Dan Cristian Ionescu - Codul Lui Lucifer - 2011

1

2

DAN CRISTIAN IONESCU

CODUL LUI LUCIFER

Vechiul Testament - un lung şir de crime şi nelegiuiri săvîrşite de conducătorii evrei. Crimele şi nelegiuirile lor continuă şi azi, nestingherite de nimeni.

Edi\a a patra

3

ISBN ……..

4

Pentru a înţelege această carte, este nevoie să cunoşti măcar puţin Biblia. Pentru a înţelege această carte, este nevoie să cunoşti măcar puţin istoria. Pentru a înţelege această carte, este însă nevoie, întîi de toate, să vrei cu adevărat s[ o înţelegi.

Degeaba au oamenii ochi, dac[ refuză să vadă. Degeaba au oamenii urechi, dacă refuză să audă. Degeaba au oamenii gură, dacă le e frică să mărturisească adevărul.

5

6

DECALOGUL (Exodul 20. 2-17)

1. Eu sunt Domnul Dumnezeul tău; să nu ai alţi dumnezei afară de mine. 2. Să nu-ţi faci chip cioplit, nici altă asemănare, nici să te închini sau să slujeşti lor. 3. Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deşert. 4. Adu-ţi aminte de ziua Domnului ca să o cinsteşti. 5. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta. 6. Să nu ucizi. 7. Să nu fii desfrînat. 8. Să nu furi. 9. Să nu mărturiseşti strîmb împotriva aproapelui tău. 10. Să nu pofteşti casa, femeia sau bunurile aproapelui tău.

7

”Cînd am voit s[ lecuiesc pe Israil, atunci s-au dat pe fa\[ p[catele lui Efraim =i f[r[delegile Samariei au ie=it deasupra, c[ci se \in de în=el[torii; borfa=ii sparg casele; ho\ii prad[ la drumul mare.” Ozeea 7.1 ”Eu te voi pierde pe tine, Israile, =i cine ar putea veni într‟ajutorul t[u?” Ozeea 13.9 (Evreul Ozeea, proroc al Vechiului Testament)

„P[zi\i-v[ de cîini! P[zi\i-v[ de lucr[torii cei r[i! P[zi\i-v[ de t[ierea împrejur!” Epistola Sf. Apostol Pavel c[tre Filipeni 3.2 (Evreul Saul din Tarsul Ciliciei, devenit Sf. Pavel, Apostol al Noului Testament)

8

CUVÎNT ÎNAINTE Cînd am auzit de apariţia şi conţinutul cărţii "Codul lui Da Vinci", răbdarea mea a ajuns la capăt. Faptul că în "Cina cea de taină" a lui Leonardo Da Vinci, Sf. Ioan (cel mai tînăr dintre Apostoli, la acel moment încă un adolescent), apare pictat cu trăsături feciorelnice, efeminate, a dat slugilor satanei ideea de a pretinde că de fapt, în tablou, apare Maria Magdalena! Astfel, prin mîrşava sa lucrare blasfemică, Dan Brown îl prezintă pe Iisus ca pe un om obişnuit, cu păcate omeneşti, care încalcă propriile sale învăţături, predici şi pilde. Iar unii, chiar au crezut. Cartea şi apoi filmul, au avut efectul scontat: aşa cum anunţa un sondaj de opinie, un sfert dintre americanii şi canadienii creştini care au citit cartea sau au vizionat filmul, au încetat să mai creadă în Înviere – practic, aceasta înseamn[ c[ au renun\at la cre=tinism! Extrem de naivi şi cu un coeficient de inteligenţă foarte redus, americanii nu şi-au pus o întrebare esenţială: dacă personajul ar fi Maria Magdalena, atunci unde este Sf. Ioan, ucenicul prea iubit al lui Iisus, nedezlipit de lîngă acesta? De ani de zile asistam neputincios la mîrşavele atacuri duse tot mai frecvent împotriva creştinismului.

9

Într-o bună zi, în bisericuţa foarte săracei, modestei, dar Sfîntei Mănăstiri Surpatele din judeţul Vîlcea, Dumnezeu mi-a deschis ochii. Apoi, tot El m-a ghidat ce să fac. Iar în final, tot datorită Lui am primit şi banii necesari tipăririi. Aşa s-a născut =i tip[rit această carte. După începerea ei, tot din Statele Unite, ne-a parvenit Evanghelia lui Iuda. Şi în Evanghelia lui Iuda au crezut mulţi naivi, fără să îşi pună o altă problemă, la fel de elementară: dacă cei patru Evanghelişti au avut nevoie de zeci de ani pentru a-şi desăvîrşi lucrările, cînd a putut Iuda Iscariotul, care a murit cu cîteva ore înaintea lui Iisus, să scrie o Evanghelie al cărei final nici nu-l putea cunoaşte? Iar cînd mă pregăteam să închei cartea, tot din ţara satanei, televiziunea ne-a transmis mascarada prezentării pretinselor sarcofage în care probele ADN ar fi dovedit că s-ar fi aflat rămăşiţele lui Iisus, ale Sfintei Familii şi ale Mariei Magdalena! Aceasta este de departe cea mai odioasă dintre diversiuni! Reiterînd obsesiv blasfemia căsătoriei dintre Iisus şi Maria Magdalena, sionismul vorbeşte despre teste ADN - fără a-şi permite să susţină deschis aşa ceva, ei sugerează cu multă perfidie că pretinsele teste ar dovedi că într-un sarcofag ar fi fost Iisus, iar în celălalt soţia sa, Maria Magdalena! Iar tinerele generaţii, care îşi întemeiază cultura pe ceea ce văd şi aud la televizor ori citesc pe Internet, consideră că într-adevăr, aşa este! Dar cele mai odioase au fost cuvintele lui Simcha Jacobovici (realizatorul evreu al filmului, ale cărui origini, din p[cate, se trag de pe aceste meleaguri) prin care anunţa că toţi creştinii trebuie să se bucure că au fost găsite rămăşiţele lui Iisus (adică un om obişnuit, care a trăit în păcat şi nu a Înviat), iar

10

femeile trebuie să se bucure că au fost găsite şi rămăşiţele Sfintei Fecioare (adică, dacă Iisus a fost un om obişnuit, să ne bucurăm că au fost găsite rămăşiţele unei femei care a dat naştere unui om obişnuit). Chiar şi azi, Sionul încearcă încă o dată să îl ucidă pe Iisus. Nemernica ţesătură de minciuni a sioniştilor neglijează înseşi tradiţiile evreieşti de acum două milenii. La acel moment, morţii nu se îngropau în sarcofage, ci înveliţi în giulgiuri de pînză (cum, de altfel, ne arată şi Evangheliile). Tot la acel moment, tradiţia evreiască cerea ca morţii să fie îngropaţi în pămîntul natal, adică în localitatea în care s-au născut. Ori, Sfînta Familie nu era din Ierusalim, ci din Galileea, din cetatea Nazaretului. Diversiunea sionistă aduce în acelaşi mormînt (care tradiţional nu avea ce să caute în Ierusalim) mai multe persoane care au murit de-a lungul a zeci de ani şi în locuri diferite, uneori la mare distanţă de Iudeea. Dar cînd lipsa de cultură religioasă este generalizată iar obiceiul gîndirii a fost răpit, cine să îşi mai pună întrebări? O altă diversiune anterioară a lui Simcha Jacobovici, care cu cîţiva ani înainte realizase un alt film, despre mormîntul lui “Yacov, fiul lui Josef, fratele lui Jesua” (prezentîndu-l ca mormîntul lui Iacov, Ruda Domnului, primul episcop al Ierusalimului) a fost anihilată chiar de poliţia israeliană. Aceasta a stabilit c[ inscripţia era cît se poate de recentă, şi i-a arestat pe autori. Creştinismul este cea mai tolerantă religie, este o religie a dragostei între oameni, a milei, iert[rii şi întrajutorării. Este o

11

religie care propovăduieşte o lume egală, liberă şi dreaptă. Este religia păcii. Şi iată că, totuşi, această lume i-ar deranja pe unii, iată că se luptă împotriva ei şi împotriva principiilor ei. Blajinătatea creştinismului nu trebuie însă absolutizată, creştinii nu trebuie priviţi ca nişte miei care merg de bună voie la tăiere, conştienţi de ce îi aşteaptă. Nu aşa ceva ne-a învăţat Iisus: El s-a lăsat răstignit doar pentru a-i mîntui pe păcătoşi de păcate, dar aceasta nu înseamnă că noi, creştinii, trebuie să ne privim şi să ne autodefinim ca victime perpetue. Creştinii trebuie să se apere pe ei înşişi, dar în primul rînd să apere creştinismul. Altfel, tot sacrificiul de sine al Mîntuitorului, al Apostolilor, al Mucenicilor şi celorlalţi Martiri, ar deveni inutil. În iconografie, Sfîntul Arhanghel Mihail, Voievodul armatelor cere=ti, nu ţine în mînă bucheţele de ghiocei, ci sabia de foc. Cu multă mînie, Iisus a răsturnat în Templu mesele cămătarilor şi coteţele vînzătorilor de porumbei; cu multă mînie i-a înfierat pe cărturari şi pe farisei; cu multă mînie s-a adresat vameşilor. Iar în ultima sa noapte pe pămînt, şi-a trimis ucenicii care îl însoţeau să caute arme. Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe nu s-a dus în faţa balaurului ca să se lase pălmuit şi apoi să întoarcă şi celălalt obraz, ci l-a străpuns pe acesta cu suliţa. La îndemnul =i cu ajutorul îngerului Domnului, care i-a înmînat sabia sa, Sfîntul Mare Mucenic Mercurie a t[iat =i biruit du=manii barbari. La rug[ciunile Sfîntului Mare Mucenic Dimitrie, Dumnezeu l-a înt[rit pe Sfîntul Mucenic Nestor s[-l poat[ birui =i

12

s[-l omoare pe noul Goliat, vandalul p[gîn Lie, uciga=ul cre=tinilor arunca\i în aren[ de împ[ratul prigonitor Maximian. Iar Sfîntul Ierarh Nicolae, la primul sinod de la Niceea (anul 325), “l-a ru=inat pe Arie ereticul nu numai cu cuvîntul, ci =i cu fapta, lovindu-l peste fa\[”. Pentru biruin\a cre=tinismului `n Europa, a fost nevoie ca `mp[ratul Constantin cel Mare (Sf. Constantin) s[-i biruiasc[, sub semnul crucii, =i s[-i ucid[ pe `mp[ra\ii prigonitori de cre=tini Maxentius (anul 312) =i Licinius (anul 324), propriul s[u cumnat. Sf. Elena, mama Sf. Constantin, pentru a putea g[si Sf`nta Cruce, „i-a `ngrozit cu munci =i cu moarte” pe evreii din Ierusalim, p`n[ c`nd ace=tia i-au ar[tat un b[rbat b[tr`n, anume Iuda, fiul unui cinstit prooroc. Iar acesta refuz`nd a spune, „`mp[r[teasa a poruncit s[-l arunce pe el `ntr-o groap[ ad`nc[”, unde a stat p`n[ c`nd s-a hot[r`t s[ dezv[luie locul `n care era `ngropat[ crucea cea de via\[ f[c[toare a Domnului. Toleranţa creştină are o limită - momentul în care creştinismul însuşi ajunge în pericol, adică momentul pe care, din nefericire, sîntem nevoiţi să îl trăim azi. Şi este evident că, dacă acceptăm ca această limită să fie încălcată, vom ajunge să trăim paradoxul toleranţei - fiind toleranţi, creştinii să accepte intoleranţa care, devenind copleşitoare, să interzică toleranţa! Nu aşa ceva are în vedere creştinismul, şi de aceea trebuie apărat. Iisus Hristos ne-a `nv[\at toleran\a =i iubirea – dar nu po\i fi tolerant cu intoleran\ii, dup[ cum nu-l po\i iubi pe Satana. O lume egală, liberă, dreaptă, care trăieşte în pace şi armonie - pentru aceasta trebuie să luptăm, chiar dacă unii au interese opuse. Toleranţa trebuie să devină generală şi universală. Dar iată că, paradoxal, pentru aşa ceva creştinii trebuie să lupte. Trebuie să lupte împotriva răului.

13

Iisus ne-a înv[\at dragostea fa\[ de semenii no=tri =i ne-a înv[\at iertarea – dar ne-a mai înv[\at =i s[ ne înarm[m pentru a ap[ra cre=tinismul, cînd acesta ajunge în pericol. Oficialităţile evreieşti, lobby-ul sionist şi politicienii din Europa, dar în mod special din America, evrei sau pretin=i cre=tini racolaţi de extremismul sionist, amintesc permanent de holocaust şi de suferinţele evreilor. Categoric, orice masacru, orice genocid, este odios şi condamnabil – dar suferinţele la care au fost supuşi părinţii sau bunicii, îndrituiesc pe cineva, după zeci de ani, să provoace nepedepsit aceleaşi suferinţe altor popoare? Mai ales cînd evreii sînt autorii celor mai odioase masacre =i prigoane din întreaga istorie a omenirii? Dacă în urmă cu 50 de ani, bunicului meu cineva i-ar fi furat o oaie, mi-ar da mie astăzi acest fapt dreptul de a fura portofele în autobuzele supraaglomerate? Conducătorii corupţi ai statelor creştine, cumpăraţi de formidabilul lobby evreiesc, tolerează crima, o săvîrşesc ei înşişi – prin aceasta, pun în pericol marile principii creştine şi, în final, chiar creştinismul. Pentru a înlătura acest pericol, oamenii trebuie să deschidă ochii, să îşi desfunde urechile şi, mai ales, să aibă curajul de a spune ADEVĂRUL. Spune\i adev[rul, ap[ra\i adev[rul, =i Dumnezeu v[ va ap[ra pe voi: „Lupt[-te pîn[ la moarte pentru adev[r, =i Domnul Dumnezeu se va lupta pentru tine” (Iisus, fiul lui Sirah 4.28).

14

Această carte este o ficţiune. Această carte este o ficţiune?

Cap. I Ieşirea, 32 - Aroane, să nu uiţi cine v-a ajutat sa fugiţi din Egipt. Aron privi uimit înaintea sa, unde acum o clipă nu era nimeni, =i dintr-o dată a văzut un bărbat pe care nu îl cunoştea, deşi îi părea că îl ştie de o viaţă. Trăsăturile omului nu-i spuneau

15

nimic, dar parcă le regăsea în toţi ai lui. O figură cu trăsături frumoase şi prietenoase, dar care totuşi parcă îl speriau - şi nu înţelegea de ce. Un zîmbet larg, dar care totuşi parcă îl îngheţa. Dintr-o dată, în dogoarea pustiului, a simţit cum se cutremură de frig. - Nu-ţi fie frică de mine, căci nu-ţi voi face niciodată rău, a continuat necunoscutul. - Cine eşti tu? - Ştii bine cine sînt. În mintea lui Aron gîndurile se amestecau ca vălătucii de fum. Înţelegea pe de-o parte ce i se spune, dar parcă nu înţelegea. Necunoscutul îi zîmbi din nou larg, şi Aron simţi iarăşi gheaţa pe şira spinării: - Da, Aroane, eu sînt cel ce v-a scăpat din robie. - Nu se poate să fii El. El este acum pe vîrful muntelui, vorbeşte cu fratele meu. - L-ai văzut şi ai vorbit vreodată cu El? - De văzut L-am văzut, dar de vorbit, doar fratele meu a vorbit cu El. - Şi atunci, de ce nu crezi ce vezi şi auzi, ci doar ce vezi fără să auzi? Eu v-am salvat din robie. Tu crezi că El ar fi ucis primii născuţi ai Egiptului ca voi să pute\i fugi? Tu crezi că El ar fi ucis toţi călăreţii egipteni ca să sc[pa\i de urm[rirea lor? Nu. Toate lucrările murdare trebuie să le fac eu. Eu v-am scăpat, nu El! Aron făcea eforturi să înţeleagă ce i se spune, dar era foarte greu: mintea lui parcă înota în vin, parcă înota în miere. Cu greu, murmură: - Şi ce vrei de la mine? - Nu ai înţeles ce? Vreau să fiu mereu alături de voi, împreună cu voi, în voi!

16

- Şi asta ce înseamnă? - În primul rînd, să nu vă mai închinaţi cui nu trebuie. - Şi cui ar trebui să ne închinăm? Necunoscutul i-a zîmbit din nou, iar Aron a simţit iarăşi cum amorţeala de gheaţă îl cuprinde: - Să zicem că azi vă închinaţi din nou lui Baal. Nu, hotărît lucru, Aron nu se simţea în apele lui. Paradoxal, cel din faţa sa avea ochii atît de blînzi, atît de calzi, dar din ei porneau săbii de gheaţă care îi străpungeau inima, îi sfîrtecau măruntaiele. Dar cel mai mult îl intrigau cele două corniţe care i se iţeau din părul creţ. Nu mai vazuse niciodată un evreu care să îşi aranjeze astfel părul. Şi mai era ceva: se simţea băut, deşi (asta îşi aducea aminte foarte bine) trecuse mult timp, prea mult timp, de cînd găsiseră într-o oază nişte smochine coapte pe care le puseseră la fermentat. Dar vinul se terminase de mult. Şi atunci? Dacă nu ai băut, cum să fii beat? - Şi cum crezi că o să-i întorc pe toţi cei de aici împotriva lui Iahve, cel care, aşa cum ştiu ei, i-a scos din robie? - Asta e cel mai uşor lucru. Vrei să vezi? Se întoarse cu spatele şi, dintr-o dată, Aron văzu în apropiere mii de evrei care se apropiaseră de ei fără ca el să-şi dea seama. Necunoscutul se adresă acestora: - Zeul cel nou, despre care ne-a spus Moise că ne-a scăpat din Egipt, ne face de luni de zile să rătăcim în pustie fără să ştim cînd, unde, cum şi cîţi vom ajunge. Însuşi Moise a dispărut şi de o săptămînă nu mai ştim nimic de el. Ce ziceţi voi: să aşteptăm aici ca proştii şi să crăpăm de foame, sau să-i rugăm pe zeii noştri dintotdeauna să ne ajute? - Să închinăm jertfă lui Baal! - au strigat bătrînii, care nu ştiau dacă vor mai apuca ziua în care se vor aşeza în ţara promisă.

17

- Să închinăm jertfă lui Baal! - au strigat tinerii, îngrijoraţi de gîndul unei vieţi întregi rătăcind prin deşert. - Să închinăm jertfă lui Baal! - au strigat femeile, care ajunseseră să regrete tihna, vatra, casa, gospodăria, părăsite în Egipt. - Atunci, aşa să fie! Daţi lui Aron aurul vostru să ne facă Viţelul de aur. Şi, întorcîndu-se spre Aron, îi spuse cu voce scăzută: - Ai văzut ce uşor a fost? x Moise cobora muntele în grabă mare. Zumzetul puternic ce se auzea din vale îl îngrijora. La intrarea în tabără, găsi retras tribul lui Levi. - Ce se întîmplă aici? Leviţii îi explicară. Moise a simţit cum sîngele, urcat la cap, îi face tîmplele să plesnească. Dădu de pămînt tablele pe care tocmai le primise de la Iahve şi care se făcură ţăndări, sfărîmă pînă la pulbere viţelul de aur iar pulberea o aruncă în apă. Apoi, spuse leviţilor: - Să străbateţi şi să vă învîrtiţi prin tabără, de la o poartă pînă la cealaltă, şi să ucidă fiecare pe fratele său şi fiecare pe aproapele său, fiecare pe ruda sa!(1) Trei mii de evrei pieriră. La scurt timp după ce Iahve le dăduse poruncile, dintre care cea de-a şasea spunea: “Să nu ucizi!”, poalele muntelui Sinai erau scăldate în sînge. În sînge de evrei, vărsat de evrei. x

18

- Ce-ai făcut Aroane? - Frate! Tu ştii că poporul acesta este pornit spre rele.(2) x x

x

- De ce a trebuit să-ţi vîri tu coada? - Cum de ce? Vrei ca acest popor să creadă că este al Tău? Să creadă că Tu i-ai scos din Egipt? Tu ai trimis asupra Egiptului nouă plăgi, dar degeaba. Doar cînd eu le-am ucis egiptenilor primii născuţi, poporul ales de Tine a reuşit să fugă din Egipt. Doar cînd eu am înecat călăreţii egipteni, poporul ales de Tine a reuşit să scape. Ca întotdeauna, eu mă ocup de lucrurile murdare. Asta i-am spus şi lui Aron şi după cum vezi, m-a crezut. - Şi Viţelul de aur, la ce ţi-a folosit? - La nimic, dar nici nu urmăream să-mi folosească la ceva. Am vrut doar să-Ţi arăt cîtă încredere poţi să ai în poporul ales de Tine. x x

x

Moise stătea în vîrful muntelui Nebo, privind în vale verdeaţa şi frumuseţile Ţării Canaanului, unde ştia bine că nu va putea niciodată pune piciorul. - Doamne, ştiu că am păcătuit mult, dar m-ai pedepsit o dată făcîndu-mă să rătăcesc împreună cu poporul meu 40 de ani prin pustie. De ce m-ai pedepsit încă o dată şi nu mă laşi să pot să pun şi eu piciorul în Ţara Făgăduinţei, pîn[ unde i-am adus pe ai mei?

19

- Moise, să ştii un lucru pe care să îl înveţe acum şi ai tăi: pe cei pe care îi iubesc, Eu îi pedepsesc de două ori. Ca să ştie şi să nu mai greşească. Dar, oare, ve\i învăţa voi? ______________________________ Note: 1. 2.

Ie=irea (Exodul) 32.27 Ieşirea (Exodul) 32.22.

Cap. II Iosua 1- 12 Judecătorii 1- 3 Iosua, noul conducător al evreilor, privea în jos de pe culme la cetatea Ierihonului. Era prima cetate pe care o întîlneau în Ţara Făgăduinţei, în Canaan.

20

La un moment dat, ridicîndu-şi privirea, îi apăru în faţa ochilor un tînăr, în mînă cu sabia scoasă din teacă. - Eşti de-al nostru, sau dintre vrăjmaşi? - l-a întrebat Iosua. Tînărul zîmbi: - Sunt mai mult decît al vostru. Sunt trimisul Lui. Eu voi fi cu tine, nu te voi lăsa, nu te voi părăsi. Iosua se prăvăli cu faţa la pămînt: - Ce spune Domnul meu robului Său? x Ascultînd sfaturile primite, Iosua trimise două iscoade în Ierihon. Ajunşi aici, cei doi s-au găzduit în casa curvei Rahav. Înspăimîntaţi de prezenţa evreilor în jurul cetăţii, locuitorii erau foarte prudenţi. Astfel, prezenţa a doi străini în casa curvei a ajuns la urechile celor ce conduceau cetatea. Împăratul Ierihonului şi-a trimis oamenii să caute iscoadele, dar Rahav le-a spus că aceştia deja plecaseră din cetate înainte de închiderea porţilor asta, deşi de fapt îi ascunsese pe acoperiş, sub nişte mănunchiuri de in. Apoi, după ce oamenii împăratului au plecat, i-a coborît pe cei doi evrei cu o funie pe fereastră, casa ei fiind lipită de zidul cetăţii. x Primind informaţiile strînse de cele două iscoade, Iosua strînse poporul şi le spuse: - În faţa voastră sunt Canaaniţii, Hetiţii, Heviţii, Fereziţii, Ghirgasiţii, Amoriţii şi Iebusiţii! Omorîţi-i pe toţi, fiindcă, aşa cum i-a f[g[duit Iahve `nt`i lui Iacob(1) =i apoi lui Moise(2),

21

promisiune reînnoit[ =i în fa\a mea, „tot \inutul pe care-l va călca talpa piciorului vostru, vi-l voi da vou[, precum am f[g[duit lui Moise”(3). x Aşa cum fusese sfătuit, Iosua potrivi 7 preoţi cu trîmbiţe din corn de berbec înaintea chivotului legămîntului, după care urmau toţi cei 40.000 de războinici ai săi care trecuseră Iordanul. Şase zile la rînd, sunînd din trîmbiţe, evreii au dat ocol cetăţii. În cea de-a şaptea zi, evreii au înconjurat cetatea de şapte ori, preoţii au sunat din trîmbiţe, ostaşii evrei au răcnit din toţi rărunchii, iar zidurile cetăţii s-au prăbuşit. x Tînărul cu care vorbise Iosua se afla tot pe culmea dealului, privind spre Ierihon unde evreii, cunoscînd de la iscoadele lor cetatea, treceau prin sabie tot ce le ieşea în cale: bărbaţi şi femei, copii şi bătrîni, boi, oi şi măgari. Au scăpat cu viaţă doar curva Rahav şi familia ei. Cetatea au ars-o cu tot ce era în ea, mai puţin aurul, argintul şi lucrurile de aramă pe care le-au luat întru Slava Domnului. După care Iosua a trîntit asupra Ierihonului următorul blestem: „blestemat să fie înaintea Domnului omul care se va scula să zidească din nou cetatea aceasta a Ierihonului! Cu preţul întîiului său născut îi va pune temeliile şi cu preţul celui mai tînăr fiu al lui îi va aşeza porţile!” x x

x

22

Iosua şi evreii săi s-au prăvălit apoi, rînd pe rînd, peste cetăţile Ai, Ierusalim, Hebron, Iarmut, Lachiş, Eglon, Macheda, Libna, Ghezer, Debir, Haţor, Gheder, Hormei, Arad, Adulam, Betel, Tapuah, Hefer, Afec, Şaron, Madon, Şimron-Meron, Acşaf, Taanac, Meghidon, Chedeş, Iocneam, Dor, Tirţa şi peste neamurile din Galileea. Împăraţii acestor cetăţi au fost tăiaţi sau spînzuraţi - cu toţii, au fost 31. Locuitorii au fost trecuţi prin sabie, iar cetăţile au fost jefuite. Pămîntul lor a devenit ţara poporului lui Israel. x x

x

La vîrsta de 110 ani, Iosua a murit. Urmaşii săi au continuat cu ceea ce învăţaseră, cu ceea ce ştiau mai bine. Iuda a ucis la Bezec 10.000 de canaaniţi şi de pereziţi, apoi a trecut prin sabie şi foc tot ce i-a mai ieşit în cale. Apoi, evreii au tăbărît din nou asupra Ierusalimului, au trecut locuitorii prin sabie şi au dat foc cetăţii. Au pornit împotriva Hebronului şi i-au ucis pe Şesai, pe Ahiman şi pe Talmai. Apoi au pornit împotriva Debirului, şi împotriva Ţefatului (pe care l-au dat pieirii), şi împotriva Gazei, şi împotriva Ascalonului, şi împotriva Ecronului, cu toate ţinuturile lor, şi împotriva Betelului. După ce le-au cucerit, evreii i-au pus pe canaaniţi şi pe amoriţi la corvezi. x x

x

23

Apoi, evreii s-au săturat de Iahve şi l-au slujit din nou pe Baal. Şi atunci Iahve iarăşi i-a pedepsit şi i-a dat cu mînie în mîna prădătorilor care i-au jefuit, i-a vîndut duşmanilor de primprejur. Ori încotro ieşeau, mîna Domnului era împotriva lor. x După un timp, Iahve i-a ridicat dintre evrei pe judecători, care i-au mîntuit pe aceştia din mîna jefuitorilor. Dar nici judecătorii n-au ascultat de Iahve, ci s-au pîngărit cu zei străini. Şi atunci mînia Domnului s-a aprins din nou împotriva poporului lui Israel. Şi Domnul i-a dat vînduţi pe mîna regelui Mesopotamiei, unde au robit timp de 8 ani. Cînd copiii lui Israel s-au căit, Iahve l-a ridicat pe Otniel. Iar Otniel l-a zdrobit pe regele Mesopotamiei, după care timp de 40 de ani ţara s-a odihnit. x x

x

După moartea lui Otniel, fiii lui Israel n-au contenit să facă rele în faţa Domnului – şi Iahve i-a pedepsit din nou. I-a dat putere lui Eglon, regele Moabului, care i-a bătut pe evrei şi i-a luat în robie timp de 18 ani. Dînd de necaz, evreii s-au rugat iarăşi lui Iahve. Iar Iahve l-a ridicat pe Ehud. Ehud era stîngaci şi cînd s-a dus la regele Eglon să-i înmîneze dajdia(4), cu mîna stîngă a scos un pumnal cu două tăişuri ascuns sub haine şi l-a ucis pe rege, după care a fugit prin pridvor.

24

Întorcîndu-se printre evrei, Ehud a sunat din trîmbiţă, şi-a strîns neamul şi a pornit împotriva moabiţilor, ucigîndu-i pe toţi cei 10.000 care le-au ieşit în cale. x După Ehud, a urmat Samgar, cel care a ucis de unul singur 600 de filisteni cu o tînjeală de boi(5). x x

x

Evreii erau din nou liberi şi stăpîni pe pămînturile stăpînite înainte de regii ucişi de ei. O lungă procesiune a lor în frunte cu chivotul legămîntului urca muntele Efraim. Ajunşi în vîrf, s-au oprit în faţa unui bărbat apărut de niciunde. Bătrînele căpetenii şi bătrînii comandanţi de oaste l-au recunoscut imediat: era trimisul lui Iahve, îl văzuseră de atîtea ori sfătuindu-l pe Iosua şi pe urmaşii acestuia, iar prin sfaturile lui au obţinut de fiecare dată victoria şi au putut ucide tot ce le-a stat în cale. - Mă cunoaşteţi? – i-a întrebat bărbatul. - Desigur, eşti trimisul lui Iahve. - Şi voi chiar credeţi că Iahve, după ce v-a poruncit prin Moise să nu ucideţi, v-ar fi poruncit apoi prin Iosua să spintecaţi cu sabia, să ardeţi de vii, să spînzuraţi sute de mii de oameni? Nu, nu sînt trimisul Lui! _________________________ Note:

Facerea (Geneza) 28.13. 2. Deuteronomul 11.24 1.

25

3. Iosua 1.3 =i 14.9. Probabil c[ aceasta explic[ r[spîndirea evreilor în întreaga lume antic[ înc[ anterior ultimei pr[bu=iri a Ierusalimului urmat[ de dispersia for\at[ a evreilor: credin\a c[ punînd piciorul în orice col\ de pe p[mînt, Iahve le va da lor întreaga lume. +i probabil tot aceasta este explica\ia pentru faptul c[ evreul spaniol Luis de Torres (n[scut Yosef Ben Ha Levy Haivri, decedat 1493), convertit la catolicism pentru a evita edictul de expulzare a evreilor din Spania, s-a `mbarcat `n anul 1492 al[turi de Cristofor Columb `n calitate de translator al acestuia. Cum cuno=tiin\ele sale de ebraic[, aramaic[, arab[ =i portughez[ nu aveau cum s[ `i foloseasc[ `n Orientul ~ndep[rtat, unde credeau c[ vor ajunge, mult mai probabil acesta a plecat `n expedi\ie pentru ca, pun`nd piciorul pe un t[r`m unde `nc[ nu ajunsese nici un evreu, prin el evreii vor primi de la Iahve =i acest p[m`nt necunoscut la acel moment. Un aspect interesant: expedi\ia av`nd =i un rol misionar, istoria a consemnat faptul c[ unul dintre participan\i `i descuraja pe b[=tina=i s[ se converteasc[ la catolicism; unii istorici consider[ c[ acesta a fost proasp[tul catolic din interes, Luis de Torres. 4. Bir. 5. Proţap cu care se prinde a doua pereche de boi în jug.

26

Cap. III Judecătorii 6-9 Gideon se învîrtea turbat înăuntrul cortului ca un leu în cuşcă. Gîndul nu-i ieşea din minte: izgonise duşmanii madianiţi peste Iordan, pornise în urmărirea lor, aproape că îi ajunsese din urmă şi era la un pas să îi zdrobească. Doar că proviziile armatei sale se terminaseră iar unii de-ai lui, tot evrei, din Sucot şi Penuel, refuzaseră să-i dea alimentele cerute. Deodat[ auzi `n spatele s[u o voce =i, `ntorc`ndu-se, v[zu un t`n[r:

- Ai dreptate. Nu poţi să treci peste asta, chiar dacă sînt ai tăi. Gideoane, ai mulţi ani înaintea ta, te aşteaptă multe bătălii victorioase, sabia ta va nimici duşmanii poporului evreu şi vei sfîrşi ca un rege. Dar, într-adevăr, pentru ca sabia ta să biruiască, ai nevoie de tot sprijinul alor tăi. Ori, dacă cei din Sucot şi Penuel, cînd tu erai în cea mai mare nevoie, au refuzat să te ajute de teama răzbunării duşmanilor, asta poate fi un prost exemplu pentru alţii, care se vor simţi şi ei în stare să te refuze cînd vei avea nevoie de ajutorul lor. În timp ce îl asculta, Gideon îl studia cu atenţie. În mod ciudat, îi părea foarte cunoscut, dar nu ştia de unde. În orice caz, îi plăcea cum vorbeşte. - Şi ce crezi tu că ar trebui să fac?

27

- Vrei sau nu vrei, îţi place sau nu-ţi place, trebuie să faci un singur lucru – să treci prin sabie toţi locuitorii acestor cetăţi. Doar aşa te vor şti toţi evreii de stăpîn, doar aşa nu vor mai cuteza să-ţi refuze ajutorul. - Mă sfătuieşti adică să-i ucid pe ai mei ? - Ştiu că ţi-e greu să accepţi asta, dar trebuie să te gîndeşti bine şi să pui în balanţă. Pe de–o parte, să scurtezi trecerea prin lume a locuitorilor fără importanţă din doar două cetăţi care, în loc să-ţi fie aliate, ţi-au întors spatele şi ţi-au refuzat ajutorul. Pe dealtă parte însă, o lecţie foarte importantă pentru toate cetăţile evreieşti. Ai nevoie de ajutorul lor nu numai pentru împlinirea destinului tău de mare conducător, dar şi pentru împlinirea destinului acestui popor. Te gîndeşti că e greu să omori cîteva mii de evrei, dar gîndeşte-te că aşa ajuţi biruinţa întregului popor evreu asupra neamurilor din jur. Gideon îl privea concentrat pe intrus, îl asculta la fel de concentrat, dar în acelaşi timp o altă parte din el se întreba cine este cel din faţa lui. Nu putea spune că ar fi un necunoscut, fiindcă parcă totuşi îl cunoştea. De unde însă îl cunoştea, asta nu îşi dădea seama. Cel mai simplu ar fi fost să îl întrebe cine este. Dar iată că nu era în stare să pună această simplă întrebare. În schimb, parcă fără să vrea, întrebarea nevrută, dar rostită între pereţii cortului, îl miră şi pe el: - De cîţi oameni ai nevoie? Intrusul îi zîmbi, un zîmbet care totuşi îl cutremură pe Gideon: - De puţini. Lasă-mă să-i aleg eu. - Să mă anunţi cînd te întorci. - Voi reveni repede. Gideon îl urmări cu privirea. Şi totuşi, de unde îl cunoştea? cine este? cum îl cheamă? Toate aceste întrebări nu mai păreau

28

însă importante. Altceva era cu adevărat important, şi asta îl bucura: - În sfîrşit, mi-am găsit cel mai bun sfetnic. x Inelele de aur pe care madianiţii ucişi le purtau în nas cîntăreau 1.700 de sicli(1) de argint. Adăugînd la acestea lunişoarele şi cerceii madianiţilor precum şi lanţurile de aur de la gîtul cămilelor lor, Gideon a făcut un efod(2) pe care l-a pus la Ofra, cetatea sa. Gideon deja întorsese spatele lui Iahve. x După ce în următorii 40 de ani, cît timp a mai trăit el, fiii lui Israel au avut odihnă, Gideon a închis ochii. În urma lui au rămas 70 de fii cu nevestele sale şi al şaptezecişiunulea, Abimelec, născut de ţiitoarea sa de la Sihem. x x

x

- Abimelec! Poporul lui Israel are nevoie de un conducător, iar acest conducător trebuie să fie dintre fiii lui Gideon, chiar dacă el a refuzat coroana. Abimelec îl recunoscu cu uşurinţă. Fusese sfetnicul de taină al tatălui său. Ciudat! deşi îl cuno=tea de cînd deschisese ochii, nu ştiuse niciodată cum îl cheamă. - Cine crezi că ar fi cel mai potrivit ? Tu, cel mai de ispravă dintre toţi fiii lui, sau cei 70 de nevolnici pe care i-a avut

29

tatăl tău cu nevestele lui şi care acum se uită la tine cu silă fiindcă mama ta i-a fost doar ţiitoare? Cei doi s-au îndepărtat împreună, Abimelec ascultînd cu atenţie spusele sfătuitorului. x La scurt timp, Abimelec plecă spre Sihem unde chemă pe toţi fraţii mamei sale şi toată familia casei tatălui mamei sale. Cînd se strînseră toţi, le repetă cuvînt cu cuvînt ce îi spusese şi lui sfetnicul. Rudele nu avură nevoie de mult timp să se gîndească. Abimelec era sînge din sîngele lor, aşa că trebuia ajutat. Şi unde mai pui că în acest fel, ei puteau în curînd să devină familia noului rege. Fiind prea puţini, prea bătrîni şi prea neobişnuiţi cu armele, au strîns şi i-au dat lui Abimelec 70 de sicli de argint cu care acesta a tocmit o ceată de tîlhari. În fruntea lor, Abimelec s-a întors la Ofra şi, intrînd în casa lui Gideon, şi-a ucis fraţii. Din toţi cei 70, nu a scăpat decît mezinul Iotam, care apucase să se ascundă. x x

x

- Iotam, fratele tău vitreg ţi-a ucis tot neamul şi tu trebuie să îi răzbuni. Eşti singur şi prea nevrednic să te baţi cu Abimelec. Dar în ţara asta sînt destui pentru care Gideon a fost ca un rege şi care nu privesc cu ochi buni această nedreptate. Provoacă-i să-ţi răzbune familia.

30

Iotam îl ascultă cu atenţie pe sfetnicul de taină al tatălui său. Vorbele lui aveau multă dreptate şi sfaturile lui păreau foarte bune. Cîtă dreptate avea! x Iotam se urcă pe vîrful muntelui Garizim, de unde strigă cu o voce atît de puternică, încît se auzi nu numai în cetatea Sihemului, dar şi în cetăţile din jur. Le aminti tuturor că tatăl său, care îi scăpase de duşmani şi le adusese o viaţă de linişte şi pace, a refuzat coroana de rege. Le aduse aminte că drept recunoştinţă faţă de tatăl său, cei din Sihem l-au ajutat pe Abimelec să îi ucidă fraţii. Iar la sfîrşit, aruncă în ei şi în Abimelec cu blesteme grele. Apoi, Iotam s-a dus la Beer, unde a trăit departe de fratele său Abimelec. x În timp, seminţele aruncate de Iotam au început să rodească. Timp de trei ani, cît Abimelec a stăpînit peste Israel, remuşcările locuitorilor Sihemului erau tot mai mari. Îşi dădeau seama că ajutîndu-l pe Abimelec, uciseseră urmaşii salvatorului, apărătorului şi binefăcătorului poporului lui Israel. La aceste remuşcări, se adăuga teama de blestemul lui Iotam. În cei trei ani, locuitorii din Sihem se întorseseră împotriva lui Abimelec. Lor li s-a adăugat şi Gaal, fiul lui Ebed, sosit cu fraţii săi în Sihem. Zebul, cîrmuitorul cetăţii, îi dădu însă de ştire lui Abimelec.

31

Prevenit, acesta şi oamenii lui au împresurat Sihemul împărţiţi în patru cete. Cînd Gaal a ieşit din cetate în fruntea locuitorilor din Sihem, Abimelec îl lovi. Gaal a luat-o la fugă din faţa lui, dar mulţi din cei ce-l urmau au căzut morţi, pînă cînd cei din cetate au reuşit să închidă poarta. A doua zi, cînd locuitorii Sihemului au ieşit la cîmp, Abimelec şi oamenii săi au pornit din nou asupra lor, ucigîndu-i pe toţi: şi pe cei ce ieşiseră afară, şi pe cei ce rămăseseră înăuntru, mai puţin pe cei din turnul Sihemului, aproape 1.000 de oameni, care apoi au murit şi ei arşi, după ce Abimelec a dat foc cetăţii lui Berit, unde se ascunseseră. După care a dărîmat cetatea pînă în temelie şi a presărat sare peste ruine. Primul blestem al lui Iotam, cel împotriva Sihemului, se împlinise. x Însetat de sînge, Abimelec s-a năpustit după aceea asupra Ţebeţului pe care l-a împresurat şi l-a cucerit, mai puţin turnul din mijlocul cetăţii, unde se înghesuiseră supravieţuitorii. Apropiindu-se de turn ca să-i pună foc şi acestuia. Abimelec privi în sus. Şi atunci se petrecu ceva ce nu ar fi crezut vreodată: o femeie de pe acoperişul turnului aruncă spre el cu o piatră de rîşniţă. Piatra îl nimeri în cap, spărgîndu-i ţeasta. Căzut la pămînt şi încă plin de uimire, Abimelec mai avu putere să-i ceară tînărului care îi purta armele să scoată sabia şi să îl ucidă, să nu se spună despre el că a fost omorît de o femeie. Ascultîndu-şi stăpînul, tînăra slugă scoase sabia, străpungîndu-l.

32

Aşa se împlini şi al doilea blestem al lui Iotam, cel împotriva lui Abimelec. ______________________________ Note : 1. Măsură de greutate dar şi monedă la evreii antici (din lb. ebraică: şekel). Defini\iile date siclului s`nt diferite de la o surs[ la alta: conform primei defini\ii, g[site cu ani `n urm[, m[sura de greutate avea 6 g., greutate pe care o aveau =i monedele de un siclu din aur sau argint; conform diferitelor materiale referitoare la unit[\ile de m[sur[ =i la monedele `nt`lnite `n cuprinsul Bibliei am g[sit undeva explica\ia c[ m[sura reprezenta 11,5 g., siclul de aur c`nt[rea 16,36 g. iar siclul de argint 14,54 g.; `n alt[ lucrare, m[sura reprezenta 5,712 g., siclul de aur c`nt[rea 5,712 g., siclul de aur c`nt[rea 11,424 g. iar siclul de argint 14,54 g., etc. 2. Obiect de cult canaanean (1); tunică purtată de preoţii evrei în timpul marilor ceremonii (2).

33

Cap. IV Judecătorii 14 Samson rătăcea de unul singur pe drumul Timnei, bolborosind vorbe de neînţeles. De fapt, vorbea cu sine însuşi, încercînd să-şi explice ceva, pentru el inexplicabil: cum de-au putut filistenii să nimerească răspunsul la ghicitoarea lui, cînd acest răspuns i-l dăduse, în taină, doar miresei sale? Să-l fi trădat oare chiar aceasta? Şi mai ales, se întreba cum să facă rost de 30 cearceafuri şi 30 de schimburi de haine, ca să se achite de rămăşagul pierdut? Mergînd cu privirile în pămînt şi cu gîndurile rătăcind aiurea în căutarea unor răspunsuri care nu mai veneau, Samson se lovi de cineva. Ridicînd ochii din colbul drumului, văzu în faţa sa un tînăr bine făcut, cu o figură plăcută şi prietenoasă, care îi spuse zîmbind: - Samsoane, Samsoane, la cîtă putere fizică ţi-am dat, nam mai avut loc unde să-ţi pun şi minte. Ce-ţi pierzi timpul întrebîndu-te cum de ţi-au ghicit filistenii răspunsul? Chiar nu-ţi

34

dai seama că te-a vîndut lor propria ta mireasă? Iar în ce priveşte rămăşagul pierdut, ce-ţi faci atîtea griji? Du-te în cetatea Ascalonului, omoară 30 de filisteni de acolo, ia de la fiecare un cearceaf şi un veşmînt, întoarce-te la Timna şi plăteşte-ţi datoria. Într-adevăr, Samson nu se putea lăuda cu prea multă minte, aşa că primele vorbe ale străinului trecură pe lîngă el precum stropii de apă peste penele gîştei. Nu se sinchisi ce-o fi vrut să spună acesta despre puterile pe care i le-a dat. Nu se sinchisi nici măcar de unde ştia străinul la ce se gîndea el. Se simţi uşurat, pe de-o parte, să afle cum de i-au aflat secretul filistenii - pe de cealaltă parte însă, îl cuprinse mînia împotriva proaspetei sale neveste. Dar întreaga sa atenţie i-a fost atrasă de sfatul străinului, cum să se achite de rămăşagul pierdut. Îl reţinea însă ceva: - Bine, bine, dar nouă nu ne este îngăduit să ucidem! - Ce prost eşti, Samsoane! Nu vă este îngăduit să ucideţi evrei, dar ei sînt filisteni! De aceea te-am şi trimis la Ascalon. Ce, vrei să te faci de rîs ca unul care nu-şi respectă cuvîntul şi nu-şi onorează rămăşagurile pierdute? Mintea greoaie a lui Samson se lumină la auzul acestui răspuns. Cît de simplu era totul! Vru să-i mulţumeacă binefăcătorului său, dar acesta deja dispăruse. Samson ridică nepăsător din umeri şi porni fluierînd vesel pe drumul spre Ascalon. Se simţea cu inima împăcată: nimeni nu va putea spune despre el că a pierdut un rămăşag şi nu şi-a achitat datoria. Pe drum, se hotărî să-şi părăsească curva de nevastă. Dar pe atunci, nu avea cum să ştie că tot de la aplecarea lui către curve i se va trage şi pieirea.

35

Cap. V Samuel 2,3-20 Regi 1,2 - Davide, îţi place Batşeba? David îşi scutură gîndurile şi privi în jur. Se ştia singur, şi iată că dintr-o dată vede pe cineva în faţa lui. Îi părea cunoscut, dar nu ştia cine este; parcă îl ştia de pe cîmpurile de bătălie; dar cum intrase în palat, cum trecuse de gărzi şi intrase în sala tronului? - Cine eşti şi cum ai ajuns aici? - Ştii foarte bine cine sînt, după cum ştii foarte bine cum am ajuns aici. Ştii foarte bine că mereu ţi-am fost alături. Gînduri duşmane bîntuiau mintea lui David. O parte din el ştia cu cine vorbeşte. O altă parte, refuza să creadă. Cel mai bun lucru pentru liniştea lui era să-l pună pe străin la încercare. - Cînd ai fost tu alături de mine? - Cînd l-ai ucis pe Goliat. - Atunci, a fost alături de mine tot poporul evreu. - Am fost alături de tine la Nobe şi te-am salvat de Saul, anunţîndu-te din timp să fugi. Ai văzut ce s-a întîmplat după fuga ta: Ahimelec şi toţi cei 85 de preoţi au fost ucişi de edomitul Doeg din ordinul lui Saul, numai pentru că te-au adăpostit pe tine. - Şi asta o ştie tot poporul.

36

- Am fost alături de tine cînd te-ai strecurat în cortul din tabăra lui Saul de i-ai furat suliţa şi urciorul de apă. - Asta o ştiu toţi soldaţii din tabăra lui şi toţi soldaţii mei. Necunoscutul continuă răbdător: - Am fost alături de tine în noaptea în care ai visat că vei fi rege în locul lui Saul. Cînd te-ai trezit ud de transpiraţie şi plin de spaimă numai gîndindu-te la visul pe care ai cutezat să îl ai. Eu am fost cel care ţi-am umplut o cupă cu vin, te-am liniştit şi ţi-am spus că într-adevăr, aşa va fi. La auzul acestor vorbe, David a încremenit. Aşa ceva chiar nu ştia nimeni. Într-adevăr, într-o noapte avusese acest vis; întradevăr, se trezise transpirat şi speriat de ce visase; într-adevăr, întinsese mîna şi găsise cupa plină cu vin, golind-o dintr-o înghiţitură; şi mai ales, într-adevăr, în acea noapte o voce îi spusese: “Da! Tu vei fi rege în locul lui Saul!”. Dar ce s-a întîmplat în acea noapte, cu siguranţă nu ştia nimeni. - Te întreb din nou: îţi place Batşeba? David se simţi eliberat de orice fel de neîncredere, de orice reţinere. Se simţea ca şi cum, oglindindu-se în metalul strălucitor al scutului, ar fi vorbit cu sine însuşi: - Da! - Atunci, ia-o printre soţiile tale şi, dintre toţi copiii tăi, cel pe care îl vei avea cu ea îţi va urma pe tron. - Dar ea este măritată cu Urie. - Aşa este, acum este măritată cu Urie. Dar dacă Urie moare, va fi văduvă şi liberă. - Adică, pentru a o avea pe Batşeba, să-l menesc pe Urie morţii? Nu pot, fiindcă nouă ni s-a spus să nu ucidem. Nu pot, fiindcă Urie este cel mai credincios între toţi cei 30 de comandanţi ai mei.

37

- Vi s-a spus să nu ucideţi, dar voi să înţelegeţi că nu aveţi voie să ucideţi evrei. Urie nu este evreu, ci este hitit. Iar în ce priveşte comandanţii credincioşi, nu o să duci niciodată lipsă. Lui David îi plăcea ce auzea. Îi părea rău că nu îi veniseră chiar lui ideile acestea. Întinse mîna după cupa de vin şi începu să soarbă cu înghiţituri mici şi dese. Fără să îşi dea seama cînd şi cum, necunoscutul dispăruse din faţa lui, înlocuit de imaginea Batşebei. O Batşeba goală, aşa cum o văzuse pentru prima dată, cînd se scălda la rîu, dar întinsă în faţa sa, cu un corp perfect, cu braţele şi picioarele desfăcute în aşteptarea lui, cu ochii ademenitori. Mai înghiţi o cupă de vin şi se hotărî. O bătaie din palme şi cînd sluga întredeschise uşa, îi spuse scurt: - Să vină Ioab! x x

x

Ioab, mai marele peste toată oştirea lui David, ascultă porunca regelui său şi îl trimise pe Urie la moarte. Moartea era lucrul la care Ioab se pricepea cel mai bine. La porunca lui David sau chiar în contra dorinţei acestuia, cu mîna sa ori a altuia, Ioab aducea moarte. Pe Abner, vărul lui Saul, trecut totuşi în cele din urmă de partea lui David, l-a ucis mişeleşte, fără ca David să ştie, spunîndu-i să se apropie ca să-i şoptească ceva tainic la ureche. Cînd Abner s-a apropiat, Ioab l-a înjunghiat în pîntece. Pe Urie, comandantul credincios al lui David, l-a trimis la moarte mişeleşte pentru ca Batşeba să poată fi a lui David.

38

Pe Absalom, fiul lui David, l-a ucis mişeleşte în timp ce acesta îşi prinsese pletele în ramurile încîlcite ale unui stejar, deşi David îi ceruse să-l cruţe. Pe Amasa, nepotul lui David, l-a ucis mişeleşte în timp ce se îmbrăţişau, fără ştiinţa şi voia lui David. Cînd Ioab l-a apucat cu mîna dreaptă de barbă ca să îl sărute, cu stînga a înfipt sabia şi i-a vărsat măruntaiele. Pe Şeba l-a omorît cu ajutorul unei femei din Abel-BetMaaca. După ce a vorbit cu Ioab, aceasta a convins locuitorii cetăţii să se dezică de Şeba şi să-i taie capul, pe care apoi i l-au aruncat lui Ioab peste zidul cetăţii. Marele comandant de oşti israelian Ioab nu ştia să se bată bărbăteşte, faţă în faţă. El îi ucidea pe cei cu care se îmbrăţişa, îi ucidea pe cei care nu se puteau apăra; sau punea pe alţii să ucidă în locul său. x x

x

David ştia că sfîrşitul îi este aproape. Privind în urmă, vedea o viaţă plină de împliniri, de multe fapte de care era mîndru. Erau însă şi lucruri care îl rodeau: - Doamne, proorocul Natan mi-a deschis, prea tîrziu însă, ochii. Acum ştiu că am păcătuit cînd mi-a plăcut să cred că celălalt era trimisul Tău, cînd am crezut că Tu vrei cu adevărat să mi-o dai pe Batşeba şi din cauza asta l-am trimis la moarte pe Urie, să pot să-i fur femeia. Dar pentru acest păcat m-ai pedepsit o dată, cînd mi-ai luat primul prunc născut de Batşeba. De ce mă pedepseşti încă o dată şi mă iei şi pe mine înainte să-mi văd visul înfăptuit, înainte să termin marele templu pe care vreau să Ţi-l ridic?

39

- Îţi spun şi ţie ce i-am spus cu sute de ani în urmă lui Moise: pe cei pe care îi iubesc, Eu îi pedepsesc de două ori cînd păcătuiesc, ca să ştie şi să nu mai greşească. Dar voi nu vreţi să învăţaţi nimic din tot ce vă spun. x x

x

După ce David se stinse, pe tron se sui fiul său şi al Batşebei, Solomon. Venise ziua ca şi Ioab să plătească pentru crimele sale. La porunca lui Solomon, Benaia, noul comandant al armatei, i-a ucis atît pe Adonia, fratele noului împărat, care rîvnea şi el le tron, cît şi pe Ioab. Iar Ioab a fost ucis la fel de mîrşav cum obişnuia el să ucidă: auzind de crima împotriva lui Adonia, s-a refugiat de frică în cortul Domnului şi s-a apucat de coarnele altarului, avînd drept de azil. Încălcînd locul sfînt şi dreptul de azil, Benaia îl spintecă cu sabia pe Ioab chiar lîngă altarul lui Iahve. Aşa au început crimele lui Benaia săvîrşite din ordinul regelui Solomon…

40

Cap. VI Regi 2, 9-10 - Iehu(1), ţi-am promis că vei fi regele Israelului. Iată că primul pas a fost făcut: deşi Ioram încă este rege, trimisul lui Elisei te-a uns pe tine în secret. Acum, te recunoaşte de rege doar armata. Ca să poţi fi cu adevărat regele tuturor israeliţilor, va trebui însă să îl ucizi pe Ioram. Şi nu uita: pentru ajutorul primit, trebuie să te faci plăcut lui Iahve şi să asculţi tot ce-ţi transmite prin mine. x Regele Ioram, aflat încă la pat unde îşi vindeca rănile primite în lupta cu Hazael, regele Siriei, află cu surprindere că Iehu a părăsit Ramotul Galaadului, importanta fortăreaţă în calea oştilor lui Hazael, şi se îndreaptă spre el. Ioram trimise două rînduri de călăreţi înaintea lui Iehu, dar nimeni nu se întoarse.

41

Intrigat, se dădu cu greu jos din pat, cu multă durere cauzată de răni, şi porunci să se înhame caii la carul său. Apoi, împreună cu prietenul său din sud, regele Ahazia al Iudeei, aflat în vizită la el, îi ieşi lui Iehu în întîmpinare. Carele celor doi regi l-au întîlnit pe Iehu pe ogorul lui Nabot, nefericita victimă a lăcomiei fostului rege Ahab.(2) La salutul de pace al lui Ioram, Iehu răspunse cu vorbe grele şi ameninţări după care, punînd săgeata în arcul său, îl nimeri pe Ioram între umeri, săgeata ieşindu-i prin inimă. Văzînd trădarea, Ahazia îşi întoarse carul căutînd scăpare. La ordinul lui Iehu, oamenii săi îi luară urma şi îl doborîră şi pe regele Iudeei. Soarele nici nu apucase să se mişte pe cer, iar cei doi regi ai evreilor erau morţi. Iehu era pe de-a întregul regele Israelului. x x

x

- Iehu, acum eşti cu adevărat rege peste poporul lui Israel. Dar nu uita ce ţi-a spus trimisul lui Elisei în numele lui Iahve: "Dar să stîrpeşti neamul lui Ahab, stăpînul tău, ca astfel eu să răzbun sîngele vărsat al slujitorilor mei profeţi, şi omorîrea de către Izabela a tuturor închinătorilor Domnului. Toată casa lui Ahab să fie stîrpită! Vreau să nimicesc din ai lui Ahab pe toţi cei de parte bărbătească, rob şi liber din Israil. Şi toată familia lui Ahab vreau să o prăpădesc, ca pe aceea a lui Ieroboam, fiul lui Nabat, şi ca pe a lui Bacşa, fiul lui Ahia".(3) x

42

Izabela nu prea se mai gîndea că ar putea fi iertată, dar orice încercare merita. Dintre nenumăratele ei păcate, faptul că din lăcomie pusese martori mincinoşi să declare că Nabot l-a hulit pe Iahve pentru ca acesta să fie ucis iar via lui să devină a ei şi a soţului ei, regele Ahab, parcă îl şi uitase. Îşi încercă ultima şansă, a seducţiei femeieşti, şi, după ce se sulemeni, îşi unse sprîncenele şi îşi împodobi capul, se apropie de fereastră aşteptînd sosirea lui Iehu. Cînd Iehu intră în cetate, ea îi strigă: - Pace! Iehu ridică privirile cu scîrbă şi, nesedus de farmecele îmbătrînitei regine ucigaşe, le spuse oamenilor săi: - Aruncaţi-o jos! Slugile au aruncat-o pe Izabela de la fereastră. Şocul izbirii de pămînt a fost atît de puternic, încît capul Izabelei a crăpat iar sîngele ei a ţîşnit pe zid şi pe caii din jur, după care Iehu a călcat-o în picioarele calului său. O noapte întreagă, noul rege şi apropiaţii lui au mîncat şi au băut, au cîntat şi s-au desfătat cu dansurile fecioarelor. Spre dimineaţă, aducîndu-şi aminte că totuşi Izabela era fiică şi soţie de rege, a trimis oamenii să-i îngroape hoitul. Dar din aceasta, nu mai rămăseseră decît ţeasta crăpată, picioarele şi palmele - restul, fusese mîncat tot de cîini. Blestemul adus de proorocul Ilie asupra Izabelei pentru uciderea lui Nabot ("Cîinii vor mînca pe Izabela lîngă întăritura Izreelului"4) se împlinise. x x

x

43

- Este bine pînă acum, Iehu. Dar nu uita că în afară de soţia Izabela, Ahab a mai avut 70 de fii. Iar ţie, trimisul lui Elisei ţi-a spus: "Toată casa lui Ahab va pieri". x A stat Iehu şi s-a gîndit bine. După care a trimis carte mai marilor cetăţii Samaria, unde se aflau fiii lui Ahab, spunîndu-le ca dintre aceştia să-l aleagă pe cel mai bun şi mai vrednic, să-l pună în scaunul de domnie şi să lupte pentru casa stăpînului lor. Şi s-au speriat mai marii Israelului şi s-au gîndit că dacă doi regi au fost ucişi de Iehu, cum i se vor opune ei? Şi cu multă laşitate au vîndut copiii fostului lor rege trimiţînd lui Iehu carte de răspuns prin care se puneau toţi în supuşenie şi cerîndu-i să le poruncească. Cînd a primit cartea, Iehu a zîmbit: planul lui nu dăduse greş. Căpeteniile Israelului erau gata să-şi trădeze şi să-şi vîndă familia regală. Le mai trimise o nouă carte în care le spunea că, dacă sînt ai lui, să pună în coşuri capetele celor 70 de fii ai lui Ahab şi pînă în ziua următoare să i le aducă. Căpeteniile Samariei i-au ucis pe toţi cei 70 de fii ai lui Ahab care le erau lăsaţi în grijă, le-au tăiat capetele, le-au pus în coşuri şi i le-au trimis lui Iehu. Iar acesta, le-a orînduit spre luare aminte şi teamă în dreapta şi stînga porţii de intrare în cetate. x x

x

- Ai nimicit familia lui Ahab. Dar eşti sigur, Iehu, că ai scăpat de toţi susţinătorii lui?

