OBSTETRICA SI NURSINGUL IN OBSTETRICA medicală care DEF: Obstetrica este o specialitate medicală care se ocupă cu fiziologia și patologia sarcinii și a nașterii, respe respectiv ctiv de tratamentul femeii și a pruncului în pe peri rioa oada da prenatală, natală și postnatală!
ANAT ANA TOMIA SI FIZIOLOGIA FI ZIOLOGIA ORGANELOR ORGANE LOR GENITALE FEMININE 1. Orgaenee genitae e!terne "#$#a " #$#a%% Tota tali lita tate teaa organ anel elor or gen enit ital alee e" e"te tern rnee al alca catu tuie iesc sc vulva, care este compusa din urmatoarele formatiuni # $ la%iile mari & $ la%iile mici & $ vesti%ulul & $ 'imenul & $ glandele Bart'olin & $ clitorisul!
Tot ai aici ci se af afla la si form rmat atiu iune neaa an anat atom omic icaa nu numi mita ta muntele lui )enus!
ORGANELE GENITALE LA FEMEIE 1.1 M$ntee $i &en$s numit si muntele pu%ian, este o re regi giun unee an anato atomi mica ca si situ tuat ataa de deas asup upra ra si simf mfiz izei ei pu pu%i %ien ene, e, acoperita cu par si avand su% tegument un str traat mai a%undent de grasime! *erii pu%ieni se termina in partea superioara dupa o linie orizontala +sistem pilos feminin! Este o zona cu o sensi%ilitate crescuta ce ii confera un caracter erigen!
1.' F(r)ati$nie abiare # sunt plici tegumentare ce delimitea za despicatura vulvara! .n functie de dimensiuni se delimiteaza la%iile mari si la%iile mici! Labiie "abiie )ari% sunt - cute tegumentare avand o forma ovoida alungita, acoperite cu par pe fata lor e"terna, fata lor interna are aspect de mucoasa si prezinta numeroase glande se%acee care secreta smegma vuivara! /a femeia nupilara +care nu a nascut la%iile mari sunt aplicate una pe alta, ascunzand restul organelor genitale e"terne si sunt indepartate delimitand o usoara crapatura vulvara la femeia care a nascut! /a%iile mari se unesc la cele doua e"tremitati formand o comisura anterioara si alta posterioara! Comisura anterioara se continua cu muntele lui )e )enus & cea poaterioara este mai aparenta decat prima si este cunoscuta su% numele de furculita! Labiie )ici sunt doua repliuri cutanate cu aspect de mucoasa, care sunt situate in interioarul la%iilor mari, fiind acoperite in mare parte de acestea! Anterior ele se unesc su% clitoris formand fraul clitoridian, iar pe fata dorsala a clitor clit orisu isului lui for formea meaza za cap capiso isonul nul sau pre prepu putul tul clit clitori oridia diann & posterior la%iile mici se pierd treptat in la%iile mari! )esti%ulul vulvar este delimitat de clitoris, la%iile mici si orificiul e"tern al uretrei +meatul! Este o regiune de forma triung'iulara in care se desc'id uretra si canalele glandelor S0ene! 1ime 1i menu null es este te un se sept pt me mem% m%ra rani nifo form rm ca care re in inc' c'id idee
fi # inelara, cri%iforma +ciuruit, semilunara! *rin orificiul 'imenului se scurge in afara sangele menstrual! /a primul raport se"ual 'imenul se rupe in mai multe locuri, dand nastere dupa cicatrizare la carunculii 'imenali & ia nastere, rupturile se accentueaza si mai mult, lasand cateva resturi numite carancul mirtiformi! 3landele Bart'olin, in numar de doua, sunt situate la %aza la%iilor mari, de fiecare parte cate una! 4iecare glanda are un canal e"cretor care trece prin %aza la%iilor mici si al carui orificiu e"tern se desc'ide in santul dintre la%ii si 'im 'i men en,, san antu tull nim imffo o''im imen enal al!! Ro Rolu lull gl glan anddei est stee de a secreta un lic'id filant care lu%rifiaza organele genitale e"terne!
