#re"erat#ro
Chirita in provintie Vasile Vasile Alecsandri (1818-l890), personalitate marcanta a pasoptismului, se simte dator sa contribuie la construirea politica, morala si intelectuala a Principatelor Romane si considera ca spectacolul teatral atrae publicul mult mai usor decat lectura, deoarece transmite mesa!ul in chip nemi!locit si poate "i ast"el un mi!loc e"icient de indreptare a moravurilor societatii si de implinire a idealurilor nationale si democratice ale epocii# in cei $% de ani in care a scris scris piese de teatru, adica intre intre 18$0, cand s-a !ucat &'armaonul din arlau & si 188%, cand a "ost "ost de"initivata drama &*diu &, a abordat cele mai variate variate specii dramatice+ cantecele comice, "arse, vodeluri, "eerii, operete, comedii, drame etc# Ciclul de comedii comedii cunoscut sub sub numele &Chiritele & este alcatuit din patru piese+ &Chirita in asi sau oua "ete "ete s-o neneaca & (18.0), &Chirita in prontie & (18./), &Cucoana Chirita in voia! & (18%), subintitulata subintitulata &cinticel comic & si &Chirita in balon Comedia &Chirita in asi &, subintitulata de Va Vasile Alecsandri Alecsandri &oua "ete s-o neneaca & (18.0) are ca tema demascarea de mascarea parvenitismului si a snobismului coanei Chirita, sosita la asi, din proncie, ca sa-si marite cele doua dou a "ete, Aristita Aristita si Calipsita, cu niste barbati mai de soi decat cei locali, care erau &rosi in cea"a si morocanoi morocanoi in capitala oldovei ea este escrocata de doi sarlatani, cu nume suestive, 2ondici si Punescu# Acestia stiu sa pro"ite de snobismul si de structura ei de pronciala parvenita si sunt ata sa dena multmultravnitii ineri, dar sunt demascati la timp si arestati de serdarul Cuculet# 3riori 2aroi soseste si el la asi, ca sa-si recuperee nevasta si pe cele doua "iice care umblau dupa &cai pe pareti & si ast"el piesa are un "inal "ericit# Comedia &Chirita in prontie & de Vas Vasile ile Alecsandri Alecsandri este continuarea &Chiritei in asi &, din care caua "usese intitulata, intitulata, initial, &inturnarea cucoanei Chirita &, si a avut premiera in mai 18./# Piesa, denumita de dramatur &comedie cu cantice &, este structurata structurata in doua acte, "iecare dintre ele "iind alcatuit din mai multe scene# & Persona!ele piesei, numite de catre autor &persoane &, sunt mentionate cu numele si statutul social pe care il are "iecare in cadrul comediei# Perspectiva spatiala este reala reala si deschisa, "iind "iind preciata de catre autor, &a mosia 2aroieni & si &intr-un tar din tinut tinut &, iar timpul in care se petrec intamplarile este plasat in prima !umatate a secolului al 4l4-lea# Relatiile Relatiile temporale sunt in cea mai mare parte cronoloice, adica preentate in ordinea derularii evenimentelor, iar in cateva situatii perspectiva temporala este discontinua, remarcandu-se alternanta temporala a intamplarilor, prin "lashbac5# 6emni"icatia titlului# &Chirita in provintie provintie & ilustreaa statutul real al eroinei principale, acela de pronciala, suerand in acelasi timp parvenitismul si snobismul ei de a respine cu toata "orta aceasta situatie pe care o considera deradanta si straduindu-se sa impuna in proncie moda oraseneasca de d e la asi ori Paris# 7ema# 7ema# &Chirita in prontie & este o comedie realista de moravuri sociale, ilustrand ilustrand contrastul dintre esenta si aparenta prin care sunt construite persona!ele apartinand micii boierimi rurale, care, inculte, vulare si corupte, vor sa para aristocrati cultivati cultivati si