44

x Iehu îşi trimise iscoadele peste tot. Unde existau sprijinitori ai casei lui Ahab, i se aducea la cunoştinţă. Cînd îi află pe toţi cei care, pe tot cuprinsul Israelului, îi rămăseseră credincioşi lui Ahab, Iehu îşi trimise peste tot soldaţii. Din nord şi pînă în sud, toţi cei care mai rămăseseră din casa lui Ahab, toţi mai marii lui, toţi prietenii şi toate slugile, au fost ucişi. Şi n-a lăsat să scape pe nici unul. x x

x

- Este bine pînă acum, Iehu. Ai ucis pe toţi ai casei Ahab şi ai casei Ioram. Dar nu uita, l-ai ucis şi pe Ahazia, regele Iudeei. Iar Ahazia are la rîndul său fraţi, care ar putea răzbuna moartea lui. x Iehu şi-a trimis din nou iscoadele. Aflînd unde sînt strînşi fraţii lui Ahazia, care încă nu ştiau de uciderea fratelui lor, le-a ieşit în cale. Întîlnirea a avut loc la o răscruce, la coliba unor ciobani. - Cine sînteţi voi? - a întrebat Iehu. - Noi sîntem rudele lui Ahazia şi ne pogorîm ca să întrebăm de sănătate pe principii din casa regească. - Prindeţi-i de vii! - a ordonat Iehu. Şi apoi, toţi cei 42 de fraţi ai lui Ahazia au fost tăiaţi la fîntîna de lîngă colibă. Iehu nu a lăsat să scape pe nici unul. x

45

x

x

- Iehu, pînă acum ai făcut numai fapte plăcute lui Iahve. Dar nu uita că Israelul este încă plin de temple, prooroci şi preoţi ai lui Baal. Şi asta nu-i place lui Iahve. x Ajuns în Samaria, Iehu a strîns poporul şi i-a promis că el îl va sluji pe Baal mai mult decît Ahab. Apoi, i-a chemat la el pe toţi proorocii, toţi slujitorii şi toţi preoţii lui Baal, ca să participe la o mare jertfă adusă zeului. Cînd s-au strîns toţi, au umplut templul de la un capăt pînă la celălalt. După ce toţi au intrat să aducă jertfe, Iehu a pus 80 din oamenii săi în jurul templului. Iar după terminarea jertfelor, aceştia au năvălit în templu lovind cu ascuţişul sabiei pe toţi mai marii cultului lui Baal. x x

x

Pregătindu-se să-şi dea ultima suflare, Iehu puse cu strîngere de inimă întrebarea pe care, timp de 28 de ani, şi-o alungase din minte şi din suflet de cîte ori se gîndea la ea. - Stăpîne, dacă Iahve ne-a spus să nu ucidem, de ce mie mi-a cerut să ucid atîţia evrei? Regi evrei şi case regale, demnitari şi preoţi? Stăpînul, cum îi spusese Iehu, care în cei 28 de ani de domnie ai acestuia era neschimbat, ca în prima zi în care Iehu îl văzuse, zîmbi:

46

- Iehu, nu eşti prost şi nu ai fost prost niciodată. Eu nu sînt trimisul Lui, eu sînt celălalt. Iar tu ai ştiut asta dintotdeauna. Setea de putere, setea de mărire, setea de avere, setea de sînge te-au făcut să ucizi, nu poruncile Lui. Asta este firea neamului tău. ______________________________ Note :

Iehu, regele uzurpator al Israelului (842-814 î.C.), fost comandant suprem al armatei regilor Ahab şi Ioram, s-a urcat pe tron după ce l-a ucis pe regele Ioram. 2. Dornic să obţină via lui Nabot, pe care acesta refuza să i-o vîndă, regele Ahab (874-853 î.C.) şi soţia sa Izabela i-au înscenat acestuia un proces prin care doi martori falşi au declarat că l-au auzit hulindu-l pe rege şi pe Dumnezeu; după ce Nabot a fost ucis, Ahab i-a confiscat via. 1.

3. Cartea 4.

a doua a Regilor 9.7-9.

Cartea întîi a Regilor 21.23 şi Cartea a doua a Regilor 9.36.

47

Cap. VII Isaia 1 Vocea lui Isaia tuna deasupra poporului evreu, aducîndu-le cuvîntul lui Dumnezeu: - Ascultaţi cuvîntul Domnului, voievozi ai Sodomei, luaţi aminte la învăţăturile Domnului, popor al Gomorei!(1) x Din partea în care se strînseseră tinerii, unul dintre aceştia ieşi în faţă şi, întorcîndu-se spre ceilalţi, li se adresă: - Dar cine este bătrînul acesta? La auzul întrebării, tinerii se uitară nedumeriţi la el, pînă cînd cineva se simţi dator să dea un răspuns: - Este marele prooroc Isaia. - Şi ce face el acum? - Ne aduce cuvîntul lui Iahve. - Ne aduce cuvîntul lui Iahve? Asta credeţi voi? Eu aud doar că ne aduce cuvinte grele şi insultătoare, ne ameninţă şi ne bleastămă. Şi la urma urmei, cine este Iahve? x Bătrînul profet continua să tune şi să fulgere: - Ascultă, cerule, ia aminte, pămîntule, căci Domnul grăieşte: “Hrănit-am feciori şi i-am crescut mari, dar ei s-au răzvrătit împotriva mea. Boul îşi cunoaşte stăpînul şi măgarul ieslea stăpînului său, dar Israil nu mă cunoaşte, poporul meu nu

48

mă înţelege!”. Vai ţie, neam păcătos, popor încărcat de fărădelegi, sămînţă de răi, feciori ticăloşi! Părăsit-aţi pe Domnul, tăgăduit-aţi pe sfîntul lui Israil, întorsu-i-aţi spatele! Pentru ce să vă mai bat pe voi care necontenit vă răzvrătiţi împotrivă? Capul vă este bolnav şi inima boleşte. Din creştet şi pînă în tălpi, nu-i nimic sănătos! Răni şi vînătăi şi carne vie, nelegate şi neunse cu untdelemn. Ţara voastră este o pustietate, oraşele voastre arse cu foc, rodul ogoarelor voastre mîncat de străini înaintea ochilor voştri şi toate sînt paragină, ca la prăpădul Sodomei. Sionul ajuns-a ca o colibă într-o vie, ca o covercă(2) într-o bostănărie, ca o cetate împresurată!(3) x Tinerii însă, intrigaţi, nici nu se mai uitau la Isaia şi nici nu-l mai ascultau, concentrîndu-se asupra acelui necunoscut, cu părul creţ în formă de corniţe, pe care nimeni nu părea să-l cunoască, deşi părea atît de cunoscut, dar nici nimeni nu cuteza să îl întrebe cine este: - Cum adică? Tu nu ştii cine este Iahve? Unde ai trăit pînă acum? - Eu ştiu prea bine cine este Iahve, dar se pare ca voi nu ştiţi. Iahve este o plăsmuire. Voi chiar nu cunoaşteţi istoria poporului nostru? Voi chiar nu ştiţi că, doar la cîteva zile de la numirea sa ca mare preot al lui Iahve, însuşi Aron s-a reîntors către Baal şi i-a ridicat viţelul de aur? Voi chiar nu ştiţi că după marele Iosua şi apoi din nou, după Otniel, poporul nostru l-a dat la o parte pe Iahve? Voi chiar nu ştiţi că spre sfîrşitul vieţii, ajuns la înţelepciunea bătrîneţii, marele nostru erou Gideon l-a abandonat pe Iahve şi s-a întors şi el către Baal, iar fiii săi la fel? Voi aţi uitat că primul nostru rege, Saul, l-a pus pe Doeg Idumeul să-i ucid[ pe Ahimelec, preotul lui Iahve, şi pe ceilalţi 84 de

49

preoţi din Nobe? Voi aţi uitat că după moartea lui Solomon şi împărţirea Israelului cel Mare în Israel şi Iudeea, rînd pe rînd, regii noştri Ieroboam, Omri, Ahab, Ioram şi Ioaş, fiul lui Ioaha, cel care a şi ars şi jefuit templul din Ierusalim, regi ai Israelului, iar Roboam, Abia, regina Atalia, Ioaş fiul lui Ohozia, Amasia, Ahaz şi chiar tînărul nostru rege de azi Manase, regi ai Iudeei, sau convins de minciună, şi i-au întors spatele lui Iahve? Dar cine sîntem noi, faţă de marii noştri înaintaşi, să spunem că Iahve există? Sîntem oare noi mai presus decît marii noştri regi? x Fără să ştie ce se întîmpla, Isaia continua netulburat cuvîntul său mînios: - Cînd ridicaţi mîinile voastre spre mine, eu îmi întorc ochii aiurea, şi cînd înmulţiţi rugăciunile voastre, nu vreau să le mai ascult. Mîinile voastre sînt mînjite de sînge, spălaţi-vă, curăţaţi-vă! Nu mai faceţi rău înaintea ochilor mei. Conteniţi odată! Învăţaţi să faceţi fapte bune, sîrguiţi-vă după dreptate, ajutaţi pe cel împilat, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pricina văduvei!(4). x Tînărul necunoscut îşi continua şi el, la fel de netulburat, cuvîntul: - Şi dacă Iahve nu există, atunci vă miraţi că vă întreb cine este acest bătrîn nebun care ne critică modul de viaţ[? Care vrea să ne oblige să respect[m nişte porunci pe care de fapt nu ştim cine ni le-a impus, atîta timp cît Iahve nu există? De ce să nu-i ucidem pe cei care ne sup[ră? De ce să nu ne uităm la alte

50

femei decît nevestele noastre? De ce să nu luăm ce ne trebuie de la cel care are? Ce ne trebuie nouă să ne pierdem timpul cu orfanii şi văduvele altora? x Între timp, tinerilor li se alăturară multe alte grupuri care ascultau tot mai interesate spusele necunoscutului. Murmurele lor de aprobare se transformau în aclamaţii entuziaste. Da! Necunoscutul avea dreptate! Modul lor de viaţă era pus în pericol de vorbele unui bătrîn nebun! Constrîngeri de care şi strămoşii lor uitaseră de mult şi care le-ar fi încurcat viaţa plăcută şi îndestulătoare la care ajunseseră. x Bătrînul profet tăcuse. Terminase de transmis cuvîntul Domnului. Privea miile de evrei strînşi în jurul său, căutînd un semn că îl ascultaseră, că îl înţeleseseră, că se vor îndrepta, că se vor întoarce la Iahve, că vor respecta poruncile acestuia. Din acea parte unde la început fuseseră strînşi doar tinerii, o masă mare de oameni, de data aceasta de toate vîrstele, se apropia ameninţător de el. Primii ajunşi, l-au prins şi l-au ridicat pe braţe purtîndu-l spre un loc din apropiere, unde era un joagăr. Cîţiva din alai s-au uitat la un moment dat jur-împrejur, căutîndu-l cu privirea pe acel tîn[r atît de convingător. Dar el, parcă intrase în pămînt. _________________________ Note : 1. Isaia 2.

1.10. Acoperămînt de frunze, crengi, rogojini.

51

3. 4.

Isaia 1.2-8. Isaia 1.15-17.

52

Cap. VIII Estera - Estera, vărul tău Mardoheu ţi-a spus că am vorbit cu el. Tînăra împărăteasă îşi reveni imediat din surprindere, alungă dulăul de lîngă ea şi îşi acoperi goliciunea. Isteaţă fiind, şi-a dat seama imediat pe cine are în faţă. Mai ales că acesta zîmbise zicînd “vărul tău Mardoheu”. Nimeni din Susa sau de altundeva nu ştia adevărul. - Da, stăpîne. - Ştii cine sînt. - Da, stăpîne. - Ştii ce vreau. Estera îşi reprimă o încruntare. Gîndea cît mai iute să dea răspunsul potrivit. În cele din urmă îngăimă: - Stăpîne, eu ştiu că vrei binele poporului meu. Cel căruia împărăteasa din Susa îi spunea “Stăpîne”, zîmbi. Încurcătura în care se afla Estera îl amuza. - Da, asta este adevărat. De sute de ani eu vreau binele vostru. Dar ce crezi că vreau de la tine ? Evreica ajunsă împărăteasă se prefăcu mai încurcată decît era. Se ridică în picioare şi printr-o neglijenţă studiată, faldurile îmbrăcămintei îi redescoperiră trupul gol. - Îmbracă-te şi aşează-te la loc. Nu de asta am venit. La rîndul său, se aşeză şi el pe o pernă: – Haman urăşte evreii. Dacă te-am ajutat pe tine să devii prin înşelăciune soţia lui Ahasveroş(1), care nu ştie că eşti evreică, nu am făcut-o pentru tine, ci pentru poporul tău. Acum este timpul să-ţi ajuţi poporul.

53

Dîndu-şi seama că de data asta nu este o hîrjoneală de iatac, Estera deveni atentă. x x

x

Într-adevăr, Haman, mîna dreaptă a împăratului Ahaşveroş, îi ura pe evrei. Ca mulţi alţii, şi el îi ura pentru faptul că din robi, evreii deveniseră cămătari(2) şi astfel ei, stăpînii, ajunseseră datori robilor lor. Dar Haman mai avea un motiv personal de ură: toţi slujitorii împăratului trebuiau să plece genunchiul şi să se închine în faţa sa. Doar Mardoheu nu respecta această poruncă a împăratului. Haman ştia că Mardoheu este iudeu, dar mai ştia în acelaşi timp şi faptul că Mardoheu, denunţînd un complot împotriva lui Ahaşveroş, se bucura de recunoştinţa acestuia. x Fără să pomenească numele lui Mardoheu, Haman îi explică împăratului Ahaşveroş că evreii, prin cămătăria lor, îi jefuiesc supuşii şi că nici nu respectă legile împăratului, ci doar propriile lor legi. Îi ceru îngăduinţa să-i ucidă pe cămătarii evrei, promiţînd să aducă 10.000 de talanţi de argint în vistierie. Ahaşveroş a fost de acord şi, mai mult de atît, i-a dăruit lui Haman atît poporul evreu cît şi tot argintul. Apoi, i-a dat şi inelul său cu care să pecetluiască scrisorile pentru mai marii oştirii, dregătorii fiecărui ţinut şi căpeteniile fiecărui popor.

54

În aceste scrisori, trimise prin alergători în toate ţinuturile împărăţiei, s-a cerut să fie nimiciţi toţi iudeii în ziua de 13 a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar, şi să li se prade averile. x - Estera, după cum bine ştii şi tu şi Mardoheu, Haman pregăteşte uciderea evreilor, dar în primul rînd a lui Mardoheu. Nu ai voie să te duci la împărat nechemată, dar tu te vei duce. Ochii şi trupul tău vor fi mai grăitori decît cuvintele. Îl vei face să te cheme în patul lui iar acolo ştii prea bine ce ai de făcut: tot ce i-a făcut Dalila lui Samson şi, dacă se poate, chiar şi mai mult. Din cînd în cînd, îi vei vorbi şi îi vei spune următoarele: “Dacă am căpătat trecere înaintea ta, împărate, şi dacă găseşte cu cale împăratul, dă-mi viaţa: iată cererea mea; şi scapă pe poporul meu: iată dorinţa mea! Căci eu şi poporul meu sîntem vînduţi să fim nimiciţi, junghiaţi şi prăpădiţi. Măcar de am fi vînduţi să fim robi şi roabe, aş tăcea, dar vrăjmaşul n-ar putea să înlocuiască pierderea făcută împăratului”. Iar în momentul lui de extaz îi vei mărturisi că eşti evreică. x Haman era năucit. Totul se întorsese împotriva lui. Cînd împăratul îl întrebase ce trebuie făcut pentru un om pe care vrea să-l cinstească împăratul, crezînd că este vorba de el, spusese: “Omului pe care vrea împăratul să-l cinstească, trebuie să i se aducă haina împărătească, aceea cu care se îmbracă împăratul, şi calul pe care călăreşte împăratul, şi să i se pună cununa împărătească pe cap. Să se dea haina şi calul uneia din căpeteniile de seamă ale împăratului, apoi să îmbrace cu haina pe

55

omul acela, pe care vrea să-l cinstească împăratul, să-l plimbe călare pe cal prin locul deschis al cetăţii, şi să strige înaintea lui: ”Aşa se face omului pe care vrea împăratul să-l cinstească!” Şi cînd colo, omul pe care vroia să-l cinstească împăratul era duşmanul său de moarte, Mardoheu, cel pentru care ridicase o spînzurătoare de 50 de coţi! Iar Mardoheu, se bucurase de toate onorurile pe care el le propusese pentru el însuşi! x Haman se duse cu inima neagră la cina la care îl invitase Estera pe el şi pe împărat. Invitaţia fusese făcută mai demult, înainte de necazul păţit cu Mardoheu, care îl ruşinase încă o dată. În toiul ospăţului, împăratul Ahaşveroş, beat şi înnebunit de favorurile pe care Estera i le oferise nopţi la rînd, i s-a adresat acesteia: - Ce doreşti, împărăteasă Estera? Orice cerere îţi va fi îndeplinită. Calculat, ca în tot ceea ce făcuse pînă atunci, Estera răspunse: - În acea spînzurătoare de 50 de coţi să fie spînzurat Haman. Cu minţile furate de băutură, împăratul şi-a dat acordul. x În aceeaşi zi, încă netrezit din băutură şi din fierbinţeala buzelor Esterei pe care încă le mai simţea pe tot trupul său, Ahaşveroş i-a dat Esterei casa lui Haman.

56

Profitînd de starea în care se afla împăratul, Mardoheu a luat inelul acestuia, pe care înainte Ahaşveroş i-l dăduse lui Haman. Cu inelul împăratului, Mardoheu a întors toate scrisorile trimise de Haman şi a trimis noi scrisori în toată împărăţia, din India şi pînă în Etiopia, dînd evreilor dreptul de a ucide pe oricine vor. x A treisprezecea zi a lunii Adar, ziua hotărîtă de Haman pentru stîrpirea cămătarilor evrei, s-a petrecut cu totul altfel decît fusese gîndită de acesta. Înfricoşaţi de puterea pe care Mardoheu o dobîndise pe lîngă Ahaşveroş, toţi mai marii ţinuturilor, căpeteniile oştirii, dregătorii şi alţi slujbaşi ai împăratului i-au sprijinit pe iudei în măcelărirea propriului lor popor. Iudeii au ucis cu sabia pe toţi care le-au ieşit în cale, au făcut cu ei tot ce au vrut. Numai în Susa, au ucis 500 de oameni. Şi i-au ucis pe toţi cei 10 fii ai lui Haman. x - Estera, aţi ucis în Susa doar 500 de oameni. Este prea puţin, mult prea puţin. Fă-te din nou plăcută lui Ahaşveroş, ia-i din nou minţile, fă-l să-ţi promită ce vrei. Tu ştii deja foarte bine ce vei cere. x

57

Estera se depăşi pe ea însăşi. Întins pe spate, sleit de puteri, cu minţile din nou tulburi de băutură şi desfătare, Ahaşveroş murmură : - Ai tăi au ucis astăzi 500 de oameni de-ai mei numai în Susa, şi pe toţi fiii lui Haman. Mai vrei ceva ? Spune orice, vei căpăta. - Dacă împăratul găseşte cu cale, să ne fie îngăduit să facem şi mîine după porunca de azi şi să-i spînzurăm pe lemn pe fiii lui Haman. - Aşa să fie, răspunse împăratul, după care adormi. x Ahaşveroş dăduse dezlegare doar pentru spînzurarea fiilor deja ucişi ai lui Haman. Profitînd însă de somnul împăratului şi de dezlegarea pe care au denaturat-o, iudeii din Susa au mai ucis 300 de locuitori ai cetăţii. Iar în aceeaşi zi, evreii din toate ţinuturile împărăţiei au scos armele şi au ucis cu sînge rece 75.000 de oameni fără apărare. Dar nu au putut să le fure şi averile. După ce au masacrat zeci de mii de oameni, evreii au întins mesele, le-au umplut cu mîncare şi băutură, au mîncat şi au băut, au cîntat şi au dansat, s-au bucurat şi odihnit. Crima pentru ei era o mare bucurie. x - Estera! Ţi-ai îndeplinit menirea. Acest mare masacru pe care îl veţi numi “Purim” va deveni una dintre cele mai mari sărbători ale poporului tău. Va fi o sărbătoare a bucuriei. Şi nimeni, niciodată, nu va avea curajul să spună ceva.

58

_________________________ Note : 1. Împăratul biblic Ahasveroş a fost identificat de istorie ca fiind împăratul persan Xerxes I (486-465 î.C.). 2. Săpăturile arheologice pe care Universitatea Pennsylvania lea efectuat la Nippur (în Irak) au descoperit în anul 1893 arhiva primei firme de cămătărie atestată istoric, firma Muraşu şi fiii (455-403 î.C.), înfiinţată de iudei, urmaşi ai celor căzuţi în robia babiloniană. Peste 100 de tăbliţe de argilă (110 sau 150, în raport de sursă) cuprindeau contracte de camătă, arendă, vînzare-cumpărare, cauţiune pentru datornicii întemniţaţi, servicii de intermediere. Comisionul practicat era de 20 %.

59

Cap. IX - Caiafa! Scoală-te! Iisus l-a înviat pe Lazăr în Betania şi acum se apropie de Ierusalim. Caiafa bodogăni - nu-i plăcea să fie trezit noaptea, nu-i plăcea sa fie trezit brusc, dar mai ales nu-i plăcea să fie trezit cu veşti proaste. În momentul în care însă, în lumina lunii, văzu chipul vestitorului, cuvintele grele i se opriră ca un nod în gît. - Ce crezi că trebuie să facem, stăpîne? - Dar tu ce crezi? Arhiereul îşi masă îndelung ceafa. De atîta timp căuta el însuşi răspunsul la întrebare, dar îl căuta în mod zadarnic. Sperase ca măcar acum să i se dea lui acest răspuns nenorocit, nu să i se ceară. Iar vizitatorul nu părea venit să-i dea răspunsurile pe care le dorea. Cu glas şovăielnic începu să-şi depene îngrijorarea: - Pe unde umblă, face minuni. Oamenii Îl ascultă şi se iau după El. Tot mai mulţi cred că este într-adevăr Mesia. Săracilor le place să audă ce spune, dar mie şi sinedriului ne subminează autoritatea. O lume în care eu să fiu egal cu slugile mele? O lume în care eu să îmi împart mîncarea cu sărăntocii? O lume în care

60

eu, în loc să îmi văd de treburile mele importante, să îmi pierd timpul ajutînd orfanii şi făcînd dreptate văduvelor? Ce fel de lume ar fi asta? Cu zeloţii este mult mai simplu - pe ei îi vînează şi îi omoară romanii. Dar cu Iisus nu ştiu ce să facem... - Şi-ar fi fost mai lesne dacă nu exista, nu-i aşa? - Oh! Sigur că da! - Şi-ar fi mai lesne dacă n-ar mai fi? Caiafa se înecă cu ceva, nici el nu-şi dădu seama cu ce. - Ce vrei stăpîne să zici? Că Iisus trebuie omorît? - Caiafa, am spus eu asta? Eu nu pot niciodată vorbi cu tine, pur şi simplu? Să te ascult şi atît? Eu trebuie numai să te învăţ ce să faci? Imaginează-ţi că astăzi vreau doar să vorbesc cu tine, să te ascult, să văd cum gîndeşti, nu să te povăţuiesc. Să nu crezi că o să-ţi stau tot timpul în preajmă să te învăţ cum să te ştergi pe mîini sau cum să învîrţi lingura în blid. Poţi să înţelegi că astăzi vreau doar să am o discuţie prietenească cu tine? - Da, stăpîne. Ce vrei să-ţi spun? - Atîta doar: cum vezi rezolvarea problemei tale. Fiindcă, cred că îţi dai seama, este problema ta, nu a mea. Caiafa îşi drese vocea încercînd să fie cît mai sentenţios: - Cred c[ ar trebui ca noi să Îl condamnăm iar apoi să îl convingem pe Pilat să Îl execute. - Pentru ce Îl veţi condamna? - Cred că dacă îi aducem în faţa sinedriului pe toţi pe care i-a vindecat, sau măcar o parte dintre ei, aceştia, crezînd că Îl ajută, vor declara că i-a vindecat - şi noi Îl vom putea condamna pentru vrăjitorie; apoi, sînt atîţia care L-au auzit spunînd că El este Mesia - Îl vom putea condamna şi pentru blasfemie. Sînt convins că Îl vom putea găsi vinovat şi pentru altele, după cum sînt convins că, după ce va intra în Ierusalim, va mai face El ceva care să ne folosească. Nu poate sta locului.

61

- Romanii nu s-au amestecat niciodată în religia voastră şi nici nu v-au impus zeii lor. Cu ei cum te descurci ca să obţii confirmarea condamnării la moarte şi execuţia? - Mă voi duce la Pilat dimineaţa în zori. În fiecare noapte, el chefuieşte pînă tîrziu. Dacă trezindu-l, va fi mahmur, o să îşi dorească un singur lucru: să spună “da”, şi apoi să se întoarcă în pat. - Dacă nu ai norocul acesta? - O să încerc să-l fac să înţeleagă că dacă Iisus se pretinde împăratul tutoror, este o crimă de lezmajestate faţă de cezarul Tiberiu. - Şi dacă nici asta nu este de ajuns? - Cred că îi voi sugera că aş putea transmite la Roma că nu este suficient de leal Cezarului. Caiafa se mira de repeziciunea cu care îi veneau răspunsurile la fiecare întrebare pusă. Pînă mai înainte, la toate aceste întrebări nu găsise nici un răspuns. - Dar ştii că urmează Pesahul, cînd poporul evreu are dreptul să obţină graţierea unui condamnat. De unde ştii că nu se va cere graţierea lui Iisus? - Din cîte ştiu eu, cu Iisus ar fi patru condamnaţi. Pentru Dismas şi Hestas, nu îmi fac griji - sînt nişte tîlhari a căror graţiere nu o va cere nimeni. Al treilea, Barabas, este într-adevăr o problemă. El este zelot şi poporul îl iubeşte fiindcă luptă şi împotriva romanilor, dar şi împotriva noastră, marii preoţi şi ceilalţi conducători evrei. Şi atunci mă gîndesc aşa: un Barabas pe cruce ar însemna un martir în locul căruia se ridică cu arma în mînă, împotriva noastră şi a romanilor, nenumăraţi alţi zeloţi, iar un Iisus în lanţuri pe galeră îi poate converti nu numai pe ceilalţi condamnaţi, dar chiar şi pe ostaşii romani. Pe cînd un Barabas în lanţuri pe galeră nu mai înseamnă nimic - un zelot înfrînt şi

62

îngenuncheat, iar un Iisus pe cruce nu ar mai fi altceva decît un alt fals profet, mort. - Şi cum crezi că poporul îl va cere pe Barabas? - O să am grijă ca la momentul potrivit, în faţa palatului procuratorului, să fie mai mulţi oameni de ai mei decît cei ai Nazarineanului. Mult mai mulţi, vocile celor din urmă nici s[ nu se audă. Cei doi se priviră în tăcere timp îndelungat. La un moment dat, Caiafa nu a mai răbdat: - Stăpîne, dar nu ai nimic să-mi spui? Nu ai nimic să mă înveţi? - Ţi-am spus că azi am venit doar să te ascult, nu să-ţi vorbesc. Tu vei îndeplini profeţiile mele. Dacă aşa hotărăşti tu, bine. Îţi voi da şi eu o mînă de ajutor. Un ajutor nesperat. x x

x

- Iuda! Tînărul se întoarse nedumerit. Nu ştia să fie cineva în Ierusalim care să îl cunoască. - Eşti Iuda din Iscaria, nu? Eşti unul dintre ucenicii Lui. Iuda deveni bănuitor. Este adevărat, mulţi îi întîmpinaseră pe Învăţător şi pe ei în Ierusalim cu bucurie, dar mai ştia şi că Învăţătorul avea mulţi duşmani sus-puşi. - Străine, nu cred că ne-am întîlnit vreodată. - Este adevărat că noi doi nu am stat de vorbă niciodată, dar eu am fost de fiecare dată martor la ce a făcut Învăţătorul vostru. Am fost în apropierea voastră la Cana Galileei(1), Betsaida(2), Capernaum(3), Betania(4), am fost chiar şi pe muntele Tabor(5), am fost peste tot.

63

- Eşti şi tu unul dintre adepţi? - O! nu! sînt ceva mult mai mult. Eu sînt cel ce Îl va ajuta la împlinirea profeţiei. Iar tu mă vei ajuta pe mine. Pentru împlinirea profeţiei, pentru ca Învăţătorul să mîntuiască de nenumăratele păcate poporul vostru, pentru a se aşeza lîngă Tatăl Său, El va trebui răstignit aici, la Ierusalim. Iuda Iscariotul se scărpină gînditor în creştetul capului: - Da, Învăţătorul a pomenit despre aşa ceva. Dar nu înţeleg ce să fac eu. - Tu te vei duce la Caiafa =i te vei oferi s[ i-L ar[\i, ca s[ poată fi arestat. - Adică să-L trădez pe Învăţător? - Nu. Nici vorbă de aşa ceva. El va fi răstignit aici, orice ai face tu. Şi după cum ai spus, El ştie bine asta. Tu, doar o s[ ajuţi la împlinirea profeţiei. - Ba nu. Tu îmi ceri să-L trădez. Şi nu înţeleg de ce. De ce aveţi nevoie de mine? El nu s-a ascuns niciodată, toată lumea Îl cunoaşte, a intrat în Ierusalim ziua în amiaza mare călare pe mînzul unei asine, a fost întîmpinat cu st`lp[ri de finic(6), a fost la Templu, a săvîrşit minuni. Şi atunci, de ce mai este nevoie de mine? - Dar ţi-am explicat de ce: pentru împlinirea profeţiei, El trebuie trădat de unul din ai săi. - Ce profeţie este asta? Fiindcă nu o cunosc. - Sînt multe profeţii pe care voi, oamenii, nu aveţi de unde le cunoaşte şi nici nu le veţi cunoaşte. - Dar cine eşti tu, ce încredere să am eu în tine şi care sînt aceste profeţii pe care nu le cunoaştem şi nici nu le vom cunoaşte? - Nu ţi-am spus destule lucruri pînă acum? Bine, îţi voi mai spune şi altele. Stai jos aici.

64

Necunoscutul se aşeză pe un bolovan şi îl invită pe Iuda să ia loc lîngă el, pe o altă piatră care era la doi paşi. Apoi, începu să-i povestească sumedenie de lucruri, începînd încă din copilăria sa din Iscaria, lucruri pe care Iuda era sigur că nimeni nu avea cum să le cunoască. Mai mult, i-a povestit unele dintre gîndurile lui, nimănui mărturisite. Cînd străinul îşi încetă vorbele, după un timp (nici Iuda nu ştia cît trecuse), ucenicul se ridică năuc de pe piatră. - Dar toată lumea va spune că sînt un trădător. - Da, acum. Dar peste vreo 200 de ani cineva va scrie o carte, ca şi scrisă de tine, cu o altă poveste. Iar peste vreo 2000 de ani, alţii te vor face un mare erou al noii credinţe. Du-te acum şi nu uita: joi noapte mergi la Caiafa. Te aşteaptă. Iuda se îndepărtă cu paşi şovăielnici, cu mintea încîlcită cum nu o mai simţise niciodată. Mai auzi atît în urma lui: - Te vom răsplăti pe loc. Nu uita, noi îi răsplătim pe toţi cei care ne slujesc. x x

x

La ora trei a amiezii, noaptea de trei ore care se lăsase dintr-o dată peste Ierusalim se ridică la fel de brusc. Răstignit între Dismas şi Hestas(7), Iisus îşi ridică ochii de la drumul Golgotei, care cobora anevoios spre Ierusalim şi privi spre înaltul cerului strigînd: “Eli, Eli, lama sabahtani?“(8) După care sufletul său divin părăsi trupul omenesc în care fusese adăpostit timp de 33 de ani.(9) x x

x

65

Caiafa sări dintr-o dată din pat. Visul îi băgase groaza în oase. Cum de nu se gîndise niciodată la asta? Se îmbrăcă în fugă şi îşi chemă slujitorii. - Ştie cineva unde a fost îngropat Nazarineanul? Cîţiva dintre ei îi confirmară. - Duceţi-mă acolo de îndată! Au pornit cu toţii în graba mare, împinşi de la spate de Caiafa căruia nu i se părea că merg suficient de repede. Cînd deja se arătase ziua, slugile s-au oprit. - Aici! - îi arătă unul dintre ei spre o grotă a cărei intrare era astupată pe jumătate de o piatră mare. Cu inima cît puricele, Caiafa se apropie de intrare. Cînd ochii i s-au obişnuit cu întunericul din interior, a văzut pe jos un giulgiu din in pătat cu sînge. Şi nimic altceva. Se prăbuşi pe un bolovan din apropiere, smulgîndu-şi smocuri din barbă. Şi în minte îi vuia neîncetat: “Cum de nu mam gîndit la asta? Cum de nu m-am gîndit la asta?...“ x x

x

- Ţi-am făcut Fiul ca în ultimele Lui clipe să se îndoiască de Tine. - Partea Lui omenească, cea care a rămas pe pămînt, s-a îndoit. Acum, cînd a scăpat de trup, Îl vezi în dreapta Mea. - Nu Te miri de ce l-am ajutat pe Caiafa să împlinească profeţia? - Nu. Caiafa este un prost şi tu l-ai păcălit. Dar tu nu ai vrut niciodată să împiedici împlinirea profeţiei ci, dimpotrivă, ai vrut să o grăbeşti, ca să te foloseşti de ea.

66

- Aşa este, Caiafa este un prost. Şi acum îţi pot spune că eu am cîştigat. Noul tău popor, creştinii, sînt învăţaţi să fie toleranţi, sînt învăţaţi, cînd primesc o palmă, să întoarcă şi obrazul celălalt, sînt învăţaţi să nu se apere şi să nu ucidă. Vor fi o pradă uşoară. - Ai uitat că în ultima noapte, în grădina Ghetsimani, Fiul Meu şi-a trimis ucenicii să caute arme? - Da, dar cînd Simon Petru a scos sabia, tot Fiul Tău i-a spus să o pună înapoi în teacă, fiindcă cine scoate sabia de sabie va pieri.(10) - Creştinii vor învăţa astfel să nu atace ei primii niciodată, dar să fie pregătiţi întotdeauna să se apere dacă vor fi atacaţi. - Cînd îi vor ataca oamenii mei, nici nu vor şti că sînt atacaţi. Ultima noastră luptă, din valea Armaghedonului, se apropie. Iar victoria mea finală de asemenea. Dumnezeu se întoarse, îl privi pentru prima dată drept în ochi şi zîmbi: - Poate c[ da. Sau poate c[ nu. Asta, doar Eu o pot =ti. _________________________ Note : 1. La nunta din Cana Galileei, Iisus a săvîrşit prima minune, preschimbînd apa în vin (Ioan 2); se pare că în urma acestui miracol, mirele L-a urmat pe Iisus devenind unul dintre cei 12 apostoli (unii cred că ar fi Simon Zelotul, alţii că ar fi Vartolomeu, cel pe care Ioan l-a numit Nataniel). 2. Cetatea în care Iisus a vindecat un orb (Marcu 8). 3. Cetatea în care Isus a vindecat un slăbănog şi un paralitic (Matei 8,9 şi Marcu 2). 4. Învierea lui Lazăr, ultima minune înainte de intrarea în Ierusalim (Ioan 11). 5. Muntele pe care a avut loc Schimbarea la faţă, Iisus ar[tîndu=i Dumnezeirea în faţa ucenicilor săi Petru, Iacov Zevedeu şi Ioan (Matei 17, Marcu 9 şi Luca 9).

67

6. Ramuri

de curmal (Ioan 12.13). Dismas şi Hestas au fost cei doi tîlhari între care a fost răstignit Iisus. Se pare însă că în realitate nu erau tîlhari ci, ca şi Barabas, erau zelo\i (evrei r[zvr[ti\i atît împotriva ocupa\iei romane cît şi împotriva dominaţiei aristocraţiei şi marii preoţimi iudaice). 8. Lb. aramaică: “Doamne, Doamne, de ce m-ai părăsit?“ (Matei 27.46). În Marcu 15.34 apare sub forma “Eloi, Eloi, lama sabahtani?”. 9. Iisus a trăit 33 de ani, ceea ce teoretic presupune că a fost crucificat în anul 33 d.C. În realitate, cronologia erei creştine, al cărei autor a fost un protoromân, teologul Dionisie Exiguul (cel Smerit, născut cca. 470 în Scitia Minor, actuala Dobroge şi decedat cca. 545 la Roma), este eronată: în condiţiile în care naşterea lui Iisus este strîns legată de uciderea de către regele iudeu Irod cel Mare a celor 14.000 de prunci, iar Irod cel Mare a murit în anul 4 î.C., este evident că Iisus nu se putea naşte decît cel mai tîrziu în anul 5 ... î.C.!; de altfel, Larousseul, care în cronologie foloseşte av. J-C (înainte de Christos) şi ap. J-C (dup[ Christos), plasează naşterea lui Iisus în anul 749 ab urbe condita (de la înfiinţarea Romei, adică anul 4 î.C.). 10. Matei 26.52. 7.

68

Cap. X Ierusalim. Anul 70, AD. “Ave, Titus!”, “Ave, Titus!”. Întregul Ierusalim, sau cel puţin ce mai rămăsese din el, răsuna de scandările legiunilor romane masate pe ruinele templului lui Solomon. Înfrînţi, mare parte dintre evrei s-au răspîndit în cele patru vînturi. Începuse fenomenul diasporei.(1) x x

x

- Acum 40 de ani, cînd Pilat i-a întrebat de trei ori cine să fie iertat, tot de trei ori ei au spus: ”Barabas”. Cînd Pilat le-a spus că el va fi nevinovat de moartea Fiului Meu, ei şi-au asumat crima

69

şi au spus: “Sîngele Lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri!”(2) Şi L-au ucis pe Fiul Meu, înainte să-şi fi terminat munca Sa. Aşa cum au spus-o, aşa o suportă acum. Ei şi copiii lor văd Ierusalimul în flăcari şi Templul în care M-au trădat de atîtea ori, distrus. Ei au spus-o, ei au vrut-o; acum au ce au spus şi ce au vrut. Sînt 1500 de ani în care şi-au bătut joc de tot ce i-am învăţat. Şi-au ucis proorocii care le aduceau cuvîntul Meu, L-au ucis pe Fiul Meu, şi-au ucis vecinii ca să-i jefuiască sau să le fure nevestele. Acum, primesc ce merită. Mi-am întors faţa de la ei. De la Fiul Meu încoace, poporul Meu sînt creştinii. - Ştiu, ai fi vrut ca Simon-Petru(3) să răspîndească credinţa Fiului Tău în primul rînd în Iudeea, şi apoi în lume. Dar s-a întîmplat ca Saul-Pavel(4) să-l convingă pe Simon să răspîndească Apostolii printre neamuri - unde oamenii mei sînt peste tot şi unde, cu banii lor, au toată influenţa de care au nevoie s[-Ţi omoare noii supuşi. Iar în ce priveşte poporul evreu, fostul Tău popor, ştii bine că de mult este al meu. _________________________ Note :

Termenul de "diasporă" are mai multe semnificaţii: totalitatea comunităţilor evreieşti dispersate în urma distrugerii Ierusalimului de către Nabucodonosor al doilea, regele Babilonului (1), fenomenul răspîndirii evreilor în lume (2) iar prin extensie, grup etnic aflat în afara ţării de origine (3). În cel de-al doilea sens, pe care îl am în vedere, termenul este strîns legat de expresia populară “jidovul rătăcitor” pentru care în Larousse (“juif errant”) se dă următoarea explicaţie: în timp ce Iisus urca Golgota purtîndu-şi crucea, la un moment dat, obosit, a vrut să se odihnească în faţa porţii evreului Ahasverus, care însă l-a alungat în mod brutal; supărat, Dumnezeu i-a spus evreului: “vei rătăci pe pămînt pînă cînd voi veni Eu ” – după aceste vorbe, evreul s-a pus în mişcare ca împins de o forţă irezistibilă, rătăcind în mod continuu, fără a-şi putea găsi un loc de odihnă. Această explicaţie nu îşi găseşte suport în Noul Testament (singurul 1.

70

Ahasveros din Biblie este regele din Susa, căsătorit cu Estera), iar însuşi purtatul crucii este prezentat diferit în Evanghelii. Astfel, singurul evanghelist care confirmă purtarea pe tot drumul a crucii de către Iisus este Ioan (19.17), de altfel singurul dintre apostoli care l-a însoţit pe Iisus pînă în momentul răstignirii, în timp ce Matei (27.32), Marcu (15.21) şi Luca (23.26) relatează că romanii l-au obligat pe un oarecare Simon Chirineul (Simon din Chirenia) să care el crucea. Probabil că în realitate Iisus şi-a purtat crucea pînă cînd greutatea acesteia şi oboseala nu i-au mai permis, iar în ultima parte a urcuşului a fost ajutat de Simon Chirineul. 2. Matei 27.25. 3. Simon a fost numele adevărat al Sf. Petru, schimbat de Iisus (Ioan 1.42) în Chefa (”piatră” în lb. aramaică); explicaţia este dată tot de Iisus, care îi spune lui Petru că el este piatra pe care Iisus îşi va ridica biserica (“Şi eu îţi zic ţie că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi biserica mea” – Matei 16.18). 4. Saul a fost numele adevărat al Sf. Pavel; iniţial un prigonitor al creştinilor, acesta s-a convertit la creştinism în urma întîlnirii cu Dumnezeu pe drumul Damascului (“Saule, Saule, de ce mă prigoneşti?” - Faptele Apostolilor 9. 3-6). După convertire, a devenit cel mai important dintre apostoli, el fiind cel de la care a pornit răspîndirea creştinismului printre ”neamuri”, adică printre celelalte popoare decît evreii.

71

Cap. XI - Stăpîne, au trecut 250 de ani de cînd Ierusalimul nu mai este al nostru, noi am ajuns împrăştiaţi prin toată lumea, iar creştinismul, oricît am luptat împotriva lui, acum a ajuns nu numai tolerat, dar chiar îmbrăţişat de însuşi împăratul Constantin. - Şi crezi că v-am uitat pe voi şi promisiunile pe care vi le-am făcut de mult şi le-am reînnoit de atîtea ori? - Nu ştiu ce să cred. Am ajuns ca nisipul din deşert, suflat de vînt în toate cele patru zări. Nu mai însemnăm nimic. - Te înşeli. Sînteţi răspîndiţi peste tot, asta este adevărat, dar este un mare avantaj pentru voi. V-am dat dou[ mari haruri, pe care nu le mai are nici un popor: s[ fi\i conduc[torii celorlalte popoare =i să faceţi averi.(1) Nu uita c[ înc[ dinainte s[ v[ închina\i mie, rob vîndut de fra\ii s[i fiind, Iosif fiul lui Iacov a primit de la Faraon st[pînirea peste toat[ \ara Egiptului – eu l-am ajutat.(2) Nu uita că în chiar timpul robiei babiloniene, dintre voi, dintre robii evrei, am facut primii cămătari din lume, care i-au transformat în datornici chiar pe stăpînii lor babilonieni – eu v-am ajutat.(3) Ţine minte: voi nu veţi mai fi niciodată în robie, iar într-o bună zi veţi ţine în robie întreaga lume, într-o robie fără de scăpare(4); voi nu veţi munci niciodată, dar veţi strînge cu ajutorul meu cele mai mari averi =i toat[ puterea. Cu aceste averi, îi veţi cumpăra pe toţi cei de care veţi avea nevoie. Răspîndirea voastră în lume este un mare avantaj: fiind răspîndiţi peste tot, îi veţi putea cumpăra pe conducătorii de pretutindeni. Cu timpul, îi veţi învăţa pofta de aur şi de putere, îi veţi învăţa să trăiască în minciună, îi veţi învăţa să ucidă pentru aur şi putere dar, chiar

72

dacă voi veţi fi în spatele crimelor, doar ei vor fi văzuţi ca ucigaşi. Cu timpul, toată lumea va fi a voastră şi toţi oamenii mi se vor închina mie. - Bine, dar cum să facem asta într-o lume astăzi plină de creştini, care nu uită că noi am fost primii care i-am ucis şi că tot noi i-am învăţat pe romani şi pe elini să-i ucidă? Creştini care şiau dat viaţa pentru credinţa lor şi care au fost învăţati să nu strîngă averi ci, dimpotrivă, să împartă cu ceilalţi ceea ce au? - Astăzi, creştinii îşi dau viaţa pentru credinţă. Cu ajutorul vostru, o să vină ziua în care îşi vor da credinţa pentru o viaţă trăită în lux, trîndăvie şi destrăbălare. Astăzi, pentru creştini valoarea supremă este adevărul - cu ajutorul vostru, într-o bună zi ei vor trăi în minciună. Stăpînirea voastră nu va veni într-o zi sau două, într-un an sau doi. Va mai fi nevoie de sute de ani, dar trebuie să aveţi răbdare. Să mă ascultaţi şi să urmaţi pas cu pas ce vă spun, chiar dacă între unii dintre aceşti paşi va trece mult, mult timp. Din cînd în cînd, o să mai suferiţi persecuţii - dar este nevoie de aşa ceva şi după ce ele vor trece, le veţi folosi în interesul vostru. O să vină şi ziua în care dacă un creştin va lovi din greşeală cu piatra un evreu, după zece generaţii urmaşii lui încă se vor simţi vinovaţi pentru acea lovitură din greşeală. Nimeni nu va avea curajul să vorbească despre crimele voastre, dar veţi face ca întreaga omenire să se simtă răspunzătoare pentru ce aţi suferit voi, încă de pe vremea faraonilor. - Stăpine, totuşi nu înţeleg ceva. Ţi-am ascultat întotdeauna poruncile.(5) Deşi nu ne era îngăduit, i-am ucis pe marii noştri proroci Isaia si Ieremia şi pe prorocul Urie(6), care ne criticau.(7) I-am ucis pe prorocul Zaharia şi pe fiul sau, Ioan Botez[torul, ultimul proroc al Vechiului Testament şi primul proroc din Noul Testament. I-am ucis pe cei 14.000 de prunci, sperînd s[-L ucidem =i pe Fiul Lui; atunci, nu am reu=it – dar apoi,

73

dup[ 33 de ani, i-am convins pe romani s[-l ucid[ ei pe Iisus. I-am ucis cu mîna noastră pe Iacov Zevedeu şi pe Matia, doi din cei 12. I-am ucis, dintre cei 70, pe arhidiaconul Ştefan şi pe diaconul Nicanor, pe Iacov, ruda Lui, primul episcop al Ierusalimului şi pe Cleopa. Am ucis pînă şi în afara ţării: în Roma, l-am convins pe Nero să-i ucidă pe Simon şi pe Saul, iar pe cre=tini s[ îi arunce în groapa leilor(8); pe diaconul Timon l-am ucis în Arabia; pe Varnava, în Cipru; pe Carp, în Veria Traciei; pe Evod, în Antiohia iar pe Amplie =i Urban, în Grecia.(9) Am vrut să-l ucidem şi pe Irodion, dar în ultimul moment Dumnezeul lui l-a scăpat. Şi totuşi creştinismul, în loc să moară, s-a întins ca o bubă pe care nu am mai putut-o stăvili. De ce nu ne-ai ajutat? De ce nu ne ajuţi? Răspunsul veni cu mînie şi cu un glas de tunet: - Tu mă întrebi de ce nu v-am ajutat? Dar de ce crezi că sau întîmplat toate acestea, care în timp vor fi în folosul vostru, dacă nu v-aş fi ajutat eu? Tu mă întrebi de ce nu vă ajut? Cu mult timp în urm[ v-am promis ajutorul meu şi vi l-am dat întotdeauna. Tu vrei totul de-a gata într-o singură zi? Asta nu se poate, fiindcă încă mă lupt cu El. Chiar şi Lui I-au trebuit 6 zile ca să facă lumea, şi El nu trebuia să se lupte cu nimeni. Va trebui să aveţi răbdare. Tu crezi c[ r[bdarea este o virtute exclusiv cre=tin[? Nu! ~n primul r`nd, voi trebuie s[ ave\i r[bdare. Răbdarea firului de apă care împinge nisipul în deşert croindu-şi drum, devenind cu timpul rîu şi apoi vărsîndu-se în mare. Răbdarea vîntului care, lovind muntele, îl macină, îl roade, îl micşorează. Răbdarea ploii care în ani de zile, lovind încet, surpă casele, palatele şi templele. Răbdarea voastră trebuie să se mai întindă în timp încă o dat[ cît s-a întins pînă acum. Dacă tu nu ai răbdare, înseamnă că am greşit eu cînd te-am ales. - Iartă-mă stăpîne, acum am înţeles.

74

______________________________ Note : 1. De exemplu, o examinare a originilor primilor 300 de miliardari ai lumii în anul 2005 conform clasamentului Forbes, arat[ c[ dintre ace=tia 34 sînt evrei americani, 5 evrei ru=i, c`te 3 s`nt evrei din Israel =i Fran\a, cîte 2 sînt evrei din Canada =i Marea Britanie iar cîte unul evreu din Australia, Spania, Brazilia, Africa de Sud =i Hong Kong. ~n total, cel pu\in 54 (18 %) dintre cei mai boga\i oameni din lume erau evrei, r[sp`ndi\i pe toate continentele. De precizat faptul c[ ace=tia sînt doar cei a c[ror origine evreiasc[ este recunoscut[, oficial[ =i incontestabil[, verificat[ conform biografiilor întocmite de Wikipedia (Keith Rupert Murdoch de pild[ nu a fost luat în calcul întrucît Wikipedia nu îl men\ioneaz[ ca evreu, de=i numeroase materiale de pe Internet arat[ c[ mama sa este evreic[ irlandez[). 2. Facerea (Geneza) 37-41. 3. V. cap. VIII, nota de subsol (2). 4. Ieşirea (Exodul) 21.2: „De vei cumpăra rob evreu, el să-ţi slujească şase ani, iar în al şaptelea an să iasă slobod, fără răscumpărare.” În condiţiile în care versetul, singurul de acest fel, se referă doar la termenul pentru eliberarea din robie a robilor evrei, este uşor de interpretat în sensul că robii din rîndul celorlalte popoare vor fi ţinuţi în robie perpetuă, fără posibilitatea de a fi eliberaţi. 5. „Voi ave\i pe diavolul de tat[ =i \ine\i s[ face\i poftele tat[lui vostru. El de la `nceput a fost omor`tor de oameni =i cu adev[rul nu st[ laolalt[, pentru c[ nu este adev[r `ntr-`nsul. C`nd spune minciuna, gr[ie=te dintru ale sale, c[ci este mincinos =i p[rintele minciunii.” (Ioan 8.44) 6. Prorocul Urie (altul decît Urie Heteul, comandantul de oşti trimis la moarte de David pentru ca acesta să-i poată fura soţia, pe Batşeba) a fost contemporan cu marele prooroc Ieremia, şi a fost ucis de evrei din cauza multiplelor critici pe care le aducea iudeilor pentru încălcarea poruncilor. 7. „Ierusalime, Ierusalime, care omori pe proroci =i ucizi cu pietre pe cei trimi=i la tine.” (Luca 13.34).

75

8. Este singura explica\ie logic[ pentru uciderea cre=tinilor: pe de-o parte, niciodat[ Imperiul Roman nu =i-a impus zeii proprii `n \[rile cucerite =i nici nu a prigonit `n Roma adep\ii altor religii iar, pe de-alt[ parte, împ[ratul Nero (54-68 d.C.) nu avea nici un motiv pentru a declan=a prigoana împotriva cre=tinilor (care erau înv[\a\i s[ fie ascult[tori =i s[ nu se revolte împotriva st[pînirii) ori Apostolilor (care îi înv[\au pe ace=tia preceptele cre=tine, folositoare pentru lini=tea st[pînilor romani). Era înc[ perioada (premerg[toare distrugerii Ierusalimului) în care evreii =i banii lor `nc[ aveau o influen\[ enorm[ în Roma, iar ura lor fa\[ de Sfin\ii Apostoli rezulta pe deplin din textele Sf. Apostol =i Evanghelist Luca: regele iudeu Irod Agripa, dup[ ce l-a decapitat pe Sf. Apostol Iacov Zevedeu, fratele Sf. Apostol =i Evanghelist Ioan, v[zînd c[ lucrul acesta le place iudeilor, a hot[rît uciderea Sf. Petru, pe care l-a arestat – dar îngerul lui Dumnezeu i-a frînt lan\urile =i i-a redat Sfîntului libertatea (Faptele Apostolilor 12). În ce îl prive=te pe Sf. Apostol Pavel, dup[ ce l-au batjocorit =i au încercat s[ îl izgoneasc[, evreii l-au lapidat crezînd c[ l-au ucis iar cînd au v[zut c[ nu au reu=it, s-au jurat s[ nu m[nînce =i s[ nu bea pîn[ nu îl vor ucide (ibidem 13.45-50, 14.19, 23.12-15) – dar nu au reu=it. Uciderea Sfin\ilor Apostoli Petru =i Pavel a reu=it-o împ[ratul Nero - de ce? Fiindc[ a=a au vrut evreii din Roma. 9. Primii cre=tini (în mare majoritate evrei) au fost uci=i tot de c[tre evrei, ini\ial în Ierusalim =i în restul Iudeei, iar dup[ scurt timp în toate \[rile lumii antice în care se stabiliser[ cu mult timp înainte. Dar =i dup[ pr[bu=irea Ierusalimului, ace=tia au continuat s[ îi ucid[ pe cre=tini (de=i accepta\i cu naturale\e, omenie =i toleran\[ cre=tin[ în mijlocul lor) atunci cînd condi\iile istorice le permiteau. Un exemplu al urii purtate `n mod continuu de evrei `mpotriva cre=tinilor, dar =i al dob`ndirii de c[tre evrei prin „mijloace specifice” a puterii `n alte \[ri din lume chiar =i dup[ pr[bu=irea Ierusalimului `n anul 70, este prezentat `n Via\a Sfin\ilor, la Marele Mucenic Areta (24 oct.). ~n sec. VI, `n Arabia „care demult se numea Sava”, s-a ridicat `mp[rat evreul Dunaan, prigonitor al cre=tinilor. ~n `ncercarea sa de a convinge cre=tinii s[ treac[ la iudaism sau s[-i ucid[ pe cei care refuzau, a atacat ceta\ile cre=tine, ultima care `i rezista fiind cetatea

76

Negran. A p[truns `n cetate `n urma unor promisiuni mincinoase =i, odat[ intrat, `n primul r`nd a ars moa=tele lui Pavel, fostul episcop al Negranului, mort `n urm[ cu doi ani, dup[ care a ars `n foc 427 preo\i, monahi =i fecioare afierosite (dedicate, `nchinate) lui Dumnezeu. Dup[ aceasta, nereu=ind s[ conving[ s[ renun\e la credin\a cre=tin[ so\iile =i copiii celor deja uci=i, i-a ars =i pe ace=tia `n foc, `mpreun[ cu alte mii de cre=tini care din solidaritate, ceruser[ s[ fie =i ei uci=i `ntru numele lui Hristos. ~n final, a chemat `n fa\a lui pe Sf. Areta, cel mai b[tr`n om al cet[\ii (95 de ani), ap[r[tor al cre=tinismului =i care se opusese ca t`lharului evreu s[ i se deschid[ por\ile cet[\ii, `mpreuna cu cei 340 de tovar[=i ai acestuia pe care, dup[ ce nu a reusit s[-i `ntoarca de la Iisus, i-a decapitat. ~mpotriva lui Dunaan s-a ridicat `mp[ratul Elezvoi al Etiopiei, sprijinit de `mp[ratul Iustin I al Bizan\ului. Dumnezeu i-a promis lui Elezvoi sprijinul s[u `n aceast[ lupt[ cu condi\ia ca, pentru isp[=irea crimelor pe care le va s[v`r=i `n aceast[ victorie, dup[ biruin\[ s[ renun\e la tron =i s[ se c[lug[reasc[. ~nfr`ng`ndu-l pe Dunaan, care =i-a pierdut via\a `n lupt[, Elezvoi =i-a trimis coroana `mp[r[teasc[ la Ierusalim, a `ncredin\at lui Dumnezeu `mp[r[\ia Etiopiei =i apoi s-a retras la m[n[stire. Istoria consemneaz[ aceste evenimente `n modul urm[tor: „Sava” reprezenta marea cetate Saba (din care provenise regina devenit[ amanta regelui Solomon al Israelului), respectiv Yemenul de ast[zi, situat `n sud-vestul peninsulei Arabia; `n anul anul 517, tronul regelui evreu al Sabei, Rabiah ibn Mudhar este uzurpat de eveul Yusuf Asar Dhu Nuwas zis =i Dunaan (rege `ntre 517-525). Acesta a `nceput prigoana `mpotriva cre=tinilor atac`nd cetatea Zafar (unde a ars bisericile) =i apoi cetatea Najran (adic[ Nagranul), unde a masacrat cca. 20.000 de cre=tini care refuzaser[ s[ renun\e la credin\a lor. ~n anul 525 a fost `nfr`nt de regele cre=tin Kaleb al Axumului (urcat pe tron `n anul 520), care a fost sprijinit de `mp[ratul bizantin Iustin I (450-527, `mp[rat `ntre 518-527), pierz`ndu-=i via\a. Dup[ victorie, regele Kaleb =i-a `nchinat coroana Bisericii Sf`ntului Morm`nt de la Ierusalim =i apoi s-a c[lug[rit, dup[ moarte (anul 540) fiind sanctificat ca Sf. Elesbaan. +i pe p[mînt românesc, primul martir canonizat de Biserica Ortodox[ Român[ a fost Sfîntul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la

77

Suceava (s[rb[torit la 2 iunie), decapitat cu sabia în anul 1330 de un evreu din Cetatea Alb[, într-o perioad[ în care cetatea se afla sub st[pînire t[t[reasc[ (crima a fost s[vîr=it[, pe de-o parte, din cauza urii purtate de evrei fa\[ de cre=tini, iar pe de-alt[ parte, din dorin\a evreului de a face un lucru pl[cut mai-marelui t[tar al cet[\ii). Sute de ani mai tîrziu, începînd cu data de 28 iunie 1940, cînd Armata Ro=ie a ocupat Basarabia =i Bucovina, evreii din aceste provincii au batjocorit, mutilat =i ucis în public sute de preo\i, studen\i la teologie, func\ionari publici, profesori =i ofi\eri români în Chi=in[u, Tighina, Soroca, Cetatea Alb[, Orhei =i Cern[u\i (pentru mai multe am[nunte despre aceste masacre, v. Paul Goma – “S[pt[m`na Ro=ie 28 iunie-3 iulie 1940 sau Basarabia =i evreii” =i “Descronologizatorii”). Dar cea mai odioas[, cea mai criminal[ represiune împotriva cre=tinilor români, au organizat-o evreii bol=evici dup[ anul 1944, cînd au pus treptat mîna pe întreaga putere în România (v. =i cap. XIV, nota de subsol 12).

Cap. XII

O oră tîrzie de noapte întunecată, la sfîrşitul unui ev astăzi numit întunecat.(1) Undeva, într-un oraş din Germania, poarta casei familiei Rotschild de pe Judenstrasse(2) se deschidea şi se închidea ritmic. Mulţi musafiri în acea noapte. Cînd şi ultimul dintre ei (o figură

78

de altfel binecunoscută cititorului) a intrat, poarta a fost zăvorîtă. Toţi cei veniţi îşi luară cîte un scaun, începînd o discuţie aprinsă şi lungă. La o măsuţă dintr-un colţ, un tînăr schiţa nişte semne pe o coală de desen aflată în faţa sa. Se conturau un echer, un compas şi un fir de plumb, un ciocan şi o daltă, soarele şi luna, o riglă şi o mistrie, piatră brută şi piatră lustruită, şi multe altele. Tînărul le privea, nehotărît ce să aleagă. Lua naştere o organizaţie secretă care în scurt timp, prin lovituri de palat sau prin revoluţii, prin crimă, minciun[, corupţie sau intrigi, avea să schimbe monarhi sau să dărîme monarhii, pregătindu-se să stăpînească din umbră lumea. Începea r[zboiul tainic împotriva cre=tinismului. ~n timp, dar mai ales `n sec. XX, organiza\ia avea s[ fac[ pui – to\i ace=tia, urm[rind acela=i scop.(3) ______________________________ Note :

1. În ceea ce priveşte momentul şi locul înfiinţării masoneriei există variante nenumărate: unii masoni pretind chiar o vechime de milenii, alţii susţin că mişcarea şi-ar trage originile din Ordinul Templierilor, fiind înfiinţată de cavalerii răspîndiţi în Europa în anul 1307, după arestarea de către regele Filip cel Frumos a conducătorilor Ordinului în frunte cu Jacques de Molay; unii plasează momentul înfiinţării spre sfîrşitul sec. 18, alţii o asimilează cu Înţelepţii Sionului, etc.; în aceste condiţii, îmi asum libertatea subiectivă de a alege timpul şi locul pe care, dintre toate variantele de care am luat cunoştinţă, eu le consider cele mai apropiate de adevăr (anul 1773, Frankfurt). 2. Lb. germană: strada evreilor. 3. ~n decursul timpului, dar mai ales `n sec XX, masonii au `nfiin\at multe organiza\ii cu participan\i din diferite \[ri. ~n anul 1776 `n Germania a fost `nfiin\at[ organiza\ia secret[ „Ilumina\ii”; `n anul 1921 `n SUA a fost infiin\at CFR (Council of Foreign Relations – Consiliul pentru Rela\ii Externe); `n anul 1954 `n Olanda s-au pus

79

bazele Grupului Bilderberg; `n 1968 `n Italia a luat fiin\[ Clubul de la Roma; `n anul 1972 David Rockefeller, participant la prima `nt`lnire a Grupului Bilderberg =i pre=edinte `ntre 1970-1985 al CFR, a constituit Comisia Trilateral[. Scopul final al tuturor acestor organiza\ii `l reprezint[ instaurarea Noii Ordini Mondiale =i a Guvernului Mondial.

