Curs structuri urbane, sandu

1. Orasul ca sistem

Intelegerea orasului ca sistem – un concept care se constituie pe parcurs. In urbanistica moderna sunt multi autori care au incercat sa defineasca orasul ca sistem. In anii ’20-’30 Tony Garnier si Corbusier Corbusier deschid aceasta discutie. Corbusier – facea legatura intre corpul uman si componentele orasul orasului. ui. Intele Intelesul sul de sistem sistem se consta constata ta dupa dupa 2! 2! dupa dupa ce Carta Carta de la "the "thena na de#ine de#ine documentul fundamental. In $%&'! apare o lucrare a lui (hnell si (huldmer care pun in discutie un prim model de oras ca sistem urban.

$. Shnell & Shuldmer  –  – economisti – model )in cu#inte* care pre+inta orasul ca fiind alc din , componente mari obiecte! acti#itati! teritoriu si infrastructura. upa $%/0 se trece de la o teorie urbanistica stapanita de idei mestesugare! la o urbanistica stiintifica – obiecti#a.  in primul rand un sistem de acti#itati definit prin interese! in ba+a caruia se concepe un sistem de spatii adec#ate. Conceptul de activitate este activitate este cel ba+a al urbanisticii moderne 2. Regulski – $%10 – distinge in constitutia orasului sfera fi+ica si sfera informatiei. (f. i+ica cuprinde omul ca indi#id biologic! struct fi+ice de amenaare si flu4urile de apro#i+ionare apro#i+ionare cu un numitor comun – spatiul fi+ic. (f. Informatiei cuprinde – omul ca indi#id psiho-social! structuril structurile e de informare informare 5sociolo 5sociologica gica!! economic economica! a! instituti institutiona onala! la! familial familiala6 a6 si flu4uri flu4uri de informare. In ac. 7lan nu mai e nici un numitor comun. 3. Granai – sociolog – sociolog – definitia orasului in sens de societate globala. Conceptul de societate locali+ata – grupare de indi#i+i! o comunitate datorita intereselor comune – este fi4ata intrun anumit loc. 8rasul – nu este in concordanta cu nomadismul. 9obilitatea de a+i nu este nomadismul nomadismul 5o mentalitate a consumului de spatiu fara a produce ce#a in schimb6 ,. Beer Beer – $%'0 $%'0 – este este pusa pusa in e#ide e#identa nta starea starea de inter interrel relati ationa onare re intre intre niste niste comp comp ale ale siste sistemul mului ui care care se define definesc sc ca subsis subsistem teme. e. 7opula 7opulatia tia!! econo economia mia!! 7oliti 7olitica! ca! (ocial (ocialul! ul!  "dministratia  "dministratia si etc. 5spatiul fi+ic6. 2 planuri de constituire a org urban – superior si inferior. (uperior cuprinde acti#itati si interese! inferior – spatii si inter-relatii intre spatii. 4. a#em un sistem de spatii – deschiderea de spatiu este de fapt o relatii intre 2 spatii. :elatie determinata functional 5ne# de trecere6! sau compo+itional – estetic. ;oi urmarim ca cele 2 moti#atii moti#atii sa se suprapun suprapuna. a. "cti#itati "cti#itatile le si interese interesele le economic economice e le introduce introduce intr-un plan superior. &. Cardareli – teoretician – teoretician urbanist ’'0-’/0 – apare influenta structuralista. istinctia intre cele doua planuri – modelul morfologic si cel organi+atoric. efinitia in sensul e4istentei unui sistem sistem teritoria teritoriall 5spatiu6! 5spatiu6! si unei structuri functionale functionale 5model 5model organi+a organi+atoric toric66 sunt lucruri lucruri important importante. e. 9odel 9odel morfolog morfologic ic si model model organi+a organi+atoric toric sau forma orasului orasului si organi+a organi+are re urbana urbana.. ste ste import important ant ca noi noi tre sa lucra lucram m in planu planull morfo morfolo logie gieii spatiu spatiului lui!! al elem elem componente e4primate fi+ic! si pe o alta parte intr-un plan organi+atoric 5plan abstract! #irtual! care nu are pre+enta concreta in spatiu6 decat prin intermediul morfologiei. morfologiei.

Studiul Studiul de partiu partiu –  – partiul este o esentiali+are a unei dispo+itii intr-o organi+are spatiala 5fara ferestre! usi6 doar marcarea in sine a alaturarii spatiilor! spatiilor! a relatiilor dintre ele. istinctia intr intre e doua doua spat spatii ii poat poate e fi pere perete te!! stic sticla la!! etc. etc. 7art 7artiu iu – asoc asocie iere rea a sp. sp. (egr (egreg egar are e sau sau nesegregare nesegregare intre spatii. 7artiul are ne#oie de o schema organizatorica. 1. Bauer, Ruppert, egener – egener – ca model este eronat – categoriile categoriile care se afla pe acelasi ni#el tre sa aiba aceeasi determinare semantica. '. Botez – Botez – Celac – este ca o conclu+ie in sensul obiecti#i+arii obiecti#i+arii solutiei de urbanism – se refera la sistemul socio-spatial 5de mare comple4itate6! care se spriina pe sub-sisteme. (istemul sociosocio-eco econo nomic mic.. (ist-s (ist-soci ocio-s o-spat patial ial le corob corobore orea+a a+a pe toate toate aceste acestea. a. 8bser# 8bser#ati atie e  dimensiu dimensiunea nea unui sistem socio-spa socio-spatial tial este mai legata legata de comple4i comple4itatea tatea structurii structurii sale decat de masura sa fi+ica. 8rasul ca sistem socio-spatial este cel mai comple4 sistem care se poate intalni in teritoriu. Clarkson – Ste!art – Ste!art – incearca sa lamureasca raportul intre acti#itate si teritoriu. :aportul intre o acti#itate definita nominal si o suprafata de teren ocupata de aceasta acti#itate. "#em o referinta la natura acti#itatii si la gradul de ocupare a terenului. "ungem la conceptul de ocupare ca raport intre acti#itate definita nominal si suprafata unui teren. ( teren. Termenii cu care discutam indice de utilizare si utilizare si coeficient de ocupare" 78T si C

olosim termenul de raport intre acti#itate si spatiu luand in consideratie un sistem de acti#itati si un sistem de spatii. (is de act care are loc intr-un ansamblu 5spatii care sunt legate intrun anumit fel6. (unt rare ca+urile in care se merge pe o singura acti#itate. 7ri#ind conte4tul in care se reali+ea+a acest raport intre acti#itate si spatiu! tre sa luam in consid faptul ca acti#itatile sunt un raspuns in mod natural la tot felul de ne#oi pe care indi#idul le simte in cadrul e4istentei sale. ?uam ?uam in cons consid ider erat atie ie 3 mari mari grup grupe e de ne#o ne#oi i eiste eistenti ntiale ale 5ori+ 5ori+ont ontala ala6! 6! eistenta eistenta estetica estetica pai5#erticala6! pai5#erticala6! eistenta psiho'sociala 5diagonala6.  "#em de-a face cu un comportament comportament al sistemului de acti#itati! si un comp al sis de spatii. :eferinta noastra este la spatiu in globalitatea globalitatea lui.

(rezenta spatio'comportamentala spatio'comportamentala

7entru fiecare dintre cele 3 categ de ne#oi! se constituie in e4istenta indi#idului! niste categorii de acti#itati. 8 mare parte din acti#itatea omului este direct sau indirect producti#a! o acti#itate care se defineste ca munca. a este o acti#itate care reali+ea+a ce#a #andabil. 9unca este legata de ideea de #an+are. "cti#itati cu acelasi continut ca produs cu acelasi effort depus pot sa se sit in categorii diferite in sfera muncii sau in afara muncii. 5e4. cel care face mobilier! si le #inde – munceste@ cel care are hobby sa faca mobilier – lucrea+a6. 7rodus #andabil – cantec! idee! tablou! etc. Campul muncii are o e4tindere foarte larga. 5e4. munca este si pentru cel care lucrea+a ca profesor – produsul #andabil este reali+at in #iitor de student>ele#6. 5e4. in occident! in pretul produsului! este inclusa si scolari+area6. (e pune in e#id faptul ca act direct sau indirect producti#a! in unele sit se reali+ea+a ca raspuns unor alte acti#itati. 5e4. un actor! pe scena! munceste@ munca lui pe scena nu ar a#ea rost daca nu ar e4ista spectatori! deci sa intampine munca lui@ daca acti#itatea actorului este munca! cel care este in sala are o acti#itate socio-participati#a 5in afara muncii66. 5e4. cel care se duce sa se recree+e in parc – desf o acti#itate care nu e munca 5posibil contemplati#a6@ pt. ca ac acti# sa aiba loc trebuie sa e4iste indi#i+i care sa pregateasca acti#itatea de contemplatie6. "c acti# contemplati#a si socio-participati#a sunt consemnate a.i. a#em de-a face in ansamblu cu o acti#itate urbana6. "c. "cti#itate se situea+a in raport de reciprocitate cu spatiul urban. Impreuna constituie prezenta spatio'comportamentala. ste #b de o coroborare intre un sis de acti# si un spatiu. Ca obiecti# permanent al meseriei pre+enta spatio-comportamentale. colecti#itatea resp un anumit interes. Interesul nu este neaparat ce#a negati#. Indi#idul de la nastere pana la moarte desfasoara acti#itati ca o consecinta a intereselor pe care le are. 5e4. in dragoste nici un gest nu este lipsit de interes6. 8rasul este in teritoriu locul celui mai comple4 oc al intereselor@ este un oc al intereselor pentru ocuparea spatiului. "cti#itatea este un produs al unui interes.