emancipati# Con"lictul dramatic este repreentat de incrancenarea cu care Chirita se impotriveste, din motive meschine si rautacioase, casatoriei dintre uluta si eonas, doi tineri care se iubesc si care trium"a in "inalul comediei# Piesa, structurata in doua acte, are ca tema satiriarea parvenitismului si a snobismului epocii, a stalcirii limbii romane, precum si demascarea abuurilor si coruptiei din Administratia statului# in te:tul piesei sunt presarate cuplete pe care le canta, in anumite momente, persona!ele comediei, cu scopul de a accentua o situatie, o trasatura caracteriala sau un aspect social si care con"era comediei dinamism si veselie# Actiunea comediei se petrece dupa evenimentele revolutiei de la 18$8, cand mica boierime era dornica de parvenire, straduindu-se din rasputeri sa se comporte la 2aroieni dupa moda de la asi si Paris# Actul se petrece la mosia Chiritei din 2aroieni# inceputul piesei ilustreaa ridicolul inovatiilor mondene in"aptuite la 2aroieni sub indrumarile Chiritei, care isi maritase cele doua "ete si aeum se ocupa de educatia meinului, 3ulita, de 1$ ani# Prost si ras"atat, el ia lectii de "rancea cu &monsiu 6arla &, nume suestiv in limba romana pentru trasatura dominanta a persona!ului, aceea de &sarlatan &, de &lenes &, provenind, "ara indoiala din "rantuescul Charles# Chirita are & scopuri precise+ sa-si vada sotul ispravnic si pe 3ulita casatorit cu uluta, pupila ei, care era or"ana dar mostenitoarea unei importante averi# ;a este connsa ca i se cune o rasplata pentru spaima pe care o traise in timpul Revolutiei de la 18$8, &umneau stie cate-am patimit la $8 Asemenea lui Aamita andanache din mai taria comedie a lui Caraiale, "emeia socoteste ca, pentru aceste &merite &, trebuie ca 2aroi sa a!una ispravnic+ &oara si el are drituri (drepturi-<#<#) ca patriot c-a patimit =u-i , acu, care de care are pretentii sa intre in slu!ba sub cuvant ca i-o "ost "rica la $8> elbet? (las @pe mine?-<#<#) daca-i pe-aceea ap oi si noi avem temeiuri Ada-ti aminte ce roaa-l apucasa pe 2aroi ca stria si pin somn c-o venit avera Chirita, ada sa se comporte dupa moda de la asi, "umeaa, calareste in costum de amaoana, desi &hurduca si loaba asta, ca m-o apucat de vro sapte ori suhitu pan-acu e alt"el, intreaa v!ata a Chiritei se deruleaa sub comanda modei, dea dupa care se conduce constituie un laitmotiv in piesa+ &d-apoi da?daca-i moda &, &daca-i moda si daca-mi place Cu toate ca este nerabdatoare sa a"le vesti de la sotul ei, plecat la asi sa obtina un post de ispravnic (dreator care raspundea de indeplinirea poruncilor domnesti, conducator al unui !udet sau tinut-n#n#), ea re"ua sa citeasca &ravasul & pentru ca nu este adus &dupa moda & si-i pretinde aratului on sa puna pe &taler & un &sarvet & si &ravasu pe sarvet 2ietul taran nu intelee &protocolul & si asaa ravasul si servetul sub tava, spre indinarea Chiritei# in biletul trimis, 3riore 2aroi ii spune ca &s-a ispravnicit & si o cheama deraba pe Chirita in tar &cu toata ospodaria si cu tot neamul &, atraandu-i atentia sa nu uite &curcanul cel batran & pe care o sa-l puna &in slu!ba Chirita este "ericita ca a a!uns ispravniceasa &cu !andari la poarta si-n coada? & si seaa sa &duree & un voia! la Paris, in &tara nemteasca uluta, o tanara de 1. ani, ramasa or"ana in urma cu trei ani, se a"la "rv ri!a cucoanei Chirita, care intentioneaa sa o marite cu 3ulita, deoarece "ata &are astre buna ;a este insa indraostita de eonas, un prieten din copilarie, tanar intelient si cinstit, cu un acut simt al umorului, care stie sa imbine !udecata sanatoasa cu luma bu"ona# eonas soseste la 2aroieni tocmai in iuresul provocat de 3ulita, care incalecase "ara voia &nineacai & si tot satul, in "runte cu ea, alera sa-l prinda# 2aiatul su"era o teribila &trantition & si, dupa
