4.2. Conformaţii şi ţinute ale corpului omenesc. Caracteristici.
4.2.1. Tipuri de conformaţii şi ţinute Tipurile de conformaţii ale corpului omenesc sunt definite pe baza studiilor antropometrice. Antropometria este disciplina ştiinţifică care se ocupă cu tehnica măsurării corpului omenesc şi stabilirea relaţiilor mărimilor obţinute prin aceste măsurători. Pentru realizare a produselor de serie, în sectorul industrial, este necesar să se cunoască dimensiunile medii pe baza cărora se stabilesc mărimile produselor. P roporţ roporţ iile iile între dimensiunile corpului omenesc sunt fundamentate prin studii statistice realizate pe zone geografice, pe grupe de
vârstă şi sex. Pentru stabilirea condiţiilor tehnice de calitate a confecţiilor realizate în producţia de serie şi încadrarea acestora pe grupe de mărimi şi talii, este necesară o c lasificare a corpurilor omeneşti.
Corpurile omeneşti pot fi clasificate după: conformaţie, sex, vârstă, înălţime şi perimetrul bustului. Formele şi dimensiunile corpului precum şi relaţiile de legătură dintre aceste dimensiuni sunt analizate, statistic, în comparaţie cu considerate normale. normale. particularităţile corpurilor considerate Conformaţiile normale sunt considerate cele care au dimensiunile de lungime şi de circumferinţă proporţionate. La aceste conformaţii, dimensiunile părţilor componente sunt proporţiona le cu dimensiunea totală a corpului. În acest sens, toate dimensiunile pe direcţia de lungime se găsesc într -un raport dat faţă de înălţimea corpului (1/8) . Dimensiunile de perimetru p perimetru păstrează anumite valori faţă de perimetrul bustului. Înălţimea corpului şi perimetrul bustului sunt considerate, de aceea, dimensiuni principale.
– TIP sunt corpurile care se încadrează în dimensiunile standard antropometrice în relaţi ile de proporţionalitate stabilite stabilite pentru înălţimi, lungimi sau sau perimetre. CORPURILE NORMALE
Dimensiunile corpului sunt diferite în funcţie de zona geografică. Acestea evoluează ca urmare a vârstei, a sexului, a alimentaţiei, etc. Activităţile prestate, condiţiile defavorabile de trai, pot influenţa, în timp, t imp, o
conformaţie dezvoltată normal. Pot să apară modificări ale conformaţiei. Acestea sunt numite: anomalii ale corpului sau conformaţii defectuoase. În figura 4.1. se prezintă dimensiunile corpului şi proporţionalitatea acestora. Înălţimea corpului este dată de înălţimea capului, lungimea trunchiului şi lungimea piciorului. Lungimea trunchiului se compune din lungimea oărţii superioare şi lungimea părţii inferioare a trunchiului. Partea superioară a corpului include lungi mea răscroielii braţului şi lungimea de la subraţ la talie, iar partea inferiară a trunchiuluii, înălţimea şoldului şi lungimea de la şold în jos. F igura 4.1. Proporţii între dimensiunile corpului omenesc
a. Segmentele corpului omenesc
b. P roporţionalitatea dimensiunilor corpului
În literatura de specialitate, pentru România, încadrarea înălţimii corpurilor se face după criteriul numit „talie”. Tabelul 4.1. se prezintă corespondenţa taliei cu înălţimea corpului la femei şi bărbaţi. Talia I corespunde unei persoane înalte, talia a II - a – unei persoane de înălţime medie , iar talia a III - a celei scunde.
