nu
verse
de
lar
mare drag
e
lar nu
DE
-
DIN ROMANIA
ANTON OPRESCU
GUTENBERG, S.
PRRIS, 1923
www.digibuc.ro
20
No.
Trib. care
www.digibuc.ro
proprietatea toate drepturile.
Proprietatee din
Cele
Vite
Produce
nealtoite, de ornament.
altoite
GENERAL SE TRIMETE
CERERE
de Conserve Proprietatea ce se
A
pentru conservarea legumelor, ferma
de
a vagoanelor
www.digibuc.ro
a
CAROL, 23
DE DE No. 7 52
PE
(OCIOGI) negru,
Vin
etc.
de
de
tutulor agronomilor,
puritatea executate,
pro-
prin care pe putem dovedi care le am primit la
gratis
www.digibuc.ro
Emil D. Nedelcu.
Agronom
altoite, indigenä, directi de alee pentru pomi fructiferi de garduri vinde Pepiniera Spitalului No. 95 Spiridon, str. bis, Pret curent cerere. S'a pus corzi de producätori directi Couderc cu lei mia de Castel de din la fie Comanda trebuie valoare.
Fig.
Fig. No.
19
No.
No.
Lärgeanu, Gäbreanu, Federala pentru Teleorman.
se vor
www.digibuc.ro
pentru
21
din
Uzinele
No. Fabrica de locomotive,
Uzinele de
de poduri
de
Paduri laminoare la de
Aparate
patrat
Fier rotund
sondaj
Mine, fabrici
domenii
etc.
Technic,
DE
SOCIETATE
Capital social la la
de
Daune
asupra
Lei 15.000.000 anului
1921 1921
in vigoare la finele
de: contra TRANSPORT (fluvial, cele mai
de
ramurile: avantagiease,
primelor
etc. Rente primelor.
ACCIDENTE de automobile,
contra
contra :
:
-
de
de mobile, geamurilor. 2
Strada
4
la cerere
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
care se practice
de
toate problemele de
exacte asupra de
C. C. :
C. General;
LEI ANUAL
DE
pe
Administrator general al la
www.digibuc.ro
de din lei 10.000.000
Capital
Generale
la 31 lei 26.449.427,14
de
la 31 Deoembrie 1921
Regionale la No. No.
pentru porturi la
:
de transStr. Imparatul
Carol 33 colt
la Asaki
la:
Representante
6
:
Temisoara
si
IN TOATE in
in
TRANSPORT,
Lei SUCURSALA: Constanta, No. ADRESA
de de
toate depozite de
publice, depozite de efecte de devize asupra de
de
spre etc., etc.
www.digibuc.ro
SOCIETATE
CAPITAL LEI
Produce
vinde de
felul
special
porumb
de
sfecle de Vinde vaci
tauri de
rasa de
l
rasa
www.digibuc.ro
1
superior
PENTRU
Unelte
avantajoase
BANCA 58.800.000
STR.
CENTRAL:
Calafat,
Giurgiu, Roman,
GENERAL ORICE
www.digibuc.ro
DE
de
mai
numeroase
Biblioteca Lei 25
Pentru
50 se
CARABELLA
Congresului zilele de
Decembrie 1920 lei 25 Calendarul Plugarilor pe anul
1921
lei 10
1922
lei
Galendarul Plugarilor pe anul
pot procura de la
www.digibuc.ro
SCOASÄ
LUNA PRIN
ALCATUIT G.
P. D.
un
de
lei
general al
www.digibuc.ro
Agronomilor CARE AU
-
No.
de
:
cultivate
lei.
No. 2.
practice
No.
din
Dr.
depresiuni ce
aceasta No.
G.
No.
agricole
agrare
România
lei.
din
G.
vitelor noastre. No.
6.-
special
celui
No,
Pretul
lei.
Pretul
lei.
G.
exploatarea No, No. de Vest No.
lei.
lei.
Trecutul
Dr.
(Partea Centrale).
10.-
din
G.
Dr.
No.
de
Chimice No. No.
Pretul
Solului.
lei.
viticole lei
50.
prunelor.
No.
Ion de P. S.
www.digibuc.ro
Decret Regal
din
1915,
Dumitru, 2, ale
de de
anual
organizând scop de
ajuta
Societate se face
de lei 12.
www.digibuc.ro
:
de foc.
oameni care cred
puterile
trupului.
din
credem
mii
pedepsit
de
face
nu mii
rescumpere omului
pogorât
din de
ale de
care se
la
semenii de sine pentru mintea a
biserici,
nimic care www.digibuc.ro
ales
carte
dar
trimite
care
tot
ce
oamenilor
lui
oamenilor de
Cartea oamenilor de
de de
care
cartea pe
au
ricul puterile. veacurilor, din
din
lar da
care credem care am
mai cuprinse
an care
calendar spre
am cureerat
rodire
Agricultura pluguri multe brazde trase de motoare.
www.digibuc.ro
de
M.
al www.digibuc.ro
5
de
mai vedem de de
www.digibuc.ro
DATE INSEMNATE Dacia
ale
locuitori din tot cuprinsul din Dacia se
La
Aurelian retrage Daciei de
barbarilor.
vecin"
Moldova. care se statornicia de obiceiu, ogoarele unde drepturile de
Mihai Viteazul
1608. 1662.
avea dreptul acei aceasta privea numai intern pierdut Actul aduc la tutunul la fost
tutunului
legiuirea aceasta locuri de stupini
Moldova se
copacii al
vie
tutun).
(dajdie
1739.
au venit
acum
patru lei
pogon se
care proprietarul unei
pentru venitului urma cererii Egumenilor
27
care nu
tornici
locul
vecin sluji
el,
de
12 zile
porunci
carul menul de
Ghica
Grigore
pentru 1768.
12
40 Grigore Calimah drept la Ghica
1790.
de care are
de
ecaretelor de care
de
unde se vechi Divanului
la
avea
morilor unei podvezi
la
Bucovina, partea
mormintele Mihai
la 1794
pentru
15
foarte
Moldova
semene are 1805.- Alexandru Moruz
Moldova de cap de
vitelor
12
Basarabia. 1813. 1821.
Asachi
prima
de
hotarnici.
de
fluviu mare
Tudor 1822.
1829. 1832.
care
de
organic
Statornici proprietarul deajuns pentru
www.digibuc.ro
1.
reciprocitatea
dator
an,
M.
S.
Regina Maria a
www.digibuc.ro
de
pe alta.
Moruzi din
1838.
Prima
ocupe
nice Carol
de
1842.
sub conducerea an
meseria din Viena, se curs de agronomie.
Leon
la Academia
din
statornicirea
discutat se
restitue al
comisiune, al multe zile
secretar era agronomul chestiunea
Basarabia de data aceasta s'a discutat modul de
S'a
Moldovei. averilor
1864. 1864. 1878.
omului. Albina
numai pe
stare de
1856.
merinos
la s'au Moldova chip firesc prin 19, Profesorul Teodor Stamate meteorologice. pune mare solemhitate piatra de
cele
1844. 1848. la Brad,
o
ajutat de Ministrul
galniceanu Dec. 5. Promulgarea Alipirea Dobrogei.
u, Mihail
cari Ismail
Prahova,
1888.
lomita. din Moldova se Durostor Campania din Bulgaria. Alipirea Basarabia se
vie (V.
La La
Aprilie
Ureche,
cercuit de
Asemenea la
mare
24 45
Asemenea
mare
de 15
www.digibuc.ro
Transilvania,
CALENDAR GREGORIAN
non) Silvestru, Papa
2
3 Sf. Prooroc 4 Soborul 5 6 7
Sf.
8 9
M.
George
70 Apost.,
Teopempt
14 15
Gordie 16 Teoctist 17 18 Teona
Martira Domnica
Sf. Grigorie, Episcopul Nisiei
t
12 Sf. Tatiana Sf. Mart. Ermil 14 15
16 17 18 19 20
Stratonic Sinai
Loan Sf. Apostol Petru
t
eel Mare Ciril
t
Egipteanul Eftimie Mare
J.
t t
21
22 23 Emerentiana 24 Timotei, 25 Cony. Apost. Pavel 26 27 Hrisostom 28 29 Sales 30 Martina, 31 Petru Nolasc 1 FEVR. Sf. Ignat 2 Sf. Fecioare 3 Blasius 4 Andrei Corsini 5 6 Dorotea
t
t
Maxim, 22 Apostol Timotei M. 23 Clement, Xenia Romana 24 Grigorie Teologul 25 Xenofont 26 27 Aduc. 28 Cuy. Efrem Sirul 29 Aducerea
19 20
7
de
8 Jean de Matha 9 Apolonia
Soter, Severin Eulalia
Trei
doctori Kir
31
Felix Maurus Marcel Anton Prisca Canut, Marius Sebastian, Fabian Agnes
13 17
25 44
la
www.digibuc.ro
la
6m.
IANUARIE
de vite
se
vremea
ogoarelor.
puternic la
Se
productele din magazie, se
live-
de
care porumbul se
fete trebuiesc care chip deosebit. Zilnic, chiar se vitelor se cele stricate cele straturi se comenzile Seara la reviste de pentru cetit de adus se via. de
se
La
noui. Se
pentru se de brazdele ninge mult, tineri. frunze arborilor. la nu ger
de de pe se
In
de
arborii Se
zäpada de pe de pe
la
se
Se Se
pomilor tineri.
In
pämântul nu Se pot face
de
se
noui. post pentru
se
locul de
pen-
de
de
insecte
nu prea pentru cul-
Se
ridichi, etc.
fac
www.digibuc.ro
CALENDAR GREGORIAN
Sf.
M.
Martir Trifon
dreptul Simeon, Prof. Ana Pelusiotul
V.
Teodula Vucol Episcopul
Partenie Luca Martir Teodor Stratilat Sf. Mucenic Nichifor Sf. Haralambie Episcop
M.
J. D. 13 M.
Par. Meletie Prea Prea Axentie
din
15 Sf. Apostol Onisim, Major,
mare
Leon, Sf. Sf. Apost. Arhip,
D. M. 21
Teodor Tirun
Papa
Leon Timotei
14 Miercurea 15 16 Grigorie X Papa 17 Porfirie 18 Conrad 19 20 21 22 23 Petru Damian 24 25 Isabela 26 Leandru 27 Margareta 28 Teofil
Matilda Eudoxia 3 Cunigunda 4 Casimir 2
5 6 Coleta
t
1447
din Evghenia 7 Toma Aquino Episcop Smirnei 1550 8 24 9 Francisca Rom. Tarasie, Arhiep. Constantinop. 10 40 D. 26 Sf. Porfirie, Episcopul 11 Procopie Decapolitul Vasilie 13 Feodora
la 22
prim la
la
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
AGRICOLE de
rile de slab rite distruse de de vremea
ogoarele
Se
trifoiului
orzului, se se saramureze
de
vitelor
de munch,
muncilor din Se brazdele de frunze. Se pentru de Se arbori scot de la Se tund gardurile
In Se
plantarea de un
fac de cais
casmaua.
rod, roana
mari de de la timpul altoirii.
pentru
tufe
putred plantarea pomilor cari pentru rupte, uscate, de Se taie
Se
de
gropi pentru din ramuri
se
taie pomii pentru cofac
Se
lacomi.
pun la de
se
se
grädina
de
Se
se
strange
pe
de cal
facerea
Se
ele
vinete gulii, fasole soarelui bob, pune arpagic mare pentru de
de
paturi
Se
se
ardei
cele mai pe
spanac, verde la
Impart
pentru se poate
planta. de
Cara
de de peste putinile pentru de acoperit
www.digibuc.ro
pende
12
CALENDAR GREGORIAN
14 Matilda
Evdochia Teodot, Episc. Kirinei Cleonie dela Sf. Mucenic Conon Sf.
L.
din
42 Sf.
Sf.
Pär.
16 17
Efrem Nicomidiei
Codrat Corinteanu
12 13
M. M.
Aduc. Benedict
Agapie,
Savin Egipteanu lui Dumnezeu Episcop Erusalim.
Sf.
D.
Alexandru
Nichifor
Longinus Herbert Sf. losif. Logodn.
20
21 Benedict Gen. 22 Leon 23 Victorian 24 Gabriel 25 26 Emanoil Damasc. 27 Capistr. 28 Sf.
t
31 Balbina Veniamin,
APRIL
19
t 3
L.
t
2 21
22 Mucenicul Vasile 23 Nicon 24
D. L. 27 Episcop Aretuselor
M.
Egipteanca Isidor Vincent 6 Sixt 127 7 Epifanie 8 Albert 9 Maria 10 Mechtilda 11 Papa Leon I 12 Constantin 13 Hermengild 4 5
Ipatie Episcop Gangrelor
pdtrar;
la
prim
t
la
la
www.digibuc.ro
La
din
de scoase de ger, se argiloase,
plantele au de
de prea tare. Arätu-
s'a uscat
ce
s'a
Tot
de
nu
cerealelor de
urmeazä
continua viburnum, de
etc.
crin
pe razor gard de se
In
de
taie
se
de tutor.
taie
din Februarie.
Se
se pun
din
tufe
plantare. Se plantarea.
gropile
face
cari de
Se
paradis. Se unge
doucin
tineri funginine
de se
printre ei. planteazä sparanghel
se de
se
se pune sparanghelul care produce
se se
spanac,
de vinete,
toate lunii, la din Februarie
de Se pun
pepeni, cantalupi, etc. timpurie, conopi-
timpurii,
de soare.
pun morbob
de nu se
se
pritocul de Martie,
geruri de temut, se
altoitul pentru aceasta
viea, se
timp senin
uscat.
de
noaptea,
care
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
14
(Stil veohin) 14 Tiburtius 15 Anastasia 16 Paternu
Cuvioasa Maria
S.
Titu Romanul
D.
17
Sf.
Evtihie
Sf. Muc. Gheorghe
Irodion, Agaf
din
Muc. Terentie, Pompie
L.
Antipa, Episcopul Pergamului Vasilie,
M.
13 Sf.
15
Martin,
Aristarh,
Hionia Acachie
17
M. 18 M. 19
J.
Arhiepisc. din Lavra Teodor Trihina
20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Marcelin
Soter
George Fidel de Marcu Evang. Cletus Marcel Petru Canisius Ludovic Montfort Petru de Verona Caterina Siena
2 Sf. 3 4 Monica 5 Piu V P. Latina 6 7 Stanislaus 8 Arhang. 9 Nazianz 10
V. 21 Sf.
L. 24
Anicet
18 Apolonia
M.
Sf. Mucenic Gheorghe
25 M. 26 Sf. episc. J. 27 Simeon V. 28 Sf. Apost. S.
Mamert 13 Ion
la
la la
la
=
www.digibuc.ro
15
de toamnä. poate borceagul, inul,
lintea,
de
In
myosogaroafe, etc. gura leului, ochiul boului,
de
afarä
zinie, verbine,
mai
vivace,
la
Se
planteazä brazi,
etc., de
Se
floare. sub
pomilor
taeturile altoii
cari au cerceteazä pomii
tinere,
toamna,
din
de
se
de tutor. de legume
se
se
legäturile se
cep
oprin-
se
Se
facerea de Bruxelles, gulii, vinete, brojbe, etc. pe de spanac, pepeni pun cartofi se räzor praz, se marule. La
cantalupilor,
ghivece.
care
se
stropit.
face
luna vase curate de de
care
räsad atins de
restul
se
nisip
face
fiecare
www.digibuc.ro
de Tot
se
distrug
16
CALENDAR
non) Sf.
14 Bonifacius Cant.
Prooroc
mare 15
Aduc.
Bapt. Salle Honoriu 17 Pascal 18 Venant
Mue.
M.
16
Martira Sfantul dreptul
S.
19 Pierre 20 21 Felix 22 Rita de 23 Desideriu 24 25 26 Filip de Neri 27 Treime 28 St Germain 29 Maria Magdalena 30 Felix 31 Notre D. 2 Pothin de Lyon 3 S. Clodilda 4 Claudiu 5 Bonifaciu 6 Norbert
Agapia
L.
Prooroc Simon
Martirul Par. D. 14 M. 17
Mart. Muc. Sf. Sf.
L.
Sf.
23 M. 24 J. 25 26
Mihail Simeon
M. 31
Ermia
7
Carp Sf. Terapont, 28 Eftihie, 29 M. Teodosia lsaachie,
la
Robert
8 9 Prim 10 Margar. Scotiana 12
13
Bazilide Anton de Padova
la 16
(st. la
la
www.digibuc.ro
prim la la
AA.
RR.
Principesa Elena
www.digibuc.ro
Carol
PLUGARILOR
se
Se
triple se
mai s'a etc. porumbul. Se
care
doua de
mai ales sfecla,
se
tarde toamnä, care
se
plante de
se
locul pentru semänäturile de toamnä. 15 ale lunei, se lunei se de din lästarii de
lucerna de
din
trecut floarea.
tunde
In
de
sunt
se
taie lästarii de
se
se ciupesc
cei
ce se
de se refac
unde
se
Aprilie. de
cicoare
se
din
de
lunii ghiveci), praz, face rod
stropit In
ardei, etc. verde.
face
face
tratament mai fierb se destupate. doua face
se face politul
www.digibuc.ro
non) 14 Vasile
Nichifor
Ipatie
Suceava
Patriarhul
Mucenic
Teodot Episcop. Ancirei Teodor
Alexandriei
Timotei
Sf.
15 16 17
21
22 23 24
Sf.
