Arhidiacon prof. dr. IOAN N. FLOCA
BISERICII CANOANELE ORTODOXE NOTE $I COMENTARII
-
1992 -
I. CA\OAIELE STIITILOR APOSTOII ' t t %
-
r,
,Pilr
; "
r
l
CANONUL 1 : (HiROTOI'{IA EPISCOPULUI) Episcopul sd se hirotoneasci de citre doi sau trei episcopi' (Can'.4LEc.;3VII'Ec-;79,23,Atttiohia;T2Laodiceea;rtSardica; an 394; 73,49, 50 Cartagina) Canstantinopol 7 Pri6 acest canon se stabilcqtc rinduiala, ca la hirotonia fieciirui episcop sd siujeascd.cel pulin 2 sau 3 episcopil. Nu este I'orba de atlegerea episcopilor, ci de hirotonia propriu-zisi sau de actul sacratnentalal sfinZanrora in cotrentirii. Precizdm acest lucru pentru c[ dupS culn spul-Ie tariul canonului 1 Apostolic, in priurele veacuri ale Bisericii prin cuvintul hirotonie se exprima gi actul alegerii, nu nulllai cel al sfinlirii silu consacrdrii prin administrarea tainei preotiai. lntr-adevdr, cuvintul hirotonie inseamnai punerea miinii (a intinde mina). act prin care se exprima cu ocazia alegerii clerului yotul celor care erau de acord cu candidatii iutrc care se ficea alegerea. De fapt cuvintul ltirotouie s-a folosit;i in scns cle alegere piuir duPd veacul X. ci in canonul prezent nu este nicidecurn vorba de alegere, ci llumai de hirotonie, mai rezultd ,si din textul canonului urtndtor (2 Apostolic) prin care se clispune ca presbiterul Ei diaconul 9i ceilalfi clcrrci, si se hirotoneascir cle cdtre uu singur elliscop. C)ri se qtie cit in epoca apostolici ;i tirnp indelungat dupii aceea,presbiterii q;i diacrluii nu crau designati cle cltre episcopi, ci erau ale;i de cdtre credipcio5i 5i apoi hirotonili clc citre episcopi; a5a cA nu rdmine nici o indoialii astlpra faptului cd, atit prin intiiul cit, 9i prin al doilea canon al Sfintilor Apo:;toli, se dispune asupra hirotoniei, iar nu asupra aleqerii c'lerului. 1. ln ce privegte nuntirul de doi sau tre.i episcopiprer.:\zutde canontrlprezent, rnai observdm cl atit prin canonul .1 al sinodului i ccumenic, cit 9i prin canonul unic al sinodului particular de la Constantinopol din anul 39,1,se dispunc intr-un fel care inseamnd ln 'f6nd abrogareacanonului 1 apostolic, prin faptut c:i aeestecanoane ultcrioare prevtrd ci la hirotonia unui episcoptiebuie si fle cel pulin trei spiscopi plus mitropolitul deci ln total patru episcoPt. prin urrnare, in tnteles strict canonic, hirotonia nici unui epiacopnu se poate faee.ftrrl prezenla a minirnum patru arhierei, ial nu a doi sau trei.cum prevedecanonul 1 apostolic
''$l&.*.fu
2 Ap.
CANONUL 2: (HIROTONIA PREOTULUI $I DIACOIIULUI) Preotul sr se hilotoneascd tle citre un episcop, ;i diaco'ul ceilalfi clerici.
;i
(Can. 26, 70 Apastolic; .19 L Ec,; 33 Trulary 1.1 VU Ec; 6 Gangra; 24,26, 30 Le,odicea,'5I, 89 Vasile cet Mare). $i ln acest eanon este vorba de hirotonia, iar nicidecum de alegerea clericilor, stabilindtr-se er un sinErr episcop poat-e str hirotoniseasctr Ei presbiteri gi daconi; adici ii este_ingirduit-si facd acest lncru, singur, fdrd a mai fi asistat dc alti erriscopi2. Totodati sc n'tai pomeneEte'$i'de ..ceilaiqicleiici,,. pril'eaie :tfebuie si sg inleleaga acei membri ai clerului care se num[rir de Ia diacon in jos, gi anume: ipodiaconul, citeftrl, cintdreful, exorcistul $i ostiarul. arjp:i cum ii cnumeri canonul 2.1 Laotliccea..precum;i alte trepto.nrai'rniti.. intre care - in vechime - se socoteaudiaconifeie,ba chiar 5i a5a zisele fecioare,;efc. (Const. Ap. 3. 11; B, 16; B, lg; etc.j - prevdzindu-se ci gi ..hirotonia({ acestora, adfcr hirotesia 1or, este tot de cornpetinfa episqo-. pului care o poate sdvirgi sinqur. . Mai notSm apoi, ci prin cuvintul cler, in sensul sdu mai vechi Ei originar, se exprimr totalitatea s.lujitorilor Bisericii, intregul co.p ai celor chemafi la soarta slujirii -preotiei, preote$ti. Deci nu r')urnaisluiitbrii iirstituifi prin administrarea tainei adicd prin hirotonie, ci gi cci institui[i prin hirotesic. sdvirqirea hirotoniei in orice grad este de competen$a exclusivi a _episcopuluiEi el nu o poate delega decit celui care ar iyea ""ueoti calitate harici, adicr altui episcop sau simplu arhiereu Ei nicidecum' vreunui presbitc'r (const. Apostolice 3. 11), pe cind hirotesia in orice gr.ad poate fi sdvirgiti prin delegatie din partea episcopului ;i de cdtre lrrcsbiteri. lucru ce nu se practicd de alt fel decit iri cadrul tnirnistirilor. uncle staretii acestora, dacd sint cel pu[in ieromonahi - pot hirotesi citeti !! ghi-ar ipodiaconi pentru mirnaistirilelor (canonul 14 VII'ecumelic; b Nichifor l\{Srturisitortrl ). 2. Caeace pare netntelessau coDtrar felului ln carc cste folosit astdzi ternrenul ,.hirotonies este-faptul cA ln textul canonului este nun'riti hirotonie atlt consacrareapresbitcrllor gi diatorrilor clt gi a celorlalli clerici..\censtn a dat naEtercla plrerea ci instituirea haricd In oricare din acestegrade s-ar putea face prin acela;i act de adnrinistrare a taine-ipreo[iei, 9i,ci deci, atlt sfintirea preolilor si a diaconilor, cit gi.,ac'eeaa clerieilor inferiori, ar avea caracter
3,4 Ap. Cuvlntul hirotesie a fost lns5 lolosit timp lndelungat pentru a exprima atlt actul. hirotoniei clt Ei pc ccl al hirotesiei. De aserneneaa fost hrtrebuinlat ln anrbelc sensuri qi curilntul hirotcsie. Accasti folosire echivoci se lntilnes'tc ;i drrpl scc. X, chiar ;i lti la Sf. Sinrion Tesaloniceanul (+ 1129) sec. XIV-XV
CANONUL 3: (PRINOASE LA ALTAR) Daci vreun episcop sau vreun presbiter, contrar rinduielii Dom: nului despre Jertfi, er aduce la altar alte lucrurl, afarfl de spice de griu nou, ori struguri la vreme potrivittr, fie miere. fie lapte, fie in loc de vin, (b[uturi fie animalc, nte;tepugittl), fie pisiri, sichertr me;tegugiti fie legume, s[ se cateriseasc5.Si nu fie deci ingdduit a sc aduce altceva la altar, decit unttlelenrn pentru cantleli gi tdrniie la vrernea sfintei atluceri i.nainte. ( L ' a n . 4 A p o s t . ;2 8 , 3 2 , 5 7 ,g g T r u l a n : 3 7 C r t r t , t g i n a ) .. . ln Biserica. veche era obiceiul ea unii ere$tini, dupir datinile cultelor pigine de la care fuseserd couvertifi, si aduci la bisericir pentrtt jertfS, tot felul de daruri ca: lequrl.le, fructe. biittturi, p:isdri, al'limale, etc. Tirnp indelunqat acest obicei a fost ingdcluit, pentru cii in sine nu avea nimic rdu, totuEi pentru a nu se aidtura ideia de iertfii pitgitrl ideii de jertfd cregtini, sau llentrlr a nu se confunda jertfa }lintuitorului cu jertfele comune ale pieinilor. s-a interzis prin acest canoll aclucerea la altar a oricdrui ait dar qi a oricdrui alt produs decit a uutedelemnului pentru candeli $i a t.imiiei care i$i avea ;i ea obignuita intrcbuintare in cult Pe lingi acestea se mai ingdduia si se aducd la bisericti pentru a se binecuvinta spice de qriu qi struguri dintre cei dintii carc se coc. ln mod special, episcopii 9i preofii sint opriti sub pedeapsacaterisirii, fie si acluci' ei istfei de claruri sau iertfe la altar, fie sd tc primeascd la bisericl de la credincio$i. CAIVONUL 4: (PRINOASE PENTIIU CLER) Toate celelaltc roatft: (produse) sI se ttirnitd ca pirgd episcopultli 9i presbiterilor acasit, iar rru la altar. $i este clar (tlc infeles) ci episcopul ;i presbiterii le vor inrpirti diaconilor;i celorlalfi clerici. (Can, 3, 38, 41 Apost.; 7, 8 Gangt'n; 37 Cartogina; I Teofil Alerondrinul). Texlril canonului acestuia pare o continuare ciirecti a canonului anterior. intra-clcvi"rr.dupi cc canonul 3 interzicc sd fie aclusela altar divcrsc protluse dupi cuin era obiceiui pdginilor, prin canonul prezeut ,
10 5 Ap.
qi pe'tru ceilalti clerici gi anume a diaconiror, ipocJiaconiior.citefilor, etc', cdci clupr cum se gtie, iri p.il"r" veacuri "t"'gir".i"ii treptere cre_ rului erau mai nunreroasecrecii astdzi toti il;t;i-i"r ;i erarr angaiati in murrci relieioase sau cu caracter misionar gi cie asrstenta soeiar'. Intre{inerea tuturor accstora cdcleain sarcina "oir-rr.rnitatiror bisericegti. dup,i.r-r'intul Dorrrnrrruicti "rt,., il*dni" lucratorul de prata (r,fatei 10. sa 10) qi dupd ri'duiara sf Ap pauui]"a ccl ee p."ai"itranghelia, crupir Evanshelic sd 5i triiasc;i (I Cor. ii, l+1. CANONUL s: (SOIIILE CLERICILOR) Episcopul sau presbiterul sau diaeonrrl sI nu alunge sofia pe motiv (pretext) de evlalie. tar ju"a u" alunga-o, ;t ; afuriseasci; sttrruind (riminind neinduplecaq,;; $i cateriseasci. Ano'-t'; 'l t Ec: 6' 12' 13, 48 Trttlan; 7, 4, !), t0 Gansra; q, c"{-r"rT,?,;ri,t . -Prilr alungarea sau I.pAdarea sotiei. zis' de=qitru i se spune pe l'lulfie. in .se inteleqe di'ortul propriucanorrul prezent se aratd cd unii cle* al socotit motiv ae ciivori'chiar si evlarria. cur' 1-ei ..1."p! insd aceasta pare sd fie mai ntult r-tn prettext, se-interzice ori"" Ai.r,o.[pe vreun astfel de temei, prer,dzind'-r,, p"a"npsa afurisirii perrtru cle-ricul care ar divorfa de sofia sa. srrb "u'iri1 a.-[i,ia.,ro, ;i pedeapsacaterisirii pentru cel eare ar persista in divorf.r
doud dupiicum am vdzut$i arume, "t.,.i*llon"1?"l,ri?,Ji3ltid pedepse Prin afursire se interege cxco'runicarea. adici i'depirtare. cuiva dc -slt'to"iiile.t,:sanie, la eomuniu'e. acric.i ta apoi inclepdrt.rea cuiv. .c]o din comttnit:rteacrcclitrcioritor r"" ""iiraerea ctriva rlirr lJisericir.Aceastir pedeansii'sub forrra g,.igea "r"i g.;;; se rrrai cheaniti si afurisanie, bles-
tem sau anat.rni. acrici exco;rr;.,i;"; ;;ji";ti;;i"ilriitira cu aplicare
de breste'r.
la cler insti, in r""t"i-""nonuiui prezr:nt, prin a.furisire se infeleee i:rclcniirtarc;r s.u oprirea de -dln ta slu3ir;..-;;;;;;;*[;:^ili;;;r:,t; lde la cele sfinte sau suspenclarea iuir"tiuri",-.il-;;, alte cuvinte,
celuisancfionat din'sluita'preo-1"asce, nu insd ;ilti,i:rTi"ill,,ilr?u*urea l' infelesur de astiizi aI acestor doui cuvinte, afurisirea inseamna excornunicarca temporald din Biseriea, i* "ut""i.i"*,* "o-pt"cta inde_ pdrtare din cler. pentru ca u'r cleric sd fie afurisit, 1ii *"rt sens, adici in sensul in care se aplicd ;"";te ;;4";i;i'-;i.""il,ir,*irtu necesar ca el mai intii sd fie. caterisit, caciin?Jpa"taie" r"i di,r'il".i"e, fara indu_ pdrtarea lui din rindul crerului, ii-'in""r-,rrra recunoasterea caritdfii lui de.cleric chiar r;i in- afara niie.icii. il;t;i;r;i;;;;:li;ili prezent insi. ttebuie refinut ed afurisireu *uu u*"o-unicarea -iu,i"tiu"ii cierr:rui inseamni numai lipsirea. temporgrd de drepturir" p*;Gti,']"." nu excludcrea vreunui cleric din Bisericd.
6 Ap. 3.
'
'
11 \.olll- vedea in legiluri ln uernca cild a fost enlis canonul 5 apostolic 1i pini tlrziu cull] tlrrpi rindrriaiu aposto'l-rttlatr, cu canonut il "p. fili"-fS irutru, cpiicopii erau-si ci cdsitorili anrrl 692, sitlodul lici, la tel ca;i ""Juiti clcrici. Abia prin c*nonul 12 fi 48. tnri inainte o interd u p i . c e c p i s c o p i l o r c l s l t o r i a B i s e r i c [ c : i t r c J e i n t e r z i c e lncepe a se tirziu (Cadex' .rustiriian printr-o lege din alul 51ll 5i prin altcle de rlai zisese lmpiratlt l, 2, 41 8; Nov. 6, 1 artul 535) 'frulan n-a iurpus tttonarhisnrdl cpiscopilor, .ci Trebuie sri obscrvarr] "t";, ",i SinoAul desphrti de sotiile tloarcelibatul"."rto.uirrii"lrlrriSufirtlc-afinecrisitnritisaucleasc pernris.ca, lor in cazul cri au fosi ale;i episcopi elintre clericii cis:it.orili. Ilra.rlesigur jn ilr viglolrc .llilt:rici cineva str Iie ales episcof Ei ,.linta" rnonali, insi rincluiala ltctltrr prirt veacul I ;i s-u genu dateazi din vremea aceea. Iia s-it iutrodus nrult rnai tirziu s:ru a vreuttei hotdriri neralizat abia clupii veacul X.Il, nu 1t-tsi pc baz-a vrduirui cirnt)rl general varlabiltr ln accst sinodale ln gencrre, "A"i no existi canoane nici botlriri sinoclale obicei care cu tirnpul a dobilrdit putere de i*p"n"reaunui sens, ci prirrpr""ti"l,-ririn lege priri respectarea lui continuir 5i irrclelungati
eclibatul tl p_rinsinodul l'ryl1],1-,arespins. olrsert.irnr ceiirratut,tn gerrcrat i;;fi;ii.;;i; Aceas(can' 12"18)' episcopilor celibatu! irnl'us s-a Dar preoliior diaconilor lcan"irl' 5i celibal'utui i1 gcrlere, ci a
.
ta insernneazd ci nu'litul siuod nu a cotidanttrat ilstitutia restrlns-o nutttai la ePiscoPi. canoanelor ir 5i 51 apostolir:e, 5-a tnrpus totu;i ln irtrir-a"ii"otttrari Aceastl rlnduiali slnt obligali sti Biserici gi a durat ptrii t. inlocuirea ei cu rlnduiala rlupri care episcopii episcopilor fie monahi. Areu, isojur trei rinduieli succesivecu prii'iru la starca citil{ a gi auume: cisltoria, celibatul 5i monahistuul' dupl ce tn i\Ienlionirn ci t:elibatut episcopilor:r tlispiirut din Bise.rica Ortotlo-ri abia tlevenit rnai a Risdrit din cea din Apus Biserica dintre 9i schisma veacurile XI ;i XII, peDtru intrcpronunlatir gi ca o reacliune lmpotriva irnpunerii obligatorii a celibatului XI si gulclersacrarnentaltn'Biserica-dirlApustnccpln4.cu.itl(,rrujumritatcaveacului l a condatrtnat cclibatul ln genere' mai ales crr veacul XII. ln aceasti siiua!ie, tii.iritt nurnai ca necanonici, 9i s-a lipsit :i tte ielibatul epircrrpilor. pernri!in4rr-l ca instit'!ie exceptie pentrtt di'.rcoIli 9i prco'[i.
CANONUL 6: (INCoMPATIBILITATI) Episcopul sau presbiterul sau diaconul si nu ia asupra sa purtiri de grtji lumelti; iar de nu, si se cateriseascS. ( C a n . 2 0 , 8 1 , 8 3 A p o s t . ;3 , 7 , l V . E c . ; 1 0 V I I E c ; 1 6 C a r t a g i n a ; 71 I -- il). Orice fei de indeletnicire incompatibil5 cu func{iunea preoteasce este oprita membrilor clerului. Drept incompatibile cu preo{ia sint socotite toate trebrrrile lumeqti, adicd toate acele indeletniciri care ar pr-eiudicia demnitatea preofeascd Ei chiar ar determina deprecierea ei. Astfel lint: negoqul, cdmftlria, administrarea unor bunuri pubiice, arend:rea, tutela, curatela, apoi ocuparea demnitd{ilor sau funcliunilor civile ;i militare. etc. Numeroase alte canoanc qi legi de stat in chestiuni bisericeqti, specificd indeletnicirile incompatibile cu preofia, aEa dupd cum ele au fost apreciate cle citre Bisericd de-a lungul vremii. Menfionirn insd cd autotitotea bisericeasci a declarat ineompatibile funcliunile civile sau de stat cu slujirea preoteascd, pentru motivul cd, multd vreme chiar plni la finea ve"acului IV,' acestei erau impreunate cu sivir$irea obligatorie a unor rituri pdgine. TotuEi, dupd ce cre$tinisrnul a devenit religie -de stat, atit ln imperiul bizantin, mai ales din vremea lui Justinian, cind
t2 7. 8.,4p3
tofi episcopii au devenit inarfi cremnitar.i de stat, cit gi mai tirziu, ci'cl i'tre demnitarii clc stat au fost riciicafi $i-9il;l#ii,:;" chiar pinii i' zilele noastre - s-a ingrcluit in moctrfi"esc-Eiffiiuiit]a""i, ca i' intercsul Bisericii si al binelui obstesc iri gene.e, a'umite fefe bisericeqti sa ocupe functiuni de stat gi sir se incleleiniceort,", t""t,rri lur.c5ti, ii""-ltf care n-au tnai fost ca incompatibilo --r-'--..v ." i"n.ilirnile sacerclotale ; -privite (tutela, curatela, ete.). CANONUL Z; (SARBATORTREA pAgTILoR) Dactr vreun.opisco;r sau presbiter sau riacorr, va sdrbirtori sfinta zi a Pagtilor cu ruieii,'inai"t"'a u"itinocfurui de pri'rivarir, si se cateriseascS. (Can".61, 70.Apost.: tt Trulun; I ,ltztiohia; 37, i)g Laocliceea;J1, 73, 706 Cartagina). constituic baza lrotrririi iuaLii la sino. - Dispozifiilc cano.nului-pre-zgnt dul I ccu'renic cu privire r; *ditti;.ea pagtilor6-;il;" ci.eEtini, hoti,r_ rire prin care se stabilesc urmitoarele: 1. PaStile se serbeaztiin zi clc durninici. ' 2. Aceastir durninicii trebuig - -- .^' ri fi; ;;irna durninicd cu rulii piipi dupd echinor:fiul de prirnlvarai3' Daci in aceeaqi cruminicd ar cdd-eaqi pa$tere iudaiee, aturci. pentru a se evita^serbarea pagtilor cregtine cle'oa"ii cu cele iudaice, creStinii vor serba pastile in ctuniinica urrndtoarc. De aci se vede ch in hotjrririi sinorlului cle la Niceea _ care nu estetrecutr
in vreun canonar acestuisinocr,'ciirrriiiJi-a"o" in-uIt"il Iui.--. s-a ti'ut seam&de croui,i"ai,i"ri-i-;trt";#';o'1""" re cupr:inde
canonul 7 z\postolic qi anume: a. si nu se serbeze_paqtilc inaintea echinocfiuiui dc pri'rdvarii b. si nu se serbezc paqtiie deodatir cu lucleii. Rinduielire acestea.compretatc.:i anti.ritivate de sinodul,_I ecur'e+ nic trebuie- re_spectateintocmii, "a"i i" caz contrar, clericii "^""' ar fi supugi eaterisirii, iar laicii in mocr coreipunz5io",-aJ""is"ii.'' CANONUT, 8: (IMPARTA$IREA
CLBnULUI) Daci vreun episcop sau presbiter sau diaco' sau vreunur (artur) trirr catalogul clerului, aducindu-su sfinta jertfi SIinta Lii.x;i;si;iu-se tulglrie) nu s-ar.impirtrSi, sr ,purrr--,(--:rLiZA. ea ar $fiil fi binecuvintati, si aibd iertare; iar ,e n_ar spu'e_o, si se afuriseascl, ca unul ce s-a ficut ''ino*at ac iurtr'"area poporului (sminteari) si a f6cut si nasc5 binuiali impotriva ""I;i ;;;; a adus- (sfirrta jertfi) ca gi cind acesta nu ar fi adus-o dupir rinduiali (in mad valiri). (Can. !. 2 Ancira; 10 petru Aleranclrhnil). : Dispozifiile canonului prezent se referi atit la clericii liturgrrisi_ tori, cit qi la si'ri;li ciErici lcei care, nu au l,"r,it obligindu_i E.*rlil,
9'Ap,
'it
I.)
pe to{i deopotrivd'Sd se irirpdrtiqeasei de fieeare dati cind asistd ia Siirrta'-Litttrghie, qi cu atit mai virios cind cei in drept participd la 'siujirea sfiniei jertfe. Se ingircluie exceplie de la -aceasti rincluialS, numai clacd cineva ar a\rea motive intemeiate (caz de oprire canonica) si nu se impdrtd;easci si ar spnne 5i ar rriita aceste motir-,-, ineintea celor ce sdvir;esc Sfinta Litrtrchie' CANONUI. 1): (h{Pr\RTA$IRIin
CREDINCIO$II.OIi)
Tofi credincio;ii care intrd (in biserici) ;i ascultd scr:iptrrrile clar rru rimin la nrgicirrne (slujhd) ;i Ia sfinta impirtiSanie, aceia, trehtlie ca ficind neorinclnialirin bisericS. si se afnriscascir(ereomrr11ice), '(Con. 66, 80 Ttutan; 2 Antioh,ia; 1'1 Sarclica: 2 Dionisie' Alerontli'imtl).
Participarea 1r Sfinta l,itrtrghie, este o clatorie a fieedrui crcfitlcare cre$tin e dator dincios. Iia trel:uie ini,eieasii in sensul ci Liturghii la iirccpr-tt pini la sfirqit Sfintei de siuiba sir asiste la '.si cd nu-i ingictuit sd intre. Ei sd iasd la timp nepotrivit din bisericd, fircind neorinduiati gi ardtincl lipsd de respect fala de cele sfinte. Tn Biserica vechc - a$a cunl spune Ei Zonara in comentariul la acest, canon - ;i laicii ayeau oi:lica{ia si se impdrti;easci la sfirSiiui Sfinici Liturghii, Ei clcci aveau obligalia si se comportc in ala fel ca s,i fie vrednici cle a se lmpdrtdqi de fiecare dati. Desigur insi cd, dupd cum rczulti ,si din text.ttl canonului prezent, obligafia accasta de a se impirtii;i se referi nut:nai ia cei care puteau veni la biserich, nu .5i la eei eare din fclurite pricini nu ar fi putut fi prezen{i. AceeaEi obiigalie, cle a rhmine la shrjbd ;i de e se irlpirtdqi, se irrrprrne;i prin canotrul 2 Antiohia Dar: or:icit sic va fi strdduit in Biserica veche qi in unele epoci de ,rnai tir.ziu asrlDr3 obiigativit5lii impdrtaqirii la fiecare liturghie la carc asisti creclincio;ii; aceasteirincltiialS nu s-a generalizat ,si nu a rdmas obligatorie, pentru motivul cd nimeni nu poate fi primit si se tmpdrtd,seascidacd nu este pregatit gi cu atlt mai pufin poate fi constrins citl.eva sd ,se.impdrtiEeascd eu newednicie. (Can. 1 Atanasie cel Mare; 2, 4 Dionisie Alexandrinul; 3, 5,7, 12 Timotei Alexandrinul; 28, Ion Postnicul; etc., etc.)'. 4. A;a cum spun o scamd cie canoane(2 Dionisie Alexandrinu; 7 Timotei Alexandrinul; 28 lon Postnicul), pentrn motiv de nccuritenie, femellc n-au voie sd sc lmpdrttr$eascd in tirnpul rindniclii lor lunare. Privitor la restricliile ce prive;te lmpdrtdqiren, se cuprind dispozitii ln nttmeroasecanoane ale sinoadelor ecumeniee,particuiare gi alc Sfinlilor Pdrinii (8 VIl Ilc.;83, 101 Trulan;4 Gangra;2 Sardlca;18 Cartagina;14 Laodiccea;47,48 loan Postnicul;23 Nicirifor Mrturisitorul; ScrisoareaSf. \,rasilecel Mare citrc Cezaric etc.).
10.u Ap. CANONUL 10: (OSINDIREA COMUNTUNTT CU CEI AFURISTTi). Dacd cineva s-ar ruga, chiar ;i in cas5, impreun[ (scosdin comuniune), acela si se afuriseasci.
cu cel afurisit
Can. 77, 12, 32, 45, 48, 65 Apost.; 5 I Ec.; 2 Antiohia; g Cartagina). Prin afurisire sau excomunicare, orice creEtin era pus ln afara Bisericii. Aceasti pedeapsi se dddea pentry picate grele--sau pentru astfel de abateri de la disciplin{, care in fond nu eiau altceva clecit tot pdcate, peptru cd pedepsele pe care le aplici Biser.ica, se justificd numai p_rin gravitatea pf,catului pe care lI irnplici unele fapte ale creEtinilor. Celui pedepsit cu excontunicareanu-i cra permis in hici o fermh sd pistreze legituri cu membrii Bisericii si nici acestor.ilr'tr,rlc era in{iduit sI rrimini in corrtact cu eI. opreli;tea mefgea atit cle clt'perrteincit .rrembrilor Bisericii nu li sc ingidtria nici miicar sI se roage impreunil cu c'el excomunicat, pentnr cii orice tratarc cu indulgenlii a celui pedel:sit de Bisericd, insernna desconsiclerareapeclepsei aplicatd cle Bis-crica qi deci o abatere de la disciplina bisericeasci a celor care nu respectau hotilirile conducerii biserice.lti. De altfel, izolareu in care era pus cel afurisit, are in{elesul dc stilre in care respectivul trebuie sd mediteze asupra plcatului sivir$it Ei sd se pocdiascS, pentru n se face vrednic sI fie re'primit in Bisericd, clci afurisirea nu inseamni osindirea vegnic5, ci o pedepsirc mai asprti, prin care nu se urmilre;te totu;i moartea pdcdtosului, ci, dupi cuvintul Scripturii ,rsd se intorrrci qi sd fie r.iu(, adicd sd se reabiliteze. Nesocotirea de citre ceilalfi creEtini a oricdror pedepse care se aplicd vreunuia ce se abate de la rinduiala biscriceasc[,insramnd uneori sprijinirea greqelii, incurajarea pdcatului, iar nu ajutorarea celui cdzut ca sA se ridiee.s 5, In legituri cu afurlsirea sau excomunicarea, mai observim cd, tn Biserica veche ea avea si lnlelesul de oprire temporeld de la Sf. tmpirtlganie sau de Ia cuminecare-cornunicare - excomuni(-are. Se gtie cd ,conrrnunjcatio" - tie unde ;i cuvlntul ,Excommunicatio" .pi in sfintele calroanceste folosit{ uneori in acest sens (Can. 27. b8 Trulan; 47 Ioari Postnicul; Cod, 1, 3, 30),
CANONUL 11: (OSINDIREA COMUNIUNII CU CEI CATBRISITI) Daci cineva cleric fiind s-ar ruga impreund cu un cleric caterisit, si se cateriseasci gi el. (Can. 28 Apost.; 4 Antiohia; 10 Cartagina). se impune pentru clcrici de orice grad sd urrrr€Z€,fafa de clericii caterisi{i, aceeagi rinduiald la care sint obligafi tofi credinciogii fa{i de credincio;ii afurisifi, fiindu-i oprit fiecirui cleric sd se roage impreun5 cu clericii catersifi gi in primut rind sd iiturghiseased cu aceqtia.
12. 13 .{p.
CANONUL 12: (SCRISORI CANONICE DE RECOI\'{ANDARE) Daci vreun cleric sau laic afurisit, sau {irrci) neprimit (in comuniune), mergintl in alt6 certatear fi primit fdri scrisori de recomandare (incredinfare), sd se afuriseasc5 gi cel care l-a prirnit ;i cel primit. ( C a n . 3 2 , 3 3 A q t o s t .7; 1 , 1 3 I V E c . ; 7 7 T n i l a n ; 6 , 7 , 8 , 1 1 A n t i o h ' i a ; 41,42 Laodiceeu;I Sardica;23, 106Cartagina)' In vechime se linea nu nttmai evidenfa ciericiLor, ei ;i a credinciosilor clin fiecare comrrnitate. Iar dacit vreunul dintre clerici sau dinire credincioli plecau dintr-o comunitate in alta, atunci, spre a fi primifi intr-o etltii comnnitate, trebuiau sir prezinte scrisori de recomandare sau cle incredintare dn partea elliscopilor, pctttru ci in vretnea aceea toete comunitiitile aveau in fruntea lor episcopi. Aceastd miisura s-a luat pentru ca nu cumva unii clerici caterisili sau afurisi{i, ori laici afurisili, clintr-o colltllnitate, s;i tlcac[ in altii comttnitate drept clerici in func{ie sau laici ach:ti$iin comr-rtliune,adicd in sitLrafiacelor care nrt s-ar gdsi nici o opreli;te setupecleaPsA. Cu privirc Ia clerici, rinduiala :rceastas-a pistr:it pinit astazi nu insir 5i cu privire la sinrplii credincio;i laici. Mai existau gi alte feluri de scrisori carc serveAupentru pistrarea bunei rinduieli in rclafiile dintre comunitirfile cre;tine. Despre ele va fi vorba la locul sar-r.(Can.23, 106 Cartaqina; 7, I Antiohia; 11 IV Ec'; l7 Trulan; etc.). Toate scrisorile acestease nllmesc scrisori sau epistole canonice6. 6. Prin cuvintul ,neprimit" (adektos) .-* se ln!elcge un cre;tin - Iaic sau cleric - a eirui fusese supus eicomrtniclrii sau afurisirii, lndepli$itualie bisericeaictl erl urrnitolrea: n e s t e c a n o n u l s e u p e n i t e n ! a < ' r i r ei s - l d a t , t l i u ' i I t t : : i n u i s - e f l c u t r e p r i m i r e n 1 n c o n i u n i u n e li;a lncit respe(:tivttl Ilu errr (leplitt rertbilitat. l)e obicei, cei l{r-rrisili trebuiru sri trerrcl un rnunlit timp printr-o serie de patrtn trepte ale peniten!ei si nunrai tltrpi\ aceeali se lircea reprimirea in llissrici, in c,adml unei cerenronii speciale. I)ar nici reprirnirea lru .rvea loc orit'ind indnttr dupi indeplinire:r penit e n l e i , c i n u n r a i l a a n u n r i t e z - i l cc l i n J r r e o j m a s i r b l t o r i l o r r n a r i , c u r n s e p r o c e d a $ i i n c a z u l b o t e z u l u i c a t e h u m e n i l o r , a ; a t u c i t , u n t i n r p o u r e c . r r e ,c e i c e - s i l n d e p l i n i s e r { d e j a c a n o n u l s a u p e n i t e n l a , s e g r { s e r t rirn s i t u a ! i r d e . . n e p r i n t i l i " , l ) a c i l r t n i i d i n t r c a c c l t i a n u s e p n r t a u c u m t r t b u i e , l i s e a n r i t t u p r i r n i r e a i n l : l i s t ' r i c i rs a u l i s c p r e l r t n g e a l f u r i s i r e l . I ) e s i r i n d u i a l a c o r r l u n a re r r t , c a c e i n l u r i - r i l i s l i - s i e x p i e z e p i r c a t e l e u r c i n d o b i s n u i t e l e p a t r u trepte ale seitrii pociin!ei, totusi. tluhovnicul or-ea latitudincr si apreciez-epersonal necesitatea uuei pociinle nrai sevcre si tnrri indelungate prin toote treptele, sau a unei . pocAinte mai pulin severe, prin douii-trci, sau clriar prinlr-o singuri treapti.
CANONUL 13: (PRELUNGIREA AFURISIRII) Iar daci (cineva) ar fi afurisit, aceluia sI i se prelungeasci afurisirea, ca unuia care a minfit gi a amtrgit Biserica lui Dumnezeu. (Can. 72,33 Apost.; 17 Trulan) Dupd cum este redactat acest canon, se vede ci el este prelunglrea canonului anterior, dispunindu-se in continuare, cd, daci cei afurisi{i clerici sau laici - au amigit pe cei dintr-o altd comnnitate incit aceia
14 Ai.
i-au primit fie in rindul clerieilor, fie fn rindul laicilor, fdrd a bdnui cr ei ar.fi,afurisifi, atunci acelora sd ri se prelungeascd afurisG";p;il* ,r cd eu minfit Biserica. De aici rezultd clar ci.,'aftrrisirea nu era, a$a dupl cum ,am mai sprrs qi Ia comentariul canonului 10 aposiolii,'o p"A"p'*i-ie;ria;e"t; sau ve;nic:i, ci o pedeapsir temporald, iare se ddclba plntr., un anurnit ter'ren. gi se putca prelungi qi peste acest termen,'dripi ;ar;; .o" colnportarea eelui in cauzd. C-{NONi.TL 74: (TRANStrERAREA BPISCOPILOR) Nu este. ing[duit ca un episcop, pirisinclu-;i parohia (eparhia) sa. si puni stipi'ire (si treaci) p-e.la alta, chiar tlacd ar fi silit acoartal 1ia rfe citre lnai mtrlti episcopi, [ir:i nrrnrai rlacir ar fi vt"o cauzd binecur.intati care-l silostc sir faci acrtasta,;i adici, putincl el sa aduci celor de acolo (din altr eparhie) \rre'rr folos mai ,.rin.u i., """u *" prir.e;t. dreapta crerli'fir. Da' pi accasta (sd nrr o faci) de la sine, ci prin ctritr_ zrtinla yultor episcopi ;i cu cea urai nrare t.ugiminte urnra celei mai 1in rnari st6minfc). I {Can. ii.} Apost.;.15, I Ec.; S IV Ec.; 20 Trutan; L}, 16, tg, Zi Antiofuia; 7, 2, 1T' Sarittcai qB Caixtgina). In vechime, comunitatea bisericeased, cirmuitd de un episcolr, se nllmga parohie.. Cu timpul insd acest nume a fost rezervat comr,rnita{ilor biserice;ti conclusede-prezbiteri, iar celor mai mari condG o;'il;"nu1r"rr copi, li. s-a z.is eparirii,_ aclicir provincii_ sau {inuturi niscriceili. ci,r la incep't, ip f.mtea t'r'ror com,nitdgilo*i o"_ ::_::4i:d scpTjl l""Tcite gantzatc, gAsea rrtr cpiseo;t, clar nrai tirziu nunrirrul tor .1" ,a.it, ajrrnqinciu-sesa reziclezenurlai in cetdti qi cle acolo'sd cirrnuiar"e, pii ,lingi comrrnitateadin cetate, incd qi alte'con:unitafi clin afara,""*tlii, pe irrtinderi din ce in ce mai nrari. Prin canonul se opre.pte trecerea unui cpiscop c1c la un scaun.la altul, adici-prezent de la-o eparhie'la alta, chiar Ei i.i"u"rri cina, dupi curR spune Baisamon, ar fi constrins aproape la aceasta cle cdtre crecliircioqii altei. eparhii, eare l-ar cere stdruitoi.. se stabilegtc astfei pr.incipittl, cd este interzisd transferarea episcopului dintr-o errarhie ilir-alta. Toturs!, ca o excep{ie de la acest piincifiu, ie adriiile-iransfo.a.ea cu mctivarea cd respectivul episcop ai putea sd indrepteze o stare de h-icruri care lasai de dorit sub raportul rinduielii qi rnai ales al- ariptei credinle, i:r eparhia in care urmeazd a fi transferat. Dacd este deci in interesul Bisericii o astfel cle transferare, ea se poate ingadui; ;;-ir;: buie insd ingdduitd cind ar fi vorba cle interes fersonal, aFa cum precizeazd.alte canoane. Dar ;i in cazul cind este motivatd ca fiincl in interes superior bi'sericesc,transferarea unui episcop trebuie sd se facd dupd rinciuiald, -1dic6 numai prin hotdrirea mti rruttor episcopi, ""r" ,ro". putca aprecia dacf, este vorba tle interese superioare uis'ericelti sau cle-interese de alti natur6. Se inlelege insi ci nu- poate fi .,'orba de transferare decit intr-o
15 -
17 Ap.
17
eparhie vacantd. AEa incit, transferarea este echivalentd de fapt cu o noud alegere Ei trebuie.urmate deci rinduielile canonice prescrise pentru aiegereaepiscopilor, nefiind nic'idecum ingiicluit ca vleLln episcopcu de la sine putere, sau numai pe baza propr.iei sale hotdriri, sd se mute dintr:o eparhie in alta. Prin analogie, qi cu indeplinirea formelor corespunzdtoaregraduiui, pe. baza acestui canon se poate admite Ei transferarea preofilor gi a diaconilor de la o parohie la alta, dar se intelege cd nu in mod obligatoriu, ci numai cu consimlimintul 1or. CANONUL' 15: (TITANSFERAREA CLERULUI) Daci vreun presbiter sau diacon sau in gencre, oricare din rindul clericilor, pirdsind parohia (enoria) sa, s-ar duce in alta, mutindu-se cu totul va trece in alti parohie (enorie), contrar socotinlei (ff,rd voie) episeopului siu, peruncirn ca aceia sd nu mai slujeascS,riiai ales dac5, dulrd ce a fost chernat de episcopul sdu si se reintoarcS, nu s-a supus, rirninind (persistild) in neorinduiali; si fie tctugi primit acolo in coinnniune ca un laic. (Ccn. 75, 16 I Ec; 5, 70, 20, 23, lV Ec.; 77, 78 T.rulan; 3 Antiohia; 5,16 Sordi-ca; 54,90 Cartagina). , Prin efectul nesupunerii fa{a de propriul episcop, clericul, care-qi par,iseEteepirrhia Ei se mutd cu de la sine putere in altd eparhie, este oprit temporal de la sivirEirea celor sfinte, adicd afurisit in sensul in care se inlelege prin canoane afurisirea clericilor; iar dacd persistd in atitudinea sa, sd i se apiice pedeapsa,caterisirii, aclicd iipsirea de preolie in sensul opririi definitive de la slujire Ei coborirea lui in rindul laicilor. CANONUL 16; (TRANSFERAREA CLERUI,UI) Iar daci episcopul Ia care s-ar g[si (unii ca acegtia) nesocotind opfirea hotirritd impotrir,a lor, i-ar primi pe gi ca (fiind) clerici, sd se afuriseascd,ca inv6fitor al ncorinduielii. '.[ruLutt; 3 Antiohia) (Can.75 Apcst.;1.1I Ec.;17 ln continuarea ;i ccrmplctareanrlsurii prescrise in cbnonul 15 Apostolic, prin canonul prezent sc hotAregte ca episcopul care ar ncsocoti rinduiala stabilitd cu privire la ciericii fugari, 9i care i-ar primi in calitate de clerici, sd fie supus afurisirii ca un stricdtor aI bunei rinduieli. CANOI{UL' 17:.(STAREA CIULA A CLERULUI) 'cdsitorii Cel care s-a legat cu dodi clupl botez, sair carc a luat concubini (fiitoare), nu polte si fie episcop sau presbiter iarr diacon, sau peste tot orice altceva din rindul clet'ului (din catalogul stirii preotesti). (Crnt. 78 rlpost.; 3 Trulan; 12 Vasile cel Mare)
j
{
18
l8
Ap.
DeEi Biseriea admite eisitoria a doua, totupi pe cei cdsitori{i a doua oari nu-i prime$te in rindul clerului. De asemenea,prin acest canon se dispune ca gi aceia care nu au fost cisitoriti dar au avllt concubina, sd nu fie priniifi in cler.7 Mai trebuie sd observtim ci prin oprirea de a intra in cler a celor cale au fost de cloua ori cisatoriti dupii botez, nu se exclude primirea in cler a celor care au fost casiiioriti o data sau de douii ori inainte de botez, iiindcd prin botez omul renagte la o viafd nou6, curdfindu-se de picatele .stirii anterioarc. Astfel. dacd un ins oarecare, indiferent czirei religii va fi aparfinut, se converte;te la cregtinism gi dupa botez dovedeqte insugiri corespunzdtoare pcntru a deveni cleric, ei poate fi primit in cler chiar dacd inainte de a fi botezat ar mai fi fost cdsatorit, gi dacd, fie ca a rdmas viduv, fie ci a divorfat, s-a cdsdtorit din nou o singur;i datd dupi botez. 7. Se.Etie cd dupl rinduiala,exis_t91tl !n imperiul roman;i pistratl timp intlelungat ptntr prin veac,ul\'-YI, cei cishtorili legal, puteuu avea 5i concubine tot inir-o forrnA adrnlsi de lege.
CANONUL 18: (CLERrCri SA SE CASATOREASCA CU FECTOARB) cel ce a luat in crsrtorie viduv5, sau leprdattr (alungati) sau desfrinatS, sau sclav6, sau vreuna dintre cele de pe sceni-1actri1ay,nu poate sd fie episcop sau presbiter sau diacon, sau peste tot orice'clin rindut clerului (din catalogul stirii preofepti). (Can. 77.; 3, 26 Trulan; 27 Vasite cel XLare) In interesul asigurarii unei cit mai bune condi{i morale pentru familia clericilor Ei ltentru siujirea lor, s-a luat mdsura ca nici unul dintre cei care doresc sr devind clerici, sd nu se cdsatoreascdcu fernei a cdror stare satu reputa{ie morala ar fi necorespunzitoare. Ilinch-riala astdzi in vigoare care s-a introdus prin tradifie, pe baza unei norme privitoare Ia arhiereii vechiului restament, iar nu prin vreun canon, este ca oric'ine urmeazti si devinir cleric sa se c,isdtoieascd numai cu o fccioari. iatd textul din Vechiul Testament pe care se interneiazii' aceasti r i n d u i a l a : , . . . $ i a r h i e r e u l . . . c a r e l ee s t e i n a i m a r e . . . c a p u l s d n u 5 i - l descopere gi femeia ce o va lua, sd lie fecioara, sd nu ieie nici virduvi, nici lcpidati, nici stricat5, nici desfrinatd; pe nici una dintre ace.stea sd n-o ia el, ci el sd ia de femeie fecioarl din popors (Levitic XXI, 10-14). DupA cum se vede, textul canonului prezent este luat aproape in intlr:(ime dupa locul citat din Vechiul Testament. curn in vrernea aceea, rinduiala cra cd .si episcopii puteau sd fie cdsdtorifi, prevederile canonului se refere gi la acegtia. ca dispozifiuni legale, care obligr pe viitorii clerici sd se cisitoreascd cu fecioare, menliondm cele cuprinse in Novelele lui Justinian. (Not:. 6, 7, 3; Noo. 22, 42) (Fi in prauila cea Mare., an 1652 glauele 61 Si 68).
rg -
19
22 Ap..
CANONUL 19: (IMPEDIMENTE DE INRUDIRE LA CASATORIA cLERULUI) Cel eare a luat (in cEsiiorie) doutr suroii, sauio nepoatd (de sorl sau de frate), nu poate sd fie cleric. (Can.26,54 Tntlan; 2 Neocezareea;23,78,8? Vasile cel Mare; 5 Teofil Alerandrinul) ,{t Cdsdtoria succesivS,cu doud. surori se aseamdnd cu cdsitoria de levirat cunoscutd in Vechiul Testament 9i pe care cre$tinismul nu a admis-o, aqa cd nu se ingdduie nici criedinciogilor simpli cdsdtoria cu doul surori, necum sa se ingaduie aceasta celor care ar vrea sd devind clerici. De asemenea, nu se ingdduie acestora nici cdsdtoria cu o nepoata dreapta. In cazul prim, cdsdtoria este opritd pentru toti cregtinii, fiindci sora sofiei - surnnsfa - este rudd de gradul doi al cuscriei de felul I, iar in al doilea caz, pentru cd nepoata dreaptd este ruda de singe in graclul 3 colateral, grade in care nu se admite cdsdtoria. Se infelege cd dispozi{ia canonului prezent referitoare la cdsdtoria succesivl a cuiva cU doui surori, nu se referA Ia cei care ar fi contractat aceste cdsitorii clupd botez, ci la acei care vor fi contractat prirna cisdtorie inainte dc botez, iar a doua dupd botez, cici indiferent cu cine s-ar fi cdsdtorit cineva de doud ori dupd botez, acela nu mai poate deveni cleric, potrivit dispozi{iilor canonului 17 Apostolic. CANONUL 20: (OPRIREA CLERULUI DE A DA GIRURI) Clericul care di giruri (garanfii), si se cateriseasci. (Can.6,81 Apost.;3,30 IV Ec.;7 Sarclica;75Cartagina) A da gir sau garanfii pentru treburi lurnegti - spune Zonara $i este interzis oricdrui cleric, nu este interzis acest lucru Balsamon i cind se face in interes bisericesc sau filantropic. CANONUL 21: (CLERICI EUNUCI) Daci cineva a devenit eunuc (scopit, famen), din sila oamenilor, sau daci in persecufie a fost lipsit de cele ale birbafilor' sau daci a;a s-a niscut, 9i este vrednic, acela si se facf, (sd devie) episcop. r l r
CANONUL 22: (LAICUL DEVENI CLERIC)
CARE SE CASTREAZA
NU POATE
Cel ce s-a castrat (scoPit) pe sine, si nu se facd cleric fiindc5 uciga$ de sine este qi vriirnas al crealiei (rinduielii) lui Dumnezeu. j
l 1
I t I
{
20
23 -
25 Ap.
CANONUL 2S: (CLERICUL CARE SE CASTREAZA SE CATEITI-
.sE$TE)
Daci cineva cleric fiind, se castreaztr (scopegte),sr se cateriseascr, cici este trcigarpul lui insupi. C..\NONUL 24: (LAICUL CArrIt Sn CASTREAZ_.\SE AFURIST)gTi:]; Laicul castrindu-se (seopindu-se)pe sine insupi, si se afuriseasci trei ani, cdci este piznraSul propriei sale vie1i. (La toate aceste cctnoane21,22,23 gi 24 Apostolice,a se t;e:leo pi canontd 1 Sin. I'ecumenic Si canonu"l8 Sin.l-fi) : In aceste cano&ne (27, 22, 23, 24) este vorba de eastrarea sau scopirea pe care eineva ca bdrbat o sufere, sau la care s-ar cleda el insusi din .motive de evlavie. Dacd cineva suferi o astfel de mutilare din nricina riukitii oamenilor sau dacd s-a nescut famen, ori in genere nu a ajuns la aceastd.stare prin voin{d proprie, ci printr-o intimplarc indepenclenr de voin{a lui, cum ar fi de exemplu un accident sau o-boal6, attrici este evident cd nici nu poate fi oprit de a deveni cleric, Ei nici fiincl cleric, nu poate fi indepdrtat din starea clerical5 sau pedepsit in altfel. Este cu totul altceva dacd vreun laic sau cleric se va castra pe sine. In acest caz, laicul nu nurlai ci _nu poate deveni cleric, ci se ifiriscgte sau se excomunic5 pe timp de trei ani, iar clericul se cateriseqte.a 8. Se gtie cA in lume:r antictr se Jrrer:ticacastrlrea sclavilor sau altor persoaneqi ctr aceast{ practiCl cra ingiduitri de legc. (lcl dintij dintrc inrpira\ii rornani care a interzis castrarea erfost Constantin ccl llare. .\ceste sub infiitenl.a Clegtinismului, a oprit, tn;urut anutui 325, sub pedeapsa. cu moartea, faccreade eunuci (codex Iust. 4, +2,iy. bupi el aceeapi misuri. a luat-o inrpiratul r,eon I (4b'7-,174) tot printr-o legc (cotlix Iust.-4, 42,22\.' Ou toate acestea,inrpiratii bizantini de tnai tirziu au tolcrat vechca pracii"i pigili, ba chiar au gi adoptat-o uneori fatd de advcrsalii pulrtici, folosind 6i-in serviiiui loi crsnic, ca ;i ln serviciiltrpublice, eunuci. ln istoria ereziilorca;i a luptelor politice din imperiul bizantin, ace-stespecimene-- eunuci - au lisat amintirea unor perversiuni c.||e pot li egalate decit cu criina prin c:.ueau fost adugi in starea de mutilare. l}
CANONUL 25: (SA NU SE DEA DOUA PEDEPSE priNTI'.U ACErA$r FAPT-{) - Episcopul ori presbiterul ori diaconul, prinzindu-se in desfrinare, sau in jurlmint strimb (sperjtr), sau in furtisag si se cateriseasci, dar: si nu se afuriseasc[, ciei zice scriptura: si nu urgisesti de tloui ori pentru acela;i lucru (Naum 1,9). Asemenea;i ceilalfi clerici. (Can. ?9, 30 4p9!t; I I Ec; 4, 27 Tru.lan; 1, 8 Neacezareea;ZT Cartagina; 3, 32, 51,70, 82lrasile cet Mare) vechiul principiu al dreptului roman: ,,non bis in iclemu - adici . a$a eum spqn-ggi canonul prezent dupd cuvintul scripturii: nu se cacle ca eineva sd fie pedepsit de doud ori pentru aceeagifapid, este formulat
26 Ap.
27
precis chiar in legriturl cu unele din cele mai grave infraetiuni, pe care le-ar putea sdvir;i vreull mernbru al clerului. Canonul prcveclc pedeapsa caterisirii, adic6 a coboririi in rindul laieilor, care dac:i se aplici, nu mai atrage dupd sine 5i pedeapsaafurisirii, adicd a excomunic5rii. Dar. celc douir pedepse, a caterisirii ;i a lfurisirii. itt canonul prezent sint puse in alti orcline decit cea pe care attt vizttt-o in canonul 5 apostolic, uncle intii este previizutS. pedeapsa afurisirii qi apoi pedeapsa caterisirii. Aceastd nepotrivire aparenti, trebuie infeleasd in felul urmdtor: in canonul 5 apostolic, prit't afurisire nu se intelege excomutlicareao ci doar oprirea de Ia cele sfinte ,si din alte drepturi ale stirii clericale; pe cind in canonul 25 apostolic, prin afurisire se infelege de fapt excoinunicarea, aqa incit in rnod firesc aceastl pedeapsir este aqezata dupd caterisire, iar nu inaintea ei, ca itr canonul 5 apostolic. Aci afurisirea este o pedeapsa mai. gravd decit cater:isirea,qi care urtneazd a se,aplica abia dupd eaterisire. pe cind in canonul 5 apostolic ea este o pedeapsd mai u$oari decit caterisirea gi de aceea ii premerge acesteia. Cit priveste iufractiunile la care se referi canonul prezent, trebuie sd facem precizarea cd, in genere orice infracliune in bisericd se judecl intii ca fdcat, gi, dupi gravitatea pdcatului, se apreciazi ;i gr:avitatea infracliunii. Pdcatul numit al desfrindrii - aga precum spune Grigorie de Nissa =canonul 4 - este picatul comis cu b astfel de persoanii care nu sc geseSte in legiturd d-c cdsdtorie, pe cind picatul nunrit adulter, este cel rco:ris cu persoane care se gdsesc in legdturd de cdsltorie. Primul se numegte foinicatio, iar al doilea se numefte adulterium.e
'
g. Aplicarea principiului penal ,non bis rn idemu mai este prevdzut dd Biserictr 9i ln Can. 25, 32, 51 (70) Vasile cel l\{are. Aplicarea lui ln Biserici se admite ln prlmul rlnd pentru simonie-can' 29 apost.-*apoi pentru alte abateri grave - can. 30 Apost., etc. Raportul dintrc caterisire qi afurisire se mai constatl 9i din can. 5 9i 45 apost. Felurile afurisirji sau excornuniclrii ln cszul credinciogilor qi al clericilor, a se vcdea Ia cornentariul can. 5 9i 10 apost.
GANONUL 26: (BSTE INTERZISA CASATORIA DUPA HIROTONIE) Dintre cei care au intrat in cler neinsurafi, orinduim cd se pot cdsitori nurnai citefii ;i psalfii (cintlre{ii), care vor. ' ( C a n . 5 , 5 1 A p o s t . ; 1 4I V E c . ; 3 , 6 , 1 2 , 7 3 , 2 0 , 3 0 , 4 8 T r u l a n ; 7 0 Atteira; 7 Neocezareea;76 Cartaginn; 69 Vasile cel Mare) Sc interzice tuturor clericilor. cu excepfia citefilor gi cintAre[ilor, ,si se cdsitoreiscd dupd hirotonie, sau ;i dupd simpla hirotesic itt sazlll ipodiaconilor care nu devin clerici prin hirotonie ci prin hirotesie. In acela5i timp. se inglduie cdsdtoria tuturor celor caLrevor sa devinri cle. rici, indiferent daclr intri in rindul clerului hirotonit, sau rf,min in rindul celui nehirotonit.
22
27 Ap.
ln eoinentariy.l l-a-acest canon, zonara aratd cd in vremea sa (sec. xI-xII) presbiterii,. diaconii ipohiaconii erau intieLafi inainte de hi_ .qi rotonie - adicd inainte de hirotesie, in cazul ipodiaconiior daci vor sd se cdsdtoreasci sau nu, iar daci dorea' sd ie cdsitoreascd, erau indruma{i sd facd aceasta inainte de hirotonie, iar cei care s-ar fi cdsdtorit dupd hirotonie, se cateriseau. Rinduiala de care este vorba, aratd prin insigi cuprinsul ei, cd pind atunci cind a fost statornicitr p"in "uno.tu-l prezent, ciericii .; p"i;; crsdtori qi dupd intrarea la aceastdstare, adicd dupa'hirotonie sau dupd hirotesie; de asemenea ea mai aratd cd membrii clerului puteau sd fie uneori cdsdtori{i uneori lecasatorifi, gi cd ,r., u"u obligatorie nici cdsdtoria, nici necdsdtoria, ci fiecare,era'Iiber sa-gi areigd ,io"uu pe care o dorea, fie cea de cdsdtorit, fie cea de necdsdtorit. cea de-a doua nu inseamnd nici intr-un caz o stare identicd cu cea monahald, ci ea reprezinti ceea ce se cheamd starea celibatard. De starea monahalii nu putea fi vorba, pentru cd incd nu fusese oficializat monahismul in Biserica. Dar p"i"'rt"""o ielibatard nu se in{elege numai simpra stare de necdsatorit, "i "iozui*"-ir, i.rt"irrare sau in gsceTi-, intocmai ca gi cunr celibatarul ar fi 'luat u.rp"u lui votul castitatiilo. 10' Canonul prezent a. lost reprodus textual tn canonul 6 Tbulan, care a interzis cu deslvlrgire cisdtoria clericilm dup-dhirotoni", """n ce clovedegtcci ea continua si se practice chiar ln veacul vII. De alifel, aceastaa fost_lngiduittr'ln nlr".i"u.r"cn", iar oprirea ei nll are \rreun temei dogmatic, ci numai unul sfuyat, cici primirea unei taine sau chiar a unei simple hirotesii, curn cste rn cazul ipooiaconib{ ;; ;;;;" constitui o picdic{ pentru primirea altei taine. ln Biserica ortodoxi nimeni niciodatd nu a lnvtrlat ci starea haricl creattrprin hirotonie, ar fi de naturi sd constiluie un imperliment, care "r ,eaa.ni"i-uii"i"n1u tainei cununiei ln cazul ci aceastai se administreaz-icelui uiiotonitlcu alte;;;il; nu din considerente dogmatice, ci doar pentru a nu expune nici Ia picat, ni"i i" "lier""'te pe clerici, deci 6in considerentepur morale, s-a introhus rinduiala de , ' a nu ti se inai ingedui sd se cisitoreascddupd hirotonie. Totugi nici aceasti rinduiald nu ro*i!"i*"ria, u ci, dup{ cum vom vedea.,ln legdtur{ cu alte canoanc(can. 1o Ancira, etc.) apliEareaet era lisati ln unele cazuri la aprccierea episcopului. La starea civili a clerrrlui iD genere:c{sdtorie, necisitorie, celibat, monahism, se referl can' 5,26,51 apost.; B, 6, 12' 13, 30 Trulan;^la starea 9t"ili-; ;pi;"opilor rn ipeciat se referd can. 26 apost.; 6, lZ,48 Trulanl 2 sin.'C_pot869 (Sf. S"fi"i;;; Ia clsltoria clerului dupd hirotonie se referi can. b, 26, b1 aposl.; zo rrutan; io'.r,rr"iru; 1 Neocezareea; 16 Cartagina,
i CANONUL 27: (OSINDIREA CLERTCTLORCARE BAT) Poruncim si se cateriseasci, episcopul sau presbiterul sau dia_ conul care ar bate credincio;ii care pecetuiur", l"i-p" necredinciogii _pe cale au sEvirgit nedreptate gi care prin istfel ae iucruit-voiesc sr_i in_ fricopeze,--plltru ci Dom'ul niciieri, nu ne-a invitat aceasta, ci dimpotrivS, El fiind lovit nu a dat tovitura i"upJi, iii"l'-'o"x"it, nu r!ispunde prin oearl pi pEtimind nu ameninli (I petri, i, iil.( C a n . 9l - i l )
28 -
29 Ap.
23
Nici pe credineioqi, nici pe necredinciosi nu este ingdduit clericilor sir-i bata. fiindcd pcdcpselc fizice, ca Pi oricc constringerc la cilre s-ar recurge pril folosirc'a sanc{iunilor externe, sint cu desiivirSire potrivnice invdtfiturii Mintuitorului, syriritului nroral creqtin gi normelor Dreptttlui Bisericesc. Ninteni nu este chemat Ia llristos altfel decit prin mijloacele pe care le foloseqte El insuEi pentru a -i chenra pe oatreni la mintuire, Ei nimeni nu este rnintuit prin alte mijloace decit prip ccle cu care El it inzestrat Biserica Sa. Iar intre acele mijloace, constringerea in trici un poate sd figureze. cici fiecare este liber se accepte sau nu credinfa' 1;i;; se accepte sau l1u chetnarea la mintuire, nefiind trimeni for{at sau silit sA se mintuiascS. CANONUL 28: (oSINDIREA CATERISITILOR CARE SLUJESC) Dactr vreun eDiscoD seu presblter sau diacon caterisit dup5 dreppentru vinoviiii invederaie (evidente), ar indrizni sd se atingd de tate, slujba care i-a fost lui incredinfati oarecind, acels sE se taie cu totul de la Biserici. (Can. 5 I Ec.: 6 II Ec.; 29 IV Ec.; 14 Sardico,'4,72,75 Antiohia; 29,65 Cartaginu; 88 Vasile cel Mare) se prescrie pedeapsa excolltunicSrii sau afurisirii fure termen, ceea ce poate insemna'pentiu totdeauna - a clericilor caterisi{i, care ar continua sd sdvirseascihcele sfirrtc, dupd ce pedeaps;rcare li s-a aplicat a rimas definitivd, ca unit ce s-a dat in mod intemeiat' CANONUL 29: (OSINDIREA SIMONIEI) Dac[ vreun episcop presbiter sau diacon ar dobindi aceasti vrednicie (dernnitate) prin bani, str se cateriseased;i acela ce l-a hirotonit, ;i si se taie cu totul din conruniune @isericX), ca Sinrorr Magul de cdtre mine Petru. ( C a n . 2 I V E c . ; 2 2 , 2 3 T n i l a n ; 4 , 5 , 7 5 , 1 9 \ l i l E c ; 2 S o r c l i c a9; . 0 . V a sile cel llIare; Epist. tui Ghenaclie Si a lai Tarasie * Contra Simonieil Canonul prezent prevede douS pedepse grave pentru simonie. adica pentru cumpdrarea celor sfinte pe bani, qi anume. in cazuL cind cineva ar dobindi hirotonia prin bani, sI i se aplioe qi caterisirea ;i anatema. Simonia este o infracfiune socotitd a fi de gravitatea crimei si ea rc ltulne$te astfel de la Simon Magul, care a incercat siir curnpere de- Ia ,sfinttrl Apostc,l Petru puterca dc J facc minuni. Fapta lui Simon a fost calificatii ca una din cele mai grave cle cdtre Apostolul Pctru, carc i-l zis: ..Argintul tiiu sa fie cu tild-spre pielzarc, fiindcl ai socotit cd poli si dobinde$tidarul lui Durnnczeuprin bar-ri"(Fapte 8. 20)' Sr:ntipfa lui Petru inseamni ositrdirea dclinitivi a Iui Simon Magul, osipdire care se cheantd apatenli, a5a incit a dotta.pedcal:si.dupd caterisirc, cu toate cti ar trebui sa lie afurisirea, este totu;i tttlatema,
30. 31 Ap.
fiindcd se aplici pentru simonie, in eazul cumpdrdrii hirotoniei. Deqi cano_ nul nu-i spl're pe 'este -nume pedepsei anatemd, se inf1lge cd numai de aceasta vorba, fiindcd o identificam cu aceea care i s_a dat iui si_ mon Magul. iar pentru a se sublinia gravitatoa iniracgiunii numitd sirnonie. se faee cxceptie de la cunoscutui principi,,,tro,r'-iri, in icrem* (canonul 25 Apostolic). CANONUL
.SOi O-SJNDIREi\ CELOR CARE SE I.'OLOSESC DF]
I{LL-u^ElyTADREGAToRILCRr.unrnSri-ber.rrnJ"X"ilniwi EPTSCOPT) DaeE vreun episcop, folosind stdpinitori (dreg6tori) face prin ei stipin peste vreo bisericr, "a ,u "ui*io-our"a lunne;ti, s-ar -l_^---*I ;i si sc afuriseascE,deascmeni ;i toli pirtagii (complicii) t,ri. ..... Can..4 I Ec.; J VII Ec,; 13 Load.). fn cano.nul prozent cste voiba grg gceiq .dintre episcopi carc: -;ite nds-or coteau rinduietilc bisericcqti fntru atit, inci{' bcupil di roiH bi*;_ rici sau eparhie, adicd'prin mijroace puse ra dispozi{ie cle cdtre stdpinitorii lume$ti. Prin -stdpinitori"lumeEfi se inget"!--in-i.irrrul 'ind, oa_ prin bogd{ia ror: si abia in ar doilEu-"iri,,cci p"nii.i'fluen{i funcfii publice. Folosirci puterii iurrreqti in trcbtrri niseriJe;fi. care hetin ;b;";;ii; un amestee neingdduit al statultri in iurisdicfia Bisericii. o faptd este socotii-d asern,indtoare ."- sii,'o"ia,-'&iJi"a-:prezumtiaaitfet de unor tranzac{ii simoniace, intre clericii care fotoleau p.ria."o seculard cu nesocotirea celei bisericegti sau chiar impotrivalei'E-Gt." cei cu"e tu pun la. dispozilie aceastd putere, de aceea gi in astfel -tt.ipost.;, de cazuri se face
,.Nonuis in idemii (Cd.
prevazin_
::":ltll.g=" ,nlincipiul au-se. oou.a lf ped(lpse flproape dc aceea;i gravitate ca si in cazul'simoniei ' _eaterisirea gi afurisirea, insd .nu chiai a"ut"ma, d- p;;il;-ril;;;;." '31j , CANONUI (OSINDTREA SCI-rrSMEr)
Daci vreun presbiter, desconsitlerind .pe propriul siu episcop, ar face adunare osehiti (separatl) si ar pune (a;eza) alt altar, nevldindu-I eu nimic vrednic de osindd pe cpiscopul sdu {" fi.r"ir1" dreptei credinfe pi a dreptdgii, acera s:i se citeriseasci ca iubitoir-de-Jtxpinire, cdci este tiran (uzurpator).Dg ursrgrea ;i ceilaifi ;i;"i 'nL'u"J"t"" ii" t"",ir,'"l cili se vor addug-a -(ata;a) Iui, iar Iaicii sd'ru-u],r"ir"asce. sd se faci numai dupi una- $i a doua gi a treia stnruinfd la ordine) din lpittfr" partea episcopului. ( C a n . 6 l I E c . ; r 3 , - t - t l ^ E cI.B; I V , E c . ; J I , 3 4 T r u l a n ; 6 Gangra;74 Sardica;5 Antiottia; 10,'7t Cartiginaj'IS, Ii,lS'siri. :iij i Pcntru schism_I.,in cazul clericilor, s_eprevede caterisirea, iar pen_ tru laici afurisirea, Nici una din aceste peaepse "u il;;i; sd fie apticatd ins5- mecanic, ci numai clupi o intreiu incercare de a.i readuce in sinul bisericii, pe cei pornifi ie calea schismei.
32. 33 Ap.
:al
. Se apreciazd apoi cd gi compiicii clericilor schismatici cad sub aceeagi pedeapsS, bineinfeles dacd acegtia nu se despart de cpiscopul lor din motive intemeiate, cunr ar fi abaterea episcopului de la dreapta credinfd Ei de la comportarea dupl dreptate. Din tcxtul canonului rezultd cd in asemenea cazuri, clericii sint liberi sd se desparti de episcopul lor, adici sd iasd de sub ascultarea lui. ln alte texte canonice se prevede cd daci vreun clcric constati.cd episcopul sdu profeseaze vreo erezie, el este liber sd se despertd dc pentru cd nu se desparte de acesta fdrd nici o formd (Can. 15 I-II), episcop ci de o erezie. lnsd pentru cazurile cind nu existi vreun astfel de motiv, ci clericul este determinat de altfel de motive sd se despartd de episcopul sdu, trebuie sd sc supund cazul respectiv sinodului, care va hotriri intre el 5i intre cpiscop. CANONUL 32: (RIDICAREA AFURISIRII) Daci vreun prcsbiter sau tliacon se aftrriscstede cdtre episcop,sii nrt fie ingbduit si fie primit de altul (de alt episcop), ci tloar de citre cel care l-a afurisit p" "1, decit numai daci din intimplare ar fi murit (s-ar sivir;i din viafl) episcopul care l-a afurisit pe el. (Ccn. 72, 73, 76 Apost.; 5 I Ec.; 6 II Ec.; 6 Antiohia; 73 Sarctica; 71,29, 133Cartagina) Pentru pdstrarea bunei rinduieli in bisericd s-a stabilit ca niei un bpiscop sd nu se poatd amesteca in treburile altuia, aqa incit nici in aceastd chestiune a ridicdrii pedepsei aftrrisirii, nu este permis sii se amestece vreun episcop strdin, cit tirnp trdieEte episcopul care a aplicat o astfel dc pedeapsd. Numai dup6 trecerea din viafi a episcopului care a afurisit vreun presbiter sau vreun diacon, de asemenea Ei vreun laic, succesorul lui in scaun, fic chiar gi nutnaillocfiitor al viitorului episcop, poate sd ridice afurisirea. GANONUL 33: PREOTTE)
(CARTILE SAU
SCRISORILE
CANONICE DE
'
Niciunul dintre episcopii ;i presbiterii sau diaconii striini si nu se prirnea-.ci fir[ scrisori de incredinlare (recomandare), ;i aducindu-le pe acestea, sE fie ispititi (verificali), 9i daci vor fi propovdduitori ai dreptei credinle, sd fie primifi, iar tle nu, dindu-li-se lor cele dc trebuinfi sd nu-i primifi pe ei in biseric[ (comunitate), fiindci mrtltc se fac prin vicleani ripire (amigire). ( C a n . 7 2 , L 3 A p o s t . ; 7 7 , 7 3 I V E c . ; 7 , 8 , A n t i o h i a ;4 2 L a a d i c e e a ; 23, 106 Cartagina) Scrisori de incredinfare sau de recornandare se dddeau clericilor care mergeau de Ia o bisericd la alta, sau pentru a le folosi acestora drept dovadd a calitdlii lor gi a faptului cd mdrturisesc dreapta credintS. Cu toate acestea pentru a se evita orice in$eldciune chiar gi clericii care
34 Ap.
aduceau scrisoare de recomandare datd de cdtre episcopi eompetenti, erau supusi la ispitiri pentru verificarea dreptei lor credinfe CANONUL 34: (AUTOCEFALIA gI AUTONOMIA) - se cade ca episcopii fiecrrui neam sx cunoascb pe cel dintii dintre din;ii gi si-l socoteasci pe el drcpt cipetenie ;i 'irnic nrai de seamd (insemnat) si nu faci fdrx incurtinlarea acestuia; ii fiecare si fac6 numai acelea eare -privesc (se referd la) parohia (eparhia)-ceva'fird sa pi satele de sub stdpinirea ei. Dar nici accla (cel rlintii) se ",i iu"e incuviinfarea tuturor, ciei numai astfel va fi infelegere pi se va m6ri Dunrnezeu prin Domnul in Duhul sfint; TatSl ;i niul gfsfintul Duh. (Cyry.4,6,7 I Ec.;2,3 II Ec.;8 III Ee; ZBIV Ec;36,39 Trutan; 9 Antiohia) . .Canonul prezent exprinti unnitoarele principii ale organizerii Bisericii: principiul etnie, ca un principiu de baza il autocefiliei - desi nu. cp .u-n .principiu cxclusiv sau absolut -; principiul autocefaliei; principiul ierarhiei cpiscopul; principiul iinba"titagii ;i principiui autonorniei cparhiale.ll Textul canonului aratd cr se pot organiza unit6{i bisericeEti rnai mari qi autocefale. pe baza principiuiui etnic. Desigur cd in lumea de atunci nu putea fi vorba de o nafiune in sensul de istdzi al cuvintului, dar in orice caz, se vorbeEtc de o grupare quasi nafionald sau constituite pe o bazr de realitiifi etnice distincte. unei astfel der unitdli i se recunoaqte tlreptul de a-gi avea o organiza{ic bisericeascr proprie, indepena"lE de alte organiza{ii bisericegti,sriu cunr i s-a spus nrai tirziu, autoc-efald. Principiul autocefaliei este exprimat in teirtul canonului prin doud lucruri $i anume: lntii prin faptut ca i se recunoa$te fiec'drui neatn dreptril dc a se conduce in cele bisericeqti printr-o cdpetenie propric, adica i se recunoa;te dreptul - pe care il exprimr cuvintul autocefalie - de a-qi avca o cdpctenic propric in interiorul teritoriului siu, nesupusir vreunei cdpetcnii bisericeqti din afara acestui teritoriu; - iar a.noi-n-ri1^faptui, cd aceastd cipetenie este supusd gi ea Ia rindul sirtr sinodului format din tofi episcopil neamului respectiv.' se a_ratiapoi, c5, degi exponentul puterii bisericegti dintr-o provin. cie cu o biserici constituita in cadrul etnic, este cel dintii dintre episcopi, - care pe atunci cra nritropolitul. iar mai tirziu a Dutut deveni patrilrhtrl - totu|i. capul snu ciimuircl clc cipctenie a unci astfcl cle biserici o formeazi sinodul episcopilor ei. De acest sinod sint linuti sd asculte toti. episcopii, inclusiv intiistdtirtorul lor. iar fir:care episcop in llitrlr.' este {inut sir nu facd ninric important fdrd incuviirrtarea intiisidtdtorului. sc in(clcgc insd cir o astfel dc incuviirrtilrc,- in spir.itul canonului prezent qi in qcnere in spiritul cirmuirii biscricc;ti - l'ru estc de atributul personal al intiistatiitorului ci in calitate cle exponent 1l sir-rodului, cdci el este obligat sd nu facd nimic frirri infelegere cu ceilal{i.
:::.::&!Xtlk
!€?s4
35 Ap.
27
Organizatd in felul acesta, o Bisericd independentl sau autocefalS in caclru'etnic, nici c.ipetenia ei Si nici sinodul ei uu sint supus('vrcu.nei autoritri!i bisericeEti clin afard, in materie de conducere il treburilor proprii. Tocmai intr-o astfel cle independel{d consti ^autoccfalia,Ei, .in bit"ti"u ortocloxit. principiul etuic ca bazil a organizdrii bisericilor autocefale nalionalc a fost intotclcauna recunoscut, deSi nu -a fost singurul pe baza cdruia s-a aclmis organizarea bisericilor autocefale. AlAturi de el s-au recunoscut fi alte ele-*mentesau condilii naturalc, ca tcmeluind in mod suficient autocefaliilc; astfel de exemplu, condiliile tcritoriale, culturale, poiitice, etc. canonul exprim5 apoi cit se poate de clar, faptul c5 fiecare episcop este autonom in cadrul eparhi"i sale si a satelor (parohiilor). de sub slujba lui Ei nu se poate amesteca in treburile unei eparhii strdine, gi ci acest lucru nu-i este ingdduit nici mitropolitului. Canonul nu are caracter imperativ, in sensul s5 s1 obli$a. fiecare neam, sau cum este cazul astdzi, fiecare nafiune, sd se- organizeze in bisericd autocefalS. Bl recunoaqte doar fiecdrui neam sau fieclrei naliuni, dreptul la o astfel de orqanizare. Rdmine |a latitudinea celor interesali s5-$i reclame qi s6-qi afirme un astfel de drept' 11. Canonul acesta este unul, din iele mai discutate, datoritd cuvlntului etnos, al cirui lnacestui canon. leleslis-apirutmultoragrcudepitruns.Defaptelestecheialnlelesului Sensul lui^nu poate fi rleclt acela de neanr, prin care se lnlelege o gruparc etnici, o unicitate distincti, care arc caractcristicilc unei nafiuni. ln nici un caz nu are ln{eles {e provincic, sau de (inut, indiferent de faptul c{ respecetnici sau aparlinind tnai origine tiva provincie ar fi populati de creclincioSi cu aceeali rnultor neanrnri.
CANONUL 35: (AUTONOMIA ITPARI{IALA) Episcopul s5 nu indrizneasci si faci hirotonii in afara eparhiei sale, in- cetilile gi in satele care nu-i sint supuse lui; iar de s-ar doledi ci a fdcut aceasta fSrE incuviinlarea celor care stdpinesc cetifile sau satele acelea, si se cateriseasci gi ei ,si cei pe care i-a hirotonit. (Can. L5 I Ec.: 2 II Ec; 8 III Ec.; 5 IV Ec.; 7? Trultn; 73 Ancira; 13,2LAntiohia; 3, 75 Sardica;48, 54 Cartagina) Episcopii sint autonomi sau independenti in-conducerea eparhiilor lor si iiecai" iSi poate exercita in mod deplin dreptul de cirmuirc a npurhi"i proprii. In aceastir situalie nici ulul nu are dreptul sd se amestece in tieburile altei eparhii. Cind ar dori vreunul sA sivirqeasefi vreo sfintd lucrarc pc teritorittl altei eparhii, trebuie sd obtinii in ace'st scop invoire din partea episcopului acelerieparhii. Cel ce nu respecti aceasti rinduiald atit cu privire ia hirotonie, cit qi cu privire la alte lucritri, sc caterisirii; aceia;i pedeapsd ii love$te qi pe cei care ar fi fost ,"p""" hirotonifi cle el pe tcriioriul stidin. Nortla aceait;r e5fs obliSatorie..qi pentru ierarhii intiistdtatori clin fruntea mitropoliilor, arhicpiscopilor' sau patriarhiilor,
t I
I{
28
36. 37 Ap.
CANONUL JG: (AFURISTREA cl,ERicil-otr PA SLU.TBA)
CARE NU-$I ocu-
Daci cineva fiind hiroto-*it episcop, nu ar prinri srujrra aceastaii purtarea de grijx a po;rorultd carr. i s-a dat irr itinar l'ir, lincrrJtlirrlat acela .si fie (sE rinrini) afurisit pi.rr ce-o va pr.imi (slujba); aserrcrlca,ii presbiterul ;i diaconur. Iar dactr ducindu-se tu"oioy'or''u,' fi prirrrit. nu dyqi voia sa (rru din pricirra sa), ci din c;ruza nlesiemetiei sd fie.(ri'rin5) totu;i episcop,rlar clerul cetXfii "."i"i"-.ra lroporurri, er se afuriseascl. fiindcd (ei, clericii) t.'u ur stru'it poporul cel atit d";i;;;p"r. (Can.76. I Ec^;].9._IYE".;3T Trulan; 78 Ancira; t?, t8 Antiohia; 17 ,sin.I - fi; l, Z, 3 Ciril Alexandrin.tl) lnfelesul canonului este simplu, ardtind cd se afurisegte qi episcopul gi presbiterul Ei diaconul, coio fiind ales si hi"ot""i, pentru o anulocaliiSte. n-u ar voi sd-Ei ia slujba i" priiti.n.-ii-ro. Titd rdmine aftrrlslu a|ta trrnD cit nu Se vor prezenta la pOst. In cazul cd vreun,episcop va fi oprit sd-qi ocupe slujba di. pricina impotrivirii credincio5iloi cetritrii pentiu care a foit ates hi'otonit, atunci el sd rimind in cinste qi in calitate de upir*p, ao" 9i sd se afuri'i-a 'seascr indrumut gi ,ru iltreq clerur cettitii respective, pentru cd ,ru i-a potolit pe credinciogi. canonul se referr ra rinduiala existenti in Biserica veche, dupi eare alegerea intregului crer. (episcop, presbiter,--diaconi, se recel piin participarea credincio;ilor laici,- ca.u dreptul sd se pronun{e in -.".pinga'.,', -u'oeau mod liber pentru oricare dintre candidati, .i" pu ori"n.e dintre ei. Dacd nu fiiceau uz de acest drept in momentur aregerii. ei -nu -mai puteau sd se impotriveascd introcluberii-lrr funcfiune o 6i"ii-' cului deja ales de ei. CANONUL 37: (SINOADELE PLENARE) De doui ori pe an sX fie (intrrr'it) sinodul episcopilor, pi ei si cerceteze impreunr dreptei credinfc si sr iezolvu p"ott"rrrul" .dogmele (controverselc)bisericrsti car.ese i-or ivi; odati,'adici, in a patra siptiurini a Cincizecinrii, iar a doua oari. in a doudsprez"."u ,i a lui oc_ tombrie. ' 6 VII Ec.: . (CLn 34 Apo-s.t.;S I Ec.: Z II Ec.; 19 -'Mc.;--'' vg Trutan: 20 Antiolia: 40 Laodiceea;78,23 C;rt;gin;i .-' - Dupd cum s-a vdzut in canonul 34 apostolic, puterea supremd de conducere a unei provi'cii biserice;ti upaigine sinriautui tuturor episcopilor acelei provincii. Practica veche. din epoca apostolied, i.temciatd pe principiui si'at no.dalitS{ii,-.ca principiu cle bazd orqanizaliei ,si con?Lc'erii liisericii, e-ste oglindit in numeroase texte alc Siintei'scripturi si in ,.rrn"rorro doeumente pdstrate incepind cu vremea sfinlilo; iir;=i;;, pinS in ziteie noastre.
*ineu.rtl*i'r
:."1
38 Ap.
2S
Prin canonul prezent se dd expresie aceluiasi principiu al sinodaUtetii, reglementinclu-se legal felul in care, iu cadrul Iiecirei provincii bisericeEti sd se intruneased de doul ori pe an, ;i- anume odatil in a patra sdptdmind dupd Pa;ti, iar a doua oari la 12 octornbrie' Canonul determini Ei competen{a sinoadelor provinciale' Care sint aceste sinoade provinciale? Au fost desigur in primul rind, cele din cuprinsul. provinciilor administrative ale itnperiuiui, apoi cele din cuprinsul mitropoliilor 9i in sfirgit, dispozi{ia canonuiui s-a aplicat constant 9i la toate sinoadele Bisericilor' autocefale sau autonome, organizate pe teritorii mai mari decit in cadrul unei simple provincii. In acest sens se aplicA ;i astizi. CANONUL 38: (EPISCOPII CA ECONOMI PRINCIPALI AI AVERII BISBRICE$TI) . Episcopul si poarte grija tuturor bunrrrilor (lucrurilor) biserice;ti ;i s5 le rinduiascd (chiverniseascS,aclministreze) p! ele ca ;i cind Dumnezeu i-ar sta de veghe,' dar si nu-i fic ingiduit lui sd-;i insuqeasci ceya clin acestea,sau si diruiasci rudelor proprii eele ale lui Dumnezeu; iar daci ar fi sirace, s5 le facl parte (si le hbrizeascd) ca sdracilor, dar si nu vindd din pricina acestora, (suh pretextul ajutoririi accstora) cele ce sint ale Bisericii. (Can. 41 Apost.; 26 IV Ec; 11, 12 Vll Ec; 35 Trulan; L5 Ancira; 7,8'(iangra; 24',25 Antirthia; 26,33 Cartagina; 7 sin. I, II; 10 Teofil AI etanclrinul : 2 C iril Alerandrinul ) Canonul aratd competenfa -obligafiadeplini a episcopului in toatr: c:hestiude a purta grija bunurillor biserice;ti avind nile biscricegti, eI cu t'tc'voile Bisericii. El nv in conformitate chivernisi de a le dreptul Ei este insi ircltninistrator direct al bunurilor bisericeEti, ci este doar inclrumAtorul 1i responsabilul acestei administralii, intrucit dupa pilda Sfinfilor Apostoli nu se cade ca episcopii si se ocupe direct dc cclr' econornice,ci sa le clirijeze pe acesteaprin subalterr-ri. in afard de nevoile Bisericii, nu este ingacluit episcopului sd cheltuiasci pcntru nimic, nici sti-rsiinsu;easci ceva, nici sI ddruiascf, rudelor' Singurl cheltuiala, nedestinata trcburilor bisericr:;ti, pe citre o ingdduie caninul, cste aceea pentru siraci, 1:cntru intrc'tinerea slracilor, pelTitind ca din bunurile Bisericii sir fie ajutate chiar gi rucleic cniscopilor, daci acesteafac parte din cateEoria s;iracilor. Se Stie cai in Bi-ccI'icaveche avcrca Bisericii mai era 1umltA ti aY9rea seracilor, datoritir faptului cd alaturi de miutttirea sttflctelor, grija de cipetenie a cirrnuirii Bisericii era sd alunge suferinfele celor. lipsifi oP,.a tuturor credinciogiii.a isigure existen{a in condifii vrednice 4u De aceastd grijri s-a nccredincioqi. dintre sarrnani gi altor a lbr, ba ciiia. preocupat conclucerea bisericeascd iniotdeauna cind suferir-rfele siiracilor s-lu intefit. i € d{ t I
d - ^1 i
30
39. 10 Ap.
CANONUL 39: (ASCULTAREA CLERULUI DE EPTSCOPI) . Presbiterii ;i diaconii si nu sdvirgeascd nimic firx incuviinfarea episcopului, c6ci acesta este cel ciruia i s-a incredinlat poporul Dorirnrrlui gi acela de la care se va cere socoteali pentru sufletLle ior. (Can.; 38,40,41 Apost.; 12 VII Ec.; ST Laod,iceea; 6,7,33 Cartagina - P^reolii qi diaconii sint datori cu ascultare fatd de episcop. canonul reflectii starea organizatoricd primard, a parohiilor, aclicd a rinitdfilor conduse la -inceput de cdtre cpiscbpi, unitali in caclrul cdrora preolii gi diaconii indeplincau funcliuni sacerclotalein clependen{{ strictd^de-epiii cop cind mai tirziu preofii au dobindit unitarli pastoraie, pe care Ie cirmuiau- pe raspundere prcip.rie,aga cum este situa{ia gi istdzi, aceastd 'iila depenclenfd strictii, cu privire la orice lucrare a p.eo{ilor ae episcop, a incetat, ei rdmin totugi supugi supravegherii gi controlului din partea episcopului, ciruia ii datoreazd ascultarea canonicdl2. 12. Canonul nu trebuie lnlcles ln seus unilateral, adicA ln sensul ci intr-adevir preolii,gi diaconii nu ar putea si sirvirgeasc{ trimic fili-incuviinfarea episcopului, ci in acel seru ' pe episcopi canonul 3.1apostolic, se riu si'virpcasci rnai larg ln-care obligi;i limic mai in-tportant ffui dc incuviinlarea lntiistdtdtorului lor, mitropolit, arhicpiscop, etc. l.coiui lnsus.i este urt pdstor, dcfinlnd puterea haricd si rnisiunea o" a jtirr.ri ;ialailedinciosilor. $i a-i duce la mintuire, iar aceastd lucrare i sa, L'l o desfigoard pe baza arcptutui's5i propriu, iar nu numni ca sirnplu dclegat al episcopului.
CANONUL 40: (AVEREA BPISCOPULU) si fie ardtate (cunoscute in mod lirnurit) bunurile (lucrurile) prJnrii ale episcopului, 1in eazul cd ar avea gi bunuri propriij ;i sn fie aritate (cunoscute in mod- ldmurit) gi cele dornne.stilbunurile bonrnului, ale Bisericii), ca episco-pulsi aibi putere cind r-a" iroi"gi ain viate, s-a lase ale sale cui vrea ;i cum vrea; gi si nu se piarcld cele ale upir"o'p"tiri sub cuvint cd ar fi bunuri _biserice;ti, atunci cincl el a" ar.nei sofie si copii sau rude sau casnici. cbci este drept inaintea Iui D,rmnezeu 'a ,si oamenilor, ca nici Biserica s6 nu sufere vreo pagubi clin pricina "u",r_ uoagterii bunurilor episcopului, ;i ca nici episiopul "au rudele Iui si-si risipeasc[ (bunurile) din pricina Bisericii, sau si'cad6 ;i t; ;;;"ri tor;: cese)ai sii, gi moartea lui si se acopere cleoc6ri. (Can,. 38, 47 tlpost; 22 IV Ec.; 35 Trulan; 24 Anti'hia, 22, 26, gI _ Cartagina) Pentru evitarea oric.irei pricini, a oricdrei nein{legeri gi mai ales a defdimarilor care ar putea na;te pe seama Bisericii .iuu u. epis"opiio. din pricina bunurilor acestora, se impune obliga{ia ca bunurile l3isericii gi bunurile personale ale episcopului- sd fie findte separat in evidenfti, ca in nici un chip sd nu se facd vreo confuzie intre eie. I se,recunoaqte episcopului dreptul.la.u"lyri proprii,.pentru ci in vremea aceea episcopii nu se recrutau cxclusiv clintre monahi, ci dupi curn lrrata canonil, pu_ teau sd fie ;i cisdtorili, avind solie gi copii gi alte rude, ale cdror areffuri de nroqtenirea episc:opuluise recunoscp.in'prezentul canon.
{:}11"{*rCg;r$ar
4r, 42 Ap.
31
CANONUL 41: (EPISCOPUL ESTE CAPETENIA EPARHIEI IN TOATII PRIVINTET-II) Poruncim ca episbopul sil albe stbilnirea bunurilor Bisericii. Cici daci sint a i se incredinfa lui sufletele cele de pref ale oamenilor, atunci cu cit mai mult se cade ca el si porunceascl asupra banilor' ala cd toate si se cirmuiasci prin stdpinirea (autoritatea) sa, ;i celor lipsifi sI li se factr parte (s5 li te hdr5zeascS)prin presbiteri pi diaconi, eu frica lui Dumnezeu pi cu toatS evlavia (cuviinfa). s5 se impf,rt[;easci insi ;i cl din cele trebuitoale (dac[ ar avea trebuinfd) in lipsurile sale presante ;i in cele ale frafilor pe care-i addposteqte, pentru ca in nici u1 chip ace;tia si nu sufere lips[; cici legea Iui Dumnezeu a orinduit ca cei ce ostenesc la altar (slujesc altarului;, cle la altar si se hrineascl (I Cor. 9, ?, 13), pentru ci nici osta;ul nu poartd niciodati arnrele asupra vr5;ma;ilor cu proviziile sale proprii. 1 2 V I I E c . ;2 4 , 2 5 A t t t i o l i a ;1 0 ,1 1 ( C a n . 3 8 , 3 9 A p o s t .2; 6 M c ; Teoiil Alerendrinul: 2 Ciril Aletandrinul) CanonuL prezcnt motiveazd dreptul episcopului de suprem cirmuitor qi al treburilor economice ale eparhiei sale. Aratd apoi ce destinafie au bunurile bisericegti, Jlrecum Ei cine il ajut;i pe episcop spre a li se da folosirea cuvcnitd acestor bttnuri, 9i anunie, pentru intre{inerea Bisericii ;i a slujitorilor ei, apoi a sirracilor Ei a strAinilor sau a c5ldtorilor. Prin felul in care se arat.l ca qi oaspe{ii stririni trebuie sd fie lntrefinufi din bunurilc Bisericii, se relevd faphrt cd existen{a_acestora era organizati. Ea era incredin{ata unor institu{ii sau a$ezdmintc speciale nirrr-ritexenodohii-case pentru primirea striinilor -' care au cxistat tirnp indclun.qatin BisericA. Ajutoarele care se dddeau slracilor Ei in genere -celor lipsifi, se distribuiau prin preofi qi diaconi, dupd dispozifia episcopului' $i calonul prczent reflectl organizarea primari a parohiilor ca unititi condLlsecle e1:iscoPi. CANONUL 42: (OSINDIITEA JOCURILOR DB NOttOC $I A BETIEI) Episcopul ori presbiterul, ori diaconul, petrecind cu zal'uri ti cu befii, ori si irtccteze,ori si se cateriseasci. (Can. 43, 54 Apost.; 22 VII Ec.; 9, 50 Trulon; 24, 55 Laocliceeu;10, 60 Cartagina) Canonul prevede pedeapsa caterisirii pentru episcopi, presbiteri E-i cliaconi in cazul cd se impitimesc in jocul de noroc sau in belie. AceastA lredeapsi insd nu uruteazii a se apllc-a decit dupi ce,_gotrivit canonului b1 apbstoiic ^,siporuncii exprese a Sfintei Scripturi (Mt, 18, 15-17), cel in ciuzi t " fi ihemat stiiruitor la orcline Ei silit sii se lase de pacatul respectiv.
43 -
45 Ap.
I I
CANONUL 43: (OSINDTREA JOCURTLOR DE NOROC gI A BE_ Tiljr) Ipocliaconul sau citeful sau cintxreful, accleasi frcind, ori si inccteze, ori si se afuriseascS;deasemeneapi laicul. .trz,54 Apost.; 22 \rII Ec.; g, 50 Trulan; 24, SS Laocliceeo;40, - (Can. 60 Cartogina) Pentru aceleaqi pdcate sau abateri ale jocului de noroc Ei ale beliei dacd le-ar sdvirgi i1:odaconii, cite[ii sau cintdre{ii, canonul prezent prcvede pedeapsacorespunzdtoarea afurisirii. CANONUL 44: (OSINDTREADOBINDET gr CAMETDT) Episcopul sau presbiterul sarr diaconul, care va cere dobindi (camtrti), de la cei pe care ii imprumutS, ori sd inceteze, ori sa. * "it*_ risc:tsc5. Can. 17 I Ec.; 70 Trulan; 4 Laodiceea; 5,76 Cartagina; 14 ltosite cel hlare; 6 Grigorie de Nissoi canonul prezent nu interzice numai camdta, adici. dobincla spoliatoare, exageratd, ci orice fei de dobindd, pentru ci rjupd invatdtura cregtina, dobinda este En pacat (Mt. 5, 42; Lc. 6, 30, 84, 3b) gi'a fost interzisi inci din V. T. (Deuter. 23, 19). Pdcatul acesta este cu atit mai de condamnat cu cit iI savirqeEteun cleric, motiv pentru care se_prevedepedeapsa caterisirii, in caz de'practicare a imprumuturilor cu dobindd, de cdtre clerici. CANONUL 45: (OPII,IREA COMUNIUNII CU ERETICTI) Episcopul satr presbiterul sau diacontrl, daci numai s-a rugat irn, prcunx cu ereticii, sd se afuriseasci; iar: dacr le-a perrnis acesiora si sivir;casci ceva ca clerici (s:'rsbvir;easci cele sfinte), si se cateriseasci. ( C o n .1 0 , 7 7 , 4 6 , 6 4 A p o s t . ;2 , 4 I I I E c . ;6 , g , 3 2 , 9 3 , 3 4 , J T L a o d i "' i teen; 9 Tint. Aler.) Iireticii sint afttrisiti, iiclicaexcomunica{i clin Biserici Ei sint interzise relaliiie ob;tegti cu ci; cu atit mai mult este oprit ca membrii Riscricii sarr clcricii sd se roage irnpretind cu aceEtia, Ei este de-a dreptul o infracfitrne dc gravitatea crimei slujirea celor sfinte impreund. c[ ace$tiir, dacaiprovin dintre clerici. Cirnonui prevecle pedeapsa afurisirii, in sensul,.de suspendare din funcfiune, in eazul clericilor care s-ar ruga imprcunl cu ereticii, gi pedeapsa afurisirii pentru acei clerici care le-ar ingldui clericilor eretici sir s'ujge.,circcrlc"fintc':all iir shrji inrprcun.i cu ei. Dacd prima abaterear putrr gisi vleo explicarc ;i poatc fi tratati cu incluigenf,i,apoi cea de-a
:*S$ii*aae*:':',;
46 -
48 Ap.
3tl
doua reprezintd un act de trddare a Bisericii qi trebuie sancfionat ca atare, cdci ce inseamnd intercomuniunea ,,in sacrisa cu ereticii? Nimic altceva decit a face cauzd comun;i cu acegtia. CANONUL 46: (TAINIILE EIIFITICiLOR NU SINT TAINE) Poruncim si se cateriseascd episcopul sau presbiterul care au primit (ca valid) botezul ori jertfa (euharisita) eretieilor. Cici ce fel de impirtipire (infelegere) are Hristos cu Veliar? Sau ce parte are credinciosul cu necredinciosul?(II Cor. 6, 15). ( C a n . 4 7 , 6 8 A T t o s t .1; 9 I E c . ; 7 I I E c , . ;9 5 T r u t a n ; 7 , 8 L a o d i c e e a ; 7,47 Vasile cel Mare) Canotutl se referd numcli Ia episcop $i la presbiter, intrucit mrmni ace;tia pot sduirSi botezul ;i celelalte sjinte taine ;i deci nu,nzai ace;tiu y:ot sd primeascd sau si respingd tainele sdvir;ite de eretici. Cum ereticii au pierdut succesiuneaapostolicti, deci $i continuitatea preotiei, tainele lor nu sint validc, ei ingigi nemaifdcind parte din Biseric5, iar clericnl care le va socoti totu;i valide, este supus caterisirii. CANONUL 47: (BOTEZUL VALID NU SE ITEPETA) Episcopul sau presbitc,rul daci ar boteza din nou pe cel ce are botezul cu adevdrat sau dacl nu ar boteza pe cel spurcat de cdtre eretici (cei fird credinfd adevirati), s[ se cateriseascl, ca unul care ia in ris crucea gi moartea Domnului ;i nu deosebeptepreotii adevirali de preofii mincinogi. (Cctn. 46, 49, 5A Apost.; B, 19 I Et:.; 7 trI Ec.; 84, 95 Trulan; 32 Lao. cLiceea;48;72 Cartagina; 7, 47, 97 Vasile cel Mare) Se opreqte repetarea botezului valid, sub pedeapsa caterisirii; la fel qi nebotezarea celor care au primit de ia eretici un botez n€cur&t: Tcxtql 'canonului cxprima aceea;i atitudine fafd de botezul ereticilor ca Ei'canonul 46. CANONUL 48: (OSINDIREA CONCUBINAJULUI)
:
pErdsitd dc altul, si se afuriseasc5. ( C a n . 8 7 , 9 3 T r u l a n ; 2 0 A n c i r a ; 1 0 2C a r t a g i n a 9 ; ,27,35,48,71 Vasile cel Mare) Canonul prevede pedeapsa afurisirii sau excomunicdrii pentru crediciogii laici care, fdrd motiv legal Ei cu uEurin{d, qi-ar abandona sotiile, contractind legdturi quasimatrimoniale ilegale cu alte femei libere sau cu unele nedivorlate legal de solii lor, ci numai pdrdsite de acegtia. I
I
I
{I i
l
49 -
5r Ap.
CANONUL 49: (BOTEZUL SE SAVIR$E$TE NUMAr IN SFTNTA TREIME) Daci vreun--ep-is1op-saunresbiter nu ar boteza rlup6 orinduirea Domnului, in Tatil ;i in Fiul si in Duhur sfint, ci in trei tili a- i"""p"i sau in trei firi sau in trei mingditori sd se cateriseascb. g4, gS, 96 Trutan; 12 Neo_ (Can.46,47,-50,-68 Apost.; l^tl_pc; 7g, c_ezaree&; 47,48 Laodiceea;45,48,22, 110 Cat:taghw;1, gI Vasile cel Illuret Impotriva acelora-dintre episcopi,saupresbiteri, care luinclu-sedupd eretiqi, nlr ar sdvirqi Botezul in numele sfintei rreimi, adici in ,lr-ul" Tntirlui ;i al Fiului ;i al st'intului Duh, se prevede pedeapsii .iit*.irl,:ii, interzicindu-se astfel orice abatere cle la rinduiala si.abilifii dc Domnui in privinfa Botezuiui Ei consemnatdia Matei 28, 19 si Marcu 16, 16. c.,\NoNUL 50: (BOTEZUL SE SAVIRSE$TE PRIN TREr AFUN_ DARi) Dacd vreun episcop sau presbiter nu ar sivir;i eele trei afundrri ale _unei singure sfinliri (a botezului), ci numai o afundar.(f,aceea care se dd (se practici) intru noartea Domnului, si se cateriseasci.. p""lru cd nu a zis nomnul: intru moartea mca botezafi, ci: rnerginrl, i"rlilagi toate neamurile, botezindu-i pe ei, in numele t'atXlui 5i aI niului Si ;i Sfintului Duh (lllatei, 28, l9). _ - (Can. 46, 47, 49 Apost.; 7 II Ec; gS Trulan; 12 Neocezareea;4l Laocliceea;47 Cartagina; l, gI Vasite cel Mare). Ilotezul se si.virqe;te in numele Sfintei Treini, prin trei afur-r{tir!, iar.nu nurnai-printr-o singtrri afundare, cum fac uniiirctici, inchipuind prin aceastadoar nioartea Domnului. Cine se abate de la aceastiirinduiala, daca este episcop sau presbiter, se supune clterisirii, p"nt"., "i, prin botez se impartaqe;te o noui via{i! in nurnele invierii bomnuiui qi in numele intregii puteri dumnezeie;ti ;i a lucririi tuturor celor trci fete ale dumnezeirii, iar nu se indrumeazA spre moarte cei ce vine Ia llristos. GANONUL 51; _GilGOBISMUL TATARNIC gr DUMNEZEU SE O,SINDESC ITVDOTT)
HUt,rrtEA LUI
Daci vreun episcop sau presbiter sau diacon, sau oricine din eatalogul (_cinul)preofesc, se fi'e departe {s-ar abfinej de nunti de cir;i nur-i;i-_de vin, nupentru infrinarc, ci.dinscirbaj treci'd cu vederea (uitind) ci toate sint foarte bune ;i ce bdrbat ;i femeie- t-a-tacut Dumnezeu pe om' ci hulind, ar cleveti {!rtgr-a, ori sd se indreptc, ori str se cateriseasci gi si se indrepteze din Biseriei (str se afurislasca). Asemenea gi laicul. ,-. ^ ! C 9 " . 5 , 2 5 , 5 3 , 6 6 A p o s t . ;1 6 M c ; 71, 21 Gangra).
I J T n t l a n ; 7 4 A n c i r a ;1 , 2 , 4 ,
<4ld&g=.r
52 - 53 Ap.
Canonul condamnd .rigorismul neintemeiat al unor fefe bisericeEti; ca gi al laicilor care ar socoti ca stricdcioase cdsetoria, consumul cdrnuriloi gi a vinului, declarind cI unii ca acegtia hulesc natura ;i pe Creatorul eri Ei sint vrednici de pedeapsd; ciericilor urmind a Ii se aplica intii caterisirea gi apoi afurislrea, dacd nu se indreaptd, iar laicilor afurisirea. Dupd cum se vede gi in cazul hulirii lui Dumnezeu, ca 9i in cazul simoniei (can. 29 Apost.) se aplice doui pedepse pentru aceiaqi vin[, adicd pentru acelaqi pilcat, datd fiind gravitatea lui deosebild 9a1e ;i reciamd o indoiti pedeapsd, admi{indu-se exceplie de la principiul ,,non bis in idern(' (can. 25 Apost.). Textul canonului aratf, vechea orinduiald bisericeasci dupi care nu numai diaconii gi presbiterii, ci qi cpiscopii erau cdsdtori{i. Accastd rinduiald se cerea a fi plstrati, iar cei ce erau impotriva ei, erau_osinditi ca mincinogi qi falarnici, dupd cuvintele Sfintului Apostol Pavel (I Tim. 4,2-1). CANONUL POCATBSC)
52: (PRIMIREA IN BISERICA A CELOR CB SE
Daci vreun episcop sau presbiter nu prime;te pe cel ce se intaorce de Ia picat, ci il indepirteaz6 (il respirrge), si se cateriseasci, pentru ci mihnefte pe Ifristos, el ce a zis: ,,Bucurie se face in cer pentm un picdtos care se pncliegte" (Luca 15, 7). (Can. 3 I Ec.; 43, 702 Trulan; 74 Vasile cel Mare). I'
In spiritul invifiturii Mintuitorului, cel, ce se pocdieqte sincer pentru pdcatelersale. trebuie sf, fie primit de cltre duhovnic sd se mintuiascd, cdci dupd cutn spune Balsamon: ,rnu este p5cat care sd birttiascd iubirea de oameni a lui Dumnezet(. O atitudine contrarS, inseamnd in primul rind o atitudine necreqtineascb gi apoi o abatere de la misiunea preo{easc5;intrucit, pentru o astfei de lucrare. contrard invdtiturii Domnului Ei misiunii preo{iei, cu dreptate se prevede pedeapsa caterisirii impotriva duhovnicului care indepdrteazd de Ia mintuire pe cei ce se pocdiesc de p6catele lor, cdci doar cei bolnavi au nevoie de doctor nu cei sdndtoqi' CANONUL 53: (RIGORISMUL FATARNIC SE OSINDE$TE) Dacd vreun episcop sau presbiter sau diacon nu se infruptl (nu mdninci) in zilele de sbrbitori din cirnuri si din vin, scirbindu-se' iar nu pentru infrinare, si se cateriseasci, ca unul care pi-a vitimat propria sa con;tiinfi pi care s-a ficut multora pricinuitor de srnintealS. (Can. 57,66 Apost.; 74 Ancira; 2,27 Gangra). rrl, Canonul face deosebire intre infrinare sau'post, care este un lucru ingdduit, gi intre dispre{uirea unor anumite bucate, fie din vanitate, fie ain rdtdcire. Acela dintre clerici care oricind, dar mai ales in zilele I -.a
l
I
:t6
54 -
56 ,trr.
de sdrbdtoare se abline de la errnuri qi de la vin, condamindu-le ca pe un lucru rau, devine pricind de sminieali pentru r"-"rrii sai qi i-pitri'a acestora cu dreptate se prevede pedeapsa caterisirii. Deci smintea1a, ca Ei simonia gi hula impotriva iui Dirmnezeu, este vrednicr de pedeapsdindoitd. CANONUL 54: (OPRIREA CLERiCILOR DE A PETRECE llv C?RCIUMI) DacE vreun cleric ar fi r'izut (prins) mincind in circiurni, sr se afuriseasc5, afar6 numai daci fiind la- drum (in cilitorie) a tras de nevoie la ospltirie. (Can. 9 Trutan; 24 Laocliceea;40 Cartagina).
.rir
. , circiumile sau localurile ln care oamenii igi dau drumul unor porniri nestapinite, sint cu totul neindicate pentru-piein"]u "i".i"ili".'1inuta morald a acestora le interzice petrecerc'a ir1 astfei'cle localuri sau qi frecventarea lor in. sc.opyl de a petrece, sub pedeip.sa'it".iri.ii^ ""." aici are sensul suspencldrii din func[iune (vezi can. S apoii.l se excepteazd 9i"ll" local:rrile ptrbiice, ospittiriiie qi'rostaurantele, in''care le-este ingaduit crericilor si intre'ciria nevoia drumului i_ar oetermlns la aceasta. CANONUL
coPULUr)
5S: (PEDEPSiREA PENTRU DEFAINIT\RI|.\ Eprs-
DacS vreun cleric ar -ociri pe ,episcop, sd se cateriseascii pentru cd ,,pe mai marele poporului tdti nr-l t'"f grdi de "au;, lnapte 2r, 5; (Can. 37, 39 Apost.; 8 IV Ec.; 34 Trutan; Sg Laod,iceea;T Cortaginal lPiscoPii sint asemuifi cu- cdpeteniile cele rnai inalte ale poporulli fi lor li se cuvine ul rgsp-ect.clestivirsit clin pott"u cefo.faf6i clerici. Cei ce.nu le dau respe-ct,ii defaima, ii ocd.risc sau ii vorbesc de rau pe episccrpi,se supun caterisirii. . De.sigur,- in-sd, cr cei dintii paznici ai demnitd{ii episcopale sint episcopii inqigi, de a ed.ror comportlre se-ocupd numeroase canoane, sttiruindrr-se in tot chipul ca ei sd nu se faca de simnteali, nici clerului, nici credincio;ilor. (Prin cuvintul caterisirg, cu aplicare la clerul inferior, trebuie sii se in{eleagd in prezentul .canon, pecleapsa inclepiirtirii di" ;1i,j;,1; intrucit la ei nu poate fi r'orba de caterisiie in serisul in care aceastg pedeapsd se apiicd clericilor hirotoni{i (preo{i gi cliaconij. - Deci inta un sens nou aI cuvintului caterisire.) CANONUL 56: (DEFAIMA]TEA PRBOTULUI $I DIACONUI,UI) Dacd vreun cleric ar oc5ri pe presbiter sau pe diacon, si se afuriseasc6. (can. 78 I Ec.; z rrur"an; 27 Laotticeea;39 vasite cel L[ore1.
57. 58 AP.
?7
Acelagi respect pe care-l clatoreazdepiscopului toli clericii inferiori acestuia, il datoieazi qi presbiterilor r;i diaconilor. r:lt:ricii inferiori aces---tora. Totuqi, pentru cazul cd vreunul dintre clericii inferiori presbiterilo.r sau diaconiioi, i-ar oeiri pc acegtia. nu se prevede pedeapsa caterisirii -- ca in cazul cind l-ar ociri pe lor - in sens cle inclepirrtare din siujba se gradeazir qi pedepsele.R1e11ierarhie, de i"u-t .pir"op, ci tinindu-t" zindu-se doar ltedeapsa afurisirii lor _. in seus de suspeudart: ditt tuncpeaeapsdurm.azii a se aplica.qi diaconilor dacd-i '-rciii;-:-A;;aita ilr" p" prusbiteri, cle Lsemenea 5i tuturor celorialti clcrici inferiori (ipodiaconi, lectori, eic') daci i-ar ociri pe presbiteri sau pe diaconi' ci\NoNuL 5?: (PEDEAPSA PENTRU BAT,IOCURA CELOR CU DEFECTE FIZICE) Daci vreun cleric ar batjocori (ar lua in bdtaie de joc), fie pe cel gchiop, fie pe cel surd, fie pe cel orb, fie pe cel vdtlmat la picioare, sd se afuriseascd; asemeneaqi laicul, Cei loviti de soarti, sau in orice cliip iluti'lati s-au schiloclili' t19buie sI facd obiectui unei griji si unei asistenfep)indde cotnpitsiune.dit't partea celor teferi, care sJcade sri mul{utleascir-lui.Dutttttezcu itr frcce 'ctipe pentru ce i-a pizit de nenor6cirile care i-au lovit. pe al{ii. D"'rcdmai alei vreunul dintrc clerici s-ar comporta altfel, batjocolindu-i pe eei care se gesesc in astfei cle stdri, ca sjchiopi, o{bi, t*9'' el sdvirqe$te un pacat gi"in acelagi timp se face'pricinh db sminteald pentru altii Si i$i atrage afurisirea. ; CANONUL 58: (INDATORIREA CLERULUI DE A CATEI1IZA $I PREDICA) Episcopul sau presbiterul aritind nepbsare (neglijind) clerului sau poporului .si neinvifindu-i pe acegtia dreapta credinff, str se afuriseasci, iar stdruind in nephsarepi in lenevie, si sc cateriseasc[. (Can. 1.9Trulan; 11 Sard-ica;19 Laotl'iceea;71,121,723Cct'rtagina)' Dupd porunca Mintuitorului, episcopii 9i -preofii sint datori, ca.-]n vederea iucrlrii de mintuire a credincioEilor.sd-i instruiascl pc accsti-a. ca gi pe clericii inferiori, in cele ale credinlei; adici sir-i itrve!.e adeva"u.il" de credin!5 Si si-i llmureasci in nedumeririie pe care le-ar avea cu privire la ele. in acest scop, 'sauei trebuie-sd predice.si sa catehizbze' condifiile in care igi pot desfi;ura a"p'a rf""oile 9i imprejurdrile ".iirritotuu lor preofeasia. in pici un caz nu se poate re_nunfa-la ttnnaaita de Mintuitorul tuturor slujitorilor Bisericii: ,,Mer;;;- G;"ii gind,'invifa{i toate neamurile. . .( (Matei 28' 19). " prezellt ca 9i in alte canoane (5, 29-, 51, 57 Aqostt), canonul in $i pedeapsa afurisirii nu are sensul de excomunicare, ci doar pe aceia cte suspendaredin slujba.
38
59. 60 Ap,
CANONUL 5e: (OCROTTREA CLERTCTLORSARACT) Dacd vreun episcop_sau presbiter sau diacon nu ar da cele de trebuinfi vreunuia dintre clerici "aru a" fi ripsifi se afuriseasctr, isar""il,lx iar stdruind, si se cateriseasci intocmai ca'unul ;;;r" a ucis pe fratele s5u. _(Ca?.4,38,41 eandrinul)
Apost.;7, t Gangra; 37 Cartagi.na;g Teofil AIe_
Bunurile bisericeqti au fost numite averea Domnului sau averea sdracilor. Aceasta inseamni cd nu sint gi "r, "pi"g"- "i"ia"""unor anu_ -iti 9u.-9"i' ci aparfin tuturor, din eie trebuind sd se satisfacd nevoile cultului qi apoi cele impuse de ajutorarea sdracilor. Din categoria sdracilor, in genere' fac--parte Ei clericii lipsiti, 'u nurlai raicii. pJntru episcopi, presbiteri Ei diaconi exista obiceiut' b9""*i d"- u-p"rt" grija ceror materiale pentru tofi cei lipsifi dintre. crc'dinciogi. In-bine a'cest seop, opera de asisten{d soeiald cregtini a fost cit poate d; organizatd in -se. Biserica veche. In cadrur ei, neindcplinii"u oHilutGi' a" a asigura existenta materiald a clericilor sdraci ci Ei a cetortaTli'credinciogi n""p"Ei mizeriei, era socotitl ri ne bun6 dreptate, de g.u"iti1*-actelor 'ca,re-i."-po.iuilitate de ucidere a -?proapeiui. sd ajute .cdci,.-intr-adevdr,'cel "tor, pe eei lipsili de. piine gi nu-i ajutd, in 'rod indirelt este ucigaEut cum sipuneinsu$i canonul.13 13' vechea organiza{ie bisericeasci,.oriclti greutate a.pus pe propivirluirea cuvlntului gi pe lucrarea celor sfinte,-nu-a neglijat-si nu"a desconsiierai,nici iatura materiald economicd a vicfii' tn domeniul cireia a desfdsurat,prin organizat"o "ririu"1"i sociale, o actiune g"jrs[inutd si cle importarite ci qi ""a ..rigior.A ;;;;;ii;:ri$. l:t_{lt rn prlmele trei veacuri ale Bisericii s-aiinut ln mod cieosebit. la asigurarcacelor necesare traiultti tuturor cregtrnilor din bunuriie obi;l-esti.r. "o*""itetii3r tocate. u"i tr.ri", abandonlndu-seaceasti oritrduire socialtr ei'anghclic:i, "n.. "t"" io bazd proprietatea ob;teascd,aceia;i actiune dc asistenfi social{ t-'. aur i"i" o"!"iirur.u instit.liilor sau asezirnintclor menite-si adiposteasci qi si ingriieas"lir. "trr-.r;r'p" vdduve, pe bitrrri, institute numite dupri specificul fiecdteia: orfinotrofii,'hiro"onriij gncrontocomii, xenodoltii e-tc'Pe llngi.instiiu{iile spcciale de asistentri-"Jrrii, ".""riaou.1,ai fost asiglrati in une-le-sectoale punercll la dispozi!ia "nqi"i, .-"i. "J"gtr sau corpuri de oa. 9i.r-rrir.r meni dedical.islujirii i altora, cum au fost parabolaiii, I l^rr1iJi1'rcsilni ai lumii vechi_
CANONUL 60: (CARTILE APOCRTFE gr ERETTCE) DacE in Biserici ar rrspindi cineva, ca sfinte, c5rfile cu titlrrri (nume) false ale necredinciogilor (ereticilor), .p"" pugoba popomlui ;i a clerului, si se cateriseascl. (can.85 Apost'; g vII
Ec.;63 Trulan; sg,60 Laocriceea;24 cartagina). canonul interzice rispindirea ca sfinte - deci de aceeaqi valoare cu cErfile inspirate, - a unor scrieri apocrife, pn "*" ereticii'le-au pus in circulafie sub diverse numiri de naiuri si inctrci in eroare pe credinciogi qi chiar pe cfer-ici._Astfer, unere erau p"nr""t* sul> numele sfinfilor Apostoli, iar altele chiar sub numelc Mintuitorului. pentru cle-
i..;
6r. 62 Ap,
ricii care ar rdspindi astfel de cirfi prezentindu-le ca qi cind ar fi de aeeeaqit'aloare cu cele sfinte, se prevede pedeapsa caterisirii. De altfel. pedeapsa e'stc aceiasiica li cea prevlzuti pentru crezie, qi e firesc ca cel care rdspincieqtein Bisericir, priutrc credincioqi, clrfile ereticilor, sir fie tratat ca si un eretic. CANONUL 61: (PACr\TB CARE OPRESC DE LA PREOTIE) Dactr impotriva urrui credincios, se faco vreo invinuire de desfrinare sau de adulter sau de o alti oarecare fapti opriti, 5i s-ar dovedi, acela sE nu se inainteze in cler (sir nu devie cleric). (Can. 25 Apost.: 2, 9, 70 I Ec; 6 II Ec.; 33 Trulan; 12 Ancira: 7 , -Q,12 Nerscezdreed:128, 729, 130 Carta.c\ina;89 ltasile cel llate; 5, Grigorie de lfisso,' 3, 6 Teofil Aletandrinul). Pentru cei care urmeaze a intra in cler, se eere. dupd cuvintul Sfintului Apostol Pavel, sf, aibd mlrturie bunl Ei de la cei dirr atara Bisericii (I Tim. 3, ?). Cu atit mai virtos se cere astfel de mdrturie de la cci din Bisericd, adici de la credincio;i sti le aibi cineva pentru a deveni membru al clerului, accentuind in special, asupra curi{iei morale a acestuia. Ca urrnare, se inlelege dc cc qi canonul st.it'uiesitepentru inlSturarea de la intrarea in prcofie a celor care nu au dlis o viafd morali corspunzirtoare, aceEtia neputind purta cu vrednicie slujirea preofcascdEi r-riciseri'i ca pildi pentru credincio;i. CANONUL 62: (APOST AZLA CLERULUI) Dacd pentru frica orrrerteascdfie a vrerrnui iudeu, fie a lrcunrri elin, sau a vreunui eretic, vreun cleric cumva leapidi numele lui Hristos, si se indepdrtcze din BisericX (si se dea anatetnei); iar dac6 leapidd nurnele de cleric sd se cateriseascd;dar pocdindu-se si fie primit ca laic. ( C o n . 1 0 I E c . ; 7 , 2 , 3 , 7 2 A n c i r a ; 7 0 , 1 4 P e t r t tA l e r a n d r i n u l ; 2 Teofil Alexandrirtul; ETtistola ltti Atonnsie eel Mare cdtre Rufinian). Din pricina presiunilor pe care le-a exercitat asupra creEtinilor dil'crsi necre;tini qi eretici, in timpul perseculiilor sau in alte impre.iurdri, unii dintre clerici s-au lepidat fie de credinfd, fie numai de calitatea de clerici. Cei dintii se dau anatenrei, adicl excomunicArii celei mai grave. Ei sint exclugi pentru totdeauna din Bisericd Ei predafi celui rdu, ncfiind vrednici a se numdra nici intre laici. Desigur cd aceastl lredeapsl li se aplicir nurnai duirA ce mai inainte sint supugi caterisirii. Cei din a doua categorie,prin sldbiciune sau prin lipsa de hotdrire s-au ficut nevrednici de a mai fi clerici, de aceea se caterisesc pentru totdeauna, asa incit chiar daca se pocaicsc, nu luai pot fi r,:prirliti in cler. ci numai in rindui laicilor.
6r. 64 Ap.
CANONUL 63: (MINCARI OPRTTE) Daci vreun epis-cop-sarr-presbiter sau diacon, sau oricare din c4_
(din cinul preotesc)ar minca fie carne in sirrse j:lt*Ii:rii, ryeofesti viu, sugrurnat sau inecat).fie animalmupcat(r6nit) de fiai?, !1^" ue :1_T3tt. mortaciune' sd se-cateriseascd, pentru cr legea a oprit aceasta, lcenezd 9,4; Fapte lb, Zg); iar daci ar fi laic, sE se aflris"u.ie. (Can. 67 Trutan; 2 Gatryra)
^ ^.Numeroase prescijiplii ale vechiului restament au fost observate tn blserlca veche si socotite norrnative pentm clerici gi creclincioli. In_ tre acestea s-int'qi cele, cu p.i"i." iu sugrumare, apoi eere referitoare la..morticiuni.qi la _cdrnuri clin. animale. ilnpotlite'ruii--,r$"ute,Ae ii"re sdlbatice, a cdror consurnarc, este interzisa cr""icito;-$i-ili;il;; irr, p; depselc ardtate in canon.
CANONIIL 64: (OPRIREA COMUNTUNTTCU NECRtr$rrNiI gr ERETICII) Dacil vreun cleric sau laic ar intra in sinagoga (adunarea irrdeiloi sau a ereticilor) spre a se ruga, s6 se pi cateriseascd gi sI se pi afur,i. seasci. - . ( C a n ; 7 , 4 5 , 7 0 , 2 1 A p o s t . ;7 I T r u l a n ; 7 A n t i o h i a6 , 2 9 , 3 : J , 3 7 ; ,J g Laodiceea). ln Biserica veche, ciatoritd antagonismului in care se geseau erelstinii cu ereticii qi cu necregtinii. s-a impus in mod spontan un separatism riquros in relafiile fafd de acestia. De altfel este de la sine in{eles, cd dacd anumite rela{ii comune cu ereticii Ei cu necregtinii nu pnte.u sd fie evitate qi deci interzise, apoi relafiile cu caracter strict religios, care ar fi de naturd sd-i aduci in situafia de a se ruga impreund nu puteau fi tngdduite; cdci intr*adevdr, xugiiciunea impreund cu necrcqtinii sau cu ereticii inseamnd o recunoagtere implicitd a credinfei ior, fapt care este contrar pozi{iei principiale pe care s-a situat Biserica fafi de eretici gi necregtini. Ea singuri esie depozitara adevdrului mintuitor relevat qi ea singurd, prin mijloacele harului sfinfitor, poate asigura mintuirea credinciogilor. Recunoaqterea val.orii soteriologioe a practicilor religioase ale altor reiigii Ei ale ereticilor, inseamnd implicit recunoa"sfsreanetemeiniciei pozifiei pe care s_a situat Biserica fafi de necrcrstini qi eretici. pentru aceste motive, oricdrui cleric ii este interzis, sub pedeapsa caterisirii qi afurisirii, sd se roage cu ereticii gi cu necreqtinii, fie in locaqurile de cult ale acelora, fie in afari. Acelagi lucru este interzis Ei laicilor, sub pecleapsaafurisirii.
65-6? Ap.
41
CANONUL 65: (BATAIA SAU LOVIREA SE OSINDE$TE) Dac6 in cearta (sfadd), vreun cleric ar lovi pe cineva ;i clintr-o lovituri l-ar omori, si se cateriseascdpentru pripirea sa' iar dacd ar fi laic, si se afuriseascS. 22, 23 Ancira; 8, 54, 55, 56, 57 Vasile (Can. 27 Apost.; 9 sin. I-il; ccl LIare; 5 Grigorie de Nisso/. clerul estc chemat sd-i pdstoleascapc credincio5i prin putertra cttvintului $i al harului; iar nicidecum prin alte 'rnijloace. De nceea ;i -atunci eind unii ar a'iunge la gilceavd, clericii trebuie s5 evite in orice chin amestecarea intre iei ce -ie incaierd 5i sd caute a-i lumina cu mijfoni":puiniee. Tn acelaqi scn.s sint obligati preolii sir-i- Iumineze 9i s-i-9i inaruri"r"ie ;i credincioqii, cdci certele si ina5iererile, ii duc cu uSurinti qi pe clerici qi pe laici inisitualia cle a ucicle,prin.lovituri',pe.semenii lor' pdcat pentru'care canonul prevede, in cazUl Clericilor; caterisirea, iar ln cazr-rllaicilor, iifr.rrisirea, l : CANONUL 66: (POSTUL DE DUI\'IINICA $I SIMBATA) Dacd vreun cleric s-4r afla postind in zi de duminici sau simbfitfl (afard numai de una), si se cateriseascS;iar de ar fi laic, si se afuriseascS. (Can.51,53 Apost.; 16 IV Ec.; 73,55 Trulan; 74 Ancira; 78,21 Gangra; 29. 49, 57 Laodiceea). !n Biserica veche era interzis cu desdvirqire si se posteascSduminica Ei simbeia. Duminica pentru motivul cd este ziua in care a inviat flriot,i., iar simbita fiinclci ea aminteqte crearea lumii. Deci una inseamnd invierea qi transformarea lttmii, iar alta inceputul lumii. Amindoui evenimentele sint prilej de bucurie, iar nu de intristare $i de pocdin{5' adici de post. Peniru icest motiv nu s-a ingdduit decit in mod excepde una - in simbdta PaEteiiri, sA se posteascd 9i nicitionaf -'afard deeum in altelc. Dupi vechea rinduiaid nu ar trebui sd _se posteascd nici in duminicile Ei^simbetele celor patru mari posturi,de_peste. an. Cu toate acesilu- i"Ja, fractica bisericeasci a impus rinduiala existentd astdzi, dupd ta"a excepfie, in toate zilele posturilor respective, deci ;;;"-;ilGsi; gi duminicile qi simbetele. 6?: (OSINDIREA cELoR cE STRICA FECIoARE) Daed cineva ar apuca cu de-a sila (ar strica, ar silui)' o fatd nelogoditfi, s5 se afurismscS; ,si sd nu-i fie permis _aceluia a lua- pe alta' ci"pe aceea si o fie, pc care a ales-o, (stricat-o), chiar daci ar fi slraci. ( C a n .2 ? M c . ; 9 2 , 9 8 T r u t a n ; 1 1 A n c i r a ; 2 2 , 2 5 ,2 6 , 3 0 , 6 9 V a s i ' l e CANoNUL
cet tr[are)
42 68. 69 Ap.
Celui care picdtuia cu logodnica altuia gi nu i se ingdduia cdsdtoriu'cu .".puctiva;- i se aplica o pedeapsi aspri, pentru eu o fecioard nelogoditd, canonul impune ouiigatria cel care ar pdcdtui au- o ,u edsdtori cu ea. Totugi celui ce.ar sirvirqi acest pdcat. i se ipiicd pldeapsa afurisirii. cuvintele de incheier" "i" "ano;;i,ii, chiar daci _ releva mentalitatea 'rernii c]e,at-unci, dupd care .sdrdciaar ii saracd "on.tituiu un impediment_la cdsdtorie,iar cracdci'eva'era obligat ;-;";;;breascd. cu una sdracd,faptul era considerato pedeapsd. CANONUL 68: (IITROTONIA SA NU SE REPETE) Dacr vreun episcop, presbiter sau diacon, va primi a doua 'cateriscasci hirotonie de la altcine*a'- si-sau se "1 ii "u-t'"" I-a hirotonit, afari de cazul ci ar do'edi "a "i- iri"ri""i" ri ti"tlial*1e'Ia eretici. cici cei ce sint botezati.sarr frirotonifi Je -- unii "" ut"iii", ,i,i urtu cu putirrfi sE fie nici credinciosi, nici cterici,'(Can. 46. 47 Apost.; 8^, I Ec.; 4_ II Ec.; vS III Ec.; i8, 3Q Laocliceea; 'L' L'v'' 36, 48, sT,6g Cartagina;i, i Jg iiiiti" "it iir"f" Dupd cum arrr vdzut la cano.ul 46 gi 42, in genere, tainele ereticilor - ea ale unora earc -au pierdut preolia cizind aiil succesiuneaapostolicd - nu sint 'alide. Nici botezul'acestora.n. -ii este rotez. nici hirotonia, hirotonie, nici euharistia, cuharlirii. nici o uita tuirra De aceea, nu nuntai cd nu se ing;iduie, ci este 'ru""*" -ca cei botezafi qi hirotoni{,i de cdtre cretici. si fie botezafi;i hirotoniti din ";i,.-N;;:te insd ingdduit, sub pedeapsa caterisirii, "upeta""a botezului, t,i"i-i"p"turea hiroto-riici' niei' clacii ele au fost sdvirgite in mod v;rlicl. Dupi aceastirrincluialti deci, preofii ereticilor nu,pot..fi primifi in gi-se.ica-';;"p,t;;;[i qi nici creclitrciosii ca fiincl botezafi, "i, put,,trr-'a fi considerati crecrir"rcioqi, ei tre_ buie.boteza{i din nou, iar p.ni., a-fi considerali clerici, trr:buiesc hirotonifi dir-rnou. . --9".privire la schis.maticiinsd s;i in spefr cu privire la ro''anocatolici si la cei ce apar{in bisericiror 'zise eterod""; Ai;'.irarit, practica biserieeasctia stabilii, ca qi notezuiii'hirotonia acc-storasd fie rccr'os_ cute ca valide.la 14' cu privire la schirnaticilnsi tn spefdcu privire. 9i ta rornano-catolici gi la cei cc apar[irr Bisericilorzise cterodox6^q1-1 "x1;t, p*"iica t_isericear;t; ,t";liii, ca botezul gi ;i hirotorria accstorasI fic recunoscute ta valide,.S-_apu-1sproblerna recunoagterii vali_ ditrtii hirotoniilor anglicane, in scnsril c, aierua.ri.ri" JoririJ.."'liao". schismaticii, sau' considcrind'-i totusi erciici, sit fie '':rtioate hirotoniirc lor prin iconomic. Aceste -canonul chestiuni, strrns lcgate tre srrccesiirnea npnrloii"e, au legriturr cu r al sftntului vasile ccl Mare gi c-"neanomrl ";t;;irtii;;.,i tin.,t ,"-r, 6p.r." "j]a.trginei, la anur
CANONUL 69; (pOSTURTLE DE CAPETENTE) Daci vreun episcop sau presbiter sau
70. 7l Ap.
43
numai rele post), sau miereurea sau vinerea, si se cateriseasci; afari dacd ar ii impiedicat de slSbiciunea trupeasci; iar dacd ar fi laic si se afuriseasc6. (Can. 29, 56189 Trulan; 79 Gangra; 49, 50,-57 Laodiceea; ! plo-yi sie Aietand.rinuli 15 petru Alerandriiuti 8,'70, Timotei Alerandrinul) pe care o infdliEeazi canonul prezen-tcu privire la -pistul Rinduiala veche de miercurea Ei vinerea, a -suferit in timp o postul pa$tilor gi la lerie ae schimbdri gi anume: se excepteazl miercurea 9i vinerea din sdptdmina de dupi Paqti, apoi 'de miercurei qi vinerea din-sdptdrnina dinaintea carne, apoi miercurea Si vinerea sdptdminii duminicii l5sitului'sec brinzei. itt gutt""" numai neputinfa trupeas,ci, adicd boala, eonstituie un insd motiv .'uiubil pentru dezlegarea cle post. La aceasta se mai adaugi gisi in cdldtorie sau in s-ar cd cineva faptul exemplu. ca de li-altele, majori in care nu se poate posti, etc' de for{A impre'iurdri ----' -i; 'Postui Paqtilor, Biseric-aa mai rinduit_gi postul Craafard de (aI sfintjlor Apostoli Petru si Pavel) qi postul Petru postul sin ciunului, (al aclormirii Maicii Domnului) ca posturi mari, aqa incit Si"ti-aiibi cu al Sfi'terlor Pagti se numdrd patru posturi rnari. i-p["":, IUDEII) CANONUL ?O: (OPRIREA COMUNIUNII RELIGIOASE CU Dacd rrreun episcop sau presbiter sau diacon, sau oricare dirr ca(ar ser6a' talogpl (rindul) cleiicilor, ar posti cu iudeii, sau ar praznui de sdrbdtoart" ei darurile prirrri la de ar tTnel'sirbitorile cu ci, sau ar p""lo* azimele sau ceva de acest fel, si se cateriseasc[' iar dacb ar fi Iaic, si se afuriseasci. ( C a n . 7 , 6 4 , 7 1 A p c t s t .1; 7 T r u l s n : 1 A n t i o h i a ; 2 9 , 3 7 , 3 8 L a o d i c e c a ; 5 1 , 7 3 , 1 0 6C a r t a g i n a ) Datorita aceluia;i separatism fatir cie necreqtini 9i in speciai fa{A de iudei, - care au dus tirnp indeiungat iuptii deschisi- impotriva. cre$intertinismului - canonul extinde mdsurile de izolare fa!5.de aceqtia, cu slrbdtorilc posteascd, sq9 atit sti tind ;i;i;J .j clericilor si laicilor. .'se ace;tia' de la religios caracfer ca primeascd daruri sd iudeii, cit Si CANONUL ?1: (OPRIREA COMUNIUNIi CULTICE CU PAGINII $r TUDEII) " Dacd vreun cre;tin ar cluce unttlelemn sau ar aprinde luminiri la templul piginilor sau la sinagoga iudeilor, in sirllitorilc lor, si se afuriseascb. (Can. ?, 64,70 APost.; 11, 94 Trulan; 7, 24 Ancira; 1 Antiohia; 29, 37.38,39 Sardica:27 Cartagina) Oriee act de cult prin care s-ar ar5ta comunltlnce rr.:ligioasiicu P5ginii sau cu iudeii, este oprit- cu desdvirqire nu nttmai pentru clerici ci ;i pentru laici, st;b pedeapsaafurisirii.
72 -
74 ,\lr
__ _ Dispozifia canonie;i in acest serls, se intemeiazd pe sfinta scripturi (II Cor. 6, 14-15,etc.) CANONUL 72: (osiNDIIrBA
SACIITLEGIULUI sAU rERostlrEr) f)aci r-.eun clcric sau laic ar fura tlin Sfinta Biserici ceari sau untdelemn, si se afuriseasci qi si irrtoarcd (rcstituie) incilcit inrpreurri eu ceeace a luat. r,.^.^_(Con.25,38,73 lv?s,so./
Apost.; 2.5 Antiottia;10 sin. I_II:
g
Grigori,ede
. In canonul prezent nu estc vorba cre un sirnplu furt. t,i clc unul tpai grav,-care dupd c-um spune Balsanron, se cheama ierosilie, aclicd necinstirea lucrurilor qfinte, sau sacrileglu. pedeapsa lui nu este numai afurisirea, ci restitrirea incincit a'iucruriio;--'il;"t*; pe ringd insa;i eple. furate, qi.9iaceasta indiferent ci s-a fdcut vinouot be ierdsitic uii cleric sau un laicls. 15. lntelesul afurisirii, ca pedeap-siprevizutd de prezentul canon, pentru clerici, este acela d.esuslenda-re,pentru ci altfel, oaci ar fi si acimitem, cd este v6rba Oeaturisirelropriuzisr, ln cazul acesta ar trebui str adrnitem_ci i se aplici trei pedepsepentru o vini gi anume: lntli carerisirea, apoi afurisirea qi la urmi imenda. o6"i oi fi vorba "" a" lrri, in idem" ceeace se poate admite ln mod exceplional, ci de ,,tris in idem., ""ru a" *"r" nici o rafiune gi nici nu se pornenegtein vreo lLgislalie oriclt'dc o.."oni.i,
CANONUL 73: (OSINDIREA SACRILEGIULUI
sAU IEROSILIEI) V=u^r. sfinfit de aur sau de argint, sau pirrz6 (sfinfitd), nimeni sE nu-;i_, mai lnsugeascEspre i'trebuinfare proprie, cici este lJcru fdrx ae Iege (po-trivinic legrr). rar de "-a" vidi "inioa lfacinJ-una ca aceasta), sI se pedepseasc5cu afurisirea. (Cgry. 2-5, 38, 72 Apost.; t0 sin l_-il; g Grigorie de Nissa,. 2 Ciril Alerandrinul) $i in acest canon este vorba tot de ierosilie, specificindu-sc cd ea se extinde Ei la alte lucruri sfinte pe lingi cele'aretate prin canonul anterior Ei prevdzindu-se aceeagi sancfiune a afurisirii, pbntru cei ce s-ar face vinova{i de aeest pdcat. CANONUL 74: (JUDECAliiiA EPISCOPILOR) Epis_copul-pirit pentru oarece de cxtre oameni vrednici tli'incredere, acela si fie chenrat-neapdrat de cdtre (ceilalfi) episcopi;;i aaca :e v1 inf6!i9a gi va mirturisi, oii ar fi dovedit, sr se'hotirasci peieapsa,. iar daci fiind chemat, fiu se va supune (nu ar da ascultar,ll, ,a'til chemat- s-i a doua oari, trimifincru-se dup6 er doi episcopi. io" daci nici astfel nu se va supune (nu va asculta), sd fie "rt"ttiaJ-ri a treia oar€, trimifinrlu-se din nou doi episcopi Ia el.'rar daci nesocoiirra aceasta ;i (o astfel de chemare) nu se 'a infifi;a, sinodul si hotirasce i-pririi,"
f
?'l Ap.
lui cele ee i se va p[rea (potrivite), ca si nu i se par[ a ci;tiga fugind de judecati : ( C a n . 3 4 , 3 7 , 7 5 A-Laodieeea; p o s t . ; 6 I I E c : . ;g , 7 7 , 7 9 , 2 7 I V E 9 ; 8 T r y , I a n ; 4 Sardica; 8, 70, 77, 72, 75, .7-8,79, 74, 7i, 29 Antioiia; 40 59, L01,707, 128,729,730,732 Cartagina; 73, sin. I*II; 9 Teofil Aleran' clrinul) Canonul prezent se ocupd cu judecarea episcopilor, ardtind, ln esen[5, procedura care trebuie urmat5. in asemeneacazuri. Se prevede intii, cd nu oricine poate s5-l acuze pe episcop, ci numai oamenii vrednici de incredere. Care sint acegtia ne arat5 alte canoane Fi anunre 6II Ec.; 21 IV Ec.; B, 19, 128, 129 Cartagina,,etc.Acuzatorul trebuie sd fie intii de credinfd creqtind ortodoxd (6 II Ec.) 5i este dator sri-qi sus[ind pira, altfel se pedepse.gteca un cdotnniator (19 Cartagina). Cel ce acuzd pe episcop, trebuie sd dea in scris cd ,,este gata sd se sltpund aceleiaqi pedepse care s-ar da episcopului acuzat, in cazul cind la cercetarea lucrurilor se va dovedi cd episcopul este nevinovat( (6 II Ec). lar celui ce a formulat mai multe acuze impotriva episcopuiui sau a oricdrui cleric, dac6 nu poate dovedi una dintre ele, nu i se mai permite sd susfini pe celelalte (130 Cartagina). Se infelege cd nici un fel de eretic sau ichismatic Ei nici necreEtinii, apoi caterisi{ii, excomunicafii, etc., adicd in genere, orice persoane care din punct de vedere al credin[ei Ei moralei creEtine ortodoxe sint nevrednice de incredere, adicd sint nedemne, nu au dreptul si ridice pird impotriva episcopului, sau mai bine zis, dacd ridicd r,'reo astfel de pird, ea nu este luati in considcrare de cdtre forurile biserice;ti. Orice piri insi, fdcuti de persoane vrednice de incredere, trebuie sa fie cercetatd in mod temeinic (3, 6 Teofil Alexandrinul). Se infelege ins5, cd este vorba de acuze care s-ar ridica in chestiuni bisericegti, nu in chestiuni particulare, in cale fiecare persoanA lezata in drepturi de citre vreun epscop sau de cdtre alt cleric, poate si-i reclame pe, ace$tia, atit in fa{a autoritA{ilor.;i instan{elor biserice;ti, cit ;i in fala celor civile. Acuza impotriva episcopului se inainteazi mitropolitului sau 9i patriarhului, principiul fiind ca ea sd se adreseze clpeteniei sinodului de care depinde episcopul in cauzd (6 II Ec.; 1.9Cariagina). De indatd ce s-a introdus pira canonicd impotriva unui cpiscop, cipetenia sinodului respectiv va indeplini proceclura de citare, care se urrneazti dupi prevederile prezentului canon, adici po{tindu-l la sinod prin episcopi, iar nu prin oricine. Numai in cazul cind nu se va infdfi9a la sinod episcopul citat, i se va repeta citarea incl de doud,ori, ca astfei dupd trei poftiri, sd se incieplineascd complet procedura evanghelici a citirrii (Matei 18, 15-17). Abia dupi a treia citare se va proceda la judecarea in lipsd a eelui pirit, sinociul putind sd pronunle pedeapsape care o va socoti de cuviin{d.
.
T.
{ :
j .! -
:.
iqi:;---r,
46
15 -
7t Ap.
CANONUL 75: (MARTORII IMPOTRIVA EPISCOPULUT) i! La mirturia- cea impotriva episcopului, sd nu se primeascd e'eticul ;i nici numai un singur credincios, _cici prin gura lmirturia) a doi sau tru:i rnartori se va intemeia tot cur.intul. (Maiei tg, f6l. (can' 2 I Ec.; G II Ec.; sg, 7Jr, 732 cartagina, g reoJil Aretancrrinul) canonul prezent aratd ci ereticii lu pg! fi nici martori, dupd cum nu pot fi nici acuzatori impotriva episcopilor. Dc asernenea canonul menfioneazd (exprimi) un principiu totdeauna adrnis in justi{ie, ;t ;; singur 'rartor nu poate clepune mdrturie - ,,iu.ir.s unus, testis ,vsribila nrullus( - cdci aga cunr spllne qi Sfinta Scripturd nuinai ,,in guri a doi sau trei martori sttr cuvintul adevdrului{i, adicd fdrit cle miriimtim clciisau trei. martori nu poate fi susfinuta nici o cauza ca adevirata in fata justifici. CANONUL 76; (EPISCOPIA NU SE MOSTENE$TE) orinduim cx nu se cuvine ca episcopul si hi'otoneasci in dem.itatea episcopalS pe cine voie;te, diruind_o fratelui .uu fi,rtoi ,u" uftoi rude, cici 'u este d.ept sr se rinduiasci moptenitori episcopiei, diruinJ simfirii (patimei) onrenegti cele ce sint ale lui Dunrnezeu; pentru ci nu se cade a pune Biserica lui Dumnezcu sub moptenitori.-rar aaca va face cineva aceasta, hirotonia si rimini ta"a ta"iu ia" 1f ,a ." p"a"p_ seascdcu afurisire (Can:. 1, 30 Apost.; 4 I Ec.; 3 VII Ec.; 1g, 2J Antiohia; 22, 4g ^ Carta.clina) j
Este interzis in qenere brice trafic gi orice angajament cu clenrni_ cd Ia aceastd clcmnitare d. pi.stori supremi .i 3,,^"^1,:?i:-"np.l!,1.pc.ntru ulserlcll nu pot fi chemafi decit aceia pe carc-i rinduiegte Biierica iar nu cei designali de un singur om, fie el-chiar si episcop.'ca u"rrra.e, nu numai . in al-t chip, ci nici ca mogtenire fiului sau,trltor-rudc, nu le este ingdduit cpiscopilor in funcfiune sd transmitd clemnitatea'episcopala, sub pedeapsa anul5rii hirotoniei respective gi a afurisirii celor cure s-ar preta la una ca aceasta. l\ilentiondm din nou cd nefiind vorba intii de caterisirea episcopului, 9i . d-e-a.dreptul de afurisirea lui, prin acest fel de afurisire trebuie sd infeleagd doar suspendarea din funcfiune (can. 5, 1g, lb, 16; lii; s.t Apost.). CANONUL 77: (DEFECTB FIZICE SIMPLE NU IMPIEDIC,\ INTRAREA iN CLER) Daci cineva ar fi cu ochiul vitimat sau cu piciorur rdnit, dar este vrednic- d_eepiscopie,_si fie (si devie), cdci nu ,stricici'nea (defectur; trupului il spurci pe el, ci necurdfirea sufletului. -{Cg!._ 2_2,23, 22,^2q,^79:Bg Apost; 2,-9, 70 I Ec.; 2 IV Ec.; 4, S, 75, 19 vII Ec; i0, 22, zs rrurani 1, g weocezaieea;'4, tz raotttiieai
78. 79 Ap.
5, 75, 16, 45, 63 Cartagina; 8 sin. I-II; 5,6 Grigorie de lfissa)
67, 64, 82, 9A Vasile cel Mare;
i Defectele fizice simple, ca de exemplu faptul cd cineva ar avea vreun dcfect la vreun picior sau ar fi vitdmat la ochi intr-un fel oarecare nu constituie piedici in intrarea in cler 9i nici chiar la intrarea in episcopat. C'\NONUL 78: (DEFECTELB FIZICE GRAVE IMPIEDICA INT}IAIiEA iN CLEIr) far surd fiind si orb, sd nu fie (si nu se fac[) episcop, nu pentru cd ar fi spurcat, ci pentrll ci] si nu impiedice (si nu irtcurcc) cele bisericc;ti. ; , 9 , 7 0 I E c ; 2 , I V E c ' ;4 , 5 , ( C a n . 2 2 , 2 3 , 2 5 , 2 9 , 7 7 , 8 0A p o s t . 2 1 5 ,1 9 V I I E c ' . ;7 0 , 2 2 , 2 3 T r u l u t t ; 4 , l Z L a o a i c e e a5;, 7 5 , 7 6 , 4 5 , 6 3 - C a r 67,61,82, g0 Vasile cel l)Iare; 5,6 Grigor'1211cNtis'sa/ tagina;8, .sini-ti; canonul opre;te pe surd sau pe orb sa clevin5 episcop. se intelege .ci aceasti opreligtc priveltc in gencre iutrarea in orice trealrtit tt c'lerului. Dupir cum se ,stie,legea'veche (Levitic 27,77,21) oprea intrarea in preo{ie pcntru orice fel de dcfcct fizic. Legea noui inqircluie intrarea in "lo. ",, defecte mai mici, oprind-o numai in cazul dc:icctelor c;ire-l fac pc cel in cauza inapt pentru indeplinirea serviciului preo{e'sc,sau care ar putea si-l lipseascti cu totul de prestanfa preoteascd pe respectivul. Zonara in comentariul la acest canon, spune cI daci cineva are defecte la trup sau la ochi sau claci c ;chiop, poate si devini episcop,;i nunlai dacir 1rc ambii ochi vdtima{i gi urechile surde sau un alt defect prin care ar Ii oprit sii indeplineascd lucrdrile slujbei arhierelti, numai atunci se opre;te intrarea lui in episcopat. Ca un astfel de defect socoteqte 9i lipsa miinii drepte, fiirf, de care arhiereul nu poate sdvirSi cele sfinte. Balsamon in acelagi canon arati cd cei care au devenit orbi sau surzi dupii ce au intrat in cler, nu pot fi lipsili de demnitatea clericala pentru acest motiv. CANONUL 79: (DEMONIZATII NU POT INTRA IN CLER) Dacd cineva este indricit (are demon), si nu se faci (si nu devie) cleric, dar nici sI nu se roage impreun[ cu credinciogii, insi curifindu-se, si se primeneasci gi daci ar fi vrednic, sd se facd (cleric). (Can. 60 Trulon; 2,3,4,74
Timotei Alerandrinul)
Cei bintuifi de duh necurat sau ndpEstui[i de duh, sau smintifi ori stdpini{i de boli psihice, precum Ei cei epileptici, nu pot fi primifi in cler, decit dupA ce se vor insdndtoEi'
*..".'*d
80 -
82 Ap.
CANONUtr, BO: (NEOFITII NU POT FI. FACUTI EPISCOPI) Pe cel ce a venit din viafa pEgineascd gi a fost botezat, sau (pe cel eg_a.venit) din petrecerea upuraticr (prcitoasd) a viefii, "" "stu?upi aJ rindui (promova, face) indatd episcop; cici este lucirr nedrupt, cu cii care inci n-a aritat in nici un chip deitoinicie (pricepere), si iie altora inv6!dtor,'afari numai dac6 aceastaie face prin harul rtimnezeiesc. (Qan. Z I Ec; ! U_II Ec.; 72 Neocezareea;J, tZ Laodiceea; I0 Snr_ dica; 77 sin l-il; 4 Ciril Aterandrinul) se interzice celui de curind botezat, sau celui de pufinr vreme reintors prin pocdin{d de la g yia{e p€cdtoasd,sd fie primif in clar cu auosebire in episcopat. Numai in mod excep{ional se poate aa-iiu Ei &;;;, cind vreun semn deosebit ar indica aregerea unei pe"soane prin harul lui Dumnezeu, adicd prin intervenfia exCeplionald a pgterii dtimnezeegti. CANONUL B]: (FUNCTIUNI SLUJTREA PREOTEASCA)
PUBLICE INCOMPATIBILE
CU
Am zis ci nu se cuvine ca episcop,rl sau presbiterul si qe pogodre pe sine in ocirmuiri ob;te,sti !nubiicc),- ci sx se harnzeasca laeaicei nevoilor (treburilor) bisericegti. Deci ori sr se supund a nu face aceasta, ori sd se cateriseasci, dupd-_por'^5[uirea Domneascd (a f)ornnulrril, "im"ni :6:i, ntr poate sluji la doi domni (Matei 6,24r. _ , - ( C u n . 6 , 2 0 , 8 3 A p o s t . ;3 , T I V E c . ; 1 0 v I I E c , ;1 6 C a r t a g i n c itI; s i t l I-.t I ) _ In{elesul acestui oanon a fost ldmurit in legaturii crr textul canonului 6 Apostolic, in sensul cd numai func{iunile'prrotice incompatibile cu . dem.nitatca- preo{r:ascd sint interzise membrilor clerului. Dc altfcl nrci nrai dernul! qi nici astdzi, Biserica nu a aplicat Ei ru poate aplica in sens rcstrictiv gi dupi litera lui, dispozi{iile acestui canoi, adicd in in:'funcfi"ni lclesul cd ar fi in_terzismctnbrilor clerului sd indeltlincascd p,tblice de statsau de alta natur5, cind acest lucru:ar'fi'in interesul Biseiicii san aI intregii obqti a poporului. CANONUL 82: (PRIMIREA SCLAVILOR IN CLER) perr'item si se rinduias-c5-(promoveze)in cler casnicii (scravii), -, - ^*" f[rE invoirea stipinilor, spr€ mihniiia stdpinilor "ut" i-uo dobindit pe ei, pentru ci una ca aceasta.pricinuiegte (duce la) pribu,sirea caselor. Iar daci sclar,ul s-ar arita cindva vrednic' pentru hirotonic in vreo treaptd' precum s-a aritat gi onisim al nosfru gi vor ingidui stepinii -ti-l voi elibera;i.f,voi slobozi (lisa) clin casi, si se iaci, (Can. 6,8I, 83 Apost.; 4 IV Ee.; gS Trulan; S Gangra; 64, g2 Car_ tagina)
\
83 -
84 AP.
Din iategoria' casiiiciloi f&rfriliei romant' cii' $i a' edldir gfCieqti fdcceu plrte femeile, copiii li sclavii._In sens mai restrins ins5, prin casnic se inleiqge sclavul. Degi dupd invitatura cregtini nu l9 p.oate face deosebire intre sclav {i liber li nici nrl poate fi raprobat'sclavaiql,' totugi Biserica a acceptat legislalia r'omand sclavagis'tA,farl a,$l-g Insu$i.'A 4gincit ql prin ceptat-o ca pe o rinduiala a statului gi a respectat-o,'aqa 'Orinduirii Sociale specificd legiuire la o preiet'rt, referinpu-se ca^nonul sblavapiste. se dispune ca clintre sctavi iA nu fie primi{i in cler decit hri; mai cei peirtru care se obfine invoirea stdpinului. Aceasta'inse,amn5,pq de o parte, ci Biserica iqi afirmi punctul ei de vddere, ca sclavii, dbcd sint vrednibi, pot sd fie primi{i in. cler, nefdcind distinc-Nlein aceastlPri: vih!6 intre sclavi Ei liberi, ci rectinosclnd egala lor indreptdfire-iq Pisqj rici, iar pe de alti parte, ardta loialitatea sa fa{[ de legile'etatrilrri de atunci, neinlelegind sd nesocoteascd aceste,leet, ci sd se supunE |or. )Si or\STEr\ .SINT IICQMPATiBILE) Episcopul sarr prrsbitertrl sau dia'conul, ocupinduise cu'oastea (exbrcitind o lunclie urilitari); ;i voind si le lie pe amindouE, dregitoria rorrranl cle stat gi cirmuirea preofeascX, si se cateriseascd,pentru c5 ale Cezarnlui, sint ale Cezarului, gi ale lui Dumnezeu, sint ale lui Dumncz"-u.(llatei 22, 2l). CANONUL 33: (PREoTIA
(Cam. 6, 87 Agtostj 3, 7 IV Ec.; 10 VII Ec'; 76 Cmtagina; 1.1:sin .,, l1-ll;,55.VgsilecelMgre) :,: Intre ocupa{iile incompatibile cu preofia, din categoria celor publiee, se nuindri func[ir-rnile rnilitare, fie ele de combatari{i, fie administrative; 'Definerea unor astfel de fttncfiuni de'odtre cleriei, se pedepseqte cu caterisirea. Cu toate acestea, sint, nenumdrate mdrturiile despre indeletnicirile militare ale clericiior in timpuri de grea incercard pentfu Bisericd sau pentru !5rile in care aceqtia au trdit, fdr5 ca Biserica si'ril dice obiecliuni. (IANONUL B4: (PED-EPSIRII;\ $I DEiTAIMABEA'$IAPINIRII'DE
srAT)
,.
DaeE cineva ar oc6ri fErE dreptate pe impdrat (cirmuitor),- sau pe dregitor, sE sufere pedeapsa, ,si dacd este cleric, si se cateriseascb, iar daci este laic si se afuriseasci. (Can: 55-56 Aptost'.) I O"uru sau defdimarea stapinirii civile este consideratd abatere de ta obligalia cregtinilor de a fi loiali fatd de stat. Irar dacd simpla defdinare se pedepseEtegrav, - in cazul clericilor - clr caterisirea, iar in cazul laicilor cu afurisirea, atunci cu cit mai grav trebuiesc pedepsite aetele de impotrivire fali de stdpinire sau cele de uneltire impotriva stEpinirii.
{ ;.qr$
s0
85 rtp.
CANONUL 85: (DESPRE CANONUT CARIjILOR .SFINTEI SCRrp_ TLIRI) I'oui luturor clericilor laicilor si r,trfie r.5rfi cinstite ;i sfinte adicd -pi ale l'echirrlui l'estameut: cinci ale lui -lloise --- l'acercr,' Ie5ir.ea,Leviticul, llumerii, f)euteronornul; a lui risus Navi - una; a Jutlccitolilor - unB; a lui ltut - una; patrrr ale Impbrafilor; doui paralipomenrr ale c6rfii zilelor; doui Ezdra; una Estir; trei ale rlracabeilor;una a lui lor,; una a Psaltirii; trei ale lui Solomon - Pilclele; Er.lesiastul;Cintarea Cin_ tirilor; ale Proorocilor douisprezece; a lui Isaia una; a r,ii ro."-ia .i"u; a lui Ezechil una; a lui Daniil una. Pe deasupra s6 r i mai fic aminte (si vi se mai adau_gevoui) spre a invdla pe tiirerii r.optri: inlelepciunea mult invifatu'lui Sirah. Iar ale noastre (adic5 ale Noiltri .1u*io,troiiry patru Evanghelii: a lui lltatei, a lui jllarcu, a lui Luca gi a lui loani palr_usprezeceepistole ale lui Pavel, doul epistole ale ltri Petru; trei aie lui loan; una a lui lacob; una a lui Iuda; douir epistole ale lui Clenrerrt $i ,,orinduirile" (agezimintele, constitufiilc) ficute eunoscute voui episcopilor in opt c5rfi, prin mine Climent care nu trebuiesc a fi date in lileag _intre tofi, din pricina lucrurilor tainice dintr-inscle; * ropt"i* Apostolilor no;tr.i. 't^" post.;- 2 T,ulan"; '60 Laodiceea; 24,,Cqrtagina;.-Ltcnasie -(Can. 60 , cel .IlI&re: Desprg srirbdtori,. Grigorie Teologul': Dispre irrr;tt" s/infei ' Scri'pttu'i; Amfilohie: Despre cd.r;iie Sfintei Sittptru.il Prin textul acesta nu se stabileqte canonul cirfilor sfintei Scrip_ turi, ci se recomandi nr"rnrai credincio;ilor c,irfile carc pot fi citite r:u 0: ei, rpqtlu a se evita citirca cnirfilor apoc:rjfc, dfsprc ca.Ll 'oL* lqlq.beEte canonul 60 apostolic. lntre cele inqirate'se numir;r o sermi de cirfi care nu au ficut qi nu fae prrte din eanonul .sfintei scripturi, ciar care sint de folos pentru zidires sr-rfleteasciqi.J:entru orientarei practice'i a llgdinciogilor cum sint cirfile Macal:eilor, intelepeiunea lui lisu,; fiul lui Sir,rh, Constitufiile Apostoiice, etc.16. 4;-16' f)rept lncheiere la canoanele.stinfilorApostoli, unele coleclii,nrai adaugl gi.textul urmrtor: ,,Acesteas-au orJndu-ittour episcopilor'decrrtre;"i';i;;p;" caloane. lar v,i ' dae{ veli rimine intm ele, tl_}."li trrtntui ;i r.e{i :lvea pace, i", Ja"ii nu (lor), vef!fimunciti(pedepsi!i)lipururea vcli area "i..tn'irt"r"t"iegcrc; va ve1i supune intrevoi,dupi , lit.rt'iitrt{ luind oslrxl{ pentru-neiscultare. f)ar Dumnezeu, cel sjngur-vegnicai ficrtorut. a toat-c,_ 1, strvi uneasc{ pe voi po toj.i prio pacein Sftntul f)uh $i s.i vd intlreptezespretot lucrul lrun, st"toiiii"i iurali, tfua de prihanll 6i str vtr tnvredniceasc:Ivjelii velnicc impreuni.i, ";i;-;;i; solirea (mijlociiea) prea iubitului S5u l;iu lisus I{ristos, a f)urnnezeului }Itniriito;ului nostiu,'cu caJ Fi "iat{!, este rnArireacea mai presusde toste a lui f)umnezeu lrnpreun:l 5i cu a Sfintului 'i I)uh cu a \lingiietorului, acum ti pururea ln vecii'vecilor. lSiirtagnra .-\teniantr,vol. l l , p a g .. 1I l , 1 ) .
t!:
i{
,1
I
qcril oiud,.r :
: li
,;? lrltll:.;r,
i lri
'r .,
;]s gt? :
.i,
i7
,
"-l
.
II,. CANOAIiNLE SI\OADELOR tsCUIIEITICD gl
.:.rt i/
"te i !;.t;
l
.Ii:,;,,
r.;t0l
CANOANELE STNODULUI r ECUMENIC DE LA NICEEA (AN 325) : : CANONUL f.:.(AUTOMUTILATII
NU POT FI CLERICI)
\',
Dacd cirreva in boali, s-a tiiat cu megte;ug (s-a operat) de citre nedici, sau de citre barbari s-a tiiat, acesta si rdmini in cler; iar daca cineva sdndtos fiind s-a t6iat pe sine; acesta, chiar claci se num6ri in cler, (chiar dacd este membru al clerului), se ca4e si inceteze (a nrai face parte din cler ;i de acum inainte, nici u,nul dintre cei de felul acesta, nu trebuie si se irrainteze(in cler). Precum este lucrul vidit. ci (aci) se vorbegte despre cei ce fac isprsva aceasta inadins gi care indriznesc si se taie pe ei iryigi; tot la fel (este vidit cd) dacd oarecari au fost scopifi (fdcufi eunuci) de bitre barbari sau de cdtre stdpini, insi altrninterelea s-ar g6si vrednici, pe unii ca acegtiacanonul ii prime;te in cler. (Can. 27, 22,23,24 Apost.; B sin,I*ll)
, t1,
t
r , :
zice autornutilarea, pe care o considerd,motiv ca cineva Fd nu fie primit in clef, iar in cazul cd un membru aI clerului srar automutila,. dispunq s5 fie indepdrtat din cler. j In partea finali se reproduce dispozilia canonului 21 apostolic. . Dupd cum se vede din textul canonului, se admite castrarea pentru,motiv de boal5 gi nu se socoteqtedrept vini nici cea sdvirqita in imprejririri de for{5 majori, dar in genere, acest act este condamnat ca potrivnic voinlei lui Dumnezeu Ei legilor naturale. De altfel, imediat .dupa biruin{a creqtinismului in imperiul roman, impiratul Constantin cel l\{are a emis o lege prin care a interzis, sub pedeapsa cu moartea, castrareaoamenilor sanitogi (Codex 4,42, l). cewonTJL
2: (NEOFITII SA NU FIE PRIMITI IN CLER)
I)eoarece multe s-au ficut impotriva canonului bisericesc, fie din nevoie, fie in alt chip, la stiruinfa oamenilor incit oamenii abia venifi de la I'iafa p6gineasci la credinfd 9i care in scurti vreme au fost catehizali, se aduc indatd la baia spiritual5, ;i deodatd cu botezarea se ina' inteazi la episcopat sau la prezbiterat, s-a socotit ci este bine, ca de
j
i
d"
I1
i
j
52
3 I
acum inainte nimic de acest fel s6 nu se mal factr; pentru ci ii trebuie timp de mai_multr ispitire celui care ,o "it*t iieaX pi tlupa G;;il;""ului) botez. cici este limuriti sc'riptura apostolici ""'ri"oi,,lvo o*ofit, ; ;; mindrindu-se sd cada in osinrti ;i in tanlul (;.;;i;;ilvolului,. (I Tinr. 'pe"atuire 3, 6).- lar daci cu trecerea r.remii, "-a" ufla'o""o sufleteascb cu pri'ire la o persoani (a unei persoane)), pi s-ar'dovedi de citre doi sau trei rnartori, unul ca acela sa inceteze iin cler. Iar cel ce ar face (ar proccda) impotriva acestora, aceluia i se va pune la inaoiali calitatea de cleric (in privinJa- aparenlci lui Ia cler), ca unul care a cutezat sd se impotriveasci mareiui sinod. (Can. 61.75..80-Apost.;-{/ Ec.;g,70,Neocezareea; Laodiceea; 3 t0 Sordica;1TI-II;'89 ttasile"6t ruor:n;-i,4 Crtgorti ii Uiril canonul opreqte grabnica botezare . $j mai ares grabnica primire in cler a- neofifilor, luind- misr-rri pentru inilepirtareu ii" a", a ceror re_ pede. hirotonifi Ei in sarcina clrora s-ar dovecri ulterior unere pdcate care i-ar fi oprit s:i devind clerici. canonul dt;;p;;ri" iegald unor re_ comandiri pe care Apostol pav-el le-a fdcut in Eplstola r catre _sfintut Timotei, _spirnind ca nepiscopii-;t n-,r tiu boLrut A-curind* qi porun_ cindu-i chiar rui rinrdiei astfel: ,}{iinile augrabe fe,,i*""i sd nu-{i pui{i (I Tim. 5,22). .
I
.lJli:r
,
llti.
CANONUT B: (CLERICII SA NU ArBA TITTOARE),!, i :,, Marele sinod a oprit cu desXvirpire, fie episcopului, fie prssSilsrului, fie diaco'ului, {iL oricui dintre-cei care rl"t il- "iur, si Ii se rngdduie a avea femeie -a"-pulJour,u afara doar de impreund rocuitoare- r""r"rui"a), mami, sau sori, sau. mdt-upd, sau numai artiut cu pri'ire la care a fugit toati bdnuiaia-1prin l"r" " scdpat de iub toatd binuiaia). (Can. 5, 26 Apost.; S, lZ, 13- Trulan; lg, 22 VI Ec.; l.g Ancira; J, 4,.25, 38,70 Cartagina; gg Vasite cei Marel In canonur prezent este vorba de aga zisele "feminae subintroductaes, adicd feme.i eale nu se ;l;;uu in regdturd conjugald eu crericii ei,tra'iau firi titlu lega,l in "or.lu-Io". pentru a se apira demnitatea morald a clerului.
canonurinterzice;;i;g;;';dfiiffiilru
al acestuia, sd mai loeuiasedcu astfer de femei, or-uprucdrona j"t"u "" sd existe binuiala ca triiiesc in -rnoi it9-salcu vreuntrl dintre'crerici la care ar locui. se ingdduie insd -crericift" """a.aiori{i sau vaduvi, sd aiba in casa lor numal f,emeifdri binuiara, aai"i-numii astfel-il;L;""ne de genul feminin" din pricina c.irora ""'poitu J;;;.;;;; ri, fra"r,"ra de relafii nepermisecu respectivele.Acesteasint: mama, sora, mdtusa sau alteler. 1' Interpretat ln mod forl-at pi intcresrrt, canonul.prezent a fost. invocat "" renili p"ntrl suslittereacelibatul'i. cr aceastapdr.i" n" .it. iirter,.,"iai,r, r.r"ii,r Jilir"ptur ci p sinodul I ec'mcnic s-a propus de citie unii prriicipanli.aoopiarea ..irl"irrri clerical, dar propunerea a fost respinstr,tn_urma intt'rventiei . 'l'ebaida, cpiscopul.i necdsrltorit l)afmrtie din a cdrui propuncrc contrard a fosf adoptatr ununiirn-gi'li* iiuiiuot propunerea
I I
53 de respingerea celibatului clerical, spunlnd cd: onu trebuic a se impune clericilor 9i per' soanelorsacerdotaleacest jug greu (al celibatului), deoarccecdsitoria esteun lucru onorabil... afari de aceea,nu toli pot purta rigolile unei lcgi atit de strictc... Castitatea adevdrati sc nurrrcStelegitura dintre btrrbat pi sofia legitinS, gi este de ajuns dactr,dupl vechca tradilie a Biserlcii, celor care au irrtrat dcja ln cler nu li se permite s1-9i la fcmee dupil aceca, dar ln nici un caz si nu lie obligali sir se despartl de acea femeie pe care mai inainte de accasta,atunci clnd erau laicil qi-au luat-o ln nrod legitiru" (Socrat. iIist. eccles. I, 11). Ca urmare, celibatul ca institulie, adic5 $ub forma unei rinduieli jruidice conrplexe, reglernentlud starea civiltr a clorului, iu sensul ci i s-ar fi interzis c{strtoria, nu este acceptat tle citrc sirrodul I ecumerric,ptrstrlndu-sevechearlnduial{ ca toti clericii strse poattr clsdtori inainte de a primi hirotonia tdtru diacon, sau tntru presbiter. ln acelagitimp, nimeni dintre cei care doreau str devinl clerici nu erau obligati si se cistrtoreasci, ci rtrrnlnea la libera lor alegere si se clsAtorcascAsau ou, Clcricii nec[' sitorili se numescpe netlrcpt celibatari, pentru ctr dupI, cum am mai spus, ln ortodoxie nu existi institu!ia cclibatului, ci doar lngtrdutn!.asau libertatea ca cei care nu vor sE sc clsdtoreascS.sI rirrnln;I nccisitoritt. ,
'
CANONUL 4: (ALEGEREA $I HIROTONIA EPISCTOPILOR) Se cuvine a;atlar ca episcopul sd se a5eze (catistaste) cle cdtre tofi (episcopii) cei din eparhie (rnitropolie, provincie), iar dacd ar fi greu un lucru ca acesta, fie pentru vreo nevoie stdruitoare (presantf,, constringitoare), fie pentru lurrgimea drumului, adunindu-se in orice chip trei la un loc, impreuni aleg5tori fircindu-se gi cei absenfi gi consimlind ptin scrisori, atunci si se fac[ hirotonia. Iar intirirea celor f6cutc, sE se dea in fiecare eparhie (rnitropolie) mitropolitului. (Can. 7 Apost.; 3 VII Ec.; 79, 23 Antiohia; 72 Laod'iceea;6 Sardica; 7 Constantinopol; 13,49, 50 Cartagina) In canonul prezent se vorbeq;te atit de alegerea cit qi de hirotonia episcopilor. cdci prin termenul catistaste se in{elege Ei alegerea si hirotonia, fiind corespondentul lui ,,a aqezas qi al lui ,,a instituis. Priveqte deci intreaqa lucrare Ia a;ezare:r unui episcop in funcfiune. Fireqte ci intii se fdcea ,alegereaqi apoi hirotonia, iar hirotonia ntt se s{vir;ea Ia intervale mari dupl alegere, ci imediat. Textul canonului spune de altfel precis, cir intii si se facii votarea chiar Ei in numeie ce: lor absen{i qi "auoi'r hirotonia. Se mrai adaogi c;i intdrirea strl confirmarea celor fdcute ii revin in fiecare eparhie mitropolitLtlui?, 2. Cu privire la aceastddispozilie preciztrm urrnitoarele: Prin cuvlrrtul eparhle se ln{elege o provincie a impcriului, clreia ii corespundenu o simpll eparhic in sensul dc :rstlzi al cuvlntului, ci un grup de episcopii sau epdrhii, avlnd lu fruntc un sinoo alclLuit din to{i episcopii provinciei sub pre}iden}ia mitropolitului, adicl :r episcopuluidin capitala provinciei, llenlionlm ci imperiul roman cra tmptrrfit din vrernealui Dioclelian (284-305)ln urntrtoarele mari unittr{i administrative: prcfccturi, patru Ia numtrr, si nnume: 1 a Oricntului, 2 a Iliricului, 3 a [taliei pi Africei, apoi 4 a Galiei Si Spanieii fiecare pre{ectur{ era lmptrrfitd ln dioceze(doutrsprcz.ece) Ei fiecare dioceztiapoi Ia rindul s5u ln provincJi r.lti' (lntr-o wenre circa 90, apoi ajungitrd la peste 100). In accastdschemtra uniti{ilor admi-. nistrative ale irnperiului ronran, provincia sc rnai nunrea greceptegi eparhie. Organizareaunittrfilor mari biscriceqti s-a f{cut pe clt posibil ln cadrul unitllilor adntinistrative ale statului, lrr a5a fel lnclt provincia sau epuhia administrativtr de stat, corespuudeaprovineiei bisericegti trumitii mitropolie, iar cea ce s-a numit mai tlrziu eparhie sau episcopie tn sens pmpriu, corespundeateritoriului unei cetdli, '
5{
5 . 6 r
'
cu aceste klmtrriri.se lnlclege mai u;or care era lnfirli;rrrcaunittrlii adrninistrative bise.ricesti, mrmit:i mitropolie, ln vremea sinodului I ecumenic. nlitropolitul nu avea atribulte Ia confirmarea hirotoniei, "i ,*-^i Ia confirrnarea alegerii, asa incit textul canonului nu sc referi la.vreo contirr'rare'propriir-"isl sacramentali a hirotonici episcopalc, ci nurnai la o con. tr nlescriiceluirrirotorrit
constatareale"r,:ii"ii i,i ,rjt"'"iira';"fii[t1ii,':gali
;i la
CANONUL b : (SINOADELE MITROPOLITANE) rn privinla celor.. 9e au fast excomunicafi (afurisiti) de citre episcopii din fiecare gna5hie (mitroporie; fie dint're';;i-;il crer, fie dintre cei din starea laicd-sd ge "inauiata ""u a.rpa *"o""r care hotiriste ,find "i..:ui^l"ofi (izgonifi,^afurisilil de cdtre u'ii, si^nu ;;;;;";;;;#;;il; alfii. SE se cercetezeinsi, ca nu cumva ace^Stia si fi ajuni excomunicati din impufin_a_reasufletului micimea de sufiet) sau clin ","uiua sau din vreo -({in alti scidere de acest "u-t.r"rot acesta si -fbl a episcopului.-beJi Fr;;; fie cercetal s-i socotit (pdrut) ca *ste bine sd aibi roc {"pe-cuviin!r, (sd .se tin5) sinoade in fiecare an, de doui ori pe an, in fi""a." d;"il; (mitropolie), pentru ca obgtea tuturor episcopiior eparhiei rmitro'poriliJ adunati la qn loc, sd cerceteze i'trebdrile cere de ".;;t i;1, ii"rliir,^"j eare in mod vtrdit s-au ridicat impotriva episcopului, aupe'dreptatl J fie socotifi de. 9e!1e tofi,excornunicafi, pind cind ob;tei- episcopilor i s-ar pirea (potrivit), sE aducd in privinfi acestora o liotdrir6 echitauita. Iar sinoadele sd aibi patruzecimii, pentru l:"- Gr se linay unul inaintea ca inliturind orice pulinitate de sufiet, darul si ru aau"a curat lui Dumnezeu; iar al doilea, cam in vremea toamnei. 72, 73, 76, 32, J3, J4, ST Apost.; 2, 6 II Ec; 11, 7J, Ig IV Ec.; ^ __-_(C_an. 6^VI!.Ec.;12Trutw grZ,-8,-rt:,20enuoilio';aO, --' -- ' O,li ' {[,'
t l
c3
Este apoi cu totul invederat lucrul acela, ci daci cineva ar deveni episcop, firl incuviinlarea nritropolitului, marele sinod a hotdrit ea urrrrl ca acesta nu sc cade si fie episcop. Iar dacd alegerii cotnune tuturor, fiind ea (cu temei) binc irrtenteiati ;i dupit canonul bisericeqc,i s-ar int: potrivi doi sau trei din r,rajbd (pisnri) proprie, sd aibl tirie votul (irotiirireti) celor mai ntulfi. ')
.,sr . (Can1. 34 Apost.;4 I Ec;.z, 3, ll Ec.; I III Ec.; 28 l1/ Eq.;;36 Trulcfit; 9,16,79Antiohia;73 Cartagina) i fIIEi : { : Din eanonul prezent se t'ede ci in afari de organizafi'a mitropoli+ tan5, apiruse ca organizalie stperioarii acesteia, qi forma reprezentatd prtn aga numitele ,,dieccze'r. Diecezele bisericeqti dnau coresprtuzltoare in cea mai nrare partr: unitdfilor administrative ale imperiulrri rciman numite gi ele dieceze. De ia acestea iqi lu.rserd numele noile unitl{i administratir;e bisericeqti fornriate pe miisura dieeezelor civile. Aceste diqceze s-au mai numit bisericeqte qi exarhate Ei dupd cum se vede. se constituise una cu centrul in Alexandria, cuprinzind pror.inciile Egipt, Libia qi Pentapole de lingi Alexandria, apoi alta cu centnrl Ia Roma, qi alta cu eentrul la Antiohia. Canonul accepti rindrriala administratiti a;tfel creati prin obicei, 5i ridicb acest obicei, la valgare de lege. Nu este nicideeum vorba de weun primat al episeopului din Roma, cum au ciutat unii sd tilcuiascd textul respectiv din eanon. ci din eon.l trd, prin felul in eare se r:efer;i textul canonului la Roma, motivind cu exemplul Romei organizarea diecezei bisericeqti a Alexarrdriei, aritind cd Roma nu reprezenta nimic deoseilit, qi in oricc caz nimic superior celorlalt. centrc bisericeStiinrportantc. Prin canon se impune rinduiala, ea'nicidecun'r filri invoirea mitropolitului sd nu se aleagi vreun episcop, 5i ca. in cazul cind alegerea utrui ppiscop fricutA lefirl prin votul m;riorit5fii episcopilor. i s-ar opune doi sau trei djntre cei nemul{umi{i, sd aibd putere votul mljoritritii. *'t, CANONUL ?: (CINSTIREA SCAUNULUI DIN IERUsRltlr,tl Deoarece a at,ut tlrie obiceiul ;i vechea predanic (tradilie) ca episcopul din Elia (Ierusaiirl) s[ se cinsteasci (si se bucure de cinste.), si aibd urmarea (continuarea) cinstei (acesteia). pistrindu-se insi pe s€ama mitropoliei propria ci vrednieie (demnitate) (Can. 34 Apost.; 2 II Ec; 12 IV Ec; 36 Trulctrt 19 Antiohia) Prin Elia se infelege cetatea Aelia Capitolina pe care a ridicat-o impiratul Adrian (117-38) pe ruinele lerusalirnului. In aceastdcetate ,s-aorganizat o episcopie eare era supusi mitropolitului clin Ceza::eeaPai lestinei, dupir dirirnarea Ierrrsalimrrltri. Canonul recunoagte episcopiei lcrusalimului onorurile cuvetrite unei episcopii care-Ei are sediul in sfinta cetate, qi in mod onorific o ridic5 astfel deasupra tuturor celorlalte. Clt despre drepturi insi, deci nu des-
E I I
In'E'onor:uri, acbstea rirninimitrbpoliei:din CbzareearFaldstinei,, nerecunoscindu:l-se gi scaunului din Ierusalirn dreptul mitropolitan, :ci continue: ca el sd rdmlni un scatrn sufragan al mitropoliei djn cezareea. Mai menfionem apol c5,6i canonul prezent consacri obiceiul ca izvor al drep, tului, recunoscindu-i putereade lege. r:::i,,, ; , 1 , CANONUL B: (PRIMIREA SCIIISMATICTLOR in BTSDBTCA) ': rn privinla ""Ior "u s-ad numit pe sine cindva catarl (eura!i) iap 'i acum (9e reintorc) vin la sobornicirea ';i'apostoleasca Biserici, s.a nlruj sfintglgi g! marelui .sinod, ca punindu-se miinile asupra-lor, sd ldmini f5tfel -in cler. Dar inainte de toate se cuvine ca ei si mirturiseasci in scris ci vor qrimi (s9 vqr uni, vor fi de acordl ii voi uLma d.gsmele biperici-i sobornicegti, ii apbstolice, anume ci vor dvea cofio+ -* qu"g ^(impdrtd$Tre) ,si cu cei cisdtori$i a doua oard si "o .ei .u"" c3zut -tn -vrernea prigoanei (persecufiei), cu privire Ia care s-a rinduit pocdinta) pi s-a hotirit sorocrrl (termenul de iertars), -limp:I ^(de aga ilcil ace-stia(catarii) -sd uqmgze intru toaie dogmele Biser.icii sobornrcesri. rrin urmarc ace;tia to{i, fie (cd sint) in sate, fie (cd sint) in orage, n3rryri singuri cei-care -s-ar gdii hiroionifi, (adicir) ""i "u ll ga."s" in cler, sd rdmintr in acela.sichip (in acelaEi cin, in aceeaEistare). - rlan daci acolo unde (existd) episcop sau presbiter ar Bi-sericii sobomicesti' se reintorc (revin) oarecari (dintre clericii catari), este invederat .ci- episcopul .Iisericii va avea vredr_riciaere episcop, iar acela ce se nulne;te- ep-iscopIa ' a;a zi;ii catari, va al'ea vrednicia de presbiter; afard numal daca nu cumva i s-ar pirea episcoprrlui (potriviti siJ impirt6;eascd pe acesta Ia cinstea numelui. iar dacx luf nu i-ar plEcea aecst lucru- (atunci), pentru ca totu;i si se vadi cr el este in cler, sr i se-gnsea:94 un.Ioc,.fie de horepiscop, fie de preshiter, ca si nu fiu aoiifrrcopi intr-o cetate. (Cai:68 Aittst.: 7'II Ec.; 95'Tiulan; 14 VIt Ec..,13 Ancit.a:74 l,ieo_ cezareect; 8, 10 Anti,lhia;6 Sarr.Iiea; 47, ST,66,69, gg Cartaglina:I,,17, 89 Vclsite eel Mare; 12 Teolit Aletandrinut) , ' , , In veacul aI ilIl-lea, catarii, adicd rn-embrii sectei Nova$ienilor nrlnith astfel de la intemeietorii ei Novat si Novalian, doi presLiteri. pripul'din ,carlggina. qi-al doilea din-Roma, - provocaserd o schismd aeitut d-gputernicr in Bisericd. lVlembrii ei, din .rnotio" de rigorism condamnau gisatoSja.3^9o.ygEi-enau impotriva primirii in Bisericf a celor "a^f a" Ia credinfd in timpul persecu{iilor. . , . Sinodul intii.ecumenic,. stabileqte prin caqonul prezent Condi{iile in .9sre po.t sd fie.-p-rimiti Catarii Ln Bisericd. Ei sint tratafi ca scfisingficii iar. pu .ca .eretiei. ca, ur.mare,. li se recunoaqte hirotonia clericilor lor, dispunindu-se cd aceqtia pot sa fie primi{i rn Bisericd cu gradul lo,r, daci yor renunta Ia rdticirile.oe earc...!orirofesau. JAeind in aeeraqitimp mdrturisire de credinfd scris.dcd vor.urma intocmai.dogmele Biiericii:soborniceqli qi aposto'lice,.Dup{ aeeasti. rnf,rturisirc urma"sii li se purld miirri}e,
0.10r1 adicd sd Ii se dea o blnecuvintarea, citinduli-se rugdciuni de impdcare"tn Biserica. ------Canonul mai prevedea cd acolo unde existd episcop al Bisericii,'qi pdstreze .,r"rri vTeun episcop reintors de lra Catari, acesta poate s[-qi u" cein aceiaqi Oe episcoi, dar nu-qi poate exercita func{iunea a"*"i[tuo indeplisau si horepiscop devind l"iu ti" aceeaqi eparhie;, sau poat! sd neascd dorar funcfiunea de prezbiter. De aci ,u .,r"du cd 6piscopul poate indeplini qi'numai furriliunea de simplu presbiter, atunci cind nu i se incredinleazd fulcliunea de epis' cop. -'{' Canonul mai stabileqfe apoi o rinduiald de bazd a organizdrri bisericeqti, prin aceerac5 interzicl funclionarea q doi episcopi intr-o eparhie. ic6si lucru este f,oarte firesc, cind ne gindim cd funcfiunea episcuconald se exercitd in mod autonom qi cu puteri biserice;ti depline in t: J I t : . { prinsul eparhiei. .
.
,
1
,
;
i
.
CeuoNuL 9: (ISPITIREAcELoR cE INTRA lN cLER) . Daci cineva firi de cercctare a fost inaintat (rinCuit) pres}iter' sau f6cindu-i-serispitirea gi-a rndrturisit picatele, ;i mirturisindu-se el, ur p,ti miinile pe unul ca acesta_impotriva_canoi"il"iii, ;;;;;ii'itil,i rt,rt.,i. p," ac*rta'canonul nrr-l prittrc;te (i1 cler), c5ci Biserica soborniccasci apirn (rcvcndicd) numai ceea ce estc flri de prihanl ( C a n . 2 5 , 6 7 : A p o s t . ;2 , 1 0 I E c . ; 9 , 7 0 ' N e o' c e z a r e e a7:7 s i n " I ' I I : ' 3 , 5,6, Teofil Alexandrinut: 89 Vasile eel fiIare) Sint pficaft,care nu permit' intrarea in cler, sau -care fiind vddite ulterior, impun indepdrtarea din cler a celor ce s-aU fdcut vinova{i de : ele..Pe acesteale aratd canoanele 25 qi 6l apostolice. Dln textul canonului rezulti cd inainte de primirea cuiva in cler, trebuia si se faed cercetarea cuveniti in legdturd cu insuqirile religioasemorale iale candidafilor, urmind apoi mdrturisirea acestora. Dacd se constatd cd indeplinesc condiliile pen1.u a fi admiqi in cler, erau hirotonili, daci nu, erau respinqi. CANONUi; 10: (CEI CE AU CAZUT ODATA DE LA CREDINT'A' NU POT INTRA ]N CLER) oricili dintre cei cazuli (de la credin!6) au fost inaintafi (in cler) fie din ne$tiinfi, fie cu ;tiini6 ma.i dlnalnte (a stdrii.lor) din partea celor ce i-au inaintit, aceasta nu'aducb slSbire (preiudiciu) canonului birericesc,pentru ci dupd ce se vot eunoRste.se caterisesc. (Can. 62 Apost.;9 1 Ec,; | , 2.3, 9, 12 Att'eira; 70 Pcftu'-'Alexandrimtl; 73 Vasile cel Mare; 2 Grirtorie de Nisa) . .,Cq1pnul..prei'ccle .lrrisura ' caterisirii penttd cei ,eare .au ,fopt ' fdcu{i clerici dintre'dQi ce.cdzuserS de ia,.enedinf5,in tirnpul persedutiilof; Md-
rr. 12 I sura aceasta urmeazd a se aplica de indatd ce vor fi descoperiti astfei cle elerici, care fuseserd liirotonifi, fie cu stiintir, fie fdri de ttiinti episcopilor hirotonisitori.
CANONUL11: (TREprEr,EpocAllrrEr cEiJoRcAzuTr DE LA cREDTNTA) privinfa celol ce-au lepidat credinfa, fdrb ..In sil6, sau fdri luarea -a" averilor, sau f5rd primejdui"" iuu fAra ceva a..ri iel, cum s_a intinrplat sub tiranii lui Liciniu:-i ;-" pirut sinoauiui cb de;i nu sint vrednici de omenie, si se milosiiveasci .lg ;-i;t fie totugi trata{i ioJwi cu indurare). Deci dintre ei ca ('igte) credi'cio;Y-r" ciiese cu ade_ .cifi ylrat' sd petreaci trei ani intre asculHiori ;i iuptu uni'sa se srnercasci (sd se- umileasci, sii stea p_leca!i),iar doi ""i'ii"e i*part4iru ----r vor lua parte la rugdciuni cu poporul. -' , Z ' l A t t c i r a :Z , I g _ . . ( C a n . 6 2 A p o s t . ;I Z , 7 3 , 1 4 I E c . ; - 4 , - - 1 , 6 , 2 ,g-', g Laodiceea;43 Cartagina; Z, tI Grigorie ae'Niisaj ' canonul. ocupindu-se de situafia c_erorcdzuli de ra. credinfd, pufir.r inainte de biruintd creqtinismuli,i ;G c-"irt""iiii'"li iii"ru, orinduieste ca qi cei
cdzufi fird cairzi de for{a majord, sE fie tnatali cu blindefe qi s5.li.se clea posibililqtSe de a fi reprirni{i in Bisericd. pentru a fi insr reprimi{i, canonul ii obligi.pe-acegtiaIa o penitenfr indetungatr, de rr"i*i, apoi dl qapte ani si apoi ab doi ani, deci in toiaf bl-it;;i.' ln Biserica veche_erau in chip felurit reglementate penitenfele, in trei, patm, cinci sau chiar mai mrilte etape, fi;;;;;';;;i u"i"aii_si ol bligafia ei. cea mai, generalti impdrfire a timpurui penitenfei este cea i1 rgtlu etape sau,trepte gi anume:' pttng"iei'-""-frr"iatorii (flentes). etapd in care penitenfii staiteau la uqire disericii, prrlgii'a $i ,.igi;JE credineioqi sa se roage pentru ei: oscurror€c,sau "j"iirt?iorii'tuujian1"il, etapd in care peniten{ii-stiiteau in pridvorut bisericii, pi"! r" ,,rga"ii,,i"'; pentru catehumeni. cind trebuiau sr iasd afari; umiiiiea, smereiia. plecare,l silu proqterneft'a. rrmili{ii sau inqenunchetorii (qenuflecterrt"i), "_ fqf in- care penitenfii stiteau'in bisericir toatii vrem"i},.,-g".rrnc1i. fiinrl obligati sd iasi dupd rostirea rugiciunii pentru catehumen i: starea irn(sistantes.consistentes).etapa ultimi. in c;rre Ttreuttd..irnpreurrdstdtdto_rii penitenfii stiteau pind la sfirqitul slnjbei d ;;,ii;oiii, ao. "u ,o pu_ teau impdrtigi. Dunata fiecdrei -g".r"r" fie reclus[ sau -etape a stdrii de peniten(d, putea sir eventual prelungiti dupii aprecierea episcopilor'.?" i" a duhov_ nieilor' l r. , CANONVL 12 (POCAINTA CELOR CE VIN DIN OASTEA PAG?N,1) Iar cei ce au fost chema$i de har ;i au aritat la ineeput zel (pornire) Iepidind cingdtorile, iar a"if a"u"a's_au intors ca ciinii la propria
13't
prin daruri au lor voniit6tur6, incit unii ;i arginfi (bani) au cheltuit ;i si se plece z-ece arti aceptia oaste, in slujbS nou la clin izlutina si ajungd Dar la ascultirii. al ani trei cte tirnpul 6;;u6.;, s"-i" ,i"riietisci;, dupi. ci'ti Iar cSinfii' felut bunlvoinfa 9i trebuie sI se'cerieteze i"fi-""dt* cu fricS ci (cuchipul), de formd nu dar fapte, cu lor arat6 intoarcerea implinind vremea si cu lacrimi si cu rabdare ,;i cu faceri de bine, acegtia (vor parrugdciuni de neapSrat as"urletii, s" vui irnpdrtdgii ;;t#til-;sx hotirasci i'giduit fii'du-i episcopului ii"ip" r" rugiciunile cornune), cifi au Iar la aceqtia. privire cu pi utttuttoJ nrai ftlind) (sd dispuni) ceva la rugiciuni) ;i au , socu nepdsare (indepirtarea de -i."i"muriere ^"e-(suportat) suferit in intrbrii (aparenla) forma deajuns le este i|ift o""i." Biserici,.siplineasciintrutotul(intocmai,pedeplin)tinrpul(peniten!iei). 9' 21 (Can,.62,83 Apost.;1],,!3, t4. I E9'; 702.Trutani4:5' 6'-7' 8' 3.letry' 23 fAncira; 2. 19 l-aod'iceea; Cartagina;.2,71-N-e-ocezclreea;2-'
ii'iiia:rti"{; i, zs,-ie,'zsl gt, a{vastt6 cer Mare;2,4,5, Grigoriede
/Vissa) Pentru a inlelege textul acestui canon, trebuie si se cunoascSfaptul cn itruint" de'Coistantin cel Mare, creqtinii care aveau sluil;e in eacredinfir dn.rl armatei erau obligati si sacrifice zeilor, lepSdind,u-se de militar decit sd serviciul pdrdseascd sd ei u"ii-pilt""au .t"iii"li.^'nrtitre din arpdrdseau.{unc{iile iqi ei prin iare Semnul de credinl5. ;;-i;;4" a centurilor. adicd militare, cingdtorilor rnate, era depunerea insd cd unii dupS ce pdraseau funcliunile din armatd, se lnlelege "chipul a le redobindi, tepaaindu-se implicit de credinfi' cdutrau in iot Pentru aceqtia se indspreqte penitenla, aqa cum gl{^a textul canonultti' a-piscoput avind inse l;titidinba si dispund qi mai blind cu privirc la pocdintS sincerd' ceia .---- la care ar constata o e"te de retinut- "a iiu"ua'urile canonului nu se referi la serviciul militar in genere gi nu interzice creEtinilor acest serviciu, ci ele cuprind o dispozi{ie speciald pentru anumite cazuri ce s-au petrecut in timpui depersecutiilor. De asemcnea. trebuie relevat cA i se lasir episcopului sart pentru a imblinzi 1.:lindlibertate pentru a-i grafia pe cei vinovali rigorile legii. CANONUL 13: (IMPARTA$IREA MURIBUN ZILOFI) In privinfa celor carc stau si moard (dintre cdzuli) sd se observe gl acum vechea gi canonica lege, incit daci cineva sti si moar6, sI rru fie lipsit de cea mai de pe urmi ;i rnai trebuitoare trrerinde. Iar dacd fiind desnidijduit 9i luind impdrtSgirea' s-ar numira tlin nou (vor r5mine) intre cei ce trdiesc (intre cei vii), acela sd fie impreuni cu cei ce iau parte numai la rugieiune. Dar peste tot Pi in pririnfa oricui ar sta si moari, cerind a se face pSrta; de cumineeiturb (a se impf,rtdqi cu
14 I
Euharistla) (stabilim ca) episcop,rr, certetare (ispitire), sd-r facr p6r* tag sfintului dar (prosfoiei, sa-i i'rnparffigeascil. (_C:!, 5? Ap?:t:; 71,^72I_Ec.; 6, 2-2Ancira; . -' -Z Neocezaree(r; Z Carta,. gina; 73 Vasile cel &Iare;-Z,S Grigorie ele Nissal Tot cu privire la .diseiplina care trebuie observatd i' regiturd cu penitenfii, canonul^stabiligtg ca in eazul cincl vreunut muribund, sd fie impd*nqit "ttiit ou"e ".r.1i:"-*pii"it Jintre acegtia este timpul peni_ tenfei. se invoci pentru intemeierea acestei ha.rrri ,,'"u"nuu gi canonica Ieges, dispunindu-se- ca tofi cei ce s-ar gdsi inrr-o "'iuur de situafie, sd fie impdrtdqifi numai, a"pt. "u "pi."oprl va aprecia situa{ia. Dar in cazul cd cel impdrtdgit in stare disperita va ti satvat, "ai"e--"" va muri, atunci el totr-rsillu se va socoti intre cregtinii c-omplei ""uuititufi, adici iptre cei
ce se invrednicese de primireasfintei-nunarstii-iare;il"ust;; "i-i;-i i" relua stareade penitent si u"u-" i" .i;J;;;;i ai"'tffupt" sau etapaa patra a peniten{ei, putind
sd stea impreund cu credincioqii Ia rugdeiune toatd vremea sfintei iturghii, firri a se impdrtdgi insd. De asemenease .I dispune ea orice creqtin "uiu ir Ju * -ou"b, ,iiiu i-fartaqit dacd cere,
insd cu oanecare ispitire, spre a "".u-"al"u
i"'"il"
jr"#ia.
CANONUL 14: (poCArNTA CATEHUMENTL.R CAZUTT) clr3 lu f_ostgi care.au c6zut (de la credinld),i s:ri __ pdrut^Io.^p"..vin!acelor sfintului si marerui sinod, ca acestianumai trei ani si fie ascrrltrtori, (in treapta ascurtirii), ia"-a"pi aceea sd se roage cu catehumenii. (Can.2: 11,72,,75| Ee.; g6 Trulan: S Neocezareea;7g Laod.ieeea; 20 vasile cer ltIare; 4, 6 T'hnotei itemnarrn"t;iCliit)lexandrinur) ' i . '' Prin catehumeni se intelege candidafi ra Botez, adicd cei care se instruiesc ln vederea primirii roil" bi."ricd prin Botez. Instruirea aces_ tora se face un timp mai seurt sau mai lung, a.rpa "fiecierea episeopului sau a presbiterurui. s-a ajuns cu timpul ca qi intre ei, ca qi intre peniten{i, sd se ereeze mai multe categorii corespunzdtoare gsx6llrlui -1or de pregdtire pentru a se lnvredniei de primirea Botezului. Cite vor fi fost aeeste categorii ra numdr, nu se poate preciza. Desigur cd ele .erau cel pufin dou5, prima simirari cu categoria ascultdtorilor dintre peni_ tenfi qi a doua simirari cu categorio cel"or.-""iii, oi"""it satr ingenun_ ehetori. dintre peniten{i. ' canonul prezent stabileqte, eu privire ra catehumenii cazrrti de la crodint5. o r:enitentd mai ugoard, de trei ani. in rincl cu penite'tii,'u_ miti aseultdtori (etapa a doua .a penitenfei),:ir.rtrgcit aceqtia n1 puteair sd se eonsidere vinova{i in aeeeaqimdsurd in care era. eonsidera;fiereqtinii proprirr-ziqi. fiincr cd cei crin eateroria eatehumenil.r nu prirnise incd Bott:zul, ci erau doar in curs clc pregdtire pentm acesta.
15. 16 r
6t
CANONUi, 15; (TRANSFITRAREA CLERULUI ESTE, OPRITA) Pentru multa tulburare gi pentru gilcevile' ctre s-au ficut, s-a pirut (potrivit) si se inlSture cu deslvir;ire obiceiul, contrar canonului apostolic (14, 15), care s-a mai gisit in unele plrfi, ca nici episcopul,nicr presbiterul ;i nici diaconul, si nrt treacd (si nu se strArnute) din cetatc in cetate. Iar daci cineva, dupi aceasti orinduire a sfintului pi rnarelui sinod ar incerca sX meptepugeasciceva de felul acesta, sau s-ar dcda rrreunor trebtrri de acest fel, si se lipseasci cu desdvirgire de o atare uneltire ;i sd se a;eze din nou in Biserica in care a fost hrotonit episcopul. sau presbiterul (acela). ( C a n . 7 4 ,1 5 A p o s t . 4; I I E c . ; 5 , 6 , 1 0 , 2 0 M c . ; 1 8 T r u . ! t u 3t ,,: I : 1 , 1 6 ,t l A n t i o h i a ;7 , 2 , 3 , 7 2 , 7 6 S o r d i c a ;4 8 , 5 4 , 6 5 , 7 7 , 9 0 C a r t u , g i n a l Canonul ia atitudine impotriva unui obicei nepotrivit pe care-l' in. firmd adici nu-i conferd putere de lege, ci din contrd il interzice ca unul ce est€ contrar canoanelor 14, 1.5 apostolice prin care se opreste cu de1 sivirqire transferarea clericilor dintr-o unitate Ia alta. Pentru cazul cb totuEi s-ar incerca o astfel de transferare, episcopii qi presbiterii Ei diaconii care nr intreprinde-o sint obligati sd se reintoarcd la posturilt lor anterioare. CANONUL 16: (OSINDIREA CLERICILOR CARE SE MUTA SiNGURI) Cili dintre presbiteri sau diaconi, sau peste tot, cei ce se num6r5 clerului), in chip cutezitor, neavind in cler (sint socotili in rindul inaintea ochilor nici frica lui Dumnezeu, flerecunoscind nici canonul bisericesc, vor pleca de la bisericile lor, acqtia nu trebuiesc sI fie primifi nicidecum in altd Bisericd, ci trebuie si fie siliti, ca s[ se reintoarci in parohiile (eparhiiie) lor; sau dacd stdruiesc (persistii), trebuie sd fie excomunica{i (s5 fie fard de impdrtigire). Iar daci ar pi indrdzni cineva sd rdpeasci pe cel ce este al altuia (aparline altuia) gi s5-l hirotoneasci in Biserica lui, fdr6 incuviinfarea episcopului propriu de Ia care a fugit cel ce este numdrat in cler (cste socotit in rindrrl clerului) sd fie hirotonia (lui) firi tirie. ( C a n . 1 4 ,1 , 5 , 7 6 A p o s t . 7; 5 I E c . :5 . 7 0 , 2 0 , 2 3 I 1 ' E c . ; . 7 7 ,1 8 , 2 0 T n d a n ; 3 , 2 1 A n t i o h i a ; . . 1 , 2 , 7 3 17 5 , 1 6 S o r d i c a ,2' 0 , 5 4 , 8 0 , 9 A C a r t a g i n a ) Canonul prezent, ca qi canonul anterior interzicind cu desdvirEire transferarea clerului, dispune, ca ;i in cazul cind nu s-ar rclntoarce la posturile 1or, cei ce pleacd la altele, dispre{uind rinduielile canoniee ale bisericii, aceia sA fie excomunicafi. Iar in cazul cind un cleric inferior ar fi hirotonit de episcopul altei eparhii fdr& consimtdmintul episeopului propriu, hirotonia aceasta sd fie fira valoare, ca s.lvirqitd impotriva rindrrielilorbisericeqti. , Si in textul aeestui canon, excomunicarea aie infeles de r;r-rspendare din functie.
r7. tt
I
CANONUL 17: (OSINDIREA DOBINZTT gr A CAMETET) Deoarece mulfi dintre cei care se 'umdri in canon (sint socotili in rindul clerului) urmirind licomia gi cigtigul ru9inos (alergind cu liruonrie.la_ci;tig- ru;-inos), au uitat crurnnezeiiscascripturd ca-re zice: "argrntut s6u nu l-a dat pentru camiti (dobinda)( (ps. 14, 5); dind imryi prurnut ceri sutinri (procerrte), sfintul li nur.ele sinod a ,socoiit a fi cu drepiate, ci dacii dupi act.asti orinduire, s-ar gisi cineva luind camiti din indeletnicire (cu treaba aceasta,c'u cimiitiiria), sau astfel invirtind lucru, sau cerind inapoi odati ;i junritate, ,au ,rri"., altceva niscocind pentru t'i;tig ru;inos, si se cateriseascrdin cler ;i sii fie strrin de ca_ non (de sti{l.ea cleruh_ri). LCaV:_la Apost.; t0 Trulan; 19 VII Ec.; 4 Laod"iceea;5, 16 Cartadina 2, 74 vasil"e cel Mare; J Grigorie cl"eNeo,cezarea; 6 crigoiii ai iir"l 'Atit dobinda si_mpli, cit qi camata, aclici dobinda impovdrdtoare si spoliatoare este cu desavirEire interzisi pentru clerici, r;,,rripedeapsa ca_ terisirii, indiferent in ce formd s-ar praclica ea, ca imprurnut simplu satr ca dobindd. In canonul prezent, prh membrii clerului se infeleg to"tu gradelesaclamentaleginesacramentalealeacestrtia CANONUL IB: (Locul,
DIACONILOR IN RTNDUL cLERui-Lrr) A venit la sfintul ;i 'rarele si'od (;tirea) ci unele rocuri '(euharisita), ;i cet6!i, diaconii dau presbiterilor cumineeXtura ceea ce nici canonul si nici obiceiul nu a predanisit, ca cei'ce nu au puterqa de a aduce jertfa, si dca trupul lui l{ristos crlor ce jcrtlesc (celor cc acluc sfinta jertfa). S-a nrai cunoscut ;i aceea ci unii iirrt"" cliaconi l;o otirig de cuminecituli (euharis.ite, imparta;anie) chiar' ;i inaintea upir"ofiitoi A;adar toate acestea si inceteze, iar diaconii si rdrnini in rnfsurile lor (in rinduielile,, tocmelileslujitori ai epscop"r"i =asaJuil";;pi -lor), ;_tiind cd ei sfnt dar mai mici decit prestiiterii. Sd primear.a rinduiali curninecdtura (erriraristia) presblteli, tliduJi-o lor fie episcopul, fie lupn presbiterul. Dar si nrr le lie permis diaconilor nici sir p"ui:, in rindul presbiterilor; cici ceea ce s-a fdcut este impotriva canorruiui gi impotriva rinduielii. Dar daci cineva pi dupx aceste orinduiri nu al. voi a'se srr_ pune, sd inceteze din diaconie. ',. (Can. 75, 39 Apost.; 15 I Ec.; Z, 16 ,irutan; S Antioh,ia; 20 Laodiceea) -r : In Biserica veche ca $i mai tirzlu., atit in apus, cit gi in rdsf,rit, s-a manifestat din partea diaconilor tendin{a ae a-Ei i"iiuJ" mirsura, ridicindu-se la nivelu.l presbiterilor sau chiai depdqindu-i pe aceqtia, bi uneFaptui rc
r9 I
0s
crearea mai tirziu in biserica Romei a diaconilor cardinali gi crearea in rdsarit a diaconilor arhonfi, inalfi demnitari la patriarhia riin constantinopol, care qi rrnii ;i alrii ajunseserii superiori chiar e;liscopllor qi mitropoi,lilor, prin atribuiiile lor admir"ristrrrtive. canonul vrind sa frincze lipsa de masurii a cliaconilor, eare qi in cele sacramentaleciutatr sii o i:r inaintea gradelor srrperioaresau str nesocoteascaraporturilc ic'rarhice fa{a de aceEtiir,ii chcami ll ordine, aritind cd prctenfiile lor nu se inten:eiazai nici pe canoane, nici pe vreun obicei indelr"rngrat,qi ca rlrmare, trebuie sa fic supuEi episcopilor Ei presbitelilor', obscrvind iritocmui rul:orttil ierorhic fafir de rces;tia. Pentru cazul cle nesupLrrreresc prevcde inclepirtarea din diaconie, prin care se inlelege caterisirea sau coborirea lor in rinclul laiciior. C.:nonul precizeazi cutegoriu raportlrl icrarhic dintre cele trei gre, de alc preofiei saclamentale gi relev.i incii oc'latliimportanta obicciirlui indelungat care are putere de lege. CANONUI, 19: (ERETICII Pr\VLICHIENI) In privinfa pavlichenilor care au alergat (s-au intors; nrai pe urmi la soborniceasca Bisericl, se a;eazi rinduiala ca ei si fie neapdrat botezafi din nou. Iar daci unii in timpul trccut s-au nurnirat in cler (au licut partc din c.tcr);i claci se arati neintinafi gi neprihinifi, dupd'ce vor fi - botezali din nou sd se hirotoneascii de citre episcopul Biiericii sobornicelti. Daci insi cercetarea i-ar gasi pe ei nepotrivifi (nevreclni.ci), sc cuvine a-i caterisi pe ei. A;ijdr,r'ea ;i in privinla
20r
rtI
. .,. In,canon se -m'ai aminteqte despre diaconi{ele pavlichienilor, clespre care spune cd. nu au rhirotesia: Dar dupd cum se Etie (Constitutiunile Apostolice 3. 11), in Riserica veche diaconi{ele erau hirotesite chiar de cdtre episcopi. EIe formau o .societate de femei devotate slujirii bisericii, fiind numdrate in rindul clerului indatd dupd diaconi qi avind toate privilegiile cleruiui. Ele erau ajutitoare in multe privinte ale clerului 5i rie.puneauvotul castitSfii intr-o formd. cit se poate cle solemnd. z\l5turi de diaconite, in Biserica veche existau si alte societdti reugioase feminine ,gi anume, aceea a vdduvelor, a fecioarelor 6i a presbitcrelor. CANONUI, 20: (OPRIREA INGENUNCHIERII
IN UNELE ZILEI
Deoarece sint u-nii care i.si pleaci genunchii (ingenunheazd) Duminica ;i in zilele flincizecimii - pentru cd toate sd se pxzeascf, in acela,si fel in fiecare parohie (eparhie), sfintului sinocl i s-a piruf 3s rugf,ciunile sd fie aduse (fdcute) Iui Dumnezeu, stind ei in picioare. (Can. 66 Apost.: 66, 90 Trulaq 78 Gangra; Zg Laodiceea; 15 petru Alerandrinul; 9l Vasile cel Mare; 7 Teofil Alexandrinul) ' Rinduiala prevdzutd de acest eanon, deEi se va fr men{inut tiniil tnde-'lungatin blseric5, totugi nu a supravieluit pind astdzi ;i ca nici nu prezinti de altfel vreo importanld deosebitd.
, CA}iOr NELE DELA :1' :+TI.*;;"",YJ;I1:;1HNIC Cr\NOl'iUL 1: (INTr\RIREA CREDINTEI DE LA NICEEA) , Slinfii PSrin{i cei adunafi in Cnnstantinopol, au hotlrit si nu se lnliture (schimbe, prrdseascd) credinfa celor trei sute optsprezece pdrinfi care s-au adunat in Niceea Bitiniei, ci (credin{a) aceea sE rimini tare 9i sE fie datd anatemei orice erezie, $i.cu deosebire aceeaa eunomienilor, adici aceea a eudoxienilor, Fi aceea a semiarienilor, aclier a pnevrnatornahilor, . ;i aceia a sebelienilor ;i aceea a marcelienilor ;i aceea a fotinienilor pi aceeaa apolinar$tilor. (Can.7 II Ec.; 1, i5 Tntlan; 21 Gangrtt; 7, lj Laodiceca.2 Cartagino; 1 Vas;ilecel Mare) cel dintii Iucru pe care-l face al doilea sinod ecumenic este confirm4rea adevdrurilor de credin{d definite de intilul sinod ecumenic, dind anataroa asupra citorva dintre principalele erezii contrale credinlei de la Nicqca. pe ('arg Ie ;i enumer.d. Eunomicnii sint adeplii ereticultri Errnomirr,lost ,,piscopal cizicului pe la anul 360, cafe invd{a glelit despic Fiut 9i ciespie otrtrut sfint, sob.btind sfintul.Duh ca cel dintii qi cel mai mare dintre creirtori. Eunomienilor li se mai zicea qi eudoxieni dupd numele lui Er_rcloxie,epis-
d tI
2ll
i -ql
-Constantinopolului, contemporan cu Eunomie. .Eudoxie invflfa; eop'aI inire'altele, cd Fiul:pi Sfintui Duh'nu sint prin nimlg egali nici-intre ei Ei niei cu Tatdt.'s6miarienii sau pnevmatornahii, adicti luptdtorii im' pottiva Sfintului Duh, invd{au cd Duhul Sfint este inferior Tat|lui qi Fiului qi incepAtorul creaturii. . : Sabelienii iqi qu numele de la Sabeiiu, fost episcop aI Ptolemaidei (Pentapolea Libiei) in prima jum5tate a veacului IIi. Principala invA{d; iurd a-acestuia era cd nu numai Fiul, ci Ei Tatal a pdtimit pe'cruce, fiind cd amindoi iar forma o persoand. Marcelienii se numesc astfel dc la MaiCei, foilt eliiscop al Ancirei pe la mijlocul secolului IV, care intre altele inviifa cd Fiul qi impdr!{ia Lrri vor tua sfirqit cind lumea se va sfirqi,'pentru cd Fiul nu ar fi veqnic. Fotinienii iEi trag numele de la Fotie, ucenicul iui Marcel, deve' nit episcop al sirmiului, care invdla ci Fiul nu este vegnic, ci un om simplu, ndscut din Maria qi folosit ca mijloc prin care s-a.indeplinit o parte din vointa lui Dumnezeu.: Apolinarienii sau apoiinariqtii iqi trigeau numele de ii" Apolinarie, fbst episcop al Laodiceii (Siria) in veacul IV, care Ei el invdla grcqit desprb Hristos qi anume despre uniunea iposiaticd cu privire la care negraelementul uman. Pedeapsa anatemei, despre care se vorbegte in canon, este petleapsa cea mai grea pe care Biserica o aplicd in cazuri extrente, ;i anume atunci cind nu exist| nddejdea indreptdrii, cind se sivirgegte pdcate impotriva Duhului Sfint sau cind cineva se imilotrivegte cu inddrdtnicie Biiericii, neascultind nici de aceasta. ln asemenea cazuri se aplicd recomandarea Mintuitorului cuprinsd in cuvintele: ,,De nu va asculta nici de BisericS, sd-{i lie lie "u r-tn pdgin Ei vanre;" (['1t'-18, 17). Cuvintul ana-. tema inseamn[ - dar, iar expresia: a da anatemei, are inteiesul de a-l da ne cineva Ca dar, insi nu lUi Dumnezeu, ci diavolului, aqa c5. ana.tema ca pedeapsii .reprczintd definitiva indepSrtare a cuiva din Bisericd sau afurilirea iea hai gravd, care implicd lepddarea celui pdcdtos de la Dumnezeu qi predarea iui Sitanei. Spre deosebire de afurisenia simplfi, de excomunicarea propriu-zisd, anatemei i se mai zice tsi afurisanie sau blestem. Aceasti pedeapsd echivaleazd in ordinea civili eu pedeapsa cu moartea (I Cor. 5, 5; 16, 22; Rom. 9, 3; Gal. 1, B). CANONUL 2: (DIECEZDLE. AUTONOI\{IA IERARHILOR $i UNTTATILOR BISERICE$TI),!
A
Episcopii pugi peste o diecezS,sd nu se intindd (treacd) asupra bisericilor din afara hotarelor lor, rtici sX nu tulbure bisericile, ci potrivit canoanelor, episcopul Alexandriei si cirmuiasc[ nu:mai pe cele (bisericile) din Egipt,' iar episcopii Orientului si chir,erniseascd (administreze) numai Orientul, pdstrindu-se pe searna Bisericii antiohienilor intiietdlile (privilegiile) cele din canoanele de la Niceea; 9i episcopii diecezei Asiei sd dhiverniseaici numai-cele (bisericile) din dieceza Asiei,' pi cei ai (diecezei) Pontului, numai pe ale (diecezei) Pontului pi cei ai Traciei, numai pe 'i
j
i
88
2II
ale ' (diecezei) Traciei si 'te cirmuiasctr. Iar nechemafi, episcopii s[ nu treaci peste dieceza lor pentru hirotonie sau pentru alte oaiec,ari (lu_ crdri de cirmuire bisericeasci) cirmuiri biseric,egti.pizinclu-se insi canonul stabilit mai inainte-privitor la chivernisiri, este clar ci cele pr:ivitoare la fiecare epar.hie l,e va cir.mui sinodul eparhiei (respectiv.:), lrn_ trivit celor orinduite (hotirite) Ia lrficeea. Iar. bisericile lul Dumneieu gefe .ce-sint la popoarele barbare, trebuie si se cir.muiasci dupd obiceiul pdrinfilor, care s-a finut. , : ,,-
*
(Can. 34, 37 g -!Oost1 4t 5, 6, Z I Ec.; S il Ec.; III Ec.; t7, 79, ZB I.Y !".; -1,25,36,3E,,39Trulan; 3,6 VII Ec.;g,76,Ig, lg, Z0, 23 Anti;hiq; 40 Laodice_2a; 1.1, 73, 78, 26, 34, 73, 26, gS, gB, 120 Cartagiia; 3 Sardi,caj 14 sin. I*II) La canonul 6 al sinodului I ecumenie am vizut ci unona dintre episcopi.li s-au recunoscut privilegii de intiisteLitr:ri asupra mai multor provincii mitropolitane, qi anume episcopului din Alexairciria, Jeiui ain Roma, celui din Antiohia qi altora. Fiecare provincie mitripoiitani suoordonatd unui astfel -de episcop, devenit superior mitropolifitor obiq_ eTa organizatd in cadrul unei provincii cle stat numitti eparhif. lgtli, Mai multe eparhii formau o diecezd, adicd o unitate administrativd superioard eparhiei. Unitd{ile administrative bisericeqti, organizintiu-se in ca{rul unitd{ilor administrative ale statului, s-a ajuns dupi cum am v.a":i, ca mitropoliile si corespundd eparhiilor, adiea-provinciilor imperiului roman. Mai multe mitropolii, organizate in provinciile care ir,_ trau in alcdtuirea r-rnei diecezer au format in mod firesc o unitate administrativi bisericeascd corespunzdtoare unitifii de stat nrrmita die"gr5'.- 91 qstfel, mitropolitul din capul cliecezei a dobindit uncle privilegii de intiisGtitor fa{5 de mitropblilii din restul provinciilor u""f"'iiqi dieceze. Aceastd situa{ie o consftrtd ;i o consacrd dcia canonul 6 aI sinodului r ecumenic. canonul prezent vine sa specifice, sau sd arate mai p_recis,care dicceze-biserice;ti erau cleja organizate ca unitdfi in cadruI diecezelor statului din rdstiritul imperiirtui |i le enumerd astfel: dieceza Egiptului in frunte cu episcopul ,,\lexandriei; clieceza orientului in frunte cu episcopul Antiohiei; dieceza Asiei proconsulare, in frunte cu episcopul Efesului; dieceza Pontului in frunte cu episcopul cezarei Capadochieiqi diecezaTraciei, in lrtmte cu cpiscoputIiiacleeir. canonul de care ne ocupdm, legitimind privilegiile mitropoli{iJor din capitalele diecezelor, men{ine dreptui sinoadelor iritropolita,.," 1r"u_ vdzute de canoanele 4, b Ei 6 ale sinodului I ecumenic. Totbdate se'mai reglementeazi gi naporturile dintre dieceze, in sensul cd ele sint declarate autonome sau. chiar autocefale, aEa cum trebuie socotite toate die_ cezele bisericesti ardtate in eanon. cit Priveqte cirmuirea bisericeasedla popoarele Lrar.bare, * "rrntti?, R.ut91 {ine legaturr normali, canonul dispune ca aceasta sii se {acir !! 'dupd obiceidl de pind atunci, investind. astfel qi acest canon cu putere de lege, obiceiul indelungat.
F
x
67
3.4 II
unittrlilor 1. Cuvtntul dieceztr lnseamntr chivernisire sau clrmuirc; in cadrul nomenclaturii de asernenea 9i .ln de stat, arc inlelcs de clrmuire superioarl politici, administrative Biserica veche, avea acelagi lnfeles, de ctrmuire bisericeascl superioarl. Numai ln sens irnpropriu s-a ajuns a se folosi cuvintul diecezd pcntru a designa eparhia propriu-zisd, sau unitatea episcopall, dupi cum lnsuli cuvtntul eparhie, care la inceput tnscrnna in limbaj bisericesc, provincie mitropolitarrri, a ajuns si lnsentne apoi pinl ', astizi unitate adrninistrativ{ cirtnuite de un episcop 'r''r sau rnai ttrziu de Indiferent ce titlu aveau respectivii episcopi, - cel de mitropolit arhiepiscop, exarh sau patriarh, - ei slnt numiti ln canoanc episcopi Si uneori loarte rar, mitroPoliJ i. care s-au glsit in fruntea diecezelor, ln sistcmul organizirii biscricegti, unii mitropoliti comuni, incl si superiori rnitropolitilor au dobindit pe llngl privilegiile de mitropolili tillul de cxarh gi apoi de la sinodul lV ecunenic lncoace, cel de patriarh. Degi istoricegte nu se poate susfine cI lnainte de sinodul lV ecumertic s-ar li introdus ln Bisericd, - purtlnd chiar numele ei caracteristic, -+ totugi i, demnitatea patriarbali conlinutul acestei dernnittrJi se definise mai dinainte, chiar mai lnainte de sinodul I ^. ecumenic curn arati canorrul 6 al sinodului I ecurnenic, gi inrinte firegte de sinodul II ccumenic, cum aratd canonul 2 al acestui sinod.
'! cANONUL3: (ROMANOUA$r pnrrlrlEGIIL; EI) Iar dupd episcopul Romei, intiietatea cinstei (primatul de onoarej s5 o aibi episcopul Constantinopolului, pentru ci (cetatea) aceasta este Roma nouI. D i (Can. 28 IV Ec.; 36 Trulan) Primatul de onoare al scaunului din Constantinopol se recunoaqte numai fald de celelalte scaune, nu qi fafi de scaunul Romei, care r5mine oa primat in fruntea tuturor. Din cuprinsul canonului acestuia se vede cd temeiul pentru care i s-a conferit scaunului din Constantinopol primatul de onoare imediat dupd, scarrnul Romei, este acela cd cetatea aceasta- Constantinopolul devenise qi se numea noua Romd, adicd noua capitalS a imperiului, prin mutarea ei din Roma veche. lia anul 330. De aci urmeazi cd Romei vechi i s-a recunoscut la inceput primatul de onoare pe baza faptului ci era capitala imperiului, qi acum noua capitald nu intentiona sd intunece gloria vechei Rome, ci a revendicat doar, in calitate de noud capttali, un primat de onoare pe al doilea plan, dupi acela aI capitalei vechi'al Romei vechi. Este prea evident cd nu din alte considerente s-a1l fdcu[ aceste ierarhizdri onorifice intre principalele scaune bisericeqti, ci numai {inind seama de importanfa politicd a oraqelor in oare rezidau. ,
t't
L', ,
t.,.
CANONUL TONII)
t+(,
dimorot{tll,n ERETtbu,on Nu
sINT }IlRd-
; In privinfa lui lltarim Cinicul $i a neorinduirii ce'3-a ficut d6 citre el in Constantinopol (hotdrim) c[: Maxim nici nu a fost fdcut episcop, nici nu este, gi nici cei hirotoniti de el, in orice treapttr a clerului (nu sint clerici), lipsind de tirie toate cite s-au ficut in privinfa lui gi de cdtre el.
i
i:
,,' I 5
88
5 . :, 6 r I
" ": tr{a-tirn era un alexandrin'cd gcoala filozofici cinici. El a izbutit prin_intrigd si fie hirotonit episcop,'vrincl si ia rocui sii"i"rri6G;; de Nazia'', pe atunci episcop ral bbnstantinopoluiui. cum et procJaose intr-adevir ca un eretic cinie, qi nu in mod sehismatie, cu deiconsiderarea (deconsiderind) legilor c€nonice, Ei tulburind Biserica, si_ .tuturor. nodul II ecumenic a luat m6suia anulArii tutuior-icielor bisericeqai;-virqite de ilIaxim cinicul, precum qi a hirotoniei sale.
CANONUL5: (PRII'IIREAtN BrsERrcA A uNoR ARTENIDrN ANTTOHTA) privinfa . ,. IT llreptarului (tomosurui) apusenilor, primim gi pe cei din -tntiohia, care m[rt.r'isesc o'ctumnezeii"ui roia]ui ii; Fi'iuf :i o-ou_ hului Sfirrr (Can. 7,II Ec.; I Tntlan; I, 2 Cartagina) fn canon este tiorba de tomosul unui sirro,i:cale ,-i iiii"t ioiRo.r,u in anul 369 qi care a condamnat unele turu uriu"u.*Iioti*rea cu,)rinsA in aceste teze a fost acceptati qi de un sinod fntmnit ru a"-ii.iri"-I;;rt 378. canonul declard cd se primesc in Biserica arienii ,r;;';;J;hd ?ai; se conformeazd hotiiririlor sinodului de la Roma clin inut 36g, rnirtu_ risind drept in ceea ce priveEteSfintiTreime. .;. .,;*-'_. ,J CANONUL 6: (NU I)RTCINE POATE piRI pE EPISCOP) Deoarece unii voind a tulbura ;i a r.isturna buna rinduiall triseticeasci, cu vri;rua$ie ;i cJ "t"i-*iire (in rnt-rdcalurnuios) pl6smuiesc 'apricini recari impotriv_a episcopilor oitodocpi "ut* o"irtiruliesc uisericiie, nimic altceva urmirind clecit-a -p6ta buna cinstire a preofilor gi si puni Ia cale tulburbri intre cretrinciogii papnici rp6;";"i; paEnice), -- di' aceasti pricini i-a pirut sfintului sin-od aI- episcopilor intrunigi'la con_ stantinopol, ca sd ntl se mai primeasci inviniitorii iaia- cereetare pi nici a i'gidui tuturor s1.{aql piri contra celor care pistoresc bisericile, dar nlci ai inldtura pe to!i. Dar ttacd "irt""u i-ar adu'ce episcopurui vreo invinuire proprie, adici (particulard), ca "rr"l "!"u a fost pigubit -aparte sau pentru ci ar fi suferit altoeva impotriva dreptilii de la aceli (ie la episcop), la invinuirile de acest fel sd nu se cerceieze nici r"ta tpe.s'oan"l piritului, nici legea (reiigia) Iui. c6ci in orice "riip, se caa. ca si cugetul (congtiinla) episcoputui ie fie slobod (qurat) "" rr cel ce zice c6, fpt nedreptdfit s5-pi dobindeasei drepturile" ori iide ce'lege {."Iigi;j ;; : fi el. rar daci invinuirea adusi episcop'rui ar fi bisericeasci, atunci tre{fui-c ^s5-se ispiteascd (cerceteze) i*t"to (personale) piritorilor, pentru ca mai intii sh nu se i,ghd'i" *"bti"iio. a^ fa"e .prri i-p"ii.i"a'"lrir"rpilo" ortodocgi,-pentru lucruri biserice;ti. Iar ereiici-;;,r;il;; eei ce de tle_ mult au-fost indepirtafi din Bisericd ;i p9 cei ." a"pl- u'"uuuu., fost dafi anatemei de citre noi, iar pe li'gd a"qtia ;i p" "ui ce lreficindu-se cE
6II
mirturisesc credinfa cea sinitoastr, s-au ficut schisrnatici Si se adunE impotriva episcopilor no;tri canonici. Apoi 9i daci vreunii diltre cei ai Ui*itcii ar'fi oiindifi mai inainte pentru oarecang pricini ;i azvirliti (lepddati. dati anatemei), sau afurisifi (excomuuicati) fie din cler' fie iiti "tui"u laici, nici acestora s[ nu le fie ingdduit sd pirascd P9 episcop, inai"te de a se fi dezbrdcat (cur!1;at) m_ai^intii de propria- lor invinuire. De asemenea gi cei ce se glsesc sub invinuirea porniti mqi dinainte, sd nu fie primifi la pira episcopului sa-u a altor clerici' inainte rle a se dovedi pe ei nevinovafi de invinujrile, aduse lor. Iar dacd vreurrii ttu ar fi nici erLtici, nici afurisili (excomunica!1, neimpreunali ctt Hristos), nici osindi{i sau piri{i mai inainte pentru oa-' r""arl flrldelegi (infrac{iuni), gi ar zice cd au oarecar.epirtr bisericeascE impotriva episcoprrlui, ifintul sinod ponrnceite ca accgtia s5-ri infiti;ezl mai intii pirile lor la toli r:piscopii eparhiei (nritropoliei) ;i inaintea aeestora sd dovedeascd invinuirilc in acele pricini. Iar dacd s:ar iirtinrpla ca cpiscopii din epar:hie (mitropolie) s[ nu fie in stare a lndrepta invinuirile atluse'episcopului, atunci ei s5 meargd la sinodul mai nraie al episcopilor diecezi aceleia, chemafi impreund (colr'ocafi) pentru pricina aceista dar pira si nu se ia in seami (re!ind) mai inainte, pinE ce ei (acuzatorii) nu vor accepta in scris sd {ie pedepsifi cu aceeagi pedeapsl dacd la cercetarea lucrurilor s-ar dovetli cd au clcvetit (ca1omniut)' p" episcopul pirit. iar dac[ cin"va, nesocntind cele statornicite dupfi celc ar[tate mai inainte. ar inclrdzni si supere urechile impdrdtepti sau judecdtoriilc cirmuitorilor lumesti, sau si tulburc silodul ecumeltic, lipsindu-i de cinstire pe to(i episcopii diecezi, unul ca acesta nicidecum si nu fic primit la pifd, ca unul cir" a defiinrat canoanele pi it,stricat brtna rinduiald biscriceascd. ( C a n . 3 4 , 3 7 , 7 4 , 7 5 A p o . s f .9; , 7 7 , 7 9 , 2 7 I V E c ; I T r u l a n ; 1 4 , 1 5 , 8, 10, 11. 12. 15. 18. 19' i o t n 4 4 Si,relic:u: 20 .4ntiohi.a:40 I'aoclieeea: T e o f i l . { l c r . ) : tol s 107:125, 129, 130, 132 Cartugrina:13 in. I-II;9 Prin canonul prezent'se 'reglementeazi felul in eare sc poate introduce pird sarr ac{iune juileedtorebsci impotriva episcopilor, hrirtindu-se eine are dreptul sd facii aceasta qi cine nu are drepttrl, preeum 9i cazurile in care unii sint indreptAfili, iar altii ilu sint inclreptiti:ti s.i porneasCi acliune contra episcopilor. In special .s-earati cd pentru chesiiuni particuiate. oricine poate avea 'calitatea de reclamant lmpotriva episcopului, indiferent de religie sau de atitudine morald a'pes1:ectivului, pe cind in chestiuni bisericeEti, aceastd calitate,, in principiu, ng o ,poi ivea decit cei care nu sint lovili de nedemnitate din'punct de vedere -bisericese. canonul mai cuprinde qi dispozifii,.in leg5tur6 cu instanlele eare *au competenta si-i judece pe episcopi. aritindu-se ca prim5 irrstan!5 sinodul eparhiei, -- idice a-mitropoliei, dupi intelesul de atunci al eu.- adiei al mai .r'intului, - apoi ca a cloua instan{d, sinodr:l diecezei. e:umenie' qi sinodul qi ultimi'instant5, tr€ia ca'a multor mitropolii .: I 1 .l
vtI
Totodati se interzice.,reclamarea-episcopilor.pentru chestirrni bisericesti infa{airrstan{elorcivile,inclusivinia{aqefuluistatu.lui. ' Drept principiu statornicit in materie de acuzare a episcopilor, se stabileqte, ci eei ce nu-gi vor dovedi p" ,o ;;;aduc impotiiva -acyzl vreunui episcop, urmeazi sd primeasca ei in$iqi puJ""j.u care i s_ar fi guvenit celui acuzat. i rn canon, vorbindu-se de eretici, intre acegtia sint incluqi qi schis_ maticii' Faptul ar pdrea de neinfeles, intrucit pril ;";;i; se infelege aba_ terea de la doctrind, iar prin abaterea de Ia discipfi"j. Or-t" i"_a _schismd, ceit cd orice abatere de-Ia disciplinii, daca se ;#sil; cu desconside_ rarea autoritd{ii bisericeqti, luind caracterul ""ei rar-"iaiiri impotriva a_ cesteira,implicd in- sile o lepidare ""91 partri din invdfdtura despre Bisericd, adici a invdfdturii despre ?ierarhia- qi'urtoiitutea bisericeasci; aqa incit cei ce fac schisma, sirif ln-totdeauna -ri" qi eretici,. deosebindu-se de aceqtia fie numai prin aparet ""-"i iu, rLi"'"a".rarturisirea con_ qtientd a ereziei sau prin -ig'orarea din partea sctrismaticilor a .cfiiar, faptului cd ei au devenit ur"tiii_--' In limbaiur bisericesc se men{ine totuqi deosebirea intre. schisrnd qi erezie, pe elnsidet""i"i-"a-r.i-,i.;; reprezintd mai mult o abatere ce se poate indrepta mai ugor, intrucit, in fond, u" u.t" I abatere incon_ s.tj"lq^de ra invs{dtura t""ai"1a-ii " ;;;a.;-"."$ii"itil",i-,-"i';;il -de_ disciplina Bisericii, pe cind erezia'repr-ezintd -""'uai"t,u,-"it o abatere congtientd $i in_ ddrdtnicd, atit de ra invdfitura de ;;;;".disciplina Bisericii. ,_ i
': 'T', cANoNur, ?: (pRIMIREA ERETICILoR IN BISERICA) , "., ^ Pe aceia dintre eretici care revin la-ortodoxie, in parteu "uro" "r'l'l mintuiesc, ii prirnim dupn rinduiir"-"iii l;:;il;;U^'Eii,rpa obicei. pe arieni. gi- pe macedonieni;i pe sabatinieni p" g,""irreni ;r cei ce-;i zic Ior eatari gi stingaci,apoi pe-pa-trusprez,eceni tq"&toJ"cimanil, pe adici mercura;i (tetraditi),si po-."p.glinari,sti ii prirrlim-e;;-1"" zapis (scri_ sori de m5rturisire de ciedintll ii- du"a ai,, orruiu-ui tiati erezia care nu c'getd (inva!n) cum cuget5 (invati) sfinta b;nezeu r-i;i Biserici soborniceascr-;i apostoreascisi'ii pecilfluim, "ar"e iilr"gem mai intii cu sfintul mir' adicd fruntea 9i octrii pi nirileg"* urechile ;i gi ;i pecetluindu-ipe ei zicem:peceteaaarutuinuhului Siiir-Iar pe eunomieni, pe cei ce se boteazi 9u-o -singurd afundare, pi pe montani;ti, adici pe cei ce se -",r-tater num€sc.. aici r"igiu"llli pe sabelieni, care inval6 cd Fiul esie tot orra liJentiiaien'i:iui,ri cu Tatil) si eare fac pi alte oarecarelucruri ae ,ruirrdur)"i pi tout" ii;;i;;i, celerarte ;i erezii (cdci multe sint aici mai cu seamacele.care pornesc din Ga_ lara latenilor) pe toti care dintre ace;tia aorescsd "e aaaoel-(ataseze)ortodoxiei, ii primim ca pe erini (pigini):.li (adici) i. pri,io a doua zi catehizdm,iai a treia ii t" ru""- r"Jaaa"ir"-ao zi ii cercetim soturru(ii ex_ orcizim), suflind asupra rLr de t""iii'i in fal5 gi in urechi ;i astfel ii '':
7IT
t!
