Centrul Istoric

CUPRINS

I. Introducere. 1. Argum Argument entare areaa aleger alegerii ii subiect subiectul ului. ui. 2. Transformarea Transformarea obiectului de arhitectura in timp.  II. Contextul studiului. 1. Centrul Centrul istoric istoric.. Tip Tipuri uri de centre centre istori istorice. ce. 2. Stabilir Stabilirea ea caracterului caracterului central central al teritoriu teritoriului lui unui oras.  III. Patrimoniu urban. 1. Scurt istoric istoric asupra asupra notiuni notiuniii de patrimoniu patrimoniu urban. 2. Formarea Formarea si definir definirea ea notiunii notiunii de patrimoniu patrimoniu urban. 3. Documente Documente internation internationale ale cu caracter caracter normativ normativ.. a Cart Carta a de la la !e !eneti netia a b Cart Carta a de la "mst "mster erda dam m c Cart Carta a de la #a #ashin shin$t $ton on d) Sistemul le$islativ din %omania&  I!.  I!. Interventia Interventia ' Teorii Teorii asupra interventiei in centru istoric. istoric. 1. 2. 3. -. 5.

(ecesi (ecesitat tatea ea interve interventi ntiei ei contemp contempora orane. ne. )fecte )fecte re*ul re*ultat tate. e. Impactu Impactull interve interventi ntiei ei  Interventia in sit prote+at prote+at in ,ucuresti. Cont Contex extu tull euro europe pean an Tipuri Tipuri de interventie. Definire si si explicare. a %enova ovare b %eab %eabil ilit itar aree c %est %estru ruct ctur urar aree urba urbana na d %evi %evita tali li*a *arre e Conve nversie  f %econstructie

6. Exemple Exemple de interven interventii tii pe pe terito teritoriul riul european. european. a. Casa pentru batrani Rueil – almaison! "ranta  b. u#eul de arta contemporana contemporana de la $rand %ornu! %ornu! &elgia c. $asometer A! &! 'iena! Austria!

d. (icolo )aganini Auditorium! Auditorium! )arma! Italia '. Interventie in sit istoric – *ediul +,niversulConclu#ii /egatura dintre lucrarea de di#ertatie si proiectul de diploma.

'I. &ibliogra0ie.

TRANSFORMAREA OBIECTULUI DE ARHITECTURA IN TIMP

Istoria aritecturii este strans legata de istoria umanitatii. )rimele 0orme ale aritecturii au aparut odata cu dorinta omului de a se simti in siguranta 0ata de natura! animale sau de semeni ai

sai si de milenii pana in #iua de asta#i! obiectele de aritectura se a0la intrun proces permanent de evolutie! de trans0ormare. Cladirile au o caracteristica aparte ce imprima un puternic impact asupra societatii si anume capacitatea lor de a dainui peste secole sau ciar milenii. Ast0el acestea sunt martore la scimbari de regimuri religioase si politice. ediul construit repre#inta cea mai evidenta dovada a evolutiei continue a civili#atiei umane. Conservarea acestuia! ca supravietuitor al di0eritelor epoci si culturi! nu inseamna ca se 0ace doar prin procesul de restaurare. )robabil cel mai interesant mod de conservare il repre#inta reciclarea cladirilor veci! adaptarea lor la o 0unctiune! di0erita de cea care lea 0ost asociata initial! ceruta de scimbarile intervenite in societatea contemporana. impul! perceptia si necesitatea ne imping sa recurgem la trans0ormari de esenta. In momentul in care un obiect de aritectura nu se mai pretea#a 0unctiunii initiale! datorita unui cumul de 0actori! asupra acesteia se poate interveni cu printrun proces de trans0ormare pentru a deservi o noua 0unctiune. Ast0el am urmarit cum dea lungul timpului templele grecesti si romane au 0ost trans0ormate in biserici crestine! manastirile anglicane sunt trans0ormate in case taranesti! iar  palatele 0rance#e si rusesti devin mu#ee ale poporului. *i in ultimul secol am 0ost martori la asemea trans0ormari mori si gari americane din secolul al 4I4lea au 0ost trans0ormate in malluri si oteluri! cladirile industriale sau de birouri de la milocul secolului 44 sunt asta#i trans0ormate in 0unctiuni de locuire sau spatii de distractii! pentru simplul motiv ca sunt mult mai usor si mai ie0tin de trans0ormat decat de construit. Deoarece structurile au tendinta de a supravietui functiunilor/ cladirile au fost in permanenta adaptate unor noi moduri de folosire0 lucru care a facut posibila/  $enerartie dupa $eneratie/ extra$erea unui sentiment al continuitatii si stabilitatii din mediul fi*ic construit. Serban Cantacu*ino/ %e0"rchitecture ' old buildin$sne user.

CENTRUL ISTORIC

In cadrul notiunii de interventie contemporana in centru istoric! notiunea de centru istoric sta la ba#a lucrarii! ea generand lucrarea. Ast0el datorita acestui 0apt este nevoie de o anali#a care releva toti 0actorii care actionea#a asupra acestui tip de spatiu si asupra acestei notiuni. )entru a intocmi o anali#a corecta asupra insertiilor contemporane in centre istorice! ar 0i necesar sa de0inim notiunea de centru istoric. Centrul istoric poate 0i de0init drept o serie de elemente insumate! o arie bogata de vestigii importante pentru istoria aritecturii si urbanismului. Anali#am o serie de de0initii ale centrului istoric adunate din diverse lucrari de specialitate. o *ona delimitata de repere naturale/ arheolo$ice/ arhitecturale/ care poarta implantate masivele construite ale unei ase*ari cu caracter istoric4diferenta specifica/ transmit reciproc o seama de caracteristici care contribuie alaturi de amprenta unei etape a evolutiei sociale/ in expresia lor stilistica arhitecturala la determinarea tipului ase*arii/ a specificului/ personalitatii si valorii sale

$.Curinsci 'orona+ %aportul intre vechi si nou-! Aritectura! 71896 ot Curinsci 'orona a0irma despre notiunea de centru istoric ca + repre*inta unitatea intre componentele sale functionale/ plastice si valorii sale-. :e#voltand cele trei componente ale centrului istoric identi0icam componentele 0unctionale drept 0iind 0ondul construit! reteaua stradala! sistemul de spatii publice plantate si neplantate! piata! targul etc. Componentele plastice se re0era la tipul de amplasare a 0ondului construit pe parcela! dominantele aritecturale si urbanistice! perspective speci0ice din interiorul ase#arii! silueta ase#arii perceputa din exterior! raportul dintre ase#are si mediul natural din  proximitate. +Centrul istoric repre*inta inima oricarui oras/ *ona ultracentrala/ care in $eneral concentrea*a cele mai importante valori/ cea mai intensa de*voltare a constructiilor/ cea mai mare concentrare de trafic pietonal si rutier -.  Dictionar de 5eo$rafie 6mana! Editura Corint! &ucuresti 1888.