;e#oile in teritoriu. 7unem in discutie ne#oile fundamentale ale indi#idului>colecti#itatii. 7iramida lui %aslo! ne propune o schema  ne#oi – & categorii 

$. ;e#oi #iziologice - primare5ca fiinta a omului hrana! a se acoperi! a nu suferi de frig6 – /&A din noi – ne#oie categorica@ 2. ;e#oi de sta)ilitate, siguranta si ordine – '0 A din noi – crea+a conditia de e4istenta 5a te simti in siguranta este un lucru de confort6 – stabilitatea unui ser#iciu! fata de un loc – conditie

esentiala pt. e4istenta 5soc. "mericana – mobilitate e4trema ! societatea se educa dupa aceasta mentalitate@ stabilitatea este neimportanta@ Baponia – castigi un grad in plus in functie de cat ai stat mai mult pe postul respecti#@ stabilitate platita6. 3. ;e#oie de dragoste si apartenenta - &0 A. ;e#oia de apartenenta nu se poate discuta. (entimentul de apartenenta fata de spatiu! este esentiala pt. ceea ce se intampla in organi+area spatiului. ;oi putem sa generam acele spatii care sa aiba aceasta calitate de a induce apartenenta. ,. ;e#oia de apreciere  – ,0 A.
e la ne#oi pana la acti#itate e4ista un anumit drum. ;e#oia pt. a aunge acti#itate trebuie sa fie un mo)il uman. ;e#oia este resimtita de indi#id. 7t. ca ac. ;e#oie sa-si gaseasca raspunsul intr-o acti#itate! ea trebuie sa-si gaseasca raspunsul intr-o deci+ie. 5e4. am muncit mult! simt ne#oia de odihna! la un mom dat iau hotararea sa ma duc la culcare6. In ba+a mobilului se #a e4ercita o acti#itate. 9obilul uman determina acti#itatea umana. "cti#itatea determina spatiul corespun+ator.

9obilul uman *adington consemnea+a 3 tipuri de mobiluri  " – mo)iluri adiacente – care se nasc intr-un acelasi loc! care e#oluea+a intr-un acelasi sens! care se complementea+a – acti#itati din sis re+idential  – mo)iluri succesive – care se nasc urmarind un acelasi loc! dar nu in acelasi timp! care se succed! unul din celalalt C – mo)iluri contradictorii  – care se nasc intr-un acelasi loc! dar au sensuri contradictorii. ;u este neaparat o stare negati#a. 7ot fi si ele complementare 5e4. sis de acti#itati cu caracter  recreati#. 7t. a ma odihni! tre sa fac altce#a complet diferit fata de ce am facut inainte6

Comportamentul acestor mobiluri in spatiu efecti#. 9obilurile se grupea+a formand forta urbana. Incadrul terit urban! a#em de-a face cu o multitudine de forte urbane.
+.

 "#em succesiunea mobil – cerinta functionala – functie – acti#itate – spatiu. Cerinta functionala este in fond preci+area mobilului! modului in care mobilul poate sa se desfasoare. 5e4. simtim o ne#oie de a a#ea ce#a! cu timpul aceasta ne#oie de#ine mobil atunci cand gandul nostru staruieste asupra acelei ne#oi@ trebuie sa gaseasca o cale functionala 5e4. bani! drum! telefon dat! intalnire! intrunire6. ;e#oia de#ine cerinta #unctionala.

C de#ine functie atunci cand eu incep sa particip la cursul respecti#. 4ista succesiune de la ne#oie 5intentie6. "tunci cand aung sa am probleme de org spatiului! in aceasta abordare moderna trebuie sa trec prin acesti pasi. Interesul. Tot ceea ce facem repr punerea in practica al unui interes. ata de mobil se constituie un interes psiho-sociologic. In timp ce fata de spatiu se reali+ea+a un interes arh-urb. 4aminarea interesului care cere o solutionare! care e ma4im in mom constituirii mobilului! se diminuea+a spre spatiali+are! in timp ce interesul arh-urb este minim la ni# mobilului si e ma4im la ni#elul spatiali+arii. Constiinta procesului de interferare.

Interes-mobil-acti#itate-spatiu. Cand am def act si sp urban drept categorii urb fundamentale. Cerinta functionala #a impune functia! functia #a genera o anumita organi+are spatiului – care spatiu #a impune o anumita acti#itate.

C este o particularitate a oricarui sistem care este pus intr-o situatie intr-un anumit moment. C apare in interiorul sistemului. 5e4. tre sa re+ol#am problemele legate de un anumit sistem! si acele probleme sa fie niste probleme determinate de alte probleme care sunt in afara sist respecti#. 9obilul se afla in afara sistemului. "#em un cartier! in apropierea lui se produce o inter#entie urbana! aceasta int nu se construieste prin nimic in int cartierului! dar ac inter# se e4prima prin ce#a si in interiorul unui cartier! nu se poate sa aiba influenta6. 9obilul poate fi in interiorul sau in e4t unui sistem. C este intotdeauna in interiorul sistemului.

C poate sa fie de 3 feluri.  $. 8 C care se e4ercita e4clusi# in interiorul sistemului. 8 cerinta c! centripeta, ramane in int sist 2. 8 C centripet'centri#uga sau de achi+itie care e in afara sistemului care aduce in sistem din afara una sau mai multe elemente 3. C centri#uga – care ramane in afara sistemului! nu aduce nimic sistemului. (ist respecti# sufera si merge spre distrugere.

8bser#atie cerinta functionala se defineste in raport cu balansul intre cantitate si calitate. Intre Cant si Cal! este un raport de determinare. ;u putem discuta doar de calitate! fara cantitate. Cantitatea prin acumulare duce la un salt calitati# in sens po+iti# sau negati#. C centrifuga! care +boara in afara #a construi un alt sistem ($ sau (2! care poate sa implice sistemul initial (0.

Centre de oras 5e4. Botosani6 – oras de tip rarefiat specific +onei e4tra-carpatica! +ona centrala este construita foarte interesant. ensitate de ocupare relati# mica. "portul de substanta necesara! obiecte de arh necesare! se reali+ea+a prin ocuparea locurilor libere 5prin cresterea densitatii6. C se e4ercita in int sistemului si cantitati# si calitati#. Calitati# datorita cresterii cantitati#e.

-argu – %ures – centru constituit treptat in lungul unei esplanade 5initial targul6! se complectea+a pe fronturi cu o serie de cladiri pe locuri goale! sau prin inlocuirea unora foarte slabe. ?a un mom dat C nu mai e posibil sa fie satisfacuta in interiorul sistemul. "tunci pe un front se face o al#eola in care apare maga+in uni#ersal! centru comercial! etc. C centripet-centrifuga iese in e4terior si se intoarce cu un aport de substanta 5o e4tindere de sistem6

(itesti – se discuta de demolarea in +ona centrala a 7itestiului. (e pastrea+a casa 9aresal  "ntonescu si #echea biserica din timpul lui (T cel mare. Intre locurile unde erau ac 2 constructii se reali+ea+a acest centru! care ulterior a generat o inter#entie in e4tindere in spatiu urban. 8 refacere a ideii de centru dar in fond e #b de o constructie noua atat in planul cantitatii si in pl calitatii.

