CLUJ

Universitatea Româno-Americană Facultatea de Economia Turismului Intern şi International

PROIECT LA ECONOMIA TURISMULUI PREZENTAT DE: CONSTANTIN ALEXANDRA VĂCĂRELU ELENA –ADRIANA ANUL II,SERIA C, GRUPA 533

CAPITOLUL I

PREZENTAREA ZONEI Judeţul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate judeţe ale României. Potenţialul său economic este dat de resursele locale, tradiţia şi experienţa de durată în majoritatea sectoarelor. Importantă este şi poziţia sa de lider al comerţului în Transilvania, datorită aşezării sale favorabile, la intersecţia rutelor comerciale importante care leagă Europa Centrală de zona Balcanilor. Judeţul Cluj cuprinde cinci municipii: Cluj - Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii şi Gherla, un oraş - Huedin, 75 comune şi 420 de sate. 1.1. AŞEZARE Judeţul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a ţării, între paralelele de 47°28'44" în nord şi 46°24'47" în sud, respectiv meridianele de 23°39'22" în vest şi 24°13'46" în est. Se întinde pe o suprafaţă de 6674 kmp desfăşurată în zona de contact a trei unităţi naturale rerezentative : Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Cîmpia Transilvaniei şi se învecinează la nord-est cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la est cu judeţul Mureş, la sud cu judeţul Alba, iar la vest cu judeţele Bihor şi Sălaj.Relieful este predominant deluros şi muntos, altitudinile maxime înregistrîndu-se în masivele Vlădeasa 1842 m şi Muntele Mare 1826 m , iar altitudinea minimă la ieşirea Someşului din judeţ 227m. Reţeaua hidrografică este reprezentată de rîurile: Someşul Mic inclus aproape integral în cuprinsul judeţului, Crişul Repede şi Arieşul inferior, lacuri naturale şi iazuri ( Cătina Popii I şi Popii II, Geaca, Ţaga etc.) şi de lacurile de interes hidroenergetic : Beliş-Fîntînele, Tarniţa şi Gilău.Apele de adîncime sunt mai slab reprezentate şi se caracterizează prin mineralizare ridicată. Izvoare minerale sulfatate, calcice, clorosodice, relativ bogate, se găsesc la Dezmir, Cojocna, Gădălin, Sic, Gherla, Leghia, Someşeni, Turda etc. Prin poziţia sa, judeţul Cluj beneficiază de un climat continental moderat.În sectorul muntos (masivele Vlădeasa şi Muntele Mare), mediile anuale ale temperaturii

2

aerului sunt de 2° C, iar în restul teritoriului de 6° C. Amplitudinile termice anuale au valori cuprinse între 17 - 19 ° C în zona montană şi cresc la 23-25 ° C în regiunile deluroase, de podiş şi cîmpie.Precipitaţiile se repartizează inegal, cu cantităţi minime în zona Turda - Cîmpia Turzii (cca 550 mm) şi maxime în masivul Vlădeasa (cca 1400 mm).În medie, valorile anuale ale precipitaţiilor ajung la 600 - 650 mm în Cîmpia Transilvaniei, 650 - 700 mm în podişul Someşan şi peste 900 - 1000 mm în zonele muntoase.Reşedinţa judeţului este municipiul Cluj-Napoca (al cincilea municipiu mare al ţării). Judeţul cuprinde 5 municipii, 1 oraş şi 75 comune cu 420 sate. În ceea ce priveşte populaţia la 1 iulie 2003 judeţul Cluj avea o populaţie stabilă de 684383 locuitori din care 331681 de sex masculin ( 48,5% ) şi 352702 de sex feminin ( 51,5% ). Raportată la suprafaţa teritoriului, rezultă o densitate de 102,5 locuitori pe 1 kmp.

1.2. ACCESIBILITATEA

Municipiul are acces direct la magistralele feroviare şi rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele oraşe ale ţări şi centrele regionale, atât pentru călători cât şi pentru marfă.Cluj-Napoca este traversat de drumul european E 60 (Bucureşti - Oradea - Budapesta - Viena). Totuşi, lipsa legăturilor rutiere cu Coridorul 4 European (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-Mureş - Braşov - Bucureşti - Constanţa) împiedică intrarea oraşului în circuitul european. De asemenea, lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a ţării (Coridorul 9 European) privează Clujul de legăturile necesare cu aria sa de influenţă economică. Abundenţa fluxului de tranzit şi transport de marfă, coroborată cu lipsa unei şosele de centură adecvate, augumentează traficul intern, perturbând circulaţia în municipiu şi ridicând gradul de poluare. Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate oraşele principalele din România, întreţinute de compania naţională de transport feroviar de

3

călători, CFR. Concomitent, există şi două trenuri internaţionale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona şi Ady

Endre).

Gara

Centrală

asigură

transportul

feroviar

spre Bucureşti şi multe alte oraşe principale româneşti, prin linii Intercity şi Săgeata Albastră. Se poate menţiona că în anul 2007 prin gara oraşului au trecut 8 milioane pasageri. Oraşul dispune şi de două gări secundare, Gara Mică Cluj-Napoca (situată în imediata apropiere a Gării Centrale) şi Cluj-Napoca Est.Clujul este deservit de un aeroport internaţional, Someşeni, amplasat în partea estică a oraşului, între strada Traian Vuia şi albia râului Someşul Mic (la 6 km distanţă de centrul oraşului). Aeroportul asigură anual un trafic de aproximativ 250 000 de pasageri, din care două treimi pe cursele internaţionale. Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipaţi cu facilităţi moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul în comun se realizează pe 342 km din reţeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii autobuz, troleibuz şi tramvai (v. situl regiei de transport în comun). Sistemul de taximetrie se dovedeşte a fi de asemenea foarte performant.În 2004 au început lucrările

la

o

nouă

autostradă,

pe

ruta Bucureşti - Braşov -

Cluj-Napoca

- Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii Europene. În zona municipiului, autostrada se plasează pe traseul Mihai Viteazu - Ciurila - Petreşti, urmând să se racordeze la DN1 în localitatea Gilău, la 15 km vest de Cluj-Napoca. În 2005, lucrările la Autostrada Transilvania au fost sistate din lipsă de finanţare din partea Guvernului, însă au fost reluate începând cu aprilie 2006 odată cu resemnarea contractului întreGuvernul României şi compania americană Bechtel. În perioada imediat următoare, se prevede realizarea unei centuri ocolitoare a oraşului, cu rolurile de a decongestiona traficul din centrul oraşului şi a preîntâmpina accidentele care au loc pe Calea Turzii. Anual, pe Calea Turzii, o arteră în pantă care traversează dealul Feleacului, se produce un număr foarte mare de accidente soldate cu morţi şi răniţi, în special pe

4

tronsonul cunoscut sub numele de „Curba Morţii”.În anul 2007 Bulevardul 21 Decembrie a fost prevăzut cu prima bandă specială pentru biciclete.