Aceasta din urma explicatie pentru sintaxa de +centru istoric-! pe de o parte este mult di0erita de vi#iunea aritectului Curinsci'orona! care nu generali#ea#a ideea con0orm careia centrul istoric repre#inta +inima oricarui oras-! deoarece un centru istoric al unui oras poate 0i excentric in raport cu de#voltarea teritoriala in timp a orasului respectiv! iar exemple care vin sa sustina acesta a0irmatie sunt destule orasele de coasta 0ormate pe malul unei ape! sau pe un teren cu di0erente mari de altitudine intre 0ormele de relie0! unde centrul istoric in maoritatea ca#urilor  ocupa #ona cea mai inalta.

Centrul istoric nu concentrea#a cea mai intensa de#voltare a constructiilor deoarece exista o legislatie si niste reguli stricte de edi0icare in #one veci care limitea#a multe intentii de construire ;exemplu ca#ul turnului de aproape 3< de niveluri propus in urma cu cativa ani pe  parcela ce apartine *C ,niversul *R/! in spatele )alatului ,niversul de pe strada Ion &re#oianu! &ucuresti=.  Intradevar! centrul istoric poate sa genere#e un a0lux ridicat de tra0ic pietonal! dar in ca#ul tra0icului rutier! acesta se des0asoara cu mare di0icultate in #onele veci! iar in unele orase a 0ost iner#is deoarece trama stradala nu a 0ost conceputa pentru asemenea 0olosinta. )e parcursul lucrarii publicate de $. Curinsci 'orona! intitulata +Centre istorice ale oraselor-! autorul considera legitime interventiile in sit istoric! acele actiuni menite sa ameliore#e  problemele cu care se con0runta aceste tipuri de #one in perioada contemporana si anume tra0icul veiculelor impropriu cu trama stadala! suprapopularea si lipsa de con0ort! de salubritate! degradarea expresivitatii centrelor istorice prin acumularea de multe constructii para#itare! 0ara valoare aritecturala! sau istorica! de#voltarea unor activitati improprii in unele cladiri pentru e0icienta economica! care duce la degradarea inevitabila a acestora! alterarea spatiilor urbane sau a obiectelor de aritectura clasate drept monumente! prin re0acerea necorespun#atoare a acestora  pe parcursul timpului. )e de alta parta identi0icam si similitudini in cele doua de0initii discutate mai sus! in sensul ca centrul istoric intradevar + concentrea*a cele mai importante valori- cu caracter memorativ! 0oarte importanta pentru pre#entul societatii contemporane. )ierre erlin si "rancoise Coa>! in lucrarea + Dictionnaire de l7urbanism et de l7amena$ement de territoire- descriu centrele istorice drept 0iind spatii - adesea reco$noscibile prin structura stra*ilor si parcelarului/ care pun urbanismului actual

 probleme de circulatie si i$iena. )le se $asesc in nucleul problematicii patrimoniului arhitectural si urban si al conservarii inte$rate.-

Este necesar ca centrul istoric sa poata 0i delimitat! deci trebuie trasat un contur! care se  poate stabili pe ba#a unor repere! care pot 0i de natura areologica;in urma studiului areologic se stabileste conturul= aritecturala;acestea pot 0i stra#i! limite de proprietate! cladiri existente= etc. Ast0el centrul istoric este caracteri#at de trasaturi aritecturale si urbanistice aparte vecimea cladirilor! modul de ocupare al terenului! tipul! 0orma parcelarului! modul de acces pe  parcela ;ganguri! pasae=! structura stra#ilor. :ar pentru a determina caracterul istoric este obligatoriu intreprinderea unor cercetari in acest scop. CLASIFICAREA CENTRELOR ISTORICE

Acestea sunt de o mare varietate! iar masurile ce trebuiesc luate in momentul interventiei sunt strans legate de caracteristicile lor. Ast0el este necesara o clasi0icare a centrelor istorice urmarind cateva criterii importante sugerate de $.Curinsci 'orona in +Centre istorice ale oraselor-. ?riginea ase#arilor! conditiile in care au aparut si sau de#voltat. $radul de conservare a centrului istoric. "unctiunile actuale ale centrului istoric. )ro0ilul socialeconomic actual al ase#arilor.

STABILIREA CARACTERULUI CENTRAL AL UNUI TERITORIU URBAN

Ideea de centralitate a 0ost asociata! din cele mai veci timpuri cu originea si nucleul  primordial al tuturor lucrurilor. itul creatiei universale! precum si o serie de alte mituri! con0era ideii de centru semni0icatii tot mai adanci. Centrul urban repre#inta primul germene al ase#arii! in urul caruia orasul se extinde treptat! concentric! precum trunciul unui copac! vatra! acel loc sacru in#estrat cu toate calitatile necesare de#voltarii urbane.

Concentrarea unor 0unctiuni dintre cele mai di0erita! diversitatea mare a cladirilor! locali#area unor 0unctiuni repre#entative pentru oras si pentru societate ;administrative! publice! culturale! sociale= repre#inta doar cateva trasaturi determinante ale caracterului central al unui oras. ,n exemplu elocvent in acest sens il repre#inta orasul medieval! unde centrul era destinat  procesiunilor religioase! scimburilor comerciale sau evenimentelor publice! iar #ona de locuire  propriu#isa se intindea in urul acestui punct de interes. "ormele neregulate ale pietelor sau spatiilor publice din centrele istorice indica in mod sugestiv interesul permanent pentru a ocupa un loc adiacent pietei. *ituatia nu di0era mult nici in #ilele noastre. In centrul istoric avem un nivel de atractivitate ridicat prin ponderea crescuta a vi#itatorilor din a0ara #onei limitro0e! dar in special daca centrul acopera anumite arii 0unctionale cum ar 0i comercial! cultural! educational! loisir. ,n exemplu in acest sens il o0era stra#ile *mardan! *tavropoleos! /ipscani! care in ultimii ani au avut parte de interventii aritecturale care au avut drept urmare repopularea #onei

*trada *mardan – 2<<5

*trada *mardan  2<<8

PATRIMONIUL URBAN SCURT ISTORIC ASUPRA NOTIUNII DE PATRIMONIU URBAN

Interesul pentru pastrarea cladirilor veci sa mani0estat inca din anticitate odata cu preocuparea imparatilor Augustus si %adrian pentru pastrarea monumentelor anticitatii grecesti si cu seria de edicte ale imparatilor Constantin cel are si eodosius si din Evul ediu timpuriu ;eodoric