Cap. XIII

Basel, Elveţia. Anul 1897, AD. Un mare hotel îşi închiriase sala de bal unui grup care dorea să sărbătorească ceva – nimeni din personalul hotelului nu mai ţinea minte exact despre ce sărbătorire era vorba. Dar dacă o muscă ar fi ajuns la înălţimea cupolei sălii, nu ar fi văzut, privind în jos, nici un fel de bal, nici un fel de sărbătoare. De sus, nu puteai vedea decît o mare de capete

80

acoperite cu “kippa”(1), aranjate ordonat în faţa unei estrade, de la înălţimea căreia un bărbat ascultat de toţi cu un respect sacru, s-ar putea spune, vorbea în faţa celei mai impresionante întruniri de înţelepciune strînsă vreodată la un singur loc. În culisele estradei, un slujitor mai leneş, care neterminîndu-şi treburile la timp rămăsese ascuns între draperii, asculta şi el, încremenit de frică la auzul celor spuse de singurul dintre cei prezenţi care vorbea: - Planurile mele încep să rodească, schimbările în lume sînt tot mai dese şi tot mai importante – toate, în favoarea voastră. Dacă pînă acum întîlnirile mele cu reprezentanţii voştri puteau să aibă loc la intervale chiar de secole, de acum încolo vor trebui să fie mult mai dese. Iată, deja unul de-ai voştri a reuşit să ajungă primul ministru al Angliei.(2) Este un minunat început, care trebuie extins. Este momentul ca parte dintre voi să iasă din comunităţile voastre în care v-aţi obişnuit să vă închideţi pentru a vă separa de creştini(3), să se amestece printre creştini, să se căsătorească cu ei. Fiii voştri vor trebui să ajungă conducători ai ţărilor creştine, fiicele voastre vor trebui să ajungă în paturile conducătorilor creştini.(4) Mulţi dintre urmaşii voştri se vor declara creştini şi îşi vor schimba numele - prin căsătorie, sau pe cale administrativă.(5) Li se va pierde originea, iar prin calităţile cu care v-am înzestrat ei vor putea să urce nestingheriţi treptele ierarhiei în toate domeniile. Apoi, vorbitorul începu o lungă expunere a unor planuri de viitor, împărţite în 24 de părţi. Cînd cuvîntarea sa a luat sfîrşit, în tăcere şi ordine, participanţii la adunare s-au răspîndit în 24 de grupuri de lucru, fiecare dintre acestea dezvoltînd pe îndelete şi pe larg ideile expuse pînă atunci relativ sumar. Aceste învăţăminte au constituit ulterior o carte secretă(6), a cărei existenţă a fost negată în momentul în care s-a aflat de conţinutul său. După zeci de ani, cînd influenţa evreilor în lumea

81

creştină s-a întărit, s-a încercat chiar condamnarea celor care o citeau. Cu toate acestea, mulţi creştini, dar nu numai creştini, au avut curiozitatea şi curajul să o citească. x La cîteva zile după aceste evenimente, pe malul Rinului, în apropiere de Basel, un grup de copii plecaţi la scăldat, au găsit trupul unui tînăr. Poliţia l-a identificat ca fiind angajatul unui mare hotel din oraş, dar nimeni nu a reuşit sa afle vreodată cine şi de ce l-a ucis. _________________________ Note :

Acoperămînt de cap tradiţional, purtat de evrei. Benjamin Disraeli (1804-1881), evreu sefard, devenit conte de Beaconfield, de două ori prim ministru al Angliei (prima dată în 1868 iar a doua oară în 1874). De altfel, ascensiunea politic[ a evreilor `n lume `ncepuse deja de mult, din vremea Egiptului antic (v. cap. VIII, nota de subsol 2) =i a Imperiului Roman: evreul Tiberius Julius Alexandru a fost numit de Roma procurator al Iudeei (46-48) iar ulterior prefect al Egiptului (6669). Evreul Samuel ibn Naghrela (sau Samuel HaNagid, 993-1056, n[scut Sh‟muel HaLevi ben Yosef HaNagid) a devenit `n anul 1038 vizir (prim-ministru) al regatului maur al Granadei; func\ia a fost mo=tenita de fiul s[u, Iosif ibn Naghrela (sau Iosef HaNagid, 10351066, ns. Yehosef ben Shemu‟el hal Lewi han-Naged) p`n[ `n anul 1066 c`nd, acuzat de popula\ie c[ `=i folose=te func\ia pentru a acorda privilegii prietenilor s[i evrei, a fost crucificat (30 dec. 1066); a doua zi, a `nceput ceea ce este cunoscut `n istorie ca masacrul din Granada `mpotriva evreilor. (Sir) Edward Brampton (1440-1508, evreu portughez n[scut cu numele Duarte Brandao, stabilit `n Anglia =i `nobilat `n anul 1484 de regele Richard al III-lea) a fost numit guvernator `n Guernsey. 1. 2.

82

~ntr-un mod incredibil, fapt pu\in cunoscut, evreul Jiao Yincheng (cca. 1619-cca. 1657, pe numele adev[rat Moshe ben Abram) =i fratele s[u, Jiao Yingdu au ajuns mandarini `n timpul dinastiei chineze Ming (prima sinagog[ `n China a fost ridicat[ `n anul 1163)! La fel de neobi=nuit =i de pu\in cunoscut este faptul c[ la jum[tatea secolului XIX un evreu, Juan Nepomuceno Fernandez Lindo y Zelaya (1790-1857), a ajuns, succesiv, pre=edintele a dou[ state din America Central[: `ntre 1841-1842 pre=edintele Salvadorului iar `ntre 1847-1852 pre=edintele Hondurasului. 3. Una dintre marile minciuni pe care sioni=tii, conduc[torii Europei „Unite” de azi, încearc[ s[ le impun[, se refer[ la ghetourile evreie=ti din marile ora=e europene. Se sus\ine c[ ura cre=tinilor fa\[ de evrei ar fi determinat alungarea acestora din urm[ la marginea ora=elor, în cartierele tipic evreie=ti denumite ghetouri. Este o minciun[ sfruntat[: nu cre=tinii i-au alungat pe evrei în ghetouri, ci ei în=i=i le-au construit întrucît, conform interpret[rilor iudaice, un evreu nu putea intra în casa unui neevreu, nu putea primi în casa sa un neevreu, nu putea s[ stea la mas[ cu un neevreu, deoarece astfel se „murd[rea”. Acesta este motivul pentru care evreii au construit ghetourile în care, fiind doar între ei, se sim\eau cura\i, ca acas[. 4. Atît în timpurile Vechiului Testament cît şi în cele moderne, femeile evreice au reuşit să se strecoare în paturile conducătorilor lumii fie ca soţii, fie ca amante. Estera, evreica ajunsă prin înşelăciune soţia împăratului persan Ahaşveroş şi care tot prin înşelăciune a determinat masacrarea de către evrei a zeci de mii de perşi (v. cap. VIII) sau Iudita, care intrînd în patul lui Olofern, comandantul oştirii asiriene, l-a ucis pe acesta cu propria lui sabie, sînt cele mai celebre exemple din vechime. Chiar =i `n patul profetului Mohamed s-au strecurat evreice: printre cele 13 so\ii ale profetului s-au num[rat roaba evreic[ Safia bint Huiai din tribul Banu Nadir (601 sau 610-670 sau 672), care dup[ moartea, `n anul 632 a profetului, s-a implicat `n luptele politice dob`ndind o influen\[ foarte mare precum =i roaba evreic[ Rayhana bint Zayd ibn Amr din tribul Banu Qurayza ( ?- 631); `n ceea ce o prive=te

83

pe ultima, `nc[ se discut[ dac[ a fost una dintre so\ii (dup[ unii) sau dintre concubine (dup[ al\ii). +i `n Balcani, `n sec. XIV, o evreic[ a ajuns `mp[r[teas[ (\arin[): evreica Sarah-Teodora a devenit a doua so\ie a \arului bulgar Ivan Alexandru (\ar `ntre 1331-1371); ca s[ poat[ `ncheia aceast[ c[s[torie, \arul a divor\at `n anul 1345 de prima so\ie, Teodora de Valahia, fiica `ntemeietorului de \ar[ Basarab I; Sarah-Theodora a fost \arin[ `ntre 1349-1371. Unul dintre cei 5 copii cunoscu\i ai cuplului Ivan Alexandru =i Sarah-Theodora (copii evrei dup[ mam[), Ivan +i=man, a devenit =i el \ar, domnind `ntre 1371-1395, iar fiica Kira\a Maria (1348-1390) s-a c[s[torit cu viitorul `mp[rat al Bizan\ului, Andronic al IV-lea Paleologul, devenind `mp[r[teas[ (1376-1379); fiul evricei Kira\a =i al lui Andronic, Ioan al VII-lea Paleologul (1370-1408) s-a urcat =i el pentru c`teva luni, `n anul 1390, pe tronul Bizan\ului. Odat[ cu pr[bu=irea feudalismului, ale c[rui reguli stricte impuneau c[s[toriile nobililor doar cu persoane cu rang nobiliar, familiile nobiliare sc[p[tate au acceptat c[s[toriile copiilor lor cu evrei/evreice din familiile c[m[tarilor, ceea ce le permitea sa î=i p[streze acela=i nivel al cheltuielilor. Astfel, prin intermediul averilor lor dobîndite cu ajutorul satanei, evreii au dobîndit =i titluri nobiliare, strecurîndu-se în vîrful elitei europene. Bol=evismul, una dintre cele mai crunte pl[gi ale omenirii al[turi de fascism =i sionism (acesta din urm[ fiind singurul cancer pe care nimeni nu îl bag[ în seam[), a fost creat de evrei care au fost, rînd pe rînd, uci=i de Iosif Visarionovici Stalin (1878-1953) – sînt unii care sus\in c[ =i Stalin ar fi fost evreu, dar foarte multe argumente m[ împiedic[ s[ cred asta. So\iile sale au fost îns[, se pare, toate evreice (Kati Schwanitz, Nadia Allilueva =i Rosa Kaganovici – ultima cel pu\in, a fost sigur evreic[, fiind sora evreului Laz[r Moiseevici Kaganovici, secretar al CC al PCUS). Se sus\ine în unele biografii c[ Nadia Allilueva a intrat într-o leg[tur[ adulterin[ cu evreul Gleizer (executat din ordinul lui Stalin în 1932), ea îns[=i murind în condi\ii neclare (oficial, s-a sinucis) tot în 1932. Fiica lui Stalin =i Nadia, Svetlana Allilueva (ns. 1926), dup[ o scurt[ rela\ie la vîrsta de 16 ani cu regizorul =i scriitorul evreu Alexei Kaprov (în vîrst[ de 40 de ani, care

84

din cauza rela\iei a fost deportat în Siberia), s-a c[s[torit la vîrsta de 17 ani cu evreul Grigori Moruzov de care a divor\at în 1947; în anul 1949 s-a rec[s[torit cu Iuri Jdanov, divor\înd =i de acesta la foarte scurt timp, iar în 1951, conform unor biografii, se rec[s[tore=te cu cel ce îi devenise v[r, evreul Mihail Kaganovici, fiul lui Laz[r Moiseevici Kaganovici. În anul 1967, Svetlana Allilueva a fugit în Statele Unite. În România secolului XX, cazurile au fost de asemenea nenumărate, de la Elena Lupescu (Grumberg), amanta regelui Carol al II-lea, cea care a controlat camarila regală, pînă la momentul de vîrf, instaurarea bolşevismului, cînd activiştii de partid români, pentru a putea promova în ierarhia politică, erau practic siliţi să se căsătorească cu evreice sovietice, multe dintre acestea fiind agente NKVD. Chiar =i în familia Ceau=escu, conduc[toare a României între 1965-1989, a intrat o evreic[: în anul 1970 evreica Iordana Boril[ s-a c[s[torit cu Valentin Ceau=escu, fiul cel mare al cuplului (a fost prima sa so\ie), iar c[s[toria Zoei Ceau=escu cu evreul Petre Roman nu a fost încuviin\at[ de Elena Ceau=escu. Pe plan mondial, şi în ultimii ani se menţine această tendinţă, de exemplu Dorrit Moussaieff (ns. 1950), căsătorită în anul 2003 cu preşedintele (ales pentru prima dată în 1996) Olafur Ragnar Grimsson al Islandei sau Eliane Chantal Karp Fernenbug (ns. 1953), soţia fostului preşedinte peruan (2001-2006) Alejandro Toledo (eroina mai multor scandaluri de corupţie, pe plan intern dar şi internaţional). În prezent, evreii au trecut la cucerirea marilor familii cre=tine ale Americii. Dau doar trei exemple. Influentul clan Kennedy a fost penetrat de un evreu, Edwin Arthur Schlossberg (ns. 1945), care s-a c[s[torit în anul 1986 cu Caroline Bouvier Kennedy, fiica fostului pre=edinte John Fitzgerald Kennedy. În anul 1997, evreul Andrew Newman Schiff (descendent al bancherului Jacob Henry Schiff) s-a c[s[torit cu Karenna Gore, fiica lui Al Gore, la acel moment vicepre=edinte în exerci\iu al Statelor Unite (1992-2000) =i viitor candidat (în anul 2000) la pre=eden\ia american[ (la aceste alegeri, Al Gore a f[cut echip[ cu evreul Joseph Isidore „Joe” Lieberman, ns. 1942, care în caz de victorie ar fi devenit vicepre=edintele SUA). În aceste zile (mai exact la 15 iulie 2009), miliardarul american neevreu Donald

85

Trump (locul 241 în 2005 cu o avere de 2,6 mlrd. $) =i-a logodit fiica, top-modelul Ivanka Marie Trump, cu evreul Jared Corey Kushner (ns. 1981), proprietarul s[t[mînalului The New York Observer, cump[rat în iulie 2006 cu suma de 10 mil. $; Ivanka =i-a declarat inten\ia de a trece la iudaism. 5. Dup[ cum este binecunoscut, dup[ revolu\ia bol=evic[ din Rusia, evreii care au ajuns la putere =i-au schimbat numele lor evreie=ti cu nume ruse=ti (v. cap. XIV) iar dup[ 1944 evreii bol=evici care au acaparat puterea în România =i-au schimbat =i ei numele, luînd nume române=ti (v. cap. XVI, nota de subsol 30). Interesant faptul c[ pentru a=i dovedi „patriotismul”, unii =i-au luat nume a c[ror rezonan\[ era legat[ de \ara în care tr[iau (ex.: în România, scriitorul evreu Aron Blumenfeld care a luat numele de M. Ronetti Roman, evreul Erno Neulander care a luat numele de Valter Roman, fiul s[u Petre devenind în decembrie 1989 cel dintîi prim-ministru român dup[ Revolu\ie sau compozitorul Elly Roman; Fran\a a avut ca prim-ministru pe evreul Pierre Mendez-France; printre evreii din \[rile de limb[ german[ numele Deutsch sau chiar Reich este foarte r[spîndit, ca de pild[ c[rturarii evrei Immanuel Oscar Menahem Deutsch =i Gothard Deutsch, fizicianul evreu austriac Martin Deutsch, emigrant în Statele Unite, participant la crearea primei bombe atomice, sportiva evreic[ austriac[ Judith Deutsch, campioan[ la înot, ori arhitectul evreu croat Julio Deutsch; `nt`lnim =i pe psihologul austriac Wilhelm Reich, emigrat în SUA ori compozitorul american Steve Reich, n[scut Stephen Michael, evreu de asemenea de origine austriac[). La fel de interesant, pentru a-=i etala „bun[tatea”, evrei al c[ror nume, în limba german[, exprima aceast[ caracteristic[, =i-au schimbat numele într-o alt[ limb[, p[strînd îns[ caracteristica (de ex., evreul bol=evic român Abraham Gutman a devenit Avram Bunaciu; evreul german Gutkind Hirschel, emigrînd în Danemarca, a devenit Gerhard Bonnier; de altfel, printre evreii din Statele Unite, nume de familie curente sînt Goodman sau Goodfriend, tot dup[ cum printre evreii din \[rile de limb[ german[ nume de familie curente sînt Guttmann sau Gutfreund). Dar cu predilec\ie, evreii =i-au ales ca nume de familie cele care se refer[ la aur (Gold, Goldman, Goldstein sau Goldstone, Goldfein sau Goldfine,

86

Goldwyn, Goldfaden, Goldberg, etc.), argint (Zilberstein sau Silverstone, Zilberman sau Silverman, etc.) ori pietre pre\ioase (Rubinstein, Pearlman, Diamond sau Diamant, etc.). 6. “Protocoalele Înţelepţilor Sionului”.

87

Cap. XIV Au mai trecut cîţiva ani. Începuse secolul XX. În taverna scundă, jegoasă şi înnegrită de fum, invitaţii se înghesuiau rînd pe rînd – unii veneau singuri, alţii în grupuleţe mici, de 2-3 persoane. Se strînseseră, unul după altul, Lev Davidovici Bronstein(1), Lev Borisovici Rozenfeld(2), Hirsch Apfelbaum(3), Meir Enoh Moisevici Wallach-Finkelstein(4), Karol Sobelsohn(5), Ie=ua-Solomon Moi=evici Sverdlov(6), Laz[r Moiseevici Kaganovici, Adolf Abramovici Ioffe şi mulţi alţii care în curînd urmau să înfiinţeze partidul bolşevic, să devină conducătorii acestuia, să ia în stăpînire întreaga Rusie, o ţară mai mare decît un întreg continent. Iar printre cei sosiţi, nu se aflau numai ruşi, erau invitaţi şi alţi europeni, chiar =i femei(7). După ce în sală a intrat şi Vladimir Ilici Ulianov(8), a fost ocupat şi ultimul loc rămas liber. Cel pe care toţi îl priveau cu un deosebit respect şi care dovedea prin întreaga sa atitudine că este amfitrionul, îşi aruncă privirea un timp peste cei sosiţi, privind în linişte fiecare figură în parte. După ce a terminat examinarea, o tăcere îndelungată, nederanjată de nimeni, s-a mai păstrat un timp. Apoi, amfitrionul a început să le vorbească: - V-am ajutat să obţineţi averi enorme şi în Europa, şi în America. Aveţi sub control finanţele, băncile, presa şi toate profesiile care aduc bani nemunciţi, dar =i putere. Nu puteţi însă să puneţi mîna pe puterea politică, cea mai importantă pentru a putea distruge creştinismul. Nu voi abandona planul de corupere a conducătorilor creştini, dar întrucît efectele sînt prea lente, voi deschide, tot prin voi, un al doilea atelier. Nu cu mult timp în urmă, conaţionalii voştri din Germania(9) au pus bazele unei

88

ideologii care prinde bine la mase. Paradoxal, deşi atee, aceasta are la bază principiile creştine şi vorbeşte despre o lume liberă, egală, dreaptă, în care cei care au mai mult îi ajută pe cei care sînt în nevoie. Apoi, alţi conaţionali ai voştri din întreaga Europă au creat un curent care are ca unic scop realizarea visurilor voastre de milenii.(10) În sfîrşit, alţi conaţionali de-ai voştri, bancheri din Germania de azi dar şi din alte ţări creştine, vă vor da banii de care aveţi nevoie. Cu ajutorul acestor bani şi al cuvintelor frumoase ale lui Marx şi Engels, veţi păcăli mujicii ruşi care, fiind foarte pravoslavnici, vor crede că recunosc cuvintele Lui.(11) Îl veţi răsturna cu uşurinţă pe ţar şi veţi pune mîna pe putere – apoi, totul va fi simplu: veţi declanşa teroarea, veţi executa familia ţarului(12), nobilimea, intelectualitatea şi clerul(13). Pe cei care nu s`nt de acord cu voi dar nici nu reprezint[ vreun pericol, nu-i omor`\i pe loc – duce\i-i `n Siberia, `n lag[re de munc[; vor muri acolo, mai t`rziu, dar cel pu\in vor muri cu folos pentru voi(14). Îl veţi nega pe El, veţi interzice credinţa cre=tină, veţi transforma bisericile şi mănăstirile în grajduri şi magazii. Rusia va fi prima ţară creştină în care nu vor mai exista creştini. De aici vă veţi extinde spre restul Europei - şi unde veţi ajunge, veţi folosi pas cu pas acelaşi program. Lumea creştină se va confrunta cu două sisteme conduse de voi – unul condus politic, iar celălalt condus economic. Care dintre acestea va fi cel mai puternic, se va impune pe ambele continente. Ţineţi însă minte: aş vrea ca în cel mult o sută de ani, şi Europa şi America să fie ale mele. Apoi, de aici vom face planuri şi pentru ce ne mai rămîne din restul lumii. _________________________ Note :

89

1. Numele real al lui Lev Davidovici Troţki (1879-1940), membru fondator al Politburo, comisar al poporului pentru politică externă, primul comandant al Armatei Roşii, comisar al poporului pentru apărare. 2. Numele real al lui Lev Borisovici Kamenev (1883-1936), membru al primului Politburo. 3. Numele real al lui Grigori Evseevici Zinoviev (1883-1936), membru al primului Politburo, primul conducător al Cominternului. 4. Numele real al lui Maxim Maximovici Litvinov (18761951), viitor comisar al poporului pentru afacerile externe al URSS. 5. Numele real al lui Karl Bernardovici Radek (1885-1939), viitor comisar adjunct al poporului pentru afaceri externe =i secretar al Cominternului (Interna\ionala socialist[). 6. Numele real al lui Iacov Mihailovici Sverdlov (1885-1919), `ntre 1917-1919 pre=edinte al Comitetului Executiv Central al Congresului Sovietelor iar `ntre 1918-1919 =i pre=edinte al Secretariatului Partidului Comunist din Rusia. Este considerat arhitectul =ef al terorii ro=ii =i a organizat asasinarea faimilei imperiale ruse. 7. De exemplu, Bela Kun (fost Cohen sau Kohn, 1886-1938, evreu născut în Cehu Silvaniei), a fost conducătorul revoluţiei bolşevice din 1919 din Ungaria iar Leo(n) Jogiches (1867-1919, evreu lituanian), Karl Liebknecht (1871-1919, evreu german) =i Roza Luxemburg (1871-1919, evreic[ polonez[), au fondat în anul 1915 Liga Spartacus care, dup[ declan=area revolu\iei bol=evice din Germania din noiembrie 1918, la data de 1 ian. 1919, s-a transformat în Partidul Comunist German (în ziua de 15 ian. 1919 Liebknecht =i Luxemburg au fost aresta\i =i uci=i f[r[ judecat[, iar la 10 martie 1919 a fost ucis =i Jogiches, în timp ce investiga pe cont propriu uciderea tovar[=ilor s[i – ast[zi, lumea capitalist[ condamn[ vehement crimele bol=evismului, uitînd îns[ c[ bol=evicii, de la ei au înv[\at s[ î=i ucid[ adversarii). 8. Numele real al lui Vladimir Ilici Lenin (1870-1924; bunicul s[u matern s-a convertit de la iudaism la ortodoxie). 9. Karl Marx (1818-1883) – tat[l s[u, ultimul descendent al unei lungi linii de rabini, a trecut (se pare din interes) la cre=tinism, convertindu-se la luteranism; una dintre lucr[rile sale (“Despre

90

problema evreiasc[“) poate fi interpretat[ ast[zi în termenii sioni=ti ca una dintre cele mai antisemite scrieri (“Bazele seculare ale iudaismului: nevoile personale, interesul propriu. Religia iudeilor? afacerile. Dumnezeul lor este banul” - acestea sînt doar cîteva afirma\ii din lucrare) =i Friedrich Engels (1820-1895; asupra originii sale iudaice, p[rerile sînt împ[r\ite), teoreticienii marxismului. 10. Principalii întemeietori şi susţinători ai sionismului au fost evreul german Moses Hess (1812-1875), evreul ungur Teodor Herzl (1860-1904), evreul englez Israel Zangwill (1864-1926) şi evreul rus Vladimir Ze-ev Jabotinski (1880-1940). 11. Principiile sociale ale marxismului, eminamente cre=tine (toate se reg[sesc în textele Noului Testament) au fost denaturate în practic[ de evreii care au instaurat, prin teroare, crim[, minciun[ =i alegeri falsificate, regimurile bol=evice. Principiul fundamental al socialismului ("de la fiecare dup[ posibilit[\i, fiec[ruia dup[ nevoi”) este preluat de altfel din Faptele Apostolilor 4.34-35 : ”+i nimeni nu era între ei lipsit, fiindc[ to\i cî\i st[pîneau \arini sau case le vindeau =i aduceau pre\ul celor vîndute. +i-l puneau la picioarele apostolilor. +i se împ[r\ea fiec[ruia, dup[ cum avea fiecare trebuin\[.” 12. Opinia `n prezent cvasi-unanim[ este c[ asasinarea familiei imperiale ruse, ordonat[ de Lenin, a fost organizat[ la data de 16 iulie 1918, la Ecaterinburg, de evreii Iacov Mihailovici Sverdlov (v. nota de subsol 6), Iacov Mihailovici Iurovski (1878-1938) =i +aia Golo=cekin (probabil 1876-1941) =i executat[ de 7 solda\i =i 3 civili. În cartea sa "Cele patru patimi =i remediile lor” (ed. 1921), dr. Nicolae Paulescu reia din Saturday Evening Post, Philadelphia, num[rul din 31 iulie 1920, depozi\ia colonelului Kobilinski, fostul comandant al garnizoanei |arscoe Selo, care declarase c[ întreaga familie imperial[ a Romanovilor, în frunte cu \arul Nicolae al doilea, a fost ucis[ de evreii Dutzman, Peissel =i Disler, =efii sovietului din Ecaterinburg – probabil ca ace=tia s`nt cei trei civili care s`nt men\iona\i ca au participat la execu\ie (`n cinstea lui Sverdlov, ora=ul Ecaterinburg a purtat `ntre anii 1924-1991 numele de Sverdlovsk). 13. Acest plan a fost pus în aplicare =i în România imediat dup[ ce evreii au acaparat întreaga putere, începînd cu anul 1948. În cadrul

91

pogromului declan=at de evreii bol=evici împotriva cre=tinilor, au început s[ fie aresta\i, sub cele mai absurde motive, pe de-o parte preo\ii =i c[lug[rii, iar pe de alt[ parte cei care cu ani de zile în urm[ f[cuser[ parte din mi=carea legionar[. Au fost aresta\i mari preo\i, c[lug[ri =i duhovnici, al c[ror nume a r[zb[tut pîn[ ast[zi, unii dintre ace=tia, înc[ în via\[, continuînd s[ lupte întru ap[rarea ortodoxiei: au fost aresta\i în anul 1948 arhimandritul Gherasim (Grigore pe numele de mirean) Iscu (1912-1951, stare\ul m[n[stirii Tismana, mort de TBC în lag[rul de la Tîrgu Ocna), Arsenie Boca (1910-1989), Iustin Pîrvu (ns. 1918, în prezent stare\ul m[n[stirii Petru Vod[, unul dintre ultimii mari lupt[tori ai ortodoxiei), Arsenie (Anghel pe numele de mirean) Papacioc (ns. 1914, în prezent duhovnicul m[n[stirii Sfînta Maria din Techirghiol), Sandu Tudor (Alexandru Teodorescu, 1896-1962, fondatorul grupului “Rugul Aprins”, mort în închisoarea Aiud), Mina (Mihail pe numele de mirean) Dobzeu (ns. 1921, cel care l-a botezat în închisoare întru ortodoxie pe Nicolae Steinhardt), Gheorghe Calciu Dumitreasa (1925-2006), Dimitrie Bejan (1909-1995, arestat în 1948 cînd tocmai se întorsese dup[ 6 ani de prizoneriat în Siberia), Dumitru Mih[ilescu (mort în închisoare în 1953), Constantin Voicescu (19241997), cardinalul Iuliu Hossu (1885-1970, episcop greco-catolic de Cluj-Gherla), Alexandru Todea (1912-2002, viitor cardinal grecocatolic), episcopul greco-catolic Valeriu Traian Fren\iu (1875-1952, mort la Sighet), episcopul greco-catolic Ioan Suciu (1907-1953, mort la Sighet), episcopul romano-catolic Anton Durcovici (1888-1951, mort la Sighet), Richard Wurmbrand (1909-2001, evreu convertit la cre=tinism, pastor luteran) =i atîtea alte mii de preo\i care au refuzat s[ se dezic[ de Dumnezeu. Mai trebuie men\ionat[ =i arestarea în 1952 a monseniorului Vladimir Ghica (1873-1954, mort la Jilava; în prezent, la Vatican este în curs procesul de beatificare a sa). Au mai fost aresta\i, pentru simplul fapt c[ în tinere\e aderaser[ la idealurile patriotice =i cre=tine ale mi=c[rii legionare (din care f[cuser[ parte =i mul\i dintre preo\ii tineri) marii filozofi Petre |u\ea (1902-1991), Mircea Vulc[nescu (1904-1952, mort de TBC în închisoarea din Aiud), Constantin Opri=an (1921-1958, cel care `n 1945 preluase conducerea Fr[\iilor de Cruce, mort de TBC la Jilava), marii poe\i Nichifor Crainic (1889-1972), Radu Gyr (1905-

92

1975) =i alte genii ale poporului român. Nemernicii conduc[tori ai României de azi, fie evrei al c[ror nume a fost schimbat de înainta=i, fie români cump[ra\i de sionism, refuz[ =i în prezent s[ recunoasc[ adev[rul despre legionari (m[ refer la legionarii lui Corneliu Zelea Codreanu), =i anume, faptul c[ Mi=carea avea dou[ valori supreme: Dumnezeu =i Patria, =i din aceast[ cauz[ evreii bol=evici au început exterminarea lor. Nimeni nu vrea s[ ridice oficial problema: de ce oare cele mai luminate min\i ale primei jum[t[\i a secolului trecut din România au aderat la mi=carea legionar[, sau cel pu\in au simpatizat-o? O scurt[ trecere în revist[ a cîtorva nume de legionari ori simpatizan\i legionari, chiar dac[ în unele cazuri repet nume men\ionate anterior, este elocvent[: marii filozofi Nicolae C. Ionescu (mai cunoscut ca Nae Ionescu, 1890-1940, ideologul mi=c[rii legionare), Mircea Eliade (1907-1986), Constantin Noica (1909-1987), Emil Cioran (1911-1995) =i men\iona\ii Constantin Opri=an, Petre |u\ea =i Mircea Vulc[nescu; în domeniul literaturii, în afara deja aminti\ilor Nichifor Crainic =i Radu Gyr, trebuie pomeni\i Vasile Militaru (1885-1959, mort în închisoarea de la Ocnele Mari, “cel mai cunoscut poet necunoscut” – spun aceasta întrucît pe versurile sale, f[r[ a se cunoa=te de c[tre cei mai mul\i cui apar\in, au fost compuse unele dintre cele mai frumoase roman\e române=ti, în primul rînd “A venit asear[ mama”, “Car frumos cu patru boi” ori “M-am n[scut într-un bordei”), medicul scriitor Vasile Voiculescu (1884-1963), diplomatul, filozoful =i scriitorul Vintil[ Horia (1915-1992); =i desigur, nu-i putem uita pe marele Nicolae Paulescu (1869-1931), despre care voi comenta mult mai mult la momentul potrivit, sau pe geograful academician Simion Mehedin\i (1868-1962). Evreii bol=evici au continuat s[ \in[ în închisori tineri de excep\ie, exemple de martiriu cre=tin, care, fiind la 20 de ani membrii ai Fr[\iilor de Cruce (organiza\ia de tineret legionar[), au fost condamna\i în anul 1941 – mii dintre ace=tia au murit f[r[ a se cunoa=te nici ast[zi nimic despre ei, dar m[car dou[ nume trebuie men\ionate: Valeriu Gafencu (1921-1952) pe care Nicolae Steinhardt l-a numit “Sfîntul închisorilor”, mort de TBC în lag[rul de la Tîrgu Ocna la doar 31 de ani =i bunul s[u prieten, Ioan Ianolide (1919-1986), eliberat din închisoare în 1964 dup[ 23 de ani de deten\ie, ale c[rui note au stat, la 20 de ani de la moartea

93

sa, la baza c[r\ilor “Întoarcerea la Hristos” =i “De\inutul profet”, ap[rute la noi recent (despre Constantin Opri=an, =eful Fr[\iilor de Cruce, am men\ionat cu pu\ine r`nduri mai sus). Despre ace=ti oameni minuna\i, extraordinari, colegii s[i de temni\[, p[rintele Arsenie Papacioc scria: “Pe oamenii ace=tia, pe Gafencu, pe Trifan, pe Marian, pe [=tia to\i, Maxim, Pascu, =i ceilal\i, pe to\i i-a= sfin\i. Era, oare, unul mai bun ca cel[lalt? To\i erau gata de moarte. Conteaz[ maniera în care prime=ti suferin\a. Pe to\i i-a= sfin\i, pentru c[ au fost sinceri =i pentru c[ nu au ezitat a se jertfi. To\i jertfeau. S-au dus cu to\ii, rînd pe rînd.” Mul\i dintre ace=ti martiri ai neamului românesc au fost nevoi\i s[ treac[ prin infernul numit “fenomenul Pite=ti” (experimentul prin care se urm[rea “reeducarea” de\inu\ilor politici prin b[t[i crunte =i umilitoare aplicate de al\i de\inu\i, a=a-zisa reeducare marxist-leninist[ din temni\ele de la Pite=ti) – aceste barbarii criminale au fost conduse de un evreu, colonelul Zeller. Pentru a dovedi ura incredibil[ a evreilor fa\[ de cre=tini, un ultim exemplu cred c[ este edificator: evreul Richard Wurmbrand, convertit la cre=tinism, a fost arestat =i torturat personal de evreul Mi=u Dulgheru (ns. 1909, n[scut Moise Dulberger), colonel =i apoi general de securitate, fost =ef al Direc\iei de cercet[ri penale a securit[\ii =i =ef de cabinet al ministrului de interne Teohari Georgescu (Burah Tescovici) – singurul motiv pentru care unul dintre cei mai importan\i conduc[tori ai securit[\ii se ocupa personal de torturarea unui simplu de\inut, cona\ional al s[u, a fost ura pe care Dulbergher o purta unui evreu, fost comunist de-al s[u, devenit cre=tin; al[turi de al\i evrei, Dulbergher a fost unul dintre organizatorii “fenomenului Pite=ti”. În anul 1952, împreun[ cu =eful s[u Burah Tescovici, Mi=u Dulgheru a fost demis =i apoi arestat; la începutul anilor „80, a emigrat în Israel. 14. Organizatorul, `n anul 1930, al lag[relor de munc[ for\at[ din URSS cunoscute sub denumirea de “gulag”, a fost evreul Naftali Aronovici Frenkel (1883-1060). ~n cea mai cr`ncena perioad[ de represiune, `ntre anii 1932-1937, =eful Gulagului a fost evreul Matvei Davidovici Berman (1898-1939). Comisar al poporului pentru “Lag[rele mor\ii” a fost evreul Lev Inzhir. De=i folosit la singular, termenul nu se refer[ la un singur lag[r, ci la `ntregul sistem de lag[re. De la `nfiin\are =i p`n[ `n anul 1953, `n aceste lag[re au fost internate

94

peste 14 mil. persoane dintre care conform unor date (nu am avut cum s[ verific c`t de oficiale) 1.053.829 =i-au pierdut via\a.

95

Cap. XV - Reinhard, mă cunoşti? Tînărul Heydrich se întoarse brusc. Pe banca pe care se odihnea singur, apăruse brusc un străin. Un străin, la prima vedere - de fapt, cu cît îl privea mai atent, cu atît îi părea mai puţin necunoscut. Cu toate acestea, nici nu îşi dădea seama de unde cunoaşte chipul, nici nu-l putea asocia cu vreun nume. Ca să-i curme întrebările, străinul continuă: - Eu sînt sufletul poporului tău. De peste trei milenii, eu sînt cel care vă ajută să treceţi peste hopuri; eu sînt cel care v-a dat harurile, eu sînt cel care v-a dat averi şi putere. Văzîndu-l în continuare nedumerit, întinse braţul şi-l luă prieteneşte, dar şi protector, după umeri, începînd să-i povestească. Heydrich se simţi dintr-o dată liniştit. Lung timp, ascultă mulţime de lucruri din propria viaţă, dintre care pe unele le şi uitase; dar nu numai atît: ascultă mulţime din propriile sale gînduri avute de-a lungul timpului, pe care nu le împărtăşise niciodată nimănui. Cînd străinul încetă să mai vorbească, o tăcere lungă se aşternu. Reinhard Heydrich simţea că trăieşte un vis. Nici un om nu putea cunoaşte ce îi spusese acesta dar, mai ales, îi plăcuse ce auzea. Începuse să înţeleagă cine este cel de lîngă el, dar nu înţelegea ce vrea de la el. Privind parcă pierdut peste Unten den Linden spre Reichstag, străinul îl lămuri: - Va trebui să te apropii de Hitler. Heydrich încremeni - era ultimul lucru la care se aştepta. - Dar bunica mea este evreică(1), iar Hitler îi urăşte pe evrei.

96

- Poate că da, poate că nu. Dar în orice caz, se foloseşte de ei. Şi ei chiar vor s[ îl ajute.(2) Crezi că fără ajutorul bancherilor voştri ar fi putut ajunge la putere? Crezi că fără ajutorul industriaşilor voştri ar fi putut începe refacerea armatei? Iar în ce te priveşte pe tine, de ce crezi că ţi-am dat aceste trăsături de cel mai perfect arian pur? Vei ajunge favoritul lui Hitler. - Chiar dacă aceasta ar însemna să particip la uciderea alor mei? - Da. Nimic nu se obţine fără sacrificii. Lucrarea mea, începută cu mai mult timp în urmă dincolo de Ocean, este aproape desăvîrşită. Este nevoie de jertfele ce vor să vină pentru ca acea ţară, născută prin crimă şi jaf, mărită prin crimă şi jaf, întărită prin crimă şi jaf, să devină Babilonul cel Mare de care vorbea ucenicul Lui cel prea iubit(3), condus de voi şi prin care voi veţi conduce întreaga lume. Acum, mai am puţin de lucru aici. Vor trebui să mai moară cîteva milioane dintre voi în anii următori, pentru ca foarte curînd voi să fiţi stăpînii lumii iar împărăţia mea s[ vină. Atunci se va împlini profeţia. Heydrich îl privi nedumerit: - Care profeţie? - Îţi spun şi ţie ceea ce nu contenesc să vă spun de mii de ani: sînt profeţii care pe voi, oamenii, nu vă interesează. Voi trebuie doar să le împliniţi. După aceste ultime cuvinte, străinul se ridică de pe bancă şi se îndepărtă fără nici un cuvînt de rămas bun. Dar Heydrich nici nu simţea nevoia vreunui cuvînt în plus. _________________________ Note :

Reinhard Tristan Eugen Heydrich (1904-1942), născut la Leipzig, unde tatăl său era directorul Conservatorului; deşi bunica sa era evreică, a ajuns favoritul lui Hitler, general-locotenent, iar la un moment dat al treilea în ierarhia Reichului: adjunct al lui Heinrich 1.

97

Himmler la conducerea RSHA (Reichssicherheitshauptant - Oficiul general pentru siguranţa Reichului); a fost şeful Gestapo (Die Geheime Staatspolizei – poli\ia secret[ de stat), al SD (Sicherheitdinst – siguran\a statului) =i al Kriminalpolizei (poliţia criminală); la data de 27 sept. 1941 a fost numit Reichsprotektor (Gauleiter) al Boemiei şi Moraviei (guvernator al actualei Republici Cehia). Ucis la 27 mai 1942 în urma unui atentat organizat de 7 patrioţi cehi cu sprijinul serviciilor secrete britanice. A organizat acţiunile de executare a evreilor din Polonia şi URSS iar la 20 ian. 1942, în cadrul Conferinţei de la Wannsee, a schiţat “soluţia finală a problemei evreieşti”. Cazul lui Heydrich nu a fost singular – armata germană (Werhmacht – armata terestră, Luftwaffe – aviaţia militară şi Kriegsmarine – marina de război) a numărat cca. 150.000 soldaţi, gradaţi şi ofiţeri care aveau origine evreiască. 2. În anul 1940, organizaţia paramilitară (teroristă) evreiască Lehi a contactat autorităţile naziste, oferind acestora sprijinul în război în schimbul izgonirii britanicilor din Palestina. Tot `n 1940, spre sf`r=itul anului, organiza\ia sionist[ dizident[ de extrem[ dreapt[ ”IZL `n Israel” a c[utat o `n\elegere cu nazi=tii `n scopul re`nfiin\[rii statului evreu `n grani\ele sale istorice, pe baze na\ionale =i totalitare, aliat al Reichului german. Iar despre `ndelungata =i excelenta colaborare a evreilor sioni=ti cu autorit[\ile hitleriste, v. Roger Garaudy (“Procesul sionismului israelian”), Maurice Rajsfus (”Evrei `n colabora\ionism”) =i Lenni Brenner (“51 documente: colaborarea sioni=tilor cu nazi=tii”). Excelentele rela\ii dintre nazi=ti =i evreii bol=evici `nainte de 22 iunie 1941 au ca simbol, dup[ sf`=ierea Poloniei =i `mp[r\irea acesteia `ntre Germania =i URSS, ziua de 22 sept. 1939 c`nd, la Brest-Litovsk, generalul german Heinz Guderian =i generalul sovietic evreu Semion Moiseevici Krivo=ein (1899-1978) =i-au dat m`na =i au urm[rit `mpreun[ parada militar[ comun[ sovieto-nazist[. 3. Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan, numit şi Sf. Ioan Teologul (“Apocalipsul Sf. Ioan Teologul” 17.5).

98

Cap. XVI Singurele lumini din sala enormă veneau de la unicul candelabru cu 7 lumînări groase(1) şi care nu puteau oferi decît o semiobscuritate, datorită căreia cei strînşi pe cele două părţi ale mesei lungi, foarte lungi, al cărei capăt se pierdea în întuneric, nu puteau nici să se numere şi nici să distingă alte chipuri decît cele ale vecinilor imediaţi. Cine ştia însă la ce să se aştepte, mai ştia că acolo pot fi regăsiţi nenumăraţi parlamentari şi miniştri din toate ţările creştine, şefi de servicii secrete, conducători ai Băncii Mondiale şi ai Fondului Monetar Internaţional, mai marii sistemului bancar, financiar, bursier şi celui de asigurări din întreaga lume, reprezentanţi ai celor mai mari firme de consultanţă, publicitate şi marketing, magnaţi ai presei şi ai agenţiilor de presă, producători şi exportatori de armament =i medicamente, formatori de opinie, critici literari şi de artă, floarea Hollywood-ului, mulţime de laureaţi ai premiilor Nobel şi Oscar, dar şi mulţi dintre cei care le acordau aceste premii, politologi, filozofi, psihologi şi sociologi,

99

scriitori şi editori, compozitori, judecători, avocaţi şi criminali plătiţi, traficanţi de droguri, de armament şi de carne vie, patroni de cazinouri. Mai erau acolo soţii şi amante ale conducătorilor lumii, curve de lux şi tinere stagiare de la Casa Albă. Răspîndiţi aparent aleatoriu printre aceştia, cei avizaţi puteau recunoaşte chiar şi membrii guvernului mondial. Se strînseseră toţi păpuşarii lumii, în primul rînd cei mai importanţi 666 dintre aceştia, chiar dacă mulţi dintre ei erau ţintuiţi în scaune cu rotile, iar alţii erau conectaţi la aparate de respirat ori la perfuzii. O uşoară mişcare a draperiei groase din spatele lumînărilor a produs o pîlpîire a flăcării acestora. Cel aşteptat de toţi se aşeză pe jilţul masiv din capătul mesei. Dacă Aron ar fi fost acolo, l-ar fi recunoscut cu uşurinţă. Şi nu numai Aron - l-ar fi recunoscut la fel de uşor şi Iosua, Gideon, Abimelec şi Iotam, Samson, David, Iehu, ucigaşii marelui profet Isaia, Estera şi Mardoheu, Caiafa şi Iuda cel din Iscaria, fondatorii organizaţiei care conduce lumea, Înţelepţii Sionului, liderii bolşevici, Heidrich şi alţi mii şi mii de evrei care de-a lungul timpului i se supuseseră. Fără nici un fel de protocol, cel aşteptat intră direct în subiect: - Ce s-a petrecut în ultimul an în ţările creştine din Estul Europei vă mai apropie cu un pas, un pas însă enorm, de momentul în care jertfele şi sacrificiile voastre vor fi răsplătite. Iată, sistemul socialist, conceput teoretic de ai voştri şi pus în practică tot de ai voştri, acel sistem din care, după ce l-aţi înfiinţat şi condus, ucigîndu-i pe toţi intelectualii potrivnici vouă, aţi fost înlăturaţi de la conducere, s-a prăbuşit. A fost, de fapt, cel mai mare eşec al meu - poate singurul după anul 313.(2) V-am creat

100

însă toate condiţiile să puneţi din nou mîna pe aceste ţari. Desigur, veţi avea multe de făcut. x x

x

În scurt timp, în doar jumătate de veac, v-am oferit toate instituţiile de care aveţi nevoie. Dup[ ce m-am gîndit la mai multe variante, inclusiv la crearea unui Israel european, într-o \ar[ mult mai frumoas[ =i mai bogat[ decît Canaanul(3), pîn[ la urm[, din motive ce \in de tradi\ia pe care nu trebuie s[ o uita\i, de care s[ fi\i în permanen\[ lega\i =i din care s[ porneasc[ toate ac\iunile voastre, dar care \in =i de strategia pe care o am în vedere, v-am creat din nou statul vostru, pe pămîntul cotropit de strămoşii voştri. Aici veţi strînge evrei din toată lumea. Îi veţi selecta, îi veţi pregăti, îi veţi finanţa şi apoi îi veţi trimite din nou în toată lumea pentru ca acolo unde se stabilesc, să pună mîna pe segmente de putere. V-am dat pe mînă cea mai puternică ţară a lumii(4), în care voi stăpîniţi puterea politică(5), serviciile secrete(6), băncile, instituţiile financiare, industria şi presa. Această ţară vă va apăra permanent şi în faţa tuturor, orice aţi face, iar anual vă va da din bugetul său miliarde de dolari pentru ca voi să v[ înarma\i =i s[ înfăptuiţi programul meu.(7) Am creat Organizaţia Naţiunilor Unite şi Consiliul său de Securitate, care niciodată nu vă vor critica ori condamna, niciodată nu vor adopta rezoluţii împotriva voastră, dar care prin rezoluţiile lor vor slăbi capacitatea de apărare a statelor lui Ismael. Am creat OTAN(8) (acest copil atît de drag sufletului meu) care, sub pretexte inventate cu uşurinţă, va cotropi rînd pe rînd nu

101

numai statele lui Ismael, ci şi state Goyim(9) creştine şi va instala guverne favorabile vouă. Creştinii sînt uşor de cumpărat; islamiştii în schimb sînt greu de cumpărat, dar uşor de ucis. Îi veţi cumpăra pe creştini ca să îi ucidă pe islamişti. OTAN va rezolva problema. Iar sub acoperirea OTAN, americanii î=i vor extinde bazele militare în tot mai multe \[ri din întreaga lume. Am creat Uniunea Europeană, condusă din umbră tot de voi şi care, renegîndu-şi originea şi tradiţiile creştine, îşi va îndepărta cetăţenii de la El şi de la poruncile Lui. Am creat Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, instituţii aflate în mîna voastră(10) şi prin care veţi controla economiile tuturor statelor membre. Iar unde va trebui, le veţi distruge. Voi, cei ce reprezentaţi aceste instituţii, aţi avut şi unele eşecuri. Aţi permis unor state să îşi achite datoriile faţă de voi şi astfel să vă scape de sub control. Profitaţi de noile conduceri, cumpăraţi-i, determinaţi-i să se îndatoreze din nou la voi.(11) Astfel, veţi redobîndi controlul şi încet-încet le veţi ruina economia, înlocuind-o cu o economie condusă de voi, subordonată vouă. Eu am făcut tot ce aveam de făcut, acum e rîndul vostru. Vă voi sintetiza categoriile de acţiuni pe care va trebui să le întreprindeţi, pe care de altfel le cunoaşteţi foarte bine şi le aplicaţi de mulţi ani - dar aţi început să faceţi greşeli, tot mai multe şi tot mai mari. x x

x

Războiul rece a încetat, dar voi aveţi nevoie de noi conflicte. Veţi inventa pericolul terorist - pentru aceasta, îi veţi

102

provoca pe musulmani să comită acte ostile împotriva voastră, sau le veţi produce chiar voi, aruncîndu-le în sarcina lor. Veţi născoci această himeră, fiindcă doar aşa vor mai putea fi justificate nenumăratele servicii secrete ale Americii =i ale celorlalte \[ri cre=tine, doar aşa vor putea fi obţinute fonduri tot mai mari alocate lor, doar aşa veţi putea să controlaţi în continuare, şi mai mult decît pînă acum, viaţa oamenilor, doar aşa ve\i putea emite legi care să le restrîngă drepturile.(12) Doar sub acest pretext slugile voastre americane vor putea să declanşeze nestingherit noi războaie pe care le vor motiva prin exportul de libertate, de democraţie, de drepturi ale omului. Doar prin aceste războaie vă veţi putea înlătura duşmanii şi veţi putea obţine controlul economico-financiar în ţările lui Ismael; doar aşa poate fi justificată producţia continuă de armament şi de muniţie care vă aduce atîţia bani; doar aşa veţi avea posibilitatea de a experimenta pe oameni vii noile arme. Şi doar aşa puteţi reduce pericolul suprapopulării planetei, exterminîndu-vă în primul rînd duşmanii. +ti\i bine c[ popula\ia planetei cre=te în propor\ie geometric[, în timp ce resursele de hran[ cresc doar în propor\ie aritmetic[; ave\i grij[ ca hrana s[ v[ ajung[ vou[, cozilor voastre de topor =i sclavilor care muncesc pentru voi. Nu uitaţi: am distrus lagărul socialist, aşa că nu mai are cine să se opună agresiunilor voastre împotriva statelor arabe. x Suprapopularea planetei este o mare problem[ - ac\iona\i =i voi, nu v[ l[sa\i doar în grija mea. Toate revolu\iile în umbra c[rora a\i fost voi s-au dovedit în final tot în folosul vostru: averi tot mai mari, tot mai multe drepturi, tot mai mult[ putere. Dar o r[zmeri\[ mondial[ iscat[ de foamete, v[ poate m[tura. Ave\i grij[ ca popula\ia planetei s[ fie permanent în limitele hranei pe care

103

planeta o poate asigura. S[ supravie\uiasc[ cine trebuie, iar surplusul s[ moar[. Eu v[ ajut cu bolile noi pe care le trimit peste oameni; OTAN invadeaz[ \[rile islamice =i ucide tot, de la lupt[tori la nunta=i, tot ce iese în calea bombelor ori gloan\elor lor: b[rba\i, femei, b[trîni ori copii; CIA identific[ =i pl[te=te opozan\ii corup\i din \[rile care nu vi se supun, pentru a organiza puciuri ori revolte. Nu ajunge, sînt tot mai mul\i oameni. Trebuie s[ v[ ajuta\i =i singuri. Cel mai mare pericol pentru s[n[tatea =i via\a oamenilor este stresul, iar cel mai important factor de stres este statul. Statul, cel care controleaz[ tot mai mult via\a cet[\enilor, care le impune obliga\ii noi =i le restrînge drepturile lor naturale, care creaz[ nedreptate, care îi jefuie=te, îi umile=te =i îi chinuie. Statul va scurta vie\ile multora, înc[ de tineri, iar drepturile lor de pensie nu vor mai trebui pl[tite. Mii de ani, oamenii s-au hr[nit cu mîncarea natural[ potrivit[, care le asigura necesarul de proteine, care le asigura cre=terea, rezisten\a, puterea, care îi ajuta s[ înfrîng[ oboseala ori frigul – spune\i-le c[ aceast[ mîncare este nes[n[toas[. Obi=nui\i-i cu un surogat de mîncare, scump dar insipid =i f[r[ calit[\i nutritive – cei care se vor l[sa min\i\i =i se vor obi=nui cu aceast[ hran[, nu vor mai avea putere, nu vor mai avea rezisten\[, nu vor mai avea imunitate la boli. Vor fi înc[ din adolescen\[ ni=te legume care în scurt timp se vor usca =i vor muri. Crea\i oamenilor facilit[\ile financiare pentru ca to\i s[ î=i permit[ =i s[ se obi=nuiasc[ cu aerul condi\ionat, oriunde: acas[, la servici, în ma=in[, la =coal[, la restaurant – peste tot. Cînd va fi cazul, în mijlocul unor canicule toride, ve\i provoca o criz[ energetic[ =i atunci goyimii, priva\i de rezisten\a la c[ldur[, se vor pr[bu=i ca mu=tele - în case, pe str[zi, la servici, unde vor fi surprin=i.

104

Obi=nui\i-i pe tineri cu conceptul de “adrenalin[”, c[ tr[itul cu adev[rat înseamn[ adrenalin[, cît mai mult[ adrenalin[. Deschide\i-le poarta sporturilor extreme care îi fac s[ simt[ adrenalina, care îi fac s[ simt[ via\a – vor muri mul\i. Da\i pe mîna tinerilor bolizi cu care s[ prind[ viteze de neimaginat =i vorbi\i-le =i lor de “adrenalin[” – vor muri =i ei, =i victimele accidentelor pe care le vor provoca din teribilism. Crimele individuale, chiar dac[ presupun doar una sau cîteva victime, totalizate la scar[ planetar[ înseamn[ mult. Înv[\a\i-i pe tineri c[ dac[ cineva îi sup[r[ (chiar dac[ este un p[rinte sau o rud[, un coleg, un vecin ori un prieten), cel mai simplu este s[ îl ucid[. Înv[\a\i-i c[ dac[ via\a îi sup[r[, cea mai bun[ desc[tu=are este s[ ias[ în strad[ =i s[-l ucid[ pe primul care îi iese în cale. Via\a goyimilor nu are valoare. A\i zdruncinat deja s[n[tatea mintal[ a multor tineri. Continua\i - este timpul s[-i înv[\a\i, prin Internet, c[ sinuciderea este solu\ia pentru toate problemele pe care le au. Explica\i-le oamenilor c[ becurile clasice consum[ prea mult[ energie electric[ =i implicit afecteaz[ stratul de ozon. Obliga\i-i prin lege s[ cumpere doar becuri ecologice, mult mai scumpe, dar îi ve\i min\i c[ sînt mult mai rezistente în timp =i c[ astfel î=i vor amortiza cheltuiala. În scurt timp, aceste becuri îi vor chiorî iar str[zile vor fi pline de orbe\i, gata oricînd s[ fie predispu=i la tot felul de accidente. Iar accidentele vor fi multe, `ntruc`t =oferilor, la fel de chiori, nu le va interzice nimeni s[ conduc[. Vor fi becuri scumpe, vor fi nocive =i vor orbi oamenii. Educa\i copiii =i adolescen\ii în sensul socializ[rii – toat[ ziua, oriunde se afl[, s[ vorbeasc[ la telefonul mobil, chiar dac[ nu au motiv. Le ve\i oferi pentru cît mai multe convorbiri tarife minime, din care oricum ve\i cî=tiga. Dar pe lîng[ aceasta, radia\iile suportate zilnic timp de ore întregi cu telefonul lipit de

105

ureche le va afecta s[n[tatea, le va coace creierul, le va apropia moartea, +i cîte alte mijloace mai ave\i ca s[ scurta\i =i s[ reteza\i via\a goyimilor! x x

x

Despre ce are de făcut administraţia americană(13) pentru a-mi desăvîrşi opera, nu voi discuta cu voi, dar devine o mare problemă. Casa Albă a făcut pînă acum tot ce trebuia să facă şi ştie bine ce are de făcut în continuare. Nu degeaba de ani de zile, cu ajutorul naivităţii cetăţenilor americani, eu hotărăsc de fiecare dată cine va fi noul preşedinte al SUA.(14) Dar chiar şi Casa Albă greşeşte, din neghiobie. L-a înarmat şi pregătit pe Saddam Hussein pentru a lupta împotriva Iranului - dar în curînd, Saddam va ajunge un pericol pentru voi. L-a înarmat şi pregătit pe Osama bin Laden pentru a lupta împotriva sovieticilor, dar în curînd, Osama va ajunge cel mai mare duşman al Americii. Le trebuie mai multă grijă în alegerea aliaţilor, chiar dacă sînt de moment şi de circumstanţă. Şi multe altele. În plus, le vor trebui pretexte mai puţin transparente pentru a-şi motiva agresiunile şi crimele.(15) E bine ce vor să facă, dar nu ştiu cum să facă; în principiu fac ce trebuie, dar fac prost. Parcă s-au strîns acolo numai tîmpiţi. x Acţiunea de pervertire a oamenilor pleacă în primul rînd din America(16) - dar despre sarcinile celor de la Hoolywood o să avem timp să discutăm mai multe.

