Cronici turcesti privind Ţarile Romane Extrase. Volumul 2: Sec. XVII – începutul sec. XVIII
Cronici turcesti privind Tarile Romane : Extrase. Volumul 3 : sf. Sec. XVI – inceputul sec. XIX
Călători străini despre Ţările Române. Vol. 1Full description
Calatori stratini despre tarile romane vol 3
Calatori straini despre Tarile Romane vol 4
Calatori straini despre Tarile Romane
Full description
Un material despre cai, rase de cai ...Full description
Informatii economice .Full description
Mioara-Avram-Gramatica-Limbii-Romane-1
Istoria Culturii Romane Moderne
gramatica romana
Referat realizat de mine. Inspiratie : Wikipedia, Perit-au Dacii-BP.Hasdeu.
Schițe de la nouăsprezece conferințe și patru ore private din Berlin 1903-1904
finante
'1
021g111
14,
10
"0) 0
11
ii
11'
11
01
4'
fli .1.i
EI1
;id 400
101
0
Ij
1
1:11;
C
111
100 11
11
1a1t
131
11
4.
li I
111
4i
ur 1113
'1
fl iiii
ii 1101
fi
1.0
4
!fa
11
if
00:
$4444!
11
9 01i0
1,
jj
)11
,1'
'
J
311T
1
14
1
11
iii
Il
f14'
14
41
11,41,1
a
li 11
Il
it
11
la h
iE
111 11
1
311
1:
;11
10
11
I
01 11;
111,
f
11 0
11111
11
11'1
11
aiilif 110'0
ii
I
0
11
II
iii
1111111
C!
111
114
13
111 414
11
I
it
ii
It.
5,4
1 11
11
r,3
9
11
II
10114
11
11.
Ill
is
111
!
11
it
!
la
1`Ili1411
rf
fi
1
is
JI
0 II
Itl
111
1
.11
Ili it
:74
i0
111
I;
1131b
110
11,
0111111
11
!
it
jll
.1
II
41
J,
II
0
III
it
,15
11111
Ei
'114
II
it
14'
jl
111,
it 110
11
1;111 l it
11
ii
11 140
sl
ll
15
41
11110
ill
li
11011i
ii
it
0
1'
III
iil
0 11
1
10
iliI
11111
11I
111,
14 I
1; I
!1111
1
I!
,11
;
iil lu
i
:Iul
d31
J4 4
11
ii
1
9.
N'
11
111191:1
11
11
iJ
01'111
11,h 11
1'
111i,,
'I'
I
11
011'1
11
0111: 11
11
11
111100
1101
01,
41.
11
1!
1:
SGl
II
11
rr
1111
ij
11
10
)
li A111,
Et;
31
111
11
411
; 4.111'
is
I;
4
11;1 i1!ai11
1111 m
I
!
0
14,
42
11
05
11
104
11
1
I:1
it 1,1
II
h
ii
3;3
li
it
0
gn: II
Slid
1
410
3 ail
1 il
11
it
31 11
!
:11
00
11 1
.10 0
Ili II
11
If
1
1,
tit
ti
ri
1
:11
01
ll
14
4
1.
11
1,1
Ifil
ti
01
ail
11
IL,
I
31
IN
IILI I
11
1.
13,
la
I
:
1
11
to
1III
111
it
ili
Iii
l'
11
11.
tl
111
lit,
41
11
11111
11
IF
I
II
1001
11 11
Ii
iii
00
AIL gr
t
,14
04
II
1
IP 10
14
1
1,1
!.1
ill
11
11
1;1[111i
li
111117 u
it
11
11
II .1
!IJI
g
In11
! ,1
:01
rz?P X11;
11
.11
ii!
1111
41
III
is 10
14
.111
51:
11
1111
001
a 'I!
11
31'
11
Ili lliliil
11
ill
01; is
!I
'III
it is
II?
n.
1111
Ill!
;Liu 1
gra It
,I.1
:04,
110
10! iII
11,
1II 11
11
1
P
ttl
1
8111
13
El
1;
11
11
fFl
1
1011;
1
tt
ii
Cr 41
13
HI
Ir
Iii
li
'1i01
!1171
1101100i I
1!11111 117
it
1,
t,
it ,1111
12"
II!
@11
414.
1111
Ii 100,
i.RG3YJ
ti
nl
11
I!
161
11
111111111,1
11111
illy
1
111
111'
I
1101
1
Iia
1
;11111'1
011 f'
I
41
II;
1
11
1
111111''.
11
:10
:1101
01
101 I
li
ILi
51
14
P.
4111101
P5
11 118
I
4101
I,
ii11111!
0111 11
I 1
li 11!
111
II
:1
1
-I
011,i
d1
11
3'
00
Iii
111
11
11
4 V11
11
If
TZ
I0
.1111
I 111
1
41
11.
Ill
.!
0 411 1
11
11
31
ari
.1 II
it
11
144
f; 1!
0
I II
!Ill
iii
0
0111
11
"
14
it
it
11
16 11
1
11
ig
If
11
Il
111
It
11,
11
I!
0
1'0
101
011111 1.,11
11,
4344@41 it
1:
1
11111
11
11
1
1'111
1 1
;I I
IIw3
'111
CRO IN I CI TURCE STI PRIV' IN D TARI LE RO PAH E
Extrase Sec. XV
VOL. I
mijlocul sec. XVII
Coperta de: Peirescu Ion
ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" SI INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE
Izvoare orientate privind istoria Romania
I
CRONICI TURCESTI
PRIVIND TART LE ROMAN E Extrase VOL. 1
Sec. XV
mijloeul sec. XVII
Volum Intocmit de MIHAIL GUBOGL11 si MUSTAFA MEHMET
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA BU CUR ^ =TI
I966
ABREVIERI E.I. = Encyclopedie de l'Isldm..., tome I-1V, Leyde-Paris, 1908-1930. G.A.L. = C. Brockelmann, Geschichte der arabischen Literatur, Weimar-Berlin, 1898-1902, 2 vol. G.O.D. = J.v. Hammer, Geschichte der osmanischen Dichtkunst, Pest, 1936. G.O.R. = J.v. Hammer, Geschichte des Osmanischen Reiches, Pest, 1827-1835, 10 vol.
G.O. W. = Franz Babinger, Die
Geschichtsschreiber
der Osmanen and ihre
Werke..., Leipzig, 1927.
I.A. = Is ldrn Ansiklopedisi..., Istanbul, 1941 1965, 10 vol. M.O.G. = Mitteilungen zur osmanischen Geschichte, hrsg. von Fr. v. KraelitzGreifenhorst, Wien-Hannover, 1921-1926. O.M. = Brusali Mehmed Tahir, Osmanli mil'ellifleri..., Istanbul, 1338/1919 1343/1924, 3 vol.
S.A.O. = Studia et Ada Orientalia, Bucarest, 1958-1963, 4 vol. S.O. = Mehmed Siireia, &PM Osmani..., Istanbul, 1308/1890-1315/1897, 4 vol.
T.O.E.M." = Tarih-i Osmani Endjumeni Medjmuasi", §i T.T.E.M." = Tiirk Tarihi Endjumeni Medjmuasi", Revue Historique publide par r Institut d'Histoire Ottoman ", Istanbul Constantinople, 1910-1930. Decade lunare musulizzane
Evl. = Evail, prima decadi (1-10). Evt. = Evastt, a doua decadd (11-20). Evr. = Evahlr, a treia decadd (21- 29/30). H. = Hegira, inceputul erei mahomedane (622 e.n.).
Introdueere Colectia de Cronici turce0i privind large roman este rezultatul initiativei luate de Academia Republicii Socialiste Romania de a pune la Indemina cercetatorilor istorici, precum ¢i unui cere eft mai larg de cititori, izvoarele istorice extern privind trecutul patriei. Intr-adevar, trecutul tarilor roman s-a Impletit, In decursul veacurilor, cu istoria popoarelor invecinate, avind adesea strinse legaturi cu uncle popoare mai indepartate, care an jucat un rol important pe arena istoriei. De aceea, istoria Romaniei, ca si trecutul multor popoare din sudestul Europei, in special din spatiul carpato-balcanic, care au fost timp de citeva secole sub dominatia Imperiului otoman, trebuie privity §i cercetata in cadrul acestei intrepatrunderi istorice. Lucrarea de fats, proiectata In trei volume, cuprinde stiri privitoare 19, istoria tarilor roman extrase din operele cele mai reprezentative ale cronicarilor turci din secolele XV XVIII. Continutul acestor izvoare narative, privit in ansamblu, imbratiseaza o bung, parte din istoria Imperiului otoman si aproape toata perioada dominatiei turcesti asupra
tarilor roman. Istoriografia otomana din veacul al XIX-lea si din primele doua decenii ale secolului nostril, in frunte on operele lui Heirullah efendi, Ata Bey, .Ahmed Gevdet pasa (m. 1895), Mehmed Murad (m. 1916) etc., cuprinde
de asemenea informatii bogate pentru tarile roman. Dar valoarea for pentru timpul cind an trait autorii este climinuata mult de faptul ca In aceasta perioada evenimentele din Imperial otoman ant de obicei cunoscute
prin diverse izvoare europene. De aceea s-a renuntat la excerptarea traducerea lor.
ti
Dupa cum se (}tie, Imperial otoman, ale carui baze au fost puse Inca
pe la inceputul veacului al XIV-lea in Asia Mica 1, dupa destramarea 1 Mehmed Fuad Koprillii, Les origines de ('Empire Ottoman, Paris, 1935, 146 p. (vezi gi versiunea turceasca : Osmanli Imparatorlu§unun Kuruluqu, Ankara, 1959, 129 p.).
INTRODUCERE
8
statului feudal selciuchid 22 a avut o existent/ de peste jum/tate de mileniu, ultimele ram/site ale acestuia fiind lichidate abia in anli urm/tori primului razboi mondial. In faza sa de ascensiune politic/, nicest imperiu a supus treptat o serie de tAri din Asia, Europa $i Africa, care In epoca decaderii acestuia, $i -au cucerit independenta prin lapta de eliberare a popoarelor.
Caracterul feudalo-militar al Imperiului otoman a fAcut, mai cu extindg relativ repede dominatia nn numai seam/ la inceput, ca acesta s asupra numeroaselor emirate turcmene din Anatolia 32 ci gi asupra popcaxelor din Peninsula Balcanicl, unde turcii osmanlii, dup/ fatrunderea for in Rumens', pe la jum/tatea veacului al XIV -lea, an glsit un teren favo-
rabil, datorith unui complex de factori social-economici si politicomilitari 4.
Dup/ cum se stie, in veacurile XIV XVI expansiunea otoman/ s-a intins pe cele dou/ maluri ale Bosforului, cucerit In 1453, hotarele acestui imperiu largindu-se treptat din pgrtile Basrei pin/ in centrul Europei
din Polonia pin/ in. Africa de nord. La aceastA perioad/ intreg arsenalul militar al orInduirii feudale otomane caracterizat6, in raporturile social-economice, prin proprietatea feudal/ de stat asupra principalului mijloc de producjie, care era pamintul, ¢i prin sistemul feudelor conventionale, zise tim,ar, zeamet hass 32 acordate demnitarilor feudali cu obligatia de a intretine osti proportional° cu apanajele lor, ca $i prin centralizarea maxima a puterii de stat, pe plan suprastructural a actionat in direcjia extinderii dominatiei turcesti asupra altor popoare musulmane sau crestine, teas/tura feudalgmilitar/ accentuindu-se tot mai mult in decursul existentei statului otoman. Dar spre sfirsitul veacului al XVI-lea, in societatea feudal/ otoman incep sa se producI o serie de transformlri care, deli nu dep/seau limitele orinduirii feudale, duceau totusi la schimbari In raporturile sociale i in structnra statului otoman, in sensul rargirii propriet'atii feudale particulare 2 V. A. Gordlevski, rocyaapcmeo Cenearcynuaoe e Manou Aauu, fn Izbrannle Socineniia", I, Moscova, 1960, p. 31-357. 3 Cunoscute In literatura istoricA sub denumirea de Tavaif-i-Millak (Cf. Islam Ansiklo-
pedisi, vol. I, p. 428 430).
4 N. Iorga, Latins et Grecs d'Orient et retablissement des Tures en Europe (1342-1362),
fn Byzantinisc.he Zeitschrift", XV, Leipzig, 1906; F. Babinger, Beitrage zur Frachgeschichle der Tiirkenherrschaft in Rumelien (14-15. Jahrhundert), Brunn Munchen Wien, 1944; I. G. Dostian, Boplha ioarcnocnaennexux napoaoe npomue mypeandi aapeccuu e XIV XV ee., In Vizantiiski Vremennik", vol. VII, Moscova, 1953, p. 32-49; Al. Burmov, Les problemes de la conquete de la Peninsule des Balkans par les Tures, in Etudes historiques ...", II, Sofia, 1960, p. 135 143; D. Anghelov, Certains aspects de la conquele des peuples balkaniques par les Tures, In Byzantinoslavica", Praga, XVII, 1956, nr. 2, p. 220-276. 6 J. Deny, Timar, Zuama, In E.I., IV, 1934, s. v
INTRODUCERS
9
in dauna propriety ii generale de stat asupra pgmintului, declan§indu-se in felul acesta procesul destr/mkii regimului timariot, care constituia baza material/ a o§tii de provincie, cunoscut/ sub numele de eyalet askeri. Acest fenomen a avut ca urmare pe de o parte limitarea veniturilor puterii centrale, prin necesitatea intretinerii unei imense armate organizate in frunte cu ienicerimea 1 iar pe de 0.0, parte dezorganizarea tot mai accentuate a o§tii de provincie, care in epoca ei de Inflorire
ajungea A numere peste 200 000 de osta§i, ceea ce reprezenta fax/ indoial/ o fort/ uria§/ folosit/ atit In rkboaie eft §i in reprimarea rIscoalelor maselor populare din Imperiul otoman, intretinerea acestei o§ti neafectind finantele puterii centrale. De§i procesul descompunerii se adincea mereu, totu§i continuarea campanillor militare fli uncle cuceriri teritoriale, obtinute in urma expeditiilor in Europa (Austria, Polonia, Ucraina) §i Asia, In a doua jum/tate a veacului al XVI-lea §i in cursul secolului al XVII-lea, estompau oarecum contradictiile interne tot mai profunde ale societatii feudale otomane.
Marx relevase la vremea sa acest proces intern timpuriu, ar/tin.d . . . Nu exist/ nici un temei pentru a afirma ca dec/-
foarte sugestiv cg, :
derea Turciei a inceput din momentul in care Sobieski a venit a dea ajutor capitalei Austriei. Cercetkile intreprinse de Hammer dovedesc, faal, putint/ de tAgad/, ca organizarea Imperiului turcesc intrase Inca de pe atunci
in stare de descompunere §i c/ de citva timp se observa ca, epoca de f}i maretie a otomanilor se apropie repede de sfir§itul el" 6. Dar in secolul al XVIII-lea dec/derea Imperiului otoman, prin dezoranizarea sub raport social-economic, administrativ §i politico-militar, a inceput s/ se manifeste din plin, iar infringerile suferite de turd, mai ales in razboaiele cu Rusia §i. Austria, an grgibit pr/bu§irea acestei imparAtii §i toate incercgrile de a o redresa an fost zadarnice. Aceast/ scurta privire de ansamblu asupra evolujiei statului feudal otoman ne ajuta sa, urmgri'm mai indeaproape originea, fazele §i trasaturile caracteristice ale istoriografiei turce§ti in general §i ale operelor cronicarilor otomani in special. Istoriografia otoman/ iriti are izvorul in tradijia poetilor fid rapsozilor de la curdle turcilor selciuchizi din Anatolia, care preamgreau in cintece for
faptele strgmo§ilor §i eroilor, cel mai vestit hind a§a-numitul Oguzhan, ale ckui fapte sint descrise in epopeea Oguz-name 7, constind dintr-un amestec de legend/ §i. realitate. Cf. K. Marx *i F. Engels, Opere, vol. 10, Bueuresti, Edit. Politiefi, 1961, p. 282.. 7 Cf. Arat Rahmeti W. Bang, Oguz Kagan destaru, Istanbul, 1934.
INTRODUCERE
10
Apa,rutg Inca la finale veacului al XIV-lea sau la inceputul celui urmAtor, o data cu operele lui Iahsi Fakih (m. cca. 1400) 8 §i a lui Ahmedi (m. 1413) 91 istoriografia otoman/ a evoluat pin/ la Abdurrahman. *eref (1853 1925), ultimul istoriograf oficial 10, numgrind in acest interval de timp vreo 500 de reprezentanti. Dupa, o relativI Intrerupere In. perioada de dup1 batAlia de la Ankara (1402) dintre Timur-Lenk si Baiazid I, istoriografia otoman/ isi reia dezvoltarea pe baze mai temeinice, impuTtIndu-se mai ales sub domnia sultanului Murad al II-lea (1421 - 1451). Astf el, slut cunoscute operele lui Ibn Arabsah (1392- 1450), care pe ling/ descrierea vietii si faptelor lui Timur-Lenk 11 se refer/ si la evenimentele din statul
otoman de la inceputul veacului al XV-lea 12, precum si opera numit/ Tarih-i al-i selguk (Istoria dinastiei Seleinehide) 13 a lui Yazidji-zade Ali (m. 1451) care, printre altele, trateaz5., si primele imigrgri ale turcilor crestini din Anatolia in Dobrogea 14 (la Babadag 15) si In alto pgrti ale Rumeliei prin anii 1263-1264 (662 H.), sub Mihail al VIII-lea Paleologul 16. De asemenea, tot perioadei lui Murad al II-lea 1i apartin cronicarii Abd-arRahman al-Bistami (m. 1454/858) 11 si Mehmed Emin ibn Hali110. Acestea slnt de fapt inceputurile modeste ale istoriografiei otomane pin/ pe la mijlocul veacului al XV-lea. 6 Iahsi Fakih, Menakib-i al-i Osman tayildirim hana gelince (Viefile sultanilor casei otomane ptnd la Baiazid Fulgerul). Aceasta cronicA e cunoscuta doar din relatarile cronicarilor de mai ttrziu care au folosit-o ca izvor (Asik-pa§a-zade .a.). Pentru Iahsi Fakih, vezi S.O., IV,
p. 645 ; 0. M., III, p. 163 ; G.O.W., p. 10-11 ; Huseyin Namik, Yahsi Fakih, In M.O.G., IT, 1923-1926, Viena, 1926, p. 319-326.
2 Destan-i Tevarih-i Milliik-i Al-i Osman (Epopeea istoriei sultanilor casei otomane), ed. Nihad Sami Banarh, In Tiirkiyat Mecmuasi", Istanbul, 1939, VI, p. 49-177 (aceasta cronicA rimatA este de fapt ultima parte a operei lui Ahmedt, intitulatA Iskendername). 15 Are o istorie a Imperiului otoman : Tarih-i devlet-i Osman lye Despre autor si opera sa vezi : Miikrimin Halil, Abdurralunan &ref, In T.T.E.M.", nr. 9 (86), p. 211 -214; M.O.G., II, 1923, p. 131 ; G.O.W., p. 406-409. u Ibn-i Arabsah, Adjaib al-makdur fi navaib -al- Timur. Aceasta cronica a Yost tradusa In 1636 in limba latinA, iar In 1658 (Paris) In limba franceza. 22 Idem, Fakihet ul-Hulefa si Ukud en-Nasiha (cf. G.A.L., II, 1902, p. 28 si urm., E.I.,
II, 1927, p. 384-385 si G.O.W., p. 13-14). 12 Mss. Bevan Koski', Istanbul, Yazm, nr. 1391, fol. 445 a-445 b. 14 Paul Wittek, Iazijioghlu All On the Christian Turks of the Dobroja, in Bulletin of
the School of Oriental and African Studies", XIV (1952), p. 639 -668; idem, Les Gagaouzes = Les gees de Kaykaus, In Rocznik Orientalistyczne ...", torn. XVII (1951-1952), Krakow,
1953, p. 12-24.