C a aparut in interiorul sistemului respecti#. Chiar si la 7itesiti centrul e4istent nu mai putea face fat+a.

Concluzie" Cerinta

TI7

functionala 9odificare

Centripeta

Centripet-

Centrifuga

centrifuga

- Reductie scaderea

F F

distrugerea

F

- mpli#icare" distrugerea

F

F

cresterea 7astrare

F

(caderea poate sa insemne reducerea sist 5suntem in ne#oia de economie6 e4. /orvegia – nu constati #arfuri de arh! constati insa o arh de o calitate si un confort ireprosabil. 7a#aul este perfect. 7ietrele de bordura la fel. Capacele de canal etc. ;imic nu este e4ceptional! e4tra#agant! dar totul este perfect facut.
conomia impune sistemului nu distrugerea si scaderea sistemului respecti#. 8 localitate imprastiata! care inseamna un consum de teritoriu! trebuie sa se preocupe de reducerea teritoriului. :estragerea #etrei satului inseamna o reducere a sist. :eductia poate sa insemne si distrugerea stingerea naturala poate sa se reali+e+e si ca stingere intentionata. :educerea perimetrului unei loc se poate practica prin deci+ia consiliului local. (e decide introducerea apei! ga+ului! canalului numai pe o anumita lungime a unei stra+i – efectul unui spirit de economie. Treptat! alte locuinte care raman in afara! cu timpul! #or disparea. In :omania socialista s-a discutat f. mult reducerea #etrei! sau distrugerea. (-au demolat cate#a sate! acolo unde s-au facut lacuri de acumulare.

Intre sistem si sitemul global e4ista o stare de relationare. (e intampla ce#a in sistemul interior – si ce#a in cel global si #ice-#ersa.

Concluzie $" intelegerea logico-matematica a conceptului de functie. 7rin obisnuinta abordarii functionaliste si in anii 10 si '0! functia a#ea un inteles organicist. (tructuralismul in anii &0 se spriina la inceput pe abordarea bio-fi+iologica. (tructuralismul aduce si matematica in spriinul abordarii stiintifice. 9atematica a intrat in metodologiile abordarilor stiintifice! a intrat in abordarea spatiului. Interesul organicist al functiei se traduce prin este functional tot ceea ce mentine starea sistemului. 8 schimbare a sistemului ducea la incriminarea functiilor. 7entru un sistem in teritoriu poate sa fie functional si cresterea lui si reducerea lui. unctia poate sa se e4ercite si in sens po+iti# si in cel negati#.

0n#unctie – functia po+iti#a is#unctie – functia negati#a

 "paritia sensului matematic al functiei nu inlatura sensul organicist. In urbanism se mentin ambele abordari ale functiei. In conditia in care a#em de-a face cu psiho-sociologia! atunci tre sa ne referim la o intelegere organicista a functiei.

Concluzie +. Interesul de acti#itate si cel de functie. 4ista o diferenta de intelegere 5e4. ciocanul este o unealta! are functia de a e4ercita un soc asupra unui material@ cu ciocanul bat un cui! acti#itati f diferite – e4ercitarea unei functii6. e aici #or re+ulta niste conclu+ii legate de multi' #unctionalitate – o asociere de functii! nu inseamna o ase+are alaturata a unor functii- acti#itati generate in conte4tul aceleiasi functii. 9ulti-functionalitatea se pune in #aloare in momentul cand functiile se intersectea+a 5e4. un hol care leaga mai multe functiuni! un sp. Comun scenic6

Concluzia 2. Intelegerea tri-polara a conceptului de echipament teritoriul.

0chipament – nu este amenaarea tehnico-edilitara. arin demonstrea+a ca organul aparut poarta o noua functie. unctia urbana ca unitate. "cti#itatea urbana cere un spatiu urban adec#at!

potri#it. (p.
Concluzia 4. unctie – functionalitate – functionare . unctionalitatea- o calitate caracteristica unui spatiu! #unctionarea – e4ercitarea acestei calitati. unctionalitatea este la ni#elul posibilitatii! premi+ei! iar functionarea este la ni#elul faptului efecti#.  "supra functionarii! apar factori de determinare gestionarea! conucturi administrati#e cultural – politice. unctionalitatea corecta poate sa insemne o functionare de+astruoasa. 5e4. o cladire adm! gandita corect! se constata ca cei care au ne#oie de un ser#iciu intra in cladire printr-o intrare dosnica6. Gestiunea e f. imp. 5e4. Cand fac un spatiu! si gestiunea este obligata sa lucre+e intr-o functionalitate proasta ! re+ultatul nu #a fi foarte bun6. (peciali+area marii arhitecti au o etapa de formare inainte de a face efecti# un obiecti#.

2. (tudiul urban se poate organi+a in (lanul organizatoric – legat de populatie a#em de-a face cu manifestare a organismului uman cu un sistem de acti#itati 5acti#itati urbane locali+ate – productie materiala! spirituala! manifestari politice! initiati#e! manifestari diferite comportamental6 (lanul #ormal - 5legat de sit6 spatii urbane amenaate si obiectele implicate care de fapt poate sa insemne in politica urbana – principii culturale! teorie urb! concepte etic-morale! principii economice! traditii. "c consemnari de determinari sau de asp caracteristice nu inseamna o lista finita.

 "celeasi 2 planuri sunt legate intre ele cu o legatura determinanta din cea care inseamna raportul dintre determinare si componente. "#em de-a face cu determinari pe linie de interesenecesitati. "poi det de factura biologica! materiala! spirituala! sociala! politica! etc (chema re+ulta ca o

conclu+ie. "cti#itatile

urbane locali+ate

definesc

spatiile!

iar

determinarile

nasc

comportamente pe linia necesitatilor. Horbim despre acti#itati si spatii! despre 2 sisteme! dar ele fiind 2 subsisteme de fapt al unui sistem mai amplu. "nsamblul acti# urbane locali+ate ca viata ur)ana! iar ansamblul spatiilor urbane drept cadru ur)an.

(lanuri de mani#estare ale organismului ur)an  "ceste subsisteme se inter-relationea+a impunand #alori! bunuri! atitudini si imagini. Imaginea urbana este o e4presie de chintesenta a ceea ce inseamna organismul urban. 9odul de #iata urban este de fapt o componenta a culturii urbane. Cele 2 planuri sunt legate de organi+area sociala economica! resurse ! tehnologie! stiinta si arta. "nsamblul acti#itatilor urbane 5la ni# #ietii urbane6 se defineste planul spatio'#unctional. In sistemul sitului! in ansamblul cadrului urban! se defineste planul spatio'perceptiv. (lanul spatio'#unctional – noi nu-l putem percepe in mod direct! il detasam in masura in care ca profesionisti suntem interesati de intelegerea lucrurilor. "cest plan este perceput numai prin int planului spatio-percepti#. Horbim de morfologie urbana! adica despre componente ale sistemului 5orasul6 in fiecare din cele 2 planuri.

7lanul elementelor de #iata urbana in int caruia distingem 2 categ de elemente componente $. 0lementele determinate #unctional  – functia e ce-a de-atreia categ fundamentala pe langa acti#itate si spatiu@ elementele direct-producti#e! indirect-prod! si circulatii care inseamna miscarea in cadrul spatiului urban. (unt elemente! pt. ca pastram e4plicatia de principiu de la teoria sistemului elemente ale sistemului. le sunt de fapt acti#itati. "par  intre ele relatii in sistemul de acti#itati! intre acti#itati. 2. 0lemente determinante #unctional-am)iental

–

elemente temporale

5legate

de

timp>moment6! pra4iologice 5cunoastere>e4perienta6! psiho-sociale@ intre ele se nasc relatii de conte4t. In fiecare din ac subcategorii e4ista relatii! apoi e4ista relatii intre elementele determinante si cele determinate. "cti#itatile sunt definite functional! dar si functionalambiental. In sis de acti#itati! o acti# se poate desfasura in functie de conte4t! timp! cunoasterea de catre comunitate a e4perientei anterioare. In planul #ietii urbane a#em de-a face cu un sistem de componente si in consecinta cu o structura functionala-spatiala! deci cu o structura spatio'#unctionala.

In planul cadrului urban pornim de la acelasi acti#itati $. 0lementele determinate #unctional – pe linia acti#itatilor! pornim de la subcategoria structurii spatio-functionale! deci #olume construite! spatii amenaate! plantate 2. 0lemente determinante #unctional  –compozitional – ele sunt determinate in ba+a unor  principii de natura functionala dar si compo+itionala – efecte de plastica urbana si de comportament. 58rice sistem se e#identia+a printr-un comportament6. Comportament inseamna felul in care isi pastrea+a configuratia in decursul timpului.