1.* Or Orga gane nee e er erec ecti tie e a aee #$ #$# #ei ei, prin structura si fun unct ctio ionnal alit itat atea ea lo lorr, pa parrti tici cippa la cr crea earrea un unei ei se sennza zati tiii placute si realizarea actului se"ual! Sunt reprezentate de clitoris corpusculii tactili speciali ai la%iilor mici +corpusculi ai voluptatii si %ul%ii vesti%ulari! 4ac parte din zonele erogene ale femeii! Clitorisul este un organ impar, median, cu structura erectila omoloaga corpilor cavernos ai penisului, situat in partea anterioara a vulvei, inapoia comisurii anterioare a la%iilor! /ungimea sa este in general de 56 centimetri & -2 pentru radacina, -2 pentru corp si ( centimetru pentru gland! .n 'ermafroditism clitorisul poate simula un penis! Ca structura, el este format din doi corpi cavernosi, cu volum redus, inveliti intro mem%rana fi%ro elastica! 7in cele trei parti componente, la e"terior se
legatura cu ramul osos si isc'ionuf prin 9crus9 sau radacina sa! Corpul mai mic este ascuns intre la%iile mari, iar glandul clitorisului este un mic tu%ercul de :,5 centimetri, rotund, avand in structura sa tesut erectil spongios si foarte sennzi se ziti tivv! *e di dinnai aint ntea ea ac aces estu tuia ia,, la la%%ii iille mi mici ci se unes escc form fo rman andd pr prep eput utul ul cl clit itor orid idia ian! n! .n st stru ruct ctur uraa sa se ga gase sesc sc cateva glande se%acee care fa%rica smegma clitoridiana! Corpusculii voluptatii au fost mentionati anterior la desc'iderea la%iilor mici in structura carora se afla!
B$bii #estib$$$i denimure data de ;o%elta sunt orggan or anee er erec ecti tile le im impe perf rfec ectt de dezv zvol olta tate te,, si situ tuat atee pe par arti tile le late la tera rale le al alee de desc sc'i 'ide deri riii va vagi ginu nulu luii in %a %aza za la la%i %iil ilor or mi mici ci,, reprezentand formatiuni analoage cu corpul spongios al uretrei de la %ar%at! Au o lu lunngime de apro"imativ 8 centimetri si (- centimetri latime! Cei doi %ul%i se unesc pe dinaintea uretrei prin e"tremitatile lor anterioare, luand aspectul general de potcoava cu concavitatea spre e"terior! e"terior! E"tremitatile lor posterioare, mai volumioase, contri%uie in erectie, alaturi de musc'iul constrictor al vagi va ginu nulu lui, i, la in ingu gust star area ea os ostu tulu luii vag agin inal al si e" e"pr prim imar area ea glandelor Bart'olin! Tesutul erectil ce intra in constitutia aces ac esto tora ra es este te le lega gatt de ce cell al cl clit itor oris isul ului ui,, e" e"pl plic ican andu dus see astfel senzatia erotica provocata prin atingere! 7in punct de vedere fiziologic, vulva in totalitate prote
=>:? din femei & verticala, vulva fiind vizi%ila in intregime & posterioara, aceasta fiind ascunsa intre coapse!
'. Organee genitae interne
Organele genitale interne cuprind # $ vaginul & $ uterul uterul & & $ tu%a & $ uterina & $ ovarul intre care e"ista o stransa corelatie fiziologica! Ele ocuupa ce oc ceaa mai ma marre pa parrte a pel elvvis isul uluui +mi micu cull %a %azi zinn, stra%atand perineul, pana la vulva!
