Un document unic: “Cartea lui Dyzan”, o culegere de legende din Tibet si India O cronica a Indiei vechi, cunoscuta si sub numele de “Cartea lui Dzyan”, constituie un document unic, ea reprezentand o culegere de legende adunate de invatatii timpului, care le-au pastrat pentru posteritate. Este prima relatare cunoscuta despre o nava etraterestra. !egenda mai circula si azi in anumite zone din "ibet si India, manuscrisele avand o vechime de #.$%% de ani. Evenimentele s-au derulat, dupa unele aproimari, aproimari, acum &%%% ani.
Eperti in lingvististica, istorie, antropologie si cazuistica 'enomenelor O() au analizat atent documentul, gasind cu uimire numeroase similitudini cu eploziile nucleare. *rimele cronici relateaza despre un mic grup de 'iinte coborate pe *amant la bordul unei nave care, inainte de a ateriza, a incon+urat planeta noastra de mai multe ori. “Aceste fiinte traiau organizate intr-o casta separata si erau venerate. Cu timpul, aceste fiinte s-au divizat, o parte stabilindu-se intrintr-o o aseza asezare re omene omeneasc asca, a, unde unde au fost fost recuno recunoscu scute te imedia imediatt drept drept carmui carmuitor tori” i” , spun spun
traducerile acestei cronici. traniul tet al “Cartii lui Dzyan”publicat si amplu comentat de .*. /lavats0y catre 'inele secolului 1I1 2n cadrul volumelor Doctrinei ecrete 3editate ulterior 2n numeroase editii si traduceri4 s-a remarcat si printr-un stil si un simbolism intru totul arhaic. 5spectele respective sugereaza intr-adevar o vechime 'oarte mare a continutului continutului sau. Dar impor importan tanta ta remarc remarcabi abila la a cunoa cunoaste steril rilor or cu caract caracter er 'undam 'undament ental al transm transmise ise 6c7nd 6c7ndva” va” si transpuse 2n acest tet a 'ost accentuata si prin prezentarea care si-au 'acut-o 2nsisi 6autorii” etraord etraordinar inarelor elor revelatii. revelatii. Ei s-au denumit denumit ca 'iind 'iind 8ii ai 8ocului 8ocului,, veniti veniti ca Instruc Instructori tori ai Omenirii pam7ntene9 Or, acest 6rang” de 8ii ai 8ocului era cunoscut 2n Orientul antic ca 'iind
speci'ic anumitor 68iinte pirituale uperioare” venite din patiu, care, asa cum au 'ost descrise, di'era evident 'ata de eventuali cosmonauti etraterestri. De alt'el, re'erindu-se la numele di'eritelor entitati ceresti pomenite 2n revelatiile cuprinse in tetul ramas mereu ascuns de-a lungul mileniilor, .*. /lavats0y preciza in comentariul insotitor: “5cestea sunt nume ale di'eritor divinitati care diri+eaza puterile cosmo-psihice.”;.
Iata doua versete din tanta I<, intru totul semni'icative: „1. Ascultati, o, Fii ai Pamntului. Ascultati pe Fiii Focului, !nstructorii vostri. Aflati un lucru important" nu e#ista nici primul si nici ultimul$ caci totul este %umarul &nic, iesit din %onnumar. '. Aflati ceea ce noi ( cei iesiti din Cei )apte Primordiali, noi, care suntem nascuti din Flacara Primordiala ( am aflat de la *atii nostri.”