7l
catehizdm ;i facem si petreaci timp ildclungat in biserici ;i si asculte ,' Scripturile ;i atunci ii botezim. : ( C a n . 4 6 , 4 7 , 6 8 A p o s t . ; 8 , 1 9 I E c . ;9 5 T r u l a r t ; 7 , 8 L a o d i c e e a ; 5 7 Cartagina; 7,5,47 Vasile cel Mare) In vremea veche, rinduiala prirnirii ereticilor gi schismaticilor in Rsericd nu a fost de la inceput unilard, cinnuitorii Bisericii orieutindu-se practic in astfel de cazuri dupi gradul de indepdrtare de la dreaptr eredinfd a acelor in cauzi. Canonul prezent reglementeazd in parte pri: mirea unor anumiti eretici in Biseric[, stabilincl cI arienii ,si alti puSi in raceiaqicategorie cu ei, urmeazd a fi primifi numai prin administrarea Tainei Sfintului Mir, dupd ce aceqtia se vor lepdda de erezie qi vor rndrturisi dreapta credin{i, pe citd vreme alfi eretici, ca eunomienii Si cei ardtati cu dinqii, urmeazd a fi primifi ca p5ginii, adicl prin catehizare, exorcizare qi botez. fn eanon se vorbeqte de arieni, care dupd cum so qtie negau dumnezeirea Fiului, apoi despre macedonieni, care negau dumnezeirea Sfintului Duh, apoi despre sabatieni sau savatieni, niEte rigoriEti ca nova[ienii care igi ziceau ei inEiqi Catar:i, adicd cura{i. Atit novalienii cit Ei sabatienii nu admiteau c5sitoria a doua qi nici primirea in Bisericl a celor cdzuli de la credinfi in tinrpul persecufiilor. Pe lingi faptul ctr ei se mai numeau catari sau curafi din pricina rigorismului lor, li se mai zicea gi stingaci, deoarece aveau un dispref accentuat pentru mina ir . stingS. In aceeaEicategorie cu cei amintifi se mai inEiri si ara-ziqii Qudl ttodecimani - patrusprezecenii - -cau tetradifii - miercuragii si apoiinarigtii. Quattodecimanii l$i au numele de la faptul ci serbau Paqtele in ziu:r pntrusprezecea a lunii Nisan. indiferent in ee zi a slptiminii ar cddea ziua aceasta.Li se mai ziceau tetradili pentru cd posteau $i in ziua a patra a sdptiminii, adicd Miercuri sau pcntm ci intpreunir cu alfi eretici invdtau cir Sfinta Treirne intrnneqte patru naturi distincte. ;\poiinarigtii inv.{tau cir natura umani a lui Flristos estc diminuatA, ba chiar rcstrinsd prin puterea naturii divine. Din a doua categorie de eretici, canonul ar:rinte;te pe .eunomieni cd Duhul Sfint este subordonat Tatilui 9i Fiului Si ci este invS{au care o simpli creaturtr. apoi pe montani$ti - originari din Frigia, de unde 5i nuntele lor de frigi sau frigieni - care erau rigori.Sti Si invitau c-i Duhul Sfint ar fi identic cu Mohtan Si care practicau un rigorism deosebit, apoi pe sabelieni, care-gi au numele de la Sabeliu. un antitrinitar, care indentifica pe Dumnezeu Tatdl cu Fiul, invdli1d cI ei nu sint desplrfifi. ci formeazi o singuri persoani cu doui denumiri. De asemeneaei nici pu botezau in nurnele Sfintei Treimi. Canonul aratl ci pe unii dintre 'eretici, Biseriea ii consideri ca Si pe pdgini, uerceunoscindu-ledeci botezul, pe care il recttnoaqtealtgra. Ar pire;r de neinfeles ed. despre cei clin catcgoria asimilati clt t'r'iginii, se dispune ca in prima zi sd fie fdcufi creqtini qi apoi catehizatt;
8 I I _ T I I I
exorcizafi gi botezafi. Prin expresia ,ii facem,creEtini(.,trebuie leagd insi doar ince.putul inciegtindrii lor, iar nu declararea sd se in[eacesrora ca ryurbrii ai Bisericii in rindur celor care_au primit deja botezul, cici el, lepidindu-se de erezie gi mdrturisila areapta "i"ai"t! qi reintorcin_ du-se in Bisericd. intrd in rinclul "ru,"U"ifo; "i;fi ;il;# zicind creEtini {o.ar.incgpirtori, devenind cres,tini creprini, "bi. e;;;-"* "o" fi catehizati gi botezati. . . \{enfiondm cd q"ltry -a justifica intreaga rinduiaii privitoare' ra primirea ercticitor in'bi.seric6, do.rot.ti'ir,'oo"a ;i "bt;;i;i'" dai"i r"routJ Iegald o consacr.i .5i in aeeasta'che.stiune ": CANONUL 8; (BOTEZ'L ERETTCTLOR NU ESTE gOieZl : _ . --Cqi -botezafi priq!-r--o singru.i afundare,, Eunornienii, Frigii, sE fie priniili-ca Etinii lpe"ginii;.-
sar$tienii ii
. Toate colcctiire numiir.a numai gapte canoane ale sinodului I.I ecurnenic,-iar al opturea este adiugat la irnele "u "ri up""ai""-i;'i,t"d;"1 qaptc. ace. Aristen adaugd insi textul de mai sus ca aI optulea canon luiaqi sinod,.spunind ed eei prevdzrili i1. e1se. t'gi"ra,-*-,j;;';; al ii sfintul Mir; dupd q9 yl "tjr"p _cor.espunzdtorinainie oe boi"" vor fi catehizali qi vor fi ascultat Sfirita S".iptu;. se vede insd cd aeest- canon, incrusiv comentariul-"r lui fdcut de Aristen, reprezintd doar un fragment ain cinonuJ-Eip-t" sinodului II ecumenic, dupi cum observd cu dreptate gi N. Miiag. ' ^
srNoDUL AL rrI_LEA ECUMENIC DE LA EFES (AN. 43r) CANONUL 1: (OSINDA IERARHILOR CARE DEVIN ERETICI) : Deoarece se cuvened ca ;i cei ce au lipsit cle la sfintur sinod si au rdmas.pe la !ar6 sa-uprin cetate pentru vreo oareca*;;l;H'i#rriseriee-asci,fie trupeasci, sd nu fie in negtiin$E de cele ce s-au orinduit .ra dinsul (sd 1u ignoreze cele ce s-ul: itito"nic'it1, lacem "irrro""rt sfinfeniei gi .
dragosteivoastre,cd daci vreun mitlogolii'"1"""i "pu"r,irrt*it";;;lii
despirfindu-se de sfintul ;i ccumenieiiui sinod, ,-u-"ieosot (atasat) si_ nedriului (adundrii) (celoq dezbinafi), ;i aupa aceasta s-ar .desbindrii adduga, sau ar cugeta cele ale iui Celestir, .h,, Ie va iugeta (invdta), acesta nu poate in nici un chip si faci ceva'impotri"u "pirl"opil;;-;il;'j hiei (mitropoliei), fiind indepartat din orice comuniune bisericeasc5 de aculn inainte, chiar ,prin I sinod, pi ,reiu."ei*. 'a diq slujba). 1."". Dar el va fi sub ascultarea atit "pis"opitor lp-u*i-i .1-iirln*
2 -,4
trl
liei) cit pi mitropolifilor dirnprejurcare cugeti (inva!i) cele ale ortodoxiei, ca sd se scoatd cu totul din treapta episcopiei (episcopatului)' (Can. 6 II Ec.) canonul prezent stabile$te cA mitropolifii care s-au_dcsp5r{it de Biserici ataqindu-sb schismaticilor sau ereticilor, iEi pierd prin ilsuqi acest fapt atit iurisdic{ia in calitatea de ierarh cit qi scaunul, ca qi drepturiie obiqnuite ale creqtinilor, fiind excomunica{i. Luindu-se aceastd hotdrire cle cdtre sinodul ecumenic, li se recunoa9te totu$i episcopilor qi rnitropolifilor vecini dreptul de a-i judeca "si de a-i inlitr-rra cu totul' din treapta episcopalfl, adicd de a-i caierisi. Dintre eretici est€ pomenit .Celestiu, care invS{a impreUnd cu Pelagiu, cd omul se poate mintui 9r : i fdrd har gi ci pdcatul lui Adam nu este ereditar. . : ' .. . CANONUL 2: (OSINDA IERARHILOR TRECUTI LA NESTORIANISM) ..',1' 'Daei oareeari epbcopi din 'oparhie (mitropolie) au lipsit de la sfintul sinod gi s-au adiugat (ataqat), dezbinirii, sau ar ilcerca s6 se adauge (ataEeze),sau cei care s-au intors citre sinedriul (ceata) dezbi; ndrii, cu toate cd au subscris (iscdlit) caterisirea lui lt{estorie acestia sh fie, dup[ socotinfa Sfintului sinod, cu totul strf,ini de preofie ;i sd cadd ' d i n t r e a p t d . , - ." : . . :. :., sau hestorianisnr Canonul prevede, cd toti ierarhii treculi fortnal th din episcopii Prin expl'esia caterisifi. gi numai in curs de trecere, sd fie 'bparhie, .":inleleg episcopii din cuprinsul unei mitropolii. iar nu episcopti ebarhioli iniscnsul hn ci.u se intiebuinfeazd astdzi acest-cuvint. pe'ntru a designa pe episcopii care se gdsesc in fruntea cite unei eparhii. CANOI\IUL 3: (OCROTIREA CLERICILOR LOVITI DE NBSTO,RIENI) Iar daci oarecare dintre clericii din fiecare cetate, ori sat (iocalitate de la !ari), au fost oprifi de la preofic, de c6tre Nestorie Pi de cdtre cei impreund cu dinsul pentru cd cugetl drept (pentru inv5litura lor clreaptd), am indrept6tit :i pe acegtia s[-;i dobindeascS (primeasci) dir-r nou treapta proprie. Iar.in genere, poruncim ca acei clerici care cugeth deopotrivi (invald de acorci) cu sinodul ortodox ;i ecumenic sI nrr se supunl nici de cum ti in nici un chip cpiscopilor care s-au dezbinat' sau celor care se despart (de Bisericd). - i' Canonul bnulea2d toate peclepsele care au fost date de' Nestorie blericilor ortodocfi $i ii scoate^pe ace$tia cu totul de sub jurisdiclia oriiSrui episcop eretic sau schismatic.' 'lt::
tt:
CANONUL 4: (OSINDA CLERICILOR TRECUTI LA NESTORIENI) -, - Iar dacd unii clcrici s-ar rlczhina :i ar. irrdrf,zlri ca. fie aparte (in.particuiar); fie in obste (in rnqd pu6hc) sE cugete (invg!e) cele ale lui
5 -
?-nI
Nestorie sau cele ale lui Celestiu, de cXtre Sfintul sinod s-a socotit cu dreptate, ca gi ace;tia si fie caterisifi. , L r . Pedeapsa caterisirii cste previzutii pentru orice cleric care ar nlerturisi in particular sau in public ereziile iui Nestorie sau ale lui Celestin. Prin analoqie,dispozifiile acestui canon se aplici tuturor clericilor eretici. CANONUL 5: (CLERICII I1EARILITATI DE NESTORIENI RAMIN
osiNDrTr)
rar cifi au fost ..osinditi -de cdtre sfi'tul sinod sau de cdtre episcopii lor, pentru fapte necuviincioase, ;i acestora in mod necanonic a incercat sau ar incerca-Ne^storie,dupl nesocotinfa tui in toate, ori cei care cugetd (invatd) cele ale lui, sE Ie- dea inapoi'comuniunea sau treapta. am grsit -cu dreptate, ca ei sE fie firi folos (din acestea) pi si ri'iina nimic mai mult decit caterisifi. Canonul dispune anularea tuturor a'ctelor drejurisdicfie savirqite de edtre Nestorie qi de citre adepfii lui in legdturi cu acei clerici care au fost intr-un fel sau altur condamnafi cie cltre sinoclul ecumenic sau de cdtre episcopii ortodocEi. CANONUL 6: (HOTARIRILE CANONICE ALE SINODULUI ECUMENIC RAMIN NESTRAMUTATE) dacd cineva ar voi si strEmute in orice chip cele ce f;iiderea, s-au_fdeut pentru fiecare la sfintul sinoa cet ai"-ilt"r,'sfintui sinod a grin$u!! (hotirit) ci daci aceStia ar fi episcopi sau cGrici, sd cadi cu totul din treapta proprie, iar daci ar fi laici, ,e ri* ur""isi1f lneimpertaqi!i, neimpreunati, excomunicali). Ca.nonul apdrd hotdririle luate in orice privirrfi de cdtre sinodul eare le-a emis, prevdzind impotriva celor care ar vrea si schirnbe acestc hotdriri pedeapsa caterisirii, in cazul clericilor, Ei cea a excomunicirii, in cazul laicilor. CANONUL 7: (HOTARIRILE DOGMATICE ALE SINOADELOR ECUMENTCE SA SE TiE PINA LA SrIR$rT) Dupi ce s-au citit acestea, sfint.l si'od a orinduit (hotarit) ca nimrnui sd nu-i fie i'giduit si dea la iveald, sau si scrie, sau sr intocTel:"n- (alcdtuiasca).."t11credi'f6, afari de aceea care s-a orindui; ih;tarit), de citre sfinfii pirinfi, care, impreuni cu Sfintul Duh s-au adunat in cetatea Niceenilor. Iir cei ce inclriznesc, fic si intocmeascd (aicdt-uiasci) o alti credinfi, fie sd o acrucr, sau sd le-o infifigeze (propovEduiascd) celor ce voiesc a se reintoar.ce la cunoa;terei adeydrllui, fie cd sint,din pdginisln sau din iurlaisnl sarr
8 III
copii de episcopie ;i clericii de starea clerului; iar daci ar fi laici' sd se dea anatemei. Iar daci unii, fie episcopi, fie clerici, fie laici intocmai in aceIagi chip s-ar v!di, fie cugetind, Iie invdtind cele din arltarea (expunerea) adusi inainte cle citre presbiterul Harisios despre intruparea Unuia Niscut Fiul lui Dumnezeu, adic5 spurcatele 9i pidosnicele (condamlatele' stricatele) invifdturi (dogme) ale lui Nestorie, care au 9i fost doborite, sd fie supu;i hotbririi sfintului ;i ecumenicului acestui sinod, qi adigd' a;a' ca episcopul sd fie instriinat (inclepdrtat) de la ep,iscopie.si sd fie eaterisit, iar clericul deasemeneasi cadd din starea clerului, iar dacd eineva ar fi laic, gi acesta sd fie dat anatemei, dupi cum s-a zis mai inainte. ' (Can. 1 II Ec.; l Trulan; 2 Cartagina) Canonul prezent confirmd credinla stabilitd de cdtre sinodul de la Niceea, prevdzind pedeapsa caterisirii impotriva. clericilor care ar incerca sd' o schimbe $i pedeapsa anatemei lmpotriva laicilor care ar indrizni sd faci acelaqi lucru. : In textul canonului se aminte$te numele presbiterului Harisios, iiindca acesta printr-o scrisoare adresatd sinodului,, a arltat cI unii du$mani ai ortodoxiei au alcdtuit o rndrturisire de credinlf noq[' in care s-au strecurat cu dibdcie ereziile iui Nestorie, pe care el le inEird in scrisoarea sa. CANONUL B: (AUTOCEFALIA BISERICII DIN CIPRU) Preaiubitorul de Dumnezeu episcopul Iligin ;i ceilalfi impreuni cu dinsul preaiubitori de l)umnezeu episcopi ai eparhiei - (mitropoliei) cipiienilor, Zenon ;i Evagrie. ne-au ficut cunoscttt un lucru nou s"o"hit, potrivnic (contrar) rinduielilor bisericepti ;i canoanelor sfinfilor apostoli ;i care primejduie;te (atinge) libert_atea tuturor. Drept aieea, pentru cI suferinfele ob;te;ti au trebuinli de vindecare trrai nlare' "a .tttll" care ;i aduc stricdciune mai mare qi mai alcs fiindcl nici nu s-a urmat (observat), vreun obicei tnai vechi, ca episcopul cetlfii Arrtiohiei si faci hirotoniile cele din Cipru, dupi curn prin zapise (documente, scrisori) Fi prin glasurile lor proprii au ardtat (au confirmat) preaevlaviogii bir6afi,- care $i-au fdcut aritarea in slintul sinod; intiistititorii sfintelor Liserici din Cipru si aibd putere, fird tulburare 9i fSrd sild, dupi canoanele cuviogilor pirinfi pi dupd vechiul obicei, sd fie f5cute de citre din;ii hirotoniile prea errlavioqilor episcopi. Aceasta sd se pazeasci (observe) ;i in eelelalte dieceze ;i in eparincit nici unul dintre prea-i-ubitorii hiile (mitropoiiile) de pretutindeni, -si nu cuprindd (sI nu apuce) alti eparhie' care de Du'mnezdu episcopi nu a fost mai demult ;i dintru inceput sub sripa lui sau acelor dinaintea lui. Iar dac6 cineva a euprins (oelpat) eparhie striini 5i in chip silnic a pus-o sub el (srtb sttipilirr:a lrti), pe aceastasI o dea inapoi (restituie). ca sd nu se calce canoanele pirinfilor ;i nici sub euvint (sub chi7 1
I
76
9rrr{
pul .satr.pr-efextul)dc lucrare-sfinfitE, si se furi.seze trufia stipinirii Iu. mepti' ;i si nu trecern cu vederea cr'piercrem "-d_ p;ft" slorrozenia (ri. bertatea)- pe care ne-a d6ruit-o noud cu singele sdu Dornnur 'ostru Iisus Hristos, Izbtvitorul (Eliber"ior"il tuturir oamerritor. -Jfarrrie r s-a prrut, a$ada'' sfintului pi ecunrenicului sinod, "u ii""u"" (mitropolie) sd pizeasci curate ;i nestrimtorate (neatinse), drepd;ie care i se crvin ei, de la inceprlt g! de murt, dupi obiceiui vechime, avind filil;i; fiecare mitropolit' ingrduinii-1[ur-i'""ea), ca pentru propria rui asigurare (siguranta) "a^ il opiiere- (copiire) "uio" "o-.-uu intocmit (hotrrit). lar dacd cineva ar inf5fiia " h;;;i;u 'potrivnicd "uio"- orind'ite acum, i-s.-a pirut intregului ifint pi-"""-""ie sinod, ca aceasta sb fie fdri tdrie. (Can. 34, 35 Apost.; 6, T I, Ee.;.Z II Ec.; 20, g6, 39 Trutan; g, 73,Zz Antiohia; 3, 77 Sard.ica)'
canonulyiprezentconsti in faptul "a piir$"t'iiiiba,l "..,r, *^*.Jr!9"1anfa mentc consacrdautocefaliaBisericiiclin Ciprui ""tocirlii* existentaclin timpuri vechi si
intemeiatd atit pe oti"ui-iiJ-ii-;;";;;;rielile canonice., deEi aeeastd Biserici uste orjunillta oo"" ca o mitropolie. Autocefalia Bisericit ? fos-t apdratd de epiJcopii ai" cip"ul-il;;;;;ncercdriior Bisericii din Antohia de a-Ei intinde jurisOi";ia asupri ei. Nu este insr prima datd cind se consacrd autocefalia ca principiu ar organiza{iei bisericeqti, pentru "a .rr forma a" u"to"uiulie a mitropoIiilor' principiul acesta a fost recunoscut prin canonul 34 apostolic, apoi prin canonul 6 al sinodului I ecumenic, etc.; iar sub fo'nr de autocefalie a unitdtilor mai ntari bisericesti. care erau diecezele. prin canonul 2 al sinodr,rlui II ecumcnic. Dar prirrcipiLLi u tnot cunoscute a"to".*otini ;;_;l gdlea aplicare numai la unitafile bisericegti u-i"tiil, "iii iu unere unitdfi mai mici, ca cere .episcopito, fent"u ci Biserica vlche cunoagte nrr tumai- episcopii ri mitropoiii autonome, ci Ei "pir"opii qi ,'itr:opoiii autocefale. In afard de autocefalia Bisericii di-n cipru, canonul nu mai consagpi autocefalia cliecezelor qi a tuturor "nto"tuit!--ilrilr"ri"Iii, devenind ast$i fel. reprezentativ pentru definirea iutocefaliei-i" g-"i"". Totodati callo_ nui infiereazi spiritur iaic de care ar fi animafi unii ierartri, conclarnnl incercarea acestora de a proceda dupi tu"[oa"tu-f;-i;r"d$ti 5i i" ;i;f; bisericeascE In fine sc relevd importanfa obiceiului pentru dreptr-rlrri..,.r-i,,,':c. - ' re',' cunoscindu-i*seputere de lcqe. ;rb"'
!.+tioxul 9.-(II'-IrARIIrINU poT DEr\rrsIoNADrrclT ix caz FORTAMAJORA) se eurine nrai.aresca, potrivit s_criptul.ii celei insufrate 1i'spirate) de Dumnezeu calc zice: ,,Fi totul cu chibz.uinf6,. (t;o;;;;n), cei ri^eluifi, prin sorfi sprc sfinta slujire, sd clribzuiasci cu toat6 hrarea a'rinte (cumpdtatea, acrivia) asupra tuturor ceror ce treubia si Ic facd. pen_ tru ci se ajunge, ea cei care doresc sd vieluiasca']" "."rt iel sa-;i ie-
*
9 III
meluiascd in nidejdea buni cele ale lor, ;i sd fie du;i ca purtafi de vint in cele dupd dorinla lor. $i mult adevir cuprinde cuvintul acesta. Dar c'iteotlati se intimpla, ci vreo durere sfi.5ietoare ;i de nosuferit abituti asupra minlii, o tulburl grozav pi o intoarce de la cbutarea celor trebuitoarg gi o inrpinge si priveascd ceva (considere) ca fiind dintre cele folositoale, ceea ce din lire este dimpotriv5. Ceva de felul acesta am vf,zut noi cI a pitinrit gi prea evlaviosul ;i prea cinstitorul de Dumnezeu episcop Eustatie. Cdci acesta, dupi ce a fost hirotonit, precutll se mdrturise;te, in nrod canonic, a fost tulburat, dupd curn spune el, de cltre oarecare ;i impins in irnprejuriri nealteptatc; apoi, din prea multi neIrrcrare ajungincl neindeminatic sd facb fafd grijitor care i-au fost impuse, cu toati cd putca sf, respingd defiimirile din partea celor ce s-au riclicat asupra lui, totu$i, nu gtim in ce chip, a adus (prezentat) scrisoare de alizicete (demisie). Dar trebrtia, ca odati ee i s-a inct'eclinlat purtarea de griji prpoteasce, si o fie (poarte) cu tdrie sufleteascl ;i astfel si infrunte ostenelile ;i sd indure (suporte) sudorile cele ce vor fi risplitite. Dar pentru ci s-a aritat odati pe sine nepdsdtor, pbtinrind aceasta mai mult din nelucrare de cit din delSsaresau lene, cucernicia voastrl de nevoie a hirotonit pe prea evlaviosul. gi prea cinstitorul de Duurnezeu fratele 9i impreund episcopul nostru Teodor, ca sd poarte grija Bisericii: cdci nu era cu cale ca ea sE rimini vdduvi ;i si petreacd firi cirmuitor oile Mintuitorului. Dar fiindcl a venit la noi plingind, nu pentru cetate si nici pentru BiseficE pricindu-se (certindu-se) cu amintitul, prca cinstitorul de Dumnezeu episcop Teodor, ci doar cerind cinstea ;i numele de episcop, cu tolii ne-am unit cu durerea bitrinului, socotind lacrimile lui ca fiind de obgte (ale noastre comune), ne-aln grdbit sX afl5m dacd numitul a fost supus caterisirii dupi lege, sau dacd a fost numai dovedit de oarecare abateri, de citre cei ce ii birfeau renurnele siu. $i intr-adevir, am aflat cd el nu a sivirgit nimic de acest fel, ci cI mai curind abzicerea (demisia) i s-a socotit ca vini (in loc de vinl). Drept aceea, noi nu prihtrnim nici pe cucernicia voastrS, pentru c5, dupi trebuin!tr, afi a;ezat in locul Iui pe amintitul, prea evlaviosul episcop Teodor. De aceea, neurmirind a certa aspru nelucrarea acestui trirbat, se cade ca mai degrabi si-l miluirn pe bdtrinul care este ;i in afara cc'tir{ii care l-a niscut (1-a adus) pe cl, ;i care se afl5 de o vreme atit de indelungati departe de silaqurile pirinte;ti, * am gdsit ci este cu dreptate gi am orinduit (hotarit) fird nici o impotrivire (opoziiie), ca,el s5 aibd ;i numele ;i cinstea gi impirti;irea de episcop; astfel insd, ca el sd nu hirotoneasc5, nici ocupind biserica si liturghiseasci din proprie stipinire - gi, sau impreund poftit, sau ingdduindu-i-se, de s-ar intimpla (potrivi), de cdtre vreun frate gi impreun6 episcop, dupi indemnul liuntric ,si dupd dragostea cea intru Ifristos. Iar dacl vefi chibzui ceva mai folositor cu pririre la el, fie in viitor, fie dupi aceea, va place $i ace.stuisfint sinod. ,t{ ,t.r"rujt (Can. 76 I-II; 10 Petru Aleranclrinul; 2, 3 Cirh Ateranclriiilt)
it ! I
I
r.2IV Textul prezenl este extras dintr:o scrisoare pe care sinodul al trei, _ lea ecumenic a trimis-o sinodului mitropolitan diir pamfilia, in iegiturd cu Eustatie, Iostul mitropolit al eparhiei pamfilia. EI nu'conteiza de fapt ca'al noudlea canon aI sinodului III ecumenic, care in toate colectiile numdri numai ,opt canoane, dar ocupindu-se de un caz a cdrui rezolvare poate servi drept norrnd pentru cizuri analoage, l-am adaugat,ta acest loc. Dupa cum se gtie, demisia din scaun este interzisd episcopilor qi se -ca sancfioneazd cu caterisirea, dar scrisoarea prezentd aratd ei poaie fi admisi in cazuri de- for{d maiord. Astfel, in cazui mitropolitutui bustitie al Pamfiliei, care fusese caterisit in urma demisiei, iinodut ecumenic gdsind demisia determinatd de for{i majord, hotdrdEte sd se revind asupra caterisirii, ldsind insd la aprecicrea sinodului mitropotitan respectiv felul in care urmeazd a i se da o intrebuinfare corespunzdtoaremitropolitului reabilitat. Aceastd hotdrire a sinodului III ecumenic mai este importanti $i pent-rq fqntql cd respectd autocefalia unei mitropolii, in cazi:l concret, a celei din Pamfilia. fr 't
|ttt
SINODUL IV ECUittENIC DE LA CALCEDON (.r51)
.
,i
IUJ -ii r
CANONUL 1: (INTARIREA CANOANELOR PRIMELOR TREI SINOADE ECUMENTCE)
Arn gxsit cn e.stq.cu dreptate (bine) si se fie ca'oa'cre a;ezate de citre sfinfii Pnrinfi la liecare sinoelde ptna acum. (Can.2 TruI.; 1,VII Ec.; 7 Cartagina)
j
Prin canonul prezent se confirrni gi se men[in in vigoare toate canoanele celor trei sinoade ecumenice anterioare de ia NiceEa, Constantinopol 9i Efes. Nu se 1;oate presupune ci ar fi vorba si de'canoanele sinoadclor particulare, destul de numeroase; care s-au finut pinii la acea datd, pentru cd pe de ,o parte, acestea nu sint amintite in mod expres; iar pe d e altd parte chiar cu o suti de ani mai tirziu, impdratul Jistinian prin Novela 131 capitolul 1 (an 545) recunoagte ca iivind puterea legilor de stat numai canoanele sinoadelor ecumenice care -s-Lrtin^ut pina in vrenlea lui, adici a primelor patru sinoade ecumenice. ;i:'
CANONUL 2: (OSINDA SIMONIEI)
'r'i'x?*'r
J eb r('
ij
Dacd 'reun episcop -ar srvir;i hirotonia pentru bani ;i ar cobori intre lucrurile de vinzare harur care nu .se vi.ie, 5i ar hiroior.i ,,pir*p ori horepiscop, ori presbiteri, ori diaconi, ori pe altcineva dintre aceii cat.e se numirS in cler, sau pentru bani ar inainta (ar institr-ri, ar rinauil
3IV
7S
econom sau ecdic (apdritor, avocat bisericesc) sau paramonar sau pe oricine din cler (din rindul slujbagilor bisericeqti) pentru ciptig ru;inos pe seanu sa, cel dovedit ci a fleut aceasta sd se primejduiasci in privinla propriei sale trepte (spi1c), iar cel hirotonit si rru aibi rrici un folos din hirotonia sau inaintarea aceea din ncgo!; ci si fie striin de vrednicia sau de slujba pe care a dobindit-o prin bani. Iar dacl cineva s-ar vidi (ar apdrea) ca mijlocitor in astfel de apucdturi (afaceri) rupinoase gi nelegiuite (neingdduite), si cadi ;i acesta din treapta sa, daci ar fi cleric, iar daci ar fi laic sau cilugir (trSind ciltrgdregte), si fie dat anatemei. ( C a n . 2 9 A p o s t . ;2 2 , 2 3 T r u l a n ; 4 , 5 , 7 5 , 1 9 V I I E c . ; 1 2 L a o d i c e e a ; 2 Sardica; 90 ltasile cel ilIare; Scrisourea pastorald"a lui Cilrcnadie; Scrisoqres pastoralii a lui Tarasie) Canonul pedepsegtesimonia, adicd vinzarea celor sfinte pentru bani, asimilind cu simonia orice trafic cu funcfiuni bisericegti, chiar Ei acelea care nu sint legate de starea clericala. Ca atare cste socotitd $i vinzarea funcfiunii de econom, de ecdic sau de avocat bisericesc,de paramonar, etc. Prin econom se infelege administratorul general al averii episcopale, care se alege de obicei dintre clerici, dar poate fi gi laic. El corespunde consilierului cconomic de astiizi. Prin ecdic sau avocat bisericesc intereselor se infelege jurist-consultul sau dcfensorul sau apiritorul bisericegti, care indeplinea nu numai func{iunea de avocat propriu-zis, ci $i aceea de chestor al Bisericii. Prin horepiscop se infelege un episcop vicar al episcopului epaririot. Acesta nu rezidd in cetate, ci ia {ard, de unde i s-a tras Ei numele de horepiscop - episcop dc tar5, $i el avea nuurai jurisdictia pe care i-o conferea episcopul eparhiot. Prin paramonar se intelege administratorul bunurilor bisericeEti, deosebit de econom sau de clerici. Ei aveau in griia lui cu deosebire aqezdmintele de asisten{i sociald ale Bisericii, ca Xenodohiile, Nosocomiile, etc. (Vezi Indrumitor canonic gi Indicele tematic bibliografic.) r A" i._ !;'
CANONUL 3: (SE OPIrE$TB TNDELETNICIREA CU TREBaIRI INCOMPATIBILE CU STAREA CLERICI\LA)
A venit la Sfintul Sinod (la cunogtinta Sfintutui Sinod) cir oarecari dintre cei cuprin;i (inclu;i) in cler, se lac arenda;i ai averilor str.iine pentru cigtig ru;inos ;i se incleletnicesc crr treburi (afaceri) lume;ti, apoi, lenevindu-se in slujirea lui Dumnezeu ;i alergind prin casele oamenilor, din iubire de argint iau asnpra lor ;i minuirea (administrarear) de averi. De aceea,sfintul gi marele sinod a orinduit (hotdrit) ca de acum inainte nimeni, nici episcopul, nici clcricul, nici monahul, si nu ia in arendi averi, nici si se vire (ar:restece)pe sine in chivernisirea (aclministrarea) lucrurilor lume;ti, afari numai dacd ar fi chernat cumva dupi legi Ia epitropia de neinl5turat (obligatorie) a nevirstnicilor (nrinorilor), sau daci episcopul cetdfii l-ar rindui si poarte grija lucrurilor biserice;ti sau a orfanilor sau vSduvelor neajutorate sau a persoanelor care
4IV
mai ales au trebuintd de^ajutor bisericesc pentru frica rui Dumnez.eui Iar dacd cine\.a de acum inainte ar incerea;a.;i;;-;;ie-rir"airil"'trrJ, tdrite), unul ca acela si se supun.i pedepserorbisericesti. (Can. 20,81, 83 Apo,t.; Z IV Ec.; I0 Vn Ec; 16 Ctntagina; 11 I_II) Canonul ()pregte clerul de la o seami de indeletniciri socotite inconrpatibile cu starea clericald sau cu misiunea preofeascdin genere. opreliptea se referii in special la indeletnicirea * ti"rr"ii r"mlEti-a"t"i rninatc de dorin{. dc cigtig ruqinos sau iubirea de argin{i. Dintre . -cle acestea totuqi se exccpteazd epitropia minorilor la caie e:.ari ourigili prin legi de stat to{i cetafenii romani, iar dispozitiile acestor legi, "u'"o'nu] le resprectaintocmai, fiindcir Biserica adbptasr: fald de stat o ati_ tudine loiala. In canon se mai amintegte ca episcopul poate sd dea in sarcina cleric.ilor qi purtdri dc. grijd rumeqti, atunci bind'acesteu ,i"i1f"" fol;;;i Bisericii, Ei anume, cind ele se referd fie ra lucruri bisericeEti, fie ra asistenfa orfanilor, vdduvelor sau a altor persoun" """" ar avea nevoie de aiutor din partea Bisericii. prin urmare, episcopul, in calitatea tui ae ocirmuitor aI eparhiei poate ingddui gi indeletnicirea lnor clerici cu treburi iumegti, dacd aceastaar fi in interesul Bisericii. In vremea vectle, Biserica in-tre{inea o seamd de institufii sociaie in care se asigura celc necesare orfanilor, vdduvelor, copiilor'abandonati. bolnavilor, cdldtorilor, etc. (vezi: Incliccre tematic-qi 6iuuogritioy.----'-' CANONUL
(MONAHII SE SUPUN JURISDICTIEI iERARHIEI
T: BrsERrc]t$Tr)
cei care cu ade:drat gi fnrr prihani- (cura!i) petrec viala cea singura|egx Jmpryhald), sd fie invrednicifi- de ciristea'cii,enitd. odi fii"J"a'r"ii, lolosind -chip-ul,monahal cu fifi-rnicie, tulb'ri bisericile gi treburile-si-Si politice, pribegind cu gepisare prin cetdfi, ba purtindo-"L .o ginaU intemeieze lor gi mlnisliri, s-a pdrut' (sinodului; "i ,ri-".ri qi niciieri sd nu zideziscd sau sd ridice mdnistire'sau cas6 de rugi lUisericay iara invoirea episcopului cetnfii. far cei care triiesc I'ia!-a monahali fie in vreo cetate, fie la si se supuni-episcopului;i iE pizeasci linigtea;i sd peireaci'umii !ari,in post ,si rugiciune, rSminind neincetat in locurile in cire au fost. rinduifi,' sd nu tulbure niei. treburile (lucrurile) bisericepti, "i"i cete ate vielii ob$te;ti (lu,meEti), nici sd nu se amestecb in ele p6risindu-9i rndndsiirlle lor' frrd numai dacr ar fi rintruifi de citre episcopul cetifii, pentru vreo trebuin!5 urgenti (arzdtoare). rar in m5nistiri si- nu se primeascd nici un'sclav irool pimtru-a se face monah, firi invoirea st6pinului siu.,rar cel ce ar cdica aceastd orinduire (hotdrire) a noastri, orinduirn sr fie afurisit (excomunicat), pentru ca sr'nu se huleascd nurnele lui Durnnezeu. Iar episcopul cetilii trebuie si poarte grijr tre.: : buitoare rninistirilor. VII Ec.:3 Gangrci; .,., ._ (9on; 82 Ap_ost.;-?4IVEc.; 40-4g,BS'Truttut;1?-21 , " . . . r ; .; ' 6 i ( - u r t a g i n a i1 , - 7 ,I - I l )
5.6rv .. Prin eanonul prezent se r.eglementeazE pentru prima datd -in linod Iegal, printr-o hotlrire a unui sinod ecumenic Si in genere printr-url canon valabil ,in intreaga l3iserici - raporturile dintre starea monahalS Si dintre autoritatea bisericeascd,in sensul cd monahismtil este subordo4at episcopilor. Se dispune ca monahii sd trdiascd in conformitate cu pravilele' Ior, sd :nu vagaboncleze,sd nu sc amestece in afacerile bisericeqti sau lumeqti, ci sA rdrnind neincetat in locurile in care s-au)retras, apoi ca.nimeni se nu ridice vreo mdndstire fdri aprobarea.episcopilor, etc' . De fapt, pind: la acea datd, monarhismul reprezenta o societate reli' gioasd-mistica particulari, adicl neincadratd in corpul organizat al Bise' ricii. Deqi monahismul iqi avea iegile lui, acestea nu erau privite ca legi bisericegti, pentru cd nici nu erau de fapt decit legi aparte ale unei sol eietafi particulare. ' il dar monahismului, cuveniti cinstea Ecumenic d[ IV ii Sinodul gi supune integral jurisdic{iei autorit5{ii biserice,sti: Canonul mai cuprindc' 9i dispozitia ca nici un sclav sd nu fie prl' r,nit in rrrindstire fdrd invoirea stapinului sdu, nortnd care nu. trebuie in{eieasd in sensul cd Biserica gi-ar fi in-suqit institulia sclaviei, ci numai cd ea a linut si respecte legile orinduirii sociale qi de stat din epgca reslrcctivd. '
CANONUL 5: (SE OPRE$TE TRANSFERAREA CLERULUI)
. '. In privinfa episcopilori sau clericilor care umbli din cetate in-,getate, s-a pirut ci trebuie s5 aibi tirie (vigoare) canoanele care au fost a;ezate de sfinfii Pirinfi in privinfa aceasta. ' 17,78 Trur,an; ( C a n , .1 4 , 7 5 A p o s t . ; 7 5 , 7 6 I E c ; 7 0 , 2 0 , 2 3 M c . ; 73,21 Antiohia; 75,76 Sardica; 54,90 Cartagina) ' Prqzentul canon confinni clispozi{iile canoauelor 14 Ei 15 apostoIice ,si ale canoanelor 15 Si 16 I ecumenic $i ale can. 2, II ecumenic, prln care'se interzice transferarea episcopilor 9i clericilor de la o biserici la alta sau dintr-o cetatc in aita. , Numai cazurile de forfd majord sau interesele superioare bisericegti, dupd cum se vede din alte canoane, pot legitima transferarea episcopilor $i a preotilor. 6: (SE OPRE$TE FIIROTONIA FARA DESTINATIE) . CANONUL : Nimeni si nu fie hirotonit fird sorocire (destinalie, absolut fdrl legiturl, legat de vreun loc), nici presbiterul, nici diaconul' nici altcineva oaiecare din starea bisericeasci (clericali); numai daci cel ce: se hirotonegte va fi anume sorocit (destinat) pentru biserica unei cetdfi sau a unui sat,rsau altarului (sanctuarului) unui mucenic (martir), sau min6stiri. Iar in privinfa celor hirotonifi fdrd soroace (destinalie), sfintul sinod a orin't
t I
82
ltv
duit. (hotdrit), ca o astfel de hirotesie (hirotonie) str fie firi tlrle ;i ca niclieri sr nu poati slrrji (lucra) spre ocara celui ce i-a hirotonit. (Can. 15 Apost.: 15, 16 I Ec; 73 Neocezareea) Canonul interzice hirotoniiie zise absolute, aclicd ieird sorocire $au destinafie, Dcntru mr:tivul e:i drrpi invdfdtura bisericii, taina hirotoniei se adrninistreazd numai celui ct' are sit .serveascdBiserica intr-un anumit loc, h anumit altar, care era indicat cu ocazia hirotoniei. l,"gai"ra care. s.-,stabile;te prin hirotonie intrc mrl ce primegte aceast:i sfinta taind gi airarul la care.urmeazii sa slujeascd,este considerati ca inclisoiubiia, qi ca atarc, ea trebuie ardtati precis cu ocazia hirotoniei. llinduiala ace;rsta striivecire nu se mai obser','alpretutindeni, ci pentru a putea facc fafd nevoilor bisericqti, se procedeazir la hirot6nia clericilor pe hramul catedralelor, adicd cu de.stinatriade a sluji la altarul catedralelor episcopale, pentru ca cei irirotoni{i astfel sa poati fi rindui{i la olicare dintre altarele clin cuprinsul unei eparhii, socoiindu-re hramul Biseri^cii,catedralec:rintiiulhramalfiecirei.Bisc-ricic1inepirhie In textui canonului se foloseEtealaturi de cuvintul hiriotonieqi cuvintul hirotesie in acelaqi inleles de hirotonie, ceea ce doveclegteci la acea datd (anr-rl{51) ambele cuvinte erau folosite ii acelasiinteles. Dtl ilsamence, pe linga bisericiie din orage, site ;i mdnilstir.i, sint amintitc si sanctuarele martirilor, aclic'i bisericile sau altarele riciicate pe nrormintele maltirilor sau pe locurile unde ace;;tiaau suferit moalte martiric5, fapt care dovecle;te ca martirii se bucurau dc un cult special, clrnoscLrtin intreaga Biserica. 1'otuqi, in vremea aceea insii nu se-gene_ laliziise rinduiirla ca la nltarele tuturor bisericilor sa fie a$ezate moagre sau oscmite cle ale marlirilor. ..jri. , C{ITONUL.T; (CINUL PII,EOTESCSi CLL CTALUC_.\IIISCSA NU ' I.\ SI-Lj.lllr\ LU\,IllASC.\) A'r hotirit (orinduit), ca cei ce au fost rostuifi (a5eza!i), odati in cler, precurn gi rrronahii, si nu intre nici in o&stc, nici'irr dregitorie lu_ measci; iar dacd ar indrrzni aceasta pi nu s-ar pocii, incit s]d se reintoarcii la aceea ce nrai intii au ales pentru l)umnez.eu,sd fie dali anatemei. (Can. 6, 20,8j, q3 ATtost.;3, 16 ll/ Ec; 21 1'rttlan; 10. Vll Ec.; 16 Clartagitta;11 sin. l-ll) canonul stabile;te incompatibilitatea intre serviciui pe care il indcplinesc clericii 5i monahii $i irltre serviciul in oaste satl in orice dreertorie lurnea.sci, previzind pedeapsa anatemei pentru cei ce ar parasi starcl clericali sau cca monahala gi ar intra in oaste sau in dregitorie civilii. In generc este interzisi demisia clin cler ca gi pdrasirea monahismului, dar pe lingd funcfiunile laice incompatibile iu starea clericali, exisr.rt5i astfel de iuncfiuni care nu pot fi con"siderateca incornpatibile cu aceastd stare gi pentru care autoritatea bisericeascd a acordat intotdeauna dezlefare de la canoane, pentrtr unii clerici san nronahi. ,ri
8.9IV
CANONUL B: (ORICE CLBRIC SA FIE SUB JURISDICTIA UNUI EPISCOP) Clericii ayezdnrintelor (azilurilor) pentru sdraci $i ai m6ndstiriior ;i ai altarelor mucenicilor (sanctuarele martirilor), sd rimind sub'cirmuirea (jurisdiclia, ascultarea) episcopilor ce sint in fiecare cetate' dup6 predania (tradilia) sfinfilor Pdrinfi, pi sI nu se tragi (sustragi) cu trufie de sub oblSduirea episcopului propriu. Iar cei ce indriznesc sd rds: toarne o astfel de tocmire (orinduire) in orice chip, 9i cei ce nu sint supqi propriului lor cpiscop, daci ar fi clerici s[ fie supu;i pedepselor 'canoanelor, iar daci ar fi monahi sau mireni (laici), si fie afurisi{i (excomunicali). (Can. 75,i6'l Ec;; 6, 10 IV Ec.) Canonul dispune ca nu numai clericii slujitori ai Bisericilo" sau comunitdtilor biseriiegti obiqnuite, ci qi ciericii mdndstiriior s.i ai altor institutii sau agezlminte bisericeEti, si fie supu.li jurisdic{iei episcopului local. Frin aceasta se stabileqte principiul, ca toti clericii din cuprinsul unei cparhii trebuie sd. se gdseascdsub jurisdiclia episcopului cirmuitor al eparhiei respective. Mai mult, se rinduiegte ca gi monahii qi laicii angajat^r in serviciul bisericesc, sd fie_supuq! aceleiaqi.jurisdic{ii episcopale. - in acest canon se amintesc azilurile de sdraci (ptohia) ca aEezdminte , biserice$ti deservite de clerici. Zonara 9i Balsamon in cotnentarul la acest canon, amintesc pe lingS'azilurile de bdtrini fi celelalte aEezdmintesau institutii de asiitenld ,sociald pe care le intrelinea odinioard Biserica, ba chiar qi in timpul lor $i anume, in primul rind orfanotrofiile Ei hirocomiile, adicii orfelinatele 9i azilele pentru vdduve' ,,, JUDECATA CANONUL 9; (SE RTNDUIESC INSTANTELE DE BISERICEASCA) Dac6 vreun cleric are pricin5 (vreun litigiu) cu alt cleric, s6 nu lase pe episcopul slu propriu si si alerge la jutlecltorii lumepti' ci mai intii si se cerceteze treaba (chestiunea, cauza) de cStre episcopul sdu propriu' sau, cu invoirea aceluiagi episcop, de cbtre aceia pe care i-ar voi amindoui pdrfile sI se intocmeasci (stabileascd) cele ale dreptdfii (sd se faca judecata). Iar dacd cinet'a ar purcede (proceda) itnpotriva acesttira, si se supuni cercetirilor (pedepselor)canonice. Iar daci vreun cleric are pricini (litigiu) cu episcopul siu propriu sau ;i cu un alt episcop, sd se judece de cdtre sinodul eparhiei (mitropoliei). Iar daci un episcop sau cleric ar avea neinlelegerc cu mitropolitul aceleia;i eparhii (mitropolii), si fie luat (solicitat judecdtor) exarhul diecezei sau scaunul irnpirdtegtei cetifi a Constantinopolului; pi de citre acestasd se judece. ' lcon:74,75 Apost.;6 I Ec; 6 II Ee.i 77,79, ?1,28 -IY Eg'; 8 TrulaS; 14.;75, Z0 lntiottiai EO taoaiceea; 4 Surdica; 8, 70, 77, 72, 75, 78, 79, 59, ij 104,707, L28, 129, 130, 732 Cartaging)
I
I I
1
r0 Iv Dupd eum era Eifiresc, canonul ii indrumi pe clerici, intii sd-si caute a-qi solufiona litigiile in fafa instanfelor biseiice;ti, iar nu in fali instanfelor eiviie, - in a ciror alcatuire se rnai giseau in vremea aceea incf, dp-stuipdgini, - si stabileEte ca primi instan[ti bisericeascd.pe enisgopul de care {inea fiecare cleric. Episcopul are insii. latituclindi cj sa ingiduie judecarea litigiilor dintre clerici gi de c6tre persoane asupra cdrora cad de acord pdrlile care se gisesc in litigiu. PenLru litigiils dipt5e clerici gi episcopi, canonul stabileqte ca instanfd sinodul mitropoliei, iar pentru litig.iul pe care vreun episcop sau cleric l-ar avea cu vreun mitropolit, sta6ilegte dreptul de a ie "?"esa exairului diecezei respective sau patriarhului de Constantinopof, fri"!i"feles nu persoanelor acestora,ci sinoadelor lor. In textul canonului, mitropolia se cheami eparhie, iar i:rin diecezi se in{elege, ,aga precum am vdzut, o unitate biseiiceascd adririnistrativi, bare_cuprin{e mai multe mitropolii de pe teritoriul urrli ai"""r. "ii;ir*i adicd o subdiviziune a prefecturilor. CANONUL 10: (CLERTCII SA LOCUIASCA IN LOCALITATEA UNDE SLU.iESC) Si nu fie inglduit ca un cleric sI se nunlere deodati la bisericile a doui cetSfi, adici Ia aceea pentru care de Ia inceput s-a hirotonit si la aceeala care a fugit fircgte ca la una rnai rnare, - din pofti dupi slavl departi. Iar cei ce ar iace aceasta,sd lie alezafi iara;i (reptirsi)la tiserici lor, la care de Ia inceput au fost hirotonifi gi' nurrrai i"ojo'"1e iiri""r"E Iar dacl cineva ar fi fost transferat de la o biserici la alta, acela str nu aibl nici o irnpdrti;it'e Ia treburile bisericii celei dintii ru" fo o"ulea. ale altarelor .(sanctuarelor) martirilor sau ale agczimintelor (aziluri_ lor) pcntru srracl sau pentru prirnirea striinilor care (iin) se gds;escsub acea (Bisericd). Iar cei ce ar intlrizni, ca dupi oriniuirea lhotarirea) aeestui mare ;i ecumenic sinod, str faci cer,a dintre cele caie au fosi acunr oprite (interzise), a orintluit (hotririt) sfintul sinorl sI cadi, lin propria lor treapt6. .(Can, 15 Apost.; IJ, t6 I Ec.; S, Z0, ZS Mc.; ' tZ,lgTrulan,lSVII Ec.; 3 Arltiohia; 75, 76,19 Sordfca,.54, gA Cartagirn) ghs.,S-e intelzice-.crtorice cleric si func{ioneze simultan la doui Biserici, lmpunindu-se obliga{ia sd se respecte dreptul fieciiruia numai la slujirea fi achninistrarcaunei singure Biscrici. in textul carionulul sint amintite cu numele lor obiSnuite de ptohia-azilurile de sdraci ..siapoi Xenoclohia ; azilurilc de striiini sau casele pentru primirea striinilor, ca clepinzind clc cite o Biserici. ln veacul v numirul alezrmintelor de acest fel era foarte mare. Ele indeplineau o misiune foartq importantd qi religioasi ;i de asistenfd sociald sub condueerea Bisericii de aceea insugi canoanele sinodului IV ecumenic le pomenescmai des.
11-13IV
CANONUL 11: (CARIILE SAU EPISTOLELE CANONICE) Am orinduit (hotdrit), ca to{i siracii ;i cei care au trebuinfi
I
ltl. '15 I\r
scrisririle de recomanilare pomenite in acest.canon"sint ceea ce noi nulnim cdr[ile canonice, adicd documente oficiale prin care se certificd calitatea clericilor care trec dintr-o eparhie intr-aita, 'preofia precum gi cd nu s-int opri{i de la cele sfinte sau pedcpsiti, ci cd au lubritoare. CANONUL 14: (CASATORIA CLERULUT INI|ERIOIT) "' ' De vreme ce,in unele eyqrhii (mitropolii) se permite citefilor (leccinti-re-1itorsd se cisdtoreascx 19'ioupa hirotesie) sfi;tui si;; !"ljg"),;i. a o.rlnduit -(hotaiit) s5- nu fie ingiduit vreunuia dintre acegtia sd ia femeie eterodoxS. Iar cei ce dintr-o astfel de cdsdtorie au gi dobindit copii, dadd-nu au apucat si-i'boteze ru "".,ri"i'ir"-".i;er"riti"'dintr-i,rgii, si-i a{.gci pe acegtis Ia impreunarea cu soboruicuur"r Cir"i.icd (in comuni.r-nea--Bisericii'sobprniceqti),iar daci nu i-au botezat, sE nu poatd (sE nu permis) .s5-i boteze pe ace,stiaIa eretici, si nici sa-i rise ipl; fel lg.lt_g sarorre cu eretic ori cu iudeu ori cu prgin, decit nunrai dacf fali lper_ so.qna)gare vrea sr- se lege (prin cdsdtorie) cu celrortodox, va figddui rpromrte) ca va trece la credinfa ortodoxi. Iar daci cineva ar c6lca aceast5 -"-"-orinduire (hotirire) a sfintului sinorl, sn fie srrpus rr"a"pr"i1";i;,,. 27
'Cartagi,na)
ln unele Biserici (mitropolii) s-a incercat, duld curn obscr.\z it zoiara Ei Balsamon, l- a se opri cisdtoria citelilor 6i cintire[ilor clupir hirotesie, fireqte sub influen{a unor pdreri rigorisie conclamnate'deBiserici. A"""s.ta ople^ligte,n! e luatd in considerare, menfinindu-se rinduiala generali (can. 26 apost.) care le permite casitoiia Ei dupa triroteiie. canoirui prcvede totuqi -opre_ligteade a se cisdtori atit ei cii 9i copiii lor cu eterodoqi sau necreqtini. se admite exceplia numai atunci'cind persoana neortodo' xd se angajeazd cd va trece la credinla ortodoxd. , CANONUL iS: lnaCnREA DTACONTTELOR) Femeia, inainte de 40 de ani si nu se sfin{eascd (hiroteseascd,consaere) intru diaconifd, dar ;i aceasta (sd se faci) dupd o ispitire cu luare a.minte (cercetare temeinicd). Iar daci primind'hirotesia si rrminind un timp oarecare in slujbE, se dE pe sin6 cdsitoriei,-impieund batjocorind harul lui Dumnezeu, una ca aceasta sd fie dati anaternei, cu acela ce s-a legat cu ea. (Can. 79 I Ec.; 74,40 Trulan; 44 Vasite cel Mare) canonul stabileqte virsta de 40 de ani pentru primirea in gruparea sau societatea diaconi{elor. Se ;tie insd ci iceasta iocietate rcligioasd a diaconifelor, exista din,epoca apostolicd Ei cd, dispoziliile 'cap.date 3e sfintul _Apo,stolPavel lui Timotei (Epistola cdtre Tim6tei 5,'irnpliniierd 9-10), in rindul diaconilelor nu puteau fi primite decit femeile cire virsta de 60 de ani. Dar virsta primirii in rindui diaconifelor i sufcrit modificdri, dupd cum a suferit qf aeeea a primirii in rindui clerului.
e7
16. 17 11'
Se mai aratd cd diaconifele se in.tituiau prin hirotesie gi - cu aceasti ocazie- depuneau votul castitdJii.fiinciu-li: intcrzis sub pedeal)ica anatemei sd se nrai ciisAtoreascd.irr textul c:rnonului sc folosc5t.enu rtun:ai cuvintul hirotesie, ci gi cuvinaul hirototrie. insl in acela,Sisens dc hirotesie. Diacorri[clc iudeplineau felurite ascultAri sub indrumarea qi in -"ubordinea clerului, in legituri cu ingrijirea Biscricilor. cu cateltizarea, cu botezul ft:meilor gi in generc in lucraree de asistetr{ii sociala a B.scricii. C.,\NONUL 16: (IIEI'IEILE INCIIINATD DOIINULUI C.\SATOP,I].,\SCr\)
S.\ liu
SE
Nu este ingiduit ca fecioara care s-a inchinat (consfin{it, consacrat) pe sine Donrnului Dutnrtezeu, dc asameneanici monahiilor (ciilugd.rileIor), si ineheie cisltorie. Iar claci s-ar afla ficind aceasta si fie afrrrisite (excomunicate).Dar am orirrduit (liotririt), ca cpiscopul locului si aibtr putere de a fi cu pogordmirrt (uitirutltrrr.cr,romenit. crr ingliduirrld) fati de aeestea. (Can.7 lV Ec.; 44, 46,47 Trulan: 79 Arrciru:6, 18, 19, 20.60 Vo.silc eel Illare) ln afard de societateadiaconifclor, in Biserica vec]re au nrai ,,xistai Si alte societdfidc fenrei cuvioase;i anuine socictateavdduvelor.ir presbiterelor ;i aceeaa fecioarelor. I)iaconi{elc se rccrlrtau dc obicci din rindul acestoradin urm5. Dupd ce prin canonul 15 sin. IV ecnmernic,s-au luat unele rnrisuri in legiturit cu diaconitele, in canonul prczent se iliu mirsuri similarc in Iegdturd cu fecioarele 5i apoi cu rlonaltiilc. Li sc interzice si altora casitoria sub pedeapsa excomuniclrii, dei unde rezulti ci $i fecioarele fiiceatt votul castiteifii ca ;i diaconi{ele.Se lasii apoi Ia aprecierea episeopului ugurarea pedcl:sei 1>revizute.In legdtrrrii crr drerptttlepiscopultti de e dispune cu poeorornit'tt in ceea ce privc5te anlicarca pedepselor previizute dc cr:noane. rc:levdm cir acest drept, p lingii cir estc recunoscut prin prezentul canon, intr-o anumiti chestiune, el mai estc un drcpt qener.tl cu privire la prevederile tuturor canoanelor disciplinare, a cirui aplicare fiecarc episcop o p:oateface in spiritul Ei limitele puterii lui suprcme de a lega qi dezlega cele ce se intimpla in cuprinsul eparhiei sale. Prin urmare, episcopul nr-t este finut su aplicc intocmai prevctlerile cauoattc'lor,ci poate si procedeze cu blinde{e, clupi apreciere:r sa ;i pe riispunderea sa. I\{enfiondm apoi c;d in accata privin!5 dispozifiile prczentuiui catton, se aplicd deopotriva qi clericilor nu numai ciilugarilor. CANONUL 1?: (DESPRE PRESCRIPTIB SI CA UNITATILI] BISErllCE$Tr SA SE RINDUIASCA DUPA CELE DE OR$TE) mini
Parohiile cele de la tari (de pe cimp) sau de prin alte sate, si rinestrimutate la episcopii care le fin (de!in, stdpinesc) gi mai ales
88
18. 19 rv
daci st6pinindu-le pe ele ftrr5 siIE, Ie-au cirmuit timp de treizeci de ani. rar dacd in cuprinsul (iniuntrul) celor treizeci de ani, s-a iscat (ndscut) sau s-ar putea isca (nagte) vreo neinfelegere asupra lor, sE fie ingdduii eelor ee spun ci se nedreptifesc (ndpdstuiesc),si faci pirr (sd intioduca acliuncJ despre acest lucru la sinodul eparhiei (rnitrlpoiiei). Iar clac6 cineva s-ar nedrept5li de citre rnitropolitul siu,p"op"io, si se judece de cdtre exarhul ai"cl;ei sau de citre-scaunul constantinopolului, a,ipi cum s-a zis mai inainte (can. 9. IV). . : Iar daci vreo cetate s-ar fi inoit prin puterea impdrrteasc5, s.u daci s-ar inoi de agunq inainte (in viitor) 4tunci alcituiiilor politice pi obgte;ti, sI urrneze gi orinduirea parohiilor'biserice;ti. ( . C . a r yI . 6 E c . ;9 M g . ; 2 5 T n t t a n )
timput de S0de "nt lu turn.,"rde prescripiiii,i *"", Sq,:tabilegte
.rig {q.stqpinire a,teritoriilor bisericeqti, pentru cazuiile ae'titisii dintre eparhii. Pentru cazul cd induntru acestui termen sc procluc cfinteslatii se stabilesC,instanfelein..a ciror: cornpctcntii cecle soiutio.rirou litiBiiioi dintre parohii. r\ceste instante sint in'ordine iera"hicd, sinoaui "piini"i: dici aI mitropoliei, sinoadele diecezelor ;i sinodul pairiarhal de'ta Constantinopol canonul prezent este important si pcntru cd eI fixeazd in mocl foarte clar p4incipiul cd impdrfirea unitdtilor administrative ale Bisericii sd se facd tjnildu-1e seama de felul in care sint impEr{ite unitStrite aaministratiye. ale Statelor, Si alte u4ititi cu. caracter qbqrtesi . CANONUL 18: (OSINDA CONSPIRATIEI) i -_ -Fdr5delegea de moarte a conjurafiei (crima cqnspiraliei), sau a ort5cirii {a faeerii _fl-e ceatd, a unirii iainice in ceatd), *u oprugto'cu totul pi de citre legile din afar5 (din afara Bisericii, de'stat), cu mult mai virtos se cuvine a se apdra (interzice) sd se faci aceasta'in Biserica Iui Dumnezeu. Ilacd agadar'. vreu-n cleric sau cdlug6r ar fi gdsit, fie uneltind-, r! , tie ortdcindu-se, fie_.intinzind capcane (curse) episcopiloi sau clericilor celorimpretrnicudingii,s5cadicutotuIdintr-aIortreapt5 , . ^ (Qan. 3_1:.'55. !! Apgst..,;6-tI Ec.; J III Ec.; 31, J4 Trutan; 6 Gangra,; 74Sardica;5Antiohia;70,77Cartagina;73,74,'15.sin.I-II) canonul .numegte crimd atit conspirafia cit gi constituirea de grup sau ceatr tainicd..adicd tentative de conspirafie, dispunind ca ete si fib p-edepsite,atit atunci cind sint indreptate impotrivi autoritdlii de stat, cit Ei cind sint indreptate impotriva autoritd{ii bisericeqti sau a hembrilor clerului.
g411QlV_t-i_r,. _ig,
MTTROPOL1TANE SA SE TrE DE
.(SiNoADELE DOUA ORI PE AN) .r 'j .' A venit la urechile noastre: (la auzui nostru) cd .in eparhii, (rnitro_ polii) rtu ss fae.sinoadele episcopilor statornicite,(hot6rite) de canodrre
20-2rw si' c[ dln pricina aceastor multe lucruri bisericeSti^ care au tpbutqF- $ Drept aceea sfintu-l sinod a orinduit i"Aiirr6".,';;td;;;-fiieglijeazl). PSrinfi, episcopii clin- fiecare Grotaritl, "u pot"iroit "atro"tt"lo" sfinfilor dou5 ori pe an, acolo undg de laolalti adune lparhie"(mitropolie) sd se sd se indrepteze toate (mitropolitul), mitropoliei episcopul ar socoti cite s-ar ivi. lar cpiscopii "i"u tru ar verri (la sinod), aflindu-se in cet6(liberi) tile lor, $i in acelea petrccintl in stare de sdnitate 9i fiind slobozi m.uqq9 si strimtor5toare, d" orice't.ealid tle neirrldturat (inevitabikl) ;i tre fr5leste i Antio'VII Ec; 20 (Can.34,37 Apost.; 5.1 Ec.;2II Ec; 8 Trutan; 6 hia; 40 Laocliceea;78,73 Cartagina) :Se reinoieqte obliga{ia de"a se line reglementar,-- adici a$a cum plevdd canoanele,- sinoadele rnitropolitate. de doud ori pe an: : t t canonl2at,, spre .a cuvintul dat5, pentru plipa foloseqte se. , canon lri c.anont adics' ri4cluit, de cairou' !"priti" lapt"f ia "n lucru este slaUllit de CANONUL 20: (SE OPRE$TE TRANSFERAREA CLERULUI) A;u precum am 9i orinduit (Uotatit;. nu este-per1i9 sx fie rinduili la Biserici altei cet5li clericii care slujesc la o Si19ric6' ci si se muldintru inceput, afard lumeascS cu aceea 1s'gare s*au invrednicit a sluii de nevoie propxia lqr pierzindu-;i care, de aceea (cu exceptia agelora) ': patrie, au trecut la altd Biserici. , primi (hotdrlre), ar orinduire aceasta dupi episcop, vreun Iar daci pe un cleric care se cuvine (aparline) altui episcop, i s-a pdrut (sin6' sI fie afurisit (excornunicat) atit cel primit cit li-cel ce l-a primit, iului) 'oitta clerictll care s-a mutat, se va reintoarce Ia Biserica sa prspdg' pit e (Can. 15 Apost'.;75,76 -I Ec;.5, 10'23 IV Ec'; 17'18 Trulan; S Ati. ' .. tiohii; \,5,76 Saia,tcais+,'90 Cartagha) cu referire la hotairirile cuprinse in canoanelerS qi 1'0 ale'aeeluiaqi Sinod, se interziee transferarea clcricilor db la o biseric5 la alta, opiindu'i p" "lii.."pi sd primeascd in eparhiile lor cleriei care apar[in altora. Se sau de-la o eparia*it" transferarea sau mutarea de ia o llisericd la alta, patria pierdut ^5i-au si !i a.u numai "i""icno" care de nevoie ili;^'i;';G mai inainte' pdrdsit locurile in care au slujit CANONUL2I:(SArrIE\IERIFICATICEICEPinAScPECLERICI) ' ' ilericii sau laicii care pirdsc pe episcopi sau pe clcrici' te.4l,:i primcasci la pird dq-a drcptrrl ;i firi ispitire (verificare), ci mai Intli Ji se cercetezefainta lor.
2 2 - 2 3 Ttr'
se-,reia qi se preeizeaza cli. nou principiul. c;i nimeni dintrc cei nedemni'' pot fi'adrniqi -_ ci.r.i"l--ruri taici*;u-;";atori. ca piriEi, itnpotriva clericilor. GAN.NUL (M'$TENIRDA STRAINEZB).22:
IERARIITL'*
sA
NU ,sE rN-
Si nu se ingiduie clericilor, ca dupi pristivir.ea (rnoartea) epis_ copului lor, si 'Epeasei_b,unurire(lucru.iie) care i sc-cur-i,r (apar!i') aceluia, dupd cum-se apiri pi ceror care re iarr in pri_ 1opr"c-5ti-'aceastai mire; iar cei ce ar face aceasta,sir sc prirnejduiascd i. privinfa trepteror proprii. (Can. 40 Apast; 35 Trulan; 34 Antiohia; ZZ, 26, gl Cartagino) . .se interzice in orice clrip instrdinarea bunurilor care rdrnin clupd . moartea episcopiior. urmincl ci acestea si iie i;;;i;'pLou-" celor in drept si allurne Bisericii sa-urnoqtenitorilor lcgali, iar'pinri atunci. pds* trdtori lor egali sint rnitropolifii. -C4NgNUL 23: (OSiNDA CLI]RICILOR $I I\{O}iAIIILOR BONZr)
VAGA.
A venit la urecrrile (la auzul) sfinturui sinod ci unii crerici 5i monahi, nicidecum irnputernicifi d; c6tre episcop,rt ior, ba citeodati chiar fiind afurisiti ("*lor'rrrrii"ril a" citrc acera, apucind si meargr Ia impiritescul constarrfinopol,_petrec -t'Iiruri'rl timp inder'ngj-inii-irrr,rt, scornind (provocind) zguduiri lagiialii;, ;i rinduiala (intocmirea) biserleeasci, ristoarni lstrica; Si'casut* unora. Drept aceea sri_ntursinod a ri'duit (hotdrit) ca unii ca aceptia mai intii si Ii se atragi ruare "r,,i"tu i.ali" """"ti""iiiprtrr-"pa"atorul (avocatul, defensorur, ispravnicul - avocatus seu d;";;l;"- eccresiae) prea sfintei Biserici din constantinopol, ca ,a se 'plriteasci. i"auireitu"" din cetatea rr'_ Iar daci (acegtia) "i,"u,*ini"au_ru, u"-'.te",rilpersista) in ace_ leagi fapte' si fie arungaii ei ta"a i'ria tor prin u""ioii'irpra"r,i" (ecdic) pi si se reintoarc:-rta tocirile'r";G op""u locurile ror). (Can. 15 Anost;^Li, 1! I E9.; S. Ii Z! IV Ec.; -'' 17,-18 Trtdan,3, It
Antiohia:z, B,g, rs, io slrai"i; ii,ii,
oi cartagi;;1
canonul interzice deplasarea fdrd rost a clerieiror Ei a monahilor. $i'.cqdeosebire petreeerea acestora in --- cupii"r" ,;t"l"i,'p;trecere in tirn_ pul edreia s-ar deda la neorinduieli. Pentru curmarea acestor neorinduieli, se autor izeazd avocatul sau defensorul bisericesc ai corr.stantinopotutui, G pentru arungarea clericilor sau a monahilor coro .-u grsi il il.;i petrecind acolo firii vreo delegare sau fdrd vreo pricini binecuvintata. Avocatul este numit ecclic pi el este unul dintre demnitarii centrelor mari bisericeqti, in a ctrrui atrinutii intrau nu numai chestiunile avind
21. 25 lV
Iegdturd cu justifia, sau cu apArarea intereselor legale, ci qi cele care priveau buna rinduiald sau disciplina in viala bisericeascd,aqa incit el nu era un simplu avocat, ci in acelaqi timp qi un fel de questor sau i:dstrdtor aI ordinei in Bisericd .
CANONUL 24: (MANASTIRILOR SA NU LI SE SCHIMBI' DES't-
t
Mindstirile odati sfinfite (consacrate) cu invoirea (aprobarea) epistorpulrri, sI rbmind pentru totdeauna rndnistiri ;i bunurile (lucmrile), averile care atirnd (tin) de ele (le aparlin lor), sd se pistreze, ii acestea (ministiri) sE nu se' mai faci loca;uri lurnesti; iar cei care ar ingtrdui (ierta) si se facd aceasta'si fie supu;i ecrtdrilor cc.lor din canoane. (Can. 4 IV Ec.; 49 Trulan; 73, 77 VII Ec.; 1 sin. I-II; 2 Ciril A[prandiinul) Se interzice secuiarizarea nrindstirilor qi a butrurilor acestorar precum gi sd li se dea mlndstirilor vreo destinafie lurneasci. Se in{elege insd cd vreo alti destinatie biserieeasei i se poate da, rdrninind continuu leeiquri bisericeqti gi neinstrdinindu-li-se tjunttrile care le-au fost destinate. VACANTE . . CANONTJL 25: (SCAUNELE OCUPE IN DECURS DE TREI LUNI)
DE IERARHI
SA SE
dupE cum am auzit din De vreme ce unii dintre mitropoli{i, zvon, Iasi fdri grijd, (neglijeazd) turmele incredinfate lor gi aminl ]rirotoniile episcopilor, i s-a pdrut sfintului sinod, ca hirotoniile episcopiIor si se facl in cuprinsul (iniuntrul) a trei luni (in decurs de trei luni), afard daci nu cumva vreo trebuin!5 de neinlSturat, (inevitabilS) ar rindui (determina), ca timpul arninlrii si se prelungeascX. Iar dac5 (mitropolitul) nu ar face acest lucru, el si fie supus certirilor (pedepselor) biserice$ti, iar venitul Biscricii viduvitX si se pistreze nevitdmat de cltre economul acelei Biserici. (Can. 58 Apost.; 79, 35 Trulan; 77, 72 Sardica; 77, 727, 723 Carta' gina; 77 sin. I-ll) Se stabileqte la trei luni termenul in care mitropolilii sint obligati sd procedeze la indeplinirea luerdrilor de ocuparea scaunelor episcopale, prelungirea acestui termen numai in caz de forfd major{. permitindu-se ' Cuvintul hirotonie, care se foloseqte in textul canonului, vorbindu-se de fapt cd unii mitropolifi ar amina hirotoniile episcopilor, nu are sensul specific de hirotonie, ci cel de aSezare sau instituire, act care cuprinde qi alegerea qi hirotonia qi introducerea in funcfiune a noului 'ales. Toate aceste lucrdri trebuie fdcute in decurs de trei luni, iar nu simpla hirotonie. Hotirirea aceasta de principiu este valabili penru ocuparea oricSror scaue vacante, fie de episcop, fie de mitropolit, de arhiepiscop, de exarh sau de patriarh.
26. 27 lV
Canonul ,mai.?pi$eS!e ,si de economul Bisericii, ardtind ci aces_ tuia ii .revine si obiigalia'de a pistra e intacte bunurile scaunelor ierar_ rqvl hicevacante. CANONUL 26: (FIECARE EPARHIE SA AIBA ECONOM) De vrerne ee in unerc Biserici dupi cum am auzit ain z\.or, episcopii minuiesc (arlnrinistre"raj-i,i* ecoponri t,rrr,r.it" Biscricii i s-a pirut (sinodului) ca'fiecare gis""iJe-;" are episcop, si aibd gi econonr din clerut propriu (at Risericii; ;u";-; "hi";;;;;;;;"i6am,.istreze) cere bisericepti dupi socoti'fa "iri"-"op"r* sdu, ca nu curnva sd fie fir6 de martori gospod5rirea gjseriiii ri-"u ai,, 0,_,""J1-o"!ril'.x se risipeasci bunurile ei si sd se infiereze pr-rii*;;;, 11iig';ti""r") defdirnarea,.iar dacE eI (episcopul) nu ar ra"o'tu8"ui acesta, si fie supus dumnezeie;tilor canoane. (Can.38.41 Apost.; ZS
M E'".;3g Trul.an;I-I, IZ VII Ec.;1J Ancira; 7,:8Gansra:24. ZS.Anti"1ri..i'Voi"iS"cn tos:ii"';i-,riii. i_ii; to TeofitAte_ zdndrinul; 2 Ciril
Aleranclrinut) Se impune categoric obigatia existcntd . Ei pini atunci, ca fiecare episcop sd -angajeze pentru admi.tistrarea averii eparhiale cite un econom sau adrninistrator al acestei averi, ulu. ai"',ifiJ"icr"rului eparhiei resF€ctive. Istoria Biseri.cii 'p.en!;; ar:atd.cd economii se alegeau adeseori -gi practica dintre laici. dar fiindcdin'alptini.ea funcliunii acesteia nu era absolut necesard stare cteiicaill.t"ilii mult r"lLlJvrsq priceperea qi corectitudinea in chivernisirea celor economice. Aqa cum se Drecizeazd in canon, economii trebuic sd administreze o,,nr;lltl ce$tidupe i naiq;ii iiJ' Lli scopilor. L'._ui r-.,eobrcel aplicindu-se indrumareir de'ra Fapte 6, 2, timp indeiungat, piscopii instituiau economi dintre diu"oni Ei-""urir]'iur,r"., a Du ss faee ei in;isi chivernisitori J" f"""ri -materiale, care indeletnicire nLl ,numaici esteneduhovniceasci,
ci i-ar ri ipniga-i""i"*ri'i" i",i"pii"i#_ indatoririlorde stuiitori-ii"".li"t,ir"i qi de.;irir,e;i;i;o"i oi daruh.rlui Dumnezeu gi le-ar jr_ *ql
atit nepliceri cit ;i grave prejuclicii gi lor pcrsonal, .5iinstitufiei pe c€rreo serveau. rentru ncexecutarea.dispozifiilorcuprinse in prezentul eanon, epis_ prev.ederilo. "unoni"" qi. anumci;';;;;i rincl obligafiei npii :i1l::rpu$i oc a accepta economii, pe care i-ar institui bozo d.Epiury1t.oir,i1ii;i;" lui lor de clevolutiune,' pre'ai"t" i" cu'onut 11 al sinocrutui vti ecurne_ nic; drept despre care va fi vorba la acel canolt. CANONUL 27: (OSINDA CELOR CE IIAPESC FEMEI) sfintul sinod a (hotdri!), c-9cei ce **.; iuuroi sub cuvi't _orinduit de cdsStorie, sau nirtaSii, r",; ;fet;iorii c<'I'r ce Ie ripesc, rla,:x ar fi clefici; si cadi din treapta lor, iar daci ar ti taiei - lii a^r; arraremei. 6? Apost.; 9i Truta-n;rr-A-nch.a; 22, ZS, Z6,'i0. J6.42.ttayite ""r M(:;;t
28 rV Indiferent pentru care motiv cineva ar comite crima de rdpire a unei femei, fie cleric, fie mirean, se pedepsegte potrivit prevederilor canonului. De aceea se pedepsescEi complicii Ei tlrinuitorii. Se intelege cii celor pedepsi[i pentru asemenea fapte, nici nu poate fi vorba sa li se permitd cisdtoria cu eventualele femei ripite de ei- Acest fapt il _coniirma $i o dispozi{ie precisd din Novela 143 a lui Justinian (anul 563)' prin eare este cleclaratd iiegaii cSsdtoria dintre rdpitor gi femeia ripit t. CANONUL 28: (PRIVILBCIILE qCAUNULUI DIN CONSTANTINOPOL SI DIASPORA CRE$TINA) Urmind intru totul orinduirilor (hotdrlrilor) S{infilor Plrinfi gi cunoscind canonul abia cltit al celor 150 de Dumnezeu prea iubitori epis. copi, care s-au intrunit in irnpirriltescul Constarrtitropol, in noua Rorni, sub marele Teodosie, fostul implrat de pioasS atnintire, aceleagi le ori_nduirn (hotarim) ,si ie statornicim ;i noi, despre intiietifile (privilegiiie) prea sfintei Biserici a aceluiapi Constantinopol, a nouei Rome, devreme ce pi scaunului Romei vechi, plrin$ii duptr dreptate i-au dat (conferit) intiietatea (privilegiul) pentru (rnotivul) ci cetatea aceea era cetate impbrirteascS. , $i cei 150 episcopi prea iubitori de Dumnezeu, indemnali (impinfi) 'de acelapi fel (scop, considerent), au diruit (conferit) intiiet5fi (privilegii) egale.prea Sfintului scaun al Romei noi, socotind a fi cu dreptate, ca cetatea care s-a cinstit (onorat) cu inpirir{ia 5i cu senatul (sinclitul), ;i care a dobindit intiietlfi (priviiegii) deopotrivi (egale) cu ale vechii Rome inrplrbte;ti; intocrnai ca qi aceea si se faci de mare (mdreascii, slr se inalle).;i in lucrurile cclc bisericepti fitnd a doua dupd aceea De aselnenea (s-a hotirit) ca numai mitropolifii diecezei Pontului, b Asiei, ,si a Traciei, precutn ;i episcopii din finutrrrile barbare ale diccezelor nurnite mai inainte, sd se hirotoneasci de cltre pomenitul prea sfint scaun al prea Sfintei Biserici din Constantinopol,' ti adic5, fiecare 'mitropolit al diecezelor pomenite, impreuni cu episcopii clin eparhle (rnitropglie) hirotonind pe epi.scopii din eparhie (rnitropolie) duph culn se rinduie;te (poruncegtc) prin tlumnezeie;tile canoanei ial mitropolifii pomcnitelor dieceze si fie hirotonifi, dup[ cum s-a spus, de cltre arhiepiscopul Constantinopolului, dupi ce potrivit obiceiului s:ou flcut alegpri intr-un glas (unanimr') ;i i s-au adus lui Ia cuno;tingi. ( C a n . 3 4 A p o s t . ;4 , 6 , 7 I E c . ; 2 , 3 , I I E c . ; I I I I E c ; 9 , 7 V I V E c , : 36, 39 Trttlan; I Antiohia) Canonul prczent este unul dintrc cele mai controvcrsatc,Iiind ncacCepiat de Biserica apusean:i nutnai din nrotive de tru-tie, pcntru cir argunientarea pe care o cupriude aratd lipsa de tcmeinicic a preten{iilor scaunului roman la primatul dc jurisdictie. Intr-adevf,r, in el ni se spune ti sihgunrl considerent pentru care Romei vcchi i s-au atribuit unele privilegii, :a fost faptul cd era capitala imperiului. Pe temeiul' aceluiaqi 'considerent, canonul aratS ci se conferi si scaunului din Constantinopol
94
28 IV
privilegii esale cu cele ale vechii Rorne, adici pentru faptul -nom;i cd. cetatea Constantinopolului a devenit capitala. imperiului, qi asttef, N;i adici_noii capitale, i se cuvin aceleagi privilegii ca'qi Romei vechi, La astfel de terneiuri nebisericeEti, ci de*naturd lumeascd sau poiitici, se reduce justificarea privilegiilor deosebite p" &r" t"_a avuu Roma veche, adica primatul de onoare intre scaunele principale ale Bisericii, qi acelea;i temeiuri justificd conferirea unor privilegii egale cu acelea ale Romei vechi, scaunului din cetatea constantinopdtutuf sau din Noua Rom6. Nici vorbii deci de stabilirea raporturilor ierarhice dintre scaune pe vreun considerent de na-turd reiigioasi care ar fi indreptdfit scunul Romei la vreun primat fundamentat pe chestiuni de credinfi s'a;;i-;;mai .pe realita{i religioase ori biserice;ti. cdci, dacd ar fi fbst l'orira cle eonsiderente dc naturti religioasd sau bisericbEti, 1a-'itablirea ieraihiei dintre principaleie scaune ierarhice ale Bisericii, atunci fdrl indoiala in frtrntea tuturor ar fi trebuit sd fie scaunul de la lerusalim, cdruia de fapt abia la sinodul IV Ecumenic i s-a recunoscut al cincilea loc intre aceste scaune; va si zici in urma Romei, constantinopolului, Alexandriei pi .A.nriohiei. .. Yg"liondm aPoi cd incd inainte de a fi dobindit scaunul Corxtantinopolului locul al. doilea, indat{ gupe Roma la anul aor, piin canor-rl 3 al sin. II Ecumenic, aeest loc il deline scaunul clin Alexandria, fiindci pina la nrutarer capitalei imperiului de la Roma la consiarntipopoi, orlqul cel mai insemnat al imperiului din toate punctele de vcclere era Aiexandria. Aqa se explicd de ce scaunul din Roma a fost de la inceput in fruntea celorlalte scaune ierarhice princiqate ale lisericii, qi cle &, inci prin canonul 3 al sinodului II ecumenic,l s-a conferit.la'ai-rul 381'scaunului din constalli^nopol, rangul al doilea dgpd cel clin Roma, cdci intre timp, de la anul 330. constantinopolul devenise capitala imperiului, Ei in aceaiti calitate nu numai ci este numit Roma Noudlchiai qi de canonul 3 al sinodului II ecumenic, cis-a-gi precizat cd i se cuvine privilegii egale cu cele ale scaunului Romei Vechi. cu toate acestea, pentru ci Roma Veche se,blrcura de consideratia capitalei strdvechi gi glorioase a imperiului, i s-a recunoscut Ei pe mai departe scaunului ei privilegiut primatului de onoare. pentru a nu se scddea insd prin nimic pozi{ia noii capitalc, spune canonul, i s-au recunoscut qi_acesteia privilegii egale cu cele ale Vechii Rome, in ce priveEte raporturile cu ierarhia din subordinea sa. Care sint mai precis acestc.privilegii? o parte din ele sint ardtate in canon qi anume: privilegiul episcopului constantinopolului de a hirotoni pe mitropoutii din dieiezele^ pontului, Asiei Ei a Traciei, de asemenea gi pe epiicopii din finuturile barbare ale acestor dieceze. Alte ^privilegii sint,cuprinse in alte canoaner ca de exemplu, in canoanele-9.9i 17 al sinodului IV ecumenic, in care este vorba de' privi legiile judiciare ale scaunului constantinopolitan, etc. etc. cit priveqte
2S tV
s6
{inuturile barbare pe care le amintegte canonul prezent, s-a zis de citre unii tilcuitori, cd prin ele s-ar inlelege linuturile in care existd aqa numitele comunit5ti sau orgnizatii bisericeqti mai complexe, cu caracter de diasporu, adica ncincadrlte rc(lemcntar in unitifile biserice$ti administrative obilnuite. Pe ten-rciul trnei astfcl' dc tilcuiri, in vremea mai nou5, unii reprezentanli ai Patriarhiei din Constantinopol au incereat sil-gi reclame pe seama scaunului ecutnenic, dreptul de jurisdiclie lsupra intregii diaspore ortodoxe. (Jn atrre dr,'pt, sorotit gi ca un privilegiu, nu are insi nici un ternci in prezentul canon, nici in alte canoanl. gl ip nici o hotirire bi:;ericeascl general valabila in Ortodorie. Ciici potrivit vechii rinduieli tradilionale, obiceiului devcnit leqe, gi pe terneiul principiilor canonice pe care se reazimi autocefalia in Ortodoxie, fiecare Bisericd autocef;rli are drept de jurisdicgie asupra diasporci nroprii. ln canonul prezent prin cxpresia {inuturi barbare se infeleg teritoriile din afara grani{eiol constante ale imperiului romano-bizantin asupra cdrora, -- fiindca erau sub stipinirea cornpletii sau gi numai parfial a barbarilor -, cirrnuitorii diecezclor rcspective ale Pontului, Asiei $i Traciei, nu-gi putea excrcita in mod regierncntar juriscllctia Lor. Situafia acestor teritorii, schirnbindu-se mL.reu clupA cum se schimb:i. soarta arrnclor, fiind uneori cuceritc. apoi abandotrate iar altele ori supuse semisuveranitSlii irnl>eriului, numli scaunul Constantinopolului, ctre seconda prin acfiunile sale bisericeEti,actiunile politice multilaterale ale irnperiului, putel sd se ocupe clin cintl in c'ind, in mod eficient, de trcburile biserrccqti din c.tprinstrl lor, aciic{ din ,.tinr"rturilt.bari,.ltres. Prin canonul prezent se aratl c{ demnitatea de' lririepiscop era superioari in vremea trcrea demnitafii r^ritroJrolitane,cici numai episco* pul Constantinopollllui c'stc numit arhicpiscop, iar mitropoli[ii (exarhii can. 9, 1? sin. IV ecunr.) ciiecczelorqi ai eparhiilor' (ai mitropoliilor) sint nunri{i mitropolifi. In fine, canonul 28 IV eculn., sc refclii clirect la disltozi$iile canonului 3 al sinodului 1I ecrrmenic,despre care spLme cir s-a citit chiar la sinod (la sinodul IV ecunrenic) gi ta canoanelc 4 5i 6 ale sinodului I ecumenic, pe care le respecti ;i dispune si fie rinduite dupi ele cor€spunzirtoarele treburi bisericegti,
CANONUL 29: (SE OPRL$TB RETROGRADAREATREPTELOR PREOTTET) A-l aduce (a-l cobo'i) pc episcop irr treapta presbiterilor este ierosilie (sacrilegiu). Iar daci vreo pricini dreapt:i ii indepirteazi pe aceia (pe episcopi) de la lucrarea episcopaTi, nu se ca{e ca ei si aibi (de!ie) $ci .un loc de presbiter. Iar dacl flri r.reo t,inor.ifie grea (gral.a) ari fost indeprrta{i din dregirtorie, si se reintoarcir iari;i- ta i'redniiia 1de-nitatea) episcopali. Anatolie' prea evlaviosul arhiepiscop al constantinoporului a zis: Aceptia desprs care se sr)'ne cr au fost cobeirifi de Ia v'ednicia (demnitatea) episcopald, in treaJrta prcsbiterului, daci sint condarrrnafi din unele pricini binecuvintate, cu drept cuvint nu sint vrednici nici m6-
30,tr\/ ear^de cinstire-a presbiterului, iar daci. firr vreo pricini (cauzi).bine. cuvintatd au fost coborifi (retrogradafi) intr-o, treaptd ,rrdi mi"a, ,int vrednici, dacir s-ar v_idi (arEta) nevinovafi, si-gi ia'ain nou vr,ednicia (demnitatea) episcopali pi preofia. : - '-------' i,b _,!C-1",.!6 Ap2t!.; 8, I Ec.; 3, 26 Tru.tan; I, 2 Anc:ira; 9 .Neocea:ariea:; 27, 70 Vasile cel Mare) Desigur retrogradarea in materie de demnitate preofeascd:sacranrental.d; este un lucru contrar stirii harice, p" """" i aulirre - tiecaie treapta prin hirotonic-. Dar dacd cineva este i"aupaotui airiti.o *;d; quperioard pentru motive care-l fac nedemn de a o -ui .l"qi.r" de'a mai funcfiona in acea calitat_u,^"l devine, prin insuqi acest iapt El iiuJ"*, a detine vleg altd treaptA inferioard:siu de a servi i' oaie"ure oltj {e treaptd a preofiei sacramentale. . ln cazul insd.cind nu este indepirtat pen!.*r motiv intemeiat, ci, se {r.tgEt" doar in situa{ia. g.n ? r"..putua sau de a nu avea loc pentru qlujile- mai-.i-naltE potrivit demnithtrii sale saceqdoiuie, respectiv'l poete..indeplini ;i o func{ie inferioard, fdrd ca p.in aceasta sa sl sflvi;q-eqsqi_ vreun sacrilegiu. Astfel, dupi cum aratd gi "o.to.r,rl'B ur iinodului I ecumenic, epilcopul poaie initeplini ilfi"a $i iuncti; a" ii"l"pi*"!; {g vicar, crxn s-ar zice astdzi, ca qi acela de'presbiier. $i ln acest canon,-dupd cum se vede din text, episcopul constantinopolului este numit arhiepiscop. .!
:,
CANONUL 30: (PRIVILEGIUL ARHIEpIscopuLUi ., ,. EI FATA DE STNODLTLPROPRIU)
ALEXANDRT-
D-t'oareceprca er ra'iosii episcopi ai Egiptului au anrinat pind acur' a iscili scrisoarea prea cuviosului arhiepi""gn Leon, nu iirsi'pe"t""-nis-ar impotiivi credin$ei s-obornicegti,ci zicinrl cX este obiceiul in dieceza Egiltulrri a nu se fac. nimic de acest fel, firi in".tr:iin1or"a l;;r;;;;
arhiepiscopului -sicer si li se f;;; r".'t,i;r,ili;i; i:J:T:li"i,-t-4t.lg:;i1ia) (pasulre) prna la hirotortia viitolului episcop al lrrarii c.etii!i a ilcxardri-
nilot ni s-a pirut 'oui cd este lucru cu bu'i cuvii'1n'1ili;;i."rril;;) ;i cu ornenie, ca acestora sd li se tlea ingdduinla la"orcia co'cesi;r) tre a rimine in propria I'r star.e (h'eapta) in cetatea:impdritr:aslil';ifi";'r; va hirotoni (ageza, ^institrd) arhiepiscopul marii ""ie1i J Aluxandrinilor. Drept aceea' riminind ei in propria lor stare (treaptd), si dea urigrr"i"i (scliseJ' - (.e ofere gar.n!ii), ':- dacd acest rucru Ie eiie cu putinfX, saii p{inljurimintsevorfacevrednicitlecr:ezinrint. (lrr-", 6,.20, 25, 34, 8I Apost.; 9 Antiohiq ,l Sardica; t0, C;4,82 Vq..,: S[Ie cel Mare) rn eanon este pomcnit cu titlu de- arhiepiscop qi :Lcon' al Romei gi acclaSi titlu i se recunoagte qi epi.scopului Alexandriei, ae unae se vecte egalitate intre aceste scaune,'din punct de vedeie ai alrri"itilii-J; t*;: tci icrarhice in care se.gdseau. : . i 1
t
I
t i, V E: Vl €r{l.)
r
$1,. ,Ramirrfud igaunt{".arhiepisopal il: Alerandniei ,vacant,,treprezentantii acestui scaun Ia sinod nu au semnat epistola dogmaiicd a lui Leon al, omei catre l-lavian al Constantinopolului, prin care se condamtrd lrlorror fizi{ii, cerind s:i li se iimiie acest lucrll, pinA se va aiege un nou arhiepis-, cop al Alexandriei, pc'tru cd la ei exista obiceiul sd nu facd nimic fdra aprobarea acestuia. Li s-a admis. cererea cerindu-li-se insd garan[ii, fdrq de car:e,ei ar fi fost caterisili sau lipsifi de treapta in care se gdseau, ca . : eretici. IVlen[ionilm ci s;i in: ac€st:,canon, cuvintul hirotonie este intrebuinfat ln in{eles de lucrare complexS, de instituire prin alegOre, hirotonie $i a$ezarein scaun a unui ierarh. t , " ! t
I
t L t ,
l i
t
rriil
iirl '. :
:il
.r'1.
i --
t, 'ttl
i,..r ,'
SINODULt'nnrr-rn'(aif '692)sid srNonrtr, v,i'vl 'r rli
CONSTANTINOPOL (691-,692)
ilr;,
ll
J/{r.l
ECUMENTC DE l-ia irua str r;'il t:{ rq S,{'Sb' SiNoADE
CANONUL 1: (INVATATURA CELOR DINTII BCUhTtiNICll SA SE TIB NESTRAMUTAT) ;^ Rinduiala cea mai bun5 pentru cel "u"u i.r"upe vreun cuvint sau vreo lucrare, este, dupd cuvintul teologuiui, sd irrceapd de ia Dumrlezeu ;i si se incheie cu Durnuezeu. Drept aceea' ;i dreapta credinfd s-a ;i propoviduit de noi la mare dcplrtare, ,li Biserica la terrrelia clreia std Ilristos neincetat cre;te ;i sporegte, incit ea se intinde deasupra cedrilor Libanului. I'icind .si.acum inceput, sfintelor cuvinte; orinduirn cu dumnez€iescul har, ca acea creclin!5 care ne-a fost predanisit6 noui de citre martorii vizltori (oculari) 9i de citre slujitorii Cuvintului (Luca 1, 2), adic6 de citre IJumnezeu alegii apostoli, sd se pdstreze fdri innoire gi nestrSmutat6; de asemenea gi (cred,in[a) a celor trei sute gi optsprBzece sfinfi .si fericifi pdrinfi c&re S:flu adunat la Niceea in vremea lui Con" stantin care a fost (fostului nostru) impiratul nostru, irnpotriva (necq. viosului) nelegiuitului Arie gi impotriva dumnezeirii (religiei) striine 9i pigine;ti (inv5!ate) Iiurite de el, sau cum este mai potrivit a zice, irnpotriva inchindrii la mai mulfi dunrnez.ei (impotriva politeismului sArr);- cari p5rinfi, avind una;i aceea;i credinfi, ne-au descoperitnoud ;i ne-au limurit unitatea de naturi a fiinfei dumnezeiegti cea in trei persoane, neingdduind ca aceasta si stea.ascunsi sub obrocul necunostinfei, ci invdfind limurit pe credincio;i a se inchina cu o singuri inrhin6ciune ;i Tat[Iui pi Fiului 9i Sfintului Duh; .si risturnind ;i surpind invifdtura despre spifele neasemenea(treptele inegale) ale dumnezeirii, iar juciliile cele copillre;ti flcute din nisip de citre eretici im,I potriva ortodoxiei, pribu.sindu-le pi nimicindu-Ie. .sutd propoviduit* qi credinta de cdtre cei o De asenreneaintirim cincizeci de sfinli pirinfi, - care sau adunat in aceasti cetate impirdteasci in vrernea lui Teodosie care a fost impiratul nostru, - imbrdfi;ind (primind) noi rostirile lor teologice; iar pe necuratul Macedonie izgonin-
V -
VI (Trul.)
du-l impreuni cu vrl;ma;ii de mai inainte ai adevlrului, ca pc unul cale cu'incipifinare a indrirznit a-l socoti (sii-l considerc) ca pe utr sclav pe acela cart: stipineste si a sfi;ia unitatca cca netiriati (r:edt:iDirrtitti) pureezind (proceclinri; tilhircltr:, ca si cintl nu af' fi desirvir;ittr taina 1idejdii noastre; irnpreuni osintlind cu acest spurcat ;i care a turtrat im' potriva ader.Srului, qi pe Apolinarie, tiinuitorul rirrtlfii, care in nt6tl rtelegiuit (iiet rr.,'ir:r:-) s-a t'ostit (;trcrrrr.rntat)<.d I)ornnul s-ar fi iptrupat firi'r de judecatd (raliririt:);i firrir rle suflet, liind 1i el de aci (d.e Ie rcci.tst:i p:ircre) de socotinfi, cit nrintrrirea noaslli ar fi nedesir-irsit5. IJar nrai pecetluim inea 1i invifiittrrile agezatel de citre cei dorri sute de r)unrnezcu prrrtiitr;r'i p:irin!i, care s-au adunat nrai ctornult in cetatea Efesenilor, in vremea lui Teodosie, fiul Iui Arcadie, care a fost irnpiratul nostru, cll pe o putere de ntbiruit 3 clreptei crcdinte pr.opoviduind ei pc tttr Hlistos, pe un fiu ll lui f)rrmnezeu, calele s-a intlupat' gi prcitslilirxl pe neplihiinita si pururea fecioara care L-a niiscut pe El firir de r6tninti, ca fiind aicvea ;i cu adt"r'irat Niscltoare de Dumnezeu; ;i lepidind irnp.'rrfirea aceea de;artir a lui Nestor.ie ca pe una striin5 de stiirea (conciilia) cea du:nne'zeiasci si care irtvaftr ci untri llrisros c'ste om deosebit 5i L)ttn'rnezeu deoscbit ;i care a inuoit nclt,giuirea cc:r irtclaici. l)t' asemenea intrrinr incd;i credinfa ortodoxi cea statorniciti (1'ornrrrlatl) de eitre cei lase sttte treizeci de l)urnrrezcu alesi pirirrli i1'rnitropolia Calcedonenilor, in vt'emea ltri il{arcian, c,arelc a fost si t'l ilngliratul trostrtr; - cal'e (c'r,'rlirltii), ci unul llrislos, Ii'ir.rllui Durnnezeu este alcitttit tlin tlouli firi si cd s-a ploslirlit in act.stc :rnrindou;I fir.i, a prgclanisit-o cu glas inalt pini la mal'ginilc. lumii, iar pe Fjutihie cel desert la cttget' care inva!it cli lrrart'a taini a iconumiei (ntii:tr.ririi) s-a silirsit in chip parrrt (aparcnt), l-a scos din nrarsiuile sfinte ale Bisclicii ca pe o oBrccare lepi
::*
:r:;
I : V .-l VI (Irul.)
09
nostru de sfinti pornenire Constantin tate, in vremea impiratului care (creclin{d) a primit mai mare intdrire prin aceea c5 drept credinprin hotlririle pecefi (confirmat) intirit a irnpirat eiosul acestuia. (ale sinodului) pentru neprimejduire (siguranld) in toate vcaculile; - care (sinocl) ne-a l5murit pe noi cu dragoste de Dumnezeu, si mirturisirn doui voinfe firqti, adici doul vreri qi doud lucrdri fire.;ti in iconomia intrupdrii a unuia l)ournului nostru Iisus Hristos' a f)umnezeului ader'brat, gi care (sinod) a osindit prin judecata dreptei credinfe (hotirirea) pe cei ce au stricat (alterat) dreapta invdfdtrrri a adevir:ului (clogma adevdratd), gi care au invilat poporele cd intr-unul Domnul nostru lisus llristos este (numai) o voinfi ;i (numai) o lucrare, pi-i nurnim adicd (pe ace.stia):pe Teodor al Faranului, pe Chir al Alexandriei, pe Onoriu al Romei, pe Serghie, Pir, Pavel ;i Petru, care &u fost inaintestitdtori in aceasti de Dumnezeu p[zitd cetate, pe Macarie, care a fost cpriscopal Antiohienilor, pe $tefan, ucenicul acestuia ;i pe Polihroniu cel fird minte, pistrind de aci inainte neatins, ob;tescul Trup al lui llristos I)umnezeul nostru. . $i pentru a vorbi pe scttrt (concis), statornicim, ca credirt{a tuturor blrba{ilor care au strdlucit in Biserica lui Dumnezeu ;i care au fosl hurrirratori in lume, avind intr-inpii cuvintul vie{ii - ;d se !in.{ tare ;i sI rdurinii neclStinati pinl la sfir;itul veacului prectlm ;i scricrile ;i invirfStulile (clogrnele)prcclanisitelor de l)umnezcu; - lepidind qi noi Pi dind'anatemei ps cei pe care ei i-au lepirlat ;i i-au dat anaternei,ca pe vrd;ma5ii adevirului ;i ca pe cei care s-au intiritat in degert impotriva lui Dunrnezeu ;i care s-au striduit si ridice nedreptatca intru indlfime. Iar dacX ciueva dintre to{i nu ar line 1i nu ar primi (imbritiga) pomenite (dognrele) mai inainte (rnenlionate) ale dreptei invlfitulile ercdinte, ;i nu va gindi (crede) ;i propovdrlui astfel, ci ar incerca si se dupl orinduirea (hotlridice impotliva acestot'a, sd fic anatema rirea) acum atezati drl citro sfinfii ;i ferici{ii pdrinfi aritafi tnai inainte, ;i sI fie scos ;i sd eadl din starea (ceatri) cre;tineascd (din catalogul creltinesc) ca un strlin (vrii'imas). Iar noi, dupi cele rnai inainte orinduite (hotirite), am priceput deslvir;it ci nici nu este a se atliuga ceva, nic,i a se scoate (din ele) ceva, ', care lucru pentru nici un cuvint (motiv) nu l-anr putut (face). , rri, Ij.nr'l t.,ij\ ,(Can. 1 II Ec.; 7 III Ec.; 7,2 Cartagina) 'sd hcdtifirme i'r'': insemndtatea eanoiri,ilui constir in faptul ci prin el toate hotiririlei dogmatice: ale primelor qase sinoade ecumenice. , Sinodul care'a emis acest canon, s'a tinut la anttl 692, dupd dll Vl-lea sinod ecumenic (an 680), qi dupd felul in care se pronunfd'asuprh hotdririlor dogrnatice ale sinoadelor anterioare, face impresia unui sinod 'ecumenic deosebit de sinodul VI ecumenic, a cdrui continuare este totuqi. ln textul canonului se face pomenirea chiar de la inceput de ,cuvintul teologului', care e,ste cuvintarea rostitd de Grigorie de Nazians Ia anul 362,-incercind sd justifice retragerea sa in singurdtate, dupd ce a ': ,fost hirotonit la anul 361 intru presbiter. t
{
V -
VI
{Trut }
Textul banonului ii nunreqtesfinti si,fcricifi pe parinfii, care au luat parte la sinoadele ecunrenice,deci nu tdfi acei'cjre'a,, trecut in rindul slinfilor. \,Iiri trebuie rem.rc:rt apoi..faptul cA pe unii dintre iii.iniir=i numt'|te clirect cLt nLltrtt,rir'ltircle sfirr[i sau ier:ici1i (c:urlreste de piiUi Ciril ai Alexandriei nrort,la anul j4"t) si r:j pe e,piscopultfix""i-ffoil";;j (615*-638)ii nurliester,:reticrnonotelit. De ase:ncneatmai trebrtie..retinut fuptr.rl ce, intreeqa inr,afiitura cle creclinfa predanisitd, adici incretlinqata cle ]JumncroL,lJis".i"ii, este l.rds'sinoacielor tratA in Biserici prin asisten[a Siintului Duh, crre li s-a dat ecumenice -5i ca t'l este mdrtrtrisitii neintrerupt cle r::itre toti sfinfii pirinfi 9i r*rarii lurrrinatori ai luruj.i c:rro aveau intr-lnfii cuvintul viefii cu scriitorii Sfintei Scripturi, dar nu cd ei ar fi fost infaijibili, ci nunrai ce{au rinvifat in maioriiltea lor adevirttriie pistrate cle ljiseric;i; a;a ca, luat individual,,.eitttt trebuie socoti[i infailibili 1i nici inspira{i, ci'piistratori 'siinr'in ai adevE,ruluil;imurit de Biserici prin asistentruDuhtitui singii.' dele ecunienice. :olft C.\NONUL,'!; ,(sE pRtN.lilsc bI sE iltT-,{REs(j -,\DEV,\I]ATEi-U I;',. CANOANL-.A$UZATII PINA ACUM) '; . ;, 'leestui sfint sinod i s-a rnai pirut gi aceia, c:i este un lucru fga;te buii si de mare insenrnirrat","a ;f de acunr irrainte si rirrnini t"ri trigure) ;i statornise, spre tdnrdduirca su{letelor 1i vindecarca srrferinleioi., cele optzeci ;i cinci de canoanc.,care au fost pr.inrite intirite de citre ;i stinfii .ri-fericifii parinfi, cei mai inainte de iroi. si care au fost inr:a si predanisiteltotriictt(sub)rrrrrrrt.lesfinfilor;islivi!i|orapostoli. I)ar devrerne ce in aceste cilu(rare,li se p(r.uncestr.nour si pri_ tnim orinduirile acelora;i slinfi apostoli clate prin C)lerpt-nt,car-grai.ci din vechirne li s-au rnai adriugat iintrodus) prin oart:cari raticifi {eter.odocgi) urrclc lucruri mincinoase ;i striiine dreptei credinfe (false), spre paguba Bisericii, ;i carc ne-au intunecat frurnusetea cuviincioasi a'aur"_ nezeieptilor -invifaturi .(r.logme),- ant-Iacut lcpidarea cc,il de curiinli a urlor astfel de orinduiri, spre aidiree si ferir"ea ite prirnejttie t*ig"i,i,.,r"J prea cnrsfine;tei turLi]*, nici intr-un chip judeci,id u I in rind. c:u invatiLura curati (autcntica) ;i (intreagii) des.irvirsitrl i,,,ru apostolilor, rriscocirile ruincinoaseivortriri erelice. Pecetluirrr irrs-i (intarinr) ;i pe toate ct,rerarterdnoorr* care au fost apezate de cltre sfinfii si fcricilii rro;tri pdrinfi, ^li aaii.r alti cs1r, tr*, 'la sute optsprezecesfinfi Ni.uia ,si ale celor: -par-inti care s-au intruriit de la Ancira, inci si ati ceror de Ia Neocez{rcea,pr."",r,r ;i a celor de la (iangra; iar lingd-acestea;i (cr:le) ale celor tle li Antiohia siriei d:rr si ale celor clin Ltodiceea !'rigiei, irici si alt: ceior o suti cincizeci care s-att adunat in accasta de Durirnezeupiiirri pi inrparateasca cetate si ale celor d,ui sute care s-au intrunit mai clcniurt i;, ;.,i;;" de cipetenie ,lmetropc,ia) a f,'fesenilor, si ale celor gase srrte treizeri de sfinf f .si fericili pirinfi din calcetlon, de asemeneapi alt: celor din sardica ;i inc:i si ale celor din Cartagina, apoi inci pi a celor ce dc curind s_au adunat
g
\' -
VI 0rul.)
101
in aceasti de Durrrrrezeu plziti ;i inrpdrirteascb cetale irr t'l'r'ltlnr irri Net:tarie, inaintestititorul acesti:i cr:tifi inrpilrite;ti, Si alc lui Tcofil c;rre a fost arhiepiscop al Alexarrdriei, ;i alr: ltti f)ionisir: care a fost arhiepiscop al niarii ceti{i a i\lexandriei, dar ;i ale lui Petru, care il fost (arhiepi-*r,op) al ;\lexandriei qi rrrartirul' li ale lui Grigorie' care a {ost ('l-ariiitaturgrrl). ale lrri episcop al Neocezarcei ii de minuni ftcitorut \-asilie arhiopiscopttl Cezalui arhiepiscopul Alt-'xandriei, ale Itala;ie, (irigorie lui (irigorie Teolo' alc Nisci, episcopul lui ale re6i Capadociei, 'firrrotei' care a fost nrai denrult gul, ale lrri Arlfilolric al lconiei li ale lui drhiepiscop al Alexanclriei ;i ale lui Teofil. arhiepiscopul acclea5i mari ale lui Chiril arhiepiscopul Alexandriei li ale lui cetlfi a Alexandrinilor, Gheiartie. carc a fcst patriarh al aceste:i de f)trnlnezeq pizite ;i intparitesti cetifi, dar irrci Si canonul asq;:at clc cdtre Ciprian. care a fost arhiepiscop al !irii Africanilor 5i tnaltir. 5i de cltrc sirrodrrl linrtt srrb el, care can()n a avut tirir: (a fost in vigoare) irr l':cr:rile inaintest.ltiobi(nrentionati) si nu't:ai dupi ponrenif i mai torilor inairrte ceiul pre.danisit lor. $i nirndnui sir nu-i fie ingirduit a stricn cele tnai inainte ardtatc c3nr)arle sau a It'lepdda (abrog;i) sau a prirni in afarS de (aratatr') alte carroane, nlincitlos intitulale de cele de fa!5 stabiiite citre unii care le-au alcltuit si caro au ittt:crcat sa precupefeascd ader-irrtl. Iar dacd cinela s-ar printle innoind vrcun canorl dih cele zise.sau incercirrd a-l surpa, sd fie invinuit,. prirnindu-5i osinda preerrtll rinrluie5te un asemenea eanon impotriva ciruia a grctit pi prin aceasta se virtdcci rle eeea ce a grc5it. ( C a n . 8 5 A . p o s t . ; 1 . I V E c . ; 1 1 1 1 1E c . : 7 C a r t a g i n a ; 1 0 L l l ) lrJ
Drrpii ce prin canonul 1 ai sinoclrrlui Trulern confirrn5 hotdririle dogmatice ale tuturor sin6adelor ecttnlenice de pind la anul 692. prin canonul 2. acelssi sinod procedeazii l;,r .prima .codificare expresl $i eOmpleti a carroanr.lor orrise clq--.sinoacicle r,ictttlenice, de cele particularg : i sau de unii sfinti pirrin(i pini la acea datir. 'codificarea canonicii p-e Deci insemnittertea canonului 2 rezitli ir-r ** daci vreo incercare asen:rndtoare in ce privegte canoanele tii';: s:a Dtai ficut cle c5tre sinodul 4 ecunrenic, prin canonul l. aceea trcbule socotit5, in lipsi cle dovezi ntai sigurei doar ca o confirulare a cattoanelor sinoaclelor ecutnenice auterioare, ial' nu ;i a canoa:relor sinoadelor particulare, si cu atit n ai pufin a|e cattrlaneior Sfin{ilor P5rin{i, pe citfl vrelr"rr-,.canonul prezent iriSiia nqtnele a toate sinoaclele e'culilettice Si, a ceir:r particular, cit qi pe Sfintii Pdrin{i.ale cdror rostiri in chestiuni de organizare qi de disciplinfi bisericeascd au dobindit puterea r:nor adevlrate canoitne. Cu toate cI 9i pind la aceastii datd au fost fdrd indoiaii folosite numeroase canoane adoptate de sinoadele partiCulare, qi numcroase canoane ale Sfintilor PArinS, totuqi acestea nu au avut r.'alabilitatea generald irr BisericS, pind ia consacrarea lor prin canonul prezent,. aEa cd 9i atunci
r02 V -'VI
(Trut.)
cihd au fost folosite, ele nu -obrigad-decit in unele pdrfi ale Bisericii, sau doar-pe-ceicare voiau sa fe ac"?prc. Trebuie mentionat, "J aori iri"ca'onrrl r difcrite canoane sfnt ard_ tate pe categorii, -si.anume, unele ca fiind ale "m"a-nro" ecurnenice, artele ca fiind ate -"i" ca ni,rA ate Sfintilor .si altele,Pdrinfi, totqi de ,:11^1q:lg" 9*ii"".f"* acest canbn inaintq i"t* .la "i _"i existi $i nu se mai poate face nici o deosebire in-ce privegte prlll* sau valoare lor, intrucit fiind acum_ "a"i,tit"^p"i"i*""'rjn5j""a"Li" i s.s lssun6s_ logte au cut caracterul eeujnelic, toate valoarea canoanelor emise de sinoa_ dele ecumenice- aei,f inte"iq;; Lt"o' ioutu """"".ti provenienld valoare. Ei A;. orm sint in;iratu "n,roJi"ie diferiteror sinoade in ca'onul pre.
fflhi:"
au rdmasele pini asteii-in corecfiai""o"i""rtarri a BisericiiEi
sc ineepe cu canoanele a'ostolice. sq continur apoi cu cere are
atosinoaiiicii'particrru'" ii l,rJi'b, ," ia"*gdii" ffii,ff:"i;1r;;.enice,
Canonul dc car.e ne ocupim clcclarrj apoo.ife aqa zisele Orinduiri Apostolice sau constitutil.ni-Ipo.ioii.n, * atribuite uneori lui clement Romanul sau puse,.numai suU'nuniete,acestuia, ca unul care lc_ar fi transmis de la Sfin{ii-.rrpostoii __-u"atinA "a-i"''.rrrlfn.iirrt.u ele ereticii ar fi strecurar sresefi tare ar intuneca lu'rina--ir'a6turii adev.iraie. Dacii desisur in'vremea aceea consffiu;ib A;g;;;:" "o" fi cupri,s astfel dc greseti. totugi, h f;;;'i"" a" or"i ti;il;""u-.e s_a pdstrat pina astdzi, lru se mai'grsese ry u.tr"r-d" greqeri.ceea ce crenoti ci Biserica a proeedat la eriminarea .!o1, a'a- incif coi""tio ,"rriJ"iiia o fost mcreu folositd gi serveste si astdzi ",i-ir"". auxiiiar ar Dreptuh:i tsisericesc, adicd nu din categoria izvoareror luniorountare '-"' pc care Ie ingiri canonrrl 2 Trutan, ci din u aouu "ut"j;;i". 'id Mai mentionS-1 apoi, si canonrlJ sinodului {inut sub Ciprian al cartaginei a fieut'murtti vremJ'p""?tu ai' aceeaEicategorie a izvoareror auxiliare ale nreptului BiserG;;-;ii ";_;i;;^"t""""ir recunoaqte gi canonul de care ne ocupdm. cu toate acestea,mai tirziu, el a, fost introdus in mod pracric,
si cl-eonri-txti,iitt"r ;i'r.,ril;;, in colecfiafundamentalide canoanea rise"icii. ril"i " tacii intrat in rindui izvoarelorfun_ damentate
ale Dreptutui Bis;;i;;;c.*-' ) -d"pi"""." rn canonul z^ Truran, s-a v:izut, pdrinfii diverselor sinoade ecumerice sint numifi i91"igil. i'r"";i;i;i de arhiepiscop ;;firiili se folosegtepentru a-i desijna pe"iJ"a"hii principarelorscaune,ierarhr stroeriori in srad mitropoliiiror,'-gi-rn,.r-u, pe aceea care au dobinciit titlul de patriarhi si pe'unii "ui", -ra"a a deveni patriarhi, se ridicaser5 aproape la tnldtimea_aeestora, fiind d; l"p; ;;;";i;liroporiti primagi, ettrn a fost ciprial ori exarhii diecezelor. ai tt-t;ilaefi{': cur}.r sd fi fost..v^asiic cer M""; ;;;;;iepiseop al cazareici capacrociei. Dare
"fJ1i:!!#.'?l' i,1,.&Tr,Lil",Ti"u ::i,r.*,1 3'#i'i: i;-:"lJ,l;; of":-::ii,1" sinodului .dupi {:inut srib ciprian,- s-o-,perii"t ,,DUrnoi oliiceur predanisit
celor din tirilc acelea.
a
':t
\' - VI (frrri.)
,oftrCANC)NUI.3: {CEI CASATORITI Dn DOU.\ OHI Nl' l'()T Ii{ ' ct,l,lHICl) f)e vrenrit']ct,bilrccreclinciosulli tlc Ilristos iubitorul lrottrrl iniacestui sfint ii er:tttttcnicsirrod.ca cci co 5e pirlat a griiit (s-a acirc,cirl) irurtrhri i1 r'ler;i cci curc it'trpdrtirlt'sr:altora cclc rlrttnrrezeic;ti,sI s-t: i ;i r-redrlici dc jertfa cea duhor niaratr: cura!i ;i slujitori nc'prihirrrif carele estc ;i Jcrtfd ;i ArhicrcY. 5i sh curdccascda nrtrelui l)umnezcu, ii a1l;tsi pe acilltia din rrrrn!i trc(pri Iliittitrr) carc: nccurab cele teasci I'egiuite.Pe tingi accaita, pnrrlrq ci cci (dclegafi).ai.pteasfirrttrilliserici ai Ilornarrilor, au proptls sir se {ie canontrl asllt'itrrii,iar cci de sulr (stiipizitt'i ;i impirr[te1ti cetnfi (au pinirea) scaunul acesta al de Drrnrr'lez(ru (orrcrtiei)1i al irrfelegerii dc oarrrerri tlragostci canonul se tie) ;;;t;'rt (compasiunii), rroi, Ic-atrr itrrpreurtat pdrirrtelte cu iullire dc I)utntrr'lzeu ire arrrindoul, ca si tru ldsitrr nici ca blindc{ea si fie ingildrritoaro (t_o(crudd. sd fic lrt:onrt'rtoasil ierllnti, slabir).;i nici cir asprilrlea (rc:r'critrrt,::u) r.igicli). li mai ales cincl, din rreltiinfS. gr:e;ealas-a intins la o nrulfime destrrl clc nrarc de birlbali. Socotim (hotlirirri) aladar irrrprcnnd ca cei ce s-au itrertrcat cu doui ale tretlrtei luni iartualic dirr al ef,sdtorii.;i care pinl la cirrcisprezecc (an. {il'i1),atr fost robifi pica.. 6199 al atrului trccut patrulea incliction iului ;i nu au vrut a sc curirfi de accsta, s[ fie supuli cateri';irii canonice. Iar cei ce au cizut in picatul accsta al cdsirtorieia doua (bigarniei)' dar irrainte de aceastl cercetare a noastri au cunoscut.ccea cc cste folositor ;i au tiriat rlul dela ei inSifi 5i au alurrp;attlelrarte aceasti strtind ;i nelegiuitr-rimpr.errnare,sau cci alc clror fettrci clin a tloua cisStorie au dccedat, sart ;i acei care au cdutat si sc intoarci, invitlind din nou infelepcirrnea pi pdr5sild repede nelcgiuirikr lor dc ntai inainte, fie ci ar fi fost presbiter san diacon, - i s-a pirrut sinodului' ci accqtia si incetezc de la oricc slrrjire sau lncrare preo{easc5.fi sd fie supu5i ,pentm un oarecare titnp anutnit la cerrsetiri (epitimii), dar sI aibl parie (sA se intpirtd;eascii) de cinstea scaurrrtlui li a stiirii lor, iirrlestulinl)otrtnului' plingirld iltairttt-'a sederea pi du-se cu inainte ca sd le iertc lor nelcgirtirea cca dirr rreltiinfi, 'cici este fairi dc cale (necuviincios)' si binecuvinteze pc altul, ccl care estc datol' si-5i vincleceprrrpriile salc rini. Iar cei legafi de o singurl sofic, daci cc'a luati a fost vbdutd, * de asemenea ;i cei ce dupf ftirotonie au triit intr-o singuri cisfitorie nelegiuitd, adici presbiterii ti diaconii 9! ipodiacorJii,,oprindu:i pentru un oarecare pulin tirrrp de la sfinta sluibii, fi certirrdrr-i (supurruindu-i epitimiilor), indati si fie pu;i din rrou (reapezati).in treptcle lor proprii dar in nici un caz inaintindu-i. la o treapt5 mai inaltS' :sc intelege insi, cX dupi ce acegtia s-au dezlegat cle inso{irea nelegiuitI. Iar le-am statornicit cu privire la cei ce au fost gisifi irt tnai itt;tale intelc aritate grepeli (cAdr.:ri). dupd eurn s-a zis, pini la cincisprr:zesr-r lunii ianuarie, a indiitionului al pattulea, Fi numai in privinfa felelor
j 104
V*-VJ
(Trut.)
preofegti orlnduind noi (hotdrind) de'hcrirrr rnainte gi innoincl carronur core rinduieste, t:cl "g1o iigit ",, rroui cisitorii (nunti) crupi -ca 1-o botez sau care a luat concubin' (tiitJare) sd nu poatb {i episcop,sau pre$biter sau diacon,_sau peste tot orice altceva din catalogul st5rii preo_ lqti (clericale): cleaserirenea$i cel ce a luat veduve sau Iepddati sau desfrinatE, sau' sclavi, ro" *.lr"ti"u-lint"" c.le d. p"l*ri (actrita) sd nu poatr fi episcop, sau sau diacon peste sau '!L -presbiter, tot ru orice ,'\ din catalogul stirii preofe;ti lain rincfuf'"i.""fiO. (can- 77, 18 Apost.; 26 Traran; rz, 27 vasire eerMare) r ,rnr..rlii. i Canonul nrevede.indeplrtarea din.sJujba prco!e;1r"r, O"t;';; Ei din starea clericari, a celor "iiu,---"iurici fiincr, -,* s-au, casatorit a doua oarS' De asemenea nrerrede nedepse telmporalc pentru crericii eare nu s-au cashtorit reqrementar chiar'inainte'ae hiroionii ,", pentru cei care s-ar fi cdsdtorit in mod r,"t"g'iuii'a"pi rriiolJ"in', nefiincl anterior cdsAtoriti. Tuturor acestora le stabileste un r*:qim de pedepsc$i de rea_ daci au
nTtf.;e.,
siivir5it,nrpi"iii:,,ic,-abarr,ri pila-r" lilianuarie ateapul
Sc dispune insd pe'iito/.'"H'll;i 'car(' ce s-au cdsdtorit'nu credoud or.i dupd botez, prccum si au't*ii'ir"i",l?irrfi;:"H _cci poati fi nici -episcopi,nici prcsbiteri,nici-ii,i"i,ir, nici arti,,r d;'cicrici. Aceeaqi opre_ prevede Iiste o si pentru cci care ., ,-",, cdsrtorit reglementar. dupd eanonul 17 si 18 apostolic. Din canon rezultd r:ra cf, adniisa cAsAtorie o : : :, t. I e g a l dS i d u p i h i r o t o n i e . r i, t.,) :: 'la Textul eanonullri este mdrturie a faptului cA pind acea d.ati, episcopii se puteau caiatori "a"iiii"-"i.oito.ifi,^"u si ;;;;;toate ci inci -_ .impir:atul Justinian, cu vrco 100 cle ani inainte. _-_interzisssL5 aeest lueru' El mai constituie apoi ,si o advaoa a tendinteror riqoriste ale Bisericii din Roma, cu privire'il rt";";;ivili r clerului. rn fine, prin felul in .care 'niale eanonul a indreptat . stdrile provocate d" neo.inji,iotit" ruatrimo_ ale clerului. el constitui; ;-pilrlr a" "t,irrruinfi,'ll,'i.,1nt"qerc si de fermitate 'in acelasi tim_p, ins'g1ri- p"in care poate -servi ;i acum drept pildd pentru cazuri simiiare. ' i;i , , .j ' rilq i,' B,r-! _rr6 u:-r ' 'i" ;r , -C_ANONULA: PACATLTTRE;I bU TENAUI TNCFIINATE' ESTE "')' ,{-,.-":',-:'. IEROSILIE) Daci vreun episcop. sau presbiter, sau,.Aialon sau ipod.iacon, sau cite! sau cintdref, "i,r orlia" r"st"., ;"*ar), s-ar u*uri*."u (imprcu'a) eu , o femeie inchinatd (afierositi),' consacrata (dedicata) rui Durn'ezeu, si se cateriseasci, ca care i strieat ', ---1,, pe mireasa rui lrristns, iar dacd -unur ar fi laic, si se afuriseascl. ,ru r * ,,, ',, .t,ri,, j ,. i_r,t ' (can: zs Apost.: 9 t tcli,lb N,Et.,: Dl:40.^44,14s Trutan: 19 Ancira; '-9
Neoeezareea; 6, u cartagrlniii,' ol tt, io,-io,-iz,"a6'iornnt,cer,Mare)
Prin. ferneie inchinatd, dedicata sau -afierositd, se in{elege oricare ,dintre cele care fac parte di" "it"e"ii" *i-*irtrJl;ilil";;"uelsr, fecioa_
5i'6.' , V:-
VI (Trul.)
105
reior Ei apoi a monahiilor. Pdcdtuirea, cir vreo; astfel de' femeie este socotitd ierosilie. Caterisirea, ca PedeaPsil prevdzutd pentru ciefici in canonul pre'simplii cind e vorba de clericii hirotoni{i, zent. are in Parte in{elesul ei propriu. indepirtare tlin functiune' r:lnd e iar in Parte are infelesul de vorba de elerici nehirotoni$i. .SA NU STEA FEMEI CANONUL 5: (IN CASELE CLERICILOR -(i CARE DAU DE BANUIT) Nici unul dintre cei tlin catalogul clcrului sX nu-;i ia (clobindouscff, femeiS sau slujitoare, in afara acelora care se afl5 trecute tini) ih cinon ca fefe fird binuiali (care nu dau cle biinuit) finindu-,;i (p&strindu-gi) prin aeeasta neprihinirea sa. Iar daci cileva calci cele orinduite thoterite) dc noi, sd se cateriseasci. Acela;i lucru sI-l plzeascl (sa-I observe) ;i eunucii (scopilii, castrafii), p_urtin{ grijd (preocupinduie) de a lor'neprihinire; iar cei ce o calcd (hotdrirea aceasta),dac6 ar fi clerici si se cateriseascd,iar dacfi ar fi laici, si se afuriseascS. ( C a n . 5 , 2 1 , 2 2 , 2 3 , 2 4 , 2 6 A p o s t -7; , 3 I E c . ;7 2 ,1 3 T r u l a n ; 1 8 , 2 2 Vll'ic.; N Ancira; 3, 4', 25', 38, 70 Cartagina; 88 Vasile cel Mare) Canonul ia mdsuri pentru apdrarea viefii morale a slujitorilor bise* ricegti, infierind unele obiceiuri rcle care se vede cd persistau, deqi fuseserd-osindite inc6 de sinoclul I ecutnenic prin canonul 3' Prin femei spurcate se infeleg aEa numitele femei introduse pe aseuns (nelegal) (feminae subintroductae) despre care vorbeqte eanonul 3 al sinodului I ecumenic. -Cif Aespre eunuci, degi prin canoane (22, 23r 2! Apost-) Ei prin legi - codex 4, 42, impdriteqti (incd de la consiantin cel Mare _1-2), . s-a interzis spoti."o numirului lor, totuEi, se vede "5 gypq exemplele orien. tale, continuau si se facd eunuci fi in veacul al vll-leu,. 9up4. cum s-a p.u"ti."i acest lucru qi mai tirziu, cit a durat impcriul bizantin' CANONUL 6: (CASATORIA DUPA HIllOTONill ESTE oPRiTA) De vreme ce s-a zis in canoanele apostolice, ci dintre cei care au fost inaintafi (introduEi) in cler necdsitor!$!' numai citelii ;i cintire.tii s6 se cisitoreisci (se'pot cdsbtori), (Ca1. 26 Apost.), ;i noi pdzind (obSe""inal acest lucru (aicastd hot6rire), orinduim, ca de_acum inainte, in oi.i ott' chip ipodiaconul, sau diaconul, sau presbiterul, si nu aibi ing5duinli a'incheia (s[-Ei incheie) insofire de cisitori-e, dupb hirotonia Iui. Iar cine ar indrdzni'si facd acest lucru sd se cateriseasci. Daci insi ar voi cineva dintre cei ce urrneazi a intra in cler, si se lege cu o femeie prin cEsitorie dupi lege (legalh). sd facd acest lucru inainte rle hirotonia intru ipodiacon, sau intru diacofl,:sauintru presbiter' (.Can. 5, 26, .57 Apost.; l! -lV nc.; l,-!3, ?1, 3A 'Trulan'; 7A Ancira; 16 Cartaginn; 69 Vasile cel Mare) 1,. Neocezareea; 7
t06
\- -- \'r (Trul;)
Prin cano'ur prbz-ent se interzice clin nou. potrivit canr:nului 26 apsotolic. ciisi"rtoriaipodiaconil";:-;...ti;";;il";'ii I"p..,.oiteritor. dupir hirot,rie, dispunirdul; ;; ;;;i;"oitiu .r;i;; ;;*# "erito.i numai de a prinri lr.irotr:sia.nu tri"olonln. pent.u i'a iritt. II.:rcspcctal aerxtoi 'incru_ icli. se prcr-erl,.p,,.l"aria eJi"""i"i.iil r rrttrLr nercspcctarea Fa;:tul cii a-fosi no,,,t*; t;i'.se ia nriisuri de ciitrc sin'clui Trul;rrr. in chestiunea ciisitorjei ;le;;iui,".r;,,rd";l;'"iirtl"t"'irirra 'trr'ci ir pr;rc_ 'i,.,torri"o.* ticii cdsitoriei dupii rriroto.ie a'cie"icitor. ";;i-;itf"r cii nu ar fi rost r.ecesar s; practi_ se "L,.pT,:tat faca jognlai prin canonrrl unui sinrcl ecu_ menic' care a codificat si " i'treaga legisrafie canonica. Estc vrednic de re':ar,t,t ilirtrr.-ci-r in-tcxtrlt cairorrtrrui rJr"5p1's sc spurc r:erice intr:i in clnr ci plt'ri'incrre,ie o-c.i-catorieregalir.fie i'ainte
Ti; ff "::i?lilll,#:-Jilul::Al;";.
-ilrai.te a" r,i,"i,iii int,, criacon sau
Dirr ferrrl irr care'edcrn cli este,red.ctat caur)ru.,.s-;rr putea irrtr:_ ar*ate,
lffi,uoJ:rltlft,.;:1" ." ,t i;1iir"::,ri;t:] b _-. Fie
i;;;t'il;
tilffi:
lucruri.trecutecu 'ecrerea de ril_ cir^sstoria si clupirhirotesiain iporriacon,
cri hirotoriio"-;;" putea ,face crirect i, trc.lrta criacoirurui fiirii a se nrai facc rrirotcii" i" iiJ.rn"on sau direcl in trerpta presbitcrului, fdrd a se nrai *ari.ii rrir"iliil';" diacon. Ambele practici sint cunoscute in Biseriea veche. ca'onul prezent nu le consacri ins'. "i p ri"o,,i";;;;"" generari de princ.rpru.care i'tor_ zicc eisitoria etnrului ,firij'f.,i.oi"ril.."r mai exprirnd qi nornra spcciali. eu aplicarc in:ccliati t" "nru.i'"nn".*tn, irr scnsirl ",ili'oUtigi pe iei cc se gd'scau atunci in situatii;";;;;;;,"{,, cu nou. rintruiari canoniei. sd I se conformeze. si a,u're p; ;;';;j" hirote,sifi ipodiaconi sd se cr,s.ito_ rease5 ?naintc de a oevcni EL"""i"ii.pe.eci iriiotSnitl-.i"iu,aiu"oni. ina_ rnte de a se hiroto'i presbiteri,-ni""uin1or"r i;.d";;'ill,i"i in cazut ci.d nu renunf5 de tot la cdsitoria. Dc altfel. "ili .In-aceastii_dat;i,prctica biscriceasci, si pe alocuri, chiar rindttiala canoni* i.i".-io a"lirol-permiteau contrar canonului 26 apostolic, neaiunsinea
no""iJ g#;il-"prigai;n;i;'intinng" Riserici__ nu numai cistitoria,ipodia-conril;i a.ip3 r;i;?r;;; ;; ffi; aceeaa dlaeo_ nului _sictriara preotdlui;a;;;ji"ojJ,!,u. De fapt, eanonul r0 al sinodurui din Ancira, i'giciuie criaconuiui sd se c'sitoreasc' d-.,1o1 ni;i;il,';ar.nurnai in cazur ci'd.a deciarat l^i ci vrea. iuainte. de hirotonie, sd.,se cisritoreasci dupir hirotonie. ln ee priveste,5ratu5q acestei lopretigti, de a se contracta c&sritoria dupi hirotonic- existd opi"iu-"" ioi.r"i'gloqiti "il; lsavirsi .a *" "i ii=u. "o"""ter dog: matic ai cd deci cesaifia-*c; crup;i adn:il.rsrrarca tainei preofiei, in orice grad, ar fi:i;"r;;"te. pentru-L J' o.tt"r de tezi sa fie adevirati. ar t;bui ri ""-al-5"i"u"" "a Biserica ar fi invdf.t cindva despre tai'a hirotoniei, ci ;;;;;;;;tui cd pentru adminisr.rarea tainei "e*at-o"ir, un i'rpr.diment crenaturi rrarisau-ci, in orice caz, harur care s-ar camunicacuiva prin
taina p."otriui,i-; f;
ri rlJ:ri""tivur oar,ecunr
7 "V,+tvl
(Trul')
107
imun pentru primirea altor.taine gi,jn special al tainei cununiei' f)ar nicdieri in Biiericd ntt existi vreo unrir despre o astfel de invdtiiturA Mai mult. insuti canonul 10 al sinodului dir-r Ancira. consl-ituic o cior-itdii r:rr'iitoare impr;triva tezei clesirre caracterul doqmatic irl misurii prin care 5i opre:pte adurinistrarea tainei cununici clupd, hirotonie. De lrsernenear^ in aplicrea aceleaqi dispozitii, care permitc r:Ssatoriacliacolrilor dtrpri hirotonie $i prip analogic ctl car-c s-a introdus acecttgi practic;i-;i cu pri,vire la pres'biterri1- dupa cum, spune Aristcn in r:ornentariul lrr catronul '6 Trulai ._), trebuie sd vedem contittua confilt;lare a opinici juste. ca opreli,stearespectivd are tltrlnai carar:ter discipliirar. iar ntt c;tlact-erdOgmatic.' I\{ai rlenfionbm in fine, cI qi ciriar iir yeacul aI IX *- X-1ea se ;mai practica rincluiaia de a pernfite tututror,clericilor sd se ciisitgrea gi rlupS'hirotonie. insd rtutntr| in clecursde cloi ani, aqa precum rezulti din l{tlvela 3 a ltri Leon Filozofql, iar cum rczultir clirrtr-o aitii Novt''lii l ir(:{rqtuia, chiar Si in termcn de 10 ani dupir hirotonic,(sint. .\t. vI, lSil). se citinieiegc ci iru este vorba insi nicidecuur de episcopf, deslllc 1t gi111r1pon':,enire' gisim ntai l-rirotonie nu dupi sitorie Din'celc arltate se vedJcit se poate clc clar, cir oprirea ciLsatoriei dupl hirotonie este o misuri cu caracter discil:linar,.iar t-tu.ul-lllctl. cilract,:r doctrilar. Este deci o chestiutre de discilrlitr.ii, iar uu o chestittrt€ de crcdnli, gi ca atare, ca orice nornrl sau reguli disciplinari, itldiferent prin ee autoritate ar fi fost aqezatd, atit episco;:ii indiviclual itr cpar-Liile 1or, cit qi sinodul, poate sd acorde dispensir. Cici in puterea 1o-rsti pe adevacle se diipensa de ia oric'e normd. afar6 de nortnele intetrrr-'iatt,: principii moral5, pe de sau credinf5 de -ir, ruri t legdturd cu aceasti problemd, se pune aceea a c:isitoriei cleltilui rdmas viduv prin deces, care, in lumina celor pini itcum lirtnurite, :;e intut"en cf, esie posibil5, insd numai cu dezlegare sau dispensd d5: 1,3 episcop sau de la sinod, pentru ci fiind posibild in- genere cisAtoria clup:t hi.otoirie, este posibil5'qi aclmisibild '
'
1'08
18 \'
;
1'I (Trul.)
treabl (eeUZA)de ctipeterrie, cici atunci i Se r.a da cinstea ca unrria co line locul aceluia. Iar daei va indrlzni cinerra, purtindn_se cu (folosind) eutepanfa tiranici (despoticd), sI sivirgeasci'uJra ca aceasta, rrnul ca acela, coborindu-se din treapta sa proprie, si rie ;;;il;;a'Jintr,, tofi eei din starea irr care se nurniri el-in itiserics sa, p_.t*-fa f,otrivit irrvi$Iturii ce se afli Ia Sfintur_Evanghelist r,uco, a;ezatd ca de insupi oomnrrr si Dumnezeul nostru, Donrnu*r nostru povifuie;te ra'rr,i"l,o'irr""r:,i, .ne de sederile in frunte. cici a spirs "et.,r "-hil;ti;;ira! "" aceasta: cind egti chemat de ci.eva Ia nunti, si nu te agczira rocur cel mai de frunte, ca nu cumva unul mai de einste decit tine'*a .'"-uliu poitit ri"r-J"-;;;i; si venind cel ce te-a chemat p"-ii"" gi eI, si-!i zicn fie: di-i rocul .pe acestuia, pi atunci.s5. incepi "u ,u-iir,"'sa iei r.a iiil"'io".,r cer mai din urnri' ci cind eiti chemai, ageazd-te Ia rocur'""t'ilui'de "pii"r"n*,pe urmx, ca atunci cind ar veni.cel ce tu-a'che-ut .e_gi "i"a Ji", urci_te mai sus; atunci ili va fi fie cinste in fata tuturor "*lo" "" sed inrpreuni cu tine, pentru cd tot "Lr "u t""_rij'p"" -;;;;'r;".:; ,,'o*ri, iar cer cc se i-" smere$te pe sine. rr.yo. illlfq. (L;. i4, B_ a"*fuiJ"f""ru sr se fini 1I)ins' gi in celelalte s.tllijt"'7'""p_to ciericale), pentru ci cunoasrem, ci decit vredniciile ;1ari (demnitdiilo, -- -o ' r a."Sito.iiGl ".ii, luirr"iu, sint mai presus cele duhovnice;ti. (Can. 18 I Ec.; 16 Trulan; 20 Laotticeea) canonul nrezent oqlincre.;teo stare de lucruri care a apdrut inc5 din veacul v si care_a continuat i' prarte tot timpul cit a crurat .buni imperiul bizantin in Riisdrit, ior in-eii";i".'iir-ap"s -alLinist"ativd, continud Ei astdzi. Este rrorba de ridicaren oiu"oniiol', p.in runcliun-e nu "y-ui^lo- nivelul presbiierilor, ci chiai a.ru.r,rp.aa";ut*;. Cdci intr_ade" vdr atit la scaunur de la constantinopol cit $i la c"L oin Roma, precum gi la eelelalte scaune ierarhiee mai importarte din detinind fun<:tiuni adrninistrative, ca ae'"xenipiu-*r Biserici, diaconii,_ ,i. u"onomr aproide hartofilax, de apoerisiar, de-ffifii,'etc.-au ajuns ca in mc_rd3fu2iv si se socoteasci a fi srrperiori"p.estiteriror ri uiieo"i-itir. episcopilor, inversind-astfcl, dg ne fozi{ii furrrelti. raporl.urile ierarhice intemeiate pe starea h.rricd a diverselgr qlade ale preofiei lmpotriva schimbdrii nefireEti a rapoittrlui dintre treptele preofiei, se ridicd pdrinfii sinodului rruran qi interzic, sub pedeapsa asprd, inversarea raporturilor membrii preotiei saerame''taiu,-pu considerente 91ntt:: de funcfitrni administrative.
""h:CANOUUL .O DATA
'ifi
:rr'
.ir tg;.
B: (SINODULMITROPOLIEI - ---:' SA\ SE vt vu TiE t L CEL PUTIIil,
lN AN)
-s voind si noi a fi'e intru toate cere atezate tle eitre sfinfii nogtr.i yrrinfi.innoim gi canonur """u "r^rr.ruiustult;; i;i; fiecare an sinoade ale episcopilordin fiecare "p""fri" u"rfo iqriirJp"fijl (localitatea) unde ar soeotiepiscopulrnitropoliei 19 IV Ec.). ic. .,;,{.,,.j.r.iui
g.iro v-vI(Tml.)
t09
t!';,. I)e vreme ce insi, pentru nir,ilirile barbarilor, procunr ;i pentru alte pricini (cauze) care s-au abdtut (au survenit. ivit, iscat), este cu nep{rtinlS (a intiistitatorii bisericilor sd poati facc.-sinoadede dnud ori pe an, i s-a pdrut (sintrdtrltri)ci in orice chip, pgnlpu trebur.ile (chestiunile) biserice;ti, care de buni seamd se I'or ir i, odati pe an sd sc lie in fiecare epalhie (initropolie) sirtoCrrl episcopilor rnai inainte aritafi, (in tirnpul) dn la sfinta slrbitoare a Pr;tilor ;i pini la sfir;itul lunii lui octombrie l fiecirui an, in localitatra pc care-l va socerti,dupi cum s-a zis, episenpul nritropriliei (mitropolitul); iar epi.scopiicare nu ar venl (la sinod). aflindrr-se in cctifile lor, si in actlea pr'trecirrCin stare de sinitate ;i slobozi (liberi) de orice treabi de neinliturat (inevitabild) si strimtor[toare (presanti), si fie mustrali frife;te (Can. 19 IV EC). ( C a n . 3 7 A p o s t . ; 5 I E c . : 1 9 I V E c . ; r i 1 / I I E c : . ; 2 0 A r t t i o h i a ;9 5 C a r talintt)
Canonul r:rezent reinoieqte, aqa cum el insugi spune. clispozifiile unor banoane anterioare (menfionate la sfirgitul lui) referitoare la sinoadele mitropoiitane, dispunind, cri clacanu se vor putea inl-runi acesteade doui ori pe an, din motive binecuvintate. apoi ele trr:buie firrute cel pufin o dat5pean,qia1]llme,introSfintr'le})astiiisfirlitrrlluniioctombrie' P $i in acest canon parin[ii intruni{i la sitrodul anterior sint numifi sfinti pdrinti, iar mitropolia r:ontinud a fi nitmitli cparhie, nllrne pe iingi eare se folosegtegi cel de mitropolie.
CANONUL9; {CLBRICIISE oPirnSC A'trACE NECOI' CU ilAUTURI) iri rq liici unui cleric si nu-i fie ingdduit si aibl silap pcntru intlr..letnicirei'circiumireasci (prirvailie, circir:rnii). Pentru r:5 rlacd unuia ca acestl nu i s-a ingiduit a intra in circiunri, cu cit nrai virtos (nrr-i este ing{duit) si slujeasci altora in aceasta, 5i si se apuce rle cceil ce nu-i tui ingiduit? (nu-i este ingiiduit). Iar daci ar face cela de acest fel, ori si ,: j inceteze. ori sd se cateriseaseS. ti't.i.
(Can. 54 Apost.;.24Laodiceea;40 Cartaginc) .i
:
ifi
,!
'rUl ri
ta r I I llltr:)t;
lntre indeletnicirea cu negolul de bauturi qi dregitoria preo{easbi crsteo incompatibiiitate morald, care nu mai trebuie doveditir. De aceea se inlelege dc la sine, cd nu li se poate ingddui, sub nici un .nrotiv, clericilor, sd tina circiumi sau localuri in care se face negof ci:, bduturi*C.{NONUL 10: (CIERICII SB OPRESC A LI,:.\ DOBINDA SAU hii ui',C.{IvIATA) ful'-i"e """Episcopul, sau prestriterul, sau tliaconul, luind canr:it6 sau ata nutnitele sutinri (procente), ori si inceteze, ori si se cateriseasci. (Ctn.44 Ap,,t$.;17 I lic.: 19 Vll [,c.;4 Laot]iceea;J, Lt) Cartagina; 2, 11 \losile eel hlare; 3 Cirigorie Neocezureea(Tuumaturgul) ; 6 Grigct'.riede Nisa) t I
110
lt. lz V,-
Vf 1Trul.)
. Se:reproduce dispozifia canonului 4,4 :Apostolie, interzicindu_ce atit calrata, cit qi orice fel de dobinzi care s;ar,.lua.de catre clerici in.caz;ul rciiei ar imltr.urnutaeltora bani. .! . (].'\NONUL 11: (CIiE$TrNIr SA NU I\iBA IMPARTT\$IRE CU lL-Dl-1il) ,!i r Nici rrnul tlintle cci nurnirati in starea preofcasci,r,stu (\,rt,]lt) , Iaic sr n* rrini'ce azirnile cere de ia iudei ,o,, ,a ,o'i,rropuurc6(intorri_ riseascd) cu acestia, sau si-i "tr*tt " f,u_uori,-ii"ux''ia'aoctorii cle la ei, ;i nicidecurn sii se .sc:I_*, u"ugiio i" bdi. Iar ;";; -"1_r",. ;i";"a s-.r i'cumeta :" (s-ar apu('a) si faci ca aceq5f4, dacd ar if ,l; ;;t";il;:d iar dacir ar fi laic, si.r.rna se afuriouor"d.
?1 Apost.; 7 Arttiottitt; 2s,37,38Laocticeea; ir, ?i, 106 clicri;l;i,kfn,70, separatismur o" 'c.cregtini ri fatd de eretici a fost intotdeauna p.iicticat in Biserici,lut? crupi ",rm i-uu prlcticat ;i ort" I,origii fafii dc crey tinispr 9i in primul. rincl ingi'i morr,i"ii. Spi.it;f;;iu'J"pu..tist s-;r mo;_ tenit in IJiscrica crin.rinduiciirc _inguste-ale vcchiut"i-b;t;;;;;;;i";i s;eexiincle nu nunrai ra relaliile de iiatura ii.i"i.-iisi?asa, ci gi relatii dt-' alta naturd, cu cei cle crectrnta pdgin,r sau eretica. ra rnr,rrte can'nul pr.zc.t leriferer.zi.ircest scparatism,pornind irisi ee-ri "n t"-"i ;;ii;i;; CANONUL 13: (EPISCOPII SA NU VIETUIASCA IMPREUNA CU sol'Ili_n LoR) -'..:'Il"4 pi acest rircru h'r,enit ra cuno;tinfa noastrr.,ci.in Africa;i i. Libia ;i i. alte locuri, pr..a iuiiti"li u* ri;;;;;;;;lniint,:statitorii piscopii) rle acolo nu se {e.esc de a viefui 1e,i"rpr:i,u"a-'"u frrpr.;irc lor sofii, chiar pi dupi hirot.nia care u .'""it (s-a.,sdvir.;it)asupr.aror, punin. (prilejr-rind) poticni'e ;i popoarelor (cregtinilor). Agadar., rlar.e .sminteali fiind rirrra noasr.ir ca t'ate ,i ,*'il"i ;;;;'i;il;i"io",,,uro" celor cre sub rnina 'oastri, 'i s-a pi.ut ci in,ici ;"; acum inainte un lucru ca acesta. Iar lu-crul "r\, ; ;;, ," inrimpre de o."rii ii"f,rrr*rrr, nu pentru risturnarea (abroearea).s.au -;isurpa*" "gi" ;"-;;;" ffiuite apostoresrt., ci purtind srija ;rintuirii a'p."rraii.ii .p;," ;""i"1i,.,!''u pupoar*ro. si pentru a nu se cla. (prilej) de vreo'prihani ir"irt"i* stirii prcotesti. caci zicc dumnezeieicut iipo.tiot:-inut" spr. r'irirea (slava) rui Durnnez(:u sd te facefi; {igi ,revitimltori (f;r;;;;i,rt.ni,ii*;i,juacitor si pigi_ nilor (clinilor) si Risericii rui Du'rnci,.c',^ p*rcu_fiIsi c.u prac tutu'ur. (1., l'ac pe plac, ps toti ii nrullu.ruc,sc;-n""ioti,ra folosul nreu, ci pe act,la al celor mulfi, ca si se rnintuiaic-A-;i*"11_"i ""*ltn.i- ui*ln"i, prc"um eual lui ;i (r Co1.r.o,31_3i; lr,-rl. rar {"j:jrr-. daca s-ar prinde cincr.a ticin;r un rucru ca acesta (adici ct,da cc opre;te canonul),ii se cateri;;;;-' i. r (Can. 5,51. Apost.; 3 I Ec.; J0,,lg Trulan; 3,4, ZS,60.Cartagina)
XI ,V-Vl(Trul.)::i
tl C*ronul intefzice convietuir€a cu $ofiiie lor a celor cal€ au fost ale$i episcopi, cu nrotivarea ed un astfel de trai al eplscopilor, ar aduce poticnire qi sminteali intre crediucioSi. Prin'rlrmare, c€ea ce determini misura luat;i de sinod este o cauzi obieetivA care constil in starea de spirit .sau in pdrerea care ;i-a creat-o rnasa credincioqilor despre viafa prarticularii a episcopilor, linind ca ace$tia sd fie nectisltori{i sau nrircar si nu convieluiascii ctt so(iile lor dupd ce au fost alc.siin demnitatea episcopald. Mii.sura luatd prin canonul prezent cu toatd i.ncercarea de a o prezenta ca nepotrivitd canoanelor apostolice, este totu[i in cnntrazicere cu care intcrzice ca vreun cleric, inciusiv episcopul, sit-gi canonul 5 ap<-rstolic, plrirseascil sofia sub cuvint de evlavie. tsaptul cii in anul 691-692 a devenit necesari o mf,surii ca acecil cuprinsi in canonul de care ne ocupdm, arati cd episcopii trliau incit vi*ta con.iugala, adiui convicfuiau cu sofiile lor $i dupi ce srall afeza{i in scaune, cu toate cI de.ia Cu 150 de ani n:;ri inainte, Justlnian a interzis printr-o lege (anr-rl 531) ca episcopii sa-qi mai pdstrezc sofiile dupl intrarea lor in funcliune. (Cod. 1, 3, 48). AcelaEi iucru il interzice ;i prin novela 6 (novela 6, 1,-an 535), prin care se mai dispune pentru pritna iatl in legisla{ia bisericeascd;ca episcopul sir iic rincluit ,,fie rlintre monahi, fie,dintre c:lcricis (Nov. 6, 1, 7). i)e rrltfel rindtriaia aceastade a se alege c,piscopii dintre monahi, dar ,si dintre clerici de tnir -_ in:ti restriclia dc nrai inainte cu privire la so{iile acestora ftiri era vec:hc gi nu a fost sclrimbatii in sensui iu care ea exista astiziinRiscricii,clecittirziu,nrirrveacuriieXl\: x\" de cincl s-a impus rinduiala ca episc.opiisi {ie alc;i nutnai dinlre uronahi. $i aceasti iincluialir insi, nu se intemeiazir nici pe o lei;e bisericeascli,nici pe vleo leqe emi-sdde autolitatca dc stat, ci nutllli pc pr:tcticir, sau pc obiceiul ridicat la valoare de lege. Dc fapt, incepincl de pe \:rcmea lui .Iu:;tiniiln ;i Plnii in vr:rcrrl XIII - XIV, au existat ;i episcopi ciiluglri 9i epist:opi ditr clcrul dt- ttlit', dcsphrlifi dc ,.otiile lor, clar ;i episcopi casirtorifi. In fine, in mod oficill altia la 1625 tr{arturi"sircade credinfa a lui Mitrofan Critopulos,constatu in r:apitolul XI, cii cpiscopul s;e alegc nttrnai clin clcrul cilu!'i-tresc, satt ale'ginCr"r-sedintre necrilttgiiri, ace;tia ttrmeazi si depuni voturilc monahale. .
CANONUI. 13: (CLERUL INFtrRIOR SIi.APAR;I DE CEI.IB.\T)
f)c vreme ce anl cunoscut ci in Biscrica romanilor s-r predanisit (transniis) in chip (calitatc) tle catron (ctt putere de canon) ci cei ce \'t'(rau si se invredniceascl de hirotonia intru tliacon sau intre presbiter, str dea m[rturie (declarlrc-) cI nu se irnpreuni ntai rnult cu sofiile lor,' noi, rrrnrind vechiul canon al acriviei (de.iirir;irii) cumpltifii ;i bunei rirrduieli apostolice, clsltoriile cele dupd lcgi ale bdirbafilor sfinfifi (ale cle' ricilor), vrettr s[ aibi tirie ;i de acunr inainte, in nici un chip tlesficind legirtura cu sofiile lor, nici lipsindu-i pe ace;tia cle insofirea (unirea) intreolalti (unrtia cu altul) la timpul cuvenit.
13
14 -+.,VI 1Trul.!
prept aceea, de s-ar afla pineva vrednic pentru .: hirotonie intru ipodiacon sau intru diacon, sau intru presbiter :icesta,-viefuind i-p"uuni cu -solia cea dupd lege, il nici un chip s6 fie oprit de to """irea la o ustfel de treapti, nici cumva s6 i se ceari in tiripul rriroioniei,-ra mirturiseascd ed se va depirta ra insofirea iegali "o p"opriu -(re!ine) crc,^ sa sotie, penrru ca si.nu ti'r siiili'a ociri t";;;i.jain aceastapricina)cisitoria (nunta) eea legiuiti (rinduita) de Dumn"r!" ""u bd;;il ,ri tatd prin fiinfa sa tie- fafi (prezenga sa); cdci giasul Evangheliei "t"ige: ceea ce Dumnezeu a-inlpreunat (imperecheat),6rnul ,irr,rlesparti 9' ti); ;i al (glasul) Apostnlului care invafd: cinstitd este nunta gi 1fit. patul ne'spurcat; (Evr. 13, 4) ;i: legatu-te-ni ",, femeia? nu c5uta o*zresar; (I Cr:r. 7, 27). *ri" lr.u curi-tia wielii '.lujito'ilor (de uu ci' ipodiaconii, care -cele $inte), ating sfintelc taine 1i diaconii 5i presbiteiii, f" ur"*itc soroace, s6 se
Ia cete".r "ur" r,iefuiesci*pru""a.-pu"t"ulu"* il{"1"-gl.j1.1$g ii noi sa pizim la *" fer cere care s-au. predanisit prin Apostoli si care s_au
linut chiar gi din vecrrime, cunoscind vremealieca'ui iu"r,r'ri *"i-"r", a postului $i rugiciunii. cici se cuvine.ca cei "u"u,u l upropie tle altar iy.t^iqgul sivirgirii- qetor sfinte, sd lie intri'agi il;";";;;,-:; Jp;;l; dobindi eeea ce cu i'imi curati (in mocr ,imprii, a"."rrti cer de la DumIlezeu. rar dacd cine'a. lucrind (procedind) impotriva canoanclor aP,stolice, ar indrdzni si. lipseas-caae tegitur.i ;i i.sofire cu ru,"..i" r"ii""iti, pe c4reva dintre cei sfinfili (clerici) - zicem adice, dinire presbiteri sau diacg$ sau ip-odiaconi, -- re *" lateriseasci. A;ijderea ;i trac6 vreun presbiter sau rriacon alungS pe. sofia sa sub "r;i"; (;;;ext) dt, er.rar.ie, si se afuriseasci, iar sti'ui*d (pcrsistind), si ," [ut"r.i-.,rasci (ca'. 5 ,\post.). : (Can.5,77,26-, 1 l , A p o s t ; 3 I l c i . I , t l I V _ E c . ;5 , 6 , 3 0 T r u t a n St g VIt.Ec,; 19 Ancira;.1,-B N.eoeezareeo.; I C"ngrw; 3:r| ;;,"J'g,7A Cartagina; 72, 27, 88 Vasile cel Mare) interziccrea ""tiUfiut,,i .Prin canonul de faq s.o.hotf,r:agtc inferior (p'esbir'tri, diuconi 9i ipodiicdrll, po"-i." "i-i,i'iiir".r..dn ct"ruttll Apus se introduserie pe ici, pe colo, opreliqtea'pentru respectir.,ii crerici de a se cisAtorl. Dupd cum se ;tie din istorie, si cu ocazia sinodurui discutat problema aceasta,.dar it-,pl,tri,ru "pri.ii-"arifitei I ecurntnic,s-a elericilor s_a ridicat chiar unul dintre pdrinfii aicezi prezenfi la. "^""-' sinod, qi anume paf_ nutie din Egipt, 9i intre.;ul sinod.a respin";;tid;.i: De fapt rigorismur care a dus la ad.ptarea ceiibatului ain aprr.s.1i afirrnat la inceput i:r sp.ania ,gi in Franfo,'qi u""*;-i,"*li"oa intrunit in anul 30.6la En'ira lspania).a fite;zG ;pi.d9piiri,-p.".iliiuiiror, diaconilorl oricdrui alt cleric, s5 convietuiascd cu .soliile lo;i lo:pirtin, vremc,dupir aceea, sinodul din (Galia).tin11 anul 314, t;t printr_un canori ,Arles _ln o9), adoptd aceea;i mdsuia ca .5i,sinodul ol"-gi"il."M# tirziu. diverse
?
14 V-VI
(Truf.)
alte sinoade apusene"Ei unii papi, au cdutat sd impuni -ca normd ge!e, ralS celibatul clerului'cle toate gradele, dar cu qanse schimbdtoare pinl prin veacul XI, cind incd 5i in ltalia, ba chiar Ei in Roma, se mai giseau i:lerici, inciusiv episcopi cdsdtorifi, In acest veac ins{, la 10?4, papa Grigorie al VII-lei a iiterzis cu desdvirEirt cisdtoria clerului, fiird a se generaliza aceastd mdsurS. TotuEi, mdsu_ra^ntta devenit 1e;99 putEa insi -categoric obligatorie, dectt de la anul 1562, printr-o hotdrire general5 Ei ai - sinodului tridentin. Trebuie sd facem clistincfie intre ceea.ce se cheamd institu{ia celibatului qi starea celibatard de necls5torit. Prin institulia celibatului se de norme legale,. adoptate de autoritatea bisericeascd iniuf"g"'"orapleiul aplseind. prlin care clericilor le este interzisd cu desdvirEire cisdtoria c,it gi dupi hirotonie, fdrd a-i obliga insa la viald in infrinare ;iit idi"i" lc impune votul monahal al castitdlii. Chestiunea raparturilor sau fdri a clerului cu fcmeile nu este reglementati legal, ci este trecutd intr-o chestiune de cons,tiinfd, fapt prin care se lasi libere raporturile ilegale, ca o:"o*p"r.otrie pentru interzicerea raporturilor matrimoniale legale. Se inlelele de Ia sine ci starea de celibatar sau de neclsdtorit nu .." .ri-i" d" u" fu"" cu acest lel de celibat, adicd cu ceea ce am numit itrJtitrrtiu celibatului. ln aceastl a doua formd a sa' ca stare celibatard, iar nu ca institufia celibatului, celibatul este ingaduit. gi in Biserica Orientuff, ".ii.i"du-sd cea mai veche rinduiaH bisericeasci in aceastd-privin{5, Oupl """" se permite fiecdrui lnemru al clerului sd se hotdrascd fie pentru stai"o de celi-batar,fie pentru cea de cdsdtorit. Aceastd fireascd 9i cit se p;;t" cle normald'rinduiate s-a pistrat pin[ in ve-acul aI XIII-lea sau bhiur al -\IV-lea pentru toate gradele clerului, dar de atunci ea a incetat ae a mui fi o rin'ttuiald pentru episcopi, cdrora incd din weacul al Vl'lea a li se ingridi iibertatea de a-alege-intre cdsitorie 9i celibat' Cel i"*p" ai"lii care a inipuS in Biserici celibalul . episcopilor. este impdratul Justinian printr-O novel5 din anul 531, cdci nu li s--a impu.! de atunci epiicopito. monahismul, ci doar celibatul. ln veacurile urmitoare, pind ii "Lrl"r al XV-lea, cind s-a aiuns la statornicirea rinduielii-ca gpisco; pii si fie alc;i numai dintre monahi, sau ca dupd alegere sd fie obligali i i.rt,.* in tnonahism, episcopii erau fie monahi, fie celibi, fie cisdtorifi' Neexistind o rincluial[ canonice prin care se impune monahismul cpiscr]pilor, i.rvcmtotuSi in Biserica R5sdriteand o orinduire canonicd prin "i.u .b impune celibatul episcopilor in sensul de institufie juridicS, iar nu in iensuf de stare lasatd ia airecierea episcopilor, 9i aceasta s-a reglementat prin canonul 48 Trulan cit de neintemeiati este institulia celibatului in genere, se arat6 destul de iimpede din textul insugi al canonului Trulan' CANONUL 14: (VIRSTA CANONICA A HIROTONIEI PREOTILOR sI DIACONILOR) canonul sfinlilor ;i de Dumnezeu:.purt5torilor parin{ilor no-;tri s.i aib6:tdrie pi in aceea, ca sE nu se hirotoneasci presbiter inainte de treizeci tle ani, chiar tlac6 ar fi om cu totul vrednic, ci sd aqtepte. cSci Iisus
f?l
l5
Vr _
VI (TruI.)
Hristos Domnul s-a .botezat in al treizecile4 an ;i a inceput si invefe: la fel nici diacon inainte de douizeci ;i cinci de ani, sau diaconili inainte de patruzeci de ani, sI nu se hirotoneasci (hiroteseascd). (Can. 15 IV Ec.; 75 Tnr.lan; 7L Neocezareea;16 Cartaginal Dupa cum se vcde, canonul confirma irotiririle unor sinoade anterioare, prin care se stabilegte c5_presbitcrii nu pot fi irirotoni{i decii cle la virsta cie 30 de ani (can. 11 Neocezareea),iai diaconilele de lb virsta de 40 ani (can. 15 lV Ec.). Se in{elege insa car,in cazul cliaconifelor, nd poate fi vorba de hirotonia propriu-zis5, ci de hirotesie, clar incd nici in -U--p,rt sinodului VI Trulan nu se face distinc{ie verbala categoricd intre hirotonie qi hirotesie, degi cu privire ia deosebirea de fapt dinlre acestea, nu incape nici o disiu{ie. D-uR.rc_un1 -se-giie, pentru diaconife, incd din epoca apostolica'sb cerea virsta de 60 de ani (I Tim. 5, 9). Ci timpui insl s-a ingdauit primi rr.a lor pi sub virsta aceasta,ajungindu-se ca prin canonul ib Mcqi pfin canonul prezent, si se fixeze drept virsLi cdnonici pentru eie, virsta de 40 de ani. Pcntru diaconi se lixeazd virsta canonicdde 25 de ani. Este cazul si amintim, ci virsta canonicA a episcopilor a suferit si ea unele rnodificari, gi anurne: potrivit Constitu{iunilor^Apostolice (2, i) aeeasta vir:siA se fixeazi la 50 de bni, apoi in mod practic'a fost redusA, stabiiindu-se nai tirziu la 35 de ani printr-o Noveli s lmpiratului Justinian din anul 5-16(Novela 123, 1), gi apoi Ia 30 cle ani, piintr-o Novel5 a aceluiagiirnpirut din anul 56{ (Nbvela'137,2). Pntctica de mai rirziu a tsisericii cu priyire la virsta canonicd a tuturon graclelor clerului, s-a orientat,- in in:prejuriri cclrespunzdtcta.1,e.,, dupa prevederile canoanelor, iar in alte. imprejurdri, dupd princi,piul,,ci virsta la care cineva poate fi adnris in serviciul pr"rblicaL Bisericii, sa fie virsta la care cineva poate fi adnris in furrctiunile publice -ale Starului, _g$ici majoratul civil, alteori cel militar, iar alteori cei poState. Iitic, stabilit de legilc diverselc.rr Numai cu privire Ia episcopi, s-a {inut la dispozifia carc fixeazi ,'.irsta,canonicala minimum 30 de ani, dar gi in aceasti plivinhi, adese,ogi, 'la dirlergele Biserici ortodoxe, s-au orientat dupd norrirele referitoare virstn stabilitl de lbgile statclor pentru inalfii deninitari, sau chiar ;i numai pcntru cei din anrrmitc corpuri politice reprezcntative,virsti care de obict,i nu coboariisub 30 de ani, dar urc'i ;i la 40. CANONI-,rL.15: (\'IITSTA CANONICi\ ..\ Ii)ODlACONII.OR) Ipodiacon si se hirotoneasci nu mai ntic de douilzcci tte ani; iar daci cint:r'a dintre cei din orice stare (treapti) clericalS,ar Ii hirotonit in afara anilor rinduifi (tAri a aveq anii rirrduili), str se cateriseascir. ,
t
rES-',i
(Can. 15 lV Ec.; 74 Trulatt,; 77 Iieocezareea; 16 Cortagina) ir,'Completindu-se ca.nonul anterior,,.se stabileFte la 20 de ani virste canbnich pentru hirotesia,,'ipodiaconilor:,dar folosind acelagi cuvint, hirotonie, gi pentru. acest act. : : .;
F
16 Vr-W"(TruI.)
i;' ..'t
, ttt' Partea finalS a ,caDonului. privegte direct Ei canonul anterior, servindu-Ie ambelor acestor canoane drqpt incheiere, prin felul ln care prevede pedepsirea celor care ar cdlca dispoziliile canonului 14 cit Ei ale canonului 15. CANONUL 16: (trELUL, NUN,IARUL $I SLUJBA DIACONILOR) De vrerne ce Cartea Faptelor predanisegte ci ;apte diaconi au fost agezafi (instituili) de citre Apostoli, iar cei (pirrinlii) de la sinodul din Neocezareea, in canoanele a;ezate de din;ii' astfel au trecut (au pus) in chip l[mufit c5: ,,dupi canon' trebuie si fie ,sapte diaconi, oricit de mare ar fi cetatea; si se incredin{eze (oricine) despre aceasta din Cartea Faptel6p(' - noi potrivind cugetul pirinlilor la _spusa apostolici, am aftit ci cuvintul lor nu era despre bdrbafii care slujeau tainelor, ci despre slujire (servirea) la trebuinfele meselor, Cartea Faptelor astfel spunind, In zilele aceleA, inmulfindu-se ucenicii, s-a ficut cirtire din partea elirriqtilor impotriva evreilo-r, cd erAu trecute cu vederea vdduvele lor la slujirea cea de toate zilele (ia impdrlirea ajutoarelor). Agadar, cei doisprezece chemind nrulfimea invifdceilor au zis: nu este duph cuviinfd (potrivit) ca noi, pirdsind cuvintul lui Dumnezeu, si slujim meselor. Drept aceea, cdutafi frafilor dintre voi papte birbali cu buni mdrturie, ptini de Duh Sfint 9i de in{elepciune pe care s6-i rinduim (agezdm)la trebuinfa aceasta; iar noi votn stirui in rugdciune pi in slu: jirea cuvintului. $i a pldcut cuvintul inaintea intr,egii mulfimi, ;i au ales pe $tefan, b6rbat plin de credinfi 9i de Duh Sfint 9i pe Filip' 9i pe Prohor ;i pe Nicanor ;i pc Tirnon -;i pe Partnena 9i pe Nicolae pro(Irerpte lelitul clin Antiohia, pe care i-au pus inaintea Apostolilor 6, 1-O). Tilcuind acestea, dascdlul (invdfdtorul) Bisericii, foan Gurd de Aun astfel grbie;te: e vrednic de a se rninuna (dc admirat), cum cle nu s-a' dezbinat mullimea la alegerea birbafilor (acestora), curn de nu au fost infruntafi (dezaprobali) apostolii de citre ei. Apoi este neccsar a gti, oare ce fel dc r:rednicie aveau ace;tia, si ce fel de hirotonie au primit? Oare pe aceea a diaconilor? Dar acest Iucru nici nu este in Biserici. Sau este oare aceasta rinduirea (instituirea) presbiterilor? Dar atunci incl nu era nici un episcop, ci numai apostolii. Drept aceea, nici numele diaconilor nici al preo{ilor, socotesc cd nu era cunoscut 9i aritat. Agadar, pe temeiul aeestora, potrivit invdfdturii tilcuite mai inainte, facem cunoscut (invdlirm) ;i noi, ci cei papte diaconi pornenili mai sus nu trebuie sd fie socotifi ca slujitori la taine, ci ci accptia sint cci cdrora li s-a incredinfat purtarea de grijd a trebuinfei ob,stegti a celor adunafi atunci: ei ni s-au ficut noud micar prin aceasta pildd de dragoste de oameni (filantropie) 9i de rivnl fafi de cei lipsifi. 20 Laodiceeal . ". (Can.; 78 I Ec.,;7 Trulan; 75 Neo;cezareea; ; Se tilcuiegte canonul 15 al sinodului de la Neocezareea,ardtindu-se 'ctr Sfintii Apostoli, eind au instituit pe cei 7 diaconi, nu au instituit de fapt treapta clericald a diaconiei prupriu-zise,- cdci atunci existau doar
a
€:9i*
I '-.ar.
.i'
o 116
17. 18
V.:VI
(Trul.)
apostolii $i nu erau instituifi nici episcopii gi nici presbiterii, - ci au rinduit numai 7 slujitori speciali sau diaconi, cirora li s-a incredinlat purtarea de griji in opera lilantropici qi de asistengdsocialS a Bisericii, care cuprindea pe tofi membrii comunitafii. In acelaqi sens tilcuiegte locul respectiv din Faptele Apostolilor qi Sfintul Ioan Gurd de Aur. o!inind ci cei 7 cliaconi instituifi de Apostoli nu trebuie considerafi slujitori ai tainelor, cleci clerici sacramentali. De fapt, chiar dacd nu existau incd preoli Ei episcopi, diaconii slnt totuEi amintifi ca treapti sacramentald, independent de instruirea celor 7 diaconi slujitori ai meselor. CANONUL 17: (CLEITICII SA NU FIE PRIMITI STRATNA FARA CARtn CANONTCA)
IN EPARHIE
De vreme ce clericii feluritelor Biserici, plrtrsinct Ilisericile lor, in care au fost hirotonifi, au alergat la alfi episcopi ;i au fost a;ezafi in Biserici striine firS incuviin$area (invoirea) episcopului proprirr, iar prin aceasta se intimpli ca ei si ajungb (devina) nesupu;i, - orinduirn, ca de la luna lanuarie a indicationului al 4-lea trecut, nici unul dintre toli clericii, chiar in orice treapti s-ar gisi, sd nu aibl ingiduinfd si fie rinduifi in alti tsiserici fird scrisoare (zapis) de slobozenie (carte dc iertdciune, scrisoare canonicd,de denritere) a propriului siiu episcop, pentru c5, cel ce nu ar. pizi (observa) acest lucru de acurn inairrte, ci ar aduce ru;ine a.supra celui care i-a dat hirotonia (I-a hirotonit), s6 fie caterisit ;i el .;i cel care fbrl chibzuiali l-a prirnit pe'el. (Can. 72, 1.5, 32, 33 Apost.; i.5, i.6 I Ec.; S, 6, 10, 71, 75, 20, ZJ IV _ Eg.; 1, 78 T'rulan; J, 6 Antiohia; 47, 42 Laodiceea; 75, 16, 19 Surel'ica;13, 10ri Cartagina) Se confirmd normele canonice care interzic hirotonia fdrf, destinafie, precurn qi transferarea nereglementard a clerului, generalizindu-se rlnduiala, ca nici un cleric sd un mai poati trece dintr-o eparhie in alta, fdri scrisoare sau carte de slobozeniede la episcopul propriu. Aceast,:iscrisoare se numeqte obiqnuit carte cirnonicii sau clrte de demitirc. I se zice carte canonicd. tocmai fiindca este prevazutii in canoane, iar, scrisoare de demitere i se zice in infelesul cd i se ing6duie, adici si: dezleagA sall se slobozeste pentru plecare din eparhie clericul in cauz5. ln vechile noastre pr:avile, i se zice ,,earte de icrticiune,,, in ln{elesul cd prin ea se dd iertare, adici dispensii dc la normele comnnc ctre nu pcrmit trensferarea clerului. CANONUI, 18: (NIIMAI SII,A IARTA PARASIRT]A BISERICII.OR DB CATRIT CLtrRICI) Poruncim, s4 clericii, care sub cuvint de nlvdlire barbar.d, sau ccrp din vreo altr imprejurare s-au rnutat (au enfgrat), cind va inceta pen-
l9 V-VI
l i a
(TruI.)
tru ei starea (pricina, cauza respectir,A) sau nlvilirile barbarilor pentru care au fEeut retragerea (din pricina c6rora s-au refugiat), de indatd si se intoarci la Bisericile proprii, ;i sd nu le pirdseasci timp indelungat' fdrd pricini. Iar daci cinevfl, rrl se poarti-r dupi canonul dc fafi, si sc afuriseasci pind cind s-ar reintoarce la Riscrica sa. Acelagi lucru sE se faci;i episcopului care il fine (re!inc) pc cl. ( C a n .7 5 ,A p o s t . ;7 5 ,7 6 I E c . ;5 , 7 0 , 2 0 , 2 3M C . ; Ec.; 3 Antiohia; 75,76, 79 Sardica)
1 7 T r u l o n ;1 5 V I I
Pdrisirea Bisericilor de cdtre clerici se ingiduie numai din motive : de for(d majord, insd nunai pind la incetarea cauzelor care ii determind si-gi pdrlseascd locurile gi sd enrigreze. De remarcat este faptul, ci se prevede pedeapsa afurisirii sau excomunic5rii temporale, condifionati de executarea celor dispuse prin canon. Prin aceastd excomunicare sau afurisire temporali in cazul clericilor, trebuie si ss inleleage inse numai oprirea de la cele sfinte sau suspendareadin functiune. CANONUL 19: (CLERUL ESTE DATOR SA PREDICE $i SA CATF.H.TZEZE) Se cuvine, ca inaintestdtdtorii Bisericilor si invefe in fiecare zi, 5i eu deosebire in durninici, intregul cler ;i ttopor' cuvintele dreptei credinfe, culegind din Scriptura dumnezeiascS inlelesurile pi judecdfile adevirurilor gi s[ nu treacd (depdgeascd)hotarele cele ce ;i sint puse, sau predania de Durnnezeu purtitorilor pdrinfi. Dar ;i daci s-ar dezbate vreun cuvint din ScripturX, pe acesta si nu-l tilcuiasc[ (interpreteze) altfel decit au arltat (expus) luminatorii gi dascllii Bisericilor prin scrierile lor proprii gi mai virtos intru acestea si se mulfumeasci, decit alcdtuind cuvint5ri proprii, ca nu cumva sX ajungh (in situalia) ca fiind neiscusili (nedestoinici) pentru aceasta, sd se abati de la eeea ce se cuvine (adicd si greqeasci). Pentru ci popoarelc prin irrvifitrrra pomeni' lilor pirinfi au ajuns la cuno;tin,ta celor vrednice li de dorit, precum pi a celor nefolositoare gi de lepXdat, s5-;i potriveasel viafa spre mai bine qi sE nu fie cuprinpi de patima ne;tiin{ei, ci luind aminte la invifi-rturl, so feresc pe ei ca sE nu pifeasci ceva rdu, ;i de frica pedepselor care 6it sa vle, i$i lucreazi lom-ii mirrtuirea. (Can.58 Apost.; 2I Cartagina)
Ec.;19 Inodicem; 17 Sardica;71, 121,123
Canonul impune episcopilor (inaintestltitorilor) obiigalia clea propovldui continuu aclevZirulcredinfci, predicind ;i catehizincinrai alesirr zileie de duminici. ln aceast[ lucrare a lor, ei trebuie si se {ind mai ales de predania ,Sfintilor P5rinti, orientindu-se dupir scrierile acestora, pentru a :ru greEi. Carrsnul este important cu deosel:irepentru faptul cI aratl valoarea Sfintei Traditii.
118
'
20. 2l
V *'
Vl lTrul.f
CANONUL2_0: (EprSCopuLEsrE opRrr sA pRopovADUrAScA IN EPARHTE SrnarNaj
se nu fie ingiduit episcopului sd invefe in chip obgtesc (in mod public) in altr cetate cgge^hu fine rte eI (n9 *t" ."u-j"risdiclia sa); iar de s-ar prinde cineva ficind acest lucru, sE inceteze de Ia "pir."dJ; J sdvir;easc5 (lucreze) insi cele ale presbiterului. ^ .(9q". 74, 36,^85 .Ap.ost.;g, IS I _89.;Z II Ec.; g, Z0 Iil Ec.; 29 IV Ec.; 78 Aneira; 75,22 Antiohia; i, 71,-72 Siraiiil canonul rerevd autonomia fiecdrui episcop, prin faptul cd nici unui episcop striin nu i se ingdduie nici marca*e i;;;-i;-;eiJ are.credinfei pe un-teritoriu nesypus jurisdicliei lui. Deci,;i pentru a predica pe terito_ -* .riul unei- eparhii s-trdine, orieare episcop irebuie sa iiua "p"6uu""u piscopului competent. Mai relevim apoi-e6,, prin mdsu.ra cuprinsi in-p*ruit"""r"i",*n":J" cuvintele: ,,.sdfhcb_ teze de la episcopie, sd sd.i,-irqeascd insd c'ele ui" inlelege retrogradarea de la episcopat la presbiterat, ci numai lipsirea de episcopald, a aceluia caie cade r"u p"""uhirii" "",ronurui prei:t:oi:lil zenr. lntr-un aseme.neacaz, desigur el,nu mai poate indeplini decit siuj_ F3 d" presbiter, adici nu i. se -permite, deqi ;"" ;"p;;itatea haricd, sd hirotoneascd,s5sfinfeasc5sfintu1.mir,etc.'
CANONUL21:(PocArNTAgr REPRTMTREA cELoR cATERIsrrr) cei ce s-au ficut vinovali de grele fdr'ddelcgi (infracfiuni) canonice ;i din pricina aceasta au Jost supu;'i caterisirii aErxii"i:il gi pentru totdeauna-(perpetui), .pi- dafi (impin9il in starea (rocul) iaicilor, dacr insi de buni voie pornind spre intoarcere (pocdin!6) reapaaa pe"ut"i p"rrliu care au cizut din rrar_gi s_e lac -pe ei'cu desivir;ire .trairri a"'a.uia, atunci sd se tund5 in chipul clerurui. Ia' dac5 no i:o.-atug" ;; b";;;;; aceasta, atunci sd-gi lase pirul sr creascr intocrnai ca iaicii, ca cei au prefuit mai mult petrecerea in lume decit viala- cea cereasca, ce (au preferat vielii cereEti,petrecerea in lume) (Ca!:.5,^62,8I,8J Altos!.;g, IZ I Ee.;,9 III Ec.; ? IV Ec.;9 Neoce_ -CiiU zareea; -3G Cartagina; 16 sin. I_fl; 3, iO, Vastti' i"il UorL; i Alexandrinttl) In eanon este voi6a de caterisirea.de,sdvirgiti'sad definitivi gi perpe-tud' ceea ce aratd cd existd. qi o caterisire tempo"ute c"" dintii se aplici-peatru fapte grave, pentril inr.a"liuni ;ri;ir;;;;i*ero"li"iu"I tele ei sint cdderea_din harul preotiei ji cono.irea-respectivilor clerici in rindul laicilor. unora ca_aceqtia daci'se vor pocdi, ri se ingdduie si poarte semnele exterio_areale preoliei, sau, cum spuns -;";;" canonutlsi p";_ te pdrul tuns ln chipur clerului, dar nimic'-ai -"ti, ----' r-e'cd sint con_ siderafi in adevArcizuti din har. Este cazul si ardtdm insd cd nu orice caterisire produce c6derii din har, ci numai caterisirea pentru erezie sau pentru pdcatefectul impo-
Zz_24
V_VI(Trul.)
119
triva Duhului Sfint, pe cind caterisirea pentru alte infracliuni nu-i lipseqte de har pe cei caterisifi, ci ii depune numai din orice treaptE preofeascd, oprindu-i cu desii'virqire de la slvirqirea lucririlor sfinte. In Biserica veche era obiceiul ea clericii si se poarte tunEi intr-un fel deosebit clecit laicii. Nu putem Sti insi in ce consta aceasta.' CANONUL 22: (OSINDA IIIROTONIEI SIMONIACE) Poruncim, ca cei ce au fost hirotorrifi pe bani, iar nu dup[ ispitire $i dupi alegerea vielii (celei preoteqti), fie episcopi, fie orice altfel de elcrici, sd se cateriseasce,'dar gi cel ce i-au hirotonit. (Can. 29 Apost.; 2 IV Ec.; 23 Trulan; 4, 5, 75, 19 VII Ec.; 2 Sardica; 90 Vasite cet llare; Epdstold pastorald a lui Ghenadie; Epistola pastorald a lui Tarasie) Hirotonia pe bani, caiificatd drept sirnonie, se $edepseqtecu caterisirea ambelor pdrfi, Ei a celui hirotonit gi a celui ce hirotoneqte. CANONUL 23: (OSINDA CUMINECARn SIMONIACE) (s-a orinduit) ea nici unul, fie dintre episc^opi,..fiedintre presbidiaconi, impbrt[,sind cu prea curata cuminecitur[, si nu ceari siu teri ile la cel care se impdrtd;e;te, bani sau ceva asenrlndtor. petttru o astfel de irnpdrt6s,ire. Cici nici harul nu se poate vinde ;i nici sfin{enia yiDuhului nu o impirtdSim (dirn) pentru bani, ci ea trebuie datd fir.i clenire, celor vrednici de darul (acesta). Iar dacl s-ar vidi cineya dintre cei ce se nurndri in cfer, cerind ceva de orice fel, celui pe care il implrtigesc cu prea culata cumineclturi, sd se cateriseascl ca un rivnitor al r5tdcirii ;i al rdutlfii lui Simon (Cgn. 4,29 Apost.; 2 lV Ec.; 22 Trulan; VII Ec.) se vorbeSte de simonie ca qi in eanonul anterior, ins6 numai in legaturd cu sfinta irnpdrtSganie, -bani'sau prer'Szindu-se pedeapsacatelisirii, pentru c-evaasemlnitor pentru ea. Se aminte$tc "uT "r"n ar pretinde totodatl qi nurnele incepltorului simoniei, adicd a vestitului intru f5r.ldelegi, Simon Magul. CANONUL 24: (CLERiCII $I MONAHII'SA NU IA PARTE LA SPECTACOLE NEPOTRiVITB CU STAREA LOR) s6 nu fie ingaduit cuiva dintre cei ce se numard in starea preoteascf bau dintre monahi, si meargi la alergdrile de cai (hipodrom) sau ia fi" dc fafn (sd ia parte) la jocurile de teatru (irrgne puhlice)..Dar de s-ar Si chema yreun cleric la ttttnt5, cind ar incepe jocurile cele pentru gntdgire (necuyiineioase), sir se scoale fi indatd s.I se inflep[deze, astfel pomncindu-ne noul invifitura p[rinfilor. Iar daci s-ar prinde cinet'a astlpra acestui fapt, sau sd inceteze, sau si se cateriseasci.
.
(L'an. 57,62; 65 Trulan; 54:Laodiceea;15,45,63 Cartagind)
i
!e.
-.*
.i I
120
2t. 26
V -
VI: (Trul.)
Se interzice participarea clerului.qi monahilor la alergdrile de cai Ei la orice reprezenta{ii scenice, nepotrivite cu starea clerieS. sau monahali. .. . ' Canonul ttebuie tilcult finlndu-se seama de faptul, ci ln antichitate sau qi in vremea sinodului Trulan, jocurile scenice erau irnpreunate cu tot felul de manifestdri nepotrivite cu prezenla clerului Ei a monahilor, gi astfel .provocau defdimarea acestora Ei demoraiizarca credinciogilor. . CANONUL 25: (JURISDICTIA BISERICEASCA SE PRESCRIE DUPA 30 ANI DE NEEXERCITARE) -Impreun5 cu altele, innoirn gi canonul eare rinduie,ste (porunce$te) ca parohiile cele de Ia fari (de pe cimp) sau de prin sate, ale fiecirei Biserici (episcopii), si rimini nestrimutate la episcopii care le !in, li mai ales dacd'stipinindu-Ie (deliriiiicTrr-le)pe ele firl silii le-au cirmuit timp de treizeci de ani. Iar dacd in cuprinsul (iniuntrui) celor treizeci de ani, s-a niscut sau s-ar nagte vreo nein{elegere asupra lor si fie ingiduit celor ce spun ci sint nedreptnfili sd faci piri (si introducd acliune) despre acest lucru, la sinodul eparhiei (mitropoliei). (Can.77 IV Ec.) Se reinnoiesc dispozifiile canonului 1? al sinodului IV ecumenic de care ne-am ocupat la vremea sa. Aici mai relevdm doar, ci in prima propoziliune a canonului prezent, prin Bisericd se inlelege Biserica episcopald, in sensul de eparhie, adicd de Bisericd pus5-sub cirmuirea unui episcop. De asemenea menfionim, ci prin cul'intul eparhie din ultima propoziliune, se intelege provincia mitropolitanir sau mitropolia. .
CANONUL 26: (OSINDA' O*"OrU"Ut NELEGIUIT)
CASATORTT IN
MOD
Presbiterul, care din ne;tiinfi s-a incurcat intr-o c6s5torie nelegiuitn (ilegald), s6-,si p5streze scaunul, dup5 cele ce ne-au fost legiuite nouX de cdtrer sfintul canon, dar si fie linut departe (si se opreascd) de celeIalte lucriri, pentru cI destuli ii este iertarea unuia ca acesta. InsI este f5ri de cale sb binecuvinteze pe altul, cel carc este tlator sd-;i vindcce propriile sale rini; cdci binecuvintarea este impdrti;irea sfinfeniei, iar cel ce pe aceasta nu o are din pricina gre;elii celei din ne;tiinf5, cum va imp5rtipi altuia? A;adar nici in chip ob;tesc (irr mocl publiO nici osebit (aparte, in particular) si nu binecuvinteze, nici trupul Domnului si nu-I impdrtigeasci altora, nici sd nu facl o altd slujbh (nici si nu oficieze altceva), ci indestulindu-se (mullumindu-se) cu inaintegerlerea, sd plingi inaintea l)omnului, ca s5-i ierte lui nelegiuirea cea clin ne.5tiinti. Cdci este invederat, ci o astfel de ntrnt[ rrelegiuit[ sc va
.}ib'.;.
27.28
V-VI(Trul.)
t2l
desface, gi c[ nicidecum birbatul nu va avea parte de viaf6 cu aeeea' pentru care s-a lipsit de sfinta lucrare (slujire). 3 , 6 , 2 1 T r u l a t t ' ; I N e o c e z a r t : e 2a 7; ( C t n . 1 7 A p r s . s t .7; 4 M c . ; Vasile cel Il[are.) care personal au incheiat Canonul reglementeazd situa{ia preo[ilor -astfel de cdsdtorie si se dezlege, edsitorie ilegald, disptlnindu-se ca o iar cei care au incheiat-o si nu mai poatd sdvirqi cele sfinte, ci sir rdmin.l doar cu calitatea de clerici. : Mdsurile luate prin canonul, prezent anrintesc pe cele ale canonului 3 Trulan, iar mai precis se confirmi cele ale canonului 2? al Sfintuiui Vasile cel Mare. CANONUL 2?: (OBLIGATIA DE A PURTA HAINE CLERICAI"E) Nici unul dintre cei ce se numiri in cler si nu se imbrace cu haind nepotriviti, nici petrecind in cetate, nici in cale mergind, ci si intrebuitt1""u imbric5ininlile care pi sint rinduite (destinate) pentru cei ce --iu" in cler. se numird -dacx cineva ar faqe urr lucru ca acesta, sd se afrrriseasci pc o siptdmind. (Can. 16 VII Ec; 72,21 Gangra) Canonrtl se ocupd de imbrdcdmintel clcrului, dispunind ca aceasta sa fie potrivith stdrii preoleqti, in felul in care ea era deja stabilitd' Pentru pedeapsa cea mai simpli abaterea de la aeeastd rinduiali se prevede din cite se intilnesc in canoane, 9i anume, afurisirea pe timp de o sdptdmind. ' Prin afurisire, in cazul clerultri, se inlelege insd doar suspendarea, iar nicidecum excotxunicarea sau afurisirea propriu-zis5, care se aplicd abia in urma caterisirii. CANONUL 28: (SA NU SE AI,TiiSTRCE VINUL EUI.IARISTIC CU MUST DE STRUGURI) De vreme ce am aflat, cd in felurite Biserici, clup5 ce se aduc struguri la altar, potrivit unui oarecare obicei care se line (este in vigoare), itujitorii celoi sfinte ii impreund pe acqtia cu jertla cea fdr6 de silge a iumineciturii (a aducerii lnainte), iar astfel le impart pe amindorrl poporului, - am chibzuit impreun5 ca sI nu mai facl lucrul acesta vreurrul dintre cei sfinfifi (clerici), ci, sPre zidirea viefii ;i spre iertarea p6catelor, poporul sd fie impirti,sit (sd i se dea poporului) numai cu (prosforir) cuminecXturS. Iar aducerea strugurilor si fie socoJitd ca o pirgi, ;i preofii binecuvintind-o osebit (aparte) sX o dea celor ce o cer pe aceasta, spre mulfumire dititorului rodurilor prin care trupurile noastre cresc pi se hrdnesc dupb orinduirea bisericeascX. Daci agadar' vreun cleric ar face impotriva celor ;rorttncite (rinduite) sd se cateriseascI. (Can.3,4 '1p;32 Trztt: .ltTCortg.)
122
29. 30
V -
yJ (Trut.)
se interzice a se aduce ra altar alte jertfe decit cea rinduiti de Domnul, dispunindu-se ca in eazur cind la altar, i"uqfru !e of"" itr"liiii sd fie considerafi drcpt pirgd! care se distr-ibuie celZr iipsili in'generr\ precum gi clerieilor CANONUL 29: (POSTUL MARE SA FIE TINUT TN TNTREGIME) canonul celor din cartagina rinduie;te ca sfintele altarului si nu se sivirgeasci decit de cdtre oameni care postesc, in afara (cu exceptiar) unei zile din an in care se sdvirpe;te cina domneasci, folosirrcl ae t u,ri seamE atunci, acei dumnezeiegti.pariltr-, un astfel de pogordmint, pentru oarecare qricini (ctrvenite conditli), fblositoare riseriiii"in u'ell'6;; (pe a-locuri).D.ar pe noi nimic nu'nc indeamn5 (cleterrnini) sd pirisipr asprimea, urmind predaniilor apostolice li pnrintelti,-orina,iim "i ,ru "o g,ryin_ua se dezlega ioia -ultiurei s5ptdmini aitt putt,r"ecirne, pi a necinsti (astfel) intreaga Patruzecinre. (Can; 69 Ap.; 89 TruI.; 60 Laucl; 4I-4T Cartg.; 16 Tim. Aler.) ceea ce in mod exceplionhl qi clin considerente locale s-a ingddr-rit . sub.formd de pogordmint prin canonul 41 al sinodului din Cartagi";a, se anuleazi prin nrezentul canon, ardtindu-se cd acel pogo"dmint ni poate fi socotit 6a reg.,ta generald in bis"rila. CANONUL BARE)
30: (CELIBATUL
PREOTILOR DIN PARTII.E BAR-
Vrind noi ca toate si se facd spre zidir.ea Bisericii, am judecat si-i p--og,orimint (am socotit id-i .luim. crr^ .tratdm cu pogoramine", gi 1le preofii Bisericii barbare (din pirlile barbare); aea ie"tincit), tiaci'ei cugeti cE se cade sE treacx peste (sd nesocoteascd)'canonul uportoii".ur care (spune) cr sub cuvint de evlavie s6 nu arungi propria'so1ie fi G rnult{-gcit)celeces-auorinduit,iar fri" i""irta p"i"i,.a irrI:::*ry:!" -(rnai ' Telegrnd'-se cu propriile lor sofii, se indepirteazd (se relin) cle la impreunarea intreolalti, orinduim ca in nici un chip, "a ""'viefuiasc6 impre-u15 cu acelea, ca in fclul acesta sd ne arate dlvada desd'ir;it6 a fi_ giduinfei lor. Dar aceasta re-am fdgrduit-o 1"on"".o1ior, nu pentru artceva,.ci luma! pentru ingustimea judccdfii ior, gi pluttu i'striinarea si nestatornicia obiceiurilor lor (nrorar,-Lrilorior). (Can. 5 Ap.; 3 sin. I ec.; lZ, 15, 4g Tntt.; 1, 4, g; l0 Gang.'4 Cartg.) Prin derogarea de la canonul cinci apostolic, care interzice clericilor .s5-Ei abandoneie sotiile sub pretexi au n.ha"i",;"-p;;;i;; clericitor -a".p"ru din {inuturile barbare, care ar nesocoti nurnitul cunon. .a a" a" sofiile lor, chiar qi sub,pretext de evlavie, aceasti "o.""ri" li se face numai finindu-se seama de inapoic-reaEi de'Iipsa ror a" i"tur"e"re, gi desiqur ^d9imposibilitatea, de a-i aciuce'la ordjire p"in .,."o'acfiune clireetd, dat fiind cd sc gdseauin.teritorii a-supracArora Biscrica nu-1i putca clgcit cu greu exercita controlul siu.
31.32
V-VI
123
(Trul.)
CANONUL 31: (iN PARACLISB PARTICULARE SB POATE SI,U.II NUN,TAICU APROBAREA EPISCOPULUI) Orinduim ca, clericii care liturghiscsc sau boteazi in paraclise' cqre gisesc iniuntrul caselor, si tacd aceasta, cu invoirea episcopului din se locil accla, a5a c5, (incit). daci t'reun cleric nu va pizi acest lucru in felul acesta (aqa),si se cateriseasc5. - i.
( C a n . 3 1A p ; 7 8 , s i n . I V e c . ; 3 4 , 5 9 T r u l ' ; 7 , 7 a s i n ' V l I e c ' ; 6 G a n g ' ; 5 Antioh,; 58 Laod,; 72 sin.I-ll; 70 Cartg') Se intcrzicc oficicrea sfintelor slujbe in paraclise particulare' f5rd ap"oba"ea episcopului local. Aceste Pariiclise care se g-iseau dupd cum "i."ta "".totrl, i.tinteriorul caselor, sint nTai ales p-aracliseale a$eziminsocial5, pe care le avea Biserica. ln eie se ofiietor tetu"ite cle asistentd .se administrau chiar unele dintre taine pentru tiau sfintele, slujbe sau eredincioqii c"""Ji addposteau,sau carc e-rauangajati in serviciul lor. Pentru ca totuqi s5 se afirme, pe de o parte, autoritatea episcopali, de altd parte, pentru ca nimeni si nu evite bisericile pr-opriY-3isq iar pe -to"uS.t.ile he cult reglementare,' s-a luat misura interzicerii oricirui iur, tet ae stuiUa in aceste parlclise, f5rd invoirea episcopului' CANONUL J2: (LA CU APA)
SFINTA
'IERTFA
VINUL
SB AMESTECA
De vreme ce a venlt la cunoptinfa noastrd, ci in lara armenilor, cei ce cea nesinger6asS, aduc la sfinta masd ngmai vin, ne"e"iti"r"-Jertfa pe acesta cri ap5, intemeindu-se ei pe dascXlul (inv6!5to"-"ri""i"au-l rul) Bisericii, Ioan GurE de Aur, care, prin tilcuirea la Evanghelia lui Mateii ,spune acestea: ,,Din care pricind oare, inviind (Iisus), nu a bdut apd ci vin." Aceasta a fdcut-o smulgind din rid6cini o alti erezie vltimdtoare,-cbci de vrerne ce sint unii care folosesc apa la taine, ardtind (Iisus) ci gi cinil a alezat tainele ;i cind, inviind a asternut (a pus) masi simpli qi in afara tainelor, a folosit (dup[ cum) zice: ,,Din rodul yifei(( (Lc. 22,' fi; Mt. 26, 29); dar vila na;te (produce) vi_nng_a95, .. bin aceista socotesc ei, (armenii), ci dascdlul (inr'5!itorul), ar rdsturna aducerea apei la sfinta iertf5. Drept aceei, pentru ca si nu mai fie stdpinili .si de acum inainte de negtiinl6, descoperim in chip ortodox cugetul Pdrintelui: Existind erezie a idroparastalilor care in jertfa doar de tlemult, vitd-etoa"ea tor foloseau numai ap5 in loc de vin, acest de Dumnezeu purtdtor b6rbat, a alcituit cuviniul pornenit, surpind invititura nelegirritX a unei astfel de erezii aritincl ci aceia (idroparastafii), merg impotriva (se opun) predaniei apostolice. Apoi ;i Bisericii sale in care i s-a incredinlat eirmuirea paslorali, i-a predanisit a amesteea vinul cu ap6, cind ar trebui s[ sL sivirpeasci iertfa cea f[ri de singe, ardtind ampstecareasiniet"i li a apei din cinstita coasti a Riscurrrpirltorului li lllintuitorulrri iostru Hrisios Dumnezeu, care (singe) s-a virsat pentnt a da viafd lrt: mii intregi gi pentru rdscumpdrarea pircatelor.
*r9*r
.. *
124
V -
VI (Trul.l
- $i- inc5 in fiecare Bisericd in care au strilucit luminatorii duhovnicetti, s-tipines,_te(se !ine) aceastd rindrriaif ,latt-;;, b;;;zeu. cdci chiar si racob fratel dupi trup, al lui Hristos r)umnezeur nostru, ca pri'rul crruia i s-a incredin{at ,scau'ur Bisericii lerusalimitenilor, gi vasile ar_ hiepiscopul Cezareei, a clrui faimd s-a rlspindit i" ToLoigu lume, ;i care ne--au pre4anisit in seris tainica lucrarc sfinfitl, astfef orinduii, ca Ia dumnezeiascaliturghie, sfintul potir si ro'piinuurci a din ;pt;i din vin. $i cuvio$ii pir.inti care s-au adunat la Cartagirra, atrag limurit . luarea aminte. ea la cere sfinte sr nu se aducr nirnic mai mult, decit trupul-;i-sirrgele Domnului, precunr si insu;i t;;J; predanisit, adicd piine ;i vin amestecat cu api. Iar daci vreun episcop sau presbiter. nu face (rucreazi) dup' rinduial-a predanisitd dc citre apostoi, amestecind "i""r'ri "u apd, ce aduce "*l"l jertfa cea preacuratd, si sc cateriseasce,* ca vestind nedesivirgit taina, si ca inrroind eele preilanisite. (Can. 3, 4, Ap; g1 TruI.; JZ Cartg.) Dupi ce sinodul IV ecumenic a eondamnat monofizitismui, Biserica st5p.initd qi de tendinfa de independenF fati ae Biserica 1T"."$ Impe_ riului-Bizantin, s-a _tot fr&nrintat pin.i cind r* dn"i'igo.-;i;;;_;;-;i',iJd {inut la Tvin. a cotrdatnnathot.iririle sinoclrrlulIV ec., cleclaratformal mottofizitd. De atunci incoace. arnrnrii au introdu.si'.'-" di.,ru.*e obiceiuri ale lor proprii in rinduielle bisericeqti inire ca;;-$i ;;"il d" ; i;i;;i i; sfinta jertfd nunrai vin neamesteeatcu aoi:r. prczent sc opune iclroparastafilor, eare savir5eau sfinta .- ^,=91"onul Jertra nurnal cu apd s;i cornbatc practica lor ca eretieil, pre'i'rzind pentru orice cleric care gi-ar insugi-o, pedeapsacaterisirii. canonul subliniazd valoarea tradiliei sau precra'iei apostolice, ca temclie.a dreptei credinfe Ei a br-rneirincluieli ii gi*ri"i, "ona*rrrria ;i ,,inovafiile" care s-ar introduce inrpotriva prcclaniei. CANONUL 33: (PREOJIA NU SE nTogTENEgTE) De vreme ce am cunoscut ci in fara armenil'r se ri'd'iesc (se introduc) in clcr numa.i c.gi d9 ggam preofesc, _ cei ce incearcI sX faci aceasta urmind obiceiurilor iudaice, iar unii dintre ci cttar .ri ""t"";i se a;eazi cir.rtdrc{i ;i citefi ai durnnezeicscului loca$, am chibzuit iru_ preuni, ca dc acurn inainte si nu le fie pe.rtii ""io"iu.'oiesc a inainta pe oarecare in cler, sE caute la neamul celui ce ," i*irrt"ozi, ci ispi tindu-i dupi rinduielile (no'nele). ce au fost agezatei,iriir,t"to canoane, dacd ar fi vrednici si se numere'in cler, _ pc aceltia si_i inainteze slujitori biserice;ti, fie ci s-au n5scut din strhmoii pi"o1i ii" "a ",,. Dar nici si nu- se ingiduie vreunuia dintrr: tn!i, ca rlupi rindrriala celor num5rafi in cler, si rosteasci, poporurrri ",, jtur-1o"c. d. pe ;rlrrvon, cuvintele cele dumnezeie;ti, decit numai au"a "rl""ul ca accsta
84. si
.V_VI (Trut.)
se invrednicette de tundere clericaltr gi prirnqte in mod canonic binecuvintarea de la propriul sdu p.lstor. Iar dacd s-ar priude cineva fdcind impotriva celor ce s-au scris mai inainte, si se afuriseasci. (Can.76 Ap.; 14 sin.IV ec.; 1,5Laod.) Se combatc qi se interzice tot o practicd armeneascd, Ei anume, aceea dupi care s-a introdus in Biserica armeani, ereditatea de cast5 la recrutarea clerului. Cum acest princil.riu era potrivnic invS[iturii de bazd a Bisericii, care nu face distinclie nici intre iudei, nici intre elini, nici intre sclavi, qi nici intre stdpini, era firesc ca el sd fie osindit. Cu toate acestea, istoria a inregistrat 9i in alte Biserici de mai tirziu, nu numai incercdri de afirmare a acestui principiu, ci chiar Ei acceptare practicf, a acestuia, potrivit mentalitifii laice de castd sau de clasi, care a influen{at uneori Ei cirmuirea treburilor biserice;ti. Se mai vorbeqte in canon de tundere, prin care se intelege tunderea clericald, iar nu tunderea monairalS, ariitindu-se cd numai tunderea clericalir inclrepta{egte pe cincva sd se numere in rindul clerultti 9i sI indeplincasca fr-rncfiile clelicitlc. Prin urmare tunderea monahald nu este un act prin care cineva intri in rinclul clerului, gi deci monahii -simpli nu fac parte din cler, dupi cum rezultl ;i din cele spuse de Balsamon tn corrrentariulacestui cftnon. ci\NoNuL
34: (oSlNDA CONSPIR;\IIEI SAU A UNELTIRII)
Inci ri aceasta orinduie;tc limurit canonul prcofesc, cf, daci se opregte cu totul flrdelegea de moartc a uncrltirii, (crima conjuratiei, a conspiraliei), sau a orticirii (a urzirii, faccrii de cete) 9i de t:trtre legilc cele din afari (de stat), apoi cu mult rnai virtos se cuvine a se apira (interzice) sd se faci (intimple) aceasta in Biseriea lui Dumnezeu. $i noi ne strf,duim a pdzi ca, dacd ar fi gisifi unii clerici sau monahi, fic uneltind, fie orticintlu-se, fie intinzind capcane (curse) episcopilor sau clericilor cclor itnpreuni cu din;ii, si cadi cu totrtl dintr-a lor treaptd (c. 18 IV ec.). (Can. 31 Ap.; 78 sin. IV ec.; 5 Antioh,, 70 Cartg.; 13, 74, 75, sin. L-II) Atit conspira{ia sau uncltirea, cit -si tentativa de uneltire impotriva autoritdtii de stat, ca qi a celei bisericeqti, ir-tclusiv impotriva oricdlui membru al clerului, este socotitl de gravitatea crimei ;i pedepsitS, in cazul clericilor qi monahilor, cu caterisirea sau cu indepdrtarea din treapta in care s-ar gdsi. CANONUL FUNCTI)
35: (PASTRAREA BUNURILOR
IERARIiILOR
DE-
Sd nu fie inglduit nici unui mitropolit (cuiva din tofi rnitropolifii), ea, s6vir;indu-se din viafi un episeop aflat sub scaunul siu (.sub jurisdiclia sa), si ia sau sd-;i insu;easci fie lucrurile (br-rnurile) aceluia, fie
126
36. 37
V -
VI (Trul.)
4e Bisericii hii, ei si stea (acelea) sub paza cleruIul Bisericii al c6rei intiistdtitor episcop era cel ce s-a'sivirgit, pini la inaintarea unui alt cpiscop,' afar6 numai daci nu au rimas prcofi in Biserica aceea. cici atunci rnitropolitul- le va pistra pe acestea neimpufinate, predindu-le pe toate episcopului care va fi hirotonit (rinduit). (Can. 40. Ap.; 20t 2.5 sin. IV ec.; 24 Antioh.; ZZ, 26, 81 Cartg.) Canonul nu:face decit sd extindd'9i privire la mitropolili dispcj. _c_u zifia.cuprinsd in eanohul 22 al sinodului IV eiumnic, referitoire ia inaa.toririle clerului de a pdstra neatinse bunurile rdmase de pe u"mi epii"opilor defuncfi. CANONUL 36: (IEIIARHIA SCAUNELOR PATRIARHALE) Innoind cele legiuite de c6tre cei 150 de sfinfi pirinfi, care s-au adunat in aceasti de Dumnezeu pizitd ;i impiriteascd cetatd, gi ile citre cei ;ase sute treize'ci care s-au, intrunit in calceclon, orinttuim (h;;ririm), ca scaunul constantihopolului sd aibi parte (si beneficieze, sr se bucure) de intiietdfi (plivilegii;, deopotrivd (egale), t" url scaunului Rormei.vechi, Fi-.ca-in lucrurile cele bisericegti,'si se facd tot atit de mare, ca pi acela, fiind aI doilea dupi acela (can.'28 sin. rv ec.;, aupa "u"u "i se numere scaunul ma1ii, cetifi a alexandrinilor, apoi al Antiohiei, gi dup5acesta,acelaaIcctifiiier.usalimitenilor. (Can. 6, 7, sin. I ec.; J, 2, sin. II ec.; 2g sin. lV ec.) '
Irentru a se curma definitiv pretenliile neintemeiate ale scaunului romanr se stabileste din nc,u, in mod clar gi compiet, icrarhia onorifica a principalelor scaune episcopale,"care incd de li sinodul IV ecumenic au dobindit titlul de patriarhli. Aceastd ordine se fixeaz.d astfer, noma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia si Ierusalim Inceputul ierarhi-,arii s-a ldcut prin canonul'B al sin. II ec., gi s-a continuat prin . canonul 28 al sinoclului IV ecumenic, preeizinclu_se Si printr'-o hotirire a rrt'eiuiaqi sinocl, netrecuti in texiui "i""""J";, ii anurne' prin hotdrirea care conJerd demnitate patriarhal[ tuturor celor cinci scaune principale ale Bisericii, in orclinea ardtatd rnui .,rr. De aceea canonul prezent nici nu spune cd hotdrdqte ceva nou, ci numai cd innoieEtecele ce s-au lcgiuit ntai inainte
CI\NONUL 37: (SILA NU IA PUTEREA trpiSCOpALA) De vrerne ce in osebite vremuri s-a intimplat ndvilili barbale si pricind ttrut.*ut,te lI 1="ou:!6 -cetdfi au ajurs itp.rru "uro, ie"aaJ"s;, -tle asa ca' tlin aceastd pricind, inainte stitdtorul (cpiscoprrl) unci astfel cetifi si 1u fi putut si ocupe propriul siu scaun'si ,i s" agezein ele cu starea (calitatea) sa preofeasci, si ca astfel, dupi obiceiul care se line (este in vigoare) si faci :hirotoniile gi sd indeplineasci toate cite se cuvrn eprscor)ului' - noi pizind prefuirea ;i cinstirea prcofici, si vrind
38. 39
I/-VI
(Trul.)
127
(cdutind)'ca in nici un chip obida (apdsarea) pigini sE nu lucreze spre paguba drepturilor biserice;ti, am stabilit impreuni, ca cei ce astfel au fost hirotonifi, gi care, din pricina aritati (navirlirii barbare), nu s-au agezat in scaunele lor, si fie apdra{i (protejali, {inuli departe) de orice pagubi (prejudiciu), a.saca ei si facd in mod canonic si hirotoniile osebifilor clerici, gi sd-;i foloseasci (sa-Ei exercite) in granifa proprie puterea (autoritatea) de intiistitdtor, ;i si fie statornici si lcgiuiti toatS cirmuirea care vine de la ei. Cici ingridindu-se asprimea (limitinclu-se rigoarea legii), de nevoia vremii, nu se rnfugine;te (rasfringe) irotarul cirmuirii. (Can. 36. Ap.; 15 sin. I ec.;9 sin; III ec.;6, 29 sin.IV 77, 18,Antioh; 7, 2, 3, Ciril AIet.)
ec.;78 Ancira;
,Se rincluieste, ca acei episcopi, care din rnotiv de forfd majord nu gi-au putut ocupa scaunul pentru care au fost aleqi, sa fie considcrafi in deplinul exercifiu al drepturilor care li s-ar cuvcni, dupd principiul, cA imprejurArile nu y:ot sd le stringi nici competcnla legalS, nici extensiunea jurisdic{iei, chiar daca timpurile ar ziidarnici exercitiul acesteia. CANONUL 38: (UNITATILE BISEIUCI1STLSA SE RINDUIASCA DUPA CEr,E Dlr OBSTE (STAT). $i noi p5zirn canonul agezat de pirinfii nogtri, cel care rinduie astfel: daci vreo cetate s-a reinnoit plin gruterea iurpiriteasci, sau da.ci s-ar reinnoi de acum inainte (in viitor'); (atunci) ;i orinduirea lucrurilor bisericegti sb urmeze alcXtuirile politice (de stat) ;i ob;te;ti (can. tZ sin. IV ec.). ( C a n . 4 , 6 , 7 s i n . I e c . ;3 s i n . I I e e. ; 7 7 , 1 8 , 2 8 s i n . I V e c . ; ) Se contirmd qi se innoie;te vechiul principiu dupd c:areorganizatia bisericeasci trebuie sd find seama 9i de organizarea de, stat, aclici sa'se acomodeze acesteia, aqa incit tn cadrul unitdtilor aclministrative ale statului, sd se organizeze Ei corespunzdtoarele unitafi adminlstrative ale Bisericii. ln r:anonul 17 al sinodului IV gdsim exprimat literal acelaqi principiu. i CAJVONUL39: (AUTOCEFALIA BISBRICII DIN CIPRU) De vreme ce din pricina ndvdlirilor (impresurdrilor) rrarbare, fratele gi impreund slujitorul nostru Ioan, inainte stitrtorul (elriscopul) ostrovului (insLrlei) ciprienilor, ca sd se slobozeasci (elibere'ze) dc. robia pigini pi pentru a se supune in chip cinstit sceptrelor preacregtinescului stat (stipinirii preacreEtinegti)- prin purtarea de grijl a iubitorului de oarneni Dumnezeu, - ,;i osteneala iubitorului de Hristos pi binecredinciosului nostru impdrat s-a mutat (a emigrat) irnpreun6 cu poporul stru din numitul ostrov, in eparhia (n'ritropolia) de Ilelespont, -:n socotim (hotdrim) ca sI,se plzeascl fbrd innoiri intiietifile date (privilegiile
1:18
V
;
VI
(Trul.)
conferite) scaunului rnai inainte numltului birbat, de citre sinodul de Dumnezeu purtdtorilor pirrinfi adunafi mai demult la Efes; ca, noul lusiinianopol si aibi dreptul Constantinopolului, ;i cI pre6 iubitorul de Dunrnezeu episcop, a;ezat in acea (cetate) si fie inainte stititor tuturor celor din eparhia (initropolia) helespontinenilor, gi dupi vechea datini sd se hirotoneascd de cdtre proprii sdi episcopi. Dar fiindcir ;i de Durnnezeu purtitorii nogtri pirinli au judecat (stabilit) sr se pdstreze obiccirtrile cele din fiecare Biserici, ;i episcopul cetilii cizicienilor, spunindu-se inaintestititorului pomenitului rustinianopol, asemena tuturor celorlalfi episcopi, de sub nunritul dc Drunnezeu iubitorul inaintestititoml (episcopul) Ioan, de citre care daci cere trebuinfa, sd se hirotoneascd ;i episcopul cet6lii acesteiaa cizicienilor. (Can.34 Ap.; 6,7, sin I ec.; 3,2 sin.lI ec.;8 sin, III ec.; 17, Zg, . sin"IV ec.; 36,37, Trul.; 9 Antioh.) Canonul lcglementeazii o schimbare surveniti, - clin pricina invaziei arabilor,.- in situafia Bisericii din Cipru, asigurind intiistdtdtorului Bisericii acestea,vcchile privilegii, gi incr sporindri-le insr numai, pentru timpul cit durcazd schimbarea aritatd in canon. Este utii sii. remarcdm faptul cd, prin conferirea unor drepturi egale cu scaunul Constantinopolului, scaunului principal din Cipru, nu trebuie sd se inleleagi altceva decit cd aceste drepturi i se confeid doar cu privile la mitlopolia Helespontului, pe teritoriul cdreia, s-a refusiiat idtiistdtitorul ciprului. x{en{ionim de asemeneacd in canon cuvintul eparhie se mai folosegte incd in sens de mitropolie, gi cd se insistr in mod sr:ecial asupra indetoririi de a se pdstra vechiul obieei.
'
CANONUL 40: (VIRSTA MONA}IIST,1)
CANONIC,.\ PENTRU INTRAREA IN
De vrerne ce a se lipi de Dumnezeu, prin retragerea tlin zgortrotele viefii, este (un lucru), foarte mintuitor, - se cuvine ca noi sl nu primim fdri ispitire (;i) firr de vrcme, pe t'ci carc ipi aleg viafa singuratici (monastici), ci si pizim ;i in privin,ta lor, rinduiala prBclani,stfi noui de cltre Pdrinfi, aga ci (incit) atunci se cade a prin:i mirturisirea (votul) r'iefii celei dupd Dumnezeu, cind aceasta este cleja statornicd ;i este fdcut cu cunoa;tere gi cu judecatE, dupi implinirea minlii (dezvoitarea deplini a raliunii). Si fie a;adar cel ce voie;te si intre sub jugul monahal nu mai rnic decit de 10 ani, - inaintestititorul avind ;i in privinla ispitirii acestuia, str-i sporeascb timpul pentru intrarea (introdu6erea)'9i ipezarei lui iri viafa monahalS, dacd socote.gte(apreciaz6) ci este mai folositor aceluia. cici cu toate ci Sfintul vasile cel Mare in sfintele lui canoane (can. 1B), glrsuiegte, cd cea care se aduce pe sine de bunx voie lui Dumnezeu, gi care inrbrifi;eazi fecioria, dacd a irnplinit al ;aptesprezeceleaan, sI se nulnere in ceatd (star-r'afecioarelor),_totusiunrrind noi pildei (rinduiclii) celci pentru viduve ;i pentru diaconife, arn stabirit prin-asemrhare (anail
+ I
40
v-VI(Trul.)
129
cei ce gi-au ales viafa monahald. logie), zisul an (virsta ardtatd), pentru 'apostol (I Tim. 5, 9), vdduva la 60 de Cici este scris de durnnezeiescul BisericS, iar s{intele canoane au predanisit (aleaga), in ani si se numere ca diaconifa si se diaconeasc6 (aEeze)la 40 de ani, vizind cI Biserica a devenit mai puternici prin harul dumnezeiesc, $i cd merge inainte, apoi gi tdria 9i rinduiala credinciogilor in {inerea poruncilor dumnezeiegti. Pricepind qi noi desivir;it acest lucru, arn orinduit dupd dreptate sd inceapi nevoinlele cele dupi Dumnezeu degtab, s6-[ insemnim cu binecuvintarea harului ca printr-o oarecare pecete, gi prin aceasta s6-l indemndm pe cl, ca si nu fie prea nepdsdtor, gi sd nu ziboveascS' $i mai virtos s6-l impingem cdtre alegerea binelui, spre statornicirea intr-insul. (Can. 79 sin. I ec.; 15 sin lV ec.; 74 Trul.; 6, 44, 706 Cartg. 5, si"i. I-II; 8,24 Vas. c.Mare) Canonul stabileqte o primd orinduial5 rezonabilii, in ce privegte virsta pentru intrarea in monahism. Intii se enun{5 principiul care trebuie urmat intotdeauna in aceastd privinf5, gi anume cA, votul monahal nu poate fi primit decit de la acele persoane care au ajuns la dezvoltarea deplinl a ra{iunii, gi care astfel, se hotdrisc in deplini cunogtin{d de cauzd cu ,,cunoaStereEi cu judecatS(. De aici rezultS. ci in mod norrnal cel care urmeazd a intra in monahism, deci nu in ministire ca simplu vieluitor sau novice, ci chiar in ridul cdlugdrilor, trebuie s6, fi ajuns la maturitate. Iar aceastii rnaturitate este identicd cu ceea ce se cheamd majorat, aqa incit de aici se ptrate stabili principiul cI nurnai cei care sint socoti{i majori pot fi primi{i in monahism. De aitfel. actul intrdrii in monahism fiind echivalent cu un act de sehimbare a stdrii civile, este firesc ca ;i la acest act si fie adrnigi numai cei care au implinit virsta de la care sint admi;i la sdvirEirea actelor de schimbare a stArii civile. Principalul act de schimbare a stdrii civile este cdsltoria, gi la incheierea acestui act nu sint admi;i decit cei care au atins majoratul matrirnonial, care se stabilegte dupd {dri, in func[ie mai ales de climd intrucit aceasta determind maturizarea mai rapidd sau mai inceatd a tinerilor. Astfel, acest majorat era fixat uneori in {5ri1e din bazinul mediteranean, incepind cu virsta de 12-14 ani, pe cind in fdrile nordice intotdeauna a fost fixat cel nrai devreme incepind cu virsta de 16 ani; dar in mod obiEnuit,la 18-20 de ani. de autoritatea In funcfie de aceste considerente, trebuie,fixatl bisericeasci virsta intrdrii in monahism, adicS a depunerii voturilor monahale, virstf, care fireEte, poate si difere dupd fari. Al doilea lueru imporlant de care se ocupd prezentul canon, este virsta minimd la care cineva poate intra in monahism, Ei pe aceasta o fixeazd la 10 ani" insd numai uzind de mare pogordmint Ei strdduindu-se si arate c5, cineva intrind mai devreme in mindstire,, adicd mai tindr, se poate mai bine dezvolta duhovnicegte, gi poate astfel sd se hotdrasci mai repede la alegerea vielii cdlugdreqti. De aici se vede ed virsta minim5 de 10 ani, este socotitd vlrsta de la eare cine'ra poate fi primit ln mfn5stire ca simplu viefuitor, iar nu ca
r3b
40
V -
VI 0rul.)
ToTal propriu-zis, 9i cd abia de la aceastd virstd putind fi primit in rindul celor care se pun la iDcercare timp de mi'imum patru ani (can. 41 .Trul.), se infelege..cd respectivii nu pbt duveni monafii propriuiiisi, mai devreme de implinirea virstei de 14 ani. aceasti rinaiiati ;"il;j zinta confirmarea .normelor clreptului romano-bizantin, cu privire la 'logodna gi ciisatorie, potrivit carbra logoclna se putea incheia de la 10 ani, in cazuri excepfionale,chiar de lai ani, iar'cAsaioria de la 14 anl gi in cazuri excepfionale, cle la 12 ani. prin analosi"; "J intrarea in mindstire, care nu inseamnd clecit inceperea schimUXrii ltarii civile ca si logodna, se putea face, intocrnai ca ,ti aceea, la virstei d;io ;;;;^;".;;: punerea voturilor, deci intrarea in monahism, se putea face la virsta la care se putea incheia cdsiitoria, ar-nindouiirepreientincl schimbar"i a" fapt a stirrii civile. Prin urmare, exista- in epoca respectivd o analogie perfecti intre cele doud feluri aparte de acte, prin care se schimbi stirea civild, si anume' pe de o parte rogodna qi cdsdtoria in viafa raicd, iar pe alti pirte intrarea in mindstire Ei apoi intrarea in monahisn, pri., aup""".oi"n_ turilor, in viafa calugireaicd. $i cle fapt intrarea in minastire are carac_ terul corespunzator u4ei logodne, iar tund.ereain monahisrn gi depunerea voturilor, are caracterul corespunzdtor unei ciisdtorii. Similitudinea ac-eastaperfectd intre cele doud feluri de acte, trebuie observatd oricind, fiindcd practica a ridicat-o la rangul unr:i principiu c.u permanentri a_ plicare concretd. . DUT preculll, nici logodna, nici cdsdtoria nu sint obligatorii la virsta nrinimi la care ele pot fi incheiate, tot la fel nici intrai'ca in rnindstire si nici depunerea voturilor, dacd se cere de citre cineva, nu trebuie acceptate nicidecum la virsta minimd prevdzutd pentru acestea,cle accea canonul dispune c[_episcopul are dreplui sd aprecieze cricd este cazul si mai prelunseascd tirnpur.,,ispitirii", idica at incercirii, qi i" g;e.. ai dezvoltarii pina la rnaturitate a celor ce doresc a irnbr.itirsa viaia monahald, cici tocmai ca gi in cazur logoclnei gi a cdsdtoriei, Lnii se dezvolti si ajung la maturitate mai repecle,iar alfii mai incet. In canon se arnintegte-cd Sfintul Vasile a fixat virsta cle 1? ani pentru primirea fecioarelor in ceata sau in societatea speciald a acest.l.a, apoi cd virsta primirii in ceata sau societatea diaconifelor s_a fixat de canoanela 40 de ani (can..1p_Iy qc), iar cle cdtre Sfintul Ap. pavel, s_a statornicit ca in rindul societdlii vdduvelor si nu fie primite clecit I'emei care au implinit virsta de 60 cle ani. . -.Prin menfionarea acestei rinduieli, canonul aratr cd in Bisericd pen_ tru fiecare stare existd rinduieli creosebite,gi ca, {inin.l ou-" de rindu_ ielile care se referd Ia -stdri cleosebitede cea monahald, s-au fixat rinduieli inscrise in canoane Ei cu privire la monahi sau la starea monahalA, De fapt, invocarea rind.uielilor respective nu este de naturi sd plecleze pentru coborirea limitei de virstd in cazul monahilor la 10 ani,'ci clin contrd, ele pledeazd pentru fixarea unei virste mult mai inaintate ca virsta-minipS- pen_truintrarea in monahism, adicd in jurul anilor 40_b0. - Totugi, finind. seama de faptul cd din canonur ig d si- visite, ."_ zultd cd el fixeazd la 16 sau 1? ani virsta primirii ca novice, urmeaz6 cd,
s fi L4
4r
v -
Vr (Trul.)
131
In lumina principalelor norme canonice, rinduiala pentru intrarea in monahism ar treUui stabiiitd astfel: la 10 ani se pot primi simpli vie{uitori sau frati, la 16-17 ani se pot primi in noviciat,la 20-27 ani pot fi tungi in monahism. Norma inscrisi insd in canonul 45 Trulan, cu privire ia iimita minin-ri clevirstd pentru intrarea in mindstire 9i apoi qi in rnonahism, trebuie infeleasd in spiritut prozelitismuh:i mona]ral, de care atit din textul canohului prezctrt, cit qi clin altele (41, 42, 43, 44,45, 46, 47, 48,49, etc')' Trulan. se poate vedea c5 erau animali parinfii intrunili la sinodul foloseEte se ne ocupdm' care de canonul in Men{ionim in fine, cd Ei care sint prin hirotesiei actttl doar pentru exprima a hirotonie, cuvintul instituite diaconilele. CANONUL4l:(NOVICIATUL$IISPITI1iDACELORCESE CALUGARESC) cei clin cetafi sau sate, voind s6 se retragi in locuri inchise (sili se cade hSstrii, claustre), ;i sd-;i poarte loru;i grija in singuritate, cu via{a schimniceascd deprindd se sd min-6stire in intre ;i str intii "ruf .u trei ani sd se supuni in frica lui lanaho'eticir, singuratic6), gi vreme de. mindstirii, qi sd- implineascb as(exarhr-rlui) intiiiiat;rtorului ii"-""r*", cuvine. $i astfel,- marturisind ei se cum clupi toate, intru cultarea cea dorinla) dgsttle alege,reaunei asemenea viefi'-;i ci.-o im(""il;"d;-'i ispiteasci (cerLri,ti;earA pe aceasta cie buna voie din toati inima, sd se Dup[ aceea, loc. acel din (episcopul) ceteze) d,e cdtre inaintestatitorul locului in afara alt a', de un timp stlruinii cu peireaci sd i" "."it chip (produce) cla vor Cdci atunci lor. i;r"hir, "a tt ai aerrtin si se arate scopul ci urmiresc Jonua'a (increclinlare), cd nu r-ineazd miriri de;arte, ci implinirea 6uni Iar' adevdrat. cel binele insupi pentrii aceasti iir-,i;t" """i utitu tinrp, daci ar rimine in aceea9i alegere' ei si fie inchi;i' ;i ,i ,rr le fie ingScluit sd se indeplrtez.e de acest silag (aditpost, aEezarea, locuinta) afari daci i-ar tiri la acest lucru vreun folos ohqtesc sau vreo spro ob;teascd, sa1 vreo alti nevoie, care i-ar sili (pripi)' l""tri;fa rnoirte,' clar ;i aceasta (sir sc facf,) cu binecuvintarea episcopului flin acel loc. Iar cei ce ar incerca sI iasl din strla.sullor, in afara pricinilor pomenite, (f[rd de motivele amintite), mai intii sd fie zivorifi, flrd voia (numitele) locuri inchise (claustre), iar dup5 aceea,sd'i i; i;-;"-enitele vindece pe ei cu posturi,si'cu alte nevoinfe aspre (strimtttri, cazne),;tiind noi, dupi cunt este scris ci ,,nici unul, punind qlna sa pe plug 9i intorcindu-se ind5r5t (spre cele clinapoi), nu este vrednic (apt) de impirifia cerurilor" (Lc. 9, 62). (Can. 4 sin.lV ec; 4 sin. I-'II) Canonul Prevede trei ani de ispitire sau de noviciat in mlnistire si apoi'un'an de incercare in afara niinestirii, ca astfel sd poatl fi verii'i""ta hotirirea 5i statornieia, eelor care vor si devin5 monahi. Se inter'l j
I
V *
42. 43
VI (Trul.)
zice apoi 1eglrea din mindstire fdrd cauzd binecuvintatd, qi se previd mijloace de indreptare pentru cei care ar iegi din mtndsti"e, ti moa nereglementar. se mai relevd importan{a Ei autoritatea episcopului, ca unul care apare ca prim staref al tuturor'mindstirilor din ep^arhie^. CANOi{TJL 42: (PUSTI.IICU SA NU UMBLE PRIN LUME) orinduim ca cei numifi pustnici, care sint imbrEcafi in negru gi p-urtind canetele (nu-Ei tund parur), cutreierd "Lte1r" petie-c-u-p-leJe cind printre birbafii laici, Fi printre femei pf aufAi*irra 1usiie1l-flga'ra duinfa.lor_ proprie, (votul), daci tunzindu-,si pretere, areg (doiesc) pli, measci schima (chipul Ei_rinduiala) celorialfi monahi, l_' ace;tia sI-iie agezafi in ministire pi si se numere printie frafi. Iir de nu a" ul"g* aceasta, sd fie cu -desivirgire goni$i din cetdli, ;i si locuiascl pustiuriie de la care gi-au pldsmuit gi numirile. (Can,.4 sin.1Y ec.; 4 sin.l-il) . Din cuprinsul canonului se ve.re cd Ei in veacul al qaptelea,,mai exist_aupustinici sau eremili independen{i de agezdrite-minasfiregti'gi-de ierarhia bisericeascd. Acegtia, trdind un' timp prin pustirr"i, "ulreie"iu lutnss dedindu-se Ia acte neconforme cu starei lor, carleera cle fapt iclen-: tica cu cea monahald Ei intemeiatd pe vot cdlugdiesc. penrru a curma o stare ilegald in care se gdsesc acegtial fa-{d_ de noimele existente cu privire Ia rnonahi, precum gi pentru a 6vitb defdimarea stirii monahale, canonul dispune inchinovierea acestora in mindstiri, iar pentru cazul cd ei nu ar Ji de acord, dispune sa fie alunga{i din cetd{i in pustiuri.
;'
cANoNUL 4a (oRIcE pAcATos sE,poATEcALUcART)
fi -e-steingiduit cregtinului, s6-,si 4_"uga viafa ascetici, gi ca, pErdsind viforul cel prea tulburat al treburilor-vie{ii, si intre i" i"i"artire, gi.srd se -tundd dupi chipul cel rnonahal, chiar dac5 ar ti tost p"i", iri orice cddere in grepeali. c6ci Mintuitorul nostru Dumnezeu a zis: cel ce vine la Mine, nu-l scot afari,. (In. 6, 3?), agadar, vief,rire ;";;;: ,,pe ticd zugrSvindu-ne (infdliqfu1du-ne) noua viafa cea intru' pociinf5, o incuviinfim (aprobdm) celui ce cu adevdrat (in mod sincer) i ie herizepte (dedicd); pi in nici un chip (fapta vielii lui de mai inainte) nu-I impiedici pe el de la implinirea (ajungerea) , rirrr! lintei sale. (Can.4 sin.IV ec.2,4, sin.I-II.) ,
, l . a i f . . 1
canonul stabilegte principiur cd nici o gregeali sdvirgitd de cineva, nl.poate constitui o piedici in calea intririi ln monahism, pentru moti_ r/ul ce starea monahali este o stare de pociinfr, irlr cei ce vor s{ se poca_ iasci trei:uie neapirat adrnigi la aceasta,nimeni neputind fI resplns.
44-46
V--vIGrul.)
(33
,
CANONUL 44: (OSINDA CALUGARILOR PENTRIT CALCAREA CASTITATII) Monahul prinzindu-se (gSsindu-se) in desfriu, sau luindu-Fi (du. vie"itr6.r-qii iemeie pentru insofi-re in . cisitorie, ori pentru impreund (pedepselor) pentru dupi canoane supunX, se sI (tara cdsdtorie), i"i"u cei ce au desfrinat. (Can'.16 st'n.IV ec.; 79 Aneira.; 6,78,79 Vas' c' Mare) Dispozi{ia eanonului se referS la pdzirea..votului castitdlii, prevdpea'eps"i" "o""spunzdtoare pentru monahii care s-ar cisdtorii sau zina care ar sdvirsi desfrinare. CANONUL 45: (LUXUL SMINTE$TE PE CALUGARITE) De vreme ee am aflat, ci in unele mindstiri de cdlrrg6ri{e, eele "" oo" te se invredniceascd acelui sfint chip (de chioul acela sfint). mai intii se imbraci de e6tre cei ce Ie acluc in haini de mitase si de tqate felrrrile gi chiar crr podoabe impestrifate cu aur 9i cu piatrS (o,ietre icumpe) astfel, aproiiitrdn*se de altar, se dezhracE de vcgmintul cel dintru atit de scumpe rnaterie, li indatb se sivirgese (face), asupra lol binecuvintarea cea pentru schiml ;i Ie inve;mintd cn haina cea-neagre, - orinduim (hotdrim) ca de acgm inainte acest lucru sd nu se mai facS; cici nici nu este cuviincios, ca aceea care, prin propria sa alegere' (hotlrire), cu voia ei lepficlind acurn (deia) toatl elesfdtarea vietii Ei ittrbr6qi intarind*o pe atigind petrecerea (viefuirea) cea dup6 Dumnezeu, mindstire, - si-i la venind astfel prin neclatinate, cugetdri leasta Si vie din nou aminte printr-o podoabd ca aceasta,stilcEcioas6 Si trec5toare, cele pe care le-a gi-dat uitdrii (cele cirora le-a $i fdcut uitate), iar din ac"a"ir sI ajungd (devini) nehotlriti ;i sd-Si tulbure sufletul aselnenea valurilor cart n[ptrdesc (inrrndd) ;i care se intorc incoace fi ineolo, incit ajunge (se intimplS), ca nici mlcar o lacrimd sd nu mai poat5 varsa, gi sd araie prin trirp umilinla cea din inim5. Dar Fi de ar sc1pa, dttnF r-urn este firesc, vreo micd lacrimfi, ea s5 fie socotittr de citre cei ce vi"l cX se intimpld acest lucru, nu atit pentru .inclinarea, (aplicarea) cdtre asceti-canevoin!5, cit pentru a p6rdsi lumea ;i cele dln lume' (Can.726 Cartg.) Canonul aratd eum nu trebuie si se procedeze la pregdtirea ceremoniei de tunclere fn monahism a femeilor, condarn.nindca de$ertdciune Si sminteli, unele obiceiuri neconforme cu seriozitatea aetului, eare se introduserd sub influenf.l necre"stineascd. CANONUL 46: (CALUGARITA MINASTIRE)
SA NU' TASA SINGTIR,A' DIN
Cele ce si-art alcs viafa rscetici li sint a;czate in rrrin6stirc si nu iastr deloc de acolo. Iar daci le-ar tiri (impinge) pe ele sprc acest lucru,
134
47. 4E
v -. vt 1Trul.)
vreo nevoinfr de neinliturat (inevitabila, neapdrati), sd-I faci cu bi_ necuvinta-rea gi cu invoirea inaintestitdtuai.ui, da" fi-'ut,rr,"i, nu ele si'Bure de sine, ci cu oarecare bitrine si cu ceie;;i ;; fiunte (proiestoasc) din minxstire, dupd p_orunca cirmuitoarer io" a rrormi irr Gg"-"r*ii afarl (de mindstirci n*Ie este lor nicidecu- i),g?J"itl"'' Dar qi birbafii care duc viaf'. uronahard, dac' i-ar apdsa rrevoia, sd iasd si ei cu binecuvintarea celui ce-ir]o-i""t"ai"1nt -ori,rjuite conducerea legumenia), a;a cd cei ce calci rinduiara cea u",r.r, ailo,j;i', tt bdrbafi, rie
$J#|:"T:J[.""
remei,'i ri"-"'piei #r."txrlo':1p"a*lr-
(Cart.47 Trutan)
,..: Se interziee cdlugdrifelo-r _sicdlugErilor, sir iasd clin rnin5rlire far?i vreo cauzd binecuvintatd, fdri incr-rriiinqar;u;";ril";;ii Ei ministirii rcs_ pective. Cdlugdritelor,' in'spccial, Ii se interzic.ecu A"s"i",oi.ri.u, sd dolirrnii in afara min5itiriior. CANONL 47: (NECALUGARII SA NU DOAR'\,fA lN T\,'INASTIRE) si nu doarmi nici femeia in min-rstire bxrbiteasch, nici rriirbat i' cea femeiasctr, rrentr.u c5 se cade, si fi; ";Ji";;;i'i"n ararr de orice bxnuial' si sminteard, gi sd-qi i"a*pt" r,iata lor spl'e ceea cc este cu bun chip (bine uli.cut; 9i statorni" lui I)'mnezeu. rar rraed 'a face cineva a"uit l,r"r,r, uri ac-al iiJir.uintoa) "te"ic,,r"i au u"-ii laic si se afu_ riseasci. (Cart.78,20, 22 sin. VII ec.) . Pentru pistrar-ea bunei rinduieli in-ce. priveqte viafa mindstireascti, se interzice ci feme'e ;;;;;iri -inarti"'i atk;b;til s5 doarrnd in mrnsstiri $de f;;;;i, .;L;il;;;';,i"iiirii';r .ru., "u bdrbafii pentru clerici pentru laici. $i se in{erege insd, ci aceastd afurisire in cazul clerieiror este doar suspendarea, $i cd numai in cazul riiciior ."';p;A'"i.riiri"uu adevdrati. Deci nu se prevede nici pentru "l-tu'"i.r pentru arta cd se aplicd pentru un timp determinat. Ests ao p.u.irpr.t, c[ pentru o-"rtr"r de infracfiune respective trebuid ;;-'fi" cu termen, iar nu date pentru ilr1"gr"*
CANONUL48 (Dr"vJgj1TUL, gr CELTtsATUL Eprscoprl,oR DIN CLERUL DE 1\4IR)
Al,rj$r
Femeia celui ridicat Ia vrednicia.(demnitatea) episcopiei, divorfind mai inainte de birbalur sru,. u.rin i,rf"r"g"." i;;;;Ji;"ireciproci) dupi hirotonia e.pisco-paliasupra irii r""i !e intre intr-o mini.stire zi
49 v-vr(rrul.)'
135
ingrijirea (cea) tlin partea episcopulrti; iar de s-ar arita vreclttici, si se iniinteze;i la treapta (slujba) diaconifei. ( C a n . 5 , 5 1 , A p . ; 3 s i n . I e c : ; 7 5 s i n .l V e c , ; 7 2 , 7 4 , 3 0 T r u t ' ; 3 ' 4 , 2 5 , 70 Cartg.) Dispozifia canonului prezbnt a fost interpretata mai mult ca. o recomandaie clecit ca o oblig:alie, intrucit ea nu este insolitd de sanc[iuni, adicd pentrtt notivul cd ntise prevedeuici o pedeapsbin caz de nee;
t36
50-52
V-W(Trut.)
,-'- Dupi eum textul canonului aratd, el reprezinti reinnoirea dispo_ . "; ziliei -cyprinse in canonur 24 al sin. IV u"., 'p"i., vE v ;..i;i;i"" mindstirile sd fie trnsformate in ldca;ir.i fume,.tii--^^ ;" CANONUL 50: (OSINDIREA PENTRU JOCURILE DE NOROC) De acum inainte-nimenea clintre to!i, fie dintre laici, fie clintre cle_ nu joace"a",r"i.-ri" e;;i ;:;; p.i'au. "ir,"i;i taiila fgi -sE eevade acest fel, daci ar fi cleric re ru "iiu"i.eas"x, iar craci ar Ii laic si se afuri-. seascd. (Can.42, aJ Ap.) Se reinnoiesc, in- paTte, dispozi{iile cuprinse in canoanele 42 qi 48 apostoliee, care interzic qi ele zaruri, $i in genere jocurile de 56cui'cu noroc' ca incompatibile cu principiile morale si "oi""itEiura crestineascd. CANONUL 51: (CRESTINII SA NU SE FACA MASCARICI) sfint 9i ecumenic sinod ii oprepte cu totul pe cei ce se numesc - 3-"911 mEscdrici (mimi)- si nriygJiptile (spectacolele) acestora,apoi creasemenea$i priveliptile lrepiezeritaliile) ae'"'iiiiouru_, p-_rec^um qi a se imprini (exe_ cuta) iocurile de r"":1-(dt" cort). rar dace cinevu ,r*ro"otu;te (dispreluiegte) canonul de- fala ;i se uu ;; sine Ia ;;"; ;i;-acestea ce sint oprite, de ar fi cleric si se cateriseasc5,iar de ar fi laic si se afuriseasc6. (Can.24,65,66; Trul.; 54 Laod..;IS Cartg.) . canonul condamnd anumite ma'ifest5ri, care sub pretextur distracttgi sag al artei, fie_cd-i supuneau fe unii profesi.nigti la suferinfe, care
uneorimerseau oini ra cruzime, tie ca-iqlitqd!a litri,".a-ciprimejdu_ apar' F i";;ln atitd'ai"i'i'"oiaie sauin finuti iffi?Jat:,-sau'sd
Prin aceasti m6suri, Biserica nu a condamnat arta Ei nici distracfiile morale gi decente. Nu u condamnat gi nu ;;a;;; spectacoreiede artd qi nici alte reprezcntalii cu caracter distracii",'"lu.utiv, etc.; de asemeneanici pe cei angaja{i pentru astfel de _urii"rtiri. CANONIJL 52: (I,ITURGHIA DARURILOR,MAI INAINTE SFINTITE) rn toate zilele post'-lui sfintei patruzecimi (pdresimi), afar5 de simbxti si duminici si de sfint a zi i finavestirii,'si se raJa stnta Litur_ ghie a celor mai inainte sfinlite.(Can. 66,69 Ap; 49, 50, 57,SZ Laod..) s" introduce regyl-a, ca Liturghia darurilor , sdvirqeasci in toate zilele postutui-Mare, acricd mai inainte sfin{ite si se pagti, al porl cu exceplia zileror de simbitir qi auminici:-i;"i;;;-.f,a riui'"rintelor zilei de Bu_ ndvestire.
53-54 \r - w (Trul.)
137
CANONUL 53: (RUDENIA NA$IEI DE LA BOTEZ) De vreme ce rudenia (inrudirea) cea dupi suflet este mai mare decit leg6tura trupurilor, iar noi am aflat ci in unele locuri unii pril mesc copii din sfintul ,si d[tdtorul de mintuire botez, 9i dgpl aceea incheia insofire de nunt6, (cdsitorie) cu mamele v[duve ale acelora, orinduim ca de la (canonul)'de faf5, nimeni si nu rnai facd un lucru ca acesta. Iar dacS oarecare ar fi pringi f6cind acest lucru, dupX canonul de fa!d, unii ca aceqtia si se lase (depirrteze) rnai intii de Ia aceasti insotire nelegiuitX, iar apoi sd fie supuSi certdrilor (pedepselor) celor pentru desfrinafi. Se interzice cisitoria lntre naqi qi mama finului, adici in gradul II al inrudirii spirituale, care se naqte prin actul finerii la botez. Astfel, fiind, se infelege c5, in spiritul canonului qi in rnod logic, este interzisd clsdtoria gi intre rudele spirituale de acelaqi fel, in gradul I, adicd intre nagi qi fini. Fdrd indoiald ci este'exagerati teza canonului. cd rudenia spiritua15 ar fi mai presus decit lnrudirea cea dupd trup intrucit aceastdrudenie spirituali nu are totusi caracter de tainfi, ci numai gelleral, molalreligios. Daci teza respectivd ar fi real5, ar tlrma si admiti exagerdrile unor legiuitori, sau si numai tilcuirile mai tirzii de canoane, care a extins impedimentul inrudirii spirituale la grade mai indepirtate decit ar fi cele ale inrudirii fizice, de singe sau de cuscrie.l Fr 1,, Menlionim si curiozitatea c{ prin aplicarea acestui c?non, s-a ntrscocit o metodd noutr de 4ivor!, gi anume aceeaci daci tatdl tsi tine propriul siu fiu la botez este obligat sI divorleze de solia sa. Aceasttrinterpretarc, care pare ln fond ittstl din punct de vedere al unul tnteles formal, a dat nastere la nurneroaseabtrzut'i. Intr-adevtrr, lntr-un atare caz, zr plrea ci solia devinl rud{ spiritualtr de gradul II cu so}ul ,si lntr-un asemenea grad de lnrudire spiritualS este interzisd cisitoria, iar celor clstrtorifi li se interzice convieluirea si slnt obligati str divorleze. Aceastl interpretare pare numai a fi justI, pentru faptul c,{ lntre sot si sotie nu tncape . nici un fel rle lnrudire, rrici dc slnge nici de cuscrie, qi cu atlt mai putin o lnrudire spiritualtr, lntruclt ei formeazi lmpreuni o fiin{d, attt sub raport fizic, clt gi sub raport spiritual, iar dac{ nici raporturile fizice dintre soti, nu produc vreo lnmdire fiind amtnfloi un trup, apoi nici raporturile de naturd spiritualI nu produe vreo astfel de lnrudire tntre soti, ei formlnd amtndoi un suflet. .De aici se vede ctr lnterpretarea atit de cunoscut{ pe care am mentionat-o qi care a tost , . . folositi In cele mai dubioase scopuri, este de fapt o ristdlmiclre amlgitoare, iar nu o interpretarc propriu-zistr.
CANONUL 54: (RUDENIA DE SINGE $I DE CUSCRIE) De vreme ce, dumnezeiasca Scriptur6 ne invafi pe noi in chip Idmurit astfel: ,,Si nu intri Ia nici o rudE a trupului tiu, spre a-i descoperi ruginea ei" (3 Moise 18, 6); de Dumnezeu purtXtorul Vasile a num6rat (inEirat) in canoanele sale proprii citeva dintre cdsitoriile oprite, trecind cu vederca pe eele mai multe, dar cu amindoui gltindu-ne noud €eea ce este de folos. Cdci lSsind Ia o parte mullirnea numirilor celor rupinoase, ca sd nu spurce cuvintarea prin vorbe, a cuprins necurEfiile
I38
55. 56
v -
VI 1Trul.)
prin numiri indeob,ste,prin care ne-a ar[tat noui peste tot cisf,toriile cele nelegiuite. Dc vreme c.e ins6, p'intr-o astfel cle tdcere ;i 'uirr"rt"cat 'rin oprirea nelimuritx a cisitoriiror celoi neregiuite,. insdgi fir;;- r-o ;re sine, am chibzuit (socotit) i'rpreunhli arrtdm'urai pe toli-1,r"a"operit) cele in privinla aceasta,'orinduind de acum inaintl,'Ja^si-caaa sub ca'o'ul de 7 ani, - de buni seami crupd ce aceia s-au dcspirfit cte inso{irea nelegiuitS, - cel ce s-a impreunit cu r/ara sa (clintiia), spre iuso{ire {e nrmti (cdsdtorie), sau tatir ii tiut, cn si tu rilci, sau tatrl -rnama ;i fiul cu clouE femci surori, sau rrra'ra si fiica ."'aoi ili; sau croi lr.'"1i "ii doud surori. ( C a n . 1 9 s p . : 2 6 , 5 3 , I r u t . ; 2 N e o c e z .2; 3 ,Z T , 6 g , Z S , T 6 , T g ,T g , g T Vas. c. M.; 11 Tim. A[er.; S feoj.-eier.l se enumeri citeva 9a7uri precise de inrudire de singe gi de i'rudiro a cuscriei, in care este interzisd cdsdtoria, gi anuin",-pi"a ra graclul IV al rudeniei de singe, 9i pind ra gradur IV at riideni;i;; J,rr""iu. - Menlionirn cd aceste opreliEti nrl au rdmas la linrita fixatd de c;rnonul Frez_ent,ci s-au extins ra inrudirea cresinge pi"ti;;rudul vII inclu_ siv, iar la inrudirea_de cuscrie, de asemen"u dupf "ur" prezenta f" cazul, pind in graclul V _- VI sau chiar si VII. CANONUL 55: (POSTUL MARE SA NU SE TIE CA ROMANII) De vreme ce am aflat, cE cei din cetatea romanilor postesc in simb-etele sfintului post al palruze-cintii'eat"riLil".i:'il;"tri'a rinduierii biseric-eptipredaniste, :- j s-q pdrut sfirrt"i"i Sir"'a, "'j'ii peste Biscrica romanilor si aib5 tdrie in- chip neschimbat, .;;;a;drc spune: Daci verun cleric s-ar gEsi postind "finto duminicd sau sirnbXti, afal.E dc una sirrgurS,sE se cateiiseaica,iu,. a" ui:]i iaic sd se afuriseasci. (Can.66 Ap.) r Pentru a se intrzibe practica existentr in Biserica Romei, de a se posti in zilele de simbdtd ale marelui post al paEter,i, se repetd dispo_ zifia canonutui 66 apostolic, care interlice a-sl;;;ii-h;;inica qi in zire de sirnbdtd, cu exceplia unei singure-simueie,qi'*",r*'o""ea a simbetei mari a Pagtelui. canon,-pdrinfii, se n-iai referd, Ei la rinduiala bisericeascdpreda_ -i,i';;;l nisiti sau traditionard, acric5 la o practicd i,itraia-o"Ji,iiti" Bisericii. i MARE NU sE TINtr cu ARMENII) De asemeneaam^aflat -ci in lara armenilor 5i in,alte locuri, unil m5nined oud pi brinzE in simbetere ri durninicile sfintei pltruzecimi (pd_ resimi)' r-s-a pirut a;adar si aceasta fsf. sinoai "i"nir""i"" lui f)rrnnezeu cea din intreaga lume, sd posirrl urmind .rr*i-.irrgure riuduieri. fie CANONUIT b6: (posrul
5?-59
v-VI(Trul')
gi si se infrineze (depdrteze) 5i anuure de orice fel de sugrurnari, ca ';i ne de oui ,si brinzd "a". "it t rodul ;i facerile (produscle) celor de la care cateris6 se cleric fi ar dacd infrinam. Iar de n-ar pizi-o pe aceasta, seasci iar dacd ar Ii laic si se afuriseasci' ( C a n . 6 6 , 6 9A P ' ) Se condarlni practica armer,ilor de a minca oud,r;i brinz6- in Smbeiete .ti aurriniciie marelui post .al paEtelui, dispunind ca _postul sd ." lit a in intreaga Bisericd, dupd o singurl rilduiala tradilona]i, iar nu dupi mai rnulte. CANONUL 57: (i'llINOr\SE OPRITE) (Orincluim) cd nu se cuville sd se aducd la altaro trrierc ;i lapte. (Can.3 AP.; 28,32,99 TruI.; 37 Cartg.) se repeta o parte din clispoziliile canonului 3 apostolic, interzicinduse a se aduce in chip de prinoase la altar, miere ;i }apte' CANONUT, 58: (I{IRENII SA NU IA SINGURI ST1NTA CUMINE-
cATURA) In prezenta episcopului, sau a presbiterului, sau a diaconului, nici unul dinir" ""i "ur" sint rincluifi intre laici, si nu-;i dea lui insu;i (sd nu se imp5rtdgeascdpe sine insil9i ctt) dutnnezeie;tile taine. Iar cel ce ar indrdzni ceva de a""tt f*1, sd se afuriseascd pe o siptimin[, ca unul carc iucreazd (face) impotriva celor poruncite (statornicite), inr'Sfindu-se dc aici sd nu cugete ldespte sinc) mai nrult decit trebuie sd cttgete (Rottr. 1 2 ,3 ) . (Ccm.73, 18 sin. I ec.) Canonul se referd la o practicd mai veche dupd care credincio$ii laici, luindu-gi Sfinta Curnineclturd de la RisericS,o duceau acasd9i se irnpirtd;eau iinguri. De asemeneaobiqnuiau a se face accst lucru chiar si in fata cterulii. Din aceastd practicd se interzice numai a doua Pqrte' adicd practica, de a se imp5rtiqi singuri. cr-edincio5ii.laici, chiar qi in fala clbrului sacramental, fie in biseriid fie in afari de bisericl' Aceste practici au fost cleterminate de mai muite cauze' qi anume de faptui cl Lnii erau bolnavi, apoi s,i de faptul cd al{ii mergeau in cdl5torii indeplrtate. .:i in fine de faptut ci mulli doreau a se itnpelrtiqi 6ai des decit nuteau sd vini la biserici. Relevdm cd gi canonul prezent prevede afurisirea temporala qi cu terrnen, ;i anume, pe tirr-rp numai de o sdptSminS.chiar 9i acest fapt aratd practica desei impdrtdqiri in vremea aceea' CANONUL 59: (BOTEZUL SA SE SAVIR$EASCA NUMAI TN BlSERICA) In nici un cltip, s[ nu se sdvirgeascahotezul, in paraclisul care se gdse;te iniuntrul uirei case, ci acei care doresc si se ilvrecfu.riceasclde
I
, i i
1{b
60.61 v-W(Trul.)
Iumlnarea cea neprihdniti (de sfintur Botez), acela sd meargd ra bise_ rlcile cele obgtqti, acolo si se fac5 p6rtaii au *oJ dan lar de s-ar !i prinde cineva nepdzi'd cele orindriie d! "oi-ai"e*o.-ii "turi" sE se cateriseasci, iar dac5 ar fi laic sX .se-aimriseascX. (Can.37 An.;-IB sin. IV^ec.;31,!!,Tnil.;70 Antioh.; SSLaoct.it0 Cartg.; Z sti.-[_fu.1
sln.VII ec.;6 Gang.; S
Se r-epetdparfial dispozi{ia canonului 31 Trulan, fdrd cd. botez'rrl in paraclisele particulare se poate sivirgi'toiugi a se mai arita * "p-;;;;; episcopulrri, ceea ce nu inseamni insd, cd u"uirtl'bu"i" ,"."procrusd a canonului 31, ar fi abrogatl. l'li
CANONUf, 60: (OSINDA CELOR CE SE PREFAC I\iDRACITI) De vreme ce Apo.st-olul vestegte, ,cd cel oe se lipegte de Domnul este un singur duh cu EI.(I..Co_r. ?11, "uto inv"ae"_i "A Si-"J;'; -6, predi (uneqte) pe sine potrivnicului (se tu"el, una" rr"i" i"gxtora cu acela. De-19eea6i pe cei:g s".prefac, (simuteazdj'" iiiff;"ipi,6i din prieina stric5ciunii obiceiurilor.(moravurilor) Ior, ii, *oa i""it"i"git inchipuiesc cele acelora (fapt-e),- i's-a p6rut "" r""l"r* r.i"oairr"il, chip sx-i certe pe ace;tia cu aceleagt u:p1u rtrentate sint _"9"9!nfe pi "rrrrr.i, "E;;;-;;pi supupi cei cu adevdrali indrlcifi,'spre slobozire de t.r."u*ua diayolulu!. (Can.79 Ap; 24 Ancira; gJ Vas. c.M.) canonul prevede mdsurire de vindecare are celor care, pentru qi pentru explcatarea crecluritdlii ror, simureazi amEgl:i^:""r*nilor demontzarea. CANONUI. 61: (OSINDIREA SUPERSTITIILOR ---v+r*ar!vr! $Ir A CELOR CE Y PRACTICA)
LE
Cei ce se dau pe mina ghicitorilor, sau a eelor ce se numesesutagi, sau a altora de acest fe!, ca ire ra aceia re i";"t" Gti"'l ?"" ce ei ar voi sd le deseoperelor, si cadx sub canonul de 6-""ii,"i"pa cele ce s-au orinduit (hotdrit) rnai inaint" au "1i"" pirinfi despre acegtia. aceleiasi iertiri (pedepse),trebuie sE fie i"o"ui-;i -(aistraclia) cei ce trag dupd "i"?ir'ili,:Tii'j astfel de dobitoacespre invesetirea 9i vdtdmrea cetor simpli' qi cei ce spun noiocul si "*uurx sp!1a'neamutulmulfime de alte oarecarezieeri de acest'fei, ;il;;;rr'.?*it"[".,*ulogia) 9i o trup' vorbele cele desartealg 33te-c;1ii,6ipe cei ce-se ";;;"-;;nitori de nori, gi vrijitori, 9i cei ficitori ae' apaiet"are, (talismanuili-erri"itori. cei ce strruie acestea .s! nu se schimbi gi nu se feresc de astfel de meetesuguri, pierzel{rc
ii p"eiiisii ("ii;;.5;i,'iliii,,i-
sd fie reptrdafi cu totul din Biseric', p"""irtti-"i"auiesc qi sfintele canoane. c'ci ce impHrtipie are lumina cu intunericirli-b"-nezeu precum zice apostolul, _ sau ee impreunx petreeere are Bisericu l"i cu ia'oliir sau ce parte
62
t41,
V-VI(Trul.)
are credinciosul cu necredinciosul? Sau ce potrivire gi Veliar? (II Cor. 6, 14-16).
este intre llristos
(Can. 65 Trul.; 24 Neocez.; 36 Laod.; 7, 65, 72, 87, 83 Vas. c. M. 3 Gang.) Orice practici, superstilii, ca gi indeletnicirile menite sd ducl in eroare, si amdgeascdpe oamenii mai simpli, sint condamnate de BisericA in genere, indiJerent cum s-ar numi acestea.Cei ce s-ar deda Ia practicarea lor, umblind cu vrdjitorii, cu preziceri, etc., 9i nu le-ar abandona, l urmeazd a fi supuEi pedepsei excomunicdrii. CANONUL 62: (PRAZNICILE $I DATINILE PACINE$TI SA NU FIE TiNUTE DE CRESTINI) Apa zisele Calende gi cele numite Vota ;i cele chernate llrumalia, pi priznuirea care se face in cea dintii zi a lunii lui Martie, voim ca de indatd sd fie'scoasd din viefuirea credincio;ilor. Ifar rnai lep6dSm pi jocurile obtte;ti (dansurile publice), ale femeilor' ca necuviincioase, gi ca putind nagte (provoca) multi pagubi pi vdtimare dar incd 9i jocurile (dansurile) jucate (executate) fie de bSrbafi, fie de femei, in numele (cinstea) celor numifi in mod mincinos, dumnezei, de cdtre elini (pagini) pi slujbele (ceremoniile), - ce se fac dupd un obicei vechi qi strdin vie{ii cregtinilor, - orinduind, ca nici un bdrbat si nu se irnbrace in iraini femeiascS, sau femeia, in cea care se potrivegte blrbafilor, dar nici sd nu puie asupra lor obraze (mdsti) de haz (comice), sau de batjocuri (satirice) inchipuind satiri, sau de jale' (tragice), nici sd nu se strige numele blestematului Dionisos, cind se strivesc strugurii in teascuri, nicl turnind vinul in vase si nu stirneasci (provoace) risul, fiptuind cele ale riticirii diavole;ti, sub chipul neqtiinfei sau al degertdciunii. De aceetr cei care de acum inainte s-&r apuca sd facl ceva din cele zise mai inainte, dupi ce au fost pugi in cuno,stin$5,acestol'a poruncirn, ca acegtia, dacb ar fi clerici si se cateriseascdiar dacd ar fi laici sd se afuriseascd. (Can.24,57,65 Trul.; 54 Laod.; 13 Gong.; 75,45,63,Cartg.) Se condamn6 superstifiile, apoi obiceiurile pdgiuegti gi indeletnicirile imorale in sine, sau de naturd si provoace imoralitatea. Era firesc de altfel, ca anumite practici pdgine" legate de cultul politeist, sd nu fi dispdmt ugor din obignuinla cregtinilor, care se convertiseri de Ia diverse religii pigine. Multe dintre acestea,au durat timp indelungat prelungind semipdginismul, care fusese deosebit de puteruic din primele veacuri, qi care se manifestase, chiar gi dupd Constantin cel Mare, ca un fel de stare care a rezultat pe de o parte din rezistenla tradi$iei pdgine, iar pe dq gltd parte, din spiritul concesorilor cre$tinismului. Intre practicile pdgine care au supraviefuit, se num5r5 mai ales aqa zisele ceremonii ce se sdv'lrgeau in primele zile ale lunilor care se numeau Calendc, apoi sf,rhdtrtrile impreunate cu petreceri zgorr:otoaseEi
112
63. 64
V -
VI
(Tlul.)
indecente, cum erau aga numitele vota qi Brumalia, amincloua legate puternic de cultul pdgin, qi anurne, Vota, sdrbdtorile oilor sau ale zeului Panll, 9i Brumalia, sdrbiitorile vinului sau ale zeului Dionisos 1f:acfriiry. CANONUL 63: (SE OSINDESC MARTIROLOGIILE Fz\I_SE) Poruncirn ca patimile rnucenicilor (chinurile rnucenicilor) rrrartirol-ogiile, cele plSnuite de citre vrd;magii adevdrului, in chip' ca s-6i defSimeze pe nrucenicii (martiri) Iui Hristos, ;i ca s6-i aduci la ,r""""din!6 pe cei ce le asculti - si nu se rispinrleasci plin Bisericr, ci accla sd se dea focului. Iar pe cei ce Ie prinreic pe acest-ea, sau le cinsteic yic ele ca adevirate, ii clirn anaternei. (Can.60 Ap.; g sin.VII ec.;59 Ltrcttl.) Nu numai cd se condamnS.martirologiile false, interzicildu-se difuzarea lor prin biserici,-ci se.gi dispune arclerea acestora, pedepsirea Ei eu anatema acelor care le-ar cinsti. De aici se vecle grija pe care ,Biserica a plls-o Ei in pdstrarea textelor cdrlilor cle cult, pentru cd martirologiile er^aucolec{ii orinduite calendaristie, ale vielilor sau si numai aie pdtimirii martirjilor, din care nrai tirziu s-au alcituit viefile de sfinti sau sinaxariile. '
CANONUI, 64: (MIRENII SA NU-\SI IA SLU.rfiA DE PROPOVADUTTORT)
(orinduim) ci nu se cnvirre ca laicul sr fi'i cuvintare sau si invefe in chip obgtesc (public) insuginclu-gi de aici slujba invaletorrrarcl, ci si se supund rinduielii predanisite de cdtre Domnul, ;i si dcschidi urechea spre cei ce au luat darul cuvintului de discilie (invdtitorcsc) ;i cele_durnn-ezeiegti de !a ace;tia. cici in Biscrica "uo rr,.,",osebite ll,ilty9f" madulare a facut Dumnezeu, dupd cuvintul Apostolului (I Cor.'12, 2,r), pe care Grigorie Teologul, tilmrcindu-l in ornilia 26 araii lrmurit' rincluiala cea intru ace;tia zicind: ,,pe aceasti rincluiali si o cinstim ft.atilor' pe_aceasta si o pizim. unul si fie ureche, altul limbi, altul mini, altul altceva, ,unul si invefe, iar altul si invege (de la i*i,)i,ace,ea: cel ce-inva{d (sa o faca) cu ,rpr*f ,,gi Fil:p: 9i ""f ", ailijulette) sa o taci cu bucurie, ;i cel ce slujegte (sa o faci) cu rivnd; sr nu tim toti limbi, lucrul cel mai cu inclinare (pentru to!i), nu tofi apostoli, nu ..tofi .profefi, sd nu tilcuim toliu; ;i apoi spune: ,,Ce G faci ns tine pd-stor,'oaiefiind? ce te faci cap,'picior fii;d?,, De ce te apuci s[ comanzi oaste, fiind rinduit (pus) intre bsta;i?. si in art Id ,i;i;: lepciunea-p_orunce;te":,,Nu fi grabnic in cuvinte ,r,, t" rn5sura (intinde), sdrac fiind, cu ccl bogat, nici nu ciuta sr fii mai in[elept a"cii i-"fli lepfii". ^ - Iar de s-ar prinde ciner,a ati'gintl (cirlcinci)canonrrl tlc fafii, sr se afuriseasci pe 40 de zile. (C'an.33TruI.; 14 sin.VII: IS Laocl.)
