TRANSILVANIA SCURT ISTORIC: 1141 – incepe colonizarea saseasca in zona de SE = sibiu – brasov Secui colonizeaza harghia si covasna 1!44 – apogeul invaziei aare" #u se $ai pasreaza arhiecura de zid anerior acesei dae 1!44 – 1%1&: arhiecura $edievala $edievala in in ransilvania" Ulerior renasere si baroc" baroc " Sasii de religie caolica inre 1141 – 1%1& 'debuul re(or$ei)" *upa 1%1& devin luherani FORTIFICATIILE IN TRANSILVANIA:
+" perimetrale oraselor ' civias civias ) care erau singurele care aveau drepul sa cladeasca (ori(icaii peri$erale 'sibiul) 'sibiul) ," puncte fortificate in fortificate in zona rurala : - cetatea taraneasca : consrucie (ori(icaa a(laa in a(ara asezarii. a sezarii. de obicei inro zona cu relie( $ai inal" #u a (unciona din cauza di(iculaii de a evacua inreaga asezare in caz de aac inr-o incina a(laa la disana de sa" 'Calnicul ' Calnicul)) fortificata: e un ansamblu : cenr - biserica fortificata: ce nrul ul ' punc punc ) ) de greuae al asezarii ase zarii . a(la in $i/locul aceseia" Usor de (olosi in caz de aac. devine (or$ula uzuala in Transilvania ',ieranul ',ieranul)) - locuinta fortificata : prezina dispoziive dispoziive de aparare proprii proprii ip urn - don/on don/on ,isericile sasilor din T" au ca $odel arh de zid romanica sau gotica din Occ"--0 bisericile vor aborda cele ipuri spaiale de baza ale arh Occ: CATEDRALELE ROANO!CATOLICE ROANO!CATOLICE DIN DIN ORASELE TRANSILVANENE
*aoria *aoria drepului drepului de a consrui consrui (ori(icai (ori(icaiii peri$era peri$erale le in oras. bisericile nu $ai necesia (ori(icaii proprii" proprii" Accentul in crearea lor cade pe (uncia de reprezenare as(el punandu-se punandu-se $are pre pe "ecoratie " #ici una din caedralele pasrae dupa 1!44 si (inalizae inspr inspree 1%22 1%22 nu sun sun pure pure din punc punc de vedere vedere silis silisic ic"" In orase orase consr consruc ucia ia $arilo $arilorr ansa$bluri a (os apro3 inre anii 1%2-1%22 iar duraa $are a sanierului a genra i$binari silisice inre romanic# gotic si uneori chiar renastere$ Tipuri spatiale de biserici orasenesti:
1"
!"
o sg incapere cu deschidere $are si lai$e $ica. (or$ula pre(eraa de $ediul rural unde $i/loacele de (inanare a bisericii erau reduse. $odese" +ve$ deci. o singura nava incheiaa cu o zona de cor si alar raa raa coni coninuu nuu'nu 'nu e3isa e3isa despar despari iri ri ca la orodocsi)" ai pueau (i prezene sacrisia sacrisia'haine 'haine si obiece de cul) pe laura de # 'pr caolici)" = diaconicon=pr orodocsi" 5oare rar inalnie si la oras unde se (ac de$ersuri inspre ipuri spaiale $ai co$ple3e" %A&ILICAL:: 'di(er %A&ILICAL 'di(eren enier ieree in inal inali$e i$e in (c de i$po i$pora ran na) a) nave: 6cenrala 6cenrala-suprainalaa -suprainalaa 6colaeralele 6 colaeralele-- $ai /oase" 7arunde in Tran Transi silv lvan ania ia prin prin ine iner$ r$ed ediu iull calug calugar aril ilor or cis ciser erci cien eni. i. ra$u ra$ura ra disidena a benedicinilor care ur$areau inoarcerea la respecarea regulilor S(" ,enedic. principii de co$porare con(or$ dog$ei. SALA:: SALA
inoarcer inoarcerea ea la auseria auseriaea ea original originala" a" Re(uza Re(uza decoraia decoraia e3cesiva e3cesiva accepand nu$ai capielurile vegeale" Se raspandese rapid in zona de S. #E a Transilvaniei" 7ri$ele bazilici apar in /urul anului 1%2" Exemple de bazilici orasenesti: •
+lba Iulia – Sf$ i'ail" Sanierul incepe in 1!48 cu nave
cea cenrala suprainalaa cenrala suprainalaa si colaeralele $ai /oase" 122 biserica era inchisa peri$eral cu zona alarului" *in dorina de a re(leca in consrucia bisericii noul gus al vre$ii se decide de$olarea alarului si corului si inlo inlocu cuir irea ea lor lor cu nise nisee e cons consr ruc uci iii spec speci( i(ic ic gotice" +s(el +s(el obin obine$ e$ alau alaurar rarea ea a doua doua (aze (aze i$por i$poran anee in aceas aceasaa biser biserica ica"" *e la ransep inspre 9 ave$ 9 ave$ o consrucie romanica si de la ransep inspre E se E se a(la una gotica . as( as(el el obi obina nand nduu-se se o i$pu i$puri ria ae e sil silis isi ica ca spec speci( i(ic icaa bisericilor ransilvanene" ransilvanene" Acoperire in sise sise$ $ lega. lega. o ravee ravee paraa paraa principala ce corespunde corespunde la doua ravei secundare secundare ale colaeralelor" %iserica Sf$ aria( E)ang'elica : Sibiu – •
consr consruc ucia ia incepe incepe pe o (or$ula (or$ula bazilicala bazilicala cu nave. colaeralele colaeralele (iind (oare inguse. inguse. iar nava cenrala e3re$ de laa *oltita pe ogi)e si$ple . urn de ves de $ari di$ensiuni si narte+ la ves" Incepua la s(arsiul romanicului prezina ehnici de consrucie ro$anice dar inerioare goice" +s(el preferintele ntele gotice care inclina inspre se dorese upgradarea sa la preferi uni(icarea spaiilor si cladirile ip hala . unde colaeralele au aceeasi inali$e cu nava principala" S-a consrui o ribuna pese colaerala sudica'neer$inaa) si s-a inala un spaiu boli la aceeasi coa cu nava principala si s-a acoperi in (ronoane" In proiec colaerala nordica ur$a sa (ie rans(or$aa la (el dar s-a renuna la proiec" +s( +s(el el ave$ ave$ o supr suprap apun uner eree de eap eapee bise biseri rica ca (iin (iindd ,umatate ,umatate
*azilica# ,umatate 'ala
in ur$a adaparilor de pe parcursul
sanierului" Sebes – ,iserica evanghelica: consrucia goica ce inlocuiese alarul si corul goic se a$pli(ica inroducand o srucura ip hala di(eri de nava principala in sise$ bazilical producand un e(ec spaial oal di(eri. nee3isand o separaie inre nave sau o ierarhizarea a spaiilor" Corul goic se conrage pe lungi$e creand in plus un e(ec dina$ic de adanci$e"/u$aaea vesica a caedralei ese ro$aniaca bazilicala si cea esica ese goica ip hala •