1.3. CADRUL NATURAL Eterogenitatea cadrului natural ce se remarcă printr-un peisaj pitoresc la care se adaugă vestigii istorice evocatoare ale unor momente din trecutul ţării noastre, numeroase monumente de artă şi elemente etnografice şi folclorice originale fac din teritoriul judeţului Cluj un centru de mare atractivitate turistică, pe plan intern şi internaţional. Potenţialul turistic se reflectă în condiţiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea unei game variate de forme : drumeţie, alpinism, turism auto, sporturi de iarnă şi de vară, odihna de scurtă şi lungă durată, tabere de copii şi tineret, tratament balnear etc. Dintre zonele şi obiectivele de mare atractivitate turistică trebuie menţionate : ♦Vlădeasa şi Muntele Mare care se impun prin masivitatea reliefului, extensiunea pădurilor de răşinoase, aer ozonat, strat de zăpadă apreciabil şi de durată, favorabilă sporturilor de iarnă; ♦Munţii Trascăului- deosebit de spectaculoşi datorită formelor de relief modelate în calcare, pe o arie relativ restrînsă putând fi întâlnite patru sectoare de chei (Cheile Turzii, Turenilor, Borzeştilor şi Colţeştilor), defilee, stânci impozante, pereţi de calcare, peşteri etc.; ♦Muntele Băişorii- zona ce se remarcă prin peisaje de excepţionala frumuseţe căutată vara de amatorii de vânat şi pescuit şi iarna de cei ai sportului alb; ♦Zona Gilău - Tarniţa, care oferă condiţii deosebite pentru agrement la sfârşit de săptămână; ♦Zona Beliş - Fântânele situată pe malul stâng al lacului de acumulare, pretabilă pentru agrement şi practicarea de sporturi nautice.

5

Staţiunile balneoclimaterice prezintă, în general, interes doar la nivel local, însă Băile Someşeni, Cojocna, Băiţa, Turda şi Ocna Dejului, cu proprietăţi terapeutice deosebite, justifică eforturi pentru modernizarea şi lărgirea amenajărilor, care pot extinde aria de interes dincolo de limitele judeţului. Transformarea turismului într-o activitate de tip industrial, care să ridice la adevărata valoare importantul potenţial de care judeţul Cluj dispune, cu profitabilitate atât pentru ofertanţi cât şi pentru tot mai numeroşi beneficiari, obligă la schimbări de mentalitate, stimularea pe multiple căi a iniţiativei private, responsabilitate din partea organelor cu atribuţiuni de decizie, care să conştientizeze inepuizabila sursă de venit a acestei activităţi, reorganizarea şi modernizarea amenajărilor turistice şi o susţinută campanie publicitară atît în ţară cât şi peste hotare.

1.4. CADRUL SOCIO-ECONOMIC

Clujul face parte din categoria judeţelor cu o economie complexă şi diversificată, cu ponderi importante în economia naţională, fiind din acest punct de vedere cel mai important centru administrativ - teritorial din nord - vestul ţării. Economia judeţului Cluj a avut şi are la bază bogatele resurse materiale, poziţia geografică avantajoasă, cu posibilităţi facile de comunicaţie pe căile feroviare şi rutiere, rezerve importante de forţă de muncă de înaltă calificare şi cu tradiţie în numeroase domenii, capacitate deosebită de adaptare la cerinţele pieţei concurenţiale, datorită puternicelor centre de şcolarizare la toate nivelurile cît şi a celor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică de care dispune. Judeţul Cluj dispune de bogate şi variate resurse naturale. Minereurile de fier au intrat în circuitul economic din anul 1962, prin exploatările de la Căpuşul Mic şi Băişoara, fiind efectuate pe parcurs şi o serie de prospecţiuni geologice la Vlaha, Săvădisla şi Cacova Ierii. Combustibilii minerali sunt reprezentaţi

6

prin cărbunii bruni exploataţi în zona Ticu-Dîncu-Băgara şi turbă, exploatată în sectorul Călaţele şi Căpăţâna. Există, de asemenea, un dom gazeifer la Puini în Câmpia Transilvaniei. Pe lângă minereuri de fier şi combustibili minerali, există în judeţ, o gamă variată de minerale utile şi roci, între care: cuarţ în Muntele Mare şi în perimetrul localităţii Someşul Rece (unde se găseşte şi feldspat), dacite şi andezite în masivul Vlădeasa şi în Morlaca, Bologa, Poieni, Săcuieu, Stolna şi Iara, granite în masivul Muntele Mare, calcare şi dolomite utilizate pentru fabricarea lianţilor,exploatate la Sănduleşti, Tureni, Surduc, Buru,Poieni etc., tufuri calcaroase de buna calitate cu cariere la Tioc-Corneşti, nisipuri caoline la Popeşti, Topa, Băgara, Gîrbau etc., sare, cu însemnate rezerve la Ocna Dejului, Turda, Cojocna, Sic, Nires, balastiere pe Someşul Mic la Gilău, Floreşti şi pe Arieşul inferior. În structura activităţilor economice, locul preponderent îl ocupă industria prelucrătoare în cadrul căreia sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel naţional. Este ilustrativ de menţionat că peste 25,1 % din populaţia ocupată îşi desfaşoară activitatea în subramurile industriale. Condiţiile pedo-climatice specifice au favorizat şi dezvoltarea agriculturii, a doua ramură ca pondere în economia judeţului, în cadrul acesteia un rol important revenind zootehniei. Pe terenurile în pantă pe parcursul anilor, au fost create numeroase livezi cu pomi fructiferi valoroşi, îndeosebi în partea centrală, de nord şi nord-est a judeţului, pe dealurile din zona municipiului Cluj, Baciu, Apahida, Dej, Căşei, Cîţcău, Mica etc. Materialele de construcţie existente în stare naturală cît şi cele rezultate din prelucrarea industrială, au favorizat dezvoltarea unei reprezentative ramuri de profil, respectiv activitatea de construcţii.Fondul forestier inclusiv suprafeţele cu vegetaţie forestieră care acoperă o suprafaţă de 170238 ha (25,5% din suprafaţa judeţului) a fost şi este organic conectat la dezvoltarea mai multor ramuri economice, îndeosebi a industriei şi construcţiilor. În context este de relevat şi existenţa unui bogat şi variat potenţial turistic, cu precădere în zona munţilor Apuseni, cu posibilităţi reale de

7

amplificare a activităţilor din acest domeniu, în cadrul procesului de restructurare şi privatizare a economiei judeţului. Judeţul Cluj este unul din cele mai importante centre ale ţării nu numai în privinţa învăţămîntului ci şi în cea a vieţii culturale şi artistice. Reşedinţa judeţului, municipiul Cluj-Napoca este o adevărată cetate culturală cu prestigiu recunoscut şi peste hotarele ţării. Aici funcţionează o filială a Academiei Române, filiale ale uniunilor de scriitori, compozitori şi artisti plastici, Teatrul Naţional şi Opera Romînă de Stat, Teatrul Maghiar şi Opera Maghiară de Stat, Teatrul de păpuşi cu secţii în limba romînă şi maghiară, Filarmonica de Stat, care are şi o secţie de muzică populară, studiouri teritoriale ale Societăţilor Naţionale de Radio şi Televiziune, posturi private de radio şi televiziune prin cablu, Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie, Muzeul Zoologic, Muzeul Etnografic al Transilvaniei cu o secţie în aer liber, muzee care, prin numărul impresionant de exponate, reprezintă cultura materială şi spirituală a populaţiei romîne şi a etniilor conlocuitoare din Transilvania făurită şi trăită de-a lungul secolelor de viaţă comună.