65. 66
V -VI
143
(Trul.)
i in canon se aratd in mod plastic Ei cu exemple din Sfinta Scripturd precum gi din tilcuirea unor texte ale ei de cdtre Sfintul !tigg"i." Teoiogul, cit de ttecesari este buner rinduiali sau orclinea in Biserica. Pazind aceasti.ordine fiecare trebuir: sd indeplineascdslujba care i s-a incredinlat. $i sd nu caute a-gi insuqi vreo misiune sau vreo putere care nu i s-a dat, Astfel fiind, nu este permis nici laicului care nu a primit puterea invSldtoreascd ln BisericS, sd predice fdra incuviin{area din partea celor care delin aceastdputere, sau sd rosteascdorice altfel de cuvint in public, insugindu-gi puterea invalitoreascA. Adici nu-i este ingdduit sa trateze in public chestiuni de doctrind, decit cu aprobarea autoritdfilor bisericegti, careia i s-a incredinlat aceasti putere de cdtre insu;i Nlintuitorul, (NIt. 28, 19; Rom. 10, 15; I Tim. 3, 2). Ctr' rinduiala deci, poate sti invcle cele ale credinlei citiar gi laicul, dacd este cunoscdtor, daci are aprobarea vreunui episcop sau vreunlii preot, fiind de altfel toli credincioqii obliga{i sa mdrturiseascir pe Hristos gi aclevtirulile credintc'i, la care ne-a chemat Et, (Mt. 10, 32). CANONUL 65: (DATINA }iOI SA INCETBZE)
APRINDERII F.OCULUI I,A LUNILE
' Poruncim de la canonul de fafX (inainte) sd inceteze focurile care se aprind de cdtre unii la lrtnilc noi, inaintea silagelor proprii de lucruri, sau a caselor, ;i pe care, dupi un obicei vechi se apuci si le sarb. De aceea, oricine ar face, ceva de acest fel, daci at' fi cleric si se cateriseasci iar dacd ar fi laic sd se afuriseasci. Cir:i este scris in (cartea) tt IV-a a Impdrafilor: ,,$i a zidit l\{anase altar intregii osti a cerului, in cele doui curfi ale casei Domnrrlui, ;i :t tt'ecut plin foc pe fiii sii, si preziceau din setnne ;i ghicea clin zborul pisirilor, ;i a f6cut griitor din stotnac, (ventrilogi), gi a inmulfit pe ghicitori, ;i a inrnullit facerea riului inaintea Domnului ca si-l minie pe El. (4 Imp. 21, 5-6). (Can. 24, 57,62 Trul.; 54 Laod.; 13 Gang.; 1.5,45, 63,Cartg.) Ca qi prin canonul 62, se ia atitudine impotriva unor practici tradi{ionale pdginc.,precum gi irnpotriva superstifiilor gi vrA'iilor [n generc. Obiceiui de a -.5ri peste focr,rrila annmite soroace,s-a pistrat pinii azi la diverse popoare,chiar Ei la noi. CANONUL 66: (RINDUIALA PITAZNUIRII SAP'IAMINII NATE)
I,UMI-
Se cuvine ca, de la sfinta zi a fnvierii lui Hristos, Dumnezeul nostru pini Ia noua duminicf, (duminica ttrmitoare) intreaga siptimind si o petreacS credinciogii fird intrerupere in sfinta Bisericd, in psalmi ;i cintece (imne) petrecind gi in cintdri duhovnice.sti, bttcurindu-se intru Hristos, ;i sirbitorind ;i indeletnicindu-so cu citirea dumnezeie5tilor Scripturi gi indestulindu-se cu Sfintele Taine. Cici astfel vom fi ;i inviali irnpreuni cu Hristos gi impretrni inil[a{i. De aceea,in nici un chip
t44
67. 68
sr nu se fae5 in zilele aritate (populare).
alergiri
V -
VI (Trut.)
de cai sau alte jocuri obgtqti
(Can. 9 Ap.; 24 Trut.; 2 Antioh.61 Cartg,) -P9ntru sdptdmina luminati se recomandd cregtinilor sd frcventeze bisericile gi-si petreacd toatd vremea in.chip duhovnicesc evitind petre_ ceriie de altd naturi. CANONUL 67: (CREgTrNrr sA NU MANiNCE SINGE) Scriptura dumnezeiasci n_e-a_poruncit nouf, si ne ferim de singe, de sugrumat pi de desfrinare. Agadir, pe cei "uru airr-iricina lacomului stornac (pintece), cu oarece rneqte;ug piefac (pregdtesci i" -i";;; ;i"gele oricirui animal gi astfel il'mdnincd pe acesti, ii certrrn @eaepsim) drrpr-cuviin!6. Iar daci cinevu r-a"-apu"a (i'curneia), .ru *",r* inainte si mdnince in orice_chip singe de animal, aica ar }i''.t""i" si se cateriseasci iar daci ar fi Iaic s6 se afuriseasci. ' : 'c 'J : (Can. 03 Ap.; 2 Gang.) Dupd cum se vpde rimpede, deEi.se pornegte de ra o opreliEte mai cuprinzdtoare, canondl interzice i'n m'oa .pii"i"l-"o"."-"i"u in orice chip singelui a de animale. , CANONUL EVLAVTE) (orinduim).
68: (CARTILE
SFIINTE
SA FIE
PASTRATE
cU
-si nu fie ingdduit cuiva dintre tofi (nimdnui), si stricc
vechiutui ;i Noului TTta+;nt,;;;;_ i:l :,. j,1'"",,::"f,1"^ 'zarifilo" nogtii propoviduitori, 1or ,st aregrlor (incercalilor)
$i are sfinfi-
ii dasc5ii, 'riu sau sd le dea spro nimicire, fie ao ril.a"iroJ, celor 1nu ce se numesc ficatori de parfumuri sau artcuivi--aii;;l;i;';;i (de- ;;;st f"i; decit dacd au ajuns curnva cu totul ile nefolosit, ""i-iri" p"icina moliilor, ori apei, ori intr-un alt chip. re" cel prins de acum inainte ci face ceva . de acest fel sE se afuristlscS-pg -un an. De ur"-utauu (ra ru ot,r"i."ui"ai-"Ei cer ce cumpdrd astfel de cdrti, dacr acera u.i -al "" r" ri""-p""tr"'ioi*,rr lui propriu. nici nu le-ar da Lit_"ia "-p"" iul"r" uiou gi spre a Ie p6stra, cl s-ar apuca (incumeta) si Ie strice pe acestea. (Can' 85 Ap-; Z.Tru!.;60 Laoit.; 24-cartg.; Atatwsie cerMare, crespre sdrbdtori; c1rig. Teorog. Despre cd4ite sltntii'siiiil"ii; Amrilohie: Despre cd.rfile Sjintei Scripturi.) -"ai1i
Canonul apdri de distrugere atit cdrlile Sfintei Seripturi cit gi scrierile Sfinfilor Pdrinfi, prevazind pedeapsa irapotriva celor care af contribui intr-un fel sau altul la clistrugerea t acrstora.
69-?0
146
V-VI(SruI.)
e"'Remilrcdm faptul cii pedeapsa prevdzutd de canon este afurisirea pe timp de un an, adicd excomunicarea pe timp limitat.' i s r i *
' :.ii;
in canon (68) so amiutrsr'lt!rgrrsLot.ii tli: cirrti (zarafji), care rru tlcbuic euiilunCa'ei cu lil:r'arii, citci tlup:i cunl spune Zonarl gi lliilsarnon in comcntaliilc Ia accst cattott, negrstot'ii Cc ctrrli erau mai rnulL ncgustori de hirtie. Iii cumpirau cirli, gi, fie calle pe ele, car si le poall vindc peutru a fi \:opseapuginilc,fiecIptergc:ruscrisultle folosite la scrierca allor textc pe ck:. Acest ncgo! dc hirtie gi rle cArti, a fitrcut ca mull.e t l i n o p c r e l c c l a s i c c a l e s c i i t o r i l o r a n l i c i , p r r - r l i u r i; i r e i i g i o ; i s r i f i c d i s l . r u s c p r i t l S t e r g c f e a tcxtului lor dc pc hirtia pe carc lusescll scrisc. lrr tirnpul Renlslttr,ii s-a girsil" urijlocul < l t ra f a c e s i r c : r p u r i s c r i s u l c c l i i i n t i i p e a s t f e l d e h i r l i i .
CANONUL 69: (iTINDUIALA
PENTRU.,INTRAITEA
lN ALTAR)
Sd nu-i fie ingSduit vreunui din tofi cci carB fac partc dintre laici, sd intre iniuntrul sfintului altar in nici un chip, ntt este insi opritd de la acest lucru, puterea gi stdpinirea imllirdteascd, atttnci cind, dupd oaI'ccare predanie foarte veche, ar voi si acluci daruri ClreatorUlui. ' (Can.19,4'4l"aoc:-.) Intrarea oricd.rr-rilaic in altar, ial pind in veacul XII chiar Ei a calugirilbr nehirotonili, a fost cu ciesavirgire inte'rzisd, exceptindu-se ,impirralii, cirrora Ii s-a recunoscut privilegiul clc a intra atunci cillcl aducr:atrdrrruri pc.ntru sfintul altar. Din veacul XII incoace, Ii s-a permis Ei cAlugaritor 9i cilttgari{elor sa intre in altar, insi nutnai cind trebuiau sd aprinda ,candelele,sau Iuminarile, satt sd indepiineascJr vrco aitd a.scultare. De asemeneil li s-a permis cu timpul Ei altor laici care irnplineau unele serl icii, in }pgdtgra pu sfinta slujbd, rinduiald care s-a pdstrat plnd astazi. Prin ultimele cuvinte ale canonului se subliniaza importan{a Ei valoarea obiceiului de clrept, ciruia i se recutloaEte puterea de lege, cdci la acest fel de obicei, se referd expresia: orDttpdoarecare predanie foarte vcchc". |'.CANoNUI,?0:(l..Il)N1EII,ESATACA1NBISnRI(.]A) 'Si nu se ingiduie femeilor si vorbeasci in timpul ddrnnezeiqtilor liturghii, ci dttp[ cuvintul apostolului Pavel, si tacd, pentru cd ntl li s-a ingiduit lor a vot'bi, - ci sd se supund, precum si legca zice: ,,Iar de voiesc sX inve{e ceva, si-;i intrebe acasX pe bdrbafii lor.(' (Fac' ,3, 16; I Cor. L4,34-35) ,J (Can.66 Trul. 44 l,ri;;cl.) Opreliqtea pe care o cuprinde canonul nu reprezintd numai o mi'suri privind disciplina in timpul, servieiului divin, ci mai ales disculiile .publice cu caracter religios-dogmatic,la care li se inter:ricr: femeilor in speeialsi ia parte.
746
71. 72
V -
VI (Trut.)
CANONUL 71: (OPIiIREA DATiNILOR PAG1NE STUDENTE$TI) -9"i ce invafi legilc politice' (de stat), nu se cuvine si foloseascd s5-pi insu;easci (sr ia) obiceiurile eline;ti lpegine) nici s6 se duci la teatre sau si faei (execute)cele ce se nunlesc tdvdliri (rostogoliri, trinte, lupte), sarr sd se i'rblace cu haine care sint in afara fo"tosiniei ouj $!e;!i'- nici in timpul cirrd incep invifiturile, sau cind ajung spi.e sfir,situl lor, sau, si zicent peste tot in genere, de-a lungul acestui fel de invifitqrd. Iar daci cineva cle acum iirainte ar indrirzr"risd faci aceasta, si se afuriseasc5. (Can.24,51.,62,6S Tnil.; 24 Ancira.) Din textul canonului ludm cunostinti cd in vrcrneit accc'a (an 691.692)existau gcoli superioarep€rntrustucliul drepttilui, si cd studenfii acestora deqi erau crestini, cdutau sd pirstrezetradi{iile viefii studenfesti pdgine, ceeace Ii se interzicea cu clesivirsirc. ',' lil ,,.|T
CANONUL Z2: (CRESTINII SA NU SE CASATOREASCA CU BRETICI SI CU NECIi,IiSTINI) - sd nu se ingiduie ca bdrbatur ortodox si'se lege (prin cdsatorie) cu femeia -eretic5,nici ca femeia ortodoxi si se uneaii (p"in casatorie) cu un birbat eretic, ci de s-ar si vddi cd s-a fic;a-;; il;;; ;;;;;ti de cdtre vreunul clintre tofi, cisitoria (nunta), si se socoteasci fxri dc tdrie, ;i cdsitoria (inso{i.ea nelcgiuitri) s6 se desfacd- cici nu se cade a amestecacele ce n-au arnestecare,nici oii si se imperecheze "" l"p"f, ;i -nici p_nrlii-lui Hristos cu soarta (ceat.) pdc5to;ilorj iar aaca cincva a' cllca cele orinduite de noi, si se afuriseisci. : rar daci unii gdsindu-se inci in nec'edinti, nefiind incr 9i, numirafi in turma ortodocpiror,sau regat (potrivit), intreolalti, prin casdtoria legiuiti, ;i apoi urrur dintre ei alegirr.r bf;ele a atergat la rumina adevdrului, iar celilalt a fost (inut, (stirpinit) de legatura sirdcir.ii, nealegind (ncdorind),.sd.vadi (sa ia in iearnir) 'ru"uliclu'rnezeieptij daci solia cea nec.edincioas.i socote;te-ci este bi'e (consimte) si "rli": iasci cu sofu! cel credincios, sau dimpoflilri, _ !el- necredincios cu sofia cea credincioasi, sd,.nu. fie despdr,tifi, dupi dumnezeiescul apos.tol: ,,Cici birbatul necredincios se sfinfe$6 p;; f""rel; 9i femeia necfedincioasl se sfinfe;te prin birbatrr (I'Cor. T, l4l. (Can. 1l sitt,.IV ec.; 70,31 Laocl; 21 Cartgt.)
i
,rrt -
t ;l
canonul interzice categoric cisitoria cu cretici precum si intfi cregtini ;i. necre;tini, permitind o singurir excepfie, ;i anume aceea care se inteme^iazdpe cuvintul sfintului Apostol pavei,'cai birrbatul necredin_ cios se sfinfeEte prin femeia credincibasd, iar femeia necredincioasd se sfinlegte prin bdrbatul credincios, cuvinte in virtutea cdrora. se poate recunoagte prin ingdduinld, ca legald, cdsdtoria incheiatd intre doi ne_ cregtini dintre care ulte.rior unul a devenit cregtin. cdsdtoria acestora.
a q
itt; T4 , V -VI
(Trul.)
r47
nu se desparte, de;i, ea a clevenit prin convertirea unuia dintre sofi g tesatirie *i*te, intrc un creqtin qi un necre-stin,cdsdtorie pe care canonul o i.tto.ri"". ]n afara acestei exceplii, nu se recunoaqtc legalitatea nici unei alte cirsAtorii intre creqtini si necreqtini' in categoria. cisdtoriilor mixte mai intrd, in afari de cdsitoriile intre creqtini--qi necreqtini, ;i cirsAtoriile dintre credinciogii aparlinind cliverselorconfesiuni cre$tine.' {
.
. .
persoantl apar!inind oric{rci conIrire;c ar fi si sc ingitluie crlsirtoria unui ortodox cu o Iiinrl valid' lntr-un 1:si'ni crt:;ti1", atl:irr.,i botcz, I3iserica Orlocloxi il iecunoalteia itr mod valid botezul' i \ s e r D e n e ac a z c s t e l o r b a d e ( l u u I p c r s o a n e t c a r c a u P r i n l i t poutc ntlministra in mod s i I n s . c c a s t r ls t a r c t t a r i c , l f " " " . . l c - o c o n f e r i b o t e z u l ; l i s t r ralirl si tflillil (ttrttlllici. de doud persoane, crc;tinc, Nu sc lroatc insri a
CANONUL 73: (SEMNUL CRUCII SA NU SE PUNA ORIUNDE) crl.cer aritindu-ne noui mintuirea,se cade-"ca -riaiuinfa De viafd fScdtoarea spre- a-i da toatd cinstea cuvcniti aceleia toata p,rr,** noi s6 dindu-i nrin care am fost "iint"ili'cle cdderea cea veche. Drept accea' si poruncim. cu simfirea, cuvintul cu ginJul ;i ;i ;i'i;";t"a;il st cu (pe jos' p. pitni.t, oarecare de ficute crlucii senincle .,tiot"t ;; ;;;il; prin cSlcarea de cdtre cei care umbla' s5 p"1'p".a'trorli), ca ,r,, "un,t'u, -tiruinlei noastre. Orinduirn a;adar, si se iir L"t;o"nrit acest semn, ai chipul crucii pe pimint' (pc' face ir inainte afuriseasci cei ce cle acum pardoseli). .Canonulreleviimportanlasfinteicruciqiia'misuripentruca semnul ei si nu fie expus in nici un chip batjocorii' CANONUL 74: (IN BISERICI SA NU SE FACA AGAPE SI NICI ,, (, r SA SE LOCUIASCA) i (casele) Nu se cuvine a se face cele ce se numesc agape in (Domnului), q a$casei fi dorrrr,-"rii *" [ii""ici, qi a minca.iniuntrul incesd ori aceasta, face a inclrizrrcsc ce iar ""i i"."" tu"ofo) culcu;uri. se afuriseascd. teze, ori si i { (Can. 17 Gong.;27,28, Laod'; 42 Cartg') religioase Agapele erau r.nese care se clSdeau la sf,ir;itu-1'slujbelor membrinumai fie acestea, la participat 9i tie ini.Sgii comunitiii-care a
75 -.
7.7 . V -
121 1Trul.)
'lor'sdraci ii comunitSlilor bisericeEti;,Elei,se chemau agape, vrind:sir se arate prin cuvintul agapi, cd ele sint expresia dragoslei, care stdpine;te relafiile dintre cregtini. Jinerea agapelor in biserici, fusesr,,interzisri incd din veacul al 'patrulea, clar se vecle cd nu dispiruse nici in vrenrea. sinodului Trulan. Agapele au avut un in-rpc-rrtant rol religios educativ ;i social, pentru cd-prin ele, in prirnul rind, se venea in ajutor ceior lipsili, iai in al doilea rind, se cultiva in pelrnanen!5 spiritul c1esoliciaritatelntre creqtini, constituind o vie tnirturie despre valoarea practicd a credintei """9iinn, In canon se rnai interzice asternerea in ]oca;r_rrilcclr_.cult A rlnor 'culcuguri pentru dn-rme{i, precurn gi in gener,, -in"a.o,r in lliserica. CANONUL 75r -(lN_glSERrCA SA SE CiNTIi CU BVLAVIE, F,\R,{ VAIETE SI RACNBTE) _ !oim, ca iei ce se afld in biserici spre a cinta, sd .u se folc,seasctr de strigite netocrrrite(farir de rinduial5, vaiete), ;i si sileasci firea sple .rdcnire, nici si adauge ceva in afard de cele ce.sint rintlu.ite cte Bisericii care nu-i sint nici potrivite nici cuviincioase,ci cu multi luare aminte gi smerenie, sd aducd cintxri lui Dum'ezeu cel care vegheazi as,upr"6 celor ascunse,cici sfintul cuvint a invifat pe fiii lui Israei si fie .u.""_ nici (3 Moise 15, 31) (Can. 15 Laod.) i
l
,
.
'
1
.
Se rinhriieSte ca in bis'ericd si se cinte in mod iuviinqi;q .51cu toatd cvlavia, evitindu-se vaietele, adausele,cuVintelenepotrivite,ii' strigitelc, inclrrsivmelodiile nepotrivite.llentrr-r a exprrrna t riiirnl. rel ig'ioasii. CANONUL ?6: (Sd dEiiNSrN NtrG()TUL lN CURTEA BISI|RICII) (orinduirn) cd, nu se cuvine a se pune (aqeza) circiuma induntrul sfintelor curli sau -cele pentru feluri de rninciri, sau si se faci alte vlnzari' cinstirea bisericii pitind-o. Cici iflintuitoml si Dunrnezeul nostru invifindu_-ne pe noi nrin viefuirea sa in trup, a poruncit a r1u se face casa tatilui sru.casr de negusiorie; care ;i nanii imonezile) schimbatorilor de bani, i-a impristiat ;i i-a izgonit, pe cei'", ia""o., Ternplul licag ob;tesc -(local public) rar clacr-rcineva-ai ti lrrins ersupraarirtatei cilciri a legii, sd se afuriseascir. ..d i.d. '\", ' r :\ (Can.73 Ap.; 74,97 Trut.) l '' se interzice cu desdvir;ire subfpedeapba.nfurisirii practicarda vre_ unui fel de negot in curtea bisericilor. .. r, r. ,'J')
,i'r r,
CANONUL 77: (CRE$TINII SA NU FACA BAIE DUPA OBIC]EIUL PAGTN) ,\i: ..1 ,lr..lrr:J\ \.,r
-':
--'. r' (orinduim)'ei'nu s6 cuvine c&rcei din starea preofeascd,sau clerici, sau monahii (asce!ii), sd se scalde in baie ",t iurrui si nici vreun
78. 79
Y -
VI (Trul.) n
.tlB
140
cregtin laic, cSci aceastl cste cea dintii ilviluire irtaintea p6ginilor' De r,ui irtittau cineva asupra acestui fa;rt, de ar fi cleric, sd sc cateriscascS, iar de ar fi laic sd sc afuriseascS' ,,: i i..J.iq !ii. ':' "("r' fti I '''' rll (Curt. I'trotl.) 30 . ';' Pentru motive *u.or",1"pJ'"cutn 9i pcntru a evila r$ib;urile sau lcuzcle de irnoralitate din partea pdginilor, se itlterzice tuturor celor din starea clericalA, apoi rlonaliitor Ei iaiiitot sd facd baie impreunA cu femei, fiindcd in vremea aceea, dup! obiceiul pigin, Ia aselrenea bdi erau to{i eoi, rtu sc foloscitu costumc do baie. i ,;
C{NONUI- 78: ($COLI}r!lz\ CA.TEHUMENILOB'),
; (Orihduirn) ci sc cuvinc ca cei ee sint a se lumina (a se boteza catchumenii), s5 invele crerlirrfa,5i in a cincea zi a s5ptarninii (joia), si dea '1:', ;' seanla (idspundi)- episcopului sau presbiterilor' ' (Cam:2,74, sin.! eC.;96 Trul. 19,'46I'aod"'). , ;:;:,: Canonul prcvecle un pr(xlrall c'atclreticde p.rtru zile 1rc'sdptlmind, pentru cei care su "6n1,cr;teaula creqtiuistn, urnlittd ca in a Clncea.zi a s5pt5n1inii,- care, clupil vechea numirrirtoarc a zilelor sdptillrinii era onis"opului sau presbitelor, progresul pe care l-au fdcut. Jbia, str lflfe l
r
:..!.!CANONUL79: (OSINDACELORCB,SPUNVITUTE>I NEVRUTE .. Nl\srtritEA DOMNLILUI) _,'"; DESPRIT t'i' "'M6i.t.ri.fsincl noi, cd clumnezeiascanaptere cea ditl F'ecioari a fost f6rd lehlzie, gi propovifluind intlegii turme, cd ;i f5rx dc sxnli6{d s-4 fdcut, ii supunenr inclreptdrii pe cei ce din neqtiinfi fac ceya din cele "" r,i ," cuvin. Drept accea,pentru c[ unii, dupd ziua sfintei napteri a lui Hristos Dumnezeirl ncstnr se aratl pl'ijind fruntea fdiini (semidnr'le, idine fina) .si implrfind-o pe aceastaintrcolaltir, sub cuvint de cinstire . ui" ,it"i iuhorii a'neprihdnitei Maicii Fecioare, orinduim ca uimic de acest fel sd nu se inf6ptuiascd de citre credincio;i. CIci, a tilcui (a defini) pi a zugrdvi cele despre na$terea sa cea negrdit6 (inefabilS). dupi cele de obgte (comune, obignuite) ;i dupi ale noastre (care se referi la poi) acest lucru nu cste cinste pentru Fecioara, care mai presus d9 min' iu ;i a" grai a nf,scut cu trupul pe cuvintul cel necuprins (negr5it). Iar claci de icum inainte s-ar prinde cineva fdcind ceva de acest fel, de ar fi cleric si se cateriseasci, iar de ar fi laic s5 se afuriseasca. canonul rir.rcluiegteca si nu vorbeascd oricine, orice, 9i sd nu se vorbeascd oricui despre na;terea cea mai presus de fire a Mintuitorului. pentru a se evita inlelegerile greEite, precum' qi practicile'care s-ar na;te din astfel de infelegeri, practici pe care le qi condamni canonul.
t50
.II
80. 8t
II
VI
(Trul.)
.'CANONUL.SO: (OSINDA'CLERICILOR $I LAICILOR CARE NU MERG REGULAT LA BISEITICA;
Daci vreun epi_scop,presbiter, ori diacon, sau dintre cei nrrlrrdralii in cler (in clerul inferibr), sau vreun laic, de n_ar a\rea nici o nevoie prea grea sau vreo treabd anevoioasa, ca sd lipseascd rnai multd .tr.",rr" de Ia biserica lui, ci_fiind (petrecind) in cetate, .r., ur mer.ge (la biscrica), trei zile de durninici-in trei siptimini, de ar ii "ru"i",e se cateriseasctr, iar de ar fi laic si fie inde.di'tat de'ra inrpirtafi;; ra,, ru .:;;r;;i";;; afurisit). (Can.8,9, Ap.; 66 TruI.; Z Antioh; 11 Sarcl.) se impune pentru 'rc-rnbrii crerurui ca qi pentru toli credi'cioqii laici, obligativit.tea freeventirii bisericii cel pufin odata ra trci sipti_ 4rini, sub pedeapsa caterisirii pcntru c:lerici, sau a exconrunicirii, pentrtr laici' se in{elege i'sd cd aga precum aratd text'l ca'onului, obligativi_ tatea aceasta nu existd decit atunci, cind intervin cauze de for{d majord care sd opre-ascdpe clerici sau pe laici de a participa la sfintele siulbe. CANONUL 81: (OSINDA RATACTRTIMONOTTZITE)
j
De vreme c€r 8'r afrat cd in unele fdri, ra cintarca cea intreit sfintb (tls3ehion), lupr ,,sfinte firi de rnoarte', se rosteste in chip de adaus: ,,cel ce te-ai ristignit pentru nni, mit.tie;i;-;;';;-"rroiL, io" ci acesta (ridausul;' impreuni cu nelegiuitul eretic care a ,rir"olit o astfel de rost].re,-s-a lepidat din cintarei cea de acest fel, ca strdin ;";;n;; ;;;: dinfSr ji- "-oi intirind cele mai inainte statornicite, crr toati e'ravia de citre Sfinfii nogtri pirinfi ii dnm anatemei, pe eei care, dupd orin_ d;1ireg.de fafi,primesc in bisericl o astfef d"' ;rrti;;: $i sau in \ireun alt chip -o adaugd la cirrta.ca cea intreit sfintr cel ce calci cele o'induite, cste din cinur preofescit.ir,,giiorl. Iar dac5 (sacerdot),porunci'r sx se -des^poaiede v.eclnicia preo$eascd,iar. dacE este ti" ,u,, monarr sX se afuriseasc5. (Can:'23; 33,,56,9g TntI.)
6 :
;I|r . '
.,Ig l''
Ilonofizi{ii, i'tre care in speciararme.ii, au addugat ra cintarea cea intreit sfinti 9i textul ,,cer ce te-ai rdstignit pentru noi,,. prin textul acestas-e'exprinri teza monofizitd, cd in Hristos pitimit a qi s_a rdstirnit lrentru'noi irunrai firca divi'd, nu gi cea omene.r".',. crioi,lt';J:r;; -::"":'1 adaosul,osindind astfel din nou si erezia pc care o expri,rd.i----:.,
t'
Adausul respectiv provine de la rDonofizitul petrc Gnafevs.siruFulon, un mohah..
82-84'V-VI(Trul.)
CANONUL 82: (CUM''SA FID 9I CUM SA NU ITIE ZUGRAVIT M1NTUITORUL) In unele chipuri ale cinstitelor icoane, mielul se zugrive5tc aratat cu degetul cle fnaintcmergitot'ul (Sf. Ioan Botc'zr.ttorul),care (ni-el) u-u i"Ff"." ca chip aI harului, infSfisindu-ne noud mai inainte prin lege (prin Legea V. Te.st:rment) pe_adeviratul miel, pe Hristos Dumnechipurile ;i umbrelc vechi ca selnne nostru] Cinstind agatlar, i"ri' -(llrcfigurir,ri) ale adevirului, predanisite Bise(sinrboiuri), ;i inchipuiri 'cinstirn gi adevhlul, primindu-l pe cl harul rincl priniul in iicii, noi Legii. plinire a (pe ca " ele) firept aceea,pent'ru ca aceeace,estedesdvirpit sd se infdfi;eze ochilor tuturor pi prin ine;te;ugul culorilor, orindtriur, (hotdrim) ca de acurn inainte Hlistos Dumnezeul nostru, Mielul care a ridicat pXcatul lumii' ii ti" infifi;at (rr-.prezcntat);i in icoane dtipi chipul sbu cel omenesc in locul vechiului miel, pentru ca infelegind prin aceastamdrefia lui Dumnezeu Cuvitrtul, si firn inclrumali ;i spre aducerea aminte de petreceqea lui in trup, de patilna Sa ;i noartea Sa lliltuitoare, ;i de riscutnpirarea (izbdvirca)lumii, cal'c s-a ficut prin aceasta' Se dispune, ca tradilionaiu r:cprczeutaresimbolicit ir Mintuitorr'rlui in chip de ririel, care se ficea clupd cele scrise in Vechiul Testatnent, si fie iniocuitd cu reprezel-Itarea Mintuitorului dupi chipul sdu otr'Ienesc, caci a trecut urnbra Legii, deci it trccut vrellea simbolttltti, qi a venit vrernea harului $i adcvirrr-rlui. CANONUL 83: (MORTII NU SE CUI\TINECA) Nirneni s6 nu clea Crrminecitura (Euharistia) trupurilor celor ce air murit (Mt. 26, 26). CEci este scris: ,,Luafi miucafi(', (L'It' 26, 26), dar truprrrile celor rnor{i nu pot lua nici nlinca. .
(Can. 13 sin. I e c . ; 7 , 1 8 C a r t g . ;2 , 5 , G r i g . c l e N i s a ;3 , 1 6 T i m ' A l e r . ) Exista un'obicei vechi in Biseric.l, de a se da sfinta Cuminecdturd gi mor{ilor carc nu aPucascraa se impirrti;i inainte de a trece din aceastl v-iatd. Cu tnotivarea ardtata in canon, sc interzice pe viitor acest lucru, '
CANONUL 84: (tsOTEZUL COPIILOR GASITI) Urmind a;ezimintelor (rincluielilor) canonice ale Pirilfilor, - orinduirn gi despre prunci: Ori de cite ori nu se gisesc martori deplin incrediniafi lsigLrri; care sd spund c6 acegtia sint f[rf,^indoiali boteza{i' ;i nici a"";tii (pnrncii), nu ar fi'in stare din cauza virstei si rdspundS anumit asupra sfintei lucriri (tainei) care li s-a dat (irnpdrtSgit) lor, acegtia trebuie si fie botezafi f6rd nici o poticnire,. -ca nu cumYl g' astiel de indoiald sb-i lipseas"a pe ei de aceasti curdfire a sfinlirii. - t t t " t t i { C d n . 4 95, 0 A : p . ; 7 s i n . I I e c . ; 5 3 T r u I . ; 4 5 , 4 8 , 7 2 , 7 1 0 C a r t g ' ; 7 ' 9 7 ' V a s c. . M . )
732
85 -.
87
V -
1'I (Trul,)
'Atit canonul prezent cit gi canonul 5s rrulan, vorbesc clespre,botc_ zul pmncilor, ca despre un lucru prea firesc qi obisnuit.,cealalta chestiu-ne importairti, lg cale o reglcme'teaztl canruur. este repetarea botezulgi, cazul copiilor ciespre "i.n * se ;tie bi -in 1,. se poate stabili cd ar fi fost boteza{i, __ aceasta ca cxccptie cle ta rlgu'la generald, care interzice repetarea sfintei Taine a Rotezrriui (can. a7 iip ). cANoNUi85:
(RINDUIALA ELTBERARII scLAVILoli.)
,{){; j Am luat aminte, dupi scriptnr5, ci prin rloi sau trei rnartori sn adevere;te tot cuvint-ul (5 i\{oise to, ts; r,{t. lB, 16). Drept aceca orirrdrrim ca sclavii slobozifi (elibcrati) de c5tre stipinirl lor'sr dobindeasci o astfel de cinste in fafa a trci inartori, eei ce siut dc iata vor da intrrlie slobozirii (o r.or .onfirma) ;i 'or cia increcrir,lar" J" la ei, celor ctr s-au f5cut. i
( C a n . 7 5 A p : l l , s j r r ./ , ( ' . : ( ; 2 ,8 2 . t Z t l , t . : 1 , 1 : ; 2( q r t g . :g Teoj. AlqJ:) Canonul arat5, dupd cuvintul Scripturii, cJr numai mar,lt.rriaa cl,ri satr mai multi inarto{ e.st-evalabild, si'rincluiest", "" sj actul elibcri:rrii din.partea stipinilor ror si se facii i,r'jr""r""fu a trei martori. ::1i]119i rn vecnrme, la eliberarea sclavilor tretluia sd fie prezenti cel pu{in cinci martori, clar prin eanonul prezent numd.rl lor ie reduce ra trei. cum dispoziliile cahoincc aveau'in Imperiul gizzrntin-""u"uEi putere ca $i Iegile de- stat, se infelege ci de ra crata acrestuicanon, sctavii se puteau elibera gi numai in fafa a trei martori. ,,, 1..$ANONUL 86: (OSINDA CELOR C0 INTRETIN OUi"nrUr,, Orinduim ca cei carc spre pierzarea sufletelor, adund rlesfrinato gi le intr_efin_(hr5nesc), rlac6 ai fi clcrici, sr se afuriscascr ri sa se catc. riseasci, iar de ar fi laici sd se afurisea.sch. t;tf; (Can.25 Ap., 1 Neocez.; 3, g, SZ,;,1, 59,fli ior."l irt.t i+'i-:.';
Pentru fdrdderegea ardtatd in canon, se prevedc, in cazur crerieiror, lntii afurisrea eu in{elesul de suspenduru, i"L-;p"i;; .tn t" cele sfinte, ;i apoi caterisirea. Aceasta nu insearrnd doui poa"p.l pentru aceeasi infracliune, ci se arati numai proceciura d; ;;;*t,'Ei anur,e ca sii 1e suspendeimediat -celvinovat 9i apoi sr se juclecesi ie se "" cateriseascd. "-,;;;:" Deci el sd fie strspendatpini la pr:onrin!a,,"",r"C*p.ui ' CANONUL 87: (OSINDA ADULTERTJLUT)
'
: ,
.:]
_ .,-A"_"uucare;i-a p5r5sit bdrbatul gi se duce rlupd altul est'6I'dulte_ r5, dupi Sfintul gi dumnezeiescul Vasile, "u"" pido liine a ales acest lucru. (acest din profefia lui ferer'ia: cA',,Jn.i--i"rrr"i"- *l*i -cjtat) (va fi) a altui brrbat, sE nu se intoarci la b6rbatul""i,-"r iodatri) spu.ca_ t5, t'4 sE fier( (Icrt:ir.3, 1); ;i i;rri-rsi:,,cercr: o,l* 11it*1 adurteri, crste
tT
V-Vl(Trul.)
--BE
nebun ;i necredincios (pdgln)'(.i,(Proverbe18,23), Dar de s-ar r'ddi ci a fugit, firi cuvint (pricind) de Ia trirbat, el este vrednic de iertare; ea insi cle certare. Iar iertarea i se r,a cla acestuia spre a se uni (spre a fi in contuniune) cu Biserica. Iar ccl care-;i pirisegte ferncia llc carc dupi hot6rirea ti-a luat-o in mod legiuit ;i aduce pe alta, Dornnului,- s€ supune osindei adulterului (pentru adulter); cici s-a canonizat (s-a orinduit) canonic cle c5tre. Pirinfii nostri, c[ unii ca aceqtia tirnp de un an sd se tinguiascd (sd plingd), doi ani sd asculte, trei ani si cadi (in gr:nunchi), ;i in al paptelea si stea imprcrrnX cu credinciogii, ;i a5a s:*rse invrerlniccasci de inrpirtipanic, de se vor pocdi, adicd cu lacrirni. i;,* (Can. 48 Ap";,72,,1,?sin, l.ec.; 93,98 T.t'ul.;20 Ancira.; 102 Cartg.; . .) 9 , 2 7 , 3 1 , 3 5 , 3 6 , 4 6 , 4 9 , 7 7 ,g 0 V a s . . c M Canonul pune problema dcspArtirii sau d'ivorlului, aritind cd divorful fdrd nrotive este asimilat. cu adulterul,'clacA cel ce are iniliativa sc c.isitoreqte sau convietuieqte cu o'persoand str:iind. " Dupi lcgile civile. in viqoare Ia clata cmitcrii aeestul canon,i'$l in conformitate cr-r invd{dtura Bisericii. cirsdtoria se putea desfaee, sari tlivor{ul se putea i;roduee'in mod legal nentru urrn5toarele motive: 1) rnoartea moralir - care se socotea a fi provocatd de adulter, sau miii tirziu gi de atentatul unui sof la viata celuilalt, ori de alte acte asemin5.: toare, - avind gravitatea cr:irnci,dacd 'ele ar interveni intre soti. 2) t'noArtea religioasit care se -cocotcaa fi provocatir de erezic:qi chiar de schismir. 3) moartea civili - care se socotea a fi provocatd de pedepsirea cu nloartea a unuia dintre sofi, sau cu o pedeapsi privativd de iibertate pe timp mai indelungat, cel pulin de la trei arri in sus. sall prin deportarea sau disparilia in condilii nedeterminate a unuia dintre soli. 4) n-roarteafizicd parfiald - care este provocatd de neputinla fizic6. a indeplinirii obligatiilor conjugale, qi in fine 5) consim{dmintul sotilor, insA numai in cazul cind respectivii doresc sd clucl o vialir asceticE,sI se c5lugdreasc5,sau cind sotul este alcs episcop. Toate aceste motive de divort au rdrnas valabile pini azi in Ortodoxie cornpletindu-seprin altele, admisc pe cale de analogie,cu cele din categoriile ardtate. ln veacul al qaselea,prin Novela 1.34din anul 542, Iustinian impSratul a statornicit principial mativele de divorg pe care le admite Ei Biserica, itrtre ele fiind qi divortul prin cosens, lirnitat la cazul ciird solii p-ar hotdri pentlu via{a asceticS.(Nov. 1.34,cap. 1i). .", : I\{enfionirl cd pini gi in vremea lui lustinian, $i chiar mai tirziu, fonnalitifile de divor!, dupd dreptul rotnan se reduceau la aqa zisul -repudium((, care consti in ceeace se cheamdcarte de despirlire (iibellus repudii), pe care oricare dintre soti il putca trimite celuilalt, lichidind astfel legdtura conjugalS dintre ei. Justinian insd prin Novela 22 gi Novela 117, a interzis ca ilegali procedura de divorf a repudierii. Canonul maj prevede qi mijloace de indreptare pentru eei carer ,l; nedespArfir,du-;i dupii lege legitura conjugalS, cqmit adulter, folosind
88 -
89
trZ: VI (Trut,)
(pentru primaldat5' in textele banonice),-cuvintul canonizare spre a arata ci s-a lrotirit ceva in rnoclcauonic.Rcspcctiu"tc niiitouce de indreotare, constau in trecerea cclor vinovati prin'nnirn"it;i;';;;il"-"r"'p"'r,T_ ten{ei, timp de sapte ani, in aqa fer, ca numai in anul aI qaptelea, .a fi" adrniEi la sfinta in-rpdrtdqanic.Trcptele peniten{ei sint ardtate. dupi starea lor-, ca: tinguirea, iscultarea, cdderea in genunchi, qi in ,firlit ilp;;;;; Eedereacu credincioqii (a se vedea dcspre acestea coment.riul la can; -li al sin. I ec.). l;.,--,-' ..,II CANONUL BB: (TN I]ISIIRICA SA NU SE ADAPOSTEASCA DOBITOACE) Nimeni sd nu bage indurrtrul sfintei biserici (sfintului ldcaE),lici un fel de dobitoc, afari nurnai
lNVrERrr)
petrecind in post si rugdciunil --: .. ciertinii, ;i in srnerenia inimii zilele patimii Mintuitorului, Je cade si+i inceteze postul in .*u.rrrito ain{p-nTgzul nopfii, spre simbdta mare, fiindcx-dunrnezeie$tii evangheli-sti Matei -si Luca ne.;au i'fdti;at adincul inaintat ai ,i"iitri' ""r dintii prin rostirea (expresia): ,,rn noaptea "i*L"t"i iut. 28, r) iar ceIilalt prin rostire (expresia):,,dirnineafi adinci( tf,"."Z+,ii. ^, ^(Can.^^S7r 53_,66Aqt.;16, sin. IV ec.; 75, SS TruI.;14 Ancir6.; 1g, 21 Gang.; 28, 49, 51 Laod.) pa;tilor sd inceteze in sr'rbirta ma.re, pe la - se rinduiegte ca postur miezul noptii. pcntru ca atunci indatd spre dirnineataa inviat Mintuiiorul, gi dcci bucuria Invierii nu mai ingdduie postire.
90-92
.
\/-VI(Trul')
155
INGENUNCHERII IN BISERICA) purtitorii -Pdrinfii Am primit in rnod canonic, cle la Dutnnezeu (astfel) Inr''ierea cinstind in durnineci, pf""ir"--g*uncltii no;tri, ,e ,ro al fincrii lSrnurit chipul nesocotitn nu si "a acu"o Drept lui Hlistos. c_a-siP; credinciogilor, lirnperle acestei (porunci), ,i"a"i,r, (poruncim) obiceiului potrivit in altar' preofiloi bdta, dupi intrarea cea tle sear6 a pinS duminica """"'r" fine 1in "igo"r"l nici unul ri no plece genunchii plelurninindei, seara unndtoare, cincl, dup6 intrarea in vremea (noasrugSciunile aducem sd cind indata genunchii, in ciripul acesta cdci socotirn noaptea cea dupd simbati ca inainte merii"i or*"ulul. nostru, de aiunci incepetn in clip 4uMi.tuitorului gjio*. f""f-rii spre lumin6' hovnicesc cintirile, sfir'$ind sirbXtoarea de la intuneric noi sirbdtorim sX intregi' zilei al ca de aici inainte in-"urrul nopfii 9i Invierea. CANONUL
90: (RINDUIALA
(Can. 66 91 Vas. c. Xt.; canonul dispune in cc chip gi cind se cuvine a ingeuuuchea in biserici, oprind ingenuncherea in zilele de clutninicd, cu motivarea ci-t duminica se cinste;tc lnvierea lui Ilristos. Aceas;;;;i;"ilg"r..,,ni'a p5strat in Bisericd DupS rinduiala canonttlui s:a ti rincluialS insd nu noapteil, irind dun-rinica seara, s5 nu se simbirtir ca de trebui, ar Drezent. ingenuncheze in Bisericl. CANONUL 91: (AVORTUL ARE CAN()NUL UCIDERII) Pe cele care dau doctorii lepidatoare de fdt (provocatoare cle ""iu-"u"" primesc otrdvuri pierzStoare (omoritoare), de ",rortiir-p" prunci, le su;rtrnem pedepsei uciga;ului' r
(Can.65 AP; 21 Ancira; 2, 8 Vas. c.M') Canoirut,interzice atit avorturile cit gi evitarea naEterilor prin ale distrugerea embiionului. calificind acestea drept crimi, identica cu ucigagilor. ij
CANONU.L 92: (OSINDA RAPITORILOR DE FEMEI) sfintul sinorl a orinduit, ca, cei ce r5pesc fetnei, sub cuvint de elsdtorie; sau pirta;ii, sau sfituitorii celor ce le rdpesc, dacX ar fi clerici' si cadd din treapta lor, iar dacd ar fi laici sd fie dafi anatemei. "'l (Con.67 AP; 27 sin.IV ec.; 30' 36,42 Vas.c. M.) lntocmai ca gi canonul 27 al sin. IV ee., interzice 9i prezentul canol, ; sub grele pedepse, r5pirea femeilor, ca Ei cornplicitatea la astfel de acte.
03.-95
V + VI (Trut.;
.'.,-I],CANOITIUL'93: (NINDUIALA PBNTRU CASATORIA CELOTT . DTSPARUTI) ' Aceea al cirui birbat este plccat, fi, fiind cl ne;tiut (disltdr.ut) ea s€: cdsitore;te cu altul inainte de a se increclinla, ilerlrru' mgartci a.celuia,sivirge;te aclulter. De asernenease supun aceleasi certdri, ;i sofiile osta;ilor, cele ale cdror. sofi -fii'd neptiu$i tJirpar"trl se cisitoresc, 4 precum si acelea,care,.din pricins cilitoriei biibatului "u_i aStcap_ tE. reintoarcerea. Insi aici luc.ul are oarecare iertar.e pentru ci-i e.ste mare ,binuiald de moarte. Iar aceea care s-a cisitorit clin neptiintd c; cel pdrisit pentru o vrcme de citre sofie,-.apoi lisinrl_o pe ea, petrtrrr cr s-a reintors la el cea tri'tii cu toate ci a siivirsit aclulter, t"'ii.,"i-ol tgt"lt din ne;tiinfe :(gi) agadar nu se oprcpte de ra cisdtorie, dar ai li nrai bine dacd ar rdmine a$a. Iar dacd intr-un tiurp oarecare s-ar inapoia ostasul a cdlui sofie, din lipsei luj nrai intlerungate,s-a unit'(in.soliit';" un att birbat, .pricina acesta (ostagul) dac6 voi.rptc si-qi ia indatd pu .oiia sa, dindu-i-." ui iertare, _din pricina. neptiinfei, (la fel), ;i birbatul"i "u*"'r-'1"*tjr" * ea in a doua cdsitorie. ,. , , (Can. 37, 36,46 Vas. c. M.) canonql intelzice ca vreo femeie s;'r se cdsdtoreasciiinaintc de a se.incredinfa 9espre moa-rteasolurui disprrut, fie i' vreo cdidtoric, r'ie ca ostag, fie in a1t chip, declarind adurte." pu "ui" care ar proced,aastfer. se arata totu;i ingdduinfd fafd de acele femei care s-ar cdidtori. ain pricin" irbscnfeiprea indr:lungatir-asofilor, absentacare poate naqte binuiala ca ei ar fi-morfi'-Aceeagi ing5duinfd se aratd gi ferneilor "ur" i-uu cAsdtorit cu ".te nu stiau cd era cirstirorit. In fine, canonul prevcde :l:j:1.11,..l::-yi: ca osta$ul reintors acasd,daci este ds acord, poate sti-Ei revenaide - " -'. ", sotia, chiar dacd aceastairrtre timp se miritase. _ :",t':; CANONUL e4: (JURAMlmrul FAGIN SE OPRE$TE) ';... canonul supune cert6rilor (pedepselor) pe cei care se juri cu jurdrnint elinesc (prginesc); 9i noi Ie hotdrim'acestora afurisirea. , ( C a r t 2. 5 .A p . ; 1 0 ,7 7 , 2 8 , 2 9 , 6 4 , 8 18, 2 ! r a s c. . I V . ) ., .,\,iil se interzice pentru creEtini forosirea jurA'rinteror p5gine, ca incompatibile cu calitatea.de cregtin,. precum gi pentru cd ur"u inrpr"unate, co formu]9,..9are, echivalau uneori cu lepiclarei credinlei ".&ii"". .i."
CANCNUL 95: (RINDUIALA PENTRU PRI}{IREA ERETICIIbR iN BTSERICA)
Pe aceia dintre eretici' care se ';r;i;6;i""" ortodoxiei qi -adaugd (ataEeazd) n_a{ii celor ce se mintuiesc, _ii primim drlpd rinauiata li obicei: pb arieni ;i. ps 'racedoneni ne nova$ienii "are-;i zic loru;i $!- -(patrurp."r"""rif, catari si, stingaci, ri pe qua't'ckrci'rari adici pe t;:
0b' Vij
VI (Trul.tl .tc
1.5q
tradifi (miercuraEi),r,gi , pe apolinarigti, ii prinrim dind zapise (scris-ori) gi dind anatemei toatd erezia care nu cugeti (inva!a) cuur . cugetd sfinta soboriceascd ;i apostoleasci a lui Dumnezeu Biserica, pecetluindu-i, adici ungindu-le tnai irrtii cu sfintul lfir, frtrntea 9i ochii, ;i ndrile ;i gura, ;i urechile, gi pecetluindu-i pe ei zicern: ,,Pecetea l)arului Duhului Sfint". Iar despre pavlicieni, care r:evin'la Biserica soborniceasci, s-a Lsiezatorinduirea, ca neapirat accltia si Iie botezafi din nou. Ial pe eunonieni, cei boteza{i intr-o singurd cufundare, ;i pe montanigti cei numifi aici frigi, ;i pe sabelieni, care invafd ci l'iul este tot una (deopotrivd) cu Tatil ;i care fac ;i alte oarecale rele (lttcrr-tri de neindurat), gi pe toate celelalte erezii, pentru ci urulfi sint aici mai ales'cei care pornesc, vilt din fara galatenilor, pe.tofi care vniesc dintre ace;tia si se adauge ortodoxiei ii prirnirn ca pe p6gini (elini) pi (aclicii), in prima zi ii primim spre cre;tinare iar in a doua catehurneni, apoi in a ircia zi le facem lepddirilc de satana (ii exorcizam), ctl suflarea ,de trei ori in fald gi in ochi, ;i astfel ii catehizin i)e ei, $i ii {aceur sI zi'rtrnveasciin Bisericl ;i si asctrltc Scripturile ;i aturrci ii botezirrn r., r'ri Dar, Fi pe.'manihei gi severieni, ;i pe cei veni{i din erczii as€lnenea (acestora), prirnindu-i ca pe pigini (elieni), ii boteziur din nou. Iar nestorienii ,si eutihienii ;i sevet'ienii, 9i cei din erezii asemenea (aqestora) trebuie si IacI zapis (scrisori) 9i sd dea anatemei ert-'zia (riticirea) lor, ,si pe Nestorie ;i pe Eutihie, gi pe Dioscur', qi lre Sever ;i pe ceilalli incep6tori (corifei) ai unor astfel cle erezii, ;i pe cei ce eugetd cel,e ale lor gi toate ereziile ardtate me.i inainte ;i a5a sI se impbrtd;eascI cu sfinta CumirreciturS.
pe ei.
( C a n . 8 , 1 9 s i n ' ; I e c . ;7 , 7 s i n . I I
e c . ; 7 , 8 L c t r t c l .(; ; , 5 7 1 2 6 ( ' u t ' t g . ; 7 ,
t' "'I:;:,#'u, sintctizind dispoziliiic canonice",-'turiou.",;i mai ates in Biserica,caale canonului7 sin. II ec.;privitoarela prin-rircaerr-'ticilor
nonul prezent stabilegte, de acord ctr ncela,- trei pr"ocedee,pentltt pritni-
'"" .'r"itftt:ii13i:T'""'.':il'i"1t'j}?o"x. "a.oid rni' c,rzul'cb'ro, ir.rscris,
torc de la erczii mai pulin grave; 2) Unqerea cu sfintul Mir pentru cci ce nu all plimit aceir;ti tain".i, sau care profeseazd erezii de o gravitats mai mare decit cei ciin pritllt categorie ;i 3) Rebotezarea celor care vin cle la ercziile cele mai grave, in siuul carora s-a pierciut succesiunea apostolici a preoliei deodatl cu ceil a .credin[ei. ln cornentariile la canoaneie B Si 1gi ale'sinodului I ecumenic gi la canoanele 1 gi 7 ale sinodului II ecumenic, am lSrr-iurit aceastd problemi, 'aritind qi ce profesau cei mai multi dintre ereticii pomenifi. Pr'eze'ntttl canon'li mai in,sir5 ,si pe manihei, r'alentinieni, marcionifi, nestorieni, ,. I eutihicni gi severieni.
96. 97
V -
VI (Trul,)
i' Maniheii, valentinienii gi marcioni,lii'eraueretici gnostici,care negau caracterul divin al Revelafiei crestine, ;i deci al insrigi terneliei Bisericii. Aderenfii lor purtau fiecare nurnele inte.meietortrlui ramurii gnostice respective.Acestea apAruserdin veacul II ;i III. Nestorienii numeau pe Maica Donrnului ndscdtoare de orn, iar nu de Dumnezeu, eutihienii suslineau monofizitismul, ;rdicd preclominareg naturii divine in Iisus Flristos,pina la desfiin{areu celei umane, iar severienii erau o ramuri a monofizifilor. rrrlr, ,r, CANONUL 96:}(OSINDIREAIMPODOBIIiII DESi\RTE),t?i;
;lrfr
cei ce l-au imbricat pe Hristos, prin botez, au mirturisit sr urmeze viefuirea lui cea dupi trup. Agadar pe cei ce-pi infrumusefeazd gi i;i gdtesc perii capului cu rniiestrie de impletituri, sprs y[ff,rns1sn celor ce-i vdd, .si prin aceasta pricinuind amigire sufletelor slabe, ,ii vindecim nirinte;te cu certare (pedeapsa) potriviti, povifuindu-i pe ei ;i invilindir-i si viefuiascd cu infelepciune, ca piiasind amrgirla gi de;erticiunea cea clin fipturi (fire), si-;i poarte mintea neintrerupt citre viala cea nestricitoare ;i fericiti, ;i cu fricd s6 petreaci intru curifenie, gi dupd putinfi sd se apropie de f)umnezeu, prin curifenia viefii, ti sd impodobeasci mai mult pe ornul cel din lduntru, tlecit pe cel din afar5, cu virtufi ;i cu obiceiuri preabune ;i neprihhnite, ca si nu poarte in ei nici o rimx;ifd din ritdcirea potrivnicului. Iar tlacb cineva s-ar purta impotriva "utrotrt'tluide fafd, si se afuriseasci. canonul condur-nni nu ingrijirea sau gatirea dercenta a fapturii omenegti,ci extravaganfele,adici girtirea ;i impodobirea indecentii, fdcuti scopuri imorale. .in CANONUL 97: (lN CT,ADTRILEBISERICESTi SA SE T,OCUIASCA lN MOD CUVIINCIOS)
.
Pe cei c€, sau- locuind impreund cu sofia, sau in alt chip ficind ob;te;ti (transformincl in localuri pubrice) Idca;urile sfinte ii purtindu-se cu nesocotin(i (dispre!) fafr de ele, si in acest chip stind in ele, poruncim sd-i scoati ;i din casele catehumenilor ""le din (-preajrna)cinstitelor biserici. Iar daci cineva nu ar. pizi acest lucru, de ar fi cleric, si se cateriseascE,iar de ar fi laic, si se afuriseascd. i
.
P a n . 7 3 A p . ; 7 4 , 7 6 ,9 7 T n t l . ) .
i Canonul interzice ca cineva sti locuiascd in rnocl necuviincios in clSdiriie bisericegti, dispunid, ca cei care ar face rina ca accasta,sd nu mai fie ingdduili nici rnicar in sdlile destinate catehumenilor, ci si fie scogisi din accstca. Prin aceasta mdsurd, s-a afirmat clreptul autoritililor bisericeEti;de a dispune asupra tuturor clddirilor destinate h-rcrdrii reliriioase a Bisericii gi aparlinind oricdrei Biserici locale. ,ti,titt.r
OB-100 A-,,.
150
V-VI(Trul.)
CANONUL ALTUIA)
98: (SE OPRE$TE
CASATORIA
CU LOGODNICA .1 : ,;{l$
pe femeia logoditi *. 'irdind Cel ce ia spre insofire de cdsdtorie inci logodnicul, sX fie pus sub invinuire de adulter'
cu
altul'
(Can. 77 Ancira; 22,69 Vasile cel hlare) Logodna era socotitd gi asirr-rilat[ in rnulte privinle cu cdsltoria, cdci se incheia prin faccrea promisiunii reciproce de clsirtorie a cel.or ce se necesar logodeau, promisiune care echivuleazi cle fapt, cu cousim{imintul ar:elea pentru cei care stricd o cisittorie. Biserica a cosiderat intotdeaua gi actul logodnei ca avind o importanti asemlndtoare cu acela al cAsirtoriei si de aceea a supus Ei logodna aproape aceluiaqi regim ca Ei cdsatoria. Se inlelege deci cd in cazul acesta. pedepsele previizute pentru cei care stricd loglodna eratt asemdnltoare cu acelea pentru cei care stricd o cdsdtorie. Pina astdzi Biserica trateazd logodna cu aeeea'siseycritate, ;i asimillnd logodna cu cdsAtoria, nu permite hirotonia acelor candidali la inirarea ln cler care au fost logodili bisericegte 9i apoi au stricat logodna, considerindu-i ca $i cind ar fi divorfafi si neingdduindu-le sd se cdsdtoreascd cu o altd persoani, dacd vor si devinii elerici, pentru cd aceastA cdsdtorie se socote$te ca a doua.
CANONUL 99: (PRINOASE OPiTITE)
tt',
Am aflat cX in fara armenilor se intimpld gi aceea inc[, cf, unii (apoi), le fac din cirnuri, sfiptelor altare pirfi in interiorul frigind preofilor bucifi din ele, in chip iudaic (dttpa prinoase impirlinrlu-le obiceiul iudaic). Drept aceea, pdzind neil.rtinar,ea Biericii, orinduim si npi fie ingiduit vreunuia dintre llreo(i, si ia pirfi anumite din cirnuri de la eei ce le aduc, ci ace;tia sd se ildestuleze cu cele care ar binevoi aclucitorul, ficindu-se acest fel de aducere in afara bisericii Iar dacS cineva nu ar face acest lucru asa, si se afuriseascd.
(Can.3 Ap.; 32,33, 56 Trul.; 37 Cartag.)
'ln
Ca $i prin alte canoane ale acestui sinod, se relevd unele practici armeano-iudaice, dispunindu-se iniitturarea lor din Biserici. In caz concret, este vorba de ofrandele dc carne pc caro canortl le interzice in interiontl bisericii, in oricc formi s-ar pritcticit <'lc. ..,
"( CANONUL 100: (Si OStirrnE$TE PICTURA IMORALA) ''i" .Ochii tii sI priveasci cele drepte", pi ,,cu toatl paz'a tinerefii inima ta'( porunce;te Inlelepciunea (Provcrbc 4, 23, 25), cdci sirnfirile trupului lesne strecoari in suflet cele ale lor. Poruncim apadar ca cle 'acum inainte, in nici un chip si nu se mai zugrdveasci, fie pe table (tablouri), fie altcurnva infifi;ate, chipuri care amdgescvederea ;i care
160
r :10I. 102
V -
VIr (Trttl.)
strici mintea gi' imping spre afilirile pldcerilor rupinoase. Iar claci cineva s-ar apuca (s-ar incumeta) si faci act'st lucru, si se afuliseascd. ' Deqi se ocupd numai cu pictura, condnurnind folosirea ei pentru propagareairrroralitatii, in rnod logic si liresc, se poate consiclerd,c'd prin analogie, hotirirea canonuiui prezent cuprinde condamnareain principiu a folosirii oricdrei arte.in scopuri irnoralc.
.,;
pENTRUpnIMIntr,\ cuMINECA:. cANoNIJil 101:(RlNDUr.{r,A TURU)
^.'.,--Dumnezeiescul Aposto{ eu glas inalt numc;te pe ontul cel zidit clupi chipul lui Durnnezeu, tlup ;i loca; al lui Hrist
I
-
161
I vlr
.vlistare ale ,stricSciunii, difl care r'6ul se r:evarsS di*r plin 9i merge inainte: pind s-ar opri prin pttterea vindecdtortrlui (a doctorului). Drept aceea, c"l "* aratii ;tilnf5 cloctoriceascir (meclicala) ip privip{a suflgtului, mai iutii trcbuic sa celceteze starca (clispozilin)ceirti ce a picd,tUit;..Ei daci inclini spre sindtate sau'climlroti'iv6,- cireami la sine insdqi'boala prin nlravui'ile sale; .si vegheze cum se ingrije;te in vrernea'.aceasta,lintrc timp) cle intoarcereii (rcstabilrea) sa, pi daci nu se irnpotrive;le, mesterului (doctorului), ;i v4tdma{ea sulletului,opre;tc ,din pr:iCinA folosirii doctoriilor puse ,asupra ei, ;ii astfel sI se mdsoare ,rlrilostivirea tlupd v rednicie. circi tot cuvintul (toata grija) lui DumneaQu.;i ale celui cdruia i incrcdinlat cii'ruuir:ca de . p$stor (pas{orala), este sd adtrci inapoi s-a 'intoi.rrcA) (sa oaia cea rdticitd ;i si vindece pe cca lnulcatit de 'arpe,' o impingd .spre .pr:ipastia deznidljduirii ;i nici a sl^6bi s.r -dispicfuirea ii fA*l 'ici viefii,' ci in orice (fcl de) chip iti,ii rpt. molcgirea ,si spre si stea-irgpotrir;a sulerinfci (patimei), lic prin doctoriile cele rnai aspre (uqoare) ;i'inaj iu!i-, fie fi'i' cele' rnal rnoi (stiportabile) ;i mai blilde .ii sa s" nevoiasci (iupte) spre inchiderea (cicatrizarea) rinii, cercetind -ioadele pociinfei qi ingriiiqd ct1 infelepciune. p9 gmul. cel chemat spre iiiatucirea cca'cle'su:;.-Aiadar- treb'ie ca 'ei sd lc gti'r pe anr.indoud' fi /pe cele AIe asprirnii gi pe -celeale .obiceiului (certite- de obicei)-,dar ii-,'urnrlrii chipul-ccl' m6i inditinat, la cei cars nu primesc asprimea, Vasilgr., !i , 1. "ppc",uotne ipva{d pe noi Sfintul ':'. .'(Can. 1'2sin. I ec.; 2,5,7 enctrd\t'Enciclq'lui' Atanasie cel !,fare citlt'e'RuJh't; 2; 3; 74',7 5, 84: 85 V ast.Iec: L4.; 4, 5, 7, 8, Grig' tv"i's'/. Cuprinsul canonului este cie cea mai tlare intltoltar-r[ii pentru ind-rti; rl')arr)adulrovnicilor, citrc sint povdfui{i sa procedeze cu infelepciune fafd de piicito;i gi cu o niiiestrie, asemitnitto:rreaceleia pe care o foLosescme,dicii in tratarea bolnavilor. ''.. priu."u de a lcga gi dezicga, angajerazilrt ceermai grga rdspunder-e pe. clrmqitorii sutlr-Itelor crt'rlincio;iloi', folosinclu-lc, in clzul cirmuirii .irccstora, de lucruri mult mai delicate si mai inportante in acelaqi timp' : tlccit sint celc ce ceclsub inr;rijirea rncdicilor' Pentru a releva iprpoitinqa pe care o are milicstria duhovnicilor, credincioslii siqt ega plecum i;utertr spune cu dreptate cr't pretgtindeni, :j.nb. r l ;i,duhovnicii, Ior. CANOANELE SINODUI.UI VII ECUMENIC DE LA NICEEA'(787) '
: !
'
. (SE iNT \TTESCCANOANIIT.JI PRIMITE DE INTREA. . C,INONUL 1: GA BISEhICA PINA ,\CUM) celor care au dobindit vrednieia (demnitatea) preofeasctr, rlntiuielile canonice le sint midurii 9i indreptiri, pe care primindu-le c1 bueurie, cintim ,impreund -cu dumnezeiscul vestitor David' cdtre !om.nul Drimrlezeu- zicind: ..,,[ntru calea mdrturiilor tale m-am desfdtat
762
rvu
c3 .intr_u toatS bolafia(( (ps.- 118, 14) 9i: ,,Ai poruncit ca mSrturiile tale '"t1;; si fie clreptate in veac; infelepgegte-rni.9i.r,iu 11a, 1BB_114). in.r $i daci glas'l p'oo'ocesc (profetic)- tru po",rrr""gte noui si pizim in veac nrirturiile lui^Durnnezeu^gi sa riiefuirn i"i;;;|", este in'ederat (evident), cI ele r'irnin neclitinate si ne.strimutate, clci si "ir;a;;i cle Du'rnezeu ll{oise zice astfel.' ,,Acestora nu este a li se adiuga (;.;i;: ;i nici nu este si se scoatd (ceva) dintr-insere (5 Moise -rt"iia: ti, sz1.,gi a,,.rrrrezeiescul apostol Petru, prosldvindu-se intru'"t" ,,Spiu "i"e.-,;i ingerii doresc si priveascd,, (I petrr: 7, 1Z), pa'eliice: ',i* ,,Chiar dacd .si 'i"-J;; noi, sau inger din cer de ar biner,lesti'voui, ----- - "*u ce lr_om binevestit noi voui, si fie anaterna,,(Gal. 1, B). Agadar, acestea^astfel fiind, ;i fiindu-ne noui mirtnrie, bucurin_ 9"-rg de ete ca ,si cind cineva ar'sis^i "o*o"i ;;li";;" ';i bucurie (ne insu;im), primip in inimile noastrs sfintele canoane, intirim intrea_ ga ;i nestrdmutata_o_rinduire a lor, a celor ""-.i"i"i", te a" citre sfin_ tele.trimbife ale Duhului, ale preasltrvifilor apostoli, alg celor pase sfin_ te sinoade ecumenice, gi are telor ce 's-au intrunitio"ar pentru apezarea unor asftel, cle rinduieri, ;i are sfinfiror 'o;tri paringi. ca"i *i tofi sint lurninati de cdtre unul gi acela;i Duh, au- orinduit cele de folos. $i-pe acei pe care "i ii-r"i"n anatemei, ;i noi ii drm anaterner; gi pe cei care ii 9i noi ii caterisim; ii O" cei care ii lupu-n^caterisirii, :upun afurisirii, gi 'oi ii afu.isim, iar pe cei pe "u"u- ii auu certdril (epitimiei) ;i noi agijderea ii_ supunem. cici dumnezeisscul apostol Pavel care s-a urcat in ar treirea cer pi a auzit ";;,i";;iu cele negrdite, st{sn ld'rurit: ,,r'i.d^ iubire de argini si fie p".turru 'oastri, indssttrlindu-vi cu cele de fafi (pe care le"ave!i),,. lnvr'. fS, by.r.r,. (Can.1sin. IV ec.;2 Trul.; l Cartg,;10 sin.I_II.) Prin canonur 2.al.sin. Truran, se statornicegteo colecfie a canoanelor emise pind atunci si acceptate ca formind cociul oficial de canoane al Bisericii' canonul prezent face in cuvinte .mai scurte, acelasi lucru, confi',ind canoanelecmisc pini tn.'."-ol,lui_(zBZ), ac "ii." sfinfii de. cdtre primere qase sinoaclc ecumenice, de cai.u ^sinoadele apostoli, locale gi de cdtre sfinlii parinli. Trebuie re'rarcat in mod deosebit faptul, ci in ce priveEte valoareo sau prterea canoaneror, se aratd prin canonul prezcnt ii clc sint emise de crtre oameni luminali, de cdtre unul gi u"uiu. sfint buh, numindir-i 1:etofi cei care au agezatcanoanere,,.trimbi{e ale tiuhuluiifint,,. se interzice apoi ca la canoanere existente sa se mai adauge ceva. sau sd sc scoati ceva dintr-insele, vrind sd li se arate in feluf acesta valoarea lor ve;nicd. La acesteaobservdm, cd in.sugi.i"oJ"r vII ecunenic a adiugat canoane noi la cele vechi, fapt care n., iu-u scazut desigur nici 'aloarea celor anterioare, dar nu a preju'diciat ni"i"uroo".il ""rn" din urmi. Astfel- fiind, inlelesul canonului trebuie ldmurit l" ,pi"it"r, iar nu in litera iui. $i dacd, nu trebuie sd se creadi cd toate.onoi.t.iu sint hotiriri luate de cdtre sinoade in aceragi chip inefauit,--;;il;;irt"n!a sfintului Duh, in care s-au adus hotdririle dbgmatice ale acestora.este pentru e6
I
*
2 !.II
intre canoane deosebim doud categorii, 9i anume.: unele de cuprins dogmatic Ai altele de cuprins juridic - disciplinar. Atit unele cit gi celelalte s-au dat de sinoade. carei ftlra indoiala au avut asistenla Sfintului Duh, dar canoanele de cuprins dogmatic, se intemeiazd pe revcla{ie, iar cele de cuprins juridic disciplinar, sint simple misuri legale, care nu au caracterul neirecdtor al adevdrurilor revelate. Cauoaneie de cuprins dogmatic nu se pot schimba, nu datorita faptului ca ele au fost acloptate in forml dc canoilne, ci clatoritd cttprinsului lor, pe cind cele care nu au _cuprins dogmatic, pot sa fie schirnbate de cdtre puterea legislativa a Bisericii Ecumenice, dupd cum aceeaqi putere poate sd mai adauge altelc noi intruclt este evident, pentru oricine, cd puterea legiuitoare a Bisericii nu a incetat dupd epoca sinoadelor ecumenice' qi cd Biserica o de{ine ltr intregimea ei gi azi, precum o detinea gi ln epoca sinoadelor ecumenice' Prin urmare, deosebim in mod precis calloanc care nu sc pot schitnba qi canoane snprlse schimbirii. Este evident insl cA schirnbarea canoanelor, ca Ei inmullirea lor, nu se poate face decit de organele care ciefin clepiin puterea lcgiuitr:re a Bisericii, 9i adic[, de cdtre sinodrtl ectrmenic. CANONUL 2: (EPISCOPUL TREiIUIE SA I'IR CARTUII:\Ii $I RivNIToR) ,ri, ,, ,t. , ,. si' De vreme ce, cintiud ne incretlinfdm lui Dumnozeu: ,,lntru drept[file Tale voi cugeta, nu voi uita cuvintele Tale" (Ps. 118, 6), este mfntuitor ca tofi cre;tinii s[ pizeasci acest lucru, dar cu deosebire ct'i imbricali cu vrednicia preofeascb. Drept acgea, orinduim, ci tot cel ce vrea s5 fie inaintat irr treapta episcopiei, s5 gtie (cunoasca),desivir;it Psaltirea, pcntlu ca astfel, din aceasta, si se indemne a invifa 9i intreg clerul siu. Si so ispiteasci insi cu dinadinsul de citre mitropolit, dacii are osirdie si citeasci cu pitrundere, iar nu in trccere (superficial), atit sfintele canoane cit ;i ifittta Evanghelie, cit gi caltea dumnezeiescului apostol, ;i toati dumnezciasca scriptur6, gi s5 se poarte dupi poruncile dumnezeielti, ;i s6 invefe poporul siu. C[ci fiinfa ierarhiei noastre sint cuvintele celc preaanisite de Dumnezeu, adic[ adevirata cunoa;tere a dttmnezcic;tilor Scripturi, precum a rostit marele Dionisie Aeropagitul (In sc'r'icrca sa ,,Despre lerarhia Bisericeascd'j).Iar dacd s-ar ildoi, ;i 1-ar plimi bucuros, s[ faci qi si inve{e astfel, si nu se hirotoneasci. CIci Dumnezeu a zis ip chip de prooloc (profetic): ,,Tu ai lepddat cunoa;terea ;i Eu te voi lepdda pe Tine cd nu-mi sluje;ti mie ca preot" (Osea 4, 6). .i;n :ttt
(Can 58,80 ap.j 2 sin.l ec.;19 Trul.;12 Laod.;.tQ Sard";1-8Cntg.)
Canonul arati ci episcopul trebuie sii fie neap[rat un om invdfat' cunoscind nu in mod superfieial, ci temeinic, atit Sfinta Scripturd,'cit 9i sfintele canoane. De asemenea sb cunoascd trinr: Psaltirea, pentru il sc'
164
3. '4 VIt
vedea,cd cel ce urmeazd,a deveni,episcop indeplineEte sau nu acestc condiluni. canonul aratd cd trebuie sa fie ri,p,ls uhei examindri aproiun_ date partca (cte cdtre) mitropolitului comp.etent, qi numai clac{ va _din dovedi riy1d, gi cunogtin{e suficient, ,si daaa va intruni gi arte insugiri, candidatullaepiscopiepoatefihirotonit,a]tfelnu. CANONUL 3: (NUMAI BISERICA ISI AI,EGE SI-U.IITORII SAI) Orics alegere de presbiter, sau de diat.on, ficuti de citte .l."gatori lumepti, si r'Sminir fxri tirie, dupi canonuJ ca.e zice: ,,Dacd \:rcun episcop, folosind dregrtori.lume;ti, gi prin ace;tia s-ar face stipin pe o biserici, si se cateriseasci ;i si se afui'iseasci (de arel!r.."ea) tofi 9i 1r:,ria;ii lui" (Can. 30 ap.). cici se cu'ine, ca cel ce vrea sf, lie inaintat la episcopie,sir se cdtre epis_c-opi, dtrpi cum s-a orinduit (froHrit) de cdtre sfin_ {-eaS._a^ae lii pdri'fi cei de la Niccca in canon,l care zice: ,,b" """f"u ca "pi.r"op.rt si se a;eze mai cu seamd de citre toli (episcopii)cei di' eparhie ('ritrep'.6lie); iar daci ar fi greu vreun rucru ca acesta, fie pentru vreo nevoie strimtordtoare- (presantd), fie pentru lungimea d"trm.rlui, adunindu_se in orrce chrp trei la un loc impreund alegitori fdcindu-se ;i cei care lipsesc (absenti) gi incuviinfind (consimlind)' prin scrisori, atunci sl se facd hirotonia. rar intirirea celor ficute si se clea in fiecare eparhie (mitropolic), mitropolitului. (Can, 4 sin. I ec.; S!^ap; 4,siir. I ,.lntioh.; t?, 1.3 ,ec,.;,'1g,.'23 I"ctod.;6 Sard.;1 C-poL; ,Can': 75,,49,S0 iartg.l ; .i.) Reproducind cuprinsul canoanelor 30 apostolic, si 4.al sin.I ecumenic, canonul de fa{d confirmd dispozifiile acelora, interzicind,arnestecul c1reg1torilor lumegti in alogerile c1e-cpiscopi, gi statornicincl ca alegerea uiui episcop sd se facd de cdtre cel pufin trei ,episcopi, in frunte cu un mitropolit. ,:.,,' ,, i;, .'r *:; , CANONUL 4: (SE OSINDE$TE IUBIR}IA DE ARGINT $I SIMONLA) Dunrnezeicscul apostol Pavel vestitorul adcvdrul.ri (1;ropoviidLrito_ Tul), --- agezind (rincluind) presbitelilor dirr Efes, sar nrai degrabi intg'esgl.ui cin _(corp) preofesc (rinduiala) asernenea u'ui caron, a errit deschis astfel: ,,Argintul sau aur.ul sau haina 'imihui ;;-;;i-dftt;; toate vi le-am aritat voui, cxci astfel ott""iiia,i-r,i ;; cade s.I i.enili in ajutorul celor necreclineiogi,socotind voi c6 este nrai,fer.icit a d$ decit a lua(( (l-. Ap. 20,33-30). _ Drept aceea,;i.invifindu-ne- dg la acela, ori 'duim.c. t,piscop'I, ndscoci'd pentru ci;tig. ruginos (nasbociri,pretexte) in 1i'icini ir" pi*!e, sd nu plSnuiascS nicidecum a cere aur; sau argint, sau altceva de la episcop, sau clericii, sau monahii cei car.e se aflX ,.ib "l (ii sint supusi). cxci zice ap^ostolur: ,,Nedrepfii riu vor rnopteni imparrgia tui Dumnezeu(((I cor.-6, g) ;i: ,,Nu sint'cratori copiii si'agoniseasci pirinfilor, ci pirinfii copiilor,:(II Cor. 2, 14). i. .,ji.:r ,,tr,:.
165
5Vil
lrl, Daci, aqadar, pcltru, stoarcereaaurului sau a'vreunui alt soi, sau pentru vreo patimd ,B sd' s-ar gdsi cirleva (d4tre episcopi) oprir-rd de ia slujbi (Iiturghie) ;i afurisind pe vreunul dintre clericii supuli lui, sau inchizincl vreo cinstiti (sfintir) biseric5, spre a lltl se sf,r'ir;i in ca slujbele lui Dumnezetr, 9i trecind (intir-rzind) nebunia lui asupra (lucrului); celui nesimfitor.ycu, atlevdrat fdri sirnfire fiind (ace1a)se va supune;i aceleapipdtimiri,';i se va Fi intoarce riutatea lui asupra capuiui s6u (Ps. 7, 17), ca un' cilcdtor al pcruncii lui Duurnezeu 5i al rincluielilor apostoliie,,,Cdci:,,;,i,,Petru,cdpetenia (corifeul) diltii al apostolilor porunce5te: ,,Pdstorifi turma lui Durnnezeu cea intru a voastri (grije). r-cghind asupra ti, qi nu cu silnicie ci cu tragerc de ininr5, clup5 Dutnnezeu; nu cu cdutare de ci;tig ru;inos, ci cu rivpi, nu ca $i cind a{i fi stlpini ai ob;tilor (pirstorili}or), ci pildi facindu-vi turlnei,. si cind se va ardta 1\ritipdstorul, prirnifi cunulla cea neve-stejitd a rndririi(' (I Petru 5,2-_4). (Can. 29 Ap; 2 sin.',lV, ec.; 22, 23 Tru'\.; 5, 75, 19 sin. VII ec'; 12 lttocl.;'Z Sarcl.; 9 Vos,.ic.M.; Enciclica lui, Ghenadie.; Enciclica lui T'arasie.) Cuprinsul cbnonului,preZent este o pledoar.ie,impotriva arghirofiiiei qi impotriva celei mai urite manifestdri a ei, sirronia. : , , |n textul ,canonulu'ise enutneri Si se condamni, citcv:t diutrc c:e:lc rnai frecvente forme de rnanifestare a arqhirofiliei ierarhilor din vremea rospbctivd, $i prin anaiogie; se inlelege, cd este condatnnatd orice mdsurd prin care , vreun ierarh sau vrib altd fali bisericeasc5;ar cduta si-istoarcl venituri sub orice pretcxt de la subalterni. , Este vorba firgte numai de ciEtig rtt;inos, neadmis in chip lcgal, cis,tig ce nrt i se cuvine,' si ;care, daca totuqi Sc stoarce, constituie 1n pdcat grav, cdci prin eI ,,Se ia piinea fiilor((, 9i pdrinlii apar astfel in chip de straini asupritori. CANONUL 5: (SE OSINDE$TE SIMONIA) Picat de moarte se considerd, cind oarecari pdcituind, rimin neindreptafi. Dar -si mai riu decit aceasta, este dacl se ridicd cu cerbicie (incdp5linare) irnpotriva dreptei credinfe Pi a adevdrului, pre{uind mai mult pe Mamona, decit supunerea fafd de f)umnezeu, 9i se impotriyesc rinduielilor lui canonice. In ace$tia nu este Domnul Dumnezeu, de nu cunlva smerindu-se i;i vor veni in fire (se vor trezi) din gre;eala lor; cdci trebuie ca aceptia cu tot dinadinsul sb se apropie de Dumnezeu pi cu inirnd zdrobit[ sd c-eardlisarea 9i iertarea acestui plcat gi sd nu se mindreascd cu danie nelegiuiti. CIci ,,Domnul e aproap,e de cei zdrobifi cu inima (Ps..33,19). Drept aceea,'cei ce se fdlesc cd au fost rirrdui{i in Biserici, prin dare de aur (prin diruirea aurului), gi, punindu-pi nddejdea in acest obicei riu, care instr5ineazi de la Dumnezeu, 9i de la toatd preofia' ;i care, clin aceastd pricin6, cu fafa neru;inatd qi in gura urare (cu gura neacoperitA); prin cuvinte ocdritoare batjocoresc pe cei ce au fost ale;i de
6 VII
citre Duhul'sfint, pentru bunEtatea (virtutea) viefii Ior ;i care au fost rinduifi (in-Biserici), fdrx dare do aur (atunci), mai iniii cei ce fac aceasta, sh ia t'eapta cea tlin u'ni cinului lor,'ce.to.e (a starii propriiy. iar _a dacb ar stdrui (persevera), s[ fie inrl,reptafi p.ir, (epitimie). Iar dacd cineva s-ar vldi cindva fdciird aceasta intru hirotonic (crr prilejul hirotoniei) si se u'neze dupr ca'onur apostolic, -dobindi care zice: .Daci. vreun episc
:, "
CANONUL 6: (SINODUL MITROPOLIEI SA SE ADUNE ODATA PB AN)
De vreme ce este.(existd) un canon care zice: ,,De doui ori pe an, in fiecare eparhie (mitiopoiie) trebuie si se facl cercctirile cano'ice de crtre adunarea episcopiror" (can. 3z ap.),- d;, ;il;ricina oboserii celor ce se intrunesc ;i a lipsei lucrului trebuito" p"'icdl5torie, cu'is5iir pirinfi ai sinodului . -aI paselea(ecumenic) a orinduit ca in orice c'rp tr pe'tru orice-cuvint (1;ricina) s5 se lind odatS pe an (sinoclul), ;i cele gre;ite sd se indrepteze (Can. g frut.j .;b A;adar, pe acest canon il innoim noi, si dae5, s-ar afra vreu' dr&r gdtor oprind acest lucru sd se afuriseasc5. Iar dacd vreunul clintre nritropolifi nu ar avea griji (rr neglija) sE se faci rucrul acesta, firi (a fi)
7. 8 vrl
167.
nevole ;i silS gi fSri vreo binecuvintatd pricin6, s6 fie supus cercetSrilor eanqnicer ----l;;" cind se finc sinodul pentru treburi canouice ;i cvanghelice' sr: pizirea cuvine ca episcopii intrunifi sd fie cu osirdie li cu griid intru Cici Dumnezeu' poryn9: ale.lui fdcdtoa-relor viafl de durrrrr""uiurtilor ii intiu pariiea acestora multi rdsplati este"' 1Ps' 1B' 11), pentru cd ;i este tnustrarea -f6clie este porunca, iar legea este lunlin5, $i calea viefii strilucitoare' este Domnului qi ie;, O, (Prov. ,,Porunca li i'drumarea,, (gii nr-raibe volrtic nu fie si rnitropolitul Dau B). t. L8, ochii" iuminind it fie altceva dobitoc, fie sine, cere din'cele ce aduce episcopul cu ;;i;t; inapoi dea se si acesta, lucrul ficincl (alt s.oi). Cici de s-ar dor,edi . inrpiitrit. $..t. (Can. 37 ap.; 5 sin' I ec'; 9 sin' IV ec'; 8 TruI'; 20 Att'tioh; !t't Cattgl') se dispune, - in conformitate cu alte canoane si indeosebi cu canocel pulin odatd pe an sir sc intruneascd nul 3i aposiolic'qi B trulan-ca sinodul fieedrei mitroPolii. Din text se con;tat1, cd 9i in tirnpul sinodului qapte ecumenlc' clrcu rn^scriplia teritorialir nritropolitarl5, se nttmerstetot eparhie. CANONUL 7: (BISERICILIT SE TIRNOSESC NUM,\I CU SFINITE MOA$TE) Dumneizeiescul apOstol Pavel zice: ,'Pdcatele unor oanrcni sint vbdite iar alc altora urmeazi dup[ acelea" (I Tim. 5, 24). A;adar, picatclor mai inainte sSvir;ite, le urmeazi ;i alte p[cate. Astfel, rdtdcirii alte nelegiuiereriei; nelegiuite a clevetirilor de cre;tini, i-au urtnat _;i iri. CEci pr""u- au luat (scos)din bisericd chipul cinstitelor icoane (sfinielor icoane), au pirdsit';i alte oarecare obiceirtri, carc trebuiesc sd fie innoite ,si firiute iritocprai dupd a;ezinritul (tegea)scris ;i nescris. Agadar, cite cinstite biserici s-au tirnosit fdrl cinstitele moagte ale mucenicilor (martirilor), orinduim ca in ele si se facd aFezareamoaltelor, cu rugeciunea obi$nuitd. Iar cel ce va fi tirnosind biseric[ fdrd sfintete ntoalte, ca unul care a cilcat predaniile bisericegti sd se cateriseascS. 'l'rul.; 5 Antioh.; 83 Cartg') (Can.31. up.; 4 sin.IV ec.; 37 Canonul restabile"lte vechea rinduiald a folosirii sfintelor moaEte-la sfitrtirea bisericilor, dispunincl ca in bisericile dip care icoanele au fost azvtitite sau care au fosi sfi'tite fdrd sfintele moaqte, in timpul iconoclasmului, ig tiu sfinlite din nou, punindu-se intr-insele 9i sfinte moa;te.
CANONUL 8: (NUMAI CEL SINCER CONVERTIT SE PRIME$TE IN BTSERICA) De vreme ce, oarecareriticifi din legea (retigia) evreilor, credeau ci pot sX ia in ris pe llristos'Dunrnezeul nostru, preficindu-se ci
168
I VII
se tncre;tineazx, dar' lepidindu-r; pe ascuns pi {ininrl 'fic-incl, II (rre,gindu;L)i"in. simbrta in tain5, ;i alte lucruri iirdaice -'orinclui";- ;;;iai; '""ge"i ti .lo -se prirneasci nici la- impirtdsire, ni,.,i iu i,re, inigi i*n fiir"_ ric5, ci'si fie pe e'rei, dupd legea (religia) roi', ;i:'ici,;re,c'piii krr sd nu-i boteze, nicilat3 si cumpere sau sidobindrisci rob,isctav;. rar dacr vreunul d,intre ei se intoarce (r:onve*e;tc)' din crcdirrfii cinstiti (sincerr), Fi, biruind datirrele si treburiio lor, o: r,a nrrrturisidin toati inima' st)re a-i-incredinfa (convingd $i a-i inrJrepta pi,,pe,arfii, acesta sd se primeascx ;i sr se boteze, si copiii kii sd tie, intei:itri.,irrla se lepdda {ab!ine) de nre;te5ugrrrile evreie5ti; iar claci nrr ar filastfcl, sE nu se primeasc5ei in nici urr chip. (Can. g4 Trut.; 1 Antioh.; Zg, 37, 3g La,,tl 1,64, ?0,21 ap; 77, ) Canontrl dispune in c,,fel sd fie primiti ln Biselicri eweii eare sc converstescla credinfa cregtind|insistincl asiupra 'ecesitdfii,de a.se ve= rifica sinceritateaconvertirii. Aceast:i nri'tstiri are insd clrracter de principiu. care trebuie observat in toate caztrrile de convertire a oriciiror necrestini Ia creclin{ti c:r.gstinir. Ea nu trebuie privitd ca o mdsura special acloptatd in-u'nrrt privinta evreilor, ci nrrmai ca o ;rplieare a unui principiu gcneral, Ia crin cazurile posibile. Ci ea nu renrezinti o nrisuri discriminatorie fati de errrcl,'rezultd 9i din faptut cd, spre deosebirc a" "niii"li"'i"ei'r";p;riale clin vr.*(,A aceea' canonul prezent nu cuprinde nimic potrivnieevreilor ci,a;r:a*tindu-le consideralia cuvenitd un_or oalxeni, -
r t r ' r . r, ; : , , , r ( l . r , j . l i i r r x l d r 1 t i l
,
1{r..1,1,VtI
.|69
.:: :.CANONUL 10: (CIIHRUL SA TIE PRAVILELE $I LA MUTARI] $I . .., LA PURTARE) Dc vreme ce unii clintre clerici, nesocotirrd rinduiala cauottici, pdrlsinclu-gi parohia lor aleargi la alti palohie, ;i nrai cu seami ip aceasttrrle Dumnezeu p[ziti gi implrlteascl cetate, ,si stau (se stabilcsc) Ia dregdtori lunre;ti, sivir;ir-rd sfintcle slujbe, (littirghii), in paraclisele (capelele) Ior, pe ace;tia rtu este ingiiluit a-i iprimi in nici un fel de' cas6 sau bisericir, firi (i.oia), episcopului pt'opriu ;i a episctlltultti Conitantinopolului. Iar daci va face cineva 9i ar stirui (in ceea ce a fdcut), sX se caleriseascb.Cifi insn fac lucrul acesta cu ;tirea rnai inainte polnenililor preofi (vlSdici). nu le este ingEduit a lua asuPra lor purtdri tle grije lumeEti si de ale vielii, ca fiind oprili dc cdtre dutrrnezeiegtile canoane a face aceasta. far claci lcinet'a s-ar prinde avind asuprXsi o sarcinS mai tnare decit cele zise, oli sd incetezc ori sd se cateriseasci. Aqadar nrai bine s[ se ducl (preotul) sirre inl'dfarea copiilor gi a casnicilor (sclavilor), cetindu-le lor cu sthruinfi Scripturile, cici spre aceasta a ;i luat moptenire preofia. .i,ts ( C a n . 7 5 , 2 0 , 5 8 , 8 1 , 8 3 a p ; 2 , 7 5 , 7 6 s i n ' .I g c T i3 , 4 , 5 , 7 , 8 , 7 0 2 0 , 2 3 , s i n .I V e c . : 7 7 - 2 0 , 3 7 , 5 9 , 6 4 T r u I . ; 3 , 7 3 , 7 6 , 2 7 A t t t i o h . ; 1 9 Lnocl.;7, 2, 3, 72, 75, 76 Sctrcl.;76, 34, 48, 65, 77, 80, 90, 727, 123 Cartg'; 11 sin' I-IL) Canonul interzice preotilor s4-s;ipdrAseascdparohiile qi si se anga-' la care jOzc'sluiitori la capclele particular'e,i-lir:"rinvolraa epi-
uwl Pri' fd'x{ul i-anonului prezent se dd qi expresie forr'ald, unui as_ pect al dreptului de,devolufiune ierarhicd, lxistLnt cle rr,rft in ;i;;; ilsericeascit,fiind un drept inerent oric:irei adrninistra{iiorganizateier3r6ie. Degi nu i se zice pe nulne, drepturui cle clevoluiiune, totusii cl.spre aci\astaeste vorba in canonul prezent. Este gregit insJ sa sc creadi cir ;tbi':r prin acest canon s-ar fi introdus ir, .,oiuiu-bill.ic"asc.i nur.itul drept' pentru cd a i se fi pe nurrle, er este cuprins in intrc,aqa Jdr3 4s legislatie bisericeascd, deoarece ni.e.ica are orqanizafie ic_:rarhicd.adicii una in care autoriti{ile conclucdtoare,sint oiinduite ierarhic, fiecare d.injrg autoritirfile superioare, avind dreptul a. .rfru.'"ghere, contror si indrumare' asupra celor de grad inferi;;. b;i.r;;il;i cre devolu{iunc nu este altceva. dccit un fapt'iiresc ar unei a"touiaqi^ruperioare, de a intcrveui, in virtutea pozitiei "i superioare, - 9i ca u'lrare. i*iai"" a dreptului de supravoqhc,re, control $i de irdrumare, __';";";;;llir\ drepturilor autoritdtilor inferioare, insd numai atunci. cind acestea ntr se conformeazi lcgilor existente, sau cind ar lucra chiar impotriva rnr. Acest fcl de intcrvcntie. raportat la pozitiile .u,, r" niverurile Ia eare se gdsesc autorititile de care se trateaz.i.osto de,falrt o intorverr_ tie devolutivS. adie5, una prir care autoritatea superioard coboard _q'ici aceasta inseamnd cuvintul devolutio -_ coborire la nivelui autnrititii inferioare. Dar nu 'umai ci atito.itatea superioardcobnar;--r r* 'ivelul celei inferoare, ci ea i ,; ii substituie nc"iu.lo, tniptini"a'tcigea in locul oi. cind autoritatea interioari ii dd_prilei celei superioa." J devolueze.,,1st_ fel nu se exercite g."pt"r a";;;i;iiun". deii-"il.t"-nu,nai un drept asa zicind extraordinar, in sensul. cr exercitiur lui nu are caracterul constant sau ordinar, de fiecare zi, al cclorlaltc clrenturi. 'r" 'r"r"rd cit privegte c,prinsut acesiul- il;;t,-;i ", nunrai la o anumitii activitate. sau la un anumit aspect soilrii orice autoritate care funcfioneazd al activitdtii pe care o desfd. i,., rnoa--i"g"i,'"i fu ansamblr:l functiunilor autoritdfl ."rpectirr;: p";lt" cd este necesar ^nu -u'unritd si firesc, ea in cazul cind autoritatea inierioard indepli.,"qtu. o 'i-pot"i"" funclie tn, rno'd legal. sau cinr{- aceasta pro""dlrza toc,lai celor prescrise de 're're;sd intervind autoritai"" ;;p;;io;;i; $;;;""1'nu"ra." neindepri_ nitd funcfiunea sau-lucrarea.leeataii, uU=oi"i-n"""i"ia,'i" care nu a implinit-o autoritatea inferioard. .s" intut"g" insd ci. interverrtia autorititii superioare in competenfa autoritSfii inferio""e,r rn ,i""a cre faptur cA aeeasta trebuie sd fie motivatd cre'carenta autoritdtii i,rfurio*ri';;'r; se poate produce automat, ci --- conform. uzantelor'tegate ;i in spiritul aplicdrii legil-orbisericeqti,-.- abia dupd cel pufi'r doud sau trei avertis. rnente' sau chemiri_ Ia ordine, potrivii cuvinteror scripturii de ra Matei 18. 15-17, unde cjlirn: "pu-ii'va greEi f*tlf"'ter;""fiilU, gi_t rnustri intre-tine qi el singur..., iar'de nu"te'va "r*ft",l1"i'"i" irrp.u.rnd cu tine inci unul sau g9i, prin gura i doi .",, trei m".to.i sd se stator_ *. niceased.riee euvint.( .,si a" ",1-i- va-.ascultape ei, spune-I,Biserieii. si de nu va asculta nici de Bisericd, .5-1i fie qie'ta .ii, otdi. $i vames(.
12 vtl
t7l
.i prin urm€re, intervenlia autoritl{ii bisericeEti superioare in compe' ten[a-autoritafii biserGqti'inferioare, gstg.pqsipila 9i legal:: :1.,3.:i"ii3 qi 'u nu'litr cu i; i;.4" lucrurile sau funcliunile autoritdlii i'fcrio-arc spccificatir in cea exempltt fi de p.i"i." la anumite func{iuni, culn ar adici a.dmi; economi' institui a de canonul dc care t'ru-n".tpatn, u""n" autoritatea inferioard nistratori ai bunurilor bisericeqti, in cazttrile cincl obliga{iile indeplineasid omitc s6 faca acest lucru, sau chiar refuz:i si-qi bunuadministrarga pentru lag*le, care i ,"' in pii,'t cle a institui econolni rilor biserice.sti. nu llnpleDin cele ardtate se vede clar c5 dreptul de devolttliune asupra adicd biscricesti, lcazir asupra autonomiei ficcirei autoriiirli in le exercita tiber!1!f^-1"^:;tt cirepturilor proprii ale fieciruia Ei asuprq superloare' sau coordonate ,r',n,ii.tdup"rta.'nt de autoritSlile qi nici "" }?9Lt-o Dreptul a" a""oi"tiune nu trebuie nicidecum in{eles lutoritntile toate cdruiadireclionar, in virtutea fi exercitat ca un ;;;;; 5i supc'rioarc' autoritA{ilor pjo""f inferioare bisericcgti ar fi ia bunul al plac bunul .nume, preotii lar bunul plac al p-top-opifoi, frotopopii.la iar T::iil* cpiscopilor, apoi upir"opii ta uunut pinc oI arhiepiscopilor' strlcareit insemna ar rinduialii, o astfel'de bunul plac aI pat.-i;iil;. catroauelor oricdror rinduieti. 9i-'iiirtit.ti"ea unui tf"t* "t.!9fyl^ fotrivnic legalita{i in genere' ii-oricarui drcpt in genere, sau oricdrei exercitd qi asupra Me'liondm. i; r*;, ;a aruptul de devoiufiune, se prevcde $i canonul cum aga minSstirilor de cdtre conclucerile eparhiale, n-rir-rf,stirileavea.u di" ilxtul c6ruia rezultd, c5 in vremea aceea decit o au azl' ;;;;;;;, eparhiale' o independentl mai mare faF de conclucerile CANoNUI-:12:(RINDUIELIPENTRU,IustRATuAREABUNUBISERICE$TI) RILOR ;i instriinirrd in Dacd s-ar afla vreun episcop' sau vreun egunren' sau rrrirrdstiefrscopiei mind dregitoreasca din agoniselile- 1nt*"tif"lpredarea lor, dupd catirie fdri fi" ia p""r|""", "ii"i dindu-le rii, sau poarte grij6 tuturor 'si 'rintluiaicd -s6nonul Sfinfilor Aili.r-lt,- "u,- zice: ,,Episcopul (chiverniseasch) bunurilor (t.r"rr.it*j-- iiserice;ti ;i j" le fie ingXduit lu-i sX dar"eg}t";'aatuiascd pe ele ca gi cind Dumnezeu i-ar sta proprii rudelor ia Iui .s1-;i insu;eascd ceva clin ""*.1"", 'un parte-'ea faci le sd id"""u' ii 's6'eele ale lui Dunrnezeu; iar daci ar cele ale Bisericii" u""'tot"' racilor; dar s'i nu vincld din pti"i"" (can. 38 aP.). Iardac6arpune(pretexta)eipricind,c5.p'6nrintuladucepagubb dea locul (tesi o6 nu este spre nici un folos, nici in acest fel sd nu plugarilor (agricultorilor). sau clericilor ci tocatnici, i",riil'J""ga;""lioi pe' Iar dicd ei ar folosi vicle;ug urit,;i dregitorul-va cump5ra acest in (agricultor), plugar 9i mintul de la un cleric sau de'la un episclip sa fie vinzarea fdrd t5rie, pi (bunul) sd fie intors, (restituit) acest {[cut a care egumenul sau episcopul iar min6stirii, ;;;i"i-ril din nritr"rr, si f1e al"trgui; episc'opul din episcopie, iar egunretrul :rrri' atlunat' nu au ,rerti"u, ca unii ce riu risipesc cele ce
1 ,12
13. 14 \'ll
( C a n . ; 3 8 , , 3 9 ,4 0 , 4 7 , Z J A p ; 2 4 , Z S s i n .I V e c . : 4 g TruI.; 7I, 73, sin V.lI ec; 15, Anciro; 24, 25 Antioh.; 26, .lS Cartg.; Z Ciiit AJer.; 10 Teofil. Ale:r.) Canonul itrterzict'in gencrc instrdinarca in orice fornrd a vrcunui bu. bisericesc.in mocl special, se interzice ca ceva clin bunurile bisericeqti sd fic trecute in orice form{ in miinile dregirtorilor lumelti, oprindu-se chiar gi,sd li se vindd acestora pdminturi d"eale bisericii, qi airp"nindu-se ca atunci cind ar apirea vreo astfel de necesitate, vinzarea si se faci clericilor, sau celor iare trdiese cli:r ','r* pJ-ir-rtului. Drept temei pentru interzicercir oricdrel instririniri a bunurilor bisericegti, se'rc'produce integral textul cano4ului 38 apostolic. CA_NONUI, SLUJTTORTLOR BrsERrcE$Tr SA ' 11.- _T4$EZAREA , sAr,AgE DE RIND) ,,, De vreme ce din pricina necazului, care, pelrtru pdcatele noastre s-a _ab5t-qtasupra bisericilor, au fnst rdpite cle'cXtrc ou.,,"n." hirbati. unele sfinte IScasuri (biserici si aseziminte) gi episcopii si ministiri sl s-arr preficut in sdla;e cle rind (actdposturi'nust"sti, case cle ri.ci). D-ac5,-a;adar,. cei ce Ie stxpinesc pe acestea,\,oiesc (se hot6rrsc); y I-9 a"q inapoi, (r-estituie). ca sx fi.' arez-ate-'ai,i-iiou (rest:rrrilitc) dupd veehea stare, bine li frumos este; iar de nu, po.rncir' si se ca, 'riei'ii t-eri.seasciaeeqtia dac.i sint din catarogur (cin,r) preofesti, iar dac5 sint monahi sau laici, sE se afuriseasc5,ca fiinrl osinditi,
i15 VII
nemailuind hirotesia tunderea in oler' din pruncie Idrd hirotesie ,apoi' d e l a e p i s c o p , ; i c i t i n c l d e p e a n l \ / o- n l a a d u n a r e ( s l u j b acum a r ) ' f ai.ai'te c^iucrul 5f.(e1'nicinrca tle acesta fdr6 de rinauiatA (necinonic), privin[a c?ilugiirilor si se pdsi nu se mai fa.a-lucrui acesta; iar in ia. hirotesia citelului este ingiduit fiecirui zeascl aceea;;i (ti"d.;i;t. clacd egun'enultri ;a o'fa"a i"-ioi"isti.ea sa ;i numai in aceasta, ;il;;. citre episcop dc clat i s-a pres6iter, liincl fire;te ";Jt insu;i, hiroie.sia pentru cirmuirea (treapta) de egumerl' Agijderea,elupdVechiulobiceipilrorepiscopiistrcadesirinairttclze (hiroteseisca; citel- cu invoirea episcoputttt' ,, ,t.; .)/ u" i, ,,,1 ' ' ' ' : ''ri ' ' " ? ( C a n . 7 4 , 7 5 , 2 7 , 3 3 T r u l ' ; ' 1 5 L a t t t l ' )i ' in' lt'-il'i' Canonul dispune, ca rinduielilr: privitl,,"::.."i:,.1t'tittiil"it p r e o l e a s c a s e s e o b s e r v e c u p r e c i z i u n c i n l a t u r i l r c { u _ s c . , a bfh.ra i t t c hiqorilcdclit indeplir-rirca funcfir,inii de cite!, acestea. In special Jl"i".ri"" si-i'--egumenul,in,mindstircit 'egumerl'''; tesia in accarstat."upia, -Ei qi se dispunc ca sii a primit hirotesia ill trcaptii clt" clacJrreste presbiter gi horcpisqol:ulYl'ia recunoa;te i poata hirotesi cite!. Acelaqi clrcpt -se exprc:; dln "pif"opuiui'vicar, insa numai ciud are tnanciat horepisi"lit"-""ti.rt" acestui tlrelrt al partea episcopuiui";i;.-p;";;-iurrciamenterrea clovaclir o,Ui""i:;' ittpt q" constituie o nou'r copilor, canonul i.t\rJJ ,;"*it-f clc putcrc icge.
;;'il"^i;ili;ii;'
;i:,;i;;&i'i-;;
;",,,,.;uEt"obiceiurui
CANONULl5:(Cl.tilil('ULSA'S[-L]'IEASCAL"\()SINGUIIA BlSElitcA) c,lclicul sf,' nu I'e De acum inainte (de la c'itnonttl cle'fatir inainte)' :, de lreaba (pto4t_,tl ,rinduiasca ta ao*e-biserici, cici acest lucru este n e g u s t o r i e i ; i a c i ; t i g u l u i r u l i n o s , ' l i s t r S i r r o b i c epoate i t r l u i bcirlcva i s c r i c esi s c . slttCirci Domnului cir ,,ilu am auzit din inruii-?i"r"r j e a s c h l a c l o i d o m n i ; c a " i ' u t ' p " t t " t ' l i l ' v a u r i - ' s i p e c e l i l a l t i l(\{t' Yil pe celSlalt il va nesocoti (dispre!ui)(6 iubi, sau de unul;;';iipi;i ' ,; :. b', 2 4-'A;adar, ). ctl ceea intru ,,fiecare, - dupd cuvintul Apostolului si'r 20) 7, (I Cor'. ,si a fosi irfr"-ut, intru "",,u "" este dator sh i'imin6" bise-rice;ti trebttrile in fac se stea Ia o singur6 biselicir. cici celc ce cle f)ttmnezeu. Iar pelt1u trcbttin!. "i;tig"",uitr"i,-ti"t.str5i'e i""; felurite. r\saclar, de aI' (rncgtc;ugiri), indelet'iciri 'celle 'trebuincioasc sint i"".it,,i viefi, trupului; cici vrea cineva, sd-si "i;tig.t din acestea Inine, nriic' sint ce celor ale 'rele ;i ,,ifitil"'evoile ;t." ";;;i;l; iil observe) se acestea-(sa d4)' 20, (r'' Ap. $i .nile acestca au ti;iit'; din cele : aceastd cle Dumne zia pizitd cetate, iar in locurile (localitirlile) uiu"e, si se inglduie, din pricina lipsei oamenilor' ec': 17' 18' (Cun. 14, 75, ap,; 75, 76 sin'-l ec; 5, 10t l!' -sin' ly ': C a r t g ' ) 5 4 ' 9 0 ir S n r t l ' " 3 1 T r t ' t t . ; 1 0s i n V t i " i . i S A r t t i o h ' ; 7 5 , 1 6
174
16.'lf vrl
' Se interzice slujirea unul preot la doud biserici, se in{elege insd cri : si la mai multe, calificind acest lucru drept negustorie qi goand dupA iiqtig rusinos. ..; Se ingaduie totu;i ca un preot sd slujeasctila doua sau mai mr:lte biscrici, atunci cind este lipsi de clerici. i t ; ' , ;lr , l
ri'
I
'
l
-
: cANoNITL 16: (sB ostNDE$TItLuxut, clEltut-ut) Toati upurdtatea(frivolitatea) ;i podoabatrupeasci, sint striine
dg rinduiala ;i de starea- pr:eofeasci. A;adar episcopii -""rtr"1u sau clericii, care se -irnpodobescpe ei cu haine strilucitoare ;i (r-nindre),ace;tia trebuie si se indrepteze, iar daci ar stdrui si se dea cert5rii, a;ijclerea gi cei ce se urlg cu miresme. Pentru ci, rdddcina amiriciunii odrislind in sus, ritdcirea (erezia) clevetitorilor de creptini trriciune s-a ficr.rt bisericii sobornice;ti gi, cei ce au primit-o pe aceasta, nu numai ci au urgisit zugrivirile de icoane, ci au lepbclit ;i toatr evlavia, r,dtxmind (iig-nind)^pe -cei ce rviefuiesc in chip cuviincios si cucernic ;i s:a implinit intr-insii ceea ce este scris: ,,Llriciurre ests picitosslrii cinstilea lui Dumnezeu(((Sirah, I, 24). f)t'ept aceea,_ {e se vor gisi oar.ecare luinclu-i in lis pe cei imbrdcafi crr hainr de rind 1si'rpla; si cuviincioasi, prin certare si se indrepte. c6ci din vremurile niai' clernult, fiecare La.nat di1 starea preofeasci se pulta cu inrbricimintea cum se cade (modc:sta)gi ctrviincioasi. cici tot ceea ce se ia, nu di' t.ebuinfi, ci pe'tru impodobire, cade sub invinuirca .de ulur5tate (desertlciunc',-neciribzuinlri;, precrrrii zice nrarele \rasilc (in prrtvila sctrrtii 49 pt.' 'ronahi;: ,,Dar nu se irnbldcau nici cu inrbrirCdrnintepestrifd cliri fesnturi- ite matase, nici nu au adrugat la nrarginea ve;mintelor bucrfi de alti culoare. cici au auzit din li'rlla graiului tlumnezeiesc,ci cei ce poarti haine moi sint in caseleinrpirafilor (Matei 11, B). I . 'nn,, (Can.27 Trut.; 21 Gangra;) t, .ttl ; ,.rO o, ,. '.; canonul condamnii luxul in gehere gi al clerrrlui if1:'special.,Tot* tli .ui-utq ca prin lux se p.o'ooaZi sminteald gi chiar se alimenteaza rdticirile hulitoriior de cle;tini, ar-.ro fost cazul, cu rlr.rgmaniiicoanelor. ;i CANONUL 1?: (FARA 1NVOIRhA Epr,scopur,Ui MINASTIRE)
NU SE FACL
oarecare cilugiri, pirisincl mEndstirire lq1:, cE unii ce ndzuiesc si 'stbpineasc6,;i ne-voi.d si ascurte, sr apuci sh zideasci roca;u.i de inchin5ciune neavind cele (trebuitoare) pentru isprivire (daci atadar, cineva (dintre cdlugdri) s-ar.apuca rsi faci rucrul ";";d); sr se opreascir de cit.e episcopul-locului; iai aaca ar avea cele (trebr-ritoare) pe'trrr isprdvire, sd fie dusd la capit (indeptinire) cete plariJiic ---i""";i";. ae et. ,\ceeasi 'in ";i-; (rindrriald) si se pizeasci (obse*'b; pri'i"'tu 9i clericilor'.
175
18. l9 VII
-ni 'r:(Can.4, 8, sin.IV ec.; 47,42,46 Trul.; 1 sin.I-II)
itttt it
'l
. . canonul opregte pe cilugdri, pe clerici ;i pe laici, si zidcasca iiird 'he'observarea normelor prescrise, mdnistiri, dind in cornpetelnlacpiscoprin alte canoane de altfel, (can., 4 sin. Iv^ ec.) ttprob;rrcir pilor, ca ;i gi zidirea mandstirii. Este de relevat faptul cA-n vre: intemeierea fcntru hea sinoclului VII ecumenic, ctitorii de loca;uri sfinte ficuseri ttn mart: pas tnainte in ceea ce priveqre dreptrlie care gi-lc asrgur-auprin ctitorig, ace.stc'adepii;ind iinritJ institu{iei canonico-juridice a ctitorului ;i determinind aparilia instituliei juridice bisericeqtia patronatului' Deosebirea esenlial[ dintre acestea doud consti in faptul, cil palronii ramin proprietari ai ctitorilor, pe ci4d ctjtorii propriu-zi;i tlec' in proprietatei Bisericii agezdmintelc ctitorite de ei. CANONUL 18: (LA CASELE EPISCOPALE $I iry MAN,\STIRILE DE CALUGARI; SA NU STEA FEMEI, NICI SA SLUJEASCA) Fifi f5rd poticuire (sminteala) ;i celor. din afar6, - zice dunrrrczelescul Apostoi (I Cor'. 10, 32). Iar a viefui (a locui) femeilc in miniscaiugiiri), este lucrul pricinuitor de toath sminteala. Daci, tiri (dc 'prinde cineva cd are sclavd (roabd) sau slobocld (liberd) in episs-ar copie sau in mdnistile pentru indeplinirea vretrnei slujiri' si se celte iar stiruirrd si se cateriseasc5. (pr,clepseasci); Iar daci s-ar .:i iltimpla si fie femei la rnetoace (in strburbii) ;i ai \,oi episcopul sau egumenul, si faci o cildtoric la cele de acolo (metoacef (atunci), de fald fiind episcopul sau - egurnenul, in timpul aceln femeia nicidecttnt sit nu faci vreo treabi dc slujire, ci si se osebeasci (izoleze) in alt loc, pentru nebinttire, pinl-l se va intintpla plecarea episcopului (va plcca episcopttl). .
Trttl.: 20. 22,sirr.I'/1 (Can. 5, 26 ap.;3 sin. I ec.;3, 72, 73, 47, 5-8ec.; 19 Artcira;3,4, 25,38,70 Cartctg.;88 Vasile c. M.) : ,r i Se interzice gederpa femeilor la episcopii qi in rnAnAstirilede cilugirri, precunl Ei angajarea acestora in serviciul manlstirilor de b5rbagi ;i al casclor episcoPale. C)prcli;tca cuprinsd in canon estc cleterminati desigur dc grija sinoldului de a fcri de blnuiali pe episcopi gi pe cilugiiri, ca sd nu dca Prilej - sa ereticilor - dintre care cei mai activi erau pe atunci iconoclagtii c l c r l t l . defriimeze i i
CANONUL 19: (SE OSINDE$TB SIMONIA)
.,. \ .i , Ia cirmuiiubirii de algin{i Atit de rtrult s-a instipinit uriciunea -to1ii BiSericilor, a;a c[ evlase nunresc care bdrbafii dintre oarecare Ei viofi, pi dintre femei, uitind porunca Domrltrlui, s-au amdgit gi fac pentru aur primirile celor ce vin spre cilttl pt'eofesc;i spre -r'iafa sirrggratecd (rnopahali). $i se intinrplfi precum zice marele Vasile; cd esttr
l, i 20 vII
de lepxdat;i intregul, atr'cirui inceput este netrcbnic cici nu este ingbduit a sluji lui Dumnezeu;i lui illamona. (1\.{t.6,24). Dacd a;adar, s-ar grsi cineva ldcind acest rucru, daci este episcop s8u egumen, sau oarecale din starea preofeascir, ori s5 ilrceteze, bri si se cateriseasci, tlupi canonul al Z-lea al Sfintului Sinod cle la Calcedon, si fie preclat5 far de-ar fi egurnenS, si se izgoneasci din mdnistire,;i la o altd mdndstire spre ascultare. Agijdcr.ca ;i egunreiul care iu are hirotonie intru pre-sl:iter. trar in prir,infa lucrurilor (bunuriior) cclor date de pirinfi copiilor dlept zestre, sau a celor acluse clin averea lot (proprietatea lor), claci mii'tut'isesc cei ce le aduc ci acestea'sint inchinate (afierosite, consacrnte) lui Durunezert, am orinduit, ci, ori de al rimine, ori de ar iegi, acelea sd rdmini in mdnistire, dupi fdgiduinfb aceluia (carc le-a adus), afard dac:i n-ar f i vina inaintestititoruliti (egumenului, pentru ie-sirea din mdnastire a aceluia). - 2 3 , T n i . ; 1 , j , l S s i n . V I I t , c . . Ii 2 l . t t o c l . ; ^(Catt.29 ap.: 2,in. IV cc.;22 2 sard.,'90 vas. c. l\1.; Enciclica lii c;henmtie; Enciclicct L.tti Tarasie.) risindc-;te simonia si dispunc, ca bunirrire pc iare lc uducc -.canonul .fig.din zestre, fie din activitatea proprie -* vreun frate cle manirstire..sli qiimini in proprietatea maniistirii, chiar ;'i ptunci cind respcctir.ul ar pSrasi mandstirea, insd numai claci nu ar fi cietenrfnaL Iu lccusta cle vrco vinii a egumenuiui. Este relevat in special. faptui, cir in canon se frrcc cit,,rsebir.eintre c g u m c n u l c a r e a r e l r i r o t o n i a , i n t r u p r e s b i t e r s i . c g u t r r c , n r r l( , r r ' ( , n u t r i : aceasta hirotonie, disl:unindu-se ca egumenui vinovat de sinronil:, sb fie indeptirtat din mlnirstire ,numai dacd nu. are hirotonia intru prr:s6iter. I)e aici sint cle refinul dqua luqruri ;i artruile : cA cgumenii pot l:i rrlcyi ji dintre cdlugarii care nu au hirotonic intru pr.esbiter, apoi ca egu_rneniior .care alte nonne ck, sane{iunc clccit 'celc avcall aceastd hirotonie li se aplicau pentru egurnc.nii firti hirotonie. Mai relevdtn dc asemenca, cd prin canonul prezent, nu Se clispurib rtumai in privinla hirotoniilor simoniace, ci ;i in privinfa cclor car.c avind Itirotonia, sint primifi de vreun episcop ,in clerul lui, in nrod sinroniac. Pc'ntru hirotoniile simoniace se prcvccle impreunit cu cunenul 2 ai sin. lV ec., catcrisirca. iar pcntru piirnirca sinrbnitrcri in clurul ('i)arllial ca ;i pentru primirea simoniaqd in rninastire nu sc Ilrevede t'rr-rmai decit caterisirca, ci sc lusu celui care s-ar plt,tir la astft,l dt'actr', ltosil:iiitatce de a reveni asultra lor, si numai in cazul cind nr-r r.evinc, rrlrnc:rz;r,i i sc : aplica pedeapsa caterisirii.
"' C AN O N U L rtOtl : 2 0 ; s:r ' uU M.\i t.r i.l) Grri N A .C tl ',t : . . -trr'-
'
.,,, Orinduirn ca tL' la cauorrttlde fafir inainte, si nu mai lic nrirrirtire de dou5 feluri (dubli, mixtir), pentru ci acest lucrrr rnultor.ale.este (se face) smintcali ;i poticnire. Iar dacii unii, inrlrreunl-r,cq, ncamurile (rudele) lor yoicsc (se liotirrisr-) a. s-elepitra (ilo..lume), si a,ur:4ra ,r.ietii
177
21 \;II
T
singuratice (monahale), bdrbafii se cade si meargd in mindstiie birbiteaicS, iar femeile sd intre in ministire femeiasci, pentru ca intru aceastase bucttrd (se tlttl!ume;tc) Dumnezeu. Iar cele ce au fost pini acum de doui feluri (duble, mixte), sd fie, cilnuite dupi cattonul sfintului lostru pirinte Vasile, li dupd porunca lui care astfel orinduiegte: ,,Sd.nu viefuiasci (locuiascd).intr-o ininistire cilugiri ;i cilugiri!e, cf,ci impreun:i viefuirea prilejuieqte adulter. Sd nu aibi c[lugdrul vorbire slobodi cu cf,lugdrifa' sau cllugirifa,:si yorbeascd deosebit 'cu cilugbrul, lici si se_culce cilugdrttl in mindstire fertreiascS, nici sI nrdnince cilugdrifa singuri impreunf, cu acela. Ial cind ,se,aduc cele trebuincioase 'traiului de citre partea bdrfemei care trdiesc dupa rinduiala blteasci la canonice (ciitugiirile ferrreie;ti impreund cu sall canonul cAlug:iriei), egumeha ministirii oarecare monahie bdtrinil si le primeascd pe acestea (cele necesare traiului), in afara.por{ii. .:i r*-rlir 'Iar de s-ar intinrpla, ca tfili cSlugSr sd voiascl a veclea vfeor?lhd['l prin pufine ;i scurte cuvinte si vorbeascd cu aceasta, in fiinfa de fa!6 (fiind de fa!A) a egumenei, 9i indat6 sd se indep1rteze (sd plece), rr , de la dinsa. ' ! r ' i r
,
(Catt..47Trul.; 78,22, sin.VIl ec.); .,
Canonul intt'rzi
1?8
-: 'J
22 Vrl
CANONUL 22: (VIETUIREA CRE$TINILOR SA FIE CUVINCIOA' SA; CLERICII $I CALUGARII SA NU INTRE IN OSPATARII DECIT DE NEVOTE) .gob
9b
rnlt'.rr,
,tl;
.r)
l}lll ,
t ti
r' Mare lucru este a inchln'd' tdttil lui f)umnezeu, sl,ra nu se robi dorinfelor proprii. ,,Cdci, ori de mincafi, ori tle befi, - zice dumne, zeiescul ap
I
rrlullilill
J$.rri(lfi.It
:rll
t.
, lJi
g:,4f;,4g, 62 Trut.; 1g,25 sin., (Can. 42, 43, 54 dp:,.'gltstitlrlftet.f'Sit VII ec.; 79 Ancirra; 24 Laod.; 40, 60 Carg.; gg Vcs, e. M) canonul cuprinde regulile de conduitd morald gi sociala pentru laiei, preoti qi cdlugiri, infierind mai ales exeeselecare se petreceau pe la mesei o s p c f e ,c t c . .,i :
il
3
22 Vtl
179
Fiind oprit in genere, ca preolii sau monahii sd intre in circiumi sau ospdtdrii, canonul ii dezleagd totuqi de Ia aceastd opreliSte, in cazul pentru cind fiind la drum, i-ar sili nevoia sd intre in astfel de localuri a minca. ospdtSria este numiti (,,Pandohion(), adicd han, casd de ad5post pentru toati lumea care are nevoie' fie aflindu-se in drutl, in cilatorie, fie din alte Pricini.
Itflllir
i8 Ee ' r'I !]"t
'
.t,
. Ii
tit' ;.:
.5116.i 'i; '1*t
', ]:
, : rir I
, i e
'tt:,
III.
(l;lN0.lXItLE SIIOADELOIT L(Xl;tLB
'!e. i
'j
CANONUL SINODULUI DE LA CARTAGINA TINUT PE TIMPUL .,t.t r,ti SFINTULUI CIPRIAN IN ANUL 256 , i'i
CANONUL 1: (BOTEZUL ERETICILOR $I SCHIZMATICILOR. SUCCESIUNEAAPOSTOLICA)
Iubigilor frafi, fiind noi intrunifi in sfat, am citit scrisorile trimise de la voi, in privinfa celor care cred ci sint botezafi de eretici, ori de schismatici, -si vin la eatoliceasca bisericd, care una este, in care ne botezdm ;i ne rena;tern. In privinfa cirora sintem incredinfali ci pi voi ingivi procedind in acelapi chip pistrafi tlria canonului Bisericii eeurnenice. Insi fiindci sir-rtefi in comuniune cu noi, ;i voifi sd cercetati accrastadin dragostc obpteasc5,nu vi punenr inainte o socotinff, noud, acum fomrulatS, ci pe cea din vechime cercati cu toati acuratefea ;i sirguinla de inairrtapii noptri, .si pdstrati de noi, o impirtdpim vou5, pi adlugim, hotirind .si acum tot ceea ce eu tirie gi statornicie totdeauna finem, ci nimeni nu se poate boteza afard de catoliceasca bisericS; fiindci botezul este unul pi se aflS numai in catoliceasca triizvorul de ap5 seric5. CA scris estc: ,,Pe tnine m-a pirisit' vie, ;i gi-au slpat lor gloape gdrrroase,'carenu pot fine ap[" (Ier. 2, 13). $i iar5;i Sfinta Scr{pturi vestind inainte zice: ,,Depiftafi-vi de apd striin5, pi si nu befi din izvor str'6in" (Pilde 5, 15-16). $i se cuvine ca mai intii apa si se curifeasci Pi sE se sfin{easc[ de preot, pentru c8 cu insusi botezul sd poatl ;terge pdcatele omului celui care se boteaz[. $1 prin proorocul Ezechil zice Donmul: ,,$i vE voi stropi pe voi cu ap5 curatd gi vi voi eurili pe voi, 9i voi da voud inimd nou5, qi duh vE voi da vou5. Deci nu poate cur6{i li sfinfi api cel ce insugi este necurat, gi care nu este Duh Sfint" (Ezechil 36, 25), iar, la Numere zice Domnul: ,,$i de toate, de, care se va atinge cel necurat, necurate vor fii' (Num. 79, 22). Deci cel qe nu poate lepdda pdcatele sale proprli, fiind afard de Bisericd, cum poate, botezind, sE dea altuia iertare de p5cate? CEci pi insSgi intrebarea, care cum se pune la botez, este dovadS adevdrului; cdci zicind celui ce se cerceteazdz,,Crezi cE primegti iertare de picate 9i via[5 vegnicS?" nu zice altceva, decit cd aceasta se poate da in catoliceasca biserici. Dar la eretici, unde nu este bisericd, e eu
182
I Carfg. (256)
neputinli a primi iertarea p5catelor. $i prin urrnare ap5r[torii ereticilor sint datori sau sd schimbe intrebarea, sau sr apere adevdrul, daci nu cumva sX le atribuie si biserici scelora,despre care susfin ci au botez. Trebuie i's5 ca cel ce se boteazd str se si uirg6 cu sf. Mir, pentru ca, primind unger€a, si se facd pirta; Iui lrristos; clcci ereticuf, care nrr are nici jertfelnic, nici bisericE, nu poate sfinfi undelmnul; prin urmare nicidecunr nu poate fi ungere Ia eretici. Cdci ne este ldrrrurit ci Ia aceia cu nici un chip nu se ;roate sfin{i untdelemn spre lucrarea harului. Fiindc6 sintem datori a sti ti a nu ignora ci s-a scris: ,,rJntuldelernn al pxcrtosrrlui si nu ungi capul rneu,. 1ps. 140), ceea ce chiar dedemult a vestit Duhul sfint in psarmi. ca nu cumva, abEt-indu-se vreunul, gi rEt5cindu-se de Ia carea cea dreaptd, si se ungl de eretici, dupmanii lui Irristos. crci culn se r'" "uga pentnr cel ce s-a botezat cel ce nu este preot, ei sacrileg qi pIcXtos. deoarece Seriptura zice lcx ,,Dunlnezeu pe cei pic5tosi riu'ascult[, ci de este cineva cinstitor de Dunrnezeu gi voia r,ui o face, pe acela il aseulttrc (Ioan, .9' 31); prin Sfinta Biserici tnfelegem cd se
183
I Anc,
,gi a disprefui gi a socoti ca spurcate pe toate ce le sivir'5esc potrir'nlcii lui, adici vrijmapii .si antihri;tii. $i celor, care vin de la ritdcire gl r[zvrdtire la cunoa;terea credinlei adevirate gi biserice;ti si le ddm indeobstc taina puterii dutnnezeiepti, 9i a unirii, ;i a creclinfei ;i a adevirului.
j; i;
i)'! r
t;
(Con. 62 Ap)
;' canonul lipseqte din colecfiunile: Nomocanonul in XIV titluri, Cormciaiagniga, Indreptarea legii gi Cniga Pravil. Se gdseqtein Sintagma Ateniand 1vot. tlt, p. 26). Prevederile acestui canon nu au fost respectate in intreaga Biserici, ci nutnai in Biserica din Africa aga culn se aratd in can. 1 si 2 VI ec. I
CANOANELE PRIMULUI SINOD LOCAL DE LA ANCInA (314)
IDOLiLOR) ,CANONUL 1: (PREOJII CARE AU JERTFIT In privinta piesbiterilor, care au jcrtfit idolilor. 9i apoi iari;i s-au luptat in prigoane pentru crcdinfd, nu irtsd prin vreo preflcitorie, ci cu adrev5rat, nici punind lucrurile la cale de mai inainte, nici lucrind cu intenfie vicleanS, nici induplecind pe prigorritor ca sd pard numai cd s-au supus ehinurilor, atrigindu-le pe acestea asupra lor numai la aparenfE ;i dc formi; sirrodul a hotdrit ca ace;tia sd se impirt6;easci de cinste $i de ;edere; darnu este iertat ca ei si aducd jertfd, sau sI propoviduiascE, sau in general sd sdvir;eascX ceva din slujbele ierarhlce;ti . .,.: (Can.,62.Ap.; 10 Sirl. I ec.; 2, 3, 72 Artc; 70, 14 Petru AIet.) Sinodul de la Ancira fiind convocat in mod expres pentru a regleutenta stdrile de fapt create de persecufia lui Maximilian, - in timpul cdreia multi dintre cregtini, - clerici gi laici, - s-au tdcut vinovali de apostasie (lepddare de credinfd), a analizat in amdnunt cazurile de speli stabilind, condi{iile reprirnirii in Bisericd a acelora dintre apostati, care' pocdindu-se, au cerut sd fie reprimili in Bisericd. In primul canon se regletnenteazd situafia reprimirii in Biserici a presbiterilor care din team5-sau lipsd de tdrie sufleteasc[ au jertfit idoiilor. abatindu-se astfel cle la credintd Si ficindu-se vinovali de infrac{iunea de apostasie. ln privinla sanclitrnii ce trebuie sd se aplice in speld, pdrinlii pun in aplicare prevederile can. 62 apostolic care dispune sd se excluda din Bisericd toli cei ce au decizut de la credin{d, cu tnenliunea cd cei ce se pociiesc dintre clerici, s5. se reprimeascd in comunitate, dar nutnai ca laici. Prezentul canon intregeEte partea ,a doua a canonului apostolic, reglementind situalia acelora dintre presbiteri c5zuli de ia credinld (aposta!i), care pocdindu-se cu adevdrat au f5cut qi dovada acestui fapt prin
181 2 Adc.
zelul ior pentru Hristos,-suportind cu neinfricare chinurile la,care aurfost supu.Ei cgtre persecutori, dispunind ca unii "" ""uEli", .{.e -al'-presilter dac& cer;,sE fie reprimifi, gi sa poarte qi pe n-rai departe riumete Ei si se bucure de cinstea sederii intre preotj; dar pentru cd au paicrituit jertfind idolilor sint considerafi nevreoriici ae n ,-,-,oi p.""tia lucrdtoare, in_ -"* terzicindu-le in 'rod-cxpres de a ma.i in caritaie dc prco(i, adicir cre -sruji a aduce sfinta Jertfd,, d. a p.opoviclui,'^si p"ti"""i"t,"rre a saivirgi vreo func{iune, preoteascd de conduceo. Fulro",ri acordat se condi{ioneazi ins;i de dovcada ce trebuie sd o facd """siiu c6 in mod sincer qi adevrrat.arat{ zel pentru credinfd $i nu in mod viclean. Menfionind aceastapdrinfii au avut in vedere pe biteri- care pentru a se reabirita tratau cu prigonitorii at:eiadirrtre pres, pentru a fi supu$i la ehinuri nnrrai in mod aparent si nu in'tJpt,-".:iii"a i;;;"d;;iil; c;i numai fati' de. acei presbiteri va opera g.aiierea la care.,se 'a dovedi -p.in ed _s-au pociiit sincer si care n-au intenfiontrt tr, nnii.'J' ;""*t, viclenie. Desi nu se face mcnfiunc. sc consideri] ca ra ir.rt'aqi sa'cfir:ni vor fi supuqi si episcopii iractica exi.stentd-rn Bisericd. aga cum se -aposiati. eonfir"ni si de Sf. cipiian in scrisoareadcsp.e-v;riiil; - -------.. ri rrtiiciin^tnr68), episcopii aposta{i,pledeazd Fentru,u""11t*. :.,, , j } CANONUL 2: (DIACoNri CARE AU JERTFTTrDoi,rL6R) ,r , . Agijderea si diaconii, ca'e a' ;iertfit idoril'r. dar dupi ::; ti: rigi s-au luptat pgltl.y credinfE, altcunr sX aibe cinste, dar sE irrceteze de orice sluibd sfint5, qi de' a aduce piinea sau lraharul. '#g^ sau de a propovrdui. Dac[ insi oarecare rlintre eiriscopi ..o" de searnx Ia ace;tia vreo rivnr, -sau umirinta bli'defii. si- r"-ooi-rd Ie dea ceva mai mult, sau s5-i ierte, dinsii au puterea sX facl acest lucru. (6!,ap: 10, t2 sin. I ec.; 702 TruI.; I. :1, \S, 2' L 12 p Anc.; 'L'l 10; t< petrtt Atex: SVasiIe c. Mare;4,5
Grigl Niss)
subiect ar infractiunii de apostazie in acest canon sint diaconii, $r ln cazul diaconilor ca Ei al presbiierilor gi al episcopilor, prevtizuli in primele_can_oane.pdrin{ii de la sinod acoida in'gu"Jui-giatrierea celor c(_. fac dovada ci se cdiesc sincer. unii ca acestia iqi vor pdstra cinstea de diacon, cu interdictia de a exercita-slujba aii.""iei,-"u'precizarea - de -- q aduce (administra) sfintele daruri gi de a citi ruqdciu,-ri-t" I ,t.riu"De la aceastd normd_general;i,.in cazul diaconilor,.parinfii. acordd epjscopului dreptul' ca de ra caz ra'caz, tinind seama de sinceritatea uocdintei si n-rodul de viatd al per-ritenlilo.,cu .f.""pie "fribzuin{a, adici admifind anumite circumstanle-atenuairt" s,,,u-ug.*i"il, ,a aplice ; ;";;: 'prn.rdzutd tiune_dupd caz, mai uqoard sau mai gr"u, inti;.]" """ ca_ non. Balsamon comelrtind acest ""rori motiveazd aceasti spunind de ci s-a socotit aEa .deoareee -(in Bisericd) fiecare cloctorie sufleteasci depinde de judecata episcopuluic 1sint. At. iU, 2J). ;i;
.3; { Anc'
1s5
" r*"ti;: ".i;i pe cdi ce au iugit si au fost prinqi, sau au fost tridafi de ai lor, sau altfel au fost clespuiali de a1'eri, sau au suferit chinuri, saU in ternnifX s-au aruncat, gi stligild ci sint cre;tini, si au fost sfi;iafi' sau cu sila punindrr-li-se ceva Iucru idolesc in miini de cXtre siluitott, sau de sil5 primincl o oarecare tnincare de la idoli, insi nrirturisind neincetat cX iint crrptini, ;i mihnirea asupra celor ce li s-a intimplat artrtind-o pururea cu toatS atitudinea ;i infdfi;area lor, ;i cu smerenia viefii, unii ca ace;tia, fiild afari de p[cat, si ntr se opreasci de la irnplrt5-sire; iar de 1u s-au ;i oprit de cdtre cirreva din strictefe prea nrale, sau din nepriceperea unora, indatd si se primeascI. Aceasta este in vigoare deopolriYZr-pi pentru cei din cler ;i pentru ceilalfi laici. S-a mai cercetat deodatd ;i aceea dacd se pot inainta in treapta prcoteasctr laicii, cre au c[zut in urma aceleiaSi silnicii; deci s-a hotdrit ca aee$tia si se prohiriseascd (hirotoneascd), ca unii care nimic nu Bu p[c5tuit, dac5 viefuirea lor de rnai inainte s-ar afla dreapttr.
ir;r:r .'Q6IrI9NUL,3: (CEI TARI IN CRIIDINTA)
(62 Ap.; 10. 11. 12 sin. I ec.;4. 12 Anc.; 2. 10. 1'3.14 Pe'tru Atet). Prirna parte a canonului reglemerrteazd situatia claricilor $i mire* nilor, care fuqinct din calea prigonitorilor, in un'rra trtidirrii confrafilor lor., au suferit consecintelc pcisecu{iei, au fost supu_Eila chinuri (au .fost intemnifati sau cu sila au linut in miini lucruri idolesti sau au_primit mincare clin jertfa idolilor), li s-au luat averile, dar gi-au lrlentinut cu tlrie creclinta, mdrturisind neincetat cd sint cre$tini. continuind sd duc5 o viati in srtrerenic cregtinescd,stabilind
t86
'5 Anc
idoli, toli aceia, care cle;i fiinil sedu;i, au, mers acolo cu infifiqare mai veseld pi au imbricat haind n ai t,rxoare ,-"" irir"pi"tatit fdri rczervi din osprful pregilit, sinodui u- rtoia"it ir ca un an ie fie ascultitori, gi trei ani sd se pro.gtearn5, ;i ctoi ani sI ;"iti.ip" iir_oi Ia ruglciune, gi numai atunci sd se apropis .1" .uru ce este desdvirSit. ' (62 Ap.; 17 sin. I ec.;-', g, g Anc.; 2 Laod..;43 Cart.; Z, II N,eocez.; 73,75, 81,84 c..Mare;'2, S ietri at Aler.; 2 Grig. Niss./ ; ;s1., las. 'regrementeazd in acest canon condifiile repri'ririi'irr Bi_ , -Pdrinfii Fericd a acelora {ill:u cr_edinciogi,care, prin constriirgere au tbst silifi s{. aducd jertfd idorilor, dar au sdvirEit' d;-';" jrua'}oruncit de crtre prigonitori cu senindtate gi veselie" nearitind 'credinfa.'unii nici o mihnire din cauza
cd li se,catci in.picioare
ci-aJii;,
d;;'i""'*iiii-ir;l
In Biscricd, pot fi reprimili numai chlRd ce iEi'vor fi-ispa;it pedeapsa, previizutd 3i de. canonul 1l al sinodului I de'iu'iil-i"*u, ;i anume gase api.dg pocdin!5 (1."l sd-r petreacd in ascurtu"", i"er-"ni ra r" pro,stearnd $i d9i ".ni."g-p""!::ip:_ numai ta .ugaciunu, aupl-"*" in at ;aselca an vor fi adrnisi la irrrpir.ti;anie).
cANoNUL b: (cERTAnsi'cnl-on sil;;
tN cREDTNTA)
i
Iar cei ce au rners Ia ospefele -"].",'ea idoliror cu rrain' jalnicx pi ;ezi.d Ia mas' au mincat, dar in toite Sederii au l'crimat, tlaci au implinit timpul de_t19i ani al si se primeasci in comu_ 'JJ=rr., niune f5ri de imp5rti;ani"l ia, f.o.t""rr""ii, au mincat, ,i r*"i cloi ani pro$_ ternindu-se, intr-ir treilea'u"-.a-r" ;rrir'easci in-cornur.,iune fdrd de impxrtdSanie, ca si ia cere.I;-r5lirsitu'in ar n"t""ili "". Episcopii insi sE aibd putere ca, cerceti'd f"lul.-int"u"J"rii-i"i,"ra]i rrateze si rnai blind, sau si nrelungeas"e *ui--"it tinrpul cle poc'infd. Dar inai'te dc toate sE Ii se cerceteze atit viafa rlc mai inainte, cit ii cea rrrai din urm5, .si asa si se misou*-LfinJ"1uu. (62 Ap.; 11 sin,I ee.; 4 Arc.; 2 Z,_tt Grig. al Neoc.; zg, ?s, 81,84.Vos. c. I[are; 2,3 pe:truot Ai";; 4o!.; Z Grig. Nis.) In' acest canon, .continuintr cazurile similare (asem.indt'are1 regre. menteazd modul reprirnirii in Bisericd " ""toi "" iu p";ti"ipat, rn mod silit. la ospelele date in cinsila i.rotiio.r, cu rlihnire--qi'intristare,(lnereu l5crimind qi imbrdcafi in tr"ina O"A"fi"l. ,.. .. t lntre acestiase f1ce.distinctie inl"9 "",i cg au mincat,Ei bei ce,nu:au mineat, st;i.bilind ea: cei .. "":.',i#at, cr;fi;;"i";;;"de petrebcre in treapta a treia de penitenfS a celor ce se progtern si incd un tirnp (rigprecizat) in treapta a patra.(petrecere ir, conuniurrn ttrJ'i.piirfdranie) sd li se dea sfinta:i-pa.iaqand;-;;;l"r ce n_au mincat din cete .idolegti, si li se dea cuminecdtura A"ia aoi uni petre_cuti in prosternare gi ul.l an de tr,ire in comuniune,fara'inffiu;,a1ie pdrinfii precizeazd in.sd cd ti'pul de peniten{d poate fi p;e;;;lat sau prelungit de la eaz la caz
6, ? Anc,
de ,65lre episeop finind seama de circutnstanfele atenuaute\sau ag'ravanl te invocate de perritenli. lntre elrcumstan[ele atenuante se numirdr ciintg sineerd qi dovida cd viata lor anterioard a fost in conformitate gtr inv5lalura tsiscricii. ' CANoNUL 6: (CERTAIiIiA cELoR sl.nBl tx cnnb\rtrTA)'1' In pril'infa celor gc au cedat numai de atueninfarea nluncilor jertfit idolilor ;i pin5 in ;i a luErii uo""ilo", sal'de a exil5rii, .5i au acum insfi in timpu! intors' s-au poc[it, nici nu s-a timpul de fa!6 nu ii"dant,ri apiopiinclu-se ;i ajungind la hr-.tErirea intoarcerii, sinodul a hotarit ci pinl la ziua cea mare sd se pro;tearnd trei ani, .;i dup[ alfi doi sd se prinreasc6 in comuniune, f[ra de imp6rt5lanie, ;i a;a si vind la cele ileslr.irlite, incit intreg timpul de lase ani s6-l implineascE. Iar dac6, oarecare mai inainte de acest sinod s-au primit Ia poc5infS, de la acel timp sX li se socoteasc[ incelrutul celor ;ase ani de pociinlE. Dac[ ins.I, s-ar intimpla primejdie qi a;teptarea morfii din boaie, sau din alta oarecarg priei15, ace5tia si se primcascd dup5 rlorlna de fat5. (6 Ap.;'77', 72, 1,?sin. I e.e.;4, 5, 7, 8, g, Anc.;2, Neoces.;'7Cart.; 2,5 Grig. Nis.)
,i
ln acest canon se reglementeazd modul reprirnirii i1 Biseried'a a: celora care de teama ca prigonitorii si nu le producd pagube rnatOriale s-au lepddat de credinta in Ilristos qi nu s-au pociit-imediat. ci abia dupl terrninirca persecufiei. in preajma gi in titnpul dezbaterilor sinodului de la Ancita. In sensul cesta se va da eurs cererilor apostalilor acestora in vederea reprimirii lor in BisericS. Unii ca ace;tia se vor Plimir L"m?i daci fac,qase ani penitentd rsi anulne de la ziua intoarcerii. data tinerii praz' sinodului. siptimina a patra a eincizecimii (can. 37 ?P.) qi pini ia in treapani penitenld, trei de hicul PaStelor sI rirnini in treapta a doua ta a treia. cloi ani in a patra ,si abia in al q'apteleaan s5 se invredni' ceascdde sfinta cuminecdturS. Ce.lor ce' au inceput penitenfa inaintea datei intrunirii sinodului termenul de Ease ani se va calcula de la acea dati. . . - pacd unii din penitenli se va intimpla s5. fie po patul de(Ynoarte, pdrinlii siabiiesc ca aceiEtia sE fie reprirnili ln comuniunea bisericeasci pgtrivi! qlr-rduielilorexistente, adicd obliga{iunea lor de a prelungi peniienla ir:r caz d,e insdndtoqire, pind la implinirea termenului de qas€ ani (A se.vedea$i Can. 1.3,I. ec.,5i Zonara Sint' At' III' 34)' I
CANONUL
7: (CERTAREA CELOR SLABI N
CNNOTNTA) i
. ,In privinla celor ce impreunS s-au ospatat la serbarea p5gineascb, in locul hotdrit pentru p5gini, ducind ;i mincind insi acolo bucatcle
188
t,6 dne.
lor proprii,. sinodul a hotirit ca timp de doi ani progternindu-se si se primeasci in comuniune; iar ori de' trebuierte--fi;;;;;'a se prirni cu impxrtiganie, episcopii_au dreptur si judece,' .tr;;-;;; ei au drrcptur pi de a cerceta cealaltd viafi a fiec5ruia. 162Ap.; 71, sin.I ec.) ., .f:,. tn .1c.est -canon.se stabiles[e cr accia clintre creqti'i, care de teama martirirJui ou"rtcipau la J"&"a--ii .gspd{u-lcl.t in "l"rt"a-1loriro. mincind acolo alimente propqii ;e' fie reprirnifi dupd s.cotin{a episco_ pului dar nu nrai devreme Oe doi ani cle prosternare. CANONUL B: (CERTAREA CELOR SLABI IN CREDINTA) Iar cei ce a doua oard ;i a tleia oarl au jertfit idolilor de sil5, patru ani sd se pro;teasci, iar doi ani si se prinreasc5 in cornuniune' fbri irnp'rti;anie, "f-i i" af xpi"flu ", i*.ra"i,,'it 9i se plinteascS.
(62 !!., 1-1,sin. I ee.: 4, 5,-9 Ane,; I Laod".;4J Catt.; 2, 1I Grig. Neoeez.;73, ZS, 87, g4 Ve,s.i h{ure.; 2, 3 petru Ater.; Z Ci;g.- Wiij In accst caD6n se arata ci cei ce princonstringere sd jertfeascd idoiilor pot fi reprimili ";d;i'drpJ'i"r""""i 'J"i.i.u gi anu're: patru ani in treapta u treia, ooi- u^i'i]e qapteleaan si se invredniceaicr de sfinta i'rpirrtiqa'iel
au fost siri{i de, penitenfd gi abia in al . !
CANONUL 9: (OSINDA VINZATORTLOR DE FRATI) 'care rar tofi aceia, nu nurnai s-_aulepidat de ra credinfi, ci s-au ridicat gi impotrivE .:i- at siluit fe f.a1i,- pi-s-a""ril"i pricinuitori ai siluirii, ace;tia trei ani sn sc prir'neasci 'Ia' to"ut ai".,iiarii, iu, in arfi gase ani in cel ar pro'ter'erii; si alt an sd se primeascb rn comuniune fErE impirtxsanie' ru!! ani implini,,a "n-sJ'i,;;;;ilr".scr cre cele _ cerceteze insi si=" se uiit "i"1u rqr din'' ac;sr tirrrp, bit ei *:lxi;:t"i 73,.75,81,84Vas. c. Mare; Z,'S beiri-'A"".; iCiiS. N;j'', subiect al infractiunii de fiincr cei ce s-au repidat de credinld silind la aceasta;i pe alli.apostazie ira1i. unii ca ace$tia pot fi reprimifi nyr.ai dupi 10 ani cle penitenfd 9i anume: trei ani si stea la locul ascultdrii, gase ani- in"cer aI prosterni_ rii, un an sd se primeascd in cohruniune fdrni inrpdrtirganie qi abia duo5 "rli impliniti id se irvrednicea."a o" i,r.pa;Gi;it""a 10 crau dovaira de ciin{5 sincera qi se constatti cil au avut -in tot acest tirnp o purtare !,,,i nrorald ireproEabild.
,.
::,
,j.
i
irj-,i
ri,
irt
1(Fl2
189
Anc.
CANONUL 10: (CASATORiA DUPA IIIROTONIE)
'1.u.
i,
. J.
Tofi cei ce sint pu;i ,diaconi, dac5, chiar la punerea lor au rndrtunu pot r'6mine a;i,1, risit pi au zis cI trebuie si se insoare, fiildci pr+utru ci li s-a in slujbd si rdlnini aceasta, acegtia insurindu-se dupd tlcind insd oarecare, Daci episcop. de citre ;i primindu-se lor voie dat la hirotonie cu condi(ia si rdmind a;a, dar dupi aceia s-au ilsurat, i si inceteze din diaconie. .i ,i: rri no, r ( 5 , 2 6 , 5 1 A p . ; 1 4 ' : i t t .I V Cart.; 69 Vas. c. Mare.)
e c . ;3 , 6 , 1 3 , 2 1 , 3 0 T n i . ;
N e o c e L l "1; 6
t
ln acest canon, avindu-se in vedere obiceiul lgcal, se reglenrenteazit problema cdsdtoriei diaconilor in sensul ca aceEtia puteau contracta cAsdtorie nu numai inainte de hirotonie, cum s-a stabilit prin canonul Zii cum se aratd $i in A;eznmintcle apostolice (vII, 17), ci 'si apostolic;i pot rAdupi hiroionie daca declarau cu ocazia hirotoniei,lor ca ei nu hirotola declaratie astfel de In cazul ca nu fAceau o "u"iratoriti. -iii* diacorriei. siujbai din inceteze sd trebuie nie, gi ulterior se casatoreau, hican. ii al sinodului truli'rn se intcrzice insA casAtoria dupd Prin -"Lstabilindu-se 26 canonul in prevAzuta astfel vechc-'tr rinduiala "oto"iu, numai necdLsatorili cler intrau in cdreia diptre cei ce apostolic,.potrivit cite[ilor Ei cintirrefilor li se da voic sA se casittorearscA' irt,
tji!
i,
,ltr..rt'
F: CANONUL 11: (RAPIREAjLOcoDNICETl,rtn,ini ,iltrril,
l , ,|,|:
Sinodul a hotdrit ca fetele, care s-au logodit, pf dupd aceea au fost r{pite de allii, s5 se dea inapoi celor ce mai intii s-au logodit cu ele, chiar de ar fi suferit ;i sili de la aceia. ( 6 7 A p . ; 2 7 ' i i n I V e c . ; 9 2 , 9 8 T r u 1 . ;2 2 , 2 5 , 2 6 , 3 0 , 4 9 , 6 9 1 / c t s 'c ' M) Prevederile accstui canon care stabilegte ci--tlogodnicilc rapite sa se de'a inapoi logodnicului lor, chiar dsci au fost siluite de riipitor, treales buie coroborat cu canonul 67 Apostolic si 98 VI Ecumenic Ei rnai lilogodnicului ta laiq aprecierea cu canonul 22 al sfintului Vasile care aitul' dc necinstitl rupita'rsi pc logoclnica sau nu bertatea cle a reprimi : i l
C A N O N U L ' 1 2 :( C A T E I I U M E N { I C A Z U T I ) ' t " . ' , "
f.ir1i1.; ' ,
j|1:
'
l . | ,
Sinodul a hot5rit ca eei ce au iertfit idolilor mai inainte de Botez, Fi dupd aceia s-au botezat, sd sc inainteze in t'eapti, ca unii ce sint spilafi de pdcat. (.. il: i " (74, sin. I ec.; 5 Neocez.;5 Chiril Aler.). tn acest canon se revine la . cazurile de spefd reglementate in Primele noud canoane, privitor la primirea apostalilor, stabilind cd, cate-
190
13-15 Anc.
humenii ce alr jertfit idoliloq prin botez se ?onsideri spilafi de pdcat. _sigur, aici se are in vedere Ei prevederile ean. 14 I Ec.; in ca.e s-a stabilit modtrl 9i timpul de penitenlir aI catehumenilor apostali. ,j-?i rl
:
r:
I
cANoNUL rs: fionrrrscoerr;
.!6rr' llor"oiscopilor nu le 'este iertat sd hiroton"u."U ,prertit"ri sau, diacon in altl eparhie, dar incE nici presbiteri pentru cetate, decit nurnai cu incuviintarea episcopului clatd prin scrisori. .,.: .al (8 sin. 7 ec.; 74 sin 7 ec.; 74 Neocez.; 8, 10 Atttioh;. S?-I:,aocl.;89: Vas. c. llIcn'e) In acest canon se stabilegte statutul juriclic al horepiscopilor star, bilind cd aceEtia aveau dreptul sd hirotoneasca preofi ql iliaconi numai l pe raza circurnscripliiior lor. in alte circumscripfii puteau irirotonii insa rrumai cu delegatie scrisS de la episcopul locului. ,,,;., j CANON IJL 74: INtrRINAREA FATARNiCA) Presbiterii sau diaconii cei din cler, care se refin de lu""i*u.i, sinotlul a hotdrit ca ei sd se atingi de ele, gi apoi i;a tle vor voi, sii se infrineze cle la ele; iar de nu vor vrea, qi nici iegumele, ce sint puse lingi cirnuri, nu vor si le mxnince, si astfel de nu se vor supune canonului, si inceteze ei din treapti. (51, 53,66 Ap.; 2,27, Gangrct;28,86 Vq;sr , g ii:. .q,I\Iare),,,,, ' In acest canon se au in vedere clerieii, pr.eofi Ei diaconi, r'egei tarieni. Pentru a nu produce sminteald in rindul credincio;ilor, pdrinlii obligd pe unii ca acegtia sd guste din mincarile cu carlle servite ia agape, fdrd a fi obliga{i sd'manince. in caz cd,refuzd sa faci acest lucrtt ;i refuza sd mdnince si legumele, ce sint puse iingi c{rrruri, se prevecle sanc[ionarea acestora cu clepunereadin treapti. .: , f 1 _t r r
.t,. CANONUL 15: (BUNURILE BISERICIII
.1r,
. ld
;t
- In privinfa lucrurilor apar{inEtoare Biserici, pe care p.esbitelii, neJiind episcopi, le-au vindut, Biserica sd le reclame inapoi. $i sti in c'hibzuin{a episcopului de se cuvine a lua preful inapoi oii nu, fiindcd de multe ori venitul celor vindute le aduce mai rnulte clccit preful. '( 3 8 , 3 9 , 4 0 , 4 7 , 7 3 A p . ; 2 2 , 2 4 , 2 5 , 2 6 S i n .I V e c . ;5 3 , 4 g T n i l . ; I I , 12-,13 sin. VII ec; 24, 25 Antioh.; 52 Laocl.;22, 5J, 81 Cart.; Z Chiril A.ter; la Teofil Alet) ,rv, I in acest canon se'reglementeazd ,statutul juridic-r,al bunurilor,, proprietatea Bisericii, stabilind ci instrdinarearacestora,nu se poate iace,
i
191
16-1E Anc.
fdrd incuviintarea episcopului. In cazul in ,care in timpul vacan{ei episeopale, presbiterul ar incheia un astfel de act, eI este declarat nul, episcopul nou numit avind dreptul sd revendice bunul sau si refina pretul, tinind seamade interesul gi rentabilitatea actului incheiat. -,,.. CANONUL 16: (SODOMIA. CADEREA (AMESTBCAREA) CU DOBITOACE (BESTIALITATEA) ;*,.i t 'r: : Dintre cei care au pXc[tuit sau irdcitui'esc cu' dobitoace,' cifi atl pleituit inainte de a fi de doudzeci de ani, pro;ternindu-se cincisprezece ani, si se inrpirti;eascd de comuniunea rugdciunii, apoi irnplinind cinci ani in aceasti comuniune, attrnci si se atingd de cuminecituri. Dar si li se cerceteze ;i viafa lor din timpul progternerii, gi apa sI dobindeasci blindefea. Iar daci, oarecare fdri curnpit a rdtnas in picate, sd se supuni progternerii celei lungi. Iar cei ce au trecut peste virsta aceasta;i avind sotii, au cdzut in picatul acesta,si se pt'optearnd25 de ani, apoi si se imp5rt6;easci de comuniunea ruglciunii; dupi aceea inrplinind cinci ani in cornuniunea rugiciunilor si se impart6;easci de cuminecitur,d. Iar , daci, unii pi femei avind gi trecind de cincizeci de ani, au pdcdtuit, numai la . ie;irea din viafi si primeasci irnpdrt6;anie. ', ' , : (17 Afte.: 7,63l'as. c. Mare; 4 Grig. Nis.) In acest canon ca gi in urmitorul. se stabilesc'Iancliunilo'.* *e all plicd sodomitilor, celor ee intrefin relafii scxuale cu anirnaie rrl s" CANONUL 1?: (SODOMIA (AMESTECAIiEA CU DOBITO.ACE)) ,
t
Sfintul sinod a poruncit ca cei ce picXtuiesc cu dobitoace -si sint lepro;i, sau au fost leprogi, ace;tia si se roage cu iernaticii (cei ce stan in locul deschis clin fafa u;ii Bisericii). ; l itl..ttry
(16 Attc.; 7, 63 Vas. C. h[are: 4 Grig. Nis.) Vezi canonul anterior
'1"ttt- t t . i '
'''"1l Ii .
/.')
CANONUL 18: (EPISCOPIINEPRINIITI iN I'IPARHII..COBORI'.'. RBA iN TREAPTA)
.*1r.'
Daci unii care au fost pu;i episcopi, ;i ntr s.au pt'imit de :epar*1 hia pentru care au fost numi{i, ar vrea sd meargi in alte eparhii, ;i si inliture pe cei a;ezafi acolo, ;i si afife impotriva aeelora rizvrdtire, aceia sd se afuriseascd. Dacd, insi ar vrea sd rbmini in parohia unde au fost mai inainte presbiteri, sd nu fie lepidafi din demnitate; iar daci se vor ridica cu tulburar.e impotriva episcopilor a;eza{i acolo; si li se ia lor ;i pdstoria ;i si fie lepidafi (sd fie erclusi din Biserici).
.!
ir.
.:
i
19; 20 Arrel
(14, 36 Ap.; I sin. I ec.; 9 sin. III ec.; 29 sin. IV ec.; 3T TruI.; IT, 1g Antictlt.; 77 sin. I-II.; 7,2,3, Chiril Aler.) In canon se are in veclere cazul cincl un eprscop, care nu ;i-a putut ocupa scauntrl destinat lui, intcnlioncazA sa rapeasci prin violeulti, eparhia altui episcop legal instituit, dispunir-rd ca, un astfbl de episcop sI se afuriseascd,adrcd sd nu mai aiba dreptul erse bucura cle cinstea cuvenita episcopilor Dacd fdrii rea' inten{ie, doregte, sd pdstreze parphia pe ca'e a avut-o ca presbiter, piqit cind s.inodul va decicle asLlpra ocuDarii sciillnului pentru carc a fost hirotonit, Parinlii disl;urr ca unui aitfel ctc epis-: cop sI i se asigure toate drepturile presbiteriale. In cazul cd un astfel de epi.scopprod.ucc tulburAri impotriva c1-riscopului locului, Parin[ii dispun ,ca unuia ca acesta sd i se ia parohia $i sd se excluda din Biserici. .,it, .^1,,"rr, ,r, CANONUL 19: (C,,\DEREADE I-A I,'tlCIOnIE- (I'ltci()rirA)) ,"" lll cei ce l[gdtluind fecioria, violeazx votul, si se supund hotaririti pentru cei ce se cdsitoresc a doua oar6. A;ijderea am oprit ca feeioa: rele si viefuiasci impreund cu oal'ecare bdrbati ca surori. - , ! 5 , 2 6 A p ; 3 s i n .I e c . ; 7 6 s i n .I V e c . ; 5 , 7 2 , L J , 4 0 , 4 4 , 4 6 , J Z , T r u l . ; 4 8 , 2 2 s i n . V i l e c . ; 3 , 4 , 2 5 , 3 8 , 4 4 , 7 0 C a r t . ; 3 , 4 , s i n .I - I L ; 6 , 1 g ,l g , Z 0 , 60 Vas. c. Mare) in prima parte s acestui canon se are in vedcre infrac{iunea cllcdrii fdgdduin{ei castita{ii prin incheierea legald tr ciisdtoriei, prevdzind pentru cei ce savirgesc aceasta, pedcap;a ce se dd cr:rlorcastitoriti :r doua oard, adici oprirea pentru un an de la impartAEanie (Can. 4, Vas. C. M.). ' In partea ultimir se interzice vie{uirea fc'cioarelor (care au depus votul castita[ii) impreunii cu barbali, ca suroi-i, t,crrziede sminteala intre ! credinciogi. ,t , ,lr I
CANONUL 20: (ADULTERUL)
a l $ ',
Dacd solia cuiva a comis adulter, sau daci cineva conrite adulter, se cuvine ca acela Ia ;apte ani si dobindeasci cele derlvir;ite, potrivit treptelor care duc acolo.
can. 87, VI ec.; cor]firmi prevederire acestui canon stabilind treptelc J:enitenfei,un ar1in treapta prinrd, doi ani in a doua, trei ani in a treia, unul in a patra, si numai in anul aI optulea te po{i irnpirtagi. .
193
2l:-24 Anc.
21: (AVORTUL o,OPADAREA DE PRUNCI)) r, i Pe femeile care sint desfrinate ;i-;i ornoarS f6tul 9i se indeletnicesc cu pregdtirea mijloacelor de avort, hotdrirea de mai inainte le-a oprit pina ti iepirea din viaf6, pi aceasti hotSrire se line indeobptegisind ceva spre a le trata mai blind, am hot6rit ca vreme de 10 Dar,'sE impli,eascd in prnitenf5, potrivit treptel't' hotirite. ani cANoNuL
(97 Trul.; 2, 8 Vas. c' Mare) provoaci avort sau cilrc canonul are in vcdere pe femeile carc-;i si se surnijlocesc altora si facd avoit, stabilind ca unele ca ac€stea de prin derogare stabiliie, prin treptele p""a "piti-ii de 10 ani, trecincl sanctioneaza fapte se astfel de prin care respectat i" oii""i"f existent ,si cu oprirca de la impirrtdqanie pina la moarte' CANONLi]- :]2: (UCIDEITEA DE VOIE) In privinfa uciderilor de voie, vinovafii s6- se pro;tearni viafa lor intre&6, iar de cele desdvirgite si se invredniceasca numai la sfir: gitul viefii. (8, 56 Vas. c. Mare.; 5 Grig. Nis.1 A se vedea qi canoanele Paralele' cANoNuL
23: (UCIDEREA"FARA VOIE)
r''tb
L'
:
In privinfa uciderilor f5r5 r,oie, hotirirea de mai inainte poruilcegte ca'cei vinovafi sE dobindeasc6_cele-desdvir;itela anul al 9apsd implitelea potrivit treptelor hotiritei iar a doua hotdrire porunce;te ani. neasci vreme de cinci (8,77, 57 Vos.c.Itl.are;S Crig: Nls.) Canonul menlioneazd doud hotdriri existente -pentru sancfionareh trcigaqilor din impiuden{d, fdrd premeditare, proba6il stabilite P! -ca}e ao %fii""i, fiindcd nu exisid nici un canon cale sd p,revadd astfel de io"cii""i.' Sfintul Vasile cel Mare prevede in canonul 57 o penitenld de 10 ani in acest caz. CANoNUL 24: (CREDIi\f,ELE DB$ARTE $I VRAJIToRIA. (SUj PERSTITIA $I MAGIA)) i' Prezicitorii li cei ce urmeazi moravurile piginilor, ori intlodu'c in casele lor pre oarecare spre aflarea farmecelor sau ;i pentru curdt'e' si cad5 sub canonut penitenfei de cinci ani, potrivit treptelor hot-6rite, trei ani de progteinere ;i aoi ani de ruglciune, 1516 irnpf,rtSganie. (61, 65 Trul.; 36 Laod'.;7, 65, 72, 87,83, Vas. c. Mare;3 Gng! Nis')
194
25 Ancl 1-2
Neocez.
In acest canon se sancfioneazd cei ce practicd moravuri pagine, farmece, prezicdtori, etc. if CTINONUL 25: (CADERE (PACATUIITE) CU SORA LOGODNICII) In cazul cind cineva, logodindu-se cu o fecioari, a necinstit mai inainte pe sora ei, incit a rlmas gi gravidS, ;i dupd aceea s-a cunrrnat cu cea logoditS, iar cea necinstiti s-a sinucis, se pomncegte ca conrplicii si se primeasci intre cei ce stau impreuni Ia rugdciune in biserici dupd 10 ani de pociinfd, potrivit treptelor hotdlite. (54 Trul.; 2 Neocez.; 7B Vas. e. Mare.) Pornind probabil de la un caz concret, de eonc.urs de infracfiuni, Pdrin$i prevdd pentru complici la infrac{iuni 10 ani de penitcn[A in plima treaptd (pocdin!a), dupd care poate trece ln treapta a patra, ISrA sE arate cit trebuie si petreacd in aeeasti treapti, Idsind aceasta la aprecierea episcopului. CANOANEI.E SINODUI,UI AL DOII,EA LOCAL DE LA NEOCEZAREEJi (315) CANONUL 1: (OSINDA PREOTULUI CARB SE CASATORtr.STE DUPA HIROTONiE, COMITE ADUI,TER SAU BSTE DESFRINIT) Presbiterul daci se va insura, sd se scoatd din treapta sa, iar do va fi desfrinat, sau va comite adulter, sd se excludl cu desdvir,siregi s[ se supuni penitenfei. ( 5 , 2 6 , 5 1 A p . ; 7 4 s i n .I V ' e c ; 3 , 6 , 1 3 , 2 1 , 3 0 T n L I . ;7 0 A n c . ;1 6 C a r t . ; 32,69 Vas. c. Mare) ln acest eanon se stabileqte pentru preotul (respectiv pentru tofi cei din cinul preolesc) care se c6sltoregte pedeapsa caterisirii; iar pentrl cel ce comite desfriu sau adulter pedeapsa excluderii de la rugd. ciunea comund cu credinciogii din bisericd gi va fi trecut in rindul penitentilor. Can. 11 sin. I ec.; menfioneazd cd preotul desfrinat qi adulter va trebui sd treacd prin toate treptele de pocAinfa gi numai dupd aceea se va invrednici de implrtSganie, dar numai in rindul mircnilor. CANONUL 2: CASATORIA CU DOi FRATI)
.I
Femeia, dacd se va mXrita cu doi frafi, si se scoati din comuniune pin6 la moarte; totupi dac[ in wemea morlii va zice c5, ftreindu-se sdnitoasi, va desface cSsitoria, atunci clin mili va avea pocdin{5. Iar daci va muri femeia, intru acest fel de cdsdtorie fiind, sau bdrbatul, atunci pentru partea rimasd in vlafi cu anevoie va fi pociinfa. (19 Ap.; 54 Trul.; 23, 68, 76,78, 87,Vas. c. Mare)
1e5
!-5. Ncocea
decSsdtoria incheiatS cu fratele, respectiv sora, primului sot este codin scoterea cu aceasta ce face ctarata nei"g;fi sanc{ionind pe cel cddesface nu pocdieqte se clacd nrt vieiii, Ei pifri fu slitqit,rt il;i;; sdtoria nelegiuitd. DacS se afla pe patul de nroarte, 9i promite c5, dacd se face sdnStos nu va .mai trai in cdsdtoria nelegiuitd, i se poate permite sd se mirturiseascd qi si se impdrtdqeasc5. pdrfi va muri, partea rdmasd in viald' In cazul in care una din -va fi p6cdinla", adicd viala intreagi va anevoie se spune in canon, ,,cu penitenfi. rdmine intre .rr , cANO:{uL LEGALE))
3: (oslNDA
CA.SATO}iIILOR NEPRAVILNICE (NE-
Pentru cei ce cad in mai multe nunfi este invederat timpul hotarit pentru peniten!6, dar intoarcerea 9i credinfa lor le scurt:eazd timpul penitenfei. (79 Anc.;7 Neocez';1, 50,80,Vas. c' Mare) !n canon se vorbegte despre cei ce rdmin vdduvi dupa cdsAtoria gi se cdsdtoresc din nou, precizindu-se ca unii ca acegtia trcDule cloua a *a ,r"m"r" timpul stabilit cle penitenfd, - fdrd s5 arate. cit anume, cu -Ei viafa lor. ;rantl;""a ca i"urtu poate fi sburtat in funcfie de credin{a nu e fiindcd respectat, $;-;i;i ;; face releriie la un obicei existent 9i stabilit in nici strnfflrioo.
'cANoNut +: @anul'i{hanA DE PACAT) i'
Daci cineva poftind o fenreie, i;i propune a^ s9 culca cu dinsa' dar hotirir"u ," n.i va deveni fapt6, se vede cE prin har a fost scdpat. J (70 Vas. c. Mare) doAici se face referire la cele patru trepte ale stdr-ii dc. pecil Lonar-a infdptutrea' (consim{dmintul), hotdrirea 9i (pofta), lupta, rinia qi lupta, dacd vor fi invinse de isi;i. A.t. ffi' Z5-Bb), precizeazi dorin{a se pedepsesc.Hotdrirea se va qi faptd'nu devin"hbtdrire iriiiiit"-qi-nu va pedepsi' se infdptuirea judecdlii iar acuzei, ilil;" Ei ri' CANONUL 5: (CATEHUMENII) catehumenul, care a intrat in Bisericd pi st6 la locul catehumepa"ei"i, de este dintre ingenunchetoli, si asculte firi "n*,-iuli-"" ,re *ui pacatuiaJce; iar dacd gi ascultitor fii'd va pdcitui, si se excludd din - . . -Bisericd. -., :., :. Vas. c. Mate;4,6 - ..{2, 77,:'72;13t 74 sin. I ec.; 9.6 TruI.; 19 Laod.; 20 AIer.) T'imotei Alet.; 5 Chiril '
l;
)
r
J
:!;
'
1s8 6-8
Neocez.
In canon se face menfiune'de doud din treptele catehumenatului. lngenunchetori gi ascultiitori, stabilinJu_se cd, in caz cd, se cornite un catehumenul va fi depus intr-o treapta inierioard qi in final exl,i_":t, clus.
" CAN'NUL 6: (BoTEzuL copIILoR. (BoTEzuL ESTE INDIVI_ DUAL)) Femeia gravidi trebuie sb se r.umineze(boteze), cind 'a vrea; cdci ceea ce nagte nu este pirta;i intru aceasta cu cei ca si se arate voinli propril a iieclruia la mirturisire- niscut, pentru rn canon r" gregitd despre botez, care oprea _"?Tb:t"^_inv4aty.3_ femeia gravidd sd se boteze,socotinh;;';, qi botezul pruncutui p3:1ta!in pintece, se ii""r,"?ri""az s_ar srivirpi statiiffi ao".rarataInvi_ , 9i fdturi precizindu-sece botezul'este un act individual' care presupune mdrturisirel-qeygytd a c.redinfeica act riUerae voi;E
m consecrntii parinlii arata cd fcrneiir gravidi, dacd vrea poate s.i se boteze, fdrd sd afecteze persoana prunculuT ar" pi.,iu"*le sdu. CANONUL
T: (CASATORTA A DOUA)
Presbiterur s6 nu minince Ia nunfile celor cds'torifi a doua oard, deoarece nunta a doua ccre peniienfi;' cine "; ii;;;ipresbiter, care prin participarea sa Ia ospltare aprobi aceste nunfi? (1'7 Ap.; 3 Trur.; 7g Anc.; 3 Neocez; 7 Laocr.; 3, 12 vas. c. Mare) ln acest canon se face referire la norma canonicd doua cdsdtorie fdri sdvirEirea epitimieicuveniti, stauiriia care interziee a ie preot. Pdrin{ii oprelg pe preot ia participe la nunta ;;;;" pentru a nu se crede cd eI aprobd ceva pentru care el u i,rrpr, "piti_i"." .ts,i, CANONUL 8: (DESPARTIREA CANONICA A CLERULUI (PENTRU ADULTERUL SOTIEI). (DIVORTUL CANONIC AL CLERULUI) De se va vrdi in pubfic cd solia curva care este raic, a comis adulter, unul ca ac-el-a nu-poate ou.ri i., "r"jnu-p"*t*isc6. Iar, dacb ^ dinsa va comite adulter dupd hirotonie, el tste d;d; si o cremit6; iar de va vielui cu dinsa, nu poate incredinfat. fine- slujba ;" T;; (18 Ap.; 3,6, 73,26 Trut.; 2? Vas. c. Mare) In acest canon pdrinfii au avut in vedere eventualitatea cind o sofie devine adulterd gi consecin{ele ce le produce privire cu ta slujba preo!eascd.
Pornind de la principiul biblic cd prin cdsdtorie se stabileEteo strinsl legdturd, ea devenina o ""iiuiu; intre sof Ei sofie ;; -rld; L6'ii Moise 2, 24) pdrinfii precizeazd cd orice pa"oi .a"iiqi;..ou un so[, pd_
LS?
0. 10 Neocez.
teazl, in acelaEi timp-promovdrii Ei pe celdlalt sof, qi hotdrdsc in consecinld urmiin cler a unui credincios a cdrui solie toarele: interzicerea pe preotul a cirui solie este doveditd obligd a fost dovediti ca adulteri; de adulter s5 divorfeze de ea; Ei ounga pe preotul care nu vrea sd divor(eze de so{ia doveditd adulterd sd se lase de preolie. CANONUL 9: (PACATELE DINAINTE DE HIROTONIE) Presbiterul, dacd, s-a inaintat dup5 ce mai inainte a pacatuit in trup, gi va mirturisi cd a picfituit inainte de hirotonie, si nu jertfeasci" rrminina in celelalte, pentru zelul sru de altfel; cdci rnui{i au zis ci gi hirotonia iartd cele rrai multe pdcate. far, daci el- insu;i nu mdrtrrriseFte Si nu se poate dovedi ardtit, atunci el insu;i are puterea de a hottrri ce sE facd. '1-r!;; (25, 61 Ap.; 2, 9, 70 sin. I ec-:6 sin- II ec.;4, 21,23 .l? i-n"'! , 8, 70, iz w"o""zj 3', 32, 57, 70, 82, 89 Vas. c. h[are; 3, 6 Ttofil AIet) !n lurnina rinduielii stabilite prin can. 61 ap., care impune canclidafilor la preofie sd indeplineascd o serie de condifri privind- brrnul nume in soqiLtate qi prin can. I sin. I' ec., prin eare se impune ca inainte de hirotonie candidaiul si fie supus unui examen sever, in canonul acesta se are in vedere cazul presbiterului care a desfrinat inainte de hirotonie dispunindu-se urmitoarele: Daed preotul insuqi a mlrturisit sii se cdiegte sE se opreasci de Ia aducerea Jertfei, dar sd-gi pdstreze onorurile isd SadA intre preofi; si se cuminece in altar, etc.); cit priesc pdcatele mai miei se apreciazd: ,invocindu-se pdrerea unora cd oeesiea se iartd prin hirotonie", in cazul in eare este bdnuit fdrd a se face dovada qi fdri ca cel invinuit s5 recunoasci, pdrinfii lasi pe seama eonqtiin|ei presbiterului insugi sd judece dacd este sau nu vrednic sd aduia :ir*ta lui Dumnezeu; cazul- in eare se face dovada viefuirii in desfriu" gi presbiterul nu recunoaqte, in lumina doctrinei cenonice, un astfel de presbiter trebuie sd se cateriseascdqi si fie lipsit de toate onorurile. La sanclionarea presbiterului instituit fdrd examinarea canonicd prealabild, se cere sd se aibd in vedere qi prevederile altor canoane, intre care se numdri gi can. 9, I ec. CANONUL
10: (PACATELE DINAINTE
DE HIROTONIE)
A;ijderea si diaconul, de va c5dea in acelapi pacat, s5 aibS nurnai treapta slujitomlui bisericesc. ( 2 5 , 6 1 A p . ; 2 , 9 , 7 0 s i n .I e c . : 6 , s i n .I I e c . ;4 ' 2 1 , 2 3 T r u l ; 1 2 , A n c ' ; 7 , 8 , ' g , 7 2 N e o c e z 3. ;' , 3 2 , 5 7 , 7 0 , 8 2 , 8 9V o . sc. . M o r e ; 3 , 6 , T e o f i lA l e x ' ) Canonul este o continuare a celui precedent. Privind pe diaconul, dovedit cle desfriu, se prescrie aceleaEisancfiuni ca Ei pentru preot. Diaconul se va scoate din diaconat 5i va deveni slujitor bisericesc,
198
ll-14
Neocez.
,CANONUL 11: (VIRSTA CANONICA PENTRU PREOTI) Presbiterul mai inainte de 30 de ani si nu se hirotoneascd, de ar fi chiar bbrbat vrednic pentru toate, ci si a;tepte. cdci Iisus Hristos Ia 30 de ani s-a botezat gi a inceput si invefe. :rL, (74 Trul.) Fixind virsta de s0 de ani pentru candidatul la hirotonie ecta intocmai cele stabilite prin can. 14 VI ec. CANONUL 12: (CEI BOTEZATT IN,STARE
s€ res-
DE EOALA)
,
Dacr cineva bolnav fiind s-a luminat prin botez, nu se poate inainta l_a presbiterie; c6ci credinla lui nu est'e din convingere, "i Jin nevoie; flrd numai poate in urma zelului gi credinfci sale] gi de mai apoi, gi din lipsa cle oameni (candiclali). sin. I ec.;,7 sin. II ec.; 95 Trttl; 1 sin I-II; 1, 5, 89 Vas. e . Mare; Prin acest canon se solufioneazd.o veche controversr pe terna cd cei botezafi in stare clinicd sint sau nu sint valid botezafi, diipunindu-se ea unii ca acegtia sd- nu fie promova{i in cler, excepiind Lazurile in care acegtia dddeau dovadd de mult zel qi credinfd staiornicitd in tirnpi dacd nu erau alti candidati. . j ' CANONUL 13: (CLERUL DE LA TARA $I CEL DIN CETATI) Presbiterii de la jertfi in biserica eetifii, fiind de -sate--nu pot fafi episcopul sau presbiterii cethlii; nici.a da piinea, nici'paharut, in timpul rugiciunii, iar dacl cei din urrnd nu sint de fa!d, ;i singuri vor fi chemafi Ia rug5ciune, atunci sd dea piinea pi paharul. 115Ap.; 75, 76, sin.I ec.; 6 sin.IV ec.;) Pdstrind distincfia ,intre preofii urbani gi preofii rurali, qi respectind dispoziliile can. 6, IV ec., care interzice hirotonia absolutd, fdrd destina{ie, prrinlii prin acest c€rnon interzic preo{ilor rurali sd sluieascd sfinta Liturghie in bisericile urbane, eiceptind cazul cind din lipsd de preofi urbani, prcotul rural era cxpres invitat sd slujeascd singur. CANONUL 14: (HOREPISCOPII) H3repiscopii-.insi- sint dupi chipul celor Sipfezeci de ucenici; qi . ' -ei 9a impreund liturghisitori - ai episcopilor, cinstindu-se pentru zehit lor fafd de s6raci, pot sX aduci jertfi in bi.scricadin cctate.
16 Neoeet,; 1-2
199
GaIrg'
(8 sin..I ec.; 74 sitt. VII ec'; 13 Attc.; 8, 70 Antioh.; 57 I'aod'; 89 Vas. c. Mare) ,:t ,. ,Ir .r* gb Prezentul canon considerind pe horepiscopi ca impreuni liturghisitori cu episcopul eparhiot, le peimite acestora sd sdvirqeasei sfinta liturghie lib-er qi in biserica din cetatea episcopali,_deEi pdstreazd deosebir6a de grad dintre ace$tia, ca fiind dr-rpdchipul celor- 70 de ucenici, care se considerd a fi dupl ehipul.sfinli1or-apostoli. Ei ' episcopieparhioti Difbrenjierea dintrc episcopii eparhioti qi horcpiscopi,_admisd pe linie administrativi, se considerd ci nu poate fi invocatd pe linie saerar:rentald,undc sint egali. CANONUL 15: (NUMARUL DIACONILOR) Potrivit canoanelor diaconii trebuie sd fie sapte' oricit de mare ar fi cetatea. f)espre aceasta insd te vei increclinfa din cartea Faptelor. Fixeazi numdrul de gapte diaconi pentru fiecare cetate reproducind prevederile din Faptele Apostolilor gi prevederile din can' 16 sin. Trulan. i b .
CANOANELE SINODULUI AL TIIEILEA LOCAL DE LA GANGRA (340) .
CANONUL
1: (OSINDA CEI,OR CE DEFAIMA
CASATORIA)
Daci cineva ar defdima nunta gi pe ceea ce se culcx cu bxrbatul s[u, credincioasi find gi evlavioasi, ar urgisi-o sau ar defiima-o' ca gi cum nu ar putea intra in impdrSlia cea cereasefi, sd fie anatema. (5,57 Ap; 13 Trul; 4,9,70, 74 Gang.) Pdrintii condamni inv5f5tura greqitd a lui Eustatiu despre cisdtorie, care considerd cdsdtoria ca pe o iscodire diavoleasci, anatematizind pe cei ce implrtdEeau aceastdcredin[i. CANONuL 2: (INFRINAREA FATARNICA) . ; -:. Daci cineva ar osindi pe cel ce cu evlavie 5i cu credinfd mXnincS carne, afari de singe pi de jertfd idoleascl i;i de sugrumat, ca 9i cunr acela nu ar avea nidejde din cauzi ci se implrtS;e;te cu carne, sd fie anatema. ) (57, 53,63 Ap.; 67 TruI,; 74 Ancir.;86 Vos. c. Mare) c Respectind prevederile can. 51 qi 63 ap., pdrinfii sancfioneazi cu anatema pe toli cei ce pretindeau infrinarea firlarnic5.
g(t(t 3-7
Gang.
CANONUL 3: (RoBr (SCLAVT) STApiNr) $r Daci cineva sub pretext de evlavie ar invifa pe un sclav sd '"" defaime pe st5pin ;i si-gi piriseasc5 srujba, to:"ur.x-.iapi ;i rx nului siu cu bunlvoinfi gi cu toa16 cinstJa, .s6 fie, uiratu*u. (82 Ap.; 4 sin. IV ec.; gS Trul.; 641,, BZ Cart.; 42 Vas. c. hlare) Cor-rsacrdstarca sociald existentii a stdpini gi sclavi.
impir{irii
societdtii laice in
CANONUL 4: (APARARBA CLERULUI CASATORIT) Daci cineva ar afirma cE nu se cuvine a primi cuminecitiira de Ia un presbiter insurat, cind liturgfr;.ugtu aceasta, sd fie anatema. 5 Ap.; 3 sin. I Ec;15,4g Trul.; I, g, l0 Gang.; 4 Cart.) Condamnd pe eustatieni care nll recunosc toria preofilor.
drept
act legal cdsd_
CANONUL 5: (OSIT{DA I{ULITOiTILOR BISERICII) Daci cineva ar invlfa despre casa lui Durnnezeu ci este de dispreluit qi adun6rile dintr-insa, sd fie anatema. ] 80 Trul.; 20 Gang.; 1l Sard.j se condannii eustatienii care desconsiderau casa Domnului si nesocotesc rug5ciunile din Biseric5, interpretind eronat textul de la I Tim. 2, B in lare se spune ca noninuiui ;;*;;;;.-,,,c1 i" orice loc. CATYONUL6: (SCHTSMA$r osINDA EI) Daci cineva ar s'virqi slujbele cele biserice;ti intenfionat, impotriva Bisericii. defxirnind Biserici, rl u" voi sd lu,creze cere'ale riir""i'"ii, -impotriva nefiind impre*ni cu presbiteruri socotinfei episcopulrri, si fie anatema. (31,47 Ap.; 6-sin.-Il ec.;3 sin.,III ec.;7g sinIV ec.;31,34 TruI; 2, 5 Antioh.; 14 Sard..;10,77 Cart.; 7J,74, lS iin t_ti;-i Vis. c. Mare). continuind sirul osindirii .inva{;iturilor gregite ale eustafienilor, in &Best canon se anafernatizeaz| tofi cei ce defiimd Biseriia gi pe preolii ei, vizindu-se astfer preofii elstatienito, ;;;r"^"""sa"*,i .i"f*ii aclcvdra{i. ! CANONUL Z: (CHIVERNISIREA PRINOASELOR) = Duqi ci'erra ar vrea si ia rodurile aduse pentru Bisericd, sau a le da celor cc sint afari de Biserici i*p"t"i*'*.rti"iui cpiscopului,
201
Gang.
8-11
sau a aceluia, ciruia i s-au incredinlat acestea, gi n-ar voi si procedeze dupi socotinfaaceluia,si fie anatema. 4, 38, 41 Ap.; 26, sin. IV ec.; 35 Trul.; 77, 72 sin. VII ee.; 75 An: 1.0 Teofil Alet.; cira; 8 Gangra; 24, 25 Antioh; 26, 33 Cart.; 7 sin. I-il; 2 Chiril Aler.) CANONUL B: (CHIVERNI'SIREA PRINOASELOR) Dacd cineva ar da, sau ar primi rodurile destinate Bisericii flri de episcop, 9i de cel ce este rinduit pentru orinduirea caritifii, sd fie anatema, ;i cel ce dd ;i cel ce prime9te. ( 4 , 3 8 , 3 9.ZS ,47 Ap;26 '2l, eittolt.; ? Gang.; 2 Chiril Aler.)
s i n .I V e c . ; 2 5 T r u t - ; 7 7 , 7 2 s i n ' V i l e c ' 7 5 A n c ' ; 26, 33 Cart.; 7 stn. I-II; 70 Teofil aL Alet';
Prin aceste doud canoane (7-B) se condamni eustatienii care desconsiderau rinciuiala potrivit cdieia averea bisericeascd se chiverniseqte numai de episcop. CANONUL 9: (OSINDA CELOR POTRIVNICI CASATORIEI) Dacd cineva se dedic6 fecioriei 9i infrintrrii, nu pentru'bunStatea fecioriei ci pentru cd scirbindu-se se indepflrteazi de cisXsfintenia ;i torie, si fie anatema. ( 5 , 5 7 , A p . ;S s i n . I e c . ;1 6 s i n . I V E c . ; 7 3 , 4 0 , 4 8T r u t ' ; 1 , 4 , 7 ' d , ' | 4 Gang.; 4 Cart.) CANONUL
10: (OSINDA CELOR CE BATJOCORESC CASATO-
ITIA) Dacd cineva dintre cei ce traiesc in feciorie pentru Dornnul, Fi ti-ar bate joc de cdsitorifi, si fie anatema( 5 , 4 L A p . ; 3 s i n .I e c . ; 7 6 s i n .I V e c ' ; 7 3 , 4 0 , 4 8 T r u l . ; 7 , 4 , 9 , ' 7 4 Gang.; 4 Cartag.) ln aceste canoane (9-10) se condamnd invSfdtura greqitd Ei 'prnicd a eustatienilor despre feciorie gi cdsdtorie. CANONUL II:(AGAPELE)
fA-
.fr
DacE cineva ar ttBf5ima pe cei ce fac agape din credin{i, ti cheami la agape pe frafi pentru cinstea Dornnului, ,si dacd n-ar voi a se face pirtagi chem6rilor fiindci disprefuiesc ceea ce se face;-sE fie anatema.
ct
202
12-15 Gans.
(74 TruI.; 27;28 Laod:; 42 Cartg.) Se condamnd cei ce, urmind invd{dtura eustafienilor, refuzau sd meargd la agapele oferite de cei avufi intru cinstirea Domnului.. CANONUL 12: (EVLAVTA FATARNTCA) Dacd vreunul dintre bdrbafi din ascezi pdrutd intrebuinfeazl haini invelitoare, ;i ca ;i cum pri.n aceasta o" arrea dreptatea, ar defriFa pe cei ce cu, evlavie poartd mitdsuri, qi pe cei ce intrebui n[eaz6 imbrdcimintea obgteasc5,si obipnuitd, sd fie anatema. (27 TruI.; 76 sin. VII ec.) ' Pdrinfii condamnd pe eustalienii care defdimau pe cei ce purtau eu evlavie haine comune sau de lux, pentru cd ei in mbd fifarnic, pentru a-gi ardta virtulile, purtau haine aspre. :\ CANONUL 13; (OSINDA FEN,IEILORCARE I]\{BRACA VESMINTE BARBATE$TI) DacI vreo femeie din ascezi pdruti gi-ar schimba irnbricimintea, gl in locul hainei ferneicpti obi;nuite, ar lua imbrdciminte b5rbSteasci, sI fie anatema. (62 Trul.;) Pdrinfii osindesc pe eustafienii care cereau femeilor sii poarte aceeagi haini ca qi bdrbatii gi sanc{ioneazd pe femeia care ,,din ascezd pdrutS" ar purta haine bdrbdtesti. . CANONUL 14: (OSINDA CELOR CE DEFATMA CASATOnTA) Daci vreo femeie ar pir6si pe b5rbatul siu ;i ar vrea sd se retragi, scirbindu-se de cisdtorie, sd fie anatema. ? (5,48, 51 Ap.; 73,8Z Trut; 7,4, g, 10 Gang.) - Vizind -[nv5{5tura gregitd a eustafienilor fafd de cdsatorie, pdiinlii osindesc pe femeile care din scirbd iEi pirdsesc birlbatur. :.r.) CANONUL 15: INDATORIRILE PARINTILOR FATA DE COPII. (ASCEZA NU DEZI,EAGA DE INDATORIRI LEGALE FATA DE
coPrr)
Dacd cineva gi-ar pXrisi copiii sii, 9i nu i-ar mai crepte gi nu i-ar indrepta cit atirnd de eI, spre cuvenita cinstire de f)umnezeu, ci sub pretextul ascezeii-ar neglija, sE fie anatenta. al (35 Cartag.;)
ll
203 tG-t9'Gang.
A v i n d i n v e d e r e i n v d { d t t r r a g r e q i t i a e u s t a ( i e n i l o r . c ainr eascezd' cereauaa"ptiio"---for sa-Ei pariiuut"a famitii Ei copiii Ei sd triiascd pdrintii supune """ilolii p" parintii care perdseau-copiii qi nu se ingrij;-d'" .;"it"""u Ei educareaacestorape motiv de evlavie' ''cauoxut 16: (INDATORIRI ALE coPIILoR FATA DE PADE INDATORINTI). (EVLAVIA Nu-I DEZLEAGA PE COPII RIRILE LEGAL.EFATA DE PARINTI) de cei credinDacS oarecarefii s-ar depirta de pdrin{i' mai. ales pdrinfilor' cinste luvenita gi ar'da ng ciogi, sub pretext de evtavie anatema' fie sd preti"i"au-se de cdtre ei evlavia, (7,74, 75 Gang.) coPiii care, din Pdrintii continud ideea 9i condamni la fel Si Pe lor. pretinsd evlavie, nu se ingrijesc sau nu respectl Pe Pirinfii PARUL) CANONUL 1?: (FEMEILE SA NU-$I TUNDA tunde pirul' na"a vreuna dintre fernei pentru asceza p,5rute $i-ar ceil-adatDumne",*"tpt"aducereaamintedesupunere'sifieanatema ca una ce strici porunca supunerii'
-s:
(7,73,74 Gan'7.) '
Se interzice femeilor q5-si tundi tienilor care cereau femeilor' ca s"*t
pdrul, vizind invdfdtura eustad" evlavie, sd-qi tundi pdrul"
CANONUL 18: (DUMINICA NU SE POSTE$TE) duminica' si Daci cineva, pentru ascezi p6ruti at aiuna
fie
anatema. Ap.;'16 sin.IV ec';55 Trut'; 74 Ancira;29' 49 51' Laod') . .. -(69 duminica' Condamnd pe eustalienii care lnv5{au se se ajuneze
CANONUL 19: (POSTURILESA SEt'1rrVa N CINSTE) DacS r,reunul dintre cei ce practicd asccza,f6r5 nevoie frupeasci' qi care se ar aispretui pi ar iirl"Sa posturile cele transmise indeob;te anatema' fie sd d; Biserica, aviia icela 9i mintea intreaga' ft";J (69Ap;29,56,89Trul;49,50,57,52Laoc\';TDionisieAler'; 75 Petru Atex.: 8,70 Timotei aI Aler') nu resPdrinlii anatematizeazS,pe-cei -ce urmind pe eustafieni pectai port'uril" iinduitu de Biserica, desconsiderindu-le.
n4
20.-zl Gang.
CANONUL
20: (CINSTIREA SFINTTLOR) Dacd cineva, -intrebui'find socoteali disprefuitoare gi scirbindu-se ar prihdni adunirile- ce se -fin in cinstea mucenicilor, uau liturghtiic ce se fac intr-insele, gi pomenirile lor, si fie anatema. ^,- ^ (31 Ap.; 4 sin. IV ec; 31, 80 Trut.; S Gang.; S Antioh.; 11 Sarct.; 83 Cartag.) .. continui girul osindirilor vizind si pe cei ce, urmind pe eusta{ieni, dispre{uiau, din scirbd, adundrile cL se {in in cinstea mucenici_ -lor, sau liturghiile ce se fac in cinstea acestora'gi ponreni.il; io;,; CANONUL 21: (EVLAVIA SINDESC)
$i INFRINAREA
FATARNICA
SE O-
Acestea ins5 Ie scriem, nu spre a stirpi pe cei ce vreau sd prac_ tice asceza in Biserica lui Dumnezeu potrir;it scripturilor, ci pe ."i "e iau pretextul asce.zci spre mindrie, iiclicindu-se iiiipot.i"a celor ce mai simplu, gi pe cei ce introduc inovafii impotriva scriptul,f$"i::" rilor si canoauelor^bi,serice;ti.Agadar noi inc6 admirdm;i fecioria cea cu, smeren'e, si, prinrim inirinarea "Luu "u se face cu demnitate pi cu evlavie .si aprobxm retragerea cu srnerenie de la rucrurile rumepti qi c_instim legitura venerabild a nunfii, ;i nu defdiminr bogilia cea'dup'd dreptate agonisiti 9i impreunati cu caritatea gi ldudirn iimplicitatea'pi cumpdtul in imbr5cdminte, care servegte numai pentru simpla u"op"rlre a trupului; iar de Ia n6zuinfele spre moriciune ;i lux in imbricdrninte ne intoarcenr, ;i casele rui Dumnezeu Ie cinstim pi aduntrrlle care se fac intr-insele ca sfinte si folositoare le irnbrifi;rrn, nu inchizind in casr cinstirea de Dumnezeu, ci cittriina-;;l; i;;sur1e zidite in numele Iui Dumnezeu pi adunarea ee se face in Bisericd spre folisul obgtei o- aprob5'r, 9i facerile de bine irnber;ugitu ui*- t"u1iro", ;;-;; fac-potrivit predaniei bisericesti pe'tru s5raci, Ie l[udirn, si scur.t zis, 'toaie dorirn sr se faci in Bisericr cele predanisite d" a.rrrrrru"eiegtile Scripturi 9i de Predania Apostolic5. . ( . 3 ! , 5 ! , 5 : A p . i j : i n . I V e c . ;2 7 , 8 0 T r u I . ; 7 6 s i t . V t I e c . ;5 , 2 0 G a n g . ; 5 Antioh.; 77 Sard.83 Cartag.) canonul acesta formulat ca o concluzie generald a canoanelor preeedente (1-20) prezintd in a'rdnunt invdfdtu"ra mincinoasd a Iui Bus. pe rind fiecare punct al acestei invatitu.i. i;--i"i-;flti:'^TTlr_onind te :lu canoane se anatematizeazdseparat toate punctele. iar in can. 21, referindu-se la acea invdfdturd, .'"aa reguiiie g€""rir" pentru tofi cregtinii ortodocgi. Avind in vedere invdtdtura gregitd a eustafie'ilor care eereau practicarea unei asceze rigicle, perinlii susfin cd adevdrata ascezd este numaicea propovdduitd de Bisericd, confonn prer.ederile sfiirtci s";ip: -cu turi, adicd practicatd cu evlavie gi nu din rnindrie.
I Aatioh.
Condamnind falsa invd[Atura a eustalienilor pdrinlii enun{d in acest canon $i o serie de linii directoare, indemnuri Ei sfaturi, cu valoar€ de porunci, Ei anume: a) fecioria impreunatd cu smerenia sd se prefuiasc5, daca nu se invocd in fata altora ca un merit; b) infrinarea este bunS dacd este cu demnitate gi evlavie $i dacE se practicd cu sinceritate qi cu intenlii bune creqt-ne;ti; c) bun lucru se consideri gi abfinerea de la afaceri lur]egti qi trdirea in retragere, dacd aceasta se face cu inten{ie bund 9i cu smerenie; cl) cdsltoria sd se respecte ca un lucru voit de Dumnezeu; e) avufia sd nu se osindeascS,dacd este agonisitd in chip cinstit $i dacd este impreunatd cu caritatea; f) simplitatea Ei moderafiunea este lucru ldudabil; g) luxul in irnbrdcdminte este condamnat; h) bisericile gi adunirile frafilor sa fie cinstite; i) serviciile divine sd se cinsteasca; j) str se aprecieze faptul c6 cei avu{i oferi mese siracilor prin intermediul bisericii. ln incheiere se subliniazi faptul ca Biserica singurd ne PdzeEtede Invdldturi greEite de aceea se cere ca S A se respecte invifSturile ei. CANOANELE SINODULUI AL PATRULEA
DE LA ANTIOHIA (341)
CANONUL 1: (PRAZNUIREA PA$TILOR) Toti cei ce indrdzncsc sd desfiinfeze hotdrirea marelui li Sfintului Slnod intrunit in Niceea in prezen{a evlaviosului ,si de Dumnezeu prea iubitorului impirat Constanain, in privlnla sfintei sdrbitori a mintuitoarelor Pa-sti, si fie excomunicali ;i lepidafi din BisericS, daci vor stdrui a se impotrivi din poftd de cearti impotriva celor bine hotirite' ,si acestea si fie zise pentru laici. Iar daci vreunul dintre proesto;ii Bisericii, episcop ori presbitcr ori diacon, va indrdzni dupd hotirirea aceasta, sd se osebeasci spre ziplcirea popoarelor pi spre tulburarea bisericilor .si sd serbeze Pagtile cu evreii; Sfintul Sinod a judecat ca acela si fie strSin de Biserici de acurn inainte ca unul ce Pi-a ingr6mddit picate nu numai siegi, ci s-a fdcut multora pricind de striciciune pi de zdp6cire .si nu numai pe acegtia ii caterisegte din slujb5, ci qi pe cei ce vor indrizni sd se impirtigeasci cu acegtia dupi caterisire. Iar cei caterisifi si se lipseascf, gi de cinstea exterioari, de care i-a fdcut pirtagi sf. canon gi preofia lui Dumnezeu. ( 7 , 6 4 , 7 0 , 7 1 , A p . ; 7 s i n .I I e c . ; 7 1 T r u t . i 7 , 3 7 , 3 8 , L a o d . ; 3 4 , 5 7 , 7 3 , 106 Cart.)
I Antioh.
Primul canon prevede pedeapsa cu caterisirea pe seama celor ce serbeazd pagtile deodatd cu evreii, ca unii care incalcd hotaririle sinodului I ecumenic. Din istorie se cunoaEte disputa care a avut loc in primele vreacuri intre creEtinii din Asia Micd, care serbau Pasca deodatd cu evreii la 14 Nissan, fi apoi la trei zile serbau Invierea Domnului indiferent de ziua sdptiminii, Ei cregtinii din Apus care serbau Invierea Domnului in prima duminicd dupd 14 Nissan. O astfel de disputd s-a iscat Ei la Laodiceea. Episcopul MeUton de Sardes (Lidia) publici o scrisoare in care apdrd obiceiul bisericilor din Asia Mic5. La acasta rispunde Victorin, papa Romei (189-199), ameninfind cu excomunicarea pe cei ce nu acceptd obiceiul apusean. Episcopul Policarp aI Efesului rdspunde papei respingind ameniF {area gi declarind cd cei din Asia pdstreazd tradilia apostolicd. . . In disputd intervine cu succes Irineu, episcopul Lyonului, ucenicul Iui Poiicarp, eare scrie papei Victorion, pronuntindu-se pentru obiceiul apusean implorind insd pe papa sA nu tulbure pacea Bisericii. Cuvintul autoritar al lui Irineu a potolit spiritele gi s-a restabilit pacea, fiecare pistrindu-Ei obiceiul incetd[enit. , Chestiunea s-a repus la sinodul I ecumenic (325), la care pentru a se introduce o practicd uniformd, prin can. 7, s-a dispus urmdtoarele: Pagtile creEtine sd nu se serbeze odatd cu iudeii; sd se serbeze in prima duminicd cu lund plina dupd echinoc{iul de primiSvard; dacd duminica, cade deodatd cu Pasca iudaic6, sd se amine cu o sdptimind; qi obligd pe episcopul Alexandriei, sd comunice data exactd a serbdrii Pagtilor, trimifind enciclice bisericilor. lntrucit nu to{i s-au conformat acestei hotdriri, pdrin[ii de la Antiohia au emis acest canon. Hotdrirea sinodului I ecumenic a fost insd respectaG de Biseriii Indreptarea calendarului fdcutd de papa Grigore XIII la 1582 prin care s-a introdus qi o noud pascalie, admisd in apus Ei neacceptatS in rAsdrit, a produs gi un nou decalaj intre rdsirit gi apus, in ceea ce priveqte serbarea PaEtilor. Congresul panortodocs din 1923 de la Constantinopol, a acceptat lndreptarea calendarului iulian respectat plnd aici. Sfintul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in privinfa serbdrii Pagtelui a hotdrit: 1) cu-privire la serbarea Pa;telui si se menfind dispozi{iile canonice ale sinodului I ecumenic de la Niceea, in temeiul carbra PaEtile se vor serba in fiecare an in prima duminicii dupi luna plin5, care urmeazd echinocfiului de primdvarS. Considerind insd ci dupd ca.lendarele cregtine in uz calcularea datei lunei pline nu este exactd (ci intirzie cu cinci zile), pe viitor va fi hotdritor momentul, in care luna plind, ce urmeazd dupd echinoc[iul de primivard, se aratd deasupra Sfintului Mormint al Domnului din lerusalim. Iar dacd s-ar intimpla ca data
2, 3 Antioh.
cu Pasca ebraicd, in acel caz serbirii PaEtilor astfel stabilita s5 coincidd serbareaPagtilor"ou't'useamindpeduminicaurmdtoare.-2)SSrbdtorile apoi numdrul iunilor;i at fixe gi zilele fixe ai"-""pri1sul siptaminii, ca tnai inainte' 3) Aqeintocmai lor la tocui zilelor din siptamd;^;e-i; utrenei' a.Apostolului qi a zarea glasurilor, a svetilnelor cu evanghelia ca 9i rnai inaite in lepdtura cu sfintelor Evanghelii-;;-il iit;rghie, rdrii' "uf""au" indreptatl-a fixat ;;;;t"i serbarea pagtiior. +l$aia i.r"ufrutui,rt octoniUrie ziua de ;;tt;i"dl fgii, pentru luna octombrie pentru, urr.rf i+ ociomurie. - r --^ D Maiamintimcdsfintulsinodal-BsericiiortodoxeRoma n e psfintelor rinlrodata ira "oi"-uriul igzs a dispus,ca tdrirea sa din 31 ;;;;;" tot adica trecut' ca ;i^in Pasti sd se caiculez;-;i i" ";1;;*"*1i;#";t"t ho; cu conformitate in torl-.i"uilita dup6 vchea nourt"i-pas"uli", "ur" u Niceea' Ia de tiuii.iln sinodului CANON tJL 2:(AFURISIRE $I AFURISITI) T o f i c e i c e i n t r 6 i n B i s e r i c 6 ; i a spoporul' c u l t d s f i n t e lsc e Sferesc c r i p t ude r i , dparticiarnu sau particip[ ta "uga"it"'u imp""t"'e-cu sd se ace$tia oarecarei nerinduieli, nare Ia sfinta nurruri.liu'potrivit ardta vor nu mdrturisi 9i se vor lcpede din Bisericb, pin6 cind nu, nu le iertare; primi putea vol' roduri de pociinfd, ;i atunci ruginau-se e s t e i e r t a t i n l A s a ' c o m u n i c e c u c e i e x c o mroagS'irnpreuni u n i c a { i ' n i c i u m bcu l i n Biserica' dincase -rr cei "" ""-i" S se roage ,.np"".t"a cu in impreuna adunS tu "u *i nici s6 se primearJ in altS Biserica pressau ;; va vndi c6 oarecare dintre episcopi' alt6 Biseric6. Iar;; clericilor)' va comu' diaconi, .uo ou"""ore din^canon(catalogul ;ilil; ca unul ce eicomunicat i;;t sd'fie nica cu "ri u*"o'i,iii*tt;-;;;.1" tulbur'6 canonul Bisericii' e c ' ; 1 7 '7 3 s i n ' l V ' ( g , 7 0 , 1 7 , 7 2 . 7 5 , - 2 8 , 3 2 , . 3!i5. ;, 1 8 , 6 5 4 p ; 5 . s i r r "I 77 sard.;9,70; e c . ; 1 7 , 6 6 , 8 0 r r u i . ; ' s , - i i A n t i o n . i 4 7 "4 2 l l a o d i c e e a ; 9 ' 23, 106 Cartg.) chestiune' Vezi can. g,71,12 Ap', care trateazdaceeaqi CANONULs:(CLERULSEI\,TUTANUMAIDUPAPRAVILA) DacSvreunpresbiter,oridiacon,oriingenere-oricineclintreeei duce in alta, apoi des6virsit din pr.otie, pa"arilrJu-gi p-arohia sa, se va indelungat in alti parohie' timp put""aci ta mutindu-se, "u iu"u""adaci episcopul siu propriu acela sd ,ro *ui^^iit""gttiruarca mai alei, parohia sa' nu va asculta' in chemindu-l ,si ttatuinai-i sa se intoarci se cateriseasci din sluib6' si desdvirgit Iar de va stirui i"- ""ti"a"iali, sau de serviciu. Iar reintegrezg mai ." "" \a _locul incit nicid""o* Jprimi alt episcop-'- 9i l-ar aceastb [ricin6, daci caterisit fiind p""icare desfiinunul ca obptesc, de la sinbdul acela sd p"i-uu""a-.fiiii-iu feazd legiiririle biserice9ti'
206
4-6
Antioh.
! 1 1 , 1 9 A p ; 1 5 , ! 6 s i n . I e c . ; S , t 0 , 2 0 , 2 J s i n .I V e c . ; 7 2 , 7 8 T r u t . ; 75, 16 Sard.; 54, 90 Cartg.) Vezi can. 15, 16 Ap.
cANoNuL 4: (srAREA cLERIcTLoRcATERrsrTr (RAspoprTr) Daci vreun episcop caterisit de sinod, ori presbitcr, ori diacon c-aterisit de episcopul -sbu propriu, ar indrdzni sd sivirpeascd ceva din slujba- preofeascd potrivit celor obignuite a le indeplini nlai inainte, ori ca episcop, ori ca diacon; acela si nu mai poati avea nidejde li alt -"" sinod nici de reintegrare, nici de a se putea apira, "oro,rti cei nic! cu ei toli sE se lepede de la Biserici, ,si rnai ales, dac6 cunoscind ei hotxrirea cea dati impotriva celor amintili mai sus, ar indrizni sI comunice cu dinSii. (28 Ap; 5 sin. I ec.; 6 sin. II ec.; 2g sin. IV ec.;,72, tS Antiohia; 3, 4, 5, 14 Sard.;29,65 Cdrtg.;gg Vns. c. Mare) -canon'il repet-a gi intregegte can. 12 Ap., prin care se dispune cI un cleric pedepsit dacd nu se supune igi pierde dreptul legal de apel la un for superior gi nici nu poate fi iertat. CANONUL 5: (SCHISMA) . -91"a vreun p-resbiter, ori diacon, defaimiird pe episcopur siu s-a d-esp5rlit pe sine de Biserici, pi a ficut adun"r"- or"iita gi a ridicai altar, pi chemindu-l episcopul nu s-ar supune, nici nu ar voi sb i se plece, nici s5-l asculte, fiind chemat intiia gi a doua oarr, acela des6virgit si se cateriseasci, gi nicidecum s6 nu mai dobindeaicd serviciul, nici sd nu mai poatd primi cinstea sa. Iar de ar strrui in a tulburi ;i rizvrdti Biserica, acela prin stdpinirea externd si se pedepseasci ca un tulburdtor. - _ (31 Ap.; 0 sin. II^ec.; 3 -sin.III ec.;18 sin. IV ec.; 31,34 Trut; 6 Gang.; 6 Gang.; 14 Sard.; t0, t7 Cartg.;9, 13,74, t5 sin.'I-Ii;7 Vas. c. Maiej Respectind dispozi[iile canonului 31 Ap., pdrin(ii adaugd cd, delicventul rdzvrdtit, dupd ce a fost caterisit sd se predea aut6ritdfilor de stat- competente pentru a fi pedepsit pentru rdzvrdtire. Aici se intdregte rinduiala.cd singurd autoritatea bisericeasci este indreptdfitd sd judece -caterisire, pe clericii in funcfiune, iar in cazuri extremb dupa fostul cleric poate fi judecat de autoritatea civild in starei lui de mirean. CANONUL 6: (STAREA CELOR AFURISITI) Dacd cineva a fost excomunicat de episcopul sdu, acela sX nu se primeasctr mai inainte de alfii, dac6 nu_ s-ir prlmi de insu;i episcopul sdu, -saur finindu-se- sinod, pi prezentindu-se J-ar apdra, gi'"orroirrgirrd sinodul, ar primi altd-sentinti. $i hotdrirea aceasta are'valoare p;tru mireni Ei presbiteri ;i diaconi ii pentru tofi cei din canon.
q
*
7-9
Antioh.;
( 1 2 , 7 6 , 7 3 , 3 2 A p ; 5 s i n .I e c . ; 6 s i n . I I e c . ; 2 0 L a o c l . ;7 3 S a r d . ; 7 1 , 29, 133 Cartg.; I sln. SoJ/ o(r B , ' In acest canon se intdresc prevederile can. 32 ap., stabilind rinduiala ca un excomunicat sau afurisit de episcop nu poate fi primit decit numai de cel ce l-a pedepsit sau dacA sinodul va hotdri ltltfel. CANONUL 7: (SCRISOIiI SAU CARTI CANONICE) Nici rrnul dintre strhini si nu se primeasci fdrd scrisori de pace. ( 1 2 , 1 : i , 3 2 , 3 3 A p . ; 7 7 ,1 3 s i n .I V e c . ; 7 7 T r u l . ; 8 , 1 1 A n t i o h . ; 4 1 , 4 2 Laod.; 7, 8. 9, Sard.; 23, 706 Cartag.) ,.)i, Vezi canoanele paralele. $i indeosebi can' 11 IV ec. CANONUL B: (SCRI'SORISAU CARTI CANONICE) Nici presbiterii rurali si nu dea scrisori canonice, decit nurnai citre episcopii invecinafi si lrimiti scrisori; horepiscopii neprihdnifi insd si dea scrisori de pace. -t'- (12, 13,33Ap.;77,73'sin. lV ec;17 Trul.; 13 Ancira;70 Antioh.; 42, 57, Laodiceea;32, 106 Cartagina.) ,,., nJn acest canon se interzice presbiterilor rurali sau protopopilor sI eiiiiiS scrisori canonice, ingiduindu-le doar sd emitd simple scrisori cdtre episcopii invecinafi, aga cum se admite acelaEilucru Ei horepicscopilor' CANONUL 9: (AUToCEFALIA $I AUTONOMIA) Episcopii din fiecare eparhie trebuie si recunoasci pB_episcopul proestoi dil capitala metropold, 9i care deline purtarea de grijd a ioati eparhia, pentru ci in capitala metropoli se intrunesc din toate pdrfile lofi cei ce au afaceri de aranjat. Pentru acaea s-a hotirit ca aceasta si aibi precftlere in cinste, 5i ceilalfi episcopi si nu facd nimic mai insemnat fird de dinsul, potrivit vechiului canon in vigoare al Pdrin{ilor no;tri, decit numai cele ce privesc fiecare parohie in parte, ;i linuturile de sub dinsa. far fiecare episcop sd aibd stdpinire ileste parbhia sa, pi s-o cirmuiasci potrivit evlaviei cuvenit[ fiecSruia ;i sb iife griji de tot linutul supus cetifii sale; a9a ca sd ;i hirotoneascd atit piesbiteri cit ;i diaconi, Si sd dispunS toate cu juclecati; dar mai mult nimic sE nu se apuce si fac6, firi episcopul capitalei rnetropolei, nici acesta fdri de socotinfa celorlalfi. ,, Ir (34 Ap; 4, 6,7 sin. I Ec.; 2, 3 sin. II ec.;:8 sin. III,ee.; 28 sin' IV ec; 36, 39 Trut.) Canonul lntfege;te Ei dezvolta pe larg prevederile can. 34 ap., consfinfindu-se organizarea mitropoliilor autonome, care erau de fapt biserici na{ionale (etnice).
210
10-12 Antioh.
CANONUL 10: (HOREPISCOPII) Sf. Sinod a hotdrit ca cei de pe sate, sau de Ia far5, sau ata numifii horepiscopi, de ar fi pi luat hirotonie de episcop, s6-;i cunoascd mEsura dt'epturilor lor ;i sd cirmuiasci bisericile supuse lor, 9i sd se mulfumeasci cu ingrijirea gi administrarea acestora, sd a$eze adic6 citefi ;i ipodiaconi gi exorcipti ;i si se mulfumeasci cu inaintarea acestora; dar sd nu indrdzneascd a hirotonii nici presbiteri, nici diaconi, fdrx episcopul din cetatea cdreia este supus atit eI cit ;i teritoriul lui. Iar de ar indrizni ciner-a sd ealce cele hotdrite, acela sI se caterlseasci ;i sd se lipseasci de cinstea ce o are. $i horepiscopul si se factr de c6tre episcopul cetdfii, clreia este pus. (8 sin. I ec.; L4 sin. VII ec.; 73 Ancira; 74 Neoceznreea;I Antioh.; 57 Laod.; 89 Vas. c. Mare) Prin acest canon se reglementeazl in chip dctaliat cercul de competenld al horepiscopilor, prevenindu-i cd vor Ii depugi din treapti dacii vor depdgi limitele competenlei lor. CANONUL 11: (INFATISAREA CLERUTUI LA CAPETBNIA STATULUi) non, s-ar porni sd meargi la impdratul, fdrd ;tirea ;i scrisorile episcopilor din eparhie ;i rnai ales ale celor din capitali, acela sX se izgoneasci gi lepidat sd fie, nu numai din comuniune, ci qi din demnitatea de care era pirtap, ca unul care cuteazd si supere urechile prea iubitorulu,i de Dumnezeu impdratul nostru, impotriva orinduirii biserice;ti. Iar de ar cere vreo nevoie urgenti a se adresa impdratului, aceasta s6 o facd cu chibzuirea gi socotinfa episcopului capitalei eparhiei pi a celor ce sint intr-insa, gi cu scrisorile acestora sd se inzestreze pentru cdlitoriB. (6 sin. Il ec.;7,8,9,21
Sard.;12 Antioh.; 104, 106 Cartg.)
Pdrin{ii, pentru a curnta dezordinea, interzic categoric clericilor sub pedeapsa caterisirii de a merge la curtea imperiald. 7n caz de necesitate se pot duce cu scrisoare de recomandare emisi clin partea sinoduhri mitropolitan. CANONUL 72: (ApEr,UL CLERICTLOR LA CAPBTENIA STATULUD GMPARATUL NU ESTE INSTANTA BISE}iICEASCA) DacE vreun presbiter, sau diacon caterisit de episcopul s6u, sau un episcop caterisit de sinod, ar indrizni sr molesteze urechile imti piratului, cuvenindu-se a se adresa sinodului m:ri mare al episcopilor,
J
&
2tL
13.,14 Anfioh.
gl dreptatea ce socotegfe ci o are, sd o supuni mai multor episcopi, ;i sd aptepte de la dinpii cercetarea 9i sentinfa; iar dacd el disprefuind pe aceptia ar rnolesta pe impdratul, apoi acela nu este vrednic de nici o iertare, nici loc de apdrare sd aibir, nici nddejde de reintegrare viitoare sd nu agtepte. ' (28,74'.Ap; 6 sin. lI'ec.; 9, 17 sin. lV',ec; 7, 8,9, 74. 21 Sard; 4, 17, 75 An.tlohiu;29,65, 704, 705, L06Cartg.) Prin acest canon se intiregte'regula stabilitd c5 infrac[iunile sdvtigite de clerici cu caracter bisericesc se judecd nurnai de forurile judec;itoreEti bisericeqti qi interzice apelul la irnpdrat sau la forurile civile. Cei ce incalcA acest principiu pierde posibilitatea iertdrii Ei reintegrdrii in post. In chestiuni bisericeryti este admise illsd calea recursului Ei apelul la forurile superioarebisericeqti. CANONUL
13: G/TUTAREA (.TRANSFERARFIA) iERARHILOR)
Nici un episcop sd nu indrlzneascd si se ,mute de la o epai'hie la alta, gi sd hirotoncasc[ pe oarecare in Bisericd pentrq indeplinirea slujbei nici sI aduci cu sine pe alfii, decit numai dacd s-ar duce chemat fiind prin acela, in al ciror teritoriu s-ar duce. Iar daci nefiind chemat de cineva, s-ar duce f5ri rinduiali pentru hirotonirea oarec6rora pi pentru orincluirea afacerilor bisericegti, care nu-l privesc pe dinsul, sX fie nule cele f5cute cle dinsul, gi el incd s5-qi ia pedeapsa cuvenitl herinduielii sale ;i intreprinderii ilegale, caterisit fiind ime: diat de acum inainte de Sfintul Sinod. (14, 35 Ap; 15 sin. I ec.; 2 sin. II ec.; I sin. III ec.; 5 sin. IV ec.; 17 TruL; 73 Ancira;27,.22Antioh.;3,15 Sard.;48,54 Cartg.) A se vedea ean. 35 np., a cdrui prevederi le reia intdrindu-le. CANONUL t,\: (SCAUNEI,B (Ih-STANTIiLE) DE JUDECATA ,PntirRU Episcopl) Itlt^"t l$l ;' I Dacd vreun episcop s-ar judeca pentru oarecare invinuiri, apoi s-ar intimpla si nu fie de acord in privinfa lui episcopii din eparhie, unii adicd declarindu-l nevinovat pe cel ce se judecX, iar alfii vinovat; spre a scipa de toati indoiala, Sf. Sinod a hotdrit ca episcopul rnetropoliei (mitropolitul) sd cheme din eparhii invecinate pe alfi ciliva episcopi, carp sd hotdrasc[ pi sd dezlege indoiala' spre a intiri ir-npreund cu episcopii cei ai eparhiei pricina supusi spre iudecare. (28, 74 Ap.; 0 sin. II ec.; 1 sin. III ec.; 9, 17 sin. IV ec.; 4, 12, 75 ,Antioh.; 3, 4, 5, Sard.) ln acest eanon se instituie ca for de judecatd sinodul epLscopiior 'din eparhiile invccinate, care era chentat sd judece eazulile arnpra Ctrrora sinodul ,metropolitan nu a cdzut ln unanimitate de acord.
272
15-18 Antioh.
CANONUL -15: (JUDECAREA E,PISCOPILOR) (SCAUN UNIC DE"IUDECATA) (INSTANTA UNICA) Dacd vreun episcop, pirit pentru oarecare vinor,ifie, s-ar judcca de- eitre tofi episcopii din eparhie, pi tofi de acord a" od.r"r impiotriva lui- o_hotdrire, aceasta sd nu se mai judece de alfii, ci si rdmini intdritd sentinfa dati cu unanimitate de c6tre episcopii ain epartrie.-. ( 2 8 , - 7 4 - A p .5; s i n .I i e c . ; 6 s i n .I I e c . ; g , 7 Z , 2 g s i n .I V e c . ; 4 , 7 2 , 74,Antioh.i 3, 4, 5, Sarcl.;29, 65, Cartg.; gg Vas. c. Ir[are1 se intdreEte rinduiala potrivit crreia, ia o hotarire luatd cu unaniniitatc' de sinodul rnitropolitalt nu se admite recurs sau apcl. '
CANONUL 16: (RAprRE DE SCAUN EPTSCOPAL) Daci vreun episcop firi episcopie, aruncindu-se pe sine asupra unei biserici fdri episcop, ar r5pi scaunul fXr6 de hotdrirea sinodului complet, acela sd fie lepddat, chiar daci ;roporul intreg pe care l-a ripit l-ar alege pe el. Iar sinod complet eite acela, la care este prezent gi cel al capitalei, mitropolitul. (14 Ap.;1.5 sin.I ec.;5 sin. IV ec.;2A Trul.;21 Antiott;7,2, 17 Sard.; 48 Cartg.) Canonul intdreEte rinduiala cd rinduirea gi instituirea episcopilor in fun{ie este de competenfa sinodului mitropolitan competent, adica p1e-zidgt^de -rnitropolit, Ei rinduiegte cd cel ce nu respectd aceasta rinduiald sd fie lepddat, chiar dacd poporul intreg l-ar solicita pe acesta. CANONUL 17: (EPISCOPUL CARE NU.$r PRIMIRE)
IA
SCAUNUL
tN
Daci vreun episcop luind hirotonie de episcop, pi rinduindu-se a cirm'd poporul, ny ar primi slujba, nici nu s-ar indupleca sr *"orgd la biserica incredinfati lui, acela sd fie excomunicat pini cind fiind silit ar primi, sau pini cind sinodul complet al episc-opilor eparhiei ar hotdri altceva in privinfa lui. (36 Ap.; 76 sin. I ec.; 29 sin. IV ec.; 37 Trut.; 1g Ancira; 1g Antioh.; 17 sin. I-II; 7, 2, 3, Chiril Aler.) Vezi canoaneleparalele. CANONUL 18: (EPISCOPUL CARE NU-$I PRIMIRE (OCUPA) SCAUNUL)
POATE
LUA
tN
DacE vreun episcop nu ar merge la parohia, pentru care a fost hirotonit _nl dil pricina sa, ci, sau din caiza refuzurui poporului, sau pentrur alti, pricini, care nu s-a produs din partea sa, icela str fie pirtag gi de cinste ;i de slujbS, numai si nu nerinigteascI afacerile
r0. 20 Antioh.
213
Bisericii, unde ar petrece; pi si primeasci acela, ceea ce va hot6ri sinodul complet al eparhiei, judecind cele ce i s-au supus. (36 Ap.; 76 sin. I ec.; 29 sin IV ec.; 37 Trul.; 78 Ancir.; 17 Antioh,; 77 si.n.l-II; 7, 2,3, Chiril Aler.) Acest canon ca qi precedentul repetd prevederile canonului 36 ap., addugind cd competent sd decida situafia episcopului care nu-gi preia postul sau care nu poate sE gi-l preia, este numai sinodul mitropolitan competent, prezidat de rnitropolit. CANONUL 19: (ALEGEREA $I HIROTONIA EPISCOPULUD Eplscopul sI nu se hirotoneascl fdr6 sinod pi fdrd prezenfa celui din capitala eparhiei ;;i acesta neapdrat fiind de fafd, rnai bine este sE fie impreun5 cu dinsul tofi irnpreund slujitorii din eparhie ;i pe care cel din capitala se cuvine ai chema prin scrisoare,$i mai bine este de se vor intruni tofi; iar de va fi cu greu aceasta totupi negregit trebuie si fie de fa!6 mai mulfi, ori prin scrisori sE consimtd, 9i aga sau cu prezenfa celor mai mulfi, sau prin votul lor si se faci instituirea; iar de s-ar face altceva irnpotriva celor hotdrite de sinotlul prezent, hirotonia sE nu aibe t6rie. $i de s-ar face instiiuirea potrivit eanonului hot5rit, dar unii s-ar opune din pofta lor deqartS, sd aibi tlrie votul celor mai rnulfi. (1 Ap.; 4, 6 sin. I ec.; 3 sjn.. VII ec.; 72 Lsodiceea; !6 Sard.; 1 C-poI; 13, 49 Cartaguna) Repetind prevederile can. 4 Ei 6 ale sin. I ec., pdrinfii intdresc rinduiala cd alegerea, hirotonia gi instalarea unui episcop sd se fac5 de cEtre mitropolit pe baza hotdrirji sinodului rnitropolitan, luatd cu unanimitate, sau nrajoritatea voturilor membrilor, fie prin vot direct, fie prin scrisori, in care se exprimd consimfdrnintul expres gi clar. - , ,, ' ., CANONUL 20: (SINOADELE MITROPOLITANE) Pentru trebuinfele bisericelti gi pentru dezlegareapricinilor controversate, s-a hotirit ci este bine sE se find in fiecare eparhie de douX ori pe an sinoadele episcopilor: intii adicl dup6 a treia s[ptEnrinX a sirbdtorii Paptilor; astfel ca in a patra siptimind a cincizecimii sE sq incheie sinodul, cel din capital5, in;tiinfind pe episcopii eparhio{i; iar sinodul al doilea si se tinX la idele lui octombrie, care este a zecea zi a lunii lperverteu: ca la adeste sinoade sd vini presbiterii pi diaconii pi tofi celor ce li se pare cd sint nedreptd{i{i, ;i de la sinod sd dobindeasci judecati. InsI sd nu poatd oarecari de sine si fini sinodul f5ri aceia, cirora li s-au incredinfat rnitropoliile. (37 Ap.: 5 sin. I ec.; 2 sin. lI ec.; 79 sin. lV ec.; 8 Trul.; 6 sin,. t,. |TII ec.; 40 Lac,d.;78,73 Cartg.; 6 Laod.)
214
21-81 Antioh.
. Repetind prevcderile can. 27 ap.,' sq intdre-ste rinduiala potrivxt clreia sinodul n,itropolitan se intrunegte de doud ,ori pe an: ln sdpti_ nrina- a - patra dupl Paqti Ei in luna octombrie, gi ci la acest sinod se vor dezbate toate pricinile ivite, addugindu-se insd prevedqrea ca regui intrunit acest sinod este numai dacd el se convoac5'clemitropolitul in drePt' r, ' CANONUL 21: (MU'IAREA EPISCOPILOR ('IRANSFIIRUL)) Episcopul si nu se mute de la o parohie la alta, nici ilin, voia sa_aruncindu-se, nici silit de popor, nici ionstrins de episcopi, ci sd rimini la biserea pentru care a fost sortit de Ia irrcep.it an'iiir"i"*"u"; ;i si nu se strimute de la ea, potrivit hotdririi date acum,mai inai"i* in accastd privin!5, (46 Ap.; 15 si,n I ec.; 5 sin. IV ec.; 20 TruI.; 16 Antioh.; I, Z, IT _ Sard.; 48 Cartg.) Repetd gi intdre;te prevederile can. 14 ap.,9i l5 i cc,. CANONUL 22: (AUTONOMIA EPARHIALA) , ,Episcopul sx nu intre in cetate str6ind, care nu este supus[ lui, :"'i nici in linutul care n-u line -de eI, pentru hirotonia cuive, "ibi "x a;eze presbiteri sau diaconi in locurile supuse altui episeop, cleeit nurnai cu voia episcopulrri propriu al finutului. Iar cle ar indrizni ci_ neva una ca aceasta, hirotonia sb fie nuld, si dinsul sl 'primeasin .epi_ timie de Ia sinod. _ _ (3J Ap.; 15 siy. .I_n:.; 2 sin. Il .ec.; .g sin. Iil'ec.: 17 TruL; 13 Ancira; J, 75 Sarcl.;4g, 54 Cartg.)
S sin. Iy
ur.,
Intdregte prevederile can. B5 ap. CANONUL 23: (EPI.SCOPIANU SIr MO$TENE$TE) sr nu fie iertat ca episcopur si aseze in locul sdu pe artul mos!e1it9r, ehiar de ar fi sfirpitul vietii, iar cle s-ar faee. eeva rle acest fel' firi tErie sd fie agezarea. $i sE se pdzeasce1*giri""* bissriceascl ce zice cr nu trebuie -rap.iu;";;; cu sinod !i .u pund altfel lpiscop a"-c'li"u*ui pi cu hotxrirea episcopilor, car,e dupi adoimirea ""rui': terea de a prorno\-a pe cel r.rednic. 7,30. V6 Ap.;4
sin. I ec.; B sin. VII ec.; 22,49 Cortg.) Reia ;i intdreEtcprevederil.ecan. 26 ap. r;
CANONUL24: (CHIVEITNISIREA BUNURII-,OR EISNiIIISTII''. Bine este ca cele ale Bisericii si se pistreze .pentru Bisei.ici cu toatd grija ,si cu buna conptiinl5 pi qu ,credinfi cltre iiotvdzEtorul Fr
25 Antioh.
215
Judecdtorul llumnezeu. Acestea se cuvin. a se chivernisi cu judecata gi stipinirea episcopului, caruia ii este incredinlat poporul intreg pi sufletele celor c.e se adund la biseric5. $i cunoscute si fie cele ce aparlui, ca fin Bisericii, cu gtirea presbiterilor gi diaconilor dimprejurul ace;tia sd gtie gi sd nu le fie necunoscut care silt cele proprii ale Bisericii, incit nimic sd nu le fie ascuns; ca, de se intimpld episcopului sd moar5, cunoscute fiind lucrurile cele ce aparfin Bisericii, nici acestea sd nu lipseascd li sd nu se piard6, nici cele proprii ale episcopului s5 nu se surpe sub pretextul lucrurilor bisericegti. cSci drept 9i placut este atit inaintea lui Dunrnezeu cit gi a oamenilor ca cele proprii ale epicopului sd le lase oriclrora ar voi el; iar cele ale Bisericii pe-ntru dinsa a se plstra gi nici Biserica si nu sufere vreo pagubS, lici episcopul si nu lie [psit de bunurile sale in favorul ob;tesc sub pretextul bisericii, sau cei ce-i aparfin si cadd in proces pi pe lingd aceasta dinsul dupd moarte sI se acopere de ociri. ( 3 8 , 3 9 , 4 0 , 4 7 A p . ; 2 2 s i n .I V e c . ; 3 5 T r t t l ; 2 2 , 2 6 , 8 1 C a r t g . ) Vezi gi cahonul 38 .si 48 ap., unde se trateazd aceleaqi chestiuli. A se vedea normele in vigoare in Biserica Ortodoxd Romdn5 prevdzute de Statutul de Organizare .5i Func{ionare a Bisericii Ortodoxe Romdne qi Regulamentuiui pentru ad'ninistrarea averilor bisericeqti. CANONUL 25: (EPISCOPUL ESTE INTIIUL CHIVERNISITOR AL : BUNURILOR EPARHIEI) Episcopul s[ aibd stipinire asupra lucrurilor bisericepti ca sE le . chiverniseasci pentru tofi cei ce sint lipsifi, cu toatd evlavia ;i frica de Dumnpzeu; dar, si se impirtlpeascd ;i el de cele trebuincioase, daci ar fi lipsit, l.a nevoile sale constring6toare, gi frafii, care se gdzduiesc la dinsul, incit si nu fie lipsifi in nici un chip, dup5 dumnezeiescul apostol care zice: ,,Avind hrani pi imbrdcdminte, cu acestea ne I'om indestula(' (I Tim. 6, B); iar de nu s-ar indestula cu acestea ci ar schimba lucrurile biserice;ti pentru trebuinfele sale casnice gi veniturile Bisericil, sau rodurile larinilor, nu le-ar chivernisi cu ptirea presbiterilor ori diaconilor, ci casnicilor sii sau rudelor, sau fralilor sau fiilor sdi le-ar da puterea de a le chivernisi, ca astfel prin unii ca aceStia sE se pEgubeascdpe ascuns gestiunea Bisericli, acela si dea seami sinodului eparhiei. Iar, dacd .si in alt chip s-ar invinui episcopul sau presbitdrii eei impt'euni cu eI, ca $i cum cele ce aparfin Bisericii' sau din larine, sau din altd afacere bisericeasc5, le iau ei pentru sine incit si strimloreze pe siraci gi astfel si acopere de elevetire qi ocard atit gestiunea Bisericii, cit ;i pe cei ce chivernisesc in felul acesta, - ace;tia sd fie pu;i in ordine, hot5rind Sfintul Sinod cele cuvenite. b (35,38,40,47 Ap; 26 sin.IV ec.; 72 sin. Vil ec.; 70, 1I Teofil AIer.: 2 Chiril Aler.)
7
x?
1, 2 Laod.
r+
Vezi prevbderile can. 47 ap., care se respecti intrutotul Si fn Biserica noastrd. A se vedea Statutul si Regulamentul pentru admi_ nistrareabunqlil6.bisericegti. rc
:;i" cANoANE"'#Tf?i111f":J'il:ILEA LocAL'
"
I
CANONOUL 1: (CASATOTIrA A DOUA) Am hot6rit potrivit canonului bisericesc, ca celor care liber 91, lgsiuit s-au impreunat prin nunta a doua,;i nu s-au-clsitorit clandestin, dup5 ce a trecut un timp scurt, pe care l-au petrecut in rugiciuni ;iposturi,dupiiertaretrebuies5liiedeaimp5rid;ania. (17 Ap; 8 sin. I ec.; 3, g? Trul.; Ig Ancira; 3, T-Neocez.;4, lZ, 22, 87, 99 Vas. c. Mare) Pornind de ia indemnurile sfintului Apostol pavel (Rom. T,:11 cor. 7'^19.),.pdrin{ii de ra Laodiceea,ingdduie doua cesdtoril, a-cei 1i_-t_si daca ea se incheie cdsdtori{i sI .liber qi legal, indicina e[itimia [a petreacd ,,un anumit sc,-trt,,(sf. Vas. C. M. """. i, spune un an) ,tinrp cp rugdciune gi cu post. concepfia aceasta riguroasd a Bisericii referitoare la , cdsdtoria a dgtg tg..exprimd ;i in alte canoane, potrivit "a.oru,-uj-nici o p"rroo"a edsitoritd a doua oard nu poate fi consacratd in cinur pr6otru."(can. 1z ap.; 'osputere 12 vas' -c. M'). b) preotur nu trebuie sa particild--tu de la nunta celor cdsitorifi a doua oard (can. 7 lr"o".il'* ") ""i ce se cdsdtoresc a doua oard.nu se pot cununa cu ritualui'prescris pentru intiia nuntd (can. 2 Nichifor), ci dupd rituarul prevdzut 'in moriti"t"i" p""1." nunte a doua. CANONUL 2: (PRIMIREA CELOR CE SE POCAIESC DE PACATE) cei ce au phcituit in felurite gregeii ;i au stiruit in rugiciunea mdrturisirii ;i pocdinfei ;i s-au intors desdvirgit de la rrut6fi, unii ca ace;tia, dupi ce li s-a dat vreme de pociinf5, potrivit misurii greselii' sd se primeascd in comuniune pentru indur5rile ri bundtatea lui Dumnezeu. (52 Ap.; 12 sin, I ec.;43, r02 TruI.: 2 Ancira;3 e. Mare) ,,:
N e o c e z . ; 7 4v a s .
Repetind prevederile "u.t.' 5z ap., pdrinfii previid ca tofi cei ce se cdiesc cu since'itate gi se reapddd dc pdcat sd se primeascd qi sd se invredniceascd de sfinta Impdrtdsanie.
2t7
3-?;Leod.l
CANONUL 3: (CEL CE CURIND BOTEZAT NU SE PRiME$TE IN CLER) ieNu se cut'ine ca cel de curind luminat si se aducd in tagma rarhiceascS. (67, 75, 80 Ap.; 2, 9 sin..I ec'; 9, 70 Neocez'; 70 Sord"' 77 sin' l-II; 89 Vas. c. Mare; 1, 4 Grig. Nis.) A se vedea 9i can. 2 sin. I ec' CANONUL 4: (DOBINDA $I CAMATA SE OSINDESC) sE Nu se cuvine ca cei ierosifi si imprumute bani pe dobinzi' 9i jumdtate' ia camiti ;i cele ce se zic camete pe (44 Ap.; 17 sin. I ec.; 70 TruI.; 19 sin' VII. ec'; 4 Laod';5' 16 Cartg'.;2, li Vas. c. Mare.; 3 Grig' Neocez';6 Grig' Nis') , A se vedea gi can. 17 I ec.
.ri:
F?
..rn-.lfi'i
':TV{-}i'
-i,:'. go*oNUL 5: (ALEGEREAcLERULUI) "ri* prezenfa ascuttdtorilor. in hirotoniie facd Nu se cuvine sd se (4 sin. I ec.; 3 sin. VII ec.; 79, 23 Antioh'; 72, 73 Laod.; 76 Sard.; 7 C-pol.; 73,49, 50 Cartg.) in acest' canon are sensul de Cuvintul de hirotonie'intrebuinfat traditionald Ei dispun ca alegerea s5 rinduiala alegere. Parin{ii intdresc ca la alese facS numai a" m"*tlrii cu depline drepturi in bisericS, 9i geri sd nu asiste cei fdrd drept de vot sau strdinii' CANONUL 6: (ERETICII SA NU INTRE lN BISERICA) Nu este ingiduit ereticilor sX intre in casa lui Dumnezeu, dacd st5ruie in eres. (10, 45, 64 Ap.; 2; 4 sin. III ec.; 9,32, 33, 34, 37 I'aod'; I Tim' Aler') Pornind de la precizarea fdcutS de Mintuitorul, care a spus -c5: (Lc' 11,23; 1\{t' 1?' 30)' ,,Cel ce nu este cu Mine, impotriva mea est'," in erezie sd nu fie adst:1ruie care ca ereticii, categoric' pa"-til dispun misi in Bisericd. i.]
,f, '
CANONUL 7: (PRIMIREA ERETICILOR)
l
Cei ce se intorc din eresuri, adicl dintre novafieni sau fotiniani, quartodecimali ori catehumeni, ori credincioti cle ai lor, sd nu se sau primeasci inainte de a antematiza tot eresul, pi mai ales pe eel de .ur" ." fineau; gi apoi pe cei ce se ziceau la dingii credinciogi, invS-
7
ha
8-10
findu-i simboalele,-credinfg-i-9i ungindu-i cu sfi'ta imp5rtigeasci cu Sfintele'Taine. (46,, !7 4p.; 8, 79-sin.I ec.; I; ?'.sin. II Cartg.; 7, 5, 47, Vas. c. Mare) CANONUL 8: (PRI\{IREA ERETICTLOR)
rJngere, ap
Laod.
si se
ec.;95 Trul.; 8 Laoct..;S? ":
cei ce se intorc de la eresul celor ce se zic frigi, de ar fi ;i in clerul cel de Ia din,sii socotit, gi s-ar zice cei ,r"i *iii, unii ca acegtia sd se cateriseascd cu toat5 sirgui'fa gi si se boteze-'de episcopii 5t presbiterii Bisericii. , i , . t t _ _ _ ( 4 6 , 4 7 , 6 8 A p . ; 9 , 7 g , s i n I e c . ;l , 7, sin. II ec., 95 TruI.; T'Laocl.; 57 Cartg.; 7, 5,4T Vas.'c.Itiurel
In privinfa primirii CANONUL
ereticilor a se vedea gi can. 1 qi Z sin. II
9: (ocoLrREA
ec.
A$BZAMTNTELOR ERETICILOR)
celor ee sint ai Bisericii nu Ie este ingiduit sd meargd Ia cirnrtirele, ori la cele ce se zic locuri mucenicepti "ut" o"i"x"or cretici, pentru rug5ciune ori pentru^vindecare; qi unii "u'""usiio,-;;.,;, ti """ai1-r"ioli sd se exeomunice pinl.lu g" tirnp anumit. fa", pl"ei"du_se ;i mirfurisindu-se cd au gregit, sd se pfim"as"e. ' , (10, 77, 45, 46, 64, 20 Ap.; 2, 4, sin,,III ec.; 6, SZ, JS, J4, 3T Laod.; EJ Cartg.; 9 Tim. Atex) Interzicind vizitarea cimitirelor ereticilor pdrinfii sanefioneazA ne cei botezafi cu oprirea tempcrari de la impdrtd5arrieqi cu prelungirba termenului de catehumenat^,pind la pocdinfd, a celor ce nu respect5 aceasti dispozi{ie. CANONUL 10: (OpRIRpa CASaTORTEI CU ERETICTI) .:u' Nu se cuvine ca cei ce sint ai Bisericii sd iinpreune cu nebdgare de seami pe fii lor cu ereticii prin leglturu .eietiri"i. (26, 45, 65, Ap.; 14 sin. IV ec; 6, TZ, TruI.; 37 Laod.; 21 Cartg.) Problema cisitoriiror mixte, tratatd in acest canon, s-a discutat Ei reglementat qi la sin. IV ec. (can. l4), ca gi la sin. VI ee. (can. Z2).La toate sinoadele s-a dispus cd aceste cdsdtorii sint interzise. pdrinfii de la Laodiceea (vezi gi can. 31 Laod.) interzic cdsdtoriile mixte, gi le permit numai in cazul in care partea neortodoxd trece la ortocloxie. cei ce nu au in vedere aceastd rinduiald gi incheie cisdtorie, pdrinfii o eali= ficd ca fiind fdcutd ,,cu nebdgare de seami,,. .