catre Argolius=  +;@= toate constructiile ruinate din Roma sa 0ie reparate. In Roma!  binecuvantata intre orasele lumii nu trebuie sa se gaseasca nimic sordid sau mediocru.:ar aceste intentii primare nu au constituit decat inceputul unui indelungat proces de trans0ormare si per0ectionare ale ba#elor teoretice si practice in vederea conservarii trecutului aritectural! proces care se a0la inca in des0asurare. ?rientarea individului catre cultura va da nastere practicilor de cercetare in vederea  protearii patrimoniului in special in perioada Renasterii italiene incepand cu prima umatate a secolului al 4'lea. In aceasta perioada! monumentele anticitatii sunt privite drept model de catre aritectii renascentisti ;cei italieni in special=! datorita valorii pe care acestea o poarta! dar nu se impun legi in sensul proteaii acestora. Renasterea italiana este si perioada de debut a contradictiei intre conservare si de#voltare! contradictie care a dominat epoci dea randul! pana in secolul 44. In a0ara interesului cultural  pentru obiectele de arta sau aritectura ale perioadei Anticitatii! motivul pentru care maoritatea artistilor si carturarilor renascentisti au adoptat aceasta preocupare conservationista la repre#entat disparitia vestigiilor antice. Ast0el "rancoise Coa> in lucrarea +Alegoria  patrimoniului- pre#inta modul in care au 0ost vandali#ate capodoperele aritecturii antice. Coloane! capiteluri! statui! 0ri#e! sunt preluate de la constructii ce 0aceau gloria oraselor antice si inserate in constructii noi pentru in0rumusetare. Incepand cu secolul 'I Roma devine cea mai importanta mina de materiale prestigioase! devine un mare exportator de parti valoroase de constructie. Cum era de asteptat! tot la Roma se iau masuri pentru estomparea degradarii si demolarii vestigiilor roamane! ciar si de catre papalitate. )rimele initiative de protectie a monumentelor apar in anul 162 cand se introduce amenda pentru aruncarea gunoiului peste edi0iciile antice din )iata (avona si se inter#ice demolarea constructiilor antice de la Roma sau din impreurimi. Aceste interdictii si penalitati apar odata cu Edictul dat de )apa )ius al IIlea in anul 162. :aca Roma renascentista ramane initiatoarea practicilor de proteare a cladirilor antice! "ranta si Anglia sunt exempli0icatoare pentru modul in care conservarea patrimoniului a evoluat in epocile urmatoare. ermenul de +patrimoniu- provine din limba 0rance#a si in primele 0a#e ale constituirii sale desemna +depo#itarul memoriei-! el 0iind marturie pentru trecutul "rantei si sustinand conceptul de suprapunere intre ideea nationala si ideea existentei unui patrimoniu cultural. Incepand cu s0arsitul secolului al 4'IIIlea! legat de evenimentele Revolutiei "rance#e de la 198! miscarea impotriva regalitatii! anticlericala! are consecinte asupra )atrimoniului.

Ast0el perioada Revolutiei tratea#a )atrimoniul prin doua tipuri de masuri! ambele daunatoare acestuia. )rima o repre#inta distrugerea constructiilor regalitatii! nobilimii si bisericii!  pentru a sublinia eradicarea regimului totalitar iar cladirile care au scapat de demolare au 0ost nationali#ate. ermenul de +)atrimoniu- devine sinonim si simbol al libertatii! iar )atrimoniul national va insoti toate statele ce isi vor desavarsi procesul de eliberare si uni0icare nationala. In anul 198< ia nastere +Comisia onumentelor-0iind primul organism de gestiune al )atrimoniului! dar este di#olvata in 1983 0acanduse vinovata de +incivism-! 0iind inlocuita de +Comisia emporara a Artelor-! care reuseste sa salve#e capodopere ale )atrimoniului 0rance#. )entru a se putea reali#a reguli de gestiune a aparut nevoia intocmirii inventarului mostenirii. Ast0el monumentele vor 0i clasate si se va stabili regimul uridic si administrativ al acestora. Aceasta perioada de inventariere si clasare cuprinsa intre 1986 si 13< este responsabila cu inceperea recunoasterii valorii artistice a monumentelor trecutului in perioada care va urma! incepand cu prima umatate a secolului al 4I4lea. Intre anii 12< si 186< se constituie un interval cronologic in care apar primele doctrine de restaurare. In spiritul acestor doctrine restauratoare apar in aceeasi perioada doua demersuri teoretice antagonice! +:octrina interventionista a unitatii de stil- si +:octrina Antiinterventionista-. )rima doctrina este 0ormulata de 0rance#ul Eugene Emmanuel 'iollet le :uc si introduce practica restaurarii in spirit modern in anali#a constructiilor si 0olosirea materialelor. :esi era un sustinator al idee de conservare! el a 0ost adeptul intervenirii intrun mod creator! ciar agresiv in vederea reconditionarii. )rin practica sa E. E. 'iollet le :uc compromite statutul de monument istoric! ciar si notiunea de restaurare! deoarece lucrarile asupra caroro el intervine isi pierd din autenticitate! caracteristica esentiala pentru un monument istoric. +:octrina Antiinterventionistaapare in Anglia si este 0ormulata de Bon Rusin. El este primul teoretician care a extins conceptul de monument istoric de la o singura cladire pana la ansamblurile urbane. +?rasul constituie in sine un monument-. In opina lui Rusin distrugerea oraselor preindustriale repre#inta un sacrilegiu si este de parere ca salvarea monumentelor se 0ace prin interventii invi#ibile. ;+e seven lamps o0 arcitecture-Bon Rusin! 18.= Este lesne de inteles ca in Europa! care se a0la in plina de#voltare prin Revolutia Industriala! doctrina enuntata de 'iollet le :uc a avut mai mult succes. In ultimul s0ert al secolului al 4I4lea cele doua doctrine sunt #druncinate de demersul lui Camillo &oito ;136 181=! demers superior celor doua enuntate mai sus prin sinteti#area elementelor principale! prin crearea unui ecilibru.

FORMAREA SI DEFINIREA NOTIUNII DE PATRIMONIU

)ana in secolul 44! datorita procesului complex de 0ormare a constiintei colective  privind identitatea orasului! a unui tesut urban! orasul istoric era privit ca o aglomerare de monumente! creatii individuale situate oarecum independent 0ata de context. Inainte de cele doua ra#boaie mondiale! monumentele aritecturale istorice erau putine la numar! cuprin#and in primul rand edi0icii religioase din Evul ediu! ruine din anticitate si cateva castele. In ceea ce priveste notiunea de monument istoric! marele istoric de arta viene# Alois Riegl ;1518<5= a avut o contributie maora in privinta atitudinilor si conduitelor legate de aceaste notiune. Acesta 0ormulea#a di0erntierea clara intre monument si monument istoric si totodata stabileste doua categorii de valori ale monumentului! cea de rememorare si cea de contemporaneitate. eoriile lui Camillo &oito vor 0i per0ectionate de catre $ustavo $iovannoni ;193189=! care are o contributie 0oarte importanta in de0inirea termenului de patrimoniu urban. Acesta mentionea#a in lucrarea sa +'eccie citta ed edili#ia nuova- aparuta in 1832 stransa relatie! simbio#a intre orasul istoric si monumente! trans0erand valoarea istorica la intregul tesut! orasul veci devenind el insusi un monument istoric in sine. Abordarea lui $iovannoni este mult mai conplexa decat a predecesorilor sai! el intelegand pentru prima data dinamica tesutului urban. )entru el orasul repre#inta un monument! dar in acelasi timp si un tesut +viu- care evoluea#a in permanenta. +in gestiunea acestei dinamici con0lictuale! $iovannoni recunoaste si con0era tesutului urban veci! valoare de actualitate pe care Rusin si orris leo desemnasera! 0ara a aunge sa se instale#e in istoricitate locuitorul si locuinta sa sunt plasati in punctul 0ocal de unde porneste privirea spre viitor din +'eccie citta ed edili#ia nuova-;"rancoise Coa>! Alegoria patrimoniului= $iovannoni 0ace si o inventariere! o clasara a monumentelor istorice! ast0el el imparte  patrimoniul urban in doua categorii opere maore si opere modeste! asa #isa aritectura minora. ?perele maore repre#inta constructii sau ansambluri de constructii prestigioase ale aritecturii savante! iar cele modeste sunt constructiile ce 0ormea#a aritectura cotidianului! destinata in mare parte locuirii! putand 0i si vernaculara. ermenul de +patrimoniu urban- se a0la in stransa legatura cu termenul de urbanism. ,rbanismul! disciplina relativ nou 0ormata! pune un accent tot mai mare pe sistemati#area spatiilor! 0unctiunii si pierde treptat din vedere valoarea istorica a unui oras! aungand sa propuna interventii radicale 0ara a tine cont de contextul istoric existent! situatie binecunoscuta in intreaga lume in #iua de asta#i.

