CURS MASAJ Modulul I: I: MASAJUL SOMATIC Profesor Cristian Dragomir
I. Noţiuni introductive
•
• •
Masajul somatic practicat dupa Scoala Medicala de Balneofizioterapie din Romania, dupa prof. dr. Tudor Agarbiceanu, as.pr. BFT Krausse Regina, as. pr. BFT Anghel Diaconu. Masaj medical / de întreţinere si relaxare In Româ Români niaa exis exista ta doua doua mari mari scol scolii de masa masaj: j: una una urme urmeaz azăă li lini niaa scol scolii ii germane – Şcoala Medicala Balneologica (masaj gradual), si cea de-a doua urmând linia scolii suedeze – Şcoala Sportiva (se sare peste framantari; fondator prof. dr. Adrian Ionescu, continuatori dr. Radovici, dr. dna Cordun). Sala de masaj: cabinetul trebuie sa aibă suficient spaţiu pentru masaj; sa fie dotat cu ferestre pentru o buna aerisire; sa aibă grup sanitar anex; sa aibă dulăpior cu cearceafuri curate, prosoape curate etc.; igiena stricta. Uleiuri de masaj, pudra de talc, creme etc. Canapeaua/masa de masaj: poate avea diverse forme si dimensiuni; inalti inaltimea mea poate poate varia varia in functi functiee de statur staturaa terape terapeutu utului lui:: 60-6560-65-70 70 cm, lungimea: 2 m; latimea 70 cm; taburet/scaunel: 45-50 cm; cearceaf curat pentru fiecare pacient; foarte important: cearceaful se va schimba dupa fiecare pacient/client. • • • •
• •
• •
• •
Tinuta maseurului: impecabila; igiena personala stricta; sa nu miroase neplacut, a transpiratie sau a parfumuri puternice; unghiile sa fie scurt tăiate; fara inele, lanţuri, bratari etc.; • • • • •
1
sa nu consume înainte de lucru mâncăruri grele, cu mirosuri puternice (usturoi, ceapa etc.); costumaţia sa sa fie obligatoriu curata, din materiale naturale (de preferinţa bumbac), in functie de cerinţele salonului si de tipul clienţilor. Sa fie in culori calde, plăcute, nu stridente ori deprimante. In masaj se intrebuinteaza numai ulei natural (de măsline virgin, de sâmburi de strugure, de nuci, de migdale - foarte bun, dar foarte scump); acesta este uleiul de baza, in care se pune 1,2 % ulei esenţial (4-6 picături la 100 ml. ulei de baza; de pin, brad, menta, portocale, lămâie, lămâie, rozmarin, lavanda, cătina etc.). Pudra Pudra de talc nu este eficienta eficienta in masaj. Masajul poate fi combinat si cu aromoterapie: vaporizator (apa + esenţe) sau mai degrabă 2-3 picături puse intr-un bol cu apa, la căldura sau la rece. Muzica- rol foarte important; sa fie in surdina, plăcuta, relaxanta. •
•
MASAJUL – definiţie Masajul reprezintă o succesiune de manevre aplicate asupra corpului uman in scop terapeutic, profilactic sau estetic. Manevrele utilizate in masaj
Masajul cuprinde cinci manevre principale. Manev anevrele rele prin principa cipale le ale masajului sunt:
1). Netezirea 2). Frǎmântarea 3). Fricţiunea 4). Vibraţia 5). Baterea
1). Netezirea - reprezintă o manevra manevra de început; început; cu ea se începe orice masaj. masaj. Are
rolul de a realiza o adaptare lenta, uşoara intre terapeut/maseur si client/pacient. netezirea se intercalează intre toate celelalte manevre principale; poate fi : - pe vârful degetelor: ca o mângâiere; - cu toata palma: ca o mângâiere sau apăsat; - cu doua degete; - cu toate degetele desfăcute: la coaste; - cu partea cubitala a mâinii: la articulaţii. netezirea are rol nu numai in adaptarea treptata terapeut pacient ci si rol sedativ si importanta in stimularea circulaţiei, realizându-se de obicei in sensul circulaţiei sangvine. •
•
•
2
sa nu consume înainte de lucru mâncăruri grele, cu mirosuri puternice (usturoi, ceapa etc.); costumaţia sa sa fie obligatoriu curata, din materiale naturale (de preferinţa bumbac), in functie de cerinţele salonului si de tipul clienţilor. Sa fie in culori calde, plăcute, nu stridente ori deprimante. In masaj se intrebuinteaza numai ulei natural (de măsline virgin, de sâmburi de strugure, de nuci, de migdale - foarte bun, dar foarte scump); acesta este uleiul de baza, in care se pune 1,2 % ulei esenţial (4-6 picături la 100 ml. ulei de baza; de pin, brad, menta, portocale, lămâie, lămâie, rozmarin, lavanda, cătina etc.). Pudra Pudra de talc nu este eficienta eficienta in masaj. Masajul poate fi combinat si cu aromoterapie: vaporizator (apa + esenţe) sau mai degrabă 2-3 picături puse intr-un bol cu apa, la căldura sau la rece. Muzica- rol foarte important; sa fie in surdina, plăcuta, relaxanta. •
•
MASAJUL – definiţie Masajul reprezintă o succesiune de manevre aplicate asupra corpului uman in scop terapeutic, profilactic sau estetic. Manevrele utilizate in masaj
Masajul cuprinde cinci manevre principale. Manev anevrele rele prin principa cipale le ale masajului sunt:
1). Netezirea 2). Frǎmântarea 3). Fricţiunea 4). Vibraţia 5). Baterea
1). Netezirea - reprezintă o manevra manevra de început; început; cu ea se începe orice masaj. masaj. Are
rolul de a realiza o adaptare lenta, uşoara intre terapeut/maseur si client/pacient. netezirea se intercalează intre toate celelalte manevre principale; poate fi : - pe vârful degetelor: ca o mângâiere; - cu toata palma: ca o mângâiere sau apăsat; - cu doua degete; - cu toate degetele desfăcute: la coaste; - cu partea cubitala a mâinii: la articulaţii. netezirea are rol nu numai in adaptarea treptata terapeut pacient ci si rol sedativ si importanta in stimularea circulaţiei, realizându-se de obicei in sensul circulaţiei sangvine. •
•
•
2
2). Frǎmântarea - manevra ce urmează dupa netezire; este de trei tipuri, si trebuie