Prooroc Amos Amatundei M. Savel M. Leontie, Ipatie,
18
26 27 28 29 30
Paul Ladislaus Papa Leon t t Petru Pavel Pomenirea
Teobald Vizitarea Mariei 2 Bertrand 3 Berta 5 Antoine Mar 6 Pierre Metodie 7 Ciril 8 Elisab. de 9 Martial 2
Metodie Episcopul 21
de
Sf: Sf.
M. 27 M. 28 Aduc.
Ludovic de Gonzaga
Paulin de Nola Felix
1
Sf.
24 25
Marcu
Wilhelm
Achilina
17
mare
Cir
18 19 S. 20
L. 12
J.
Vitus
Fevronia
Cuy.
David din Tesalonic Samson Sf.
12 V.
12
13
Pius Jean Gualbert Anaclet
la la
la
www.digibuc.ro
alege partea
pentru
de
seceratul
se
pe
secara
se
sunt dese, care
treeratul
Tot
mai foc
se
ce
pentru
apoi
se distruge
stoguri
se
caz de Calaican.
se
doua
lunii
la tund trandafirii
crescând.
cartofi,
la porumb, stropesc
sfecla.
altoirea s'au
ce
pentru
Se
pentru
cepele de
In
se
Se face
de
de
pun
de
perele
se
de tutor ochi,
crescute
etc. mugur crescând, Se mai direct etc. Se doua pe razor praz, de cartofi. Se mai gulii, sfecle, de Bruxelles, etc. vinete, etc. de cari se morcovul, cârnitul, se stroface cop
mari. Se
In
Se
de legume
tratament contra
pit,
pastrate de
copilitul. firelor
firelor politul apoi alegerea de Tot chinpului se distruge
www.digibuc.ro
pe unde se
PLUGARILOR
20
(stil veohin) S.
D. L.
2 Punerea 3 Sf.
Maicii
M.
5
de
J.
Par. Sisooe
6
Mare
8 Sf. mare Mucenic 9 Sf. 10 45 Mucenici din Nicopolia Sf. Marea 12 Muc. Proclu
Apost. Achila
14
Sf.
Marea
L. 17
Marina
M. 18 Sf. Mue. 19
D.
22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
Notre Dame Carmel Alexis Camila Vincent de Paula Maria Magdalena
Apolinarius Christina Ana Pantaleon Victor, Marta Abdon
Senen
de Loyola
1 AUG. Sf. Petru
Prooroo
20 V. 21 22 23 L. 24 25 26 J. 27 28 29
14 15 16 17 18 19 20
2 Alfons 3
Sf.
Mue. Sf. Marea
Teofil
5 Not. Dame Neiges
a.
Hristina
Ermolau Sf. Sf. Mare Pantelimon Sf. Ap. Prohor, Nicanor, Timon Sf.
6 7
Sf. Ana
Angelina
la
8 9 10
Smaragdus
12
Clara
la
la la
la
www.digibuc.ro
la
21
Se re-
Se
se
s'a de
verde
doua
uscatul fi
strânsul
pentru
ales
de
toate
cerealele
pentru
de
se
nu fi
de
cum
se
caz
se
a avea vreme
de se tunde iarba
Se
boschetelor de
se
mare.
foarfeca
mare.
seara, când
pentru
fi iernata
se
de se taie
rod
se
de
de jos. se
refac grädina de
Se
se
dormind. fructele
de cele
legume. arpagic se la soare.
se
Se
scoate,
pe
ceapa
se scoate
cam
de
foi
La
la
Se
din port altoi
se se
se se
In se deschid
caldura,
nu de
dospitul,
www.digibuc.ro
se
uscat, uscatul
se-
CALENDAR
(stil
(stil veohiu) M. M.
t
1 2 Aduc. 3 Cuy. Par.
Sf. Sf. Arh Stefan
Isachie, Dalmat, Faust V. 4 tineri din Efes S. 5 Sf. Muc. Evsignie D. 6 la L. 7 Sf. Pr. Cuy. Dometie M. 8 Sf. Cuy. Episcopul M. Apostol J. 10 Sf. Arhidiacon Laurentie V. Sf. Nifon Patr. Arh. S. 12 Sf. Fotie Anichint D. 13 Maxim L. 14 Prooroc Mihnea, Marcel J.
M. 15 M. 16
S. M. M.
V.
17 18 19 20 21 22 23 24 25
Sf. Mucenic Miron
Diomid
Mucenici Floru
Sf. Andrei Stratilat Sf. Prooroc Samuil
Dum.
Vasa
Natalia
Eulalia Pimen, sf. 27 Cuy. Moisi Arapul 28 Cuy. Cap. 29 Sf. Alexandru Patr. Constantin 30 Punerea Sf. al Maicii Dom. 31
t
la
17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
Emilia Elena Urban Bernard Timoteu Benit Bartolomeu Ludovic, rege Zefirin
t
Cap. Sf.
Raymond SEPT Hegidiu
2 Sf. Reg. Ung. 3 Mansuet 4 5 Laurent 5 Germanus 7 St. Cloud Maicii Dom. 8 9 Omer 10 Nicolas de Tobut 11 Prot Hiacint 12 Guido 13 Mauril
la 12
la 26
M. Dom.
Augustin 31
Sf. M. Lupu Sf. M. Evtihie, uc. Sf. loan Aduc. Sf. ap. Vartolomeu
Adrian
Adorm
Roch
29 30 Roza
Lauru
Ap. Tateu Sf. Mucenic Agatonic
14 15
la la
la
www.digibuc.ro
e
PLUGARILOR
AGRICOLE Se
coasa
porumbul
de
locul pentru
face
de
proba se
fasolea, se ce sunt de
bat
se
capetele
de
scot se dreg
In
de
altoesc,
dormind, trandafirii
ornament. (Buxus),
de
anul
pentru
etc.
pansele,
viitor
mac se
de
atacate de purecele
se
persicii de pe spalier,
Se
atacate de putreziciune stropesc cari s'au cules. fructelor (Fusicladium).
se
contra
Se
de se
pregatesc pentru
se
bene de fragi.
se
sfecle,
se
tratament se
mai butoaiele pentru
de
se face
doua
de
seminceri
se
www.digibuc.ro
CALENDARUL
(Stil
(Stil
Simeon Sf. M.
L.
Postitorul
Antim, Episcopul Nicomidiei
Prooroc Zaharia Evdoxie, Erod, Onisifor Sf. Muc. Minodora,
Cuvioasa
M. 12
18
Ana
S.
D. L.
Nimfod
Autonom
Sfintei
J.
rom.
V. 15 Sf.
Apapis Gortinei
D.
Eustatie 21 Sf.
M. 26
J. 28 V. 29
Cosma 28 30
Remi Candid
s.
Proor.
Francise Bruno
sf.
Tecla Sf. Mucenici
Prea Sf.
la
Cupert
20 21 Matei 22 Mauriciu 23 Linus 24 N. D. Merci 25 Firmin
Foca
V. S. 23 D. 24
Crucii Sf. Treimi
Sf.
M.
J.
15 16 Corneliu
Apost. Evang. Calistrat, Epiharia
Grigorie, Episc.
la
Dionisie 10
Leonard
Chiriac
la
la
(st. la
la
www.digibuc.ro
la la
fac orzului de al alocurea mai ales se semene Se care au fac ogoare
de
scosul de
mai
de frunzele se pun
din
trecute, se localul
deajuns de pentru
prune, etc.,
toamnä. Se stratifica
se fac
se
bolnave. varza,
ceapa de
fasolea
boabe
se strange
se
se
Se
de
se
de legume
vinetele
trecute
de
mari,
Se
de
fructele
locul
alocurea incepe culesul se butucii Catre anul viitor. doua se face pritocitul de toamnä sticle.
mai care se vor pe
celor
altoii uscat
uscatul
de
uscatul semincerilor pe
www.digibuc.ro
distrugerea firelor de
PLUGARILOR
26
L.
14 15 Tereza 16 Gerard
Muc.
M.
Haritina
18
Apostol al
L.
Luca
Petru de Ursula,
Maria Salomea
Alfeu 23
J.
M.
Prov, Tarah,
18 19
Longhin Prooroc Apostol Luca
23
24
Simeon
Andrei
29 30 31
Quentin
Noem
eel
Apostol
Nestor
V.
Hrisant
Ziva
mare
V.
25 26 27
Luchian
15
L.
J.
Rafael
Apostol
M.
fratele
Zaharia Leonard
Dim. Basarabov
Anastasia
D. 29
Zinovie
31
12 13
Narchis
la
Martin Tureneanul Papa Martin Stanislaus la
10
la
la
la 20 17°
www.digibuc.ro
27
culege porumbul din La sfecla de fabrici de se scoate se card apoi silozuri fäcute pe topinamburii, uscate aleg se pun spre Se scot cartofii, pentru fac de de semänat cerealele din magazie se penproviziile de ernatul vitelor, se cari nu Uneltele, zarde alimente se pun la fac se Se se scot cannele cepele de zambile, plantarea arborilor lunii, se se trandafirii pe Se taie ramuri de trandafiri pentru se me locul de florile trecute, se Se pun
de
Se
pentru de perele iernatice. cele stricate. Se fac gropi locul de de cais persic. pomilor de uscate.
fructe fructele puse la pästrare, se
curd-
libere, se gunoiesc se de legume Se scoate prazul, pune arpagic usturoiu de taie tulpinele de sparanghel, se risipesc morcovii. Se guliile se varza de
pentru iernat.
pentru
cele
Se
morcovii
de
pentru La vie Se
culesul
Strugurii
se
la
se fac se
trecut. s'a locurile unde fertul fertul mustului. storsul strugurilor se pune vase bine se vinul de pe pentru afumate fac magaziile de bat vederea pus
www.digibuc.ro
pe
CALENDARUL
J. V.
Sf.
Eugenia, Getr. Edmond,
Artala
Sf.
Pavel
Galaction
Sf. bis.
P.
Felix
din 21
Sf. Sf. Apost. Erast, Olimpa, Sf. Mina, Victor
23 Clement 24 Hrisogon 25
14
15 Sf. Muc.
Gurie, Samona
V. 17 Sf. Grigorie Episc. 18 Platon Romano Sf. Proor. Decapolitul L. 20 Sf.
J.
Sf. Episcop Iconei 24 Muc. Clement, Papa 25 26 27 Sf. Persul 28
Bibiana
Franc. Barbara
Gherontie Lucia
Apostol Andrei
la
DEC.
Sf.
Paramon
J.
27 28 29
noua;
(st. la
la
www.digibuc.ro
la la
Valois
culesul porumbului ogoarelor pentru lipsurile la Se de
nu
arbori din la arbori de
Se
de cepe de
Se
de
merilor tineri, de
s
se
forme libere
palisate. praz, morcovi, se de legumele unde pun fragii
Se scot ultimele legume,
locul paie, frunze de la
0
ghivece pun drumurile se
Se
continua cari au
la
pentru
la
de ob-
coceni,
rece,
de
Se
se
se via, se vederea pritocesc vinurile vasele fie strugurii mai bun luna care se sticle. pot trage cari au fost continua aerisirea magaziilor, foilor se pun dcosebit stivelor Se se se usuce, umede. Tot fi predate teancuri se Locul sorocit pentru plantat tutun cazma terenul pentru
La
Se
www.digibuc.ro
30
Prooroc
V.
Sf.
L.
Marea
Prooroc
18 M.
19
Patapie
Toma
Mina, Ermoghen
10
12
Evghenie
Prooroc Agheu Prooroc Daniil Sevastian, Sf. Bonifaciu
L.
22 23 24 25 26
31
M. 20 Sf.
Mucenici din
Telesfor Botezul Domnului
Prea
Lucian
24 Sf.
29 14.0 30 31
Sabin Silvestru loan Circumcizia
Anastasia
22
26 27
Victoria
28 Copiii 29
Sf.
V.
Urban
20
Prea
V.
Eusebiu
16
Apostol prunci
Nicomidia
Agaton
de Irod
Anisia 13
lunei:
Leontin la
la
www.digibuc.ro
este
fac de la
Se
In
din
se
de
se
se
vitelor care trebue
fete,
se ger, se
pentru trandafirii
se fac Se
se
Se
In
culeg
se
nu
ger, se pot face
se
se
uscate, etc.
gunoiu putred de
adauga paie.
puse
Se
se mai
se mai
gerul
frunze ceapa pusa
patrunjel
pe
daca
trecut gerul peste
se
se
iernat, Se
cerce-
nu La
desfundatul nu continua
se
se pot face
s'a
vasele,
se
Se face
rachiul de
de
E. V. Georgescu.
D.
www.digibuc.ro
ale
Nationale
(1859). Unirea Principatelor R. Principelui Proclamarea Regatului (1881). Romania (1918) Basarabiei 10 Maiu. Proclamarea (1877). 25 Eroilor. Proclamarea (1848). Reginei Maria M. S. Marioara. R. Principelui Nicolaie A. dela (1917). M. Regelui Ferdinand 24
Martie.
Intregirii
14
(1877).
Ferdinand Principelui
Sept. A.
Romaniei (1914) Carol (1893),
Reginei Maria (1875).
Unirea Bucovinei
Romania (1918).
(1877).
28
Onomastica
23 27 29
R. Principesei
Nicolaie. (1908).
Marioara (1899). Regina (1892)
Necrologice Reginei
Septembrie. 29 Octombrie
Curtea
24 Decembre la 8 la 1 1
(1916)
Ianuarie, dela de Ocol
din
Mare
(1915).
Carol
la
de Apel
Tribunalele la 24 Decembrie
Deosebit de aceasta,
vacante dela 2
st.
mai
(8 Sept.), (14 Sept.), Arhangheli (8 Noembre), -tul Neculai (6 Decembre), (1 Ianuarie), Botezul Domnului (6 Ianuarie), (7 Buna (25 Martie), Gheorghe (23 Aprilie), Constantin Elena (21 Maiu), Pogorire -tului Duh Sf Petru (29 (15 August), plus Adormirea Maicei
Sf
(26 Oct.),
www.digibuc.ro
Principesa
RR.
www.digibuc.ro
Begat.
din
(Tecuci);
(Covurlui) Mare
22
Vede (Teleorman)
de
29
de Vede
(Buna
Mare
Mare (Teleorman)
Podu
(Tecuci); Pechea
(Gorj); (Tecuci)
23
Polovraci Pogoanele
Slobozia
Pechea din
(Teleorman) (Buzau) Alexandria (Teleorman) Slobozia
Pogoanele
(Putna)
27
Adjudul de 23
Slobozia
Rosnov
(Tecuci) 12
(Covurlui) Lung
30-31
(Prahova)
(Putna)
(Prahova) (Tecuci)
Pechea (Teleorman)
C. 14
Recea (Prahova)
(Prahova) (Prahova)
jos
Vidra 24
23
25
28
Pechea (Covurlui)
(Prahova)
7g.
(Prahova)
Aug.-11 Septembrie
www.digibuc.ro
Mare
(Bräila);
de Vede
leorman) ;
Bogdana
Padina (Buzau) ; (Prahova)
de
de 27
14
22
23
24
(Braila); Padina (Buzau); (Prahova)
27
(R.
de
R.
(Tecuci);
(Teleorman) Recea
Pogoanele (Buzau); Pechea (Covurlui);
(Putna)
21
Recea 19
din 2 Apoldul de
:
;
(Alba
22 :
17
.
24
12
7
11
26
;
mare (Bihor). (Bihor) ; 9
:
(Bihor)
;
1
18
;
jos (Sibiu) ; 5
;
;
12
(Târnava
16 23
(Sibiu); 29 Marghita (Bihor). : 19 Salonta 6 (Bihor) ; 26 (Bihor); : 1 de (Turda (Alba ; 4 ; 5 (Odorhei) ; 10 (Hunedoara) ; 25 Nocrich 10 Cluj; (Sibiu); 21 23 Oradea Mare; (Sibiu) ; 29 Jernut : 1 (Sibiu) ; 6 ; 11 (Bihor); 21 ; 22 30
u)
.
: 3 12 Avrig ; 29
(Bihor) ; 8
(Trei
;
(Sibiu) ; (Alba
de 21
de jos 6 8 Oradea Mare 13 (Bihor) 17 de (Sibiu) ; 21 (Bihor) ; 27 Alba : (Sibiu) ; 10 4 (Cojocba) 13 (Alba ; 21 ; 23 ; (Solnoc) ; 29 : 8 Dobra (Hunedoara) 9 (Bihor) 14 ; 17 ; mare ; 23 de os (Alba ; 26 : 8 Oradea Mare; 9 ; ; 14 Alba Julie 18 Tinca (Bihor) :
;
7
;
www.digibuc.ro
de
Anuale: 6,
6, 2,
Moldovenesc 4, Pavel) 2, Sadagura; 6, Boian. Sadagura; 26, Bolan.
Sadagura.
2, 12, 29,
Sadagura.
Sadagura
Sadagura. Mold.
Lunea
Siret, Gura Humorului, Seletin, Suceava,
Ispas,
Vatra
de vite din
Ocolul
Mercurea;
Vinerea
Lunea; Ocolul Lunea
Joia;
Soroca Mercurea;
Joia
Lunea; Ocolul
Martea
mineca; Ocolul
Ocolul Ocolul
Joia
Lunea
Ocolul
Joia; Ocolul
Ocolul
Lunea;
Joia Glodeni
Lunea; Ocolul Lunea (se
Orhei:
la
Joia
ale
Lunea; Ocolul Lunea
Ocolul
Mercurea;
Lunea;
Luni). Ocolul
Mercurea Ocolul
(de Ocolul Joia (de
Lunea (de
Lunea (de
Gura Romanovca Dumineca Cedar Comrat Lunea; Ocolul Mercurea.
www.digibuc.ro
(de
Joia;
lung);
Cahul Lunea; Mercurea.
