Curtea Curtea Intern Internaațională ională de Justi Justiție 1. Scurt istoric. Curtea Internaţională de Justiţie a fost creată în 1920, sub forma Curţii
Permanente de Justiţie Internaţională, care a primit, în 1946, denumirea actuală Ideea unei !urisdicţii internaţionale internaţionale permanente datea"ă însă de la Conferinţa de la #a$a din 190%, c&nd s'a propus crearea unui astfel de tribunal pentru !udecarea problemelor internaţionale Propunerea nu s'a materiali"at imediat, dar în 1920, în ba"a art 14 al Pactului Pac tului (i$ii )aţiunilor, )aţiunilor, Consiliul (i$ii a numit un comitet consultati* de !uri+ti pentru elaborarea unui proiect de statut al unei Curţi Permanente de Justiţie Internaţională Proiectul, inspirat +i din propunerile formulate formulate la #a$a în 190%, pre*edea o !urisdicţie obli$atorie a Curţii, dar opo"iţia statelor a dus la formula de compromis a clau"ei opţionale pri*ind !urisdicţia tatutul tatutul a intrat în *i$oare *i$oare în 1921, iar iar Curtea a început să funcţiona"e funcţiona"e în 1922 1922 -upă cel de al doilea ră"boi mondial, inițiatorii .)/ au urmărit să de"*olte rolul rolul or$anului or$anului !urisdicțional ce urma a fi creat și să'l inte$re"e mai str&ns str&ns în sistemul or$ani"ației 'a otăr&t astfel crearea crearea Curții Interna Internaționale ionale de Justi Justiție CIJ CIJ ca or$an or$an !udici !udiciar ar principal principal al al .)/ art art 92 din din Cartă Cartă și considerarea statutului său ca ane3ă a Cartei .)/, ca parte inte$rantă a acesteia Capitolul Capitolul I5 al al Cartei Cartei .)/, .)/, consacrat consacrat Curții Intern Internaaționale ionale de Justi Justiție, dispu dispune ne că to to ți membrii membrii )ațiunilor iunilor /nite /nite sunt ipso facto părți la statutul acesteia art 9 alin 1 tatele tatele nemembre .)/ pot de*eni de*eni părți la tatut în în condiții determinate în fiecare ca" de 7dunarea 7dunarea 8enerală, la recomandarea Consiliului de ecuritate art 9 alin a lin 2 Conform statutului său, CIJ nu este doar or$anul or$anul !udici !udiciar ar al .)/, ci al între$ii între$ii comunită comunități interna interna ționale, ionale, în sensul sensul că accesul la !urisdi !urisdicc ția sa este descis descis ciar și statelor statelor care nu sunt sunt membre membre .)/ și nici părți la tatutul CIJ 7ceste state *or *or putea sesi"a Curtea, în condi condițiile stabilite de Consiliul Consiliul de ecuritate, ecuritate, ,,sub re"er*a dispo"i țiilor speciale cuprinse în tratatele în *i$oareart :, din tatutul CIJ 2. Principiul Principiul caracterului caracterului facultativ facultativ al jurisdicției C.I.J. Pornindu Pornindu'se 'se de la competen competența
tribunalelor interne, interne, în 1920, 1920, Comitetul consultati* consultati* de !uri ști însărcinat cu redactarea redactarea proiectului de statut statut al Cur Curții Permanen Permanente te de Justi Justiție Interna Internațională ională a a*ut a*ut în *edere *edere ca !urisdi !urisdicc ția acestei acestei instit instituu ții să fie obli$atorie obli$atorie pentru orice diferende !uridice dintre dintre statele membre .po"i ția marilor puteri puteri ; ritanie ; nu a permis permis adoptarea unei astfel de propuneri propuneri . nouă tentati*ă tentati*ă în acest sens s'a înre$istrat înre$istrat în 194:, 194:, în timpul timpul Conferin ței de la an
Curtea Internațională de Justiție *oință a părților în soluționarea diferendelor interna ționale, !urisdic ția CIJ se ba"ea"ă pe consimțăm&ntul statelor părți la liti$iul cu care este sesi"ată 3. Structura Curț ii. (a anali"a structurii CIJ distin$em trei elementeA !udecătorii permanenți, !udecătorii ad-hoc și camerele Curții