219
11*14 Laod'
CANONULIl,:(CEATAPRBSBITERELORSAINCETEZE,(sA NU MAI FIINTEZE)) adic6 Nu se cuvine a se a$eza in BisericS ccle ce se zic presbitere, intiistEtdtoare. a se mai -,., Prezbiterele sau intii stdtitoarele pe care phrinlii-interzic Sfintul Ade bine'i,-p-omcnite db ,i""afdtoarele iii{iiHiti'i"^;ii;;,-ri"f primului. sioostol pavel G Tim. S, i; Tit',. 2, 3) qi cunoscute de pdrin{ii societate intr-o rr Niceea (Can. ig) ca fiind organizate il;;.;;;i"t-a" cel al concu asemSndtor anumit, aparte prin consacru* a"pa'un rituil indrufemeilor, pe searna catehete de -femei ir.-i.iunea sacririi diaconilor, *"i"a primit si nuau unde de bisericd, in p" i"a .,rp"u""gt ;i ;il ;i'd" ales cd iirtlistalato""6,- U,t"nrindu-se de cinste deosebiti mai *;I; gi sd anici predice si voie aveau nu Ele nraloriiatea erau qi in virstd. diaconilelor. rezervati sarcind ierneilor, ;i.t" il iliezarea ed urm5Probabil din cauza mindriei lor qi mai ales a-.faptului peninterzic Laodiceea Ia de pSrinfii reau adeseori interese rrateriale, tru viitor sd se mai instituie prezbitere sau intiig:zdtoare' CANONUL 12: (ALEGEREA EPISCOPILOR) EpiscopiisSseaseze|a-conclucereatrisericeasc5cuhotdrireamivreme. intropoli{ilor * " "pil"opitor ""to" dimprejur, fiind -examinafi viefi' dreptei pi conduitei jdil$tt,ddt a ,ittI;-;;"1u """ait1ei, cit '(58,80 79 Antioh'; Ap.; 2,4, sin.-! ec-.;l2^, 19 Trul'; 2' 3 sz1t".VII-ec': I-il) sin' 77 Cartg'; 6,-i0 Sii,i.; 1C-poI'; 13',49,50 5, fi'I;;i.; ec'; 2 VII ec' A se vedea indeosebiqi cqn' 58 ap';'4:I ec': 19 VI ,'
:-:'ao*oNul'13:
(clBnul- sA FIE ALES ,cIJ R1NDUIALA)
fi agezafi in Nu se'permite plebei sd facd alegerile celor ce vor preofie. (4 sin.I ec; .79 Antioh.; 5,72 Laod;.70 Sard'; 50 Cartg') care produceau de Pirinlii interzic ParticiParea- maselor (Plebei), obicei dezoidine la alegerea clerului' CANONUL L4: (SFINTA CUMINECATURA DINTR-O LOCALITATE IN ALTA)
NU SE TRIMITE
j :, SEi nU, se trimltd Cele Sfinte in alte parohii Ia sdrbltoarea Pa;tilor, dupi chipul cum trimit piinile cele binecuvintate' (9,70 AP; 2 Antioh.; 32 Laod') .,i- Perintii .interzic obicreiul de a se trinrite'celor din afara bisericii faci acest cete Jtfrte,'-uai"a Siinta Curninecdturd, dar permite sd se Ei
7
l5-lE
Laod.
lucru cu' ,,Piinea binecuvintatd", anafora (piinea care rdmine -r"os din prescu_ rile (din cele cinci binecuvintate, oin "u." -,, .-".prescuri), sfintul Ag_ nef gi celelalte pdrticelc obiEnuite la proscomidi; . .i CANONUL 15: (CINTARETTTBTSERTCESTT) Afar5 de cintirefii canonici, care se urcd pe amvon gi cintS din caite, altora nu ri se permite si cinte in uiseric5.(26 Ap' 7G sin. I ec.; 4, J3, TS Trut.; 14 sin VII ec.; 59 Laod.; 10J Cartg.) Prima oari despre cintarefii canonicegti se face pomenire in _ canonul 59 Laod., Ei can. 108 Cart., iar despre cartriie cle piete dupd care se executd cintarea ne pomenegte sfinttil Aposior pavet (I Tir".-4, 13). Prin aceasta nu se int-erzice poporului sd cinte. ci se dii indrumarea ca acestasd c.inte secondind pe cintdieful oficlal. CANONUL 16: ($I SIMBATA SE FACE SFINTA LITURGHIE) , Simbita, impreuni cu alte Scripturi, si se citeascd gi Evanghelia. (66 Ap; 55,56 Trut.; Zg, 49,51 Laocl.) Se dispune ca qi slmbdta sd se sdvirqescdslujbe divine $i sd se citeascd din sfinta Evanghelie, gi alte cdrfi sfinte, pu"ir" a dezrdddcina obiceiul la unii cregtini de a urma simbdta rinduielile ebraice (vezi qi can. 66 ap., Si 29 Laod.). CANONUL 12: (CTTTREAPSALMILOR) Nu se cuvine. a.--se impreuna (cintarea) psarmilor in aclunxrile (slujbelor dumnezeie;ti), ci in inte.vatur ae- dufi*;;;;;" psalm sd se faci citire. (75 TruI.; 15 Laocl.) Prin acest canon se introduce rinduiara, contrard vechiului obila slujbe, dupd cinta."u pr"r-rlui gu sd i" int"oa.r"d gi unere ci:.u1' tiri, in s-coppractic didactic p"nt",, a nu obosi pe - credinciogi. In acest scop Psaltirea s-a impdrlit in mai rnulte ""iir-".' CANONUL 18: (VECERNIA)
:
.
;
Aceeapi slujbi a rugEciunilor trebuie sE se faci totdeauna gi Ia ceasul al noulea gi seara. .l (15, 59 Laod.; 108 Cartg.) '' Pdrintii considerind ca sint suficiente.rugdciu'ile stabilite, qi ele se pot citi atit la ceasur al noudlea cit gi ,i"ri iu-ru"ernie, interzic
19-22
22r
Laod.
astfel introducerea neoficiald de noi texte, cum probabil se incetatenise in unele locuri. :q ,1 CANONUL 19: (VECHEA LITURGHIEI)
: se cuvine ca, dup[ predica episcopilor, mai intii s6 se sdvirgeasc[ gi rugiciunea catehu,menilor, sd se faci rugiciunea celor ce sint irr pocdinfi; gi veninid ace;tia sub mini .si indepirtindu-se, si se faci istfel irei'rugdciuni pentru credinciopi, una, adici cea dintii, in tain6' iar a doua ;i a treia cu glas inalt si se plineasci; apoi a;a pacea si se dea: pi dupd aceea presbiterii vor da episcopului pacea, atunci mirenii s5 dea pacea, gi aga sd se sdvirgeascl Sfinta Jertf6; ,si numai celor ierosifi le este iertat si intre in altar gi sd se curninece' (69 Trut.; 44 Laod.) ln acest canon se expune rinduiala veche a sfintei liturghii, aqa cum o gdsim gi in Agezlrnintele Apostolilor, care apoi a fost inlocuitd cu rinduiala stabilitd de sfintul Vasile cel Mare Ei sfintul Ioan Gura de Aur, p5strate pini azi. Permisiunea numai a persoanelor sfin{ite de a intra in altar, s-a statornicit gi prin can. 69 sin. VII ec. CANONUL 20: (DIACONII) Nur se cuvine ca diaconul sd ;add inaintea presbiterului, ci sd padd Ia porunca presbiterului. Asernenea pi diaconii si aibi cinste cle la slujitorii bisericegti 9i de la tofi clericii. (15, 39 Ap; 75, 78 sin. I ec; 7, 76 Trul'; 5 Antioh.) A se vedea indeosebi Trul. can. 18 I ec. Ei 7 Trul' : (IPODIACONIII) CANONUL 21: Nu se cuvine ca slujitorii bisericegti sa-;i aiba locul in diaconiqi sd se atingi de vasele sfinte. con (4, 6, 75 TruI.; 20, 22, 24, 25, 43 Laod.) Prin ace.stecanoane (21, 22, 23, 25) pdrin{ii pun capit dezordinii produse de ipodiaconii, citefii 9i psalfii, care uzurpau drepturile diaconilor, indrumindu-i pe ipodiaconi sd stea la uEile de intrare, sd nu se atingd de vasele sfinte, sd nu dea sfinta piine, Ei pe tofi ceilalfi sd nu poarte orar. ,.i, t..
'irr , r1{ ,i al , bisericesc a purta orarul pe umir, nici
CANONUL 22: IPODIACONII)
Nu se cuvine slujitorului a plrdsi ugile. (4, 6, 75 TruL; 20, 21, 24, 25, 43 Laod.)
7
23-27. Laod,.
CANONUL23:(CrTETrr,pSALTrr (CINTARETTT) Nu se cuvine citefilor, sau psarfilor a purta orar, gi aga sE citeascd sau si cinte. (29r 5_9Ap.; 16..{ry I ec.; 4 ,in. I\/ ec.; 4, 33,25 Trut.; 14 sin, lV ec.;22,59 Laoct.;10J Cortg.) CANONUL cRI$l\,rE)
21: (ESTE OPRITA
INTRANEA
CLERICILOR lN ,1 ! Nu se cuvine ca- cei ierarhicegti, de la presbiteri pin[ la diiconi, gi -apoi cei din tagma bisericeascd pind la slujitorii bisericegti, ori citefi, ori cintire{i, ori exorcigti, ori ugi6ri, ori celJr di" ;;;; ascefitor, sI intre in circium6. (54 Ap; I TruI.; 40 Cartg.) lnstituie interdicfia clericilor de a iirtra in localuri cle consirmatric publicd (circiumd). CANONUL 25: (IPODIACONII)
,.,i Nu se cuvine slujitorului bisericesc s6 dea Sfinta Piine, sau: si binecuvinteze paharul. (4, 6, ?, 15 Trul.; 20, 21,ZZ, 24, 43 Laod..) CANONUL 26: (EXORCI$TIr)
,. Nu se cuvine ca cei ci: nu sint inainta$i de citre episcopi si catehizezp, nici in biserici, nici in case. (7 sin.II ec.; I0 Antioh.) Prin canon se..interzice- persoanelor necdsdtorite sd se instituie in-func{ia de exorcigti, sa catehizuiu, utit in biserici, cit gi in case particulare._ se cunoaqte cd exorcigtii pregdteau pe "it"rrrturri mai inoii particular,,in case Ei apoi in biserica ti botez.^prima .*"irra " airpa""i prin introdrgcgrgapedobap{smului. Despre a doua sarcinj ni se p;streaza u.me in rinduiala _botezului, momentul tn care sivirgitorul intreaba: ,,Te lepezi de satana?' in vremea sinodului de'la Laodiceea exersau astfel de func{ii 9i pcrsoanc necdsetorite. De aceea, pe viitor se interzice -exorcist. unor astfei de .pcrsoanesd mai exercite funcfia de
tj,
CANONUL 27: (RINDUIALA PENTRU AGAPE) Nu se cuvine c1 cei ieraticegti, ori^ clericii, ori laicii, chemafi fiind
(Ie iqi!=" ocara.
sr-;i aleagi parfi, deoarecerinduiara rirJ"Lil"a
(74 TruL; tI Gang.; 28 Lao(t.; 42 Cartg.)
..
se acopere :
..
2E-30 Laod.
223
CANONUL 28: (AGAPELE NU SE FAC IN BISERICA) In casele domnegti, sau in biserici, nu se cuvine a face cele ce se zic agape, pi a minca in casa lui Durnnezeu 9i a agterne culcu;ul. (73 Ap.; 74,76,97 Trut.; 77 Gang.; 27 Laocl; 47,42 Cartg') ln aceste canoane se reglementeazi modul de servire la agape sau mesele dragostei, interzicindu-se unele obiceiuri compromi{5l9ul": '. ne face pomenire sfintul Iuda (5. 12),- gi sfintul Despre agape -Co". 71., 21, 2Z;. tniliat se {ineau g$ata. cu sfinta liturApostot pavel (t ghie, inainte de liturghie, Ei apoi dupa liturghie. ulterior s-au separat du siintu liturghie, se f5"eau seara in biserici sau incdperi special amenajate sau c-aseparticulare. ln aceste canoane se interzice a se face urif"l do mese in biserica (uncle unii obiqnuiau sd faca qi aEternut), specificindu-se cd de Ia mesele din case particulare sd nr1 se ducd nimic acasir, pentru a nu fi de ocari. Aceasta pentru ci pdginii acuzau pe cregtinici Ia acestemese se dedau la desfriu. CANONUL 29: (CIN,STIREADUMINICII)
I t |t
Nu se cuvine crcAtinilor si urmeze obiceiurilor iudaice pi sirnbita petreaci in repaus, ci si lucreze in ziua aceasta, duminica insd cins-o 'stind-o cu deosebire, de le-ar fi cu putinfS, sd o petreaci in odihnd ca (Si) cregtini. Iar de s-ar gdsi cd sint iudaigti, si fie anatema de la llristos. (7,.64, 66, 70, 77 Ap.; 71, 55, 66 Trul.; 1 Antioh.; 76, 37, 38 L.aod.;57, 73, 106 Cartg.) Parintii avind in vedere tendinfa unor creqtini de a serba atit simbtrta cit $i duminica, dispun categoric ca sinibdta sd se lucreze, iar duminica, ziua Invierii, zi de bucurie, sS nu se posteasei (can. 66 ap.), str nu-qi plece genunchii la rugdciune (can. 20 lin. I ec.), Ei sd nu se lucreze (Eusebiu Ist. IV, 18, 19, 20) ,,de ie-ar fi cu putinld"' Aceasta insetnneazd cd nu tofi sint obliga{i si nu lucreze duminica' La aceasta Valsamon (Sint. At. III 19?) adaugd cd in caz de nevoie sau siricie sau din leapdratd necesitate se poate lucra gi duminiea, 9i unii ca aceqtianu vor cddeasub PedeaPsd. CANONUL 30: (RINDUIALA PENTRU BAILE OBSTE$TI) Nu se cuvine ca cei ierarhicegti, sau clericii, sau ascefii' si se scalde in baie cu femei, gi nici cre;tinul, sau laicul; cdci aceasta este cea dintii osindire din partea piginilor. (77 Trul.) !n motivarea la aceastd dispozifie se invocd cuvintele sfintului Apostol Pavel, potrivit cdruia creEtiniilor nu se pot face sminteald, nici iu-deilor, nici pdginilor, nici Bisericilor lui Durnnezeu (I Cor. 10, 32) Ei
'i[a 3l-33
Laod.
sI se ingrijeascd de cele bune nu numai inaintea Domnului, ci gi inaintea oamenilor (II Cor B, 21). In aceastd ordine cle idei se interzice cregti_ nilor sd facd baie impreund cu femei, intrucit aceasta atrage osinclire din partea pdginilor.
Cu nici un eretic nu se cuvine a incheia cis5torie, sau a se da fiii sau ficele dupi eretici, ci mai ales a-i lua, dacl ar f5gidui ci se f.ac cre$tini. (26, 45, 65 Ap.; 14 sii. IV ec.; 6, 72 Trtd.; t0 Lacd..;21 Cartg.) Acest canon intregegte can. 10 privind cdsdtoriile mixte, precizind cd in princioiu se interzice cdsdtoria cu eretici, au"'ru admit in caz ci partea neortodoxd trece Ia ortod.oxie. problema'este dezbdt"ti ;i J" can. 72 Trul. CANONUL 32: (BINECUVINTAREA ErrETrcIr-oR NU E BINECUVINTARE) Nu re cuvine a primi binecuvinti'ile sint absurditnfi decit binecuvintdri.
ereticilor, care mai murt
(70,t17, 45, 46, 64 Ap.; 7g sin. I ec.; Z sin. II ec.; 2, 4 sin. III ec.; 7 1 1 , 9 5T r u l ; 6 , ? , B , g , 7 0 , 1 4 , 3 7 , 3 5 , 5 4 , 3 Laod.; 7, 47 Va.s.c. M&re: g T'im, Aler.) i'l i
Prin acest canon se interzice obiceiul de a primi de la eretici piine sau prosfore binecuvintate de *"rji;,;; ai,p5'""-s!_qiprin can. 14 a interzis acest obi^iei s1]ntre c.egtinii-"arJ ;;;$;;6; trimird unii la al{ii astfel de piine. Motivur invocat este cd'"""il"ii ""avind preo{ie adevAra.td nu pot- binecuvinta. ;" oe a nu avea .S.copul mdsurii l;t" cregtinii contacte directe cu ereticii. CANONUL
33: (SE OPRE$TE RUGACIUNBA
scHrsMATICrr)
Nu se cuvine a suthga impreiirtftfileieticii,
CU - - . . ERETICiI -'-----^
SI
sau cu schismaticii.
(10, 11, 45, 46, 64 Ap; 79 sin. I ec.: 7 sin. II ec.; 2, 4 sin. IIItec.; 7 ] , 9 5 T r u l . ; 6 ,T , 8 , g , 1 0 ,1 4 , 3 1 . 3 2 , 3 4 Laod.; 7, 47, Vas. c. Mare.: g Tim. Aler.) 's'u' si Acest canon, care repetd prevederile can. _ 45 ap., adaugd cd ortodocgii nu pot avea comunitate de credintd niei cu sehismatieii.
2.25
,.34-36 Laodiceea
'
CANONUL
34: (MARTIRII .ERETICII,OR NU SINT MARTIRI)
Nici un cregtin nu se cuvine sd piriseascd pe rnartirii trui Hristos $i si se ducd la pseudomartiri adici la ai ereticilor, sau la cei ce mai inainte au fost eretici; cdci acegtia sint strdini de .Dumnezeu. Deci cei ce se vor duce la dingii sd fic anatema. ( 7 0 , L 1 , 4 5 , 4 6 , 6 4 , 7 0A p . ; 2 , 4 s i n .I I I e c . ;6 , 9 , 3 2 , 3 3 , 3 7 L a o d . ; 83 Cartg.; 9 Tim. Aler.). Candnul'reia prevederile can. 9, care trateaze aceeagi:.chestiune gi uncle se aveau in vedere cei ce . cinsteau pe martirii "tgliqi]g1 din ignoran{d sau fiindcd au fost seduEi; ei fiind de bund credin{d, intregind dispr:zi{ia, al',ind in vedere de asta data pe cei ce cinsteau pe pseudomartiri ,,cu deplina dispozilie sufleteascd" cum spune canonistul Valsamon in comentariul sdu, sau"in rnod inten[ionat. Pe unii ca acegtia li san{ioneazdcu pedeapsaanatcmei. CANONUL, 35: (SCHISMA $I IDOLATRIA) Nu, se cuvine creptinilor si pdrdseasci Biserica lui Dumnezeu, gi sd se indepdrteze, gi si invoce pe ingeri,, pi sI faci adun6ri' cici acestea sint oprite. Deci de se va afla cineva ch stdruiegte in idoiatria aceasta ascunsi si fie anatema, cici a pdrdsit pe Domnul. nostru Iisus lfristos, Fiul lui Dumnezeu, ,si a venit la idolatrie. Canonul are in vedere o anume erezie a angeiicilor, care considerau cd trcbuie sii ne rugdm ingerilor gi nu lui lJristos, invocind smerenia. Despre aceastA erezie ne {ace pomenire gi sfintul Apostol Pavel (Col. 2, 1B). Canonul nume;te idolatrie ceea ce sfintul Apostol Pavel a numit siujirea ingerilor nu fiindcd cinstirea ingerilor .rr fi idolatrie, ci fiindcd prin aceasta necuratul lndepdrteazd pe om de la rugiciunea cdtre Iisus Hristos, gi astfel sintem impingi spre idolatrie. ' :
t
CANONUL 36; (OSINDA VRAJITORIEI DE$ARTE)
SI A
! :
CI1trDINTELOR
vrdjitori ori Nu se cuvine ca cei ierarhicepti, sau clericii, si fie 'cele ce 'se zic descintitori, ori matimatici, ori astrologi, sau sd facd poartd, Ie am filacterii, care sint legituri ale sgfletelor lor. Iar cei ce poruncit si se arunce din Bisericd. (61 Trul.; 24 Ancir.; 7, 65,72,81, 83 Vas. c. Mare; 3 Grig. d,e Nisa) Chestiunea celor ce se indeletnicesc cu vrdji qi descintece este tra'Ancira tatd Si de cal. 24 Ei 61 Trulan. Fdrin{ii de la Laodiceed osindesc la fel qi pe matimatici ori astrologi, care fdceau ghicitorie, ca 9i pe cei ce poartd ,,filacterii'1, sau legdturi Ia eap qi la git dupa obiceiul iuclaic, men{ionat qi de evanghe}istul Matei, (Mt. 23, 5), sau tn scop taumaturgie, legind partea bolnavd a corpului. Unii ca aceltia, considera pdrin{ii, cd trebuie sd se exCluclddin Biseric5.
226
37-41 Laodiceea
CANONUL 37: (ESTE OPRIT A PF,TRBCE CU NECREDINCIOSII
sr ERETICTT)
Nn se cuvine a primi de la iudei sau eretici, darurile trimise de sdrbitori, nici a serba impreund cu ei. ( 6 4 , 7 0 , 7 1 A p . ; 7 7 T r u l . ; 9 A n c i r a ; 6 , 9 , 2 9 , 33, 31, ii9, ' 39Laodiceea.) Aceste canoane (37, 38, 39) reiau chestiunea interdicfiei de a avea comuniune de credin{5 Ei in viald cu iudeii 9i pdginii stabilitd deja prin canoanele ?0 Ei ?1 ap. Chestiunea va fi tratatd similar qi la sinodul de la Ancira ca gi la sinodul Trulan. A se vedea canoanele paralele.
*
CANONUL 38: (ESTE OPRIT A PRIMI AZIME) Nu se cuvine a primi azime de la iudei, sau a se impirtdpi pdgindtdlile lor.
cu
(7, 61, 70, 71 Ap.; 7 7 T r u l . ; 9 A n c i r a ; 6 , 9 , 2 9 , 3 3 , 3 4 , 3 7 , 3 9 L c t o d . ) CANONUL 39: SARBATORILE p,iGiNILOR NU SD TIN) Nu se cuvine a fine sdrbitorile cu pdginii 9i a se face plrtagi de nclegiuirea lor. ' (71 Ap.; 71, 94 Tntl,) CANONUL 40: (SINODUL MITROPOLITAN) Nu se cuvine ca episcopii chemafi fiind la sinod. si birfeascd, ci si meargl pi sI invele, sau sd se inve{e pentru inrlreptarca Bisericii gi a celorlalfi. Iar de ar birfii, unul ca acesta pe sine insu;i se acuzi, fdrd numai dacd ar lipsi din cauza vreunei eventualitdfi extraordinare. (37 Ap; 5 sin. I ec.; 79 sin. 4 ec.; 6 sin. 7 ec.; 20 Antioh.; 78,76, 95 Cartg.) Canonul impune ouiigHiirritutea participi"iis"efiscopilor mitropolitan, relu,ind qi intarid prevederile can. 37 ap.
la sinodul
:.,,, CANONUL 41: (EpISCOpUL ApROr3A CALATORTILE CLERTCILOR) Nu se cuvine ca cel ierarhicesc sau clericul si cdlStoreasci fird porunca episcopului. (72, 13,32,33 Ap; 77,13 sin IV ec; 17 Trul.; 6,7,8, 11 Antioh.; 45 Laod.; 7, 8, I Sard. 32, 706 Cartg.) A se vedea canoaneleparalele, in special canoaneleapostolice.
:i
#+
227
Laodiceea
42-45
CANONUL
42: (SCRISORILE SAU CARTILE CANONICE)
iNu se cuvine ca cel ierarhicesc sau clericul s5 cdl5toreascl fdrd clrfi canonice. (72, 73,32,33 Ap.; 7L,13 sin'lV ee; 77 Trul'; 6,7.,8, 17 Arttioh'; 41 L.toct.;7, 8,9 Sard.23, 106Cartg.) '; 'li itq''i' :? {rt i"' " Vezi canonul 12 ap. ,,,.
CANONUL 43: (IPODIACONII)
Nu se cuvine ca slujitorii bisericepti, chiar pentru vreme scurtS sd piriseascd u.sile ;i si ziboveascl in rttgdciune' ' ' ( 4 , 6 , 1 5 ' l r u l . ;2 0 , 2 7 , 2 2 , 2 ' 1 , 2L5a o d . ) ^ :? d, . VeZi canoeneleparalele. ,rirlri o" ,'i ,,1r,, ,r'u CANONUL 44: (FEMEILE NU INTRA lN ALTAR)
''
Nu se cuvine ca femeile sI intre in altar. (69 Trul.; 79 I'aod.;) zonara, in comentariul sau spune c6 dacd parin{ii de la sin. vI ec' (T'rulan) interzic tuturor laicilor ia intre in aftar (can. 69 Trulan,, 19 Laod.), cu atit ntsi mult se interzice aceasta femeilor, care, independent de voinla lor, au lunar scttrgeri de singe. . ,nii ,.:,) ..,np,
'''::rt
6^t6*ufi
+5:Got'Ezut ietci{uvIENILoR) i'r $tri''':tl',? duP6 douE
Nu se cuvine a se Primi catehumenii spre luminare s[ptdmini ale Patruzecimii. . j
(14 sin. I ec,; 78 Trul.; 46 Laod')
9e
3P.',,
tl:'t
Prevederile acestui canon se referS la rinduiala ca cei ce urmau i+ Yl: s5 fie botezafi in simuiia mare trebuiau s5 se anunle episcopului postului prima zi in a ca episcopul, pentru ale ,,ciElegilort' timele zile "'t.t^" cregtin ;i sd fie treculi intre cei ce se prem*J ra le poatd do sc poatd hotcza.in simbdta cea malaG." pentru tun.rinire (botcz) ca-si ac^eqtiae1ali .opli*.a{isd posteascd' ca timp-in'"u""'unii iu,lnt".nul de ia's. ao"g. neintrerupt 9i in fiecare zi si meargd la bisericii' in primele Pdrinlii dispun ca cei ce nu se afiuntd, cel mai -tirziu ce se vor celor cloua iapiimini cie post, s5 nq se mai admitS in rindul aceEtia ca cd unii faptut in boteza in simbSta *ur". Motirrarea consta vredin rugdciune de canonul cotnplet 9i .,,t iEi indeptinesc ,;;;;t";" exclude insd posibilitatea botezdrii nu aceasta Dispozifia po.t"lui. ,n-r"u* la alta datd.
! i,,
;l{i;
i.i3 b
I
.?28
46-50
Laodiceea
CANONITL 46 : (pREGATTREA CATEHUMENTLOR) 'a'''' se cuvine ca cei ce vor sh se lumineze sd invefe --upil"op,.r.ri credinfa pi in a cincea zi rJin fiecare srptrmind s[ dea ,*-u sau presbiterilor. '' 2, 74 sin. Il ec.; ?9, 96 Trul.; 19,45 Lctod,) i .i In acest canon se intdregte obligafia catehumenik:r de a-gi insu$i invS{Aturs de credin{6 in mod sistemitic, iar in fieca;; zi a cincea din sdptimini (Joi) sd se prezin-te in_fafa sau prezbiterului pen-episcopurui t.u a ardta ceea ce^au scopul'".*i.ii "*'""'cei ce veneau la -invdfat. botcz si fie de,plin fortificali in crcdin6.
CANONUL4z: (CATEHUMENTT BOTEZATT IN cAZ oa r:o.r.#y se cuvine ca cei ce in boarE au primit luminarea gi apoi s-au -,la; sculat, sd invefe credinfa ;i si cunoasc-d c6 s-au i"vreani"iid; dumnezeiesc. (2, 14 sin. I ec.; ZB,96 Trul.; 72 Neocez.;79,45,46 Laoct.; 45 Cartg.) catehumcnii care se irnbolniiveau puteau fi botezafi inainte de a se-fi implinit in intregime tirnpul_presciis pu"t* inil"tti" (inva{dmintul.de.credin{d) (can. 14 I ec.; +o taorr.). Dicd se i"ra"alo;"au insa erau obligati sd continue inst*frea- gi edlca.*u prui""iiri pentru catehumeni, gi a ardta cd s-a lnvrednieit de darul aumnuzeilsc'al lumindrii, ; CANONUL 48: (MIRUNGEREA) se cuvine ca cei ce se lumin4azil, botez str se ungi cu harismd cereascd9i si fie pdrtagi impnrifici fui{uptr ff"isto-r. (7 sin.Il ec.; 95 Trul.) L, ,,i irV Prin acest cano-nse intdregte obligafia adrninistrdrii sfintei taine a l\{irungerii imediat dupd botez. ,.]Li-lcANoNUt49:(RlNDUIAI,APENTRUPosTULft[ARE).ei'. Nu se cuvine a ss jertfi piine in patruzecime, decit numait simbdta pi drrminica. (66,69 Ap.; 52 Tnil.; 50,57 Laod..) , : . Vezi comentariile de la canonul b2 Trulan. ri i.. CANONUL 50: (POSTUL MARE)
o, , Nu se cuvine jgia din sdptEmina cea de pe urmd din -sd se dezlege- patruzecimea Patruzecime, gi astfel a neciniti intreagn; ci se cuvine a ajuna toatd Patruzecimea cu minciruri useate,
t1-56
229
Laodiceea
(66, 69, Ap.; 29, 89 Trutr.;7 Dion. AIex.; 8, 10 Ti,m. Aler.) Vezi canoaneleparalele. CANONUL 51: (POMENIREA SFINTILOR) Nu se cuvine a s6vir;i in Patruzecime praznicile na;terii rnucenil cilor, ci pomenirea sfinfilor mucenici sd se fac6 in sirnbete 9i duminici. (66,69, Ap.; 52 Trut.; 49,50,52 Loocl.) StabileEte rinduiala ca ;sfintii si se pomeneascd in :postul , marc numai simbdta qi duminica. {I CANONUL 52: (NU SE FAC PETRECERI IN POSTUL MARE) Nu se cuvine a fine nunti sau zile de naptere in Patruzecime. (66, 69 Ap; 52 Trut.; 49, 50,52 Laod.)
, , rnterzicenuntilegipetreeer1le?ntimpulpostu1uimbre.
CANONUL 53: (CRE$TTNII SA FIE CUVIINCIO$I LA NUNTI) Nu se cuvine ca, cregtinii, mergind la nunfi, sd joace sau sE sar5, ci sE mdnince sau si dejuneze cuviincios, pieeum se cu'.'ine cregtinilor. (24 Trul.; 54 Laod) i.
.1,;.!:
t.lr:i.,:?
R
^1,
CANONUL 54: (PETRECERI OPRITE PENTRU CLER) ' 'Nu se cuvlne ea cel ierarhiceiti orl clerlcii sd priveasci oarecare spectacole Ia nunti sau Ia ospefe, ci mai inairrte de' a intra teatraligtii, sd sc scoale;i sE plece. (24 Trul.; 54 Laod.) Canoanel.e53. 54, 55 stabilesccomportamentul cregtinilor Ia nunfi. CANONUL 55: (OFRANjDELE SA NU FIE FOLOSITE PENTRU PE"TRECERI) Nu se cuvine ca eei ierarhiceqti ori clericii sd fac5 ospele din contribufii, dar nici mirenii. 'j (60 Cartg.) 11,
; :
r
CANONUL 56: (CINSTIREA CUVENITA
EPISCOPIJLUI)
)
Nu se cuvine ca presbiterii inainte de intrarea episcopului str intrB ti si .sad5in altar, ci dup5 episcop sd intre; firi nurnai de ar fi neputincios sau episcopul ar fi ciltrtorit. ( 2 , 3 7 , 3 9 , 5 5 A p , ; 8 , 2 3 s i n .I V e C . ;1 7 T r u l . )
5?-60
Laodiceea
Impune prezbiterilor de a da cinstea cuvenitd bpiscopului in timpul serviciului religios ,..1.
CANONUL 57: (IIoREPISCOPII gI PERIODEVTIi) Nu se cuvine a a;eza episcopi in sate gi la !ari, ci periodefi; iar cei agezafi mai inainte, si nu faci nimic fdrd de socotinfa episcopului cetSfii' dar asemenea nici presbiterii s5 nu faci nimic firi de socotinfa episcopului. 5w, r ,r .,)s,. (8 sin.I ee.; 13 Ancira; 74 Neocez.;8, 70 Antioh.; 6 Sard.)
:iii
Pentru a men{ine autoritatea episcopului se clispune ca pe viitoi sd nu se a$eze episcopi la sate (parohii mici), ci periodevfi, adicd preofi superiori din preajma episcopului din cetate, care in numele episcopului inspectau biserici'le de la sate din cuprinsul eparhiei si raportau dcspre starea acestora episcopului. Locul acestora l-au luat azi protoiereii, protopopii sau blagocinii cum ii numesc sclavii, care conduc unitafile administrative teritoriale. numite in Biserica noastrii azi protopoiate. Periodev{ii ca qi episcopii de tard, nu au voie sd facd nimic fdrd incuviinfarea episcopului eparhiot care se afl5 in cetate.,) li, CANONUL 58: (LITURGHIA LARE) Nu se cuvine a aduce jertfi prcsbiteri.
NU SE FACE IN CASE PARTICU: prin
case de cltre
episcopi sau
(31 Ap.; 18 sin.IV ec.; 37,34;59 Trul.; 7,70, sin-VII ec,; 6 Gang.; ^l 5 Antioh.; 10 Cartg.;12 sin.I-II) irl 'rtir,.
Vezi canoanele paralele.
l ; ,\
"! rv
CANONUL' 59: (CINTARTLE$r CTTTRTLEDiN BTSERICA) Ntl se cuvine sd se citeasci in bisericd cintiri speciale, nici cirfi necanonice, ci numai cele canonice ale Testamentului Vcchi si Nou. (60 Ap.; 63 Trul.; 103 Cartg.;)
,.,i re?.*3 .,r1r. ' e* rl{
CANONUL 60: (CANONUL SFINTEI SCRIPTURi)
P r ' 1 , . ..' .
.i l.ir
cirfile Testamentului Vechi care trebuie si se citeascd sint: 1. Facerea lunrii; 2. Ie;irea din Egipt; 3. Leviticul; 4. Numerii;5. A doua Lege; 6. Isus a lui Navi; 7. Judecltorii ;i Rut; 8. Estir; 9. Ale impdralilor intiia gi a doua; 10. AIe impdrafilor a treia pi a patra; 11. Paraliponiena intiia ;i a doua; 12. Ezdra intiia 9i a doua; 13. Cartea psalnrilof 150; 14. pil: dele lui Solornon; 15- Ecclesiastul; 16. Cintarca' Cintirilor; lZ. Iovi 18. Cei doisprezece proroci; 19. Isaia; ?0. Ieremia ;i Baluh, Plingerile
231
1. 2 Sa'rdica
pi epistolelei 2l.Iezechil; 22. Daniil. Iar ale Testamentului lfou acestea: Patiu Evanghelii, a lui Matei. a lui Marcu, a lui Ioan; a lui Luca;Taptele Apostolilor; $apte opistole catolice: a lui Iacob una, a lui -Petru dou[, i lui Ioan trei, a Iui Iuda una; patrusprezece epistole a lui Pavel: Cdtre Romani. Citre Corinteni doud, Cdtre Galateni una, Citre Efeseni una, Citre Filipeni una, Citre Coloseni una, Citre Tpsaloniceni doui, Cdtre Evrei una, Cdtre Timotei doua, Citre Tit una ;i Cdtre Filimon una. (85 Ap.; 24 Cartg.; Atanasi.e cel Mare despre sdrbdtori; -Gr!0179.o1., despre cariite Sf. Scripturi; Amfilochiu despre cdrfile Sf. Scripturi). Prin canonul 59 se impune ca in bisericd sd se cinte numai cint6rile canonice (autorizate) cu text luat din Sfinta SripturS,- iar. in eanonul 60 se araid care sint cdr{ile care alcituiesc canonul Sfintei Scripturi, qi anume 22 de cdr{i ale Vechiului Testament qi !o1te c5rfile NouIui Testament, afard de Apocalipsa, care probabil in Frigia nu era cunoscutS. Se remarcd ci sint ardtate toate cdrtile pe care 9i azi le considerdm ca atare (canonice). CANOANELE
SINODULUI
AL $ASELEA (343)
CANONUL 1: (MUTAREA
LOCAL, DE LA SAIT'DICA
(TRANSFERAREA) BPISCOPiLOR)'
Osiu, episcopul cetdfi Corduvei zise: ,,Nu atit obiceiul cel riu, cit mai virtos corupfia cea preavitlmltoare a cirmuirii afacerilor biserice;ti trebuie sd se'dezridicineze chiar din temeliile ei, ca nici unuia dintre epscopi sI nu-i fie iertat a se muta dintr-o cetate mici in alt[ cetate. Ceci Lste vddit pretextul acestei caaze, pentru care se fac unele ca acestea. Cici niciodati nu s-a putut afla vreunul din episcopi, care sI fi nfizuit a se muta de la o cetate rnai mare la o cetate mai mic6, prin ceea ce s-a dovedit cX unii ca ace;tia s-au aprins cu un infocat ihip al l[comiei dupl averi, ;i au slujit mai mult trufiei, ca s[ se para ci iu ci;tigat stflpinire mai rnare. Pritr urmare nu sint oare de acord ca astfel de r[utate sE se pedepseascdmai aspru, cdci socotind ci unii ca ace;tia nici comuniunea laicilor nu se cuvine sI o aibS?" Episcopii ziser5 cu tofii: ,,Toti sint de acord". (14 Ap.; 75 sin. I ec.; 5 sin. IV ec.; 20 Trul.; 73, 76, 18, 27 Antioh.; 2,77 Sard.,48 Cartg.) .,
cAxroNul, 2: (IN$ELACTUNEA, LA MUTAREA (TRANSFERAREA) EPISCOPiLOR.)
Episcopul Osiu zise: ,,far de s-ar afla r,reunul a;a de nebun ori indrdznef, incit sX fie de pirerea de a aduce o oarecare scuei pentru unele ca acestea,adr,'r'erindcd i s-au adus scrisori de la popor' v5dit
232
3 Sardica
este cd,s-a putut corupe. ciliva oarecari cu platd gi cu pref pentru ca sI facr turburEri in Biseiicr, ca pi cum ar dori, firepte srli aib6 pe dinsul episcop. Deci socotesc ca acest fel de viclepuguri ;i-n.,utti"i sini cit mai vrednice _de pedeaps5, incit unul ca acesta n*ici Ia ,riiiitur viefii se nu se invredniceasci nici chiar de cornuniunea laicilor. Rispu",i"iia"J ori de si'rtefi de acord cu aceastd socotinfi?" Rdspuns-aui ,,su'aprob6 cele spuse.,. i.i, (14 Ap.; 75 ,fn. , "r.t S sin. IV ec);20 Trttl.; 7J, 76, 7g,27 Antiohj _ 7,17 Sard..;48 Canfg.) . Pdrinfii de la sarciic. ir primul canon au in vedere abuzul unor episcopi'care din ldcomie gi dorinla de a ob{ine puL.e m"i mare se mutau abuziv de la o cetate mai micd ra alta mai mare. penru a curma $i pe viitor un astfel de abuz clispun ca unii ca acegtia sd se cateriseascd qi- sE fie privali de orice drepturi, incrusiv de acela cl" co-uniune a laicilor; .i In cel de at doilea canon men[ioneazd fapt.l cd dacd unii ea acegtia vor cduta si motiveze, in mocl netemeinic, cd au f.icut aceastd la. cererea credincoEilor (care aveau drept la alegere), p5rinfii aispun ca unii ca acegtia nici in ceasul morlii sd nu.se inireciniceascd de cbmuni_ rrnealaicilor. {. CANONUL 3: (AUTONOMIA EPARHIALA. JUDECAREA PRICIITILOR DINTRE IERAR}III DIN APUS. SINODUL EPISCOPTLOIT VECINI) 'Episcopul osiu zise: ,,Aceasta i.cd este de nevoie u ." "aa.rs; "; unut dintre episcopi sd nu treaci de la eparhia sa in alti eparhie, fici in care se grsesc episcopi, firr numai de s-ar chema de frafii cei ce sint intr-insa; spre a nu se pdrea cd noi inchidem u;ilc dragostei. Asemenea trebuie si ne ingrijim ;i pentru ca, dacd vreo eparhie careva dintre episcopi ar avea pricini impotriva fratelui ;i impreund episcopului s5u, nici unul dintre ace;tia si nu eheme episcopi clin altd eparhie drept judecxtori. Iar dacd cumva vreunuia tlintre episcopi i s-ar pxrea cd este condamnat in vreo pricind gi ar socoti cr pricina lui nu este rea, ci bunE, ca astfel sE se innoiascr judecata, de s-ar pdrea dragostei voastre sd einstim memoria Sf. Petru ;i sE se scrie lui Iuliu episcopul Romei, in privinla celor care s-au judecat, ca prin episcopii vecini ai eparhiei, de ar trebui, sd se innoiasc5 judecata, ;i el sX dea pe judecEtori. Iar de nu s-ar putea dovetli cd pricina lui este de acest fel, incit sd fie nevoie de 1.doua,judeqatd, atunci ccle' orlatd iudecate si nu se mai desfac5,,sicele fXcute sI rdmind intdrite. , (35 Ap.; 75 sin. ec.;S sin.:IV ec.; 7J, 16,21 Antioh.; 2,4, S Sora')
233
l; 5 Sardlca
CANONUL 4: (SINODUL EPISCOPILOR VtrCINI.)
i .;'
Episcopul Gaudenfiu zise: ,,Dacd vreunul dintre episcopi s-ar caterisi prin sentinfa episcopilor', care se afld in vecin6tate gi ar zice cd din nou va aduce motive de apdrare pentru sine, atunci si nu se puni altul in scaunul siu, pind ce episcopul Romei, cunoscind chestiunea, ar da hotdrire in privin{a aceasta. ' rJ (74,74 Ap.; 3, 5 Sard.; 76 sin. I-II) : CANONUL 5r (RINDUIALA EPISCOPTLORDrN APUS") i8 Episcopul Osiu zise: ,,Hotdrasc6-se cI dac6 vreun episcop s-ar piri gi, intrunindu-se episcopii acelui teritoriu, l-ar scoate din treapta lui' qi el ca gi cind ar fi fost chemat s-ar refugia (cu apel) Ia prefericitul episcop al Bisericii Romei, gi acesta ar voi sd-l asculte ;i ar socoti ci este cu dreptate a se cerceta din nou pricina lui ;i va crcde de cuviinti, sd scrie episcopilor invecinafi cu eirarhia, ca acestia si cerceteze totul cu deanndnuntul gi cu temeinicie, .si sd aducd sentinfd in chestiune, potrivit fidelitdtii adevlrului. Iar dacl vreunul dorind sd se asculte din nou pricina lui ;i la rugimintea lui episcopul Romei ar socoti sd judece, ;i acesta ar trimite presbiteri din partea sa, si fie in puterea acestui episcop de a judeca ori de este bine 9i de a se hot[ri dac5 trebuie sI trimit5 judecdtori impreuni cu episcopii invecinafi, ca iudecdtori vor avea puterea aceluia de a judeca, care i-a trimis; gi aceas= ta este a se primi. Iar daci episcopul flomei ar socoti ci pentru cunoa;terea pricini episcopului ajunge 9l sentinfa datd mai inainte impotriva episcopului si faci ceea ce s-ar pZrea preainfeleptului sdu sfat cd este bine". Episcopii au r[spuns: Se prirnesc cele spuse. (14,74 Ap.; 5,6 sin.I ec.; 2,6 sin. II ec.; 79,77,28 sin.IV ec.; 11, 15 Antioh.; 3,4, Sard.;23,28,705,725Cartg.) ,.? In canonul 3 se trateazi trei chestiuni: . In partea primi se intdreqte rlnduiala cd nici un episeop nq are ' dreptul sd se amestecein treburile altei eparhii; In partea a doua se intireqte rinduiala ca, controversele dintre episcopi sd se judece de episcopii acelei circumscrip{ii, adicii din cadrul mitropoliei. ln partea ultimd se reglementeazd modul in care se judeci un proces in recurs, qi anume, se cere pirfilor sE se invoiascd ca in cadrtrl patriarhhatului Romei sd fie imputernicit in mod solemn papa Romei ca instant[ de apel, care sd fie in drept sd respingd sau sd admitd cererile celor ce se socoteau neindreptififi. Astfel ca, in caz de respingere a cererii, sd rdmini valabitd sentin{a dat5, iar in caz de admitere a cererii sd se trimitd cererea pentru a fi judecat cazul din nou, intr-o instan!5 alcdtuitd din episcopii vecini, al{ii clecit cei ce au judecat in prima instan[d, sigur din aceeaEimitropolie.
.w
6. 7 Sardica
ln can. 4, se stabileqte ca sd nu se ocupe scaunul episcopal pind llu se _pronun{d sinodul episcopilor vecini, dicd papa Iuliu ai Romei a-aprobat cererea de judecare in recurs a cazului;-iai in can b, se precizeaz6,,in final, cd din instan{a de recurs a episcopilor vecini,'pot iace pa-rte nu numai episcopi ci ,si unii presbiteri, p-e cn.b papa Iuliu va considera sd-i trimitd CANONUL 6: (ALEGEREA EPISCOPILOR.) Episcopul Osiu zise.' ,,Dacd s-ar intimpla vreo eparhie, in care se afld episcopi mai mulfi, sd absenteze un episcop qi acela pentru oarecare lenevi/e nu ar voi sd se infif$eze ;i si hotirascd impreuni asupra agezdrii episcopilor, iar mulfimile adunindu-se s-ar ruga si se facl agezarea episcopului cerut de din;ii, trebuie ca mai intii episcopul cel ce a absentat si se ingtiinfeze prin scrisorile exarhului eparhiei (inteleg adicl al episcopului mitropoliei), ci mulfirnile se roagi a li se da lor pistor; socotind cum cd bine este a se a;tepta ca sd vie de fafd pi acesta- Iar de nu ar veni, fiind poftit Si pnin scrisori, 9i nici nu ar rdspunde prin scrisoare, trebuie sd se satisfac5 voinfa mulfimii. Trebuie sE se cheme insd ;i episcopii eparhiei invecinate pentru apezarea episcopului mitropoliei. Dar in general si nu fie iertat a pune episcop intr-un sat sau intr-o cetate micI, pentru care ajunge 5i un singur presbiter; cici nu este nevoie sI se a;eze episcopi acolo" ea sE nu mic;oreze numele pi autoritatea episcopnlui. $i episcopii eparhiei, dupl cum am spus mai inainte, sint datori a aieza eniscopi in alte cet5!i, in care s-a gisit cE si mai inainte au fost episcopi. Iar de s-ar afla ci intr-o cetate a;a de mult a sporit numirul poporului, irrcit sd se socoteasc5vrednic5 ;i de episcopie, apoi aceia si primeasci pi episcopi. Tofi sint de aeord cu aceasta?" REspuns-au to!i: .,f)e acord((. (1 Ap.; 46 sin.I ec.; 76, 79 Antioh.; 72, 5T Laod.; 53,56 Cartg.) In canon se trateazd trei chestiuni: alegerea episcopilor; instituirea mitropolitilor si interzicerea asezdrii de episcopi in localitdfile mici. In privin{a alegerii episcopilor, pdrin{ii respcctd hotdririle sinodulrri I- ecumenic (can. 4), potrivit cdiora aiegerea o fdceau clericii gi fruntagii cet6{ii. In aeest canon se vorbegte insd de popor, ca dovadd cd aeesta, adicd poporul, fie dircct, fie prin reprezentantii sdi, alcgcau pe eplscop. ln privinfa instituirii mitroprlitului se aratd cd ra acest act trebuie invita{i 9i episcopii vecini. ultima parte intdregte rinduiala, aritatd $i in canonur b7 Laod. CANONUL 7; (LEGATURA EPISCOPILOR CU CAPETENTA STATULUI.) Episcopul osiu zise: ,,starea clefavorabild a imprejuririlor noastre' gi multe striduinfe ;i cererile nedrepte ne-au f6cut si nu avem
235
8.'9 Sardica
atita tihn[ ti libertate, citd trebuie str avem. CEci mulli dintre episcopi nu intrelasd a se duce in tabdrd, ;i mai ales cei din Africa, care, p"L"rrrn am aflat cle la iubitul nostru frate gi irnpreund episcop Gratu, nu primesc sfaturile cele mintuitoare, ci le defaima a;a incit un om ia.r"" la lagdr cele mai multe ;i deosebite cereri, care nu pot sf, fie de folos bisiricilor .si nu ajuti gi nici nu spriiinesc pe siraci .si pe mireni sau pe vSduve, cum ar trebui sd se intirnple ;i cu_meste de cuviinfd, si mijlocesc unora demnitili ;i funcfiuni lumeqti. Deci aceasti nu fdri oarecare sminteal6 9i osind6' anoriralie ne pricinuiepte pagubX -cui.iincios ca episcopul sd dea a.iutorul sau Ci am socotft a fi mai aceluia, care este asUprit de cineva, sau daci vreuna tlin rtidUve s-ar nedrepiili, sau iaripi daci vreun orfan s-ar lipsi de cele ce i se cuvin, ae cumva gi aceste ca]Ulzear avea cerere drreapta. Deci, iubili frafi, fiind cu tolii de acord asupra acestei chestiuni si hotiri{i ci nici unui episcop nu-i se cuvine s5 mearg[ la tabdri, afar6 de aceifl, pe care i-a chemat prea evlaviosul nostru imp[rat prin' scrisorile sale. Dar fiindci d,,emulte ori se intimpl[ ci unii, avind trebuinfi de gra-tier-e' se refugiazi la BisericS, deoarece pentru pdcatele lor s-au osindit la inchisoare sau Ia deportare in vreo insul[, sau daci li s-a clat orice fel de pedeapsb, .tttoiu ca ace$tia sd nu li se denege ajutorul, ci fir6intirzieie fi inra indoiald sd li se ceard iertare. Deci daci sinte-fi de acord cu acestea, cu totii sI volafi pentru('. Rxspuns-au to{i: ,'Si s'e hotdrascd aceasta{'. (17 Antioh,i 8,9,20,27 Sard.;704, 706Cartg.) !'
A se vedea comentariul canonttlui 11 Antiohia CANONUL 8: (SOLII BI'SERICE$TI AI EPISCOPILOR)
Episcopul osiu zise: ,,Infelepciunea voastra s6 hotSrascd .si aceasta: deoarece s-a socotit ca nu cumva vreu,nul dintre episcopi,_ducindu-se la tabiri, s6 cad6 sub osindd, daci unii ar avea cereri de acest fei, de care am pomenit mai sus, si le trimitd pril diaconul siu. Cici la(a slujitorului nu este odioasi, ci cele ce i s-au incredinfat, m'al- c9.rina le poate exopera". R[spuns-au tofi: ,,Ac'estea inc[ se hot6r5sc". (11 Antioh.i 7, 9, 20, 21 Sard.; 704, 706 Cartg') ' ' I
CANONUL 9: (RINDUIALA EPISCOPILOR.)
PENTRU
SOLII
BISERICESTI
AI
Episcopul Osiu zise: "Socot ca ;i urmitoarele- si se hotirasca: naca eiiscopii aitt oarecare eparhie - ar trimite cereri cdtre fratele ;i eiiscopul lor, cel ce se afli in cetatea mai mare, adici in i*p""""a ""oituU. ,nut"opole, et si trimitd pe diaconul siu gi cu acesta cererile' scrisori d,e recomandare, scriind deci fireste, 9i citre airia"-i'acltuia'Si frafii pi impreuni episcopii no,stri, care ar fi petrecipd in acela;i timp in
2?.8
.10 Sardlea
Iocurile, ori in cet5file,'daci in care prea -evlaviosur impirat chiver'isegte afacerile obgtegti. Iar, . vreunul dintre "pi-"rpil" avea prieteni Ia curtea palatului, gi ar voi sd-i roage pentru ceva prcacuviirrcios, sE nu se sfiascl de_a-i IuBa pi prin diaionrrl *e,r, * a" u Ie cla inr;ir_ cinarea ca s5 acorde celui ce se roagi aj'torul'ror cer folositror. Iar cei ce se duc Ia Roma, precum am zii ,rrui inuirrt", t""t rri" sX
ll
Sardica iI
(can. 1? sin. IX local). Tirnpul sau vremea legald cit sd petreaci in fiecafe treapt5 stabilegte autoritatea bisericeascdcompetentd (can. 80 Ap.; 2, 14 sin. I ec.; 15 Trulan). in orice caz accst timp nu pcate fi scurt.
I
CANONUL 11: (AUTONOMIA EPARHIALA. LrPSA EPiSCOPILO1T DIN EPARHIE)
Episcopul Osiu zise: ,,Avem datoria sd hotdrim gi c6, dacd un cetate sau dintr-o eparhie episcop vine dintr-o cetate intr-alt5 intr-alt5 eparhie, pentru fal6 slujindu-se de laudele sale, sau de sfiqtenia religiei, gi ar voi si zdboveasci mai multi vreme acolo, gi episcopul acelei cetdfi nu ar fi iscusit la invifare, si nu-l delaime gi sd nu vorbeasci intr-una ndzuindu-se si rugineze gi si injoseasci persoana episcopului de acolo; cdci acest pretext obignuiegte a produce tulburdri; gi prin viclenia aceasta urmiregtp si-gi ciqtige gi sd-gi acapareze scaunul cel striin, nesfiindu-se a-gi pdrdsi biserica, care i-a dat lui ;i a se muta la alta. Deci trebuie sd se hotirasci timpul spre acest scop, deoarece a nu primi pe episcop s-a socotit a fi lucru neornenesc li b6diran. Cici vi aducefi atninte ci in vrelnea trccuti Pdringii noptri au hotirit cd dacd vreun mirean (petrecind in cetate) in trei zile de duminicd in trei siptimini nu ar merge la serviciul divin, sd se inl[ture de la impirtS,sire. Deci daci pentru mireni aceasta s-a legiuit, nu trebuie, gi nu se cuvine, dar, nici nu folose;te ca episcopul, dacd nu ar avea nici o nevoie mai grea, sau tleabd anevoioasS, si lipseascl tirnp mai, indelungat de la biserica sa gi si mihneascd poporul ce i s-a incredinfat('. Tofi episcopii ziseri: ,,Hotdrim ci gi pirerea aceasta este foarte potrivit6". ( 8 , 9 , 7 4 , 7 5 , 3 3 , 3 5 A p . ; 8 , 7 5 s i n .I e c ; 5 s i n , .I ;V e c ; 2 0 , 6 6 , B 0 T r u l . ; 2 , 7 3 , 7 6 , 7 8 , 2 1 A n t i o h . ; 7 , 2 , 3 , 7 2 , 1 7 S a r d . ;4 8 , 7 7 ,C a r t g . 1; 6 sin.I-II). Pentru a curma abuzul unor episcopi de a se amesteca:in treburile altor episcopi s-a intdrit rinduiaia ca sd se respecte autonomia eparhialS, ca nimeni si nu-gi pdrdseascd eparhia sa, Ei mai ales cd episcopul sd nu lipseascd din eparhie mai mult de trei sdptdmini pentru a nu produce tulburdri. PSrinlii au avut in vedere aici rinduiala stabiliti pentru mireni prin can. 14 ap. 9i hotdrirea pdrin{ilor de la Elvira (Spania 307) prin can. 21. Ulterior, prin can. 16 al sinodului IX local, s-a dispus ca un episcop sd nu lipseasci mai mult de gaseluni. ,i -
' n''CAnorgrJL (AUToNoMIA t2: EPARIITALA.coNcEDruL. LrpsA DrN EPARHTE) BPiSCOPTLOR Episcopul Osiu zise: ,,Deoarece nimic nu trebuie sI se treaci cu vederea, sd se hotlrasci ;i acestea.'unora dintre frafi ;i impreuni episcopi li se pare cE in cetifile unde au'fost pugi episcopi, gi-au agonisit
l2-t4
Sardica
prea puline averi proprii, pe cind in alte locuri, au cigtiguri mari, din care-ei.pot si;i ajute pe siraci. Deci socotescsi li r" irrgadrri" lor a,sa ci, dacd ar vrea si meargi la averile lor, spre a stringe rodurile, trei zile de duminicd, ,adici trei sipt5mini, adici si petreacd ei la averile lor._pi si rneargd la biserica din apropiere, in "u"u r. presbiter,tine slujba dumnezeiasci, pentru ca si nu se pari ci el estl fnrx sldjba dumnezeiascd, gi si liturghiseasci ;i sn nL meargi prea adeseori in cetate in care este episcop; in chipur acesta nici aieriie lui proprii nu vor suferi n-ici o pagubi in urrna absen$eilui, $i se pare cd se r.a inl6_ tura invinuirea truliei gi a nrino'riei.,. Tofi episcopii zist,ri:,,Se apro_ bi .si aceasti dispozofie,.. !36,68, Ap.; 19, 80 Trul.; S, 20 Gang.; 71 Sarct.;76 sin. t_II; 71, 1.21 Cartg.) .. can. 12 reglementeazd o stare speciari a episcopilor care au rnoqii pe teritoriul. altor eparhii. Ace;tia pot ramine la icele mo;ii cel mult.trei sdptdmini pentru a-qi aduna.oid"l". In aceJ timp se atrage atenfia ca episcopul sd nu meargd cles prin cetate, unde aie regecliriqa episcopul eparhiot pentru a nu produce nepldceri acestuiu. l" i"iri*rl este obligat sd meargd in fiecare- duminici ia biserica parohiaia, ipropiatd de mogia sa, sd asiste la sfinta Jertfd. .
CANONUL 13: (PEDEPSELE DATE DE UN BPISCOP AU TARIE IN INTREAGA BISERICA)
Episcopul osiu zise: ,,si aprobe tofi pi acestea: Dacd vreun diacon' sau presbiter, sau oricare dintre clerici ar fi excomunicat, ;i s-ar refugia la alt episcop, care-l cunoagte ;i gtie cd s-a dezbinat cle'comu1iu-nea cu episcopul siu, nu trebuie sd-i acorde aceruia comuniu,nea, ficind ocard fratelui siu episcop. Iar de ar indrizni si facd aceasta, si gtie ci, adunindu-se episcopii, va fi tras la rispundere'. zis-au episcopii: ,,Hotirirea aceasta va pistra totdeauna pacea gi va menline unitatea tuturora". e 12, 76, 32, 33 Ap; 5 sin. I ec.; 6 Antioh.; 7t, 29, tJ3 Cartg.; - _ ^(!3, 1 Sof.) vezi comentariile la canoanele paralere Ei in special comentariul a canonul 32 ap. CANONUL 14: (INSTANTA DE APEL PENTRU CLERICI. APELUI CLERTCTLORPEDEPSTTTDE EPTSCOP) Episcopul Osiu zise: ,,Md simt indemnat sI nu trec cu ticerea nici cele ce md agitd permanent: Dacd s-ar gisi vreun episcop iute rle fire, ceea ce trebuie si fie departe de un astfel de bdrbat pi pornindu-se in grabi impotriva unui presbiter sau diacon, ar vrea sd-l scoati pe acela din Biserici, sd se poarte grijd ca unul ca acesta si nu se osindeascd indati, nici si se despoaie de comuniune". Tofi episcopii ziseri: -cel ce se scoate sr aib5 putinfa a se adresa episcopului capitalei, mi-
239
r,15.16 Sardica
tropolitului acelei eparhii; iar dac6 cel al capitalei lipsegte, sX meargd la cel mai apropiat, gi si se roage ca sd se cetceteze caLrzalui cu temeinicie; fiindcd nu se cade ca cei ce se roagd sd nu fie ascultafi. Iar episcopul acela, care l-a lepddat pe el pe drept sau pe ,ne'd,rept, estc claior sd fie cu ribdare spre a faqe cercetarea pricinei ;i hotdrirea lui ori se va confirma, ori va suferi modificare. Dar mai inainte de s-ar cerceta toate cu bdgare de seamd 9i cu credin{6, cel lipsit de comuniune sI nu-pi atribuie siegi comuniunea pind nu se va limuri cauza. Iar claci adunindu-se oarecare clerici, vor vedea trufia gi mindria lui, deoarece nu este cuviincios a suferi ocara .si mustrarea nedreapti' trebuie sd-l indrepte pe acela spre calea cea bund cu cuvinte mai aspre gi mai grele ca si ie supuni gi se aseulte de cel ce porunce;te cele ce se cuvin. Cdci dupd cum episcopul este dator sii ofere slujitorilor dragoste curati gi tratarnent bun, in acelagi chip 9i supupii cu sinceritate trebuie si indeplineasci pentru episcopi cele ale slujbei". ( 1 2 , 1 6 , 2 8 , 3 2 a p . ; 5 s l n . . l e c . ; 4 , 6 , 2 0 A n t i o h ^ ; 7 3 , 7 5S a r d . ; 9, 70, 77,20, 29, 132 Cartg.) Prin canonul acesta pSrin{ii intdresc rinduiala stabilitS prin can 5 I ec., care prevede cd prezbiterii gi diaconii afurisi{i sau caterisi{i de episcopul eparhial se pot adresa cu apel la mitropolit, prevdzind, -spe{di cind, datoritd lipsei cu totul intimplatoare a mitropoca"ui in litului, prezbiterii Ei diaconii pot sd se adreseze mitropolituiui vecin autorizat de mitropolitul locului sd-l inlocuiascd. in partea a doua pdrintii recomandd ca prezbiterii Ei diaconii in cauzi sd aqtepte cu rdbdare hotdrirea gi sd nu cleveteascd Ei cirteasci. CANONUL 15: (AUTONOIIIA EPARHIALA) Episcopul Osiu zise: ,,Cu tolii hotirim incd qi urmitoarele: Daca vreun episcop ar voi sd puni vreun slujitor bisericesc striin din alti parohie in vieo treaptd, f6r5 de invoirea episcopului siu propriu, acest iel de agezare si se considere nuld qi firi tdrie. Iar daci oarecare ;i-ar permite acest lucru, trebuie ca aceptia sd se admonieze gi si se indrepte ipre calea cea fuund de cdtre frafii ;i impreuni episcopii no;tri". Zis-au tofi: ,,Aceastd hotdrire incd si fie inalterabild". (35 Ap.; 76 sin. I ec.; 2 sin. II ec.; 8 sin. III ec.; 5, 20 sin. IV ec.; 1? Trul.; 73 Ancira; 73,22 Antioh.; 48, 54,90 Cartg.) , 6. :'1 Vezi comentarille la canonul 35 Ap. CANONUL 16: (LIPSA BiSERICA LOR)
(CONCEDIUL)
CLERICILOR
DE
LA
Episcopul Aeliu zise: ,,Nu vi este necunoscut ce fel de rnari lu. cruri se intimpld in Illitropolia Tesalonicului. Fiindci de multe ori se duc acolo presbiteri ,si diaconi din alte eparhii ;i nemulfumindu-se a
17-19 Sardica
petreee vreme scurti, rXmin, ;i tot timpul il petrec acolo, ;i abia un timn foarte indelungat sint silili a se iiapoia ia bisericile'lor; .r""i ,a se hotirascd in privinfa acestora(.. Episcopul ori" "ir": ,,r{otiririle care s-au adus in privin{a episcopilor, s6 'e observe gi peniru aceste persoane". i: (8, 9, 74, 75,-33,-!5,^36: S! _Ap; B, 15 sin. I cc.; S sin. IV ec.; i, Trut.; 2, 21 Anfioh.;'i, Z6 Gang.; tl,-ii'Sara.; 48,71,i20', 10^,-69,80 !3_,_16, 121 Cortg.; t6 stn..I-il.) . .Dispozifiile canoanelor 11 gi 1B ale sinod.r,rluiprezent, referitoare la absenfa- episcopilor din eparhiile lor, se aplicd prin acest c.anon ;i cu privire la presbiteri gi diaconi. ,.., ,, CANONUT, 17: (pRIMTREA EPTSCOPILOROS1NDiTT) . r.. Episcopul osiu zise.' ,,rJrmind pi propunerii fratelui nostru olirnpiu, se se hotirasci incS;i aceasta ca, daca v"e""-uplrcop suferind $fa s--11scoate pe nedrept, ori pentru gtiinla, ori pentru mirturisirea Bisericii catolicegti, ori pentru apbrarea'aAevirutui, ,* tugina A;;; mejdie, dar fiind supus jude_cdfii-nevinovat, ar merge irr" alt6 "utiti, si nu fie oprit a petrece acolo pin6 cind s-ar inapoii, sau pin6 "u a" putea gdsi scipare de ocara ce i s-a ficut; cdci durer.os gi ^p"ua greu lucru este ca cel ce a suferit prigoani neclreaptr si nu ie prim&sca de noi; unul ca acesta trebuie s6 se primeasc-d cu prea multd bun6tate ,si blindefe(. Zis-au tofi: ,,sa se hotirascd pi aieasta... (L5 Ap.; 75,76 sin. I ec.; S, l0, Z0, ZS sin. IV ec;17, 1g 't.rul.; 70,75 sin.VII ec.; 78 Ancira; J A.ttioh; 71,1.2,76Sard.;50Car:tg.1 Prin acest canon se instituie o excepfie de la prevederile canoanelor.ll Ei 12 prin care s-a stabitit ca ipiscopul sd nu lipseasca din eparhia sa mai mult de trei sdptdmini. Aici s-a avut in veclere cazul lui Atanasie cel Mare, alungat din scaun, care iqi petrecea tirnpul in Apusul Europei. CANONUL 18: (INGADUINTA NEINTEMBIATA) Episcopul Gau_denfiu zise: ,,Tu gtii frate Aefiu, ci de cind ai fost . a;^ezat episcop, totdeauna a stipinit' pacea: pentru ca sd nu r6min6 niei o urmi de divergen!6..dg nEreri-in privinla persoanelor bisericegti, sd se hotdrasci a fi p_rimfi toli aceia, care au fost ptrgi ae museu'li Eutihian, deoarece nu Ii s-a geiit tor nici o vind,.. (4 sin.II ec.; 79 Sard.) ' .4.1.r' :il i
.1 ; CANONUL 19: (NUMAI EPISCoPII SAVIR$CIC HIRoToNII) Fiindc6 avem datoria sr fim linigtifi gi r6bd6tori ii s6 fim "" ,"iior-
20.21 Sardica
zlil
teniq statornici fafd de tofi, care au fost odat5 promovafi in clerul bisericesq de c5tre vreunul dintre, frafii no;tri, daci nu vor voi si se inapoieze la bisericile la care au fost numifi, de acurn inainte sd nu se primeascd; iar Eutihian nici nurnele de episcop si nu ;i-l revendice pentru sine gi nici Museu si nu se socoteasc[ drept episcop; iar mireneasca comuniune, de ar cere-o, nu trebuie si li se denege(t, Zis-au tofi: ,,Se aprobi". (4 sin. II ec.; 18 Sard.)
1
. .r ,., |
,
Ambele canoane (1U, 19) reglementeaz6,un caz aparte din biscricd din Tesalorric, intdrind regula cd intituirea clericilor intrd exclusiv in cornpetenfa cpiscopului. Vezi gi canoanele paralele. CANONUT, 1r0: (SE INTARESC HOTARiRTLE CATVONTCEADUSE DE SrNOD) Episcopul Gaudenfiu zise: ,,Cele hotdrite spre mintuirea qi cu unanimitate ;i potrivit stirii noastre a ierarhilor, plicute lui Dumnezeu gi oamenilor, firi numai daci hotiririlor aduse va urma frica; cdci si in;ine ;tirn cd durnnezeiescul ;i venerabilul nume al preofiei a ajuns adeseori sub osind[ pentru neru;inarea citorva. Deci dacd ar indrizni sd facX altceva impotriva celor hotirite de to{i, nizuind s6 placd mai mult truIiei gi mindriei decit lui Dumnezeu, si cunoasci chiar de acum cd s-a ficut pe sine vrednic de a fi tras la rdspundere gi de a pierde cinstea ;i demnitatea episcopiei". Rispuns-au tofi: ,,Hot6rirea aceasta o gdsim potrivitd gi o aprobdm". (11 Antioh.; 7, 8,9,21 Sard.;104,105Cartg.) CANONUL 27: (RINDUIALA PENTRU PILOR CU CAPETENIA STATULUI)
LEGATURA
trPISCO-
. dispozifie incd si fie prea cunoscuti ;i indeplinitX e6 .A€asti daci fiecare dintre noi episcopii, care sintem agezafi pe lingi drurnuri sau canal, vizind pe un episcop, l-ar intreba despre pricina cbldtoriei ;i ci unde merge; ;i de va afla cd acela merge Ia tabird, sd cerceteze condifiile ardtate mai sus ;i de va merge chemat fiind sd nu i se pund nici o piedici cdlitoriei lui. Iar de va rn€rge pentru de;ertdciuni, precum s-a spus mai sus dragostei voastre, ori pentru cererile unora s-ar sirgui a merge la tabrr6, si nu iscileasci nici scrisorile lui, nici si nu aibi comuniune cu acela". Zis-aa toti: ,,Se hotird;te ;i aceasta,,. 17 Antioh,; 7, 8, 9, 20 Sard.;104, 706Cartg.) Prin aceste'canoane (20, 21) se intdregte rinduiala stabilitd de-ia prin canoanele 7, B si 9 ale acestui sinod, rinduindu-se ca episcopii ie nu meargd nechemafi pentru orice chestiuni, la curtea lmpdratului.
242
L. Constantinopol (:]94)
CANONUI, -
,
AL
SAPTELEA LOCAI; DE LA. TTNIJT IN ANUL 394
CONSTANTINOPOL.
CANONUL 1; (CATERISIRiiA EPISCOPILOR (Ciii EPISCOPI POT CATERISI PE ALTUL; NICI DoI, NICI TRIII NU PoT CATERISI PE ALTUL)
' Aravian episcopul Ancirei, zise-: ,,Nu pentru pricina de laf6, ci temindu-md pentm intreaga viaf6 viitoare, .og Sfiniul sinod "e. J--ir",nunle ^ori de pot doi episcopi sd cateriseascx, sau n,u? $i ori d; se poate face aceasta-in absenfa-mitropolitului, sau nu? pricinei pr"r""i" nu se va aduce nici un prejutticiu; md tem insi ca unii luind puiere din cele zise sd nu indrizneascx unele ca acestea;deci vi rog si rdispundefi,,. Nectariu, episcopul constantinopolului zise: ,,I,iudabild'este prbpu.ru"uu prea cucernicului episcop Aravian; dar ca in viitor s6 nu se mai poatd intirnpla asemenea luclu, firi a osirrdi cele trecute, vollt hotiri p""i"" viitor('. Aravian, episcopul Ancirei zise: ,,pe cele trecute le osi"d";te sinodul fericifilor Pirinfi de la Niceea, care orinduiegt,e ca cei ce hirotonesc sr nu poati fi^mai prrfin decit trei episcopi, si nici mitropolitul si nu fie absent; eu insl am pus intrebarea, ternindu-mi in pii"inlu celor viitoare. Eu doresc deci ca voi s6 v6 pronunfafi linrurit, daf nu"or,difionat gi firi indoiald, cd urmind sinodului de li Niceea, doud persoane nu pot nici sd hirotoneascS, nici sd _cateriseascd_peun episcop... A;; 'ru dupi altele Teofil, episcopul Alexandriei zise: ,,Impotriva ""to" "" mai -sint nu se poate aduce hotirire de reprobare, inai ales dacE fiind in viafr nu au fost osindi,ti; daci insr cineva a"e i.r vedere pu .J- "u vor trebui si se caterise-asciin viitor, mi se pare c[ nu ,nutnai trei episcopi trebuie sd fie de fafi, ci daci se poate, tofi episcopii ,pu"lrio1i, pentru ca condamnarea celui ce este vrednic de-caterisiri, si'fie mlf temeinici qrin votul mai multora, fiind de fafi gi cel judecat,.. Nectarie episcopul constantinopolului zise:,,Deliberindu'se ar,ipru unor propuneri ,si orinduiri legale, acestea se hotdrdsc fird si se fini seama'de weo pricind personalS. Agaclar precum a propus prea sfinfitur episcop Aravian, voind si se hotirasci in privinfa ceror din viitor, precum logic 9i in chip uman gi-a fixat pirerea prea sfinfitul episcop Teofil, se hotirSgte ca in viitor cel supus judecdfii s6 nu se cateriseasci nici di trei, gi mai virtos de doi episcopi; ci cu votul unui sinod mai mare gi adic5 a celor din eparhie, precum au orinduit pi canoanele apostolice-, Flavian episcopul Antiohiei zise: ,,L[murite sint cele ce le-a propus prea sfinlitul gi prea cucernicul episcop Nectarie, ;i prea sfinfitul pi prea cucernicul episcop Teofil; gi tofi ai Bisericii Ie int5rim(,. (7, 34, 37,74 ec; l sin. Vil ec.; 14, 75,1g,20, 23 !p.i e t".! Antioh.; 12. 40 Laod.; !, 6 Sgrd.; 8, 70, 7J,__12,tS,' 75,' 7g, Ig, 4g,' ;0, 9 , 1 0 4 , 7 4 7 ,7 2 8 , 7 2 9 , 1 3 0 , 1 3 C 2 m t g . ; 1 3 s i n . I - I I ; 9 T e o f i lA t e r ' . )
l. '?l.Cnrtaglna
. , -.Pornindu-se de la cazul in spefd, cind un episcop a fost caterisit de cloi.episcopi'in absenfa ocestuia, agezincl in locul lui un a}t episcop, parintii declaia ilegatd hptdrirea, 9i intiresc ritrduiala, in sensul canonului T4 Ap., ca eJ:iscopul sd fie judecat de un for legal de judecatd, ca invinuitut sa tle citat gi audiat, iar pronunfarea sd se dea de sinodul complet, format clin episcopii eparhilor, din cadrul mitropoliei, in frunte cu mitropolitul. uti-, :rI",:l
iL..:llijrli
';
CANOANNI,E SINODUI,UI AL OPTULEA I,OCAL DE LA Ci1'RT/\GINA (419) : CANONUI, 1: (iNTARIIIEI\ CANOANI'L,OTiDE 1,A I'.iICBtrA) .-, Episcopul Aureliu zise: ,,Agadar aceste orinduieli' care se gisesc' la noi, fiincl cxemplare fidele de pe cele originale 9i pe care Pdrinfii nogtri le-au adus c1 sine la timpul sig de la sinodul din Niceea, astfel, pistrindu-se tipul acelora. de la Niceea, si se pSstreze intirite ;i cele hotdrite de noi". (I s.n. IV ec.; 2 T'nil.; 7 s:irt..Vll ec.) Sinodul de la Cartagina din 419, s-a intrunit pentru a hotdri in privin{a dreptului papei de Ia Roma de a primi apelul de Ia episcopii din provincil. intrucit, papa pretindea e5-i revine acest drept in baza hotdririlor sinodului I eeumenic, citindu-I pe aeesta, cind, in fapt, se referea,la lcan. 5 al sinodlrlui de' ld Sardicai pdrinfii pentru a rdspunde papei, hotir5sc sd se pastreze hotiririle de la Niceea ca Ei cele luate de-ei, contestind astfel drcptul invocat de papa Romei' .1 .CANONUL 2: (SFINTA TREIME) Sinodul intreg zise: ,,Precum voiepte Dumnezeu inainte de toate crerlinla bisericeascE,ce s-a prcdat de noi, sd se rnirturiseasci in acest sldvit sinod cu aceea;i mirturisire; apoi rinduiala bisericeasci sd se lini cu invoirea fiec6ruia gi cu consimfdmintul tuturor. Dar spre intilirea minlii frafilor ,si impreuni episcopilor noptri celor de curind hirotonifi, se cuvine a adduga cele ce le-am primit prin hotirire intdriti de Ia Fdrinfi ci uniunea Treitnei, adici a Tatdlui ;i a Fiului ;i a Duhului Sfint, care este cunoscutd cd nu are nici o deosebire, si o finem sfinti in minfile noastre, gi precum am invdfat noi, a;a le vom invifa gi pe popoarele lui Dumnezeu.(' -Afa tot..aga tofi episcopii instituifi de curind ziseri limurit: primirn, aga finem, a.sa invifim, urmind credinlei evanghelice irrrpreunE cu invS{5tura voastrd". : . . 1 - . .
:
.
. ,'..(1 sin.II ec;7 sin.Il/ ec.;l Trttl.)
: t :
i,'
r..iU1
"V
-*r]F
244
3-5 Cartaglna
' rn acest canon se aratd cd mdrturisirea de credinga, formulatd mai inainte de Sfintii pdrin{i trebuie sd fie pdstratd ""-ii.i" 9i neschim_ bat5, .deoarece, pe baza ei s-a emis canoanu in scopul intirririi ordinii canonice. CANONUL 3: (INFRINAREA)
(
Episcopul Aureliu zise: ,,precurn la sinodul finut mai inainte s-au examinat condifiile infrinirii ;i castitrfii, se trotara;t, "a cei din cele trei,trepte,-impreunate prin oarecare legitur[ a curiliei prin consacrare vorbes-c adicd despre elliscopi, presbiteii ;i aiaconi,'p""'""se cuvine cuviogilor episcopi ;i iereiror lui Dumnezeu ;i levi,tilor si srujitorilor dumnezeieEti consacriri, sd fie intru toate inirinafi, ; sd poatd primi ceea_cecer in genere Dumnezeui ca ;i noi api;derea sd -d" lu finem ceea ce ni s-a transmis prin Apostoli $i s-a pistrat chiar din r.echime(.. _ ( 5 , , 7 7 , 2 6 , S l A p ; S ' s i n . I e c ; 7 4 s i n . IV ec.; 5, 6, L2, 1J, J{) Trulan; 78 sin. VII eCuntenic; 7g Ancira; 7, g Neocez.; 4 Gang.; 4, ZS, :15,70 Cartagina; 12,22, 88 Vas. c. Mare.) ii
CANONUL 4: (INFRINAREA CLERICILOTTDE LA SOTIE)
TaustiL episopul Picenului^din provincia potentinei, reprezentantul Bisericii de la Roma zise: ,,si se decidi "a "pi."op"i ir p"iriii""ii'';i diaconul 9i tofi -cei ge se ating de cele sfintej pazitori'ai'infri'arii, J se^relini de Ia femei'. Tofi episcopii au rispuni: ,,Se hotdri,ste ca iofi cei qe stau sau slujesc Ia altar sd respecte infrinare,,. ( 5 , 7 7 , 2 6 , 5 7 a p . ; S s i n .I e c . ; 7 4 s i n . I V _ e c . i5 , 6 , 7 2 , 7 5 , 3 0 Trul. J!::.V-I_I ec.; 79 Ancira; 7, I Neocep.;4Ga;il;'5,'Zi,'JS,'Tb C"ig.; 1 2 , 2 7 , 8 8V o s . c . M a r e ; 5 , 7 3 T i n t .A I e r . ) Ambele canoane trateazd despre necesitatea infrindrii elerului.
membrilor
CANONUL 5: (LACOMTA) . Episcopul Aureliu zise: ,,Patima rdcomiei, despre "u"" ,ri-*rri ,,,j se indoiegte cd este mama tuturor relelor, trebuie sr se reprime ca nimeni sd nu se foloseascd de cele striine, nici sd treaci -".*""ui cineva pentru ciptig peste hotarele Pirinfilor, nici si fie-ingnduit cleric si ia in.vreun chip camiti pentru vreun rucru. $iiele de curind aduse, fiind intunecate gi cu totul ascunse, se vor cerceta de noi ii ss 1,n hotiri in privinfa lor. rar despre cele ce dumnezeiasea scripturi a legiuit prea luminat, noui nu ni se cade si hot6rim, ci mai virtos si le urmdm. prin urmare ceea ce este. de imputat cu atit mai virtos se cuvine a se osindi la clericirt. sinodul intreg a zis: ,,Nimeni nu poate lucra impotriva proorocilor, nici impotriva evangheliilor, firi primejdie de a ti puaup'rii..
.'6-t
-Cartagina
44 Ap.; 17 sin. I ec.; 70 Trul.; 79 sin- VII ec.; 4 Laod"; 16 Cartg'; 2, 74,Vas. c. Mare; 3 Grig. Neocez.;6 Grig. de Nisa) Se condamnd ldcomia si cdmAtdria' CANONUL 6: (SFINTIREA MARELUI MIR) Episcopul Fortunat zise: ,,Ne aducem aminte c5 la sinoadele linute mai inainte s-a hotirit ca Sfintul Mir, sau grafierea penitenfilor' sau sfinlirea fecioarelor gi locurilor li bisericitor si nu se facd de qresbiteri. Dar'dacd cineva se va dovedi cd face aceasta, ce trebuie si hotirascd in privinla lui?" Episcopul Aureliu a rdspuns: ,,\Iredniciile voastre au auzit cele propuse de fratele gi conliturghisitolul nostru Fortunat; ce zicefi in pii"i"1a aceasta?., Zis-au tofi episcopii: ,,Pregitirea Sfintului Mir'Si consacrarea fecioarelor si nu se faci de presbiter; nici nu este ingdduit presbiterului si impace pe cineva la liturghia publicS; aceasta este p5rerea tuturor". ( 5 2 A p . ; 7 2 , 7 3 , 1 9 s i n .I e c ; 7 s i n . I I I e c . ; 7 6 s i n . I V e c . ; 4 , 3 7 , 9 5 , 102 Trul.: ? sin. VII ec.; 48 Laocl.;7, 43, 44 Cartg') Prin prezentul canon se interzic presbiterilor patru lucruri: pregdtirea sfintului gi Marelui Mir; consacrarea fecioarelor; tirnosirea biIericilor Ei gralierea penitenlilor, rezervindu-se acestea numai pe seama episcopilor. CANONUL
7: (DEZLEGAREA CELOR CE SINT PE MOARTE)
Episcopul Aureliu zise: ,,Daca cineva fiind in primejdie de moarte ar cere si se impace eu sfintele altare, lipsind episcopul, atunci este cu dreptate ca piesbiterul s[ intrebe pe episcop, gi apa, dupd dispozifia acestuil, sd impace pe cel ce este in pericol de moarte' aceastd rinduialtr trebuie si-o iniirim prin hotSrire mintuitoare". Tofi episcopii au rdspuns: .Se hotirIgte ceea ce sfinfenia voastri crede de cuviinli si aproblm in chip necesar". (52 Ap.; 71, 73 sin. I ec; 6, 22 Ancira; 2 Neocez,; 43 Cmtg. 73 Vm. c. Mare; 2, 5 Grig. de Nisa) ln acest canon se admite o exceplie de la prevederile canonului prececlent, stabilind cd peniten{ii in caz de moarte, dacd episcopul iipseqte, pot fi absolvifi de pedepse Ei de presbiter, impdrlagindu-i cu sfintele taine, cu aprobarea episcopului. .ir CANONUL 8: (CINE POATE PlRl PE CLERICI?) lj't
'
Numidlu, episcopul Mazulitaniei zise: ,,Sint mulfi cu viefuire imoraltr, care socotescci pot f[rd deosebire s[ pirasci pe pdrinli pi p9 ep!s; copi; sI se primeascd-acegtia ori nu?" Episcopul Aureliu zise: ,,Aprobd
'248 9.-U''Cattagina
oare dragostea voastrr ca cei ce si't incurcafi in ceva ru;i'os sE ridice glas de acttzare impotriva pdrinfilor?'. ziseri i"ir'"pir*pii: ,,cel cb ai cleveti sd nu se primeasci,r. . ! 3 4 _ , ^ 3 7?, 4 , 7 5 A p . ; 6 , s i n .I I e c . ;g ) t Z , t g , Z I s i n .I V e c . ;g T r u l . ; 14, 15, 20 Antiolt..;40-Laod..;4 Sarcl.;l\g, IZg, 13A Cartg,;.IJ si,.. I4I; 9 TeoJiI AJex.) lele.
Canoanele B, 9, 10. A s;c r.edou conrentariul la cirnoanelc p4,{?_ CANONUL 9: (OSINDA PUSA DE UT\ EPISCOP -NU SI, RIDICA DE UN ALT EPTSCOPsAU Pi-tEoT) ..
Episcopul Augrr-sri'1, .reprezentanturpro'iucici Nurnidia zise:,,vefi file -dg cuviinfd sd hotdrifi ci daci vre-un episcop, sau presbiter;, ar primi
in comuniu"l pg_""i ce clupi merit"r "i"*,i-jr"ilo, il"i*t';.";i
din Biserici, acela incd .ie u"eeasi vinovifie; _se_puo* u fi risnu'zitor impreund cu cei ce fug ae nbtarireu "unoni.e u "pi""op,Jui Ior propriu,.. Tofi episcopii ziqeri: ,,Se alrrobi din partea tututior((. ( 1 1 , 7 2 , 7 3 , 5 2 , 5 J A p . ; S s i n .I e c . ; 1 1 , 7 3 s i n . I V e c . ;t T T i r d , ; 6 , 7, 8.11 Antioh.,41,42 Laict..;13 Sarcl.;n:, iAb crilg.;l'." , , . | ,.' CANONUL 10: (PRESBITBRII OSINDITI SA NU FACA SCiJiJ MA\ Episcopul Alipiu, reprezentantrrl prorrinciei Nulnidia zise:..,,Oare sd nu se hotxrasci gi aceea c6 dacd r*u,tl prestritur, ori"ai"a"ast,r.,r*rou
de crtre episcopursdu propriu, ince'rnat iiina a* t""ii"
a""fui"u.ia
ar socoti cE trebuie. si aducd separat rui Durnne""" "ur" er sfinte, o*i uii altar ar socoti sd ridice impotriva crettirigei bi;e;ide#: li t *i"aJi*lii
unul ca acelasd nu scape vileniiu, upi."opui""i,ir'Jr"iii _nepe
Alipiu sint necesarmente in conglisuitu ""-"r:iJi"ta rinduiara,b.iid_ ' riceasc6;astfel spunefi ce se pare ciiagostei voastre?(,)" ;(31 Ap; 6 sin. II ec.; 3 sin. III ec.; 1g sin. IV ec.; 31, 34 Tnil; 6 9y"S..t 14 Sard.; S Antiott.; 11 Cartg.;'1J, t4, 16 sirt.. I-lI; 1 Ves. c 1\Iare) CAI{ONUL 11: (APELUL PRESBITERILOR OSINDITI 'DE,'EPISCOPI)
. Tofi- episcopii au zis.' ,,Daci 'reun prtrsbitcr ar fi osindit pentru 'ii. purtarea lui, u'ul ca aeesta are datoria sd vesteasci "rrir"rrrii ou vecin5tate, ca,acegtia asculti'tl lucrul;i llrin ei si se,iipace cu:,er)iscopul sdu. rar de nu ar face aceasta,ci ceea ce s6 nu,fie, c'mi'drie;irr-
12. 13 Cartagina
247
gimfindu-se, s-ar despdrfi pe sine de comuniunea cu episcopul s6u, ;i fe"ind schismd impreuni cu oar"care, ar aduce lui - Dumrrezeu cele sfinte, unul ca aceia sd se socoteascl anatema ;i sd piardl locul sdu; bagindu-se de seami ca nil cuml-a si aib5 pir6 dreapta impotriva episcopului. 31Ap.;5sin.I,ec.;1'8sin.IVec.;31,34'I'rul;4,5,6Antioh'; 6 Gtng,; 70,29 Cartg.; 73, 74,I5 sin' I-II) Pdrintii instituie regula r:a in cazul osindirii unui presbiter, episcopul si trimitd cazul spre judecare 1a episcopii din vecindtate, ca prin rnijiocirea acestorasd se impace lucrurile' CANONUL 1'2: (EPISCOPUL SE JUDECA DE 12, PRI]SBIT!RUL DE 7' DIACONUI, DE 4 EPISCOPI (12 EPISCOPI SA-$I ALEAGA), . Episcopul Felix zise: ,,Potrivit celor hotarite la sinoadele din vec5irne propu.t ca, c{acdo."Ju episcop (ceea ce sd nu se intlmple) ar cidea f' o""o invinovilire 9i apar multe piedici incit _ngise pgt aduna n.tui--"f1i, atunci p""tiu "u u""l invino'd1it _si nu rdmind sub acuz6, sd se audieze tle ll episcopi, iar presbiterul de ;ase episcopi ;i de al siu, $i diaconul de trei". (74 Ap.; 5 sin. I ec.; 6 sin lI ec.; 9 siyt !V'ec'; 4, 6, 74, 15' 20 Antioh; 73,-14,Sard';L sLn.C-pol; 74, 15,96,707Cartg') Pdrinlii stabilesc rinduiala ca atunei cind nu se poate. intruni sinodul episcopilor dintr-o mitropolie in frunte cu- mitroplo^itul penextratru a se institui in for de juclecatf, atttnci si se instituie un for judecata episcoiruliti pentru aitt tZ episcopi orli.,u, 9i anume f;;ir;t pende ;ase episcopi pentru judecarea piesbiierului Ei de trei episcoPi diaconului. tru judecarea -privintra " judecat5 treprcsbiterilor Ei diaconilor, acest for de 1; de condamnali cei care ln in cazul buie inleies ntlmai ca for de recurs, episcopi se declarau nemultumiti. C;\NONUL 13: (ALDGEREA EPISCOPILOR) Episcopul Aureliu "i5s; ,,C€ zice sfinfia -vogt1{. despre ,acestea?(' ca To(i episcopii ao respuns: ,,Trebuie si tinern hotdririle date de noi rxmisd nu cumva primalii .luunui-'uparhii oarecare din nechibzuinti pe eprsne neglijalf. n""i aduni'tlu-s-e nrulfi episcopi sd hirotoneasca hirotoni fi, vor ar loc oti"aru ditt irei-episcoii, cop. lo'" a" ..o fi ";;i;; pe episcop "o por,rt"u primatuiui, $i-aaca vrettnul s-ar impotrivi intruceya rnirturisirii sau isciliturii sale, acela se va lipsi pe sine insugi de cinste". (1 Ap; e sin. lV ec.; 3 sin. VII ec'; 79, 23 Anti'Llt.; 12 Laod; 6 Sard; I C-pol; 49,50 Cartg.)
'248 rl4. 15 Cartagina
lntdrind hotdririle l-ugte. prin can. 4 f ec., privind alegerea qi hirotonirea episcopului, parinlii'rt"tld . ""-, il, ;;;"i'i" care unur qi_ar retracta hotdrirea luatd sd fie lipsit de cinste. CANO]\TUL 14: (PREOTUL SE JUDECA DE 5 EPISCOPI IAR DIA_ CONUL DE 3) Asijderea s-a hot5rit ca din Triporitania, din cauza sdriciei provinciei, sd vinx un.episcop in delegalie gi ca presbiterul de acolo sd se judece de 5 cpiscopi, diaconur at s,"p"ecum s-a spus mai sus, firegte sub pregedenfiaepiscopuluilui propriu.' ' (74 Ap.; S'sin. I ec., 6 sin. II g s.in. IV Antioh.; 73, t4 Sarct.;1Z, 75, 20,-96, ibZ_ec. Cartg..1
ec.;:4, 6, 14, lS, Z0
se reslernenteaz'' o situaliev rspeciald vLLrsrq 4 stdrii a )tdrrr exr\l existente in provin-
cia Tripolitania.
i
CANONUL 15: (PETRECERI OPRITE. JUDECATA LUMEASCA SI CEA BISER.ICEASCA. JUDECATORI ALESI)
De asemenea s-a hotdrit ca oricare dintre episcopi sau presbiteri, 'sau diaconi, sau clerici, impotriva cdruia ,-u ,iai"ut-i. sir"ri.i vreo pricin5 criminalx ori civild, craci, refuzi"a :"a""aiJ"iu'uir""iceascd, ar voi sd se disculpe in fafa judecdtoriilor Jume;ti, ;hi;;;* s-ar pronunfa sentir,rfain favorul lui,_ iotu;i s6 piardi r;;;i ;;; ;i-a"lurta ra cere criminale, iar in cele civile, r'a pierde cere ce ; ;ilid"; ]ii., p"o"us, de va vrea sd-;i lini locul sdu, ;i acesta inc5 se hotaiistJ- ca, daci de la oarecari judecxtori bisericegti s-ar face apel Ia alfi ludec5tori biseri_ ce-sti cu putere mai mare, intru nimic sd nu-i "ui"i"u"f,o ""i ce a cxror sentinfd se anuleazr;_
245
16-18 Cartagina
CANONUL 16: (TNDELETNICIRI OPRITE. STAREA CIULA crTETrLoR. VIRSTA CANONiCA A DIACONTLOR)
A
Agijderea se hotir5;te ca episcopii, presbiterii gi diaconii sE nu se faci arenda;i, sau arlministratori, nici s5-pi agoniseascd hrana din vreun Iucru rusinos sau, necinstit; clci sint datori a avea in vedere cele scrise: ,,Nimeni, osta,sfiind lui Dumnezeu, se incurcd pe sine in lucruri lume;ti". Apoi citefii, ajungind la virsta junefii, si fie silifi sau a se cisdtori, sau a face figiduinfd de infrinare. Asemenea s-a hot[rit ca clericul, daci imprumuti bani, s5 primeascd banii sii inapoi, iar dacd va imprumuta, sub altd form6, sI primeasci cit a dat. $i diaconii sd nu se hirotoneascXinainte de 25 ani. Dar nici citefii sI nu se inchine citre popor ( 5 , 6 , 2 0 , 2 6 , 4 4 , 5 7 , 8 7 , 8 3 A p . ; 7 7 s i n .I e c . ;3 , 7 . 7 4 s i n .I V e c . ; 6 . 9 , L 0 , 1 3 , 3 3 T n t I . ; 7 0 , 7 4 , 7 5 s i n . V I I e c . ; 7 0 A n c i r a , 4 L a o d ' . ;5 ' 25, 126 Cartg.; 77 sin. I-Il; 74, 69 Vas. c. Mare; 6 Grig. de Nisa.) Norma referitoare la obligalia cite{ilor, ca la virsta junefiei, sau si se cdsitoreascd, sau sd facd fdgiduin{d de infrinare pe toatd via{a, s-a aplicat numai in Biserica din Africa. Regula generald impusa prin canonul 26 Ap., era cd acegtia se puteau cisdtori cind voiau. CANONUL
17: (MITROPOLIILE
DIN AFRICA
DE NORD)
S-a hotirit ca Mauritania Sitifensis, precum a cerut, s5 aibi pe propriul siu primat, deosebit de primatul provinciei Numidia' de la care din sinod s-a despdrfit. Apadar, cu inlelegerea tuturor primafilor din Africa ;i cu a tu,turor episcopilor, pentru depirtarea prea mare i s-a admis. (6 sin.I ec.; 89, 96, 127 Cartg.)
:
Reglementeazi situatia ivitd in urma reorganizdrii politice a Africii, cind organizarea administrativd a Bisericii se impunea sd- urmeze organizdiii politice. Astfel, se stabile;te ca $i noua provincie Mauritania Sitifensis sd-qi aiba un prim ierarh aI sdu. . cANoNuL 18: (HIROTONIA CLERICILOR. MORTII NU SE CUMINECA, NICI BOTEAZA. SINOADELE EXARHALE DIN AFRICA) ' Agijderea s-a hotdrit ca, hirotonindu-se episcopu!, ori clericul, cei ce-i hirotonesc mai inainte si le puni in urechi cele hotdrite de sinoade, ca nu culnva lucrind impotriva hotlririlor sinodului sd se cdiasc[.
230
l9 Cartagina
' Tot aSa sa hotdrit sd nu se dea Euharistia trupurilor celor morfi. Cici s-a scris: ,,Luati, rnincafi"; dar trupurile morfilor nu pot nici a lua, nici-a minca gi ca presbiterii s[ nu boteze din negtiinfi pe cei ce au murit deja. Drept aceea si se intireasci in acest sinod ca potrivit celor hotirite Ia Niceea, sI se convoace in fiecare an pentru pricinile bisericesti. care de multe ori se intirzie spre pieirea poporului, la care sinod topi cei ce lin primele scaune ale eparhiilor sx trimitd clin sinoadele ior gpiscopi reprezentanli pe doi sau gi pe cifi vor alege, pentru ca sinodul intrrrnit sE poatd avea deplinE arrtoritate '(37 Ap; 3, 9, 73, sin. I ec.; g, 7g sin IV ec.: 8. VII ec.; 20 Antioh; 76,77,95 Cartg.) In prezentul canon se ,atrage atenfia presbiterilor de a ol:serva in tot cursul vielii cele ce au primit ca invrtdturi cu ocazia hirotonisirii. In partea a cloua se interzice darea lmpirtirsaniei trupurilor moarte ea gi botezul acc.stora.Aici in partea ultirni se men{ioncazd ci. po_trivit rinduielii stabilite la Niceea -sinodul general al Africii proconsttlare cu- capitala la cartagina s_dse intrune-"ascdin fiecare an, $i ca la acest sinod fiecare eparhie sd delege ce) pu{in doi reprezentanii'plus
-t*"i1:::1ara
aceastase va ,,.'nain""o.,., *no.,,,I s; ", """r;r;^ ;-
n9d, imprrnindu-se obliqatia ca sinodul- general sd se intruneasei in viitor nu'mai atunci cind era necesar. CANONUL 19: (RINDUIALA scoPrloR AFRTCANI)
(PFTOCEDURA)JUDECARII
EPI-
Episcopul Aureliu zise: ,,Daci vreunul dintre episcopi cstc pirit, acuzatorul trebuie sE inainteze rrira Ia (cniseopii) cei ce sint.in fliltea provinciei lui, ;i cel ce este nirit nici de la comuniune si rru se lipseasci' fird numai daei clremat fiind plin serisori spre a da r5spuns Ia"iuclefu,I celor alegi a-l judeca, nicidecurn' nu, s-ar prczenta Ia iiua hotiriti, adrl5 in termen de o lun5, de Ia ziua in care s-ar dovedi cd a primii scrisorile. Daed ar ardta insd eI oarecare pricini adevrrate ;i constringdtoare, care iI impiedici de a se infnfi;J sr?re a rrspunde impotriva celor ce s-au atlus contra lui drept acrrze,sE aibf, p,liirt1u de dezvir:ovEfire -in cuprinsul altei luni; dar dupi a tloua lunx sd nu mai fie in comuniune, pind ce nu se va dovetli curat. rar daci nu .r'a voi sE se prezinte in fafa sinoclului anual general, ca rnrcar acolo sd se rezoll.e cayZ!- Iui,^ se va judeca cd el insusi a rostit impotriva sa hotdrire de osindire. nSipe timpul, in care este afarr Ae comnrtiun", ,e nu se impdrtdpeasci nici in biserica sa, nici in parohie. Dar pirisul lui, dac5 nicicind nu a absentat in zilele in "are i-a dezbitut afacerea,nicidecum si nu se lipseasci de comuniune; daci insd pirigul ar lipsi ur"rn"i-*
'?il'+22: Cartagina
251
du-se, atunci, reintegrindu-se episcopul in cornuniune, piri;ul insupi se va lepicla de comuniune, dar a$a ca sd nu i se ia lui putin{a susfinerii acuzirii, de ar putea dovedi ci la termen a absentat nu pentru cd nu a voit, ci pentru cd nU a putut sd se prezinte; cici este clar, cX introdusE fiind aciiunea inaintea judecElii episcopilor, dacd pirigul s-a prihdnit, atunci nu ie va primi la acuzare, decit numai dacd ar vrea sd aclioneze .pgntru afacerea sa prqpric, nicidecu.m, insi pentrtt cele bisericegti". '' "' (34, 37, 74 Ap.; O sitt.'Il ec; 9, 77, 79, 27 sin. lV,ec: 8 Trul'; 74, 1 5 , 2 ' 0A n t i o h . ; 4 0 L a o d . ; ' 4S a r c t .8;, 7 0 , 7 7 , 7 2 , 7 5 , 5 9 , 7 0 4 , 1 0 7 ,1 2 8 ' 129, 130, 132Cartg.; 73 sin.I-II; I Teof. Aler.) Canunul cuprinde trei pdrfi 9i expune in general procedura judecdtoreascd,conformd Ei prevederilor canonultsi 74 Ap', pentru cazul cind rtn episcopeste pus sub bcuzare. r-l CANONUL 20: (RINDUIALA (PROCEDURA) JUDECARII PNESBITERILOR, DIACONILOR SI A ALTOR CLERICI) IlacS se vor piri presbiterii, sau diaconii, completindu-se mai inainte nuln[rul legal al episcopilor ale;i, din locurile invecinate, pe care ,.i-ar eere cei pirifi, adicd gase la caurzapresbiterului, Pi _trei la cea a dia.conului, imprlund cu acegtia 9i episcopul propriu al celor pirifi'-va cerceta priciniie lor, pdstrindu-se intre acuzatori ,si plrili -aceea$irindulati a zilelor, a termenilor, a.ccrcetlrilor 9i a persoanelor; iar cauzele celortalgi clerici le va cerceta pi solufiona gi singur episcopul locului. ' (14 Ap.; 9 sin.iV ec.;4 Antioh.; 72,15 Cartg.;) ln acest eanon se expune procedura pentru judecarea presbiterilor, diaconilor qi a celorlaifi clerici. CANONUL 27: (ESTE OPRITA CASATORIA CU NECRE$TINI $I ERBTICI) :-.-. Agijderea s-a hot5rit ca copiii clericilor sd nu se cisdtoreasca cu pdgin sau cu eretic. .
(4 sin.IV ec.;72 TruI.; 70,37 Laod.;) Interzice copiilor clericilor de a se cisitr:ri cu eretic Ei pngin.
CANONUL 22: (CLERUL SA NU DEA (SPOREASCA) NINTIC (lN PROPRIETATEA) NBCRESTINILOR $I ERETICILOR) Episcopii, sau clericii, precum s-a zis, sE nu introducd acelora in prietate nirric prin dona,tii din bunurile lor. (38,40 Aqt.;22 sin.IV cc.; 35 Trul.; Antioh.; 81 Cartg.)
23. 24 Cafiagina
- Pdrintii interzic creqtinilor si facd acte de donafie pe searna eterodocEilor CANONIJL 23: @PTSCoPII AFRICANI SA NU MEARGA ROMA DECIT CU CARTI CANONICE)
LA
_ Asemenea episcopii sE nu c5ldtoreascapeste mare. f5rd nunrai cu hotdrirea episcopului propriu aI seaunului celui dintii din fi""are eparhie, adicd de nur va lua mai ales de ra insu;i primatul ceea ce se zice scrisoare de trimitere formald, sau de recomanhur". (33 Ap.; 73 sin.IV ee.; 11 Antioh.; Zg, gg, 705Cartg.) Prin acest canon sinodul stabileEte rinduiala ca epscopii africani s5-nu meargd la Roma, la impdrat sau ra episcopul Rorr^ei,decit cu invoirea mitropolitului care..va di gi scrisoarea'de recomandare,ae trimitere sau formald, cu semndturd qi gtampild. CANONUL 24: (CANONUL CARTILOR SFINTEI SCRIPfURI) Asijderea s-a hotdrit cx afard de scripturile canonice nimic sI nu se citeascx in Biserici sub numere cle dirrnnezeie'ti Scripturi. lai 'Nunerii, scripturile canonice sint acestea: Facerea, Iegirea, Leviticul, a..doua L'ege, Isus qlJul Navi, Judecitorii, Rut, patru cirfi ale im_ pdrafilor' doud cirfi Par'alipomena, rov, psaltirea, "itt"i "a4i ale lui So_ !oT.gt,_l? cdrfi ale.-prorocilor, fsaia, feremia, Iezechil, Daniil, Tobie, fudit, Estir, dou5 ceili Ezdra;-ale Noului Te;ta;;"ii--pat*" Evinghelii, o calte_ a Faptelor Apostolilor, 14 epistore ale lui pavet, croui el postolul,ui Petru, trei- ale Apostolului roan, una a apoitot,rt.ri "j" lacob, una a Apostolului luda, o Cirte a Apocalip.sei lui loari. tar aceasta se face cunoscut fratelui gi conritrrghisitorului nostru Bonifaciu, gi celorIalfi episcopi din acele pdrti, ,pri intirirea *"r""f"i-f.op.rr, deoareee 'u"*rt"". noi de Ia P5rinfi am primit sa Ie citim in Bserici , fL (60, 85 Ap.; 9? loqa.; Atanasie _c.. Mare cte'pre stirbdtori: Grig. Teol. despre cdrlile sf . scripturi; Amfilohiu crespreac:6ieist" cartil In canon se enumerd cdrfile Vechiului restament vrednice sd se citeascd in Bisericd. De observat cd in privinfa "a"iiio" sfintei scrip_ turi,. ca-re sint- primite in calitate de cirfi "uro.ricu'-lo.espunde ."".,t_ nului edr{ilor sfinte din biserica latind. sint mentrionate cdr{ile Ma_ .Nu cabeilor. dar sint ye1!io1at9: Infelepciunea lui soi-o*o,.r, tntretepciu_ nea fiului lui sirach (Ecclesiarh,ul), Tovit, 9i Iudit, adicd patru din cdrtile .pe care, $i Biserica ortodoxd le enumerd intre cirtile canonice erleTestarrentului. consemnarea aceasta, sau canonul acesta al cdrfilor Vechiului restament, constituie o particularitate a Bisericii din Africa.
253
25. 26 Cartagina
Menfionarea acestor cdrfi in acest canon trebuie sd o ln{eiegem in sensul cd toate aceste cdrfi, prin canon se permit a se citi in BisericS, fiind cdrfi bune qi instructive (vezi gi can. 85 Ap.), vrednice cte cinstire qi sfinte. Rinduiala biserceascd permite gi chiar reconandd ca oamenii piogi si citeascd atit carfile strict canonce, cit gi pe cele necanonce ale Sfintei Scripturi, dacd folosirea lol era permisA. CANONUL 25:' (INFRINAREA
CLERICILOR DE LA SOTII)
Episcopul Aureliu a zis: ,,Prea venerafi frafi, deoarece s-a adus spre dezbatere chestiunea despre infrinarea unor clerici de la sofiile lor, cu excepfia citefilor, propun ceea ce s-a intirit la diferite sinoade ca atit ipodiaconii, care se ating de Sfintele Taine cit ;i diaconii $i presbiterii, dar pi episcopii, si se ;i infrineze de la sofii la timpuri anumite, ca sI fie ca gi cum nu le-ar avea; ceea ce de nu vor face, se vor scoate din slujba bisericeascd; iar ceilalfi clerici si nu se constringl la aceasta, decit numai la virstd inaintat6". Sinodul intreg a zis: ,,Intirim cele propuse dupi cuviin!5 de sfinfenia Voastrd, fiind sfinte ;i plScute lui Dumnezeu((. (5,'17, 26, 5L Ap; 3 sin. I ec; 74 sin. IV ec.; 5, 6, 72, 1"3,30 Tru!.; 78 sin. VII ec.; 19 Ancira; 7, 8 Neocez; 4 Gang.; 3, 4, 35, 70 Cartg.; 72, 27,88 Vos. c. Mare; 5, 13 Tim AIer.) Prin acest canon se impune gi ipodiaconilor sd se relind de la relaliile sexuale cind se pregdtesc pentru sfintele Taine (vezi gi can., 4 . : Cartg; 11, 13 VI ec.). CANONUL 26: (NUMAI SINODUL POATE IIOTARI NAREA AVERII BISERICE$Ti)
INSTRAI-
Agijderea s-a hotdrit ca nimeni si nu vindi averea bisericeasci. dacS un bun bisericesc nu ar avea venituri ;i o nevoie mare ar sili, $i aceasta sI se arate celui ce std in fruntea acelei eparhii pi impreuni cu numlrul hotirit al episcopilor si se hotdrasci ce este de ficut. Iar dac5 ar sili o nevoie atit de rnare a Bisericii, incit sE nu se poati sfitui inainte de a vinde atunci episcopul sd cheme spre mdrturie mdcar pe cei invecinafi, avind grijl si arate sinodului toate imprejurdrile intimplate bisericii lui; ceea ce de nu va face atunci vinzdtorul se va arita vinovat inaintea lui Dumnezeu ;i a sinodului gi strSin de demnitatea sa proprie.
(38, 39, 40, 41. 73 Ap; 24, 26 sin. IV ec. 35, 49 TruI.; 77, 72, 1 3 sin. Vil ec.; 75 Ancira; 24, 25 Antioh.; 33 Cartg.; 2 Chiril Aler.; 1 0 Teof. Aler.)
27. 28 Cartagina
_ Prin acest canon ca qi prin numeroase alte canoane s-a stabilit rinduiala cd nimeni nu are voie-sd vindd averea bisericeascd Prin derogare, pdrin{ii de la cartagina, admit vinzarea in caz de necesitate urgentS, a averilor care nu sint rentabile gi indicd procedtrra de urmat. CANONUL 27: (pOCATNTA CLERULUT CAZUT iN pAC.,\TBi " Asemenea s-a hotirit ci daci presbiterii, ori diaconii, s-ar dovedi vreodatd in vreun pdcat-mai greu, care trebuie sd-i inliture din slujbe, sd nu -se puni asupra lor miinire ca peste cei ce se oui "a peste laicii credincio$i; nici s6 nu li ie dea voie sb trrociiesc, ie inainteze in treapta clerului ea celor ce s-au botezat din nou. ,._r.roi (25,47,68 Ap.; 27 Trut.; 4g Cartg.;3,32, 57 Vas. c. Mare) l Prin accst canon se instituie rinduiala ca cel ce a fost odatr lepal caterisit din treapta -ierarhici,^riiciodatd nu mai poate inaupli"i-"1-: serviciu in calitate de preot. In spe{d clericii catLrisiii nu se mai po! reprimi in cler. Expresia ,,ca celor ce s-au botezat din nou", nu trebuie infereasd ci se repeti botezul, ci cd cei ce s-au curifat de pdcale p"i" p,i"ai"ia (ceea ce-se numegte botezare) sint acu_mc'ra{i de pdcate, fiina i"to"-ui ca gi cei ce s-au botezat din nou, adicd in starea imeaiat aupa rroi"i. '9
qr
CANONUL
;
28: (AUTOCEFALIA
BISERICILOR DIN AFRIqA)
Apijderea s-a,hotdrit ca p_resbiterii ri diaconii si ceilarfi clerici inferiorl in pricinile ce re au, au"a ttr ar'ti mur-,tumijT cu judecdt'riile episcopilor lor, atunci s5-i asculte episcopii i""u"iriuiiii cete dintre din_ '"orrimie-i"t"r ;ii Ie vor rezolva epjscopii cei chLmafi -q" diilf,'- "li episcopului propriu. prin urmare daci'ctriar vof ,o*ti si apeleze pi de Ia dingii, sr nu apereze la judecitoriile de- pil" ;;;;, ci Ia primafii eparhiilor proprii, preeum s-a hotdrit ae..*urt-e ori;iil pri"inia-episcopilor. rar cei ce vor apela Ia judecdtoriile de pu.t""-u"", de nimenea. si nu se primeascd in comuniune in Africa. (6 sin. Il ec.; g sin. IV ec.; 4 Antioh.; t0, tI, IZ, 14, li,20,' 23, 105,.125Cartg.) stabilegte ordinea ierarhicd a instanfelor. disciprinare gi de ,riii_ iudccata in Biserica Africii Ei anume: instanta'.epid-p;i;i;;;-.fri"t] ",ri; " dului eparhiei locului, I singd.urui episc6pito" "nici"i a episcopilor cooptafi la cererea inculpaturui cu invoirea.episcopuluilocuiui si sino_ dul general condus de mifroporitul primat "a ini6nli'a"'"p"r. .cei ce nu respectd aceastd ierarhie gi fac apel ta Roma ,se scot din comuniune.
29-32 Cartagina
255
CANONUL 2e'lCEr AFURiSITI NiJ SE CUMINECA)
, pentru lenevirea cel ce ca hotSrit Agijderea sinodul intreg a sa a fost excomunicat, sau episcopi, sau orice fei de cleric, dac6 in timpul excomunicdrii sale, ar indrizni sd se irnpdrtd;easci inainte de a fi ascultat, acela sd se juclece cX insupi a adus asupra sa hot6rire de condamnare. (28Ap.;5sin.Iec.;6sin.IIec.;29sin'IVec;4,72,15Antioh'; .J,4, 5, 14 Sarct.;L9,65 Cartg.;88 Va.s.c. Nlare) lnterzice irrlpartiqirea celor excomunica{i' CANONUL 30: (ALEGEREA LOCULUI DE JUDECATA) A;ijtlerea s-a hotarit ca acuzatul, sau acuzatorul, daci in locul unde estl cel ce acuzd, s-ar teme de vreo violenfd a rnulfirnii inCr5z.-nete, sa-;i aleagi un loc deaproape, la care nu-i va fi cu gleutate si aclucd martori, undc se va rezolva cauT'a. (75Ap;15,16sin.Iec;5,70,20,23sin'IVec;77,78Trul'; 10. 15 sin.Vti ec.i 18 Ancira; 3 Antioh; 77 Sard') Se instituie norlna cd cei impricinati igi pot alege locul de judecatd' CANONUL 31: (CLERiCII NU SE POT IMPOTRiVI TNAINTARII LOR) Tot aga s-a hotdrit ca, dac5 oarecare dintre clerici ;i diaconi n-u ,-u" .tpurr" episcopilor loi, care pentru oarecare pricini constringitoare afe bisericilor'Ior ar vrea s6-l inalfe la dem-nitatea mai mare in sd biserica lor, sI nu mai slujeasci nici in treapta din care n-a vrut ias5. (3g, 55 Ap; I nn' IV ee.; 34 Trul'; 57 Laod'; 89 Vas' c' Mare) se instituie norrna ci episcopul are dreptul s5 promoveze pe clericii sdi la trepte mai inalte, chiar fdrd voia acestora. Cei ce refuzd ascultare, se vor despuia gi de slujba ce o indeplinesc in treapta in care se gdsesc. -CANoNTJLSZ:(AVEREAAGoNISITAopCLERICI(AGONISEALA DE DUPA INTRAREA IN CI-ER BSTE A BIStrRICII)) s-a hot[rit ca episcopii, presbiterii, diaconii, sau oricare Agijderea 'c-are fiind, ;i-ar cumpara pe n-au avut nimic, daci promovati clerici, lor, clericatului sau ,tarini- sau orice fel de mopii timpui episcopatutui p" ,rr*ui" lor, sd se considere ca gi cind gi-ar fi insu;it ?runurile Dom-
256
33. 34 Carfagina
nului, daci nu cumva admoniafi fiind le-ar restitui Bisericii. Iar daci le-ar reveni ceva in proprietatei lor, mai cu seami din ddruirea cuiva, sau din mogtenirea rudelor, cu aceea sd faci dfit ;r;i;fa lor. Dar dac6 ar voi sr le retragi chi_ar-gidupi ce le-au oferii t"-d"a nis"ri"ii),'sa 1*a se judece ca nigte netrebnici, fiind nevrednici de demnitatea bisericeasci. (4, 38, 40, 47,Ap.; 22 sin. IV ec.; 23, 35 Trul.; 24, ZS Antioh.; 22,26, 81 Cartg.; Z stn.'I-II) Pdrintii fdcind deosebire intre averea bisericii qi averea particularr a- clerului, ca qi intre averea personard moEtenitd Ei acumulatd in timpul serviciului,_dispune ci de averea cigtigatd prin mogtenire sau '"r,iui"i"tu altd _cale particulard episcopul a-iip",il ,a dupi ,lega1d, _poate sa; de.cea cigtigatd din urma-venilurilbr din servi^cii nu poate ins;j clis_ u.ne' gi^se impune sr o transmitd Bisericii, fiindcd exrsta bdnuiala cd gi-ar fi insugit bunurile Domnului.
CANONUL33:(PASTRAREA AVtrRrrBrsERrcBgTr) Tot astfel s-a hotErit_cq-presbiterii s6 nu vindd f6r6 gtirea episcopilor lor vreun lucru de-al BiSericii, in care au rost consacrafi, de ase_ menea nici episcopilor nu Ie este ingiduit s6 vindd mogii ale'Bisericii, fdrr .stirea sinodufui, sau presbiterilor lor. Deci ""rii"a nici o nevoie, 1 nici-episcopului nu-i este ieitat si abuzeze de averea inscrisa in registru bisericesc. (7,64,70,71 106 Cartg.)
A p . ; T s i n . I I e c . ; t 7 T r u t . ; 7 , g ? , 3 g L a o d . . ;S L ,Z 3 ,
se intdregte de a nu se instriina . ^rind-uiala A se vedea gi can. 38, gg Ap;2T Ci.i.
averea bisericeascd.
CANONUL 34: (pAgTrLE tN BrsERrcA AFRTCII) ' , , .- pniscop-ul Epigoniu zise: ,,rn acest._scurt articol, alcdtuit din cere hotdrite la sinodul din Iponia socotim si- nu "" -oaiii"u nimic, nici sd se adauge; afarr de aceea ca ziua sfintero" paiti-"e'se"-publice in timpul sinodului'..
rco JJitfj'
70' 77 Ap; ? sin' II ec'; 11 Trut.; 7, 37,3s Lacid.;31,23,
Se.stabilegte regula ca data sfintelor pagti stabilitd conform hotdririlor sinodului I ec., sd se facd cunoscutd celor crin provincia carta_ ginei de cdtre Biserica din AlexandrL,^ o"ur6-riioirii,ri general care s e { i n e a d e o b i c e i i n l u n a a u g u s t ' ( c a n . 7 31r Carte.)..*
I
35-3? Cartagina
CANONUL 35: (COPIII CLERICILOR (EMANCIPARE))
I {
Episcopii -pringi clericii sd nu lase pe fiii lor a se- face- independenfi juris) emancipare, decit dac6 s-ar incredinfa de moravurile {sui de aici inainte picatele lor li se vor imputa nudeoarece ioi; viista ii mai ingi,si lor. ( 5 , 1 7 , 2 6 , 5 7 A p . ; S s i n , ! e c ' ; 7 4 s i r t .I V e c ; 5 , 6 , 7 2 , 3 0 T r u l ' ; l S s r ; . V I I e c . i 1 9 A i c i r a ; 1 , 8 N e o c e z , ; 4 , 7 5 G a n g , ;3 , 4 , 2 5 , 7 0 C a r t g ; 72,27, 88 Vas. c. Mare; 5,73 Tim. Alen) In canon se atenfioncazd clericii sd nu abuzeze de dreptul- de emancipa{iune a celor de sub puterea pdrinteascd,-a copiilor, ci sd facd acest act numai atunci cincl sint incredinfali cd, copiii sint maturi' Din acest canon se constata pe de o parte cd autoritaea bisericeascd dAdea o mare aten{ie modttlui de viafd al ciericilor Ei copiilor lor, pentru a nu compromite tagma clericali gi -apoi prin- faptul cd , se vorbegte de copiii episcopilor Ei clericilor ne face dovada cd ace'stia erau cisdtori{i qi nu celibi. Celibatarismul incd nu s-a generalizat in apus ta vremea sinodului (417),cum suslin teologii apuseni. :. CANONUL 36: cRESTINE)
(!'AMILIILE
CI-ERICILOR TREBUIE SA FiE
Dpiscopii, presbiterii, $i diaconii si nU se hirotoneasci inainte de ar face creptini ortodocai pe tofi cei din casele lor. f58, 80 Ap.; 19 TruI.; 77 Sard.; 127,123Cartg') Se impune ca o condi{ie pentru intrarea in cler, ca intreaga familie a candidatului Ia preo{ie sd fie creqtind, drept garanfie. CANONUL I]7; (SFINTA JERTFA (VINUL LITURGIC). PRINOASE) La cele sfinte nimic mai mult si nu se aduci decit trupul gi sin; Domnului, precum gi insugi Domnul a predanisit, adici piine pi vin amestecat cu api. Iar pirga, sau de miere sau de lapte, s5 se aduc6, precum se obipnuiegte, inir-o zi anumitl spre taina pruncilor; -si deSi se aduc mai ales in altar, totu9i si aibi binecuvintarea lor proprie deosebit6, pentru ca si se deosebeasci de taina Trupului pi Singelui Domnuilui. Dar nimic mai tnult si nu se aducS din pirgi, decit cea din struguri ;i din griu. (3, 4, AP; 28, 32, 57,gg TruI.)
-gele
t
Respectind prevederile canonului 3 AP., Ei aie canonului 32 Trulan, pdrintii dispun ca Ia altar pentru cele sfinte sd nu se aducd decit numai biine qi vin amestecat cu apd. Din pirgd se admite si aducd numai struguri Ei griu, iar lapte, miere numai la data clnd se boteaz[ pruncii, Ei toate acesteasS se binecuvinteze separat.
268
38-41 Cartagina
Mierea 9i laptele, dupi un vechi- obicei,, se aduceau la altar, cind paEtilor cind se botezau catehumenii, se botezau _pruncii sarl- il ziua_ pentru a le da acest-ora(r. petru 2, 2) pentru creEtereain Hristos. Prin aceastd decizie.se pune ca'pat onicei,ir"i poiri"lt cdruia piinea qi vinul euharistic se sfinfeau deodita_cu- raptele^gi mierea, care apoi se dddeau celor nou boteza{i in locul impdrtdganiei. CANONUL 38: (CERCETAREA DE CATRE CLERICi $I CALUGARI A FEMEILOR CARE TRAIESC lN INFRINARE (A FEMEILOR AFTEROSITE)) Clericii, sau cei ce se infrineazi sd nu intre la viduve, satr la fecioare, decit numai cu ingdduinfa gi invoirea- "pirJop,rr,ri ror sau a presbiterilor; dar pi aceasta sa tr-o iaci singuri, ci lu "r'e.i"i colegi, sau cu aceia, cu care episcopur sau presbiterii* singuri ur irrt"ur" Ia acest fel de femei, sau unde sgaflr ae rale clerici, r"ri oti"u"u creptini cinstigi. (3, 16 sin. IV ec.; 4, 46,47 Trul.; 7g, 20,22 sin. VII ec.1
ffi
Prin acest canon se stabiiegte rinduiara ca vizitarea qi a vdduvelor de cdtre clericii rnieriori, .,i a" "dt";;;";rii,-.i fecioarelor "" Ji facd decit dacd sint insoli{i de alfi crerici sau oameni de incredere. Aceeagi reguli este gi pentru'episcopi, presbit".i ,si aiaconi.' CANONUL 39: (TITLUL IERARHULUI INTIISTATATOR) _ Episcopul scaunulul celui dintii si nu se numeascl exarhul iereilor, sau iereul cel mai inalt, sau ceva tle acest fel, ci numai episcop al scaunului celui dintii. (34 Ap; I sin. tV ec; 6 Sard".) Prin ac€st canon -se stabiieEte, ca episcopur cartaginei, numitd ,,primas totius africae" sd se intituleze ,,epislop oi ..u"*itri celui dintii,,, Ei nu altfel. CANONIJL 40: (CLERICII SA NU INTRE IN CIRCIUMA) clericii sr nr.r intre in circiumr pentru ca sd mEnince sau sd bea, decit numai daci nevoia strdinitifiil-ar sili. (5a Ap,; 9 Trul.; 24 Laod.) A se vedea gi comentariul de la can. b4 Ap.-
.
cawonul 41: (cEI cE sT,uJEScSFINTALITURGITTE sA AJUNEZE) sfintele altarului sd nu. se sivirseasci decit numai de persoane eare au ajunat, exceptindu-se o singurd zi la an, intrucaie se sdvir;egte
F h'
42. 43 Carfagina
Cina Domnului. Dar daci, slvirpindu-se oarecari spre vreme de seari sau dintre episcopi, sau dintre ceilalfi, s-ar face pomenire pentru cei rdposafi, aceasta sd se indeplineascd numai cu rugbciuni, dacd cei ce fac aceasta se vor afla prinzi{i. (69 Ap.; 29 Trut"; 50 Load.; 1 Antioh.; 47 Cartg.; 16 Tim. Aler/ ln Sfinta Scriputrd (Lc. 22, 20; I Cor. 7, 25) se aratd cI Isus Ilristos a instituit sfinta Taind a Euharistiei dupd cini (dupd mincare). Cu toate acestea s-a respectat rinduiala ca cei ce sdvirEesc sfinta liturghie sd ajuneze. Canonul prezent, avind in vedere obiceiul celor din Asia Micd, care serbau pomenirea cinei Domnului cind serveau o cind special5, admite prin derogare, ca dupd aceastd cind, sd se slvirEeascd sfinta Liturghie. Dar, dacd se face sfinta Liturghie pentru pomenirea celor morfi seara, aceasta sd se sdvirqeascd numai de clerici, care au ajunat altfel sd se facd numai rugdciuni. ..
.
CAITfoNUL 42: (AGAPE $TOSPETE SA NU SEFACA IM NTSNNICI; Episcopii, sau clericii sd nu ospdteze in biserica, d.ecit nutnai daci din intimplire din nevoia striindtltii fiind in trecere ar poposi acolo. Incn gi poporul si se opreasctr pe cit se poate de la astfel de ospefe. ' (73 Ap.; 74, 76, 97 TruL; 77 Gang.; 27, 28 Laod.) Prin acest canon se interzic sd se facS sirnpozioane (ospefe) in bisericd. Pdrintii de la sinodul Trulan (can. 74), pun capdt obiceiului de a minca Ei bea in bisericd gi in curtea acesteia. CANONUL 43: (POCAINTA. POCAIESC))
(DEZLEGAREA
CELOR CE SE
Celor ce se pocdiesc sd li se hotdrascl timpul de penitenfd cu judecata episcopilor, dupd deosebirea picatelor; iar presbiterul sd nu clea absolufie celui ce se pocdiegte firi ,stirea episcopului, decit numai in lipsa episcopului din nevoie constringfitoare;,dar, daci vreodatd de[ctu[ celui ee se pocdiegte este public ai divulgat, zguduind Biserica intreagi, apoi asupra aceluia inaintea tindei si se punX mina. 6, 22 Ancir.:; 2 Neocel; 6, 7, ln canon se dezbat trei chestiuni: una, ci episcopul singur are dreptul a fixa timpul peniten{ei pentru cei ce se pocdiesc; a doua, preZbiterul poate face aceasta numai in lipsa episcopului Ei in ca7 de necesitate; qi a treia, penitenfilor cunoscufi pub'lic cd au sdvirEit fapte grave, iertarea sau absolu{iunea trebuie sd se facd tot public, inaintea : uqilor bisericii.
280
4446
Cartaglna
CANONUL 44: (CEATA FECIOARELOR INCHINATE BISERICII) Fecioarele afierosite, cind se despart de pdrinfi, de care erau ocrotite si se incredinfeze ferneilor celor mai cinstite cu ingrijirea episcopului, ori in lipsa acestuia cu cea a presbiterului, sau impreund locuind unele pe altele si ss supravegheze, ca nu cumt'a raticind in toate pirfile si vateme renumele Bisericii. (76 sin. IV ee.; 4 Trul.; 6, 126 Cartg.; 78 Vas. c. Mare) A se vedea gi can. 46 Trulan. CANONUL 45: (BOTEZUL BOLNAVILOR. PRIMIREA CELOR CE sE POCATESC) Bolnavii, care nu pot rdsprrnde pcntru sine;i, sI se boteze atunci cind prin voinfa lor vor exprima mirtnrie despre din;ii cLl pericolul lor insugi. Earul gi impdcarca cu Biserica sd nu se denege actorilor si mimilor gi celorlalte persoane de acest fel, sau apostafilur, care se pociiesc 9i se convertesc la Dumnezeu ( 4 6 , 4 7 , 4 9 , 5 0 , 5 2 , . 6 7 , 7 5 , 8 0 A p . ; 2 , 9 , 7 7 , 7 2 sin. I ec.; 24, 51,, 95, 702 Trul.; 8 sin. VII ec.; 2, 3, 12, 77, 47, 75 Load.; 72 Neocez.; 63 Cartg.; 17 sin I-II; 7, 5, 89 Vas. c. Mare; 4, 5 Chiril Aler; 7, 4 Grig. de Ni.sa) ln acest canon se instituie rinduiala ca bolnavii, care nu-Ei pot mtrrturisi credin{a qi convingcrea personali, nu pot fi botezali numai dacl aduc un girant, care sd asigure cA atutrci cind se va insindtogi aceqtia vor fi credincioqi ai bisericii. Vezi 5i can. B sin. VII ec.; 72 Neocez.gi 47 Laodiceea. In partea ultimd a canonului se precizeazd cd nu pot fi lipsiti de harul dumnezeiesc tofi cei ce petrec timpul prescris pentru poclin{5, inclusiv actorii gi bufonii, care erau socoti{i ca ttnii care s-au lepddat de credinfd. CANONUL 46: (CINSTIREA SFINTILOR) S[ fie iertat a se citi ine[ ;i patimile maltirilor, zilele lor de pomenire de peste an.
cind se slvirgesc
(60 Ap.; 63 Trul.; 703 Cartg.; Atanasie cel Mare despre
,sdrbdtori). Prin acest canon, prin derogare de la regula stabilitd prin canonul 24, cd in bisericd nu pot fi eitite numai cdrfile Sfintei Scriptuni precis aritate, se permite ca in zilele de pomenire a sfin{ilor martiri sd se poatd citi in bisericd descrierea patimilor lor (sinaxarui).
17. 48 Cartagina
.
CANONUL 47: (BOTEZUL DONATI$TII,OR. CARtr SLUJESC ST. LITURGHIE)
261
AJUNAREA CELOR
S-a hotirit ca sd intrebdm pe frafii ;i impreund iereii nogtri siricu ii Simplician, nurnai despre pru'cii botezafi de donatigti, ca nu imprejurarea accasta, "rea c" ei nu au f6cut din voia lor proprie, ""*u p"i" "aiEdrei pirinlilor sii irnpiedice si nu se poatd inainta Ia sluiicu iea sfintutui altar, cind se vor intoarce la Biserica lui Dumnezeu Onomat acestea, li rosteascd sE incepind mintui. se a de inten{ia $i Urban, episcopii provinciei Mauritania Sitifensis au zis: ,,fnci demult, f"st trim;i la sfinfia voastr6, noi am venit si aritim cele scrise "i;t;" ci nu am a-steptat s5 vin6 fra{ii no;tri delegali i" p"i"i"t" imprejuririi de atunci n-au trecut pufine zile, iar cei ce au cum dar ilIumidiei; ai inc6 nicidecum, noi nu putem mai departe sosit ,t-"o iost agteptuii, -vederea cele cu care am fost insdrcinafi de episcopii noptri trece cu gi din carrza aceasta frafilor, primifi cu inirni bund propunerea colegi ,roalt"e: despre credinld am auzit-pi ain'expunerea de la Niceea: in privinla sfinielor, care se savirgesc dupd prin1, corect este si se aducf, de cei'ce au ajunat, precum estc cuviincios, 9i atunci s-a intirit. (2g TruI.; 3 Ancira; 1, 47, 5?, 66, 67, 68, 69, 91,92,93,94,99, 717, 718, 179,724 Cartg.; 7 Vas. e. \tore) Partea primd a acestui canon, trateazS despre donatiqti, iar a doua despre sfinta liturghie. plelind de la purictul de vedere ci trebuie sE se arate larga in_le_legere fafd de schismatici, pirinfii hotirlsc ea sd se recunoascd valid, bo*tezuladministrat de donaliSti, qi sd se primeascd Ei in c1er, acei, care lor, considerindu-se cd copiii nu sint vinoau fost botezafi in copildria ^pdrinfilor, qi rdticirea aceasta nu a atins bazele r:afi pentru rdtdcirea er,eclinfei cregtine. Dai se precizeazd.cd aceasta se poate face numai dacl cel ce se intoarce ta Bisericd cu dorinfa de a se mintui, va condamna rdGcirea p5rinfilor sii. sdvir$irii sfintei liturghii se intdre$te rinduiala ca |n privinfi aceasta si se facd numai de preo(i care au ajunat, cu exceplia din-Jo-ia mare, la cei ce pomenesc cina Donnultti. De mentionat cd.. pdrinfii de' la.sinodul Trulan, prin canonul 29 au anulat '!i aceastdexcepfie' CANONUL 48: (NU SE INGADUiE BOTEZAREA $I HIROTONIREA DIN NOU, NICI MUTAREA EPISCOPII,OR) Referitor la insarcinarea ce ni s-a ddt nou6 la timpul siu raportdm gi cele ce s-au hotlrit la sinodul din Capua, cd nu se permite a se face botezflri din pou, sau hirotoniri din nou' sau transfer[ri de epis"opi. TotuSi Cresconiu, episcopul tinutului-Recensa, desconsiderind popot,rt s5u, a nxv[lit asupra bisericii din Tubina 9i potrivit hotdririlor -ai au multe ori fiind fliut atent si p[riseascd acea biseric[, in care i-i"trut, iotu;i pini astdzi n-a vrut s5-o pdriseasc[. Despre cele ce vi
49 Cartagina
Ie-am comunicat acum am auzit ci sint adevirate; gi ne rugdm, potrivit celor ce ni s-au incredinfat, si hottrrifi, deoarecu "u"oiu ne silegte la acest lucru, a ni se da libertatea ca s5'putem ,r;;-;;;"sim cdpeteniei provinciei impotriva aceruia potrivit airporiliilor iloliurtto" preaslivifi pentru cE cei ce nu, au voit a se supunl brindei admonilii ; ;ii;;i;; voastre, pi si indrepte cele ce nu sint- iertate, i"aita ,i--r" op"""r"d prin a-utoritatea stipinirii lumegti. Episcopur Aureriu " *ri ,,Dupr ce s-a observat rinduiala dispozifi_ilor (din fiinte s.-i)duptr "" ci"r"or,iu, degi rugat fiind foarte -qt de'aragost"a noastri s6 renunfe, -rinoautui, dar el totugi a rerazat, si se considere ca fiind afard au "o-p"i""!a fiindcE in urma disnretului 9i inctrp[fine"ii .at" a ajuns in frrt"""u st5pinirii ziseri: ,,De tofi *e hotxrd;te aceasltgusji": npiscopii d;r;;-;ii];;; ta?" Toli episcopii au rdspuns,- "c" ;;il;t, ;t*","ri"apro5e,,. (74,42,68 Ap; S Antioh.; 9 sin.I_il) ll-plima parte a canonurui se confirmd rinduiara -68;;i cd botezul nu se repetd (can. 4T Ap.), la fdl nici hirotonia (""* ca "pi;p; 9i nu-qi poate pdrdsi icaunur.gi artr,r (can. 14 Ap.); iar in partea _oc-upa a doua..se cere aprobarea sinodului-ca episcopul cresconiu din Recensa care fiind-dbspuiat de demnitate in bil nu se il;;""ui-""pi."opilor, supune judecdtii pentru-.a_fi predat autoritiiilo. a"-.iii care sd proce_ deze in cazul in sp-efi aplicina iogite tivite. CANONUL 49: (ALEGEREA EPTSCOPTLOR) Episcopii onorat gi urban au zis: -"" ni s-a incredintat ,,!l"x gi aceea deoarece doi epircopi invecinafi din" Nu-iJiu i-nirrznit si hiro9a, toneasc5 un iereu, si hotlrili u n*u mai face rti"oto"ii "rir: a" "pi"""pi decit numai de cdtre doisprezece". Episcopui n"*ri"" ,,se se p5streze rinduiala cea veche ca nu mai puiin decit trei airrt", "oO"lofi orinduifi sI fie de ajuns pentru hirotoiria upir"opif""; cici de pildi in Tripolis sau in .Lrz.ui poplurulu-farbare-sint foarte aproape; apoi duptr cum -stifi in Tripolis sint de tot numai "ir"i *pir.opi, ii1rt" eu putinl5 ca doi din mumrrul lor sr fie adeseori refinuii a"'v"uo necesitate. cdci este dificil ca dintr-un numir oricit de il;;g'!di # prezenti; fi J""te gi aceasta nu trebuie si {ie.-piedica pentru foloiul nilericii; cici ;i in aceast5 biseric5 in care sfinJiire oouri"" -avem afi binevoit a vE intruni, adeseori gi aproape in fiecare duminicd de c,"i ce se hirotonesc. Deci pot eu oare sr convoc- deseori doisprezece sau zece sau nu mult mai pufini episcopi? Pe- doi insi aitr'-*iai' apropiere imi este usor smereniei mele si-i intrunesc taotaiia.-ni" "u"^'u"[urtu a"ugo.tea voas_ trh vede impreund cu mine cb acest lucru, ci hirotonia sd se faci de doisprezece episcopi nu se poate observa,.. .- ^(4.si.n, I ec.; 3 sin. VII ec.; Ig, ZJ Antioh.| IZ Laod..;6 Sarcl,.13, 15 Cartg.)
50. 51 Cartagina
ln aceste canoane (49, 50) prin cuvintul ,,hirotoneasc5" trebuie 15 sg inleleagd Ei ,,sd aleagd". A se vedea in acelaEi sens Ei can. 4 I ee., 9i t9 aniioltia. In canonul 49 se stabileqte regula ci sint suficien{i trei episcopi pentru alegere gi hirotonie. In canonul urmdtor se dispune ca in caz cd se ridicd obiecfiuni cu privire la candida{i sd se adauge inci unul sau doi episcopi care sd cerceteze persoanele care ridicd obiectiuni, iar cele obiectate sir se conexeze le cercetarea Ei nu numai daci cel cercetat iese curat in fa{a poporului sd se hirotoneascd' CANONUL 50: (ALEGEREA EPISCOPILOR)
[ Dar trebuie si se hotdrascd ;i ci atunci, cind ne intrunim pentru alegerea unui episcop Si s-ar ivi vreo obiecliune dupX noi am tratat cele de cuviinfi, ar fi lucru prea indr5zne!, si se giseasci numai trei pentru justificarea celui ce este a se hirotoni (episcop), ci numlrului aritat mai inainte sX se adauge insl unul sau doi, ;i din poporul acela, pentru care este a se hirotoni episeop, intii s[ se cerceteze acele persoane, care ridlcd obiecfiune; dupi aceea inc[ ;i cele relevate impotriva candidatului si se conexeze la cercetare ti dac5 el se va dovedi curat in fala poporului, atunci sd se hirotoneasc[. DacE, sfinfiile voastre primesc aceast[ propunere, sE se aprobe prin hotirire unanim6 a vredniciei voastre". Tofl episcopii au rdspuns: ,,Se aprobE intru toate". (46 sin. I ec.; 3 sin. VII ec.; 19, 23 Antioh.: 72, 73 I'aod; 6 Sard'; 73,49,55 Cartg.) CANONUL 51: (PA$TILE lN BISERICA AFRICil) I' Episcopii Onorat gi Urban au zis: ,,Deoarece trebuib sf,' Tacem chestiunilor care ni s-au incredinfat' propunem conexiunea tuturor am fost ins6rcinafi in privinfa zilei Paptilor, ca duptr inctr Ei cele cu care obicei pregitirile totdeauna sE Ie facem prin Biserica Cartaginei, Ei nu cu timp scurt inainte de acea zi". Episcopul Aureliu a zis: ,,Dupi curn ne amintirn incd de mult am ficut cunoscut, ed in fiecare an avem sd ne intrunim spre a ne sfitui gi daci se pare sfinfiilor voastre cind vorn fi adunafi impreunl, atunci s5 se publice ziua sfintelor Paqti prin delegafii care se vor afla in sinod('. Episcopii Onorat gi Urban griir6: ,,Acum rugtrm adunarea aceasta sd binevoiasei a incunogtiinfa prin scrisori eparhiile noastre despre aceasta(. Episcopul Aureliu a zis: ,,A;a trebuie sd se fac5". ( 7 , 6 2 , 7 0 , 7 7 A p . ; Z s i n .I I e c , :7 7 T r u l . ; 7 , 3 7 , 3 8 L a o d , ;5 4 , 7 3 , 106 Cartg.) ln acest canon se confirmi gi dreptul poporului de a alege gi, propune episcopilor pe candidalii la preolie (a se vedea ;i can. 4 I ec.).
52. 53 Cartagina
confirmarea alegerilor se face de cei trei sau respectiv patru sau cinci episcopi. Avind in vedere obrigafia impusd prin canonul 1g ca Ia sinodul general din cartagina, care se tin-e in iiecare an, de reguld in luna august; -fiecare eparhie sd trimitd cite doi reprezentanfi, p?rin{ii stabilesc ci la acest sinod sd se faci cunoscutd qi data la care sd se serbeze Prdznuirea Invierii Domnului. CANONUL 52: (MITROPOLITII
SA CERCETEZE EPARHIILE)
. Episcopii onorat ;i urban ziseri: ,,Verbal am fost ins6rcinali ca sx vi rugEm si_ finefi searna gi de cele hotirite de sinodul de l";i rponia, dup5 care holiriri.fiecare eparhie trebuie sr se cerceteze pe timpul sinodului $i.si finefi sesma de, imprejurare cd in acest an gi in cel trecut- afi intrelisat de a cerceta dupr reguld Mauritania. npis"opul Aureliu zise: ,,Atunci nu am hotrrit nimic iri privinfa provinciei Mauritania, deoarece este situati la extremitatea Airicii li lrte aproape de barbari; Dumnezeu sE n_eajute ca si pute* i"d"pri"i ai"rii"cru _insd cu prisosinfi, firr de--a fig6dui s6-I indeplinim, pi sd rienim i" p"o"i"'*otirru cia voastr5. Dar, fra-{ilor, g oa gincrifi "x au"i rationale """ aceasta' apoi gi frafii din Tripolitania gi Arzuitania ar putea cere ace_ Ia;i lucru in privinfa lor(.. (58 Ap.;.19 Trul.; 71 Sard.;t9 Laod.;71, 121,123Cartg") Prin acest canon- se intdregte rinduiala care impune episcopul'i obligafia de a vizita cel pu{in odati pe an toate localitdgile si'bisericile din eparhie.
CANONUL53: (cuM I'AU FTTNTAEpARHrr Nor. RApoRT cu PUTEREADE STAT) Bpiscopul Epigoniu zise..,,,La multe sinoade s-a hotdrit cu sfinfitd sdunare, cd poporul, care depinde in parohii de episcop, si care niciodatd n-a avut episcop propriu, si nu-si ia inclreptitori deosebiti atlicx episcopi, firi numai cu consimfirnintul episcopuliri, de- care fin dintru -cuprinpi inc-eputi deoarece ins5 unii episcopi fiind de oarecare volnicie, se instriineazd de comuniunea fralilor, _sirind-osindesc se ;usiiticx ;il;;j cum ei stdpinirea le este intemeiatb pe oarecare putere veche absolutl algpra acelor locuri;. dar gi mulfi- dintre prg-sbiteri ingimfafi pi nebuni ipi rid;icd cgrpi-ci-aimpotriva episcopilor prof1i.i. -sa-i cu orp*iu ;;;orul si cu sfdtuiri riuvoitoare ca cu ttecur'".rit5 l"te;inJ bun5voinfa pu'a' 1ie din;ii lolus! indreptxtori; 9i mai ales fal5 a" inter"ri"iunea ta sintem inda-torali, fratele n,ostru prea credincios AureliJ, "i"i--a" multc ori, neadmifind_ acest fel de incercrri, Ie-ai impieaicai. Tinind seama deci de aplec5rile riutlcioase pi de sfaturile imor,ale uf" i"fo" a" """rt ]"i, eu'propun ca poporul care a fost supus unui episcop vechi dintr-o paro-
54 Cartagins
nu hie anumiti ;i care niciodatl n-a avut epislopul-s-5u-prolriu5,s-6 intreg Sinod Prea Sfin{itul Deci daci separafip""ta p"i-i conducdtori Aureliu este de acord cu cele prop.rr" de mine, s6 aprobe'. Episcopul "ir"t ,,f" nu si't impot"iia celor urmirite de fratele li imp-reund nostru ci mdrturisesc ci am fdcut ;i voi faee aceasta, fireFte A#p"i iiiX a'" cei ce sint de asemenea pirere, nu numai in Biserica Cartaginei' i.ia"t i""us"i. Dar sint mutfi, care, inlelegin""L"riiat" ;lT"-i";;"g" se spune ii seduc, gidilind urechile lor, precum poporul lor cu du-r" ,si de partea'loi oameni cu viafd osindita; ba chiar ingimfiniii";rii"d gi dezbinindu-se de aceast5 cornunitate a noastrS, ace;tia de;i au a;-; pe iost chemali de mai multe ori si vind Ia sinod, totugi rdzimindu-se se s6 cumva nu p"p"""r lor propriu, au refuzat fiindcx le era fric6 luptim si pare trebuie ci vi se i"]"op""u d"i;"tete lor. Eu zic deci: dacd in toi chiput ca ace;tia nu numai sd nu-gi pdstreze-aceste finrrturi, ci nici bisericile lor, care in chip regretabil au ajuns in mina lor, ;i ca si se lepede cu puterea stafuluiin chip sigur ;i si fie inldturafi de i"supi scaunul primafilor. Cdci trebuie, ca cei ce sint devota,ti tuturor fraliior gi sinodului intreg, nu nurnai sI-9i pdstreze dupb dreptate scauttnf Io" propriu, ci sd oblini ;i linuturile de acest fel, iar cei ce se socotesc a se apnra cu poporul ior' .si disprefuiesc dragostea fr6(easc6.- nu -unora atn zis, sI li se ia li nuirnai sd piardi u""lu'linuturi, ci chiar, precun care sint r6zvrdtifi"; ca puterea dregitorilo_r, prin Iocurile loi Epiicopii On^orat ii U"trut ziJer6: ,,Inalta inlelepciune a sfinfiei voastre s-a irrtipx"it in mintea tuturora pi socotim c5 trebuie s6 aprob5m p"op,r.ru""u voastrd cu votul tuturora". To{i episcopii ziser6: ,,se apro-bd, se aprobd". (31, g4 Ap.; g sin. I ec.; 6 sin II ec.;3,8 sin' III ec'; 77' 78 sin' 5' '8' 70 IV gc.; 25, 31, 34, 38 TruI.; 73 Ancira; 14 Neocez'; 6 Gang'; I-II) sin Antioh.; 57 Lacd.; 6, 14 Sard.; 70, 77, 56 Cartg.; 73, 74,15 Pdrintiiavindinvedererinduialacareimpuneeasdnusepula q.l episcopi in localits{ile mici pellrq eare este suficient si "q !Iu:^!ifl clr numal se face de noi episcopii infiintarea c5 Laodiceea; 6 Sardica), si localitatea atunci pina subordonatd, fost i-a episcopului'cdruia lnvoi"eu care atl suu p"o"i"cia respectivd, hotdrSsq s-d se pedepseascdtofi aceia prin dcspuierea cu anume rinduieli, $i incalcat sau vor incdlca' aceste bi* io.t", "" ajr-rtorul u"io.itatitor de stat, dacd nu se supun normelor serieeSti. CANONUL 54: (AUTONOMIA EPARHIALA. CLERICII STRAINI) Grigoriu zisei ,,La multe sinoade s.a hotSrit Fi acum Episcopul -p'rin ittlut"p.iuttea voastri, prea fericifi fra_ti, s-a apr,obat ea nici chiar lr.otdrirea ,rr 1pi""op si nu-;i insugeascl q" un cleric strdin, fird de comportat s-a c5_Iulian menfionez bu" inainto. mai .pir"6p"frif siu de rdine fali de atitea bi'cfaceri ale lui Dumnezeu ingrimidi;;- l;-;;iii
266
55 Cartagina
te asupra lui prin smer,enia mea, gi a;a de nechibzuit gi de indrXznet s-a purtat incit, pe unul ps care l-am botezat in virsta copildriei, li care recomandat fiind mie din cauza sdrdciei lui mari, gi pe care eu l-am nutrit gi l-am crescut in curs de muli ani, gi care precum zisei, a fost botezat in biserica mea de mina smereniei mele -sia fost scos la iveald fiind fdcut citef in parohia Mapalitaniei gi a citit acolo timp de doi ani, pe acesta, nu ;tiu prin ce fel de dispreluire a smereniei mele, l-a ripit acest lulian, 9i zicind cr este cetifean al localitilii Bazaritania, care-i aparfine lui, ineS gi dispune de el impotriva invoirii mele, ba chiar la hirotonit intru diacon. Dacd este ing[duiti aceasta, si ni se recunoasc5 pi noui astfel de posibilitifi, prea fericifi frafi; iar de nu, apoi si se interizci astfel de neruginare, pentru ca fapta lui lulian sd nu se amestece in cele ale altora". Episcopul Numidiu zise: ,,DacX se va vXdi ci rulian a fdcut aceasta fxrx sd fi intrebat gi fird sd fi rugat pe vrednicia ta, cu tolii socotim ci firi dreptate ;i cu nevrednicie s-a fdcut acest Iucru. Drept aceea dac5 acel Iulian nu-gi va indrepta gre;eala sa ;i nu va restitui poporului vostru pe ling5 satisfac$ie, pe acel cleric, pe care a indrtrznit s5-I hirotoneascS, procedind impotrivi hoteririlor sinodului, si s-a dezbinat de noi, igi atrage asupra si osinda indir6tniciei sale(r. Episcopul Epigoniu zise: ,,Fratele pi impreund liturghisitorul nostru victor, cel dupr virstd pirinte -si dupd instruire cel mai vechi birbat onorabil, doregte ca aceastd cerere generali si se execute in toate privinfele". ( 5 7 , 3 5 A p . : 1 5 , 1 6 s i n .I e c . ; 5 , 1 0 , 2 0 , 2 J s i n .I V e c . ; 1 7 , I g T r u l . ; 3 Antioh.; 75, 76 Sard.; 50,90 Cartg.) A se vedea gi canonul 1d I ec. CANONUL 55: (PRIVILEGIUL EPISCOPULUI DIN CARTAGINA} . Episcopul Aureliu zise: ,,Frafilor ascultali cuvintul meu. De multe ori s-a intimplat ci clericii, dacd'aveau .r"voiu, cereau de la mine diaconi, sau presbiteri, sau episcopi; Si eu aducindu-mi arninte de cele hotErite, unnez aeestora, aFa ci md infeleg cu episcopul acelui cleric care este cerut, gi-i ardt acelui episcop c[ clericul s6u a fost cerut dintr-o biserici oarecare. $i iat6 c[ pini acum intr-adevrr nimeni nu s-a opus; dar ca nici in viitor sd nu se intimple aceasta, adicd sE nu ni se opuni cei de la care voi cere acel lucru, deoarece ltiti cd eu mi ingrijesc de multe biserici si hirotonii, cind mi infeleg cu vreunul dintre "i impr"und iereii cu doi sau trei martori din colegiul vostru clerical, pi dac5 se gxse;te cd respectivul este evlavios, cu dreptate este ca dragostea v_oastri sE judeee ce si facd in acel cazi edci eu, precurn ptili fri{ilor, 'Episcopui dup5 voia lui Dumnezeu, mr ingrijesc de multe biserici,i. Numidiu zise: ,,scaunul acesta totdeauna a avut puterea ca du undu vrea si in numele oricErui i se adreseaz5 sd hirotoneascd episcopi dupi dorinfa fiec5rei biserici".- Episcopul Epigoniu zise: ,,Bundvoinfa'ta mo-, dereazi puterea, cEci tu frate, indrdznegti mai pulin decit ai pirtea, prin
56 Cartagina
ceea ce tuturor te arili bun li iubitor de oameni; dar aceasta depinde de judecata ta, sI lii seama de persoana fiecdrui episcop; 9i dac6 crezi de cuviinti, la prima gi singura intilnire si aperi puterea acestui scaun deoarece eEti nevoit si primelti toate bisericile. Drept aceea noi nu-fi dim {ie puterea, ci o confirmim cu invoirea ta, ca totdeauna gi unde crezi de cuviinf6 sE posezi pe acela si fie sub jurisdic{ia ta acela, pe care-l voiegti gi si prohirisepti inainte stXtitor pentru biserici' pi pe ceilalfi solicitatori. Episcopul Postumetian zise: ,,Dar dacd cineva ar avea numai un singur presbiter, oare ;i acela unul trebuie si i se ia?(( Episcopul Aurelian zise: ,,IJn episcop poate hirotoni mulfi presbiteri cu voia lui Dumnezeu, dar mai greu se gise;te un presbiter destoinic pentu episcopie; drept aceea de s-ar afla cineva avind un singur presbiter 9i aqela fiind destoinic pentru episcopie, este dator a-l da 9i pe acela unul spre hirotonie". Episcopul Postumetian zise: ,,Dar daci alt episcop ar avea mulfime de cleric; este datoare acea mulfime s5-mi fie intru ajutor('. Episcopul Aureliu zise: ,,Firepte, precum tu ai venit intru ajutor altei biserici, este constrins pi cel care are mai mulfi clerici s5-ti dea unul dintr-in;ii spre hirotonie". ( 1 5 , 7 6 A p . ; 5 , 7 0 , 2 0 , 2 3 s i n . I V e c . ; 7 7 , 7 8 T r u l . ; 3 A n t i o h . ;1 5 , 16 Sard.; 54,90 Cartg.) Prin acest eanon se confirmd privilegiul episcopului Cartaginei ,,prima totius Africae", de a aqeza gi sfinfi pe alfi episcopi, 9i de a transfera in interes de serviciu, pe unii dintre elerici, dintr-o eparhie in alta, eu respectarea normelor canonice privind transferul 9i subordonarea canonic6 a clericilor fa!5 de episcopul competent. CANONUL 56: (INTINDEREA $I GRANITELE EPARHILOR) Episcopul Onorat si Urban ziserd: ,,Am, auzit hotirirea, c-a parohiile si nu fie invrednicite a primi episcopi, decit numai cu invoirea aceluia, cirora sint subordonate; dar in pdrfile noastre, unii episcopi hirotoniti pentru anumite parohii cu invoirea eniscopului, care detine din vechime acele finuturi, pretind pentru sine incd 9i altele. Aceasta tnebuie sE se impiedice $i si inceteze in viitor, cu hotdrirea dragostei voastre(3.Episcopul Epigoniu zise: ,,Fiecirui episcop i s-a pdstrat ceea ce i se cuvine, pentru ca din complexul parohiilor nici o localitate sd nu se rupE spre a obfine episcopul siu propriu, decit numai cu invoirea celui ce define stipinire asupra acelei localitifi; iar dacl acesta se invoiegte ca acel finut cedat sd obfini episcop propriu, cel numit sE nu-;i extindi puterea asupra altor linuturi, deoarece numai acel linut singur, care a fost luat din corpul tuturor, a fost invrednicit si primeascd cinstea de episeopie proprie". Episcopul Aureliu zise: ,,Nu mi indoiesc ci cu dragostea voastri a tuturor se va hotiri ca episcopul numit intr-un finut cu invoirea episcopului de mai inainte sd delind numai poporul,
268
57 Cartagina
pentru caie'a fost hirotonit. Deci fiindcl socotesecE toate s-au dezbitut gi daci toate concord5 cu socotinfa voastri, aprobafi-Ie pe toate cu votul vostru(d.Toli episcopii ziseri:,,Tb1i Ie aprobim .6i'te iritxrim prin isci_ l,itura -noastri";_ .si au iscilit. Aureliu -ii -ep-iseopulBisericii cartaginei, consmli1d cu hotdrirea prezent5, pi citinh-o, arn iscnlii-o. esiJa".l" ceilalfi episcopi au isc5lit-o. ( 3 7 , 3 4 A p . ; 8 s i n .I e c . ; 6 s i n . I I e c . ; 3 , g s i n . . I I I e c . ; t . l g , s i t t . I V e c . ; 2 5 , 3 7 , 3 4 , 3 8 T r u I ; 1 3 A n c i r a ; 7 4 N e o c e z . ; 6G a n ( t . i; , g , 7 0 Antioh.;.57 Laod.; 6, 74 Sarcl.; 70, 71,5J, gg Cartg.;.i.3, 14, li Sin I_II) ln canon se stabilesc normele privind intinderea gi granitele eparhiilor. A se vedea gi cornentariile canonului bB Cartg. CANONUL 57: (ROTEZUL DONATI$TILOR) Deoarece sa hotxrit in sinodur de mai inainte imi amintesc in ar_ monie cu voi c5, copiii cei mici botezafi de donatigti, care incX nu au t gtut cunoapte pierzarea rdtxcirii lor, dupd ce vor ajunge la virsta "upubild de ralionare, cunoscind adevirul, pi urind ijeutlatea donati;tilor acelora fafd de catoliceasca Biseric6 a lui Dumnezer,r,care s-a rasfinait in toati Inmea, unii ca ace;tia si se primeascd dupd rincluiala veche prin punerea miinilor, ;i nu trebuie sE se opreascE sub cuvint cle rdticire de la starea clerului, cind venind Ia credinti. Biseriea cea adevira_ t5, au considerat-o a_lo1 proprie ;i intr-insa crezind in Hristos, u, p.imit Sfintele Taine ale Treimii, clespre care este invederat cd toate sint ad_evrrategi sfinte gi divine, pi intiu acestea este toat5 nddejdea sufletului. $i cu toate ci mai ales indrizneala precedentd a ereticilor se ob-rdzniceptea predanisi unele lucruri potrivnice sub numele aclev5ru_ Iui, acestea fiindc6 sint sirnple, p"ucurn invald Apostol zicind: ,,IJ, Dumnezeu, o credinfS, un botez.. (Efeseni 1, b)l ;i cLea ce ,e "uvirr" se se dea odatd, nu este ingrduit sd se repete; dupd ce se va anatematiza numele r5tdcirii, si se primeasci prin- punerea miinii in Biserica cea una, care precum s-a zis, este porumbiln gi singur5 Maic5 a cregtinilor, intru care se primesc._toate-tainele sprL mintui'rea oegiri"d gi viu f5cdtoare, care celor ce rimin in eres Ie aduc mare perleapsi a" ori"al, cEci ceea ce le-ar fi fost lor mai luminxtor in adever Tpre a dobindi viala cea ve;nicd acea r5tieire Ii se face lor mai iniunecat ;i de mai mare osind5; de care unii au fugit .si cunoscind cete adevdrate ale -acele Maicii Bisericii catolicqti, toate sfinte Taine "" i;;i;;-;";: rului le-au crezut si le-au primit. Deci unora "u u"ort*u, cind cercarea ii va arEta cu via!5 bunr, firi indoiali ;i clerul Ii se 'a cra cu tdrie spre slujba celor sfinte; Fi mai ales intru atita nevoie fiind lucrurile. nimenea nu este, care nu re-ar ingEdui aceasta. Iar daci oarecare cle, rici d,e aceeagi credinld, cu mulfinrea ;i cu demnitdlile lor ar dori sE se intoarcd Ia noi, care insi din iubirea cinstei sint aplecafi spre viafa
'58 Cartagina
269
trecdtoare gi ii refine de la mintuire, judecdm ca aceasta dimpotrivd se cade a se lisa la chibzuinfa mai mare, hotirind frafii mai inainte menfionafi, ca si se cerceteze cele relevate de noi cu sfatul lor cel mai infelept, pi noi ne vom invrednici sd intirim ceea ce trebuie sd se reglementeze din partea noastri in privinfa acestei chestiuni, Iar ceea ce privegte numai pe cei botezafi in pruncie, ne indestuldm ca de le va plicea lor si consimtd cu hotirirea noastrX de a se hirotoni acegtia. Agadar toate cele ce le-am cules mai inainte de la preas{infifi episcopi, preasfinfiile voastre si le intdreasci impreun6 cu mine ca si Iie desdvir;ite(r. ( 4 6 , 4 7 , 6 8A p . ; 8 s i n .i e c . ; 7 s i n .I I e c . ;9 5 T r u L ; 4 7 , 6 6 , 6 7 , 6 8b, 9 , 9 1 , 92, 93, 94, 99, 717,778,119,124 Cartg.) , Intdrind cele hotdrite prin carlonul 47 ci copiii boteza{i de donatigti pot fi primifi in cier, dacd revin Ia Biseric,i, in acest canon se face o adevdratd meditafie despre irnprejurarea ci taincle numai atunci au deplind valabilitate dacl se s5virgescin Biserica Ortodoxa. La intrebarea dacd clericii donatigti pot fi primifi in clerul ortod<;x, cu pistrarea treptelor ierarhice, parin{ii considerd vrednici de re{inut opiniile episcopilor Romei gi Mediolanului care nu recunoqteau vaiabilitatea hirotoniilor fdcute de donatiqti. Cu toate acestea,avind in vedere starea de fapt Ei nevoia africanilor de a trata cu blindele pe schismatici, cum se aratf, in canonul 66, pdrin{ii vor hotdri prin canonul 68, ca clericii donatiqti sd se primeascd in clerul Bisericii Ortodoxe. cANONUL TUL))
58: (DARIMAREA IDOLILOR. (BISERICA $I STA-
\,u Se cuvine a se cere de la prea credinciogii implrafi ca's6 porunceascd a se distruge cu totul rdm5;ifele idolilor din Africa intreagS; fiindci in multe locuri de lingi mare pi de pe la diferite mopii sporegte inci nedreptatea acelei rlticiri; si porunceasci a se clistruge atit acestea, cit gi templele lor de pe tarini gi din locuri ascunse, f6ri de vreo potloabd aflindu-se, cu tot chipul sd ss porunceasci a se strica. (84 Cartg.) Canonul 58 ca si cele Sase care urtneazd (59-64) fac parte din indrumdrile sinodului date delegatiei pe care sinodul a trimis-o la impdrafii Arcadiu gi Onoriu. Delega{ii au fost imputernici{i si ceard impdra{ilor sd emitd legi privind: a) ddrimarea idoliior gi templelor pdgine (58); b) sd redea forurilor judecdtoregti bisericegti privilegiul de a judeca qi in chestiuni civile, acordat de impdratul Constantin cel Mare gi retras de impdratul Onoriu printr-o lege din 399, gi si considere definitivd hotririrea acestor foruri interzicindu-se a se mai apela de la sentinfele acestor foruri la
59. 60 Carfagina
alte foruri civile. ln n:otivarea cererii pdrinfii invocd dreptul apostolesc, dispozifia sfintului apostol pav-el (I cor.6,'b), dupi ca.-e cregiinii sini datori sd rezolve in. fafa forurilor judecdtoieEii Uiri"ic"gti toate chestiunile controversate dintre ei. pdrin{i1 mai cer sd se interzicd. a se cita ca martori in forurile- civile._a.judecdtorilor clin forurile bisericegti care au iudecat anterior pricina (ss)f c) sd se interzicd ospe{ele pdginiio", ta ca"e au inceput sd participe -9i creEtinii (60); d) sd nu se ilna spectacoieduminica gi in zilele de sdrbdtoare (61)j e) s6 se sanctioneze cei ce sus{in gi apdrd pe cei condamna{i de foruri'Ie bisericeqti (62); f) sd nu iie ouiigaii sA-$-imai-exercite profesia artiEtii care s-au botezit 1oe; Ei g) sa se p'eimita publicarea gi in Biserica din Africa a liberdrii sclaviior, ago "use procedeazl in Italia (64).
l , t
CANONUL 59: (JUDECATA BISERICEASCA PENTRU MIRENT. (BISERICA $I STATUL) Trebuie insd a cere de la impirafi ca si binevoiascd a hotdri c6 daci oarecare ar voi sd rezolve in biseiici orice fel de pricini potrivit dreptului apostolesc existent in biserici, gi hotdrir,ea cl6ricilor iru i-ar plicea unei pirfi, sd nu fie iertat a chema la judecdtorie lumeasci pe-ntru mrrturie pe acel cleric, care mai inainte a cercetat acelapi lucru, ori s-a intimplat a fi de faf6 la cercetare; ;i ca nimeni care esie inrudit cu o persoani bisericeascd sr nu se cheme Ia judecatr lumeasc6 spre a fi dator a mdrturisi. (74,75, Ap.; I sin. IV ec.; 731Cartg.)
'"';:r.
"e
r r
CANONUL 60: (CRE$TINIIgI OSPETELENEcREsrrNrLoR. (BrsERrcA $r STATUL) Mai departe, deoarece in multe locuri, impotriva poruneilor dumnezeiegti, se lin ospete, introduse de riticirea p6gin6, a;a incit pe ascuns gi cregtinii se adund cu piginii Ia {inerea acelora, trebuie sr se mai ceari de Ia impdrafii cregtini ca sE porunceascr a se opri unele ca acestea atit din cetlfi, cit pi de pe mo;ii; cu deosebire sd se cear6, din cauzd cd unii chiar gi la sirbitorile de nagtere ale fericifilor mucenici nu se insprimintr a sdvirgi astfel de prcate, in unele cetifi, chiar pi in locurile sfinte; in care zile se sivirgesc - rugine este chiar a o spune dansuri murdare prin farini gi pe strdzi, ata ci nipustesc cu obrdznicii lascive asupra cinstei mamelor de familii gi asupra pudoarei altor nenumtrrate femei, care vin cu, ,evlavie la sfinta zi, incit mai cd fug ,si de apropierea insdgi a sfintei credinfe. (24, 57,62, 65 TruI.; 54 Laod.; lS, 45,63 Cartg.)
it
6r-64
Cadagina
27r
CANONUL 6r: (ZILELE DE (SPECTACOLE) PETRECERI. (BISE-
RrcA $r STATUL)) Apoi trebuie sd se mai ceari de la impdrafi ,si ca spectacolele jocurilor teatralicegti si se opreasci duminica si in celelalte zile luminate ale credinlei cregtinilor; mai ales ci in cele opt zile ale Sfintelor Pa;ti mulfimile se adund mai mult Ia hipodrom, decit la Bisericdi trebuie sd se mute zilele rinduite pentru acestea, cind s-ar nimeri sb cadd pe zilele de sirbitori ale cregtinilor ;i nimenea dintre cregtini nu trebuie si fie constrins la a participa la aceste spectacole. (9 Ap; 24,66 Trul.; 2 Antioh.) CANONUL 62: (CLERTCTOSINDTTTDE BISERICA. (BTSERTCAgr STATUL)) ' Se se mai ceari de la impirat gi ca sd binevoiasci a ordona sd nu se permiti ca clericul, fie de orice demnitate, condamnat prin sentinfa episcopilor pentru orice fel de vin6, sd se absolve el nici de biserica, al cireia a fost, nici de orice fel de alt om; punindu-se pentru aceasta pedeapsS de amendi in bani, pi de pierderea demnit5fii, aga ca sd porunceasci sd nu-i justifice nici virsta ;i nici genul. (52 Ap; 24,57 Trul.; 45 Cartg.) CANONUL 63: (ARTI$TI CRE$TINI. (BIStrRICA gI STATUL)) Trebuie si se mai ceari de la impirali gi ca daci cineva de la orice fel de indeletnicire distractivi ar voi si vind citre harul crestinismului gi si rimind liber de acele intindciuni, sd nu fie iertat niminui a indemna gi a sili pe unul ca acesta iardpi la acele indeletniciri. (52 Ap; 24,57 Trul.; 45 Cartg.;) CANONUL 64: (LIBERTATEA (RoBiLoR) SCLAVILOR. (BrSERi-
cA gr STATUL))
,,ln ceea ce privegts publicarea in Bisericd a liberdrii sclavilor, dacd se va vedea ci iereii nogtri colegi fac aceasta in ltalia, atunei este evident cd gi noi cu incredere vom urma felului lor de procedare dindu-se libertate ardtat, -dupr ce !e va trimite locfiitor ca sd se poat6 sdvirgi toate cele vrednice de credin!6 pentru starea bisericeascI gi pentru mintuirea sufletelor gi noi le vom primi cu laudi inaintea Domnului. spuneli daci sfinfia voastri le aprobi pe toate acestea, ca si ar6t cd propunerea mca se intdre;te de citre voi, gi cd voi cu sinceritate gi cu plicere vefi primi acestea pe lingi consensul nostru ar tuturor,.. Zls-aa tofi episcopii: ,,Tofi aprobim cele propuse ;i cele inlelepfegte expuse de sfinfenia ta trebuie si se indeplineascd((. (82 Ap.; 4 sin IV ec.; 85 Trul.; 3 Gang.; 82 Cartg.;)
65. 66 Cartagina
CANONUL 65; (EprSCOp OSINDrT. (OSINDA PUSA pE UN E-
PrscoP)
Episcopul Aureliu zise: ,,Dar dac6 ,si in privin$a lui Ecytiu, care mai demult a fost osindit prin sentin$a episcopilor dupi cum insugi a meritat, socotesc cd afacerea lui nu trebuie scipati din vedere de cdtre delegafia noastrS, ci dacd s-ar intimpla sb se giseascd in acele pirfi, atunci fratele nostru si poarte grijn de ordinea bisericeasci precum trebuie, pi unde ar fi cu putin{d, si actioneze irnpotriva lui". Zis-au tofi episcopii: ,,Aprobdm intru toate pi aceasti procedare; cu atit mai virtos, fiindci acest Ecytiu, a fost condarnnat mai demult, gi rdzvrdtirea celui neru;inat, fald de ordinea gi mintuirea Bisericii, sd se inlringb pretutindenea cit mai mult". $i au iscilit: Aureliu episcopul Bisericii Cartaginei, consimfind cu hotdrirea prezentl gi dupi citire o iscllesc. De asemenea au iscilit-o pi ceilalti episcopi. (28 Ap.'; 5 sin. I ec.; 6 sin. II ec.; 9 sin. IV ec.; 12, 74, 75 Antioh. 29, 62,78, 93 Cortg.) Dupi ce s-au elaborat indrumdrile pentru delega{ii trimigi la curtea imperiald, (can. 58-64), pdrin{ii, prin acest canon insdrcineazd pe delegafi ca, dacl din lntimplare vor gdsi pe fostul episcop Ecytiu, caterisit de sinod, prin Italia, unde se crede cd a plecat, sd caute sd-l infringi gi sd restabileascdlinigtea. '
CANoNUL 66: (BLINDEIE FATA DE R.{tAcrTrr'boNAri$rr)
Dupd ce s-au dezbdtut ;i s-au luat in considerare toate cele ce par 9 contribui spre folosul bisericesc, cu aprobarea gi inspiralia Duhului lui Dumnezeu' am gdsit de bine sd se trateze blind 9i balnic cu indivizii donati,sti menfionafi, degi se dezbinr cu gind neliniltit chiar ;i de la impdrtd;irea cu Trupul Domnului, pentru ca, incit ne privepte, s6 cun_oascdindeobgte toli cei ce s-au incurcat in comuniunea gi tovirdgia a-celora prin toate eparhiile Africii precum c6 s-au legat cu o rdticire ticiloasS, fdrd indoiali, precum zice Apostolul: ,,certind cu blindefe pe cei ce stau impotriv6, ca doar le-o da Dumnezeu pocdinfd spre cunoapterea ad-ev-5$!gi pi sd scape din cursa diavolului, adu;i fiind de el spre a lui voie'((2 Tim. 2,25-26). (47, 57, 67-69, 97__94,gg, 177-119, 724 Cartg.) Prevederile din aceste canoane privesc pe.donatiqti, gi anume: se recomandi ca in raporturile cu aceEtia sd se trateze paEnic Ei cu blindefe (66); - - se hotdrdEte sd se informeze dregdtorii d'in Africa despre starea lor ('67);- se considerd cd pe cale de iconomie sr se admiti varabild hirotonia acesto_ra,_;icei provenifi din cler, dacd cer, sd fie primifi gi pursi in demnitd{ile lor, dacd episcopul considerd necesar gi dica cel ce cirmuieste in acel loc liserica aprobd, gi dacd aceasta duce la pacea cregtinilor (68); - gi in final, se stabileEte cd pentru stabilirea pacii sa se trimitd la donatigti o delegafie care sd trateze aceasta.
67-69 Carlagina
tz
273
CANONUL ;.67: (CONLUCRAREA (APEL LA) CU DTIEGATORTI sT,\TUtUr. (RTSERTCA Sr STATUL)) ;!,,
S-olhotdrit deci si se dea din sinodul nostru scrisori citle dr.egitorii din Africa, de la care s-a socotit a se cere ceva potrivit sprc d ajuta llaicii noastre comune, Bisericii catolice, in cazurile cind autoritatea episcopilor se delaimb prin cetdlii adicd sd se cerceteze cu autoritatea pi cu competcnld drcg6toreascd,gi cu crcdinfa creqtineascS,cele Qe s-au ficut in toate locurile, in care maximiani;tii au refinut bisericile, apoi ca pe cei ce s-au despdrfit de ei s6-i pund Ia tot cazul in actele publice, spre toatd cuno5tinfa sigurd a tuturor. (47; 5,7,66;.68,69 97;-94, 99, 177*779, 724 Cartg-) CANONUL 68: (IIIROTONIA DONATISTILOIT)
.,, Mai apoi sra hotirit sd se trimitd scrisori cbtre fr,afii pi impreuni episcopii no;tri ;i cu deosebire citrc scaunul apostolesc, in care ;ade pomenitul Anastasie, fratele nostru venerat ;i irnpreund slujitor; fiindci el gtie cI Africa are mare nevoie ca pentru llacea ;i folosul Bisericii, acei dintre donati;ti inpi;i' care oarecind au, fost clerici, gi care dupd ce li s-ar indrepta infelegcrea, ar voi si treaci la unitatea ecumenici. si se primeascd in demnitifile lor prnprii, potrivit hotbririi fiecirui episcop ecurncrnic;i dupd voinfa celui ce cirmuie;te in acel loc biserica, daci s-ar vedea ci aceasta corespnnde picii cregtinilor, dupi cum este clar.ci ;i in vrernile trecute ata s-a procedat in privinfa acelei dezbiniri; ceea ee mirturise5te prin pildele din multe ;i aproape din toate bisericile Africii, in care a fost odrdslit acest fel de ritdcirc; nu pentru ca si se desfiinfeze ceea ce s-a hotirit la sinotlul car.e s,a lindt in pirfile . cele de peste mare, refcritor la chestiunea aceasta, ci pentru ca aceea 3.."r rxmini in vigoare in favorul celor ce vreau astfel si se intoarci la 'catoliceasca Bisericd, e3 si nu se facd nici o imbucitrfire a unit[tii tlin cauza acestora. Prin cele ce insd este evident ci unitatea ecumenici in tot chipul se indepline;te pi se ajuti spre folosul invederat aI sufletelor frifepti din toate locurile, unde petrec, ;i cele hotdrite Ia sinodul de, peste.mal'e impotriva demnitdlilor:lor, si nu-i impiedice aceia citi vreme nici o persoani nu este exclusd de la mintuire; anume .ca cei ce au fost hirotonifi din partea donati;tilor, daci ar voi si se intoarci, indreptindu-se la credinfa ccuntenici, ace;tia nu dupi sinodul de peste mare, sd nu se primeascd in demnitdtile lor, ci mai virtos sd se primeascd, prin ceea ce se poarti griji de unitatea. ecumenic6. (17, 57, 66-69,91, 94,gg, 117-tr rc, 124Cartg.) ;t,. CANONUL 69: (PACE.\ CU DONATI$TII) Apoi s-a hotirit ca dezbitindu-se acestea, si se trimitd delegafi diri numirul nostru cdtre cei ai donati;tilor, ori cdtre episcopii, pe &ie ii au ori citre laici, spre a vesti pace ;i unire, fdri de care nu se poate
n4
70.71 Cartagina
menfine mintuirea creEtinilor, prin cars delegali s[ li se facl cunoseut tuturor donatigtilor ci nici un motiv binecuvintat nu au de a aduce impotriva catolicegtii Biserici, mai virtos si fie cunoscut tuturor pril actele publice, pentru cdnfirmarea dovedirii, ce fel de procedurr au ivut ei fa!5 de schismaticii lor maximianiptii; cici atunci, de ar voi si ingeleagi, li s-a aritat lor de la I)umnezeu, cd ei atit de fdri dreptate s-au dezbinat de la unitatea bisericeascd, dupi cum acum ei strigi c5 maxirniani;tii firi dreptate s-au dezbinat de dinsii; ;i din nurnirui- maximiani;tilor acestora, pe care cu vldita autoritate a voinfei lor. proprii i-au osindit, .;i mai apoi i-au primit in denrnitd$ile lor proprii, .si botc:zul p€ care l-au dat cei de din;ii osindifi;i lepidafi, l-au primit'r;alitl, spre a se v5di cum se pun ei cu inimr nebuni inrpotriva pacii Bisericii, cetei ce este rdspinditi in toatd lumea, frcindu-le acestea in favorul lui Donat gi nu consideri ci se spurcd pe sine prin comuniunea celor a;a prim!!i de dingii pentru necesitatea picii, fi intre aceea se cearti cu noi, adici chiar ;i cu catoliceasca Bisericd, care se intinde pin6 la marginile lumii qi nu vreau si inlcleagi ci din cauza spurcaiei cornuniuni cu cei ce, pe care mai inainte tofi ii acuzau, acum nu i-au mai putut invinovS!i.
C.q,NONUL70: (lNF lriNARll..\ cr.ERUr-UI DB LA SOTII) Rdspindindu-se ptiri ci unii dintre crerici nu sc r.efin de Ia so{iile , lor, se hotrrS;te ci episcopii pi presbiterii ;;i diaconii sint datori si se refind de la sofiile lor, la timpuri determinate; ;i dacx nu fac aceasta si se aurot'eze (excludi) din starea ecle'siasticir;ceilalfi clerici si prr se constringl la aceasta, ci trebuie sd se pistreze obiceiul fieclrei biserici. (5,-!!, 26, 57 Ap.; .3 sin. I ec; 74 sin. IV ec.; S, 6, 72, 13, 30 1,rul.i 18 .sin. VII ec.; 79 Ancira; 7, I Neocez.,4 Gang.; j, q, ZS, St Cartg.; g DianisieAler; 12,27,88,Vos.c. I\Iare) ;., Prin acest canon se stabileste obrieatia clerului superioi de a se. re{ine cle la relafii sexuale la anumite timpuri determinate. Nu obligi i;r accasta ;i pe clericii inferiori, intrucit ace;tia nu se ating cle sfinte"le Taine. '
t
)
CANONUL 71: (NU SE INGADUIE PAIT;\SIREA SCAUNUI,UI) S-a hotrrit iar6;i ca nici unui episcop sr nu-i fie iertat, pirrsindu--;i scaunul siu statornic, si se mute ra o oarecare biserici, "o ,u afli- in finutul sdun sau purtind griji de lucrul siu propri., ,rrui *,rii 4ecit se cur,ine, si fie ne-pdsitor pentru purtarea de grijir ;i osteneala fafn de scaunul siu propriu
'ig"Trut.; (sBAp.; 2s sin.tv ec.; 11,12 Sard.;tif fiia.ff{]t, ns Cartg.; 16 sin. I-II)
72-74 Cartagina
Scopul acestui eanon'gsfg..:dea obliga pe episcopi sd nu-$i mute re;;edinfa in alt loc decit cel stabilit, reprogindu-le ca prin aceasttr sA nu ncrglijeze treburile episcopiei ;i sd se ocupe nurnai de afacerile lor pro1;rii. CANONUL 72: (tsOTBZUL COPIILOR GASITI) Apijderea sa hotSrit in privinfa pruncilor, ci de cite ori nu se vor gdsi martori siguri, care si afirme fdri indoiald cI aceia sint botezafi, pi nici ei din cauza virstei nu vor putea rdspunde in chip potrivit despre taina cea datS lor, acestia sd se boteze fdrd nici o piedicS, ca nu curnva aceasti indoiali s5-i lipseascd pe ei vreodati de curifenia acestei taine, ;i fralii nn$tri, delegafi ai maurilor, ne'au recomandat aceasta deoarece ei cumpirtr de la barbari mulfi copii de ace;tia despre care nu se ;tie daci au fost botezafi. (49, 50 Ap; Z sin. lI ec.; 84 Trul.; 8 sry.VII ec.; 45, 48, 110 Cartg.; 1 , 9 1 V a s .c . I I a r e ) in acest canon se inrpune rinduiala ca sd se boteze copiii despre c:ire nu sc gtic dacli au fost sau nu botezali 'CANONTUL
73: (IN AFRICA, ZLIJA PA$TILOR SE VESTE$T]I LA
SINOD) '
.lr '
trj
tl
A;ijderea s-a hotirit ca ziua cinstitelor Pa;ti si se publice tuturor prin iscllirea actelor sinodului. Iar ziua sinodului si se find aceea;i care s-a hotf,rit la sinodul de Ia Iconia, adici cea inainte de ziua a zecea a calendarului lui septetrrbrie; deci trebuie sI se scrie cipeteniilor tuturor eparhiilor ca atunci cind yor convoca la sine sinodul sd lind iiua aceasta. ,( (37 Ap; 5 si.r I €c.,' 8 TruL; 6 sin. VII ec.; 7, 20 Antioh.; 34, 57, : 95,146Cartg.) Reluind cele hotArite prin canonul 34 qi 51 pdrinfii stabilesc ca Ia sinodul general de la Cartagina, c.rrc se va line la 21 august, in fiecare an, si se facii cunoscutd ziua in care se va prdznui lnvierea lui Hristos. CANONUL 7,1: (SCAUNELE NU SE TIN VADUVITE MAI MULT DE UN AN) A;ijderea s-a hotirit ca nici un episcop interimar nu are voie si fini, prin orice fel de stiruinli sau inrperecheri ale mirenilor, scsunul cdruia i s-a dat (episcop interimar), ci si stiruie ca pini intr-un an si se ingrijeasci de instituirea noului episcop pentru, acegtia; iar de ar neglija aceasta,dupi itnplinirea anului si se aleagi alt episcop interimar': (36 Ap.; 25 sin IV ec.; 35 Trul.)
2i6
75.*lf
Qd113oi11'1
De obicei Biserica:viidr-rvit;i,seadministra de elerul bisericii respectivc pina la instituirea unui nou episcop (can. 36 Ap.). pentru a se evita formarca de partide ;i scanclaluri sc numea.cite un eipii;cop.intcriurar. Acesta avea obligafia sa pregriteascd in cel mult un an^ocuparea postuItti cu un t.tular. Pririnfii au in vcdere cazul in care in accit timp episcopul interinr:rr nu pregdtea ocuparea postuh.ri, dispunirrcl ca un astfel tlc episcc,psil iie inlattrrat ;i sii se aleagi un noi.l lclri:inirtrator. cANOt\UI. ?tr; (Ap-\It.iTolilt TUL))
SAR:\CILO]I. (ilISi,:RlcA ill sTA,
.ii,
:
Impreuni cu rolii anr h'tiliit sd se ceari de la irnprrrfi ca,' clin cauza tratamentului riu fald de srraci, de porara crrora Biserlca neincetat este supltrati, si se alcagi purtarea de erijJ a eJriscopilordefc,nsori pentru acc;tia impotrill tiraniei boga{ilor. (2,23 sin.IV ec.;.9VCartg.) Din canon rczu.Li c':i impirafii Teoclosiu fi Onoriu au satisfAc.rrt ce'rcrea pririnfilor numincl pe lingd episeop-un edic lavoeat - - aparirtor), speciirlaies de r:piscop,prr.otime gi cetifenii fruntlli. : c.\NoNuI. ?6: (EpI.SCOptISA IA'PARTE I..{ SINODADI|) De asemenea s-a hotirit, ca de cite ori ar trebui si se intruneascl un sinod, episcopii, cale nu sint impiedicafi nir;i de rirsti, niei tie nepltin!5, _nici-de vreo nevoie mai grea, sa se prezirtte duprl eur iinfi, pi-si se dea,de qtlre prirnafilor din fitcare eparhie trespre tofi episcopii, ori de s-ar fine dou6, sau trei irrtruniri ;i de s-ar arege oricifi cu schimbul din fiecare nurnir la ziua sinodului neaplrat si se prezinte; iar daci nu ar putea si se prezinte, din cauza ivirii unor nevoi multe, precurrt se poate intimpla, de nu vor anunfa primatului propriu cauza impiedic6rii lor, apoi unii ca aceytia trebuie si se indtituleze cu "olruniunea, proprii lor Biserici. (37 A1t.; 5 sin.'I ec.;.19 sin. Il, t:c., Antiolt.; 40 Leod.; 18, 73,77, g5 C'ortg.) In canon se are-in_vcdere obliga$ia episcopilor clesemnalisi participe la sinodul general.,C'ei.ce nu puteau m-ergeSi nu anunlau pe piimat, clatr dc s:rnc!ir-rr.et.
'
:
.:.
:
,l
|:..,.,,.
_/. cr.{NoNUr.77:(JUDECARI|.{ lN ABSIINf4)
.;
- ln privinfa lui cresconiu al \/ilarecenfiei s-a hotrrrit dt: citr,e tofi aceasta,ca de acunr inainte asijckrreasi.se dea cki stir.e prirrratului Numidiei pentru ca sr ftie ci el trebrrle str indemrie priri' scrisorile salc pc nrenlionatul Cresconiu ca si se prezinte la adunare, pentru ca
?8,
.7:a(l:rlt;rgitrrr
,'17
el sI nu irrtirzie a se prezeuta la apropiatul sinod a 'toatd Afriea; iat' de va refuza si vini, si $tie c5 se r? aduce sentin![ itnpotriva lui. (35 Ap.; 5 sin. / ec.; 8 Trul.;6 sin. VII ec.; .20 Antiah,. 40 Laocl.; 18,
41,7 3 , 7 6 , 9C5g rts7 .)
:
ln acest'cauon se aratd ei episcopul care nu se lrrezintd la judecata poate fi judccat qi in lipsi. CANONUL 78: (CURIT{ARBASCIIISITEI DIN IPo}iIA)
'
S-a hotirit iarigi ca, deoarece nu se nrai poate aurina pentru multi vreme ca Biseriea din lponia,si rdmini f[rd de prrrtilfori de grijd li rleoarece bisericile de acolo se de{in de cei ce carrtd cornuniunea ilegali a lui Ecftie, ,trimitindu-se din sinodul yrrezent, episcopii: Rigin, Allpio, 'Valoriu, Augustin, Mateiu, i Teasiu, Evodie, Plachian, Urban, Amvivie, Fortunat, euodvultdeu, Onorat, Ianuarie, Apt,. Onorat Arnpelie, Vicotorian; .Evanghel gi Rogatian. Si adunindu-se ;i irrdreptindu-se cei ce au socotit cu hotirire vrednici de osind[ c5 trebuie si a;tepte fuga lui EcJtie, cu rugdciunile tuturor si se hirotoncasci acestora episcop, iar daci aceia nu vor voi sE se gindeasci la pace, sX nu irnpiedice alegerea prinmtului spre a fi hirotonit, intru folosrrl Eisericii, care este pirisitd de atita vreme. - ( 5 8 A p . ; 2 5 s i n . l V e c . ; 7 9 T x u l . I I S a r d . : 6 5 , 7 1 , 7 4 , 9 3 , 1 2 1 ,1 2 3 Cartg.) Ip. acest canen se dispuns sd se rlucd cifiva episcopi in Iponia pentru a iestabili ordinea stricatl de episcopul caterisit de sinod Ecytin (vezi qi can. 65). CANONUL ?9: (ORINDUiALA PENTRU CLERICIT lNVrNUrTr) S-a hotirit iar:d;i ca rle citc ori clericii sint recl;rmafi ;i li se adrrce vreo acuzE, atit pentru ca si nu se aduc5 def5inrare : iserieii, cit si in interesul respeetului ce i se cuvine Bisericii, pentru care Ii se face crufare clcricilor acestora, tot aqa gi pentru ca sd se impiedice trnfia ereticilor gi mindria p[ginilor daci acepti clcrici vor voi s5-;i apere cauza tor, precum se.cuvine, Si sd-li dovedeascl nevinovXfia lor, si facd aceasta in timpul cxconrunic5rii lor de un an; iar daci vor intrelisa str-;i limureasei afacerca lor in tirnp de un an, de aici inainte uicidecum str nu se mai primeasci cuvintul lor de apirare. (74; 6 sin. II ec.; I sin.IV ec.;) Fericitul Augustin spune Cd fiecare cleric,'trebuie p€rmanent s5 aibi in vedere conqtiinfa, pontru noi in;ine, gi reputafia bun5, pentru deaproapele. (reputafia tibi, farna proximo tuo). Pirinlii avind in vedere plstrarea rrnei bune reputa{ii a elerului dispun ca ccl despre care s-a rispindit ln public qtire'a cd a eomis vreo vinovific, este dator, in inte-
80-82
Cartagina
resul bunei lor reputatli ;i al vazei Bisericii, sr caute ca in ,curs de un al r !e de-sculpe-e.rnfa{a.fonrlui-.juclecdtoresc ui*ri""r" gi prin aceasta si-gi dovedeascd nevino-vdtia in fita opiniei publG.Daci nu fac a_ eeasta vor picrde dreptul de a se apiro ii 'or fi c'ndamnati cu €XC.olru: nicare pe tin'rp de un an, aeeasta nu pentru ei s-.r fi fd;;ip.i" 1"".-i;. q dovadd cd ar fi vinova{i, ci fii"J.i ei au ,inqaduit ca lur'ea sd poatii ehiar numai binui ctj au eomis vreo vinovdtie. .: CANONUL 80: (CARTILE CANONICE. ALE :CALUGARILOR) ' , . . A;ijderea s-a .hotirit, ca daci cineva prime;te pe \/reunul din .rinistirile striine_gi ar voi si-I, prornolrze pe aeela in cler, ori si_I puni egumen Ia minlstirea. sa, episcopul, care iau-'""u".1L,dezbinindu_se de; comuniu'ea cu ceilalfi sn se niurfumeasex numai cu comuniunea po: porului s5u; iar'heela si nu 'r5min-6 nici cleric, ttl"i Jg.r-.n. : ( 1 4 , 1 5 . 1 6 A p ; _ I S _ 1, 6 , s i r tI. e c . ' ; . 4 , - 5t,0 , Z 0 , , Z J s i : nI.V e c . : 1 7 , .l g , 20 Trut.i 19:zr -qi'vti i"i ;"i,,"2iinim} t,:2, is,"ti,:l6.sard.; s4,g0 : Cartg.; 2, 3,4 sin. I-II) : In acest calton se interziee episcopului si primeascd calur,irl.iq1,1, alti eparhie, firi scrisoare de trimiterb. s" Etie cd acegtia nrr 1;ot fi primifi in cler qi nu pot fi numi{i egumeni lvezi .si L"". ZOi.
cANoNiJL 8-r_: (Eprscopul sA NU LASE MogrENrRE ERETIcrr.oR gr NECRE$"TNILOR) Asijderea s-a hotdrit..ca daci vreun episcop ar prefera. fafx de Biserici, si lase mo;tenitori pc eretici ,u" pegini, oii i* sint r.uderrii. ori de sint afari de rudenia sa, sE se pronunfe gi d'pd nroartea rui anatema asupra unuia ea acesta ;i numeie tui nicidecum sx n, ,u 1romeneascx de iereii lui Durnnezeu, niri str se poat5 Jo"iino"eti. dacx 'a muri fIrE testament, deoarece fdcinclu_se ;pi.;*p, l"l--a"to"ia si facl cuviincioasaimp5rfireaaveriisalepotrivlirai'ja"int"i-;;j; (38, 40 Apt.;22 sin. IV; 35 TruL; 24 Antioh,.;ZZ, 32 Cartg.) Pdrintii la acest sinod prin canorrrrl 22 interzic episcopilor fi i'i general fetr:'tor biserice;ti sd lase nt;iL"i;o;;;;'i;; iierodocqitor: iar, in eanonul 32 reeomandi si t.ansmite averea lor bisericii. In eanonirl prezent reglementeazd in anrdnunt eontinuiul "*""irr"ili. Drept'l de a ai episcopitoi a fosi-;gil;;;;t prin canonnr' ^testa 40 apost.lic qi 24 Antiohirr..pgntrir episcopii ";;;';;-;;ipu[ie "ii.,aui"i" se prevede pedeapsaanatenrei qi qtergerea lor din aipii"i. CANONUL 82 ; (LTBERAREA. SCLAVILOR) - De aserneneas-a hotirlt ca in privinfa libeririror se fac in Biseric5, s[ se petifioneie tut i-pe.iufvY-er:'vr (72 Ap.; 4 sin. IV ec,; gS Trut.; S Cnng.; 64 Cartg.)
de sclavi, care
83-85 (lartagina
279
Sc repct-'rclisltozilia crrtronului64 Cartagina, potrivit c"lrltia petrtru invoirc:aautoritirtilor de stat. libcrarea sclavilor sli sc crcrtrt"t C..\NONUL 33: (lIUCI)NICI 1NCIIIPUITI) A;ijclerea s-a hotilit ca pretutinderri altarelc, carc sint ridicate prin {arini pi prin vii, ca si cum intrrr polrrcnirea nrucenicilor, in care insi nu se dovede;tc a fi apezatnici un trup, nici moapte ale urucerticilor' de cste cu putint5, sd se distrugd de citre episcopii locali, ial daci aceasta nu se poate face din cauza tulbur:irilol poporului, totuti si se admonestezegloatele ca sd nu se aclune la ac:le locuri. $i pentru ca cei ce cuget5 drept cu rrici o superstifie si nu se lege de aceste locuri, nicideeum sE nu se sivir;easci aeolo lronrerrireantucenicilot', decit rrumai dae[ ar fi vreult trup, salr oarccare rdmi5ifi dc ale nrucerricilor, ciri dacd s-a predanisit in vechime in chip demn de irrcredere ci acolo ar fi fost domiciliul de origine, sau al mo;iei, sau al patimilor t'reuttui martir; iar toate altarele, care se ridicd oriurrde in urrrra visurilor'gi descoperirilor false ale unor oatneni, in tot chipul trebuiesc inldturate.' (31 Ap.;4. sin.lV ec.;37 T'rul.;7 sin.VU ec.; 5 Arttioh.) '
Prin canonul i:rezent se clispune clistrugerea falselor altare, sub cere nu sint moa;te ale martirilor. .il
CANONUL 84:.(DARIMAREA IDOLTLOR;)(BISERrCA $I STATULD De asemenea s-a hotdrit a sc cere de la prea sldr ifii inrplraf i. ea rimipitele idolatriri, nu numai cele sculptate, ci ;i ccle din orice.fel de locuri, ori din dumbrdvi, ori tlin copaci,cu tot chipul si se nirnice'asci. (58 Cartg.) Se lepetl qi intdresc dispczi{iile din canotrul 5B Cartagin.r. CANONUL 85:(PIiIMATUL CAI|TAGINEI)
,l
Tofi episcopii ziseri cd daei se hotirX;te c5 trebuie si se dictcz,. in sinod oarecare scrisori, si binevoiasc6 a dicta pi a isc5li in nunrele tuturor veneratul episcop, eare lrrezideazd in acel scaun. Deci se hotir5;te ca episcopilor delegafi, care trebuie sI se trimiti irr eparhiile din Africa din cauza donati;tilor', si li se dea scrisori, care sd cuprindi cercul imputernicirii lor, peste care imputernicire sd nu treacd. $i au isc6lit. Aureliu, episcopul Bisericii Cartaginei, am consimfit cu hotirirea prezentn ;i citintl-o iscilesc. A;ijderea au iscilit si ceilalli episcopi.. (55 Cartg.) Aici se menficlneerzdunu din prerogativele episcopului din Cartagina; primas totitrs Africae, de a redacta ;i semna in numele sinodului general documenteqi corcsl:ondenfalegaili de acest sinod.
86 Cartagina
CANONUL 86: (INTIIETATEA INTRE EPISCOPI SE STABILESTE DUPA VECHIMEA IITROTONTET) Episcopul valertin zise: ,,Dacd bundtatea rdbdirii voastre imi permite, voi expune pe rind cum s-a procedat in timpul trecut in Biseri-ca.-Car-tagineigi cele ce s-au intErit in nrod sirbdtoresc prin isciliturile frafilr' ;i mdrturisesc ci noi sintern datori a le line pe toatr: acestea. Agadar n9i stim cr rinduiala bisericeasci totdeauna s-a pds{r:at nestricatd, incit nici unul dintre frafi n-a indriznit a-;i. lua iniiietate fafi de cei mai vechi ca dinsul, ci potrivit iubirii, intiietatea ti s-a dai totdeauna celor mai vechi" ceea ce s-a primit cu bucurie ;i de urma;i. !{infenia voastri deci si admiti a se inieri si mai mult aceasti rinduiald prin cuvintul vostru". Episcopul Aureliu zise: ,,Nu ar trebui ii relenim asupra acestora, dacd'nu i-ar fi ivit unele concepfii a" ""i"feles, care ne:aq indreptal atenlia asupra acelor hotrriri; deoarece ins5 chestiunea aceasta, pe care fratele 5i-.impreuni liturghisitorul nooii,i a relevat-o acum este comuni, pentru cd fiecare clintre noi si-si cunoasc5-rangul hotErit lui de Dumrrezeu;i ca cei instituifi mai'.tir.ziu..si cedezelocul celor de mai inainte, 5i si nu indrhzneasci a lucra oarecind fdri gtirea acestora, pentru aceasta propun, dupd cum rn-am gindit, ca i"lt"g, s[nodul de acord si infrineze pe cei ce disprefuiesc pJ cei mai intii de ei, ;i pe cei ce indr5znesc ceva fafd de cei mai vechi.in hir.o-. episcopul primului scaun al Numidiei zise: ,,Tofi !oni-ec'. sanctip, frafii,.prezenti aq auzit propun€rea fratelui gi impreund iereulrri nostrl Aureliu; ce zic Ia aceasta? Episcopul Diatimiu zise: ,,Se supune apro_ birii voastre ceea ce s-a hotirit prin votul celor bitrini, pentru ca cele cuprinse in hot5ririle sinoadelor de niai inainte din Biserica carlgSinei sE se observ.ede''citre to!i, fiind deplin intlrite hoteririi voast""l, Tofi episcopii ziser5: ,,Ilinduiala aceasta a fost observatd uiii a" fiii"ti cit ;i de_inaintagi, gi se va pEzi de c5tr.e voi prin voia lui Dumnezeu observindu-se insr gi- drepturile episcopilor celor care au precxdere in Numidia Si Mauritania. , .- Spoi tofi epi,scopii, core au iscXlit hotdririle acestui sinod, au hotErit ca matricula adicx consemrlarea scauneror duptr rangul Ior ;i norma din vechirne a Numidiei trebuie sI se pAstreze atit il scaunul prim, cit gi la mitropolia Constantinopolului. (34 Ap; 4,6,2,78 sin. I ec.; 2,3 sin. II ec.; g, g, sin. III gic,;". 9 , 7 7 , 2 8 s i n . I V e c . ; 7 , 3 0 , 5 9 T r u l . ; g A n t i o h . ; 2 0 , 5 6 L a o d . ;3 , 4 , S , S c r d . , , 17,39,89 Cartg.) ,ji privind intiietatea . ln acest cqnon se cere sd se respe"t"'lindri"Ia onorificd dupr timpul h.irotoniei qi nu-dupd alte prerogative sau importanfa scaunelor. Se adrnite o excepfie cu piivire re-feritoire la Mauritinia gi Numidia. Pentru a nu se isca discufii s-a dispus prin canonul Bg si se emitd o gramatd cu ocazia hirotoniei. din care si rezulte data precisi ' a sfin{irii.
281
87-90 Cartagina
'CANONUT-
87: (.IUDECAREA EPISCOPILOR. (EPISCIPII SA SIr i SUPUNA SINODULUI)) ln privin{a lui couclvultdeu, al centuriei, deoarece potrivnicul lui a cerut ci si se introduci la sinodul nostru, intrebat fiind, ori de voie;te si fie anchetat cu acela inaintea episcopilor; c6ci rnai intii fdghdrria. in cealalti zi insa a rdspuns cd nu-i place aceasta;i s-a dus, - tofi episcopii au hotdrit ca nimeni si nu se irnpirtigeasci cu- acel Coudriultdrru, pine ce nu se va termina procesul lui. Dar a se lua de la dinsul episcopia, inainte de sfirlitul procesului lui, nici unui cre;tin nu i se poate pirea cu cale. ( 7 4 A p . ; O s i n . / 1 e c . ;9 ; 7 7 , 1 9 , 2 1 s i n . I V e c . : 8 T t u L ' : 7 4 , 7 5 Anl.ioh.;40 Lc.oct;.4 Sarcl.; 8, 72, 75' trg, 96,'721, 728, 129, 730 Cat:tg,; 1 3 , 7 6 ,s i n . I - l l ) ' se aplicd principiul ca pe timpul jurlecSfii, cel invinuit se 1u1pendd, fdri insa i Se completa locul cu un alt titular. CANONUL 88: (PIJNIiRE.'\ lN RIITRAGIIRE DIN EPI'SCOPIE) In privirrfa lui Maxirnian al Bagensiei, s-a hotirit sx se dea din sinod epiitole, atit citre dinsul, cit ;i cltre popor, ca acela si se retragd de la episcopie, iar aceia (poporul), s[-;i caute pe altul. Al'eJ, ) /9 sln. III ec; 76 sin. IJi; t0 Petru AIet.; 2, 3 Cl'tiril Se aprobd cererea de retragere a unui episcop din funcfiune' ,
CANONUL 89:'(CTIRTILEDE HIROTONIE)
apoi s-a hotirit ca cei ce se vor hirotoni de acum inainte i1-epars[ primeasci scriso{i de la cei ce-i hirgtonesc, isc[lit5 cU Airicii, hiile rnina acelora, cuprinzind ele consulul Pi ziua, pentru ca sf, nu se ,tar"i nici o inaoiaia in privinfa celor din urmi sau a celor dc mai inaintc. (86 Cartg.) Se instituie obliga{ia de a se emite gramatii cu ocazia hirotoniei" in care sd se arate numele consulului qi data emiterii' CANONUL 90; (GITETII SA nAltlttA TESITI)
UNDE z\U FOST iIIRO-
Alijderea -dati, s.a hotSrit, ca daci oricine ar citl in bisericd chlar 9l si nu se prirneasci de alti bisericd in cler. $i au iscXlit: numai o Episcopul Aureliu, at Bisericii din Cartagina consimlind cu hotdrirea' pi"""ni[, ,si citind-o a iscdlit-o. De asemeneaau iscilit qi ceilalfi episcopi. (33 Trul.; {4 sin. VII ec.; 15 Laod.;) rr. / : canoanele Vezi $i Paralelb.
282
91, 92 Cartagilra
CU\NONUL I}1: (INTI'LEGERE;\ CU DON,\TI$TII STATUL)
(I3ISITRIC;\ $t
Episcopul Aureliu''zise: ;,socotesccE ceea ce s-a : sur)us currpirririi dragostei t'oastre trcbuie si se intXreasci ;rrirr hotdliri bisericesti. Noi tofi arn frgdduit sx no pror)unem ci fiecare'crintr;;;i-irebuie si trateze cu cdpeteniilc donati;tilor,- sau si_;i asocieze p" "itf .,pi.r",r1rii:;;i,;;, ca astfel si trateze cu aceia in fiecare cetate ;i rocilitatrr, pri' crregitori sau prin cdpeteniile acclor locaritxfi; au":i-ioli aproua aceasti ri propunere, atunci-str sc lrrrblicer(.Tofi episcopii ziscra: _To1i .ini J; acord ;i tofi intirim act'asti propu,-,er:epi'in iicaritura ,oastr6. De ase_ -sa nlenea cereln ea scrisorile ce sint a se ti.i'rite din sinod ta d.egrior Ie iscileascr sfinfia ta pentru- toti(r. Episcopur Aureliu zisei ,,Daci se pare dragostei voa-stre,apoi si se ciieasci forn',uiarrrt tratati'eror crr dinSii, pentru ca cracSsc aprobi,..tofi_si intdrirn acea crirectiri de procrrrrrri('. Rdspurrs-au tofi episcoliii: ,,si *"'"itu;:;,.. citit_a nota_ rul Lait. ( 4 7 ,5 7 , 6 6 - 6 9 , 9 7 _ 9 1g ,g , 1 1 7 _ 1 1 9 , 1 2 4 Cartg.) Toatc sc.referd la donatiqti. CANONUL 92: (INDRU]VIARI PENTRU INTELEGEREA CU DO\Z\-
TrgTrr)
Episcopul Bisericii _Ecumenice, Aureliu, zise: ,,Rugdm pc preavrednicia voastrd si se citeasc5 ceea ce ni s-a i'gaauii p.in autoritatea acelui scaun oreainalt, pi si porunceascba se .ruce ra irldeprinire,.. $i eitindu-se mandat'r ri'un""ilarlrJ"a"t"l", episcopul Bisericii Ecurrre_
nice zise:_,,Binevoifi. a ascurtamandatrrr,"""u t"nf,Ju -uJ*i"li ii-r."i"r*#; c'tre vredniciavoaitrd.citr.e ao"ut-iGpi-ancxina trimifindu_le Ior, ;i apoi rrspunsur
lor si ni-l face{i cunoscut lrrin scrisorire voastre: ,,Noi, trimitii autorizafi ai sinodului nostru ortodox, ctr voi si dorim sX ne bucur5m de inrlrepta""""ir"lt"X;intrrm in tratative caci cunoaStenr dragostea f)omnului care zice: ,,r""i"i1i ii,rt r?"iiiriri" ou"" cd aceia fiii lui Durnnezeu se vor (Matei b, gli Dar, $i pri' proroci lumi(._ ne spune ca si celor ce nu voie.sc s5 se num.iardi r"i1i iri irortri rroi si re zicenr: ,,\/oi sinteti frafii noStri. Deci -nu trebuie sa dispreluifi aceasti admonifie a noasti'i, "ir. ilil,*-iil"i.rti""u pieii, cici crac6 voi crcrreti cd afi avea dreptate, si nu intrelisali a o spunc; anunle i;i;.rrt";';l# dul vostru, aleieti trintre "oi p"-"ui'""-i i"i."a*w ;; expunerea ap6rtrrii acelei dreptS-ti a. r,oastl r, .:upa lum gi noi vorn face aceasta: anume ca cei ale;i din sinodul vostru imoreuni cd cei alepi dintre noi si tratezein liniste i",l?:lrri_1irq"J
hgtnrit
irt"i1"* "."i,"," rle cercetat, care desparte comuniuneavoas,tr6 rle noi, -sfir,.sii'i,,t-aii"ii fi "ri- "rr" i.oiu Domnului Dumnezeului nostrrr 'ecrri, ca nu .lu :* p*,i "u6t in cumva sufletete neputincioaie ;i popr,""i ri"i';;;;;;,i;, si se piarcr'
93 Cartagina
in dezbinarea sacrilegd prin incrcdcrea in oaureni. Cdci dac6 vefi primi frdfe;te aceasta, u;or se va limuri drcptatea; iaq de.y-Y "--fi si faceli aceasta,.reaua voastrx credin![ se va cunoagte indati". $i citirrdu-se acest formular, to{i episcopii ziseri: ,,Se aprobi intru toate; a;a s5-fielt1 cu- hot5-$i "" lscilit. liu."ti,r, episcopul Bisericii Cartaginei consimfesc qi episcopi' ceilalfi iscilit A;ijderea au "iiuo pr*r"nt5, 5i citind-o iscilesc. (47,57,66-6,'9l,93.94,g(),117-11g,724Cartg.) CANONLTI_93: (i\TDnuM.iRI PENTRU SOL,II TRIMi$I LA DONATISTI) , tlin Ilstrucfiile clate fralilor Teasiu ;i Evodiu, delegafii trimili domnitori: preaevlaviqii p"uacinstifii ;i sinodul cle la cartagina "it"" impirafi ;Ci;e i,or sosi ei cri voia Dorni-rului irr fafa prea cucernicilor ,e iu A"."opere felul in care elpeteniils donatiltilor la- sinodul din anul ptin intervenliile clicgltorilor au fost invitafi si se intruei-*ar"t iua".e cu deplind libertatc a cuvintului cI dacd ar incerca si suslinX suficient.' lor .sE-5i aleagd pr: cili'a dintre din;ii in nur'ir io"iii"" fdri sE arate care sd trateze in linbte cu noi Si cu smerenie ereFtineasci prin aceasta pentru dreptate, oarecare partea lor "e u" fi de ;;iri; 9a iA s" "orroasci puritatea ecumerlicl (ortodoxi) care din timpurile vcehi d stidlucit la iriellirne, ii acum (sd se cunoascd) de asetnenea (aceastd puritate) in urma'ne;tiinfei .si unilateralitifi adversarilor' dar deoaroce ,r" ut avut incredere in aceasta, altroape nimic nu au indrbznit sd r[sp"-"aX. beci dar, deoarec s-a exhairriat fafd de dinpii .procedeul episcopesc .;i cel pagnic ;i dinrii nefiincl in stare si rlspgndd ceva impotriya adevirului, in'chip nepermis au recurs la forfi incit pe multi, episcopi pi pe mulli eleric,""a re tx""* despre laici, i-au incitqat prin viclenie' ii ip"i au luat unele bisericl pi de asemenea au incercat sd ia li altele; prin u"mare a rimas ca bundvoinfa lor, a impdratilo_r, 1i se ingrijeascil' pentru Biserica catoliceasc[, ceea ce i-a niscut in evlaviosul sin matern griia lor impirlii i-a nutrit cu tiria credinfei, sd se intdreascl prin teac[; ca nu cumva niSte oameni indriznefi in timpurile lor binecin' stitoare de Dumnezeu prin oarecal'e teroare s[ puni stdpinire 3slpt3 pnpoarelor neputinciose din cauzd cd ng i-a putut corupe seducindrr-i. bXci este cunoscut gi de multe ori s-a ptrblicat prin legi, marea rnul{ime de uriciuni, ce se comit de cei ce se intrunesc llegal, eeea ce de multe ori s-a gi osindit prin hottrririle sus-numifilor, prea evlavio,s-idomnitori; deci impotriva nebur:riei acelola sd putcm eipita aiu'tor divin. care este tr.obiftr,tit; nici str[il de Sfintele Scripturi, cit5 vrerne ;i Apostolul Pavel, dupd cum se vede din adev5ratele fapte ale Apostolilor, cu ajutor armat 3 rXpus conspira[ia celor neastirnpdrali (F. Ap. 27, 33, 23' 24. 25\. I)eci noi aculn cerenl acqnsta ca si se acorde neintirziat apirare institutilor catolice;ti ale Bisericii, in fiecare cetate ;i in locurile rliferite ale fieclrei moSii din veciirEtate. Deodat[ trebuie sd se mai ceard
28.{ ll:1,Cart:rgirra
;i ca sI se pizeascd lcgea datd cle Teodosiu cel tle binecuvintati 'orrre. nire Pirinte aI lor, in:prir.infa ceror 10 litre de au"'urup"o ereticirorl eare hirotonesc pi cal.e se hiiotonesc, precum si asupra proprietarilor la eare s: gise;te.aclunarca acelora; si se o",lor,o ca aceastdlege a5a Si si se intdreascr-t. .incit sa-_aibnputere asull.a lol., ate ciror r.iclenii sprijinitorii Bisericii catorice t"Lau do'edit mdrturii, ca astfel l'5car de frici si inceteze de Ia procedura ;rrin ,,"},i'rr"to, -inii"ri" 1i cre ra rdutatc ereticr cei ce vid picrz'rea cea ie;nici, li toi"ri sir se curii_ feasci 5i sE se indrepte. ltai trebuie apoi si se cear6 ca cu b'nd cinstire a lor si se innoiasci rcgea cea di' riing, ;;;-" ridicat puti'fa ereticilor de a putea pri'ri "ur,u, .u,r_prin moStl.i;i;; prin testa'rentei sau de a testa ;i scurt zis, ca ".rtor cL .int ffiitile irrcreder.earor in neb_unie gi vreau si persiste in r6ticirea donatiltilor, si Ii so ia dr:eptul de a IEsa ca rrropieni." ,u,r'a pri'ri ceva. Iar ""i .o prin gindul unirii gi al pEcii vreau "u indrept-e, "u .,r.1r"n,lar.ll acotrci legi sf, li poatd pri'ri moptcnire, chiar daci re-a reverrit'Ior ceia clin clar sau mostenire cintl se aflau incii in riticireu -sr "r"1i"itor, -"utoti""ar"u li""rtu cu cxccpfia acelora care au socotit cE trebuie treacr lo Riserici, nurnai dupd ce au fost crrenraJiIa cE; d;;;;; 'nii ca ace;tia iu.decgtd; este de crezut cE nu de J'ica c*tei'cereitij';,, nesafiul citre folosul pimintesc' au dorit ;laecalii irnir.ea'.cato-ricea-sci.irr privi'fa tuturor acestora este necesar ajutorur autorit6filo" ]i""a"*i'eplrhii gi hotirinr ca delegafiasi
lucrezeri si ducaIa i"i"r]ir"ii-l"ii'rilntu"tute si altceva,ceeace.ar credecd este ravorauiip""l"u ?rosur de actiu'e Bisericii,,.
Dar s-a mai hotirit afarX-,tu-u"uri"u.ca sd se trimiti scrisori din adu* narea 'oastrS cirre prea.sr'vifii_ si- ""Griiatill supr*rne, 'rin imnir.3ti, care si se con\ringi. rlcplirr cE delejafii sini ;i;kt;;;oi Ia preafericita curte prin coirsimlemit,iut ;;;i; aI tut'ror; pi deoarece este ino-. portunsdiscili'r noi tofi aceste scrisori,.u u"""1*,";#;;;"r.iiiitr"ri; n.astre ale tururor s5'nu fie supra-i;;";;1",'i;-;;;; frate Aurerirr, ca dragostea ta si bincvoiasci a le iscili in numele nostru aI tuturon, $i au iscilit. Aurr:liu, episcoprrl Bisericii Cartaginei, se consimtcsc cu. hotirirea prezenti, 9i citind-o am iscirlit. Asijderea au iscilit ,si cei-: talfi' - Apoi trebrrie si se trimit5 scrisori ;i citre dregdtori, ca pinb ce Domnul va rrinevoi si intoarc' ra noi pe deregafr sx acorde apirare Bisericii ecumenice Ia autorit5file cettrfiror ;i proprietarii mo;iilor. Iar in ;rrivinfa lui Ecyfiu se mai acraugx;i ca si se inriture nerugirrarea Iui din provinciile in eare er ipi prrne in evidenfi drepturile sale ieratice faftr de purtdtorii cre grijr ai Bi.sericii crin rponia. Episcopului Bise_ ricii din Roma inci trcbuie sI i se trimitl scrisori, precum qi altora, unde este impEratul, spre a Ie ""co,na,rcra pe delegafi.'$t au iscilit. fJe asemenea, Aureliu, episcopul Bisericii rlin Cartagina,.ceiralfi con.rirnfesccu hotirirea prezenti gi citind-o, iscilesc. Asijtlerea ;i au iscilit. . ( 4 7 ,5 7 , 6 6 _ 6 9 , 9 7 , 9 3g,g , 1 1 7 _ 1 1 g , 7 2 4 Cartg.)
285
9-l-00 cilrtagino
CANONUL 94: (I\'IPACARE.,\ CU DONATISTI LA CARTAGINA. (BISERICA $I STATLTL) (REZUT{ATUL CEI,OR HOTARITE DE siNoD)) Din toate eparhiile str se trimiti liber delega$ie la sinotl. Se dis' pule a se trimite delegali gi scrisori cStre lVlizoniu, deoarcce trebuie sh trimitl liber tlelega{ia; pentru cX numai in Cartagina s-a fScut unirea, sd se trirnit[ scrisori cdtre dregitori, ca 9i dregitorii ace;tia si dispun[ a se pune striduinfb pentru unire gi in celelalte provineii ;i cet6fi; iar de la Biserica Cartaginei in numele Africei intregi si se trimitl rnulfurniri la curte odati cu scrisorile episcopilor pentru ci s-au liberal de donatilti. S-au citit scrisorile papii Inocenfiu, precum c[ episcopii nrr pot trece oricind in pnrfile de peste mare; ceea ce s-a intirit prin invoirea episcopilor iar spre a exprilrra mulfumire pentru urmirirea dorratiftilor sd se trirniti la curte doi clerici ai Biseric'ii clin C'artagina. ( 4 7 , 5 7 , 6 5 - 6 9g,7 , . g 39, 4 , g g , 1 1 ? - 7 1 g , 1 2C4a r t g . ) C'.I,r\ONUL95: (SINOADIILE I|\-{RHALE DIN .,\FRIC.^\) S-a hotdrit cd de acum inainte nu mai este necesar ca in fiecare an si se intruneasci fratii, ci de cite ori va cere trebuin$a obgteasctr, adici a toati Africa, (atunci) dindu-se scrisori din toate pirfile citre acest ieaun, trebuie si se adune sinodul in acea e;rarhie, in care ne-ar indemna nevoia 1i inrple.jurlrile; iar pricinile, care ntt sint ctitnttrte, si se judece in (episcopii) eparhiile, parohiile proprii. .i: (37 Ap.;5 sin. I ec.;79 sin. IV ec,; E Trul.;6 sin.VII ec.: 20 Antioh.; 4A Lond.; 78, 51,73,76 Cu'tg.) Prin acest canon se stabilegte ca pc viitor sinoclul general sA nu se rnai intruneascdanual (vr'zi can. 18,51,7B), ci numai cind este nc'voie a sc discutl probleme de intcres genelal. Sinoadelecplrhialc insit si se' intruneascii anual, pentru a discuta problemele speciale (private). .
CT\ TJONUI, 96: (.IUDECTITORI ALE$I.
DIJNIUITORI BISERI-
c E$ T r ) Iar dacl se face apel 5i cel cc a apelat ;i-ar alege judecitori, ;i apoi ;i acela pe care l-a pirit ;i-ar alege, de atunci inainte nici rrnul dintre ei si nu mai apeleze. Delegafii desernnafi de diferite eparhii se primesc cu pl6cere; ;i adici cei din Nurnidia, clin Vizacis, din Mauritania Silifensis, de asemenea cbi din Cezareea,precum ;i clin Tripolitania. , Pe lingi acestea s-a hotirit a se cere ca pentm toate nevoile Bisericii si se aleagd cinci executori, care se vor impirfi in diferite uo*u'/rn A p . ; t ; . i : r . I I ' c . ; g , i n . I l ' , , c . ;I : 1 , 1 0 0 , 1 2 2c u r t e g . )
286
97. 98 Carfagina
canonul are. trei pirfi. partea intiia, eontinud prevederile canonului precedent, instituindu-se instan(" a" il upur a judecd;"o".oiri "p;;t". torilor alegi, de ra care nu se mai poate apeli la sinodul gu.ru"ai. a doua se adreseazd.reprczentanfilor epaihiilo, ta sinoa. partea 'r" ^ ultimi cuprinde hotdrirea de a se alege cilcj executori,--"u. vor repartiza pe eparhii, pentru a,incasaveniturile bisericesti. l i . J
CANONUL s7: (AvocATiI sAu ApAltAToRIr BIS1IRICiT$T.I. EPISCOP C}IEMAT iII JLIDECATA. BISER]CA TSI STATLI,) s-a nrai hotirit ca rlelegafii Vicenfiu qi Fortunatian, cei merge in numele t'tu.or eparliilor si cea-rd'4q ru p,:uurre"ilii ce vor i*pi,ili -li ca sd dea voie a se institui defensori scolastici, "u"* .X aiba stujU grija. -de a apara drepturilc, i' afaccril" gl";i"ii;-ri icestia ca iercii eparhiei, care au .primit misiune pcntru apirarea aiacerilor celor bisericegti, si poati lucra cu inlesniri pentru afacerile Bisericii eele de trebuinfd cit ;i a intra in cancelariile judecntoriiior de cite ori ccre nevoinfa spre a so opune faftr clecei potriviici. s-a hotirit ca deregalii cci alepi, trimigi la cu.tea impiriteasci, si aibi litrertate dc actiune. ' Este cunoscut cd mauritanii tlin Cezareia au ruirtrrr.isit prin scrisorile Ior ci Primos a fost somat prin_ autoriAtil. ".iiiir rigaveniei sI se prezinte la sinod, cici d.gne ordinele intpiriteltili:i ,a se prezinte neaprrat; ;i s-a i.timplat cE de;i s-a cdutat acest primos,-mauritani nu s-a gisit, precum au anunfat diaconii; iar acum-deoar.ece aceia;i cerut cd trebuie sd se trimitd scrisori de la i'tres,irrod"i-]"'pr""r,r- au stitul frate, primatele_rnocenfiu, s-a hoidrit a'." t"iriit* iscrisoare; pentru ca si .stie ci sinodur a ciuiat- pe primos, ;i nicidecirrii ,r, s-i' grsit. (2, 23 sin.Ilt ec.; ?5, 93 Cctrtg.) prinru parte, r'cpctd , .. canonul cuprinde.trei lrarfi. ;i intiregte prevederile canonului 75, prin caie s-a hotdrit s.i sc c6art ilnparaqilor nu_ nreasci la iiccare eparhie aparitori pentru alacerile biiericeEti. s.i partea a doua cuprinde hotarirea prin carc se acordd deplind libertate de ac_ {iune delega{ilor la curtea imperiald. partea ultimd cuprinde hotdrirea de a'se face cunoseut episcopului primat al Mauritaniei ca nu s_a pre_ zentat la sinod episcopulprimos. . r.l
CANONUI, 9E: (RINDUIALA PENTRU INFIINTAREA DE EPARI' HII) ;i'
, ll
S-a hotirit gi aceea ca popoarelb, care niciodati ritr au avut episcopii sii proprii, nicidecum nu vor primi episcopi nici in viitor, decit nurnai daci se hotdriste de sinodul complet al fiercdrei eparhii $i rle
\ i
I I l
287
09. 100 Curlagina
cu nrimatul cu cidere ;t cirmuire se afltr acea biserici.
consimfimintul
aceluia,
sub
a
clrui
,(34Ap.; 6 Sord.; 53, 56 Cartg.l Vezi canoanele paralele. CANONUT. 9e: (ORINDUIREA TREBURII.OR BISIIRICE$TI DUPA PACEA CU DONATI$TII) Fire;te ctr gi acele popoare, care s-au convet'tit de la donatifti ;i au avut episcopi f6r6 de hot[rirea sinodului, acestea se vor invrednici fIrI indoialS a avea episcopi; iar popoarele care au avut episcopi, Si sivir5indu-se aceltia, n-au voit sI aibl episeopul lor pt'opritr, ci au n5zuit si fie supu;i ocirmuirii altui episcop oarecare, aceasta nu se cuvine a li se refuza. Totuli pi aceea s-a dispus ca episcopii, care mai inainte de aducerea lcgii impdrdte;ti desprs unire, au convertit pe popoare la Biserica ecumenicS, acei episcopi trebuie si le aibii pe acele popoare, pe care le-au avut; iar dupl legea unirii gi mai departe trebuie ca toate bisericile .:i ocirmuirilc lor, chiar daci poatc fi oarecare dropturi, care se cuvin acelor biserici, sd se adjudece episcopilor catolice;ti din acele locuri, in care bisericile s-au defirtut de eretici, ori s-au convertit mai apoi Ia catoliceascaBisericI, ot'i de nu s-au convertit; $i daci cineva dupi entiterea lcgii impirSte-1ti $i-a insulit oarecare biset'ici, trebuie sX le restituie ps acelea. . I ,
(38 Ap.; 47, 57, 66-69, 91-94, 117-719, 124Cartg.) Trateazii despre donati;ti. lO lr
CANONUL 100: (JUDECAREA EPISCOPILOR) Duptr ce in urma raportului ;i cererii episcopului Mauqenfiu, s-a citit scrisoarca atlusd tle episcopul Placenf iu, suplinitorul dclcgatului Numidiei, si care scrisoare dupi dorin{a aceluia;i Placenfiu s-a citit ipaintea episcopilor ;i deoarece, ciutindu-se, tricidectun nu s-au gisit cei dupi spusele diaconilor aveau s[ stea inaintea u;ilor, adicl b5trini din Germania cea nouI, chiar ;i dupi ce au fost ciutafi de doui li de trei ori, din care cauzi Sfintul Sinod a hotirit sd se tritnitl scrisori lrrimatului Sanctip, ca si ia slrre ;tire c[ eytiscopulnu poate fi expus ocirii dupd voia poporului men{ionat. Episcopul Maurenfiu zisc: ,,Deoarece bitrinii din Gerrnania noul :ru fost ciuta{i de dor.ri si de trei ori, ;i nu s-au gisit, cu toate ci au fost avizafi de inainte stititorul episcop si se prezinte la slivitul sinod, care se line pe timpul idusului de acum, totrr;i ei s-au hotlrit si absenteze crr totii; deci dar sfinfia voastri si hotirasci asupra ecestei chestiuni, ca si nu sufdr eu nevinovat de calomnie prin persistenla lor". Sfintul Sinod a hotirit sd aduci potrivit judecifii sentinfa sa din acest sinod impotriva indirltniciilor ieratice; cleoarecesmerenia bisericeascd trebuie si se pdzeasci in toate
r0l-103 Cartagina
luerurile, s-aq frelrjuit"scr_isori,c[tre.primatele Xtntip, ca.:stria la cuno6tinfi despre judecilorii ade;i de sinod, care fdri intiiziere, sd cerceteze in cetatea t.r5u1sifia, gi si-aduci hotdrirea potriviti asupra chestiunii. Episcopul.Maurenfiu zise: ,,cer jqdecitor pe preasfinlitul kinJip, frimat -sarnpsihiu, pe preasfin{itul Augustin, pe Florentin, pe Teasiu,' pe pe secund gi pe Posidiu, poruncifi sd se hoirrasci aceaita penti.u -irr6... sfintul sinod a invoit pe jutlecitorii cerufi; iar pe "uilur1i judecrtori -va necesari pentru complctarea numdrului lor, prima-tul Xantip hotiri si-i aleagi bitrinii din Gerrnania nou5. (74 Ap.; O sin.II ec.; 9 sin.IV ec.; 72, lJ, 96,IZ7 Cartg.) Se recla proccclura judecdrii episcopilor. CANONUL 101: (PAcItrA DINTRE RISllRtcA RO\{EI $I ALEX.{N' ' , ' DRII.:I) s-1 mai hotarit ca sd scrie preasfi.fitului papi Inocenfiu, in pri. . vinfa, neinJelegerii dintre Biserica Romei ;i cea a Aiexandr.iei, ca ambele biserici si p6streze intreolaltd pacea pe care o propor.iduie;ie u"*"rr. comentatorii apuscni susfin ci este vorba clesprc controvcrsa cu 1;rivire la Sfintul Ioan Gtrri de Aur. ctANoNUl, 102: (piiRA.SrREr\ INTRE SOTr NU ESTE qlvoRT) : :i (DIISPAR'IrRE). 'ca, :ipostolice, S-a hotdrit potrivit inr-igdturii evanghelicc si nici cel .I5sat de sojie, nici cea Jririsiti rte brrbat s6 nr se inrpreune cu altcincva, ci ori si r6mini a$a ori si se inrpace; ceca ce daci vor disprefui, si fie supttgi la penitenfi; in privinfa acestei chestiuni, trebuie si se.ceari emitcrea unci legi impirirte;li, ( a ! _ A p . : 8 7 , 9 3 , 9 8 T r u t . 2 0 A n c i r t r ;g , 2 1 , 3 1 , 3 i , 5 6 , 4 6 , 4 g ,? 7 , 8 0 Vat. c. 3lare.) ii
Vezi canoanele paralele. ll
CANONUI- 103: (SFIIITELE SI.UJRE SE RINDUIESC NUMAI.DE
.srNoD)
S-a rnai hotdrit, ta rugiciunile intirite la sinod, ori cele tle intro. ducere la. liturghie, ori cele ce sc rostesc Ia aducerea Jertfei, ori la junerea nriinii, de tofi sd se sivir;easci si niciodati nicidecum sd nu se ro-steasci altele impotriva credinfei, ci si se citeasci cele ce s-au adunat odinioari de cei preainfelepfi. . (60 Ap.; 63 Trul.; 39 Lar.trt.;) . . m.ri rugir:ilrnile aprob:rtede'sintid.
:
I ; j
l0l-106
Cartagina
CANONIIL 10{; (JUDECATA BISEITICBASCASI CIA I-UMEASCA) S-a hotirit ca oricile ar cere vreodati de la implrat ca afacerile salc s6 se judecc la jrrdecatoriile lume;ti, sd se lipseasc5 de dernnitatea intru nimic si nu sfl; iar de ar cere de la impirat judecata episcopeascd, puni picdici. sc i (74 Ap;6 sin. II ec.; I sin IV ec.; 12 Antiolt.; 15, 96 Cartg.)"t&) .
:
\Iezi cornentariiiede la canonul 12 Antiohia.
CANONUL 105; (CARJI CANONICE. (CL[']RICIIDIN AFRICA SA NU NilIARGA LA llO\'IA DtlCiT CU CARTI CANONICE)) Ciricine, nefiiirtl in colnuniune in ,\frica,. ar trece. pe ascuns spre a intra in comuniune in pirfile de peste mare, se va plgubi de clericatul sau. ( 7 2 , 1 3 A p . ; 5 s i n . I e c . ; 1 7 , 7 3 s i r LI.l ; g c . ; 7 7 T r r L I . ; , 6 , 7 , . 8 , . 7A7n . 9 a r : d .2; 3 C a r t g . ). t . o l r , ;4 1 , 4 2L u < t c l . ; S j . Tr: \,'ezi cirn. t2j 73 Ap. +i ZZ,.Cartg. CANONUL 106: (R:INDUIALA PBNTIiU T,EGATURA CLBRULUI I cu CAPi.TENIA STATULUI ROMAN DE r\P[,'S) S a hotirit ca orieine va vrea vreodati sd rneargi la curtea inrpirflteasci in scrisoarea tle recomandafe, care se trimite citre Bisericl Ronrei, si se arate in chipul cel mai clar scopul pentru care merge la curte, ;i de acolo sI primcascd apoi alti scrisoare citre curte. Din cauza accasta, daci cel ce a luat scrisoare de trimitere (recomandare) numai citrc lionta, trecind sub tdcere nevoia pentru care trebuie si ,rueargi la eurte, 'ar vrea de-a dreptul si meargd la curter ocela' se va scoate clin corntrniune. Iar dacd aeolo in Rorna i s-ar ird vreo neVoic riea;teptatd de a rnr:rge la curte, r,a arita nevoia aceasta episcopulUi Romeif ;i l,a lua altir sct'isoare de la insugi episcopul Romei. Apoi scisorile tle trimitere tlate clericilot' lor de cXtre primali sau de citre oricare tlintre episcopi, si aibd indicati ziua Pa$tilor; iar daci ziua Pa;tilor {in acel an nu este inc[ cunoscutd atunci, sd se pun[ data Fa;tilor "trecirte, in felul cum s-a ohi;nuit a se scrie de Consulat, itr. actele publice. i s-a hotdrit apoi $i aceea ca delegalii acestui clnstit sinod .trinii;i la curte si cgari cle la preasldvifii impdrafi tot ceea ce vor crede folositor impotriva donatigtilor, a pdginilor ;i a cgltului lon S-a mai hot5rit apoi la cererea tuturor episcopilor, ca toate scrisorile: care trebuie si se dea din sinodul acesta, si le iscdleasci numai sfinfia ta. $i au iscilit. Aureliu episcopul Bisericil Cartaginei, consirnfind cu hotdrirea plqzentetsi citind-o am iscdlit-o. Aliiderea au iscdlit ;i ceilalfi episcopi. (12 Ap,;, 17 Antiph,; 7, I Ssrd.; 97 Cartg.)
107-ll0
Cartagino
Reglementeazi modtrl in care se pot oi,fine rtrdienfe la curtea imperiald. C,\NONUI- 107: (I,)PI,SCOPUL NU Po.\T[ ,IUDECA PRICIN..\ S.{,) Pe vremea preaslivifilor impdrafi, irr anul al ;aptelea al lrri Onoriu, gi in al treilea al lui Teodosiu, al augu;tilor consuli, in a laptesprezeceazi a calentlelor lunii iulie, in cartagina, in al troilea desp6rfimint al Bisericii. s-a hotirit in acest sinod ci un episcop singur si nu dea sentinfi in afacerile judecltore;ti proprii. ( 7 4 A p . ; 6 s i n .I I e c . ;I s i n . I V e e . ;7 2 , 7 5 , 2 0 , 9 6C a r t g . ) Se dispuno clr ut't cpiscop ntt l)ultc si clt,rrsentinfa intr-o r.lrest,r.rpg . de jtrdeeatircirre-l privcste. :j CANONUL l0S: (D()NATISTII DOBINDIiSC LIitEIl.TATI.t) Dupi corr,sulatul prcaslivifilor augu;tilor impirafi, in anul al optulea al lui Onoriu si in al patrulca al lui fl:odosiu, in ziua a optsprezecea.a calendelor lunii iulie, in Cartagina, in al doilea desp[rfinrint al Bisericii Episcopii Florentin, Posidiu Prcsidirr ;i Venanfiu atr prirnit .in sinodul acesta delcga{ia impotriva donati;tilor. in vremea aceaste s-a dat lege ca oricine, potrivit slegerii sale libere si primeascr ner.oin!a cre;tirrisnrului. (80 Ap.; 12 Neocez.:99 Cartg.) ,Canonul "
nu cuprinde nici o dispozi{ieci.rnonicri.
cANONUL I0g: (OSiNDIRlt.^\pAI_AGIANISXTUI.UI)
Pe r.rtmea prcaslSvifilot impirafi, in anul al 1? al lui Onor.iu .'i in ai optulea al lui l'eoclosiu, al consulilor in calendcle lunii rnai, in cartagina, in cancelaria biscricii lui Faust, fiind episcopul Aureliu lrre;edintele sinodului general, asistat de diaconi, s-a hotirit de citre tofi episcopii bisericii din Cartagina, intrunili in Sfintul Sinod, al ciror nume pi iscilturi sint puse la acte. De va zice cineva ci protoprrintele Adam s-a fdcut (de Dumnezeu) om nruritorr fl$i incit ori de ar plcitui, ori de n-ar p6c5tui, va muri cu trupul, adici va ie;i din trup nu tlupi vina ptrcatului, ci din nevoia filii, sd fie anatema. r .:..4qg:,, (1, 4 sin.III ec.: 110-l 16 Cartg.)
j
Vezi canoanele paralele. J
CANONUL 110;(BOTEZUL COPIILOR)
i
A;ijderea s-a hotlrit ca oricine tlgdcluie;te, ori zice c[ pruncil cei mici ;i de curind nlscufi din pintecele maicilor, botezindu-se, nu
rll-ll3
291
Cartagina
se boteazE intru lEsarea picatelor, gi nici nu-pi atrag nirnic, din pdcatul strlmogesc al lui Adam, care trebuie si se curefe prin baia rena;terii (de unde urrneazi cd la acegtia nu se infelege forma botezului cca intru lSsarea picatelor cea adevirati, ei cea mincinoasi), sd fie anatema; fiindci nu altfel trebuie si se infeleagd cele spuse ds dpostolul:,,Precum printr-un singur om h intrat pdcatul in lume gi prin p[cat moartea; ;i astfel moartea a trecut la tofi oamenii, intru acela prin care tofi au pdctrtuit(' (Rom. 5, 721, {iri numai in felul, in care pururea le-a infeles catoliceasca BisericS, cea rispinditn gi intinsd pretutindenea. Deci pentru canonul acesta al credinfei ;i pruncii, care de sine nici unul din picate n-au putut sdvir$i, cu adevirat intru lisarea picatelor se boteazS, ca si se curifeasci intru din;ii prin rena;terea ceea ce gi-au atras din nagterea cea veche. (7,4 sin.Iil ec.; 72, 109, 171-116 Cartg.)
:
Vezi canoaneleparalele. CANONUL 111: (LUCRARBA HARULUI)
'
'
Agijderea s-d hoterit, ca, oricine ar zice cd haful lui Dumnezeu, prin care cincva se indreapti prin Iisus Hristos Domnul nostru, are putere nurnai pentru lisarea picatelor celor sivirgite deja, ;i ci nu di incl ajutor spre a nu mai sdvirgi altele, si fie anatema. (7, 4 sin.lll ec,; 709, L70, 112-116 Cartg.) CANONUL 112: (LUCITAREA HARULUI) Agijderea s-a hot[rit, ca, orlcine va nice ci acelapi har al lui Dulnnezeu cel prin lisus Hristos Domnul nostru ne aiuti numai ca sd nu picltuirn, deoarece prin aeela ni se descoperd gi ni se aratd cunoalterea picatelor spre a Fti ce trebuie sd cerem, pi de ce trebuie si no ferim, dar prin el ntr ni se di ;i ca cunoscind ce este de fIcut, si avem gi dragostea Fi putinfa de a fiptui, si fie anatema; fiindci Apostolul zicind: ,,Cunoptinfa ingimfeaz5, iar dragostea zide,ste" (I Cor. B, 1), este prea nelegiuit a crede cI spre a ne ingimfa avem harul lui Hristos' iar spre a ne zidi nu-l avern cittr vreme ambele sint darul lui Dumnezeu pi a $ti ce trebuie a fiptui; si a iubi ceea ce trebuie a fiptui; ci dlagostea zidind, cunogtinfa s5 nu poati a se mindri, cici precum s-a scris gi der la Dumnezert: ,,Cel ce invafd pc oanleni ;tiinfa (Ps. 93, 10), tot a5a s-a scris c5: ,,Dragostea de Ia Durnnezeu este'r (I Ioan IV, 7)' !
(7, 4 sin. IIl.; 109-117, 773'"-716Cartg.) ti)
\'
CANONUL 113: (TITEBUINTA HARULUI) 1rt;, Agijderea s-a hotlrit ca oricine ar zice c6 pentru aceea ni se di nou6 haiul dreptifii, ca ceea ce putem face prin voinfa liberS, si s6i;,
T
I
rl,l. 115 Cartagina
vir;im mai ugor prin har, ca ;i cind daci nu ni s-ar fi dat harul, de;i nu utor, dar totu;i arn {i putut 5i lirii actla sI implirrirrr ponrncile tlit ine, sa iic anitt{.rn:t.(liici unrit a r orbit l)onrnul tli::;Jrreltlrlurilrr pot'uncilor, ilcolo uu a zis: ,,S'iht'5dc .llinc nrai.grelr putcti ff,ptuit', ii a zisl ,,Iiiirii dc :llinc nitrtir: nrr putefi {ace". (Ioan. Ir';. 5). 1 l J , , s , nI .l l : l t t l t c.\NO\Lt_
1 1 2 ;1 1 1 1 l t . C ; ctitq.)
E'::
I I {: (fo1l'l (r.,\rrIiNII "\U I).\OATll)
-\rijtlerca s-u hotririt cii in plir inf a cclor ce le grriir'1tc Sl intuJ Apostcll loln: ,,f)c vurn zicc, cit p.lcat nu alenr, pc noi insine nr. anra, ginr 5i nu (r\tr) atlevirlul inll'u uoi" 1l Ioan i,3), tlaca oalccine ar li de Jlirere ci sint a se in[t.lt'ge astfcl, ca ;i cind ill' spr.rne ca l)enrlu cugi't umilit nu tr*buie sir zicettr cit nu al,(:nr picate, itl nrr fiintlcir crr arlevirrat ala ('ste, sir f ir. anatcnra; f iirrtlcir .lpostoltrl urai alloi trrnre4zli ;i adar.rgii :rstfel: ,,I)c lonr mairturisi pacatele rloastt'e, e'r'crJinciose.slg cl;i drc.pt ca str nc itrte phcatclc;i si ne curi{eascir de toati ntdrep1atea" (T lc.rln l, li), "si aici lirtiurit st arati ci nu nrrlnai dirr crrgr't trn:ilit, ci chiar.cu arlelirat s.ezice. Circi,\postolul putea sii zici:,,1)c lrim zicc ca nu avetn pitcat, ne iuirlfirnr pe noi ;i nu este urnilin,ti intru ..noi", zicir'td insi ci: .,ne :rmiginr pe noi in;ine, uu este aclevirul intru noi"'; a alirtat limurit cir cel c'r zicc tlcspre sine ci nu i.u.c pircat, . rru !pufr(' adcviirrrl, ci rtrinte. 1 1 , ' 1 , : i r t . I I I e c . ; 1 0 9 * 1 1 . 3 ; 1 1 5 - - 1 1 6C a r t g . ) i ,
( ' : \ : r t ) \ l , L 1 i ; - r :( , \ i . \ { l l N I N U l . l S T ' I lI : ' - \ l i A D I I P . \ ( ' \ ' f l - )
..i De acr-,rrr*neas-a hotirrit ca tlacif oricine ar zics cii rrr.le "., 1., rdsl tesc slirrfii in rugtr:'iunt'a rlornnea-"ci:,,,Si ne iar-ti nouir p,icatele noastre" (\'late..i ti, l2), nu lc zic pentru sine in;ipi, rleoarccc lt)r r$ [i. nrai estc necesard aceasti cel'et'e, ci pentlu alfii care. sint pdcdtoSi in poporul lor, 1i ci't trtr zicc ficcare dintle sfinfi:,,Iarttr-trti ntie tllrtorii!e urnle", c i , , l : : s i n o t r i d a i r " r r i i l en o a s t r t . t ' , c A p i c u r n c c l d r e p t a r i n f c l e g e s j c r r a r i rirai rirtos pcntru alfii decit pcntru sine, si fie anattlmal cici sfint;i drept era Apostolul lacob cind a zis: ,,Cir intlu rnulte gresirn tofi.. (Ic. 3, 2). Pentlu ce rc. adaugl ,,tofi", rlecit numai ca ideeir aceasta sii fie in armonie cu psalrnul, unde se citc;te: ,,Sir nu intri la juclecrti cu lotrrrl tlirr, cir rur sc t a inclrepta irraintc ta tot cel t ir.l" (lts. I 11, 2); ;i in lugScitrnea preainfelr.ptului Solonron: ,,Nu este oni, carc si rlu g r e ' e l . l s c i " ( l I I l t c g . B , 4 6 ) , 1 i i n c a r . t e as f i n t u l u i l o v : , , l n n i i r r a f i t ' c 5 r u i o m s r ei n s e r n n c a z d c a f i e c a r e o r n s i - ; i c u n o a s c h n t . p u t i n f a s a ' . ( I o v 3 7 , 7 ) . Drept irceea incr ;i sfintul si drcptul Daniil proorocnl la plural zicg: ,,\oi anr pdcitrrit, arn nelegiuit'', (l). i) si celtrlalte, p{: care acolo cu rrrrrilinfi qi dupir adcr'5r' le mSrturisrrste, ca si nu se crt'atli, pl'ecrrrn socotesc unii acelsta, ci el nu r,orbe;te despre p5catele s&lo, ci : mfli
.l1AaIt8'Cartngiria
r,ittos despre ale'- poporului siu, dupl aeeca a zis c[: ",'rni rugatn ;i nrlrtUriseanr p[catcle nrele fi picatele popotului ttteu,'f)ott"llului Duntlezeului mert" (9.20); 1-a yoit str zicii: ,,phcatelenoaslre" ci a zis: ,,Ale poporului s[u Pi ale sale"; ca 9i cum prorocul ar fi vizut inainte de cei cc Ie vor infelege liu acestea. (1, 4 sin. III ec.; 709-
77,1,176Cctrtg.)
CANONUL 116: (RUGACIUNBA DOIINEASCA NU !:sTE FAJr\I1,NICA) Alijdcrea s-a hotdrit ci oricine afirrrrl ci curirttele dirr rugi-tciunea f)ornneascd unde zicem: ,,Las5-ne noui datoriile rroastre(r(Ifirtei 6, 12) a5a si zic de sfinfi preculn c.I numai din crrget snrrit, iar nrr dupi adevdr se rostesc acestea,sd fic attatetrta.Circi cirre ar suferi pe cel ce se roagd, millind nu oamenilor, ci lui Dumnczcrr insuSi? pe cel ce cu trUzele sale zice cd voiestc a i se ierta, iar cu initna zice cd nu arc 1licatc, care sd i se ierte lrri. (1, 4 sirt,.IIIec.; L09-115 Cartg.)
I, .