" 4"
rei nave deli$iae prin siruri de salpi si cu bolirile la acelasi nivel" Tendina a goicului european de a uni(ica spaiul" Tip speci(ic spaiului ger$an si Europei Cenrala" -ALA: plan idenic cu cel bazilical dar nu cu di(erenieri inre inali$ile navei" +ici nu se $ai (ace disincie inre i$porana spaiile. oae sun acoperie la aceeasi coa ur$arindu-se endina de uni(icare a spaiului. caracerisic goicului cenral european" E3" ,ieran -ALA:
Exemple de biserici tip hala:
Clu/ – S(" ihail: hala goica *oltita in sis de plasa speci(ic goicului arziu si cu sistem structural aparinand goicului i$puriu" +no$alii $uliple la $odaliaea de racordare a pereilor oblici ai alarului si corului" 7roieca cu ! urnuri. a/unge sa aiba nu$ai unul" ,rasov – ,iserica #eagra ' 1% - a "oua ,um$ sec$ ./ ): halle cirche cu sise$ de *oltire *aroc. re(acu ulerior. care nu se ia in considerare la incadrarea silisica" *ecoraie inerioara $ai bogaa deca la ale biserici gotice dar nu se (ace pasul inspre de$aerializarea pereelui e3erior sau la desprinderea conra(orilor de corpul bisericii penru a crea un arc buan si nu se duce la e3re$ relansarea pe vericala" #u se a/unge la deplinaea $ani(esarii silisice prezene in occiden si se si$ coninuu re$iniscene ale arhiecurii romanice" •
•
%ISERICILE FORTIFICATE IN TRANSILVANIA:
,iserica (ori(icaa ese un ansam*lu comple+ si nu nu$ai corpul propriu zis la bisericii" Co$pusa din (erula 'coresponden orodo3 al pronaosului). nava 'naos) alar . ransep' corespunzaor absidelor laerale). cor. sacrisie" *"p"d"v" "ecorati) sun un a$alga$ de siluri. ele (iind incepue in general in $aniera romanica si er$inae gotic" E3" eghinda. biserica ro$anica la e3erior. goica in inerior si cu un poral renascenis pe laura de nord)" Indeplinesc $uliple (uncii: a" functia religioasa: ese indeplinia de biserica propriu-zisa a(laa in cenrul ansa$blului" +u ca $odel arhiecura de zid ro$anica; goica din Occiden" E3isa rei ipuri spaiala (olosie in consrucia acesora: 1" SALA: o singura incapere. o nava incheiaa cu o zona de cor si de alar raaa coninuu" E3" ,uzd – 1%8
!" %A&ILICA: di(erenierea spaiului inerior si ierarhizarea lui in (uncie de i$porana navei prin inali$ea superioara a celei cenrale si coborarea colaeralelor" 7rin coa $ai /oasa a acoperisului acesora din ur$a se asigura sabiliaea srucurii navei $ai inale si lu$inarea spaiului inerior" Cu sau (ara urn 'unul sau doua) pe (aada vesica" E3: Cisnadioara – 1!! prezina un cor para speci(ic romanic. li$ba/ decoraiv (oare sobru si aenie concenraa asupra poralurilor si ancadra$enelor la (eresre" Un singur urn 'iniial erau prevazue doua. vizibil in plan) si un dru$ de sra/a inclus in zid si descoperi " -ALA: plan idenic cu cel bazilical dar cu di(erenieri inre inali$ile navei" +ici nu se $ai (ace disincie inre i$porana spaiile. oae sun acoperie la aceeasi coa ur$arindu-se endina de uni(icare a spaiului. caracerisic goicului cenral european" E3" ,ieran – '14<2-1%!!) b" functia comemorati)a: ele$enele inerioare de dcor aduc a$ine de eveni$ene se$ni(icaive penru co$uniae. de $o$ene i$porane" E3" 7anouri cu nu$ele $e$brilor co$uniaii care au (os deporai. care au deceda in razboaie. care au (os in pelerina/ in Ierusale$ si au adus covoare din orasul s(an care i$podobesc biserica" c" functia "e reprezentare: co$uniaea isi invesese oae $i/loacele $aeriale in consrucia ansa$blului bisericesc si a (ori(icaiilor (iind o $arca a sauului asezarii. a condiiei econo$ice a $e$brilor co$uniaii" d" functia "efensi)a: prezena in doua iposaze. pri$a a consruciilor de aparare peri$erale 'ziduri. urnuri ec"). iar cea de-a doua ese (ori(icare cladirii bisericii" •
•
Sise$ul de aparare perimetral 'sise$ul $a/or ce incon/oara biserica): ese co$pus din dru$ de sra/a cu crenel'plinul) si $erloane'golul de ragere) si guri de aruncare penru a proe/a zona de baza a zidului. urnuri. dispoziiv de inrare cu hersa 'grila/ ce gliseaza pese inrare) si barbacana" *ru$ul de sra/a poae (i aia in grosi$ea zidului. consrui pe arcade. din le$n in consola pe zid. inclus inr-un sise$ de bo3e ce acopera zidurile de incina unde se depozieaza ali$ene si sun a$ena/ae spaii de adapos in caz de aac 'pre/$er)" Turnurile sun deasae de zid penru a per$ie supravegherea la 82 de grade a zidului" E3" *ealu 5ru$os – urnuri cu (or$a (oare neregulaa penru a per$ie (ocul incrucisa cu ar$e de $ici di$ensiuni" ,arbacana ese o zona de (ilru deasaa la inrare ce are ca scop prinderea ina$icului inr-o zona sransa cu posibiliai $ini$e de $anevra. proe/and deci accesul in ansa$blu" +cese sise$e erau proiecae penru a rezisa aacurilor cu arilerie usoara" 7e i$p de pace acese sise$e pri$eau ale roluri. inregul co$ple3 (iind i$plica in viaa orasului" Ele$enele de (ori(icaie a bisericii 'sise$ul $inor ce apara biserica propriu-zisa): e3re$ de elaborae (aa de bisericile orasenesi. $a/oriaea ele$enelor e3erioare avand ca scop principal proe/area si apararea incinei" 7rezina turn penru supravegerea la 82 de grade a zonei din /urul bisericii. "rum "e stra,a si guri de aruncare si ragere (ie inglobae in pod. (ie deasae" Ineriorul bisericii ese desina culului in sens (uncional si eseic"
9OICE ! RENASTEREA IN TRANSILVANIA
