Curs de teoria muzicii pentru începători
Petru Diaconu © 2007
1.Introducere
Definiţii - muzica este un limbaj care se exprimă cu ajutorul sunetelor. Ordinea în desfăşurarea sunetelor a creat muzica; - arta muzicii este creata pentru a impresiona nemijlocit trăirea şi !ndirea" #ibraţiile muzicii se adresează sufletului pentru a ăsi aici condiţia prielnica comunicării; - nu sunete şi relaţii dintre sunete formează muzica" ci #ibraţii şi relaţii dintre #ibraţii ale sufletului" aceasta este muzica; - muzica nu exista dec!t în starea ei de manifestare sonoră - $artin %ut&er zicea ' ( după teoloie locul următor şi cea mai mare cinste i se cu#ine muzicii. )a este un mare dar a lui Dumnezeu * ;
2
+ursul 1
1.1 ,unetul muzical ,unetul muzical este rezultatul #ibraţiilor enerate de un corp sonor elastic coarda" coloana de aer" etc. impulsionat de o forţă oarecare. Calităţile sunetului muzical
- înălţime ' înalt sau ra# - durata ' lun sau scurt - intensitatea ' puternictare sau slabîncet - timbruculoarea ' sunetul diferă in funcţie de sursa de producere #oce" blocflaut" pian"
1./ 0O23I2 $45I+2%6 7entru reprezentarea rafică a înălţimii sunetului muzical se folosesc următoarele elemente ' - note"portati#"c&eie"semne de alteraţie 1. Notele ' sunt litere cu care exprimăm rafic înălţimea unui sunet muzical. 7entru exprimarea lor se utilizează trei notaţii ' silabică" literară şi acustică' a Notaţia silabică este atribuita lui 8uido d92rezzo:<-1<=" ea pro#ine dintr-un imn medie#al. 2ceste note sunt' do" re" mi" fa" sol" la" si; b Notaţia literară folosită de popoarele ermane utilizează şapte litere pentru cele şapte sunete muzicale' +" D" )" >" 8" 2" ?; c Notaţia acustică se utilizează în laboratoarele de specialitate şi se face în &ertzi. 1?z @ 1 #ibraţie pe secundă %a 2 @ AA< ?z; 2. Portativ Bcel care poartă notele9 ' cinci linii paralele şi eal depărtate intre ele.
2t!t pe linii c!t şi pe spaţiile dintre ele se notează notele muzicale. )le se numără de jos în sus. +lasificare ' - portati# simplu' pentru o sinură #oce" instrument" uneori şi pentru două #oci. - portati# dublu' format din două portati#e simple" unite prin acoladă si bară. 7entru mai multe #oci sau instrumente care c!nta simultan pian" ora - portati# complex' format din mai multe portati#e simple şi se foloseşte pentru cor"fanfară"orc&estră ;
3
Liniile ajutătoare (suplimentare) : sunt o prelunire a portati#ului" maxim cinci linii
ajutătoare;
Obser#aţii' - să fie la aceeaşi distanţa ca şi liniile portati#ului - notele pe o sinură #oce se scriu cu codiţa în sus p!nă la a treia linie a portati#ului" peste linia a treia se scriu cu codiţa în jos. - notele pe două #oci" pe portati#ul simplu se scriu astfel ' #ocea de sus cu codiţa in sus #ocea de jos cu codiţa in jo - liniile şi spatiile se numără de jos în sus - liniile suplimentare de sub portati# se numără de sus în jos"cele de deasupra de jos în sus C Cheia muzicala' se foloseşte pentru citirea notelor pe portati#. )ste un semn rafic care se notează la începutul portati#ului pe una din liniile sale. +&eia muzicală determină un anumit sunet muzical din scara muzicala" în funcţie de care îşi iau denumirea şi celelalte sunete. - c&eia sol ' C: ?z - c&eia fa ' 1E ?z - c&eia do ' /A ?z a +&eia sol & "reprezintă nota sol şi indică pe portati# locul unde se notează această - această c&eie se notează pe linia a doua a portati#ului. ,e foloseşte pentru anumite instrumente #ioară" flaut" blocflaut sopran" alto" tenor" etc. şi m!na dreaptă la pian" oră b +&eia fa ? reprezintă nota >a şi indică pe portati# locul unde se notează această notă; - această c&eie se notează pe linia a patra a portati#ului. Fn această c&eie se scrie muzica pentru anumite instrumente m!na st!nă la pian" oră" #ioloncel" faot" blocflaut bas" etc. c +&eia do Β reprezintă nota do şi indică pe portati# locul unde se notează aceasta notă; - această c&eie se notează pe linia a treia a portati#ului. )a se foloseşte pentru alte instrumente;
+ursul / 4