25 Cf. J. Deny, Sarl-Saltlk-Dede, In E.I., IV, p. 177 -178; idem, Sary-Saltyk et le nom de la vine de Babadaghi, In Mélanges Emile Picot, p. II. 16 G. D. Balascef, Impltratul Mihail at VIII-lea Paleologul si despotatul oguzilor pe
farmul Marti Negre..., Iasi, 1940. 12 Despre Abd-ar- Rahman b. Muhammed al-Bistami, cf. S.O., III, p. 309 ; G.A.L., II, p. 231 si G.O.W., p. 17-18. 12 E. Blochet, Catalogue des manuscrits persans, Paris, 1905, I, p. 322 si G.O. W.,
p. 18-19.
INTRODUCE:RE
11
in a doua jumItate a veacului al XV-lea si in cursul veacului urmator, sub domuiile sultanilor Mehmed al II-lea §i Baiazid al II-lea, Selim I si mai ales pe vremea lui Suleiman Magnificul, istoriografia oto-
maul a luat un avint deosebit. Din aceast perioadl slut cunoscute cronicile lui Enveri, Orudj, .Arlik-pa§a-zade, Nevi, Idris Bit lisi, Ibn Kemal, Gelalzade. Este destul de mare §i nunfarul cronicilor anonime purtind titlul de Tevarih-i al-i Osman (Istoriile dinastiei osmane) 19. Tot atunci se constatI i IncetAtenirea obiceiului ca marii viziri s/ consemneze faptele osmanliflor. Astfel, s-au pIstrat cronicile marilor viziri Ayas-pasa, LIAR-pap, Rustem-pa§a §i ale altora. Epoca de ascensiune a
Imperiului otoman a fort caracterizatI in istoriografie si prin aparitia unor epopei dedicate marilor demnitari, printre care se numgrI i a§anumitele Gazavat-Name (Cronici de exped,cii), Fetih-Name (Cronici de cuceriri) care descriu uncle fapte ale marilor dregAtori sau sultani. Dintre acestea shit cunoscute operele lui Suzi Celebi, Nasuh Matrakci i.a. Unii mari viziri §i-au avut cronicarii for proprii, cum e cazul vizirilor
Kopri int care incearc6, in a doua juin/tate a veacului al XVII-lea, sI dea o ultim/ stralucire mIretiei otomane ; mai inainte cu dou/ veacuri, cronicarul Enveri l i dedicase opera intitulatl Cartea vizirului (Disturname) marelui vizir Mahmud-pa§a, iar Suzi Celebi cintase in 15 000 de versuri (beit) faptele lui Mihaloglu All Bey de la Dungre, care a avut
relatii strinse cu Tara Romaneascl. Trebuie subliniat totodata. c/ In afara acestor izvoare, care descriu evenimentele cu multe detalii, apare §i tendinja de a se intocmi cronici sinoptice, cea mai cunoscute dintre ele Mud cronies lui Ni§angi Mehmed-pa§a. In evolutia istoriografiei otomane se observI relativ devreme §i obiceiul valorificerii materialelor de arhivI, prin alcItuirea unor colectii de documente emise de cancelariile sultanilor sau ale vizirilor. Cea mai cunoscute colectie de acest gen hi apart ine lui Ahmed Feridun Ruksanzade (m. 1583) §i este intitulat/ 111iinse'at-es-selatin (Corespondenta sultanilor) 20.
In istoriografia otomane de pe la sfir§itul veacului al XVI-lea un loc special 11 ocup6 cronicarii Sa'adeddin, Mustafa All k4i Selaniki, cunoscuti prin amploarea si valoarea operelor tor, ca §i Idris Bitlisi la 1nceputul veacului al XVI-lea, a clrui cronicI nu numai a a sintetizat realizgrile istoriografiei turce§ti de pin& la el, dar a constituit totodata, si un izvor 29 Co. buns parte din izvoarele narative de acest fel au Post editate de Fr. Giese, hare
1922 si 1925.
2° Cf. ed. a II-a, Istanbul, 1274 H. (vol. I), 1275 H. (vol II).
12
INTRODUCERE
important pentru cei care 1-au urmat. Treptat a c/p/tat o larga, faspindire §i curentul a§a-numit al $ahnamegiilor, reprezentat de poeti de curte, care imitau adesea cunoscutul poem persan $ahname a lui Firdusi in relatarea faptelor istorice. Aceste opere an maimult o valoare literar6-artistic/ decit una istoricA, realitatea pierzindu-se de obicei in multimea figurilor de stil poetics ale acestor cint/reti. Accentuarea decaderii Imperiului otoman la sfir§itul secolului al XVI-lea §i mai ales in prima parte a veacului al XVII-lea a determinat aparitia unor lucra,ri cu caracter didactico-politic, conDinind reflectii asupra cauzelor cre§terii §i decklerii puterii turce§ti. Printre acestea se remain/ operele lui Hasan Kiafi Akhisari, Veysi, Koci-Bei q.a. 21. In timp ce unii dintre cronicarii otomani §i-au limitat opera la istorice turcilor osmanlii, grupind in jurul ei gi descrierea evenimentelor legate de istoria altor popoare, altii au scris istorii universale, consacrind numai annmite pgrti ale operelor for evenimentelor privitoare la otomani. In istoriografia turceascA sint de asemenea numeroase cronicile privind domnia unor anumiti sultani §1 anume a lui Suleiman Magnificul, Selina I, Selina II.
Varietatea in manifestare a acestei istoriografii se eitinde §i asupra. formei §1 limbii in care autorii §1 -au conceput operele for cu caracter istoric.
Astfel, unii an compus cronici rimate, iar altii au scris in proz/, intercalind numai ici-colo versuri ; multi §i-au redactat cronicile in limba tura, dar nu sint putini nici cei care au scris in lirabile arab/ §1 persana, sau intr-o limb/ turceascA Inc/roan,' cu arabisme §1 persanisme, ceea ce a exercitat
o mare influent/ §i asupra stilului folosit, care adeseori apare deosebit de inflorit. Dar tr/sAtura comun/ a intregii literaturi istorice otomane constl in aceea c/ in toatI aceast perioadI ea a imbrIcat forma cronicilor, o caracteristicl specific/ de altfel istoriografiei medievale in general. Structura operelor istorice ale cronicarilor otomani, in§irarea evenimentelor in ordinea for cronologicl §1 fIrA, sl se insiste asupra cauzalitItii interne a faptelor sociale, fac ca autorii acestor cronici a nu dep*/§easc5,, in general, limitele gindirii medievale, iar operele for sa r'aming la nivelul izvoarelor istorice narative cunoscute sub forma de anale sau eroniei. Din sumedenia de cronicasi otomani sint foarte putini aceia care, depa§ind intr-o oarecare 21 Asupra unora dintre ei, vezi : Canon du Sultan Suleiman II, reprisente a sultan Mourad IV pour instruction. Traduite du turc en francais par M. (= Petis de Crois), Paris, 1725 ; V. D. Smirnov, froit6es Thoss70.211UNCKIiii u 8pyeue ocmancicue nucame.au XVII beka,
St.-Petersburg, 1873; A. S. Tveritinova, Bmopoll mpanmam liottu-6es, In YlieHme aam/cHH
HEICTHTyTa BOCTORORMHH/1", torn. VI, Moscova-Leningrad, 1953, p. 212 -268; idem, Social ideas in Turkish didactic politico-economic treatisses of the XV I XV II Centuries, Moscova,
Oriental literature publishing House", 1960, 17 p. (XXV International Congress of Orientalists Papers presented by the URSS Delegation).
INTRODUCERE
13
maisur& stadiul narativ propriu-zis, incearca, O., tread, la faza interprearii faptelor, pe baza nnei conceptii politice mai largi triti mai bine definite, ca,utind In acela§i timp gi explicatia cauzala, a fenomenelor sociale. Printre ace§tia pot fi amintiti Selaniki, Naima, Silandar, Vasil, Ahmed Asim 1i alti citiva.
0 alt& caracteristicl a literaturii istorice otomane con.stI In faptul c& modul de expunere a evenimentelor din operele cronicarilor turd se afla in strins& legaturl cu etapa istoric& In care au fort scrise. Astfel, In epoca de crotere a puterii turcesti cronicarii consemnau de obicei faptele eroice ale predecesorilor lor, cantind prin aceasta sari indemne pe contemporani la not cuceriri. De aceea, cronicile mai vechi, din veacurile al XV-lea §i al XVI-lea, reflect& na§terea si. dezvoltarea Imperiului otoman care s-a
consolidat deosebit de mult mai ales sub domnia sultanului Suleiman Magnificul (1520-1566). Dac&I pe masura cretsterii expansiunii otomane, cronicile veacurilor anterioare pream6reau faptele sultanilor si ale marilor dregAtori, In schimb incepind cu secolul al XVII-lea reprezentantii istoriografiei turce§ti reflect& §i fenomenele caracteristice decaderii turce§ti sub diferite aspecte. In aceasta, privintl pot fi amintiti : Kodja-Husein, Pecevi, Hadji-Halifa (Kiatip Celebi), Silandar, Naima, Raid, Munedjdjimba§1 §.a. Tot acum capkt& un caracter permanent qi institutia istoriografilor oficiali, numitA vak'a nuvis, care In realitate se practica Inc& de mult,
incepin.d cbiar din prima jum/tate a secolului al XVI-lea, o data cu Idris Bitlisi, considerat primul analist (Aida]. al Imperiului otoman. Cei mai de seam& reprezentanti ai vak'a nuvis-ilor ant : Naima, Rasid, Subhi, Vasif, Ahmed Astra a , care ne-au rasat cronici din cele mai cuprinattoare si de o valoare istorica, incontestabilg, de§i scrise prin prisma oficialI. Pe ling& descrierea tutor evenimente din trecut sau contemporane tor, operele acestora cuprind §i o serie de consideratii proprii asupra politicii interne r3i extern a Imperiului otoman, numeroase cugetki asupra cauzelor care determinau cursul evenimentelor. In cadrul istoriografiei turce§ti trebuie amintite It deserierile unor ca,littori, In frunte on Evliya Celebi (1611- 1682), a clrui operl de mart proportii (10 vol.), cu toate uncle exagergri Vaditel constitute un izvor pretios si pentru trecutul tarilor romaneciti. In schimb, literatura istorica, osmang este same& in memorii. Astfel, ping. pe la mijlocul veacului trecut nu se cunosc decit memoriile (hattrat) dragomanului Osman-aga din Timiqoaza, scrise In cei 11 ani de captivitate in Austria (1688-1699). In cursul -ultimului deceniu aceste memorii an devenit cunoscute prin don& traduceri
germane (R. F. Kreutel t Otto Spiess) §i printr-o editie turd, (1962).
14
INTRODUCERE
Privita In ansamblu, istoriografia otomana se ocupa mai mult de evenimente politico-militare, dar nu lipsesc nici unele informatii asupra societatii §i vietii politice otomane. Din acest punct de vedere, se poate spune ca aproape toti cronicarii turci prin ins6§i pozitia lor socials, unii din ei fiind sfetnicii sultanilor sau cronicari desemnati oficial s& consemneze faptele istorice, slut aparatorii ideologiei feudale, straduindu-se sg, contribute prin operele lor la justificarea permanentizarii rinduielilor sociale In care au trait fill au scris. De aceea, pentru multi dintre ei istoria se rezuma la, povestirea faptelor clasei dominante 13i Indeosebi a paturii militare, In frunte cu sultanul, pe care 11 idealIzeaza §i camia Ii atribuie calitati deosebite. Spiritul religios al cronicarilor otomani a facut ca operele lor sa fie presarate cu multe elemente religioase, mai cu seams In cazul cronicarilor
din secolele XV XVI, ace§tia atribuind de obicei vointei divine" arbitrariului sultanilor" desfa§urarea faptelor istorice.
§i
Situatia maselor populace musulmane i nemusulmane denumite raia, nu infra cleat In foarte mica masura In preocuparile lor, iar rascoalele din istoria Imperiului otoman ant calificate drept rebeliuni" contra suveranilor, deci Impotriva ordinii existente. In istoriografia otomana se refleet/ i conceptia cronicarilor asupra altor popoare. Cretinii shut denumiti de ei kiafir (pl. kiiffar), adica ghiauri" sau necredincio§i", iar popoarele
islamice care nu recunosc doctrina religioasa traditional numita sunfla (Hanefi), ci respect/ Invatatura zisa, i'a, cum an fost de pilda iranienii, slut considerati drept eretici. In ceea ce prive§te izvoarele folosite de cronicarii otomani, acestea shit dintre cele mai variate. Textul primilor cronicari (sec. XV), mai ales dud este vorba de descrierea unor fapte din trecut, prezinta oarecare asemaflare, explicabila pe de o parte prin faptul cA, multi dintre ei an fost contem..-.
porani, iar pe de alts parte printr-un probabil izvor comun folosit de mai multi cronicari. Acest caracter stereotip este mai pregnant In operele lui A§1.1c-parla-zade, Negri gi la, Cronicile anonime.
In tratarea evenimentelor contemporane cronicarii folosesc §i informatfile orale, culese eu multa grija, §i chiar amintiri personale (Ne§ri v.a.). Cronicarii din secolul al XVI-lea reproduc de obicei §tirile din cronicile mai vechi, Intregindu -le cu o serie de informatii ioi, referitoare la
epocile contemporane lor. Cei din secolele urmatoare (XVII XVIII) bleep Ins/ s& foloseasca Intr-o masura tot mai mare nu numai izvoarele narative anterioare sau memoriile personale, ci i documente oficiale, materiale de arhiva §i chiar izvoare strain, europene (Pecevi, Kiatip Celebi §i altii), fapt indicat de altfel kti In notele biobibliografice, privind fiecare
cronicar In parte, din colectia, de fats.
DJTRODUCERE
15
In ceea ce prive§te limba cronicilor otomane, tole vechi, mai cu. seam& pin& la inceputul veacului al XVI -lea, cu rare exceptii, sint scrise intr-o turceasc& simply, neevoluat6, far& o inriurire puternic& a limbilor arab& §i persan& (Enveri, Orudj, A§ik-pa§a-zade, Nevi, Cronicile anonime v.a.). Cu toate acestea, Inca din ae,east& perioad& se constatl §i cronicj scrise intr-o limb& turceasc& cu pronuntat& influent& arabo-persan& (Tursun-bei) §i chiar in limba persan&, cum au fost de pild& Ahmed iik-
riillah sau Idris Bitlisi. Pe mgsura cre§terii expansiunii teritoriale, mai ales prin cucerirea Orientului musulman (Egipt, Iran etc.) §i pe m'asura int&rirli traditiilor istoriografice, limba cronicarilor otomani devise din ce in ce mai greoaie, prin introducerea elementelor arabe i persane (Sa'adeddin, Kara-Celebizade '.a.). Stilul for capAtg un caracter tot mai complex prin folosirea metaforelor, a imaginilor plastice, chiar §1 in redarea unor fapte simple. ITER cronicari §i-au scris operele istorice direct in limba arab&, cum a fost de pild& Iliinedjdjimba§i, a carui cronica a devenit accesibila numai
dupl traducerea in limba tura. Se poate spun totu§i a tras&tura dominant& a limbii cronicarilor otomani din veacurile XVII XIX Amine forma de exprimAme specific& limbii turce§ti. In aceast& privintA sint gr&itoare cronicile lui Selaniki,
Solakzade, Pecevi, Naima, Raid v.a. Extrasele alese pentru a fi traduse in colectia de fat& invedereaza cu multI claritate lupta aprig6 dual secole de-a rindul de poporul roman, singur sau In colaborare cu alto popoare europene, la inceput pentru stIvilirea expansiunii turce§ti in Peninsula Balcanica, iar apoi pentru eliberarea de sub dominatia statului feudal otoman. Figurile luminoase ale poporului roman, ca Mircea eel Batrin, loan de Hunedoara, Vlad Tepe§, *tefan. col Mare, Mihai Viteazul §i altii se evidentiad, in toat6 maretia for §i din aceste izvoare, de§i scrise de pe o pozitie adversa,. Din informatiile cronicarilor
turci pot fi urmkrite campaniile militare ale feudalilor otomani in nordul Dun Aril, ca §i rezistenta dirzg a poporului roman care a infrint deseori °stile numeroase §i bine tnarmate ale sultanilor, fapte consemnate de o se±ie de cronicari otomani. De asemenea, din urmarirea extraselor alaturate se va vedea a uneori acela§i eveniment apare descris de mai multi cronicari. Dar aceast& suprapunere este in folosul unei mai bune intelegeri a diferitelor fapte istorice, fiecare dintre cronicarli respectivi aducind elemente not in descrierea lor. A§a, de pildrt, dac& unii cronicari ea Sa'adeddin, Solakzade §i altii, descriind luptele dintre Mircea col Batrin §i. Baiazid Fulgerul, vorbese de o victorie
16
INTRODUCERS
rapid, si categoric a sultanului, In schimb alti cronicari mai vechi (Orudj) recunosc deschis rezistenta ostilor domnului Tgrii Romfinesti, afirmind c
din ambele pIrti an murit multi oameni" sau c& oastea ghiaur/ fiind numeroasa, musulmanii au sl/bit". In unele cronici apar chiar si cuvinte de laud, pentru Mircea eel Batrin si pentru alti domni roman. .Astfel, in Cronicile anonime se afirml despre Mircea eel Bfitrin c/ era un bei ghiaur foarte viteaz". Asemenea menDiuni se ggsesc si la alti cronicari privind pe unul sau pe altul dintre domni (Asik-pasa-zade, Negri v.a.). Da &SOmenea, Kemal-pasa-zade (Ibn Kemal), descriind campania beilerbeiului de Rumelia, Suleiman-pasa, impotriva lui Stefan eel Mare, da, o serie de de-
tail in legritur/ en b/t/lia de la Vaslui din iarna anului 1474 1475. El aminteste de faptul c voievodul de atunci al Taxii Romfinesti, Radu eel Frumos, fiind nevoit sg, participe cu oastea sa la aceast/ campanie, a refuzat sg lupte al/turi de turd impotriva moldovenilor, contribuind astfel la infringerea ostii lui Suleiman-pasa. Asemenea exemple, care ilustreaza, faptul c fiecare cronia cuprinde elemente diferite In descrierea aceluiasi eveniment, sint numeroase. Aceasta impure cititorului necesitatea parcurgerii tuturor izvoarelor din colecjia de fa, atunci eind este vorba de cercetarea unor fapte istorice luate in discutie de mai multi cronicari. Trebuie mentionat, de asemenea, c unele dintre cronicile turcesti an devenit accesibile Inca din veacul al XVI-lea, prin traducerea for in limbile lating, germank italian/ sau francez1 22. Aceast/ initiative, a con tinuat pin/ In secolul nostru, prin traducerea in limbi de lazgA circulatie
a unor cronici otomane mai importante 22. Pe de alai parte, izvoarele narative ture,esti an fost folosite fie dup/ originals, fie dui)/ traduceri, side cunoscuti istorici ai Imperiului otoman ca Dimitrie Cantemir 24, Hammer 231
?inkeisen 26, Iorga 27, iar in ultima vreme o important/ deosebit/ a fost acordatI acestor cronici si de c/tre istoricii din Turcia care, in noile for luer&ri de sintez/ privind istoria Imperiului otoman, le-an utilizat atit 22 Pentru unele din aceste traduceri vezi G.O.W., p. 72-73, II Carl Gollner, Turcica, vol. I, (Bucure§ti, 1962), vol. II (sub tipar). U De ex. Fr. Giese, Die Altosmanische anongmen Chroniken. . ., Breslau, 1922 (text) iii Leipzig, 1925 (traducere) ; L. Forrer, Die Osmanische Chronik des Rustem Pascha, in Ttirkische Bibliothek", XXI, Leipzig, 1923 ; Richard F. Kreutel, Vom Hirtenteit zur Hohen Pforte. Friihzeit und Aufstieg des Osmanenreiches nach der Chronik Denkuriirdigkeiten und Zeitlaufe des Hauses Osman oon Deroisch Ahmed, genannt ' Mik-Paor-Sohn, Graz-Vienne-Cologne, 1959; Im Reiche des Goldenen Apfels. Des tilrkischen Weltenburrunlers Euliga Celebi denkwurdigeReise in das Giaurenland und in die Stadt und Festung, Wien, anno 1665. llbersetzt, eingeleitet
und erklArt von Richard F. Kreutel, Graz-Wien-Köln, 1957, 261 p. 24 Istoria Imperiului otoman (ed. Hodosiu), Bucure§ti, 1872-1876, 2 vol. 24 Histoire de l'Empire ottoman (ed. Hellert), Paris, 1837-1843 (18 vol.).