ransilvaneana debueaza la incepuul sec 0VI cu un decala/ de 122 de ani (aa de Ialia. cenrul dezvolarii silului" *epararea de acesa si proble$ele Ungariei cu urcii dupa 1%!8 rup conacul Transilvaniei cu zona in care (or$ele renascenise sun creae" +s(el ele$enele caracerisice ale curenului sun recepae (ilra prin iner$ediul spaiului cenral european. a zonei de nord. a Ungariei si a arilor ger$anice" +cese caracerisi se gre(eaza pe cu oul ale coordonae deca cele de origine si se suprapun pese o radiie $edievala (oare puernica" Curenul aduce cu sine un echilibru inre puerea laica si cea religioasa. care se $ani(esa in apariia de progra$e de arhiecura speci(ice" Renasterea
1RO2RAELE DE AR-ITECT3RA RENASCENTISTE: •
locuinta patriciatului 4ur*an5: pariciaul
= ese paura sociala insaria si (ara iluri nobiliare"'i$bogaii prin co$er) +cesia a/ung sa concureze cu paura nobiliara si doresc sa isi e3pri$e saului (olosind locuina pe pos de principal $i/loc de reprezenare" Casele sun constructii me"ie)ale 6 ca sche$a generala pese care se suprapun elemente renascentiste ce (ac ri$iere la Ialia sau la anici" 7racic. apar (or$e decoraive renascenise gre(ae pe un (ond in esena $edieval" Se $ai uilizeaza si e3inderea ea/ului nobiliar pese spaiul public si spri/inirea lui pe coloane creand un poric care adaposese in perioadele de arg co$ercianii" E3" Casa >aller – Sibiu: ese condiionaa de esuul $edieval in care s-a dezv. inspre o (or$a co$paca si o ocupare inensiva a parcelei" 7asreaza o ra$asia a unei (ose locuine urn'don/on)" Ele$enele renascentiste sun reprezenae pe (aada principala de ancadra$enele (eresrelor si cele ale cornisei si prin ele$ene de con(or al locuirii la inerior"
Turnul *isericii7 sim*ol al puterii clerului Turnul satului7 sim*ol al puterii comnunitatii( laice
Renasterea 7 suprapune forme "ecorati)e peste un fon" care ramane in esenta me"ie)al •
caselul indeplinese doua (unciuni per$anene si$ulan: cea de locuire si de aparare" Se di(ereniaza as(el de pala. care indeplinese doar (uncia de locuire. si de ceae. locuia e$porara si consruia penru aparare" Caselul in Transilvania sec ?9I ese de doua (eluri: castelul-cetate.'cas" 5agarasi) caraceriza prin rezolvarea la scara $are a fortificatiilor . proieca penru a (ace (aa aacurilor i$porane. si castelul-locuinta , unde (uncia de aparare ese aro(iaa si desinaa nu$ai penru revole de $ici di$ensiuni din parea aranilor de pe do$eniu" In aces uli$ caz. apar ousi urnuri de col 'pr supraveghere) dar isi pierd din caracerisicile speci(ice" Con(igurarea plani$erica castelelor-locuinta: 6 dezvolaa in /urul unei curi inerioare generand un plan drepunghiular ce inchide curea. dupa $odel ialian 'e3" Iernu). 6 (ie avand un plan co$pac'e3" San$iclaus)" locuinta no*ilului 8 castelul si curia 4rural# e+traur*an5:
ese o locuina nobiliara e$porara gandia ca loc de ad$inisrare a do$eniului agricol" Rolul sau de(ensiv ese (oare di$inua sau chiar absen" Curia
1alatul! intraurban. Doar locuire Cetatea- aparare. Locuire temporala •
9999 sfatul# casele *reslelor si scolile$$$ar' locurilor "e munca 4ur*an# orasenesti5 sun programe specifice orasenesti ce subliniaza creserea
puerii laice in ineriorul oraselor. cresere provocaa de noua $enaliae insu(laa de renasere" Turnul s(aului devine un si$bol al acesei pueri nou crescue. la (el (iind si s(aul ca sediu al puerii laice" Constructiile de aces gen vor ine con de condiionarile i$puse de esuul urban. cu$ ar (i parcele de $ici di$ensiuni. uilizarea la $a3i$ a acesora. dezvolarea in /urul unei curti interioare penru ilu$inare si venilaie" +s(el. sc'emele italiene vor (i $odi(icae si adapae la condiiile zonei in care au (os aplicae" @a (el de i$porane sun si casele breslelor care aveau un cuvan greu de spus la nivelul conducerii oraselor" •
programul ar'itecturii "e aparare 4ur*an5: ese co$pus din consrucii ce venau sa completeze si sa mo"ernizeze sise$ele de(ensive ' fortificatiile "in per$ me"ie)ala ) ale oraselor. nevoie i$pusa de ' ptr o mai *una aparare$ A"aptarea )ec'ilor fortificatii la noile con"itii "e lupta )
'daoria) evoluia si schi$barea ehnicilor de lupa prin inroducerea arileriei grea '14: un pas inaine in ehnica de lupa" *ebuul razboaielor (ranco – ialiene)" Se dubleaza incina: In cazul me"ie)al : zidul cu urnuri'basioane) deasae. $enie sa il proe/eze pe inreaga deschidere. care era "e,a e+istent# I se adauga In renastere : un al doilea inel de (ori(icaii cu urnuri basioane. pla(or$e de ragere. unde coa de calcare dinre cele doua ziduri era aceeasi cu cea a urnurilor penru $anevrarea usoara a unurilor si evacuarea e(iciena a gazelor produse de acesea" +ces nou sise$ de(ensiv poara nu$ele de schild$auer cu zAinger si puea bloca ar$aele ce srapungeau pri$ul zid inr-o zona sra$a ce o(erea posibiliaea la puine $anevre $iliare" •
1rogramul religios 4ur*an# rural5: me"ie)al
B renascentist = ide$
paricia" Inervenii pe $onu$ene $edievale -ese e3re$ de sarac in Transilvania" 5inalizarea $a/oriaii $arilor saniere inspre anul 1%22 duce la declinul acesui progra$ de arhiecura" +doparea re(or$ei de care sasi duce si la adaparea spaiilor de cul. acesia ne(iind ineresai de crearea unui nou cadru prenru slu/bele religioase ce sa raspunda sric la cerinele noii lor orienari" +s(el se rezu$a la e3cluderea picurilor. alarelor secundare si i$bracarea consruciilor in decoraie renascenisa pese $onu$enele ro$anico-goice e3isene. neaparand ehnici ipic renascenise si (acandu-se nu$ai aluzii la $odele ialiene" E3" ,iserica din ,isria – (inalizaa in perioada goica. I se adauga in renasere o (aada ialiana. $ini$ala"
Capela bisericii din +lba Iulia de pe laura sa de nord ese de (acura renascentista dar reprezina o inervenie $ini$ala
OLDOVA SCURT ISTORIC 1%2 – cenralizarea ca sa sub ,ogdan I 'al doilea descaleca) ./; 8 .
