CUPRINS INTRODUCERE ………………………………………………………………………………
6
CAPITOLUL 1 ASPECTE GENERALE ALE COMUNEI EFTIMIE MURGU …………….……………..
7
1.1 Aşezare şi limite ……………………………………………………………………………
7
1.2 Eftimie Murgu - vatră etnografică şi folclorică a poporului român ......................................
8
1.3 Parcul mulinologic din Eftimie Murgu (Rudăria) .................................................................
12
CAPITOLUL 2 ELEMENTE DE FAVORABILITATE ŞI RESTRICTIVITATE ALE CADRULUI NATURAL AL COMUNEI EFTIMIE MURGU ...................................................................
17
2.1 Relieful comunei ……………….……...................................................................................
17
2.2 Potenţialul climatic …………................................................................................................
18
2.3 Resursele de apă şi importanţa lor …………………………….............................................
19
2.4 Potenţialul pedologic …………………………………….....................................................
20
2.5 Importanţa economică a vegetaţiei …………………………………………………………
22
2.6 Importanţa economică a faunei …………………………………………………………….
23
CAPITOLUL 3 AMENAJAREA ŞI DEZVOLTAREA TURISTICĂ A LOCALITĂŢII .............................
24
3.1 Consideraţii generale………………………………………………………………………..
24
3.2 Propuneri de amenajare turistică prevăzute în Planul Urbanistic General – Eftimie Murgu...........................................................................................................................................
25
3.3 Propuneri de amenajare turistică prevăzute în Planul Judeţean de Amenajare al Teritoriului şi Planul Operaţional Regional .................................................................................
26
CAPITOLUL 4 MODELUL UNEI STRATEGII DE DEZVOLTARE PENTRU COMUNA EFTIMIE MURGU.......................................................................................................................................
30
4.1 Analiza SWOT .......................................................................................................................
30
4.2 Arborele problemelor .............................................................................................................
31
4.3 Arborele obiectivelor .............................................................................................................
32
4
4.4 Seturi de măsuri pentru atingerea obiectivelor .......................................................................
33
4.5 Proiecte concrete de dezvoltare ..............................................................................................
34
4.6 Monitorizarea punerii în aplicare a strategiilor de dezvoltare ...............................................
36
CAPITOLUL 5 DEZVOLTAREA
SERVICIILOR
TURISTICE
PRIN
ÎNFIINŢAREA
UNEI
PENSIUNI RURALE .................................................................................................................
38
5.1 Justificarea alegerii comunei Eftimie Murgu de pe Valea Almăjului ....................................
38
5.2 Evaluarea cadrului natural ........……………………………….............................................
39
5.3 Evaluarea potenţialului turistic ..............................................................................................
39
5.4 Evaluarea infrastructurii tehnice ............................................................................................
42
5.5 Propunere de pensiune turistică .............................................................................................
42
5.5.1 Proiectarea structurii de cazare .....................................................................................
45
5.5.2 Proiectarea unui meniu cu specific almăjean şi analiza unor produse ..........................
53
5.5.3 Propunerea unor modalităţi de agrement şi prezentarea costurilor aferente acestora ...
54
5.5.4 Descrierea fermei de care dispune pensiunea ...............................................................
56
5.5.5 Cheltuieli totale .............................................................................................................
57
CONCLUZII ………………………………………………………………...............................
58
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………….................................
60
5
INTRODUCERE Lucrarea de faţă se doreşte a fi un studiu turistic asupra unei regiuni privilegiate a Banatului de Sud, o zonă recunoscută mai ales datorită potenţialului său etnografic şi cultural. Este vorba despre zona Eftimie Murgu, cunoscută şi sub denumirea de Rudăria, al cărei simbol îl reprezintă Valea Morilor, integrată pitorescului peisaj al Cheilor Rudăriei a cărei descoperire este surprinzătoare. Principalele capitole ale acestei lucrări sunt: aspectele generale ale comunei, elementele de favorabilitate şi restrictivitate ale cadrului natural, amenajarea şi dezvoltarea turistică a localităţii, modelul unei strategii de dezvoltare pentru comuna Eftimie Murgu şi înfiinţarea unei pensiuni rurale. Lucrarea de faţă are drept scop prezentarea stadiului actual în care se află comuna din punct de vedere turistic şi al perspectivelor de evoluţie sub aspectul proiectelor de amenajare şi integrare în cadrul turismului practicat la nivelul Banatului Montan. Cunoaşterea, cercetarea, ameliorarea şi dezvoltarea spaţiului rural sunt activităţi complexe, de importanţă vitală pentru o ţară, atât prin dimensiunea spaţiului rural, exprimată prin suprafaţa deţinută, cât şi prin ponderea populaţiei ocupate în activităţi productive, de servicii, cultural-sociale, de habitat şi de turism.1 Mulţi oameni asociază zonele rurale cu ideea de mari spaţii libere, strâns legate de tradiţie şi prudenţe în faţa schimbării, frumoase şi de asemenea, sărace. Când spunem rural ne gândim la ferme, muncă la câmp, zone mai puţin populate, natura, valori tradiţionale. Sunt foarte rare, sau aproape inexistente cazurile când nu distingem mediul rural, atunci când ne aflăm în acest mediu. Astfel, toată lumea cunoaşte termenul de rural, dar nimeni nu poate defini termenul foarte precis. Rămâne totuşi intrebarea: cum se poate realiza acest lucru şi prin ce metodă se poate cristaliza conceptul de rural. Turismul rural a cunoscut în ultimul deceniu o evoluţie spectaculoasă, atât în planul ofertei cât şi al cererii, sub influenţa a numeroşi factori. Considerată pe bună dreptate „piatra de temelie” a turismului rural românesc, Eftimie Murgu, prin cadrul natural deosebit, este gazda turiştilor veniţi aici să petreacă câteva zile de linişte şi relaxare, departe de agitaţia şi stresul marilor oraşe. În lipsa proiectelor concrete care să vizeze exclusiv acest spaţiu, lucrarea poate fi considerată mai degrabă o prezentare a ceea ce poate fi realizat prin turism, de aceea în final, am încercat propunerea înfiinţării unei pensiuni agroturistice ca un prim pas spre o dezvoltare turistică şi susţinută a zonei. 1
Otiman I., P.,1997, pag.16
6
CAPITOLUL 1 ASPECTE GENERALE ALE COMUNEI EFTIMIE MURGU
1.1.
Aşezare şi limite Se învecinează la N cu Prilipeț, la S cu Munţii Almăjului, la V cu Bănia, la E cu
Prigor. Satul mai este de asemenea situat între dealurile Poleanca, Croul Murguleştilor, Țiglărie, Utriste şi Iloca (pe partea dreaptă) şi pe partea stângă cu dealurile Socolot, Cotovat, Prislop, Roneste, Graocea,Vartop. Rudărenii îşi trăiesc viaţa în cele 107 ha ale vetrei satului. Suprafaţa administrativă este de 9902 ha, aşezată sub cupola timpului şi a legendelor, din care 6103 ha sunt ocupate de păduri, iar aria locuibilă este de 23.602 mp, aşezată la 335 m altitudine. Ocupaţia de bază a sătenilor este agricultura materializată în cele 1080 ha de teren arabil, 1094 ha sunt reprezentate de fâneţe, 2052 ha păşuni, 306 livezi de pomi fructiferi. Locuitorii sunt stăpâni pe 408 bovine, 3437 oi, 105 capre, 80 cai, 500 porci şi peste 10000 de păsări.
Fig.1.1 Eftimie Murgu în Harta Iozefină a Banatului 7
Toponimul Rudăria derivă de la cuvintele slave ruda = minereu şi reka = râu, rudăria, adică locul de unde se extrage minereul de fier. Numele actual al localităţii Eftimie Murgu, poarta numele marelui revoluţionar român paşoptist cu numele omonim. Morile de apă cu roată orizontală sunt utilizate în spaţiul balcanic şi sud Carpatic încă din primele secole ale mileniului I. Rudăria (fostul nume al localităţii Eftimie-Murgu) - aflată în perimetrul Văii Almăjului, judeţul Caraş - Severin - este datată documentar din anul 1241.
Fig.1.2 Moară pe râul Rudăria În aceste locuri, pe Valea Rudăriei, în anul 1772 sunt consemnate 8 mori, iar în 1874 51 de mori; dar din cauza inundaţiilor din 03 noiembrie 1827, 15 mai 1910, 21 martie 1941 şi 19 octombrie 1955, astăzi se mai păstrează doar un număr de 22 de mori care, aşezate asemenea unei salbe de mărgele de-a lungul cursului apei pe o lungime de 3 km, în sat şi în afara satului, valorificând într-o concepţie hidroenergetică şi constructivă potenţialul energetic modest al râului Rudărica 1.2. Eftimie Murgu - vatră etnografică şi folclorică a poporului român Eftimie Murgu reprezintă una din vetrele etnogafice şi folclorice ale poporului român, fiind păstrătoarea unei inestimabile comori de spiritualitate, oglindită astăzi în arhitectura populară, în portul popular, în vorbire, în datinile şi obiceiurile pline de originalitate.
8
a) Arhitectura populară tradiţională cuprinde ansamblurile de locuinţe, casele din lemn, stânele şi sălaşele. Sălaşele prezintă un interes particular. Acestea au aspect de case bine întreţinute şi au fost create de om din timpuri străvechi, cu scopul de a valorifica resursele teritoriului cu relief înalt, puternic fragmentat. Unele sălaşe au devenit aşezări permanente. Cele situate la contactul cu Munţii Almăjului sunt construite din lemn şi au o singură încăpere, tindă, grajd, ţarc de vite, grădină de zarzavat şi câţiva pomi. Unele au aspectul unor adevărate case înstărite, cu mai multe camere, în care turiştii pot găsi găzduire. Aceste aşezări temporare sau care tind să devină permanente, acolo unde creşterea vitelor şi păstoritul constituie ocupaţia de bază a ţăranului, dispun de una, două sau trei camere, la care se adaugă încăperile destinate adăpostirii animalelor şi depozitării fânului. b) Dintre instalaţiile de tehnică populară caracteristice menţionăm morile de apă. Puţinele care au mai rămas merită toată atenţia drumeţului, vechimea acestora pierzându-se în negura vremii (fiind vorba de cel mai vechi tip de moară apărut pe teritoriul României, probabil înainte de venirea romanilor în Dacia). Merită menţionat complexul mulinologic de pe Valea Rudăriei (în satul Eftimie Murgu şi în amonte de acesta), ce pare un imens şi străvechi muzeu arhaic al tehnicii. Acesta a fost vizitat de numeroşi specialişti străini şi români, a fost studiat, s-au realizat filme documentare, stabilindu-se totodată, unicitatea sa. c) Tot mai rare sunt vălaiele (văiegele) pentru prelucrarea postavului, firizul (gaterul) acţionat de apă, presa de ulei şi targa pentru uscat prune. Mai sunt şi vor fi destule cazane de fiert răchie (ţuică). d) Nu există, ca în alte părţi, centre vestite de meşteri populari, dar nu lipsesc piesele remarcabile de cojocărit şi nici obiectele ornamentale din lemn. Astfel, leagănul de lemn pentru purtat copiii în spate este una dintre cele mai izbutite şi frumoase creaţii ale meşterilor atât prin formă, cât şi prin rafinamentul motivelor de ornament. e) Ţesăturile de interior nu sunt prea numeroase şi se caracterizează prin sobrietate. Specifice sunt ştergarele de givăr (vornic) folosite la nuntă, învelitorile de leagăn şi covorul din camera de oaspeţi ţesut larăzboi (cu motive geometrice realizate într-o cromatică vie, în care domină roşul, verdele, albul, albastrul şi maroul).
9
f) Portul este destul de simplu, dar elegant şi plin de bun gust. Femeia poartă o cămaşă de pânză (ciupagul sau ia), decorată pe mâneci şi pe piept, cu brăţare (manşete) la încheietura mâinii şi încinsă cu brăciri (înguste) sau cu brâu (lat). De la brâu în jos, peste cămaşă, în faţă, poartă un şorţ (catrinţa), iar la spate, fie un şorţ de lână foarte scurt şi cu ciucuri coloraţi (opriegul), fie un şorţ lung ţesut în diverse culori (targa). Pe cap, poartă ceapsa (conciul), alcătuită din rânduri de mărgele şi monede. Peste ceapsă se pune cârpa.
Fig.1.3 Port popular feminin Bărbatul poartă o cămaşă destul de lungă şi izmiene de pânză, atât vara cât şi iarna. Iarna, pieptarul de piele şi căputul de lână împletită, completează portul popular, atât al bărbatului, cât şi al femeii. g) În Rudaria, cântecul şi dansul au un farmec aparte. Muzica populară, transmisă prin intermediul cântăreţilor de astăzi, este reprezentativă prin cântecul de joc şi mai ales de doină (a cărei linie melodică presupune multă măiestrie în interpretare). Folclorul muzical e transmis prin instrumente ca fluierul, taragotul, vioara şi lăuta cu tolşeri (vioara cu goarnă). Doinele, numite aici „cântice dă pră geal”, „cântice dă pră coastă” sau „cântice d-ale fieceşti”, exprimă bucuria şi suferinţele almăjanului. Dansul popular este exprimat prin horă, ardeleană, doi şi brâu. Se joacă de mâini, cu braţele pe umeri, în cerc, semicerc şi perechi. Cel mai frecvent dans este hora, care dezvoltă desene concentrice, spirale şi şerpuiri. Odinioară, aproape în fiecare sat exista fanfară, iar turistul aflat în zi de duminică (din primăvară până în toamnă târzie), putea întâlni hore şi jocuri populare, dar mai ales nedei (rugi) - ţinute la o dată legată de hramul bisericii ortodoxe din fiecare localitate -, adevărate parade ale portului popular. 10
În peregrinările turiştilor prin munţii care încing depresiunea, poate apărea prilejul să audă cum răsună „cioacele” şi „tâlvele” peste care s-a aşternut verdele primăvăratic, de cântecele fetelor. h) Obiceiurile populare din ciclul vieţii nu au un repertoriu bogat. Nunta bănăţeană cuprinde un număr de momente, dar fără oraţii. La înmormântare, grupurile de bocitoare cântă încă „Zorile” şi „Cântecul bradului”. Din obiceiurile de peste an se practică, strigăturile peste sat. Organizate în februariemartie, pe dealurile din preajma localităţilor, de tineri stând în jurul focului, acestea constituie o cronică vie a evenimentelor petrecute peste an şi o satirizare publică a năravurilor unor săteni. Alaiurile cu măşti, desfăşurate cam în acelaşi interval de timp, sunt o aglomerare de obiceiuri ale căror origini se află în lumea romană. Satira se realizează, de obicei, prin parodierea alaiurilor de nuntă şi a procesiunilor de înmormântare.