a Judecătorii permanenț i Curtea este un corp de 1: ma$istra ți, aleși indiferent de cetățenia lor, dintre persoanele care se bucură de cea mai înaltă considerație morală și care reunesc condițiile cerute pentru e3ercitarea în țările lor de ori$ine a celor mai înalte func ții !udiciare, ori care sunt !uri ști a*&nd o competență recunoscută în domeniul dreptului interna țional art 2 din tatutul Cur ții Judecătorii CIJ se ale$ pe termene de 9 ani și pot fi realeși Independența și competența lor notorie în materie de drept internațional sunt cele două trăsături ce caracteri"ea"ă statutul !udecătorilor CIJ (a fiecare trei ani se ale$ cinci noi ma$istrați, sau se reînnoiește mandatul unora dintre cei aleși anterior Cei 1: ma$istrați care compun Curtea *or trebui să aibă cetă țenii diferite, iar prin ale$erea lor, *a trebui ,,să fie asi$urată repre"entarea marilor forme de ci*ili"ație și principalele sisteme !uridice ale lumii art 9 din tatutul CIJB sn 7le$erea !udecătorilor CIJ se face de către Consiliul de ecuritate și 7dunarea 8enerală a .)/, de pe o listă de candidați întocmită de ecretarul 8eneral, la propunerea statelor membre .)/ 5or fi considerați aleși candidații care au obținut ma!oritatea absolută a *oturilor at&t în 7dunarea 8enerală c&t și în Consiliul de ecuritate ?n ale$erea !udecătorilor, at&t în ca"ul CPJI c&t și al CIJ, s'a pus un accent deosebit pe independența judecătorilor, unul din factorii care contribuie la asi$urarea acesteia fiind perioada relati* lun$ă pentru care sunt aleși, ca și faptul că nici unul din ei nu poate fi re*ocat prin *otul unanim al celorlal ți 14 -e asemenea, membrii Curții nu pot e3ercita funcțiile de repre"entant, consilier sau a*ocat în nici o cau"ă și nu pot participa la soluționarea unei cau"e în care au inter*enit anterior ca repre"entan ți, consilieri sau a*ocați art 1% din tatut i se bucură de pri*ile$iile și imunită țile necesare pentru e3ercitarea funcțiilor lor (imbile oficiale sunt en$le"a și france"a b Judecătorii ad-hoc .rice stat parte la un diferend supus Cur ții poate să numească, pentru soluționarea acelui diferend, un !udecător ad'oc, dacă nici unul din cei 1: !udecători nu este cetă țean al său Judecătorii ad'oc sunt deci special desemna ți pentru un liti$iu bine determinat =isiunea lor încetea"ă odată cu înceierea procesului care a oca"ionat numirea lor Prin numirea de !udecători ad'oc se urmărește $arantarea unei bune administrări a !usti ției și asi$urarea e$alității părților Judecătorii ad'oc *or a*ea aceleași drepturi ca și ceilalți !udecători, dar numai pentru diferendul la a cărui !udecare participă
2
Curtea Internațională de Justiție c Camerele Curții ?n conformitate cu art 26 din tatut, Curtea poate oric&nd să constituie una sau mai multe camere, alcătuite din trei sau mai mulți !udecători, pentru e3aminarea anumitor cau"e cum ar fi, de e3emplu, ,,conflicte de muncă ori cau"e pri*ind tran"itul și comunica țiile