1.5. RESURSE TURISTICE LĂCAŞURI DE CULT: În Cluj-Napoca se găsesc o serie de lăcaşuri de cult reprezentative, cum ar fi: 

Biserica Bob



Biserica Evanghelică-Luterană



Biserica Franciscană



Biserica Ortodoxă din Deal



Biserica Piariştilor



Biserica Reformată



Biserica Calvaria



Biserica Sf. Petru şi Pavel



Biserica Sfântul Mihail

8



Biserica Unitariană



Biserica cu Cocoş

MONUMENTE ŞI CLĂDIRI: 

Catedrala Ortodoxă a Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului



Biserica "Sfântul Mihail"



Catedrala "Schimbarea la Faţă", a Episcopiei de Cluj-Gherla



Biserica "Calvaria"



Biserica Franciscană



Casa şi Statuia lui Matei Corvin



Palatul Bánffy



Teatrul Naţional şi Opera Română



Bastionul Croitorilor

MUZEE: 

Muzeul de Artă - un muzeu de artă, situat în palatul contelui Bánffy.



Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - expoziţiile permanente sunt împărţite pe secţiuni, care concentrează fiecare perioadă majoră de timp.



Muzeul Etnografic al Transilvaniei - cu o vechime de peste 80 de ani, este cel mai mare de acest gen din România.



Muzeul Satului - cel mai cuprinzător muzeu în aer liber din România şi al şaselea din Europa.



Casa memorială Emil Isac.



Muzeul de Speologie "Emil Racoviţă" - singurul muzeu din România dedicat memoriei savantului Emil Racoviţă şi ştiinţei peşterii.

9

SUBURBII, STRĂZI, ZONE IMPORTANTE: 

Bulevardul Eroilor - una dintre cele mai vechi străzi din oraş, cu edificii din secolele XVIII - XX pe ambele părţi, leagă Piaţa Unirii de Piaţa Avram Iancu



Bulevardul Regele Ferdinand - principala stradă comercială, reamenajată de la mijlocul secolului al XIX-lea şi până în zilele noastre



Piaţa Unirii - clădiri vechi cu o arhitectură impresionantă, culminate de centrata Biserica Sf. Mihail



Centrul istoric al oraşului - cu clădiri construite începând cu secolul al XV-lea



Cartierul Mănăştur - are o populaţie de aproximativ 100 000 de locuitori



Cartierul Grigorescu - cartier rezidenţial



Cartierul Gheorgheni - cartier construit în anii 60 după un plan urbanistic ce a inclus numeroase spaţii verzi, parcuri şi zone de agrement



Grădina Botanică - cea mai bogată grădină botanică din Europa centrală şi de est



Parcul Central, cu o vechime de peste 100 de ani



Cetăţuia - fortificaţie dispusă pe dealul cu acelaşi nume de unde se poate admira cea mai frumoasă panoramă a Clujului

VIAŢA DE NOAPTE: 

Bamboo



Diesel Club - cel mai luxos club din Cluj, găzduieşte cele mai extravagante petreceri şi cele mai dorite concerte.



Obsession Club - clubul cu suprafaţa cea mai mare din Transilvania, cu o capacitate de 1 000 de persoane, sistem audio performant cu peste 30 de mii de waţi şi lumini de ultimă generaţie



Pizza More - Cea mai mare pizzerie din Cluj-Napoca, cu o terasa de vara de peste 400 locuri, situata in apropierea campusului universitar Babeş.

10

1.6. ANALIZA ECHIPAMENTELOR TURISTICE TABEL 1.6

Structuri

2004

2005

2006

2007

2008

Hoteluri Hoteluri ptr tineret Hosteluri Moteluri Hanuri Vile turistice Cabane turistice

33 0

42 2

42 2

45 2

48 2

3 6 1 31 5

2 6 1 35 7

2 5 1 33 7

2 5 1 33 7

2 3 0 29 7

Pensiuni urbane

15

19

19

16

19

Pensiuni rurale

15

62

91

94

95

Pensiuni agroturistice

28

0

0

0

0

Campinguri Popasuri Sate de vacanţe

3 1 0

2 2 0

3 2 0

3 2 0

2 2 0

Bungalouri Tabere de elevi şi preşcolari

0 1

0 1

0 1

0 1

0 0

Căsuţe turistice

1

0

0

0

0

Spaţii de cazare pe nave

0

0

0

0

0

Cabane vânătoare/pescuit

0

0

0

0

0

Total

143

181

205

211

206

SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

11

Număr structuri 250 205

206

181

200 150

211

143 Număr structuri

100 50 0 2004

2005

2006

2007

2008

Figura 1.6- Numărul structurilor de cazare în judeţul Cluj

În ceea ce priveşte unităţile de cazare în structurile de primire se observă o creştere de 6 unităţi cazare din anul 2006 până în anul 2007,datorită faptului că pe piaţă există o cerere mare ,iar dezvoltarea structurilor de primire au luat amploare pe baza segmentării pieţei, în 2008 scăzând cu 5 unităţi cazare.

Dinamica structurilor TABEL 1.7

ANII

2004 2005 2006 2007 2008

INDICELE DE DINAMICĂ

RITMUL DE DINAMICĂ (%)

I bf

I bl

RI bf

RI bl

126,5 143,3 147,5 144 0

126,5 113,2 102,9 97,6 0

26,5 43,3 47,5 44 0

26,5 13,2 2,9 - 2,4 0

12

Ritmul de dinamica (% ) 50 40 Ritmul de dinamica cu baza fixa

30 20

Ritmul de dinamica cu baza in lant

10 0 -10

2004 2005 2006 2007 2008

Figura 1.7- Ritmul de dinamică al structurilor de primire

TABEL 1.8

Locuri

2004

2005

2006

2007

2008

Hoteluri Hoteluri ptr tineret Hosteluri Moteluri Hanuri Vile turistice Cabane turistice

2866 0

3491 44

3422 44

3582 44

3768 44

64 187 26 368 267

32 230 26 418 748

32 208 50 417 748

32 208 50 417 748

32 177 0 362 264

Pensiuni urbane

202

363

342

331

333

Pensiuni rurale

193

653

930

985

1004

Pensiuni agroturistice

217

0

0

0

0

Campinguri Popasuri Sate de vacanţe

575 56 0

550 64 0

559 64 0

559 64 0

550 64 0

13

Bungalouri Tabere de elevi şi preşcolari

0 50

0 50

0 50

0 50

0 0

Căsuţe turistice

24

0

0

0

0


0

0

0

0

0

Cabane vânătoare/pescuit

0

0

0

0

0

Total

5095

6669

6866

7070

6598


Numar locuri 8000 6669

7000 6000

6866

7070

6598

5095

5000 4000

Numar locuri

3000 2000 1000 0 2004

2005

2006

2007

2008

Figura 1.8- Numărul locurilor de cazare din judeţul Cluj

În ceea ce priveşte numărul de locuri este dependent de numărul structurilor deoarece nu pot exista locuri mai multe decât structuri.