14%& – Se(an cel are vine pe ronul oldovei .;;5 8 etapa unicatelor$ Vin cu ce)a nou$ .=;; ! influente "in T$R# influente preluate 6 asimilate# infl *aroce# renascentiste tarzii ETA1A CA3TARILOR STILISTICE
+pariia pri$elor biserici" o$enul de alcauire a $odelelor penru viiorul sil $oldovenesc. aparand doua ipuri de plan si doua (or$e de acoperire a spaiilor: '? ,uma sec .<5 •
%iserica
Sf$
Nicolae
"in
Ra"auti
8
.=/
adaparea unei consrucii romanice ransilvanene la culul orodo3" Uilizand unui $odel *azilical . 'pronaosBnaosalar)ea 4plan "reptung'iular5
prezina o nava cenrala si doua colaerale pe pos de pronaos si naos" Ese o *azilica falsa 4 in seciune naos inala. colaerale $ai /oase) deoarece acoperirea se (ace cu o singura invelioare. dand la e3erior i$presia unei *iserici!sala$ 7rezena la inerior a unor galerii oar*e.'de-a lungul colaeralelor) (olosie pe pos de ainia 'loc de depoziare a obiecelor de valoare. accesul (acandu-se pe o scara elicoidala). creaza i$aginea generala de ierarhizare a spaiilor prin coe de acoperire di(erie" Altarul ese di(erenia aa la nivelul planului ca si al volu$eriei" 7unc de plecare penru ipul de plan drepunghiular" •
%iserica
Sf$
Treime
"in
Siret
8
7ri$ul e3e$plu pasra de biserica pe plan trilo*at '! abside se$icirculare in dreapa B s naosului) triconc 'triconc – cu ariculaie 'pe dir orogonala)inre naos si alar. treflat – (ara ariculaie). $odel pleca direc din radiia bizanina" Co$pusa din pronaos. naos. abside laerale. absida alar. prosco$idia # 'o(randele (olosie la i$parasanie) pe laura nordica si diaconiconul S 'cari de cul. i$braca$ine preoeasca) pe cea sudica" Ri$aa si ariculaa pe supra(ee $ari cu firi"e oar*e" 7ri$a (olosire a arcului in consola. ele$en deveni caracerisic penru arhiecura religioasa mol"o)eneasca " +ces arc ce nu se prelungese pana la baza zidului prinr-o pila ' ca in T$R ). ci sa spri/ini in consola pe piese de piara oprindu-se la puncul de nasere a bolilor"'tipic in ) Acoperirea e in sarpana dar cu evindenierea la inerior a unei boli pese parea cenrala a naosului"
ETA1A CRISTALI&ARII STIL3L3I
Tipurile de plan. de srucuri si de $aniere de raare a e3eriorului dau nasere anu$ior i$agini incadrabile in silul $oldovenesc ce se bazeaza pe $odele obinue in eapa cauarilor silisice" Stilul ese o su$a de caracerisici co$une unor opere dinr-o perioada deli$iaa de i$p" Cristalizarea silului mol"o)enesc are loc in perioada do$niei lui Se(an cel are care in ur$a pacii incheiae cu urcii incepe sa consruiasca un nu$ar (oare $are de biserici" Ur$and voina unui singur do$nior in crearea bisericilor. i$aginile arhiecurale obinue e3pri$a coerena si uniae plecand de la $odele anerioare" +s(el biserica Sf. Nicolae din Radauti a genera ur$aoarele biserici: • • •
biserica Dolhestii Mari biserica Sf. Nicolae, Balinesti biserica Volovat
5iecare dinre acesea prezina un caracer propriu si (or$ule noi. gre(ae pe sche$a sabilia anerior care ese co$una uuror" Toae sun creae pe $odelul planului dreptunghiular : pronaos naos si absida alarului separaa prin iconosas 'panoul de le$n pe care sun icoanele) de naosD 'preceda de o absida poligonala in cazul bis" de la ,alinesi)" B prosco$idie B diaconicon Din e+terior se ciese o (or$a drepunghiulara 'desi in in e3isa naosBpronaos) Functiunile sun dispuse in acelasi (el. au aceeasi reparizare si aceeasi e3presie in volu$" Acoperirea se (ace in *olta semi!cilin"rica longiudinala spri/inia pe arce "u*louri care sun (ie in consola ',alinesi). (ie prelungie pana la baza si adosae zidului '*olhesii ari 9olova) si naosul sun cele cuprinse in corpul paralelipipedic. alarul (iind deasa si ca acoperire si in volu$" 1ronaosul
Tratarea fata"elor se
(ace di(erenia pe rei zone: zona de soclu. de ca$p din piara spara si de cornisa unde apar siruri de ocnite" Caapeeas$a= draperia ce inchide iconosasul
Biserica Sf. Treime din Siret da nasere unei caegorii de biserici prinre care: biserica atrauti ! '$odeleaza spaiul inerior si • • •
e3eriori prin
acoperirea in bola $oldoveneasca) biserica Voronet ! ' picura adaugaa ulerior) biserica Milisauti ! 'apar conra(orii in drepul zidului dinre naos si pronaos)
Ele sun dezvolae pe plan trilo*at cu pronaos plasa in e3re$a vesica de di$ensiuni drepunghiulare sau parae. coninua cu un naos borda de doua abside laerale si (inaliza cu absida alarului borda de cele doua ane3e'sapae in zid) 7rosco$idia si diaconiconul au di$ensiuni variabile. puand (i uneori aro(iae considerabil" Se (ace o separare (oare srica inre naos si pronaos prinr-un zi" care prezina un gol cenral. generand un anu$i i$p de volu$erie. una alungia" Acoperirea ese disconinua: o sarpana pese naos si pronaos. apoi o turla pese spaiul cenral al naosului si ulerior acoperirea alarului in (or$e variae " Se inroduce as(el un a3 de co$poziie verical 'prin urla) care in acelasi i$p dezechilibreaza volu$ul prin plasarea asi$erica a urleiF== pr oae cazurile in mol"o)a Turla '$ereu acoperia cu cupola: nu e3isa denu$irea G urla cu cupola 5 asezaa pe un a$bur. ese plasaa pese un ea/ de arce piezise ce descarca pese arcele in consola incasrae in zid si dublae sau nu de conra(ori" F== pr oae cazurile in mol"o)a Fata"ele sun i$parie in zone: soclul. cea de ca$p raa cu piara spara. si cea de cornisa decoraa cu ocnie" Turla ese si ea decoraa cu (iride" F== pr oae cazurile in mol"o)a
+cese rasauri care au deveni caracerisici ale silului $oldovenesc au (os incluse in Biserica Manastirii
Neamt
"
#$%&!
