UNIVERSITATEA HYPERION BUCURESTI
REFERAT
Profesor coordonator BARBULESCU GEORGETA
CUCUI LOREDANA-ELENA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA ECTS ANUL 3
Cuprins referat
Titlul referatului Scurt istoric al acompaniei Coca Cola Obiectivele firmei Mediul firmei Mediul intern Mediul extern Micromediu Clientii Intermediarii Furnizori Concurentii Publicul intreprinderii Macromediu Demografic Sociali-culturali Tehnologic Natural Economic Politic si legal Concluzii Bibliografie
SCURT ISTORIC Coca-Cola este bautura racoritoare care este savurata de sute de milioane de ori pe zi de oameni de pe tot globul. Forma familiara a sticlei de Coca-Cola si sigla, care sunt marci inregistrate, sunt cele mai recunoscute simboluri comerciale din lume. “ Istoria Coca-Cola” este povestea produsului cu cel mai mare succes din istoria comertului si a oamenilor carora li se datoreaza atractia sa unica. Urmatoarele pagini prezinta numai cateva exemple dintre milioanele de reclame si obiecte, care au facut din Coca-Cola un simbol fara varsta al bauturilor racoritoare de calitate. NASTEREA UNEI IDEI RACORITOARE Produsul care a dat cel mai cunoscut gust s-a nascut in Atlanta, Georgia, la data de 8 mai 1886. Dr. John Styth Pemberton, un farmacist local, a produs conform legendei siropul pentru Coca-Cola intr-un vas de arama pe un trepied, in curtea din spatele casei sale. A dus un borcan cu noul produs la farmacia “Jacob’s” de pe aceeasi strada, unde a fost testat, declarat “excelent” si pus in vanzare cu cinci centi paharul. In mod intentionat (sau in mod accidental, nu se cunoaste exact), noului sirop i-a fost adaugata apa carbonatata pentru a produce o bautura care a devenit dintr-o data “ Delicioasa si Racoritoare”, o tema ce continua sa se auda astazi oriunde se savureaza Coca-Cola.
Considerand ca “cei doi C vor arata bine in reclame” Frank Robinson, partenerul si contabilul doctorului Pemberton, a sugerat numele si a scris cu acest scris unic marca inregistrata “ Coca-Cola”, ce este acum renumita. Primul anunt publicitar pentru “Coca-Cola”, a aparut curand in The Atlanta Journal. Acesta invita cetatenii insetati sa incerce “noua si populara bautura carbonatata”. Pe copertinele magazinelor au aparut bannere pictate de mana cu sugestia “Consumati”, ce era adaugata pentru a informa trecatorii ca noua bautura era racoritoare. In timpul primului an vanzarile au atins, in medie, cifra modesta de noua portii pe zi. Dr. Pemberton nu si-a dat niciodata seama de potentialul bauturii pe care o crease. Treptat, a vandut parti ale afacerii sale diferitilor parteneri si chiar inainte de moartea sa, in 1888, si-a vandut actiunile ramase lui Asa G. OBIECTIVELE CAMPANIEI Campania se adreseaza in special celor cu varsta cuprinsa intre 25 si 40 de ani, de obicei angajati, persoane active, mereu in miscare, cu un program incarcat. Cei mai multi dintre ei lucreaza cel putin 8 ore pe zi, au familii sau locuiesc impreuna cu cineva, merg la cumparaturi cel putin o data pe saptamana si sunt preocupati de realitatea sociala in care traiesc. Campania „Ia-ti pauza de pranz!” ce consta in trei saptamani de concursuri radio zilnice cu tema „pranzul pe fuga”, tenteaza ascultatorii cu „soapte” apetisante al caror scop este sa ne faca pofta de mancare si sa ne aminteasca ca trebuie sa ne luam masa. Tot la radio se desfasoara si un concurs la care participantii pot castiga o masa de pranz, din partea Coca-Cola. Campania radio include si difuzarea unei melodii vesele oferita de Coca-Cola, transmisa dupa fiecare pauza de pranz, pentru ca, atunci, totul pare mai placut. Obiectivul campaniei online a fost atragerea atentiei in randul celor care folosesc Internetul ca pranzul este un moment al zilei care nu trebuie ratat Campania este construita in trei etape. Un afisaj publicitar este folosit pentru a marca trei momente importante: pregatirea pranzului, pranzul si momentul de dupa pranz. Cei care viziteaza