sa fie executate succesiv: cu o mana; cu ambele mâini; contratimp sau in zig-zag. Pe lângǎ aceste trei tipuri mai existǎ o formǎ specialǎ de frǎmântare, denumita geluire sau, popular, mersul ursului, care face trecerea de la frǎmântare la fricţiune. a). Frǎmântarea cu o mânǎ : - se realizează prinzând muşchiul cu o mana intre police si index; - prinde prinderea rea muşchi muşchiulu uluii se realiz realizeaz eazăă perpe perpendi ndicul cular ar pe fibra; fibra; putem putem mobil mobiliza iza muşchiul dupǎ planul osos; mâna se va sprijini pe partea cubitala, se realizează o compresiune asupra muşchiului, îl relaxam apoi prin destinderea mâinii si alunecare in lungul muşchiului si din nou compresie pe tot muşchiul, de la origine la inserţie; - este o manevra sedativa; Se intercalează netezirea si se trece la framantarea cu doua mâini. b). Frǎmântarea cu douǎ mâini - este identicǎ cu cea cu o singurǎ mânǎ, doar cǎ muşchiul se va prinde cu ambele mâini, mâinile stand ca in oglinda, sub forma de “gat de lebăda”; - muşchiul va fi prelucrat pe acelaşi traseu, de la origine la inserţie. - este o manevra sedativa; Se intercalează netezirea si se trece la frǎmântarea in contratimp. c). Frǎmântarea contratimp sau in zig-zag - cu mâinile mâinile poziţionate poziţionate in oglinda oglinda prindem prindem muşchiul la început început intre degetele degetele unei mâini si policele celeilalte mâini, apoi invers, astfel incat muşchiul sa urmeze un traseu in val continuu, in zig-zag, la 45 o; - nu compresie si destindere a muşchiului, ci val continuu; - este o manevra excitanta prin excelenta. d). Pe langa aceste trei forme de frǎmântare, mai existǎ una specialǎ, geluirea sau "mersul ursului", manevrǎ ce face trecerea de la framantari la fricţiune. Framantarile clasice prelucrează muşchi si grupe de muşchi, pe când geluirea prelucrează liniile dintre aceşti muşchi, liniile dintre articulaţii, liniile periarticulare, chiar periostul (= membrana care imbraca osul). Tehnica de execuţie: se poziţionează podul palmei pe regiunea pe care vrem s-o prelucra prelucram, m, punem punem aratatoru aratatorull si mijl mijlociul ociul (degetele (degetele 2 si 3), tragem uşor înapoi, presând ţesutul, apoi descongestionam printr-o alunecare uşoara, împingem înainte; operaţiunea se executa pe toata regiunea. - este o manevra mai puţin sedativa si mai mult excitanta. • •
•
3). Fricţiunea
- este o manevra pur excitanta; - nu trebuie confundata cu frecţia; 3
- nu mai interesează muşchii, ci, ca si geluirea, prelucrează liniile dintre muşchi, liniile dintre articulaţii, periostul; - este mai puternica decât geluirea; - este o manevra de profunzime, locala, executata pe arie mica; - se realizează cruciuliţe mici, cercuri, semicercuri (la vertebre de exemplu); printre grupele de muşchi mergem făcând spirale stânga-dreapta, cerculeţe etc. 4). Vibraţia
- se poate realiza pe vârful degetelor, cu toata palma sau doar cu partea cubitala, vibrând palma noastră si transmiţând vibraţia noastră pacientului/clientului; - este o manevra mai mult sedativa, mai puţin excitanta; - acţionează si asupra muşchilor si a articulaţiilor etc. 5). Baterea
- este manevra cu efectul cel mai stimulator asupra fibrei musculare; - este excitanta prin excelenta; - este de trei tipuri, ele realizându-se in ordine succesiva: a). baterea cu causul : mana rigida, strânsa sub forma de caus, se poziţionează pe regiunea de prelucrat; se apasă uşor, creându-se astfel un gol de aer care va acţiona ca un amortizor; se alternează de-a lungul muşchiului; b). baterea sub forma de nuiele : degetele relaxate sunt lăsate sa cada pe muşchi asemeni nuielelor; c). baterea cu pumnul : mana se tine întredeschisa, relaxata, uşoara, cu partea cubitala pe zona de prelucrat; mişcarea se realizează din încheietura, alternant. Trecerea de la un tip de batere la altul se va face cursiv, astfel incat pacientul/clientul sa nu realizeze ca sunt tipuri diferite. d). Mai exista o forma speciala de batere, baterea sub forma de ciupituri , care se realizează pe musculatura fesiera, pe abdomen si pe obraz. Manevrele secundare întâlnite in masaj sunt in număr de doua si au fost incluse
in categoria framantarilor: 1). Mǎngăluirea sau rularea: - se realizează asupra muşchilor de la mâini si picioare; - muşchiul se prinde intre palme si se rulează mobilizandu-l dupa planul osos. 2). Framantarea cu antebraţele sau coatele:
- manevra mai rar folosita; - la persoane foarte grase, in special pe musculatura fesiera. Aşadar manevrele sunt: sedative: •
4
- netezirea, framantarea cu o mana, framantarea cu doua mâini - prin excelenta sedative; - vibraţia: - mixta, preponderent sedativa; excitante: - framantarea contratimp, fricţiunea, baterea - prin excelenta excitante; - geluirea: mixta, preponderent excitanta. •
Mişcǎri (kinetoterapie)
In general, dupa fiecare masaj sau dupa masarea fiecărei regiuni, putem executa câteva miscari. Acestea pot fi: - active: le face clientul/pacientul la indicaţiile noastre; mişcările active sunt de trei tipuri: simple (face mişcare clientul/pacientul), cu opoziţie (clientul face miscari si noi ţinem contra) sau cu incarcaturi (ii dam greutati). - pasive: le executam noi; acestea sunt miscari propriu-zise combinate cu presiuni, apăsări, tracţiuni, scuturări. Mişcările, atât cele pasive cat si cele active, pot fi: - de flexie (pot fi si de anteductie in cazul membrelor) si extensie (pot fi si de retroductie in cazul membrelor); - de lateralitate: intr-o parte si in cealaltă; pentru membre ele se pot numi miscari de abducţie (mana sau piciorul se depărtează de corp) si miscari de adductie (mana sau piciorul se apropie de corp); - de rotaţie interna si externa; la mana se numesc miscari de pronaţie (cu palma in jos) si supinaţie (cu palma in sus); - de circumducţie: combinate, incluzând toate tipurile de mai sus; popular poarta numele de “cercuri ample” sau “rostogolire”. Planurile: - frontal; - lateral; - transversal; - sagital. Intersecţia planului transversal cu cel sagital = axul central.