14

Dinamica locurilor: TABEL 1.9

ANII


2004 2005 2006 2007 2008


I bf

I bl

RI bf

RI bl

130,8 134,7 138,7 129,4 0

130,8 102,9 102,9 93,3 0

30,8 34,7 38,7 29,4 0

30,8 2,9 2,9 - 6,7 0

Ritmul de dinamica al numarului de locuri (% ) 50 40

Ritmul de dinamica cu baza fixa

30 20


10 0 -10

2004 2005 2006 2007 2008

Figura 1.9 - Ritmul de dinamică al locurilor de cazare din judeţul Cluj

15

TABEL 2

UNITĂŢI ALIMENTAŢIE

2004

2005

2006

2007

RESTAURANTE ŞI 45 50 83 90 SIMILARE MAGAZIN 4 5 0 0 ALIMENTAR SAU NEALIMENTAR TOTAL 49 55 83 90 SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

2008 109 1 110

Unitati alimentatie 109

120 100

90

83

Restaurante si similare

80 60

50

45

Magazin alimentar sau nealimentar

40 20

4

5

2004

2005

0

0 2006

0 2007

1 2008

Fugura 2 - Unităţi de alimentaţie din judeţul Cluj

Unităţile de alimentaţie privind restaurantele au crescut din anul 2004 până în 2008, procentul cu care a crescut din anul 2007 faţă de 2008 a fost de 1,9%. Stimulentul care a dus la această creştere a numărului de restaurante a fost cererea diversificată mare, iar fiecare producător urmarea scopul de a satisface nevoile anumitor grupuri de consumatori. Stresul de a găti şi timpul prea ocupat a dus la cererea pentru mai multe sortimente , încât restaurantele şi-au lărgit sfera de activitate pe gusturi şi stare financiară. Tot din unităţile de alimentaţie privind magazinele din judeţul Cluj au suferit foarte multe modificări şi declinuri. Privind creşterea din 2004 până în 2005 cu un procent de 0,01%, apoi pe anii 2006 şi 2007 nu avem informaţii care să ne confirme 16

evoluţia magazinelor, iar tocmai în 2008 avem un decline de 0,16%. Aceste modificări bruşte s-au datorat faptului că magazinele alimentare nu sunt în conformitate cu standardele impuse de A.N.P.C. (Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului) astfel dând faliment sau fiind închise.

TABEL 2.1

ANII

2004 2005 2006 2007 2008



I bf

I bl

RI bf

RI bl

112,2 169,3 183,6 224,4 0

112,2 150,9 108,4 122,2 0

12,2 69,3 83,6 24,4 0

12,2 50,9 8,4 22,2 0

Ritmul de dinamica al unitatilor de alimentatie(% ) 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

Ritmul de dinamica cu baza fixa Ritmul de dinamica cu baza in lant

2004 2005 2006 2007 2008

Figura 2.1 - Ritmul de dinamică al unităţilor de alimentaţie din judeţul Cluj

17

TABEL 2.2

AGREMENT

2004

2005

2006

PISCINĂ ŞI SAUNĂ 7 9 83 SALĂ DE CONFERINŢĂ 6 13 20 SĂLI,SALOANE DE TRATAMENT 3 3 1 MEDICAL COAFURĂ,FRIZERIE,COSMETICĂ 2 3 2 SĂLI SAU TERENURI DE SPORT 6 6 1 TOTAL 24 34 107 SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

2007

2008

3 36 1

3 26 5

5 0 45

1 0 35

Agrement Piscina si sauna

100 80

Sala de conferinta

60 40

Sali,saloane de tratament medical

20

Coafura, frizerie, cosmetica

0 2004

2005

2006

2007

2008

Sali sau terenuri de sport

Figura 2.2 - Unităţile de agrement din judeţul Cluj Conform tabelului cu valorile ce indica anumiti indicatori avem în functie de domeniul de activitate anumite valori crescute sau scăzute. În functie de valorile crescute cauzele ce se fac prezente sunt: timpul liber ce permite sa te relaxezi, situaţie financiara bine dezvoltată ce îti creează o paletă larga de preţuri si tipuri de servicii luxoase şi situatia de pace dintre ţările de import/export. În functie de valorile scăzute stimulentele lor sunt: calamitatile din anumite tari, recesiunile economice care îşi pun amprenta pe” buzunarul” clientului şi timpul liber care este din ce în ce mai restrans.

18

TABEL 2.3

ANII

2004 2005 2006 2007 2008



I bf

I bl

RI bf

RI bl

141,6 445,8 187,5 145,8 0

141,6 314,7 42,05 77,7 0

41,6 45,8 87,5 45,8 0

41,6 14,7 - 57,9 - 22,3 0

Ritmul de dinamica al unitatilor de alimentatie(% ) 100 80 60 40 20 0 -20 -40 -60 -80

Ritmul de dinamica cu baza fixa 2004 2005 2006 2007 2008


Figura 2.3 - Ritmul de dinamică al unităţilor de alimentaţie din judeţul Cluj

19

CAPITOLUL II

ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE Turismul, în evoluţia sa, este analizat şi urmărit prin indicatori fundamentaţi printr-o metodologie de calcul uniformizată pe plan mondial. Formulele de calcul pentru a anliza circulaţia turistică sunt următoarele: •

Durata medie a sejurului(S)

•

Densitatea circulatiei turistice (Dt)

•

Preferinţa relativă( Pr)

•

Gradul de ocupare (C.U.C.)

2.1. Analiza sosirilor numărului turiştilor români şi străini în structurile de primire turistică Acest indicator semnalizează totalul sosirilor români şi străini pe diferite unităţi de cazare de la hoteluri până la cabane de pescuit pe o perioada de 5 ani şi anume din 2004 –2008.

SOSIRI ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ T- total; R- români; S- străini TABEL 2.1

Structuri Hoteluri Hoteluri ptr tineret

2004

2005

2006

2007

2008

T-45447 R-29013 S-16434 T-0 R-0

T-202356 R-135822 S-66534 T-368 R-368

T-203845 R-151299 S-52546 T-1764 R-1720

T-227085 R-172277 S-54808 T-2255 R-2255

T-232457 R-173148 S-59309 T-2822 R-2822

20

Hosteluri Moteluri Hanuri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni urbane Pensiuni rurale Pensiuni agroturistice Campinguri Popasuri Sate de vacanţe Bungalouri Tabere de elevi şi preşcolari Căsuţe turistice

S-0

S-0

S-44

S-0

S-0

T-693 R-499 S-194 T-1149 R-1072 S-77 T-350 R-350 S-0 T-5715 R-4235 S-1480 T-898 R-891 S-7 T-4476 R-3649 S-827 T-1194 R-1180 S-14 T-1912 R-1912 S-0 T-404 R-350 S-54 T-561 R-537 S-24 T-0 R-0 S-0 T-0 R-0 S-0 T-12 R-12 S-0 T-0 R-0 S-0





21


T-0 T-0 T-0 T-0 R-0 R-0 R-0 R-0 S-0 S-0 S-0 S-0 Cabane T-0 T-0 T-0 T-0 vânătoare/pescuit R-0 R-0 R-0 R-0 S-0 S-0 S-0 S-0 Total T-62811 T-280919 T-318755 T-372007 R-43700 R-205654 R-256768 R-304241 S-19111 S-75265 S-61987 S-67766 SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

T-0 R-0 S-0 T-0 R-0 S-0 T-398381 R-324362 S-74019

Sosiri in structurile de primire turistica 500000 400000 total

300000

straini

200000

romani

100000 0 2004 2005 2006 2007 2008

Figura 2.1 - Sosirile turiştilor ăn stucturile de primire turistică

Totalul sosirilor pe o perioadă de 5 ani a crescut semnificativ, iar cauza acestei creşteri a fost nevoia oamenilor de a ieşi din viaţa cotidiană a oraselor şi de se relaxa. În ciuda acestei crize omul are nevoie de relaxare reducând numărul mare al zilelor de concediu la un număr acceptabil astfel putând să-şi achite concediul.