(IAI{ONUL li7: (JUITISDICTIA ASUPIiA BISIIRICILOR ITEVENITE D]i I-.,\ DONATI$TI. Ri},IDUIIII'A C1RMUIRII i}ISERICILoR INTOARSE DE LA DONATI$TI)
Alijderea s-a hotirit, fiindci nlai inairrte cu ci.tiva arri s-a deci.s intru aceastdbiserici de c[tre un sinod contplet cd toate aeele biserici, carc se afl6 sub jurisdicfie ;i s-ar, fi fiicut catolicepti trrai irtainte tle aducerea legilor irr privinla donatiltilor'. sd revind acelor scaunc, prin :ri eirror cpiscopi au fost indetrrnatc si se impreutle ctl unitatea catoliceaseir, iar toatt ac','lea,carc dulri t'tniterea legilor s-au itrrprerrrrat, si rcvini acelol'a. de care s-nrr firrut si eirrd erau clc pitrtea lui f)ortat. Si fiindc[ dirr carrza aceasta s-au ivit gi se ivesc multe ct'rtrtri intre episcogriin privinfa jurisdicfi.ei, acunl s-a hotirit irr acest sfint sirrod cn, in privirr$a ct f or cc s(. parc ci aturtci nu s-a ficut ingrijirr: drsir.gi dc cea-din partea vir$itl, orirrrrde.existi biserieii catoliceascd,"dar Iui f)orrat. ;i acelea xu de;rins de scaurre diferite, in oricare tinrp s-rr 'fi ficut acolo unirr.a. sau irrainte, sau drtpl ettrittrea legilor,,"i dcpirrdl 'aparfirtut acolo catoliceascabiscricl existcttti dr. a'cel scaurl, cdruia a din lechimc. ( 4 7 . i 7 . b 6 - - - 6 99,1 - ! - 1 , 9 g , 7 1 81, 1 9 , 1 2 4C a r t g . ) CiANoi\UL 1l8; (NOUA OItiNDUIItt'l ,\ IJITAIII{iILOD DUP;\ iNTOA ItCEREA DON..\Tr,5TILOli ) ,. Fire.6te astfel, ci, dactr s-au conl-'rrtit episcopi de la donatipti la unitateo catoliceasci, episcopii s5 impartd deopotrivi intre dinlii cir'
tlg. 120 Cartagina
ctmscripfiile gisite a.ta, in u*re efiu ,ambele,prrti: adicd si li se incu_ viinteze un9l9 finuturi unuia li afiufo altuia, aFa ci cel mai vechi in episcopie si imparti, iar cel mai mic si aleag5; de cunrva va fi nu_ mai un I,o", .ru aparfine aceluia care se va gisi ;i mai invecinati iar daci cu amincloui scarrnele se irrveci neazd, aceluia i se va lisa, pe care ntrrl_ fimea-l va alege. $i cre cumva cei r.cchi catorice;ti vor vrea pe ar lor, gi cei ce s-au intors de Ia pe al ror, sd rie bier- uti pirerea celor -Donat mai.mulfi fafi de cei mai pufini; iar dael pX"iil!,i"i"ugale, si revind celui mai vcchi episcgp. gi dic6 se vor g5si mai multe loeuri de fclul acela cd intr-insere- sint ambele p6rfj, "u""" *-*n--poi'ir,,pa.ir rii "iiii egal, fiind num5rul din acele locuri inegal, acolo iniii si se impartd ii chip egal numerii, pi pentru ceea ce rxniine a" lit.ir"r'rn acer roc, se va observa ceea ce s-a zis mai sus cincr s-a vorrrii-Jespro u" singur loc. (47, 57, 66-69,97_94,gg, 117, 119,124 Cartg.) :! CANONUL T19' (STAPINIREA UNUI "CiR: TINUT BTSERICESC DUPA DR]'PTUI, DE STAPI}IIRN NAS'Ur'NiN ]r EXi'ON MUIRE. (PRESCRIpTIA .IURISDICTIET nUpA lrp,ei aNl) Apijderea s-a hotirit ca dacr cineva dupi emiterea Iegitor ar converti vreun loc la unitatea catoliceasci ri dacr l-;; ;;4t"" pe acera trei yi fla s5-I pretineld cineva, de aici si nu se mai "oui.:i a" ra el, crriar dacd in eursul celor trei ani existi un episco;r, care avea clreptul si-l ceari, dar s-a linigtit; iar dacd nu a existit un astfel de episcop, si nrr se hot5rasc5 in condici; ci cind lo",rt ""t viduvil 'rru p"i-i episcop, sX_i fie lui ingiduit a-I cere in e'rs cre trei ani de la a"oa-ri. Tot a;a'daci vreun episeop s-ar intoarce din partea lui Donat la triserica ""u "uio, liceascE, sE nu se hotdrasc6 ln condici in timpul hotdrit, ci din ziua in care s-a intors, sI aibE dreptul a eere in curs de trei oni, to"u.it" ""io se euvin scaunului s5u. (47, 57, 66-69,g1-g4,117, 11g,124Cqrtg.) CANONUL (TERTTORTALE) DTNTRB l?q,_q{EIMELEGERTLE EPARHIILE JUDECA SC AUNUL SINOdAL) A;ijderea s-a hotirit ea oricare_episcopi, care pretind popoarele, despre eare ered ci se cuvin scaunului lor,'urmiri"h- .a fu"e a""orti nu prin hot5rirea -cetorlalfi episcopi, ci ar ntrvili asupra popoarelor (Ie trece sub jurisdicfia sa), care fin de altul, fie ci "tl vrelu, fie cE ele nu vreau, str se pcdepseasc5cu pierderea (pricinii) lor. $i toii u"oiu, care au ficut aceasta, dacr nu se va solufiona (afacerea) in aarru""o episcopilor, ci se ceart[ chiar pe aceasti ihestiune, s6 se inde pdrtezi de acolo..acela-despre care se 'a dovedi, ci abandonind pe judr.cdtorii bisericegti, a fbeut nivilire (asupra popoarelor). $i nici si ,ru se amxg-easc-5 cineva pe sine ci a luat de Ia primat icrisori pentru a le !ine, ci ori de are scrisori, o-ri de nu u"", ia srr infeleagE irr cel ce te'fine (popoarele) pi de Ia acela si ia scrisori ca sE se aiate ci el i; dhi; pagnic deline biseriea ce i se cuvine lui. Iar ao"a Ei "c"ra care mai
l2l. 122 Cartagina:
inainte a definut biserica ar aduce irnpotrivi Vteun Inotiv' asupfa'acestuia inc5 sX se hotirasci irrtre episcopii judecitori, sau de cltre aceia pe care primatul, i-ar da lor, sau de citre cei inr"ecinali, pe care-i yor alegc prin bund invoiald. (6 sin.I ec.; 9, 77, sin.lV; 25 TruI') Prin acest canon cautd sa se previt1i cqlltroversele clintre episcopi privinla fiotarelor proyilciilor episcopcqti. Se disput're ca nici un in epscop sd nu-gi revenclice in chip arbitrar vreun-popor care dc fallt reverldice aparline altui episcop. Ori ce prete.lie dc acest fel sa se acostuia. Sottirirca agtcptc sI jtrdecatl al episcopilbr ;i iorutrti de CANONUL 121: (JUDECARtrA CELOli CE l\IiAT,\ NEPASARE FATA DE TREBURILB I]PARTIIILOR LOIT) I)e asemenea s-a hotirit ca tofi acei episcopi, care ar _neglija s6 ciltige pentru ulitatea catolic[ locurile aparfindtoare scautrului lor' sd ,r pldupruascl de c5tre episcopii sirguincio;i din vecindtatea lor, ca si nu se intirzie a face aceasta. Pentru aceia dacd in termen de ;ase luni de la ziua intrunirii in acest scop rritnic nu ar isprlvi, atunci acele locuri se vor atribui celui ce poate si le ciltige; a5a insd c6, dacl acela, despre care se arat[ cd lui i se cuvin acele locuri, iltr-adins, din oarece calcul s-a plrut numai c5 negliieazx, fiind aceasta pe placul eretieilor, z6d6r' ca ei si fie primiti fSrd zgonrot: ri in aceasta de c6trc altul s-a nrult ar 'fi mai intrebuitrfat-o, fi ii"it rirg"irria l,ri, p" "u[ dacl ar iiiXtit p"e cei ereticii aceasta cercetindu-sc intreolaltX de c6tre episconii Iar dacir episcopii iui"a""at[ii, locurile se vor restitui scaunului sdu' judecltor' pe iecitori sint din diferite eparhii, acel prirnat va da - p-c neinfelegereaivit s-a cdrula privinfa teritoriu se afli locul, in ;i-;;i iur- iu"e prin invoire cornun6 s-ar alege judecitori_ dilr vccinltate' si se aleag6bri unul ori trci; li daci s-ar alege trei, s[ urmcze sau 6ot6ririi tuturor, sau a celor doi. (58 Ap.; 19 Trut.; II Sorcl.; 79 Laocl; 41,77, 123, 124 Cartg') Canonul are in veclere situaiia reintregririi donatigtilor in Biserie:-'t. CANONUL 122: (DE LA ,IUDECATOITII ALE$I NU SE POATE FACE APEL) Iar de Ia Judecatorii aleqi prin infelegere cornurri, s6 nu fie irrgxduit a apela. $i oricare de s-;rr doyedi cd din indiritnicie nu vrea si se ",tp,tne ludecltorilor, episcopul prilnului scaun, r:unoseind accasti irrrprl;,rra"o, va da scrisoii ca nici dnul dintrc episcopi si nu comutrice cu acela pin[ ce nu se va supune. 1 0 0C a r t g ' ) ( 5 8 . 7 4 A p . ; O s i r r .I I e c . ; 9 s i n . I V e c . ; ,15,96, Textul acestui eanon face parte integrantd ditr canonul-precedent; se trateazi despre forul de judecatd al episeopilor aleqi, de la care nu . , ,: se poate ayrelala nici un for.
I t i
296
123;126
CANONUL 123: (oSiNDA TREBURILE EPARHIEI)
.
EPISCOPULUT
Carlagtna
NEP.AS;ATOR DB :..
Dacd vreun episcop va fi ncglije.nt fa![ de creiici, ori in prjivinla condicilor, ori in privinfa scaunelor,.sd se itlmonieze.de citre episcopii 'neglijenfa sirguincio;i vecini ;i sd i se arate lui ca ,i .r,, aibd cuvint 'admoniat, de aplra-rei iar daed din ziua in care i fost pina in ;uru i""i, pctrecind i' ace.asi _cparhie,nu ar purta grij5 in privinla ;;1d;;-;i;1 datori a se intoarce la unitatea catoliceasci lirtodo*d), "u unul ca acera si nu intre in comuniune, pini nu va indLplini a"uri to"",r. $i daci executo.ul nu ilr veni i' acele locuri, sE nu I se pun6 in "ar"irra *pis: copului. ( 5 8 A p . ; 7 9 T r u I . ; 1 , 1 S a r c l . ; 4 7 .i ; , T t , t Z I , I Z Z , t Z 4 C a r t g . ) In , aceste' doud canoane se continud chestirffieb' convertirii donati;tilor Ia ortodoxie.ca $i in eele doua canoaneantcrioa"o.-- t-:'--^ :Y .
CANONUL 124: (OSINDA EFISCC}PILOII CARI] FAC ARATARI ^-' ^' NEADEVARATE)
Iar dach se va dovedi ci vre'n episcop a minfit in privinfa iirtririi in comu'irrne a ereticilor rl'natigti, sprnind "t;i; intrat in comuniune, sl se_dovede.5te cE el insusi 5tie cE nrr-au intrat in comuniune, acela sd piardi chiar episcopia. (58 Ap.; l9,Trut.; 11 Sard.;.tZ, 52,77, 121-1ZSCartg.)
,,
CANoNUL125:(AUTocEFALIABISERIcIIDINAFRIcA) A;ijderea s-a hotdrit ca presbiterii, diaconii, gi ceilalfi clerici in] feriori care vor fi 'emulf-umifi de sentinfa episcopilor lor, in priciniie ie l_quY: sE se audiezg-de episcopii Ior invecinafi gi co"t"ove.r"r" ""ru a:i"t"b din;ii,_ le -vor soluliona aceia care au_fost_acceptagi ae-li ", "orrri-flrnintul_episcopilor lor proprii. Iar claci ;i de Ia """iir" ai voi s6 apeleze, sr nu le fie iertat si apeleze decit numai la sinoadel" ai' at"ilu .a" la primalii eparhiilor roi. Iar cer ce ar vrea sE apereze --- peste mare, de nimeni si nu se primeasci in comuniune in Afriia. 28, 705 Cartg.) 'Vezi canqnul 28 Cartagina. CANONUL
i
.126: (VIRSTA cANoNIcA PENTRU cALUG,\RrrE) Agijderea s-a hotdrit ci dacd oricare tlirrtre episcopl ar pune, sau a. prl- vSlul edlugxresc:p6,,o fecioard rrini.la virsia ae zi- ae' o"i,-i" edzurile cind a fost trevoif sd faci aceasta fiingl priimejduiti castitatea feciorelnici, sau in cazul cind se binuie;te existenla vieunui i"aregos-
{27-tZ!
Cartagina
2W
tlt 1ruternic, 3au a-unut rdfitor sau aceea se simte stitrbntutii de oarecare primejdie atlucitoare de moarte, pi pSrintii ei, sau-9u! a cdror grii5 se glsertl, sc roagi ca si nu se sdyirFeascdfir[ dr: schimi cilugireasci; fixat acel nuiic unul ca acesta si nu-l inr-inttiasci cu silodul' c&re a mdr al anilor, (16 sin..lV ec.;4,4Q TruL.;6,76,,44 Cartg.;I8 Vos' e"L'Iare) prin acest canon se instituie o exceptie privind rinduiala stabilitd ed fecioardle sE fie Cftltrgdrife.la 25 de:ani,- clispunind cd, in caz de necesitatc. bine nrotivat,'-fecioarele se pot c5lugSri 9i' sub I aceasti virstit. '.{i t : ' i : 'l' ' -. :
cANONSL
127: (Sc-.iI-rNUT,Ill'l JuDEcAT-' \ '5INOD\l.A ix
AFRIC^)
i . $ijderea intreg sinodul a hotirit sd se aleagi din fiecare eparhie cite trei judecitori, pentru ca sb nu se mai refini pentm timp mult tofi e;piscripiiintrunifi'si la sinod. $i s-au'ales din Biserica Cartaginei, ViClar; din: eparhia Nurnidiei, Alipie, Augustin' li "uiiliii; Foitunatian. Resiitut; din cparhia Bizacenei, pe lingl preasfinlittrl Primat Donatian' Cresconiu, Igcrind ;i Emilian; din cea a Mauritaniei Sitifensis, Severian, Asiatii $i'Il11et, cliir eparhia Tripolitaniei Plautiu, trimis dUpi obicei in delegafic; care tofi au cet'cetat impreuni cu preasfinfitul primat Aureliu toate chestiunile; pc cafe intreg sinodul l-a rugat sE iscbleascdtoate che.stiunilc sr:ltrfionui" tau scrisorile. $i au iscdlit: Aureliu, episcop.q! Cartaginei, consirnlind cu hothriiea prezenti ;i citind-o am iscilit. A' semeneil au iscdlit ri ceilalti episcopi. se dispune aleqerea a trei judecatori din fiecare eparhie . pentru al termina agendele sinoclului, eliberindu-sq astfel episcopii participanfi, .', pentru a plcca la centrele 1or eparhiale. . CANONUL 128: (CEI AITURISITI NU PoT PlRl PE CI-ERICI) s-a rnai hotdrit dc.citrc tofi, deoareceprin hot[ririle de mai inainte ale sinoadelor s-a nortrtat in privinfa persoanelor clericale, carc trebuie sd se admilfi la acuzar<.,6i nu s-au hotirit care persoane si nu se admiti; din cauza aceasta hotirim dupi dreptate ca acela si nu se atlmitir la acuzare. care a fost scos din comuniune Si se giserste sub afurisirt', ' :' I fie eleric, fie laic bel ce voie$te sd acuze. 'II g', 129' 130'Cartgil (74 Att: 6 .qin ec.; 21 sin.'IV cc.,' 8.' 19' 30. : Vezi ;i canonul 6, Il,ree. CELOR, CE NU-I PgT PIRI PD C-,\NONIJL 129: (ARATAREA ".
e_t-nntcl)
:.:.{gi}derec's.a hotirit ca qici un sclati si nici ehiar .ei tiberatrilua nu se itlmite la acuzarei apoi nici unul dirrtre aeeia, pe care legile
298
130-132 (:artagina
clvile nu-i admlt si' pirased pentru vinovxfii, precum nici unul dintt'e aeeia,,care sint pingdrifi, cu pata privafiunii de dreptrrri civile, adici comedianfii pi nici oricare persoane,care s-au spurcat cu fapte ruiinoase; nici ereticii, nici pigirrii, rrici iudeii; totuli tuturor, crrori li se refuzi acest drept dc acuzare, nu li se refuzd dreltlrrl de a acrrza in cauzcle lor proprii. ( 7 4 A p . ; 6 s i n . I I e c ; 9 , 2 1 s i n l l l e c . ; 8 , 7 9 , 3 0 , 1 2 8 ,1 3 0C a r t 1 1 . ) CANONUL 130: (IN\TTNUIREA NEDOVEDITA INL,\TUR,,\ PIRITOR)
pE
AFijdeea s-a hotirit c[ de cite ori clericii vor fi pugi de acuzatori sub acuz6 pentru mai multe vinovifii, ;i una dintre ele, care la ineeput s-a dezbitut, nu s-a putut dovedi, celelalte si nu se rnai adrrriti dupi aceea spre dezbatere. (?4 Ap.; 6 sin. II ec.; 9, 27 sin. IV ec.; g, 79, 30, 128, I2g Cartg.) continuind prevederile canoanelor anterioare in acest canou se arati ci se aplicd regula cle drept canonic potrivit cdreia aclizatorul eare nu poate face dovada devine calomniator. CANONUL 13i: (CINE POATE FI MARTOR LA JUDECAREA CLERICILOR) $i sE nu se mai admitl la mdrturie ca martori cei despre care s-a poruncit si nu se primeascd nici la acuzi, sau pe care acuzatorul ii aduce din easa sa; nici si se primeasci mlrturia pini la virsta dc l.l ani. ( 7 5 A p . ; 2 s i n . I e c . ;8 , 7 9 , 3 0 , 5 9 , 1 2 8 - 7 3 01; 3 2C a r t g . ) In acest canon se aplici principiul din dreptul roman potrivit cdruia nu pot fi martori impotriva clerului persoan-elecare nu iint admise ca aeuzatori sau au fost martori ai ap5rirrii acuzatorului. r:recunr nici rrrinorii, CANONUL 132: (DUHOVNICUL NU POATE Fi MARTOR. .sINGURA MARTURIA DUHOVNICI.]A.SCA NLT ARE CREZ;\RE) A;ijderea s-a hot[rit ei daci un episcop ar zice cindva ci cineva Iui sirrgur i-a mlrturisit vinovilia sa, gi acela tlgiduielte, si nu socoteasci episcopul ci va fi tirit in ocara sa, fiindcd lui singur nu i se di crezimint, chiar daei zice ci din imbol
1t3 Cartagina; Scrisoare eltre Bonilaciu
CANONUL l33: (EPISCOPUL SA NU FIE GRABNIC A OS1NDI FARA DOVEZI) Cite vreme episcopul propriu nu ar comunica cu cel afurisit, cu episcopulacela si nn comunice ceilalfi episcopi;ca episcoprrlsd se fe'-
raasclmai bipe a nu zice impotriva cuiva cet'a' ceea ce nu poatc doredi cu dovezi de la alfii. Episcopul Auleliu zise: ,,Dupi ce s-au adus hotdririle prin voinfa sinodului intreg intrunit ;i a smereniei mele, se deeide si se faci ltrcheierba tuturor agendelor rezolvate in chip definltiv mai inainte 9i impreuni dezbaterea celor stabilite cu ziua de azi si se primeascd la acele bisericesti; iar cele ce inci nu sint solufionate le vom comunica in scris in ziua urmitoare cinstitului nostru.frate Si impreuni etrriscopBonifaciu prin frafii no;tri, episcopul Faustin 9i presbiterii Filip 9i Asell". $i au iscXlit. (72, 16, 28-32, 75 Ap.: 5 si'r. I ec.; 4 sin. IV ec.; 4, 6, 20 Antioh; 7 3 , 1 4 , 1 5S c r r d .9; , 1 0 , 7 1 ,2 0 , 2 9 , 1 3 2C a r t g . ) "
ln acest eanon se contini-ri canonul anterior dispunind si se Pedepseasci episcopul care va pedepsi pe baza informa{iilor oblinute din mirtusirile fdcute la spovedanle.
S C R I S O A R E A Trimisi de sinodul intreg din Africa citre Bonifaciu, episcopul Bisericii Romei, pril episcopul Faustin, presbiterii Filip ,si Asell delegalii Bisericii Romci. Aureliu, Valentin al primului scaun din eparhia Numidiei ;i ceilalfi, in numdr de 217, prezenli la sinodul iltreg al Africii, lui Bonifaciu' prea fericitului st6pin gi prea einstitului frate.' Deoarece Domnul a hotdrit ca sttterenia noastrd sd rdspundd 1n scris in priuinla celor dezbdtute i,mpreund ctt noi de preasfinfi$i, fra[ii rnstrii, linpreund. cu e,piscopul Faustin si impreund, presbiterii Filip s.i Asell, clcftori sintem, ntt ltti Zosint', episcoptr.Ide ferici'td pomeni're, de la care ni s-cu adu.s scrisori 9i insdrcindri, ci uredniciei uoastre, care cIL toia lui Dumnezeu a ocupat loctLl ace.htia, a od lace cunosctft pe scurt cele hotdrite prin conseniul nostru al ambelor pdr$i, dar fdrd insistare asupra deztnterii am4nun.tite acelor soltftjonate, iy,tru care pdstrindu-s.e eare, le.-arn .scos /ct capdt nu fdrd micd osteneald in dragostea, clar pe -orijd ca 'in acte ,sd se introducd, cel^e ce se referd la dispute, aui.nd. clrcstiuin. $i acita'itacd ar mai, fi i.n ac.esteorp, ar pri.mi, stdpine frat9, cu pred mare bucurie, ceea ee ar fi udzut cd, in chipul cel mai pagnic s-n hotdrit. Presbitrl'it| Attictriu, clin aauza edruia, ;i a hirotonirii gi afurisirii. ;i apetultLi lui. s-o niiseut mare sminteald nu nttmai nn Biserica din &cco, ci gi tn cea din Africa intr€agd, dupd ce a cerut iertare
300 Scrisoare ctrtre Bonifacitr
|t€i"t'tru'teft'rdtdcirile, s-a reifttegrtft in cott,tniune; Dat. hnprvtutr epis_ copul nostru urban ctin s_icca i c.t crintii. iore o inctrept:at fdrd 1..st echiuoc totul, eeeo. gra
n"i"-rrr:),pi_rn"p ,.ste oclt:at, +i episeolt;i' intnmif.i'rlfr, 'acna ii";i:;i;,'n jud,eca Si.I_ar sc'ote dtn trenpia lui, dacd dinstilui i' s-ar pd.rect sd,apileze gi .*ri ,n ,nfrflfure to ii,a lericitul episcopar Bisericii tle ra Ronta; oare episcopttl R.omeisd -rteon_ stmtd a-L'asadta -si' a dispune c& sentinga sd se inoiasc:d, ;; liotdrased'a se .scrie epi'copitor a;extli in eparhia tinritroJd ;i apropiatd,, ca dinlii toate :ii le cet cete:e rlin nou ctt slrouintd gi sd finalizcze cAltzct tlipd.,ficlelitatea. allqudrttrtti? Iar dacd. si cel ee'cere sd'se cscult;'di; ttou afacerea lui ytrin rugdntintea rui ar ind.u?trecape ep,r.rcajut-,i"*oi ca.'sd-tiilritd. un presbit,r:r cli.tt.juntr sdu, sd" ti-e tn ynter:ia aeestui e.pis.. 'f,"'o eop 'de a' soeoti si a lucleca eunt ua L.rea; ua sta in clreptul ,du t t
Scrisoorc citre Bonilaciu
301
ua alege pe cei ce treb.uiesd iudece.fiind pre,zeTti'\p-:?,-^ d.ecide.gid,acd" ctuiitt Ttuterea aceluia, care i:o trimis; iqr d{tcd Da.crcde una n1;.i'eqtiscopii, gd Ttentnt "",.""toruo aiuc'erii .sirtt de ajuns .ep.ircopii, st'i Jcrcriceea ce bine", ,ysemenea,i4 pyiuitt[a 'i.iil,i,ti,.itri, iieii ,,rt"tnptttltti .sJut i s-ar pdrect cd este pornit sPre rlLbile, ceea episcop ureun ;i cliaci'onitor,,clttcd, grabli p()rni. czt s-ar intimple ,si ctl- asprinrc alupr-s se nu sd htsd ce scaatd pe acelu gi uT'ea ar ut.et,nti presbiter scttt cliucon cle Zl sittt, ^sti-I osirucleosg_d se rru. grijd sri ca potu'te 7t.eneclrep,L, clin bisericct scr, .sri se clreptul tle, uibd sti cel sco.s I)eci contunhme. cle cles'poctie se sau s,i o,scttlte pi .se sd lui cauza i n.,i7gn ta ep;scopii cei clin uecin,.itate, ;i cq cei ce se cacle se nLL sd se cerceteze nttti cucleandnttrztul; fihtdcd pe eI lepddat l-a cure acelu, episcopul iar u,tculta[i; ,i"glf, sd nu lie cercetarea printccrscd,. cu, pe Tir.ept sau pe netlrept, es.tc1latot- sd .rdbdare 'piiiiii, ii trdtart "a tui'ori sd.se conJiTnte,ori sd sei,ndrepte"$-'Lceste'-t ci,clictls-au arlerctt la acte pind Ia sosirea eremplarelor origittule qle j'elul cel din' s:noclul*i cle ta Niceeag caie dacd, se cuprincl acolo itt scaunul etpscle-ltl trint.i;i prin trofii {}cea instrucl,ie, care ni s-a ardtot o,cela;i in Itatio in uoi la iel ;i nai nu. obserua uor Si -x,loir" tolic, atunci se ,a ud nwi amintim aiestea, nici mtt xom fi silili a mai cere ci creclent, cd. ctt ajtttoTul tttilostiuirii Domnului l)tttt'tnezeului nostru, iiind Sfinlio ta proesirssttl Bsericii din Roma, in uiitor nu se ua mai sTLpTLne se uor obserua in pt'iuinta noastrd' r:ele ce trebuie acea 1ntttiecinte; ;i'J'r(tlectscd clragoste chilr dac(t noi ntt grdint,, c(t dttpit sd se obsl'rue eu clitruitd $ie de CeI Preai'nalt, chiar insul'i in-tilitne"in".ea ;i cliepiatea dacd n1t cllntucl ILu xa [i altttl pdzeascd, se sd treiuie acelea tii"Si cd peste joart-e rnult.e cttpt.insul caulanelor sinaclului de Ia Niceea' cdci noi canoane in cd'r$ile'rle 'la acete citit an1, n1r cilrti ant clat, da7 nicitnule d'e ta Niceea in lelul nt'nz'ni s-au trim'is cle acalo R;;;.";"-;;;oii'nt mai irwinte; tlar, fiindcd' aici intr'o ccnte grermendiona,til ti,strucgla ii ntult sd"'ni ceasc(t nrl ortu ltu;tut sd le gdsirtt,p.e acesteu, darint' J'oarte acele hotdcd s,ufle se unde. rdsdiitene, bisericiie ls ti-'ii{""a cele de cucernicia ta mgdm Pe aceea odgina.l. i,n 9i gd.si cttiar got i.irt:ii .De acet| $iytzitttt'i, sclic(t'celor sit hlneuoie;tt cnfar-'tnsuil sa"scrii-iere'itor d.in Alerandria, clin cea d'in ,si clin cea rlin Constan' d,in Bisericd; entnihiei, Si to^l! de scalo sd ai sJin{ia se-i'nuo'ie;te qi atliri,'aqg! itir 1;"fi&, sirttfii Pdritt'[i,.pr,in cdtre cle se trirndtd. canoanele'stabilite la Niceea deosebitit bineta' aceastd aduce uei l)utttneze\L ceea ce cu aitftorul lui aslLpro lmpreiuindoieSte se cine Cd.ci .cere tuturor biserieilor apTLsene. 'TQr-ii ale sirusdului mai autentice c6" eternqtlarele de Ia greci sint cele de ta celeintr,unit la Niceea? Fiind" ad.usedin atitea loatri deosebite 9i 'brele grecilor ;i cit, contporirtdu-Leintreolall5 5irlt in conbiserici ale -cind nu se face aceost{t, nai mirturishn cele aduse cor.danfd, gi pind episcopi|of; .Cat€ n
Scrisoare ctrtrc Celestin
nezeu prea feriqirea uoastrd. incd ne ua ajuta in priuinla aceasta. Iar celelalte dezbdtute gi i,ntdrite la sinodul nostrtt, deoarece mai inainte menliom{ii frali ai no;tri, iittpreund. cu episcopu,l Faustirt. ;i impreund presblterii Filip ;i Asell, le aclttc cu sine, d.e ueti ttincuoi, ei le oor face cunosafte siinliei uoastre. $i au iscdlit. Domntd nostrrl sd te pdstreze noud,la ntul{i ani, preu f ericite frate. A,sirsderecou iscdlit, Alip:tt, Attgustin, Posiclitt, Marin ;i ceilalli episcopti.
S C R I S O A R I i , { sinodului din Africa cdtre papa Celestin, episcoput cetilii Roma. Aureliu, Palatin", Antoniu, Tut, Seruusdei, Terentiu, Fortunat, Martin, Ianucn'iu, Aptat, CeIt, Donctt, Teasiu, Vichentie, Fortunation Si ceilalf.i intruni[i i.n sinodul general al Cartaginei stdpinului prea ia,bit ;i Jratelui prea cinstit, Celesin. Ne rugdrn ca prealrn sfin[ia ta ne-ai ardtat buatrie pentru infd.'li;area lui Apiariu, trini[ind scrisori prin pn'esbiterul nostru Leon, tot crsu ;i ttoi in acelagi cltip trinfitent cu bucurie scrisoa.reaprezentd in gtriuitt{a curdtirii aceluictgi. C(tci, firepte era, gs(Lrnai Ttuternicd ndzuitl$d ;i. a noastrd Si a uoastrd., Si nu se pdrea a fi necesar(t ascultarea lui grabnicd atunci cind fusesedeja ascultat. Deci aenind acum la noi preo sfinfitul frate gi impreund episeoTtul ttost:ru Faustin;, ant, intruttit sinod gi arn crezut cd este trimis la noi pentru ca, precutn Apiariu prin silin$a aceluia s-a fdcttt presttiter, apa fi aamt prht osteneala lui se ua curd.[i de atitea inuinoudtiri arurtcate asupra lui de cei din Taurachhn; ale cdt'tti delicte fiind atit de rriulte ;i de mari, colnpletul intrunit al sinodului nostru a gdsit cd protec{ia menlionatului Faustin a intrecut judecata, gi riuna de apdrare, a intrecut dreptatea lui cle judecdtor. Cdci la inceprut Faustirt. s-u |mpotriuit chior toarte mult intregului sinod aducind diferite ocd,ri, earecurn apdrind priuelegiile bisericii din Romn, ;i t;oind ca acela sd. primeascd cle la noi contunhtnea,. pe care sfinfia ta, auind incred,ere tn apet, ceea ce insd"nu a fost in. stme sd douedeascd.,l-a repus in comuniunb. Totugi m.ai pufin wntry d.insul s-a fdcut aceaste, cqe ce mai bine uei cunoasie clin citires actelor. Dim,potriud, fdcindu-se cu osteneatd judecatd. trei zile de-a rindul, tn cursul cdrot"a cu ntihnire am cercetot rjiferitele crcuze qtluse acehda, Du.mnezeu, dreptul jutlecdtor, cel mai putirnic ;i tndelung rdbddtor, a tdiat pe scurt atit tdrdgdndrile tmpreind episc6pului nostru Faustin, cit gi subterJugiile acelui Apiariu, cu care se sileo sQ,,acopere uriciunile lui .nelegiui,te, rdgrunzind, fire;te, htcdpdlinarea uritd. Si prea rdv mirositoare, precum gi neruginarea tdgdduirii, prin, care uoia sd inece gunoiul atitor uoluptd{i. Dar d,nd Dutnnezeul nostru a strimtorat congtiinla hd, gi cele csc?{??..se in inimo ltti, fiind osindite ca in noraht"l uinordtiilor, le-a clat la iueald chiar in fata ttfturor oatne-
Scrlsoare ciire
I L'
Celestin
303
.milor, o*icleanul tdgddltitor a inceput indat:d. sd rndrturi.seascd toate lnui. uuirile acluse lui, ;i abia cindua s-a uddit pe sine beneuol itt' priuinla luturor loptelar inJ'ante cle ttecrezut; de asentened a intors irt. .su.sptnuri c'lilur ;i sperantu noastrd, cdreia l-crnt ;i incredinlut ;i d
I I-U
trLsdt'rateze in,'ajacerile noastre .gi sd, nu perrniteli. aceastapentruca.sd nu ziceli cd noi am introdus. mindria lumeascd rtegartd.in Bsericd lui J{rl.sfc;.s,care Bisericii .acluce larnino sim.plitirfii si ziua urnilinfei pe sea: ma.celor.ce doresc sd uadd Fte l)uttznezeu.$i deosreceApiariu cel areclnie de plins, a fqst scos din Biserico lui Ht:istos,.'in urm,a rdutiititor tai netegiuitc, ehiar pe fratele'nostru .Eaustin, sintem siguri cd in uiitor, cu ;stireu gi cortlucrarea sJinliei lale, p(tzindu-se rlragostea frdfeascd, Atrica niciclecutn nu tu nuti sufefi aeest lacru. Iscdtitura. -. Dumnezeul rtoslru sd.pilzeo.sci pe siin[ia yoastrti, f.rate stdltine, intru ntulli ani, nr gmdu-te-pentru noi. CANOAi{EI.E SirX'I'T:I,I:I SINOD .\I. NOUALEA LOCAL DE L:\ CONSTANTI\*OI,OL, NL}IIT ST SINODUL INTIIU _ :\L DOII,E.,\ (86r)
I a I
L'iti(JNUL 1; (i )ri'E-\li.ltElIii,\ ri, \N ASTITi tl.oi i. :\ Ei _\s]-nA IN. \ i TIiA ^{,V I'R I LOR I,(J} i. i\,{AN-{ST I It I P.^\TIIT)NALII) Zitlirea minAstirilor:, lucru atit cte vencratiil ;i de cinstit, ;i din vcchime bine chibzuit de Iericilii ;i cuvio;ii nogtri Piirin!i, astizi se vede riu ficindu-se. CEci unii punind numc dc lnitrlstire averilor si proprietdfilor lor ,si fdgdduind ci lc afierosesc Iui Dumnezsu, .se'inscriir pe sine stillini ai cclrlr afierositc,;i socotcscci lrrestesugind(irr;elirrd) amigcsc p" Dumn"zcu nunrai cu numirca. Cdci ,',,.i ,* ru;ineazd a-9i insu;i ;i dupi afierosire, acea;i stdpinire, pe care nrai inainte nu et'au opri{i de a o define- $i atita precupe{ie (negustorie){ac din acest lucr:u, incit rnultc. din celc afierositc se vid vinzindu-se de insusi cr.i cc le-au afierrsit, spairnd ;i scirbii pricinuind celor ce le vid. ;i nr, tru-ui ii llu 'se pociiesc .in .prirrinfa. celor odatd afierosite lui l)ur:rnezeu, pcl'rmifindu-;i lor insu;i stipinirea asupra acelora, ci incf, fdrl sfialfi sj altora n transmit. Dcci pentru aceastaSfintul Sinocl a hotirit ca niuriniri sd nu-i fie iertat a zidi ministire firi de ;tire,a ;i invoirea episcr.rpului. $i drrpn ce acela a luat la currostinfd, ;i ;i-a dai inr-oirea si- a sivirlil rugiciunea trcbuincioa'i, pr.ecurn cei din vechime cu iutrirc de 1)um. nezcu .s-a llgiuit,. sir se zideascdmin,istirea, apof toate cele ce se curirr .ei itnpreunii cu ea insisi ,..i seiscrie in condicd Si s6 se a;eze in arhivele cpiscope;ti; dar cel ce le-a afierosit nicidecum sI nu 4ibi voie, Iirid inr'girea episcopului, o sc aleza egumen llc sine, san pe altul in locul sdu. Cici dacl cincva nu pgate fi stdpin peste cele ce le-a dlruit unui orr.L cllnl sc va admitc a .sc ripi stipinirea asuBra celor cq cineva te consfinfcyte pi Ie dcdictr lui Dumnezeu. " { 1 , 8 , 2 4 s i n . l l / e c . ; 1 gT n t t . ; 1 2 , 1 3 ,1 4 ,1 T s i n . V I l e c . : ) ' l-n acest crrnon sr.:intdresc doui hotziriri mai vechi-prir:ilcl infiin| {;irca inihJtstirilirr qi de.stinatih ;rv€i'ilor lccstora, '.t,,btt,rid,,rse cii niii tr mintrstiie nrr sc poate intemcia fdra cre qtirea qi binecuvi,rta..'a oJit-
I
"1 I,
',
305
2 I-II
copului competent, Ei cd mindstirile !i averile mindstireqti trebuie sI rdminii intacte, neputindu-se intrebuin{a pentru alte scopuri Ei nici nu pot trece in proprietatea particularilor. Canonul are in vedere abuzul unora care zidind mindstiri Ei inzestrindu-le cu averi, te donau bisericii, dar se considerau Ei 'pe mai departe ca proprietari qi se cotnportau ca atare, numind stare{ 9i chiar le vindeau. Pentru a curma aceste abuzuri se dispune ca nimeni sd nu poat.d ridica mindstire fdrA invoirea episcopului ;i cd cei ce a zidit'rmindstirea : nu poate numi stare! decit eu invoirea episcopului . Parinfii admit ;i excepfii sub forma de privilegii pe seama unor intemeietc-rride minlstiri care n-au men{ionat dreptttl de a numi pe sta: re! in actul de infiinfare. CANONUL 2: (CALUGARII SA STBA iN MINASTIRE) Fiindci unii se imbracd la aparenfi cu viala monahiceascS,nu ca s[ slujeasci lui Dumnezeu cu curitenie, ci numai pentru ca cu c[c€r: nicia chipului si dobindeasci faima evlaviei, si prin acoasta si giseascd imbclgugati plicerc in loluptdfile lor proprii cici tunzindu-;i numai pirul locuiesc in casele lor, neindeplinind nici una dintre regulile ;i a;ezdmintele monahilor'; Sfintul Sinod a hotdrit ca nimetri sd nu se invredniceasci de schima monahiceascd firi de prezenfa celui ce este dator s5-l primeascd la ascultare ;i si aibi stdpinire peste el ;i sd figlduiasci ci va purta grijd de mintuirea sufletului lui, fiind acela, firepte; bSrbat iubitor tle L)umnezeu gi proestos de ministire ;i destoinic de a mintui sufletul adus de curind lui Durnnezeu. Iar daci cineva se Ya vidi c5 a,tuns pe vreunul fdrd de fiinfa de fafi a egumenului,'care are datoria de a-l primi sub ascultare, acela si se supunl caterisirii; ca unul care nu se supune canoanelor, gi strici buna rinduiali rnonahiceasci, iar cel ce s-a tuns firi de socotirr!5 ;i fdrd de rinduiald, sI se dea in ascultarea pi in ministirea in care episcopul localnic va socoti. Cici tunderile c:ele firi de judecatX ;i gre;ite necinstt'sc atit schinta monahali, cit ;i fac si se huleasci uunrelc lui Hristos. (4, 24 sin. IV ec.; 40--.49, 85 Trtil.; L7-21 sin. VII 63 Cartg.; 3-7 sin'l-II)
ec..;3 Gang;
Scopul emiterii prezentului canon a fost restabilirea bunei rinduleli in cintLl monahal. In acest scop se innoiesc hotirririle existcnte. luate de sinodul VII ecumcnic (can. 12-22) ca gi unele rinduieli ale sfintului Vasile cel Nlare. Intre acestea sint men{ionate, necesitatea, sub pedeapsd, a se primi in rnonahism numai persoane bine verificatel tunderea sd nu se facd numai in prczenfa stare{ului sub a cirrui ascultare va sta qi a calugdrului mai bitrin, a nagului sub a cdrui supraveghere gi educa{ie reliqioasdmorald va fi dat. rdspunzind de fornrarealui.
3. { I-II
CANONUL3: (STAIIETULsA-sI cAurE cALUGAnrr FUGITI
(OSINDA STARETUI,UI CARE NU-SI CAUTA CALUGARII FU.
ctTt)).
s-a socotit si dobindeascd indreptare ;i ccea ce se face riu, dar gi ce se trec cu vederea prin neglijenfi ;i ,Ienevire. ci ctacd *l"rm proestos de ministil'e, pe monahii cci suboriclonafilui calc fug din rni_ nSstire, nu i-ar ciuta cu multd stiruinfi, si afiinclu-i nu i-ir lua cu sine, qi nu s-ar invoi a-i ci;tiga ;i a-i insinito;i cu doctrina potriviti ;ii cuvenii5 gre;c,lii, - Sfintul Sinod a hotiilit ca acreastasa se ,"p""i afurisirii. cici daci acela, ciruia i s-a increctinfat purtarea de gri;l a dobitoacelor celor necuvintitoare, ;i neglijincl tur.rna, .r., ," lasr neJreiepsit; apoi acela ciruia i s-a incredinfai conducerea pastorali a tui,nrelor lui rrristos, pi 'inzind urintuirea lor'cu trinddvie pi:cu lene'ie, "",ri"" va lua pedeapsafaptei lui indrdznefe? (4 sin. IV ec.;46 Tnil.; 21 sin. VII ec.; g0 Cartg.;2,4 sin. I_II) Prin prezentul canon se innoiesc cl^spozifiile canonului 46 ?rulan gi 21 ale sinodului Vll ecumenic. in acest canon se prescrie pedeapsa ifurisirii pen_tru egumenul care nu se va ingriji sA reaciuca in miniistire pe cilugiirt. l dezcrtor. .
CANONUL .I: (CALUG.iIIUL }'UGIT. OSINDiT CALUGARULUI
CARE FUGE DIN r\{INAsrrRIr. MAI rvrAlr.Er.E cAr,ucAItILoR ESTE EPISCOPUL. (STAPINIREA I]PISCOPULUI ASUPIIA CA. LUGARILOR) vicleanul s-a nevoit in multe chipuri sd umple dc ocari cinstea schimei monahicepti ;i spre scopul acestl a gisit rtr.rlt u;rrtor in vremoa eresului celui de mai inainte. Cd monahii p6risindu-9i mintrstirile lor de sila eresului, unii (se duceau) la alte lrntrnastiri;, iar alfii in lrca_ .;urile_ brrbafilor lume;ti se duceau. rn-str, ceea ce pe diryii se pires atunci a-i face fericifi prin dreapta credinfi, in nbrai nebunesc cezind; ii face de ris. Acum dreapta credinfi rrspindintlu-sc si Biserica libe_ rindu-se de sminteli, totu$i pdrdsindu-;i minlstirilc lor, pi ca un riu c-u anevoie de opri,t, incoace gi incolo -invirtindu-se gi strrmutindu_se gi de multi nepodoabi umplu ministirile, dar si mirltd ".ri"a"iala-iii aduni intru sinc, ;i cinstea supunerii o rup ;i o strici. cd Sfintul sinod curmind nestatornicia pornirii acestors, pi nesupuserea,a hotarit ci dacf, vreun n_ronqhfugind din rninxstirea sa, s-ar rluce sau in altx ministire, sau -in locuinfd lumeasci ar intra, ;i el si cel ce l-au primit, sx Jie . afuri.sit, pini ce fugarul s-ar inapoia in mindstirea din carl r6u-a fugit. rar dacd episcopul pe oarecare dintre monahii cei dovedifi i; dr;;;i; credin{E-;i-in cinstea viefii, ar voi sx-i mute in alt6 ministire i","op,ri statornicirii (viefii) minlstire;ti, sau pi in casi lumeasci, va socoti a-i ateza spre mintuirea celor ce loeuiesc intr-insa, sau aiurea (in alti
5 r.in parte) va binevoi s6-i pun6, aceastd'imprejurare nu face vinovali nici pe cei ce-i primesc, nici pe monahi (4, 23 sin. IV ec.; 2!), 47 Tnrl;
73, 27 sin. VII ec.; 80 Cartg.)
Pentru a curma dezordinea d.in monahism provocatd de iconoclasm, aga cum s-a ardtat qi in canonul 13 aI sinodului VII ecumenic, prin acest canon se pedepse;te cu pedeapsa afurisirii cdlugirul care pdrasegte mindstirea ca gi cel ce il priuregtc. Se instituie prin derogare de la regula generali ci fie'care calugar trebuie sa petreacd permanent in mindstirea sa (can. 4 IV ec.) qi o excepfie in sensul cI episcopul dupd chibzuinfa sa poate aproba cdiugdruiui si trdiasca 9i in afara rnindstirii sau chiar si primeerscdo slujbd afari de mindstire. !r.
.iji
,i
CANONUL 5: (NOVICIATUL $I iSPITiREA r 1.r LUGARESC)
'rr
. , t i
CELOR CE SE CAI il..:.
Gf,sim ci lepidlrile de lume cele ce se fac fir[ judecatn pi firi , multd ispitire, mult stricd monahiceasca bund rinduiali. Cici unii artulcindu-se pripit pe sinepi in viafa monahiceasci ;i neglijind asprimea ;i osteneala infrinirii monahice;ti, iardqi se intorc cu ticilogie la viafa cea iubitoare de trup qi voluptoas[. Pentru, aceasta$finfnl Sinod a hotlrit ca nimeni sb nu se invredniceascd de schima monahiceasci inainte de s-ariflovedi pe sine potrivili .si vr€dnici de acest fel de via{i prin timpul cel de trei ani, riuduit pentru ei spre cercare. ,5i sinodul a poruncit ca aceasta si se find in tot chipul; afard de cazul cind o boali grea clzind asupra-i, va sili si se scurteze timpul cercirii; sau de cumva ar fi vreun b[rbat evlavios, care pi in lumescul chip a petrecut viafa monahiceasci. Cici la un birbat ca acesta ajunge g{ timpul de ;ase luni pentru ispitirea deplin6. Iar de va proccda cineva impotriva acestora, apoi egumenul c6zind din egumenie, sd-;i afle pedeapsa neascultbrii in petrecerea sub ascultare; iar cel ce s-a fdcut monah, sI se dea in alti rnindstire, in care se pdzepte desdvir;i-t rinduiala monahiceasc6. (40,47 Trul.; 126Cartg.; I8 Vos. c. XIare;2 sin.l-II) ln acest canon se reia can. 2, al acestui sinod, tratind despre primirile in cinul monahal fdcute pripit Ei fdri precaufiune, stabilind ca pe viitor sd se respecte, sub pedeapsd rinduiala ca nimeni sd nu se invredniceascti de schima monahiceasci pind nu se va supune unei cercetdri timp de trei ani in nrindstire pentru a dovedi cA este statornic in hotdrirea sa de a se dedica viefii cdlugdregti, Ei cd este vrednic de a intra in cinul monahal. Exceplie se admite numai daci respectivul este bolnav sau dacd di dovadi de evlavie qi bun nume in viala lumeascS. In regulamentul monahal se prevede ca perioada de noviciat, rasoforia, poate fi intre 6 Iuni gi 3 ani. Balsanron comentind acest cbnon aratd cd in timput noviciatului, candidatul va trebui sd poarte haine lumegti. Dacd imbrar:d haina cd-
q08
6I-Il
t1;!uie
er1ig.rfa sa
jur:uintelesau fdgiduinfele.
1]it Llfl*:,T:e este' nrenflonata {upy.l l{rndulara gi in Molitvernicui mare gi -se re"specgi --'"rYY'. gi ip Y' 't' Biserica noastri prtrivit reqirlrnrerntrrrLri vietii tr",onutat'*. CANONUI- (j: (F,{GADUTNTA,SARACIET)
Monahii sint obligafi sr nu aibi nimic ar lor propriu, ci toate ,ale lot sr le atribule rninistirii. cici fericitul r,uca ,i"J JJ.pru cei ce cred in Irristos ;l inchipuiesc viefuirea monahilor, ,,ci nici-unut. nu zicea c6. di. a sa a\'ere este ccva al iiu, ci totul le era-eleobgte,,(I..Ap.+,-szj. Feritru aceea celor ce vioesc si fie rno'ahi, ri se-li-voie in'privinJ'a averilor lor, str ia dispozilii mai inainte ;i si transrniti averile lor oric6ror persoane ar 'oi -care, firelte, nu sint oprite prin lege. cSci dup5 cq se vor face rnonahi, minlstirea are stfipinire p*lt, toate ce le apar_ fin lor, pi nu li se ingdduie loi .u ti. poo.tu grija qi ii ta"r-alip"i+jr asupra bunurilor lor'. Iar de se va vdai ca *-.*,r.r,ri ili ru insqi oarecare svere care nu s-a at'ibult ministirii ;i se va robl pattrnei'iubirii de eigtig, aceea str se ia cle la dinsul de c6tre "Surrrurr, iu" a" citre epis_ cop' pi vinzinclu-se in murtor-a, sa ie inrparlti "eror saraci pi _prezenla Iipsifi' Iar cel ce a cdutat si rdpeasci o astfel tle avere ca oarecind Anania, sfintur sinod a hotirit sii se^infer"pr"*e "" certare potrir.itr; gi' este lirnurit rcf, eele canonisite dc. sfintul'3t;il rnon*hii trtrr. ;;";." pafi, a hotirit s.d aibf, vigoarg ;i pentru rrrolahiile l.emei. ( 4 0 A p . ; 2 2 s i n . , I , Ve c . ;J i T r u I . ; J g , s i n . t , t I e c . ; 2 4 A n t i o t t . : . ;2 2 , 2 6 , &.1Cart,q..;4 sin. I-*IIl Prin preze'ntul canon se .einnoiegte dispozifia sfinturui vasile.cel
pc,ateaveanici'o p"of.-i"trii"*f,"'t*-uirdsrinrei Y:r.r,,:.?(^o'..11 no":!"I 4,nu 32) a votului
siraiirii de buni voie pe care l_a ei :::111:l,f: qepur' irl o spune mai anrdnr-rnfit,stabilind: ca rnonahul poat",i-aii puna in prealabil dc ave.ea $a, tra'snrifi'd-o r;g"i ;i ; vrea (can, 22, 8l Cart.), ,gt!fel_pie1cle.acest drept, intreaga av6re treclnd in proprieta_ tea mintistirii' Dacir _iE;iva pastr?r .vere& ea va fi ruata f";i";";; ;;;nien 5i va fi vindutd, iar c€ea ce se va incasa se ,\,a impargi s6racilor. Dacd cilugirrur este dovedit cd a tdinuit ce""-"i ;; ; i"oupri cu excl,_ derea clin comuniune. Rindrrielilc acesteas(,')enlioneazd in canon, si se aplica atit ciih-rgdrilor cit gi cdlugiri{elor. In aceastti pr'in!. s-au emis ;i citeva legi imperiale, de exemplu novgla 123 a lui lustinian, prin care se dispune * "u""u" cerui ce vrea sI se cilugdreascti, dacd are copii, s{ o irnpaltri legal acestora,iar partea, rdmasd sd treircd in pronrietatea minastirii, Daci, cel in cuuza, """" ,a dea mai rnult crrpiilor si se pund ,si el in parte ardturi cle copii, i";-;.;: tea aceasta va reveni mlndstirii. Aceleagi prevederi se dau .gi pentru parinlii celui ce i.rtrA in monahism.
7. 8 l-rt
In cc privcsc bunurilb primite drept mo;tenire de cilugdri' ,sd aplici prevtdtrile unei novele a lui Leon Filozoful (886*912) prin Cdie st.. disptrne ca monahii. care primesc ceva dupi ce au intrat in cinul cilugrircsc sint liberi sd dispuni dupil dorinta lor, dacd arr daruit ei ceva tninistirii cind au intrat in ministire, iar daci nu au claruit rrirrric.itot dispune numai de 2 - 3 din valoarea bunurior, pe cind 1 - 3 trebtrie sd o trcaci in proprietatea minlstirii. In biserica noastrd chestiunea aceasta este reglelnentatd de regul,amentulvielii monahaleen conformitate cu legile lirii. CANONUI- 7: (EPISCOPII SA }:U RIDICE TTIIT..\STIRIPAqRO. N,\LE) \redem ci multe episcopll se pribu;esc pi se primejdrrir-sc a si" desfiinfa cu totul, fiindci cei ce stau in fruntea lor toatd grija pi silinta o intrebuingeazi pentru a zidi minlstirl noi; -si pe acelea ninricindrr-Ie 5i me;te;ugind acapararea veniturilor, Iucreazi pentnr folosul acestora. f)cci pentru aceastaa hotirit Sfintul Sinod ci rrici unuia dinird episcopi nu-i este iertat sd zideascddin nou rninistire spre distrugerea episcopiei sale. Iar de se va v6di cineva irrdr5znirrd s5 faci aceasta,acela sX se supuni cert6rii cuvenite iar cea zidith dirr nou cle cl, ca si cum de ld inceput nici nu ar fi ci;tigat drept de ministire, si se atribuie episeopiei ca un drept cigtigat tle sine. Cdci nimic din cele infiinfate impotrivi legilor ;i fnr[ rinduiald nu poate aduce prejudiciu celor aqezdte canbl nicetrte. (38 Ap.: 26 sin.IV ec.: 77, 12, sitt.VII cc; 15 inciro; 7 (iang.: 24, 25 Antiah.; 26,33 Cartg.; 10 Teaf. AIer.: 2 Chiril Aler.) Prin acest canon se interzicc ca episcopul sir ridiie ilinestiri f i seama sa. Dac.i face aceasta, tot ce a ziclit va trece in Droprietatea episcopiei. CANONUL 8: (O,SIND_\ CELOn CB-$I IAU STNGURI BARBA. TIA SAU O IAU ALTORA) Dumnezeiescul gi sfintul eanon al Apostolilor pe cei ce se taie pe sine insusi ii judeci de sinucigafi; fi fiind ierei ii eateriseste;iar nefiind ierei, ii oplc5te, de la inaintarea la preofic; clar este ei clirr cauza aeeastas-a hotilrit ci daci ccl ce se taie pe sirre este sinucigas,apoi eel e'e taie pe altul ueigag este. CEci cu dreptate l-ar privi cine'.'a pe urrul ca acesta clriar ca pe un r,iolator al fdpturii insipi. Pcntrrr aceasta Sfintul Sirrod a hotirit ci daci vreun episcop, ori presbite.r.ori diacon, s.ar pifi e.I castreazi pe cineva, sarr cu nrina sa proprie, sau prirr pornnci, accla si se supuni catcrisirii, iar de ar fi mirban sd se afuriseascS; afarE de euml'a c5zirrd irr vreo boal5 ar fi sitit sI taie nrenrhnrl cel ee ndtinte$te. CE precunr carlonul prim al sinndului de la Niceea pE cei . eq irt lioal5 sau chirurgisit nu-i pedepseqtCdin pricina bolii,-a:a ii noi riti
9. r0 I-II
osindim pe preotii.cei ce poruncesc a se face eunuci cei bolnavi. dar nici pe mirenii cei ce intrebuinleazd mina Ior proprie la tdiere tt,t-i invinovifim; crci aceasta o socotim vindecare a boiii, iar nu ca viclenie impotriva creafiuni sau ca violare a fdpturii. (22,23,24 Ap.; t sin:1.e9.;) Vezi canoaneleparalele. CANONUL 9: (CLERICII SA NU BATA) - ^--Peoarece-apostoleseul-si dumnezeiescul canon supune caterisirii pe iereii care se apucd sd bati pe credinciogii cei c" au picituit .u.r pu neeredincio;ii cei ce au fdcurt nedreptifi, cei ee megtegugind slujesc miniei lor gi falsificind agezdmintele.apostolice;ti, au infeles sub acei ierei numai pe cei ce bat cu miinile lor,,de;i.nici canonul nu are acest inle_les' nici mintea sinitoas5 nu adrnite a se infelege aceasta. Dar cu adevrrat zadarnic gi foarte gregit lucru ar fi si'se*cateriseasci numai cel ce de trei ori sau de patru ori lovind ar bate cu nrina sa, tlar str rEm,inr nepedepsit acela, care dindui-i-se voie ca prin porunca ce o d6 si batd, continu5 rizbunarea brutal gi pini ra mbarte. pentru aceasta, -a;a deoarece canonul opre.ste in general de a bate, Fi noi impreunr hotdrim. cici preotul lui Dumnezeu trebuie s6 povifuiasci pe eel ce nu se supune legilor prin inv6fdturi qi sfatu'ri, citeodatd ins6 ;i cu certrri bisericegti, dar sb nu se foloseasci de bice si lovituri, asupra trupurilor oamenilor iar daci unii nicidecum nu s-ar supune,;i n-ar di ascultare corecfiunii c_ert5rilor, nipe{ nu opregte, ca aeestia si se infelepteasci prin aeuzarea lor la dregEtorii locului. crci ;i canonul al cinciiea al sinodrrlui de la Antiohia a canonisit ea cei ce bagd in Risericd gilcevi si tulbur5ri si se indrepte prin mina cea dinafa--r5. (27 Ap.; 5 Antioh.; SSVas. c. NIare) Prin canonul prezent se interpreteazd canonur 2? ap. care interzice clerului sd batd, in sensul siu aulentic ed nimeni nu are voie si batd qi nici si dispund ca alfii sd batd gi se aratd cum trebuie preotul sd proeedeze in cazul cel-once au pdcAtuit. $i anume, pornind de la prlrruderile cuvintului sfintului Apostol pavel catre Tit, in care spune cd: ,,Inv5[Storul este doctorul sufletului, iar doctorul nu bate ci trateazi qi insdndtoqeazi pe cel bolnav Ei pe cel rdnit", se recomandd ca in cazul ci nu sint suficiente mijloace moralc si pedepsc duhovnceqti, atunci picdtosul respectiv sd se predea autorititilor civile, ca aeeste" .d-t p"depseaseS,interzicindu-se aplicarea bitiii din partea preotului. CANONUL 10: (LUCRURTLE SFINTE NU SE INSTRAINEAZA). (OSINDA PENTRU INSTRAINAREA I,UCRURILOR SFINTE). Cei ce s-au ar5tat pe sine dedafi patimilor, nu numai si nu se infrieo;eazr de pedeapsa sfintelor canoane-,ci indrhznesc chiar.a-si bate
rT I_II
311
joc de acelea. Cici le ristXlmicesc ;i le falsifici voinfa dupi firea lor pitimati; pcntru c5, dupi cum zice Grigore Teologul, potrivit rivnei lor pltimate, nu numai socotesc ci riutatea lor este iresponsabili, ci si se socoteasci chiar ca ceva dumnezeiesc,cici apostolescul canort zice: ,,Vas de aur, sau de argint, sfirrfit, sau pirrzd nimeni si rru-5i mai insuSeasci spre folosire acasi, cici este potrivtric legilor; iar de s-ar prinde cineva si se pedepseascdcu afurisire". Deci acest canon infelegindu-l spre ajutorul nelegiuirilor lor, zic cd nu trebuic si se judece ca vrednici de caterisire cei ce transfonni cinstita imbrdc6minte a sfintei mese in hain[ a lor, sau in vreo altl imbrdciminte; Si inci lici chiar cei ce sfintul potir, o ce piginitate! Sau cinstitul disc sau cele asemenea acestora folosindu-le pentru trebuinfele proprii le murddrersc,fiindci zic ei, canonul a hothrit si-i supuni afurisirii pe cei ce catl intru aceasta' iar nu caterisirii. Dar cine ar putea suferi mdrimea unei striclciuni li pigin6tifi de acest fel? Cici pe cind canonul supune afurisirii pe cei ce-9i insu5esc obiectul sfinfit nutnai spre folosinfi dar nu spre ripire desivirpiti, aceia Si pe cei ce rdpesc sfintele sfintelor qi comit sacrilegiu fafi de ele, ii libereazi de caterisire, 9i nu-i consider5 vrednici de caterisire pe cei ce, chiar ;i dupi judecata lor, cinstitele discuri si sfintele potire le murddresc spre slujba mincirilor; cu toate cI vdditd se face spurcbciunea gi este clar ci cei ce fiptuiesc unele ca acestea cad nu celei extrenre. Din numai sub caterisire, ci Si in vinov5fia piginitifii cartza aceasta Sfintul Sinod a hotirit sd se supunX caterisirii celei desivirgite cei ce rdpesc spre folosul propriu sau intrebuinfeaz[ spre folosire nesfinfitd sfintul potir, sau discul, sau lingura, sau cinstita imbriciminte, sau cel ce se zice aer, sau in genere orice dintre cele sfinte din altar, sau din vasele sau vestnintele sfintc. Cdci una este a spurca gi alta a fura cele sfinte. Astfel, pe cei ce iau afari din altar vasele sfinfite, sau vegmintele spre nesfinfitd intrebuinfat'e a lor, sau le dau altora, pe acegtia canonul ii afuriseste, pi noi impreund ii afurisim. far pe cei ce Ie lipesc desir,ir;it, ii supunren osindirii sacrilegiilor. (25,38,72,73 Ap; 25 Antioh.; 8 Grig. de Niso; 2 Chitil. ALet.) ln acest canon se dii interpretarea autentici canonului 73 apostolic, care in'terzicea folosirea in alt scop a obiectelor sfintitc, precizind cd se pedepsegtecu caterisirea ceii ce i;i insu5escsau instririncazii un bun sfinfit, qi cu afurisirea pe cei ce intrebtrinleazi pentru vreun scop oarecare, un obic'et,bun al bisericii. CANONUL 11: (NEPOTRIVIRI). 1NDELETNICIRI NIIPOTRIVITE PENTRU CLER. (INCOMPATIBILITATI). Dumnezeie;tile si sfintele canoane supun caterisirii pe presbiterii ori diaconii, care primesc dsupri-Ie dregXtorii sau indeletniciri lumepti, sau cele ce se zic purtiri de grijd in casele dregitorilor. Deci ;i noi intirind aeeasta, hotirim ;i in prir,infa celorlalfi eal'{r se numdri irr eler: ci dac6 vreunul dintre ei s-ar indeletnici cu dregltorii lumeFti, sau
312
12. 13 I-Il
g p$ml--asupri-;i cele db'_sezic purtiri de grij6 in casele sau mogiile d-regitorilor, acela s! se alunge di' clerul s6ui c6ci ,rirnurri-n,r ;;;; sluji Ia doi domni,_ 4rpa cuvintul nemincinos ui toi Irristos aau"xluiur nostru Dumnezeu (Matei 6, 24). (6,20, 87, 83, Ap.; J, T sin IV ec.; I0 sin. VII ec.,16 Cartg.) Inngind qi 'intdrind dispozi[iile canoanelor gl apostolic qi B . calce. don, pdrintii precizeazi ci s-e interzice, sub pedeapiilterisirii tuturor clericilor de a prirni dregdtorii lumeqti. EANONUT, 12, (PARACLISELE DIN CASE. (RINDUIALA PENJ TRU PARACLISELE DIN CASE PARTICULARE)) pe -clericii eare liturghisesc, sau boteazE in paraclis"L,-e"r" sint inl6untlql casei, firi-'irrvoirea episcopului, pi noi impreunb L hotxrfu" ;;;;rt"; ^"t^. cici pe cind sfinta Bisericr arltr calea cea dreaptd, tate'tii.l si ae vintului eelui adevhrat, pi pdstreazd-si invafi ilr""lrririt"l;;;:t"trl.ll, urit qi necuvios r-e 3pol -n-"!u, l" pernriti "a ""i ce viefuies" irrrpr.",rrre-i., brutalitate ,si neascultare, furi$indu-se in "u.u, ix ;":fi- buna ei rinduo umple de multi tulburare tle srninteri. pent'r aceea sfin;i ial,e' .:i -sd tul li cle Dumneze_uajutatul sinod de acum, de acord 'ai,r"*";;';;i"". cu ecunlenicul 'il]si
sfintut Sinod at vl-lea, a hotdrit sa fie i"peaiif turghieesc in paraclisele, ee sint prin case,Iepedarea dir, .i* re"r"al+e t_'.I^";rt::
de cdtre episcopul rocurrri. rar daci unii afare de aceStia prtrunzl'd in case' vor indrizni sr se atingd de liturghie, fir6 ae invuiiea episcopului, acegtia sE se cateriseasci, iar cei "u ,Irrt pertali comuniunii acestora si se supuni afurisirii. (3! Ap.; t4 l1_ siry.I,\:c.:31,34, Gartg.; 5 Antiah.; 53 Laod..;12 Cartg1.)
Sg Tru"L;7, 10 sin. VII
ec.;6
Vezi canoanele paralele.
''
CANONUL 13: (OSINDA CELOR SCHISMATICI). (SCI{ISMA FA-
TA DE EPIsCop)
,
cel viclean aruncind in Biseriea rui Hristos sdminfa neghinei ere_ tice, -si acestea vizindu-le tEiate din rddicini cu sabia nun.rtri. ve'it a pe. altd,cale spre viclenie, apucindu-se sa desfarta- trupur I'i Hristos prin nebunia schirnaticilor. Dar sfintul sinod' ,xti."l"'a (ridd;"i;;j desivirpit ;i aceasti viclenie a lui, a hotirit "E E;t-l; acum inainte vreun presbiter sau diacon, va osindi pe episcopul slu oarecare fentru '.i vinovdfie, inaintc de- sinodiceasca judeeati pi """""t*u, du osindirea lui desdvirgiti ar indrizni si ry d*epdrtezede la comuniu'ea cu acela, ;i numele lui nu-l va .pomeni la sfintele rugiciuni ale liturghiiror,-;er,; pre:cum s-a predanisit'Bisericii, hcola sd se iupuni caterisirii $i
313 14. 15 I-tI
l i p s e a s c d d e t o a t i d e m r r i t a t e a i e r a t i c e ajudeca.ta s c h . C i cmitropolifilor i c e l - c e e s t e r i9in dosinuit.in ptipit ceata presbiteriali ;i'il';,'r-i;uil pirintele ti"--it'a*""ri' a"pa chibzuinfa Sat PC presbide.:te insu;i mai i;i"tnici de demnitatea nu-"'t*-"'*J"ic ;i pe episcopul sau, acela vor urma acestuia' de vor ce I3.t cei teriei, nici de rrt-Ji""a'"'p'"tttit"l.. lqri iar de vor Ii aemnitateq Ji" fi.dintre ""i iuroriii," ri'"i"tu"."ia din Biseric5' pi'd cind -i'or -intoarce ta .'" uiuiit*ut"a -r"friitttoticii, morrahi, sau mireni,'A*saiir;it la episc'pul lor se desfdcind legitura' * propriu. s i n '- l l t e c ' ; 3 7 ' 3 4 T r u I ' ; ( 3 1 , 5 5 A t t . ; 6 s i r r ' I I e c ' : 3 - ' s i r i ' . I /eI c ' : 7 8
s i"tton' ii, ts sinl-il; 70'77cwtg') a carig.iil"s"/J.; :
Pre; - . Reinnoind Prevederile canonulu i 31 aPostolic' Prin canonul demtoati de dei.p6aie se z€nt,rs€ sanclioneazi cu pecleapsacateiisitii Ei inainte de 5i dio"n""l car" ";-;;-;tJpqng gpicgpuluiinfractiunilor nitatea presbiterul "#itt;i;';"ii"i1i"i u sinbaUui'asufra a se fi. pronunlat J" "at" se acuzi ePiscoPul' ITPISCOPULUI SCHISMATIC)' (SCHISCANONUL 14: (OSINDA MA FATA DE MITROPOLIT) sitt' cd acuzd pe mitropolitul Daci vreun episcop, 1uh - nlejcxt corltt: la de pe sinegi dep[rta sinoautui' .s-ar mai inaint* a" "etili;;;; rnrnrele lui rfup6 obicei la dumnezeiasca pomcni ar nu el cu ii niunea sinoa i ttote"it ca acela si fie sii"t"islujbd tainicl tst.* iiiuigiti"i,de nritropolitul-sau'-ar face schism6' caterisit; numai d;'d";il;ittaoo" misura datoriilor sale, ti nici Fiindci ser crrvine ca fiecare s6 cunoascd siu' nici episcopul pe mitropt "pit"opul presbiterul "e ,r,,'t-?"fu'i'i" politul sdu. lV ee; 31' 34 TruI'; 6 (31 Ap.; 6 citt' II ec'; '3 'sin' III ec'; 18 sin Cortg'; 13' 75 sinl=-il) Gong'.;14 Sarct.;5 Antioh'; 70, 77'62 pedeapsi ca Si in'tlo: ln Prezentul canon se stabileqte aceeaqi epiicop gi mitropoiitul di;tr; nul precedent, 9i cu referire ta rapo.tui " '
sIu.
cANoNuLlS:(OSINDAscI{IsMEI)'SCHISMAFATADEPATRIARH. CARE DESP,{RTIRIINU ESTE SCHISI\IA?) qi mitropolifi' , , Cele ce sint rintluite pentru presbiteri, episcopi, daci vreun aceea patriarhi.-Drept pentru eu nrult mai virtos se pot.ivesc de depirteze se si indrizni presbiter, ,u, "pir"'Jpl'?,, "","rir;it,'"t acestuia' poq"tli-"umele comuniune" "u p"npltiur'ta" f"itiuttt' li nu ar slujbx tainic6, ci mai pr€cum este hotarii' .;' ,i";Ji;';r. g;F""z"iasca osindireadefinitivi a acesinainte ite infitisar;; l; ]uiu ii"oa.rlni ri de
31.t 16 I-JII
tuia, ar face schism5, sfintul sinod a hotirit ca acela sb fie cu totur striin de toatx preofia, daca numai .," ..ru vidi ci a fncut aceasti nere: giuire; $i acestea s-au. hotirit si s-au pec_etruit pe,rtru- cei ce sub pre_ textul oareciror vinovifii se deprrteazd de intiii lor stitdtori, si fae schismi ;i rup unitatea Bisericii. ce"i- ""i"; .r; d"espart pe sine de comuniunea cea cu intiiur stxtdtor ar lor p"ntru ou"J"""* eres osindit de sfintele sinoade, de p6rinli, fir"itJ ual"i, ;;'comuniunea .sau cu dcela, care propoviduie;te eresul'in public, gi cu capul descoperit ir invafi in Biserici,. rrlii ca, aeegtia nu 'umai cd nu se vor supune certirii canonice;ti, desfrcindu-se' pe sine;i d" ;;"i;i.r]rr"u numepte episeop chiar inainte dL cercetarea sinodiceascd, ", cel ce se ci se vor in" vrednici gi de cinstea cuveniti celor ortotocqi, cici ei nu au osindit pe episrop-i; ci pe, pseudoepisgopi pe p.seudo invf,f'tori, ;i nu au rupt ;i cu schism5 unitatea Bisericii, "i :r-",, .itit se izlX"easca Biserca de sc-hismesi. de dezbiniri. :. : (31 Ap.; 6 si,. II ec.; S sin III ec.; lg -sin IV ec.; 31, 54, TruI.; 6 Gang.; 14 Sard.;S Antioh;'t0, 71,6i Cartg.; 73, 74 sin.I_II) canonul prezent intregind .canoanele -18-qi- 14 precedente ldrgeqte aceleagi prevederi qi in rapZri"rii"--." patriarhur, fa{d de care tofi cei_ lalfi clerici trebuie sd se supund. . -- sg menfioneazd insd, avind in vedere prevederiie canoanelor 13 !i...15'-cd acesteaprevdd. num-ai_situafiacind cei "i;;ii-piovouca schisma fafd de_superiorul sdu invocina anumite a"ri"il ;;i;$ii; de acesta dar nedovedite. In cazul in care insd superiorul propdvaduiegte in public in bisericd vreo invdfdturd eretica, atunci "orpe"tii,ii -i,.t 'u""rt au areptur Ei da_ toria ea imediat sd. se despartir de acel superior. -;t;" caz nu nurnai cd nu vor fi sancfionafi, clar vor fi liudaii, pcntm osincrit legal pe eel vinovat Ei nu s-a rdsculat impotriva ace.stlia. . CANONUL 16: (RETRAGERI'A DIN.SCAUN. PIERDEREA SCAU-SASC NULUI PRIN I,IPSA (\IECANONIC.\). MAT MARE OTi LUNI DIN EPARHIE) privinfa gilcer-ilor pi tulhur5rilor, cels ce se intirrrpld irr Risc. -tl rietalui Durnnezeu, este dc nevoie sd se hotrru.t"e-riu*asta: c,, nici un 'fniii-ierxtor. *ip ri- nu se areze episcop in biserica, ar cirei triieSte ;i se afli in demnitatea sa. deeit numai ia"e ;il; ;;;; i,oi" va re.unta Ia episcopie. Dar trebuie ca rnai intii cerceti;d*;;. ;;;;#*;;"'ii; confonrritate cu Sf. Canoane) pricina celui "r:rri*ri fi izgonit din a ,ce episcopie, sd se ducX la capif; upoi upu, dupd caterisirea acestuia. sI se promoveze altul in loeul lrri la episcopie. Iar daci vreunul dintre episcopi, aflindu-se in demnitatea sa, nu ar voi niei sx -'a"pa,.tindu-se renurfe ra episcopie, nici s6-li p6storeasedprnp.iut rx" pnpor, "i de episcopia sa, va zdbori mai murt'de ia!9 tuni'in "li lo",'iro"uprrnindu-se nici poruncii impdrdtesti, niei iniupii"i"a'-rr"inl'piirin"rr"r.ri sdul ;i
l7 I-II:
315
I const. (879)(sf. sofia)
nici chinuit fiind de:vreb boald cumpliti, care-i priciriuie;te riemi|eare aese"i"pita; cleci clacd unul ca acesta, care nu este impiedicat, de rlici una din pricinile menfionate, se cleparteazl de la epscopia sa ;i mai mult de .saseluni peti'ece intr-alt loc, si se instrdineze desXvir;it de cinstea gi demnitatei ae episcop. CSci in privinla celui ce se leneve;te in privinfa purtarii de grijS a trlrmei. ce i s-a incledin{at, ;i zSbove;te intr-alt loc mai mult de gase luni, sfintul sinod a hotdrit sd se fac6 desdvirpit strdin de arhieria, prin care s-a rinduit a pdstori, ;i la locul episcopiei lui sb se rinduiasci altul in locul lui' ( 9 s i n . I I I e c . ; 1 7 A n t i o h . ; 7 2 S a r d . ;7 1 C a r t g . 7 0 P e t r u A l e * ; 3 Chiril Alet.) Vezi canoanelc19 al'sinodului III ecumenic 9i cele paralele. CANONUL 17: (SA SE TrNA RINDUIALA URCAfiII TREPTEL9R
PREoTE$TI)
'Iirgrijind
intru toate de buna iinduialS bisericeascd' am socotit ci este ?e- nevoie a hotiri ;i aceasta: de acum inainte nici unul dintre -i"u"i, sau monahi, s6 nu se ridice deodati la indlfimea episcopiei, ci 1nui- i"tii cercetindu-se in treptele eclesiastice, a;a s[ primeascd hirotonia episcopiei. c6ci degi pinn acum unii dintre mireni, sau monahi, """i"a tt".roiu, indatd ,-au fnvr*dnicit de demnitatea episcopiei, fiindci au excelat pr:in virtute ;i au inilfat bisericile lor, dar - nicidecum im' punind Bisericii rara intimplare drept lege, hotErim ca de acum inainte ia n,, se mai intimple a"u.t lu"tu; decit ,numai daci cel ce se hirotonelt" potrivii rinduielil biserice;ti va trece prin treptele ierarhicefti' implinind in fiecare stare timpul hotdrit prin lege. (80 Ap.: 2 sin VII ec.: 72 Neocez';3' 12 Laod'; I0 Sord'; 4 Chirit AIer.) Vezi canonul B0 apostolic, 10 Trulan Ei canoandleparalele' CANOANELE SINODULUI AL Z.ECF,LEA LOCAL DB LA CONSTANTINOPOL (TINUT IN BISERICA SFINTEI SOFII)
(87e)
'
CANONUL 1: (UNITATEA.CANONICA RASARIT $r CEA DB APUS)
DINTRE BISERICA DE
sfintul pi ecumenicul sinod a hot[rit'ca acei clerici, ori mireni, Ori episcopi iin ltatia, care petrec in Asia, sau Europa' sau Lidia' ;i au fost pugi sutr leglturi, sau caterisire,-sau anatematiza-re de citre prea loan] unii.ca.'ace;tia si fie pugi ,si de citre Fotie, Prea iiintiiuf'pipi "ii"iit"f irairiarh al Constantinopolului, sub hotdrire de pedeapsi, adic5
316 2 Const. (873) (Sf. Sofia)
si fie ori caterisifi_{ anatematizafi, ori afurisiti. Dar $i acei crerici, sau laici' sau cr:i din tag-nrsarhiereascl sau ir:ratieild, tli' orice 'aro5i.. pe care Fotie prea Sfinlitul 'ostru- patriar.h:-'i;-.;;..p;,.,o suh afurisire sau eaterisire, sau anatemizare, si_i sfirr!irrrl papi Ioan fi sfinra Iui D-urrrner;; bii.';i"E.auifre-p"'-"i ,i"nl"" ronraniio.i,,iru,r,i Iui surr aceeasi sentinfi a pcdepsei. ri sd nu se schi;;;';;;;' niJi"oin prr.rosarir.ete cuvenite prea sfinf itrrlui scaun at trise-ricii rorlr;111iley, nici din t.tali: tatea prerogativelor intiiului glraio. al ei, ,,ici- a"uiii, ni"i in r,iitor. (12, 13, J2 Ap.:6 sin. I ec.; ,j sin. II ec.:Zg sin. IV ec.;36 TntI.; 6 Antioh.; 14 Sard.; 1I, Zg Cartg.;) scopul unitatea bisericii de risdrit cu cea de apus. La acest sinod s-a emis canonul prezent ""."aitpune respectarea reciproc5 a hoti_ ririlor luate de biserica din p.o'ra Ei'i! """ crin'constantinopot. CANONUL (NEPOTRIVIRE 'NTRE ..\RHIERIE -2: $T STARE.q MONAHALA) cu toate cr pind acum unii erin-lrg arhierei, care s-au pogorit in sehinra monahal' erau silifi re'ie"tine ta-.inaifinrerlinioriui. ri fici.cl aceasta au fost trecufi cu i'ederea, ac-estsfint 9i u""-l.ni" si'ocl inclreptinrf ;i aceasti scipaie iii" i"i"i" } i"trr"i,,i ;J*;H' fapti ifegari ra Iegiuirile bisericestl a hotxrit, c;- aace rr"oo opi-.'*f*.u,, oricare artul di' dernnitatea arrrie*"i"i-ui't'rr ; se pogoare la viafa rnonarriceasci li si indeplineasc5 to-cut^nociinlli,' *oo*r" k ,r,, *ui'lioa pr.tenfie la demnitatea arhiereasch. cf"i li.i,ritrintere difionat' si ucenicie'iar nu i; .au_cuvint de ascurtarc 'ccor: "'ltr.:xtu-ria" "-iii,iii'sezator; nici rrrr cer a pXstori pe alfii. ci inri;i a fi pd.storifi. Drept accea, pr(rcunr s_n zis mai inainte, dispuncnr ca .ieiunui rrintre "*i-"[-ri#trecrrfi in cata_ ri. dintre pil";';",i,, .,' r)osoare pe sine ra locrrr ceror 11{.u"1t".r":g. ee srnt p5storiti si se p,ocxiesc. rar de va irrcrrxzni ";;;,;;;i sr faci aceasta dupi emiterea si -p,tbri"u"uu ririei,'""ii .aat* a"um,';;;i; ripsindu-se ,e slne de trepta arhiereascl;Inri;;',rrai intoarcl la demrritateade clirrainte, de care s-au lepldat plin l"pi"ie sale. (4 sin. IV ec.; 43 Trut.; S s,rn. I-il ) ) Pdrintii avind in vedere ncobsor'area voturiror monahale crespre stlpunere Ei ucenieie, eare sint incimpatibile "u "li".u"ea. cie episcop, "qieare trebuie sd fie_invitdtoi *p"ri;t 9i past*ui-;f;;;", rar nu pros_ ternat gi in pocdinti,-dispune "" "pi*"opul eare se pogoari Ia viafu monahalS sE inceteze din demnitate. Balsamon comentind acest canon pune problema episcopurui provenit dintre monahi, 'menfionind cd- ?" fi incompatibild numai star rea de monah cu sehima*""". un r.trui d; ;;;;riin'J"to""a cr-rtotur de a mai putea fi episcop.
:t Const. t879) (SI. Sofia)
cANioNUL 3: (.SILA (VIOLENTA IN{POTRIVA IIIIIARI{ILOR) L)acf, vreunul dintre mireni, cilcirrd qi defiirnind poruncile dunrnezeiegti ;i irrrplritegti, gi batjocorind incd pi infrico;atele agezimirrte ;i legi ale Bisericii ar indrizni si bat[ pe vreun episcop, ori sd-l intemnifeze, sau firl motiv, sau 9i plismuind el motivrtl, ttnul ea acesta si fie anatt:nra. 'f (55 .1p.;8I .iin. Il' ec.;34 r'ut.1 Referindu-se la imunitatea 9i privelegiile prcofimii, asigurati de legile de stat, pirinfii hotarisc ca si fie srncfionate toate acele persoane care ar indrdzni sii calce acestea, nren{ionind pe aceia care ar indrazni sa bati pe un episcop. in susfinerea ar:etiei liotariri se invocd Ei prevederea din Sfinta Scripturar de la Fapte 2ll, 5 ;i canonul 55 apostolic, prin care se reglementeazd astfel de situatii. : Elobo.ind canonul pe tcrneiul legilor cle stat pi a cloctrinei canonice, pdrinfii dispun si sc anatcmatizeze to{i cei r:c ar bate sau ar internnifa pe vrcun cpiscop, firrl rnotiv sau ltldsmuind el motive. Prin aceasta se declarA inviolabilii persoanir cpisctipnlui aga curn este ea recunoscutA prin legile de stat, qi arsacum sint toli dernnitarii de stat. Aici se face apllcare gi prevedcrilor din alte canoane, care prevad dreptul exclu: siv al sinoadelorde a pcdepsi pe episcop.
', It/. CANOA\ELB
' '
,SF. PIRINTI
, ,
CANOANELE FERICITULUI DIONISIU ARHIEPISCOPUL ALEXANDRIEI (+264'
CANONUL 1: (RINDUIALA PENTRU POSTUL MARE: (SFIR$ITUL POSTULUI MAIiE. SFAT PENTRU AJUNARE IN bAiiTh-. MiNA PATIMTLOR)) Mi-ai scris, fiul meu.. prea- credincios gi -pa;tilor; prea infelept, intrebind in care ceas trebuie a se l6sa ajunarea in ziua anume zici ci unii frali zic cd trebuie si se faci aceasta cf,tre cintatul coco;ilo";- iu" alfii ci se cade de cu. seari: ci frafii.din- Roma, precum ,i"i,'aiteupia cocogul; iar despre cei ce sint aici,- ziceai ci mai degrabi. D";i ;;;li a se pune termen plecis,.gi ceas deplin mdsurat, care lucru cste gi difi_ cil, ;i gre;it. cici de tnfi se va mirturisi la fei cum cd sirbitoarea veselia trebuie a se incepe_dupd timpul Invierii Domnutui "ort"", ""r"-ii rind pini la acel timp sufletele cu aju,niri. Dar prin cele ce ;i; ;;ri, ai dovedit foarte corect ,si ingelegind din dumnezeiegtii evangheli$ti ca nu se vede nimic precis la dinpii in privinfa ceasuiui, cind a ii viai. cdci evangheligtii au scris in feluri diferite'despre .ui "u au venit la mormint in- timpuri $j{eritg, ,si toli au_zis ci au uftat p" Domnul inviat, "$i tirziu simbetei( (28, 1), precunl zice Matei: ,,.si cle airrii"*oie, iii"j inci intulerec" (20,1), precurn scrie Ioan: ,,,si dis'de climinea4lrir'12+,i), precum Luca: ,,;i foarte dimineafi risirind soarele(( (16, 2i, p"""r# Marcu. Dar cind a inviat cu adevirat, nici rrnul nu spune limurit; se mSrturisegte insi ci in seara simbetei, care lumina ri". .uu dintii zi a sdptiminii, pini la risiritul soarelui acelei dintii zile a sipttrminii, cei ce au venit la mormint nu r-au mai aflat pe el zi-ci'd ;;i;:.i-i noi zicem ci evangheligtii nici nu se deosebeic nici nu se contrazic intreolalti; cici de;i se pare a fi o deosebire mic6 in p"ioirrlu chestiu. nii ridicate, daci tofi se potrivesc cd noaptea u"uuo i ris5rit lumina Iumii, Domnul 'nostru, ei ie deosebesc inumai in privinfa ceasului, ca noi sd ne sirguim potrivi pe cele zise cu priclpere 9i cu credinlr. 3:le Deci cele zise de ltratei sint ala: ,,Tirziu simbata,'"ird "u lumina de zi'a intii a-sdpt6minii, a venit Maria Magdalena marie ca i6 si'""ulurta vadd mormintyl. $i iat5 s-a fbcut cutremur marei ci -.t'"t ingerul Domnului pogo'indu'se din cer, venind a rostogolit piatra deasupra ei. ei " si -inf5fi.sarea lui era ca fulgerul ;i imurxcemintea rui albd ",u ia,puii gi de frica lui s-a cutremurat strdjerii gi s-au ficut ca morfi. rar ingerul vorbind femeilor a zis: Nu vi iernegi, ,roi, "a"irti"-- "a pe Iisus cel rdstignit c6utafi. Nu este aici, cici s-a sculat precum a zis,,'120,f__f-Ol,
,1. Dionisiu
iar cuvintul acesta ,,tirziu(', unii adicd cred c5: dupd graiul comun insemneazi seara simbetei, iar cei ce infeleg mai infelepfe;te zic cd nu este aceasta, ci noapte adinci, deoarece ,,tirziu" insernneazi dupd o intirziere gi dupi un timp lung; iar cum ci zice c6, era noapte, iar nu seard, a adaus: ,,care lumini spre cea dintii zi a siptimitrii". $n femeile au venit, dal nu cum zic ceilalfi, aducind nliresme, ci sb vadi rnormintul, si au aflat ci se ficuse cutremur ;i pe inger gezind pe piatri, ;i au auzit de la el: ,,Nu este aici, s-a sculat". Asetnenealoan zice: ,,ln eea dintii zi a slptdminii Maria Magdalena a venit de diminea{i la mormint, fiind inci intunerec, ;i a vizut piatra luatf de pe mormint". (20, 1), dupi eI deci, ea a lenit inc5 intunerec fiind. Iar Luca zice: ,,9i simb6ti s-au odihnit dupi lege. Iar in intiia zi a sdptdminii, dis-de-dimineafi au venit la mormint, aducind miresmele cele ce g6tiserS; li au aflat piatra ristulnatd dc pe mormint" (23, 26; 24, 1-2). Acel ,,dis-de-diminea{6(', poate cI insemneazi zorile ce se it'esc mai inainte de dimineafd in ziua intii din sdptdrnini, cf,ci trecuse deja deci desivir;it, impreuni cu noaptea sirnbita intreagd ;i s-a inceput altd zi cind au venit ele aducind ;mirresrnele gi mirurile; de unde este evident ci inviase cu mult rnai inainte. Acestuia utrneazd ;i Marcu zicind: ,,Au cumpdrat miresme ca sd meargi sd-l ungS; gi foarte de dirnineafi in cea dintii zi a sdptiminii au venit la mormint ristrrind soarele" (16, 1-2); deci pi adcsta zice ,,foarte de ldimineaf6((, ceea ce este asemenea cu ,,dis-de-diminea{d", gi a adus ,,risdrind soal'ele". Este evident ci pornirea ;i calea lor dis-de-diminea!5 ;i.foarte de dimineaf;'r sa inceput; au intirziat insl pe cale, qi la mormint au petrecut lrind Ia rdr;iritul soarelui; ;i zice gi atunci tinirul cel in ve;minte albe, le-a zis acestora: ,,S-a sculat nu este aici{'. Deci a,sa fiind acestea, descoperim celor ce cerceteazd cu de-aminuntul in care ceas, sau ;i in care jumdtate de ceas, sau ptrtrime de ceas, se cuvine a incepe bucuria pentru Invierea din morfi a Domnului nostru; deci pe cei ce se prea gribesc, ;i deja pe la miezul nopfii se lasi de ajunare, ca pe lenegi ,si neinfrinafi ii dojenim, ca pe unii care cu pufin mai inainte de lintd intrerup calea, cici zice un infelept: .Nu este lucru mic in viafi, chiar dacd pu{inul lipsette; iar pe cei ce se mai infrineazi .:i rabdl mai mult, ;i rabdd pini la a patra straji la care pi celor ce cdlitoreau pe mare s-a aritat Mintuitorul nosumblind pe mare, ii primim ca pe ni;te viteji ;i iubitori de osteneali. Dar sd nu prea osindim nici pe aceia, care au incetat intre timp, sau fiindci au fost indemnafi, sau fiindci nu au putut, fiindc6 deoarece nici cele gase zile de ajunare nu le rabdi tofi in acelagi qi in asemenea fel; ci unii persevereazi petrecindu-le nemincafi chiar pe toate; alfii dou6, alfii trei, alfii patru, alfii niciuna; iar celor ce s-au trudit foarte intru prelungirea zilelor de ajunare, incit au obosit ;i numai cd nu s-au istovit, li se di invoire pentru gustare mai grabnicS: iar daci unii, care nu numai ci nu au perseverat, dar nici nu au ajunat, sau chiar desf6tindu-se in cele patru zile trecute, apoi ajungind la cele doud din urmi, pi numai pe acestea le-au petrecut ajunind, r'ineri ;i simbit6, ;i cred ci fac vreun lucru mare gi strilucit, dacd stiruiesc pini seara, eu so,
2-4
Dionisiu
cotesc cd acettia nu au ribdat aceeagi ner,oinfd ca ;i aceia care mai multc zile s-au infrinat. $i le-am scris acestea,'precum cuget, sfituind irr privinfa acestora. ' | (66 Ap; 89 Trut.) canoanele 1, 2, B, 4, ale {ericitului Dionisie sint de fapt o sc.is9ur9. de rdspu-ns al acestuia cdtre episcopur Vasilid, in privintra unor chestiuni' ca durata postului pa^5telui, interzicerea a" u- participa la serviciile religioa.se a femeii care are' scurgere lunard, ""fi.,"r"u' p"in consens de 1. rela{ii sexuale pe timp de rigeiciune $i starea celor c.e au scurgeri de siminfti noaptea ferd voie. CANONUL 2: (CIND SE opRESC tiEMBiLE DE LA CEr_E SFINTE? (OPRiREA DB LA CELE SF]T\TE A FEMEILOR AFLATE TN STAREA DE CURATIITE LUNARA)) aflindu-se ele aga, sr intre in casa lui l)rrinnezcu, socotesccr si a intr*ba este de prisos; de'arece cred ci nici elc fiind credi.ci'ase ri.."ccrnice n-ar indrizni aflindu-se a;a, sau si se apropie de rnasa cea ,.trupul sfinti, sau str se atingi de ;i de singele tui ilristos; .;;i ,\i"; ccea ce a\ ca curgerea singelui dc 12 ani, nu s-a atins
s27
I Grigorle
tt
cu bund cunogtinfl qi sd aprecieze dupi propria sa convingere. Aceste intrebdri ni le-ai pus tu noui, dindu-ne cinste iar rru fiindci nu le cunopti, pentru ca prin aceasta sd ne predispui a fi de aceeagi pirere, precurn gi sintem gi de acord cu tine. Iar eu, nu ca invi{dtor, ci cu toatd simplitatea, precum se cuvine cind vorbim intreolalti' fi-arn expus pirerea in chip nepdrtinitor, asupra cdreia tu, fiul meu cel prea infelept' sI judeci 9i s5-mi scrii in privinta acestora, dacd ceva fi se pare mai drept sau mai bun, sau dacd egti de pirerea si lie aga. Md rqg iubitul meu fiu, s5 fii sdn6tos, slujind in pace Domnului. (7 Atanasie cel LL.; 72 Tim, Aler.)
NELE' cANoA
TillY#'f.S'$filf; Jfr'#'l*
uL DEMINuNI'
CANONUL r: (PACATELE CBLOR PRTNSI (LUATT rN PRiNsoARB (ROBrTr) DE BARRART)
,l
Nu mincdrile ne ingreuiazd pe noi, sfinfite papi, dacE cei robifi au mincat cele ce le-au pus inaintea lor cei ce-i stipineau pe ei; mai ales fiindcl tofi sint de pirerea cI barbarii, care au nivilit in pirfile noastre, u-au jertfit idolilor. Iar Apostolul zice: ,,Minc6rile sint pentru pintece, ,si pintecele pentru minc6ri, dar Dumnezeu le va desfiinfa gi pe acela pi pe aceasta(' (I Cor. 6, 13). Dar ;i Mintuitorul care curifegte toate mincirile, zice: ,,Nu cele ce intri in guri spurci pe om, ci cele ce ies" (Matei, 15, 11). Iar in privinla necinstirii femeilor robite, batjocorindu-se de barbari in trupurile lor, acestea si nu se osindeascd toate Ia fel. Cdci daci viafa vreuneia ,si rnai inainte era prihinitS, mergind dupl ochii celor desfrinafi, precum s-a seris, este evident ci deprinderea de desfrinare se presupune pi in timpul sclaviei, ;i unele ca acestea nu trebuie si se impirtigeasci prea usor de rugiciuni. Dar, dacd vreuna vietuind in deplini eastitate ;i mai inainte a dovedit viafd curatl ;i afari de orice binuiald, ;i acum de sili ;i de nevoie a cdzut in ocard, in privinla acesteia, avem pildd din Deuteronom, despre fecioara, pe care un om a gisit-o in cimp gi siluind-o s-a culcat cu dinsa: ,,Tinerei, zice Sfinta Scripturd, sd nu-i faceli nitnic, cici nu este picat de moarte in acBasti fecioar6, cici precum s-ar scula omul asupra aproapelui sdu, ;i ar omori sufletul lui, aga este lucrul acesta, a strigat fecioara, dar n-a fost cine sd-i ajute" (V. Moise, 22, 26, 27). A;a este ;i aceasta. (62, 67 Ap.; 11 sin. I ec.; 27 sin. IV ee.; 4, 5 Anciru, 14 Petru Aler; 49 Vas. c. Mare.) : .: Canoanele 1- 10, sint de fapt o epistold a sfintului Grigorie . citrq un episcop din Pontt referitoare la cei care in timpul invaziei varazilor qi go{ilor au mincat din jertfele idolilor gi au comis ;i alte picate, prevdzind pedepsele ce se cuvin acestora.
2. 3 Grigorie
CANONUL 2: (LACOMIA $I CI$TIGUI, URIT. (OSINDA LACOMIEI (:SI EXPLOATARII) A PRADARII A CII$TIGULUI SI URIT)) Groaznicl este licomia, ,si nr.nse pot cita intr_o scrisoare dumne_ zeie;tile- scripturi,-in care se spune ctr este grozavi gi infrico;ata--riu numai tilhrria, ci in general ricomia_ gi atingerea rre cele striine, pentru agonisirea uriti; qi orice de acest fel estJde tepidit ae giseri"a lui Dumnezeu. rar cei ce- in tirnp de prigoa'r, ,,intru'atita suspin atitea ;i plingeri, indriznesc sd creadr ci timpul aducdtor ae toata piu""u"uu .ri" pentru ei timp de cigtig, aceptia sint oameni necinstito"i ,i- o"*r*r"", pi urifi de Dumnezeu ;i care intrec orice r5utate. orept aceea s-a hotSrit ca tofl acrcgtia-rl :: repede ca nu cumva se iina "*iu p".iu tot poporul, ;i mgi intii peste intii stititorii, care nu cerceteazi aceste lucruri; cici mi tem, precu* Scriptura: ,,Nu vei pi""_ _ ?i9" de cu -cel nelegiuit pe- cer diept" (Moise 18,'iB);' cEci zice sfin"prin S"Tipjufr ldiomia ,,Desfriul ;i sint cele -6); care vine 1-1_, urgra lur' rJulnne-zeu f,ii pierzirii(( (Col. B, deci nu v6 facefi impreund pirtagi-peste, ai ror; cf ali fost oareci"d iri' intunerec, iai acurn lumini intru Domnul ca fiii luminii si umblafi, cdci rodul luminii este intru toatx bundtatna, si dreptatea, ;i adevirul, cercind ce este binepl5cut Domnului 9i nu fiji pdrta;i lucrurilor celor fara de roadi ale intunericului, ci mai virtos mustrali-re chiar, cxci ceie-fecut" i.r-ascuril de- dingii,- ru;inos este chiar a le spune; pi toate se invedereazr de lumini vizindu-se se arati" (Efes. b, 6--i3i. unele "a a"u*t"a re zice A_ postolul. Iar unii, care au fost pedepsifi'pentru ra"o*io-io"^ii"-ii-p de pace, daci chiar in.timp de urgie iirdgi ru oo" inarefta spre lrcomie, cigtigind din singele ;i din pieirei unor oameni, care 'au tost- o[-guli; s_au^ robifi, sau ucigi, ce trebuie s6 se a;tepte altceva de Ia acest lucru, decit cr cei ce practicd rd^comia,ingrdmddes" *gru,-utii ur.rp.u ror, cit pi asupra poporului intreg? ,,
(, Cartg.; 74 Vas. c. M:; 6 Grig. d,e Nisa) CANONUL
clsTicul,ui
3:
(CI$TIGUL
STRATN))
NEDRBPT
(NECINSTIT)
(OSINDA
Au nu iat5 Ahar, fiul lui zata din grepealr luind din cele aduse lui Dumnezeu, pi peste tostd adunarea lui Israel, s-a ficut urgia? $i acesta singur a picituit, dar care singur a murit intru pdcatul sru? $i noud ni se cu,vine in acel timp sd considerim anatemx tot ce nu este al nostru pi ciptig striin. Cici 9i acel Ahar a luat din pradi; acegtia acurn tot din pradtr; dar acela a luat cele de Ia vrijmap; iar ace;tia acum, de Ia frafi, ciptigindu-pi cigtig de pieire. (72 Ap.; 70 sin. I-II;
61 Vas. c. M.; 6, I Grig. cte Nisa)
f!|
- l
4-z Grigorie
823
CANONUL 4: (PRADAREA. (OSINDA PRADARII)) gdsit; Si nimeni sh nu se amigeasci pe sine, nici ca ;i cum ar Ii Deuteronomul cici ci,stiga; cici nici celui ce gisepte ceva nu se cuvine a zice: ,,Str nu treci cu vederea vizind vifelul fratelui tiu sau oaia r5tdcincl pe cale, intorcindu-te si le intorci la fratele tbu; iar dacd fratele tiu 1u este aproape de tine nici nu-l cuno,sti, le vei adun-a pe ele 9i vor fi cu tine pini ce le-ar ciuta fratele tdu ;i le vei da lui; apa vei face cu asinu,l lui, ;i a;a vei face cu haina lui, 9i apa vei face cu tot ceea ce a pierdut fratele tiu, cu orice a pierdut el, 9i tU le-ai aflat" nu numai ale ?ratelui de le-ar gdsi, ci $i ale vrijmapului. ,,intorcindu-te", (V. Moise 22, 1-3), aga spune Deuteronomul. Iar in Exod se spune ci iice ,,le vei intoarce la casa stipinului lor" (11 Moise 23, 4). Iar dacd nu este ingflduit a cigtiga dac6 fratele tiu, sau vrSjmagul, in vreme de pace ar lenevi, ;i s-ar desfdta, neingrijindu-se de ale sale, cu cit mai pufin cind este in nenorocire ;i fuge de Vrtrjrirati, $i silit i;i pirdse;te ale sale? '
(6 Crig. Nis.) CANONUL 5: (LUCRURILE GASITE) Dar mulfl se amigesc pe sine linind in locul lucrurilor lor pier dute pe cele strline ce au gdsit; cici daci voradii pi,ggfii. au tratat cu ei ca vrdjmasi, aPoi ei se fac altora voradi ;i Sofi. Deci am trimis la voi pe fratele gi irnpreund bdtrinul Eufrosiu, pentru acestea, ca sd dea gi acolo asemenea fel de procedare, dupi cel de aici, pi ale c6ror scuze se ' cuvine a se priml, ;i care trebuie si se opreasc6 de .la rugdciuni. CANONUL 6: (LIRERAREA ROBILOR. (ROBII, SCLAVII SCAPATI DIN PRINSOARE SINT LIBERI.)) Ni s-a vestit insd noud ci in fara noastrd se face un lucru de necrezut, negregit de necredinciogi gi de nelegiuifi' 9i de cei ce nu cunosc nici numele lui Dumnezeu; cd adici unii la atita cruzirne gi neomenie au: 4iuns, incit refin cu sila pe unii dintre sclavii scipafi de la barbari. Trimitefl pe cifiva prin .tar6, ca sI nu cadd fulgere peste cei ce fac unele ca acestea. (85 Trul.; 3 Gang.; 64 Cartg.) DE FRATI. (VINZAREA) (TRADACANONUL 7: (vlNzAToRII REA). (OSINDA CELOR CE SE FAC UNDLTE ALE BARBARrLOR). ,I)eci cel ce s-au numirat intre barbari,' 9i s-au dus cu ei-in robie, . uitind cl au fost odattr din Pont ;i cregtini, $i s-au sdlbitieit intr-atita incit ucid chiar pe cei de neam cu dingii, sau cu lemn, sau prin su-
82{
E-11 Grigorie
$r*malg, pi aratd barbarilor, care iru gtiau, ciile sdu casele, acegtia tre_ l"': $-:p opreascf, 9i de ra ascurtarc, pind ee uio"ina"-ro ,fin,iii, 9i Duhul Sfint inaintea lor, ar hotdri ."oa du ofr;i* l" privinla lor. (9 Ancira; 17, 73 Vasite c. Li,; Grig. 5 Nds./ CANONUL B: (OSINDA CELOR CE PRADtr AZA) ry"-qu cei ce au indriznit si nivlleascd-asupra caselor strdine, tlaci, leuzati riind' s-ar dovedi, si nu-i invrednicepfi "i.i de ascultare; iar dacd singuri ar rndrturisi pi vor da inapoi ceea ce aL iuat, s6 se prop_ tearnd in rindul celor ce se convertesc.' (6l Vosile c.M.; Z Crtg. Neocez.;6 Grig. Nis.) CANONUL 9: (LUCRURI GASITE DIN PRAZI) rar cei ce in- cimp au gdsit ceva, sau in casere ror din ce au lisat barbarii, dacd se vor dovedi, tiina acuzali,- uJ-"u*"-enea sb fie inlre yej ce se- pro;tern; iar daci vor mErturiri'rirrsu"i; gi vor da inapoi, si-i invrednicegti pi de rugdciune. (Ut Vasile c. M.; Z, S, 8 Grig. Neocez.;6 Grig. Ni.s) ., CANONUL 10: (RINDUIALA PENTRU CtrI CARE -- DAU LUCRUpE
RiLE
FATA. (sA NU CEARARAspLATA)t
rar cei ce indepline-sc porunca, trebuie sd o indeprineasci afara de orice giptig urit, nici sr nu ceartr r6splatd
1:-3 Petru
CANOANELE FERICITULUI PETRU, ABHIEPISCOPUL : ALEXANDRIEI $I MARTIRUL CANONUL 1: (POCAINTA CELOR CAZUTI DIN PRICINA CAZNELOR (lN PRIGOANE)) Deoarece s-au ajuns a patra oari Pa,stile in persecufie, a fost destul pentru cei ce au fost urmdrifi gi intemnifa,ti, ;i au r6bdat chinuri cumplite ;i bdtni de nesuferit, ;i alte multe nevoi grele, ;i dupd aceea s-au predat din cartza neputinfei trupului, daci acegtia la inceput nu au fost reprimifi din cauza clderii mari, cdreia s-au supus' totu;i deoarece ei mult s-au nevoit 9i mult timp s-au luptat impotrivS, cd nu de voie au venit ei la aceasta, ci predindu-se din cauza neputinfii trupului, fiindctr gi rdnile lui Iisus se arat6 pe trupurile lor, ti acu,m au al treilea an de plingere sE li se dea lor peniten!5, spre aducerea aminte despre intoarcere, alte patruzeci de zile, pe care degi le-a ajunat Domnul fi Mintuitorul nostru Iisus llristos dupi ce s-a botezat, totupi a fost ispitit de diavolul, astfel 9i din;ii, exercitindu-se mai mult in timpul aeelora, $i de$teptindu-se mai tare, de aci inainte vor priveghea in rugiciuni, meditind asupra ceea ce a zis Domnul citre cel ce-L ispitea pe El sX i se inchine: ,,Mergi inapoia mea Satano; ci scris este: Domnului llum4, 10). nezeului tiu si te inchini, si Lui singur s6-i sluje;ti" ,(Mat. Canoanele 1-15, reglementeazi starea celor cdzuti in timpul prigoanei ca qi a eelor ce au rezistat pdstrind dreapta credin{5. .:
2: (pOCATNTA CELOR eE AV CAZUT U$OR) Iar celor ce numai dupl ce au fost intemnifali, gi au ribdat asupririle ;i infectiile din temnif5, ca in strimtoare, iar apoi fiind robifl neluptind cu chinurile, dup5 mult5 lipsi de putere, li dupi oarecare orbire s-au infrint, - Ie va ajunge un an eitre celdlalt timp; fiindc[ si ei cu totul s-au dat pe sinepi spre a fi asuprifi perrtru nurnele lui Eristos, degi au 9i primit in temnild de Ia frali mare mingiiere, pentru care au sE rispliteasci inmulfit dacl doresc a se elibera de robia prea amarl a diavolului, aducindu-gi prea bine aminte de cel ce zice: ,,Duhul Dornnului peste mine, pentru care rn-a uns, nr-a trimis spre a propovidui s5racilor, a biner.esti robilor iertare ;i orbilor vedere, a slobozl pe cei infrinli intru u;urare, a propovidui anul cel primit al Domnului qi ziua rEsplStirii'r (Isaia 61. 1--2; Lr"rca4, 18-19). CANONUL
(62 dp.: 70 sin. I ec.; 7, 2, 3, 9, 72 Ancira; 73, 87 Vasile c. M.; 2, 5 Grig. N'iso./ CANONUL 3: (POCAINTA CELOR CE S-AU PREDAT FARA CAZNE) far celor ce chiar nimic nu au pbtimit ceva de acest fel, $i nici nu au arEtat rod de credinfi, ci singuri au alergat Ia riutate, gi s-au predat
326
4-5 Petre
de lapitate ori de frici, iar au -ve-nit la p,ocdinfi, de lips6 ;i po_ lcunl. 'paraboru trivit bste a Ii se pune, inainte "t-irr-i"Jlii'celui neroditor, p'ecum zice Domnurl: ,,Avea oa"ecine un smochin strdit in via lui, si a -;tt;. ve$t ciutind rod in.^el, ti grsit. Atunci ,i;; vier, iati lrei ani de bind vin ctrutind rodl-ain smochinul u""riu ;; ;;;r;;;"tJ ;i pentru cx ;i pimintur il face neforositor.trar el raspunzind, zice luii -p;;; Doamne IasS-I pi anul a_ces!a,pin5 ce-I voi sdpa imp?ejur voi ;f gunoi, si poate face rod! iar dacX [ru, il vei tdia L anut cel viitor,. (Lgca 13, -6-9); pe. care parabold ruind-o ui i"ui"ilu-l"rtiio", tt ";i;; rod vrednic de pocrinfd in cursul unui timp indelunlat ae pociinlt, ;;; avea nrai mult folos. (62 ap.; 6, g Ancira; 2 Ctrig. Nisa) CANONUL 4: (OSINDA CELOR CE NU SE pocArESC) Iar, celor in p.rivinfa ctrrora nu este_nici o ,xdejde si sint nepociiti, ci;tigindu-.si piete ae Etiop ,rur"ti*nuie-$i i;;i.ri.iri'de.pantula, Ii se va zice cele ce s-au zis ceruilalt smochin:',,se ;; se mai faci din tine rod- in veci, si se usci smoehinur indati" (I\,i;t ti 1g), s; pri;r;l; asupra lor pi cele zise de Eclesiastur: ,,ce este strimL nu se va putea indrepta, ;i ce lipsegtg .r' se va putea numdra(, (Eciesiast l, 15); cd de -4u-s" va in-drepta mai inainte cer strimb,-este cu'neputinte se se impodobeaseE; gi de se va implini mai intii tipsa, *t"-I"-""putinti a se numira aceasta.Drept aceea;i Ia sfir;it ti se va i"ti*;l;i;"'l"ro."irl de rsaia_p_roolocuf ,,g! vor- vedea deci,' zise, ;ad"h;-;i;'oamenilor, care i s-au lepddat de minei cI viennete 1or-r,,, ,u -"ri-;i idil;;:';;:.-;; stinge, $j vor fi spre vedere Ia tot trupur,. os. 66; 24t Filnace si precum mai inainte s-a zis de dinsul ,,iar cei nedrepfi' "r' *uru" inviforatd, a$a se vor tulburs, gi..nu vor putea sE se od-iirneascd;gi cei netegiuili nu se \.or putea bucura,,, a zis Dumnezeu (Is. Z0, Zl). (62 Ap.; 70 sin. I ei.; 9 Ancira; Z G:ri,g-cle Nisa; g4, gS Vas. c. M,) CANONUL 5: (POCAINTA CELOR PREFACUTI. (CE I-AU VICLENIT PE VRAJMA$I)) '
-_ far in pridnfa celor ce s-au preficut ca David, care s-a ficut epilentic ca sE nu moard, clci n-a iost epileptic, ci care nu au iscilit de lepidat, ;i. dupi multa stlrimioar"-Si_*'b5tui j;;- d" _".r,1llly,,:*le ca ni;te copii cuminfi infelepti intrd ei copiii E:l-1ll-._:ldjmatilor, rara de rnlelepciune, ;i- sau, ca pi cum- au trecut prin altare, ,u., "u gi cum cur mina, sau ca gi cum au pus p5cigi in locul io", -i"rtai" Juou""qe, precum am auzit, unii dintre cei ce arr mirturisit au aut unora dintre aceia, crci mai ales cu multd evlavie au evitat ca irrsuii cu rniinile lor sd fa_ci focul ;i si tEmiieze pe demonii ,r*"rr"afi, Ji- a"ol"""e prin ignoran!5 a rdmas ascuns c6 ei au f6cut aceasti ne-bunie, totusi i se va mai
i6-Z
Petru
327
da acestora un timp de ;ase luni pentru convertirea la pocXin!5; astfel gi ei mai mult vor avea folos, cugetind neincetat la cele spuse de prooroc ;i care zic: ,,Prunc s-a n[scut noui, fiu s-a dat noul, a cdrui st[piniie peste umXrul Lui ;i numele lui se cheam5 Inger de mare sfat'r g, 6-);carele precum stifi a zdmislirii celuilalt prunc care rnai inainte itr. i propoviduit inaintea fefei iegirii lui, pocdinfa spre iertarea pdcatelor, s-a zimislit ;i el insu;i ca si propoviduiasc5 pocdinfa, c6ci noi ii auzir11pe arnindoi propnriduind mai intii nu trunrai despre pocXinfi' ci gi despre imp5rifia cerurilor, care, precum am invd,tat, inlduntrul nqst1n este, (Lttca 77, 27), cb aproape db noi este cuvintul pe care-l credem in gura noastr6, ,si in inima noastr[; perltru care gi ei aducindu-pi aminte se vor inr,dta a mirturisi cu gura lor pe Domnul lisus, crezind in inima lor: ci Dumnezeu l-a sculat pe El din morfi; pe eare auzindu-le cd cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mirturiseste spre mintuire (Rom. 10, B). (62 Ap.; 1-6 Ancit'a; 7 Petru AIer.; 2 Ctt'ig.Nis.) CANONUL 6: (POCAINTA ROBILOR CRESTINI CARE AU JERTFIT DE SILA) Iar in privinfa celor ce au pus sclavi creptini sd jertfeascd idolilor in locul lor, ;i sclavii, ea unii care sint sub stdpinire, ;i sint intr-un fel oarecare intemnifafi de stdpini 9i ingrozindu-se de ace;tia gi de frica Ior au venit fi au alunecat la aceasta, - aceia intr-un an vor arita faptele poetrintei, invifindu-se pentru viitor si faci voia lui Dumnezeu, pi sd se teami de El ca robi ai lui Hristos, mai ales auzind ci fiecare. daci va face eeva bine, aceasta va lua de Ia Domnul, fie, rob, fie slobod (Ef. 6, B). (62 Ap.; 3 Ancira; 3 Grig. de Nisa) CANONUL 7: (POCAINTA CELOR CE $I-AU PUS ROBI CRE$TINI SA JERTtrEASCA) Iar cei liberi, adic6 stdpinii acelor sclavi, care au fost silifi sd jertfeasci idolilor, trei ani se vor cerceta intru pocdinfi, ca unii care s-au fitlrnicit li au primit pe cei ce sint impreun5 sclavi si jertfeascl idolilor, fiindc5 nu au ascultat pe Apostolul, care voiepte ca st6pinii s5 faci aceeasi ce fac sclavii, lisind ameninfirile, ttiind zice Apostolul ctr Domnul din ceruri $i aI nostru ti aI lor este (Ef. 6, 9). Iar daci tofi avem un Domn, care nu cautd la fa!d, ,,c5ci ;i toate 9i intru toli este Ifristos, pi intre barbari pi intre scifi, ;i intre sclavi ;i intre slobozi (Col 3, 11). deci sint datori a reflecta asupra celor ce le-au ficut voind a-$i mintui sufletele lor cei ce pe sclavii, care sint laolaltX, i-au atras la idolatrie, care ;i ei puteau scdpa, dacd Ii s-ar fi dat lor dreptate ;i ce este potrivit precum zice iari;i Apostolul (Col. 4, 1). (62 Ap; 7,6 Ancira; 5 Petru AIet; 2 Grig. de Niso/
32E
8. 9 Petru
CANONUL
8: (RINDUTALA PENTRU CEI CE_AU FOST ViN-
DUTr)(TRADATT)
Iar in privinfa celor ce au fost tridafi gi au cEzut, sau care sirrguri au intrat in luptS gi au mErturisit ci sint cre;tini, gi au fost aruncafi in temnif6, fiind chinufi, rafional este, a le da ajutor intru veselia inimii, .si a-i face pirtagi la toate, gi in rugdciuni gi intru cuminecarea singelui si trupului lui rrristos, 9i in mingiierea cuvintului, pentru ca mai cu tdrie nevoindu-se si se invrcdniceascd si ei de darul chemrrii celei de sus". ,,Fiindcr chiar de gapte ori, zice, de va c6dea dreptul, iaripi se va ridica" (Pilde 26. 16); ceea ce dacd ar fi fxcut tofi cei cizuli ar fi ardtat poc6infa cea mai deplini ;i din toatX inima. (62 Ap.; 72 sin. I ec.; 3 Ancira; g petru AJer.; 3 Vqs. c. L,Iare) CANONUL 9: (SFAT PENTRU CEI CE CAUTA ISPITA) $i in privinla celor ce ca trezifi din somn au sirit in lupta cea aducEtoarede chinuri si care va avea loc in viitor,;i care ipi pricinuiesc Iorugi ispiti de a se lupta cu marea ;i cu rnulte valuri, dar eare mai ales impotriva frafilor aprirrd jiratecul pxcxtopilor, cu aceptia incd trebuie sE se comunice, deoarece in numele Iui rrristos au venit la aceasta, {egi nu iau aminte Ia cuvintele Lui, care invaf5: ,,Rugafi-vi sb nu intrafi in ispitd, gi care iariqi zice cxtre Tatrl in rugSciune: .$i nu ne duce in ispitS, ci ne mintuiegte de cel viclean" (Luca 11, a); qi poate cI aceia nici nu ;tiu cE insu;l Stipinul gi InvbfXtorul nostru de mu,lte ori i-a elitat p9 ce! ce voiau a-i instiga, si ci uneori pleca intr-un tinut aproape de pustie (Ioan 11, 54), gi ci atunei cind s-a apropiat vrernea pitim-ei Lui, nu s-a predat, ci a a;teptat pini ce au venit asupra Lui cu sEbii gi cu furci; atunci zise citre ei:,.Ca Ia un tilhar afi ie;it, cu s6bii li cu furci sE mi prindefi" (Mc. 14,. 4B), care l-au ;i itat rre El, zice, Iui Pilati dar cei ce intru asemEnarea Lui gi dupd scopul Lui au, umblat, au pitimit, aducindu-pi aminte de cuvintele Lui dumnezeiegti, prin care 'vor ne_ajut6 pe noi in prigoane tice: ,,tua!i amlnte de voi, cd vtr da pe voi la aduniri gi in sinagogile lor vi vor bate pe voi..; ,,;i v6 vor da, a zis, iar nu: ,,predafi-vd singuri pe voi". ..$i vn vor duee, zice, inaintea dregltorilot pi implralilor pentru numcle Meu,. (Lc. 27, 12), ,,dar sX nu v6 duceli ingivx; fiindcd el voie;ts ca ii noi, persecutafi fiind pentru numele Lui, sd pribegim din loc in loc"; precum iardsi il auzim c6 zice: .$i dacd vi alungd pe voi din cetatea aceasta,frrgifi in cealalti" ((Mt. 10. 23); cdci El nu voiepte si ne ducern singuri citre scutierii si rincierii diavolului, ca si nu ne facem lor pricinuitori gi de mai multe morfi, ca gi cum i-am sili pe aeegtia si se sElbiticeascd si mai tare si sE sxvirgpasc5 deplin faptele de moarte aducitoare, ci dimpotrivi EI voie;te sd a;tept5m si si avern grijS de noi. s[ privegh"rtr ii sx ne rugrm ca qi nu intrdm in ispit5 (Mt.26.41). Astfel stefan, cel dintii care-a nrimit martiriul pe urmele Lui, tirit fiind in lerusalirn, de cei firidelege .:i adus fiincl in sinedriu, a fost impro;cat cn pietre, in rrumele lil' Ifristos, s-a slSvit rugindu-se pi zicind: ,,Doarnue nu le socoti lor plcatul
t0 Petru
acesta(, (F. Ap. 7, 60); astfel ;i lui Iacob aI doilea, prins fiind de lrod, cu sabia' i s-i teiat capul; astfel 9i lui Petru, cel mai ales dintre apostoli, de multeori fiind prins gi inchis gi necinstit, mai pe urmd s-_a ie*iig"it in Roma; de alemenea ;i preavestitului Pavel, fiind predat de multi ori, gi primejduit pind la moarte, gi mult nevoindu-se, 9i intru multe prigoane gi necazuri ldudindu-se 9i lui intru aceeapi cetate i s-a tniat capril cu sabia, care intru cele ce s-a liudat, a isprivit; 9i 9e !n Dimasc s-a slobozit cu co;nifa noaptea peste zid, 9i a scdpat din miinile celui ce ciuta sd-l prindX. Cdci cea dintii lintd a lor a fost s[ binevesteascd gi s[ invele cuvintul lui Durnnezeu, intru care intdrind pe frati ca si r6mini in credinli; ziceau ei ;i c[ prin multe necazuri trebuie lui Dumnezeu (F. Ap. 14, 22); cdci ei _ll "e ittt"5* noi intru impirStia -aI multora, ca s[ se mintuiascd (I Cor' 10, 33)' cdutau folosul lor, ci $i sint multe inca de a le spune lor in privinfa aceasta pentru ea sE lucreze in chip cuvenit, dar, precum zice Apostolul, nu ne aiunge vremea a spune (Evr. 11, 32). (62 Ap; 3,5 Ancira; 8 Petru Aler.; 2 Gtig. de Nisa) CANONUL 10: (OSINDA CLERICILOR CAZUTI) Drept aceea nu este rafional sb mai rdmind in slujba bisericeasc[' acei clerici care au fugit de martiriu,r au cizut .si iarXsi au luptat' fiindci au plrdsit turma Domnului qi pe sine s-au batjoeorit ceea ce nici unrtl dinfre apostoli nu au f6cut' cdci ;i fericitul Apostol Pavel' care multe prigoane a suferit .si s-a distins prin multe biruinte din lupte, cutloscina ce mai bine este a se libera pi a fi cu Hristos, adauge $i spune: ,,Dar, a mai riminea in trup, este mai trebuincios pentru voi'( (Flip. 7, 24); cdci avind in vedere nu folosul siu, ci al multora, ca sd se mintrtiase5' a socotlt ctr este mai necesar a riminea cu frafii .5i a purta griiS de ei' decit a se odihni (I cor. 10, 33): eare voieste ca cel ce invafx sd fie (Rom. 12, 7). Drept aceea cei osin' model credincio;ilor in invifituri difi in temnifi, edzind din slujbfl gi s-au intors iarigi Ia lrrpti, sint foarte nechibzuiti; cdci cum se roagi ei pentru ceea ce au pdrdsit, prttind si fie fratilor de folos in acelagi timp? Fiinded pinX ce nu sresiseri, aveau iertare pentru fapta Ior nesocotitd; iar dach au gresit, ea unii care s-au mindrit -si s-au prihdnit pe sine, nu mai pot si sluieasci; din care cauzi sI se ingrijeascd ma.i virtos intru smerenie cutn sE sfirqeasc5 viafa pdrlsind slava cea desart6. Cdci aeelora este suficienti comuniunea ce vor avea in lini;te ;i in deplinftate din ambele motive' atit pentru ca sI nu li se pari ei au fost impov6rafi cind vor fi du$i cu sila din descompunerea de aici, cit pi pentru ca unii c6zind si nrr pretexteze cX au sldbit din pricina penitenfei, care mai mult decit toti ceilalfi vor avea nr;ine si ocarE, in chipul aceluia, eare a Dus temelie, dar nnr a fost in stare sI o desdvirpeascS.C6, zice tofi cei ce trec Tte acolo vor incepe sii-l batjocoreascd zicind: ,,OmuI acesta a pus temelie ;i n-a fost in stare si desdvir;easc5"(Luca 14, 20-30) (62 Ap.; 70 sin. I ec.; 7, 2 Ancira; 3 Atanasie c. Mare; 10 Vas. c' I\{are;2Teof.AIer.)
330
1I..12 Petru
CANONUL 11: (CEI CE S-AU PRIMEJDUIT PENTRU FRATI) Iar cei ce, intrind ra inceput in toiul prigoanei, au stat in fata judecSfii, gi privind. ,sfinfii mucenici, s_au gribit cdtre rdsplata che_ mirii de sus, $i str5duindu_se cu bun5 rivn"E, s_au ,iip,r, pe sine la aceastd mucenicie, intrebuinfind murt5 inararrreala,'mai ales vizind . pe cei ce se chinuiesc Ai pe tei ce cad, din cauza "i"o"u minafi fiind de un glas intern ;i indemni"a.tiu si poarte ,iri;i i'rpotriva cerui ce se impotrivepte, se.sirguiau spre aceastd, ca sd nu i se parX diavo_ lului intru sine ch este-.inlelept'din. cauzd cE i s-a parut cd biruie;te prin vicleni-e (pilde s, 7), deqi's-a iiinuit "e u r*iri.uit de cei ce arr suportat chinuri prin sfigierile trupulg qi prin nrin-ueixi,-;i ascufipur sabiei, -si arderile focurui, ;i cufuniarllg i;;;;, ;';;ntru aee;tia. care au scdpat cu credinfi si se faci rug5ci""i se cuvine a fi Jil"i;"i;";i cu considerare Ia cei.ce-s-au in teinnild ei-o" ."g".it de foame _pedepsir ;i de sete, ori Ia cei afar5 aL t"i""ite inaintea judecdfii foarte. s-au prin sfipierea trupului pi bdt6i, Ty:."tl ;i *ui p"";;; s-au biruit dc slibiciunea trupului. ci'intru'nirrric nu se vatdmi cine'a dacd p6ti_ mim si ne doare imp,reuni cu cei ce -i pring, si suspinr pentru cei ce s-au biruit in nevoint' de murte ,il; aiunrot.rt,,i--,i""iirir", adici pentru pentru credinfa altora au doPi"t3!i'sau frafi, sau tii; "e.i;i;;cd.gi bindit unii bun'tatea lui n*"u"u", intru iertarea picatelor gi s6ni_ tatea trupului ri invierea morfilor. -iu-ariDeci adrrcindu-ne aminte de multele Ior patimi 9i mize-rii, pu "u* sufer:it perrtru numele lui Hristos gi aducindu-ne aminte cx "i._;;ipociit au cele ce ei -trupului, s-au ficut prin trrdare, intru ttxui"iurru" si'r_u.rJirr!,rit si ornorirea ba inci despre sine cd uu i*ii "iafE retrasd, ne rugdm 'ling5 ::*d"IlTq ne cuce_ ;i rrm rmpreund Dentru cur5firea lor pe ""i"f "it"'i'e crrviinl5. prin acela care s-a ficut lrijrocitor "zice, "xt"""T"t5i';.;t;-rroi,""ur ce curifepte pdcatele noastre(d.cdci "hi;;-'; -r"txj, ar n5citui cineva, a'em pe lisus Eristos, mijlocitor drept cnire ;i El este imprcai.c pentru, pdca_ tele noastre,.(f Ioan, 2, 7_2) (62 Ap; 4 Ancira; 9 petru Aler.; 2 Grig. de Nisa) CANONUL 12: (CEI CE S-AU RASCUMPARAT) - -rar celor ce a-u dat argrnfi ca sE-aibd deplind linipte de orice primejdie, sb nu Ii se aductrin_vinovitirei fiindc5_ ""',"f"rit o'"Lub5 :i pierdere de bani spre a nu pdg'bi a" ;"fbdi-l;; ;;;";i_iiiu*aa; .se ceea ce alfii din l5comie uritxlq u" fdcut; cu toate cE Domnrr zicei ,,cd ce va folosi omul de ar dobindi lumea intreag5, iar rle sufletul siu se va pdgubi, sau iI 'a nierde? si iari;i "i,ill pufeti sluji Iui Dumnezeu pi Iui Mamona( (Mt.'6. 24; i; 16,'i3)r'riinj;l;..il"r^_;; arStat sruiin4 Iui Dumnezeu, urind arginfii_gi c5lcind'-i i" pi"ioure, a"teimindu-i .,si indeplinind .si prin aceasta cele scrise: ,.Riscumpdrarea sulleturui omu_ lrli..esle bosefii sa" (pilde rs, b[ c;ci pi in Faptele -i"."r Apostolilor., arr citit cE cei tirili in Tesaloni" iu -ai-*a"ii ""tx1i'i" lui psvst 5i
l3 Petru
sila, s-au liberat prin sdturare cu bani. c5 dupd ce mult i-a asuprit p"tti"u numele lrri Hristos gi dupi ce au tulburat gloatele 9i pe mai marii cetdfii, luind ei, zice, din destul de la Iason gi de la ceilal{i i-au liberat. Iar fratii indati noaptea au trimis pe Pavel ;i pe Sila la Bereea"' (F. Ap. 17, 9-10). (62 AP.; 5 Anciro) CANONUL 13: (CEI CE SE FERESC DIN CALEA VRA$MA$ULUI) Drept aceea nici cei ce au pdrSsit toate pentru mintuirea sufletului li s-au departat sd nu se invinova{easca, fiindcd s -ar fi prins alfi din cauza lor; c5ci ti in Efes in locul lui Pavel au tirit in teatru pu Gaiu ;i pe Aristarh, pe solii lui Pavel, ;i voind el sE meargi in popor, lii.tdca din- cauza lui s-a ficut tulburarea; deoarece a induplecat Pi a convertit mult popor spre cinstirea de Dumnezeu ',nu l-au ldsat pe el inv6ficeii,., .e ipune, ba chiar ;i unele dintre cipeteniile Asiei, prieteni fiindu-i, trimifind la el, il rugau sd nu se ducl la teatru'(( (F. AP 19, 30, 31); iar dac6 unii ar stirui batjocorind pe cci ce cu curilenie iau aminte la cel ce zice: ,,Mintuind, mintuieste-fi sufletul tiu, 9i s6 nu privesti inapoi'. (I Moise 19, 17), si-gi aducd aminte de Petru:, cel distins intre apostoli, care aruncat fiind in temnifd ;i predat la patru capeteni cu cite patru ostagi s6 sd-l pazeasci, a fugit noaptea gi s-a lib-erat din mina uciga;ului rrod, ;i din toati a;teptarea poporului iudeilor, dupi porunca ingerului Domnului, ;i ficindu-se ziua, se spune. nu'pulini {ulburare era intre ostagi, oare ce s-a ficut cu Petru? Irod, decf ciutindu-l gi negdsindu-l cercetind pe pdzitori, a poruncit sd fie sugrumafi.' (F. Ap. 12, 4-19), din cauza cSrora nici o invinuire nu atinge pe Petru, cdci se putea, vdzind pi ei ceea ce s-a ficut, si scape, pretum .si tofi pruncii din Bethleem, ;i din toate hotarele lui, daci pdrintii lor ir li ltiut ceea ce se va intimpla, care s-au omorit de ucigagul lrod din cauzi ci el cluta si se piardd un prunc, dar care ;i el a sclpat dupl porunca ingerului Domnului, aturnci in grabb a inceput a prida pi cu-iufeali a jefui potrivit chemirii numelui, precum s-a scris: ,,Cheam[ tt,t-ul" Lui, pradd in grab[, jefuiegte la iufeali; pentru ci nrai inainte de a gti copilul sd cheme pe tatdl sdu ;i pe mama sa, se va lua purterea Damascului Si prizile Samariei inaintea regelui Asiriei" (Is' B, g-+). Deci 9i magii, cei ce au fost prldati 9i jefuifi' cu supunere ;i cu cinstire se inchinl pruncului, gi deschizindu-Si visteriile si adueindu-i prea potrivit ;i preacuviincioase daruri, aur, t[miie, 9i smirnS, ca unui impirat gi Durnnezeu, Fi om; drept aceea nu au socotit ei a fi demn s[ se intoarci la irnpiratul asirian, fiind c[liuzifi de Providenfd, ,,c6 luind instiinlare prin vis, se spune, sd nu se intoarcd la Irod, pe alti cale s-au dus in fara lor(. (n4t. 2, 16). Deci vSzind lrod, virsStorul de singe, cd s-a ingelat de magi, s-a miniat foarte 9i trimi{ind se spune a omorit pe toli pruncii din Bethleem 9i din toate hotarele lui, de doi
14. 15 Petru; I Afanasie
ani--si'mai jos dupr timpur aflat de ra magi (Mt.2,11-16); cu ca.e c6utind-sd omoare;i pe celilart prunc ndscut mai inainte de er,;i neafri'du_l a ucis pe tatrli lui, pe zaharia,'lui, intre tempru gi artar-grat. z:, 2b), scdpi'd pruncul cu Elisabeta mama pentru """u "" "i cu nimic 'rr :;e invinovSlesc. (62 Ap; J, S Ancira; 2 Grig. de Niso/ CANONUL 14: (DESpRE MARTURISITORT) Iar daci unii au suferit multd sili ;i nevoie, cdscindu_li_segura, gi suferind in legituri, Fi au rimas statornici in m6rturisirea credinfei, gi au fost statornici cind ri s-au ars miinile, ud";i;J;_i iara voie ra jertfa nesfinfit6; dupi cum mi-au """i, -i" dt; l;;fe du i"oi ori fericitii mucenici, precum .si alfi impreuni slujitori i" pii"i"t, ;;"";il'il;l';: unii ca aceptia, nrai ales_cittd i-p"eunE mdrturi."r" p"rri",, sine gi pentru alli frafi, pot si fie in-slujba lor, rinduitr ftiil"f"t"J"*?i""iritori, intoc_ mai ca si eei omorifi in multe ciinuri, sr-;"";;-;r;i;rt vorbeasci si gi str-gi ridice cuviniul, sau sd ." -ist" jp"e a * i-i;*va celor care_i chinuiesc in zadar; dar care nu s_au inoo-it ",, ,r*i"i.rrr-"ucu ade'drat iaripi am auzit de ra cei impre"ne-rrriiiori.ucelora, precum Deci se vor pune intre mirturisitori 9i- toli aceia, .care^vieluiesc clupi rimotei gi ascultd de eel ce zice: ,r^uy.are;!e dreptatea, frica'de Dum'u"eu, credinfa, dragostea, ribdarea, brindefea;'Iupt5-ie cu lupta bunE a credintei, apucr viafa eea vegnicS, la care bi io.f "rt"mat, ;i ai mirturisit mdrturisirea cea bun5 inaintea multor rnartori,. rlm.'0, ir_.izl.-1i (62 Ap; J, S Ancira) CANONUL lb: (POSTUL DE MTERCUREA gI VTNEREA) Nu ne va inr-inor'Efi cineva pe noi fiindcd linem miercurea gi vinerea, in care cu drept'cuvint "i "-u poruncit nor-rddrrpd predanisire sE ajun5m; de o parte miercurea ain cauia sfatului tactri ae rurla pentrrr vinderea Domnurui; de arta partl "t"";;;;;;"trr' "a a pitimit Er .iar pentru noi; iar duminica o finem zi .te bucuri"-n""iiu"cel ce a rnvrat in ea, intru care am primit's5 nu plecim nici g_rr"ifrii. (66,69 Ap; 29, g9 TntI.; 49,51 Laod..) CANOANELE SFINTULUI ATANASIE CEL MARE. (+373) CANONUL 1: FECTORTA)
(SCURGEREA
SAMTNTEI.
CASATORIA
SI
. . . Tojt" fdpturite lui Dumnezeu sint bu'e ;i curate; fiindci cuvintul lui Dumnezeu n-a ficut nimic netrebnic "u"""ut; taci aup; Ap;;_ tol, ,,ai lui rrristos bun6 mireur-a "intom liintre cei ce se mintuiesc.,
I Atanasie
(II Cor. 2, 75). Dar fiindci sigefile diavolului sint diferite gi de multe feluri, gi pe cei mai curali la minte se nevoiegte a-i tulbura, gi opregte pe frafi de la strdduinlele obignuite, scmdnind pe ascuns in ei ginduri necurate pi spurcate, vino, ca pe scurt sd alungdm amEgirile diavolului, prin harul Mintuitorului nostru gi sd intirim rnintea celor mai simpli. ,,Toate sint curate celor curafi, iar celor necurafi gi congtiinfa gi toate le sint spurcate" (Tit. 1., 15). Dar md minunez de vicle;ugul diavolului, ctrci fiind el stricdciune pi pieire, stirnepte ginduri la aparenfd curate; iar ceea ce se face este mai curind cursd ori ispitire, cdci precum am zis mai inainte, pentru ca si refini pe cei strdduitori de la zelul obi;nuit pi mintuitor pi pentru ca sd se pari cE a invins in aceastd privinfi, intrebuinfeazi astfel de momeli, care nu aduc nici un folos pentru viafd, ci provoacl intrebdri ,si flecirii, care trebuiesc inldturate. Cici, spune-mi mie, iubite ;i prea cucernice, ce picat, sau necurdfie, are o scurgere fireasci. Aceasta ar fi tot a$a ca ;i cum cineva ar voi sd aduci invinuire pentru secre{ia ce se elimind prin niri, gi pentru scuipatul ce se elimini prin gur6; dar avem sd spunem inci mai multe gi despre curgerile din pintece, care sint necesare celui viu pentru viafd. $i apoi daci credem cd omul este fdptura miinilor lui Dumnezeu, dupi dumnezeie,stileScripturi, cum se putea face din puterea curati un lucru sptrrcat? ,,Daci sintem neam al lui Dumnezeu, dupi Faptele durnnezeiepti ale Apostolilor (77, 28-29), apoi nirnic necurat nu avem in noi,,; fiindci numai atunci ne spurcim, cind fiptuim picatul cel prea puturos. Iar cind se intimpli vreo scurgere fireasci involuntari, atunci necesitatea firei, precum am spus, pe lingi celelalte o suferim gi pe aceasta. Insi fiindcd cei ce vreau sE grdiascd impotriva celor cs se numesc drepte, sau mai bine zis, celor fbcute de Dumnezeu, se referd ;i la cuvintul evanghelic, dupi care ,rnu cele ce intri spurci pe om, ci cele care ies", trebuie si se mustre gi aceastd nesocotinfi a lor, ci nu o voi numi intrebare. Fiindcd inainte de toate, nefiind intirifi, in negtiinla lor, vat[md Scripturile. far cuvintul divin este aga: Fiindcd iarS,siunii au asemeneaindoiald asupra mincdrilor, insu;i Domnul, dezlegind neptiinfa lor, adicl dind in vileag eroarea Ior zice ci.. ,,Nu cele ce intrd spurcl pe om, ci cele ce ies; apoi adaugd: Si de unde ies? gi rSspunde: dn inimd; cdci qe gtie ci acolo sint visteriile rele ale gindurilor spurcate gi ale celorlalte picate. Iar Apostolul invifind mai pe scurt despre aceasta zice: ,,Mincarea nu ne va pune pe noi inaintea lui Dumnezeu,. 1I Cor. B, 1B). $i de ar zice cineva acum deslugit ci scurgerea fireasctr nu ne va duce spre pdcat; s€ poate ci gi doctorii, ca mdcar de la cei din afard si se rugineze, in privinfa aceasta vor r6spunde ci celui ce triiepte i s-au dat oarecari iepiri indispensabile spre a elimina prisosinla scurgerlor care hrdnesc fiecare mddular din noi, precum cele de prisos ale capului sint perii, gi mucoasele cele ce se elimind din cap, pi ale pintecelui ce se leapEdd; deci cele de prisos ale canulelor de s6mint6 este aceea. Agadar, ce fel de pdcat este in fafa Iui Du'mnezeu, o bdtrinule prea iubitor de Dumnezeu, cind insugi strpinul cel ce a pl5smuit vietatea
334
1 Atanasie
a voit pi a fdcut aceste mddulare, ca si aibi acest fel de iegiri? Dar, fiindci trebuie a preintimpina impotrivirile celor rii (cdci ar zice: Deci, dar nu este picat nici adevirata intrebuinfare, daci organele s-au pldsmuit de a toate Creatorul), in privinfa aceasta ii vom aduce in tdcere prin intrebdri, zicind: ,,L)espre care intrebuinfare vorbe;ti? despre cea 4rpa Lege, pe care a ingiduit-o Dumnezeu zicind": Cre;tefi pi vd inmulfifi gi umplefi pimintul(' (Moise, 7, 2B), pe care Apostolul o scoate la iveald zicind: ,,Cinstiti este nunta ;i patul nespurcat,. (Evr. 18, 4), sau despre cea obipnuiti, dar care se sivirgepte pe ascuins;i cu desfrinare? Fiindcl ;i intre celelalte, care se intimpld in viafd, gisim ci se fac in deosebite feluri; precum a ucide nu este ingdduit; dar in rizboi a desfiinfa pe vrijmag, este pi legiuit ;i vrednic de laudd. Astfel, c6, intr-adevdr, chiar de cinste rnai mare se invrednicesc cei ce s-au distins in rizboi, ;i acestora li se ridici monumente, care vestesc faptele lor curajoasei astfel, acela;i lucru, in unele imprejuriri gi la anumiti vreme nu este ingiduit, iar Ia alte imprejuriri, si vreme potriviti se ingdduie ;i se iart6. Deci aceeagi concluzie are valoare pi in privinfa impreunbrii. Fericit este cel ce in tinerefe avind jug liber, a intrebuinfat firea spre nagtere de copii, (Ieremia 3, 27), iar riacd a intrebuinfai-o spre destribiliri, desfriniri gi adulter, va primi pedeapsa cea aritatd de Apostol. cici dour liind cdile in viafi pentru acegtia, una mai moderati gi potriviti viefii, vorbesc (adici) de a nunfii, iar cealaltd cea ingerpnsci gi de neintrecut, a fecioriei; dacr, cineva ar alege pe cea lumeasctr, adici nunta' nu se va invinui, dar nu va primi atitea haruri; ins6 va primi, fiindcd gi el a rodit treizeci; iar daci cineva ar irnbrdfipa pe cea curatd si mai presus de lume, degi calea aceasta este mai aspri clecit cea dintii gi mai cu anevoie de indeplinit, insi are haruri mai minunate, cdci a odrislit rodul cel desivirgit, insutit. Drept aceea necuratele ;i viclenele lor intrebSri, au avut dezlegxri specifice ;i au fost dezlegaie din vechime de dumnezeiegtile scriptu.ri. Deci, o pirinte, sprijine;te turmele cele de sub tine, indemnindu-le din cele apostolepti, rningii;du:le ',,viazi-iri din^cele_evanghelicepti, sfituindu-le din psalmi. Zicind, crup6 cuvintul tdu(' (Ps. 11B, L7); iar cuvintul lui este a-i sluji din inirni ciratS; cdci ,stiind aceasta insu,si proorocul ca om pe sinegi tilmicindu-se zice: ,,Inimi curati zide;te intru mine Dumnezeule, ca si nu mi tulbure ginduri spurcate" (Ps. 50, 11). $i iarfui David: ,,$i cu Duh stdpinitor mr intSregte(( (Ps. 50, 14), ca, dacd gi mi vor turbura cindva gindurile, si mE intireasci oarecare putere de Ia tine, fiindu-mi ca o ternelie. Deci insuti acestea pi cele ca acestea sf5tuind, zic citre cei ce tirziu se pleacr adevtrrului: ,,lnvdfa-voi pe cei firddelege crile Tale,. (Ps. 50,'14), ;i nddijduind in Domnul ci ii vei convinge si se indepdrteze de o riutate ca acessta, cint6: ,,$i cei necredincio,si la Tine se vor in_ t_oarce(',(fs. 50, 15). Fie deci ca cei ce intreabi cu rrutate, sd inceteze de o zadarnic6 ostenealI_ca aceasta; iar cei ce din cartzadreptei cinstiri, ,sint cu indoiali, sI se int6reasci cu Duh stipinitor. Gr ciii c,r irr""eJ
2 Atanasle
dinlare cunoaptefi adevdrul, pistrafi-l nevitdmat 9i neclitit, in lisus Hriitos Domnul nostru cu carele Tatdlui se cuvine slavi qi stdpinire, impreunl cu Sfintul Duh in vecii vecilor, Amin. (5,51 Ap.; 4,73 Trul.; 4 Dion. Alrer.; 12 Tim. Aler.) Textul acestui canon, asa cum ne informeazd Dionisie aI Alexanririei, reproduce o scrisoare de rdspuns a sfintului Atanasie adresati unui cdiugdr Amun, care l-a consultat cerindu-i sfaturi in legdturd cu tulburdrile cdlugdrilor produse de vise Ei indeosebi cind acestea erau insolite de scurgere de saminfa. Deosebit de valoroasi este partea finali a ,scrisorii in care Atanasie aratri ca in viafd sint doud cdi: calea casatoriei Ei cea a fecioriei. Atanasie aprobd ctisdtoria, dar considerei cd fecioria este mai subiimd. Igi bazeazd aceastd invdldturi pe prevederile Sfintei Scripturi (1VIat.19, 30; I Cor. 7,7, 32 - 36). 29; Me. 10,20 CANONUL 2: (CANONUL CARTILOR SFINTEI SCRIPTURI) Dar fiindcd tlespre eretici am pomenit ca despre morfi, iar despre noi ca unii care avem spre mintuire dumnezeie;tile Scripturi, ;i mI 1em ca nu cumvo, precum a scris Pavel cori.ntenilor (II Cor. 11., 3), unii dintre cei curali din simplitate ;i din curXfenie sd fie sedqi de viclenia oamenilor, ;i astfel si inceapi a se folosi de cirfi strdine, ce se zic apocrife, amigindu-se prin identitatea de numire a cdrfilor adevtrrate, - vi rog si avefi rdbdare, dacd vd scriu gi eu pomenind despre cele ce le cunoa;teli, pentru nevoia gi folosul Bisericii. $i voind a pomeni despre acestea, mi voi folosi spre intirirea indriznelii rnele de pilda evanghelistului Luca, zicind -,si el: ,,De vreme ce unii s-au apucat si alcituiascd lorugi cele ce se zic apocrife, ;i a le amestecd cu Scriptura de Dumnezeu insuflatS, despre care ne-am incredinlat deplin, precum au predanisit Pirinfilor cci ce din inceput le-au vXzut ;i au fost slujitori ai Cuvintului, mi s-a pdrut pi mie, indemnat fiind de adevdrafii gi invd{indu-mi dintru inceput care si se socoteascdcirfi canonice frati, 'ii predanisite, ;i a fi cdr$i dumnezeiepti, ca fiecare de s-a amigit, si osindeascd pe cei ce l-au, am6git, iar de a rimas curat si se bucure, iardgi aducindu-pi aminte. Deci toate cdr$ile Vechiului Testament sint la numir 22. Cdci atitea s-au predanisit a fi, precum am auzit gi literele la evrei, iar pe rind .si dupl numire fiecare este astfel: ,,lntil Facerea, apoi legirea, apoi Leviticul, pi dupd aceea Numerii; ;i apoi A doua Lege; iar dupi acestea este Iisus a lui Navi, ;i Judecitorii; ;i dupi aceasta Rut; qi iar5gi apoi patru cdrfi ale impiratilor; 9i dintre acestea cea dintii qi a doua se numXr[ intr-o carte; iar a treia pi a patra ascmbnea se num6ri intr-una; iar dupl acestea, intiia gi a doua a Paralipomenelol, asemenea o carte se numdr6; apoi Ezdra intii gi a doua, ase:rll€nei intr-una; la dupi acestea Cartea Psalmilor, Si apoi Pildele, apoi Ecelesiastul gi Cintarea Cintlrilor; cdtre acestea este pi lov; 9i apoi
2 Atanasic
Proorocii, eei 12 intr-o carte se numir6; apoi Isaia, feremia, gi cu dinsul Varuh, Plingerile ;i Bpistola, 9i cu dingii Iezechil ;i Daniil. pind la aceste stau ale Testamentului Vechi. Si pe ale celui Nou nu sti,n !a indoiald a le spune; gi acestea sint urmdtoarele: Patru Evangherii, a lui Matei, a lui Marcu, a lui Luca gi a lui loan; apoi dupi acestea Faptele Apostolilor, gi gapte epistolc ale Apostolilor numite catolicegti, astf6l, tura a lui lacob, doud a lui Petru, apoi trei ale lui roan, gi dupd acestea una a lui luda; cdtre acestea sint patrusprezece ale Apostolului Pavel, care pe rind sint scrise astfel: intii cdtre romani, apoi cloud cdtre corinleni' $i dupd acestea citre galateni, gi apoi cdtre efcseni, apoi citre filipeni, ,si citre coloseni, ,si doui cdtre tesaloniceni si cea c6fre evrei; pi apoi dou5 citre Timotei, iar cdtre Tit una ;i cea din urmb c6tre Filimon una; Si iaripi Apocalipsa lui loan. Acestea sint izvoarele mintuirii, ca cel ce se inseteazd, s6 se sature db cuvintele dintr-insele, in acestea singure se bineveste;te invif6tura dreptei cinstiri; la acestea nimeni si nu mai adauge, nici sd scoatd ceva dintru acestea, ;i pentru acestea dojenegte Domnul pe saduchei, zicind: ,,vE rrtrcifi ne;tiind scripturile nici puterea lor" (M:t. 22, 2g); iar pe iudei ii sfriuia: ,cerggtati_scripturile, ci acestea sint care, m6rturiiesc despre Mine,( (In. b, 39); dar pentru rnai deplini exactitate este necesar s6 adaug pi'aceea "pT ge .t-lt li- alte cdrfi afarE de aceste4 dar care nu sint-in canon, rinduite fiind insd de Pirinfi, a se citi de e6tre cei ce se convertesc de-curind rsi vreau sE invete'cuvintur dreptei cinstiri. Infelepciunea lui Sclomon, lnfelepciunea lui Sirah si Estir, ti ludit, ;i Tobii, ;i Invffdtura ce se ziie a Apostolilor, 9i Pdstorul. Dar insa, iuuililor,'sd ;tifi c5 nici intre cele canonisite, si nici intre cele ce se ciiese, niedieri ,ru ju amintegte de cele apocrife; ci acestea sint ndscociri ale eretlcilor, care scriur ci le voiesc pe ele, gi le acordd pi le adaugi lor vechime de ani, ca considerindu-le a fi vechi, si aibr pretext a ieduce prin aceasta pe cei nevinovafi. (60, 85 Ap; 60 Laod.; 24 Cartg.; Grig. T,eologut qi Anfitocliiu despre cdrfile Sfintei Scripturi) Textul acestui canon consti dintr-o epistola a sfintului Atanasie, in care.vorbegte despre cdrfile canonice alssfintei scripturi, apoi despre cdr{ile necanonice, Ei la sfirgit mentioneazd pe cele apolrife.' Despre c9r{ile canonice, adicd despre cdr{ile, care sint primite in g?nonr Atanasie zice ci acestea sint astfel de cdr{i, care pe calea tra$i!ie.i au qjulf in Bisericd pind in vremea sa in'calitate de scripturd inspirati de Dumneziu, care toate sint recunoscute de cdr{i dumhezeiegti, Ei acestea sint izvoare ale mintuirii, deoarece numal printr-insele se propdviduieqte invdfdtura dreptei credinfe, Ei prin urmare nimeni nu are voie si adauge oeva la acestea, nici sd scoatd ceva dintr-insele. Atanasie, sco{ind la ivealS in aoest chip soremn, importanla drfilor canonice ale Sfintei Scripturi, citeazdlpe rind aceste cdrfi, qi anume lntii cdrfile Testamentului vechi, despre caxe spune cE sint 22 la numir
3 Atanasle
(dupd numdrul alfabetului evreiesc, precum le numdrau Ei evreii, ci' tind sub un numdr 9i doud sau mai multe cdr{i), apoi inqird toate cdr{ile, 27 Ia nurndr, ale Testamentului Nou, precum Ie primeqts Ei le recunoagte qi astdzi Biserica Ortodoxd. Dintre car{ile Testamentului Vechi, la Atanasie cartea Judecitorilor, Ei cartea Rut se gdsesc sub numir separat, gi anume din cauzd cA nu este men{ionatd cartea Estirei, gi astfel avem exact 22 de cirti, dupd cum tot atitea se menfioneazd 9i in canonul 60 ale sinodului de la Laodiceea. Dintre clrtile Testamentului Nott, Atanasie mentioneazd 27, dupd cum tot atitea men{.ioneazii gi Amfilochie, Ioan Damaschinul 9i Catehismul cregtin Ortodox. Atanasie men{ionind cartile canonice ale Testamentului Vechi 9i Nou, citeazA mai departe cdr{ile necanonice. Despre cdr{ile necanonice, care n-au intrat in canon, sfintul Atanasie spune cd sint buns 9i 69 citit cr-r folos, mai ales pentru c;rtehumeni, cei ce vor sd se instruiascd in invdfatura dreptei credin{e. Dintre acestea Atanasie mentioneazi cinci din Testamentul Vechi qi doui din timpurile cregtine, Ei anutne: Inlelepciunea lui Solomon, Inlelepciurea lui Sirah, Estir, Iudit, Tobie, lnvdfitura Apostolilor qi Pistorul lui l{erma. La sfirqit menlioneazd cdrfile pltrsmuite de eretici, spre a abate pe oamenii mai simpii de la adeviir, Si pe care ereticii le prezentau drept cdr{i vechi, dar care cuprindeau o invdfltur;i creEtin6 denaturatd. Sfintul pdrinte recomandAa nu fi citite astfel de cdrfi. FJpistoia aceasta este foarte importantd pentru ci aratd temeiurile qi prirnele izvoare ale credinfei ortodoxe. Aceastd scrisoare, impreund cu Inva{dtura despre catehumeni a lui Ciril din lerusalirn, lucrarea despre canonul Sfintei Scripturi al sfintului Grigorie Teologul, scrisoarea sfintului Amfilochic Ei canonul 60 ai sinoduiui de la Laodiceea, care toate trateazl aceeaEi chestiune, sint deosebit de importante, deoarece pe ele se intemeiazd doctrina Bisericii Ortodoxe despre Sfinta Scripturd qi despre cAr{ilc care o alcdtuiesc, aga cum este ea ardtatA Ei in Catehismul Bisericii creptine Ortodoxe a Rdsdritului, Ei Cartea de invdf5turd cregtinS. .cANoNUL3:(PRIMIREAERETIcIl"oRlNBIsERIcA) Tu scrii prtcum se cuvine fiului iubitor cdtre tatdl, deci, gi erl, apropiindu-te prin scrisoare, Rufiniene, te imbrifipuZt ct pe cel ce-mi e;ti mai presus de tofi dorit. I)ar, gi eu, putind s5-!i scriu ca unui fiu gi la inceput Si Ia rnijloc ;i la sfirpit, am luat aminte ca nu din scrisori sI se cunoasci comuniunea gi mdrturia; cici tu-mi egti epistoli dupi cea scris6, cunoscuti ;i cititi in inimtr. Deci crrede e[ a;a mi aflu, crede intr-adevEr, te indemn, gi te rog s6-mi scrii; cici nu pufin, ci mult mtr inveselesc flcind aceasta. $t fiindc[ cu iubire Si biserice,ste (cici aceasta iar[gi se cuvine cucerniciei tale) ai intrebat in privinfa celor ce cu forfa au fost tirifi, dar nu s-au stricat, in credinfa cea rea, ;i ai voit
3 Atanasie
ca s6-fi scr:iu cele hotirite in privinfa lor in sinoade gi pretutindeni, si gtii' stdpine al meu preadorit, ci Ia inceput dupi ce a incetat violenfa, ce se ficea, s-a- (inut sinod, fiind de fafd episcopi din pdrfile ainafarii dar s-a linut sinod pi la impreuni slujitorii, c.'i ce locuiesc in Elada, tot a,sa cu nimic rnai pufin la cei din Spania ,si Galia, pi s_a hotirit ceea ce^aici gi pretutindeni s-a lucrat, ca celor ce au cizut pi au apirat nele-giuirea pocdindu-se si li se dea iertare, dar si nu li se dea lolr loc in cler; iar celor ce -nu pi-au insupit nelegiuirea, ci s-arr tirit a" iiia ii prin- for!6, s-a hotdrit nu numai s6 li se dea iertare, ci sr aibd gi loc in cler, mai ales ci au adus apirare vrednicd de crezimint, si s-a'pa."i ca aceasta s-a fdcut cu oarecare iscusinfi; deci au dovetlit ci nu s-au convertit la nelegiuire. Dar, ca si nu se pund oarecare nelegiuit si strice bisericile, au pre_ferat si accepte carea violenfei gi si poarie greutatea, decit si se piardi popoarele. $i zicind ei aclasfa ni s-a p;r'*ut ci nj) spun in- chip d9n1n_{e-crezut ;i cu scopul ca s6 se ;i dezvinovaleasca "F aIoT, popo.ul,ri, .fratele lui- Moise, in pustiu 6 acceptat pacituirea -in' gi as_tfels5. s9 iustifice, ca nu iumva intorcinclu-ie poporul Egipt, sd rrmini in idolatrie; Dar, se pi pirea a fi probabit ca dace ar fi -ngipi rirnai in pustie puteau "i i" iu "e1ina'ae h nelegiiuire, io" -r"ti.rJ s-ar. fi^intefit nelegiuirea in ei; din cavza aceasta li s-a admis acest<.rra sa lle ln cler; iar celor care au fost amdgifi ;i au suferit viorenfe sb Ii se'dea iertare. Acestea le fac cunoscut gi-evlaviei tale, niddjauina ca ,si cucernicia ta va primi cele hotirite, gi nu va osindi slabicirinea celor ce s-au invoit astfel. Binevoiepte dar, a'citi acestea preofimii ;i poporului su_pus$ie, ca, cunoscintlu-le ;i ei, sd nu te invinuiasci pentru aceasti alitudine.a ta fald de un_ii ca ace;tia; cdci nu se cuvine sf-!i scriu, clacr tr cucernicra ta poate sE le expuni conceplia noastri in privinfa acestora, g,l {_ntineasci.toate ce lipsesc. Laudi fie'Domnului, care te_i clesdvir;it rn tot_ cuvlntul gi in toatd cunogtinfa. Deci cei ce se cdiesc cu aclevirat si anatematiseasci in speciar credinfa cea clegarti a lui Eucloxiu 'Dumne gi Errzoiu' deoarece ei hulind pe Fiul lui zev, a fi creaturd, s_au inscris drept apdrdtori ai ereiului u"iun; si s6 maituriseascr credinfa mirturisiti de Pdrnlii de Ia Niceea, pi si nu prefere nici un alt sinod fafi de acesta. saluti frifimea "ua iu pe Iingi tine, iar cea de pe lingd mine, te salutd in Dontnul; (62 Ap.;70 Tim. Aler.)
sin. I ec.; t, J, S, g Ancira;10, 14 petru AIet:.:2
canonul , ! . -cuprincleco.tinutul rrnci t,pistole dc rispuns aI sfintuIt-ti Atanasie citre episcopul Rufinian, caic intreba cu,n trebuie sd se prirneascd,in Biserica cei- ce au aderat, in timpul prigoanei, la eresul arlalt.
Sfintul Atanasie ccrc sd se respecte hotiririle sinoadelor care all dezbdtut aceastd chestiune (spania, Gatia gi Elada), gi sd urrneze calea hc'tiritd la sinodul :din, Alexandria ,clin anul 362, linut sub pregedenfia 'sa, uode s-a hotdrit ca to{i aceia care au fost silifi prin .violentd s.d
*s I
t -4
I Vasile cel Mare
339
treacd de partea arienilor, dar care in fond, dupA convingerea 1or, nu .s-au fdcut arieni, sd fie ierta{i Ei sd }i se permiti si rdmind in demnitatea treptei ierarhice in care au fost; dar, conducdtorii Ei apdrdtorii eresului, dacd se convertesc gi se pocdiesc, de asellrenea se pot primi in Bisericii insd nu mai pot face parte din cler. Avind in vedere faptul cd in acel timp Eudoxiu, episcopul Constantinopolultri (360 __ 370) 9i Euzoriu, i episcopul Antiohiei (364 - 374). au fost adercnlii cei mai aprigi ai doctrinei iui Arie Ei au proclamat credinla ariand drept ortodoxS, sfintul Atanasie face atent pe Rufinian qa sd pretindd de la toti car€ se convertesc de la arianism'la Bisericd, sd anatematizeze in public mdrturisirea de credinlA a acestor doui persoane gi si rndrturiseascd in chip solemn Simbolul Niceean. CANOANEI.E SFINTULUI VASILE CEL ]VIARE
(+3 7 e )
CANONUL l: (TAINELE ERETICILOR $I SCHISMATICILOR. SUCCESIUNEA APOSTOI,ICA) In privinfa intrebirii despre catari, gi care intrebare s-a pus mai inainte ti de care bine ifi aduci aminte, cd se cuvine a urrna obiceiirlui din fiecare loc, deoarece atunei, cind s-a tratat in privinla acestora, au fost diferite pireri despre botezul lor. Dar, cel aI pepuzienilor mi se pare ci este fSrd de nici o ratiune; gi tn-am mirat cum de Dionisie cel Mare, canonist fiind, l-a trecut cu vederea. Cici cei vechi au hotdrit sd se primeasci acel botez, neabitindu-se intru nimic de la credin!5; drept aceea pe unele le-au numit eresuri, ;i pe altele schisme, iar pe altele aduniri nelegiuite. Deci eresuri au numit pe cei ce cu totul s-au lepidat, gi s-au instrdinat chiar de Ia credin!6. Iar schisme au numit pe cei ce se deosebescin concepfii cu privire la unele chestiuni ;i intrebiri biserice;ti corijabile: pi aduniri ilegale au nurnit adunirile ce se fac de presbiteri sau episcopi neascultdtori gi de poporul neinvifat; precum dac5 cineva fiind g[sit in grepeali a fost inl6turat din slujb6, pi nu s-a supus canoanelor ci singur Fi-a atribuit siepi intiietate ;i slujb5, pi impreund cu dinsul au plecat pi alfii, pdr6sind catoliceasca (adevlrata) Bisericd (ortodoxi), aceasta este adunare ilegal6; 9i schismd este cind cineva in privinfa poclinfei se deosebegte de cei de la biserici, iar eresuri sint precum de pildd al maniheilor, al valentinienilor gi marcionitilor, gi al insu;i pepuzianilor acestora, c[ la acegtia deosebirea este chiar cu privire la insili credinfa in Durrnnezeu. Deci cei vechi au hotdrit ca cel al ereticilon (botez) desivirpit sd se anuleze. Iar al schismaticilor, ca al unora care sint inci in Biserici, sI se prirueascd, iar cei ee sint in aduniri ilegale, indreptindu-se prin pocdin{i cuvenitl gi prin convertire, sX se impreune iarigi cu Biserica, preculn adeseori pi cei ee se gisesc in vreo treapti bisericeasel, mergind impreuni cu cei neascultitori, dupi ce se vor cii, si se primeascd in aceeagi stare. Deci este evident, ci pepuzienii sint eretici, cdci au hulit asupra Duhu-
340
I Vasile cel Mare
lui sfint, atribuind t-ui lllontan ;i priscilei in chip nelegiuit gi nerusi_ nat numirea de Mingiietor.. Cdci sint vrednici tle osindi sau ca cei ce au indumnezeit pe oarneni, sau ca unii ,carc pe Duhul Sfint l-au batjocorii prin aserninarea cu oarnenii, ;i astfel sint vinovali osinclei ";l;;-;;;: nice, pentru cd hula cea impotriva Duhului Sfint'este neiertuti. n"l,i care este rnotivul petrtru care si se considere valid botezul acelora care boteazi in Tatil ;i Fiul, pi Montan gi priscila? c6ci nu sint bote_ zafi cei ce nu s-au botezat intru cele predanisite noui. nrupi a"u* degi lui Dionisie cel Mare a scipat aceaita din veclere, noi insi trebuie str ne ferinr de a imita gre;ala; cdci absurditatea este viditd de la sinc instr;i .si limuriti- tuturor celor ce, cit de pulin ;tiu a judeca. $r .:atare incd sint dintre cei dezrrinati; dar s-a parut celor 6in .1r""|rirrro, pi de cei impreuni cu ciprian si cu Firmilian al vostru vorbesc, a-i supune pe toti ace;tia.un9i-hotdriri, pe catari qi pc encratifi, fa"r_ - ;i p" -prii, parastafi, ti pe apotactifi. cici inceputul
I Vasilc cel Mare
341
Primul canon ca gi ulndtoarele, pini la canonul al 16-lea inclusiv, sint alcituite din conlinutul primei epistole canonice a sfintului Vasile cel Mare, scrisd la anul 374 gi adres-atdlui Amfilochie, episcopul lconeiei din Frigia, care i-a cerut s!-i litnureascl o serie de chestiuni qi s5-i tdlmdceaicd unele locuri din Sfinta Scripturd greu de infeles. Prima intrebare la care rdspunde (can. 1) se referi la aprecierea botezului sdvirqit in unele asocialii eterodoxe. ;i dacd trebuie si se boteze cei ce vin la Bisericd de Ia aceste asocia{ii. Bazindu-se pe inr'.i{itura ,,celor vechi* sfintul Vasile spune ci pentru aprecierea validiid{ii botezului sivirqit in afara Bisericii al celor ce se convertesc de la eretici gi schismati:i, trebuie sA lind seama de m6.sura in care se ,abat acesto diferite asocialii eterodoxe de la invS!5tura adevdrati a Bisericii C)rtodoxe, Ei sd sc procedeze in conformitatc cu aceasta. Sfintul Vasile spune cd tofi cei ce se abat de la invS[itura Bise, ricii Ortodoxe, cea una gi sfintd, soborniceascd qi apostoleascd,se impart in trei grupe: eretici, schismatici $i adunituri ilegaie. Eretic, spune sfintul Vasilc, este cel cc gregeEte chiar qi numai cu privire la vreo dogm5, sau referitor la unele chestiuni de doctrini ortodoxi, cum spune Zonara, qi in genere, dupd doctrina canonici a Bisericii Ortodoxe, cel ce nu este ortodox, este eretic. Schismatici sint, spune sfintul Vasile, cei ce se deosebescin concepfie cu privire la unele chestiuni qi in treburi bisericegti, dar, care se pot indrepta uqor. Unora ca aceqtia, spune sfintul pdrinte, li se,recuhoagte botezul, intrucit €i fac parte din Biserici. Zonara intregegte aceast:i dcfinifie a sfintului Vasile, aritind ci ,.schismatipi" sint aceia, care invatd corect in privin{a credinfei qi a dogmei, dar s-au despirlit de bisericd din unele cauze anumite Ei-gi alcituiesc aduniri separate. Biserica a considerat insd intotdeaun qi schisma un rdu ca Ei erezia pentru consecinfele ce le produce. Sfintul Ioan Gurd de Aur considcri cd ,,ruperea unitSfii si deplindtdfii bisericegti", produsd prin schismd nu este un riu mai mic decit producerea unui eres, pentru cd orice schisrnd se transforml in eres. Adundrile ilegale, spune sfintul Vasile, se fac de episcopii Ei presbiterii neascultltori, care irnpreund cu poporul neinstruit se adund la rugiciune separat de BisericS. Aceqtia nu se deosebesc de schism5, fapt ce determini pe pirinlii de la sinodul I ecumenic, sd nu le mentioneze, trecindu-le in rindul schisrlaticilor. La fel fac gi pirinlii de la sinodul Trulan (can. 95), care pSstreazi impdrlirea celor ce se depdrteazd de Bisericd numai in doui grupuri: eretici gi schisrnatici. Sfintul Vasile norninalizeazi o serie de dizidenfi, gi anume pe: pepuzieni, manihei, valentinieni gi maronifi, care sint eretici; Ei apoi pe catari, encratifi, idroparastali gi potactafi, care sint schismatici.
2 Vasile ccl Mare
Aratind cd botezul unora dintre acegtia, enumerincr aici pe catari. poate fi considerat ca un uot"z .auirsit laici, sfintul vasile rerevi _de principiit" ""nonice-runaamen-tJelui""itouru fl:i sacramentald ^::]_qtre la ierar_ nra a Bisericii, gi anume--arati cincl po"t" ti consideratd ierarhia legal5. Temeiul pt"oiiui i;;ft il formeazd tiansmiterea neintre_ la sfinfii Apoitori,' pi"t-i". prczent a puterii ierarhice. Acel Ilpl^"^-d:este eprscop considerat legal, cire poate'fac.e dovad'u "ri prt".ua sa derivd prin succesiune nelntrerurpti d"'h ;finlii "irt.iJri."qt'u"i, este deci_ sivd doctrina canonici priiina-"o.ritotor"a succesiunii in transmiterea harului $i a dreptei credin{e o" r-".fi"tii apostori, a celor ce vor sa vind la Biserica Ortodoxd ae ta ""eo aso"iltje eteroOoxa. CANONUL 2: (UCIDEREA ME$TE$UGITA A FATULUI) AVORT Aceea care ornoar' fdtu] nr!.'nlegtepugire, -Je pedepsei .se supune uciderii ;i Ia noi nu este
3. 4 Vasilc cel Mare
313
(OSINDA "DIACONU' CANONUL 3:: (DESFRIUL CLERICILOR. LUI PENTRU DESFRiNARE)) Diaconul,careadesfrinat,dupiceaintratindiaconie'vafilentl se va opri de padat Je la- aiu"orri";-dar fiind po. iu locul nrit'e'ilor, dintr-o treapcdz,uf! cei vechi, ca, ia i-pe"tagire clci fiinleazd un can_onprecum socournrind pedeapsS' de fel E ;t'se supunx "rr-di acestui de doud ori pedepsi ti"": care "Nu legi acelei 'oar tesc cei din vechime, c6ci cei ce pricini, alti (Naiili-i,--gl; ;i pentru ;;;;ii,s;;;aln" iard;i se credincio9ilor, locul din sint in tagma *iren"as"e, tii"a scoqi osinda odat6 ii ajun*e diaconului iar cd'oti orit""." la"locul din car" au in aceasta singura rliaconia, lui dd mai se ;; i a""i-tii"a"a iritriJr"ril cele statornicite' osinda sd consiste p"d"opsa. Acestea insa sint dupd de picat; d1-e4t indepdrtarea, este adevirata vindecare iii'i"a""Ute, acela prin sl:lriharul, lepadit a trupului aceea cel ce pentru voirtptut"u -u""u i"opuiui, pi prin infrinare'a cu toaii supunerea depirtindtr--se a desi'ir'iti de voluptd{ile, cdroia a fost subiugat, ne 'a, da dovada pe cea atit noi' le sd tiebuie ftiT vindec[rii lui. Deci pe amindou{ cea dupd obicei; qi in privinfa celor. ce f"g", "ii Si prin p"""f""te-p." "inalta, si se urmeze dupd chipul predanisit' nu primesc legea cea rnai (25Ap.;4,27,44TruL.:75,76sin'IVec';79Ancira;27Cartg'; 6, 78, 32,44, 57,60, 69,70, 87 Vas' c. Mare) 'innoieqte dispozilia canonului 25 ln acest canon sfintul Vasile se cateriseqte,adici desfriu de c1e'icul dovedit upo.toii",'f;i.r"if"l;"ii dar nu se exchtde treaptd'din depune se sau se despoaie ae ci"ufiruolesc referire sc face Ei la prevemotivare 1n ii;-."L""1t"t*-ui.J.i""l."a. cleri din Sfinta Scripturd (Numcri 1' 9). CANONUL 4: (CASATORTAA TREIA) 'se ln privinta celor ce se cdsltorese a treia oard 9i a celor ce coreseste care cisitoresc mai de multe ori, affr hot[rit acela;i canon, doua oarS; adici pentru cei a cdsitoresc se gi pentru cei'ce ilur-,zdtor anl; iar ce se c6sdtoresc a doua oar6, un an; altii insl au hotirit doi ori si multe pe de trei, afurisesc g ii oari treia c5s[toresc-a pl "Lr "" ci poligamie' nu't[, nu numesc p" aceasta ca ""u u"iSi ;; ;;.1"-o -o "" ,u pedepseSte;pentrtt aceea si Domnul [u inui curind'a"ifri"u"", aculn u-ri. iu-u"itencei, care schimbase cinci birbali: ,,Pcr care-l ai peste limita trecut au ce cei cI 1B).Pentru 4, birbat.r'(Ioan nrr-1i "riu """.tii a doua nu mai sint vrednici s5 ,se numeascS cu numirea de b6rde sofie. Apoi in pri'irfa eelor ce se cdsdtoresc a treia oari il"i,"u" am'primit obiceiul dL afurisire pe cinci ani, nu din 'reun canon, ci din ei ur-uruu celor primite mai inainte. Dar nu trebuie a-i opri -pe trei ani, ori dni ".r tott t de la liisericd, ci a-i invrednici de ascultare, de Ia inrpirt6;irea ii aupa ""eea si li se tlea voie sd stea impreuni, iar
344
4 Vasile cel Mare
sflntei raine celei bune sx fie $inufi departe, gi atunci cind vor arita vreun rod de pociinfS, si se apeze Ia locul imptrrtigirii. , (17 Ap; 8 sin. ,^ !_e_9.;3,8T Tntt.; 79 Ancira; J,7 Neocez;I Laod.; 12,30,41, 50, 53, 80,87 Vas. c. Mare) sflntul vasile considerd ca adevirata cisdtorie. numai prima cdsitorie. Pe a doua o tolereazd lnsd ca o indulgenlA fatd de slSbi:iunea omeneascd. rn acest canon, ca gi in eanoanele 50 gi 80, sfintul Vasile are in vedere insd pe cei ce contracteazi o a treia sau a patra cdsiitorie. rn_trucit, pentru cei ce se cdsdtoresc a doua oari s-a fixat prin Laod., o epitimie de un an sau doi, dupi felul pocdinfei, sfintul 93".._1 Vasile in canonul 50 zice cr a treia cdsdtorie este interzisd de lege; iar 'astpentru qS ce din necesitate sau din alt motiv oarecare incheie 'o fel de cdsdtorie, el prescrie o epitimie de cinci ani. Iar in canonul B0 considerd cdsdtoria a patra ea pe un pdeat mai mare ca desfriul qi ca o faptd animaiicd. Aceastd invAtdturd a sfintului Vasile era docirinu intregii Biserici. lq f,el- prevedeau qi legile rorn€rre (pro
4 Vasile cel Mare
345
Acest Tomos conline urmdtoarele dispozi{ii canoniee: Dupi o cuvenitd introducere, se imparte in qapte canoane. Primele trei se referd la chestiunea, pentru care s-a convocat acest sinod. In canonul 1 se spune cd de atunci incepind ,nimenea nu mai are voie sd incheie a patra cdsdtorie, iar dacd face acest lucru, cdsitoria aceasta nu se va mai recunoagte, gi nu numai c6 respectivul se despoaie de orice cotnuniune cu Biserica, ci i se interzice ;i intrarea in Biseric5, pind cind rdmine in astfel de legdturd ilegal5. Canonul 2 vorbeqte despre cdsdtoria a treia, gi spune ci in genere gi aceastd cdsdtorie trebuie privitd ea interzisd, admifinduse exCep(ii numai in cazuri deternrinate. In privin{a cdsdtoriei a treia, canonul dispune in special urmdtoarele: a) dacd cineva este de 40 de ani gi firi copii, gi doregte sd se cisdtorease6 a treia oard, acela cinci ani de zilc nu poate sd se cuminece; - b) dacd cineva este de 40 de ani qi are copii, aceluia ii este interzis sd se cisitoreasci a treia oard; - c) dacd cineva este de 30 de ani qi are eopii din primele edsitorii, qi totuEi doregte sd se edsdtoreascda treia oard, acela sd se opreascd pentm patru ani de la cuminecdturS; - d) daci cineva este de 30 de ani Ei nu are copii, aceluia i se poate permite cdsitoria a treia, dar i se dd qi epitimie. In canonul al treilea se prescrie epitirnie de Eapte ani, ca gi pentru cdsdtoria primd Ei a doua, dacd se dovedegte cd cineva a ripit sofia, sau dacd inainte de cisdtorie a avut relalii sexuale. In acest canon se mai adaugS, Ei c5, preotul care d5 sfinta cuminecdturd euiva impotriva dispoziliei cuprinse in acel ca-. non, din acel moment iqi pierde qi el slujba sa qi cade Ei el sub epitimie de gapte ani. Aceste trei canoane se cuprind in acest tomos, care s-a confirmat de impdralii menlionali, qi s-a promulgat qi ca lege de stat (Sint. at. V, 6 - 9; Zacharie, jus greco-romanum, III, 230 - 232). Dar nici aceastd hotirire nu a mul{umit pe cei ce fineau riguros la sfintele canoane, deoarece ei vedeau in aceasta slSbiciune fati de puterea de stat, in urma dispozifiei despre cisdtoria a treia si combSteau totodatl aeeastd hotdrire. Abia pe vremea impirafilor Vasile II si Constantin VIII qi a patriarhului Sisinius, s-au linistit luerurile. la anul 997, cind s-a adus ln fata marelui sinod tomosul, eonfirmindu-se in chip solemn, gi addugindu-i-se incd patru canoane. Dintre aceste eanoane: ln can. 1 (4) se anatematizeazA eei ee indrdznesc sd introdued inovafiuni in doctrina bisericeasc;i; can. 2 (5) anatematizeazi pe cei ce aeuzl Biserica de sl5biciune. fiindci impdratul Leon a recunoseut acea cisdtorie a patra pentru pacea bisericeasc5; can. 3 (6), anatematizeazd pe cei ce indrdznesc sd spund ci sflnta Risericd nu ar fi pdstrat eurat5 gi nealteratd doctrina predanisitd, gi can. 4 (7) anatematizeazd pe cei ce indrdznesc sd nu primeasci vreunul dintre sfintele eanoane, eare au fost date mai inainte qi care au fost primite de Biserica intreaod (Sint. At. 5, 9, 10). Dupi aceea au incetat tulburirile din Bisericd qi Tomosul a fost primit gi recunoscut de cdtre to[i, Ei dispozi{iile cuprinse intrinsul au rdmas ln vigoare in lntreaga Bisericd Ortodoxd pind in ziua de azi. Prin urmare, in conformitate cu aceasta, dupi dreptul canonie
346
5, 6 Vasile cel Mare
al Bisericii ortodoxe, cdsatoria a patra este cu totul interzisd iar crs6toria a treia este permisi nurnai in cazuri cxcep{ilnale, "si anume numai. cu incuviin{area episcopului competcnt. CANONUL 5: (PRiMIFEA ERETICILOR, (ERETICTI CARE SE POCAIESC PE PATUL DE MOARTE)) Aceia dintre eretici care la iegirea din via{d se pociiesc, trebuie si se -primeasc6; sd se primeasci, ins6 firegte nu fdril chibzuinfi, ci cercetindu-i, daci vor ar[ta adevdrata pociinfi ;i vor avea fapte, Iu"u mdrturisesc rivna lor spre rnintuire. _ -(2, ,74, sin. I ec.; ? sin. II ec.; ?8, 96 Trut.; 72 Neocez.; 7g, 47 Lood.; 45 Cartg.) ln acest call6n sfintul Vasile referindu-se la invii{5tura Bisericii care prevede cd oriee eretie eare se converteqte la ortodoxie trebuie sd fie primit cu respectarea ceremonialului prer'dzut de eanonul ? II ecumenic, pentru diferitele categorii de erctici, aratd cd aceastd rinduialS trebuie sd se respecte eu aceeaqi rigurozitate. mai ales cind. convertirea are loe in pragul morfii. Avind in vedere aceasti ultimr categorie cle eretici adaugi clispozi\ia cd unii ca acestia trebuie sd fie intrebati eu deosebire dacd c"ondamnd cu sineeritate erezia mirtrrrisiti pind atunci, si daci va rimine statornie in invdfdtura ortodoxi in eazul cd se va insdndtoqi. Daed nu deelar5 aeestea, spune sfintul Vasile, ereticul sd nu se invredniceasci de sfinta impdrtdsanienici eind este pe moarte. CANONUL 6: (CASATORTTOpRrTE. (CASATORTA CELOR OpRrTr DE CANOANE, BSTE DESFRIU)) _Desfriul persoanelor canonice sd nu se socoteascdde nunti, $i cu tot chipul si se rupi insofirea lor; cici aceasta este de folos gi Bisericii spre intxrire, pi ereticilor nu Ie va da prilej impotriva noastri, pr.eculn ci prin ingiduirea de a pEcitui i-am atrage spre noi. ( 2 ! : 2 6 A p . t ;7 4 , 7 5 , 7 6 s i n . I V e c ; 4 , 6 , 4 4 T r u I . ; 7 g A n c i r a ; 3 , 7 8 ,2 0 , 3 2 , 4 4 , 6 0 , 7 0V a s .e . M a r e ) Sub denumirea de ,,persoanecanonice.. sfintul Vasile are in veclere pe cei ce au intrat in cler necdsitorifi (carr. 26 ap.), gi pe cdlugdrii qi ciluglrifele care au depus votul castitdfii. Potrivit prevederilor canonului 25 apostoric, persoana preofeascd care cade in desfriu, se caterisegte. unii clerici, caterisifi din cauza desfriului sustineau insd ci au dreptul sd trdiascd in cirsdtorie cu femeile, din cauza cirora qi-au pierdut slujba preofeascd, qi nu li se poate interzice cdsdtoria. La fel susfi_ neau gi cdlugirii Ei cdlugdri{ele in a-eeagisituafie.
z, 8 Vasile cel Mare
347
S f i n t u l V a s i l e a v i n d i n v e d e r e a c e a s t d s i t u a f i e ' l n i n tcdlugdresc' eresulmen9i demnitdtii cinului tirr""ii *airii'rritltiJ"Ji-Ei'".t't"pitatii (cqn' 4 Gang'),-dispune,cd ereticilor tuiecgiunite, A; i"ri^rii"".i;" #;'; sau au depus vofu[ tn cler necisitorili ;"i p"i-iti d;;;; lfii^ ;ff dea voie s5 trSiasc6 se li nu s5 desfriu i; castitdlii qi apoi u;- d;;apdcat'- Si c,u atit mai putin sd' cu persoana, cu care a cdzut in acel la tot cazul, trebuie des-, incheie cSsdtorie r"g"rJ "., a""i", ci, acegtia si inceteze' pic5toase paritti ii "elaliile loi ilegale Ei (osINDA CANoNUL 7: (DESFRIUL cu BARBATII, SODOMIA' PACATE DESFRIULU iU BARBATII, A SODOMIEI $I ALTOR ASEMENEA)) -ii barbdteascS, ti stricStorii de animale, 9i ucide parte stricitorii -ii-iermecatorli, adulterii pi idolatrii, sint vrednici de aceeasi gafii, dispozi{ia ce o ai in privinfa ap[ca aceea pedcaps5; drept -9i la acegtia pociit pentru Iar'in p.i"i"iu celbr ,ce treizeci de ani s-au I"iJ"Uf. nici a ne se cuvine nu ne,stiinfd, necuralirea, p" "u"" au'f6cut-o intru de vrednici pe cei face ne;tiinfa'ii atit cdci tori i;ili;;ft-p.i*i"ua pedepsei,-ce prelungirea iertare, cit gi marturisirea de bun6 voie,'si s-au -dat Sas-a ftrcut atita timp; fiindcd aproape un veac de om intreg drenl imoralitdfi;, comite nu spre a tanei, ca sI fi s"'iea corecfiunepedeapsi' cle prelungire fdr6 primeascS aceea, poruncegte "" ""o* s['se 'induplecd miloitivirea ta '9i daci arattr mai ales dacd au li f""",*f, care viald vrednicd de indrumare. ( 6 7 , 8 7 T r u t . ; 7 6 , 7 7 , 2 0 , 2 0 , 2 2 , 2 4 A n c i ' r a ;5 8 , 6 2 ' 6 3 ' 6 5 V a s ' c ' M ' ; 4 Grig. de Niso) cei ce In acest canon sfintul vasile are in vedere pe vr-Sjitorii sj p-e ajutor in chemind se indeletniaese cu--fapte pacdtoase similare, care IV (sint' at. cinstesg slujesc -sint EiJ ai""olirr in vrdiile to", prin aceasta ii peaceeaqi vrednici-de pdrinte, sfint'1 f fOl. boti ac"Sfia .p"h" trebuie sd deaps.l. Aceasta nu insemneazir insd c5 toli acegti pdc;togi' trebuie fiecare ei pocdinle'.9iacelaqi numdr de.ani -cle ;;a;pil";;"cd privinfa in v.9r..ho.t51i se atitia lt^""?;Eil;;a 'si ""i a" epitimie, .ci{i pentru ucigaqi, otrdvitori Ei.vrdjito_ri, - 20 de """"*, ,"ii- r" parte, ani de eu"i ao epitimie rcr". SO,O^SVas. 9, rt-,), iar- p-qnt5uceilalti 15 apoi pe menlioneazd Vasile Siintul M.). c. nill*ie (tan. 58,'Oz, os Vas. penneEtiin!5.-gi din e6zut au in eare p"i.tqi neclrdlie, in ;i ;;""illorf inteVasile sfintul tru care ei ," po"eiu." 30 de ani. sub .,necuralie( rude d-e sini"g"-"i"i irr"estui, "ina "in"rru cade ln desfriu cu pers.o_ane At. IV, 112). (Sint. bund o' seifae toate Etiin!5 alte p5cate; d" G-Si"; CANONULB:(UCIDEREADEVOIE$IcEATARADBVoIE)' cel ce in minie a intrebuinfat secure asupra sofiei sale, este ucig";. n"", ti"e ca mi-am adus aminte, 9i este vrednic de priceperea ta
94d
8 Vasile cel ll{are
s6-!i vorbesc despre acestea mai pe larg; cd multe sint deosebirile intre cele fdptuite cu vointd gi ccle fere Je voie. cd este cu totul firi de voie gi departe de voinfa fdptuitorului, dacr aruncind "l ;" ;i"t;; asupra unui ciine' sau pom, nimeregte un om; c5ci impursul i-a fost de a goni animalul, ori de a scutura fructul, dar s-a intimplat .il i; sine, ,ci prin lovitur5 a nimerit in trecere atrdturea.Deci una "u u"uurtu este firi de voie. Insi fird de voie este pi dacd cineva voind a intoarce pe cineva cu biciul, sau cu toiagrrtrnu l-ar lovi tare, dar cet lovit ar muri. cd aici se socoteste-inten{ia, de a voi sd indrepte ri'p, cel ce a g.o,rii, iar nu de a-l omori. Asemenea dintre faptele cele fdre de voie este gi aceea cind cineva in.incdierare, apirindu-se impot"ioa ".rioa, "" iul", ori cu mina fdrX crufare, ar indrepta lovitura spre locurile mortale ca s5-i faci riu, dar nu ca .*i-I omoare de tot; aceasta ins5 se anrouie deia eu, cea cu voinfa; crci cel ce a i_ntreb"irriui urirJ J"'"r""rii^r;r" aplrare, ori cel ce fird de erufarg a dat loyit,i"u, la-""it este cd triruit fiind de patimi nu a crufat po om..nsemenea er ""iL -mare a intrebuinfat un lemn greu' ori piatrd mai decit puter!, o*"n"ur.E, se nunrxrd Ia cei ce fdri de voie au fiptuit, una insi'vrhilFi;tt" frcind; dcoarece din minie a dat acest fel de rovituri, in"it a ]riro"ii-1r" cer rovit, de5i silinla i-a fost poate sd-l zdrobeasci, iar nu de a-t omori ct* totul. Insi cel ce a intrebuinlat sabie, sau orice de acest fel nu are nici o iertare, gi mai ales cel ce a aruncat cu securea; cici se vecle cd nu a Iovit cu mina apa ineit mEsura loviturii se fie'i" .tepi"i;;; ;u, ci a aruneat a'5a ca gi greutatea fierului, ;i cu str5snicie, gi pri' u'int cit mai ,r.,or", Iovitura sd fie neap5ra-tmoriard. $i iarxpi creprin voluntard gi nicicrecum indoielnic5 este fapta de ferur "el"i "xvi"9itd de tirhar, s4u cle nxyxririre vrdjmasilor; c5ci acegtia "u urlevd"at pentru bani onroar5, fugint! cle vidire; iar cei ce merg Ia.b5tilii pentru ucideri; ";-rr";; nici sd infrico_ $eze.'nici si infelepfgase5, ci prbprrninrlu-;i ;;J;;;;tJ orlroare pe cei e-eIi se impotrivese; insi si aace "in"va pentru artx pricind din crorinta de .a Sti ar preg5ti doctorie, da" ar omori pe una "u a"uartu o consi_ d^erim, voluntari; in care f"f fa" fJmeile, ao'mu-r-tu-ort J,, ou"""are clescint-ece ;i- vrdjitorii, incercind ,e-"i"rgl pe unii spre dragoste, si din_ du-Ie aeelora doctorii, care produc intunecarea nrinfilor; deci ''ele ca acestea-omorind, de;i .na vbitrol, si altcc'a au ficut, lotu;i lrentru cd s-au indeletnicit din
9 Vasile cel Mare
CANONUL 9: (DESPARTIREA. (DIVORTUL)) t, Hotlrirea Domnului este ci nu-i iertat nimlnui a desface cis6toria afard de motivul de adulter (Mt. 5, 32). Urmind sensul cuvintelor Dornnului, se potrivegte deopotrivi atit bdrbafilor cit pi a femeilor. Dar obiceiul nu este a$a; cici in privinfa {emeilor afldrn rigurozitate multi in tratament, zicind Apostolul, ci cel ce se lipegte de o desfrinati un trup este (I Cor. 6, 16), iar feremia cd ferneia de se va impreuna cu alt birbat, sd nu se mai intoarcd la soful ei, ci spurcindu-se si se spurce (Ierrn.3, 1); ;i iardgi: Cel ce fine adulterd, este firi de minte ;i nelegiuit (Pilde,18,23); iar obiceiul orinduiepte ci atit birbafii adulteri, cit qi cei ce trdicsc in desfriu, si se refind de la femei; incit ceea ce tr5ie;te impreund cu un birbat l6sat, nu gtiu de poate fi nurnitS adulter5; deoarece aici vina atinge pe ceea ce a l6sat pe birbat, din care cauzd s-a depirtat de cisdtorie; cici s-au bitutl fiind 9i nesuferind bitdile, trebuia sd rabde mai virtos, decit sX se despartd de sof; sau nesuferind paguba de averi, nici aceastd pricini nu este vrednicl de luat in seam6; iar dacd birbatul acela ar viefui in desfriu, in privinfa aceasta nu avem in obiceiul bisericesc aceasti observafie. Ci chiar de bdrbatul necredincios nu s-a orinduit ca femeia sd se despartS, ci trebuie sd rabde din cauzi cE nu $tie care va fi sfirgitul. Cdci ce gtii feme!e, dar dac6-fi vei rnintui bdrbatul? (I Cor. 7, 6). Drept aceea, care a lSsat pe so{ul siu gi s-a dus la altul, este adulterS; iar cel pdrdsit este de iertat, pi nici ceea ce viefuiesc laolalti cu unul ca acesta nu se osindegte. InsI dacl bdrbatul, despdrfindu-se de sofie, ar merge la alta, atit el este adulter, fiindcd o face pe dinsa si fie adulter5, cit ;i ceea ce viefuiegto impreund cu dinsul este adulterd, fiindcl a atras la ea birbat strdin. (48 Ap.; 87,93, Trul.; 20 Anc'ra; 102Cartg.; 78,27, 35,77 Vas. c. IIare) Pdrintii dc ia sinodul Trulan prin canonul 87 stabilesc doctrina Bisericii despre divor!. In motivare pdrinfii se referd la canonul acesta al noudlea al sfintuiui Vasile qi citeazd Ei locurile din Sfinta Scripturd citate de Sfintul Vasile. La intrebarea lui Amfilochie dacd gi femeia poate sd ceard divor{ul cind solul ei comite adul.ter, aqa dupd cum poate sd facd so{ul, cind dovedegte de aduiterd pe sofia sa, sfintul Vasile citeazd cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos din Evanghelia de Ia Matei (5, 32), gi zice cd aceasti poruncd a Mintuitorului se referd atit la sof cit qi la sofie. Ca atit so{ul cit qi sofia, in situalia dovediti de desfriu, a celuilalt, este confirmatd $i ln alte locuri din Sflnta ScripturS, cum sint, cel de la Matei 19, 3-9, unde Mlntuitorul citind din Legea lui Moise, care din cauza impietririi inimii a admis ca solul s5-9i poatd demite pe sofia sa, adaugd cd de ia inceput nu a fost aqa, ci cd oricine va lua o astfel de femeie stabilind astfel c6, infidelitatea solu$ri in demisd comite adulter,
9 Vasile cel [Iare
cisdto_rieeste deplin identicd cu infidelitatea sofiei (a se veclea qi Mc. 10, 11-13). Sfintul Vasile avind in vedere aceastd lnv5{riturd a Bisericii in privin{a egalitd{ii de drept a so{uiui gi soliei in cisdtorie, care se bazeazi pe invd{dtura Sfintei scripturi, gi pe care o citeazd,in acest canon, arata cd vreme tndelungati nu s-a respectat de creEtini, acegtia melninind vechiul obicei, potrivit cdruia, numai soiul putea sd desfacr cdsdtoria, dacd soiia comitea adulter, pe cind solia trebuia sd tolereze aclulterul bdrbatttlui; Ei men{ioneazd ciar cd acest obicei se observd gi in vremea sa. .Legislalia-romand nu acordd so{iei drepturi in societate, ea fiind socotitd ca fiind sub puterea pirrinteascd a so{ului. Legiuitorul roman apdra numai drepturile so{ului. Aga incit, in viafa coijugald, fiind apdrate numai drepturiie sofuiui, infidelitatea sofiei era pedepliti ca adulier, pe cind a,sofului nu era sancfionatd prin 1ege, ceea ce insemna obligafia-.sofiei de a suporta nu numai puterea despotic5 a so{ului ci Ei in"fidelitatea acestuia. Pe vremea impdratuh:i August s*a incercat o schimb_arein aceastd privinfE, vrind sd se puna capiit imoralitd{ii. Lex Julia de adulteriis coercendis, a invalidat o serie de legi, care au fost emise i^n ac-el _tinip in sensul cd so{ii au libertatea de a se impreuna cu orice fem.eig (concubind) pe lingd solia sa legitimd, qi a declaiat de ilegald gi y_lodl']gd de pcdeaps:i relafia solului sau so{iei cu o ter{d pumoot X 1Dig. XLVIII, 5, 6, $ 1). Pri+ toate pedepsele impuse, imoralitatea din lumea pdgini nu a " fost stdviliti Ei,ea s-a continuat qi in lumea cregtind. Deqi in-societatca cregtind se condamna orice infidclitate conjugali, a solului ca ;i a so{iei, cu t-oate acestea,potrivit conccptiei veChi care mai ddinuia in privinla subordondrii sotieii qi a,supelioritdfii de drept a solului in cisitorie, susfine cd so{ul se pedepsegte muit mai uqoi peniru infidelitate conjugald decit solia, care comitea infidelitatea conjulal5. Sotul care comitea o astfel de infracfiune se considera vinovai de desfiiu pe cind sofia de adulter (vezi can. 21 Vas. c. M.). ftnpotriva acestei concep{ii inj-uste cu privire la drepturile conjugale ale sofului Ei so{iei, iau atitudine felmd unii sfinli pirinli Ei se emite chiar o lege de stat. lntre acegtia Tertuilan in secolul III, condamnind aceasti mentalitate, numegte aciulter pe oricare dintre so{i care incalc.i fidelitatea cisniciei (De monog. 9), apdrind monogamia. Impiratul constantin cel Mare prin o lege a" so'iDe adulterii-s, cod. 30) prescrie pedeapsa cu rnoartea pentru toil cei ce comit adulter. Mul{i sfinfi parin{i in scrierile lor menfioneazd drepturile conjugale ale sofilor. De exemplu sfintul Atanasie cel Mare combate pe cei_ce negau sofiilor dreptul de a acuza pe sofii lor pentru infidelitate-, declarind- cI pdcatul adulterului se sdvirgegte in toate cazurile, Ei cind soful desfrineazi cu alte femei, preculn gi cind sofia desfrineazd cu alt bdrbat (citre Antiohiu, Quest. g4). sfintul Ioan Gurd de Aur consider.{ adulterul atit desfrinarea cu o femeie maritatd cit Ei desfriul cu o femeie liberi gi ner:riritatd (Cdtre I Tes., Omil. 5). La fel considera qi fericitul Augnstin (De bono conjug, 4) in privinfa obtigativitdfli identice atit a sofului, cit qi a so{iei de a pistra fi-
"10'a/asile eel Mare
351
delitatea conjugale. Ambrozie (De Abrah. 1,4) qi Ieronim (De Epitaph) sus{in cir nu poate fi permis solului nitnic din ceie interzise soliei 9i invers. Din partea primi a cauonului prezent se desprinde cu ugurinte ca gi sfintul Vasile cel Mare are aceeagi conceplie ca qi ceilal;$i sfinli parinli Ei invdldtori bisericeqti, deoarece consider5 adulteri orice femeie care se face vinovatd de infidelitate fa!6 de solul s[u, Ei adulter, pe orice brdbat, care devine infidel soliei sale legitime. AcelaEi lu:ru se vede $$$$$i din canonul 77 al sfintr-rlruiVasile cel Mare, in care el supune pedepsei pentru adulter, pe toli cei care se fac vinovali de infidelitate fali de soliile lor, unde citind din Sfinta Scripturd locul de ia l\4atei 18, 9, vorbegte expres despre egalitatea de drept a solului 9i a soliei in cdsdtorie. Din toate acestea rezultd clar ci dupd lnvdlatura canonicd a Bisericii, adulterul poate fi invocat ca motiv de divor!, atit din partea solului cit Ei din partea soliei. Pe de altd parte, din faptul c5 sfintul Vasile amintegte in canon r,,i despre obiceiul riimas in via{a socialir rotnand, potrivit cdruia solului i se recunoqtau toate drepturile, pe cind sofiei foarte puline, rezulti clar cd sfintul Vasile cel Mzrre, constatd cu regret pdstrarea acestui obicei Si in lumea creqtind; respinge acest,obicei ca necregtin gi cere sd se stlrpeascd acesta gi sai se respecte doctrina canonicd a I3isericii, care recunogtea aceleagi drepturi conjugale atit sofuir,ri cit ;i so{iei (a se vedea qi can. 21). CANONUL 10: JUR.,\MINTUL $I CALCAREA LUI)
i.
i
t ,,
Cei ce jurd cd nu primesc hirotonia, dupi ce au iurat, si rru fie sili{i a-;i cdlca jurirnintul. Cdci de;i se pare cuiva ci este vreun canon, care iarti pe unii ca ace;tia, totupi din experienfS, am cunoscut cX cei ce-qi calcd jurbmintul nu rnerg pe calea cea bunb. Dar trebuie a se cerceta ;i felul jurimintului 9i cuvintele ;i dispozifia eu care s-au jurat, 9i finefea adausurilor din cuvintele cu care s-a depus jurimintul; a;a daci de niciieri nu va primi nici o dezvinovdfire pentru din.:ii' apoi unii ca acegtia trebue a se abandona cu desivir;ire. Dar cazul in IegSturl cu Sevir, adici presbiterul cel hirotonisit de acesta, ni se pare cI are oarecare dezvinovdtirs de acest fel, daci fi se pare ;i !ie; dispune ca linutul acela ce este supus Mistiei, la cal'e a fost rinduit acel om si se supunl Masadelor; cdci astfel nici acela, nepdrisind locul destinat, nu-;i va cilca jurimintul, gi nici Loghin avind pe Chiriac Ia sine, nu va l6sa pirlsitd Biserica, ;i nici sufletul siu nu-l va osindi prin neglijen!6; iar noi ne vom arbta cI nu facem ceva impotriva canoanelor, pdrtinind pe Chiriac, cel ce s-a jurat si rbrnini la Mindani, dar apoi a acceptat strdmutarea; cdci reintoarcerea va fi pizirea jurimintului; iar ceea ce a ficut in urma ordinului nu i se va socoti spre cilcare de jurimint, din cauzd ci n-a finut seamd de jurdmint' cdci nici pentru timp scurt nu s-a depdrtat de Mindani, ci a rdmas acolo intr-una' Iar pe Sevir, care se dezvinovdfe;te ctr lipsa de memorie, il vcrn ierta zicind
352
ll Vasile cel Mare
cd cunoscdtorul celor ascunse nu va trece cu vederea ca Biserica sa si fie pdgubitr de unul ca acesta, care de ra incepui a lucrat necanonicegte ;i a legat cu jurdmint impotriva Evangheliei, si invafd a se cilca prin acee6 cd s-a strimutat, iar alum minlind prin aceea cd iglegunt{ fdfdrdpte lipsa de rnemorie. Deoarcce insi nu sintem jtidecal"ri de inimi, ci judecrm dupi ce_lece le auzim, sd lrsim Do*rnilui pecrepsirea, iar noi il vom primi fird deosebire, dind iertar-e prin ,rita-." patirnei omenegti. (25 Ap.; 95 Trut.; 77,Zg, 29, 64, gI, 82 Vas. c. tuIare) In acest canon ca Ei in canoanele !2, 2g,29, 64, g1, g2, sfintul Va_ sile vorbegtg dgspr,ejurdmint ;i importang" """.t.iia ?u";i a"ip"" ;;i ";;" igi calcd jurdmintul In canonur prezent, sfintul vasile cel Mare expune lui Amfilohie pdrerea sa despre jurdmintul public, pe care l-a depris -iu-pi".uiter. ,r, ou.""u.e chiriac cd va rdmine permanent intr-un iat oareci* un astjurdmint d: pr-acticat p" r""-"u sa, care nu avea vreo importanfa . 1'l -i"u". deosebitd, nu era sanc{ionat ca in cazul jurd'ri"iurui .or"*., ^icr ii ap.). Dar' sfintul vasile lu aprobd nici cilcare" u"J.t,ri ae :iira-i"i motivind cu experienfa din care se constatd cd le merll rdu tuturor celor ce nu {in ceea ce au jurat ci vor pdstra, uaaugini'Si precizind cA in astfel de cazuri trebuie ia s9 fini seama de felui cum s-a depus jura_ mintul, dacd a rostit respectivril numele fui- O-u-neleu cind a jrrat, ce cuvinte a folosit gi care a fost starea lui sufleieasca-Ji" momentul de_ punerii jurdmintuiui,- si..potrivit tuturor acestor imprejurari trebuie sii se aprecieze valoarea jurdmintului depus. , ..Dr-pu aceste preciz-iuni-de qrdin general, sfintul vasile solufia, in cazul in spcla a rui chiriuc] caru tiina nirotonlt cel Mare da preot pe sea_ ma unei biserici nou ziditd,. gi jurind ci va rdmine acoro -i"trucit toati viafa, nu i s-a permis sd ia f-u1c{ia gi a trecut la alti Uir"ri"a, biserica pentru bare a fost. hirotonit, era sub jurisdiclia artui "pi."op, Ei tj;i;J seama cd cel ce a zidit amenin{a cu inchiclerea'ei, sfiniJ-Vasite -o cel Mare acceptd motivarea episcopului care l-a hirotonit "a "itut noua nu era pe raza teritoriard a jurisdic{iei sale, gi=prop,.rrr" cd biserica "u o solu{ie practicii ,menitd sd aduca pacea in bisericd, ...rr.ato*die: satul in care 'episcornf"i-iu." s-a zidit biserica s.d treacd sub a hirotonit _jurisdiclia pe chiriac. iar chiriac sd revini la aceastd biiericd. tn-r"rur- """"i", ,p"_ ne sfintul-!asile, se.va impdca patronul care "-;"i;i;';inchiderea bi_ sericii $i chiriac iEi va iespecia jurdmintur, ia. p"'1"f vinovat, epis_ .. copul care a hirotonit presbiler pe seama unei biserici care nu era sub jurisdicfia sa, s.i care motiva cu uitarea, il i"""uai"i"azd judecdfii lui Dumnezeu c€re va cunoaqte adevdrul acestei iustifiderii '
CANoNUL
11: (UCIDEREA FARA DE VOrE)
Iar cel ce a comis uciderea f6rd de voie indestul a implinit osinda in cei 1l ani; cdei este invederat cE in privinf; ;l;, l;4i ,a ob."rr.b*
3i5
12. 13 Vasile cel Maro
Legea lu Moise; gi pe cel ee a cizut'de ranele, ce a primit, dar lar69i a umblat pe toiagul sdu, nu-l vom socoti cE s-a omorit; iar daci nu s-a mai sculat dupd lovituri, lovitorul, cel ce l-a omorit fird voie, J. r . ucigag este; insd dupi intenlie involuntar. (65 Ap;
23 Ancira; 9 sin. I-II; 2, 8, 73, 54, 57 Vas. c. Mare; 5
Grig.d,eNisa)
i'r
''t;t'i'
:
I
'i
In acest canon la intrebir6\d riii emttlbctiie, sfintul Vhsile ,a?puna" ci sel c€ a suportat epitimia de llani, pentru ucidcrca fdrd voie, poate fi primit la sfinta impdrtSganie in mod neindoielnic. Aici, a avut in vedere cu siguranld prevederile din canonul 5? al sdu, unde stabileqte 10 ani epitimie in cazul in spe[5. CANONUL 12: (CASATORIA CLEIIICILOR. (CLERICII SE POT CASATORI O SINGURA DATA)) '
Canonul a oprit bu des6virgire de la slujire pe cei ce s-au cisdtorit de doud ori. (17 Ap.; 3 Trul.; 7 Neocez.) .ti'
i';..,.; :il _i
. i)V..'
In acest eanon sfintul Vasile cel :Mare ane in .vedere prgvederea ;, can. 17 ap., potrivit clreia preot poate fi numai acela care s-a cisdtorit o singurf, dati, hotdrind sd fie caterisit episcopul care .!:a hirotoni pe cel cJs-a cSsdtorifi de doui ori (Sint. At. V, 28; VI, 155, etc.). 1:l: (CEI CE UCID IN RAZBOI)
'o i"
""; uti
,,, .,,CANONUL ':l 'Pirinlii no.ptri nu au socotit intre ucideri, uciderile din rizboaiei mi se pare sb Ie dau iertare celor ce lupti pentru bunacuviinle 9i pentru dreapta cinstire de Dumnezeu. Dar poato ci este bine a-i sfltui ca trel ani Jd se refinE de la implrti;ire ca cel necurali cu miinile. (22, 23 Ancira; 1 Atanasie cel A[are; 8,,,!3, 55 Vas. c' More;.5 Grig. de Nisa) , r1: j!11js-;.. ii.,) i.: rroq i4 ,
Fdcindpomenire,ra inc!ffiit,rTcanonului,'tid' biii"lltf
inogi"i,cu sigu-
ranfi sfintul Vasile are ln vedere pe sfintul Atanasie cel Mare, care in epistola sa citre Amun (can. 1) declard c5: ,,Omorul nu este i-ngdQuil clar este gi legal gi vrednic de laudd a ucide pe inamic in rdzboi". La apeasta sfir:tul, Vasile adaugd sfatul sdu ca cei ce s-au ficut vinovali de ucidere sd se retind trei ani de la irnplrtdEanie. Motiveaze opinia sa flcind referire la prescripfiile Vechiului Testament (IV Moise 31, 77 -24); lncerclnd, ca prin aceasta sa ugureze gi starea sufleteascd a soldafilor din cauza clrora s-a virsat sirrge omenese. Comentatodi Zcsnata Ei Baslamon, fac precizarea ce jn. practica viefii bisericeqti se observl cA. nu s-a respectat sfatul sfintului Vasile ci s-a avut in vedere prescrip$a sflntului Atanasie ieel Mare, citind
s3{
14-16 Vasile cel Mare
cazutile de. preofi,.,care phrticipfnd'.Ia r:dzboaie au,rcomiq intracliunear.db ucidere a inamicului, ca icegtia nu numai cd inu au fost despuiali -unii de demnitatea clericald, ci aimpotriva s-au in'reanicit de rar-rda(Sint. At. IV, 132 - I3J). .^-^.rr...r,, ,r r,i) CANONUL 1.1:(osiNDA CAMETEI)
*;
'
ts
')
cel ce ia camdti, de- va primi .' sd intreburnleze ciptigul 'edrept -elibereazd pentru- sdraci, ;i dupi aceia se de boara' -iubirii de bani, el este prilnit la preofie. (44 Ap; 71 sin. I ec.; I.0 TruL;; 4'Laod.; S, 16 Cartg.; 6 Grig cteNisa) In acest canon sfintul Vasile rdspunde lui Arnfilochie -pri."it la intrebarea dacd laicul care s-a ocupat cu cimiidria poate fi in cler, ari_ ^"u tlnd cd poate fi dacd va distribui cigtigul realizat s^aracltor, qi-a*a promite solemn cd niciodatd nu sc va mii indeletnici Ju astfel de.Iucruri. sigur aici, are in vedere doctrina canonicd potrivii cl"eia clericul care ; ia camdtd se sancfioneazAcu caterisiiea. CANONUL 15: (TILCUIIiEA PSALMULUI 8,4) t>.' MI mtr. cI .Scriptur6, gi .tu _cartli precizie grdmaticali in Sfinta so.cofi este forfatd expresiunea tilcuirii, care se aratfl pe ,iriu ia_u.r -cd rit6, da-g nu traduce_ deplin infelesul din'lirnba evreiasca. Dar fiindcd se cade a nu trece firE observare intrebarea pusd de un -l; birbat scrut6tor, rispund cd: Pisirile cerului pi pestii mdiii, "hi;, crearea lurnii, au avut aceeapi o'igine, cici din ape au ie;it aceste amindoui ;p;;iii;; aceasta este cauza ci ambele au aceeagi insu;ire, cb acestea inoatb in apd, iar acelea zboarl in aer-; gi din cauza aceasta s_au pomenit ele la un loc. rar for'ra cuvintului, care in privinfa p"riil-. cu nepotrivire s-a.dat, iar in privinla tuturor celor ce -viefuiescirr'up", foarte potrivil; cdci s-au supus omului ;i pds'rile cerurui .ri p";iii ilx"ii; .ri ".i;;;i acestea, ci pi toate care strdbat ciririle miriforr ci nu oiice viazd ln apa.este-$i chifii, balenele, pi-cleanii, qi-detfirrii, ^pegt!, q""*T ei i""il", apoi inctr-gi caii gi ciinii pi herestee, 9i-palo;erii,';i-Uoii d"';;",-i; de vrei, _;i urzicile, gi peptenii, gi toate'"uiu "., pietea "u o* hirb, dintre care nici unul nu este pegte, gi toate cele ce it"afut.X.e"ifu ma"iio", fiindci sint trei neamuri, pisirile cerurui, p"rtii -e"ii, !i "itu viefuiesc in ape, care se deosebescdL pegti, dar ;i;";ri;;.1;A;i bu.a"t, mirilor.. Canoanele 15, 16. Aceste curo*rr" nu cuprind nici o normd cano_ t;; nici. confin-utul lo,r constd in interpietarea uhui text ,It; ;;;; V, Ei respectiv din IV lmpdr. b, 10. " CANONUL 16: (TILCUIRE.LA IV IMPARATT 5, 1) far Neeman n-a fost mare in fafa Domnului, ci in fafa domnului siu; adici era unul dintre cei puternici, de lingi imph*t"i ,ir.i""il""i
Bbd.,
l7 Vasile cel Maro
deci cerceteazd ea de-am6riuntul :sfinta Scrlptur6. pi de acolo vei gisi l dezlegarea intrebirii. CANONUL 17: .IURAMINTUL, (CAZ DE JURAMINT AL UNUI CLERIC) Ne-ai intrebat in privinfa presbiterului Vianor, de este a se piimi in cler in urma jurimintului siu; dar este gtiut ci este a;ezat un decret obgtesc pentru toli clericii dip Antiohia, care au jurat impreunl cu el:. ca ei s5 se depirieze de la adunirile publice iar in particular si sivirpeasci cele ale presbiterilor sluibe; tot aceasta i se ingiduie ;i lui Vianor, in privinfa slujbei sale; cdci preofia lui nu este in Antiohia, ci in Iconia, unde, precum insursi ai scris nou[, s-a mutat spre locuinfi de la Antiohia. Deci sb se primeasci acel birbat, cerindu-i-s" 6s citre cucernicia ta si se cliasci pentru ugurinta jurdmintului, care l-a jurat in fafa unui bdrbat necredincios neputind suporta nepldcerea acelei mici primgjdii.
r .ii
.: /
(25 Ap.; 95 Trwt.;fi,28, 29,61, 81, 8i'Vas.". itt.f"
';;i
i.i
Acest canon impreund cu cele urmdtoarele treisprezece 1f?1- SO; sint alcittuite din epistola a doua canonicd a sfintului Vasile cel Mare citre Amfilochie, episcopul Iconiei, cdruia i-a fost adresati Ei prima epistold. 'in. car
s6d
18 Vasilc cel Mar:d
t"{ll" Concesiunea aceasta admisd deib.fintul'Vasile piesbiterilor din Antioltia de a putea sluji, dar numai in particuiar, iai nu in public, trebuie sri.se considere ca_o excepfie de la norma generala. ca normd gencruia, prin canonul 58 Laodiceea, se interzice nu numai presbiterilor, ci gi episcopilor de a aduce sfinta jertfd pe ascuns in case particulare. Mai tirziu, cind s-au admis qi paraclise in case particulare, prin can. 81 Trul., s-a interzis p^rezbitglilqT d9 a sluji fn aCeste paraclise firra de Etirea episcopului. sfintul vasile, la fel interzice presbiterilor, sub pedeapsd, de -bisericase particulare (can. 1) ca gi alli pdrinli 9i invdiatori a sluilil cegti -(ciril al Alexandriei, Authropomorphitros, 1d; iiusebiu, psalm 2z; leronim IV 26). Sfintul Vasile cel Mare a fdcut concesiunea aceerstapresbilcrilof din Antiohia avind in vedere imprejurdrile excepfionale creiitL, in Antiohia de acea persoana de mare influenli care i-a pus sd jr-rre cu scopul ,$e de a-i putea ocroti qi aplra de persecu{ie pe acei pleogi. *o^ n,
cANoNut LB: (ViRSrA CANoNTCA PENTRUoA*Ao;fnni;T, (VOTURILE CALUGARITELOR gr FECTOARELOR)
..i.:. ln.privinfa fecioarelor cdzute, ca-re au figdduit Domnului viala cea ^,. l"!"1 sfinfenie, apoi cizind in-patimile trupului gi-au cilcat figiduinfele lor, Pdrinfii nogtri purtindu-se cu bunitate ;i cn blindefe fafn
lE Vasilc c'el Mare
judecdm prirnite de atunci, de cind s-a ajuns la maturitatea iduinfele Ie-Ca"i nu se cuvlne a se considera cu totul hotiri"i"iaJ""* iJ"L+f. unele ca acestea, ci numai dt^pA-"q. a ajuns la copilireqti io"fele iout= p*t" ;ui.pr"r""lu sau ;aptesprezece ani,- fiind sidnila gindurilor sale' pi numai-ru, iupi ce "u"."iuia fiind mai mult, totugi a-rimas statornic[ in primitd, atu'ci se i"t""ii" 9i st6ruind i' rugami'file sale de a fi uneea,ca fdgid'rinfele confirma a intre fecioare';i num61n se cuvinL a pe multe' Cdci' vot' de ei aceasta, li a se pedepsi t'iguros lepidarea f[r6 virsti, de inainte mai Ie aduc rude, pa"i"tii 9i fratii ;i .rttot" tlintre ei asigurindu-li nembritare, propriu spre de irnpuls uE t fori inrtemnate p"rri,..' sine ceva lumesc; pe care _nu irebuie a Ie primi u;or, pinX "ittd ttu vom cerceta lSrnurit intenfia lor proprie (19 sin.' I ec; 75, 76 sin. IV ec';' 40, 44 TrtLt; 79 Ancka; 6, 44, 726 Cartg.; 5 s:n. I-il; 44,60 Vas. c. Mare.)
!.if
r,
ia
In acest canon nu este vorba de cSlugdrite. ci de fecioarele afierosite,desprecaresetrateazl$iincanoanele6gi44alesinodultridela Cartaqina (a se vedea Ei can. 6 Trul.)' -cu.e-Si lui Amfilochie cum trebuie si se procedeze fa[5 de La intrebarea calcl votul castitdfii depus, in mod solemn qi apo-i fecioarete 'i;e Vasile spune cd tn vechime (a se vedea ean' 19 sfintul dlsfriu, i" Ancira) s-a hol5rit ca unele ca acestea sd se supund unei epitimii d9 9t, pirinte, an, ca cei ee, se cds5toresc a doua oar6. Aceasta, spune sfintul omeneascd Si sldbiciunea de fa!5 eondescendenlb s-a hotdrit atunci din dih eauzd ci Biseriea lui Hristos nu era suficient consolidatd iar instii"iit i""io""e|or afierosite era numai in germene; astizi, ins[, cind lueruriie stau cu totul altfel sflntul Vasile orinduieSte ca aceste fecioare dactr ctlsfrineaza, sd se supuna pedepselor suv€'nite adulterelor. qi adica..unei upiti-ii de 1b ani i"""i .ri'eantanele 58 5i 60 Vas. e. M.). 1n motivare siirrt..rl pdrinte invoed prevederi din Sfinta Scriptur6. ArAtind ei daci potri"it invltdturii Sfintei Scripturi- starea de vdduvie este eonsideratd irai prejos decit eea de feciorie, qi deci, dacd vdduva se pedepsesle !11d qi mai mart' .cade'in"clesfriu, apoi o fecioard se va supune un9! ne-deyse ,au"j aseamdni Vasile sfintul aieasta, de i.si calcd voiul sdu; in afard liberi Ei oarnenilor ert miresele pe fecioare iar sclavele, cu ;;;fi;"" trage coneluzia cd aceastd pedepsire a Jecioarelor afierositg: elfg ie aici 'picdtuiese'este eorectS. Dar, pentru a se cvita in viitor, astfel de situatii' .tirrt,rl vasile dispune sd nu se mai primeasc[ in rindul fecioarelor afierosite decit fecioarele ce Au implinit virsta de 17 ani sau cel rr-utin i6-;;. li a""a dau-do.rada ci pot rafiona qi sint ln stare sd-gi manifeste liber vointa. lor, deoareee voturile depuse mai devreme nu pot fi socotite declt numai ,,cuvinte eopilSregti" pe care nu se pot pune nici un temei. Sfintul \rasile mai atragc atentia cA apar astfel de neajunsuri $i datoritd faptului cd unii pdrinti, din interese persotlale, silesc pe fe,tele lor si intre in rindul fecioarelor afierosite, eind acesteanu-gi pot exprima 'i' voinfa in mod liber cd vor triri nec5sltorite.
358
SO}:. CANONUL
19 Vasile eel Mare
19: (FAGADUINTELE
:(VOTURILI]}. CALUGARILO.R)
Iar figiduinfe ale birbafilor nu. au "urror"ut;l'decit numai dac5 oarecare s-au numirat pe sine in tagma monahilor, care se vede ci in . chip tacit primesc neinsurarea. Dar pi in privinfa acelora cred ci se cuvine a se proceda tot in acel chip, intrebi'du-i si tuina de la ei iasn,duinf-a limurit5; apa cr dacd s-ar intoarce Ia viafa de trup iubitoire gi voluptoasX sd se supuni epitimiei desfrinafilor. (26 Ap.; 7, lG sin. IV ec.; 44 TruI.; 7g Ancira; 6, 7q, 20, 60 Vas. cel Mare) ri In canon se trateazd problema votului fecioriei sau aI celibatului, despre c-are-se spune ci poite fi depus de'orice p""*".ra. pentru cei ce vor sd devind cdlugdri, votul acesta constituie o condifie ausotute.oe qi pedepsesc to{i cei ce calcd acest vot depus in mod solemn. aceea rse rn rdspunsul dat lui Amfilochie, in acest canon. sfintul vasile expune norlna generald de urnrat. Sfintul versile insd a tratat in multe trlte canoane dcspre via{a cirlugdr.ilor Ei cdlugdrife,lor, norm" ,a**. in vigoare pind azi.-in Biser.ica Ortodoxa. Monahismul a eristat nrult inainte de sfintul vasile, organizat gi rlinduit potrivit regulilor qi dispoziliilor date de superiorii mindstirilor '*orroh*ld. sfintutr vasile are meritui ao a fi'organizat viata il ace;i scop sfintul Pdrinte a scris mai multl lucrdri, intre care qi una, numit5i ascetica, oare se referd $i Ia mbnahism. sfintul vasilc, inainte dc a fi elirbor.t pravile propriu-zise pentru cd.lugdri ,a scris. citeva tratate scurte: Despre'sublimiiate-a monahului ca ,ostaq,a lui Hristos;. Despre desdvirqirea spirituald qi Despre via{a mona'hal5, cdrora le-au urmat doud lucrdri cu caracter dogmatic, Despre judecata divind gi Despre, credinfd. Pe baza tuturor acestor lucriri a alcdtuit apoi 80 de. canoane monahale, intre care unele canoane au mai nrulte^articole (de excmplu can. z0 are 36 ilrticolel si r" ii"d;-;;;;: .gi la fiecare articol, sint s;9a1. locurilc respective'din Sfinta S*ipil;; a Testamentului Nou. Dintre aceste canoane multe se referi la cheitiuni 'ib d.d^9rp-t bisericesc, tratind aespre sri"genia oti;;t"r;;finlite a*,,-,.: ,qi 31); despre smerenie (can. 58), despre cinstea cuvenitd fetelor'cinstite ;(-can.,61,_"etc).Dupd ce a'alcdtuit aceste canoane morale generale pe baza sfintei scripturi, sfintul Vasile a elaborat doud categirii de canoane speciale pentru cilugiri: 55 canoane pe larg lRegulele mari), $i sit canoane abreviate sau pe scurt (Regule1emici). Toite acestea iedactate fn formd de intrebdri Ei rispunsuri, expun, primele, cele pe larg, bazele -viefii monahale, iar celelalte, celer'abreviate, aratd, teate detaliile in pri"vinfa felului in care sint obligafi sd traiascd monahii. pe lingd aceste canoane sfintul. Vasile mai' prescrie epitirnii, Ei anurne, 60 pentru cdlu.gdri.. Si,l9 pentru cilugdri{e, carc-pot fi.*plicate in caz de incdlcare n: voturilor 'monahale.' .Toate iaceste-_caneane.cliferite despre epitimii sfintul vasile le-a cuprins intr=o:.formd concisd in lucrarea Aschiticke
20. 21 Vasile cel Mare
ln Diataxis in 34 capitole, care prezinta o deosebiti valoare Ei interes cum canon prezentul in ardtatd monahale, vielii sublimitdfii cut oiqter"u qi:in celelalte canoane ale sfintului pdrinte, care trateazd despre viala monahald. Lucrarea sla editat 9i in iimba romAnd sub titlul: ,,Vechile Lucrarinduieli ale vie{ii monahale(', 19i9, in editura mdndstirii Dobruqca. BeneCasian Ioan Mare, cel Pahomie Ei Sf. qi iinduietile. ;";ti"" ;; (N. n.). dict CANONUL20:(FAGADUTNTELE(VOTURII,E)ERETICILORSI NECRBSTINILOR NU S1NT FAGADUINTE) Acele femei, care in eres fiind, au fig6duit fecioria' apoi pe u-rmi dimpotrivn ar fi ales nunta, nu socotesccb acesteatrebuie a se osindi; cd toatl cite le spune legea, celor de sub lege le griieqte (Rom. 3, 19); iar "Liu ""r"puse'inci iulului lui Hristos, nici nu cunosc legile Domnului; drept aceea sint primite la Bisericd ;i iertate pentru cd acestea' o au ""a ir llristos. $i indeob;te cele ce se fac in viafa -catehuai"-"tJi"ta menici nu se supun la rispundere; Iirette ci pe ace;tia Biserica nu-i primegte fird botez; drept aceea'la aceqtia sint foarte necesare prerogativele na;terii. (14 sin. I ec.; 7 sin. II ec.; 5 Neoeez'; 79 baod'; 6 Tim' Alez; 5 ..1 Ch.iril Aler.) pusi de ArnJiIn acest canon sfintul'Vasile rdspunde Ia intrebarea lcchie, dacd o femeie care a depus votul fecioriei, in cadrul unei socieBiseried, tirti eretice, ;i I.a c5lact mdriiindu-se, _poate_fi primitd in iart5 toate sg Hristos in prin'botezul primitdt intrueit poate fi ca ."[ti"a 7 II canonului prevederile pdcatele, fi5spunr,ri acesta cor€spunde cu fdcute voturile numai potrivit cdreia icumenic, 9i cu doctrina canonicd i" "ua."i bisericii se pedepsesc cu pedepse bisericeqti in caz cd sint "afJ",. pe cind voturile fdcute in ifara Bisericii nu pot fi socotite voturi qi ele nu sint valabiie in Biseric5. 21: (DESFRIU (ADULTER) $I DESPARTENIE) : aR9! c6sitorie, in Dac[ un bdrbat viefirind impreund cu o femeie nemu,lfumindu-se "u ,rorrtu, ar ciclea in desfriu, pe unul ca acesta il 'socotirir desfrinat, 9i mai mult ii prelungim epitimiile. Insi nu avem eanon de a-l supune vinovitiei adulterului' dacd picatul se va comite cu cea liber[ de nuntd, cdci precum se spsne, adultera spurcindu-se_v_a fi ttr r" va intoarce la birbatul s5u (Ie_r.?..1),-!i cel ce !ine-adulil";;; fdrl de minte ;i nelegiuit (Pitde 18, 22); dimpotrivi cel_ce a ".ie ti"x desfrinat nu se va opri de Ia impreuni vietuire cu sofia lui. Drept uce"a f"m"ia va primi pe blrhatul sdu, daci el s-a intors de la desfriu; de la casa sa pe cea intinat5; Fi nu este u;or 'aiar bdrbatul va indepfrta acestora,dar obiceiul a;a s-a'firtut. gisi in-prir.infa motivul se ( 9 , 7 9 , 2 7 , 2 6 , 3 4 t3 7 , 3 9 , 5 8 , 5 9 , 7 7 , 7 9 ,8 0 V q s i l ec . M ; 4 G t i g ' N i s ' ) cANoNuL
360
'
"rr,rit2 Va3ile cel Mar€
sfirrtu'l vasile vorbeqte in acest canon, ca qi rn canonul g, despre obicg-iul necregtinese.existent pe vremea sa, potrivit cdruia s-a fdcut vinovat de infidelitate. conjuqale era bsindii-numai so{ur, care "pdcatul ca desfrinat, iar nu ca adurter, daci. a sdvirSit * J io-"ie necdsdtoritd gi sofia lui legitimd nu putea invoca d"".t iupJ*a19nt"-ti" de divort; pe cind sofia doveditd :ntiaeta, indiferent ce'fel ae barbat (cdsitorit sau necdsdtorit) era osinditd ca adurterd qi soful "i"" a""ptLl *a ir.rrro"eaeest fapt drept motiv de divort. obiceitrl acesta, potrivit c.{ruia numai,sofurui i se recunogteau toate drepturile ggnjyeat-9, gina sofia nu se uii"u.* "i"o^pu cre nici un .p.e drept, osindit de sfinfii.pirinfi, s-a p-dstrat in Biseriia cregtini, provenind din legislafia roman5 (vezi'gi can.-g). ln canonul prezent sflntul Vasile senate in cvidenfd absurditatea acestui obicci eare se observi incr in'eacur-rd; Iv), dar eare a;;;;"r era eu totul lpsit.de rafiune, cum ar.ati gi zonari in-comentariul sdu '(Sint. At. IV.'149). Doetrina ea'onic5._ in canonur 25 apostolie si cre sfintul Vasile in eanonul 9 ,si zr-expus5 9a $i de sfiltui-b;;"il;;'Nisa ?n canonul 4,-ql de al{i prrinfi,,potrivtt edreea atit iltui-kJ-ii *lti" se eonsiderau adulteri eind sint dovediti de infidelitate ;";id;H,' indiferent daci persoana cu care au prcirtuit era sau nu cisirtoritd, nererspectati in veacul IV,,3 p5!rqns_ insd gi in doctrina juridicfi a' statului abia in veacul urmitor, cind-J-ustinian prin Nov,era rri, g.ss conferd ,ofi"i, a."p_ tul de a invoca infideritatea sofului (adulterul'.""it"irl a".pt'mdti.,r-a-u divorf qi a cere despdrfirea de sof, dacd se r""" oo"la" "i .oiui t"i_ieEte or oricare alti femeie qi nu vrei si renunfe ta aceasi*. Adulterul, ca motiv de divort. despre'"""" *-irateazd in conoll; a fost definit de canonistul MilaS. ca o relatrie (sexuald) acest ilegald a unui bdrbat cisdtorit cu. o femeie striin5 r",, "- unei t*mei miritate eu un bdrbat strdin. CANONUT, 2!: (CAS,ATORIA PRIN RAPIRE. (RAPIRE ": '. $I CASA. TORIE) FARADEITEGE) Pe cei ce au..fernei din rEpire,, dacx ar fi ruat ei pe cele logodite mai inainte cu allii, llu' se cade a-i primi rin eomuniune) mai inainte, pini a _!u -!e lua (acelea) de Ia etinpii si a se da in -.tXrrirri""" logodnieilor e_elordintii, de ar vrea (ace$tia) si re ia, ,o" ,a--ru""nfe -ii ra ele. Iar de va lua cineva pe rrna liberr, trebuie u *" l"u *" rla ra ai i u stri pi a se IXsa in soc-otinfa mderor, pdrinfi au i,o" fi, .;i i;*ii: 6au orice fel de ocrotitori ai fetei; pi-oride ar voi Li " o da lui, s6 se statorniceascEcis5toria; iar de nu vor voi, si nu se sileasei. r;t ""I ce are femeie din necinstire, ori ascunsl, ori siluiin-"ui trebuie si cu_ noase5 epitimia pentru desfriu. Iar epitimiu puniru -ai"iii "u elesfrineazi este hot5ritX Ia patr.u ani; trebuie ca lni cef sE se scohti 'de Ia rugaciuni gi a se- tingui Si ei inaintea upii bisericii; iar in al doilea in.a _se primi la.ascultarei iar in al treilir" ipi".-p*Einf[; iar in aI RStlulea sE stea irnpreu.r._c-' poporul, fiind ii,a"pirruti't;';' 'atlusS; numai dupE i",ti; iceea sE Ii se ia-iix inipaiia;ii=; iu cer Bun.
,23. 24 Vaslle cel Marc
361
(67 ap.; 27 sin.t IV ec.; 92, 98 TruI.; 71 Ancira; 25,'26, 30, 38; 40, :. 42, 69 Vasile c. LL) In acest canon se trateazd clespre cei ce rdpcsc fecioare logodite eu altul, ca Ei despre eei ce rdpesc fecioare libere, nelogodite. Sfintul Vasile dispune in toate cazurile ea rdpitorul sd se supund epitimiilor, pe lingi observarea prescripliilor legilor statului. In primul caz dispune ca rdpitorul sd nu fie primit la pocdinlA numai dupd ce fecioara rdpiti s-a intors la logodnicul sdu, care are dreptul si o primeascd sau sd nu o primeascd. ln al doilea caz dispune ca fecioara ripiti sd fie redatd pdrinfilor. Ace$tia cu voia fecioarei rdpite, sint in drept si hotdrascS clac!. se va cdsdtori sau nu cu rdpitorul. Indiferent de hotirirea aeestora, rdpitorul, ca unul ce a dezonorat pe ascuns $i cu sila o fecioarS. dispune si se supund unei epitimii de patru ani, prev5zut5, pentru adulter, gi n'rmai dupi ispdgire si fie primit la impdrtdqanie. fndulgenta vdditi a sfintului Vasile fa[5 de rdpitorii de feeioare, probabil, din consideralie pentru familiile respective gi spre a impiedica un riu mai rriare, nu a prins putere in practica bisericeasc5, ei s-a impus dispozifia previzutd in eanonul 27 IV eeumenic 5i repetatd apoi Si prin canonll 92 Tntlan, potrivit edruia rdpitorul de fecioare se I sarrcfioneazi cu anatema. Comentatorii aratd ci in vremea aeeea in vigoare erau 9i prer-e: , derile legislafiei greco-romane, potrivit olrora rdpitorului de fecioare fecioara rdpiti chiar 9i in cazul eind pdrintii i se interzicea 'gi-arcisStoria cu da consimlimintul la aeeasta' (Sint. At. IV, 152, 153). fecioarei CANONUL 23: (CASATORII OPRITE) s-au c[sitorit cu dou[ surori,truu ""Iu ""'s-al "ar:;;; ^.. 'l6rit f""r* cu doi frafl, noi am emis o scrisoare, a cirei copie am trimi.s4 cucerniciei tale. Iar cel ce a luat pe sofia fratelui s[u, nu se va primi inainte de a se despXrti de ea. (19 Ap; 26, 54 Trul.; 2 Neocez.; 68,76, 78, 87 Vasile c. M.; 5 Teof' AIen.; 77 Tim. Aler.) La lntrebarea dacd un v5duv (sau viduvd) poate incheia cdsitorie cu sora rdposatei sale so{ii (cu fratele riposatului siu sot). sfintul Vasile spune ci a scris deja in Epistola adresati lui Diodor din Tars. care constituie canonul 87 al sfintului Vasile, potrivit cdruia aceastd cdsdtorie este strict opriti Si cd cel ce a incheiat o astfel de cdsitorie poate fi primit la pocdinfd numai dupd ce desface aceasti eisdtorie nelegluitd (vezi qi can. B7). ., -,
CANONUL RICII)
24: (CASATORIA VADUVELOR
INCHINATE
BISE-
Apostolul a hotirit cE dacS v6duva, cea socotitd in numdrul vdduvelor, adicfi cea prirnltE in slujbl de Biseric[, se cisitore;te, si se treacd cu vederea. Iar in privinfa birbatului viduv nu este nici o lege'
362
25.'26 Vasile oel Maro
ci pentru unu-l ca acesta este de ajuns epitirnia cerlor care se cisdtoresc de doud ori. Insi vdduva care a ijuns au u" ooiiu"ali 9aire"ia"-""i, si viefuiascd cu birbat, nu se 'a iirvrednici de i-pa"ie;i."u ""r"i g.ri, pind ce nu va inceta de patirna necurifiei. rar daci o vom prirni pe ea inainte de gaizeci de ani, vina va fi a noastri, nu a femeii. (3 sin. IV ec.; 40 Trul.; Sg Cartg.; 7l Teof . AIer.; 4, 47 Vasile c. M.) In acest canon se reqlementeazdsituafia vjduveior consacrate"'"" Bise_ ricii, numite vdduve ale bisericii, care vor sd se -J" cdsdto-re;*d.-'-i; Pornind de la prescrip{ia sfintei scripturi -fiecare Ro-ani 7, 3 9i I c.o". 1' 30 potrivit cdreia feme_ievaauva, "u."-*, aepinae'de nimeni, este liberd sd se cdsitoreascd a doua ""ra,-'a"rpiu "ur" face men_ tiune Ei in canonu-l f 1, .in canonul prezent sfiniul vu.ilu, referinau-se expres la vilduvele intrefinute de Bisericd, menfionate in sfinta s.;ipa";; 'tie Ia I Tim. 3._5, se impune sd nu primitc inainte de 60 Y, ]6t ^1r"{9 de ani.(I v'-11,-19), dispune ca vdduva primitd initarea vdduveror IiT. urserlcll. rnarnte de 60.d.eani gi_doregtesd se cdsdtoreascri, sd se demitd de -sub ingrijirea Bisericii, gi sd fie expus5 epitimii "urr, ..] ;; ;;d;;;;; ,..9-ogu oari; iar'daci vreo vdduvd de sub iirgri;irea-Bis".i"ii;'il;il: mitd in tagrnd la virsta-prercrisd (la 60 ani). si-vrea sd tr.{iascd cu bartat, in aoest caz'acea felnele, ,,fdrd minte(( se iipsegte de sfinia impartaEanie pini cind nu se lasd de ,,nebunia sa,, qi pind' cind ,n, =" vindecd de pqtima sa necuratd((, numind ,.necurdfeniei faptul cd' ",Jemeie in virsti D ii trece prin minte sd a;bd relafie cu birLat.,. .; . CANONUL 25: (NECINSTTRE, pocArNTA, CASATORIE) .,-,. CgI ce line pe o femeie necinstit5 de_dinsrrl se va supune epitl_ .miei celei (ce se di) pentru necinstire, dar se ingEcluie a ay"a pe (acea) femeie. (67 ap.; 22 Vasite e. M.;) :3 ,Eo , ' " sfintul vasile avirrd in vedere canonul 6z apostoric in eare se prevede excluderea. de la impdrtdganie a celui "" u lviolat " f""i""*, ca gi p-r^evede-riledin canonur sdu ai 22-lea, in care stabile;te put",, urri de pocdint5, in prezentur canon aratd c6 a"pa ,"*p;;;;"" ,acestei epi, timi.i, cel ce,'a dezonorat o fecioardl se'poate casato.i cu aceasta dacd nu existi alte im_pedimente,dar i se interzice a se.cdsdtori ".,;ltti;;;i; .(vezi Ei can. 67 sp.). ; ,, CANONUL 26; (DESF,R16,pocArNTA, CASATORTE) Desfriul ttt gltr nunt6, ;i nici inceput de nuntd; drept aceea, ile:ar fi cu putinfd sE 'se despart5 cei ci se impreurre prin desfriu, aceasta este mai bine. rar dacd cu tot dinadinsul Ie va plicea impreunE viefuirea, anoi si cylggscA e.pitimia nentru desfriu, a# ,a se perrnitd .ca sd viefuiasc5 laolaltr ca si nu se intimpre ""ra'rrrai "a,r. L (4, 27, 22, 59, Zg, B0 Vasile c; NI.) nl tf'
.
i
, I
26 Vasile cel Mare
363
adicd acest canon sfintul Vasile are in vedere concubinajul, ,si..+.ri,,trn il considerS pe care ,;;";;fu;" cu o femeie liberi, """i rri"n"l-iib", astfel de via!5, Sfintul ,Vasile dispune duo ce privin!" ""r"" in Gf"iJ. ca aceqtia sd se despartS' Sau si se pentru sI se facd tot ce e fosibil' aceasta qi -nici ;nu pot fi .deterreuqi va se nu Diaci legal. "arato*"""d epitimiei si se cdsdtoreasc5.unii ca u"eqtiu, trebuie lsd fie supuqi mina{i -Jesiriu sd nu crumva ca laolaltd a vie{ui qi sir ti se admitd ;;;a;" adulter comitd sd in secret, intilneascd se se intimple "urro -ui ra.r 1ta sinucidd a$a cum in caz c5 s-au casdtorit cu alte persoane, sau s5 se precizeazdcomentatorii). J- r^ J^^r-:ardTolerarea concubinajului e o excep{ie de la doctrina canonicd Spre surprindS' ne si nu'trebuie Vasiie Siintut tati in acest canon de in vedere tim" i"t-r"g" bine dispozilia acestui canon, trebuie si avem din veasociald via{a elaboiat gi concep$it.c".ui dgminatin ;"i-:,I;6-;-a legale. a reglementdrii qi modul_ la cdsdtorie irf ,.urp""tiv ctr p"iti." imperiucadrul in IV in'veacul trdit a Vasile institufii. Sfintut ;;"t"i legald (legitiir_ri 1.o,nurr.l-egistaqia romane admitea pe lingd cdsdtoria " "lYi vieluire ca toleratd, Ei un fel de impreund mum matri*o.tirtttj, numiti liber6, femeie o cu c6sdtorie b6rbat, care nu u"J'i" f"glture'dL de diferenconcubinatus 1"on*bina;[ aceasta fiind imp'si mai ales unei-cSs6torii incheierea permiteau nu care o"-"iii, dintre lele sociale leAale intre oameni de diferite categorii sociale.. lmpdratul -Justiniaq' d". conviexTv,^xfr, 'dacd s-a-r"e.rira,tintrucitva Ei acestlql qi ln fala ;;:;N#li; public ,in declarau persoane cele douE iuire aami{ind-o puteau fi martorilor "a oo" tiltui impreunS. Copiii din - concubinaj riposat' pe fconcubinul tegalizali iar concubina pute-a moqteni vedere Acest fel de impreund vieluire sau concubinaj il are in l '$i consortium' td sinokesion' sfintul vasile in aclst "urro' sub cuvintul legale ale aici, ca gi peste tot sfintut Vasile are in vedere rinduielile vedere'al pu-nct de din dacd qi de aceea' pe-care le respectS, statului' canonic, sau legal a""pt"f"i bisericesc "r-po"t" admite concubinajul ca ceva intilnple se s5 cumva totuEi, in cazul extrem il tolereazd, ca nu 1 mai rdu. societatetea creEtinS a prins De remarcat c5 de-a lungul istoriei, in acea'cdsitorie c1 coneeptia. 1ur1ai din ce in ce rdddcini mai bonsistente' La reaBisericd. de binecuvintatS fos.t a care sd se considere r"gili*a, impecadrul In lirziu. ^ci s-a ajuns lizatea in practicia acestei conceplii, a vieluire impreuni de semn un riului g"""o-ro-^1t, "tq*bi."ajul, legal' protejat ln..chipqi recunoscut d-1" bdrbatului cu femeia, tolerat ltsfirqitut Veacului VIII, cind impdralii Leon 6; gi-a pierdut impo"iilqB), iar mai --ix, -imparatul i1 Ecloga !o_r (Titlul II c. Isaurul qi Constanii"'-C"ir""imr1i in legiuirea Macedoneanur I Vasile tirziu, in se"otut legald, potrivit cdreia, nimeni numitd prohiron,'ifV, iOl-^" it#nit norma ori s6 se cSsitoreasci cr.l dinsa, nu poate line concubind in casa sa' ci concubinajului in afara legii sau sd o indepdrteze din casa sa' Scoaterea -a fdcut ca acesta si-qi piardd orice importan[6. In acelaqi veac, imp6-
2? Vasile,cel Mare
ratul Leon Filozoful, prin Novela 89 stabilegte rinduiala, potrivit cireia, numbi acea edsdtorie se eonsidera legalS, care a fost bineouvintati de Bisericd. ca urmare a aplicdrii acestei norme legale, in mod firesc consider6m cd gi-a pierdut valabilitatea .'siprevederea de exceplie din prezentu canon, prin eare se tolereazd impreuna vielr.rire a unui bdrbat liber cu o femeie liberd sau concubinajul, trebuincl sd se despartd aceste legdturi nelegale. CANONUL 27: (PREOTUL CASATORTT NtrCANONrC. (OSINDA PRBOTULUI CASATORIT NEPRAVTLNIC Dn{ GRB$EAr,A) (NE_ LEGTUTT)) - - ln privinfa presbiterului, care din negtiinfi a ajuns la nunti neleg_iuitd,am hotirit cele ce trebuie; aclici sI aib6 parie de impreuni pe_ dere cu presbiterii, dar de celelalte Iucruri si se refirrX; cici destrile este unuia ca acestuia iertarea. Iar cel ce este dator a purta griii de ranele sale e nepotrivit a binecuvinta pe altul; cdci binbcuvigtal.en este impErtdgire de sfinfenie; iar cel ce nu are aecasta, din cauza gregelii n-egtiinfei, cum o va da altuia? Deci nici in public, nici i*deoJebi si nu binecuvinteze, gi nici si nu impxrtdgeasei altora trupul lui rrristos, nici ^sE nu slujeasc5 altceva, ci mulfumindu-se cu intiiefatea Federii sx se tinguiascx citre alfii 9i Domnului, ca sd i .se ierte lui picatul eel din nestiin!5. (19 Ap.; 3, 26, 54 TruI.; g Neocez.) ''
ln aeest eanon sflntul Vasile arati osinda ee se cuvine preotului ee a contractat o e6sitorie ilegald (nelegiuitd) din neqtiinte, dispunind anume ea unul ea aeesta sd se bucure de numele de preot. si si aibd parte de impreund Eedere eu presbiterii, oprindu-se insd de la toate eelelalte lucrdri. dacd a desfAeut cisdtoria pe care a fncheiat-o din neeunoaqterea rinduielilor legale. De remarcat ed textul aeestui canon a fost reluat literar de pdrinfii de la sinodul rrulan in eanonul ror 26. canonistul Balsamon, reprodus qi de Nicodim Milag. imparte cdsdtoriile ilegale, potrivit prevederilor dreptului roman, in trei categorii: cdsitorie necuviincioasd sau potrivnicd legilor, eisrtorie osinditi san condamnatd qi c5sdtoria ilegalS. Din prima categorie fac parte cdsitoriile eare se impotrivese inscriptiilor dreptului civil (cdsitoria tutorelui eu fecioara sub tutel5); din a doua categorie fac parte easdtoriile cu cdlugdritele sau cu fecioarele care au depus deja votul fecioriai; iar din a treia, cdsdtoriile ineheiate in grade de ,rudenie interzise (Sint.
At. rv 722).