5
II. Masajul spatelui
Spatele = regiunea cervico-dorso-lombo-sacro-fesiera Topografie: de la regiunea fesiera pana in zona cervicala (fund-ceafa). Anatomie: Oase: - coloana vertebrala: 33-34 vertebre; 15% din populaţia globului are o vertebra in plus, adică 34; se împarte in: - coloana cervicala: 7 vertebre cervicale, notate de la C 1 la C7; - coloana dorsala sau toracala: spatele propriu-zis; cuprinde 12 vertebre, notate D1-D12 sau T1-T12; de fiecare vertebra dorsala se prinde cate o coasta: 12 perechi de coaste; - coloana lombara: 5 vertebre lombare, cele mai mari, notate L1-L5; - osul sacru: 5 vertebre; - coada sau coccisul: 4 sau 5 vertebre. - omoplatul sau scapula; - crestele iliace: ca nişte aripioare, la fund. Muşchi: - muşchii paravertebrali: se prind de coloana, de o parte si de alta, susţinând-o; - marele dorsal: cuprinde tot spatele; - marele si micul dinţat: printre coaste; - pătratul lombar: in regiunea lombara; - musculatura fesiera: pe fund se găsesc trei muşchi fesieri: marele, micul si mijlociul. Poziţia pacientului: decubit ventral (anterior, cu fata in jos). Poziţia terapeutului: lateral de canapea (de pacient); de obicei pacientul trebuie sa-i vina pe mana dreapta (cu excepţia stângacilor). Maseurul va fi poziţionat la început cu soldul drept cam in dreptul soldului pacientului, cu fata spre capul acestuia, cu piciorul stâng puţin înainte. Execuţia masajului spatelui
Întindem mai intâi uleiul pe tot spatele, frecǎm palmele bine, sa fie mai calde decât pacientul. Începem apoi cu netezirile. Masajul se realizează numai centripet - de sus in jos. Netezirea
Avem doua neteziri principale, care trebuie repetate intre manevre: 1). netezirea paravertebrala: pe muşchii paravertebrali - cu toata palma; punem degetele pe musculatura fesiera (pe fund), alunecam pe muşchii paravertebrali pana la 6
vertebra C7, alunecam in lateral si imbracam bine umerii, ridicam apoi uşor mâinile la nivelul muşchiului deltoid (muşchiul care imbraca umerii). Revenim la poziţia de plecare si facem câteva neteziri pe acelaşi traseu pana când pacientul se incalzeste. Putem face netezirile progresiv, mai intai doar cu câteva degete si apoi cu toata palma si din ce in ce mai rapid; 2). netezirea latero-laterala: pe partile laterale ale spatelui. Prindem spatele din lateral cu palmele, de la nivelul soldurilor, si alunecam pe partile laterale spre subţiori, urcam pe muşchiul marele rotund, imbracam omoplaţii si ne întâlnim cu palmele la nivelul coloanei cervicale, le petrecem si apoi ridicam mâinile; repetam mişcarea de câteva ori. Neteziri secundare: 3). netezirea cu doua degete printre santurile paravertebrale (santurile dintre coloana si muşchii paravertebrali): de la osul sacru pana sus la regiunea cervicala; 4). netezirea intercostala: printre coaste. Schimbam poziţia: cu spatele la capul pacientului, in dreptul umărului acestuia; netezim intai partea opusa noua, cu o singura mana; intram cu degetele desfăcute dinspre coloana printre coaste pana la linia axilei, cam de patru ori pe acelaşi traseu, sub omoplat, apoi mutam mana mai jos si netezim tot cam de patru ori; întoarcem mana in sens invers si netezim si printre coastele de langa noi; 5). netezirea romb: in regiunea lombara; este o netezire terapeutica, nu se face in masajul de întreţinere si relaxare; ne schimbam poziţia: cu fata la pacient, in dreptul coloanei lombare, cu picioarele depărtate si uşor flexate; execuţie: aşezam palma dreapta pe osul sacru, palma stânga deasupra ei, tragem spre noi cu palma lipita pe creasta iliaca pana ajungem cu degetele intre creasta iliaca si coaste; schimbam sensul degetelor astfel incat sa putem urca cu palma cu degetele înainte pe coaste pana la coloana, înaintam apoi din nou pe coaste, schimbam sensul si ajungem la creasta iliaca - traseu de romb. Este o netezire mai de profunzime; 6). netezirea pieptene: de obicei doar la sportivi, cei cu constituţie atletica. Se executa cu dosul palmei: palma ţinuta strâns pumn; plecam de la fund, urcam, derulam mana sa ajungem cu degetele înainte pana la nivelul coloanei toracale (in dreptul cocoaşei-cifoza toracala). Încheiem cu cele doua neteziri principale si trecem la framantari. Framantarea 1. Cu o mana
Prelucram muşchii pe trei linii, mai intai pe partea dreapta, apoi pe partea stânga, similar, tot pe trei linii: - prima linie: cea a muşchilor paravertebrali: plecam de pe fund, înaintam pe spate, ajungem la C 7, mergem pe deasupra omoplatului, prelucram fibre din muşchiul trapez pana la umăr, in semicerc; 7
- linia a II-a: mijlocie; plecam de pe mijlocul fundului, înaintam pe spate pe muşchiul marele dorsal, ajungem pe omoplat si prelucram in semicerc muşchii de pe omoplat pana la umăr; - linia a III-a: linia laterala a spatelui sau linia axilei; plecam de la musculatura soldului, urcam pe partea laterala prelucrând micul si marele dinţat pana la cca. 3 cm de axila, prelucram apoi in semicerc micul si marele rotund. Se prelucrează mai intai jumătatea dreapta, depărtata de noi, apoi jumătatea stânga, apropiata; când ajungem la linia a treia de langa noi facem framantari cu mana stânga. Pe aceleaşi linii se realizează si framantarea cu doua mâini si cea contratimp, când shimbam poziţia si stăm cu fata la pacient. Intre framantari introducem cele doua neteziri principale: cate 1-2-3 neteziri. Urmează geluirea - precedata de aproape toate tipurile de neteziri- cate treceri consideram ca sunt necesare. Geluirea se face doar la masajul terapeutic, nu si la cel de întreţinere si relaxare. Facem geluiri pe coloana, prin santurile paravertebrale, prelucram si cele trei laturi ale omoplatului, apoi spina omoplatului (o ieşitura osoasa, cu muşchii subspinos si supraspinos) si printre coaste; putem face apoi si pe crestele iliace (pe deasupra fundului). Fricţiunea
Se face pe aceleaşi trasee ca si geluirea; se face numai in masajul terapeutic. Este precedata, si ea, de aproape toate tipurile de netezire. Când prelucram coloana intram cu degetele printre vertebre, dam uşor la o parte tendoanele muşchilor prin miscari circulare si facem miscari de fricţiune direct pe vertebre (os; pe vertebre: cruciuliţe, cerculeţe; omoplat, printre coaste: înaintam uşor cu miscari de spirala-cerculeţe continue). La masajul de întreţinere si relaxare putem face o fricţiune cu toata palma pe muşchii paravertebrali. Vibraţia
Mai intai cele doua neteziri principale. Facem vibraţii cu toata palma pe muşchii paravertebrali si pe fund; la masajul terapeutic se pot face vibraţii si printre coaste. Baterea
Mai intai cele doua neteziri principale. Se realizează numai pe muşchi; pe toţi muşchii spatelui, pe lungimea lor, continuu, fara oprire intre tipurile de batere; zona rinichilor: batem foarte uşor sau chiar o evitam. Putem prelucra spatele si fundul in acelaşi timp sau mai intai unul si apoi celalalt - cum ne vine noua bine. Realizam bateri cu causul, nuiele, cu pumnul, iar pe fund si ciupituri. 8
Miscari dupa terminarea masajului spatelui:
Miscari pasive - presiuni - cu mâinile de o parte si de alta a coloanei realizam apăsări mai uşoare sau mai puternice din aproape in aproape pe regiunea dorsala, eventual pe fund, nu si pe regiunea lombara; - mana peste mana direct pe coloana: presiuni uşoare pe coloana din aproape in aproape, evitând regiunea lombara; - putem face si presiuni din lateral, deasupra coastelor. Miscari active: exact prima mişcare - invitam pacientul sa inspire adânc pe nas, sa umple plămânii cu aer, apoi, in timp ce expira pe gura, noi îl apăsam cu mâinile poziţionate de o parte si de alta a coloanei, ajutându-l sa dea aerul afara, chiar si cantitatea reziduala. In cazul persoanelor obeze, ca si in cazul persoanelor atletice se pot face si extensii. (Pe scurt: neteziri principale, neteziri secundare, neteziri principale, fram. 1 mana, neteziri princ., fram. 2 mâini, neteziri princ., fram. contratimp, neteziri princ+secundare, geluire, neteziri princ.+secundare, fricţiune, neteziri principale, vibraţie, neteziri princ., batere, neteziri princ., miscari.)
