnita.
Begavat, pluralul cu final arab colectiv de la beg. 232 Murad al IV-lea, sultan otoman (1623-1640). 231 La 22 iunie 1633, la Constantinopol (M iron Costi n, Opere, pp. 102-103). 232 Vezi A 1. Lapedat u, Icoanele lui Barnovschi Vodd de la Moscova, in Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice", V, 1912, pp. 110-111. 233 Vezi D. N gts t a s e, Tainle §i metereze la vechile biserici din Iafi, in Studii i cercetki 229
de istoria arter, 1957, nr. 3-4, pp. 90-91. su
Trp6Oecriç,
adicà liturghia.
54
www.dacoromanica.ro
darniasca domnuluilsis iubitor de Hristos, Vasile // voievod, sanatate i mintuire, impreunà 13. 198 cu doamna i cu fiul lui". S-a rugat mult pentru el, apoi a bäut cupa stind in picioare dup& aceea s-a asezat, iar noi am ramas in picioare. De cite ori bea, se aseza jos ; asa pin& la sfirsit.
Aceste mänäistiri, adicA mänästirea Sf. Saya, cea de la Galata, cea a lui Barnovschi, gut inchinate patriarhului de Ierusalim236. au baut in sanatatea lui, asa cum am arittat, in timp ce domnul nostru patriarh a stat in picioare pin& ce a sfirsit sa se roage pentru el si apoi s-a asezat. La sfirsit au rostit pentru el polichronion", adica: Dumnezeu sa-i dea multi ani prea sfintului i fericitului nostru parinte, pastorul pastorilor" i , tine-1 intru multi ani". Apoi, pe stapinul i pontiful nostru", apoi pentru chir Macarie al Antiohiei si al intregului Orient", ca i polichroniu pentru domn. Noi beam In sanatatea lui in picioare. Seara ne-am coborit sA celebram vecernia cu mdtanii mari.
Ne-am intors la mänästirea noastra in träsurk cäci patriarhul nu are obiceiul sä iasà färà mantie i fárä. träsurà.
Vineri dimineata am väzut pe märia sa domnul cind ie§ea in procesiune
§i
se ducea sà vadà pe mitropolitul tärii numit Varlaam237, care era
bolnav. SA se §tie cà m'Aria sa domnul Vasile tinea divan in fiecare Zi238, dar cel // de simbAtà era pentru judecarea tilharilor ; el osindea pe unii la moarte p. 199
9.1 slobozie pe altii, càci Dumnezeu cel Prea-inalt n-a creat pe suprafata pämintului un popor mai räu ca acela din Moldova ; cäci toti locuitorii
sint hoti §.1 uciga§i236. Se socote§te cà, in timpul lui Vasile , aproape douäzeci i trei de ani240, el a osindit la moarte peste patrusprezece mii de hoti, dupà condicile 24.1. El nu osindea la moarte pe un vinovat de la prima sa crimä. : mai intii punea sà-1 batä i sä.-1 insemne cu fierul ro§u, fAcea cunoscut in mod public crima lui, apoi Il slobozea. Pentru
a doua faptà punea sá i se taie o ureche ; a treia ()ark cealalta ; 238 Al-malik.
238 Pe atunci Paisie (1645-1660). 237 Mitropolit al Moldovei (1632-1653). 238 Informatie asemanatoare cu a lui Bakaid, duptt care V. Lupu linea divan aproape in fiecare zi", i Bandini, potrivit caruia se linea divan zilnic, ca exceptia sarbatorilor (Cdlalori, V, pp. 233 si 342). 232 Afirmatie exageratii. D. Cantemir care cunostea bine situatia sustine di la ei furturile sint putine sau nu slut deloc" ql arata ca cei din preajma tatarilor faceau jafuri in tinuturile acestora, motivind calf luau inapoi bunurile jefuite de tatari (Deserierea Moldovei, p. 313).