Fig.1.4 Alai cu măşti Nedeia sau ruga reprezintă sărbătoarea laică desfăşurată începând din primăvară şi până toamna târziu, după obiceiul locului. La horele în aer liber, la alaiurile de nuntă şi la ospeţele de prin case care au loc cu acest prilej participă nu numai localnicii, ci şi rudele sau cunoscuţii din satele vecine, iar drumeţii sunt întâmpinaţi ca nişte vechi prieteni. În afară de manifestările tradiţionale cu rădăcini în trecutul depărtat, se desfăşoară festivaluri cu caracter complex, minunate prilejuri pentru turişti de a lua contact direct cu tradiţiile locale. Sărbătorile liliacului (sărbători ale costumelor şi ale muzicii populare) sunt organizate în luna mai în comuna Eftimie Murgu, pe Valea Rudăriei.
11
Sărbătoarea cornilor se desfăşoară, în fiecare an, la începutul primăverii. Începe, în mijlocul satului, cu „alaiul cornilor”, prilej de joc şi petrecere colectivă. În timpul horei flăcăii bat pe umăr fetele cu ramuri de corn înflorit, urându-le să fie puternice şi tari ca lemnul acestui arbust, în vreme ce mascaţii redau, sub formă parodică, schema nunţii ţărăneşti specifică zonei. Apoi, cu muzica în frunte, „nunta cornilor” pleacă pe uliţi, oprindu-se la casele unde ştiu că sunt bine primiţi pentru a juca „hora cornilor”. Pe înserate, alaiul se reîntoarce în centru ca să asiste la „strigătul darurilor”, făcând hazul cuvenit la fiecare săgeată verbală slobozită de cel mai bun de gură dintre ei către cei ce s-au abătut de la bunele moravuri. Sărbătoarea cornilor continuă şi după aceea cu joc şi ospăţuri până târziu în noapte. i) Vorbirea populară, prin intermediul căreia s-a transmis tezaurul culturii populare, conţine numeroşi termeni moşteniţi din limba latină şi prezintă influenţe germane, sârbocroate etc. sau asemănări cu pronunţia moldovenească. Specific pronunţiei bănăţene sunt cuvinte ca: frace (frate), cinară (tânără), jinere (ginere), sânje (sânge), dulşe (dulce), şinşi (cinci), unge (unde), gin (din), pră (pe), dzi (zi), golâmb (porumbel), a cure (a alerga), a custa (a trăi), luvat (luat), capt (caut), labd (laud), scamn (scaun), călcâni (călcâi), pră (pe), lapcili (laptele), peşcili (peştele), crumpi (cartofi), paor (ţăran), zăcon (obicei), gost (musafir), sobă (cameră), uică (unchi), foale (burtă), piparcă (ardei), marvă (vită, animal), mi-s (eu sunt), ni-s (noi suntem), a zăuita (a uita de tot), dogata (gata de tot), a proface (a face din nou) etc. În încheiere, menţionăm că, Rudaria oferă iubitorului de frumos, posibilitatea de a face cunoştinţa cu satul bănăţean de munte şi cu locuitorii săi, dar şi de a efectua drumeţii în zona montană înconjurătoare. 1.3. Parcul mulinologic din Eftimie Murgu (Rudăria) Parcul mulinologic – Rudăria (Eftimie Murgu) se află amplasat pe teritoriul localităşii Eftimie Murgu, ce este înglobată în mirifica Valea Almăjului - situată în SV României, "în locul unde sălbăticia se contopeşte cu romantismul, iar nemărginirea dobândeşte dimensiuni cosmice." Morile de apă existente în aceste locuri înglobează un sistem hidraulic ce îsi găseşte specificul în folosirea ciuturii (asemănătoare celei construite după sistemul Kapllan), fiind totodată cel mai întins parc mulinogic din S Europei.
12
Fig.1.5 Rezervaţia Mulinologică Eftimie Murgu Morile de apă au pătruns în spaţiul carpato - danubiano - pontic încă din vremea daco romanilor (secolele II-III d.HR). În aceste locuri, pe Valea Rudăriei, în anul 1772 sunt consemnate 8 mori, iar în 1874 - 51 de mori; dar din cauza inundaţiilor din 03 noiembrie 1827, 15 mai 1910, 21 martie 1941 şi 19 octombrie 1955, astăzi se mai păstrează doar un număr de 22 de mori care, aşezate asemenea unei salbe de mărgele de-a lungul cursului apei pe o lungime de 3 km, în sat şi în afara satului, valorificând într-o concepţie hidroenergetică şi constructivă potenţialul energetic modest al râului Rudărica. Morile reuşesc să macine 130140 kg de făină în 24 de ore, şi care sunt deţinute în devălmăşie de 15-25 de rândaşi (rândaş = familie ce are dreptul de a folosi moara la un interval de timp -"rând"- ce este cuprins intre 12-24 de ore). Dar, rudărenii nu folosesc morile doar pentru a obţine făină, ci aici se întâlnesc şi pentru a pune la cale căsătorii, povestesc şi petrec, leagă şi dezleagă vrăjile şi descântecele. Astăzi, pe Valea Rudăriei s-au păstrat 22 de mori cu ciutură (roată orizontală cu cupe radiale). Exploatând la maximum avantajele terenului, corectându-l prin tunele şi baraje (realizate din piatră, trunchiuri de copaci şi crengi împletite într-un fel de garduri chibzuite şi trainice), ţăranii rudăreni au construit de-a lungul timpului, un veritabil complex mulinologic, monumental şi pitoresc, ingenios şi eficient, capabil să rezolve nevoile de măcinare ale celor câteva sute de familii din momentul maximei expansiuni a localitaţii.
13
Fig.1.6 Mori pe Valea Rudăriei Roţile acţionate de forţa apei, erau confecţionate la început din lemn, fiind înlocuite ulterior cu cele de metal, pe motive de durabilitate. Lagărul care susţine mişcarea de rotaţie a rămas tot din cremene alb şi este cea mai sigură soluţie, pentru că aici nu pot rezista rulmenţii.
Fig.1.7 Piatră de moară Morile au fost construite şi exploatate în sistem asociativ, de către mai multe familii (16-20). Pe baza unei înţelegeri nescrise, fiecare familie avea dreptul la un anumit timp de măcinat. Acest „rând la moară” se putea vinde sau moşteni. O dată pe lună, o zi era rezervată întreţinerii morii, fiecare familie trimiţându-şi un membru. Morile purtau numele constructorului, numele locului unde era amplasată sau numele unei „familii şef”. Nume ca: Moara cu Tunel, Rosoanea, Viloanea, Trailoanea, Îndărătnica
14
dintre Rudari şi Îndărătnica de la Perete, Firizoanea, Popascu, Humbroanea, Maxinoanea, Vamolea, Brusoanea, Laiata, Moara din Ţarina, Podu Ilochii etc., s-au păstrat şi astăzi. Aflate în pragul distrugerii după 1989 şi implicit, riscându-se pierderea întregului sit mulinologic, morile de pe Valea Rudăriei au fost restaurate, prin fonduri europene (Programul Euroart), cu ajutorul specialiştilor de la Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra din Sibiu. Dificultatea refacerii acestui veritabil muzeu în aer liber, a fost sporită şi de lipsa tot mai acută a meşterilor restauratori, o profesie pe cale de dispariţie şi în zona Bozoviciului. Îmbinându-se atât de bine, elementele cadrului natural ale Văii Rudăriei, cu acest veritabil muzeu arhaic, zona continuă să constituie o mare atracţie, fiind vizitată atât de turişti străini, cât şi români. Importanţa şi unicitatea morilor în peisajul etnografic românesc şi european a determinat includerea lor în patrimoniul civilizaţiei europene şi necesitatea conservării şi restaurării acestor obiecte de tehnică populară. În acest scop a luat naştere la iniţiativa Muzeului Civilizaţiei Populare Astra din Sibiu aflat sub conducerea prof. univ. dr. Corneliu Bucur care deţine în prezent cel mai mare muzeu în aer liber din România, proiectul de conservare a morilor. La elaborarea şi desfăşurarea proiectului au participat specialiştii muzeului Astra, fundaţia Euroart care au asigurat sprijinul financiar necesar lucrărilor de reparaţie, apoi Consiliul Britanic a cărui susţinere a fost indiscutabilă. Implicate au fost de asemenea comunităţile locale, proprietarii morilor, ceilalţi localnici, autorităţile locale şi judeţene, instituţiile judeţene de cultură. Proiectul s-a desfăşurat în perioada septembrie 2000 – februarie 2001 şi a făcut obiectul mai multor activităţi, finalizarea sa fiind un succes care a dus nu numai la creşterea turismului în localitate ci şi implicit la atragerea de noi finanţări (fonduri PHARE pentru alimentarea cu apă). - cercetare şi documentare cu privire la mori, la tehnica de construcţie şi modul de funcţionare, la instalaţiile hidraulice. - efectuarea reparaţiilor pentru construcţiile de adăpostire, ale sistemului de aducţiune a apei şi instalaţiilor. - tratemente şi restaurare - valorificarea turistică Valorificarea turistică a satului presupune în primul rând o promovare adecvată la nivel naţional şi internaţional prin intermediul mijloacelor specifice ale mass-media şi apoi găsirea unei strategii de integrare şi amenajare a aobiectivelor alături de celelalte atracţii ale zonei, naturale şi antropice: satele turistice ale Almăjului, proximitatea staţiunii Băilor Herculane, hidrocentrala Porţiile de Fier, acţiuni menite să transforme Valea Morilor din 15
Rudăria într-o vedetă a turismului cultural şi rural din România după cum afirmă Corneliu Bucur. În acest sens au fost întreprinse deja o serie de acţiuni: crearea unei pagini web dedicată morilor care conţine informaţii utile, o hartă cu amplasarea acestora, imagini, publicarea unor articole în reviste şi ziare, includerea pe un CD de promovare a Banatului Montan. Lipsa marcajelor şi a panourilor de informare turistică se resimte însă din plin la nivel local unde singurul indicator de acest gen se găseşte în centrul comunei Eftimie Murgu. Realizarea acestui proiect cu sprijin european atrage atenţia asupra direcţiei deosebit de importante spre care ar trebui să se îndrepte turismul românesc şi european în general şi anume conştientizarea faptului că promovarea moştenirii culturale comune a Europei reprezintă o contribuţie esenţială la dezvoltarea unei identităţi europene. În anul 2003 s-a deschis un mic muzeu etnografic care aparţine Şcolii Generale din Rudăria (Eftimie Murgu). Acest muzeu cuprinde, printre altele, o moară dezasamblată pentru a putea scoate în relief părţile componente ale unei mori cu ciutură.
Fig.1.8 Schema unei mori cu roată orizontală
16
CAPITOLUL 2 ELEMENTE DE FAVORABILITATE ŞI RESTRICTIVITATE ALE CADRULUI NATURAL AL COMUNEI EFTIMIE MURGU 2.1. Relieful comunei Relieful este variat şi armonios îmbinat. Zona muntoasă cuprinde o parte a versanţilor vestici ai munţilor Almajului, culminând cu vârful Svinecea Mare (1224 m), cel mai înalt vârf calcaros din judeţ. Cheile încep de la ultimele case de la ieşirea din Eftimie Murgu, în partea de SV. Ele au luat naştere în urma eroziunii efectuate de râul Rudărica. Pe o lungime de 1,5 km, cheile devin înguste, pereţii masivelor cristaline se apropie între ei, abia lăsând loc drumului forestier.
