I . Conceptul de securitate alimentara "Chestiunea securitatii alimentare nu este o problema a trecutului, asa cum spun si cred unii. Dimpotriva, e o problema a viitorului" "Exista riscul izolarii sectorului agricol de interesul general al populatiei UE, ceea ce ar fi o eroare si s i ar afecta negativ nu numai interesele agricultorilor, ci si interesele societatii europene, deoarece chestiunea securitatii alimentare este o problema a viitorului’’ Problema securităţii alimentare globale revine în actualitate pe fondul creşterii preţurilor la cereale – în special la porumb şi soia – pe pieţele internaţionale, cauzată în primul rând de seceta din Statele S tatele Unite ale Americii. Principalele organisme mondiale implicate in monitorizarea securitatii s unt: FAO, CE, USDA. FAO defineşte securitatea alimentară astfel: ”accesul nemijlocit al tuturor oamenilor la hrană de care au nevoie pentru a-şi satisface funcţiile vitale şi pentru a duce o viaţa sănătoasă şi activă”. Securitatea alimentara reprezinta dreptul fiecarui individ de a-si procura cantitatea de hrana zilnica Conceptul de securitate alimentară a fost formulat pentru prima dată dupa cel de-al doilea război mondial în cadrul dezbaterilor Organizaţiei pentru agricultură şi alimentaţie (FAO) când a fost lansat la Roma în 1963 celebrul manifest ,,Proclamaţia dreptului fiecărui om de a mânca pentru a-şi astâmpăra foamea“.
Securitatea alimentară face parte din securitatea fiecărui stat din lume şi aceasta la rândul ei din securitatea globală. Asigurarea securităţii alimentare a populaţiei unui stat este în primul rând obligaţia acestuia. Un stat trebuie să-şi gestioneze eficient şi raţional resursele altfel se pune în pericol însăşi existenta statului şi a poporului respectiv.
Dupa Mircea Bulgaru această definiţie cuprinde trei elemente fundamentale:
asigurarea disponibilităţilor alimentare îndestulătoare pentru consum;
accesul efectiv al populatiei la achizitionarea de bunuri alimentare prin cererea solvabilă a populaţiei;
un sistem agroalimentar şi o piaţă corespunzătoare a bunurilor de consum consum alimentar (ofertă) precum si Problema securităţii alimentare, a aprovizionării populaţiei cu produse agroalimentare de bază ş i de calitate corespunzătoare, constituie o preocupare majoră cu care se confruntă, într-o măsura mai mare sau mai mică toate ţările ţ ările lumii, dar în primul rând cele subdezvoltate sau în curs de dezvoltare.
Factorii care influenţează securitatea alimentară
Alimentele si alimentatia reprezinta o problema deosebit de importanta in orice societate si are consecinte economice, sociale, influenteaza mediul si sanatatea umana.
In termeni numerici, securitatea alimentare reprezinta cantitatea de alimente necesara unui individ, exprimate in unitati fizice, conventionala (kilocalorii) si in trofine (substante nutritive), p entru asigurarea echilibrului fiziologic si acoperirea celor trei ratii de consum :
•
Ratia de intretinere
•
Ratia de crestere
•
Ratia de activitate
•
In baza conceptelor de securitate alimentara intalnim trei tipuri de securitate alimentara :
Securitatea alimentara individuala (SAI)-reprezinta posibilitatea de a avea acces la o alimentatie sigura si suficienta pentru o viata sanatoasa, acces care trebuie safie relativ garantat.
Securitatea alimentara a familiilor (SAF)-este necesara pentru asigurarea SAI,dar nu este suficienta, deoarece hrana disponibila nu este intotdeauna repartizata egal intre membrii familiei, proportional cu nevoile acestora.
Securitatea alimentara nationala (SAN)-corespunde posibilitatilor pe care le au diferite tari de a garanta SAF si SAI, fara a renuta la alte obiective importante bazate pe disponibilitatea energetica alimentara pe persoana, sau pe nivelul stocurilor de alimente de baza raportat la consumurile normale ale perioadei analizate.
Se poate considera ca securitatea alimentara are trei dimensiuni:
asigurarea disponibilitatilor alimentare pe locuitor;
accesul permanent la hrana a intregii populatii;
utilizarea fiziologica a hranei consumate.