Joia;
Ocolul
Ocolul
Cetatea
Tatarbunar Joia
Joia
pe Ocolul
pe Ocolul
Joia.
Joia;
Taslic Lunea
POSTAL Lei loco 20 gr. sau
Scrisorile nefrancate se cele insuficient
de
la 20
1
- 50
plus, la
de cu minimum
dublul
grade adresate jandarmilor se la destinatie cu taxele de Scrisorile nefrancate adresate militarilor grade,
de postale simple postale pentru deschise din industria de Stat ; introduse plicuri deschise, ori regulamentare, se ca
simple
timp de
-- 5050
parte a ca cele
se
peste dimensiunile
50 gr.
25
Maximum
de
la
25
didactice kgr. greutate
cataloage,
de 05
50
de
50
pachete periodice se
imprimate. DE AFACERI
Pen
50
greutate.
www.digibuc.ro
PROBE
admit
550
taxele de
sus, se percepe
de
drept x
DE PRIMIRE
respective de de respective
recomandare pentru
de
percep lei 1000
car
LA
lunar ADRESATE LA ZIARE
Pentru abonamentele la
ce apar postale, respective taxele este anual
prin fixate de
se
percepe de
INTERNE
MANDATE
mandat In
coprinde
se
lei
25
mandatele
plata la fractiune,
50
pen-
la 1000
de 100
1
2
sau
1
de 1000 lei
mandate
pen-
la 10000
prima 5
MANDATE TELEGRAFICE taxele postale de pe
Pentru ;
sus,
-
mandat
de
de
10
particulara de
postale a
de
nu de
vizate pentru
o
www.digibuc.ro
;
de
de
supun,
de un
taxele de
percep taxe greutate pentru pachete, gropuri kilogram Pentru de Pentru
de fiecare kilogram
reduce
pe
Pentru
România, precum
pe greutate
fragile gropuri, casete
pentru
de valoare
lei valoare,
de
De
Pentru taxele de
mie
maximum. percep valoare,
pe
xe
Pentru Pentru Pentru Pentru
50
de la 1000 lei se percep se percepe
la
pachet, grop, pe
scrisoare de valoare
data
zile libere de
de la se percepe pentru
peste termen
ce
drept
de
reexpediate
de
magazinaj. Pentru nu se
eventual
taxele retrase
aducere de import
rept
export pachete
la
peste
lei, de
25 colete
pachete, un
taxa de
colete 25 colete
25
obiectele taxele de sus
de
percepute.
la
avizului,
valoare, de
de toate
a)
Pentru coletele
la
greutate
formarea
Pentru
prezentare. de factaj
obiect
Pentru
origine,
un
pachetele neridicate pe pachetele de
pentru de
termen sus,
drept de export pe
drept de
www.digibuc.ro
de
Lei
Pentru operatiunile efectuate de fiecare colet pachet tie,
sau
plumburi, etc.,
fiecare
3
recomandate Pentru sau cu ramburs, pentru mandate postale sau telegrafice, recuvremente obiecte de destinate pentru Duminicile pe postale respective, se percepe de fiecare object . Pentru restituirea
trebut
serviciul de de comision este la 500 este la lei, plus de la 501 lei
Pentru
postal, se percepe valoarea valoarea
1000 lei de la
prin postal de
care fi valoarea, se va mandatelor la oficiile postale, va la valoarea sus,
CU
de fiecare cuvânt de fiecare cuvânt fiecare (R. P.) taxa ordinarä pe cuvânt,
Pentru telegramele telegramele
Pentru Pentru telegrame plus taxa
urgent (R.
se
va fi Pentru
din
D.)
osebit de din
de taxa
telegramele
telegramele
(P.
adeverire M.)
telegrama este mai mare de 100
Pentru taxa
de
trece de 100 cuvinte
se percepe
de mai multe pe cuvant,
se
telegrama. S.) se percep taxele
taxele de date de oficiul
se percep de la
care face
(X. P.), osebitde se mai plata adeverirei P. la oficiul de telegrame se care postal pozit pentru suma trimete oficiului de Pentru
supuse
www.digibuc.ro
50
25 50
40 nu se La telegramele taxele ordinare se percepe abonamente la adrese
de plus
3
200
pentru
telegramel
25
.
fiecare copie ce se
5
FIR pe de coasta,
.
pe
Pentru
pentru
fir din
de
la
fiecare pentru cursul
;
0 0 50 0 50
leu de
de TAXELE AVIZELOR
TELEFONICE
cuvintelor. publice cu posturile din 2 fractiune 3 urbana, de de la Pentru o convorbire din cabine publice reteaua respectiv, de a 5 3 minute sau Pentru con posturile telefonice din posturile din 10 o convorbire dublul taxelor de mai urgente se taxeazá telefonice particulare efectuate 8 se 21 suprataxá de 5 lei peste de mai sus. particulare efectuate legale se se taxeazá
Pentru
o
convorbire.din
ca
Pentru ziare, ag ziare
de publicitate, 13
15,
18
corespondentii ere de la 24
din
telegrafice, telefonice se
de a) Timbru
de
postale valoare (pe
tinul de
postale
de b pe scrisorile
adresate
pe fiecare a la scrisorile de o localitate la
.
postale simple in 20 b. la de la o localitate alta, dacá nu s'a prezentare taxa p ecedenta, afará de cele adresate grade in se eu de 10 bani. la 25 la cele cu la avizele t numerar la d) b. precum prezentate baza bon de e) timbra franco de asistenta de 25 b. buletinele de expeditie pe ale de so b)
terne,
porto de
ate
www.digibuc.ro
M. S.
Regele M. S.
al Regina Maria
www.digibuc.ro
41
timp
din
din ce n'avem timp
zic
a de
din America de
e
din care e
e
Timpul nu z noastre, s'au diferitele de cari avem
el
Pen tablouri,
i
e.
pe an
care este S
Oct
213 214 215 2 6 217
244 245 246 2 7 248
274 2 5
249 250
279
Mai
32 33 34 35 36
60
91
121
61
122
62 63 64
92 93 94 95
6 7 8
37 38 39 40 41
96 97 98 99 100
126
10
65 66 67 68 69
128 129 130
42
70
101
131
12 13
43 44
71
14
45 46
2 3
4
5
15
16 17 18
19 20
47 48 49 51
15 156
186
157 158 159 160 161
187 18 189 190 191
218
162 163 164 165 166
192 193 194
223 224 225 226 227
335 336 337 338 339
310 311 3 2 313 314
340 341 342 343
287 288
316 317 318 319
346 347 48 349
289
320
277 278
22
251
2 0 281
222
252 253
282 283
254 255 256
285
103 105
75 76 77 78 79
106 107 108 109 110
336 137 138 139 140
167 168 169 170 171
197 198 199 2 0 201
228 229 230
141
172 173 174 175 176
202
233
206
237
177 178 179 180 181
207 208 209 210 211
238 239 240
269 2 0
241
272
242
3 0 301 302 303
212
2 3
304
1(
83 84
112 113 114 115
57
30
85 86 87 88 89
116 117 118 119 120
31
90
26 27 28
125
81
142 14
144 145
147 148 149 151
196
2
1
232
203 4
www.digibuc.ro
258
de 365
305 306 3 7 308 309
72 73 74
80
22 23 24 25
182 83
132 133 134 135
52 53 54 55 56
21
152 153 1 4
124
au
2 6
26 2 262 263
291 292
264 265 266 267 268
294 2 6
29 298
299
321
351
322 323 324
352 353 354
326 327 328 329
356 358 359
330 331 332 333 334
360 361 362 363 364 365
Care data 196.
Martie
lunii
15
data
care este
din 196 Noembrie
de
1924,
(care
de
la data
16
data
Martie
populare, de
este de la calcularea
de la...
de
de
pentru
de credit.
71.
cooperative, credit spre la titlurile
la la
p.
la
A.
PENTRU
ROTUNDE lemnelor nevoie
diametrul mare, spre
de
suma lungimea lemnului. tabela care prima
din spre
am
din Ne-am
ne din
diametrul cubajul unor de
ce mai
care de
pentru destul de le
de
diametrul
de de
lungimea, am
transportate
www.digibuc.ro
de
cari numa
43
5m
0,015700 0,022550 0,031400 0,035325 0,039250 0,009498 0,018996 0,028494 0,033243 0,047490 0,011304 0,033912 0,045216 0,050868 0,013266 0,039799 0,059699 0,066332 0,015386 0,046158 0,076930 15 0,035305 0,052957 0,070610 0,079436 16 0,090432 0,100480 17 0,022686 0,068059 0,102089 0,113432 18 025434 0,076302 0,089019 0,101736 0,114453 0,127170 19 0,085015 0,099184 0,141692 0,109900 0,141300 0,034618 0,103855 0,121164 0,155783 0,173092 22 0,037994 0,113982 0,170973 0,189970 23 0,083053 0,124579 0,145342 24 0,045216 0,090432 0.135648 0,158256 0,203472 0,098125 0,147187 0,245312 0,053066 0,106132 0,159198 0,185731 0,212264 0,238797 0,265330 27 0,057226 0,114453 0,200292 0,286132 0,184632 0,215404 0,276948 29 0,066018 0,132037 0,198055 0,264074 0,070650 0,141300 0,211950 0,282600 0,353250 0,150877 0,339473 0,377192 0,264034 0,080384 0,160768 0,241152 0,281344 0,321536 0,361728 0,085486 0,170973 0,256459 0,341946 0,090746 0,181492 0,362984 0,402357 35 0,336568 0,480812 0,101736 0,203472 0,305208 0,356076 406944 0,457812 0,508680 0,107466 0,322399 0.376132 0,113354 0,226708 0,396739 0,453416 0,510093 0,566770 0,119398 0,238797 0,596992 0,376800 0,439603 0,502400 0,565200 0,628000 0,131958 0,263917 0.395875 0,461854 0,527834 0,415422 0,553896 0,623133 0,692370 0,145146 0,290293 0,151976 303952 0,455928 0,607904 0,635850 0,715331 0,794812 0,158962 0,317925 0,476887 0,166106 0,332212 0,581371 0,520219 0,606922 0,780327 0,867032 0,180864
0,542592
49 0,188478 0,196250 0,204178 0,212264 53 0,228906 55 0,237462 0,246176
0,376957 0,392500 0,588750 0,408357 0,714624 0,424528 0,636792 0,742924 0.661519 0.771772 0,457812 0,801171 0,474925 0,712387 0,831118 0,492352 0,738528 0,765139 0,264074 0,528148 0,792222 0,924259 0,819775 0,282600 0,565200 0,847800
www.digibuc.ro
0,848153 0,942392 0,785000 0,816714
1,020892 1,061320 0,992277 1,102532 1,030077 1,144530 0,949850 1,068581 1,187312 0,984704 1,107792 1,275232 1,188333 1,320370 1,366292 1,130400 1,271700
0,047100 0,051025 0,056988 0,061737 0,066486 0,075984 0,085482 0,094980 0,079128 0,090432 0,062172 0,067824 0,092865 0,106132 0,119398 0,132665 13 0,092316 0,100008 3567 0,141220 0,158872 0,176525 0,114741 0,097089 0,140672 0,110528 0,120576
0,181492 0,124775 0,136119 0,203472 0,139887 0,152604 0,165321 0,170031 0,198369 0,226708 0,204100 0,276948 0,207711 0,225020 0,227964 0,228395 0,249159 0,290665 0,332212 0,373738 0,415265 0,293904 0,26984310,294375 0,343437 0,371462 0,314745 0,343359 0,371972 0,400585 0,457812 0,515038 27 0,338492 0,492352 0,423900 0,459225
0,494550
0,414911 0,452631 0,490350 0,522496 0,470175 0,512919 0,555662 0,589849 0,528893 0,559548
0,528069
0,623447 0,680124
31 32
0,643072
0,769378 0,635222 0,725968 0,816714 35 0,673137 0,769300 0,712152 0,813888 0,967198 1,074665 37 38 39 0,835789
0,690800 0,753600 0,725771 0,791751 0,857730 0,923709 1,187626 0,761607 0,830844 1,107792 1,246266. 0,987844 1,063832 1,112737 1,079689 1,162742 0,953735
1,127142 1,085184 1,175616 1,446912 1,036631 1,130871 1,319349 1,507828 1,079375 1,177500 1,275625 1,373750 1,570000 1,327160 1,429249 1,273584 1,485848 1,698112 1,212785 1,543545 1,764052 1,258983 1,487889 1,306043 1,424775 1,662237 1,353968 1,477056 1,600144 1,969408 1,785325 2,040372 1,452407 1,584444 2,112592 1,639551 1,776190 1,912809 1,695600 2,260800
www.digibuc.ro
42
1,430662 1,589625 45
47
1,560658 1,627776
49 2,041785 1,910376 1,984558 2,060154 2,137162 2,376666 2,459326
52
59
Exemple de cubajul unui
se
rotund
de
de
30
care 250 cm'.
0,353250 adica se afle cubajul
rotund coloana care
dreptul
volumul lemnului se
m.
diametral
de
care
50
lungime, gasim care volumul gasit Ceeace 50
Tot
peste
50
coloana care proceda pentru
noastre am
Am voit
mai
seama
lungime. lungime eare de
calculele expeditive
cineva fi de Tabela aceasta antreprenorilor de paduri, chiristigiilor, antreprenorilor de unor de etc.
silvic,
Anton Oprescu
ALE lanuarie: Australia, India
Februarie Indiile Aprilie :
de
Argentina, Chili, Noua Zeelanda. Egiptul de sus. Chipru, Asia
Mai: Algeria, Asia
Persia, Cuba,
Japonia, Texas, Florida, Portugalia, Italia, Turcia, Carolina, Oregon, Luisiania, Mississipi, Alabama, Colorado, Tennessee, Virginia, Kentucky, Kansas, Arkansas, souri. Germania, Anglia de : Bulgaria, Rusia de Minnesota, Wisconsin, Iowa, Illinois, Indiana, Michigan, Ohio, New York, Noua Anglia, Canada de sus, Oregon, Washington, August: Belgia, Olanda, Danemarca, Polonia, Golful Hudson, Canada mare, Dacota. de Columbia englesä, Manitoba, Rusia Noembrie: Peru, Africa de Decembrie: Birmania.
www.digibuc.ro
Septembrie 1921
1
-
ANULUI 31
August 1922
1921
vaporul
3.
ezi,
4.- In
Carol au sosit la Constanta 200 de fostul ministru de finance Klotz, in
de a la
Lux
congresul
s'a pro
de
au fost
In sa u
cinste osemintele
225 9.
din Doctorul universitar, Director general al Serviciului sanitar. I de o 10 persoane (ofiteri gray explozie a patru a complect un avion. Parcul Carol deschis general de acestei expozitii D. Inginer fost vizitatä de I. Manoilescu. Italieni, Englezi de Jean Votruba, international de din precum de o vaporul România au sosit la italieni Constanta 93 de Artiolli, profesor universitar din Roma, Maietti lebru penalist, Borelli, profesor la facultatea de din Torino, Architect Naocini din Parma, Brut la Roma, Tromto Am ante, Stefani. petta, voesc viziteze din Sir Harry presei engleze Leon Caster, Walter Jerrold exWalter Lee de mostre din Parcul Carol. deschis al Carol primul .
www.digibuc.ro
casnice, prezidat de casnice. Congresul
agronom cercetator
noastre, credincios fost
pentru poporului român, Inspect general nisterul
pentru traficul rate de la
care au
autopluguri. lui ce
Petre
general Tea
al
Cu OCTOMVRIE 1921
in
a
Emanuel Porumbaru, Mi nistru d Externe r sneu bo nostru, dinte al Rud
er in cauza a 150 nice
goane aflat roase victime sub din Praga primul 2 a de mostre, care tren Bulgaria. de pe la noi, va trece solemnitate din Parcul Carol. A. Sturza, 7 ani de la moartea lui
www.digibuc.ro
s'a
un parastas din
Biserica Academiei
familiei
C.
liberal
Onciul,
române.
Principelui Principelui Principesa Elena. anume: foc mare, Limpejoara, Valea Cobozile, Carpi, Dealu mare, parte averea Statului, parte
Carol
locuitorilor.
NOEMVRIE
agrar lonescu 2.
prima din Emil
S'au
D.
pentru Transilvania Ciobanu, Moldovanu, Dr. Oct. V.
M.
cele vechiul din
Ernst Dr. Rudolph
M.
Schuller
Octavian
pentru Bucovina
3. A.
R.
Dr. D. Busuiocescu, ianu M. Savu. jurisconsult italian Academia de
Palatul de vorbit Univerdeschid libere la Fundatiunea Carol 1921
3,
Dr.
cea mai viscol grozav mare parte a in cantitate considerabilä, face circulatia se rupe fire telegranurilor telefonice. fice General Averescu
complect a urma spre larg multe vase, care n'au putut s'au publicat decretele In Monitorul anume: Take regale pentru numirea
www.digibuc.ro
A. S.
www.digibuc.ro
Fo
nescu,
Mihail
Ministru
Derrussi, Ministru de publice; General
Ministru de stru de Interne; Lucasievici, Ministru Dumitrescu, Popescu, Ministru de Dr. Cultelor Const. Ministru sociale; Ing. Cihodariu, St.
Caius
de
gelescu, Subsecretar de incetat din Ion Procopie Dumitrescu, care ai Nationale; pentru
fost
mare gara de s'a declarat distrus casele de bilete accesoriile etajele de sus parte din restaurant. de
censura presei tot cuprinsul zonelor militare de la aplicarea agricole. de Cannes datorite de Germania, care sunt
publica articole
Sinaia M. S. Alexandru Marioara s'a logodit M. S. Regele Alexandru
sosit
Millerand Filip,
Briand din
de
profesor la
la
facultatea de avut Curzon, francez au expus Poincaré, ale respective punctele de afacerile Orientulni. Cabinetul Take C. D. cum noul guvern General
Ministru de Ministru de Interne; D.
de Externe;
D. Alex. Constantinescu,
D.
de
al 4
www.digibuc.ro
Ministru Ocrotirilor sociale; D. publice; D. Vasile Sasu, Ministru
al
dustriei
C. Banu, D.
Florescu, Ministru
D.
Dr. Subsecretar de de Interne. Principelui cauza unui violent
la
sunt moartea Papei dict XV.
Ciurcu, membru Sindicat
dance
al ziarului Era un apreciat are. sediul Un generale mare intrunire care au partic pat Vint Sasu.
intre
de aprobat producte agricole de la Ministerul de Interne la sterul Agriculturii. la ferate
ale
prim ministru demisia guvernului. de Milano Achille fost ales Papa, numele de
zentat
Nicola,
-La
formeze cabinetul. votat pentru reducerea de au fost expuse vitele de de
www.digibuc.ro
loan
guvernului nostru
PLUGARILOR
a fi M. S. Regele Slaviei pentru logodPrincipesa Marioara la 21 s'a
brat logodna. Boulognede solutiune.
-mer, Lloyd George au avut o care a durat peste trei ore. Au examinat aliatii le o
1922
Ministrul de Externe al Washington s'a oprit la Paris a avut o Primul ministru
cu
-
Italia, al Nou guvern este d. Luigi Facta. In Portugalia toate echipade de s'au pus pe vasele de muncidin Fume s'a format un guvern compus mai ales din ai
D'Annunzio, anexarea
Fiume la
Italia.
polon, Pilsudski, a primit
general Ponikowski
deschs
la Belgrad
Foto-
confeGeneral preliminarä a statelor comisiuni : Micei Antante, de transporturi. a depus Primul ministru francez proectul de lege cu privire la aprobarea tratatului asupra la Paris la 28 Oct. 1920, Romania. a fost proclamat regat, independent, suveran, liber a a numi in Liga cere s'a format sub guvern
www.digibuc.ro
Guvernul a acceptat propunerea marilor Puteri pentru dar Incheerea unui din Angora a Lausanne s'a terminat instalarea marei statiuni care va fonice zilnic cu Eifel la Paris va mesa gii din Berlin din America. APRILIE
din Funchal, Carol de Habsburg,
Austriei
Ungariei. C.
Pelivan, Eftimie Antonescu, N. Flondor, Popescu, N. Colonel avocat Rosenthal, A.
Constantinescu,
Buescu, si
Genova,
plecat parte
luat capital de
cercetau adâncimile boltei se un mare depozit de arme s'a produs explozie, automatic printr'un mecanism, victime. -Se deschide de Genova, de Facta, italian. aduce de la Genova iarea unui tratat ruso-german, pe baza deplinei reciprorestabilind diplomatice normale, regulate pe urma rezultate din mäsurile de socializare. de Genova, de din Kattowitz,
puterilor din nova au predat guvernelor respective,
Rusia. Mica
germane recunosc tratatul existente.
www.digibuc.ro
bazinul
s'a produs aceasta costat
peste de incetat Paul Deschanel, fost Republicei franceze. MAI
Genova
C.
adoptat
statului quo. 7, 8.
Arges. D. Prof. N.
ce
anual
Ligei culturale s'a
Curtea
perspentru curent.
D. Lutz
de Liga. N.
la
ajute cultural pe
Macedoneni. la Genova fost: propaganda nu politic, datoriile fostului sovietele sunt datoriile publice, se recunosc pagubele tatea nu restitue nu restitue tezaurul de la Moscova.
www.digibuc.ro
CALENDARUL
ne vine
care fusese greu
de absolvire Voila, Prahova.
francez C.
S.
la Ferma
cursurilor de
de Genova. onoarea oferit remis marea cruce
unei de
oferit
-
starea
C.
presidat de
un banchet. Barthou, care tratatului dintre
Art.
totdeauna asupra rabiei
va
caz articol.
S.
A'exandru
I
al
nilor se A. S. R. Principesa Marioara a Ro-
convocat incepe a vestea despre moartea marelui de Stat Take lonescu, care a adus importante servicii timpul
-
a fost Externe Rathenau, in forma asasinat. Atentatori au aruncat o mica ou, in automobilul lui. formeze cabinetul n'a a fost Bonomi. cinat ferate Austria greva de la de la serviciul telegrafic. Budapesta s'a declarat greva congresul general al medicilor din sosit gara de Nord trenul cu ale Take Irlanda lupte violente la Dublin. fran regiunea Hindenburg din Silezia trupe polone ceze au fost atacate de
www.digibuc.ro
Iorga a plecat In cursul acestei luni la Paris de la Paris organiza inaugura
a
la
la
ceremonia Take
nut
Au
Prima M.
ceanu,
,
Pherechide, al
Casatie, Mihail Antonescu, Dr. DemetrescuMille, C. Prof. Dr.
a, N. Batzaria,
Petrovici, Prof. G.
Manolescu, N.
la
Take
sicriul
La
fost ridicat pe de pe mortuar. au vorbit Scarlat Costinescu din partea Diamandi partea
www.digibuc.ro
dis de
ale special nescu au fost transportate la Sinaia. La
au
Fotescu, tinescu, Radu Caratase, Pârvulescu, Andrei
la
St. Dobrescu, N. Ing. C. Barbacioru, la
lonescu
Craiova
asupra ploaie de rupere de
de tierele magaziile fabricei de Andreescu dela Mofleni. cari se fost acolo Sunt La Haga s'a confiscate Rusia.
Th.
Se
fost
chestiunea ocupat din sector Poloniei
din Silesia
constituit noul lonez, Prim cazuri de
atribuite
germane au Silesia
de control din descoperit mitraliere ascunse de din Kiel. se primul congres de studii al membrilor
agricultorilor restituirea
Haga compensarea bunurilor
www.digibuc.ro
AI. Averescu
privitoare Rusia.
57
Cork
republica.
de Comarnic; au fost 20 de Bouvet,
comunist anarhide
volver asupra
Franceze torcea de
din
când se
persoanä din italian
Facta
demisionat
Prof. Jorga
de De urma
Arad
morale de refuzat decretul Korfanty,
nu poate dânsul demisia.
Orlando
-Co
formeze
pentru delimitarea
slavia terminat Primul sector de
anty,
rugat
pentru formarea Dr.
Nowak, rectorul din
de trupe de Regelui de
chemat de www.digibuc.ro
1922
polon s'a
de externe
D.
Cristea
la Genova au
ciocniri www.digibuc.ro
Duca
a fost format sub D. Schanzer. De Facta, ministru de externe
F.
G.
produs
P.
P. S. S.
de
a
fost
alte 10 de un uragan.
www.digibuc.ro
din China de sud au victime.
privitoare
cari
din Alsacia
de
german Teza
incendiu
Lorena a francez. nu s'au se despart nici 400 Km.
de
Cosma
Viena s'a deschis congresul international al muncito, din Olanda, la care au rilor Francia, Suedia, Austria, Germania, Polonia, Italia, CehoUngaria. slovacia, declarat un mare incendiu la ferate totul, din cauza de irlandezi au ucis pe generalul englez Michael Collins dea gajurile productive c rute de -Germania Franta In comisiunea de la Praga (Marienbad) B Prim minis ru Prim ministru ceho -slovac Masseryk, slav, In Vever a 1
www.digibuc.ro
RE CALENDAR
DE In
carte care se
I.
Le
calendar, care 1923.
Sunt
cititorilor
va
vine La
de
a
a
se tea (de luna). Nu se a la din e de ea de ea se De
fie date termene calendars de
ce ar area
dar
ne calen-
fost www.digibuc.ro
62
din de 365 zile.
era de
de plecare
de
la 21 de de de orbitei sale. doua
De
de
va
opt
22
la
23 25
chip
calendar.
va
va Mai,
Nu
care va doua
cea
an
365
el 365
fiecare
de
1460
de 2.
de
de 365
de
Dar
au
la de-al
www.digibuc.ro
la
Cu
Cesar
dar se
data reforma
la de
la
an
366
zile
patru
Dar,
366
foarte ce
cifre
un 1868, 1872, 1867, 1869,1870 etc. 2000,
1876, 1880, etc.,
fie
patru. Cesar
ei.
Cezar
zile.
lui
la 46
pentru ne
era
28
toate
tot la
avea 28
calendar.
www.digibuc.ro
luna ei Ja
luna
spre de de
366
el are
trei 29. Dar
aduce
ce
asupra
se
fiecare
de
grave care de
ce
legate de patru
ce
de
zile,
spre
un 36
era ore
prea
365
orbitei
la
de 365
ore,
50
de
calendar se de
din
care
se
din 1582
ziva la
de 366
patru. Aceasta
Cesar erau
se
sute se
cap
www.digibuc.ro
parte
fie
cul
Regale
www.digibuc.ro
365.
1800
are 366 de dar
1600 a
1700,
2000 va
1900
ce
regula Ei
e
de
365
exact
real,
de
ea
de
de
la
de
o
va avea lui Gregorian e
de
de
s'a
fapt
lui Cesar la
a
de 19
1920
se
Nota
cele a scris cartea
.
e azi
12
era ea e
de a de 12
Nota
13
20
au de
Mai,
8
7,
data
ei
Mai
:
Mai,
datä
Nota se
par a
12
de
uneori senz,
vine
seria. cu
o
o
a
eel
Februarie se Februalia,
de e
e
patru
zece
o
care
ne de Ea era
de
calendar se
din
la
el la equator. Aceasta e epoca
drept
www.digibuc.ro
21
de
Mai
alte
al
are calendar
Marc
Augustus,
privire calendar care care
opta, zece
lui
aceste dar
al
Cesar, de
22
razele
vertical
se
toamna. razele soarelui
la de
s'a adeseori bisextil. care au
calendar
ne
de
degete ei
dela la
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
sale,
DIES 8.
Cele care
data celorlalte
se
de cale
date,
Nota
www.digibuc.ro
(ziva
PLUGARILOR
de ele
de
fi la de
e
printr'o Carol
Mare
Carol
de ERA punctul
care la
ce
care
Era le aceasta
622
comp
facerea
era de
de
In
socotirea dela de
vechilor
www.digibuc.ro
date Valori
asupra
pe
Temperatura
de
.
2
3
.
4 Strehaia 5 Craiova 6 Corabia
.
. .
.
7 .
.
.
.
. . . . . .
12
Retivoiu
.
14 15 16 17 18
.
.
.
.
.
.
.
. .
.
2 2 23
Giurgiu i
.
.
.
Plo 25 Buzau 2
.
27 2 9 30 1
i
.
.
10.9 11.3 10.3 9.6 9.6 8.0 7.1 3.6 5.9 9.0 9.4 9.4 97
.
Ale and 2
11.5 9.7
8 9 Govora 10 13
9.2 10.1
.
.
.
.
. .
-1.5 -2.2
10.9
-1.4 -1.5 -2.0 -1.7 -1.2 -0.2
10.8
na
3
ccea
.
.
10.8 1 .9 10.5
.
34 Ga 35 57 3
. .
d
.
.
.
.
40 41 42 43
9.2 10.3 11.6 4.6 10.9 11.3 11.8 10.4 9.7 9.7 7.8 7.0
19 2
5.5 8.9 9.3 9.3 9.9 10.3
15 0 18.0 19.8 19.6 20.6 21.5
11.5 10.8 10.8 10.3 10.2 10.1 9.5 11.0 9.6
22 4 21.8 21.8
22.5 18.9 21.9 22 2 22.5 21.3 19.7 19,4 17.7
- -1.2- - -
11.1 10.6 10.4 10.3 10.3
. . .
.
-1.5 -1.3 -3.1 -1.5 -1.5 -1.1 -1.7 -1.3 -1.0 -2.1 -2.7 -5 7 -3.4
10.2 8 9.1 9.6 9.5 9.3
0.3 4
-0.7
-2 4
8
-2.5 -2.3
8.5 .
10.4 10.3 8.6 7.6 3.3 6.6 9.6 10.2 10.2 10.5 9
-
11.9 11.5 11.3 11.0 11.1 10 9
22.0 0 11.8 13 0 11.9 9.8 21.5 3 10.2 2 .0 11.8 1 .5 22 11.6 10.5 22.0 11.3 10.8 22.0 11.4 10.9 9. 9. 21.0 10 4 0 20.2 9.9 9.7 20.9 20.7 10.0 20.3 9.7
- --2.6 - 6
10.9 12.4 15.7 11.4 11.7 11.7
8.6
18.8 18.5
2
www.digibuc.ro
1022 756 597 593 510 511 499 802 763 759 806 1000 781 810 689 696 622 525 496
216 146 139 119 108
117 232
103 117 135
211 211
101
201 233
113 112 117 87
77 102 103
490 495 537
85 87 10
395 484 362 466
9
515 530 513 653 693
245 212 176
16' 178 163 168
250
98
539 58
159 163
90 143
541
427 448 410 636
182
97
491 587 611
-
294 215
-
97 76 103
161 132
132 122 146 109 122 133 87 118 83 114
8
88 7
127
92 124 71
115 108 168 146 158
91
98 71
81
138 140 175
286
307 239 239 212 180 185 189 182 212 225 174 173 170 116
114 136 122 137 208 182 175 14 177
266 183 187 149 144 122 123 186 177 159 169 205 166 157 152 156 138 125 117 122 110 127 121 112
93 129 89 113 107 101 87 133 119 127 99 120
178
115
196 273 282
105
124
Temperatura
47 48 49
7.8 8.0
5
8.3
2
-3.7
.
52
Arad
.
. .
10.9 9.1
-0.5 -1.7
7.7
-4.0 -4.8 -3.5
8.1
St. 8
.
.
11.1 10.9 11.2
.
Lacu Mare 62 63 64
10.8 .
5 8.1
.
10.2
Ohaba
-0.7 1.3 3
-0.1 -2.7 2 9
-1.4
69 70
11.2 10.8
Pardanu .
76 Rusca .
78
Sibiu .
9.1
8
-0.3 -3.5 -2.2 -1.2
10.2
. .
7
.
.
.
.
8.3 10.7
-3.5
7.9 3 9.7 8.5 8.3
8.3
8.5 7
19.2 18.9 18.4
21.3 5 0
8.4 6
17.9
10.0 8.8 8.5 8.4
9.9 11.6 9.6 8.9 8.5 8.0 8.7
639 527 513 584 577 484
584 664 696
17.7 700 18.5 637 17.2 8 19.0 5 742 11.4 21.9 11.8 598 11.2 21.8 682 1.4 21.2 11.8 12.1 11.4 572 11.3 22.1 11.3 9.1 18.5 822 8.5 8.9 644 10.2 11.0 10.9 20.9 11.4 11.2 21.0 11.0 11.3 20.8 12.1 768 10.9 21.4 11.2 890 21.7 11.5 10.9 20.4 11.2 7.3 9.4 19.3 9.8 8.8 18.0 9.3 1021 745 10.7 20.7 10.7 9.6 19.0 9.2 658 689 8.8 18.7 9.1 638 21.6 8
www.digibuc.ro
79
164 144 137
75 145 129
260 191 187 221 243
135
112 133 123
69 106 209 97
160 179
263
85 79
174
310
131
114
277
143
119
208 160 188
99
158
97
239 210
- -
171
-
164 146
192 81
-
279
173
96 189
164
247
172
216
-
- -
189 114
186 251
-
144
245
331
193
177
295 182
33 237 268 302
216 181
78
1 6 185
170
124
71
Temperatura Bucovina 81 82 83 84 85
lama
7.5
Vatra
87 88 Soroca 89
-4.2
8.1
4.9
7.5 7.5
-4.3
8.4
7.1
Nistru.
-2.9 -3.6
5
21.2 21.7
10.3 10.2 12.4
r gat, din
479 385 217
77
58 34
129 104
de doctorat
von
precipitatiumle a are Institutul Meteoreologic Central Transilvan ei, von extrase din: «Die din lucrarea L. Fraunhoffer, iar 1910.
Temperaturile din :
rad:
304
167 128 68
95 60
:
«Die
In
255
176
de
crarea
136
4.9
9.6 9.1
125
79
575 571 675
18.6 18.0
4.2
9.5 9.4 10.6
255
614
temperaturile
pour la Bucovina
H.
din
luate din Anderköl: du
iar von der Bukovina».
care
de L Rona
aunt extrase din
dela R din lucrarea din
Institutul meteorologic
CAND pe
nu
de sare
de de
uns
pot
trunchiul copacului. Furnicile nu smoala
www.digibuc.ro
der W.