106

Din laboratoarele armatei americane, am scos SIDA, ebola, sporii de antrax şi alte boli omeneşti, necunoscute pînă acum; am scos pesta porcin[, boala vacii nebune, gripa aviară şi alte boli de animale, necunoscute pînă acum. De aici, le-am răspîndit în celelalte ţări. Şi încă se lucrează la boli noi.(17) Chiar dac[ se anun\[ pandemii false, =i ele sînt profitabile: la fiecare, se vor vinde sute de milioane de doze de vaccin inutile – adic[, un alt profit enorm. Serviciile secrete americane, care au avut cea mai mare contribuţie în răsturnarea regimurilor bolşevice din Europa de est, au pus deja mîna pe informaţii şi dosare foarte folositoare pentru stabilirea noilor conducători ai acestor ţări. x Trebuie să obţineţi imediat controlul asupra acestora. Ca peste tot, şi în ţările fost socialiste cei porniţi spre rele sînt mai mulţi decît cei cu înclinare spre bine, iar majoritatea lor sînt însetaţi de putere, de bani, ori de amîndouă. Filantropia voastr[ aparent[ s[ mascheze spionajul =i racolarea tr[d[torilor. Ob\ine\i =i folosiţi dosarele celor corupţi ori coruptibili, celor imorali, celor care au colaborat în ascuns cu fostele servicii secrete. Identifica\i din aceste dosare pe cei care se tem de dezv[luirea trecutului lor – folosi\i aceast[ team[ în interesul vostru. Identifica\i-i pe cei vicio=i =i profita\i de viciile lor. Identifica\i-i pe cei dornici de bani, de putere, de notorietate, de onoruri – oferi\i-le ce î=i doresc, cerîndu-le în schimb s[ î=i vînd[ \ara, poporul, credin\a, sufletul. Apoi, îi veţi sprijini să ajungă în funcţii de conducere, nu numai la nivel central, ci chiar şi local. Să fie ai voştri încă dinainte de a fi aleşi sau numiţi, şi apoi să-i ajutaţi să fie aleşi sau numiţi. Cu dosarele lor, îi veţi avea la mînă pentru toată viaţa. Dacă la un moment dat unul dintre ei v[

107

tr[deaz[, scoateţi dosarul şi îl daţi presei. Astfel îl veţi putea înlocui, tot cu unul cump[rat de voi, fireşte, iar în acelaşi timp va constitui şi o atenţionare pentru alţii care ar putea fi predispuşi să facă la fel. S[ =tie c[ dac[ v[ tr[deaz[ î=i vor pierde pozi\ia, puterea, averea, privilegiile, poate libertatea, poate chiar via\a. Iar politicienii vor cultiva minciuna, corupţia, depravarea şi calomnierea duşmanilor voştri. Toate acestea, în numele drepturilor omului, cea mai mare diversiune a acestor zile. Oferiţi celor mai inteligenţi tineri est-europeni posibilitatea de a studia în America - îi veţi testa, iar pe cei care sînt fie prea naivi ca să vă creadă, fie sînt coruptibili, îi veţi trimite înapoi în ţările lor şi îi veţi sprijini să ajungă la conducere - conducerea politică, administrativă sau economică.(18) x Ca să puteţi strînge toţi banii din lume, aveţi la dispoziţie mii de căi – pute\i scoate bani din orice.(19) În principal însă, jefuiţi-i pe toţi, jefuiţi-i chiar şi pe unii dintre ai voştri.(20) Chiar dacă vreodată furturile voastre vor naşte răzmeriţe, nu contează răzmeriţele vor fi înăbuşite, în timp ce banii furaţi vor rămîne la voi.(21) Conduceţi din umbră crima organizată, dar lăsaţi aparenţa vinovăţiei asupra celorlalţi.(22) x Veţi mitui guvernanţii să privatizeze economia de stat, apoi îi veţi mitui să apeleze la firmele voastre de consultanţă pentru ca voi să faceţi evaluările. Veţi primi pentru aceasta milioane sau zeci de milioane de dolari în schimbul cărora voi le veţi subevalua, pentru a putea fi cumpărate cu cît mai puţin de voi

108

ori de cei aflaţi în solda voastră. Nu vă faceţi griji - pentru aceste subevaluări nu va spune nimeni nimic ci, dimpotrivă, la final veţi primi chiar onorarii de succes. Toate contractele voastre care încalcă legile ţării în care sînt încheiate vor trebui obligatoriu să conţină clauze de confidenţialitate - nimeni să nu le poată vedea. Veţi mitui guvernanţii ca după privatizare să adopte acte normative prin care să vă acorde toate facilităţile posibile: ştergerea datoriilor vechi pe care vi le-aţi asumat la cumpărare, scutiri de impozite şi taxe, modificarea contractelor prin înlăturarea obligaţiilor care vă stînjenesc, tot ce vă este folositor pentru profituri cît mai mari. Veţi mitui guvernanţii pentru a emite legi prin care banii oamenilor să treacă în buzunarele voastre. Băncile, care dintotdeauna au fost apanajul vostru, constituie un instrument mai important decît aţi crede. Veţi cîştiga şi mai mult decît pîn[ acum, fiindcă vi se va permite ca la depozite să acordaţi dobînzi mai mici decît inflaţia, pe cînd la credite nu veţi avea limită la dobînzi; ve\i fi l[sa\i s[ institui\i comisioane pentru orice, chiar cînd nu face\i nimic – doar pentru faptul c[ sînt obliga\i s[ fie clien\ii vo=tri. Veţi cîştiga şi mai mult decît pînă acum, fiindcă guvernele vor obliga cetăţenii ca tot mai multe operaţiuni băneşti să se desfăşoare doar prin bănci - în acest fel, pentru orice operaţiune, voi veţi cîştiga şi, în acelaşi timp, le veţi putea controla încasările şi plăţile. Oamenii vor fi obligaţi ca, în loc să îşi primească salariul în mînă, să îl primească pe card(23) - astfel, pentru orice retragere, voi veţi mai cîştiga un comision. Iar prin b[nci, burse =i fonduri de investi\ii ve\i putea provoca, atunci cînd trebuie =i tot în interesul vostru, crize mondiale ce vor zgudui întreaga planet[ =i vor =ubrezi economiile care înc[ nu sînt controlate de voi.(24)

109

Oamenii vor fi obligaţi să se asigure.(25) Să-şi asigure, treptat, bunurile din gospodărie, maşinile, casele, sănătatea, viaţa. Primele de asigurare plătite de ei vouă vor fi tot mai mari, în timp ce despăgubirile, cînd se vor achita, tot mai mici. Oamenii vor fi obligaţi să apeleze la societăţile voastre de consultanţă.(26) Pentru orice iniţiativă, va fi nevoie ca ei să vă plătească bani grei pentru ca voi să le daţi o părere, un sfat sau un aviz. Iar sfaturile pe care le veţi da vor urmări în primul rînd interesul vostru. Oamenii vor fi obligaţi să plătească, în afara contribuţiilor sociale la care au fost obişnuiţi, altele noi: către casele private de pensii pe care le veţi înfiinţa şi administra voi.(27) Oamenii vor fi obligaţi să plăteasc asigurări de sănătate le veţi explica, să ştie, că statul comunist, statul paternal, nu mai există prin voinţa lor şi astfel şi-au dobîndit libertatea. Iar libertatea presupune şi anumite riscuri pe care şi le asumă voluntar. Iar pentru a le înlătura, trebuie să plătească.(28) x x

x

Planul vostru final este globalizarea, care în timp (în cît mai scurt timp) va trebui s[ cuprind[ întreaga planet[. Prin desfiin\area v[milor cît =i a controlului la frontierele formale care vor r[mîne în statele intrate rînd pe rînd în sistemul condus de voi, ve\i putea importa sau exporta f[r[ a pl[ti taxe vamale, ve\i putea dezvolta contrabanda mondial[, infractorii vor putea sc[pa trecînd dintr-o \ar[ într-alta, într-un spa\iu care va ajunge într-o zi s[ cuprind[ întregul glob. Cine =i unde s[-i mai g[seasc[? Ve\i intra, cu declara\ii prietenoase, pe pie\ele industriale ale \[rilor fost comuniste – prin corup\ie, ve\i cump[ra întreprinderile

110

de stat la pre\uri de nimic, aproape gratis. Ve\i profita de for\a de munc[ ieftin[, de materie prim[ ieftin[, de energie ieftin[, de scutiri de impozite, iar dup[ expirarea termenelor de scutire, oricum ve\i pl[ti impozite mult mai mici decît pl[ti\i în \[rile voastre. De=i pre\urile de produc\ie vor fi infime, voi ve\i vinde produsele în aceste \[ri mult mai scump decît la voi acas[.(29) Cînd aceste \[ri vor fi integral globalizate iar costurile se vor apropia de cele normale, abandona\i investi\iile minore f[cute aici =i v[ muta\i afacerile tot mai spre est, în urm[toarele voastre \inte, unde totul înc[ este ieftin. Ca s[ reduce\i cheltuielile cu for\a de munc[, ve\i trece la concedieri =i ve\i provoca =omaj. Pentru =omeri, ve\i deschide por\ile \[rilor voastre bogate, unde îi ve\i primi în primul rînd pe cei mai buni profesioni=ti, fie b[rba\i, fie femei. Dar nu numai pe ei - îi ve\i primi =i pe cei necalifica\i care, angaja\i la negru, vor fi ni=te slugi foarte ieftine, ca slugile voastre mexicane sau portoricane din California. Pe ho\i =i pe \igani, îi trimite\i înapoi, indiferent de cîte ori vor reveni. Pe hackeri, îi p[stra\i =i îi folosi\i – sînt mult mai buni decît ai vo=tri. Mamele vor veni s[ lucreze în vest – fiicele lor, r[mase în \ar[, vor fi violate de ta\ii lor, be\i =i lipsi\i de neveste, ori de concubinii mamelor, în grija c[rora vor fi l[sate; b[ie\ii vor fi sc[pa\i de orice supraveghere =i educa\ie. În alte cazuri, ta\ii vor pleca la munc[ - =i atunci, mamele vor preacurvi. În ambele situa\ii, familiile se vor destr[ma. Atunci cînd vor pleca la munc[ în str[in[tate ambii p[rin\i, vor l[sa copiii în grija bunicilor – unii dintre copii, ducînd dorul p[rin\ilor, se vor sinucide; ceilal\i, sc[pa\i de sub supravegherea p[rin\ilor, se vor apuca de tîlh[rii ori de prostitu\ie. De =coal[, nu le va mai p[sa – nimeni nu mai `nv[\a nimic. În \[rile lor, bisericile vor fi tot mai goale – iar în \[rile de adop\ie, chiar dac[ li se vor ridica biserici, dorin\a cî=tigului material îi va împiedica s[ aibe timp s[ ajung[ la ele.

111

Atra=i de mirajul Occidentului =i de via\a pl[cut de p[c[toas[ de aici, î=i vor abandona ogoarele care se vor transforma în pîrloag[ - voi ve\i cump[ra, la pre\uri de nimic, =i casele =i p[mînturile. Cînd mirajul va dispare =i vor reveni printre ai lor, nu vor mai avea nici cas[, nici p[mînt – vor trebui s[ accepte s[ fie robii vo=tri. În locul celor pleca\i din \[rile cre=tine, pentru a acoperi deficitul de for\[ de munc[ =i întrucît vor r[mîne doar cîrpacii, vor fi adu=i, din \[ri =i mai s[race, musulmani, confuciani=ti, hindu=i. Rup\i la rîndul lor de patrie, ace=tia se vor rupe treptat de limb[, tradi\ii, credin\[ - astfel, noile genera\ii vor fi atee. Le ve\i impune valorile stabilite de voi ca fiind valori universale – to\i ceilal\i vor fi nevoi\i s[-=i abandoneze propriile valori. Le ve\i distruge familiile, le ve\i distruge credin\a, le ve\i distruge tradi\iile, le ve\i distruge morala – iar copiii, vor sc[pa de sub orice control. Atunci, str[duin\a voastr[ va fi îndeplinit[. În final, va rezulta o lume avînd \[ri cu false frontiere, cu false principii morale, cu false identit[\i na\ionale =i culturale, în care vor tr[i laolalt[ fal=i cre=tini, fal=i islami=ti, fal=i hindu=i, fal=i budi=ti, fal=i confuciani=ti, fal=i =intoi=ti, =i voi, fal=i mozaici. Cînd fiecare \ar[ a viitorului va avea parlamentari =i mini=tri din toate na\iile p[mîntului, nimeni nu se va mai mira – =i nimeni nu va =ti c[ to\i ace=tia, cump[ra\i de voi, vor fi condu=i din umbr[ tot de voi. +i nu uita\i: o economie globalizat[, `n care economiile tuturor \[rilor s[ fie interdependente, cu o moned[ unic[, v[ ajut[ ca la momentul pe care `l ve\i hot[r`, s[ pr[bu=i\i economia mondial[; atunci, ve\i putea pune m`na pe tot. x x

x

112

- Zdruncinaţi încrederea oamenilor în poruncile Lui. Enunţaţi şi impuneţi noi principii, pe care le veţi prezenta ca fiind oglinda realităţilor lumii contemporane, a noilor drepturi universale, recunoscute şi garantate oamenilor. Astfel, îi veţi învăţa pe creştini să încalce cu bună ştiinţă şi în fiecare zi poruncile. Dacă El a spus "să nu ai alţi dumnezei afară de mine", voi, invocînd libertatea de gîndire şi de expresie, îi veţi îndepărta de El. Prezentaţi-mă pe mine ca alternativă şi credeţi-mă, multora le va conveni.(30) Dacă El a spus "să nu-ţi faci chip cioplit", voi le veţi crea nenumărate chipuri cioplite - cel mai important, va fi cel cioplit pe matriţele departamentului trezoreriei de stat americane.(31) Dacă El a spus "să nu iei numele Domnului tău în deşert", voi vă veţi ocupa ca toate înjurăturile creştinilor să se refere la El şi la cele sfinte legate de El. Dacă El a spus "cinsteşte ziua Domnului", voi, invocînd responsabilitatea, îi veţi pune la muncă pe creştini şi în această zi. Dacă El a spus "cinsteşte-ţi părinţii", voi, invocînd drepturile copiilor, veţi inversa porunca: părinţii să-şi respecte copiii. Veţi spune (atenţie, voi, psihologii, sociologii, pedagogii şi formatorii de opinie!) că dacă unui copil i se refuză o dorinţă (oricît de absurdă, de nejustificată, de scumpă, de inutilă sau de nocivă ar fi), dezvoltarea copilului în viitor va fi marcată negativ. Veţi spune că dacă un copil este pedepsit, indiferent de ceea ce ar face, va deveni complexat şi antisocial, va fi marcat pe viaţă. Veţi obţine pentru generaţiile viitoare libertatea absolută de a face ce vor, de a se droga, de a sodomiza, de a-şi ucide colegii, prietenii, profesorii sau chiar părinţii.

113

Dacă El a spus "să nu ucizi", voi, invocînd dreptul la autoapărare şi lupta antiteroristă, îi veţi face să ucidă. Dacă El a spus "să nu fii desfrînat", voi, invocînd libertatea sexuală, veţi promova pornografia şi îi veţi face să înţeleagă cît de plăcut este să preacurveşti. Le veţi face pe femei, chiar şi pe cele căsătorite, să curvească şi să preacurvească: pentru plăcerea lor, pentru bani, pentru promovare, pentru a afla informaţii, pentru a manipula bărbaţii de stat. Înseşi mamele să-şi împingă fiicele să se prostitueze, să pozeze goale, să se filmeze goale, în cele mai sordide ac\iuni. Feti\ele s[ fie înv[\ate, organizat, programat =i oficial, s[ curveasc[ înc[ din copil[rie – nu le va fi greu s[-i atrag[ în desfrîu =i pe b[ie\a=i, de la cea mai fraged[ vîrst[.(32) Sprijini\i dezvoltarea prostitu\iei sub acoperirea celor mai nevinovate meserii noi: servicii de escort[, masaj tailandez, dansatoare exotice, animatoare, terapeute, consultante de specialitate sau ce alte meserii va inventa imagina\ia voastr[. Curvele stilate =i inteligente folosi\i-le pentru informa\ii =i manipulare; promova\i-le în politic[, în parlamente, în guverne. Dacă El a spus "să nu furi", voi, invocînd economia de piaţă şi libera iniţiativă, îi veţi învăţa să îşi jefuiască semenii. Dacă El a spus "să nu mărturiseşti strîmb împotriva aproapelui tău", voi, invocînd oportunitatea, îi veţi învăţa să mintă fără să simtă că fac vreun păcat. Dacă El a spus "să nu pofteşti casa, femeia sau bunurile aproapelui tău", voi, invocînd progresul, bunăstarea, o viaţă mai bună, mai comodă, mai tihnită, mai bogată în împliniri, îi veţi face să rîvnească la tot ce este în curtea vecinului lor. x

114

Creştinismul promovează adevărul. Voi, de mii de ani, luptaţi împotriva adevărului şi îi ucideţi pe cei care îl mărturisesc. Veţi fi acuzaţi pentru multe lucruri adevărate, dar nu veţi recunoaşte nimic, niciodată. Veţi fi acuzaţi că v-aţi ucis proorocii – voi veţi spune că nu este adevărat, că aceştia au murit cu toţii fericiţi, de bătrîneţe. Veţi fi acuzaţi că l-aţi ucis pe Fiul Lui – voi veţi spune că nu este adevărat, că a fost ucis de romani. Veţi fi acuzaţi că aţi prigonit şi ucis primii creştini – voi veţi spune că dimpotrivă, voi sînteţi cei prigoniţi de mii de ani. Veţi fi acuzaţi că în Evul Mediu cămătarii voştri s-au îmbogăţit dînd bani cu camătă regilor creştini pentru ca aceştia să pornească războaie şi v-aţi recuperat împrumutul şi dobînda din prada de război – voi veţi spune că nu este adevărat, ci regii creştini v-au silit să le împrumutaţi bani. Veţi fi acuzaţi pentru Protocoalele Înţelepţilor Sionului – voi veţi spune că acestea sînt o minciună, că nu au existat niciodată. Cînd vi se va spune că totuşi, tot ce se întîmplă în lumea modernă se întîmplă conform Protocoalelor, voi veţi aminti că de mii de ani aţi fost prigoniţi de toate popoarele. Veţi fi acuzaţi că aţi instaurat bolşevismul şi că aţi trimis la moarte intelectualii şi preoţii care vi se opuneau – voi veţi spune că nu este adevărat, că de fapt voi aţi vrut binele celor mulţi şi săraci şi în final tot voi aţi fost adevăratele victime, fiindcă după instaurarea bolşevismului aţi fost înlăturaţi de la conducere.(33) Veţi fi acuzaţi că bancherii şi industriaşii voştri l-au ajutat pe Hitler să ajungă la putere şi să se înarmeze – voi veţi aminti că voi aţi fost victimele Holocaustului. La orice acuză, veţi răspunde prin negare. Şi veţi aminti obsedant cîte persecuţii aţi fost nevoiţi să suferiţi - dar nu îi l[sa\i

115

pe oameni s[ se gîndeasc[ de ce le-a\i suferit, pe cele care chiar lea\i suferit. x Loviţi, distruge\i şi batjocoriţi simbolurile creştine şi islamice(34,35,36,37). De fiecare dată, veţi invoca libertatea de gîndire, libertatea de exprimare, libertatea presei, dreptul la informare al tuturor, progresul, drepturile omului =i ce v[ mai trece prin cap. Dezobi=nui\i cre=tinii ca, la na=terea copiilor lor, s[ le mai dea nume de sfin\i cre=tini. Slugile mele, ajunse `n fruntea bisericilor cre=tine, vor arunca `n derizoriu chiar conceptul de "sfin\i!" – ei vor sanctifica mari p[c[to=i, mari criminali, care `ns[ au ridicat biserici =i m[n[stiri. Astfel, cre=tinii vor crede c[ mituindu-L pe El, li se iart[ p[catele, pot ajunge chiar sfin\i. Vor fi astfel `ndep[rta\i de `nv[\[turile Lui, dar =i de m`ntuire. Voi, scriitorii, apucaţi-vă de scris cărţi în care aruncaţi în derizoriu aceste simboluri. Prezentaţi-L pe Fiul Lui ca pe un om obişnuit, cu păcate omeneşti. Aşa ceva vă va ajuta mult să pervertiţi creştinii, să se îndoiască de Fiul Lui, să nu mai creadă în Înviere. Voi, cei de la Hollywood(38), veţi face filme după aceste cărţi anticreştine. În toate filmele voastre, eroii negativi, dacă nu sînt musulmani, să poarte la gît crucea creştină. Astfel, indiferent de ce vor învăţa cu privire la religie pînă cînd ajung la şcoală, copiii vor şti deja în acel moment că cei răi sînt ori islamişti, ori creştini. Dacă un film va conţine scena unei predici într-o biserică creştină, indiferent de felul acesteia, veţi avea grijă ca predicatorul, reverendul sau preotul să se refere doar la proorocii

116

din Vechiul Testament (ocolind versetele care vă critică) şi niciodată predica să nu fie din Noul Testament. Filmele voastre, pe care le veţi da ţărilor est-europene gratis ori la preţuri minime, să prezinte o viaţă de lux a americanilor, o viaţă care să îi îmbie, pe care să o dorească, pentru care să facă orice pentru a o obţine. Mass-media şi toate celelalte instituţii controlate de voi vor premia aceste cărţi şi aceste filme, le vor declara ca fiind cele mai bune din lume. Spiritul de turmă, pe care voi îl veţi cultiva cu grijă, va face ca oamenii să aibă curiozitatea de a citi cărţile, de a vedea filmele - cîte ceva, le va rămîne fiecăruia şi astfel, cîte un strop de venin picurat din fiecare carte, din fiecare film, va fi suficient să zdruncine credinţa creştină la milioane de tineri. Învăţaţi-i visul american, care în esenţă se reduce la a fi nemilos, a minţi, a fura, a înşela, a ucide pentru a putea obţine ceea ce îţi doreşti. În filmele voastre se va critica traficul şi consumul de droguri, dar mesajul subliminal va fi pe de-o parte că drogurile te ajută să fii fericit, să uiţi de probleme, de necazuri, de greutăţi iar, pe de-altă parte, că din traficul cu droguri se pot cîştiga averi enorme. Încuraja\i în folosul vostru traficul =i consumul de droguri. x Educaţia creştină s-a format în primul rînd în familie, de către mame, =i doar apoi la biserică ori =coal[. Rupeţi mamele de copiii lor - sprijiniţi sufragetele, sprijiniţi organizaţiile feministe, vorbiţi de egalitatea şanselor între femei şi bărbaţi. Insuflaţi femeilor dorinţa de promovare socială ori chiar politică,

117

determinaţi-le să-şi uite casa şi familia pentru o carieră sau pur şi simplu pentru plăceri găsite în afara casei. Astfel, femeile nu vor mai avea timp nici să citească Biblia şi nici să-şi crească copiii în spiritul creştinismului, care le va ajunge străin în primul rînd lor. Mai mult decît atît: în dorinţa de promovare, vor uita de soţi şi vor preacurvi cu toată convingerea, convinse că este dreptul lor. S[ uite ce li s-a spus în scripturi.(39) Lăsaţi fetiţele să nască la 10-12 ani; vor abandona copiii în grija mamelor lor, care, la rîndul lor, şi ele au născut la 15-16 ani şi, neştiind să-şi crească copiii, i-au lăsat în grija propriilor mame. Astfel, în scurt timp, în cel mult două generaţii, nimeni nu va mai şti să crească şi să educe copiii - aceştia vor fi cu toţii ai mei. Tinerele care nu au o familie care s[ le creasc[ pruncii îi vor vinde ori îi vor abandona, îi vor ucide ori vor avorta înaintea na=terii – prin aceste p[cate, vor fi cî=tigate de mine. Vede\i c[ mai sînt cîteva \[ri catolice care nu permit avortul – mi=c[rile voastre pentru drepturile omului s[ protesteze public, presa voastr[ s[ le sprijine, parlamentarii pu=i de voi s[ legalizeze acest p[cat.(40) Dac[ totu=i se vor na=te, g[si\i pretexte s[ smulge\i copiii de mici din familiile lor =i da\i-i în grija institu\iilor de stat, în care nimeni nu se va ocupa de educa\ia lor. x x

x

Voi, olandezii, fiţi foarte atenţi, fiindcă în Europa aveţi cel mai important rol. Voi aţi fost poarta mea de intrare în Vechiul Continent şi încă mai aveţi un rol important. În scurt timp, voi aţi reuşit, rînd pe rînd, să legiferaţi prostituţia, pornografia, homosexualitatea(41), căsătoriile între

118

homosexuali, adopţia copiilor de către cuplurile homosexuale, consumul de droguri, eutanasia(42). Voi aţi fost pionierii pentru toate acestea. În numele drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, toate acestea vor trebui să se extindă în întreaga lume creştină. Iar în acest timp, voi veţi fi cu un pas înaintea tuturor şi veţi da din nou un exemplu. Veţi legaliza, tot pe rînd, adulterul, incestul(43), pedofilia, pornografia infantilă, prostituţia infantilă, zoofilia, necrofilia - unii după alţii, toţi se vor lua după voi. DREPTURILE OMULUI! Să nu vă miraţi dacă tot repet, dar nu trebuie să uitaţi: orice încălcare a Bibliei, orice crimă, voi le veţi justifica prin respectarea drepturilor omului. x "Nu vă prea îndestulaţi cu mîncare şi băutură!" a spus El. Pervertiţi sărbătoarea Naşterii şi cea a Învierii – să fie transformate în prilejuri în care creştinii să mănînce şi să bea ca porcii; pînă li se face rău, pînă unii chiar mor. Despre aceste sărbători însă vom mai discuta. Goliţi creştinismul de conţinut. Transformaţi-l într-un concept abstract, folosit doar la recensăminte şi în campaniile electorale. x O problemă de mare impact sînt premiile Nobel. Voi, cei din Suedia(44) şi voi, cei din Norvegia(45), \ările voastre acordă anual cele mai importante titluri din întreaga lume. Aceste titluri

119

aduc notorietate şi respect nu numai celor care le obţin, dar şi popoarelor din care aceştia fac parte. Aceste titluri sînt foarte importante şi, deşi cunoaşteţi foarte bine ce trebuie făcut, vă mai precizez o dată. Continuaţi ca şi pînă acum. Interveniţi în continuare, faceţi ceea ce trebuie făcut pentru ca ele să fie acordate prioritar evreilor(46), evreilor americani sau evreilor de oriunde. Dacă nu sînt evrei, măcar să fie americani(47). Premiile Nobel pentru pace sînt cele mai importante pentru imaginea unor oameni şi a unor popoare. Deşi politica israeliană şi cea americană sînt în permanenţă războinice, continuaţi să căutaţi motive pentru a recompensa cu acest premiu conducătorii celor două ţări(48). Niciodată premiile să nu fie acordate duşmanilor voştri chiar dacă le-ar merita, le veţi trece cu vederea meritele sau le veţi transfera altora(49). Substratul acordării lor să fie permanent politic şi să rămînă neştiut de nimeni. x x

x

Marile crime trebuie să rămînă necercetate şi nepedepsite. În primul rînd, veţi avea grijă ca informaţiile importante să fie declarate secrete de stat şi să fie ascunse de ochii lumii zeci de ani. Cînd vor putea fi făcute publice, ori nu vor mai interesa pe nimeni, ori autorii crimelor vor fi oale şi ulcele sau vor fi ţintuiţi în cărucior. Veţi avea grijă ca la aceste secrete să nu aibă acces decît oamenii voştri. Voi şi slugile voastre să aveţi întotdeauna la mînă poliţiştii, procurorii şi judecătorii corupţi. Pe cei mai importanţi.

120

Voi, “latratores”(50), cea mai inutilă şi mai nocivă profesie, voi, chez[=ie a corup\iei, prin influenţa directă pe care o aveţi ca parlamentari ori miniştri, sau indirectă, prin cei care vă sînt datori, veţi impune legi procedurale prin care, pentru omisiunea unui singur cuvînt, unei menţiuni, unei semnături, pentru întîrzierea cu o or[ a unui termen aleatoriu =i absurd, să se declare viciu de procedură iar procesul anulat. Voi veţi identifica poliţiştii, procurorii şi judecătorii corupţi şi îi veţi atrage de partea voastră. Trebuie să vă implicaţi în emiterea legilor care să scape infractorii. Iar pentru marii infractori, trebuie să generalizaţi imunitatea. Se va întîmpla cîteodată ca, din varii motive, să trebuiască să prezentaţi opiniei publice un vinovat. Veţi găsi de fiecare dată un ţap ispăşitor. Ştiinţa şi tehnica de azi vă oferă toate posibilităţile: puteţi planta amprentele cuiva într-o casă în care acela nu a călcat niciodată, puteţi truca fotografii şi filme, puteţi face colaje din benzi magnetice. Folosiţi cei mai buni specialişti, cei mai buni plastografi şi cei mai buni falsificatori de monedă. Important este să îi depistaţi pe cei mai buni, şi să le oferiţi venituri de 10 ori, de 100 de ori mai mari decît cele cu care i-ar putea plăti poliţia sau alte instituţii de stat. x x

x

"Die Gedanken sind frei"(51) - acesta era cîntecul intonat de voi în lagărele de concentrare naziste. Singurul lucru care contează de acum încolo este să nu îi mai lăsaţi pe creştini să gîndească. Nu le veţi putea interzice asta, şi atunci trebuie să-i ţineţi ocupaţi. Să nu aibă timp să se

121

gîndească sau, chiar dacă asta se va întîmpla, să nu aibă timp şi curaj să se revolte. Ca să înfăptuiţi asta, aveţi multe, foarte multe posibilităţi. Eu vă deschid doar cîteva uşi. x Veţi institui un sistem modern de sclavie - creditele. Veţi acorda oamenilor credite pentru a-şi putea cumpăra tot ce au nevoie. Astfel, oamenii vor avea o singură grijă: să tacă şi să îşi vadă de muncă, fiindcă dacă se vor revolta şi îşi vor pierde serviciul, vor pierde tot. De la casă şi automobil, pînă la maşina de spălat vase şi prăjitorul de pîine, toate cumpărate pe credit. Oamenilor trebuie să li se ia tot mai mulţi bani, pentru ca singura lor preocupare să devină aceea de a cîştiga tot mai mult, să poată acoperi cheltuielile tot mai mari. În afară de ceea ce deja am discutat despre rolul băncilor, asigurărilor, pensiilor private obligatorii, consultanţelor obligatorii, mai sînt multe căi. Vor fi instituite noi taxe şi noi impozite, care vor creşte permanent. Pentru orice ar vrea să facă omul, să fie obligat să ceară de la stat o autorizaţie - iar aceste autorizaţii, să coste şi ele tot mai mult. Transformaţi în infracţiuni sau contravenţii cele mai obişnuite acte ale omului - iar cuantumul amenzilor penale sau contravenţionale să crească neîncetat. Preţurile vor creşte într-un ritm care va depăşi creşterea salariilor. Oamenii vor fi obligaţi prin lege să cumpere bunuri care nu le folosesc la nimic, să plătească servicii care nu le sînt necesare.

122

Obişnuiţi oamenii cu comoditatea. Dezobişnuiţi-i de munca pentru ei, dezobişnuiţi-i să îşi gătească în casă, obişnuiţii să cumpere pînă şi mîncarea gătită de-a gata. Îi va costa de 10 ori mai mult decît i-ar costa dacă şi-ar găti singuri şi vor deveni dependenţi de firmele voastre. Puteţi scumpi apoi hrana cît vreţi vor fi nevoiţi să cumpere în continuare, fiindcă nu vor mai şti să îşi gătească singuri. Sute de ani, oamenii şi-au construit case pe care le transmiteau din generaţie în generaţie. Învăţaţi-i pe oameni să îşi dorească schimbarea continuă, după cîţiva ani să îşi dorească o nouă casă, mai mare, mai modernă, mai luxoasă, mai scumpă casele vor fi tot mai scumpe dar tot mai şubrede, însă asta nu va mai conta. Sute de ani, oamenii s-au obişnuit cu lucruri pe care să le folosească o viaţă întreagă. Marile voastre firme au început deja să producă bunuri de unică folosinţă - frumoase, uşoare, comode, moderne, dar mai ales ieftine, pe care le arunci imediat după folosinţă. Obişnuiţi-i pe oameni cu ele - nici nu-şi vor da seama că oricît de ieftine sînt, cumpărînd mii într-o viaţă, în final vor cheltui pentru ele de sute de ori mai mult decît pentru un lucru trainic, pe care să îl cumpere o dată şi să îl folosească atîta timp cît vor trăi. x Folosiţi intensiv reclama şi publicitatea. Atribuiţi produselor calităţi pe care nu le-au avut şi nu le vor avea niciodată. Promovaţi produse inutile sau chiar nocive - important este să se vîndă cît mai multe, să se scoată banii din buzunarele oamenilor. Iar substratul materialului publicitar, adresat subconştientului, trebuie să instige la egoism, la lipsă de

123

corectitudine şi tendinţă spre a înşela, la exacerbarea pornirilor sexuale - astfel cum vor fi învăţaţi prin reclame, vor ajunge oamenii să se comporte şi în viaţa de zi cu zi. Scădeţi treptat calitatea produselor - în momentul în care oamenii vor uita calitatea iniţială, reveniţi la aceasta dînd produsului un nou nume şi un nou preţ, mult mai mare. Treceţi la producţia de bunuri fără piese de schimb. Astfel, cînd o piesă, un subansamblu ori un ornament, minore, simple şi ieftine, se vor strica, oamenii să fie nevoiţi să arunce bunul cu totul şi să cumpere altul nou. Am vorbit despre sărbătorile creştine, despre anularea mesajului lor de credinţă. Transformaţi-le în nişte simple ocazii de a cumpăra cadouri pentru familie, colegi, prieteni. Inventaţi noi zile oficiale festive, concretizate doar prin obligaţia cumpărării de cadouri pentru cei din jur - aceste zile vor însemna încasări de 10 ori mai mari decît în zilele obişnuite. x Împingeţi oamenii spre dorinţa cîştigului nemuncit. Împingeţi-i spre cazinouri, spre casele de pariuri, spre jocurile de noroc - unii dintre ei vor cîştiga, dar cei mai mulţi vor pierde, vor pierde mai mult decît cîştigul norocoşilor. Doar organizatorii vor cîştiga cu adevărat şi în permanenţă. Ocupaţivă ca aceştia să fiţi voi. Scoateţi pe piaţă promoţii cu premii. Scumpiţi produsele mult peste valoarea lor - cîştigul ipotetic al premiului îi va determina pe oameni să cumpere tot mai mult, cu mult mai mult decît au nevoie. Premiile acordate (care de altfel nimeni nu va putea şti vreodată dacă le-aţi şi acordat în totalitate) vor reprezenta foarte puţin faţă de cîştigul enorm obţinut pe de-o

124

parte din scumpire, iar pe de-altă parte din creşterile masive de vînzări. Chiar arta, cultura şi sportul să nu mai fie ce au însemnat ele la început: un act cu efecte educative, o bucurie a ochiului, o desfătare a spiritului, o ocazie de relaxare. Transformaţi-le şi pe acestea în afaceri(52). În ce prive=te literatura =i arta, dac[ pîn[ acum exprimau frumuse\ea cuvîntului ori a imaginii surprinse de ochi, strica\i-le – veni\i cu curente noi, din care s[ nu mai în\eleag[ nimeni nimic, dar explica\i c[ acestea sînt cele mai valoroase(53). Voi să stabiliţi operele căror scriitori sau pictori trebuie să se vîndă, care actori sînt buni, care să fie sportivii care trebuie să cîştige. În final, tot voi trebuie să cîştigaţi şi de aici. Nu v[ face\i griji c[ politica voastr[ va atrage vreun boicot – pe voi, nu v[ va boicota nimeni; dimpotriv[(54). x Cultivaţi la oameni îngrijirea aspectului exterior. Sume enorme vor fi cheltuite zilnic în clinicile de chirurgie estetică (unde oamenii, mai ales femeile, se vor înghesui să îşi schimbe înfăţişarea pe care le-a dat-o El), în saloanele de cosmetică sau de masaj, în sălile de fitness. Frumuseţea exterioară artificială să le ascundă hidoşenia interioară. Cînd vezi un tînăr soldat american ucigînd civili nevinovaţi în timp ce zîmbeşte cu o dantură strălucitoare, nici nu mai pare crimă. x Ţintuiţi-i pe oameni în faţa televizorului. Telenovele lacrimogene şi emisiuni mondene ori de modă pentru femei, filme cu violenţă şi meciuri pentru bărbaţi, muzică decadentă şi filme pornografice pentru tineri.

125

Şi internetul. Da, internetul(55). x Internetul este foarte important pentru voi. El vă oferă posibilitatea rescrierii trecutului, posibilitatea scrierii avant la lettre a viitorului aşa cum aveţi voi nevoie, controlul asupra a tot ceea ce există. Prin el puteţi pătrunde în mintea şi în casele oamenilor; le citiţi, le controlaţi şi le manipulaţi gîndurile, le violaţi intimitatea, îi învăţaţi doar ceea ce este în interesul vostru să ştie, îi îndemnaţi ce să citească, ce să creadă şi cum să gîndească, îi dezinformaţi şi îi învrăjbiţi(56). Prin el, falsificaţi istoria acolo unde trebuie. Prin el, le puteţi controla conturile, le puteţi controla veniturile şi cheltuielile, le puteţi fura chiar banii; tot prin el, pute\i antedata sau postdata actele oficiale. Prin el, le umpleţi timpul, să nu mai aibă cînd să se gîndească şi cînd să se revolte. Prin jocurile de pe calculator, care vor cultiva violenţa şi ura faţă de Islam, veţi crea dependenţă - mai ales în rîndul tinerilor, care sînt cei mai influenţabili, în special cînd sînt la vîrsta formării personalităţii. Îi veţi învăţa despre bine şi rău aşa cum vedeţi voi binele şi răul, îi veţi fixa în faţa calculatorului ore întregi, îi veţi obişnui cu crima ca fiind ceva firesc, le veţi inocula ura de rasă.(57) Mai aveţi şi avantajul că atunci cînd va trebui, veţi putea bloca sau şterge site-urile, blog-urile, link-urile ori forumurile care vă deranjează.(58) Odată stăpînit Internetul, îi veţi putea controla, sărăci, şantaja, corupe ori manipula pe oameni.

126

Şi tot stăpînind calculatorul, prin el veţi putea falsifica rezultatele alegerilor, pentru a ieşi învingători cei coruptibili, care se angajează să vă servească interesele. În aceasta a stat, stă şi va sta puterea voastră. Iar astăzi, aveţi mai multe mijloace de acţiune ca nicicînd. x x

x

Nu mai am prea multe să vă spun, aşa că în curînd această întîlnire se va apropia de sfîrşit. Smintiţi-i pe oameni! Băgaţi-i în beznă totală şi ţineţi-i acolo! Daţi peste cap valorile cu care oamenii s-au obişnuit în ultimele sute de ani! Răsturnaţi scara valorilor şi promovaţi nonvaloarea. Pe cei mai predispuşi la trădarea de ţară, făceţi-i conducători de ţară. Pe cei mai corupţi, puneţi-i în fruntea luptei împotriva corupţiei. Pe cei care nu ştiu să facă nimic, puneţi-i să facă legi. Pe cei care lenevesc sau chiar fac rău celorlalţi, plătiţi-i cel mai bine(59). Cel mai prost plătiţi să fie cei care chiar muncesc, cei care fac cu adevărat ceva util societăţii. Transformaţi în modele pentru tineri sportivii analfabeţi, tinerele actriţe şi cîntăreţe proaste ca noaptea, curve, beţive şi drogate. Viaţa lor, plină de bani nemunciţi şi depravare, să devină un exemplu de invidiat. x

127

Transformaţi oamenii în animale şi obişnuiţi-i cu această condiţie. Să nu mai fie identificaţi prin numele lor, ca oameni, ci prin coduri numerice, ca animalele. Cultivaţi la oameni spiritul de turmă, uniformizaţi-i, s[-i faceţi pe toţi să gîndească la fel, aşa cum vreţi voi. Dacă cineva ar avea curajul să critice crimele voastre, îl veţi acuza de antisemitism(60) şi de negarea holocaustului(61). Veţi declara patriotismul ca fiind un concept depăşit în noua ordine mondială. Patriotismul va mai fi acceptat doar la voi şi la americani. Dacă în ţările creştine vor mai exista patrioţi, îi veţi acuza de extremism - iar extremismul va fi infracţiune. Urmăriţi cu grijă procesele electorale, în special în Europa. Implicaţi toate ţările europene în proteste atunci cînd duşmanii voştri ar avea şanse de cîştig în alegeri. Dezlănţuiţi în întregul continent ample campanii împotriva acestora, acuzîndu-i de extremism, de riscul pe care alegerea lor îl prezintă la adresa democraţiei, libertăţii, drepturilor omului. Iar dacă totuşi vor fi aleşi, boicotaţi ţările lor pînă cînd ele singure se vor lepăda de proprii lor aleşi(62). x Impuneţi în întreaga lume limba mea. Învăţaţi toţi copiii lumii, de mici, să vorbească engleza americană. Impuneţi în toate limbile înlocuirea cuvintelor folosite de sute de ani, cu cele din engleză americană. Peste tot, să fie folosite expresii americane. Înlocuiţi cultura europeană cu incultura americană. Acesta este un alt pas important pentru a obişnui oamenii de pretutindeni să gîndească la fel ca americanii, adică în folosul vostru. Astfel îi veţi învăţa ce să citească, ce să creadă şi cum să gîndească (scopul final, este să nu gîndească). Impuneţi concepte noi.

128

Impuneţi conceptul de “discriminare pozitivă” – aşa veţi putea justifica promovarea inegalităţii între oameni. Dar nimeni nu va putea protesta. Impuneţi conceptul de ”politically correct”(63) – aşa veţi putea promova drept adevăr, minciuni notorii pentru toată lumea; şi tot aşa veţi putea interzice oamenilor să spună adevărul. Iar nimeni nu va avea curajul să le deschidă ochii, fiindcă va fi privit ca un nebun sau ca un paria. x x

x

Ocupaţi-vă chiar voi de retipărirea Bibliei. Şi la fiecare nouă ediţie, mai omiteţi cîte ceva, mai modificaţi cîte ceva(64). Cei 72 de `nv[\a\i ai vo=tri =i-au f[cut datoria =i la Alexandria, c`nd li s-a cerut traducerea c[r\ii voastre sfinte, au indus tuturor ideea c[ doar voi s`nte\i copiii lui Iahve(65). Dar nu uita\i c[ `n aceast[ carte mai s`nt =i criticile crunte pe care vi le adauceau `n vechime proorocii – acestea trebuie s[ dispar[. +i nu uita\i c[ `n Noul Testament al Fiului Lui, se men\ioneaz[ c[ v-a\i asumat crima - =terge\i asta(66). Cînd se întîmplă ceva rău în lume, oamenii s-au obişnuit să spună că aşa a vrut El. Să-i lăsaţi în continuare să creadă că aşa este. Ei nici nu-şi dau seama că de fapt El aproape s-a săturat de oameni, de lipsa lor de credin\[, de p[catele lor, şi mai are puţin pînă cînd le va întoarce spatele de tot. x x

x

129

Un ultim cuvînt. Reduceţi-vă pierderile! Acestea se înmulţesc în proporţie geometrică în ultimele sute de ani. Nu sînteţi aşa de mulţi, astfel încît orice pierdere vă răreşte rîndurile, vă slăbeşte forţa, vă dinamitează unitatea. Aşa cum au fost, sînt şi vor mai fi întotdeauna preoţi care nu vor putea fi întorşi de la Dumnezeul lor, tot aşa au fost, sînt şi vor fi rabini care nu se vor dezice de Iahve. Nu putem controla totul. Aveţi însă grijă ca aceşti rabini să fie cît mai puţini şi, mai ales, influenţa lor să fie cît mai limitată. Timp de 15 secole aţi dovedit în faţa mea o solidaritate exemplară. Aţi avut un moment de cumpănă cînd El şi-a trimis Fiul printre voi, dar aţi depăşit cu bine impasul. Fiul Lui a fost răstignit iar ucenicii au fost ucişi de voi, de romani, de elini. V-aţi regăsit apoi unitatea şi solidaritatea, care timp de multe secole nu au putut fi afectate de nimeni şi de nimic. Dar iată că apoi au început să apară fisurile, tot mai multe. Acum trei secole şi jumătate aţi înregistrat un mare eşec şi aţi pierdut un om de mare valoare - Baruch Spinoza.(67) Preocupaţi-vă ca astfel de pierderi importante să nu se mai repete. În decursul timpului, din ce în ce mai mulţi dintre voi uită interesul vostru, uită învăţămintele mele, uită obiceiurile pe care le aveţi de mii de ani. Cam mulţi dintre voi au trecut în ultimele două secole, în mod sincer, la creştinism, iar unii chiar s-au călugărit.(68) I-aţi pierdut chiar şi pe unii cărora le-aţi asigurat Pemiul Nobel.(69) Cam mulţi dintre voi au început să critice războaiele care, în primul rînd, pe voi v-au îmbogăţit; au început să critice crimele care în milenii v-au făcut atît de puternici; au început să critice minciuna =i diversiunea, esenţa politicii voastre, prin care voi aţi devenit ceea ce sînteţi(70) - acum un sfert de veac, tocmai unul dintre ai voştri a dat tonul, prin muzica sa, la protestele împotriva înarmării şi războiului(71). Tot unul de-al

130

vostru a dezvăluit lumii secretele voastre nucleare(72), tot unul deal vostru a scris despre crimele voastre rituale(73), tot unul de-al vostru se num[r[ printre cei care neag[ existen\a camerelor de gazare în lag[rele naziste(74) – nu ve\i putea combate argumentele lor, =i atunci convinge\i conduc[torii corup\i s[-i trimit[ în închisoare pe cei care î=i vor mai permite s[ vorbeasc[ despre asta; tot unii de-ai vo=tri s-a al[turat, în timp, fie du=manilor vo=tri fasci=ti(75), fie du=manilor vo=tri palestinieni(76). Nu renunţaţi la solidaritatea voastră milenară! Vă repet: oricare dintre voi este important, nu vă puteţi permite atîtea pierderi. Iar la fel de important este să îi convingeţi voi pe creştini să treacă la iudaism, nu invers. La nevoie `ns[, mai bine `i ucide\i pe cei ai vo=tri care v[ tr[deaz[ dec`t s[ `i ave\i du=mani(77). _________________________ Note :

1. Menora: candelabru cu 7 braţe şi avînd tot atîtea lumînări, unul dintre cele mai vechi simboluri ale iudaismului =i folosit încă din perioada templului lui Solomon din Ierusalim, amintind de tufişul în flăcări care i-a apărut lui Moise (menora pentru Hanuka, numită hanukia, are nouă braţe). 2. În anul 313 d.C., împăratul Constantin cel Mare (Sf. Constantin) a oficializat religia creştină, devenind el însuşi creştin. 3. Planul sionist de înfiin\are a unui stat israelit a prev[zut în decursul timpului mai multe variante, în jurul anului 1850 cea mai sus\inut[ fiind aceea de creare a acestui stat în provinciile danubiene (principatele române). În acest scop, în sec. 19 Moldova, în primul rînd, dar =i Muntenia, au fost invadate de evreii gali\ieni. A fost creat[ =i motivarea istoric[: Adolphe Cremieux (1796-1880, n[scut sub numele de Isaac Moise Cremieux), de dou[ ori ministru de justi\ie al Fran\ei (1848 respectiv 1870-1871) =i unul dintre cei mai înver=una\i ap[r[tori ai drepturilor evreilor în Fran\a (din anul 1834 =i pîn[ la deces a fost vicepre=edinte al Consistoriului central al evreilor francezi iar în anul

131

1860 a înfiin\at Alian\a israelit[ universal[, al c[rei pre=edinte a devenit în 1864), emi\înd ca ministru o serie de decrete în favoarea acestora, a sus\inut c[ evreii au venit pe p[mîntul dacilor cu mult înainte de formarea poporului nostru, dup[ distrugerea Ierusalimului de c[tre Titus (70 d. Ch.)! Iar evreul Bernard Lazare (Lazare Marcus Manasse Bernard, 1865-1903), critic literar =i jurnalist politic, primul ap[r[tor al lui Alfred Dreyfus, a declarat c[ evrei tr[iau în Dacia pe timpul regelui Decebal (87-106 d. Ch.)! În baza acestor elucubra\ii, sioni=tii pretindeau pentru evreii din \[rile române prerogative de cetate. În anul 1868, un num[r de 30 de deputa\i români în frunte cu pre=edintele Camerei au denun\at faptul c[ evreii “încearc[ s[ înfiin\eze în România acel stat jidovesc, care ar fi prima realizare a ideilor lor de domina\ie asupra popoarelor cre=tine”. În anul 1878, la Congresul de la Berlin unde se discuta recunoa=terea independen\ei României, reprezentantul Fran\ei, William Henry Waddington (1826-1894), francmason britanic, posibil evreu, ajuns ministru de externe francez, a condi\ionat aceast[ recunoa=tere de “emanciparea evreilor din România” (aceasta le-ar fi asigurat dreptul de cet[\enie =i, implicit, accesul la demnit[\ile publice). Aceea=i pozi\ie a avut-o =i Leon Gambetta (1838-1882, pre=edinte al Camerei Deputa\ilor între 1879-1881 =i prim-ministru al Fran\ei între 18811882, despre care Nicolae Paulescu afirma c[ era evreu), motivînd prin faptul c[ “Dl. Cremieux \ine mult la aceasta… Eu însumi mi-am dat cuvîntul d-lui. Cremieux ca s[ o sus\in…”. Austria, Turcia =i Rusia recunoscuser[ independen\a României, dar \[rile în care evreii ajunseser[ la conducere sau reu=iser[ s[ corup[ conduc[torii (Fran\a, Anglia =i Italia) continuau =antajul. În zadar au str[b[tut Europa în lung =i în lat Ion C. Br[tianu (prim-ministru între 1876-1888) =i un alt trimis al \[rii, Lasc[r Catargiu – sioni=tii erau de neclintit. +ansa României a fost deputatul francez Louis Legrand care în =edin\a din 15 dec. 1879 a Camerei Deputa\ilor a avut curajul de a ridica deschis aceast[ problem[ - pentru a evita explica\iile, Waddington a cedat. Un alt moment de care sionismul a încercat s[ profite a fost între 1912-1913, cînd România intrase în r[zboiul balcanic. Articole virulente publicate în ”Corriere della Sera” de evreul Luigi Luzzatti

132

(1841-1927), fost prim-ministru al Italiei între 1910-1911 (func\ie în care îl înlocuise pe evreul Sidney Constantino Sonnino, 1847-1922), în “Berliner Tageblatt” de evreul P. Nathan, în ”L‟Homme libre” de francmasonul Georges Benjamin Clemenceau (1841-1929, fost primministru al Fran\ei între 1906-1909), cump[rat de sionism, articole scrise în presa aflat[ înc[ de pe atunci în mîna evreilor din Fran\a, Anglia, Germania =i Ungaria cereau imperios Europei s[ intervin[ pentru ca evreilor, care deja st[pîneau în România finan\ele, industria, comer\ul =i (ca arenda=i) agricultura, s[ le fie acordate =i drepturile politice. Îns[ Europa înc[ nu era total st[pînit[ de evrei, astfel încît campania a e=uat (pentru mai multe am[nunte, v. Nicolae Paulescu – “Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Franc-Masoneria”, ed. 1913, pag. 113, 148, 152-153 =i 179). În acea perioad[, sioni=tii se puteau deja sprijini =i pe o parte din presa intern[, întrucît înc[ de la începutul sec. XX unele ziare din România, în primul rînd „Adev[rul” =i „Diminea\a”, c[zuser[ în mîna evreilor, care se plîngeau totu=i Europei c[ nu au suficiente drepturi. Un proces de calomnie din octombrie 1905 \inut la Curtea cu Jura\i de Ilfov, dezv[luie numele reale ale redactorilor: B. Braunstein semna B. Branisteanu; Albert Honigman semna A. Fagure; A. Rosen semna Nora; A. Fuchs semna G. Mihail; S. Goldenberg semna Munteanu; Lazar Kastenbaum semna Castelan; E. Feinsilber semna E. Emilian; E. Weber semna Adrian Verea. Dup[ primul r[zboi mondial, de=i se num[ra printre statele înving[toare, România a fost nevoit[, pentru recunoa=terea Marii Uniri, s[ acorde evreilor dreptul la cet[\enie. Aceasta întrucît Conferin\a de pace de la Paris din 1919 era condus[ din umbr[ de evrei. Din nefericire pentru România, presedintele mason al Statelor Unite, Thomas Woodrow Wilson (1856-1924, pre=edinte între 1913-1921) îl avea în spate pe consilierul s[u, evreul Bernard Mannes Baruch (18701965, speculator financiar =i de burs[); primul-ministru al Fran\ei, acela=i francmason Georges Benjamin Clemenceau, pentru a doua oar[ prim-ministru între 1917-1920, era înso\it de =eful s[u de cabinet, evreul Georges Mandel (1885-1944, numele s[u adevarat fiind Louis Georges Rotschild); iar primul-ministru britanic David Lloyd George

133

(1863-1945, prim-ministru între 1916-1922) îl avea al[turi pe secretarul s[u privat, evreul Sir Philip Albert Gustave David Sassoon, cel de al treilea baronet (1888-1939), nepotul lui Gustave de Rotschild. Cele trei mari puteri erau deja sub influen\a total[ a evreilor astfel încît, de=i înving[tori în r[zboi, acesta a fost pre\ul pe care a trebuit s[ îl pl[tim pentru recunoa=terea, de c[tre puterile mondiale, a României Mari. De România Mare nu am putut s[ ne bucur[m decît dou[ decenii, în timp ce drepturile ob\inute prin =antaj politic de evreii români au devenit eterne. Urm[toarea încercare ar fi fost în anul 1933, cînd primulministru Ion Gh. Duca (1879-1933) a acceptat =i semnat (sus\in unele materiale) actul prin care se realiza planul sionist în urma c[ruia 300.000 de evrei din Germania =i Austria (`n alt[ versiune, din Polonia =i Rusia) urmau s[ fie primi\i în România, inten\ionîndu-se din nou s[ se creeze aici un Israel european. Pentru a face loc evreilor, I. Gh. Duca a blocat a=ezarea în Dobrogea a macedonenilor din Grecia, care erau victimele unor grave =i sîngeroase persecu\ii. Pentru aceste motive, dar =i pentru faptul c[ în preajma alegerilor din decembrie 1933, pentru a împiedica participarea la alegeri a legionarilor, a dispus arestarea a cca. 20.000 de membri ai Mi=c[rii =i incendierea multor case ale acestora (4 legionari au fost uci=i), în ziua de 29 dec. 1933 a fost împu=cat în gara Sinaia de trei legionari, intra\i în istorie ca Nicadorii (nume provenind din ini\ialele lor: Nicolae Constantinescu, Constantin Caranica =i Doru Belimace, ultimii doi fiind macedoneni). Dup[ atentat, ace=tia s-au predat poli\iei fiind aresta\i, iar în noaptea de 29/30 nov. 1938 împreun[ cu Corneliu Zelea Codreanu (ini\iatorul =i =eful mi=c[rii legionare) =i al\i 10 legionari afla\i =i ei în stare de arest (Decemvirii), au fost =trangula\i din ordinul regelui Carol al II-lea, ordin pus `n aplicare de ministrul de interne (=i viitor prim-ministru) Armand C[linescu. Planul sionist a reu=it, pentru un timp, dup[ 23 august 1944: hoardele sioniste, ap[rate de tancurile sovietice care i-au adus =i instalat în România, au acaparat puterea politic[, conducerea ministerelor, conducerea politicii externe, conducerea organelor de represiune, pu\ina pres[ care mai exista (desigur, au fost =i evrei care au pierdut: în urma mai multor reforme agrare, ultima în 1945, au pierdut suprafe\ele

134

enorme de teren agricol pe care le aveau în arend[, iar prin na\ionalizarea din 11 iunie 1948 au pierdut b[ncile, fabricile =i uzinele). Dorin\ele evreilor s-au spulberat îns[ în anul 1952, cînd Gheorghe Gheorghiu Dej, primul secretar al C.C. al P.M.R., ob\ine acordul lui I. V. Stalin s[ înl[ture nucleul dur evreiesc (în frunte cu Ana Paucker, Vasile Luca =i Teohari Georgescu) din conducerea de partid =i de stat. Dup[ atîtea e=ecuri, planurile lor au rodit treptat, pas cu pas, a=a cum a fost întotdeauna strategia sionist[, în doar cî\iva ani dup[ decembrie 1989, cînd o serie de conduc[tori netrebnici =i tr[d[tori de \ar[ au transformat România într-una din cele mai fidele slugi ale Ierusalimului. Dup[ 1989 au început primele vizite la nivel înalt în Israel ale conduc[torilor României, devenite tradi\ii pentru noii no=tri pre=edin\i. Ini\iatorul a fost Ion Iliescu, a c[rui prim[ vizit[ a avut loc între 2-5 sept. 1991 (o alt[ vizit[ în Israel a avut loc =i în cadrul ultimului s[u mandat, între 22-24 martie 2004). Începînd cu alegerea în 1996 ca pre=edinte a lui Emil Constantinescu, România a devenit tot mai mult =i tot mai vizibil o slug[ a sionismului. Aflat în 1997 la comemorarea holocaustului, Emil Constantinescu a declarat c[ “orbi\i de o pasiune criminal[, cî\iva români s-au angajat în a aplica infamul proiect nazist al solu\iei finale” - aceasta de=i doi evrei români, dintre cei mai cunoscu\i, declaraser[ contrariul: dr. Wilhelm Filderman (1882-1963), fost pre=edinte al Federa\iei Uniunii Comunit[\ilor Evreilor din România =i reprezentant al evreilor în Parlamentul român, recunoscuse c[ mare=alul Ion Antonescu f[cuse tot posibilul pentru a-i salva pe evreii din \ar[ (Filderman a fost expulzat din România de evrei în anul 1948!), iar dr. Oliver Lustig scrisese într-un studiu c[ în România nu au fost uci=i evrei. Între 3-7 ian. 2000, Emil Constantinescu s-a deplasat =i el în Israel, unde s-a angajat s[ restituie propriet[\ile evreie=ti din România =i unde a luat act de “interesul oamenilor de afaceri evrei în ce prive=te industria de ap[rare din România”. Interesant este faptul c[ dup[ aceast[ vizit[, a încetat “prigonirea” evreilor în \ara noastr[ - adic[, nu

135

au mai fost cerceta\i penal mafio\ii evrei care au jefuit =i distrus economia româneasc[. Dup[ declara\ia din 1997 a =efului statului, Mircea Geoan[, ambasadorul român din acel moment la Washington, a s[rit s[-i cînte în strun[, în presa american[: “Noi trebuie s[ ne lu[m responsabilitatea pentru ceea ce am f[cut, ca s[ fim în pace cu trecutul nostru”. Ambii demnitari s-au gr[bit s[ î=i asume în numele poporului român crime care înc[ sînt discutabile: este adev[rat c[ în România, în perioadele de conflicte armate, au fost uci=i evrei, dar situa\ia este înc[ neclar[ în ce prive=te contextul, autorii =i motivele (iar evreii nici nu au interes ca acestea s[ fie clarificate); este adev[rat c[ mare=alul Ion Antonescu a deportat (din ce motive oare, nu se întreab[ nimeni) un num[r de evrei, dar ceea ce au f[cut evreii în anul 1948 este mult mai grav: au ucis sute de palestinieni pentru ca, de team[, sute de mii de palestinieni s[ î=i p[r[seasc[ \ara =i s[ tr[iasc[ printre str[ini, în tabere de refugia\i. Dar cea mai condamnabil[ este mentalitatea de slug[ a diploma\iei române=ti: to\i evreii uci=i în Ardeal de trupele horthyste (dup[ dictatul de la Viena) au fost arunca\i de lobby-ul evreiesc maghiar sus\inut de nemernicul “român“ Elie Wiesel în spinarea românilor – diploma\ia noastr[ a t[cut. Odat[ cu `nceputul mileniului III, politicienii rom]ni au preluat =i ei practica angaj[rii consultan\ilor evrei. Primul a fost probabil Traian B[sescu, cel care `n anul 2001, pe c`nd era primar general al Capitalei, l-a adus de la Viena, unde `l cunoscuse, pe Tal Silberstein. Leg[tura nu a fost prea trainic[, astfel `nc`t la alegerile preziden\iale din anul 2004 Tal Silberstein devine (`mpreun[ cu evreul Shimon Shaves) consilier al lui Adrian N[stase, contracandidatul `n alegeri al lui Traian B[sescu. Tot la aceste alegeri, un alt candidat, Corneliu Vadim Tudor, `l angajeaz[ =i el un consultant evreu: pe Eyal Arad (care anterior fusese consultant al fostului prim-ministru al Israelului, criminalul Ariel Sharon, supranumit „m[celarul din Beirut”). ~n anul 2005, PSD angajeaz[ `nc[ un consultant evreu, Ron Werber. Perioada 2000-2004, în care Adrian N[stase a fost primministrul României, a constituit acceptarea în cele mai violente =i brutale forme a sionismului de c[tre un conduc[tor român: a fost emis[

136

ordonan\a de urgen\[ (de unde atîta urgen\[?) nr. 31/2002 (v. cap, XVIII, nota de subsol 3) prin care românii sînt condamna\i dac[ nu cred în holocaust, dac[ vorbesc despre crimele s[vîr=ite de evrei, dac[ îl admir[ pe mare=alul Antonescu. Tot Adrian N[stase a atras România în r[zboaiele pornite de SUA împotriva Islamului, trupele române=ti fiind trimise f[r[ nici un referendum s[ se al[ture în Afganistan =i Irak armatei americane invadatoare, ceea ce a costat \ara nu numai efortul de r[zboi, vie\i de români =i desp[gubiri pentru invalizi ori familiile celor c[zu\i, ci =i cheltuieli enorme, în interiorul \[rii, pentru “m[suri antiteroriste” (de teama posibilelor acte de r[zbunare s[vîr=ite de islami=ti =i în România, ca în alte \[ri subordonate sionismului) – aceste m[suri au condus printre altele =i la umilirea, la batjocorirea oric[rui român simplu care, vrînd s[ intre într-un tribunal, de pild[, ori în alte institu\ii publice, trebuie s[ se lase perchezi\ionat. În presa din 30 iulie 2002 se men\iona faptul c[ la o întîlnire cu Eli Wiesel, Adrian N[stase i-a oferit acestuia dou[ manuscrise (“C[r\ile Esterei”) datînd din jurul anului 400 î.C. - prin vechimea lor, documentele f[ceau parte din patrimonial na\ional, iar Adrian N[stase nu putea dispune de ele dup[ bunul s[u plac. Cu aceea=i ocazie, premierul a “raportat” c[ în manualele de istorie au fost introduse capitole speciale privind holocaustul =i c[ în curînd prin lege va fi desfiin\at cultul mare=alului Antonescu. Adrian N[stase este un frecvent vizitator al Israelului, fie în calitate oficial[ (16-17 iulie 2001), fie ca persoan[ particular[. Una dintre vizite, particular[, a avut loc atunci cînd Înalta Curte de Casa\ie =i Justi\ie stabilise (19 iulie 2007) un nou termen în dosarul “M[tu=a Tamara” – dup[ întoarcerea lui Adrian N[stase din Israel, la termenul din 30 oct. 2007, ÎCCJ a restituit dosarul la parchet. Toate aceste acte de slug[rnicie fa\[ de Sion nu au fost suficiente în anul 2004 pentru ca Adrian N[stase s[ ajung[ pre=edintele României. În decembrie 2004, pre=edintele \[rii a ajuns Traian B[sescu. Acesta a anun\at de la bun început dorin\a sa de a realiza axa Washington-Londra-Bucure=ti, asumîndu-=i astfel, în numele întregului popor român, sprijinul necondi\ionat acordat politicii Ierusalimului, ceea ce s-a putut constata în scurt timp.