?n afară de aceasta, pentru a soluționa o anumită cau"ă ce pre"intă un interes particular, Curtea poate, de asemenea, să instituie ad'oc, la cererea părților, o cameră de !udecată mai restr&nsă formată din ': !udecători )umărul !udecătorilor unei astfel de camere *a fi fi3at de Curte, cu asentimentul părților 7rt 29 al tatutului Curții mai pre*ede formarea anuală a unei Camere compuse din : !udecători care să ,,de"bată și să soluțione"e cau"ele care se pretea"ă unei proceduri sumare 7ceastă Cameră urmea"ă, deci, să soluțione"e liti$ii de mai mică importanță Pentru a ur$enta re"ol*area cau"elor ce sunt supuse acestei camere, odată cu formarea sa, sunt desemnați și alți doi !udecători care să înlocuiască !udecătorii care ,,s'ar $ăsi în imposibilitate de a participa la ședin ță 4. Competența contencioasă. Jurisdicț ia C.I.J. Competența contencioasă a Curții
Internaționale de Justiție poate fi pri*ită din două puncte de *edereA al subiectelor de drept interna țional care se pot pre"enta în fața sa ; ratione personae ' și al diferendelor care i se supun ; ratione materiae. a Competența ratione personae Potri*it art 4 alin 1 al tatutului CIJ, ,,)umai statele pot fi părți în cau"ele supuse Curții -eci numai statele, ca subiecte primare de drept internațional, au calitatea de a se pre"enta în fața Curții Potri*it art : alin 2, Consiliul de ecuritate poate stabili condițiile accesului la Curte și pentru statele care nu sunt nici membre .)/ și nici păr ți la tatutul CIJ Persoanele fi"ice sau !uridice nu au acces la !urisdicția CIJ Interesele acestora, implicate într' un diferend, pot fi sus ținute în fa ța Curții, de statele lor na ționale, prin intermediul protec ției diplomatice -e asemenea, or$ani"ațiile internaționale nu se pot înfățișa în calitate de părți în fața Curții le pot fi însă autori"ate de 7dunarea 8enerală a .)/ să ceară Curții a*i"e consultati*e și pot oferi, la cererea acesteia, informații pri*ind problemele pe care ea le e3aminea"ă b Competența ratione materiae Potri*it art 6 alin 1 din tatutul CIJ, în competen ța sa intră două cate$orii de cau"eA a cele pe care i le supun păr țileB b ,,toate cestiunile pre*ă"ute în mod special în Carta )ațiunilor /nite sau în tratatele și con*ențiile în *i$oare c !primarea consimț ăm"ntului ?n *irtutea libertă ții de *oință a statelor în solu ționarea diferendelor internaționale, declanșarea !urisdicției CIJ se ba"ea"ă pe consimțăm&ntul statelor părți la liti$iul cu care este sesi"ată 3primarea acestui consimțăm&nt poate a*ea loc a priori, deci înainte și
3
Curtea Internațională de Justiție indiferent de e3istența *reunui diferend, sau a posteriori, deci în ca"ul și pentru soluționarea unui anumit diferend 7cceptarea a priori se poate face prin două modalități distincteA ' Printr'o declarație unilaterală, denumită și ,, clau#ă facultativă, care se depune la ecretarul 8eneral al .)/ și care conț ine obli$ația unui stat de a supune !urisdic ției Curții toate diferendele !uridice care ar apare în raporturile cu un alt stat, care acceptă aceeași obli$ație . asemenea declarație se poate da și necondiționat a poate pri*i fie și numai o perioadă de timp determinată ?n multe ca"uri, aceste declarații sunt afectate de re"er*e prin care statele identifică și sustra$ anumite cate$orii de liti$ii de sub !urisdic ția Curții, cum ar fi, de e3emplu, cele pri*ind probleme care țin de ,,competența e3clusi*ă a statelor , ,,apărarea națională, ,,inte$ritatea teritorială sau e*enimente petrecute anterior unei anumite date ' 7cceptarea a priori a !urisdicției CIJ mai poate să re"ulte din anumite tratate bilaterale sau multilaterale, pri*ind solu ționarea pa șnică a diferendelor, care stabilesc competența CIJ =ai poate e3ista și situația, mult mai frec*ent înt&lnită în practica con*ențională mai recentă, în care statele păr ți la un tratat, a*&nd ca obiect un anumit domeniu al cooperării dintre ele, includ în cuprinsul acestuia o clau#ă compromisorie, prin care acceptă să supună !urisdicției CIJ e*entualele diferende apărute între ele în cursul aplicării tratatului respecti* 7cceptarea !urisdicției Curții a posteriori, deci după apariția între două state a unui diferend, se face printr'un acord special care inter*ine între aceste state 7cordul poartă denumirea de compromis și în cuprinsul lui statele stabilesc obiectul diferendului, respecti* problemele asupra cărora doresc să se pronunțe Curtea d $reptul aplica%il Curtea statuea"ă în temeiul art D al statutului său, ale cărui dispo"i ții constituie, în același timp, o enumerare oficială a i"*oarelor de drept internaționalA ' con*ențiile interna ționale, fie $enerale, fie speciale, care stabilesc re$uli recunoscute în mod e3pres de statele în liti$iu ' cutuma internațională, ca do*adă a unei practici $enerale, acceptată ca drept ' principiile $enerale de drept recunoscute de na țiunile ci*ili"ate ' sub re"er*a dispo"i țiilor articolului :9, otăr&rile !udecătore ști și doctrina celor mai califica ți specialiști în drept internațional ai diferitelor națiuni, care părțile sunt de acord, Curtea are dreptul de a soluționa o cau"ă ex aequo et bono art D alin 2, aplic&nd deci ecitatea ?n conclu"ie, CIJ trebuie să !udece liti$iile ce'i sunt supuse aplic&nd dreptul interna țional
4
Curtea Internațională de Justiție e Procedura pre deosebire de arbitra!, unde statele părți la un diferend au un cu*&nt de spus &n stabilirea re$ulilor de procedură, în conformitate cu pre*ederile art 0 al statutului său, Curtea este autori"ată să'și elabore"e propriile sale re$uli de procedură 7ceste re$uli sunt e3puse în capitolul III al tatutului și în @e$ulamentul său de funcționare titlul III, ec țiunea c, art D'%2, supus re*i"uirilor periodice 7ctualul @e$ulament al CIJ a fost adoptat, în urma mai multor re*i"uiri, în anul 19%D -esfășurarea procesului în fața Curții este astfel concepută înc&t să permită părților să'și pre"inte toate ar$umentele, de drept și de fapt, să asi$ure contradictorialitatea, în urma căreia toate problemele pe care le ridică speța să poată fi clarificate Procedura admite, ca fa"e distincte, administrarea de probe scrise memorii, contra'memoriiB răspuns, contra'răspuns și de"bateri orale ste un sistem suplu, care ; permiț&nd combinarea procedurii scrise cu cea orală și e3punerile în contradictoriu ; urmărește să asi$ure o deplină e$alitate între pledan ți ?n cursul desfă șurării procesului, dacă consideră necesar, Curtea poate decide efectuarea unor ancete sau e3perti"e f &otăr"rea oluționarea unui diferend supus CIJ se înceie prin adoptarea unei otăr&ri oluția este aceea pentru care optea"ă ma!oritatea !udecătorilor pre"enți ?n ca"ul unei împărțiri e$ale între *oturile !udecătorilor, *a decide *otul po"i ția Pre ședintelui Cur ții =oti*area opiniilor separate ale !udecătorilor afla ți în minoritate, fa ță de cei care au decis soluția adoptată de Curte, se ane3ea"ă la otăr&rea Curții, conform unei tradiții preluată din sistemul en$le" common law 7cestea e3primă punctul de *edere al !udecătorilor care, deși au împărtășit po"iția ma!orității !udecătorilor ce au determinat soluția, consideră că au de adău$at anumite ar$umente proprii ori că solu ția se ba"ea"ă pe un raționament diferit de acela pre"entat în moti*area otăr&rii #otăr&rea CIJ este definitivă și o%li'atorie. a se bucură de autoritatea lucrului !udecat #otăr&rea nu este opo"abilă dec&t părților în liti$iu și numai pentru