24 Geschichte des Osmanischen Reiches in Europa, Hamburg-Gotha, 1840-1863 (7 vol.). 22 Geschichte des Osmanischen Retches. . ., Gotha, 1908-1913 (5 vol.)
INTRODUCERE
17
In editiile tiparite cit §i dup/ manuscrise 28. Aceste izvoare hind ins/ folosite In cadrul unor opere de sintez/, este evident cá extrasele algturate, adunind
la un loc toate §tirile privitoare la Wile roman, prezint/ o mai mare important/ pentru cercetarea istoriei tariff noastre.
In alcAtuirea acestei lucrari am intimpinat unele greutIti privind procurarea cronicilor turce§ti. Traducerile araturate s-au facut, fie dupa, editiile tiplrite (chid exist/), fie dup/ manuscrise originale, copii sau fotocopii. Unele din ele nu se gaseau in tare, iar altele se aflau risipite prin diferite depozite. Primele operatii au constat in inventarierea §i intocmirea unei evidente pentru intregul material orientalistic conservat In arhivele, bibliotecile §i muzeele din tar/. Anumite dificultAti au lost intimpinate §i in ceea ce prive§te selectionarea materialului care trebuia tradus, pentru ca §tirile din cronicile turce§ti privind istoria Romaniei se desprind anevoie din complexul informatiilor relative la evenimentele petrecute la Dunare, larlsarit sau la apus de Cara noastrl. *Wile privitoare la trecutul poporului roman nu puteau fi prezentate printr-o fragmentare excesivI tocmai din cauza intrep/trunderii for cu cele referitoare la popoarele din centrul §i sud-estul Europei. De aici, traducerea unor informatii, cit de marunte, impunea fie largirea fragmentului respectiv, fie reznmarea §tirilor din pasajele anterioare ¢i urnatoare. Far/ o astfel de operatie cititorul nu poate se - §i dea seams de leg/tura cauzara in descrierea evenimentelor. Rezumatele §i intercalgrile efectuate pentru completarea sensului slut indicate prin paranteze unghiulare < > , iar turcismele §i elementele toponimice, ca si cele onomastice, au lost cuprinse in paranteze rctunde ( ). De asemenea, intreruperea textului a lost indicata, prin trei puncte...,
puce la sfir§itul sau la inceputul frazelor, dup/ cerintele continuitItii sensului. Pe de alta, parte, in vederea urmaririi cu mai mult1 u§urint/ a extraselor al/turate dup/ originalele din. care s-au efectuat traducerile, s-a considerat potrivita §i iidicarea marginal/ a paginilor din operele respective.
Traducerea textelor a ridicat §i ea probleme deosebite, deoarece limba in care a lost scrisa, o bun/ parte din aceste izvoare narative este rezultatul impletirii a trei limbi islamice (araba,, persan/ §i tura). In unele cazuri s-a renuntat la redarea nuantelor bog/tiei figurilor de stil §i a retoricii orientale, care nu prezint/ interes istoric. Acest fapt a lost arltat prin puncte de suspensie in cuprinsul frazelor. 28 Izmail Hakki Uzungar§ili, Osmanli Tarifa, Ankara, 5 vol., 1950-1962 (In 2 edItli). 2
a. 48
INTRODUCERE
18
0 mare dificultate a prezentat §i identificarea toponimicelor care spar adesea intr-o dublg, sau chiar triply, deformare: din partea cronicarilor,
a editorilor §i a tipografilor. De pildg, localitatea Tirgovi§te din Tara Bomaneasca. apare In unele cronici sub forma Biragosta, iar In altele ca Taragosta. In timp ce la Pecevi, Kiatip Celebi, Naima kt.a. pentru desem-
narea localit&tii Fglciu se Intilne§te toponimicul rilidj sau Nalidj, In manuscrisul cronicii lui Matrakci aceeai localitate figureaz1 sub forma Filidj. °rap]. Sibiu apare fie sub forma Zibin (Orudj, Nevi etc.), fie ca Herkoy, derivat din Hermannstadt (Idris Bitlisi). 0 bunl parte din aceste forme corupte se datoresc §i unor semne diacritics arabe adesea gre§it plasate. 0 aerie de localitati cum slut : Aravaci sau Ervaci, Boceau, Halia,
Maria §.a. an rgmas neidentificate. De asemenea, o aerie de institutii otomane, neavind institutii romane§ti corespunzAtoare, an necesitat unele
explicatii In notele de subsol.
In ciuda unor asemenea dificultAti, lucrarea a fost dug& la bun sfir§it, realizIndu-se astfel dorinta &ease/ a istoriografiei roman ti de a avea la IndemIng, cele mai importante §tiri din cronicile turce§ti ; Inca In 1928 N. Iorga I§i Incheia astfel comunicarea privind Cronicile turcefti ca izvor pentru istoria romdnilor : Trebuie sg, avem §i noi, stied la un Joe, tot ce ne prive§te In cronicile Osmanilor" 29. In lipsa unei astfel de culegeri, istoricii roman se limitau de obicei la Invechitele traduceri apusene ale lui J. Leunclavius 39, V. Bratutti 31 §i. A. Galland 32, privitoare la anumite perioade ale istoriei otomane. Nici In cunoscutele extrase facute de poloni 83, de austrieci 34, unguri 35, ru§i 36
etc. nu se &eau decit §tiri r'azlete pentru trecutul t6rilor roman, deoarece
de privesc istoria altor sari. 29 Cf. An. Acad. Rom., Mem. Sect. Ist s. III, t. IX, Mem. 1, 1928, p. 22.
38 J. Leunclavius (Hans LOwenklaw), Annales Sultanorum 011unanidarum, Francforti 1588 ; idem, Ristoriae Musulmanae Turcorum de monumentis ipsorum exscriptatae libri XVII, Francf., 1591. al Chronica dell'origine e progressione della casa ottomana composta da Saidino Turco, I, Viena, 1649, II, Madrid, 1652. 82 Suite de l'Histoire Ottomane &rite par Saaded-Din Mehmed Hassan, plus connu chez les Tures sous le nom de Cogia Efendi... (Mss. Bibl. Nat. Paris, fonds franc. no. 6074). Folosit de N. Balcescu (in Istoria ronulnilor sub Mihai Vodd Viteazul) si partial tradus de N. Iorga
in Acte si Fragmente.. ., vol. 1 (1895), Bucuresti, p. 55-63.
88 J. Stkowski, Collectanea z dziejopisow tureckich rzeczy do historii polskiej sluzacych,
t. I, Warszawa, 1824, t. II, Warszawa, 1825 ; I. Pietraszewski, Nowy przklad dziejopis6w
tureckich clotyczacych historii polskiej a szczegolnie Tarychy Wasyf Efendiego, Berlin, 1848 ; E. Zawalinski, Polska w Kronicach tureckich XV i XV I w., Stryj, 1938. 84 W. Behrnauer, Quellen filr serbische Geschichte aus ttirkischen Urkunden, Wien 1857 ; Th. NOldeke, Ausziige aus Nesri's .. ., In ZDMG, XIII (1859), p. 176-288, XV (1861),
p. 333-380. 35 J. Thury, Torok tbrtinetir6k, t. I (Budapest, 1893), t. II (1896) ; Imre Karacson, Torok tortinetir6k, III (Budapest, 1916, 391 p).
86 V. D. Smirnov,06pacqoeble npouseeaeltun ocmancNoti Aumepamypu, Petersburg, 1903.
INTRODUCERE
19
Traducerile araturate slut insotite §i de transform6xi de date ale Hegirei in anii erei noastre, de iden.tificki §i de unele explicatii necesare pentru clarificarea textului, acolo unde a fost cazul. Fiecare eronic& are in frunte o schit/ biobibliografica, a autorului respectiv.
Intrucit nu am avut la indemina, variante de manuscrise pIstrate in general in Turcia, indeosebi in Istanbul 87 sau in Egipt (Cairo) §i. in diverse arhive kii biblioteci europene, nu ne puteam gindi la o editie critics, de§i utilitatea §i importanta folosirii unui numk cit mai mare de manuscrise,
cu diversele for variante, slut evidente *. De altfel, insg§i editarea cronicilor turce§ti a mnceput relativ tirziu datoria introducerii tiparului in Turcia abia in 1729, prin straduintele lui Ibrahim Muteferrika 38, originar din Cluj. Numai dupa, primul rkboi mon-
dial s-a pit la editarea unui numk din ce in ce mai sporit de cronici otomane. In ceea ce prive§te transcrierea elementelor turco-orientale, de§i cea international-6,, folositA, de pild'a, in enciclopediile islamice, este cunoscutk
s-a preferat totukd in general transcrierea acestor elemente a§a cum s-au incetatenit ele in limba romans, mai ales in vechile texte istorice, combinind aceast/ metod'a cu folosirea unor semne care pe de o parte sá nu prezinte dificultgti tipografice, iar pe de alta sa, ajute la citirea eft mai corect5, a unor denumiri specifice turceksti sau orientale in general. Cu toate acestea,
au ramas uncle inconsecvente, mai cu seams in transcrierea elementelor toponimice qi onomastice, datoritl variantelor din diverse cronici, ca §i variatiilor specifice diferitelor limbi in redarea numelor geografice sau etnice. Dind in folosinta istoricilor aceast/ colectie, nu ne indoim de faptul ca viitoarele cercetki in arhivele Fli bibliotecile strain vor putea aduce uncle completari §i precizAri, de§i ne-am straduit s6 folosim tot materialul
cc s-a putut gasi la noi, ca §i cele citeva cronici obtinute din alte tki. De aceea ne exprim/m convingerea a publicarea acestei colectii de izvoare
otomane, intr-o form& mult mai larga decit s-a facut in trecut, va fi in folosul cercetkilor istorice din Cara noastrg, prin aceste izvoare faeindu-se cunoscutg o bunl parte din ceea ce s-a consemnat in istoriografia otomanl 87 Cf. Ludwig Forrer, Handschriften osmanischer Historiker in Istanbul, In Der Islam", Bd. 26, Heft 3 (Berlin, 1942), p. 173-220, care aduce numeroase completari la G.O.W. 31 alte cataloage de manuscrise turcesti. * ltn timpul tipAririi volumului, autorii, aflIndu-se Intr-o calatorle de studii
la Istanbul, In vederea cercetArii arhivelor, au facut uncle adaugiri de texte pe baza
consultArii manuscriselor originate. N. R. " Despre fondatorul tipografiei otomane, cf. J. H. Mordtmann, Ibrahim Muteferrika,
In E.I., t. II (1927), p. 465-466.
20
INTRODUCERE
privitor la tgrile roman de-a lungul mai multor veacuri de dominatie turceasc& Extrasele alfiturate reprezint4 in acela§i timp kii o traducere in viat6 a dezideratelor ultimelor congrese internationale ale orientalif)tilor (Cambridge 1954, Moscova 1960), ca kti ale conferintelor orientalistice din tarile socialiste (Vartiovia 1957, Praga 1960, Budapesta 1961, Moscova 1962),
care subliniaz& necesitatea editgrii izvoarelor orientale ale istoriei prior din Europa de sud-est §i. central6. Lacunele de informatie ale cronicilor turce§ti, ca de altfel §i a altor cronici medievale, urmeaza, sa, fie completate printr-o colectie de do-
oumente turce§ti, proiectat/ in mai multe volume §i care se aflA in curs de pregtdire pentru tipar. FAA indoial6 ca, prin editarea in traducere a izvoarelor orientale, . narative §i diplomatice, se va aduce mult6 luming, asupra unor moment() gi aspects din trecutul poporului roman, ale constituind insemnate aurae de informare puce la indemina unui larg cerc de cercetatori.
I
HALIL IBN-I ISMAIL IBN-I SEIH BEDREDDIN 117AHMTJD IBN-I SIMAVI (SIMAYNA-KADISiOGLII)
Despre viata lui Ha lil nu se cunosc prea multe date. Din propriile-i mkturii se poste deduce a s-a nascut pe la inceputul veacului al XV-lea, fiind fiul lui Ismail, care la rindul sau a fost urmasul seihului Bedreddin. Mahmud, cunoscut si sub numele de Ibn-i Simavi sau Simavna-kadisioglu. Tot din relatgrile lui Halil aflam a el a participat la bAtIlia de la Kosovo din anal 1448/852, unde a indeplinit functia de heal Eli imam 2 al ostii sultanului Murad al II-lea, iar mai tirziu, pe vremea tinkului sultan MOTmed al II-lea, a luat parte la cucerirea Constantinopolului de catre turci (29 mai 1453). Indata, dupa, caderea Constantinopolului, Halil a tutreprins o ctlatorie la Serres (Siroz) $, in Macedonia, unde, vizitmnd mormintul bunicului man, seihul Bedreddin Mahmud, iii scrie opera intitulata, Menakibname, care cuprinde biografia acestuia, precum si unele mentiuni autobiografice. Ea prezinta, ¢i o deosebitA importantA istorick deoarece -an capitol special este consacrat primelor cuceriri turcesti in Peninsula Balcanick sub conducerea lui Suleiman fah, fiul lui Orhan 4, pe la mijlocul veacului al XIV-lea, dud s-au pus bazele dominatiei otomane pe coastele Tracief. Privity In ansamblu, Menakibname este o epopee istoricg care incepe
cu preamarirea faptelor primilor cuceritori ai Rumeliei, urmind apoi a amply expunere a vietii, operei fi activitAtii seihului Bedreddin. 1 Haftz: cel ce cunoa§te pe dinafarA Coranul", adicA cel care pAstreaza" (ku memoria sa); pAzitor in numele lui Allah. 2 Imam: preot in ierarhia ecleziasticA musulmanA ; la inceput insemna gh14", conducAtor de caravans ". a Tirg in fostul vilaiet Salonic, in apropiere de Struma. 4 Orhan (1326-1359), fiul emirului Osman care este fondatorul statului otoman.
22
HALM IBN-I ISMAIL IBN-I SEIH BEDREDDIN MAHMUD IBN-I SIMAVI
Este o opera rimata, avind o deosebita valoare fii sub raport lingvisticliterar. tirile privitoare la Wile roman slut oarecum disparate, dar ele
reprezinta unele dintre cele mai vechi marturii ale izvoarelor narative otomane privind principatele dunarene. Intrucit fragmentele traduse slat extrase din partea consacratavietii kieihului Bedreddin, pentru intelegerea for consideram necesar sa dam citeva date despre viata, opera tii activitatea acestei personalitati marcante din istoria culturala §i politic a Imperiului otoman de la stir§itul veacului al XIV-lea rili primul sfert al veacului al XV-lea. Bedreddin Mahmud s-a nascut pe la anul 1359/760 (dupa alti cercetatori in 1363) In localitatea Simavna, din apropiere de Adrianopol. !
Tatal sau, Israil, a fost unul din primii gazii 5 turci care trecusera in Europa Impreuna cu Suleiman-pap, fiul lui Orhan. Dupa cucerirea cetatii Adrianopol (1362/761) de catre sultanul Murad I (1359-1389), familia lui Bedreddin s-a mutat in acest ora§, care devenise noua capitala a statului otoman. Aici, tin.arul Mahmud, poreclit mai tirziu Bedreddin, a fost in.i-
sat in problemele religiei musulmano sub indrumarea unor dascali ca molla Iusuf, molla eh-Din, §i chiar a tatalui sau, Israil, care de asemenea
era unul dintre invatatii vremii. 'Pe la anal 1398/800, Mahmud a plecat In Orient, unde a vizitat dife-
rite orate §i centre culturale, ca Damasc, Ierusalim, .Alep, Mecca q.a., purtind discutii cu carturarii de acolo. La universitatea araba din Cairo §i-a aprofundat studiile islamice Impreuna cu alti cunoscuti carturari musulmani, printre care §1 Ali bin Muhammed Djurdjani 6. Pe linga imbogatirea cuu.o§tintelor privind religia Islamului, Bedreddin a studiat concomitent qi o serie de alte discipline, intre care medicina §i filozofia araba. A lost un timp dascalul (hodja) lui Faradj, fiul sultanului Barkuk 7 al Egiptului.
Cu ocazia uneia dintre numeroasele sale calatorii in Oriental musulman, Bedreddin 1-a intllnit §i pe Timur-Lenk pe clnd acesta se gasea cu curtea sa la Tebriz, unde Invatatii vremii se adunasera pentru a dezbate unele probleme controversate ale Islamului. Dupa batalia de la Ankara (1402), Bedreddin s-a tutors din non In Anatolia, trecind apoi in Rumelia 87 unde, dupg ocuparea tronului de la Adrianopol de catre Musa Celebi (1411), fiul lui Baiazid I, a fost numit judecator militar (kadiasker) al Rumeliei, datorita vastelor sale cunoitinte 5 Gazi : cel care intreprinde o expeditie (gaza) ; erou, titlu onorific pentru luptatori. Acest
titlu se dadea si sultanilor care luau parte la rAzboaie. 4 Al-Djurdjani, All bin Muhammed, filozof arab (1340-1413). 7 Barkuk sau Barkuk b. Anas (1382-1398) inaugureaa. domnia mamelucilor Burdji in Egipt. a Rumelia : Turcia europeana", In sens mai larg toga Peninsula Balcanica.