/.1 Oriinea c&eilor si relaţiile dintre ele %a început portati#ul era alcătuit din unprezece linii şi se utilizau trei c&ei astfel'
a
b)
%iniuţele suplimentare sunt o prelunire a portati#ului astfel' cele de sub portati#ul superior'
cele de deasupra portati#ului inferior'
+ele două portati#e şi cele două c&ei nu întrerup desfăşurarea treptată a sunetelor din scara muzicală enerală;
5
/./ ,emnele de alteraţie ,unt semne rafice care modifică suitor sau cobor!tor înălţimea sunetului muzical; Clasificare
1diezul# urcă înălţimea sunetului muzical cu un semiton fată de cea iniţială; iniţială;
/bemolulβ coboară înălţimea sunetului muzical cu un semiton faţă de cea Cbecarul ν anulează efectul celorlalte alteraţii;
onul !i semitonul "emitonul este diferenţa distanţa cea mai mică de înălţime dintre două sunete
muzicale alăturate şi constituie unitatea de măsură etalon cu care determinăm mărimea unui inter#al muzical. onul este alcătuit din două semitonuri. )ste unitatea de măsură etalon mai mare cu care măsurăm un inter#al muzical. #uncţia alteraţiilor.
2lteraţiile pot a#ea C funcţii' 1.+onstituti#e de bază /.2ccidentale C.De precauţie 1)
$lteraţiile constitutive se notează la c&eie într-o anumită ordine. )le modifică toate
notele de aceeaşi denumire din întreaa piesă.
Ordinea alteraţiilor constituti#e' alteraţiile se succed din = în = trepte fie suitor sau cobor!tor; a) în cazul diezilor #a fi suitor astfel'faG" doG" solG" reG" laG" miG" siG;
in cazul bemolilor #a fi cobor!tor astfel'si β " miβ , faβ in#ersul diezilor
b)
6
laβ " reβ " solβ " do β "
2lteraţiile sun omoene adică formate numai din diezi sau bemoli
2)
$lteraţiile acci%entale le
înt!lnim pe parcursul unei piese muzicale" nea#!nd nici o leătură cu alteraţiile de la c&eie. )le au efect local într-o măsură" asupra notelor de aceeaşi denumire si înălţime cu alteraţiile. )fectul lor se poate extinde şi în a doua măsură" dacă nota alterată din măsura anterioară este unită prin leato de durată cu prima notă din măsura următoare" a#!nd deci aceeaşi înălţime.
3)
$lteraţiile %e precauţie atra atenţia că alteraţiile accidentale apărute anterior şi-au
pierdut #alabilitatea.
Obser#aţii' - alteraţiile se notează at!t pe linii c!t şi pe spaţiile portati#ului &naintea notelor pe care le modifică; - o notă alterată se citeşte astfel' în primul r!nd denumirea notei respecti#e" apoi adăuăm denumirea alteraţieinu in#ers; ex' doG" si bemol" etc. - orice alteraţie nouă anulează efectul primei alteraţii;
0otaţia literară a alteraţiilor - pentru β se foloseşte terminaţia es - pentru G se foloseşte terminaţia is
+ursul C
C.1 Durata sunetului muzical
7
7entru reprezentarea rafică a duratei sunetului muzical se folosesc următoarele elemente' 1 Halori de note şi pauze / %eato-ul de prelunire C 7unctul ritmicde prelunire A +oroana Halori de note şi pauze ,e prezintă sub forma unor simboluri şi exprimă în scris durata sunetelor muzicale at!t pe timpul de executare de c!ntare c!t şi pe timpul de tăcere pauză. ,e pleacă de la o #aloare iniţială un între care se împarte în două şi în multipli lui A""1. Denumirea acestor #alori rezultă din această împărţire. 1)
Demonstraţie Denumire $atematica
,imbol muzical
0otă întreaă între
Doime
7ătrime
Optime
aisprezecime
7auzele corespunzătoare'
8
7auzele au aceeaşi denumire si durată cu #alorile de note prezentate mai sus. /
7unctul de prelunire >iind plasat la dreapta unei note sau pauze îi măreşte durata cu jumătate din #aloarea ei iniţială. înseamnă înseamnă înseamnă înseamnă 2şezat în dreptul pauzelor are aceeaşi #aloare. %eato de durată prelunire ,ub forma unei linii curbe uneşte două sau mai multe note de aceeaşi înălţime" contopind #alorile lor într-o sinură #aloare. +urbarea arcului de cerc se face în partea opusa codiţelor notelor" le!nd bobiţele lor. 3)
Fn solfeiu sau c!ntare cu text" se pronunţă silaba sau numele primei note" sunetul prelunindu-se pe toata durata notelor leate fără respiraţie. +!ntate la instrument" cele două sau mai multe note leate nu se întrerup prin respiraţie.