137

De abia ajuns `n fruntea Rom[niei, `n luna martie 2005, aflat la Washington, Traian B[sescu s-a dus s[ viziteze Muzeul Holocaustului pentru a depune o coroan[ de flori `n memoria victimelor de origine evreiasc[ ale nazismului =i a vorbit despre necesitatea asum[rii r[spunderii cu privire la trecut. Tot în decembrie 2004, ministru de externe a ajuns Mihai R[zvan Ungureanu (ns. 1968, evreu sprijinit în ascensiunea sa de George Soros), de=i preg[tirea sa profesional[ nu îl recomanda pentru aceast[ func\ie: absolvent în 1992 al facult[\ii de istorie-filozofie din Ia=i, în 1993 î=i sus\ine masteratul în studii ebraice la Centrul pentru studii ebraice =i iudaice al Universit[\ii Oxford. Lipsa studiilor juridice =i a experien\ei nu au fost un impediment în numirea sa, la vîrsta de 30 de ani, secretar de stat în Ministerul afacerilor externe (func\ie ocupat[ între1998-2001) =i apoi ministru de externe (2004-2007). ~ntr-un mod pu\in explicabil, `n anii 1998-1999, de=i ministru adjunct de externe, a plecat `n Israel pentru a urma cursurile Felix Posen din cadrul Universita\ii Ebraice din Ierusalim. ~n cursul cuv`nt[rilor sale \inute la Ierusalim, =i-a asumat =i el `n numele poporului rom]n pretinsul holocaust =i a declarat c[ antisemitismul nu va mai fi niciodat[ tolerat `n Rom]nia. +i acesta s-a remarcat prin servilism întru ap[rarea sionismului (servilism r[sfrînt din p[cate asupra întregii Românii): în anul 2006, cînd Israelul a invadat din nou sudul Libanului =i cînd 4 observatori ONU au fost uci=i, la data de 25 iulie, în urma unui bombardament (apreciat ca inten\ionat) al armatei israeliene asupra unei baze ONU, chiar dac[ Consiliul de Securitate al ONU a refuzat, ca de obicei, s[ ia atitudine, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a condamnat la data de 11 aug. 2006 atacurile Israelului =i înc[lcarea masiv[ a drepturilor omului – România s-a num[rat printre cele 11 state (membre UE), aflate în minoritate, care au votat contra. În decembrie 2007, de=i c[zut în disgra\ia propriului partid (PNL), Mihai R[zvan Ungureanu a fost numit de pre=edintele Traian B[sescu în func\ia de director al Serviciului de Informa\ii Exerne al României. Ca =i acum 50-60 de ani, spionajul românesc este din nou condus de un evreu. ~n zilele de 15-16 martie 2005 C[lin Constantin Anton Popescu T[riceanu, de abia numit premier al României, a plecat `n

138

Israel pentru a participa la inaugurarea unei noi aripi a muzeului holocaustului de la Ierusalim. ~n iunie 2007, acela=i C[lin Constantin Anton Popescu T[riceanu, =i-a ales drept consilieri personali pe evreii Tal Silberstein, Shimon Shaves =i Arthur J. Finkelstein (ns. 1946, care a mai fost consilier pentru fostul prim-ministru israelian Ariel Sharon, pentru actualul prim-ministru israelian Beniamin Netaniahu =i pentru actualul vice-prim-ministru =i ministru de externe israelian Avigdor Lieberman, ns. 1958 la Chi=in[u, pre=edintele partidului extremist Israel Beitenu, care a propus executarea liderilor Hamas =i deportarea palestinienilor), pl[ti\i cu sume enorme (nu =tiu dac[ din buzunarul propriu, din fondurile partidului sau cu bani de la bugetul statului). Toamna anului 2005 (an `n care pre=edintele \[rii a vizitat muzeul holocaustului din Washington iar premierul pe cel din Ierusalim) a fost foarte bogat `n evenimente de comemorare istoric[, dar nu istorie a rom]nilor ci a evreilor: la 11 sept. este inaugurat la Sighet muzeul memorial al holocaustului din Transilvania de nord; la 9 oct. este inaugurat centrul de studii ebraice din cadrul facult[\ii de istorie a universit[\ii Al. I. Cuza din Ia=i; la 10 oct. este inaugurat institutul na\ional (!) pentru studierea holocaustului din Rom]nia „Elie Wiesel”; `n aceea=i zi de 10 oct. este lansat primul manual pentru studierea istoriei holocaustului `n Rom]nia. La 6 oct. 2008, C[lin Popescu T[riceanu a declarat c[ în Bucure=ti se va ridica un monument dedicat Holocaustului – la scurt timp, Consiliul General al Municipiului Bucure=ti a adoptat hot[rîrea nr. 323/29 oct. 2008 prin care cei 3.000 m.p. ai Parcului Brezoianu sînt distru=i pentru a face loc celor 5 monumente ale memorialului holocaustului. Aceasta în condi\iile în care, repet, în România nu exist[ nici un monument în memoria nenum[ra\ilor români victime ale evreilor. Între 3-4 nov. 2008, în plin[ campanie electoral[ pentru alegerile parlamentare, Mircea Geoan[ (slug[ sionist[ amintit[ mai sus) =i-a întrerupt campania din jud. Dolj pentru o vizit[ în Israel, unde pe parcursul a dou[ zile a avut întîlniri cu 5 înal\i lideri israelieni (pre=edintele Israelului, pre=edin\ii celor mai importante partide, ministrul de externe =i guvernatorul B[ncii Na\ionale a Israelului).

139

Dup[ alegeri, Mircea Geoan[ (“prost[nacul”, cum îl numea Ion Iliescu) a ajuns pre=edintele Senatului României, al doilea om în stat. Ca =i în cazul lui Adrian N[stase, vizita lui Mircea Geoan[ în Israel a avut urm[ri benefice pentru acesta (=i nu =tiu dac[ vizita nu a avut cumva înc[ un scop, =i mai îndep[rtat, respectiv alegerile preziden\iale de la sfîr=itul anului 2009). Mircea Geoan[ a mai avut dou[ vizite oficiale în Israel, în calitate de ministru de externe, între 16-17 iulie 2001 =i respectiv 28-30 aprilie 2002. . În anul 2009, an electoral, urmînd exemplul candida\ilor la pre=eden\ia american[ care înainte de alegeri caut[ acordul =i sprijinul fundamental al Ierusalimului, pre=edintele Traian B[sescu s-a deplasat `n Israel (31 mai-2 iunie). În cursul vizitei, Shimon Peres, pre=edintele Israelului, i-a mul\umit pentru faptul c[ România a boicotat discursul lui Mahmud Ahmadinejad de la Geneva din 20 aprilie 2009 =i pentru faptul c[ România a introdus în =coli obligativitatea studiului holocaustului, iar Traian B[sescu a declarat c[ dore=te s[ vad[ ridicat cît mai repede la Bucure=ti memorialul holocaustului, ridicat în memoria celor 6 milioane de victime (f[cînd =i el abstrac\ie de milioanele de victime cre=tine ale hitlerismului). ~n septembrie 2009 eternul Tal Silberstein schimb[ din nou tab[ra =i redevine consultantul lui Traian B[sescu pentru alegerile preziden\iale de la sf`r=itul acestui an. Dup[ 1989, într-un timp atît de scurt, to\i patrio\ii români au fost elimina\i din via\a politic[ - au r[mas doar slugile sioniste. Semnificativ[ este =i selec\ia, în ultimii ani, a ambasadorilor americani în România, selec\ie care denot[ desconsiderarea cras[ a României de c[tre Casa Alb[; ace=tia nu mai sînt diploma\i de profesie, ci oameni de afaceri sau lobby=ti evrei americani, afla\i la vîrsta a treia, care au contribuit cu sume considerabile la alegerile preziden\iale din SUA =i care în România, de pe pozi\ii de for\[, impun guvernului român contracte prin care statul român pl[te=te sume enorme. George W. Bush l-a trimis ambasador pe omul de afaceri evreu Nicholas Taubman (ns. 1935, numit ambasador la vîrsta de 70 de ani, aflat la post între 2005-2008), cel care a “sugerat” imperativ guvernului român contractul catastrofal cu firma Bechtel, recompensînd astfel

140

contribu\iile masive din partea firmei la campaniile electorale ale lui Bush jr., primind pentru aceasta în anul 2008 ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce, iar Barack Obama =i-a desemnat =i el ca ambasador un om de afaceri evreu care a contribuit cu sume mari la campania electoral[ democrat[, Mark Henri Gitenstein (ns. 1946, numit ambasador la vîrsta de 63 de ani), avocat specializat în lobby, ai c[rui str[bunici au plecat la sfîr=itul sec. XIX din România. Predecesorul lor, diplomat de profesie, a fost Michael Guest, homosexual – trimiterea unui ambasador homosexual într-o \ar[ ortodox[ constituie în principiu o ofens[, dar diploma\ia american[ este înc[l\at[ în bocanci cu care î=i permite s[ calce peste sensibilit[\ile na\iunilor =i uzan\ele diplomatice. Între 1994-1997, ambasador a fost Alfred H. Moses (ns. 1929, numit ambasador la vîrsta de 65 de ani), tot evreu (el este pre=edintele Comitetului Evreiesc American iar în biografia sa de pe Wikipedia se men\ioneaz[ c[ în anul 2002 ar fi primit ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce). În ultimii 15 ani, Washingtonul a numit în România trei ambasadori evrei =i unul homosexual. 4. În anii ‟70 ai secolului trecut Golda Meir, la acel moment prim-ministru al Israelului, declara în glum[: “Capitala Israelului este la Washington”. Gluma con\inea o mare doz[ de adev[r. 5. La începutul verii anului 2009, din cei 100 senatori americani un num[r de 14 erau evrei (ambii senatori de Wisconsin erau evrei, ambele senatoare de California erau evreice iar senatoarea senior[ de California, Dianne Goldman Berman Feinstein, ns, 1933, este membr[ a Grupului Bilderberg); dintre ace=tia, 12 erau democra\i iar 2 independen\i (la origine, tot democra\i). Din cei 435 membri ai Camerei Reprezentan\ilor, un num[r de 33 erau evrei (cei mai mul\i reprezentau California – 7, New York – 6 =i Florida - 5); dintre ace=tia, 31 erau democra\i =i doar 2 republicani. Evreii au p[truns în Congresul american înc[ din anul 1845, cînd primul parlamentar evreu, Lewis Charles Levin, a devenit membru al Congresului. În raport de anul 2007, evreii au cî=tigat un loc în plus în Senat =i 3 locuri în plus în Camera Reprezentan\ilor. Tot în anul 2009, trei state americane (Hawaii, Pennsylvania =i Delaware) aveau guvernatori evrei (fostul

141

guvernator al statului New York, evreul Eliot Spitzer, ns. 1959, care ar fi trebuit =i el s[ fie la acest moment înc[ în func\ie, a fost nevoit s[ î=i dea demisia în anul 2008 în urma unui scandal enorm legat de rela\iile sale cu mai multe prostituate de lux, pl[tite cu 1.000 $ ora). 6. O statistică recentă arăta, în urm[ cu doar cîţiva ani, că 80 % din şefii serviciilor secrete americane sînt evrei. 7. „Prietenii no=tri americani ne ofer[ bani, arme =i sfaturi. Noi lu[m banii, lu[m armele =i refuz[m politicos sfaturile” – Moshe Dayan (1915-1981, =eful statului major al armatei israeliene `ntre 1953-1958, ministrul agriculturii `ntre 1959-1964, ministru de r[zboi `ntre 19671974, ministru de externe `ntre 1977-1979). 8. Sigla în lb. română (şi în celelalte limbi romanice) a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, cunoscut îndeobşte sub sigla în lb. engleză (NATO). 9. Popoarele Goyim (vulg.: Gojim sau Goi) – denumirea dată de evrei celorlalte populaţii, neevreieşti. 10. Primul pre=edinte al B[ncii Mondiale, `n anul 1946, a fost evreul american Eugene Isaac Mayer (1875-1959). La momentul primei redactări a acestui capitol, preşedintele Băncii Mondiale era evreul american Paul Dundes Wolfowits (ns. 1943, pînă la numirea în funcţie fost ministru adjunct al apărării al SUA) şi care îl înlocuise pe evreul american de origine australian[ James Wolfensohn (la 30 iunie 2007, Wolfowits a fost nevoit să demisioneze în urma scandalului creat în urma favorurilor făcute amantei sale, Shaha Ali Riza, cet[\ean[ britanic[ de origine libanez[, pe banii Băncii Mondiale: deta=at[ de la BM la Departamentul de Stat al SUA, salariul s[u anual net, pl[tit în continuare de BM, a fost m[rit de la 132.660 $ la 193.590 $). În anul 2003, Wolfowits (unul dintre artizanii invaziilor din Afganistan =i Irak) a primit ordinul Steaua României în grad de Comandor. At`t Wolfensohn c`t =i Wolfowits s`nt membri ai Grupului Bilderberg În prezent, directorul general al Fondului Monetar Internaţional este evreul francez Dominique Strauss Kahn (ns. 1949, fost ministru de finanţe al Franţei între 1997-1999). Ca =i Wolfowitz, Strauss Kahn a f[cut unele favoruri amantei sale Piroska Nagy, func\ionar[ a FMI.

142

Între 18-25 oct. 2008 FMI a anchetat acest nou scandal în urma c[ruia, leg[tura fiind confirmat[, s-a recomandat totu=i în final men\inerea în func\ie a directorului general. Primul s[u adjunct este evreul american John Lipsky (ns. 1947). 11. La mijlocul anilor ‟80 ai secolului trecut Nicolae Ceau=escu, pentru a redobîndi în întregime independen\a =i suveranitatea \[rii, a hot[rît s[ achite toat[ datoria pe care România o avea fa\[ de FMI (cca. 14-15 mlrd. $). Aceast[ hot[rîre a condus la problemele sociale cunoscute care au scos în decembrie 1989 cîteva sute de mii de români în strad[, întrucît, pentru a achita datoria, România a restrîns importurile doar la strictul necesar, în timp ce mare parte din produc\ia alimentar[ intern[ a fost alocat[ exportului pentru a se putea ob\ine valuta necesar[ ramburs[rii. În anul 1989 datoria a fost achitat[ în întregime, iar România putea s[ revin] la condi\iile normale de via\[. Planul sionist prevedea îns[ r[sturnarea tuturor regimurilor din \[rile socialiste =i atragerea acestora în sfera lor de influen\[, astfel încît Nicolae Ceau=escu, la insisten\ele evreului Silviu Brucan, a fost ucis în chiar ziua Na=terii Domnului, pentru a nu dezv[lui conspira\ia. La sfîr=itul anului 1989, România nu mai avea nici o datorie extern[, avea în rezervele BNR peste 2 mlrd. $, avea de încasat crean\e externe (în special din partea statelor arabe) în valoare de peste alte 2 mlrd. $ =i primise o sum[ care, din cîte îmi amintesc, dep[=ea 1 mlrd. $ cu titlu de ajutoare din partea altor state, comunit[\ilor române=ti din diaspor[ ori strînse de funda\ii particulare, prin spectacole organizate în beneficiul României, etc. Noul prim ministru, evreul Petre Roman, care într-un singur an reu=ise s[ distrug[ agricultura româneasc[ (declarînd c[ “a cî=tigat pariul cu agricultura” în timp ce sistemul de iriga\ii al României era furat bucat[ cu bucat[, CAP-urile erau jefuite inclusiv de c[r[mizile grajdurilor, ogoarele se transformaser[ în pîrloag[ iar Ministerul Agriculturii arunca valuta importînd bere la cutie!) =i ini\iase deja distrugerea industriei, cheltuia nes[buit rezervele \[rii. În decursul anilor urm[tori România a contractat mai multe împrumuturi de la FMI, inutile, dar în limite rezonabile, care puteau fi achitate f[r[ probleme. În prim[vara anului 2009, pre=edintele României, Traian B[sescu, conduc[torul de fapt al guvernului marionet[ Emil Boc, a îndatorat

143

România pe veci. România a împrumutat de la institu\iile financiare interna\ionale =i organismele europene (FMI, Banca Mondial[, respectiv Comisia European[ =i BERD) cca. 20 mlrd. euro (mai exact 19,95 mlrd.), la care se adaug[ alte cca. 10 mlrd. euro împrumuta\i de la b[ncile str[ine din România. Banii nu au fost împrumuta\i pentru a scoate România din criz[ ci, dimpotriv[, pentru a o cufunda iremediabil în aceasta: împrumuturile care arunc[ (în ultimele luni ale mandatului preziden\ial al lui Traian B[sescu) România într-o datorie din care nu va putea ie=i, au fost f[cute pentru ca România s[ î=i poat[ achita cotiza\iile anuale c[tre UE =i NATO, pentru a ajuta b[ncile str[ine din România, pentru a pl[ti firmele Bechtel, Vinci =i altele în contul unor autostr[zi care nu se construiesc, pentru a înarma armata român[ (neamenin\at[ de nimeni) ca s[ participe la r[zboaiele declan=ate de SUA împotriva \[rilor arabe =i, desigur, pentru a achita dobînzile la împrumuturile f[cute. În nici dou[ decenii România, dintr-o \ar[ f[r[ nici o datorie extern[, cu o industrie =i o agricultur[ care asigurau exporturi competitive, cu una dintre cele mai mari flote din lume, cu cercet[tori =i speciali=ti cota\i în multe domenii printre primii din lume, ast[zi nu mai are nimic. Cercet[torii =i speciali=tii au plecat în alte \[ri, unde sînt pl[ti\i mult mai bine, industria, agricultura =i flota au fost distruse, p[durile de asemenea, iar firmele str[ine care jefuiesc \ara =i cet[\enii s[i pl[tesc un impozit pe profit de cîteva ori mai mic decît cel pl[tit în \[rile de origine. România nu mai are azi decît o datorie total[ extern[ de 57 mlrd. euro., pe care nu o va putea achita vreodat[. Ca urmare datoriei, România va ceda mafiei sioniste toate bog[\iile ce i-au mai r[mas, iar românii vor deveni, pe veci, robii evreilor. Aceste împrumuturi nu au fost o simpl[ gre=eal[, ci urmarea unui plan nemernic, tr[d[tor de \ar[, conceput cu mult timp înainte de str[ini dar aplicat de conduc[torii români. Probabil, promisiunea de a distruge Rom]nia a fost “pe=che=ul” promis de Traian B[sescu pentru ca ~nalta Poart[ de la Ierusalim s[ fie de acord ca el s[ ajung[ pre=edinte. 12. Dup[ anul 1990, urmînd exemplul celorlalte \[ri c[zute sub puterea satanei, România a instituit, treptat, controlul total asupra cet[\enilor s[i. Codul numeric personal fusese introdus la sfîr=itul

144

anilor ‟80, dar prin legea nr. 105/1996 a devenit singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucreaz[ date nominale privind persoana fizic[ - în prezent, f[r[ declararea acestuia nu se poate efectua nici o plat[ oficial[, nici o cump[rare de bunuri de valoare, nici o opera\iune bancar[, iar prin cunoa=terea sa se poate afla totul despre de\in[torul s[u, inclusiv toate pl[\ile ori opera\iunile bancare. Apoi, rînd pe rînd, ale=ii românilor au votat legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal =i legea nr. 298/2008 privind stocarea datelor telefonice. În anul 2009, România a mai f[cut un pas întru vînzarea propriilor cet[\eni c[tre cel necurat, respectiv votarea de c[tre Parlament a OUG nr. 207/2008 prin care se introduc cipurile în pa=apoartele biometrice ale românilor; voci cre=tine au ar[tat c[ în codul de bare exist[ num[rul antihristului, a=a cum îl dezv[luise Sfîntul Ioan Teologul în Apocalipsul s[u, “adic[ numele fiarei sau num[rul numelui fiarei”, respectiv 666 (13.17-18) – autorit[\ile au declarat c[ este o coinciden\[; s-a acuzat faptul c[ prin pa=apoartele biometrice autorit[\ile pot cunoa=te în orice moment unde se afl[ titularul s[u – autorit[\ile au negat. Probabil c[ în viitor, inclusiv c[r\ile de identitate vor con\ine astfel de cipuri. În zadar p[rintele stare\ Iustin Pîrvu a încercat s[ deschid[ ochii celor care aveau puterea de decizie sau m[car de interven\ie, ace=tia nu au luat în seam[ scrisorile sale (cine este interesat de aprofundarea acestei probleme, v. “Dictatura biometric[. Cipul controlului total.”, funda\ia Petru Vod[ =i Asocia\ia Civic Media, 2009). 13. Actualul guvern al Statelor Unite are, posibil, un singur evreu: Timothy Franz Geithner (ns. 1961), secretarul trezoreriei (ministru de finan\e), subsecretar de stat la finan\e `ntre 1998-2001 =i director de departament la FMI `ntre 2001-2003 (p[rerile asupra originii sale etnice sînt împ[r\ite). Guvernul mai cuprinde chiar =i un american libanez, Raymond LaHood, ministrul transporturilor – pu\ini îns[ =tiu c[ acesta este cre=tin maronit, iar cre=tinii maroni\i sînt alia\ii tradi\ionali ai Israelului din Liban. Dac[ îns[ în prim plan evreii nu ies în fa\[, conducerea aparatului de lucru al noului pre=edinte Barack Obama este în continuare împînzit[ de evrei:

145

Evreul (cu origini rom]ne=ti) Lawrence Henry ”Larry” Summers (ns. 1954, membru al Grupului Bilderberg), fost economist =ef la Banca Mondial[ `ntre 1991-1993, unde l-a `nlocuit pe evreul Stanley Fischer (ns. 1943, economist =ef al B.M. `ntre 1988-1990, prim adjunct al directorului FMI `ntre 1994-2001, vicepre=edinte al Citigroup `ntre 2002-2005 =i actual guvernator al B[ncii Israelului din 2005) =i fiind `nlocuit de evreul israelian Michael Peter Bruno (19321996, economist =ef al B.M. `ntre 1993-1996, `nlocuit la r`ndul s[u de evreul american Joseph Eugene Stiglitz, ns. 1943, economist =ef al B.M. `ntre 1997-2000), fost ministru adjunct de finan\e `ntre 1995-1999 (c`nd a fost `nlocuit de evreul Stuart Eizenstat, ns. 1943, ministru adjunct `ntre 1999-2001) =i fost ministru de finan\e `ntre 1999-2001 (`nlocuindu-l pe evreul Robert Edward Rubin, ns. 1938, ministru `ntre 1995-1999), a fost numit directorul Consiliului Economic Na\ional. Anterior, func\ia fusese de\inut[ de evreul Gene Sperling (ns. 1958) `ntre 1996-2000 =i de evreul Stephen Friedman (ns. 1937, membru al Grupului Bilderberg) `ntre 2002-2005. Evreul Jason Furman (ns. 1970), fost angajat al B[ncii Mondiale, a fost numit director adjunct al Consiliului Economic Na\ional. Rahm Israel Emanuel (ns. 1959, bunicul s[u era evreu moldovean) a fost numit =eful pesonalului de la Casa Alb[, unde l-a înlocuit pe evreul Joshua Brewster Bolten (ns. 1954), aflat `n func\ie `ntre 2006-2009 =i care avea, din patru adjunc\i, doi evrei: Joel Kaplan (ns. 1970) `ntre 2006-2009 =i Blake Gottesman (ns. 1980) `ntre 20082009 (acesta fusese anterior, `ntre 2002-2006, ”personal aide to the President” (traducere aproximativ[: consilier personal al pre=edintelui), la promovare l[s`nd aceast[ pozi\ie unui alt evreu, Jared Weinstein (ns. 1979, ocupant al func\iei `ntre 2006-2009). Evreica Elena Kagan (ns. 1960) a fost numit[ “solicitor general” al SUA (=efa departamentului juridic al Casei Albe, func\ie care constituie un pas spre Curtea Suprem[ a SUA - =i, `ntr-adev[r, la scurt timp dup[ `ncheierea edi\iei a III-a, la data de 7 aug. 2010, Elena Kagan a intrat `n r`ndul celor 9 judec[tori ai Cur\ii Supreme, devenind coleg[ cu evreica Ruth Joan Bader Ginsburg, ns. 1933, judec[toare la instan\a suprem[ american[ din anul 1993); evreul Peter Richard

146

Orszag (ns. 1968) este directorul Biroului de management =i buget; evreul Jeffrey B. Liebman este directorul asociat al aceluia=i birou; evreica Mary Schapiro (ns. 1955) este pre=edinta SEC (Securities and Exchange Comission, `n traducere aproximativ[ Comisia pentru burs[ =i valori mobiliare, echivalentul CNVM-ului nostru); evreul Martin Stuart “Marty” Feldstein (ns. 1939, membru al Grupului Bilderberg =i al Comisiei Trilaterale) este consilier al pre=edintelui SUA =i pre=edinte emerit al Biroului Na\ional pentru Cercet[ri Economice; evreul Robert D. “Bob” Hormats (ns. 1943) este subsecretar de stat pentru economie, afaceri =i agricultur[; evreica Mona K. Sutphen (ns. 1967) este adjuncta =efului “White House Staff for Policy” (`n traducere aproximativ[, personalul Casei Albe responsabil de politici), func\ie `n care l-a `nlocuit pe evreul Joel Kaplan (ns.1970); ea este membr[ a CFR (Council of Foreign Relations – Consiliul pentru Rela\ii Externe); evreul Daniel B. Shapiro (ns. 1969) este director principal pentru Orientul Mijlociu =i Africa de Nord `n cadrul Consiliului Na\ional pentru Securitate; evreul James Braidy „Jim” Steinberg (ns. 1953, membru al Grupului Bilderberg), care `n timpul ultimului mandat al lui W. J. Clinton a fost, `ntre anii 1997-2001, adjunct al consilierului pentru securitate na\ional[ al pre=edintelui, este din 29 ian. 2009 adjunct al Secretarului de Stat Hillary Rhodes Clinton; evreul Dennis Ross (ns. 1948) este consilier special pentru Golful Persic =i Asia de sud-est (inclusiv Iranul) al secretarului de stat; evreul David Axelrod (ns. 1955) este “senior advisor” (consilier principal) al pre=edintelui; evreica Valerie Bowman Jarrett (ns. 1956 `n Iran) este =i ea consilier principal al pre=edintelui; evreul Gary Gensler, fost subsecretar de stat adjunct la finan\e `ntre 1997-1999 =i subsecretar de stat la finan\e `ntre 1999-2001, a fost numit pre=edintele US Commodity Futures Trading Commission (`n lipsa unui organism similar `n Rom]nia, exist[ mai multe traduceri posibile aproximative: Comisia de comercializare a m[rfurilor – sau a contractelor - tip Futures, Comisia opera\iunilor la termen, Comisia comercial[ pentru m[rfuri =i derivate). To\i ace=tia sînt indiscutabil evrei, conform biografiilor oficiale. În ultima perioad[ de timp, în biografiile de pe Wikipedia nu se mai men\ioneaz[ întotdeauna originea etnic[, iar în unele cazuri

147

originea evreiasc[ a fost chiar =tears[. Totu=i, chiar dac[ originea evreiasc[ în cazul altor înal\i func\ionari actuali ai Casei Albe nu este men\ionat[ expres, numele lor (ca =i numele de fat[ al so\iilor lor) conduc la aceea=i concluzie – dou[ exemple: Michael Froman (ns. 1962), c[s[torit cu Nancy Goodman, este asistent adjunct al pre=edintelui =i consilier adjunct în probleme de securitate na\ional[ pentru afaceri economice interna\ionale, iar Dan Pfeiffer (ns. 1976), c[s[torit cu Sarah Elizabeth Feinberg, este asistent al pre=edintelui =i director de comunicare al Casei Albe. Pre=edintele rezervelor federale este în continuare, din anul 2006, evreul Ben Shalom Bernanke (ns. 1953, membru al Grupului Bilderberg), care l-a înlocuit pe evreul Alan Greenspan (ns. 1926, al c[rui tat[ a fost evreu rom]n), titular al func\iei între 1987-2006 =i care la r`ndul s[u `l `nlocuise pe evreul Paul Adolph Volcker (ns. 1927), pre=edinte `ntre 1979-1987. ~n condi\iile `n care politicienii americani evrei s`nt `ntr-o propor\ie zdrobitoare membri ai partidului democrat ( v. nota de subsol 5), nu este de mirare faptul c[ tot `n propor\ie zdrobitoare func\iile de conducere din cadrul Casei Albe (executivul american) s`nt ocupate, de la `nceputul anului 2009, de evrei. Dar =i legislativul american (Congresul) este de asemenea condus de politicienii evrei, at`t prin num[rul mare de congressmeni evrei ori cumpara\i de formidabilul lobby evreiesc (care prin fondurile enorme cu care contribuie la campanile electorale, le asigur[ succesul `n alegeri), fie prin ob\inerea conducerii unor comitete importante ale Congresului. Un exemplu edificator `l reprezint[ fra\ii Levin: Sander Martin Levin (ns. 1931) este `n mod ne`ntrerupt ales din anul 1983 membru al Camerei Reprezentan\ilor din partea statului Michigan =i este pre=edinte al House Ways and Means Committee (`n traducere aproximativ[, Comitetul Camerei Reprezentan\ilor pentru c[i =i mijloace); fratele s[u mai mic Carl Milton Levin (ns. 1934) este de asemenea `n mod ne`ntrerupt ales din anul 1979 senator din partea statului Michigan =i este pre=edinte al Senate Committee on Armed

148

Services (`n traducere aproximativ[, Comitetul Senatului pentru servicii armate). Dintre nenum[ra\ii evrei care au `mp`nzit administra\ia american[ `nainte de Barack Obama, `i mai men\ionez pe cei care s`nt membrii ai Grupului Bilderberg: Richard Norman Perle (ns. 1941) a fost `ntre anii 1981-1987 asistent al Secretarului Ap[r[rii iar `ntre 20012003 pre=edinte al Comitetului de consultan\a pentru probleme de ap[rare (este =i membru al CFR – Consiliul pentru Rela\ii Externe); Richard Charles Albert Holbrooke (ns. 1941), dup[ o serie de func\ii `n diploma\ie (`ncepute `n anul 1977), a fost `ntre anii 1996-1999 trimisul special al pre=edintelui W. J. Clinton `n fosta Iugoslavie, `ntre anii 1999-2001 ambasadorul Statelor Unite la ONU, iar la data de 22 ian. 2009 a fost numit trimisul special al pre=edintelui B. Obama pentru Afganistan =i Pakistan; John Mark Deutch (ns. 1938) a fost `ntre anii 1994-1995 adjunct al Secretarului Ap[r[rii iar `ntre anii 1995-1996 director al Central Intelligence (institu\ie care coordona serviciile de informa\ii); Deutch este =i membru al Comisiei Trilaterale. Evreul Daniel Fried (ns. 1952) a fost `ntre 2001-2005 senior director pentru afaceri europene =i euroasiatice, iar `ntre 2005-2009 asistent al secretarului de stat pentru afaceri europene. Exist[ =i cazuri de evrei „apartinici”, care `=i p[streaz[ func\ia `n cadrul administra\iei americane indiferent de culoarea politic[ a pre=edintelui. Un bun =i recent exemplu `l constituie evreica Victoria Nuland (ns. 1961, c[s[torit[ cu istoricul evreu Robert Kagan), care a servit Casa Alb[ sub 5 pre=edin\i succesivi: =i-a `nceput activitatea diplomatic[ `n anul 1985 `n timpul primului mandat al lui Ronald Wilson Reagan =i a continuat-o sub George Herbert Walker Bush Sr. ocup`ndu-se pe r`nd de rela\iile cu China, Asia de Est, Mongolia =i Rusia; `n timpul celor dou[ mandate ale lui William Jefferson Clinton devine `ntre anii 1993-1996 =efa staff-ului Secretarului de Stat adjunct Steve Talbot, `ntre anii 1996-1997 a lucrat cu Consiliul de Rela\ii Externe, `ntre anii 1997-1999 a fost director adjunct pentru fosta uniune Sovietic[ iar `ntre anii 1999-2000 s-a ocupat de efectele antiamericanismului `n rela\iile cu celelalte mari puteri mondiale; `n timpul celor dou[ mandate ale lui George Walker Bush Jr. a fost `ntre

149

anii 2000-2003 adjunct al reprezentantului permanent al SUA la NATO (calitate `n care, dup[ evenimentele din 11 sept. 2001, a „n[scocit” interpretarea tratatului NATO `n sensul c[ „un atac `mpotriva unui aliat este `mpotriva tuturor alia\ilor” determin`nd astfel implicarea tuturor statelor membre NATO `n r[zboiul din Afganistan, `ntre anii 20032005 a fost prim-adjunct al consilierului pe probleme de securitate na\ional[ al vicepre=edintelui Richard Bruce „Dick” Cheney iar `ntre anii 2005-2008 a fost reprezentant permanent (ambasador) al SUA la NATO; dup[ `ncheierea acestei edi\ii, `n timpul mandatului lui Barack Obama, Victoria Nuland a devenit purt[toarea de cuv`nt a Departamentului de Stat. Aceast[ lung[ enumerare dovede=te f[r[ dubiu faptul c[ la Casa Alb[ politica extern[, serviciile secrete, finan\ele, mecanismele de control ale economiei =i ministerul de r[zboi s`nt conduse de evrei. 14. Am încercat s[ aflu cine sînt misterio=ii electori care hot[r[sc în numele americanilor =i cîteodat[ împotriva voin\ei acestora, cine este noul pre=edinte al SUA. Mi-a fost imposibil: nu i-am g[sit nic[ieri. Singurele date, par\iale dar elocvente, apar pe o list[ cu 22 de electori, persoane de notorietate, de la alegerile din anul 2004: dintre ace=ti 22 de electori, 4 (respectiv 18,19 %) sînt evrei, cifr[ de cîteva ori mai mare decît propor\ia evreilor în cadrul popula\iei americane. În condi\iile sistemului aberant de vot din SUA, în care de regul[ electorii neevrei sînt în propor\ii relativ egale sus\in[tori ai candida\ilor celor dou[ partide importante (republican =i democrat), cei 18,19 % sînt mai mult decît suficien\i pentru ca cel agreat de Ierusalim s[ devin[ pre=edintele celui mai puternic stat din lume. 15.. Politica extern[ a Statelor Unite (jandarmul universal) este extrem de predictibil[: sub diferite forme, Casa Alba urm[re=te distrugerea statelor pe care Israelul le consider[ inamice, cotropirea statelor independente care nu s`nt in sfera sa de influen\[ dar care au uria=e bog[\ii naturale ori sl[birea statelor ortodoxe a c[ror politic[ nu au reu=it s[ =i-o subordoneze. La foarte scurt timp dup[ pr[bu=irea sistemului socialist, aliatul tradi\ional al statelor arabe `n conflictul cu Israelul, for\ele armate sub egida ONU conduse de SUA declan=eaz[ `n ianuarie 1991 invadarea Irakului (pe care israelienii `l vedeau ca un

150

pericol) – pretextul l-a constituit faptul c[ Irakul ocupase Kuwaitul (fost teritoriu irakian), dar nici ONU =i nici Casa Alb[ nu au manifestat vreo `ngrijorare c`nd Israelul a invadat teritoriile acordate palestinienilor, peninsula Sinai din Egipt, `n[l\imile Golan din Siria sau sudul Libanului. ~n martie 1999 trupele NATO conduse de SUA au atacat statul independent cre=tin-ortodox Iugoslavia – pretextul l-au constituit conflictele interetnice (=i religioase) din provincia Kosovo; `n urma acestui r[zboi, Kosovo (considerat ca leag[nul poporului s`rb) a devenit un stat independent musulman, recunoscut de majoritatea statelor ONU, marionet[ a Washingtonului, condus, din c`te apare `n pres[, de mafio\i de origine albanez[; NATO nu a fost niciodat[ preocupat de conflictele interetnice sau interreligioase existente de zeci de ani `n cadrul statelor membre ale alian\ei (conflictele interetnice din Spania, unde bascii lupt[ pentru independen\a sau din Turcia, unde kurzii lupt[ pentru un stat propriu, conflictele interreligioase din Irlanda de Nord, unde se urm[re=te de fapt dob`ndirea independen\ei insulei, etc.). ~n noiembrie 2001 trupe americane =i britanice `nso\ite de echipe CIA au atacat Afganistanul, instaur`nd un nou regim – pretextul l-au constituit atentatele din 11 septembrie acela=i an care, de=i nu exista nici o dovad[, i-au fost atribuite de CIA lui Osama bin Laden, aflat `n acel moment `n Afganistan – de=i Osama bin Laden este declarat oficial cel care a organizat atentatele, nu am cuno=tiin\[ de vreo dovad[ cert[ asupra vinov[\iei sale sau de vreo asumare din partea acestuia a organiz[rii atentatelor; `n schimb, `n Afganistan exist[ cele mai mari rezerve de litiu din lume – iar `n aceast[ epoc[ a tehnologiei, litiul are o importan\[ capital[, fiind esen\ial pentru o industria electronic[, de la bateriile de telefoane mobile =i laptopuri p`n[ la ma=inile electrice; tot aceast[ \ar[ muntoas[ =i at`t de s[rac[, pe care SUA `ncearc[ de trei decenii s[ o transforme `n satelitul s[u, are rezerve enorme de uraniu, aur, fier (cu cea mai mare puritate din lume), gaze naturale =i multe alte bog[\ii ale subsolului; exist[ =i teza c[ CIA este interesat[ =i de culturile de mac (Afganistanul fiind primul produc[tor mondial) pentru ca prin traficarea opiumului s[-=i finan\eze opera\iunile ilegale de pe `ntreg mapamondul. ~n prim[vara anului 2003 o coali\ie de cca. 50 de state (printre care se aflau statele NATO), condus[ de SUA, au invadat

151

pentru a doua oar[ Irakul `nl[tur`ndu-l de la putere pe Saddam Hussein (pe care Israelul `l vedea `n continuare ca pe un du=man) =i pun`nd `n locul acestuia un guvern marionet[ - pretextul l-a constituit faptul c[ Irakul ar fi fost angajat `n producerea armei nucleare; dup[ cucerirea Irakului, s-a recunoscut c[ acest pretext a fost o minciun[ confec\ionat[ de CIA, dar petrolul irakian ajunsese deja in m`inile americanilor (faptul c[ de zeci de ani Israelul a produs clandestin bomba atomic[, nu a deranjat pe nimeni). ~n prezent, SUA `ncearc[ s[ conving[ omenirea c[ =i Iranul inten\ioneaz[ s[ produc[ arma nuclear[ [i ca atare trebuie invadat – motivele reale de fapt le constituie adversitatea Iranului fa\[ de regimul de la Ierusalim =i faptul c[ Iranul este una dintre \[rile cu cele mai mari z[c[minte de petrol din lume. ~n tot acest trimp, cu bani negri, CIA finan\eaz[ `ncerc[ri de lovituri de stat `n \[rile „neprietenoase” din America de Sud (`n primul r`nd Venezuela, un alt mare produc[tor de petrol din lume) =i `n \[rile arabe pe care nu le-a putut corupe. 16. Ac\iunea de depravare a cre=tinilor, început[ cu mul\i ani în urm[ în Statele Unite, are ca cei mai celebri exponen\i tot evrei. Heidi Fleiss (ns. 1965, cunoscută ca “Madama din Hollywood”) este cea mai celebră proxenetă de lux din Statele Unite. Al Goldstein (ns. 1936) este mogulul industriei porno – compania sa Milky Way Production a editat tabloidul Screw =i a realizat emisiunile TV Midnight Blue. Scriitorul evreu ucrainean Samuel Roth (1893-1974) a ajuns în anul 1957 în fa\a Cur\ii Supreme de Justi\ie, unde a solicitat libertatea exprim[rilor sexuale în literatur[; ac\iunea sa a condus dup[ cî\iva ani, într-o Americ[ condus[ de evrei, la liberalizarea Primului Amendament al Constitu\iei americane. Ralph Ginzburg (1929-2006) a fost autor, editor =i fotojurnalist specializat în c[r\i =i reviste erotice; pentru publica\iile sale, în anul 1963 a fost condamnat pentru violarea legii federale privind obscenitatea. Pornograful evreu rus Rueben Sturman (1924-1997) realiza din activit[\ile sale în anul 1991 cca. 300 mil. $ anual. Evreul australian Luke Ford (ns. 1966, stabilit în anul 1977 în SUA) ini\iaz[ în anul 1997 site-ul LukeFord.com, site interactiv pe teme pornografice. Regizorul evreu Ira Isaacs (care se autodescrie ca „artist de =oc”) a fost trimis în

152

judecat[ în anul 2008 întrucît filmele sale con\ineau scene de scatologie =i de zoofilie – procesul s-a împotmolit în momentul în care juriul a constatat c[ însu=i judec[torul cauzei î=i postase materiale pornografice pe propriul website; judec[torul era evreul român Alex Kozinsky, n[scut în 1950 în Bucure=ti =i emigrat în 1962 în SUA împreun[ cu p[rin\ii s[i, supravie\uitori ai „holocaustului”. Evreul Andrew Einhorn este realizatorul albumelor „Naked happy girls”, care cuprind fotografiile unor tinere acostate pe strad[ =i c[rora le propune s[ îi pozeze goale =i în pozi\ii indecente în propriul lor dormitor (cîteodat[, fotografiile prezint[ cupluri heterosexuale ori de lesbiene). Mai men\ionez regizorii (=i în acela=i timp actori) de filme pornografice Philip Toubus (ns. 1947, mai cunoscut ca Paul Thomas) =i Herschel Savage (ns. 1952 cu numele Cohen) precum =i pe Ronald Jeremy Hyatt (ns. 1953, cunoscut ca Ron Jeremy), probabil cel mai cunoscut actor porno - =i mai s`nt înc[ mul\i al\ii. Ace=tia sînt cî\iva dintre cei mai celebri pornografi ai Americii, a c[ror origine evreiasc[ este recunoscut[. În afara acestora, mai sînt mul\i cei care nu au o origine evreiasc[ declarat[ oficial în biografiile de pe internet, dar al c[ror nume conduce la aceast[ concluzie: Avraam C. Freedberg (ns. 1947), produc[tor de spectacole de teatru dar =i distribuitor de pornografie; Steven Hirsch (ns. 1961), fondatorul companiei Vivid Entertainment, produc[toare de filme pornografice; Seth Warshavsky (ns. 1973), pionierul industriei pornografice pe Internet =i fondatorul companiei Internet Entertainment Group (dat în judecat[ de „protagoni=tii” unor casete video pornografice pe care le-a distribuit pe Internet f[r[ consim\[mîntul lor – de exemplu Pamela Anderson =i Tommy Lee – a fugit în Thailanda pentru a nu pl[ti desp[gubirile la care a fost obligat; a fugit =i f[r[ s[-=i pl[teasc[ creditorii =i salaria\ii); Elisa Rothstein, regizoare de filme pornografice, etc. 17. În luna aprilie 2009, în America de Nord a ap[rut =i la foarte scurt timp a început s[ se r[spîndeasc[ în întreaga lume un nou virus, necunoscut pîn[ în acel moment, denumit ini\ial virusul gripei porcine. Ulterior, la protestele cresc[torilor de porci, întrucît virusul nu avea nici o leg[tur[ cu aceste animale, a fost redenumit ca virusul A/H1N1. În primele trei luni, virusul afectase aproape 60.000 de persoane =i

153

provocase peste 250 de decese; dup[ patru luni (la data de 13 aug. 2009), r[spîndit în întreaga lume în peste 100 de \[ri, virusul a dus la îmboln[virea a cca. 180.000 de oameni =i a produs 1.799 decese. Num[rul victimelor a început s[ creasc[ în propor\ie geometric[: la 27 august se înregistrau 2.185 decese, dup[ doar o s[pt[mîn[, la 3 septembrie, decesele ajunseser[ la 2.837, iar ultimele date oficiale, la 24 septembrie, ar[tau 3.917 decese produse în 191\[ri =i teritorii. 18. Ca exemplu, miliardarul american George Soros (fost Schwartz, evreu născut în 1930 la Budapesta, membru al Grupului Bilderberg), îmbogăţit în principal prin speculaţii financiare, a înfiinţat în anul 1990 Fundaţia Soros pentru o Societate Deschis[ România în care, după o anumită selecţie, a şcolit tineri plini de ambiţii din fostele ţări socialiste, pe care i-a trimis înapoi în ţările de origine sprijinindu-i să ajungă la înalte demnităţi publice. În clasamentul Forbes pe anul 2005 al celor mai boga\i oameni din lume ocupa pozi\ia 57 cu o avere de 7,2 mlrd. $; în clasamentul pe anul 2007 a coborît pe locul 80 cu 8,5 mlrd. $ iar în clasamentul pe anul 2008 a coborît pe locul 101, de=i averea sa a crescut de la un an la altul, pîn[ la 9 mlrd. $; în clasamentul de la începutul anului 2009, în plin[ criz[ mondial[, a avansat pe locul 29, sporindu-=i averea pîn[ la 11 mlrd. $. În urma alegerilor din 7 iunie 2009, au ob\inut calitatea de europarlamentar din partea României Monica Luisa Macovei (ns. 1959, locul 2 pe lista PD-L), absolvent[ între 1992-1994 a cursurilor Soros organizate la Budapesta =i Salt Lake City, precum =i Renate Weber (ns. 1955, locul 3 pe lista PNL), fosta pre=edint[ a Funda\iei Soros Romania între 1998-2005 =i apoi între 2006-2007. Un alt exemplu îl reprezint[ miliardarul american evreu Ronald Steven Lauder (ns. 1944), pre=edintele Congresului Mondial Evreiesc. Acesta a înfiin\at în anul 1997 în Bucure=ti, prin funda\ia Ronald S. Lauder, =coala bilingv[ evreieasc[ Liceul Lauder Reut (în limba ebraic[, „reut” înseamn[ prietenie) care are o ofert[ extra=colar[ privind afacerile, mass-media =i diploma\ia. Certificatele de participare la cursurile de diploma\ie/rela\ii interna\ionale =i media/rela\ii publice sînt oferite chiar de ministrul de externe al României! Partenerii liceului sînt Institutul Diplomatic Român =i Universitatea Media, astfel

154

încît tinerilor absolven\i evrei le sînt deschise por\ile diploma\iei, presei =i afacerilor din Romînia. Cum Ronald Lauder este =i patronul trustului român de pres[ Media Pro, =coala a intrat în re\eaua ProFM's cool! (pentru mai multe informa\ii despre Ronald Lauder, v. cap. XIX, nota de subsol 6). 19. „Ast[zi, în secolul ho\iei, orice jid[na= vrea s[ ajung[ imediat milionar, deoarece multe averi ale coreligionarilor, care se cifreaz[ cu miliardele, au fost adunate în cî\iva ani.” (Nicolae Paulescu, „Cele patru patimi =i remediile lor”). S[ cî=tigi bani buni din traficul ilegal de ovule, iat[ o idee la care probabil numai un evreu s-ar putea gîndi. Luni 20 iulie 2009, în urma unei descinderi a poli\iei, a izbucnit scandalul legat de clinica de fertilizare in vitro Sabyc din Bucure=ti, proprietatea evreilor Harry Mironescu =i fiul s[u, Yair Miron. Sub acoperirea unui protocol de cercetare, în realitate la clinic[ se recoltau (în special de la tinerele românce s[race) ovocite preovulatorii care apoi erau fecundate in vitro iar în final ovulul rezultat era reîmplantat unor paciente (de regul[ israeliene) care pl[teau pentru aceasta mii de dolari. La clinic[, unde aveau loc =i întreruperi ilegale de sarcin[, erau angaja\i atît medici români, cît =i medici israelieni care activau f[r[ a avea drept de liber[ practic[ pe teritoriul României (printre care Natan Levit =i Genia Ziskind). Condi\iile improprii din clinic[ prezentau pentru paciente riscuri, de la tulbur[ri hormonale, infec\ii locale ori pierderea unui ovar, pîn[ la riscul crescut de cancer. Mironescu, Miron =i Levit au fost aresta\i – desigur, dup[ scurt timp au fost pu=i în libertate. Cauza prezint[ =i un aspect paradoxal: pe de-o parte, activitatea clinicii era criticat[ de unii rabini (atît pentru faptul c[ cei n[scu\i de femeile israeliene inseminate în acest mod dobîndeau cet[\enia israelian[, f[r[ s[ se =tie de la cine provin de fapt ovulele, dar =i pentru faptul c[ procedeul crea în viitor posibilitatea teoretic[ a unor c[s[torii între fra\i =i surori), în timp ce al\i rabini trimiteau femei din Israel la aceast[ clinic[, sporindu-i clentela. Un alt caz fusese depistat în anul 2005: firma Global Art, înfiin\at[ de evreul Illia Barr =i condus[ de administratorii Yaacov Hof (evreu), Herman Butnaru (evreu) =i Mary Louciene Ioana Ghionescu,

155

recolta de asemenea de la tinere românce s[race ovule pe care apoi le „exporta” în str[in[tate. Scandalul a pornit în urma intern[rii unei tinere „donatoare” la spital din cauza unei infec\ii produse în cursul recolt[rii, dar nu a avut urm[ri de natur[ penal[, datorit[ lacunelor prezentate în acel moment de legisla\ia român[ în materie – totu=i, firma a fost închis[ pentru alte înc[lc[ri ale legisla\iei. Sumele de bani, foarte mari, ob\inute din traficul de ovule, erau depuse în conturi deschise la b[ncile din Insulele Virgine (un paradis fiscal), astfel încît în fiecare an firma declara profit 0. Un material realizat sub acoperire de biroul de investiga\ii al s[pt[mînalului Academia Ca\avencu =i publicat la 14 aprilie 2009 constat[ c[ o fost[ asistent[ medical[ de la Global Art î=i continua =i la acel moment activitatea, racolînd tinere pentru a le duce în Cipru, unde doctorul Barr le recolta ovocitele. Dup[ izbucnirea acestor scandaluri, a ie=it la iveal[ o a treia clinic[, cu medici evrei, avînd o activitate similar[ (Med New Life). 20. Extraordinara capacitate a evreilor de a obţine averi enorme ajunge cîteodată la aspecte paroxistice: evrei care strîng averi chiar pe spinarea evreilor! Un caz emblematic îl constituie avocatul evreu american Burt Neuborne (ns. 1941) care, după ce în anul 1998 s-a angajat “pro bono” (cu titlu gratuit) să obţină de la Banca Elveţiei despăgubiri pentru evreii supravieţuitori ai holocaustului, a solicitat apoi un onorariu de 4,1 milioane $, declarînd c[ în cei 7 ani anteriori a lucrat în interesul acestora 8.000 de ore! Un alt caz îl reprezint[ Edward Davis „Ed” Fagan (ns. 1952): acesta, încasînd o indemniza\ie de 1,25 mlrd. $, a declarat c[ a notificat b[ncile =i institu\iile financiare germane în vederea restituirii contravalorii obliga\iunilor în aur emise în perioada 1924-1930, vîndute c[tre evrei din SUA, a c[ror plat[ a fost sistat[ de Adolf Hitler. Cu mult[ emfaz[, Fagan a pretins c[ va ob\ine 42 mlrd. $ =i c[ va termina din punct de vedere financiar Germania. Commerzbank a sus\inut c[ pretinsele obliga\ii nu au figurat niciodat[ în registrele b[ncii. În final, Fagan a recunoscut c[ a deturnat banii clien\ilor s[i, licen\a de profesare a avocaturii fiindu-i retras[ treptat în statele americane (2007 – Florida, 2008 – New York, 2009 – New Jersey).

156

Atentatele din New York de la 11 sept. 2001 (au fost scrise nenum[rate c[r\i =i studii care infirm[ teza oficial[, dintre acestea recomand`nd, ca cea mai complet[ =i mai credibil[ pe care am gasit-o, lucrarea „ZERO – de ce versiunea oficial[ despre atacul de la 11 septembrie este un fals” scris[ de Giulietto Chiesa) au avut =i un mare c`=tig[tor. Acesta este evreul Larry Silverstein (ns. 1931), investitor imobiliar, care la data de 24 iulie 2001 a preluat `n concesiune pentru 99 de ani, contra sumei de 3,2 mlrd. $ complexul World Trade Center. Imediat, asigur[ complexul pentru suma de 3,55 mlrd. $ iar, dup[ pr[bu=ire, ac\ioneaz[ `n judecat[ asiguratorii solicit`nd dublul asigur[rii (7,1 mlrd. $) cu motivarea c[ pr[bu=irea celor dou[ cl[diri a fost urmarea a dou[ incidente separate, =i ca urmare desp[gubirea trebuie achitat[ pentru fiecare incident `n parte! Un prim juriu `i respinge cererea dar un al doilea `i acord[, la 6 dec. 2004, o desp[gubire de 4,577 mlrd. $! Astfel, evenimentele care au `ndoliat America i-au adus lui Larry Silverstein un c`=tig de 1,377 mlrd. $! Legat de acelea=i evenimente, mi-au atras aten\ia c`teva r`nduri postate pe Internet de un american: acesta, =tiind c[ cca. ½ din func\ionarii din WCT erau evrei, se a=tepta ca, `n mod propor\ional, cca. ½ dintre victime s[ fie de asemenea evrei; spre surprinderea sa, verific`nd listele cu personalul decedat `n urma pr[bu=irii turnurilor, a constatat c[ a murit un singur evreu, sosit de cur`nd `n SUA! Dac[ afirma\ia sa este real[, spune foarte multe. Nu trebuie trecut cu vederea faptul ca directorul executiv al Comisiei care a investigat evenimentele de la 11 sept. 2001 a fost evreul Philip D. Zelikow (ns. 1954). Cel mai recent caz, cel mai celebru, îl reprezint[ Bernard Lawrence „Bernie” Madoff, ale c[rui escrocherii sînt comentate mai pe larg în nota privind criza mondial[ actual[. Printre victimele lui Madoff, jefuite în total de o sum[ cuprins[ între 50-65 mlrd. $ se num[r[ =i regizorul evreu Steven Spielberg, senatorul de New Jersey, evreul Frank Raleigh Lautenberg, fostul secretar de stat, evreul Henry Alfred Kissinger, evreii Avram =i Carol Goldberg, fo=tii proprietari ai lan\ului de supermagazine Stop&Shop, evreul Saul Katz, co-proprietar al echipei de fotbal american New York Mets, evreii Carl =i Ruth

157

Shapiro, fondatorii companiei Kay Windsor Inc., funda\ia evreiasc[ Julian J. Levitt =i mul\i al\ii (vezi =i nota de subsol 24). +i pentru a `ncheia, merit[ amintit =i un exemplu autohton: afacerile imobiliare din Bra=ov au c[zut de mai mul\i ani `n m`na afaceri=tilor evrei. Doar c[ patronul firmei Alpha House Imobiliare, Abraham Cohen (posesor a dou[ pa=apoarte, israelian =i american), a ales s[ `i `n=ele =i pe ceilal\i investitori imobiliari evrei din Bra=ov, at`t pe cei mai mari (Maor Zinger, Itzhak Lazar, Meller Schlomo), c`t =i pe al\ii mai mici, astfel `nc`t, potrivit presei locale, `mpotriva sa s-au str`ns zeci de pl`ngeri penale formulate de al\i evrei. Nu am cuno=tin\[ de vreo condamnare penal[ `n Rom]nia a lui Abraham Cohen, dar pl`ngerrile `mpotriva lui depuse `n Rom]nia au avut un efect penal `n Israel: dup[ ce `n anul 2003 Israelul a decis s[ impoziteze c`=tigul realizat de israelieni `n str[in[tate, constat`nd c[ cet[\enii israelieni ob\in venituri enorme `n Rom]nia (nu conta c`t de legal) dar nu pl[tesc pentru acestea nici un impozit `n Israel, `n decembrie 2007 Unitatea Central[ pentru Cercetarea Fraudelor din Israel a dispus arestarea lui Abraham Cohen, urmat[ de arestarea a altor trei afaceri=ti israelieni din Rom]nia: Itzhak Lazar =i fra\ii Ovadia =i Erza Moshal. 21. Răscoala din 1907 din România, de pildă, a pornit de la poziţia lui Mochi Fischer si a fraţilor săi, arendaşi evrei austrieci (de\ineau în arendă în nordul Moldovei aproape 240.000 ha. de moşii) care, după ce au încercat să majoreze enorm d[rile pe care le impuneau \[ranilor, au fugit din ţară fără a mai semna contractele cu ace=tia. În anul 1902, dou[ treimi din domeniile Moldovei erau arendate de Fischer, Juster, Guttmann, Rapaport, Feierstein =i al\ii cu nume asem[n[toare. 22. Crima organizată din Statele Unite, celebra Mafia, a fost prezentată de Hollywood ca o afacere de familie a italienilor. În realitate însă, în prima jumătate a sec. XX, cam jum[tate dintre liderii marcanţi ai Mafiei americane erau evrei. Dac[ pagina de Wikipedia din 2008 a mafio\ilor evrei americani de la `nceputul secolului cuprindea 87 de nume notorii, cu timpul unele nume s`nt =terse din list[ - `n prezent mai s`nt 83, =i probabil c[ la un moment dat nu va mai exista `n istorie nici un mafiot

158

american evreu. ~n pofida datelor Wikipedia, peste cei 87 de mafio\i evrei notorii declara\i oficial, eu am reu=it s[ identific un num[r dublu. Numai la conferin\a de la Atlantic City din anul 1930, prima `nt`lnire istoric[ a =efilor Mafiei din `ntreaga \ar[, din 42 de invita\i, 18 erau evrei; din 9 ora=e participante, 3 erau reprezentante exclusiv de evrei (Philadelphia - 6 participan\i, Cleveland – 3, Detroit – 2). Cîteva exemple de mari mafio\i evrei: Meyer Lansky (fost Majer Suchowlinski, 1902-1983), partenerul lui Lucky Luciano la dezvoltarea Sindicatului Naţional al Crimei; 13 din cei 20 membri cunoscuţi ai sindicatului crimei supranumit "Murder, Inc" din New York, printre care Martin "Bugsy” Goldstein (fost Meyer Goldstein, 1905-1941), Sholom Bernstein, Abe “Kid Twist” Reles (1906-1941), Louis "Lepke” Buckhalter (1897-1944), Harry ”Pittsburgh Phil” Strauss (1909-1941), Joseph ”Doc” Stracher (n[scut Oystracher, `n Ucraina, 1902-1977), Abner ”Longie” Zwillman (1904-1959), Meyer Harris ”Mickey” Cohen (1913-1976), Irving ”Kandles” Nitzberg, Emanuel "Mendy” Weiss (1906-1944), Albert ”Tick-Tock” Tannenbaum, etc. Benjamin ”Bugsy” Siegel (1906-1941), aflat în slujba lui Lucky Luciano şi Meyer Lansky, a supravegheat dezvoltarea capitalei jocurilor de noroc, Las Vegas, şi a deţinut hotelul şi cazinoul Flamengo; asociatul său în aceste activităţi, Harry Schachter (fost Greenberg), a fost împuşcat la 22 nov. 1939 chiar de propriul partener, Bugsy Siegel; Dutch Schultz (fost Arthur Flegenheimer, 1902-1935) s-a aflat în fruntea contrabandei cu alcool în perioada prohibiţiei; singurul supravieţuitor, Frank Lawrence ”Lefty” Rosenthal (ns. 1929, Sam ”Ace” Rothstein în filmul ”Casino” regizat de Martin Scorsese), este cel care a condus din umbră, din însărcinarea Mafiei, hotelurile Stardust, Fremont şi Hacienda din Las Vegas ("Ora=ul p[catului"). De altfel, Sindicatul na\ional al crimei s-a constituit `n anul 1931 la ini\iativa evreilor Meyer Lansky =i Josepf Strecher, care au reu=it s[ reuneasc[ `ntr-o organiza\ie criminal[ v`rfurile mafiei evreie=ti =i cele ale mafiei italiene (Josepf Stracher era supervizorul jocurilor de noroc din Las Vegas).