'.1 &agin$ este un organ cavitar care se intinde de la colul uterin la vulva! /ungimea sa este varia%ila intre 6 si centimetri! o seroasa intraa%dominala! +erit(ne$ este +*eritoneul parietal captuseste cavitatea peritoneala in care se afla organele a%dominale pelviene! *artea de
si datorita lui organele pot aluneca unul pe celalalt! *eretele vaginal este constituit din trei tunici # a! tunica e"terna, formata din tesut con
c! tunica interna sau mucoasa vaginului este acoperita de un epiteliu pavimentos! ucoasa vaginala nu contine glande, secretia provenind din glandele colului & ea se continua cu mucoasa vulvara la e"terior si mucoasa uterina la nivelul orificiului e"tern al colului! Secretia vaginala are o reactie acida, continand acid lactic! Epiteliul mucoasei contine glicogen, care su% influenta %acililor 7oderiein +%acili saprofiti ai vaginului, se transforma in acid lactic! Reactia acida constituie un mi
'.' Uter$. Este un organ musculos, cavitar, neperec'e, asezat in mi
raport cu vezica urinara si separata de aceasta prin fundul de sac vezicouterin si una posterioara in raport cu rectul de care o separa fundul de sac rectouterin! Are de asemenea doua margini laterale una dreapta, alta stanga la nivelul carora circula arterele uterine!
7imensiunile uterului la femeia care nu a nascut +nupilara sunt de (> centimetri lungime, 8 centimetri latime si --,5 centimetri grosime & la multipare, uterul are > centimetri lungime, 5@ centimetri latime si 2 centimetri grosime! .n timpul gestatiei, uterul creste in volum, caudal este oprit in e"pansiunea sa de planseul muscular pelvin! 7ar uterul poate deveni organ a%dominal nu numai in cursul sarcinii ci si datorita unor tumori uterine +fi%rom, cancer cand poate creste in volum craniocaudal, transversal,
putand determina tul%urari prin compresiunea organelor vecine +vezica urinara, uretera! Clasic uterul negravid are urmatoarele portiuni de sus in
F$n,$ $ter$$i partea craniala a uterului, mai inalta, ce prezinta dinainte inapoi insertia celor doua tu%e uterine, ligamentele uteroovariene ligamente rotunde! C(r-$ $terin usor turtit anteroposterior cu o fata ventrala plana +fata vezicala si o fata dorsala fata intestinala! Ist)$ $terin# este partea care in sarcina desparte corpul de colul uterin!7esc'is in a doua
Uterul primeste si fi"eaza %lastocistul in endometrul +ovoimplantatia transformat estrogenoprogestativ & asigura 'ranirea si dezvoltarea oului lipsit de rezerve nutritive in cele luni +->: zile de gestatie!
'.* T$bee $terine +salpinga, trompa, in numar de doua, cate una de fiecare parte a uterului, sunt conducte in forma de trompeta ce se intind intre uter si ovar! Ele conduc ovulul capatat spre uter, adapostesc intalnirea garnetului feminin +ovulul cu cel masculin +spermatizoidul si permite fecundarea in treimea e"terioara a sa +a uneia dintre ele! 4iecare tu%a are lungimea de (:(- centimetri! 7escriptiv prezinta patru parti# interstitiala +in peretele uterin, istmica +28 centimetri, ampulara de 6> centimetri si pavilionara in forma de palnie cu fim%rii de (,5- centimetri! Tu%a prezinta doua orificii # unul uterin, cu desc'idere in cavitatea uterina in dreptul fundului uterin si altul a%dominal, in mi