348 Adicii 19 (1634-1653). 247 Cifra este exagerata, dar afirrnatia concord& ca aceea a lui Bakaid, dupa care V. Lupa a stir-pit raufacatorii din Moldova (Cdhltori, V, p. 225). 55
www.dacoromanica.ro
a patra oarà punea 0.4 executembis. Noi am vazut la ei un lucru de care sá ne fereasc5. Dumnezeu : preotii lor erau 9efi de band5.. Cu toate acestea,
tot n-o scotea la capät. at despre femeile 0 fetele lor, ele gut lipsite Cu total de sfialà §i de cinste242. El obosise täindu-le nasal, acind cunoscut in mod public §i inecindu-le cu miile2" ;
RITUL POSTULUI CELUI MARE IN MOLDOVA p. 443
S5. revenim , pe robul tAu", s-au fAcut doar txei matanii mari s'i au terminat slujba. Apoi polichroniu pentru domn, dar la ei nu e obiceiul de a se face pavecernita ces mares" in bisericA pin& In ultima sear& a postului, dar o fac in rhiliile lor. Apoi inaltul der de fat&, preotii si toti cei ce se aflau in bisericl au f &cut matitnii in fata domnului patriarh, doi cite doi,
pinl la cel din urmik.
In dimineata de luni a spolocanieimbis ne-am dus sä vedem pe aga2" ( ?) ora9ului care i9i f6cea inspectia cu falak" 0 cu bete
pentru pedepsirea acelora ale caror cri§me erau deschise i a celor care
p. 444 faceau rachiu. Tot el e cel care hot5x4te pretul alimentelor //.
mbis Informatia nu concord& intocmai realitAtii ; cei care furau din biseric& sau fAceau furtusag mare" erau ucisi pentru prima yin& ; ierarbizarea pedepselor de care vorbeste Paul de Alep se aplica numai la furturile mid (Carie romdfleascd de invaldturd, cl. Academia,
pp. 66-67). 2" Vezi D. Cant emi r, op. cit., pp. 311 si 313, care afirmit adulterele sint rare" (in Moldova).
2" Informatie inexacta; pentru alcarea moralei se pl&tea asa-numita dusegubinii sau gloaba pintecelui", care constituia un venit al marelui vornic si al subalternilor s&i (D. C a nt emi r, op. cit., pp. 313 si 317, nota 16). Nici Cartea romtineasca de itivtticIturil nu prevede
pedepse ca moartea pentru curvie (ed. cit., p. 110 si urm.). 2" Ultima parte a slujbei, dupl vecemie.
224b" In anul 1653 Pastele s-a serbat la 10 aprilie ; deci lunea spolocaniei <= sp&larea vaselor> a c&zut la 21 februarie. 2" Muhtasib, dreettorul insArcinat ea controlul mAsurilor si greutatilor. Despre pedepsele aplícate celor ce foloseau mAsuri false vezí Cartea romdneascli de invcIlitturd, p. 60.
56
www.dacoromanica.ro
Sá.' se §tie c5. in toate aceste taxi femeile vmd cu amanuntul toate
alimentele.
lit mlnIstiri ei au f &cut o toacíi de lemn nou&us. Cí'nd a sunat ceasul al optulea, paracliserul a lovit-o de trei ori. Am intrat in bisericl i s-a citit ceasului al treilea247. La sfirsit a iesit, a lovit de trei ori i s-a oprit ; apoi din non de trei ori pentru a vestí ceasul al saseleaus ; apoi a iesit, a sunat de trei ori s-a oprit ; apoi inca de trei orí l s-a oprit ; irle& de trei ori, in total de nouit ori, pentrn a vesti ceasul al noullea249. Ciad a fost la Periciri", s-a urcat In clopotnità, a lovit toaca de lemn cea obisnuitl, apoi clopotul ce! MiC266, pentru a vestí slujba vecerniei. Au f Acut la fel in tot timpul postului. Toti negustorii greciul veneau cu sirguint& la slujba 6easurilor pin& la sfirsitul vecerniei, In tot timpul postului. Apoi am iesit din biseric& i ne-am intors dup& dou& ceasuri. Apoí .au inceput slujba pavecernitei celei mari. In timp ce rosteau canonul sfintului Andrei Cretanu1152, cele dou& coruri 31 cintau psalmodiind. Cititorul slujbei pavecernitel zicea : O
i Da-ne, Doamne", del acest cititor era nevirstnic. Domnul nostru patriarh a citit ruglciunea : O stApine, Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru", dupá cum este obiceiul la ei, i toti s-au plecat la piLmint in timpul rostirii , phi& ce s-a terminat, apoi s-au ridicat. Dupl aceea toti au venit // inaintea lui, s-au inchinat doi cite doi, chiar i copiii, si au plecat. La iesirea lui 