CESTIUNI DE
PRACTICA
TABELA de
de
de
ce
la cari se sau seminte ce trebuesc
la un
un kilogram,
de
de
la Nectar de
mijlociu mare 1,770 1,500
Spanac 25
vinete
0,150
Ardei
3,000 2500
20 20
1,192
220
Dovlecei 1,000
120
Ridichi de
idem.
idem
20
32,000 45
2,470
10,000
de
22 Usturoiu 24
Se
idem
80
Toate Toate
seamänä direct.
vinete, ardeii
ridichiile de
trebuesc
räsad
timpurie,
pentru
varza de
idem
produce
vinete
care se poate transporta nu se De asemenea mai mai poate nimic câmp. de
www.digibuc.ro
Martie;
chiar, de
Catedrala
de la Alba
www.digibuc.ro
tot,
tin nu se mai
gropi
de sate pe la
Ne-am
tot de
Dar, cum sântem sorti,
tot
dus
nu
alte
am
am am
celor
un singur s'a trecut isprava tot
rost,
www.digibuc.ro
de oare
sate, rile
face
se
www.digibuc.ro
are
de
care trece
www.digibuc.ro
Seceratul,
la
de
de
ESTE STARI la care adus mari
am luat
vitejie
oamenii
întreaga fie pentru rodul mai mare vremurilor de acum. mai potrivit Noua ce trebue ea economic este grea, dar pricepere se pentru întreaga mare mare
noua
ce trebue
necesar
fie
mai
de
pricepere fiecare
breasla
de
noastre
Cum majoritatea
trebue mai privirea. acest punct de mare trebue
ea
avem
de
nu numai
dar
mai
meseriilor
de fi ea,
nu poate
fiilor
www.digibuc.ro
toate
de
pentru
mai
de
putem
de ne-am
de
carte nu se Din
de
nu poate fi
de
oamenilor pe de limp.
acum este pe deplin plugäriei, meseriei
terminarea au folositoare, pe tuturor, devenind oameni
ei
de
din toate ramurile de activitate
pentru
lui; un rurale,
satul Avem
marea
poporul
de
gustul de citit numai deveni un plugar mai iscusit de care nevoie negustor cinstit care trebuitoare,
cea mai frumoasä din
petrol, sare, Nu ne trebue scoatä
aflate
una
oameni muncitori mare din
pentru
Firea vioaie
pentruca cea mai
care
timp
nu numai dupä de de
Treeri
www.digibuc.ro
facem
noua dar
LA
la
www.digibuc.ro
de
de
era lege
are
www.digibuc.ro
Era
de
bine
se o
de ei,
de
Era
era
te
tot de
izvoare
case
de
dar de
din
www.digibuc.ro
din www.digibuc.ro
se
rodie
era
tot
se
ea.
vreai
de
toate
te
se
un
tot, de toate
ei.
se
in va sape
deretice
se
vor
tot de
tot din
prea
nu
n'a
www.digibuc.ro
le
de
de se
se
in
de
www.digibuc.ro
lui Ion Mijea din satul Ileana, comuna Ileana,
Ilfov
s'a pulverizat hectare de cap de loturi la familie, interesant este de mai amanunt suntem in al patrulea an de la ales a unui satean, expropriere. Spre acest dam model de muncä, de de re t bilitate, pe Mijea din satul eana, proprietate
ha,
In
drept la
de
o
intiudere insemnata de
la
Ion Mijea,
viteaz, din
de
mobilizarea din räsboiul gimentul 2 Artilerie grea, find
grele
la luptele de este tot chibzuit in socoteli in aranjamentul la El este ajutat de care in 1905 de
a luat prizonier; vrednic pe
nu a
de Maria, in numar de
ani, Petre Paulina Niculae 6 Lina 2 doi au avut
patru
Anastasia an.
8
de 6
este de
de
2
perfect it de la
le -au
pe
acestea, de
lui
gospodari in satul
care doi
Situatia Averea
a
Ion
se
www.digibuc.ro
din:
mari,
porumbar
pentru
instrumente
2.500
de
evaluat hectare
lei
dotal de la
va
Vite 4 cai de 2) 3) 4) 2 30 6)
a 5000 lei
lei
a 3000 lei
20.000 3.000
a 1500
lapte vitei socotite a lei mari a 500 lei . pasäri a 12 lei
lei
6.000 9.000
,
Unelte brazdä evaluat evaluat la de fer evaluat la car evaluat la sape evaluate la plug 2) 3)
1
4) 1 5) 5 6) 5
.
. .
lei
600 200 3.000 100
la
pogoane
total lei
pogoane
600
520
pepeni
www.digibuc.ro
7.200
e)
evaluat
Capitalul lei
lui
pentru
Mijea
curte,
Dispozitivul
Dispozititul camerelor, a
curte.
www.digibuc.ro
.
,
de
care
Casa de de vede
stuf satului intrând
prin
ce
are:
de oarbe sala in camera cea mare, camera de paturi, prosoape pe paturi prea
de
intrând
safirilor,
iar pe
cea
ce
camera
din
pretutindeni stare de
lui de
frumos
de
gospodinele pot
de
se
cailor, iar
dreapta camerei pat, dreapta, se
pentru
de reserva, se
de
in
magazia pentru sub
representate pentru gätit
nutelor
este
la
cuptorul
copt afle construite acesta, remiza pentru car, plug, stuf in
tot
de
www.digibuc.ro
87 producte magazia
boabe. se
prima se
timp de La
usturoi.
razoare de
se
de
drumul aranjamentul locuit toate de
poate
spatele cat
grupate
paza de
camerelor de de model
majoritatea
are pagoane
noastre de la
pogoane de pogoane
sale,
acestui an, urmatoarale pogoane.
pogoane,
2) Porumb
acestea
Pepeni pogoane.
Toate de secere
le la
pentru
oameni
muncilor din localitate, de pogon
plugariei care le detailat se valoarea sale
30
Total
www.digibuc.ro
Total
are
lei
.
200
Treerat boabe
Carat
boabe
20
Total 2
.
,
.
.
.
.
Semänatul Seceratul
.
Treeratul
100 lei 220 20 . . . 20
2
.
.
lei
.
200 20
Cositul 50
.
.
lei
Total
Total
lei
Pepeni evaluate la lei
Evaluat
de
fie
uneltele 2) 3)
la
pogon,
de ale lui Ion Mijea pentru un pogon la . = 325 lei rumb . . 20 580 .
Fasole 5) Orzul
lei
vitele
de:
=
.
. .
.
6)
. .
8)
335
520- 200 480600-
600
total lei
pogoane 6960 280
fasole
pepeni 300
Total cules porumbul a de
a 5
cinci
lei
valoarea in bani a
www.digibuc.ro
la
de
acest
nu
brut
mai
deci
acestor culturi. culturi producte
aduc
acestui
Ion Mijea
500
400
proprii produsele de
se
Mijea
vacilor
de
lui
pentru
produsele culturilor, gospodariei lui anului viitor ipoteza
pentru Porumb
kgr., 300 500 500
Fasole
pentru produse, pentru
de
lei
3,-
Fasole Pae de Coceni Pae Pae de
600
de are nevoe vitele proprii de fasole se
kgr. boabe 2) 3) 4) 5)
pentru
Mijea
3700 2500
1500 4800 4800 3600
de 40 kgr.
acest
Totalul venitului
lei de proprietate pogoane
Imposite la
Treerul Mijea
cheltuelile
pogoane mai sus
Totalul averei
www.digibuc.ro
30
lut
Lei
situatie
la suma de aproape de säteni
ce
dreptate au avut
care au dat fi adus nimic, ci in alte de sute netto al care mai tree
celor care sätenilor,
punga
la sate.
sätenii
ce
rational nu le inchise
lazi ci
vine
sa
avutul
ar
de
ca se de numerar pe care azi
de
le
expropriate le
bine
e
ce le au de bani le scoatä la zilei, le agricole sumele mari
Gospodaria satean cuminte tocmiri gospod
harnic, serviascä drept model ori
o taranime mai Ion Mijea, am cum se azi la sate. Toti acei dintre sateni agonisiti ca va voi cum o are Ion Mijea din satul
rostul
de
cum
mai
pilda gospodärie, N.
un dela al
la Boston.
se
celor
cur
la
Abea se ch
ne
neam, ceva
drum la alte de
face
la
pe pe
am trim
tate spre
case
da
despre duc
la
Am
alte eu
aceasta
www.digibuc.ro
bobii,
mai ursitei
spui moi
floare de
mai sunt
prin la
lumea
de
un
www.digibuc.ro
LE
din Europe
are
pe
va o
din
fie cele
din
se din
luat
premise N.
www.digibuc.ro
un
200000
prospere din de
de de
au din
Apele de
care
de le
dela le
tot tot exploatarea Mai
www.digibuc.ro
apere
ei,
de
de
www.digibuc.ro
nu
95
ei
de
pädurilor,
marea va de
metale
vor
ei,
ne pentru nu poate Florescu
Secretarul
DE se furase
Pentru
portofelul,
care
de
se
umblat Tree
el
Obosit de
de
Dar
el
www.digibuc.ro
veacul
Chr.
un
insecte,
supte
sucurile de de
brun De bruna Copt
de de
soarele www.digibuc.ro
RI.
original
din
de un veteran www.digibuc.ro
vesele
larg toarce din
umed
Tulpini
galbeni;
scot
De
aerul cosite. suflet bate 'n
fir
de
din
'n soare.
Se
H
La
!
din bog
de
vrem cununi de
vrem galben!
vinuri
sä se pe fie pretutindeni: palate: mucedul bordeiu
Nedreapta In valuri
sub
greble,
Cu Noi Noi se
vine Un fluviu nou de In creer se e
Nu mai Totu
jale,
e
nu
sunt
La ! Hai la (DIN ADA NEGRI) www.digibuc.ro
german
de de
veacul al
furca de
de
se frigea
din de
sale
se
de
care de data
le
barba lui,
www.digibuc.ro
de de din
trezi.
de
de se
din
sub
care grea
de noapte.
grea. prelung
alte el
odrasla acelea va
se
va ale
din
de
de
de
bine
Dar
la
Era
al
lui, care se o
se
www.digibuc.ro
celui care
vapor care
unor
de
din
agricole
veacul
la secolului al spirtoase
Dr. A.
a fost in
1767
a
Hectolitri.
4
1783 a fost a
Carra
viilor
Moldovei de
o
in Moldova
0
la Nectar,
Hectare
in
1777
1766 de 102.100
Valahie a fost Hectolitri. 1785
34.0)0 a
212.800
Hectolitri. in 1767 a 47.300 52 Hectolitri Hectar viilor aceea
www.digibuc.ro
Plugar francez din veacul al
de la Lugoj
de
se
stradei frumoasele
se
fost
aparatelor
fost
Casei
de mätase dela
a din Giovaniu astazi pentru reputat
(Lacul
fabrici. zis, este o cele
etagiu se etagiu; compuse din 120 bacinele de fire de mätase. le
aparatele
mecanice
www.digibuc.ro
constructor noui aparate de
de filat sunt
firului ce se cauta care se fierb In mesei fiecare care sunt aparatele de filat, sunt cutiile care pe care se interior rodavele sau mai bine zis din fiecare ce depun sculurile orientarea bacinel (lighean). executatä chiar in o din Lugoj, se timpul din fabrica. la una din Tot etagiu se mai sala destinata pentru alegerea biroul tilaturii, la La mijlocul
se
o
care
pentru
filate. Aci se aduc sculurile terminate, iar o cu atentiune defectele ce au putut mod neregulat pe scul, din cauza neaavea firele depuse la parter, se respective. Sub tentiunei cazanele unde se gäsesc motoarele de filat, din lungimea necesare. In parter, pe filatului. gogosi, saci gäsesc pentru luacestei Continuarea ce din dela filatura. pe resturilor ce partea fatadei, se cele patru compartimente ale apa care se basenului de ciment este din care trece filatului. la mica de Filatura. Filaturii, se celelalte de alta a De o parte spatele ace fata care servesc de atenanse, numeroase de duzi mari. stei fabrici se posesia Con a intrat mai sus, inventariata Diriginte din anul 1919, nu a care anul 1921, din causa lipsei unui aparate ce o compuneau. numirile diferitelor studiul
Trebue
generalä,
din luna August a anului spre Ni se spune cu 1910 anului 1918 primele 6 luni din anul 1919, venind fabricii se instalase prin trupelor care dispuneau de toate cele diferite de cum voiau. aflate, Ca a acestor se ce anual trebuie de se anului 1920, nisterul nostru dispune spre
de a mai a fost
Fabrica necesare erau care puteau realiza de Arendarea. (a Exploatarea in Stat, de de oarece era nu Prima de personal administrativ personal technic de conducere studiile
www.digibuc.ro
103
Singura cale S'a adjudecat de lei 777.000 anual,
pe
pe
foate
de
1921, s'a
15
contractul,
intregii
primire fusese
darea
care
era obligat
necesare,
averii de
face se
lucrul la n'au
din diferite
1921,
la 31 Decembrie.
Fabrica
materia fiecare diverse de imediat iarna stabilit Veche aparatele instalate magazii de
cultura
se
epoca ocasionate care se
pretentiune de
realiza
-
prea mari,
fabricii de media de Buletinele
Burselor franceze ale
fiecare
din
Pentru gogosile
fost de de mai sus
1921, care
conform Calitatea calitatea 66; predate Filaturii,
calitatea
45
136,
kgr.
suma
lei
de din care,
2.263.341 lei 50
cultivatorilor, Beneficiul
lei
50
lei
lei 123
au fost
de
s'a
Pentru suma
1920
kilogr. 372 gr.,
de 1.720.509 lei 80 1922
111.229 kgr.
Mai
kgr.
anual
Filaturä se poate uscate, din care se poate
kgr.
la un bacinel scoate 450 gr. 120 filatoare are de 13/15
pe
care se
verzi
nu este
de
www.digibuc.ro
gr.
ajutoare.
se
de
nu
de
tot
www.digibuc.ro
105
n'o Tot de
bun.
dar
mai
bani
un
de
bun tine
nu plata
bani se te foc,
ai are
arat
de
chiar
nu
ce
de
nu are
www.digibuc.ro
gräpatul
veacul
CEAPA un aliment
de
cauza fost vechile Asiei centrale, care pare cepei. ceapa era tele de mai erei La mare consuma Se Ebreii regretau timpul Arabiei cepele Egipt. de de Christos) marea Egipt, relatând se de argint lei) pentru ceapa prazul care au ridicat acest monument consumat de Gibault spune n'a fost mai ceapa. monumentelor egiptene adeseori depunând altar, semn de dar funebru.
(42-125
Poetul satiric et
Chr.)
Egipteni et quibus haec nascuntur ceapa ale
www.digibuc.ro
care face
sale pe zeilor.
cum aveau Grecii Ceapa se
pe timpul
mult Palladius
pe
care pe timpul
cepei acestei ei
grec
(general
care
400
una
alta
are face
Cerem
s'e care
Abia ceeace
tat
legi
germen
de
nou. E
s'a de
CUGETARE pot
greu poarte mai repede de
fac
cine
care *
Mai bine
de
www.digibuc.ro
avere
fac
Ce
fac din mai
Nu Din cine
voi
ce
vin, ca
De
nostru tine.
Perind
boaba
N.
www.digibuc.ro
Grapa
francez din veacul al
18 -lea
creasta de
de
contra
ale de fiecare de
din care
deele de
de
le de
mai
dar
de
tuturor. peste tot,
sectorul
acela
tuturor.
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
Improprietärirea
comuna
dorului
comuna
www.digibuc.ro
CARE CA
care le
nostru de Tor,
brazda
de de
se
se
repede
ogorul
Tara
se
de
fost
neuitate de
www.digibuc.ro
le
bine,
care
asupra de
date. dar
de
de ce
de ne va
de
drag
de
de
prin departe prin fi
fost
spre
www.digibuc.ro
mari, tot al
de
www.digibuc.ro
La foarte au lost contra de dintr'o regiune a fost obligatä alunge scop a din regiunile
amintirea tuturor. dacä o au invaziuni de dar au avut au diterane, apoi Asia urmarile de Augustin Dupa care a
reamintesc timpuri sunt
antice, nu numai
au distrus
pentru de
Rusia, etc.
au fost
pentru s'a
din Algeria e
urma läcustelor moarte. din Maroc mii de
de
au
1778
litoratul
a
ce a urmat invaziunii la 1891. Ca
in Algeria au avut
au fost In Romania invaziunile de
(Anatolia, Siria de urmäri, pentru combaterea acestui au destul dose ;
;
au
cum au lost acestor
de
Nord Asia destul de au cu Portugalia Asia sub numele regiuni din
In
pare
in care poate chiar Ungaria.
o cunoscutä sub patrie este Africa regiunile Ea poate Africa Nord, Europa Sud chiar In anul 1892 a ;
specie
de
a
Sudan
din
Asia
etc.