159

Mafia distribuirii presei in SUA era controlat[ de evreul Moses “Moe” Louis Annenberg (1877-1942); condamnat pentru evaziune fiscal[, a murit `n `nchisoare. Cel pu\in 37 dintre mafio\ii evrei americani au fost uci=i `n cursul r[fuielilor `ntre bande sau `n interiorul bandelor, iar cel pu\in 5 au fost condamna\i la moarte =i executa\i pe scaunul electric pentru crim[: Harry Horowitz (1889-1914), Msrtin Goldstein, Harry Strauss, Emanuel Weiss =i Louis Buchalter (ultimii 4 fiind membri ai Murder, Inc.). Chiar =i `n Lituania, ultima condamnare la moarte din istoria \[rii a fost pronun\at[, pentru crim[, `mpotriva unui evreu, Boris Dekanidze (1962-1995, cu origini georgiene), =eful organiza\iei criminale lituaniene ”Brigada Vilnius” . Dup[ `nfiin\area statului Israel `n anul 1948, o parte important[ din veniturile ob\inute de crima organizat[ israeliana din SUA ajungeau sub form[ de dona\ii la noul stat, contribuind la `narmarea acestuia. Secolul XXI a adus o noutate în crima organizat[ a evreilor din America, respectiv participarea oficial[ la aceasta a rabinilor. În ziua de 23 iulie 2009, dup[ o supraveghere de 10 ani, poli\ia american[ a arestat 5 rabini =i 40 de oficialit[\i locale din statele New York =i New Jersey (printre care 3 primari ai unor localit[\i din New Jersey) implica\i în activit[\i mafiote care se desf[=urau din Statele Unite pîn[ în Elve\ia =i Israel =i acopereau o larg[ palet[ de infrac\iuni, de la acte de corup\ie, extorcare de fonduri =i sp[lare de bani, pîn[ la trafic de organe umane. 23. Prin OUG nr. 149/2007 guvernul T[riceanu a introdus obligativitatea pentru to\i salaria\ii bugetari din localit[\ile urbane de a accepta, pîn[ cel mai tîrziu la 31 martie 2008, plata salariului pe card bancar (iar cei din localit[\ile rurale op\ional). În anul 2009, prin decizia nr. 859, Curtea Constitu\ional[ a declarat aceast[ dispozi\ie neconstitu\ional[. 24. La sfîr=itul anului 2008, din Statele Unite a pornit =i apoi s-a extins în întreaga lume cea mai devastatoare criz[ mondial[, ini\ial bancar[, dup[ care a cuprins sistemul financiar iar în final întreaga economie. Nu =tiu dac[ vom afla vreodat[ substratul real al pornirii

160

acestei crize, dar urm[rind succesiunea evenimentelor constat[m c[ la baza acesteia se afl[ tot evreii. Astfel, primele semne de criz[ bancar[ au plecat de la banca american[ Lehman Brothers, proprietatea familiei evreie=ti Lehman (lista clanului Lehman, evrei americani de origine german[, cuprinde 10 membri). Evreul Richard Severin Fuld jr. (ns. 1946), a fost pre=edinte =i CEO (=ef al executivului) la Lehman Brothers din 1994 =i p`n[ la falimentul declarat `n 2008. Dup[ scurt timp, tot în Statele Unite a izbucnit scandalul Bernie Madoff: s-a dezv[luit faptul c[ evreul Bernard Lawrence Madoff (ns. 1938, bunicii s[i erau evrei emigra\i din Polonia, Rom]nia =i Austria), pre=edintele companiei de investi\ii financiare Bernard L. Madoff Investment Securities LLC (fondat[ în 1960 cu o investi\ie de 5.000 $) a delapidat din fondurile investitorilor o sum[ enorm[, care va r[mîne necunoscut[ cu exactitate; arestat la 11 dec. 2008, la data de 29 iunie 2009 Madoff a fost condamnat (conform sistemului judiciar american) la o pedeaps[ total[ de 150 de ani închisoare pentru un prejudiciu cuprins între 50 =i 65 mlrd. $ (printre p[guba=i s-au num[rat cîteva b[nci spaniole, elve\iene =i franceze). Frauda a putut fi s[vîr=it[ cu sprijinul companiei de audit Friehling&Horowitz, proprietatea evreilor David G. Friehling =i Jerome Horowitz (primul dintre ei a =i fost arestat, în martie 2009, dup[ arestarea lui Madoff). O alt[ companie de anvergur[ implicat[ în generarea crizei este Freddie Mac – urmare scandalului, ofi\erul financiar =ef al companiei, evreul David Kellermann (1967-2009), îns[rcinat cu controlul financiar al companiei, s-a sinucis la data de 22 aprilie 2009. Cazul Madoff a determinat participan\ii la alte fonduri de investi\ii s[ solicite audit financiar - în urma unei astfel de cereri, omul de afaceri evreu Arthur Nadel (ns. 1933), responsabilul unui fond de investi\ii din Florida, a disp[rut în luna martie 2009 – s-a constatat c[ delapidase 350 mil. $. Un alt exemplu îl reprezint[ compania Citigroup – aceast[ companie eminamente evreiasc[, înfiin\at[ în anul 1998, era cotat[ de Forbes Global 2000 ca cea mai mare =i mai profitabil[ companie de servicii financiare. Citigroup a fost asociat[ la începutul ultimului deceniu cu scandaluri financiare f[r[ precedent, care au condus la falimentul companiei energetice Enron =i operatorului de

161

telecomunica\ii WorldCom; compania de produse lactate Parmalat a reclamat faptul c[ Citigroup a condus-o =i pe ea spre faliment; un num[r de 10 brokeri ai firmei, în frunte cu evreul Jack Grubman, au fost sanc\iona\i pentru publicarea unor rapoarte ce ascundeau inten\ionat situa\ia financiar[ real[. Iat[, acestea sînt cîteva dintre “realiz[rile” companiei de succes mondial conduse în ultimii ani de evreul Robert Edward Rubin (ns. 1938, pre=edintele Comitetului pentru Afaceri Externe), companie bazat[ pe corup\ie =i minciun[. Rubin s-a lansat în activitate la firma de consultan\[ evreiasc[ Goldman Sachs (participant[ activ[ la distrugerea economiei române=ti, printre altele prin privatizarea frauduloas[ a Romtelecom, societate pe care a subevaluat-o în 1998 la cel mult 30 % din valoarea real[ - pentru acest act ostil la adresa intereselor României, primul ministru din acea perioad[, Radu Vasile, i-a acordat un “onorariu de succes”); Rubin a lucrat la Goldman Sachs timp de 26 de ani, pentru un timp fiind chiar pre=edintele companiei. În timpul celor dou[ mandate de\inute de William Jefferson Clinton, Rubin a de\inut func\ia de secretar al trezoreriei americane (ministru al finan\elor) între anii 1995-1999, fiind apoi înlocuit în aceast[ func\ie de un alt evreu, Lawrence Summers. P[r[sind guvernul american, Rubin s-a instalat ca director la Citigroup, de unde, pe parcursul a 8 ani, a încasat 126 mil. $ =i unde a lucrat pîn[ la 9 ian. 2009 cînd, în urma criticilor aduse pentru slabele sale performan\e, a demisionat. Pentru a salva de la faliment Citigroup, în luna martie 2009 guvernul american i-a acordat un ajutor de 306 mlrd. $. Din ajutorul de stat primit, Citibank i-a acordat lui Rubin o compensa\ie de 17 mil. $, precum =i ac\iuni în valoare de 33 mil. $ pentru activitatea sa din anul 2008! Tot la Citigroup, evreul Stanley Fischer (ns.1943 `n Zambia) a fost vicepre=edinte `ntre 2002-2005, `n prezent fiind, din anul 2005, guvernator al B[ncii Centrale a Israelului (`ntre 1988-1990 a fost vicepre=edinte =i economist =ef al B[ncii Mondiale iar `ntre 1994-2001 a fost prim adjunct al directorului FMI). De men\ionat =i un alt traseu relativ asem[n[tor, dar parcurs invers: evreul Michael Peter Bruno (1932-1996) a fost guvernator al B[ncii Centrale a Israelului `ntre

162

1986-1991dup[ care, `ntre 1993-1996, a fost vicepre=edinte =i economist =ef al B[ncii Mondiale. Goldman Sachs este o alt[ institu\ie cu responsabilit[\i `n producerea crizei mondiale. ~n decursul timpului, pre=edin\i =i CEO ai Goldman Sachs au fost urm[torii evrei: John Weinberg (1925-2006) `ntre 1976-1990, Robert Edward Rubin (ns. 1938) `ntre 1990-1992, Stephen Friedman (ns. 1937) `ntre 1992-1994 =i Lloyd Craig Blankfein (ns. 1954), din 2006. Tot aici, a lucrat timp de 18 ani =i evreul Gary Gensler, men\ionat la nota de subsol 12 =i care la v`rsta de 30 de ani a devenit partener. ~n sf`r=it, `n aceea=i serie de responsabilit[\i, mai trebuie men\ionat =i AIG (American International Group). AIG a fost condus `ntre 1968-2005 de evreul Maurice Raymond “Hank” Greenberg (ns. 1925), evreul Martin Stuart “Marty” Feldstein a fost director al AIG `ntre 1988-2007 iar evreul Arthur Levitt, jr. (ns. 1931, pre=edintele SEC `ntre 1993-2001) a fost numit consultant special al conducerii AIG. Aten\ia mult mai mare acordat[ în ultimele luni fraudelor, a scos la iveal[ =i alte situa\ii, care durau de ani de zile: de pild[, în luna martie 2009 a fost pus sub acuzare evreul Lawrence Salander (59 de ani), proprietarul unei galerii de art[ din Manhattan; s-a constatat c[ în ultimii 13 ani, acesta =i-a în=elat investitorii =i proprietarii obiectelor de art[ aflate aici (printre care =i tenismenul John McEnroe) cu suma de 88 mil. $. Criza a dovedit îns[ fariseismul, standardele duble aplicate de societatea capitalist[: în România sau în alte \[ri pauperizate de marile puteri, s-a interzis acordarea de ajutoare de stat, ceea ce a condus la falimentul multor societ[\i na\ionale. În momentul în care furturile s[vîr=ite de evrei au pus în pericol sistemul bancar, statele dezvoltate (SUA, Marea Britanie, Fran\a, Germania, Olanda =i altele) s-au gr[bit s[ subven\ioneze din banii publici aceste b[nci (ca =i marile firme produc[toare de autoturisme), acordîndu-le mii de miliarde de dolari sau euro. Primind ajutorul, b[ncile s-au gr[bit s[ împart[ bonifica\ii de zeci =i sute de milioane de dolari celor care le aduseser[ în pragul pr[bu=irii.

163

Evreii au adus omenirea în criz[, dar tot ei au fost cei care au cî=tigat din aceasta. Iat[ c[ totu=i, la începutul anului 2009, cînd marea majoritate a boga\ilor neevrei ai planetei a înregistrat într-un singur an pierderi de zeci de miliarde de dolari (de ex. Warren Buffett =i Carlos Slim Helu – cîte 25 mlrd., Bill Gates – 18 mlrd., etc.), dintre primii 100 de miliardari ai lumii din anul 2008 trei au reu=it s[ î=i sporeasc[ averile fa\[ de anul precedent. Ace=tia sînt evreii americani Michael Rubens Bloomberg, primarul ora=ului New York (de la locul 68 cu 11,5 mlrd. $ la locul 17 cu 16 mlrd. $), speculantul financiar George Soros (de la locul 101 cu 9 mlrd. $ la locul 29 cu 11 mlrd. $) =i investitorul Ronald Perelman (de la locul 89 cu 9,5 mlrd. $ la locul 35 cu 10 mlrd. $). Un al patrulea evreu american, John Alfred Paulson (ns. 1955, c[s[torit cu o rom]nc[), a intrat pentru prima dat[ `n top 100, pe locul 76, cu o avere de 7,6 mlrd. $. George Soros chiar a declarat cu cinism: “Am o criz[ excelent[!” Iar oamenii de afaceri care în urma acestei crize s-au sinucis, ca de pild[ miliardarul german Adolf Merckle (1934-2009, locul 96 în lume în anul 2007 cu o avere de 9,2 mlrd. $ =i care s-a sinucis în ziua de 5 ian. 2009), pot fi =i ei trecu\i pe lunga list[ a victimelor evreilor. De men\ionat faptul c[ tot un evreu, Nouriel Roubini (ns. 1959 `n Turcia, `n prezent cet[\ean american) a fost cel care `nca din anul 2005 a prezis apari\ia `n Statele Unite a crizei imobiliare care `n scurt timp a cuprins `ntreaga economie =i `ntreaga lume. Presa american[ de specialitate a identificat, `n afara vinova\ilor direc\i pentru aceast[ criz[ din sistemul bancar =i financiar, =i al\i vinova\i, din cadrul `nal\ilor demnitari americani care au tolerat, `nc[ din timpul pre=edintelui Ronald Reagan, apari\ia premizelor crizei ce s-a extins `n `ntreaga lume: Paul Adolph Volcker, Alan Greenspan =i Ben Shalom Bernanke, fo=ti, succesiv, pre=edin\i ai rezervelor federale, Robert Rubin, Lawrence Henry Summers =i Henry Merritt Paulsen jr., fo=ti mini=tri de finan\e. Primii 5 dintre ace=tia s`nt evrei. ~n anul 2008, `n timpul campaniei electorale (=eful campaniei a fost evreul David Plouffe, ns. 1967), candidatul Barack Obama \inea discursuri despre nevoia de a trage la r[spunderere pe cei vinova\i de producerea crizei financiare =i despre necesitatea revizuirii legislatiei `n materie de

164

b[nci, societ[\i de asigur[ri, societ[\i financiare, etc., `n primul r`nd prin `nt[rirea controlului asupra acestora. Ajuns pre=edinte, a uitat instantaneu discursurile electorale, a respins modific[rile legislative promise =i s-a `nconjurat cu mul\i dintre cei vinova\i de producerea crizei: evreul Ben Shalom Bernanke a fost reconfirmat ca pre=edinte al rezervelor federale; evreul Lawrence Henry ”Larry” Summers a fost numit directorul Consiliului Economic Na\ional; evreul Martin Stuart “Marty” Feldstein, director AIG `ntre 1988-2007, a devenit consilier al pre=edintelui; evreul Gary Gensler, dup[ 18 ani petrecu\i la Goldman Sachs, a devenit =eful Commodity Futures Trading Commission. Lista celor mai importante infrac\iuni din domeniul “gulerelor albe” din toate timpurile din SUA cuprinde 70 de persoane fizice (dintre care cel pu\in 21 sînt evrei) =i trei companii (dintre care dou[ evreie=ti). În domeniul asigur[rilor, cea mai mare fraud[ a fost s[vîr=it[ de evreul american Sholam Weiss (ns. 1954), care a produs un prejudiciu de peste 450 mil. $ companiei National Heritage Life Insurance. Condamnat în anul 2000 la un total de 845 de ani de închisoare, a fugit în Austria, de unde îns[ a fost extr[dat. 25. În anul 2008, în timpul guvern[rii T[riceanu, a fost votat[ legea nr. 260 în baza c[reia cet[\enii români sînt obliga\i s[ î=i asigure locuin\ele. 26. Sub aceast[ acoperire, multe dintre firmele evreie=ti de consultan\[ se ocup[ în realitate cu traficul de influen\[, adic[ mituirea oficialilor români pentru a acorda afaceri=tilor avantaje de toate felurile, împotriva legii. 27. În anul 2007, tot în timpul guvern[rii T[riceanu, a fost votat[ legea nr. 23 de modificare =i completare a legii nr. 411/2004, prin care cet[\enii români în vîrst[ de pîn[ la 35 de ani sînt =bliga\i ca, în afara contribu\iei la asigur[rile sociale de stat, s[ cotizeze =i la casele private de pensii. 28. În perioada societ[\ii socialiste, în România s[n[tatea era asigurat[ gratuit. În anul 1997 a fost votat[ legea nr. 145 prin care to\i angaja\ii =i angajatorii din România au fost obliga\i s[ contribuie, lunar, la constituirea =i dezvoltarea fondurilor necesare Casei Na\ionale de Asigur[ri de S[n[tate. Adic[, inclusiv cei care nu aveau nevoie

165

vreodat[ s[ ajung[ la un medic, trebuiau s[ asigure func\ionarea unui sistem care, pîn[ atunci, era exclusiv în sarcina statului. Întrucît fondurile acumulate au fost deturnate de mafia din sistemul s[n[t[\ii, în anul 2009 a ap[rut ideea introducerii “coplatei” – adic[ pl[te=ti pentru s[n[tate chiar dac[ nu ai nevoie s[ apelezi la acest sistem, iar dac[ trebuie s[ apelezi, trebuie s[ pl[te=ti din nou, de=i deja pl[tise=i în avans. În condi\iile României de azi, jur[mîntul lui Hipocrat a dobîndit un nou context de aplicare: doar în cazul celor care pl[tesc. Pe cei s[raci, îi mai poate salva doar Dumnezeu. 29. Industria cimentului din România a c[zut în mîna investitorilor vest-europeni Lafarge, Heidelberg =i Holcim – cimentul produs =i vîndut de aceste firme românilor avea un pre\ de trei ori mai mare decît cel cu care, exportat, îl vindeau în \[rile lor de origine. 30. Probabil c[ cel mai bun exemplu `l constituie evreul american Anton Szandor LaVey (1930-1997, n[scut Howard Stanton Levey), autorul c[r\ilor „Biblia satanic[”, „Vr[jitoarea perfect[ sau ce s[ faci c`nd virtutea e=ueaz[”, „Ritualurile satanice”, „Agenda diavolului” =i „Satana vorbe=te!”. Tot el a fost fondatorul =i primul mare preot al bisericii lui Satan. Fondat[ `n anul 1966, deja `n anul urm[tor aceast[ biseric[ antihristic[ se extinsese din SUA p`n[ la Paris sau Tokyo, ajung`nd `n timp la milioane de membri (taxa de `nscriere este de 200 $). 31. Un paradox mai pu\in cunoscut îl constituie faptul c[ dolarul american, zeci de ani cea mai puternic[ moned[ a lumii, nu este emis de statul american, ci de bancherii evrei! The Federal Reserve System (pe scurt The FED), adic[ Sistemul Federal de Rezerve, cel care constituie banca central[ na\ional[ =i emite moneda american[, spre deosebire de celelalte state în care b[ncile centrale sînt proprietatea exclusiv[ a statului, este de\inut de entit[\i private! Ideea înfiin\[rii acestei institu\ii a fost pentru prima dat[ enun\at[ în anul 1907 de bancherul evreu Jacob Henry Schiff (18471920, n[scut în Germania cu numele de Jacob Hirsch Schiff), conduc[torul b[ncii Kuhn, Loeb&Company. În anul 1910, pe insula Jekyll din apropierea coastelor statului american Georgia, a avut loc o întîlnire secret[ în cursul c[reia se pun bazele Federal Reserve. La

166

întîlnire, printre al\ii, a participat =i bancherul evreu Paul Moritz Warburg, care necesit[ o aten\ie special[. Secretul proiectului a fost p[strat timp de trei ani întrucît opinia public[ nu ar fi acceptat o banc[ na\ional[ creat[ de b[nci private, fiind recunoscut oficial doar în anul 1913 de noul pre=edinte Thomas Woodrow Wilson la insisten\ele consilierului s[u, evreul Bernard Mannes Baruch. Conform lui Jan van Helsing (“Cine conduce lumea” – cartea a 2-a), la înfiin\area sa FED a fost sus\inut de urm[toarele b[nci: b[ncile Rotschild din Paris =i Londra, Lazard Brothers din Berlin, Israel Moses Seif Bank din Italia, b[ncile Warburg din Hamburg =i Amsterdam iar din New York b[ncile Lehman Bank, Kuhn Loeb Bank, Rockfellers Chase Manhattan =i Goldman Sachs. Bancherii particulari evrei emiteau bancnotele pe care apoi le împrumutau guvernului SUA în schimbul unor dobînzi ridicate. Bancnota american[ con\ine multiple simboluri masonice. În prezent, FED este un sistem bancar semi-guvernamental alc[tuit din 12 b[nci regionale (toate societ[\i pe ac\iuni) =i numeroase b[nci private, care posed[ p[r\i variabile din valoarea total[ a ac\iunilor celor 12 b[nci regionale. Primul pre=edinte evreu al FED, `ntre anii 1930-1933, a fost Eugene Isaac Mayer (1875-1959) iar urm[torul, `ntre 1970-1978, a fost Arthur Frank Burns (1904-1987). Apoi, FED a devenit feud[ evreiasca: evreul Alan Greenspan (ns. 1926) a fost pre=edinte între 1987-2006, iar din anul 2006, pre=edintele FED este evreul Ben Shalom Bernanke (ns. 1953). A=a cum am spus, merit[ s[ ne oprim asupra evreului Paul Moritz Warburg (1868-1932). N[scut în Germania, a devenit partener în banca familiei, Warburg&Co, înfiin\at[ în anul 1798 de str[str[bunicul s[u. În anul 1895 se c[s[tore=te cu fiica bancherului evreu american Solomon Loeb, iar în anul 1902 se stabile=te la New York ca partener al b[ncii Kuhn, Loeb &Co., r[mînînd =i partener al b[ncii din Hamburg a familiei. În momentul mor\ii, ajunsese la o avere enorm[: pre=edintele companiei Manhattan, director al b[ncilor Manhattan Trust Company, Farmers Loan and Trust Company =i First National Bank din Boston, al companiilor feroviare Baltimore&Ohio, Union Pacific =i Los Angeles&Salt Lake, al companiei telegrafice Western Union

167

Telegraph, al companiilor I.G.Chemical =i Agfa Ansco, al companiei Warburg&Co din Amsterdam. Unul dintre cei mai înfoca\i sus\in[tori ai înfiin\[rii FED, a devenit membru în primul consiliu al acestuia (so\ia sa era cumnata lui Jacob Schiff); a fost membru al Templului Emanu-El; în anul 1921, la înfiin\area Council of Foreign Relations (Consiliul Rela\iilor Externe – v. =i nota de subsol 3 de la cap. XII), a fost numit director al acestuia. Fiul s[u James Paul Warburg (18961969) a fost consilierul financiar al pre=edintelui Franklin Delano Roosevelt. 32. Secolul XXI, cel mai nefericit secol din istoria omenirii, în care p[rin\ilor le devine interzis[ orice form[ de constrîngere sau de pedepsire în formarea =i educa\ia copiilor, a dus la situa\ii paradoxale, incredibile în urm[ cu doar cî\iva ani. Marea Britanie, \ar[ condus[ în prezent de evrei din toate punctele de vedere, confruntat[ cu valul tot mai mare de minore care devin mame, a hot[tît s[ diminueze acest fenomen prin introducerea în =coli, pentru elevele de peste vîrsta de 12 ani, a unor cursuri de sex oral. Perversiunile sexuale au ajuns obiect oficial de studiu didactic pentru copilele de 12 ani! 33. Ca să m[ refer la situaţia României: după 1945, conducerea politică a ţării, diplomaţia, dar şi organele represive, presa şi ideologia au căzut în mîinile evreilor, în cea mai mare parte veniţi în ţară cu tancurile sovietice. Cîteva exemple: Ana Pauker (Hannah Rabinson, 1893-1960), numită în 1947 vice-prim-ministru şi ministru de externe (avîndu-l ca adjunct la externe pe evreul Eduard Mezincescu, fost Mezingher), a fost mîna forte a regimului bolşevic, chiar candidată la funcţia supremă în stat, pînă a căzut în dizgraţia lui Stalin; în 1952, după debarcarea Anei Paucker, ministerul de externe a fost preluat de evreul Simion Bughici (1914-1997); Gheorghe Apostol (Aaron Gherschwin, ns. 1913) a fost prim secretar al CC al PMR (aprilie 1954oct. 1955), prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1952-1954 şi 1961-1967), preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii (19451952), al Consiliului Central al Sindicatelor (1955-1961) şi al Uniunii Generale a Sindicatelor din România (1967-1969); Iosif Chişinevschi (Jakob Broitman, 1905-1963) a fost vicepreşedinte al Consiliului de

168

Miniştri (1954-1955) iar între 1944-1957 a fost ideolog şi propagandist şef al partidului (între 1952-1955 fiind secretar cu propaganda şi cultura al CC al PMR); soţia sa, Liuba (1911-1981), a fost preşedinta Femeilor Române Antifasciste; Teohari Georgescu (Burah Tescovici, 1908-1976) a fost ministru de interne între 1945-1952; Avram Bunaciu (Abraham Gutman, 1906-1983) a fost ministrul justiţiei (1948-1949 şi apoi, pentru încă 3 săptămîni, la sfîrşitul anului 1957), secretar al Marii Adunări Naţionale (1954-1957), ministru de externe, vicepreşedinte al Consiliului de Stat; Vasile Luca (Luka Laszlo, 18981963) a fost vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru de finanţe (1947-1952); Valter Roman (Erno Neulander, 1913-1983), tatăl lui Petre Roman, a fost şeful Direcţiei Superioare Politice a Armatei (1947-1951) şi apoi ministrul poştelor şi telecomunicaţiilor (19511953); Leonte Răutu (Lev Oighenstein, 1910-1993) a fost şeful Direcţiei de propagandă şi cultură a CC al PMR (1956-1965), vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1969-1972), rector al Academiei Ştefan Gheorghiu (1972-1982); academicianul Miron Constantinescu (Mehr Kohn, 1917-1974) a fost, începînd cu anul 1944, primul redactor şef (în legalitate) al ziarului Scînteia, oficiosul partidului, preşedintele Comitetului de stat al planificării între 19491955, ministrul învăţămîntului între 1969-1970, rectorul Academiei Ştefan Gheorghiu între 1970-1972, vicepreşedinte al Consiliului de Stat între 1972-1974 şi preşedinte al Marii Adunări Naţionale în 1974, funcţie în care după cîteva luni a murit; Gheorghe Gaston Marin (Gheorghe Grossman, ns. 1918) a fost ministru adjunct al economiei naţionale (1948-1949), ministrul energiei electrice şi industriei electrotehnice (1949-1954), preşedintele Comitetului de Stat al Planificării (1954-1965), vice-prim-ministru (1962-1969), etc.; Mihail Florescu (Iacobi, 1912-2000) a fost ministrul industriei chimice (19521957), ministrul industriei petrolului şi chimiei (1957-1965), din nou ministrul industriei chimice (1970-1980), ministru secretar de stat la Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (1980); Lupu Petre (Pressman, 1920-1989) a fost ministrul muncii (1969-1977); Petre Borilă (Iordan Drăgan Rusev, 1906-1973) a fost şeful Direcţiei

169

Politice a Armatei Române (1948-1950), preşedinte al Comisiei Controlului de Stat (1951), ministru al industriei alimentare (19531955), vice-prim-ministru (1954-1965) şi cuscrul lui Nicolae Ceauşescu; Lothar Rădăceanu (Wurtzel, Wurzer sau Wuertzel, 18991955), ministrul muncii, asistenţei şi asigurărilor sociale; Gheorghe Stoica (Moscu Cohn, 1900-1976) a fost prim-secretar PMR al oraşului Bucureşti (1950-1953), ambasador (1953-1956), iar în anul 1969 a fost numit director general al Direcţiei Generale pentru Consiliile Populare; Wilhelm Einhorn (Einhorn Vilmos), colonel de securitate, a fost şeful Direcţiei de Informaţii Externe; Pavel Cristescu (Kleinman), generallocotenent, şeful miliţiei în perioada 1949-1952, care s-a ocupat de deportări; Sorin Toma (ns. 1914) între 1947-1960 redactor şef al ziarului Scînteia (în anul 1979 a emigrat în Israel) şi soţia sa Ana Toma (născută Grossman, 1912-1991) a fost ministru adjunct al comerţului; divorţînd de Sorin Toma, s-a recăsătorit cu generalul de securitate Gheorghe Pintilie (1902-1985, născut cu numele de Timofei Bodnarenko şi, mai cunoscut, Pantiuşa Bodnarenko), cel care între 1948-1963 a condus Direcţia Generală a Securităţii Statului; Silviu Brucan (Saul sau Samuel Bruckner, 1916-2006) a fost secretar general de redacţie al ziarului “Scînteia”, în paginile căruia cerea pedeapsa cu moartea pentru Iuliu Maniu şi alţi lideri ai partidelor istorice, apoi ambasador la Washington, reprezentant al României la ONU, vicepreşedinte al televiziunii etc., iar soţia sa, evreica Alexandra Sidorovici (1906-2000), a fost acuzator public în anul 1945 în procesul intelectualilor în frunte cu Nechifor Crainic şi Radu Gyr; Alexandru Nicolschi (Boris Grunberg, 1915-1992) a înfiinţat Securitatea şi a fost directorul general adjunct al acesteia pînă în anul 1953; Nicolae Goldberger (Miklos Goldberger, 1904-1970) a fost responsabil al Comisiei de propagandă din cadrul CC al PMR, rector al Institutului de ştiinţe sociale de pe lîngă CC al PMR, director adjunct al Institutului de istorie a partidului, etc. iar soţia sa Fanny Goldberger a fost în anii ‟50 şefa Cancelariei CC al PMR; Ghizela Vass (1912-2004), bunica lui Bogdan Olteanu, a fost şefa secţiei de relaţii cu partidele frăţeşti din cadrul CC al PCR, iar soţul său Ladislau Vass (ns. 1912), a fost

170

ministru adjunct al finanţelor; Ştefan Voicu (Aurel Rotenberg, ns. 1906), redactor şef al revistei “Lupta de clasă”; Ofelia Manole (19081983), a ajuns =efa sec\iei de cultur[ a CC al PMR =i pre=edinta Uniunii Femeilor Democrate din Rom]nia, Naş Leon (Littman) a fost şeful Gospodăriei de partid între 1946-1989; Leonte Tismăneanu (Leonid Tismineţki, 1913-1981), tatăl lui Vladimir Tismăneanu, a fost şeful catedrei de marxism-leninism la Universitatea Bucureşti şi director adjunct la Editura Politică - şi mulţi, mulţi alţii. C`teva nume =i din \[rile vecine. Dup[ al doilea r[zboi mondial =i instaurarea bol=evismului `n Cehoslovacia, secretarul general al partidului comunist a devenit evreul ceh Rudolf Slansky (1901-1952, ns. Salzmann). Cum `n ultimii ani de via\[ Stalin devenise obsedat de pericolul sionist (probabil din cauza complotului medicilor evrei), =i conducerea cehoslovac[ a trecut la `nl[turarea evreilor din fruntea \[rii. ~n noiembrie 1952, Slansky =i alti 13 lideri de partid =i de stat (dintre care 10 evrei) au fost aresta\i pentru conspira\ie sionist[ iar, dupa un proces de 8 zile, 11 dintre ei (dintre care 8 evrei) au fost condamna\i la moarte =i executa\i prin sp`nzur[toare la data de 3 dec. 1952 iar al\ii 3 (to\i evrei) au fost condamna\i la `nchisoare pe via\[. Printre cei 8 evrei executa\i s-au num[rat Rudolf Slansky, ministrul adjunct al ap[r[rii Bedrich Reicin (ns. 1911), ministrul adjunct al afacerilor externe Vavro Hajdu (ns. 1913) =i ministrul adjunct al comer\ului exterior Rudolf Margolius (ns. 1913). Dup[ revolu\ia de catifea din 1989, noul pre=edinte Vaclav Havel l-a numit pe fiul lui Slansky, de asemenea Rudolf, ambassador `n SUA. Ungaria, p`n[ la revolu\ia din 1956 a fost condus[ tot de evrei. Evreul Matyas Rakosi (1892-1971, ns. Rosenfeld), considerat “cel mai bun copil ungur al lui Stalin”, a fost seceretarul general al Partidului Comunist din Ungaria `ntre 1945-1956 =i pre=edintele Consiliului de Mini=tri `ntre 1952-1953; la retragerea din fruntea partidului, `n 1956, a fost `nlocuit pentru scurt timp de evreul Erno Gero (1898-1980, ns. Singer) - apoi, revolu\ia ungar[ a m[turat evreii de la conducerea \[rii. P`n[ atunci `ns[, =i al\i evrei au de\inut func\ii importante, `n special `n domeniul represiunii: Gabor Peter (1906-1993, ns. Benjamin

171

Eisenberger) a fost `ntre anii 1945-1952 =eful AVH (poli\ia secret[ maghiar[) iar Mihaly Farkas (1904-1965) a fost `ntre anii 1948-1953 ministrul for\elor armate. ~n Polonia, printre frunta=ii Partidului Muncitoresc Unit Polonez, s-a aflat =i evreul Hilary Minc (1905-1974), considerat al treilea `n ierarhia politic[ a statului; a fost pe r`nd ministru al industriei, al industriei =i comer\ului, ministru adjunct al afacerilor economice; =ia pierdut pozi\ia `n urma revolu\iei din 1956. Un alt evreu care s-a aflat `n fruntea partidului a fost Roman Zambrowski (1909-1977) a c[rui activitate s-a desf[=urat pe plan politic, militar =i parlamentar. Conducerea securit[\ii poloneze s-a aflat de asemenea `n m`inile evreilor p`n[ `n anul 1953, c`nd evreii au fost `nl[tura\i iar `n anul 1956 unii au fost chiar aresta\i (v. mai multe despre ace=tia `n cap. XIX, nota de subsol 35). ~n doar c`\iva ani, evreii au fost m[tura\i de la conducerea URSS, Rom]niei, Cehoslovaciei, Ungariei =i Poloniei. 34. Nu vreau s[ fac nim[nui proces de inten\ie, dar nici nu pot s[ nu m[ gîndesc la faptul c[ în prezent, în Bucure=ti, cele mai importante l[ca=uri de cult catolic (Catedrala „Sfîntul Iosif”) =i armean (Biserica Armeneasc[), simboluri ale acestor religii, sînt puse în pericol de megaconstruc\iile ridicate în imediata lor apropiere de firma evreiasc[ Millenium Building Development. Mituind func\ionarii din Prim[ria Capitalei, li s-au aprobat proiecte ce înc[lcau legea; mituind judec[torii (fiindc[ aceasta este singura explica\ie), li s-a permis continuarea construc\iilor. Firma Millenium apar\ine evreului Sammy Ofer, n[scut în 1922 în România cu numele de Her=covici =i emigrat în 1924 în Palestina; afacerile pe care le deruleaz[ împreun[ cu fratele s[u Yuli Ofer (armatori naval, industrie chimic[, rafinarea petrolului, b[nci, etc.) l-au adus în anul 2005 pe locul 190 în topul miliardarilor planetei cu o avere de 3,1 mlrd. $; dac[ în 2006 ocupa locul 4 în topul miliardarilor din Israel, în anul 2008 a devenit cel mai bogat om din aceast[ \ar[, cu o avere de 6,7 mlrd. $. De asemenea, nici nu pot s[ uit c[ exist[ voci care sus\in faptul c[ fostul patriarh Iustin Moisescu (1910-1986, cel de al patrulea patriarh al României, între 1977-1986) a fost otr[vit la ini\iativa evreilor, întrucît

172

se opunea dorin\ei rabinului =ef Moses Rosen (dorin\[ sus\inut[ de Elena Ceau=escu) de demolare a bisericii Sfînta Vineri, m[re\ia sfîntului l[ca= de cult cre=tin ortodox umbrind Templul Coral; dup[ moartea lui Iustin Moisescu, noul patriarh, Teoctist Ar[pa=u (1915-2007, patriarh între 1986-2007), nu s-a mai opus demol[rii. În ziua de 19 iulie 1987, în jalea =i lacrimile a sute de enoria=i veni\i s[ apere (nici ei nu =tiau cum) biserica, a început demolarea acesteia. Declara\ia oficial[ a Patriarhiei, în sensul c[ patriarhul Teoctist nu a =tiut de demolare, în acel moment fiind plecat la Viena, este o minciun[ (pentru mai multe am[nunte asupra acestei minciuni „patriarhale”, v. preot prof. Ion Buga – „Ruga\iv[ pentru fratele Teoctist”, pag. 86). Nu am dovezi s[ acuz de premeditarea distrugerii acestor biserici, dar nici nu pot s[ nu m[ gîndesc la a=a ceva. Nu pot s[ uit nici faptul c[ biserici monumente istorice din Occident au fost cump[rate de evrei pentru a le transforma în depozite (despre bombardarea în anul 2002 de c[tre armata israelian[ a Bisericii Na=terii Domnului din Bethleem, v. mai multe în nota de subsol 23 de la cap. XIX). Afacerile firmei evreie=ti Millenium aduc îns[ în discu\ie un alt r[u enorm f[cut în zilele noastre poporului român de unii afaceri=ti evrei: firmele evreie=ti au cump[rat în ultimii ani, la pre\uri infime, terenuri în zonele cele mai rîvnite din Bucure=ti, dar =i din celelalte mari municipii. În timp ce construiau pe aceste terenuri construc\ii gigant (cu for\a de munc[ român[), în primul rînd sedii de firm[, de la care încasau chirii enorme, au procedat la scumpirea, la fel de enorm[ =i nejustificat[, atît a terenurilor, cît =i a construc\iilor. Desigur, unii români au cî=tigat din aceasta, dar cei mai mul\i au pierdut foarte mult. Evreii îns[, au cî=tigat din acest joc întotdeauna. 35. În ultimii ani, în România a început o campanie bezmetic[ de scoatere a icoanelor din =coli. Ortodoxia este cea mai tolerant[ religie =i nu oblig[ pe nimeni s[ o adopte. Noi nu am lapidat oameni de alt[ religie, ca evreii; noi nu am decapitat oameni de alt[ credin\[, ca otomanii; noi nu am ars pe rug ereticii, nici nu am distrus =i jefuit biserici ori m[n[stiri de alt rit cre=tin, precum catolicii (o nefericit[

excep\ie - =i sper c[ este singura – o reprezint[ prigoana

173

dezl[n\uit[ `n anul 1935, sub patriarhul Miron Cristea, `mpotriva „stili=tilor”, adic[ ortodoc=ii r[ma=i fideli calendarului vechi, =i care a culminat cu m[celul de la m[n[stirea Cucova). Icoanele noastre reprezint[ Mîntuitorul, Sfînta Sa Maic[, o serie de mari sfin\i, dintre care cei mai mul\i =i-au dat via\a pentru o religie care, repet, propov[duie=te o lume liber[, egal[ =i dreapt[, o lume a p[cii, iubirii între oameni =i într-ajutor[rii - =i atunci, de ce aceste principii sociale ar deranja pe cineva, chiar dac[ este ateu ori de alt[ confesiune? Nu pot deranja decît pe slugile satanei. 36. Se înmul\esc peste tot în lumea cre=tin[, inclusiv ortodox[, simbolurile iudaice, satanice sau masonice. Fosta bancnot[ româneasc[ de 100.000 lei emis[ în anul 2000 avea pe o parte, în col\ul din stînga jos, stilizat[, steaua lui David; fosta bancnot[ greceasc[ de 5.000 de drahme emis[ în 1997 avea pe o parte, în centru, cifrele 0 suprapuse par\ial, astfel încît „000”, apare =i ca „666”, iar pe partea cealalt[, în desenul central, sub un pod, apare imaginea lui Lucifer îmbr[cat în ras[, înaintea c[ruia îngenuncheaz[ ni=te c[lug[ri! – num[rul satanei tip[rit pe bancnot[ al[turi de celelalte simboluri satanice, au scos în strad[ (f[r[ nici un efect) un milion =i jum[tate de greci ortodoc=i; fosta bancnot[ greceasc[ de 500 de drahme emis[ în anul 1983 con\inea =i ea simboluri masonice (strîngerea de mîn[ masonic[ =i =arpele care î=i m[nînc[ coada); bancnotele americane (dolarii) cuprind în grafica lor multiple simboluri masonice; tot simboluri masonice se reg[sesc =i în logo-urile de deschidere ale telefoanelor mobile Nokia, produse =i în România (strîngerea de mîn[ masonic[), ori programului de calculator Mozila (=arpele m`nîncîndu-=i coada); clemele pentru prinderea legitima\iilor personalului militar de la o baz[ OTAN din Grecia aveau =tan\ate în mijlloc cifrele „666” (pentru mai multe despre invazia simbolurilor satanice =i masonice în Grecia ortodox[, inclusiv fotografiile acestora, v. Nicolae Zurnazoglu – „Cuviosul Paisie Aghioritul. M[rturii ale închin[torilor”). 37. Crucea ro=ie, simbolul interna\ional al ambulan\elor medicale din \[rile cre=tine, a fost `nlocuit `n Rom]nia ultimilor ani, cel

174

pu\in pe ambulan\ele din Bucure=ti, cu un fulg stilizat ce aminte=te de steaua lui David. 38. Dup[ cum bine se cunoa=te, studiourile cinematografice de la Hollywood sînt conduse de evrei, tot evrei fiind marea majoritate a scenari=tilor =i regizorilor. De ani de zile evreii de la Hollywood, invocînd crea\ia artistic[, falsific[ istoria universal[. Pentru ca din profitul enorm adus de filmele produse la Hollywood s[ se împart[ cît mai pu\in cu neevreii, pe lîng[ proprietari, produc[tori, regizori =i scenari=ti evrei, s-a ajuns ca =i compunerea muzicii filmelor, castingul =i în general aproape toate serviciile anexe s[ fie acordate tot evreilor. Mai mult decît atît, =i ecranele sînt invadate de evrei (actori sau actri\e): indiferent de talent sau de lipsa acestuia, actorii sau actri\ele de origine evreiasc[ sînt impu=i de propaganda în domeniu dac[ nu cei mai talenta\i din lume, m[car cei mai populari. Originea evreiasc[ a devenit condi\ie a succesului la Hollywood (cine este curios, poate accesa „List of Jewish American entertainers” – va reg[si aici numele de pe genericul filmelor =i serialelor americane care ne invadeaz[ ecranele televizoarelor, încercînd s[ ne obi=nuiasc[ cu ideea c[ imoralitatea, crima, patima de argin\i, comoditatea, homosexualitatea =i alte p[cate omene=ti \in de firesc). 39. Timotei I, 2.11-12: „Femeia s[ înve\e în lini=te, cu toat[ ascultarea. Nu îng[duiesc femeii nici s[ înve\e pe altul, nici s[ st[pîneasc[ pe b[rbat, ci s[ stea lini=tit[”. Privind femeile care au ajuns în vîrful politicii în lume f[cînd s[ se vorbeasc[ despre ele, acestea, aidoma femeilor din Vechiul Testament, s-au remarcat în special prin crime, prin corup\ie sau, în cazul României ultimelor decenii (=i nu numai României), prin mult[ prostie. Dac[ Dumnezeu i-a dat b[rbatului s[-=i apere familia =i s[-i asigure cele necesare traiului, femeii i-a h[r[zit în schimb cel mai important rol din lume: s[ dea na=tere copiilor, s[-i creasc[ =i s[-i educe. A înzestrat-o cu sensibilitate =i ging[=ie, i-a l[sat treburi care necesit[ migal[, r[bdare =i îndemînare. Dar Lucifer le face pe multe dintre ele s[ renun\e la toate aceste haruri în schimbul trufiei de a conduce lumea. +i am ajuns s[ tr[im timpurile în care, în \[ri cre=tine,

175

avem femei ministru de r[zboi! Feminismul a ajuns cel mai mare du=man al feminit[\ii. Lucifer are nevoie ast[zi de cît mai multe femei care s[ conduc[ lumea – de ce? Pentru c[ prin firea lor mult mai sensibil[ =i, de ce s[ nu recunoa=tem, mult mai naiv[, pot fi u=or manipulate. Slugile satanei sus\in c[ o real[ democra\ie presupune ca în parlamente =i în guverne femeile s[ fie reprezentate propor\ional, conform ponderii lor în cadrul popula\iei fiec[rei \[ri, adic[ mai mult de jum[tate. Dar m[ întreb eu, atunci de ce nu cer s[ fie reprezentate propor\ional =i în subteranul minelor? Niciodat[ =i nic[ieri nu ve\i g[si în subteranul minelor femeie miner, dar nici evreu miner. Acolo, este într-adev[r munc[ grea =i riscant[. 40. În Spania, \ar[ catolic[, la sfîr=itul lunii septembrie 2009 guvernul a aprobat proiectul de lege privind liberalizarea avortului, una dintre dispozi\ii prev[zînd posibilitatea ca minorele de 17 =i 18 ani s[ avorteze f[r[ consim\[mîntul p[rin\ilor. O alt[ \ar[ catolic[, Portugalia, a admis avortul în urma referendumului din 11 aprilie 2007, cînd 59 % dintre cei prezen\i la vot s-au pronun\at în favoarea dezincrimin[rii. C[zut[ anterior la referendum, aceast[ propunere a fost resupus[ la vot pîn[ cînd a fost aprobat[. Interesant este faptul c[ dup[ 1989 întreaga Europ[ critica „barbaria” regimului Ceau=escu, în timpul c[ruia femeile care î=i provocau avort sau consim\eau la avort erau pasibile de o pedeaps[ cu închisoarea de pîn[ la 2 ani, dar nimeni nu amintea c[ pîn[ în urm[ cu doi ani, în Portugalia pedeapsa pentru acelea=i femei era de pîn[ la 3 ani închisoare (un studiu ar[ta c[ în anul 2005, în Portugalia au fost efectuate peste 18.000 avorturi ilegale). 41. Toamna anului 2001 a marcat cel mai odios, cel mai mîr=av compromis din întreaga istorie a bisericii str[mo=e=ti. Sfîntul Sinod, care se opusese vehement tentativelor autorit[\ilor de stat de a legaliza homosexualitatea, s-a confruntat cu inten\ia CNSAS de a verifica dosarele slujitorilor bisericii. Mai marii bisericii noastre au protestat, iar în scurt timp a avut loc trocul: CNSAS a abandonat inten\ia verific[rii arhiereilor =i preo\ilor colaboratori, iar reprezentan\ii bisericii au renun\at s[ conteste legalizarea p[catului biblic. Parlamentul a legiferat

176

f[r[ nici o opozi\ie din partea bisericii rela\iile homosexuale, dar dup[ un timp CNSAS a reluat, din fericire, verificarea dosarelor ierarhilor. Spun “din fericire”, întrucît astfel am putut afla c[ mul\i dintre mai marii bisericii ortodoxe române de ast[zi (mitropoli\i, arhiepiscopi, episcopi, vicari) au conlucrat cu fosta securitate – din aceste informa\ii, am tras concluzia c[ pentru a avansa în ierarhia bisericeasc[, era obligatoriu s[ accep\i pactul cu diavolul. Iat[ cine conducea biserica noastr[ pîn[ în 1989 - iar aceia=i, cu pu\ine schimb[ri (datorate deceselor, =i nu retragerii de bun[ voie, din poc[in\[), o conduc =i acum: arhierei care, de=i au depus jur[mîntul de s[r[cie, în locul lui Dumnezeu au ales s[-i slujeasc[ lui Mamona, arhierei pentru care valorile supreme sînt arghirofilia (satisf[cut[ inclusiv prin mit[, =antaj =i simonie), trufia (în care exceleaz[ în primul rînd noul patriarh, Daniel), minciuna (atît de des întîlnit[ în declara\iile, comunicatele =i pozi\iile oficiale ale Sfîntului Sinod), ap[rarea pîn[ în pînzele albe a arhiereilor, preo\ilor =i c[lug[rilor p[c[to=i, indiferent de natura =i gravitatea p[catului, iar pentru unii dintre ace=tia chiar sodomia - nu în ultimul rînd, men\ionez =i dup[ 1989 marginalizarea, dac[ nu chiar continuarea prigonirii preo\ilor =i c[lug[rilor arunca\i de evrei în temni\e acum 60 de ani (pentru mai multe despre p[catele concrete ale unora dintre arhierei, v. preot prof. Ion Buga – op. cit.). “Casa mea, cas[ de rug[ciune se va chema, iar voi face\i din ea pe=ter[ de tîlhari” (Matei, 21.13.) – cu aceste vorbe i-a alungat Iisus din templu pe c[m[tari =i vînz[tori, de aceste vorbe mi-am amintit în toamna lui 2008, la intrarea în M[n[stirea Neam\ului, cînd am v[zut c[ cei care voiau s[ intre în m[n[stire pentru a se ruga în biserica ridicat[ între 1495-1497 de +tefan cel Mare, trebuiau s[ pl[teasc[ 5 lei. La fel, la m[n[stirea Agapia Nou[. Tot în acele zile, luînd masa cu unul din stare\ii nenum[ratelor m[n[stiri din zona Neam\ului (un om de toat[ isprava), în timpul mesei acesta a primit, pe celular, cîteva telefoane de afaceri – s-a scuzat, motivînd prin faptul c[ li s-a stabilit plan de venituri. Prin transformarea m[n[stirilor moldovene în societ[\i comerciale, cît =i prin aducerea de c[lug[ri\e în aceea=i m[n[stire, în dev[lm[=ie cu c[lug[rii, fostul mitropolit al Moldovei =i Bucovinei a ini\iat distrugerea vie\ii monahale. Sper ca ast[zi, ca patriarh, s[ nu î=i

177

extind[ inten\iile la nivelul întregii Românii. “Nu pute\i s[ sluji\i lui Dumnezeu =i lui Mamona” (Luca 16.13) – prea mul\i arhierei l-au ales pe Mamona. +i atunci, cu astfel de p[stori, mai este de mirare c[ Dumnezeu =i-a întors ochii de la acest popor? Din p[cate, comercializarea locurilor sfinte nu este specific[ numai ortodoxiei rom]ne=ti. Ca s[ intri `n Biserica Neagr[ din Bra=ov, biseric[ evenghelic[, pl[te=ti 6 lei. Iar Sf`ntul Munte Arhos a devenit interzis pelerinilor s[raci: diamonitirionul (permisul de acces) cost[ 25 de euro, iar m[n[stirile =i schiturile au transformat pangarele `n buticuri. Din p[cate, la Sf`ntul Munte situa\ia este mult mai trist[: bucuria cu care marea majoritate a stare\ilor celor 20 de m[n[stiri s-au l[comit la banii europeni va deschide por\ile compromisurilor. Europa nu d[ nimic gratis – mai devreme sau mai t`rziu, sub o form[ sau alta, vine nota de plat[. Uniunea European[ urm[re=te distrugerea cre=tinismului, `n primul r`nd a ortodoxiei, dar =i a tradi\iilor cre=tine. Deja la Bruxelles =i Strasbourg, femeile din Parlamentul European, motiv`nd prin faptul c[ banii trimi=i la Sf`ntul Munte provin =i din impozitele pl[tite de femeile Europei, cer ridicarea interdic\iei de acces a femeilor `n peninsul[. Se urm[re=te transformarea acestui loc de rug[ciune `ntr-un traseu turistic, iar mare parte din banii trimi=i s`nt folosi\i pentru proiecte de amenajare a spa\iilor de cazare (muncitorii s`nt pl[ti\i dublu pentru a `nc[lca cea de-a patra porunc[, lucr`nd duminica =i `n zilele de mari s[rb[tori cre=tine). Iar în vara anului 2009, Sfîntul Sinod a completat rîndurile înalt-preasfin\i\ilor colaboratori ai securit[\ii, ridicînd la rangul de arhiepiscopi al\i episcopi a c[ror colaborare a fost denun\at[ de CNSAS (Gherasim Cristea, Calinic Argatu, Casian Cr[ciun), urmare ridic[rii “în grad” a eparhiilor lor. 42. În volumul “Viitorul vie\ii”, ap[rut în Fran\a în anul 1991, Jacques Attali scria: “Dup[ ce dep[=e=te vîrsta de 60-65 de ani, omul tr[ie=te mult prea îndelungat f[r[ s[ produc[ =i cost[ scump societatea. B[trîne\ea este în prezent o pia\[, dar nu este solvabil[... Eutanasia va fi unul dintre instrumentele esen\iale ale societ[\ilor noastre viitoare.” Attali (ns. 1943, evreu francez maghrebian) a fost între 1981-1991 consilier al pre=edintelui francez Francois Mitterand iar între 1991-

178

1993 a fost primul pre=edinte al B[ncii Europene pentru Reconstruc\ie =i Dezvoltare (BERD). Nici cînd a împlinit 60 de ani, nici cînd a împlinit 65 de ani, Attali nu a cerut s[ fie eutanasiat – probabil c[ în viziunea sa eutanasia este obligatorie pentru neevrei. 43. În prim[vara anului 2009, guvernul român m-a surprins chiar =i pe mine cu graba sa de a dep[=i celelalte \[ri în domeniul pervertirii moravurilor cre=tine, anun\îndu-=i prin proiectul noului Cod penal inten\ia de a legaliza în România incestul (ca =i prostitu\ia de altfel, homosexualitatea =i adulterul fiind deja dezincriminate). Tot în aceea=i perioad[, sub pretextul împiedic[rii extinderii SIDA, autorit[\ile române au mai luat dou[ m[suri stupefiante: au decis distribuirea gratuit[ în penitenciare de prezervative =i seringi de unic[ folosin\[; astfel, autorit[\ile române nu numai c[ au permis, dar chiar au sprijinit extinderea în penitenciare a homosexualit[\ii =i a consumului de droguri. 44. Începînd cu anul 1901 Academia Regal[ de +tiin\e din Suedia acord[ premiile Nobel pentru fizic[ =i chimie (iar din anul 1969 =i pentru economie), Institutul Carolina din Stockholm acord[ premiul Nobel pentru medicin[, iar Academia Suediei acord[ premiul Nobel pentru literatur[. 45. Tot începînd cu anul 1901, un comitet alc[tuit din 5 persoane alese de parlamentul Norvegiei acord[ premiul Nobel pentru pace. 46. De=i istoria marilor descoperiri =i inven\ii ale omenirii, din antichitate =i pîn[ la instituirea premiilor Nobel, nu re\ine numele nici unui evreu, odat[ cu instituirea acestora, premiile sînt acordate tot mai des unor evrei. Astfel, conform statisticilor israeliene, pîn[ în 2006 inclusiv, laurea\ii premiului Nobel de origine iudaic[ au fost 53 pentru medicin[, 29 pentru chimie, 47 pentru fizic[, 13 pentru literatur[, 22 pentru economie (plus înc[ 3 în 2007) =i 9 pentru pace (la care se adaug[ 5 din cele 21 de premii acordate unor ONG-uri, cele 5 fiind înfiinţ ate de evrei). Însumate, din cele peste 700 cel pu\in 173 (cca. 24 %) au revenit unor persoane de origine evreiasc[. Iar de la deceniu la deceniu, tendin\a este cresc[toare. Din 1958 pîn[ în prezent, doar în trei ani (1974, 1983 =i 1999) nici un evreu nu a primit premiul. Recordul este în anii 1978, 1994 =i 2004 – cîte 6 premii în fiecare an. Premiile

179

pentru economie, cele mai subiective dar =i cele mai inutile, au fost acordate în cea mai mare parte evreilor. 47. Un num[r de 287 premii Nobel (cca. 40 % din total) au ajuns în SUA (medicin[ - 81, chimie – 57, fizic[ – 79, literatur[ – 11, economie – 38, pace – 21). La acestea, se adaug[ premiile acordate pentru anul 2007 (cei trei laurea\i ai premiului pentru economie sînt cu to\ii evrei americani; doi din cei trei laurea\i ai premiului pentru medicin[ sînt americani; unul din cei doi laurea\i ai premiului pentru pace este american) =i pentru anul 2008 (premiul pentru economie a fost acordat unui evreu american, iar doi dintre cei trei laurea\i pentru chimie sînt americani, unul fiind evreu). 48. Acordarea premiilor Nobel pentru pace ridic[ foarte serioase semne de întrebare asupra obiectivit[\ii criteriilor de desemnare a laurea\ilor. În mod paradoxal, o mare parte a acestora au mers c[tre oficiali ai \[rilor care promoveaz[ cea mai agresiv[ politic[ (SUA =i Israel). Printre cei 21 de laurea\i din SUA se num[r[ Theodore Roosevelt, pre=edinte (1906), Elihu Root, fost secretar de stat (1912), Thomas Woodrow Wilson, pre=edinte (1919), Charles Gates Dawes, vicepre=edinte (1926), Frank Billings Kellogg, fost secretar de stat (1929), Cordell Hull, fost secretar de stat (1945), generalul George Catlett Marshall, fost secretar de stat, fost ministru de r[zboi (1953), Henry Kissinger, evreu, secretar de stat între 1973-1977 (1973 – de=i acesta a fost acuzat în decursul timpului =i în aceast[ calitate de mai multe crime de r[zboi s[vîr=ite prin intermediul CIA, ca de pild[ sîngeroasa lovitur[ de stat din 1973 din Chile, soldat[ cu moartea pre=edintelui marxist Salvador Allende Gossens, care na\ionalizase o serie de firme particulare printre care =i americane, urmînd 17 ani de dictatur[ militar[ terorist[ sub generalul Augusto Pinochet Ugarte, sau sprijinirea în 1975 a generalului Suharto, pre=edintele Indoneziei, la invadarea Timorului de Est, ac\iune soldat[ cu masacrarea a cca. 200.000 de civili, etc. – Henry Kissinger este membru al Grupului Bilderberg), Jimmy Carter, fost pre=edinte între anii 1977-1981 (2002 – acordarea acestui ultim premiu are o motivare extrem de neconving[toare). Nu mai pu\in de 3 prim-mini=tri ai Israelului (adic[ un sfert din totalul lor!) au primit premiul Nobel pentru pace:

180

Menachem Begin (1978, terorist =i criminal de r[zboi), Yitzhak Rabin =i Shimon Peres (1994) – cel din urm[, ordonase în anul 1986 Mossadului s[-l r[peasc[ din Anglia pe Mordechai Vanunu, cel care dezv[luise presei crearea de c[tre Israel a armei nucleare (v. =i nota de subsol 64). În anul 1986 premiul a fost acordat f[r[ nici un fel de justificare obiectiv[ odiosului, marelui mincinos, sionist =i instigator la terorism Elie Wiesel, evreu american n[scut în România (la Sighet), sus\in[tor în anii ‟40 al organiza\iei teroriste evreie=ti Irgun =i du=man al României – ca o expresie a descompunerii morale a României de azi, acest nemernic a devenit în anul 2001 membru de onoare al Academiei Române, iar în anul 2002 a fost decorat cu ordinul Steaua României în grad de Mare Ofi\er. În anul 2007 premiul a fost acordat lui Albert (Al) Arnold Gore Jr., fost vicepre=edinte al SUA în anul 1999, cînd aceast[ \ar[ a atacat statul independent Iugoslavia. Au primit premiul Nobel pentru pace 3 pre=edin\i ai SUA, 2 vicepre=edin\i =i 5 secretari de stat dintre care unul fost ministru de r[zboi, precum =i 3 prim-mini=tri ai Israelului! 49. A=a cum cu greu =i cu mare întîrziere s-a recunoscut ulterior, insulina a fost descoperit[ de savantul român Nicolae Paulescu (18691931), cercet[rile sale fiind publicate la Paris în anul 1921. Întrucît pozi\ia sa ideologic[ a fost considerat[ antisemit[, premiul Nobel pentru medicin[ care i s-ar fi cuvenit a fost acordat în anul 1923 unor cercet[tori canadieni (Frederick Grant Banting – 32 de ani =i John James Richard Macleod – 47 de ani) care nu au f[cut decît s[ preia descoperirea cercet[torului român. Prioritatea prof. Nicolae Paulescu în aceast[ descoperire a fost recunoscut[ dup[ aproape jum[tate de secol, la st[ruin\ele prof. univ. acad. Ionel Pavel (1897-1991), ale c[rui scrisori trimise în toat[ lumea au primit r[spuns. Astfel, de exemplu, r[spunsul din 15 oct. 1969 al prof. Charles Best, singurul supravie\uitor la acel moment al echipei canadiene laureate, recunoa=te nu numai faptul c[ “meritul” lor a fost doar de a prelua descoperirea savantului român, ci =i faptul c[ o inadverten\[ a lucr[rii lor s-a datorat traducerii gre=ite din francez[ în englez[ a studiilor publicate de Nicolae Paulescu. Iar în r[spunsul din 29 dec. 1969, prof. Arne Tiselius, directorul Institutului Nobel, recunoa=te faptul c[ Nicolae Paulescu

181

merita decernarea Premiului Nobel, dar =i imposibilitatea repar[rii acestei nedrept[\i. Aceste scrisori precum =i altele asem[n[toare pot fi g[site în cartea “Nicolae C. Paulescu – omul =i opera sa medical[” (tip[rit[ în anul 2009), scris[ de nepotul de sor[ =i colaborator apropiat al marelui savant, dr. Constantin Angelescu (1904-1991). Datorit[ opiniilor sale politice, chiar dup[ ce i s-a recunoscut paternitatea descoperirii insulinei, în vara anului 2003 s-a protestat împotriva dezvelirii unui bust al s[u la spitalul “Hotel Dieu” din Paris. Descoperirea lui Nicolae Paulescu a salvat milioane de vie\i, inclusiv vie\i de evrei. Despre prof. Paulescu, Nicolae Iorga spunea c[ “a tr[it ca un mucenic =i a murit ca un sfînt”. Excep\ionalele sale c[r\i, în primul rînd “Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Franc-Masoneria” (1913), “Cele patru patimi =i remediile lor” (1921) =i “Degenerarea rasei jidove=ti” (1928), s-au transformat în pietre de moar[ la gîtul marelui savant =i au constituit motivul nespus direct dar u=or de intuit pentru care, în pofida descoperirii sale epocale, nu a fost avut în vedere pentru acordarea premiului Nobel. C[r\ile au fost scrise într-un moment în care evreii aciua\i în România, “au ajuns în cî\iva ani s[ pun[ mîna pe mai toate bog[\iile \[rii. Dar ca s[ ne subjuge cu totul, le mai trebuie s[ posede =i drepturile de cet[\enie.” (ceea ce de altfel au ob\inut în scurt timp, între apari\iile primelor dou[ c[r\i). Obi=nuit cu stilul analitic =i sintetic al omului de =tiin\[, bazat pe probe indiscutabile, Nicolae Paulescu a studiat documente din Arhivele Statului, publica\iile Serviciului statistic, rapoartele oficiale, documentele poli\iei =i presa timpului. Prima sa carte este cutremur[toare, ar[tînd cum în scurt timp evreii au reu=it, în Moldova (unde se instalaser[ masiv), s[ ini\ieze distrugerea îns[=i a fiin\ei poporului român. Nu este locul unei analize complete a datelor men\ionate de Nicolae Paulescu, dar este necesar[ men\ionarea unor informa\ii elocvente. Astfel, în Moldova, popula\ia evreiasc[ (venit[ în special din Gali\ia) a crescut de la 12.000 în anul 1803 (primul recens[mînt) la 200.000 în anul 1899 (o cre=tere de 15,33 ori); în Muntenia, dac[ în 1820 existau 127 =efi de familie israeli\i, în 1831 num[rul evreilor urcase la 3.330, în 1838 la 6.000, în 1860 la 9.000 iar în 1899 la 70.000.