9
III. Masajul membrelor inferioare
Membrul inferior cuprinde: coapsa, gamba si piciorul. Anatomie Coapsa: - osul femur = osul coapsei; - muşchi: - anterior: muşchiul cvadriceps femural; este principalul susţinător al genunchiului; la partea inferioara a tendonului este cuprinsa rotula; - posterior: muşchiul biceps femural: face extensia coapsei pe bazin; - lateral intern: grupa muşchilor adductori, care realizează mişcarea de adductie (apropie piciorul de planul sagital); - lateral extern: grupa muşchilor abductori (indeparteaza piciorul de planul sagital), care realizează mişcarea de abducţie (-muşchiul tensor). Tendoanele muşchi semimembranos si semitendinos formează plica genunchiului; la plica genunchiului se formează laba de gâsca. Gamba: - oase: doua la număr, tibia si peroneul (fibula); - muşchi: - anterior: muşchiul tibialo-anterior; - posterior: muşchiul solear; - posterior lateral-intern: muşchiul gemen intern; - posterior lateral extern: muşchiul gemen extern; Solearul cu gemenii formează muşchiul triceps sural, cu o singura origine (inferior: tendonul lui Ahile) si trei capete de inserţie diferite. Piciorul: vezi masajul piciorului Masajul membrului inferior se realizează mai intai pe partea lui posterioara si apoi pe partea anterioara. Poziţia pacientului: in decubit ventral (cu fata in jos). Poziţia terapeutului: lateral de piciorul pe care-l lucram, la nivelul gleznei, de obicei aşezat pe un taburet.
Execuţia masajului membrelor inferioare Neteziri
Avem doua neteziri: 1). pe fata posterioara a piciorului: punem degetele la nivelul cǎlcâiului, de o parte şi de alta a tendonului lui Ahile şi netezim cu ambele mâini odată, cu toatǎ palma, partea 10
posterioarǎ a gambei pânǎ la genunchi, trecem pe sub genunchi cu o netezire mai uşoara si continuam pe coapsa pana la plica fesiera, când o mana imbraca soldul iar cealaltă coboară pe partea interna; 2). netezirea latero-laterala: plecam cu netezirea de la nivelul maleolelor (oul piciorului=maleola), netezim partile laterale ale gambei si ale coapsei, iar mana care este pe interior, înainte de plica fesiera, urca si imbraca soldul si se intalneste cu mana cealaltă. In caz de traumatisme putem face o netezire cu 1-2 degete printre grupele de muşchi. Framantarea
Se executa pe trei linii: - lateral-interna; - mediana-posterioara; - lateral-externa: cu mana stânga; Se executa toate cele trei tipuri de framantare, cu neteziri intercalate intre ele. Geluirea si fricţiunea
Se executa printre grupele de muşchi, cam pe trei linii, insistând asupra tendonului lui Ahile si calcaiului. Vibraţia
Se executa pe trei linii, ca framantarile. Baterea
Se executa sub toate cele trei forme (caus, nuiele, pumn) in lungul membrului inferior, pe toate grupele de muşchi. Nu se bate pe partea posterioara a genunchiului si nici nu se fac presiuni prea mari pt. ca pe aici trec vase de sânge si nervi importanţi. Mişcǎri
Pasive: flexia gambei pe coapsa – 3-4 miscari progresiv, încercând sa atingem fundul cu calcaiul. Invitam pacientul sa se întoarcă cu fata in sus si vom face masajul membrului inferior si pe partea lui anterioara , exact ca pe partea posterioara, doar ca la linia de mijloc, pe gamba, nu avem framantari. Pe linia a doua plecam cu framantarile de deasupra genunchiului. Dupa batere putem face si mangăluirea sau rularea. Punem piciorul in dubla flexie, cu talpa pe canapea si cu genunchiul ridicat, prindem musculatura intre cele 2 palme si o rulam de la glezna spre genunchi si de la genunchi spre sold, mobilizând-o dupa planul osos. 11
Mişcǎri:
-flexia coapsei pe bazin; se poate executa pasiv sau activ; la mişcarea pasiva prindem cu mana de glezna, cu cealaltă apăsam pe tibie, sub genunchi, presându-i genunchiul pe piept.
12
IV. Masajul piciorului
Masajul piciorului = masajul plantar = masajul tălpii Topografie: Piciorul este delimitat superior de glezna, iar inferior de degete. Anatomie: Oase: - tarsul: 7 oase tarsiene, dispuse pe doua rânduri; - metatarsul: 5 oase metatarsiene; - falangele degetelor: 10 in total la un picior, cate doua la fiecare deget; Muşchi: - pe fata dorsala (din spate): tendoanele si muşchii extensori ai degetelor; - pe partea anterioara (plantar): tendoanele si muşchii flexori ai degetelor; - muşchii interosoşi; Tot acest ansamblu formează bolta plantara, susţinuta de tendoane si ligamente puternice si de muşchii interosoşi; aponevroza plantara. Poziţia pacientului: in decubit dorsal (cu fata in sus). Poziţia terapeutului : in fata tălpii. Execuţia masajului piciorului:
La masajul piciorului singur facem mai intai si un uşor masaj al gambei, măcar pe treimea ei inferioara. Neteziri:
1). cu 4 degete printre tendoanele muşchilor extensori ai degetelor, pe partea dorsala; putem trece puţin si peste articulaţia gleznei; 2). netezire principala: intre police si index, pe partea lateral externa a tălpii, plecând de la baza degetului mic si imbracand calcaiul pana când cele doua degete se unesc; 3). netezire principala: netezirea pieptene in bolta plantara. Framantari:
Se executa pe doua linii: 1). pe muşchii de pe latura lateral externa a tălpii, de la degetul mic spre cǎlcâi; 2). pe linia musculaturii de sub pernuţele degetelor, de la degetul mic spre degetul mare. Geluirea si fricţiunea
1). se fac pe partea dorsala a piciorului, printre tendoanele extensorilor degetelor; 13
2). pe cele doua muchii laterale ale piciorului, interna si externa; 3). in talpa piciorului, in special asupra aponevrozei boltii plantare. Avem si o fricţiune cu nodul unui deget (articulaţia interfalangiana) in bolta plantara (scobitura piciorului). Vibraţia:
Se face pe aceleaşi trasee ca si geluirile. Pe partea dorsala: vibraţie cu vârful degetelor; in talpa: vibraţie cu nodul degetelor. Baterea
Se face numai baterea cu pumnul si numai in bolta plantara (scobitura piciorului). Miscari
1. O mişcare speciala de mobilizare a oaselor tarsului si metatarsului. Aplicam indexul de la ambele mâini in bolta plantara si policele pe partea dorsala: - prima mişcare: fixam talpa cu indexul si cu policele alunecam in lateral, spre partile laterale ale piciorului, mobilizând oasele tarsului si metatarsului; - a doua mişcare: fixam piciorul cu policele pe partea dorsala si cu indexul tragem spre partile laterale ale piciorului, mobilizând oasele tarsului si metatarsului in sens invers; 2). Alte miscari: flexia si extensia gleznei, miscari de lateralitate interna si externa, miscari de rotaţie interna si externa si miscari de circumducţie. Se executa mai intai pasiv, apoi activ.