diferite pagini web sunt anuntati si indemnati sa mearga in pauza de pranz, sa ia pranzul ACUM sau sa constientizeze ca, dupa pranz, totul va parea mai usor, mai relaxat. Pe website-ul Coca-Cola, un banner anunta vizitatorii in intervalul orar al pauzei de pranz ca pagina se afla in pauza de masa. „Stiti cum functioneaza... Ai acel mic monstru in stomac care apare in jurul orei pranzului si se joaca cu mintea ta... Si tu continui sa lucrezi si sa-l pacalesti cu tot felul de snack-uri... Acest obicei trebuie sa ia sfarsit. Luarea unei mese de pranz are legatura cu gustul, relaxarea si socializarea. O reumplere pe de-a intregul, nu doar umplerea stomacului.”, spune Radu Pilat, Copywriter BVMcCann Erickson. Prin obiectivele pe care le urmăreşte şi mijloacele folosite, publicitatea influenţează volumul şi structura consumului. Acţiunile publicitare pot fi direcţionate către: • produs-urmărindu-se stimularea cererii pentru un produs anume; • marca- punând în evidenţă marca sub care un anumit produs este oferit pe piaţă; • instituţie- determinând crearea unui ataşament faţă de firmă. În funcţie de aria geografică de distribuţie, acţiunile publicitare sunt organizate:
• local- de către departamentul marketing Coca-Cola Iaşi pentru anumite produse, clienţi, ambalaje, etc.; • naţional- organizate de Coca-Cola Services- biroul de reprezentanţă a The Coca-Cola Company În România; • internaţional- organizate de The Coca-Cola Company pe plan mondial. Tehnicile şi mijloacele de publicitate sunt folosite în funcţie de natura mesajului ce urmează a fi transmis, prin: - presă; - radio; - televiziune; - cinematograf MEDIUL FIRMEI Mediul intern - Informatii- laboratoare de cercetare, documentare, sondaje. -Resurse- umane, materiale, financiare. MEDIUL INTERN AL FIRMEI • Venitul Venitul net operaţional al Coca-Cola a crescut în trimestrul doi cu 17%, la 9,05 miliarde de dolari, faţă de 7,73 miliarde de dolari, valoare înregistrată anul trecut. Oficialii Coca-Cola au declarat că încearcă să economisească anual între 400 şi 500 de milioane de dolari până la sfârşitul anului 2011, ceea ce înseamnă o revizuire agresivă a cheltuielilor şi o abordare “disciplinată” asupra marketing-ului. CEO Coca Cola, Muhtar Kent, a recunoscut că firma sa se confruntă cu provocări în întreaga lume şi cu un volum de creştere de doar 3%, cauzat de costurile ridicate la energie şi alimente, “care slăbesc încrederea consumatorului”. • Personalul Sistemul Coca Cola are peste 650.000 de angajaţi în întreaga lume reprezentând salarii în valoare de peste 7 miliarde dolari. Compania din Iaşi are peste 450 de angajaţi care beneficiază de condiţii de muncă deosebite în cadrul secţiei de producţie, a laboratorului, biroul financiar, de vânzări, marketing, depozit, garaj şi personal. Persoanele aflate în posturi de conducere în cadrul Companiei Coca-Cola sunt cetăţeni români, care au ocupat funcţii mai mici în cadrul Companiei, dar profesionalismul de care au dat dovadă i-a propulsat în funcţii cu răspundere mai mare. Managerii aflaţi în fruntea departamentelor: vânzări, producţie, depozit, personal sunt de asemenea persoane care au avansat pe scara ierarhică datorită profesionalismului de care au dat dovadă Structura şi organizarea firmei este foarte flexibilă, pentru a fi eficientă în situaţii diferite. Fiecare manager îşi pregăteşte şi susţine înlocuitorii. Cu cât structura devine mai complexă, iar personalul mai experimentat, tot mai multe decizii, ţinând de activităţile zilnice, sunt luate la baza piramidei. Coca-Cola îşi pune mare accent pe forţa de muncă, ea fiind principala resursă a companiei. Selectarea s-a făcut în funcţie de cunoştinţele de specialitate, trăsăturile morale, puterea de adaptabilitate, orientarea spre acţiune. După angajare, personalul este instruit prin participarea acestuia la mai multe training-uri organizate de departamentul personal şi firme specializate, cât şi la locul de muncă.