182

Sporul de popula\ie (din motive care se vor vedea ulterior) a fost catastrofal pentru români: între 1870-1893, în cadrul popula\iei române=ti din Moldova s-au înregistrat 140.000 na=teri =i 170.000 decese (- 30.000), în timp ce popula\ia evreiasc[ a înregistrat 120.000 na=teri =i 80.000 decese (+ 40.000); în 23 de ani, popula\ia evreiasc[ din Moldova a avut un spor de 70.000 de suflete fa\[ de popula\ia român[ (“Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Franc-Masoneria”, pag. 114116). Datele oferite de N. Paulescu sînt cele oficiale – dar foarte mul\i evrei, intra\i clandestin în \ar[, se sustr[geau de la recens[minte, astfel încît num[rul real al acestora era mult mai mare. Într-unul din lunga serie de articolele publicate în a doua jum[tate a anilor ‟70 ai secolului XIX în ziarul ”Timpul”, Mihail Eminescu scria despre existen\a a 550.000 de evrei în Principatele Unite (articolele sale, prin care critica prezen\a tot mai masiv[ în \[rile române a evreilor, care consum[ f[r[ s[ produc[ =i care se îmbog[\esc f[r[ s[ munceasc[, transformînd în special \[ranii moldoveni în alcoolici, dar =i criticile aduse cancelariilor europene infiltrate de evrei =i masoni, i-au scurtat atît cariera cît =i via\a – nebunia sa declarat[, internarea prelungit[, tratamentul cu mercur, toate sînt legate de evrei sau de masoni). Treptat (=i cu sprijinul corup\iei func\ionarilor publici români) evreii au pus mîna pe industria =i comer\ul din Moldova: în anul 1908 în Ia=i existau 1.874 de meseria=i români =i 5.570 evrei, 121 negustori români =i 1.742 evrei, 51 cîrciumari români =i 344 evrei; în 1906 existau, în Boto=ani – 6 cîrciumari români =i 133 evrei, în Dorohoi – 4 cîrciumari români =i 74 evrei, în F[lticeni – un cîrciumar român =i 54 evrei, iar în Hîrl[u, Her\a =i Mih[ileni to\i cîrciumarii erau evrei! (op. cit., pag. 119-121). Acapararea comer\ului cu alcool de c[tre evrei a avut, în special la sate, efecte catastrofale. Cîrciumile evreilor aveau, pentru evrei, b[uturi “cu=er”, în timp ce românilor li se serveau b[uturi falsificate, numite de consumatori “vitrioluri”: astfel, dac[ regulamentul prevedea pentru rachiuri o concentra\ie de maximum 35 % iar pentru drojdie =i tescovin[ maximum 45 %, cîrciumarii evrei vindeau românilor b[uturi contraf[cute cu concentra\ii de la 60 % pîn[ chiar la 87,3%. Aceste otr[vuri conduceau la dependen\[, iar dependen\a avea trei consecin\e majore =i nefaste: românii ajungeau s[ î=i lase la cîrciumarii evrei tot cî=tigul, consumul

183

conducea la impoten\[ =i sterilitate (iar acestea la sc[derea sporului natural) =i, de asemenea, conducea la boli grave (boli ale aparatului digestiv, ale ficatului, tuberculoz[, delirium tremens, orbire, etc.) scurtînd via\a românilor (op. cit., pag. 132). Instalarea evreilor în Moldova a însemnat =i începutul pervertirii moravurilor tinerelor românce, pîn[ atunci cu o educa\ie eminamente cre=tin-ortodox[. Pe de-o parte, este vorba despre desfrîul propriu al evreilor: în anul 1912 a devenit celebru cazul unui evreu din F[lticeni care, sub amenin\area pistolului \inut la tîmpla victimelor, a violat 4 fete în cas[ (servitoare) în vîrst[ de 14-15 ani; cu pu\in timp înainte, f[cuse vîlv[ cazul unui evreu din Boto=ani care sedusese =i p[r[sise 16 fete de \[ran moldovean (op. cit., pag. 136-138). Pe de alt[ parte, pierzîndu-=i virginitatea într-o societate de maxim[ moralitate, aceste tinere e=uau în bordeluri - în Moldova începutului de sec. XX, peste 90 % din bordeluri erau \inute de evreice. Cînd tinerele c[deau prad[ sifilisului, acestea erau oferite numai clien\ilor români. Un fapt la fel de grav îl constituia promisiunea (la fel ca în zilele noastre!) f[cut[ adolescentelor moldovence de proxene\i evrei c[ le vor g[si locuri de munc[ în str[in[tate – acceptînd promisiunea, nefericitele erau predate în metropole din toate continentele (de la Constantinopol la Cairo =i de la +anhai la Buenos Aires) unor proxene\i tot evrei, care le sileau s[ se prostitueze. Nicolae Paulescu exemplific[ =i aici cu mai multe cazuri concrete, dintre care unul merit[ men\ionat: în anul 1909 un evreu din Dorohoi care aprovizionase cu adolescente moldovence bordelurile nu numai din Moldova (Boto=ani, F[lticeni, Piatra Neam\, Tîrgu Ocna, Bac[u, Bîrlad, Gala\i), dar =i din str[in[tate (“la Colomea în Polonia, la Rusciuc, la Constantinopole, pîn[ la Cairo =i pîn[ în America”), a fost trimis în judecat[ - tot ca în zilele noastre, o armat[ de 4 avoca\i cu mari influen\e politice a tergiversat procesul din 1909 pîn[ în 1911 cînd, la influen\ele lobby-ului sionist, proxenetul a primit minimul de pedeaps[: 6 luni =i o zi închisoare (op. cit., pag. 139-141). Acestea sînt doar cîteva dintre informa\iile de o importan\[ extraordinar[ aduse de Nicolae Paulescu la cuno=tin\a lumii cre=tine, din cauza c[rora a devenit pentru evrei ”persona non grata”.

184

Dar insulina nu este singura descoperire rom]neasc[ pentru care premiul Nobel a fost primit de al\ii: aquapirinele au fost descoperite `n anul 1986 de savantul rom]n Gheorghe Benga (ns. 1944), rezultatul cercet[rilor sale fiind publicat `n acela=i an `n revistele europene Biochimia =i Jurnalul european pentru biologie celular[; aquapirinele au fost ”redescoperite” `n anul 1988 de americanul Peter Agre (ns. 1949) =i pentru pretinsa sa descoperire `n anul 2003 a primit premiul Nobel pentru chimie. 50. Termen peiorativ prin care romanii desemnau avoca\ii. 51. Lb. german[: ”gîndurile sînt libere”. 52. Odat[ cu transformarea sportului (=i în primul rînd a fotbalului) într-o afacere mondial[ extrem de profitabil[, se constat[ cu u=urin\[ tendin\a accentuat[ de implicare în acest domeniu a afaceri=tilor evrei din întreaga lume. Anglia (patria fotbalului), este cea mai bun[ dovad[, iar clubul Tottenham Hotspur este cel mai bun exemplu: în anul 1982 clubul este cump[rat de evreul Irving Scholar; în anul 1991, proprietar devine evreul Alan Michael Sugar, baron Sugar (ns. 1947, locul 59 în anul 2009 în clasamentul celor mai boga\i britanici cu o avere de 830 mil. lire sterline); în anul 2001 acesta vinde clubul companiei Enic International Ltd., proprietatea evreului Joe Lewis (ns. 1937 sau 1938, în anul 2007 locul 16 în clasamentul celor mai boga\i britanici, în anul 2009 locul 261 în clasamentul celor mai boga\i oameni din lume), care de\ine =i clubul de fotbal Slavia Praga; tot din anul 2001, pre=edintele clubului Tottenham Hotspur este evreul Daniel Levy (ns. 1962). ~n anul 1983, evreul David Barry Dein (ns. 1943) devine ac\ionar =i vicepre=edinte al clubului Arsenal Londra (func\ie pe care o va de\ine timp de 24 de ani, p`n[ `n anul 2007) iar ac\iunile sale `n cadrul clubului ajung, de la 16,6 %, la 42 % `n anul 1991, an `n care vinde o parte din ac\iuni prietenului s[u, evreul Daniel David Fiszman (ns. 1945, fiul unor evrei belgieni refugia\i `n Marea Britanie `n timpul r[zboiului, care `nfiin\ase compania Star Diamonds Group a c[rei activitate o reprezenta comer\ul cu diamante brute =i care `n anul 2008 ocupase locul 348 `n clasamentul Sunday Times al celor mai boga\i englezi cu o avere de 236 mil. lire sterline, cea mai bun[ clasare a sa fiind `n anul 2004 – locul 204), ale c[rui ac\iuni au crescut

185

de asemenea de la 8 % p`n[ la 24 % ; p`n[ `n anul 2007, cuplul de evrei Dein-Fiszman au condus clubul `n calitate de vicepre=edinte, respectiv pre=edinte =i de codirectori; `n anul 2007 ambii au `nceput, treptat, s[ `=i v`nd[ ac\iunile =i s-au retras de la conducere. La începutul mileniului III, ofensiva miliardarilor evrei din toat[ lumea a atacat în for\[ fotbalul englez: clubul Chelsea Londra a fost cump[rat în anul 2003 de miliardarul rus evreu Roman Arkadievici Abramovici (ns. 1966), clubul Manchester United a fost cump[rat în anul 2005 de miliardarul american evreu Malcolm Irving Glaser (ns. 1928), clubul Aston Villa a fost cump[rat în anul 2006 de miliardarul american evreu Randolph Lerner (ns. 1962), iar în acela=i an clubul Portsmouth a devenit proprietatea evreului ruso-francez Alexandre Gaidamak (ns. 1976), fiul lui Arcadi Gaidamak (care este la rîndul s[u proprietarul clubului de fotbal israelian Beitar Ierusalim). În Fran\a, în anul 1996, evreul francez Robert Louis Dreyfus (1946-2009), membru al familiei proprietare a companiei Louis Dreyfus Group (în anul 2005 locul 180 în lume cu o avere de 3,2 mlrd. $), a devenit ac\ionarul majoritar al renumitului club Olympique Marseille. Tot în Fran\a, clubul de prim[ divizie OGC Nice are din anul 2002 ca pre=edinte pe evreul Maurice Cohen (ac\ionar minoritar) - în urma rezultatelor nesatisf[c[toare ob\inute =i la cererea ac\ionarilor majoritari, la data de 24 ian. 2007 a fost nevoit s[ demisioneze, dar dup[ numai 5 zile a reu=it s[ ob\in[ reinstalarea sa în fruntea clubului, Marea campioan[ olandez[ Ajax Amsterdam l-a avut ca pre=edinte între 1964-1978 pe evreul Jacob Philip (Jaap) van Praag (1911-1981), între 1989-2003 pe fiul acestuia, evreul Michael van Praag (ns. 1947), iar în prezent pe evreul Uri Colonel. Acestea sînt doar cîteva exemple (alte cluburi de fotbal aflate în proprietatea miliardarilor evrei ex-sovietici, se reg[sesc în nota de subsol dedicat[ acestora din cap. XIX). 53. Curentele antiartistice în literatur[ =i art[ reprezint[ ”contribu\ia” evreilor. Dadaismul în poezie, caracterizat prin folosirea arbitrar[ =i f[r[ rost a cuvîntului, prin negarea oric[rui raport între gîndire =i expresia artistic[, a fost creat de evreii români Tristan Tzara (n[scut Samy Rosenstock, 1896-1963, stabilit în Elve\ia) =i Ilarie

186

Voronca (n[scut Eduard Marcus, 1903-1946, stabilit în Fran\a). Un al doilea val suprarealist a avut `n primele r`nduri tot evrei rom]ni: Victor Brauner (1903-1966, stabilit `n Fran\a), Gherasim Luca (ns. Salman Locker, 1913-1994, stabilit `n Fran\a), Paul P[un (sau Paul Yvenez, ns. Paul Zaharia, 1915-1994, stabilit `n Israel), Dolfi Trost (1916-1966, stability `n SUA). Gherasim Luca este =i ini\iatorul “cubomaniei” (metod[ suprarealist[ de a forma colaje din imagini t[iate `n p[trate =i apoi reasamblate aleatoriu, fara nici o noim[). Dadaismul în pictur[, caracterizat prin al[turarea incoerent[ de linii =i culori, a avut la rîndul s[u printre ini\iatori un evreu român, Marcel Iancu (1895-1984); unii dintre cei mai mari pictori americani s`nt considera\i evreii de origine rus[ Barnett Newman (1905-1970) =i Mark Rothko (ns. Marcus Rothkowicz, 1903-1970), ale căror picturi abstracte reprezentau doar linii verticale paralele. Suprarealismul în proză l-a avut ca pionier pe evreul ceh Franz Kafka (1883-1924). Evreica americană de origine germană Eva Hesse (1936-1970) este promotoarea curentului anti-formă în sculptură. Specialiştii în aceste domenii ar putea completa mult mai pe larg exemplele. 54. Timp de c`teva zeci de ani, c`t Republica Sud African[ a practicat un regim de apartheid, acest stat a fost boicotat pe plan sportiv de c[tre toate celelalte state ale lumii: nu putea organiza nici o competi\ie sportiv[ interna\ional[, iar sportivii din aceast[ \ar[ nu aveau dreptul de a participa la competi\iile interna\ionale sub culorile na\ionale. De=i politica Israelului este mult mai rasist[ =i mai criminal[ dec`t apartheidul, asupra sportivilor din aceast[ \ar[ nu a fosr luat[ nici o m[sur[ similar[. Dimpotriv[, politica sionist[ a Israelului a fost chiar `ncurajat[ de forurile sportive mondiale ori europene care, de=i Israelul nu se afla `n Europa, au acceptat `n ultimii ani ca `n unele sporturi pe echipe (ca de pild[ fotbal, baschet, polo) reprezentantivele acestui stat terorist s[ participe la preleminariile mondiale `n cadrul grupelor europene =i s[ participe la campionatele europene, iar campioanele pe ramur[ sportiv[ s[ fie `nscrise `n cupele campionilor europeni. De asemenea, Israelul particip[ al[turi de statele europene =i la concursul Eurovision, =i la cel Miss Europa, etc.

187

55. Compania de internet Google Inc., care ofer[ cel mai uzitat motor de c[utare precum =i serviciile de po=ta electronic[ Gmail, este de\inut[ de evreii Serghei Brin (ns. 1973, evreu rus american) =i Larry Page (ns. 1973, evreu american). Ambii s-au situat pe locul 54 în clasamentul Forbes al anului 2005 cu o avere de cîte 7,2 mlrd. $ fiecare, locul 26 în anul 2007 cu cîte 16,6 mlrd. $ fiecare, locul 34 în anul 2008 cu cîte 18,7 mlrd. $ fiecare =i locul 26 în anul 2009 cu cîte 12 mlrd. $ fiecare. ~n anul 1977 evreul Lawrence Joseph “Larry” Ellison (ns. 1944, `n anul 2005 locul 9 in clasamentul Forbes cu o avere de 18,4 mlrd. $, `n anul 2007 locul 11 cu 21,5 mlrd. $, `n anul 2008 locul 15 cu 25 mlrd $ iar `n anul 2009 locul 4 `n lume cu 22,5 mlrd. $) a fost cofondator al companiei devenite ulterior Oracle Corporation, cea mai mare companie de software din lume, dar specializat[ =i `n dezvoltarea sistemelor hardware. De la `nfiin\are, Ellison este =i =eful executivului (CEO) al corpora\iei. La `nceputul anului 2008, evreii americani Carl Ikahn (ns. 1936, locul 43 `n clasamentul Forbes pentru anul 2009 cu 9 mlrd. $) =i John Alfred Paulson (ns. 1955, locul 76 `n acela=i clasament cu 6 mlrd. $) au cump[rat fiecare c`te 50 milioane de ac\iuni ale companiei de internet Yahoo. Creatorii =i `n acela=i timp patronii re\elei de socializare Facebook avanseaz[ =i ei `n topul celor mai boga\i oameni din lume: principalul asociat, Mark Elliot Zuckerberg (ns.1984, evreu american), s-a clasat in anul 2008 pe locul 785 `n topul Forbes cu o avere de 1,5 mlrd. $; se apropie de intrarea `n top =i ceilal\i fondatori ai website-ului, evreul american Dustin Moskowitz (ns. de asemenea 1984) =i evreul brazilian (stabilit `n SUA) Eduardo Saverin (ns. 1982). La data de 26 mai 2009, `n urma unei investi\ii de 200 mil. $, ac\ionar la Facebook a devenit =i evreul rus Iuri Borisovici Milner (ns. 1961, v. =i nota de subsol 31 de la cap. XIX). Chiar =i compania Microsoft, apar\in`nd celui mai bogat om din lume, cre=tinul Bill Gates, este condus[ `n calitate de CEO de evreul Steven Anthony „Steve” Ballmer (ns. 1956, situat `n clasamentul Forbes pentru anul 2005 pe locul 23 cu o avere de 12,1 mlrd. $, `n anul

188

2007 pe locul 31 cu 15 mlrd. $, `n anul 2008 pe locul 45 cu aceea=i avere, iar `n anul 2009 pe locul 29 cu 11 mlrd. $). 56. În anul 2006 un concurs organizat de TVR =i la care s-a votat prin internet =i telefon, a dus la un rezultat stupefiant: printre cei mai mari 10 români din toate timpurile s-a num[rat =i evreul Richard Wurmbrand (1909-2001). Total necunoscut românilor, acesta a ajuns s[ fie ales printre cei mai mari români în urma voturilor trimise prin internet. De c[tre cine =i de unde, nu este greu de imaginat. 57. La începutul anului 2009, lumea catolic[ =i cea protestant[ (SUA, Fran\a, Germania, \[rile scandinave, etc.) au fost zguduite de valuri de crime violente s[vîr=ite în =coli de elevi sau fo=ti elevi. În unele cazuri, s-a stabilit cu certitudine c[ acestea au fost s[vîr=ite sub influen\a jocurilor violente de pe calculator. 58. Am tr[it personal efectele controlului internetului: dup[ ce am început s[ caut pe internet =i s[ listez materialele despre crimele, corup\ia =i r[ul f[cut permanent de evrei omenirii =i dup[ ce am trimis prin e-mail cartea mea la diferite persoane, calculatorul mi-a fost treptat infestat cu viru=i pîn[ cînd a refuzat s[ mai porneasc[, iar, cu cîteva zile înainte, imprimanta mi-a fost deconectat[ din exterior. Mi-am dat seama c[ o serie de site-uri sau de materiale, care îi deranjau pe sioni=ti, erau virusate – accesarea lor conducea la infestarea calculatorului. Controlul sionist este absolut: nu numai asupra coresponden\ei electronice =i naviga\iei pe internet, dar chiar =i asupra func\ion[rii calculatorului. Iar viru=ii lor, sînt întotdeauna cu un pas înaintea antiviru=ilor. În vara anului 2009 am copiat pe stick-uri de memorie toate materialele pe care le aveam pe calculator, dup[ care am =ters tot, am cur[\at calculatorul =i am instalat un program antivirus – inutil: calculatorul meu era deja luat în eviden\a lor. Dup[ doar dou[ zile, am fost invadat de viru=i sub forma programelor antiviru=i, care la început îmi îngreunau accesarea materialelor, terminînd prin a-mi "ucide" calculatorul. În cîteva zile, am fost invadat de 5 programe (PC Antispyware 2010, Antivirus Pro 2010, Windows Security Center, Mc.Afee Security Scan, Security Tool). Cînd deschideam calculatorul, rînd pe rînd ap[reau ferestre ale acestor programe, atît fereastra de

189

scanare (care m[ anun\a de la o zi la alta =i de la un program la altul, un num[r variabil de fi=iere infestate – la Antivirus Pro 2010 între 31 =i 38, la Security Tool între 42 =i 50, etc.), oricum mult mai mare decît num[rul fi=ierelor pe care le aveam în realitate, întrucît renun\asem s[ mai scriu pe calculator, preferînd un leptop care nu a fost niciodat[ conectat la Internet, cît =i fereastra care m[ anun\a c[ am calculatorul infestat =i îmi cereau imperativ s[ apelez la serviciile lor pentru protect\ia calculatorului. Din cînd în cînd, Microsoft Windows m[ anun\a c[ datorit[ unor probleme trebuie s[ închid calculatorul sau c[, dimpotriv[, chiar el îmi închide programul pentru a-mi proteja calculatorul. Închideam rînd pe rînd aceste ferestre, timp în care, în col\ul din dreapta jos ap[reau mici anun\uri care îmi atr[geau aten\ia asupra riscurilor pe care le comport[ func\ionarea calculatorului, f[r[ s[ apelez la serviciile lor - le închideam =i pe acestea, dar dup[ dou[ secunde ap[rea alta, =i tot a=a (cele mai multe mesaje diferen\iate ca text, în num[r de 8, proveneau de la Security Tool). Pierdeam cîteva minute ca s[ închid aceste zeci de ferestre =i icoane, =i reu=eam s[ accesez Internetul – dup[ foarte scurt timp, dup[ ce am printat 11 din cele 14 capitole ale c[r\ii “R[zboiul nev[zut al evreilor sioni=ti cu românii” (varianta de pe pe net are un capitol în plus fa\[ de varianta publicat[ în anul 2009, respectiv cel privitor la privatizarea frauduloas[ a hotelului “Bucure=ti”), mi s-a interzis printarea celorlalte capitole (alte materiale, “naive”, le puteam printa); în acela=i interval de timp, concomitent, nu am mai putut s[ accesez adresa mea de Yahoo mail. Dup[ doar înc[ vreo cîteva zile, la dou[-trei minute de la accesarea netului, eram anun\at c[ “NT Authority System a ini\iat închiderea sistemului, ca s[ ajute protec\ia calculatorului” – din acel moment, se pornea un cronometru, iar dup[ un minut calculatorul meu se închidea automat. Fiindc[ am continuat s[ refuz “ajutorul” lor, în final am ajuns la momentul în care deschizînd calculatorul, dup[ ce închideam toate ferestrele de mai sus, ecranul devine bleu iar un mesaj provenind de la Windows m[ anun\a c[ îmi închide programul. Nu are rost s[ v[ povestesc în detaliu toate fazele care m-au împiedicat s[ mai folosesc calculatorul – ar însemna s[ pierdem cu to\ii prea mult timp.

190

Am discutat cu prieteni, mult mai instrui\i decît mine în probleme de calculator, unii chiar exper\i – nu au întîlnit niciodat[ problemele cu care m-am confruntat eu, dar mi-au recomandat s[ m[ gîndesc =i la alte explica\ii decît controlul sionist. Sînt de acord, dar totu=i nimeni nu mi-a dat o explica\ie - =i atunci, l[sa\i-m[ s[ m[ întreb: la ce bun s[ pl[tim internetul cu cca. 10 $ lunar, dac[ nu avem acces decît la materialele agreate de evreii sioni=ti? 59. “C[ci, atunci cînd se ridic[ sus oamenii de nimic, nelegiui\ii mi=un[ pretutindeni” (Psalmul 11.8). În edi\ia din 1938 a Bibliei, textul apare sub forma: “De neamul nelegiui\ilor care, dejur-împrejur, cutreer[, ca atunci cînd josnicia st[ în frunte printre oameni” (Psalmul 12.9). 60. Aceast[ minciun[, pretinsul anti-semitism al cre=tinilor, constituie una dintre cele mai mari diversiuni ale sionismului – un cre=tin sau un popor cre=tin nu pot fi antisemi\i, din simplul motiv c[ îns[=i religia noastr[ provine de la evrei: Iisus Hristos, Sfînta Familie, Sfîntul Ioan Botez[torul, cei 12 Sfin\i Apostoli, cu to\ii au fost evrei. Un cre=tin nu poate fi antisemit – dar în mod inten\ionat, se pun pe acela=i plan dou[ no\iuni diferite: antisemitismul =i antisionismul. „Drepturile fundamentale ale palestinienilor s`nt grav `nc[lcate. Cine afirm[ acest lucru este antisemit?” (evreul american antisionist Norman Gary Finkelstein – „Tupeu! Argumentul antisemitismului si maltratarea istoriei”). Conform definitiei date de sionisti antisemitismului, constat[m c[ primii antisemi\i din lume ar fi fost evrei: marii prooroci Isaia =i Ieremia, proorocii Ozeea =i Miheia. Poate fi real[ aceast[ defini\ie a antisemitismului? O alt[ mare minciun[ o constituie pretinsa ur[ pe care cre=tinii ar purta-o fa\[ de evrei – cre=tinii nu =tiu s[ urasc[, nu pot s[ urasc[; ne interzice religia. Dar sioni=tii nu pot în\elege a=a ceva, cum este s[ nu ur[=ti, s[ nu po\i urî. 61. ~n jurul anului 1950 a `nceput =i `n scurt timp s-a extins `n `ntreaga lume “nega\ionismul” (sau “revizionismul”), al c[rui promotor a fost francezul Paul Rassinier (1906-1967), fost lupt[tor `n Rezisten\a francez[, fost de\inut `n lag[rele naziste; acesta a pornit, `n c[r\ile sale, de la faptul c[ multe dintre pove=tile ap[rute despre lag[rele de

191

concentrare erau false, nu aveau nici o leg[tur[ cu ceea ce v[zuse el cu ochii lui `n timp ce era de\inut `n lag[rele Buchenwald =i MittelbauDora. F[r[ a contesta ceea ce era incontestabil (faptul c[ milioane de evrei din Europa ocupat[ de nazi=ti au fost ridica\i din locuin\ele lor, deposeda\i de averi =i `nchi=i `n lag[re de concentrare, unde mul\i =i-au pierdut via\a), nega\ioni=tii contestau faptul c[ “solu\ia final[” (ini\iat[ de altfel de evreul nazist Heydrich) ar fi urm[rit uciderea evreilor, contestau num[rul de victime avansat dup[ r[zboi =i care cre=tea de la un an la altul =i contestau existen\a camerelor de gazare din lag[rele naziste. O dat[ cu pr[bu=irea socialismului, `ncep`nd chiar cu anul 1990 (cazul Fran\ei), Europa deja condus[ pe deplin de evreii sioni=ti a transformat nega\ionismul `n infrac\iune pedepsit[ cu `nchisoarea. ~n scurt timp, negarea sau diminuarea efectelor holocaustului, incriminate pentru prima dat[ `n deceniul 9 `n Israel, au devenit infrac\iune `n 16 \[ri (Israelul, 12 state membre UE, Elve\ia, Liechtenstein =i BosniaHer\egovina). Pîn[ la momentul scrierii acestor r`nduri, am identificat peste 100 de persoane (din peste 20 de \[ri) pe care sioni=tii le-au trecut pe lista nega\ioni=tilor, dintre care cel pu\in 32 de persoane au suferit represiunea statelor cre=tine (condamnate cu executarea pedepsei `n `nchisoare, cu suspendarea acesteia ori cu amend[, extr[date sau expulzate) pentru c[ au negat holocaustul. Recordurile le de\in Germania =i Fran\a, care au condamnat 11 =i respectiv 9 nega\ioni=ti. De men\ionat faptul c[ nu exist[ o list[ complet[ a nega\ioni=tilor, ci pentru identificarea acestora a trebuit s[ trec dintr-un link `ntr-altul =i s[ fac multe alte cercet[ri adiacente. F[r[ `ndoial[, num[rul real al “nega\ioni=tilor” este mult mai mare. Cele mai cunoscute dintre aceste cazuri se refer[ la marele filozof francez Roger Garaudy, condamnat de justi\ia francez[ (v. nota de la cap. XX), la profesorul universitar francez Robert Faurisson (ns. 1929), atacat `n strad[ `n anul 1989 fiindu-i zdrobit[ falca (atac revendicat de o grupare necunoscut[, “Fiii memoriei evreie=ti”), dat afar[ din `nv[\[m`ntul superior `n anul 1991 =i condamnat de mai multe ori de justi\ie pentru negarea existen\ei camerelor de gazare (`ntruc`t `n

192

decembrie 2006 a participat la Conferin\a pentru revizuirea viziunii globale asupra holocaustului, organizat[ la Teheran, pre=edintele Fran\ei, Jacques Chirac, a cerut deschiderea unei anchete cu privire la discursul pe care Faurisson l-a pronun\at cu aceast[ ocazie) sau inginerul francez Vincent Reynouard (ns. 1969), tat[l a 8 copii, care =ia pierdut calitatea de profesor dup[ ce i s-au descoperit `n calculator documente care negau holocaustul iar `ntre 1992- 2008 a suferit 4 condamn[ri penale (1992 – condamnat la o lun[ de `nchisoare cu suspendare =i 5.000 de franci amend[ pentru faptul c[ trimisese unor elevi laurea\i ai concursului “Rezisten\[ =i deportare” scrisori `nso\ite de fotocopii ale unor documente care contestau existen\a camerelor de gazare; 2004 – condamnat la 2 ani de `nchisoare dintre care 6 luni cu executare; 2007 – condamnat la 1 an de `nchisoare =i 10.000 de euro amend[ pentru c[ a scris bro=ura “Holocaustul, ceea ce vi se ascunde”, 2008 – condamnat la 1 an `nchisoare `n Belgia). Alte nume celebre de nega\ioni=ti francezi s`nt cele ale regizorului Claude Autant-Lara (1901-2000) =i scriitorului LouisFerdinand Celine (1894-1961). Fran\a ne ofer[ =i cazul nega\ionistului cu cel mai tragic sf`r=it: Francois Duprat (1941-1978), cofondator `n anul 1972, `mpreun[ cu un alt nega\ionist francez, Jean-Marie Le Pen (ns. 1928), al partidului na\ionalist Frontul Na\ional, a fost ucis `n urma exploziei unei bombe plantate `n ma=ina sa (desigur, autorii atentatului au r[mas neidentifica\i). Este adev[rat `ns[ c[ na\ionalismul lui Duprat nu i-a atras numai ura evreilor. Din Germania, `i amintesc pe Ernst Christof Friedrich Zundel (ns. 1939), german emigrat în anul 1958 în Canada (aici, în anii ‟70, a înfiin\at editura Samisdat, care, în cî\iva ani, a trecut de la publicarea c[r\ilor despre OZN-uri la publicarea c[r\ilor care negau holocaustul); dup[ cîteva perioade de deten\ie în Canada =i SUA, a fost deportat în Germania unde, la 15 februarie 2007, a primit o pedeaps[ de 5 ani închisoare; întrucît existau informa\ii asupra originii sale evreie=ti, la întrebarea pus[ în anul 1997 într-un interviu luat de ziarul israelian Yedioth Ahronoth, Zundel nu a negat acest fapt. Avocata sa, Sylvia Stolz (ns. 1963), a fost =i ea condamnat[ pentru afirma\iile f[cute în

193

cursul procesului la 3 ani =i 6 luni închisoare, interzicîndu-i-se pentru 5 ani practicarea avocaturii. Unul dintre cei mai ferven\i ap[r[tori ai lui Zundel a fost produc[torul de film David Cole, evreu revizionist american, care l-a `nso\it pe acesta la Auschwitz unde au realizat un film despre falsurile sioniste care au generat ura evreilor `mpotriva germanilor. Un alt nega\ionist german care =i-a recunoscut `ntr-un interviu acordat presei israeliene originea par\ial evreiasc[ din partea mamei sale este Horst Mahler (ns. 1936); `n anul 2006 autorit[\ile germane iau ridicat acestuia pa=aportul pentru a nu putea participa la Conferin\a de la Teheran, iar `n prezent execut[ `n `nchisorile german[ o pedeaps[ cumulat[ de 12 ani pentru negarea holocaustului, fiind arestat la `nceputul anului 2009. Zundel =i Mahler nu s`nt singurii nega\ioni=ti evrei. Pe lista acestora se mai num[r[ evreul american cu origini ruse =i poloneze Robert James “Bobby ” Fischer (1943-2008), fost campion mondial la =ah `ntre anii 1972-1975, care la 4 ore dup[ pr[bu=irea turnurilorgemene, aflat `n Filipine, a dar un interviu cu declara\ii vehemente antiamericane =i anti-israeliene; `n anul 2004, la cererea autorit[\ilor americane, a fost arestat `n Japonia; `n anul 2005, primind cet[\enia islandez[, a fost eliberat =i a emigrat `n aceast[ \ar[; dup[ doar 3 ani, a murit din cauza unor probleme renale; evreul iranian Saeed Emami (1959-1999, n[scut Danyal Ghavami) care ajunsese adjunctul =efului serviciilor de securitate din Iran =i care este primul nega\ionist din aceast[ \ar[ (arestat `n anul 1999 sub acuza\ia c[ a organizat asasinarea unor diziden\i, la scurt timp Emami a fost g[sit mort `n `nchisoare – explica\ia oficial[ a fost c[ s-a sinucis prin otr[vire); evreul austriac cu origini rom]ne=ti Florian Abrahamovici (ns. 1961), stabilit `n Italia, preot catolic; `n ian. 2009, i-a luat ap[rarea monseniorului Richard Williamson (mai multe despre acesta din urm[, spre sf`r=itul notei; urmare acestei pozi\ii c`t =i unor acuza\ii de subminare a bisericii catolice din interor, `n luna urm[toare, `n februarie 2009, a fost exclus din Societatea Sf. Pius al X-lea, al c[rui conduc[tor fusese `n Italia de Nord; evreul american Moshe Aryeh Friedman (ns. 1972), stabilit `n Austria; adversar al existen\ei statului Israel, antisionist =i nega\ionist,

194

acesta a fost excomunicat din cadrul comunit[\ii evreie=ti din Viena; a participat =i el la Conferin\a de la Teheran, motiv pentru care, la 3 luni de la `ntoarcere, aflat `ntr-o vizit[ `n Polonia, a fost atacat de 3 membri ai organiza\iei israeliene ZAKA – urmare presiunilor =i represiunilor venite din toate p[r\ile, `n ianuarie 2009 Friedman a renun\at la pozi\iile antisioniste =i la titlul (pe care =i-l atribuise singur) de “=ef rabin antisionist”. Dintre cei 4 elve\ieni condamna\i la `nchisoare pentru nega\ionism `n propria lor \ar[, `l amintesc doar pe Rene-Louis Berclaz (ns. 1950), secretar general al asocia\iei revizioniste “Adev[r & Dreptate”, interzis[ de autorit[\i `n anul 2001; dup[ dou[ condamn[ri cu executare pe care le-a isp[=it `ntre anii 2002-2005, `n anul 2006 este arestat pentru a treia oar[, `n Rom]nia, `n locuin\a nega\ionistului rom]n Grigore Pi=coci D[nescu. Acesta din urm[, emigrat `nainte de Revolu\ie `n Fran\a, a `nfiin\at `n anul 1988 la Paris “Libr[ria Rom]nesc[ Antitotalitar[” (“Libr[ria Cunoa=terii”); `ntruc`t libr[ria a pus `n v`nzare cartea lui Roger Garaudy “Miturile fondatoare ale politicii israeliene”, `n intervalul 1 iulie 1996-15 februarie 1998 editura =i libr[ria au fost devastate `n 12 r`nduri, c[r\ile au fost arse iar Pi=coci a fost b[tut `n plin[ strad[, suferind fracturi de nas =i de sinus frontal; incendiatorii =i agresorii nu au fost condamna\i `n timp ce Pi=coci a fost condamnat la o pedeaps[ de 2 luni `nchisoare cu suspendare =i o amend[ de 20.000 de franci pentru nega\ionism. Belgia =i-a adus =i ea tributul – cel mai condamnat nega\ionist belgian este editorul Siegfried Verbeke (ns. 1941) care `n anul 1977, `mpreun[ cu un alt nega\ionist, viitorul senator (`ntre 1995-2002) Roeland Raes (ns. 1934, condamnat =i el pentru nega\ionism), a `nfiin\at revista Haro, prin care se nega holocaustul; `n anul 2000 i s-a interzis distribuirea unei bro=uri pe care o scrisese `mpreun[ cu Robert Faurisson, care punea sub semnul `ndoielii autenticitatea “Jurnalului Annei Frank”; `n anul urm[tor, ministrul belgian al culturii, Bert Anciaux, a cerut tuturor libr[riilor s[ retrag[ de pe rafturi c[r\ile lui Verbeke; `ntre anii 1993-2008 Verbeke a suferit 5 condamn[ri pentru diminuarea sau negarea efectelor holocaustului, trec`nd prin `nchisori din Belgia, Olanda =i Germania.

195

Dintre nega\ioni=tii din Marea Britanie, evoc numele istoricului militar =i scriitorului David John Cawdell Irving (ns. 1938), victim[ a poli\iei g`ndirii de pe 3 continente. Irving nu este numai un nega\ionist, dar =i un acuzator al crimelor de r[zboi s[v`r=ite de alia\i `mpotriva popula\iei civile din Germania, crime trecute sub t[cere. ~n anul 1962 a publicat o serie de 37 de articole despre bombardamentele aliate, care au constituit baza primei sale c[r\i, “Distrugerea Dresdei” (1963). Dup[ publicarea c[r\ii, la sf`r=itul aceluia=i an, s-a trezit cu vizita a trei b[rba\i care s-au prezentat ca ingineri ai po=tei; vizita ridic`nd suspiciuni, a anun\at poli\ia care i-a arestat pe cei trei “ingineri”, ace=tia recunosc`nd ca au p[truns `n locuin\[ cu scopul de a fura documente private – din p[cate, nu am g[sit nic[ieri explica\ii mai am[nun\ite (cine `i trimisese, ce documente c[utau, etc.). ~n anul 1967 a publicat cartea “Accident: moartea generalului Sikorski”, `n care acuza c[ accidentul de avion `n care a murit `n anul 1943 gen. Wladyslav Sikorski, =eful guvernului polonez `n exil, a fost o crim[ ordonat[ de Winston Churchill. Dup[ o lung[ serie de c[r\i de istorie a razboiului care au deranjat oficialit[\ile \[rilor aliate, Irving a trecut =i la c[r\ile nega\ioniste. Din cauza acestor ultime c[r\i, `n anul 1989 guvernul austriac a emis un mandat de arestare `mpotriva sa =i i-a interzis s[ intre `n \ar[. ~n anul 1992 un tribunal german l-a g[sit vinovat de negarea holocaustului, l-a condamnat la o amend[ de 30.000 m[rci =i i-a interzis intrarea `n Germania. R`nd pe r`nd a fost declarat persona non grata `n Austria, Italia, Canada (unde a fost arestat `n noiembrie 1992 =i apoi expulzat), Australia. Pe unde se ducea, era arestat =i apoi expulzat. ~n sept. 2004, i s-a interzis intrarea =i `n Noua Zeeland[. Mai amintesc: din Italia, istoricul Carlo Mattogno (ns. 1951), autor, printre altele, al volumelor “Raportul Gerstein – anatomia unei fraude” =i “Mitul extermin[rii evreilor”; din Turcia, scriitorul =i filozoful Adnan Oktar (ns. 1956) ; iar din Argentina sociologul =i politologul Norberto Rafael Cerasole (1943-2003), fost confident al pre=edintelui venezuelian Hugo Chavez, mort prematur la scurt timp dupa `ntoarcerea `n \ara de origine. ~n final, amintesc cele mai recente cazuri: monseniorul Richard Williamson (cet[\ean britanic), episcop catolic – pentru faptul c[ acesta

196

a negat existen\a camerelor de gazare în lag[rele germane, a fost expulzat din Argentina la începutul anului 2009, iar cancelarul german Angela Merkel =i-a exprimat inten\ia de a emite împotriva sa un mandat european de arestare (de altfel, dup[ cum am ar[tat, Germania este statul care a trimis în închisoare pe cei mai mul\i “nega\ioni=ti”) =i americanul Donald Duke. Donald Duke (ns. 1950), fost parlamentar de Louisiana, una dintre pu\inele con=tiin\e vii ale Americii, a încercat în zadar (=i a p[timit pentru aceasta) s[ deschid[ ochii americanilor. Dintre nenum[ratele sale studii =i analize politice (în afara tezei de doctorat intitulat[ “Sionismul ca form[ de suprema\ie etnic[” =i autobiografiei “De=teptarea mea”) men\ionez lucr[rile “Va îndr[zni America s[ se întrebe DE CE?”, ”Marea Minciun[. Adev[ratul motiv al atacului de la 11 septembrie” =i ”Terorismul israelian =i tr[darea american[, cauzele atacurilor din 11 septembrie”. În lucr[rile sale, a ar[tat pe de-o parte c[ adev[rata cauz[ a atentatelor din 11 sept. 2001 a constituit-o sus\inerea necondi\ionat[ din partea administra\iei americane a politicii teroriste duse de guvernul israelian iar, pe de-alt[ parte, lucrul cel mai important, a adus la cuno=tin\a americanilor de rînd o serie de acte ostile, înc[ \inute secrete, s[vîr=ite de autorit[\ile israeliene care, vrînd s[ fie aruncate în sarcina statelor arabe, urm[reau atragerea în mod direct a Statelor Unite în r[zboiul sionist împotriva Islamului. Dintre multele cazuri scoase la lumin[ de Donald Duke, exemplific prin cazul vasului USS Liberty: în anul 1967, în cursul “R[zboiului de 6 zile”, bombardiere israeliene f[r[ însemne au atacat în zona peninsulei Sinai nava militar[ american[ USS Liberty cu inten\ia de a o scufunda (au fost uci=i zeci de militari americani iar peste 100 au fost r[ni\i), vrînd s[ lase de în\eles c[ atacul ar fi fost s[vîr=it de arabi, ceea ce ar fi dus la implicarea armatei americane în razboi de partea Israelului. Întrucît scufundarea navei a e=uat iar comandantul acesteia a identificat avioanele agresoare ca fiind israeliene, în final Israelul a recunoscut atacul motivîndu-l printr-o … eroare! Vînat permanent de sioni=ti, în primul rînd de Liga Anti Def[imare (organiza\ie sionist[ american[), în ziua de 24 aprilie 2009, sosit la Praga unde fusese invitat pentru o serie

197

de 3 conferin\e, Donald Duke a fost arestat iar a doua zi expulzat din Cehia. Am scris despe moartea violent[ a nega\ionistului francez Francois Duprat – s`nt `ns[ mul\i al\ii care au decedat `n condi\ii suspecte: despre Bobby Fischer, decedat `n urma unor probleme renale, m-am referit mai sus; al\ii, s`nt nega\ionistul german Jurgen Rieger (1946-2009), avocat =i vicepre=edinte al Partidului Na\ional Democrat din Germania, mort `n urma unui atac cerebral sau nega\ionistul polonez Darius Ratajczak (ns. 1962); acesta din urm[, istoric, `n anul 1999, `n urma declara\iilor sale conform c[rora era imposibil din punct de vedere tehnic s[ fie ucise at`tea milioane de evrei cu Ziklon B `n pretinsele camere de gazare din lag[rele naziste, succesiv, a fost suspendat de la catedra sa de la Universitatea din Opole, a fost g[sit de tribunal vinovat de negarea crimelor s[v`r=ite de nazi=ti iar dupa aceasta a fost concediat de la Universitate; ulterior `ncheierii acestei edi\ii, la data de 11 iunie 2010, a fost g[sit mort `ntr-o ma=in[ parcat[ l`ng[ un centru comercial din Opole; cadavrul z[cea `n ma=in[ de dou[ s[pt[m`ni iar autopsia a pretins c[ a murit datorit[ unei intoxica\ii alcoolice. Europa, care `mpreun[ cu SUA atac[ \[rile arabe pentru a le aduce democra\ia, libertatea, drepturile =i libert[\ile fundamentale ale omului, s-a transformat `ntr-un t[r`m de basm – de basm horror `ns[, cum ne-a obi=nuit Hollywood-ului: un basm horror `n care coexist[ `n acela=i timp un imens Gulag, istorica inchizi\ie, defunctul nazism =i actualele crime mafiote. Libertatea de g`ndire =i cea de exprimare devin infrac\iune; cei care mai cred `n ele, ajung `n pu=c[rii, s`nt expulza\i sau s`nt deporta\i; la ordinul autorit[\ilor, desfacerea unor c[r\i este interzis[, libr[riile s`nt `nchise iar c[r\ile s`nt confiscate; unde aceasta nu se `nt`mpl[, intervin grupurile de “antifasci=ti revolta\i” care nu s`nt identifica\i niciodat[: editurile =i libr[riile s`nt vandalizate, c[r\ile =i casetele video care deranjeaz[ planurile sioniste s`nt arse iar editorii =i librarii s`nt b[tu\i `n plin[ strad[; nega\ioni=tii `=i pierd locurile de munc[, `n casele lor intra autorit[\ile sau “inginerii” de la po=t[ s[ le cotrob[ie `n documente; s`nt mai mul\i nega\ioni=ti care au murit tineri, uci=i sau din cauze suspecte, de multe ori neelucidate.

198

Aceasta este Europa `n care Rom]nia a intrat f[r[ nici o consultare popular[, f[r[ referendum. 62. Uniunea European[ nu a reac\ionat în nici un fel la scandalul de corup\ie n[scut în sînul Comisiei Europene pe timpul pre=eden\iei lui Jacques Santerre, soldat în anul 1999 cu demisia în bloc a întregii comisii =i urmat[ de arest[ri. Nu a reac\ionat în nici un fel în fa\a faptului c[ cei mai longevivi prim mini=tri ai Italiei aveau strînse leg[turi cu Mafia: Aldo Moro (prim ministru între 1963-1968 =i apoi între 1974-1976, r[pit =i ucis de membrii organiza\iei Brig[zile Ro=ii, neputincio=i în fa\a complicit[\ii justi\iei =i autorit[\ilor italiene cu Mafia), Giulio Andreotti (prim ministru între 1972-1973, 1976-1979 =i 1989-1992, condamnat în noiembrie 2002 la 24 de ani închisoare, dar achitat în anul 2003, re\inîndu-se totu=i strînsele sale leg[turi cu Mafia, de care s-a folosit în cariera politic[!) Bettino Craxi (prim ministru între 1983-1987, care la sfîr=it de mandat, pentru a nu fi arestat, s-a refugiat în Tunisia, unde a primit azil politic) =i Silvio Berlusconi (în anul 2005 locul 24 în topul miliardarilor lumii cu o avere de 12 mlrd. $, prim ministru între 1994-1995, apoi între 2001-2006, iar a treia oar[ din 2008, în timpul mandatului c[ruia Parlamentul italian a votat legi care s[-i asigure imunitatea, întîrziind cercetarea =i judecarea acestuia pentru multiple acte de corup\ie; decorat în anul 2002 cu ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce). Mai mult decît atît, a acceptat ca timp de 6 luni (pre=eden\ia rotativ[), Europa s[ fie condus[ de Silvio Berlusconi, iar mîna dreapt[ a acestuia, Franco Frattini, a fost vicepre=edinte al Comisiei Europene =i comisar (ministru) european pe probleme de justi\ie. Nu a reac\ionat în nici un fel la actele de corup\ie ale lui Tony Blair (prim ministru al Regatului Unit între 1997-2007), Jacques Chirac (pre=edintele Fran\ei între 1995-2007, care timp de 12 ani a sc[pat de urm[rirea penal[ datorit[ imunit[\ii) sau Bertie Ahern (prim ministru al Irlandei între 1997-2008, nevoit s[ demisioneze din cauza acuza\iilor de corup\ie) ori ale atîtor al\i conduc[tori corup\i ai Uniunii Europene, ori ai alia\ilor sioni=ti ai acesteia (SUA =i Israel). Uniunea European[ nu a fost niciodat[ sensibilizat[ de gravele acte de corup\ie prin care cele mai rentabile societ[\i române=ti de stat au fost oferite la pre\uri de nimic societ[\ilor de stat din \[rile membre UE =i

199

NATO ori apropia\ilor conduc[torilor acestor \[ri, ca mit[ pentru admiterea României în cele dou[ organiza\ii aflate în slujba sionismului. În schimb, UE a boicotat Austria în anul 2000, cînd cancelar a ajuns Jorg Haider (1950-2008, în acel moment pre=edintele Partidului Libert[\ii, adversar al Uniunii Europene), declarat de europeni “na\ionalist”, determinînd demisia acestuia (o mostr[ clar[ de ceea ce înseamn[ pentru UE “democra\ia european[“, suveranitatea de stat =i respectarea dreptului popoarelor de a-=i alege conduc[torii); `n anul 2008, Haider a murit `n urma unui accident inexplicabil de ma=in[; conform Wikipedia Rom]nia, Heider a fost spionat de Mossad prin chiar secretarul general al partidului s[u, agentul israelian Peter Sichrovski (ns. 1947); evreul austriac Sichrovsky, fost europarlamentar `ntre anii 1996-2004, a fost implantat de Mossad chiar `n mijlocul na\ionalismului austriac. 63. Expresie impus[ de americani (în traducere: corect din punct de vedere politic) prin care oamenilor li se interzice s[ rosteasc[ anumite adev[ruri, deranjante. Se mai folose=te =i sub forma “political correctness” (corectitudine politic[). 64. Biblia lui +erban Cantacuzino, tradus[ în anul 1788, a fost Biblia Bisericii noastre pîn[ în anul 1914, cînd a ap[rut o nou[ traducere, cunoscut[ ca Biblia lui Carol I. În anul 1921 a ap[rut Biblia Cornilescu (care îns[ nu este aprobat[ de Sfîntul Sinod întrucît autorul traducerii, Dumitru Cornilescu, a p[r[sit ortodoxia), iar în anul 1938, o noua traducere, efectuat[ de Vasile Radu =i Gala Galaction. Apoi, am fost n[p[di\i de nenum[rate edi\ii, multe venite din str[in[tate, în special în ultimii ani, în care traducerea unor versete este diferit[, adesea chiar opus[. 65. Prima traducere a Vechiului Testament a fost efectuat[ din limba ebraic[ `n limba greac[ la Alexandria, `n timpul regelui Ptolemeu al II-lea Philadelphus al Egiptului (309 `.C. - 246 `.C., rege din dinastia Ptolemeic[ `ntre 283 `.C. – 246 `.C). Acesta, interesat de singura religie monoteist[ de p`n[ `n acel moment, a cerut comunit[\ii evreie=ti din Alexandria s[ `i fie tradus[ cartea sf`nt[ a evreilor. Traducerea, cunoscut[ sub numele de “Septuaginta” a fost realizat[ de un grup de 70

200

(de unde =i numele traducerii) sau 72 (c`te 6 din fiecare cele 12 triburi iudaice) `nv[\a\i evrei. Interesant este faptul c[ dac[ Pentateuhul (sau C[r\ile lui Moise, primele 5 capitole ale Vechiului Testament) `i este atribuit lui Moise (`n jurul anului 1500 `.C.), apari\ia alfabetului ebraic este localizat[ `n timpul regelui Omri al Israelului (884 `.C. – 874 `.C.) sau a fiului s[u, regele Ahab (874 `.C. – 854 `.C.). O alt[ opinie devanseaz[ cu cca. 50 de ani acest moment, deci cel mai devreme la sf`r=itul domniei regelui Solomon (970 `.C. – 930 `.C.), oricum cu circa 6 secole dup[ Moise. ~n aceste condi\ii, o prim[ `ntrebare este: `n ce alfabet i-a scris Iahve lui Moise cele 10 porunci?; iar o a doua `ntrebare este: cum s-au transmis timp de cca. 6 secole sutele de pagini ale Vechiului Testament p`n[ la apari\ia alfabetului ebraic? Un lucru la fel de interesant `l constituie faptul primul exemplar scris al “C[r\ii legii” a fost descoperit de abia `n anul 622 `.C., `n timpul lui Iosia, regele Iudeii `ntre 640 (sau 641) `.C. – 609 `.C. Dac[ via\a =i `nv[\[turile lui Iisus, consemnate de evangheli=ti contemporani =i ucenici ai Lui, s`nt mai presus de `ndoial[, `n schimb preten\iile iudeilor `n sensul c[ doar ei s`nt copiii lui Dumnezeu, c[ lor le-a fost dat `ntregul p[m`nt, c[ doar via\a lor are valoare =i c[ to\i ceilal\i trebuie s[ fie robii lor perpetui, pe baza unor texte scrise (nu se =tie c`nd) de ei =i traduse tot de ei, ridic[ multe `ndoieli. 66. ~n urma presiunilor oculte exercitate de evrei, `n prezent s-a ajuns ca `n unele biserici cre=tine, `n special din Occident, cu ocazia slujbelor de Pa=ti, s[ nu mai fie citit versetul prin care iudeii `=i asumau at`t uciderea lui Iisus, c`t =i consecin\ele acesteia (v. cap. X, nota de subsol 2). 67. Baruch (latinizat Benedict) Spinoza, mare filozof umanist al Rena=terii (1632-1677). A renun\at la iudaism, fiind exclus în anul 1656 din cadrul comunit[\ii evreie=ti din Amsterdam =i nevoit s[ se stabileasc[ la Haga. 68. Astfel de cazuri au existat =i în România. Ieromonahul Neofit Cavsocalvi\iu a fost un rabin evreu care la vîrsta de 38 de ani, cunoscînd pe adev[ratul Dumnezeu, s-a cre=tinat =i s-a c[lug[rit, nevoindu-se în m[n[stirile Moldovei; în anul 1803 a scris cartea

201

“Înfruntarea jidovilor”, publicat[ atît în Grecia cît =i, în ultimii 75 de ani, în mai multe edi\ii, în România. Un alt caz este evreul NicuAurelian Steinhardt (1912-1989), care în timpul deten\iei politice a refuzat s[ devin[ denun\[torul prietenilor s[i (spre deosebire de un alt cona\ional, turn[torul Richard Wurmbrandt), s-a cre=tinat iar apoi s-a c[lug[rit, petrecîndu-=i restul vie\ii la m[n[stirea maramure=ean[ Rohia. Cel mai recent exemplu cu caracter de notorietate `l constituie fosta actri\[ evreic[ rom]nc[ Monica Fermo (ns. 1954), care, dup[ o tinere\e foarte p[c[toas[ (dup[ propriile sale afirma\ii), `n anul 1986 s-a botezat `n credin\a ortodox[ iar din anul 1991 este c[lug[ri\[ la m[n[stirea Sf`nta Magdalena din Ierusalim cu numele de maica Ecaterina. Un exemplu tot recent, de peste ocean, `l constituie Nathanael Kapner (ns. 1949), `n prezent fratele Nathanael; `n anul 1971 l-a recunoscut pe Iisus Hristos ca fiind Mesia =i a renun\at la iudaism iar `n anul 1988 a trecut la ortodoxie, petrec`nd 9 ani `n m[n[stirile din Grecia. ~ntors `n America, unde este `n prezent „evanghelist de strad[”, are propriul blog pe care pe de-o parte atrage aten\ia asupra modului prin care evreii sioni=ti lucreaz[ pentru distrugerea cre=tinismului `n `ntreaga lume, iar pe de-alt[ parte vorbe=te despre influen\a exercitat[ `n timp de evrei asupra tratatului de la Versailles, asupra evenimentelor din cursul celui de-al doilea r[zboi mondial, iar `n prezent asupra politicii Statelor Unite =i \[rilor europene. 69. Gerty Cory, laureat[ a Premiului Nobel pentru medicin[ în anul 1947, s-a convertit la catolicism, iar Max Born, laureat al Premiului Nobel pentru fizic[ în anul 1954, s-a convertit la protestantism. 70. O serie întreagă de evrei de bună credinţă, care refuză tezele sioniste şi critică politica rasistă şi teroristă a guvernului israelian, au ajuns să fie priviţi din acest motiv ca nişte paria chiar în mijlocul comunităţilor în care trăiesc. Primul dintre ace=tia se pare c[ a fost evreul american Benjamin Harrison Freedman (1890-1984) convertit la catolicism; concep\iile =i scrierile sale i-au atras acuze de antisemitism =i antisionism, de=i el nu f[cuse altceva dec`t s[ dezv[luie conspira\ia pus[ la cale de puternicii sioni=ti din elita bancar[ =i

202

financiar[ a lumii de a submina Germania `n cursul primului r[zboi mondial =i de a implica `n conflict Statele Unite de partea Antantei, pentru a ob\ine `n schimb sprijinul Marii Britanii `n vederea creerii `n Palestina (aflat[ `n acel moment sub mandat britanic) a unei “patrii a evreilor” (urmarea acestei diversiuni reu=ite, a fost nefericita declara\ie Balfour); printre altele, Freedman a mai criticat =i faptul c[ `ntreaga pres[ din Statele Unite a c[zut `n m`na evreilor. De altfel, Statele Unite reprezint[ \ara cu cei mai mul\i evrei trecu\i pe lista antisioni=tilor. Avram Noam Chomsky (ns. 1928), profesor universitar, lingvist, filozof, politolog, scriitor este cel mai celebru autor de lucr[ri antisioniste. Un discipol al s[u este Norman Gary Finkelstein (ns. 1953), evreu american, fiul unor supravie\uitori ai lag[relor naziste, analist politic specializat `n problemele evreie=ti; datorit[ criticilor pe care le-a adus politicii sioniste a guvernului de la Ierusalim, minciunilor care stau la baza miturilor =i tezelor sioniste precum =i critic[rii cotropirii teritoriilor palestiniene, la data de 23 mai 2008 i s-a refuzat intrarea `n Israel, motivat prin suspiciunile de a avea contacte cu “elemente ostile Israelului”; interdic\ia de intrare `n Israel este valabil[ pentru o durat[ de 10 ani. Dintre evreii americani antisioni=ti mai men\ionez pe ziari=tii Thomas Loren Friedman (ns. 1953), care a primit `n anul 1983 premiul Pulitzer pentru relatarea masacrului de la Sabra =i Chatila, Philip Weiss (ns. 1955) =i Adam Horowitz (membru fondator al organiza\iei „Evrei `mpotriva ocupa\iei” =i membru `n conducerea organiza\iei „Evrei pentru dreptate rasial[ =i economic[”), ultimii doi fiind =i fondatorii website-ului de =tiri Mondoweiss concentrat asupra rela\iilor americano-israeliene, vie\ii evreilor americani =i rolului lobbyului israelian `n via\a politic[ =i cultural[ din SUA. Tot din aceast[ \ar[ trebuie aminti\i =i istoricul Howard Zinn (ns. 1922), activist anti-r[zboi, unul dintre cei mai `nver=una\i critici ai imperialismului militarist american, de la invazia `n Vietnam p`n[ la cea din Irak, istoricul Alfred Lilienthal (1915-2008), autorul mai multor c[r\i prin care a criticat vehement statul Israel =i sionismul, scriitorul Lenni Brenner (ns. 1937), care a `nfiin\at `n anul 1990 Comitetul `mpotriva sionismului =i rasismului, a publicat 4 c[r\i prin care critic[ sionismul iar `n anul 2002 a scris studiul „51 documente: colaborarea sioni=tilor cu nazi=tii”