14
V. Masajul abdomenului
Topografie: Abdomenul este delimitat inferior de simfiza pubiana si de crestele iliace anterioare, iar superior de ultimele perechi de coaste si de capătul sternului. Anatomie - pe mijloc, pe linia ombilicului si pubiana, avem linia alba, iar de o parte si de alta a acesteia avem cei doi muşchi drepti abdominali; - muschii oblici abdominali; - muşchiul transvers-abdominal; - central, deasupra simfizei pubiene, se afla muşchiul piramidal Musculatura abdomenului: rol de presa asupra organelor abdominale Muşchii drepţi abdominali: rol de a susţine coloana lombara Poziţia pacientului: in decubit dorsal (cu fata in sus), cu membrele inferioare in dubla flexie (flexia coapsei pe bazin, flexia gambei pe coapsa), tălpile sprijinite pe bancheta / masa. Poziţia terapeutului: in dreptul abdomenului, cu fata la pacient. Execuţia masajului abdomenului
Nu vom face masaj pe un abdomen prea plin sau când vezica este plina. Neteziri:
- o netezire principala, circulara, in sensul acelor de ceasornic (sensul evacuării intestinelor): punem o mana de partea depărtata de noi, intre creasta iliaca si coaste, iar cealaltă mana de partea apropiata de noi, in oglinda; alunecam mâinile in sens circular pana când palma stânga intalneste antebraţul drept, aluneca uşor peste acesta, si revenim in poziţia din care am plecat; - o netezire secundara: asupra intestinului subţire: poziţionam policele sub ombilic, iar palma va descrie o mişcare de evantai pe deasupra ombilicului; degetele se vor strânge sub forma de pumn, dupa care le deschidem in evantai si reluam mişcarea. Framantari:
Se executa pe 3 linii: prima linie este cea de langa linia alba - muşchii drepţi abdominali, apoi linia mijlocie/mediana, si ultima linie, cea laterala. Se vor executa toate cele 3 tipuri de framantari. Geluirea si fricţiunea:
Se fac pe sub coaste, pe colon, plecând de pe partea alăturata (de la stânga la dreapta), in sensul evacuării intestinale. Fricţiunea se face si pe crestele iliace anterioare. 15
Atât pentru geluire cat si pentru fricţiune, daca vrem sa mărim presiunea, aşezam mana peste mana. Vibraţia:
Se face cu toata palma pe muşchii abdominali si cu partea cubitala pe sub coaste, pe deasupra ficatului si pe colon. Baterea:
Se executa in evantai deasupra ombilicului, in special pe muşchii drepţi abdominali; la sportivi si pe abdomen. Sub ombilic se face baterea sub forma de ciupituri. Miscari:
- Miscari pasive: de mobilizare a masei intestinale si a organelor abdominale;
poziţionam mâinile ca la netezirea principala, cu o mana împingem iar cu cealaltă tragem spre linia mediana pe care o traversam pana când mâinile ajung fiecare de cealaltă parte; a doua mişcare: ambele mâini poziţionate pe partea depărtata de noi, mobilizam masa intestinala/organele spre linia mediana, basculam mâinile si ajungem de partea apropiata de noi; repetam mişcarea in sens invers; a treia mişcare pasiva: mana peste mana, pe linia alba, facem presiuni asupra abdomenului; se poate executa si activ: pacientul umfla in mod voit abdomenul iar noi opunem rezistenta. - Miscari active: pacientul duce un genunchi la piept, apoi pe celalalt, apoi un picior întins sus, apoi celalalt, apoi cu amândouă picioarele sus, bicicleta, foarfecă, miscari de înot; menţinerea ambelor picioare sus, pentru câteva secunde La sfârşit: vibraţii uşoare (tremurături), asupra abdomenului si pe membrele inferioare.
16
VI. Masajul toracelui anterior
Topografie: Regiunea toracelui anterior este delimitata superior de clavicula iar inferior de ultimele perechi de coaste (mai exact: a zecea pereche de coaste). Anatomie: Oase: -osul stern; - 10 perechi de coaste; - 2 clavicule Sternul are 3 porţiuni: manubriul, corpul sternului si vârful (apendice xifoid); claviculele se articuleaza cu sternul la nivelul manubriului. Muşchii: - intercostali; - la nivelul pieptului avem marele si micul pectoral. Poziţia pacientului: decubit dorsal (cu fata in sus) Poziţia terapeutului: in dreptul ultimelor perechi de coaste. Execuţia masajului toracelui anterior Neteziri:
2 neteziri principale: - parasternala: punem degetele de-o parte si de alta a sternului, la nivelul vârfului sternal si alunecam spre manubriu, dupa care mâinile aluneca in lateral spre umeri, cu degetele pe sub clavicule, imbracand bine umerii; la femei trecem cu grija printre sâni, ridicând partile laterale ale mâinilor in forma de fluture; - netezirea latero-laterala: punem mâinile lateral, de la ultimele coaste cu degetele îndreptate înainte, alunecam pana aproape de axila, dupa care urcam pe deasupra sânilor si pe sub clavicule pana când mâinile se unesc si se petrec la nivelul manubriului sternal; la femeile cu sânii mari aceasta netezire pleacă doar de deasupra sânilor, pe muşchiul care susţine sânul; Neteziri secundare netezirea cu 2 degete pe stern, de la capătul sternului la manubliu; netezirea intercostala: schimbam poziţia si ne întoarcem la 180 o in dreptul umerilor si netezim cu degetele răsfirate in grebla printre coaste si pe sub clavicule, intai pe partea depărtata de noi si apoi pe cealaltă; la barbati putem face si o netezire intre stern si pectoral, pana la nivelul mamelonului.. Încheiem cu cele doua neteziri principale.