A
+oroana )ste un alt semn rafic care se aşează fie deasupra fie dedesubtul unei #alori de note sau pauze" indic!nd prelunirea nedefinita a acesteia" răm!n!nd la dispoziţia interpretului sau a dirijorului.
9
+ursul A
A.1 JI$4% $45I+2% Definiţie' ,uccesiunea oranizată a duratelor sunetului muzical se numeşte ritm muzical. Oranizarea ritmica se bazează pe reliefarea unor sunete cu ajutorul accentelorK. 2ccentul ritmic înseamnă o anumită intensitate mai mare pe care i-o dăm sunetului muzical in raport cu altul. 2stfel in funcţie de distribuirea accentelor într-o anumită ordine asupra sunetelor duratelor muzicale distinem mai multe cateorii de ritmuri muzicale' 1 +!nd a#em mai multe durate de note eale" iar accentul ritmic este distribuit din / în / #alori" obţinem ritmul binar;
/ +!nd a#em mai multe durate de note eale" iar accentul ritmic este distribuit din C în C #alori" obţinem ritmul ternar.
C +!nd a#em mai multe durate de note eale" iar accentul ritmic este distribuit asimetric din C în / #alori" obţinem ritmul eteroen.
'lementele %e măsură ale ritmului muzical sunt ' timpul şi măsura 1)
impul pro#ine din limba italiană" LbatutaM" de unde şi LbătaieM în limba rom!nă.
Definiţie' este unitatea pentru măsurarea ritmului muzical. impul poate fi asemănat" exprimat printr-o mişcare scurtă" est cu braţul" cu piciorul" cu capul" pendul de ceas" etc. repetabil la inter#ale de timp eale. Orice #aloare de note" mai des int!lnite doime" pătrime" optime poate fi considerată unitate de măsură" adică'
@1 timpo bătaie timpo bătaie 10
@1
timpo bătaie 2stfel' dacă dacă
@ 1 timp" @ / timpi" @ N timpi " etc. @1 timp" @A timpi @/ timpi timp @N timp jumătate" @timp un sfert dacă @ 1 timp" @ A timpi @ / timpi" • @ N timp • •
@1
@1 @ 1 timp"
O condiţie esenţiala a timpilor este deci periodicitatea lor" adică eal ca dimensiune şi la inter#ale eale de timp; 2stfel a#em două cateorii de timpi' accentuaţi şi neaccentuaţi; $ăsura este a doua unitate de măsurare a ritmului muzical. 2ceasta funcţionează mai mult rafic" deoarece rupează un anumit număr de timpi accentuaţi şi neaccentuaţi în framente eale" care sunt delimitate unele de altele prin bare de măsură. ,f!rşitul unei lucrări muzicale este marcat prin bară dublă. 2)
$ăsura se reprezintă în scris prin cifre şi litere notate imediat după c&eie. +ifrele se scriu sub forma de fracţie ordinară" fără liniuţa fracţionara" în locul acesteia fiind linia a treia a portati#ului. ,emnificaţia cifrelor este următoarea' - numărătorul cifra de deasupra indică numărul de timpi pe care îi cuprinde o măsură; - numitorul cifra de dedesubt indică o #aloare de notă doime" pătrime" optime care de#ine unitate de măsura eală cu un timp o bătaie;
0otarea măsurilor prin litere
11
- cu ajutorul literei + plasată pe spaţiul doi şi trei al portati#ului este reprezentată măsura de APApatru pătrimi" iar cu litera se înlocuieşte indicaţia pentru măsura de /P/două doimi;
12
+ursul =