22

Dinamica sosirilor de turişti în unităţile de cazare : TABEL 2.2

ANII


2004 2005 2006 2007 2008


I bf

I bl

RI bf

RI bl

447,2 507,4 592,2 634,2 0

447,2 113,4 116,7 107 0

347,2 407,4 492,2 534,2 0

347,2 13,4 16,7 7 0

Ritmul de dinamica al sosirilor turistilor romani si straini in unitatile de primire turistica (% ) 600 500


400 300


200 100 0 2004 2005 2006 2007 2008

Figura 2.2 .- Ritmul de dinamică al sosirilor turiştilor români şi străini în unităţile de primire turistică

23

2.2.Număr înnoptări Indicator ce semnifica cazarea turiştilor străini şi români între anii 2004-2008 pe diferite structuri de primire vizând fluctuaţiile turiştilor pe 5 ani având la bază anumite fenomene. ÎNNOPTĂRI ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ T- total; R- români; S- străini TABEL 2.3

Structuri Hoteluri Hoteluri ptr tineret Hosteluri Moteluri Hanuri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni urbane Pensiuni rurale

2004

2005

2006

2007

2008

T-79676 R-52040 S-27636 T-0 R-0 S-0 T-1152 R-733 S-419 T-1663 R-1509 S-154 T-350 R-350 S-0 T-9333 R-6383 S-2950 T-2464 R-2457 S-7 T-6532 R-5248 S-1284 T-2561 R-2538 S-23





24

Pensiuni agroturistice Campinguri Popasuri Sate de vacanţe Bungalouri Tabere de elevi şi preşcolari Căsuţe turistice Spaţii de cazare pe nave Cabane vânătoare/pescuit Total





T-108912 T-467605 T-576517 T-722334 R-76339 R-381165 R-457504 R-582362 S-32573 S-86440 S-119013 S-139972 SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

T-0 R-0 S-0 T-5176 R-4184 S-692 T-1810 R-1784 S-26 T-0 R-0 S-0 T-0 R-0 S-0 T-0 R-0 S-0 T-0 R-0 S-0 T-0 R-0 S-0 T-0 R-0 S-0 T-393291 R-316521 S-76770

25

Innoptari in structurile de primire turistica 800000 700000 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0

total straini romani

2004 2005 2006 2007 2008

Figura 2.3 – Înnoptările în structurile de primire turistică

În ceea ce priveşte înnoptările acestea semnalează anumite fluctuaţii între anii 2004-2008, astfel crescând între anii 2004-2005 iar în anul 2008 scăzând brusc. Decât 393291 mii de turişti îşi mai permit concedii fiind parţial afectaţi de recensiunile economice.

Dinamica înnoptărilor în structurile de primire turistică: TABEL 2.4

ANII

2004 2005 2006 2007 2008



I bf

I bl

RI bf

RI bl

429,3 529,3 663,2 316,1 0

429,3 123,3 125,2 54,4 0

329,3 429,3 563,2 261,1 0

329,3 23,2 25,2 - 45,5 0

26

Ritmul de dinamica al innoptarilor turistilor romani si straini in unitatile de primire turistica (% ) 600 500


400 300 200


100 0 -100

2004 2005 2006 2007 2008

Figura 2.4- Ritmul de dinamică al înnoptărilor turiştilor români şi străini în unităţile de primire turistică

2.3.Durata medie a sejurului Este un indicator ce arată numărul mediu de zile de şedere într-o anumită zonă, regiune, hotel sau staţiune şi se calculează după formula:

S=

nr.innoptari ( zile − turist ) nr.turisticazati

TABEL 2.5

ANII NR INNOPTARI TURISTI STRAINI TURISTI ROMANI NR CAZATI TURISTI STRAINI TURISTI ROMANI

2004

2005

2006

2007

2008

32573

86440

119013

139972

76770

76339

381165

457504

582362

316521

85697

75265

61987

67766

62454

172060

205654

256768

304241

187877

27

S-0,38 S-1,14 S-1,92 S-2,06 R-0,44 R-1,85 R-1,78 R-1,91 T-0,82 T-2,99 T-3,7 T-3,97 SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

S

S-1,22 R-1,68 T-2,9

Durata medie a sejurului

0.82

2.9

2.99

2004 2005 2006 2007 2008

3.97 3.7

Figura 2.5- Durata medie a sejurului

După cum ne arată graficul durata mediu a sejurului a crescut până în anul 2007, scăzând până la 1,07 zile în 2008. Cu cât valoarea acestui indicator este mai mare cu atât calitatea serviciilor prestate poate fi considerată mai ridicată şi implicit creşte gradul de satisfacţie al clientului. Dinamica duratei medii a sejurului: TABEL 2.6

ANII

2004 2005 2006



I bf

I bl

RI bf

RI bl

364,6 451,2 484,1

364,6 123,7 107,2

264,6 351,2 384,1

264,6 23,7 7,2 28

2007 2008

353,6 0

73 0

253,6 0

- 26,96 0

Ritmul de dinamica al duratei medii al sejurului

3000 2500


2000 1500 1000


500 0 -500

2004 2005 2006 2007 2008

Figura 2.6- Ritmul de dinamică al duratei medii al sejurului

2.4 Densitatea circulaţiei turistice Pentru a analiza densitatea circulaţiei turistice ne sunt necesare anumite informaţii cu privire la ţara vizitată şi anume: sosirile turiştilor în ţara respectivă, populaţia rezidentă şi suprafaţa în kmp a ţării vizitate.

TABEL 2.7

ANII

2004

2005

2006

2007

2008

TURIŞTI

29

SOSIŢI ÎN CLUJ POPULAŢIA CLUJ SUPRAFAŢA CLUJ Dt

turisti / locuitor Dt turisti / kmp

62811

280919

318755

372007

291866

298006

310194

305620

310243

309300

17952

17952

17952

17952

17952

0,2

0,9

1,0

1,1

0,9

3,49

15,6

17,7

20,7

16,2


Densitatea circulatiei turistice 25 20 15

Dt turisti/locuitor Dt turisti/kmp

10 5 0 2004

2005

2006

2007

2008

Figura 2.7- Densitatea circulaţiei turistice După calculele precizate în tabelul de mai sus, în judeţul Cluj nu se înregistrează o densitate accentuată a circulaţiei turistice care să determine probleme de ordin social, cultural, degradarea mediului, etc.