17
Framantari:
Se executa la barbati hemitoracal (pe jumătate de torace), pe 2 sau pe 3 linii, având grija sa protejam mamelonul; la femei se face pe marele pectoral deasupra sânului, pe o linie sau 2, in functie de mărimea sânului. Se executa toate cele 3 tipuri de framantari. Geluirea si fricţiunea:
Se vor face pe stern, pe sub clavicule, printre coaste si printre fibrele muşchilor pectorali. Vibraţia:
Se va realiza pe aceleaşi trasee, mai ales pe muşchiul marele pectoral. Baterea:
La barbati se face pe tot hemitoracele: baterea caus si nuiele; pe pectoralii dezvoltaţi se face si baterea cu pumnul. La femei se face doar baterea in nuiele pe muşchiul marele pectoral. Miscari:
Uşoare apăsări pe stern si din lateral asupra coastelor. Exerciţii active de respiraţie ampla: inspiraţie si expiraţie ajutate de miscari ale braţelor.
18
VII. Masajul membrului superior
Topografie: Delimitarea superioara este articulaţia umărului; delimitarea inferioara este articulaţia pumnului. Anatomie: Membrul superior cuprinde: braţul, antebraţul si mana. Oase: - osul braţului = humerus; - oasele antebraţului: radius (ulna) si cubitus; - oasele mâinii: vezi masajul mâinii. Muşchii: - muşchii braţului: - pe partea anterioara: bicepsul, care realizează flexia antebraţului pe braţ; este deci un muşchi flexor; - pe partea posterioara: tricepsul, care prin contracţia sa realizează extensia antebraţului pe braţ; este deci un muşchi extensor; - muşchii antebraţului: - lateral intern: grupa muşchilor flexori (ai palmei); - lateral extern: grupa muşchilor extensori ai palmei. Muşchi agonisti = sunt numiţi muşchii de pe latura interna a antebraţului + cei de pe fata braţului; Muşchi antagonişti: bicepsul + tricepsul. Poziţia pacientului: la masajul general: in decubit dorsal (cu fata in sus); putem face si din poziţie şezut: când se face masajul mâinilor o data cu ceafa. Poziţia terapeutului: de o parte sau de alta a canapelei, in functie de mana/partea pe care o lucrează. Execuţia masajului membrului superior Neteziri:
2 neteziri, care sunt principale: - netezirea flexorilor: plecam cu netezirea de pe latura interna a antebraţului; se realizează intre index si police; când ajungem in apropierea cotului, continuam cu netezirea pe partea anterioara a braţului; - netezirea extensorilor: pe partea lateral-externa a antebraţului si pe partea posterioara a braţului. Framantari:
Se fac pe aceleaşi trasee ca si netezirile. 19
Geluirile si fricţiunile:
Se fac printre grupele musculare, tot cam pe doua linii; eventual le putem face urmărind si oasele radius si cubitus. Vibraţia:
Se va realiza cu toata palma pe aceste doua grupe de muşchi: flexori si extensori. Baterea:
De obicei se face doar la persoanele cu musculatura puternica. Putem face si mǎngăluirea (rularea), in special la muşchii braţului. Miscari:
- flexia si extensia cotului; - miscari din articulaţia pumnului; - miscari din articulaţia umărului.
20
VIII. Masajul mâinii
Masajul mâinii = masajul palmei Topografie: Superior este delimitata de articulaţia pumnului, iar inferior avem degetele. Anatomie: Oase: - carpul: 8 oase carpiene dispuse pe doua rânduri (4 cu 4); - metacarpul: 5 oase metacarpiene (cate degete avem la o mana); - falangele: 14 la o mana, cate 3 la fiecare deget, cu excepţia degetului mare care are doar 2 falange. Muşchii: - eminenta tenara: grupa de muşchi dispusa sub degetul mare; - eminenta hipotenara: grupa de muşchi dispusa sub degetul mic; - pe partea dorsala a mâinii: tendoanele muşchilor extensori ai degetelor; - pe partea anterioara a mâinii: tendoanele muşchilor. Degetele au muşchi numai pe fata lor palmara. Degetul mare si cel mic au muşchi si pe fata lor latero-externa. Poziţia pacientului: va tine mana cu palma in sus. Poziţia terapeutului: va tine mana pacientului pe genunchiul lui sau in palma ori pe canapeaua de masaj – cum ii vine lui bine. Execuţia masajului mâinii
Când facem masajul mâinii singur, facem si un uşor masaj al antebraţului si braţului. Neteziri:
1). întoarcem mana/palma cu fata-n jos si o ţinem intr-o uşoara extensie si netezim cu degetele noastre printre metacarpiene si tendoanele extensorilor pana dincolo de articulaţia pumnului; 2). netezire principala: întoarcem palma cu fata-n sus si netezim intai eminenta tenara, intre police si index si apoi netezim si eminenta hipotenara; 3). netezirea cu un deget printre cele doua eminente; 4). netezire principala: netezirea pieptene pe nevroza palmara. Framantari:
Facem framantari pe eminenta tenara, pe cea hipotenara si pe pernuţele de sub degete. Executam toate cele trei tipuri de framantare. La framantarea cu o mana avem o linie in plus, cea dintre degetul mare si aratator.
21
Geluirea si fricţiunea:
1). pe partea dorsala a mâinii, printre oasele metacarpiene si tendoanele extensorilor: cu doua degete; 2). pe partile laterale ale palmei si printre cele doua eminente. In plus, la fricţiune, vom face si fricţiunea cu nodul unui deget pe aponevroza palmara. Vibraţia:
Se va realiza pe traseele geluirii. Baterea:
Sub forma de nuiele pe cele doua eminente si cu pumnul pe nevroza palmara (mijlocul palmei). Masajul degetelor
Avem o singura netezire: ţinem un deget si netezim fata sa palmara intre index si police. Framantarea se face pe fata palmara, iar la degetul cel mare si la cel mic si pe partea laterala. Geluirea si fricţiunea degetelor se fac pe cate doua laturi odată: antero-posterior si latero-lateral. Miscari:
Pasive: - o mişcare speciala de mobilizare a carpului si metacarpului: punem indexul in palma (jos) si policele pe partea posterioara a mâinii; indicele ramane fix, iar policele trage lateral si in jos; apoi policele ramane fix si tragem cu indexul lateral si in sus; - alte miscari: - flexia si extensia pumnului; - miscari de lateralitate; - supinaţie si pronaţie; - circumducţie: intr-un sens si in celalalt. Active: aceleaşi miscari executate in mod activ: in plus avem si strângerea si deschiderea pumnului, apropierea si depărtarea degetelor etc. La articulaţiile degetelor nu avem decât flexii si extensii, executate si pasiv si activ.