HAUL IBN-I ISMAIL IBN-I SEIB BEDREDDIN MAHMUD IBN-I SIMAVI
23
in materie juridica. Yn vara anului 1413, dupa moartea lui Musa Celebi, seihul Bedreddin a fost surghiunit la Niceea (Iznik) din Anatolia de noul sultan Mehmed I Celebi (1413-1421). Yn urma descoperirii actiunilor desfasurate de el in vederea pregatirii unei rascoale populare in Imperiul otoman, Bedreddin a fugit din Niceea (Iznik) la Curtea lui Isfendiar, principe de Kastamonu. De aici, imbarcindu-se la Sinop pe o corabie, a trecut Mama Neagra in Tara Romaneasca, uncle, dupa relatkile lui Ha lil, a fost bine primit de Mircea cel Batrin. Tot din Menakibname rezults ca in Tara Romaneasca seihul Bedredclin. 1-a
intilnit ;if pe beiul azapilor9 din fosta oaste a lui Musa Celebi. Dupa ce a ramas citva timp in Tara Romaneasca, seihul a trecut in sudul Dobrogei, pregatind o rascoala in Deliorman ". Conceptia socials a lui Bedreddin si a adeptilor sai, zi$i murizi (miirid),
prevedea instaurarea unei ordini sociale in care oamenii sa fie egali intre ei", ridicindu-se in acelasi timp qi impotriva doctrinei religioase sunna, dominants In acea vreme in lumea Islamului. Taranimea musulma,na $i cea cresting din Rumelia s-au rasculat sub conducerea directs a seihului Bedreddin, in timp ce discipolii sal, BOriikliige
Mustafa $i Torlak Kemal, au trecut in fruntea taranimii rasculate din Anatolia apuseang (1418-1420). Aceste rascoale an fost reprimate de fortele feudale otojnane in urma unor ciocniri violente cu masele taranesti. Conducatorii for din Anatolia an fost ucisi in lupte. Potrivit cronicilor turcesti din veacul al XV-lea si al XVI-lea, sultanul, auzind despre pregatirile de rascoala ale seihului in partea rumeliota
a Imperiului otoman, a trimis un detasament de vreo 200 de oameni in frunte cu un capugibafti 0i, prinzindu-1 pe seih la Zagora 12, acesta a fost adus la Serres, unde, dupa judecata, a fost spinzurat. Pkerile istoricilor cu privire la anul mortis seihului Bedreddin sint diferite. In Encyclopedic de l'Islam (editia din 1927) se da anul 1415/818 13, iar in noua editie din 1960 se indica anul 1416 14. Noile cercetki an stabilit lust ca seihul a murit in anul 1420/823 15. 9 Azap sau azab : denumirea unor unitati de pedestrasi $i de marina In vechea armata otomana.
to Deliorman: padure nebula", regiune paduroasa din sudul Dobrogei. 11 Capugibast : capetenie de portari, marele sambelan, capul portarilor seraiului. . 12 Zagora (Zagra): oras In Bulgaria, la vreo 70 km NE de Filipopol (Filibe). 13 Op. cit., Leyde, 1927, vol. II, p. 415. 14 H. J. Kissling, Badr al-Din ibn Kadi Samawna, In Encyclopedic de ['Islam, LeydeParis, 1960, p. 893-894. 14 I. H. Danismend, Izahli Osmanli Tarihi Kronolojisi (Cronologia explicatiud a istoriei Imperiului otoman), I, Istanbul, 1947, p. 179-180. Pentru o analiza mai ampla a acestor probleme, cf. M. Guboglu si Mustafa Mehmet, Rdscoalele ldreine$1i dirt Imperiul otoman (1418
1420) §i bedreddinismul, In Studii", 1957, nr. 2, p. 137-158.
24
HALM IBN-I ISMAIL IBN-I SEIB BEDREDDIN MAHMUD 7BN-I SIMAVI
eihul Bedreddin a scris In limba arab& un mare numar de opere (38 sau 48) In diverse domenii. TJnele ant de nature juridic, altele privesc filozofia islamic6. Se poate spune a el a fost unul dintre cei mai de seam&
cArturari qi gluditori ai Orientului musulman la lnceputul veacului al XV-lea, fiind in acelmi timp initiatorul gi conduatorul primelor rIscoale populare antifeudale din Imperial otoman.
Cronicaxii turd din veacurile XV XVII 11 prezint1 pe §eihul Bedreddin ca un rgzvratit" Impotriva sultanului Mehmed I $i a rinduielilor sociale de atunci. In schimb, nepotul sIu Ha Mil considera. victim6 a unor intrigi urzite de marele vizir Baiazid-pa§a si de Invittatul persan Haidar
Haravi, cel care dAduse sentinta (fetva) pentru spInzurarea §eihului Bedreddin. Traducerea alaturatg, s-a efectuat dupg : Chalil b. Isma'il b. Schejch Bedreddin Mahmud, Die Vita (Menaqibname) des Schejch Bedr ed-Din Mahmud, gen. ibn Qadi Samauna, Urtext nach der einzig erhaltenen Handschrift im Revolutions-Museum zu Istanbul. . . herausgegeben von Franz Babinger, Leipzig, 1943 (Universitatea Mihaileang, din Iasi, II), partea I, 124 p. Bibliografie: F. Babinger, Scheich Bedr ed-Din (Mahmud), der Sohn des Richter von Simau. EM Beitrag zur Geschichte des Sektenwesens im Altosmanischen
Reich, in Der Islam" . .
Leipzig-Berlin, XI, 1921, p. 1 106 si XII, 1922,
p. 231 ; M. $ erefeddin, Simauna Kadtst-oglu .Feyh Bedreddin, Istanbul, 1925/ 1341, 75 p. ; M. $erefeddin Yaltkaya, Bedreddin Simtivi. Badr-ad-Din Simavf (?- 1420), in /. A., II, Istanbul, 1949, p. 444-446 ; Mihail Guboglu si Mustafa Mehmet, Roscoalele ldreuzefti din Imperiul otoman (1418-1420) i bedreddinismul, In Studii, Revista de istorie", an. X, 1957, nr. 2, p. 137-158 ; M. $erefeddin Yaltkaya, Simauna kadistogiu .5eyh Bedreddine dair bir kilap (0 carte despre Simauna ka-
dtslogiu §eyli Bedreddin), in Ttirkiyat mecmuasi", III, Istanbul, 1935 ; H. J. Kissling, Das Menakybname Schejch Bedr ed-Dins, des Solutes des Richters von Simauna, in Zeitschrift der Deutschen Morgenliindischen Gesellschaft", vol. 100,
1950, p. 112 176 ; K. Bunarcief, Bedreddin Simavi, in Yeni Hayat", Sofia, 1956, nr. 9 ; A. S. Tveritinova, If eonpocy o6 uaymenuu nepeoeo annzu0eo8aAbli020 eoccmanua a cpeaueeerzoeoti Typzfuu, in Vizantiiski Vremennik", 1956,
XII, p. 200 si urm. ; A. D. Novicov, Rpecmbancnoe eoccmanue a Typifuu e nanane XV eexa, in Problem! Vostokovedenia", 1960, nr. 3, p. 67-81.
care nu i-a permis sA piece In Orient, la Curtea lui $ahruh 1, fiul Bi urmaBul lui Timur-Lenk, Invoindu-1 In schimb BA porneasca spre Crimeea>.
Au intim pinzele §i au pornit la drum ; sa vezi ins/ ce nenorociri aduce porunca destinului :
81
83
In acea vreme se intimplase ca musulmanii Devenisera du§manii ghiaurilor. Afurisitul de venetian (Efrendj)2 ocupase marea , eihul a inteles atunci ce se va intimpla pe lume. Cind ca,pitanul de corabie (re'is) a sosit la marginea Taxii Romane§ti (Eflak)3,. Capli rIutatilor s-au inteles . Aflati, prieteni, purt/tori ai credintei, Ce i-au flout atunci §eihului, fluflcgtorii ; 0, voi cei maxi, §eihul ie§ise pe uscat, in Tara Romlneasc/. . . . 0, credinciosule, ei 1-au 1/sat pe §eih pe uscat, Iar corabia an tras-o indatap in maxii Au intins ptazele §i 1-au 16,sat acolo . 0, bunicule, ascult& ceea ce va urma.
...*eihul a r/mas pe t5,rm cuprins de jale, Necredincio§ii, venind, 1-au gasit pe §eih Si au aflat mirati §i cu mirare despre marele sau renume.
L-au primit cu dragoste §i prietenie i 1-au dus pe §eih cu mare alai in oral. Aici se afla cineva, fost slujba§ al ceihului 4, Care, Mud gasit, deveni mina dreapa, a §eihului. Atunci trod Mehmed devenise han in locul lui Musa, Acela, gAsind o cale, fugise in Tara Romaneasel i lui i se spunea Azab -bei 5 El ocrotise pe fiecine 1 Sahruh (Shahrukh) Mirza (1405-1447), al patrulea fiu al lui Timur-Lenk sl primula suveran timurid, ndscut la Samarkand In august 1377/779 rebi-ul-ahlr. 2 Efrendj : denumire datA de turd europenilor in general §i Indeosebi venetienilor. 8 Elide, Iflak : denumire datA de turci TArii RomaneSti, precum §i domnilor ei. 4 Este vorba de Azab-bei, care hind In oastea lui Musa Celebi, comandantul oBtil depedestraBi, numite azap, fugise in Tara Romaneasca dupii lupta de la Ceamurlu din 1413. 3 In text, grafia pentru azap sau azab se apropie Bi de grafia cuvIntului garib care In
seamnA pribeag", strAin".
HALIL IBN -I ISMAIL IBN-I $EIH BEDREDDIN MAHMUD IBN -I SIMAVI
26
Si acum a venit din nou In slujba §eihului, .A§a, cum fusese qi mai Inainte. Ei (Bedreddin i Azab-bei) s-au Inte les SI intre din nou In slujba hanului . Dar acelui om desIvir§it 6
Nu i-a fost cu putint/ sg, meargI la han. Fiind bei In acea, vreme necredinciosul Mircea (Mirgi) 7) Drumurile erau mereu pline de primejdii, Caci pe atunci Mircea §i domnul Moldovei (Kara-Bogdan) 6 erau
Intre ei Cum sint ciinele cu pisica 9.
Apoi a renuntat §i la acest gind Si s-a pregItit sa plece in Cara sa de baqtin/
84
Ca sa se Int'ilneascg, cu prietenii sal
Si sa stea acolo pinl la venirea sultanului. ...Si §i-a pus In gind sa, se intlineascI en sultanul (fah) Ei, prietene de drum, aqa, stau lucrurile, Dar clnd vine sorocul, vinatul iese In calea vin6torului. Bedreddin a intrat intr-o mare de copaci" (agar denizi) 10, Acolo s-au adunat In jurul sau multe cete de netrebnici (herghele). i §eihul a apucat drumul spre tinuturile Zagrei.
85
41 altil clirora le (Muse diferite posturi pe and era judecator sub Musa Celebi. Dar fiind
pint la sultan ca intentioneaza sa se rascoale, este trimis un capugibast cu 200 de oameni, care-1 prind pe Bedreddin 0-1 aduc la Serres, unde se afla sultanul>.
Au venit E}i an intrat in Serres (Siroz) Si 1-au virit In temnitI pe qeih, Intr-o casa. Sahul venise Impotriva Salonicului (Selanik), Ca sa, atace cetatea aceea mare. Dar intimplindu-se acest lucru, Ei, bunicule, §ahul a renuntat la expedijie. In vremea aceea, Diizme 11 Mustafa
88
1
Adicil lui Bedreddin.
7 Mircea cel Batrin, domnul Tarn Romanesti (1386-1418). 8 Kara-Bogdan : numele dat de turd Moldovei sau domnului Moldovei. Aid este vorba de
Alexandru cel Bun (1400-1432). o In text urmatorul proverb turcesc : It di# !unzip derisidir heman", a arui traducere
textualli ar fi : cum Ant coltii de cline pe piele de pore".
10 Mare arbororum" (Cf. Meninski, Lexici. . ., I, p. 215). Aceasta este denumirea data de cronicarii otomani tinutului din sudul Dobrogei. Este vorba de Deliorman.
11 Dame : fals".
MENAMMB4 $EICH BEDREDDIN Nuaucdp
27
Se spunea c6, stl ascuns In cetate Ia ; Se mai zvonea ca este cu adevgrat fiul lui IldIrim-han13 Dar i s-a spus ca este un fals Mustafa. Acesta disp'aruse In lupta de la Ankara 14, RASPUNSUL SEIHULUI CATRE MARIA-SA SULTANUL
91
... Am cerut, cu voia ta, sa plec In pelerinaj (hadj) i, mergInd acolo, sa devin omul lui Allah.
Am cerut de multe on §i nu mi-ai dat drumul Si nici nu ai ga.sit de cuviint6 sg-mi dai un raspuns tam6duitor.
Isfendiar sau la Sahruh, continua> :
Si apoi, intrind In nava, am preferat sg, merg la hanul Si, Intinzlnd pInzele, pe cind eram pe drumuri,
Am nimerit la hotarul Moldovei (Bogdan) §i In jinuturile Thu Romane§ti (Eflak) Z'arind , ei (rominii) au venit Si, ajungind acolo, s-au a§ezat lfnga schel5 Si m-au primit pe Varm cu bucurie si apoi, luindu-nal, m-au dus Inainte, . Domnul (bey) for 15 m-a primit bine timp de clteva zile, Dar doream sa Vad pe Maria-voastrA. Si pe clnd, ma aflam acolo, privirea mea era IndreptatI Incoace. . 112 POVESTIREA LUPTEI SULTANULUI MURAD CU AFURISITUL DE UNGUR le
Ei, fiule de §ah, s6 ne Intoarcem iarki la ale noastre : Sultanul Murad, ie§ind cu tobe si steaguri, 12 La 10 iunie 1415. Mustafa Celebi se afla la Arges, linga Mircea cel Batrin (Cf. Docu-
mente privind istoria Romdniei, veac. XIII, XIV $i XV. B. Tara Romaneasca (1247-1500), Buc., Edit. Acad. R.P.R., 1953, p. 70). 13 Baiazid Fulgerul (1389-1402). 14 Din 1402. 12 Al Tariff Romanesti.
le Batalia de la Kosovo din 1448 dintre Murad al II-lea (1421-1451) $i loan de Hu-
nedoara.
28
HALM IBN-I ISMAIL IBN-I SETH BEDREDDIN MAHMUD IBN-I SIMAVI
A pornit Impotriva lui Iancu. (Iangu)
17 eel afurisit Cu gindul de a rAv'6,0 sangeacul 19 acestuia.
Eu 19, de asemenea, am pornit cu acest gind. Au fost on not ot multi alibi, bAtrini §i tineri. .
114 Lupta a durat de dimineatI pin& noaptea. Ei, suflete bun, necredinciosul a fost Infrint. Avind aceastI bucurie, vestitul §ah A inaltat acolo multe ruggeiuni. . 117
Ei, tinere, pe tron s-a urcat sultanul Mehmed " FA acum el este pe lame han fiu de han. Preainaltul Allah sI-i dea viai; lung, Deoarece haflz Halil este landgitorul of povestitorul slu.
118
.
17 Este vorba de Ioan de Hunedoara, voievod al Transilvaniei Ungariei (mai 1448august 1456).
§l
guvernator al
18 Sangeac (sandjak): steag, drapel, unitate administrativA corespunzlnd unei regiuni. lA Autorul cronicii, Hall. 78 Mehmed al II-lea Cuceritorul (1451-1481).
II
.ifflilltrLLAH BIN EHABEDDIN AHMED
Despre viata lui iikriillah, considerat unul dintre primii cronicari
otomani care a scris o istorie universal, avem foarte putine date. In introducerea la opera sa istoricl, Behdjet-iit- Tevarih, el spun c/ este fiul lui Imam ehabeddin Ahmed, fiul lui Zeineddin-Zekki. In ce priveste locul $i data nasterii cronicarului exists mai multe ipoteze. Mehmed Tahir Bursalt, in lucrarea sa biobibliografic/ despre autorii otomani 1, aratA, Amasia din Anatolia ca loc de nastere al lui iikriillah. Theodor Seif2, pe baza unor -date Odin opera lui ii.kriillah, consider*/ ca acesta s-a nascut in anul 1388/ 790. In schimb este cunoscuta, data exacts la care iikriillah a inceput s6, -$i scrie opera sa de istorie universall, amintitI mai sus. Este anul Hegirei 861, luna muharrem, ceea ce corespunde cu sfirsitul anului 1456. El a terminat-o pe la 1458-1459/863 fiind in virstI de peste 73 de ani.
Dupl, relataxile personale ale cronicarului, se stie a a intrat in slujba casei otomane Inca de la virsta de 22 de ani (circa 1409/812). Dintre
functiile ocupate de el este eunoscut/ aceea de mare sfetnic al sultanilor Murad al II-lea tii Mehmed al II-lea. Sub primul, a lost trimis in 1437 ca .sol la Ibrahim-bei, principele de Karaman (1424-1463). Tot In aceastit ealitate a fost trimis si la curtea lui 1VIfrza Djihansah, bei de Karakoiunlu, pe la anii 1448-1449/852. A flout si o caratorie in Egipt, uncle a cercetat
operele invItatilor vremii. Se pare caiikriillah avea cunostinte si din -domeniul medicinii, precum si din al muzicii 3. Nu se cunoaste cu precizie nici anul i nici locul mortii lui Siikriillah. 1 Cf. Bursalt Mehmed Tahir, O.M., I, p. 332. 2 Cf. Th. Seif, Der Abschnitt ilber die Osmanen in Siikrilllah's persischer Universalgeschichle, to M.O.G., II, Hannovra, 1925, p. 66. 8 Cf. Encyclopedie de la musique..., p. 2 978 si O.M., I, p. 332.
30
flICRIILLAH BIN $EHABrED-DIN AHMED
Lucrarea sa istorica Behdjet-iit-Tevarih, bazata pe vreo zece izvoare,marcheaza, inceputurile istoriografiei universale la otomani. Ea i§i incepe povestirea de la primii oameni (Adam") §i trateaza despre diferiti profeti, regi, sultani, califi si alti conducatori de sari §i popoare. De aceea a fost folosita ca izvor §i de cronicarii otomani de mai tlrziu. Faptul a este scrisa in limba persana, 1;4i nu in limba tura, arata influenta istoriografiei persane asupra celei otomane in acea vreme. Un capitol special din aceasta opera este consacrat istoriei Imperiului otoman, de la domnia primilor sultani pin& la urcarea pe tron a lui Mehmed al II-lea (februarie 1451). Spre deosebire de alti cronicari (Orudj, Asik-pa§azade, Ne§ri §.a.), Siikriillah, in calitatea sa de mare sfetnic, a putut sa
detina informatii directe asupra evenimentelor legate de domnia mai multor sultani. Totusi, in cronica sa el trateaza mai mult faptele de binefacere ale sultanilor. Dupa cum s-a spus, Siikriillah descrie evenimentele ping, la inceputul domniei sultanului Mehmed al II-lea. In incheierea operei sale i§i exprima ins/ intentia de a nara intr-un volum separat intimplarile din primii opt ani ai domniei acestui sultan. Probabil Ina a nu a avut posibilitatea Bali infaptuiasca aceasta intentie, cronica sa raminind neterminata. Cronica lui Siikriillah nu a fost editata in intregime pin& in prezent ; ea se gase§te sub forma de manuscrise In mai multe biblioteci 4.