Fig.2.1 Munţii Almăjului – Vârful Svinecea Mare Versantul stâng este mai sălbatic şi mai semeţ decât cel drept şi datorită fenomenului de eroziune eoliană unele stânci au luat forme mai ciudate (Adam si Eva). Versantul drept este mai bogat în vegetaţie (Ogaşul Fetei). La intrarea în chei, pe versantul drept se ridică masivul Rudina Mare (825 m), alcătuit din serpentine. Pe masivul de serpentine se găseşte o vegetaţie ierboasă foarte săracă, vârfurile fiind complet golaşe. Versantul stâng se continuă cu dealul Socolot (723 m), cu versantul vestic abrupt mărginit de Talva Gabrotului (992 m) după circa 2 km, cheile îşi pierd aspectul caracteristic, versanţii fiind acoperiţi de păduri. Masivele Svinecea, Pregheda şi Lalca sunt formate din calcare liasice, iar restul reliefului muntos este format din şisturi cristaline. În zona depresionară, relieful se termină cu vârful Rudina (870 m) şi talva Gabrotului (992 m) sub care coboară vertiginos cu 400-500 m până în Depresiunea Almăjului cu terasele şi dealurile are compun ţarina localitaţii.La o distanţă de 2,5 km de intrarea în chei, valea 17
atinge o lăţime mai mare formand o poiană, unde se sărbătorea în fiecare an “Ziua Liliacului”. Printre stânci cresc tufe de liliac ce dau un farmec aparte acestei văi. Constituţia geologică a zonei cercetate este alcatuită din formaţiuni cristalofiliene traversate de roci magmatice, formaţiunile cristaline sunt reprezentate prin gnaise amfibolice, care sunt afectate de numeroase fracturi tectonice. Vârsta intruziunilor de roci magmatice este din jurasicul superior, cretacicul inferior. Rocile magmatice cu formaţiuni cristaline se găsesc în liziera pădurii. Pe aceste roci, pătura de sol vegetal este mai subţire datorită rezistenţei ridicate a rocilor la alterarea fizico-chimică. Formarea cheilor în şisturi cristaline apare ca urmare a gradului mare de tectonizare, reţeaua fisurilor accentuând procesul eroziv. Se observă o creştere a versanţilor din amonte în aval, pe măsura apropierii de contactul tectonic dintre cristalinul autohton şi cristalinul getic, cunoscut sub numele de “Linia Rudăria”, accident tectonic de mare amploare, soldat uneori cu mari inundaţii aşa cum au fost cele din primăvara anilor 1910 şi 1941 sau cele din toamna lui 1827 şi 1955 care au provocat mari pagube materiale. Tot aici au fost efectuate cercetări şi forări care au evidenţiat în serpentine concentraţii de nichel, plumb, cobalt şi alte minerale rare şi disperse precum şi aur nativ ( pirite de până la 5 mm3). Calcarele lisiatice din raza comunei conţin importante zăcăminte de cărbune-huilă antracitoasă cu 7200-7800 cal. Din dragoste pentru locuitorii satului, oameni harnici şi credincioşi, Dumnezeu a făcut să iasă la suprafaţă zăcăminte de huilă, la Pregheda, la Fântâna lu’ Dănuţ şi la Corhanul Rudarii. La Cracu’ lu’ Otiman şi la Priod s-a confirmat existenţa minereurilor ce conţin 38% fier şi 17%-20% mangan. La Marinizvor şi la Curmulice se găseşte azbest crizolit, oblenda şi micru, folosite la fabricarea tuburilor de bitum. La Curmulice şi la Priod se mai găseşte şi mozaic alb şi roşu. Importante zăcăminte de lignit au fost semnalate la Rusnic şi Socolot, iar pe Cotovăţ a fost exploatat aur, aflat sub formă de filoane. O alta resursă importantă o constituie pădurile de fag, păduri foarte exploatate. 2.2. Potenţialul climatic Datorită aşezării văii şi a comunei la 6ºS de paralela de 45º şi apărată de curenţii de NV, reci, de Munţii Semenicului, temperatura medie anuală este de +10,5 °C. Cea mai caldă lună este iulie cu o medie de 20,2º C, iar cea mai răcoroasă lună este luna ianuarie cu o temperatura medie de 1,5 °C. Primavara se înregistrează o medie de 11,3 °C, iar toamna are o medie a temperaturii de 11,9 °C. Sunt cunoscute 5 vânturi care împrospătează aerul localitaţii: Sebeşanu - vânt rece din NV Bârzăşteanu - cu ploi calde din S 18
Boarea - vânt secetos din V Cacacea - din V Vântu ăl Mare - bate din E. Precipitaţiile ating 666 mm³/an. Climei din SE Banatului îi sunt caracteristice şi influenţe mediteraneene, însoţite de precipitaţii bogate, în special primăvara şi toamna. În timpul iernii sunt destul de dese zilele când precipitaţiile cad sub formă lichidă, fapt datorat tot influenţelor mediteraneene, influenţe care îşi pun amprenta şi asupra faunei şi vegetaţiei. În aceste locuri iese în evidenţă rolul pe care îl joacă relieful, în mersul anotimpurilor. Cantitatea de precipitaţii constituie una dintre verigile cele mai importante ale acestei clime şi totodată una dintre verigile principale ale circuitului apei în natură. Sumele anuale ale precipitaţiilor căzute pe raza zonei studiate, ajung la valoarea de 700-750 mm³, aceasta datorită în mare masură frecvenţei mari a maselor de aer umed care se produc în partea posterioară a ciclonilor ce se formeaza în cadrul frontului polar. În semestrul cald, între 1 aprilie şi 30 septembrie, cad în medie 450 mm³ de apă, ce reprezintă 65% din cantitatea anuală de precipitaţii. În semestrul rece cad între 300-350 mm³, ca urmare a predominării regimului anticiclonic, din prezentarea acestor valori, rezultă că precipitaţiile au un caracter continental. În timpul iernii precipitaţiile cad mai ales sub formă lichidă, fapt datorat influenţelor mediteraneene, influenţe ce se manifestă şi în floră şi vegetaţie. 2.3. Resursele de apă şi importanţa lor De sub Pregheda izvorăşte Rudărica, fir de apă firav şi gureş, care, unindu-se cu alte izvoare, va coborî către cheile care îi poartă numele. Principalul curs de apa îl constituie pârâul Rudarica, afluent al Nerei. Bazinul său este reprezentat de teritoriul comunei, cu o densitate a reţelei hidrografice de 0,81 km/kmp, fiind cea mai deasă reţea din Banat. Cele două izvoare ale Rudaricii îşi au originea în Munţii Svinecea. După unirea celor două izvoare, Rudărica Mare şi Rudărica Mică, râul parcurge 10 km printr-o vale splendidă (Valea Rudăricii) şi intră în localitatea care până nu demult îi purta numele. Albia râului este presărată cu un şirag de mori de apă, începand cu Moara de la Tunel şi sfârşind cu Moara din Țarină, mori care până în 1910 însumau un numar de 51, dar potopul din acea primavară a luat 28 dintre ele, dar doi oameni au plătit şi ei cu viaţa în aceea noapte de coşmar. Înspre Prisacina, afluent al Rudăricii, se deschide o potecă străjuită de păduri de carpen şi fag. Înainte de a intra în sat, râul străbate faimoasele sale chei, împodobite de o parte şi de alta de păduricii de liliac sălbatic pe care primavara îl face să-ţi topească simţul olfactiv. 19
Cheile sunt dominate de stânci uriaşe şi abrupte, două dintre ele având înfaţisare omenească, iar localnicii le-au numit Adam şi Eva. În această porţiune de 2 km, valea este vestită prin morile sale de apă vie, mori ce formează cel mai mare complex mulinologic din SE Europei. Pe dealul Socolot, care este situat în partea dreaptă a cheilor, se află rămăşiţe de ceramică aparţinând “curentului” Coţofeni. Râul Rudăria izvorăşte din Munţii Almăjului, cursul său formându-se ulterior prin confluenţa a două pârâuri: Rudărica Mică şi Rudărica Mare. Primul dintre acestea, izvorăşte de la cca. 1.000 m altit. şi ocoleşte pe la sud-vest vârfurile Svinecea Mică (1.148 m) şi Svinecea Mare (1.224 m); al doilea pârâu izvorăşte de la cca. 900 m altit. şi vine din nordestul celor doua vârfuri, lăsând în stânga tâlvele Iovernata. Dupa confluenţă (cca. 600 m altit.), Valea Rudăriei devine spectaculoasă, fiind încastrată de masive cristaline ce urcă până la altitudini de 800-900 m (Tâlva cu Brazi - 906 m, Rudina Mare - 826 m pe dreapta râului; Botul Groz - 831 m, Marinovacea - 858 m sau Pravalacu - 776 m pe partea stângă a văii). Râul Rudăria urmăreşte aproximativ direcţia sud-est - nord-vest, iese din Munţii Almăjului, drenează pe câţiva km Depresiunea Almăjului şi se varsă în Nera în aval de localitatea Prilipeţ. Cheile Rudăriei sunt săpate în rocile metamorfice din nordul Munţilor Almăjului, având o lungime aproximativă de 6-7 km. Ele încep de la cca. 3 km aval de confluenţa Rudăricii Mici cu Rudărica Mare şi se termină aproape de intrarea în localitatea Eftimie Murgu. 2.4. Potenţialul pedologic Chiar daca procesele bioacumulative sunt mai reduse, iar rezervele de nutriţie mai slabe, condiţiile climatice reuşesc să completeze parţial restricţiile edafice şi chimice. Din punct de vedere al zonalităţii pedogeografice, cele mai pretabile pentru folosinţa arabilă sunt solurile eu-mezobazice gleizate formate pe depozite loessoide şi fluviatile. Cele mai fertile sunt solurile aluvionale din zona de luncă – aici, se face agricultura. Din harta solurilor întocmită de D.S.A.P.C. Timişoara pentru Ocolul silvic Bozovici, observăm răspândirea următoarelor soluri: a) soluri brune acide ( disticambosoluri ) - predomină în regiunile montane, pe versanţii puternic înclinaţi sau pe culmile înguste, soluri care sunt supuse unui proces lent de denudaţie;
20
- materialele de solidificare sunt exclusiv acide, formate din roci dure sau din produsul alterării acestora, dar şi din materiale transportate pe distanţe apreciabile şi dispuse în depresiuni intramontane; - condiţiile climatice se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 6-8 °C în zona centrală şi NE a Banatului şi de 8-9 °C în zona montană sudică, care favorizează apariţia solurilor brune acide la 400 m; - chiar dacă sunt acoperite cu o vegetaţie ierboasă, apar frecvent pâlcuri de păduri de fag cu conifere; - valoarea medie a precipitaţiilor depăşeşte în toate cazurile 800 mm. Pe fondul unei evapotranspiraţii mai reduse, solul se găseşte aproape permanent la capacitatea de câmp, iar fluxul de apă descendent amplifică procesul de debazificare; - conţinutul de humus este mijlociu doar în orizontul de suprafaţă; - geneza solurilor brune acide din zone fragmentare şi accidentate ale Banatului este corelată cu procesele de denudare slabă, dar continuă. În aceste condiţii, solul a rămas într-un stadiu moderat al evoluţiei; - sunt situate în zona montană din sudul comunei, in zonele formate pe roci cristaline şi granite, sub făgete pure sau în amestec. b) soluri brune mezobazice - condiţiile climatice variază într-un interval larg, cu temperaturi de 9-11 °C în zona de câmpie şi 6-9 °C în zona piemontală şi premontana; - materialele parentale pe care au evoluat aceste soluri apar grupate în funcţie de formele majore de relief; - vârsta şi originea determină o diferenţiere a acestor soluri. c) rendzinele - apar pe lângă solurile brune; - terra rossa sau argiluvisolurile; - tenta lor roşcată este determinată de prezenţele ridicate de oxizi şi hidroxizi de fier, proveniţi din alterarea calcarelor; - au un volum edafic util redus ( 70-100 cm ); - conţinutul de humus este redus spre mare ( 3%-6% )şși se menţine ridicat pe porţiunile ce permit bioacumularea; - se găsesc pe formele de relief tinere, în luncişși câmpii joase, sau pe forme de relief înclinate cu soluri întinerite prin eroziune geologică; - soluri aluvionale - în zona de luncă a localitaţii, zonă în care predomină agricultura ( cultivarea cerealelor în mod special ).
21
2.5. Importanţa economică a vegetaţiei Vegetaţia cheilor este foarte variată comparativ cu suprafaţa ocupată. Aceasta variaţie se explică prin diversitatea biotopurilor. Orografia locală, dar mai ales înclinaţia plantelor, determină distribuţia speciilor pe stâncării, majoritatea acestora fiind elemente sudice, termofile şi xerofile. Astfel, vegetaţia se distribuie etajat, de la pădurea de luncă din imediata apropiere a râului, la stâncăriile care mârginesc drumul forestier formând siblicuri tipice pentru aceste biotopuri xerofile; la altitudini mai ridicate, pe versanţii orientaţi spre vale, se găsesc păduri mai puţin compacte, formate din fag, carpen, mojdrean, liliac, arţari. Datorită variaţiilor condiţiilor staţionale se produc adesea inversiuni ale etajelor de vegetaţie. Pe versanţii umbriţi din apropierea văii, fagul coboară până la cca. 400 m, în timp ce pe versanţii însoriţi, în compoziţia floristică a pădurlor sunt frecvente speciile mai termofile, printre care se întalnesc şi specii caracteristice stâncariilor: liliac, mojdrean, cărpiniţa, scumpina, cer, garniţa, tei. Pe stânci şi pe suprafeţe cu porţiuni măcinate sau pe soluri mai pietroase apar frecvent şi specii ierboase caracteristice: sesleria filifolia, pao nemoralis, moehringia pendula, festuca valesiaca, festuca rupicola, sedum acre, sedum hispanicum, alium flavium, genista ovata. Aspectul caracteristic al acestor stâncării este dat de prezenţa speciei alyssum petraeum, care, înflorind în luna mai, împreuna cu liliacul şi majoritatea speciilor de aici, formează tufe de un galben intens, care conferă peisajului o valoare deosebită. Lunca râului este marginită de pădure de fag, la baza versanţilor umbriţi, la care se adaugă carpen, arin negru şi mai puţin, arţari, alun, corn, păducel, tei; pe partea însorită a văii domină arinul, plopii şi sălciile. Stratul ierbos al pădurilor de fag şi carpen cuprinde specii caracteristice ca: anemone nemorosa, dentaria bulbifera, arum orientale, asperula odorata, corydalis cava, stellaria nemorum, viola odorata, dar şi cele două specii de tătăneasă: symphytum tuberosum şi sympytum ottomanum. În biotopurile umede apar caltha palustris, epilobium montanum, lysimachia vulgaris, polypodium vulgare. Condiţiile climatice influenţează de asemenea vegetaţia. Insolaţia puternică şi căldurile foarte mari din luna mai au determinat, în 2003, trecerea rapida a fenofazei înfloritului liliacului, acesta având flori mai albicioase, cu miros slab. Dacă în peisaj, în luna mai, atrag atenţia florile de syringa vulgaris, fraxinus ornus, cytissus sp., sedum sp., toamna sunt foarte evidente tufele de scumpie care devin roşiatice.
22
2.6. Importanţa economică a faunei Aşezarea geografică şi diversitatea formelor de relief, clima şi evoluţia peisajului biogeografic se răsfrânge asupra componenţei şi repartiţiei elementelor faunistice. Pădurea adăposteşte animale ca: şoarecele gulerat (apodemus tauricus), veveriţa (scirus vulgaris), viezurele (meles meles), mistreţul (sus scrofa), lupul (canis lupus), căprioara (caprecrus caprecrus). În ultimii 10 ani, în aceste păduri îşi face apariţia şi ursul brun (ursus aretus). Bogată este şi fauna păsărilor. Aici putem aminti: ciocănitoarea (picaides trygactihus alapinus), buha (buho buho). Reptilele sunt reprezentate de: tritonul de munte (triturus alpestris), salamandra (salamandra salamandra), vipera cu corn (vipera beru berus). Din fauna acvatică o însemnatate, deosebită o au peştii: păstrăvul indigen (salmo trutto fario), caracteristic cursului superior al râului.