22
IX. Masajul regiunii cervicale
Masajul regiunii cervicale = masajul coloanei cervicale Topografie: Superior este delimitata de linia nucala (care uneşte gatul cu capul), iar inferior este delimitata de linia care trece printre vertebra C 7 (ultima cervicala) si T1 (prima toracala). Anatomie: Oase: - coloana cervicala cu cele 7 vertebre cervicale notate C 1 - C7; C1 se numeşte atlas (- se articulează cu osul occipital), C 2 se numeşte axis (are ca un spin /dinte care se articulează cu atlasul si in jurul căruia atlasul se poate roti: in felul acesta rezulta mobilitatea gatului, ca putem privi in toate partile, putem da capul uşor pe spate); C 7, ultima vertebra cervicala, este proeminenta si se simte la palpare; intre C 7 si T1 se afla un pachet vasculo-nervos important pe care vertebra C 7 îl protejează; - cei doi omoplaţi; omoplatul are trei laturi/muchii (forma unui triunghi: latura sau muchia superioara, cea laterala si cea vertebrala); sub muchia superioara se afla o creasta/proeminenta osoasa care brăzdează omoplatul = spina scapulara; - coastele: omoplatul acoperă primele 5-6 perechi de coaste. Muşchii: - muşchii paravertebrali; - superior, deasupra omoplatului, de la occipital pana la umăr: muşchiul trapez; sunt doi muşchi trapezi, drept si stâng; - muşchiul marele dorsal, care se prinde de omoplat; - deasupra spinei scapulare: muşchiul supraspinos; - dedesubtul spinei scapulare: muşchiul subspinos sau infraspinos; - muşchiul suprascapular sau ridicător al omoplatului. Poziţia pacientului: in şezut, pe un taburet sau pe canapeaua de masaj. Poziţia terapeutului: in spatele pacientului, in picioare sau stand aşezat pe canapea. Execuţia masajului cervical Neteziri:
1). netezire principala: netezirea latero-laterala; plecam cu palmele de la nivelul occipitalului, alunecam spre umăr si imbracam muşchiul trapez si suprascapularul (ridicătorul omoplatului), imbracam umerii, ridicam mâinile si revenim la poziţia iniţiala;
23
2). netezire principala: netezirea paravertebrala; plecam tot de la nivelul occipitalului si alunecam cu palmele printre omoplaţi, pe musculatura paravertebrala pana la vârful inferior al omoplaţilor; Neteziri secundare: 3). netezirea cu doua degete prin santurile paravertebrale, de la occipital pana intre omoplaţi; 4). netezirea intre index si police de la occipital spre umăr, separat a fiecarui muşchi trapez in parte; cu o mana susţinem capul, iar cu mana opusa netezim trapezul de cealaltă parte a mâinii; 5). netezirea pieptene intre coloana si omoplat. Încheiem cu cate o netezire principala si trecem la framantari. Framantari:
Se executa pe cate trei linii pe fiecare parte: 1). de la occipital pana la umăr, pe muşchiul trapez si suprascapular; 2). de la occipital pana la unghiul intern (vertebral) al omoplatului, dupa care prelucram musculatura de pe omoplat pana la vârful inferior al omoplatului; linia a doua este practic linia omoplatului; 3). linia muşchilor paravertebrali: de la occipital coboram printre coloana si omoplat. Prelucram intai o parte a cefei, pe trei linii, apoi si partea cealaltă, similar. Se executa toate cele trei tipuri de framantari. REGULA: In timpul framantarii cu o mana, mana de pe partea pe care o prelucram va susţine capul in poziţie anatomica si intr-o uşoara extensie (aplecare) spre partea pe care o prelucram, iar cealaltă mana (opusa parţii pe care o lucram) efectuează framantari. Schimbam mâinile intre ele si prelucram si partea cealaltă. La framantarea cu doua mâini si la cea contratimp nu mai putem susţine capul, dar vom avea grija, pe cat posibil, ca acesta sa stea in echilibru (in poziţie anatomica; avem o pârghie biologica de gradul I - gen fântâna cu cumpăna). Geluirea si fricţiunea:
Se realizează pe următoarele trasee: 1). traseul paravertebral; 2). pe doua muchii ale omoplatului: muchia vertebrala si muchia superioara; 3). traseul muşchilor trapezi; 4). linia nucala (unde se uneşte gatul cu capul). In plus, la fricţiune, vom face si fricţiunea circulara cu degetele in găurile occipitale (ale nervului Arnold - vezi nevralgia de Arnold). Vibraţia:
Se va realiza pe traseele geluirii: - cu doua degete paravertebral; 24
- cu toata palma paravertebral si pe latura laterala (muşchii trapezi); - cu 1-2 degete pe marginile găurilor nervului Arnold. Baterea:
Sub cele trei forme, in special in unghiul costo-vertebral. Miscari dupa masajul coloanei cervicale
- flexia si extensia gatului (capului): pentru extensie o mana sta in creştet, iar cealaltă sub vertebra C7; pentru flexie mâinile se inversează : una sta pe creştet si cealaltă pe piept; - miscari de lateralitate: spre stânga si spre dreapta; o mana sta pe creştet, cealaltă fixează umărul spre care aplecam capul; - miscari de rotaţie: spre dreapta, spre stânga; cu o mana pe bărbie tragem, iar cu cealaltă poziţionata dupa ureche, împingem, mai intai intr-un sens, apoi in celalalt ( pacientul priveste spre umăr); - circumducţia: o mana pe creştet, cealaltă sub C 7, aplecam capul înainte, cu bărbia in piept, facem rostogolire ampla a gatului/capului, astfel incat sa treacă prin toate cele patru puncte cardinale, de 3-4 ori; oprim capul cu bărbia in piept pentru o secunda si reluam mişcarea in sens invers, de acelaşi număr de ori. In final ne oprim, tot cu bărbia in piept, revenim cu capul in poziţia normala, prindem cu podul palmelor e osul de dupa ureche, iar cu degetele deasupra urechii (prindem urechea in caus, cu degetele in sus) si facem tracţiuni-ridicări ale capului = elongaţie asupra vertebrelor cervicale. Putem încheia si cu o netezire.
25
X. Masajul capului
Topografie: calota craniana Anatomie: Oase: - oasele calotei craniene: - anterior: osul frontal; - posterior: osul occipital; acestea sunt oase nepereche; - lateral: 2 oase temporale, situate la nivelul tâmplelor; - lateral superior: 2 oase parietale. Temporalele si parietalele sunt oase pereche. Muşchi: muşchiul pielos al scalpului Poziţia pacientului: stand pe un taburet. Poziţia terapeutului : in spatele si in lateralul pacientului. Planul sagital (linia care uneşte nasul cu gaura occipitala): împarte calota in doua: dreapta si stânga. Planul frontal principal (median lateral: uneşte urechile): împarte calota in doua: fata si spate. Creştetul/vârful capului = vertex Execuţia masajului capului Neteziri:
1). stăm lateral de pacient, intr-o parte: punem o mana la frunte si degetele celeilalte mâini sub occipital si netezim scalpul, degetele intrând prin par si întâlnindu-se in vertex, dupa care se ridica; netezim separat calota dreapta, apoi stânga; 2). stăm in spatele pacientului: punem degetele de la ambele mâini la nivelul tâmplelor (in fata urechii) si netezim pana in vârful capului; apoi degetele in spatele urechii, la baza occipitalului si netezim de asemenea pana in vertex. Practic sunt patru neteziri in total: partea dreapta-partea stânga (= prima netezire), partea din fata-partea din spate (a doua netezire).