Anglia) India, Arabia, Persia,
In Romania au
care au
Europa Turchestanul,
primul
ale
lacului Aral. este litoralul Syria, japonia, China, India, Australia, etc. familie, fac parte din Negre
de a doua
au o
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
114 timp
femela nu
nelucrat;
care
din
ge,
la Apoi
depune dispuse
care
Locurile pun un de
de de aceasta
credea din
chiar
acope mor imediat mai pot depune un doilea
constatat
apar
www.digibuc.ro
din
115
apar treptat
mai la
ce
din
sunt minute (prima
total
de
acoperite membrana aceasta este care
coloritul treptat insectele sunt complect desvoltate. In prima desvoltare sunt foarte periculoase, sunt
sunt
apte
Foto
(femela).
complect un caracter tipic pentru
din
Acridiidelor. care foarte credea
emigrarea la cunoscute. Ipoteze sunt care sunt foarte foarte desvoltate. foarte
chiar
nu
www.digibuc.ro
care nu
de aceasta
de
multe
care emigrarea se o lipsa de ce ar urma acestei o prea mare a se poate considera o fun nu lipsa de de de au nu simte lipsa de mai S'a vat de multe ori adulte trec peste locuri ce le pot au chiar Thomas, sunt cauzate de o a cu corpul relativ moale sunt continue ale aerului uscat cald. mare
urmare emite
un atac produce
special din
faptul nu numai
care de un de
de
sunt foarte mare de multe cazuri se
www.digibuc.ro
Este
pare a avea un
important.
nu mai
de
scrumbii, etc.
sau
a
de
emigrarea
cu
maturitatea nu se poate lua
se
pentru
de
pot ca singura
de
a
ca la
Posibil
instinctul de de se stolurile de emigrare, se poate acesta instinctiv. La specii emigrarea au tocmai a
din toate
la a larvelor.
migratorii se
a
de
Thomas
Vatra
1.
se
2. Regiunea ori se pot de 3. Regiunea stoluri mari nu se Vatra se sipoase
terenuri se
de pasagiu,
spre a
In
de
pustii,
rar.
numai mult
terenuri ierburi
Europa sunt
care
deauna la special au directiunea nu
la insectele Motivul care
timpul cazuri contrarii. Sunt cazuri undo o specie a emigrat b
la
maturitatea
cunoscut, directia
;
de dire Anglia.
ar stolurile
in-
otdeauna cazul, nu este formä fie nu
Aceasta ar urma ad
cat se
se de fie din cauza epidemiilor a din regiunea de se vechea
de
fie din se
somplecta desvol are la Viteza
acestea
variaa
care
etatea tinere parcurg a observat
de puterea
km.
km., 95
un
www.digibuc.ro
la care
depind
an Dupä
la coasta
de
(aproximativ
emigreazä emigra
noapte, de 22,5 km.
de 675
Europa au fost
Läcusta
la
combaterea 2. 3.
insectelor adulte
distrugerea
sunt
ara
vor
vor
sunt
contra
2.
mai mai grapa
mai timpurii,
pot
prin
prin pot aplica
säpun
se
insecticide petrol, snopi
iarbä
alte plante de arsenic.
mijloace mecanice Arabi säpate drumul
resultate ultimul timp au Contra adulte efect. ultimul s'au din toate
sunt
aparate
au
foarte
contra
mijloace pot da resultate mai localitate. regiunea trebue
Knechtel
reci,
obosite de prea tari, amare, rebele
de
lucrat: Serres.
www.digibuc.ro
el
To
de
danubiene
ale de de
www.digibuc.ro
vechilor
Plug din
de
fie
de
din
se
jug
: de 3
10 lei, 12, 15
6
20
de
8
ales 25,
lei,
ied
2,
1
10 2
2
2
1
10 de 15,
10
8
6,
1
ban
1
bani
era
era, care
pot
Era
fi
la
la 5 20 30 de
de lui
A
www.digibuc.ro
8
era
2 2
20 6
50 8
era
10
2
12,
10
un Sau
22
cotu,
50
puteri prin timpul
mai
toare, or
de in, de ovaz
de
pentru opium)
folositoare,
dar
8 lei,
5
7
de somn leteic
acestea
nu
alternativ,
gras, odihnesc nearat nu aduce acestea, gunoind bine de
DE de bou
tare de vin.
de
locul
2
www.digibuc.ro
fie
de
DE Una d:ntre cele mai jud. Muscel, denilor. se gara gust frumusete o
de prune de
gras
de
probab la forma care
de
Foarte reg unea timpul coacerii.
au
la www.digibuc.ro
V.
Pomul are nu prea
aproape
dar
defect
de
de alte
verzi
care
Fruct mare foarte uscat, având
prune la
pentru
de
daca se culege
N'are de ceasta, credem,
nu
cusur, ci sale,
culari, au de
de
pare Este
care trebue de
vechi,
de
de
care aveau
districtele
la apus
Transilvania la la Nistru tot locuiau pentru pentru
ale de
prin
Dobrogea,
Erodot
vite
dova de sus locuiau
Erodot.
despre care se zice
www.digibuc.ro
a
Dacia
Tractorul
Holt
acocare
cea de
are no dau
tot
cu
cap. rodnicia
au
-
care
pomilor, se dealuri
de
pomilor
timpul,
jurul case! cari ca
o
prin pentru
de
Cu
nu se
acestea,
numai din fire la
rodului or
cu copaci
de mare, n la Moldova,
cu
de
altoiesc, aveau, nu au
rodurile cari sunt cu
de
pentru erau
Cu
merele
ziceau, n
aveau coaja foarte In era pomilor a
de sus
a
foarte fine). dovezi cum timpurile la din mare
Din
www.digibuc.ro
demult,
pentru :
1665. Noembre.
Bisericani o
vinde
pentru pomet,
zapis
de
astfel din partea de
de
din
piaträ
de
Tortor din
din din
märul
in
de
dealului, dintr'acela
dintr'acela piatra cea
sus 2. Suceava,
Alexandru
Bun
din balta mila lui
Apritie
Mänästirii un
vie
pentru pentru a
etc.
noi
in
ai
sänätate, Siretului,
nu
de la gura
a
hotarul
mai planteze o vie, cari toate fie pentru mea a fiului a panilor de vornici). 3. 1650,
vecilor, pe diferite
dau
cari lui
cumpärate
din -2000 vedre
o
carele prin ei au
nu 4. Suceava, 1452,
3.
Pobrata de vin din dela
asemenea
de acolo anul 1453, dela Cotnari.
o
1636,
Banul Hrizea
tot
o vie,
va
110 galbeni
pentru
Lei bani leu
www.digibuc.ro
Stanciu,
29
7. din
este mitoc al sfintei mari lavre de
fuse a vornicului
Cotnar, viclenie. 1466, Julie 9.
lui 8.
Mare,
peaträ
toate
din
din
i
dela Botna,
din
prisaca
Botna. 5.
9.
Vodä
de
deal" 1619, Julie 5.
10.
dela Vasile Hohulea un
din
prisacä
poate arunca un de 35 galbeni
30
1606,
Ion
Ana,
tele
ei, Mihail
de Ion
voie
de
un un
al. pe
de
de vie
6
de
nostru
de vie
4
de tigani.
Ion 12.
dealul domnesc, cu cramá Voevod).
1763,
(Ministrul
Un
sunt
Galata dini englez de 13. Intre anii sale prin lui Macarie, doveni Curtea nici vinul nu meni La Galata din
Un
:
este
doar din postul
invitat la masa lui
Paul zi
Secretarul descriind pe zice despre se face din miere
fu prezentat un mare
numit paie, de asemenea cari fi
zice
aromatic frumos la domnes (royal), conservat Ne mere
la prune chiar acum culese,
www.digibuc.ro
erau de
:
In
am
departe, Paul Galata,
am
peste tot
asemenea prunii Damasc,
de aici,
roze, garoafe.
foarte gustoase. gust,
Paul pentru
de
etc., tot Descriind poporul
de
dela curtea
terase, sub care
Italianul Del
prin
la
1718, zice,
spune
era
vinurile
Moldovei
15. Din
7219 (1711),
timpul sale.
frumos bun
se
läudau vinul mult se Dupe
spre partea
nu
au dires
de
tuturor, oprim deci au avut vedea dragostea via. le-au toate din
din de
ajutor. au fost
sunt
deosebire, roade
Pometurile vechi din Priboieni,
etc., apoi
din
din
etc,
Cristbav,
adäugat
etc., din
din'
www.digibuc.ro
Bucovina,
CE nu
se
o
a
de etimología
ne
pur
prin are
cultura
:
din de
se
ce se
unde se aceea a vitelor, legume fructe. pe care o credem
In mod de
omu scop
toate
existente
nu sunt In ale
la
se sue
rile
de
arte. toate ele
epoce.
acelea ale
se
din ce ce deveneau din ce ce mai
ce so
lot
tot horticultura este mai
care cere
o
ramuri care
se subdivide ea
foarte
de altele
a
a
cari
timpuri,
agricultura la fapt a
de
prin
ale
Naudin, nu sunt nici secole de prin celebre ale lui La
doar
a
a se eleva la au
a
sute de
de
bulgari
de
ete
al
multi au de
prin rang progreseze cultura fie prin al a concursurilor
ce, a
ocupe
printre Din punet de un al
r
Le Notre,
de la
de
cultura pomilor Din toate desvoltarea
prof
secole
de
un
ele
clime
mult
la
s
legume or
:
In
ale
al
guvernelor. propriu zise, dar e un
www.digibuc.ro
nu
e,
www.digibuc.ro
chiar
Am putea
n'are
acest de
nu
o
o
o
de legume, de oare
o
de teren, produce legumele la o mare un isvor de care nu ne putem lipsi, iar de instructive care nu se poate de nevinovate pe care de de la el horticultura trebue lucrative au datoria s'o acolo unde destul nu din acest La totul este de organizat unui este prima paginä ce deschide pentru al
cui se va
In de mai
Dintre toate horticultura,
idee pe
de 15
de
anexe ale
dar
a terenului, este evident da de prin
nu noastre pot din
ce un
va lua la Este chiar de eu un gust gume
cum
o
al le-
de
de ales pentru
n'a
un mai de vreme, care la de rentabile, de care s'au folosit acum a noastre cadrele unui asemenea mult erearea de a istorie a la ou ea, am a de motive a de lege pentru crearea de a fost nu a avut, va dar or o mai ales munca care se se a spus de a ; prin indreptate spre de
La
agrare care au
www.digibuc.ro
130
agriculturii de acum nevoe de oameni care
simte
mult de
la
legume.
La
Februarie 1875 sub guvernul
se
de la
de de
din motive de elev al de
pricepere,
asemenea elemente transformat
care
nu
de
sub
de guverne
care nu
pentru atunci interesul se punea de se din de motive din Monitorul
auzit timp de 45 de
era
1878
raportor
nostru pentru sleite. osebire,
de motive
de
desvolte
de
toate de
portorul legii
regret nimeni.
atunci
de
de
luat din
la
de de Casa
sprijinul de
de
de
care la Prefecturile fine *recut de
km. de din
de
care conform de propuneri congrese ale agronomilor
la de
www.digibuc.ro
de M.
PLUGARILOR
ganu
tot
131
acesta un program complect
noastre n'au n'a putut motive bugetare, viitor se vor
acum
traduse
medie de
anul pentru acest
de
Avem nevoe
nu
pentru
unde
dar
particuiari.
private,
mari de
un
acestei
pentru ce n'avem D.
M. S. Regina Maria a
la ultima expozitie
la s'a apucat un un moldovean, mai tari in Moldoveanul or au mers pe podul din Moldova care este marginea
care
ei,
paharele,
Moldovea, in
Munteanul a de
de prea victoria sa,
vin
luptat
Domnul
Dimitrie Cantemir Moldovei
www.digibuc.ro
137)
Plug pus
de electricitate.
DE
CE AGRICOLA, care a
apoi diferite date
A.
se mai izbitoare din anul agricol international fapte mare adesea cari nu deajuns din Roma este organism, care Se o mare a putut incomla state mari
institut de 3
boalele 8 Noemvrie
a
:
s'a
Roma, a
de
deciziunele luate
:
consultative, cari
de
technicieni-
de
trebuind
avizul prin
Institutului. 2. Institutul international de
va interesate
timp, discute asupra
la Roma,
se
o
un
agriculture se
pune
ce va ob
de
grupurile
mod fi tite pentru a tuturor chestiunilor relative la protejarea
orilor
www.digibuc.ro
din
asupra
din
ale Institutului;
timpului. luate
trei
Institutului. adunarea toate
posibile, sale
semi
pus repezi.
Adunarea recoltelor, etc. de pärere,
Mai
din
narea
recolte aflate la comitetul permanent principalelor principalelor feluri asupra traiului,
Ea
toare la stabilirea raport asupra
plantelor
la
organizarea asupra serviciilor unei comisiuni plantelor Organizarea
de
international
unui
etc.
Institutul international asupra
de
timpul productiunii
pentru
face
obtinut agricultori, cantitatea
remunerator de
se
www.digibuc.ro
de
Prime 3. Controlul 4.
5. Cultivarea terenurilor din
centrele
6.
de
etc. chimice. Mäsuri pentru
mai de
luate pentru mai ales
cele mecanice, ce
de
de
acum acestei luate vederea de militari, sub drapel, luate pentru strângerea pentru fi folosite alimentarea oamenilor, etc. fabricarea de
10.
pentru altor materii,
agricole,
produselor necesare
luate
13.
scopul
de 14, Mäsuri
15.
luate pentru vederea vitelor alese de pentru
directe schimbului produselor
statistice
16.
efectul
acestor
pentru de biuroul
publicului
un anuar un vocabular
Buletinul economice
agricole,
S'a mai unui
asupra
tot ce
sociale ale
rurale de
adunare, ziva
sociale, adunarea la fie
la
sub
intre
www.digibuc.ro
35
In cari comisiunea ar
ca
eu
ale agricol organizat de muncii, Aprilie 1921. de cita numai chestiunile
Primul
la
S'au de de
de
de
de
:
la Amsterdam, s'a Primul asemenea reprezentând 10 18 19 August 1920, având 21 un efectiv de 1.163,835 Congresul a decis crearea unei membri. de 18 frs. pentru o Holanda,
ale
deasemenea de Sindicat agricol sunt baze
: ;
;
Scopurile Desvoltarea
de
Agricola Niculae C. Inginer
In revista.
pe
www.digibuc.ro
s'a
E
de arat.
plug, la plug, e la de
vremuri Avem
:
Sa Pe coarnele de plug.
La
la plug, e
in
:
el voi
tot Nimica
:
Cat
doar se Cea roada
La plug, la plug dee
pace pe
www.digibuc.ro
pe
la din se
peste Mare el de
fie de
ne la
timp
se
zile
ce
de Ca
mare
care
ei
ei,
din
privii
www.digibuc.ro
tot
fereastra culoare care se
din ce
ce
te peste marea
de
de
aceastä
se
parte de se se topea
la
din de din ce
se se
lui
dela din
dela de
de
laborator de
Atunci
despre mine
oare
El de plugar le
fereastra peste se
de
de
dela mine
ce ei
eu
cant
www.digibuc.ro
139
poate da
cap
tot
la
el
de al
fiecare noastre Ea se
bag
Vremea De multe
ea
noapte care
se
statornicise
de de slab
pe da
se
la care nici de
se ea
totdeauna, se
casa
ea
se
care Aceste
se
era dela se de
www.digibuc.ro
ei
lui de
pe
dreapta, la mai
alt
se
mai
alti
mai
care
el. el.
la la se
www.digibuc.ro
e
ei
ei
se
e
de
sale logodit, care trimete darul nu numai -care prin care le spue nostru timid, care nu va cuteza cuvinte va boboc de iubesc fericit ocaziuni o acest trebue persoanele ce
de sale
care ea se
a
din florile cele
Floarea de de pe floarea
semnul
noastre fie care dulce vorbe pentru
Paducelul, care de se
In ;
inflexibile. dragoste
toate
crud zice
:
ceea
nu judeci la oare
Ea
nunta de
care
e
ofere ramuri soliditate, vechime,
foc de dragoste ceea ce
de
unei de
al sufletului.
este amintirea
trecute care nu se vor
a
bolnavi de
adoarme pe
nenorocit al poetdor. merit. Este
a face
te
la
la
www.digibuc.ro
142 puternic, de pasiune se vede nebunie.
de
In La joc de broasa de helebor Zambila este dragostea care (stänginelul) floarea In el
de
de
din te
sale, cu patru se
oh
nu a tuturor,
Laurul (arbustul,nu
sale
Frunze
pe
Crinul simbolul
de
de un roz dragostei.
limp
de
al
aratä
de
imaginea
o
simte pentru prima
a
trecutul"
Coada soricelului zice
zilelor clopotelele minuscule ale
fraza pas al Francezilor. la Narcisul face te petrecea vremea din
glezilor
nu
g
E
me
;
istorie
a
este
de
Floarea de care se duce la
Adonis,
apa
e
aceea a car
miresei,
(de
la
e
care
virginitatea aceleia care o sinonimul- constantei, statornicei. de piersic evenimente cum el Primula dulce iubim mai
Trandaf
majestate, Cu aceste Floarea de Tei este Dar fi o
asupra inimilor aceste timpuri de de puncte de
cu florile sale
sper
a
Este nu spune
nimic.... :
de este prea candoarea ce se un sfat la In fine Zinnia
:
de lux. pentru avem corola ei de ametist. prudent vezi de D.
tot.
e
fericire
bine
se
www.digibuc.ro
guzganilor.
de re-
CALENDARUL
Aproape
143
toate de vie,
amenii prepararea
strugurii bäuturii
Din cauza nepotrivirii condi care cresc se deosebesc
mult
capätä depind regiune la dela o podgorie la alta. când regiuni pot vinuri care armonia pot desvolta o regiuni abia dau vinuri orla care nu se un gust deosebit, nu se pot
care numai prin cu cele tot din struguri. numim vinuri, care le Caracterele acestea le vinurile din lumii, sunt legate de mai diferite cari, asupra mod constant dar mai ales a vinului. primul Felul (starea timpului). care joacä fiecare din Rolul factori este de mare care din ei drept cuvânt se poate spune nu se ma se and este vorba de anume soiu poate cäpäta un vin superior, ordinarä, nu ce pämânt pune. Spre din Aramon, etc., nu vinuri concura cu cele de Grasä, Riesling, In ceeace la Se ce fel de vita poate creascä pämânturi de nisip ca pämânturi clisoase, In locuri särace, locuri de ca de de
www.digibuc.ro
ca
vinuri
coaste, etc. ce feluri de colo pietroase, care au de
tari
de
calitatea vinurilor
te chiar
am
se
general capabile poate fi nici o de
cu cele dela
ales soiuri este care o vorba timpului) asupra vinului, atunci se cea mare ce din neamuri de struguri,
tot
se deosibesc de vinurile nu alta, dar chiar dintr'o podgorie alta. In articolul de ocupa special ne are asupra vinului, pentru ca aceastä chestiune, mintea putem läsa moderne a asupra a
punct
vedere al
de cultura a
care
mai multe
vie.