23
CAPITOLUL 3 AMENAJAREA ŞI DEZVOLTAREA TURISTICĂ A LOCALITĂŢII 3.1. Consideraţii generale Amenajarea turistică a teritoriului este parte integrantă a amenajării teritoriului unei ţări. Este un proces dinamic şi complex de amenajare ştiinţifică a spaţiului turistic cu luarea în considerare a relaţiei mediu – colectivităţi umane, precum şi factorii care influenţează aceste relaţii. Scopul amenajării teritoriului constă în punerea în valoare a resurselor regionale, îmbunătăţirii cadrului de viaţă şi a condiţiilor de existenţă ale locuitorilor, având în vedere atenuarea disparităţilor regionale ale dezvoltării economice şi sociale prin organizarea mediului înconjurător şi orientarea optimă a echipamentelor şi activităţilor. Prin intermediul amenajărilor turistice se urmăresc câteva obiective şi trebuie, de asemenea, respectate o serie de principii fundamentale cu rol de eficientizare al întregului proces : -
valorificarea superioară a potenţialului turistic
-
diminuarea sezonalităţii
-
extinderea sezonului turistic prin echiparea teritoriului cu dotări exploatabile şi
funcţionale tot timpul anului şi atragerea unui număr mare de turişti străini cu lărgirea ariei de provenienţă a turiştilor -
sporirea eficienţei economice şi sociale a activităţii de turism
-
dezvoltarea tuturor formelor de turism posibile şi pretabile
-
păstrarea şi conservarea mediului înconjurător şi a obiectivelor turistice
În comparaţie cu alte tipuri de amenajări, spaţiile rurale prin natura lor impun mai puţine constrângeri, aici implantările turistice depinzând exclusiv de caracteristicile de relief şi sunt condiţionate de o serie de factori printre care : liniştea, spaţiul, vegetaţia, poziţia faţă de axele de circulaţie, existenţa unei curiozităţi naturale sau antropice, arhitectura locală, tradiţiile. Conform opiniei specialiştilor, spaţiile rurale vizate pentru a fi amenajate în scop turistic sunt în special cele care se confruntă cu probleme grave cum sunt: stagnarea sau regresul pe plan demografic sau economic şi pentru care turismul reprezintă o oportunitate de relansare a activităţilor. Un astfel de spaţiu îl reprezintă şi depresiunea Almăjului care, în condiţiile unei agriculturi rămase în urmă şi a lipsei altor tipuri de amenajări, dar care dispune
24
de un cadru natural şi resurse antropice valoroase, se încadrează acestei categorii cu posibilităţi de realizare pentru dezvoltarea turismului rural şi agroturism. 3.2. Propuneri de amenajare turistică prevăzute în Planul Urbanistic General – Eftimie Murgu Dezvoltarea turistică pe plan local la nivelul Văii Almăjului este prevăzută în Planul Urbanistic General al comunelor ce intră în componenţa acestei zone. Concepute pentru a oferi o viziune de ansamblu asupra nivelului general de dezvoltare al comunelor şi al satelor ce fac parte din structura lor administrativă reliefând disfuncţionalităţile existente în toate sectoarele de activitate precum şi posibilităţile şi propunerile de ameliorare a acestor disfuncţionalităţi pentru realizarea unei dezvoltări generale, planurile urbanistice au în vedere şi turismul ca activitate economică văzută ca o potenţială sursă de venituri prin practicarea formelor specifice de turism rural şi agroturism. Cele mai coerente şi concrete propuneri legate de dezvoltarea turismului se regăsesc în PUG al comunei Eftimie Murgu (în capitolul următor va fi menţionată constituirea unor ferme agroturistice). Practicarea agroturismului în zona montană este văzuta şi ca o măsură ce poate fi luată pentru a ajuta la stabilizarea populaţiei locale având în vedere surplusul de forţă de muncă existent. Zonele propuse pentru dezvoltarea activităţilor turistice şi de agrement sunt : -
zona de agrement din satul Eftimie Murgu (în intravilanul local) este realizată
pe o suprafaţă de teren intravilan. Accesul în zona de agrement se va realiza prin amanajarea străzilor. Amenajarea propusă constă în : teren de fotbal, zone verzi, parcări, câteva magazine de alimentaţie publică. -
o parte din sălaşele existente care au fost modernizate cu înca nişte amenajări
specifice vor putea deveni ferme agroturistice. În plus, trebuie menţionat că în lungul pârâului Rudăria este prezentă o salbă de mori, monumente de tehnică populară care vor constitui puncte de interes turistic. Lipsa unor iniţiative locale se poate datora mai multor cauze a căror consecinţe se răsfrâng atât asupra comunităţilor cât şi asupra imaginii zonei, în general şi a imaginii turistice, în particular. Printre aceste cauze pot fi menţionate: dezinteresul autorităţilor locale de a investi în domeniul turistic, lipsa colaborării dintre autorităţile locale şi cele judeţene şi regionale de a realiza proiecte şi strategii de amenajare şi dezvoltare turistică, gradul scăzut de informare al populaţiei locale cu privire la beneficiile pe care dezvoltarea agroturismului le poate aduce economiei locale. 25
În altă ordine de idei, proiectul fiind supus unui proces de validare şi verificare a fezabilităţii, va crea o schimbare în domeniul respectiv. Particularizând, putem spune că satul românesc, pentru a putea deveni produs turistic, trebuie să îndeplinească următoarele exigente: • Să-şi clarifice obiectivele, să-şi pună în valoare atuurile şi să remedieze deficienţele pentru a deveni o reală atracţie; • Să-şi dirijeze eforturile pentru atingerea obiectivelor evitând utilizarea ineficientă a resurselor de orice natură; • Să comunice intern ( toate persoanele interesate şi implicate în devenirea satului) şi extern (cu mediul, dar mai ales cu turiştii); • Să planifice, monitorizeze şi să controleze resursele umane, materiale şi băneşti necesare pentru ducerea la bun sfârşit al proiectului; • Să menţină în atenţie permanent o imagine de ansamblu a devenirii
pentru a
reduce zonele de risc şi a lucra eficient la detalii; • Să aprecieze ce trebuie făcut sau nu înainte de execuţie şi să implementeze un standard de calitate adecvat; • Să micşoreze costurile prin maximizarea eficienţei lucrului şi a alocării resurselor; 3.3. Propuneri de amenajare turistică prevăzute în Planul Judeţean de Amenajare al Teritoriului şi Planul Operaţional Regional În cadrul judeţului, Valea Almăjului apare ca o subzonă turistică, o arie cu potenţial cultural istoric ilustrat prin prezenţa numeroaselor vestigii arheologice descoperite în zonă, a momunentelor arhitecturale şi de tehnică populară. Obiectivul principal al planului de dezvoltare îl reprezintă exploatarea raţională şi asigurarea protecţiei reale a potenţialului şi a patrimoniului natural şi cultural valoros prin susţinerea diferitelor forme de turism în care Valea Almăjului apare ca destinaţie pentru turismul cultural prin realizarea de circuite tematice combinate cu alte forme de turism: Băile Herculane – Cheile Timişului – Caransebeş – Jupa – Reşiţa – calea ferată Oraviţa –Anina – Cheile Minişului – Miniş – Bozovici – Rudăria – Prigor – Topleţ. Astfel, conform propunerilor de dezvoltare, principalele puncte de interes turistic reprezentative sunt Cheile Rudăriei, Izbucul Bigăr cu Valea Minişului şi Cheile Nerei Beuşniţa, apoi în cadrul potenţialului antropic pot fi menţionate ca situri arheologice sau obiective de patrimoniu satul Eftimie Murgu cu complexul mulinologic existent aici.
26
Principalale localităţi ale Văii Almăjului cu importanţă pentru turism sunt considerate Bozovici – menţionată ca localitate cu dotări turistice, apoi Prigor – ce apare ca o staţiune turistică, Şopotu Nou – ca sat de vacanţă existent deja şi satele Eftimie Murgu şi Dalboşeţ – ca sate cu potenţial agroturistic. Veridicitatea acestor date poate fi foarte uşor combătută printr-o simplă observaţie de teren în urma căreia se poate constata că în prezent niciuna din localităţile de mai sus nu beneficiază de dotări corespunzătoare care să permită clasificarea lor ca sate turistice sau sate de vacanţă. Singurele propuneri concrete sunt cele ale satelor cu potenţial agroturistic, respectiv: Eftimie Murgu, Dalboşeţ şi Şopotu Nou. O altă direcţie spre care s-ar putea îndrepta dezvoltarea turismului în zonă ar fi conceperea unor proiecte conform criteriilor de eligibilitate prevăzute în Planul Operaţional Regional (POR) pentru perioada 2007 – 2013 ce conţine 4 Axe prioritare de acţiune, cea de-a patra axă fiind destinată dezvoltării turismului regional şi local, în care sunt prevăzute următoarele puncte ce pot fi aplicate în cadrul regiunilor, zonelor sau arealelor turistice: Obiective: -
Valorificarea resurselor naturale în scop turistic
-
Diversificarea serviciilor turistice Activităţi eligibile (proiecte) -
Amenajarea obiectivelor turistice naturale prin : instalaţii de iluminat,
încălzire, ventilaţie, asigurarea accesului în condiţii de securitate pentru turist, amenajarea de grupuri sanitare -
Amenajare puncte / foişoare de observare / filmare / fotografiere
-
Refacerea şi amenajarea căilor de acces la principalele obiective turistice
naturale cu excepţia celor prevăzute în Axa 1 şi a drumurilor comunale -
Amenajarea şi dotarea platformelor de campare, inclusiv utilităţile specifice
-
Marcarea traseelor montane
-
Amenajarea de noi posturi Salvamont
Cheltuieli eligibile Acestea vor fi stabilite în conformitate cu prevederile Regulamentelor Uniunii Europene detaliate în Ghidul Solicitantului Durata operaţiunilor 2007 – 2013 27
Durata maximă de implementare a unui proiect : 24 luni Solicitanţi: -
autorităţi ale administraţiei publice
-
societăţi comerciale Areale / Zone şi / sau grupuri ţintă Areale cu resurse naturale care au potenţial turistic Temele prioritare Turism Protecţia şi dezvoltarea patrimoniului local Forma de finanţare Asistenţă nerambursabilă Criterii de eligibilitate şi evaluare a proiectelor Criterii de eligibilitate 1.
Proiectul trebuie să se integreze în cadrul proiectelor eligibile POR
2.
Solicitantul proiectului dovedeşte calitatea de proprietar al clădirii şi/sau al
terenurilor sau după caz concesionar al clădirilor/terenurilor pe o durată de minim 10 ani 3.
Proiectul are studii de fezabilitate şi avizele necesare
4.
Solicitantul de proiect trebuie să facă dovada capacităţii de finanţare
5.
Activităţile propuse spre finanţare în cadrul proiectului să nu fi fost finanţate
din fonduri publice în ultimii 3 ani 6.
Costurile financiare se încadrează în limitele prevăzute pentru tipul respectiv
de proiect 7.
Proiectul este în conformitate cu activităţile eligibile în cadrul Axei prioritare 3
8.
Solicitantul este eligibil în cadrul Axei prioritare 3
9.
Solicitantul trebuie să demonstreze capacitatea administrativă de implementare
a proiectului 10. Proiectul trebuie să fie în concordanţă cu planurile de amenajare a teritoriului şi să aibă autorizaţiile specifice necesare 11. Proiectul trebuie să respecte normele legislative privind protecţia obiectivelor naturale de patrimoniu, siguranţa turistului, protecţia mediului 28
12. Existenţa căii de acces la obiectivul turistic Criterii de evaluare Impactul proiectului asupra dezvoltării turismului în zonă şi utilizarea resurselor naturale existente prin creşterea numărului de turişti / vizitatori şi crearea de locuri de muncă.
29
CAPITOLUL 4 MODELUL UNEI STRATEGII DE DEZVOLTARE PENTRU COMUNA EFTIMIE MURGU 4.1. Analiza SWOT Punctele Tari ale unei zone sunt acele valori sau acei factori care îi dau acesteia un avantaj competitiv şi îi conferă atractivitate. Punctele Tari reprezintă forţele interne, adică forţe distincte, cu caracteristici legate de localizarea zonei. Punctele Slabe sunt acei factori sau acele tendinţe care creează obstacole în calea dezvoltării economico-sociale. Punctele Slabe pot lua forme sociale, fizice, financiare, reglementative, operaţionale sau altele. Acestea pot fi împărţite în Punctele Slabe care pot fi corectate în termen scurt, între 3-5 ani, şi Punctele Slabe care necesită timp îndelungat şi sunt dificil de corectat. Răspunsul analitic la relevarea Punctelor Slabe a fost acela de a formula măsuri concrete, care să înlăture obstacolele şi să potenţeze accentuat Punctele Tari. Punctele Tari şi Punctele Slabe au fost considerate factori interni ai zonei sau endogeni. Oportunităţile şi ameninţările
sunt considerate factori externi sau exogeni.
Oportunităţile sunt acei factori externi care uşurează dezvoltarea avantajului competitiv (Punct Tare). Ameninţările sunt tendinţe nefavorabile, dezvoltări externe de zonă, care conduc la dec1inul avantajului competitiv al acesteia. Modificarea condiţiei externe reprezintă o ameninţare sau o oportunitate, în funcţie de condiţiile locale ale zonei. Evaluarea mediului/contextului şi a factorilor externi este una dintre caracteristicile distincte ale planificării strategice, referindu-se la comunitatea internaţională, inclusiv cea europeană, la planul naţional şi la cel regional/judeţean/local. Se cunoaşte că modificările din această sfera se află dincolo de controlul zonal, dar impactul lor asupra acesteia reprezintă preocupări legitime. Analiza potenţialelor de dezvoltare (Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunităţi, Ameninţări) este utilizarea formularelor specifice, prin care trebuie să se identifice, măsurile considerate
oportune
pentru
înlăturarea
Punctelor
Slabe,
criterii
specifice
de
selecţie/ierarhizare, pentru realizarea prioritizării Punctelor Tari şi a Punctelor Slabe.