Extrasele alaturate s-au facut dupa traducerea in limba tura, a unei parti din cronica lui Siikriillah, efectuata de Mustafa Farisi si editata, de Atslz la Istanbul, in 1939, sub titlul de : Cele noull triburi de turci fi istoria sultanilor otomani 5. Pentru confruntare ne-am folosit si de editia lui Th. Self 6. B ibliografie: S.O., vol. III, p. 154 ; Bursall Mehmed Tahir, Osmanc Mitelifleri, I, p. 332 ; G.O.W., p. 19-20 ; N. Iorga, 0 noud menfiune turceascd despre romdni, In Revista istorica", XXVIII, nr. 1-12, 1942, p. 26.
4 Cf. G.O.W., p. 20. 3 Atslz, XV inci astr taribvisi .50kriillah: Dokuz boy Tiirkler ye Osmanli sultanlari tarihi (,5itkriillah, cronicar din secolul at XV -lea. Cele noud triburi de turci si istoria sultanilor otomani), Istanbul, 1939, 2 + 72 p. fol. 0 alts traducere Ii apar%ine lui Mehmed Edirnevi (In manuscris). 3 Th. Self, op. cit., In M.O.G.
Emirul Orhan 1 era milos fat6 de musulmani, dar fata de ghiauri era necrut'ator. Faima lui in rAzboaie se r6spindise de la Brusa pina in Cara lui Laz 2 §i pin6 la unguri §i de teama lui inimile acestora tremurau. Ei Bateau. mereu de veghe. . . .
...In vederea unui razboi, a strins of ti ca sa mearga, asupra lui Laz <är > §i la unguri. Mud beii din imprejurimi
an auzit ca viteazul (gazi) §ah vrea sa treaca. marea , an pl6nuit un atac asupra Brusei. A. 31 . . . Construind un l'aca§ pentru viata de apoi, T.S. 92-93 a plecat din non in Rumelia §i a purtat lupte. El s-a indreptat impotriva tariff lui Laz <6r >. Beiul Laz-ului, auzind aceasta, a dat
de §tire ghiaurilor din Orile apusene §i le-a cerut ajutorul. I s-au trimis o§ti din Tara Romaneasa, (E flak), de la unguri §i de la cehi, de la sirbi, de la albanezi (Arnavut), de la croati (Hirvat), de la bulgari ( Ulgar) si de la frinci (Firenk) 3. S-au adunat mai
bine de 100 000 de osta§i ghiauri, care an inaintat cu diferite arme. Cele dougi o§tiri s-au ciocnit §i Wat'alia care s-a dat a fost A. 32 T.S. 94-95
cum nu mai vazuse ping, atunci universul care se rote§te. Din amindoua, o§tirile an murit multi oameni ; le§urile for s-au ingra.mgdit unele peste altele, iar cap etele for s-au sfarimat sub picioare.
Yn cele din urml, Allah (Tanri) le-a venit in ajutor §i steagurile ghiaurilor an fost intoarse cu virfurile in jos, iar o§tile for §i-au intors fetele. Ei an fost infrinti §i musulmanii s-au pus pe urmele lor. Sahul cel viteaz se afla pe o colina, impreung, cu citiva sfetnici (haseki) de-ai sal. Osta§ii care se duseser& pe urmele dusmanului s-au tutors §i 1-au easit acolo pe sultanul gaziilor. Dar un
ghiaur 4 care fusese rant se ascunsese, plin de singe, printre morti. El s-a sculat de la locul lui §i a venit spre sultanul gaziu (Murad I), ba cazind, ba ridicindu-se. La inceput ceau§ii 5 nu 1-au lasat. Sultanul gaziu a crezut ca el vine pentru o treaba, oarecare sau cg, are vreo dorin16. De aceea i-a spus ceau§ului s6-1 1 Orhan I. emir otoman (1326-1359). 2 Nume dat Serbiei dupa despotul Lazar (1371-1389).
3 Denumire data de turci europenilor $i indeosebi vene%ienilor. Termenul s-a Incetatenit
si In limba roman (frinc"). 4
Milo Obilici.
6 Ceau§ (cavu§): corp de curieri In oastea otoman.
SUKRULLAH BIN SEHABEDDIN ARMED
32
lase. Ghiaurul cel rant i baimacit (karganmif) a 1naintat §i 1-a lovit cu cutitul. A. 33. T.S.
95-110
urcarea pe tron a lui Baiazid. Este omisa expeditia sultanului Balazid in Tara Romaneasca, tar la batalia de la Nicopol nu se mentioneazA participarea romknilor. De asemenea stnt omise si relatiile lui Musa Celebi cu 1388/790 6 §i
Mircea cel BAtrIn >.
A. 37 T. S.
iioin
< Dupa Impacarea cu Isfendiar, principe de Sastamonn,
sultanul Mehmed I Celobi> a pornit de la re§edinta sa din Brusa spre Rumelia, cu &dui de a purta razboi. El s-a indreptat spre necredinciosul din Tara Romaneasca (Eflak) cel cu glnduri rele. In partea aceea se aflau trei cet6ti care, din pricina ghiaurilor cei tar& de minte, fusesera ruinate. El a flout ca toate trei s& Infloreasca. Una se numea Isaccea (Sakgi), a doua Ieni-
Sale 7, iar a treia se numea Giurgiu (Iorkovi) 8. De acolo, Indreptlndu -se asupra ungurului, a luat cetatea Sevarin 9. Ghiaurii cei fir& de minte, Allah sa-i nenoroceasca, vasend maretia musulmanilor, au cerut pace. Ei an luat asupra for plata, haraciului §i s-au socotit printre supu§ii (kul) Inaltului prag al sultanului. Au trimis trei 10 fii de principi (emirzadeghian) cu armele for cu tot, ca sa slujeasca . Ei §i-au luat
asupra for obligatia ca, atunci dud va fi batalie §i sultanul be vaporunci, afarl de ace§tifii ai celor trei bei, sa trimita §i oastea
for dupa, cum va dori sultanul. Ei an jurat e& In tot timpul vigil sultanului ghiaurii cei fare de minte nu-1 vor trada In nici un fel §i nu se vor Impotrivi sultanului Mehmed §i nici oamenilor sai. Astfel an facut pace (barif). Sultanul musulmanilor, IntorcIndu-se In lini§te §i cu margie, a sosit la re§edinta sa din Adrianopol. .
6 De fapt el a murit in iulie 1389.
7 leni-Sale (rom. Enisala) : localitate In nordul Dobrogei, lIngA Babadag. 9 La alti cronicari apare sub forma de Ierkokli : probabil cA deriva din Iurkou. 9 Turnu-Severin. 10 Yn alte manuscrise treizeci" (Cf. Th. Self, op. cit., in M.O.G.", II, p. 111 §i nota 53).
III
ENVERI
Autor al unei cronici otomane rimate, Enveri a trait in secolul aI XV-lea, Mid contemporanul sultanilor Murad al II-lea $i Mehmed al II-lea.
Nu i se =waste nici data nasterii, nici cea a mortii. tim ins/ c/ in vara anului 1465 (869 zil-hidjge) Enveri mai traia, intrucit chiar el marturiseste a la acea data abia terminase opera sa istorica Diisturname (Cartes vizirului), cronies/ in versuri inchinata marelui vizir Mahmud-pasa 1.
Cronica lui Enveri, pastrata doar in copie intr-un manuscris unic datind din prima jum/tate a veacului al XVII-lea la Biblioteca Nation.all din Paris (Anciens fonds tures, nr. 250), a fost editat/ de Milkrimin Ha lil, sub titlul Diisturname-i Enveri 2. Doi ani mai tirziu editorul a prezentat 91 un studiu critic asupra acestei cronici $. Datind de pe la 1465, aceast/ cronica reprezinta unul dintre cele mai vechi izvoare narative privind istoria otomana. Ea este mai veche cleat cronicile lui Orudj, Asik-pasa-zade, Nevi e.a., fiind Ina posterioara cronicii lui All Iazidjizade, intitulata Tarih-i al-i Selculc (Cronica dinastiei selciuchide). Opera lui Enveri este pretioasa nu numai pentru faptul ca relateaza evenimentele contemporane autorului (secolul al XV-lea), dar 91 pentru ca aduce clarificari asupra unor perioade intunecate din veacurile anterioare privind istoria turcilor. 0 deosebita important/ prezinta partea in care se trateaz/ istoria dinastiei Aidinoglu din principatul Aidin, dintre. 1307 si 1402/707-805. Cu aceasta ocazie, autorul d/ o aerie de stiri In legatura cu expeditiile lui Umur-bei (1334-1348), unele dintre ele interesind §i istoriografia roman/. 1 Cf. Diisturname, p. 4. Mahmud-pa§a, mare vizir pe vremea sultanulul Mehmed al II-lea,
fare iulie 1453 fi august 1467/857-872.
Mtikrimin Halil, Diisturname-t Enveri, Istanbul, 1928, 121 p., In colectia Ttirk Tarih Endjumeni Ktilliyat", nr. 15. 3 Idem, Dtisturnarne. Medhal (Introducere), Istanbul (1930), 98 p. 3 - 0. 43
ENVERI
34
Cronica lui Enveri, compusa din 3 730 de versuri 42 se bazeaza pe o aerie de izvoare arabe, persane 1i turcesti anterioare 4i contemporane autorului, dintre care unele sint Inca nedescoperite. .Astfel, pentru istoria principilor din Aid In el foloseste ca izvor o cronica atribuita lui Hodja Selman, scrisa probabil Intre 1348 si 1358. Datorita faptului ca aceasta sursa narativa otomana da unele sari care nu se gasesc In cr onicile bizantine, Insemnatatea ei pentru not rezida, In relatarile privind tinuturile din jurul Marl Negre Qi Mediteranei. -Cronica lui Enveri are trei parti distincte, fiecare din ele fiind akatuita din 22 de capitole. Partea I trateaza despre profeji si despre principatele turcesti care s-au ridicat pe ruinele Imperiului selciuchid In Asia Mica. Partea a II-a se ocupa de campaniile lui Umur-bei, emirul din Aid In, descriind totodata 1i expeditia acestuia la guile Dunarii (Chi lia) Intre 1339 $i 1341 5.
Partea a III-a cuprinde istoria turcilor osmanlii, povestind evenimentele pin& la expeditia din 1462/866 a lui Mehmed al II-lea Impotriva, Tariff Romanesti 9i luptele lui Mahmud-pasa cu ungurii Intre 1463 si 1465/968 969. Dupa cum rema.rea in studiul sau introductiv oi editorul M. Hain, cronica lui Enveri confine unele confuzii oi greseli de grafie, limb/ oi crono-
logie. Undo slut atribuite copistului manuscrisului. De pilda, la Enveri lupta de la Nicopol este datata In 1393 1394 si nu in 1396. Facind abstractie de lipsurile acestei cronici, uncle inerente epocii In care a fost scrisa, ea constituie totusi un izvor important pentru cercetarile de istorie medievala. Mai amintim ca Enveri este si autorul unei alte lucrari istorice, intitulata Teferrudjname, adica Cronica expedifiilor, pe care a dedicat-o sultanului Mehmed al II-lea, si a scris-o pe la 1463/867, dupa cum reiese din.
cronica Disturnme. Se pare ca acest izvor, nedescoperit pins astazi, ar prezenta un deosebit interes i pentru istoria tarilor roman, deoarece trateaza pe larg expeditia lui Mehmed al II-lea Impotriva Tarn Rom'anesti In 1462/866, dup5, cum reiese dintr-un fragment din cronica Diisturname. 4 Cf. Dasturnaine, p. 108. 5 In legaturA cu aceste probleme, cf. Irene Melikoff-Sayar, Le Destan d'Umur Pacha, Paris, 1954, 156 p. ; Paul Lemerle, L'emirat d'Aidtn, Bgzance et l'Occident. Recherche stir Le geste d'Umur Pacha", Paris, 1957, 276 p. ; M.M. Alexandrescu-Dersca crede cb expeditia a avut loc in 1337 sau 1338 (cf. L'Expidition d'Umur Beg d'Aidtn aux bouches du Danube (1337 ou 1338), In Studia et Acta Orientalia", II, Bucuresti, 1960, p. 3-24.
ENVER/
35
Astfel, vorbind de campania acestui sultan impotriva lui Vlad Tepee, Enveri Borba :
"Dad, vrei sä, afli despre aceast4 bgtAlie de la un capftt la altul, Caseste Teferrudjname §i priveste acolo" e. Extrasele care urmeaz4 slut traduce dupg, cronies, lui Enveri 1.13128turname) editata. de Miikrimin Hall (Istanbul, 1928, 121 p.).
Bibliografier-o.o. W., p. 410-415.
I Cf. Dilsturname, p. 100.
DUSTURN AYE (ed. Mukrimin Halil, Istanbul, 1928)
43 PLECAREA UNOR VASE PE MAREA NEAGRA. PENTRU A CUCERI LUMEA
Pala 1.trimise iargsi scrisori (name), GrAbind-6.-se- s faege o expeditie sfinta. Gaziii au Impinzit imprejurimile Smirnei (Izmir), Muntii si cimpiile s-au acoperit de osti. . 44
Trei sute de corgbii au intrat in Marea Neagra, i oamenii erau inarma,ti, iar trompetele sunau. Chid toate corabiile au pornit pe mare, pinzele, ele au inceput sa inainteze cu voia lui Allah Si dup& ce au mere o zi-doug, au trecut prin fata Istanbulului, . Un rege (tekfur) 2 a dat In cinstea acestuia 3 un mare zaiafet, Si a fost uimit de m6retia pasei. Ei au iesit la Chilia (Kili), la hotarul (ucij) Taxii Romfinesti,
Si au incendiat si au devastat tinutul pe care 1-au gIsit. Ghiaurii vicleni, cind au vlzut 11186 sosirea lor, Aprinzind focuri, §i -au dat de '}tire unul altuia. Stringind mult6 oaste, ghiaurii an vent Si el a-a razboit cu acestia imp'ar'ateste 4. Atunci azapii, inaintind, si-au strins rindurile Si dusmanul a devenit tinta sagetilor lor. Dind pinteni tailor, pasa si beii au ina,intat, Iar -oastea a acoperit muntii si stincile. Cind si-au repezit caii spre dusman, L-au tii nimicit in. clipa aceea,
Ei an umplut acel be cu cadavre, Iar pe unii i-au prins acolo de vii. Si-au Intins corturile i s-au asezat acolo Si au descalecat f,4i pasa si beii. Pasa a trecut la locul Bau gi s-a asezat 1 Bahaeddin Umur-bei (1334-1348/734-748) este unul dintre fill lul Milbarizeddin Mehmed-bei (1310-1334). 2 Tekfur sau tekilr, de la cuvintul de origine armeana takfor : purtator de coroanii, rege, Imparat, suveran. s Lui Umur-bei. 4 In text : DJenk -1 sultan', adicil un rilzboi Intre doi Impkrati.
DUST17RNAME
97
Si au fost adutO In car prinpi (tutgun) fgri numgr. El a tinut sfat (divan), iar ceaupii §i-au fgcut rub,, Ca s g se verse singe in dreapta ei in stinga.
Au macelarit acolo pe multi dintre' prin§i aprinzind focuri, i-au infipt aici in suliti. Frigindu-i, i-au tgiat In bucati; Iar pentru mincare an pus came de oaie. S-au adunat §i au mincat-o Si i-au multumit lui Allah, aducindu-i laude. Ace§tia (prin§ii) crezind insg c ei an mincat came de out, Au plins cu totii i ochii li s-au umplut de lacrimi de singe. Impra§tiindu-se divanul, cind ace§tia prin§ii) an plecat,
Pap a poruncit
ei
ei (turcii) i-au ajuns pe prin§i din urma.
Ace§tia (prin§ii) an crezut c ii vor frige §i pe ei si -i vor minca, sfi§lindu-i unul cite unul. Atunci, de spaimg, multora dintre ei le-a plesnit fierea
Iar gaziii s-au trezit din soma, dar au rgmas pe loc. Pe§i li s-a dat thumul d ace§tia (prin§ii) an pornit, Mergind, ei suspinau totu§i Si -$i ziceau : cei care vin ant mincgtori de oameni. Ei ant cei care, nimicindu-ne, ne-au adus in aceastg stare. 45 Apoi, familiile, au fugit
Si plrgsinduli tinuturile, an strgbgtut multi §i pgduri. .Azapii, cercetind, an mers din munte in munte Si le-au cerut baietii. (oglan) §i fetele lor. Vinind nenumaxati b6ieti destoinici yi multe fete frumoase, I-au lust ci i-au adus Cu ei. Si au dgrimat Chilia (Kili) §i Inc a, multe alte cetgti. Apoi, luind robi §i boggtii nenumlrate, Au vent cu totii d s -au urcat in corgbii. Timp de patru zile au mers zi si noapte Si an ajuns iarg§i in apropiere de Kenzie 5. Ajungind b,colo, au coborit robii Si an tras din nou corabiile pe urcat. Apoi an incarcat iarg§i boggtiile si pe toti prin§ii in corgbii Si toate corabiile s-au umplut. 5 -Kerme sau Gherme : probabil o localitate din apropierea strlintorilor Bosfor sau Dardanele, unde an acostat vasele lui Umur-bet cind an pornit In expeditie §1 de unde au trecut apoi spre Istanbul. Ar putea sA fie Insa vorba §i de Akkerman, Kermen Insemnind fortAreatA, cetate.
38
ENVER'
Au ajuns intr-un loc undo nu se gg,sea app ; Acolo, pasa a pus s se sape dou6, &dui. .. Cind s-a tutors pasa la Izmir, plin de bucurie, Twit/ lumea s-a bucurat de darurile primite. Intreg tinutul Aid9.n s-a umplut de tinerii prinsi si de bogItii Si, bucurindu-se, s-au fericit cu totii. 85
.
Jigmun 6 i-a trimis lui Laz 70 000 de ostasi,
Zicindu-i : Du-te i lupta-te cu turcuP'. Au venit osti si din Albania (Arnavut) kti din Bosnia, De asemenea, din Tara Romfineascg, precum si din Klpceac 7 ; In Cara lui Laz s-au adunat 200 000 de oameni, Pregatindu-se sa facA razboi cu sultanul . 86 In clipa aceea, Laz , luind cupa, Wm din ea. Apoi, ajungind la, Kosovo, desc6lec6, de pe cal. Sultanul Murad, de asemenea, a venit la Kosovo cu bucurie Yn zil-hidjge 82 lntr -o zi de vineri.
Musulmanli si-au pregatit un sant mare Si acolo au insirat 40 000 de azapi. Mai erau 60 000 de viteji alketi Inarmati, Care s-au dus acolo pentru Allah cel prey m6rit. 87 .
Sahul avea numai doi fli : Unul era Iakub 7, iar altul Baiazid 10. .
Pe clad acestea se intlmplau aici, In Anatolia Isfendiar 11 supunea cetAti. Ducindu-se acolo, a luat Kastamonu 12, Jigmun: Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei Intre 1387 gi 1437. 7 In text Kffceac, adica stepa cumanA din sudul Rusiei. Zil-hidjge <791> = 21 noiembrie 19 decembrie 1389. De fapt lupta se Incheiase la 15 iunie 1389. Iakub Celebl a fost valiu (guvernator) In vilaietul Karasi din Anatolia. to Baiazid Ildfrim (Fulgerul) : a domnit intre 1389 §i 1402.