I. Ville ernile sunt ploile uneori
toamnele foarte regulate, alteori
umezeala abia suficient : coprinde Italia, Peninsula! Sudul Crimea, Asia cu Palestina, Caucasul Maroco, Algeria, Insulele Madera, Canare, peninsula Patagonia, etc. Capul Bunei se nu nici o regiune
In cuprinsul acestui climat,
o
regiunile cu bogate. deosebi pot cultiva tot felul de chiar pot fi asortati din pur. Se pun 2500-4000 vise la ha. supun la timpul ernei.
se poate
aici se desvoltä In voe, care sunt
Toate boabele un mediu favorabil, afar% de special filoxera,
coacerea cea
aici, distrugerile ei
de
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
de mare
se
aici,
mai ales
o
obiceiu produc bogate Sunt regiuni mai pentru a este Regiunea aceasta ori Cu de productie
ob
aciditate, numai pentru amestec
patria vinurilor tari
preparare ca vinuri de vinuri Xeres, Malaga, Madera, Marsala, etc. de vinuri nu cu de rafinament de gust, u sun cu secretul case Anglia mai mult etc. Germania, nu au putut ajunge din no vom vinurilor regiunilor nuzona mai mult mai
de
vinurilor climat potrivit, mod foarte frumos
timpul se unor toamne
de
par
fi mai bine
tot ce
se
vinuri mijlociu,
se
calitate; coacerea ha. Forma
numai
poate fi instalarii
etc.
coas nu se de obiceiu
merge chiar
Lot) mai
aici care par multe
faptu
fi
sunt genere
mai sus,
deasupra la
nu atinge
partea Ermelec, cum
www.digibuc.ro
CALENDARUL PLUGARILOR
care se
despre care vom vorb
la zona
mai
pentru cultura Regiunea aceasta este se pot mijlocie uneori, bune chiar cu de coacere de epoca vinuri etc.). poate produce pentru vinuri Regiune frumos. un ton intens, destul Regiune pentru mai ales pentru de ; celor mai numeroase strare. Este ce se pot cele mai acestui fapt avem nenorocirea vre podgorii un amestec prea bogat care prin nimic nu
calitate. alegerea unor sortimente bine echilibrate mai ales când s'ar de la încetul a coacere se
superioare face
a se
toamna. regiune nu se poate face mai
mai mult succes un larg apel la aceastä nicäeri mai celei mai rafinate,
de aici nu se pot desvolta fi ajutat progresul ar
chiar impus. Ville
adesea riguroase, numeroase,
zona
(rece).
scurte, de care de vie trece cu
toate Aproape aceastä câte 20-30.000 tufe la ha. la ha.).
din
cu brume
butucii de
desvoltä slab
de nord se
La noi, bogate, noastre locale, tufele se de puternic, abia se pune de de
se
din
mai ales Basarabia pe ha., cultura sau In special, lipsa
abia se ajunge la 2000 buc. la au subsuorile desvoltä puternic, reduc cu totul copilit, la
fäcându Filoxera abia mice nu sunt de temut Se poate
mai ales
aceastä regiune, totul (In Basarabia oidium este necunoscut). regiunea aceasta foarte pentru se
la
vitele este
www.digibuc.ro
cultura
impune
riguroasä timpurie (epoca pulpa aproape
Numai varietäti (au are aceastä
mare
nu un vin
mai
reziste culoare petrece
de Rupestris. putere de da
rod
climatul nordic prin alcool. Sunt särace
ce
aciditate, pot
gate
au
singulara
Regiunea
sunt
subtiri,
gustul, aroma, cazuri chiar
pot descoperi chiar gustul (de subtil, fin, rafinat.
perde mult din intensitate, Ca tip de vinuri fine ni s'au dar din Basarabia vinurile din podgoriile mai ales din totul delicat ce atras via advocat Cristofor, care are la ocazia studiu acolo. Vinul
se
Muscat din Basarabia sunt probe mai vorbim de trece numai
de Lauvignon (Dom. Cor.
devine
de
vinuri fine. vreme faptul
S'a relevat de la
rece, mijlociu gäsesc podgorii mai Se
etc.
Tokay (Ungaria), de un cele mai
mijlocul climatului continencare la vinurile de regiuni SauterViile de dela Rin (Germania) Podolia), Nistrului ce din
(parte din dintre pe
Mocrea
Ardeal nu care
Valea Cotnari dela
Speia Minis,
pot
www.digibuc.ro
mai
148 pe
din punct
problema
viticol,
de
noastre
punct
viticol
mai dela vor
putem fi este va nu
tot dinadinsul Inspector de
am fost
fost, 'n oaste
m'am slam la un la
care domnul
www.digibuc.ro
mai
PLUGARILOR
brad" lucru... satelor, care se de
tot
de
creasta seara.
de
ascultat de la
se
sate,
glasurile
sub puzderia de raze
cum
Le am
al
nu
al
prea bun de la
;
a doua
din care cu durere se
a
la
inimei
de
Nu
a a
de
vitreg meleagurile.
dincoace Nu
de
Si
Nistru
in apa la Nu negru de pune nezeu 'n eap. departe dealuri acoperite de codri securea unde nu a djuns aduc de aerul care departe plaiurile de brad stejar, românesc. ale de fasonare de tot aproape securea a nului coada de de a nu face pe se nostru la cum proverbul a a Dar la azi bogate au nostru. Si ce -au muncit de veacuri, au celor se nu se poate. Nu trebue din
nu Cu
s'au
satele azi. nu se satele
In
graiul
noroi
de
o
fac pentru
Cu toate au zvoana de
mai
ce se sunt roman de peste tot locul.
de
nu
un
a din ea este o
Români. nu au ce face toate
pe
care o scoate cea
lumea
www.digibuc.ro
mare centre ale
sudoare
Poporul acesta
care norodului
de
de
nostru, care
de
se
nu
de poate din sate pentru exploatarea cooperative de tot felul. Cooperative de vie, cooperative pentru ex ploatare cooperative pentru de care au nevoe, cooperative pentru comun
care
produselor mosilor
le
Numai
aceste satelor,
nu
ascult pot
sara cum
se
pentru
nu
nepriceperea din de
nostru. 28 Julie 922.
www.digibuc.ro
spun
151
peste
www.digibuc.ro
la
Nu mai
de
insecte
se ce
va
care va avea
mai
mai produce roade mai multe, se
de spre pe ramuri de coaja
frumoase.
de muschiul ce se
pomilor
trunchiul,
ce
pe
Varul
s'au ale se poate face
pomii de combatere a) alb
Fig.
Fig.
sub
de
cuiburi
legate de
www.digibuc.ro
frunze
mare de unde apoi frunzele. Omizile
aproape risipesc. se vor culege ce au frunze uscate aceste cuiburi formate
sunt pesc
de petrol. Emulsiunea de petrol se se 12 se
se
modul
petrol,
amestecare La
cantitate se necestria)
(Fluturele
jurul de
(stupitul
de pe frunze, apoi se
frunze;
se
se
se stropesc
petrol,
se rd.
de
Fig 3.
frunzele, far de
www.digibuc.ro
apoi frunzele
lui pe
printre
se
Fig. de
Sunt cari acestor omizi epoca au numai Hibernia
cuiburi pentru iernare. contra gerurilor acestor fluturi de aripi, deci nu pot sub de Fig.
au
Femela depune Octombrie. distrug de la Aprilie pot ataca special Cheimatolia Fig.
Fluturele apare pe
In
apar Fig.
Ele
mugurii,
putul lui
mugurii (poate la
se
Toamna se femela care
www.digibuc.ro
tulpina se
PLUGARILOR
pe porn, neputând sbura, se cale.
de acest
se de hârtie de ce cm. 2 sfori ehiului, astfel ca ea fie strâns legate de se capetele secta se strecoare nu fie stare trunchiu Marginea de jos a se sus pentru a evita scurgerea cleiului care se pe
pe care rezis-
o
Cleiul se preparó astfel : kgr. ; kgr. ulei de de porc, care au la 2/3, se mai apoi, Fig V. kgr. kgr. tinuu, are un tutor, pomul este se vor lega asemenea pe tutor. care 3. Sunt insecte pe lemnul sau chiar mai mari, De recoaja fixe, sunt greu de observat din carapacea corpul este de ne mai de aproape pe coaja a ramurilor, de de scoich chiar sunt insectele. In de nasturi rotunzi. Aceste specii sunt foarte principale sunt trei
anume kermes conyl.
Cu toate daune prea din aceste la debil.
ulmi, Aspidiotus
s'ar dar
aceste insecte ar putea dach un roditor care sug din el, mai va da roade mai
va
foarte bun acestor insecte este un foarte eficace. Este o sulfo care se sau de a ce frunzele au da frunzel se preparó astfel : Se iau gr. var 10 aph. Varul sulful gr. praf ; de se fierbe se se apoi cei 10 se de 45 cazan de una parte lichid 10 mai pomul a dal frunze, la parte lichid 35 stropim toamna sau Mai eficace este a da
www.digibuc.ro
tarlaua
alege de
este
dar la perd la deci
se
toile de
sunt de
pentru
de
curat. de
se alegeau
tura floarea, dar
de
la cele dela
rele se aleg
de
mai
dar de acestea, nu se la 3, care
vorba nu
care
rele
eu
din
pe
de
rup
fir mai
se scuture floarea, atunci de la ecare
tere de
Tot atunci rup
la
(capsule).
la 60
40
duc
de la
ce
le fac
jos
le dela se
tot,
de
nu se tree le
ales
ad
se
copt
am
de
de
Atunci eu copt, prea crude
de
roase de jos
nu le
cele
gata de
de cules', cod tele se soare,
cam la
palme sub le
care am
nu se la uscat pe cari
fac de
tutun,
www.digibuc.ro
undeva
sus.
soarele se prea
ploae
le dau
feresc,
de
s'au uscat
atunci le dar le
de
un
le
poate atinge
sub stra
ca
Sub scu-
ce
mai
e cea
se face se prubulue
le
sunt sem ncer. o
bat
un
mare,
o
la sac.
se
iese
sac
o
la
la
altfel dau mai
nu
bocluc : se nu
o
Regia,
ce nu
cari n'ar
ar da tutu-
cu b. gare de De
cere
coapte, ele umezeala le ales Tot se sau pui magazie,
de
ataca char de pe la
cade le culegi
la
la
apoi
ce a
de
s'a
jos pe ea se
Petrea
www.digibuc.ro
CALENDARUL
158
De
a
fost
Lucerna a existat totdeauna stare avem o specie, care se chiamä popular o care nu acum douä cinci de ase sute de înainte de Cristos formau cultivatä. Toate popoarele se ocupau nainte de epoca mult cu vitelor, foloasele lucernei o cultivau mai cultivatä, acum douä o de nutret nu cinci centrul partea de ani, a Asiei, numite Turchestan, Persia, se bat astäzi Turcii. a de lucernä, de Turchestan. Lucerna mare floarea care noi astäzi Europa, este din Asia Mica care pe atunci se Asia Media. Dela de unde a fost oamenii de au b tezat lucerna cu numele de In limba care pe atunci se lucerna se numire Englezi de au lucernei numirea Lucerna a adusä din Asia. pentru prima u la 490 înainte de Cristos, sub domnia Alexandru mare st spun ar de departe, din Persia, o vine de Asia Turchestan Din a fost Italia de azi, la anul 14 Romani, de Mai marele Roman, Cezar, a trecut de De aci a trecut apoi in s'a Apusul In America a fost Spanioli, in veacul al 16 de descoperirea Americei ; partea de noapte a Americii de Nord, Canada, nu se cultivä de cincizeci de De mii cinci lucerna a se de totdeauna printre de de bun ca un fel de nu este de fel de nutret uscat, nu este de bun ca de A. D. Carabella ce va apare
Din lucrarea sub No. 9. 3) 4)
1914.
culture dela
(America de
du Canada» Cultura Ph. D. de M.
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
DIN mica
cum adunä
de
tu
te
prin trei
de
muritor de
formeazä
se
contopire spiritul
alta din acest In cazul acesta cari vermii, Cade una
de
robit de cele
ale ei
acestor
ale
cari lui
vremurile s'au spre bine, stea Dar va trebui ajungem nu se
pe cerul
avem
prin ne
cercul de multe
nu
numai mai ales neamului nostru,
spun, mai prin ceea ce chinuit, capital national,
nostru totul
am obraz ai
nimica pentru nostru
prisosul de schimb te tale
individ
nostru
de despre care
te
mai
mierea dela
ce
produce
firme fi
din
acuma
de
trebue
Ca
se
acuma
la de de tot pe
lucruri
www.digibuc.ro
ce
vor
zilelor
se
pentru neam,
lumina
populare,
de bogate
ale
de
Banat sunt
care de cele
nu se de complicate
ale
fac
de
literatura
curent la
reviste terenul conform
din
care face
abia mare
Ce
circular care
asupra ce le
de
In despre apicul orul
data pentru
de
statul toare, de
resultatul de
pe de de
un Aceste sentimente
de
specialist
ale
de
cum
www.digibuc.ro
a
RI.
din
www.digibuc.ro
torcând
Jacos putem Sa
care pe
se apropia,
de
Rind pe
au
despre datorite care
Preot
August
www.digibuc.ro
la 2 August
la
agricultura
a
Rusia
1917,
este de
Dar care ce era
vindea
petrecere, au
www.digibuc.ro
de au
tot
cap
tot
ai
alte care
pot pot Fie dar e
1919
www.digibuc.ro
ea.
tot
cultivate. de
are
fie
cultivate de de
aproape de
redus se chiar.
era
dar ce au
1921
Europa de
www.digibuc.ro
65
de
au se
toate se
din
bogate
greutate de
de se
la
sunt se
din
se
pus
de vechea
de
care recurs 100.000 hectare
ales,
care
drept de
de
greutate.
de 500
Au
www.digibuc.ro
CA
se trebue s'o
de
ore,
de
greutatea natural de prima
se
kgr. kgr. greutate vie.
pentru
natural, pentru
care
este necesare se mai zice
Pentru motivul
animalelor cartofi
fân se de
resturi industriale materii
mare concentrate; borhotur le date
resturi volum
se
sunt mare. animalului, alimente,
care se
trebue pentru
el
trupului
tot
plus, pentru
dela
carne, lapte, alimentelor se prin parte.
ce
total kgr. de
porumb,
900 gr. 500 gr.
de
550 2,500 kgr. pae
orz gr. turte de
kgr.
de
orz
3,250 kgr.
de lapte,
celelalte
produs
rap
greutate
de
de
kgr.
kgr.
400 kgr. se dau
se
kgr.
kgr, se
kgr. care
pae kgr.
tainelor de
kgr.
kgr.
care care alimentele
pentru
se dau
care
potrivit
zilnic, trebuese date
stomacului, la
www.digibuc.ro
un pentru
care
pot
cele
un aliment mai face tocmai mai cum sunt de
da
culturilor parte mai mai bun
tain
pentru ne da
la
vreme la
greutate, trebue toamna,
se
pentru socotirea scoaterea din este
vite
de
vreme
se impune pentru
vita nu mai da, se
toate acestea
de
laptelui.
de
se
se mai cumpere aceasta, se face
nevoe
parte
la la
se
trebuitoare produs se Dem.
TOT Fre de
deauna
and
personal
randuri trei chestiuni, Ai primit
el De
dreptul
nici trei vorbe
un Francez care nu
recrut ar intrebat unu de La cateva
pentru De
unul cand regimentul el
de
cu a doua
--
datul
prin in
-
regulat,
trecut :
din
descoperi
Din nefericire,
de ash
de
:
fu
din
de fie care din
se
de De
-A'N
?
se ?