30
4.2. Arborele problemelor Slabe resurse de subsol Grad ridicat de izolare în raport cu cercurile de afaceri Lipsa de locuri de muncă Migraţia în căutarea de locuri mai bune de muncă în străinătate, Migraţia masivă a tineretului către zonele urbane Slaba educaţie antreprenorială Lipsa programelor de calificare/recalificare profesională destinată locuitorilor Plăţi compensatorii pentru cei disponibilizaţi = lene socială Tendinţa de creştere a şomajului Lipsa unor ONG-uri şi a altor investitori care să fie interesaţi de această zonă Lipsa unui studiu făcut pentru această zonă şi o informare necorespunzătoare Administraţiei Publice Locale pentru investitori Nivel redus al IMM - urilor Un procent ridicat al străzilor nemodernizate Lipsa locurilor de parcare în zona centrală Dispariţia spaţiilor verzi dintre şosea şi trotuar Scoaterea din circuit a mijloacelor de transport în comun Inexistenţa subvenţiilor pt. transport în comun, pt. decontarea navetei Refuzul cadrelor didactice de a ocupa locurile vacante din învăţământ Nivel de trai scăzut
31
4.3. Arborele obiectivelor Folosirea puţinelor resurse de subsol în mod conştient Dezvoltarea infrastructurii de afaceri Crearea de noi locuri de muncă Existenţa unui facilitator comunitar care să coordoneze anumite proiecte, planuri de afaceri Creşterea nivelului de calificare prin participarea în programe regionale, naţionale şi internaţionale Creşterea atractivităţii zonale printr-o infrastructură dezvoltată şi resurse umane calificate, îmbunătăţirea serviciilor sociale Sporirea competitivităţii tuturor sectoarelor de activitate Măsuri pentru dezvoltarea de mici industrii Promovarea unei agriculturi performante Înfiinţarea de noi sau apariţia altor IMM-uri Sprijinirea agenţilor economici Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii zonale Protecţia mediului înconjurător Ridicarea calităţii vieţii locuitorilor comunei
Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economică este de a crea premizele adecvate dezvoltării
unei structuri administrativ teritoriale româneşti care trebuie să se
integreze cât mai repede în Uniunea Europeană. Dezvoltarea durabilă şi echilibrată a zonei, implicit a comunei,
prin crearea şi
susţinerea unui mediu economico - social competitiv, stabil, sănătos şi diversificat, care să asigure creşterea economică continuă şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor.
32
4.4. Seturi de măsuri pentru atingerea obiectivelor propuse - Creşterea gradului de absorţie a fondurilor nerambursabile puse la dispoziţia judeţului, creşterea capacităţii instituţionale a administraţiei publice locale cu privire la derularea fondurilor de preaderare, de coeziune şi a celor structurale; - Dezvoltarea mediului de afaceri luând exemplul sistemelor sociale şi politice occidentale pentru crearea unei economii funcţionale, bazată pe libera initiaţivă, flexibilitatea şi mobilitatea forţei de muncă, reducerea birocraţiei; - Reabilitarea şi modernizarea unităţilor de învăţământ, inclusiv prin generalizarea instruirii în domeniul folosirii tehnicii de calcul şi învăţării intensive a limbilor străine; - Reabilitarea şi modernizarea unităţilor de cultură, inclusiv asigurarea bazei materiale necesară punerii în valoare, prin programe şi acţiuni concrete, a elementelor culturale tradiţionale; - Punerea în practică a reglementărilor legale privind protecţia socială; - Integrarea agriculturii şi dezvoltării rurale în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene, prin stimularea transformării gospodăriilor tărăneşti în ferme familiale cu caracter comercial, încurajarea parteneriatului public – privat pentru valorificarea corespunzătoare a produselor agricole, modernizarea infrastructurii rurale, implementarea tehnicilor agricole moderne şi performante, asigurarea cadrului urbanistic pentru dezvoltarea economico – socială durabilă a localităţii, creşterea calităţii drumurilor şi podurilor comunale, integrarea în reţeaua de distribuţie a energiei electrice a gospodăriilor individuale care nu beneficiază de curent electric; - Implementarea prevederilor angajamentelor prevăzute în capitolul 22 – Mediu, din Programul de Aderare la Uniunea Europeană, prin consolidarea capacităţii de gestionare a deşeurilor, a capacităţii de protecţie a naturii, realizarea infrastructurii de prevenire a poluării fonice etc - Aplicarea îngrăşămintelor organice şi a celor minerale se va face în zona vulnerabilă pe baza Planului de Management al Nutrienţilor elaborate cu prevederile Codului de Bune Practici Agricole - Pe păşunile din zona vulnerabilă a comunei Eftimie Murgu, se vor acorda un număr de maximum 7408 echivalent UVM autorizaţii de păşunat . - Unităţile cu personalitate juridică pentru creşterea animalelor de pe teritoriul comunei vor trebui să aibă în gestiune cel puţin 80% din suprafaţa necesară aplicării îngrăşămintelor organice produse
33
- comuna Eftimie Murgu are reţea de apă potabilă, dar nu şi sistem de canalizare. În consecinţă, este absolut necesară realizarea sistemului de canalizare şi a sistemelor de purificare a apelor uzate adecvate. - excedentul de gunoi din unităţile cu personalitate juridică trebuie să primească un tratament special (uscare rapidă, compostare etc), pentru a putea fi utilizat sau comercializat şi în alte localităţi. - în jurul râurilor sau lacurilor aparţinătoare comunei din zonele vulnerabile trebuie create benzi înerbate cu lăţimea de 5m, pentru diminuarea scurgerilor de nitraţi către corpurile de apă de suprafaţă . 4.5. Proiecte concrete de dezvoltare A. Integrare europeană 1. Fundamentarea politicilor publice pe principiile şi orientările formulate în documentele Uniunii Europene: - Elaborarea şi adoptarea de hotărâri, strategii şi programe pe baza Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, Politicilor de
Dezvoltare Regională, Politicii
Agricole Comune şi altor documente programatice ale Uniunii Europene; - Realizarea unui plan de acţiune pentru implementarea politicilor publice ale UE la nivel de comună. 2. Creşterea gradului de absorţie a fondurilor nerambursabile la nivel de comună - Elaborarea unui portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea economico - socială a comunei în vederea accesării fondurilor de preaderare si a celor structurale; - Întocmire şi depunerea de cereri de finanţare, în vederea obţinerii de fonduri externe nerambursabile. 3. Creşterea capacităţii instituţionale a administraţiei publice în ceea ce priveşte procedurile europene cu privire la accesarea fondurilor structurale şi de coeziune: - Pregătirea funcţionarilor publici în vederea accesării fondurilor structurale; - Realizarea unor proiecte de infrastructură mică: reabilitarea drumurilor, realizarea unor alei pietonale, extinderea sistemului de alimentare cu apă a comunei.
34
B. Protecţie socială 1. Sensibilizarea şi informarea opiniei publice asupra drepturilor persoanelor asistate - Acţiuni de mediatizare în vederea îmbunătăţirii atitudinii şi comportamentului general privind problematica integrării în societate a persoanelor cu probleme de ordin social şi a familiilor acestora. 2. Integrarea socială a copiilor şi tinerilor instituţionalizaţi - Furnizarea de servicii de tip rezidential şi furnizarea de servicii de recuperare. 3. Crearea unui sistem de suport pentru persoanele vârstnice - Stabilirea de parteneriate cu organizaţiile civile şi cultele religioase furnizoare de servicii de asistenţă socială destinate persoanelor fără familie sau cu alte organisme autorizate pentru dezvoltarea serviciilor sociale comunitare C. Agricultura şi dezvoltarea rurală 1. Stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme familiale cu caracter comercial - Asistenţă tehnică şi logistică acordată fermierilor în vedera realizării de proiecte viabile pentru obţinerea de finanţare nerambursabilă care să conducă la modernizarea exploataţiilor agricole, silvice.
2. Sprijinirea valorificării producţiei agricole prin măsuri de piaţă - Înfiinţarea de centre de colectare şi sortare a legumelor şi fructelor 3. Dezvoltare şi modernizarea comunei - Asistenţă tehnică şi logistică, cu
finanţare nerambursabilă, pentru realizarea
cadastrului teritoriului comunei; - Asistenţă tehnică şi logistică, cu
finanţare nerambursabilă, pentru realizarea
investiţiilor care au ca scop modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rurale
35
D.Turismul 1. Valorificarea potenţialului turistic al zonei - Promovarea în circuitul turistic a unor agropensiuni; - Promovarea turismului cultural - religios E. Protecţia mediului înconjurător 1. Intărirea capacităţii de implementare a legislaţiei comunitare - Aplicarea directivelor, deciziilor, normelor şi reglementărilor specifice, aplicabile în UE şi în România - Organizarea registrelor de date şi informaţii privind mediul înconjurător; - Crearea infrastructurii de prevenire a poluării fonice pe DN 67, împreună cu Administraţia Naţională a Drumurilor. 2. Consolidarea capacităţii de gestionare a deşeurilor - Organizarea sistemului de management integrat al deşeurilor; - Organizarea de puncte de colectare selectivă a deşeurilor, inclusiv de ecarisaj. 4.6. Monitorizarea punerii în aplicare a strategiilor de dezvoltare Monitorizarea vizează desemnarea unei instituţii şi/sau unei echipe cu responsabilităţi precise care să urmărească punerea în aplicare a strategiei , pas cu pas, prin realizarea fiecărei măsuri. Monitorizarea este o modalitate de observa dacă suntem cu adevărat gata să rezolvăm sarcinile pe care le avem în conformitate cu planul pe care îl avem. Pe toată durata proiectului este nevoie de o monitorizare activă şi obiectivă. • proces de colectare a informaţiei cu privire la activităţile proiectului (cercetează ce se întâmplă, când se întâmplă) • se desfăşoară pe întreaga durată a proiectului şi se colectează date prin: - statistici: indicatori cantitativi (câţi, câte, cât de mult s-a cheltuit) - jurnale - observaţii - interviuri şi chestionare atribuite participanţilor la proiect şi a celor care îl pun în aplicare 36
- anexe: imagini foto, casete video, reclamaţii, observaţii, opinii Monitorizarea acestor proiecte se face în principal sub acţiunea Consiliului Local Eftimie Murgu, prevăzute pentru 2007 – 2013. Cele care necesită o atenţie sporită sunt cele care au alocate fonduri mai mari (turismul şi protecţia mediului înconjurător) şi se desfăşoară pe un termen mai lung. Pe lângă Consiliul Local, o contribuţie deosebit de importantă în realizarea acestor proiecte o au şi următoarele instituţii : Administraţia Naţională a Drumurilor, Registrul Comerţului, Industrie şi Agricultură, Garda de Mediu, Direcţia de Dezvoltare Regională 5 Vest. Responsabilii de proiecte trebuie să prevadă în bugetul general toate costurile care ar putea fi necesare pentru monitorizarea internă şi externă. Pentru aceste proiecte, Consiliul Local Eftimie Murgu a primit fonduri nerambursabile din parte Comisii Europene. Pentru monitorizarea acestui proiect au fost luaţi în considerare următorii paşi : Activitatea : 2007- 2013 Bugetul final real al proiectului: Bugetul realizat după finalizarea contractului şi raportarea îndeplinirii obiectivelor; se calculează pe baza cheltuielilor efective, justificabile, realizate pe parcursul derulării activităţilor. Cererea de finantare: Cererea de finanţare trebuie să includă cel puţin următoarele componente:- Rezumatul proiectului- Prezentarea organizaţiei solicitante- Scopul proiectului- Necesitatea proiectuluiObiectivele proiectului- Metoda/activităţile prevăzute- Modul de evaluare a succesului proiectului- Bugetul necesar- Susţinerea ulterioară a proiectului Controlul proiectului: Consiliul Local Eftimie Murgu
37
CAPITOLUL 5 DEZVOLTAREA SERVICIILOR TURISTICE PRIN ÎNFIINŢAREA UNEI PENSIUNI RURALE 5.1. Justificarea alegerii comunei Eftimie Murgu de pe Valea Almăjului Practicarea turismului indiferent de forma pe care aceasta o primeşte în funcţie de natura elementelor de atractivitate este susţinută pe lângă potenţialul turistic natural şi antropic de o infrastructură adecvată în cadrul căreia unităţile de cazare ocupă un loc primordial fiind cele care permit staţionarea turiştilor şi efectuarea de sejururi cu durată mai lungă. În cadrul turismului rural aceste unităţi de cazare sunt reprezentate în principal de pensiuni agroturistice şi pensiuni turistice rurale ce pun la dispoziţia turiştilor alături de serviciile clasice de cazare şi masă şi o serie de servicii de tipul: participarea la activităţile tradiţionale desfăşurate în gospodăria ţărănească, posibilitatea participării la evenimente şi manifestări populare. Fiind prin specificul său o zonă etnofolclorică tradiţională recunoscută la nivel naţional, cu elemente caracteristice, Valea Almăjului privită din perspectiva turistică mai ales aceea a turismului rural şi ecologic, devenită în ultimii ani una dintre cele mai cunoscute şi apreciate forme de turism prin motivaţia care o determină şi anume „ reîntoarcerea la natură şi redescoperirea valorilor străvechi” se confruntă cu o situaţie paradoxală: dispune de un potenţial deosebit atât al cadrului natural cât mai ales de natură antropică (etnofolcloric), a cărui importanţă este din ce în ce mai mai recunoscută şi pe plan internaţional dar, în acelaşi timp nu oferă turiştilor nici o posibilitate de cazare, pensiunile turistice lipsind cu desăvârşire. Un prim pas ce poate fi făcut în acest sens ar fi înfiinţarea unor pensiuni agroturistice în satele care prin resursele lor se adaptează acestui tip de turism: Şopotu Nou, Eftmie Murgu, Dalboşeţ, Lăpuşnicu Mare. Dintre toate acestea, Eftimie Murgu se bucură poate cel mai mult de recunoaşterea potenţialului cu care a fost înzestrată întreaga Valea Almăjului cu aşezările sale pitoreşti care cuprinde şi Cheile Nerei, Beuşniţa Ochiul Beiului, Cascadele Minişului. Valea Rudăriei a devenit tot mai des vizitată, în special turişti străini, fapt ce ar justifica construirea uneia sau mai multor pensiuni agroturistice prin care farmecul inegalabil al acestor mori să fie valorificat.