Stefan
cel
Mare:
planimetrie : trilo*# triconc . (unciunile dispuse in ordinea obisnuia. pridvor inchis. pronaos. naos. alar si ane3e'diaconiconBprosco$idie). intro"ucan" gropnia 'incapere o
desinaa in$or$anarii do$niorilor. necropola voievodala) inre pronaos si naos. ne(iind separaa de aceasa din ur$a deca la nivelul bolirii prin arce si cupola" +ceasa alcauire reprezina sineza cauarilor silisice din perioada lui Se(an cel are" +pare o separare bruala inre pronaos si gropnia prin iner$ediul inui peree opac de $ari di$ensiuni structura : cenralizarea e(orurilor sun preluae de contraforti 'o pereche prezena o in pronaos. ale doua in naos. "oi conra(ori oblici in pridvor si unul in alar preluand golul (eresrei ceea ce ne sugereaza ca sise$ul srucural $oldovenesc ese unul intuiti) si nu unul calculat " +coperirea se (ace (ie in cupole .(ie in urla 'cupola ce sa pe un a$bur cilindric) pe arce piezise" o decoratia : raare in rei ca$puri. zona de soclu ese pronunaa si ese din piara sle(uia. zona de camp din piara spara si cara$ida s(e(uia iar la nivelul cornisei se a(la doua randuri de ocnie $arginie in parea de sus cu cera$ice s$aluie" Honele plae si cele curbe sun raae separa. iar alcauirea e3erioara a incaperilor ese e3pri$aa la e3erior prin conra(ori ' la bisericile unde acesia nu sun prezeni. separarea se (ace prin iner$ediul bosa/elor)" +pare o incercare de gradare a lu$inii. (iind cel $ai prezena in pridvorul puernic per(ora. descrescand repa pe $asura ce ne apropie$ de naos" In ur$a sineizarii caracteristicilor mol"o)enesti in consrucia bisericii $anasirii #ea$ se po rage concluzii re(erioare la rasaurile generale ale lacasurilor de cul din aceasa perioada" Ele prezina o elansare pe vericala. o alungire e3cesiva longiudinala. un accen verical a$plasa asi$eric si o "ecoratie cu endina de conurare a (iecarei zone in pare" 7e langa aceasa sche$a clasica. apar variaii pe e$a. caracerisici proprii (iecarui $onu$en in pare. cu$ ar (i de e3e$plu ancadra$ene gotice la (eresre" Decoratia ese pur arhiecurala. creaa prin rerageri de planuri si $aeriale de culori di(erie" Unde nu e3isa conra(ori. colurile sun raae prin bosa/e"'raare plasica)
VARIATII 1E TEA 4lui Stefan cel are5 8 TRATAREA 1RIDVOR3L3I Limita sec .=!.>
Se incearca raarea di(erira si paricularizaa a zonei de e3re$iae vesica" @ipsa $odelelor clare penru zona pridvorului deschide posibiliai $uliple de rezolvare a acesui spaiu" Caeva e3e$ple ale acesei varieai co$poziioanale: o
pridvorul ese de (ap o nisa rezulaa din prelucrarea pereilor laerali ai pronaosului. nisa in arc in plin cinru agaand la parea superioara a acesiua biserica 'rbore " #()$:
clopoul bisericii" o
Biserica arhauti " #(** : pe
$odelul nisei de la +rbore se inroduce un plan orizonal iner$ediar. separand zona de acces de zona clopoului si a$pli(icandu-se nisa clopoului se obine privorul deschis" 'Traa din e3erior di(eri)
o
Biserica +umor " #():
o
Biserica Moldovita " #(* : se eli$ina pila din a3ul cenral si se
dispare cloponia din biserica. aceasa (iind $onaa in urnul de poara al $anasirii din care (ace pare" olurile pridvorului se largesc (oare $ul. dar prezena unei pile in a3ul cenral al (aadei (ace ca accesul in biserica sa se (aca prin laerala"
inlocuiese cu un gol" +s(el apar rei goluri pe (aada vesica. devenind un spaiu puernic per(ora" archeaza cele rei punce de acces in pridvor cu un sise$ de goluri seg$enae: golul usii avand la parea superioara o a$pla (ereasra dezvolaa pe vericala"
Pridvoare deschise: fara ancadramente si fara ferestre #(*-#()-#(** o
singurul e3e$plu de pridvor pur gotic din oldova"srucura sa ese una scheleica inlaurandu-se orice pare inuila de peree prin $ini$alizarea $asei de Biserica robota " #() :
zidarie o
SISTEE DE %OLTIRE IN AR-ITECT3RA RELI2IOASA OLDOVENEASCA
E3isa rei ipuri de boliri. oae plecand de la arcul in consola" +u ca scop accentuarea inaltimii# )erticalitatii in biserica. a(ecand aa i$aginea inerioara ca si cea e3erioara si au (os elaborae si consacrae in perioada crisalizarii silurilor " Ele sun: 'pese naos drep")
•
•
naosul se prezina in general pe un plan drepunghiular" 7enru a$plasarea unei cupole. sau a unei urle ese nesear de un plan patrat" +s(el se inroduc pe direcie trans)ersala doua arce in consola (oare lae. iar pe direcie longitu"inala doua (oare inguse care sau pe aceleasi console. realizandu-se as(el aa suporul penru cupola ca si (or$a paraa necesara inscrierii aceseia" *eoarece deschiderea ese de di$ensiuni (oare $ari se $ai inroduce un al doilea nivel de arce. roi la 4% de grade. care $icsoreaza deschiderea acoperirii. per$iand o elansare $ai buna a vericaliaii" +cese arce sun lae in zona de cheie si se inguseaza repa inspre zona de descarcare" *easupra acesora se plaseaza (ie a$burul urlei. (ie direc cupola" bolta pe arce pieise "
bolta pe arce incrucisate –
in esena (oare ase$anaoare cu bola pe arce piezise cu e3cepia inercalarii 'inersecarii) unei ale perechi de arce piezise pe direcie nor$ala" +s(el se obine o inersecie in coluri"
•
- caracerisica de baza a acesui ip de bola se a(la la pri$ul nivel de arce in consola" Ese (olosia cand deschirerea arcelor ranversale ese (oare $are. iar rezulana (orelor de descarcare generae de arcele piezise si urla ese (oare $are" +s(el se uilizeaza o reragere in repe a arcelor ransversale. asigurand as(el o $ai buna sabiliae" bolta pe arce eta/ate
SECOL3L 0VI 8 ETA1A RAFINARILOR STIL3L3I 1etru Rares9
In eapa ra(inarilor se aduc $odi(icari la zona pri")orului# a gropnitei# a luminii si a picturii$ 7rezena gropnitei in $anasiri se generalizeaza. do$niorii dorind sa (ie ingropai in biserica (iind in general su$onaa de ainia" 'ca$era ezaurului) 'doar #ea$ are gropnia) In i$pul do$niei lui 1etru Rares 4prima per a sec .=5 apare picura e3erioara. caracerisica speci(ica e3clusiv do$niei acesuia" Schi$barea de ideologie (aa de eapa anerioara in care decoraia era pur arhiecurala. e3eriorul bisericii ese pica in (uncie de i$porana (iecarui spaiu in pare. codi(ica si cu clare conoaii poliice 'asediul Consaninopolului de care persani a (os reprezena con(or$ vre$urilor inlocuind asupriorii persani cu urcii. a$eninarea oldovei la acea vre$e)" In acelasi i$p se incearca gra"area luminii din zona de $a3i$a inensiae a pridvorului. inspre cea $ai opaca incapere. cea a naosului"