=.1 +lasificarea măsurilor Definiţie' măsura este o rupare distinctă de timpi accentuaţi si neaccentuaţi care se succed periodic la inter#ale de timp eale; elementul de referinţă după care se clasifica măsurile este accentul metric. 2cesta enerează două criterii de clasificare a măsurilor' 1 ordinea în care apare şi succede accentul metric dintr-o măsura; / numărul de accente metrice dintr-o măsură; După primul criteriu măsurile pot fi' binare : în care accentul metric apare din / în / timpi a)
b)
ternare : în care accentul metric apare din C în C timpi
c)
eteroene : în care accentul metric apare din C în / timpi asimetric
+ifra de deasupra dintr-o măsura se referă la structura măsurii care poate fi binară" ternară sau eteroenă; - măsurile de /" A timpi sunt binare - măsurile de C" " :" 1/ timpi sunt ternare - măsurile de =" E timpi sunt eteroene După cel de-al doilea criteriu" măsurile sunt de două feluri' a simple' cele care au un sinur accent metric în componenţa lor; b compuse' cele care au două sau mai multe accente metrice în componenta lor; +ateorii de măsuri 1 ăsuri simple binare' măsura de doi timpi - conţine / timpi' 1 timp accentuat " / timp neaccentuat; 1) 2)
,c&ema de măsură tactare are două mişcări' 13
/ ăsuri simple ternare' măsura de trei timpi; - conţine C timpi' 1 timp accentuat" timpul / şi C neaccentuaţi
,c&ema de tactare are trei mişcări'
3)
1) 2)
C ăsuri compuse: a binar cu binar' măsura de patru timpi; - conţine A timpi /Q/" adică este alcătuită din două măsuri simple binare din care timpul 1 şi C accentuaţi iar / şi A neaccentuaţi;
,c&ema de tactare conţine patru mişcări'
1)
4)
2) 3)
b ternar Q ternar' măsura de " :" 1/ timpi; - măsura de timpi' conţine timpi CQC t adică este alcătuita din două măsuri simple ternare din care timpul 1 şi A accentuaţi iar /" C" =" neaccentuaţi;
,c&ema de tactare este de două feluri' - cu toţi timpii în tempo-urile lente - cu timpii concentraţi în tempo-urile rapide
1) 2)
6)
3) 4) 5)
14
1) 2) 3)
4) 5) 6)
- măsura de : timpi' conţine : timpi CQCQC t adică este alcătuita din trei masuri simple ternare din care timpii 1" A" E sunt accentuaţi iar /" C" =" " " : neaccentuaţi;
,c&ema de tactare este de două feluri' - cu toţi timpii în tempo-urile lente" conţine nouă mişcări; - cu timpii concentraţi în tempo-urile rapide" conţine trei mişcări; 9) 8) 7) 1) 2) 3)
9)
1) 2) 3)
8) 7)
4) 5) 6) 4) 5) 6)
- măsura de 1/ timpi' conţine 1/ timpi CQCQCQC t adică este alcătuită din A măsuri simple ternare din care timpii 1" A" E" 1< accentuaţi iar timpii /" C" =" " " :" 11" 1/ neaccentuaţi;
,c&ema de tactare este două feluri' - cu toţi timpii în tempo-urile lente" conţine 1/ mişcări - cu timpii concentraţi în tempo-urile rapide" conţine A mişcări 12) 11) 10) 1) 2) 3)
1) 2) 3)
4) 5) 6)
12)
4) 5) 6) 7) 8) 9) 7) 8) 9) 15
11) 10)
C ternar Q binar sau binar Q ternar' măsura de = timpi' conţine = timpi CQ/ sau /QC adică este alcătuită din / măsuri simple" una ternară şi cealaltă binară" din care timpii 1 şi A sunt accentuaţi iar /" C" = neaccentuaţi
,c&ema de tactare conţine cinci mişcări' a C Q /
1)
3)
b / Q C
4) 5)
1) 2) 3)
2)
5)
4)
A ăsura incompleta - orice măsură cu care începe un frament muzical" o piesă" care nu are toţi timpii se numeşte măsura incompletă. 2ceşti timpi lipsă se completează la sf!rşit în ultima măsură.