Geluirea, fricţiunea si vibraţia
Se realizează tot pe traseele netezirilor, cu ambele mâini odată, cu toate degetele odată. 26
Framantari si bateri nu avem. Miscari dupa masajul capului
1). fixam bine cu degetele la nivelul parietalelor pielea capului si mobilizam scalpul de pe calota craniana: in sus si in jos; 2). uşoare presiuni laterale si antero-posterioare. Ne putem întâlni cu câteva situaţii: chelie (se poate face masaj, cu o picătura de ulei); periuţa (de evitat sa facem masaj); par de lungime normala (scurt spre mediu: cel mai bine se face masajul capului); par lung (ridicam mâinile dupa ce trecem 10-15 cm prin par).
27
XI. Masajul feţei si al frunţii
Anatomie Oase: - la frunte avem osul frontal; - la fata avem mandibula (maxilarul inferior) si maxilarul superior (stâng si drept, deci doua oase); - umerii obrajilor sunt daţi de cele doua oase zigomatice care împreuna cu osul nazal formează piramida nazala. Muşchi: - muşchii mimicii au un capăt de prindere pe pielea fetei si celalalt pe os. Poziţia pacientului: pe canapea cu fata in sus, cu marginea canapelei uşor ridicata sau/si cu o pernuţa sub cap; sau stand pe un scaun cu spătar de obicei si cu capul sprijinit pe pieptul terapeutului Poziţia terapeutului: la capul pacientului, in spate. Execuţia masajului fetei si al frunţii Neteziri
1). netezire principala: punem degetele la nivelul bărbiei astfel: degetul 4 (inelarul), chiar pe zona mentoniera (pe mandibula), degetul mic (5, oricular) sub bărbie si degetele 3 si 2 pe fata si netezim pana la articulaţia temporo-mandibulara (pana la urechi) – de la bărbie spre urechi; 2). netezire secundara: cu indexul deasupra buzei superioare, la mijloc, netezim pana la articulaţia temporo-mandibulara; 3). netezire principala: punem toate degetele la baza nasului si netezim pe umărul obrajilor pana la tâmple. Pentru frunte: 1). punem degetele la mijlocul frunţii si netezim fruntea pana la oasele temporale (pana la tâmple); 2). netezim cu 1-2 degete pe sub arcadele orbitale (pe sub sprâncene); 3). ochii închişi: neteziri uşoare cu indexul deasupra globilor ochilor; trebuie sa avem mâinile foarte curate; 4). netezirea contra ridurilor (laba de gâsca de la coada ochilor): punem degetele 2 si 3 (index si medius) la unghiul exterior al ochilor si in timp ce tragem spre ureche îndepărtam degetele intre ele si întindem bine pielea. Atenţie: când lucram fruntea sau fata separat, ochii intra si la un masaj si la celalalt. Framantari
Cate doua linii pe fiecare parte a fetei: 1). de la regiunea mentoniera (nivelul bărbiei) pana la articulaţia temporomandibulara (linia mandibulei); 28
2). plecam de la comisura bucala, prindem apoi osul zigomatic (musculatura obrazului) pana la temporale (in fata urechilor). Executam framantarea cu o mana, cu doua mâini si contratimp. La frunte nu avem framantari. Totul se face ascendent. Geluiri si fricţiuni
1). prima linie este cea a mandibulei: din mijlocul bărbiei pana la articulaţia temporo-mandibulara; 2). a doua linie: pe osul zigomatic pana la tâmple. Se pot face si pe maxilarul superior (deasupra buzei superioare). La frunte: pe toata fruntea, fie de la centru spre tâmple, fie de la un capăt la celalalt. Insistam cu fricţiunea pe sub arcade (inferioara si superioara), la coada ochiului si la baza piramidei nazale. Vibraţia
Se face cu toata palma pe musculatura obrazului, pe frunte si pe sub arcade Baterea
Cu degetele ca la pian: pe obraz, frunte, arcade. Pe obraz: si baterea sub forma de ciupituri. Miscari dupa terminarea masajului fetei si al frunţii (kinetoterapie)
Se pot executa pasiv si activ: - deschiderea si închiderea gurii; - miscari de lateralitate a mandibulei; - miscari de anteductie si retroductie; Doar active: - închiderea si deschiderea ochilor. Putem întâlni pareze faciale – masaj selectiv (de reechilibrare).
29
XII. Masajul general
Masajul regional: se prelucrează numai masa musculara prin neteziri, framantari, fricţiune cu toata palma asupra masei musculare si batere. Masajul zonal: este masajul concentrat asupra articulaţiilor, liniilor intermusculare, tendoanelor sau asupra unor zone de afecţiuni; se fac neteziri, geluiri, fricţiuni, vibraţii. Masajul terapeutic: reprezintă masajul regional + masajul zonal. Masajul terapeutic se aplica doar asupra unor zone sau segmente afectate; nu exista si nu se face masaj terapeutic general. Masajul terapeutic al unei regiuni poate dura intre 10-15 si chiar 20 minute (masajul umărului cel mai mult; apoi spatele etc.). Masajul general
Reprezintă un masaj de întreţinere si relaxare la care se prelucrează numai masa musculara, ca in cazul masajului regional. Durata masajelor regionale din cadrul masajului general poate dura intre 5-15 minute. Masajul general durează 50-60 minute. Descrierea masajului general
Pacientul/clientul va sta cu fata in jos, relaxat; începem cu masajul regiunii spatelui, picioarele fiind de obicei acoperite cu un prosop. Si in cazul masajului spatelui si al membrelor inferioare netezirile trebuie sa fie cat mai prelungi, sa cuprindă fesele si soldurile. Insistam pe framantari si pe bateri; pentru relaxarea masei musculare putem face si fricţiuni cu toata palma. Urmează masajul membrelor inferioare: neteziri prelungi, framantari si fricţiuni cu doua mâini odată si bateri. Invitam pacientul sa se întoarcă cu fata in sus si prelucram si partea anterioara a membrelor inferioare, dupa aceeaşi regula. Facem si câteva neteziri pieptene pe talpa. Aşezam membrele inferioare in dubla flexie si prelucram abdomenul si toracele anterior împreuna; toracele anterior este opţional. Urmează apoi masajul membrelor superioare: dupa aceleaşi reguli ca la membrele inferioare, ba chiar mai sumar, căci baterile pot fi foarte uşoare sau chiar putem sari peste ele daca muşchii sunt mai puţin dezvoltaţi. Invitam pacientul sa stea acum in şezut pe un scaun/taburet sau pe canapea si noi, in spatele lui, prelucram regiunea cervicala; putem face si o trecere-doua de fricţiuni asupra articulaţiilor vertebrale si găurilor occipitale. Opţional, putem încheia cu câteva neteziri pe cap. In cazul obezităţii cel mai mult se insista pe framantari; vom prelucra ţesutul adipos uşor intre degete pentru a nu face vânǎtǎi. Tot in cazul obezităţii putem intercala intre masajul regiunilor miscari active, in special pentru abdomen. 30