tranii cunoasteri pentru oamenii din urma cu c7teva milenii: tot ce eista 2n Cosmos este 6iesit”, este 6emanat” din Cel =nic )umarul =nic 9 i acesta, este 6iesit” din 6ineistent” 3)onnumar4; Iar 2n cadrul emanatiei creatoare nu eista un 6primul” si de asemenea nu eista nici 6ultimul”, creatia 'iind continua; 5 eistat un moment in trecutul indepartat, inainte de a avea loc o mare catastro'a, atunci c7nd desertul >obi, care se intinde actualmente 2ntre China si ?ongolia, a 'ost acoperit de ape@ acolo se a'la o imensa mare, care avea in mi+locul ei o insula minunata, con'orm unei vechi legende. *otrivit invataturilor teozo'ice a'lam urmatoarele: “+ insula, unde se afla acum esertul obi, a fost locuita de ultimii reprezentanti ai rasei care ne-a precedat rasa noastra ( o mna de adepti (“fiii lui umnezeu“, acum denumiti ra/man Pitris. *raditia spune, iar inregistrarile 0arii Carti e#plica, cu mult inainte de zilele lui Adam si va, ca acolo unde acum se gasesc doar lacuri sarate si deserturi sterpe, a e#istat o mare interioara vasta, care se intindea peste Asia Centrala, la nord de 0untii 2imala3a. Aceasta
mare intinsa a e#istat pna in perioada glaciara, cnd un cataclism local, care a cuprins apele de sud si de vest, a format un imens desert pustiu.“
Desertul Gobi
=n vechi tet indian vechi descrie aterizarea in zona a unei 'iinte misterioase si inteligente, denumita “"inerete 'ara /atr7nete“. Ea a sosit din Cosmos din “carul” ei si a aterizat pe insula situata 2n ?area >obi. i n-a venit singura, ci cu altii, toti 'iind 'oarte prietenosi 'ata de oameni. Ei i-au invatat pe oameni mai multe lucruri, imbunatatindu-le viata. "etul indian descrie sosirea lor, dupa cum urmeaza: “in inaltimi nepatrunse, invaluiti in flacari si limbi de foc, a venit carul Fiilor Focului din )teaua cea )plendida. Carul cobori pe !nsula Alba din 0area obi, o intindere verde, cu flori minunate si parfumate“.
De asemenea, scrierile sacre chineze si Cartea tibetana a lui Dzyan con'irma ca in vremuri indepartate, cu mult 2nainte de 5dam si Eva, a eistat un urias teritoriu, locuit de “'iii lui Dumnezeu”, oamenii albi, cu ochi albastri si par blond, care cobor7ra din cer. 5ceste 'iinte ceresti, eilate pe *am7nt dupa un razboi 2n cer 3la 'el ca si ingerii cazuti descrisi 2n /iblie4, au 'ost instructorii divini ai omenirii, o'erindu-le oamenilor toate cunostintele necesare dezvoltarii civilizatiei. e spune ca aceste 'iinte stiau totul despre cer si *am7nt. An literatura vedica se gaseste urmatorul tet: “8iinte dintr-o mare stea alba au cobor7t pe insula din ?area >obi 2n anul B.&B.$B 2.r.“ 3n.e. anul a 'ost echivalat cu sistemul nostru de numerotare a anilor4. e spune apoi ca ei au construit o 'orta reala, apoi un oras, si apoi tuneluri subacvatice care conectau insula lor cu restul continentului.
=n razboi atomic in trecutul indepartat
Cartea lui Dyzan
ituat pe teritoriul *a0istanului, ?ohen+o Daro 'ace parte dintr-un ansamblu de asezari apartinind asa-numitei civilizatii arappa, cunoscuta si sub numele de civilizatia
cu trecerea timpului, ci s'irsitul sau a 'ost consecinta unei de'lagratii nucleare. *ovestea etraordinara a ?untelui ?ortilor porneste de la descoperirea primelor ruine si arata ca, o data cu scoaterea la lumina a vestigiilor vechii asezari, arheologii s-au pomenit in 'ata unui crater cu un diametru de aproape H% de metri, in interiorul caruia totul, inclusiv piatra, este topit sau cristalizat ca si cum ar 'i 'ost pir+olit de o temperatura uriasa. !a marginea acestui crater, caramizile sint topite si sudate intre ele pe partea dinspre locul presupusului impact. Cercetatorii eclud din start posibilitatea ca zona sa 'i 'ost pir+olita de eruptia unui vulcan, intrucit nu eista nici unul in apropiere. (ona devastata se intinde pe o arie avind diametrul de trei 0ilometri. !a tot pasul se intilnesc pietre negre, bucati di'orme dintr-un soi de piatra care au dat mult de gindit arheologilor, pina cind s-a descoperit ca e vorba de 'ragmente de vase ceramice, topite unele intr-altele, probabil in urma supunerii la aceeasi uriasa temperatura. 5tunci cind ecavatiile au a+uns la nivelul strazilor, arheologii s-au con'runtat cu o priveliste macabra. In pozitii care dintre care mai stranii, au 'ost gasite sute de schelete. https://www.youtube.com/watch?v=joFlQItvc7Q
The Indus Valley Civilisation of India and Pakistan
Descoperirile de la ?ohen+o Daro nu sint nicidecum singulare. 5celeasi scene apocaliptice se intilnesc si in orasul vecin, arappa, unde, de asemenea, s-au gasit schelete pe strazi. apaturile arheologice le-au permis cercetatorilor sa a'irme ca civilizatia arappa era 'oarte avansata. Orasele din regiune sint construite dupa un plan riguros, cu strazi drepte ce se intretaie perpendicular. Casele au so'isticate sisteme de canalizare, superioare celor ce pot 'i intilnite in prezent in multe orase ale Indiei si *a0istanului. Cine au 'ost insa intemeietorii acestor orase, nu se stie.