impii se număra totdeauna de la începutul măsurii" astfel într-o măsura incompletă" calculăm c!ţi timpi a#em" pentru ca în măsura următoare să putem începe cu timpul unu. = ăsuri alternative - sunt măsurile cu metru diferit care alternează pe parcursul unei piese muzicale. 2ceste măsuri se notează fie la c&eie" fie pe parcursul piesei; - cele notate la c&eie de numesc măsuri alternati#e simetrice;
- cele notate pe parcursul unei piese se numesc măsuri alternati#e asimetrice;
16
+ursul
.1 >ormule metro-ritmice ,incopa şi contratimpul 2mbele formule presupun o permutare de accente faţă de ordinea naturală" firească a lor binar sau ternar. "incopa produce această permutare prin leato-ul de prelunire astfel'
)fectul acestui leato constă în faptul că accentul se deplasează de pe timpul unu accentuat pe timpul doi neaccentuat. 7rin urmare #om a#ea doi timpi accentuaţi consecuti#i. 7ermutarea are loc de la dreapta spre st!na. Contratimpul produce permutarea accentului metric prin intermediul pauzelor astfel'
7las!nd cel puţin două pauze consecuti#e în locul timpilor accentuaţi" acesta se deplasează spre dreapta pe timpii slabi. 7rin urmare #om a#ea accente pe timpii slabi. +ontratimpul se foloseşte de reulă în acompaniamente.
17
./ empoul mişcarea $oto ' LO piesă a mea poate supra#ieţui la orice în afară de cazul unui tempo reşit sau nesiur.M Ior ,tra#insRS
Definiţie 8radul de iuţeală sau #iteza cu care trebuie executată o lucrare muzicală se numeşte tempo sau mişcare. empoul se indică la începutul unei piese muzicale prin termeni din limba italiana şi se notează deasupra portati#ului. )l indică astfel #iteza cu care trebuie executat ritmul respecti#. >ără tempo fiecare #aloare η , θ , ε poate a#ea o durată relati#ă. 2stfel tempoul este element principal in muzică. 7rin indicaţia tempoului acestea capătă o #aloare concreta în timp' - fie în mod aproximati# prin termeni; - fie în mod absolut prin indicaţia metronomului; ermenii de tempo sunt de / feluri' 1 termeni care indică un tempo constant" uniform; / termeni care indică sc&imbarea tempoului; 1 ermenii %e tempo constant prezintăa C posibilităţi de indicare a mişcării' a)
7entru mişcari rare'
%imba italiană %aro %ento 2daio %ar&etto b)
Indicaţii mteronomice A<-A A-=/ =/-= =-C
7entru mişcări mijlocii'
%imba italiană 2ndante 2ndantino $oderato
Indicaţii metronomice C- -E/ <-:/
2lleretto
1
c)
Fnsemnătatea în limba rom!nă lar" foarte rar lent" lin" domol rar" aşezat" liniştit" comod rărişor
7entru mişcări repezi' 18
Fnsemnătatea în limba rom!nă Lmer!ndM" potri#it de rar ce#a mai repede dec!t andante moderat" potri#it repejor" puţin mai rar dec!t allero
%imba italiană 2llero Hi#ace 7resto 7restissimo
Indicaţii metronomice 1/<-1C 1=/-1 1E-1:/ /<<-/<
Fnsemnătatea în limba rom!nă repede iute" #ioi foarte repede c!t se poate de repede
/ ermeni care in%ica schimbarea tempoului )xistă şi aici / posibilităţi' a)
de rărire radată a tempoului'
%imba italiană Jallendando rall. Jitardando ritard. Jitenuto rit. 2llarando allar. b)
de accelerare radată a tempoului
%imba italiană 2ccelerando accel. 2ffretando affret. Incalzando incalz. 7recipitando precip. ,tretto stertt. ,trinendo strin. c
%imba rom!nă rărind treptat mişcarea înt!rziind reţin!nd lărind
%imba rom!nă iuţind răbind zorind precipit!nd înust!nd str!n!nd" răbind
re#enirea la tempo
%imba italiană 2 tempo empo primo empo iusto +omme primo
%imba rom!nă în tempo tempoul prim" iniţial tempo exact" just ca la început
C ermeni care in%ică simultan at*t tempoul c*t !i caracterul piesei
19
%imba italiană
Indicaţii metronomice
8ra#e
A<-A/
,ostenuto
E/-E
+omodo
E-<