It Isfendiar, fiul lui Baiazid Kiitiiram din principatul Kastamonu, a murit la 26
februarie 1440/22 ramazan 843. u Kastamonu, oral In nord-vestul Asia Midi, capitala vilaietului cu acela§i nume ; In anlichitate Paflagonia.
DUSTURNAME
39
Pornind apoi iarki expeditie in Rumelia. 88
Mirgi 18 venise $i atacase Kartnovast 14,
Iar sultanul, adunind oasts, a plecat In Tara Romfineasc5,. In apropiere de Arges (Arkiy) s-a dat o luptI crin.cenk Ghiaurii fiind zdrobiti, si-au aruncat armele $i uneltele de lupta. Deci an Post Invinci, ei s-au tutors iarasi, Si s-au asezat din nou acolo cu mult5, stradanie. Ine-bei 15 a dat poruncti, octirii S -i adune pe musulmanii morti. Au aruncat In Arges (Arkif) lesurile turcilor, Jar ducmanii, vazInd aceasta In timpul noptii, au azut pe ginduri. Ei au v5aut c mortii ghiaurilor erau fax5, de num5r, Pe dud lesurile turcilor nu erau prea mune. s-a Implcat $i a trimis avujii (mal) en Boll i astfel de viclesug a flcut Mircea (Mirci) in r5,zboiul on sultanul. ... Acesta 16 a fort Inchis la Brusa si a ramas acolo. Karaman.ul 17 era loc de azil pentru orice supus (ku/). Romanul (Eflak) iargsi s-a rgsculat in Rumelia Si sultanul s-a dus si s-a r5,zboit din nou. Incalectnd pe cal, el nu 1-a 15sat pe ghiaur $i 1-a mgcelkit Si, Intordndu.-se de acolo, s-a dus Impotriva Salonicului (Selanik). 89 De acolo, padisahul a venit asupra Istanbulului Si, %And razboi, 1-a asediat timp de doug luni. . '90
Clnd a sosit anal 80418,
De astadatl a venit Timur si s-a razboit. Ildtrtm-han §i-a string oastea, Ca sg-1 zdrobeasca pe ducmanul din Rum 16.
Au venit Kara-Iusu ci Osman-bei, Si au plecat din nou dup6 ce an primit favoruri. Erau 50 000 de ostasi In zale din cap piny -n picioare, 14 Mircea cel Batrin (1386-1418). 14 Kartnooast (Kartnova), localitate in sudul DunArii. Dupt unit istorid romani ar II Cavarna. Posibil sa fie Insa o localitate mai sudica, Kartn-abad (Karnabat). 16 Sau Aina-bei. Yn alte mind, in loc de Ine-bel apare All-pala, care era marele vizir al sultanului Baiazid.
" Mustafa Celebi, fiul lui Baiazid I. " Principat In Anatolia. 14 11 august 1401-31 iulie 1402.
14 Rum : denumirea turco-persanA a Imperiului bizantin. Aid In sens de Anatolia.
40
"ENVERI
Iar oastea (alai) ghiaurilor era de 10 000 de osta§i (nefer). Se aflau ImpreunI Vilcul 20 §i cel din Tara RomftneascA (Eflak)2', Precum §i cei din Cara lui Laz. Cine ar putea, s6, arate insu§irile acelei oitiri ? Alaiul sau 22 personal era de 7 000 In cap, Iar 30 000 erau pedestra§ii sli. Chiar §i de la ru§i (Bus) an venit 35 000 de tatari 2a ; Toti ace§tia erau arca§i buni care trageau din arcuri bine Intinse. Baiazid, fiul lui Murad, §i-a rinduit alaiul, Oastea din Anatolia (Rum) era de peste 200 000. 0§tirea ghiaurilor a mers In fat6,, Atunci a vazut toata, lumea osta§i cu nadragi (tonlu er). . . . Chid anul a ajuns la 804, Lupta s-a dat In muharrem ", intr-o zi de vineri.
91
.
Chad anul a ajuns la 813 25, Emirul Suleiman a plecat pe lumea cea,lalta, 92 Iar Musa a lost emir timp de doi ani kii jumatate.
El nu s-a luptat cu ghiaurii. Apoi a apgrut Iancu 26, care i-a dat ajutor acestuia 27 *i a venit ungurul §i s-a razboit la Izlaclf, 29. . . .
A trecut un an §i du§manul a venit la Varna. ImpreunI cu craiul unguresc 29 an venit §i multi du§mani, Acolo, Allah a dat un bun prilej musulmanilor ; Dindn-se o mare lupta sfintfi, ghiaurul a lost Infrint. . . . Cind s-a ajuns la, anul 852,
93
In luna §aban 801 s-a dat iara,§i o lupt6,.
Iancu, cel Invins, a venit la Kosovo, Oastea noastrg, a vtrit spaim6 In du§mani. 29 De fapt Stefan Lazarevici, despotul Serbiel (1389-1427), pe care cronicarul 11 con funds cu Vuk Brankovici. 21 Este vorba de Mircea cel Batrin. 22 Al sultanului. " Este vorba de tAtarii refugiaii din hanatul Hoardei de our in Lituania Iii Polonia. 24 11 august 9 octombrie 1401. De fapt lupta de la Ankara s-a dat la 28 iulie 1402. 25 6 mai 1410-24 aprilie 1411. 26 loan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei. 27 Lui LazAr.
25 IzIadt : Zlatila, localitate In Peninsula BalcanicA, la vreo 70 de km de Sofia.
29 Vladislav I. rege al Ungariei (1440-1444); in Polonia a domnit ca Vladislav al
III-lea.
20 30 septembrie
28 octombrie 1448.
DUSTURNAME
41
Apoi a construit Giurgiul (lerkokii), Iar Turhan<-bei> si-a cIstigat faim5, devastInd Tara RomaneascA. and a Inceput anul 854 31 97
A plecat In Albania (Arnavut) ca sg., facA rAzboi. CInd a sosit anul 86032 Sahli]. 33, plecind la Belgrad, s-a rlzboit.
. . .
De la Skoplje (tiskiib) ne-au venit tunuri uriase, Cine le vedea rAmInea uimit. In timpul luptei distrugerile n-au content, Dar cucerirea acestuia 34 nu i-a fost sortia sahului. Chid beilerbeiul Karadja bei 35 a dtzut, Desi plecate, avan.g5,rzile ghiaurului s-au rotors. Rumeliotii, nemaiavInd comandant, nu s-au mai luptat,
Si astfel cei din Anatolia n-au avut tovargsi de lupt6. In timpul luptei, sahul 86 i-a dojenit pe cei din Anatolia. Si padisahul s-a Intors din acea bgtalie. 98 Clnd sultanul s-a asezat In afara , ghiaurii an aparut Si Iancu privea, sand sus, pe cetate. Afurisitul acela zicea : Eu slut principe crestin, Eu slat comandantul ostirii care merge Impotriva padisahului". Ei an gasit o cImpie pling de fum $i un drum acoperit de zale ; Din aceastl pricing, an srabit mult. Iesind afara, e187 dadu un atac, Repezindu-se asupra ostii islamice. Dar an fost macelasiti cu sAbille care zIng6neau : ceac, ceac (cark). Unii se aruncau In Dungre, -mil se Inecau. Fund InfrIntk avangarda ghiaurilor a Incetat <86 mai atace>. ... Dupa aceea, padisahul s-a tutors la Adrianopol (Edirne) 99
i toji spahiii an pornit spre tinuturile lor. Dup5, ce sahul a cucerit Trapezuntul (Tarabuzun), A porpit de aid spre Rumelia. El a umplut tinutul acela Cu bogatii maxi Si dusmanii din toate pIrtile au fost pedepsiti. 31 14 februarie 1450 2 februarie 1451. 82 ii decembrie 1455 28 noiembrie 1456.
58 Mehmed al II-lea, sultan otoman (1451-1481).
55 A Belgradului. 85 Karadja-bei a fost beilerbei de Rumelia pe vremea sultanilor Murad al II-lea si Meh-
med al II-lea.
55 Mehmed al II-lea. 84 loan de Hunedoara.
"ENVER'
42
Pe and sahul se afla In partea aceea 34, Iar romanul (Eftak)39 In partea aceasta, El a flout atitea rascoale, Inch tine le vedea rAmInea uimit. Ishak-pasa 4° statea la resedint/ (taht) 4i ; El n-a iesit din cuvintul sahului, ascultind de sfatul lui. Sahul 1-a chemat pe voievod 422 Apoi a plecat In solie Iunus 482 Iunus-bei tai Hamza-bei an murit ca niste martiri ", Si acel nedemn 45 a pIrjolit i malul Dun rii. Cind anul a ajuns la 866 46, Padisahul a pornit o expeditie sfinta Impotriva acestuia 47.
Padisahul a ajuns la Nicopol Si avea o oaste pe care abia o ducea p/mIntul. Mai Intli, pasa a trecut Dun.area Si, crezind ca, vine dusmanul, si-a rinduit bine oastea. loo
Apoi trecu si sultanul pe malul ce161alt 48, Impreun/ cu cortul si seraiul $i cu bucAtAria sa.
De acolo, In trei zile, a dat de o cimpie ; Sultanul a poruncit. Si a vazut acolo numai zale. Cetele de luptAtori erau Imbracati In armuri de fier. Ei isi Intaritau caii asezati In rinduri ; Atit armurile, cit i vesmintele for strA1uceau, Iar caii, la rindul lor, loviti usor, nechezau. In a sasea zi de post 45 s-a trecut , Si Intr-o noapte de vineri s-a iscat zarva. Atunci, pe neasteptate, s-a auzit 1111. vuiet Si an izbucnit plinsete tai jalea a cuprins rIndurile din Anatolia. Dusmanul, care venise cel dintli acolo,
Se lupta, dar nu obtinea victoria. Atunci rumeliotii an pornit atacul asupra lui, Apoi oastea islamicI a dat asalt. 38 La Trapezunt. 38 Vlad Tepes (1456-1462). 48 Mare vizir Intre 1470 si 1472 ; pe atunci beilerbei. 41 Adica la Istanbul, unde 11 lasase sultanul in timpul expeditiei. 48 Vlad Tepes. " Numele renegatului grec Catabolinos. 44 Fiind prinsi $i omortti de Vlad Tepes. 45 AdicA Vlad
Tepes.
48 6 octombrie 1461-25 septembrie 1462. 47 A lui Vlad Tepe§. 48 In Tara Romaneasca.
49 In text : Orudj, luna ramazan, corespunde cu 4 iunie 1462.
DUSTURNAIIE
43
Durgnanul nu-§i gasea drum §i a ramas pries la mijloc, Toate tobele bateau $i numeroasele trompete sunau. Gaziii i-au Impresurat in timpul noptii, Din 60 000, numai 1 000 §i-au gasit scaparea. Daca, vrei sa afli despre aceasta batalie de la un capat la altul, Gase§te Teferrudjname 50 fiti prive§te acolo !
Voievodul a scapat rant, lar oastea sa a fost nimicita, multi pierzinduli PInarn zori s-au tutors §1 oastea §i prinsii,
via,ta,.
Cu totii au fost uci$i, iar local de divan s-a umplut de leimri. Plecind de acolo, am vazut multe schelete
Trase In teapa, unele mai dinainte, iar altele mai de mind. De acolo, ne-am indreptat spre Buzi b1; Acolo a ie§it ghiaurul i am dat o lupta. Ghiaurul avea 15 sangeacuri52 in cap
Atunci dud §ahul cel vestit statea pe tron. Gaziii s-au dus kti i-au nimicit pe toti, Si an adus la ordie nenumarati pringi si tigve. Timp de 30 de zile am devastat tinuturile Tarii Romane§ti (Efiak)
.
103
i on focul sabiei am pirjolit casele duslmanului. *ahul a numit acolo un alt voievod 55, Care va da sultanului mai mult tribut (gizie) 54. Fara numar $i peste masura erau prizonierii si vitele luate Caki Cara aceasta am pradat-o timp de 30 de zile. ahul a vent la Braila bb, unde a petrecut sarbatoarea (iyd) 56. *i de acolo a pornit spre Adrianopol. In acel an an facut expeditie la Mitilene (Midilli) i tunarii an lovit cu tunuri nenumarate.
...Inainte de aceasta sultanul a facut o expeditie In Moreea *i, lulnd -o, asculta ce dreptate a facut acolo ! El (sultanul), Intorclndu -se °We pa§a, 57, i-a zis : 55 Cartea expeditiilor.
51 Nu poate fi decit Buz5u. 52 Aici In sens de unitati militare si nu de steag sau provincie.
"
Radu cel Frumos (1462-1475), fratele lui Vlad Tepes ; se afla ostatec la turd.
54 Gizie : capitatie, impozit plAtit de supusii nemusulmani din Imperiul otoman. Aid are
sens de tribut (haradj). 55 In text Birail sau Berail. Turcii spuneau de fapt Ibrail. " Este vorba de sArbatoarea de dupA postul ramazanului, numitA bairam. Cade totdeauna la 1 sevval. Pentrir anul 866 corespunde cu 29 iunie 1462. " Mahmud-pasa, mare vizir (1453-1466 si 1472-1473).
ENVERI
44
Tu du-te in jara lui Laz si vezi tine este acel Ia.ucu-oglu 5a care se rAzboieste.
In caz ca acesta va porni In expeditie, Doresc ca tu. s6., °VP victoria". Dup6 ce hanul 1-a sfAtuit astfel, Acesta §i -a luat oastea si a pornit in Cara lui Laz. (UrmeazA descrierea cuceriri cetatii GolubAt (Gilverginlik)>. 104
Jrapezuntul si Kuiulu-Hisar 59 Au fost cucerite cu usurintA Inainte de a fi Intarite. .Asculta ce a facut In tinuturile Tariff Rom'anesti ! Ducind acolo oastea islamicA, a saturat -o .
Voievodul spunea : Eu sint principe crestin, EWA va veni sultanul si ne vom Intilni, BA nu crezi ca voi da Inapoi !"
Pap de atunci a pornit In fruntea Q§tii *i. preainaltul Allah 1-a ajutat. Desi dusmanul a dat peste noapte un. atac,
Pin oastea sa au curs valuri de singe, Cu toate ca s-a luptat cu pasa, Totusi, bind Infrint, el a pArAsit lupta si a plecat. 105
. .
. Craiul ungurese 6° avea 100 000 de calAreti,
Insa nu venea sa dea lupta cu pasa. Acolo sosise, de asemenea, si padisahul, Iar) dusmanul era la tale de o zi depArtare. ImpreunA cu Iancu-oglu.61 Be aflau 350 de principi (ban),
Dar n-au venit, ci au stat deoparte. Chad au trecut dincolo de localitatea Iaicea 62) Dusmanul, sosind la Zvornic (Izvirnik) 6 3) a dat lupta. Erau ImpreunA si cehul si alamanu164 si ungurul. De asemenea, era si cel din Tara RomaneascA (Eflak) si bosniacul si beiusul ( ?) ; Cu totii erau 100 000 de calareti si 50 000 de pedestrasi,
*i In faja for nu rezistau multe cetAti 58 lancu-oglu: fiul lid Iancu", adica Matei Corvin (1458-1490). 59 Neidentificat.
59 Cetate In Bosnia, pe riul Verbas. 83 Localitate In Bosnia. 84 Alaman: german, austriac.'
DUSTURNAME
45
Tunurile for seManau cu Ate chiupuri uria§e, Nici muntii din Zvornic (Izvirnik) nu puteau sa li se impotriveascI. (Urmeaza descrierea bAtAliei de la Zvornic). 106
S-a repezit asupra cetatii , dar nu apucase s-o ia,
Cind, in timpul luptei, sosi pe nea§teptate un martoloz O. Acesta a vent §i a spus : Pa§6, primul a fugit beinsul. A fugit ci Iancu-oglu, iar dup'a el §i ungurul". Atunci pap a trecut Sava cu o navy Si a vazut cum ghiaurii fug peste sand. §i peste munti. De asemenea, nu sosise inca toat6 oastea Cind musulmanii 1ncepur5, sa-i strimtoreze.
Ghiaurul a fugit, impr6§tiind armele 1i uneltele sale de luptit, i-au c6utat pe acectia din munte in munte. (Mai departe se deserle urmarirea ghiaurilor $i capturarea de munitli §i prizonieri).
ss Martoloz : categorie de osta§i cre§tini In armata otomanA, care lndeplineau de obicei misiunea de informatori.
IV
ORUDJ BIN ADIL
Autor al uneia dintre vechile cronici otomane, Orudj s-a naseut pe la inceputul secolului al XV-lea in orasul Adrianopol, pe atunci capitala statului otoman. Din introducerea la cronica sa intitula,ta Tevarih-i al-i Osman (Cronieile dinastiei otomane), aflam a era fiul unui negustor de matasuri (el-kazzaz) si a a indeplinit un timp functia de secretar (7ciatib). Dupa 1453/857, parasind Adrianopolul, Orudj s-a mutat la Constantinopol, noua capital& a Imperiului otoman. Nu este exclus s& fi fost unul dintre fondatorii scolii istorice care a luat nastere pe la inceputul domniei sultanului Murad al II-lea (1421 1451). Orudj a murit spre sfirsitul secolului al XV-lea. Cronica sa trateaz& istoria osmanliilor cu incepere de la mijlocul veacului al XIII-lea, merglnd, in manuscrisul pastrat la Oxford, ping in august 1467/872, anul expeditiei sultanului Mehmed al II-lea impotriva principatului Karaman, iar in manuscrisul din Cambridge continuindu-se ping la 1494, adica anul Hegirei 899, and a avut loc o expeditie impotriva Ungariei.
Limba cronicii lui Orudj este simpla, o turceasca neevoluata si oarecum stingace, iar in descrierea faptelor adeseori nu exist& o legatura cauzall. Nu se stie ce izvoare a utilizat Orudj pentru inceputurile osmanliilor. Tinind ins& seama de perioada in care a trait autorul, gtirile cu privire la domniile sultanilor Murad al II-lea, Mehmed al II-lea si Baiazid al II-lea aint pretioase, cu atlt mai mult en eft autorul le descrie destul de amanuntit. Manuscrisele cronicii sale an lost publicate de F. Babinger in 19251. Extrasele alaturate !Ant traduse dupa aceasta editie.
Bibliografie: Nedjib Asim, in TOE111", p. 180; G. 0. W., p. 23-24.
I, (1910), p. 42; 0. M.,
HI,
1 Die Fruhosmanischen Jalutilcher des Urudsch. Nach den Handschrifien. 1925, XXIV + 140 p.
Hanovra,
TEVA.RIH-I AL-I OSMAN (ed. Fr. Babinger, Hanovra, 1925)
26 ms. 0. 97 ms. C.
...Viata lui Murad-han gaziul a durat 73 de ani, si a domnit 30 de ani. In anul 7881 , sultanul Baiazid-han a cucerit Kratovo (Earagova)2 ; de acolo, plectud,, a trecut In Anatolia. ... Ighit-pasa 3, merglnd, a cucerit Skoplje (a9kiib), iar eel caruia i se spunea Firuz-bei 4; de asemenea inaintInd, a cucerit Vidinul. In sfIrsit, Intorcindu -se, ei s-au asezat la Adrianopol. Evrenos-bei a cucerit si el Vodina 0i Cetruz-ul 5, iar Firuz-bei, trecInd in Tara Rom'aneasea, (Eflak-ili), a flout o incursiune (0474,0 s-a
tutors cu o prada, foarte bogatl. Hanul Ildtrim ,
A,
stat la Brusa, uncle a pus sa se construiascat o geamie, UR medrese 6 gi un spital (bimarhane)... In. 791 7. 27 0,
Apoi, parLsind Brusa, a mers In vilaietul Karaman.