De
Frederic,
mirat
pentru
tu nebun. se
domnule?
el nu pricepea o Frederic. bun un
www.digibuc.ro
;
nu
uitate,
rar
mai
nu se
legende pe care
pentru sport recreativ. de interesante nu mitologice la care dorim ne un rol foarte legende, la toate timpurile. Nu fi asupra
Suceava
fost de
www.digibuc.ro
Port românesc din
www.digibuc.ro
lumea nimenea nu de fetele la In camerii ridicat ridicat de anului, cineva
fetele
drum
drum, are
Slavonia, logodnicul, simbol
tuturor darurilor de
soacra
casei
posteritate. face
pune Mireasa
Evului mediu legendele
unor
unde doarme Scandinavia
scoatä
arborii beau
de
Arthur
care nu Nordului dragon,
tot
vorba de
vorba de
ale
nemurirea. Arborele mare, care miturile. poveste
de erou
vulturul
culege
aceea
populare
arbori analoage, noapte. In de
Soarelui" mare se
mere
de
mere de
reprezentare care
mere cidrul
1)
www.digibuc.ro
de
la
fine, a ocupat Angelo de
Acest aspect care
a
gäuresc.
popuadesea cauza cauza
j
tururi de
cite pe
se
pe
ce
Girard de arde un care aduceau jurimi toate capetele de fiare ucise. o legendä din Thuringia de Man o der se femee apoi Aceastä legendä 3 ale : toamna, zonul se Argovia se se pentru o pär. deci considerat ca inferior Pärul, poate fructul atacate Tot pentru asta, durerea de Germania, poporul tot cauza ursul pare In proverbele o In Piemont (Italia) nunta se tradis'au ; : ei mare care o de gäseam La cei vechi para era un simbol erotic. specie de : ca cu lemnul unui pär fäcut pere zise : vroia
d'a parä gura foamea,
www.digibuc.ro
Sfaturi
folositoare plantelor.
contra date de
DE PARIS de
este un
de Paris
El
de
arsenic,
contra
foarte
se bine la marca depe cutie. Paris de o sub marca 707.
de
trebue
Paris
rarea
se
nu
mare de Verde de
pune se
de
amoniac, de Paris pusspre
este bun
la fundul
un
nu se
am
va fi
este
e
este de Paris 128 gr. 2)
se
de
123
la
256
este
de
Paris; de
a
ne
se
www.digibuc.ro
ce
de la prepararea de
de
tare
de ce
se
care
de
se
(Verde
de
fie
trei de
(de la Verde de
la
Verde 213
alt de de
de
de
de
www.digibuc.ro
de kg.
apoi de
murdare de DE de
Verde, de de
123
de
www.digibuc.ro
de
de
se
de
se nu bine, se
se
de nu
seurge
poate Din
150
200
mai mai
se
nu ulei de
bine
ce
care nevoe introduce
DE
este un
de
succes pyricola, aphidae
solutia se litre
mai
kgr. la insectelor cum de vas nainte din kgr. extract de se
www.digibuc.ro
la
Stropitul trebue
se
supte de de extract de de se vasul fie Ramurile vasul aphidae Metoada aceasta mai date de multe se stropitul. Extractul de gata, dar de Prepararea face poate cine are se foi uscate de cant. gr., se pun apä, se fierb
se
trebue
de
DE PETROL.
petrol se ulsiunea verde, tare de Se ciubär de se gr. säpun verde, gr. taiat se ce se complect. Se Introduce petrol de 12 introdu puternic tot minute emulsiunea gata. Pentru se 135 re fie de petrol, se tarie de alte
toare frunze) care de
contra tuturor insectelor pureci de pe coaja copacilor. sunt nu
contra
amestec de de bazä, despre care s'a sus, se 283 de 135 pirycola emulsiunea de petrol la 125 chilograme de chilograme petrol. aceasta cum am sus, se va se de este, emulsiune de verizatoare piesele de guma. rizatoarele, lucru bine caldä, de fi atacate
www.digibuc.ro
DE CARBON
Sulfura de carbon este un lichid care se evafoarte repede. El aprinde foarte are un miros Sulfura de carbon este unul din mai pentru nimicirea insectelor : hambar, mari cerealelor, produc pentru tistarilor de Contra Sulfura de carbon hambarul se inchide bine, pe jos se pune toate de carbon. vase se de la 28,5 m. c. se se 2 zile.
cerealele sunt saci de carbon se pe este in mai mare .pe jos a se 2 klg. la metre de carbon, mai hambarul se inchis 3 sunt numai Mai hambarul ce a avut de a ferestrele aerisit cel o Larvele ce se sol se de carbon cu injectorul in : la metru unde 30 se a fi plantat, la se mari, vasele
7. INTREBUINTAEREA CU TISTARII
DE CARBON
trebuesc
1.
de
se poate face este mai recomandabil ce se se
cursul se
se trezesc de la
:
la
1)
n'au
se gäsesc excepcum pot la pe suprafete nu tional la jos (in unghiu de sunt drept fie 3) de drept), se face ascutit, de care oblic (sub Sulfura de carbon proprietatea de and temperatura e a se evapora repede, varh and temperatura se putin de comparativ cea de
se
2)
www.digibuc.ro
de floricele
www.digibuc.ro
de
am
mai mai
de
se
preventive. nu toate
Cum se
locuite. de aceia de
de
la
virea tuturor de carbon
rale, apoi este de de
nu
controla
posibilitatea de
aceasta, necesar care gäurilor se face de marginele de seamä trestii la
fiecare gäurile. parcelei lucrätorii
observe ce le au fiecare
fiecare se
la hotarul
de prima si
departe
fel,
ce se
se
numärul
tutorilor pe
acea
Tot
de din
ordinarä. pentru de Pe conic. de trebue se fie
se se tocmesc copii.
se
se
ce
trebue nu cumva se se se
acestor considerare inelul de sus ce de ziva
aceasta sticlelor alte
la umär, trebue se fie
centim.
de jos
se se acopere
www.digibuc.ro
sticle
de
de carbon. se
sac
grupe de pae
gaurä,
drumu degetu;
gaurä,
timpul
gaura
de pae,
aceste picioarele. timpul de
gaura se se
se gäurilor pustii, iar
se toate se
se
se pune bila,
scoate scotea
un dop din
gäurile se
avem
de tuturor doua acestea se face din nou sulfura de carbon asupra se oträvesc din din
se
se
de de carbon, conservarea carbon este miros sunt aduce mari de cap. De aceia se ea trebue luate mai mari de Sulfura de carbon se de Butoaele au se cele de fer. Lichidul butoi se unui construit din fer din metal. El este de grosimea unui deget, lungimea este se de Ambele se dopuri de care este ficsat groasä ce le scos, sifonul are fie butoi. ce ese poate se de scoate de carbon butoi, sifonul se se bine dopuri carbon se pe ceva mai scurt al sifonului trebuie fie butoi, sub celelalt se pune care sulfura de carbon. scoate de ce trebuie se se se
www.digibuc.ro
face
se
sulfura de
de
poate deasupra
pe
de la
drumu pot trebuie se aproape de deasupra lichidului. poate stropit acest lichid. caz deschis, se se un nepricinuind pus de vaporii de se trebuie se ce respire
de
de
de carbon se
butoaele pe drugi
luminare,
strict
foc prin apropiere. se nu fumeze. se aduce din se
trebuiesc
mai necesar este,
din
metalo-chimice) de fie care kilograme.
de fer,
kilogramul.
SULFATULUI DE CUPRU zisa se de sulfat de
de
deosebire
cupru este
se
sunt; Taphrina, defor-
de
Venturia inaequalis
Venturia
se foi.
se
ce cupru se
se se pune
etc. Sulfatul de sunt stropit kg. de cupru.
numai
123
fabrica (Uzinele
ce
pe
nu prea de stropitului se vas 123 ea un de cupru, se de pus deasupra
api. Peste noapte de de
vase de fier, cupru metalic cupru.
se
de cupru se bine, ceiace trebue
trebue acesta
www.digibuc.ro
ne ferim
INTREBUINTAREA SULFATULUI DE FER Sulfatul de fer este o in contact cu pierde culoarea aerul Cu deosebire umezeala de aceea trebue tinut in camere uscate. Pentru a o de sulfat de fer, de se 120 litre care se 4 kg. sulfat de fer. Se rece, daca avem nevoie imediata se se pune sac se introduce
rece. Stropitul
astfel de
foi,
gamice cum sunt
se face, toamna,
copacii sunt
unor
ciupercile, etc.
sulfatulul de cupru mai simplu cerealelor de
se
0,409
mai accesibil
este care se
apa
la 123
hambar pe podele sau pe un se din 160 care ar fi cereala, 22 fie mai mare Cu stropitoarea, cu solutia de mai sus cu boabele din cu vor fi ude. Se cerealele ce lopata, se boabele sunt udate. se cereala se cu aceiasi 2 ore, formalina le are. La 160 se ce a fost ximativ Cereala se bine, in s rat ce s'a uscat, se este un foarte care se trebue avut vedere nu
la
ce toate
vede
se boalele la
se
repede,
fie stropite, cum de mai sus, de mari de ori pot mari pot procure cerealelor. constau din un u luc un rezervor din care se scurge de un care tad uluc spre a fi Acele vre minute, care trebuesc boab ele de cereale ce au
fie fie ori
www.digibuc.ro
dintr'un
altul
destule saci
muiate.
fie
acestea
ore, de
nu locuri
cauze, din Uscatul se face se hambarului
locul umed
de
uscat,
cereala fie
din puterea de se
ore (de
normal. sulfatul de
de
(contra mildiului) gamice de
popor
cunoscut descrierea modului de poate scop. de cupru pentru deosebire sulfatului de cupru, pentru scopul se
246
cupru se
sare de
tot
sus
2,454 de cupru
apä, se
toarnä tot
vas comun sarea se vas comun spre aceasta se fiecare
care
de cupru
Cerealei modul se
aproximativ se face se
care se
fie
mult minute, cerealele se se trimit spre (din nu poate
nu se din puterea de saci pun
cauze) trebue ore.
sarea
se
scurt
se
Desinfectia porumbului
de sulfatului de cupru.
zeama
face contra maidis de
soarelui etc.
Zeama
de
de cupru de se depun
are condensat
www.digibuc.ro
doilea transparent de curata. se modul kgr. sulfat de cupru cel
Zeama se
deasupra
la
ne de Bordoleze, vase de fer, nu se descompun sulfatul de cupru la cupru astfel perde din sale. vas oare care varul, (cantitatea i se 12 se formeze lapte de var. vasul care are se fie solutia se toarnä de care se sulfatul de cupru. aceste s'a disolvat, se de var strecurat, se bina o reactiune bazica ce se care se poate cu ajutorul se când este var ceva mai Hârtia de Phenol phtalein se astfel: se se Phenol phtalein (praf alb) 1 alcool (se poate praf. de filtru se se Introduce se toate E necesar Zemei ce fie strecurate, nu astupe pulverizatoamari, se avem de stropit dozele mari bine nu Ca timp, zeama s'a terminat ce se va pregati alta, se iau mai multe vase, ntr vas, se atunci pe din butoae doilea se va termina pânä ce din de se zeama. Varul trebue sa fie contact perde din prene creta. Zeama e fie pe a doua a zi s'a cum trebue. e necesar se amestece se face pulverizator, altfel elementele de s'ar fundul vasului. componente se depun de ploae, nu se stropitul E bine a zilei. e cea mai mare in este Zeama criptogamice. contra celor mai contra la contra Ea se etc.) contra la pomii roditori de nosporeelor (Phitophtora infestans) contra etc.) contra (pe mac, celor contra Taphrinei la
www.digibuc.ro
Zeama se adaugä Verde de la 12 acest amestec tot criptogamice contra insectelor. DE
cidaelor ce
in lupta contra
de calciu se pe
Coccidae ce se
deasemenea contra sub forme
pe
de
ramuri'e se acopere lucitoare de fer se cupru de calciu, care distruge foarte bine
ogamice Stropitul
sus
trebue
de
to
dupa
se astfel; 123 (varul se de te Se cazan varul varul se toarná se fiarba se se se adauga 24 ferbe adicä pana ce coloarea va deveni verzue, mirosul de ou de foc adaugä cantitate de stropesc de pana nu curge de pe ei. de strecupulverizator turna nu se acestui ce s'a trebue bine repede aceasta de se
egalä Funtul
litre. 0,409
INTREBUINTAREA ALB
13.
cu insectele de ex. crataegi etc. arsenicul Carpocapsa este poate Verdele de Paris; arsenicul alb costa mult mai
acest element
el trebue mare
alb se
and se
foarte
a umbla stropite In cantitate mai mare,
de
www.digibuc.ro
anume: la 123
de doza arsenic
bine se
35
70
rece, se
ferbe
ferbe
mai se
se
se mai
ce se cum ce
se
aceasta se care s'a disolvat 17
astfel de se
apa se de ajuns
se pun
de
fie
se
aceste
de
arsenicul este foarte trebue DE
14.
de
aceasta se
are se fie de
Arsenicu
12
se
orä.
de
contra insectelor Laptele de var este foarte bun proprietarul contra ciupercilor parazite. toamna cauze, se desmugurire, de calciu, poate sulfat de kg. 12 la var; lapte de la
de
trebuesc
nu
de pomii
ne pot
coaja general se face
element de de var de Paris mai bine si
zeama
se de mare prea nu cantitate care insecticidul, fie
când este de lapte strecurat se de
mutt timp;
de 12 centimetre, varul se ce apa se pune
www.digibuc.ro
ce
butoae, sub
combatere ales de Vest foarte mult au suferit de omida
nodes
Mari pagube
Ungaria Austria, Ruseascä agriculturei pagube foarte pricinuit ea care
de 1899, se oprea trenurile din cauza Larvei
mare plantele de
erburile
foarte
se ea
mase trec frunzele leguminoase, sfecle, porumb, cartofi, etc. frunzele viei
chiar
de
de
deosebindu-se de le
cursul August nind
mare, Ruseascä se poate prima
de Basarabia de omizi prove-
Mai (fluturi din sbor Julie,
2-lea 2-a).
nu
acea
de
foarte
Se
de
are grosimea
de
omizei
de
de
spre de culoare verzue, cudif deschis la chiar Pe laturile omizei se
de
mijloc a
de culoare
gäsesc, ginile
traheelor.
dungä dreapta se gäsesc toate segmende negru fiecare segment omizel, deschise coastelor. se
pete
www.digibuc.ro
majoritatea omizelor aceasta de picioare toracice, perechi abdominale pereche pe segment, perechi de picioare. sunt mobile repezi. Ele se adesea mase mari de mase se la drum pentru foarte distruge diferite de Omida total acest ne mai se adâncime de cent., care se Din contra din August lui Septembrie se cobor Septembrie, fac ele toatä se
Celor care pentru Dar
intrarea ei pare
cunosc acestei se pentru totdeauna.
unde se
destul
greu de
acolo nu va
lungime
de de
de
care
aproape de cantitate oarecare datorit
luat
Femela
care se sunt pe
acestei de ceva, ei
descriind cerc la mare parte
pentru
se ce
de pe
foarte din
fi
trec pe dar alte locuri care servesc se fac,
Pentru
omizele
perpendiculare, de de gropi de numite acolo se
mari de lemn. Pe
s'au
ce
se bine
trebuesc
Asemenea nu
se
omizile
ocupate, www.digibuc.ro
2.
omizi,
Pentru apararea mai practic mijcoc de combatere
ocupate de
stropirea plan
:
a) Verde de Paris 42 gr.
de barium. Pe
var,
la 12
21
gr.
)
Verde de Paris
;
de Barium, la 123 de
2,454 kgr.
se
de
Bariu Verde de disolvat amoniac, la 12 se gr. Verde de Paris gr. amoniac. e util a stropi culturile pe Cu asemenea la distante de 8- 10 metri. cazurile prea mari a omizei, ea se enorme, pe mai mult sau mai ajutorul sus, se mai de combatere de de a ucide omizele cu de combatere -lea o a in care omida s'a pentru a se Aratura trebue de nu Astfel de ia face crizalidele din care fluturii nu pot de la o Exp rientele ne -au dovedit pot la se face mai mult contra omizei, ce s'a ascuns la finele Septembrie, pentru a erna acolo. Toate pentru culturile de iarnä pot fi lizate pentru mai a de la in straturi mai aceasta de se poate trebuesc largi, pe in Au unde a fost Septembrie. 4. omizele se se indreapte legumele gradina de legume. trebue se acopere pentru ele acoperite trecerea omizilor legumele se de 5. caz fructifere, se omizele se pe de omizi din de din anume.
www.digibuc.ro
pune,
Care groape. (Din
www.digibuc.ro
Vedere din
au fost
1864,
loan
adresat
ogoarele voastre, nu nainte de toate Nu
de care face munca pretutindeni, de
meserie
România,
produce
de
deda
ogoarele de acum aceste
averea
copiilor asemenea
din
nu
voastre, poate
le
case
ales
pretutindeni
www.digibuc.ro
unde
CALENDARUL
trebuitoare pentru mai presus de toate
viitor ceeace cele mai rele,
chiar
acum pace de care punerii de care
acum
facere
pentru
este
aceste
abia acum
au cele
Din toate
ne vin
scoale. Bucuria nu va gata
vedea
vor
se
and
tinerelor
frumosului
prin
va mare margin',
vor avea ale sosit
pe ne
de
aceasta
prin
Dacä ai aceste douä, strica de auna nu te rar pe ales
prin biblioteci
se
ridicarea de sfat lucruri
de
de
stare folositoare de ceva
celor ceva
ai
va
Dar
te
tot
au ce
totul, mai des
bun
din
Anton
Plug francez pe
www.digibuc.ro
.
6. 7.
de vite
Extras
noul tarif
pentru
alta ale
Anului Despre Calendar asupra climei
A.
met. D.
(versuri) George
(versuri) Franklin bobii
P. 24.
buzunare La dela Lugoj
Sa
tutunul ceapa
www.digibuc.ro
De
Pan.
plug
C.
pomilor
46.
47.
agricultura
Rusia Dines
Tot legende
Sfaturi contra on
din
www.digibuc.ro
DESVOLTAREA CAPITAL SOCIAL LEI 3.000.000 2.000.000 23 VOIVOZI No. 21 STRADA
FACE ORI CE OPERATIUNI DE BANCA PE CONTUL FACE OPERATIUNI DE PE CONTUL ALTORA, IN COMISION SI IN PARTICIPATIE LA BURSA DIN ORDINUL FACE PENTRU CONTUL CLIENTILOR DEPOZITE LA VEDERE CU TERMEN URMATOARELE PROCENTE PE 1922 923 ANUAL 4% LA UN SEMESTRU 4% LA SAU ANUAL LA UN AN COMPLECT
Pentra 5.
AFACERI CIALE,
timpul
PARTICIPATIUNI AGRICOLE, etc. DUPA DE
www.digibuc.ro
se
FINANTEAZA COMER
Societate Capital Lei
Bucure
pe actiuni
26.000.000.
Str.
5
Adresa pe depozite de publice Emisiuni de cecuri scrisori de credit iuni financiare. comerciale de
,
Banca Banca Creditului Prahovei, din Banca Banca Româneasca, Banca a Banatului, Banoa din Banca Banca Banca (Bucovina) cel Mare. Banca
www.digibuc.ro