Tabelul 4.1. Corespondenţa talie – înălţimea corpului
TALIA
ÎNĂLŢIMEA CORPULUI BĂRBAŢI
FEMEI
ÎNALT I
175 – 185
167 – 177
NORMAL II
164 – 174
156 – 166
SCUND III
153 – 163
145 – 155
Aşezând
corpul în poziţie dreaptă lângă un perete şi măsurând distanţa dintre osul cefei şi perete, se determină ţ inuta corpului. După ţinută, figura 4.2.a, se consideră: - corpuri cu ţinută normală – corpurile pentru care distanţa dintre osul cefei şi perete este de 5 – 6 cm; - corpuri cu ţinută aplecată în faţă – corpurile pentru care distanţa dintre osul cefei şi perete este mai mare de 6 cm; - corpuri cu ţinută aplecată în spate – corpurile pentru care distanţa dintre osul cefei şi perete este mai mică de 5 cm; Proporţionalitatea corpului este dată de raportul dintre măsurile de perimetru. După perimetru, figura 4.2. b, se consideră: - corpuri proporţionate la care perimetrul taliei este mai mic decât perimetrul bustului cu 16 – 18 cm pe total, iar perimetrul şoldului este mai mare decât perimetrul bustului cu 10 – 12 cm; - corpuri corpolent proporţionate la care perimetrul taliei este mai mic decât perimetrul bustului cu 14 – 16 cm, diferenţa dintre perimetrul şoldului şi perimetrul bustului rămânând de 10 – 12 cm; - corpuri neproporţionate. Un corp proporţionat poate avea o ţinută normală sau o poziţie defectuoasă, fie aplecat în faţă, fie aplecat în spate. Pent ru proiectarea tiparelor aceste deviaţii trebuie cunoscute. Ele impun anumite modificări ale mărimii detaliilor, lungimea şi lăţimea feţei sau a spatelui. În funcţie de ţinută şi conformaţie distingem: - corpuri după ţinută şi înălţime: cu ţinută normală, cu ţinută aplecată în faţă şi cu ţinută aplecată în spate cu: talii mici (IC 148-158 cm), talii submijlocii (IC 153 – 163 cm), talii mijlocii (158-168 cm), talii supramijlocii (IC 163-173 cm), talii înalte (IC 168-178 cm), talii suprainalte (IC 173-183 cm);
- corpuri cu perimetre: proporţionate, corpuri corpolente proporţionate şi corpuri neproporţionate : pe grupe diferite funcţie de vârstă şi sex: grupa I (copii de vârstă preşcolară: PB - 40, 44, 48, 52 cm), grupa II şi III (copii de vârstă şcolară: PB - 56, 60, 64, 68; 72, 76, 80 cm), grupa a IV-a (adolescenţi cu vârsta între 15 şi 18 ani: PB - 78, 82, 86, 90, 94, 98, 102 cm) grupa a V-a (femei adulte: PB - 84, 88, 92, 100, 104, 108, 112 cm) şi grupa a VI -a (conformaţii masculine adulte: PB - 84, 92, 96, 100, 104, 108, 112 cm). F igura 4.2. Tipuri de ţinute şi conformaţii
a. Ţinuta corpurilor
a1.
a2.
a3.
b. Conformaţia corpurilor
b1.
b2.
b3.
a1.- ţinuta normală; a2. - ţinuta aplecată în faţă; a3. - ţinuta aplecată în spate; b1. - corp proporţionat; b2. – corp corpolent proporţionat; b3. - corp neproporţionat
CONFORMAŢIA DEFECTUOASĂ – este datorată anumitor factori care au influenţat dezvoltarea corpului. Anomaliile se întâlnesc, în deosebi, la dimensiunile de perimetru, la spate, umeri sau picioare.
Cele mai frecvente situaţii de anomalii sunt: -
corpuri asimetrice: * un umăr mai sus * un şold mai mare * un omoplat mai dezvoltat
-
corpuri cu defecţiuni fizice: * cu cocoaşe la spate sau faţă
* un picior mai scur * cu un braţ mai lung * cu deformări ale coloanei vertebrale - corpuri foarte dezvoltate - obez – cu perimetrul taliei mai mare decât al bustului - corpuri mai puţin dezvoltate - slab – cu toate dimensiunile mai reduse -
decăt ale unui corp normal de aceeaşi vârstă şi sex corpuri foarte înalte corpuri foarte scunde
corpuri cu şolduri prea dezvoltate corpuri cu şolduri prea puţin dezvoltate corpuri cu gâtul prea lung sau prea scurt corpuri cu anomalii ale picioarelor anomalii ale umerilor – umăr prea ridicat sau prea coborât
– umăr prea lat sau prea îngust Preocuparea de a stabili caracteristicile diferitelor tipuri de conformaţii, stabilirea raporturilor între dimensiuni, facilitează construcţia
tiparelor şi implicit a produselor de îmbrăcăminte. Purtătorul confecţiilor , este util să ştie, plecând de la o analiză critică, ce nu-i vine bine şi ce nu i se potriveşte. Proiectantul de confecţii trebuie să anticipeze necesităţile viitorului client . Hainele au rolul important de a corecta , prin construcţia lor, micile imperfecţiuni ale corpului şi de a accentua frumuseţea naturală. Stiliştii au definit câteva tipuri de siluete cu imperfecţiuni . Acestea se găsesc prezentate în literatura de speciali tate, denumite cu litere mari sau litere mici ale alfabetului. Sunt prezentate, în figura 4.3,
câteva exemple de siluete de care creatorii de confecţii ţin seama în abordarea modelelor lor vestimentare. Sunt interesaţi de toate detaliile care ar conduce l a satisfacerea viitorilor lor clienţi.