DOCUMENTE INTERNATIONALE CU CARACTER NORMATIV

Aceste documente constituie cadrul normativ privind interventiile contemporane intrun cadru istoric sau #ona istorica. :e aici deriva cadrul legislativ speci0ic 0iecarei tari in parte. )rima con0erinta internationala cu privire la monumentele istorice are loc in anul 1831! la Atena si este prileuita cu inceierea lucrarilor de anastilo#a la Acropola Atenei! e0ectuate de inginerul (icolaos &alanos. :upa doi ani Congresul International de Aritectura oderna elaborea#a Carta de la Atena. Aici se pune in discutie problema ecilibrului intre de#voltare si conservare ;#onele care trebuie proteate= si promovea#a o conceptie statica asupra conservarii patrimoniului. Carta de la Atena este primul document cu caracter normativ in domeniul restaurarii. Aici se de0ineste monumentul istoric si se a0irma principiul protectiei patrimoniului! iar capitolul +)atrimoniul Istoric al ?raselor- a0irma nevoia protearii atat a monumentelor i#olate cat si ansamblurilor si apare ideea conservarii nu doar a monumentului ci si a ambientului in care acesta se a0la.  +Respectul pentru monument trebuie insotit de a cela pentru ambientul sau ! prin re0u#ul alterarii acestuia! prin e0ecte de masa! culoare sau stil ce ar putea conduce la subordonarea monumentului cadrului nou construit.Carta de la "tena8 CI"9 1:318 (orme propuse ;8

Carta de la Atena propune urmatoarele principi Recomanda o actiune continua de ingriire a monumentelor pentru evitarea restaurarilor. Atunci cand restaurarea in totto este de neevitat! este recomandata pastrarea in0luientelor tuturor   perioadelor istorice si stilistice. Recunoaste proeminenta dreptului comunitatii in 0ata dreptului privat asupra conservarii monumentelor istorice. Releva rolul compensarii restrangerii dreptului de proprietate atunci cand acesta se re0era la un monument istoric. "olosirea anastilo#ei cu marcarea evidenta a completarilot. Respectarea caracterului ambientului monumentelor istorice Dn lucrrile din apropierea acestora ;construcFii noi! reclame! structuri edilitare sau plantaFii=.

Recomanda 0olosirea tenicii moderne de consolidare ;betonul armat! Dn special= avGnd gria de  pastrarea elementelor originale decorative Hi datatoare de caracter. Recomanda cooperarea Dntre restauratori si cercetatorii stiinti0ici implicati Dn metode 0i#ice! cimice sau biologice de conservare! urmare a cresterii gradului de deteriorare a monumentelor datorate 0actorilor de microclimat ostili. Intarirea cooperarii internationale Dn domeniul protectiei monumentelor ca bunuri ale intregii omeniri. Cresterea rolului educatiei publicului Dn domeniul protectiei monumentelor. Recomanda intocmirea Dn 0iecare tara a unor inventare complete ale patrimoniului.

In perioada 2531 mai 186! la 'enetia este adoptata Carta de la 'enetia la cel deal doilea Congres International al aritectilor si tenicienilor monumentelor istorice. :ocumentul expune principii contemporane ale conservarii si restaurarii monumentelor istorice. Re0eritor la problematica lucrarii de diploma Articolul 2 enunta principiul re0eritor la interventiile intrun cadru veci. +(ici o constructie noua care ar altera relatiile de masa si culoare nu trebuie permisa-. Acest principui conduce la instituirea #onelor de protectie si la obligativitatea obtinerii unui avi# emis de o institutie competenta pentru orice interventie in cadrul acestora. :ocumentul cuprinde 16 Articole care stau la ba#a lucrarilor de restaurare si conservare si din #iua de a#i. In urmatorii ani au avut loc diverse completari doctrinare. ,na dintre acestea 0iind +Carta oraselor istorice- da la olede din 189 si asington 189. Aceste completari se re0era la orase! centre sau cartiere istorice impreuna cu ambientul lor natural si arti0icial. *unt enuntate principii si obiective care au ca scop conservarea #onelor istorice. *e stabilesc calitatile care trebuie conservate! calitati care include caracterul istoric al orasului sau #onei urbane. Important pentru solutionarea problemei ridicate de lucrarea de diploma este Articolul 1< din Carta de la asington adoptata in octombrie 189! care 0ace re0erire la interventiile contemporane in ast0el de situri. Ast0el se prevede ca atunci cand +este necesara construirea unei cladiri noi sau de a le adapta pe cele existente! speci0icul #onei trebuie respectat!in special in termeni de scara si de lot. Intriducerea elementelor contemporane in armonie cu vecinatatile nu trebuie descuraata din moment ce acest lucru poate constribui la imbogatirea spatiului.-