30

Densitatea circulaţie turistice calculată ca raport dintre turişti/locuitor: TABEL 2.8

ANII


2004 2005 2006 2007 2008


I bf

I bl

RI bf

RI bl

428,5 495,2 566,6 447,6 0

428,5 115,5 114,4 84 0

328,5 395,3 466,6 347,6 0

328,5 15,5 14,4 - 15,9 0

Ritmul de dinamica al densitatii circulatiei turistice (turisti/locuitor) 500 400


300 200


100 0 -100

2004 2005 2006 2007 2008

Figura 2.8- Ritmul de dinamică al densităţii circulaţiei turistice (turişti/loculitor)

Densitatea circulatiei turistice calculata ca raport dintre turisti/kmp: TABEL 2.9

ANII


RITMUL DE DINAMICĂ

31

(%) 2004 2005 2006 2007 2008

I bf

I bl

RI bf

RI bl

447 507,1 593,1 464,1 0

447 113,4 116,9 78,2 0

347 407,1 493,1 364,1 0

347 13,4 16,9 - 21,7 0

Ritmul de dinamica al densitatii circulatiei turistice (turisti/kmp)

600 500


400 300 200


100 0 -100

2004 2005 2006 2007 2008

Figura 2.9- Ritmul de dinamică al densităţii circulaţiei turistice (turişti/kmp)

2.5.Preferinţa relativă Exprimă proporţia celor ce optează pentru o anumită destinaţie turistică faţă de totalul populaţiei rezidente sau faţă de emisia turistică. Semnifică orientarea cererii turistice sau modificării cererii, arătând fluxul de turişti dintre două ţări.

32

TABEL 3

ANII

2004

2005

2006

2007

2008

TURISTI DIN POLONIA IN ROMANIA POPULATIA POLONIEI TURISTI CE VIZITEAZA POLONIA Pr turisti / populatie

132934

62015

74556

191022

276625

38620000

38635000

38100000

38115967

38500696

61918

64606

65115

60208

82100

3,4

1,6

1,9

5

7,1

Pr turisti / turisti

2,1

0,9

1,1

3,1

33,6

SURSA: www.wttc.org

Preferinta relativa 40 35 30 25

Pr turisti/populatie

20

Pr turisti/turisti

15 10 5 0 2004 2005 2006 2007 2008

Figura 3 - Preferinţa relativă

Preferinţa relativă arată o anumită creştere şi descreştere. La finalul anului 2008 creşte datorită faptului că Polonia a atra un număr mare de turişti. Evoluţia ţării din punct de vedere turistic, social şi cultural a avut un impact asupra industriei fiind printre ţările preferate de români.

33

Dinamica preferinţei relative din persepectiva turiştilor ce vin din Polonia în România raportat la populaţia Poloniei. TABEL 3.1

ANII


2004 2005 2006 2007 2008


I bf

I bl

RI bf

RI bl

46,5 56,6 145,6 208,7 0

46,5 121,8 256,9 143,3 0

- 53,5 - 43,4 45,6 108,7 0

- 53,5 21,8 156,9 43,3 0

Ritmul de dinamica al preferintei relative (Pr turisti/populatie) 200 150


100 50 0 -50

2004 2005 2006 2007 2008


-100

Figura 3.1 - Ritmul de dinamică al preferinţei relative (Pr turişti/populaţie)

34

Dinamica preferinţei relative din perspectiva turiştilor ce vin din Polonia în România raportat la turiştii ce vizitează Polonia.

TABEL 3.2

ANII

2004 2005 2006 2007 2008



I bf

I bl

RI bf

RI bl

42,8 52,3 147,6 1600 0

42,8 122,2 281,2 1083,8 0

- 57,2 - 47,7 47,6 1500 0

- 57,2 22,2 181,2 983,8 0

Ritmul de dinamica al preferintei relative (Pr turisti/turisti) 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 -200

Ritmul de dinamica cu baza fixa Ritmul de dinamica cu baza in lant 2004 2005 2006 2007 2008

Figura 3.2 - Ritmul de dinamică al preferinţei relative (Pr turişti/turişti)

2.6.Gradul de ocupare (C.U.C.) Pentru a se comensura volumul activităţii de cazare se utilizează numeroşi indicatori printre care şi gradul de ocupare (C.U.C.) ce reprezintă raportul dintre capacitatea efectivă (numar înnoptări) şi capacitatea teoretică.

35

TABEL 3.3

ANII

2004

2005

2006

2007

2008

NR TURISTI SEJURUL MEDIU NR LOCURI NR ZILE/AN C.U.C.

62811

280919

318755

372007

291866

0,82

2,99

3,70

3,97

2,90

5095

6669

6866

7070

6598

360

360

360

360

360

2 34 47 58 SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

26

Gradul de ocupare 70 60

58

50

47

40

C.U.C

34

30

26

20 10 0

2 2004

2005

2006

2007

2008

Figura 3.3 - Gradul de ocupare

Acest indicator ce exprimă gradul de ocupare ia valori din ce în ce mai mari scăzând în anul 2008. Creşterile semnificative presupun umplerea capacităţii de cazare cu aproximativ 100%, iar în anul 2008 reducându-se la jumătate. Acastă scădere se datorează pe de o parte crizei economice cu care ne confruntăm, iar pe de alta parte dezvoltării altor ţări cu un potenţial foarte mare de atractivitate cum ar fi, Dubai. Astfel Polonia ramane poate în urma în ceea ce priveşte “noul”.

36

Dinamica gradului de ocupare: TABEL 3.4

ANII


2004 2005 2006 2007 2008


I bf

I bl

RI bf

RI bl

1700 2350 2900 1300 0

1700 138,2 123,4 44,82 0

1600 2250 2800 1200 0

1600 38,2 23,4 - 55,18 0

Ritmul de dinamica al gradului de ocupare (C.U.C) % 3000 2500 2000 1500


1000


500 0 -500

2004

2005

2006

2007

2008

Figura 3.4 - Ritmul de dinamică al gradului de ocupare

37

CPITOLUL III STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

Scopurile privind dezvoltatrea turismului în municipiul Cluj- Napoca sunt următoarele: •

Promovarea prin turism a municipiului;

•

Dezvoltarea economică a municipiului, prin dezvoltarea sectorului turistic;

•

Ridicarea nivelului de trai prin dezvoltarea turismului local. Aici ne referim la crearea de noi locuri de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, prin ameliorarea calităţii mediului, înfrumuseţarea oraşului, oferirea unor noi posibilităţi de agrement şi refacere atât pentru locuitorii oraşului cât şi pentru turişti.