Trec"erea .=!.> *e ase$enea. prezena do$niorilor ce provin din Tara Ro$aneasca '7eru Schiopu) $archeaza aducerea in(luenelor $unenesi. concreizae prin biserica $anasirii alaa" INFL3ENTE 3NTENESTI 4Tara rom5 IN AR-ITECT3RA RELI2IOASA OLDOVENEASCA 1etru sc'iopu
,iserica $anasirii alaa suprapune in(luenele $unenesi. venie probabil prin iner$ediul $eserilor adusi de 7eru Schiopu. pese radiia si silul ipic $oldovenesc" +s(el. aceasa consrucie prezina ele$ene aparinand a$belor culuri. ce s-au dezvola si$ilar dar ousi di(eri" Reprezina un $o$en de coiura (acand recerea inspre secolul ?9II in care obiecele de arhiecura realizae sun unicae. prezenand paricularizari proprii suprapuse pese un ipic crisaliza in secolul anerior"
Elemente moldovenesti la biserica manastirii !alata:
Caracteristici moldovenesti pastrate: o o
o
o o
o o
(or$a planului ese rilobaa pasrarea (unciunilor si ordinii lor in alcauirea consruciei. (or$ula elaboraa in i$pul lui Se(an cel are si ra(inaa in i$pul do$niei lui 7eru Rares ' pri")or# pronaos# gropnita sur$onaa de tainita# naos# alar borda "e proscomi"ie si "iaconicon ) (or$ulele srucurale: pasrae si ele: turla ce spri/ina pe o serie de arce incrucisae. aparene si la e3erior. ce sublinaza. accenueaza elansarea. inali$ea si vericaliaea bisericii. prin srucura. $icsorarea e(orurilor" ,aza selaa a urlei prezena tainitei pese gropnia si accesul inspre aceasa (acu prinr-o scara elicoidala sapaa in zid Siluea: ,iserica ingusa. lunga B inala siluea speci(ica ese pasraa subliniind elansarea pe vericala. alungirea pe orizonala si ingusi$ea laerala
Elemente muntenesti la biserica manastirii !alata: o o
o
o
o o
ilu$inarea spaiului inerior ese o$ogena. nu ese gradaa ca in i$pul lui 7eru Rares apare o separare (er$a inre gropnita si naos prin inroducerea unor pile cu arc in plin cinru apariia celei de-a doua urle si$erice pese pronaos de o pare si de ala a gropniei. echilibrand co$poziia si anuland asi$eria ipic mol"o)eneasca o$ogenizarea $odaliaii de raare a fata"elor de /ur-i$pre/ur cu arcauri indi(eren de planeiaea sau curbura supra(eelor 'nu $ai e3isa di(erenierea inre zone plane si curbe) apariia braului $edian ce separa (aada in doua regisre: unul in(erios si unul superior prezena para$enului bizanin: uilizarea asizelor orizonale de cara$ida co$binae cu cele de piara" -
I$binare a ! radiii apropiae dar di(erie"
3NICATELE SECOL3L3I
AL 0VII!LEA
In secolul ?9II. bisericile incep sa prezine un puernic caracer propriu. avand nu$eroase pariculariai si (iind e3re$ de di(erie unele de alele" +cese pariculariai sun gre(ae o pe scheleul radiional obinu prin cauari. crisalizari si ra(inari ina$plae in secolele anerioare" Ele de$onsreaza per$eabiliaea oldovei la in(luene variae si lipsa de reicena in uilizarea de ele$ene noi. in general de i$por" Sun unicae ce pornesc de la radiie. in(luenele e3erioare a/ungand (ilra in alcauirea lor" E3e$ple de biserici unica din oldova: •
biserica manastirii Dragomirna " #0)%: planul bisericii pleaca de la (or$ule srucurale $oldovenesi avand o *olta cu arce incrucisae si piezise care sun de (ap nervuri" Fata"a ese
i$paria in doua si prezina o suprapunere la cornisa lo$barda. ase$anaoare ocnielor neinchise" Nu mai e+ista arcaturi "e ,ur impre,ur
•
biserica 1erarhi , 1asi " #0% :
preia ele$ene de sineza de la alaa" E3eriorul ese i$braca inr-un dcor $arun de inspiraie orienala ceea ce schi$ba oal percepia asupra volu$ului" 7rezina de ase$enea doua urle. una deasupra naosului si ala pese pronaos care sun de aceleasi di$ensiuni si de acoperiri si$ilare"
•
pune in aplicare (or$ula clasica pridvor. pronaos. gropnia. naos. alar pe plan trilo*at cu abside sapae in grosi$ea zidului si "ecorata in sil renascentist " 7ronaosul si naosul sun idenice ca di$ensiuni si procedee de bolire" 7rezina doua urle reze$ae pe rei regisre de ro$pe de ipul JcocosnicelorK" Ansam*lul are ena renascenisa si baroca cu coloane anga/ae clasice la ancadra$enele (eresrelor" Un (el de ranspunere a ordinului colosal" biserica 2olia, 1asi " #0():
TARA ROANEASCA 4muntenesc5 !mo"ele su" "unarene# *izantine# sar*esti 12 – ,asarab I ine$eiaza saul valah Tara Ro$aneasca .; 8 .<;;: etapa cautarilor .<;;!.//;: etapa cristalizarii stilului muntenesc 4o supa "e stiluri5 .//;!.>;;: etapa rafinarilor
*upa 1&22 – do$niile (anarioe Coerena dezvolarii arhiecurii in T"R" ese $ul $ai redusa deca cea din oldova" In pare aces lucru se daoreaza unui nu$ar $ul $ai $are de do$niori ce au veni pe ronul arii. (iecare incercand sa i$puna un sil propriu ducand as(el la o incadrare $ai greoaie a $onu$enelor de arhiecura religioasa. deca in cazul oldovei" Tipurile de plan si *oltirile sun ase$anaoare cu cele $oldovenesi dar siluea generala a bisericii ese (oare di(eria" Silueta: ,iserica se prezina ca o consrucie $ul $ai /oasa si desul de i$prasiaa '$ai laa in di$ensiuni)" %oltire: #u se (olosese bola $oldoveneasca. iar arcul in
consola ese inrodus o de $oldoveni de-abia in sec ?9I si ese (olosi cu reicena ulerior. T"R" dovedindu-se a (i $ul $ai opaca. $ai reicena la in(luenele e3erioare" 7eru usa CRISTALI&ARII %asara*
ircea cel %atran
ETA1A CA3TARILOR 7@
,isericile de incepu au enuna. ca si in cazul oldovei. $odelele ce cuprindeau ipurile de plan. decoraia si volu$eria generala a $onu$enelor ulerioare" +s(el se creeaza un $odel avand la baza planul trilobat triconc si un alul baza pe o planimetrie in cruce "reaca inscrisa"
o"elul planului trilo*at triconc " biserica manastirii 3oia, sf. sec. 41V 5Mircea cel B 6
+ces $odel plani$eric ese ase$anaor celor prezene in zona oldovei dar volu$eria ese di(eria. elevaia'"iferente ) prezenand o biserica $ul $ai /oasa si o urla $ai coboraa. neutilizan"u!se arcele piezise pentru su*linierea )erticalitatii " Naosul ese i$pari in rei ele$ene disince. unul cenral. deasupra caruia se ridica urla si doua laerale. acoperie cu cae un se$icilindru" Turla 4mult mai co*orata5 sa pe patru arce. doua inguse longiudinale si doua lae. rasversale" +cese arce nu sun in consola ci descarca prin pile pana la baza pereelui. generand nise" +s(el de nise sun (olosie in zona altarului penru a sugera prosco$idia si diaconiconul" odelele par a (i luae de pe valea oraviei din Serbia si readapae" In : spatiul naosului e foarte curat$
#iserica Cozia ese generaoare de rei ipuri de biserici: 'dezv planului
-
o o
riloba)