In dreptul eanonic toate edsdtoriile interzise se numesc cdsdtorii n'elegiuite, aga eum le nurneEte si sfintul Vasile in acest canon. In motivarea condamnirii preotului care a incheiat o cdsdtorie nelegiuitd din negtiinfS, sfintul Vasile invocd imprejurarea cd nu este rpotrivit
28. 29 Vasile cel Mare
t6tf
sa binircuvinteze cel ce el insuqi a pdcdtuit; el care este dator ca"toatd t l viala sd se roage pentru iertarea pacatelor. Iligoeirea-prlevdzutd in canon este explicatd_prin insSgi slujba lal care est-e chem-at preotul de a sdvirgi sfintele Taine, ^pentru car€ S€cere din partea sdvirgitorului lor, deplind curd{enie sufleteascd $i tru-; peascd, cire igi are rdddcina in cdsatoria iiegaid. . Aceeaqi rigoa-r.99 qi insaEi slujba preoleasca care are misiunea de a miiloci; pr*.rpr." itto"u sfinfenia sau haiul mintuitor prin rugdciune gi pr,in -Iucrarea, preoleascd, care impune curd{enie sutleteasce 9i trupeascd. Rigoat ea fa=r. este'impusi Ei de consecinlete unei cdsatorii ilegale, care piteazd Apostolcare pentru milia intrega. acestea sint considerentele -sfintul p.v"f it "lirtotu t catre Timotei 3, 2 dispune sd se dea aten{ie deofie sebita vietrii familiare a candidatului Ia preofie, ca viafa lui sd i: curatd qi intru toate sa corespundd cinului preolesc' CANONIJL 28: (INFRINARE NESOCOTITA)
r .r Mi se pare ci este absurd dac6 cineva depune'f6g6diftn1a s5 ser' refini de cnrnurile de porc. Drept aceea binevoiepte a-i inv6,ta .s6 se "uiirre de h voturile pi iagaauinlele fdrd de rost; insi adrnite cd intrecirnuritor iu pJr" esti indiferenti, cdci nici o fSpturi a lui ;;-i"-i;t;; f)urrr'ezeu nu este de ldpddat, daci se ia cu mul{umire (I Tim. 4, 4), ) deci fdgiduinfa este ridicold, iar infrinarea nu este necesarS. o limurire' nici nu necesitd Cinonul-fiind clar ., ri ;.,U rr' i r' cANoNuL 29: (JURAMINTUL NEINGADUIT) .8t . Stapinitorilor, cars se jurd si faci riu supu;ilor, li. se, :"yi": tratameni deosebit. $i tratamentul pentru acegtia este de doud feluri: unuladicda-iinvitasSnusejurelesne;iarcel6laltestes6nustaruie in hotiririle cele rele. Drept aceea fiind angaiat cineva de pai inainte pociinfi p_entru jrin ;u.a,nint si faci rdu-altuia, acela si dovedeasci ^p"ipi""a jurdmintului, dar sd nu suslind riutatea sa cu -pretextul res.p""ia"ii j"urdmintului. Cici nici lui Irod nu i-a fost de fo]os ci a- iurat'l carele, ca si nu calce jurimintul, s-a flcut ucigag al Proorocului. In mult se cuvine a se' ia"L"if, J"rdmintui eite oprit; dir cu atit mai cel ce s-a iurat Drept acea rdutate. pentru o osindi cel ce s-a ficut nelegiuirea. implini a-gi se sirguiascl sd nu ciiasci, iai sI se trebuie .Examineazd adici mai pe larg absurditatea. De s-ar jura cineva si' scoatl ochii fratelui, oar^ebine este a se infiptui una ca aceasta? de "irr"ru sd ucidi? in scurt daci va cilca cineva o porunci in s-* j"* jurimintului. cd am iurat qi am {inut, nu p5catul, ci s6 pizesc "*u j"au"aiif" dreptdfii Tale (Pi. 118,. 106). gi precum -porunca se cade a i"tAti cu ludecali nestrimutate, a;a se'cade in tot chipul a se desfiinfa pi a se. stirpi picatul. - ' (25 Ap.; 95 Trul.; 70, 77, 28, 64, 81, 82 Vasite c' M')
t', 30 Vasile cel Mare
La intrebarea lui Amfilochie ce trebuie sd facd cu acei stipini_ jurat sd facd rdu supugilor lor, Ei aceasta o fdceau rnotgrj' -care s-au tivind cd nu vor sd calce jurdmintur depus, siintul Va-.ile da indruIngr_ea ca pe unii ca aceEtia sd-i inve{e sd nu comiti raul gi cd acel fel de^jurdmint prin sine insuqi este ilegal. In motivare sfintul pdrinte dd citeva exemple din Sfinta scripturd, din care rezultd cd atit Vechiul Testament adrnit jurdmintul dacA el se bazeaz\, pe dreptate Ei dacd este legal, gi este oiindit cel ilegal qi- nec-hrbzuit (vezi I Moise 23, Bt; Ps. li8, 116; Mt. B, 33-34, et*c.). sfintul Vasiie in.canonul sdu 64 prevede o epitimie de 10 ani pentru cel ce igi calcd jurdmintul : Jurdmintul cre;tin, pe numele lui Dur.nnezeu s-a introdus cu ocazia: unor prilejuri solemne de impdratul Constantin cel Mare (Cod. Theodosian 9, XI 39, 3) gi a fost confirmat de impdratut Justinian (Cod. Just. II, 59, 1; IV, 20, 9). Prin Novela 124, t a dispus ca fie* care judecdtor si depund jurdmint pe sfinta Evanghelie, iar prin Novela 1s3, I, 737, I ca fiecare episcop si jure pe St'inta Evanghelie, cd nu se va da simoniei. ti.,r, CANONUL 30: (RAhRBA. (OSINDA PENTRU RAPTRE)). !: -In privinla celor ce ripesc, nu avem canon vechi, ci am exprimat socotinfa noastri proprie, ca trei ani si fie afari de rugdciune atit dinpii cit gi cei ce rdpesc impreuni cu ei. Iar pentru aceea "e nu se face. cu sil5, nu este a se da socoteald, daci nu se va fi intimplat gi uecinstire, ,si nici n-a premers furrarea lucrului; iar viduva esle sthpini de slne, gi std in voia sa de a urma pe rdpitor; drept aceea noi ,ru avem si purtim griji de aparenfele exterioar.e. (67 Ap.; 27 sin. IV ec.; 92, gg Trul.; It Ancira; 4, ZZ, ZS, 26, Sg, 40, 47, 42, 53,6g Vasile c, M.) sfintul vasile, vorbind despre ripire de . fecioare, face deosebire i:etre rdpirea oare se f,ace prin constringere gi intre cea care se fac.e fdri constringere. In primul caz a p"esciis o epitimie de doil ani, atit p.u"lry riipitor cit gi pentru coautori !i favorizatoii (vezi can. 22). pentru al doilea_caz nu prevede nici un fel'de pedeapsd, dacd femeia de bund voie s-a dus la bdrbatul respectiv, Ei dacd-ea nu a iost dezonoratd inainte de a veni in casa Iui sau nu a avut .,, ou iorutll i"ui"tn cle a veni Ia el. Aceastd dispozifie a Sfintului Vasile a fost insd rnodificeta ulterior prin canonul 27 sin IV cc,; Si g2 Trulan. De- altfel, dupd sfintul Vasile, nici cel de al doilea fel de rdpire nu.rdmine n-esanclionatd, dacd femeia respectivd se gesea sub puterea pdrinteascd, deoarece, in acest caz, ea nu el.a iiberi si decidd, iar p"t"" tamilias -putea sd o revendigg ;i sd o readu"i *u-p"t"i"u ,u, aga cum ' clar rezultd Ei din canoanele BBgi 42 Vasile cel Mare. canonul prezent sfintul vasile, referitor ra vdduva care estc ,- ^ b stdpind pe sine, conclude cd aceasta poate sd.-l urmeze pe rdpitor, iar cel ce a rdpit-o in acest caz nu este supus pedepsei. air"g" insd atenfia
31. 32 Vasile cel Mare
sd nu ne ldsdlr in;elafi de, aparenfele exterioare, ci sd cdutiin totdeauna a afla adcvlrul, in sensul cd femeia, care se ruEineazd sA mearga singUri la barbatul pe care-i iubeqte, invoed'faptul cd a fost rdpita ij de acela, pe cind in realitate ea s-a dus de bund voie la acesta. \', CANONUL 31: (CASATORIA CIND SE PIERDE (DISPARE) . ! ;'rj SOTUL) Femeia, cireia i s-a dus birbatul ;i a displrut, daci se insofe9te cu altul mai inainte de a se incredinfa despre moartea aceluia este adulter5. i
1 9 3T r u l . ; 3 6 , 4 6 V s s . ' c .M a r e )
!
l
3
Prezentul canon este integral cuprins i., "urlotui 93 Trulan. A se {tddea pi acest canon. rit, : i.tl r iJ,'lg3f'lrig ,
.t .
:.,CANONU L 32: (CERTAREA DE DOUA ORI. (NU SE .INGADUIE DOUA CERTARI) A NU SE CERTA DE DOUA ORI. OSINDA :CLEIiICILOII PENTITU PACATE Dtr MOARTE). .aF Clericii, care au pdcituit picat de moarte, se vor scoate din treapta lor,-,dar nu se vor opri de la comuniunea laicilor; cdci nu vei pedepsi de :a' dou5 ori pentru acela,siPdcat. (25, 29, 30 Ap.; 9 sin. I ec.; 4, 2V fruf.; 1, .8 Neocez.;27 Cortg.; ' ' I itr . Il 3,,57,70,82 Vas. c. Mare) ..,*; Sfintul Vasile in acest canon repetd qi intareEte dispozifiile canoff'rifui ZS apostolic, potrivit cdruia un membru al clerului pentru'pdcate cic moartc'se scoate clin treapta sa, dar nu se opregte totodatd si de Ia Sfinta Impdrtdganig (vezi Ei Lan. 5 qi 25 Ap.). Sfintul Apostol 9i Evanghelist Ioan (I Ioan 5, 1tj - 17) face neti deosebire intre pdcatele dq moarte gi atte p6cate. In lumina acestor prevederi putem deduce la cq fel de pdcate se gindeqte Sfintul Vasile, pentru care prescrie sanc{iunea scoaterii din treaptd a clericilor care au comis pdcate de moarte. Mai limurit ni se pare textul cind avem in vedere ;i prevederile canonului titt Ei ?0, ulde sacfioneazi cu pedepse mai ugoare diferitele pdcate ale ciericilor; ca gi ale canoanelor 29, 30 9i 64 apostolic unde se prevede pedeapsa excluderii gi din comunitatea laicilor, ca de pildd pentru simonie, pe lingd pedeapsa caterisirii, pentru clericii care comit cele mai gr*i"'pdcate". Prin urmare, in canonul sdu 32 Sfintul Vasile prin pdcate de moarte are in vedere o categorie de pdcate intermediard intre picatele comune sau obiqnuite (can. 69, 70 Vas. c1.M.) Si pdoate grele (can. 29,'30, 64 Ap.) pentru care prevede numai degradarea definitivd Ei nu Ei excluderea il. din comunitatea bisericeascda laicilor. L
33-35
CANONUL 33: (NAgTEREA IN CALATORTE)
Vasile cel Mare
.
,
Femeia, care a niscut in cdldtorie, gi n-a purtat grijd de cel nds; cut, sd se supuni vinovdliei ucigapului. l (52 Vas. c. Mare) " In acest canon sfintul Vasile are in vedere pe femeib-care a niscut irl cAldtorie Ei qi-a abandonat copilul, care a trebirit crescut de altcineva. pe care o considerd ucigaqd qi cere sd fie sarcfionatd ca atare. cazui insReJd este reluat de Sfintul Vasile Ei prin eanonui bZ. i ,. : jr. ; rl'" ' '; CANONUL 34: (poCArNTA INATNTEA OBSTTT (PUBLTCA) gr '-'e
POCATNTAIm rarwA).
Pe fenreile care au comis adulter ;i din evlavie au mdrturisit, sau vidite fiind in oarecare chip, pdrin{ii no;tri, aur oprit de a le da Ia iveal6 in public, ca nu cumva vddindu-se si re bferim cauzd spre moarte; lar au poruncit ca ele sd stea firi de impdrtxpire pin6 se va implini timpul poc[infei. _ ! 4 ! A p . ; 8 7 , 9 3 , 9 8 T r u l . ; 2 A A n c i r a ;t 1 Z C a r t g . ; 2 1 , 3 1 , J 5 , J 6 , 4 6 , 48, 58,77,80 Vas. c. M.) .i[r t*rii,r .ihiirr ::I ,.rj Prevederile cano_nului prezent constituie o excepfie de la regula .:i generald stabilitd de sfintul Vasile prin canonul bB, dnde prevede 6pi-de timia de 1,5 ani, sdvirgitd in pubiic, trecinclu-se gradele pocdinqir prevdzute de canoane. Aceasti excep{ie se admite numai in caiul cind adulterul femeii nu este cunoscut pubiic ci a fost numai in secret mdrturisit duhovnicului. ' In acesL caz nu obiigr pe -'adulterd si ispiEeascd public epitimia trecild prin treptele respective de pocdinfd, ci permite s-d stea in biserici Ia rugdciune cu credincioqi, pentru a nu fi bbservati cd a comis un p5cat greu. Admite aceastd excep{ie Ei tinind seama de sldbiciunea femeia-sci in general Ei pentru a leri de publicitate acel pdcat al femeii ca Ei al soietdlii lnsdgi. A se vedea Ei can. 86, care reduce epitimia pentru adulter. '_-tt"''."
/nrnrd?nn^ hrr CANONUL 35; (PARASIREA BARBATULUI). t
t.,
rl Ia1 in privinfa birbatului pbrEsit de sofie trebuie a se llne seama de pricina pirrsirii, gi do se va vidi ci s-a dus firtr de motiv, el adic6 este vrednic de iertare, iar ea de pedeapsi, 9i lui i se va da iertare spre a se impdrtd;i cu Biseriea. rL., (45 Ap.; 87, 93,98 Trut.; 20 Ancira; 102Cartg.; g;21,77 Vas. ,. ttt.1 i'iiir Prevederile acestui canon sint reluate gi intdrite, confirmindu.le pirintii de la sinodul Trulan prin canonul lor 82.
369
316-38'Vaslle'cel M&it
-r..: CANONUL 36: (CASATORIA SOTiII,OR OSTASILOR). Femeile osta;ilor, care s-au, miritat, cind tipseau birbafii lor, se supun aprecierii dupi aceeagi considerafie, ca ,si cel care in urma ablenfgi birbafilor, nu au a;teptat inapoierea lor. Tritu;i, in acest caz,. fupta are o oarecare iertare, deoarece existi rnai multi bdnuiala de moarte. (93 TruL; 31,46 Vas. c. Mare) Prevederile acestui canon ca gi cele ale canoanelor 31 ,Si,46 ale Sfintului Vasile au fost relttate gi intArite prin canonul 93 Trulan. i,
.. l
,tl. ,
.r
;i:)ltr4 )t;
.I
't'l'::
t:':'J ,
""i ; ir' CANONUL 37: (Di')SFRINARE$I CASATORIb:)" i. 't .Cel eare s-a insurat, dupi ce i s-a luat cea str:hinx (cu care a viefuit ilegal), in privinfa celei dintii se va invir-rovSfi de adultei', iar pentru cea a doua neinvinovSlit va fi. : (87Trul.;21,34,38,48,.58,77Va.s.c'Mu^e).,f.t :
.,.ii'
in canonul prezent Sfintul Vasile are in vedere cazul in spe{a in care un barbat a conviefuit ilegal cu o femeie cisdtoritd sau cu logodnica sa de care s-a despdrfit prin sentinti judecdtoreaqcd, a" continuat s-i eonvie{uiascd cu o femeie liberd, adicd in concubinaj' dispune ca. acel barbat sit se pedepseascd,in prirna situatic ca un adulter, iar in. situa[ia a doua si se considere nevittovat. Desigur Sfin.^tul Vasile are in vederc in situatia a doua starea de trdire in ctncubinaj, admisd de' legiuitorul roman ;i toleratd dc Sfintul Vasiie cel Mare (vezi canonul 26) de cisdtorie legald binecuvintatd de Bisericd. Aceasta ;i nu in situafia ifaptul ci potrlvit doctiinei canonice cel dovcdit'adulter o d...ducem'qidln nu poate incheia casdtorie legalS, nuprai dacd a rdmas viduv 9i dupd ce.a irnplinit intreaga epitimie de 15 ani confo-r'mcanottului 58 al ltri Vasile'""I X{u.u, saJrespectiv. de $apte ani con{grm prevedeiiitjr canoa constitr.ri,t nrilui 87 Trulan. Iar in cazul cind infracliunca'de-aciulter. 'mai putea cd-
Vasile tn canonul 48.
CANONUL 38: (POCAINTA PENTRU) CASATORIE FARA INGA' , I : DUINTA: PARINTILOII, : ' Fecioarele care flrd voia tatdlui au urmat birbafilor,. desfrineazS, dar impdcindu-se pdrinfii, se pare cd 'fapta ia vindecare. tnqi nu sp v,af primi lq irnpirti;ire indati ci vor face epitimie trei ani' .,. .-,,.1 ' ( 2 2 , 4 0 , 4 2 ' V a sc.. M j .ii..
::
..
i
,;. La intrebarca hri rtnrfilochic daci condilia impusd..fecioarelor.de leg.ile,statului ron'lan de a avea in prealabil consirn{amintul celor batrini (pErin!.i, tutori, stdpini) pentru a incheia c{si.toria,,este valalrili .li.pentrq
:i
J I
i
4
39. 40 Va;ile cel Marc
cre-stini, Sfintul Vasile rispunde cu respectarea normelor legale ale statului, cd ,,nu este,cisitorie ci desfriu, cind o feeioari se ciis{foregte cu un biirbat lirrii con-sinrtiirr-rintultatdlui sau (a sc vc:derr;i canoanelc 40. ^12. ttnde trateaza in qenctal problernc de ciisiitorir'). ;\dtn.te totuli, prin clerogard, ca, in cizul cinri rilterior fecioara a obfinut consimfirrnintul d:rr-tt dc legile statului si fie supusi rrnei epitinrij ca trei ani si nrr se invredniceirscirde Slinta Inrpiirta;ar-rie.iar in caz cclntrar, c;rslitori:r trebuie sii se rlesfacAca ileqalir. .r.. rjl , ir[., .li.
Ceea ce viefuie;te inrpreunl cu adulterul, adulterd este tot tinrpul cit viefuieste cu acela. (18 Ap.; 87, 93, 98 7'rtLl.;20 Ano,rct;1a2 ('urtg.; ZI, :14, .J7, SB, 77 lltrs. c. )l .)
.i t
In acest canon Sfintul Vasile are in preveclere cazul in speiir in care c.rfcmeie nreiritat6,dovcditi de infide'itlte, dore;tc clulrirmoartea sofului srrtt sti sr.' crisiitort:ascircu cel carc a comis adulterul. o astfcl de ferneie, dispune Sfintul \rasile, ,,niciodat::r sir nu i se pernrit:i cdsirtoria", chiar clacd a irnplinit epitirnia cle 15 trni, prescrisa perntru nclulter, citi vrcine ,,tririegtecu adulterul(. Motiveazi aceastaspunind cd in realitate numli, a-r:eii.tcare indeplinesc e'pitinria gi se lasir de riiutate dobindesc iertarc ,ci nu cei ce incleplinesc cpitintitr formrrl (prin trccerca timpului), ;i nu se lasd de riltttate. Unii ca acegtia,dispune Sfintul Vasile si riimin;i sub cpitimie ,,cit vi rluie;te cu acela" (adultcrul). CANONUL 40: (CASATORIA ROABELOR (SCLAVET_OR)) Ceea ce firi invoirea stipinului (siu) s-a dat pe sine unui birbat, a desfrinat; iar ceea ee in urml incheie cisltorie pentru care i s-a dat, voie, (aceasta)s-a mlritat; deci cealaltl este desfrinare, iar aceasta nunttr; ciei invoielile celor ce sint sub stipinire nu au nici o tirie. ( 8 2 A p . : 4 s i n . I l / e c . ;8 5 T r u t , 3 G u n g , :8 2 C a r g . ; 2 2 , 3 8 , 4 2 , 5 3 t V a s . :. fllare) . Caibiiut'pFFfliif intreQe$tripreveclerilB/danorlului'.38.In spef:I,'lrrinr:ipial, avind in vedenr preveclerikrdreptului rornarl, lmtrivit cirora contractele sau infelegerile (pacta conventir) incheiakr de. persoane,care sint sub stipinirea altora, nu au valoare, Sfintul Vasile trage concluzia logicit cd gi conviefuirea unei roabe cu bdrbatul, fdri voia stip-nului n.^uare veloare egald, eonsiderind-o clesfrinare, In cazul in care roaba Aoninaeqte libertate, sau cib{ine ircordul st.ipinului, Sfintui Vasile adnritc ca acea infelegere de convleluire incheiiltii n'ai inainte in inod ilerial, cu br'rrbatul respectiv, si se considere totugi c.{stitoric, ctt menfiunca ca resp€ctivii sii nu fie absolvili de epitimia prescrisi pentru desfriu, din cruza legiturii : lor nelegiuite de mai inainte. rri i ,
}
371
tL 42 Vasile cel Mare
, CANONUL 41: (CASATORIA VADUVELOR). ;t
tiid ,l
"'!\
Ceea ce in vdduvie este stipind pe sine, (se poate) cdsitori fir6 daci nu este nimeni, care si rupi cisitoria' cdci (si fie) invinovifiti, Afostoiul zicez,,\arld" rra nruri birbatul, slobodi este si se lrrirrite cu cine voielte, numai ci intru Domnul(' ('I Cor. 7, 39)' (t7Ap.;8sin.Iec.;3,87Tnil.;79Ancira'3,7,Neocez';7Laud'; 4, 72, 22,3A, 53,87 Vas. c, Mare) Pomind de la cele stabilite de Sfintul Apostol Pavel Iq Rom' 7, -2 Ca vddu'ia liberl de Ei I Cor- 1, 39, in u"urt "uron, Sfintul Vasile dispune a doua poate.sa se.cdsltoreascd tutori parinli sau de fa[a i"iUatri"i, aclica oirra tira nici o picdici.^in uite "utoone Sfintul Vasile aratd cd viduva Vas' ;;'; ;;p";a "p1ti*lo,i pentru cci ce.se c5satoresca doua oarti (can. 4 doctrina care persoane. cu cu numai cisdtoria incheia c. M.); ^'sica ea poate """otii"h-admite-o "aia-toti" legal[, adici bdrbatul sa lie ortodox (72{rulan; J-i *-,"d.; Zi Cart.; si dernn di familia sa, cum adaugf, Balsamon (lint. At. in so' IV 18g), adica o pcisoani, care indeplineEte o prolgsiune onorabilA 53, Ca-rt'; 65 T.rlan; ij2 (can. 51, om liber' ,itrutie 4e "i"t tu'ii u.* o .45, de stat dreptului prevederiie, Vas. c. M.). La o""u.iu sigur sd se respecte roman, roman, releritoare la cds-atoriamorgahatici, toleratd de dreptul 1)' 2, 42 XXIII, (Dig' gracl inferior $ dar considerata cle un Senumeqtecds5toriemorganaticS,cdsitoria,ce.se.incheieintred.ou^1 precum 9l purro,*., cle cliferite condifiunl sociale, cind -sotui:.^!i "so[ia' ca fan-riliale, lor copii. nu se bucure Au tout! clrept,rile potrivit Plziliei morzis i-au Germanii sociali. o.--ii]nrt cle aceeasi c.nditie ri["ii'"i"a -otgunatichm) din cauzd cd in aceasti cds6i;utri*orriu--"a ;;;1t"4 erau ob$ali s,ase mullumeascd cu acea parte din -1t.h,ea io.iu "otiu 9i copiii sdi in ?ar dupi prilnele 100 de nopfi (tnorgen irverea sofului, "o o de ciisdtorii se numeau si rt:atrimoniunr ;";;, .1";;m n'iatrirnoiiatr,;. Astfel "''.-""'a"",tSt'i1" 1" francii din Salii' in era -gi cleoarece ad iegem Salicaln, Ehe zur iineken Hand, de mina stingS, sau De asemenea se ,r.,-;ii" nu intrii in familia mai slaba, u soFrui,-c""u "" exprims simbolic, cd solia de drep-' beneficiazd nu in consecin!5 ,"i"f.i li t,if, a'upfi"o lui ocrotiie, ;i care gi copiii ca -ei,. turile cure.,t. pnriti"i: ,nci"f" a sciluttii in societate, cona canonicd' ei.-Doctrina * "" drept tu^.rrr-"iu ii moqtenirea-sotului legal5 qi d-eplin egala siderat insir, o orti"f a" |esltorie, totdcauna ca fiind conditiile presr indeplinesc se dacd legalc, "Xit".ii cu celelalte fonne'Jf" c r i s e d e n o r n : e I e c a n o n i c e . ! l ' i : ' | . | i . - r \ ) r . ( . | t . . i ,
CANONUL 42: (CASATORIA CELOR FARA DREPTURI (C[RE i,.,.. SE AFLA SUB STAPINIRE)). r n .' Cisdtoriile cele ftrri de invoire q stipinilor sint desfriniri' Deci vifiind inci in via{i tatil, sau stipirrul, cei ce viefuiesc laolalti sint numai atunci cici cdsEtoria, aproba vor "o"nti pi"i cind stapinii lor nu primi;te intlrirea cea tle nuntS'
:172
4i). 44 Vasil.a cel Marc
-.(82 Ap.4, c. 1.1.1
sin. IY ec.; '8i'Tt'ul;j3 GatW.;tZ Cartg.; ZZ, JE 40 Vas.
ljrcvederile J-i.ezentulr-ricanon reunorte t""i'?l''to" .oto *aiJte ip; canoanele lJ8 Ei 40 confirmind doctrina legislafiei eivile romape ci cej. atlafi sub staipinire-(minorii allafi sub.puter.ea pilrinteasca a lui patep, lami,ias, 9i robii itllafi sub st.ipini) nu lrot incheia caratorie cu nilneni laru tle consul)liinlintul celor, c3re au smpinire ariuprfl lor, iar cdslitoriile inchciate fdrti ob{inerea ltrealabilii a consirn{aminiuiui stiipinilor (pater familias "ittt s.apinul de ino;ic.) sint crcnsiclc.rate cle Sfintul Vasile cii'riusfr,niiri, ;i :;e sanc[ioncazii ca utare.. Asttcl cle convie{uiri ilegalc, devin insi ,,nunfi" (ciisritorii legalc) in nrornentul cind se ob{ine consimfamlntul cerul de lege. Confinutttl cuttr-rnttlr-ti cste pe dcplin infeles cluci. se alr in r.eclr:re prevederile din legisla{ia greco-romanti, gi anunie: Ju.stirrian in Discstb (Di,{. XlU, 1, 11--13,.2, 9) face ckrlN:ndent:r lcqaliteteacds;itoricide"consrrnfimintul tatilui; Prochironul (cap. "lij,4,37, l5) di-spuncci birrbatul major poarte'sasc casritorcitscit;i lari consimfzimintr-rl tatalui; la fel fiica major.i sii poate mdrita lcgal chiar dacd sc imy:otrivc;tc tatil ei. tsir;crica ii observat lleastit prescr.ipfie din dreptul roman aEa curri deattfet o confirma 1i o impune Siintrrl Vasile in canoanclesale.'(38, 40, 4J). CANONUI- iri: (LOVIRli.', (LOVITURA) UCIG,ITO-\RIj). ' .Cel ce a dat aproapelui lovitur[ de moarte, ucigas este, ori de a inceJrirt bitaia, ori de s-a aplrat. i:; ( 6 5 ^ 1 p ; ! ) l T y t t l . ; 2 7 , 2 2 , 2 3 A n c i r u ; 2 . 8 , I t , 1 3 , : J 3 ,5 2 ,J , l , : ; , 2I ' n , ; . c, J,lirre.,';) Grig. rle ;\'iscri \rezi canonneloparaleie,c,Ll('itre se lilii in cleplinaconcordim{d. C4NONUL .14:(OSINDA DIACONITEI PnNTlrU DE.SFRIU) I .Diaconifa, care a dgslrinat inrpreuni cu pigin, nu, este. primiti in conrrlnirrnq,iar la Sfinta .Iertfd se va primi in al ;aptelefl an, fire;te, de va viefui in curSfie. Iar, pdginul, aplopiindu-se iar de sacrilegiu, dttpi ce a primit credinfa, este ca unul care se intoarce la vomiturir. A;adar noi nu rnai lSsim ca trupul diacnnc-lsci, sfinfit fiind, si fie in intrebui nf arc trtrpcasc5.uri ( 2 5 A p ; 1 5 s f n .I V e c . ; 4 , 7 6 , 2 1 , 4 A T r u l . ; 2 7 C a r t g ; 3 2 , 5 1 , 7 0 V a i . ) e. I\Iare)' '): j'
r
;it
?.1
./
t \ii /..,t
in acest canon .Slintul Vasilc dir Lui Anrfiloclrie st,,lufil reiolvirii eazului in:pe!a a unei diaconeseeare fiind dovedita ci triia in desfritr cu un biirbat piqin a {ost sanclionatd.cu scoaterea din treaDta,de diaco_ neascd qi exduderea cu totul de la sfinta Impirtiqanig qi'care voia s6 re cistitoreascit legal, nernaifiind cliaconeascii,cu,.cel, eu..earc a ,tr{i-.14. desfriu, cirrtl irltre timp s-a inere;tinat. ,ir.,.
{5. 4Q.}i*:llle, cel Mare
a 'fost leqal scoasddirl trcapti Siirrtul Vasilc spune cir cliacoueasa' pentru desfriu, dar nu trcbuic sI fie definitiv exclusA ciin biserica' colriiderind ci este suficient pedepsitticu depunereadiu demnitatea clcricald' Ei dispupe sI riintinij su$'gpitimit: dt: ;3pte ani, s;i daca.v.atrai i1 curi{ic. de Sfilte Ei se.va edi cu sinceritate de pdcatele saic, sii se invredniceascii ea depnvreodati, .e plrmitc si se ciisiitoreasc[ i*p,irtr,,iinie, firr insi a : niricl votul casiitafii. Referitor la accl .pag'n. c'are s-a incre$tinilt 5i a voit si'ria"in'cdsiiSd torie pe. acea diacon"aiA,"sfitttu Vasile spune cd acesttr intentioneaz'i'i votnitura la intoirrcir se -'d vrca ciine irllinolc ditr nou stintlnla, Ei ca un sl. la modul O.' oiE'luir,r per:mis la pdgirri, clar treadt.nis-la creqtini, ;i itl c-are coneiuzie declard c5 ,,noi nu putetn sS lasam ca trupul diacorresei, Sfit:Opinia sexualt'. pentru uzul Odat[ ;r fost sfinfit, din nou si serveascd illui Vasil" "o.orpr.rdc cioctrinei gc.nerttle catrottic:epotrivit ctireia .,tot ru poate intiia( (Sint. At. IV 193)' Acest principirt ,J*, "" este sfilt'*: c;i se pot g"r,"rut are aplicare in lcazrrl preo{ilor 'ddu'i care 'retirrd yeclea ;j (a se rahqul cJc 1:reofesc eis5tori dupd cc "" iort de_.puiafi can. 6 Trulan). CAN0NULa5:(CRE$TININEVIIEDNICIDiiIIIIIST0S;). '?tt "'u Hristos' Daci cineva luind nurnele de crc$tirr Irulefte pe tilet'un folos din numire. ' a cationtilui 7 'din Canonut constituie o'prescurtilre in fortli concisi--r ci cel ce poatpl prin araki care ,.og,rfiio''r-r.ror"f""f" Sfiltrilui Vasile, Risericii. nu be'requlile invittitura 5i nuntele de creitin,'aar nu rer;pecti s;i trebuie se se socoteasc"ii' afar' -opi'iioi neficiazl 4e daruriie binectrrintate expt'i'rate. in rincluic-'lt:lerrtor.le' Sfintul in .p.i;in"r iii;;;i;ii. 6, 't6' $i Tit' l' 16' vasile:citea2{ qi texteie'ae Ia Matei 7,21*23l ,Luca r,:"ir*i i,t"".t it arati 5i in cotlentarul la Isaia 3' 16' ) IN \ l i P i j . \ \ I l - N I C A ( i { ' r ! t , I l G I I , I T , \D , CANONUI,46: (C:i\SATOItl-N
I crrR$nnr,A).
sofia Ceea ce s-a rn[ritat dirr neltiinli cu eel, pe care l-a pdrdsit illai dc s6r6dinsrrl la intors s-a fiiriclcd pe un timp, apoi l-a ldsat, nurtti; la de i*irriu, a derfrinat,- iar din ne;tiinfi. fleci ttu se 'a opri ins[ mai bine este daci rdmine afa. (93 Trul.;9, 3I, 36 Vas. c. X[are) Textul canonului este reluat si intS.rit prin canonul 93 Trulan. Coroborind textul sanonului 46 cu cel al eanonului g, care trateaeS .o chestiune similard, observdur ca: in canonul I Sfintul Vasile zice ci fcriolul $i se duce la alt birbat. este adulterfl: iar 11reiacirre-Ei pdraises;te so,t11p6risit estc vrcdnic de induli{elrtri.rli fenreia cu care el va trtii ulte" rion nu cste vinovatii. in.canonul 46 declarl desfrinatd femeia, care chiar
374
47 Vaslle eel lllaro
din negtiin{d se n:5ritd'cn un bdrbat, pe care l-a pdrAsit pbntru un tirnp oarecare sofia sa lctitimd, gi care impicindu-se cu prirna sofie, a foJt abandonatddc acel bi{rbat. ln primul eaz sfintul vasile vorbeqte de,cazul cind bdrbatulr a fost piirdsit cu totul (defin;tiv), ;i de aceea aratd indulgenfd fali de so{ul pnrdsit gi nu osinde;te pe femeia cll carc se va crsiitciri accst bdrbat; pe'cind in cazul al doilea arc in rrederc pe femeia, carc aeceptd sa trrriascd cu birbatul pdrisit, pentru un anumit timp de sofia sa si care a qi pirisit-o, cind s-a intors prima sotie. in acest caz, chiar daci femeia a avut cunogtinld despre starea de fapt (despirlirea temporald) se face vinovati de adulter, pentru cd qi-a acaparat siesi sof striiin. In aeest caz femeia nll se opre;te de la nunti (cdsdtorie legald), pentnr cd ea n-a intenfionat si trdiascd in desfriu ci sd se cdsitoreascd, sigur dupi ispdqirea epitimiei pentru viata desfrinati (trditA prin impreunarea ilegail) dar Sfintul Vasile recomandi sd fic sfdtuitd si rimind nemiritatd. In solutia datd Sfintul Vasile impacd Ei aici prevederile legilor romane, potrivit cdrora la incheierea cdsirtoriei trebuie si se lind seama nu atit de cee;r ce este ingirduit, ci mai cu seatnd de ceea ce este cuviincios (non tam quicl permissum est, quam quil honestati conveniat, - Dig. 23, 2, 42). CANONUL 47: (BOTEZUL UNOR ERETiCI).
, (l r; Encratilii, ;i sacoforii ;i apotacifil, sint supuii aeeleia.slnortne ta gi novalienii; cici pentru acegtia s-a emis canon; de-sideosebit; iar in privinfa acestola nu se spune nimic. Noi insi cu un cuvint ii rebotezdlrr pe acegtia; iar dach Ia voi s-a oprit aceastd rebotezare, precum Pi la 'romani, pentru oarecare pricini, totu;i norma noastri si aibi tirie, fiindci eresul lor ca unul ce este odrasli a marcionifilor, celor ce se ingrelogeazd de nunt5, si se feresc de vin, ;i despre creatura lui Dumnezeu zic cd este spurcati, nu-i prirnim pe ei la Bisericd, de tttl se vor boteza cu botezul nostru. Ca s[ nu zied ei ci ,,sintem boteza$i in numele Tatdlui, si al Fiului, si al Sfintului Duh", ei, care socotesc pe Dumnezeu a fi ficXtorul relelor, intrecindu-se cu Marcion ;i cu celeIalte eresuri. Deci daci se prime;te phrerea aceasta, trebuie sd se adunc mai mulli episcopi, .:i a;a sh se ernitd canonul, pentrrr ca atit cel ce procedeazd astfel, sd fie fdrd primejdie, cit pi cel ce rispunde sd fie vrgdnic de crezare in rdspunsrrl sdu privitor la intreb6rile despre creticii acettia. (48 Ap.: 8?, gg,98 Trul.; 20 Anc'ia:702 Cartg.;g,27 31,35,36, 4(), ZT 80 Vas. e. Mare;) Solicitat i5-qi spund pirerea clespre.modul primirii in Bisericd a .unoreretici, ea encratilii. Ei-ceilalfi, sfintul vasile se pronunfi spunind ci ,,dupi opinia sa personald" tofi acegtia trebuie sd ie boteze cind ,o convertesc la Biseriea ortodoxd.,Adaugd insi]. in ceea ee priveqte dispozi{ia canonicii v;r trcbui sd se ernitd de ciltrc sinodul episcopilor, care singur este, competent in dstfel de chestiuni. Norma qenerald'a fost de
i
37it
18-50 l-asile ccl Mare
fapt'ernisl ccva rrai tirziu de cirtre slnodul'II ccurlenic r:irre s-a finut la doi dni dttpi-l'moartea'Sf:ntului Vasile sji care a regle:rentat detailat desr nre moclul primirii c.retic'lor. ardtind care anunlerdin eret.ici urtlreirzi a )d )tu fi boteza{igi care nu,1:rin canonttl 7 al acestui sinod. fI C;\NONUL 48: (SOTiA PARASITA). Iar cea llsatd de bdrbatul siu, dgpi socotinfa mea' trebrtie si rtrmind ala. Cici daci a zis Dorrrpul cd: ,,De ya lisa cineva pe femeia sa, afarl de cuyirrt de desfrinare, o face si fie adulteri((. Apoi' prin nunrirea ei de adulterd a exclus-o pe dinsa dc la intpr(lunarea cu altul' ba"i "ltltt poate fi birbatul vinovit, ca pricinuitor de adulter' iar femeia, care s-a numit atlulter[ de Domnnl, si fie nevipoyati pentru inrprculrarea cu alt b[rbat. 35, 36,'46,7?' 48 Ap.; 87,93,98 T|uI.; 2A Ancira,102'bartg.';'9,21,31, Vss. c. M) 80 , i.ro .,. rur:ri ; gs.r.rnl .it, in acest canon Sfintul Vasile iqi exprima opini.l sa personalS in privinfa femeii care ;i-a pirasit so{ul, despre care spune cE a astfel de femeie niciodatd nu va tnai putea si se rlriirite, ;i ciacl se va impreuna cu alt birrbat si se considere adulterd. Sfintul Vasile ili interneiazd opinia sa pe euvintele Domnului nostrLr Iisus Hristos de Ia N{atei 5, 22, turde nunreqte o astfel clc femeie aclulterS.Vezi qii csnoanele87 5i 93, unde trateazf, des'r il, rr pre sofiilc Ei so{ii care pirisesc caminul conjugal' CANONUL 49; (SILNICIA. CEA CAREIA I SE FACE SILA'NU ARR VINA). ri 'Vioturite neivinor'dfitc. Dcci gi sclava" i intinrplate prin sili,,si.fie de se va silui dc stipinul ei, nu se invinovilfe;te' l (11 Aneira,2 Grig. Neocez';30 Vas. c. M) Intrebat dacd fecioara violati prin siluire de un birbat trebuie sI fic' supusA epitimiei pentru desfrindri Sfintul Vasile decide cI in tiaz de silirire nu ,.e osindesccele clzute victimr: violului. CANONUT 50: (CASATO}IIA A TREiA) Pentru a treia nuntd nu este lege; dv6p1 aceea nutrta a treia nu se aprobi de lege. Deci pe unele ca aeestea le privim ca pe ni.:te intin6ciuni ale Bisericii; dar tru Ie supunem osindirilor publicc,,ca pe utrele ce sint mai tolerabile decit desfriul deschis. ;8 ' (2 Neocez.;4, 80 Vas. e: Mare) It'
tl
'r;
intrebat din nou despre c6sdtoriaa-treia (vezi ean. 4), Sfintul Vasile rispundc ci nu cxistii rrici un canon care ar irdmite cisdtoria a treia, prin urlnare nu se aprobi o astfel cle clsiitorie. ln canonul 4 nurrreqteaitfel cie casitorie ,,poliganrie,,gi ,,desfrinare,r,iar in canorlul 50 ,,itrtinleiuni ale
51, 52 Vasile.cel-Mlre
Ilisericii'. Intrucit astfel de cdsltorii se incheiau frecvent in societatea vre'mii Biserica a trebuit.si le tolercze spre a impiedica un ,,rau;;i;;;;; S-fintul Vasile dispune in consecinfd cir cei ce incheie astiel de cdsitorii sd.nu se supulir ped_epselorbisericeqti publice, ei unei epitimii au cinci ani (can. 4), admitindu-le sd se roage cu credincioqii laolaltr in biserici. I)ispune aceasta pe considerentur ci . treia cdsdtorie este totuEi mai de preferat. decit desfriul imoral, adicr edte mai bine sa se admitd cuiva si fncheie tasatOria a,tfeid,:decft e.alaceastasilqi *"ii*t""a-putimile- prln des_ --;, -"' ..--;" frinare eu difcr'rte femei; Vezi;i ean. 4. CANONUL'51: (CERTAREA DE DOUA oRr. A NU SE,CERTA
DE - DouA ,oRr:(Nu sE lNcADuln''o-oria-ci-nianil(ctERrcrrNu sE CERTAcU DOUAosiNDE:pnvrnuACgEA$r CRB,$E+L1-I: :. ,.Canoanelo s-au.ag-qzatpentru clerici f6ri deosebire, porunci4d sx se hotxrascE ol singuri pedellsi pentru cei cizufi, anume "id""ua dinislujbe gf . du s-ar -intimpla si fie in vreo treapti ierarhici, ori de s-ar gxii' ,ii in vreo slujbi fdr6 hirotonie. j , ' (25., 4 TruI.; ap 2? Cctrtg.; ; S, 32,44 Vas. c. Mare) . lA sfintril vaslle_ a adresat doui epistole eanonice lui Amfilochie, care alcdtuiesc pri.mele 50 de canoane. soiicitat din nou sfintul vasile serie a treia epistold care va alcdtui urrndtoarele 3b de canoane dintre "u"" p.i_ ruruleste acesta. Dupa o scurtd introducere sfintul Vasile rdspunde precis la intreba-rifg puse. ln primul canon (51) sfintur vasile rdspunde la intrebarea: existd sau nu existd deosebiri in ceea ce privesc pedepsele pentru clerici. Sub de'numirea de clerie Sfintul Vasile in{-elegepe toli'stujitbrii bisericeqti fdrd deosebire,aqa cum reiese,qi din canonul'roiin. I'ecumenie, indiferent er sint asezati in slujba bisericii prin hirotonie, ori numai prin hirotesie. Tn privinta tuturor, acestora sfintdt vasile repetind aispozit:a canonului 82, p-reeizqazicd, dacii comit vrco infracfiune se vor despuia cle slujbd (amo-' tioncm a ministerio) cee^ace insemneazi ed se vor pedepsi eu iaterisirea (depunerea din treaptd). ln lurnina clispoziliilor canonului's2 gi a precizdrii clin acest canon. cd e suficicnti o singuri pedeapsdinsemneaid ci eei caterisifi sd nrr se pedepseasc;ifi cu exlluderea din comrrniunea eredincioqilon laici din Bisericd. A se qvedeaqi oanonul s2 gi cele paralele.
F2: i'ffi$dithrnirvlq4r-afbniiflX"fir i,icar,{oNUr, - --.i, -r---
--
'-^'-.r;/.1.)1|\l , firla'lr;r :cle uee! ee n-a purtatCeea purtat jXu- ,;t de5i,a dvut griji in cil[t_orie, cil[torie, de fitul fetui jeu, 9e putillf sE-I satvezer s.1-r salveze, Ia tntr€tasat intrelasat sa I,ufurf.l sE tac6 facd acest acest lucru,-oii lucru, ori socotind sototind ctr cX astfel i;i va aeoperi p5catul, ori avind intenlia cu totul tlobitoceasci SsiI nreomeneaseS, sE se_judece-ca pentru ucidere; iar dacd -tips.i "" o p"t"t,-i 'frtul poarte griji de sru, 9l dln cauza pustiet5lii ,ri a celor necesare, fitul a pierit, in acest caz mama Sf so iurto.' (33 Vas,.c. Mare) : l, i ,r, i
'lii]+-55. \/asile cel .Mare
sfintul vasile explicd aiei detaliat disp.ozitia;:dincan. 33. qi confi.rmd oI rnamg care ,inten$ioirat lasi sd rnoari copilul, pe care everltual l-a nis""t i" cildtorie. tre}rrie sir selpedepseascSdrept ucigagi. DacI face dovadn ci a incercat, dar n-a reuqit Jd saiveze viafa copilului, Sfintul Vasile dispune sd fie absolvitd de pedeaPsd' :
,, rittlilt i2 ,rirll
:
iT. ':': - . ' . : r
;. 6iel'l ur rrr i", )
TNGADUIE CANONUL 53: (CASATORIA PRIN RAPIRE Sb '','"'.in;, RO.\IIELOR VADUVE). ,1.,
. Vdduva sclavi poale ttu 's gre;it mult alegind nunta a douA in firrr,rd de rdpire; decf perrtru aceasta ninric lru trebrtie a se inl'inovifi; "e"i ,r,t. se judecX formile, .ei voinfa. Dar firepte c5| o agteapti pe dirrsa epi'tifnia nunfii a doua, (82Ap.:14sirtlVcc.;85Trut.;3Grnrg.;82CartT';22,38,40,'12, trds.c. 1I./ in acest canon se rezolva un caz dc spe{d a unei ,oub" vdduve care i,oind sd se rndrite a douzt oard, dar neindrlznind sd faci public, de teama copiilor. qi a ruclelor, a inscenat cf a -fost rdpitd. Luind in considerare inloiitin n.i aoo"enlele. Sfintul Vasile decide ca sd nu fie judecati, ci sd fie strpus5epitimieipentruccicesecdsdtorescadouaoari':':' CANONUL 54: (UCIDEREA FARA DE VOIE). Despre deosebirile uciderilor fdrd de voie ;tiu c5 am scris mai inainte cicerniciei tale, dupi cit mi-a fost c' putinf6' .:i nu pot sd spun nimie mai mult despie acelea. Deci r6mine la chibzulnfa ta cA potrivit ct1. impreiurdrile epitimiile s[ se lungeasci sau scurteze' . . : it' ( 6 5 A p ; 9 7 T r t i l . ; 2 1 , 2 2 .2 3 A n c i r a ; 2 , 8 , 7 7 , 4 g , 5 6 , 5 1 V a s ' c ' M l r Intrebat din nou ce fel cle pedeapsdse aplicd celor ce ucid fird voic, sfintul Vasile spllnc cI a ariitat-aceasta in epistola sa anterioard (can' 8), clar adaugd cd episcopul potrivit chibzuinlei sale personale 9i tinind. 'seama clc irnpre'jurlri poate.sI iungeascd sau sd scurteze pedeapsa rinduitd pentru astfel de ucideri. CANONUL 55: (CLERICII SA NU SCOATA SABIA) I.Ii,,{1,.,.1 ::".,i!Cel ee pleacil si lupte impotriva tilharilor, f.llnd afari de biserici' se opresc de la irnpbrti;ania Bunului; iar fiirrd elerici, sc caterisesedin treapta ,,eici", 7ice, ,,Tot cel ce scoatc sabia de sabie va ntut:it' (f{t, 26; 52)' : i :'rl) c. ltare; 8,73.43 Vas. c'''ftlnre) (22,23 Ancira;7 Atarrasie ' ln canonul prezent .tabilegte norma generald cf, cei ce se ducla luptc impotriva tilharilor, daci sint laici si^fie priva{i de Sfinta lmpdrti;anie' iaf dacS sint clerici sd se cateriseascd.In mod similar, in canonul 13 a sta'
378 56-58 \'asile cel Marc
bilit.osinda pentru "oqt1:ut ear:eucide in rizboi, qi anume, trei ani sa fic oprit de la sfinta Impdrtdqanlu,-'p"nt"r, cd qi-a intinat miinile cu singe. CANONUL 56: (OSINDA PENTRU UCIDEREA DE VOIE) Cel ce cu voia a -ucis, ;i dulli aceea s_a cdit, douXzecide ani r-a fi neimpirti;it de cere sfi'tci l;r' ;;i iouizcci de ani i ,* "o" irrrpdrfi tui astfel: pat'u ani tl-ul:ri" sE sr'.tinguiascd, stincr afari rlc uSile casei de rugdciune, ;i rugirrclu-se clcdinciJ;ilor, care intri, si facd rugtrciunc pentru dinsul, mirturisirrdu-pi firiierug.a ,u; i.;:-&;; patru ani se va primi intre cei ce asculti; pi cinci ani ia iesi "u u""ili"; apoi Fapte ari 'a iefi cu cei ce se-roagd prosternindu-se, patru anfi va sta nulnai irnpreund_cu credinciogii, dar din proaducere, nu- se va'implrtili; ;"" i"ifrfinindu-se aeegtia se r/a imp[rt5;i de cele sfinte. _ _ .(65 Ap.; 91 Trul.; 2I, ZZ, ZS Anclra; Z, g, It,43, 54, iT Vas.c. IIIcrre; 5 Grig. de Nisa) In acest canon jfinjyr_ vasile prescrie epitirnia de oprire ti'rp cle 20 de ani de la Sfinta imparti-5a^niepentru cei ce ucici inte,nfionat ciar apoi se.ciiesc. Pociiinfa trebuie sti fie publicd, trecind anurniti ani bine staUiiiii prin toale-.treptele po.cdinfei precis determinate cle sfintul pdrirrte. Descrierea detaliati a acestora a se vedea gi in canonul 11 sin.'I ee. t)
i.,. '
r
CANONUL 57:.(OSINDA PENTRU UCIDEREA FAR.,\ DE VOrE).
cel .ce a ucis frri tte voie, 10 ani nu se va impdrtisi de, celd sfinte; iar eei zece ani se vor impxrti lui astfer: doi ani se 1'a tingui, -i iar trei ani va petrece intre cei ce ascultX, in patru ani se rra prolterne, pi un an va sta numai impreund, ;i dupi u.ou" .* r-a prirfi la cele sfinte.
In acest c{ulon sF preserie e,pitirnia de 10 ani pentru cei ce ucid fari intenfie. CANONUL SB: (O.SINDAPIINTRLT-\DULTER). 'h' Adulterul in cintisr)rez,eceani rrrr .se vi inrpirtd5i ,rte cefe'\finte: g!. cgi cincisPrezeceani ser,or inrpdrfi tui-aitret:'i,r' patru ani adied ^i va fi tingui.du-se; iar in cirrci ascultina; in pui"" p,:oi1""nin,lu_se;irr doi impreun5 stind firE implrtd;ire. i ..i, ,;il. (87 Trul.; 20 Ancira; g, 27, S,4,JT, Sg,T7 Vas. c. Mare; 4tGrig. Nisa) . ' sfintul Vasile,lrrescrie detaliat modul executdrii epitimiei de,1b ani dati pentru aduluter. A se vedea qi eanonul 2r vasile rl "ui M".".
59-62
375
Vasile cel Mdrc
) CANONUL 59: (OSINDA PENTRU DESFRIU)' Desfrinatul gapte ani nrr se va inrpirt6-;i ,de eelc-sfinte: doi tinguindu*se, pi tloi iscullind; ;i cloi pro;ternindu-se,-;i- Y" au va sta irlnai impreunl; iar al optulea se va primi la impirt6;ire' -j ( 4 , ' 2 1 , ' 2 2 , 2 6 , ' 7 9 , 8V0c s . c . l l o r e ) . , , , ,, ; i " i l,]rlrrrrrU Pentru desfrinare sc prcveclco epitirnie de gapte ani qi se.aratd moi dul executirii ei.
rti
('ANONUL G0: (()SIND,,\ I,ENT]iU CALCARI',\ I.AGADIJ.INTI:I
eriioainrt
'
,
Ceea ce a depus vot de feciorie, ;i a cSzut de la figbduirrfd va ;\-implini timpul p1citului celui 1re'tru adulter in - cursul vie.tii sale. cad. monahilor viafa ;i "ouuqi epitimie i" ou cla pi celor ce fig6duiesc Vas' 20.,44 (76 sin.IV ec.;44 Trul.; 79 Anci:ct;16 Cortg';6, 78,79,
t. ma:,"i1 '
, , q ,
'r
i t r .
Spre deosebire cle dispoziti,r stabilitA prin cano-nul 19 al sinodului de la Ancira, care sanc{ion*nti, pe fecioara caie Ei-a cdlcat votul fecioriei, cu pedeapsacelor ce se ciisiitoreic a doga aard, adicA cu epitimie de un an sau hoi, Siintul Vasile.sanc[ioneazi, ittit pe fecioara-cit gi pe monahul care au de celcai v-otul fecioriei, crr pedeapsa p('t1tru aclttlter, aclicii o penitenti 15 ani. CANONUL 61: (FURTLTL) (OSINDA PENTRU FURT) I I Cel ce a furat, daci pocdirrdu-se singur se va acuza pe sinc, un an se va opri numai de la irnpirtd.sirea celor sfinte; iar de setva vldi prin altul, ituncl in doi ani; Si se va impirli lui timpul in progternere, ;i in starea imprertrr[, si atunei se Ya invrednici de impirtagire. ;'\ (3, 4, 5 Grig. Neocez.; 6 Crrig. Nisa) ', In "sgsf, s4non se;stabilefte.pedeapsade un an' de oprire de la Sfinta implrtiEanie, pentru iloful crareEi-a mlrturisit fapt_a,sau de do! ani, cind fapta lui a fost-dovediti de ttn altul, cu starea in rindul celor ce se prosterneazl qi apoi in rindul celor ce statt impreunir. Canonistul Balsamon, cum mentioneirzdSi Nicodilh Mila;, citincl toxtrrl din legislafia statrtltri, aratl insi cd ho{ul, chiar dacir s-a poc5it $i a restituit lucrul furat. nu inceteazAde a s e n u m i 1 o t l o t . ( S i n t : A t . I V 2 1 9 ) ' t l * ; q . , . . , ' CANONUL 62: (osiNDA DESFRIULUI cu BARBAiI)
''" "' triiiltl
cel ce a arStat imoralitate in cele barbxtegti, i se va hotSri timpul de,penitenficaceluict'.,nelegiuie5teintruadulter. (7 Vas. c. Mare; 4 Grig. Nis.)
63.::66 Vasilo cel ,M..l!.e
Celui ce sc face virrovat de astfel iCc ilnoralitiite, ..Sfintul Vasile prescricqritjrr:iade15aniprcvdzutdpentruadulter' ., trI!i
cANONUL63:(o'SiNDAPENTRUsoDoMl};)'u',..':....... "'tttll{tl
tdtiJt,t,
Cel ce isi aratl pigindtatea sa intru cele nt:cur.irrtitoare,.mirturi-dtsindu-se, aeelasi tilrrp epitimie ra observa. (16, 17 A;rcirct;6 Vas.c. X[are;4 Grig. \,i,x.1
i.
, . , * . . $ i p e n t r uacest.pdcat,ca ;i pcntru cel ardtat Sfintul Vasile prr:scrie itceearsipedeapsi, tt;ritiinie ln eanonul precr"dent 1S ani cal in caz dc adulter. gi
.'h
i4.r.
i!
i,,
j)
:.
/
!:.
r
C;\NONLI. 6{: ((OSINI'A PENTRU CALCAiIEA JURIiMINTUTTID (SPERJUR)) Cilc5torul de jrrrErnint in zece ani va fi neimpirtdlit, doi.ani tinguindu-se, trei ascultind, patlu pro;ternindu-sc, i'tr-urr an stintr numai impreuni, pi atunci se va invrednici A" ii"perii.j""] (25 Ap.; 94 Trul.; 10,IT, Zg, gZ Vas. c. JI.) Tn caz de cileare a iurdminturui sfintul Vasile preserie epitimia de 10 a'i. care si se exccute public, i.ecinau-se -- prin w" dc_penir"" ir"pt"le te,rf;i prescrise. -
r'l'i.
i"
\
cANoNUL6s:(\:RA,rrroRrr sE osiNDlrscc.AucrcAgll) . ,
cel ce 'rndrturiseqte c6 a ficut r-rijitorie sau ferrnecitorie, i se "r-a da_.tinrpul de. peniten{i ca perrtru ucid,rs, i"rirnryi"au-** oro crm ii-d r'5dit pe sine in fie;tecare p5cat.,,r '
i
(61, 65 TruI.: ,\6 t,aod; 72, BJ l/o.s.c. flf.)
,! .i:l celor ce mdrturisesc c5 au fdcut, vrdjitorie, Ii se a;:lica epitimia dg 20 de ani. ca in cazul de,rrcidereinteniionaii sau'premuar'iuta CA}$ONUL 66: (OSIXNA P}INTRU PRNDAREA MORMINTTILOR) Jefuitorul de rnornrirte, zeee ani 'a fi neinrptrrtl;tt; doi tinguirrdu-se. trei ascultind,patru.;rrolternindu-se,un arr stirrd ii"pil,*e;i apoi se'n prinri Ia inrplrttr$anie. ,.i I (i Griq. cle A'iso) , ' . l l l r r t ri , , i i l l r . r , r r n i r , l-'] ,lefuitorii de morminte se rianctioneazi bu epitimie de r0 ani execrr_ 'u-, tati public, trecind prin treptele penitenfei. , ..
381
67-69 Vasile cel Mare
CANONUL 67: (II{PREUNAREA INTRE FRATr SE OSINDESTE CA
UCIDERE)
.-'.r!,
!,i..
;i;.,
fltirr,:Amestecarea frdfeasci se va canonisi cu timpul cuvenit ucigllului, i
(75 l'c.s. c. ,l/crei
,"'-
. : r
.
{ : .
, i ,
i
&!': Cbnvielrtirea sexuald intre frafi se sanclioneazd lii iel r:e ;i uciderea.,
.i'
'
.ANoNUL 68: (ciiSAroRrA opRrr-* IN'RE *;; DE$TE CA ADUr-TERUL)
'
l ,
r '
t
"r.;r;l
r r! ' i'
. '
Legitura de cisdtorie a persoanelor din rudenia oprit6, de.se ra dovedi, ca una ce s-a ficut intnr picatcle o:tmenilor, r'a primi epitimia adulterilor. ( 1 9 A p ; 2 6 , 5 4 T r t i l . ; 2 - \ ' e o c e;: 2 3 , 2 7 , 7 5 , ? 6 , 7 8 , 7 9 , 8 ? V a s . c . ivlure; 71 Tint. Aler,; 15 Teoiil Ale,r.) Clisitoria inchciatd intrc rude c,ste opritii. Cei ce incheie o carsiiiolit: i,1 gradc de rudcnie oprite se pcdcpse-scca adulterii, cu .cpitinde cle 15 ani. l,a sinodr.tl Trulan prin canonirl 54 se aratd expres gradele de rtidenie in care sc interzic-'ecirglitoria. , ) / ' . r 11
ii
'|
t.,
CANIONLiL rig: (DESFIiIUL,CLERICTLOR,.(ClTnTtr .Sr rPODi."\CONII CAITIL T}IAT]ISC CU I.OGODNICELIi]) (OSINDA T}[PR}ILJ_
i rP o D I-.\coNtuLUr N A r u I c i TE .'fu L Ust cu' ltr c- op1115,1;;,,Jr Citeful, dacb s-ar inrpreuna cu logodnica 5s nrai inainte dc nuntl] un an fiind oprit, se va primi spre & citi, rirninind neinaintat; iar' impreunindu-se pe ascuns firi logodn6, va inceta din slujbS. Asernenea : 5i'slujitorul hisericesc, ( 2 6 A p . ; 1 4 s i n .I V e c . ;( ; , 1 3 , 3 0 T r t i l . ; 1 6 C a r t g . ; 3 ,( i , : t 2 , i I , ; i t I / n . s .r ' . . \ f . 7 . t . ' 'In aceit canon Sfintul Vasile are. in r,cderc pe cite{ul carc, prirr consim{amint reciproc, a intrelinut rela{ii sexuale cu logodnica sa, siLl eu o femeie striinii. ln'primul caz iCedd epitimia de inl{turare din slujbi pc tirnp dt, un an, dupi care i;i va relua slujba dar'nu va nrai putea lromova; in al ,doilca c'az citefr"rlse inlirtura definitiv clin slujbiir c]riar clacl ulterior s-irr casirtori cll acea femeic.. In canon se acllrugi cA.accea$. dispozifie este valabild gi pentru ipodiacon. De refinut insl cii lal sinodul Tlilani irrin canonul 6 situafia suferd o. schimbare in sensul cri ipodiaca.liilqr. li le interzice. de a se cisdtori .qi ,prin urmare de a se. logodi. citipi ce au fost hirotcsifi. i. i.
382
70-72
Vasile rel Mars
CANONUL 70': ((OSINDA) DIACONTT $I PRESBITER.II CARE SE SPURCA SAU SE DI|.SFRINEAZA) .ilrl,, gigssnul spurcindu-se cu buzele, Si mdrturisindu-se ci pind acum nu a plcituit, se va opri de la liturghic; dar se va invrednici a se impdrtd;i cu cele sfinte intre diaconi; aseureneapi presbiterul, iar de va dovedi ci a pXcituit ceva mai rnult decit aceasfs, ori in ce fel de treapti va Ii, se va caterisi. (25 Ap.;. 16.sin;.IV ec;4;40,44 .;2, 51,69 Vss. c. X[u'e)
Trul.; 79 Ancira; 4 lieocez.;3,6, , r i r 1 in acest canon se aplicl pedeapsa oprirca de la slujliele preofegti, cu pastrarea. cinstei qi drcptul cle a se.cumineca imlx'euna cu cei usemenea lor d diaconului Ei a preotului car:e ,,spurcindu-se cu buzele",,, adica a ajuns la sirutareer amorortsl si patima;5 cu o femeie, a mrirturisit cd n-a mai ficut aceasta; dacir insa va comite un pdctrt mli mare, ritunci se va caterisi, adicd va fi depus ciin treapti ;i r.a trece in rindul laiciior. Zonara considera ci in primul caz pedeapsa trebuie sri fie limitatd l;r un tiurp anutrit; iar liu-ritarea intra in competcnfa episcopului Ei clepinclede pricepcrea ;i judecata cpiscopului respcctir'. Similar, gasim plcr.cderi gi in cilnonul .4 Neocezarea. i i
CANONUL 71: (DAREA LA IVEALA A P,\CATELOR. (INDATO_ ' ' RIREA DE A DA LA IVT]ALA PACATELE DE CARE SE $TIE)) Cel ce cunoa;te oricare dintre picatele mai inainte, gi nu Ie m6rturlse;te ci se videgte, acela inci va fi in epitimie, atita timp cu cit se pedepseptecel ce a comis lelcle. l)rezcntul canon incheic sirul canoanelor din scrisoar.eaa treia a Sfintului l/asiie (can. 51 - 71) despre diferite pdcate men{ionate in acestq cirnoanc. In prezentul canon sultune acclcagi pedepse -si pe tlinuitor sau" pe cel ce favorizeazii pe cei picdtos, ca ;i pe autorul infracfiunii
ag)
. CANONUL 72: (CEI CE ALEARGA LA VRAJITORI. (CEI CE SE rlix DAU vltA,IIToRIl,oR slt osINDESC cA UCIGA$II). It t;/
.:.{:".,Cel ce se dI pe sine vrijitorllor sau unora ca acestora, acela inci se va canonisi cu timpul do peniten!5 al ucigasilor. ( 6 7 , 6 5 T t ' t i l . ; 2 4 A t t c i r c t ; 3 6 L a o c l . ; 7 , 6 J , , 8 I , 8 3 V a . s .c . M a r e ; J ' Grig. Nds./ ' I' aceJstcanon, Sf.ntul Vasile stubilegte pcdeapsacu oprircu de la impdrtaEanie ;i' gederea in treapta primd cle pociin{d (qedeiea in afara uqilor bisericii, de unde roagd (tinguindu-se) pe erediircioEi si se roage 1xntr'uei)iiirpostirtilrrr,adicdcelorceseieapidicleIIristos.
?3rFrts Vasile cel Mare
l*l . Rigorismul aritat de Sfintui Vasile'fi,r[ti de aposta[i se explicd prin vr:emea in care a trdit uccstit, c.nd Biserica era bine consolidata. A se vedca compurutiv insi larga intelegere aratati 1a[ii dc apostafi Ia sinodul de la Anc'ila situ la l)ctm al Alcxlndric'i, cerreh fel se cxplit'ii prin strrrca pirea,cleper:ecufii, cind mulfi se lepadau p()ntru lt se salva. .11,, C.\NONUL 7il: (POCAINTA ClliLOR CEI (rE 'SB I-l'l^'\I)'\DA DE
HrrrsTos)
Cel ce s-a lepidat de Hristos ;i a cilcat taina nrintuirii, trebuie '' si ge tinduiascd tot tinlpul viefii sale, ;i este dotol a se tnirturisi la vl'enrea cind iese din viafi, invretlnicindu-se de cele sfinte, pentru credinfa in iubirea dc oameni a lui Dumnezeu. (62 Ap.; 1A s i n . I e c . ; 7 , 2 , 3 , 7 2 A n c i r a ; 8 , 1 0 , 7 , JP e t r uA l e r . ) CAIIONUL 74: (PUTITRtIA DUHOVNICULUI. "i ''poATE Mi(r,SoRA TIN{puL DE PoqAINTA).
(DUIIOVNICUL
Dacd oricare dintre cei ce au f
: ,
' . '
l /
in acest canon sc are in vedere picatelc ;i sancfiunilf' cc se aplicii in canoanele 51 -_ 73 precedent:, dispunind ci episcopul, ctre are puterea de a icga gi dezlega, adica drcptul dc a grafia pe plicato;i, dacti aceStia se calesc s.ncor, la poatc scurta pociinfa farJr a fi osindit pentrtt aceasta. A se ved.'a ;i canonul l2 sinoclul I ec'umcnic. CANONUL
75: ((OSINDj\
TNCESTULUI) iNrptiliUNAREA
INTRE
rRATI)) Celui ce impreuni s-a spurcat cu sora sa rle tat5, sau de mami, si nu i se ingdduie a intra in casa de lugiciune, pinil ce nu renunfi la fapta nelegiuiti ;i neierlatS. Iar clupd ce va ajtrngc si perceapi infrico;atul picat, trei ani si se tinguiasci stind la u;a caselor de r.ugiciune,. Si rugindu-se poporului, care intrl pentru a se ruga pentr.u ca fiecare cu milostivire si faci pentru dinsul rugdciuni imbel;ugate citre Domnul; iar dupl aceasta, alfi trei ani sI se prirneasci la ascultare, nurirai, ;i ascultind Scripttrra ;i invifltura, si se demiti, ;;i str nu se invredniceasc5 de rugirciune de iertale. Apoi, dupi ce cu lacrirni a cerut aceasta,.$i a cizut inaintea Domnului cu zdrobire de inimi si cu umi-
384
76;78 Vaslle,cel'lltara
linfr puternicd, in alfi trei ani sx i se admitd propternerea; ti :astfel cirrd va ardta roduri vrednice de pociinld in anul al zecelea si se prirneascr la rugdciunea eredinciogilor',dar fir6 proaducere; doi ani stind la rrrgiciune cu credincirl$ii,r:a de atunci sd scrirrvredniceascide irnpir.tri' pirea Bunului. ( 6 7 V u s ." . , M . ; 1 1 G r i g . N e o c e z . ) irrZr ln acest canon sfintul vasile prescrie epitimia de 20 de ani pentru cel ce irre rclalii cu sora vitregi, pe care sd o execute public, trecind prin toate cele patlu trepte ale pociiin{ei. De retinut cd din acest canon s-a alcituit qi ''un aI l1-tea canon, atribuit lui Grigorie al Neocezareei care s-a addugatLa cele 10'eanoaneale sale. .
.
I
CANONUL 76: ((OS1NDA),CASATORIA INTRE CUIVTNATI),,.! Acelali fel de epitimie se aplicd gi celor ce iau pe cumnatele lor. ( 1 9 A p . ; 2 6 , 5 4 T r u , I . 2; N e o c e z . ; 2 3 , 2 2 , 6 7 , 6 8 , 2 8T, 9 , 8 T V a t ; .c . Lleu'e;11 Tint. Alelr:.;5 7'eofil AIex.) ,
Siintul Vasilc extincle epltimia de ?0 clE ani ;i asupra celor care sri cisaitoresc( Ll culrrnatele lor. 'rllj-,
ltr C).\NONUL77: (POCAINTA I)llNTi."UADULTEIT) . ,,', j,., iti ' Dar cel ce lasi pe fem'eia ceea ce s-a impreunat legiuit cd'dinstrl pe atluce alta, ," iup.rrr.,, dupi hotirirt,a domnului, ledepsei adul,sl terului. $i s-a canonisit de pirinfii no;tri ca unii ca ace;tia un an si' se tinguiascS, doi sd asculte, trei sd se prostearnd, iar in al gaptelea si stea itnpreuni cu credinciopii, ;i a$a se vor invreclnici de proaducere de se vor poc5i cu lacrimi. g, Zt, 3i,48,58 Va.s, _ (45 Ap.; 87;93 Tni.; Z0 Ancit.u; 102 Cartg.; c. Nlat"e;151.im. Aler.) In acest canon Sfintul Vasile se referd la o norm[ mai veche!,potri:^ vit cdreia, cel ce-gi pdrasegte solia sa legitimi gi ia pe altd ferneie se snpune unei epitimii publice de ;apte'ani; eI ins5, intemeiat pe cuvintele D<.rmnuluinostrrl lisus Ilristos, de la Matei 19, 19 supune pe unii ca ace;tia la o epitimie {e 15 ani ca pcntru adtrlter. Vezi gi canonul 48 \rrtsile eel Marc si canoahCleparalele. .r, , tllt, t. , ,St. Ii
i
.
CANONUI. ?B: (OSINDA CELUI CASATORiTiCU DOUA SUFORI) r: !-clul acesta de epitimic si so fin5 ;i pentru cei ce iau dou6 su,' i1 rori in cisitorie, dc;i in timpuri deosebite., -.,,.,i 19 Ap; 26,54 l'nrf;.p Ncoce:.;ZJ,'t7 Vas. c. Itlare;5 Teo!. Aler.j :.Epitimia.de,l5 ani o apiici Sfintul vasile qi celor ee'se cdsdtoiesc, gi.:cusora fostei,lor,so[ii. Vezi gi canonul 8?,al sfintului Vasile cel.Marq;
?$-81
Vasile cel Marc
CANONUL ?9: (CADEDEA CU MASTERA. (OSINDA CELUI CE PACATUIE$TE CU MA$TERA SA). Iar cei ce turbeaza spre mapterile lor, se supun aceluiagi canon ca gi cei ce turbeaz[ spre surorile lor. (67, 75 Vcs. c. Mare) Sfintul Vasile sancfioneazA cu epitimie de 20 de ani Si pe cei- ca au relafii cu mamele vitrege, similar iu cei ce au relafii cu surorile 1or, CANONUL 80: (CEI CU MULTE FEMEI. (OSINDA POLIGAMIEI CELOR CU MULTE FEMEI).
. , P6rlnlii au trecut sub tdcere poligamia ca pe o fapt5 dobitoceasci $l cu totul strdini de neamul omenesc. lar noud ni se arati cd acest picat este ceva mai mult decit desfrinarea. Drept aceea este de cuviinfi ca unii ca aceptia sI se supund canoanelor; adic[ un an tinguindu-se, gi trei ani propternindu-se apoi si fie primi{i. (48 Ap; 87 Tru.l.;3 Neocez.;4,9, 5A,77 Vas. c. M.) Poligamie in sensul intrcbuinfat in canon se infelege nu numai dacd cineva are mai multe femei in acelagi timp, ci Ei dacd cineva se cdsdtore;te de mai multe ori. Potrivit doctrinei canonice numai prima cdsdtorie este consideratd sfintd $i binccuvintatd de Dumnezeu, a doua este admisd dar, c€i ce o contracteazdse supun pedepselor previzute de canoane;a treia este consideratd necurSlie gi este numai tolcratS. pentru cI se consideri cd, e lnai de suportat decit desfriul nestirpinit (can. 4, 50, Vas. c. M). Toate cdsdtoriile ulterioare ale unui bdrbat se numesc poligarnie, ;i Sfintul Vasile Ie numeEte fapte dobitoceEti iar nu omenegti, Ei pdcat mai mare decit desfriul. Pentru poligamia unui birbat, adicd pentru fiecare cdsdtorie dupd a treia, epitimia Sfintul Vasile prescrie epitimia cuvenit5, Ei in canon mentio_n_eazd de patru ani, care, dupl pArerealui Zonara imparta;ita ,side Nicodim Milag, nu poate fi socotitd intreaga epitimie, deoarece cei patru ani sint stabilili numai pentru douS trepte de pocdin{d. Aceasta inseamnd c5 _dupdp{tg ani petreculi in pocdin{-d,unul-tinguindu-se gi trei prosternindu-se, adicl in primele doud irepte'aie pociintai, U se permite sd stea in bisericA aldturi de credinciogii adica ln treapta a patra de penitenfd, qi in aceastd trcaptd trebuiau sd rS.mindatita timp, cit aprecia epis.copulcare {ine lgam-a ae fltut si sinceritatea lor cle pociin{5, qi numai dupd aceea puteau fi primiti la impSrtdqanie (Sint. At. M48). CANONUL 81: (RINDUIAI,A PENTRU PRIMIREA CELOR CAZUTI), (APOSTATI). Flindcd rnufi au cllcat credinfa in Dumnezeu in timpul r5vilirii barbarilor, flcind jur[minte li gustind din oarecare mineiri nepermise,
386
'"82.
83 Vasile ccl Mare
aduse idolilor de inpigi vrijitorii, acegtia si se trateze potrivit Iegilor ;i canoanelor celor agezate deja de pnrinfi. Anume cei ce au indurat constring_e_re cumpllti prin munci, ,si nesuierincl dureril ;i fiind tirifi spre lepidar€, 5f, fie reprimifi trei ani, gi doi si asculte, pi trei si se progtearnd, apoi sd se reprimeasci la impdrti;ire. Iar cei ce firtr mare constringere au vindut credinfa cea intru Dumnezeu,'s6pi s-au atins de masa demonilor, Si_s-au jurat cu jurdminte pdginegti, se scoati adici rn trei -a1i' gi in d9i sd asculte, gi in progternere' sd se roage trei ani, pi .in alfi trei si stea impreuni cu cre^tlinciopii ta ruga"iun*] uqa ,a ,u primeasci la implrtdpirea celui Bun. (62 Ap.; 70,17,12 sin.I ec.; l-g Arr,cira;Tg, g2,Vas. c. M.) In acest canon sfintul vasile- atrage atenfia sd se pdstreze cu strictefe prescriptiile Ja primirea apostafilor. Amintind de rinauiata stabilita de 1:tirinfi se referii la procedura rigoristA a primirii apostalilor stabilit6 de pirinfii de la Ancira. Bl insugi, iri canonul 73, prescri" po"'ain1a pentru in. treaga viafd, Iar in acest canon aratd anii qi iriptele pocdinlei ce trebuiau sd-i trrrnczeapostn{ii. CANONUL 82: (POCAINTA CELOR CE.$I CALCA JURAMTNTUL) a.u cilcat jurimintele, se rupun ara ca ace;tia _Ia epitimii rnai- d;;;; sE se primeasci dupd ;ase ini. rar cei firi de "onrl"irrgr"e au vindut credinfa^ lo_r, doi ani si se tinguiasci, ;i doi si ur."it, gi in al cincilca propternindu-se'si se-roage, gi alfi aoi fara a" proaducere primindu_se la impirtigirea rugiciunii" apa in' sfirgit.aratina'iirlElu po"ii"1a "o*r_ punzdtoare' se vor apeza iarisi Ia impdrttr;irea trupului lui Hristos. ( 2 5 A p . ; 9 4 T r u t , ; 1 0 , 7 2 , 2 9 , 6 4 , V a sc.. M . ) Sfintul Vasile pentru cdlcarea-jurimintului in cansnul 64 prescrie o epitimie 9u 10 ani. In acestcanon, fdcind diferentra-inir.""i ce au fost sitili.sd qi-l calce Ei cei ce de bund voie a_ufacut aceasi"lp*t." primii pre_ vede Easeani, iar pentru cei din urmd 11 ani de po.ai"dai--' CANONUI 83: (OSINDA CELOR CE ALEARGA LA VRAJITORI) _ Cei clrora Ii se vrljesc, ori ur-meazd obiceiurile p5gine;ti, sau in casele lor bagi pe, oarecare spre aflarea vrijilor, curili"e si si cadd sub canonul de gase ani: un an tinguinal-"u, ;";; S; ascurtind, trei ani propternindu-se, ;i un an stind impreuni cu credincio;ii, aea se vor primi. (67, 65 Trut.; 24 Ancira; J6 Laod.; 65, Z2 Vas. c. M.) j In canonul 65. sfin{J v:sile preserie pentru eei ce fac vraji o epitimie de 20 de ani de pocdinfd; in a?est "u.ro' su""1io""*J.-'- pe cei ee cred gi urmeazd pe :vrdjitori cu Saseani de penitenld.
fi
l
84. Eb Veaile cel MarQ
397
CANONUL 84: (MAIESTRIA DUHOVNICULUI) Toate acestea insi le scrie4 ca s6 se cerce rodurile pociinfei; cAci negregit nu dupd timpll de penitenfi le judecdm pe unele ca acestea, ci Jinem seama de felul pociinfei. Iar daci cu grerr se vor des_pdrfidc niravurile lor pi vor voi i5 slujeasci mai mult pliceriloi' trupului. decit bomnului, qi nu vor primi via.ta cea dupi Evanghehe, c1 acegtia nu , avem nici o cauzd comuni. Cici noi in privin{a poporulul nr:supus pi impotrivS grSitor, ne-arn inv5fat a auzi c6: Mintuind, mintuie;te-li sufletul" (I Moise 19, 17). (72 sin. I ee.; 102 Trut.; 2, 3,74, 85 Vas. c' Mare; 4, 5, Grig de lfisa'/ tn canonul ?4 Sfintul Vasile conferd episcopului puterea de a putea scurta timpul epitimiei pentru aeei penitenfi care se c5iescin chip sincer. In acest canon ie dispune sd nu se absolve de epitimie aceia care nu aratd rodurile ciinlei curate. Pe Cei c€ nu dau semne de indreptare, recomandi chiar sd fie abanclonali,pentru cd existd pericolul, ca ocupindu-ne insistent rle nedreptatea Ior sd ne punem in primeSdie insdgi :mintuirea sufletului nostru. in documentareciteazddin I Moise 19, 17' CANONUL 85: (IND u UMARE PENTRU nUHOVNIC) Deci sd nu primim a pieri impreund cu unii ca ace9tia,.ci temindur-nc de osinda i"a g""a, ;i avind inaintea ochilor zita cea infricopati a rispldtirii Domnului, si nu vgiT a pieri cu picatele striine. Cd dacd ro .!-u" invifat pe noi cele infricogate ale Domnului li nici bitiile atit de mari nu, tto-au adus intru sim.tire, cd pentru fdrddelegea noastrd "u-u paresit Domnul pi ne-a dat in- miinile barbarilor pi s-a dus robit 'iu poporul gi s-a dat risipirii, pentru ci acestea le indriz""ii-uei: neau dei ce purtau numele lui Hristos, deoarece nu au cunoscut nici au priceput, ce di.t carTzaacestora a venit peste noi -urgia lui Durnnezeu, ce iuvini comun este deci voui chtre ace9tia? Ci sintem datori a fi lor mirturie gi noaptea gi ziua in public ai in deosebi;- dar si nu primim a fi du;i impreunA cu riut6lile lor, ci mai virtos si ne rugim ca s6-i ciptigdm p" Li ;i s6-i scoatem din cursa vicleanului; iar cle nu vom p"t""u sd facem aceasta sd ne sirguim a mintui mdcar sufltele noastre de vegnica osindd. (12 sin.I ec; 102 TruI.; 3, 84 Vas' c' Mare') Prezentul canon cnostituie continuarea canonului precedent' Ambele scrisorii a treia cdtre Amfilochie. In inchecanoane au format i""ft"i"""" iere sfintul vasile cla o serie de indrunrdri pentru..episcopi cu privire-la modul cum sS procedeze cu pdcSto;ii, cum sa se strdduiascd in chipuri feqi categoric pe i""it" p""t.u inclreptarea qi mintuirea acelora, stind^ferm ,;;;"i;;;vederitoi sfintelor eanoane,qi indrumi ;i in caz de reuqitd cum picat,-atrdgind atenlig sd se fereascd.o* ri:rr* se intineze ei inqiEi de de osinda cea vegnic5' lor pulin sufletul cel J uiUa grijd, si-qi -i"t"i"t"a
88. 87 Vasile cel Mare
CANONUL 86: (INFRINAREA NESOCOTITA) rar vielenilor encratifl in privlnfa propunerii ror faimoase, pentru ce, nu minc5m pi noi orice, sd ni se spun6 ctr noi ne ingretogdrn ;i de cele de nrisosinfd ale noastre. Cxci dupi cuviinfi Ieguminoasele de iarbd la noi sint ca (gi) carneai iar potrlvit deosebirii celor forositoare, ca ti 'iT verdefuri pe cea vitdmStoare o separim de cea asemrnrtoare, aga gi intre cirnuri despirfim pe cea foloiitoare de cea vitdmitoare. cici ve-rdeatd este gi cucuta, precum carne este ;i cea de vultur, dar, totugi cel ce are minte nu ar minca nebunarifi, nici de carne de ciine nu s-ar atinge, de nu l-ar sili nevoie mare; a;adar cel ce a mincat nu a cornis ilegalitate. (51, 5g, Ap.; 14 Ancira; 2 Gang.; l,
28, 46 Vas. c. Mare)
In acest canon sfintul vasile se referi ra encratifi, despre care a mai tratat gi in canon 1 gi 4?, ardtind nesocotinfa ior atunci cind acuzd pe ortodocqi cu privire la infrinarea gi abfinerea de la unele mincdri. Texiul este luat dintr-o scrisoare a Sfintului Vasile cdtre acelagiAmfilochie,. CANONUL BT: (OpRiREA AMESTECUL DE NUME)
CASATORIET CU
DOUd. SURORI.
Deci mai intii, ceea ce este foarte important in prlvinfa acestor fel de lucruri, avem a menfiona obiceiul cel de la noi, care are putere de lege, pentru ci de la brrbafi sfinfi s-au predanisit noui legiuirile. iar (obceiul) acesta este acest fel. Dac[ cineva stipinit fiind cindva de patim{ ns.,rrrdfiei, ar cidea spre insofirea nelegiuitd cu clou6 surori, nicl nunti si se socoate aceasta, gi in general nici sd nu se primeasci ei in obgtea bisericii mai inainte de a-i despirfi unul de altul, drept aceea, dacd nimic altceva nu ar fi fost de zis, obiceiul este de ajuns pentru ferirea de rtrul acesta. Dar fiindcd cel ce a scris epistola, cu apuciturtr vicleand a incercat sd introducx in viafi riul aceita atit de mare' este nBvoie ca nici noi s5 nu ne ferim de ajutorul rafiunii, cu 19ut9.cd in pr-ivinfa celor deplin ldmurite mai importantx este presum{ia fiecdruia decit rafionarea. S-a scris, zice, in Levitic: ,,Si nu iei pe femeia--care este geloasd pe sora ei, ca str descoperi ru;inea ei pesie dinsa, fiind ea incd in viati" (18,18). Deci rdmurit este din aceasti, se zice, cd este ingiduit a lua pe sora ei dupd moartea dinsei. La aceasta dar, mai intii zic c5-cite le spune Legea, celor ce sint in Lege le 916legte. (Rom.3, 19); fiindci ata ne-am supune atit tiierii imfrejur,"cit gi_simbetei, gi feririi de minciri. Fire;te, cd nu, c6ci daci arn grsi ceva sd. 1e-potriveascd-plScerilor noastre ne-am supune pe noi inpine jugu,Iui "alerrobiei Legii, iar de s-ar pdrea ceva greu din cele aie Legii, atunJi grm sqre libertatea cea intru,Irristos. Am fost intrebafi daci este scris l ltg femeia,peste sora ei; Am r6spuns ceea ce socotim c6 este sigur gi adevlrat, dar cX nu este scris aceasta; iar a se conchide ceea "u i-a
_ -- -
87 Vasile cel Mare
reticut din addusul de nrai tirziu este dreptul legiuitorului, iar nu al celui ce spune ale legii; fiindci altfel ar fi cu putinfd celui ce vrea str indrizneasci a lua pe sora ei incb 9i in viafd fiind femeia; cdci sofisma aceasta se potrivegte pi la aceea. Dar este scris, zice, ,,Si nu iei pe ceea ce va fi geloas6((,a$adar nu a oprit a lua pe ceea ce este libertr de gelozie. Insi cel ce apiri patima, presupune ctr firea surorilor este liberd de gelozie. Deci inliturindu-se pricina de gelozie, pentru care a oprit impreunf, insofirea amindurora, ce va fi ceea ce opre;te a lua pe surori? Dar vom zice, acestea nu sint scrise. Dar nici celelalte nu s-au hotirit; iar sensul dupi deducfie dd libertate la fel pentru ambele infelesuri. Dar trebuie revenind pufin Ia cele in urmi legiferate, a se libera de circumstanfe. Cici se vede eI legiuitorul nu imbrdfiseazd tot felul de pdcate, ci mai cu sealni oprepte pe cele ale egiptenilor, de unde s-a scos Israel ;i pe cele ale cananeilor, la care s-a mutat. Cdei expresia este aSa: ,,Dupi obiceiurile Egiptului, unde afi locuit, s5 nu faceli; gi dup5 obiceiurile pdmintului Canaan, intru care vb voi duce pe voi, si nu facefi, ;i dupX legile lor si nu umblafi" (III Moise 18, 3); incit poate ci este cu putinfi ci felul acesta al picatului nu era incetIfenit pe atunci Ia acele neamuri. Din cauza aceasta legiuitorul n-a avut nevoie de pdzirea de acel p5cat, ci s-a refinut de a menfiona obiceiul necunoscut, din cauza aversiunii fafi de faptele ru;inoase. I lntr-adev5r, legiuitoru, interzicind pe cel mai mare, cum de a retdcut pB cel mai mic? Legiuitorul a proeedat astfel, fiindci i s-a pirut cd naulfi dintre cei iubitori de trup in privinta vietuirii cu surorile eele vii aduc prejudiciu pildei patriarhutrui. Dar noi ce trebuie sb facem? A spune cele scrise, ori cele reficute ale iscodi? ln acele legi nu este scris ci nu se cade ca tatil ft fiul deodati sX se foloseasc5de aceeapitiitoare; dar, proorocul a socotit cd acest lucru este vrednic de cea mai mare invinovifire. Cdci zice: ,,Fiul gi tatil intrX la aceeapislujnicS" (Amos 2, 7). Dar, cite alte feluri de necurate patimi a niscocit inv5litura demonilor, pe care insd dumnezeiasca Scripturl le-a reticut, nevrind sd spurce demnitatea sa cu numirile celor rupinoase, ci pe cele necurate le-a amintit cu numiri generale, precum zice ;i apostolul Pavel: ,,far desfrinarea pi toati necurifia nici s5 nu se numeascl intre voi, precuur se cuvine sfinfilorr( (Ef. 5, 3), infeleginclu-se sub numirea de necurilie faptele cele de ruqine ale b5rbafilor ;i femeilor; astfel ci ttrcerea cu nici un chip nu asigur6 celor dedafi plScerilor, Iibertatea de infiptuire. Iar eu zic cE nici nu s-a ret5cut chestiunea aceasta, ci cd legiuitorul a oprit-o chiar foarte strict, clci acea expresie: ,,Nu vei intra cdtre toatd rudenia trupului tlu, spre a descoperi ruginea lor" (3 Moise 18, 6), cuprinde ti felul acesta de rudenie. Cdci ce ar fi bdrbatului mai rudi clecit sofia sa, mai bine zis decit trupul sEu? Ctr nu mai sint doi ci un trup; astfel ci prin sofie, sora ei intri in rudenie cu bXrbatul. Ci precum pe mama soliei sale nu o va lua, nici pe fiica soliei, fiindci nu poate lua nici pe pe mama sa, nici pe fiica s8, aF? nici pe sora sofiei, fiindci nici pe sora
390
87 Vasile cel ltlare
sa nu o poate lua. $i dimpotrivr nici soliei nu-i este ingdduit a trii in cxsdtorie cu rudele bbrbatului s5u; ctrci normele de drept sint comune pentru amindorrS felurile de rudenie. Eu deci mirturi.sesc fieciruia, care mE consulti asupra cdsdtoriei, ci ,,v4 trece chipul lurnii acesteia gi timpul este scurt, ca gi cei ce au f.emei si fic ca gi cum nu ar avea,, (I Co1. 7,29). Iar dac5-mi va rdspunde cineva aceastai ,,Cre;te!i gi vi Innlylfi.tli (I Moise 1, 18) rid ci el nu face deosebire intre timpurile legiferdrilor. Nunta a doua este remediu impotriva desfriului, dar nu mijloc de incurajare pcntru necumpdtare. ,,Dar dacd nu se infrirreazd, c5sitoreascd-se('(I Cor. 7, 9), zice, iar nu ;i cisdtorindu-se, sd facj fdrddelege. rar cei ce nu au in vedere nici firea, cei ce-gi orbesc sufletul cu patima necinstei, m6car s5 fac5 deosebire intre feiurile numirilor din vechime. cici cu ce fel de numire de rudenie se vor numi cei niscttfi dintr-o astfel de c5s5torie? Se vor numi frafi unii altora, ori nepofi? cdci ambele se potrivesc lor din cauza amestccirii. si nu faci, o, o-uio. magteri pe mitu;a pruncilor, 9i nici pe ceea ce este datoare a_i ocroti in locul mamei, nu o inarrna ",.t g"iorie neirnpicatd; cici numai ura magterilor intinde vrijmi;ia ;i dupd moarte, chiar ;i du;manii se impa_cdcu cei morfi; mapterile insx incep ura dupi rnoarte. Rezumatul celor zise este ci daci cineva doregte cisitoria potrivit legli, ii este deschisi lumea intreagb iar claci n6zuinfa lui eite pntimald, up"i c" atit mai virtos sE se opreascd ,,psn1ru ca si invele s5-pi lind vasul sdu in sfinfenie, ;i cinste, iar nu infru patima poftei,.' (I Tes. 4, 4).A; dori sd spun mai mult, dar mi opregte mdsura epistolei. Md rog insd ori ca sfatul nostru sE se arate mai tare rlecit patims, ori ca acea crimd sx nu se impdminteneascd in linutul nostru, ci si rimind in acele locuri unde a odrdslit. (19 Ap; 26, 54 Trul.; 2 Nectqez.; 23,6g, Z6, Tg Vas. c. M.; ll AIer.)
Ti.rc.
Canonul este alcdtuit dintr-o scrisoare a Sfintului Vasile din anul 323, adresatd lui Diodor din Tars, care a permis unui credincios cdsdtoria cu sora sofiei sale, motivind in scris cd nu existd nici un impediment canonie. sfintul Vasile in introclucere la scrisoare se aratd ca Ei cum nu ar crede cd Diodor ar fi scris aeeasta,ci un oarecareviclean, ca apoi sd-i ceard 11^19?.99ieze impreund sd stirpeascd acest riu. Dupd aceastdintrodueere sfintul Vasile demnostreazd faptul cd brrbatului v'dduv i se interzice sd se cdsdtoreascdcu sora prirtrei -qalcsotii. Dovedegte aceasta cu obiceiul de drept in t)2, cn citate din sfinta scripturd gi cu consecintele ce rezultd din aceste raporturi familiale nerationale, pricinuite de o astfol de cdsdtorie. Despre obicei Sfintul Vasile spune cd-el are putere de lege, de aceeagi valoare cu legea, cind el are temei recunoscut in Biserica, si dacd este eonsfinfit prin uz indelungat. La aprecierea importanlei Ei puterii legale:a obiceiului in Bisericd seivesc ca normativc pr.cscrip{iilelegislafiei grecoromane, care recunoaSteIa'.fel, obiceiului puterea ,legii scrise. Potrivit o:biceiului cdsdtoria cu,doud.surori se consider5 ip5rrfire nelegiuitd, qi cei
88 Vasile ccl Mare
301
ce fac aceastanu au dreptul de a,intra iri Biseric[, pind nu desfac aceast6 fngai""a. Considerina ca fara nici o altd dovadi, singur faptul- acesta cd sJinterzice intrarea in bisericd a celor cirsdtorifi cu doud sltrori, este suticient, spune Sfintul Vasile pentru a demonstra cd aceasta constituie un rnare r5u. DupS aceasta rdstoarrrd pQ rind- motivarea lui Diodor folosind citate potliv-tJJi., Sfi.rtu-Scriptur5. ln incheier:e atrage atentia asupra raporturilor familiale care produc confuzii de nume cu totul nefireqti. va: Puterea de a.gumentare gi convinqere cu autor-ita.tea sfintultti creqlumea din rdu acestui dispari{ia la Balsamon, afiima sile, a 6;r ;prin acrasta, tin5, incit eele prescrise de Sfiniul Vasile n*-;i mai gdsese,i1s5' 93' De men{iona! upti"ur", adicd nu * -"i intiln"r" astfel de cazuri. Practic de cdsitorii' astfel interzice codut familiei din p"l.i"- noastri nu pe determinat probabil a ee oeea J" cazuri, insa nu se intilnesi-u.UuT legiuitorul nostru sd nu prevadl qi aeest caz' CANONUL 88: (CLERICII SA NU AIBA TIITOARE) Am citit scrisorile tale cu toati indelungd rdbdarea, ;i tn-arn mirat, pe scurt ;i lesne a te dezvinovali fa(a de noi prin fante' putind eum in cele cu care ai fost invinovS{it, si cu lungi cuvinte ramii primit sa ai lg'apuci s[ vindeci cele de nevindecat. O, Grigote' nu sintem, noi cei dintii, nici singurii, care am Iegiuit ca femeile sd nu vieluiasci cg !6r; tuiii i-p"rund; cite;te insi canonul cel apezat de sfinlii nogtri P[rinfi in:sinoaut Niceei, care oprepte clar a nu avea femei introduse pe.furr-$. CSci necdsdtoria este vrbdnic5 de cinstire prin vieluirea separati de femei; cdci ffigiduind ,cirreva cu numele, dar cu fapta ar face cele ee le ffiptuiesc cei ce vieftriesc cu femeile, este lXmurit cd vineazd numai n&ninal cinstea ,fecioriei, dar nu renunli Ia plScerea necuviincioasS' Deci cu atit mai Virtos trebula sX fii gata tu a ldsa dupd rugdmintea noastrd, 31r cit z|ci cd elti liber de orice patirni trupeasc[. Cici nu cred nlci cfllcel ce a aJuns de ?0 de ani si viefuiascd in patimi cu o femeie, nici nU am poruncit, cele ce le-am poruncit, ca fi cum s-ar fi intimplat vreo fapt6 necuviincioasd. Ci fiindci ne-arn invdlat de la apostoli' i ,rt t" pune fratelui poticneal6 sau sminteali (Rom' 14, 13), ;i .'tim cE ceea ce Ia unii este folositor, pentru altii devine PJrlej de pficatj din care "aur6 am poruncit, urmind rinduielii Sfinfilor Pdrinfi' sX te desp*ii au femeie. De ce invinov6{e9ti pe horepiscopi 9i pomeneqti 9uSpe noi, -ca -9i cum am da ascultare itXiti" veche? $i de ce ne invinovife;ti ce nu te invinovlfe;ti pe tine' care de dar invinuirile, s5 incuviinldm i; prtt renunla la vieluirea impreuna cu acea femeie? Alrrng-o deci pe ea din casa'ta si a$eaz-o in ministire. Sd fie aceea cu fecioarele, iar pe tine sd te serveascd bdrbafii, ,.ca sd nur se huleasci numele lul Dunrnczeu pentru voi" (Rom.2,24). Iar, pini cind vei face aceasta, nici nu,!i vor folosi nenumdratele lucruri ce le scrii irr scrisori; ci te t'ei sEvirgi firE de rocl, r'dspunzild in fa(a Domnului pentru lenevirea ta'
s92
89 Vasile cel Mare
$i dacd vei indrEznl s6 rimii in preofie, fdrtr sr te indreptezi, vei fi anatema pentru tot pooorul, gi cei ce ie vor primi pe tine, vor- fi lepedafi de Biserica intreagn. (3 sin. I ec.; S, 72, IJ, TruI.; 7g sini VII ec.; J, Zg, Z0 Cartg.) canonul cuprinde o serisoare scrisd de sfintul Vasile Ei adresatd unui oarecare episcop Grigore in vinstd de 70 de ani "ur" uir invinuit cd are relafii cu o fenieie pe care o linea in casa sa pe motiv cd-I ingrijeEte. Invocind autoritatea c-anonului 3 al primului sinod ecumenic care interzice episcopului a avea femei introduse pe- furiE, sli"i"i-v;;;L il .ratrilEt" p" ll""pr" $risgrje s5 trimitr ra mindstir" ".e" femeie, i;;l;j *' sd fie servit de bdrbafi, pentru a nu mai fi poticneala sau'sminte;G. CANONUL 89: (ISPITIREA VREDNICIEI CELOR CE INTRA iN CLER) (SCRTSOARECATRE HoREprscopr). Foarte mx mihnegte ci in timpul din urml canoanere'p5rinfitor au_l-ost pirisite gi s-a scos din Biseiicr toatx strictelca; ri md tem ci indiferenfa aceasta inaintind cu incetul pe calea sa,'afaceril" ni"ericii !i ro ajungi in deplind turburare. ouicliul i"""taii,.ii in vechime i' bisericile lui Dumnezgu, primea pe slujitorii Bisericrr, dupi ce ii cer_ ceta cu toati temeinicia; ;i se ce'ceta cu de-amxnuntul intrlgul lor mod de viali, de nu sint birfitori, de nu sint befivi, a"-""-.i"t aplecali spre gilcevi, de gi-au educat tinerefes lor ca sI poat5 sivir;i-cete sfinte, fdrd de care nimeni nu- va vedea ie Domnur (Evr. 12, r+1.'br aceastao cercetau _prezbiterii ;i diaconii, care viefuiau impreu"e'", ei, apoi ii du_ ce-au Ia horepiscopi, care p'imi.d vottrrile ie ra eeice mirturiseau adevlrat, pi dind de episcopului, aga il "r*Ao" pe slujitor in -gtire -qi tagma celor ieratice.sti. Dar acum inliturindu-ne iniii-pe noi, nici accoptind sd-i aduc_efiIa noi spre hotdrire, v_afi ir.i"iit toati puterea. Apoi^ chiar neglijind cu totul aceast6 chestiune,lir i"fri"it presbiterilor ;i diaconilor, sE introduci in biserici pe nevrednici, pe oricare ar v;i, firi a Ii se cerceta viafa, cu p6timir", ,u., in urma' inrudirii, sau ln urma oricSrei alte prietenii. Din cauza aceastaintr-adevir mulfi slujitori; se num5rI in fiecare sati dar nici unul nu este vrednic ae stu;irea at_ tarului, precurn in;ivr mirturisifi, Jiind iioru au ui"ruti ra alegeri. Deci de vrenle ce a ajuns deja sE ii. ta"a t-*", iu" mai ares ,Iucrul acum cei mai multi, de fricd inrolirii Ia armatd, su irri.oauc p" sine ir.r slujba bisericeascS,din necesitate am ajuns si se innoiasci canoanele -*iu _pErinfilor, pl scriu vou6 sd-mi trimitefi "orrru*rrai.ea slujitorilor bisericegti din fieca'e sat, ;i fiecare de citre cine s-a intiodus in slujbi gi care este modul lui de.viefuire. Dar,- si avefi pi ia ;"i ;;;";;;;J;; incit cele scrise, carc-se pdstreaz5 ra troi,.e r"'pot"i*ur-"a 'inscrie ",, are voastre' $i nim5nui si-i fie .cu- putinfd a se ii"a J""". A;adar, dacd oarecaie s-a introdus de,-citre presbiteri tlup5 primul inatclion, .u ooi arunca int.e mireni, pi din nou-sd se facd ae'oi "o"""turuu in privinfa
90 Vasile cel Mare
lor; li de vor fi vrednici sd se primeasci prin hotfuirea voastrtr; ;i Biserica, izgonind pe cei nevrednici din ea. Deci pi in viitor cu,r5fifi 'cercetafi pe cei yrednici ;i sd-i primifi; dar si nu-i numlrafi in si-i cler inainte de a-i aduce la noi. altcum s[. Stiti cd mirean va fi cel ce va fi primit in slujba Bisericii fird de socotinfa noastri. (8 sin. I ec.;74 sin VII, ec; 8,74 Neocez.;8,70 Antioh.; 57 Laod.;7 T'eof. Alet.) Canonul prezent este alcdtuit din scrisoarea adresati de Sfintul Vasile cel Mare, fn primul an al pdstoririi sale, anul 370, cdtre horepiscopii sdi. Sfintul pdrinte observind cd a sldbit disciplina in bisericd' prin faptul ci horepiscopii igi depdgescatribu{iilor lor, atrage atenfia acestora, de a observacu siictege sfintelc canoane stabilite de Sfinfii Pdrinfi. Considerind c5 rdul provine din faptul cd in cler au intrat multe elemente ferd chemare preotreascd,dispune ca pe viitor recrutarea clericilor sd o facd horepiscopii ilupi o strictd'examinire a acestora, 9i d-esprecei glsili vrednici sd i se faci raport, urmind ca el personal sd decidd asupra primirii Ei introducerii in cler a resPectivilor. CANONUL 90: (FARADELECEA SIMONIEI) (SCRISOARE OATRE HOREPISCOPI). ' Monstruozitatea lucrului despre care scriu, chiar prin' eeea ce lrt 'a general trezit bdnuiali gi prin ceea ce s-a vorbit, au umplut de durere dar totuli mi s-a pdrut de necrezut. Deci cel ce se gtie ineu, ],f,t"trrt vinovat, sI primeascd ca o doctorie scrisoarea ce o trimit in aceasti privinfii iar cel ce nu se gtle vinovat, ca nu mijloc profilactic; 9i cel indifeient, de care mI rog str nu se giseasci intre voi, ca pe o tndrtUrie. Dar ce este, despre ceea ce vorbesc? Spun oarecare cd Voi luafi bani d.e la cei ce se hirotonesc ;i ci acoperifi aceasta sub pretextul evlaviei; 9i aceasta este .si mai riu. Cici daci cineva comite rdul sub pretextul binelui, este vrednic de indoiti pbdeapsl; cdci prin qgeastr Je lucreazd ceea ce nu este bun 9i se folose;te spre a sivirgi pXcatul' ca qi cum cineva nu este bun gi se folose;te spre a sivir;i plcatul' ca --si cum cineva at zice ci promoveazi binele. De vor fi acestea aqa, in viitor s5 nu se mai intimple, ci indrepteze-se; fiindcx celui ce primegte argintul trebuie si se zictr, ceea ce s-a spus de citre apostoli celui _ce voia sE dea ca si cumpere implrti;irea Duhului Sfint: ,,Argintul tdu lie cu tine spre pieire't (F. Ap. 8, 20); cdci mai usor greseste cel impreund -in urma ignoranfei, vrea si cumpere, decit cel ce vinde darul lui ce Dumnezeu: ctr s-a fdcut vinzare, gi dac5 tu vei vinde ceea ce ai primit in dar, ca un vindut lui satana, vei fi lipsit de hari cici introduci circiumtrrie in cele duhovnicetti, li in Biserici, unde ni s-a lncredinfat Trupul gi Singele lui llristos, aeestea nu tnebuie si se intimple a;ai fi iata spun care este $iretlicul. Ei socotesc ci nu pic[tuiesc daci nu iau indai6 pi iau dupl hirotonie; dar a lua este a lua oricind. V5 indemn deci ca acest venit, sau mai bine zis aceastb introducere spre
9l Vasilc ccl Mare
g{reena si o lepEdafi; pi sd nu vd faceli nevrednici de sivirpirea sfintelor Taine, spurcindu-vd miinile cu astfel de venituri. $i iertafi-mi daci la ll"ggo{, ca gi cum nu aS fi crezut, iar apoi ameninj ca ,si cum ag crede. Da-ci .clneva dup5- aceasti epistold a mei, va face .rna "u aceasta, se va indepirta de la altarete de aici; gi va c6uta unde, cumpirind darul lui Dumnezeu, va putea sd-l vindd. crci noi ;i bisericile lui Dumrro""o, nu avem astfel de obicei (I cor. 16, 16). Addugind incd una voi incheia Acestea se fac din iubirca de argintj iai iubirea- de argint este nu nurnai ridicina tuturor relelor (I Tim.-6, 10), ci se numestetpi idolut.iu lcoros. 3, 5). Deci nu cinstifi rnai mult pe irloli dccit pe Hristos, pentru rnai pufini arginti; nici sd nu urmafi iard;i lui lucla, vinzincl pentru profit g."".?,pu. cel ce s--a ristignit odatd pentru noi, fiindce larinile, 1.d9.""mrinile crt celor ce primesc aceste roduri, acheldama se vor nurni, si ItLi Ghena!22ep.;2 sdn IV ec.:22 TruL;1g sin.VII ec.;Scr.isoarco clie, Scrisoarealui Tarasie) Vasile a adresat-o in primul an al- p5storirii sale, h"*pil;;iilor sdi p""t* a pune capdt simoniei la care se dedau aceqtia, considbrinci acest pdtat izvorul tuturor rele,lor (i 6, 10) Ei amenin{indu-i pe aceEtiacu^depunerea din-treapti in cazul T-_. cind nu mai inceteazd de a o practica. Abuzul unor episcopi de a hirotoni pe bani il considerd acheldama, (arina singelui, pent"r "1 e9i ce praetici aceasta vind darul rui Dumnezeu dat noira in ctrip gratuit. canonul este citat apoi de Tarasie, patriarhul Constantinopolului .forma in tratatul sdu despre simonie, intrat sub de eanon in colecfia de canoane a Bisericii Ortodoxe. CANONUL 91: (SFTNTA SCRIPTURA. SFINTA PREDANIE (TRA_
DrTrE)$r oBrCEruI-BTSERTCESC)
Dintre dogmele gi propoviduirile ce se p5strr.azi in Biscric5. pe unele Ie avem din inv5f5turH scrisi, iar pe altele le-am primit din traditia Apostolilor predanisiti noui in taini; gi ambele acestea u,, u"uuupi tari" pentru dreapta cinstire de Drrmnezeu; gi nimeni nu va zice impotriva acestora, oricit de pufin ar fi de priceput in legiuirile biserice;ti. cxci daei ne-am apuca sd abandonem cele nescrise din obiceiuri, ca pe unele care n-ar avea qSre t5rie, am gre;i impotriva celor de cipetenieo ptrgubind Evangheliar sou mai bine zis am reduce propov5duirea la numirea goal5. De pild5, ca intii si menfion eze pe cel dintii gi cel rnai general, cine este acela, care pe cei ce n5rldjduim in numele bomnului nostru Iisus rrristos, ne-a invifat prin scrisoire u ne insemna cu chipul crucii? care scrisoare ne-a invEfat pe noi a ne intoarce spre.r6sirit ia rugieiune? care dintre sfinfi ne-a l5sat in scris, cuviniele invocrrii Ia sfinfirea piinii euharistiei, si a potirurui binecuvintdrii? ca nu ne sint suficiente cele menfionate de Apostol sau de Evanghelie gi rostim qi altele, primite din invifdtura n"scriia $i-i;"irrt;ii; urmii, ca unele ce au mare putere in privinla tainei. $i ai" care scrisori
91 Vasile cel Mare
996
pe cel ce binecuvintdm apa botezului 9i untdelenmul hrismei, Pi chiar care Dar apoi, tainici? taciti predanisirea ;i din se boteazd? Au nu se de unde a Dar untdelemn? cu ungerea invilat ne-ar cuvint scris cit cele sint Scripturi ;i afunda de trei omul ta botez? Dar tlin care ,i"i I" botez, a se lepdda de satana li de ingerii lui? Au nu din aceasti nefubticaia gi hinicd, pe care Pdrinfii nogtri au pdstrat-o ;ftt6t;; de indiscrefie .si ispitire, fiind ei bine invSlati a intr-'o ticere ieriti pe cele sfintd ale taineloi? dar cum ar fi fost de cuviinftr i"-tl""t" ft;"; i p"uri"" in scrisori invdfitura acelora, cind celor neinifiafi nici a le privi nu Ie este ingdduit?.. . Vasile cel Mare)" $i aupa sltele (cuprinse in epistola prezenta a _lui cunoa;tedeprinsd nefiind temeiul aeesta at predanisirii celor nescrise, obiceurma in de disprefuit u;or face se rea dogmelor, pentru mulfi se dogmele Cici propovdduirea. altceva dogma este iului. Dar altceva ;i tac, iar propovdduirile se'publicd. InsS un fel de tScere este 9i neclaritatea de care se folosepte Scriptura' care face mintea si vadi cu greutate folosul celor "" le "u"""teaz6. Din cauza aceasta toli priaogm.te, spre -rislrit la rug5cigni dar pu{ini .stiu ci prin aeeasta cdutdm vim cdtre pai"ia noastrd cea de la- itrceput, raiui pe care Dumnezeu l-a sldit in fuden cdtre risdrit. $i rlrepti tfittd fa."m rugiciunile intr-una a simbetei' dar-motivul nu-l Slito toti cdci facem aceasta nu numai ca unii care i""ii"a impreuni cu Ilrisios, ;i fiind datori a nizui spre cele de sus' prin harul i; ;il; Invierii ne aducern aminte prin starea de la rugdciune veacului apteptat' este imaginea ""f aui noui, ci Si fiindcd se vede c[ Moise intiia ci numit s-a nu zilelor, aceea fiind ineeputul -de Si p""t" zi -ottl" dirlineal1 fdcut ,{c., fdcut", ,,".ara, s-a ;i,s-a ;;;, ,,$i fi l\ioise 1. 5). ca una ce aceeagise repetl de multe ori'. Deci aceea;i este itfi """ """,'"it gi a opta, fiindcd acea intr-adevdr una;i adevdrati-4 opta, de eare pomenepte qi psalmistul in oarecare suprascrieri d9 ye4c' psalmi, prin ea insd;i ar5tlnd _ starea, care va fi dup6 acest nu:i alta ziua care nu va inceta niciodati, cea neinserat[, cdreia necesar Deci este o"-.t"-u, veacul acesta nesfirtit -si neimbitrinit' "u fir""ilo si invefe pe fiii sii, ca in aceasti zi stind sE plineasci rug4: .i.rrritu, ca prin noi.t"Ltute aducere aminte de via{a cea firi de sfirsit' ;x ;; n. t"ttevim in privinfa merirrdelor pentrtr, acea mutare de dincolo, este. semn de aducere aminte a Invierii ;lp;i jf-Ci""i"""imea'intreigd Ci acea una pi intiia zi, de gapte o,ri oiito". in veacul ;;;'asteapta cele constituie ;apte sdptlmini ale sfintei Cincizecimi' CE in;eptindu-se, de ia cea dintii, sfir;itte in aceasta, prin cele din rnijloc de i;;;;i;d Cincizeci de ori asemenea repetindu-se. Pentru aceea 9i reprezintl veaeul prin aseminarei precum in mi;carea circularE, de la acelea;i semne incepind prin aceleaFise ;i incheie; in care zi orinduelile Bisericii, ne-au invdfat cE preferim felul de a sta drept la rugiciuni spre a ne aduce limurit aminte, ca oarecum sd ne strdmutlm mintea noastri de la cele prezente la cele viitoare. $i prin fiecare plecarq de genunche 'ti ridi' cur", aritXm cu fapta ci prin p6cat am ciuzt la p6mint, 9i cd prin
91 Vasile cel Mare
iubirea de oameni a eelui ee ne:a zidit am fost chemafi in sus ra cer. Mi s-ar sfirri ziua expunind tainele cere nescrise ale ni*"i"ii.-briit-pl celelalte; dar chiar mirturisirea de credintr, a crede i., rutat ri riul'ri Duhul sfint' din care scripturi o avem? Drrci adiciJi' p".aania bote_ zului; potrivit consecven(ei dreptei cinstiri, trebuie sj credem, ara cum -ne botezim, f5cind mirtuiisire asemenea botezului,ri upoi poi"ilit aeeleia;i consecvenfeas{ n9 fie ingiduit sr dim ""Lai"t"i asemeneaslavi. rar.daci ei se leaprdi de felul dixorogiei, ca d"-;;;;;;scris, apoi sr ne arate noui dovezile scrise atit ale mirturisirii credilfei, cit ale cetor_ 9i Ialte pe care le-am ingirat. prin ,r.-ure fiind atitea iescrise, pi avind ele atita tirie in tain_a bunei cinstiri, nu ne vom ing5dui o singuri expresie ajunsd Ia noi Ce gisit am ci a rimas in bisericile -{" l" _Pirinfi? cele necorupte din obiceiur 'emegte;ugit, ca're ,' "iu-iu*ei pufin pi nu aduce pulin5 desivirpire Ia puterea tainei. (19 sin.I ec.; 102 Trut.;7 sin.VII ec.;gT Vas. c. M.) ultimele doud canoane ale sfintutui vasile confin extrase din capitolels di;l;;;"."a -27 qi 29 (p.G. -x{{ry Despre sfintul Duh scrisi de sfintul pdrinte la anul B7b, "ai"."ia t,ri 4mfilochie, in care apdrd im;i potriva ereticilor expresiun'ea:tin to pnevmati, din formula ,,slavd ratdlui impreund cu Fiul si cu Duhul sfint"'iorositd in d;";;;l;, qi dovedegte cd aceeagislavd se cuvine Fiului gi Duhului sfinf, ca gi iu?arli, deoarecesint o fiinfi cu Tatil. Indeosebi, in aceste ao"a """oJ;,;;-;;"iir""ra i-fo"tanta tradifiei nescrise in rezolvarea multor chestiuni ain invaqad"; e;;_ maticdl qi eanonied a Bisericii. ^ - l! primul canon.(91) se aratd cd dogmele gi propovdduirile (dogmata Re.kerlgmata; dogmata ei praeaGiio"urj iqi au i-ohrlie 'qiin invifdtura fi" in tradi-tia apostolicd transmisd iri t"i"a. "*-b"ru aceste dou{ ?_1ii1i: rzvoare au importanfd identicd pentru dreapta si adevdrata einstire de Dumnezeu' 11-pe*", a doua a canonurui,se aratd qimotivul pentru care multe rinduieli din Bisericd ni s-au transmis_ p" "uf"" i""aiti"i'a"i" sti"iii Apostoli (pe calea suecesiunii apostolice)qi de la .,r""".t.ii ror, qi cd foarte rnulte obiceiuri din viafa Bisericii se bazeazi pe aceastd tradiiie. n"-itg tradi{ie apostolicd sau bise-riceascd.(vezi gi can. gz care confine scrisoarea edtre Diodor din Tars, unde la fer trateazd despre importanla obiceiului). h aeest canon subriniazd in mod deosetit, importan{a obiceiului, ; ardtind in mod expres ci dacd vom abandona ceea "u "- primit pe cale de obicei vom greEi impotriva celor predate noud in scris, impotriva Evangheliei, in chestiuni de cdpetenie, reducind la vorbe goare multe din cele propdvdduite aici. pentru a intdri aceasta di qi citeva exemple despre ritualurile si rinduielile primite cle noi pe cale de obicei, pe c€re le respectim deqi ele nu sint scrise nicdieri. Aga de exemplu menfioneazi: facerea semnului crucii; intoarcerea spre risdrit cind ne rugim; invdfitura Bisericii privind Jertfa Euharis_ ticd 9i momentul cind are loc prefaeerea piinii vinului a in trupul Ei
? ! !
9l Vasllo col Mars
s97
qi singele Domnului, care nu o gdsirn in Sfinta Scripturi ci ni s-a trans; rnis pe calea tradifiei ,prin doctrina nescrisd. Menlionind cuvintele de instituire ale acestei sfinte taine dirr Sfinta Evanghelie gi cartea Faptele Apostolilor (Mt. 26, 26 - 28; Mc. 14, 22 - 24; Lc. 22, 79 - 20; I Cor. 11, 23 _25) Sfintul Vasile aratd cii nu sint suficiente pentru prefacere numai rostirea acelor cuvinte, ci sint necesare Ei alte rugdciuni, ce se citesc de preot, atit inainte, cit gi dupd actul sfinfitor aI tainei, dar in special sint necesare cuvintele invocdrii in insuqi momentul prefacerii (invocations verba cum conficitur paniq et poecnrlum) ,,$i te rugdm Ei cu umiiinla la tine cidem; trimite Duhul tdu cel sfint peste noi 9i peste aceste daruri ce sint puse inainte; gi fd, adicd, piinea aceasta, cinstit Trupul Hristosului Tiu; iar ceea ce este in potirul acesta, cinstit Singele Hristosului Tdu; prefdcindu-le cu Duhul Tdu cel'Sfint.( lnvdfdtura sfintului Vasile potrivit cdreia piinea 9i vinul de pe sfintul altar, se prefac in Trupul qi Singele Domnului prin chemarea Sfintului Duh, pe lingd cuvintele de instituire ale tainei - euharistice, se intemeiazd pe Sfinta Tradifie de la inceputul Bisericii. ln aceast5 prir,intA, Sfintul Ioan Gurd de Aur zice: ,,Noi pdstrdm Predania_primitd gi care n-i s-a transmis prin Apostoli, qi Sfinfii Pdrinfi de la insuEi Domnul, s[virgim Sfinta Taind prin chemarea Sfintului Duh Ei Cu cuvintele Domnului Si cu rugdciunile preoleEti, 9i tot aEa sdvirqim Ei celelalte taine dumnezeiegti prin rugdciunile preotului indreptate cdtre Dumnezeu gi prin facerea semnului crucii, cre2ind cd toate acestea se fac potrivit poruncii clumnezeieEti((Despre sfinta BisericS, Despre preofie). celor ce invd{au altfel decit Biserica, din veacul XIII si XIV, sus{inind ci rugdciunea de invocare a Duhului Sfint este de prisos, Simeon Tesaloniceal-rul,Ie dA un rdspuns documentat, Care serveqte drept cel mai bun gi perfect, comentar lJ textul canonului 91 al Sfintului Vasile cel Mare Ei care reflectd corect invd{dtura Bisericii Ortodoxe, care a lamag aceeaqi pind azi. ln Biserica Apuseand, la prefacerea_sfintelor daruri, se acorde importanfd cuvintelor de instituire a Euharistiei: Acesta este . . . La fef inva{d qi protestan{ii. Prin aceasta atit romano-catolicii cit gi protestanfii se abat de la adevdrata invdtdturd primitd pe calea fra
92 Vasile cel Mare; 1 Timotei
tanta tradi{iei qi obiceiului, totuqi are importanfd mrrlt mai mare i.n pri; vinia justiiicarii doctrinei teologice, a dogmaticii ortodoxe, in sensul strict al cuvintului. CANONUL 92: (OBICBIUL $I PRUDANIA BISERICEASCA) Iar in privinfa imprejurdrii, c[ doxologia cea ,,impreuni cu Duhul", nu este miriurisitb, nici scris6, zicern ci nici aceasta sd nu se primeasc[, daci nimic altceva nescris nu se primegte; iar dacd cele mai multe din cele tainice s-au incetdlenit intre noi in chip nescris, atunci cu celelalte multe o vom primi ti pe aceasta. Dar eu socotesc c6 ,,apostoleascdprocedurd este a rimine cu predanisirile cele nescrise'" CEci vd lattd pe voi, zice, ,,ci de toate ale mele vi aduceli amintg Si L""{i predaniile uga ".r*-oi le-am predat voud" (I Cor. 71, 2); gi iarSpi: ,,Jinefi predaniile pe care le-afi primit, ori prin cuvint, ori prin scrisoarc" (II Tes., 2, 15)i ditttr" care mai ales una este importanfi 9i aceasta este cea de fa!6' pe care cei de la inceput au rinduit-o predanisind-o urmagilor pi sporind ea cu timpul pururea; prin intreburinfare, prin obiceiul indelungat, _auinrSdicinat^-oiri biserici. bar chiar dacd, precum la judecdtorie, neavind dovada cea din scrisori, am produce in favorul nostru mulfime de martori' oare nu am cittiga de la voi hotirirea de absolvire? Eu cu adevdrat a$a soc-otesc: -Ci in gura a doi sau trei martori va sta tot_cuvintul" (V. Moise 19' L5). Iar clacd vd vom dovedi limurit timpul indelungat care este de partea noastrd, oare nu s-ar pirea voui cd spunem cele potrivite, ;i c-5nu este adusi impotriva noaitri aceasti judecata? Cdci cele vechi in dogme sint venerlbile ,,oarecum avind venerafie(t in urma vechimii de o anumiti bitrinefe adinctr. (19 sin.I ec.; 702 Trul.; 7 sin.VII ec,;87 Vas.c. M)
CANOANELE LUr TTMOTETAL ALEXANDRTET (+385) CANONUL 1: (BOTZUL UNOR CATBI{UMENI) lntrebare. Daci un copil catehumen ca de gapte ani, sau un om matur (catehumen), s-ar intimpla a fi la vremea eind se face aducerea Jertfei, ;i negtiind, s-ar impirtfui, ce trebuie si se faci in privinfa acestuia? (2,74 sin.I ec.; 78,96 Trul.; 79,46 Laod.) :, Canoanelc 1 - 18 ale lui Timotei al Alexandriei (* 385), elevul lui Atanasie cel Mare gi participant activ la sinodul al Il-lea ecumenic, constituie o parte din rdspunsurile canonice date de acesta la intrebdrile puse de cdtre mai mul{i episcopi gi clerici.
,2:-5 fiilrotcf
INDRACIT CANONUL 2: (BOTEZIJL CELUI INDRACIT '(CEL SE BOT|,AZA NUMAI PE PATUL DE MOARTE)) el sau rulntrebare. DacI catehumenul ar fi demonizat' $i insu$ trebuie si-l ia sau dele lui ar dori ca el s6 primeascS sfintul Botez, dacx nu, gi mai ales cind este spre moarte'f Rdspuns. Dac6 cel indrdcit nq se va curili de ne-curatul duh' stintul botez; dar la sfir;itul viefii se boteaz6. uu prtuu-p.i-i ( 7 9 A P . ; 7 T r u l . ;3 , 4 , 7 5 T i m . A t e x ' ) ci\NoNUL 3: (cuMINECAREA CELUI INDRACIT. (CEL INDRACIT FOATE FI CUMINtrCAT)) : i':'it Intrebare. Dacd cineva credincios se indrace$te, se cuvine impbrtdfi cu Sfintele Taine, ori nu? nu o Rispuns. Dacd nu tt6deaz6 Taina, nici in alt chip oarecare numai este c6ci destul zi, fiecare in dar nu hulegte, sd se impartageasca, dumineca. (79 AP.; 7 Trul.; 3,4,75 Tirn. Aterj CANONUL4:(B}TEZIJLCATEHUMENILOR.(CATEHUMENUL SE POATE BOTEZA)) : . IETSITDIN MINTE iese - din lntrebare. Daci oarecum catehumen, fiind bolnav, . i$i roag6' s6 se lui rudele credinfa, ;i minte, ;i nu poate-insu;i mSrturisi nu? sau da il cuvine a se viu, este stitrt,tt sit"z)pind ;;t";;;t"6 R6spuns.Secuvinea-llua,dacinusebintuiegtededuhnecurat. 2' (79 Ap.; 60 Trul.; 72 Neocez'; .47 Laod'; 45 Cartg'; 5 Vas' c' M; i g, 74, 15 Tim. ALex.; 5 Chiril Ater') cANoNuL
5: (iNFlilNAREA PENTRU CUMINECARE)
::
s6u' fntrebare. Dac6 femeia s-ar impreuna noaptea. cu b[rbatul implrtdpi se a cuvine se liturghie, gi face s-ar "uu na.Uutri "r f"t*iu, : sau nu? Rdspuns.Nusecuvine,ciciApostolul,spunel6murit:-1'pdnuvd la timpul linsiti unul de aftui mra numai prin infelegere intreolaltd, vi i--ql9: si qi (apoi) rugiciunea cu "a indeletnicifi "It"i"fi"J-ra la-r5'i (I voastr6" neinfrinarea pentru pe voi Gtatta ispiteasci va ;;il, ;; ; ;ti Cor. ?, 5). i Alet.) Tim 73 '4tet.; ( 3 Dion.
t
6-10 Timotei
CANONUL 6: (BOTEZUL CATEHUMENELOR. (CATEHUMENA AFLATA IN STARE DE CURATIRE LUNARA NU SE BOTEAZA) lntrebare. Daci o femeie catehumeni pi-a dat numele siu ca si se lumineze, iar in ziua botezirii sale i s-a intirnplat cele dup6 obiceiul femeiesc, se cuvine ei a se lumina intru aeea zi2 ori sd amine? gr "it si amine? R[spuns. Se cuvine sI amine pind ce se va curdfi. (2 Dion. Aler.; 6 Tim. Alex.) EANONUL ?: (CUMINECAREA FEMEILOR. (FEMEIA IN STARE DE CURATIRE LUNARA NU SE CUMINECA)) lntrebare. Daci ,o femeie va pti ci are cele obignuite femeilor, se cuvine a se apropia de Taine in ziua aceea, ori nu? Rispuns. Nu se cuvine pin6 ce nu se va cur5ti. (2 Dion. Aler.; 6 Tim. AIex..) CANONUL 8: (PosruL LEHUZELOR. (FEMEIA CARE ,NAsrE IN POST POATE SA NU POSTEASCA). lntrebare. Femeia d.e va nagte Ia Papti, se cuvine a ajuna gi a nu .bea vin, sau si se dispenseze de ajunare ;i i" a ,tu uea vin pentru ci a niscut? Rrspuns. Ajunare& s-a rinduit in scopul rinduirii trupului. Deci _ qite -de lrupul intru smerenie ;i slrbiciune, se cuvine s6: primeasci hrand gi blutur6, dupi cum voie;te gi poate'sa suforte. (69 Ap;
29, 89 Trul.; 49, S0 Laod.; 1 Dion. AIex.; I0 Tim. AIex.)
CANONUL 9: (ERETICII LA SF. LITURGHIE. (ERETICII CARE sE pocAIESc poT Fr DE FATA LA LTTURGHTE). lntrebare. Oare se cuvine clericului a se nrga fiind de faf[ arleni, sau -al[i eretici, ti nu-i va strica in cazul cind se va ruga sau va aduce jertfa in prezenfa lor? Rdspuns. La dumnezelasca aducere, diaconut strigl mai inainte de serutare: ,,cel neimprrtigifi (chemali) ie,srfi..; aeci ndfi se cuvine a fi ile tali6,, f6r[ numai de figlduiesc a se poiai ;i a fugi de eres. (45,65 Ap; 6,9, 32,3J, J4 Laod,) CANONUL 10: (BOLNAVII SE DEZLEAGA DE poST) Intrebare. Daci cineva ar fi bornav pi foarte slrbit de boal6 tndelungatI, pi vor veni sfintele Pagti, se cuvine ""gt"iii a ajuna, sau
ll-13
Timotei
clericul poate pe el sd-l absolve sI pritneasci ce poate, sau Si untdelemn ,si vin din cauza multei lui neputinge? Rdspirns. Se cuvine a se absolva sd ii tel bolnavili ftiiH'iii ra"turi cit poate suporta; cici este eu dreptate 'ca mai cu seami cel r': :, ! 'r'., slibit sd se impdrtileasci de untdelemn. (69 Ap.; 29, 89 Trut.; 49, 50 Loocl.; 7 Dion. Atet.; I Tim. Atex.) lfll
.,,.,
,i
ri.
;:r!
.l :
i
,t
CANONUL 11: (CASATORIA NEI,EGIUITA (NEPRAVILNICA)NU
SE BINECUVINTBAZA)
, )l.i t: | ::) De va chema cineva pe un cleric spre a incheia cis6toria;: ;i va auzi ctr nunta este nelegiuiti, ori cisdtorie cu mitupd, sau ceea ce voiegte a se insofi ar fi chiar sora celei rnoarte, se cuvine clericului a urma chemirii, sau si sivir;easc[ proaducerea (Sf. Jertfi)? llispuns, Afi zis odati, daci clericul va auzi cd nunta este nelegiuit6, deci de este rrelegiuitd nunta, nu se cuvine clericului a sq face pirta; de picate strdine.
(53, 54 Trul.)
.iJJl,
9Tr,i
' , i I
CANONUL VIS)
I
r{1.r1 orn J i; r$U .trilii,r'r i,:l :t . ;iir- lrrtml'rfd ,,xgi.l
72: (CUIII]TIECAREA CELOR Cfl'Sb
'ISPITESC'lN
lntrebare. Daci rnircanul car.e a visat, va intreba pe clerici so cuvine ai da voie lui sd se impirtdseascd sau nu? Bispuns. De este supus poftei de femeie, ntt se cuvlhe; iar daci satana il ispitegte pe dinsul, ca sub motivul acesta s6-l instrdineze de la impirtigirea cu durnnezeie;tile Taine, se cuvine a-l impirtS.si, fiindcd ispititorul nu va incetd in timpul acela, cind se cuvine :a-l impirtigi, de a ntrvili asupra lui. .Li. : ,. :rir '' (1 Atgtrasie; 4 Dion. Aler.) ; r .tiluE . '; .
iii
.,fll,.
.:
lDfi
,iu$atr
CANONUL 13: (1NFRIN.,\REA SOTTLOR. (SIMBATA $i DUMr. NECA)) ', r , ti-'. I r" ,r' Intrebare. Celor insofifi cu impreunarea nunfii, in care zile ale slpttrminii trebuie a li se propune sd se fereascd de irnpreunare unul cu altul, 9i in care au voie? Rispuns. Cele ce le-am spus mai inainte, le spun gi 4cum. Apostolul zice: ,,Sd nu vi lipsifi unul de altul decit numai prin infelegere -Imla timp numit, ca sd vi indeletnicifi cu rugiciunea, ri iaiati sd vI preunafi, ca sd nu vi ispiteascl pe voi satana pentru neinfrinarea voestri" (l Cor. 7, 5). De nevoie insi trebuie a se feri simbita ;i dumineca, pentru cd in acestea se aduce Domnului jertfa cea duhovniceascE. (3 Dion. Aler.; 5 Tim. Aler.)
14-17 Timotci
mr
CANONUL.,14::(UCIGA$UL.D{":SINE.(SINUC}(]A$UL)),,,,r
:,
*u,- lntrebare. Dacd cirreva nefiind in nrirrfi lidici nrina asupra sa, sau id'aruncd in pripastie, si se faci pe'rrtlu i.l pl.oaducere sau nu? ^Rispuns. In privinfa acestuia, clericul t'ebuie sr lXmu.eascd,.dacj s-a f.lcttt aceasta cu adevdrat ieSit clin nriuti Iiincl. Cici cle nrulte gri rudeniile celui ce a pitinrit aceasta, r'rincl sir obfinr aducelea jcr;tfei 5i mgiciunc pentru el, minlesc, li zic c.I rru era in rnirrfi. Uneoii insir a fdcut aceasta din cauza tratame.ntului jignitor al oarnenilor, sau altminteli oarecunr
. ' l , n r t l 6 : r . r, , r ; 1 5 A p . : 2 , ] A n c , r L t ; 8 , t I l / t r , . r . . y . ; ; ( ; r ; ( ) .c l e . \ ' l s r r / 'J.l j E
r!
tie
,''.
)
.j
ti..t
.CANONUL I5: (INDRACIRI:A NU-I I)RICINAiDE DTTSPARTENIE,
(DtvoRT))
' .,
Intrebarre. Daci t'reo fenreie are clrrh necurat, incit sd pqsl.te Si fiare, iar birlratul zicc ci nu nri pot infr.ina,;i r.r.easr ia aita, curine-se a lua alta ori nu? IlSspuns. in aceasti pricirri intenjine adurter', ;i in privinfa eceasta nu am pi ntr gisesc ce rispunde; clar dtrp:'r hotdrirea tluhor niceascir nu $g cuvine. .,\r r/ rr;irl eI tb ' . -it.ui 5. . ,
Arrciral';"l'02 Crrrrg; g, z/, 3i, ig, lt I'as. "."M,fi.'1,')'n 'iE
rr r.
xi.I
.
r, sq .f; u,r,!
, li grl, .,i . :, .
Ci\NONUI, 16: (AJUNAREA PENTRU CUMiNECARE) I
:
.-:
Intreare. Daci cineva ajurrind spre a se impirtdgi, spllindu:;l fftlra, sau in baie a inghifit apa nevrind; se cuviner a 59 inlplrtigi? . Rispuns. Da; cdci satanaallind prilej cle a-l opri de la imp[rtigire, nrai des va fcice aceasta.; ,!t ((l
Cartg.) rrlrt 1l..
ii
' :t
r't
"tt;
.;:r rol*3 : ^ . I r ,: , r
l,r il c $i
CANONUL l7: (LTUSTRAREADE S f N E ) . r , . / u &
ni i
Intrebare. Auzlnd desenri' crtr'intul I r r i D q n r n e z e u g i n t . f l c i n d u - 1 , i d'are sintem .sub osind5? Rispu's. f)epi nu-l faccm, totu;i 'u se poite a nu ne m"it.a'ne noi in;ine ci auzindu-l nu-l ascultirrr.ci o parte din mintuirc estc ;1 a se mustra pe sine insugi. (12 sin. I ec.: 2 Laocl.;43,45 Cartg.;.84,Vas. c.:M.; 4,i, Grig r/e A/l.sa/
l0$
18 Timotei j 1 Grigorie Teologul; 1 Amlilohie
. trACATELE) :i.,I' CANONUL 18: (VIRSTA DE,LA CARl,''sEiosIXOESC'
,.Intrebare.Delacevirst5seosintlescdeDumnezeupdcatele? Rdspuns .Dupd cuno;tin{a ;i inlelepciunea fieciruia. Unii de la vir,' z6ce ani, ial alfii gi tle la mai mare virstS. a. fu 'rlr ir. .rti, ie{lt-t es') 6z al _ rr'tln')q t:. (52 Ap.; 710 Cartg.) ,iur t . . : a , .
L,.
cANoNuL sFINTuLuI GRtcoRIETEor-ocur,(+3e0) .;,,
CANONUL I: (CANOI.IUL CARTILOR SI.INTEI SCRIPTURI) L;r Pentru ca si nu fie mintea ta in;elati de c5r!i striine, fiindca sint rnulte scripturi mincinoase 9i fals intitulate,. prime;te ilbitg,- aceasti dreapti num5rare 3 nl€g. Cirfi istorice alo infelepciunii celei vechi evreie;ti sint douSsprezece.cea mai dintii l'acerea, apoi le;irea, pi Leviticul, dupi aceea Numerii, apoi A Doua Lege; apoi Isus ;i Judecitoriii a opta Rui; a noua pi a zecea Faptele impiralilor gi Paralipomena; ;i Cea de pe urmi Ezdra.'Iar cele alcituite in versul cinci, cea
cAn*oNUL1' A;Nu*ul
canftl,oR sFINTEIscRIPT'uRrl,.i,ji
f,i'se cuvine a Sti mai ales pi aceasta.Nu fiecare carte, care a primit numire vrednicb de cinstire a Scripturii, este adeviratd fiindcd sint
11,.
t; v1
t0{
I Amlilohie
uneori cirfi cu nume mincinoase, iar altele de mijloc sau mai aproape, cum ar zice. cinera, de culintele adevzilului. Iar, altels sint fal.sificite si foarte grelite, precrrm de pildi si rnonedelecele fals bitute ;i falsificate, degi au inscriplia irnplratului, dar dupi materie sint netrebnice, falsificate. Din cauza aceasla ifi voi ardta fie fiecare calte dintle cele de Dumnezeu insuflate. $i lrentru ca si cunogti bine cleosebireaintre ele' intii ifi voi arita pe cele ale vechiului restament. pentateuhul, are Faeerea, apoi Ie;irea, gi cartea de mijloc Levitic, dupi aceasta Numerii, gRoi a doua Lege. Adaugi la aceastape Isrrs gi Judecdtorii. Dupd aceea Eut. pi patru cirfi ale inrpdrafilor, ;i doua cirti palaliponrena. Dupi acestea a lui Bzdra intii, apoi a doua. N{ai departe voi nurni {ie cinci cirfi in versuri: a lui Iov cel incr.rnunatcu nevoinfele felirriteloi patimi, ;i cartea Psalnrilor,,leac potrivit pentru suflete. 'irei cnrfi al,-' i,rleleptului solonron: Pildele, Ecclesiastul ;i Cintar.eacintdrilor. sa se mai adauge la acestea ;i cei d,isp'ezece prooroci: cer crintii oscea, ;;rf;l doilea Arnos, Nliheia, Ioil, Avdie, ;i fona, chipul patimilor, celor de trei zile., Dupx din;ii, Naum, Avacunr, apgi al nouilea, Sofoniea, - Agheu Si Zahafia, ;i celebml r.estitor Nlaleahi.- in urma lor cunoa;te pe cei patru prooroci, pe marele Isaia, cel co B proorocit cu sinccritate, gi pe Ieremia de aceea;i simfire, pe lezechil, tainicul, si in sfir;it, pe Daniil cel prea infelept in fapte ;;i cuvinte. cdtre ace;tia unii socoteic pe Estir;i Acum sd numesc cir{ile Noului restanrt'nt. Si prinrepti nurnai patru evangheligti, pe ilratci, apoi pe Malcu, ctrrora atlaugi pe al treilou, po Luca gi nurrrdrd pe Ioan al patrulea, dupi r,irst6, dar intiiul dup6 in6l$imea dogrrrclor.'Deci dupi cuviintd iI numese pe dinsul fiul tunetulul, calrg cu rnare glas n fdcut cunoscut cuvintul lui Dunrnezeu. Apoi prime$te pi a doua carte a lui Luca, pe cea a Faptelor generale ale Apostolilor. Apoi adaugd pe vasul alegeril, pe Apostolul pavel, propovSduitorul nearnurilor, care cu infelepcine a scris cele prtrusprezecs epistole citre biserici; una citle Romani, la .care se cuvine a aclluga doud c6tre Corinter.ri,pe cea citre Galateni, 5i pe eea citre Efeseni, dupd aceasta pe c9a cdtre ,cei tlin Filipi, apoi pe cea scrisi cdtre coloseni, doul citre Tesaloniceni, dou[ c6tre Timotei, cdtre Tit, ,i citre Filimon, fieciruia cite una, $i una cdtre Evrei. Dar nu zic bine, unii care spun ci cea cdtre evrei nu este adeviratd; cici intru dinsa este harul cel adevrrrrt. Ayroi mai dcpar.terruii zic ci trelluie si sc pl.imeascl papte epistole sobornice$ti; iar alfii ci nunrai trei, una a lui lacob, rrn8, a lui Petru, pi una a lui loan; dar unii primesc trei are lui loan, gi pe lingd acestea pe cele dour ale lui Petru gi pe cea a paptea a lui luda. $l iarS;i unii -judecr intre ele 9i Apocaripsa lui loan, iar mai mulfi zic c6 nu este adeviratd. Deci acest Prea nemincinos canon si fie ai scripturilor' celor de Durnnezeu insuftate.
24 Carts.;2 Atanasie;GrisorieTeotosttt) jl,. ,::,,f 1., ,!0",r;:o!,.,. ,,{t:,
;1 Grigorie da,Nisa
-:'rrrCanonul Sfintului Arnfitochie cuprinde o scrisoare i. acestuia citie Seleuc, in care menfioneazi cdrtile inspirate de Duutnezeu care alcdtui'esc canonul Sfintei Scripturi gi recunoscute de Biserica Ortodoxi azi drept cdrli canoniceqi anume:22 ale lestamentului Vechi 5i 27 aI Testameutului Nou, total 49 ctirti. In incheierea scrisoril spune despre cdrfile irlSirate ci. desi unii se indoiesc asupra canonicitAtii unor clr{i, totuqi ele alcdtUiesC,rCanonul cel preanemincinos, adici adevdrat((.In aceasta avem Cea mai vie dovadd, inch din veacul IV, cu privire la canunicikrtea Sfintei Scripturi, care cuprinde cdrlile canonice satt socotife ca inspira'te de Dumnezeu. lq
.1
' ' sri: CANOANEI,E SFINTULUI GRIGORIE DE NISA
'
S1 i;3
CANONUL 1: (I-IILUIIILE PAC'{.TIII,()It $I TAMADUIR.ET\ I-OR) f)intre cele ce contribuie Ia sfinta serbare a Pa$tilor' una este st aceea ca sd infelegem orinduirea c3a legirrit5 Si canopici in privinfa celor ce au p6cdtuit, cum sd se vindece toatd boala cea zufleteasc[, ce6a ce s-ar fi ficut prin vreun picat. Fiintlci sirb6toarea aceasta utlil'er" saIE a creaturii care dupi rotafia rinduitd a ciclului anual, se sivir$e;te in fiecare a1 in lumea intreagi sprc inviet'ea celui cdzut (iar ciderea oste pdcatul pi invierea indreptarea cea clin clderea in pdcat)' bine ar fi ca in ziua aceasta sd aducem la Dumnezeu prin harul biii nu nutnal pe cei transforrna{i prin a , tloua na;tere, ci ;i pe cei ce yin iar6$i la ialea cea vie plin poclinfd ;i prin intoarcere de la faptele cele lttoarte, ;i pe ace;tia si-i aducem de lninfi la nidejdea cea mintuitoare, de care s-au, instrSinat din cauza picatrrlui (Eyr. 9, 14). $i nu este lucru"'mic a chibzui cu judecatl dreaptir 5i incercatd motivele in privirrfa acestora, dupS invl{5tura proorocului, care pol'uncepteci trebuie s5 se cutnpSneasci motivele Ia judecati a;a.' ,.Cat', precum zice, ,,sil nu se: cldteasci i n v c a c , p i i n t r u p o t n e n i r ev e S n i c i v a f i c l r e p t u l " .( P s . 1 1 1 , 5 , 6 ) ' C n c i precutn la I'ipdecalca cea trupeasci, scopul nte;tqugului ctllUi doctoricesc este de a face sindtos pe cel bolnav, ;i felul tratatnentului este deosebit deoarece5i metoda cea vindecdtoare,se intrebuinteaz6 Ia fiecari boalS potrivit felurinrii boalelor, astfel fiind de rnulte feluri li pitimi: rile in boala sufleteasc5,este ncvoie ca Fi tratamentul si fie de multe feluri, producind r.indecare potrir-it cauzei sufelinfei. Astfcl vom litnuri ehestiuneacum sd fie rnetoda de pl'ocedat irr priyinfa problenlei ce este prtsi inainte. Trei sint elementele cele ce sint a se lua in considerare in privinfa sufletului rrostru dupd cea dintii implrfire: rafiunea, concupiscen$ali irascibilitatea. intru aeesteasint .:i faptele cele bune ale celor cd viefuiesc potrivit virtufii, si pribu5irile celor ce merg spre rdutate. Pentru aceea se cuvine ca cel ce voie$te si aduci vindecare potriviti pnrfii celei holnave a sufletului, mai intii adici sd cerceteze in ,dare patre s;a atezat patima; gi apoi astfel cu potrivire sE aducd
-' {'
{06
,t 'Grt$orie "du fliia
vindecare eelui ce a pitirnit; ca nu cumva din,cauza,nepotrivirii nreto_ 'dei doctoricegti, arta ia tie partea ce bolepte ,ti ,rtu1" prime;te 'inde_ precum care; cu adevxrat vedem ci unii gi"l{g doctori, i" ";;;;.ti';i" plrll celei ce suferl intji, mai adaugE Ia boal5, p"i" ""fo *i"ou"uce ce il lecuiesc. caci boala fiind de murte ori dupn'-teria ]ie;bi{uiii, ceror co se dosidesc de rXceals prea multd este de folos docior.ia cea i'fierbin: tdtoare gi incElzitoare,'aStfel ceea te sb dtr aeestora cu chibzuiali, lrplicind-o f5rr de socoti'fd ""to" "* urJ i"- fi"r.ir"iuiia port* aceea;i mrsur5, au frcut suferinfa cu anevoie de vindecat. neci prtl"* r, doctor p'ea 'rtem",-,t*to" necesard s-a socotit--a fi_ cunoa;terea insusirii "oipiri.ii pentru ca fiecaruia din cele "u uila bine sau.e,r,.a-r"-ta"e ina".,rrtur.iJ celui ce este pus in afarx de fire. .q-.tut ;i noi i,errrirrd'u ",r.rou;te creosebirea.g:lo-r privitoare ra suflet, drept inceput ra 'inde;ii;;urent carea diferitelor suferinfe voln pune cunoapterea originii trolii. Deci -inffirea der in trei pdrfi, precum am zis, deosebindu_se motivafilor sufletului, in naitea ra_fionald cea-concupiscent5 ;i "ea iraseibil5, fap;i tele cele bune ale pa4ii "utir"ur"-'ute sufietulJ:i,.,tiler""ea cea bine cinstitoare de Dumne"L.t, .rf ".tnou|t"""u drstinctd a uirietui ;i a riului, gi nofiunea clari gi neconfuze in firii hotlririlor, ee este adici ]rivinfa de ales dintre cere ce sint, ;i "a""1 t""t.iie si fie ,le urit ;i de ferit. $i iardgi dimpotriv6 se va oti"rva ia"iat"u, eeea ee este in partea ecea,.stai cind va fi adici necinstire d; D;;;"r9ur !i lipsa de apreeiere in pri; vinfa binelui ade'drat, pxrerea;";i; creiectuoarx aripru firii lucru. ;i rilor incit se pune lurnina i;1";;i"t""uii., ,J-'i'tirr""i",rl in Ioc d, lirniin6. P'ecum zice Scriptura (Is. S._20). lu'. u pa"pi-;;l;i ;;";;;;: cente, este indemnul vir.tuos a se indrunra pofta- sprg ceea ce este intr-adev5r de dorit gi cu adev5rat bine, 9i brice prit"ru J" rJi*""ii dispozifie este intru noi, si se indreptezeintreagl intr'-acoio spre 'sa, a se con. vinge ci nimic altceva sE nu iubeasci firoa decit virtut"u *- ri""a care izvorr;te virtutea. rar riticirea pi picatul aeestei pdrfi, este, cind cineva va deplasa pofta spre srava de;arli, cea fdri de iiirilx, ori'"xt"u floarea-cea vopsitd pe truiuri, de unde derivd iubirea de bani 9i iubirea de mirire, li iubirea de desfitiri, ;i toate cele de acest fel, "u;" J;ti;J de neamul cel ca acesta al rdutdfii. $i iarn;i fapta bund a dispoziliei iraseibile, este ura rdutifii 9i lupta impotriva patimiror, si a se interi sufletul spre birbifie, ca si nu se inspEi'trirrte de eele de mulfi socotite ca infrico;ate, gi pind Ia singe sE stea inrpotriva picatului ri si dispreluiascdingrozirea de moarte;i clurer.ilerrneltelor de torturx;i despirlirea de cele mai pl5cute, ;i in generar a de'eni 'rai buni faf5 de toate cele ce pe mulfi, din oarecare obi;nuinfd sau pirere precon_ ceput5, ii line in voluptate, luptindu-se pentru creelinl6 ;i virtute. Iar cdderile acestei fel de prrfi a sufleturui tuturor sint evidente: pizma, ura, minia, birfelile, rrxzuinfele ;i dispozifiile, spre cearti ;i rizbunare, care timp indelungat lmping setea de r6zbunare pentru relele suferite gi Ia mulfi duc. la ucicleri si singe; cici rafiunea nenivifat5, neaflinrl
* Grigorie de Nisa'i
unde s6-ii'intr,ebuinfeze arnla cu folos, intoarce' asupia sa' asdiifiptfi iioi"fUi, .:i arma de apbrare dat'd noui de l)utrrttezerr se preface irl pierzitoare pentru cel ce o intrcbttirtfeaz.lrirtt' ' ':ii Si 'It .01 :'qA. ' : ' ' (52'Af>.; 102TriL.')1. '..t :,; b\ J\ . -_. .S Ce'e opt canoaneate Slirituttri C,r'iqoriede Nisd constittriecupririsul scrisorii pastorale ardresatidc Sfintui Grigorie pe 1a auul il90 episco* p.r.rlui Litoioi ,lit't Melitine, in care clii indrumirri dultovnicilor des;pre i'ellrl cunr,sa.juclecediferitele pAcate.Sice fet cle epit'nrii sa dca panttru o,,e'.tou.,sfintul Grigoritr irnpaite picatele itr trei categorii -potrivit <:clor irei faluftefi qi put;ri sufletbqti; ,atri,tneu,concupiseen{a(voh-rptate'pofti s;i irasciUititatea
'aclici 'cleosebintltr-sc ari irr felul nrcrrfiotrat,. l'ilritr{ii, n""i accstea sufletulul partea ra{ionali a judecat ci.toate accle picate,- carc ating rtr;ri sufi"ierrtX .iint mai stricicioase 5i r-rednice dc ci=rinfit lrrai mrrc si credinfa in Hristos lepiclat de s-a cineva daci gi mai oster"ritoarc, astfel ii ,-a vizut c6 a trccut la iudaisrn sau la Inanilteism, san la alti oalede acest fel, apoi cel ce cri precugctare a alergat s're taro'nelegiuire o riutate ca aceasta, osindildtr-se insuli;re sine, are l'ia{a sa iirtleagli se inchina drept - l a o l a l t i cici niciodatl Iru se va -inlrednici a ' D utimp n r n e zcle e u pociinfS, c u ; l o p o r u l c i n t l s e s d Y i r ' ; e ; t e r u g 5 c i u n c a -- 9 e 4 lui t a i n i c i , l i s p ) , A r u g a i r r c l e o s e h i .i t t l ' t l c i r r r p i r t [ S i r e a c e l o r s f i r l t e r , . \ ' a f i cu totul striin; dar in ceasul ie.sirii lui din riaf5, atrtnei se \Ia irrr'fedintittrpta ca acela pe's'te ,nici ae inrpdr'ti;irca qelor sfinte' Iar , de s-ar orice nidejde si trdiase5, iari5i .irttru aceea$i osincld i;i va pett'e.ceviafat de tainele sfirtfertiei, pirlf, la ie;irea din viafd' lar cei fiind neirlpirtXtit ce s-au chinuit cu. necazuli ti cu trtutrci curnplite, ace;tia au fost prin aceasta supu5i epitinriilor in cursul timpului hotirit; astfel in pritirr!a .acestora sfinfii Pirinfi au aplicat hlindcfc, fiindci. sufletrrl nu a,cirzrtt, ti slhbiCiunea trupeascfi'nu a suportat ehinurile; diu care cauld"gilini
{08
3. 4 Grigorie do l{isa
fr-ag!iu1e1 comisd prin constringere gi chinuri eu misura, celor ce ail pScdtrrit intru desfrinare li s-a lrrisurat in cazul intoarcerii tor oi la p5cat. (62 Ap.; 70, 77, 72, 14 sin. I ec.; 1A2 Tr.ul.; 7-9, 21 Ancira; 2, Ig Laod); 43.Cartg.l 2,71 Grig. lieocez.; 3, ZS, T4, ZS, gl, g4 Vas. c. IV.; 2, S Petru Atet; 3 Grig. de Nl.sscr/: ln canonul 2 gi urnrrtc;rrrl, sfjntul -Grigoric- vorbeqte despre pdcatele, eare derivd din partea iafionala a sufletuiui care sini ceie mai grave, $i pentru vin^decarea cdrora este neeesilr a se'rind actninistra Ei epitimiilE cele rnai severe. Intre a-cest91eiteazi'in prirnul pdcatele impotriva cre{t:]tgf,_ lgehduirea lui Hristos sau bpostnz:a, p"trtttr vindecarea eirora -i Sfintul Grigorie prescrie Ei epitimia corespunzatoare. n i CANONUL,3: (VDAJITORIA. CERTAREA CELOR CE ALEARGA
. .la vRAJrToRr)
rar cei ce se duc Ia descintStori, sau vrdjitori, sau Ia cei ce figdduiesc sE efecfueze prin demoni oarecari curdliri gi ap[riri de "iu, acqtia se vor intreba cu deaminuntur ;i se vor cerceia, ori de fiind statornici in credinfa cea intru Hristos, din vreo constringere au fost atra5i Ia picat, producindu-se in ei acest imprrls spre picat, in urma vreunui tratament r5'r, sau vreunei pagube cle nesulerit, ori cE dispre_ fyind cu tolol . mdrturia cea incredinlatd de noi, au alergat la ajutorul detnonilor. lntiucit, dacx au comis icel pdcat .p"u """puru" ""Ldirr1*i pi spre a nu crede ci fexistE Dumnezeu, cel adoiat de cregtini, fireite ci se vor sup-unepedepsei celor ce au cxrcat credinfa; iar daci oarecare -.p"" bonstringere insuportabilr, covir;ind lipsa lor de curaj, r-a ""au. aeest p5cat, filnd impin;i de vreo ndtlejde amdgitoare, aqijderea gi ior li_ se va aplica blindefea, dupi aseminarea eeloi ce n-au iost in stare sI reziste chinurilor in vremea rndrturisirilor. (61, 65 TruI.; 24 Ancira; 36 Laod..; T, 6a, TZ, g7, g3 Vas. c. M.; Z Grig. de Nissa/ i cqntinuind ideea in acest canon sfintul Grigorie indici o serie de pEcate -care nasc 9i ele la fel din. rafiunea omulu"i, cum sint: "rajito.i" qi descintecul, eare, ca Ei apostazia, despre care s-a ocupat in canonul precedent, face dovad." "? "gi ce-le practiba nu cred in Dumnezeu, prin Ei 'aceste urmare sint trdddtori ai sfintei credinfe. pentru vinclecarea de pdcate prescrie aceeaqiepitimie ca gi pentru apostazie.
- .C[rvoNui +:(DESrrifrJL;$'r AoulCfrnul.lostivoaLoR)f" Iar deosebirea . picatelor ce se comit din poftd si din voluptate este aceasta: unul adici se numeste adulter, gi celSlalt clesfrinare, Unora
.l Gtigorie
de Nlsa
dintre,cei scrupulofi, ins6, le-a plicut si.'socoteasci li desflinarea la picatul adulterului; din cauzi cd nrrmai una singure este insofirea cq4 iugiuite, atit a femeii cu birbatul, cit ;i a birbatului cu femeia. Deci ori"o rrr este dupl Iege, afard de lege este; ;i cel ce nu are pe ale sale, firette cd are pe cele str6ine; cSei ornului un singur aiutor i s-a dq! de la b,lmnez".n 9i f"m"ii un singur calr i s-a inrpus. Drept aceea .,Dactr cineva pOsedI pentrrr sine insu;i vasul siu propriu", precum il rrume;te dumnezeiescul Apostol (I Tes. 4, 4)" Iegea firii achnite intrebuinfarea cuvenitd; dar daid cineya s-ar intoarce spre Cel ce este afari de ale sale proprii, negreiit cu cel strain va fi; iar strain este fiecdruia tot "u"u "" nu este al siu, micar ;i dacd n-are mirturisit pe cel ce-l st{pinupte. Deci dar celoi ce cerceteazi-rchestittnea mai exact ;i desfriul ii se'aratd a nu fi departe de picatul adulterului, cici Ji dunrnezeiasca S"iipt.rie zice: ,,nu ff nrult crl cea strdind" (Pilde 5, 20). Dar, fiindell pentru cei mai neputincio;i s-a ficlt de citre P[rinfi oarecare ittgfliuire, infracfiunea aceasta s-a dovedit prirr implrlirea generali ca desfrinarc s[ se nulneasci implinirea poftei ceea ce se comite de cineva iere nedreptdfirea altuia; iir adulter, vdtdmarea 9i nedreptifirea celui strSin. $i fa aceasta se socotclte a fi ;i stricarea dobitoacelor .:i p9d9rastiai clci gi acestea sint adulter al firii; clci in cel strlil-q;i afari de fire se face nedreptatea. Deci fiind impdrfirea aceasta 5i in acest IeI al p6catului, ;i tratarnentul ii este gerreral in scopul ca otnul si devini cur-at prin c6in!5 de fur.ia pdtima;6 c6tre acest fel de voluptdfi. !ooarece cei ce s-au pdtat cu desfrinare, nu aU arnestecat oarecare nedrep: tate fafl de un striin, cu pdcatul acesta, din cauza aceasta indoit s-a hotdrit'tirnpul pcdepsirii pentru cei ce s-au spurcat in adulter +i in celelalte rautali oprite, adicl in stricarea de dobitoace, si in turbarea asupra pirtii birbite.stii cdci la ace;tia, cum am zis, se dubleaz[ picatul. unul adice cel al nelegiuitei volurptifi, iar celdlalt, care provine din nedrept6firea celui str6in. 5i se face oarecare deosebire in plivinla motivului poc5inlei ;i la acest fel de picate ale licomiei dupE pldceri. Cdci cel ce aaica de sine;i ndzuind spre mdrturisirea pdcatelor, prin aceea cd a primit si devind acuzator din indemn propriu, irnpotriva celor tiinuite, ca unul care a inceput deja vindecarea patimei 9i aratl semn a! schimbirii spre $rai bine, se va supune unor epitimii mai blinde' iar cel ce se vicle.ste in rdutate ori prin oarecare bXnuiali, ori prin piri fiind vidit fird de voie, se supune unei pedepse mai aspre, astfel ci numai cur[findu-se eI deplin se primepte la impirti;irea eelor sfinte. A;adar canonul este acela ci cei ce s-au spurcat in desfrinare, trei ani si fie cu totul sco;i de la rugiciuni, iar trei ani si participe numai la ascultarea rug[ciunilor, .si alfi trei ani si se roage intru pociinf5 impreund cu cei ce se progtern ;i apoi sE se impdrti;eascd de cele sfinte. $i in privinfa celor ce au zel rnai mare in indreptare, pi prin viafl aratd intoarcerea spre bine, este cu putirrfd celui ce dispune ca spre folosul orinduirilor biserice;ti qi scurteze timpul ascultirii ;i mhi degrabd ai aduce, la in.
{10
5 Grigor.ie d,e Nisa
toarcere. $l inci gd3'te a scurta ;i acest t-irnp, gi mai curind a-i prirrrr in comlrniune, inrkti ce ar jucreca prin insi;i'"uilcaiu""u s'r situafia celui ce se vindccd. Cici p.u"urr., csts spril o'"r.rir"u mlrgdritarul ina_ intea porcilor (x{t. z, ri), astfer nu este i,lgi,i"if";'iir-i'rrr. rnirgrritarur prefios pe cel ce s-a {icut deja orn, prin currfire iiirra de pati'ri. Iar li ficindu-se nelgiuirea prin ad"ultcr, sau prin celelalte felrrri de necurdfie, precunr am spus inai inainte, in prir-ipfa tuturo. se 'a vincreca crr aceeagipedeaps5ca ,si picat.rt g*,, at desfrin5rii; rrurnai ci se l.;r clilble tirnpul. Dar, li in aceastb -_privi-'fd se -va fine seama rte dispozilia suflo_ teascd a celui ce se vintlecn, dupi felul ca'ri ta cei Je .slau ae,lat spurc6_ eiunii desfri'drii. astfer, ed ori mai curincr, "it nr"i tiriiu,'se se faed pirta5 de cel Bun. ,ut,trrJ l;\r.
i
'. , n .l .o & tti l ,i l .'i " i o' Ar tcir ct;r . 8 Ncocr ::.:r 02car tcl.: ^ . (,a7 88 ., :2u1l,.7 i;71 9 : 117,^ , . 3!r, 7, J 8 ,J g , 5 8 , 5 9 , 6 0 , 6 2 , 6 3T,T . V a s , c. .l I . r
ig ln ae,'s1eanon Sfinlul Grigoric vorbeqte de
,, t"
i!.) rr '.,.
CANONUL 5: (ucrDEHEr\ cU vorE gI FARA DE voIE. (osiNDA ', LOR))
,
tt "
cercetir,iipartea"o" i"iH .-ne-ir9 ca-pe ringi;iLst"u si supune.r'r 9j!{5 a sufletului, cind rxtrcind cle la rr"tru inlr"rrii;'tfj,."-"-r."..,t,iiitdfii. r'a cddeain pxcat.$i fiind riutifile 'rulte ri J"''int r"l,,r-..""." comit s,prepdcat din iraseibilitate,Ie-a yrricrrtnor"".r,rlpiirinfiror ,ro;tri,
intre altele si nu dezbati prea exaet,.nici s[ soeoteasci r.indecarr.a tuturor greqelilor celor din irascihilitate, vreclrrici ele prea nrar.e silin!i, clesi
seriptura opre;te nu numai lo'itura singuri, "i ,i tu"tx'o"u"", sau hura ',si orice altceva de acest fel ce se procluce cu irascirrilitate (cor. 3. B); dar' Pirinfii au stabirit eptimii numai spre ferirea de picattrl greu hl uciderii. $i acest pxcat se imparte deosebincru-se i' cer \.orrrntar ;i eel lnvoluntar; ;i intre cele voluntare se socotestpuciderca, intii cirrd cinei,d 3e hotdri;te prin pregitire cum si sd'irseasci picatrrr. pe care este gata de a-l eornite. Da' apoi intre cele. voluntare s-a socotit ;i acela, cind' cirreva in in'hlmi;eari ;i gircear,d, rovinrl ;i fii'rr rovit, ai ;oii;
6 Grigorie de,Nisa
{11
c.uiva cu mina lovituri de moarte.'Cici cel ce este'stdpinit cleja dc m-iniepatim-ei ii r-u-ldsat in voia pornirii de minie nu line.seama in timpul de nimic, ceea ce ar putea impieclica rdul; incit fiptuirea o;rrorului din gitceava se colsiderd iapti volintarS, iar n1 din intimplare. Iar ucide' lle cete fird de voie au semnele distinctive evidentc' asa cind eifieva cetr'A are indreptati nlzuin{a spre altceva, din intirnplare sivirltste nenorocire. Deci in ac-este-c&7vt*i, pentru cei ce se virrdeci de picatul cel de voie, uciderea voluntarb in caz de pociinld sc intinde la intreit timp de peniten![. Cdci de trei ori cite nouS sint anii pentrtl fiecare treapti fiind hotdriti noud ani, incit timpul excluderii din Biserici pfin ,i fie de noui ani; apoi a'ijderea a4i noui ani si afUrisire deplin6 -ascultare, invrednicindu-se numai de ascultarea inr'itf,trlrip"t.eiie in ior Si a Scr.ipturilor; iar in a treia-noime si se roage cu pocirirr{i imprpprr5:tcu cei ie se proptern gi astfel sd vind la irnp5rt6";irea cplor sfintei 'firplte cel ee chivernisegte Biserica va fi cu aceea;i bigare de seam6-pi i"- ii"i"i"tu unuia ca acesta, ;i dup6 motivul de pociintd va scurta lui fie ;i intinaeiea epitimiei, incit in loc-de noui ani in fiecare treaptX, sX invinge ar cdin{ei mdrilnea dac[ cinci, numai sau iau opt sau ;apte, iose, -prin zelul de indreptare ar intrece pe cei ce se curdfese n9 timpul ;i Sine. mai cu lenevire de intiniciune in termenul indelungat. Iar ,uciderea cea fdrd de \roie, se considerl cI nreritd iertare, dar pu si laudi; iar aceastaam spus ca si fie evident cd daci cineva, chiar ilr'oluntar, s-ar har' batu a" ucidlre, canonul a htolrit, si fie_ lepid_at din ieraticescul cuvine ca cd se greu. hotdrit s-a ia unul ce s-a intinat de un picat $i voie, f5r[ de ucis peltru cei ce au fie sI acela;i timpul de curafire 9i ca.si cel pentru simpla desfrinare; fire;te cE Si in privinfa-aceasta se va cerceta-intenlia celor ce se pocdiesc,astfel ci dacl pocdinfa ar Ii vrednicd de increderc, Si nu se obsr:rve strict numdrul anilor, ci prin preseurtarea timpului de penitt'rrfi sd sc integreze acola irl Biser:ici gi in comuniunea Bunului. Iar daci cineva neinrplinild tirnprrl de penitenli hotirit de canoanc, ar ieqi din viafi, blilde{ea Pdrilfilor porrrrrce;te ca impirtdsit cu cele sfinte, iar nu iipsit de ntcrinde si se trillritd la acea mai clc 1te urrni ;i indep5rtatS cdlxtorie; iar dac6 imparti;iildu-se de cele sfinte iarlgi s-ar intoarce in via(i, sd rSmin6 timpul de poeiinfi cel hotirit; fiind intrtr acea treapt[, in care era inainte de impdrti;irea cea dat6 lui de_nevoie. rtt,(65 Ap.; 91 ln canoanele 5 - B, Sfintul Grigorie trateazi despre pdcatele eare izvordsc din partea iraseibili a sufletului. intro care enurlieri uciderr:a', pe care o imparte tn ucidere cle voie, cu premeditare, ;i ueidere firri tle v'oie,clin imprudenti, qi prescrie pentnl fieeare epitirnia euveniti (carr' 5). C.ontinui eu lfcomia. despre care eitind euvintele Sfintului Apostol Pave-l rle Ia Coloseni 3, 5 zice cd este la fel ca Si idolatria; $i apoi cu pdeatele
412
6 Grigoria do Nisa
ee izvorisc din ldcornie, gi anume: furtur, despre eare vorbegte detariat s;i pre-
CANONUL 6: (LACOMTA SI FURTUL. (OSINDA LOR)) ; Iar celdlalt fel al idolatriei (ctrci astfel numegte dumnezeiescul Apos-tollicomia) nu ;tiu cum de Pnrinfii 'o;tri au trecut cu 'eclere in ce fel -estea_se vindeca; micar cE acest rdu se pare a fi patirna stlrii a treia din suflet. Fiindcx 5i rafiunea gre;ind i"'"pi""i"iea binerui, i se pare cE binele este in materie, .,"nit'ina,r-r, i; ]ilr;;;efea cea irnate_ rial6;. li pofta este aplicatr rp"o "oru infcrioare, abiti'clu-se cle la ceea ce este cu adevrraj d-e -dor!!; ;i dispozifia sufretului ""a "ioru"ia ii pxirma$d,-multe prilejuri ia din'o"*.t fel'de p6cq;;i i;general aceasti boalS corespunde clefinifiei apostoriceJ".i,"u -ialomie. 'orbind, c6 durn_ nezeielcu.IApostol, s-a pronunfat c6 aeeasta este lru nurnai idolatrie, ci ;i ridtrcina tuturor r"Iero" ri ri6, 10): pi cu toate acestea acest fel de boal6 s-a trecut cu 'ec{er.ea necereetat nebrgat in seami; din eauza aceasta se inrnulfette acest fel de boaln;i in giiJri"a; -s-au Ei .i_"ni nu se intereseaz.i d-acEcei "u r" ua"" in cler "" ""ao" spurcat cu felul acesta al idolatriei.- Dar in-lr-i'in1a accstora, clin cauzi ci s_au trecut cu veclerea de prrinlii no;tri, socotip6 cE esie suficient si-i vin_ decim pe cit s-ar_putea, prin cu'intur public ar in'hfdtrrrii, errrifind prin.cuvint bolile licomiei,'intocmai--ca pe ni5te patinri car.ederivi din nesat, gi numai furtipagul 1i jefuirea au'nro",rirri",-ii^r"""ilegiul Ie so_ cotim patimi, din eauzi ci asa t.ti s-a transmis ,ro.re ir."jrri",il;';";._ tora prin predania mosteniti
l T
7. 8 Grigorie
113
dtl Nisa
gind adicd prin a da pe ale sale slracilor, pentru ca dlnd eeea ce ale, si dc licornie; iar de nu ar avea nimie, ti ar ie inyederize cd se yildeci avea numai trupul, Apostolul porurlcelte ca lrrin osteneala trupeasc6 slt se lindece accst fel de patimS; iar expresia este aceasta:,,Cel ce fur4 si nu mai fule, ci mai r.irtos sd se ostcneascd lucrind binele ca rii aibi ti' da celui care are trebuin{5" (Ef. '1, 2B). ,} i ( 2 5 , 7 2 A p . ; S C a r t g . ; 2 , : J , 1 , 5 G r i g . l t l e o c e z .d; l l ' o s . c . - \ 1 . ) i . l i r ' :
' ' Jl r
'
,/-ll'fl\1.11iNUL'?:'(PRADaREA ]llOIlMIXTEt-On)
:i
:.
l 'I
!' \ '
;
'
$i jefuirea rle morminte se imparte ;i aceasta in.picat de iertat gi de neiertat. CA daci cineva, sfiindu-se dln carrzacinstirii rrror{ilor ;i itrsind nejefuit trupul ingropat, incit si nu se arate la lunrina soarelgl ru;inea firii, ar folosi oat'ecarepietre din cclc aruncate in lnormint, la facerea I'reutrui lucru, apoi nici aceastatru este cle ldttdat, dar obiceiul a f6cut dirr ea faptd de iertat, cind transportarea materiei se va face pentlu ceva mai de preferat ;i mai folositoi' pc'ntru obster.Iar claci va ldscoli praful de pe trupul dat pimintului, ;i va scormoni oasele,cu nAdejdea de a cigtiga l'reo bijuterie dintre cele ingropate inrpreund, faqta aceasta s-a osindit cu acecasi pedeaps[, cu care ;i elesfrinareasitnpl[, precrtm s-a mttrfionat in cuvintul de rnai inainte, cuml>Inind fire;te, cel ce chlvernise;te taina pocdinfei din insdgi viafa pdcitosului, vindecarea celui de sub tratament, cu scopul tle a prttua scurta ternrenul epitimiei rinduit de canoane (66 Vas. c. XIare).
:-r.
'',-,, r
flr:i
CANONUL B: (SPURCAREA CEI-OR SFINTE. SACRILEGIUL' II]RO,SII,IA) Iar sacrilegiul, i1 Scriptura ssn Veche intru nimic nu s-a socotit nrai de tolerat, decit osinda uciderii; cici atit cel ce se prindea i1 uci{ere, cit $i cel ce lua cele afierosite lui dc Dumnezeu, la fel era supus pedepsei ucidelii cu pietle. lar in obiceiul bisericesc nu ;tiu cum s-a ficut oarecare ingiduire ;i blindefe incit mai u9oar6 sd se socoteasci ispS;irea acestui fel de boali; cdci predania Plrinfilor a rinduit epiti. misirea unora ca aceptia in timp mai scurt decit pentru adulter. Pretutindcni insd in privinfa felului picatului inainte de toate se cuvine I fine seama de felut dispozifiei suflete;ti a celui ce se vindeci $i sI nu se creadi ci timpul este sulicient spre vindecare (cdci care vindecare se face din timp?), ci de intenfia celui ce se vindeci pe sine prin credinfi. Acestea dar, o bdrtrat al lui Dumnezett, alcltuindu-le fie cu mult[ rivnd din cele de la indeurin[, pentru cd se cuvine a asculta de poruncile frafilor, cu sirguinfi le-atn tlirnis. lar tu si nu intrela;i de a aduce pentru noi obignuitele rugdciuni; fiindci e;ti dator, ca un fiu infelept, celui ce
1. 2 Teolil al Alexandriei
flupi rlunmezeu te-a n6scut cu 'ilurtared de 'griji cea prin rugdcluni; potrivit poruncii care zice: ,,cinsteste_nepirinli ca sd-fi'fie ti".Li";-;-i si ai viali indelungatd pr ;rirnirrt'. (II aloisc 20, r2). ii fir.c,ste cr vei primi scrisoareacq.pe un simbor-sfinfit;i nu vei clispreiui clarul prietenesc chiar cle ar fi ceva mai rilic clecit marele tiu ialent. ,i. _ ; ,i ' r I ; r) 8b (72,73 Ap.; 23 Antioh.; fi sin,I-II) C-TNOANELE r,UI TE0I'IL CANOr\UI. 1; (POSTUL DIN AIl.ATAlt tir\ DONINUI.Ut))
AL AT,EXANDRTEI (+412) ZrUA.iiOBoTEZEr.
(EprFANrA,
Atit obiceiul, cit ;i cuviiufa cer cle la noi si cinstim toati clumi-. si o serbim, fiindci intru aceastane-a mijlocit Domnul ;;rir;iil; 11tc.a_;i tlristos, invierea cc.a din nrorfi; din care cauzd i' slintele scripturi s_i;i nur'it i'tiia ca u'a ce este incepitura viefii noastre ;i u opio, * "";" ce intrece s6rbdtoar.easabatului iudeilor. Ol."i fii,ia"a'r_u irtii"piut-.o tilunr'ezeiasca arrta.e ;E fie zi de ajunare, s6 o finem "uriirr"io.' li il pr:ocedlm infelepfe;te fa[I de amindiui; pentru ca gustind putine m6s_ li'e, si ne ferir' to.todatl_;i cle in'ifiturlil" "u"" ,1; ;;;l;;; ;;'i;'iJ;i Domnului nost.u lisus tr{ristos, ;i ia' aeu,ii"i'a"-l;",'rur" """u ce sq cuvine, a;tepti'd slujba
t
..
Primul cano'.cste o c_pistolircircutiia in care reod aratd cum tre_ l;uie sii sc ajunezc in ziua dinai.tca c,p.f.niei, au"i u-"*urtazi cade durni_ nir:u,zi in cirrecstc intcrzis;rplin cu.oj.," lrjunarerr.. j , ... ' t t l : . ; : 'n : ) l g ;
,irtl
ti,
',
,].,:r,r:l cANoNULi_zi lenrlrrnnAcLERrcrLoR ARrENi) ,1'.1:,:
li
,, ,l
Jl +b i8tft
i : fp privinfa- celor care au intrat in comuniune eu arienii, ;i defin pini acum bisericile, si se faei pr.ecum este obiceiul artret insd ca si se aseze in locul lor alfii, care sint der,otafi (statornici) in ortodoxie, iar aceia sb rdmini (in cler); procedindu-ru' ;i i" pri"i"1a acesrora ara, 'cJ cu'r pi in alte cetifi- au fd,cut episcopii ortodoc;i .iit rutuiaft, iar cei au fost a;ezafi de_episcopulApolon gi au intrat'in comuniune cu arienii, craredefin bisericile, sd se_pedepseasc5, de au fdcut acestr._a dupa *o"oti"ti lor. Iar dacd au ascultat de episcopul lor, si rimi'i in cler, ca unii care n-au infeles ceea ce este rational. $i dac6 toate lropoarui"'i-u" i"iei*a yf-_111_cu_ ceilalfi, si se hirotoneascl alfii; iar au"e ii pdstreazi pd cfl lrnprerrni cu cei care au fost in comuni'ne, aceptiasi se trateze duix
3, Teolil al'Alexandriei
4ts
i
'care l-au intrbuinfat tofi episcopii'ortodocsi din,iTe: acelagi obicei, pe baida. g, 12 Ancira; 10, 14 Petru 'ller'; -i : ( 9 2 A y t . ; 1 0 s i r t .I e c . ; 1 , 2 , ' J , Atantrsie c. trIcn'e)
i
I
Acest canon ;i ulm:ltoitr"elc noud cetnoane (2:1 1) sint aicl:ttutitedin i n c l r u m d r i l c c L ' l e - i l c l a t ' l ' t ' o f i l l u i A n r r - r n .( a r e a p r i m i t m i s i t t n e a c l e a s e ciuce in Liccn sjpre l clari,ir:a imprc'uni c'u cltiscopul Apolon, de ltcoltl, unelc c|estiuni cic'spie cirlet i s-ir cerut luri Tt'oril indruurttri sau despre cure u i o s t s c s i z a t s a t t a 1 : r . i m i t r t . c I l r r t t a l , i i . : i , , . in primul canon (can. 2) se aratir cum se plocedeazA faia de pleofii crlre alr intrat in comutr-ritlnectt arienii in vrem.eit prigoanei, 9i apoi au curut sd rcvind la Bisericii. In principiu reeomandd sit se Llrlnoze obiceiul t >,istent potrivit cirrnirt tofi ucei ltrc'ofi trebuie sir fie inlaturali cfin biscri1or sttttorlicii in c:redinla ortodoxa,-;i in ciie respictive' clin cuuzit 1-:r-r{inei locul lor si se ttltnieasca alfii, cure clatt clovadl de statornicie in crddinle ortgdclx6, Iasinclu-Ie celor clt'pttqi cletrlnitatcra ;i numeler clc preot clar f/rr'ii : nici un drept potrivit trt:pte'i lor icrarhice. arianisrn' L, : Refeiindu-se la preo{ii numifi de Apolo, care inclinalr.spre neascultind cle cpiscopii Lor care lc cereau si riiminti statornici in adev'iratd ".",t;tt[,i, Teofil'clispr-rnc ca toti sti st- supunii cpitin-riikrr cuvenite' lirr in pr.ivinia'prt-.o{ilor cit.1 s-a.. lcpidat cle creclin{a din cauza ca vroiau sti ls:;li; ;i; i,plscopii l.''. care ar-rinciinat spre hrianism, intrucit icc{ia nu,Po! pedcpti intr,r totul invinor,s!i{i, Teofil ciispune ca rrccSti preoii sii nu fie nu-se iigccepta.9i popols dacd. funcfie, in clemnitate sd rdmin5 sifi ci Ei adrcsati Mare |ui Ru1 A se vedea 9i epistola Sfir-rtului Atanasie cel op""" la come:rtar cornl.llet mai constituic cci carc NI') c' finian (can. 3 Atanasil L r c l . s tc a n o n ;l.t) .
Illl l.
Ll.,
I
r tll
ti"/ , 1,
ljil
;t.t,.'i"
\ '
C.\NO]qUL 3: (OSiNDA CLBRICULUI I]ENIRU T\DLILTBIi) 'cerceteze in privinfa lui vist, care a fost alezat presbi:tef. irr, s5 se pe vreo femeie despirfiti, fiind viu birbatul ei' siluit Ereve, ;i dac6 a presbiter, incit nici ca mirean nu se cuvine a fi fi a fie iertat s6 nu-i inrpreun[ in adunare cici Biserica pe unii'ca acegtia obipnuie;te a-i de'spai1i. Insd aceasta nu-i atrage episcopttlui Apolo osind6, dacd din ,ne-+i cuno;tin[6 l-a apezat pe el, porunciud Sfintul Sino{ si se scoatl din eler cei ce dupl hirotonie se dovedescnevrednici din cauza linovdfitri lor.; ( 2 5 , 6 1 A p . ; 2 , 9 , 7 0 s i n . I e c . ;9 , 1 0 N e o c e | . ;1 7 s i r t ,t.' - t t i S 9 ' V q s . i . c iltctre;5, 6, Teof. Al.) ,, ., . ln acest canon se dir indrumdri cum sir se rezolvc un caz de spe{E privind preotul Vistr-rs.hiro-tnit de cpiscopttl Apolo despreicarg ie,banuia tA inainie cle hirotonie ar fi conris un clelict graV, ar fi intrefinut rcla{ii $exuale cu o femeie care era clespdrfitird€ soful ei. Teofil dispuhe-caaghestiunel Cd se cercete'zcanriitrttnlit, 9i daca infracfiunea se va dove'di;Virtus
4t6
4-G Teofil al Alexandrioi
sd fie ilepus dirr treal:tir, clar Apdlo,,6qlg,nisr egnoscut impeclimentul nnr poate fi invinuit de nimic. ln motivare face referire ta preveoerile cano_ nului 9 al sinoduiui I ecumenic, unde se disprrne sa sle depund clericii despre care dupd hirotonie se dcveclescnevrednici din cauzavinovitiei lor. CANONUL 4:,(JUDECATA
coPULUr).
Eprscopul,ul)
(INSTANTA,EPIS-
In priv'in-ta Iui Sur, fii'dcd episcopul Aporo a ade'crit c6 I-a si indepdrtat, 9i l-a ficut strbin de bisc.ici, sir ?i"-u* a hotirit i"u".repiseopul, folosindu-se acela, tlac5 vrea, de apir.area ai,,pluritor sale ;i sa atace hotirirea episcopului. ( 2 5 A p . ; S . s i n .I e c . ; 9s i n . / t - t t : . ; 4 , 1 2 , 2 0A n t i o h i a ; 3 , 4 , 7 5 , _t{Scrcl.,. 25);65L:artg.;88 Vos. c. I\[ctre) ln 1-.rlivinfa prcsiliter.uruisur, cutcr.isitcrc-\1.rolopenrrLlun cleiict rjareqare, fi nemulf umit,.Tcofil dispune ca hotdrirea ir-ri apolo ri .,i*,i"i-i"-ui.-, goare, iar sur nre libertatea de a se ;rdr_esacu plingc,r.e la sinodul "orrrpu* !ent_gt episcopilor, singurul in drept sa judece afetul *i, "u"r"rul la o hotirire' it unui episcop.
!
CANONUL 5: (CASATORIA NIICANONICA A CLERULUI. (OSINDA CASATOTITET NELEGTUiTE A CLERULUT). - rar in privin{a lui-Panuf, cer ce s-a a}ezBt diacon in Lic,, trebuie si se cerceteze; ,sl de s-ar intimpla si se afle cd fiind catehumen, a primit in comuniule dg nu'ti pe nepoata sa de frate, iar. dupa boiei zsre a fost inaintat in cler, si r{rnin6 irr cle.r, d";t;'murit o"""u, !i dacd- dupr botez nu s-a irnlrreunat cu dinsa. iar daca credincios fiind a primit in comuniune cre ^unti pe nep.ata sa de frate, si fie striin de cler; dar aceastl imprejurare, nu-i atragu ufir.op"fui Apolo osind6, dacd din necunogtinl6 l-a apezat pe el. b i? .gv' (19, 25, 61 Ap.; 2, g, sln.'I ec.i 12 Anch.a;3, A Te,of ':t .) ,t.
(^,
r
Teofil reeolvd ul q?z de spefd ase.rdndtor eu erll din canonul B. In cazul diaconului Panuf 6in r,ico, care inainte de botez a fost cdsdtorit eu nepoata sa de frate, Teofil dispune ca acesta, dacd a murit sotriagi dacl dupa botez nu a viefuit cu aceasta sa rimini i;-a;;^al", au"a si dupd botez a 'iefuit cu ace.asta.sa fie depus din are;. t" p.i"i"t" episcopuiui Apolo care l-a hirotonit, crispunecd acesta, dacd nu u i"uf:""nostintd despre star.eade fapt nu poate fi osindit. ' ri., CANONUL 6: (PIRA TREBUTE CBRCETATA nrwn; rn privlnfa- lui lacob trebuie str se cerceteze, dac6 cite! fiind, s-s, aritat vinovat de vinovifia desfrinir'ii gi s-a ,co, Je "at"u'p"*rt iteri
&r7
7 Teolll r1
v-a-face cbrietarb apoi:s-a hirotonit,'acesta si se scoatS, dupl ce.se l'i di' denunl6fi astrpra binuiaii, ficindu-se ""*ui arndnuntit6, iar nu nrr se ia" au-iio *" ou afla vinovat, va rimine in cler' Cd iia"fai*ati. cuvine sd se lini seama de clevetirile departe 69;70''Bg ( 2 5 , 6 1 A p ' ; 2 , 9 , 7 0 s i n . I e c ' ;9 , 7 0 ! ' l e o c e l ;7 7 s i t t "I - I I ' Ita,r.c. M.; 3,5 Tim. AIer.) temeinic cazul In acest canon Teofil dispune sI se c€fb€tete'din nou servici, dar din inldturat fost a ivinuiri ,.ro, .,.-a i., cite{ului lacov, "*r" inaltd, mai Ei dacd se va a fost,'reprit"it Ci hirotonit intr-o tteaptri "it*i"r din cin, scoate va se irwinuit fost dovedi cI a shvlrgit delictul de care a se lina nu sd cler, in rJmin:i sd Ei vinovat, nu-i iar dacd se va constata ci ."u*u cle clevetiri'ie degarte sau calomniile adusc' i
.I
c{
CLEITULUi' CANONUL ?: (ALEGEIIEA $l }!ri]t$'t , , , ._ qi fie hirotonea;c6, vor':s6'se core In privinla ,eelor .rinduiala aleagS, si apqi intreagd sI consirnleascd ;i s6-i u""u.ioi i"- p".i"ti-"" mijlocul 'bisepreofimea in episcopul sa-i examitte'e' ti lon:imjind cu se adreseaza episcopul poporul' ;i ricii si-l tri"otoneasci, ni"a de fafd. pentru dinsul' Iar hiropoporului au"a poui"lr f"p9*1 sa m;ituriseasci este in p^acer:" cltonie clandestina *a ""-r". fac6; c6ci dacx biserica de faf6' lar in fii'd i" bjsericS, sfinlii -unii, iiti" ""-"rri"lt,rtiirr*-.-a-.u-ri"a celor ce au pirerile cu pbrta;i fost "u'u ut enorie, dacd vor ii hirotoneasc5, decit s". nu ri "ttip intr-att fost in "orrr.rniurrJ;;tt"ti, iari;i fiind de -{atn dac6 clericii cu adevarat ortodocsi ii voi cerceta, numai ca sd nu fa!6' de celui episcopul, ;i acesta adresindu-se poporului I L r5-i"iilt6r; *" abatere. ,.":': "t r'! "'? : '' (2 Ap.; 9 sin. I ec.;89 Vas. c' Mar,g),, ' presbiqi,intstituirii alegerii In acest *unon Teofil aratd rinduiala Sfintul de aritati una este iiceeaEi Ei terilor qi altor "te"i"i. Rinduiala cu, cea prevSzutS 9i rr_gepiscopilor 1can.,Qg), vasile in epistola""a""ruta in aqezaminteleApostolilor (VIII, 4)' ,. , , . :.'tla ^; ^:: preoAceasta consta din urnratoarele acte: alegerea.candidatuluitpbntru a qi.recomandarea lui ehtre episcop U" a" Jt"" oUqi""-"i-ricilor propus 9i constatarea persofi hirotonit; examinarea canonicir a celui hirotonirea de cdtre episcop fi cleric; a vrednic ;;H " episcopului "a-Ltt" '.a mgd clandestin, c! in fala in nu tn uiserica, p"nii", Ei candidatului in ,Ei oc"u-sta s5 se pronun{e daca este ""iai""ios pentru ca , s;;;;;i;ft;"ptaunu'vrednic"t"""icindepiscoprrl,pebazarecomandSrilorp-riT']t: dinparteaobgteiclericilorgiaconvingerilorsalepersonale,il.declara vredniclnmodpubliclnbisericiinprezenlacredincioqilor, '. aceastdrinduialS In canon se precizeazd ca sd se respecte intru totul eanuCumvasdselntin-rplevreoabatere;adic6dSnusecbmitSvreo
. t
j
{18
8. 9 Teofil
lngeldciune la hirotonie, gi ca nu cumva sd fie instituit in calitate de preot vreo persoand nevrednicS. Aceastd noui rinduiald canonici generald a fost introclusd in ceremonialul arhieresc al hirotonirii, in cursul cilruia episcopul anunfd public ci respectivul cleric este considerat vred.nic ai nirbtonie, ;i cfnd, dupi preolime, credincioEii prezenli in biserici zic impreunr cu cintdrelii: ,rVrednic este( (Axios). Prin acest canon se impune ca general valabil principiul publicitifii hiroto ei, Ei se interzice categoric sdvirqirea in clandestip a acesteia. In istoria Bisericii s-au lnregistrat cazuri cle anulare a hirotoniei care s-a adminstrat in mod clandestin, in case sau in localuri, in secret gi nu in public ,:i in biseric5. CANoNUL B: (IMPARTTREA OFRANDET_OR) cele ce se aduc sub cuvint de jertfi, dup6 ce se folosesc cite sint necesare pentru taine si le impirfeascr clericii, dar catehumenul nici si nu mdnince, nici si nu bea din acestea, ci numai clericii- 9i frufii credinciogi, cei ce sint impreunl cu dingii. (3, 4,38, 41 Ap.; 7, 8 Gang.;37 Cartg.) In canon se redau preveclerile din canoanele 3 gi 4 apostolice, privitor la bunurile ce se adrrc pentru administrarea sfintelor Taine. CANONUL 9: (OSINDA CLERICULUT PENTRU DESFRIU) Fiindci Ierax zice c[ cineva, care a fost pirit pentru desfrinare, nu se cuvine a fi in cler, dar episcopul a afirmat cr atunci nici un acuzator nu a intervenit impotriva lui, str se cercetcze pi aceasta; gi de se va ivi vreun acuzator vrednic de credinfI, ;i se va dovedi vinovtrfia, aducindu-se martori vrednici de credin!6, si se scoati din biserici; iar de este vrednic de cler, gi se va dovedi a fi in curifenie, s6 r.Imintr in acel cler. 25,67 Ap.; 2,9,70 129, 130,131Cartg,)
sin. I ec.; 6 sin. II ec.;2I
sin,.IV ec.;8, 12g,
In cazul in spelE in care episcopul este acuzat de Ierax cd ar fi hirqtonit pe un oarecare clerio care a fost reclamat cd trdieEte in desfrinare, despre care episcopul declari cd nu are cunoqtinfi, Teofil dispune s[ se cerceteze eazul admilindu-se acuzatori vrednici de credinld, care si facd dovada prin martori a celor ce afirmd, Ei dacd se va dovedi vinovdfia, respectivul cleric si se scoatr din Bisericd, iar dacd este gdsit nevinovat Ei este vrednic sd fimlnd in cler.,;q,, ,
419
10-12 Teolil
CANONUL 10: (ALEGEREA ECONOMULUI) r:l 'a;eze alt econom' Astfel prin hotirirea preofimii intregi si se pentru care s5 consimtd gi episcopul Apolo, pentru ca sd cheltuiascd cele ale bisericii cu folos. (38, 41 Ap.; 25, 26 sin. IV ec.; 35 Trut.; 71, 72 sin. Vll ec.; L5 Ancira;7,8 Gang.; 24,25 Antioh.; 26)33 Cartg.; 7 si,n.I-il; 71 Teotil Alen) A se vedea canoanele 26 IV ecumenic Si 11 Vil ecumenic, referitor la instituirea gi rolul economilor. Din textul canonului rezultd cdr economul se alege de obqtea preolimii cu aprobarea'episcopului, qi cd atribuliunile constau in a cheltui cu folos cele ale bisericii. .') ';r' -ri CANONUL 11: (AJUTORAREA CELOR lN NEVOI) ,1
Viduvele, siracii pi strdinii cllitori si se bucure de toati odihna; si nu-li insugeascd cineva cele ale bisericii. fi (38,41 Ap.; 25,26 sin. IV ec.; 35 Trul.; 77, 72 sin. VII ec.; 75 An' cira;7,8 Gan'g; 24,25 Antioh.; 26,33 Cartg.; 10 Teofil. Aler'| , In acest canon se continui cele aritate ln canonul precedent, in care s-a ardtat ca economul bisericii si poarte griji ca venitele bisericeqti sd se lntrebuinleze pentru cele necesare,iari ln canonul prezent se aratd, ln special, pentru ce sd se intrebuinleze aceste venituri, Ei anume se recomandd ca acestea s5 se intrebuinleze in afarS de intrelinerea clerului (can. 41 ap.), pentru ajutorarea vdduvelor, a celor sdraci Ei a striinilor' :.., CANONUL 12: (PRIMIREA UNOR CI,ERICI ERETICI) Cucernicia ta ne-a f6cut cunoscut cd oarecare dintre cei ce se numesc pe sine catari, voiesc si vini la Biseriei. Deci deoarece marele sinod linut in Niceea de'citre fericifii nogtri Pirinli a hotdrit ca si se hirotoneasci cei cc vin de la catari, voiesc ca potrivit acestei norme s6-i hirotonegti pe cei ce vreau sI vind la Bisericd, daci viala lor este dreaptd gi nimic nu li se opune. (8 sin. I ec.; 7 sin. Il ec.; 95 Trul.; 7, Laod.; 7, 47 Vas. c. Mare) Acest canon conline scrisoarea lui Teofil cdtre episcopul Afnigiu, care intreabS, cum sd procedeze la primirea catarilor (novalienilor), la care Teofil iI indrumi sd respecte hotirirea sinodului I ecumenic luatd prin canonul B, unde se dispune ca aceEtia, daci sint vrednici se pot hirotoni.
13. 14 Teofil; 1 Chiril
CANONUL 13: (CASATORIA NELEGIUITA
SE DESPARTE)
Maxim a afirmat ci necunoscind legile Bisericii s-a impreunat cu insofire nelegiuiti. $i fiindcb iI tulburd pe el situafia de a nn fi in relafie cu Biserica, a dat asigurarea, ci deoarece din ne;tiinfi a cornis nelegiuirea, se va desface, prin invoiali, de insolirea cea nelegiuiti, cici ,si acea femeie doregte aceasta. Deci de vei considera tlovedit ci dingii fac aceasta prin invoiald gi nu amigesc cici tirnpul este cre 10 ani, dacd socotepti ca din;ii un tirnp oarecare si se intruneasci cu catehumenii, dispune in felul acesta. Iar daci vei observa ci vreau sI amigeasci ;i ci in privin{a lor este nevoie inci de asprime, f[ ceea.ce i.ti va ardta Dumnezeu, condus fiind intotdeauna tle precaufie; clci aflirrdu-te in acele locuri, mai bine poli cunoapte ginauiile loi. g, _!48 4p:i 87,93,98 Trul.; 20 Ancira; 102 Cartg.; Zt, 37, SS,56,46, 48, 77, 87 Vas. g. Mare) ) I :ir , canonul conline scrisoarea lui reofil cdtrg episcopul Agaton, in care d[ lndrumdrile necesare eum si se prOcede2efn cazul uiui oarecare Maxim, care a incheiat cdsdtorje nelegiuitd gi acum se ciriegtc,. i
:'
CANONUL 14: (CAMATARIA. OSiXOn CAMATADTEI) Legal lucru au ficut presbiterii din satul Genrin, dacd griieste adevhrttl Evstatia, care a adus scrisoarea; cici ea zice cd au exclus clin adunarea bisericii pe acea Kiradia, care a comis nedreptate gi nu vrea sI impiedice nedreptatea. Deci fiindcd am aflat ci dinia, vinclecinclu-si rdul, vrea si intre in comuniunea bisericeasc5, sd o pregdte;ti ca mai intii-si_Iepede de Ia sine nedreptatea, si si o induprecii se pocii, ca astfel, dacr vei cunoa,ste ci se apropie de regea luf Durnnezeri, dorincl cornuniunea bisericeasci, s6-i dai voie si fie in comuniune cu poporul. (12 sin. I ec.; 76 sin. IV ec.; 102 TruI.; S Ancira; Z4 Vas. e.M) La sesizarea primitd de la o oarecare Eustatia, Teofil dd indrumirrile necesare episcopului Mine, in cazul reprim;irii fenreii chiradia din Gema care, ocuplndu-se cu cdmdtdria a fosf exclusd din comunitatea bisericeascd de presbiterii din parohia tespectivi, dar care acum cere sd fie reprimitd, promilind ci sg lasd de cimatdrie. Teofil cere episcopului Mine sd cercetcze,$i dacd socotegteci se ciieste sincer si numai brac','tici cdmitiria si fie rer:rimiti. j .
t*, . . '
r . r
CANOANELE SFINTULUI CHIRIL AL ALEXAIiDRIEI .!
.CANONUI X.: (JUDECATA CANONICA. (RTNDUIALA P]iNTRU JUDECATA CANONiCA $r PENTRU ACUZARE). orice acfiune a noastrr, eind se:,procedeazd potrivit unei rinduieli canonicc,nu ne produce nici o tulburare, ci ne scapi atit de clevetiri
l.Chiril
121
din partea unora, cit qi mai virtos ne procuri_reputafie bunS in fala "uto" "u"" cugetd bine. Cdci cine n-ar primi o hotdrire imparfiali .care s-ar aduce de cineva? $i cum nu va fi fdri de repro;, ba chiar plinl de lauda, judecata bea dreapti .si legal6? $i acestea le scriu acum i*ta cucerniciei taie, fiindci in scrisorile tale, ce mi le-ai trimis atit mie' cit gi pearsfinlitului ,si de Dumnezeu iubitorului fratelui nostru ;i imp""nna episcopul Proclu, numind tu episcop pe prea, evlaviostll 9i pe p""u ".t"""nicul Petru, care s-a plins 9i a zis cd ilegal a fost inllturat iin biserica pdstoritd de el. Logic era ca dinsul si aibd numele demnitdfii preoleSti impreun[ cu prerogativele cuvenite acclei demnitdfi, ori dac[ nu mai era vrednic si slea la dumnezeiescul altar, s[ nu se mai fi lnvrednicit de insS;i nurnirea demnitifii episcopepti. Dar poate s-ar p{rea cucerniciei tale, ci cuvintul merr este oarecurn aspru ;i lipsit de iubire reciproc6; dar aceasta nu este adevdrat. Cici poate s-ar pdrea cucerniciei tile ci noi il compltimirn pe dinsul din cauzd cd este bltrin' admifindu-i nurnirea singurS. Dlult mai bine ar fi insd a se line seama 9i de celelalte; cici el zice ci ;i-ar fi putut dovedi rdspunsul sdu, dar nu a avut timp pentru ap6rare ti nici nu i s-a oferit lui ascultare canonic6. $i de s-ai fi ficut ceva de acest fel, insSli situafia actelor l-ar fi dovedit' ori fiind prins in acurze,ar fi fost osindit ca vinovat, ;i atunci nici n-ar mai fi avut a ziee de aici inainte ci este neindreptdtit, ori, declarat fiind Iiberat de acuze, iard;i i s-ar fi dat sd stea in fruntea bisericii, pe care a avut-o sub conducerea sa. Dar deoarece nu s-a f6cut nirnic de acest fel, el strigl impotriya procedurii, ;i zice cX ar fi suferit nedreptate insuportabild ;i cd a fost scos din demnitate in chip ilegal, addugind Si cX i i-au rdpit toli banii, care i se cuveneau. Deci sfilfia ta curnpdnind ceea ce se dispune prin durnnezeie;tile canoane, cit ;i ceea ce se cuvine bisericii gi cclor rinduifi la sfinta slujb6, iar pe lingi acestea rugat fiind qi prin scrisorile noastre, opre;te lacrimile bdtrinului. Iar de ar dori sE se judece cu eei ce i-au arlus lui acuzele, si se judece potrivit obiceiului, inaintea cucerniciei tale, firegte fiind de fa!6 ;i prea cucernicii episcopi subordonafi fie, afari de cei, pe care i-ar recuza ca suspecfi. Dar nu credem cd vreunl dintre preacucernicii episcopi, este cu gind vrijmag impotriva fratelui. InsI pentru ca sE nu ne prezinte acest pretext, care si slsbeascX judecata ce se va face in privinla lui, spre a nu i se pdrea cd s-a fiicut nedreptate, nu are nici o importanfi absenla din adunare a unora care sint sub b6nuiali. ' ( 2 8 , 7 4 A p . ; 5 s i n .I e c . ; 6 s i n .I I e c ; 9 , 7 7 s i n . I l r e c . ; 4 , 7 2 , 1 ^ 4 , 7 5 3,4,5 Sord.; 79 Cartg.;) ,/E 1;n"tioh.; Acest eanon cd qi urmS,toarele (2-3) cuprind textul unei scrisori tanonice a Sfintului Ciril cdtre Domnus, arhiepscop din Antiohia, care i-a cerut si-l indrume cum si procedeze in cazul unui episcop Petru, care se plinge cd a fost inldturat din scaun in mod ilegal, cd i s-a luat ,averea intreag[, gi cd i s-a smuls cu de-a sila demisia. In primul canon se cuprinde rdspunsul lui Ciril la prima plingere a lui Petru.
422
2 Chiril
'
Ciril constatind cd Petru a fost inldturat din scaun fdrd judecata IegalS, ;i de aceea in prima parte a canonului aratd cum sd se proce'canonic in cazul judecdrii episcopilor, ca si fie dupd dreptate qi deze Ciril dd indrumarea, ca Petru si fie judecat de sinodul legal. Astfel, episcopilor acelei provincii de care depinde el, potrivit sfintelor canoane (vezi can. 74 apostolic Ei cele paralele) qi sfdtuiegte pe episcopul Domus sd lind seama de bdtrine{ea 9i lacrimile lui Petru, qi sd-i admitd ca la sinod, la judecarea lui Petru, sd nu participe episcopii pe care Petru ii bdnuiegte cd-i slnt potrivnici, addugind ci el personal (Ciril) nu creder ci vreun episcop ar fi in stare sd se poarte cu vrdjmdgie fald de fratele Bdr.r episcop, dar a propus aceasta pentru ca si nu aibd petru prilej de a acuza sinodul de judecatd imparliald, pentru ed la sinod au participat gi aceia,pe care el ii bdnuierstecd-i sint duqmani. Prin aceasta se aratd existenla dreptului de recuzare al judecdtorului din partea lnvinuitului cind existi binuiala de incompetentd a unui membru al forului de judecatS. CANONUL 2: (CHIVERNISIREA AVERII BISERICE$TI)
T$
Iar banii, care cu nedreptate s-au luat de la el, este cu dreptul a i se da inapoi din doud motive. lntii, fiindc6 nicidecum nu treiuia sd se faci una ca aceasta, gi ci este prea intristitor si la extrem6 mihnire duce pe de Durnnezeu cinstitorii episcopi din toate pirfile pdmintului a li se cere lor seama pentnt chivernisirea cheltuielilor survenite, ori din veniturile bisericegti, ori li din oarecare alte produse. Cici fiecare dintre noi Ia timpul siu va da searna in fafa judecdtorului tuturor. Ci odoarele gi averile nemipcdtoare trebuie sE se pistreze neinstrlinate bisericilor; iar chivernisirea cheltuielilor ce survin sd se incredinfeze ceIor ce dupX vremi ocirmuiesc dumnezeiasca preotie. (38,41 Ap.; 26 sin. IV ec.; L2 sin. VII ee.;24,25 Antioh.; 26,33 Cartg.) Cu privire la a doua plingere a 1ui Petru ed i s-au luat toli banii, Ciril glsind cd i s-a fdcut o nedreptate considerS cd trebuie sd i se inapoieze lui Petru tot ce s-a gdsit la et din veniturile bisericeSti in momentul cind a fost depus din scaun. ln aceasti'chestiune Ciril relevd principiul canonic general stabilit prin eanonul 38 apostolic, potriviti cdruia episcopul este dator sr poarte griji de toate lucrurile bisericesti Ei el are dreptul si chiverniseascd averea bisericeascd dupd conEtiinta sa, aducindu-qi aminte cd pentru aceasta va da seamd lul Dumnezeu. De altfel, ceea ce ne spune aici Ciril in privin{a banilor lui Petru nu se potrivegte intrutotul cu dispoziliile urmdtoare ale aceluiaqi canon apostolic, deoarece acel canon interzice strict episcopului de a lua. orice pentru sine personal, din ceea ce este al bisericii, fie din obiectele miscrtoare, fie din cele nemi;cdtoare, fie din veniturile biserice;ti. Dispozilia
123
3. 4 Chtril
acestUi canon trebuie explicatb prin clbmenla deosebitd fald de Petru. qi la orice caz prin imprejuiarea cd Ciril l-a considerat pe Petru drept episcop legal pentru tot timpul pind cind sinodul nu-Ei va rosti sentinla sa 1), Ei deci l-a considerat drept chivernisitorul suprenr al ".np"itri-(can. veniturilor. bisericegti
:,, '
CANONUL 3: (RETRAGEREA ItrRARIIIE)).
DIN
SCAUN.
(DEMISIA
DIN
Iar scrisoarea de demisie zice cd n-a dat-o de a sa bun[voie, ci rconstringere din ;i de fric6, Fi in urma ameninfirii unora; dar 9i de conformitate cu legiuirile biserice;ti ca unii dintre in nu este altfel, preoli sE dea scrisori de demisie. C[ de sint vrednici de a sluii' sI rimil{ in aceasti slujb5, iar dacd nu sint vredtrici, sd nu iasi prirr demisie, ci mai virtos osindifi fiind pentru fapte, in prvirrfa cirora cirleva i-ar fi acuzat ci sint impotriva a toatX rinduiala. Salut[ comunitatea frafllor de Ia tine. Cea de pe lingd noi te sqlut6 intru Domnul. N sin. III ee.; 76 si.n'.l-il; 10 Petru AIex') In acest canon Ciril se referfl la cea de a treia plingere a lui Pehru, ci a fost silit sd demisioneze. Canonul se incheie cu formula de salut Ji., .""i.o"rea din care s-a extras. A se vedea Ei canonul 9 III ecurnenic unde se trrenlioneaz59i acest canon' lN CLBR) CANONUL 4:(ISPITIREA CU SIRG A CELOR cE INTRA d9 Trebuie sd avem grijd de totul, ce este de trebuinfd ri. .n*loie Itises1i'tei sla'a spre contribuie ce pentru-zidirea popoarel6r,-;i ceea31)' 15' (3 Moise Israel33' pe lui fiii evlavio;i i:i"i. Ca"i scris este:lfaceli avind Deci Pirinfii minxstirilor din eparhia Tebaida, bdrbafi evlavio;i ll de fiind intreba{i Alexandria in si venind "a*i""t, viet'ire vrednicd Ju *"lti ci spus mi-au de acolo, "fii"^-fri""ili"p"f"'-t"-rte"ii'ministiril'r ,r"-etou"". Unii care, de curind s-au insurat, 9i se smintesc din ";;;; pe unii intocmai ca ;i cum u" ii v"nit din camerele nupfiale, amigesc pros-a nu nimeni pq1t9 ci iubitori, Dumnezeu ii lui Ii"tt.-"pircopii oaIar alfii presbiteri. ;;;i;1 o""tr.i ain;ii, se hirotonesc clerici, adicl spre aleargiiardii dezordonafi, ..-.,"Si-ftf"a "tiiar ain mindstiri ca ;;'"; -*il;"i;,'ti fncindu_se elerici, intr[ in aceleagi nrindstiri, de unde- au s5 aducd iertfa, si s5 sdvirteasci toate' care sint obiFvreau fost scogi; ;i pe ""it" "i"iicilor gi acestea cauzeazdci ,si unii dintre cei ce-i cunosc imp[rt69i se de a re{in se ci adundrile biserice,sti, nu evitd ""-"i aiqii -tit.t"ghisesc a"ui". nu"i fiin6ci precum am -zis, totul trebuie sE se "irra de faci de cXtre noi spre zidirea popoaielor, cucernicia voastri si bage se sE cleric, seami la acestea. $i dace cinela br vr"u sE se hirotoneascd luat'o? cind pi a cum 'u? ;i viata luii-pi ori de are sofie, sau ;;;i";;
l; 5 Chiril
gi dacd s,a despdrlit de ea? .si de este dl vreunul dintr,e cei lepddafi sar.r de citre alt episcop de Dumnezeu cinstitor, sall rlin mindstire? ;i atunci sd se hirotoneasc5, daci se va gxsi neprihdnit. cd asa vom pdz.;i atit congtiinla noastrx curatd, cit gi sfinta si cinstita slujbd neprihinittr. (80 Ap.; 2 sin. I ec.; A sin. VII ec.; 12 Neocez.; S, 72 Laod,.;10 Sard,. 77 sin I-II) ' Acest ""nott "lip"itta" tlituf rinet scrisori pastoral""'d*i.a ael cirii cdtre episcopii din Libia qi Pentapole in urma unei reclamatii fdcute de ni,sts.5h*dri, care invinuiau pe unii episcopi ci promoveazr'in cler per( soane necorespunz&toare. Pornind de la rinduiala ganonicr "i in bisericr episcopur este,cr,ul tna-t, in primul rind, sd poarte griid de,tot ce serveqte p"nlru progresuf cedincioqilor ,5i pentru slava sfintei Biserici gi c[ datoria principali, dupa preve.derile sfintei scripturi, ,9ste de a face evlaviogi pe credinciogii incredinlali lor (II Moise 15, 31); Si avind in vedere cele reclamate. Sfintul Ciril in calitate dri cdpetenie supremd a Alexandriei (patriarh) ara,td ci nu este corect canonic ca episcopttl si hirotoneasc5,fdrd o prealabild exarninare a cancliclaiilor Ia hirotonie; disounind in consecin!5, ca pe viitor: fiecare, episcop clin provinciile menlionate, Libia qi Pentapol, sd bage bine de'seame pe cine vor.hirotoni qi si examineze cu sirguinld viala fiecdrui candidat qi in special, ca nu' cumva vreunul sd ri pacetuit irnpotriva canoanelor qare sint in vigoare in privinla cSsdtoriei preolilor, Ei apoi si nu fie eventtral intre aceEtia unii care au fost exclu,si din serviciul bisericesc, sau cdlugdri excluqi din mindstire, trdgind coneluzia-logicd ca pe viitor sd fie hiro,toniti nutnai acei candidali care vor indeplini toate conditiile cerute de canoane, fiind lntru totul exceplionali. procedindu-se astfe.l,.-sDune sfintul pdrinte alexandrin, episcopul iqi va pdstra corytiinla euratd cit qi sfinta gi cinstita slujbi ncprihdnit5 i;; r irg(I
cANONUL *f leornzul
uNoR cATEHUNTENI oslNDrll;' rr,' "
rar dacx oarecari sint supugi exclnderii, epitirnisiundu-se, pentnr grqeli, apoi, fiind catehurnenl, ar fi sd se sfir;eaici, sr se boteze, gi.sx nu plece din cele omene;ti neimp5rtigiti rle har. adic5 nefiintl in eomuniune; fiindcd se vede cE ;i aceasta trebuie sE fie dup5 legiuirile bise, ricegti.-salutdi comunitatea frafilor de ta voi. cea de pe lingx noi vi saluti intru Dornnul t' ' (1.3,14sin.I ec.;4T Luod.;45 Cartg.) ,r Ac'est canolr contine textul scrisorii encicrice redatr in Eanonul I)rL'cedentin caie Sfintul Ciri'l, potrivit'sfir,telor canoanearatfi cA trcbuic sd se loteze Fi si "se invredniceascd de sfinta hnpdrtdganie catehumenul pe mo_arte,care p-regS"tindu-sepentru botez a fost arninat intn.rcit sd:l vir;ind o oarecare infraclidne a fost supus cpitimiilor. i
i
42t
Enciclical Ghenadie
ENCICLICA (458 - 459)
" tt
' ir. ,1 !I"
':*llf y.
ct-'l lui Ghenadie, patriarhul Constantinopolului, (+471) 5i a sinoclului cdtre rnitropoli{i preacuvio;ii PaPa ;i toli impreurrd eu dinsul, citre Romci. (OSINDA SIMONIEI)
il
Domnul gi Dumnezeul ;i Mintuitorul nostru lisus flristos' cind a incredinfat sfinfilor sai ucenici propovarluirea Evangheliei 9i i-a tr:i: oamenilor in toitd lurnea, le-a poruncit in chip t"i" p* ei'invd{itori hotdrit ca darul ce l-au primit de la El, ;i ei in dar sa-l dea oarnenilor, general o altf, "J"iiiigi"a fentru el aramd, sau ar:gint, sau aur' sarr in cere;ti ;i harurilor r6';plata Fiittd"e pirninieascS. avere inateiiatX sau a aceasta Porunca pieritoare. cele sint nu ;i FdntinteFti duhovnice;ti, a pe invrednicit ne-a care dat-o nu numai acelora, ci prirr ei 9i norri' irrt"a in treapta pi locui lor.'$i trebuie, ca piecum atunci, aceia a;a ,si prin noi acrrm sd b fidstrdm li sd o observam riguros, ;i sX nu nxscocim sofisrne ncbunii, nici sb ne aruncdm in hazard primeidios, ,,In-dar'1, i1ca, ,,ati luat, in dar dafi. Sd n* ci;tigali nici atgint, la cingdtorile voastren (Mt. 10, B, 9). smplu ;i lSmlrrit este cul'intr"ll acestei Dorunci, ""o"i"a nimic indoieinic nici imposibil rle indeplinit, nici avinJ tte' buinfi de tilmlcire sofistic[. De la mine afi plimit slemnitatea preo{iei, ,i..;'au.X [Ii-afi dat pentru aceasta, ceva, ori mic, ori rnare' Si dacd aceasta s-a viniut din partea mea, vindeti-o ;i voi altora, iar daed afi p"i-it-o in aar, da{i-o fi voi in dar- Ce este mai lXxnurit clecit porunc'l aceasta? $i co este mai de folos celor ce i se -quptln?Cu adevira! vfi si ciStige darul lui Dttrnnezeu, ori sE-l dea pentru bani; celor ce infeleg cici dupi cele spuse cle Sf. Petru unii ca acegtia, dau prilei p'enJru pentru impreunare cur nedreptatea, euprinSi venin dL amirdciune, gi 'u"gint; drept aceea de acord eu' aceastd lege a fiincl de l5comia lor tie Domnului si canonul dat in aceasth privinli al crrviosilor si ferlcitilot Parinli de ia Sfintnl gi marete Sinod ecumenic adunat Ia Calcedon, ne ,p.rn* noux lamurit astfcl prin aceste cuvinte: "Daci v!:eun eniscop ai sivirSi hirotonia pentru bani ;i ar face obiect de vinzare harul care nu se vinde, gi ar hirotoni pe bani episcoPr ssll horepiscon, sarr presbiter sau diacon, sau pe altcineva dintre cei ce se num[r[ in cler, ori ar promova pentru bani econom' sau ecdic, sau paramonat' sau pe oricare ditt cunott pentru mir5av ciptig, .si dacl se dovede5te ed a flcut aeeasta' sb se primljduiasci pentru'tr'eapta sai li cel h.irotonit sX nu aibd nici un folos din- hirotonia sau prom-ot'area aceea din nego!; ci si fie str[in de demnitatea sau rle funciia, pe care a dobindit-o pentnt bani. Iar daci cineva a fost miilocitor in astfel de afaceri urite 1i ilegale, t-lacd ar fi cleric, sd cadd din treapta sa; iar dacfl cste laic sau monah, sd se uj ,tiJ anatenratlzezcrt.
426
Enciclica: Ghenadie
Preabune ;i foarte drept cinstitoare sint poruncile canonului Sfinfllor Pirinfi, care resping gi anuleazi tot atacul satanic, pi toati apucdtura diabolicd indreptati impotriva darului duhovnicesc; cici cu nici un chip nu admite ca promovarea hirotoniei si se fac5, sau sd se primeasci pentru bani, nici de cel ce o sdvir;egte, nici de cel ce primepte promovarea hirotoniei. Dar nu permite a se da bani pentru hirotonie, nici mai inainte de timpul hirotoniei, nici dupd timpul hirotoniei, nici in insugi timpul hirotoniei; deoarece cu desdvirpire a oprit' mituirea pentru acest lucru. Totu;i fiindci acum, de.:i acestea sint oprite ldmurit, s-au vddit unii din Biserica galatenilor, care displefuic::c ;i calci din cauza licomiei ru;inoase Si a iubirii de argint aceste porunci mintuitoare 5i umane, am socotit 9i noi cd este bine a Ie reinnoi iardsi, pe acestea impreund cu Sfintul Sinod ee se fine intru aceastd cetate irnpXriteasc!, pentru ca fdrl de nici o niscocire ;i flrd de nici un pretext, .:i fSri de nici un sofism, sd tdiem cu d'esivirgire acest obicei nelegiuit gi urit care nu gtiu cum a intrat in preasfintele biserici, pentru ca intr-ader'5r fir6 de circiumirire si curat5 ficindu-se gldsuirea de cdtre arhiereii cei ce hirotonese, sE vini de sus harul f)uhului Sfint; deoarece acum, fdeind ei pentru bani promovarea, gi lucrind fdri curdtenie cu mina, nu gtiu daci vine asupra celui ce se prohirise;te potrivit glasului Flvangheliei, ci mai virtos de nu se restringe harul Duhului Sfint. Deci si stii, din toate pirfile preacinstitorule de f)umnezeu, cd oricine va fi vXdit de una ca aceasta,ori episcop, ori horepiscop, ori poriodevt, ori presbiter, ori diacon, ori oricare altul din canon, ori laic prin hotdrirea comun6 a arhiereilor, si cu vot obptese se va osindi, durrd cum pi canonul Sfinfilor Pdrinfi de mai inainte zice: cX trebuie ca harul sd fie har gi cu nici un chip sd nu mijloceasc6 argintul in privinfa lui. A5adar sE fie si lepidat s,i strdin de orice demnitate ieraticeasci 9i slujbd, .si supus blestemului anatemei, atit cel ee crerle c5-l va cistiga pe acesta cu bani, cit;i eel ce fEgddxrieptea-I da aeesta pe bani, ori pe cleric ori mirean de arfi, ori de s-ar dovedi, ori de nu s-ar dovedi cd a fdcut aceasta; cici nu se pot cindva impdea intreolaltd cele incompatibile, nici llla6enu sd consimt5 cu Dumnezeu, sau ea cei ce slujesc aceluia si slujeasci lui Dumnezeu; ;i aceasta este hotirirea netdglcluitX a Domnului: ,,Nu puteli sluji lui Dumnezeu ;i Iui Mamona(( (Mat. 6, 24). Punindu-ne cu tirie increderea in aceasta, gi supunindu-ne acestora, impreuni cu cel ce le-a spus acestes, oln hotdrit irnpotriva celor ee comit astfel de nelegiuiri. Deo[ gi sfinfia ta sE se ingrijeasc5, procedindu-se cu toatd prevederea ca acestea prin scrisori sd se dispund ldmurit atit de Dumnezeu preaiubitorilor episcopi ;i poriodeufilor celor supugi {ie, cit s,i tuturor celorlalti; pentru ca tofi cre;tini intr-un duh ;i iutr-un suflet adunindu-se stlins laolalti impotriva vrijma;uh-li comun, si pnten, t6ia qu ajutorul Iui Dumnezeu ridicina licorniei de bani siditd de acela intre noi, impreuni cu toate ramurile riutd{ilor ei. Salutdm intreaga comu-
Scrisoarea Tarasie
nitate de frafi intru Hristos de la tine. Fiind sdnitos intru Domnul, ,! touge+" pentiu noi, de Dumnezeu preaiubitorule frate' 72' VII ec'; sin' 4, 5, 75,79 Trut'; (29 ap.; 2 sin. IV ec.; 22,23 Laod,;'i-siid.;90VasiIec.M,;E7list.luiTarasie) Prin aceaStd enciclicd se sanclioneazd picatul simoniei cu cateri' sirea pentru clerici gi anatenna pentru laici. In motivare se citeazd texte ain Siittr" Scripturd (Mt. 6, 24; 10, B-9), qi se invocd canonul 2 sinod ii--""rr-"t ic, unde se combate qi sanclioneazd aceasti infracliune' In incheiere face apel la toli credincioqii, clerici qi mireni, pentru ca toli intr-un duh cu ijutorul lui Dumnezeu sd contribuie la stirpirea din rddicini a picatului licomiei de bani sddit in inimile noastrei de cel necurat, dupd care se exprimi formula de salut.
SCRISOAREA
,
I:1
'
(+806), Roma cea noux, c6tre lui Tarasie, patriarhul constantinopolului Adrian, papa Romei celei vechi' (oSiNDASIMONIEI)(HIROToNIILESANUSEFACAPEBANI). Roma Terasie din mila lui Dumnezeu episcopul constantinopolului, ceanoud,cdtrepreasfinfitulgipreafericitulfrate;iimpreunlslujitor' Adrian, papa Romei celei vechi, salutiri intru- Domnul' io;""f ---I; multe i"io"i ;i in multe chipuri, din Evanghelii, de' la Apostoli pdrinli ne invifim ca la ceremonialul de sfinfire a preofiei si ;i de G datina licomiei de bani, 9i sI nu lu[m aur 9i argint, Si sd nu ir,l-"1l.''"i"s.'girncevastriinlahirotoniavreuneipersoaneieraticesti'precum ;;'ea" prin dovezile citate in cele urmdtoare, atit din Scripturile ;;; de Dumneze-u inspirate, cit ;i din invdliturile patristic.e. c5ci eei ce-Fi p"" -ii"ife sint itu;itori ai Duhului Sfint, iar nu vinzitori ai Duhului DomSii"t; deoarece cei c"e au primit autorizafia acea'ta- p-rin cuvintttl dar in Sfint, Duhului primit harul dar au in ce cei ci vestit ,rutui au va dovedi se cineva si-l dea celor care il primesc de la dingii. Iar dac6 "e pu aur l-a "ornperut pe_acesta, pe unul ca acesta il declarx lepddat ieraticeaice. C6;i deti cu numele a fost primit intre clerici, dar d; &;; poate sluii i" i"iffit" -no-tr"zeuprin fapti cuvintul minfe,ste; clei ,,nimeni nu inv6lat ioi _din Evanghelie ;i lui Mamona", plecum ne-am prin prooroei: grdind pe Dumnezeu aurit ini"t. O, ZU. ;i deoarece am iardsi arneninlind 2),li 401 lerusalimului" in inima llsaia ,B*rti'graili cu trimva semnala nu venind sabia vedea si de va grai"J: ,,paznicul Si suflet, ei dintre lua va ilifi, ;i poporul nu se va p5zi, ,si venind sabia sI nu 6), temindu-ne (Iez. 36, paznicului" ;i"g"fl il i'oi cere din mina intii tuturor vestim SezItorilo-r t[cerii, "iura din ifr" Jri""tfi ,si osindifi bisericilor noastre ca cu indrdzneali si zicem cu dumnezeiescul apostol:
428
Scrisoarea Tarasio
,,Curafi sintern de singele" (F. Ap. 2b, 26) celoi' ce calci orinduirile canonice, ;i mult mai virtos de ale acelora, eare au hiretonit, sau s-au hirotonit pentru bani, pe care dumnezeiescul apostol Petru, al c6rui scaun l-a mogtenit ctrriar sfinfia ta frdfeascd, i-a osindit ca pe Simon vrijitorul; din cauza aceasta nu ne sfiim sd vestim arlev5rul, pdstripd ;_i finind dispozifiile cele transmise noud prin canoa_nede la Sfinfii Apostoli, 9i cle sldvifii noptri P5rinli, 9i ne scirbim dacd s*a c5lcat de cineva ceva din acestea. Deci fr5{easea voastrX arhierie venel'abil5, care Iegal pi dupi voia Iui Dumnezeu adrrainistreazi sfirrta slujbi ierarhicd; are pentru aceasta vestitd slav5. Cd marele si intiiul Arhiereu Hristos Durnnezeul nostru a zis prin proorocul: ,,Viu sint eu gi voi sllvi pe cei ce md slivesc" (Irnp. ,2, 30). CEci stii, bdrbate al doririlor duhului, cI aproape mai de suportat este eresul nelegiuit a lui Macedonie ;i a celor impreuni cu dinsul Iuptitori impotriva Duhului Sfint; cir aceia birfind cE Duhul sfint este creatu,rE 9i rob al lui Dumnezeu pi al rat6lui, tot astfel acestea, precum se vede, il fac lor rob. cici oricare stdpin vinde ceea ce ar vrea, daci vrea, sau pe rob, sau altceva din ce are; a;ijderea pi cel ce cumpdr6, vrind s5 fie stbpin peste cele ce le cumpild, prin !!9? de argint Ie ci;tig5. Astfel eei ce fae aeest cornert, injosesc pe Ouhul sfint, p5cdtuind la fel cu cei ce huleau ci l{ristos prin Belzebul scoate dracii, sau ca sd spun mai exact, se aseamini cu ruda vinzdtorul. care a vindut pe rrristos pe pre! ds argint de Durunezeu ucigagilor iudei. Deci, precum intr-adevdr f)uhul Sfint este de o fiinfd .cu Irristos Dumlezeol nostru, este deplin limurlt cE cei ce vind pe Duhul sfirit, vor fi de aeeeapi parte din care s-a vindut lrristos, pr,""um s-a dovetlit. Iar daci nu .se vinde (dar clar este cx cu nici un chip, nu se poate face aceasta) e fdrr intloiald er harul Duhului sfint, adice sfinlenia preofici nu este intru clin5ii; li nici nu atl prirnit-o .si nici nu an. Caci, sa-gi aducd aminte de sf. Petru, care c6tre cel ce s-a ispitit spre aceasta, a zis: ,,Tu nu ai nici parte, nici soarte intru acest cuvint.. (F- Ap. 8, Zl). Cdci dacd demnitatea preofiei se virrcle, apoi de prisos este lor atit petreeerea vielii intm cinste, cit gi conduita intru curdtenie ;i virtute. Apoi dupi dinsii, de prisos este pi'Pavel, durnnezeiescul Apostol, care inva!6 eb: ,,Se euvine episcopului sd fie fXrd de prihin6; intreg la minte, cuviincios invifltor, infrinat, treaz' (I Tim. 5, 2;, linin,tu-se de euvintul credincios aI invrtiturii, ca sx poatX gi a nfngiia prin inr,Ef5tura cea sdnxtoasd ;i a mustra pe cei ce se iinpotrive.se. Deci toate acestea sint departe de cel ce vinde li cumpdrd preofia. prin urmare dovezile urm5toare alese din cdrfile sfinte, declard ld cu totul strdin de preolie este oricine, care dr sau,prir"repte mitx, in oricare timp, ori inainte de hirotonie, ori dup5 hirotonie; cxci a lua este luare oricind,. Dar gi toate promovirile eclcsiastice sc opresc a se da pentru bani. ' Canonul aI 29-lea al Sfinfilor Apostoli: ,,DacE vreun episcop pri' bani a ajuns Ia demnitatea aceasta mare, ori presbitei., ori criacon si se cateriseasci atit dinsul cit gi cel ce l-a hirotonit, ;i si sc taie desdvirgit .si de la impirtEgire, ca Simon Magul prin mine Fetruf..
.Scrisoarea Tarasie
429
Din Faptele Apostolilor: ,,$i i'5zind Siriron'cf Duhul Sfint: se di iJ' prin punerea miinilor Apostolilor, le-a adus lor bani zicind: ,,Dafi-mi ;i mie puterea aceasta, ca pe oricine voi pune miir-lile sii primeasc5.Dghut Sfint. Dar Petru a zis citre el; Argintul t[u sd fie cu tine intru . pieire, cdci ai socotit cI darul lui Durnnezeu se cigtigi pe bani. Tu n-ai parte nici de soartl intru cuvintul acesta; pentru cb inima ta nu cste dreapti inaintea lui Dumnezeu. Drept accea pocdiegte-te de aceastf, riutate a ta gi te roagi lui Dumnezeu, cloar ti se va ierta cugetul inimii tale; clci fiere de amdrdciune ,si intru lcglturile 4edreptdfii vdd c6 elti" (8, 1B-23). Din a III-a a Impdrafilor: ,,$i dupd intimplarea aceasta 'nu S:a intors feroboam de la rdutatea sa pi iardti a f6cut din poporul de rind preo{i inilfimilor; cel ce vrea umplea mina lui pi se ficea preot inlil{imilor. $i s-a socotit acesta spre picat casei lui Ieroboam, ;i spre pieire gi stingere de pe fala pdmintului(' (c. 13, v. 33-34). Din a IV-a a lmpdrafilor: ,,$i s-a intors Neernan la Elisei pi toatd tabira lui .si a venit ;i a stdtut inaintea lui si a zis: ,,Iat[ am cunoscut ci nu este I)urnnezeu in tot p6mintul, fdrl numai in lsrael, gi acum ia mul{unriti de la robul tiu" $i a zis Eiisei: ,,Viu este Domnul inaintea cdruia stau de voi lua", si l-a silit si ia gi n-a voit. $i dupl pufine verseturi: $i a zis Ghi.ezi, sluga lui Elisei: ,,Iati a ldsa,t domnul meu pe Neeman sirianul acesta de s-a dus, gi n-a luat din mina lui nimic din cele ce a adus; viu este Domnul, voi alerga dupd el ;i voi lua de la el ceva". $i a alergat Ghiezi dupi Neeman. $i clupX pufine cuvinte: $i a zis Neeman: ,,tra doi talanli de argint;" pi a luat doi talanfi de argint in doi saci ;i doui rinduri de haine..Si dupd alte.'cuvinte: a zis citre el Elisei: ,,De unde vii Ghiezii?" ;i a zis Ghiezii: ,,N-a fost sluga ta niciieri,( $i a zis cdtre el Elisei: ,,Au n-a rners inirna mea cu tine cind a intors omul din carul sdu, dinaintea ta, gi acurn ai luat argintul Si hainele? Sd cumperi cu ele grirlini 9i mdslini;uri, 9i vii -si oi ;i boi ,si slugi si slujnice. $i lepra lui Neeman se va lipi de tine ;i de serninfia ta in veac, gi a iegit de la fafa lui lepros ca zdpada". (5, L2-27). Din comentariul Sf. Vasile la Isaia: ,,Legea a dat-o spre ajutor, ca sd zicd cd nu este cuvint ca acesta pentru care hu se poate da dar ;i aceasta nu este lege ca acel cuvint al ventrilocului cXci nu s-a n[si,cocit spre amdgire ca acela, ci este inv5f5toarea adev5rului; iar aceea vrdjesc pentru argint; dar aceasta este ridicol fiiridc[ cei ce sint arn6gifi Ie dau lor gi argint drept platd a minciunii iar glasul acesta al legii nu este de acest fel, ca s6 se dea bani pentru el, cdci nimeni nu inapoiazi l, harul; ,,in dartt, zice, ,,ati luat, in dar dafi(( (Mt. 10, 8;. Vczi cum s-a .1.miniat Petru asupra lui Simon, cel ce aduce argint pentru harul Duhului Sfint: ,,Argintul rdtr", zice, ,,fie cu tine spre pieire, c5ci ai socoti a qis' tiga darul lu Dumnezeu pe bani( (F. Ap. ,8, 20). Deci cuvintul Evangheliei nu este ca graiurile ventrilocilor, cele ce'se vind. Cdci ce pref
Scrisoarea Tarasic
de rdscumplrare ar da cineva vrednic de acela. Asculti pe David, care se indoiegte ;i zice: ,,Ce voi rispliti Domnului pentru tbate cite mi-a dat mie?( (Ps. 115, 3). Deci nu este cu putinfi a da daruri pentru aceasta, vrednice de harul cel de la dinsul; un singur dar este viednic de acesta,p[strarea lucrului diru,it; cel ce-!i dd lie comoari nu cere de la tine preful celor date, pdstrarea vrednici a lucrului dat.,. Din scrisoarea aceluia;i, citre episcopii cei de sub el, ca sE nu se hirotoneasci pentru bani. ,,Ei socotesc cd nu picdtuiesc, dactr nu iau in datd, ci iaur dupd hirotonie, dar a lua este a iua oricincl. vi indemn deci ca acest venit, sau mai bine zis aceast5 introducere spre gheena, s6 o lepddafi pi si nu vi facefi nevrednici de sdvir;irea sfinteror Taine, spurcindu-vi miinile cu astfel de venituri,. (can. g0). Din viafa Sfintului foan Guri de Aur: ,,A venit la noi Eusebiu, care ne-a pricinuit noui vorb5 multS in privinfa tuturor episcopilor, acuzatorul celorlalli pase episcopi, rugindu-se a fi primifi in comuniune. Unii_ dintre episcopi se impotrivesc zicind ci nu tr-ebuie-sd se primeasc6 fiind el un clevetitor. Din eartza aceasta se ruga zicind: Deoirece procesul in cea mai mare parte s-a dezbdtu,t in curs de doi ani, ,si prin martori s-a ficut aminarea, md rog iubirii voastre de Dumnezer;, ea incd -astdzi si produc eu martori; cici degi episcopur Antonin, care a primit aurul ,si a hirotonit, s-a sivir;it, dar iotugi au r6mas in viafi cei ce au dat gi s-au hirotonit. sinodul prezent a hotirit si se cerceteie chestiunea; gi si inceapS dezbaterea din citirea actelor ficute mai inainte. Au intrat martorii; .au intrat gi cei pase dintre cei ce au dat gi s-au hirotonit; stdruind insi martorii, in depozifiile lor, atit cei mireni cit gi cei dintre presbiteri, pe care socoteau a se bizui, la inceput tdgdduiau; iar cind martorii au dovedit, aducindu-le aminte de Iocuri li de timpuri, arrtind atit felurile cit gi cantitrfile de bani ce au dat, nici conptiinla lor fiind prea curat5, au mirturisit de sine fird de multi constringlere ctr: am dat gi ni s-a intimplat si facr acest lucru socotind cI aceasta este rinduiala, si cu scopul ca si scipdm de serviciul public; gi acurn- ne ,rug5m, daci nu ne eite ingdduit si fi- in slujba biiericii, si primim inap-oi mdcar aurul ce l-am dat; findci am dai unele giuvaeruri de ale femeilor noastre. Ioan in privinfa aceasta a fdgiduii sinodului zicind cd eg ii voi libera pe ei de autoritatea de sta-t, rugind pe impdratul; voi ins5 dispuncfi cl din;ii si primeasca inafoi ai ra moptenitorii lui Antonin, ceea ce au dat. Deci sinodul a hotdrit ca ei si primeasci aurul de la moptenitorii rui Antonin pi s6 se impdrtipeasci inlSuntrul altarului, dar s6 fie scoqi dintre preofi, ca nu cumva iertindu-le aceasta sd se formeze obiceiul iudaic sau, egiptean, de a vinde ;i a cum_ pdra preofia. Fiindcd se zice c6 depravatul 9i fals numitul patriarh al iudeilor in riecare an, sau an de an schimbd pe mai marii sinagogilor, prin adunare de argint; _ asemenea ;i imitatorul acestuia, pat"riirhui egiptenilor' ca si se implineasc[ probrocia: ,,preofii lui pentru daruri r5spundeau, gi proorocii lui pentru argint preziceau,. (Miheia 3, l1).
Scrisoarea Tarasie
Din canoanele celor gase sute treizeci Sfinfi Pdrinfi intrunifi la Calcedon: ,,Dacb vreun episcop ar sdvirgi hirotonia pentru bani Si ar face obiect de vinzare harul care nu se vintle, pi ar hirotoni pe bani episcop, sau horepiscop, sau presbiter, sau diacon, sau pe altcineva dintre cei ce se numdrd in cler, ori ar promova pentlu bani econom' sau ecdic, sau paramonar, sau pe oricare din canon pentru mirpav ciptig, pi dacd se dovedepte cd a fdcut aceasta, si se primejduiascd pentru treapta sa; ;i cel hirotonit sX nu aibi nici un folos din hirotonia sau promovarea cea din nego!; ci s6 fie striin de dernnitatea sau de funcfia pe care a dobindit-o pe bani. Iar daci cineva a fost mijlocitor in astfel de afaceri urite si ilegale, acela, daci ar fi cleric, sd cad[ din treapta sa; iar dacd este laic sau monah, sd se anatertatizeze. (Can. 2). Din enciclica prea sfinfitului arhiepiscop al Constantinopolului Ghenadie ;i a sinodului linut impreuni cu dinsul: ,,A;adar si fie lepddat ;i striin de orice demnitate ieraticeascd gi slujbd, gi supus blesternului anatemei, atit cel ce crede ci-l va ci;tiga pe acesta cu bani, cit ;i cel ce fdgdduie;te a-l da acesta pe bani, ori cleric, ori mirean de ar fi, ori de s-ar dovedi, ori de nu s-ar dovedi ci a ficut aceasta; cdci nu se pot cindva impica intreolalti cele incompatibile' nici mamona si consimfeascd ctr Dumnezeu, sau ca cei ce slujesc aceluia sd slujeascd lui Dumnezeu; gi aceasta este hotdriea netdgiduitd a Domnului". ,,Nu putefi sluji lui Dumnezeu ;i lui mamona" (Mr. 6, 24). Din canoanele Sfintului Sinod al gaselea.,,Cei ce pe bani se hirotonesc, sau episcopi, sau oricare clerici, iar nu dupd cercetarea gi alegerea viefii, poruncim sd se cateriseascd; dar ;i cei ce i-au hirotonit" (can.22). Tofi si auzim aceasta $i in urechi sI Ie ludm nu numai arhiereii, ci ;i cei ce sint numirali in cler, gi toli cei ce locuiesc in lume. Pentru aceea se cuvine ca noi sd ludm arninte cu prisosinf5 la cele auzite, ca nu cumva sI alunecim pe alituri (Evr. 2, 1); caci nu cu argint, sau cu aur, care se strici, am fost rdscumpdrali din vieluirea decizutl ldsatd ca mo;tenire de strimogi, ci prin cinstit singele lui Hristos, celui nevinovat gi neintinat ca un miel (I Petru 1, 18-19). Astfel invafd-ne gi pe noi' bdrbate preasfinfite, si urmdm poruncilor din Scripturi, gi celor evanghelice ;i apostolice canoniceSti ;i pdrintegti, ca si ne supunem cuvintelor gurii voastre. Ridicd-te la inilfimi, inal{i glasul tdu intru tdrie, mergi pdpegte Ia larg, vestegte cu indrdzneali, pentru ca sd se desfiinfeze ,si intru nimicire si se duci punerea miinilor pentru bani, ti orice dacl urmeazi acesteia pentru iubire de argint; nedreptate 9i negufdtorie, pentru cigtig mirgav; cici aceasta impreuni cu cele de acest fel se vor nimici din poporul ales, prin chemarea numelui lui Hristos' primind darul mintuirii, ;i toate spurcdciunile ce urmeazi rdutatea din rddicind impreuntr se vor tdia. $i preotii ca finicii vor inflori, insuflind celor ce se mintuiesc, buna mireasml a lui llristos, cintind Bisericii cu biruinfi: Domnul a inldturat de la tine nedreptilile tale; incd
"1. foan Ajunltorul
'cirlig gi indulcind pe cei te iodurile, ajungind ei la bbtrinefe unse, ,si aritindu-se, zic, mogtenitorii fericirii acelcia pi '5, vielii nestricate. (29,Ap.; 2 s.i.ry. IV ec.; ZZ, 23, Trut.; 4, 75,'19 sin. \rII ec.; 12 _ Lr.tod,;2 Sard.; 90 Vas. c. It4are; Epistota lui Clhenadin'.) Pin aceasti scrisoare, ca $i in precedenta se osindegte simonia, dis_ punlndu-se ca hirotoniile si nu se faci pe bani. Din cuprinsul scrisorii . se deduce ci incd pe vremea lui rerasie (sec. vIII) simonia continua sI . intineze Biserica lui Hristos. Intrucit exi:ita, imecliat aupa sinoaui vlr ecumenic, s-a sjmlit indemnat sd ia atitudine fermd pentru stirpirea a. cestui pdcat, adreslndu-se papei de la Roma, Adrian, rugindu-l ca sd-l ajute spre a pune capdt acestui rdu. Aqa cum se constatA di-n insuEi textul scrisorii, in eq se expune sistematic tot ceea ce s-a emis pind la Tarasie impotriva simoniei, citind texte din sfinta scripturd, sfinlii pdrinli gi canoanele bisericegti.
V CAI{CANELE trNTREGITOARE caNoaNELE '
SFINTULUT rOAN AJUNATORUL,(POSTTTORUL).
cANoNUr, r_._ (CU^C 4?LJT]_DE LA CREDTNTA. CELOR CAZUTI DE LA CREDINIT'\ (APOSTATi))
(POCATNTA
Dacd cineva de buni voie in ehip nesocotit a tigiduit pe rrristos, potrivit canonului ?3 al Iui vasile cel Mare, se va invrednici-de imp6rtSganie nurnai la sfirgitul viefii; 9i nimeni nu-l poate scdpa de o aitfel de epitimie, nici s5 indrizneasc5 a areta vreo 6tinaeie tilX ae acesta. Grigorie, determini exact toate chesiiunile privitoare Iu" sfintul la ace,stia, supunind aceloragi pedepse pe cei ce de bund voie clezer!9azd 19 rdtdcire, hotrrind mdsura acestor pedepse clupf, durata viefii rieciruia; iar cei ee prin constringere au comls acbst p5cat, se va supune pedepsei pentru desfrinare, prelungindu-se lui pedeapsa la al norblea an. Aceeagi deosebire intre cei pdcdtopi o face gi sinodul de la Ancira, cit 9i sfintul martir Petru al Alexandriei, pi vasile cel Mare in canonui sdu al 81-Iea. ' Dar astrzi Biserica urmeazE potrivit celor rlormate 9i potriviie de p-rea sfinfitul patriarh al constantinopolului Metodliu, tratind in general pe cei ce au fost coplqili in chipuri cliferite de acea g"";"u1a. rar acesta zice, cd dacd cineva a fost prins de,nelegiui{i-pe cind era. copil ,si de fric5, sau din negtiinli, sau din prostie fiind setlus, a tigbduit credinfa, -dar ajungind Ia viista bdrbdliei revine Ia rnoravurile cregtinilor, ,si intrind in catoliceasca Eisericd, se pocdiegte gi se mrrturisegte, si asculte zilnic de la preot, pinE la ziua a gaptea cele patru loqagjqni rinduite, 9i in a opta sd se boteze; ap'i iorn*i"i'ao-ie ;i irnbricind lentionul,_ si sc ungd cu sfintul Mir, iritocmai ca gi cei ce se boteazd, pi astfel si se invredniceasci de dumnezeiasca itripariisu"i"; rl";u" ain il" ir-, alte opt zile nicidecum si nu ripseasci de la- sfintele : bisericd, intocmai ea gi cei ce se boteazd.
I loan Ajunltorul
Iar daci cineva a fost cuprins de cei nclegiuifi fiind in deplina virsti a bdrbifiei, ;i prin chinuri a fost silit sd se lepede de credinla sa, acestuia incf, sd i se acorde milostivire. Totu;i irrtii va posti de doud ori 40 de zile refinindu-se de la carne, brinzd ;i oud, pi in trei zile din sdptimini si se abfini de la vin; pi niei untdelemn s6 nu doreasc6;ti sd faci rugdciuni imbelpugate ;i cit se poate mai multe rnetanii. Dupi aceea implinindu-se cele dou[ de ori 40 de zile, sd asculte timp de gapte zile zilnic, rugdciuni de pocdinfi, iar in ziva a opta si se spele intocmai ca cel mai sus menfionat, ;i sd lie uns ;i si se invredniceascd de impdrt6;irea Sfintelor Taine, iar dupi alte opt zile si participe la slujbele bisericqti, iar pe cel ce intenlionat a dezertat la tdgiduirea credinfei, il apteaptd pedeapsi grozav6, dar prin nemdrginita iubire de oameni a lui Dumnezrru, acesta inci se va lecui cu milostivire. Deci cloi ani si posteascd,refinindu-se de la carne, brinzd ;i ou6; iar in trei zile din slptimini lipsindu-se de untdelemn ;i de vin, fdcind in fiecare zi metanii potrivit puterii sale, una sutd sau doui sute. Iar implinindu-s6 cei doi ani, si asculte ;i acesta gapte zile rugdciuni de pocdinfh, iar apoi si se procedeze pi in privinfa lui precum s-a spus mai inainte.