Mohenjo-Daro
In comunitatea stiinti'ica eista o nes'irsita dezbatere privind vechimea civilizatiei arappa. ?etodele traditionale cu radio-carbon au aratat ca ruinele dateaza cam din anul #H%% i.r., dar, luind in calcul e'ectele unei presupuse eplozii nucleare, riscul unei erori este 'oarte mare. =nii autori avanseaza ideea ca razboiul nuclear care a distrus aceste civilizatii a avut loc acum .%%%-B#.%%% de ani. Cazul a 'ost studiat in secolul trecut de mai multi savanti sovietici, care au descoperit ca scheletele au un nivel ridicat de radioactivitate. Intr-una din aceste locatii a 'ost gasit un schelet cu un grad de radioactivitate de H% de ori mai mare decit cel normal. =n strat de cenusa radioactiva a 'ost descoperit si in apropierea orasului a+asthan din India, unde, din aceasta cauza, proiectul de construire a unui nou cartier a 'ost suspendat. De alt'el, orasul in sine are o nedorita 'aima in ceea ce priveste incidenta cazurilor de cancer si de copii ce vin pe lume cu diverse mal'ormatii. O alta marturie peste timp a unui razboi nuclear in India antica este uriasul crater !onar, situat la citeva sute de 0ilometri de /ombay si avind un diametru de #.BH$ de metri. In intreaga zona nu eista nici un 'el de resturi ale vreunui meteorit si, potrivit savantilor, !onar este singurul crater intr-un strat de bazalt, roca 'iind supusa unui soc intens, cu o presiune mai mare de &%%.%%% de atmos'ere, in stare sa modi'ice insasi structura sa. emne ale unui razboi devastator din antichitate pot 'i intilnite si in alte colturi ale lumii, printre care enigmaticul desert de sticla libian, situat in apropierea platoului aad. Cand prima bomba atomica a eplodat in )eJ ?eico, datorita caldurii etraordinare, nisipul desertului s-a trans'ormat in sticla verde. In secolul trecut, mai multe descoperiri arheologice, din di'erite zone ale globului, au scos la iveala si alte straturi de ast'el de sticla.
mii de ani. Descoperit in BGK# de arheologul *atric0 Clayton, desertul de sticla se intinde pe o arie 'oarte larga, masurand BK% de 0ilometri in lungime. !atimea a+unge pe alocuri la HK de 0ilometri. )umele sau provine de la 'aptul ca intinderea arida este presarata cu bucati de sticla, de o puritate incredibila, proportia de siliciu 'iind de GL. =n articol aparut in iulie BGGG in revista britanica 6)eJ cientist“ a demonstrat ca de+a 'aimoasa ticla din Desertul !ibian 3D!4 este cea mai pura ast'el de substanta de pe planeta.
*este B.%%% de tone din acest material se intind pe o supra'ata de sute de 0ilometri. =nele bucati sint de dimensiuni mari, cantarind pina la K% de 0ilograme, dar cele mai multe sunt mici, semanand cu niste cioburi, ca si cum o sticla uriasa ar 'i 'ost s'aramata de o 'orta colosala. In limba+ stiinti'ic, cioburile verzi sunt numite tectite. *rovenienta lor este un subiect de aprinse dezbateri. ticla este cu certitudine etrem de veche. 5st'el, se stie ca vanatorii preistorici isi con'ectionau din acest material di'erite unelte ascutite. =n scarabeu sculptat in sticla verde a 'ost descoperit in mormintul lui "utan0hamon. "eoria propusa de o parte a comunitatii stiinti'ice este ca sticla e rezultatul impactului cu un corp cosmic. Eista insa serioase probleme cu aceasta teorie. De ce nu eista nici un crater de impact O intrebare ramasa pana astazi 'ara raspuns. )ici macar sondarile la mare adancime cu a+utorul ultimelor tehnologii nu au reusit sa gaseasca urma vreunui crater. ?ai mult, sticla verde este prea pura pentru a 'i rezultatul unui impact atat de brutal. e poate, deci, ca un antic razboi nuclear sa 'i creat toate aceste urme )imeni nu poate da un raspuns. *e cat de neverosimila pare teoria, pe atat de multe dovezi pun oamenii de stiinta in imposibilitatea de a o combate. Eperimentele atomice din )eJ ?eico, de la s'arsitul celui de-al doilea razboi mondial, au aratat 'aptul ca o de'lagratie atomica topeste siliconul din nisip si trans'orma supra'ata
pamantului in sticla. 8ulgerul poate si el trans'orma cateodata nisipul in sticla, dar 'ormele lasate au intotdeauna 'orma unei radacini. ami'icatiile acesteia patrund in adancime. 5st'el, paturile de sticla verde nu pot 'i puse in nici un caz pe seama acestui 'enomen natural. https://www.youtube.com/watch?v=XRf55EECw7
Forbidden Archeology: Lost Secret Of Ancient Civiliation: !est "ocu#entary Dezbaterile nascute in sanul comunitatii stiinti'ice de problema tectitelor au 'ost rezumate intrun articol publicat in august BG in revista „)cientific American“ . 5ici, un reputat cercetator american a incercat sa 'ormuleze o teorie plauzibila care sa eplice eistenta misteriosului strat de sticla verde. „Cea mai probabila sursa a sticlei verzi este 5una. aca tectitele provin de pe 5una inseamna ca pe satelitul pamantului a e#istat cel putin un vulcan care a erupt in ultimii 674.444 de ani. Cred ca teoria vulcanului lunar este singura posibila si ma simt fortat sa o accept“ , scria Mohn ONee'e, autorul articolului.
e'ul *roiectului ?anhattan, prin care =5 a construit cele doua bombe nucleare ce au distrus orasele )agasa0i si iroshima, cercetatorul M. obert Oppenheimer, a adaugat si el o umbra de mister peste de+a 'aimoasa sticla verde. Intr-un interviu pe care l-a acordat imediat dupa ce a asistat la primul eperiment atomic, cercetatorul a citat din /hagavad >ita: „Acum am devenit 0oartea, istrugatoarea de 5umi“ . Cu alta ocazie, intervievat la =niversitatea ochester, la sapte ani dupa istoricul eperiment, si intrebat daca acela a 'ost primul eperiment atomic din istorie, replica sa a 'ost: „Pai, da, in istoria moderna“ . ?ultiple dovezi arata ca civilizatia vechilor indieni are zeci de mii de ani. Cu toate acestea, pana in BG#% ma+oritatea epertilor era de acord ca originile civilizatiei indiene ar trebui cautate undeva in +urul secolului al I<-lea i.r. 5ceasta teorie a 'ost spulberata insa de descoperirea ruinelor unor orase precum arappa, ?ohen+o-Daro 36?untele ?ortilor“4, ot Di+i, alibanga sau !othal. 5rheologii nu stiu nici astazi cine sunt cei ce au construit aceste orase, dar incercarile de a data ruinele 3cunoscute acum drept 6Civilizatia
ce se invart in +urul anului #H%% i.r.
?ulti oameni de stiinta cred ca acestea sint ramasitele Imperiului ama, descris in anticile tetele ?ahabharata si amayana. 5ceste tete descriu si un razboi nimicitor purtat de imperiu impotriva unui dusman etrem de puternic. "etele povestesc despre armele ucigatoare 'olosite in con'lict: mingi uriase de 'oc ce puteau distruge un intreg oras, 6tralucirea lui apila“ ce putea trans'orma H%.%%% de soldati in cenusa instantaneu si sulite zburatoare ce puteau distruge si cele mai rezistente 'orturi. Epertii in 'izica atomica a'irma ca evenimentul a reprezentat de 'apt prima eplozie nucleara de pe supra'ata "errei: “in manuscrisele lui z3an, gasim o relatare despre o e#plozie nucleara. Faptul ca oamenii si e#traterestrii au fost arsi, radiatia luminoasa de o intensitate e#traordinara, ca si celelalte detalii nu fac decat sa intareasca aceasta teorie. Cred ca nu mai avem nevoie de alte dovezi si trebuie sa acceptam ca cele relatate de aceste manuscrise atat de vec/i descriu cu e#actitate prima e#plozie nucleara care a avut loc acum cateva mii de ani” a
declarat epertul in 'izica atomica ?an'red "homson de la =niversitatea *rinceton.