F igur a 4.3. Ti puri de sil uete cu imperfecţiuni
a. vedere din faţă
b. vedere din profil
Moda nu ţine seama de silueta fiecăruia dintre noi. Pe neaşteptate, de la o zi la alta se propun alternative noi care ne verifică mereu preferinţele şi gusturile. Dacă moda „uită“ de silueta fiecăruia dintre noi, cei care execută produsele au în vedere soluţii adaptate la fiecare dintre conformaţiile corpului obişnuit. Pentru fiecare tip de siluetă se găsesc numeroase variante de soluţionare, funcţie de linia modei la un moment dat.
Plecând de la o analiză critică fiecare dintre noi trebuie să ştie ce nu-i vine bine. Dacă nu suntem mulţumiţi de dimensiunile şi proporţiile pe care ni le cunoştem , nu n e încadrăm în grupele de mărimi standard, trebuie să fim atenţi la alegerea vestimentaţiei. Prin alegerea vestimentaţiei, v om urmări să ascundem ceea ce e „prea mult” şi să amplif căm ceea ce este „prea puţin”. Foarte util ar fi să ne realizăm noi hainele. Noi vom şti cel mai bine ce ne avantaj ează şi ce mici secrete putem folosi pentru a transforma o imperfecţiune î n element de atracţie pentru privitor.
Aplicatie practică Analizează cu atenţie variantele de conformaţi i ale siluetelor din anexele 4.3. A şi 4.3. B. Sunt prezentate schiţele ale corpului şi o variantă de produs recomandată. Sunt sistematizate şi câteva soluţii de alegere a modelelor .
Stabileşte care siluetă este cea mai apropiată de a ta şi schiţează două combinaţii vestimentare diferite: pentru şcoală şi pentru plimbare.
4.2.2. Dimensionarea corpului Dimensiunile
necesare
pentru
executarea
produselor
de
îmbrăcăminte se pot obţine: - direct - prin măsurarea corpului cu un centimetru, la produsul realizat pentru un utilizator cunoscut; - prin calcul proporţional , la produsul executat
în producţie de serie.
În ambele cazuri, dimensiunile corpului sunt:
dimensiuni de lungime dimensiuni de perimetru sau de circumferinţă dimensiuni de lăţime.
Deoarece corpul omenesc este socotit simetric, axa de simetrie se
consideră dreapta ce trece prin mijlocul feţei sau mijlocul spatelui. De aceea: - dimensiunile de lungime se măsoară pe mijlocul spatelui de la osul cefei în jos - dimensiunile de perimetru se măsoară pe direcţii orizontale, perpendiculare pe axa de simetrie.
Pentru măsurarea corpului se foloseşte c entimetrul. Corpul se îmbracă cu un produs subţire , elastic. Se înconjoară talia cu o panglică. Dimensiunile se determină ca în figura 4 .4. F igur a 4.4. Determi narea dimensiu ni lor corpul ui
1. Dimensiuni lungime IC – Înălţimea corpului Lt – Lungimea spatelui L pr – Lungimea produsului Lf – Lungimea feţei L p – Lungimea pensei de bust Lu – Lungimea umărului 2. Dimensiuni de perimetru PB – perimetrul bustului PT – perimetrul taliei PŞ – perimetrul şoldului PG – perimetrul gâtului 3. Dimensiuni de lăţime lŞ – lăţimea spatelui lf – lăţimea feţei
1. Dimensiunile de lungime: IC – Înălţimea corpului , se obţine aşezând persoana (fără pantofi)
lângă un
perete şi se măsoară distanţa din creştet până la podea; Lt – Lungimea spatelui – se măsoară pe mijlocul spatelui, de la osul cefei până la partea inferioară a panglicii legate în talie; L pr – L ungim ea produsul ui – se măsoară pe mijlocul spatelu i, de la osul cefei, lipind centimetrul de talie şi citind lungimea corespunzătoare modelului dorit; pentru fustă, măsura de lungime se ia pe mijlocul spatelui, din marginea inferioară a panglicii din talie, până unde indică modelul; lungimea pantalonului se ia pe partea laterală (peste şold), de la marginea inferioară a panglicii din talie, până la tocul pantofului; Lf – Lungimea feţei – se ia de la umăr, trend centimetrul peste partea cea mai dezvoltată a bustului, până la marginea inferioară a panglicii din talie; Lp - Lungimea pensei de bust – se măsoară fixând centimetrul la umăr şi trecându -l peste partea cea mai dezvoltată a bustului, lăsându -l să cadă liber.