I B
I
( 6 2 A p . ; 1 0 , 7 1 , 7 2 , 7 4 ' s i n . I e c . ; 7 0 2 T r u I . ; 7 - 9 , 1 2 , 2 1 A n c i r a . ;2 , t 1 9 Laod.; 43 Cartg.; 2,77 Grig. Neacez.;3,73,87, 84 Vas. c. M.; 1-74 Petru Aler.; 2 Grig. de Nisa) Canoanele Sfintului Ioan Ajunitorul sint redate aiei dupi sinopsa acestora alcdtuitd de Matei Blastares in secolul XIV, Si reproduse in Sintagma ateniand, ca ;i in Pidalion gi in colecfia de canoane editatd de Nicodim Milaq, gi alte colec{ii, ace.rsta intrucit Canoniconul sau Cartea cu caracter de manual alcdtuitd pe seama duhovnicilor pentru,a folosi clrept indrumar la spovedanie, alcdtuit in vederea aplicdrii canoanelor corespunzdtoare a epitlmiilor cuvenite penru diferite pdcate, fiind mereu recopiat de duhovniii gi mereu intregit Ei cu alte indrumdri 9i canoane Ei-a pierdut originalitatea. Sinopsa Canonicului Ioan Ajunltorul alcAtuitd de Nlatei Blastares ca un manual pentru 61s]leynicia primit insd recunoaEteregenerald in Biserica RAsdriteand $i s-a bucurat de mare autoritate qi constituie azi forrna care se considerd cea mai apropiatd de originalul ce a aparlinut lui Ioan Ajundtorul, care std 9i Ia baza Nomocanonului care se _giisegteazi in. Marele Trebnic Slavon, care a circulat Si la noi. Canoanele Iui Ioan Ajunatorul sint prezentate ca Ei cele ale lui Grigore de Nisa in_trci grupe_dupd cele trei tacuttali sufleteqti. Astfel, in prima grupd sint redate plcatele indreptate impotriva credinfei (can. 1 Ei 2); in grupa a -doya, pacatele_impotiiva moralei (can. 4-30); iar in grupa a treia pticatele impotriva iubirii aproapelui (can. 31-48). cu exceplia a gapte canoane, toate celelalte din aceasta sinopsd-canonicon provin de a Ioan AjunStort{;- din cele Eapte, can-oanelef , ?. t9 :9 gdsesc interpolate la sinopsa lui Blastares, iar canonul 22, ,23, 26 Ei 2'l sint alcdtuite de insuEi Matei Blastares.
2 loan Ajunltorul
Primele trei canoane se ocupd de piicatele indreptate impotriva cre_ din{ei. Primui canon se imparte in dou-dpdrfi. primi parte, iparfine lui Ioan Ajundtorul. Acesta citind canoanele s-inoilului de 6 Anai;; Ei'"i"o-unele sfinfilo" pSlinfi: Petru al Alexan-driei, vasile cel Marc de Ei Grigore Nisa, in privinla celor care s-au lepddat de credin(a (aposiati). -st1;tul Ioan este de pirere cd dispozi{iile cuprinse in canoanele menlionate trebuis ebsslyate la prescrierea epitimiilor in cazul cind vreun apostat revine pociiit la bisericd. Partea a doua din canon aparfine lui Matei Blastares, oare a adiugat la canonul lui Ioan Ajunitorul dispozifia sinoduiui intrunii la.constantilopgt .pe vremea patriarhului Metodie (842-846) in privin{a primirii in Bisericd a acelora care s-au lepidat de Hristos, dispozi{ie in viSoare in timpul lui Bastarie. ,., . CANONUL 2: (VRAJITOnTA. (OSINDA VlrAJiTOltrLOR CEI,OR CE ALBARGA LA EI)
gr A,
Pe cei ce se indeletnicesc cu r.rijitorie gi farmece, dumnezeiescul Vasile in canonul al 65-lea, ii supune pedepsei ucigapilnr, carc dureazi timp de douizeci de ani; iar pe cei ce se dedau ghicitoi'ilor cle noroc, sau numai inclini si creadi ca ace;tia, in al ;aptezeci gi doilea canon. Grigorie de Nisa insi in canonul al doilea, ficind iari;i impirfirea picatelor, poruncegte ca cei ce trec de partea acelor vrljitori- iniru lepadarea credin{ei noastre si li se dea gi lor ristimpul de pedeapsi al apbstafilor; iar in privinfa celor care din eonstringere gi din micime de suflet au trecut la ace;tia,-porunce;te si se observe rnisura pedepsei celor care pdcltuiesc in desfrinare. . rar canonul gasezeci pi unulea al sinodului al gaptelea ii osindepte pe cei din urm5 la pedeapsr de gase ani. Apoi canonul al doudzeci ;i patrulea de la Ancira, ii supune pe acegtia unei epitimii nu mai lungi de cinci ani. sd se citeasci gi canonul al treizeci 9i ;aselea al sinodulii de Ia Laodiceea, care face deosebire exactr in privinfa acestora. rar roan Ajunitorul, in privinfa celor ce se indeletnicesc cu vri-. jitorie, sau farmece, scurteazi la trei ani timpul lor de penitenttr, daci se striduiesc a posti zilnic, cit mai mult timp, gi daci dupi ceasul al nou[Iea gusti mincare uscati 9i seacX, gi si triiasci cit mii desavirlti; dar si facd ;i 250 de metanii, atingind cu evlavie pdmintul cu fruntea. ' _ cu aceleagi pedepse pede,psegte;i pe femeile, care confecfioneazi arnulete, gi se indeletnicesc cu ghicire clenoroc. - --(61,65 Tru.l.;24 Ancira.; 36 Laod.; 7,65,22, gI, gJ Vas. c. M.; S Grig. de Nisa). Acest canon a fost alcituit de Matei Blastares pe baza canonului original respectiv al lui Ioan Ajundtorul. lntii men{ioneazd canoanele sinoadelor Ei ale pdrinfilor date impotriva acelor care se indeletnicesc cu vrdjitorii, Ei apoi spune ce dispune Ioan Ajundtorul impotriva acestor fel de pdcitoEi.
a
6a
-
3 foan Ajundtoiul
435
CANONUL 3: (PUTEREA DUTIOVNICULUI. (DUHOVNICUL BSTE CIIIVERNISITORUL POCAINTEI DUPA CHIBZUINTA SA). Ioan AjunStorul zice: Eu socotesc c6 celor care judecd drept, nu li se pare ci scurtarea de citre noi a timpului de pocdin!6 nu este o pirere salvatoare, deoarece nici Pdrintgls Vasile cel lfare ;i nici cei ce 'mai vechi dumnezeie;ti pdrinfi ai nogtri nu au stabilit pentru cei ce pdcdtuiesc vreo ajunare, sau privegherer s.lq flLllll|r de plecdri de genunchi, fdrd numai indepirtarea de la Sfinta firnpirtipanie. Noi am socotit ci in privin{a celor care se poc6iesc cu adevdrat, ;i cu sirguinlf i,si chinuiec trupul cu disciplin[ aspri, ;i cu infelepciune igi schimbS viafa contrabalansind rdutatea anterioari dupd misura infringerii' s6 mdiurdm pi scurtarea timpului de pociin!6. De pildi, dacd cineva ar primi s5 nu bea vin in anumite zile, am judeca s6-l iert[m 9i noi un in din epitimia -figddui hotdritd de citre Pdrinli, pentru grepeala lui. A;ijderea, relinerea de la carne pini la un timp, am socotit s6-i dacd, ar tdiem alt an, iar dacd de la brinzX 9i de la oui, sau pegte, sau de la untdelemn, ;i astfel pentru liecare refinere de acest fel s6-i iertdrn un an. Tot astfel si proceddm dacd acela va voi si imblinzeasci pe Dumnezeu prin imbelgugatele plecdri de genunchi; ;i mai ales de va arita rivni ;i hotirire nestrdmutatd pentru rrilostenie. Iar daci cineva dupi picituire s-a dedat viefii de Dumnezeu iubitoare ;i singuratice am socotit ci este bine sd dobindeascd iertare inci ;i mai scurti, ca prin acest Jel de viefuirc sd rdzbune in viitor patima respectivi in cursul viefii. ,
(12 sin.l ec.; 16 sin'.IV ec.;702 Trul.; 5 Ancira; 74Vas. c. N./
:i
Pornind de la constatarea cd unii considerb ci prescripfiile saie canonice privind sanc{ionarea infrac{iunilor sau pdcatelor sint mult prea u.loare fald de cele ale pdriniilor anteriori, Sfintul Ioan Ajundtorul in acest canon cautd sd motiveze aceasta, aratind cd Sfnlii Pdrin{i, 9i in special Sfintul Vasile cel Mare au prescris pentru infrac{iunile respective numai oprirea de la Sfinta impdrtriganie, pentru timp mai lung, sau mai scurt, dar nu au avut in vedere gi alte feluri de epitimii intre care enumerS: ajunarea, privegherea sau rugiciunea gi metaniile, care in cazul cdin{ei sincere a pdcdtosului pot si-l facd pe acesta mai curind vrednic de impdrtdqanie decit dacd nu ar ajuna, nu s-ar ruga gi nu ar face metanii. Luind in considerare aceasta Sfintul Ioan zice cd el considerd necesar sd scurteze timpul de penitentd pentru unii dintre pdcdtoEii, care-9i biruiesc trupul gi sufletul lor gi se supun ajunirrii, rugdciunii 9i metaniilor. El crede cd este deplin indrcptAlit sd scurteze timpul prescris de canoanele vechi, care nu men{ioneaz.i aceste mijloace de penitenfd; aceastaEi pe considerentul ca insugi Sfintul Vasile cel Mare in canonul 74 il indreptdfeqte la aceast. Pentru a ilustra aceasta,Sfintul Ioan dd Ei un exemplu de felul. cum se poate scurta timpul de peniten!5 Ei cupr trebuie si se execute aceasta potrivit felului Ei modului de executarc a epitimiei de cdtre respectivul picdtos. De remarcat cd posibilitatea de a scurta timpul de peniten!5
4-7 loan AJunitorul
este indicatd de slintul Ioan numai pentru unele pdcate anumite, considerate-mai ugoare,_pecind pentru pdcatele considerate mai grele el impune ca-obligatorii, acele epitimii, care sint prescrise in canoanelemai vbchi; gi la fel el considerd drept obligatoriu sii se dea epitimiilc prescrise in canoanele mai vechi, chiar dacl el a prescris epitimii mai u;oare, in cazul ln care penitentul nu a.r indeplini in mod congtiincios prescripfiile inscrise in canoanele lui, referitoare la ajunare, priveghere sau rugaciune Ei metanii. Opinia aceasta deplin intemeiati gi motivatd canonic a Sfintului Ioan n-a fost insi pe placul unor monahi rigoriEti, considerind-o chiar pegubitoare pentru mulfi. Aga au vdzut lucrurile unii cdlugdri de la sfintul Munte Athos, ca Ei patriarhul Nicoiae al Constantinopolului (1086-1111), care apreciazd c6, prevederile din Canoniconul Sfintului Ioan Ajunatorul prin blindelea lor pe mulfi i-a distrus. Opinia arcasta n-a fost insa admisd ca general5. Astizi in toate Bisericile Ortodoxe Canoniconul Sfin. tului Ioan Ajundtorul constituie un indrumator practic pentru duhovnici in scaunul Mdrturisirii. '
CANONUL 4: (BINTUTREA DE ISPITE)
, N5vilirea poftei prin ginduri in inimi, este cu totul de nepedepsit fiild un picat inci nesdvirpit. fn urrndtoarele 25 de canoane (4-30) Sfintul Ioan trateazi despr.e pdcatele indreptate impotriva principiilor etice sau morale, de convieluire sociald. ln primele patru canoane din aceastd grupd Sfintul Ioan aratd c6 nu se supune nici unei epitimii, cel care nutreqte in sine ginduri necurate qi lupta impotriva ispitelor care bintuiesc, biruindu-le (canonul4) Dacd asupra inimii omului stdpinesc insd ginduri necurate s,i se invoieEtecu acestea,atunci acel om, sd fie supus epitimiei de 20 de metanii ctue spal5 sau curd{eEte sufletul (canonul 5). Aratd apoi cd credinciosul meriti rdsplatd dacd nu se lasd biruit in lupta cu patimile, ci le biruiegte gi se supune pedepsei, dacd nu are puterea necesari a li se opune ldsindu-se biruit. Pedeapsase va stabili potrivit gravitSlii pdcatului (canonul6). $i conclude in incheiere c5, credinciosul insuEi este vinovat dacd va fi supus pedepsei, pentru cd n-a fost in stare si se opunl patimilor, virtutea, fdcindu-se eI insugi astfel vinovat de pedeapsd(canonul7). CANONUL 5: (INVOIREA LA ISPITA) lnvoirea sufletului de a primi pofta se spald cu 12 metanii. CANONUL 6: (LUPTA CU ISPITELE) Lupta este vrednici, ori de cununi ori de pedeaps5. CANONUL 7: (PRIMIREA ISPITEI) Consimfimintul este cauza;i inceputul epitimiilor.
8-10 loan Ajuntrtorul
151
CANONUL B: (CANON PENTRU SCURGEREASEMINTEI lm soMN) Cel ce s-a intinat in somn cu patima scurgerii' o zi se scoate de la impSrtasanie, ;i se crede c[ se curSfe;te de intiniciune astfel c6 va cinta psalmul 50 9i va face 49 de metanii' (4 Diort'.AIet.; 7 Ato'nasie;12 Tim. Alet') ' f1 aceastd grupd de canoane (B-30 Sfintul Ioetn trateazd pe.rind despre pdcatele s-ociale,dintre care enumerd: patma- scurgerii sSmin{ei in in-trezvie (cinonul 9),.malahia (can' 10)' somn (can. 8), a scu'rg-erii.i*i"t"i amestecareacu al{ii [can. 11), malahia inaintc de hirotonie (c-an.-12)'malai'i" t"-"ii (can. 13), desfrinaiea (can. 14), adulterul (.cqa,tS1'desfriul monaadiugat hilor (can. lG) (de mentionut "i itt u""tt canon Maiei Blastres s-a ai.poritiu canonului 44 Trulan qi prin aceasta se explicE motivul pentru ca.^e.e menfioneazd numele Sfintului Ioan Aiundto-rul .in textu'l canonutui;, pingarire prin silnicie ican. 17), .desfriul clericului (can. 1B), cdsdtoria " .io,i" qi a treia (can. rg), a'dulterui (can. 20), adulterul soliei candidatutui la preotie impediment la'hirotonie (can. 21),'cdsdtoria cu logodnica altuia cdsdtoria ;;ti.je;;;-"iia"rt"t @an.22),canon introdus de Matei Blastares) Matei de introdus este (canonul (can. 23) neleqiuii; cu eterodox socotiti 25)' intrelinerea Blastarest, incestttl i""". Zl, aesiriui cu'logodnica-sa (c31' de relafii un.,oror."'"r'.ou""" (can. 26), alulterul,,vrdiitoria -qi vinovd[ii care grete (can. 27) (canoanele 26 qi ZZ sini introduse, de Matei Blstares. h-o_t9-11e;1 iitina tanonut'7b al sfintului Vasile cel Mare 9i imediat lq"ea li II sinodului tinut la Constantinopdl pe vremea t4lriarhutui Gherman I]?? ca spune care despre Vasile, S_fintul care a ."d',-,. epitimiile presciise-de (can' a fertrcii luntrrd XIV)): curdtirea (secolul t" este irr vigoare'in"t".n"o impediment 2g), desfrinarea cu La.u"iri ican. 2g) 9i pingdrirea copilului, sfinlii de prescrise eq"llti intrare in cler 1can. it;, inclicind prevederil-e pdcat (delict anteriori lui, qi de sinoadele respective, indicind.Ia fiecare ce anume sanc{iuni se prevdd Ei misura in care soco."" i"G"tiune) unde a intertegte el cd trebuie sa se sanctrioneze'La uneie canoane',acolointroducind Ei "hiat iuu venit Nlatei BrastaiJs" ;;i;'1;i;;p"r"rif"'*r", parantezd' in alte prevederi, s-a men{ionat CANONULg:(cANoNPENTRUSCURGEREASEMINTEIIN TREZVIE) eel ce s-a intinat deltept fiind cu trupul, papte zile se oprette rar -i-pe"tep"nie, cintind in fiecare zi Psalmul al 50-lea, ti fScind de Ia 49 de metanii. (4 Dion. Aler.; 7 Aranasie; 12 Tim. Alet.) :, CANONUL 10: (CANON PENTRU MALAHIE) Cel ce a fdcut malahie, 40 de zile se pedepse;te cu mincare uscatd hrlnindu-se in fiecare zi ficind 100 metanii'
...*
11-16 Ioan Ajunitorul
.
CANONUL 11: CANON PENTRU MALAHIA ITVOOI;
} far amestecare _cu_alfii, ca una ce face malahia indoit5, prime;te epitimia aritat6 pini la 80 de zile. CANONUL 12: (OSINDA CLERICILOR PENTRU MALAHIE) Iar dacd vreunur dintre cei din cler mai inainte de consacrare a cdzut in patima malahiei, nefiind poate ingrijat cE ,r,r*ui pentru aceasta preolie, intii, primind Jpiiimie suficienld, a;a s6 vie ,1. _11^;rlti,9" Ju ra preolre. Iar daca s-a ap.ins cu acest picat dupd ce va fi primit dem_ nitatea- p-r,eoteascd,p" utt an incetind de la actasta pedepsindu-se ri cu epitimiile obignuite,_sise intoarcd Ia preofie. nu" a*x'aupd cunoagterea picatului, a doua oar'E, sau a treia olre, u. face aceasta, incetind de Ia preolie, sE treacd in treapta citefilor. CANONUL 13: (CANON PENTRU FAPTE ASEMENEA MALAHIEI) va primi epitimia insi pentru malahie, gi intre femei aceea care s-a sdrutat ;i pipiit cu lln bdrbat, clar nu a fost stlicatl. CANONUL 74: POCAINTA PBNTRU DESFRTUL CELUI NEINSURAT) , - .Canonul aI treilea al Sfintului Grigorie de Nissa, exclude pe cel desfrinat pe nou5 ani de la sfintele Taine, iar canonul at cincizeci gi noudlea al lui Vasile cel Mare pe timp de gapte ani. ( 4 , 2 1 , 2 2 , 2 6 , 5 9 , 7 9 , 8 0V a s .c . L i l a r e4; G r i g . d e N i s a ) CANONUL 15:-(POCAINTA PENTRU DESFRIUL CELUI INSURAT) Iar Vasile cel Mare in canonul 21 spune cd, cel ce este insurat err femeie, ;i cade in desfriu, meriti si se pedepseasci mai mult decit cet ce nu triie;te cu o femeie ;i este euprins de aceasti patimi, ( 9 , 7 9 , 2 7 , 2 6 , 3 4 , 3 7 , 3 9 , 5 8 , 5 9 , 2 7 , 2 9 ,V8 a0 s .c . M . ; 4 G r i g :d e N i s a ) . CANONUL 16: (POCAINTA PENTRU CALCAREA FAGADUINTEI , nr FECIORIEI) ib r . r. ,.j . . ln canonul 60 vas_ile cel Mare, pe monahiile sau pe femeile canoriice care desfrineazS, le supune epitimiei pentru aclulter, c5ci acelea sfdrimr legdtura cu mirele lor spiritual, rrristos, iar canonul al 44-lea al sinodului al vr-lea, porunce;te ca monahul care clesfrineazr, cu nilnic mai mult si nu se pedepseasci decit laicii. Iar noi, zice roan Ajundtorul, rrnduim ca cel ce desfrineazd sd nu se imprrt6sr:ascx cloi ani, daci-;i
17-20 Ioan Ajun5torul
va da silinfa sI mdnince minclruri uscate zilnic, dupi ceasul al noudlea, ti va face doui sute cincizeci de metanii. Iar, dacd va neglija si fac6 acestea,va indeplini timpul epitimiei hotirit de pirin{i. (16 sin. IV ec.; 44 TruI.; 79 Ancira; 76 Carg.; 6, 78, 19, 20, 44, 60 Vas. c. Il[are) . ' : CANONUL 17: (SrLNrCiA. (CEr CARORA LT Sll FACE SrLA NU sE OSINDESC)) Pdrinfii, ;i mai ales canonul al 49-Iea al lui Vasile cel Mare, a hotf,rit sd nu se supund pedepselor cei pingiri{i de oarneni silnici sau de st[pini. (11 Ancira; 2 Grig. Neocez.;30,49 Vas. c. M.) CANONUL 18 : (OSINDA'CL'ERICUII]II ?ENTRU DESFRIU) Canonul 32 al lui Vasile cel illare, hotirdgte ca clericul care desfrineazS, si se cateriseasci, dar si nu se gi afuriseascX. ( 2 5 , 2 9 , 3 0 A p ; 9 s i n . I e c . ; 1 , 2 7 T r u l . ; 7 , 8 N e o c e z . ; 2 7C a r t g . ; 3 , 3 2 , 5 7 , 7 0 , 8 2V a s .c . l t I . )
V,
CANONUL 19: (PoCAINTA A TREIA)
PENTRU CASATORIA A DOUA $I
tn privinla celor care se cisdtoresc a doua oar5, canonul 4 al lui Vasile cel Mare, zice ed unii au stabilit un an; iar alfii doi ani de epitimiei iar cei ce se cisitoresc a treia oard se vor afurisi pe trei gi pe patru ani. Dar, noi zicem, ci am primit obiceiul afurisirii de cinci ani, pentru cei ce se e[sdtoresc a treia oari, fire$te nedesfdcinclu-secXsitoria, dacl au ei copii din c[sitoriile anterioare. (17 Ap.; 8 sin. I ec.; 3, 87 TruI.; 79 Ancira; 3, 7 Neocez.; 1 Laod.; 4 , 7 2 , 3 0 , 4 7 ,5 0 , 5 3 ,8 0 ,8 7 V a s i l ec . M . ) CANONUL 20: (OSINDA PENTRU ADULTER) Canonul al patrulea al lui Grigorie de Nisa izgonegte pe adulter pe optsprezece ani, de la dumnezeiasca impdrtdganie, iar eanonul 58 aI lui Vasile cel Mare ii ingdduie ca dup[ cincisprezeceani sd se impirtiqeascd cu Sfintele Taine; iar canonul 20 al sinodului de la Ancira dispune ca epitimia sd se poati termina dupl anul al gaptelea. Iar noi credemn ca acela dupi trei ani si se invredniceasci de impSrtiganie, dacd in fiecare zi dupE ceasul al noudlea se va mulfumi cu minciruri
410
2l-25
loan Ajunitorul
uscate gi va face si doui sute cincizeci de rnetanii in fiecare zi. Iar de va neglija si facl aceasta, va agtepta sfirsitul timpului hotirit de PErin!i. ( 4 8 A p . ; 8 7 , 9 3 , 9 8 T r u L ; 2 0 A n c i r u ; 1 0 2C a r t g . ;l g , 2 1 , 3 1 , 3 5 , 5 6 , 46,48, 58,77,80 Vos. c. I\ktre: 4 Grict.de Nisal.
CANONUL 21: (DESPARTENIA CANONICA A CLERULUI PENTRU ADULTERUL SOTIEI). Nu poate intra in preofie, acela,a cirui solie este adulterS,precum spune canouul al 8-Iea de la Neocezarea. Se dispune ca femeia care s-a f6cut adulteri dupi hirotonia sofului si se demiti, sau dinsul sd inceteze de la preofie. (18 Ap.; 3,6, 72,26 TruI.; 8 Neocez.;27 l.as. c. i\t.) CANONUL ADULTER)
22: (CASATORIA
ClJ LOGODNICA
ATTUIA' ESTE
Canonul al 98-lea al sinodului al $aselea osinde;te ea pe adultel pe cel ce ia in c5sdtorie pe cea logoditi legal cu altul. (98 Trut; 11 Ancira; 22,69 Vas. c.I\4.) CANONUL 23;, (CASATORIA CU ERETICII ESTE OPRITA) Canonu,l al 72-lea al aceluiagi sinod hot[rd;te ci dac5 un ortodtox se impreund crr o femeie ereticd, nunta si fie f6rd valoare, 5i cisitoria nelegiuiti si se desfac6; iar de vor st[rui in aceasti cisitorie, sI se afuriseascd. (14 sin.IV ec.; 72 Trul.; 70, 31 Laocl.;21 Cartg.) CANONUL 24: (OSINDA IMPREUNARTT INTRE FRATT. (TNCESTULUr)) Acela dintre cei ce au cizut in incest, care a conris necuviinla cu sora sa proprie, dupi Vasile cel Mare, se exclude pe cincisprezece ani de Ia impErtXganie. Iar noi rinduim ca acesta sd se invredniceasc6 de impirtiganie, dupi trei ani, dac5 in fiecare zi va posti pinX seara, ;i va minca mincare uscati ;i va face in fiecare zi 500 de metanii. (67, 68,75 Vas. c. I\/1.;11 Grig. Neocez.)
., ,
,:, .
CANONUL 25: (OSINDA DESFRINAITiI CU LOGODNTCA) Cel ce desfrineazd cu logodnica, dup6 Vasile cel Mare se ,exclude de Ia impdrtS;anie pe 11 ani; noi zicem ci pe doi ani, dac5 in fiecare
26 loan AJunitorul
zi dupi ceasul al noudlea mXninci mincere uscati ;i face in fiecare zi gOOau mgfanii. Dar neglijind sd fac[ aceasta va indeplini anii hotirifi de Pdrinti. ( 1 9 A p . ' ; 2 6 , 5 4 T r u t . ; 2 N e o c e z ,2; 3 , 2 7 , 6 7 , 6 8 , 7 5 , 7 6 , 7 8 ' 7 9 ' 8 7 I/as. c. Itt.; 11 Tim Aler.; 5 Teof- AIet.) ..t 26: (OSINDA PENTRU DESFRINARE CU SOACRA) pe Aceloragi epitimii se va supune ;i cel ce_iubegte nebunegte zice cd ,,Cele legii, care potrivit sa, sofia de *ou""u "u, ,r"iiirri despirfit Ii"tru incepui si rdmin6- neschimbate sub toate imprejuririle". i"iarii" -nu"-Sti"t"l ce sivir;i duninezeit'scul Sinod dc acum hotirdgte ca cei supunindu-se ani, neimpxrtagili ;ase_ ;"r" "" astfel de picat, si ramini canonului urmitoi ;ase luni sd se ablini cu totul de- mincare de cbr"""i, ".irtind totdeauna la sfintele slujbe ale bisericii, dac[ nu Ii se i"iititpia vreo boal6 sau alti nevoie inevitabill, cind vor sta afari de Lir""f'"x plingind, gi rugind pe Dumlezeu si le ierte nelegiuireai nici si nu primeisc[ anaforS, nici si nu bea api sfintit6, dacd nu cumva r" uptopi" timpul sfint al lumindrii; 9i ridi^cind numai piinea intru nu-"ie Sfrrt"i Trlimi, sd o rndnince cu evlavie, drept arvuna a iubirii de oameni a lui Dumnezeu; clar si nu sirute cu indriznealfi cu buzele sfintele icoane, decit numai pedestralele lor cu toati frica. Dar in intreg timpul celor gase ani sX faci zilnlc 100 de metanii' afard de simbdti de minciri ;i duminicx; iar in fiecare miercuri 9i vineri s5 se _bucure untdelemn, de la pi vin, 9i in la pegte, de 9i uscate, abfinindu-se de la durnneasculte si curs de doi ani sd stea in biseric5 dupi cintiret 9i zeieitile cintiri, iar ceilalli trei ani ;i jum6tate si stea laolaltd cu credincio;ii 9i impreun[ si se roage; 9i astfel dupd sfirgitul celor ;ase an! s[ se invredniceasci de impirtE;anie. lnsd trebuie si obsen'e ;i acestea: s5 faci milostenie dupS putinf[, rnai ales in mentionatele zile de post' adici miercurea qi vinerea. Apoi sd diruiascd siracilor toate cite le-a fost inglduit si minince mai inainte de a se fi supus canonului, adresindu-se lor cu rugdmintea ca sb se roage pentru dinlii; ;i si trimitd la biserici in fiecar.e siptdmind o liturghie, dach au mijloace; Si sd se abfini de la minciuni ;i jurlminte cu care de multe ori este impreunatl 'cilcarea de jurSmint. Cflzind insd ei in boald de moarte; sd se invredniceasci do dumnezeiasca implrtiSanie; dar intremindu-se si revinS iarigi in. acea treapti a pedepsei, in care s-au gisit inainte de imp[rtiqania datd lor din necesitate; gi si-gi zdrobeasci inima, cu lacrirni calde si-;i curd{easca dupi putinfS cit mai mare, picatul greu al CANONUL
sufletului. (86 Vas. c. M.)
112
.
27-30 loan AjunEforul
CAI$ONUL 27: (VRAJITORII, ADULTERII, UCIGA$II. VRAJTTORILOR, ADULTERILOR $I UCIGA$TLOR))
(OSINDA
Acelagi eanon -se potrivegte gi pentru vrdjitori pi pentru adurteri $! nentru uci-ga;i, 9i pentru toli ,care cad in vinovelii grele, dar prin dispozifia sufleteascl a persoanelor respective spre p&xi,rfa, *u,r'-*u reduce pedeapsasau se inmulfe;te. (26 loan Ajun.) ' I : '
CANONUL 28: (OPRIRI $I INFRINAHI AFLATA liV CURATENIE LUNARA)
PENTRU
FEMEIA
canonul al 2-lea al sfintului Dionisie, dar gi aI ?-lea aI lui rimotei, porunce;te ca femeile care sint in curifirea lunarX, si nu se atingE de nimic, dintre cele sfinte nina g a gaptea zi. gi td; "e; veche porun_ ce;te aceasta. Dar nici nu ingdduie si se imprertrJ ",, uartatii; cici din aceasta se int-impl5, ca cei ce se zdmislesc sd se faci slabi ixre prrt."u. ;i De aeeea gi dumnezeiescul Moise a ucis pe tatei lep"o."irri, fiindci din cauza neinfrinErii n-a..agteptat curEfirea iemeii. tui' "uuuce nu va fine seama de aceasta in timpul.necuriieniei ---"6 d;;n;rui;;: lale ri ""- utG. tile taine, 40 de zile poruncegte si fie'neimpfrtnsiii. (44 Laod.; 2 Dion. AIer.; 6,7 Tim. AIet.) : CANONUL 29: (OSINDA DESFRIULUT CU BARBATT) canonul al 4-lea ar rui Grigorie de Nisa, excrude de ra imptrrt'ganie n-entru optsprezece ggri cel ee comite necuviinttr cu berbafii; iar -pe canonul al 62_Iea aI lui Vasile cel Mare pentru cinciJpre"ece. Noi insl socotim cd pentru trei ani sd se excludi de ra i-paJiila"i" unul ca a-c1s!1' plingind ;i_ajunind, -s_ispre seari mincind mincdruri uscate gi 200 de metanii ficind. rar ttacd'se dedi -ui-*"rt trincl5viei, si im_ plineasci cincisprezece ani. I (7,62 Vas. c. M;4 Grig. d.e Nisa)
.
CANONUL 30: (COPIII PINGARITI. CEI PINGARITI NU POT
Fr cLERrcr))
copilul, de se va pingEri de cineva, sE nu intre in preofie. crci degi acela din cauza nevirstniciei, nu a pdcltuit, aar vasut s_a sfir{mat gi netrebnic s-a fdcut pentru sfinta srujh5. Iu; ;u;t- p"*"oupr" a primit seurgerea' canonisindu-se potrivit, nu se va opri si sL aduc5 la preofie. (4 Grig. Nis.)
31-33 loan AiunStorul
CANONUL 31: (OSINDA UCIDERII DE VOIE $I FARA DE VOIE) cu moarteai l"egea Veche poruncegte ca uciga;ul si se pedepse,ascd preureditare pe cu uciga;ul exclude 56, canonul Mar6 in Vasil"e cel taf pentru doudzeci de ani dc la impdrti;anie iar pe cel fdrd de voie pentru Lece. lar noi excludem de ta impirtfuanie pentru cinci ani pe ucigapul eu premeditare, iar pe cel fdr[ de voie, pentru trei ani, daci ins6,. du'p[ ui"iu""u "uu pitte stara ucigagul cel cu mina sa va minca mincare fiarte uscati ;i s" ou sili sE faci in fiecare zi cite 300 de metanii, iar gEsindu-se intru lenevie, s[ indeplineascd hotSrirea Parinfilor..,.1 (65 Ap.; 91 Trul.; 27, 22, 23 Ancira.i 2, 8, 77, 43, 54, 56, 51 Vai' c. M.; 5 Grig. de Ni'sa) ln grupa aceasta de canoane (31 - 46) se trateazd- despre pdcatele tmpotrivi iriUirii de aproapete lntre care enumerd: uciderea de vois 9i trciderea fird de voie (ian.'31), uciderea in rizboi (can. 32), avortyl (can' 33), pierderea fdri voie a sarCinii (can. 34), uciderea_pruncului de citre -i-a in somn (can. 35), pierderea sarcinei din neglijenta mam-ei (cal. 36), moarter "opilnl ri nebotezat (can. 37), tdinuirea infrac{iunii de adulter'sau pingdrirla de prunci de cdtre c6lugdrile (can. -38).,pdr5sirea-ptuncilor (can. i'Sy, timatia 1cun. 40), hofia 1can. 4t), fgrtul din avutul obEtesc (can. AZ), sacrilegiul (can. 44), prddarea mormintelor (9qn'-43), jurdmintul it"i-b (can. a5) Fi pacate sancfionate (can. 46), lndicild la fiecare infracliune ce anume sancfiuni prevad unii sfinli p5rinli qi sin,oadele care s-au o""p"i de sancfionarea acestor picate, si ardtind modul cum consideri el personal, "u'rn trebuie si se procedeze, observindu-se mereu grija p""ii" i"areptarea c.trri ce a picdtuit, cit Ei grija pentru sanetjonarea In acest sens, in ultii*nitentutni pe mdsura graviti{ii pdcatului comis. cp ,.nu s.ecuvine general5mul canon din grupa aeJasta subliniazd norma fapt6", motivind aeeea$i^ pentru sancfiun-i ; p;d;p;i de do-ua^o.i, ",, doui 9' 1, la Numeri de Scripturd Sfinta clin prin eitatul aeeasta t CANONUL 32: (oSINDA cELoR LUPTA CU TTLHARII)
cE UCID lN RAzBoI
sI lN
Vasile cel Mare in canonul 13, exclude de la imp[rtSganie, pentru trei ani pe cei ce ucid in rtrzboi. A;ijderea in canonul 55 ;i pe eei ce lupti impotriva tilharilor; iar clericii se caterisesc' (22, 23 Ancira; 7 Atanasie e. M; 8, 43, 55 Va's' c' M; 5 Grig de Nisa) SANONUL 33: (OSINDA CELOR CE PRICINUIESC PIERDEREA 1VrE$TE$UGITAA FATULUI (FAC AVORTURI)) vasile cel Mare in canonul siu al 2-Iea li al 8-lea, spune -c6 femeile care stricd cu megte$ugiri pe fefi in pintece, ;i cele ce dau si yreme ci cadi iau doctorii, pentru .a ri-i piardd, pi ca fefii inainte de
111
34-37 Ioan Ajunltorul
afari. Noi insi hotirim ca acestorasE Ii se dea cel nrult pin5 la cinci ani, sau gi trei ani. _- (65,Ap.; 91 Trul.; 21,22, 2J Ancir-a;Z, S, i: 43, 54, 56, 57 Vas. c. ItI.; 5 Grig. Nis.)
CANONUL 34: (POCAINTA PENTRU PIERDEREAFARA DE vorE A FATULUT) femeia, care f5rd de voie a pierdut fitul, ,^ --_I11 ce un an.
prime;te epitimie
_ _ ( 6 5 _ A p . ;0 7 T r u I . ; 2 1 , 2 2 , 2 3 A n c i r a ; Z , g , 7 1 , 4 9 , 5 4 , 5 7 ,5 6 V a s . c. M.; 5 Grig. Nis.) l
CANONUL 35: (OSINDA PENTRU NADU$IREA FARA DE VOiE A PRUNCULUI)
CU VOIT] SAU
Femeia care adoarm€ asupra pruncului gi-r ineaci, -i"-."i" dup5 trei ani se invredniceste de._impirti;iie, indepErtindu-se rinduite de cxrnuri, si de brinzS, 9i eelelalte sivir;indu-tu "rr- ori"oealr. Iar dacx din lenevire gi din neinfrinarea pirinfilo" r-u i"ti-ptui i"uu.ta, se asea_ mdn5 cu ueiderea intenfilnatd. DacE ins5 din vi"I";i; ;jmasului, atunci fapta este vrednici de iertare. Totu;i ;i aceasta """'i"lt"in!x de epi_ ti-ti potrivite; cdci din cauza alior gregeli s-a intimprat aceasti pirisire. CANONUL FATULUD
36: (OSINDA PENRU
PIERDEREA CU
VOIE
A
Femeii, care nu se ingrije;te de fitul sdu, ci din c^uza negrijentei dinsei avorteazr, i se dd pedeapsa pentru ucidere premeditatii. (2,32, 52 Vas. c. M.) CANONUL 37: (BOTEZUL COPITION. OSINDA PARINTiLOR CARE I$r LASA Coprr sA MOARA NEBOTEZATT) Muri'd copilul nebotezat din cauza, negrijenfei pirinfilor "mii"i"l-;; sri, pdrinfii se impirtdpi"J, -exclud pe-trei-l$ in ace;ti ani -a"_Ia minc5ruri uscate ;i imbrinzind pe dumne"uu cu precdri de genuncrri cu plingere gi cu putere_ si se rbage de Dumrr""u,, cu rnirostivire. Iar fiind copil,:l du papte zile 9i moare nebotezat, pa"i"tii se intetuix fe gapte ani din comuniune gi se condamnx ca in'acefti ani sd mdnirrce minciri uscate, gi si facl in fiecare zi 40 de metanii. (72, 110 Cartg.)
445
38-42 Ioan Atuntrtorul
CANONUL 38: (DAREA LA IVEALA A PACATELOR. (CALUGAI1ITA SA DEA LA IVEALA PACATBLE DE CARB $TIE)). Cdlug5rifa, care a auzit de la alfii despre un adulter, sau despre pingirire de prunci, Fi nu descoperi aceasta superioarei se supune aceleiagi epitimii, ca ceea ce a sivir,sit pdcatul, potrivit canonului 7l al lui Vasile cel Mare. (71 Vas. c.M.) ,il CANONUL 39: (LEPADAREA COPIILOR. (OSINDA CELOR CE-SI LEAPADA COPII ESTE CU UCIGASII)). Legea pedepsepte ca pe uciga;e pe cele ce-gi aruncd copiii lor la intrdrile bisericilor, chiar daci cineva i-ar scSpa luindu-i. (33, 52 Vas. c. M.) CANONUL 40: (TILHARTA. (TILHARII GA$II)).
SE OS1NDESC CA UCI-
Tilharii se supun pedepsei ucigagilor de oameni, deoarece ei se servesc gi de ucidere spre prornovarea intreprinderii lor. (22,23 Ancira; 7 Atanasiec. M.; 8, 73,43,55 Vqs. c. M.)
.r -
CANONUL 41: (FURTUL. (OSINDA PENTRU FURT))
Hoful, daci de buni voie mirturise,ste fapta sa, sI se afuriseascd pe un an, dup5 canonul 61 al lui Vasile cel Mare; iar dacd a fost dovedit, sd se afuriseasci pe doi ani. Dar noi vom lipsi pentrtrr 40 de zile din comuniune, pe hoful care de bund voie se ciiegte, iar pe cel ce se dovedegte, pentru ;ase luni, mincind dupi al noudlea ceas din zl, mincare uscat6, pi fdcind in fiecare zi o suti de metanii. (61Vas. c. M.; 3,4, 5 Grig. Neocez.; 6 Grig. de Nisa) CANONUL 42: (OSINDA PENTRU FURTUL AVERIT OB$TE$TI). Cel ce a fost prins in furtul averii obgtegti, ceea ce se numepte furt principal, sd nu intre in preo{ie. Iar dacd va cidea in aceasttr patimi dupd ce a intrat in preo{ie, se va despuia de preolie, dupi canonul 25 al sflntilor Apostoli. (25,72 Ap.; 10 sin.I-II; 6,8 Grig. Nisa)
43-47 loan AJun6torul
CANONUL 43: (OSINDA PENTRU PRADAREA MOP,MINTEI,OR). canonul 66 al lui vasile cel Mare, hotirigte ca cel ce jefuiegte mormintele trebuie sd- fie neimpdrtipit pe zece ini. rar noi pe un an, mincind clupi al noulea ceas din zi, pi ficind i" Ji""oro zi 200 de metanii, (66 Vas. c.M.; T Grig. Nisa)
rr.
CANONUL 44: (OSINDA PEI\TRU SPURCAREA CELOR SFINTE. (SACRTLEGTU)).
Dupi sfintul Grigo-rie de Nisa, sacrilegiul se pedepse;te cu timp mai scurt decit adultcrul; dar se di pind Ii trei ani. (25,38,72,29 Ap.; 25 Antioh.; 70 sin. I-II; g- Grig. -r Nisa; Z Chit.it
.ilet.)
CANONUL 45: (JURAMINTUL CARE JURA STRIMB)).
STRIMB.
(POCAINTA
CELOR
canonul 82 al lui vasile cel Mare, hotdr5;te ca i:ei ce prin contringere juri strimb, sd se inliture din comuni;"; i" tiei ani; iar cei ce firi de constringergr sE fie inliturafi de Ia acLasta pe zece ani. Iar nbi credem de cuviihli ca acegtia sd se scoatt di; comuniune pe fn an' mincind dupi al noulea ceas din zi minciri uscate ;i fdcind zilnic 250 tle metanii. (25 Ap; 94 Tnil.; 70, IZ, 29,64, g2 Vcts.c. M.) CANONUL 46: (CERTAREA DE DOUA ORI. (NU ESTE CU DREPTATE A CERTA CU DOUA OSINDE FENTRU ACEEASI GRE$EALA)). Nici femeia laic5, nici cilug6rita, s6 nu se despartd de pentru orice fel de picat, ci numai dL la impart$aniel canonul facem apa din ca.oza ci murte femei s-au iinucis de ru;ine; nici -presbiterul, nici diaconul, potrivit acestei norme: -- ",,Nu vei de doui ori pentru aceea;i... (Naum, 1, 9). (25 Ap; J4 Vas. c.M.)
biserici zice si precum pecrepsi
CANONUL 47: (POCAINTA PENTRU BAUTURI NECURATE) ctrzind ceva necurat in fintind, sau in untdelemn, sau in vin, cel ee bea acele bluturi, trei zile sr nu se atingd de carne ,si de brinzi; gi ;apte zile sd nu se cuminece.
Oi"
(63 Ap.; 67 Trul.; 2 Gang.)
{8-50 loan Atuntrforul
Ultimele canoane (47-48) ce se considerd cd aparfin Canoniconului lui Ioan Ajundtorul sanc{ioneazddoud fapte ce pot surveni in viala sociall: consumarea cu Etiinfd sau far6 Etiinfa de bduturi necurate (apA clin fintini, vin sau untdelemn) Ei vomitul dupa dumnezeiasca lmpdrtAganie, din cauze cunoscute sau necunoscute (pacate). '
r*l gv . CANONUL 48: (VOMAREA. POCAINTA CELOR Cd'VOMEAZA DUPA CUMINECARE)
Cel ce a vomitat dupl dumnezeiascaimpirtdganie, si se inlSture pe 40 de zile de la dumnezeiasca cuminecdturE, rostind cincizeci de psalmi in fiecare zi, ;i flcind cincizeci de metanii; ori;icum s-ar fi intimplat aceasta. Cdci chiar daci ar ;ti el cd nu s-a intimplat din cauza S3, totugi sd se supuni la orice caz pentru alte oarecare picate ale sale. In Pildalion se g5sesc pe lingi canoanele ardtate mai sus (1 - 48) qi inci alte 16 canoane care considerd cd aparfin aceluiagi sfint pdrinte, fe care insd Nicodim Milag in Canoanele Bisericii Ortodoxe le reproduce (II, 224- 225). Eie sint atribuite impropriu lui iub numerele 49-65 Ioan Ajundtorul. ln aceste canoane se aratd sancfiuniie ce se cuvin pentru diferite inrfacfiuni biscriceEti indeosebi pentru sodomie Ei adnlter, sub diferitele lor aspecte, cum sint: picdtuirea cu magtera (can. 49), pdcdtuirea cu ll'rama $i cu fiica (can. 50), relatii sexuale lntre fra{i (can' 51), rela{ii nepermise a soacrei cu ginerele (can. 52), relafii sexuale intre fra{i (can. 53), rela[ii cu fratele mai mic fSrd ca cel mic s5 pdcdtuiasci (can. 54)' relafii sexuale intre tatd qi fiicd (can. 55), intre mami Ei fiu (can' 56)' lntre nag qi fina (can. 57), intre rude de cuscrie (cumetrie) (can. 5B),pdcatuirea cu dobitoc (can. 59), reta{ii sexuale intre verii pritnari (can. 60), intre un cregtin gi un pdgin (can. 61), adulterul sofiei clericilor (can. 62), relaliile unei femei cu doi frafi (can. 63), relafiile unei femei cu un famen (can. 64) Ei sodomia intre sofi (can. 65). CANONUL 49: (PACATUIREA CU MA$TERA) De va pdcdtui cineva cu maptera sa' se pedepsepte cu trei ani, fire$te ajunind pini seara, gi mincind useat, gi in fiecare zi f[cind clnci sute de metanii. (79 Vas.c.M.) CAN)NUL
s0: (PACATUIREA CU MAMA ,$I CU FIICA)
" De va p6citui cineva cu mama gi cu fiica'se'pedepse;;te cu patru ani, mincind uscat dupd al noulea ceas din zi, ;i. ficind in fiecare zi . : !r 300 de metanii.
51-58 loan AJunEtorul
CANONUL 51: (DESFIiINARnA NEFIREASCA CU DOr FRATI) De va face cineva sodomie cu doi frafi, asemenea se pedepsegte. CANONUL 52: (DIISFRINAIIEA NEFTREASCA CU crNERltLE) De va face cineva sodomie cu ginerele s5u, se pedepsegtecu patru ani, mincind uscat dupi al noulea ceas din zi, gi ficind in fiecare zi 200 de metanii. .
caxoNUL
53: (DESFRINAIIEA
NEFTREASCA INTRE FRATr)
De va face clneva sodomie cu fratele sdu, se pedepse;te cu, opt ani, mincind uscat dupd al noulea ceas din zi, gi ficind in Iiecare zi 400 de metanii. CANONUL MAI MIC)
54: DESFRINAREA
NEFIREASCA
CU
FR.A.TELE
Dacd vreun frate mai mic ar suferi sodomie de Ia cel mai rrlar€r f6rtr si faci el sodomie, se pedepsegte pe trei ani, mincind uscat dupi al noulea ceas din zi ;i ficind 100 de metanii C-:ANONUL55: (CADBDEA (PACATUII"BA) CU FIICA SA) De va pdcitui cineva cu fiica sa o dati se pedepsegtecu cinci ani. iar daci de mai multe ori, cu 12 ani, mincind iuscat dup[ al noulea ceas noua or5 din zi ;i fdcind in fiecare zi 500 de metanii. CANONUL i6: (PACATUIREA CU MAMA SA) De va picitui cineva cu mame-sa, o datd se pedepse;te cu gapte ani, iar daci de mai multe ori, cu 12 ani, mincind uscat dupi al noulea ceas din zi, 9i fdcind cinci sute de metanii. '
cAhi,oNULb?: (PACATUTRBA CU FrNA)
De va picitui cineva cu fiica sa cea din Sfintul Botez o dati, se pedepsepte cu, opt ani, iar dacd de mai multe ori cu 10 ani, mincind dupl al noulea ceas din zi, 9i ficind cinci sute de metanii. CANONUL 58: (PACA?UIREA CU CUMATRA) De va ptrcitui cineva cu cumtrtra sa se pedepse;te cu opt ani, mincind uscat dupd al noulea ceas din zi, pi ficind in fiecare zi 300 de metanii"
59-61 Ioan Ajunltorul
I
CI\NONUL 59: (SODOMIA)
)
, . , .I)e va ptrcd.tUi,.cineiya.'ds,rnbiirmulte srird,u dobitoc;r"svind,so!ie, se pedepseg.te cu opt ani" ial:, de nu aieifemeie pi.a'pScituit o,datd-sau:.ds doud ori, sau de mai mult de trei ori a picituit, se pedepsegtepe trei ani, mincind uscat dup6 al noulea ceas din zi, ;i ficind 300 de metanii. Aceste epitimii le va prirni ;i femei4 care a pdeituit cu dobitoc'
.t
ti0: (PACATUIREA CANONUL -.. a::.'..:. ..:.' ...... .,
..:
De va pdcdtui cineva cu vara SA mincnid uscat dupi al noulea ceas d i n de metanii. CANONUL 61 : (PACATUIREA CIf,iNECRE$T{NI' $I ERETICI) : sau cu ' ':.''.'t,T,)e. va pieitui tineva, cu ' o pigini, 'sau' ;l:, cu': .1r;:''svlgig[; legluitF, s0'pbdepse5te-trei-anii sofie turcoaicS, sau cu eretici, neavind mincintl uscat dupd al noulea ceas din zi, ficind in -fiecate zi 200 de metanii. Asemenea se pedepsegte ;i femeia care, neavind sof legiuit va picdtui cu, evreuj, $au Qu tqrc' sau.g11 eretic' sau cu arnlean. Iar dacd bfirbatul, ,car€ are sofie, ;i femeia, cor€: are so,t legiuit, ar,'plcdtui:cu astfel de persoane pdgine Sau er:etice,se pedepsesC.pe patru sau cinci Aqi' mincind useilt dupi al nouleai,ce4s din zi.y,,:pi,fdcind in fiecare' zi ?50 .de metanii.
,,,, s:4xQNUL.62: (ADULTEIIUI,SOTIILORDE CLERICI DESPA&. '|ENIA CANONTCA A CLBRICIT,OR),',
1",.:',:
'
,:
:"i' :i :
i
j
j
. , tar. du"i solia presiiier:iilui, sau diaconului, u" "u*itu a{ultef, di pgfepse;te cu trei ani, mincind usca! dupi al nop.Slea'ceas din zi',::9i iicind in fiecare zi 300 de metarrii. Fire;te ci acestease pedepsescrnai greu decit alte adultere, pentru ci ucid pe bdrbafii lor, flcindu-se ele prin acest fel de adulter ctttia criterisiitl din preotie. $i sofii lor, daci vpiesc si le mai ,aib6.pe ele sofii,.5s. citefisesc din, preo{iq-^Iar,dacl rroicsc.sb aibi preofia; se despart de dinsele mai..inainte 'de:4.;$e-i.r,r1.preuna cu ele dupi aclulter, potrivit canonului al 8-lea,al sinodului de la Neocezareea,
1
i
\
;.lnd
t
: , , ' . , , : - : . ,... _ . . :
:
-'::r'"
rryiurnriCU DQrT.RATI) CANONULos,,IPA'dATUIREA
lt'
'frafi, sei'pedep*";1ul:p*':t""i ir blcdtui qu doi pi, fii:-ihd i.n'fiqqa.r6 zi 2AO eeas nouilea .dup6: al u-sgat din 3i, ra.ni,..mincir1d . .de rnetanii. ,. ; rl 'driaa'o'femeie'ar
{50,
64. 65 loan AJunltorul;
l. B Nichifor
CANONUL 64: (PACATUIREA FEMBII CU F.AN{EN) , Daci o femeie ar picdtui cu un famen se pedepsegtecu trei ani, mincind uscat dupd al nourlea ceas din zi, 9i ficind in fiecare zi J00 de metanii. ' t*' CANONUL 65: (IMPREUNAIiEA NEFTREASCACU SOTIA) .,i De va fece cineva sodomie cu rofia sa, se perlepsegte pe opt ani, minciT_duscat dupi al nou6lea ceas din zi, pi fEcina in fiecare zi p00 de metanii. '..dt'-j:1,
ttl
'
CANOANELE
ll'
jjqu;
r L ;
LUr NTCHTFOR MARTURTSITORULt+Aibl
,CANONUL 1: (ANTIMISUL) , I'
tl
rr'
.. \i.,
, - . Daci din negtiinfi se va spila antimisul, acela nu-gi pierde sflnlenia, nici nu se faee necurat. 173:Ap.;7 sin. VII ec.)
I.
irn
canoanele lui Nichifo.,i., n,r,,,'*.li; ur, *ilr3ir"rrrite din ffii
eiaborate de sinoclul,clin constanti.n.pol sub prege'd*n1iaacestui patrl_ arfu in diferite proLleme biserice;ti, luate clin'tucritrrle acestui patriarh 9i anurne: 38 de can-oane(1 -38) Jtiistrate i.rtr-un manuscris grec; Eapte :ralgrtng (39 {5) sint formate, din prescrip}iile bisericeqti gJnerat; ;i; Itti Nichifor; 4 canoane (46 .- 49) sinf luate^dintr-o culegeretu "o.ro"r,.,; iar ultimul canon (49) cuprinde conf:nutul epistolei "anoi-ti"ua lui Nichifor"in (are se gasescaaptesprezeceintrebari ;i rdspunsuri, c,plsior,ica.e se pare cti a apsrtinut lr-ri reodor studitul (+ 826). deoareirein titlul el se spune cd este trimisa de Teodor unui cnlugar \{eiodiu (Migne ccvx). trr iirini'-rl ca:on se aratii cd slintul antiiris prin spiriare"(din neqtflnfd) pentru a se curafi nu-;i pierde sfin{enia, n'ici nut se face n".r,"11 CANONUL 2: (CASATORIA A DOUA $I A TRErA)
; l,, ,;i Cel ce se ibsdtorepte a eloua oar5, nu se cunun5, ci i se di chlaf epitimia de a nu se impirtigi doi ani cu preacuratele taine; iar eel ce se cdsdtore;te a treia oari, cinci E4i. r rrvr.rt$a{, r.ui rluir llo ur l;, (7 Ap.; 3 Trul.; 79 Ancira; 3,7 Neocez;7 Lactcl.;4,72:Vas. c. !t:)
d:
Din textul canonului rezultd cI cel ce vrea sA se ciistitoreascd a doua oarf, nu se poate invrednici de binecuvintarea Bisericii, nu se t:oate tndeplini ,,rinduiala cununiei*(, gi in consecinfa,Biserica nu binecuvinc6sdtoria a doua ci o considerd nepernrisd. teazd ' 'Practic se observl insi cd autoritatea civilii a recunoscut tegalitatea cdsdtoriei a doua qi chiar legalitatea a mai multor cdsdtorii succesive
I
B Nlchilor
451
I
qi rnulli creEtini au ficut uz de aceast5 leger: qi' in caz de necesitate au incheiat cAsitoria a doua. Biserica n-a protestat impotriva acestui lucru ci a supus epitimiei pe persoanele carti incheie astfel de cisitorie, excluzindu-le de ia Sfinta lmpirtdqanie pe unul sau pe doi ani (can.i 4 Vasile tel Mare), fapt cel confirmi qi Nichifoli prih canonul 2 al sdu.'Corespunzdtor Nichifor in acest canon aplicd sancliunea de cinci ani oprire de I lg ilnpirtd;anie celor ce se cdsdtor€sca treia oard. spre a inlelege dispozilia canonului 2 al lui Nichifor, potrivit cireia numai prima c,asdtorie se invredniceqte de binecuvintarea Si cununia bisericeati, p" cind cisdtoria.a doua nu este vrednicd de aceaqta' gi cu atit mai puiin a treia, trebuie sd avem in vedere rigorismul cultivat de Bisericl in privinfa cisdtoriei a doua (a se vedea canonul 1 Laodiceea)' rigorism "are s-evede ed s-a pAstrat ;i in veacr:I IX, pe vremea lui Nichifoi, ca gi mai tirziu in veacul X, cum rezultd clar din o scrisoare a patriarhului Sisiniu (995-998) al Constantinopolului, prin cafe se reln' noieEte $i lntdregte acest canon al lui Nichifor' Abia in veacurile urm6toare, sfirgitul veacului XI Ei inceputul veaculuiXll s*a schirnbat aceiast6 r,p.eiiere a Bisericii despre cdsdtoria a doua; fapt ce rezultdL din rispurrsul dat de Nichita mitropolitul Eracliei, la intrebarea pusl ln aceaqtl pri= vin!f, de episcopul constantin. In aecst rdspuns Nichita spune c5 ,rDup6 invirtdtura-corectA a Bisericii, cei ce se cdsdtoresca doua oar6 nu se pot lnvrednici de cununie, dar.cd in Biserica Constantinopolitand, acmsta tru. se mai observi riguros, ci, 9i celirr ce se cdsdtoresc a doua oari li se pune pe cap cununile de rniri, numai ci respectivii se opresc de la Sflnta buminecdturd pe un an sau doi ani Ei preotul nu^are voie sd pg"tt^":Rs lu ospitul lor$ (Sint. a. t. V, 44; dupd N. Nlilag, canoanele II. II, ZZ9). De la acest tirrip ineepind, aceastd practicd a Bisericii constantinopolitane s-a generalizat, ;i s-a inscris ;i in ,rrinduiala cungnieil6, in care punerea cirnunilor pe cape,tele mirilor la a doua cds6torie este Ia fel ca :' l la cei ce se cisdtoresc intlia oarS' Pentru justificarea acestei abateri' de la practica'bisericeasci prirvitoare la cei ce se cdsdtoresc a doua oar[, observd Nicodim Mi!$' !. edi{iile grecegti ale Evhologhiului celui Mare (Venelia 1891 p. 253)' in Uoiitfenicetre slave (Moscova 1B0B'p. 441ca 9i in unele Molitfenice romanegti, se citeazi literal atit canonul 2 al lui Nichifor, cit 9i acel rdspuns canonic aI lui Nichita.
dlTfiiibvdiiflfl' car$dfrur,
itrr. lfr Pnrfitfttfrtfl)BlsE-
RrcII NU SE ZABOVESTE).
-biserici'1,)nu se ce'petreee'de nevtii'i ti*pls"urtf'?rr*'jrriirro;til se alungb s6 acela osinde,ste.Iar dac6 zdbove;te acolo:timp indelungat, ".r "u"ia"i, iar biserica s6-9i prirneasci ale sale drepturi''
:r lli"n,
(?3.Ap.; 74,76, 9.7fYal,) Vezi canoanele Paralele.
ii,,.
I
4-6. Nlchilor
I,'i. :,OANONU,L. 4:, .](DANII.I,E $.I, ,NUMELE. CELORI: RAPOSA!f,., |',-.;,i (BI"SERIeA pRIME$TE DANII $I FARA TE)'STA.I![ENT)) ;,.,,,...:;f ,_
.printi milosteniile ce se f4c pentru cgi ce,srng - pe ^guyine:'8:$b t.stamenu .fir6 flnume.dacd dinlii fii'ql,vii aveau,intenfia,si $rj1$t taci aceste milostenii. Bise|ica s-ar rugat qi se roagd pentru iertarea pdcatelor membpitror d.i.riposafi: A,ceastase confirmd deja in Agezirrnintele Apostolilor, uncle s-a stabilit Ei timpul cind sd se,facd aceasta (Sint. at. 401).rpentru aceastai de' otricei,.,credincio-gii,ldsau.pr:intestament o parte din av€rea, lor pe searha Bserieii;iar: in cazul cind mureau, ;i nu i.rtocmeau testament, o par:te din'averea acestora revenea:Bisericii.rAceste norme,,inrpu.sepe.cale cle,obiceilatrfcst'rectrnoscuteca leqale $r Frin ,iegede stat (Nbv. 26 a,lui Leon.si constantin). In vremea icronoclasniului,diserica a lost privata::a; acest privilegiu ,p intet'dic{ia era atit de .categoricd qi se s,rncliona atit .de qspEn;'ineit unii,preo{i nu.'indiezneau:sd mai prirneascd danii pentru eeir'ce,nu:fdbeau. acehsta prin testament. Nichifoi, in secolul lx,^ rectifica" a_qeastdprocedura necorectd' din partea urlor preofi, qi dispune ea tdate.'.ldsdrniltele pe seama bisericilor pentro sufleiele.:raposafilbr:rsase ingiggqgca, :fdra Epnsidg"?* la"imprejurar:ee ,daci, ,erpecti,rii ,,raposagi iar fi disptrs.,cevain privinfa aeeasta cit tipp au fost in viafd."Ulterioi, ry-rpiratul ,,Leon Filozoftt'l,'prin.Novela:;40, dispupe ca o partc anumiti :din, l{sdnrinttrl raposafilor revine. Bisenlcii da'car,,t'espeetivii rnor farA . .j ;bstament. .:. : . :
.
.
'
:
-
:
:
:
.
.
.
,
)
.
\
I
.
'
r
'
|
|
i
:
:
,
b
;
.
.
i
[
l
.
.
]
{,.. ::. . CANQNUL ,5: (LA BUNA VEST,IRE..EST4.DE7:LEGAREDE VtN :]T.j,'.;,9I DE PE^!TE) i,. ; : " , ; ! - . : 'r:!
.,.,
.. . r..:,., ,.:.- ,
,. :.i-
1gl:. ,
: . : :. \ t ; .. . :
De s-ar intimpla Bunave.stire iu Jpia "ea mare*pbu Vinerea crih -Mare, nu pdcdtuim dacd gtrstSrn vin gi pette. ,,,,, r, j.i , :... r! 'rrrrr. j' '-:"fAo A:p;.'52 Trui.) ,i: : .'lblt; . r:i' .y : ] . , .' . : *u*tenrenteazd linereif pbstulrri la sarbitorirea Buneivcs{iii qin$ o,, . " ,., , ?ceaste cade joia sau vinerea diii sdptimlna mare..i ,.',., ,',,,.'r.--,
rtrs:11,P:{9L,ut Fqui\{SNULPQA"E HIBOTEsIcITBT,gI lpoDIAcoN)
:,,,,r, ,, (.i ' i'. ;r,i-:,, Cel ge-are rugiciunea (hirotesia) de egumen,,presbiter fiind, poate sE $infeas,ci citt'f $i ipodiacon in ministirea ra. "r;b 'rr :,lr{:"t::; (33 l'rttl.; 14'sin IV ec.) -' : - ; ..,."i ,, ;. , ....,relcl rgi .i;' ". !,r stabilegte dreptul egumenurtri hirotesit 9i ldfa$i1;r1'3"'"a liiroG qi cite! ipodiacon pentru mindstirea sa. ...irtr .:. :. .
sb
Nichifor
7t;I1
CANoNUL
7: (DESFRIUL OPRBSTE DE LA HIROTONIE)
' /,
, , D a c d s i n e v d a ' v i e f u i t ? 0 d e a n i , s a u S i m a i n r u l f i i n d b s f r 'hitotofrt; irr,;apoi ser.Vaarita ei face fallte,\:irtuoAse,_accla:nu'se'iUtirie a,se ftindcd'eel,sfinlit trebuie sl {ie'inraculat. , . ,',, sj; (80 Ap.; 2 sin. I ec.;12 Neocez.;3, 12 Laod";10 Said'; 17 Sin' I-II; aI AIet.) 4t l 'Chiril ':.. ' I
:
ft'):
I
l
,ir;
I
;'.'
se'arat5 cd desfriul constituie un, lrnpediment la hirotonie{l
'"tn
. ..,*d
. : j':r'-
lr:r
:
r'!1
r
: ! o'frrf?rt --"it{l^-,-,jlf-T e' lCbiiilr olr..riilont."?Coptti"DiN FLoRI $I CEI CAr,ror.*ri.Jl, ;.J.
DrN CASATORIA A DOUA- ,,$I A TREIA Snr HIRpTONES€)). copiii, nascufi din fiitoaTe, sau din cei ce s-au cSsatorit a doua .oar*.sau a:treia oard'-Fii dovecle*cgi gu viaf5'vrednicfi'dc preofie se hirotonesc. ti-'",--' I"aq.d'.) ec;1$ ,r sa rirl (Tt)Ap.; 33Trul.;74 sin.VII , sr er,, tit-,., t8ef$rirrmfqi Se rispunde l'a intrebarea dac5 se proynoveeig'{}f cief ' : l, 'dotla. i din afara casitoriei sau cei provenili din cis5tsria a ' . t , .
PRrh.{4.lDlE :DS MOARTE)
: 'ih ,sca impirtSfanic cehli lrolnar . ' ..primejdie' r,ii moarte, chiarl,;i dupi ce a gustat rnitrcal:e' (29 Trul:; 41 Cart.)
.ifl.
se admite sd se impSrtdqeascirbolnavul in prirnejdie, de .moarte chiar: dacd a gustat mincare. ":.4'r'*1 .
I
:.-
! a t"r''r*
'-
Y:
:. r-
r-t!
' -''"
I
d\.
CANONUL 10: (INCHINAREA DU}IINICA i$I 1N.:-QINCTZ'ECIME) Duminicq, li ip ,to3td Cincizecinrea se €urrinc a -pleca gcnunehii 'ntar|. ipentru sirgtare.a .icoanelori dar sd ltu $e facl obitnuitele. lrretanii 90 l'r"ttl.;75 Petnt Alet'; 91' ; Vas' c' NI') (20 sin'.I ' :ec.; ri '', .,.r
r:rr..,'.i
..' . i'
;. ,1.' i' '
r
.i1..;',:.i-
,'i .l
. i ' . I l : tl ,
: . . . " .- ! g ]
r lr i
pROSCANONUL 11: (pRoscoMtDIA. (RiNDUIALA PENTRU E "-1 CONflDIE)) : rl ' ': .iii; .t : Nu ,Piqituie;te ca.l ct,prtxcomirleFte.'dintr:a prescurb perltgu;,1,1ei ' .,', " :ir, oameni, sau aprinde o l U m i n a f e .
12-14 Nichilor
de la Liturghia sfintului -este -- se admite,-ca 9e'altfel qi inrplescripfiite vasile eel Mare ci la proscomidie suficienti o singuib presctrrd Ei o singur5 luminare pentnr pomenirea a trei p"rco"n".-D?i aici rezulti cd pini'aici era,obiceiu! ca pentru fiecare persoind, care elorea si fie pomeniLi la Sfinta Liturghie se aducea la, altar, cite o preseurd qi de asemenea se aprindea cile o luryinqle. .i 1. . , :! i \ ..rii ,r . ' r . . i ' .. '; -\ i.
CANONUL 12: (PROSCOMIDIA.(POTIRUL NU SE BINEC{.IVIN' :r :: . :, T E A Z A 'I A ? R O S C O M I D I E ) ) . .
.., - _$intgl Potir .nu tlebuie $ qu bingcuvinteze ra nrgrclunea pros'comidiei.
'' .
Cahonul a fost intiodubiin-rinduiala proscomiAiui. ,*, ': 1 'i: rribifu
' CANONUL'IS: (LITURG'HIA. (LA LITURGFIIE sE FoLo.sEgrE APA CALDA)). :
Nu se cuvine ""- p""rtitbiri're niurgrrireascnfd* api caldi, decit nrrmai.de mare 4gvgie;.$i daci.nicidecum nu se afli api calcli.' (32 Trut,;'37 tartg.l Apa_caldd ar.e aici u-n sens mistic, privind apa. qi singele. ce a curs rana Domnului, care deqi a murit, rdinine prr*r"i "f,r'pJ;'ir;;;; Sa din mor{i. Latinii Ei armenii folosesc apd rece. Balsamon in comen_ tariul sdy la cal9!t1l T11!an, ca qi u4 rispunsul sau,-canonic, ar noui{2 sprezecelea,.subliniazi sublimitatea minunii prefacerii, vinuiui amestecatl or apdi caldd in singele'card qi al Doninului gi a"cia" ca 1u ";;j ; {lu pun api calda in sfintul potir ca nigte eretici sd se scoati dintre orto_ docqi-(sint. at. IV 462-468;.5i sint. at. II 326-gzz; cr. N. MilaE, canoanele ff, II, p,223): iri
,aw 'din
EANONUT 14: (RINDUIALA PENTRU CALUGARUL REVENIT _,\. ' .-,., ,,.,,,., ..i ltiUIIIASTIRE),' tis.Lj,) 'schimi, se cuvine ca moriihul care a lepidlt gi iarigi a re'enit, si lmbrace iar5.si imbr5crmintea rnonahalE ee a dezbricat, dar f6ri s* se citeascd rugiciunile orniduite.
i': ir I
83 Ap.; 3, 4,6, 7 Sin. W
_ __.(81, ';l't
:
ec.;10 sin. VII ee.;t6 Cartg.; )r. An.
ln acest canon Nichifor aratd rinduiala reprimirii in ministire a cdlugdrului care a lepidat schima monahali 9i ipoi cere sd fie reprimit. vez!_pr9_zentarea pe larg ,a,acestei rinduieli fdcuie tot de Teofil in sint. At.
IV
431 f,
. i!!iiirril)1,
\, ,.iiri:..jfirr Ur... ..
;r.or)
15 Nlcnifbr
CANONUL ,-T5:PALUGARITELE niri
155
' i
POT INTRA IN ALTAR)
' i
Se cut ine cilugiritelor a intra in sfintul altar Pi s6 aprindi lumi; : ti eandele, si-l curefe 6i s6-l tn5ture' il .ir. '' (69 TrtrI".;79,44 I'ctod.)
Textul acestui canon potrivit edruia se permite calugarilelor si aprindd lumindri Si candele, si sd cure!e,,esJe intre 'redat in sfintul altar $i Siin coleetia lui Nicodim l\{ilag dupi Sintagrna Atenianfl. In aeeeaqi redactare se giseqte ;i la Arnrenopolos, in Notnocanonul dil h{olitfelnicul cel Mare, ed. Pavlov p. 83, in Pidalion, ca 9i la Andrei $aguna, Enchiridon, adici Carte manual de canoane, Sibiu 1871 p' 524. Andrei $aguna'adaugd insi in notl: ,,Adici in biser"icilertrfini.ctirilor lor, dacd b$bali Ei servitori nu se afl6., canonul ti9 IV'(. Trimilind la canonul 69 Trulan. Andrei $aguna se pare ci are o rezervd intrucit in 'ac:est'callon se pemrite nutnai impiratului si intre in altar in afari de c{eri:i. Mirenilor prin acest canon nu Ii se perrnite sl intre i1 altar, Canonul 44 Laodiceea, interzice cu deslvirqire ferneilor si intre in altar, motivind ci gcestea au curdtiri lunarc. S-a inregistrat $i o cotrtroversd intre Andrei $agtrnu gi cpiscopul Citl.nic de la Vilcea. c&re a refuzat si difuzeze in eparhif sa lucri,rrealui $agun:r. Elementele dreptului ci-rnr:nic,Sibiu. 1S5{. pe considerentul cd $aguna arati ci, tnonahiile sau cilugirrilele nu pot intra in altar. Asia se explicd apari{ia in anul urmitor a ediliei a Coua a Elem,:ntelor dreptului canonic, in carc Saguna fltcc nlern{i'lttea de mai sus. Nicodim MilaE rer'narci insd cI in Cortnpciaia, colectia de cauoane "in limba slpvX, textul aeestui canon prevede tocmai contrariul.: dispunind: ,,Nu se cuvine cllugirilelor a intra in sfintul altar $i si aprind.l lumindris can. 11, Il, 275). -tot'r-r-rp"ioio, canonistul Nicociim l'iila; adaugd piirerea .sa a$reciind :: La aceasta 'ca ,,core'spundemai binc doctrinei c:ruonice a teiiut-itir'r Bisericii ortodoxe, decit permisiunea datir de catrotrul Plez_e,tt-9"q:, textul d.in Sintagrna Atenianir, din Art.enopol. preculll ;i din Pidalion66, -qi menlionind in not5 cir in Pidalion se adauga, intocnrai cutn face _ingiduie sc cd ,.aceastali Andrei ,Sagunn,probabil dupS Pidalion, cllugdriiel6r numai in mindstirea lors $i indrumd pe- cititori la canonul ,Og..i-;"f,i", care insd foarte pu{in sc referi la chestiunea oac€asta"' N' c()n1ulltaMila5 i$i motiveazir opinia sa invocind autoritatea lui Zonara ltt ciinonisprivin{a aceasta. riul caionului 44 Laodiceea.Iar c1 argunlent il'r pe vren"rea de c
16-19: i$ichifor
pdstrat ab€rsta lh'rddecftTea-cffn coiinpciaiii, care qi ears-a tfadus dupi un rnanuscris grec, altul decit cel dupi care s-a alcituit si introdus in bida_ lion, gi sintagmh Ateniahd, ;i duild earc a,fdcut traduce.ua w. Milas, ln susfinerea opiniei sale N. MilaE invocd ,5i autoritatea canonultri 44 t-rioaiceea' spunind czi cl nr,r vede cunr a putut patriarhul Nicirifor, in secolul XI sa penr-riti calugdri{elor intrarea in altai, cind intrarea calugirilor s-i [rc.rmis.abil,t-rl.secolu.XII. Avind,in vederc aceste motive rat'iorrale.N. Milag_concltde spunind: ,,Noi creclcm cd textul ^acestui""n.rrr,(lb) a lui Nichifor este mai cqrect i.1 cormpgiaia, respectiv in acel manuscris frecess 'cormpc^ihia, d.y.necare s-a tradus in acest canon ao"it l"*t"re ai,i'"oGil {ii.legrecegtirnen[ionatemaisus.(.(Idem:II,II,234)' ' i
:,, :,
'
_ .
.
f
.:.
..
:
-
.
:
94rygIui,-rq_lqqqTrREA .qALUq4RrLoR,(CAI,UGARIT .$A, F.OSTEASCA INTREG poSTUL .
X{ARE.)) . .:, , r .::.:l i- Nu se_.'cuvine;ca hronahii, i11"\rinerea Mare, si intleplineas"e tu. -. gy-xrig.grigolb$i, sub pr€le{tul. acestora,sd se dezlege - Ia tin ;i untaeiemrf, ' fti1d9!_ atesteai sint oblceiuri' ale necurnpitdrii. - _ -N lVfilaq'in accst carlon remdrci cii in cormpciaia;i pidalion:friloc cle Vinerea Mare estc Patruzocinrca cea marc, sil cii chiar Nichifor irr Alt (stnt. at.: IV, 431r v. n: 1). indicd: patruzecirnea rnare, ""e" ".,'1 :i'e liinoa '. ' :, gare canonis.tuluiMilaq.cear fimaicorect'(N..MilagIL li 23b). . j.'; - : . , : .; , : . i . . . - . . , i . . . ' . . . ' ' : . ' , : . . . . : . : ' . . , : , , . .
IAwoNUL tzt (pRrcrNrcARE r.{RTAPLECAREA-cALUGARU-LUI DIN MINASTIRE)
Pentru .trei cauze.se iarti monahului sd plece din ministirea sa: dacii egumenul este eretic; dacX intrarea femeilor in mindstire devine liber5;, daci in cenovie'inva{i copii mirene;ti. In aceste doud canoane (12-18) se aratr motivele care permit cat,rgurului sd plece:din'rnindstire'1can.1?;, motivind ca nu "u*.'i prin copiii care invafd aici sir se divulge. cele ce se petrec in rnindstirg (tvtt. 6,'?,; r::-,': C a n 1. B ) . . ' ,
c-ANo-N-uL 1B:(cINSTIREA MiNAsTltlllll4 Nu -' sB vEsTEAScA IN LU]\IE'CELE CEsE FACIN t\rrNrlsiidnlj.-': 'Fiindcr
nu este gelmis ca prirl copiii aee;tia sd se divulge poporurui eele,ce se fac in mindstre.
CANoNULI.19:;: (RINEUIALA ,: POCAINTA)
PENTRU
cAL,ucARrr PU$t LA '|
se cdi,irre edlugdrilor,sqpu,si,epitimrilor,si minince cu ceilalfi gi,si ,se roage laolalti; . precutn $i, sX. primeasci piine binecuvintat5,' adtc[ ,an&ford, deodati cu mirturisirea lor:
20;;231'Mchilor
:
,'ln canon se aratd ci se perrnite ciluglrilor supuqi epitinriiior si ptimeascdanafora dupd ce se m.irturisesc (vezi ;i can. 14 Laod'). cANONuu 20: (RINDUIALA PENTRU PO,STIRUACALUGARILOB ,,,. .,,i* POSTUL cRAcIUNUl,uI) t. ' ' In Postul Sfinfilor Apostoli li in Postul Sfintului Filip, se cuTine bdlngirilor'care ;ed in ministire si minince o dati pe zi sple sear6, miercurea $i vinerea; iar cei ce lucreazd, sd guste dupi ceasul al thselea iar seara si mdnirrce. Postul sfintului Filip din acest canon este postul Naqterii Domnului, iaieihceipedripjziuasfintrjluiFilip.Veziilican.4B. i: :-. .C:4NONUL,;?1I: '(CALUGARIIA CARD A SUFERIT SILNICIE. (POCAINTA CALUGARITEI CAREIA I S-A ,FACUT SILA)}. ' ' belug5rilei cdre se va necins{i de oameni barbari gi necumpitafi, iar viafa ei anterioari a fost curat6, sd i se dea epitimie, tlc 40 de zile; dar.daci rliafa ci anterioard a fgst intinatb, sd se indeplineasch eyritinria pr:escrisipentru dcsfriu. . . :.:-.-. " ' '
(49 Vas. c. M.; 2 Grig. Neocez.)
i; canon se indic[ epitimia 1:entru cliugdri{a care a fost necinstitd de barbari. ' . .i -' ' i c , ' r s n f ' :; ,l i':, ..; 1; .: .r;-il i
' CawoNrJL22: (PocAINTA CELLII.bd3JE. CAIUGARIT CU' ET('D vrcLEAN) Cel ce de frica de oaste sau din oarecare viclenic, a imbricatli"nfuoa inrofirihiceasci, fiiegte"ca unul ce-|i bate' joc de dinsa, ;i dupi aceastl nevoie rreap5ratd ;i prefdcirtorie, a dezbricat-o, si se epitimeasci pe de trei ori 40 de zile ;l apoi si se apropie de Sfinta impdrtd;anie. . In canon ie indicd:epitfmia pentru cel ce a imbrdcat schima monahald ;i apoi s-a dezbricat, inclicind o pocdin!5 de 120 de zile. ii', i:f,611ONUL 23: (CUMINHCAIiEA CIALUGARITELOIf. (CALUGARITELE NU SE CUMINI'CA DE CALUGARI PRESBITERI TINERI)) Nu se cuvine cdlugirifelor si se impirtd,seascd de la cilugintl prcsftt"r tinir, cind aceita slujepte ti impirtdtelte. '; . :.'i{i 47 TruI.; 78,20,22 sin.VII ec.) 3.:
:
r'-ei:,
.
,:'t
''
jSe interzice'ca-: cdlugdrul presbiterr tinrir ,s6'irnpSrtdqeascdpe c5lui.-, 'gdrife. .
tr) 4:;ilr; t:
'24;28 Nichifor
. .
- CANONIJL 24.:(I'GUTVIENULSA NT.I.-IGONT]ASCAPE CALUGARI DIN },{INASTIRI').
Nu. se cuvine ca egumerul si scoatd culiorrul ucenieului, pi si-l alunge pe acesta din rninistire. ,. fe -in.terzicccgumen'-rluisi,iscoataculionul cdlug.:rrdluisi si-l alunge qiin minastire; culionul (acoperimintul lipsr-:ide p:zrn'a1pe care in timpirile ve'chi il purtau tofi criluqarii, qi pc care il poarta azi nurnai celugirii gu schima 4rare qi ingerqasc;i,corespunde azi cu ca;rilafca (coiful naoEidli ntintuirii). i:
.-/
, l e , r r r , r r t r , . )J : r y l r i r .
I.
CANONUL 25: (LEPADADEA CALUGARIEI. (CEI CE LEAPADA CALUGARTASINT Cr\ CEr DATr ANATEITEI)).
':--:-P;
cel ce a lepidat sfinta schim5 cilugdreasci pi nu ie indreaptl, nu se tuvine a-I biga in casb, ci si ss piriseascS. ,-!r , . : , :, ( 8 1 , 9 ] A 1 t . ;? , 6 , 7 , I 6 . S i n . I V q c . ; l 0 s i n .V I I e c . ; 1 6 C a r t g . ;I I s r n .
L r r)
Ileglernerrteraza starr:acelor c.eleapadd schima rnorrahali qi nu se lndreaptS. \
gt cALUcAp.tT# PATULDE Mo.,\RCANONUL26: (BOTEZUL TE) De va fi cineva bolnar', ;i ar cere Sfintul Botez, sau sfinta schimi -e6lugdreascS;trebuie si i .se dea firS intirziere gi sd nu i se denege harul. i . - r
, . . . . r . ,(.4 T i m . A I e r . ) ' ln canon se dispr:ne ca celui bolnav care cere sd fie botezat,'s,au.si id schima rnonahala. sd nu i se refuze harul. "Jli.
'
6i
.jr
l1
i.t'
i
, ,CANONUI- 27: (CALUGARUi- PRESBITER SA SLU,IEASCA CU
MANTTE). Nu se cuvine monahului presbiter a sluji firl mantie. .Seimpune ca nronahul presbiter .s?islujeascirtot
,i
.r
. CANONUL 28: (INDRUMAIIE .PENTRU DUI{OVNIC, P,ACATELE NU SE DESCOPERA.(SBCRBTULSp()\/EDANIET)) Duhovnicul, cale primegte mirturisirea celor ce mirturisesc picate 'Hseunse, trebuie s[;i opreasci pe ace;tia de la inrpirt6;ire; dar si nu_i opreasc6 de a intra in biseric5, nici si nu clea in r.ileag cele ce le $tie
29-31
'Nichifor
159
despre ei, ci si-i sfituiasci cu blindete ca sd stdrtiiasci ei irrtru"poc5infF potrivit ii-rugeciune,;i si li se aclministrezeepitimiile ce li se.cuvin. uispoliliei sufletesti a fieedrrtia' . .. ,Jz o.ir,bi;n. ,g"iirri rri ;rr (132 Cartg.;34 Vas. c. M') ., ., .i Prin acest canon se instituie obliga{ia duhnvniculrri de a pistra se: cretul mirturisirii. si indicii cum sd se proceclezcin cazul ci i s-au mirturisit pdcate ascunse. CANONUL 29: (OSINDA ADULTERILOR, SODOIUITILOR, UCIGA$rLoR $I A Ai-TOR RAUFACATORI) : t:.
.-rrf{-
Ad,rlterii, qi cei ce picdtuiesc cu dobitoace. $i ucigaiii, ti alfii de acest fel, dacd vor mirturisi din indemn propriu nelegiuirea lor caie nu este cunoscutd de citre cei mulfi, se oprosc de la imphrtdlaniri 9i prlmesb epitimii, dar lntrind in biseric[ si stea numai pirrd la rug5cjunea iatehumettilor. Iar daci pdcatele lor sint vidite, atunci vor indeplini e.pii
timiile potrivit legiuirilor biserlcesti. (34, 56,58,63, 74 Vas. c. hI.) Se dd indrumiri duhovnicului cum si procedeze in .cazul ci i s-au .: rnirturisit picate ascunseEi grave. tt
' dewoNUL.30:'FUTEi1EA'DilEovNTeuLUI. @rfirovNfotJr, cgtDac6 un laie cu voia sa i;i va mSrturisi pfcatete sale, duhovnicul ,, poate sE procedeze dupi chibzuinfa sa. '::t' (12 sin. I ec.;.74Vas. c. M.). :rh irrirr;h se lasd libertate deplini duhovnicului si chibzuiasci dupd voia sa cind i se fac mSrturisiri de buni voie din partea penitentului. TIIMELiA RI'SEr,rrt r GANONUL 31: (PRESBITURUL POATE SFINTI ':1/ii RICII)
rl
:
,
ri',
.i i.
, .i'r
'i
,?
t'
rlll
'
I
.,
cu voia episcopului, gi presbiterul poate s6 facS infigerea crucii. (31 AP.;18 sin. IV ec.;37 Trul.)
:,. \'t:.
'i'|
J [ r fi ,
'ttl
r'
. ,Se permite,gi presbiterului, cu voia episeopului, si infigd eruc€ar(stavropighion) la temelia bisericii.
32-35
cANo?$Ut $2':(OSI-NDACAMF.TEI),
-sr
!$ichifor
r " ):
- : 1
Cei ce iau carniti nu se cuvine si se - impdrti'easci sau sX.minince impreunl dac5 stXruiesc in nelegiuire. '
t
(44 Ap.; 1T sin. I ec; 10 TruI.; 5, 16 CcLrtg.;14 Vus. c. M.; 6 Grig. de Nisa) ' ' l:So osindeqtecdmAtdria.
' "'-
caxoNui ib: (RINDUTAL;I pENTRUposrrRpA cr.\LUGARTLoR)
se cuvine ca monahii sr ajuncze mier_cureapi vinerea din s'pt'mina 'btintei: ri il-uqe'apolisul.titurfhiei trarurrlor, "uioriti""iinarnte sfinfite, sd minince,brinzi, oriunde ar-petrece,. spre surparea inv6fdturii lui...Ia_ cob pi a eresului tetradifilor. ,i : .r{ , :rb Elrr., \r, t: siabileqte rinclui,la ca nrohahii in miercuf,ea,:li ; vinerea din sd1* ;;, t5mina brinzei sd ajuneze. Aceasta pentru u ." ,urp"*il.'jtdtrru lui Iacob (aderenfa rnonofizitismu]ui: "optt fi arnr,r'ii) ;i cresul tetradi{irorr care aveau pdreri gre$ite despre brihzd. A se vedea 7 Ii ecurneiric ;i ;ti;;;"ic qi 56 IV ecumenic. '
- , ' : : ' - . -
i '
- . - ,
, :
CANONUL 84: ({JITRELI$Tr ptt^rTRU CUI CUBINAJUI,))
NncuNUrlATi.(coNi
. Daei cel-.ce are fiitoare. nu-.voie;te sd o lase,.nici.sd"se binecu_ vinteze- insofirea lor, ;i si o airri dupi 'inecuvintare, de la acela nu se cu'ine a se primi cele ce -Jirp..li;Hr:i".-"-';;;;'^r, Ie d5ruiepte biscrieii, deoarece prirr fapte hule.:te legile ci dumnczuio;ii :{r '.b ss,rbcrorq (17 Ap.;3 Tnd.; 88 Vacl.c. M.) ' *: : .,1 '
'se interzicc prirnirea de daruri de Ia hel ee trdieqte,incont,ubin.j. j
.,.-
,,.'irlrr.
CANC]NUI, 35: (f)SiNDl\ CALUGARULUI TE)
.il
.:.,
C,{RE SIi CASATODE$-
Daei un monah. Iepiclind sfinta schinid, r,a'miilca earne. ji'va lrra femeie, aeela trebuie sd se supuni anatemei, claci nu se intoarce, pi cu sila si se irnbrace in haine l.nonahale, si se inchidi ;i ':i' in rninistirc. -r'-:; i: ( 8 1 ,8 i A p . ; 6 , 7 6 sin.IV ec.; 10 sin.VII ec.: l0 Cartg.;'11 sin.I_II) 'sc dispune "o_r]l3noryl^cgrea pariisit rninirstirea si se cisatore;te sii fireanatematizat dacd nu s-eintoarcelgi sd se aduci forfat,l€i rrindstire, sd fie imbrdcat Ei sa fie inchis in minastire .r !;: i,, i,i
*
461
:16--19 Nichifor
'
':
L,CANONUI- 36: (DESI''RIUL OPHE$TA DE T,A PREOTIE)
,:l
Cel .ce a deslrinat tndcat' o tlati, nu se cuvine a se hirotoni, chiai 'qa iiacn s-a lisat de acea patitrrE; cici Vasile cel [Iare z\ce c6: ,,,Unul acestachiar;inrot.fide.arinr1ia,nuseface1rrcot.'.. ' : '' r ' i: f l 8 A p . ; . 3 ,2 6 , T r u l . ; 3 , 1 2 V a s .c . M . ) Prin acest canon :e institr-rienorrna ca des{riul constituie impedirr,rent Ia preofie. lJ
.
j.
.,
j
CU CREDIN: ," C..\NONL]l.37: (DESFRINATIIN-AU PA11TA$IEN1E
cr(),'rr)
l
Cind Apostolul zice: ,,Dacd vreun frate va fi numit desfritrat, cu 'irhul ca acestal nici sd nu minince" (I Cor. 5. 11), se vede cd nu zice: cu acela pe care il ;tie unul sau doi cI este desfrinat, ci cu acela, pe care tofi il numesc desfrinat ;i il eunosc. Fiindcd picatele' ciomise in chip nerufinat atrage tnare pedeapsS. uva 'r l:r,,,.,fl
4 Grlg:-/Vissa)'(25 Ap.; 7 |ieocez.;:],32,57,59,70 Vcrs.c. IltIar'e.; '
ln acest canon se instituic interdicfia cle a nu minca impreunl cu cel.cunclscutpublic ci t'stc desfrinut. , j ) '
'ir
C A N O N U L ' 3 8 : .(BOT!IZUL PITUNCILOR lttr' pntiUeJDlli, DE
,
iuonRTE)
Ar;.., De va.nafte femeia, pi prttncul cste in prinlejdie dp rnoarte,,duplt trei sau cinci zile, sE se boteze acel prunc' dar se cuvine ca alt6 femgie botezati ,si curat[ sd-l alSpteze; iar mama lui nici sd nu intre in dormitorul unde este pruncul, ,si in general'nici si nu se atingi de'el, pini ce nu se va curdfi deplin clupl 40 de zile pi va primi de la preot ,:, !.ug5.cit1nea .'ai
(2 Dion. Aler.; 7 Thn^ AIer.)
,.; P.rin acest canon:ss:permite ltotezarea'prunctrluidup5 trei satt c'inci zile, daci se aflti 'in prirncjdi': dc nrotrrte lli aratit cunr trebuie se.se procedeze pcntru a se salv:t viala accstuia (se iau o serie de mtisuri,di: lgienA medicalA, ca izolarea dc. mama bolnavo si ahptarea pruncului de -alta femeie sAndtoastr). ..'.:i CANONUL 39: (CALATORIA DUMINICA)
I[]i .J
.', '
Duminica nu se cuvine a ctrldtori [6rE nevoie ;i llri-conslringere. i': ;*.:.Acestcanon (:19);i cele gaseurmAtoare (40-45) sint luate din a doua culegere de canoanea lui Nichifor. ln acestecanoane',se.rinduiescrurm6toarelq, s.alu se ci.rldtoreascirDuminica decit i.q caz.de mare nevoie (can.
40-43
Nichilor
39); si nu se'citeascd cdrfile apocrife ale Noului rcstament. intre care se enurneru:.Apocalipsullui Pavel alcdtr-ritpe bazl textului de la II cor. 12, l- 9.u. unde s€ sPune ci sfirgitul se ve enunla prin vedenii gi cle-scoperiri ale Dcmrrului, Brontologia (desprc trdsnete'),Seiinoclromia (despre tunat si calandoeologia (despre viitor) (can. 40); ca si Apocaiipsul tui dza.a si 2o1ima, celg doud martirologii ale sfintului Gheorghe ;i ale sfintilor martiri Kiric gi lulia, Ei caltea lui Marcu ;i a lui Diadoh, fiindca -qinflepddate gi nepriniitp (can..41); a nu se lucra in saptdm.inaiuminat{: a nu cinta ,,fericifi cei fiira prihanir" in simbdta siptirminii celei libere (simbdta din sapt{rn;'n_alum-inatA) qi a nu fine joile (can. 42); ucigagului de tat5 i se aplicd tpilimia de 30 de ani (c:an,:43); la nevoie se permite monahului simplu ca qi diaConului sA boteze (can.'44), ca qi oricdrui cre;tin valid botezat, inclusiv tatdl copilului care s-ar gAsi acolo (can. 45). , : :i . ,:is lrlotegqA SniS CANONUL 40: (CARTILE NBCANONICE $I CELE CU SENINELE .,, ,,.: VREI!I1I, SA NU SE PRIX,IEASCA) ,,, ,, ;; Nu se cuvine a se primi Apocalipsul lui Pavel, 9i cele ce se numesc Brontologia gi Selinodromia pi Calandologia, fiindci toate sint necurate. (60 Ap;63 Trul.;9 sin.VII ec; 59 Laoel.;)
.:, ,
CANONUL .Il: (CAIiJ'ILE NECANONICE gr SCRLSORTLIIN.,\SCO_ C'ITE SA NU SE PTIIMEASCA).
Nu se culine a se primi Apocalipsul lui Ezdra pi Zosima, 9i cele doui rnartirologii ale sfintului Gheorghe pi ale sfinfilor martiri, Kiric 9l Iulita, nici cartea lui Marcu ;l a lui Diadoh; fiindcd sint lepxdate gi neprirnite. (60 Ap; 63 Trttl.; I sin.ltll ec.; 5g Laotl.) ,,r.
.!lJ7 i:
i .'teg gt)
pENrRuCANONUL 42:(nINDUTALA sAprAn;;" tdittffrtd
JOILB SA NU SE TIE)
Nu se cuvine a lucra in s6ptimina luminati, nici in simb[ta sdptdminii celei libere a se cinta ,,fericigi cei fdri de jrihane.., niei a line joile. (66 TruI.,; 29 Laocl.;1 Teot. Ater.;) 'i "irrlri'
.t
i,J
.:arr0r!i
CANONUL 43: (OSINDA CELUI CE UCrDE pE TATAL SAU (pA_ TRICIDUL))' a. ,.',r rirEl iratdlfi'; n .rrrir!r.r.: ,;* , Cel ce.bate pe tatil siu si dinadins il omoard, si indeplineasc5 lS de ani in epitimia uciderii. rlr ,. (65 Ap.; 97 Trut.; 22 Ancira; 43, 56 Vas. i. M.; 5 Grtg. Nisa.1 ,t
%, l4-d?
.
Nichilor
!'t{;oi'i'r'-,
" .I .
CANONUT, 4.1:(BOTEZUL DE NBVOIE. (CALUGARUL FARA HI'\ ROTONIE \SI DIACONUL POT IIOTEZA). ra nevoie ;i monahul .sinrplu sd boteze. Asemenea pi diaconul s{
troteze la nevoie. ($'
1!trrr_.,r
..
,
:rrl r!,
.,li ui
54 AP')
'
:
i .
'
' '
r
-,
t.;
' 1 '
.. .
CANONUL45:(LANEVOIEORIC'ECRE';TINPOATEBOTEZA) Dac6 nu este de fald preot, se cuvine ca pe pruncii cei nebotezafi, s{-i boteze oricine s-ar giii acolo. Dacd ii boteazi chiar ;i insu9i tatbl .r. lor, sau oricare altul, nurnai s6 fie cregtin, nu este picati,,,i.;r'.. 4l49,50 Ap.) CANONUL
. !. 4ti: (BISERICILE
ir ., Il ' ! . . ,
:i ,. I
..
.: :
. -
.-
...'...
ERETTCTLORNU SINT BISERICI).
Vi sfdtuim ca in bisericile luate in stdpinire de eretici sE se intre ca intr-o casi simplS 9i si se cilte numai din nevoie, a;ezindu-se cruce iu i"iifo", iar in altar nici si nu se intre,; nici sd se timiieze, nicl sE se sdiirseasc6 rugbciune, nici s6 nu se aprindd candele ;i luminare. , . (10, 11.,45,46,64 Ap.; -78'sin.-I-ec.; 7 sin. II ec.; 2;,4 sin. tII ec'; 11 . ;, 4 7 v a s . c . r L ; I T i r n ' A l e r ' ) t s t - n t , | a , i , 8 , ' 1 a , ' 1 4 , 3 7 ' , 3 2 , 3 3 , 3 I7' a r , c l 1 UltirntIe patru c,anoane(4ti-49) ale lui Nichifor, h-tutctot clin a doua ctrlegere de canoane ale acestuia, prcvad o ser.e clc sfaturi ;i in-lrumAri cum*sint acestea:in bisericile luate in stapinire de eretici sa 9e intre nU ca in bisericd ci ca intr-o casd simpld 9i sti sc cinte nun'lai de nevoie, drr in aitar sii nu intre (can. 46); sa nur se ia ftnplrtdganie de la preotul care "u poit";te micrcurea gi vinerea (can.47); se- permitc caiugArilor care mirncesc in timput postului patruzecirnii, ca du-pl ceasul .al nglf,tel .sl nrinince pufinA liine iar seiria sa cineze (".u1. .+A)-(vezi gi can. 20); $i ca la' masa trnac sint clerici caterisi{i 5i monahi simpli,, ace;tia din urma se cade sd rosteasc6rugticiuni'Ie prescrise pentru inainte de mincare, rugiciuni ";;; ;; pot citi 9i cii catre .r.t laic evlavios cind nu sint monahi 9i clericl' ,Sedi intiietate monahului fatA de laic intrucit acestaa intrat in crinul ci-: prin rugaciunile 9i binecuvintirrile Bisericii. |r"qgdresc
-$u
,i
CANONUL 47: (POSTUL'bn *IERCUREA $l VINERIIA. lPhUOlrt CARE NU POSTESC MIERCURBI\ $I VINEREA SA NU CIJi\II=
NEcE)).
Nu se cuvine a se impirtdpi de la preotul, care nu postegte mieicrirea ;i vinerea, chiar daci parc a fi ortodox; cici nd este lucru sfint a fi in unele privinfe evlavios, iar in alte pril'infe a fi necurat. (69 Ap.; 29, 56, 86 Ttul.; L9 Gang.; 49, 50,.51;52 Laod.;'1 Dio t, Aler tS Petru Aier.; 8,10 Tim'.AIer.)
{*--
^r{}{
48. 49 Nichifor; l. 2 Scrisoarc:r Teodor Studitul
:i:- CANONUI, 48::(POSTIIIEA CALUGARILOR, (RINDUIALA PENTRU FOSTITiEA CALUCARTLOR IN POSTUL MARB),I: l1'' ' Cdlugdrii, eare muncesc in sfinta patruzecime, :sc,,cuvine.,,.ca in ceasul al nouilea, sd minince pufini piine iar seara si cineze.i,, -:' t
CANONUL 49: (CTND ZICE CALUGARUL NEIIIROTONIT RUGA.
'..
cluNItA L,q.uasAz)
:
Daci presbiterul,soulai#J';,rr,'saii'citelut'o"forf.oterisil,pi qp
gise$te ttn monah, acela s5 binecuvinteze masa.
.: ;id) i:,.:...: (28 Ap.;5 sirr. I ec.;6 sir. Ir ec.; 2g sin. IV ec. l4lscrd:; 4r,i i5 72, Antiohia; 29,65 Cartg.; 88 Vas. c.M.) ..'.,i
!:'i9"
:. -
t:)
. .
r.!J ' "'l:
SCRIS'OAREALT]I TflODOR SI'LiDITT]L CATRE CALL,T G A RLlL M T.TODI LT
U
i:. gi...l;r;r'.:ij
1..
).
iii
ri1
r5r
- ...
.i:1,.1
r
j I'e cind uenerabilitatea to', are clorinlo sd uadd pe srnerenia,.noastrd, tot atit sd.crezi cd"es.tegi ct_o-rinta noastrd.'dupd.o t,rti"iiaern Jaf(rin. fatd. Dttr dupd, ce este scris cd ,Ntt d.elo cel ce uoie;te, ,rt"i al"m cel ce aleatgd, ti:de la Durnnezeu care riil.tde$le" (Rom: g, 16),znt -tiiat,a,"eiii iil rin,ta si Lui sd.i se.rase_grija,$i ct:instttctii;;';;;;,-ii*tioaepuni dorinla eelor ce se tenr de clinsul(pi. 144,1g). : ..ii i: Dar acunr trebuie se rd.spuncr,ecerecuuenite ta intrebdrile care s-ai -a
cnthounic"{tt, fr.agii^no;trii n",i" ;i-iiiiiTii,'U;;';ii;;ir;;';;,;n rye.d? jie' n;iciei tale. gi pentnt
ca sd ne mat u;'or d"e iigutl{'"iin ;; ;;';;; ;;;;', rnt i se ua ptLneJiecare tntrebore ;i crpoipe rincl xa iriru:r-rispunsur.- ,
!,lsappli, pi Longoborclia, Jdrd pi dcmipi, ;i i'-tii";";;: -sd""-fi-fost-aningct;i nitme ;i a minca gi a cinta cu dtn;:ii? Rdspuns. Pe uren:ea eresurui, din cauzu ttcuoilor constt:ingdtoere)nu se pot indeplini neincetat numni clecit cele _stabilit;ein t;iintpcle-pace,;d34p,a cunl se uecle cd. a fd.cut_atit prea Jericitu.r Ai"iiiii, "it"';i pr"o sJingitut Eusebiu, care am.bii au hirotonit ;i, strdini. $i se u"ri"- "a'acerasi lucru se tnliy'ot! si autm- pe urerned eresurni d.e |'aid; a;aaai iii a"rpr" "oi,u ,-i udclit cd au fost hirotonili trt chipttl acesta,_'air iu au fost osindili tn pu_ blic, sd nu se respingd, ci scise primeascd du"pdpot:i gii""ntdri. (katatas l.essorosprotasi.x). ,, . l Intrebarea 2. Cuuine-se a'se'primi presbiterii, cale arl Joshirotonili tn' strdind,tctte in Sicil'ia,? Rdsprr'.s. Intrebarea aceasta este aserrnenect cerei premerlldtoat.e,dec)sebindu-se nt$nai.2n priuinfa locatitdfii; aeir ci i- se cuuine;i rds' firegte puns lu Jel. , _
3-8 Scrisoaroa: Teodor Studitul
465
, irftreborea 3.'Cttuine-se,a intra pentru rugdriune gi cintar:e in bise: ricile pingdrite gi deginute d,e preogii, cane dlt,'fost pdrtagi eresului? :' ' .firispuns. Nicidecum, ntl se ctrcine a intra in astJet de biserici., din ntotitele m,eriionate; cdci .scrjs.este.' ,,Iatd, casa uoastrd, rdmine yrustie" (Mt. 23, 381;J'iinclcaindutd ce s-& introdus eresul, a dispdrut superior.u.Icelor de.aeolo, Ingerul, dttpd.cw;intele mnt"elui Vasile (Scrisoarea 191) ;i acea bisericd s-cl prejucut ca.,d.corttttnd";;i re,gele Dauict zice: ,,Nu, uoi ir$ra in biserico celor r(ti" (Ps.25,5), Si apostolul intreabd: ,Ce unire are Biserica lui Du"mnezeacu idolii? (Il Cor. 6, 76)". Intrebarea 4. Cuuine se a cinta gi c se rugain, biserici pir,gdrite de aceiaqipreo[i, dar care nu le-au de{iruttt? Rdspuns. Negre;it cd se poate intra in astJel de biserici, s'pre o cinta gi a. se rugu. onume dacd.nu se ntai Tsingdrescde acei eretici, ci se delin de ortodocpi pin(t acu,rn. $i in priuinfa aceasta s-a hotdrtt ca un episcop stutpresbitet', care slnt de credinfa cea m|ntuitoare s(t facd.descltidereabisencit prm rugdciunee clluetlitd; asttel cd, tlacd s-o jecut aceasta nimic ntt se mqi opune ca intr-insu sd sc s'dudrpeascdcltiar liturghie; drept pildd serxeascd imprejurorea cdci SJ'intuI Atanasie, fiind rugat de cdtre imp(trafiul L-onst,untincu sd acorde o singurd tauoare, de a da ariettilor in Aletanelriu a biserrca,in core sd se uclune petltru rugcicittne, s-a inuoit, nuntoi d.aca;i lui i se ua c|a ht Constantinopol, acega;i fauoare:,ca ortodocyii sd,se adune la rugdciune intr-o bi.sericd de[inutd mai inainte d.c erieni Intrebarea 5. Ctwine-se a iltra gi a se ru.ga ;i a se tnchina, tn cintitirile, care all j
*rF-
9*12 Scrisoarea: l'€odor Stu.titul
6); nstfel sun?, nu juelecafi in;iud.ceea ee este bine? .Deci.clacd se uor cle.ypdr_fi cle obiceiul pdaritos, primincl si .epitin"tia cuuenitd, se uor primi. Dor Lr'.t?ltuie. sri sr: i.rcge tle- seqmd cd cine sint ctcei ,,oricare,,, clesq:rec(tre r.rrI'i.$i,'or,i cle slnt ere.tici, sau osinditi ui.ttrt.rit clttpd uiufa ior? iespre ace;tiu zice .Apostolul: ,,Dacd. ureunul, numinclu-se frate, d.esfrtnat, sau tacom, strtt.itlrtlaLt'u, ;i cr,stritlei depertt:, ctt ttrtrtl ca ucesta'nici .sit ntt mincnti im(l.Cor. J, l1). 7tt:eurtri'.. rr: int,relturea tt. ()t'i cle .st, cr-rcine a Ttrinti la nru.sii irpqtreund .la clnrel tare ldrd pecelluirt:, pe pre'l)iterii, car:e a'tLl1'tincal eu eieticii o rlrifii'.snrr ile dotui ori, clar ttTLerr. stnt irt conntnitLne ut din;ii, rt-ci n-att iscdtit ei.esti? Rdspttrts. in Tsriuitt[o crcestoro sri se bage cle.seornd, clacd prco,lii att ^ mi'ncat cu preotii saLLcu laLcii eretici recunoicirtdu,-se ori d.e att inincnt ctt cei'an alget drept, dar n-eu stat in comttnitnte ar ereticii tlar mai ntare est.e:pc.tleapsain priuintu preofilot'. lnsri fiecure trebztie sd se Ttrinteoscd cu eTtitimie. ptttrit:ita. $i se czrcine ai printi in connnrittrtt, cttit'la rttqdcittni, c|t gi la peeetluire. 'lntrebar'ea 10. Ori rle se cuufrrc ur trcei laiei, ctrre at iscitlit pentl.1. erbs''rsi ntt .sfcrr in cotttttrLiune eu cretici, sti mdni'nce imTtrettna cri lcricii brtodocAi? ' \' Rdsprn:l.s.Ind.iJerent,cLeste catLzctrelelor; cdci proorocul zice: ,,N:u Jacut''deosebire intre cel ctirat gi cel pinqdriT', 11"2.22,26). Deci se crruine ca tn'todoesii, dacti sirrt :c/ogi, sci nu ad.tnili po ,r,rii "n. ,,"o.rtia Ia ntase com?tna, d.acd mai inainte au ind.eplirtit cpitimia Ttentitt iscdlirea pdcdtaas(t, ;i rtacri nzt s-au tnclepdrtcrt d.e cornttnitmea eretiea. Dur, deourece unii, din, neuoie fuqind. d,e primejd.dl, s-arr pingdrit ctt t:omunitmea er:eticit, se uo?' printi Ii mctsa comtnri dirytii ce-ii t,or nnrturist nechibz,uinfa gi .se uor pocilt; gi aceasta sd. nu" se loia Jitril d.iscernd.ntint..ci: pottiuit imprejtnririlor acelui caz, ;i.s(t proclttcd folos an"tinclttroru clirt, rtceastcr, iat ntt pagu,bd. sujleteascd. 'Intrebureu'77: c t t u i n e - s e c a c e i c e d " o r e s cs d s e b o f e ? e , n t e t i a l c s daca-i rnoartea, sd se boteze de bdtrb preoli'Ttrata'{i' ,ou ninr. .anteninld. nosculi, dctcd .tttt se- r/ir.se:steureu,n presbiter oriod.ocs, sau' neprihdnit? nad.rtu.risitori;i sttpetiot'i, norma aceasta, se permite ca presbiteirii mcnlionati,, cu'e sint aprili cte Ia,Liturglh,isire dii cattza utnitnicdrii cu er.eaac! n11..se. gdse;te lneot ortod.ocs,' cttit sd boteze, cit !9!, ;i, s,1 tlecr sfintele TaiVe, sf intite mdi inainte de ciitre lot preot necople;it'd" ",.r,'zf" Ei sd'd,ea' schima monaltald, pi .sri sduirrseascd mgiicitmect lti in'nolmirtttrre, gi .sd rosfiascd Euanghella tu IJtfenie, si sd binecrLui,nteze crpu Io Teofunia. d.at- pregtnlr .s-o spz,s, tntmai in utz d.e printeJd.ie, pettrru' ecrpopoi.tul ";'t ny r(tmind cu totul furu de asailtaree. Etanrlheliei, ;i nclrrnilntdi, ltrin botel. ^!i cle sinfcfl ;i a'oi d.e ucot.d,,.or""r,ti' n,tt'ntd.'s(t Jie in't,'i,1,'ncr,, gi acolo. ' ::. intrebarea. 12. se p^oute, da epitimie. cerer care s-aLL dezbinat, 5i Tzrin.pocdinld. au ,reuenit? scut & se Xtrimi acegtia? ,i,
*
13-17 Scrisoarca:'Ieodor Studitul
.d,e1a,cd' trebuie sd li se dea i\! l.Rdspt,llns' Mai inainte s-o" Ld,mutit epttl'mi"igiestesuperfIuua.repetaaceeu;ichest'iun,e....,' ., I.ntrebarea 13. Dacd.un eltiscop edztnd in'oreo intro,cfiune -a [9s! intrind mte,isit, d,e cdtre sinod,, apof ioAryl ar sfin[i ,oreltn presbiter, pdrintele la anum1t.de tintp un pentnt prime;te epttUnie ti- itia'ttire, l(tmu'' sd?r, ,si dupi aceea'sduiig
1F
I Nicolae
.. : Aeestea li le-qm d,esfdEu,ratdufit putintd., ca unu,ia ce eSti in arntonie si impreund Lucrdtor cu, noi, iai tu transmite-Ie cu prua,enga fr.alilor ca,e uor intreba. ,,cred.ittfct,.u este a tutttrrr'. (ll Tes. i, [1,';r nlci acesteo .nu se uor etpu,ne rnziltor.a, nu, nuntcti d,in ccnrza nepriceperii cd.lc(ttorilot' de ,Lege, cit si d.i* carz& ispitirii cetor care d,e.tii ptitere. Iar pentru mzitele si frttmoctsele daru,rli trimise ae cii prrea cucenrici, sd primeascd de la l)umnezcu rdsgtlatctrneritata, aici- ae la noi aceste ;t daud. costtri intru uninti?-ea prieieniei. Rami.nel| "u--urn" i.rftru DvntnyLr,Pleo cinstipilor, rugittcltt.,tl pentru noi pucdiogii, spre a ne hwred_ niclii de cele ntai Uu,ne;i crrre n&.ucmintuirZa. scrisoarea cup'rncre lT intrcbari puse de calugarur Metodirr, ll care raspuhde Teodor',Studitul, iriimir.ea in c6munitate3 1rr.eofeascii -;.lrir.intl: a_oc'lor-hirotoni{i in striiniitate (1 -J2;; "o*uniunea cu clericii care alr dderat la erezie (a_.b); primirea 'ronairiior ""*;;;"iiae p.*oti pitutj (6); reprilnarea monahitor qi preolilor care au adresat in scris la erezie (?); p:inrirea la nese'le comllne a monahiior care ar-rpiir;isit viafa rnontrstici (B); a presbiterilor eare au mincat impreund cu ereticii (g), qi a laicilor care'au aderat in scris la erezei (10); daca se permite a administra botezul de necesitate, de un preot p.rtat in'Iipsa unui ortodox (1r); sancfionarea schismatisculuicare a revenit la biserici (12); valabilitatcti 5irotoniei sij'irgite.dg e,retici (13); sanc{ionarea celor ce au stat in mocl voit ltr rnasa cu ereticii (14); ;i situa{ia celor ce negtiind au luat masa irrrpreund cu creticii (i5);.oprirea c;ilugarului simplu si clea epitimii (16); r,alabilitatea insti_ tuirii in monahism je gatre un preot citerisit irzl. nupri cc Nichilor l1 a-cgsleprobl.eme s.fdtuieqtepe m-etodiu si transrnita cu p.uclcnfti acesie rinduieli numai frafilor care vor intreba gi ,,slnt in armonie ;i imprcuna Itrcraitori cu noi6,. Acestea nu se rror elxpune multora (aclici ir"frfiiy, "tii din cauza ,,nc'priceperiicalcatorilor de legel,, cit Ei din cauia ,,ispitirii celor care .defin puterea". scrisoarea se incheig cu transmiter.ea'siltrtd_ rilor clercveren{i cpistolare.
t.
CANOAI{ELE LT]I NICOI,AE AL CONSTANTIIiOPOI,ULUI ( 1 0 8 6- 1 1 1 r )
C.\NQNL,t. 1: (CALUGARTTpoT TNTIIA iN ALTAR) Intrebare. Cuvine-se monahului a intra in sfintul altar, cici aceasta se oprelte de canonul 33 aI sfintulgi sinod trulan, cale nu ingltluie celui ce nu este pecetluit intru cite$ sau monahului a cinta sau citi pe amvon; asdmr-.neasi eanonul 15 de la Laodiceea, ;i al l4-lea al sinodulii al doilea de la Niceea? ll5spuns. Este oprit ca monahul fir6 de hirotesie str indeplineascd de pe anrr'on ca cite$ul-slujbele citefului; dar socotesc ci pentru cinstea cuveniti schinrci nronahale nu trebuie sd se opreasctr moriahul, care nu s-a ftrcut vinnvat de nici o infracfiune, de a intra in altar pentru ca sI aprindi lunriniri pi candele. fJi3.69 TruI.; 14 :in. Vll ec.; 75, lg, 21,4J Laoct.)
& 2. 3 Nicolae
Cele 11 canoane ale sfintului Nicolae, nu' sint decit 11 intrebiiri ciilerite, la care rdspunde cu conpi:tenfti patriarhul Nicolac. in primul canotl se rdspunde afirrlativ, la intrctrarca daci monahul poate intra in altar. A se vecles gi: crrnoanele69 Trulan 5i 15 Nichifor, ca $i cauoauele paralele. CT\NONUL 2: (INGENUI\TCHEREA NU ESTE OPRiTA il{ IIOTANITE)
7.1Lr,
lntreb. Se cuvine a nu pleca grrnurrclriisirnbirta,precum nici duminica, nici in Cincizecirne? Risp. De canon nu s-a oprit; nrulfi insd nu plcacd genunchii din cauzi ed simbita nici rru ajuneazd. (66 Ap.; 20 sin. I ee; 55,66,90 TruI.; 78 Garryr.; 29 Laod.; 15,Petru AIc.t.; 91 Vasile c. M.: 1 Teofil AIer.) .. In acest canon.se rdspunde afir.rrrativ,la intrebarca'dacd se.duvine ca simbdta si nu se ingenuncheze a;a cull e rincluit pentru duminica, ardtind cI unii nu ingeuuncheazd pr:ntru cd ntr aiuneazii ca $i duminica, dar tru existihnici o intr:rdictie canonicd ca sd nu sc ingenuncltezegi nici nu pdcittriesc cei ce fac aceasta (' \NONUL 3: (t'OSTt'L SiNTi:I\1,\Tlil) Intreb. Trebuie sd finem lrostul lunii lui august? Rdsp. Mai inainte postul a fost irr acest tinrp. dar apoi s-a strirnutat pentru ca si nu cadl laolalti cu posturile altor popoarc,.care se tin de acest timp. De altfel mulfi oanreni lin ;i aeum postul acesta. In lrcest canor"rprrtriarhul Nicolare rrispunde la inl..rctbareaclaeirtrebuie sii se linii po:{tul Sinteinrir:ii (a lr-rnii august), iu st:nsul ed acest posi s-a tinut in vechime, dar eI s-a mrrtat pentru a nu coincide cu postul finut de alte popoare in accst tin.rp,coneluzionind ci: de altfel armenii {in gi acurn postul ac-'esta. I)e observat ca patriarltul Nicolae nu indicd nici cind s-a mutat $i nici cincl si se fini acest post. Chestiunea postului Adornririi Ndscdtoare dc l)unrnezeu. aqa eurni re:zrrt:jdin canon. era o clhestiutrecontroversatii.Balsamon, eare s-a'ocupat de aceastirchestiune (in comcntariul cunonului 55 q ltri l\llarcu din Alcxanclria, Sint. At. MB8; qi in epistola cdtre Antiohian, despre.posturils 6ays trebuiesc finute in fiecare an Sint. At. IV 565 ;.u.) nrenlionr-azd sinodul Constantinopolitan. linut sub patriarhul Luca (1156-1169) la care unii :ru su-.linut .,cI accst post ntt t.rebuie sd se !iu:r, din cauz;r cd a fost strdmutat pe alt tirnp", intocmai cum aratd Ei patriarhul Nicolae in canonul de fat[; dar ci altii, dimpotriv5, afiimau cd trebuie sd se {in5, pentru ci chizrr patriarltul l.tricolaespune in rirsputrsul s[u. c[ aeest post s-a linut in vechirre, qi cd numai mai tirziu s-a strimtttat. fird sd rezulte dn acest tdspuns nimic, eind gi unde s:a fdbut aceasta. Patriarhul Luea
ltF
470
{--6
Nicolae
in. unna dezbaterilor in contradictoriu,. care au avut loc impreund cu sinodul au hotirit insri e5:',,Acr-:stpost trebuie i;i;rut fard nici o-exceptier,, li drept argunrent atr invocat ,;autoritatca Tomosului unirii'i clin anul 921, in.care, printre posturile de peste an, ss indicii pe linga posltrr pagtelui, al Naqterii Domnului qi cel al adorrnirii Maicii Domnulni. La intre, barea cit timp si se posteascd,patriarhul Luca arati cd dqi despre aca,st pqqt, ca qi despqq_cel aI Naqterii Dorrrnului nu avem'nimic scris, totu;i noi l*eiiuie sd urrnhm ,,predaniei bisericegti nescrise". Ei sd inebpem postul Adormirii Maicii Domnului, la 1 august, iar cel aI Naqterii Domnului la 1 noiembrie. Aceasti'dispoei{ie a patriarhului Luca a intrat in uzr-rlBisericii Ortorloxe qi ea se pistreizn gi azi; '.! in sensiil ei trel:rfic:lsi''intcrprei tam ;i lAspunsul patriarhului Nicoiac. CANONUL 4:(CEL 1NDRACIT NU.SFtCUlriNl.tA) : fntreb.:Cuvine-i'e'bei demonizat a se impirti,si cu Sfintele Taine? FiindcE Sfintul Timotei la intrebarea in aceastd privinfd a rispnns inli.alt fel, gi Sfinfii Apostoli intr-alt fel, ;i urmagii lor intr-alt fel. Rdsp. Daci cineva pdtimegte de veninul negru, incit se' pare cI este indrXcit, nu se va opri; dar dacd cu, adevirat este demonizat, nieidecum nu se va invrednici de cele sfinte, fiinclci trumina nu al'e nici o comnniune eu intunericul. (79 ap.; 6A Trul.; 2,3,4, 14 Timotei Aler,)
,
;
tlftt
'l
ln acest canon se aratd care din cei socotiti demonizafi, se pot, ;i " I'i care nu se pot impiitdqi. CANONUL J: (IrOI OSIREA PRESCURILOR) ' r ' '
'
i
''1rrI"r t
. {
,
lntreb. Cuvine-se preotului si mdnince fird deosebire pi cum voiegte cele aduse in bisericd, precum prescurilr: gi vinul? si de sc cuvinej a Ie rninca ca piinea obignuiti? ;i ce trebuie sr facd tlacd s-ar aduna multe de acestea? riisp. PSrfile din preseura, care s-a inrltat si nu se mxnince tlecit numai irr bisericS, pin[ ce se vor consuma toate; iar pdr[ile din celelalte prescuri se pot minca ti afard de bisericx, insd separat si singure, iar nu cu lapte pi cu brinzi gi cu oud gi cu, pepti. (3,4,.38, 41 Ap; 7, 8. Gangl; 37 Cartg.;.& TeoJil Ater.) .
:
,8"
reglementeaz-dconsumul prescurilor Ei a vinurui aduse ld artar.
CANONUL 6: (LEGATLIRA EGUMENULUI, RINDUIALA PLECAREA CALUGARULUI DIN MANASTIRE)
PENTRU
lntreb. Daci un edlugdr, oriunde ar fi prinrit tuntlerea, se tulbuiij sufletepte de oareeare intimplare, gi voind sE.se indepirteze. din mdnistire
kx*: 11l
?'.Nieolaei'"fi
din ejrirza aceasti ar plinri legitura de la'lrroicstcrsul s,iiti,ce si'faci in acest ca:l cdlug[rul aicla? si descolsidire tulllurareb sau legltura? Itdsp. Se cur-ine sd spunir proiestosului ceca ce il tulburi;- $ daci din cauzi accastase sllalit prinrejrlie.si re irldepirtt'zc dc aeglo, li-sa iru fini'seama de lcgittrra intprtsi lui dc Proit'stos. ii rlzq r,rri*. I-il) sirt' ' 2, J,4 ' (4 -strr,. 1y ec.; 19;Z7"sirt.l:ll',ec;73'Carfl'g': qalel,prp.ciilugdr poate piirisi nrinistirea Din se arata concli[iile ir1 -.a-iil"Jii tit saicti6nat c16'proestos si nerirultucanorl trebuie ra r"tiilo"r 'r'oia sa: pcntru cii este pedepsit. mit nu poatO plrisi mindstirea dupi singurui in drept si'iudece- cazul; episcol:uiui. ci trebuie sd arate aceasta de a rdrrit'te 9i mai departe cle clatoria si-l al-solve sa cltibzrrinta, si dupd a Oe legetura (pecleapsa.jr,rrlrnint) la care a fost pus i"--T"A.itlte,,iai.i . .: rJe c5tre egumelt. 6ANOI1UL i: (I-EGATUIIA LGLrlir\ULUI. .r j tio$TENE$TE)
STAREt'iA NU SLI
liltr.eb. Daci egurrrenul,sivirlindu.se, a l6sat pe altul irr locul siu' dindu-i legitura sd nu sc irrdcp5rteze dirr acea rnanistire; dar -acgst3' eurioscindrr-fi neputinio ..". ,-nt' in.l*pilta. Ce trebuie dar si ,faci in privinfa acesteilegituri? Rdsp. Legitura estc fdrh der tetnei, li din cauz.tr accasta este fird t6rie, Fi cel legat, mergind la arhiereu, ;i i n f o r r n i n d r r - l d e s P r e c e l e p r i vitoarc la sine, se va dezlega. '
(32 Ap;
74 Sard.; 141 Carta.)
' 'iil
in 4cest.canotl .'c risllundc ,la itttrebilrr';t: Cc temei arci }egiiturd i;ir.r tibligaliit scrisii siiu l)rin jttriutlillt. lirsatti clt: egutlt-rr. l-lc patul.,,flc ll<.r.lrte. cu privire la per:soanii car.- sri-i ttrntcizc llt oqttltrcnit:..,itr cazti[ cI .cel'ce 3'fost clestinat, cll clovaclli c;i nrt estc capabil, stiu in cazul cii 2ccsta nr-r acce.lttr'r.Tn.concrt-.t, se ,ifitrcabii, itr ltrinrrtl ctttZ.r'r' .sli faC;,. sr'r-l primeascir pe cel cc a fost dc,sernnat prin legirtnint de st;rrclul biitritr, tt-,|iiz1 L.gltur:ij 1cpstuia siru sir sr: proet,'clczela ate'qcrca.tttrui llt c';tttr]en.:, i;rr itr al cioilea caz' clacti'reftrzi' sii-l ol-rllge pc c9l dc'r:tnnat' tot in bazh ltltrin. si ltritrca.sc:i ('gtllttuniir, iar ditcr-rtru 1r'irccept;'rlbgiitrrrii etlriirrcr-ru'lr.ri p r d , ' 1 r s i t si fie ln ltrirtrul caz. rlacd fratele descirrrlrt t1c c,;i-tnti'nul biitritr lrrirle5tr" qgunrc'nia confornr k.rqlmintr.rlui siry, dor clernisioncazd elupd u1 tinrl:. dildu-qi seama cd nu poate far:e fafir cerinfebr. sarcir'rilor equmeiraturtti. 1:ltriarhul Nicolac riispunde ed disl;ozifia e.;trtrrcnulrri biitrin eqte firrir temei, q;i prin ururar(-r 1-i legiirnintul. cilruia i s-a cul;us troul r:qulnen, tlste fird tirie. Drrr. intrucit leganrintul. probabil s-a fiicut in scris sqp,.prin' jurdmint, patriarhul Nicolae dispune cq $i, form'll sa fie lipsit der tirie un astfel cle 1ct. Ac'easta se va face supr.tnintl episcoltttlrti rtparhiai..co.l1p3r:. tent. cazul care sittgttr are 1lr-ttereaea dup,-r a sa chilrzrtin!5. s;] rczrrlvr problerna.
172
E-10 Nicolae
: i cANoNUL 8: _(PREOTIIctATEltISiTI $I cEI cE pARAsEsc pREoTIA SE NUMARA iNTRE MrriENr) clle a pErisit preofia de buni voie,_-constientfiind de ;in;;;iil;",;; zic5: ,,Bine este cuvintat Dumuezeu", sau: ,,Dumnezeu "o -ii*tirr";iu pe noi", sau:,,Adevdratului Hristos", sd timiieze cu cddelnit", ru,, "'ru imp5rtisi in altar? Rf,rsR,'Nu.Ci 1e va, iindui in loeul mirenilor. (,1;;-17,.62.Ap.i-12sin. 1 "i,c.;O s_in.III ec";:7,14 sf,. ^ _ IV. ec.; tl, 26 ,ru,rr,.
9 Neocez.; J! Cartg,;t"6,sii I-II1:3,Zr iL,rtiu-i."i'.;,sC,hir;lAte.x.) 'Lb . intrebarea $a9r foi$<;.slyii un pqeotcaterisit,saucare.apdiri'sit de bund voie cofrsiderindi-sb "i""rrt,-ilspuiij" """e"ti;,t"d;i: P-r*tio
ficind cd unii ca aceEtia si treaci in rinclul mirenil6r. A-.u rr"".l"u'Ei'a"". "-" U\/I Vas. c M.; I N-egc€z:,cale tratea;t "0";;$i-.f,"rti""]". ?1 2c.;.27 CANONUL 9: (cEI pu$LsuB
CiTiRCETARE DUHOVNiCEASCA,
. Intrebare. Ce insemneazi ce-qa ce zice Sfintul Vasile in privinfa epitirniilor nrici: Fie inr5turat d; r" rri"""rrt"iui" mxruiii |"t"i..it greselii? lnsemneazil a se ripsi cineva de binecur.intareacare se di .--.-T-.lrguns. ln Dtsertca. canonistul N. Milag ldmurelte in cornc:ntariul siu cc trebuie sI se infeleaga in acest c-anol prin binecuvintiir:i bisericegti gi epitimii mici, termeni utilizafi . in intrebarea pusd. , I ' ,,Binecuvintlrile bisericeEti menlionafe aici, spune N. Milaq, sint ac'ele binecuvintdri p9 .carc re dr episcopul sau presbiterut pe,rt"u""ugigi.une, sau spre a intiri poporul cre'dincios cu ajutorul divin,,. De ac&te binecuvintdri, spune patriarhui Nicolae, se lipieEte mai mult sau mai pufin. pdcitosul, potrivit_ gravitd{ii plcitului'in"care a erzut. (opi;i; aceasta o impdrtiqeqte qi Balsamon: in comentariul s5u Ia acest'canon. Sint. at. I\,'425, cL N. TvIilag, CanoaneleIi, II, 2b5). Epitimii mici. se numesc, cele pescrise de sfintul vasile pentr:u picatele mai mici, aga cunr ne indicih acesta snb nurnerele 11 p-ind la 60. Cf. N. Milaq, canoaneleII, III, 255). CANONUL 10: (CUNIINECATURA SI ANAFORA CEI OPRITI DE: LA CUMINECARII NU pOT LUA NICr ANAI-URA;. r, lntreb. Se :euvinb ca cei oprlfi de la sfintele daruri si mlnince . prescurile inilfate? ' REsp. Din viala Sfiritului Teodor Sicheotul aflim cE ei se opresc a minca. (3,6, 38,41 -,1p.;7- 8 Gnttgr.;14 Laocl.;37 Cartg.)
11 Nicolae; I Preseriptiuni canonice
473
f.:r,; ln,acest, canon, Ia ,intrebarea, dacd cei opri{i. d-"-}u impirt'iqanie pot,sd mdnince urulb.e (frescurile inirl{ate). patriarhul Nicolac inl.cind cd. cel ce ntr ,rrtoritut"u sfintului T"ocio. Sichcot.l (+ 613). rispunde nici anafora' priureasci sd nu'poate "J" ""ua"ic de sfinto im'irtaganie CANONULll:(CANONICONULLUIIOANPOSTITORUL.(SA NUSEunvrgzp-nixDuig],Il-EDEPOCAINTAAI,ELUI]0,\N . POSTITORUL)) : caironiconttlui Intrebare. Cu'ine-se a pedepsi pe cinc.a potri'it ,liunitorul? lui.Iban t- t-iil;;t";;.; Fii.,a"e acest canotricon uz.eaz'ade multir blirrrlefe' nc se abirt de rtrrrlti i-a pierclut; .ii" "u""u aceasta cei ce curlosc binele ti la el, trcbuic a se indrePta. s93,m1lrr La ultima iti".t .{r" pusi, clacd se cuvine sau nu a fine Nicol;re' patriarhul tui lcta. Ajrrnitorul aplicarea epitirniilor ,1" ;;";".l;iit" multi cu tratind pirinte nrlc.,t i[":o forma .igor,sti, cir.intrucit ;ffi;;il ca consideri piercltrt", i-i multi .5i.,.pe blindele in aplicarea"cpititniif- , sd nu se u.meze rinduielilor cle pocdinlii ale acestuia' culea mai rigoriski, a c. toate n"nrt*,-r.i.o-undu.ua de a se urma rinduielile cle 1mtotuti p'drinti. slintului vaSile ""r'uu* i,i-u-"rin. sfinli Risaritenc Bi:rericii uzul in intrat ciiinlir ale sfintr-rluiroon Ajuniitorul_au inclus it't s-a Ajunitorul Ioan I'ostitor-ul sau clc peste tot. Si Cnn,'ii.ri-iui aI sfin3 canonul -*c 'edei 5i M'iritvclriie,l Mare qi se respecti Si azi. A t'.ih,riIoau Ajunatorul' t.
'
DIFERITE PRESCRIPTIUNI CANONTCE EPISCOPI). CANONUL 1: (CEI RINDUITI NECANOI{IC, NU SINT '. Ce lucru ingrozitor, am suferit noi, decit poatc -ci. 1s{e clureros vrednici de patimile "a oo un ..ufcrit t i*i" li c5 nu ne-am socotit a fi loi sub eerul liber cd indurerafi frii. il.i,tir-Z €. ap. S, 41). Dacd sintefi ci loca;ul elin p6mi"l"lgi: .9i al cerului o?'i""t i"o1i'Creaioriui -cauzi derugnciuniafostcuprinsdeprimejdie,gindifi-"t::ceiunsprezece pe lfristos,. """"iJi erau inchi;i inir-o cameie, iar cei ce au rXstignit poate ci ;i I)ar celebru. divinic iudaic in templrrl ;#;;;';erviciul s-a rusinoase, viefii prin spinzurarea rnoartea Iuda,'cel ce a preferat de orice invinovirupineazi nu ce cei 6stdzi, "iai"t mai. utes decit -s9 pentru fapte imo;il;-; "^tti""itor, ;i astfel sint gata in chip n-ern;inat cirrd afirmr cd, rnincinoasc,. lor i"1".-u" -'e'ixiiti iryel,rii de i'orbele cre;tini'-ci de, sint nu Cdci aceia dreapti. ""o fropovaduiesc cretlinia preferi ceea totdeauna din;ii deoarece creptinism, din comer! cei ce fac "" t" ado.e lor iolos in viald, vieluirii dupi adevbr' Cind au crezut cd vor cigtiga degeaba acea intiietate, atunci au consimfit cu vrdjma;ii I*i iar cind au vizut cd poporul .se infurie, -iar6;i fdfdr'icnsc n"rn"""J", Eu nu ;tiu dac5 aceia sint episcoPi, li niciodati rru credinfi. dreapta .
g
474
2 Prescrip(iuni canonice
vol soeoti irrtrc preofii lui _Hristos pe cel ce prin miini nrurdare,a fost a5ezat Ia conducere sr)re distrugcrea credinlci. nr"'-iri*" eu. Iar daed r-oi si'tefi ce'a tle partcra'oasi"ri, fire5te ca'efi jrr
,
CANONUL 2: (RINDUIALA PENTRU TI},IPUL $I CHIPUL CUMI.. NECAIIII)
Este bi'e pi folositor. irnpirtbgi in fiecare zi ;i a primi rlum, nezeie;tile taine. c5ci insu;i1 |9 l{ristqs zice: ,,cel ce irranfnca trupul meu ;i bca singcle ll{err, are viafi vcsnicr,. (Ioan 6, s4). narl noi ne inrpii.t5;im de patru ori. in-fiecare_siptirninE, tluminica, rrriercurea, r,inerca si sirrrbdta,li in alte zile, cind se face ponrenirea rlreunui sfint. Este-de prisos a dovedi er nicidecum nu grege;te cineva, daci -"oriin vrcmuri de prigoali, in- li.psr p'eot sau ae niuishisitor, cstc -de strins s.i pri'r.ascx impirti;ania cu rnina sa to;p;;;:-;.oarece aceasta ge dovede.;te pri' f_aptere din obiceiur iiaJ""gur ce"i toli-"aru !1,se+i viefuiesc in pustietifi, trnde.-nu se gise;tc preot, pdstrind eu.rine,citura, aensi, se irnpirtipesc singuri. Iar iri-Arexancrria'$f i";;ipt, foarte acrc_ 'curnine"it,irx, seori chiar ficcare dirtrc laici are ir casa sa li "iira, dore;te se irlpirtipegte; tlupi ce preotul a adus rtcja jertfa _circi fi a primire, apoi.cel-c9 o_pri'repte trerruie sr creatr' l3t-o. in ci se impirl ti;c;te ca de la preot. c6ci ehiar ri'in bisei'i"e,-p.""irr dx px,.ti"i",J din curnineciturS, ;i cel ce o prirnert: n cu ronti puterea, ri apoi cu. nrirra sa proprie o duce la guri. Deci line aceea;i valoart:, arc, ori dc ;trintc5te ciner-a o singuri 'Eriicici din curni,r,i"at.i,le-J" il';r;: ;;; daed prinrr.;te nrai nrulte pirficele dcodatd. Prescripfia2. .\ccirsti prescrillticcstc urr lxlras dintr-o t,pistoia(rr3 aI" 289 al sfintului vas. c. Mare), sc:risiira sT2 rrnui ,r;trecarecesarie. In ea se aratfr rinduiala.pentru tinrpul gi r''hipul etrminr.cdrii. raspunzindu_..,r €ulumela doui chestiuni: cit de'des'trebuie se ne impdr:iiqi*; si daed,in
*h;.. 3, { Prescriptiuni canonice
476
sa pr()i)l'le' lipsa preotului, crctlinciosul siml:ltt.se poate cumineca cu mina l;r a rirspurrsul Tmlan. lrentftr sinoclirlui "ti, A se vecleaSi carr.;B'ii-tOt d o r t l r c h , . , s li t r t t t ' .
PENTRU SLUJIRFA CANONUL s: (POVAIUIRE qA-TRE PREOTI cUMTNECARE) PENTRL LITUiIcIIII 9l sltxrnt ru;ine, d1n1rt Strdduie;tc-te o preotule, s6 fii lucritor f6rd de slujba sfintd la mergi 'u si irra."ptirra cuvintul uai"e""fui. Niciodat[ pe Nlingiietorul alungi sir curnva ca 'ru irnpotriva cui'a, ""irra "rei-i'ic in biscci st6ruirrd certa, nu te nici N" t" i,td*"u, stintui rf"iUi. i;-;i;" dunt' sd sdvirrerti ;;;-;;;;:i" ;i "iilite pin6 ia ceas.ulin care trebuie poc6in[It c' sfintul. altar la pi;epti nezeiasca sluib5 taiiti"a, pi astfel si incolo. ci cu frici;i cu cutremur ;i"u-rt"ii"i*e c-uratdnepri'i,rd i'eoac.e;i gribi ori scurta rugdeiunile Nu """""i1or. ri"i impliai le -"u"rui" fota p,r"te*ii i* griia ornenelti, ;i nu fine fea1l- de fa'ta oanreniai" la puterile lor, ci privegte numai-ia'"impiratul "ni "u st6 de fafi,- Fi canoane' sfirrtelor al indeplinitor vrcdnic Fii iui" rtuu imprej*r'. ;;Ftt BagE -de a-liturghisi. de opri.ti sint ce cei cu inrpreirrii Nu liturghisi 'si pe cine inrp6rtSge;ti'-I" 'pi seam6 inai'tea ""i Jui,-"um-liturghist';ii iat'e zice: ,,Nu dafi 'sfi'Apostoliu sfinfilo-r uita porun"a nom'ui.ti porcilor" (l4t'- 7, 6)' inaintea -e"daritareie tele ciinilo" ;i """1""""i1i frica oaastfel de- cii'i ;i de celelalte. Vezi si nu cazi de ilrrfi:"x-a" menilor;nudapeFiulluiDumnezeuinmiinilenevrednicilor.Nute nici de- cgl teme in acel ceas de careva rlintre .ui-*iarrili ai pdmintului, impirtidumnezeiasca de 'redniei eare sint .l p*"te coroane. Celor o dai nu Sd primit-o' insufi ai precurm tu in dar, dai 9i i""il, ta le-o socotesc ei se cici celor ce nu li se permite .tu .lo*tt"reieFtile canoane' acelor care ;-ii-;-ptgtnii; ei'aaci nu se convertesc, vai atit lor,^cit ;i pe tine)' ca ci pe mine prive;te (nu m'5 ae seamd ir l-*paitai".".'ri"ga Sfintele Taine' nu culnva din neglijenfa ta, ;oarece ,uu alt"*'ou si atingi cei profani cu ele nici s5 se umezeasea sau si se afum", *" si umble ca aeestea' unele de Dacd o"i 1irr" seama tle acestea .si ;i ;;;d"ici. tine' tle pe ce asculth cei i" ""f mintui atit pe tine, cit 9i Prescriptia 3. Conlinutul acestei prescriptii il tronitituie iudrumarea pe care acela "",, po*,etr.riiea alcat-uiti- ao siint.,t Vasite cle Ia anul 3?5, modul cum la monrentul hirotonirii. cu privire -ili"ti o diidea fiecirui preot in pc ereclininipirrtdseasci sd Liturghie ;i trcbuie sd sdvirqeaca cio:ii sIi. CANONLTL.1;,(INDRUMAREPENTRU DIJHOVI\ICI) Epitimia sa nu st, dea simplu dup5 cantitatea pdcatelor, ci sh se aiblinvedere;iintenliacelorcepXc6-tuiese,.-c3nucumvavoindsi cirpe;ti ceea ce'"-u "ttpi mai mare si faci erdpdtura' si striduindtr-te ""ra "; ; cdzul, sd faci ciderea mai marei cdci eei bol"aitrar"pt"ii .
5 Prescripfiurri canonice
na'i $i cei distrafi, dar mai ales cei crcdafi voluptdfii rume;ti, precum ;i cei ce se filesc cu.origirrea;i puterea lor, c* incetur-;i pufind atenfie, rlau Picatt'lor lor, tofi_ace;tia,'pbt d.5i-t,.t'aeprin'li-'nu,rui -"in".." in parle si se libeleze de riurilile care ii cuprind. lu" ,ro"ii di'tr_o datd pr.r'oacr indreptarea, foarte rr;or ii va lip:_,iao ina.elrtare. cdci s*ile_
tul, inrtattrcc cstcadus-i'starede a fi frri g" ";sir;;lua"'i"-jirJil;; atunci
nu nlai asculti nici clc ctrviirte ttlin,i",'-ii"i'pri' ;i amerrinfai. nu-sc intoarce, nici prin binefacqre ,ru ,o i"rrorJ"ii"; ci devine rrrult mai rdu decit aeea c<'tate-trcsprecare prorocur zice do.ir:lrinr!_o:,,[af* ta s-a ficut ca c,eaa clesfriuatei si tle niirrir-ri"-t"'.,rsi,.,r,.,ri,.. Din cauza aceasta pistorul trebuie si aibi nrult.l p"i""p"."--"""'oe ccrcelr.zc diir toatc 'irfilc .stareasufreturui. cici precum riurfi si't cuprin;i de 'cbu. to ;i carl irr crisp.rare cu privire iu'roirri,ri.";l;;,";i;;u'.."" ,r,, au 'urur sd suporte docroriile arnare, astfcr ,i"t ;i;;i-;;;;;';"u ater_.tieceror sufletepti; din cauzi ci nu li ,-a aat pedcapsi potrivit 'Ecatr:I.r., .,i rlc'irr nrult mai rdi ri m;ri rrrult p5;tui;s;. pri' urmni." ninri" cli' acestea nu trebuie si .imnE_,re"xa,tii,lot, ci toste celcetirrcru-r".iia"","ir.,"i,ri
fi:fl:t;|,n"lltt."
cele coresp.rrrritour", ca nu cumva srrdduinlai;i ..,;
'{. . f1'cscrip{iu Aceastd prescripfie cuprinde incrr.r_rmdr.irc , adres,lc du_ l;ovnicilor de cAtre.sfintr-rr Ioan Gurti creiur. A;;-;.,,i;,, si canoirur11 I ecumenic, qi.N. I{ilas, Canoanel" pari"o l;;i. i, o"Sl'Og C A N O N L ' t, J : ( l r O \ ' , \ T tr t l l ' j ) E N T R U C I J ' \ ' I N n C , i\i H )
' *'-li
: (-'utrullul Iui Hristos irr ^ .J-ed-ci I:rut!i sc irtt;;artirs('cc clriyrsi,rrlri.or' ;i i'tirrr'litor, si sg irrr'irtd1r,.,curnrind nrai nru!t obicei'lrri cit;i legii, decit 'afiunii ri chibzrricrii"uroG. s"-r;;;; ;;';il;; cirrtl se apro'ic timprrl sfintei Patruz-ecimi.si a pa$tilor,-oriuncle ar fi-cineva se impiy.t5segt. eu sfintele Taine. oo, r,, t""tiir" ,n *!" fi"i]r."*"i sirbrtorire, ci sE-s.e cureJe con,stiin{a ;i apoi sE se inrpir.td;easc5; clci cel necurat 9i cel ne'ri'rlnic, nici ri uli"rrjtou* -Cici ":t*_ i"d*iiiJut a se irrrpirti;i cu sfintril 5i prea infricagatul-trup. 1". ginrlelt"_t" J""ei ce participarr la jertfele Testamentrrlrri'Vechi "i""-"., b5gars ele seam5; li mai i;rainte se crrrilau $i in toatc lrrivin{ele ""otl "u"uii- Iar t",""i"a te apropii cle 're'tf5, de care si ingei';i. tt";;r;, i;otbrigti lucrar.ea pot'ir.it impreju_ r5rilor de tinrlr. si. cu rniini si buze rnurdare inorez,nejti si te apropii
(i. ? Prescrip[iuni. canonice
, CI\I{ONUL
6: (I.--UMINEC.{REA DEASA SAU RARA?)
Illulfi se inrpirti$esc ctt accasti Sfintb Jr'rlfi o dati pe.i;r; alfii de doui ori; alfii ntai desi si cdtro tofi ace;tia se indreapiir cuvintirl nostru. Dar nu numai cdtre cei ce sint aici, ci gi cdtre cci ce sint cici acegtia o datl pe an fac acest lucru. Deci care trebuic in pustietili; lirutlafi, cei care o dati, sau care adeseori, sau care rareori se impdrtiiso:c'l Nici pe cei ce se irnpirtdgesc .o dat5, nici pe cei ce de multc oli, nici pc cei ce de pu,tine ori, ci pe cei cu con;tiinfa eurati gi a cdror viali se itnpirti;esc Uuii este irepro;abil5. ca ace;tia, totdcrauna, iar cei ce nu sint de acest fel, niciotlati sd nu se apropie de cumineciturS. Dar de ce? Fiindcd ace5tia plir;rcsc asupl'a lol jrrdccata ;i osinda, cit ;i peclepsirr:a si ped*apsa; ;i 'sa nu te mira, cici precunr hrana care dupi lirea este nutritivS, clac"r ajringe in sttcuri stricicioase, distruge ;i strici totul, fi cauzcazh boali. tot astfel ;i Sfintele Taine. Tu te desfdtezi la masi duhovniccascir, si apoi iari;i ili in:inczi gura cu noroi? Ungi cu rnil' binemirositor fi :U)oi iar5;i urnpli de pr-rtoare, impirtS,sindir-te dupi un an? Crezi cd ifi ajurrg lratnrzeci cle zile sllre a te curifi cle picatele comise timp intlelurigat li tlulx-r o sdptintirri iald;i te intorci la ctlc de rrtli inainte? fiimrtc-mi ori de vindecinclu-ie in patruzeci de zile de boala indelungatii ;i apoi iirri;i inapoindu-te la lnirrcilulile car.e au ;iricinuit boala, nu ai picr.eltrt atita ostcneali cle mai inainte, cit {i-ai 5i stricat nrai malt? Cir'i tlaci ccle file;ti se schimbl cu atit mai mult se schirnbd ccle ce clcpirrtl de r oinfd. 'Iu clai patruzeci de zile pentru slnitatea suflctului, si oar.e sit uu attepfi nici patluzeci pentru ca Dumnezeu si te ierte. Spunrr-rrri glume;ti'? Pentru accea ;i diaconul roste;te zicind: ,,Sfintefu' sfinfilor", arlici cel ce nu este s{int si nu se apropio. Nu zicc nurnai: Cel ce e:ite curat de phcate, ci cel ce este sfint. Prescriptil 6. Prescripiia aceasta canonicd aplr{ine sfintuh,ri Ioan Gttri de Aur, ea fiincl un extrlrs dintr-o cuvintar.e a sa dcspre Epistoia sfintului Apostol Pavel c:itre Evrei, privitor la clrminecarea deasr sau rari, CANONUI,
7: (CU]\IINECAREA
SA SE FACA CU VREDNICIF])
Intrebare: Curn estt' lnai bine a se implrtisi, mai des, sau mai rar? Ilispuns: Apo.,tolul zicintl: ,,Fiecare sX se examinezc 1re sirtr.', ;i ala si minince din piine ;i si bea din pahar; fiindcX cel cc crr rrevreclnicie mhninci ;i bea, acela minincd ;i bca spro osinda sa, rresocotind trrr;lul nomnului. Ilentru aeeasta sint intre voi rnulfi neputincio5i pi bolnavi, si mulfi dornr; daci ne-am cxamina insi pe noi in;ine, nu am fi osindi{i, iar jrrdecirrclu-ne de la f)omnul ne certim, ca si nu fii_r:r osindifi cu lumea laolalt5(r (I Cor. 11, 28-32). Este prca lilnurit cd nrai irrainte trebuic sri ne curhfim gi sd ne liberdm de toatd fapta vrdjmagl ;i astfcl sX ne apropiem de dumnezeiasca slujb6 tainici, ca nu curnva si fic sprc pieirea sufletului gi a trupului, cici Dumnezeu zice prin N'loise citre Israel:,,Fiecare om din selninlia voastr6, carc se va apro-
478
? Prescripliuni canonice
pia de cele sfinle,_ pe care fiii lui Israel le-au consacrat Domnului, ;i necur:ifia lor fiind asullri-le Domnul va stirpi acel suflet,, (III i\{oise, 22,.:J).fi iari;i:,,ctrlrr!iti pe fiii lui Israr.l dt'necurifiile lorl ca si nu intirreze l6ca5trl NIeu" (IiI x,Ioise 15, 31). l)in cauza iceasta Apostolul inci zice cdtle cei ce cu nevr.eclniciese impirtisesc, pl.ecum s-a zis mai sus: ,,Din cauza aceastasint intre voi mulfi neputincio;i ;i bollayi ;i nrulfi dorm" (I C'or. 11,30), adicd sinl bolnavi;i trag cle'rnoarte;din cauza aceasta atit durnnezeiesculDavid, cit ;i cei "" erau impreunr cu dinsrrl, cind au voit nrrnince pii'ilc purierii i'ai'te care'sint prototipul r'upului lui -si rlristos. arhiei'e*l initatl a i'trebat pe David, ori tlnt":urali de pattrl f*r'eii, ;i at''ci le-a rlat lor piinile,, 0 i;;;";fi $:
!
r t
'r-_--Jr.
Presr:rp{ia ?. Accastd.presc'ip{ie canonicd.cuprincltr raspunsul cano. .ic dat clc slintul Anastasic, p.triarlrr-rlui A'tiohic'i, din .nui 161, desprc irnprejurarea, cind qi cum trebuie mai bine si ne impirtigim, mai des, iau ntai rar, la care se raspunde cu cuvintere sfintului aposiol Favel, c6 totdeauna sd se primeascl Sfinta iml:driirsanie cu vrednicie fiindcir "cel cc crt nevrednicie m:inincd ;i l;ea, acela mininca gi betr spre osincla,", ,rosocotind trupul I)omnuhri('. Desprt,:aceastdchersiiunese tratazii gi in caoanerleanterioare 2. 5. 6"
rrI t i
,tr rotl_3ti'.i,
,. , 1
vI. ltIipEItl'onIII {t,\\o\l{t GEIIIR,IL, PE Tnllr, ,\\IiX,lT I.A COl.ti(:TI,t0t.'I(:I.lLi I)E (:.1\O.lNIi,\ IIISI|ItICIIOR'tOnO\8, TITI,TiRI. S,tT' \OIIO(].\\(}\T:t, iT P,\'[RIISPRNZE{:I.: .rLCiTt.rr I.,t {tB;}$I lPnoB-\T l}li sINOI}l'L DT\ I}:0. DI\ COTSTANTI)iOP{}L
iltspll
PRl.11; lleslirc lnrri;iturl TITLI'1. tnnoane ;l tlt''1,re ltlrolonii,
aiulr$
lrri l)unlrtzeu.
rlt.prt
crtrllnln ollr',rlo.\il
t a p , t ; i n s e i l l t u r r d c s p l r l . r i l : n r r e z c r rr i r i c s p r c c r c d i D l a o r t o d o x i . - 4 0 , i { ) a p . ; 1 , ll.; ?, III; ! Oart.; 1, 73, 80'l'rul. C a p . t l ; ( l a r e c & n o a n es i n t l a l a l - r i l e : ' - - 1 , I Y ; 1 O a r t . : 2 ' I r u l . ; ! , \ ' l l C c p . ! I l ; O b i c c i u l ] r i : ; e r i c e s c n e s c l i s t l c b u i e s r l - l y r r i v i n t c n l e ; . t i 's i l e r l e n l u i l l o i s e rru trebuie obscrvati. -- 81 tlul.; 87, 91, 92 \ras c. II. lxoCap. ll-; Canoanele nu se pot da de critre un episcop, ci de ctrlrc nrai mrtlli l n l t i i . - * . 1 ? . V a s . c i r t r e s fi r ; i t ; 6 C r i g . \ i s . l : r r t r i j l o c . Cap. l'; Desprepatriarhi, lnitropolili 5i asa nurnilii primali din Alricn. -- 34 ap.;.1, 6 , 7 , I ; 9 A n t . ; 2 , l i , I I ; 8 , I l l ; { i , 1 ? , 2 8 , I \ ' ; l l . " { , 5 , S a r C . ; 1 ? , 3 9 C a r t . ; 1 1 6 ' . ' i f ti r n l ' Ca1t. l'I; Oine ;i cum se irirotoncsc episcopii s:rrr clt'ricii ;i t:e se intiurpl{ dacfi cid e r n i s i o n e t z i . p r i n s t , r i s o r t ' ed c e p i s c o p i e , - 7 , 2 , : l i ) r l p . ; 4 , l ; l : 3 , 1 9 . nesa este hirolonit;i 2 O , \ n ! . i - r ,l 2 I . a o d i c r r e l : 8 . I l l q i s c l i s o a r e l p a s t o r a l d a d r e s l t i s i n r r d r r l u i d i n P a n i i i l i a : 6 S a r t l . ;? 8 , l \ - ; 1 I i , 1 8 , 1 i , : 1 6( i a r t . ; 3 i 1 , 1 3 7t r u l . ; : , \ ' I I ; 1 6 l - - l t ; 8 6 \ ' r s . ; 1 . . ? ' 4 ' C i r . ; tl Teof . 'I'rebuiesiscintcrz-iclgloatci dea:'rlege preolii. -- 1:l Laod'; ii, \'II. Cap. \'ll; tl! . c o n t r o v e L s e i .c e s e p o l t e i s e e l a h i r o t o n i : r e p i s c o p t t l r t i . - ! - 9 A t t t . ; Ou1t. l'!l!;;\suprl .tr.c|(lnrt ( i l ; ; . . l - \ ; L n c l t t i t r r p t r c b l r i c h i l r l o n i l i e p i s c o p i ip c t r t r t t c n n r h i i l c r i t n a s e v i d u s i l f - - . ' 1,1 trttt. L : d p . - X ; N i m e n i n u p o a t c f i n r r n r i t e p i s c o p , p r e z b i t e r ' : r r u d i : . t c t i t rp i n l t ' e I 1 1 r1 - i 1 . 1f i1l c u t a ,t o| i: i . \csr eu; tpi nr i: rocr 'cl ol doorcc; i c. d- e r3.6i r( iraer t pg .i s c o p i d i l l l : l i c i . . - 1 0 S : r r r l . ; 1 l ' l ' - l I . l.n(, .: c{a1s p o .s X
25, l\';
Llrrnr sc polto hiri,toni intiu episcop sau clcric prlginul sau cel ce este bol, ()ap, Il/; nav sau cel ce tle curind s-a lrotezat, precllni 1i cel cc :t avut pttrtrtre$ rr'll - B0 op.; 2r I; 12 \eoc.; 3 Laotl. C r r n r p o a t e ( ) c i l p o 0 e p i s c n p i e l r r c a n t i , e p i s c o p u l c n e n l l i . i t ' ce p i s c o p i e ? Cnp. .\lll;
16 -\nt. .
Cttp.
c o i p o r n l .-
.
-JiIl';
Cind
\e poate
f acr eI)iscrrJj \llll
21.22, ?7, 78 ap.; 1, l.
\'lllI ic cittttictil
s:iu crl
t)t ,
cc lire \-Ii:llIr dcfect
Cap. f I'; l)entorriecttlntt poalt 1i t lrrir'. -- 7(t lr1t. { - ' c p . - ' \ l ' / ; I ) c s p r c c e l c e n u s e s u l ) r n l L rt ' p i s c o p t t l t r i s : i t t . c i n t l l l r c e s t l tl r c i l s i r - l h i r o t g r ne:rsci lnir-o treapti ruri inaltli. - 3t (l:rrtg.; 10 \'ns. t-,ap. Xl'Il; Asupra episcopuhti slu clcricultti, cel t'c esle hirotonil si trtt vrcrtt sf,-l p r i n r e a s c i i n p a r o h i e r e s p c c f i * { i l u i n s u l i n u v o i e ; i e s l i o c t q r e l o c u l } i o l i r t i l s : r L tt ' i c e n u p o i r t cp l e c n l u r c e l l o c . - i i 6 a p . ; 1 8 n n c . ; 1 8 . \ n 1 . ; 1 7 t r t l l . ,rl rp.; { , ) a p . X l ' I I I ; I . i p i s c o p u ll n r i l i r ' u l r ( l n u p o r l t ( h i t ' o t o n i 1 , | u l l t r l i t t l r r c t t l ' . t r t . 2ll .\nt. 'Cap. - Y / X ; 1 . 1 r r r i r i r r n c i r z r j u p o : r t ( .1 i r r i r r 1 ; l i s c o l i n t r - l l n { ) r i s t t l h i t n i c s u r t l n t r - u n sat. - 57 Laod.; t) Sard.
.r80
2. 3 Repertoniu
CaTr' XX; lntr-o eliarhie (provincie sru mitrtipolic) nu pot fi doi lritropoliji, " sau lntr-un_ora1rloi cpiscopi sau u'cleric iir doui ora;c. - S, I;10, 12. I\r;1f, ViI; Cap. X-\/; l ) e s p r e c e i ( e h i r { t f 1 ) I l r ' s j ci I l o r l s e s r r u c p a r h i i ( p r o r : i n c i e s r r l n i t i o p o l i e ) , ('aIe nU sitit supustr lrr. .- 'l;} tp.; 1lj, :)2 Atrt.; S, IIl. U o p . . \ - { I 1 : l ) e s p r e c c i c e r o b i i n l r t t t t : r c l l > l s r : r i c e a s . : c; iu a j u t o r u l p u t e r i i l u r n e ; t i . - 3 0 ap.; i) \'lI. Cap", XXI,II; pqsple cei c'i nu p()1 1i hirrllonitirqpiscoPi rlin ciuua cis{toriqi {au c r l : t ' i l i r i u r r j u l r r -i .- i i , 1 8 , l t l a p . ; J , 1 2 t r u l . ; t : \ ' o s . ' Cap. ,\--Yl1 ; l)espt'ecti ce au fost hi;:otouili sarr r'i,ti,, {unclii Irgnlru liali.i_, 2g ap.; 'l'riririr 1 ? ,l \ ' ; 2 2 , 2 j l t n r l . ; r : : l r i s t o l al u i tirlle pepa .\
aatleerea Jertlel,
Cap. I; Ce lcl de ruglcirtiri trcbuir sri :rsculte poporirl si de ce ne iltolrcern spre Ricind ne r.ug:iril. - 5. 1fr l,aotl.; 91 Vas. cop. ll; oi.e, c.m gi ce trcbuie sir cinte, sii sc roagr si sri citcascd, - 6o'g5 ap,; 15, \7, 18, 19,21i,59 I-aod.;2.1,2tj, 103 t)art.;:JJ, 63, Ti, ti1 trul.;1.1 VII. sirit
Cop. lII; Evanghrlia. -
ln ce zi tlc simbiti, 1ti Laod.
afard de celelalte Scripturi,
trebuie si se ciieasc{ pi
C u p . I I ' ; D e s p r e a d u . c ' c r e a . J c r t l e ig i d e s p r c c u n i n c c a r e . - 3-, O4Z, :,. i l a p - ; 1 g , l ; 1 A n c , ; _ 13 Neot:ez,;19,49 Laod.; J7, 41, 4? Cart.; 21,28,29,57, SA, fOl ir.it. Cap. V; Cnrn deu pacea clericii qi laicii? - 1{' Laod. . (iangra. -Cap. V.I; Despre cei cc.ezitd a primi Sfilta. lmprirtiganie, de la prezbiterii cdsitoriti, - .1
4 fiepcrtoriu
481
Numai persoanelor ieraticcsti li se permite lmpirttr;irea ln altar, li fcmeile . Cap, yII; pot intra in alt+r. -- 1.9,44 l-aod.;69, ?8 trul. Llnd pot adrtce.Icrtfa 9i pot ctttnitteca hotcpiscopii? * 14 Nootr. Cap. YIII; Cap. IX; l)ilconul singul nu poate aduce .Icrtfn si nu poate da prezbitcrtlltti ctt:itinectrtura. - 18 I. Cap. X; l)espre vegnrintclc si sorviciilc citelilor, ciniiirefilor;i servitorilor ;i sr:t'r-itorUlnu poattr 6apiinea sl nrt poatc lrint'crtvinttr pahartll. -- 21, 22, 23. 2ir, tr3 I.aod.; 27 trul.; 14, 16 \-il. Cap, XI; Dcsprc t'ei re pelrcc in lLco crtalt' si tillrp de tlei siptdmlni rttt se illll)irt{;e 11 Sarrl.; 80 trul. ' sc. Cnp. X11; Desprc cei cc asculll iu biscricir citirile, dar tlu rlnrln plnd la lugicluttea linall si nrr sc itrtpirtdgesc. - 8, I ap.; 2 Ant. 'lirn. Cup. XIII; (lum se pot irnpirtdgi clentoniacii.- 79 ap'; 3 Cup. XIV; Dcsple cei cc sivir'9esc Sfinta .Icrtfl afarA de bisericir satt fac atlunilri scpar a t' e . - 3 1 a p . l 6 ( i a n g . ; 2 ; 5 A n t . ; 5 8 L a o d 3 1 ; 5 9 t r ' r l . Cap. X1'; l)cspre cpiscopii ;i clclicii, care stau in contact sau se loagi cu ereticii, sau cu iudeii, sau Ie ajuttr ln lucrtrrile lor sau prirnesc jerttele lor. * 10, 45, 46 ap.; 2 Ant-; l 13 I.aotl. C a p . X y I ; N u t r e b u i e s t r s e t r i r r i l i t S f i n t c l c i n a l t i p a r o h i c , s u l . rc u v i n t r l o b i l l e c u v l t t tarie. - 14 Laod. \rr cste permis sI sc dca cutnitteciltura trttpttrilor ntoarlt. - 18 Cart.; 83 Cop, Xl'II; trul. N u e s t e p e r r n i s u s r i n r p l r t i g i f e r n c i u i n z , i l e l c c t r r i r t i i : is : t l t i . - ' 2 , 4 D i o l 1 . i Cap. XyIII; 6, ? Tinr. Culu sepoate hnpArtllEi cel ce a avrtt vis necurat? -- '1 l)ion'; 12 Tint. Cap. X/X; Cap. XX: Nu se poate adrrce S{inta .Jertfi in prezen{a ereticilor' - 9 Tim. Ccip. XXI; Cind trebuie a se reline de la sotie in vetlerea inrptrrtdqirii. - 3 I)ion.;, 'l'i ttt. 5 , 1i l Cap. X.YII; (litril st' poatc adttcu jcr'ltir pcntlu siuuciga;i' 14 Tirrt. lu ..
I
tr
r
I)tspre eatehuruenl;l dcspre sllntul Rotez. :lL P,\'[|lUl.E-l; TITL(IL . gap. I; Nimeninupoatefi priurit h lrotcz tlupirsiptlmina n clottatlitt Patnurccittte. .l ir | .aud. Cap. II; Dtsple cci ce jttrl. 26 Laod. Ca'p. III; (luin tlcbuie a se boteza? - 49, 50 ap.;59 trul. -' 49; Cip, IY; Cei ce stau lnaintea botczului trebuie si factr mlrturisire rlc ct'erlirrlir. t l t t l ' 5 0 L a o c l . ; 50 - ?2 Cart,; C a p . l ' : ' l ' r . e b u i c s c b o t c z a l i c c i c l e s p r ec a r e n l l s e s t i e c l a c i s i n t b o t e z - u [ i . 84 trul. Cap. \'l; Cti lnorli nu trebuie si so botezc. - 18 Cart. Cap. I'lI; t)espre cei ce au pdetrtuit inainLe de botcz,;i tlesprc calchttttrcuii.crt'e au 5 Neoc.; 20 Vas. 5 leof ; 5 (liril. pAcituit. - t4 l;1lAnc.; Despre cpiscopii sau clericii care reculrosc botezul erelir:ilot'. ' 4ii ap' Cap. l'IlI; bolnavi. - 12 Ncoc.;47 Ltorl.; .4i>Oart.; .cop. 1X; Despreceiceaufostbotezalifiind ,. 4 Tintp. .Cap. X; Despre botczarea fcmeilor. - 6 Neoc' -- 48 Cap. XI; D.upI Sflntul Botez, resprctivul trebuie si se urrgd crr Sfintttl llit'. Laod. Cap. XII:. Despre pregitirea Sfintului trlir' 6 Cart. I)espre cei ce boteazi de rloui oti, satt boteazir cllln ntl trebuie, sttu ntl Cap. XIll; vreau s:i botcze pc cei bolnnvi. - 47, 49 apCap. XIY; Care dintre eretici trcbuie boteza{i qi carc mtnrai ntinri!i, daci. tlcc l:r ct'ce l i n { a o r l o d o x i c ?- - 1 9 l ; ? , S I - a o d . ; 7 I I ; 1 5 t r u l . ; 8 \ r l l ; ' 1 7 V a s . Cap. XV; Clnd sd.se botezc dernoniacul sau cel cegi-a plerdut minf.ile'lu utnla unui 'l'lnt. nrorb? 2, 4 'fiIrt. lor. 6 Ferneile nu trebuiesc botezate iu zilelc curifirii cap. xvI; 'finl. Despre cateburnenuln cate 6-ar curnineca.iuainte de Botez. 1 Cap. XyII;
482
5-8 Eepertoriu
TITLUL AL CINCILEA; Despre cel ce illspretulesc blscrlclle;l atlunirtle dln btserlcrl, gl pomenlrea sllntllor tl alespre eel ce mfinlne{ ln blserlcl ql ilespre agape. Oop. ^I; Desprc cei ce lnvalil cA trcbuie a se disprelui casn lui l)urtnezeu, adunririle .. d i r r b i s e r i < : rE i i ponrenirea sfinfilor. - 5,20 Gang.; 76,88, UZ'l'r'ul. Cap, lI; r\gapcle sAnu se |ini in bisericd si sir nu se urrinince lntr-lnsa. - 28 Laod.; 4 2 C a r t . ; 7 " 1 .7 6 , 9 7 t r u l . Cap.,11-I; Despreceicedispretuiescagapele,cafe se fac ;icti ce stnt invitali]aagape s{ nu ducd nimic dc acolo. - 11 Gang.;27 t,aod.
TITLUL AL $ASELE;I; I)espre ailucerea proituselor ptntru jertfir. Cap. 1; Despre aduccreaproduselor pentru .Iertfl. - 3, 4, 2 Ciril. produse se primeascd si care sd se adncA pentm Jertfd gi despre cei ce . . .Ca1t. II; Care _si lnstriincazi ceari sau untdelemn din biserici. 72 ap.; T Gang.;8.I'eof. Cap, III; Dcsprc cei ce aduc jertf{ tn sinagogil sau ln templele pllginilor. -71, 72a1t, TITLUL AL $APTEIE,{; Despre post gl ilespre Patruzeelnre, ilcspre I'a;tl, despre Dumtnlcd tt slmb{t{ gl despre lngenunehlere
Clnelzeeirne,
Cap. I; Despre post, ce est0 oprit a se face ln timpul postulni Patru zecinrii. -66. 69 ap.;18,19 Gang.;49, 50, 52 Laod.;29,52,55, 56, 8g trul.;1b l)etr.u. C a p . I I ; S i n u s e s i l e a s c i : rf e m e i a l i u z l i a p o s t i i n a i n t e t l e P a s t i s a u c e l c e e s t e n e p u tincios din cauzd de boali. - 8, 10 Tirn. Cap. -.{11; Despre ziua si despre tinrpurile de la Pnsti gi despre Teofanie. - Z ap.; , 1Ant.;73 Cart;66,89 trul.;1 Dion.; 1 'l'eoi. Cap. IY; Duminica nu pot avea loc spectacole si durninica sd nu se lngenunchezr., nici tn zilele Cincizecimii, dar duminica s{ se serbeze elupir putiin{{, clar nu si sirnbitl si cri slmbita trcbuiesca se citi Scripturile. - 20 I; 29 Luod.; 61 Oart.; 19, 6B tnrl.; 15 I'etrLr: 1 'I'eot. Cap, V; Care este cauza lngenunchierii gi de ce nu se lngenuncheazi - g1 Vas. zilele Cincizecinrii gi de ce ne rugim lndreptali spre R{sirit.
durninicr
;i tn
TITI'UL AL 01)TUl.E-{; I}tspre parohll, ;l ile ee sir petreactr eplseopll ;l clerlctt lntr-un loc gl ilespre mutaroi lor intr-un alt loc; despre slnoailele anuale, drspro frtml.rea str{lallor despro Invittrturdr dt'spre serlsorlle ile recomatrdore ti drspre scrlsorlle dc paee, ilcspre actlvitatoa prlvattr ;l ob;teasci a elerlcllor ql cum trebuie srl se cllsteaseA lltreolaltfi. Cap. I; Despreparohii;iclespleinstitufiilenouinfiinlrtctlecitretmptrrali. 53, 56, 7L C,art.;25, 36, 37, 38, 39 trul.
-17,
j
!$ s
trj
lY;
Cap. II; Iipiscopul si nu cdl{toreasc{ la lntlmplare, ;i clericul si nu petrcacd ln alti eqarhie. - 74,75 ap.;18 Anc.; 3. 13, 22 Ant. 41, 42 L,aod.; 2 II; 1lt, 23 Iy; B, 11, 12. 16,17 Sard.;23,77 Cart.;17,18, 20 Tlul.;10 \rII;16 I-II. Episcopii trebuie si .stiriceasci cu dcadinsul asupra cauzei c{ldtoriei episCap. III; copilor, care cilitoresc prin teritoriul lor. - 21 Sard,
Cap. IY; Despre episcopii si clericil, care se duc la tnrp{rat sau care slnt pe llngi dlrrsrrl.11,12 Ant.; 7, 8, 9, 21 Sard.; 104, 106 Cart. Cap, Y; Despre prinrirea striinilor si despre spistolele de pace gi de recomandare. 12, 33 ap.; 7, 8, 11 Ant.; 41, 42 Laod.13 IV; I Sard.; 26 Cart.; 17 trul. Cap. YI; Desprc deosebireadintre epistolcle de pace 9i de recomandare.- 11 I\l; 106 Cart. Cap. VII; Cui trebuie s{ dea ajutor episcopii; si despre episcop.ii;i prezviterii gi diaconii care nu ajutd pe cei lipsili din serviciul bisericii. - 59 ap.; 7 Sard. Cap. VIII; Despre sinoade gi despre cei ce nu au str participe la dlnsele. B ap.; b I; 20 Ant.; 40 [,aod,;19, 21 IV; 18, 73, 76, 95 Cart.; 8 trul.; 6 YII. Cap. IX; Episcopul sau clericul s{ nu se demitA fSri pricintr, - 3b Cart. Cap. X; Cum sApretindi episcopii teritoriile sllspuselor, dar delinute de cltre eretici? - 121 Cart. Cap. XI; Citefii si nu se lnchine citre popor. - 16 Cart.
-ft
.:*'1 183
I Repertoriu
Episcopii, care rru convertesc pe ereticii, si despre episcopii ;i clericii, eare Cap' X/I; . inainteu ltti Duttrnczcu penlru poporl si nu lnvatrA popo.,il, 9i "e "pir"op,rl cste rispunzitor - 36, :19, 58 ap.; 123 Cart.;1!i, 64'l'rul. ..i".i .t"lr,r'tir"gtc clcrul, ttaci poporul plcdtuieEte. fie in C u p . X ' l l I ; l ) o s p r e e p i s i o p i i s i c l e r i c i i , c a r e s e l t r c l c l c t n i c t ' s cc u l u c r u r i l u n l e ; t i , ite arcndiri, lie dc trttorat. - 6, ti1 ap.; 3 IV; 16 Cart.; 10 yrublic,-iie farticirtar,'lic \ ll;11 l-II. -- 3 Cap, -XIV'; l)clspre episcopii qi clericii care locuiesc cu femei introdnse pe furig. V a s ' V l l ; 8 8 i r t r u l . ; 1 8 , I; Cap. -1.I:; crrrn Jrot intra li'. femeic cpiscopii, sau clericii, sau cei ce se lnfrlneazii? - liS Cart.; 22 YIl. C a p . X v I ; C l e r . i c r r l s i t n u p a | t i r i p r l l r o s p i' ll u' i lr n 'c e l u i c c s e c i s l t o r e q t e a d o u a o a r { s a t l la cel ce sc cisitot't'sle ilegal' - 7 Ncocez.; 11 _ 39 ap'; 57 Laod. Cttp..YV/,|; t)tericii nu pot facc nimic f{ri episcopii lor. - 55 Laod' Cap. XVlt I: Clclicii si rtu facit adunAri dc ospete' Cop. ,yI.y; l)espre rangul de r.cchirnc intre episcopi s.i cum qed-lmpreuni clericii ;i cttm se cinstcst: irrtri:oialtir. - 1B I; 20, 56 Laod.; 86, 89 Cart'; 7 trul' TITLUL rtslre, penitenli
I)espre dt'llctole gl ludccarea episeopilor, ilespre alurisire, AL NOULEA; gi eartr rlellete sc ilezlcagi prln punerea mllnilor'
cate'
6 Il; 9, 21 cap. I; I)e citle cine 1i la cine. se_acuzi episcopii sau clericii 74 ap.; " ' ip, 1 2 , L i t , : 1 0 , 1 2 8 , 1 2 9 C a r t . ; 1 - C h i r i l ' . 'I \ ' ; '8 ,- ' C 1 - 75 ap.;21 fi; Citi si cinc, pot fi martori irnpotriva episcopilor ql clericilor C a r t ' l : ) l 1 3 u . 1 2 0 . 1 2 f i , 3 9 , IV; Daci cineva, acuzlnd de rnulte delicte pe un cleric, nu poate dovedi delicban. Ill: - 130 Cart' tul indicat ca prinr puuct de acuzi. eare plin'legte Cap. IV'; Dcspre cei ce nu se supun aepiscopilor lor; 9i
Sard.;
de episcopi. -
6Ant,;
3, -1.5,
episcop si nuse supnnc jutlc-
cdlii, qi procedeazi ln mod arbitrar' - 120 Cart' Cop. VIII; Cind poate episcopul improcesua pe alt episcop lnaintea autorititilor civile - 48 Cart. - ,1 \rII; 14, 18' 79 Cap. IX; I)espre episcopii qi clericii condamnali pe rredrept. Curt. couruniune. Cap. X; Despre cei afurisi}i, sau desprc-cei exclttgi din Riscricd sau din - P, 11, si,'SZ "p.; f, 12,73'i; 6 Ant; 36 Laod'; 4, 16 IV; 13' 14 Sard'; 65 Cart'; 2l trul, laicul. $i clnd cap. xI; Din cc fcl de cauzi se afurisegtecpiscopul,sart clericul sau cel.ce csts episcop'fiind cI episcopie;9i de prin scrisoare demisioneazd episcopul acuzat prezbiter. 5, 8, g, 10, ,I", p[ Jr"pt sa' pe nedrept, nri poate ii _degradatla treapta de 6 7 , 7 0 , 7 1 , 72,73,76, 5 4 , 5 6 , 5 7 , 5 8 , 5 9 , .65: 1 1 , - t V ,f i , ' 1 b , l o , z o , z l , ' 1 0 , 3 6 , 4 3 , 4 5 , 4 8 ' gdseptela apail;;; io trut.j rare "ottrioe.rre'la contradiclia canonici care se 8;;:;-tb renli intr-insul 18 Anc.; 1 Ncoc.; 1, 3 Ciril' '' cap.xll; citi vrerne episcopulnu primegte pe cel afurist de c5tre dinsul, nici alli episcopi i6 nu comunicc cu cel afurisit. - 133 Cart' - Canonnl^sinodului din ConstanCap. XII I; Cifi episcopi caterisescpe un episcop? 3 episcopi. tinopoireferitor la episcopii irabiei. - {2,20 Cart.; rc{eritor la 12. 6' si'1' - 3' 5' 6' 11' 20' 23' 25' caterisit' fi.cineva poatc prieinl carc Pentm Cap. XIY; 65' 66' 68' 69, 27,29, g6,3t,:)5', 42, 44, 45, 46,.47, li,.r9,^5.1, 52, 55, 59, 60'-62' 6,3, 6{, ;l', to, il t;'. to,,14,-18.Anc'; 1 Neoc'; 1, 3, 4, 5' 13 Ant'; 2-lll; 2' to, al, ta, si af .; 118',27' IVi 21 Surcl.;'3,4 5, g, 11, 86, 97 tml'; 70 Yas' C a p . X V ; P e n t r r r c a r e p r i c i n i v a f i c i n e v a g i a f r r r i s i t-g i ^ d e o d a t d q i c a t e r i s i t , s a u c a 26, 29, 30, 65 ap.; terisit si iotodatn exclus din comutitate adici din Bisericd.
,r{84
l0 Repertoriu
^ _ -9op, -{v-l; Pent.r care prreini va fi anatematiz't clericul sau raicul. * 1g Gang.; ?. 7 lY; 88 Yas. Cap. XI'.I/; Pentru acelnsl lucru nu trebuie sA se pedepseasci de doui ori. - ?5 ap.; 25 ap.; 23, 32, 51 Yas. Cap. Xl'III; Pentru care pricini este cineva delinitiv lepiclat (din llisericti). - 28, bl, 62 ap.; 4 Ant.; 36 Laod.; 21 trul. Cap. XIX; Clnd p_oate cineva si-gi pistreze cinstea de a gedea lntre persoanelc <:lericale ;i demnitatea bisericeasci, dar nu poate sd lrrrieplineascd nici un fel 6e slujb{. - I, 2 Anc.; 9 Neocz. 3, 26 trul.; 27, 30 \:as. Cap. X-Y; Str nu se dea crezlirliut episcopului daci zice ci un cleric;i-1 rnArturisit separat picatul lnaintea lui. - 1321 Cart. Cap. XXI; Despre episcopu sau clericul care mdnlnci, carrrc in stnge sau ceea ce estc sugrumat de fiare sau nrorticiuni. - 63 ap.; B Ancira; 3 Ant.; gZ trul. Cap. XXII; Episcopii, prezbitcrii qi rliaconii, ;i to!i cei ce se ating de cele sfirrtc trebrrio si sc refinri dc la femeile lor. - 3, 4, 27, 70 Cart.; 12, 13 trul. Cap. XXIII; I ) e s p r e c l e r i c u l c a r e b a t j o c o r e g t e p o c e i n e p u t i n c i o g i . _ i - r 7a p . cap. xxIY; Despre clericul care,rnsusi se nrutireaz:i. - 23 ap.; 1 I; g If; cite;te si cele scrise la Cap. XI\r. din Titlul I al sintagrnei prezente. C o p . X X V ; D e s p r e c l c r i c i i a p o s t a l i s i c e i c e j e r . t f e s ci t l o l i l o r , p r e z i e i t o r i , v r d j i t o r i . a s trologi cei ce prezic ditt numere, scamatori cei ce pregitesc biuturi olrtrvitoare gi cei "" "orrfeclioneazA amalii (stnulete, filacterii). - 62 ap.; t, 2.tnc.; ilrl Laod.; ?3 \iis. _-C_gp. XXVI; I)espro episcopii sau clcr.icii, carc baL sau trcitl. _ 27, 65 ap.; g I_ II; 55 Vas, Crtp. XXVII; De,spre episcopii suu clelicii, care se indeletniccsc cu jocuri de tuble, sau se ltrtbati, sau unlbltr ltr spect:rcole, jcluiesc rnolmintc, cei ce lurii, cei ce juri strintb, c{mil{rii sau cei t:eiau o.dtti gi jrrmdtate parte, sau cei ce inteniioneazi nllele pentru ,lorui t l e _ c i s l i gu r i t - 2 5 , 4 2 , 4 3 , 4 4 a p . ; 1 Z I ; 4 , b l L a o d . ; 5 , 1 6 O a r [ . ; 1 0 , 2 4 , : r . i r O , . i l t r r r l . ; 4 VII; 14, 1Z 29 Vas. Cap. XXVIII; I)espre_cei c-ese ingrefoseaz:i dc cistrtolic, dc vin sau dc carpe. - i)I, 53, 66 ap.; 14 Ancila; 13, 30 trul. Cap. XXIX; DcsPre cirsdtoriile llerrnise si oprite; si cti cite!ii, ajrrnglnd llr rirsta maturi, si se lntrebe dacl'r inlen{ionelzil a se cirsittlri, apoi drsprc coniui,,inaj, ilespre rlosirlnarc qi despre adulter. --^ 17r-18, 1{}, 2ir, 26. ap.; 1L}l.rrcira; 1, g, 10 Ncocez.; tl, tS tv; 16 Cart.; 3, 4, 6, 72, 73, 48, 58 tnrl.; :,t,6, 16, 69, 70 Vas.;15,-6. .I.eof. Despre cci ce nlpesc remei sub cuvlnt de cdsrltorie. 6? ap.; 11, 2b .\nc,; -, , c!p. xxX; 27, lY;92 tnrl.; 3. Teof. Cap. XXXI; I)espre pr.colii, care sc scaldi irrrpreurrii crr fernei. J0 l_aoct.; ?ti
trul.
Cap. XXXII; Despre episcopii gi clericii, care trec ln rinclul laicilor, sau cci ce au dregdtorii lumeqti s:rumilitare. - 83 ap.;12 I;7 Iy. Cap, XXXILI; D c s p r e c e i c e c u n o s c p h c a t e l e c l e r i c i l o r l i u u le descoperA.71 Yas. Cap. XXXII/; Sir sc cateriseascAclericii carc dau cheztl;ie. - 2 On p . ; Cap. XXXV; l ) e s p t ' e c l c r i c i i , c a r e n l i l n l n c h l n c i r c i u n r e s u u i n o s p : i t d r i i .- 5 , 1n p . ;
24Laod.;40 Cart.; I trul. Cap. XXXI|I; Despre clcricii carc defainrii pc inrpirrnt, sau pe episcoyr, scu 1re dreg{tori, sau pe prezbiteri. - 55, 56, 84 ap.
cap. xXXYI.l; Dcspre cei cc fac conjuralii sau sr fac rrrrpreuni ptrrtasi. - 1g IV; 53 Cart.; 34 trul. Cap. XXXVII/; Care picate se desleagi prin punerea rllinilor, g Neoc.; gi apoi canonul al 12-lea rl sinotlultri rlin,\ncir.l si ccle scrise acolo de cAtre noi. Ccp' X-YX.IX; I)cspre pociinlii ;i cine au-indreptilirea de a lmpdca (cu Biserica) pe cei ce se pociiesc; apoi c{ preotul nre dreptul de a u;ular sau de a agrava epitimiile.' _ 52 ap.; 17, 72 l; I, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, f'),Ancira; 1, 2, g, 10 Neocez.; 6, i, 2?, 42, 45, Cart,;2 Laod.; 102 tml.; 5, :11,74,7it,76,82, 84 Vas.; 3, 4,,?, g Grig. Nis. TITLUL eplscopulul. .., 'fcof
AL ZECEI-E-l
; Ilt'sprt adutlnlstraree bururllor
blserleeptl, itespre proprlelatea
Cap. f,. Iconomul trebilie sd fie din clerul bisericii respective. .
26 IV;
11 VII;
10
485
11. 12 Repertoriu
Ant.; Cap. II; Despre admirristrarca bunurilor bisericeqti. - 38, 40, 41 ap.;24,25 'teof. 2 Ciril; 8, 11 Cap. III; I)cspre bunutile si renilurile bisericilor f{ri episcopi. - 15 Anc.; 25 lV; lJ5 tru I . Cap. l\'; I)esprc instrlinarca bunulilorbisclice;li. - 38, 73 ap.;15 -\nc.; !2 Cart.; 1 : . 1V I I ; 2 Ciril; cite;te cele scrisc la (iap.2 al titluhri prezent. Cap. Y; Desplc agonisirear dc averi de citrc cpiscop s:ur clcric dupi hirotonie . - 32 Cart.; 7 I-II. Cap. VI; Dcspre bunurilc ploplii ale episcopului qi ci trebuie si lase tcstantent la tnoarte. 40 ap.;2.1 Ant.;22 I\:;12 Sard.; 22, 81 Cart. citostecele scrisela Calt.5 ale titlului prezent. C a p . Y I I ; B i s c r i c j l e I u i D n n u r c z c r r . c a r e s c g i s r s c l a p o p r r n r e l ep i g i n c , s i s c r a d t n i t ' t i s trezc dnpi obictriul valabil acolo. - 2, ll; 28 I\'; 30, 37, 39 trul. Cap. 1'III; Nici qpissotrrl, nici clericul, sI nu dea ninric ca dar sau pt'itr lcstatuen[ ereticului, chiar dc ar fi rudcnia sa. - 22, 81 Oalt. TITLUL
At
tiN.SPn.EZECItLEA;
I)espro ministdri
gi nronahi.
Cap.1; f)esprc lnfiinJarea nrlndstirilor, 9i cd acestea nu pot deveni averi private, ;i despre bunurile monahilor. - 4, 24I\; 4t) trul; 13 \'II, 1; 6 I-II Cap. II; I)espre cci cc se fac cguureni si clerici clin alte nrlnistiri. -- 80 Cart.;21 \:II; Cap. III L)espresclavii, carcsefacmonahi, si sub pretext dc er'lavie disprcfuiescpe stiplnii lor ;i nu vleau si le slujeascil. 3 (iung.; 85 trul.; .1 I\r. Cap. l\'; \Ionahul sd nu plece iu mod arbitrar din mlnistirc Ai si nu se lntleletniceascd cu afaceri lunresti, apoi s{ Iie supus cpiscopului. - :J, 4, 8, 21}, lY; 41, 42, .16 tntl.;t 2, 4 I_II. ea qi cum Cap. V; Monahii si nu se cisitoreasci'r, sau sipetreacd impreunlcufemei, ar fi surorile lor, si nici cele ce au ficut figlduinta fecioriei si lu locuiasci cu alfii, - 10 Anc.;16 I\-; 40, 44,4i trtl.;19,20, 60 Vas.; citegte cele scrise la Cap.14, titl. VIII qi la Cap. 29. tit. IX ale sintagrnci prczcnte. 34 Cap. \'I; Despre rnonahii care sc fac con.rplici sau fac conspiralii. - 18 IY; trul.; citegte cele scrise Ia Cap. 9; titl. IX al sintagrnei prezente. 30 l-aod.76 trul. Cap. I'II; Ascelii rru se pot scdlda irnpleuui. cu fenrei. 18' Cap. YIII; Dcspre pdrisirer fecioarelor afierosite. - 44 Cart.; 16, 4'7"i8 trul.;
20, 22 \'II. Cap. IX; Despre necinstirea lecioarelor afierosite. - 4 trul.; 1tl, 20, 60 Vas.; citeqte cele scrise la Cap. 30. titl. IX al sintagmei prezente. ' Cap.X; l)espre timpul eti{ii celor ce prirnesc cinul qi cclci cc sc nume-stelecioarl afiercrsitd. -- 126 Cart.; 40, 41, 45 trul.; 18 Vas. Cap. XI; Despre rnonahii si clericii, care iau asupra Ior dlcgiitorii luruc;ti sau ntilit a r e . - 1 2 7 ; 7 I Y ; . 1 C i r i l . ; c i t e ; t e c e l e s c r i s el t C a p . 3 2 . l i t l . l \ a l s i n t a g m e i p r e z e n t e . Cap. XII; Despre cei ce poarti schinra monahald gi despre cei ce condarnnd pe cei ce poarti vegntintcle obignuite. - 12 Gang. Cap. XIII; Despre femcia care poartd vegminte birbitegti. 13 Gang. Cap. XIY; Iremeile n-au dreptrrl si-Ei taie pdml sub cuvtnt de lnfrlnare. - 17 Gang. Cap. XV; Desprc care nu se ingrijegte de copiii sau de plrin{i sub curlnt de lnfrl15, 16 (iang. Cop. X\tI; Orr cc fcl dc lucruli civile sau ocupa{.t'i lurnegti pot si se lndeletniceascil trtottahii. - 3 lV; citcate cclc scrise la Cap.3, tit. \'IlI al sintagmei prezente.'
nare.
TITLUL ''
AL
DOISPREZECELEA;
I)espre ereticln luilei gl piglnl.
Cap. I; Ce este erezia, ce este schisrna qi ce este adunarea ilegali? (:ap. II; Cine estc cretic? - 6 II. Ottp. I I I; Despre cirfile ereticilor. -- 60 ap.; 68 trul.; 9 TlI. ()up. I1';' Despre dcsfiin!area idolilor, - 58. 84 Cart.
-- 1 \'as.
Cap. V; I)espre Nestorie, Eutihie, Iluseusn Profirie, trluxim qi Celestin gi despre erelicii, care au provenit dintr-in;i, apoi despre ortodocgii lepidali (din tsiserici). - 4 II; 1, 2,3,1,5.III;19 Sard.
-F
486
l3 Relertoriu
Cap. VI; Sflnta Jertfi nu trebuie adus ln prezenfa ereticilor. _ 9 Tim. Cap. YII; f)espreclericiierelici, care se aclreseazijBisericii Ortocloxe. _ SZ, OA Cat.; 1 Yas.; 2 Teof. Ca1t. \tIII; I ) c s p r e c p i _ s c o p i i9 i c l e r i c i i , c a r e s i n t i n c o n t a c t , s a u s e r o a g : i c r r e r e t i c i i , sau admit sd sdvirqcasciralc lor sau prirnesc botczul lor sau jcrtfa lor. _ 10,1b, 46 ap.;i Anc.;3,3 Laod.; citegte cele scrise ra cap. 1b tiil. III. ar sintagrnei prczente. Dcspre episcopii si clericii, care prirncsc birrccrivintairea dc la eretici sau _ _. Cap..IX; Iudei, sart se roagi itr bist'ricilc sau mirrirstirilc cieticilor seu alo pdginilor; a"rp." st-115tari, sau cei ce 1in sdrbdtorile lrnpreuni cu iurlcii, sau r:t'i ce urrrbld la" sinagogi sau Ia templclc pirginilor, 9i despre angheli[ii. - Gb, io ap,; 9, 29, g2,3b, 3?. 3E, 39 Laocl.; 11 tr:ul. Cup. X; Despre cpiscopul, care qtie contrarul gi totu,si zice cd un eretic a intrat ln comunitate. - 124 Cart. Cap. XI; A nu sc duce la nrartirii falsi ai ereticilor. -- J4 Laod. Cap. XII; Erelicii si nu intre in biscrici. - 6 Laod. Cap. XIII; Desprc cirsitoria creticilor cu ortodocgi. 10, 31 Laod.; 14 IV;21. Cart.; 72 trul. 9r,p. XIV; Despre care lrec de la tlretici la Ortodoxie Ei dacd este posibil ca ace;lia sd_se.facl clerici gi care se boteazi dintr-insii si care se miruiesc numail apoi cl er"ficii trebuiesc tratali cu bindefe pcntru er.entualn lor-convertire. B, 19 t;- Zi S I_aod.;,? ll;47,57,66 Cart;9ir trul.; 1, 4? Vas.;12 Teof.; (Sinodul finut .suh Ciprian a dispus ca toli slstjcii, care trcc la ortodorie. s:I fie botezali, alirmind cd botezul ereticilor nu este bo{ez). Aceasta s-a adus nrai tir.ziu la-Nomocanon. Cap. XY; Nici episcopii, trici clericii si nu ddmiasci ceva ereticilor sau si ]ase cu testament, chiar dacd ar fi rudcle lor. 22, 81 cart.; citeqte cap. g tit. x al sintagrnci prezentc. . -Cup. XV.I;. Despre ereticii, crlrc se pociiesc. tagmei prczente.
S Vas; citegte cap. Bg, tit.
IX
al sln_
Cap. XV.II; Curn pot episcopii reclgtiga teritoriilc cuvcnite lor, dar care slnt ocu, Pate de citre eretici. - 121 calt.: citegte cap. 10, tit. vIII al sintagnrei prezente. CaP. XVIII; Despre cei ce incearcl si desfiinleze cele hotririte la Efes. -- 6 III; . citeste cap. 3 al titlului prezent. TITLUL
AL
TREISPREZECELEA;
Ilespre lalel.
. . . 9op. 1; Si se opreascl de la sflnta lrnpdrtiqarrie acel laic, care petrece trei duminici lntr-o cetatc gi nu rnerge irnpreunli cu ceilalli la bisericd, - 11 sard.: g0 trul. Cap. 1/; I)espre laicii, care sc cdstrtoresc a doua oard sau se cisdtoresc de nrai multe ori, apoi despre cisdtoriile interzise si despre dcsfrinarc. _ 1g, 4g ap.; 16, 1? Ant.; l , _ 3 y 4 , _ 7 N e o c . ; 1 , 1 0 , 3 1 L a r r r l . :1 0 , I V ; J 3 , 5 4 , 9 8 t r u l . ; 4 , 1 8 , 2 5 , 2 1 ; 4 1 , b 0 , b B , 6 ? ; 68, 75, 76,78, 80, 87 trtrt.; 13 Tcof. Cap. III; Despre cele ce se ciisdt,oresc, crezind od brirbaLul lor dep:"rrtat a rrLurit g3 trul.; 31, 36, 46 \'as. Cap. IV,; Pentru cci ce desflc I'iall 9, 36, 48, 77 Yas,
conjugali, -b ap,: 14 Gang,:102
Cart,: g? trul_
Cap. V; Despre desfrlnalc, adulter, seducere (fecioarelor) 9i lnrpreunare sexuald contra naturii. * 61 ap.; 20 Anc.; 8 Ncocez.;86, 82, 9g trul.; 7,7,6,21,22,2b,26,9O, g1, !7, 39, 40, 58, 59, 62, 77 \'as.; 4 Grig. Nis. C a p . V I ; D a c i s o f i a u n u i ] a i c c o r n i t e a d u l t e r . - 20 Anc.; 8 Neoc.; citeste cap. 32, tit. I aI Sintagmei prezenle. I ) c s p l c s e d u c c r e , d e s p r c c i - r s i r t o r i av i r l u v e l o r g i a c e l o r c e s e z i c y d d u v e . , Cllt.VIl; - 18, 24 \ras. Cap. VIII; Despre cei cc ripr:sc sub prctext de crisltorie, care violeazi fecioare si le necinstesc;i despre t.ei cc lc sllur irrtr-uiutnr acelor.i. 67 ap.: jl, 2i Ane.; 2? IVi SZ trul';20, 30, 33, 38, 53 vas,; citegte cele scrise la cap. 3u. tit. Ix al siutagnrei prezente, . . Cap. IX; Despre cei ce se cisdtoresc firi lnloirea pdrinteascd sad a sttrptnilor. - 38, 41, 42 Vas.
'tr 187
13 Repertoriu
- 21 Anc.; cap. x; Desprecelece se fac deslrtnate, cele ce ucid f{tul sau comit avort. 91 trul.; 2, 8, 52 \'as. de cdsdtorie,carne9i vin' - 51 ap'; 1' 2' 1; Cap. XI; Desprecei ce se tngre{oqeazd I Gangra; 28, 85 Vas. 14 Cap. XII; Despre laicii, care se autornutileazd'- 22, 24 ap'; 1 I; citeqtecap' tit. I al sintagrnei prezenlc. Cttp. XIII; fi"rp"" laicii, care mdDincd din cele jertfite iclolilor sau carne cu slnge' trul'' Eau zugrunrate,sau prinse de liare sau morticiune. - O:] ap'; 3 Anc';2 Gang'; 67 1 (irig. \crccz.; 81 \ras, - 84 ap'; citegte cele scrise la C o p . X t Y 1 . D e s p r e l a i c u l , c a r e d e f a i m i p e inrprirat. cap 36, tit. IX al sintagmei prezente. Cap. X\'; I)espre ortodocqii, care prirrresc binecnvintare de la eretici, :il j:,t^" ::9::' de la -ruoel' Ca1>. XV; Despre ortodocqii, care primesc binecuviutare de la cretici, sau tinl sltrrsau cei cc 1in sirfnto.ite ,i fostirrilc inrpreun{ cu iudeii; apoi ci nu trebuie sd se m l n l s t i r i r o a g i I n s e E i !]se1i1i c e i ' c e d e s p l e i n c d D u m i n i c a . bita ci dupd posibilitate, $i g, 29, g2, i,t,3i,38,39 Liod.; cite;tc cele serisela cap. 3' tit. XV eretice. - 6bZ0ap.; Ei la cap. 7, tit. l\- ale sintagurei prozellte. jurisdiclia episco-pilor ceticap. XYI; Despre laicii, care incearci sl scoati de sub siraci qi de la bisericile martiride la azilurile cle 'rinistire, iela pe clericii respective {ii lor. - 8 IV. Cap.XYIl;l)esprclaicii,careselnso|esccuprezbiteriiafurisilisauschisrnaticigi care ridici altare firl Etirea episcopilor lor. -'31 ap.;'cite;tc cap. 14, tit' lX al siutagrnei prczente. cei ce gi citrd si nu-qi lintr jurimtntul Despre cei ce calci jurinrintul cap. xyIII; joard. - 10, 77, 29, 64, 82 Vas. Despre cei cc joarl cu jurimlnt pdgln' ;. 94 trul'; 81 Vas' Cap. X/X; vrlji apostal,i' despre cei "" j"tti"t"t idolilor, desprc prezicitori' I)esprc Cap. XX; confeccei vrljitorii cu 9i se indeletnicesc cei ce .ce prezic 'urnere, di' tori astrologi, cei ce 24 A-nc'; 36 - 62 ap.; ii,-iz r; j'.nr L2, lioneazi arnailii (arrrulete, filaetcrii) i,.1, -5lo'1 1 ; 1 2 , ^ 1 3 , . . 1 4P, e t r } A l e x ' ; 7 ' Laod.;45 Cart.; 61, 65 irul.; 1,2,3, 4,5,-6:7,'8,9,10 (is.; citeqte cap''25, tit' Ix al sintagrltci 8, 44, 65, 66,72, ?3, 81, 83'Vas.! t, z' Crii. prezente. - 45' 63 Cart'; actori 9i mimi 9i cei asemenea lor, carc se pociiesc' Cap. XXI;Despre 51 trul. 5?' 62' 65' Cap. XXII; I)espre reprezentalii 9i spectacole' - 15, 60, 61 Cart';51t 71, 96, 100 trul. - 61, 66, Vas'1 D e s p r e l u r i , c e i c e j e f u i c s c m o r m i n l e , t i l h a r i 9 i _s a c r i l e g i . cap. XXIII; 7, 8, g'Grig. Nis.; citeste cap' 27, tit. lX al sintagmei pr"zente' nunli si nn se salte si danseze. - 55 Laod' Cap. iXtV;'La - 30 Laod'; ?7 trul';citeqte Cap. XXY; Bdrbatiisdnuse scalde irnprcuuicufernei' p r e z c n t e . cap. 31. tit. IK al sintagtnei - 5] af ' Despre cei ce batjocoresc pe cei neputincioqi' Cup. XXl'/; pot cumit-c,'n"ite nu pot inira i' altar, 9i nui'ai persoa'e sfinlite se Cap. XXyII; ncca ln rtltar. - 19, 44 Laod'; 69 trul. Sd nu se faci ospele dese. - 55 Laod. Cap. XXYIII; - 43 ap.; 50 Despre cei cc se dedau jocurilor in zari (zaruri) 9i be}iei. {:up. xxIX; tml.
cap. XXX;
Despredertroniaci.-
?9 ap.; 66, 67 trul.; 2, 3,74, 15 Tim'
( : d p . XXX/; I)espre laicul, care a fost afurisit qi a fost primit de altul firi qtirea l-a ce celui afurisif. - i2, rs ap.; 6 Ant. Dcsprc cei ce postescduminica sau sirnbita. - 66 ap'; 18 Gangra';55n c a p . XXX//; 56 trul.
Despre cei ce lnvall Cttp. XXX//.|; d i n t r - l n s e l e . - 5, 20 Gangra.
a se disprefui casa lui Durnnezeu qi adunlrile
Cap. XXXIY; Despre laicii, care lncearci si desliinfeze cele hotirlte la sinodul cliu Efes. * ti III; citeqte qi cap' 18' tit. XII aI sintagmei prezente. Cap. XXX\,; Despre cei ce ascultA Sfintele Seripturi, dar uu stiruiesc plni la sflrgit sau nu se lmpirtdlesc, - 9 aP.; 2 Ant.
488
14 Repertoriu
Cap. XXXVI; f)espre. cci cc_si fac atlunirile lor proprii bisericegti. * 6 (i;rngra; 3 1, i J 9 ^ t m l . ; :!1gCt.: cap. 14, tit. III al sinllrgnrei pre.cnte.' cap. xxxl/t,r; Despre cel cc dore;tc si se cu-lce cu o femeic, dai dorinra lui '. s-a realizat 4 Neor'. Dcspre cei ce nu postcsc rn pat.rzccime, miercurca qi vinerea. -.6 9 r ,-n . c n p ' x x ' Y v . l ' ; I)espre cci ce instriineazd ceari gi untdelenrn rljn 9"p. [-{XlX; biserici. * 72 ap. Cap. X.L; f)cspre laicii, cale au fost excorn-unicaii tr, ,,"irra,rr,,,i grul"t;. _ 1.1 Tcofil. Cap, XLI; Laicii sir nu ilvc[e (in l;iscricri). _ 6.1trul.
Nis.
TITLUL Ar' P'1 1'RUSPRELECELI|'l; I)*spre luerurlle comune tuturor cramenllor. Cap. I; Despre Licornio. 6 Grig. Nis. Cap. II; I)espre cei r.e se imprcund cu clobitolcelc
C a p . l l I ; f ) e s p r . e . a s u s i ngi i f i l h a t i : _ ( i . 1 . ;q p . 2 1 , . - 1 2 . 2 : j . 2 ; , , \ r r c . r J r . 7 , f i . . ll , 1 3 , 3 3 , 4 3 , 5 2 , 5 4 , 5 5 , 5 6 , 5 ? I a s . ; 4 ( i r . i g .N i s . cap' 1r'; celor ce li s-a dal gpitirnia opririi tlc la inrp:ir.lrl$a.nie trebuicsc inrp:irtiqili dacd sint bolrra\i dc moar'tc qi se, cc intirnPli dad{ nu rnor cJrrpi impartdsire. *. 13 I; 5 Grig. Nis. . . C a p . l ' ; l ) t ' s P r e t c - l c c _ r er t o a p t c u s ( : u r ! ( l ' ( ' I l i r i r l o i c s . l u c ( r l c e s - a c u l c a t crr fe;neia sa.si doregtc sd se inrpirti;easci1 ; _ s _siy l . c s c o l n r i ' i i r , e s t a l n c : r r e z i i c t r c b r r i e s c s r l s e rr t , l i n i e l c la tmpleunare. - 3, 4 Dion; O, 12, iJ fim. ( : u p . I ' I ; C u m s e a c l t t c ej c r t f i i p e t r t n r acela, carc ll vrut si sc sinucid{? 1.1 'l,jrrr. Cup. \'II; I)esprc cel cc are sofic elerironiac{ si din ""u"r """"ri" doreite sd ia alts s r r I i e l. 5 - ' l i n r ,
YII. INT}I(;Ii []'\NONI(. picat, etc' Ahatore. Yezi: cleric, tlojani. infrac[iune, ?, '13 Cart. - Yezi 9i: graliere' ffri"f"ti.r"*. ,\hstlnenlir. 5, 51' 5ll, 66 aP. .\buz de Prrtr're.4 IV 3' 6 Teof' O, 74 ap.; 6 II; !1 IV; 8' 19, 12F: !?-9-'130 Cart'; \'Iezi 'i""t"' Ant' 9i: avere ,{iioi,rirrru""u arjerll blscrice;it. 1o rv;11 vII;25 .ldulltr. 9, 18. 2t Vas. - \"tzi ;i: dcsfrinare' -. - \'ezi qi: schizma' . \ , l u n a r e l i e g a t i r . 1 1 1a p . ; 6 ( i u r g r . : 1 1 C a , r t ' 'A-f-r'r:r"l s i r e . E p i s c o p : 1 2 ' 1 6 , 5 { } , 7 6 a p ' ; 1 8 4 - n " : ^
10 I-lI^ c i " r i " ' r . r i , z g , - e o , ' a ' r , ' arsi ., 5 6 , 5 7 , 5 8 ,7 3 a p ' ; 5 0 v I ; CAlugir:
4
I-lI.
z1 z6 e 6r4 , .7c6 tVr I ; 1 2 ' t r I i r c a n : 1 03, 1 , 6 5 , 6 6 , 8 4 a p . ; 2 , 5 A n t . ; 8 l v ; 5 5 , ! 8 , V " . t i $i:^excomunleare' Alurlsit. 13, 32 rrp.;6 Arit.;14 Sard. Ii;;'3 Yl; 19, 23 Ant'; 12 Laod'; 6 Sard'; 20' .llegereatle eplscrrp.n, e lli; 44 Laod; 11 Nic'; : \ l t a r . 3 1 a p . ; 1 3 , 6 0 \ ' I : 1 0 , 1 1 , 2 5 , ' : z 0 , 8 3C a r t ' ; 5 A r r t ' ; Anc' 18 11 Sard,; \rI; 3, 20 Amestce. Arnnlstte. Vczi: absolu!iunc, gralierc' ..lnvon. 33 \'l, ; 1 4 \'I l. g , 1 0 , 1 1 , 1 5 ' 1 6 ' 1 8 G a n g ' ;1 1 ' 8 ' A n a t e m A2. , 7 I \ ; 5 V I I ; 1 , 2 , 4 , 6 , 7 , 8 , Taras' Ghenad.; Scris. A p c l . 5 I ; 0 , 1 . 5A n t ' ; 1 4 S a l d . ; 1 1 , 1 5 , 2 2 , 9 6 C a r t ' ; 4 T e o f ' '
13 I-ll' 7'l Cart' 14 Nich' M'
Cart'; Scris'
Apostasle.62 aP.; 10 I. '! lt AFostat. 45 Cart. Arbltrat. I lV; 15, 96, 122 Cart. 13 I-II' - Vezi9i:supunerQ' A s r : r r l l a r e c n n o n l c d - . 3 9 , 5 5 a p . ; 5 ? L n o d ' ; 8 , 1 7 , 2 3 1 Y ;C3a1r t ' ; schizlnA. .-\utoccfal!e.6 I; 2, 3 II; 8 III; 36 VI' Aulonomle. 30 ap'; 3 VII, - Vezi qi: biserici, eparhie' episcopul' YII;' 2' 75" 24' 25 A'nL';22' lvere, 38, 39, 40, 41' 59, 73 ap.; 25,26 1Y:.39-VI;11' 12' 19 11' 14 Tcor' 23, 26, 33,n caril ;'i,dc,,ntj'; r, ?,i0 I-tt;2 cbir'; Avocat. 75, 97 Cart. Ilanl, 4 VII. Bdnulali. 11 IV. If:ltafa. 24, 65 aP.;9 I-II; 43 Yas. B e n e l l c l f l ec l e r l c l l o r .4 , 4 1 a p . ; 9 9 V I ; 1 5 V I I ; 9 T e o l ' Ilefla. 42, 43 aP. - Vczi 9i: ctrcluma Blblle. 85 ap.; 60 I'oad,.;24 Cart.; 2 Atan' 42 CarI'1'1, 4 17 IV; 33, ?4, 76, 88 VI; 16 Ant.; 28 Load.; Blserlca. 34, ?6 ap.; 2ll;6, Teof . 7 , 8 , ' 1 6 ,4 7 L o a d ' ; 12 I-lI; Botoz. 46, 47, 49,50,60, 80 ap.; 7 ll;3L,59, 78, 84' 95 V I ; 4 4 , 15 Nich.;4Tirn'; 3 8 , 47, 48,5'1,72, 71OCart.; 3 Sard'; 12 Neoc'; 1, 47' 91 V a s ; ; 2 6 , spiritual{' Vezi 9i: rudenie 5 Ciril: 11 Th. St. (alomnlalor.
6 II;
19 Oart.
C d d t t . 4 4 a p . ;r 7 l ; 1 0 v I ; 4 L o o d . ; 5 ,1 6 C a r t ' ;7 4 V o s : ;3 2 N i c h '
490
C Indice
Capela.- Vezi: casa de lugiciuni, paraclis. Carne.51, 53 ap.; 14 Anc.; 2 Gang.; 28 \'as. C a r t ce a n o n l e i a1 .2 , 2 3 a p . ; 1 3 I V ; 1 7 V I ; 4 2 L o a d . V e z i s i : e p i s t o l e . C a s ad e r u g r i c i u n l .4 I V ; 1 0 , 1 7 V I I ; 5 8 L o a d . - \ / e z i s i : p a r a c l i s . Catalogulelerlcllor. 15, 18, 51 ap.; 16 I; 5 YI; 89 \tas. Catalogul eplscopitor. 86 Cart. Catehlzar7 c .I I ; 9 5 V I ; 1 0 V I I ; 2 6 L a o d . * Y e z is i : i n v A [ A t u r A . Caterlslre. Clericul 3, 5, 25, 27, 29, 35, 42, 44, 48, 47, 49, 50, 51, i2, b3, 58. 62, 6b, 66, 68,84ap,10,17 I; 2,10,72,18,22 IV;3, 4, 7,9, 10.12, 73, 22, 23, 28, gl, 84, bo: 5 5 . 5 9 V I ; 5 , 7 , 1 0 ,1 9 V I I ; 2 , 9 , 1 0 , 7 2 , 7 3 , 7 4 ,1 5 , 1 6 I - I I ; 3 , 1 1 31, 9 A n t . ; 1 5 C a r t . ; 1 Neoc.; 3, 55 Vas.; 42 Ioan. C a t e r l s l r e a . 3I I I . Caterfslt.11, 28 ap.; 2l YI.;4 Ant.; 12, 20, 27, 28, 100 Cart.; 8 Nic.; 2 Const. (394). Cdlitorfe. 47, 42 Laod. C:ilugrir- Vezi: monah. Cdlugirie. - Vezi: lnonahisrn. Cilugirlld. - Yezi: monahie. C r i s i t o r l a1. Z 1 8 , 7 9 , 2 6 , 5 1 a p . ; 1 4 , 1 5 I V ; 2 , 3 , 6 o 7 2 , 1 3 , 2 6 , 6 6 . 7 2 , 9 8 , y I ; 9 A n c . ; 1 0 , 3 1 , 5 2 t , a o d ; 1 1 N e o c . ;1 , 4 . 9 , 7 0 , 7 4 , 2 1 G a n g . ; 2 3 , 2 1 , 7 8 , 8 7 \ : n s . ; 1 2 , 2 i l I o a n ; 5 , 1 3 T e o f . ; 1 3 T i n r . - \ ' e z i q i : i r n p e d i r n e t r tlca c i s A t o r i e ,d i r . o r [ . C i s A t o r l t .I I - a , 1 7 a p . ; 3 \ r I ; 1 2 , 8 7 \ r a s . ; 7 N e o c . Cirsdtoria. III-a. 4, 50 Vas. Clntarea.75 VI; 59 Load. C l r e l u m a .5 4 a p . ; 9 Y I ; 2 4 L o a d . ; 4 0 C a r t . t j e l i b a t , 2 6a p . ; 1 6 I Y ; 6 , 1 3 V I ; 6 , 1 8 V a s . Cetate.8 l; 12, 17 IV;,38 VI. Clnzeclme. 20 I; 91 Vas. Clrcumscrlplille blserlcegtl. 17 IVt 38 VI. Clrcumstant€ agravante. 37 Nich. Clreumstanleatcnuante.4, 5 Grig.; 61 Vas.;13 Teof.; 2g, 30 Nich. gltaf ie. 74 ap.; 19 Cart. Cleric. poate fi ori ce cregtin 33 VI; - poate fi primit In cler 21,77 ap,; B Nich.; -- nu p o a t ef i c l e r i c1 7 , 1 8 , 1 9 , 2 2 , 6 1 , 7 8 , 7 9 , 8 0 a p . ; 7 , 2 l ; 3 V I ; 2 , 8 , 1 2 N e o c . ;1 0 S a r d . ;3 L a o d . ; 3 6 C a r t . ;1 2 \ r a s . ; 3 ,5 , 7 , 3 6 T e o t . ; 3 A t . ; 2 1 , 3 0 , 4 2 l o a n . - c o n d i t i u n i i , i n t r a c f i u n i ,p e d e p s e 1 2 , l S - 1 5 , 2 3 , 2 8 , 3 1 , 3 6 , 3 9 , 5 b ,b 6 , 8 4 e p . ; 1 , 9 , 1 5 , 1 6 I ; 5 , 6 , 8 , . 1 0 , 1 3 , 1 8 ,2 0 , 2 3 l \ r ; 4 , 7 7 , 3 7 , 3 4 , 5 9 \ r I ; 1 0 , 1 4 , 1 5 V I I : 7 2 , 1 3 , 1 4 , 7 5 , l - I I ; 3 , 4 , 5 , 1 7 A n t , ; 8 N e o c . ; 1 0G a n g . ; 3 5 ,4 1 , 4 2 , 5 7 L , a o d . ;6 , 1 5 , 1 6 S a r d . ;1 0 , 7 7 , 2 9 , 3 7 , 5 4 , 9 0 C a r t . ; 7 , 3 , 3 2 , 7 2 , 8 2 , 8 9 \ r a s . ;4 C i r i l ; 7 ' I e o f . ; 1 8 , 2 1 , 0 2 I o a u . Comert. 76 VI. Compllcllate.31, 84 ap.; 18 IV; 84 VI. Correublnaiul.26, 37 Vas. (lorrsplralie.- \'ezi: caterisire. 3 1' ' i' : contumactc. 74 ap.; ts,'"i;'iut. Copltl. 72 Cart.; 8 Nich. Creiltnfa.1 ttt 7 III; 1 VL; 2 Cart.;6 Neoc. Cruce. 73 VI; 91 Vas. Ctltor. 1 I-II. C u m l u e c d t _ u1r d 1 .l.; 2 3 , 2 9 V I ; 6 A n c . ; 7 , 4 ! C a r l . ; 1 9 L o a d . ; ? 3 \ i a s . ; 2 , b G r i g . ; 9 , 2 3 Nich.; 1 Ghen. Cumul.10 lV; 1b VII. Cuserla. 54 VI. - Vezi gi: rudenia.
D-F
Indice
Damt ilumnezciesc. 23 VI - Vezi 9i: simonie' 89 Vas'; * Yezi;i: dispret' 55, 56 ap.; 8 Cart.; 13, 14 I-II; ;;i;l"r;; I)efcr:lc corPorale. 77,78 aP. Degrnrlare illn treaPtd. 29 IV. 3 Ciril' I)eiirlsle.36 ap.; 17 Ant'; 16 I-II; tlepunere' - Vczi: catcrisirc' - Vez'i qi: schizma' Dezbinare. 5 Ant.; 9 I-II; Deseintdlor. - Vezi: vrdjitor' llcsfar:et'ea cAsAtorlel. - Vezi: divort' 1 n".trlino"". 18, 25, 61 ap.;3, 4, 44 VI; 3, 32, 60' 69\ras'; 18 Ioan. - Vezi qi: adulter' Dezlegarea ile alurlslre. 32 ap.; I Alt. Dezlegarea postulul. 69 ap.; 1O Tim' I)e\'oluarea. 11 \rll; 52, 55 Cart. VI; i ;\n1'; 20 Latrd'; 10 Anc'; Illaeonrrl. 2, 5, li't, f z, f 8, Ze, iS a.p';15, 18 I; 3, 6' 7' 13 1 Yas. - Yezi si: cleric. lllse. 10 I-IL 43 Cart';1 Vas'; 4' 5' 7 Grig' I ) t s p e n s a .1 2 l ; 7 6 I V ; 1 0 2 \ r I I ; 2 , 5 , 7 A n c ; 6 , C a r t ' 1 1 1 0 , A n t . ; 2 a P . ; Dlspre!. 31 I)lvorl. 5 ap.;15, 26 VI; 8 Neoc.;21, 62 loan' - Vezi: cantdtd' Dolana. 19 IY; 8 VI. - Vezi:'i: ntartor' Doi't'zl Ia luileeati. ?5 ap';85 VI;132 Cart'; I)oxolollln' C2 Yas. I Grig'; Ioan Hrisostotu, lndrumiri Duhovnleul. 1C2 VI;132 (.lart.;34 \'as.;28, 30 Nich.;1,
Iloblndi.
aclresate duhovuicilor. IJrrnrlucca. 66 aP.; 55 VI; 18 Gang' Ilumnezeu. 1\'I.; Ecdic. - Yezi: avocat.
i
Eeonom. 26,26 lYi 11 VIL 3' 5 Nic' Egumeuul.46 VI;12, 14, 19 Nich.;80 Cart';7 Nic';1' 1 1 Sard'; 9' 13' 22 Ant' A n c ' ; 3 ' V I ; 1 8 3 8 Eparhla. 35 ap.; 2 Il;17 lV;20, Hpllep:ic. 79 ap. Iiplseople. ? I-II.
-
Vezi qi: eparhie'
1 6I ; 2 ' 6 I I ; 6 I I I ; E p i s c r 4 r7u, 7 r .2 , L 6 , 2 9 , 3 ; ,u 4 , 9 , .a ^ 0 : 1 t1 7 5 , 7 6 a p ' ; 56'' 8 ' 1 2 ' 22' 31' 41' 48' 2, 4. 8,9, 10,11, ti,-zo,'it,zi, zi, z9 z6,zs tv it2' 1?' 18'-19-'^20'
1 0 2 V I ; 2 , 4 , 5 , 1 1 , 1 2 , 1 4 ' 1 7 \ I l I ; , 1 2 I - a - o t l ' ; l l ' - 93:l:-'13.' ' 1 3 ' 1 5 ' ' .54' 1 7 56' ' . ' 2'll' 2 ' 274' 3Ant';2'5'7' 6, 8, 13' 19' -49' oonst' (394); 18, 24 Anc.; r, 2:';,-'ll, ti, t'1, is^^saJg'; (sf'-solia);1 (iart'; 3 const 80, 81, 86, 89, g;, 1ii,-\;6,'12u, r29, 13:i - Yezi ;i: dernisie'foruri 16 I-II; f, Z C.i.g;-i, it,'$,85, Vo',; 0 Teof': 3 Cirit'
judecitoregti, aPel. de pace' 12, 33 ap'; 11' 13 canonlce: de recornandare,de diniitere (canonice), Eplstotele ' canonicd' carte qi: Vezi A!lt' 8 7, tv; t7 \l;23 106 Cart.; ' 1 3C a r t ' ;2 , 5 4 ' 7 4 ' 8 4 V a s ' ; 1 ' 4 ' 5 ' 7 ' G r i g ' ; Dpftimla1 . 2 I ; 1 0 1 v ; 1 ( 1 2V I ; 2 , 5 , ? A n c ' ; 6 , 3 At.; 3 Ioan' Eremlft. 42 VI. - Vezi qi: rnonah. 47 Vas'; 3 At'; 1' 93' Eretlcl.45,46,64,75 ap.; 19 I; 6,7 ll;95 VI; ?, 8 Laotl';1' 129 Cart. Erezia. 1 II. Exameng . I ; 3 3 V I ; 1 2 . L o d d J ; 1 8C a r t . ; 8 9 V a s ' ; 7 T e o f ' ; 4 C i r i l ' E x c o m u n l e a r e5. 1 a p ' ; 4 , 1 6 , 2 0 I Y ; 1 7 A n t . ; 2 N e o c ' Y e z i 9 i : a f u r i s i r e ' E x c o m u n l c a1t 0 ' , 1 2 , 1 3 , 1 6 , 3 2 a p . ; 5 I ; 6 I I ; 1 5 S a r d ' ; 1 2 8C a r t ' Femela. ?0 VI; 44 Laoad'; 15 Nich.
452
tr-M
Indico
F o r n r l J u d c a i l t o r e g t l . 5 2 , , 7 4 a p . ; 5I,I.; 9 , 1 2 I V . ; 1 0 2 y I ; 1 2 , 1 4 , 7 5 , Z O , 8 0 ,6 2 , 7 7 . 1 0 0 . ! 6, i4,18 Ant.;3, il si.a.i r-ti.ii. _ -i;;i oi,'rolil ^1o'{;102cart.;1 const.(39,1); Furt. 25 ap.; 42 Ioan. G r a l f e * ' ap e n l t e n f e r o r1.2 r ; E I I I ; 1 6 I V ; 1 0 2 v I ; b A n c , ; 7 4 v a s . - y e z i si: absoru[iunea, e pi l i n r i a . Halnri.27, 45, 62 VI;16 yII;21 Gang. Illrotesla.14 VII; 6 Nich. I l l r o t o n i a 7. , 2 : ? 6 , 2 9 , 3 b , 6 g ,g 9 _ " p .2. i, 4 , g , 1 0 , 1 6 _ I ; I f l l 8 l l I ; 2 , 6 I V ; 6 , 2 2 ,S 8 V I ; ? , 3 - 1 9 . ! ! I ; 1 3 , 1 8 , 8 6 , 4 8 , 4 9 , 1 6 C a r t . j . 1 c - o i r r t . f i g l l ; r s , i s , 2 2 ' A ; t . ; j-,s t o , t i t z f . a o d . ; 1 , 8 , 1 2 N e o c . ; 1 3 T e o r r o r ; 1 0 , 89, 90vas.i'l cirir;'r r"oriri !gr{.; xli.ri.'; 17 I_ II.; Ilorepfscop,ul. 14 VII;18 Anc.; g, 10 Ant.; 57 Laod.; g9 yas. Ifrrla. - Vezi: clefAimare. - Vezi: absoluliune, gra{iere. leroslle. Impedlmente la cdsitorle. - '\lienalia mintali. 2, 3, 4 Tim. Lipsa consimlirnintului plr[itor. gg, 40, 42 Vas. - CaisAtoriaexistentA legal. g7, 93 yI; 46,, i2, g0 Vas. - H i r o t o n i a .2 6 r p . ; 6 , 1 3 \ ' I ; 1 N t , o e . - \'otul casitifii. 16 IV; 44 \l;6, 1g Vas; - Postnl pagtilor. 52 Laod. - SAptAmtnaprimi ctupi pagti. 66 VI. - RApirea. 27 tV; 92 yt:. 22, b0 \-as. - Logodnn.98 VI; 22 loan. - R u d e n i a d e s i n g e .b 4 V I ; 1 1 T i m . ; lncuscrirea.541I.2 Neoc,; 23, ZS, gZ Iras.; 11 Tim Rudenia religioasA (spirituall). b3 VI. - Deosebireade religie. 14 IV; ?2 VI: 28 Iorn. - S a n c | i u n i .2 6 Y l ; 2 7 , 6 8 V a s . ; 1 1 T i r n . ; 1 J T c o f i l . Impedlmentcde a lnlra ln cler. - Vezi: cleric. Inalntare. lS Cart. Inlractiunl, -- Yezi: afurisire, caterisire, picate, etc. Inovaliile slnt Interzlse._7,8 III; 21 32yi;21 Gang. - Vezi gi: obicei, tradilie. !n1ag1e tuilecitgreqtl. \'ezi: foruri'judeci t oregti. Inlerdlet.4 VIT. lnterstlflu.17 I-II:10 Sard. IntcrvGnllo 2 lY;7 Sard.; ?b Cart. I n v e n t a r . 4 0a p . ; 2 4 A n t . ; 1 I _ I I . .Iocurlde noroe. 42, 4J ap.; 50 VI. .Iudecatabiserlceasei, - yezi: foruri judecitoregti. Jualeedtorllblserleegtl. 102 VI; 1b Cart. ,furimlntul. 25 ap. J u r f s d l c ! | e . 3 a5 p . ; 2 I I ; 8 I I I ; 8 I v ; 2 0 V I ; b 6 , 1 2 0 C a r t . ; g , 7 3 , 2 2 A n t . ; _ y e z i si: episcop. Justlf la blsorlceaseri.Vezi : f oruri judecdtoregti. Laleul - \'ezi: mireanul. Llbertlnul. 129 Cart. : L f t u r g h f a . 2 9 , 3 1 V I ; 1 0 V I I ; 1 ! , 4 7 C . a r t . ;b 8 L a o d . ; 7 2 I _ n , Loeurl sllnte. 97 VL Logoilnlcn.98 VI; 22 loan. i .:. Lor'lre. 65 ap. - Vezi si: bitaie. llalaehle, 12 loan. lfartor. 75 ap.;6 II; 85 VI; 128, 129, 131, 132 Cart.; 9 Teot.; 3g loan. lldrturislrea pdcateloi.132 cart.; s2 vas.;22 Nich. - vezi gi: pe.itenJa, epitinria. . Ilriniistlre. 4, 8, 24 IV; 4g VI; L7, 12, 1?, 1g, 19, 20 VII; 1, ? I_II; B0 Cart. yI;2g llfncare. 51, 53 ap.; ?4, 76 Laod.; 42 Cafi.;14 Anc.
t.
M-P
493.
Indice
; Cart.; 2 Vas.;1 loan. -Vezi 1i: ereticii. Itlr.7 II;95 VI;7l.aod.;6 a Illreanul. 84 ap.;33, 58, 64, 69 VI; 15 Laod. lIitd. 15 (lart. IV; 11 VII; 52,55 Catt.;9, 19, 20 Ant.; 14, llllroprrlllrrl.34ap.;41].2ll;1,8III;25,28 r5 I -ll. I--II;24Laod.;80 Cart.; l l l o n a l r .4 , 8 , 1 6 , 2 3 l Y ; 4 3 , 4 4 , ' 4 6 l f { l ; 2 0 , 2 t , 2 2 Y l l ; 2 , 3 , 4 , 6 60 Vas.; 6 liic.;17, 35 Nich.; 16 Ioan. lloulhlt.4S VI:126 Cart.;11, 25 Nich.; ?1 Vas.;32 Ioan. - Yezi 9i: monah. llolahlsnr. 2 I- lI llolt. Bll Vl; 18 Cart. Nu;. 5ll YI; 45 Cart.; 2 I*IL \eglilenlir. 58, 59 ap.; 121, 123 Cart. N e o l t t . 8 0a p . ; 2 I ; 1 2 N e o c . ; 3 L a o d . ; 1 0 S a r d . Nepotiim. 76 ap. \ e s u p u n e t ' c .2 8 , 3 1 a p . ; 8 I V ; 5 A n t . \ovlciat. 41 VI; 5 I-IL \uutd. 66 VI; 52 Laod.; 7 Neoc. oacpe!|. 41 ap.; 25 Ant. olrlcelul.6,7,15 l;27 ll1'8 III;28, 30 IV;39, 5'c, 62, 102 VI; 3' 87 89' 91 Vas. (lblcefurl pdgLre. 70, 7l ap.;24, 51, 61, 62, 65, 71, 79, 94 !l; 24 Anc.; 83 Yas. ochlu. 77 up. (trbul.78 ap. O r d l n e . 3 9a p . ; 1 8 I ; 7 V I ; 2 0 , 5 6 , 5 7 L a o d . O r l f a n l z r i r e : r .2 l l ; \ 7 I V ; 3 8 V l . - Vezi gi: capela, casa de rug{ciuni. Paractis.31, 59 YI;10 VII;12 I-II -Yezi Pntrlarh. 15 I-II Ei: devoluliune' Cart.;9, 10 Neoc.;32, 34 Vas.;4, ? Grig.;34 Nich. P i i e a l o .2 , 9 l ; ! 3 2 l D e d c p ; e l eb l s e r l e e g t i . -
clcrici: adntonestatca. 31 aP.; 32 Cart. dojana. 19 IV; 25 Ant.
pcntru
36ap. - l.i;111fsl'.1.1,1",-1i,'ifi.,t "Itn"rar.
',
oprirea de a sivirqi cele sfiute temporar._22 -IV; 3 VI;14 Sard.;19' 133 Cart. oprirea pentru totdeauna de a sAvirgi cele slintc. $ Neoc. pierderca dreptului de a fi lnaintat ln grad icrarhic sttperior. ll VI; 69 \ras, Ant. hestituirca din scrviciu. 15 ap.;16 I-II;16 6cpunt,rea din treapti sau oprirea pcntru totdeauna de la funcfiile preofegti, dar cu p:istrar.cit tireptului de a purta numele dc cleric gi de a at'ea demnitatea pretlI Neoc.;27 Vas. leasci. i), 26 VI;1Ant.;8, - caterisirea. - Vezi: caterisirea. - caterisirea'qi afurisirea deodat{' 28,30, 6? ap';86 VI;1 Ant';3 Yas' - anatcml - \'czi: analctna' - pentru mircni: - alurisirea (excomunicarea). - Vezl: afurisirea' - anatetna. - Vezi: anatema. aplicarea pedepselor bisericeqti: - nu se pedepsesc pentru pAcatole mArturisite ln taina $povedaniei. 132 Cart. - pedepsele aplicate de episcop slnt valabile tn lntreaga BisericA.12, 32 ap.;5 I; t Const. (Sf. Sofia);13 Sard.; 9' 105 Cart. - pedepsele se aplici dupi o prealabili cercetare qi dacA sc constatA vinovAlia. 3, 6 Teofil; 133 Cart. - nu se aplicA douA pedepse pentru aceeagivinA.25 ap.i31 32,51 Vas';46 loan -
&rl
494
P-T
Pedepslt. 14 Sard,; 62 Cart., - Vezi si: caterisit Peniienla. 6, 7, 4g Cart. - Vezi si: epitimia. Pomenlre. 13. 14. 15 I*II: 51 Laod. Poporul (credincioqli). 6 Sard.; 50 Cart. Post. 60 ap.;29, 55 YI; 18 Gang.; 52 I-aod,; 41, 47 Carl. Potir. 10 I-ll. Predlca. 79, 20, 64, 7O \l;3, 11 Sard. Presblteml.2,3, 15,29, 39, 58, 68 ap.;9, 10. 15 I;2 IV; 22 Yl;' 13 I Il; 58 Laod.; 27 Yas.; invAldtura ciltrc presbiteri Irreserlpfle. 17 IY; 25 VI; 119 Cart.; 4 G.ang. Prolanare. 73, 74, 76, 88 ap.; 10 l-Il. t . : Irroteelle. 2 IV; 89 \'us. Rang.6I;:J II;2tl IY;36 VI;86 Cart. Hebtl. 5 i\nt. Recdsdtorlrel. 11 ap.; * Vezi gi: cAsitoria. Ileeuzare. 1 Ciril
Indice
11 Cart.; 9 Neoc.;
Refuz, 36, 56 ap.; 17, 18 Ant.; 19, 31 Cart. eelul afurlslt. 32 ap.
Reprlmlrea
Repedln!n. ?l Cart. Respeclarea $ulorlli!llor.
84 ap.
este:
[uilenla -
de singe, care e impediment la cAsAtolic pinA la gradul IV. 19 ap.; 54 VI; ?5 Vas.; 11 Tim.; 5 Teofil. - lncuscrirea, care e inrpedirrrent la cAsitorie plni la gradul IV. 54 VI; 2 Ncoc. ; 23, 78, -fim. 87 Yas.;11 - spiritualA (religioasA), care e impediment pind ln gradul II.53 YI. -- \'ezi gi: irnpedimente la cAsAtorie. - moralA. - Vezi: logodna, tutela, infiere:r. Rudele eplseopulul. ?6 ap.; 25 Ant. RugAciunea.11 ap.; 2 Ant.; 18, 59 Laod.; 103 Cart. Ant.; 10, 11 Cart.; 6 Gang.; 13, 14, 15 I-'-IL Schlzma. 31 ap.; 7, 2ll[;5 Schlzmaticl. 6 ll; 1 Yas.; 33 Laod.; 1 Cart. (Ciprian). Sentlrrfa. 12,32,74 ap.; 15 An[.; 9, 62,77, l0-o Cart.; 13 Sar.; 1 Const. (Sf. Sofia) - Vezi qi: pedepsele bisericeEti. Servlclul divln. 28 ap.; 4 Ant.; 6 Gang.; 10, 11 Cart. VI; 4, 5, 19 VII; 90 Vas. Ghenadie, Scrisoare cdtre Tarasie. Sfmonle. 29 ap.; 2I1'I;22,23 Slnoil.37, 74 ap.; 5 I; 6 II;8 III;1, 9, 19 IV; 1, 8 YI; 1, 6 VII; 14,75,17 Ant,; 73, 76 Cart.; 40, L.aod.; 6 Sard.; 1 Const. (394). Slnuelqa;!. 14 Tim. Sotle. - \'ezi cAsAtorie, divorl. Sper.irrr, 25 ap.; - Yezi 9i: jurirmlnt. Stat.30, 84 ap.;17
IV;38
VI;3
YIL
-
Yezi pi: conspiraiie.
Sueceslunea apostolled. 1 Vas. Supcrstllle. 65 VL - Vezi Ei: obiceiuri
piglne, vrAjitorie, vedenii, zar. Supunere canonleA.3l, 39, 55 ap.; 8, 23 IV; t7 YI; 5? Laod.;5 Ant.; - Yezi gi: ascultare canonici. Cart.; 13, 14, 15 I-II. Surd, 78 ap.
10, 11, 31
Talne. 31 VI. Ttlhart.
55 Vas.
40 ap.; 24 Ant.; 22, 32 C,art. 21 Gang.; 91, 92 Vas. - Yezi qi: obicei. Transferare. 14, 15 ap.; 15 I; 5, 20 lV; 17 VI;10 VII; Teslonerrt. Trailtfle.
3, 16, 21 Ant,;
16 Sard,; 48 Cart.
T-Z
Treptc blserteeqtl. 18 I; I'agabond. 23 IY. 1
495
Indice 7 VI;20
Ant.
\'lnriloare.51 YI. \'llslI
calonlc5. penlru episcop gi presbiter. 11 Neoc.; 14 VI. - pentru diaconi. 16 Cart.; 14 VI. (25 ani). - pentru ipodiaconi. 15 VI. (20 ani). -
(30 ani).
si cAlugAri[e. 18 Vas. (majoratul). pentru cilugdri (obignuit). 126 Cart. (25 ani), si numai exceplional. 18 Vas.; 40 VI.
pentru cllugiri
(17 ani sau ;i mai Pu[in). Yodr:nll. 83 Cart, - Vezi qi: altar Icrrlturi. 4,41,59 ap.;25 IV;7,8
.
Gang.;8, 10, 11 Teofil. - Vezi Pt: avere. canonlce. 52 Cart. Yolul rnonahal. 16 VI; 18, 20 Yas. - \ezi qi: monah. Yas.; 2,27 IrAtilor. \'rdrlitorle. 61 ap.;24 Anc.; 36 Laod.;3 Gang.; 7,65,72,83 Yezi qi: superstifie, obiceiuri ptrglneqti. Zt. 42,43 ap.; 50 YI. - Vezi gi: jocuri de noroc. \'izltalii
loan. -
VIII. IXNNTINNATOR CANONIC lntocmit tle Pr. Prot. LIVU STAN ABATERE - !ezi: INFRACTIUNE,
.-
CLERIC, DOJANA, PAC.{.l-, etc.
.'
.{BSOLUTIIINE: Penitenlii rare sint ln primejdie de moarte, dac:l se ctriesc, sd fie iertali de pedeapsa ce li s-a dat gi s[ fie lmpirt{;ili cu Sfintele Taine. Dreptul de absolufiune ll rre Episcopul. Presbiterul are acest drept numai in lipsa Episcopului. i 43 Cartag. Yezi. 9i: GRATIERE
I L' tl
U
ABSTINENTA, Clericul care se abline de .la nuntA,. carne 9i vin, nu pentxu ln' frinafe, ci din sclrbd, hulindu-le ca lucruri rcle, ori sA se IndepArteze, ori sA se cateriseascAgi si se lapede de Biserictr. Asemenea oi mireanul. 51 ap. . -- Clericul care ln zilele de siib{toare nu se lmpArtdqegte din carnc qi vin, din scirbi, iar nu din tnfrinare, si se cateriseasci. 53 aP. . -
Clericul carc postegte (post scc) Simbita 9i l)uminica, sd se cateteriseascd; mireanul sA se afuriscascrl.66 ap.
-
Clericul care-qi leapitli solia, pe motiv de cvlavie. sd se afurilcasci, riar daci stiruie ln gre;ealA, sA se cateriseascdr, 5 ap.
.
-\BUZ DE f'I.ITERE. Clericii superiori sd nu abuzeze de puterea lor fafA de clerici subalterni. 4, VIL -\CUZA. Acuza lmpotriva Episcopului se Inainteazi Nlitropolitului, deci cipeteniei sinodului dc care depinde acel Iipiscop. 6 ap.; 19 Carteg. .
Ccl ce plrA;te pe un Episcop e dator s{-;i sustinA plra, Daci nu o susline, se pedepsette ca un calonrniator. 0 II; 19 C4rtag.
.
.
Flcclamalie lmpotriva clericilor poate face, ln chestiunile partirnliirc, orice persoan{ cdreia I s-a cflu?tt. de cAtre clerici o nedrepiate. ln chestiunile biserice$ti, pot ridica acuzrl nurnai persoanele lrednicc de crcdinfd. De aceea: erelicii,. schismaticii, anatemizal ii, excornunicafii, caterislfii cei ce dispretuicsc canoancle, cei cu viati imoralir qi cei ce au lost dali in judccat{ gi nu s-au dezi'ihovr\{it, nu pot ridica acuzA inrpotrit'a clericilor. 6 II; 21 IY; ;4 ap.; 8. 128 Cartag.De aserlenea, nici cei lipsi!i de drepturi civile ;i nici o&recari persoane cafe (s-au spurcat cu fapte tugiloaser 129 Cartag. Cel ce a ridicat mai nrulte invinniri lnrpotriva clericilor, dacii nu poilte dovedi una dintrc ele, atuncl nu i se perrnilc str nrai sustini pe cclelalte. 130 Cartag.
-- Cel ce acuzi pe Episcop, ctr dea in scris <,ci slnt gata a se supune acelea;i pedcpsecare s-ar da Episcopului acuzat, ln caznl ctnd la ccrcetar(:a lucrurilor se va dovedi ci Iipiscopul este nevinovat si cA dingii au calomniat numai pc Episcop rr, 6 ll; 19 Cartagina. , - Acu?a ce se ridic{ lmpotriva cuita trebuie cercetatriin niod temeinic. it, 6 Teofil. Alex. '=-. ,\cuzatul $au acuzatorul pot cerc, ;;entm motive binecuvlntatc, ca procesul lor sd sc judece lrr alt loc decit cel obignuit. 30 Cartag. AD\IINISTRAREA AVERII BISERI. CE$TI o lacc Episcopul, ajutat de un ecolonl cleric. 26 l\': 11 \II. - Episcopul care nu administreazi '.:r col'ect averca eparhiali s:i f ie
498
AD-AF judeeat de sinod, \.ezi 9i: AYERn.
25
-
Antiohja.
Ilefuzi si pdstoreo.sci pe credincioSii pentru care a fost hirotonit, snu cnre e vinovat din cauzi c6 poporul nu vrea si prinieascfi pe lil.riscopul crrnonic. ilti ap. -- .loac:i jocuri
ADTII-TEn. Raportul intirn al i.rtului cu o fenreic strrlinti, sau al so! iei cu un btrrbat striin este e{lulter. 2l Yasile cel Ilarr'; 15 Ioan Puslnicul. -
Cel dovedit de ltlulter nu poate fi pforlovat in cler. 61 ap.
-
Daci so{ic clcricului e adulterd, acesta trebuie sir o dcrnitrl; tlacd nu divorlea2ir de ea, .el lncetea?.d de a mai fi cleric. 8 Neocezareea.
-
rldultenrl este rnotivu'l de divort. \ nsile cel \lare. Vezi ;ir DESFRh*ARE.
,\FUnl.SIRE.
Sc prclepsegtc cu airrristre:
:\. lipiscopul care: primc;te ln llparhia sa clcr.ici sau rnirc;.ri rfuriiiti. venil i din alte Iipar.hii. I 2 ap.
.
-
Primef te elcrici care, i mpotrir-r voinlei Ilpiscopulrri lor, 5i_nu pirlsit [.)parhia. 16 ap.
-
\u lroarti grijd si rjt.a tterjcilor strraci cele de trebuinfri. bg ap.
-
I{jr0tone;te, ca urma; al sdu pe o rudenie a sa. 76 ap.
-
trcburile altei . Se amestecA ln Eparhli, fdri tnt'ojrea npircoJnrlui competent. 1g Ancira.
R. Clericrrll) carc: divor{ea?{ clin motlve de e\.la\.ie.5 ap. ..
. --
Nu se lrnprlrtiqegte .la Sl. Liturgliie, ftrri i.r spune rrrolivul lrentru g ap. care nu se lmparti:erte. A ajuns la demnitatea prin bani. 2(l ep.
1' Prin clerici
inlelegem,
in
l)efainril pe rrn eleric suprrlor. b6 nlr.
-- fintjocorcqtepe un infirm; gchiop, surd sau orb. bi b8 ap. - (:lericul superior care nu poarti 3riJi de cler slrn credincioti, oE
g
ADUNARII It,EGALA. rl)acd vreun pres' biter, dlsprelrrind lre Episcopul srlu, tine deosetrit adunare si ridici alt negtiind nicio vini asuFra {tg, . liplScopului siu..., sJl se cnteriseasci r. iit ap,; 31 Vl; yas. c,l1.; b ;lntiohia: 35 taod.; 10 Cartag. Strfte ana_ ' 6 Gangra-, 10, 11 Cartagina. !9-u; Vezi gi SCHIS-\I-\.
.
-
Adultertrl este nrai gr&v decit desfrtnarea. 18 \'asile cel trIsre: 4 Grig. de _\issr.
--
Indrurnitor
:llr.
| )uce din lrisericli r lr..e slinlite, 5pre a h folosi acos6. iS ap.: 10 I. -Il. --
(lirlrrg:Irul care fuge de la mlnislire $i personna care primerte pe f ugar. .t l--l t.
( . \lire[nul care: . \ r . r o : r g A ! r n p r e r r n l - r( , l t c e i e x c o r r i r r n i e a t i .1 0 a p . ; 2 A n t i o h i a . --
I )ispreluiegte pe epi.seop, sau devine schismrtie. 3l ap.; 5 Antiohiu; 13 I--II.
.
I'cirlc pc eincr u. ri.r x1r.
--
I'oslelte (post negru) l)urninica sau Slmbtrln (aferd de Sirnlilta ntare). 6fi ap.; ir5 \'l.
--- Defairnd contlncerea
iarr
-
\liresnul si m6nahul (.sre nu s(. snlrulttr Episeopultri sriu. 8 l\'.
-
lgi ia singur Sf. CumineciturA, de fa1{ f iind Iipiscnpul, pres},iiterul s r t l l r l i n c ( ) n i l 1 .i - r A\ ' [ .
-
Predicd ln public (in bisericri), f:iri lnvoirea lipiscopului. 64 \'l
-*
Fnce circiurnd sall alt fel tlt comcrl lu curtea bisericii T6 \'I
--
Conrunicli cu clericrrl clr(' liturelrise;tc sau l)oteozi in par.nclise trlart,ictrlare,fdri lnvoirea n,piscolrulrri.12 l--ll
tle cleric,
sengul canoanelor, foate
persoanere de la
citet
In sus.
s#
AF-AN
499
lridrurnitor
-4\FLI.RISIT. Clericul afurisit poale fi iertat . ..:nurnai.de Dpiscopul care lra l)edepsit .. ..,iau .de ttr.maSul ;qAu legitim' 32 ap.; ti. Antioh.ia. -
S{ se prelungcascd afurisirea clericului cRre a fost afrtrisit de un merge in alti liPnrEpiscop,;i hie, trlinuindu-qi pctleapsn. 1li ap.
.,
--: Clericul. care se t:rede alurisit pe nedrept de Episcop, Poatc face .. apel ln llitropolit. 14 Sardica. '\'czi 5i: IiNCOIII'NICARll.