3. 0lemente

determinante

compozitional'#ormal

.

le

au

rolul

de

a

influenta

comportamentele si a#em elemente determinate compo+itional-formal care sunt percepti#afecti#e 5proprietati perc-afec6! spatio-temporale 5situatii spat-temp6! estetice 5miloace estetice6. 4ista relatii intre elemente! intre felurile de comportamente 5e4. deteriorarea unei cladiri implica diminuarea efectului de plastica urbana 6! miloacele estetice 5e4. scara! proportia6 in cadrul unui spatiu! poate sa fie influentata de situatia spatio-temporala 5e4. intr-un anumit mom al +ilei! anului! ceata reduce #i+ibilitatea! raman elemente dintr-un prim plan – termeni de comporatie pt. proportie dispar! impresia este alta6. 4ista relatiile de la o subcategorie la alta subcateg in sensul de configuratie . Configuratia re+ulta la ni#elul elementelor determinate functional 5elemente definite fi+ic6. 7entru a pune in e#identa un cadru monumental! ma pot ser#i de efectul de perspecti#a – element de plastica urbana – tre sa folosesc miloace de un anumit fel 5dominanta! efecte de distanta6.

(tructura spatio'con#igurativa

Structura ur)ana  – definitie  totalitatea relatiilor care se constituie in sistem. (tructura urbana este re+ultata din suprapunerea structurii spatio-functionale cu cea spatio-configurati#e. I+olarea acestor 2 substructuri nu este decat o operatie de informare pt. noi. "ceste 2 substructuri nu e4ista i+olate. In realitate se manifesta solidar in cadrul structurii urbane

Conclu+ia $"  "cti#itatile umane! urbane mobili+ea+a spatii adec#ate! adaptate prin folosirea lor  constienta si regulata. Conclu+ia 2 (tructura spatiala spatio configurati#a raspunde unui ansamblu de ne#oi transpus in spatiu prin intermediul structurii functionale ca manifestare indirecta si totodata printr-un ansamblu de perceptii ca manifestare directa. Conclu+ia 3 (e e#identia+a natura subiecti#-obiecti#a a structurii spatio-configurati#e spre deosebire de natura obiecti#a a structurii spatio-functionale

;atura obiecti#-subiecti#a! re+ulta din determinarea structurii spatio-functionale. 3 sfere mari de ne#oi ne#oi de e4istenta ne#oi sociale ne#oi estetico-etice.

 "ceste sfere de ne#oi generea+a ne#oia de ambient. "nsamblul acestor ne#oi generea+a ne#oia de ambient.  "mbianta este intelegerea 5re+ultanta6 in plan obiecti# a structurii spatio-configurati#e. ;u are o componenta subiecti#a

 "mbientul este reflectarea acestei structuri sp-config in mintea indi#idului. "re o comp subiecti#a 5o determinare obiecti#-subiecti#a6 aca ambianta este unica intr-un sp.! ambientul nu se poate referi la spatiul respecti# decat intr-o referinta dubla la un singur indi#id. eci! tre sa luam in calcul o multitudine de ambienturi.

Ordonarea elementelor de viata ur)ana

Structura pri#este un sistem! o anumita structura corespunde unui anumit sistem. Inseamna prin relatiile pe care le cuprinde! o ordonare a elementelor! componentelor sistemului respecti#. (isteme inchise – ordinea este f categorica! rigida. (isteme deschise – foarte deschise – ordinea nu este atat de rigida! dar nu poate sa e4iste un sistem fara o minima ordine a elementelor  sale.
Structura spatio #unctionala – ordinea in cadrul structurii urbane.

8rdonarea elementelor de #iata urbana – aceste elemente sunt situate in spatiu – o situare in principiu! faptul ca am de-a face spre e4. cele &-1-' elemente de #iata urbana aflate e#entual intr-o insiruire sau ansamblu adunat 5un principiu de ase+are a lor6. ;u am in discutie pt. inceput o topologie e4acta. Horbim de ase+area unor componente de sistem – a#em de-a face cu o abordare topologica. Insiruirea inseamna un principiu de esenta! dar pt. a le comenta dpd# topologic! tre sa pun in e#identa masura in care ac elem insiruite sunt insiruite rectiliniu >echidistant>intr-un spatiu clar delimitat>daca intr-o anumita parte a spatiului sau altfel. e la principiu – la po+itia e4acta a elementelor. In momentul in care pun in discutie aceste aspecte! se pune in discutie  te4tura sistemului in teritoriu.

-etura este data de relatiile intre componente. "lcatuire a unui material. $. Te4turi simple. oarte rare! planimetrice – te4turi reali+ate pe un singur ni#el. 2. Te4turi comple4e – se reali+ea+a pe mai multe ni#eluri suprapuse! generand o ocupare a spatiului. Te4turile sunt si mai comple4e! at cand a#em de-a face cu ni#eluir apart unui anumit tip de elemente!combinat cu ni#elui apartinand unui alt>altor tip>tipuri de elemente. 7rin tip de elemente intelegand atat natura elementelor cat si gradul de interes al elementului respecti#.

4$ o te4tura care pri#este subsistemul de elemente de #iata cu caracter formati# 5acti#itati cu caracter educati#-formati#! acti#itati de in#atamant6. 7ot sa pun in discutie o te4tura simpla! care inseamna referirea la dispunerea in cadrul sistemului a unitatilor de educatie prescolara – toate sunt de acelasi ni#el al importantei – deci e o te4tura simpla 42 intregul subsistem al componentelor cu caracter formati# – a#em de-a face cu ni#eluri diferite ale comp de aceeasi natura 5in#. 7rescolar! primar! gimna+ial! liceal! special! uni#ersitar! postuni#ersitar6 – toate aceste ni#eluri inseamna spatii! constructii! amenaari! dar in mom in care discutam planul organi+atoric – re+ulta o te4tura comple4a. 43 nu a#em de-a face numai cu aceste componente 5cu caracter formati#6 – deci tot ce e intr-un oras – comple4itate foarte mare.

-etura - po+itionarea componentelor in raport cu relatiile dintre ele! fapt pt. care te4tura se si anali+ea+a la un anumit moment sub numele de retea. "nali+a de retea.

Reteaua – termen intrat in dom stiintific al urb – legat de structura – e#itat de cei care credeau ca termenul de structura trebuie inlocuit. 8rasul-retea – informatica impune aceasta caracteristica.
8rdonarea in planul struct spatio-functionale 5al ordonarii te4turilor6! al ordonarii in retea – repre+ in retea este o repr a te4turilor ordonate.

5nitatea de #olosinta – unitate de acti#itate – spatiu repre+entat principial in niste planuri – a#em de ase+at niste acti#itati in plan – operatie care se poate face prin impartirea in parti – pt. fiecare parte implicandu-se acea acti#itate. ;u putem fi e4acti cu determinarea cantitati#a.

4. "legem o repre+entare care inseamna pt. ceea ce #om consemna o unitate de functionalitate pri#ind acti#itatea . esfasurarea acti#itatii in anumiti parametri. iecare acti#itate este masurata prin efort! prin sup de spatiu necesar! sau prin produs reali+at fi+ic sau in bani. In general ne referim la spatiu afectat sau la spatiu reali+at. :eferintele sunt schimbate asta+i e4. pt. comert! acti#itate – procesul D#an+are – pot sa ma refer la spatiu pt. #an+are! sau pt. depo+itare. 7ot sa ma refer la cati bani s-au facut in anii respecti#i. 7e noi ne interesea+a raportarea la spatiu. (e reali+ea+a atatea obiecte pe +i pe mp>hectar – referinta se poate face la spatiu integral – acti#itati cu caracter industrial. In alte sit! referinta se face la unitate de spatiu necesar pt. desf acti# resp caracateristice. 4. scoala cu $2 (ali de clasa = laboratoare! cancelarie etc.

pd# al desenului! al te4turii! al retelei de structura – ea poate lua un desen sau altul. "cest desen al retelei nu este intamplator – este #b de po+itia pe care in spatiu o are o relatie sau o alta.  "nali+a morfologica poate fi facuta de e4. pe o fotografie – ea trebuie sa aunga la unele repre+entari con#entionale! astfel incat reteaua ca locali+are a unor relatii! este doar un desen imaginat de noi. 4. intr-o piata se pot materiali+a relatii prin desenul pa#aului. 4. la (ibiu – org. centrului pietei mari – un mare o#al cu niste lampadare – o materiali+are a unei relatii. 5sistemul este o totalitate de relatii6.