Vârful pensei se află acolo unde centimetrul se desparte de bust; Lu – Lungimea umărului şi Lm – lungimea mânecii se iau odată, fixând centimetrul la baza gâtului, continuând pe linia umărului şi a mâinii întinse, până la încheietura degetului mare cu palma. Apoi în funcţie de forma mânecii, se separă cele două măsuri;
Măsurile de lungime se notează şi se folosesc ca valorile întregi. 2. Dimensiuni de perimetru: PB – perimetrul bustului – se bustului;
măsoară peste partea cea mai dezvoltată a
PT – perimetrul taliei – se măsoară pe direcţia panglicii legate în
talie;
PŞ – perimetrul
şoldului – se măsoară peste partea cea mai dezvoltată a şoldului, la aproximativ 18 – 20 cm mai jos de talie; PG – perimetrul gâtului – se măsoară la baza gâtului; Măsurile de perimetru se notează şi se folosesc atât ca valori întregi (PB, PT, PŞ, PG) cât şi pe jumătate ( Pb, Pt, Pş, Pg).
3. Dimensiuni de lăţime: lŞ – lăţimea spatelui -
se măsoară de la o încheietură la cealaltă a braţului, trecând peste partea cea mai dezvoltată a omoplaţilor; lf – lăţimea feţei – se măsoară deasupra bustului de la o încheietură la cealaltă a braţului;
Măsurile de lăţime se citesc ca valori întregi şi se notează pe jumătate.
Aplicaţie practică Sistematizează di mensiunile corpului într -un tabel centralizator, asemănător cu cel din tabelul 4.2. Roagă un coleg sa -ţi măsoare toate dimensiunile şi notează-le în tabelul realizat. Stabileşte-ţi măsura şi talia. TABELUL 4.2. Tabel centralizator pentru dimensiunile corpului Notează: numele şi prenumele MASURA ........................ Dimensiunilor corpului Dimensiuni de lungime: IC – înălţimea corpului Lt – lungimea spatelui până la talie Lpr – lungimea produsului Lf – lungimea feţei până la talie Lm – lungimea mânecii Lu – lungimea umărului Dimensiuni de perimetru: PB – perimetrul bustului PT – perimetrul taliei
PŞ – perimetrul şoldului Pg – perimetrul gâtului Dimensiuni de lăţime: ls – lăţimea spatelui lf – lăţimea feţei lr – lăţimea răscroiturii mânecii
Valoare măsurată [cm]
4.2.3.
Grupe de mărimi
Odată cu evoluţia îmbrăcămintei a evoluat şi sistemul de mărimi . Manechinele folosite pentru realizarea produselor „după anatomie” au fost înlocuite de tabelele cu grupe de mărimi pentru confecţii şi echvalenţa acestora pentru diverse ţări. În majoritatea cazurilor „mărimea” unui produs este dată de semiperimetrul bustului, PB/2 = Pb şi talie, I, II, etc. Exemplu: 46/II este măsura unui corp cu PB = 92 cm şi IC = 160 cm. Mărimile variază pentru copii şi adulţi cât şi pentru tipul de produs:
articole de lenjerie, îmbrăcăminte exterioară, îmbrăcăminte pentru partea superioară a corpului, îmbrăcăminte pentru partea inferiară a corpului, etc . În situaţii speciale mărimea este exprimată folosind alte dimensiuni sau coduri. Acestea se folosesc la anumite categorii de produse. L a cămăşi bărbăteşti, de exemplu, mărimea este dată de perimetrul gâtului . La anumite articole de corsetărie, pentru sutien, de exemplu , numerotarea se poate face sub forma mărimilor: 0, 1, 2, 3, 4, 5 sau 75, 80, 85, 90 şi notarea cupelor cu literele: A, B, C, D sau combinaţii ale acestora: AD, CD, etc. În România sunt cunoscute şi aplicate grupele de mărimi pentru femei, prezentate în tabelul 4.3. Tabelul 4.3. Grupe de mărimi pentru confecţii femei , ROMÂNIA GRUPA
GRUPA A Adolescente GRUPA B
Femei cu conformaţie normală GRUPA C
Femei cu conformaţie corpolentă proporţionată GRUPA D
Femei cu conformaţie corpolentă neproporţionată
TALII
I II III I II III I II III I II III
GROSIMI
41 43 45 47
42 44 46 48
50 52 54 56 58 60
49 51 53 55 57
mărimimii produsului pune în dificultate atât producătorii cât şi utilizatorii de confecţii. În ultimii ani s-a realizat o normalizare în domeniul acesta şi în România. Pentru realizarea producţiei de serie , se folosesc valorile înregistrate în standarde naţionale, internaţionale sau europene. Aceste date sunt centralizate, tabelat, pe grupe de produse şi pe categorii de materiale. Informaţiile sunt structurate după clasificarea confecţiilor : COPII, BĂRBAŢI ŞI BĂIEŢI, FETE ŞI FEMEI. Marea diversitate de numerotare a
Sistemul de mărimi corporale, utilizat pentru producţia de serie, este stabilit pe baza dimensiunilor corpurilor, prin definirea mărim ilor standard .