. ;
Dll IIPIS(IOP o facc sinotlttl . \ L 'E ( ; E n l i . \ lipiscopilbr din circuntscriplia mitropolitani respcclivti, tn frttnttl cu IIi' trnpolitul. ,1, 6 I; 3 Yl; 19, 23 Antiohia:12 l.aodiceea. La alegerc treLuie si participc ;i credincio;ii. 6 . Surdicl; 50 Cartag. Alegerea se fnce r'rr majoritatca voturilor. 6 I. -
Ilegcrca rlc I:-piscop trelrnie fircttttr ln termen dc trci Iuni tle la tlata vacnnthrii. Acest termen poate fi lrrelungit numai in caz de forli care desconrnajorA.. \Iitropolitul siclcrA aceastir normtr sc pcdepse;te. 25 t\'.
-'. . ' .
o cate administreazd Iipiscopul Iiparhie vacanti $i in decurs de un ul nu.rrlr;cstc si facE sd se conrpleteze vacanla, si fie inlocuit un ?4 ' Ceau r t a g i naat.t E p i s c o p i n t e r i m a r .
ce ajungc Ifpiscop , ftirit In..--.Cel voirea Mitropolitului, sd nu mai fic Iipiscop.0I. ..{.legerea de \Iitlopolit o fac lipiscopii si credinciosii din circumscriplia mitropolitand respectivi. ti Sardicn.
.\1.f.\R sc poutc r'irlica nunrai cu binecuslntarea fipiscopului. 31 ap.; 5 An' tiohia; 10, 11 Cartagina. :
-
Cei .ce slujesc la altar, si se lnI'rineze lntru loate la vremea cind slujesc cele sfinte. 13 YI; 4 25, . 70 Cartagina ttu art t-oie s:i intrc \lircnii altar.6{i VI.
tn
1n altar'
44
;-: Pgmsi€t sll nE intre Laodiceea.
au voie . .- Cdltrgirii Si cdlugdritele .ln altar: 1 Nicolae al : r si ilttc Constantinopolului; 15 Nichifor X{irturisi tonr l. -
.\ltarele ridicatclln urma unbr tlescopcriri (dlcvenii) false, str fie lnl:iltrrtrtc. 83 Cartag.
A\lIiSTE(:. l-piscopul t:rlc se anresteci, nepoftit in afaccrilc altci IJparhii, sd 2 . se cateriserscir. 13, 22 . Antiohia; II:2O VI:3 11 Sardir'a, Can. 18 Ancita z-ice: s;-i sc afuriseascd,. \'c';i AIINISTIII (IRATIERE,
ABSOT.UTILlNE,
r\\lVON. l)e pe anrvon au tlreptul str ei. teasci numai cei ce au cel pulin hit()tesi.rde cite{. 33 VI; 14 VII. AN:\TEMA
s{ fic:
--
Cei ce mijlocesc ca cineva si fle hirolonit sau numit lntr-o funclie biseric'easci, prin situonic. 2. IV; 5 \'li, Scrisoarea lui Ghenadie; S c r i s o a r e al u i ' f a r a s i c ,
--
t.lerieii si morrahii care igi piriscscslujba lor. 7 I\i.
-- Cei ce dcfiimeazd 14 Ciangrn. -'
cdsitoria. 1, 10;
(}rl ce defdimcazi:r pt ccl ce nitrnlncl carnt'. 2 Gangra.
--. (lcl ce afirmd cd nu sc cuvine a primi Sf. Cuminec:ituri dc.la..un ' preot crisdtorit. 4 (iangra. .. - Cel ce lucicazd lmpotriva socotinf€i EJriscopulu.i. 6, 7; B Gangra; t 1 Onrtag. -
Cel cc se dcrlici scirbh rlc ciisitorie.
din fecioriei g (iangra.
-- Ccl ce dcfaimd pe cei cc fac agape 9i chcanr:i la ele pe siiraci. 11 Gangra. --
Cel cc snb pretextul arcezei 'lpi 15 creqterea copiilor. ncglijeazi [inngra.
-
Cel cc, sub lrrctertul evlaviei, pirin{ii pirisegtc 9i nu le cinstea criveniti. 16 Gangra.
--
Cel ce, pentru ascezi Pdrutd, aJu' 18 Gangra. neazi Duminica.
l;i di
500
AP-AV -
Episcopul care-qi lasrl prin ment averea persoanelot tloxe. El Cartng.
testaetero-
APEL. Clericul caro a fost judccat si pedepsit, de Episcopul siu, dacil se crede necirept{!it, poate apele la }{itropolit sau la sinocl. ir l; 6 -.\ntio.. hio; 14 .Snrdicr;11 Oartag.;4 feofil ;\lex. --
.
Sentinla pe cire o di sinodul prolincial cu unanirnitate tle voturi, contra unui lipiscop, este inapelnbilI. 15 Anliohia. Nu se adnrite opel irnpotriva st:nlinfei datil tle arbitri. 15, E6, 122 Cartagina.
AVEIlE. Episcopul e dator s{ poarte grij{ de averea bisericeascd Si sA o administreze, . 38, 41 op; 1l V l l ; 2 . 1 , 2 i - r- \ n t i o h i a ; 2 ( t i r i l : \ l r x . .,\r'erea bisericeuscl uu e pernris si fie adrnjuislrat{ firi de Episcop. 7, 8, Ciangra. lipiscopul trebuie sil o a
Iipiscopul care nu o administreazi cu ;tirea clericilor din fiparhie, ci o di spre atlministrare rudelor sale. s!l fic tras ln rf,spuurlere tle sinor,l. 25 Antiohia.
-
.\vcrca bisericii riduvite rilinislreazi dt: economul biscrici.2S l\'.
APOSTASIIf. Clericul care se leaprldri clc credinld, sii fie etclus din Iliserici. 62 ap. "')
--
Clericul care e dovedit, cd, Inainte dc hirotonie, s-a lepddat de crcdinli, si se cateriseasc{. 10 I.
(1.-1NONl(:.\. (.lrricii s{ ASCt'I.'t.\RIi nu sivirlcasci nimic firi lnvoirea Iipiscopului. 39 ap.; 5? Laocl. Clericii pul lor s.i no:rnelor n. alurisili. 8 --'
care nu ast:ulti tle I.)piscofic supuli (lledeFselor cnIlonahii si rnircnii srl fie I\'; 31 ()artag. 13; I--*ll.
Olericul care defainrii pe Episcop, s{ se caterlseasci. 55 ap.
: \ l l ' f O ( ; D I " . \ L I I ' Jt ,i I ; 2 36, \'1. Al^'l'ONO\tlE,
30 ap,; 3
Il;3
II;8
lIl:
,\verca llisericii trcbuic s{ fic inrtntariatjl. li3 Oartag.;1 l--il.
-
lverca llisericii si fie dcosebitA de averca Episcopului. Iipiscopul poate liisl averefl sc cui rr..lf a Bisericii lnsjl rjlnrincr pontru ltiserici. 40 up.; 24 Antiohia.
-
Iipiscopul sd nu intrebuinlcze averea Risericii pcntru a zidi minrlstiri in paguba Eparhiei. 7 I.-.-ll.
-
Cel ce-gi insugegle obibcte bisericegti, sl fie afurisit. I)aci e cleric, sri l'ic catcrisit. ?3 ap; l0 'I'eofil l-II;11 Alex.
-
Averea bisericeasci sd nu se rindi declt in caz de rnare nctoie, dar ;i atunci nrrmai cu aproblrea celor in tlrcpt. 2ti, :Jl| (lartra.
--- \:inzarca lucrurilor b.iserice;ti de cdtre presbiteri, in tinrpul vacant e i S c a r t n u l u i t ' p i s c o p c r s ce a r t u l a biki. l)reptul de a o anula aparline Iipist:oyrului curc \'.r fi irrslituit. 15 Ancira. --
\'ll
vezi:
Itl-
s I i t 1 l ( ] . - \ ,I . : I , , \ R l i l r , n l , t . s c o t t ' t . .
Ea trcbuie sd fie bine chirernisit{ ti cheltuitA cu fotos. 14 Antiohia; 10'I'eofil. :tlex.
-
(.lericii ;i rnonahii lru pot pleca tn alth L)parlric fIt'i aprobarea eJriscotesc r('easli tlispozi{ie, sii se cat e l i s e a s c i r .1 7 V l . \ ' e z i ; i S C I I I S (:.\\o\ t(:.i. \1.\, sUl,l'\DIln
se adlceh:i
.--. lipiscopul poale lua din averea Risericii pcntru lntrelinerea sr, pentru trebuinlele clerului gi pentru ercdinciosii sirqt:i. .11,b9 ap,; 2i lntiohia.
lndrumtrtor
Preol.ii ;i tliaconii rru pot face nimic cu averes lJisr.ricii, firi ttireu Iipiscol.rului lor. 39 ap.
AV-BI -
Avcrcn pe carc o aduce tn min{stire cel ce intri ln rnonahisnr, r{nrlne lni rtiislirii. afar:i
-
Iipiscopul poate dispune de avedupr'r cutrr rea sa particulari, voieste. 21 Ant.iohia. Ntt arc lnstr voie s:I o Inse prin lestanlent persoanelor nici ln cterodoxc, cazul cri acestea.i-ar fi rudc. Cei ce nu sc supun acestei dispozilii, sl fie anatenra. 8l Cartagina.
-
Clericii care, dupi nroartea Iipisscopului, r{pesc bunurile ce au :rparfinut defuuctului, s{ se cateriseasci. !2 lV.
-
\litropolitul nu are voic ca, la nroartea vreunui cpiscop, sd-qi insuseasctr lucrurilc aceluia suu ale Ilisericii lui, ci e obligat si le Iase spre adnrinistrare clerului IJiscricii rcspcctivr'. care are datoria si lc predea Iipiscopului urnr{tor. 35
vr
-.
Ayspsg pe care o cistig:i clericul, ln calitate dc cleric, trebuie c.latd IJisericii (fie in tinrpul viefii, fie rlupd nroartea sa). 32 Cartag.
.\TOC,\T'. l.a lipiscopie str Iie avocaIi care sil apere intereselc biscricc;li. 75.97 Cartngina. BANI. Fpiscopul care, din liconrie dupd clgtig. pretlndc bani de la subaltcrni, srl fio petlcpsit ca llentrtr sintonie. 4 \'I I. Il .\NU l'\ Lr\. Persoalrclor carc stau sub biruriali pi vor sri plccc dintr-o J:porhic ln alta, li sc d:i epislolI dc rec o r n u n r l a r e . 11 I \ - . BA1.\1.\. Clericul cure batc pe ciner'a. sA se cateriseascfi. 27 ap.;- I l- lI. --
-
501
lndiumiitor
Clericul carc love;te pe cincva s:i se cateriseascd; f i-l omoarii. mireanul si se afuriseascd. 65 ap. r,Cel ce a . dat aproapelui lovituri de nrrrarte, ucigaE este, ori de a lnceput bitai:r, ori de s-a apdrat ) 43 \-as.c.ll.
(llerieul se BENEF-ICIlLIl CLItRICILOR. intreIinc din darurile credinciolilor. d ap.; 8 l'eofil r\ler.
-- (lel ce slujeEtela altar,.de la altar sd se hri'ineascl.41 ap. - Clericul si sc mulfurneascl eu darurile ce i lo dau credinciogii, In mod bener.ol.g0 \- l. - Clericul sii sc ocupe qi cu gospodilria sau cu alte indeletniciri corrrpatibilecu preoiia. 15, VII. . BETIA. Clericrrl care se dedri bet,iei rorl l. sd tnceteze. ori s:i sc cateriseasctr 42 ap. ,Clericul inferior qi mireanul carc sc cled:i betiei ori si lnceteze, ori sd se afuriseasedr.4i| ap. Vezi si: (llR(:II.']1.\. B I B L I I I . S i c i r . ; 6 0 L a o d i c ; 2 1 C a r t a g . ;2 At.c.lI. B I S H n ! C . \ . i n b i s e r i c ds a u l r r c u r t e a b i s e ricii sri nu se faci ospdtirie. Ccl ee face srtrfie afuri.sit. i,+, i6 . 1'I; 28 Laodicceal 42 Carlag. --- Clericul care bagtr aniurale in biscricf,sau irr curtea bisericii afarl de cazul de forl,l nrajori, sd se cateriseascl; mireanul si se afuriseasctr.88 VI. -- Biscrica ping{ritri de eretici. sil fie luatrl i n folosjnl.i de ortorloc;i, nuurai clup:i ce s-a f ricut arici ruglciurreacuvcnitd.'feodor Studitul, Ilisp. la intrcbarea a '1-a. -- rCel ct: sc hirotonegte, sI sc nururt'ascispeclalpcntru biserica urrei celrlti sau a unui sat, sau ntuccttisrupcutrurttinrlstirc". 6 l\'. ceasctr, -* Iliscrica, organiz.indu-qi uuititile sale adnrinistrative. trebuic sE tin{ seanla dc irnpirtirea politic.i a S t n t u l u i .1 7 I \ ' ; 3 8 \ - L -
l'rincipiul orgauizririi Bisericilor na{ionale e recunoscut prin canor r t r l 3 - 1a p .
--'. IJpiscopii s;i nu-q;i lntindi jurisdic!ia asupra altor biserici afar{ dc eparhia lor. 3 II. -
Ilpiscopul cere ocupe in nrod arbitrar o bisericd r,dduvitl,
-
fipiscopul nu poate lisa ninrinui ca mogtenire,Biserica sa. 76 ap,
##
502
BO*CA
.BOTEZ. Clericul care adlritc botezul ereticilor, sLSe cateri-seasci. 46, 68 qp'
'.
' --
Clericul care nu s{vlrEegte l}otezul ln numele Sfintei Treimi si se cateriseascri. 49 ap.
-
Clericul care nu srivirqeste la Taina Ilotezului trci afunddri sri se cateriseasci. 50 lp.
- - Ilotezul nu Cartagina. -
.
1;;. '
--- Botezui unor' eretici e valid, al altora nu. 7 I!;7, 8 Laod.;7, 47 Vas.c.II.; 47, 57 Cart^g.; 95 yI. -
Cei ce se boteazd, sd lnvele nlai lntli credinla cregtini. 78 VI; 46 Laodiceea. Catehunrenul care e bolnav poate fi botezat, degi nu a lmplinit stagiul de catehum0n. 26 Nichifor l\I:irt.,'; 4 f inr. Alex.; 47 Laodiceeal 5 Ciril Alex,
Copiii despre care nu sc qtie precis claci au fost botezafi sau nu, trebuiesc .botezali, ca s{ nu riruin:i lipsiti de curi{irea.cea sfintritoare. 84 VI; 72 Cartagina.
. .
. mejdie de.nroarte, 38 Niclrifor tr{drt.
'
'
sd fie boteiat.
Taini afari de Bisericd, fdri aprobarea Episcoprrlui, si se cater i s e a s c : i3 1 , 5 9 V I ; 1 2 I - l I . Bote2ul se cuvine si fib sirirsit de Episcirp sau de preibiter. b0 ap. In caz de nevoie el poate fi sivir;it de nronahul sinrplu, ;i sau de diacon. 4.1 \ichifor llirt., sau de orice crestil. 45 Nichifor 'feodor Mdrt.; Studitul, Rdsp. la lntfeb.11.'
L,l a1t.;4g
Dc ritualul botezului sc {in: bineculintarea u.pci, a unIrlclcrtrnului si a bot.ezalului, leltirJarca rle ga11na, ultgerca cu trntcltrletun si cu_ fundarr::r de 1l.ri ori in upi. g1 \ ' i r s .t ' .- \ 1 .
CALO]IN IA tOll. Cel ce face reclanratie irrrpolriru elericilor. tlacij sc constatij ci aceglia slnl nevinur.aIi, .iar reclarnantul eSte un calorirniator.
Cel cc, ia canrirti, nu lroatc Ii clcric. 1-l \"us.c.-\I.
--
CeI ce ia cantdttr, nu .qi: cuvine sri sc InrpIrlIseascij... rdacd stirui.ette ln nelegiriire,r. 32 Nich ifor Itirt.
-:-- C€l care a fost botezat de curlnd. nu poatefi clcric.80 ap;12 Neoc.; 3. I aodic.; 10 Sardica; 2 I. - Copiii mici se boteaz{ spre icrtl.Ieq picatelor. Cel ce neagi aceasta, si fie anatema. 110 Cartagina.
sc repcti.
--- r'udenia de botcz, .r-ezi.: RI_'Dlj, NIA SPIRITUAT,A.
--
tnvifitura rlb a afunda dc irei oii 'ln api pe cel ce se boteazi ,si lnvdf :itura desprt: lepidirile
lndrtrmiltor
CAPEL,\, vczj: C,\SA P . \ I t . \ C I .I S ,
DE
RUGACII,TNI,
C.\RNE. Clericul care se abfine de la inlncare de carne, nu pentru lnfrlnare, . ci fiindei crede ci e pdcat a gusta (ori si se lndrepteze, .bri sd carne, se cateriseasc:i si sI se lepedc dirr lJiserici. Aqijderea gi laiculr. 5t.bl apl 14 Aneira. -
Ccl cc osintlc;le pe ccl ce nrinirrcd carne, sI fie auatema. 2 Gangra.
-
Fdgiduinla dc a nu rnirrca carrrc de porc este absurdd.28 yas. c. Nlare.
CARTE CANONICA. Nici un cleric sau .. mirean (care dorette si intre ln cler) . hu poate fi primlt ln altl Eparhie, fdre carte canonictr 12, 33 ap:; 13 IV; 1? VI. -
Clericii sd nu cildtoreascd fn alti Eparhic ftrri carte canonici. 42 Laodiceba. Vezi qi: EPISTOTE CANONICE.
CA lndrumitor nu se poate;zidi Dtr ltL"(;i0tUNI , r i t r r c a r 1 us e p c l a t e s l u j i , f r i r d i n l o i e r c a L , l i s < r u l , t t l u ci o t r t p e t e u t .4 I \ ' ; l0 17 \'ll.
c.\si
-
,Nu sc cuviuc u atluce jerlfi I'rin case, de tatre L'piscopi rau 1'rqtbitcri". J8 .l-aodicece. \'czi li; IJ-\ tt.\cl. ls.
.
Episcopul Cl-llltlCILOll. C.-\TALOGUL trebuie si aibl catalogul tuturor clericilor.8lr Yus. c.fl. -
(,ei ce sirrt trecuti ln aeest catalog (adicd to!i clericii), sint supuqi intru toate icrarbilor qi nornrelor 16 bisericegti 1i, 18, 5l ap.; l: ir \-I.
LAl.q.LOGt'L t:PISC,OPILOfi si se alcitui a s c r i d u p d v e c h i r r ; ea b i r o t o n i e j l o r . 8 6 (,arl.agina. (-.\TIilIIZ.\RE. l,-nii cretici, care trec la ' Ortodoxie, trebuie cltehiza{i iuaintc de a fi prirnili ln llisericd. 7 Il; 95 \'l. -
Preolii au datoria de a crtehiz.a pe copii ;i tineret. 10 VtI.
-
Clatehizareacatehurncnilor au drepI ul si o fatii nulrrai Jrersoarrr.le incrcdinlate de Iipiscop cu acersla. 16 Laotliccca. \'tz.i si: Ili\'.\'1.\-
n r o r r i , C u l . ^ 1 9 i : , p .: 2 l \ ' : ,-r, 10 \-ll.
22 \L;
-
sitt Dislrrc{uicate }'e Epiecopul si se despartc tle el. 31, 55 aP.; 5 .\rrtiohia; 13-1,'r t-[1.
-
Face conspiraIii contra stdplnirii de Stato corrtra Episcopului sau altor clcrici. Et ap.;18 l\; 34 \-I.
'
Iqi yricrclc vlcnrca cu jocuri de rroroc sall sc iledri be!iei. ,12 ap. 50 v1.
-- la cnnriti de.lr del'itori, 44, ap.;li, l; lrt \.l. -
A d m i t e c r e t t c i l o r s d s & li r $ c d s c i c€r'a ca qi clerici 15 ap.
-.\rltuite l)u[\.:ui sau jcrl-fa erctici' lor 46 ap. *
Boteazi din nou ;rc ccl ce are botez adevirat. .17 ap.
*-
ltu si'r'ir$cgte boteztrl in nunrele 'l'reirni, 40 ap. sau nu*l s:i' Sfintei S0 ap. r,ir$e$te plin li niundiri.
-.- Se abline de la nunti, carne ii lin, nu pclttru lnfrinare, ci fiindcl le considerd lucnrri rele. 51, 53 ap. -- Nu primefte ie$te. 52 ap.
1ro ssl ce se poc.l-
- \u poartri grijr riori.58 ap.
1URA.
de clcricii
ittfe-
Se perdepgettc cu. caterisiOr\ lEt{IStRlt, rea clericul care;
'-
Se Ieapitll 62 a1t.
-. .\tluce ln altar altrl jr:rf;i declt t'ca rilrluitir dc DorrrurrlI lrislos. 3 qP; 28 \ l.
--
l : ' c s t r : 1 t e y r t _ r snt r g i l : , r l U n r i t t i C r rs i t t t sirrrlrita (aflrrrl de .sitnbrita ttrltre) r i r jt l p . : j i \ 1 .
- - - l ) i r - t t r l c a z i r t l i r r t r r t - r t i v cd t ' e r I a r i e . ir rp.; 13 \' l. -
(,ornunicli \itu sc roagi t rr rrn alt clerit. cutt'risit. 1 ,\nticrhia.
*-
Se far:e lirrovlt de desfrlnare. iurarnlnt fal. fi furt. 2ir ap.: 4 i l; l] \-ns. c.]l. l 4Ll lo:rrr I'ostnicrrl.
-
19i tnsu;c;te rirr virs sfirrIit diu biserici .:i-l lntrebrrintcazd spre s c o p u r i t t e c u v i n c r r , r a s e .l 0 1-ll. Bate pc cinevn.27
--
-. 1)rirtte;lc sri I ic ltirulotril a rloua oari.,\cce:rqi Pt:
I - ) c f a i n r i is t : i l i n i t c t r r l { . ' S t a t s ' n u p e rlregltor. til tt1,
-
.\ fost apusttl rrie. 10 L
-
Se trattsferi cu de la sine putere' de la'o parolrie la alta. 10 I\'; 10 \'lI; :J .\ntiohia.
--
Ltupl nroartea Episcopului, rripe$te bunurile acestuia, 12 l\-.
-
S-a cisitorit
ap.; ll l-II.
Onroaril om. 65 ap.; 55 \as.
c.ll. -,\.iun3e la rlenrrritatcu de cleric prilt bani, preculn 9i acela care hirotonegte pentru bani, adicd si-
dc calilatca de cltlic.
ittaiult'
de hiroto-
a doua oard'
3 VI'
50.t
CA--CA. lndrurhltor -- Se cdsitoregte dupd hirotouic. YI; 1 Ncocczaree.r. -- finc clrcirrnrri,0 \ t.
6
C.{TERISIREA. pronunlati de Episcopi eterodocgiasupra clerieilor orlodocsi. este f{rri valoare. 3 llI_
-- Pretinde plu{tr pentru Sfinta Cunrinecdturil. 23 \'1. --- Liturghise\ste sau bolcazij afar:i de biserici, firi aprobarea Iipiscopu_ lui. 31, 59 vI; t0 VII; 12 l-rr iII. *- Nu gmestecd vinul, peptm sf. Euharistie, cu api. 32 \'1. -:- lgi lnsugeqte 9i profaueazri objcc' tele sfintite din biiericri. 10, l-tI. . -. Ieromonahul. care pritneSte ln mo_ nahisnt o. persoand, firi a fi de fafd egumerrul tnlltdstjrii ju care e chemat sd triiascd cel prirnit ln rnonahisnt.2 I-II.
C;\TIiRISIT. Cel caterisit tn nrod legal trecc in rlndrrt rnirenitorli nu iiai poate lrideplini nici rrn scrrieiu ele_ rical. 27, 28 Oartagina;I Nic. al Con_ stantinopolulrri I 21 VI ' Caterisjtul, care ar lndrizni sd si_ ' vlr$cascdservicii divine s:i fie exclus cu totul din Iliserici (afurisit).28 np.;4 -\ntiohin. ' . -- clcricul cqterisit; dacd se pocii. ic;te de Dicatut pentru.""i" " tort ' caterisit; i se poate. pernrite si poarte semnele externe clericale, \:I. .21, Cel.care conrunicdcu un caterisitsi fie lepidut din Bisericd. 4 Anl tiohia.
-
itefuz{ si se supuni judlcltii s e r i c e g t i .1 5 C a r t a g i n a .
-
Nu. pornencqte, Ia Liturghie, pe Episcopul stru. De asenrenea,qi h_ piscopul care nlt ponrenegte Dc llitropolitut siu. t3 f-II; 1'{ I_if, sau }{itropolitul carc nu Dome_ n e g t ep e P a t r i a r h u l s d u . 1 5 I _ l I .
.
'-
bi-
Fpiscopul care face hirotonii pentru alte Eparhii, sau se anrcslecijsub orice formd, in afacerjle altei Eparhii, fdri inroirea celor In drcpt. Cu aceea$i pedeapsd sint Iovifi ;i cei hirotonili, pe nedrept, dc alt episcop. 35 ap.; l3 iutiohia.
-- Iipiscopul care lnrparte o ltitroprrlie In doue, pcrrtru a deveni si el llitropolit. l2 IV. - Episcopul care trdieEte ln cisito_ rie. 12, \'I. .
-
Episcopul care sfinte$te o biseric{ fdrd sfintcle moaSte ? \-II. Episcopul carc piimegte clerici din alti Eparhie, fird carte cano_ nicd gi clericul care pleac{ fdri carte canonicd. Z VI. Ppiscopul care, ldri cauzi justd, lipsegte din .Eparhie mai mutt Ae s a s el u n i . 1 6 I - I I .
- Episcopul:Vicar, daci :fai:e hirotc nii fdri aprr_'barcalipiscopului. 10 .Antiohia.
.. - Qlericul care se rorgd cu un cleric caterisit, s{ se.catcriseascd. l1 ap. --- Episcopul nu poate fi catcrisit de rloi . Episcopi, ci nurrrai de Sinodul episcopesc.2 sin. local din (.pol, din anul 394. Iar ln linsa .SinorJrrlrri, dc l2 episcopi; p"e.bi_ terul, de 6 episcopi, rJiacolfl de 3 e p i s c o p i ,i a r c f i l a l t i i l e r i c i d e u n Episcop. 72, 2A, 1COCartagina. - Episcopul poate fi caterjsit nunrai de Sinod. Ceilulti clerici pot fi ca_ terisiti tle lipiscopul lor. 4 Antio_ hia: 20 Cart. CAIAr:oltU;. Clcricii sri nu cdldtoreasel fiir{ gtirea Episcopulrri si irird carte canonicd. 41, 42 Laodiceca. CAI.UG.{R. vezi: IIONArI. C,ILU(;.IRID,
vezi: lrONAIttStt.
CALUcAItIT,\.
t.ezi: trONAllIE.
CAS^TORf.\ este instituitir de Dumnez . c u5. t a p . 2 1 G a n g r a . - -- Cleriul care se al_rlincde la c{_ siitorie, nu peltru .lnftlnare, ci pcul.ru cd o consid.erdpdcat sd se . ca_teriseascdgi si se lepede din tliserici. bl ap. .. - Cel ce r.lefainrd cds{toria. sd fic . anatema. 1, 4, 9, 1q 14 Gangra,
505
CA-CE Indrumitor -
dupd hirotonie este opriCisitoria tn cler neti. Cei ce au intrat cdsdtorili, ttu se mai Pot cisdtori, afard de cazul clntl sint numai ciCci ce calci sau cint5reli. teti aceastd dispozitie si sc cateriseascd. 26 ap.;3, 6, 13 YI; 11 Neocezareea.
'
--
Episcopii lrebuie si fie necdsdtori1ii. Cei ce nesocotesc accasti dispozifie. si se cateriseasci. 12 VI.
.-
qi dupi se pot cisdtori l)iaconii hirotonie; 10 .A.ncira (abrogat prin can. 6 VI).
-. Oirsdtoria. dintlc crtodoc;i gi eretici -cau yrdgini nu c pcrriristi. Cel ce nu respectri aceastd d.ispozitie, se afuriseSter. l.)aci insl-t doi cterotloc-siau lucheiat o ctrsitctric legald !ii urrul dirr ei sc conveltcstc apoi Ia crcdirtta ortodt)xd, iar cclilalt ' r{mlnc tot eterodox, c{sdtoria lor .sii nu se desfac:i, daci so{ii se inloiesc s:i tr:iitsci ilnpreuttil gi ntai 10 Laodepartc. T2 \-I;1.tr IV; diceea; 23 Ioan Postnicul. .'
--
Clsitoria. ortodocgilor cu enrtir:ii e pcrmisri rrutnai in cazrti cind partea ereticir promite c:i vn ltece la Ortodoxir'. 31 I-aodiceca:14 lV. Cel cc a avut o concubini sall s-a ori divorcu o viduvi, ciisitorit tatI, ori desfrinatd, ntt poate fi cleric. 1l 18 ap.: l) \-I. - Cdsdtoria (eonsecutir') crt doui surori sau cu dorrii nclloatc de frate sau de sori, este opritd. 19 ap.; 'I'eofil. ,\lex. 5r
--
-
Diaconifele carc sc cisdtoresc, si fie anatema qi ele qi cei ce le iau de solii. 15 I\r. ' Nu se cuvine a line nunti truzecinle. 52 Laodiceea.
ln Pa-
-
ln sipt:inrlna Cdsitoria Faqti e opritt. 66 \'1.
-
cu logodniCel ce se cisitoreqte ca altuia, sd se pund sub acuzd de 22 Ioan Postnicul. adulter. 96 VI;
-
eu Cei ce s-au cdsitorit rori, sau eel cc a ltrat fratelui siu, sau pc sora le, nu se prinieqte la lnainte de a se desface
I-a
dupi
doui supe solia soliei sapoctiinfd, acea cd-
-
-
" ' :
sdtorie nelegiuiti. 23, 78, 87 Vas. 'Iim. Alerandrinul. c.M.; 11 Cel ce din neqtiintri lncltcie o c{sdtorje nelegiuiti sri fie tratat cu blindele, dactr deslace cits{toria gi regrctd ln ntod sincct ceea ce a fdcut. 13 Teofil' Alex. Presbiterul carc, ditr nerstiinlri, a lncheiat o cisdtorie ilegal{, pierde dreptul dc a sivlrqi serviciul divin, lnsd i se permite si Poarte dcnunrirea de presbiter 9i st ;adA lntrc prcofi, bineln{elcs dacri a desficut c{sitoria ilegal{. 26 VI; 27'\'as. c.1\{.\rezi si II{PEDIIIENTE LA CASATOiTIE, DI\'ORT.
CASATORTA. a II-a se permite. 87 Vas. c.lL --. Cel ce s-a cdsdtorit de doul ori dupi botei, nu poate fi cteric. 17 aP.;3 VI; 12 Vas.c.M. - Prcsl:iterul sI nu ia parte la nun. tile celor cdsitorili a doua oartr. 7 Neocczareea. cAsAToRIA
ri IV-a e oprittr, 4 vas. c.M.
CINTAREA bisericeascl str fie lind. Cei ce clnti ln biserlci si nu strige, Biserici nn sc clntl clnteri neaprobate de rutoritatea bisericeasci. 59 Laodiceea. CiRCIUIIA, Clcricii nu au voie str intre ln clrciumd. Cei ce nr{nlncI !n clrcnzul clnd slttt ln '' ciunri, afarl de sii se afuriseasc:I. 54 ap.; cilitorie, 24 Laodiceca; 40 Cartagina. - Clericul care fine clrciumd, ori sii . lnceteze ori sd sc cateriseasci: I Vl. CELIBAT. Cei ce sitrt apfi de a fi clerici, pot fi hirotoniti Si daci nu slnt cisitoriti, lns{ dupd hirotonie nu rnai au voie si se cisitoreasel. 26 ap.; 6 VI; 6 \tas. c.l\i. -
Cel ce a frlcul- r'ot de celibat. llu 16 I\-; 1 8 se rnai poatc cisitori. Ias. c.]I.
-
nu este condilie Celibatul trarca In cler. 13 VI.
la
in-
CIITI\'IH. Daci o celnle este ridicatri llt tang di c5tre autoritatea dc Stat si aibi qi biserica ln vedere acest lu-
506
CI-CL cru gi tnr;uirlirea teritoriilor biseri_ cegti sri urnlczc ctlei poiilicc.1Z I\'; 38 \-I. -
T)acri o eetatc n fost onorttl-l cu titlul de \Iitropolie. atunci rsiel.riscopul de acolo se ya hucrlra tlc onoruri mitropolitane, i nsri prirr . l c e i t s l an u s e v a l d r r c e r r i c i o i t i r _ bire drcpturilor r echiului ffiiiopolit. M\-.
-
Sn nu fie cetate. 8, I.
.
rloi
Episcopi
cel ce a fost crisdtorit cu doui sUrori salt cll r) nepoalil r.lo sOrd. l 9 n p . ; 5 ' l c o f il . \ l e x .: c e l c e s _ a lltutilal. 22 ap. ; 1, I ; cr:l ce t ste dnr ctlit r.ria drsfrirrat sau lrlulter. {i1 ap.; {t \eocerz. ll: .l-eofil .\lcr.; 7, :itj Nichifor \lirt.: cel ce este surd srtu orb, 78 ap.; cel ce arc r l en t o n . ; t l a p . ; c e l ' c e c l r o t c z e t rlc curincl. 80 ap.: 2, I: 10 Srrrcliea. 3 Laodiceea: cel cr: :r fost bo_ tczat f)e patul (ic boalrl. l2 Neocezareea; cel ce s-a lep:jdat cle credint:1. firi a fi fost fortut. I ,\t. c.\t.; cel ce arc in farnilia sa n:enrbri cteroclocgi. lj6 Cartagina; acelR a edrr:i sol.ie a cornis un adulter, I Ncocezarcea; 21 loan Pr,stnicul; ecl cc, in copilirie a fost pingdrit dc cinev:t. l0 loarr Postni<:ul; cel care t furat bunuri publicr.). 42 Ioarr postnicul.
lutr-o
CINCIZECIfIE. ln zilcle Cincizecinrii trebuie si ne ruginr stinclo nu plcclnd g,enuirchiila prinrint. l0 l: frj \ as. c.lt. CIRCUIISCRIPT IILE ntSEnl(;E$t r. lnrpdrlirea lor sd se facd arlnctu-se ln vedere lnrpdrlirea politici n Statului. 17 IV: 38 \:I. -
Clericul care se castreazi nc sin e , s i l s e c a t c r i s e a s c d ,2 3 a p . ; 1 l .
-
Nimeni nu poate fi prirnit in cler, flrd a i se examina conduita sa religioasi qi rnor:rll, 9, l; 6fr \.as. c.11.: 4 Ciril Alex,
.
Ninreni nu are dreptul sd lntJeplineasci vrco funcfie clerieal{ Inainte dc a fi prirnit formal ln cler. 14 \:II.
-
Nimeni nu poate fi priruit, ln cler, f!lr{ o dcstinafie speciald.6 I\'.
-
Clericul nu poatc fi in acelari l irrrp, til ulur la duuri biscrici t 0 I\'; 1ir \ Ii.
--
Clericii striini sri rru sc rrrirrrcasci ( l e ( ' t r t r o a l l i l j p i r c o P i : ) . 1 ,! ) U ( ; r t r l.aginfi.
-
Clericul cirre se rrrutd in alt:i ua_ rohie. irrrP,rtrita loirrlr:i LpiscopuIui siiu, s:i fic sitit si sr lrrairoi e z c l i l p a r o h i a s l . i a r ( . 1 : r c i 'ni u rrea, siI fic clcourrrnicat. li ap.: Ij, t6. l;5. l0 l\'; Cun.3.\rrtiohia zice: si fic catcrisit.
-
Nici un cleric nu poatc plcca spre a se a$eza ll alt{ Iiparhie fird scriso:lre dc dinritere leanoniei) de la Episcoprrl srlu. Ccl ee nleaci firir o aslft'l dc scrisoare ii sc cateriseasci, ;rtit el cit qi Iipiscopul care l-a Jrrinrit. I 7 \-l; 10 \ill;13 lV.
crRcuMSTj\NJI.1,\cR,\\.ANTIi. picat-ele sivirfite cu neruqinare, se pe_ depsesc mai asprq. J7 Nichiior ltiit. CIRCUIISTANTA ..\TIiNU,\\ ili. cet ce_si mtrrturise$te singur pdcatul, ,oa ii supus unor epitinlii lnai blinde; iar celui ce, iu timpul peniten(ei cli clo_ vezi cle indrcpLlrro, i sc poate scurta penilenlei, 4, i Cirig. tle liTput _ ,\;ss1; 61 \'as. c.ll ; 13 Tcofil i\tex.; 29, 30 Nichifor ntdrt. .CITATIIi. Clericul carc estc lnr.inuit de . ceva, trebuie citat ln fata forului ju_ dccitoresc cornpetcul, jrculru a fi irt(lecat l)acli trtt se prezinlli, r.a fi i u d c - c a t _ ; i . p e d e y r s i tl n - l i p s : \ . 7 . t , r p . : l9 Cartugirra. poate fi orice ereltin vrednic, CLLRIC firrli a se avea i rt ,r,cdcrre rreantrrl tlin errc se trage. M \-I. -
'
.
.-
.
l u c l t r ' ; r r _ r a t cf i p r i r r r i t ; c e l r i t i r rnat la oc.hi sau rr'iuit la picior. 77 rrp; crt cc a lost lrr tnorl fortat c a s t r a t d c a t l i i s a r r d i r c j i , \ - an i i s c l r t faulen. 2l al).; cel niiscut tlirr flori sau din crrlsritoria a tlorra sau a treia. I Nichifor lldrt. Nu poate fi cleric: ccl ce s-a ctr_ s{torit de douri ori dup{ bntez, sau carc a ar.ut concubintr, l? ap.; 3. \:l; 12 \'as. c.)t.; ccl ce i_a cdsltorit cu o v:lduv{ sau clivorfdtd sau desfrlnati, 18 ap.; lt l-I;
lndrumitor
507
CI-; tndturnitor -
Dacd un elcric afurisit Inerge ln altri EParhie, 5i acolo c Primit firI scrisori de recotltandare' sa se afuriscasci, atlt el. cel printit' cit g i c e l c a r e l - a p r i n r i t . 1 2 ' 1 1 3a 1 t '
-
Clcricul care, hirotorrit fiind pe seattta unei biserici. nu \rea sI nteargd gi sli ocupc locul pentru carc a lost hirotonit sI se aluriseascir. Daci insri (Episcop fiind) se duce, dar nu-l Prirne;tc Poporul, atunci si fie :rfurisifi cleriiii actlui tinut 36 ap.; 17 Atrtiohia'
lntr-o unui clcric ficuti \umirea alti liparhie, fitri invoirea llpisco. , pului sdu, e nuII. 15 Sardica'
--
Clericul care litrrrghiScste sau botcazi in afarrl dc bisct'icI. f{ri sti fie cainvoirea lipiscopului, t . c r i s i t . 3 l ,5 9 \ I ; 1 0 \ ' l l ; 1 2 l - I I .
-
Clericul eare nu ponrene;tc la I-iturghie pe Lipisccpul sitt satt Ilpiscopul care ttu pottletteqte ptr \Iitropolitul sdu, sir se catcriseascli. 13-15 I-II.
-
tie Clerictrl c:lre se face Iiliovat desfrinare, sperjur, furl. sau alt p5cat de nloartc, sI se catcriseasci, 25 np.; 4 \'l;3, 32 \-as. c.11.; 18 Ioal Postnicul.
-
Ccl caterisit, dacai ittdrdznegte sd +si. hu . nuri taci sen'icii rlivinc, aibd nidcjdc... de reintegrare '. '{ Antiohia; 28 aP. ; 29 Cartagina.
-
Clcricul care sc lndelctnicegte cu sall cu descintec, Sau vrijitoria, cu ghicitoria, sau cu :rsttologiar si se atunce ditr Riserictr. 36 Laodiceea; ?2 \'as. c.l't-
-
Clcricul carc Petrece niui nrult tinlp ln alti EParhie fdri autori' . zalir EPiscoPului siu, str fie Pctlepsit. 23 I\'; 16 Sardica:
-
Clericul care e transierat de la o biserid:i la alta, si nu se arnestece ln chestiunile biscricii de la care ln caz cotltrar n fost transferat. se catcrise$te. 10 IV.
-
-
ninrio fird si nu iaci Clericul lnvoirea EpiscoPului. 39 aP';57 Laodiceea.
-
ftrrd cdldtoreacci nu Si episcopului. 41 Laodiccea.
-
SI nu cilitoreasctr f{rd nonici. 42 Laodiceea.
-
Clericul care defairnd pe Episcopul siu, sau pe un.alt cleric, sd sc cateriseascl' 55, 56 aP.
-
Clericul care nu se supune Episcopului sdu, si fie PcdePsit cu Petlepsele prcvtrzute cle eanoane. 8
$tirea
carte
ca-
lv. C,tericul carc fitct'
-
'
Clericul care defaimA pt Episcopul stru, gi separlndtt-se dc eI, face adunare ludeosebi, degi nu ;itie asupra Episcopului nici o vini VI; si se cateriseasctr. 31 ap.; 3l I Vas. c.NI.: 5 .\ntiohia; 35 T.aodiceea; 13, 1.1 I.ll; 10 Cartagina. Alte canoane spuu: sd fic anatema. 6 Gangra; 11 Cartagina.
' --
nu poate fi nrartor lntpoEreticul triva clericului. Un singur'martor nu-i suficient Pcntru a dovedi vi. novetria clerictrlui 75 aP. Clericul sd se desParti de solia dacri aceasta a collris adutsl, tcr. Daci nu se desParte, si lrlccteze din Preo{.ic. 8 Ncocez; 21, 62 ioan Postnicul. -
Alegerile clericilor se ftic dc clcr qi credincios;i. 6 Sardica; !9 9"tiagina;89 Vas. c.l\I';7 Tcofil Alex.
-
care refuzd pronlovarca Clericul cc i se facc dc citrc EPiscoP, sri fie sccs si Cin treaPla Pc cale n-a rrut sI o pl-trtrseascii.31 Cartn.gina.
COI!IER'J', Cel ce face comeri bisericii, si se afuriseasei'
tn crrtea 76 VI'
tllerieii sart ttronaltii, t;(tlfFLl(;ll',\l'li. care sc utlesc cu cei ce disprefuiesc sau vor'sd faci vreutr riu stdpinirii . dc Stat, sau altor clcrici, 'sI so catc r i s e a s c S 3. l a P . B 4 a P . ; 1 8 I \ ' ; 3 4 V I : l)e nu cste nttuti. CONCUIIINAJUL. aeeea, cei ce trtriesc astfel, sd se desIrarli. 26 \ as. c.\I-
Cel ce triicgte tn concubinaj cu cu sau logoditi femeia c{sfitoritl altul, e viuovat de adulter.3T Vas, c.ll.
508
CO-DE
CONSPIRATIU.
I'ezi
CATERt.STRE.
(;ON1'U\|AClE.
Lilcricul care estb citat in fata lonrlui judecrltoresc bisericesc si nu se prcziuli, ta fi jrriiecrrl in lipsd 74 ap.; 19, 72 Cartagina.
COPI I I despre care nu se tie dacir sl nt ,s boteza{i sau llrl trebuiesc }rotezati. 72 Cartagina. *
C_opiii rriiscu{i tlirr liitoare (dirr tlori), sau din crisdtoria a doua sau :r treia, tlaci tloreclesc viatd vrcdrricl de prcolie, pot fi hiroto_ niii. 8 Nichifor llirturisitorut. 'CREDI|ITA. 6 Neocezarcca; I II; 7 III; ' 2Cartag.;t \-I.
!I].CE. 91 \'as. c.1r.; TJ, \'I. CTI'TOR. 1 I-II. CUITINECATURA celor bolnavi de moarte si li se dea, chiar rl:rci se afld sub epitinrie, ca sf, rru fie lipsili de nterin_ dea .cea rnai de pe urini 13 I; 6 Ancira; 7-Cartagina; 73 Vas, c.trI.; 2, (irig. 5 de Nissa. - Clericul care cere platrl pentru Sf. :.:. fjuminecdturi, s{ se caicriseasci, 23 YI; Ghenatlic al Constantjnopolului. - Sf. Jcrtfit sri o srivirrseascd numai pcrsoane carc au ajunat. 29 IrI; ' 47 Cartagirra. -.' Celui bolrrar., in prinrcjdie de moarte, sc cuvirrc si i se clen Sf. ' Cuminecrituri, tchiar gi aupri cc .r gustat mlncare a. g N;ihitor l\Iirt. - Nuntai clericii au voic sri se curninece ln altar. 1g Laodiceea. rNu se euvine cilugirifclor s{ se lmprirtiiqeascddc Ia c:ilugdrul nrcsbiter tindr, cind acestl slujeste 9i tmpirtigcqte r. 23 Nichifor ftart. CUIIUL. L.-n.clericnu poate funcliona, in aceta$itimp, la doul biserici. Cei ce nu respectd aceast{ clispozilie, se cateris€tte. l.,.rccp[ie se adnritc numaj acoto unde cste lipsl de clerici, 10 I\';15 VII. CUSCRIA. este -irnperlim€nt la cisitorie, pln{ la gradul I}', inclusiv. De aceea este interzis s{ se cdsdtoreirsctrltatil
lndrumitor
si fiul cu nranra si fiica (gr. II); tat ; I l g i f i u l c u d o r r , ls u r o r i i g r . ' i I l ; ; r l o i f r a l i 5 i d o r r : is u r o r i ( g r . l t . t . C i , i cc llcsocot.cscaccastd rinduial{ rstr cadi sub eauon de 7 ani, firegte du_ pi ce s,au dcsp:'ir{ it de insotirca nel e g i r r i t ir . j , l \ L \ c z i s i I t I : b D N t . \ . DAllLL rlunrnczcicscnu se r.inde. Clcricul care ccre plati peniru Sf. (jurnineciturd, si se caterise:rsci,23 \-I; \.ezi si: SI\tO\ IIi. DEF-AINIARE. Clericul care defiinreazi\ pe Episcop, si se cateriseascd.55 ap.; 13 I.II. - Clericii inferiori, care defiinrcazi pc presbiteri sau pe diaconi, si . sc afuriseasc.i. 56 ap. --- Episcopul care clef{imeazE pe mitropolitul riu, s{ se cateriseasci. 14 I-rt. - Clericul care defiimeazl stdpinirea de Stat sau pe dregitori, si se cateriseasci; nrircanrrl sI se afuriseascd.8.1 ap. Clevetitorii nu au dreptul si acuze pe llpiscop. 8 Cartagira. - Clericii si nrr fie l_rirfitori.gg Vas. , c.,ll. Vezi 9i: DISPREJ'. DIiFECTII CORPOI].\LI]. Cel cc este vdtirrrat la ochi sau r:init la picior, dar are celelal{e calitili fizice iri psi. hice, poate fi elcric. ZZ ap. -- Ccl surd sau orb nu poatc fi cleric. 7E ap. DEGI|ADAtIE, Iiplscopulrru poale fi dcgradat Ia treapta rle presbilcr, cdci dacd nu e vrednic srl sdvlrgenscdSf. Iainc ca Dpiscop, nu cste r.rednic sri Ie_srivlrycasc:inici ca presbiter. 29 I \'. DEIIISIE. Iipiscopul, in pr.irrcipiu, nu p o a t e d c r n i s i o n a .$ t i a p . : 2 g l \ , ; 1 7 ,\rrtiohia; 3 Ciril Aler. -- Ijpiscopul nu poatc fi inlocuit declt dacri,;i di dcnrisia. sau daci e caterisit.16 I-II. DEPUNERI]. r-ezi si: CATITRISIRE. I ) l t Z l l l N A n l t . C e i c c p r o r t u cd e z b i n d r il n ' rJrsPrled. prin nesupllnorn falri rlr. autor.it_{[ilebiserirer;ti, sd lie prerlafi
DE-DI
lnilrumltor
509
autoritr'{ilor lu:r.:e;ti, pentnr a fi pe',. dapsili. 5 Antiohia; I I-11. 1'eei 1i: S C II I S } I . \ . I)F]S(;INl.ATON, DESIIACIIRE.\ 1'OnT.
I.rzi:
\:RAJI-I'OR.
CASATORIEI.
DIACONUL 2 ap.
YCZi: DI.
DF:SFRIN.{tlli. Clericul csrc se face !ide desfrinarc. stl se caterino!at . seascrl. 25 ap.; 4 \'l; 3, 32, 69 \'as. c,\1.; 18 Iorn Post. --.Presbiterul care desfrlneflr.A si fie exclus de la nrgiciunea comun{ 9 i s h f i e p u s i n r i n d u l p e n . i t e n fi l o r . 1 Neocezarce'n. .-- Cel ce se cdsirtoreste cu deslrinattr, nu poate fi elcric. 18 ap.; 3 \'t. ci a tlesfrinat, Cel ce e doredit srl nu se pronroveze ln cler. 61 ap.; ?, 36 Nichifor }lirt. l)acrl din gregeali a fost prontovat, sii fie exclus din cler. 3, 6, I Teofil Alcx. --
dacf, egunrcnrtl nu completeazi ac€st 55 Cartag. :. flgst. 11 \'Il;52,
care desfrlneazl llonahii sr't lie supu;i epitirniilor pcntru desfrlnafi, 4.1 \'1, Sd fie supugi epitinriei adulterilor. 60 Vas. c. JI.: sd nu se irrrpilrtlgeasc:l doi ani, in care tiinp sd posteascil 9i si fecrl m{tinii. 16 L;an l)oslnicul. \'ezi si: ADULTF:R.
DE AI.tlRlSIRE. DE,ZI-EG.\REA Clericul afurisit nu poate {i dczlegat declt dc lipisccpul care l-a afurisit, sau de urmaqul legitinr al acestuia. 32 ap.; 6 .{ntioh ia.
-
Nu poltc fuce ninric frlrA ordinul Iipiseopului. 15,30 ap.
-
Si nu se ntute dirr orag tn oras. f)acr1 pleac:I in altir Eparhie, f5in lnvoiren lipiseopulrri, s{ nu mai liturgltiseascrl, ci 1,s:\ se impr\rti;eascii ca un laio. 15 ap.; 15 t.
-
Diaconul carc-gi prlr{se+te perohil sa gi nici la invilarea Episcopului ntl lrea str se lntoarcrl tn locul de unde a plecat, si se cateriseasci. 3 .\ntiohin.
'. '
-.
.\u poate fi prinrit in alt{ Eparhie, flrd scrisoare de recornandare. 13 . np.
-
Carc-9i lapid{ solin, sub cuvint de cvlavie, sd se afurisease:I, iar dacr4 persisti, sl se cateriseascll. 5 ap.; 1il \'l.
-
r..u poate fi diacon cel ce s-a c{sdtorit de
-
Nu poqtc cunrineca pe preofi, lg;
-
Sd stea la scn,iciile divine ln urnra preolilor. Daci nu se. supune acestei dispozijii, srl piardi diaconia. 7 \'l; 18 I; 20 Laodiceea. Insrl in cazul cind cste reprezentantul Episcopului, \litropolitului sa1t al Patriarhulrri, la adun{ri afarir de bisericri (adici nu la serviciile divine), r,atunci i se la da cinstea ca celui ce suplinegte locul aceluia ). Deci va putca sta chiar lntre Episcopi. 7 VI.
-
Care c neinsurat. dacd declari ta hirotonir cl are de Ain
POSTULUI. DIiSLEGAIIEA Cel bolnavi slnt dispensali de a posti.69 ap.; 10 Tirn. Alex. (Dreptul DEVOI,UTIUNIIA de devolu[iune). Daci un Iipiscop sau Mitropolit intirzie sd instituie ccononr In Eparhia sa, sau si conrpleteze postu' r i l e n e c e s a f e ,s a u n u r c z o l v i c l r e s t i u n i l e biscrir,e$ti in conformillrte cu cano:rnelc, l)atriarlul pentru llitropolili si lipiscopii suft'rgani, sau \Iitropolitul pentru Iilliscol;ii srli, arc drcptul de u <'onrplctalrosturilc vacant(', satr de :r rezolva clrrstiunile bistricesti din acctr Iigrarhie, frlr:\ ierarhul resJrectir', l)c . ascmenea ryi Iipiscopul arc rlreptul rlr a iuslittri ct'onorrr In rninistire.
se hirotone;te de un lipiscop.
- - Carc s-a hirotonit necisitorit. nu se nrri poate clsitori, 26 cp.; 6 YI. \'ezi si: (ll.lilll(1. DIS(.. (.ilcticul care-;i insuseste si profa. ncaz{ Sf: l)isc, sil sc cclerisc:rsci, 10 l-ll.
510
DI-EG
DISPIiNS.{. Episcopul lrt' dreptl.rl de a Llispensa pe fiii sAi suflelesti dr' la obsetvarea anumitor prescriptii ca. n o n i c e .1 2 I : l i j I \ ' ; 1 0 ! \ ' I ; 2 , 5 , 7 Ancira; 6, 4it Cartagina: 1 \'as, c.\l.l 4, f>. 7 (irig. de .\issa. I)lSPRfiT. Clericul care dispr€luieste pe Iipiscopul siru ,si sc scp:trri dc cl. sI se cateriseascd; mireanrrl si sc afuriscasci.31 ap.: 5 .\rrtiohia; 10, II CnrI agina. l , l \ { } R T . ( . l e r i c r r l c o r e d i v o r t e a ? . f ,d e s o l i a . rc, rUn rnotiv de etlar.ie, si sc afurisglscd, iur rlacri stiruie tn gresealri, sA sc cate'riseascil. 5 ap.; 15 VI. . .
,-.. Irresbiterul cate, din nettiinli, a inchciat o ctlsitorie ilcgali, trebuit sii divorleze. 26 \'1.
'
- Clericul trebuic sri dit orleze tie sotia sa, dacl er a cornis ar_lultcr. D a c " i rn u t l i v o r l e a z d , i n c e t c a r i . d e a rnai fi clcl'ic. I Neocezareea; 21, 0! loan Postnieul.
.
Si procedcze cu. chihzuinl.ri cu cei : ., .ce, de buni .r-oie, igi mdrlurisesc picatele, 30 \ichjfor Ifirturjsitonrl.
Dt.r.\tlilCA. Clericul care llostette (post scc) Sirnbita seip Duminica (afari tlc Sirnbita \ l a r e ) , s i s e c : r t e r i s e a s c i1 r rnirelnul, si se afuriseascl'r. 6ii ap.; ;i5 \ l; .l)aci cinevl, l,eltnr. aicezl pnr"uti, ar a.iuna Dnrninica, . si fie analenra r, 18 Cangra. Dt'\h-liZDL'. Orice acliune i si lneeapi si srl sflr;enssi cu f)urrrnezcri. 'l \-t. IiCl)lC. 'r'ezi:A\ OC.\T. ECONO\I, Fiecare llparhle si aibi un econonl cleric, care si. chiverniseasci rverca bisericeasctr rdupd. socotinla . I i p i s c o p u l u i s r l r rr . 2 0 l\r; _11 \'lI. --
l)aci lipiscopul nu nurieFte cconom in llparhia sa, are tlrcptul s:i nunreasc{ llitropolitul econolr. in acea Eparhie, peste capul lipiscopului, sau Patriarhul pesle calrul Ilitropolitului. 11 VII.
-
*Venitul Bisericii vilduvite, sI sc ptrstreze nevdtjlmate de citre econonrrrl acelei Biscrici r. 25 I\',
D()Blr'.l ).i vezi: C-{-\lA'l',\. DO.I.{N-\. Iipiscopul .care. nfara dc fort:i majord, nu mergc la Sinorl, st\ f ie . .. rnustrat, frdfegte. 19 l\'; 8 \.I. DOVEZI L-\ .II DECTYI .\. Pentru n durt.cti vinovelfia cuir,a, se cer cel pu]in doi martrrri. tln martor nu e suficienl . ?.r cp.; 85 \'l; 1:12Oartagina. -
\irrrcni nu poate f.i pedcpsit friri a sc doverli vinovrilia Iui. 133 Cartagina. Yezi ;i lIAR't'OFt.
\lririre'Iatilrri, lmpreunir DOXOI-()CI"{. cu Fiul ;i cu Duhul Sfirrt u este ortodoxi. Actasta sc poate dor.edi cu Sf. Tradilic. !r! \-ls. c.fl. DI
-l
IO!NI(lt-'1, sji tlcr l icr:iltri pcnite nt tloctoria rluho,r'niceasci potriviti picatclor sdvirsitc dc actsta. l, 8 (irig., dc Nissa; 102 \"I; Ioan Ilrisoslonr. Indrnrtrr)ri a(hesato dnlrtir.nicilrrr. -. Si rlr (li\.ulge picrtele ce i-au l.ost nrirIurisitt' ln'frina Spotedoniei. 3 . 1 \ ' a s . c . \ t . ; 1 2 8N i c h i ! o r \ h r t : 1 3 2 C$rtagina. -
,
Sri se opreuscir de ln Sl . Ournine_ cituri, dtr si nu inlel'zi(:i intrnrea in biseriqi celor. cc rnirturisesc pdcatc grcle, ascllnse. 2g.Nichifor ]lirturisi torul.
Indrumitor
are datoria dc a suprarcghea llct-l\lIiNLlL pc cilugtrri. Cei ce neglijeaz{ acer-sta datorie, sirfie afurisit. S l-ll. -.
Care prirnegte pe cincva ln ruohahism, .f.{ri ir li ficut rrcenicie (novicial), sd fie inltlturnt din egrrmerric.5 I-ll.
- - (:iilugirii care ies rlirr rrrinistire tirir 1l\'oierea egurnenului, rsA se supunir epitinriilor .cuveniler. 4rl \ l. -
Iigunrenul care risipegte . avetea nrinistirii, sau o r-inde, id fie izgonit rlin rrrinistirc. 12 \'ll.
-
Iigumenul carc r prcsbiter. are r-oie sir sivirseascll hirotesic de <:itc[ ;i ipotlircon. ln ntindslirea sa. 14 \'Il; 6 \ichifor Mirt. llgurncnul carc prinre5te lu mlnrispentru barri, 1te cei ce intrl't tire, in rnortlhisnr, sii sc tjateriscaseir. I fr \'tL
-.
Se numette de Episcop. 80 Cartag.; 1 I-II.
5ll
EP Indrumitor *
Ilpiscopul ntl are voie sd puntr egltmen Ia o minrlstire din EParhia ' sa pe un cilugir din nlttr Eparhie, dacd acesta rtrt nduce scrisorte de tlemitere de la lipiseoprtl eotrlpetent. tl0 (larlagina.
-
l.eg{tura pusil de egumen .rsupra unui c:ilrrgir. poate fi dezlegati de al ConstantinoEpiscop. i \ie. polului.
,
.:
Sd nu fie instituit ln Eparhia al clrei Episcop e lnce t.n functlune. 1c I-il.
-
5:i nlr I ir ora;. I |.
-
Episcopul carc refuztr str-si ocupe scaunul pcntru care a fost hirotonit, s:1 se l{uriselsci. 36 ap.: 1? . \ n t i o hi a .
-.
l)elinc puterea sulrtcmi tn Ilparhia sa. r(llericii sh nu sivlr$earci ni^ mic fhrri in\.oirc:r Iipiscopului, cdci c[ este cel c{ruia i s-a rncredinlal poporul l)ornnului 9i de ln el se va cere socoteall pentru sulletcle lorr.34 ep.; 8 I\'; 31, 102 Y I ; 1 . 1\ ' l I : I A n t i o h i a . , ' .
este condus:i de Episcop. I .\nnP.\RI{IA tiohia. -
Iipiscopul nu are voie rtl mearg{, nepoltit, ln Eparhie strtlinl 9i si se amestece tn afacerile acelei Iiparhii, 35 ap.; 2 Il; ?0 \-I; 18 --\ucira; lJ. 1l Sartlicn; 1iJ, ?? .\nt iohiu.
--
cimpdrlirea parohiilor (Eparhiilor) urmeze alcltuiribisericepti sl lor civile ;i de Stat a. 17 I\'; 38 Yl.
Are putcre asupra mlnistirilor $i cdlug{rilor din Eprrrhia sa. 4, 8, 24 lV;41 \:l;12, l7 Vll.' tle Eparbie, Care nu se ingrije;te si se lipsqascA de comuniune. 123 t)rrrtagina.
EPILEPSIE, Cei ce sufilr de epilepsie cron i c i l , n u p o t f i c l e r i c i . ? t r ta p .
Si nu se ocupe cu afacerile proI.l'ii, ln dauna afaccrilor biserice;ti. ;1 Cartaginrl.
EPTSCOPIE. Episcopul care zideste mltsf, se ndstlri in paguba Episcopiei, . I-lL cut'enite,r, ? supuni cert{rii Iezi qi: EI'-q,RIIIE.
I lirotone;te clerici pbntnr trel.rtelth ' i s c r i c t , l ti . ! n p .
SA fie hirotonit de lrei 66 l; 13, 49 Oertagina.
-
Cel ce ajunge la aceast{ demnitat€, prin bani, si se cateriseasc{, (atlt dinsul clt ;i cei ce l-au birotonil, Fi sd se laie des:lvlr;it gi de lii lmpirtrl;ire r. 29 ap.; 22 \-I; 5 YlI.
,
.
-
Episcolri.
Sn fie exanrinat incinte de hirottinie tle c5tr(: ,\litropolit, spre l se constata tlacir cttnoa;te bine . sau nu Sf. Scripturi si canoanele. 2 \-Il; 12 Laotliceea.
-
in tcrInstituirea lrebuie ficttti men de 3ltttri rle la (latn vscnntltrii. 25 IY.
-
intelirnar s{ l}tl line lipiscopul sclttnul viiduvit, ci si stt stridtliascil, ca cel nrult intr-un &n, si lic ocupat cu litrtlar. 7'l Olrtagina.
--
in localitdti Sd .nu fie instituit rnici. 57 Laod.; 6 Sardica.
,
toatc
(lare hirotoneqte r':r urmas lr episcopie pe o rndl a sa, sil se {rfrlris en s c i , 7 t i a p . ; 2 3 A n t i o h i r .
oS.i se hirotoneasci tn preEPISCOI'IlIzenta a doi sau trei episcopi r. 1 ap. -
rlrri Ipi:t',r1ii Intr-lrn
,-, (lxre repeli o hirotonir vrlidi, se catcriseirsci. 08 ap. . --
s*i
Care hirototrcllc sau trttmcslc pe cine!a intr-o funclic bisericeascA sit se caterisersci, pentru plati. 2 I\ I 22 \'1.
--..\rt' dreptul .lc r jtldccn pe clericii diu liparhin sa. ,5 I; lr l\'; 10!, Vl;14 Sardica.. -
Si
.iurlece dupri
, 1\ ' u .
ttreptete.
5
I;
-
Sir nrr { on(l$lllne pc nirneni, fdrd t l o v e z - is u f i c i e n t e . 1 3 3 O a r t a g i n a l 6 I cufil .\L'r.
-
Care facc hirotonii in altri Eparlrie, firi insoirea cclor ln drept, s i i s e c a t e r i s e a s c Li J i a J r ; l 3 . \ n t i o h i : t.
-
Si nu-9i itttind:i .ittrisdiclie asttpra altor biserir:i, afari de. Eparhia
5t2
EP. lndrUmdtor ' s a . ' 3 5a p . ; 2 I I ; 8 I I I ; 1 2 V I ; 1 3 Antiohia 56 Cartaglna. -
Care se anrestecdtn altd Eparhie, 'fdri .lnvoirea forurilor conrpetente, si se catcriseascd,.13, 22 Anliohia; 2 f I; 20 YI; 18 Ancira; 3, 11 Sardica. - (lare prinregte clerici din altc Eparbie ftlrii carte canonicd, si s e a f u r i s e a s c l , 1 0 a p ; 1 6I ; 2 0 I \ ; 1 8 V I ; 3 A n t i o h i a ; 1 3 S a r d i c a ;b 4 , 80, 90 Cartagina. - Care purie (slujitor (bisericesc) strAin, din altd Eparhie, tn vreo treapti, frlr{ tnvoirea Episcopului siu propriu, accst fel de agezare sd sc considcre nuli r, iar Episcop.ul care a t{cut instituirea, sd fie . admonestat.15 Sardiaa. - Sd fie necds{torit. 12 VI; -
-
'-
- \ u a r e v o i e s i l m b r t r l . . i S e z ev i r l a r l c s c h i n r r r i c , d r , r r a m ^ c ec l e c h e r r r a t sii conducd, nu srl fie condus. cum . , slnt monirbii. tDacrl vreul lipis_ i.rip... :rr r-oi si se pogore la t.iala n t u l l a h i ( . c ; r s ( . i ls i s l i i n d e p l i n e n s c i locul pue:iinlei, {rcesla s:l nu ruai rribi J:rctcrrlie l:t tlernrritutc:r :rthicreasrl r. 2 Sirr. local .din C-pol . (Sf. Sofia).
Cel ce este ales Episcop dacl este ' cCsitorit, trebuie sA se .despart{ de solia sa, iar ea s[ intre ln . minAstire. 48 VI. Averea Episcopului si fie deosebittr de avere:r Eparhiei. Episcopul poate lisa pr.in testament averea sa cui voiegte. 40 ap.; 24 Antiohia. Nu o poatc lns:l lAsa prin testanrent eterodocsilor. Daci o 'lasi acestora, si se pronunle, gi dupi moarte, anatema asupra lui, 81 Cartagina.
-- lipiscopul e dator si poarte grije de alerea bjscriceasci 38, 41 ap. . Sd o administrczc cu lln econonr cleric.26 IY; 11 \ II. - S{ nu vlndtr avcrea bisericeasc{ firrrl Etirea Sinodului gi a presbi'terilor sli. 33 Cartagina.
-
Are dreptul si m:ireiisci sau sii rnicporeze pedepsclcrbiserice;ti si si S'raliezc pe penitenfii c&r.e se
-
lipiscopul in principiu ]tu poate rlcrnisiona, 36 ap.; I ? Arrtiotiia; 3 Ciril .\lex. ln cazrrri 1icntru n)otive cxcelltionltlc, poale drntisiona. t18 Oartagina. \'ezi $.i; Dn\llSIE.
--
Dri clr:ricilor scrisoarc dc denitere (cnnonici). 17 \'l; scrisoaie de p a c e , 1 l ' I V ; s c r i s o a r ed e r e e o n r n n _ ,lilrc. I I lV; 12 ap. Nu potle fi dcgradat la treapta tk. presbiler, crici tlac:i nu c tlemn si siivir$earici Sfintcle 'I'aine ca .Episcop, llll este dcnrn nici tle prestri.ter. 8 I; 29 IV.
--
Cel care e acuzat, si fie judecat de Sinodr 74 ap.;9,: 17 I\-; lb Ant i o h i a . 3 S a r c l i c e .\ ' e z i ; i : F - O R U R I JUDEC,lTOIlniTr, APEL.
--
Dacri nu se 1;rezint{ la forul de judecatd la care q citat, sd fie judecat in lipsi, ?.1 .ap;; 19 Carta_ glrra. Nu poate fi caterisit db cloi lipis_ .copi. 1 Sin. clin C-pol
- Care, prin viclequg cauti sd se mutc de la o liparhic Ia alta, sA Iic pcrlel,si{ astfcl ca
Are drcptul de a pregiti Sf. I\lir. a consacra fecioarele, a sfinli bisericilc ti :r gralia pc pcnitetili. (i, 4'i, 726 Cartag.
' - Si dea certificate dc hirotonie persoanelorpc care te hirotonette. 89 (.artugina.
lnire episcopi, intiietat[ri sri o aibd cel lnai vuchi hirotonit, g0 Clrtaf.iin:1.
-
-- Sd lnvete pe fiii sii sufleteEti, mai ales ln Duntinici, crcdinla ortodox{. 19 VI. -
-
*
Si nu-gi mute regedinta din krcul . stabilit (catedrald), in alti loca_ litate din Eparhic. 71 Carlagina. - Oare lipse;te nrai mult dc {i luni din Iiparhie, fdrrl rnotivc bineculintiitC, r,srl ie instr{irrcze dcsilr'ir-
513:
EP-ER lndrumtrtor
si cerceteze cu nrultd bdgare de.sea-: md pc cei pAcitogi qi si Ie dca ast-.. ftrl de epitinrii, care li aduc cu citrnai multtr r:gurintd gi sigrrrauli la caIea b inclrri. 102 \'I. .:
-sit de cinstea qi de demnitatea de lipiscop l, 16 I-II' --
Ereticul nu poatc fi rrrartor lmpotriVa Episcopului, ?5 aP.
-
Iipiscopul poatc fi acuzat tlunrui tle oanreni vrednit:i de. crcclinfi' 7'1 ap. Nrt poatc fi acuzat dtr erctici, ex c o s c h i s m a t i c i , a n a t e n t a t i z . a fi ' lrrulticaIi, de cci ce stau sub ltcu7.i, tlc itnorali etc. 0 lI; 21 IY; tl 128, 219 Cartagina.
Si fie in conformitate cu,pdcatele s{virgite gi mirl-rlrlsit€ de pcnitent. I Grig. dc Nisu.
-
, 1 :
.
EPISTOI.EI.Il CANONICE sint dt' trci fcluri: 1. de reconrandare. 2, dc dimitere (canonice), ;i 3, de Pace. ---
--
-
.DacA vreun cleric sau laic, afurisit slrrr ne;rritttit, ducindu-se ln altil celalc, se I a prirni fit'rl scrisori de teconrandare, s{ se afuris e a s c l t , .9 i c c l c e l - a P r i m i t ; i c e l ce s-a prinrit r. 12 aP. Nici tut clcric si nu fie primil- tn alti Eparhie, fdrd scrisoare de re11, 13 I\r. conrandare. 33 aP.; Episcopii din Africa s{ nu cdl{toreascd la Roma, fdr:I a avea de In . primatul lor scrisoarc ude dimitere sau de reconrandat'c>. 23 lormald Cartagina.
i
Nici un cleric (Iru are toie sd se aqeze ln alti bisericS, fdri scl'isoare de tlimitere de la EPiscoPul sdu r. 17 VI.
-
-
Clericii sileilor, sori de lor. 106
care nlerg. la curtea Vasi nu meargi fArd scridimitere de la EPiscopul Cartagina.
-
tS{racii ;i cei ce att rtet'oie cle ajutor... si ctrliloreascd numai cu epistole biserice:sli de pace r. 11 lV'
-
tNici unul dintre striini si nu se (scrisori) de pace r. primt'ascd fir{ 7 Antiohia.
.r
rPresbiterii rtrrali se nu dea scricitre declt nutnai sori canonice, Episcopii lnvecinali sd trimitd scrisori; horepiscopii neprihrini!i lnsd' sA dca (scrisori) de pace r. 8 Antiohia.
.
-
EllE\llTII care cntrt.ir:r:j sa[clr ;i ora;ele, fdri rost, sau sai intre in nrlnistirc, sau sd fie. alurrglf i in pustitl. 42 Vl. \czi ;i: ll()\.{l I. ItRETICI. preuni riar. de rici, sri
cAnTE C\NONICA.
,
Cei ce au prinlit de ll DurnEPITINIIA. nezeu puterea de a lega 9i dezlega,
Clericul crir'o sc la lrri,t:r lmcu ereticii, sd se afuriscasc:i, le va da voie a lucra.ca clese. cateriseasci >. 45 ap.
- - Clericul care intrd ln. casa de rugriciuni a creticilor, ca sd se roai4e, sd fic caterisitl nrireanul sd lie nfurisil.6l ap. --
lictezul creticilor si schisrnaticilor nu c valid; 46, 68 ap.; 1 Cartagina (Ciplian).
-'
Hirotonia 68 ap.
-
Ctericul care adnrilc botezul sau jertfa ercticilor, sli se cateriseascil. 46 ap.;
ereticilor
nu
e
I'alid{,
-- Erct icii carc se qol'r'crtesc la Ortodoxit', se prinrcsc: ruiii prin ungerea cu Sf. Mir, allii prin Botez, iat alfii, daci clau scrisori de r r n a t e m i z a t ea c r c z i c i l o r . 1 9 t ; ? 7-8 Load.; 1, {7 \'as, It; .95 VI; c.M.; 3 .\t. c.\1. -l
Eriticii llu pot Ii rnartori irnp0triva clericilor. 75 ap.
-
Nu pot ridica.acuzJ, bisericcsc, lnrpotrir.a 1I;120 Cartagina.
--
Faf{ de creticii intolct'ln!i ;i terorigti, b:l se ccard ajutontl autoritilunreqti. 93 Cartagina. lilor
- - Clericrrl si fIr{ nu cil5torcascd cartc canonicd. 42 l-oad. ' Yezi gi:
::
, )
.liPiscopnl are dreptul si mdteascd sau sd mic;orezc epitirniile, pre'curn. Ei sd graliezc pe peniterrJ.ii c&r0 se cAiesc sincer de p{c:rtele lor. 12 I; 1ti I\'; 102 \'I; 2, 5, 7 ,\ncira; 6, 43 Cailagina;2, 54, 71, 8.I, 85 Vas. c.\I.; 4, 5,'7 Grig. de Nissa; 3 Atanasie C,l{.; 3 lo*n f o s t r r i c ul .
cu cllractor clericilur. 6
5t1
ER-FO
ERBZIA.
Anatema
sl fle orice erezie, 1 II,
EXAIIIiN. Cnndidalii Ia intrnrea in cler trebuicsc exaniinati din punct de vedere tnoral ;i inteleclual, inainle tle a li hilotonifi. I I; 33 VI; 12 Laodiceea; 1B Cartagina; 89 Vas. c.lt.: 'feofil 7 Alex.; 4 Ciril Alex. EXCOTII-'NICARE (sau Alurisire). depsesc cu cxcontunicatea:
Se pe-
--
Clericii care se muti la alte biserici qi somafi fiirrd, nu voiesc sd se intoarci la biserica pentru care au fost hirotonili. 16 I; 20 I\'. - - Ilouahii care tlesconsirlerii norrnele canonice ale Bisericii.4 I\'. llonahii si nronahiile care, dupir c e a u f i l c u t t ( , tu l , s e c i i s i r t o r . c i c , 16 IY. --
Episcopul care prirrregte clerici dirr alte Eparirii, lird ltrvoirea Epist:opului de care depind acei clerici. 20 IV.
*
Ilpiscopul care refuzA si se ducd la Eparhia pentru care a fost hirotonit. 36 ^p.; 77 Antiohia.
-
-
clericilor. 6 II; 128 \:ezi qi: AFURISIT. FII\IEIi\ --
-
-
ltireanul care se abtine de la nun_ t{, carne qi vin, fiindcd le eonsidertr pe acestea lucruri Jlicritoose. 51 ap. Femeia carc se ntdritC eu fratele birbatului ei ;i nu se desparte de el. 2 Ncncezareea. Yezi ;i: :\FLIRIS I RE.
*-
,
-
Clericul sau laicul care este :rfurisit, dac{ se duce ln altri Eparhie gi acolo e primit fdrA scrisori de recomandare, si se afuriseasc{ cel ce l-a printit. 12 ap., iar afurisitultti si i se prelungeast'ir afurisirea. 13 ap. Cel ce a fost excomunicat dc Episcopul s:Iu nu poate fi primit de alt episcop, plnA clnd nu i se ridicr{ pedeapsa de crltre forurile ln drept (Episcopul sau Sinodul), 1ti, 32 ap.; 5 I; 3, 6 Antiohia; 18 Sardica. Excomunicatul nll poate ridjca Acuz& cu caracter bisericesc contra
Cartagina.
str tacir ln bisericil. 70 yI. SI nu intre in altar. 44 I.aodiceea. Cdlugdrilele au \.oie sir intre.15 Nichifor XIirt.
FORL'RILE JI-DECiTORESTI. Episeo_ pul care rva fi acuzat cu ceva dc cdtre oameni vrednici de creclinld I si fie judecrt cle Sinod. ln acest scop el r_a {i citat ;i aucliat. Daci lnsi nu se prczinti in fala Sinoduluj, dup{ prirna citare, va nrai Ii citat lnci de doui ori, gi daci nici tlrrprl aceasta rnl se judecat tn lipsd. 74 a1i.; !r_e3inld, va fi 6 II. Daci nu se poate lntruni SinoOui din diferi te_motive, alunci si se jrr_ dece..acel .Ilpiscop cle l2 Episcoiii. prebiterul.(in^apel), cle 6 Episcopi,'si diaconul de 3 Episcop;, ti, lO, ttiO ,", Cartagina. l)resbitcr.ii din Tripolitania judece de b episcopi. 14 g I nlt.
sii se Cartr.
.
-
Sentinfa datd de Sinodul provin_ ci:.rI, cu unanimitate de voiuri rru se poate apela. 15 Antiohia.
--
Iipiscopul nu poate da sentinta ln_ tr-o cauzi tn carc este inleresat personal. 102 Cartagina.
i', *
,
-
I* c
judecAtoresc care poatc ca_ foml terisi pe Episcop, este Slnodul. 1 Sin. din C-pol din anul 394.
--. f)ac{ asupra sentinlei contra unui Iipiscop nu cad de acord toti menr_ jl'ji Sinodrrlui, atunci Ilitrbpolitul sd rnli..iut-ite clli\.a Episcopi, (jin raparnulc tnvccinate, gi ac.egtia sri judece, lmpreund cu Episcopii pro_ vinciei respective, chestirrnea corr_ lroversalii. 1"t Antiolria.
EXCOIIUNICAT. Cel cc se roagir irrrpreund cu un excomunicnt, sd fie afurisit. 10 ap.; 2 Antiohia. -
lndrumitor
Clcricrrl care are litigiu cu Epis_ copul, sri se judece de ,sinoriul l\ti_ tropolitan. Episcopul, sau alt clc_ rtc, care are neintelegeri cu IIitropolitul sri se adreseze Exarhului sau Patriarhului gi acesta si ju_ clecediferendul. g, !7 IV; 6 II; Episcopul eare are vreo neinfele_ gere cu alt Episcop s{ se judece de Sinodu^l d_ecare depind arnbii Epis_, copi.3 Sarclica.
t I
515
Indrumitor
FU-III
Episcopul arc dfcptuli de a judcca p e c l c r i c i i d i n I i p a r h i a s a ' 1 3 2a p . ; 62 Cartagina. Oci pcdepsifi de Iipiscop, dac:i ntt sint nlullumitri ctl sentinla ce s-a dat inrpotrila lor, sau la . .pot lace apel Ia illitropolit, Sinod. 5 T; 6 Antiohia; 11 Sardica.
. -
. --
.Jrclecarel clerjcilor se l)oate fact si in absen{a lor, daci t:i rcfuze si sr prezintc la jutlecatd (77 Cav tlil{iDa), rlar si iIr absenta reclatttarrlultti, tlacri ret:lantantul cere sri tic jutlecat. 100 Cartagina.
fost,pedt'psite de Episcopii ortodocsi. csie fiirl 'r'aloarc. 5 III. \'ezi qi: .\Ii.SQLUJ'IUNII, EPITI]1ili. I{Al\.\. Clericul carc ntl poartd h:tina . dcstjnati clericilor, sA se.suspende pe o s i r p t A r n i r r i .2 7 V [ . -
--.l3lrbafii s{ nu sc ltnbrace ln hainc fenrcie;ti" nici letneile in hai-
-'
.luclecata biscliccascd sd se facit tr)l(loauila itr <'onfornritatc cu presscripliilc ca.nortice. 1 Ciril Alex.
,,
--
I)ulrovnicrrl ;i judecdtorul llisericesc sir fic cu nrultd bitgarc tle seaInti cind judccit pc un picitos' ca boalei. sii-i dea lcacrtl potrivit 102 \'t.
.'
In c,rz cri jutlccurce cttiva Intr-o anunritd localitate ar da naqtere la tulburliri sau la influenfe asupra judecitorilor, judecata se poate . . face intr-b alti localitate. 30 Cartagina.
. ri -
(,lericii care reluzd sd se supund forurilor de judecatd bisericeqti, si se cateriseascd. 15, 104 Cartagina.
.
- Stdpinirea de stat poate dispune, ln caz de nevoie. si se tntntneas.cd Sinodul episcopcsc, pcntrtt a irrdcc:r vrcun cleric. I 0{ Cartagirta. \ezi ii: AI)EL.
"
cotettc accasti nortni, si se cal e r i s e a s c i r: r r ri r c a n t r I s { s e n f u r i seasc5. 6i \ I. --
Clericii sd se lnrbrace' modcst. Cei ce se lmbrac{ ln haine strdlucitoare (de nritase) sd lic supirgi epitimiei. 16 Yll; 27 VI; 21 Cangra'
'.
HIROTESIA. Egunenul, care e prcsbitcr, poate hirotcsi citeli si ipodiaconi pen. tru mtndstirea sa. 14 VII: 6 Nichifor llirt. Episcopul sd fie hirotonit HIROTONIA. in prezenla a 2 sau 3 Episcopi. 1 ap. Canoanele; 4 I; 3 \rII; 13, 49 Carlagina; 1 Sind. din C-pol din anul 39.{, prev{d si fie trirotonit lrr prczelrla a mai multi episcopi. I-Iirotonia dacri , . nu se firce clupri prescripfiilc canonice, *sir ntr aibi tiric r. 19 Antiohia. ,-- Presbilerul, diaconul ;i ceilalti de Iipisclerici, si fie hirotonili .copul cparhiot. 2 ap.
trUR'f . Clericul care f uri, sd sc cateriseascd. 25 ap.; 42 Ioarr Postnicul. -
Ohlugirifele sA nu sc itnbrace in haine luxoase. 45 Vl.
-
Episcopul care face hirotonii alasa, fdrd lnvoirca rd de Eparhia respectivj, sd se caEpiscopilor teriseasc.i qi el qi aceia pe care i-a hirotonit, li5 ap.; 16 l; 2 ll; li III; 13, 22 Antiohia; 3' Sardica,
Cel care furd din averea ob;teascd sau bisericeasc:i, si nu fie primit in cler. 42 Ioan Postnicrtl.
o Poate PENII'ENTILOR GRATIEREA ' f :rce Episcopul. 6 Cartagitta, Preottrl poate gra!ia nuntai in cazltri cxceplionalc, ;i atrunre ln lipsa Episcopului,9i cind;rcnitetttrtl e pe patrtl de m o i l l ' t e . 7 . l i l ( l : t tt a : r i n a . . -
-
Episcopul are dreptul de- a reduce epitimin cclor ce si ciiesc sincer c l ep i c a t e l e l o r . 1 2 I ; 1 6 I \ r ; 1 0 2 YI;5 A n c i r a ; 7 4 Y a . s :c . N { a r e . Graliclea acortlatl de ctrtre lipiscopii eretici Persoanelor care au
. ,.
._ .Hirotonia 68 aP. -
-
ereticilor
nu
c validd,
nurnai clac5 e lAcutd E valabild de persoane care au lrirotonia cle Ilpiscop. 18 .Sardica. Sdvirgitd de un episcop caterisit, 'Ieodor valabili. Studitul. ru-i
lntreb. 13. la *- Nu .se repct{. 68 ap. 9i 48 CarRnsl:
tagina.,
F
516
HO-IM -
Si nu fie lmpdrtlgitit ap.; 2 L
-
SI nu fie lmptrrtdqit{ acelora ee au fost hotezali ln tlmp de lroali. 12 Neocezareea.
-
SI nu fie tmpdrtCgitA acelora care s-au jurat cA ntr prlmesc e fi hirotoniIi, 10 \'as. c,II.
--
Clericul care a fost hirotonit pentru bani, sA se cateriseasc{ gi el gi cel ce l-a hirotonit. 29 ap.; 2 I\';22 \'I; 19 VII; 90 \'as. c.M.; Ilnciclica lui Ghenadie al C-polului; Scrisoarea lui .Tarasie al C-polului.
neofiltlor.
80
--- Ilirotonia este piedicA legalA pentru cdsetorie, de la ipodlacon ln sus. 26 ap.; 6:\tI; 1 Neocezareea. -
-
-
Str nu fie lnrprlrldgiti decit nrrrnui dupA un examen temeinic al caldidatului gi daci se constati cA el Intnrnegte .toate conclitjile inter Iectualc ti rnorale neccsare clericilor:9 f.; 33 VI; 12 I.aod;. 1E Cartagine; 89 \'as. c.[I.; 4 Ciril Alex. lnrpdrtdgiti delui ce rrrr Intnrneite condifiile necesare esle llecunonic{, iar respectir.ul se t'xclucle din cler. 9, 10 I.
-
-
!q, ;rrin celelalte trepte 10 Sardica; 17 I-lI.
firi
-
Hirotonia lntru Eplscop sA se lmpdrtAqeascd numai dupii ce candi_ tlatul a trecut, ltr chip reglemen_
Ilirotonia sd nu se lmpdrtiiseasctr persoanelor carc au in farnilit: rnenrbri eterodoc$i. B6 Cortagina.
se
Poate hirotesj citeti, ipodi.aeoni si exorcjsli, clin Incredin{area Episeopuiui. 14 ylI; 10 Antiohia.
-
Poate da scrisori tiohia.
-
Sd nu fttri ninric IIrd stirea lipis:gprtlui rliu cetate. 57 I*aodiciea; EO Yas. c.li.
cle pace g .dn-
vezi: DEFAIIIARF:.
InRosILIrr,
vezil pROFANARI].
29 Iy.
IER'IARE, - l ' t E RvEe .z i : A I I S O L I T T I U N E , I\IPEDll{ltN.l'n
LA
cRA_
cA.SA'rORIIi
stnt:
-
Alienalie nrirrlaltr. 2, B, 4 Tirrrotei Alexandrinul.
'
I.lprn consinrfrlnrintului :Jtl,40,42 \'as. c.II.
-
Cisitoria existenti legal. gZ, 93, YI; 46, 27, 80 yas. C.M. - Hirolonia. 26 ap.; Neoct.zal.eea.
pdrlilor.
6, 18 Vl:
-
\'otul castitiliii. 16 I\-; ,t4 VI; Ancira; 6, 18 Yas. c.1\{.
-
Postul PaEtilor.
--
Sdptinrlna 66 \rI.
-
1 t9
52 Laodiceea.
primi
Ildpirea. 27 IV; Yas. c.NI. -
BArbatul a cdrui sotie a comis adulter, nu poate fi hirotonit, g N eocezareea.
-
HULA,
Episcopul care a fost hirotonit pentru un l.inut, si Du pretind.ri pentru sine gi iilte linuturi. b0 Cartagirra.
-
Cel nelreclnic, fiind hirotonit, depune. 9 I; 3 Teofil Alex.
,
este
destinalie. e
-
*
-
Copiii din flori sau din clsdtoria a doua sau a treia, dacd au viatrl vrednicd de preofie, pot fi trirotonifi. 8 Nichifor ll{rt. Hlrotonia flcutd nuld. 6 I\r.
preolefti.
HOITEPISCOPL'L (\-icarrrt Episeop) poate sdvtrsi hilotonii nunrai cu tucur,iinta_ rea Iipisco;rrrlrri. l3 Ancira; tig \ as. c.ll. Dacii ltirotone$te fiiri aceasli lnerl\-iinlarc, sd fie caterisit. 10 Antio_ hia.
Cel ce nu Cunoagte bine Sf. Scripturd Si canoanele gi nu are calitritile moralc necesare, sd nrr fie birotonit lntru Episcop. 2 \.11.
--. Originea sociald a cuiva nu piedic:l la hirotonie. gg VI.
Indrumitor
dup:i 92
Pagti.
VI; 22, 30
L ogoclna. CAsilr_rria cu altuia e opritd. 98 \-I; Postirrcul.
logotlnica 2l Ioan
Rudenia de slnge plnd la gradul .1 (verii primari). b4 \'I. Este inter-rrqll zisA cdsltoria lntre nepot ;i lnri_ " : .' turs{.. 11 Tim. Alex.
IM*JU *
It7
lndrurnltor
ptn{ Ie gradul IY: lncruscrirea tata qi fiul cu mama gi fiica' (gr. 2); tata gi liul cu dorri surori; mama ;i fiica cu doi frafi (gr. 3); doi frali cu doui surori (gr..1). (lisdtoria lncheiatd tntre cei lrrrudifi (rudenia de slnge r;i cuscrie) ln gradele de mai sus se desface, iar rcspectivii tsd cadd sub canon 7 ani r. 54 VI; tFeme ia daci se va nririta cu doi frati. sd se seoat{ (din eomuniune) plnA la moarte r. 2 Neoeezarcea. tCel cc e luat pe sotia fratelui sduo nu se 'r'a primi lnainte de a se despdrfi de ea r. 23 Vas. e.ll. Cel ce se cdsdtore5te . cu sora primei sale solii, si fie supus peclepsei adrrltcrului. 78, 87 Yas. c.f{.; 11 Timote i AIex. Fiul si nu ia de sotie pe concubina tatdlui, nici tatil pe concubina fiu\'as. c.trI. lln sot rru se lui.87 poate cisitori eu soacra sa, sau cu fiica so!iei sale dirrtr-o altA cisitorie. 87 Vas. c.trI.
-
Rudenia spirituall plmi in gradul 2 (nag qi manri vddur.i a finului), .53 VI.
-
Deosebirea de religie. Cdsitoria cu creticii e interzisd. 1.4 IY; 72 VI; 23 Ioan Postnieul.
-
Cel ce lncheie cisdtorie cu persoand cu care gtie cd e lnmdit, In gradele In care canoanele opresc cdsltoria, iva primi epitirnia adulterilor r. 68 Yas. c.M.
.
--
Clericul sC nu binecuvlnteze eisitoria la tncheierea eirela se opun iurpcrdirnentc canonice. 11 Tirn. Alex.
-
Cei ce irrcheie cisdtorie, de eenonicitatea cdreia slnt gre;it convingi, sd l.ie tlatafi rnai bllnd. 26 VI; 27 \'as. c.\1.: 13 'fcofil Alex.
IlrPEUIliENltt DIl A lNl'IrA vezi: CLERIO.
lN Clnn.
lN^q,tXf'-q,np. Clericul care refuzi sI primeasci treapta superioari la care e i rraintat dc Episcop,
r.ezi: AFURISIttE, PACATE etc.
CA-
slnt interzise. 21 Gangra; INOVATIILE 2, 32 VI. Vezi gi OBICEI 7, 8 III; TRADITTE. INSTANTIT .ILIDEC-{.TOIIII$TI, RURr ,ruDEcAToRB$TI. INTERDICT. Episcopul si biserie{ gi si interzied In ea, pentru ca ln "poatd obf ine anumitc riale.4 \rII.
vezi: IjO-
nu lnchidl rreo a se face slujbi felul aeesta s5 bemficii ntale-
se numegte inten'alul de INI"IIRSTITIU tirnp dintre doblndirea treptelor ierarhiee. Episcopul sd treacd prin toate treptcle inlerioare ale preofiei, tlmplinind In ficcarc starc timpul hot{rtt de lege r. 17 I-II; 10 Sardica. Episcopul sd intervini la lNI'ERVENTIE. . cei In drcpt, ln cauza celor asuprifi i,r; gi, nedrepti. 7 Sardica; 75 Cartagina' -
Clerictrl care mijlocetste ca cincva si fie hirolonit, sau nuruit irltr'-o frtnctic bisericeascd, yrrin sitnonie, si f ie sd .fie caterisit.' mireanul anatcmatizat. 2 IV,
IN\ E\-'fAn. Runurile biserice5li trebrriesc . inventariate, ca sd nu fie confun40 aP.; 24 date cu alo clcricilor' .Antiohia. -- Averea fiecdrei mlnistirii sE fie eare 5e inlentar, trecutd lnlr-un , pdstreazi la Ep.iscoPic. 1 I-II. .tOCt'RI I)E NOROC. Clericul care joacd jocuri de noroc, tori s.{ inceteze, ori si se cateriseascdr. 42 aP.; 5Q YI. ',Clericii inferiori, dncd joaci jocurl de noroc,
nuRI
BISERICEASCA,
vezi: FO-
JUr)ECATORE$TI.
JUDECATORII BISERICE$TI. Daci se dovcdeqte rcd au Judecat din du$mdnie, sau din patimd, sau cd prin vreun . tlar s-au mituit r, sd fie pedepsili. 15 Cartagina. - Si fie mai cu blgare de seaml cum aplici pedepsele Ia diferite i n f r a c f i u n i . 1 0 2V I . JUR-{I{INTUL. Clericul sperjur sd se ca. t e r i s e a s c d . 2 Sa p . JURISDIC'|IE. Episcopul unei Elrarhii sli nu-gi intindf, jurisdicfia 1i asupra
F'
5r8
JUrMA
altei Eparhii: Sb ap.; ? II; 20 \rI; 56, 120 Cartagina; Antioh ia. -ti,' -
8 III; 15, 22
dali ln judccati qi nu s-au dezvi_ novitit, rudele acuzalorului si ner_ soanele sub \irste cle 14 ani'. i2g. 1 3 1 C a r t u g i n a ; 6I I ; n i c i l i b c r t i n i i , cei opri f i de legile civile, pr.iginii etc. 131, 129 Cartagina.
Episcopul are jurisdiclie asupra tu, turor credinciogilor (clcrici 9i mireni) fi .inslitufiilor biscricesli din Eparhia sa. 8 I\,'; g Antiohia. \'ezi si EPISCOI,.
'jrt\
JUSTITIA BISERICEASCA, vezi: RUITI JI--DECATORESI'I. LAICUL,
\'ezi:
--- [ ln singur martor nrr c suf icient l)entru a dovedi cevn, ci se cer r . t , l p r r !i r r t l o i n t a r t o r i . ? 5 a p . ; 2 I;85 \tI; 132 Cartagina. - Fiecare e obligat sd rnirturiseascd. atunci clnd e nevoie lot ceca ce $tic sau ce a vdzut pe ciner-a f{_ clnd. 71 \'as. c.\I.: 38 Joarr I)ostnicul.
'
FO-
ilIIREANI_jL.
LIIJFRI'INUL nu poale acuza l)o cleriei. 129 Ciartagina. LITt-inGIIIA s{ sc olicjeze nurn:ri de cel cc au ajunat.29 VI;,41, 42 Cartagina. .' ln. ioia A{are se poate sdr,ir;i si de cel ce au nrincat inainte de a sluii. 47 Cartagina; Can. 29 \'I abroid aceasli dispozilic. -
Clericul care littrrghise$te in afa_ ri rle biseried (ex. case particula_ re), fdrd autorizalia Episcopului, sd se cateriseasci. Sl VI; 10 \:II; 58 Laod.; 12 I-II.
LOCURI SFINTE. Clericii care se poart{ ' cu dispre! faJl tle Iocurile sfirrte. st s e c u t e r i s c a s c i iI r r r i r e n i i s i r s e a i u r i _ seasc:i. 97 \: I . LOGODNICA. Cel ce sc cisitoreste logodlica altrria conrite adulter.. \'[; 22 loan postnicul. ,
eu gg
LOYIRE. Clericul cale dd cuiva o lovitu_ rd din care urlneazir nroa.rtea, si se cateriscascii; nrircarnrl si sc afuri_ . seasod. 65 ap. \'e zi ;;i B,\'l'r\ IE. ,: IIALACHIIt., Clericul care a ficut nralachic. fie Inainle. fie rlrrpd lrirrrtonie. sd fie sullus epitinrici. lrr caz cd c recidivist. si irrct,lt.zt, dirr proolic, 12 Ionn Postnicul. 4 ,., IIARTOR. Poate fi rrunrli un ciestin ortodox, cu r iafa rrroralri ireprosabild 7! up.: ll9. 131 Cartagina. 0 iI; 9 'f e o fi l - \ l e r . -
E r e t i c u l n u . p o n l _ c1 i r l r : r r t o r i n r p o a clericilor. 75 trp. I)c aselnenea '-nt rui v p u l f i n i c i a n a l c r n a l i z a { i i .s c h i s _ nratir.i, excomunicaIii, cateiisi;ii. i"r ii- . ..cci ce dispre.luiesc canoanelc, . cei cu viafi i imoral5, cei ce au fost
-.
lndrumtrtoi
}I,\RTURISIRE.\ I'ICAIELOR. DUhOVnicul sd pdstreze secretul picalelor ce i-au fosl nr:irturisitc. 132 Cartatina:32 Yas. c.\1.: 28 Nichifor ll:irt. i czi si: PENIT'EN'[,\, EPIt ]tItE. ., llANASftHn. Nimenj nu poate lntemeia o m{ndstire, firf, binecuvintarea Iipis_ copnlui competent.,l Iy; 77 yII: 1 I-II.
.
-
Ministirile stau sub supravegherea Episcopului. 4, g I\'.
*
Averea fiecrirei rn{nistiri trecutd intr-un invcrrtar p{streazi la Episcopic.
-
Fiecare mindstire nonl. 11 VIl.
-
Averile rudnistiregti sd :ru sc In_ strdineze. Episcopul care face alt_ fel, si fie izgonit din Episcopie; egumenul si fie izgotrit rlin rninistire.12 \ II; 24 I\,; 49 \'I: 1 t_II.
-
Episcopul carc zide$te miin:jstire i n p . a g u . b aI - J r i s c o p i c i . s i f i r , s u p u s ccrtdrii cut.cnitc. Z l-II.
'
.
trebuie care sc 1 I_lI.
sir aibd un cco_
. Episcopul nu arc voie sd primeas_ . , , r ;c d i n c l e r s a u s i p u n : i e g u n t e n l a - r r l o . nnlr: ri ni lar si st itri e r e d i nr r D Ep r raarrhhi ai a si ra. , pnc. u, ,n, c:ilugir lcniL din alt:i Ep n a r lhi i e ,- f d i -'. re scrisoare dc dinritere de la E-_ piscopul sriu. g0 Cartaginn. -- Episcopul sau egumenul care primeftc pc cineva in ministire pen_ tlu bani si se c:rterisrasc:i; egume_ nisa sri fie izgonil:l din rrrrinistire. . 19 \'rI. rfftr.4
-tl:.
--
\{dnistirile nrixte (de cdlugdri gi eilugdritre in aeelagi. loc). sini inter_ zisc.20 VII, :..
MI-MO -
5r9
Indrum6tor --- trIitropolitul zi Sinodul.
Si nu se tind femei ln serviciul mdnilstirilor de bdrbati. Eguntenul eare facc altfel si se cerl.e, iar s{ 6e catcriseascd dacd stdnrie 18 YI I.
-
Nu lllNCARE. serici. Cel tcze, sau si Laodiceea;
se ce se 42
-'Arc dreptul de supraveghere asupra tutnror afacerilor qi Episcopilor din }titropolic. 34 ap'; I Antiohia.
cuvine a nrltrca in biminlncd sau sd lnce28 afuriseasci. 74 fI; Cartagina.
--- llpiscopii si nu faci nimic ntai de 34 aP.; 9 seanri fiiri llitropolit' Antioltia'
,
--
nu-qi poate lntittde ltitropolitul jurisdiclia pesle hotarele provinciei sale si nu poate tntreprinde nimic rnai de sennrl, firi lnvoirea Episc o p i l o r s r t l ) o r d o l l a -it' 3 4 a p . ; 2 I I ; I III; I Antiohia.
-
E dator si inglijcascd tle contpletarea vacanlelor cpiscopale; 25 IY.
-
Prezideazi alcgerea Ilpiscopilor ;i cu Episcohirotorteqle (lntpreun{ pe cei aleqi 4 pii clin I'litropolie) I; 28 IV; 19 Antiohia.
-
Are dreptul de a vizita teritot'iile 52 Carsubordonate. episcope;ti tagina.
.-
Are dreptul de a pune Persoane ln slujbele ln care EPiscoPul neglijeazi sd fac{ acest lucru. 11 \'II'
--- Cel ce vintle mincarc itl crtrtea bisericii, fdcind astfel aci tlegustorie. sd se afuriseasci. T6 \'I. -
ItIIl.
Clericul care se refine de la nrlncare de cartre, dcoarece consideri (ori si eernea un lucru picittts, se lndrepteze, ori sI se cateriseased qi sd se lepede tlin ll.isericd. Aqijderea qi laicul r. 51, 5ii ap.; 14 Ancira'
O parte din ereticii tesc la Ortodoxie, se serici prin ungere cu 95 \rI; 7 Laodiceea;1 qi: ERE'tICI.
cdre sc converprimesc ln biSf. IIir. 7 II; Vas. c.}I.; Yezi
-
Sf. I{ir si nu se Pregiteascd de presbiteri, ci nrtrnai de Episcopi' 6 C a r ta p ; i n a .
--
-\postafii care se ilrtorc la Bisericd, si fie un$i cu Sf. trIir. 1 loan Postnicul, ,
' '
.-
Care ntl pune econoln Ia ltitropo11 YII. Iie, sl-i puni Patriarhul.
-
Cartaginei poatc hirollitropolitul torri clerici unde vrea ln \litropolia lui gi poate transfera, in caz de nevoie, clerici dintr-o llparhic ln alta. 55 Oartag.
-
cste supus ln caz cle vinovdfii, judecifii corttpus din Sinoduhti din trIitropolie Iipiscopii 9i din trlitropolij.ii lnvecinafi. 1 III.
-
Episcopul care nu ponrcnegte pe siu la slujbele divincr nlitfopolitul sd se cateriseascS, 14 I-II.
-
care nu pomene$te pe Ilitropolitul Patr{arh la slujbele divine si se cateriseascd. lS I-II.
si nu-9i lnsu$easci dregAtotrIIRFANUL ria tnvdfitoreascd ln Bisericd. 64 VI. -
S:i nu citeasci de pe arnvon: 33 VI.
-
Sd nu-qi ia singur Sf. Cunrineciturd, de fafd fiind clcrjci. Daci face aceasta, sii se aluriscasci Pe o 58 YI. siptirnirri.
-
Nu are 69 \'I.
-
cintiNu arc voie si clntc (firi ret), in biserici. lS I-aodiceea'
-
(iare defainri stiplnirca clc stat sau pc dlegitori, si se afuriseascl. 84 ap.
' \IIl.\.
voie
sd
intre
tn
altar'
.lt'tlccilontl hiscricesc care este rnit.uit, sir fic pcdepsit. 15 Cartag.
dintre cstc cel dintli IIITROPOLITUL pt'ovitrciei respective. 34 Episcopii ,p.i u Antiohia. \-ezi: DEVOLUTIUNE. -, - Episcropii fiecdrui lreaur trebuie sd -. . , . al lor'. 3{ ap' aibi un llitropolit
cotrvoaci gi prezidea20 Antiohia'
NTONAI{. Monahii trebuie si fie subordotsi iubcasci lini;na!i Iipiscopului, tea, si stiruiascd Dumai ln post gi rugiciune, nelncetat petreclnd tn locurile unde au fc'st agezafi ; sd nu se ingereze sau si se amestece ln afaceri . bisericeqti sau lumeEti, pdrdsind mdndstirile lor, {dr[ numai daci li s-a din dat voie Partea EPiscoPului' ln caz de necesitate arzitoare' Oei ce
gtF'
620 se ahat de la aceasti hotrlrlre. si fie cxeornunicati:4, 8 I\'; 22 \'ll. ,-
;
Monahul sau monahia nu,. au voie ' si-gi pdrdseascd min{stirea si sd ducri la al{a, sarr irr altl parte, 19 fdr:i lnvoirea starcltrlui sau strirelci. 46 YII; 21 VtI:3 l-II. Dacd aceStia nu le pcrmit, ei se pot adresa Episcopulrri. 6 Nic. al C o n sl a n I i l l o p ( ] | .
Care desfrineazli siall se cd-.dto_ regte, sd fie snpus epitimiilor pen_ lru dcSfrinali. .14 t L ln can. 60 Vas. c.h.l. se zice cd se pcclt,psc;te cu epitimia adulterilor, lur' c.in. 3 5 \ i c h i f o r \ f i ' i r t . l r r . e r . c c l ca r r i r t e r n c . (,an. lE luan IrusInicul prer.ede e.rcluderea pe doi ani tle la irrr_ pirti;ire, ln care tirnp trcbuic si postcasc{ si sii facd tnritdnii.
-
]Ionahul ;i ntonahia si nu siriguri. de vorhd. 20 VII.
-
llonahii.nu au \uic si. doarrni ln nrdn_istirile cte crilugiri[b gi invers. 20 YII.
-
Episcopul poatir rriutu pc un cdlugir 6s la o .nrindstire la alta, ii _ p o a t e p e l m i t e u n u i c l l u g d r s z 1i r d _ iasc{ gi alari cle mdndsiilc. 2. 4 I- II.
.
.Nlbnahul nu arc voie si. aibd. ave6 I-_II. .re particulari.
-
.llonahul sf,.nu irrtre irr t.ir.tiiurrrii. ..' ,21.Lao-dicrrc?i
-
ltnnahul vagabbrfrl sri fic obligat (Chiar cu foila) sA Se lritoaiti-la
23
3b
IV;
Nichifor
-
CdlugArifa si nu se Inrbraee hainc luxoaxe. 45 \rL
*
Are voie si intre in allar pen{ru a a p r i n d c I u n t l n j i r i l e _ s i. a f a c c c u _ r:ilenic. 15 Nichifor Mirt.
ln
+Nu se cuvine si se lnrpdrtdseased de la cilugirul presbitcr iinir" cind acesta slujcstc gi irn;ll.rrt:iseste r, 23. Nichifor lldrt.
.
--- Care crrnoarste pdcatcie gr:rvc ale n l t o r a s i r r u l c d e s e o p e r es t a r r . l c i , . . s;i fie supusi aceleia;i epitirnii ca ti cele ce le-au comis.3g loan Postnicul; Zf yas. c.il. --
Iiestul dispozitiilor valabile pentru monahi, slnt valabilc qi pentru criluglrile.
;i
IIONAIIISM. Prinrirea in n:onahismsI s e f a c d l n . p r e z e n l a e g u r r e n u l u im d _ nIs{.irii ln carc \.a evra s:i triiasci c c l p r i n r i t . C e l c e n u o b s e r v da c e a s t d rcgull, si sc catcrjseasci.2 I_II. llORT. Sd nu ." dea Sf. Cunrineclturl trupurilor cclor nrorfi. gJ Vt: tg Cartagina. -
stea
-
lndrumltor
I{ONAFIIE. SA se primeascd In monahlsm la virsta dc 2b de ani. lnainte de aceasti vlrsti, se pot primi nrrn.rai pentru motivc bjnecuvlntatc. 126 Cartagina.
Care fugc din mdrristirt.. si fie afu_ risit. 4 I-II.
-'. Episcopul care prirnesrc lj( vreun cd)ugir din alti tpor.hie, irird scri_ soare cle Ia Episcopul competent, sd fie peclcpsit. gO Cartagina. CSlrrg5rul poale pirtlsi. min:Istirea In. care sc afld, rdied egrrrncnul cstc cretie gi
nrdnistire. t \ t dr t .
MO-NE
Cei morli si nu fie botezatt. 1g Oartag ina.
NA$. Nagul nu arc voie sd se cis{toreas. cd cu nranta v:Iduvi a finului. Daci se c?isitoreste, trcbuie si divorfeze, apoi va fi supus (irnpreuni cu respcctiva soIie) epitinriilor pcntru desfrina]i. 53 VI.
.
.
Nagul iq risprrnderea duh0vniceascd pcntru finul siu. 4b Cartagina.
-
Cel cc intri ln tnonahisrn trebuie sd aibtr ca na; pe ulr c:Ilugir mai bdtrin, carc il va instrui gi intdri In. obsert'area rcgulclor nronahale.2 I-lL
NECILIJENTA. Episcopulqi presbitcrulcare nu poart{ grijl de pdstorifii sdi, , id sc cateriscabCd. b8, bO ap.
NE-PA
621
lndrumltor
Episcopul care neglijeazd s{ converteascd la Ortcdoxie pe ereticii din Iiparhia sa, sd fle admoniat de llpiscopii din vecindtate. 121 Carlagina. I)aci stiruie in neglijen{cu unul ca acela sd nrt inlre li, in comunirtnc r. 123 (larlagina'
-
NIIOFIT. Cel de curind botezat sd rru fie f:icut cler.ic, declt ln cazuri excep12 Neocez.; 3 !ionale. 80 ap.; 2 I; Laod.; 10 Sardica. Neofitul care a fost hirotonit, dacl dupi trecerea utlui tirnP se afli asupra lui vreun Picat suflet€sc - s.i inceteze din cler. 2 l.
-
NEOPOTIS[I. Episcopul si nu-91 hirotoneascd ntdele ca urmagi in scaunul s{u episcopal. Hirotonia pe care o face un episcop supra unei rude a sa' ca urrrrag al sdu ln scaunul ePiscoPal, e ' nul{. 76 ap. dupd caterisit Clericul NESIiPUNERE. dreptate, dacl nu se suPune PedePci continu6 a sluji 9i sei primite, mai departe, tacela sd se taie cu totul de Ia Biseric{ r. 28 aP. Clericii carc nu se supun Episcopului lor, se ;redepsesc cu caterisirea, mirenii cu afurisirea. I IV; 31 aP.; 5 Antiohia' NO\ ICIAT. Cel ce vrea sI lmbrEtiqeze nronahistnul. trebuie sd facd o ucenicie de trei ani. ln cazuri excepliotrale, accst termen Irrai poate fi redus. 5 I-II; 4M. sd nu ia parte la NLlN"fA. Presbiterul a doua oard. nunfile ce]or cdsltorifi 7 Neocezarcea, --- Si nu se factr tn Patruzecime, 52 lumiLaodiceea 9i tn SiPtimlna natd. 66 VI. OASPETI. Epis('opul are rlreptul sd ia din Bisericii, atlt ctt li trebuveniturile sa proprie ieste pentru intrctinerea 5i pentru cei ce-i vin ca oaspeli. 41 ap.; 25 Antiohia. ,
-
Fiecare biserici particular{ lgi poate pestra obiceiurile ei, dacl slnt 'ln consonan!e cu canoanele. I III; 39 \tI.
.,. , ".- Foarte multe obiceiurl dln viata bisericeascd se bazt'azi pe Sf. Tradifie. Dx.: rfacerea st'tnnului Crucii, lndreptares spre Rdslrit la rugiciune, binecuvintarea apei la bode satana D etc. tez, Iepidarea 91 Vas. c.M. -
.
ln Biserica Egiptului e obiceiul ca Episcopii sd mt facl nimic ntai de seamA fdrl 6tirea qi lndrumarea ;\lcxandria din Arhiepiscopului
30 lv. -
Obiceiul din lliserica Romei de a ajrrna in slmbetele postultti PaEtilor, se reprobd. Clcricul care pracsd se cateriacest obicei, ticl seascl; mireanul sl se afuriseascfi. 55 VI.
-
Judecdtorii bisericegti gi duhovnicii, sd caute sI cunoascd obiceiurile gi dispozitia sufleteascd a pdcdtogilor, pentru ca astfel si le poatd da epitimiile cele mai potrivite pentru vindecarca lor sufleteasci. 102 VI.
, ,r
PAGINE. Crestinii sd se leOBICEIURI reasc6 de obiceiurile pdglne. 24 Ancira; 83 Vas. c.N'l. Clericii cate practicd astfel de obiceiuri si se cateriseascA; mirenii s{ se afuriseascd. 70, 77 ap.;24, 51, 67, 62, 65, 71, 94 VI. -
Clericul care practic{ obiceiuri superstifioase, sd se cateriseasci; mireanul sd sc afuriseascd. 65, 79
vL OCHIUL. Cel cu defect la un ochi, poate fi cleric. 77 ap. ORIIUL nu poate fi episcop. 78 aP. ORDINE. ln ierarhie trcbuie sl domneasctr ordinea. Clericii str fie subordonafi Episcopului. 39 ap.; 56-57 l-ao' ' diceea. Diaconii s{ stea in urrna presbiterilor. 18 I; 7 VI; 20 Laodiceea.
care este ln conlornritate cu OBICEIUL de bazd ale Cregtinismului principiile gi este recunoscut de Bisericd, tre. buie respectat.6, 7 l; 2,7 II; 8 III; 28, 30 IV; 3, 87, 89 etc. Vas' c.M.
ORGANIZAREA' Biserica trebuie sd tin{ seama, la organizarea unitetilor ei administrative, dc lmpdrfirea politicd a Statului. 17 IV; 38 VI; 2 II.
str
PARACLIS. Clericii care liturghisesc sau boteazd ln paraclise particularer fArd
:
canoanelor, Care este protivnic se desfiintcze. 15 I; 62 \'I.
522
rPA-PO Indrumltor
lnvoirea Episcopului competent, si se cateriseascd. 31, 59 YI; 1l VII: 12 I-II. \.ezi si: CAPELA, cASA I)n RL:(;ACIUNI.
'
numele dc cleric -si dc :r at,ea denr_ nilatea clericald. 1 Ancira: S. 26 V I ; 8 , 9 N c o c e z a r e e a ;2 7 y a s . c . \ I . Catclisjrea (vezi acest culirrt). Calcrisirca gi rlurisirca dcrrtlrrti. 2g. 30,64 ap.; 86 VI; l Antiohia 3 \-as. c.II. r\natema, Vezi acest r . r r r .ni t .
PATRIARH. Presbiterii, Episcopii sau ' \Iitropolifii care se clezbini cle l)art r i a r h i i l o r s i n u - l p o n t e n e s cl a s f j n t e l e slujbe, si sc eateriscascir. 1b I-Il. Vezi DEVOLUTIUNE. .
--- Pedepselc bisericc; ti pentru mireni sint: afurisirca (excotuunicarca) Ei anatenla (r.ezi aceste cur.inte).
PACAT. Clericul care sdr ir;egle pdcat de moarte, s{ se cateriscasci.' 32 Vas. c.lt. ' Daci asupra celui hirotonit ca neofit, sau asupra celui ce a fost hirotonit firl a fi cxartrinal, s-ar afla vreun pacat crav, acela sd irrceIeze, a mai lace partc din clcr. 2, Ll1, I 10 Neocezareea.
;.
-
'
' -
Episeopul sau presbiterul care nu primegte pe cel ce se intoarce de la p:)cat, ci-l leaplth'1, s:'r se caterisensci. 52 ap..
I'ElJEl'SELE BISEITICE$TI pentnr clerici sint: Admonierea, 31 ap.; 82 Cartagina. Dojana, 19, I\r; 25 Anliohia. Degradarca vinosatului din rangul ocupar, Ia cel din urmd loc inlrc cei care ocupd acelagi rang. Z yI. Excluderea din scrviciu pe un anumit tinrp. 36 ap. Oprirea de a srivirgi Iucrlrilc sftnte pe un timp anunrit. 20 IV; 3 VI; 14 Sardica; 19, 133 Cartagina. Oprirta (pcntru totdcauna) de a sivir$i anunrjte lucrdri sfjnte. 9 Neo. cczareea. Pierdcrea pentru totdeauna a dreptului dc a Ii inaintat Ia un gracl ierarhic superior. S YI; 69 Vas. c.NI. -
Destituirea din sen.iciu. 16 I-lI; 1 6 A n t i o h i a ; 1 5 a p . D e p u n e r e ad i n treaptd sau oprirea pentru totdea_ una de la funcfiunile preolcgti, dar cu: pistralea dreptului cle a purta
Nimeni nu poate fi pedepsit tle judeciloriile bisericegti pentru p{calele pe earc le t.nirturiseste ln Taiua Pocirir,Iei. 132 (,lrllcgirra.
--
Pedepsele rlalc dc un Episcop ortoclox sau tribunal hisericesc sint r-alabile iri inlrcaga Ilisericd Ortot l o r i 7 2 , 3 ' . 2a p . ; 5 I ; 1 S i n . l o c a l din C-pol (Sofia); 1B Sarrlica; 9, 105 Cartagirra.
rl-
Nimeni sd ltu f ie perlclrsil flrli a se fi iercetat tenreinie invinuirile ce i se aduc, 3, 6 'feofil Ale_x.
-
Nimeni sd nu fie pedepsit fdri ai .se dovedi vinovifia. 133 Cartaginr. .sd Clbricul nu iie pedepsit de doui ori pentru acelasi delict. 25 ap.i 3, 3?, 51 Vas. c.NI.;46 Ioau l'ostnicul. .
Episcoptrl aro dreptul . si rcduei peniten!€le pentru picale. 4, ? Grig. de Nissa. \rezi si: EpIf'IIUIA,
P{catele mirturisite Ia spovccianic, sd nu fie divrrlgate de duhovnic. ,' '. ..Daci acesta'le spune altorA, iar .. .Ie-ar recunoagte, lrenitentul nu si nu i se dca crezare duhovnicului. 132 Cartagina; 34 \'as. c.\{.; 2g Niclifor hlirt.
-
j .
P E D I i P S I T . C l e r i c r r l p e r l e l , s i tr l c E p i s c o l i u l siu, chiar daci face apel, trebuie s:I r:intini sub pedeapsa clat:i de Iipiscop. pini ce sc rczol.r.I apclul. 14 Sar' . dica. , .j
,
Clericul condanrnAt de fcrurile bi_ scrice;ti nu poatc fi Iuat in api_ rare gi scdpat dc pcdeapsd de alte foruri. 62 Cartagina. \'czi gi: CAT'ERISIT.
PENITENTA. Gralierea penitenljlor r.:1s . de compctenfa Episcopului. 6 C:rrta_ grna. -
In cazul cind penitentul e pe moarte, el poate fi grafiat, ln lipsa .'.".'. , .I i p i s c o p r r l u i , d e c d t r c p r c o t $ i a s t _ fcl poatc fi crrrninocat. 7, 43 Car_ tagina. \'czi ;i: EPITITIII. POIIENIRET_ Clericul clre nu pomene$te la slujbele dunrnezeiegti pe Episcopul ,sdu, sii se cater.iseascd, 1B I-II. Ase_ rnenea gi Episcopul care nu polnetreg_
523
PO-PR lndrumitor La 1c ne \litropolitul siu' 14 I-ll' pomenegte i"t *i lrittop,rlitul, care nu nc Patriarbul siu. 15 I-II' -Nu se cul'ine a sdvirti ln Patruzecime Prazniccle naqtcrii nlucenicilor, ci Pomenirile SfinIilor \Iucenici sd ie fac{ ln Slmbetc ;i in Durninici r. 51 Laodiceea"
-
de a fi lnainte eriamiuat, 9 I.
-
tDaci vreun prcsbiter ar fi osilldit pentru purtarca lui, unul ca aceasta are datoria si vestcascd pe Episccpii din vecirtiilate, ca acestia ascultlnd lucrul, prin r:i sd se inrpace cu Episcopul sdu r. daci instr nu face aceasta. ci mindlindu-se, se separd de Episcopnl sdu, liicind schisrntr, sd fie anatema. 11 Cartagina.
-
Care dispre{uicqtc pe Episcopul siu qi se separi de cl, sd sc cateris e a s c d . 3 1a p . ; 1 0 C a r t a g . ; l 3 I - I I .
.-
S{ nu facd nimic fdri piscoJrultti.3a 9P'
-
Care-gi pirilse$tc posttrl ;i merge ln altd EJ:arhie, lmPotriva voin[ei sf, nu mai liturghiEpiscopului, s e a s c 5 . 1 5a p .
-
Si nu se strimute dintr-un loc tn altul. Cel ce face una ca. aceasta si fie inapoiat de urde a Plecat 15 I.
-
Care sdvlrseEte lnainte de hirotonie vreun pdcat grav; sd se exctudd din cler: 9, 10 I. Daci-Ei singur ' picatul, 'i ee mirturisegte interzicc de a mai sluji, dar ii rlmin onorurile preolegti.. 9 Neocezarcce,
-
Carc nu poarti griji de plstorilii sdi, sir se afuriseasci; iar Persislcnevie, si tind ln neglijen[i;i se cateriseascd, 58 ap.
--
Care din ncgtiinti a lncheiat o cdsirtorie ilt:galrI. picrtlc drt'ptul de sfintele slujbe, dar i9i a sirir;i nuntirea de cleric, bineplslreazl lnfeles daci desface cdsdtoria. 26 \l; 27 Vas. c.NI.
-
altceva Care aducc pentru jertfl' decit pline gi vin, si se cateriseasci. 3 ap.
--
Sd nu liturghiseascd ln case particulare. 58 Laodiceea.
-
Cel cc afilrnd cd nu se cuvine a de Ia un primi Sf. Cuntinccituri presbiter lnsurat, sd fie anatcrna. 4 Gangra.
-
Si nu.rnearge la sf' slujbi' avlnd vrljnriqie asupra cuiva. Sf. Vas. c.
POPORI'L (credincioqii) are dreptul dc a participa Ia alegcrca clerului' 6 Sardica; 50 Cartagina. P O S ' l ' . C l e r i c u l c a r e p o s l e s t c 1 1r ' s t s c c ) sau de Slmbdln zilele de I)uminici ti (afar:i de Simblta Nlare), sd s.e catcriscascS, laicii s:i sc afuriscasci' 66 ap.; 55 VI. Se fic analenra' 18 Gansra. s:i se oficieze numai Sf. Liturghie de clericii care au ajunat. 29 VI; 41, 47 Cartagina. In Postul Pa;tilor si nu se lini nunti sau zile cle naqtere. 52 Laodiceea.
-
POTIR. Clericul carc-9i insttqcqtcsi profaneazi Sf. Polir s:i se catcriseascd. 10 I-lI. treBisericilor lntlistdtdtorii PREDICA. . buie si lnvefe clerul gi poporul incredintat lor, adici si predice, rnai . alcs in zilcle de Duruilricd. Predica sri se intemeiezc pc Sf. Scripturd gi pe 'l'radi{ir'. 1'J \ I. Sf.
,
-.' IipiscoPul care sc ducc in alti Iiparhie gi predici acolo, fitri-i ;tirea ;i invoirea Episcopttlui contpetent, sd inceteze din Episcopie. 20 1Y; 3, 11 Sardica. --- Nu se cuvine ca mireanul sd Predice sau sri lnvete ln Public (in (Episbisericri), doctrina cre;tini. copul poate admitc exccPfic). Cel cc ncsocotestc aceasti Ilorntii si se afuriscasci {0 zile. 6'l \'I. -
Femcile s:i nu prctiicc in bisericd,. 70 \'1.
se hirotonegtc
Care a fost hirotonit prin simonie, sd se catet'iscasci. 29 aP.; 2 I\-; 2 \-I.
--
Carc se hirotonegte a cloua oari, si sc catcriseasci. 68 aP.
E I.J
hirotonit,
si
lie
invoirea E'
624
PR-RU trlare, biteri.
-
.
.
lndrumarc
pentru
pres_
Sd sivlrgeascd servicille cu evla_ vie; sd nu Iiturghiseascd cu cei oprifi a liturghisi; si nu lmpdrtd_ qeasci pe cci rrevrcdnici cu Sf. Cunrjnccdturd; si pdstreze cu nra_ re atcn{ic Sf. Taine, ca sd nu se umezcascd, s:i nu se afume si s6 nu unlble crr ele, cei profani. \-as. c.trI., lndrumare pentiu presbiteri. Carc e hirotonit dc erctic, dacd se convertette la Ortodoxie, tre_ buie hirot<,nit a doua oari. 6b ap.: vezi gi: HIITOTONIA
PRE-S,CRIPTIE. Episcopul care exercitd, rara_ntcr o llnpolrivirc din partea cui_ !&, timp de B0 de ani, jurisdictia asu_ . pra unor parohii (care nu aparlin de drept Eparhiei sale), doblniegie-1u_ risdictia canonicd asupra acelor Da_ rohii. t7 I\-; 25 VI. -i_ {odoxe r.reo parohie, ain altC parnie, si o stiplne;te, fdrd a fi stingherit de nirrreni,-tirnp de B anj. _ qi de diept _, ,dobindegte Jurisdiclia asupra acelei parohii. IIB Cartasina. PROFANARE. Cel ee drrce din bisericd. s p r e a f o l o s i a c a s d , . r . a s es f i n f i t e , si se afuriseasci. ?B ap.; 10 I_II. 1
C-et ce igi insugegte (rlpegte, fu_ u.n.ras sfinfir din b,sc;ic;;i_l 1d) tntrebuinteazd spre scopuri ne_ cuviincioase, sd se cateriseasctr, 10 I-II.
-
Cel ce face agape ln biserici, sau a$terne aici culcuguri, si se afuri_ seascd. gg VI.
-
Cel ce face comerf. ln curtea bise_ ricii, sd se afuriseasci. 26 VI. Clericul care bagd animale ln bi_ serica sau ln curtea bisericii (afartr de.caz de forfd rnajorii), sd ic ca_ teriseascd; laicul sd se ifuriseasc{. 88 VI.
-
PROTECTIE. Nimeni si nu fie introdus ln cler, prin protectie. gZ Vas. cL*. -
Clericul.care mijtocegte ca cineva sd fie hirotonit sau numit lntr-o funclie bisericeasci, prin simo_ nie, si fie caterisit; ririreanul sd fie anatematizat. 2 IV.
lndrumdtor
RANG. Rangul Episcopilor tn bisericd se stabilegte dupd importanfa o""E"toi In care funcfioneazl ei. 6 I: 3 II: 28 I\ ; 36, 38 \'t si ctupd r:eehinreJ hirotoniei. 86 Cartagina.' RER.EL. Clericul care, dupl ce a fost ca_ terisit, tulburi ordirrea ln biscrici, i{ fie predat autoriti{ii civile, ca id_i pcdepseascai.5 Antiohia. , RECASATORIREA. Cel ce s_a cdsdtorit de d-oui ori .clupd botez,, nu po"lc fi cteric. I7 ap. \'czi 9i, b.\S.{tOnfe. RECUZARE. Cel ce se judeci de forurile hiscriceqti, are dreptul ,e .."ur" oJ judecdtorii suspccfi din aecle forufi. 1 Ciril AlexREFtlZ. Clericul care r'efuzi sd pdstoreas_ ed pe eredineiogii pen{ru care a tost nrrotonit, sd se afuriseasci. 36 ap.; 17 Antiohia. De asemenea qi clericii din vjna cd_ rora pcporul refuzd si primeasd pe Episcopul Iegal. 36 ap.; 18 Arrtiohia. Episcopul care_i acuzat gi refuzi s{ se prezinte ln fala forului judecdto-resc, sd nu ntai litrtrghiseasci. 19 Cartag. -
Clericul cnre nu vrea si primeascd t r e a p t a n r a i l n a l t i t a c a r . ei l r i d i c { Episcopul sdu, +sd nu nrai slu_ jeasci niei in treapta dirr eare n_a wut si iasd r. 81 Cartagina.
DEPRIIIAREA clericului afurisit si se facd de Iipiscopul care I_a afurisit sau cte succesorul sdu legitim. J2 ap. RE$EDINTA. Episcopul sd_qi aibd rese_ dinla unde e calerlrala. Sd nu_qi ntute regedirrla In altd parte a lipaririei. Zi Cartagina I1ESPECTAREA AUTORITiTILOR. CIEricul este dator si respecLe autori_ tililc biscricegti si pc celc cjr.ilc. Cel e e I c d c f l r i r n S ,s i s c < . a t e r i s c a s c jg. 4 a n , RUDENIA
estc: a) de slnge; care c ilrrpedinrent la cd_ sdtorie pfn-i la gradul I\r. b4 VI; 19 up.; 25 \'as. c.h{.; I1 Tim. 'feofil Alex.; b AIex.
b) lncuscrirea, care e impedirnent la cdsdtorie pini la gradul I\r, b4 VI; 2 Neocezareea; !3, ?g, g7 \'as. c,tr!.; 11 Tim. Alcx.
525
RU.-SI Indrumitor e impediment c) spiritualtr, care plnd la gmdul II. 53 VI. LA Yezi si I\IPEDIIIENTELE CAS.\TOITII'. -
Rudele Episcopului nu au voie sI administreze bunurile anarhiale. 25 r\ntiohia.
-
Episcopul si nu hirotoneascd pe vreo ruclii a sa ca urmag al lui la Episcopie, 76 ap.
.
Rtl(;-\ClUNI]A. Clericul care se roagA lmpreunA cu un alt cleric caterisit s d s e c a t e r i s e a s c iq i e 1 . 1 1 a p . ; 2 A n t i o hia. -
ln bisericd se pot citi numai rugtrciuuile aprobate canonicegte. Ninreni nu are dreptul si compuni rugdciuni noi gi si le citeasci ln bisericd. 18, 59 Laodiceea; 103 Cartagi na.
SOIIIS!1A'. Clericul care se desparte de Iipiscopul sdu, rnestiind nici o vinA asupra Episcopului sdu in pri'r'in{a
Clericul care se ridictr lmpotriva Episcopului s{u gi face schismd, stl f ic anatema. 11 Cartagina; 6 Gangra.
-
Episcopii care se desbind de Sinod, s{ se cateriseasci. 1, 2 IIL
SCHISIIA'I'ICI se numesc tcei ce se deosebcsc in conceptii cu privire la unele chestiuni gi intrebdri bisericegti corigibile r. 1 Vas. c.\{. -
'
Nu pot ridica acuzd lmpotriva ricilor. 6 II.
cle-
-
Nu sr: cuvine a se ruga lmpreuni cu schisrnaticii. 33 Laodiceea.
-
Botezul schismaticilor (din Alrica) nu e \a!id. 1 Cartag. (Cipriurr).
-
Botezul schismaticilor poate fi considerat valid. 1 Vas. c.M.
pe care o pronunfi SENTINTA Sinodul, . cu unaninritate, impotriva unui Epis_ cop, este definitivd ;i inapelabild. 1b Antiohia. -
Datd de forurile judecAtoregti bise_ . ricegti ln drept pentru infracliunile
clericilor, sd 62 Cartag.
iAmlnil
delinitiv{.
-
lmpotriva unui clerlc se poate da gi ln absenta lui, dactr el, frir{ rnotive juste, nu se prezintd la judecatd. 74 ap.; ?7 Cartagina.
-
Pronunfati de un for bisericesc canonic, e valabild ln lntreaga Biserici Ortodoxd. 12, 32 ap.; 1 Sin. local din C-pol (Sofia); 13 Sardina; 9, 105 Cartagina. Vezi 9i PEDEPSELE BTSERICE$TI.
DMN, SERVICIUL Cel ce sdvlrgepte sluJbe dumnezeietti deosebit (separat) lmpotriva socotintei Episcopului si fie anatema. 6 Gangra; 10, 11 Cartagina. -
Clericul care fiind caterisit ar tndrdzni sd sivlrseasci slujbele divine, si se taie cu totul de la Bisericd qi sd nu mai aibi trddejde de reintegr:rre. 28 ap.; 4 Antiohia.
SIMONIE. Cel ce ajunge la dernnitatea de cleric prin bani, sd se caterjseasci gi sd se indepdrteze (definitiv) de la orice fel dc tmpdrtd;ire, atit cl ctt gi cel ce l-a hirotonit. 29 ap.; 2 IV; 22 VI; 5 VII. Episcopul care face hirotonii sau numegte pe cineva ln funcliuni bisericegti, pcntru platd, se caterisc;te, iar ccl ce a fost hirotonit sau numit ln pierde dreptul funcfiune, exercifiului ln treapta primitd. Deci o asffel de hirotonie sau numire este nuli. Cel ce a mijlocit o astfel de hirotonie, dacA e cleric, se caterisc;tc; dac{ e mirean, se anatemizeazd. 2 lY1' 10 VII; 90 Vas. c.M. ; Scrisoarea lui Ghenadic; Scrisoarea lui Tarasie. -
SI-TB .
rdutatea lui asupra capului lui, ca asupra celui ce a c:ilcat porunca lui Dnntnezeu gi aqezdmintele apostolicc r. 4 VII. -
--
Egunrenul sau egumenisa carc prime$te pe cjneva in rndndstilc pentlu bani, sd Ijc izgoni[i din nrrinistire:r lor gi s:i lie trirnigi in altri m5nistire, pentm ascultare. l () \ IL Clericul care pret.incle platd pcrrtru Sf. Ouminecituri si se cateriseascd. 23 \'I.
SINOD. Episcopii fjecirei biserici parl iculare sint datori sd se adune in sinod, de dorri ori pe an, 37 ap.; :3 I; 19 lV; 20 Antiohia. Dacd sirrodul nu se poato intruni de douti ori, atunci trebuie si sc intruneascd cel prrfin o datd pe an. 8 \:I; 6 \'II; 73 Cartag. Episcopii sirrt obligali sir participe la sinod. 19 I\r; 76 Cartagina; 40 Laodiceea; 6 Sardica. -
de
-
Sinodul este fur dc jrrdecat:ipcninr Iipiscop. i4 ap.; 6 II; I lY; 71, 15, 17 Antiohia; 1 Sin. local din C-pol tlin anul 394.
-
Sinodul Biscricii particulare (sau \litropolitan) estc ior dc apel pen[r'u serrtinfcle date de Episcopi. 5 l; ljO Antiohia.
-
I U.
Sinodul se tine la locul fixat Mitropolit. 19 IY; 7, 8 VI.
-
Sinoriul Ecumcnic rstc fonrl suprern in lljserica intreagi. FIotirririle adusc de un astfel de Sinod trebuiesc observatc cu sfinleni.1 tV; 1 vI; I VII. Norrnele potrivnice hotiririlor noadelor Ilcuntcnice tsi lie valoarer. 8 III.
Sifriri
SINUCIGA$I. Pentru cei ce se sinucid, fiind iegili din minte, se pot face rugirciuni; pentru cei ce se sinucid iiind lntregi la minte, sI nu se facd. l4 Tirrr. .\'lex. vczi: S01'IE, CASATORIA, DIVORT. SPERJLII-|. Clericul sperjur sd se cateriseasci. 25 ap. Vezi ti JURAMINTUL.
SUPERSTII,'lE. Clericul care aprinde foc irraintea casci, la lunile noi ;i sare peste el, in credintra c:i daci nu cste atins rle flicriri nu va fi atins nici de alte ncnorociri in crrrsrrl lunii. s:i se cllcriscuscii; rr;iroanrrl sir sr :lfltriseasci.65 YI. \'ezi9i: OBtCElt:ttt l,A(;iNE, \'EI)tit^a_ N I I , \ ' R A . ' I , T O A R E , ZAIi. S{IPUNEItUA CANONtCA. Clericii stnt dal.ori si sc supunil Iipiscoprrlui (supe_ Iiorrrlui) lor. Cci cc nlr sc suIrrn, si fic pcdetr)sifj. 31, 89, 55 ap.; g, 2ll I\'; 17 \rI; 57 Laorliceea;5 Antiuhia. I 0 , 1 t , 3 1 ( : i l r t r g i n a ; l : ; - l bI - l l . . \ r u n c i insd cincl superiorul lor predicri In nrod public o lnvdfdturd condamnati . de Bisericd, nu sirrt tlatori sA-l rrrrneze, ci au datoria dt. a sc senara de el, rdnrinind po linia Ortocloxici. 15 I-Ir. .
Yezi: ASCt'LTARE
SUIII).
CAN0NICA.
{,cl surd rru poatc fi cleric. 78 ap.
TAINl::. Sf. Errharjstic si ]tolczul se not s;ivirgi in :rfrl'i de biscricd, rrurnai crr . invoirea Episcopulrri. Clericul carc facc altfel, s:i sc cateriseascL 3l \rI. TiLHARI. Clericul care lrrptX cu filharii si ii ucide, se catcrise;te1 mireanul se opregtc de la Sf. Cuurinecituri. bb Vns. c.lI. TESTAI,IENT. Iipiscopul poate sd-gi tasc, prin testament, avcrea particulari crri voiegte. 40 ap.; 24 r\ntiohia; 32 Car_: lagina. Persoanele cirora le-o Iasi 1;rin testanrcnt, insi, s:i fic ortocloxe. 22 Cartagina. TRADITIE. 21 Gangra; C1 si g2 \-us. C.M. Yezi gi: OBICEI. TRANSFERARE. Clericii, ln general, si nu se nute dintr-un loc ln altul, 14. 15 ap.;15 I; 20 IV; 21 Antiohia: 10 S a r d i c a . -
S'IAT. 30 ap.; 84 ap.; 17 IV; 38 \rI;3 VII. Vezi 9i CONSPIRAJIE. SUCCESIUNEA APOS'I'OLICA se lntre.rupe in Episcopii care devin schissau eretici. 1 Vas. c.\L . lratii
fndrumdfor
-
Transfcrarea unui Episcop de Eparhie la alta se poate face mai de Sinod qi numai pentru tive binecuvintate. 14 ap.; 5 16 Antiohia; 48 Cartagina.
la o nu_ moIV;
Clericul care se transferd cu de la ' sine putere, ln altd Eparhie, plerde dreptul de a liturghisi. 1b ap,; 1b
Indrum5tor
TR-ZA
I: 3 Antiohia. Si fie caterisit. 17 YI; 10 YII. icrarRISIIRICIit'l'I''frcptelc TRIiPTn h i c i s i r c r a t n t t l t a l e s i n t r l l a i I ' r e s t t sd c c i t f u n c t i i l e r d t n i n i s t r a t i r c b i s e r i c t ' q ; t i '1 8 I ; 20 r\ntiohia; ? \'I.
-
C,ei ce au fictlt votul fecioriei, nu a u v o i e s d s c < ' A s d t oct a s c d . D a c t r se cIs:itolcsc, sri fie excomunicali. Episcopul insit
-
dcpuse afartr de Bisericd \'oturile (de eretici), nu sint valabilc ln Bi'sericei. 20 \:as, c.trI, \'czi si: tr{ONATI.
Clericii qi monaltii vagaYA(}AIIOND. bonzi sd fie obligafi a se intoarce la locurile lor. 23 IV' \ iN.\TOARII]. linirtoart',
la Clericul care participd si se catcriseascl. 51 YI.
vlRS'|A CANONICA este pentru Episcopi si uresbiteri. 30 de ani. l1 Neocezaicra; 1'1 V I ; Pentru tliaconi, 25 tltr Pentrti alri; 16 Cartagina; 14 \'I; ipodiaconi, -20 de ani. 15 VI; pentru nrajotatul. 18 t{ltrg:iri gi cilugiri[e, Yas. c.\I.: obisrluit lnsi pentrtl ciiug:iri, 25 tle :rtti. 126 Carlallitta;9i trtttnui itt ntotl cxceplittllal' 17 ani sau \'I. S i r n a i I ) u l i l l . 1 8 \ - r r s 'c ' I l . ; 4 0 \ EDIINII.
83 Cartagina. Vezi: AL'[.\R.
Clericii si impartd intre ei daVENI'I'I'lrl. rurile ce lc priniesc de la credincitl;i. 4 ap.; 8 Tcofil. Alcx. (lel ce nu repartizeazd veniturile b i s t ' r i t e ; t i d u 1 . r is o c o t i n t a E p i s c o p r t lrri, s :-t f ic anatenta. 7, 8 Gangra'
-
-
\-etrittrrilc biscriceg[i trebuiesc administratc cle EPiscoP, cu gtirca clcricilor rlin Dpar);ie' Iilriscopttl care lc di sprc adltlinistrare rltdcI r t r s a l e , s i l i e I r ' a s l a r i s p u t t t l e t ' cd e Sinod. 25 .\ntiohia; 41 aP.
-
Ilisericii si se intre\'enilurile brrinleze ctt folos pentru trel)uintclc L3isericii, pcutru intrefinerce clentltti, pentru vlduvo, siiraci 9i 'I'eofil. s t r a - r i n i .4 1 , 5 9 a p . ; 1 0 , 1 1 .\lex.
'
-
.
Dparhici vacante se administreazi dc t'conotrtttl acelei Eparhii. 25 IV; Vezi gi: AVEIiE.
\'enitul
VIZITATII datori
slnt Episcopii CANONICE, si facd I'izitaIii canonice. 52
CarIagina. nronahal c valicl cind se delrunc de cel ce ra ajuns la nraturitatea judecdrii r. 18 Yas. c.M.
\'O'IUL
vRI.Il'r'OIlIE. Cei ce se duc YRAJITOR, la vldjitori sau Ia fermecdtori qi cei ce spun trorocul gi ursita ;i gcnealogia ;i rnulte lucruri de acest fel, ;i cei ce se zic gonitori clc nori gi cei ce confcc!ioneazd amulcte gi prezicitorii, si cadri strb canonul peniten!ci de 6 ani, iar dacd stitruicsc ln :rccst obicei, sd se inclepdrtcze din ijist'rici.61 \rI;83 \:as. c.tr{. -
pregi fcrmecitorii, Prezicitorii curn gi cei ce cred in ei, se pedeps e s cc u 5 a n i d e p o c l i n f i . 2 ' 1A n c i r a .
--- Cei ce se lndeletnicesc cu vrirjitoria sau cu farmecele sau ghicirea norocului, si facd penitenfd de 3-0 ani, cu post qi mdtdnii. 2, 27 Ioan Postnicul. -
Clericii cat'e vrijesc lntr-un oarecare, si se alunge din rici.36
-
mod Bise-
Laodiceea.
c{ s-a ocupat Cel ce mirturise;tc sau cu {ermecdtocu vrijitoria ria, i se va da timpul de peniten!i ca r.rnui ucigag. 7, 65, i2 \tas. c.II. In carronul 83 Yas. c.\L se o peniprescrie pentru vrdjitori tcnti
-
de 6 ani.
se vor Cei ce se duc la vrAjitori, supune pedepsei celor ce au cdlcat credinla. Dacd lnsi au fost atra;i prin vreo constringere, plcat se va aplica blindefea r. 3 Grig. de Nissa. Vezi gi: SUPEIIPAGIOBICEIURI STITIE,
in
rli
NE$TI. ZAR. Clericul care joaci zaruri rori str lncatcl iseasc{ r; sc sI caLe?,e) ori ap.; laicul sd se afuriseascd. 42-43 50 VI. Vezi.:i: .IO(IURI DE NOROC'
IX. BNCICLICA PATRIAnHILOR OR'IODOC$rDE rA 1B4B EPISTOLAUNCICLICA A BISERICII UNA, SFIN'l'li,CTTOLICEiI APOS'IOLICD C l t r e ORTOIIOC$II rlE PRIITUTINT)I'NI '
ai nogtri'- sfin!i Tuturor celor (lc pretutindeni, ln Duhul sflnt iubifi $i doriti trafi al Bisericii adevirafi Iii ortodocgilor, pi tuturor lor cler din prea cucernicufui Jurul ertrierei,sflnt qi toate cele bunc ;i una, sfinte, catolice 9i nportoti"u, tmfreligaria frAteasci ln Duhul de nrtntuire de la Dumnezetr' sfintl 9i durnnezeiasci a rascurrrpdr{rii[1.Trebuie ca propovaduirea evanghelica, crezyt{ fn veci aqa de curanoort i sd tie vestitd ae "atre tolt aga ncsihimbati qi sA fie Alintuitorul nostru, cel Ucenici S{i qi dumnezeegtiior descoperit-o a tt;;; _sfinlilor clin slnurilc pdrinte'ti coborind rob, 4c lulnd.chip pe SIae, a"iutt"t s-^ acedsta iir" putt.u ydz{tori $i auzitori, ca ni;te trlmbite pumartorii aceia, devenild gi cum gi-dufinezeiegti, pina la marginile graiul -lor.;i terniceau rdsunattn toatd luniea (bdciin tot pimtntul a ie$it de oJ:;te attfia ;i-atit de iu"iii"uvlnt.le lor); pi in sflrglt,'aganeatinsi, cunl ne-a1 preclat-o ntarginile pimlntulrti care *uri-ao O"m"ezeu'prirtdiori ia.inti ai Bisericii catolice, cei de la fie-careln partc' Dar pre""r"p"f"t"""leaqi giaiuriSiautnvitlatptll .lt ttoi, ln sinoade-de chip de sfetnic folositor' viclenie cu luln6 '.. r6ut5!ii, incepCtorui tn frden, ",r,..-,'oaininu.A astfel"' ,nii"' nesocotot cunoscttte, dumnezeiersti_celei poiuncii cilcgtor.al "iE"ut pe orn grdit 9i scris al Domnultli qi tind lndestuliitor spr.c nriirtuirea lor sttflct.casc{cu'r'tntul cel inovaIii, ca ltr itnbriautoritatea Bisericii celei de totdeauna,urmdrescnelcgiuire nnui ;i ei stricatS' camintea,Ei desftr;oar{in toate chipurile invafltura evanghelicicea de l 2 . D e a c o l o c r e z i i l e . . . p e c a r e . B i s e r i c a c e a c a t o l i c d , " ' a t o J ! n w o lnfdIiglndu-se itdsileconrbattr' gi irniotriva tuturor a triunrfat plnd azi,si va-triumfa binritoarc in toli vecii luptd' dup{ puternici mai strllucitoar;i iotdeaunamai cu totul, . .. altele iarSEi reapar, .. . Numai $ 3. Dar din acestecrezii unele au ti dispdrut ldgdduinta cea nemin' ortodoxia Bisericii catolice 9i apostolice,... ia ddlnuiegte vcltric, dupi cinoasAa Domnului (Mt. XVI' 18)'.. judecili pe cale le-qtic Dunrnezcu--'pe $ 4. Dintre acesteerezii rasplndite-pentru i a rastlziesteqiPAPISMUL' dar qi acesta o-u"Jp"ti"apdrnintuluieraclndvaArianlsnrul, in putt'r'e acultr' nu I'a birui 'f ir la este degi totul), cu displrut au (ca gi acelea, i"r" 9i sllryit... (APoc. XII' 10). pArerea cea noul cA "Duhul sflnt pureeedede la Tatril qi de la Fiul" este potrirr $ b. griji pentru accast_a(In. X\r' 26): "Care ntcd limuririi hotdrite a l)omului nostru, dati cu Itise-rici_catolict',drtpA cunl este intregii potrivnic{ m{rturisirii purcede., Tat{l la ryi de tle la Tatdl purcetle" (Sirnbolul o<'umenice: 'Care gapt" Sinoade ceie c{tre de incredinlatA insdl{turii gretcate.carac_teristicile poarli p6rere or.rrrun"a ...'d I. I)entruci. "ruainl"il. caie cugeti astfeleretici,dup{ hotirirea celui intru c e i iitq...eltegisenumegtcerezic,qi pirere desprc Tatdl 9i Fiul' liinii p"*"ius Papi al Romei: ,'DacI cineva va ayea 6reaptd declari cd aoeadespresfiniur Dui, esterrctic"-(lltirturisirea credinlei)' "' Bise'ica ;;;';;r" la Tat6l 9i de la Fiul, este i"""rtE fe.-" tto,ie nrdi ius aretai6, cA Dubul Sfint purct'de de ln esenli erezie,iar partiT-aniiei, oricine ar fi' er4lici" '
530
Eneicllca 1E4E
$ 6. Aceasti erezie, care a atras dupA slne gi foarte multe inovalii, ... $ 7 ' l n a i n t a q i i g t P d r i n t i i n o g t r i i , . . . a u d e p u s m u l t z e l g i i u b i t o r es t d r u i m f i i , q i l n s i n o c l e qi ln particular, pentru ca, salvlnd lnvdldtura orto
$ 17. Din toate acesteaeonchicleorice our instru.itln lrrvrltAturacatolici cea sdngtoasd, clt gs-te-de nepios;i antisinodal a se cuteza s{ se schimbc dogmelc si liturghiile noastre gi.celelalte'.. $i se lnlelege clt este de cuviincioasA gi sfinttr indieptarea inovaiiilor, a c?lror lntroducere ln Biserica Romei noi gtim In ce timp s-a f{cut, si liericifii noqtri pirin}i au protestat la timp lmpotr-iva inovafiei... Apoi, la noi n-au putut niciodat{, nici patriirhi, -Bisericii, nici sinoadesA introduci lucruri noi, pentrucd aprlrdtorul relitiei este lnsugi corpul ad.ic{ poporul insu;i, care vrea ca religia sd-i fic vegnlc neschirnbatd,gi ta iel cu a ptrrinfiloi :{i,_ cum au exprimat ln faptd gi mul}i dintre Papii de dup{ schimi{ 9i dlntre patriarhii Iatinizafi, care n-au izbutit nimic, precum tn fliserica apuscand, cum au f{cut ln diferite timpuri Papii, au decretat cele noi fie ugor, fie prin constrlngere, pentru iconomle ... tot astfel Papa poate... s{ reconstituie cele vechi gi respectabile... ,,str-lncetezenoutate& de a etaca vechimea". ... pentru noi orice sfat venit de la el (Papa Romei), $i orice lndemn din oficiu, tinzlnd la distrugerea credinfei noastre celei firi patA pdstrati de Ia P{rin}i, este nu numai suspectd gl trebuie evitatl, dar se gi condamnd sinodul de drept, ca nlegiuit qi pierzitor de suflet. $i In acestl categorie intri in primul rlnd qi numita encicilicd a.Episcopului Romei celei vechl, Papa Pius IX, cAtre Orientali,.. $ 13' De aceea, ... ca sd nu se piardA ninreni din sllntul Staul al Blsericli catollce ortodoxe, ... sd cddemcu glndul... cl nimeni nu ne va despirfi de la lnvrlltrtura evanghelici, ninreni nu nc va ritdci dc la cAliuza cea singurA a PArinlilor nogtli... i
I
Enciclica l84E
53:1
g 1 9 , , , A c e a s t t r p o r u n c t r ; i l n d e r n n a r e a . p o s t o l i c f i o t r a n s m i t e m p r lgni vl notir e g i i s d u n d r i rezista la mes-' ortodoie, pentru.caioli tntArindu-negi sf:Ituinclu-neunii pe {lii "sd putem Pctru Apostolul: "Fiti cpmpdpe-tofi fericitul ne ln4eamnd aqa si Cici divolului". i"irgirrrl ciutind pe umbltr, r{gtrcgte leu carc ca.un diavolul potrivnicul nostru ci iali,'priroegteati, cine ie tngtriti. Ciruia rezistali-i tari In credin$A"' este cle la oanteni gl prin om, ci Dt'in desc
532
Enciclica 1848
Dintre acestease aratl c{ mal lntinsi e fost ln trecut arianlsmul, iar azi este ,pcpls ul,. gi cA cel din urmA va disp-dreaca 9i cel dintli (par. 4). Icleile slni tmprunrutate din encicllea 'I'eologice, lu.i liotie cAlre patriarhii orlentali (86?) (\iezir rev. Studii llucure$ti, 1930, Z, q8-9C) 9i.din actul sinodului finur la Constantinopol(20 iulie 105i) s;b patriarhul l\tiirati Cerularie (l'ezi: Studii Teologice Bucure$ti 1981, 1, p. b4-'.bb). Prima ,'erezie"latinc,. d,ecgle se octrpdenciclica ortodoxi, esie Filioque (par. b); carc liind eoneidereatA o doctrind. "blasfematorie, strAinri de inArdfAtura llisericii Orto'riore", estecombdtuti cu 15 argumente, este deschizrltoaredc cirunr a altor rnulte iuovalii acceplate de Biserlca apuseani ln decursul rr.enrii, cu privire la Botez, Sl. Euharistie, ta e.Jofic, inovatii care constituie ,papisrnul". Sc aratl ci pripii, din interese stldine de acele ate iliserleii, au p.imit aceste inovalii, care le asigurd prerogative pe care au Incelcat sA le i1rpund gi cclorlalfi patriarhi exercitind astfel oluristdicfie'niveisala (par. 6). Istoria rte arati cd pdrinlii ortodocgi au apdrat adevdrata credinl.C la sinoa4ele ecum,enicesi locale gi crl occidentalii s-au indirAtnicit In eroere si ln cele tlin,urnrd E_au des_ PAlli!-d-e ortodoxie printr-o pr{pastie adlncd, schisnra fjind uin:area fireascg a acestei atitudinii latine gi papale, ortodocEii. resemrrinciu-se tn cele djn urmd. Par. ? prrle dcci chestiunea rdrpunderii schisnrei, precizlndu-se ci prdpastia a sCpat-o latinii ,,cu rnina lor... Cauzelenu slnt lnsi numai clogmatice,mai slnt gi altele. . Pg. 8 se-atrage atenfia c'uprivire Ia pericolul propagandei Bisericii latine pentru ortodocgi gi nlenlioneazilciteva din lnvdtrdluiile greqite, pe-care aceastacaut{ sA ie tntroduc{ printre crtodocfi li se protesteazi cu intlignarc contra sfortArilor prozelitismului pnpal. Pe aceastAlinie enciciia papii Pius IX este considcrati ca un ,,act de ostilitate corrfesionallir- subversiv, arogant". Aceasta pentrucd enciclica latind nu aduce ,cuvinte de pace gl de afectiulc" cum pretinde-,ci.-,,deingelaregi cie absurditate". Enciclica ortodoxd eiprimA InsA-convingerea, ,ci ortodocgii nu se vor ldsa tn;elali de cuvintele papale, demascate ca lit fls apel la unirc (par. 10). Autorii enciclicii ortodoxe aratA cA conrfat enciclica latin& din datoria de a-i lntdli ln ortodocsiep,eclegtini_;respingtnd pretentiile romane de supremalie bisericcascl, precizlnd ci oeplscopatullui Fitru ia Ronra-este^ o sinpl{ tradi}Ie, cA pitru n-a fost gcful apostolilor, din contrll a fost Judecat gi mustrat, cx piatra pe care s-a lntenreiat Biserica a fost mdrturisirea_Iui despre dumnezeirea lui liius llristos". Enclelica preeir"arJ eA "nu exlstf, Biseric{ mai presus de sinoade gi cd nu ortottoxia se ju4ecA Oupa s"aun.ii ronlar, ci scaunulsejudccd dupii ortodoxie".I'apii gfe{esc,se aratrl ln e;nciclicA,"tud deduc ortodoxia.lor din preeminenlascaunului, ln loCsi procedezeinvers (par. 11). l; ""tti.-"-re d{ o interpretare ortodox{ citatelor loloslte de lat.lni pentru a-qi notii,a primatul iui Petru (par.12), declartnd crl orientalii slnt de acord cu papa tn zelul peutru uniri, cu conditia "de a se pistra neatins Ei curat sinrbolul credinfe.i, conform cu invaldtura evunglreli"i, a sinoadelor qi a Bisericii catlice de totdeauna':.,,ir,narirfrita ln perpeiuarea ei,., ie ctna un nrijloc de a_gi inrrlri s.i creprepurerca ei a impune inovaliire p:l:^:.{: I a t l n e ' . I n e:i^l:i.^1 n c i c l i c a::yl.i s c l i m u r e g t e p o z i ! i a d c o s e b i t d a c e l o r d o u d l J i s cf rai lcdi d e p r o l r l e m a unirii 9i se face o justri catacterizare a lor: IJiserica ortodoxi l-ine sA p{strezl credinfa nealterati, papAlitatea tinde numai la lntirirea proprici sale puteri, una este fioelA traaitrtel, """f"iii dorcfte suprenralie. Invoclnd un citat din Sf. Irineu autorii enciclicii artd eA Biserica &puseana care se bucura de un primat de onoare o ,autoritate frdleascA gi -prerogativtr i".*ni.a: a transformai aeeastalntr-o suveranitate lnnreascd,juristoclionald.' Demonstrlnd cE autoritatea papii nu cste universalA, eum se pretinde, se primatul de onoare acord4t este pe cale de obicei gi nu de origine afrostottca, aratA cd ci cletoritA 'laptului ci Roirra a fost vechca cap1tal,la imperiului; se aratil opii "a u'iiii p"pi au recunoscut autoritatea sinoadelor ecumenice,care au consacratprincipiul libertdlii Bfueiicii(par. 13), Invoclnd untle acte ale episcopilor orientali, tn par. 14 se face o declarafie, eare a pcandalizat pe romano-catolici: Ciqi patr.iarhil orientali recurg la autoiitatea eetui din Constantinopol, ca patriarh al capitalei imperiului, ln eazuri mai g-rele,iar daci pArerea lui nu_i mu[umette, se adreseazd,dupA legi, puterii lumcgti. ' .Par. 15 se,ocupede hotfirlrea sinodului al lV-lea-ca un argument lmpotriva prlmatului papal, iar pra- 16 recomand{ sd se pietreze lnvd{{turile nealterite ati uaor papi $I amlntepte tl de "dogma infailibilitAlii". Cu aceasta,anciclicapatriarhlor orientali a lncneiat cornbatarea afirmaliilor qejttstc din enciclica papali. ln paragiafele urmitoare se trag concluziile.
.<-----
Enciclica 1848 Se considera impietate gi act anticanonie orlodoxe gi necesar ." *a ," ilrfature inola!iile ortodoriei.
5S3 a se atinge de {ogmele, liturghiile 9i ierurgiile Iatine, eire stnt poprii occldentului gi strlini
se pot introduee lucruri nol pentrucl s e a r a t E c d l n B i s e r i c a o r t o d o x l n u s - a u p u t . u t g i n u 'nu religiei schimbe. La noi ap[rltorul se sd ca 6ognia i oG, f s-ar trinind DoDorul lnsu$i ' cs[e insu,si corPul Bisericii perltru a se rcaliza unirea lntmctt papa cere unele sacri{icii din partea ortodocqilor sacrificii. Pln{ atunci orice apel este a r e s t e e f t a " a i a i r r r i t i ' f " p " p e e n c i c l i c a l:iisericii, (par' 17)' srrspect de periculos, crun estc-9i-enciclica papalA Paragrafele urmdtoare (18-23) slnt lndreptatc ctrtre ortodocai' llisericli 9i si se plzeascl-de-"lttpil se recomandd ierarhiei si pdsrcze lnv{ltrtura se adreseazd apoi clerului 1 p a ' r .f n ; . . P r i n i e r a r h i e n c i c l i c a rllpitori.. care intrd f' tu.rn..i (par 19)' Se revine a;roi Ia gi cre6inciogitor tnCemninau-i sX rezisl.e incerc{rilor demonllui asa currl ne-e trebuie pistrat-i clrati' ii"lr" a"la inceputul enciclicii: ,,lnvdlItura ortocloxl per{ecti, neprimitoare nici de reducere' superioari, cste otioJ"."l ini:etretnr" i"ri^ier"ia. altera-o ar cddea sub grea anatemi, ca un nici de acldugirc, nici de schinrbarc". Cel iare ar ( par. 20). Ortod^oxia.prezi'tl cele nrai mari I ) u 1 S f i n t u l u i r r t p " l . i . . apostat gi blasfamato. c " n o "n", Riserica ortodoxe este ln po6esiun€a s i ' o a d c , l i t u r g l i i , afiranl;i si glorii: pcrinfi,
Din Oricnt au i.giti*a'; "J.ri'turi'i; occidentalii sirit strdini 9i uzurpatori' il;;;;;;ie-;i (par' 2t)' r)upd ce prinrit cre$ti'ismur toati popo"""ru ii cele occidentale9i Iloma tnstrgl ln iiii^id-a oedintiogilor ortodocaifafn dq Bisericd9i la solidaritatca il;';;Jil;."g"-i"" jrrrulei(par.22),enciclicaseterrninicuscrrrtecitatebiblice,lormrrledelncheierc (par. 23). -a Pius I.X ,,Ad Orientales" prin ln linal, dacl ne lntrebdm la ce a folosit enciclica papii constatim cd aceast-a provocat un rispuns energic din care a lansat apel la r"i;; ;R;a, p a r t e a o r t o d o c q i l o r c a r e a u d e v e n i t ' m a i a t e n l i c u p r i v i r e ) a q o l i t i c a p a p a l { ; aapprotocat' rovocato raporturile dintre Biserica brtodox{ Si Roma; polernic{ lnci deschisi; ^i".A"tltit prin papale' a-lmaculatei concep!,ii;i a intailibilitdlii ulterior, prin declanqa.;";;;;;;. propagandei I, incurajarea la'vatican de consiliul ia forrnularea primatului l"tioi"ir?r.r tthisma, producind tn Apus- despdrl'irea vechilor catollci latine intre ortodocai "'d"i"i Pius IX a provocat nn i"-igio.- iti loc de pice ionfesional5, cum-pretindea ci urm6regte, gi vechi eatolici. adevarat rdrboi confesi";;i; t trei fionturii ortodox, protestant
l)
CUPRINSUT, Cuvlnt lnaite. Edifia a li-a
I. CANOANELE SFtNfILoR APOSTOLT Canonul l. Canonul 2. Canonul J' -
Hirotonia episcopului preotului Ei diaconului Hirotonia Prinoase
Canonul 4. Canonul 5' Canonttl d. -
la altar
Prinoase Pentru Sotiile clericilor
C'anonul 7. Canonul 8. Canonul 9. -
gler
..
Incompatibilitdti Sdrbdtorirea Paqtilor Lnptrrtigirea
' ': " "
clerului
lmpfirttr-sirea credinciogilor Osindirea comuniuiili cu cei afurisi{i ; " " " I0. C'anonul Canonul I-t. - Oslndirea comuniunii cu cei caterisili Canomtl 12. - Scrisori canonice cle recomendare ' '
Canonul t3' - plslun$irea afurisirii ianonul Ednonul
14. 15. -
ianonul 16, Cdnonul I7, Canonttl 18. Canonul I9. Canonul 20. Canonttl 2I. Canonul 22. 'ianonul 23. Canonul 21. 'Canonttl s5. Canomtl 9d. Canonul 27. Canonul 28. Canotrul 29. -
Transferarea
episcopilor
"
Translerarea clerului T r a n s f e r a r e ac l e r u l u i . ' . . . . . a " ; " " ' " " Starea civild a clerului '. . ' ' '; Clericii sd se cds{toreascfi cu lecioare Impccliurente de tnrudire la cisdtoria clerului Oprirea clerului de a da giruri ' Clerici eunuci ' Laicul care se castreazd nu poate 66vsni sleric Clericul care se castreazi se caterise;te care se castreazi se afurisegte Str nu se dea doui pcdepse pentru aceeaEi faptd Este interzisd cdsitoria dupd hirotonie " " ' Oslndlrea clericilor care bat Oslndirea caterlsitllor care slujesc Laicul
Oslndirea
sirnoniei
Ganonul 30. -
Statul n-are jurisdiciie tn Blsericl
JI. Canonul J3. -
Oslndirea
schismei
Ridicarea
afurisirii
'Ganonul
canonul 33. 'Canonul J4. Canonul 35. tanonul 36' Canonul 37' -
' ' ' ' ' '' '
Ccriile 'sau scrisorile canonice de preofie Autocefalia 9i autonomia Autonornia eparhiald Afurisirea clericilor care nu-Ei ocupl slujba " ' ! '; " ' Sinoadele Pleuarc
7 E I I 10 11 12 72 13 14 74 15 15 16 77 t7 17 18 19 19 19 19 20 20 20 21 t,
23 23 24 24 25 25 26 27 28 28
538
Cuprinsul. Can. Sf. Apostoli
canonul 3f. Canonul J9. Canonul I0. Canonul 4t. Canonul 42. Canonul 43. Canonul 4{. Canonul 4d. Canonul 4d. (ianonul lI. Cononul 48. Catrcnul 49. Canonul 50. Cononul 5I. Cqnonul jZ. Canonul JJ. Cononul J4. Canonul iJ. Canonul 56. Canonul d7. Canonul j8. Cattottul j9. Canonul 60. Canonul 6I. Canortul d9. Canonul dJ. Canonul 64. Canonul 6d. Canonul 66. Canonul67. Canonul 68. -Canonul 69. Canonul 70. Cartonul 71. -Canonul iJ. Canonul 73. 7{.. -
Canonul
Episcopii ca economi principari ai averii bisericerti Ascultarea clerului de episcopi Averea episcopului Episcopnl este cdpctenia eparhiei ln toate privinfele Osindirea jocurilor de noroc si a befiei Osindirea josrrlilol clt noroc si a heliei O s i r t r l i r e ad o b i n d e i ; i a c a n r e t e i Oprirea comuniunii cu ereticii Tainelc ereticilor nu sint taine . Botezul l,gtlid nu se mai repetA . Osindirea corrcubinajului Botczul se sdvlrgegte numai ln Sflnta Treime Botczul se sdvirgeqtc prin trci afrrn.d{turi Rigorismul fdfarnis gi hulirea lui Dumnezeu se osindesc tndoit . . . . . . Primirea in Bisericd a celor ce se pocAiesc Rigorismul fdlarnic sc osincle;te Oprirea clericilor dc a petrece in clrciume Defdirnarea
episcopului prcotului gi diaconului ,... Bacljocurl cclor cu defecte Ilzice . lndatorirea clerului de a catehiza gi pledisa Def{imarea
Ocrolirea clericilor sAraci . Cdrfile apocrilegi eretice .,ij..r..i..... pdcate car€ opresc de la pps6trig Apostazia clerului
- i..;.
trtinciri
nprite Oprirea comuniunij cu necregtinii qi ereticii . ! i .: . . Bdtaia sau lovirea se osindeqte . . . . . .; p o s t u l d e I ) u r r r i n i c ag i sfunbita ....!:.....j.i O s i n d i r e ac e l o rc e s t r i c df e c i o a r e . , , . , . . . ; .r . , . . . . . , i,.. tlirotonia sri nu se repele , , . .: . posturile de cdpetenic .,.. Oprirea connrniunii religioase cu iudeii ....;... Oprirea conruniunii cultjce cu pdglnii gi iudeii : . ..... Osind.ileasacrilejrrlui sau .icrosiliei ...........l O s i n c U r c as a c r i l e g i u l u is a u i e r o s i l i c i . . . . . . . . . ; . Judecarea episeopilor tr{artorii impotriva episcopului
Catrcnul 7i. Ca.nonul 7d. - Episl.opia nu sc rno;teneqte C a n o n u l. 7 7 . * - D e f e c t e l i z i c e s i r r r p l s n l l l n r p i e d i g { i n t r a r e a l n c l e r . . . ; . . - . Canonul 78. C a n o n u l 7 9 .Canonul80. C a n o n u l 8 - 1 .Canonul 89. C a n o n u l 8 . 3 .-
Defecte fizicc gravc impicctici intrarea ln cler . I)eruonizafin i u pot intm in cler .........i..... N e o f i [ i in u p o t f i f i c u f i e p i s c o p i ........,.:..i;.::.... Funcfiuni publice incompatibile cu slujirea:preoleascd
..
P r i r n i r e a s c l a l i l o r i n c l e r ,. . ; . . . , : . . . . " -. ., :. . :; . . . . j . . . . . P r e o i i a 9 i o a s t e as i n t i n c o n r p a t i b i l e . . . : . . - . . . - . : . : . . . . . . . . . CanonuI81._Dcfdintareast5plni.riidcstdt. Canonul 85. - Desprecanonulcdr[ilorSllnteiScripturi....-;i.:i.;.;.:.iil;..]..,....,..
-i-:----T-'
2S 30 30 31 31 32 32 32 33 33 33 34 34 3{ 35 . 3 5 36 . 3 6 36 37 37 38 38 39 39 40 40 41 1l 4l 12 42 43 {3 4l 44 41 46 46 46 4:7 47 48 48 48 49 49 50
Cuprinsul - Can. sin. L If. III. IV. ec.
II. CANOANELE
SINOADELOR
53?
ECUMENICE
CA:fOANELE SINODULUI I ECLIMENIC DE LA NICEE A (325) . '. . . . . Canonul I. - Automutilatii nu pot fi clericl primifi fie tn . nu cler Neofitii sI 9. Canonttl Canonul J. - Clericii si nu aib{ {iitoare ..'.'.......; C a n o n u l4 . - A l e g e r e ag i h i r o t o n i a e p i s c o p i l o r Canonnl 5. - Sinoadele mitropolitane ... '.. '.....: e p i s c o p i l o.r. r . . . . . . : . . . . C a n o n u 6l . - E x a r h a t e l eA. l e g e r e a Canonul 7. - Cinstirea scaunului din Ierusalim . ' . .: . . Canonul 8. - Primirea schismatlcilor tn Bisericl ..:...:i....'...." C ' o n o n t9t .l - I s p i t i r e ca e l o r c ei n t r l t n c l e r . . . . . . . . ; . nupot intra tn cler, Canonul 10. - Cei, ceauc{zrttodat{delacredinfi, . . .. ... ; Canonul II. - Treptcle poclinlei celorcizuli de la Credinlil Canonul 12. - Poc[inta celor ce vin din oasteapIgln| ....... C a n o n u lI J . - t m p l r t d g i r e am u r i b u n z i l o r ... '.;;: '' '...... '. ' C a n o n u lI / . - P o c l i n t a c a t e h u m e n i l ocr l z u f i .:....'...:;.. C a n o n u Il 5 . - T i a n s f e l s j s s , s l g r u l u i e s t e o p r i t l t Canonu|I6._orlntlireaclerlcilorearesemu1isinguri...;....'...'.; .. -.... Canonul I7. - Oslndireadoblnzei qi a cametei CanonuIl8.-LoculdIaconilorlnr|ndulclerului....;.. C a n o n u l1 9 . - E r e t i c l i P a v l i c h i e n i . . ; . . . . Cononul20._oprirea|ngenuncheriilnunelezile...'
51 51 52 53 54 55 56 57 57 58 58 59 60 6t 62
'cANo.{NBt,IisINoDULUtnrcurnrvrcI}ELAcoNsTANTINaPoL(381).. ... .. .. . . ' - .. ' ' ianonul l. - lntirirea credintei de la Niceea ianonul 2. - Diecezele.Autonomia ierarhiilor 9i a unitlfilor bisericeqti CanonuI3._RomanouIqiprivtlegiiIeei......''.... Canonull._F IirotonifleereticiIornus|nt'hlrotonil, Cqn|onul 5. - Primlrea lrl Biserictr a unor arieni din Antlohia . . . . ... .. C,anonttld. - Nu oricine poate plri pe episcop ......;...,'....:;..'........: C a n o n u7l . - P r l m i r e ae r e t i c i l ot rn B i c e r l c i 'Cononul 8. - Botezul eretlcilor nu este botez . SINODUL AL II-LEA
C a n o n u lI . C a n o n u2l . -
6.8 68
m 72
ECUMENIC IID LA EFES (an 431)
Canonul I. - Oslnda ierarhilor care devin eretici . Canonul 2. - Ostnda ierarhilor trecuti l,a neestorianism . '.. .:.. . .. . Canonul 3. * Ocrotlrea clericiler loviti de nestorieni CanonuI4._0slndaclericilortrecutilanestorieni.'..' .. r e a b i l i t a t i d e n e s t o r i e n it * m l n o s l n d i t r i . . . . C d n o n u l5 . - C l e r i c i i Canonul d. - Hotlrtrllecanonicealesinodului IIIecurnenicrEmlnnestrlmutate...... Canonul Z. - Hotirtrile dogmaticeale sinoadelorecumenicestrse tie ptn5 la sflrgit . . . . ..; . ... -.. ' '. C a n o n u l8 . - A u t o c e f a l i a B i s e r i c i i d i n C i p r u C a n o n u l9 . - I e r a r h i i n u p o t d e m l s i o n a d e c l t t n c a z d e f o r f d m a i o r { . . . . . . . sINoDUL MCUIIENIC
6i 65 6t 87
7'!' 73 73 '?1 71 71 75 76
DE LA cALcEDoN (an 451)
l n t i t r i r e a c a n o a n e l o r p r i m e l otrr e i e i n o a d ee c u m e n i c e ' . . . . . i i . . . ' . . . . : ..;;..... :....i; O s l n d as i m o n l e i
u. "f*qer
?8 78
538
Cuprinsul. Crin, sin. Trulan (V-W.ec,)
Canonul 3. Cononul 1. Canonul 5, Canonul
6. 7. -
Canonul .Ganonul 8. Canonul 0. -
10. Canonul 11. 'Canonul 72. Canonul
73. Canonul 11. Canonul 75. Canonul 16. Canonul
C"anonul If . 'Canonul Eanonul
18. 70. -
.Canonul 20. ,Aanonul 21, Canonul 22. 'Ganonul 23. :.Canonul 21. Canonul 25, Canonul 26. .Q.anonul 27. Ganonul 28. Ganonul 20, Canonul 30. -
Se opregte tndeletnicirea cu treburi incompatiblle cu starea clericl... Monahii se supun jurlsdictici ierarhiei bisericeEti
7S g0
Se opregtc transferarea clerului S eo p r e s t h e i t o r o n i af d r { d e s t i n a t i e ..... ...::::::.::.....:.: Cinul preolescti cel cdlugiresc sinu ia shrjbt lumeascd ....... Orice cleric s{ lie sub jurisdiclia unui episcop
:l gz gg
de judesatd bisericeasei Clericii si locuiascA tn localitatea unde slujesg Clrtilesauepistolelecanonice ......,
gb
Alcituirile
gs
Se rlnduiesc
instantele
bisericesti s{ nu se schimbeprin Cirtile canonice ale clerului Cdsltoria clerului inferior ....:..
gB g4
puterea lumeascd
. g5 g6
..:....
Facerea diaconitelor Femeile tnchinate Domnului
g6 ..i.... g7 si nu se cdstrtoreasc{ Despre prescripfie gi ca unit{tile bisericegti sd se rlnduiascil dupd cele de obgte,. .:..... 87 Oslnda consplra[iei gg Sinoadele mitropolitane str se [ie de doui ori pe an . . . , -.gE S e o p r e g t et r a n s f e r a r e ac l e r u l u i gg ....... ...,..... Sd fle verlficatl cei ce plrisc pe clerici . gS .. . . . . Moqtenirea ierarhllor sI nu .se lnstrdlneze g0 Oslnda clericilorsi monahilorvagabonzi .:..... g0 M I n { s t i r i l e s d n u s e s e c u l a r i z e z e. . . . . . . .. !:... Scaunele vacante de ierarh si se ocupe in decurs de trei luni Fibcare eparhie s! aibl econom
91 91
92
Oslnda celor ce ripesc femei Privilegiile scaunului din Constantinopolgi.diasporacregtind Se opregte retrogradarea treptelor preoliei Privilegiul Arhiepiscopului Alexandriei fati de sinodul propriu
S2 gg gs 96
.grNorlul TRULAN (an 6e2\ sAU SINODUL t'-t'I EcurrENrc DE LA coNsrANTI\opoL 'Canonul
I' 'canonul 2. Canonul 3. Canonul 4. Canonul 5. C a n o n u ld . Canonul 7. C a n o n u l8 . 'Canonul 9. '6anonul I0. -'
I n v d t d t u r a c e l o r d i n t l i q a s es i n o a d e e c u m e n i c e s i s e lie nestrdnlutat ,. .. s e p r i m e s c s i s e r n t d r e s c a d e v i r a t e l e c a n o a n ea g e i a t e p t n d a c u m , . : . . . Cei cdsitorifi de doui ori nu pot fi clerici Plcituirea cu femei lnchinate este ierosilie ln casele clericilor sd nu stea femei caqe dau de b{nuit Cesitoriadupdhirotonieesteopriti..............
1Og fiX 10b .....:,..
l.Ob
Treptele hirotoniei stabilesc treptele ierarhiei biserice$ti . . . .. SinodulMitropolleisdselindcelpulinodatilhan...............; Clericii se opresc a face nego! cu biuturi
Clericii.se opresc a lua doblndd sau cimdtd .Canonul II. - Cregtinii sA nu aibd lmpirtAsire cu iudeil Canonul I2. - Episcopiisinuvie[uiascdlmpreunl.cuso]iilelor .CanonulI3.-ClerulinferiorseapArddecelibat.l...:. Canonul I4. Canonul 15. 'Canonul Id. canonul r 7, -
.57 10o
11O ...-
.
11O 1-1g 114
.........: f irtr carte canonici
10g .. l0g
. r.
Vlrsta canonici a hirotoniei preotilor gi diaconilor Vlrsta canonicd a ipodiaconilor .... Felul, numArul 9i slujba diaconilor clericii si nu f ie primif i tn eparhie str{ini
lU7 1Og
115 l 16
.r*,-
i.{*6t
Cupiinsul.
Con. sin. Trulan (V-VI
I8. Canonul 19. Canonul 20. -
Canonul
Canonul 2"/. 'Canonul 29. Canonul 23. 'Canonul 24. Canonttl 25. Canonul 2d. 'Canonul 27. 1 Canonul 9s. -
ec,)
539
sila iarti pdrdsirea Blsericilor de cdtre clericl . Clerul este dator sd predlce gi si cgtehizeze .. ... Episcopul este oprit str propivddulascd ln eparhie strllinl PociinlS 9i reprimarea celor caterisili Numai
Oslnda hirotoniei
simoniace
Oslnda cuminecdturii simoniace Clericii qi monahii sd nu ia parte Ia spectacole nepotrivlte cu starea lor . . Jurisdicfia bisericeascd sd prescrie dupl 30 ani de neexercitare ...... Oslnda preotulul ctrsdtorit tn mod nelegiuit Obliga!.ia de a purta haine clericale Sd nu se amestece vinul euharistic cu myst de Strugurl
C a n o n u I 2 Canonul J0. 'Canonul Jl. Canonul 32. -
9 . _ P o s t u l m a r e s t r f i e t i n u t t n | n t r e g i m e
Canonul 33. CanonttlJl. Canonttl 35. -
Preotia
3d. Canonul J7. Canonul Js. 'Canonul J9. -
scaunelor patrlarhale Sila nu ia puterea episeopal5 I-'nitilile bisericegti sA se rlnduiasctr dupd cele de obqte .. AutocefaliaBisericil dln Cipru ........r.... Vlrsta canonicd pentru intrarea tn monahism . -. .
Canonul
Celibatulpreotilordlnpirlilebarbare ... lnparacliseparticularesepoateslujinumai,euaprobareeeplscopului.. La Sfinta jertf{ vinul nu se amesteci cu ap8 . nu se moqteneqte
Oslnda conspiialiei sau uneltiril Pestrarea bunurilor ierarhiilor defunctl
......i._... ............
Ierarhia
Cdnonul 40. CanonuI4I._Noviciatuttnispitireacelorcesecilrtgiresc Canonul 42. - Pustnicii sd nu umble prln lume . C a n o n u lr ' 3 . - O r i c e p l c l t o s s e p o a t e c { l u g d r i
............:
Canonul 4{t. - Ostnda c{lrrgirilor pentru cllcarea castltltfii . C a n o n u l 4 5 . _ L u x u l s m i n t e g t e p e c d l u g I r i t e . . . . . . ' si nu iasd singurl din mlnistire Canonul 4d. - Cdlugirita . C a n o n u I 4 7 . _ N e c d I r r g l r i i s I n u d o a r m I t n m I n f i s t i r e Canonull8.-Divorlulqicelibatulepiscopilorale;idincleruldemir........:... ......:......... C a n o n u l 4 9 . - M l n d s t l r i l e s l n u s e s e c u l a r i z e z e. . Canonul 50. .- Oslndirea pentru jocurile de noroc Canonul 5I. Canonul 52. Canonul 5J. Canonul 54. -
Cregtinii
si nu se facd mdscdrici
Liturghia darurilor mai lnainte slintite ...:... Rudenia ndsiei de la botez
Rudenia de slnge si de cuscrie Canonul 55. - Postul mare sd nu se tie ca romanii Canonul 5d. - Postul mare s{ nu se tie cu armeni Canonul 57. - Prinoase oprite
:canonuI58._Mireniis5nuiasinguriSflntaCuminec{turd'....'... ' ';.. ........;... C a n o n u l 5 9 . - B o t e z u l s d s e s { v l r g e a s c dn u m a i l n B i s e r i c t r ,Canonul d0, - Oslnda celor ce se prefac lndriciti .Canonul dI. - Oslndirea superstiliilor gi a celor ce le practici . ..... ' 'Canonul 62. - Praznicilegi datineleptrglneitisAnulielinute decregtini,;'.....'...' .Canonul6,.-seoslndescmartirologiile.false...'...'..' 'Cqnonul .. .. d4, - I\{irenii sd nu.9i ia Slujba de propoviduitor cdnonul65._Datinaaprinderiifocurilor,lalunilenoisdlnceteze....'.
116 717 118 118 119 119 119 720 120 121 721 722 122 123 123 124 725 725 726 126 't27 "727 128 131 132 tgz 133 133 133 151 131 135 136 136 136 137 137 138 .138 130 :139 139 140 140 t4l '142 112 '.1{3
5{O
Cuprinsul. Can. sln. VII ea.
Canonul dd. * Canonul d7. Canonul 68. Canonul d9. Canonul 70. 7i. .Canonul 72. Canonul 73. Conouul 71. Canonul
Canonul 15. Canonul 76. C.anonul 77. Canonul 78. canonul 79. Canonul 80. Canonul 8I. Canonul 82. -
Rlnduiala priznuirii sdptiminii Creqtinii sAnum{nlnceslnge ..
lumirratc
C{rfile Sflnte sd fie pristrate cu evlar.ie Rlnduiala pentru intrarea tn altar Femeile si tacl tn Riseric{ Oprirea datinelor studen[esti ptrglne . Cregtlnii s{ nu se cdsitoreascd crr eretici $i cu necregtini ...... Semnul cmcii sA nu se puie oriunde ln bisericd sl nu se facd agape nici s{ se locuiasci ln biserici sll se clnte cu Evlavie firi vaiete gi r{cnete Se opregte negolul In curtea bisericii Cregtinii sd nu facd baie tlupA obiceiul pigln . $colirea catehurnenilor oslndac.elqrcesupqnvruteginevrutedesprenaqtereaDorrrnului....... Oslnda clericilor si laicilor care nu merg regulat Ia Blsericd Oslnda rdtdcirii monofizite Cum s! fie si cum si nu fie zugr{r.it f{lntuitorul
Canonul 83. Canonul 81. Canonul 85. -
l{orfii nu se cuminecd .... Botez.ul copiilor gdsil,i . Rlnduiala slobozirii sclavilor Canonul 8d. - Oslndq celor ce lntretin desfrlul Cdnonul 87. - Oslnda adulterului Canonul s8. - ln bisericd sd nu se addposteascd dobitoace Canonul 87. - Postul pagtilor lnceteazA tn noaptea lnvierii Canonul 90. - Rtndujala tngenuncherii ln biserici ..... Canonul g./. - Avortul are canonnl uciderii Canonul 72. - Oslndirea rdpitolilgl de femei Canonul 93. - Rlnduiala pentru cdsltoria celor dispdruli .. . . . Canonul 94. - Jurlmlntul pdgln.se.opregte .CanonuI75._R|nduialapentruprimireaereticiIor|nbisericI 9d. Canonul 9f. Canonul 98. :Cqnonul gg. .Canonul I00. Canonul
Canonul
Oslndir.ea lmpodobirii de6arte ln clAdirlle biserice$ti str se locuiascd tn nrod cuviincios Se opregte cdsdtoria cu logodnica altuia . Prinoase oprite Se ostndegte pictura imorald 701. - Rtnduiala pentru primirea Cuminecdturii ....,
Canonul 102. -
I\{destria duhovnicului
CANOA|TELE SINOITULLMI Canonul I. Canonul 9. Canonul J. Canonul J. Canonul 5. Canonul 6. Canonul 7. Canonul 8.
-
Ect'trEtrrc
1{3 744 741 746 745 146 146 747 147 148 148 r48 149 149 150 150 t51 151 151 152 152 752 151 754 155 155 155 156 156 156 158 158 159 159 159 180 160
DE LA IiICEEA (787)
Se intiresc canoaneleprimite de lntreaga Biserici ptnA acum Episcopul trebuie sd fie ctrrturar gi rh,nitor Numai biserica tgi alege slujitorii sdi Se ostndegteiubirea de argint gi sinronia Se oslndegte simonia Sinodul J\titropolieisi se adune o datd pe an Bisericile se firnosesc numai cu Sfintele lloaste Numai cel sincer convertit, se prinregte ln Bisericd
161 163 164 7M 165 166 167 t67
511
Cuprinsul. Can. sin.'Cartagina (256).Anclra 011)' C a n o n u I 9 . _ D e f i i n r a r e a i c o a n e l o r s e o s l n d e s t e Canonul 10. - Clerul str lie pravilele qi la mutare si la purtare Canonul lI. - Ilcononiii gi dreptul de devoluliune ln bisericd Canonul IP. - Rinduisli pentru lnstrdinarea bunurilor bisericegti
169 169 l?L
CttnonuIl3._LIca$urilebisericertistrnusefac{sAlaqederlntl Canonul l{. - Aqezarea slujitorilor bisericesti sd sc faci tlup{ pravili Canomrl li. - Clericul sd slujeasci la o singurd biserici
172
Canonul 16. Canonul I?. -
Se ostndegte luxul clerului ,. ., . Fdrd invoirea episcopului, nu se lace tuinAstire Cunonul /8. - ln caseleepiscopale gi ln mtrnAstirile de czilug:iri, sd nu stea femei nici s{ slujeasc{ Catrcnul 1r. - Se osindegte slmonia .. '. '. . Canonul 90. - Ntdn{stiri rnixte sd nu mai fie.... se face cu tnvolrea egurnenilor Canonul 2t. - Ilutarea cilugirilor Canontrl sg. -
III.
\rieluirea creqtinilor s{ lie cuviincioas{: clericii qi cAlugArii sd nu intre ln ospitArii dectt de nevoie .
CANOANELE
773 174 774 L75 L75 176 177 178
SINOADELOIT LOCALE
sl\ODt I. DD l.A CAHTAGIN.{ (an 256) Canonul t. * c,rro"{\El"n
Pru}rLLLl
Canonul l. -CanonuJ 3. Cononul J. Canonul J. * C a n o n u l , S .Canonu! 6. Canonul 7. Canonul E. Canonttl 9. Canonul 10. Canorul lI. Canonul I2. Canonul 13. Canonul 14. Catrcnul 15. -
sIN(jD
181
schisntaticilor. Succesiuneaapostolici
Botezul ereticilor;i
LO(.AI, r}E LA ANCIITA (314)
care au jertfit idolilor .. . . . Diaconii care au jertfit idolilot .....
Preotii
Cei tarri tn credintA . . . . Certarea celor slabi in credinld Certareacelor slabl ln credinlA
.......'.'..;
Certarea celor slabi ln credinftr (lertarea celor slabi tn credinti Certarea celor slabi ln credintd Oslnda vlnzAtorilor de frafi Cds{toria dupd hirotonie RtrPirea logodnicii Catehurrrenii cAzuli HorePiscoPii Infrinarea fAlarnicA
Bunurilc bisericii Canonrtl td. - Cdderea cu dobitoace (Sodomia) C a n n n u ll 7 . - S o d o n l i a . . . . . . Canonul lE. - Episcopii neprimili ln eparhii Canonul I9. - Fecioria C a n o n u2 l0 .-
A d u l t e r u. .l . , i . ! , ' ! .
Canonul,. Canonul 29. Canonul 23. Canonu! 24. -
Avortul..
Canonul 95. -
Uciderea
.'......
. . .. de voie
Uciderea fdr{ de voie Credinfele degarte 9i vrAjitoria Pdcdtuire cu sora logodnicii
183 184 185 1E5 186 1E? 787 18E 188 189 1E9 189 190 190 190 101 191 191 192 192 193 193
.... .. '.r.... '
... .. ' . .. '.;..
193 tr93 194
512
Cuprinsul.
Can. sln. Neocezareea (318). Gangra (340). Antiohia
(g4f).
CANOANELE SINOI}ULUI AL DOILEA LOC.AL DE LA NEOCEZAREEA (315) Canonul L -
Oslnda preotului
Canonul 2. -
CAsitorie cu doi Frati.
care se cAsAtoregte dupA hirotonie
Cenonul 3. -
Osinda cisAtoriilor
Canonul 4. -
Harul apdrA de picat
Qanonul 5. Canonul d. Canonul 7. -
Catehumenii Botezul copiilor
194 794 195 195 795 196 196 196 197 797 198 198 198 198 190
neprayilnigs
.
CdsAtoria a doua DespArfirea canonicA a clerului (Adultcr; Divor[) Pdcatele dinainte de hirotonie Canonul 10. - Pdcatele de dinainte de hirotonie Canonul II. - Virsta canonici pentru preoti Canonul 12. - Cei botezati ln stare de boali Canonul 8. Canonul 9. -
Canonul lJ. Qanonul I4. Canonul 15. -
Clerul de la larA Si cel din cetili Horepiscopii Numirul
diaconilor
CANO^L\ELE SINOIIULUI AL TREILEA LO()IL DE LA GA\*cItA (t{0) Canonul l. Canonul 2. Canonul 3. -
Oslnda celor ce dafaimd cAsitoria lnfrlnarea fdlarnicd Robi (sclavi) 9i stCplni
199 199 200 200 200 200 200 20L 201 201 201 202 202 202 202 203 203 203 203 204 204
Canonul 4. - Apdrarea clerului cAstrtorit Canonul 5. - Oslnda hulitorilor bisericii Canonul 6. -
Schisma si oslnda ei
Canonul 7, - Chivernisirea prlnoaselor Canonul 8. - Chivernisirea prinoaselor Canonul 9. - Oslnda celor potrivnici cisdtoriei I0, - Oslnda celor ce batjocoresc cdsdtoria IL - Agapele .Canonul 12. - Evlavia f{}arnicd tSanonul 13. - Oslnda femeilor care lrnbraci vegrrinte {anonul .Canonul
Canonul Il.
-
birbAtegti
Oslnda celor ce defaimd c{sitoria
Canonul I5. Canonul td. Canonul I7. Canonul 18. Canonul 19. Canonul 20. -
lndatoriri ale pirinlilor fati de copil lndatoriri ale copiilor falA de pdrinli Femeile sA nu-gi tundd pArul Duminlca nu se postegte Posturile sd se !in! tn slnste Clnstirea sfintilor
.Canonul 91. -
Evlavia
gi lnfrlnarea
fdlarnicd
se oslndesc
EANOANELE SINODULUI AL PATNULEA LOCAL DD LA ANTIOfiIA ;.Canonul I. .tQanonul 2. .'icsnonul J. 'Canonul 4.
- Prdznuirea Pagtilor - Afurisire 9i alurisiti - Clerul se mut{ numai dupA pravilA - Starea clericilor caterisili
.,/,...fu&-
(34T)
205 207 207 2N
:J.&;t/
Cuprinrul; Can. sin; Laodiceea (343)
54S
Canonul 5. Aanonul 6. Canonul 7. -
20E 208 209 209 209 270 2LO
Schisnra Starea celor alurisifi .. .. . Scrisori sau c{rfi canonice
. ...,..
Canonul 8. Canonul 9. Canorutl Canonul Cattonul Cdnonul
Scrisori sau ctrrfi canonice Autoccfalia gi autonomia . . 10. - Horepiscopii .11.- lnfifisarea clericilor la cdpetenia statulrri -12. - Apelul clericilor la cdpetenia statului ierarhilor 13. - Ilutarea
Canonul 14. Canonttl t5. Canonul 16. -
21O 2Ll
Scaunele de judecati pentru episcopi . . . . Judccarea episcopilor ...
212
Ripirea
212
2lI
de scaun episcopal Fipiscopul care nu:gi ia scaunul ln primire Episcopul care nu-qi poate lua in primire scaunul
.l7. Qqnonul 18. Canonul /9. -
Canonul
Alegerea gi hirotonia
Qanonul 20. Canonul 2-1. Canonul 22. -
2L2 212 .273
episcopului
2r3 214
Sihoadele Mitropolitane i\Iutarea
episcopului
Autonomia
214 214 214
epnrhiald
Canonul 2J. - Episcopuia nu se mogtenegte Canonul 21. Canontrl 25. -
CA}-O-IIiELE
Chivernisirca bunurilor bisericegti Episcopul estelntliul chivernisitor al bunurilor eparhiei
AL CINCTLEA LOCAL DE LA LAODICBEA
SINOI}ULUI
Canonul l. -
(343)
CAsAtoria a doua
216
CanonuI9._PrimireacelorcesepocAiescdepicate Canonul 3. - Cel de curlnd botezat nu se primegte in cler Canonul 4. - Doblnda qi camAt3 se osindesc Canonul 5. - Alegerea clerului Canonnl 6. Canonul 7. Canonul 8. -
2r5
Ereticii
. ..;....
217 ,.
. !...
,. .......
sd nu intre ln Bisericd ereticilor
217
Primirea
ereticilor
2f8 2lE
Canonul IJ. Canonul 14. Canonul I5. Canonul 16. Danonul t7. -
Clerul sd lie ales cu rlnduiall Sflnta CumineciturA nu se trimite dintr-o localitate ln alta . Clnttrretii biseribcati .. , . .. . .. ...:.;r;. $i simbAta se face Sftnta Liturgie , . . . Citirea psaln-rilor C a n o n u lf 8 . - V e c e r n i a ......;"; '.Canonul 19.-Vechea Liturghie ......i ;Canonul 20, - Diaconii Canonul 21. - Ipodiaconii
i '
I
217
Primirea
Canonul 9. - Ocolirea agezAmintelor ereticilor Canonul 10. - Oprirea cdsdtoriei cu ereticii sl nu mai fiinfeze Canonul 11. - Ceartaprezvitcrelorsiinceteze Canonul I2. - Alegerea episcopilor
i
.
217 217
Canonul 92. Ca:nonul 2'3. -
Ipodiaconii psaltii Citefii,
,Canonul 24. -
Este opriti
2lE
279 2rS 2lg 219 2m tN 2n 221
22r 22L
22r
.
intrarea elericllor ln crlgme
zz2 22,2
5{4
Cuprinsul. Can sin. Sardica (3{3)
Eanonul 25. Canonul 26. -
Ipodiaconii
222 222
Exorcigtii
Canonul 37. -- Rlnduiala pentru egape . C a n o n u l 9 8 . _ A g a p e l e n u s e f a c t n B i s e t i c n . ' . ' ' Canonul 29. -
Cinstirea
Canonul 30. Canonul J-1. Canonul 32. -
Rlnduiala
eanonul 3J. Canonul .34, -
223 2i3 224 224 224 225 225 225 22fi 228 226 226 226 227 227 227 227 228 228 228 228 228 229
l)rrnrinicii pentru bAile obqtegti
Este opriti
c:Isdt.oria cu rcreticit . . . . ereticilor nu e binecrrvlntare . Se opreqte ruglciunea cu creticii gi schismaticii ... -. Martirii ereticilor nu stnt rnartiri
Binecuvlntarea
Canonul .3.5-Schismagiidolatrla qi a credlntei degarte Canonul 3d. - Oslnda vr{jitoriei Canonul 37. - Iiste oprit a petrece cu necregtinii si ereticii Eanonul J8. - Este oprit a primi azimc
......:
Canonul 39. -- Sdrbitorlle Pilglne nu se lin Canonul 10. - Sinodul Mitropolitan Canonnl {I.
-
Canonul 42. Crinonul 43. -
Episcopul
aprobd cAldtoriile clericilor Scrisorile sau cdr[ile canonice ,.. Ipodiaconii
C a n o n u l1 4 . - F e m e i l en u i n t r A l n a l t a r . : . . . . . ianonul 15. - Ilotezul catehumenilor Canonul ld. - ltegAtirea catehumenllor .. Canonul 47. 18. Cononul d9. Canonul
tanonul Canonul
50. 5I. -
Catehurnenii
botezati
in caz de boalA
A{irungerea Rinduiala pentru postul nrare Postul lVlare Pomenirca
222
sfintilor
Cononul 52. - Nusefacpetrecerilnpostulnrare Canonul 53. - Cregtinii sA fie cuviincioqi la nunfi Canonul 54. - Petreceri oprite pentru cler
225 225 229
Canonul 55. -
229
Ofrandele sd nu fie folosite pentru petreceri
Canonul 56. - Cinstea cuvenitA episcopului 'Canonul 57. - Ilorepiscopii qi periodeulii :Canonul 5E. - Liturghia nu se face tn caseparticulare tCanont,tl59. - ClntArile gi citirile din Biseric{
229 230 gg0
:Canonul 60. -
230
Canonul
Sfintei
ZgO
Scrllturi
cANo,l.NELESINbDULUTAL SASELEALocAL DE LA sARDrcA (t{3) 'Cananul I. -Canonul 2, ' Q a n o n u lJ . " .Canonul J. ;Canonul .1.Canonul
d. -
Ilutarea episcopilor lngeldciunea la mutarea episcopilor Autonomiaeparhial{.JudecareapricinelorlnApusdlntrelerarbi...... Sinodul episcopilor vecini . Rlnduiala judecllrii cpiscopilor din Apus Alegerea
eplscopilor
'C'anonul7. - LegAturaepiscopilorcu cipetenia statului ...... !Cunonul E. - Soli bisericepti ai episcopilor ':Canonul 9. - Rlnduiala pentru solii biserieepti.ai episcopilor . . . . .
i
291 ?j3;t Bz Zgg 2gg
231 2y 2.35 235
Cuprinsul, Can. sin. Constantinopol (394). Cartagina (419)
545
Cunottrtl I0. - Rinduiala urcirii treptelor preotesti Canonul 77. *- Autononria cparhiali. Lipsa episcopilor tlin cpirr'hie Cuttotrttl 72, -- Autonornia cparhial{. Lipsa episcopilor din eparhie C a n r . t n t t l 7 3 . - P e r l t : p s c l cd a t e t l c u t t c l r i s c o p a n l i r r i e i n i t r t r e a g u l J i s e r i c i t Cunottrtl ll, - Apolnl glcricilor pedcpsiIi de episcolr Canonltl 1;. - Autonomia eparhialri : ... Canonttl 16. * L i p s a c l c r i c i l o r < l cl : r b i s e r i c i l e l o r , . . . C a n o n u l 1 7 . - Prirnirea episcopilor dosidili
236 237 238 238 238 239 239 240 240
Canonu! 18. Canonul 79. Canonul 20, ()anonul 21. -
lngicluin{{
ncintenteiatd
C.'\I{ONI.'L Sl-\oI)I
episcopii
l.UI
.\L $:LPTIiLE:t
LOtlr\L
Canonul I. -
(laterisirea
episcopilor
CANOANELR
SINODTILUI
AL OPTI LEA L(}(;rL
Cartonul 3.-lnfrlnarea Canonul 4- - lnfrlnarea
241 2ll
DF: L.\ (:ONS'I'AN'I'I-'i{IPOI- (ltr 394) 242
DH I,A C.\NT]\GIIA
(4I9) . t
Canonttl I - lntdrirea canoanelor rle !a Niceea .i..."'. Treime C a n o n u lg - - S f l n t a
Canonul 5. Canonul 6. Canonul 7. Canonul 8. -
24O
s{\-irfcsc hiroionii S e i n t l r e s c h o t i r i r i l e c a n o n i c e a r d u s ed e s i t t r t t l . tllndrriala pentlu lcgtrtura episcopilor cu clpetellia statului
Nurnai
243 ,
clericilor
243 244
.... cle la solii
LAcornia Slinf irea rnarelui Mir . ' . Dezlegarea celor ce slnt.pe Cine poate piri Pe clerici
244 244 245
moatte
245 245
osintla pus{ de un episcop nu se ridicd ds slt episcop sall preot osindifi sd nu facl schismd Canortul 10. -- Prclbiterii Canonul II. - .\pelnl prezbiterilor oslnclili tle episcopi ,Canonul i9. - L.piscopul sejndecd de 12, prt'zbiterul de 7, iar diaconii de 4episcopi . . . . Canonul .1.1.- :\lcgerce tpisc()l)ilor de 4 " .Canonul 14. -- Preotulst:judecdde6episcopiiardiaconul .Canomtl tj. --.Iudecatalunreascdgiceabisericeasci.Judecdtorialesi.I'etreceriollilc. ' Canonul ld. - lndeletniciri opritc. Starea civili a citefilor' Virsta canonicit a diaco-
246
nilor Canonul 17' - l\{itropdliile din Africa dc Nord , Canonul J8. .- tlirotonia clericilor. Morlii nu se cuminicl nici nu sc boieazd. Sinoaclelc exarhaele drn Africa . : canonul 19. - Rlnduiala (procednra) judec?irii episcopilor Africii 'Csnonul 20. - Rlnduiala judecdrii prezbiterilor, diaconilor qi a altor clelici ' : C(lnonul 2l- - Este opritir c:isirtoria cu necrc;tiui 5i erctici . canonul ,2. .- 6lerul sd nu clca nirnic din at'erea lol necre;litrilor qi ereticilor 't Canonico . . Canonul 2J. - Episcopii africani si nu nreargd la Roma decit nulr)ai cu cilrli ( l a n o t r r r l ' " S c r i p t u r i . Canonul 24. ctirtikrr Sflnlei
249
. Canonul 25. - lnfrlnarea clericilor 'de la solii ', Canonul 26. .- Nurnai sinodul podte hoterl Instriinarea trverii bisoriceqti ' ' ' '.Canonul 27. - Pocdinta clerului citzut ln pricatc . ,'""' . QanorruI 28. - Autocefalia Bisericii din Africa.'Apclul clericilor osludifi de episcop . .
253
canonul
g. -
24fi 246 247 247 248 248
2'19 245 250 25I 251 25I 252 252 25R 254 254
546
Cuprinsul. Can. sin. Cartagina (419)
Canonul 29. - Cei afurisiii nu se curnineci Canonul J0. - Alegerea locului de judecatd Canonul Jl. Canonul J2. Canonul 3.3. Canonttl 34. Canonul Ji. Canonul J6. Canonul 37. Cartonul 38. Canonul J0. Canonul 40. Canonul 4/. Cunonul 42. Canonttl 43. Canonul 44. Canonul 45. Canonul 46. Canonttl 17. Cattonul 48. Canonul d9. Canonul 50. Cananul 51. Canonul 52. Cunonul 5J. Canonul 54. Canonttl 55. Canonttl 56. Canonul 57. Canonul 5E. -
Cleric.ii nu se pot lmpotrivi lnaintdrii lor . . . . Avcrea agonisitrl de clerici de dr.rpir intrareea ln cler cste a Bisericii Pistrarea averii bisericesti Pastele ln Biserica Africii Copiii clericilor (emancipare) Familiile clericilor trebuie si f ie cregtine Sfinta Jertfd (vinu liturgic). Prinoase Cercetareade cdtre clerici gi cdlugiri a fcrneilol care tr{iesc in infrlnare . , Titlul ierarhului intlistritdtor Clericii sd nu intre ln crisme Cei se slujesc Sfinta Liturghie si ajuneze Agape si ospete si nu sefaci in biserici . . . . . Poclinla (Dezlegarea celor ce se pocdiesc)
Alegerta
259 260 26t) 2tfr
Biserica
Africii . s{ cerceteze eparhiile Cum iau fiintd eparhii noi ... Autonottti:r cpar'hialtl. Ckrr.icii strdini l\Iitropolitrii
.
Privilegiul
cpiscopului din Cartagina lntinderca qi granilele eparhiilor Botezul donatigtilor Ddrlmarea
idolilor
mireni Cregtinii ;i ospelele necregtinilor Zilele de (spectacole) pctreceri
Canonul 62. Canonul 63. Canonul 64. Canonul d5. -
Clericii Artisti
Judecata bisericeasci pcntru
oslndili
.
de biseric{
cre;tini Libertatea (robilor) sclavilor Episcopi ostndi[i (oslnda pusA pe un episcop) Bllndele fafd de riticilii donattsti
Cananul d6. Canonul 67. Canonul 68. -
Hirotonia
Canonul d9. 20. -
Infrlnarea
27r 27r 272 272 273 273 273 274 274 275 275 275 276 277
Conlucrarea cu clreg{torii statului donati$tilor ..... Pacea cu donatistii clericilor
de la sofii
Canonul 7t, - Nu sc lng{duie pirisirea scaunului Cananul Canonul Canonul
7P, 73. 74. -
gdsili copiilor ln Africa, ziua Pagtilor se leste;te de sinod Scaunele nu se fin viduvlte mai mult rle un &n Ilotezul
Canonul 75. - Apiritorii Qanonul 76. -
lipiscopii
?
26r 26L 262 263 263 264 264 265 266 267 268 269 270 270 271 27L
episcopilor
ln
Canonul 59. Canonul 60. Canonul 61. -
Canonul
tKo
Ceata fecioarelor inchinale Ijisericii Botezul bolnavilor. Prinrirea celor ce se pocJlirsc Cinstirea sfinfilor I)oteatl donatislilor. Ajunarea celor ce slujesg.sflnta Liturghie ....., Nuselng{duiebotezulsih.irolurriadinnou,nici mutarea episcopilor ., Alegerea episcopilor Pagtile
256 255 255 255 258 256 257 257 257 258 258 258 258
s{racilor si ia parte la:sinoade
''i*""
igiad5e.*
Cuprihsul, Can sih. Cartagina, (419)
547
,7.
Qanonul 77. Canonul 78. Canonul 79. -
Judccarea ln .absente ... Curmarea schismei din Spania Rinduiala pentru clericii invinuiti
Canonul 80. * (lanonul 81. Canonul 82. -
Cir[ilc
276: 277,
278 278 278 C a r t o n u l 8 . 3 .- \ t u c e n i c i i n c h i p u i { . i 279t ...;... Oanonul 84. - Dirinrarea idolilor 279. Canonul 85. - Prirnatul Cart:rginci 279 Oononul 86. - lntiietatca intre episcopi se stabilegte dupi vechimea hirotoniei . .'" . . . : 280 Canonul 87. - Judecarea episcopilor. (Episcopii s{ se supuni sinodului) 28L Canonul t8. - Punerea ln retragere din episcopie 281 (]unonu! d9. - Cir(ilc dc hirotorrie 281 281 sd rtrminI urrtleau fost hirotcsili Canonul 9tl. -'t)itclii Canonul 91. - Irr[elegerea cu dona]iqtii 282 l r r r l r r r r r r t r rpi e n t r u i n t c k g e r e a c u d o n a t i g t i i 282 Canonul 92. 283 Canonul 93. - lnrlrutndri pentru solii trimigi la donatiqti .. : ... . 285 Canonul 91. - lrnp{cnrea cu denatigtii la Catargina. Biserica gi statul . .285 Canonul 95. - Sinoadclc exarhale din Africa 285 Cuonul 96. - Judecirtorii ale$i. Dijmuitorii.bisericegti .. 286 bisericegti. Episcop chemat ln judecatd ...'... Canonul it. --. Avocalii sau apiritorii 28ti Cdnonttl 98. - Rlnduiala pentru lnfiinlarea de eparhii " .287 C a n o n t t l 9 9 . - O r i n d u i r e a t r e b u r i l o r b i s e r i c o l t i c l t r p i tp a c e a c u d o n a t i g t i i .287 Canottul I00. - Judecarea episcopilor .. . 288 CanonuI101.-PaceadintreBisericaRonrei;iAlexandriei..... 288 .. . . .. .. .:. . . Cononttl 102. - Pdrdsirea lntre so! nu este divor[ (despirfire) . . ,288 CanonuI103,_SfinteleSlujbeserinduiescnrrmaidesinod.;...... 289 C a n o n u l I 0 4 . - . I u d e c a t a b i s e r i c e a s c t9ri c e a l u m e a s c l . r . . . . . . . . ; . . . canonice ale cilugdrilor ..... Iilliscopii sd nu lase rnogtenirc ercticilor ;i nocreqtinilor . . .. . I.iberartra robilor (scllvilor)
Canonttl 105. Canonul 106. tCanonul I07. Canctnul 108. Canonul I09. C a n o n t t lt l 0 . Canonul III. -
Odrti canonicc. (Clcricii
din Africa
se nu meargd la Rome declt cu
. 289 289 290 290 290
Legitura clerului cu cdpetelria Statului ronan din Apus . . .:..... Iipiscdpul nu ponte judeca pricina sa .:.. Donatistii dobindesc libertate Osindirea pelagianismului Botezul copiilor ..,....... l-ucrarca IIarului
Canonul rlg.-Lucrarea
I{arului
.)cto
...:'..
C a n o n u l1 1 3 . - ' T r e b u i n t a H a m l u i . . ' . ' . . . : . 1 . ! . j . " . ' . . . . ; - . . : . . . . . . ' ' ' . . . . . . . . . . ' . . . . 'toti .....:...... oamenii au picate C a n o n u l 1 1 4 .firi de . nu II5. Nimeni est.e Cattortul Pdcatc .: .." . C a n o n t t l - 1 1 6 .- R u g i r c i u n e a D o l n n e a s c i i n u e s t e f A l a r n i c d . t : . . . ' CanonuIII7.-Rinduialacirrntririibiscricilorilrtoarsedeladonati$ti..'.. C a n o n u l I I 8 . - N o u a o r i n d u i r e a e p a r h i i l o r d u p i l n t o a r c e r e ad o n a t i $ t i l o r . . . . . . . . . . C a n o n u l I I g . - s t r l p i n i r e a r t n u i l i n u t b i s e r i c e s cd u p d 3 a n i d e c l r n t r t i r c ' . - - - . , . - - - - Canonul lpo. - Netnlclegerile (t.critoriale) dintre epar]riile judecd scaunul sinodil . . . . Canonul I3I. Canonul . 122,.Canonttl 123. -
Judecarca celor ce aratii trepdsare fald de treburile eparhiilor De la judecdtorii aleqi nu "selace apel Osinda episcopulni nepisdtor de treburile eparhiei ........
lor .. . .
29t 29L 291 2C2 292 293 293 ZYJ
294 294 295 296 290
548
Scris. s. Afric;
Canonul 121..Canonul 125. Cunottttl 126. Canonttl 1g'1. Cononul 728. Canonul 129. Canonttl 130. * Canonul 131. * Canonul 132. Canonul 133. -
Ontnda episcopilor care fac aritiri Bisericii din Africa
I-II;
Const. (B?g); Dion.
neadevdrate
29d 296
Autocefalia
Virstir canonicil pentru ciluglrite Scaunul de judecati sinodali ln Alrica Cei afurisi[i nu pot pirl pe clerici
qO rl
2s7 287 257 2913
ApArarea celor ce nu-i pot piri pe clerici l n v i n u i r e a n e d o v e d i t i l n l { t s 1 ; O " plrltor . Cinc poate fi rnartor la judecarea clerici lor?
,qe
nu poate fi martor Episcopul sA nu fie grabnic a oslndi fdrd tlovezi Duhovnicul
Serlsoarea trlntlsit
de slnodul Inlreg tllu Alrlca ctrtrelfonlfnelu,
298 299 e}tsco;.ul Iiisertrll
dln
fioma -PB0 Scrlsoarea slnodulul dln Alrlea e6trc Pella Cclcstn4 eplseopul eet$ftl Rornel CAIiOAITEI,E
SfINTULf
I SINOD AL NOI]I,NA
NUItlT |;r SNOr]UL r-rr Canonul .l. Canonul 9. Canonul ,3. Canonul
l. -
Canonul 5. Canonul 6. "L Ccunnul Canonul E. Canotwl
LOCAL DI'
LA
259 302
CONSI'A}TI\OPOL.
(86r)
lnterneierca mindstirilor gi nelrrstrdinarea sd stca lrr nrrinistire
304 305 306
averlle lor ...
Orllug{rii
StareIrrl s{-qi caute eulugArii fugili . Cdlugrirul fugit. Nlai rnarele cdlngdrilor
-
este episcopul. Oslnda cdlugdprlui care fuge din nrrin5stire Noviciatul ;i ispitirea celor ce se c{lugdresc
-
Figiduinla
-
llinistiri
-
Oslnda celor ce-!i iau singuri bdrbnlia sau o iau altora Clericii si nu bati
9. -
Canonul 70. Canonul 71, Canonul 72, Canottttl 73. l:curcnul 74. Canonul li, Canonul 76. Canonul 71. -
siriciei patronate
908
309 309 310 310 311 312
I.ucrurile sfinte nu se lnstrAineazd ..... lndeletniciri nepotrivite pentru cler Rinduiali pentru paracliscle din case .. Schisma fafi de episcopi Schisnrafatd de mitropolit. (Oslnda episcopului schismatic):...,,.,... Schisma fa!{ de patriarfu, care despirfire nu este schismi Retragerea din scaun. Pierderea scaunului prin lips{ (necanonici mai mult de 6 luni) din eparhic Rlnduiala
utcdrii
treptelor prcolegti
CAIIOA\DLE SINODULUI AL ZIiCELEA I-OCAL Dli LA CONST;IItTINOPOL (fhut blserlca Sl. Solla) (&19) Qanonul 7, Canonul 2. Cananul 3. -
hnpotrir-a
3r2 313 313 314 315
tn
Unitatea canonic:i lntre Biserica din Risdrit l i c e a d e A p u s . Nepotrivire lntre arhierie si starea monalralfl SiIa (violenta)
306 g0Z
ierarhilor
315 316 3L7
Iv. cANoaNELE STTNTTLORPARTNTI CANOANE.LB FERI(]ITT.:LL:I DIONISIE ANHU'PISCOPL L ;\LIjXANDNMT Canonul l. -
( ]- 864)
Rlnduial6 pentru postul mare. (Sflrqitul posttrlul mare. Sfat pentru ajunarc ln siptimtna patimilor).
31E
Cuprinsul. Can, Grigorie (+g?0),Petru (*311), Atanasie (+3?3),Vasile c. M. (+3?0) 5.{9 Canonul ,?. -
Clnd se opresc fenreile de la cele sfinle? (Oprirea de la celc slinte a ferneilor aflate in stare de curd[ire lunari)
Canonul 3. C a n o m t l d. -
Infrinarea sotilor S c r r r g e r e as i r n l n ! c i . ( S f a t p e n t r u c a z r t l d e $ c u r g e r e a s d n l i n l e i )
c-{\oAr-.nLE sFi\lL-LUI \It(f (:F:Z.lnF:Iit (: 27n; Oanonul I. Canonttl 2. Oanonul '1. Canonul 4. -
Picatele
Oanonttl i. Canonul 6. -
Luclurile
GnIGORID
piC,ir0nUl.
l)E
}tINf
.\I
-I,RIIII,PISCOPI:L
celor robiti dc barbari Licornia qi ci;tigul urlt. (Oslnda liconriei gi exploatdrii clgtigului urit) Clstigul nedrept. (Osinda clqtigului slrdin, neciustit) Pridarea. (Osinda prid{rii) Edsitc Libe.rarea robilor. (ftobii scdpati din prinsoare sint liberi)
Canorutl7.-Vlnz.dtoliidefra{i.(Ostntlacelorcefacnrultealebarbarilor).......... ..;.... Onnonul 8, - Osinda celor ce prideazl Canonul 0. - Lucmrlle gdsite din prdzi Canonul f 0. - Rinduiala pentru cei care tlarr lucurile pe faf{ Ccuiottul Jl. -
Treptele
320 320 320
poc:iinfei
321 322 322 323 323 323 323 924 324 324 324
CrIIO-L\ELE FERICITfLLI PETRU. ARHIIIPISCOPtL,1LHX.\IDAIIiI $I lIAnTrnt.r, (+ 3ll) ()anonuII._Pocdin!acelorc{zrr!idinpricirracaznelor Canonul 2. Cdnonul 3. Oanonul 4. Canonul 5. -
Pocdinla celor ce au clzut usor .. p6aiinfa celor care s-au predat f{ri cazne Osinda celor ce nu se pniliesc ..... (ce-au viclenit pc vrijnraqi) Pociinla celor prefdculi Pociinla robilor creEtini care au jertfit de sil6 ...
325 325 326 326
Qanonul d. C a n o n u l 7 . - P o c l i n f a c e l o r c e g i - a u p u s r o b i i c r e g t i n is i j e r t f e a s c i . . . , . ' i Canonul 8. - Rlnduiala pentru cei ce-au fost vlnduli (tridali) Canonul 9. - Sfat pentru cei ce cautd ispita . Cqnonttl I0. - Osinda clericilor cdzuti
527
Canonul Il. Canonul 12. Canonul IJ. -
330 330 331 332 332
Canonul IC. Catnnul til. *
Cei ce s-au primejduit pcntru frati Cei ce s-au riscurnp:irat Cei ce se feresc din calca vrdjmagului I)espre mdrturisitori Postul de nriercurea gi vincrea
327 328 328 329
c.{No.\\ri|,r.r sFirTf r,t-I ,ITANA$IE CtrL}trARE(+373) Cattotrttl l. Canonul 2. Catonttl i. -
Scurgerca sdnrin{ei. Cdsdtoria. Feciorie Canonul cdrtilor Sfintei Scripturi Prinrirca ereticilor tu Riserici
.. .
332 335 337
cANo..r\ELE SFhTULUT VASTLECEL UAnE (330*379) Canonul J. Canonul 2, -
T a i n e l e e r e t i c i l o r $ i s c h i s h r a t i c i l o r . S u c c e s i u h e aa p o s t o l i c l L-ciderea meqte;ugit{ a fitului
Canonul J. -
Osinda diaconului pentru desfrlnat'e
339 342 343
550
-Cqnonul4. * Canonul 5. Canonul 6. cartonul z. -
Cuprlnsul. Can, Vasile c. m. (+gzg). Cdsitoria a treia prinrirca ercricilor. (Ereticii, ** ," o""e,I; o" o;,"i ;; *;;"i;) ..:. Cdsdtoriioprire..(Ctrsitoriacelor npriii a" """;*;;.;; o*r.,"1 Sodorria (osin(la desfriurui c' birbali, " ,"d";i;i;i-a altor pecate
asentenea) C a n o n n .i q .- { - c i d e r edae v o i e s i c c af d r d d . , ; ; .. .............................. ( l u r t o r t t t l9 . ' _ D e s p r i r ! i t c a ( l ) i v o r l r r l ) .... Canottttl /0. - Jurdrnintrrl qi cilsslgx lui .,. ,Canonul lI. -.I]ciclerea frird de voi.e .. .......; canonul 19. _ C:isdtoria clericilor. (Clericii sc pot cisritori o singuri date) . Cononul 13. - Cei ce ucid in rdzboi Canonul I4. * Osincla cametei C o n o n u li 5 . - f ' i l c : u i r cpas . g , . 4 . . .,..,..,... ...:..:.......:... .... .. .: Canottul ./d. - 'I'ilcuire la I\r Inrp. ir. 1, ...... Q a n r t n u l 1 7 . - J u r d r r r i n t u l .( C a z d e j u r d r n i n t a l u n u i clerig) . . j............ 'xCanonul t8. - Virsta canonici pentru figtrrluinlele cAlugdrifelor gi fecioarelor .. .... Canonul i9. - Iiig:ldninlelc .cllugirilor :,.... ; . . Canonul 20. -- ItigAduinfele eretigilor gi necregtinilor nu slnt fdgiduin{e ;.... Canonul 2i. - I)esfriu (adulter) ;i despdr!ire Canonul P9. - CrisAtoria prin rdpirc. . C a n o n u l2 J . - C d s i t o r i i o p r i t e . i.......... Canonul 24. - Cdsdtoria vdduvelor lnchinate bisericji C a r t o n u l2 5 . - N e c i n s t i r e , p o c { i n l d , c d s d t o r i e ....,.......... C a n o n u l2 6 . - D e s f r i u , p o c : i i n l r i ,c { s d t o r i e ......................... i.... '.€anonul 27' - Preotul cisdtorit necanunic. (osinda preotului cris{torit nelegiuit) ..... '.Catrcnul 28. - lnfrlrrare soeotili ':"""" C a n o n u l2 9 . - . I u r r i r n l n t u l n e l r r g d d u i t . . . . . c d r ' r c n Ju 0l . Canonul JI. .cononul J2. .Canonul JJ. C a n o n u Jl 4 . -
R d p i r e a( O s i n d dp e n t r u r d p i r e ). . . . . . . . . : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
j... Disparitia sofului. (Cdsitoiia ciird se pierde, disparc sotrut) . ccrtarea dc rrorri ori. rosinda clcriciror pcntru prcate de moarte) .... Nagterea in cdl{torie pocrir'nfatnainteaobgteisipo.aini"ir;; .....::'..:.........:. C a n o n u l J 5 . - - P d r d s i r e ab i r b a t u l u i ........... C a n o n u l3 6 . - ( l { s { t o r i as o l i i l o r o s t a g i l o r ..;........... .....:.... CanonuI3?._.l)esfrinaril,crislitorie,concubinaj..'... C a t r c n u l3 8 . - C d s d t o r i ef { r r i i n g i d l i n t r a p d r i n t i l o r ......:....r.. ...:...
Canonul lI. - Cdsritoria vicln,r,clor Canonul 19. - Cdsdtor.ia frir.ti tlrepturi (care se afia s u b s t d p i n i r c ) ....." Canonul 43. -- Lovirea ucigdtoare Cdnonul 44. -
Osin
Canonul 4i. -
(,restinii nevrcdnici
desfriu
de Flristos '61n: grepeili
Canonul 46. - Cdsitor.ia lelcgirriti :Cattottttl47._Boteztrlrrrtorcretici,''...'..]....':1''...1:..'.]...: C a n o n u l4 8 . - - S o t i a p d r d s i t i C a n o n u l4 9 . -
......,...._,.r. j....-;i..;:...j.,..
S i l n i c i a ( C c a c : i r e i ia s e f a c e s i l d n u a r e v i n { )
.i,,..........:
343 346 346 34t 347 349 351 352 353 353 354 354 354 JDA
356 358 359 359 360 36r 361 362 362 364 365 365 366 s67 367 368 368 368 369 369 369
371 371 372 372 3?3 373 .374 375 '375
551
cuprinsul. can' vasile c' m' (l-379)' Cartonul 50. c 'a t t o r t t t l 5 1 . -
CisS.toria a treia se ct'arti cu doui ostnde penNu se lng5duie douS cerldri. (clericii nu " " " ' g r e E e a l i ) tm aceeaqi " " Cattottttl .i.?. - Na;terea ln ciltrtorie (se tngfuluie roabclor ritlule) rdpire prin Ctrsdtoria i3. Cnttonttl ""' " Canonttl 54. - Ilciderca fdrtr de voie ' s a b i a s c o a t d n u s i C l e r i c i i Cartonul 55. Canonttl 5d. -- Uciderea dc voie flrl de voie Cattonttl 57. - Oslnda pentru uciderea " .' ' a d u l t e r p e n t m O s i n d a Cartonul i3. ' ' d e s f r i u p e n t r u O s l n d a 5 9 . Oatrcmtl ,canonnl fecioarei 60. - osintla pentru cilcarea fdgaduintei f n r t p e t r t n t O s i n r l a C a t t o t r r t l6 1 . Canonul 69. .- Osinda 6s5fliului cu birba[i ()anonul 6J. Canortttl 64. -
.' Osinda sodomitri jurlinlitrtului crllcarea pentru Osinda " ":
3?6 376 377 377 377 378 378 378 379 1l? 379 380 380
'' ''
C u n o r t u l 6 ; . - V r i j i t o r i i ( s e o s i n d e s c c a u c i g a q i i ) " " ' 3 8 0 380 ntormintclor ' ' ' ' Canonnl 66' - Osincla pcntru pridarea 381 (se osindegtc ca uciderea) frali lntrc lnrpreunatea Canonttl d7. 381 " " a r l u l t c r u l ) c a ( s e o s i n d e ; t e :" Cotfirtttl /t8. - Ctrstrtoria opritd intre rude citelului ;i ipocliacollului cu lohnpreunirii Cartonul d9. - Desfrlul clericilor' (Oslnda 381 godnica) (janonttl70.-osinda
n
C t u t o t u t l ? 6 ' - O s i n d a c i s d t o r i e i l n t r e c u n r n a l i 3 83 844 :Cattotrul 77. - Poceillla pentru adulter 384 doud surori ' Cczrottttl i,t. - Osinda celui ce se cdsitore;te cu 385 sa) "'' r n a q t e r e a c u p d c i t u i e q t e c e ( o s l n d a c c l u i outotutl 79. - Cdderea cu maqterea 385 poligrniiei) " " ' canonul 80. - cei cu multe fenlei. (oslnclirea 385 crizuli Canonul 8I' - Rinduiala pentru prinrirea celor 3 86 jurinrtntul Cattonttl 82. - Pocdin{a celor ce-5i calci 386 Catnnul 6t. - Oshrda celor ce alerrgi la vrijitori 387 Canottrrl 8t" - ]\{destria cluhovnicului 387 Canonnl 8i. - lndntnrar pcntru duhovnic 388 nesocotit{ Canonttl 8d' - lnfrlnarc 388 ' nunle de Amestecul Canonrtl 87. - Oprirea cisitoriei cu doui surori' 391 Canonul 88. - Clericii si nu aibi fiitoare 392 tn cler " " " ":' Cattonttl 69. - Ispitirea vreclniciei celor ce intrd 393 Canonul 90. - Firiderlegea sinroniei 394 qi obiceiul bisericesc 'Canonul 9I. - Sfinta Scriptur5, Sflnta Trariilie 398 CanotruI 92' - Obiceiut 9i Tradilia bisericeasci
552
Tim.; Gtlg.; Anlit. Grig. Nis.; Teot.
E.rINOANELI' I,UI TITTO'I'DIALEXANDNI\LL
(,1 SB5)
Cononul L - Botezul unor catehurnenj Canonul 3. -. llotezrrl celui lndrdcit. (Ccl indricit Oanonul J . Cgnonul Canonul 5 . Cottortttl Cunonul
r.-
8. Canonul g. Cuonul
.Canortttl 70, Canonul 11. Canonul 12. -
398 se boteazi numai pe patul de moar-
C u n r i n e c a r e ac c l u i l n d r d c i t . ( C e l i n d r i c i t p o a t e f i c u m i n e c a i ) ..... Rotezul catehumc.ilor. (catehumcnul iegit din nri'tc se poate boteza) lnfrinarea pentru cunrlnecarc Botezul crlchunrt'nelor. (Oatohunrepa aflatd ln sture de curdlic lunartj nu se boleazi) ..... Cunrinecarca feurcilor. (Fcrneia in stare cle curilirc Iunari.nu se cumi_ n 0cI) Postnl lehuzclor. (Fcnreia carc naqtc in post poatc sinu posteascd).... E r e t j c i i l a S f . I . i t u r g h i 1 3 .( D r e t i c i i c a r e s e p o c i i e s s p o t f i delatdla liturghic) Rolnavii
se tleslcragi[ de post Cdsltoria nelegiuitd rru se binecut.inteazd Cuminecarea celor ce sc ispitcsc ln vis lnfrirr:rrca so[.ilor. (Sirrrbita ti [)rrntineca)
Cunnul 13. Lianonlul 14. - - l r c i g a $ u l d c s i n c . l S i n u c i g a g u l ) C a n o n u l , 7 5 . - i n c r r { c i r cna. - i p r i c i r r d , r " - ; ; ; p ; r i ; ; r i;;;;l; C a n o n u l 1 6 . - Ajrrrrarea lienlru culrirrecare C a n o n u l 1 7 . -- l\Iustrare de sine C a n o n u l 1 8 . -- \"ilsta de la care se osinde.scpircatele
: :... :. :.. : : :.. :......
399 399 399 399 400 4100 400 400 400 401 401 401 402 102 402 402 403
cAr;oNf L SFINTULI.r GnrcoRrD TEOL0GUT,(+S90] *
Cattonul cir{ilor
Sflntei Scripturi
403
(].q.NOIT-L SF'iN1'LLUI A}IIIII.OCI| IB ( 395) + - C a n o n r tcl d r I i l o r S f i n t e iS c r i p t u r i. . . . . ctu\oA\F:LIi slf i\Tl. LI'I cItIti{}IilIi tflj \Iss{
403 ( i Jt}5)
Canonul 1. ,Cattottul 2. Canonul 3. -
F e l u r i l e p r i c a t c l o r ; i timiduirea lor Cidere clo la credinld Vrrijitoria. (Cer.taren cclor ce,alcargi Ia vr.Ajitori)
Cartonul 1. -
Desfriul;i.adulterul
Calronul .5. -
licidcrea cu voie q;i ldrd de voie. (Osirrcla lor)
Canonul 6. -
Licornia si furtul (si oslnda lor) ...
. C a n o n u l 7 . *- Priidarea Canonttl 8. -
si osinda lor ....
rrrortniutelor
S a c r i l e g i u l . ( S p u r c a r e a celor sfintc)
405 407 408 408 410 412 413 4lg
CAIIO]\TI'I,E Lf]I TIJ0FII, AI.,\LUX.r\I}TIIEI (.+ 4Ig) Canonul I. - Postul din ziua BoboteZei 'Canonul 2. - Primirea clericilor arieni
414 411
-J'{:ir;
(+ltrl'T"ttttu Cuprinsul. Can. Cbtill ft444)' Ctt"""ai" Canonul J. Canonul 1. Canonul 5. Cononttl 6' Cnnonul 7. Canonul 8. -
Adulterul
cleluliri
ePiscoPului cAs?ltoriei necanonice) Cdsitoria necanonictr a clerului (Oslnda " b i n e t r t ' b u i c c e r c e t a t l Plra Alegerea 9i ispitirea clerului Judecata
ofrandelor Lnpirlifea Canonul 9, - D c s f r l u l c l e r u l u i Canonul 70. - Alcgerea econonrului Canonul II. - r\jutorarea celor in ncroi Canonul 12. - Primirea unot clerici erctici Canonrtl I3. Canonul 14. -
Cisdtoria
nelegiuiti
Oslnda
clnrdtAriei
' ' " '
se desparte
553 415 416 416 416 417 418 418 419 419 419 420 420
CTIIRIL AL AI'EXANDITIEI (+44{) 42O pcntru judecatd canonicd Cunonul I. - .Judecatacanonici. Rlnduiala C a n o n u l 2 . - C h i v e r n i s i r e a a v e r i i b i s c r i c c ; t i 4 2424 2 ierarhie) Canonul 3' - lletragerea,din icaun' (Demisia din 423 ln cler Canonnl 4. - Ispitirea cu slrg a celor ce intri 424 osindifi _ ,rror--""*nr*eni Rotezul crrnonul 5.
{:ATOANI'LE SFINTII,UI
ENcIcLIcALUIGIIENADIE,(]471)patriarbulConstantinopoluluiqiasinodulu|. celimpreunicu'dinsulocltretolipreacuvitlEiimitropoliligicltrepapa Romei. --
.::
(+80j) patriarhul constantinopolului' Roma cea Noui LUI TARASIE,'papa Romei celei Yechi' cltre Adrian
scnrsoang;r -
425
Osinda sirnoniei
427
0slnda sinroniei
V. CANOANELE INTREGTTOARE CATOANI]I,D ST'INI'ULL;I IOAN AJUNATONUL ''' Canonul I. - Pocdinta celor cizuti de la cretlinti " ce alearg[ la a celor vrijitoriel (Oslnda 9i Vrijitoria. Cononnl e. Canonul J. Canonul 4. Canonul 5. -
Puterea Blntuirca
duhovnicului de isPite
la isPiti lnvoirea LuPta cu isPitele Priinirea isPitei
Canonul d' Canonul 7. *
ln sornn Canonul E. - Canon pentru scurgerea sdmlnfei ln trczvie Canonul 9. - Canon pentru scurgerea strmlnfei Canonul I0. - Canon Pentru malabia Canonul II.
-
Canotr pentru
Nlalahia tn doi
" Canonul t2. - Osinda clericilor pcntru malahie " " malahiei srsenlenea lapte pentru Canon Canonul 13. Canonttl 14. - Pociinla pcntru desfrllrl celui nelnsurat
*i'9.,t.
432 434 435 436 436 436 436 437 437 4?!7 438 438 ,138 438
554
Cuprinsul,,Can.Ioan AJun6torul
Canonul 15. Cdnonul 16. -
Pocdinta
Canonul I7. 'Cononul 18. Canonul -19. -
Pocdinta
Canonul 90. :Canonul 27. Canonul 22. Cinonul 23. Canonttl 24. Canonul 25. Canonul 2d. Canonul 27. Canonttl 28. 'Canonul 29. Aanonul 30. Canonul 31. :Canonul J2. Qenonul 33. -
Pocdinta pentru desfriul celui lnsurat pentru cilcarea fdgiduintei fecioriei S'ilnicia. (Cei cdrora li se faee sili nu se oslndcsc)
438 438 439 439 439 439 440 440 440 440 440 441 442 442 442 442 443 443 443 444 444 144
Oslnda clerului pentru desfrirrl ........... pentnr cisdtoria a doua gi a treia Oslnda pentru adulterul
Despdrlirea canonicd a clerului Clsdtoria cu logodnica altuia (este adrrlter) Cdsdtoria cu ereticii (este opritd) lmpreunarea intre Frali. Oslnda Oslnda
(Osinda incestului)
desfrinarea cu Iogodnica pentru desfrinare cu soacra
Oslnda vrijitoriei, Opriri gi lnfrindri
adulterului qi ucigagilor (pcntrrr fenreia aflatd in curdfire lunari) Osinda. desfriului cu. birbali Copiii plngdrifi. (Copiii pingdrili nu pot fi clerici) Osinda pentru uciderea cu voie si firi cle r-oic ..
Uciderca in rdzboi si lupta.qu tilharji Osinda celor ce pricinuiesc pier:derea megtcsugitd a fitului Canonul 34. - Pociinta pentru pierderea fdrri clc voie a fdtului Canonul J5. -..Oslnda pentru nddu;irea cu voie.sau firi de voie a pruncului ...... Canonul J6. - Oslnda.pg4tru pierderea.cu r-oiea fitului ....... Canonnl 31. - tsotezul copiilor. (Osinda pdrintilor care i9i Iasi copiii si rnoari neboteza{i). .: Canonul J8. - Darea la iveal5 a pfiealelor. (Cilug{rila sl rlea Ia ivealA pdcatele de ' Lepddarea copiilor. (Oslnda ceior ce-;i leapddd copii-este cu .rcigagii; CanonuI40'_Tt1hiria.(Tilhariiseosindesccauciga9ii) C a n o n u lJ I . - O s i n d a p e n t r u f u r t !.....;....:.... r Canonul 42. - Oslnda pentru furtul averii obqteqti Canonul 39. -
Canonul 43. CanonuM.
-
Canonttl 45. -
Osinda
pentru
Oslnda pentru Jurlmlntul
pridarea mormintelor
Canonrtl 47. 'Canonul 48. -
Pociinfa
.Canonul 50. Canonul 5I. -
bduluri
celui ce vomeazi
necurate dupi
cuminecare ...
cu Maglera
.: r. ...
446 446 447 447
Cdderea cu nama qi fiica Desfrlnarea nefireasci cu doi frali
447 .
Canonul 52. -
Dcsfrlnarea
Canonul 53. -
Desfrlnarea nefireasci
Canonul 54. -
Desfrinarea nefireasci cu fratele mai mic
nefireascd cu ginerele tntre frali
.Canonul 55, - PAcdtuirea cu fiica sa . .Cqnonul56. - Picituirea cu mama sa Cgnonul 57. - Pictrtuirea cu fina
\,.-';:.: .-*
415 445
446
Nu este cu dreptate a certa cu doud ostnde pentrrr acecasi gregeal:i ....
Pociinta
44b
446
'Qgnonul 4d. -
C'anonul 49. .- Ciderea
'
446
...
spurcarea celor sfinte .
strlmb
pentru
444
448 448
448 448 448 448
418
' l i
C[Fifrtsul, Can, Nechilor,-.'l :i?t t :
{48 445
cu cumitra
Plcituirea
Crutonul 58. Canonul 50.
555
Sodomia
449 Pdcdtuirea cu veri5oara primard Pdcdtuirca cu necre;tini 9i eretici Adulterulso!iilordeclerici.I)cspAr!ireacanonicdaclericilor.449 449 Pdcituirea fetneii crt rloi.Irati 450 femeii cu famen Pdcituirea 45O """""':' lrnpreunareanefireascicusotia
Canonul 60. .Canonul 61. 'Cononul 62. Canonul 63. Canonul 64. Canonrtl 65.
TT,1NTUNISITORT]L
C,TNOATIILE
LUI NECIIIFON
Canonul I. Canonul 2. C a n o n t t l3 . -
Antimisul
45O
Cisdtoria a doua qi a treia
450 451
"""""" lnpridvorulbisericiinusezdboveqte .... Daniile ln nuntele celor rdposa!i. (Biserica primegte danii 9i flrd de tes"""' ...":' tanlent) p e g t e """ . " " " " " " ' L a d e z l e g a r e d e v i n 9 i B u n a V e e t i r e e s t e C t u - r o r r n5 l.
Canonul l. -
Cnnrtnul6. 'Canonul 7. *
462 452 452
Egumenul poate hirotesi cite! si ipocliacon ......:
canonul.8. :Canonul 9. -
453
" '
Desfrllrl opregte de Ia hirotonie . ' '..
453
a doua qi a treia sehirotonesc.'..
copiii rlinflori$iceid.incdsitoria
453
Cuminecarea celor pe moarte
Canonul i0. -
lnc,hinarea Dumineca qi la Cincizecime
ianonul l/. .Canonttl IZ. -
R i n d u i a l ap c n t r i rp r o s c r m i d i e
453
" "
...
453
""'"'";'"'
t184
P r o s c o m i d i a .( P o t i r u l n u s e b i n e c u v i n t e a 2 l l a p r o s c o m i d i e ) . . . . . . . . . :
C a n o r u t l. 1 3 .-
L i t u r g h i a . ( L 3 l i t u r g h i e s e l o l o s e q t e a p d c a l d d ). : ' . - . " " ' : " " " : "
Canonul 14. -
Rlnduiala
irentru
cilugirul
454
'
154
revenit in minlstire
Cat.,onuII5.-Cdlugdri!elcpotintralnaltar.. .sd 'Canonul posteasc{ lntreg postul mare) " " " (C{lugtiii 16. - Postirea cilugifilor. Pricini
.Cqnonul I8, -
Cinstirea rndn{stirii. nistire) .
Canonul 19. Canonnl 20. -
Rincluiala
pentru
cilugdrii
Cttnonul 29. -
I
cdlugArilor
ln postul 457
care a suferit silnicie. Pocdinfa cilugdritrei
cdreia i s-a ftrcut 457
Cdlugirirea
cu gind vi(lean. PociinJa celui ce s-a cAluglrit
'
cu glnd vl'
457
.
Canonul 23, -
Curninecarea cilugirifclor. presbiteri tineri .
Cqnonul 21. -
Egumenii
.Canonul 95. Canonul 26.
Lepidarca
27. -
postirea
.. i.. '.
sil; .... clea'
'Canonul
pentru
Cdlugdrifele
nu
se cuminecd
si nu-i goneasci pe cdlugtrri clin ministjre
prezbiter
de cilugiri
:
458 458
cilugiriei
Botezul $i cllrrgiria Crilugirul
!56 456
' " ' ''
pu5i pe poc{inli
(Rinduiall
Postirea cilugirilor. Cdlugirifa
456
(Si nrr se sesteascd in lttnte cele ce se fac ln m{-
Crdciunului) Canonttl ZI. ,
458 '
"
care iartd plecarea ctrlugirilor din mdndstire
Cltnonul 17. -
pe patul de moarte sd slujcascd cu mantie
458 '158
I
t
l t a
556
Cuprinsul. Can, Nicolae (+ Ulf); 1-3, prescriptiuni canonice.
Canonul P8. - lndrumare pentru duhovnic. (Secretul spovcdaniei) C.anonuI29._oslnclaaduIterilorsodorni|ilor,uciga;ilorEialtorrdrrf{c{tori Canonul J0. - Puterca cluhovnicului. (Duhovnicul chivernisegte pociin{a drrpd chibzu_ infa sa) Canonul 31. - Prez.ltiterul poate sfinli temelia bisericii CanonuL J2. - Osinda cametei Canonul J3. Canonul 34. Canonul J5. Canorutl 36. Canonul 37. Canonul J8. 'Canonul J9. Canonul 40.
Rlnduiala
-
canonul 4r.'canonul 42. Ganonul 43. canonul 11' Canonnl 15. CanonuI46' Aanonul
47' -
Canonul 48. :Canonul 19. -
pcntru postirea cilugdrilor O p r e l i g t i p e n t r u c e i n e c u m i n e c a t i .( C o n c o b i n a j u l ) .................. Oslndn cdlugdrului care se cdsitoregte Desfriul opregte de la preolie Desfrlnafii. (N-au p{rtdqie cu credinciogii) .... Botezul prtrncilor (in primejdie de moarte) Cildtoria dumineca Cdr{ile necanonice gi cele cu preziceri si nn se primeasc{ cdrlile necanonice qi scrisorire ndscocite sd nu se primeasca Rrnduiara pentru siplirmrna luminatd, Joire sd nu se fin{ Osinda celui ce ucide pe tatil siu Botezrl de nevoie. (cilugdrul fdrd hirotonie qi diaconul pot boteza) .. La nevoie orice cregtin poate boteza . -Bisericileereticilor(nuslrrtbiserici) Postul de miercurea si vinerea. Preolii care nu postesc miercurea qi vinerea sd nu cuminece .. .. Rlndujala pentru postirea cdlugirilor ln postul Mare .. Cind zice cdlugdrul nehirotonit rugdciunea la masi?
Sorlsoarea lul Teodor Studltul cAtre Cdlugdrul trIatadln .CANOANELE
LLI
rircol,AE
4L
CONSTANTTNOPOLULUI
458 459 459 459 460 460 460 460 46r 46t 48I 461 462 462 462 462 463 463 463 408 464 461
464 (10s6_uu)
'eanonul
I. - Cdlugdrii pot intra ln altar "canonuI2._ingenunchiereanuesteopriti.inzjIelehotlrlte ,Canonul 3. - Postul sintei Marii Canonul 1..- Cel lndrdcit nu se cumincci .,.. " Canonul d.'* iolosirea prescurilor ..-...... c a n o n u t d . - R t n d u i a l a p e ' t r u p t e c a r e ac l r u g a r u i u i ; r ; ; ; ; ; ; i , ; ; ..:..:.:...::::: Canonul 7. -.stirelia nu se mogtenegte .. cottottttl 8. - Preo{ii catcrisili gi cei cc pdrisesc preofia so nurndr{ rntre nrirc'i ,... Canonul 9. - Cci pu;i sub certare duhovniccasci (nu se binecrrvlnteazd) canonul 10. cuminec{tura gi anafora. (cei oprifi de la cunrinccare nu pot lua nici
anaford) ...;,.. canonul rJ. - canonicanul lui Ioan postnicut, (sd'u se urnrezerind'ierile de pocdinfd ale lui Ioan postnicul) DIFEnITE
pnEsc,RrpTrUNI
468 16s .169 470 470 470 471 472 472 472 4Za
CANONICB
Canonul I. - Cei rintluifi necanonic,nu slnt episcopi Canonul 2. - Rlnduiald pentru timpul gi chipul cumineciturii , canonul 3. - Povifuire citre preoli pentru slujirea sf. Liturghii si pentru curninecare
173 474 175
Cuprinsul. 4-7. Prescripfiuni
canonlce.
55? 475
Ctutonul f. -
lndrurttarc
pentru
duhovnic
Canonul 5. -
Pordtruire
pentru
cuminecare
Canonul 6. -
476 477
Cuminecarea cleasi sau rari?
C u n o n t t l 7 . - - C u r r t i n e c i r r e as d s e f a c i c u v r e d n i c i e
477
VI. REPERTORIU CANONIC GENERAL
479
VII. INDICE CANONIC
489
VIII. INDRUMATOR
497
CANONIC
Ix. ENCICLICA PATRIARITILOn
ORTODOCST DE Llr lE4E
529
CT'PRINSUL
535
ERATA
559