MEDIUL EXTERN MICROMEDIU
*Clientii *Intermediarii *Furnizori *Concurentii *Publicul intreprinderii
MACROMEDIU
*Demografic *Sociali-culturali *Tehnologic *Natural *Economic *Politic si legal
Macromediul intreprinderii reprezinta totalitatea factorilor ce constituie climatul general in care aceasta isi desfasoara activitatea.Exista sase categorii care influenteaza intreprinderea. In functie de mediul demografic intreprinderea „Coca- Cola ” depinde de structura populatiei pe grupe de varsta. Scaderea natalitatii din ultimii ani duce la cresterea grupului de varsta intre 15-25 ani care a dus la o expansiune a pietei Coca-Cola, cei care consuma cel mai mult aceasta bautura sunt copiii si adolescentii si tinerii pana la 30 de ani. Cu cat dimensiunea unei familii este mai mare si in care sunt mai multi copii consumul de „Coca - cola” va fii mai mare decat intr-o familie care nu are copii sau sunt mai putini membrii. Deasemenea rata natalitatii influenteaza direct proportional marimea cererii. Cresterea ratei divorturilor, mariajul avand o varsta medie care este in scadere duce la o crestere a consumului deoarece fiecare persoana va consuma bautura racoritoare (adica 2 sticle ) fata de cazul unei familii in cadru careia se va consuma o sticla. Pentru intreprindere mediul tehnologic este important din cauza urmatoarelor motive: Creeaza noi moduri de satisfacere a nevoilor consumatorilor, astfel, Coca - cola poate lansa un nou tip de produs care are un gust mai bun si care nu contine substante nocive pentru organism sau care are o culoare mai atractiva. Identifica diferite nevoi latente ale consumatorilor. Un exemplu in acest sens poate fii dimensiunea sticlelor care incep de la 0,5l pana la 2,5l. Poate ajuta la descoperirea unor noi consumatori, astfel sunt vizati consumatorii care nu consum suc dar care pot consuma o bomboana, un jeleu sau o inghetata cu gustul de Coca - Cola. MEDIUL ECONOMIC Mediul economic reprezinte baza de sustinere a puterii de cumparare a cerere, indiferent daca persoanele respective sunt consumatori finali sau intremediari. Pentru a
caracteriza acest mediu se au in vedere urmatoarele: Nivelul si evolutia veniturilor clientilor pot influenta consumul direct proportional, astfel cu cat veniturile sunt mai mari cu atat consumul este mai mare (o sticla pe zi) iar daca acestea scad si consumul va scadea (1 sticla la 2-3 zile). Asteptarile cu privire la preturi vor influenta direct consumul.In cazul in care pretul unei sticle se va marii atunci nu se va mai comercializa atat de bine produsul. Preturile sunt influentate la randul lor de inflatie. Influenta factorilor de mediu economic duc la evolutia pietei, la schimbarile ce pot aparea in cadrul cererii de Coca - cola, la schimbarea preturilor, a concutentei si a ofertei. O urmarire atenta a acestui factor poate duce la o corecta evaluare si anticiparea a ceea ce se va intampla pe piata MEDIUL SOCIO-CULTURAL Unele schimbari culturale au avut un impact major asupra intreprinderilor. Schimbarea rolului femeii in viata sociala este unul din factorii care au s-a modificat dramatic. Faptul ca femeile s-au dedicat mai mult carierei profesionale a facut ca lucrurile gospodaresti pe care ea le facea sa fie inlocuite cu diferite aparate. Inainte, daca femeia era cea care facea siropuri din diferite fructe pentru a la dilua in apa si a obtine un „suc”, acum aceasta nu mai face acest lucru ci consuma sucuri facute in fabrici, acast lucru ducand la cresterea cerintei pentru Coca - cola. Schimbarile survenite in stilul de viata si anume preocuparea crescuta pentru dieta alimentara fara exces de calorii a dus la aparitia in gama Coca - cola a sucului coco cola light care are nu are calorii. MEDIUL POLITICO-LEGAL Mediul politico-legal include sistemul guvernamental si sistemul juridic in care functioneaza intreprinderea. Cele doua sisteme vizeaza in principal protejarea consumatorilor, protejarea concurentei si societatii. Pentru a proteja consumatorii, coca-cola ofera informatii corecte despre ceea ce contine prin intermediul etichetelor si despre pret acesta fiind deseori tiparit pe produs. Pentru protejarea concurentei, Coca - cola nu copiaza produsele lansate de alta intreprindere iar marca acestei intreprinderi este originala nefiind copiata. Pentru a proteja societatea, Coca - cola poate face campanii publicitare impotriva consumului de droguri, de bauturi alcoolice si de tutun.