'. O#aree sunt glande perec'i, cu du%la functie e"cretorie +gametogeno, de producere a celulelor germinate feminineovulul! Ele determina caracterele se"uale principale si secundare ale femeii si au rol deose%it in constructia endocrina a acesteia! Sunt situate in interiorul a%domenului, in cavitatea pelvina, de o parte si de alta a uterului in retrouterin! Congenital, ovarele se dezvolta in regiunea lom%ara si co%oara in %azin! Ele pot sa nu co%oare, determinand o situatie ectopica, sau pot co%ori mai mult a g, culoare al%gal%ui, consistenta elastica! .n general de marimea unei migdale verzi, volumul lor variaza cu varsta +pu%ertate, adolescenta, senescenta si cu starea fiziologica +preovulatie, ovulatie, sarcina! *e suprafata ovarelor e"ista mici vezicule cu dimensiuni ce variaza de la o gamalie de ac la o cireasa! Ele sunt foliculii ovarieni, 7e 3raf! 4iecare ovar contine la nastere apro"imativ 8::!::: de foliculi din care, pe parcursul activitatii ovariene, se vor matura doar 2::8:: foliculi primari ce vor a
/este procesul de contopire a celulei se"uale masculine cu ceea feminina in urma caruia rezulta oul sau zigotul!Are loc in treimea e"terna a trompei de unde migreaza in,mod normal, catre cavitatea uterina! Migratia reprezinta deplasarea zigotului catre cavitatea uterine datorita curentului prdus de cilii vi%ratilii ai mucoasei tu%are si a contractiilor peristaltice ale trompei!A (- zile unde ramane un timp li%er,apoi se fi"eaza! 4enomenul are loc concomitent cu procesul de segmentatie, astfel ca zigotul a
4enomenul de migratie are loc datorita# peristalticii trompei& miscarii cililor epiteliului tu%ar& curentului lic'idian&
secretia de prostaglandina si de 'istamina induce modificari vasomotorii si ale tonusului trompei! igratia zigotului dureaza 5 zile faza . are loc in portiunea ampulara a trompei& faza .. de B/ASTOER are loc in portiunea istmica .n ziua a @a, in faza de %lastocist oul patrunde in cavitatea uterina
/O&OIM+LANTATIA consta in fi"area oului in cavitate de o%icei in zona fundului uterin si are loc in mai multe faze#faza pregatitoare implantatia si placentatia! Ovoimplantatia consta in totalitatea proceselor %iologice care contri%uie la penetrarea si fi"area %lastocistului in endometrul transformat decidualiform su% influenta 'ormonilor steroizi se"uali! Reprezinta totalitatea fenomenelor de la stadiul de Fou li%erG in cavitatea uterina pana la fi"area oului in endometru cu sta%ilirea primelor cone"iuni em%rio materne! .7AT.A Reprezinta simpla cui%arire a oului in endometru! Ea incepe in ziua a @a de la fecundatie si este inc'eiata in
ziua (-(2!nidatia are loc la nivelul S.TUSU/U. .7AT.OA/
Gan,ee )a)are sunt in mod normal organe perec'e prezentand la e"terior areola mamara, in centrul acesteia gasinduse mamelonul! 3reutatea lor variaza in functie de starea lor functionala # la nastere au greutatea de 5 g, la adulte -:: g, iar la femeile ce alapteaza apro"imativ 5:: g! greutatea ca si forma celor doi sani sunt inegale! amelele sunt in numar de doua, e"ceptionale e"istand si mamele supranumerare +polimastie, sau pot lipsi mamelonul +atelie! /a suprafata intalnim mamelonul, situat in centru, incon
AE/A aspect interior si sectiune sarcina, isi maresc volumul, luand denumirea de tu%erculi otogomerH! amelonul este o proeminenta cilindrica sau conica, cu varful rotun
cm! 7e forma varia%ila, turtit, invaginat, om%ilicat sau despicat, prezinta la suprafata sa (5-: pori galactofori prin care se desc'id canalele galactofore in numar de (5 -5! 4iecare canal galactofor aduna secretia unui lo% glandular, inainte de a a
. N(ti$ni -ri#in, anat()ia ba0in$$i (s(s si -arti(r )(i 4iliera pelvigenitala este reprezentata de ansam%lul elementelor materne, stra%atute de fat in timpul nasterii! Este alcatuita din parii osoase +%azinul osos si parti moi +%azin moale! Bazinul osos este format prin unirea celor doua oase co"ale +ilion, isc'ion si pu%is cu sacrul si coccisul! Solidarizarea acestora se face prin doua articulatii sacroiliace, sinfiza pu%iana si ligamente sacrosciatice +sacrospinos si sacrotu%eral!