SISTEMUL LEGISLATIV DIN ROMANIA

In Romania primele mani0estari ale unui interes o0icial pentru monumentele istorice apare prima data in 19! dar abia in 182 se in0iintea#a dupa modelul 0rance# Comisia onumentelor Istorice! care eleborea#a si prima lege in acest sens. Comisia! dea lungul existentei sale are meritul de a impune perceptia conservationismului din Romania pana in momentul des0iintarii ei in 18. In perioada urmatoare continua lucrarile teoretice si practice de mare anvergura incepute in prima umatate a secolului 44. Cincinat *0intescu si $eorge Curinsci 'orona sunt doar doi dintre specialistii in domeniu! care au sustinut de#voltarea in domeniul conservarii patrimoniului. :ar toata truda organismelor insarcinate cu protectia patrimoniului este #druncinata de dogmele impuse de comunism in anii J
Constitutia Romaniei ;regimul exercitarii dreptului de proprietare! regimul proprietatii! identitatea si dreptul la cultura= Codul )enal ;pedepsirea distrugerii bunurilor culturale! art. 219 si art. 36<=. /egea nr.21572<<1 ! legea administratiei publice locale ;atributiile in domeniul protearii  patrimoniului=. /egea 5<71881 privind autori#area executarii constructiilor Hi unele masuri pentru reali#area locuintelor! obligativitatea emiterii de avi#e si acorduri de la organele de specialitate pentru lucrarile de interventie asupra monumentelor istorice si asupra imobilelor din #onele proteate. /egea nr. 35<72<<1 privind amenaarea teritoriului. /egea nr. 572<<< privind aprobarea )A( – Kone preoteate. /egea nr. 1<71885 privind calitatea in constructii. /egea nr. 1171886  
?rdonanta $uvernului nr.6372<<1 privind in0iintarea Inspectoratului de *tat in Constructii – I.*.C. ?rdinul comun nr. 37(7.3<73227221 din 1885 al /)A! ap(! I si *RI pentru aprobarea preci#arilor privind avi#area documentatiilor de urbanism si de amenaare a teritoriului! precum si a documentatiilor tenice pentru autori#atea executarii constructiilor. /egea 2187188 privind regimul concesiunilor. /egea nr. 2137188 privind proprietatea publica si regimul uridic al acesteia. /egea exproprierii pe cau#a de utilitate publica. )osibilitatea exproprierii de imobile pentru  protearea monumentelor istorice. /egea impo#itelor si taxelor locale. Exceptie de plata a impo#itului pe terenuri si cladiri! a spatiilor cu destinatie necormeciala din monumentele istorice. Cadrul !r"ativ s#e$i%i$  al protearii patrimoniului aritectural este constituit din acte normative care acopera un spectru larg de situatii! de la reglementari organice pana la prescriptii tenice. )rincipalele acte normative in acest sens sunt

/egea nr. 22 din 1 iulie 2<<1 privind protearea monumentelor istorice. ?rdinul nr. 262 privind aprobarea normelor metodologice de clasare si evidenta a monumentelor istorice si a "isei minimale de evidenta a monumentelor istorice publicat in onitorul ?0icial! )arteaI! nr.  din 2 iunie 2<<3. /egea de rati0icare a Conventiei ,(E*C? privitoare la protectia patrimoniului cultural in ca# de con0lict armat ;%aga! 185=! a Conventiei ,(E*C? re0eritoare la miloacele de inter#icere a trans0erului! importului si exportului ilicit de bunuri culturale ;)aris 189<=! a Conventiei ,(E*C? re0eritoare la protectia patrimoniului cultural si natural mondial ;)aris 1892=L /egea privind rati0icarea Conventiei pentru protectia patrimoniului aritectural al Europei ;aderare la Conventia de la $ranada a Consiliului Europei=L Conventia europeana privind peisaul. Romania a rati0icat conventia in <971172<<2! care a intrat in viguare la <17<3.2<<! practic odata cu intrarea in viguare stabilita de consiliul Europei la <17<372<<.

DESPRE INTERVENTIE IN SIT ISTORIC

)ractica aritecturala permite di0eritelor etape din evolutia societatii sasi lase amprenta asupra cadrului urban. :ea lungul timpului inserarea unei noi construtii intrun ansamblu cu vecime era privita drept un lucru 0iresc! natural! ceva ce nu ridica semne de intrebare! iar cladirile din epoci di0erite si stiluri di0erite! reuseau sa coexiste intrun mod armonios! in lipsa existentei unui cadru legislativ care sa ingradeasca sau sa conditione#e procesul de edi0icare din aceste #one. In #ilele noastre! odata cu de#voltarea interesului pentru conservarea cladirilor veci! care sunt clasate drept monumente istorice! orice interventie de acesct gen este atent suprevegetata! limitata! ridicand multe semne de intrebare. Cau#ele interventiei au 0ost aceleasi din totdeauna. Ast0el o cladire ;sau ansamblu de cladiri= sau un spatiu public! care din di0erite motive a 0ost abandonat ;societatea sia pierdut interesul pentru acea #ona=! trebuie +readus la viata-! iar aici intervine aritectul! care este responsabil cu revitali#area spatiului si integrarea lui in c ontextul locului si timpului. )utem lua drept exemplu ca#ul orasului spaniol urcia! care pentru dinamica si revitali#area #onei centrale ale orasului! aritectul Bose Ra0ael oneo propune construirea unei cladiri de 0actura moderna anexate primariei intre anii 1881188. Aceasta se a0la ciar in centrul veci al orasului! in )iata Cardenall &elluga langa catedrala din secolul al 4'Ilea si )alatul Episcopal ridicat in 196. )roblema proiectului anexei )rimariei din urcia este obisnuita pentru o interventie in sit istoric si a constituito crearea unui edi0iciu cu aritectura moderna intrun cadru veci si totodata construirea unei 0atade care sa compuna un dialog cu piata. )roiectul contine un mixa de 0unctiuni! birouri! maga#ine! ca0enele! si spatii publice care se intind pe mai mult de umatate din sit. ? cladire noua intrun tesut urban constituit nu trebuie sasi imite vecinii! ci sa descopere si sa accepte conditiile care 0ac sa prime#e coerenta ansamblului asupra a0irmarii individualitatii. Interventia va incerca sa urmareasca legatura intre tipologia de tesut! tipologia cladirilor si modul de viata. In urma unei gresite sau incorecte identi0icari ale potentialului de de#voltare a unei #one  prin solutia de a nu se interveni! se poate condamna la uitare #ona respectiva ce se putea revigora. Remodelarea spatiilor istorice se supune unui alt set de cerinte! vis a vis de  problematica redarii sau pastrarii unei imagini care sa imbrace o 0unctie noua! necesara! impusa de context.

TEORII DESPRE INTERVENTIE

Interventiile in sit istoric au mai multe cau#e pe marginea carora am mai discutat pe  parcursul lucrarii! dar in general acestea repre#inta un set de actiuni! masuri care se iau in