Standardele internaţionale adoptate ca standarde române 1 definesc: măsurile de identificare sunt măsuri corporale, exprimate în centimetri, care servesc ca bază a unui sistem de mărimi şi sunt utilizate pentru alegerea unui articol de îmbrăcăminte de dimensiuni corespunzătoare utilizatorului;
măsurile ajutătoare sunt măsuri corporale utilizate pentru a defini mărimea unui articol de îmbrăcăminte, dar nu fac parte dintre măsurile de
-
identificare; -
scara de mărimi este scara deschisă a măsurii de identificare, alcătuită din numere preferate şi din intervale stabilite;
-
sistemul de măsuri este un tabel de măsuri corporale care cuprinde măsurile de identificare şi măsurile ajutătoare, adecvate unui tip de îmbrăcăminte şi pentru care, toleranţele de croială şi de modă sun t adăugate pentru a alcătui tabele de mărimi de îmbrăcăminte. Datele de măsuri corporale, de preferinţă bazate pe un studiu antropometric recent, trebuie să fie tratate astfel încît să poată fi grupate utilizînd numerele preferate şi intervalele specifice între mărimi. În tabelul 4.4. se prezintă o exemplificare care are la bază informaţii din standard, la gama de mărimi pentru copii. 1
SR ISO TR 10652 – 1996; SR ISO 3636+AC1 – 1997; SR ISO 3637+AC1 – 1997;
Tabelul 4.4.
Gamă de marimi pentru COPII
Măsuri de identificare
Gamă de măr imi
Interval
IC
50 - 104
6
Măsuri de identificare: IC
50
56
62
41 41 42 60 35
43 43 44 65 36
45 45 46 70 37
....
104
Măsuri ajutătoare: Perimetrul bustului Perimetrul taliei Perimetrul bazinului Perimetrul trunchiului
Lungimea totală a bifurcării
61 57 64 101 49
bărbaţi şi băieţi măsurile corporale sunt distribuite pe tipuri de corpuri clasificate în 5 grupe: atletic (A), normal (N), puternic (P), bondoc (T) şi corpolent (C). În tabelul 4. 5. sunt prezentae valorile medii de cor polenţă specifice şi în tabelul 4.6. se exemplifică distribuţia măsurilor Pentru
corporale pentru corpul normal (N). Tabelul 4.5. Tipuri de corpuri pentru bărbaţi şi băieţi Tip corp
Valoare corpolenţă medie
Atletic (A)
16
Normal (N)
12
Puternic (F)
6
Bondoc (T)
0
Corpolent (C)
-6
Tabelul 4.6. Distribuţia măsurilor corporale pentru bărbaţi – EXEMPLU
Tip corp
Înălţimea corpului
Perimetrul bustului
164
170
176
182
188
Perimetrul taliei N
84
68
68
68
-
-
88
74
74
74
74
-
92
78
78
78
78
78
96
84
84
84
84
84
100
88
88
88
88
88
104
92
92
92
92
92
108
-
98
98
98
98
112
-
104
104
104
104
116
-
108
108
108
108
femei şi fete corpurile sunt clasificate în funcţie de conformaţie în corpuri, A, M ŞI H. În funcţie de înălţimea corpului se dutilizează notaţiile C (scund), N (normal) şi I (înalt). La
Astfel: tipurile de corpuri pentru fete şi femei
se notează:
A – 12 – la care perimetrul bazinului depăşeşte perimetrul bustului cu cel puţin 9 cm; M – 6 – la care perimetrul bazinului depăşeşte perimetrul bustului cu cel puţin 4 - 8 cm; H – 0 – la care perimetrul bazinului este aproape egal cu perimetrul bustului, diferenţa eşalonându-se între + 3 şi - 4 cm şi peste.