ce-si rene din spaima, Chirita il aluna pe eonas, care insa o prene+ &de ai inainte te asteapta la toate sotiile din partea mea 'inalul actului in"atiseaa plecarea trium"ala spre ispravnicie a Chiritei, care tine in brate curcanul cel batran, "iind insotita de 3ulita, uluta si &monsiu 6arla &, cu totii urmati de !andarmii &cu sabiile scoase ;ste un entuiasm eneral, Chirita e:clama cu avant+ &nous lavons le baril spalam putina B =ous disons comme ca en moldave Actiunea actului al -lea se des"asoara in salonul Chiritei dintr-un &tar din tinut &, unde ea aplica si impune mai abitir moda# 2aroi se e ca+l stran hainele pe care nevasta-sa il oblia sa le poarte, este neca!it ca ea nu mai vrea sa "aca dulceturi si coonac, nu mai catadicseste sa se ocupe de ospodarie# 2aroi este nemultumit si de cheltuielile "ara masura pe care le "ace nevasta pe numeroase rochii si straie cu "ir# ndi"erenta la eprosurile sotului, Chirita este preocupata de petrecerea pe care o oranieaa in cinstea loodnei dintre uluta si 3ulita, cu toate ca baiatul este prea tanar iar "ata &are toane de nebunie & si &ii cam lipsata &, insa nu-si permite sa piarda &astrea ulutai de la mana 7otodata, este nerabdatoare sa plece la Paris, andindu-se cu satis"actie anticipata la e"ectul &ce-oi sa "ac la Paris ca ispravniceasa @ Reapare eonas care, ca sa se rabune pentru ca "usese alunat si ca sa "ie aproape de uluta, se dehieaa in o"iter, purtand niste &musteti mincinoase Prin uiprouo (cprocvo - situatie comica prin care un persona! este con"undat cu altul, reultand o serie de incurcaturi-##), se distine comportamentul ridicol al eroinei, care il ia pe &o"iterul & eonas drept un admirator in"ocat# ;l ii "ace curte Chintei si-i cere portretul ca dovad a a iubirii ce i-o poarta, amenintand-o ca se impusca daca-l re"ua, dar pistolul cu care o sperie este de ciocolata# 3ulita il surprinde pe eonas sarutand-o pe uluta si-l provoaca la duel, spre disperarea Chiritei care-l recunoaste pe &curtean & si-l aluna din nou# Pentru a scapa de loodna cu 3ulita, uluta se pre"ace nebuna, tremura si da continuu din cap, vorbeste incoerent si dene aresiva cu 3ulita+ &Vina-ncoace sa te musc sa te mananc eonas apare travestit in &bricicar & (briscar, itiu-n##) si ne in audienta la ispravnic insa "ara plocon, de aceea aratul on ii &nde & curcanul cel batran, pe care tanarul sa-l lase la ispravnicie# Curcanul "usese vandut &de .D de ori pe la impricinati, si o slu!it pana-acum de .D de ori ca pesches &, ori de cate ori petitionarul venea la 2aroi cu mainile oale# Recomandandu-se Piciu bricicariul, eonas este recunoscut de Chirita, dar cura!os si cinstit, tanarul ameninta cu demascarea "aptelor de coruptie, londu-i peste picioare cu biciusca# usa"irii sositi cu prile!ul loodnei dintre 3ulita si uluta sarbatoresc totodata si pasaportul Chiritei, care-i "usese adus de &monsiu 6arla & de la asi si in care ea declarase titlul de &baroana &, !usti"icandu-si minciuna prin acelasi sloan+ &e ce nu> daca-i moda> ehiat pentru a treia oara, eonas se da drept actrita si sora acestuia# uluta se pre"ace nebuna si, in cria "iind, doreste sa se marite cu actrita, &ca de nu nebunesc? 6arl ii s"atuieste sa n-o contraica si s-o loodeasca pe uluta Cu &madama &, apoi "ac schimb de inele# eonas isi devaluie identitatea, il anunta pe 2aroi ca a "ost numit ispravnic in locul sau si-i preinta acestuia demiterea din "unctie# Chirita se intristeaa ca pierde &bunatate de astre &, dar santa!ata de eonas ca arata portretul lui 2aroi, este de acord cu casatoria celor doi tineri, ba, mai mult accepta sa "ie nuni mari la nunta# 'inalul piesei edentiaa o idee de natura "iloo"ica, aceea a lumii ca teatru, in care oamenii sunt actori+ &Apoi nu stii ca lumea-i un teatru plin de comedieni> & (eonas),