 "ungand la desenul de retea – este un desen imaginar. 3 tipuri de sistem ciclic! retimorfic 5ortogonal6! sistemul dendro-morfic 5retea! copac6 – se pun in e#identa sistemele de tip comple4. 7rin ac. 9od de repre+entare se e#identia+a e4istenta ni#elurilor suprapuse ale sistemului. Te4turile comple4e sunt teturi ierarhizate  5planurile difera si dpd# al cantitatii componentelor6. :eteaua si alcatuirea de sistem este mai potri#ita.

unctionalismul organi+a sistemul structura urbana intr-un sistem de organi+are foarte bine ierarhi+at.

4. incomplet

aca nu am conditia pt. a obtine un spatiu! nu pot face un centru comercial! daca nu pot da acces! nu pot face centru comercial. :eferitor la " si  e4ista influente concurente determinate ca radiatii in terit inconurator prin intermediul unor i+ocurbe cu aceeasi #aloare criteriala. 7utem a#ea niste curbe definite – ra+e teoretice de influenta. "ceste curbe pot sa nu fie concentrice! atunci cand determinarea nu este pur teoretica! ci este la fata locului. istanta de parcurs nu este pe ra+a! ci radiala! luan in consideratie drumul parcurs de indi#id de la locuinta la centrul respecti# 5in f de traseul parcurs! de milocul de transport6. (e obtin niste izo'cur)e cu infle4iuni de traseu. 4ista niste puncte in care se intersectea+a curbele cu aceeasi #aloare criteriala. "ceste puncte unite intre ele generea+a o cumpana de interese.

In principiu! daca luam in consid timpul de parcurs! populatia #a merge spre un centru sau spre celalalt daca ambele centre ofera aceleasi ser#icii.  "plicand ac principiu si pct C! se determina un sistem de cumpene de interese! in felul acesta definindu-se si +ona de influente a punctului C. aca nu erau cercurile apro4 la fel! +onele de influenta re+ultau diferit. In#estitia se poate sti daca este profitabila. "cest instrument al influentelor concurente! intra in determinarea proiectului de afacere si a proiectului de amenaare spatiala corespun+atoare. (tudii de impact 5promotionale6 – nu fac parte din categoria studiilor a documentatiilor de urbanism – sunt studii pregatitoare. 4.cora in militari – au la ba+a studii pregatitoare . Gotlund – re+ulta o determinare 5reluare a ceea ce a fost gandit in plan6 7e ba+a unui astfel de studiu! se rele#a nu numai situatia e4istenta in cadrul unui teritoriu ci si o posibila situatie in perspecti#a 5o de+#oltare6 – centre de echilibru. ata de o +ona in care sunt  " si  – poate sa apara centrul C. (e pune problema unor centre de echili)ru . e4. 5piata laho#ari  – gemeni6. 4. centrul orasului se de+#olta cu noi nuclee! daca unde#a la o distanta pe un traseu e4ista un nucleu! prin de+#oltarea unor centre de cartier – putem aunge la situatia in care +ona centrala a bucurestiului sa se de+#olte pana in de e4. titan. 7utem sa #orbim de amplasamente potri#ite pentru nuclee de de+#oltare strategice. ;u putem #orbi de )+one centrale*. 4ista o +ona centrala unica! determinata de centrul orasului si este definit in functie de niste repere de functionalitate unice. Cotlund – centralitatea 8 concentrare de componente generea+a un centru mai mic sau mai mare. 8rice centru generea+a o influenta in teitoriu. "c influenta in teritoriu se definiste in functie de o limita de influenta Centralitate  – ne referim la modul in care se reali+ea+a in teritoriu aceasta regula. ;e putem referi la niste reguli in raport cu un singur centru sau un comple4 de legi>reguli care se refera la un sis de centre in cadrul teritoriului 5=ierarhi+area lor6. Gotlund asadar! #rea sa puna in e#identa modalitatea prin care in ce masura un centru are si #aloare de ser#iciu! in afara cartierului respecti#. 5e4. in ce masura centrul cartierului titan influentea+a +onele adiacente si afectea+a +ona centrala. "tunci cand suficient de multi indi#i+i #or fi interesati sa mearga in centru la titan pt. a beneficia de niste ser#icii6. Gotlund stabileste ca ac formula – produsul dintre suma populatiei ocupata in ser#icii F$00>totalul populatiei centrului respecti# depaseste #aloarea 3!, 5nu mai sta in picioare datorita cresterii populatiei tertiare si cuaternare6. (er#iciile dpd# cantitati# depasesc ne#oile locale 5e4. ;J – oras dominat de ser#icii6 – ser#iciile respecti#e nu sunt numai pt. ne yorK! ci pt. o populatie mult mai ampla.  "ici apare abordarea in retele. e+#oltarea in retea in terit generea+a niste centre urbane a caror rost si functie depaseste +ona respecti#a. Chriss Taller – propune o alta formula. Coeficientul de determinare D 7op ocup in acti#itati comerciale – 7op totala a orasuluiF 5pop comerciala a regiunii>pop tala a regiunii resp6.

In principiu – tre sa retinem ca centralitatea se defineste prin intinderea +onei de influenta 5determinare cantitati#a6 si pe o alta parte prin comple4itatea ofertei 5determinare calitati#a6.

6. Componente in cadrul teritoriului

7entru a #orbi de un organism multi-functional! trebuie sa pun in e#identa acest lucru prin ce este asemanator intre o suma de acti#itati care sunt in teritoriu si care ar putea sa se do#edeasca ca fac un corp comun. 7oate sa aiba o componenta spatiala. "cest lucru schimba complet mentalitatea in organi+area teritoriului fata de acela al +onificarii prin segregare. "spectele diferite care sa pre+inte mult mai mult interes pt. functionalitate. e aici – necesitatea teoriei . Criterii de clasi#icare – dimensiunea in comple4ul careia constat asemanarea sau deosebirea! este de fapt un criteriu de anali+a. ;u pot sa reali+e+ o anali+a 5studiu6 fara a apela la acest instrument. CC – sunt definite in raport cu scopul studiului – pt. o clasificare e f. imp insasi definirea criteriilor. "ceste criterii #or fi niste repere de referinta. le tre sa aiba o suficienta mara in e#aluarea lor! deci pt. a ne pune la dispo+itie mai multe grade de intensitate pt. fiecare criteriu. 7ot fi criterii legate de abordarea probleme in continuare – cu o caracteristica clar metodologica. 7ot fi alte criterii care sa se refere la natura sursei. 7ot fi criterii care sa se ref la risc. "ltele care sa se refere la certitudine. semanarea generea+a starea de similitudine sau pro4imitate intre componentele sistemului respecti#. inalitatea poate fi a.

structurala. a este structurala cand se refera la felul si numarul proprietatilor. "tunci cand se refera la intensitatea proprietatilor comune. "mbele posibilitati 5iposta+e6 ale acestei similaritati structurale sunt posibil de e#aluat in spatiul metric sau in spatiul topologic ! deci acea e#aluare in cadrul teritoriului! atunci cand in ac teritoriu locurile sunt cuprinse intr-un spatiu determinat de niste repere.

b. unctionala. (imilitudinea functionala este generata dupa co#arianta componentelor  respecti#e. upa cum aceste comp oaca influentate unele de celalalte. In e#aluarea similaritatii inter#ine gradul de similaritate definitul prin numarul de dimensiuni considerate ca fiind aceleasi si in al doilea rand prin e#aluarea distantei in spatiul metric. In cadrul unui sistem putem distinge 3 componente care sunt caracteri+ate prin 3 dimensiuni aceleasi. 7utem sa gasim alte 3-,-& componente care se caract doar prin 2 dimensiuni comune. (punem ca primele 3 sunt dpd# al similaritatii de grad superior fata de celelalte. le sunt similare in raport cu un nr. mai mare de criterii. In aceste conditii ne folosim pt. a e#identia starea de similaritate 5e4. sistemul de acti#itati – pt. a aunge la conclu+ia cum le grupamL 6 endrograma – intr-un sistem cu mai multe elemente! se e#identia+a ca elementul 2 si 3 sunt similare in raport cu un anumit criteriu – se ilustrea+a starea de similaritate in interiorul sistemului respecti#. 4ista totusi o caracteristica comuna care este aceeasi la toate

componentele! iar acea caracteristica face ca elementele sa stea unite intr-un sistem. endrograma e#identia+a in cadrul sistemului relatiile de la particularitate la generalitate – se poate pune intr-o matrice in care se e#identia+a numarul si tipul de relatii care se descopera intre unele sau altele din elementele sis respecti#.