$aestoso
<-A
2nimato
11-1/<
Heloce"Helocissimo
1/<-1/
Fnsemnătatea în limba rom!nă mişcare foarte rară" caracter ra#" se#er mişcare lentă" execuţie susţinută mişcare potri#ită" caracter comod" liniştit" calm" bine aşezat mişcare potri#ită" în caracter maiestos" sărbătoresc mişcare destul de rapidă" cu un caracter însufleţit" animat repede" foarte iute
A ermeni asociaţi+ unul in%ic*n% mi!carea+ celălalt caracterul piesei %imba italiană %aro afettuoso 2ndante cantabile 2ndante reliioso 2llretto iocoso 2llero appassionato 2llero comodo 2llero con brio 2llero moderato
%imba rom!nă mişcare lară cu afecţiune andante cantabil" curător andante reliios" se#er repejor şi #esel jucăuş allero cu pasiune allero comod" fără exuberanţă allero cu brio" strălucitor allero cu moderaţie liniştit
A $lţi termeni %imba italiană 7iu mosso $eno mosso 7occo $olto 2d libitum rubatto
%imba rom!nă mai mişcat mai puţin mişcat puţin mai... mult mai... după #oie liber" după #oie
+ursul E
20
E.1 Inter#ale muzicale Definiţie Diferenţa de înălţime" distanţa dintre două sunete muzicale înseamnă inter#al muzical. Japortul de înălţime dintre două sunete muzicale se numeşte inter#al muzical. ,unetul ra# se numeşte baza iar cel acut se numeşte #!rf. 4n inter#al se poate emite simultan deodată -şi se numeşte inter#al armonic-" sau succesi# pe r!nd -se numeşte inter#al melodic-; )xemplu'
Denumirea inter#alelor ,e face dupa două criterii fundamentale' după numărul de trepte din care este format; 1) 2) după conţinutul de tonuri şi semitonuri care intră în componenţa lui; 1)
Dupa numărul de trepte inter#alele muzicale se clasifică în două cateorii'
a simple b compuse Inter#alele simple sunt în număr de opt şi se formează în cadrul unei octa#e. 2cestea sunt următoarele' prima" secunda" terţa" c#arta" c#inta" sexta" septima şi octa#a. ,imbolic se notează prin cifre arabe 1" /" C etc. a)
-
7rima ' inter#al muzical format din două sunete de pe aceeaşi treaptă;
-
,ecunda ' inter#al muzical format între două trepte alăaturate; 21
-
erţa ' inter#al muzical format între prima şi a treia treaptă;
-
+#arta ' inter#al muzical format între prima şi a patra treaptă;
-
+#inta ' inter#al muzical format între prima şi a cincea treaptă;
-
,exta ' inter#al muzical format între prima şi a şasea treaptă;
-
,eptima ' inter#al muzical format între prima şi a şaptea treaptă;
-
Octa#a ' inter#al muzical format între prima şi a opta treaptă;
22
inter#ale +ompuse sunt în numar de şapte" fiind cele ce depăşesc octa#a. ,e obţin prin adăuarea unui inter#al simplu la cel de octa#a.
b)
2cestea sunt' -nona ' cuprinde nouă trepte secunda peste octa#a -decima ' cuprinde zece trepte terţa peste octa#a -undecima ' cuprinde unsprezece trepte c#arta peste octa#a -duodecima ' cuprinde douăsprezece trepte c#inta peste octa#a -terţiadecima ' cuprinde treisprezece trepte sexta peste octa#a -c#artadecima ' cuprinde patrusprezece trepte septima peste octa#a -c#intadecima ' cuprinde cincisprezece trepte octa#a peste octa#a
23
+ursul
.1 82$) - pro#ine din limba reacă ,-amos/ unire"relaţie str!nsă sunetele sunt dispuse în relaţiile lor cele mai str!nse Definiţie Dispunerea treptată a sunetelor muzicale"după înălţime"într-o anumită ordine din cadrul unei octa#e se numeşte amă. 2re forma unei scări cu trepte"de aceea se mai numeşte şi scară muzicală. 7rimul sunet din această scară determină numele amei ama do"ama sol"ama si b "etc. +lasificare Ordinea sau felul în care sunt dispuse sunetele în tonuri şi semitonuri" determină modul amei. 2stfel a#em / feluri de ame ' 1. 8ame de mod major - sau ame majore /. 