98 C.
, cucerind Nicopolul gi Silistra, a trecut In Tara Romfineascg. In aceastA vreme, beiul Tariff Romainesti eras ghiaurul Mircea (Mirci)8.
Mircea ghiaurul, aduclnd cu el oaste, a venit Impotriva sultanului Baiazid si, Inttlnindu-se unul cu altul, s-a dat o mar -
re bnalie, astfel Inch atit din partea musulmanilor, eft si din partea ghiaurilor multi au fost mazelariti (kirgin) ; din. analndou/ partile au murit multi oameni. Clnd au v6zut; a oastea ghiaurti este numeroask cele doufi ostiri nu s-au des-,
paTtit una de alta 9. and s-a 16.,sat noaptea, cele doug ostiri s-au separat i fiecare s-a asezat In alt6 parte. Vizirul sau, .Ali-pasa 10, a luat 4n noaptea aceea urmItoarea m6surti 11 : 1 2 februarie 1386-21 ianuarie 1387. 3 Karatova : Kratovo, localitate la 70 km nord-est de Scoplje. 3 Ighit-pasa : unul dintre bell. luj Baiazid Fulgerul (Ildtrtm), trimis atunci sA cucereasca Bosnia.
4 Firuz-bei : unul dintre bell lui Baiazid Ildtrtm, care a lost un .timp beilerbei de Anatolia
si a cAzut in lupta de la Ankara (1402).
5 Cetruz (gr. Kitros) yi Vodina : localitati In apropiere de Salonic. Medrese : §coala teologica la musulmani. 7 31 decembrie 1388-19 decembrie 1389. Trebuie mentionat a la Orudj cronologia evenimentelor este defectuoasa, mai cu seam ptna la 1421, data anticipindu-se uneori cu trei
sau patru ani. 8 Mircea cel BAtrtn. In manuscrlsul din Cambridge apare : Birgt
o AdicA s-au rAzboit in continuare. to Ali-pasa Djandarlizade : mare vizir intre 1387 $i 1406. 11 In ms. de la Cambridge se Obi intercalate cuvintele : musulmanii sliibind, All-pasa a luat urmAtoarea masurfi".
TEVARIH-I AL-I OSMAN
49
el a pus s se aprind6 torte $i, stringIndu-se toate cadavrele musulmanilor, a fAcut ca ele s fie crate si aruncate in ap6, 12. Indeplinind aceast6, porunc ping, In revatrsatul zorilor, n-au 16sat la locul de bg,tgaie (ugraf yerinde)" lesurile musulmanilor. CInd s-a fAcut ziuA, ei au fugit din acel loc. Dup5, ce musulmanii s-au retras, necredinciosul Mircea a trimis un om la locul b6t6liei (ugraf yerine). CInd a vazut ca, nu mai era acolo nimeni, Mircea, necredinciosul a venit el Insusi la locul de batalie §i a vazut z/cInd multe cadavre de-ale necredinciosilor, iar dintre ale musulmanilor nu se vedea nici unul. Necredinciosul Mircea a fost cuprins de spaim5, si a zis : Au pierit multi necredinciosi"".
Apoi si el a fugit de acolo speriat. Sultanul Baiazid-han s-a Intors cu cinste (yiiz suyu ile)15 si a trecut Dungirea (Tuna). De la Nicopol el a venit de-a dreptul la Adrianopol. Apoi necredinciosul Mircea, rAminInd in neputin0 (adjiz kalub), s-a ImpAcat $i, trimitind haraciul 10 s6,u, s-a supus ; anul 792 al Hegirei 19. De acolo hanul Baiazid a plecat spre Moreea. El s-a asezat la Karaferia 19. 28 0. 99 C.
34 0.
. .
103 C.
In aceasta, parte, sultanul IldIrlm-han, la, rindul dm, a trimis scrisori (name) celor din Imprejurimi si a adunat osti din Rumelia si Anatolia. A adus cu el ostasi nenumarati si dintre acingii 19 si dintre cerahori 20, precum $i dintre ostenii din Tara Rom'Aneasd, (Eflak cerisinden). El a adunat si oastea din Laz si pe cea slybeasd, (Sirf), luindu-1 si pe Laz-oglu 21. De asemenea, adunind 10 000 de azapi din Anatolia si Rumelia " In alte cronici este mentionat riul Arges.
13 Ugrag (ograg) yerinde : la locul de lupta". In alte izvoare apare Insa cuvintul Arktg sau Arkag, ceea ce ar corespunde cu Argeg. 14 AdicA roman.
15 Yid suyu: expresie insemnind cu cinste", cu onoare", cu fata curatA". 18 Haradj : tribut, haraci, impozit plAtit de popoarele crWine din Imperiul otoman.
17 20 decembrie 1389-8 decembrie 1390. In ms. de la Cambridge (p. 98) apare : 793 (= 19 decembrie 1390-29 noiembrie 1391). Ambele date anticipeazt evenimentele, lupta hind In 1394. 18 Karaferia, gr. Beroia, Verria: tirg In Macedonia la vreo 60 km sud-vest de Salonic. 15 Aktridjt (de la akin: incursiune) : cavalerie neregulatA, folosita pentru devastarea tinuturilor inamice. so Cerahor sau serahor : oaste de mercenari (de la cuvintul grecesc sarahorides). n Laz-oglu : fiul lui LazAr, adicA Stefan Lazarevici (1389-1427), 4 - 0. 48
ORMIT" BIN ADM
50
vi stringInd vj propriile sale osti, IldirIm-han a Inaintat. Dintre fiii sgi, 1-a luat cu dinsul pe emirul Suleiman, pe printul Mehmed vj pe Musa Celebi. Din vilaietul Dest 22 venise multg oaste tatg.reascg. Beiul lor, cgruia i se spunea Aktav, a murit pe and stgtea la Adrianopol, dar oastea rgmlsese aici. Baiazid luase cu el vi aceastg oaste tatgreascg. Astfel, stringin.du-vi oastea, sultanul IldIrtm-han, la rIndul sgul s-a dus vi a iesit pe cimpia de ling& Ankara, uncle s-a Int Unit cu Tim.ur-Lenk. Timur-han s-a asezat In dimineata, zilei de joi, vj 1-a intilnit pe Ild Irlm-han In zorii zilei de vineri. .
37 0.
105 C.
.
Rgposatul IldIrlm-han a avut vase fii. Unul dintre ei pierind In rgzboi, an rgmas cinci. Unul era emirul Suleiman, altul Mehmed -han jar ceilalti se numeau Isa, Musa vi Kaslm. (UrmeazA descrierea luptelor dintre 'Suleiman si Musa In Anatolia). 38 O. 106 C.
Pe dud emirul Suleiman se ocupa de petreceri cu bguturi dgruite de Ali pasa, Isfendiaroglu 23 1-a urcat pe Musa Celebi In eorabie vi 1-a trimis din orasul Sinop (Sinab) 24 In Tara Roma-
neasa. In timpul acela domn. (bei) al Tarsi Romanesti era necredinciosul Mircea (Mirci). Musa Celebi s-a dus ling& Mircea
ghiaurul. Mircea, la rindul sgu, i-a dat acestuia oaste, cu care a trecut pe la Silistra In Rumelia. Beii Rumeliei, la rindul lor, stlind ca emirul Suleiman se tine de petreceri vi el si-a Intors fafa de la treburile tariff, 1-au pargsit din aceastg pricing, dIndu-1
de tire lui Musa Celebi. Tavgiii " Rumeliei, luindu-1 pe Musa Celebi, 1-au dus de-a dreptul la Adrianopol, deoarece mai Inainte auziserg ca acesta ", pe vremea tatalui Ban, Ildirim-han, fusese bei de acIngii. De aceea toti tavgiii au vent ling el.
tea lui Suleiman si urcarea pe tronul de la Adrianopol a lui Musa Celebi>. 22 Deft -i Klpceak. " Isfendiaroglu MObarizeddin
principe de Kastamonu Intre 1403 si 1440. 24 Ora' si port la Marea NeagrA, pe coasta septentrionala a Asiei Mid. u Taugli : mici dregatori locali, care se ocupau pi cu stringere de ostasi pentru incursiuni (akindjt).
" AdicA Musa.
TEVARIH-I AL-I OSMAN 41 O. 108 C.
51
Pe de alta, parte, 1 -au prins pe Mihal-bei 27 §i 1-au trimis
la Tokat 28, undo a fort inchis la, Bedevi-ardak 29. Pe §eihul Bedreddin, fiul cadiului din Simavna, 1 -au trimis 1 Iznik 80, imprenn& cu fiul §i en fiica sa, acordindu-i o sold/ (iiliife) de 1 000 de aspri (Ow). Cit prive§te pe §eihul Bedreddin, exist*. o alt/ istorisire a vietii lui (menakib) qi nu este cazul sa vorbim aici despre el. Musa avea 1111 supus, pe nnme Azep 311 care,
fugind, s-a dus in Tara Romaneasca (Ef lak). Astfel, toaa Anatolia §i Rumelia s-au supus sultanului Mehmed 32) care, urcindu-se pe tron, a devenit padi§ah In 816 al Hegirei 99. 43 O. 109 C.
43,44 0. 110-111 C.
, s-a intors iarg§i la Brusa, in time ce fiul au, printul Murad Celebi, se ggsea la Amasia 94. Dupa ce a poposit citeva zile la Brusa, s-a tutors iarg,§i la Adrianopol. In acest timp, Tara RonAneascrt Ii devenise du§man6. De aceea el s-a hotaxit sa porneasca impotriva-i. Pentru aceasta, a cerut o§ti de la Karamanoglu 29 Qi de la Isfendiaroglu, care nu numai c§, i-au dat o§ti, dar au trimis impreung cu ele §i pe fiii lor. Sultanul Mehmed a vent pin& la Dunaxe. Acolo s-a oprit §i a construit cetatea Giurgiu (lerkokii). Dind vole acingiilor sa fad, o incursiune in Tara Romaneascg, ace§tia s-au intors cu o prad6 foarte bogatl. Apoi s-au impIcat cu beiul Tariff Romane§ti 88, care, supunindu-se la haraci 87, §i-a trimis fiul 88 la Poaxt6 in anul 817 al Hegirei ". .
*eihul Bedreddin s-a dus la Isfendiaroglu, dar, neamlnind nici acolo, a trecut la Kaffa (ilefe), de undo, 27 Este vorba de Mehmed Mihaloglu, fiul lui Kase Mihal Abdullah. 29 Ora' in Asia Mica. 29 Bedeoi-&crdak (Ceardacul beduin") : inchisoare In orasul Tokat. 80 Ora' in Anatolia, vechea Nicee. al Azep sau Azap, In alte cronici apare sub forma Azep-bei (bei de azepi), ceea cr seamna ca era comandant de oaste. 32 Mehmed I Celebi (1413-1421). 33 3 aprilie 1413-22 martie 1414. 34 Ora' in nordul Anatoliei pe riul Yesil Irmak. 35 Karamanoglu : este vorba de Mehmed al II-lea, fiul lui Alaeddin. 34 Mircea col Estrin.
37 In alte izvoare se foloseste termenul pefleeg (dar). 38 Este vorba de Mihail ; in alte izvoare apare fiii" (ogullarfn). 39 23 martie 1414-12 martie 1415. De rapt 1417.
ORBDJ BIN AIM.
52
ocolind, a iesit in Tara Romaneascl 40. Pe de aft& parte, se spun, de asemenea, ca BOriikliige Mustafa avea Intelegere cu eihul. Sultanul Mehmed, la rindul s6u, a trimis limpotriva lui Boriikliige Mustafa, pe fiul sgu Murad-sultan 41) Impreung cu vizirul s6u Baiazid-pasa 42 §i cu oastea din .Anatolia (Rum). (Urmeazit descrierea InAbuqirii rAscoalelor din Aidin §l Saruhan, conduse de cei doi discipoli ai lui Bedreddin>.
Pe de o parte sultanul Mehmed venise la Serres (Siroz) ca s& atace Salonicul (Selanik), pe de alta, parte seihul Bedreddin trecuse In Tara Romaneasc6. Venind din Tara Roman.easea Qi trecind prin Silistra, el a stfabatut mares de copaci"". .
47 0. 113 C.
Sultanul Murad-han 45 s-a asezat pe tronul Oa din Adrianopol In 825 al Hegirei 46. Sultanul Murad mai avea un Irate
care se numea Mustafa ; acesta de asemenea a gout multe rlutati. Yn cele din urm6, sultanul Murad, trecind In Anatolia, 1-a prins pe Mustafa la Iznik si 1-a ucis, trimitIndu-1 ling pkin-
tele au. El Insusi (Murad) s-a asezat la Adrianopol. Apoi a intreprins o expeditie In Tara Romaneascl. Trecind Dungrea a dat voie 0, se fad, o incursiune qi, devastind Tara Romaneasea", s-au rotors plini de prgzi (doyum). Intorcindu-se de aici, s-a asezat la Adrianopol (Edirne) In 826 al Hegirei 48. 51
115
O. .
Iar beiul de margine (udj-beyi), f ah-Melek49, trecind prin. Vidin, a Mout o incursiune in Tara Romameascg. El nu a avut noroc, deoarece era o iarn6 foarte geroasg, din care pricinl ...
multor oameni le-au degerat mlinile yi picioarele In 840 al Hegirei 5°. 48 Yn ms. de Ia Cambridge se arata a a trecut §i prin Moldova (Kara-Bogdan).
41 Sultan, aid In sens de print".
42 Baiazid-pasa, mare vizir (1402- 1421). 43 Adica Deliormanul.
44 Aid fraza este incomplete. De fapt, 823 (1420). 45 Murad al II-lea, sultan otoman (1421-1451).
4° 20 decembrie 1421-14 decembrie 1422. 42 In ms. de Ia Cambridge se arata ca domn al TArii Romane§ti era ghiaurul Dracula". 48 15 decembrie 1422-4 decembrie 1423.
ah-Melek apare In uncle izvoare otomane ca beilerbei de Rumelia. 8° 16 iulie 1436-4 iulie 1437. 42
TEVARIH-I AL-I OSMAN
53
Sultanul Murad, ie§ind intr-o zi de vineri din Adria-
nopol, a pornit o expeditie in vilaietul unguresc. In frunte se afla beiul Tariff Romfine§ti, Dracula necredinciosul 51. Au participat, de asemenea, osta§i din Karaman, Anatolia, §i Ka,stamonu, precum vi 20 000 de azapi din Rumelia §i Anatolia. Aici se aflau §i gazii ca Ishak-bei, Turhan §i Evrenosbeioglu Alibei, precum vi beii de margine, care ivi sca1dau rniinile in singele ghiaurilor, cu 30 000 40 000 de acingii fiecare. AdIugindu-se §i 30 000 de acingii, s-au f/cut 70 000-80 000 de oameni. De asemenea, erau de fats vi celelalte o§ti ale sultanului Murad,
dintre azapi vi ieniceri. Trecind prin Severin vi cutreierind vilaietul unguresc, au cucerit un numar de vase cetAti pe care le-au d/rimat, aducindu-le in ruin/. Beilerbeiul de Anatolia,
Sinan-bei, devastind vilaietul unguresc, a llsat acolo mare jale (velvele). Apoi, trecind prin fats cet'atii Sibiu (Zibin), au traversat Dunarea (Tuna) pe la Nicopol, sosind dupl aceea la Adrianopol. in 841 al Hegirei 52. 52 0. Dup./ cucerirea Semendriei 55, in 842 al Hegirei 54, sulta116 C. nul Murad, stringind oaste, a mers iaravi asupra Belgradului, care ins/ n-a putut fi cucerit. In acest an Evrenosbeioglu Alibei, f/cind incursiune spre Ungaria, a atacat ora§ul Mehadia, de sub st/pinire ungureasc6, jefuindu-1 ; 12 000 de necredinciovi
au fost trecuti prin sabie vi un numar de paisprezece renumiti bani unguri au fost aduvi, Cu. armele, cu zalele §i en steagurile
lor, la norocosul prag al sultanului Murad. Sultanul a permis beilor sai de margin o incursiune in Ungaria, iar el a stat la tabAra de vary (yaylak)... In 844 al Hegirei 55. i jar/0 sultanul Murad, avezindu.-de la Adrianopol, a dat invoire beiului de margine, Mezid-bei 567 sa fad, o incursi-
une in Ungaria. Dup/ ce a trecut prin Tara Romaneasc/, 117 C.
, nefiind cu. Vagare de seam/ In Ungaria vi ingimfindu-se, a dat invoire acingiilor sa, se impra§tie in toate partile. Cind Mezid-bei a rgmas singur, a venit asupra lui mates taiga-
reasa care era preg/titI. Pe atunci era un necredincios =mit Iancu , care fusese in slujba lui Evrenosbeioght 51 Dracula : Vlad Dracul. 62 5 iulie 1437-23 iunie 1438. 53 Semendre : Smederevo, localitate la circa 44 km sud-est de Belgtad. 54 24 iunie 1438-13 Untie 1439. 55 2 iunie 1440-21 mai 1441. 68 Mezid-bei, beilerbei de Rumelia. In ms. de la Cambridge °pare, Murad-bei.
54
ORITaT BIN ADII..
Ali-bei §i de aceea stia tot viclesugul turcului. Iancu, fugind de lingg, Ali-bei, intrase In slujba craiului unguresc 57, devenind beilerbeiul 55 acestuia. Acel blestemat de Iancu, ggisindu.-1
singur pe Mezid-bei, a venit pe neasteptate asupra lui. Mezidbei, la rindul san, s-a luptat Impreung, cu oamenii sal pe care Ii avea In preajmg, In cele din urmg, rgposatul Mezid -bei si-a ggsit acolo o moarte de martir. Murind multi oameni si dintre tavgii, incursiunea nu a izbutit si oastea noastrg, a fost infrintg, In 845 al Hegirei 66. 53 0. Apoi sultanul Murad-han, asezindu-se la Adrianopol, 1-a trimis pe ehabeddin-pasa 602 care a construit o fortlreatg, In fata Belgradului. *i iargsi, trecind cu oaste rumeliotg.,, cu acingii si cu 2 000 de ieniceri prin. Tara Romaneasegs, a mers in vilaietul
unguresc. Acesta (ehabeddin), devenind orgolios ca si Mezidbei, a spus : Il priveste pe Allah, fie ce-o fi !" si i-a imprgistiat pe acingii. Pe cind rAmIsese numai cu beii de margin si cu ienicerii sal, afurisitul de Iancu, venind cu oaste ungureasa, 11 gg.si si pe acesta stand In nepgsare, ca si Mezid-bei. Llsind In
fata lui pedestrimea neeredincioasg,, inarmata si imbratatg, In zale, , si-a asezat c11.6retii In spatele acestuia. Apoi 1-a atacat pe ehabeddin-pasa, pe neasteptate cu oaste infricosgtor de multg,. Multi bei dintre sangeacbeli 61 lui ehabeddin -pa $a ca : Firuz-bei 62, Dudar Mizakoglu, Iakub-
bei, cu totul cin.eisprezece bei maxi, au merit acolo ca niste martiri. Cei mai multi dintre ieniceri erau plecati dupg, pradl. *ehabeddin-pasa, a fugit singur, iar oastea noastrai a suferit 54 0.
o Infringere la 846 al Hegirei 63. Pe dud sultanul Murad era in doliu 642 au venit oameni si i-au spus ca, despotul Laz-oglu a trimis stare craiului unguresc, care, la rindul slu, a dat oaste puternicg, blestema,tului de Iancu
si acesta a adus cu el si carele cu tunuri". Laz-oglu. 65, la rindul Au, mergind in. fata lui 66, au venit cu 58 Vladislav I (1440-1444). 58 Beilerbei : principe al principilor", guvernator de provincie. Aid cu sens de guvernator general, prim-sfetnia.