38
5.2. Evaluarea cadrului natural Cadrul natural al comunei reprezintă unul din principalele elemente de atractivitate din zonă, configuraţia reliefului, aspectele climatice şi mai ales cele hidrografice fiind cele care au permis aşezarea aici a unei populaţii care, prin priceperea şi originalitatea ce o caracterizează, au construit un valoros patrimoniu de natură etnofolclorică între care se impun mai ales morile cu ciutură. Componenta naturală cu peisajul montan şi formele de relief create ca urmare a acţiunile agenţilor interni şi externi, unele dintre ele spectaculoase asigură astfel comunei o parte a potenţialului de dezvoltare turistică. 5.3. Evaluarea potenţialului turistic Potenţialul turistic al comunei Eftimie Murgu cuprinde deopotrivă elemente ale reliefului după cum se poate vedea din analizarea cadrului natural,cât şi elemente antropice, ponderea acestora fiind mai ridicată, polarizată de complexul de mori. Astfel, dintre atracţiile oferite de peisaj pot fi amintite: -
Microzona Cheilor Minişului integrată în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa ce cuprinde Cheile Minişului alături de izbucul şi cascada Bigăr, aflate pe teritoriul administrativ al comunei Bozovici, la aproximativ 10-12 km distanţă de Eftimie Murgu
Fig.5.1 Cheile Minişului
39
Fig.5.2 Cascada Bigăr -
Peştera Ponor-Plopa
Fig.5.3 Peştera Ponor-Plopa -
Cheile Rudăriei
Fig.5.4 Cheile Rudăriei -
Pădurea de liliac din apropierea comunei, aflată la capătul Cheilor Rudăriei
40
Fig.5.5 Pădurea de liliac -
Stâncile Adam şi Eva
-
Punctul fosilifer de belemniţi de pe versantul Sivnicii
-
Munţii Almăjului Obiective de interes antropic sunt mai numeroase şi variate şi nu se reduc doar la
obiective materiale de tipul bisericilor, muzeelor săteşti, monumentelor, caselor memoriale a instalaţiilor de morărit sau a portului popular, ci cuprind şi o serie de obiceiuri tradiţionale şi manifestări cu caracter popular, Eftimie Murgu fiind una dintre comunele de pe Valea Almăjului în care acestea continuă să se păstreze. Astfel, alături de Valea Morilor, cel mai important obiectiv turistic de natură etnofolclorică a Banatului Montan, în comună mai pot fi vizitate şi biserica din centrul satului cu o înălţime de 36 m, muzeul etnografic ce aparţine şcolii generale din sat unde se află o moară dezasamblată, statuia lui Eftimie Murgu din faţa clădirii primăriei, casa memorială Dr. Ion Sârbu. Dintre manifestările ce fac parte din viaţa satului cele mai importante sunt: ruga (sărbătoarea satului), Lunea Cornilor şi Sărbătoarea Liliacului. Obiectiv general: Îmbunătăţirea mediului economic în comuna Eftimie Murgu prin dezvoltarea turismului din Valea Almăjului. Obiective specifice: 1. Îmbunătăţirea infrastructurii turismului. 2. Dezvoltarea potenţialului turistic. 3. Diversificarea serviciilor din turism şi promovarea creaţiei artizanale şi a meşteşugurilor populare. 4. Crearea unui dinamism de schimb şi de colaborare înre parteneri şi comune. Planul strategic de dezvoltare reprezintă radiografia generală a comunei, detalierea direcţiilor strategice de dezvoltare şi rezultatul implicării tuturor factorilor interesaţi, responsabili şi relevanţi de la nivelul comunei. Aceasta reprezintă de asemenea, un document de referinţă în planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea măsurilor aplicate. Planul trebuie să reprezinte cel mai important ghid în procesul de creştere a capacităţiilor 41
autorităţilor locale de a-şi planifica şi elabora proiectele, a identifica şi gestiona sursele de finanţare în conformitate cu exigenţele Uniunii Europene. 5.4. Evaluarea infrastructurii tehnice Principalele rute de acces în comună sunt reprezentate de următoarele căi de circulaţie rutieră: drumul naţional DN 58 pe ruta Reşiţa- Anina-Bozovici, continuat cu drumul comunal 40 Eftimie Murgu. Această rută presupune parcurgerea unui drum de aproximativ 80 km de şosea astfaltată. O altă cale de acces se poate realiza pe drumul european E70 pe varianta Caransebeş continuat spre sud din dreptul localităţii Lăpuşnicel cu drumul naţional 57B respectiv DC 40 Eftimie Murgu. Străzile principale de pe teritoriul localităţii sunt astfaltate sau în curs de astfaltare iar cele secundare pietruite sau de pe pământ. Cea mai apropiată cale ferată se află la 50 km distanţă de comună. Din punct de vedere edilitar, comuna este dotată cu instalaţie de apă rece curentă şi canalizare racordate la reţeaua publică, proiecte ce au fost realizate cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene prin proiectele PHARE şi SAPARD. Este de asemenea în curs de realizare staţia de epurare a comunei. 5.5. Propunere de pensiune turistică Iniţiativa înfiinţării unei pensiuni agroturistice poate să aparţină fie unor investitori care, sprijiniţi de către autorităţile locale, pot contribui la dezvoltarea turismului dispunând de fondurile necesare, fie cum se întămplă de cele mai multe ori populaţiei locale interesată de obţinerea unor venituri suplimentare prin valorificarea produselor gospodăriei proprii. În acest caz, cum suma investită pentru realizarea amenajării este foarte mare se poate apela la ajutoarele publice prin accesarea fondurilor destinate acestui scop, fapt ce presupune în primul rând realizarea unei documentaţii corespunzătoare care să cuprindă: -
memoriu justificativ
-
studiu de fezabilitate
-
planul de afaceri şi studiul de piaţă pentru proiect
-
realizarea studiului de impact asupra mediului
-
proiecte tehnice de execuţie
-
întocmirea cererii şi a documentaţiei de finanţare O etapă foarte importantă în elaborarea propriu-zisă a pensiunii o constituie obţinerea
finanţării care, de regulă, provine din două surse: o primă parte o reprezintă aportul financiar 42
al antreprenorului, cealaltă parte provenind din fonduri acordate de către Uniunea Europeană special pentru susţinerea dezvoltării turismului în spaţiul rural. Pentru a putea corespunde cererii turistice în funcţie de specificul local, pensiunea trebuie să ofere câteva elemente specifice începând de la locaţie şi până la alegerea numelui. Un exemplu de pensiune ar putea arăta astfel: Pornind din centrul satului pe drumul forestier ce duce spre Cheile Rudăriei, la intrarea acestora, se află pensiunea „Valea Rudăriei” - numele ales este astfel unul reprezentativ pentru această comună a cărei specificitate este dată de existenţa uneia dintre cele mai frumoase văi din ţară. Construită din lemn, piatră şi cărămidă, pensiunea păstrează aspectul vechilor case tipice Ţării Almăjului. Pensiunea are trei nivele, nivelul de jos şi două etaje, clădirea principală şi anexele beneficiind de încălzire proprie, de instalaţie cu apă rece curentă şi sistem de canalizare, racordate la reţeaua publică a comunei. La intrarea în pensiune se pătrunde într-un living încăpător, mobilat în stil rustic şi decorat cu obiecte tradiţionale de artizanat, destinat primirii turiştilor. La ieşirea din living se află un mic hol care duce spre restaurantul pensiunii, amenajat în acelaşi stil rustic cu mese şi scaune de lemn, suficient de încăpător pentru a asigura masa a 20 de persoane. În partea opusă restaurantului se află bucătăria complet dotată şi utilată ce stă tot timpul la dispoziţia turiştilor, aceştia putând opta să-şi prepare singuri hrana. Etajele superioare sunt destinate celor opt camere şi unui mic apartament de care dispune pensiunea cu acces separat pentru fiecare cameră, acestea având capacitate de cazare de maxim 20 – 22 de persoane repartizate după cum urmează: - la primul etaj se află 5 camere cu o suprafaţă de 12 m²/camera dintre care trei au câte două paturi simple iar celelalte două paturi duble, fiecare cameră având o mică baie. - la cel de-al doilea etaj se află alte trei camere cu o suprafaţă mai mare de 14 m²/camera, cu câte două paturi precum şi un apartament compus dintr-un salon mic, o cameră cu pat matrimonial şi o baie cu o suprafaţă totală de 25 m². Toate camerele au pardoseli din lemn de fag şi sunt acoperite parţial cu mochete în aceeaşi culoare cu cea a zugrăvelii. Mobilele sunt din acelaşi material cu cel al podelelor păstrând culoarea naturală a lemnului, lenjeria şi respectiv cuverturile având culoarea mochetei. Fiecare cameră este dotată cu telezivor iar salonul apartamentului dispune de un minibar. Ferestrele camerelor sunt amplasate de aşa manieră încât priveliştea să dea fie spre intrarea în chei dezvăluind panorama unei porţiuni a acestora până în locul unde drumul se curbează, fie în spatele pensiunii pe unde trece un afluent al Nerei.
43
În exteriorul pensiunii se află grădina cu pomi fructiferi sau unde sunt cultivate zarzavaturi folosite pentru prepararea mesei în cadrul gospodăriei şi o mică terasă unde turiştii se pot relaxa ascultând vuietul apei sau pur şi simplu admirând priveliştea. De asemenea, pensiunea trebuie să dispună de un plan de marketing în care sunt prevăzute detalii cu privire la tipul potenţial de clienţi, preţurile practicate de pensiune, concurenţa existentă în zonă şi promovarea pensiunii pe piaţa turistică. În ceea ce priveşte clienţii potenţiali, aceştia pot fi persoane din toate categoriile socio-profesionale, cu venituri medii sau peste medii, de origine română sau străină provenind din mediul urban, iubitori de natură şi tradiţii care pe lângă recreere urmăresc şi o mai bună cunoaştere a spaţiului rural, al locuitorilor acestuia cu modul lor de viaţă, cu tradiţiile şi obiceiurile zonei. Preţurile practicate trebuie să se adapteze în consecinţă atât la serviciile oferite de pensiune cât şi în funcţie de venitul turiştilor şi de originea acestora. Lipsa oricărei alte pensiuni turistice în comună sau în satele învecinate nu ar pune problema concurenţei, aceasta există totuşi dacă ne raportăm la zonele învecinate şi sunt reprezentate de pensiunile: Rustica, Dora, Nera Land şi Cheile Nerei din Sasca Montană şi zonele turistice Porţile de Fier respectiv Băile Herculane, zonă cu tradiţii milenare recunoscută pentru practicarea turismului balnear – curativ. Pensiunea „Valea Rudăriei” se deosebeşte în primul rând prin specificul său, fiind destinată practicării turismului rural şi agroturismului, încercând să îmbine armonios elementele tradiţionale ale satului cu un nivel al confortului ce atinge standardele europene. Ineditul său constă în primul rând în zona în care este amplasată, cunoscută generic sub denumirea de Ţara Almăjului, zonă renumită atât prin valoarea resurselor naturale, cât mai ales prin valorile sale culturaleşi spirituale, aici tradiţiile străvechi reflectate în cele mai mici detalii începând chiar cu arhitectura caselor decorate cu straturi de mozaic şi continuând cu portul popular, graiul şi obiceiurile cu rădăcini adânci în trecutul satului ce s-au păstrat adânc înrădăcinate în mentalitatea oamenilor mai bine decât în orice parte a Banatului montan. Foarte original este şi folclorul din zonă, portul popular fiind unul specific iar spectacolele de muzică şi jocuri continuă să facă parte din existenţa satului antrenând o mare parte a tinerilor. Promovarea pensiunii poate fi realizată prin mai multe modalităţi: crearea unui site pe internet cu informaţii despre serviciile oferite şi preţurile aferente, informaţii despre zonă şi căile de acces şi date de contact, amplasarea de panouri orientative pe principalele căi de acces, prin colaborarea cu agenţiile de turism din judeţ.
44
5.5.1. Proiectarea structurii de cazare Suprafaţa bazei structurii pensiunii este de 70 mp, la care se adaugă 28 mp pentru construcţia bucătăriei. a) Fundaţia Alegerea tipului de fundaţie se va face prin proiectul de rezistenţă, în funcţie de normative şi zona seismică, de tipul terenului, condiţiile climaterice, ţinând cont şi de calitatea materialelor folosite în construcţie. Foarte important este ca fundaţia să prezinte siguranţă în exploatare. Adâncimea fundaţiei se stabileşte în funcţie de: adâncimea de îngheţ, existenţa pânzelor de apă freatice, caracteristicile rezulatate din studiul geotehnic, etc. Se recomandă ca fundaţia să iasă cu 25 - 30 cm deasupra nivelului solului pentru a se evita umezirea zidăriei pe timp de ploaie. Pentru construirea fundaţiei s-au folosit următoarele materiale: Tabel 5.1 Costurile necesare contruirii fundaţiei Material
Cantitate
U.M.
Preţ [RON]
Fier-beton
500
Kg
1100
Beton
33,5
mc
7370
Manoperă
1000
TOTAL FUNDAŢIE
9470
Sursa: calculele autorului
b) Ridicarea construcţiei Pentru ridicarea pereţilor exteriori, se va folisi cărămidă. Simpla si aparent banala caramida a devenit astazi, in această lume supertehnologizata, materialul natural rezistent si frumos care poate crea un ambient prietenos si plin de caldura. Mai mult, ea pare să fi devenit un material de constructie mai popular ca niciodata.
45
Tabel 5.2 Costurile necesare ridicării construcţiei Material
Cantitate
U.M.
P.U.
Preţ [RON]
Cărămidă
70
Mc
315
22025
Ciment
140
Sac
20
2800
Nisip
40
tone
50
2000
Tencuială
350
Mp
15
5250
Zugrăveală
350
Mp
11
3850
TOTAL PEREŢI EXTERIORI
35925
Sursa: calculele autorului
Arhitectii si inginerii o recomanda pentru realizarea structurilor de rezistenta, o utilizeaza la decorarea suprafetelor exterioare si chiar interioare, ca piesa de pavaj sau in unele compozitii de arta moderna. Caramida si-a diversificat forma si compozitia. Ea poate fi extrudata si arsa la temperaturi extrem de ridicate (1200 oC), devenind foarte rezistenta la agresiunea factorilor de mediu. Poate fi compacta sau poroasa la interior, foarte rezistenta la temperaturile cele mai ridicate si la socurile cele mai dure. c) Acoperişul Acoperişul pensiunii „ Valea Rudăriei” este realizat din tablă fixată pe o structură de grinzi din lemn. Tabel 5.3 Costurile necesare acoperişului Material
Cantitate
U.M.