MEDIUL DEMOGRAFIC Mediul politico-legal include sistemul guvernamental si sistemul juridic in care functioneaza intreprinderea. Cele doua sisteme vizeaza in principal protejarea consumatorilor, protejarea concurentei si societatii. Pentru a proteja consumatorii, coca-cola ofera informatii corecte despre ceea ce contine prin intermediul etichetelor si despre pret acesta fiind deseori tiparit pe produs.
Pentru protejarea concurentei, Coca - cola nu copiaza produsele lansate de alta intreprindere iar marca acestei intreprinderi este originala nefiind copiata. Pentru a proteja societatea, Coca - cola poate face campanii publicitare impotriva consumului de droguri, de bauturi alcoolice si de tutun. Evolutia populatie la nivel global Antichitate 200-400 mil 1650 – in jur de 500 mil 1820 – in jur de 1 mld 1927 - 2 mld 1960 – 3 mld 1974 – 4 mld 1987 – 5 mld 2000 – 6 mld Astazi peste 6,5 mld *Rate de crestere *Rata de crestere din ce in ce mai accentuata *Perioada de timp de dublare a populatie scade dramatic *Statele nedezvoltate cresc mai repede *Rata de crestere este de 1,8%la nivel mondial *Europa creste cu doar 0,6% anual Densitatea In diferite locuri ale globului densitatea populatie difera, acest lucru influenteaza mixul de marketing Cum? Promovare (panouri publicitare Ciudad de Mexico -23 mil de loc fata de Australia doar 22 mil de locuitori) Pret - in zonele aglomerate sunt oportunitati mai mari de afaceri decat in zonele mai putin aglomerate. Densitatea Distribuite Imaginati-va distributia Coca Cola in Australia si in Mexic Numar de camioane, numar de fabrici etc Produs In SUA totul este mai “lat” decat in Japonia de ex. ... Ba chiar si hotelurile...ϑ Sticla de Pepsi, frigiderele, masinile, casele, inclusiv oamenii Exemplu Hotel de 4 * inTokyo Valiza a fost scoasa din camera pentru ca ocupa prea mult spatiu din foto Singurul unghi in care am putut fotografia toaletapentru ca altfel nu puteam focaliza In dreapta vedeti panoul de comanda la toaletei MEDIUL NATURAL Coca-Cola vrea să-şi construiască o imagine ecologică Principalul producator mondial de bauturi racoritoare va investi 44 de milioane de dolari intr-o fabrica de reciclare a ambalajelor de plastic, informeaza USA Today.
Fabrica face parte dintr-un program de 60 de milioane de dolari desfasurat de CocaCola menit sa-i ofere o imagine mai ecologica. Fabrica va recicla sticlele folosite in sticle noi, va avea 50 de angajati si o capacitate de reciclare de 45.000 de tone de PET anual sau 2 miliarde desticle de 0,5 litri.
Cresterea ca valoare si ca volum de produse a contribuit, de asemenea, la cresterea numarului de fabrici de imbuteliere. Datorita faptului ca produsele anuale erau evaluate la doar trei sferturi de milion de dolari la mijlocul secolului al XIX-lea, pana in anii 1880 acea valoare a crescut pana la aproximativ cinci milioane pentru fiecare an. Insa in decada 1880 pana in 1890 valoarea productiei anuale a crescut puternic, iar, pana in ultimul an al secolului s-a apropiat de 15 milioane de dolari. Pe la inceputul urmatorului secol s-a dublat din nou. Valoarea productiei anuale pentru anul 1900 a fost de aproximativ 25 milioane dolari. MEDIUL TEHNOLOGIC Tehnologia este una din forţele cu cel mai mare impact asupra pieţei şi politicilor de marketing pe termen mediu şi lung. Creând tehnologii şi produse noi, mediul tehnologic propune numeroase oportunităţi şi ameninţări pe piaţă. Marketingul trebuie să sesizeze şi să exploateze consecinţele apariţiei unor tehnologii noi. Prima fabrică de îmbuteliat Coca-Cola a fost deschisă în Chattanoga în 1899 şi a doua în Atlanta, în anul următor. În următorii 20 de ani, numărul de fabrici a crescut de la două la peste 1000. Odată cu dezvoltarea afacerii, realizarea unui echipament de îmbuteliat de mare viteză şi a unor mijloace de transport tot mai eficiente au permis îmbuteliatorilor să servească mai mulţi clienţi, cu un număr mai mare de produse. În 1908, Pepsi- Cola se număra printre primele companii care-şi modernizează livrarea, trecând de la vehiculele trase de cai la cele motorizate. Tot atunci, numărul companiilor care deţin un contract de a îmbutelia şi este îmbuteliată de compania Quadrant Amroq Beverages QAB. De asemenea, mediul tehnologic include şi logistica firmelor. Ambele firme au atât un sistem propriu de distribuţie cât şi colaborări cu firme specializate. Vânzarea se face prin marile magazine, magazine de cartier, baruri, pub-uri, etc. Pepsi şi Coca-Cola au încheiat contracte de parteneriat cu firme de alimentaţie publică unde nu se vând decât mărcile firmei respective, de exemplu Panini comercializează produsele Pepsi. În concluzie, nici una din firme nu are puncte proprii de difuzare: magazine unde nu se vând decât băuturi răcoritoare Pepsi sau Coca-Cola. În cadrul mediului tehnologic putem include şi automatele care au condus la creşterea vânzărilor şi la uşurarea distribuţiei, astfel produsele ajung mai uşor la consumatori.
MICROMEDIUL FIRMEI Micromediul firmei reprezinta ansamblul de elemente din mediul extern care afecteaza in mod direct intreprinderea si cu care interactioneaza in procesul conducerii activitatii, pentru indeplinirea obiectivului propus. Componentii principali ai micromediului sunt: clientii, furnizorii, intermediarii, concurentii, diferite categorii de public. CLIENTII
Clientii – “clientii nostri sunt partenerii nostri” Portofoliu clienti: Coca-Cola, Centrul Comercial Orhideea, Centrul Comercial Feeria, Centrul Comercial Carrefour Colentina, Comercial Carrefour Brasov, Comercial Carrefour Ploiesti, Centrul Comercial Esplanada, Centrul Comercial Tom, Penny Market XXL Masterfoods, INTERMEDIARI Intermediari – brokeri, jobberi, curieri, comisionari, societati de transport, agentii de publicitate Coca-Cola HBC Romania va schimba, pe parcursul acestui an, modalitatea de distributie si depozitare din Bucuresti, Ploiesti, Constanta, Brasov, Pitesti si Iasi, relateaza Magazinul Progresiv. Compania a luat decizia de a oferi aceste servicii prin intermediul unor firme de logistica, dar preluarea comenzilor, facturarea, incasarile si celalalte aspecte ale relatiilor comerciale vor fi asigurate in continuare de agentii de vanzari ai companiei. Aceasta decizie este o continuare a procesului de reorganizare a serviciilor de distributie si depozitare pe care compania Coca-Cola HBC l-a initiat inca din anul 2000. Coca-Cola HBC foloseste deja serviciile firmelor de logistica in locatii precum Timisoara, Oradea, Cluj, Deva, Craiova. Reselleri – angrosistii, detailistii, micii comercianti, agentii de vinzari – maximizarea gradului in care produsele sale satisfac consumatorul final Distribuitorii fizici – operatorii depozitelor de marfuri, firmele de transport implicate Agentiile prestatoare de servicii de marketing – sondare, consultanta, publicitate – identificarea consumatorilor FURNIZORII Furnizorii de marfuri – energie, ambalaje , etichete, servicii, informatii Compania produce concentrat de fapt, care este apoi vândut la diversi licenţiati imbuteliatori ai Coca-Cola în întreaga lume.La imbuteliere, care deţin teritoriul exclusiv de contracte cu societatea, produce produsul finit în cutii şi sticle de la concentreze în combinaţie cu apă filtrată şi îndulcitorii.Apoi se imbuteliaza,se vinde,se distribuie marfa si Coca-Cola în cutii şi sticle la magazinele de vânzare cu amănuntul şi recuperare automată.Coca-Cola Company vinde de asemenea, concentrat pentru fântâna de vânzări la mari restaurante şi distribuitorilor de servicii alimentare. La fondarea coca cola restul bauturilor erau servite in sticle absolut identice caracteristice timpului, dar cei de la coca cola au inceput diferentierea, aplicind modelul noii sticle. Prestatorii de servicii – transportatori de marfuri, comercianti, societatile de asigurari, firme consultanta Corporatia Coca-Cola solicita tot felul de servicii de transport, inclusiv cel aerian si cel acvatic. Furnizorii fortei de munca – oficii de plasare a fortei de munca, persoane in cautare de munca, institutii de invatamint Număr de angajaţi în 2008: 90.500 (din care 86% sunt în afara SUA)
Coca-Cola HBC Romania a intrunit cel mai mare numar de voturi din partea comerciantilor si a castigat, pentru a patra oara consecutiv, Marele Premiu pentru cel mai bun furnizor. CONCURENTII Racoritoare carbogazoase au intrat in ring” Se infrunta un Pepsi rebel cu o Cola prietenoasa, su Sprite supradimensionat, o Fanta exotica, o Orangina mai sportive, un 7up si o Mirinda aflate in stand-by. In ultima vreme, bauturile racoritoare carbogazoase se afla in impas din cauza cresterii preferintelor consumatorilor pentru bauturile din categoria superioara ca beneficii percepute< still drink, juice si nectar.Intru cat comunicarea pe produs devine tot mai relevant, lupta de marketing din acest domeniu se da pe imagine si pe ocuparea platformelor de comunicare cele mai interesate pentru tinerii intre 14 si 25 de ani, principali consumatori de bauturi carbogazoase PEPSI vs COCA COLA pe platforma de comunicare Desi par vesnic incrancenate pe acelasi target, Coca-Cola si Pepsi isi cladesc imaginea pe platforme de comunicare diferite, care ne inspira in mod diferit. Pepsi este un brand foarte rebel, care isi aduce consumatorii in starea emotionala specifica a competitiei, Coca-Cola este mai prietenos, mai inclinat spre conectivitate, spre solidaritate. loganul Pepsi este Dare for more (Cere mai mult, Indrazneste mai mult) si sintetizeaza perfect filosofia brandului. Din ce in ce mai pregnant, cuvantul more (mai mult) tinde sa devina un slogan de sine sta-tator, fiind folosit deja ca atare in branding-ul Pepsi. Prin urmare, autodepasirea continua, lupta pana la atingerea scopului este conceptul cu care Pepsi vrea sa-si inspire consumatorii. De aici asocierea cu competitia, cu fotbalul si, mai nou, cu sporturile extreme. Starurile se afla in centrul campaniilor Pepsi, pentru ca la ele vor sa ajunga spiritele competitive. Concurentul sau, Coca-Cola, este un brand cat se poate de optimist, mai orientat spre conectivitate si spre relaxare decat spre competitie. Coca-Cola si-a lansat, inca de anul trecut, noua campanie de comunicare globala Sete Coca-Cola de viata si merge tot pe aceasta. Este un indemn de a privi jumatatea plina a paharului, partea frumoasa a vietii si bucuria de a trai. Anul acesta, Coca-Cola a pus un si mai puternic accent pe conectivitate. Site-ul dedicat brandului te invita sa intri in comunicarea Coca-Cola si sa-ti faci prieteni, sa te exprimi, sa-ti impartasesti visurile si opiniile cu ceilalti. Exista mai multe forumuri, in acest sens: Spune lumii care este visul tau! , Vorbeste despre muzica , Vorbeste despre fotbal . Principala platforma de comunicare este muzica, iar in centrul campaniilor se situeaza evenimentele care aduna cat mai multi oameni pentru a se bucura impreuna. Coca-Cola pregateste pentru sfarsitul lunii mega-evenimentul CokeLive Festival, care include si programul Manifest Yourself , o rampa de lansare pentru 12 trupe romanesti aflate la inceputul carierei Implicarea consumatorilor a devenit noua filosofie a campaniilor derulate de Pepsi, odata cu recenta lansare a noii platforme globale de comunicare. De anul acesta, relatia consumatorilor cu brandul s-a schimbat radical, trecand de la o adresare uni-
directionala la o interactiune continua intre brand si consumatorul chemat sa se implice activ in toate campaniile pe care le deruleaza. Principala platforma de comunicare Pepsi ramane in continuare fotbalul, insa, conform filosofiei brandului, consumatorul apare in centru de data aceasta: Cum joci tu Fotbal How You Football? este sloganul campaniei in curs. Consumatorul nu mai este, asadar, doar un membru al fan club-ului altor jucatori celebri, ci este implicat activ, indemnat sa-si arate abilitatile. PUBLICUL INTREPRINDERII Clasificare
*organele de stat *mass-media *organizatii cetatenesti *organisme financiare *organisme publice locale *marele public Factorii de influenţă a pieţei întreprinderii
Piaţa oricărei întreprinderi îşi modifică dimensiunile sub influenţa a douăcategorii de factori: interni şi externi. Primii factori sunt legaţi de puterea economică aîntreprinderii (potenţialul uman, material şi financiar al acesteia), dar şi de etapa dinciclul de viaţă (apariţie pe piaţă, creştere, maturitate, declin) în care aceasta se află, la unmoment dat.Potenţialul uman al întreprinderii este dat de efectivul şi structura profesională şide vârstă ale salariaţilor, de nivelul de calificare şi de inteligenţa acestora, de vechimealor în întreprindere. Potenţialul material este evidenţiat de volumul şi calitatea.bazei.materiale a întreprinderii, de performanţa tehnologiilor practicate, de gradul demecanizare, automatizare şi informatizare a proceselor de muncă, iar potenţialul financiar de capacitatea întreprinderii de a produce profit, de disponibilităţile băneşti ale acesteia,aflate în conturile bancare, de volumul creditelor şi a altor datorii pe care le are, precumşi de scadenţa acestora, pe de o parte, şi de volumul creanţelor şi scadenţa acestora, pe dealtă parte.În categoria factorilor externi sunt cuprinşi:• efectivul şi structura consumatorilor (pe sexe, vârste, medii de reşedinţă,profesii, etc.) în cazul întreprinderilor care produc şi / sau comercializează bunuride consum sau numărul şi capacitatea de cumpărare a utilizatorilor, în cazulîntreprinderilor care produc şi / sau vând echipament industrial sau materii prime,materiale etc.;• puterea de cumpărare a populaţiei (dată de cantitatea de bunuri pe care opoate cumpăra o persoană cu salariul mediu net, pensia medie etc.) Intensitatea consumului bunurilor şi serviciilor oferite de întreprindere,dată de mărimea medie a unei cumpărături şi frecvenţa cumpărării;• stabilitatea consumului. Un producător de mărfuri alimentare de cererecurentă (pâine, lapte etc.), dispune, de exemplu, de o piaţă mult mai stabilă de cât un ofertant de aparatură electronică de uz casnic;• factori conjuncturali-sezonieri (conflicte militare, inundaţii, cutremure depământ, epidemii, variaţii climatice etc.), care influenţează cererea şi oferta ce semanifestă pe piaţa întreprinderii;
Factori sociologici şi psihologici (statutul, prestigiul social, mobilitatea,cerinţele de grup ale consumatorilor care determină comportamentul decumpărare şi consum al acestora, ca şi starea de spirit, temperamentul,aşteptările,deprinderile, conştiinţa de sine), care au o influenţă semnificativă asupradimensiunilor pieţei intreprinderilor producătoare de bunuri de consum. Natura bunurilor produse de întreprindere şi categoria de nevoi cărora seadresează cu aceste bunuri. În cazul bunurilor de natură industrială (cazanemetalice de mari dimensiuni, echipament greu de transportat şi manipulat etc.) Coca-Cola – Marele public Pentru o companie internationala precum Coca-Cola, care practic si-ar vinde produsele si fara publicitate imediata, capitolul "imagine" este unul primordial pentru construirea unui brand a carei implemetare nu se va finaliza niciodata. Si asta pentru ca, mereu, specialistii in marketing ai companiei Coca-Cola gasesc noi elemente care se potrivesc cu produsele firmei ce produce bauturi racoritoare. Vremurile se schimba, iar CocaCola este mereu in pas cu acestea, incercand sa imbine figura clasica cu cea moderna. O inedita campanie este cea lansata de Coca-Cola in Romania in aceasta iarna, pentru segmentul outdoor; o campanie clar de imagine, care nu promoveaza ceva anume, ci brandul in sine. Mai mult decat atat, Coca-Cola nu merge pe o legatura directa cu produsul, ci cauta sa promoveze mesaje ce, aparent, nu au nicio legatura cu bauturile racoritoare. Coca-Cola se bucura deja de o rezonanta a numelui astfel incat legatura cu produsul este implicita, o postare agresiva a acestui link ar fi nu doar banala, ci chiar suparatoare, lipsita de substanta. Coca-Cola se promoveaza prin niste printuri outdoor de mari dimensiuni, in intersectii si pe marginea unor strazi cu circulatie intensa in Bucuresti si nu numai. CONCLUZII Compania Coca-Cola HBC Romania a fost inclusa, pentru al doilea an consecutiv, intre primele 20% cele mai responsabile companii din Europa si primele 10% cele mai responsabile companii din lume, de catre SAM Indexes GmbH, in raportul Dow Jones Sustenability Indexes. Compania se plaseaza si in top 5 cele mai responsabile companii producatoare de bauturi racoritoare din lume, alaturi de The Coca-Cola Company. Potrivit raportului, Coca-Cola HBC a obtinut scorul total de 68%, cu mult peste media totala de 53% si in apropiere de scorul locului 1, cu o valuare de 84%. Alte arii de analiza in care Coca-Cola HBC a obtinut rezultate foarte bune sunt Corporate governance, Risk & Crisis management, Code of conduct, Health & Nutrition, Labour practice, Corporate citizenship si Social reporting. Analiza a vizat performantele companiei atat in sectorul economic, cat si in cel social, tinand cont in special de eforturile de integrare a solutiilor de responsabilitate fata de mediu in activitatea companiei la nivel global. Analiza a fost realizata pe baza parametrilor identificati de catre Dow Jones Indexes, STOXX Limited si SAM Group - forumuri specializate in cercetarea si clasificarea
companiilor in functie de indicii de performanta responsabila, obtinuti pe diferite criterii. Indicatorii Dow Jones (DJSI) au fost stabiliti in 1999 pentru a urmari performanta companiilor care sunt lideri in domeniul lor, demostrand eforturi deosebite de implicare in procese cu responsabilitate ridicata fata de mediu. Indicatorii DJSI, ce constau intr-un set global de indicatori colectati din Europa, America de Nord si AsiaPacific sunt publicati de catre compania SAM Indexes GmbH. Valoarea scorului total, dimensiunea si scorurile pe diferite criterii variaza pe o scala de la 0 la 100%, realizandu-se in acelasi timp si o clasificare in functie de scorurile obtinute de alte companii analizate Coca-Cola HBC Romania este unicul imbuteliator din Romania al produselor purtand marca Coca-Cola. Coca –Cola a fost, este si va ramane un brand de renume, o bautura racoritoare pentru toti oamenii indiferent de varsta.Asta rezulta analizand situatia de marketing si cercetarile de mai sus. BIBLEOGRAFIE Barbulescu Georgeta, Burghelea Cristina, Marketingul activitatilor din comert, turism si servicii, Editura Didactica si Pedagogica ,R.A., 2010 2. Nastase Adrian , De la Karl Mrks la Coca Cola, Editura Nemira,2004 3. Golea Claudia, Franch Coca Cola, Editura Polirom, 2006 4. Nicolau Irina, Editura Ars Docendi, 2002 5. Brigitte Arms, Marketing, Publicitate,Editura ALL,2008 6. Diferite publicatii din media, reclame TV, materiale informative.