$odel de pe valea oravei 'sud de dunare) nu ave$ nave cap coada cu acelasi ip de bolire 'la cruce greaca inscrisa spaiile acoperie di(eri ) naosul in cruce greceasca inscrisa: alarulBane3e --0sun adaosuri la aceasa cruce greceasca" In elevaie: ! boli se$icil egae. inersecae urla" Colurile sun $ul $ai /oase'bolire)
biserici care ii respecta tipul variindu!l putin biserica 7piscopala din 3urtea de 'rges , #(#& –
planul bisericii cuprinde doua pari eseniale care se deosebesc (oare bine aa in e3erior ca si in inerior" Un naos in (or$a de
rilob cu rei abside egale – cea a alarului precedaa de o ravee in (lancurile careia sun a$ena/ae prosco$idia si diaconiconul si un pronaos dezvola de (or$a drepunghiulara iesi (aa de naos. care inerpreeaza in (or$e usor di(erie principiile srucurale de la Cozia" Turla (oare inala ese de seciune ocogonala aa la e3erior ca si la inerior si spri/ina pe scheleul sau de arce prin iner$ediul a paru ro$pe de col" *e (or$a drepunghiulara cu laura $ai lunga perpenpendiculara pe a3a $are a bisericii si depasind cu $ul in largi$e naosul. el cuprinde 4 pari disince" Un vesibul drepunghiular in (aa inrarii" +poi un spaiu cenral para deli$ia de 1! coloane desina credincioasilor si laeral cuprinse inre colane si zidurile e3erioare locuri de ingropaciune care ese parea cea $ai originala . Cele 1! coloane susin o urla cu baza pira$ida coninuaa cu un runchi de con" +le doua urla $ici incoroneaza parea de apus corespunzaoare celor doua gropnie" Fata"ele sun i$parie ca la dealul in doua regisre. iar ele$enul separaor braul ese (or$a dinr-un ciubuc gros de piara sub (or$a de (ranghie decoraa cu (lori" Regisrul in(erior ese decora cu o serie de panouri drepunghiulare incadrae cu ra$e (or$ae din cae rei ciubuce roun/ie de piara" 5icare ablou cuprinde cae o (ereasra dubla pe (eele pronaosului si si$pla. alernand cu una oarba pe (eele absidelor" Regisrul superior ese decora cu un lan de arcauri inguse si inale" Turlele prezina panouri decoraive cu (eresre incadrae cu ra$e in(lorae" Turla $are are panouri er$inae in arc de cerc iar cornisa si poala invelioarei ur$eaza curbura lor" enereaza un ip de biserica relua de: - *iserica manastirii Ra"u Vo"a - *iserica 1atriar'ala a itropoliei - *iserica manastirii Cotroceni
o
biserica manastirii Dealu , #()) 5Radu cel Mare6" Naos- altar =
ide$ cozia""pile pe care
descarca urlele pronaosul reproduce ca srucura si (or$a cu proporii $odi(icae. in scopul de a i$pri$a $onu$enului o $ai $are zvelee. planu asiloba al Coziei. avand o (or$a inedia. pris$aica. i$pari prin iner$ediul unui puernic arc dublou in doua co$pari$ene inegale" Co$pari$enul $ai ingus cuprins inre zidul desparior dinre naos si pronaos si arcul dublou ese incorona cu "oua turle mici ridicae prin iner$ediul unor $inusculi pandanivi" Co$pai$enul $are dinspre apus ese boli cu un se$icilindru dispus in sensul lungi$ii bisericii" Turla cenrala ese de di$ensiuni $ai $ari in co$paraie cu ale biserici cone$porane"plasica decoraiva prin iner$ediul (aadelor sun consruie in inregi$e din piara (aluia si pro(ilaa sun i$parie in doua regisre prin iner$ediul unui brau plasa la /u$ inali$iii bisericii" 5iecare regisru are (aa vibraa de un lan de arcauri oarbe inguse si inale er$inae cu arce in plin cinru" ai e3isa o cornisa puernica boga pro(ilaa. ur$aa de o poala coninua rerasa ce incunueaza ca al cozia parea superioara a zidurilor" 9olu$ului si$plu si echilibra I se adauga rei urle $ai boga decorae" Cea din $i/loc. do$inana. ese pe o baza cubica. iar celelale doua pe o pris$a unica drepunghiulara" 7rinre bisericile generae de aceasa se nu$ara: - *iserica 2ura otrului 4matei %asara*5 - *iserica Cal"arusan
Tipul spatial planimetric in cruce greaca inscrisa Biserica Sf. Nicolae Domnesc, 3urtea de
'rges,
#(*
5curte
domneasca6
Crucea greaca prezina oae braele egale si inscrise inr-un para" @a inersecia lor se gasese urla care descarca pe pandaivi" +ceasa $archeaza caroul cenral. iar alarul. prosco$idia si diaconiconul sun un adaos la planul crucii" +celasi lucru se ina$pla si cu pronaosul si pridvorul" In volu$erie. crucea ese clar e3pri$aa prin doua boli se$icilindrice. colurile paraului (iind acoperie la o coa in(erioara" #iserica $f. %icolae Domnesc, Curtea de &r"es, '()* ese pri$a ce uilizeaza in(luenele bizanine
penru a prelua planul in cruce greaca si decoraia e3erioara din siruri de cara$ida alernae cu lespezi de piara. generand un $odel penru prooipurile din secolul ?9I" +cesea sun: o
Biserica manastirii Snagov, #(#* +caz aparte prezina
un pronaos (oare dezvola. de (or$a paraa. ese separa de naos prinr-un gol srapuns de goluri are aceeasi dipoziie ca si naosul cu paru salpi dispusi in cenru sub (or$a de para $enii sa susina o urla" ,olirea ese di(eria ousi" Cei paru se$icilindri care in naos (or$eaza braele crucii. in pronaos sun redusi la 4 arce lae nu$ai ca capielul salpilor pe care se spri/ina" 7arile laerale cuprinse inre arcade si perei $arginasi sun acoperie cu boli in s(er de cilindru care se inerseceaza la coluri dupa $uchii inrande" 7ronaosul a (os concepu iniial deschis. arcadele (iind ulerior u$plue cu zidarie" 5aadele sun decorae cu doua serii suprapuse de arcauri"
o
Mitropolia de la Targoviste, #(#8 5partea de V!neagoe B, partea de 7 :Mircea6 -
ese ase$anaoare cu S(" #icolae *o$nesc din Curea de +rges. si croia dupa $odelul aceseia" 7rezina o incapere de pri$ire. un e3onare3 deschis cu perei (or$ai dinr-o serie de arcade $arune si scunde spri/inie pe salpi si coloane robuse de cara$ida" Cenrul acesui e3onare3 era ocupa de paru $asive coloane de zidarie pe care se spri/ineau paru boli se$icilindrice si o urla" In naos colurile cuprinse inre bolile cilindrice acoperie cu cupola deer$inau in spaiu crucea greaca inscrisa" 5aadele si$ple erau consruie din cara$ida si encuie. parea $ai veche avand cornise subliniae de un sir de arce in plin cinru pe console" +sazi dara$aa"
INFL3ENTE OLDOVENESTI IN AR-ITECT3RA TARII ROANESTI Biserica manastirii Stelea, Targoviste 'plan $oldovenesc decora $unenesc) reprezina cioria lui
9asile @upu' ciorul bisericii Ierarhi din Iasi'o copiere)) iar consrucia sa are loc ca o incununare a rezolvarii dispuelor inre do$niorii celor doua ari" *e plan triconc. cu urle pe naos Li pronaos. cu pridvor Mnchis. biserica prezinN (aadele din zidarie de cNrN$idN encuiN. spri/inie pe Lape conra(oruri $asive dupa $oda $oldoveneasca. (iind M$pNrie Mn douN regisre "ecorati)e cu (iride arcuie Li cu un brPu de piarN ipic $oldovenesc. care Mncinge Mnreaga bisericN" ridvorul .