cau"a pe care o solu ționea"ă art :9 din tatutul CIJ Caracterul obli$atoriu al otăr&rilor CIJ este întărit de o altă pre*edere a Cartei, conform căreia o parte la un diferend poate sesi#a Consiliul de Securitate dacă cealaltă parte nu'și e3ecută ,,obli$ațiile ce'i re*in în temeiul unei otăr&ri a Cur ții Cu toate că otăr&rea Curții are caracter obli$atoriu și definiti*, art 60 al tatutului CIJ admite interpretarea acesteia de către Curte la cererea oricăreia dintre părți, atunci c&nd e3istă o contestație asupra ,,&nțelesului sau a întinderii dispo"i țiilor otăr&rii (. Competența consultativă a C.I.J. Pe l&n$ă faptul de a da otăr&ri ca o instanță !udiciară, Curtea este împuternicită să emită și avi#e consultative, care pot fi cerute pentru orice pro%lemă juridică de 7dunarea 8enerală sau de Consiliul de ecuritate Cu autori"area 7dunării 8enerale, mai
5
Curtea Internațională de Justiție pot solicita a*i"e consultati*e și alte or$ane .)/ Consiliul conomic și ocial, Consiliul de Eutelă etc ca și instituțiile speciali#ate, ,,în probleme !uriidce care pri*esc sfera lor de acti*itate Curtea poate să dea asemenea a*i"e, dar poate și să refu"e acestea, pentru moti*e întemeiate tatele nu pot să ceară a*i"ul consultati* al Curții Cu toate acestea, atunci c&nd a*i"ul solicitat Curții pri*ește relații între state, acestea, pre*al&ndu'se de art 1 al tatutului Curții, își pot asi$ura susținerea intereselor proprii prin desemnarea de !udecători ad-hoc 7*i"ele consultati*e ale CIJ nu au caracter o%li'atoriu 7utoritatea !uridică ce le este însă atribuită a impus respectarea lor .pinia Cur ții, e3primată într'un a*i" consultati*, este obli$atorie numai în ca"urile în care or$anul care a cerut'o a acceptat aceasta, în prealabil 7stfel, a*i"ul are un ,,caracter de persuasiune și nu unul obli$atoriu
). C.I.J. și actele or'anelor politice ale *.+.,. ?n le$ătură cu rolul Cur ții, ca or$an !udiciar
internațional, în ultima *reme, în doctrină, s'a pus problema dacă n'ar fi posibil și de dorit să se e3ercite un control al le$alității actelor or$anelor politice din sistemul .)/, mai ales ale Consiliului de ecuritate, de către Curtea Internațională de Justiție Cel mai adesea, acti*itatea CIJ este e*aluată lu&ndu'se în considerare criteriul cantitățiiA c&te cau"e a !udecat, c&te deci"ii sau a*i"e consultati*e a dat ?n plus, datorită ră"boiului rece, ea a tra*ersat o perioadă de acti*itate redusă Cu toate slăbiciunile sale, ca or$an !udiciar permanent, competent în re$lementarea diferendelor internaționale, Curtea repre"intă un prim pas po"iti* spre instaurarea unui re$im de drept între state a a re"ol*at o serie de diferende importante și a pre*enit mai multe conflicte armate -e asemenea, a contribuit la de"*oltarea dreptului internațional în toate domeniile în care a fost implicată =ulte din deci"iile sale, în probleme ca subiectele dreptului internațional, drepturile și obli$ațiile statelor, răspunderea și, în special, decoloni"area, platoul continental și frontierele terestre sau maritime, au influen țat considerabil conduita statelor, interpretarea normelor dreptului internațional și de"*oltarea sa pro$resi*ă
>iblio$rafieA
@aluca =i$a'>eșteliu, -rept internațional Introducere în dreptul internațional public ditura 7ll >ecF, diția a III'a, 200B GGGic!'ci!or$ 6
Curtea Internațională de Justiție
Conf uni* dr >ianca ele!an'8uțan, (ector uni* dr (aura'=aria Crăciunean, -rept internațional public uport de curs, ditura /ni*ersită ții (ucian >la$a din ibiu, 2009
7