7.

7rofesionistul tre sa se ocupe de intreaga suprafata a teritoriului ! fara sa lase nici un spatiu re+idual. Spatiul intersitial este un spatiu necesar. In ca+ul in care daca! pt. constructia urbana! el este doar un spatiu de re+er#a.  "bordarea este e#identiat printr-un studiul al centrelor de interes si al acestor arii de in#luenta In conte4tul retelei se defineste limita pana la care un centru isi poarta influenta. "ria de influenta a unui sistem – aria in int caruia se desfasoara legile impuse de centrul sistemului respecti#.

Centru de interes – centru in care se grupea+a mai multe interese@ in functie de acestea se defineste si importanta centrului de interes. In matematica – centrul de interes D nod in retea. in aplicarea teoriei re+ulta , conclu+ii – principii generale pentru organi+area spatiala intr-un teritoriu

Concluzia 1 9arimea fortelor! campul de influenta si ra+a de actiune ale nodului sunt proportionale.e4. cu cat un oras e mai important – cu atat are o influenta pe o intindere mai mare.

Concluzia $ Impulsul schimbarii se transmite ierarhic de sus in os in raportul de dependenta ca importanta. Inter#in aici si alte raporturi. 4. 5’%$-’%2-’%3 – %1-%' – s-a produs un fenomen f. caracteristic – in acti#itatea urbana 5cu caracter comercial! economic! cultural6 se parea ca Timisoara nu mai este un oras in :omania! pt. ca referintele ei se legau de Hiena. Timisoara este in sfera de influenta a Hienei.
Concluzia + e+#oltarea in teritoriu este functie de distanta fata de nod. Intelegerea relati#a a spatiului – distanta de nod este alta in functie de modul de transport. 7rincipiul accesibilitatii locului. :omania are o retea f. imp de cale ferata. ?ipsa unei cai ferate intre Transil#ania si 9oldo#a aduce un preudiciu de+#oltarii economice in 9oldo#a. 9oldo#a este cum#a in urma de+#oltarii celorlalte +one de tara.

Concluzia 2 coroborarea $!2!3. 7otentialul de de+# a unei +one in lungul unei a4e este in functie de intensitatea interactiunilor dintre cele doua puncte. 4. 2 centre – noduri – e4ista o atractie intre ele! ele sunt egale atata timp atractia este reciproca. e+# terit inconurator #a fi echilibrata! asemanatoare. In ca+ul in care intre cele 2 noduri nu e4ista o stare de omogenitate! influenta #a fi de partea centrului mai important fata de cel mai mic. e+#oltarea in terit #a fi mai imp in urul centrului mai imp si mai mica in urul centrului mic. "tata timp cat intre cele 2 centre nu e4ista o relatie! cele 2 centre #or manifesta influente in +one concentrice. In momentul in care! intre cele 2 centre apar interese comune! acest lucru #a duce la de+#oltare in terit in lungul a4ei pe care se e4ercita interesele resp. 7t. ac principii! e4ista o e4perienta concreta in constructia urbana. Incepand cu e4p ?ondrei! prim oras! in constructia urban europeana in urul caruia au aparut orase noi. ?a londra e4ista e4perienta orasului gradina ! a.i. orasele noi care apar ca mod de decompresiune a marii metropole! preiau aceasta e4perienta. 4p de acolo nu putem spune ca se desfasoara pe ba+a acestor principii. "ceste principii sunt demonstrate acolo."pare raportul de subordonare intre orasul mare si cel mic! ca o influenta asupra orasului mic. Chiar daca si din partea orasului mic apare o influenta 5poate sa furni+e+e forta de munca se+oniera pentru marele oras6. ?a ?ondra! impedimentul de a se crea niste e4tinderi haotice a orasului in +ona! si in urma ac sit ! pt. stapanirea acestei situatii 5#e+i ucuresti6. "pare conceptul de Green Belt sau 8ello! Belt – re+er#area unui spatiu intre orasul mare si celelalte oras! in care constructia sa fie subordonata unor aspecte foarte stricte! neacceptand decat cladiri necesare pentru functionarea +onei – cladiri recreati#e! sporti#e! sau pt. functionarea agriculturii. eci apare interdictia unor  constructii normale 5re+identiale! industriale! de depo+ite6.

ecizia (e ia pe ba+a anali+ei datelor. rumul de la date la deci+ie inseamna a parcurge & etape $. dunarea datelor  – in stare bruta 2. (regatirea datelor – faptele brute de#in fapte stiintifice! comentate! categorisite 3. (relucrarea con#orm o)iectivelor   – desi e4ista un model de procedura! in fiecare ca+! prelucrarea de+#olta mai mult sau mai putin un instrument sau altul de lucru! in functie de obiecti#ul pe care-l a#em. 4ista posibilitatea sa acordam mai multa atentia anumitor date! asa cum au re+ultat de prelucrarea lor stiintifica si e4ista alta situatie in care sa acordam atentie altui grup de date. 4. am un teritoriu! si ma interesea+a +ona centrului istoric respectiv ! dar si pro)lema persoanelor de#avorizate.  "ceasta nu inseamna o abordare e4clusi#-partiala. Tre sa a#em in #edere o incadrare globala a problemei dar din care e4trag numai o selectie de date de folosit. ,. (regatirea rezultatelor – a pune re+ultatele intr-o situatie a.i. sa fie intelese 4. Comunicarea rezultatului

(relucrari generale $. escrierea si anali+a situatiei e4istente 2. Generarea unor solutii posibile 3. "nali+a de impact si consecinte ,. #aluare comparati#a a solutiilor. 3 si , inseamna o anali+a in #ariante

Studiul de impact – studiu al consecintelor. "paritia unui factor perturbator intr-un sistem – o modificare mica care nu schimba caracterul sistemului. Introduc in sistem ! un element 5o acti#itate! cladire6! se pune problema ce consecinte #a a#ea acel element asupra teritoriului. In cadrul 7<urilor si 7
(relucrari speci#ice de domeniu In urbanism se obisnuieste o grupare a datelor pe 3 categorii $. (patiu 2. Timp 3. (ectoare 5domenii- grupe de acti#itati6 –

 "bordarea datelor este cum#a 3d! datele se anali+ea+a in raport cu spatiul! timpul! sectorul.  "nali+a este de factura trans#ersala 5e o anali+a de structura6 si longitudinala 5fiind o anali+a de dinamica! de e#olutie in timp6.

 "nali+a datelor este cel mai simplu de reali+at prin utili+area %-R3C03 ie ca aceasta anali+a se reali+ea+a pe directia spatiu-sectoare! fie pe dir timp-sectoare! fie pe dir  spatiu-timp! 5directie- legatura ! relatie6! consecinta acestei relatii apare in caseta matricei fie sub forma de speci#icare a naturii, fie sub f de sp a cantitatii, fie ambele caract.

7robleme concrete in care inter#ine deci+ia $. Monificarea 2. "mplasarea 3. Constituirea retelelor de echipamente ,. istributia in teritoriu &. efinirea flu4urilor  1. "locarea echipamentelor  '. ifu+ia

4. la aparitia ialog – studiul de amplasare a elementelor de retea.