Grindă 10x10
100
ml
Ţiglă metalică
100
mp
80
8000
Burlane
12
buc
16
192
Jgheaburi
12
buc
18
216
Manoperă
P.U.
Preţ [RON] 370
2000 TOTAL ACOPERIŞ
10778
Sursa: calculele autorului
d) Construirea interiorului Planşee Spre deosebire de planseele de beton, cele ce fac parte din structura orizontala de rezistenta a caselor din lemn pot primi cu mai multa usurinta si cheltuieli mai reduse, 46
finisaje variate si spectaculoase. Grinzile structurii pot fi lasate la vedere, efectul estetic fiind garantat. Ele pot fi acoperite in totalitate prin placare cu lambriu sau gips - carton. Golul de aer dintre grinzi va constitui un element izolator suplimentar. Un planseu bine executat, conform detaliilor din proiectul de structura, este tot atat de rezistent din acest punct de vedere ca si unul de beton armat. In toate cazurile, termoizolatia si fonoizolatia la nivelul planseului se realizeaza cu saltele de vata minerala sau polistiren cu densitate mare. La partea interioara se executa finisajul tavanului alcatuit din placi de gips carton sau lambriuri din lemn, montate prin intermediul unui caroiaj de sipci. Pereţii Peretii reprezinta cea mai mare parte din suprafata unei incaperi. Asemenea unei panze imense, ei iti ofera ocazia sa iti desfasori in voie simtul creativ si forta imaginativa pentru a transorma spatiul dupa propriul plac. Le poti acorda o functie subtila/ un rol atenuat, lasandu-i sa se piarda in decor sau ii poti evidentia prin folosirea unor culori sau a unor modele destinate crearii unui mediu ambiant indraznet. Pereţii sunt parte inerenta a scheletului arhitectural al casei. In general, casele construite in stil traditional tind sa fie spatioase, avand cateva ferestre si usi. De asemenea, sunt facute astfel incat sa urmeze o linie geometrica plana, interioarele fiind proiectate in unghiuri drepte. Peretii unor asemenea case sunt imensi si iti ofera posibilitatea de a deveni creativ, folosindu-te de lucrari de arta masive sau de accesorii precum oglinzile antice de dimensiuni considerabile. Peretii despartitori Rigips servesc la acoperirea partiala sau totala a laturilor unei camere, in functie de viziunea fiecaruia, montarea lor realizindu-se cu dibluri (holsuruburi) sau cu un adeziv puternic. Pentru tavanele false, se poate opta pentru acoperirea partiala a acestuia – rezultatul final fiind acela al unui tavan cu nise in care se pot monta spoturi electrice, in acord cu tendintele actuale de amenajari interioare. Printre tehnicile de lucru se numara procedeul tencuirii uscate, in care panourile se monteaza cu adezivi pe un suport masiv (caramida, beton, b.c.a.) si procedeul montarii panourilor pe structuri proprii, de obicei in cazul suporturilor lipsite de capacitate portanta. In primul caz, suportul trebuie sa fie stabil, plan, protejat de umiditatea produsa prin capilaritate sau de fenomenele meteorologice si sa nu fie inghetat. Betonul proaspat, inca umed, trebuie lasat sa se usuce. Suprafetele netede (betonul) trebuie pre-tratate cu substanta Ri-Kombicontakt, iar suprafetele puternic absorbante cu Ri-Kombigrund. In
47
cazul combinarii finisajelor uscate cu finisaje umede, se executa mai intii cele umede. In principiu, in cazul peretilor si al planseului, se finiseaza mai intii peretele. Unul dintre avantaje ale rigipsului vizeaza protectia mediului, pentru ca ipsosul este lipsit de miros si nu contine sau produce substante daunatoare sanatatii, tehnicile de preparare si de productie fiind ecologice. Mergind mai departe, datorita continutului mare de macropori din miezul de ipsos, panourile Rigips sint indicate mai ales pentru reglarea umiditatii atmosferice a interioarelor. Materialele de constructie cu un continut ridicat de macropori pot acumula temporar umiditatea, pe care o cedeaza atunci cind aerul interioarelor se usuca. De asemenea, aceste materiale sint rezistente la foc, rolul de bariera protectoare impotriva incendiilor al panourilor Rigips fiind determinat in esenta de structura miezului de ipsos. Ipsosul contine circa 20% apa incorporata in cristale, ceea ce corespunde, la o grosime de panou de 5 mm, unei cantitati de apa de circa 3l/mp. In caz de incendiu, aceasta apa actioneaza impotriva focului ca un fel de „apa“ incorporata in constructie. Tabel 5.4 Costurile pentru construirea interiorului Material
Cantitate
U.M.
P.U.
Preţ [RON]
3
Buc
1900
5700
Pereţi rigips
350
Mp
40
14000
Uşi interior
22
Buc
145
3190
Uşi exterior
3
Buc
450
1350
Ferestre
31
Buc
410
12710
Parchet
120
Mp
11,5
1380
350
Mp
11
3850
Planşee
Zugrăveală interior
TOTAL CONSTRUCŢIE INTERIOR
42180
Sursa: calculele autorului
Materialele din rigips sint termoizolante si fonoizolante, in ultimul caz structurile formate din doua coji elastice, in sens acustic (panourile Rigips), reducind in mod eficient energia fonica, prin vibratia acestor coji. Stratul de aer si straturile izolante (fibre minerale) absorb restul de energie fonica. e) Grupuri sanitare Spatiile inguste sunt, probabil, cel mai dificil de amenajat.
48
Lucrurile se complica atunci cand spatiul in cauza il constituie baia. Umezeala provenita de la apa care se imprastie peste tot este greu de suportat, obiectele sanitare se inghesuie unele intr-altele, iar incaperea devine sufocanta. Exista, insa, solutii si pentru rezolvarea acestor probleme, aparent imposibil de solutionat. Acestea tin, in primul rand, de alegerea dotarilor. Desi posibilitatile de amenajere ale unei astfel de bai sunt mai reduse, exista o mare varietate de obiecte sanitare gandite special pentru asemenea situatii, precum si o serie de trucuri care va pot ajuta sa castigati mai mult spatiu. Dintre produsele existente pe piata recomandabil este sa le alegeti pe cele cu forma oblica sau cu forma ingusta si alungita. Acestea pot fi amplasate in locuri greu accesibile sau in spatii de dimensiuni reduse, care, in alte conditii, pot fi considerate spatii pierdute. Produsele special concepute pentru a fi fixate in colturile incaperii constituie o alta varianta de amenajare a bailor mici: lovoar de colt, mic mobilier de colt, cabina de dus sau cada de colt. Sunt la fel de confortabile ca si produsele cu amplasare normala, insa, datorita formei si a pozitionarii lor, ocupa mult mai putin loc din suprafata baii. Lavoarele, wc-urile, bideurile, cuvele pentru dus etc. de dimensiuni mici, special concepute pentru spatiile inguste, au forme speciale: circulare sau ovale, si, datorita rotunjimii lor, nu optureaza spatiul. In plus, gama "small" beneficiaza de sisteme de prindere in perete sau sunt sustinute de un postament, astfel incat podeaua sa ramana libera, oferind senzatia de spatiu mai larg. Oglinda este un element important, deoarece cu ajutorul ei puteti crea efecte spectaculoase. O oglinda cat mai mare va da senzatia de dublare a dimensiunilor camerei. Adaugand incaperii finisaje in tonuri deschise veti obtine impresia de spatialitate si luminuozitate. Tabel 5.5 Costurile aferente dotarii grupurilor sanitare Material
Cantitate
U.M.
P.U.
Preţ [RON]
Gresie
26
Mp
50
1300
Faianţă
90
Mp
30
2700
WC
10
buc
136
1360
Chiuvetă
12
buc
88
1056
Cabină duş
8
buc
1000
8000
Baterii
12
buc
40
480
Mobilier
10
Mp
150
1500
Manoperă
1850 TOTAL GRUPURI SANITARE
18246
Sursa: calculele autorului
49
e)
Sisteme de încălzire şi aer condiţionat
Pensiunea „ Valea Rudăriei” este prevăzută cu sistem de încălzire centrală pe lemne, iar fiecare cameră este prevăzută cu câte un calorifer şi o instalaţie de aer condiţionat. Tabel 5.6 Costurile necesare dotării pensiunii cu sisteme de încălzire şi aer condiţionat Material
Cantitate
U.M.
P.U.
Preţ [RON]
Centrală termică pe lemne 50 kw
1
buc
Ţevi din cupru
65
ml
13
845
Calorifere aluminiu
33
buc
137
4521
Aer condiţionat 9000 BTU
12
buc
1149
13788
11046
Manoperă
5000 TOTAL ÎNCĂLZIRE ŞI AER CONDIŢIONAT
30200
Sursa: calculele autorului
f)
Dotări interioare
Pensiunea „Valea Rudăriei” are toate camerele dotate cu mobilier modern din lemn, saltele Relaxa, televizor în fiecare cameră, candelabru şi covoare. Restaurantul este prevăzut cu 7 mese de 4 persoane şi o masă de 8 persoane. Camerele simple sunt prevăzute cu câte două paturi de un loc, un şifonier, un cuier, o masă şi două noptiere. Apartamentul diferă de celelalte camere prin faptul că este dotat cu două paturi duble (câte unu în fiecare cameră), aparat de aer condiţionat în fiecare cameră, telefon şi minibar. Restaurantul are capacitatea de 22 locuri, 7 mese de 4 locuri şi o masă de 8 persoane. În restaurant se află un televizor cu diagonala mare la care se difuzează posturi locale specifice zonei. Ca dotari mai precizăm si de aerul condiţionat care este bine venit pe timp de vară. Pentru o ambianţă plăcută cu culoarea pereţilor feţele de masă, şerveţelele şi traversele au aceaşi culoare. Restaurantul este definit de către clienţi ca un local intim şi elegant. Ambientul rustic combinat cu decorul foarte modern şi elegat dă o notă supremă localului care te ajută să descoperi originalitatea stilului de viaţă pur romanesc: bucataria almăjeană, barul şi grădina, toate acestea într-o atmosferă caldă şi relaxantă.
50
Tabel 5.7 Costurile necesare dotării pensiunii cu mobilier interior Material
Cantitate
U.M.
P.U.
Preţ [RON]
Şifoniere
9
buc
500
4500
Mese de 4 persoane
7
buc
350
2450
Mese de 8 persoane
1
buc
550
550
Mese de camera
10
buc
135
1350
Scaune
55
buc
160
8800
Fotolii
4
buc
250
1000
Perdele
31
buc
190
5890
Televizoare
11
buc
1000
11000
Noptiere
18
buc
110
1980
Corpuri de iluminat
30
buc
70
2100
Paturi simple
14
buc
200
2800
Paturi duble
2
buc
450
900
Saltele simple
14
buc
265
3710
Saltele duble
2
buc
410
820
Lenjerie cameră
27
buc
210
5670
Lenjerie de baie
27
buc
35
945
Covoare
13
buc
300
3900
Cuiere
11
buc
150
1650
Minibar apartament
1
buc
560
560
TOTAL DOTĂRI INTERIOARE
60575
Sursa: calculele autorului
g)
Bucătăria
Bucătăria pensiunii „Valea Rudăriei” este echipată corespunzător, pentru a putea îndeplini dorinţele culinare ale clienţilor săi.
51
Tabel 5.8 Costurile necesare dotării bucătăriei Material
Cantitate
U.M.
P.U.
Preţ [RON]
Frigider
2
buc
1500
3000
Congelator
1
buc
1450
1450
Aragaz
2
buc
1600
3200
Cuptor
2
buc
400
800
Hotă
2
buc
180
360
Cuptor microunde
1
buc
250
250
Chiuvetă
2
buc
400
800
Mobilier
3000
Halate
200
Veselă
4000 TOTAL BUCĂTĂRIE
17060
Sursa: calculele autorului
Capacitatea de lucru este asigurată de calitatea aparatelor cu care este dotată şi de priceperea bucătarilor. h) Parcarea Parcarea este realizată din pavele şi are o capacitate de 12 locuri. Pentru agrement, în parcare există un număr de 5 biciclete pentru adulţi şi 5 biciclete pentru copii. Parcarea este luminată pe timp de noapte.
52
Tabel 5.9 Costurile pentru parcare Material
Cantitate
U.M.
P.U.