8ame de mod minor - sau ame minore reapta care defineşte modul unei ame este treapta a III -a Dacă treapta a III Ta se află la inter#al de terţă mare faţă de primul sunet din amă" atunci ama este de mod major; iar dacă aceeaşi treaptă este la inter#al de terţă mică faţă de primul sunet al amei" atunci ama este de mod minor 7rescurtat amele majore se notează cu litere mari DO T + @ do major şi cu litere mici pentru cele minore do T c @ do minor O amă se defineşte complet preciz!nd at!t denumirea amei c!t şi a modului )x. 0o denumire şi major mod @ Do major 1.8ame de mod major T majore 8ama Do major
+aracteristici -= tonuri şi / semitonuri III-IH ; HII-HIII -terţă mare I T III -sextă mare I T HI -septimă mare I T HII 24
/.8ame de mod minor T minore 8ama la minor
+aracteristici -= tonuri şi / semitonuriII-III ; H-HI -terţă mică I T III -sextă mică I T HI -septimă mică I T HII 7rin poziţia treptelor HI şi HII faţă de primul sunet al amei" rezultă / #ariante ale amei minore ' #arianta armonică #arianta melodică a Harianta armonică minoră treapta HII alterată suitor
+aracteristici -C tonuri" C semitonuri" 1 ton şi jumătate II-III; H-HI; HII-HIII -terţă mică I-III -sextă mică I-HI -septimă mare I-HII -secundă marită HI-HII b #arianta melodică minoră treptele HI şi HII alterate suitor 2ceastă #ariantă în sens ascendent este melodică iar în sens descendent este naturală.
+aracteristici -= tonuri şi / semitonuri II-III; HII-HIII -terţă mică I-III -sextă mare I-HI -septimă mare I-HII 25
./ >ormarea amelor majore şi minore pe alte sunete cu diezi şi bemoli 0ouă proce%ee '
1. ranspunere în olindă după ama model majoră sau minoră; /. ranspunere din c#intă perfectă în c#intă perfectă ascendent sau descendent plec!nd de la ama model majoră sau minoră; 7rocedeul 1 Fn amele majore ama model este ama Do major; iar în amele minore ama model este ama %a minor; Din transpunere copiere duplicat exactă pe alte sunete muzicale a amei Do major se poate obţine o altă amă nouă 2ceastă transpunere #izează caracteristicile de bază ale amei model -ordinea tonurilor şi a semitonurilor în amă -aceleaşi inter#ale )x. ' 8ame majore
2lteraţiile apărute pe parcurs se notează la c&eie T sunt constituti#e de bază )x. ' 8ame minore
26
7rocedeul / a 8amele cu diezi se obţin plec!nd de la ama model Do major" din c#intă perfectă în c#intă perfectă ascendent pe alte trepte. 2stfel obţinem E ame cu diezi. +aracteristicile amei de bază" răm!n #alabile pentru orice amă nouă formată; în amele majore
-
Do =p
,ol 1G
Je /G
%a CG
$i AG
,i
=G
>aG G
DoG
EG
în amele minore
-
%a =p
$i 1G
,i
/G
>aG CG
DoG AG
,olG =G
JeG
G
%aG EG
0umărul de alteraţii este în funcţie de numărul de transpuneri din =p în =p pe alte trepte. 0otarea lor se face la c&eie în ordinea în#ăţată faG" doG" solG" reG" laG" miG" siG din =p în =p din = în = trepte ascendent plec!nd de la faG
27
b 8amele cu bemoli se obţin plec!nd de la ama model Do major din c#intă perfectă în c#intă perfectă descendent pe alte trepte. 2stfel obţinem E ame cu bemoli. +aracteristicile amei de bază" răm!n #alabile pentru orice amă nouă formată;
-
în amele majore
Do =p
-
>a
,i
$i
%a
Je
,ol
Do
în amele minore
la =p
re
sol
fa mi
do
si fa
0umărul de alteraţii este în funcţie de numărul de transpuneri din =p în =p pe alte trepte. 0otarea lor se face la c&eie în ordinea în#ăţată si do
" fa
" mi
" la
" re
" sol
din =p în =p din = în = trepte descendent plec!nd de la si bemol
.C Jecunoaşterea amei unui c!ntec - se face după / criterii ' - ultima notă din c!ntec - după armură alteraţiile de la c&eie 4ltima notă din c!ntec stabileşte denumirea amei" iar armura confirmă aceasta.
28
"