Obiectivele acestei strategii sunt: •

Cooptarea într-un parteneriat amplu şi corelarea tuturor iniţiativelor privind prezentul şi viitorul turismului clujean;

•

Atragerea investitorilor străini autohtoni şi străini, publici şi privaţi;

•

Diversificarea şi creşterea calitativă a serviciilor turistice;

•

Dinamizarea circulaţiei turiştilor, creşterea numărului de turişti şi a veniturilor directe şi indirecte;

•

Dezvoltarea diferitelor forme de turism, cu accent pe: turismul de afaceri; turismul cultural-academic, istoric, religios; turismul medical-stomatologic38

estetic; alte forme de turism (turismul de agrement, ecologic, agroturismul, turismul sportiv, de tranzit, turismul extrem, etc.). Necesitatea înfiinţării unui oficiu de turism este justificată pe de o parte de aplicarea unor politici raţionale de dezvoltare şi modernizare durabilă pe plan local în vederea eficientizării actului de administrare a resurselor turistice, iar pe de altă parte de obiectivele pe care un astfel de serviciu şi le propune: promovarea susţinută a „dezvoltării turistice în scopul creşterii beneficiilor obţintute de pe urma valorificării resurselor turistice pentru comunitatea locală” ( Francesco Frangialii, secretar general al Organizaţiei Mondiale a Turismului); promovarea imaginii reale a municipiului Cluj- Napoca în special şi a judeţului Cluj în general, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional; realizarea unor programe în parteneriat cu oficiile de turism de pe lângă primăriile oraşelor înfrăţite cu municipiul Cluj- Napoca; abordarea sistematică a pieţei şi infrastructurii existente, care să grupeze într-un cadru coerent, pe o bază locală şi zonală, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici şi privaţi implicaţi în turism; identificarea resurselor turistice antropice şi naturale al căror grad de exploatare este scăzut şi înaintarea de propuneri în vederea introducerii cât mai rapide a acestora în circulaţia turistică; analizarea propunerilor venite din partea agenţilor publici şi economici de asociere cu Primăria municipiului Cluj-Napoca în vederea creşterii gradului de exploatare a resurselor turistice locale şi zonale; iniţierea unor investiţii publice directe pentru restaurarea/ ameliorarea atracţiilor turistice cu grad ridicat de importanţă. Domeniul de activitate: servicii oferite publicului (informarea turistică, consiliere juridică, statistică, etc. cu privire la sectorul turistic, în scopul îmbunătăţirii calităţii mixului de marketing al agenţilor economici din domeniu); activităţi de management intern (prelevarea şi prelucrarea informaţiilor care prezintă importanţă pentru sectorul turistic- valorificarea resurselor turistice; marketing şi analiză economică, prognoze, studii de evaluare şi fezabilitate, informare, baze de date).

39

Oficiul de turism subordonat Primăriei şi Consiliului local al municipiului ClujNapoca va îndeplini următoarele atribuţii: a) integrarea tuturor factorilor implicaţi în dezvoltarea turismului pe plan local (instituţii publice locale şi centrale, diferite organisme publice sau private- ANT, ANTREC, ONG-uri, agenţi privaţi de turism- hoteluri, agentii de turism, restaurante, etc.), activarea parteneriatului public- privat într-un efort cumulat de relansare a turismului clujean, explorarea posibilelor parteneriate regionale şi a avantajelor colaborării cu agenţiile de promovare din alte judeţe. Aici putem menţiona: organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea şi strategia turismului local, cu participarea organizaţiilor profesionale, agenţilor economici de profil, instituţiilor de învăţământ cu specific de turism şi altor factori componenţi (reprezentanţii autorităţilor locale, Consiliul Judeţean şi Prefectura Cluj, Agenţia de Dezvoltare Nord Vest, reprezentanţii sectorului agroturistic etc.), având ca finalitate identificarea resurselor şi a posibilităţilor de finanţare a unor proiecte, precum şi elaborarea unor strategii şi politici pe termen scurt, mediu şi lung; şi iniţierea unor programe de formare profesională adecvate pentru lucrătorii şi profesioniştii din turism, realizarea unor materiale promoţionale pentru pensiunile mici, etc. b) crearea şi punerea la dispoziţia turiştilor şi a factorilor interesaţi a unei baze de date completă şi operativă, privind oferta turistică din municipiu şi proximităţi: bază turistică: (locuri de cazare (hoteluri, pensiuni, etc.), restaurante, cluburi, puncte de agrement; agenţii de turism şi rent-a-car), puncte de atracţie turistică (muzee, monumente, biserici şi alte atracţii cultural- istorice); modalităţi de petrecere a timpului liber (agrement); trasee şi obiective turistice periurbane, căi de acces; servicii oferite, nivel de preţ, orar, etc.; Monitorizarea şi evaluarea diferiţilor indicatori cantitativi şi calitativi – fluxul turistic, cererea turistică, factorii motivaţionali, etc: numărul de turişti români şi străini, ponderea cererii interne şi externe în totalul cererii turistice anuale; indicele modificării în timp a cererii interne şi externe; repartiţia pe zone de provenienţă (ţări) a cererii turistice externe şi provenienţa regională a cererii turistice interne; gradul de ocupare al potenţialului de cazare; distribuţia cererii turistice pe principalele forme de cazare; structura cererii

40

turistice pe mijloace de transport folosite; durata medie a sejurului; sezonalitatea cererii turistice; încasarea medie turistică pe cap de locuitor, etc. Se va urmări armonizarea sistemului de indicatori statistici folosit cu cel agreat de Organizaţia Mondială a Turismului, fapt care va avea ca şi rezultat o identificare a cauzelor/ respectiv a efectelor ce influenţează/ decurg din manifestarea fenomenului turistic. Prin transparenţa pe care Oficiul de turism o va manifesta atât faţă de agenţii economici, cât şi faţă de administraţia publică, prin informarea asupra rezultatelor analizei sistemului de statistici turistice, se vor putea lua acele măsuri necesare creşterii eficienţei economice. O altă strategie este implicarea în crearea unui brand pentru municipiul Cluj- Napoca şi realizarea unui website Clujul Turistic, menit a funcţiona ca o agendă de călătorie online şi ca ghid de turism pentru călători. Aici facem referire la analizarea vizitatorilor paginii de internet pentru a susţine activitatea de promovare turistică; stabilirea de link-uri către website-urile altori pateneri din turism; publicarea unor broşuri de informare trimestrială pentru clienţii online; crearea unui sistem de rezervare online; şi actualizarea lunară şi întreţinerea lunară şi întreţinerea website-ului. c) editarea unor materiale promoţionale de calitate, care să proiecteze o imagine pozitivă a turismului din municipiul Cluj-Napoca (reviste de profil, broşuri, pliante, hărţi şi ghiduri turistice, ilustrate, erc.). O idee ar putea fi lansarea unei ediţii exclusive a Revistei Force Tourism – business & tourism magazine şi a unei hărţi sau ghid turistic, dedicate special municipiului ClujNapoca. Se poate face publicitate prin distribuţia gratuită a revistei şi a ghidului în 15.000 de exemplare; conceperea şi imprimarea unei broşuri promoţionale; crearea şi distribuirea calendarului şi programului de evenimente bianuale; conceperea unor pachete de vizite pentru turişti , de una, două sau trei zile. d) organizarea unor evenimente/ manifestări cultural- artistice care atrag vizitatori autohtoni şi străini şi pot constitui prilejuri de promivare şi dinamizarea a turismului local În această categorie putem include festivalurile muzicale; târguri, expoziţii, saloane (Salonul naţional de carte, Târgul cadourilor de iarnă); conferinţe medicale, seminarii