Preţ [RON]
Pavele
130
mp
40
5200
Nisip
5
tone
50
250
Balast
5
buc
60
300
Biciclete mari
5
buc
300
1500
Biciclete mici
5
buc
200
1000
Suport biciclete
1
buc
500
500
Luminatoare
6
buc
200
1200
100
buc
10
1000
Borduri Manopera
2000 TOTAL PARCARE
12950
Sursa: calculele autorului
5.5.2. Proiectarea unui meniu cu specific almăjean şi analiza unor produse Pentru crearea meniului trebuie să ţinem cont de culoarea foii să nu fie prea încărcată cu desene sau alte culori care nu îşi au rostu iar cel mai important lucru este ca scrisul să fie căt mai citeţ. Cu cât este mai citeţ cu atât clientul se hotăraşte mai repede ce doreşte. Pentru proiectarea unui meniu trebuie să ţinem seama de aspectul lui din exterior căt şi din interior. Pentru client contează foarte mult cum este structurat şi sub ce formă este scris anumite produse, cantitate, denumirea şi gramajul conţinutului.(anexă) Restaurantul beneficiază de anumite produse care provin din propia producţie. Printre acestea se află carnea de pasăre, printre altele şi ouăle care provin de păsările de curte, carnea de iepure care merge foarte bine, iar ca şi carne să nu itam în ultimu rănd de carnea provenită de la bovine. Suficientă carne obţinem de la bovine care pe langa carne mai obţinem şi laptele proaspăt care se serveşte dimineaţa împreună cu păinea de casă facută proaspătă. Din lapte mai obţinem si o cantitate suficient de mare de branză, smăntănă dar şi caşcaval. Pe lăngă lactate şi carne ca şi producţie propie mai avem şi legume care provin din micuţa grădină din care obţinem ardei, castraveţi, roşii, Pe langă producţie propie mai trebuiesc si alte alimente catre trebuie neapărat cumpărate. Printre acestea se află gemul, untul, mierea, măslinele, apa, sucurile, cafeaua, uleiul şi oţetul. 53
Cel mai avantajos produs este laptele provenit de la bovine din care putem obţine mai multe produse lactate care nu mai trebuiesc cumpărate. Pe langă acest produs mai obţinem şi de la păsările de curte care ne dau o cantitate destul de mare de carne şi un număr mare de ouă care pot fi folosite la mic dejun sau la prepararea unor prăjituri specifice zonei. 5.5.3. Propunerea unor modalităţi de agrement şi prezentarea costurilor aferente acestora În ceea ce priveşte oferta turistică propriu-zisă, luând în considerare şi posibilităţile existente în cadrul pensiunii pot fi puse la dispoziţia turiştilor o gamă destul de variată de facilităţi şi programe turistice: - drumeţii montane spre Cheile Rudăriei - asigurarea de ghid turistic din rândul localnicilor - posibilitatea de a participa direct la evenimentele ce animă viaţa satului în diferitele perioade ale anului: ruga, nunţi tradiţionale, manifestări
folclorice (dansuri populare),
sărbătoarea Cornilor, Sărbătoarea liliacului etc. - posibilitatea de a trăi o experienţă inedită: accesul într- o moară pentru a vedea cum se desfăşoară măcinarea porumbului din care ulterior se obţine mălaiul precum şi practica smâlzului (măsuratul oilor). - meniuri tradiţionale româneşti cu accent pe felurile zonei Ţării Almăjului - organizarea de seri tradiţionale în cadrul pensiunii - diferite trasee turistice În jurul pensiunii se află construcţiile, amenajările şi spaţiile aferente destinate locurilor de parcare, spaţii de joacă, un foişor, spaţii verzi şi o mică fermă destinată producţiei proprii.
Foişorul
Foişorul este realizat din lemn şi este destinat relaxării, jocurilor de rummy, cărţi, table, şah sau alte activităţi. Este decorat cu ghivece de flori şi are capacitatea de 30 de locuri la mese.
54
Tabel 5.10 Costurile pentru foişor Material
Cantitate
U.M.
P.U.
Preţ [RON]
150
ml
5
750
Masă lemn
5
buc
250
1250
Băncuţe lemn
10
buc
200
2000
Ghivece cu flori
25
buc
20
500
Structură lemn
Manopera
1500 TOTAL FOIŞOR
6000
Sursa: calculele autorului
Spaţiile de joacă
Pensiunea „Valea Rudăriei” are un spaţiu de joacă destinat copiilor şi unul destinat adulţilor. În spaţiul destinat copiilor, există o groapă cu nisip, un mic tobogan şi un balansoar. În spaţiul destinat adulţilor, există o masă de ping-pong şi un teren de badminton. Tabel 5.11 Costurile pentru spaţiile de joacă Material
Cantitate
U.M.
P.U.
Preţ [RON]
Spaţiu joacă copii
1
buc
2500
2500
Spaţiu joacă adulţi
1
buc
2000
2000
Manopera
1000 TOTAL SPAŢII DE JOACĂ
5500
Sursa: calculele autorului
Spaţiile verzi Tabel 5.12 Costurile pentru spaţiile verzi Material
Cantitate
U.M.
P.U.
Preţ [RON]
Gazon
200
mp
5
1000
Gard viu
200
buc
7
1400
Flori
100
buc
15
1500
Manopera
1000 TOTAL SPAŢII VERZI
4900
Sursa: calculele autorului
55
Pensiunea „Valea Rudăriei” este înconjurată de alei, spaţii verzi, flori, arbuşti specifici zonei şi gazon. Acestea se îmbină cu cadrul ambiental creat de natura din jur. 5.5.4. Descrierea fermei de care dispune pensiunea Ferma a fost realizată cu scopul de aeconomisii o suma de bani dar şi cu scopul de a putea oferii clienţilor anumite produse proaspete provenite din acea zona. Ferma asigura strictu necesar de carne, ouă şi lapte. Animalele care vor fi ăn ferma vor fi doua bovine care ne dau strictul necesar de carne căt şi de lactate. Pe langa bovine se mai afla şi iepuri de la care obţinem carne. Mai avem şi pasarile de curte care ne dau carne şi ouă. Ferma aferentă pensiunii care se află situată la marginea terenului aferent, pentru a îndepărta zgomotul şi mirosul produse de animalele crescute în aceasta. Ferma are o suprafaţă de 70 mp şi este împărţită pe compartimente. Construcţia este realizată din bolţari, cu acoperiş din ţiglă. În fermă se află: bovine, iepuri, păsări de curte. Tabel 5.13 Costurile pentru construirea fermei Material
Cantitate
U.M.
P.U.
Preţ [RON]
Fundaţie
70
mp
80
5600
Bolţari
130
mp
40
5200
Nisip
3
tone
50
150
Ciment
80
sac
20
1600
Tencuială
85
mp
15
1275
Ferestre
8
buc
150
1200
Uşi
3
buc
150
450
100
mp
30
3000
Acoperiş Manopera
2000 TOTAL FERMĂ
20475
Sursa: calculele autorului
56
5.5.5. Cheltuieli totale Pentru ridicarea şi amenajarea pensiunii şi a structurilor aferente, cât şi pentru utilarea lor s-a investit următoarea sumă: Tabel 5.14 Cheltuieli totale Obiectiv
Preţ [RON]
FUNDAŢIE
9470
PEREŢI EXTERIORI
35925
ACOPERIŞ
10778
CONSTRUCŢIE INTERIOR
42180
GRUPURI SANITARE
18246
ÎNCĂLZIRE ŞI AER CONDIŢIONAT
30200
DOTĂRI INTERIOARE
60575
BUCĂTĂRIE
17060
PARCARE
12950
FOIŞOR
6000
SPAŢII DE JOACĂ
5500
SPAŢII VERZI
4900
FERMĂ
20475
TOTAL GENERAL
274259
Sursa: calculele autorului
Evaluarea și înregistrarea în contabilitate a produselor finite (a materiilor prime, mărfurilor, precum și a altor bunuri de natura stocurilor) se poate face și la prețuri standard (prestabilite) pe baza prețurilor medii ale produselor respective, denumite prețuri de înregistrare, cu condiția evidențierii distincte a diferențelor de preț fața de costul de achiziție sau costul de producție. Diferențele de preț astfel stabilite, la intrarea bunurilor respective în patrimoniu, se înregistrează proporțional, atât asupra valorii bunurilor ieșite, cât și asupra stocurilor. Recuperarea investiției după calculele făcute, luând în vedere și prețurile meniului, este estimată a fi între opt și trezeci de ani, funcție de fluxul de clienți.
57
CONCLUZII În urma prezentării tuturor particularităţilor legate de desfăşurarea fenomenului turistic, a resurselor cadrului natural şi antropic, a principalelor detalii privind infrastructura turistică în localitatea Eftimie Murgu, rezultă o serie de concluzii referitoare atât la starea actuală a acestor aspecte cât şi a oportunităţilor de valorificare a potenţialului turistic pe viitor. Astfel, în ceea ce priveşte potenţialul cadrului natural, acesta este unul valoros sub aspect peisagistic, îmbinând forme de relief de tipul masivelor montane, al cheilor şi alte forme carstice de mare atractivitate dintre care pot fi remarcate Cheile Rudăriei, Cascada Bigăr devenite obiect al unor rezervaţii datorită speciilor de floră şi faună cu influenţe mediteraneene cu o diversitate a biotopurile şi al peisajului pe care acestea îl crează. Un alt punct forte al comunei îl reprezintă patrimoniul antropic de natură etnofolclorică, foarte bogat şi conservat în mare parte. Acest patrimoniu se compune dintr-o suită de edificii de tipul Bisericilor, mănăstirilor, al caselor construite în stil tradiţional, dar unicitatea sa constă mai ales în zestrea imaterială formată din obiceiuri ţi tradiţii specifice satului românesc precum şi în trecutul istoric care şi-a pus amprenta mai ales asupra zestrei spirituale prin personalităţile pe care le-a dat. Dintre resursele antropice trebuie menţionat ca fiind deosebit de importantă rezervaţia mulinologică din comuna Eftimie Murgu, care păstrează 22 de mori de apă unicat la nivel naţional ce individualizează şi mai mult zona din punct de vedere turistic. În ceea ce priveşte infrastructura comunei poate fi remarcată lipsa bazelor de cazare, acesta rezumându-se la un singur popas turistic, fapt ce atrage implicit şi o lipsă a fluxurilor turistice. O concluzie generală ce reiese din prezentarea acestui potenţial este slaba lui valorificare sub aspect turistic materializată prin lipsa amenajărilor, a panourilor de informare turistică şi a unei promovări ce pune accent doar pe rezervaţia mulinologică neglijând celelalte elemente de atracţie. Această slabă valorificare determină la rândul său nerealizarea condiţiilor necesare pentru practicarea formelor de turism în funcţie de resursele existente, între care se impune turismul rural şi agroturismul în condiţiile în care regiunea în cauză este un spaţiu rural. Ca forme secundare mai pot fi practicate de asemenea, turismul cultural – religios prin vizitarea bisericilor, a mănăstirii Almăj – Putna, turismul de drumeţii în zona montană înconjurătoare sau turismul în principalele arii protejate. Analizând toate aceste aspecte ale turismului nu doar la nivelul comunei şi la nivelul Văii Almăjului, alături de propunerile şi posibilităţile de dezvoltare pe plan local, judeţean, 58
regional, se observă în primul rând nivelul scăzut al iniţiativelor de susţinere a activităţii turistice şi a măsurilor concrete adoptate în acest sens. Prin urmare se impune ca o măsură fundamentală necesitatea considerării turismului drept activitate care poate să contribuie atât la revitalizarea economică a zonei prin veniturile suplimentare pe care le generează cât şi păstrarea totodată a specificului tradiţional al zonei prin valorificarea turistică a elementelor etnofolclorice de port popular, obiceiuri, manifestări cu caracter popular, activităţi şi meşteşuguri specifice. Aceste iniţiative trebuie să pornească pe plan local prin implicarea autorităţilor publice în luarea măsurilor şi conceperea de proiecte de finanţare, atragerea investitorilor şi fondurilor destinate susţinerii şi realizării acestor proiecte şi informarea populaţiei locale asupra beneficiilor pe care le poate aduce turismul rural. Este necesară de asemenea, colaborarea permanentă în cadrul celor trei nivele: local, judeţean, regional, dată fiind importanţa pe care o are astăzi strategia de dezvoltare globală la nivelul regiunilor şi zonelor.
59
BIBLIOGRAFIE 1. ANDREI, N. – Monografia localităţii Bănia, Editura Timpul, Reşiţa, 2004 2. BIZEREA, M. – Ghidul turistic al judeţului Caraş – Severin, Reşiţa, 1971 3. BODROG-RANCU, Gh. – Istoria Bisericilor ortodoxe din Almăj 4. CSŐSZ I. - Agroturism şi Turism Rural, Editura Mirton, Timişoara, 2007 5. DINU, MIHAELA – Geografia turismului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005 6. DOLÂNGA, N. – Ţara Almăjului, Bucureşti, 2000 7. GAGA, LIDIA – Zona etnografică Almăj, Editura Sport – Turism, București, 1984 8. IORDAN, I. – România, Ghid turistic, Editura Garamond 9. LUCA, S.A. – Repertoriul arheologic al judeţului Caraş – Severin, Editura Economică, Bucureşti, 2004 10. MOGA, T., RĂDULESCU, CARMEN – Dezvoltarea complexă a spaţiului rural, partea I, Editura ASE, Bucureşti, 2004 11. NEGREA, ŞT. – Despre satul Eftimie Murgu, Editura Litera, Bucureşti, 1996 12. NEMIŞ, V. – Din defileul Dunării în Cheile Nerei, Editura Timpul, Reşiţa, 1981 13. OLARU, M. – Valorificarea patrimoniului turistic al aşezărilor rurale din partea de sud-vest a ţării, 2000 14. OANCEA, Z. – Munţii Semenicului şi Aninei, ghid turistic, Editura Sport- Turism, 1990 15. PANDURU, P. – Monografia localităţii Prigor, Editura Timpul, Reşiţa, 2004 16. PETROMAN, I. - Bazele Turismului, Editura Mirton, Timişoara, 2005 17. SCHROTT, L. - Rezervaţia naturală Cheile Nerei în studiu de Geografie a Banatului, vol II, 18. SITARIU, D. – Locuri şi oameni din Ţara Almăjului, Editura Signum, Reşiţa, 2002 19. SITARIU, D. – Satul almăjan – statornicie şi continuitate, Editura Gordian, Timişoara, 2005 20. *** - Ţara Almăjului – Acasă la Rudăreni 21. *** - Ţara Almăjului. Cercetări monografice realizate de echipa Institutului Social Banat – Crişana în anul 1939. Ediţie îngrijită de Ion Marin Almăjan, Editura Mirton, Timişoara, 2003 22. *** - Planul Urbanistic General al comunei Bozovici, august 2000 23. *** - Planul Urbanistic General al comunei Eftimie Murgu
60
24. *** - Programul Operaţional Regional 2007 – 2013. Axa prioritară 4: Dezvoltarea turismului regional şi local 25. *** - Consiliul Judeţean Caraş – Severin – Serviciul Promovare Turism 26. *** - www.almajana.wordpress.com – revista almăjană, ediţia on-line 27. *** - www.antrec.ro 28. *** - www.bania.cs.ro 29. *** - www.cheilenerei-beusnita.ro 30. *** - www.cjcs.ro 31. *** - www.exploratorii.ro 32. *** - www.karpatenwilli.com 33. *** - www.wikipedia.org/rudaria
61