7roblema cea mai importanta! o aplicare teoretica pri#ind distributia in teritoriu este zoni#icarea 7rincipiul +onificarii a aparut din antichitate! in fond e4ista un teritoriu in care se amplasau elemente de for! apoi alte +one unde se amplasau locuinte! locuintele nobilimii intr-o +ona! locuintele celeilalte clase sociale in alt teritoriu. 7rincipiul +onificarii ?eonardo da Hinci! Hitru#iu.  "pare foarte clar in Cartha de la "tena! unde impartirea teritoriului in 3 +one  locuinte! munca! recreatie! legate intre ele prin circulatii! era modelul esential al oricarei organi+ari in teritoriu. aca principiul +onificarii a fost un principiu #alabil! progresi#! pt. clarificarea! asanarea orasului haotic! el a de#enit dupa 2! punctul de spriin si nastere a uniformitatii. Congrese ulterioare 5CI"9-uri6 incep sa puna in discutie acest principiu! si treptat treptat a#em un nou concept al +onificarii

-

aca +onficarea in conceptia #eche milita pentru segregare functionala! actualmente princ M mi+ea+a pe cooperare functionala! 5nu negliea+a acele acti#itati care se incomodea+a si care nu pot sa stea impreuna6. Tot ceea ce poate sa ser#easca unei acti#itati datorita spriinului altei acti#itati 5act. ;eutre unele fata de altele! nu sunt negliate! pt. ca pot sa faca di#erentieri6

9. CRC-0R :; (R-3C5<R3--0

Caracterul este o caracteristica de globalitate! fie ca ne referim la un amestec de trasaturi! fie ca ma refer doar la o trasatura dominanta. 4. 2 +one pot sa aiba un caracter asemanator! chiar daca sunt foarte diferite. (articularitatea se defineste in interiorul caracterului +onei respecti#e. (e def prin niste trasaturi care aung la detaliu spre deoseb de caracter – trasaturi generale

7utem sa #b de un caracter ca are un anumit caracter. In ac. Categorie se pot inscrie mai multi indi#i+i! dar daca #orbesti despre cum se manifesta caracterul respecti#! aungi la particularitati care diferentia+a.

7rocedura in studiul caracterului apoi a particularitatii unei +one se foloseste analiza multi' criteriala. aca ne ref la teritoriu! in fond termenul de teritoriu in matem inseamna plaa de discutie! de abordare! de #alabilitate a unei formule.

%C – poate fi aplicata de noi si in ca+uri in care nu ne referim la un teritoriu 5gasirea caracterului unui teritoriu! a#and o situatie e4istena6! ci si atunci cand a#em de-a face cu sistemati+area unui sistme de notiuni.

 "9C este o clasificare prin considerarea simultana a unor caracteristici 5descriptori6. 7t. a garanta reusita unei "9C! acuratetea studiului este ba+ata inca de la inceput pe alegerea descriptorilor . ste #b de puterea de discriminarea a descriptorului! sa pot ordona! sa clasific. Intr-o anali+a multifunctionala nu putem folosi totalitatea descriptorilor.

 "#em de-a face cu un studiu comparati#! o anali+a a unei multimi de componente in raport cu o multime de criterii 5descriptori6 – 3 posibilitati $. 8 multime de componente si o multime de descriptori identici – in care luam in consideratie schimbarea relatiilor! schimbarea de timp 5in timpi diferiti6. e e4. iluminarea fatadelor unui spatiu! in raport cu niste criterii care iluminea+a in mod diferit in timpi diferiti ai +ilei 2. 8 multime de componente identice si o multime de descriptori care se modifica – anali+a aceluiasi sistem in #ederi diferite. (untem mai multi care anali+am acelasi lucru! fiecare din noi alegandu-ne descriptorii a.i. anali+ele se deosebesc intre ele 3. 8 multime de componente care se schimba deci multimi de comp si o multime de descriptori care se pastrea+a.  situatia unei anali+e ! in care sisteme diferite sunt anali+ate din ac pd#. 4. spatiul inchis-piete urbane inchise – alegem o serie de piete urbane inchise si le anali+am pe ba+a aceluiasi set de descriptori

 "9C – in esenta se desfasoara urmarind aceleasi ' etape. $.
pentru ca el sa fie un centru comercial! el trebuie sa se e#identie+e intre un min si ma4 de densitate a ocuparii in teritoriu! a.i. eu aleg locurile care pre+inta #al minima si #al ma4ima sau numai una din ele. ac o i+o-curba in care criteriul repecti# poate fi luat in considerare. (uprapunerea acestor limite 1. 0valuare valorica pe o scara de interval. In sensul ca de fapt! am obtinut un #al! deci teritoriul este de fapt impartit in mici portiuni care re+ulta din suprapunerea unor contururi. iecare din ac. 7ortiune de teren insumea+a un numar de puncte care re+ulta din caract fiecarui criteriu. '. e#inirea zonei – deci a obiecti#ului care ne interesea+a – aici stabilim caracteristica dpd# al cumulului de #aloare! a calitatii obiecti#ului respecti#! a.i. aung la conclu+ia ca am criteriul respecti# peste tot unde suma punctelor depaseste o anumita limita. 9ai trebuie doar sa de e4. pose+>hasure+ toate portiunile din teritoriu care indeplinesc aceste conditii – se obtine +ona de interes.

aca e4ista impedimente de factura configurati#-spatiala! de gen fale+a! sosea! tre sa ma raporte+ neaparat la ele. "spectul referitor la tendintele de de+#oltare naturale ale sistemului! o e4crescenta trebuie sa puna un semn de intrebare 5a unui criteriu6. 8 e4crescenta – tendinta de de+#oltare naturala. Tre sa ne punem problema daca e4ista un loc interesant! care ar putea sa pre+inte interes #iitor.


=. Centrul

In sistemul urban il impune e4istenta unui centru! a mai multor centre sau +one centrale. Centralitatea este fenomenul care se refera printr-un comple4 de acti#itati specifice terenului. Indiferent daca ne referim la un oras! deci am in #edere centrul orasului! sau un teritoriu ! o regiune ni care udec e4istenta in cadrul regiunii respecti#e a unei>unor localitati care indeplinesc niste functii cu caracter central. Termenul de centralitate se foloseste si pt. a caracteri+a po+itia unei acti#itati sau unui element al sistemului. 5se spune ac. Componenta beneficia+a de centralitate – asta inseamna fieca el este situat in centrul geometric al terit! fie ca el implica niste acti#itati 5un rol6 de centru.

7o+itia geometrica este foarte rar intalnita. 4tinderea 5constituirea6 +onei centrale! pornind de la e4istenta unui centru prin prinderea intro alcatuire omogena a altor centre. ie ca acele centre apar pe parcurs sau e4ista dea. 7utem lua in consid un centru a.i. sa e4iste tendinta a interesului de la centrul principal spre centrul secundar.  "c. 9iscare a interesului generea+a un culoar al interesului. 7e acest culoar pot sa mai apare centre mai mici. Intentia centrului important de a-si e4tinde influenta catre centrul secundar! se

completea+a si se definiti#ea+a in sensul unei +one central pe culoarul respecti#. "pare astfel procesul de e4tindere al +onei centrale. 7reluand un centru ! care e4ista independent in +ona central – e4tindere.

4tinderea se poate face fie prin $. efinirea unor centre initial independente! centre de echilibru 5de spriin6! in adiacenta +onelor centrale! 2.

fie la distanta de +ona centrala! dar in felul acesta antamand L o de+#oltare in consecinta a cadrului in lungul unui culoar de legatura.

#olutia centralitatii in cadrul unui organism urban! se spriina pe o conditie foarte clar definita a situatiei e4istente implicand in principiu fie trama stradala! fie situatia geo-topografica a locului respecti#. In ca+ul unor localitati mai mici! cresterea interesului centrului se reali+ea+a in lungul unor  artere de circulatie @ e4ista si posibilitatea ca aceasta e4tindere de +ona centrala sa reali+e+e legat de circulatii pietonale. (unt sit in care centralitatea se e4tinde in principiu pe trama circulatiilor  pietonale. Trama circ carosabile nu inseamna ca e lipsita de caracter de centralitate. Caract centralitatii se despart! nu se mai suprapun unui acelasi conte4t spatial. ensitatea de circulatii! si amploarea spatiului necesar se e4prima in principiu la ni# tramei carosabile! in timp ce alte acti#itati umane stabile! sp. Com! se de+# in raport cu pietonale. "stfel – +ona centrala cu un amestec de spatii cu caracteristici de imagine f. dif. ;u tre sa e4cludem posib ca +ona centrala sa se manifeste - ca imaginea pietonului numai in ca+ul unor spatii destinate pietonului. (ituatia in care configuratia geo-topografica a structurii.  #orba de o localitate care se desf  in lungul unei ape! deci grosul de centralitate s-a constituit prin acumulari de centralitate in dreptul unor #ai. "u aparut apoi o serie de tra#ersari ! accese – patrunderea in adancimea masei construite. Ce fel de centralitate este aceea in care apar centre la limita localitatii fara un continuumL aca +onele resp au un anumit caracter – este logic ca in ele sa apara elemente de centralitate. Centralitatea se e#identia+a prin densitate de ocupare a teritoriului! fie ca aceasta se e4prima la suprafete ocupate de o anumita acti#itate! fie ca se refera la un anumit nr. de indi#i+i! fie ca se refera la concentrari de auto#ehicule. 8cuparea teritoriului in urbanism este e4primabila prin densitatea de ocupare in cadrul teritoriului.