O 22 mai 1441-11 mai 1442.
O Sehabeddin-papa : beilerbei de Rumelia, dui:4 Mezid-bei. 51 Sangeacbei : guvernator de sangeac, subdiviziune a unui vilaiet. ' De rapt Firuzbeioglu Mehmed-bei.
88 12 mai 1442-30 aprilie 1443. " Murise fiul sAu, Alaeddin. 55 Gheorghe Brankovici (Vukovici), despotul Serbiel (1427-1456).
" A lui Iancu de Hunedoara.
TEVARIH-I AL-I OSMAN
55
oaste mare la treckoarea Zlatita (Izladi). Sultanul Murad-han, la rindul sAu, a trimis pe beilerbeiul de Rumelia, Kasim-pasa, impreun& cu oastea rumeliot/ si pe Turhan-bei impreun& cu acingiii din Rumelia. Kaalm-pasa, intilnindu-se cu necredin.-
ciosii ling& trecatoarea Izladi, s-a rIzboit cu ei. In tale din urm6, intelegindu-se cu acingiii, el le-a spus : Acestia slut ghiauri de margins, impr6stiati-i pe acestia si apoi ducqti-v6 si arati-vg ciftlicurile !". Cind s-a dat aceastI Invoire, acingiii si tavgiii, auzind asemenea stire, nu s-au dus . Kasimpasa a r6mas singur. In timpul luptei multi bei au suferit pierderi, iar Mahmud Celebi, fratele lui Halil-pasa, a ckut in Fin-
soare si Kasim-pasa a fort infrInt. S-a dat de stire sultanului Murad-han. Sultanul Murad-han, iesind din Adrianopol cu oastea rumeliotl, cu azapisi cu ieniceri si cu oastea de PoartI (kapu halki) intr-o taxna geroas/ si intilnind oastea necredincioas& In treckoarea Izladi, s-a rlzboit cu da. Silindu-i pe necre-
dinciosi A se intoarc/ din trecgtoare, acestia an fugit. Atunci Turhan-bei s-a inteles cu Laz-oglu 87 si acesta, luind oastea ungureascl, a plecat de acolo cu bine. 55 0.
.
.. .*I, iarasi, din aceste parti, craiul 68 cel blestemat si
Iancu cel afurisit, adunInd osti de la unguri, cehi, austrieci (Nonce), italieni (Latin), germani (Aleman), Lehi, sari (Sae), bosnieci si de la cei din Tara Romaneasc& (Eflak), s-au Inteles cu totii si au atacat. Craiul si Iancu au venit stringind un numair de vreo 60 000 de ostasi 69, tlrind si 400 de tunuri si avInd si
alte tunuri si pusti si zenberecuri 70. Ei au venit insotiti de necredinciosi imbr&cati in platose si acoperiti cu armuri. Astfel afatInd, ei an trecut prin Belgrad si Severin si, devastind vilaieturile Madara si *umla, s-au aruncat asupra Nicopolei, pe care n-au putut-o lua. PlecInd de acolo, In timp ce inaintau, Firuz-
beioglu Mehmed-bei, sangeacbei de Nicopol, care sosise cu oastea sa, a stacat pe la spate, Imprenn& cu acingiii de ling, el, oastea dusmanului. Dup& ce i-au zdrobit, faand s& piar& 67 Laz-oglu : Gh. Brankovici-Vukovici. 68 Vladislav I, regele Ungariei. 69 In ms. de la Cambridge : 70 000.
70 Instrument de aruncat pietre, arc, resort.
ORUDJ BIN ADIL
56
multi necredincio§i, i-au prins pe ghiaurii imbrAcati cu plato§e:
§i armuri §i i-au trimis sultanului Mehmed. Pe de aka parte, s-a dat de §tire sultanului Murad-han, care insa, n-a venit. Atunci, 1-au trimis la el pe Djebe Ali care, mergind §i aducind tot felul de dovezi, a putut sa-1 urneascg pe sultanul Murad de la locul san §i sa,.-1 aduca, . 56 O. 119 C.
Afurisitul de Iancu era pe flancul drept <0. 0§ta> §i un mare ghiaur numit Kara-Mihal 71 se afla In partea stIng4. .
Osta§li necredincio§i, vazind aceasta, stare, au trimis de §tire afurisitului de Iancu. Indata, ce a aflat vestea, Iancu a fugit singur,
restul o§tirii §i carele cu tunuri ramtnind pe loc. Astfel, oastea necredincioask Invinsg, s-a impra§tiat. Vgzind aceasta, oastea islamica, a Inceput sari makellreasca din toate pantile §i a obiinut
biruinta. Au dat de §tire o§tilor din _Anatolia §i. din Rumelia. precum §i acingiilor, spunindu-le : Necredincio§ii au fugit". Atunci osta§ii care plecasera, s-au tutors §i i-au atacat pe necredincio§i pe la spate. Ei an urmaxit oastea necredincioasa fax& ragaz, akta cum o viespe zboara, in eautare de miere. Nimicindu-i pe osta§ii care erau acolo, le-au devastat §i le-au pratlat carele, tunurile, pu§tile §i vistieria (hazine). Atunci afurigitul de Iancu, lutndu.-§i capul, a plecat fugind. Gindul lui Iancu era de a-1 ucide pe rege (kiral) pentru ca s I tread, el insu§i in locul acestilia.
A§a s-a §i intImplat. Oastea necredincioasI a fost nimicita. Cei care au sca,pat, an fugit, iar dintre ceilalti, unii au murit, iar alPi au fost Monti prizonieri. Azapii §i ienicerii s-au nApustit asupra carelor necredinciosului a§ezate astfel kelt sem'anau cu
o cetate. S-a dat o lupta, crInceng. Capturind carele, multi gazii an pus mina pe prazi imbel§ugate §i s-au imbogatit. Apoi,
an venit cu totil la sultanul Murad-han gaziul, spuntndu-i Bairamul sarti fie cu noroc !" §i i-au sgrutat mina cea binecuvintatl. Au stat acolo trei zile §i an praznuit. Plecind a patra zi din Varna cu mare bucurie §i multumire sufleteasca, doara.
71 Kara-Mihail (Mihail cel Negru"), adica Mihail Szjlagy, cumnatul lui loan de Hun e-
TENARIII-I AL-I osmAN
60 O.
57
an venit la Adrianopol (Edirne). Asa s-a desfasurat lupta de la Varna, care a avut loc intr-o zi de marti (sefembe) In 29 ale lunii regeb din 848 al Hegirei 72. In vremea aceasta 75 a venit insa o §tire In care se spunea : Sultanul men, Iancu cel afurisit, punindu-se ias6si. In miscare $i plecind din Belgrad, a venit la Kosovo, voind
sá se lupte cu sultanul meu". Auzind aceasta stire, sultanul Murad a pornit din cetatea Kodjadjik 74 §i, venind, s-a asezat la Sofia. Dupa, ce a trimis scrisori In alte tinuturi, a string ostile din Anatolia, scotind astfel 10 000 de azapi si 8 000 de ieniceri si salahori (cerahor). Dindu-se de veste ca, se ridic/ intreaga oaste si a ra,zboiul impotriva necredinciosilor va fi mare, an mai venit si multi oameni din restul populatiei. Erau de fatk de asemenea, 030 000 de acingii, fiind in total 100 000 de ostasi. Uzguroglu Isa era beilerbei de Anatolia, iar Karadja-bei era
beilerbei de Rumelia. Vizirii ai erau Ishak-pasa, Sarudjapasa si Halil-pasa. Acesta din urm6 a fost 16sat de sultanul Murad la Sofia impreung cu fiul au, printul Mehmed, FA cu vistieria. El Insusi (Murad), preeatindu-si carele de tunuri si pustile si sulitele de fier si scuturile (kalkan), a pornit la bgtalie. Pe de alt6., parte, bei in Tara Rom'aneased era Dan-oglu. 75. .Afurisitul de Iancu, dupg, infringerea lui *ehabeddin-pasa In Ungaria, venind in Tara Romaneasc6, 11 ucisese pe Dracula 76
si d'aduse Tara Romaneascl necredinciosului Dan-oglu. Tara RomAmeasc6, se supusese si ea acestuia ". De aceea oastea Tarii Roma,nesti, la rindul ei, trecInd pe la Nicopol, a devastat acele tinuturi. Pe de alta parte, beii de marginal Firuzbeioglu Mehmed-bei,. beilerbeiul Anatoliei, Uzguroglu Isa-bei si beilerbeiul Rumeliei, Karadja-bei, toti aCesti bei s-au inteles intre ei ca a Intimpine
oastea Tarii Rofdanesti. Mild pe neasteptate un atac peste noapte, o parte din ei an fost nimiciti, iar multi dintre ghiaurii in platose fiind prinsi, an fost trimisi sultanului Murad. Auzind
despre aceasta biruint'a impotriva necredinciosilor, sultanul Murad s-a bucurat tare. Multumindu -i lui Allah, dupg ce si-a 73 11 noiembrie 1444.
73 In timpul expeditiei impotriva Albaniei (1448). 74 NeidentificatA.
75 Dan -ogle : Vladislav al II-lea, fiul lui Dan al II-lea (1446-1456). 76 Vlad Dracul. 77 AdicA lui loan de Hunedoara.
()AUDI BIN ADII,
58
pregAtit o§tile, a plecat din Sofia. Venind la Kosovo §i ajungindu-i pe necredincio§i din urm6, s-a ciocnit en ace§tia. Afurisitul de Iancu §i-a tint tunurile In fata, §1, Intarinduli coal reii §i pedestra§ii, a rAmas In spatele lor. Tr Agind din tunuri §i din 61 o. pu§ti §i din zenberecuri, au stirnit o vijelie. Cetele celor don parti s-au Inegierat Intre ele §1 necredincio§ii In platose, ie§ind din spatele candor, au respins aripile dreapt6 §1 sting& ale o§tii sultanului Murad. 0§tile din Anatolia §i. din Rumelia s-au invalmkit, iar necredincio§ii In pla,to§e fiind acoperiti cu zale, nimeni
nu putea sä stea in fata lor. De aceea au plecat din fata necredincio§ilor care an ramas In mijloc. Atunci gaziii i-au mAcelArit on sabiile atit din spate cit §i din pArti. < Descrierea amanuntitii a bAtAliei de la Kosovo, din 17-18 octombrie 1448, la care participa si printul Mehmed. Urmeaza descrierea infringeril ostii crestine>.
63 0.
Gaziii, alungindu-i §i nimicindu-i pe necredincio§i, s-au
raspindit in toate parile. Afurisitul de Iancu, vIzind toate acestea, §i-a invoit oastea §1, spunind :
Plec
sa-i lovesc pe turci pe la spate", a in§elat oastea sa. Apoi, lini§tit §i Ma% grij1, a fugit In alt5;parte. In acest timp, gaziii, simtind fuga lui Iancu,
au venit §1 s-au rAzboit Rug& carele lor 78. Dinkntrul carelor se tragea cu tunurile, pu§tile $i zenberecurile, din care pricin6 an pierit multi oameni. In cele din urml, devastInd §i prIdind, 64 0. gaziii le-au luat §i s-au s5turat cu lucrurile de prada. Cu aceast& bucurie, ei an venit plini de mindrie la sultanul Murad-han, i-au
sArutat mina §i i-au urat : Bairamul s5i-4i fie cu noroc !". Au prIznuit §1 au petrecut acolo timp de trei zile. A patra zi, 123 C.
sultanul Murad, Impreuna, cu fiul slu, Mehmed, §i cu oastea sa, s-a intors en bucurie la Adrianopol (Edirne). A§a s-a desfkurat lupta de la Kosovo, Intr-o zi de vineri, in a 24-a zi a lunii §aban, din 852 79. Dupa, anul 852, sultanul Murad-han gaziul nu a fkut
expeditii, ci a stat la Adrianopol. Beilerbeiul Karadja-bei, mergind en oastea rumeliotA, a reparat eetatea Giurgiu (Ierkokii). Sultanul Murad-han 1-a lnsurat pe fiul slu, prin.tul Mehmed, la Adrianopol. 78 Ale crestinilor. le 23 octombrie 1448.
TEVARIH-I AD-I OSMAN
64-70 0.
59
acestei cetati, se aminte§te printre altele de diverse %inuturi din Asia, Europa, ca : De04 Klpceak, Tara Le§easca (Leh), Moldova (Kara-Bogdan), Tara Romaneasca (Eftak), despre ru§i, hazari. Urmeaza apoi descrierea istoricului fondArii ora§ului Constantinopol>. 71 O.
124 c.
In 859 al Hegirei88 a mers81 Inca o data la Belgrad. Punind a/
toarne tunuri mari, le-a transportat acolo §i, a§ezindu-le, a inceput sa bata . Karadja-bei, beilerbeiul §i-a gasit o moarte de martir. Dupai aceasta, urmind un iure§ asu-
pra cetatii, afurisitul de Iancu, care era pe atunci rege (kiral), a adus o§ti puternice din lJngaria §i le-a akiezat In. cetate. Acestea an atacat, la rmndul lor, din cetate §i, razboindu-se astfel, neeredincio§ii an objinut victoria. Sultanul Mehmed-han gaziul a auzit §i a vazut cum s-au nimicit cele doua o§tiri, macelarindu-se 72 0. 1ntre ele. Afurisitul de Iancu, ie§ind, a venit §i el Insu§i din cetate
§i, atacind tunul nostiu cel mare, s-a dat o lupta crincena,Inclt an murit multi oameni §i de la musulmani §i de la necredincio§i. In. cele din urma, neputindu-se lug §i sultanul Mehmed
vazind aceasta, s-a ridicat din fata cetkii §i. a plecat zicln.d : A§a a lost voia lui Allah I". In lupta aceea afurisitul de Iancu a lost atins de o sageata. De§i a lost rant, acest lucru in s-a §tiut. Ace§tia (turcii), ne§tibad , an plecat din fata cetkii. Afurisitul de Iancu a murit din pricing acelei rani. Pe de alts parte, sultanul Mehmed a acordat beilerbeilicul Rumeliei supusului sau Mahmu.d-pa§a 82, iar ca viziri ii. avea pe Zagnos-pa§a §i Velieddinoglu Ahmed-pa§a. . 73 co. 125 C.
In anul Hegirei 86584, sultanul Mehmed, Mind iarki expeditie in vilaietul TUB. Romane§ti, a trecut apa Dunarii. Nu a putut sa dea lupta on afurisitul voievod Dracula-oglu Kazan 88, caci acesta nu a venit fat& In fata, el a atacat peste
0 22 decembrie 1454-10 decembrie 1455. De fapt evenimentul de mai sus s-a petrecut In 1456.
81 Sultanul Mehmed al II-lea (1451-1481). 82 Mahmud-pa§a, mai tirziu a devenit mare vizir. 88 28 octombrie 1459-16 octombrie 1460. 84 17 octombrie 1460-5 octombrie 1461. 85 Dracula-oglu Kaztklt : Vlad Tepe§.
ORUDJ BIN ADIL
60
noapte, dar n-a izbutit 86. Fugind, el a plecat in Ungaria, unde craiul unguresc 87 1-a inchis. Dupg, ce an trecut cI iva ani, sco-
tindu-1 din Inchisoare 1}i socotind a nu piara oastea sa, 1-a trimis
71 a a imbracat hilat. Pe dud se Intorcea, a fost f6cut pierdut de gazii pe malul Dun'arii. In locul lui a urmat ca bei- KO:} 91. Cind sultanul Mehmed gaziul a cucerit vilaietul Prii Romane§ti, scotindu-1 pe Tepe§ din tail* 1-a flout bei pe Tepelu§ 92.
A trecut apoi in Anatolia $i, intorcindu-se de aici, a trimis corabii din Constantinopol. Mergind in fata Smirnei (Izmir), el a cucerit cetatea §i insula Mitilene (Midilli). . Obs. Aid se terming manuscrisul din Oxford. Se continua cu manuscrisul de la Cambridge. 128 C.
88
. . . Uzun Hasan 931 fiind infrint, a fugit in 878 al Hegirei 94. Venind de acolo 98, sultanul Mehmed s-a a§ezat la Istanbul.
In ms. din Cambridge se spune : Sultanul Mehmed a trecut in Tara Romgneascg.
Afurisitul Dracula s-a luptat. Afurisitul acela, neputind veni fata In fata, a atacat peste noapte. Neob%inlnd victorie, el a fugit de acolo $i a intrat in vilaietul unguresc". ,87 Matei Corvin regele Ungariei (1458-1490).
Basarab cel Tingr, zis Tepelus (1477-1481). Basarab Laiotg (1476-1477). 98 Hilat : haing de onoare in culori, care se acorda demnitarilor Portii, domnilor romAni si ambasadorilor strain en diverse ocazii. Erau de trei feluri : I, hilat-i fahire (halat stralucitor) ; II, hilat-i dia si III, kaftan (cf. D. Cantemir, Istoria Imperiului otoman, I, p. 229, n. 28). 88
Cepelus :
89
91
Hefts (cgluggr"), este vorba de Viad Cgluggrul, care a domnit in Tara Roma-
neasca (septembrie-noiembrie 1481). 92
De fapt pe Radu cel Frumos (1462-1475).
Uzun Hasan a lost unul dintre emirii dinastiei de Akkoiunlu. El a format un imperiu cuprinzlnd Iranul, Irakul si alte tinuturi din rgsgritul Asiei Mici. A murit in 1478. 98
29 mai 1473-17 mai 1474. Din Asia, unde sultanul Mehmed al II-lea purtase rAzboi cu Uzun Hasan. Lupta avusese loc la Otluk Bell, la 10 august 1473. 94 95
TEIVARIII-I AL-I OSMAN
129 C.
61
Din aceastg parte, Mihaloglu Ali-bei 96, stringind 7 000 de acingii, a intrat in vilaietul unguresc. Acolo se aflau doug ape numite Cripri (Kirif). Turcul nu trecuse ping atunci acele ape. El a trecut peste ele. Dinco lo se ggsea marele oral de sub stgpinire ungureascg, numit Oradea (Vara* Acesta, fiind loc de rekledintg, era un ora§ foarte mare. Venind din spate, an dat un asalt in a opta zi pe clad acectia (locuitorli) nu §tiau nimic. Venind ci prgdind oracul Oradea, 1-au prefacut in mine. Au scos atitea prgzi inch socoteala for numai Allah o §tie. Plecind ci de
acolo, s-au tutors. Luind pendjik-ul 97 a 32 000 de prizonieri, 1-au trimis sultanului Mehmed. Pe de alta, parte, padi§ahul 1-a trimis pe beilerbeiul Suleiman-pasa 98 impotriva Alexandriei (Iskenderie)99. Acesta, mergind cu ieniceri ci cu azapi ci cu oastea