idee reiterata prin cupletele care se canta de catre toti cei preenti pe scena, in timp ce &Cortina cade # Comedia are, asadar, un "inal "ericit, binele trium"a, iar pedepsirea binemeritata a persona!elor neative nu atine "orme atat de rave incat sa produca nenorociri ori sa impiedice impacarea "inala# Comicul este creat prin contrastul dintre estenta si aparenta, adica situatiile stau cu totul alt"el decat vor sa para, iar persona!ele , Chirita in special, se straduiesc sa se comporte di"erit "ata de "elul lor de a "i-si a andi# Principalul mod de realiare a comicului in aceasta piesa este inprououl (se pronunta cprocvo), adica incurcatura comica produsa de "aptul ca un persona! este luat drept altul# 6ursele comicului in piesa &Chirita in prontie & sunt variate, Alecsandri apeland la comicul de situatie, comicul de caracter, comicul de nume si comicul de limba!# 6ituatiile comice sunt numeroase+ aparitia pe scena a Chiritei calare si e"ortul sertorilor de o da !os de pe calE travestirile lui eonasE nebunia pre"acuta a uluteiE nderea perpetua a curcanului etc# Comicul de limba! reiese, in principal, din stalcirea limbii romane si a limbii "rancee prin+ Comicul de nume se mani"esta prin diminutivele eonas, uluta, 3ulita sau prin de"ormarea numelor unor persona!e, cum este &monsiu 6arla &, in loc de &monsieur Charles Pompiliu areea a"irma ca persona!ele au "ost totusi salvate de scandaluri si de a "i demascate pentru tare morale condamnabile in societate# a un moment dat, Chirita a "ost in &pericol de a-si pierde &onoarea de "amilista &, dar Alecsandri diri!eaa "irul situatiilor ast"el incat "emeia este salvata de a deveni adulterina# e alt"el, &happF-endul cu 2aroi si Chirita nuni, prin constranere e adevarat, ai lui eonas si ulutei e semni"icativ pentru caracterul umoristic si mai putin satiric al piesei, pentru caracterul idilic al lumii lui Alecsandri Caracteriarea persona!elor Chirita 2aroi este persona!ul principal si eponim (care da nu mele operei-#G#) al comediei, sotia lui 3riore 2aroi si mama a trei copii+ Aristita, Calipsita si 3ulita# intreaa piesa se concentreaa in !urul protaonistei, o mosiereasa de la tara, inculta si rosolana, care doreste sa para o aristocrata educata, cu preocupari mondene si vorbitoare de limba "rancea# Persona!ul dene comic tocmai prin acest contrast intre esenta si aparenta, intre ce este de "apt Chirita si impresia pe care vrea s-o lase celorlalti# 7rasaturile de caracter ale eroinei reies, in mod indirect, din atitudinile si vorbele ei, d in relatia cu celelalte persona!e si in mod direct din didascaliile dramaturului sau din opiniile altor persona!e# Coana Chirita se in"atiseaa in mai multe ipostae# ai intai, Chirita este o pronciala de o mitocanie desavarsita, dornica sa-si insuseasca bunele maniere ale saloanelor pariiene, de aceea ea &trae tiutiun &, e &armaoana &, cocheteaa cu barbatii, oblia aratul sa-i aduca ravasul de la 2aroi pe taler cu servetel, ana!eaa pro"esor de "rancea pentru 3ulita, ea insasi vorbeste o "rancea moldoveneasca - &nous disons corame sa en moldave & ( &asa icem noi in moldoveneasca &)# asa nu trebuie sa "ie serta inainte de ora . pentru ca &Asa-i moda la les Ca orice &cucoana & inasa si delicata, trebuie sa para sensibila, de aceea lesina ca sa produca impresie si trebuie a!utata cu saruri, ca sa-si
rena# Aceste atitudini edentiaa indirect, cu mare "orta de suestie snobismul si parvenitismul Chiritei, trasaturi care o de"inesc# in atitudinea si mentalitatea eroinei reiese, indirect, o alta ipostaa a Chiritei, aceea de boieroaica de nivel mediu, ahtiata dupa ranuri sociale, de aceea isi doreste "oarte mult sa a!una ispravniceasa+ &Ah? cumnataca, sa ma "ac ispravniceasa? alta nu doresc pe lume? spravniceasa cu !andari la poarta si-n coada? ominata de dorinte ariste, isi trece in pasaport un "als titlu de noblete, &baroana &, "apt ce-i mira pe musa"iri, carora le raspunde cu invariabila dea+ &e ce nu> daca-i moda Alt"el, Chirita isi ocaraste sluile intr-un limba! vular, de mahala, care contrasteaa "larant cu pretentiile ei, de ispravniceasa mondena+ &7ast, betilor? &E &Auai, toparlanii? &E &A"ara, mo!acilor, ca va stiu eu de mult ca sunteti buni de ura si rai de lucru &E &2ata-te cucu, manosatule? Chirita este la varsta critica, ridicola prin "aptul ca e mare amatoare de aventuri amoroase, trasaturi ce reies indirect din cantecelul prin care isi e:prima emotiile starnite de curtea pe care i-o "ace &motpanu & (berbant, usuratic, a"emeiat-) de eonas+ &ata-l, valeu?H 'ara sa vreuH 6amt acum, au,H Ca ma rosesc?H ii de "urnici,H e tricolici,H e va"coliciH Vai? ma muncesc? in didascaliile autorului reies, directHindirect comportamentul carahios al eroinei, esturile voit cochete si penibile mani"estate in dialoul cu &o"iterul & eonas+ &Chirita (cochetand)E (coborandochii si traandu-si mana)E (cupudoare)E (cu draoste) Chirita este, totodata, o mama lipsita de responsabilitate, care nu stie sa-si educe copin, deradandu-le personalitatea printr-un ras"at ridicol si cu totul deplasat# 6uper"icialitatea prind educatia si instructia lui 3ulita reiese, indirect, din didascalii si din vorbele eroinei# a inceputul piesei, atunci cand taranii n la Chirita sa-l reclame pe 3ulita ca a &vanat & un tel, ca a dat "oc bordeiului &cu ciubucu cel de hartie &, ca tine calea "etelor din sat, Chirita reactioneaa cu olenta si-i ameninta &("urioasa) &, @ @ & @(amenintandtaranii cu cravasa)+ 7aca-va ura, mo!icilor? &E &Cu biciul pe spateH V-oi da?H V-oi da eu dreptateH Asa? imba!ul Chiritei este ilustrativ pentru caracterul super"icial, pentru spoiala de cultura si pentru snobismul ei# Cucoana Chirita amesteca limba neaos moldoveneasca, plina de savoare - sasa, cumnataca, o asi, bucataca taieta, rosaie - cu "rantuisme - uvra!, musiu, desir, bontonuri - si cu e:presii populare - &ma munceste cuetul &, &nu dau tatarii Chirita vorbeste o limba "rancea ridicola, traducand din romaneste cuvant cu cuvant e:presii care in limba "rancea au alt sens ori nu e:ista deloc (decalcuri)# Ast"el, pentru toba de sectiune, ea spune &un tambour d @instruction &, sau pentru "lori de cuc, &"leurs de coucoii &, pentru a spala putina, &laver le baril & ori pentru a vorbi ca apa, &parler comme l @eau & etc# Chirita este un persona! caricatural, dar simpatic prin "irea volubila, prin aitatia ei ridicola de a parea o pariianca, prin snobismul ei ostentativ# in "ond, Chirita este o autodidacta, invatase limba "rancea de una sinura, asa cum, de alt"el, marturiseste+ &! @ai apprendre toute seulette "ransais pre leea mea ;a creeaa cunte proprii, rostind &apprendre in loc de &appris & si &toute seulette & in lpc de &toute seule &, "orma &seulette & "iind &o "oarte nostima "ormula de autotandrete+ sinurica, vrea sa spuna eroina & (Pompiliu areea)# in punct de vedere al portretului "iic, Chirita este, in montarile spectacolelor si in iunea reiorilor, o "emeie batrana si rasa# 3eore Calinescu o caracterieaa ast"el+ &Chirita e o cocheta batrana, dar si o mama buna, o burhea cu dor de parvenire, dar si o intelienta deschisa pentru ideea de prores, o bon!urista Autorul nu da nicio in"ormatie despre varsta eroinei, cu e:ceptia raspunsului pe care Chirita i-l da lui eonas,
atunci cand acesta o !ineste spunandu-i ca este de pe vremea lui Papura Voda+ &inciuni spui ca tocmai ieri am implinit . de ani 7anarul o persi"leaa malitios, &. "ara mercuri, "ara neri si "ara sambete &, iar alta data ii spune &baba stracheta Pompiliu areea analieaa impre!urarile si situatiile care ar putea identi"ica varsta eroinei+ &Chirita, in
Alecsandri se cune apreciat si ca un puternic stimulent pentru creatia dramatica ulterioara# B 7otalitatea creatiei dramatice a lui Alecsandri ni se in"atiseaa, dupa peste un veac, de la aparitie, ca o roca imensa si eneroasa din care s-au it diademele ulterioare ale dramaturiei nationale# & (Pompiliu areea)
Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate