Comicul este o categorie estetică având drept efect râsul, determinat de contrastul dintre aparență și
esența naturii personajelor și manifestat manifestat prin mijloace specifice de realizare. realizare. Opera Chirița în provinție de Vasile Alecsandri este o comedie de moravuri, cu rol satirizator, în care se întrunesc toate tipurile de comic.
În ceea ce privește comicul de situație, situație, piesa abundă de situații comice. De De exemplu, vinderea curcanului ca peșcheș de 57 de ori, deghizarea lui Leonaș în ofițer și actriță (tehni ca qui-pro-quo) ori episodul în care Ion aduce un răvaș de la Bârzoi iar Chirița, deși nerăbdătoare să afle vestea, îi cere slugii să i-l înmâneze așa cum cere eticheta, etic heta, cu șervet și farfurie. Ion se conformează, așezând răvașul pe talger și șervetul peste el. Comicul de caracter este, de asemenea, asemenea, sugestiv reprezentat. reprezentat. Chirița și Bârzoi întruchipează, într -o manieră caricaturală, două tendințe contrare, anume cea inovatoare și cea conservatoare. Protagonista piesei reprezintă parvenitismul și snobismul boierului de țară, nemulțumit de condiția sa. Totuși, ea are meritul de a susține progresul social, propunând celor apropiați un nou mod de viață. Soțul său, deși se opune cu vehemență schimbărilor, vociferând mereu, se conformează pentru a face pe plac soției. Mezinul familiei, tânărul Guliță, întruchipează tipul răsfățatului și al prost crescutului, căruia cu toții se străduiesc să -i facă pe plac. În ceea ce privește limbajul, comicul este savuros: se remarcă o notă pregnantă regional moldovenească (șî, țâne, cumnățâco, nineacă, litopisățu), dar și amestecul comic de cuvinte românești și franțuzești (ils sont de minune, c est qu il est tres…zburdatic). Totodată, se remarcă decalcurile frazeologice ale Chiriței (boire un cigare, tambour d instruction, fleurs de coucou, parlera comme l eau), dar și cuvintele franțuzești inexistente ale lui Guliță (fripturision, furculison, învârtision).
În operă este prezent și comicul de nume; la Bârzoi, numele este este antitetic față de comportamentul comportamentul personajului, aflat sub papucul soției. Guliță sugerează, prin sufixul diminutival, retardul, iar Șarlă, varianta neaoșă a lui Charles, duce cu gândul la șarlatanie, pe care o practică atunci când pretinde că îl învață franceza pe băiat. Comicul de intenție se realizează prin contrastul esență-aparență, întrucât intenția dramaturgului nu este numai aceea de a prezenta întâmplări comice, ci și de a moraliza și satiriza anumite defecte umane precum incultura sau snobismul. Aceasta se realizează și prin comicul de moravuri, dramaturgul ironizând aceste defecte prin intermediul cuplului Leonaș -Luluța, cuplu care susține ideile progresiste și naționaliste (căsătoria bazată pe dragoste, iar nu pe motive financiare, onestitatea).
În concluzie, prezența comicului în opera Chirița în provinți e este evidentă, manifestându -se sub toate formele: situație, caracter, limbaj, intenție, moravuri.