 privinta ameliorareii 0ondului construit istoric si adaptarea acestuia in con0ormitate cu cerintele actuale. In linii mari vom expune modul in care aritectul $eorge Curinsci'orona! detalia#a in lucrarea sa +Centre istorice ale oraselor-! gama de interventii posibile in situri istorice! in special in situatia in care se doreste inserarea unui nou obiect aritectural in cadrul unui cartier istoric. Aceasta gama este structurata in mai multe sensuri! in mai multe directii. Reconstruirea veciului repre#inta o metoda istoricista. In ca#ul in care pe locul unde a existat un 0ond construit valoros! disparut in momentul de 0ata! se doreste construirea unei noi cladiri! care repre#inta o copie 0idela a veciului edi0iciu disparut ;procesul de reconstruire=! conceptia contemporana considera acest procedeu drept unul +depasit-! pastisa 0iind dur contestata de numeroase organisme speciali#ate si insarcinate cu protearea patrimoniului aritectural si urbanistic ;acesta nu va avea valoare comemoratoare sau istorica si lipsindui elementele de autenticitate si originalitate=. )astisa este considerata si situatia in care edi0iciul este reconstruit doar la nivelul anvelopei! sau al 0atadelor! iar interiorul 0iind structurat intro maniera moderna! deci si ace st este nerecomandat. Aceasta din urma situatie nu trebuie con0undata cu reconversia! care conserva un edi0iciu istoric al carui exterior repre#inta o marturie clara a perioadei istorice in care a 0ost construit si  prin scimbarea 0unctiunii atribuite initial! interiorul sa capete un aspect modern. ,n alt ca# il repre#inta situatia in care pe locul unde a existat un edi0iciu valoros din  punct de vedere aritectural! sau istoric! se doreste construirea unei cladiri! al carei volum! in linii mari si scara sa aminteasca de obiectul aritectural disparut! 0iind caracteri#ata de o aritectura moderna in ca#ul tratarii 0atadelor si a planurilor si prin 0olosirea de miloace de constructie moderne. :e mentionat ca aceastaaritectura moderna este dictata de o serie de reguli indicate de ),Kul #onei! spre exemplu de raportul de plin7gol al 0atadei noului edi0iciu. Aceasta metoda de construire este acceptata daca noua constructie nu va agresa nici prin volumetrie si nici prin cromatica 0atadelor! iar materialele si tenicile de construire sunt cele dictate de normele dictate de legislatia nationala si internationala in acest domeniu. :e la tratarea neutra sau moderna a noului edi0iciu construit pe locul in care candva se a0la un obiect de aritectura valoros! se poate aunge intro situatie extrema! in care noua constructie! desi se a0la intrun sit proteat nu tine seama de aritectura constructiei careia ii ia locul! iar intre aceasta si mediul ambient apare un contrast puternic. :ar atata timp cat aceasta interventie contrastanta nu este agresiva! adica din punct de vedere urbanistic este corecta si nu determina anularea sau diminuarea calitatilor si valorilor sitului istoric! pro0esorul $. Curinsci 'orona nu contra#ice neaparat aceasta practica. *e

limitea#a in asi spune opinia in legatura cu doua cladiri de la 'enetia ;cladirea &auer $runMoldsi cea a societatii Italia /lo>d riestino Adriatica= care dupa parerea sa +creea#a contraste ne0avorabile cu mediul ambient.;Curinsci 'orona! +Centre istorice ale oraselor-! pag 1112= ot in lucrarea +Centre istorice ale oraselor-! Curinsci 'orona comentea#a posibilele ca#uri in care un obiect de aritectura se poate insera in textura unui centru istoric! 0ara a implica inlocuirea unei cladiri veci si nici intentia de a construi peste amplasamentul unui 0ost monument istoric! a#i disparut. Ast0el el indica urmatoarele tipuri de re#olvare aritectural – urbanistica. ,n prim ca# luat in calcul il repre#inta construirea unui volum nou! reali#at in asemenea maniera stilistica incat sa imite aritectura cladirilor invecinate! ale ansamblului istoric! procedeu de edi0icare de#aprobat de autor! datorita 0aptului ca aceste cladiri +pot induce in eroare! existand  posibilitatea de a 0i con0undate cu monumente istorice veritabile-. ;Curinsci 'orona! +Centre istorice ale oraselor-! pag 1112= Intradevar! in ca#ul pre#entat mai sus! pentru a evita con0u#ia! inducerea in eroare prin construirea unei cladiri 0olosind o aritectura speci0ica altei perioade istorice si implicit a elimina riscul sporit de a reali#a o lucrare cu o valoare cel putin indoielnica! care determina e0ecte de0avorabile asupra sitului ! se recomanda o interventie cu o aritectura proprie momentului construirii! avand trasaturi care o di0erentia#a net de 0ondul construit existent ;scara obiectului si  plastica sa nu copie#e existentul=. Acesta poate sa preia pe 0atada! de exemplu! ritmul de plin7gol! sau sa continuie7sugere#e continuarea cornisei cladirilor invecinate. ,n alt aspect important il repre#inta tenica de constructie. Aceasta trebuie sa adopte materiale di0erite! care sa conture#e clar delimitarea dintre noua cladire construita si cele din ur. +Cladirea noua ca volum! ca scara si ca plastica! tinde sa se armoni#e#e cu celelalte componente ale ansamblului ;strada! piata=;Curinsci 'orona! +Centre istorice ale oraselor-! pag 1112= Aceasta perspectiva asupra procesului de edi0icare intrun sit istoric imi pare cea mai 0avorabila! deoarece noua cladire nu repre#inta un element contrastant! ci se integrea#a! devenind complementara #onei existente si totodata contribuie la punerea in valoare a #onei respective. In conditiile in care noul volum! prin scara si modul in care este tratat! stabileste o imagine contrastanta prin alaturarea lui la 0ondul construit istoric! e0ectul re#ultat este unul riscant! care va da nastere multor de#bateri pro sau contra. )e langa destule insertii contrastante care pot servi drept exemplu negativ! practica aritecturala scoate la iveala si exemple 0avorabile in cadrul spatiului aritectural romanesc si

anume %otelul Aro din &rasov. Aici aritectul %oria Creanga inserea#a in tesutul medieval  brasovean! o constructie net di0erita din punct de vedere al volumului! a scarii obiectului si tratatii aritecturale! dar care este privita unanim drept o interventie menita sa valori0ice #ona respectiva.

Ast0el conclu#ionam ca orice interventie intrun sit istoric! indi0erent de scara! de elemente stilistice sau de tenica 0olosita la construire! trebuie sa se reali#e#e cu o gria deosebita  pentru a elimina riscul de alterare a valorilor sitului istoric si din potriva! insertia respectiva trebuie sa contribuie la evidentierea valorilor culturale! artistice si educationale ale cadrului istoric.

NECESITATEA INTERVENTIEI

In principiu! obiectivul interventiei poate 0i structurat pe trei directii principale de actiune  propuse de catre :onald Apple>ard si reluate de aritectul *ergiu (istor in lucrarea sa de doctorat intitulata +?peratiuni complexe de reabilitare a patrimoniului aritectural al #onelor si centrelor istorice- )rima directio o repre#inta +operatiuni al caror obiect principal este reabilitarea economica a centrului istoric-! cea dea doua! -operatiuni in care reabilitarea sociala a centrului istoric este primordiala- si +operatiunile conservationiste-. Ser$iu (istor =peratiuni complexe de reabilitare a patrimoniului arhitectural al   *onelor si centrelor istorice/ pa$ 111

In cadrul oricarei situatii urbane exista spatii di0erite intre ele. Acest 0apt le con0era spatiilor particularitate! le scoate din anonimat! redand spatiului urban dinamicitatea.

)lecand de la premi#a con0orm careia locul! spatiul este golit de semni0icatii! de simboluri! daca elementele din acel loc sunt dispersate! distruse! anulate! atuci acestea vor conduce la 0ragmentarea spatiului care le integrea#a. Aici intervine rolul aritectului modern! care are obligatia de a revalori#a spatiul! de a pune in lumina calitatile #onei respective prin metodele dictate de practica aritecturala! re#ultand +intregirea- 0ormei urbane. "orma urbana se a0la intro continua trans0ormare! intro continua desavarsire. :e la  primele sale cristali#ari! ea trece prin serii intregi de trans0ormari care! la un moment dat au 0inalitate. Incepand cu acest punct de 0inalitate! de desavarsire! pot sa reinceapa procese noi de trans0ormare! trans0ormare care se reali#ea#a sub presiunea diversilor 0actori care ii impun acest lucru. :i0erentierea spatiala repre#inta principiul de ba#a care ne indreptateste sa intervenim cu elemente de natura noua in cadrul unui spatiu urban de tip istoric! spatiu care a cunoscut 0inalitatea! dar doar de moment! la s0arsitul secolului al 4I4lea sau in perioada interbelica! deoarece ciar daca acel spatiu este desavarsit el trebuie adaptat la viata contemporanaL desigur  prin respectarea regulilor de interventie pentru acea #ona. In primul rand! trebuie tinut cont de 0aptul ca spatiul sau obiectul de aritectura asupra caruia trebuie intervenit in scopul reabilitarii sale trebuie proteat. ,n procedeu important de conservare il repre#inta metoda selectiei topice! sau care mai este numita si legea evolutiei prin selectie. Ansamblu istoric este produsul unei ast0el de selectii topice! deoarece 0orma in care ni se releva el asta#i este o re#ultanta a proceselor care au survenit asupra sa in diverse etape istorice! iar aceste procese au ca scop desavarsirea spatiului. /uam spre exemple )iata *an arco din 'enetia! care in 0orma sa actuala este o re#ultanta a procesului descris mai sus. Constructiile care compun piata nu apartin aceluiasi moment istoric! dupa cum nu toate constructiile care sau reali#at pe parcursul timpului in acel spatiu exista si asta#i. Acest ansamblu sa 0ormat in aproximativ << de ani prin alaturare armonioasa de constructii cu stiluri di0erite. 'incen##o *camo##i! auro Coducci! Antonio )i##o! $iovanni si &artolomeo &uon sunt aritectii ce intervin prin cladiri care poarta am prenta  proprie stilului 0iecaruia. )ractic in urma procesului de selectie topica sa reali#at acest ansamblu! asta#i recunoscut unanim pentru valorile sale. *electia topica este cea care ne indreptateste sa intervenim in ansamblurile istorice! cu conditia de ai reda unitate spatiului. Aceasta are loc numai in urma existentei unor goluri care a0ectea#a in mod negativ spatiul sau in ca#ul inlocuirii unor cladiri 0ara valoare! para#itare! care de asemenea nu participa la unitatea ansamblului! dimpotriva o elimina.

)rocesul de demolare are de asemenea un rol important in reali#area unitatii spatiale intr un ansamblu istoric! deoarece cu timpul! pe langa constructiile cu o valoare incontestabila siau 0acut aparitia si cladiri para#itare! de o valoare +discutabiala-. otivele care determina interventia prin demolare sunt numeroase inutilitatea! invecirea! dis0unctionalitatea! neadaptarea! incomodarea ! lipsa de con0ort! dorinta de moderni#are! lipsa respunsurilor la noile cerinte! etc. :emolarea sa exercitat pe tot parcursul istoriei! iar modul in care aceasta sa produs a 0acut sa 0ie va#uta ca cealalta 0ata a construirii! drept opusul construirii! desi termenii +a demola-si -a pastra- sunt bine relationati si repre#inta parti esentiale ale procesului de edi0icare. Relatia demolareconservare. :emolarea este o practica la care recurge orice societate. Este o 0orma de adaptare! de supravietuire! dar si de pastrare! de conservare deoarece punerea in valoare a unui edi0iciu valoros si semni0icativ pentru o anumita perioada istorica prin demolarea constructiilor sale invecinate care se a0la intro avansata stare de degradare ;doar cladirile nevalorease=. Avem al indemana exemplele con0iguratiilor oraselor veci in care locuitorii lor au stiut sa continuie orasul generatiilor anterioare! prin inlocuirea unor straturi cu unele noi.

EFECTE RE&ULTATE' IMPACTUL INTERVENTIEI'

Aritectura are puterea de a scimba societatea. ? 0orma construita este o urma  permanenta in mediul inconurator! de aceea este importanta anali#a 0elului in care ea intra in relatie si dialogea#a cu datele sitului si cu re#identii ce il ocupa si activea#a! cu modul lor de  perceptie. Ast0el edi0icarea uniu nou obiect aritectural in0luientea#a #ona in care este implementat! creea#a un impact puternic – in 0ond aceasta este si motivatia unui demers in acest sens. In 0unctie de intentia aritectului! experienta acestuia si nivelul studiului #onei respective! noul obiect aritectural inserat intra intro anumita relatie cu mediul! relatie care poate varia intre neutralitate! indi0erenta! complementaritate! sau contrast ;agresiune=. )rivitor la relatiile de neutralitate si indi0erenta daca nu sunt percepute drept ostile sitului in care se a0la! dar si datorita calitatilor estetice! nu putem a0irma ca sunt neaparat corecte! deoarece ele nu isi indeplinesc rolul pentru care au 0ost concepute si anume de a valori0ica #ona. Acestea doar +inlocuiesc- golul! nu neaparat il si +umplu-. Principiul insertiei contemporane neutre este depasit 4> este de preferat o insertie cu personalitate/ cu o relatie corecta cu situl/ care va intari valoarea culturala a $rupului .

%anna :erer.

Complementaritatea pare a se constitui drept procedeul optim! ciar daca de cele mai multe ori se reali#ea#a prin contrast. Acest concept de interventie! +in contrast-! implica o serie de riscuri prin alterarea spatiului care urmea#a a 0i revalori0icat. Cand ai un spatiu $ol si il umpli/ nu inseamna ca ai eliminat acel $ol. Poti umple spatiul si crea mai mult $ol decat ar fi avut neconstruind deloc. ;:aniel /ibesind=.

INTERVENTIA IN SIT PROTE(AT IN BUCURESTI

/uand nastere intrun moment prielnic! intrun spatiu propice de#voltarii! &ucurestiul aunge asta#i o metropola plina de contradictii. Evolutia sa are loc prin acumulare de straturi repre#entative pentru 0iecare generatie. Inserarea de noi constructii in cadrul construit veci era una dintre cele mai 0recvente cerinte adresate mediului aritectural in prerioada timpurie de in0lorire a orasului. In aceaste perioada de inceput nu existau reguli sau constrangeri! notiuni de relatie intre veci si nou! ci doar dorinta de acumulare! de de#voltare a intregului. In &ucurestiul actual problematica interventiilor in spatii proteate este complexa. Istoria tulbure a acestui oras a produs dea lungul timpului trans0ormari de#astroase si abateri maore de la evolutia naturala a 0ondului construit. )erioada comunista prin interventiile aberante si megalomanice a curmat de#voltarea 0ireasca si a produs e0ecte negative maore. Ciar daca in #iua de a#i avem numeroase legi! reguli! supravegere atenta! punere sub control a interventiilor in situri proteate! totusi nu trebuie negliata natura umana! deoarece cladirile sunt concepute pentru a devervi nevoilor umane. ? prea stricta limitare a modului de edi0icare! duce la scaderea interesului pentru investitiile 0acute in #one proteate! deoarece ceea ce urmareste in primul rand bene0iciarul il repre#inta pro0itul. Ast0el! ideal este reali#area unui ecilibru intre de#voltarea economica! dar si protearea si conservarea aritecturala a #onei respective. )entru a putea interveni este esential sa intelegem evolutia orasului pe parcursul istoriei! sa cunoastem modul in care a aparut nevoia de a protea aceste spatii.