41

academice, întruniri de afaceri, simpozioane; sesiuni de comunicări ştiinţifice sub tutela Oficiului de turism, la care vor fi abordate diferite teme (Turismul şi calitatea vieţii, Dezvoltarea turismului şi protecţia mediului –împreună pentru o armonie de durată, Tehnologia şi natura- cele două provocări ale turismului la începutul secolului XXI, Ecoturismul- cheia unei dezvoltări susţinute, Contribuţia turismului la prezervarea patrimoniului cultural, Turismul pentru tineret- premisă a cunoaşterii culturale şi istorice, Comunicarea, informarea şi educarea – căi de alimentare a dezvoltării turistice, Dezvoltare prin turism, Parteneriatul public- privat – cheia dezvoltării turistice> promovarea mixtă- privată şi instituţională, Management de calitate – turism de calitate, etc.) ; lansări de carte, lansarea unor reviste, deschiderea unor obiecte turistice (hoteluri, restaurante, cluburi); activităţi organizate în colaborare cu 13 oraşe înfrăţite din străinătate, pentru promovarea imaginii municipiului Cluj- Napoca şi a ofertei turistice prin intermediul Primăriilor cu care avem legături privilegiate ( Dijon şi Nantes din Franţa, Zagreb- Croaţia, Koln- Germania, Pecs- Ungaria, Columbia- Carolina de Sud, SUA, Beer-Sheva- Israel, Zhengzhou- R.P Chineză, Suwon- Republica Coreea, MakatiFilipine, Chacao- Caracas- Venezuela, Sao-Paulo- Brazilia, Korcea- Albania); susţinerea unor seminarii despre Cluj- Napoca. e) organizarea unor tururi/ circuite turistice- programe turistice pe circuite tematice (istorice, geografice, economice, complexe, etc.). Implimentarea programului guvernamental “Autobuzele turistice” iniţiat de Autoritatea Naţională pentru Turism, program care poate contribui atât la promovarea cât şi la dezvoltarea turismului, şi care poate implica într-un mod benefic atât autorităţile locale cât şi ANAT. În urmă acestor organizări sunt aşteptate următoarele rezultate: dinamizarea circulaţiei turiştilor, publicitate eficientă, creşterea numărului de turişti şi a veniturilor directe, dezvoltarea turismului cultural, accesul mai rapid la informaţie şi accesul mai comod la monumente şi produse turistice. f) alte acţiuni de marketing turistic Aici vorbim despre: Promovare: cooperarea cu Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru promovarea municipiului Cluj- Napoca la târguri de turism naţionale şi

42

internaţionale; organizarea în colaborare cu oficiile de turism din România a unor misiuni de vânzări în alte oraşe care pot furniza turişti; organizarea unor excursii de familiarizare pentru presa de turism şi publicaţiile liniilor aeriene; proiectarea şi construirea unui stand de prezentare care să fie utilizat la târguri. Publicitate: stabilirea unui set iniţial de criterii pentru amplasarea anunţurilor publicitare în diferite medii de comunicare; clasificarea priorităţii obiectivelor în funcţie de audienţă, accesibilitate şi cost; crearea criteriilor de măsurare a impactului publicităţii; producţia unui spot video de zece minute care să fie folosit în autocarele de turişti pentru a familiariza pasagerii cu zona înainte de a sosi la destinaţie şi în alte scopuri promoţionale, la târguri, etc. Relaţii publice şi relaţii cu presa, pentru asigurarea unui nivel maxim de expunere pentru municipiul Cluj- Napoca şi pentru avantajele sale turistice: dezvoltarea unor relaţii cu scriitorii de jurnale de călătorie din România şi încurajarea scrierii unor prezentări turistice de calitate despre Cluj-Napoca; dezvoltarea de relatii cu liniile aeriene româneşti sau străine care deservesc ţara şi promovarea prezentărilor turistice de calitate despre municipiul Cluj- Napoca; realizarea unui Eveniment Anual în municipiul Cluj- Napoca, la care să participe oficialităţi din partea guvernului, industriei turistice şi presei. Cercetări de marketing turistic- studii şi analize periodice privind conjunctura pieţei locale, interne şi externe a serviciilor de turism, în vederea luării deciziilor strategice şi stabilirii impactului eforturilor de marketing. Analiza pieţei, proiectarea şi implementarea de baze de date în turism: crearea unei baze de date cu tour-operatorii din turism şi persoanele care au nevoie de informaţii turistice; elaborarea unui chestionar care să evalueze gradul de satisfacţie a turiştilor şi atragerea participării hotelurilor şi industriei de servicii turistice pentru a asigura feedbackul din partea turiştilor; analiza anuală a rezultatelor în vederea întocmirii planului de marketing viitor. Realizarea de studii de marketing şi analize de prefezabilitate şi fezabilitate cu privire la proiectele ce se vor înainta pe probleme de turism: prognoze, strategii şi politici de marketing pentru servicii de turism; consultanţă pe probleme de turism pentru agenţii economici; cercetări aplicative pentru dezvoltarea turismului pe plan local şi zonal, dezvoltarea şi diversificarea ofertei turistice, modernizarea şi dezvoltarea turismului în

43

contextul integrării europene; proiecte de valorificare a potenţialului turistic în teritoriul adiacent municipiului şi de dezvoltarea turistică a zonelor, staţiunilor şi localităţilor turistice; proiecte de amenajare şi echipare turistică regională; studii de oportunitate şi fezabilitate pentru realizarea şi modificarea de structuri turistice, construirea de societăţi mixte, divizări de societăţi comerciale; dezvoltarea produsului, inventarierea principalelor resurse turistice şi elaborarea de propuneri de dezvoltare turistică, care vor sta la baza programului anual de dezvoltare a turismului, crearea unui inventar de îmbunătăţiri dorite la nivel public şi privat, pentru a asigura servicii eficiente pentru turişti sau pentru a spori experienţa turistică. Contribuirea la creşterea calităţii produselor turistice, urmărirea activităţii turistice, în aşa fel încât agenţii economici cu activitate în domeniul turismului să aibă acces la resursele turistice, cu respectarea normelor de punere în valoare şi protejare a acestora. Trecerea în revistă a standardelor Uniunii Europene cu privire la cazare, restaurante, capacităţi de alimentaţie publică şi alte servicii de turism, precum şi a criteriilor UNESCO de recuperare a „structurilor cu semnificaţie istorică ” şi analizarea potenţialului de aplicare a acestora. Explorarea posibilităţilor de a îmbogăţi oferta de agrement şi experienţele culturale de pe teritoriul municipiului Cluj- Napoca. Promovarea programelor de reamenajare, reparare, curăţire şi înfrumuseţare a comunităţii în zonele de dezvoltare economică cu un aflux mare de vizitatori. Investiţii de capital pentru acoperirea necesităţii de a îmbunătăţi infrastructura drumurilor de acces către obiectivele turistice. Program de îmbunătăţire a semnalizării rutiere în vederea direcţionării turiştilor către atracţiile turistice locale. Panourile cu Bine aţi venit plasate la intrarea în localitate să fie proaspăt vopsite şi atractive.

44

CLUJ

Recommend Documents