Disponibilitatea alimentară defineste nivelul maxim al ofertei de ali mente, la nivelulunei colectivitati – nivel national, exprimat in kg/ locuitor / an.
•
Disponibilitatea alimentara depinde de productia agroalimentara, dar este influentata si de:
stocurile de alimente,
importurile de alimente,
ajutoarele alimentare,
productia alimentara proprie (casnica). Disponibilitatea alimentara influenteaza si pretul alimentelor
Accesul permanent la hrană al întregii populaţii este asigurat atunci cand aceasta are resurse adecvate pentru procurarea alimentelor necesare unei diete corespunzatoare. •
Aceasta depinde de:
productia agroalimentara,
piata de vanzare- cumparare a alimentelor,
trasferuri / imprumuturi.
Si influenteaza si consumul de alimente
Utilizarea fiziologică a hranei consumate presupune folosirea de catre organism a nutrientilor, in cantitati adecvate fata de nevoile sale , in vederea cresterii, dezvoltarii si functionarii normale. •
Ea depinde de:
consumul de alimente,
calitatea alimentatiei,
starea de sanatate.
Unii factori majori care influenteaza securitatea alimentara
•
•
•
Cresterea populatiei Neexploatarea totala a terenurilor arabile Clima
•
Situatia financiara a fiecarei persoane fizice
•
Consumul irational a hranei
•
Educatia
•
Utilizarea tehnologiilor mai putin performante
•
Repartizarea inegala a hranei la nivel global
Mijloace de monitorizare a nivelului de securitate alimentara
Conform „Declaraţiei Mondiale asupra Nutriţiei“ şi a „Declaraţiei asupra Securităţii Alimentare Mondiale“ , „securitatea alimentară există atunci când toţi oamenii, în orice moment, au acces fizic şi economic la alimente sigure şi nutritive care îndeplinesc necesităţile de hrană ale organismului uman, pentru a duce o viaţă Monitorizare - proces de colectare şi analiză a datelor, de prezentare a rapoartelor cu privire la executarea lucrărilor. În urma dezbaterilor, la Bonn, în cadrul simpozionului cu tema "Securitatea alimentară durabilă pentru toti, până în 2020" s-a concluzionat o serie de priorităţi, în ceea ce priveşte securitatea alimentară, cum ar fi: - igienizarea surselor de apă; - promovarea agriculturii şi dezvoltării rurale; - dezvoltarea cercetării agricole, în scopul promovării noilor tehnologii agricole moderne; - promovarea dezvoltării durabile în zone defavorizate; - sprijinirea unui comerţ naţional şi internaţional sănătos şi a politicilor macroeconomice; - efectuarea globalizării în sprijinul săracilor Siguranţa alimentară - componentă a securităţii alimentare care este determinată obligatoriu de 3 condiţii pe care trebuie să le îndeplinească un produs neprelucrat, prelucrat parţial, prelucrat total sau nou creat: 1)Să nu pună în pericol organismul uman, respectiv consumatorul normal şi sănătos. 2) Să aibă valoare nutritivă şi energetică 3) Nutrienţii alimentari să fie disponibili pentru organism.
Imbunatatirea si securitatea alimentara este bazata pe urmatoarele principii:
Concentrarea asupra finantarii programelor
Implementarea unei politici si o buna integrare a instrumentelor securitatii alimentare
Completarea diferentelor de ajutor alimentar de la managementul rezervelor din agricultura europeana
Reducerea riscului al alimentatie poate fi evitata prin mai multe metode: Imbunatatirea accesului la reprezentarile productiei;
Facilitatea accesului la credit si la informatie;
Dezvoltarea slujbelor si sporul activitatilor in sectorul agricol;
Bibliografie:
http://www.business24.ro
http://cursdeguvernare.ro
http://www.ziare.com/articole/securitate+alimentara
Banu C ,Dima D .Folosirea aditivilor in industria alimentara,Editura Tehnica , Bucuresti,1998
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro
http :// ec.europa.eu
Pamfilie Rodica.Merceologia si expertiza marfurilor alimentare de export-import,Editura Oscar Print,Bucuresti,1996
