Caracterizarea personajelor : personajul principal, o persoană orgolioasă.
•
: personajul principal, o studentă care se mută în
•
apartementul gol de lângă Tudor : sora Mihaelei, poreclită "Contesa".
• •
: prietenă bună a Mihaelei.
•
: un fost profesor de facultate al lui Tudor.
•
ă
: i se spune "Charlot", un vecin din blocul in care stă Tudor; bun prieten cu
acesta. : un vecin din blocul in care stă Tudor; bun prieten cu acesta.
• • •
ţ : cea care face curăţ enie enie in bloc. : i se spune "Doctorul", un vecin din blocul in care stă Tudor; bun prieten cu acesta.
•
ţă: un vecin din blocul in care stă Tudor; bun prieten cu acesta; ştie sa cânte foarte bine din frunză.
•
: o vecină din blocul in care stă Tudor; bun prieten cu acesta, sora lui Virgilică.
• • • • • •
ă: un vecin din blocul in care stă Tudor; bun prieten cu acesta, fratele Dorinei. : tatăl Ceciliei, proprietarul blocului.
ş : un om in vârstă, care îi închiriază lui Tudor un apartament. ţ : chiriaşa a domnului Coleşiu. : chiriaş al domnului Coleşiu. Constatinopol. ş : Mihaela l-a cunoscut când era cu Tudor la Constatinopol.
•
: tatăl lui Tudor.
•
: un coleg de muncă al lui Tudor.
•
: servitoarea lui Tudor si a Mihaelei.
•
: soţ ia lui Bogdan
Caracterizare personajelor principale este personajul principal masculin al romanului “Invitatia la va ls” de Mihail Drumes. Trasatura sa fundamentala este taria de caracter.
Dotat intelectual, ramane un afemeiat (dar in fond, indiferent erotic), cu toate ca este atras de aspectele sociale si politice ale vietii universitare. Petrican nu discuta filozofie in pat, si nici nu interiorizeaza iubirea. Dragostea este pusa pe primul plan al vietii sufletesti, dar este de fapt redusa la posesia fizica si la un foarte primitiv joc de putere. Legatura erotica dintre el si Micaela rezulta dintr-un vulgar pariu pe care il pune cu el insusi: acela de a o cuceri pe inaccesibila frumusete blonda. Personajul Petrican nu are un tipar anume, el este un compus de trasaturi diferite, deseori aflate in contradictie. Caci ce barbat (banal, comun, mediocru) nu a visat sa poata cuceri o femeie si ce functionar obscur nu a visat ca poate ajunge profesor universitar si ministru? Si ce femeie obisnuita n-a visat sa fie iubita de un barbat capabil sa se sinucida pentru ea? Asadar, personajul Petrican imprumuta fantasmele cititorilor sai. Sexualitatea brutala alaturata ambitiei masculinitatii face din Tudor un erou calculat, mandru, vanitos, ambitios, adica un erou cu toate defectele care l-ar putea face antipatic si dezgustator. Cu toate acestea el ramane foarte simpatic cititorilor. Toate acestea il duc la indiferenta in dragoste. Mai mult, incepe sa dispretuiasca si sa simta o placere cand femeia care il iubea si pe care el o parasea, venea, prin rugaminti si umilinte, sa ii retina dragostea.
este personajul principal feminin al operei . Ea i se daruieste lui Tudor, dar ramane o virtuoasa. Atunci cand ramane gravida, ea se lasa recucerita si accepta sa ii devina sotie. In finalul romanului, Micaela nu se multumeste sa devina doamna Petrican, si se razbuna pe cel ce o abandonase, exclusiv prin exe rcitarea constrangerilor matrimoniale.
Imprumutand parca sufletul cititoarelor, Micaela are nevoie si de o confirmare suplimentara a iubirii pe care sotul i-o poarta. Decide sa il puna la incercare, inselandu-l . Asadar, Micaela isi insala sotul spre a verifica daca o iubeste atat de mult incat sa accepte acest act incalificabil. Ca orice roman de consum, trebuie sa existe “spectacol”, lovituri de maestru, rasturnari spectaculoase de situatie, decizii bizare, dar irevocabile. Nu-i de mirare, ca Micaelei ii reuseste atat de convingator adulterul, incat sotul o obliga sa o paraseasca si sa se recasatoreasca, rapid, cu amantul de ocazie, demers pe care il va face si el la randul lui. Petrican, insurat la randul sau, cu Cecilia, va decide ca singura solutie de iesire din acest impas artificial, pentru amandoi, e sinuciderea. In finalul romanului, Micaela se sinucide, facandu-si o injectie cu morfina. O alta trasatura a personajelor din “Invitatie la vals” este omnipotenta: ei nu numai ca vor, ci si pot sa faca totul cu viata lor. Chiar si actele grave, ca moartea, casatoria sau divortul, sunt rezultatul unor simple gesturi de vointa, eroii straduindu-se sa para mereu deasupra tuturor. Romanul este un spatiu compensatoriu al frustrarilor din viata cotidiana, o conventie stridenta, acceptata si consumata.
Caracterizarea personajelor secundare
"Cel mai simpatic dintre coleg, era Paunescu, poreclit Charlot, fiindca semana putin cu actorul de cinema Chaplin. Desi inscris la Drept de vreo cinci ani, abia izbutise sa treaca doua examene. In schimb, avea o indemanare neobisnuita, unica aproape, de a maslui cartile de joc. Datorita acestei "insusiri", avea bani de cheltuiala, caci gasea zilnic naivi pe care sa-i jupoaie. Ne miram ca nu da de vreun bucluc. Se pare ca era prea sigur pe el, sau, poate, prudent. In afara de carti ii placea si bautura. O noapte castiga la joc , ca sa aiba cu ce sa petreaca noaptea urmatoare..."
"Mai aveam un bun prieten, pe Iliuta, si el tot la Drept, scurt si indesat ca un burduf si enorm de gras. Ori de cate oi suia scarile pana la al IV-lea, injura pe proprietar de toti sfintii (si asta se intampla aproape zilnic), ca nu instaleaza un ascensor. Canta din frunza si de multe ori seara ne strangeam la el in odaie ori de cate ori ne urcam sus
pe acoperisul casei, ca sa-l ascultam pana tarziu, dupa miezul noptii. Talentul acesta il facuse vestit in toata universitatea. Nu exista student sa nu fi auzit de Iliuta si nu se putea concepe chef fara ca el sa nu ia parte."
" Gleber, un baiat inalt si vantos, ca un urias, dar bland si cumpatat. La el gaseai oricand zahar , cafea, ceai si, in fine, orice ti-ar fi trecut prin gand. El ne imprumuta oricand aveam nevoie de bani de buzunar( si ne dadea chiar ultimul gologan) si tot el ne dregea broastele de la usi cand se stricau, ne repara lumina, aparatele de radio si tevile de apa."
“Un batranel oaches, adus pe spate, cu chelie stralucitoare si prietenos din fire.”