Înălţimea corpului: 160 (156 – 163 cm); C – scund N – normal 168 (164 – 171); 176 (172 -179). I – înalt
În tabelul 4.7. se prezintă un exemplu pentru distribuţia măsurilor corporale pentru tipul de corp normal. Tabelul 4.7.
Distribuţia măsurilor corporale pentru f emei EXEMPLU
Tip corp
Înălţimea corpului
Perimetrul bustului
160
168
176
Perimetrul bazinului A
80
94
94
94
84
98
98
98
88
103
103
103
92
106
106
106
96
110
110
110
100
115
115
115
104
120
120
120
110
-
124
-
116
-
129
-
Măsurile de identificare pe care este bazat sistemul de desemnarea al mărimilor şi modul de indicare a mărimii îmbrăcămintei sunt informaţii care trbuie să apară pe etichetă. În figura 4.5. se prezintă un exemplu de identificare a mărimii pe un produs. In documentele care reglementează aceste cerinţe - standarde – SR ISO - sunt precizate specificaţiile privind desemnarea mărimii pentru fiecare sortiment de îmbrăcăminte. Aceasta trebuie să se facă cu ajutorul măsurilor de identificare, exprimate în centimetri, ale corpului viitoarei utilizatoare. Sunt recomandate spre utilizare pictogramele standardizate. Desemnarea
mărimii pentru fiecare sortiment de îmbrăcăminte trebuie să fie făcută într -un mod clar şi uşor lizibil, pe etichetă sau pe o fişă însoţitoare , bine scoasă în evidenţă. Pictogramele trebuie să fie destul de mari pentru a fi înţelese imediat, cu cifre lizibile în toate cazurile.
Etichetele sunt fixate solid pe îmbrăcăminte într -un loc unde reperarea şi citirea sunt uşoare. Eticheta ilustrează moduri diferite de a prezenta îmbrăcămintea: prin simpla indicare a măsurii de identificare pe pictograme standard până la forme mai elaborate furnizând recomandări suplimentar e asupra dimensiunii de îmbrăcăminte sau a unui număr de cod . Dacă este adăugat un cod cifrat la desemnarea mărimii, separarea acestor informaţii permite identificarea codului ca făcând parte dintr -un sistem de desemnare a mărimilor recunoscute numai de o ţară sau de o grupă limitată de populaţie. Figura 4.5. Eticheta pentru mărimea produsului
În Germania se foloseşte un sistem de notare cu litere pentru încadrarea corpurilor, după înălţime. Măsurile determinate sunt grupate în funcţie de înălţimea corpului: la copii, femei şi bărbaţi, sau măsur i universal valabile, figura 4.6. În anexa 4. 4. este prezentat un extras din revista „ Burda” privind modul de măsurare a corpului şi de încadrare a dimensiunilor pe grupe de mărimi.
Figura 4.6. Alternative de notare a dimensiunilor a corpurilor GERMANIA
Aplicaţii practice 1. Compară
dimensiunile corpului tău (tabelul întocmit la aplicaţia 1) cu cele prezentate în revista „ Burda ”. Încadrează măsura ta în sistemul de măsuri din Germania. Foloseşte informaţiile din anexă ” din colecţia de reviste a bibliotecii . 4.4. sau chiar o revistă „ Burda
” pe care vrei 2. Alege un model pentru un produs din revista „ Burda să ţi-l realizezi. Analizează linia de croială şi fo rma detaliilor. Dacă vei dori să realizezi produs ul identifică şi tiparele. Citeşte şi instrucţiunile de realizare din revistă. Vei afla mai multe despre tipare în capitolul următor.
Atenţie! Pentru obţinerea măsurii la un produs pe care urmează să -l realizăm pe baza unui tipar copiat din revista „Burda ”, folosim tabelele de încadrare. Verificăm unde se situează dimensiunile noastre faţă de cele mai apropiate valori înregistrate în tabel. Vom identifica mici deosebiri. Acestea nu trebuie să ne impacienteze, ştiind faptul că dimensiunile sunt, de fapt, nişte valori medii, obţinute pe baza studiilor statistice şi că pentru fiecare ţară modul de exprimare a mărimii este diferit. Vom adapta tiparul la necesităţile noastre dimensionale.