Ocuparea cu vizitatori - densitate diurna. Centralitatea se caract prin densitatea diurna masi#e. ;r. 7ersoanelor afalte in +ona! in raport cu ce se intampla noaptea. 4ista parti in +ona centrala in care In timpul noptii poate sa fie o densitatea generata de oameni care folosesc di#erse echipamente din +ona. aca aceasta populatie se concentrea+a in anumite +one in timpul noptii! imaginea diurna nu poate fi degenerata. 7t. o +ona centrala putem sa luam in consideratie o ocupare concomitenta masini si oameni sau separat. Centralitatea pune in discutie si un alt aspect! care se leaga de e#olutia organismului urban.

Centralitatea in miscare, in crestere in cadrul teritoriului. 4. centralitatea la arad – unde e4ista o centralitate definita istoric! lineara in ansamblul terit 5nu este oras targ6. "cti#itatea comerciala intensa se concentra in e4terior. 7re+enta centrului! situarea tuturor dotarilor cu functie centrala in lungul acestui spatiu. 8 imagine luata din studiile lui o4iadis – cumenopolis – de+oltarea pe niste culoare a unui continuum urbani+at. Inainte ca in uropa sa apara imaginea lui 9onet pri#ind o uropa unita! apare ideea lui o4iadis – configuratii impre#i+ibile! sa se conture+e posibilitatea a urbani+arii globale uropene. In aceste conditii ! ideea ce centru ramane. Ideea de centralitate trebuie abordata in mod sistemic.


Ideea de limita este legata de sistem! structura urbanaL Conceptul de sistem implica ine#itabil ideea de limitate. Intinderea sistemului – el are o limita. "ceste limite pot sa fie transante! f. puternice! dar putem a#ea alte limite foarte usoare in cadrul spatiului! ca de fapt si sistemele sunt categorice!
<3%3- 0S-0 O 0C3>30

-

7reluarea unei limite naturale

-

Instituirea prin optiune a unei limite con#entionale

7H al continuturilor si al scopurilor! sunt , grupe! categorii de limite. 1.
b. cap locuitor@ pot sa aprecie+ ca este o utili+are neeconomica d.
Trebuie retinut faptul ca limita marchea+a in cadrul unei teritoriu trecerea efecti#a sau #irtuala de la o calitate la alta. "tat in sensul ni# de calitate cat si in sensul naturii calitatii locuire colecti#a – locuire indi#iduala. ;atura calitatii adica tip de ocupare! de acti#itati! de proprietare! caracter fi+iografic si arhurbanistic. ?imita este un criteriu de performanta in teritoriu. In deosebi cea normati#a pt. sistemul respecti# ?imita este un element al unei conceptii globale asupra teritoriului. aptul ac. :e+ulta din modul in care se definesc limitele.

9odul de stabilire al limitelor. 8 limita nu ins o deci+ie care este o optiune luata intamplator. efinirea unei limite decurge din definirea unui alt tip de limite in prealabil. Totul incepe de la limitele de de+#oltare. Incepe de la limitele cu caracterul global.

?imitele de e4istenta ale societatii in plan economic! in plan social – aungem la conditia umana! care este o limta in fond. Conditia umana repre+inta raportul dintre posibilitate si necesitate al speciei umane implicand limitele speciei resp.

e la limitele de de+# se preci+ea+a obiecti#ele care urmea+a a fi reali+ate. 7e ba+a acestuia se definesc limitele normative glo)ale. "ceste = lim de de+# – definesc dimensionarea globala in cadrul terit. 5e4. pt. reali+ unui cartier – iau in consid o limita globala – suprafata de terne>cap de locuitor – definesc o suprafata necesara pentru cartier. "ung la limitele operationale  – stabilesc configuratie globala in cadrul terit! in rap cu conditiile nat ale ter! cu alte comp care e4ita in teren – obtin delimitarea tematica.


?imita se defineste in sensul unei realitati e4istente! sau a unei necesitati e#identiate! sau a unei pre#ederi! ca o caracteristica ca un factor comun! sau ca inter-relationare polari+atoare.

?egat de centralitate – intr-un fel e #orba de a pune problema limitelor pe deoparte in conte4tul centralitatii! si pe de alta parte in conte4tul tendintelor 

 "spectul care defineste limita ca instrument metodic 5de lucru6! nu ca realitate ! ci ca instrument de lucru in definrea unei structuri teritoriale. Implica o metodologie comple4a! care se spriina pe teorii matematice. 4.  a#em 2 elemente care alcatuiesc un sistem. In mom in care intre ele e4ista o relatie 5a poarta o influenta asupra lui b6. in matematica e4ista notiunea de gra#.

Gra#  – multime de elemente componente insotita de o multime de arce. "rcul – relatia intre doua elemente . "rc – in repre+ grafica are o forma curba 5repre+entare impersonala6.

Grafuri – utili+are in anali+a si sinte+a ! deci in studiu. Gra#ul ar)ore – care nu au nici un circuit. "tunci cand se folosesc in anali+a – se numesc arbore de sinte+a- duc la conducerea unui rationament 5pornesc de la un obiecti#! si imi pun problema cum se poate atinge obiecti#e si gasesc 3 modalitati – apoi 3 submodalitati – deci detaliere. Cand udec problema in raport cu conditionarea data! apare limita ca restrictie. :estrictia de contingenta –o interpretare de limita. 4. am o tema de moderni+at – o +ona. (e poate reali+a prin reno#are sau reconstructie! pt. fiecare din obiecti#e e4ista un al doilea ni#el de anali+a – sub-obiecti#e – pana la urma aungem la miloace de re+ol#are a obiecti#ului. :eno#are partiala sau totala@ reconstructia prin demolare sau reamenaare. 7alierul sarcinilor  – ba+a materiala. In conte4tul anali+ei reluam e#aluarea tuturor ac. 7osib. :eno#area in planul obiecti#elor are sanse de %/ A! in trimp ce reconstructia are numai 2A

Introducerea restrictiilor in sensul de a inlatura #ariantele incomode! ineconomice! in fa#oarea #ariantei cea mai con#enabila.  "rborele de pertinenta ne auta impotri#a re+ol#arii intuiti#e. ste folosit pentru a aunge la obiecti#. In urb arborele de pertinenta este folosit in ambele sensuri.

3/-0GRR0 5RB/ Integrarea in cadrul teritoriului – o coroborare functionala intre unul sau mai multe subsisteme! care ar putea intr-o alta sit sa e4iste in constitutia distincta a unor sisteme. Centralitatea prin caract proprii ! este dispusa sa fa#ori+e+ aceasta integrare! incepand cu multifunctionalitatea. Centralitatea implica multifct. 7oate sa e4iste un centru in care sa am dispuse in urul unui spatiu o serie de spatii construite cu o anume dest. ?a ni#elul funct! nu este #orba de multif ! pt. ca fiecare functie isi gaseste un spatiu autonom. "de# multif! apare cand funct incep sa functione+e impreuna. 5e4. grupe+ pe o strada toate maga+inele care se ocupa cu un anumit tip de comert! in cons au acelasi tip de apro#i+ionare – multif incepe sa creasca6. 7t. a #b de integrare tre sa fie posibila a pune in e#identa 3 tipuri de functii – acti#itati $. O #unctie integratoare. "re rolul de a le lega pe celelalte. 5e4. transp de apro#i+ de acelasi fel6 $. unctii integrate 3. unctii auiliare – in cadrul ans! dar care nu dau caracter ansamblului. Cand gandesc un ansamblu integrat! tre sa pornim de la functia integratoare. 8 anali+a de program! care tinde spre o stare de multif! si de integrare trebuie facuta cu mare atentie.

Integrarea coroborea+a limita cu centralitatea. In ca+ul de integrare! nu mai a#em de-a face cu o alc de sistem in care limitele sunt f. riguroase – se citeste o suprapunere de limita. ?imitele isi pierd relatia cu sistemul care le produce. e#in limite de diferentiere de +ona! de caracter al +onei.

rumul critic – constructia propriu-+isa! acti#itatea de santier. ste o problema a oricarei gestiuni. Gestiunea de proiect si management de proiect. 4. calculul necesarului de beton. ac proiectul! nu pot sa primesc a#i+ul daca nu am facut si a#i+at calculul de beton! si nu am reali+at contractul cu o betoniera. rumul critic este un graf care pleaca de la componente catre obiecti#ul final.