drepunghiular. relaiv Mngus Li (oare Mnal. acoperi de douN boli cu $uchii ieLie. susinue de console. ese separa de resul ineriorului prinr-un peree plin. inrarea Mn pronaos (NcPndu-se pe sub un i$punNor poral. care susine pisania slavonN MncadraN de doi baluLri" Qn ineriorul bisericii se poae pNrunde prin rei inrNri scunde. dinre care una principalN. pe laura vesicN Li douN laerale" olurile inrNrilor. Mn arc (rPn. sun decorae cu nervuri de piarN M$pleie" ULile au deasupra cPe o niLN. Mn cea vesicN a(lPndu-se icoana hra$ului bisericii"
ronaosul ese
spaios Li $onu$enal. de (or$N pNraN. lu$ina prin paru (eresre deschise Mn arc (rNn" Qn pereele sudic. un acrosoliu boga sculpa Mn piarN. Mncadra de un arc ogival. ar (i adNposi - con(or$ radiiei - $or$Pnul aNlui do$niorului 9asile @upu" Hidul despNrior dinre pronaos Li naos a (os Mnlocui cu rei arcade reze$ae. prin iner$ediul unor capieli. pe sPlpi ocogonali. ridicai pe posa$ene $asive"
Naosul ese
MncNperea cea $ai spaioasN" 7e laurile de nord Li de sud se deschid cele douN abside lu$inae de cPe rei (eresre" Sise$ul se susinere al urlei 7anocraorului ese idenic cu cel din pronaos. prin arce piezise" +bsida alarului. circularN Mn inerior Li $arginiN Mn e3erior de Lape lauri. lu$inae de rei (eresre Mncadrae Mn arce Mnale. ese acoperiN cu o se$icaloN" Cele douN niLe. prosco$idiarul Li diaconiconul. (lancheazN alarul" 'ltarul ese despNri de resul bisericii prinr-o caapeeas$N de le$n policro$a. de o re$arcabilN
valoare arisicN" 7e parea in(erioarN. un soclu cu o pro(ilaurN puernicN. proe/a de o bagheN de piarN. accenueazN i$presia de robusee" Regisrul in(erior. decora cu (iride Mnale. Mncon/urae cu cPe un ciubuc arcui. ese srNpuns de cele cPeva goluri ale uLilor Li (eresrelor" 5eresrele. ale cNror deschideri sun er$inae cu un arc Mn acoladN Mn parea superioarN. au ancadra$ene de piarN de (acurN goicN" *ecoraia regisrului superior consN Mn (iride (or$ae din arce ge$ene. dispuse $ul deasupra brPului. sub corniLN. ce a$inesc de ogniele $oldovenesi" Cele douN urle. egale ca MnNli$e. sun ridicae $ai MnPi pe baze scunde. a cNror singurN decoraie o consiuie un Lir de cNrN$izi dispuse Mn (or$N de zi$i Li care susin un al doilea rPnd de baze. de seciune selaN. avPnd pe unele (ee cPe o (iridN er$inaN Mn arc (rPn" Circulare Mn inerior. urlele au cele op (ee e3erioare cu (iride lungi. ge$ene" ,u$bii Li ele$enele orna$enale din cera$icN plasae Mn ineriorul ocnielor Li (iridelor. dau urlelor o noN de pariculariae ele vor servi ca $odel cioriilor viioare ridicae Mn unenia"
ANSA%L3RILE ANASTIRESTI
+par pri$a oara in *obrogea cand e3inderea i$periului bizanin a adus aces $odelin secolele %-8" 7erioada lor in(lorioare ese ousi de-abia in sec" ?9I" +nsa$blul $onasic raspunde $ai $ulor (unciuni ca si in cazul bisericilor (ori(icae" +s(el ave$: 1" functiunea religioasa ese indeplinia de rei consrucii: pri$a ese biserica cenrala. apoi un paraclic 'capela desinaa unor slu/be speciale) si biserica bolniei ane3aa spialului care se a(la langa ci$iir" !" functiunea "e aparare – $anasirile sun gandie sa (aca (aa asediilor. iar dupa ce urcii inerzic (ori(icaiile oraselor in secolul 18. ele devin punce de re(ugiu in caz de aac alauri de curile do$nesi si boieresi" Echipae $ul $ai rudi$enar deca bisericile (ori(icae din Transilvania au ziduri de di$ensiuni $ul $ai $ici si urnuri de aparare din loc in loc" 7rezina dru$ de sra/a ingloba in pod si un dispoziiv de(ensiv de acces" Se (oloseau de inali$ile naurale si de relie(ul accidena penru a-si spori avana/ele acice penru a (ace (aa posibilelor incursiuni" E3" anasirea Tis$ana. siuaa in var(ul dealului" " functiunea "e locuire – ese alcauia din rei ipuri de consrucii: o o o
o
casa do$neasca – locuina e$porara desinaa ciorului sau do$niorului casa sareului ; sareie ; casa cu$eneasca corpul de chilii" Chilia ese uniaea de locui desinaa $e$brilor $anasirii repecive cuhnia'bucaaria) si capeza'sala de $ese) si spialul si ci$iirul a(al in a(ara incinei'(unciuni ane3e)