Ba0in$ (s(s este format din %azinul mare si %azinul mic! Bazinul osos %azinul mare este delimitat de fata
Sustine organele a%dominale si diri
constituind partea cea mai profunda a %azinului moale, numita planseul pelvian! *lanul superficial al %azinului moale, este numit si planseul perineal si este format dintro serie de musc'i mici, acoperiti de teci aponevrotice de tesut grasos si piele! Bazinul moale este continuarea %azinului osos, formand impreuna cu el un canal osteofi%ros in partea superioara si musculoaponevrotic in partea inferioara! Bazinul moale se lasa destins in timpul nasterii permitand trecerea fatului catre orificiul vulvar, care este partea terminala a canalului pelvigenital! Articulatiile %azinului ramolinduse in timpul sarcinii, permit miscari ale oaselor, care duc la marirea diferitelor diametre ale %azinului! *rin diverse pozitii in care este pusa gravida, se o%tin mariri ale diametrelor stramtorii superioare sau a celei inferioare!
M(,iicari in ti)-$ sarcinii .n timpul perioadei de sarcina, o femeie poate o%serva si singura o serie de modificari survenite in organismul ei, care o pot a
simti o portiune ovoidala,care reprezinta partea superioara a uterului! Astfel la# 2 luni se va palpa inaltimea fundului uterin la nivelul simfizei pu%iene+care delimiteaza a%domenul in partea inferioara& 8 luni aceste a luni la nivelul apendicelui "ifoid& luni la - cm su% apendicele "ifoid& sarcinii primele miscari fetalemiscari passive ale fatului +%alonarea dupa saptamana (@(>a miscarile active ale fatului palpa%ile dupa (> saptamani& percepute la 8 luni si
psi'ica& urinare pola0iurie +urineaza de multe ori pe zi& senzatia de gonflare generala& tensiune mamara si marirea sanilor& crestere in grautate (,5- 0ilograme pe luna +(:(0ilograme pe toatadurata sarcinii& aparitia edemelor mai ales la nivelul mem%relor inferioare& modificari la nivelul pielii pigmentare crescuta la nivelulmameloanelor, vulvei, anusului si liniei al%e +care este verticala,in
usoara, refuzul de a sta%ili noi contacte, iar apoi dinnou socia%ilitate! .n general, in aceasta perioada se accentueaza uneletrasaturi de caracter, care pe parcurs se pot estompa sau sterge cu desavarsire! ,r. Mag,aena +asarica!
Se)ne si si)-t()e in sarcina n(r)aa 9Oare sunt insarcinata?9 9Care sunt simptomele unei sarcini?9 9Cum pot sti daca am ramas insarcinata? 9 Simptomele de sarcina sunt diferite de la femeie la femeie si de la sarcina la sarcina, in functie de multe caracteristici, dar cu siguranta unul dintre cele mai intalnite semne care prevestesc venirea pe lume a %e%elusului este intarzierea sau lipsa menstruatiei, moment cand femeia incepe sa fie atenta si la celelalte si)-t()e ,e sarcina! Inteegerea se)ne(r si si)-t()e(r sarcinii este foarte importanta deoarece fiecare si)-t() poate fi corelat si cu o anumita afectiune medicala! /a unele femei o parte din simptomele sarcinii pot fi o%servate c'iar si la doar o saptamana de la conceptie! Cee )ai rec#ente si)-t()e ,e sarcina 1. Intar0ierea sa$ ,is-aritia )enstr$atiei /ipsa sau intarzierea menstruatiei este un simptom de sarcina care pune cel mai repede femeia pe ganduri si deci se intrea%a daca a ramas insarcinat! 7aca ai ramas insarcinata urmatoarea menstruatie nu ar mai tre%ui sa apara, dar retine ca e"ista situatii in care au mai e"istat scurgeri, mai ales in primele 28 luni, scurgeri care pot fi