CONTE)TUL EUROPEAN IN PRIVINTA INTERVENTIEI

Interventia in sit istoric proteat repre#inta o practica des intalnita in Europa de inceput de secol 44I si are ca scop ameliorarea calitatii vietii! 0apt ce implica si ameliorarea 0ondului construit. Ca si extensie a termenului de insertie! este necesara aparitia in discursul nostru a termenului de +reabilitare-.

Acest termen descrie la modul general orice interventie care are drept e0ect restabilirea 0unctionalitatii 0ondului construit existent si reintegrarea lui in viata sociala! prin adaptarea sa in con0ormitate cu noile cerinte. Ast0el putem a0irma ca reabilitarea nu repre#inta neaparat doar o interventie! o actiune in sine! ci mai degraba o atitudine in raport cu patrimoniul. Reabilitarea trebuie sa repre#inte o interventie minima asupra unui obiect aritectural istoric si este necesara pentru al pune in valoare! pentru ai restabili prestigiul stirbit odata cu trecerea timpului. In Europa! 0enomenul de reabilitare si interventia in centre istorice a cunoscut o de#voltare puternica in cea dea doua umatate a secolului 44! ca urmare a distrugerilor cau#ate de cele doua ra#boaie mondiale. In aceasta perioada se urmareste e0icienti#area economica maxima a 0ondului construit! implicit si a 0ondului construit istoric! asupra caruia se intreprind actiuni menite reabilitarii sale restaurare! reconversie! etc. si acest lucru se datorea#a simplului 0apt ca este mai usor si mai ie0tin sa se reconditione#e o cladire existenta decat sa se construiasca de la #ero. Concomitent cu aceasta perspectiva economica! creste atentia acordata monumentelor istorice! prin extinderea de la protectia singulara! a unui singur obiect de aritectura considerat valoros! la intreaga lor relatie cu mediul ambient construit sau neconstruit.

TIPURI DE INTERVENTIE

ermenii care vor 0i explicati si comentati in randurile care urmea#a ;renovare! reabilitare! conversie! etc.=! teoretic apartin aceleiasi 0amilii lexicale si 0ac re0erire la acea  practica aritecturala prin care se reda o noua utilitate! prin diverse miloace! dar prin pastrarea unui ecilibru intre gradul de interventie si conservarea caracterului istoric! expresiei si  personalitatii cladirii si7sau spatiului respectiv. Renovarea  Ansamblu de lucrari tenice! partiale sau generale! executate la un sistem tenic existent 0ara ai scimba in esenta destinatia! pentru al ameliora din punct de vedere al con0ortului! al 0olosirii! al igienei sau al esteticii. Reabilitarea  repre#inta o actiune ce consta in lucrari de modi0icare ale interiorului si7sau exteriorului unei cladiri existente! cu sau 0ara modi0icarea volumului acesteia! con0ormarea cu norme de con0ort ;i#olare 0onica! termica! eciparea cu ascensor! instlatii! sisteme de securitate! etc. =. Acest termen descrie la modul general orice interventie care are drept e0ect restabilirea 0unctionalitatii 0ondului construit existent si reintegrarea lui in viata sociala prin adaptarea sa in con0ormitate cu noile cerinte.

In urma procesului de reabilitare anumite parti ale constructiei pot su0eri modi0icari. Aceasta este o actiune cu un caracter mai creator! mai interventionist in raport cu restaurarea! dar  mai limitata decat renovarea! care poate presupune ciar distrugerea anumitor parti! ca apoi acestea sa 0ie construite intro maniera di0erita. Acest proces proces mai poate 0i de0init drept o procedura care vi#ea#a repunerea in drepturi a unui obiect de patrimoniu aritectural sau urbanistic! care mult timp a 0ost desconsiderat. Restructurare urbana – repre#inta un ansamblu de lucrari ale caror 0inalitate consta in reorgani#area sau reamenaarea unui amsamblu devenit neadaptat. In general! restructurarea urbana se e0ectuea#a printro succesiune de operatii locale! la scara de ansamblu! de cartier. Revitali#area – actiunie ce consta in re#olvarea unor probleme a0late in #one urbane +sensibile-! care se con0runta cu di0icultati speciale. )resupune atragerea de activitati economice! culturale! educationale! etc.! constituirea unor dotari sociale de interes public precum si eciparea edilitara corespun#atoare. Reconstructia se re0era la actiunea de a construi din nou! pe ba#e noi sau veci! intro maniera contemporana sau speci0ica vremii construirii initiale a obiectului de aritectura ce se doreste reedi0icat. Conversia repre#inta scimbarea 0unciunii in ca#ul unei constructii existente! in vederea adoptarii acesteia la nevoile societatii actuale! pastrand vecea carcasa spatiala. Introducerea unei noi 0unctiuni intro cladire vece. :esi conversia se plasea#a intro #ona conceptuala controversata! datorita +re#ultatelor neobisnuite- ;0abrici si angare care devin mu#ee! biserici sunt trans0ormate in restaurante sau in locuinte=! numeroase procese de conversia considerate un succes ne arata ca 0ormele si materialele utili#ate in trecut sunt valabile si asta#i in conditiile in care sunt adaptate corespun#ator 0unctiunilor din pre#ent. Restaurarea urbanistica – este de0inita de $. Curinsci 'orona drept 0iind +disciplina de granita intre restaurarea monumentelor si sistemati#are! ramura a stiintei restaurarilor si ca#  particular al renovarii urbane! atunci cand obiect al acesteia devin centre! cartiere sau orase istorice- si a aparut ca un raspuns! o atitudine a omenirii in 0ata distrugerilor aduse patrimoniului istoric de cele doua ra#boaie mondiale. Curinsci 'orona! $eorge – + %estaurare 6rbanistica-! Aritectura! nr ! 1896! pag 1<12.

BIBLIOGRAFIE *+ Cantacu#inino! *erban! + %e0architecture? old buildin$s/ ne uses-! (eM Nor! Abbeville

)ress! 188. ,+ Coa>! "rancoise! + "le$oria patrimoniului-! &ucuresti! *imetria! 188. -+ Curinsci'orona! $eorge! + Centre istorice ale oraselor -! &ucuresti! Editura enica! 1869. .+ Curinsci'orona! $eorge! + %aportul dintre vechi si nou. Tema ma+ora a arhitecturii

contemporane-! &ucuresti! Aritectura! nr. 71896. /+ erlin! )ierre 7 Coa>! "rancoise! + Dictionnaire de l7urbanism et de l7amena$ement de

territoire /+ Curinsci'orona! $eorge + "rhitectura 6rbanism %estaurare-! &ucuresti! Editura enica. 0+ (istor! *ergiu!-)rotectia si conservarea monumentelor istorice- note curs! &ucuresti!

,.A.,.I.. 6= *imons %enri! + %ecommandations pour les pro+ets d7architecture dans le centre histori@ue-! &ruxelles! 1888.