203

precum =i scriitorul, produc[torul =i regizorul de film =i teatru Myron Fagan (1887-1972). Sionismul a fost criticat =i de rabini importan\i: rabinul Moshe Menuhin (1893-1983), evreu bielorus emigrat in Statele Unite, tat[l marelui violonist Yehudi Menuhin, =i-a expus punctele de vedere, `n urm[ cu zeci de ani, `n car\ile „Decaden\a iudaismului `n timpurile noastre” =i „Critica evreiasc[ a sionismului”. Rabinul american Elmer Bergen (1908-1996) a fost directorul executiv al „Consiliului american pentru iudaism” (organiza\ie antisionist[) de la `nfiin\are (1942) =i p`n[ `n 1955, dup[ care a servit `n calitate de consilier p`n[ `n 1968 c`nd, urmare declara\iilor sale c[ Israelul a fost principalul agresor `n R[zboiul de 6 zile, a fost for\at s[ demisioneze; ulterior, a `nfiin\at organiza\ia antisionist[ „Alternativa evreiasc[ american[ la sionism”. ~n anul 1969, `n cartea sa „Iudaism contra sionism”, rabinul Emmanuel Levyne scria: „Sioni=tii ne vor aduce catastrofa”. ~n Israel, mari personalit[\i publice s-au pronun\at de asemenea `mpotriva sionosmului – dintre ace=tia, `i men\ionez pe evreii israelieni Yeshayahu Leibowitz (1903-1994), filozof =i om de =tiin\[ precum =i pe Israel Shahak (1933-2001), profesor universitar, supravie\uitor al lag[relor de concentrare naziste, autorul c[r\ilor „Rasismul statului Israel”, „Secrete dezv[luite: politica nuclear[ =i extern[ a Israelului” =i „Istorie evreiasc[ - Religie evreiasc[. Povara a trei milenii” (cei doi s`nt autorii sintagmei „iudeo-nazism”), pe politicianul Ron Cohen, deputat din partea partidului de stînga Meretz, militant pentru pacea cu palestinienii sau pe ziaristul Gideon Levy (ns. 1953) de la Haaretz, autorul c[r\ii “Zona amurgului – Via\[ =i moarte sub ocupa\ia israelian[“ (2004), cel care `n urma invaziei din Gaza din anul 2006 a declarat c[ `i este ru=ine c[ este israelian. Tot la Haaretz lucreaz[ =i jurnalista Amira Hass (ns. 1956), fiica unor supravie\uitori ai lag[rului de la Bergen-Belsen (tat[l ei a fost evreu rom]n), care a asemuit Israelul cu fostul regim din Republica Sud-African[, declar`ndu-l un stat cu politic[ apartheid. Articolele sale au primit `ntre anii 2000-2009 un num[r de 5 premii jurnalistice interna\ionale. ~n anul 2001 a fost obligat[ s[ pl[teasc[ o desp[gubire de 250.000 =ekeli (cca. 60.000 $) c[tre comunitatea evreilor din Hebron

204

`ntruc`t `ntr-un articol a redat declara\iile unor martori oculari palestinieni care relatau defilarea bucuroas[ a evreilor din Hebron `n jurul cadavrului unui palestinian ucis de poli\ia israelian[ - judec[toarea a hot[r`t c[ evenimentul relatat nu a avut loc, astfel c[ evreii din Hebron au fost calomnia\i. ~n ziua de 1 dec. 2008, `ntorc`ndu-se din Gaza, a fosr arestat[ de poli\ia israelian[. Atitudini antisioniste se `nt`lnesc `n r`ndul evreilor din `ntreaga lume: critici dure `i s`nt aduse `n anul 1998 primului ministru Beniamin Netaniahu de c[tre avocatul evreu francez Theodore Klein (ns. 1920), fost pre=edinte al Consiliului reprezentativ al institu\iilor evreie=ti din Fran\a `ntre anii 1983-1989, prin scrisoarea deschis[ „Domnule Netaniahu, las[ o =ans[ Israelului!” (cu un bun sim\ deosebit, Klein scria „armata poate s[ captureze, s[ doboare terori=tii, dar c`nd terorismul `nseamn[ voin\a de supravie\uire a unui popor, nu poate fi comb[tut dec`t acord`nd acestui popor demnitatea sa”); istoricul evreu francez Maurice Rajsfus (ns. 1928) care a criticat degenerarea sionismului `n rasism; universitara evreic[ francez[ Esther Benbassa (ns. 1950 la Istanbul), laureat[ `n anul 2006 a premiului Seligmann contra rasismului, injusti\iei =i intoleran\ei; dintre evreii antisioni=ti francofoni `l amintesc pe scriitorul marocan Jacob Cohen (ns. 1944); pianistul =i dirijorul evreu argentinian Daniel Barenboim (ns. 1942) care a declarat “acum, dup[ 50 de ani, trebuie s[ accept[m responsabilitatea pentru suferin\ele palestinienilor” =i care este primul evreu care a primit titlul de cet[\ean de onoare palestinian; analistul politic evreu britanic Daniel Levy, fost diplomat al guvernului de la Ierusalim =i lupt[tor `mpotriva rasismului; profesorul universitar =i activistul politic Ilan Pappe (ns. 1954), stabilit `n Marea Britanie, antisionist =i adept al unui stat Israel care s[ recunoasc[ drepturi egale at`t evreilor c`t =i palestinienilor; muzicianul evreu Gillad Atzmon (ns.1963), stabilit =i el `n Marea Britanie, care a denun\at at`t sionismul c`t =i iudaismul, c`ntecele forma\iei sale Orient House Ensemble sprijind cauza palestinian[; Ronald Kasrils (ns. 1938), ministrul securităţii din Republica Sud-Africană `ntre 2004-2008 (evreu cu origini lituaniene =i letone), fost activist anti-apartheid, care a declarat că ocupaţia israeliană este mai monstruoasă chiar decît apartheidul iar

205

scriind despre uciderea copiilor libanezi `n cursul invaziei israeliene din anul 2006 a asociat-o cu nazismul, ajung`nd ostracizat de comunitatea evreiască sud-africană, =i mul\i al\ii. Amintesc =i grupul britanic „Evreii `mpotriva sionismului” („Evreii `mpotriva sionismului. Sionismul `mpotriva evreilor”) `nfiin\at la data de 5 martie 2005 =i format din evreii britanici Roland Rance (ns. 1950), Alice Coy =i Haim Bresheets (sprijini\i de evreul antisionist american Lenni Brenner mai sus-men\ionat), al c[ror blog „Evrei f[r[ frontiere” poart[ ca un fel de motto `ndemnul „Boicota\i Israelul”. Mai men\ionez `n final pe scriitorul evreu Josef Ginsburg (1908-1990, n[scut la Cern[u\i =i care a publicat sub pseudonimul J. G. Burg), care a fost considerat de evrei ca „ap[r[tor al criminalilor de r[zboi” `ntruc`t a denun\at exager[rile istoricilor holocaustului. Unele din scrierile sale au fost confiscate prin hot[r`ri ale justi\iei germane, el a fost persecutat, a fost b[tut de gorilele din cadrul „Ligii pentru ap[rarea evreilor” iar la moarte i s-a negat dreptul de a fi `nmorm`ntat `n cimitirul evreiesc din Munchen. Chiar =i filozoful =i scriitorul francez evreu Alain Finkielkraut (ns. 1949), care nu poate fi numit antisionist, scria `n anul 1996 articolul „Israelul – catastrof[” `n care aprecia politica israelian[ drept apartheid =i recuno=tea existen\a fasci=tilor evrei `n Israel, dar =i `n America, =i `n Fran\a... Exist[ peste tot `n lume antisioni=ti – dintre numele celebre trecute de evrei pe aceast[ list[ `i men\ionez pe fostul secretar general al ONU `ntre anii 1992-1996, Boutros Boutros-Galli (ns. 1922) =i pe marele compozitor grec Mikis Theodorakis (ns. 1925). 71. Bob Dylan (pe numele adev[rat Robert Allen Zimmerman, evreu american n[scut în anul 1942, convertit în anul 1978 la cre=tinism), poate cel mai mare muzician folk al lumii (compozitor, chitarist =i interpret vocal); textele cîntecelor sale criticau în anii ‟60‟70 discriminarea rasial[, r[zboiul din Vietnam, înarmarea nuclear[ =i comer\ul cu arme. 72. Mordechai Vanunu (evreu marocan, ns. 1954, în prezent trecut la cre=tinism), fost tehnician la complexul nuclear de la Dimona, a dezv[luit în 1986 publica\iei britanice Sunday Times detalii despre

206

programul militar nuclear al Israelului; `n urma apari\iei dezv[luirilor `n num[rul din 5 oct. 1986, Vanunu a fost atras de o agent[ Mossad la Roma iar de aici r[pit de al\i agen\i, la ordinul primului-ministru Shimon Peres (cel de-al optulea prim-ministru al Israelului, între 19841986 =i 1995-1996, din 2007 cel de-al nou[lea pre=edinte al statului, laureat al premiului Nobel pentru pace în 1994), a fost dus în Israel, judecat =i condamnat la 18 ani închisoare, pe care i-a efectuat la zi (primii 11 ani, în regim de izolare). Dup[ punerea în libertate i s-a interzis libertatea de deplasare, s[ întîlneasc[ cet[\eni str[ini ori s[-i contacteze telefonic sau prin e-mail, s[ se apropie de ambasade, =i multe alte restric\ii. În luna iulie 2007 a fost condamnat din nou, la 6 luni închisoare, pentru c[ a stat de vorb[ cu ziari=ti str[ini =i pentru c[ s-a deplasat la Bethleem. Norvegia (care niciodat[ nu a acceptat repetatele propuneri de a i se acorda premiul Nobel pentru pace, propuneri formulate de multe organiza\ii interna\ionale) =i Suedia i-au refuzat cererea de azil politic. 73. În februarie 2007 evreul Ariel Toaff, profesor de istorie medieval[ la Universitatea Bar Ilan, a publicat în Italia cartea „Pa=tele evreiesc al sîngelui. Evreii europeni =i crimele rituale”. Subiectul c[r\ii `l constituie un proces medieval de notorietate privind uciderea ritual[ a unor copii de c[tre un grup de evrei. Din p[cate, curajul nu l-a \inut prea mult: din motive u=or de b[nuit, dup[ doar cîteva zile, Toaff a cerut editorului s[ opreasc[ distribu\ia c[r\ii =i apoi a retras-o de la vînzare. În februarie 2008 a publicat o a doua edi\ie în care, renegînd rezultatul propriilor cercet[ri, declar[ c[ acuza\iile de crime rituale ca o practic[ ritual[ evreiasc[ curent[ sînt în întregime o inven\ie a cre=tinilor, f[r[ a exclude îns[ posibilitatea unor astfel de crime s[vîr=ite de evrei radicali, fie în scop ritualic, fie ca r[spuns împotriva „persecu\iilor” cre=tine. În cap. 1 al c[r\ii sale „Înfruntarea jidovilor”, ieromonahul Neofit, fost rabin cre=tinat =i c[lug[rit (v. nota de subsol 60), comenteaz[, explic[ =i dezvolt[ cazurile în care tradi\iile religioase iudaice necesit[ folosirea de „sînge de cre=tin muncit”. Despre crimele rituale evreie=ti împotriva cre=tinilor a scris =i Nicolae Paulescu: dup[ ce a ar[tat c[ între anii 1071-1670 istoria a consemnat cca. 50 de astfel de omoruri (exemplificînd cu dou[ dintre

207

acestea, unul în Italia =i altul în Fran\a), comenteaz[ cazuri mult mai recente (1840 în Damasc, 1881 în Gali\ia austriac[, 1883 în Roma iar, la momentul în care î=i scria capodopera, procesul unui astfel de omor se desf[=ura la Kiev). Paulescu ne mai d[ un exemplu al formidabilei influen\e a evreimii: în cazul crimei din Beirut unde au fost uci=i c[lug[rul capucin Thomas =i servitorul acestuia, s-au deplasat în=i=i marii ap[r[tori ai iudeilor, evreul francez Adolphe Cremieux (v. nota de subsol 3 din acest capitol) =i evreul italian, naturalizat =i înnobilat în Anglia, sir Moses Haim Montefiori, prim baronet (1784-1885), care au reu=it s[ ob\in[ punerea în libertate a celor 10 evrei condamna\i la moarte. +i în acest caz, aurul evreiesc a înfrînt justi\ia (v. Nicolae Paulescu, „Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Franc-Masoneria”, pag. 51-62). În urm[toarea sa carte („Cele patru patimi =i remediile lor”), Nicolae Paulescu completeaz[ acest panoptic criminal cu mai multe omoruri rituale s[vîr=ite de evrei pe p[mînt românesc, primul dintre ele, care a avut loc în anul 1727, fiind men\ionat anterior într-o cronic[ istoric[ scris[ de Mihail Kog[lniceanu. 74. Este vorba de Ernst Christof Friedrich Zundel, Horst Mahler, Robert James Fischer, Moshe Friedman, Florian Abrahamovici =i Saeed Emami (pentru mai multe despre ace=tia, v. nota de subsol 61 referitoare la cei care au negat holocaustul). Poate fi inclus `n aceast[ categorie =i Josef Ginsburg, care a denun\at exager[rile legate de holocaust, men\ionat la nota 70. 75. Un caz notoriu îl reprezint[ marele scriitor =i dramaturg român evreu Mihail Sebastian (1907-1945, n[scut Iosif Hechter), unul dintre discipolii lui Nae Ionescu (ideologul mi=c[rii legionare), semnatar frecvent de articole publicate în revista „Cuvîntul” condus[ de acesta, bun prieten cu marele scriitor =i filozof al religiilor Mircea Eliade, de asemenea legionar. S-a declarat admirator al lui Benito Mussolini, a sus\inut Anschluss-ul =i în general a adoptat o serie de pozi\ii care i-au atras ura cona\ionalilor s[i. La scurt timp dup[ venirea în \ar[ a evreilor bol=evici, în ziua de 29 mai 1945, a fost ucis în condi\ii r[mase =i în prezent neelucidate (a fost c[lcat de un camion al condus de un =ofer neidentificat).

208

76. Luna august 2009 a marcat o premier[: organiza\ia palestinian[ Fatah a ales printre membrii noului s[u Consiliu Revolu\ionar pe evreul israelian Uriel ”Uri” Davis (ns. 1943). Stabilit în Cisiordania, c[s[torit cu o palestinianc[ =i convertit la islamism, acesta, profesor de sociologie, este un antisionist convins, comparînd politica oficial[ a Israelului cu politica de apartheid purtat[ pîn[ în urm[ cu dou[ decenii de Republica Sud-African[. Criticînd înc[ din anii ‟60 opera\iunile de confiscare a terenurilor palestinienilor, în anul 1984, dup[ ce l-a cunoscut pe liderul palestinian Yasser Arafat, Uri Davis a devenit membru Fatah. Un alt caz îl reprezint[ evreul francez Ilan Halevi (ns. 1943 cu numele de Ilan Albert), jurnalist =i politician – acesta, membru al Organiza\iei pentru Eliberarea Palestinei, a fost viceministru pentru afaceri externe al Organiza\iei precum =i reprezentantul OEP în Europa =i la Interna\ionala Socialist[. În c[r\ile pe care le-a scris, a criticat =i el politica sionist[ a Israelului. Wikipedia prezint[ o list[ de 63 de evrei antisioni=ti notorii – ace=tia sînt îns[ doar o mic[ parte dintre mul\ii evrei antisioni=ti. 77. ~n anul 1962, Codul complet al legii talmudice (Mishneh Torah) al lui Maimonide (Moses ben Mamon zis Maimonide, 11351204, probabil cel mai proeminent filozof =i teolog evreu din Evul Mediu), numit =i Cartea cunoa=terii, a fost publicat, par\ial, `n edi\ie bilingv[ (ebraic[ =i englez[). Ca o culme a ipocriziei, ordinul de a-i extermina pe evreii necredincio=i, care in ebraica suna „Este o datorie s[-i nimice=ti cu m`inile tale”, `n englez[ era tradus „Este o `ndatorire s[ iei m[suri active pentru a-i distruge”, iar textul ebraic ce preciza principalele feluri de „necredincio=i” ce trebuie extermina\i: „Astfel Iisus din Nazaret =i ucenicii s[i, =i Sadoc =i Baitos =i ucenicii lor – putrezi-le-ar numele necredincio=ilor”, nu mai apare `n traducerea englez[ (v. evreul israelian antisionist Israel Shahak – „Povara a trei milenii de istorie =i religie iudaic[”, pag. 46).

209

CAP. XVII - Mami, noi sîntem evrei? Surprins[, femeia încremeni cu farfuria în mîna stîng[ =i cu buretele muiat în detergent în mîna dreapt[. - Nu, puiule. De unde \i-a venit ideea asta? - Cînd eram mic, mi-ai spus c[ Iisus a venit pe lume ca s[ ne mîntuiasc[ de p[cate. Iar ast[zi, la ora de religie, p[rintele ne-a citit din Evanghelia lui Matei c[ Iisus s-a n[scut pentru a mîntui de p[cate poporul s[u.(1) +i atunci, eu de aia te întreb: noi sîntem evrei? Vizibil în încurc[tur[, femeia l[s[ deoparte vasele =i î=i cl[ti îndelung mîinile tr[gînd de timp în c[utarea unui r[spuns cît mai potrivit. Apoi, dup[ ce s-a =ters de ap[, lu[ mîinile copilului într-ale sale =i privindu-l în ochi încerc[ s[-i explice: - Vezi tu puiule, acum mult timp, cu peste 3000 de ani în urm[, Dumnezeu a ales un popor, poporul evreu, c[ruia i-a transmis cele 10 porunci pe care le-ai înv[\at. Atîta timp cît doar poporul evreu primise aceste porunci, dac[ le înc[lca, doar el putea fi singurul popor p[c[tos din lume. Asta, fiindc[ dac[ celelalte popoare nu le primiser[, ele nu p[c[tuiau, c[ci lor nu le spusese nimeni c[ nu au voie s[ ucid[, s[ fure sau s[ fac[ alte lucruri care nu îi pl[ceau Domnului.(2) - Stai pu\in, adic[ este ca =i cum mîine mi-ai spune c[ nu am voie s[ m[nînc înghe\at[ - pîn[ ast[zi, eu am mîncat înghe\at[ fiindc[ nu mi-a spus nimeni c[ nu am voie dar, de mîine, dac[ m[nînc înghe\at[ =tiind c[ nu am voie, asta devine un p[cat, nu-i a=a? Femeia r[sufl[ u=urat[. Nici nu se a=tepta ca explica\iile ei s[ prind[ a=a de repede.

210

- Da, puiule. Oamenii p[c[to=i l-au ucis pe Iisus fiindc[ nu le pl[cea s[ li se spun[ c[ p[c[tuiesc. Iisus s-a l[sat r[stignit asumîndu-=i astfel povara p[catelor con=tient s[vîr=ite de evrei timp de peste 1000 de ani. Apoi îns[, prin Apostoli, înv[\[turile Lui au fost r[spîndite în întreaga lume =i tot mai multe popoare au primit nu numai cele 10 porunci, dar =i înv[\[mintele care se trag din Predica de pe Munte(3), despre care tu deja =tii. Ast[zi, sînt peste 100 de \[ri cre=tine în care se =tie c[ dac[ încalci cuvîntul lui Dumnezeu, s[vîr=e=ti un p[cat. Îngîndurat, copilul r[mase t[cut. Mama sa mul\umi în gînd pentru modul în care reu=ise s[ g[seasc[ explica\iile potrivite =i se întoarse la vasele din sp[l[tor. Nu a apucat îns[ s[ spele decît 2-3 farfurii, cînd auzi în spatele s[u: - Mami, dar de ce Dumnezeu a ales poporul evreu? L[sîndu-=i mîinile în jos, în apa din sp[l[tor care curgea f[r[ s[-i dea nici o idee, într-un tîrziu femeia r[spunse: - Asta o =tie doar El. ______________________________ Note :

Matei 1.21: “Ea va na=te fiu, =i vei chema numele lui: Iisus; c[ci el va mîntui poporul s[u de p[cate“. 2. Romani 5.13: “Fiindc[, pîn[ la lege, p[catul era în lume, dar p[catul nu se socote=te, cînd nu este lege“. 3. Matei 5-7 =i Luca 6. 20-49. 1.

211

Cap. XVIII

Bol=evismul se pr[bu=ise în întreaga Europ[ de Est. O noapte în[bu=itoare de var[, în capitala uneia din \[rile din aceast[ zon[. Z[pu=eala îi obliga pe locuitorii blocurilor uniforme, aliniate perfect, ca =i cum ar fi fost trasate cu o rigl[, s[ doarm[ cu ferestrele deschise. La o or[ tîrzie sau, dimpotriv[, foarte devreme, spre diminea\[, un tîn[r se împleticea încercînd cu greu s[ î=i men\in[ o direc\ie cît de cît dreapt[ pe axul imaginar de pe mijlocul trotuarului, în timp ce vorbele sale r[sunau, se multiplicau =i se pr[v[leau peste tot prin ecoul produs între zidurile de beton. Înc[ tara\i de reflexele a zeci de ani de bol=evism, cei mai mul\i preferau s[ r[mîn[ în pat, pref[cîndu-se c[ nu aud. Unii ie=eau îns[ la fereastr[, ascultînd spusele tîn[rului. Poate îl aprobau sau poate nu - asta nu putem =ti, fiindc[ nimeni nu scotea o vorb[. Ciudat! nici m[car nu îl apostrofau fiindc[ le-a deranjat somnul. x - La=ilor! De zeci de ani tr[i\i în la=itate! În la=itate v-a\i n[scut, în la=itate a\i tr[it, în la=itate a\i r[mas =i acum, cînd o

212

mîn[ de oameni v-am adus libertatea! V-a\i însu=it sacrificiile noastre ca =i cînd ar fi fost ale voastre, dar v-a\i b[tut joc de ele! +i de noi! V-am adus lumina, dar voi tot slugi ale întunericului a\i r[mas! Noi ne-am riscat via\a, iar voi v[ l[uda\i peste tot cu jertfele noastre, f[r[ s[ ave\i habar de ce au fost f[cute! V[ face\i c[ nu în\elege\i c[ locul bol=evicilor a fost din nou luat de evreii de aici =i de pretutindeni. Evreii v-au furat tot – v-au furat =i via\a! Au început în urm[ cu peste 150 de ani(1) =i au reu=it pe deplin acum, sub ochii vo=tri nep[s[tori. Au distrus economia \[rii acesteia(2), v-au distrus tradi\iile, v-au pervertit. Vi s-a r[pit pîn[ =i dreptul de a gîndi, pentru care am luptat nu cu mul\i ani în urm[, cînd ni s-a spus c[ am învins!(3) V-au transformat în slugile lor, v-au transformat în criminali în interesul lor – =i voi t[ce\i ca pro=tii! Ca la=ii! Ca tr[d[torii! Tr[d[tori de \ar[, de neam =i de credin\[! De-a\i fi p[strat barem ce era bun în socialism, preluînd ce era bun din capitalism. Dar voi, ca neghiobii, a\i p[strat toate tarele bol=evismului =i a\i preluat cu frenezie toate p[catele capitalismului. Înainte, m[car avea\i cu to\ii o cas[ =i un servici, avea\i s[n[tate =i înv[\[mînt gratuit, avea\i lumin[ =i c[ldur[, telefon =i gaze pe care le putea\i pl[ti, avea\i ce mînca, avea\i demnitatea voastr[ de popor liber =i mîndru. Avea\i o agricultur[ care va putea hr[ni pe voi, dar =i pe mul\i al\ii din Europa sau chiar din afara ei; avea\i o industrie care nu v[ oferea ultima tehnic[ =i nici nu satisf[cea snobismul, dar v[ oferea ce avea\i nevoie; avea\i una dintre cele mai mari flote din lume, avea\i p[duri, avea\i multe, foarte multe lucruri pe care le-a\i pierdut. Avea\i lefuri mici, dar =i pre\uri pe m[sura; ast[zi, ave\i lefuri =i mai mici, iar pre\urile v[ cov`r=esc – a\i ajuns s[ intra\i `n magazine, =i doar s[ privi\i. Ca la muzee.

213

Acum, nu mai ave\i nimic! Doar egoism, minciun[, corup\ie, pervertire =i necredin\[! A\i ajuns s[ v[ renega\i trecutul =i eroii neamului, fiindc[ nu sînt pe placul evreilor!(4) Este adev[rat, a\i fost min\i\i, dar v-a pl[cut s[ fi\i min\i\i! A\i aplaudat intrarea în NATO, fiindc[ v[ oferea securitate. A\i mai avut Securitate, nu v-a ajuns? Vi s-a oferit securitate împotriva cui? Cine v[ amenin\a? Nimeni. Nu a\i primit nimic, dar în schimb voi, s[racii Europei, v[ pl[ti\i din gros cotiza\ia anual[, cotiza\i din greu la firmele de armament din America, Anglia =i Israel pentru a înlocui armamentul sovietic pe care îl avea\i cu ciurucuri compatibile NATO. Voi cr[pa\i de foame, dar taxele =i impozitele pl[tite din greu de voi ajung la firmele iubite de Washington =i Ierusalim. Copiii vo=tri au ajuns mercenari, criminali pl[ti\i – pleca\i în r[zboaie care nu sînt ale noastre, ei se transform[ în trupe de ocupa\ie care distrug \[rile arabe =i ucid nevinova\i - totul, în favoarea sionismului! Vorbi\i de terorism? Voi a\i ajuns adev[ra\ii terori=ti! A\i aplaudat intrarea în UE, fiindc[ vi s-au promis (nu, nu cei de la Bruxelles, ei nu-=i puteau asuma a=a o minciun[, netrebnicii vo=tri conduc[tori v-au promis) case =i locuri de munc[, bani =i mîncare. Cum a\i putut crede? Nu ve\i primi nimic din ce vi s-a promis, fiindc[ nimeni nu =i-a angajat r[spunderea pentru promisiuni. Ve\i pl[ti mult, foarte mult, pentru a v[ bucura c[ sînte\i cet[\eni europeni, dar nu ve\i primi nimic. Voi ve\i pl[ti alte contribu\ii c[tre ei, iar banii care vor veni, mult mai pu\ini decît a\i fost min\i\i c[ ve\i primi, vor ajunge la firmele mafiote sprijinite de Bucure=ti =i de Bruxelles. Nu ve\i primi nimic din avantajele care vi s-au sugerat, dar în schimb ve\i fi constrîn=i s[ renun\a\i, una dup[ alta, la toate tradi\iile voastre. La tradi\iile cre=tine! Voi nu vede\i c[ vor s[ v[ distrug[, s[ v[ înrobeasc[? V[ ve\i arunca diplomele universitare la co= =i ve\i pleca în vest s[ sp[la\i closete, s[ sp[la\i vase prin cîrciumi, s[ sp[la\i la fund

214

b[trînele de care copiii lor nu au timp sau chef s[ se ocupe. Voi chiar nu vede\i c[ dintre to\i cei n[scu\i aici, doar cei care sînt evrei reu=esc dincolo?(5) Voi chiar nu vede\i c[ a\i ajuns s[ fi\i condu=i de mafio\i, marionete ale americanilor, la rîndul lor marionete ale sioni=tilor? Voi nu vede\i c[ în timp ce v[ p[r[si\i \ara cu mirajul unei vie\i mai bune în Occident, casele =i p[mînturile voastre sînt cump[rate la pre\ de nimic de evreii c[rora scîrbele din fruntea României le acord[ cet[\enia român[ pe loc, refuzînd-o în schimb românilor no=tri din Basarabia?(6) Cînd mirajul va dispare =i v[ ve\i întoarce, nu ve\i mai avea nici cas[, nici p[mînt. Ve\i fi sclavii evreilor c[rora le-a\i înstr[inat la pre\ de nimic p[mîntul nostru str[mo=esc.(7) La ce bun mai s[rb[tori\i Ziua Independen\ei acum, cînd va\i vîndut independen\a? V-a\i vîndut istoria, jertfele înainta=ilor =i interesele na\ionale, primind în schimb doar iluzii de=arte. Dac[ vre\i ca urma=ii vo=tri s[ mai aib[ o \ar[ a lor, în care s[ tr[iasc[ liberi, cum s-a tr[it pe p[mîntul acesta mii de ani, în respectul obiceiurilor, datinilor =i tradi\iilor str[mo=e=ti, s[ se bucure ei, =i nu evreii, de bog[\iile acestui p[mînt =i de roadele muncii voastre, atunci l[sa\i afacerile p[guboase =i televizorul, cîrciumile =i curvele – dac[ nu pentru voi, atunci m[car pentru copiii, nepo\ii =i str[nepo\ii vo=tri. Lupta\i! Lupta\i =i ap[ra\i-v[ \ara! Ap[ra\i-v[ neamul! Ap[ra\i-v[ credin\a!(8) x La o intersec\ie, o ma=in[ colorat[ pl[cut ochiului =i cu girofar opri în dreptul tîn[rului. Cu mi=c[ri iu\i =i îndelung exersate, ocupan\ii ma=inii l-au urcat =i înghesuit pe acesta între doi dintre ei pe bancheta din spate.

215

În scurt timp, tîn[rul a fost condamnat la o lung[ =i grea pedeaps[ cu închisoarea pentru ultraj contra bunelor moravuri =i tulburarea lini=tei publice, instigare la ur[ de ras[, discriminare rasial[, negarea holocaustului, activit[\i teroriste precum =i alte cîteva infrac\iuni izvorîte din acelea=i vorbe rostite noaptea, pe un drum pustiu, r[st[lm[cite =i interpretate. Totu=i, a avut =i pu\in noroc. În ultimul moment, s-a renun\at la acuza\ia de instigare la genocid, care-i putea aduce deten\ia pe via\[. x În perioada urm[toare, sumedenie de ONG-uri din \[rile cre=tine, specializate în drepturile omului (ONG-uri cu surse de finan\are ambigui) au militat îndelung =i consecvent pentru reintroducerea pedepsei cu moartea, în special pentru cei care abuzeaz[ de libertatea de exprimare. Slav[ Domnului, pîn[ în prezent a=a ceva nu a fost înc[ aprobat. ______________________________ Note : 1. Primele mari averi evreie=ti în \[rile române au fost dobîndite de c[m[tari =i de bancheri. Conform eviden\elor comunit[\ii evreie=ti, prima banc[ în |ara Româneasc[ a fost înfiin\at[ în anul 1829 de evreul de rit spaniol Solomon Halfon (1790-1862), dinastia de bancheri fiind continuat[ de fiii s[i Avram Halfon =i Iosif Nissim Halfon =i de nepotul s[u Solomon I. Halfon (1846-1913), fondatorul B[ncii Comerciale Române, cel care a acordat primul împrumut de stat României (a dovedit =i filantropie, donînd Academiei Române 50.000 lei aur). În anul 1836, evreul Bercovitz a înfiin\at în Bucure=ti banca ce îi purta numele. În aceea=i perioad[, evreii de rit spaniol Hillel Manoah (1797-1862) =i Leon Manoah (unul dintre cei mai vechi angrosi=ti de manufactur[) desf[=oar[ activit[\i asem[n[toare, dar nu pot preciza

216

dac[ erau c[m[tari sau bancheri - cert este c[ între anii 1833-1850 Hillel Manoah a acordat împrumuturi cu dobînd[ vistieriei \[rii =i l-a creditat pe domnitorul Alexandru Ghica (interesant este faptul c[ în timp ce finan\a vistieria domneasc[, el finan\a =i revolu\ia masonic[ de la 1848); =i Hillel Manoah a creat un fond din care Universitatea Bucure=ti a acordat burse =i premii. Conform acelora=i eviden\e, prima banc[ în Moldova a fost înfiin\at[ la Ia=i de zaraful evreu Michel Daniel, care în anul 1840 =i-a numit afacerea Michel Daniel&Fiul, activitatea acesteia fiind continu[ pîn[ la decesul fiului s[u, în anul 1902. Evreul Iacob Marmorosch, c[m[tar, a înfiin\at în Bucre=ti în anul 1848 împreun[ cu cumnatul s[u, evreul Iacob Lobel, banca ce îi purta numele; în anul 1869 Marmorosch se asociaz[ cu evreul Mauriciu Blank (1828-1929), banca luînd numele Marmorosch Blank, iar în anul urm[tor se retrage la Viena, unde tr[ie=te pîn[ la decesul s[u, în 1904. În timp, lui Mauriciu Blank i s-a asociat la conducerea b[ncii fiul s[u, Aristide Blank (1883-1960) – din domeniul bancar, evreii Blank s-au extins la asigur[ri, petrol, industrie forestier[ (fabricile de hîrtie de la Letea =i Sc[eni), construc\ii publice, fabrica de zah[r de la Chitila, etc. În anul 1923, Marmorosch Blank era cea mai puternic[ banc[ din România, cu 25 sucursale în Regat =i alte 4 în str[inatate (Paris, Viena, Istambul =i New York). Criza economic[ mondial[ din 1930 =i num[rul foarte mare de cereri de restituire a depozitelor au condus banca la incapacitate de plat[. Banca Na\ional[ a României a intervenit pentru a salva banca de la faliment, preluîndu-i debitele =i acordîndu-i credite preferen\iale, ulterior acordîndu-i-se =i concesiunea pentru vînzarea tutunului =i a s[rii (care pîn[ atunci erau monopolul exclusiv al statului). În anul 1948, banca a fost na\ionalizat[. Jacques Menachem Elias (1844-1923) a fost un alt evreu care a acumulat o avere enorm[: pre=edinte =i ac\ionar al B[ncii Generale Române, proprietar de fabrici de zah[r, al hotelurilor Continental =i Patria din Bucure=ti iar, datorit[ faptului c[ la cererea regelui Carol I în anul 1880 Parlamentul i-a acordat (printr-o procedur[ individual[) cet[\enia român[, a putut dobîndi mo=ii de mii de hectare. Interesele sale (afaceri, fabrici, imobile =i ac\iuni) acopereau întreaga Europ[ =i

217

ajungeau pîn[ la New York. Murind f[r[ mo=tenitori, a f[cut dovada unui act filantropic f[r[ egal printre evreii români, l[sîndu-=i prin testament întreaga avere Academiei Române pentru promovarea culturii din România, alinarea bolilor s[racilor, încurajarea elementelor valoroase din \ar[. Evreul Max Auschnit (1888-1959) a fost administratorul delegat al UDR (Uzinele de Fier =i Domeniile Re=i\a), cea mai mare întreprindere de metalurgie =i construc\ie de ma=ini =i cea mai mare societate pe ac\iuni din România antebelic[, pe care a construit-o în 1919. A fost (împreun[ cu fratele s[u Edgar Auschnit) proprietarul societ[\ii Titan-N[drag-C[lan înfiin\ate în 1924 (=i din al c[rui consiliu de administra\ie mai f[ceau parte evreii O. Auschnit, A. Yeith =i O. Kaufmann), a fost membru în conducerea Societ[\ii Române de Telefoane, al B[ncii Chrissoveloni, al unor societ[\i comerciale din alte \[ri europene. Multe favoruri le-a ob\inut de la regele Carol al II-lea, în anturajul c[ruia p[trunsese cu ajutorul evreicei Elena Lupescu (amanta regelui), pe care îl mituia deghizat, sub forma poturilor pierdute inten\ionat la partidele de poker. Averea sa din \ar[ a fost confiscat[ de stat în anul 1948. În condi\iile în care atît banii lichizi cît =i creditul bancar se aflau la dispozi\ia evreilor, era firesc ca industria român[, aflat[ la început de drum, s[ cad[ tot pe mîna evreilor: în anul 1885 evreii Adolf Stein (la Bucure=ti) =i Samuil Goldenthal (la Ia=i) au înfiin\at primele fabrici de chibrituri; în 1890, evreii Osius =i Iosif Nacht înfiin\eaz[ la Ia=i prima fabric[ de albituri =i c[m[=i; în 1893 evreul I. Reicher introduce produc\ia industrial[ a apei gazoase; în 1894 evreul S. Prager înfiin\eaz[ prima fabric[ de mobilier metalic (urmat în 1901 de evreul Leon Abramovici); în 1898 evreul Max Habermann înfiin\eaz[ prima fabric[ de nichelat =i tot în acela=i an evreul Mori\ Gleber înfiin\eaz[ prima fabric[ de piel[rie =i t[b[c[rie, iar evreul Joseph Cohen înfiin\eaz[ la Bucure=ti prima fabric[ de bumbace colorate =i nasturi de sidef; uzinele Grivi\a au fost înfiin\ate de fra\ii Goldberg; în 1920 mai sus-men\iona\ii Mauriciu =i Aristide Blank împreun[ cu evreii N. Shapira, O. Kaufmann, R. Soepkez =i L. Traserson au înfiin\at la Arad fabrica Astra, prima fabric[ de vagoane =i motoare; prima fabric[ de

218

c[r[mid[ a fost ridicat[ la Bac[u de evreul Ventzel Zingher, iar prima fabric[ de postav a fost ridicat[ la Piatra Neam\ de evreul Lipa Iuster. ~n anul 1923, la Br[ila se `nfiin\eaz[ „David Goldenberg =i fiii”, devenit[ ulterior Laminorul Br[ila. Alte firme celebre din România au fost de asemenea proprietatea unor evrei: Tricodava (fra\ii Segal), Adesgo (Adesmann =i Goldenberg), Industria Textil[ Român[ (Norbert Juster), Filsar (M. Cukier, A. Goldstein-Goren), etc. Implica\i =i în prelucrarea petrolului, la începutul secolului XX, evreii de\ineau 26 din cele 70 de rafin[rii. Agricultura româneasc[ se afla deja în mîinile evreilor, majoritatea boierilor români (tot mai degenera\i =i deprava\i, tot mai predispu=i s[ î=i petreac[ timpul în str[in[tate risipindu-=i averile) dîndu-le acestora în arend[ mo=iile lor (la începutul anului 1907, în Moldova, 915 arenda=i evrei \ineau în arend[ 1.113.147 hectare de teren agricol, în afara p[durilor). În postfa\a c[r\ii „Înfruntarea jidovilor” (v. =i cap. XVI, notele de subsol 60 =i 65), dr. Marin Popescu (cel care s-a ocupat în anul 1936 de traducerea =i publicarea acesteia) prezint[ o informa\ie elocvent[, provenind din datele statistice culese de ec. dr. Ilie R[dulescu =i publicate în ziarul „Porunca vremii”: ”13.500.000 de români, albinele produc[toare, abia se aleg dup[ munca lor cu 26.770.000.000 lei anual” în timp ce „1.650.000 ovrei, trîntori speculan\i, cî=tig[ anual 80.175.000.000 lei” – venitul mediu al unui evreu era de 25 de ori mai mare decît venitul unui român! 2. Imediat dup[ decembrie 1989, cînd noul prim-ministru al României, evreul Petre Roman, a ini\iat procesul de transformare a economiei \[rii într-un hoit, evrei din România, evrei români emigran\i =i evrei de pretutindeni s-au n[pustit în aceast[ \ar[ ca ni=te hiene atrase de mirosul putreziciunii, s[ jefuiasc[ economia na\ional[ =i cet[\enii români. Desigur, evreii nu s-au n[pustit în România ca s[ munceasc[ =i s[ produc[ ceva, ci s[ cî=tige cît mai mult f[r[ munc[. Ei au venit ca patroni sau directori de b[nci =i societ[\i de asigur[ri, de cabinete de avocatur[, societ[\i de lichidatori judiciari =i firme de consultan\[, firme de dezvoltare imobiliar[, companii mass-media, clinici medicale private, clinici de chirurgie estetic[ =i clinici de fertilizare, cabinete de

219

psihologie, cazinouri sau alte activit[\i asem[n[toare – ori, pur =i simplu, au venit ca escroci obi=nui\i. Dintre to\i ace=tia, unul singur a fost arestat =i condamnat, în întregul ultim deceniu al mileniului trecut, chiar la începutul anilor ‟90: Sergiu Braunstein, autorul escrocheriei imobiliare „Dona” – ne=ansa acestuia a fost c[ s-a gr[bit cu în=el[ciunile înainte ca mafio\ii evrei s[ ob\in[ neoficial imunitatea, dar =i aceea c[ i-a jefuit doar pe români =i nu statul român, pe care to\i ceilal\i evrei au avut libertatea s[-l jefuiasc[ nestingheri\i. Nu voi face un bilan\ al afacerilor evreie=ti din România ultimilor 20 de ani, pe care nici nu le cunosc decît în mic[ m[sur[ (cele mai multe r[mînînd necunoscute românilor), ci m[ voi m[rgini s[ dau cîteva exemple despre îng[duin\a justi\iei române fa\[ de infrac\iunile s[vîr=ite de evrei la noi în \ar[: Sorin Beraru (Samuel sau +muel Bercovici) reu=ise, prin mituire, s[ pun[ mîna pe un mare num[r de întreprinderi române=ti (din cadrul industriei textile, medicale, alimentare, imobiliare, etc). Ac\iunile sale, care produseser[ economiei na\ionale un prejudiciu de 3,6 mil. $, au format obiectul unui dosar de cercetare penal[ - de=i cercetat, i s-a permis s[ p[r[seasc[ România, refugiindu-se în Israel. De aici, prin locotenentul s[u Haim Henry Steinberg, a încercat mituirea anchetatorilor cu 1,5 mil. $, ceea ce a condus la deschiderea unui nou dosar penal. În final, Beraru-Bercovici a fost condamnat în lips[ la 7 ani închisoare, din care nu va executa nici o zi, întrucît Israelul refuz[ s[ îl extr[deze. În ce îl prive=te pe Steinberg, acesta a fost condamnat ini\ial pentru complicitate la 6 ani închisoare – a atacat hot[rîrea de condamnare cu motivarea c[ i s-a aplicat "o pedeaps[ antisemit["; aceast[ ap[rare a condus la o reducere a pedepsei de la 6 la 3 ani (nu =tiu cît a executat din pedeaps[). Unui alt infractor evreu, Shimon Naor (n[scut `n 1949 `n Gala\i cu numele de Shimen Her=covici, fost viceamiral al Israelului), traficant interna\ional de arme, i s-a permis =i lui s[ p[r[seasc[ România în cursul anchetei =i s[ se refugieze în Israel. În prezent condamnat la 11 ani `nchisoare, nu va executa nici el nici o zi, Israelul refuzînd extr[darea.

220

Vladimir (Vova) Cohn, acuzat de asemenea de privatiz[ri frauduloase (în primul rînd industria cartonului din România), nu a p[\it nici el nimic – dimpotriv[, a ajuns în consiliul de administra\ie al clubului de fotbal Dinamo, clubul ministerului de interne. Aharon Schwartz (ns. 1951 în Israel) a fost condamnat la 12 ani închisoare (hot[rîre r[mas[ definitiv[ în anul 2001) pentru o fraud[ de 200.000 $, dar procurorul general a dispus suspendarea execut[rii pedepsei acestuia, dup[ care pre=edintele Ion Iliescu, prin decretul nr. 237/6 aprilie 2004, l-a gra\iat. Iat[ o serie de exemple pe care le consider concludente. Din p[cate, nimeni nu va putea face o list[ complet[ întrucît pe de-o parte mul\i evrei au preluat în urm[ cu 6 decenii nume române=ti, iar pe dealt[ parte multe firme (unele dintre acestea firme fantom[) din întreaga lume venite în România s[ o jefuiasc[, au în spate tot evrei care r[mîn în anonimat. Mai exist[ o categorie interesant[ de infractori români, respectiv cei care pentru a sc[pa de r[spunderea penal[ au fugit în Israel. Dau dou[ exemple: Ioana Maria Vlas (ns. 1944), pre=edinta SOV Invest, firm[ al c[rei faliment fraudulos din anul 1999 a s[r[cit 350.000 de români, a fugit în Israel, unde a fost g[zduit[, nederanjat[ de nimeni, cî\iva ani; pu\in probabil s[ fie acceptat[ atîta timp în Israel, un stat cu un regim atît de strict în privin\a str[inilor, dac[ nu ar fi fost evreic[; a revenit în \ar[ la propria sa dorin\[ predîndu-se în martie 2003, fiind condamnat[ ini\ial la 20 de ani închisoare, pedeaps[ redus[ apoi la 10 ani. Un alt exemplu îl constituie Alexandru Dinulescu (ns. 1933), pre=edintele Bankcoop, banc[ pe care a falimentat-o; =i el a fugit ini\ial în Israel, iar de aici în SUA; condamnat în anul 2000 la 10 ani închisoare pentru luare de mit[, a fost extr[dat de americani în 2003 (nu =tiu cît a executat din pedeaps[). Mai trebuie amintit Nati (Natan) Meir (ns. 1955 în Israel din p[rin\i evrei români). Dup[ ce în anul 1987 (conform biografiei afi=ate de Wikipedia) a fost condamnat în Israel la 30 de luni de închisoare pentru 80 de fapte de în=el[ciune, a venit în România, primind în 19992000 cet[\enia român[. În anul 2003 tribunalul din Haifa l-a condamnat din nou pentru escrocherii =i falsuri la 36 de luni de închisoare cu suspendare =i amend[, iar în anul 2004 Corneliu Vadim Tudor l-a trimis

221

deputat în Parlamentul României, numindu-l consilierul s[u pentru probleme de politic[ extern[ (de altfel, toate partidele mari din România, indiferent de numele purtat în timp – în prezent PSD, PNL, PD-L, PRM – au împînzit Parlamentul României cu deputa\i =i senatori evrei). În România, Meir a înfiin\at firmele Orwalsam Trading (plasare de for\[ de munc[ în Israel) =i Defense Group (paz[ =i protec\ie). De=i pretindea c[ în anul 2005 a primit o mo=tenire enorm[ din SUA (aproape 90 mil. $ în b[nci precum =i propriet[\i imobiliare în SUA, Africa de Sud =i Nigeria), în România s-a ocupat tot de escrocherii, în anul 2006 fiind trimis în judecat[ pentru fals intelectual =i evaziune fiscal[, precum =i în=elarea a 129 persoane c[rora le-a promis contracte de munc[ în Israel – nici acest dosar nu s-a judecat. Ca parlamentar, s-a remarcat prin ini\iative legislative privind gra\ierea condamna\ilor. În anul 2009, cu tupeul caracteristic majorit[\ii cona\ionalilor s[i, =i-a anun\at inten\ia de a candida la Pre=eden\ia României. ~n sf`r=it, `n aceast[ var[, a izbucnit un nou scandal: s-a dezv[luit faptul ca ministrul tineretului =i sportului, evreica Monica Maria Iacob-Ridzi (ns. 1977), a acordat f[r[ licita\ie suma de 630.000 euro unor firme de apartament pentru a organiza Ziua Tineretului. S-a constatat ca c[ valoarea achitat[ nu a fost justificat[, scena de concert de la Costine=ti cost`nd `n realitate o sum[ infim[ fa\[ de cea decontat[ iar onorariile muzicienilor (care nici nu le-au fost pl[tite integral) dep[=eau cu mult costurile de pia\[. La 14 iulie 2009 Monica IacobRidzi a fost schimbat[ din func\ie, dar PD-L `ncearc[ pe toate c[ile blocarea cercet[rii penale a acesteia. Monica Iacob-Ridzi este unul dintre exemplele de tinere, f[r[ nici o experient[ =i f[r[ calit[\ile necesare, pe care Traian B[sescu le-a impus `n fruntea Rom]niei: la 27 de ani deputat, la 30 de ani europarlamentar, la 31 de ani ministru. M[ mai refer la unele firme evreie=ti care au ob\inut de la func\ionarii români avize contra legii, avize men\inute de majoritatea judec[torilor în fa\a c[rora s-a ajuns, singura explica\ie fiind corup\ia. Înc[ din anul 1990, primul ministru Petre Roman a emis hot[rîrea de guvern nr. 1.263 prin care aproba m[suri legate de cooperarea dintre firma „Marc Rich” Elve\ia =i societatea comercial[ „Petromidia S.A.” România. Firma elve\ian[ apar\ine escrocului

222

interna\ional Marc Rich, evreu n[scut în 1934 în Belgia cu numele de Marc David Reich, emigrat împreun[ cu familia în SUA în anul 1942, stabilit în Elve\ia în anul 1983, cînd în Statele Unite a început cercetarea sa penal[, posesor în prezent al unui pa=aport spaniol =i al unuia israelian. Ancheta împotriva sa a început pentru evaziune fiscal[ =i pentru înc[lcarea embargoului instituit în Orientul Mijlociu în anii 1973-1974, cînd a ob\inut o avere enorm[ prin importul de petrol din Iran =i Irak, revîndut în SUA cu pre\ dublu. La momentul semn[rii de c[tre Petre Roman a hot[r`rii de guvern `n favoarea fugarului Marc Rich, acesta era persoana cea mai c[utat[ de departamentul american de justi\ie. În ziua de 20 ian. 2001, în ultima sa zi de pre=eden\ie a SUA, William Jefferson Clinton i-a semnat gra\ierea – la gra\iere au contribuit atît dona\iile extrem de substan\iale f[cute Partidului Democrat =i Bibliotecii Clinton de c[tre fosta sa so\ie, evreica Denise Eisenberg Rich (ns. 1944), cît =i influen\a lobby-ului evreiesc (datorit[ rela\iilor sale cu serviciile secrete israeliene, dar =i generoaselor dona\ii f[cute în Israel care i-au adus titlul de doctor honoris causa al Universit[\ilor Bar Ilan =i Ben Gurion în anul 2007, iar în anul 2008 premiul Centrului Medical Sheba). În anul 2006, revista Forbes l-a situat pe locul 242 în clasamentul miliardarilor americani, cu o avere de 1,5 mlrd. $. La începutul anilor ‟90 dorin\a sa de a-=i însu=i Petromidia a fost stopat[ de opunerea sindicatului (se pare c[ la o uzin[ de aluminiu pe care o preluase anterior Rich, dup[ privatizare concediase întreg personalul), iar guvernul înc[ nu-=i permitea corup\ia, tr[d[rile =i abuzurile f[\i=e de ast[zi. Presa sus\ine c[ Rich a dorit privatizarea hotelului Athenee Palace din Bucure=ti =i c[ s-a aflat `n spatele firmei Gabriel Ressources, ac\ionarul principal al Ro=ia Montana Gold Corporation (în cadrul c[reia statul român are o participa\ie de sub 20 % prin Minvest Deva) – campania publicitar[ a acestei firme promite românilor, în schimbul aurului din Mun\ii Apuseni, un cî=tig de 4 mlrd. $ - este pu\in probabil, în condi\iile în care afacerile lui Marc Rich se caracterizeaz[ prin evaziune fiscal[, iar reprezentan\a în România a principalei sale firme, Glencore (care are 67 de sucursale în întreaga lume =i al c[rei CEO este evreul sud-african Ivan Glasenberg, ns. 1957), în anul 2004, la o cifr[ de afaceri de 1.000 miliarde de lei

223

(vechi) a raportat profit 0 =i ca atare nu a achitat nici un impozit pe profit. Dar asupra Ro=iei Montana, voi reveni. ~n prezent, `n afara firmei principale (Glencore International AG cu sediul `n Baar, Elve\ia), Rich mai de\ine „la vedere” Trafigura AG (cu sediul tot la Baar) =i Marc Rich Real Estate Gmbh, care se ocup[ cu largi proiecte de dezvoltare imobiliar[ `n Cehia. ~nc[ din timpul „r[zboiului rece”, `n vreme ce era dat `n urm[rire de justi\ia american[, Rich `ntre\inea excelente rela\ii de afaceri cu guvernele de la Moscova =i Bucure=ti, av`nd leg[turi str`nse cu `nal\i oficiali guvernamentali, rela\ii p[strate (=i chiar `nt[rite prin corup\ie) =i dup[ schimb[rile politice majore din aceste \[ri. De altfel, tripleta evreilor sioni=ti americani Marc Rich - George Soros - Jeffrey Sachs (ns. 1954), ultimul fiind la `nceputul anilor ‟90 consilierul economic al fostului pre=edinte rus Boris El\in (un alcoolic corupt, care `=i pierdea de la o zi la alta discern[m`ntul) este considerat[ este considerat[ vinovat[, prin introducerea „terapiei de =oc” de crearea artificial[ =i inten\ionat[ a superinfla\iei =i haosului economic `n Rusia, de care cel pu\in Rich a profitat din plin. Mituind oficialii din fruntea Rusiei, Rich a reu=it s[ cumpere la pre\uri insignifiante `ntreaga produc\ie de aluminiu a Rusiei. De altfel, presa rom]n[ a atras aten\ia, `n timp, asupra faptului c[ =i `ntreaga industrie a aluminiului c`t =i o parte din industria o\elului din Rom]nia a fost privatizat[ `n favoarea unor companii ruse=ti care `n realitate `l au `n spate pe Marc Rich: Alro Slatina, Alprom Slatina =i Alum Tulcea (care au fuzionat `n anul 2006) au ca ac\ionar majoritar firma ruseasc[ Marco International (devenit[, `n 2007, Vimetco) – articole din presa rom]n[, dar =i str[in[, sus\in c[ Marco International a fost `nfiin\at[ `n 1983 (sau 1985) de Marc Rich (purt`ndu-i de altfel numele) =i de evreul american Alan Kestenbaum (`n prezent CEO al International Metal Enterprises); compania rus[ Conares (din 2003, Mechel) a privatizat firmele rom]ne=ti Industria S`rmei C`mpia Turzii (Mechel C`mpia Turzii), Combinatul de O\eluri Speciale T`rgovi=te (Mechel T`rgovi=te), ~ntreprinderea de s`rm[ =i produse din s`rm[ Buz[u (Ductil Steel Buz[u), Combinatul O\elul Ro=u (Ductil Steel O\elul Ro=u) =i Laminorul Br[ila – tot presa, `i consider[ ca „na=i” ai companiei pe Marc Rich =i pe evreul rus Mihail Maratovici

224

Fridman (v. nota de subsol 31 de la cap. XIX), iar sediul companiei ruse=ti este `n Elve\ia, `n micu\a localitatea Baar, unde `=i au sediul =i principalele companii ale lui Rich! Marc Rich a fost implicat =i `n scandalul interna\ional cunoscut ca ”Angolagate” sau ca „Afacerea Mitterand-Pasqua” (traficul ilegal de arme spre Angola din anii 1993-1994); dac[ `n acest scandal apar `n prim plan numele unor cre=tini (Jean-Christophe Mitterand - fiul pre=edintelui francez Francios Mitterand, Charles Pasqua - ministrul francez de interne, omul de afaceri Pierre Falcone, etc.), `n aceast[ afacere au fost implica\i =i mul\i evrei: evreul rus israelian Arcadi Alexandrovici Gaidamak (v. nota de subsol 31 de la cap. XIX), evreul american Marc Rich, evreul francez Jacques Attali (cel care acum dou[ decenii propunea eutanasierea pensionarilor, v. nota de subsol 42 de la cap. XVI), evreul israelian Samuel Mandelsaft (ns. 1929 cu numele Samuel Shaked, curierul banilor) =i posibil evreul uzbec israelian Lev Avnerovici Leviev (v. nota de subsol 31 de la cap. XIX); pe parcursul procesului, Gaidamak a fugit `n Israel, iar autorit[\ile israeiene au refuza extr[darea sa c`t =i a lui Mandelsaft; `n final, mul\i cre=tini din acest dosar au ajuns `n `nchisoare, dar nici un evreu. Dou[ ultime scurte men\iuni: Eric Himpton Holder, cel care fost implicat în gra\ierea sa (în perioada 1997-2001 era procuror general adjunct iar între 20 ian.-2 februarie 2001 procuror general) a redevenit la începutul anului 2009 noul procuror general al SUA, iar omul de încredere al lui Rich în România a fost Stamen Stancev (consilier al grupului Glencore), arestat pentru scurt timp =i apoi trimis în judecat[ pentru spionaj, dar nejudecat nici pîn[ în prezent. Împuternicitul lui Mark Rich pentru România =i Israel a fost evreul Yoav Stern (so\ul vedetei TV Oana Cuzino Stern); la data de 2 oct. 2002 Yoav Stern a fost arestat pentru în=elarea partenerilor din firma Interlink Overseas Corp. Ltd. (controlat[ de acela=i Mark Rich); a fost pus în libertate dup[ cîteva ore, presa comentînd faptul c[ eliberarea a avut loc la interven\ia lui Viorel Hrebenciuc, la acel moment vicepre=edinte al Camerei Deputa\ilor; de atunci, nu am mai g[sit informa\ii despre cursul dosarului.

225

De men\ionat =i faptul c[ în aceea=i zi de 20 ian. 2001, W.J. Clinton l-a gra\iat =i pe partenerul de afaceri al lui Marc Rich, evreul Pincus Green (ns. 1936), n[scut în Elve\ia, posesor de pa=aport bolivian, stabilit în SUA, unde a intrat în afaceri cu petrol. Revista Forbes i-a estimat averea la 1,2 mlrd. $. În anul 1983, dup[ ce a fost trimis în judecat[, fugise =i el din SUA. Am spus c[ voi reveni asupra problemelor de la Ro=ia Montana, zona `n care se afl[ resursele `n special aurifere ale Rom]niei (se estimeaz[ cca. 300-330 t. aur =i cca. 1.600 t. argint). Ini\iativa jefuirii aurului rom]nesc a avut-o evreul român Frank Timi= (ns. 1963 cu numele de Vasile Timi=, fugit înainte de revolu\ie în Australia), `mpreun[ (conform presei) cu Marc Rich. Biografia oficial[ a lui Frank Timi= este plin[ de pete albe. Nu se =tie exact c]nd a p[r[sit Rom]nia (probabil 1979), dar se =tie c[ `ntre anii 1982-1991 a suferit `n Australia trei condamn[ri cu amend[ pentru posesie de droguri. +i-a `nceput afacerile `nfiin\`nd o firma de transport (Timi= Transport), care avea un singur camion, pe care `l conducea personal =i care a dat faliment `n anul 1986. ~ncep`nd cu anul 1992, a `nfiin\at trei noi companii, toate `nchise de autorit[\ile australiene `ntruc`t nu respectau standardele legale. Dup[ at`tea e=ecuri la antipozi, anul 1995 reprezint[ anul de cotitur[ pentru Timi=: `nfiin\eaz[ firma Gabriel Ressources NL Australia care la data de 4 sept. 1995 `ncheie cu Minvest Deva (Regia autonom[ a cuprului, aurului =i fierului) un parteneriat pentru exploatarea rezervelor de metale pre\ioase de la Ro=ia Montana. A doua zi dup[ `ncheierea acestui parteneriat, Minvest Deva anun\[ `n pres[ inten\ia de `ncheia `n viitor cu o societate str[in[ parteneriatul pe care tocmai `l semnase! Din acest moment, afacerile lui Timi= merg tot mai bine: `n anul 2000 cump[r[ 15 % din ac\iunile European Goldfields, `n anul 2005 cump[r[ 30 % din ac\iunile Sierra Leone Diamond Coropation iar `n acela=i an `nfiin\eaz[ Eastern Petroleum, trec`nd la exploatarea petrolului din nordul M[rii Caspice. Presa sus\ine ca Timi= =i-a v`ndut ac\iunile de la Ro=ia Montana `n anul 2003 lui Beny Steinmetz. Afacerile sale cu aur =i petrol l-au adus în anul 2008 pe locul 497 în topul celor mai boga\i britanici, cu o avere de 162 mil. lire sterline (238 mil. $). Numele lui Frank Timi= apare legat, `ntr-o form[

226

sau alta, de o serie de scandaluri de corup\ie (afacerea Ovidiu TenderWillem Matser, afacerea Rafo-UGB, afacerea Regal Petroleum sau privatizarea Petrom). Frank Timi= a `nfiin\at =i compania Regal Petroleum Services Ltd., care dup[ 12 februarie 2003 a devenit Central Europe Petroleum (CEP); CEP =i VGB Invest (controlat[ de Ovidiu Tender) `nfiin\eaz[ la Londra, `n cote de participa\ie egale, firma Balkan Petroleum. Balkan Petroleum a devenit ac\ionarul majoritar al firmelor Rafo =i Carom One=ti, ale c[ror datorii postprivatizare `n sum[ de peste 400 mil. euro au fost preluate de AVAS prin ordonan\[ de urgen\[ emis[ de guvernul Adrian N[stase. BKP Trading Impex de\ine =i 73,4 % din ac\iunile Urbis Arm[turi Sanitare. Conform unor articole de pres[, Frank Timi= ajunsese st[p`n peste cca. 5 % din suprafa\a Rom]niei, pe care a primito in concesiune (prin Gabriel Ressources perimetrul de la Ro=ia Montana `n vederea exploat[rii aurului, prin Central Europe Petroleum un perimetru enorm din jude\ele Suceava, Neam\, Bac[u =i Ia=i `n vederea exploat[rii z[c[mintelor de petrol =i gaze naturale iar prin International Goldfields un perimetru de cca. 2.500 km/p situat `ntre Deva, Lugoj =i O\elul Ro=u). ~n prezent, `n cadrul Gabriel Ressources (care de\ine 80,69 % din ac\iunile Ro=ia Montana Gold Corporation) ac\ionarii principali s`nt 1) Paulson&Co (16 %), firm[ apar\in`nd evreului american John Alfred Paulson (ns. 1955, locul 76 `n topul miliardarilor planetei pentru anul 2009 cu o avere de 6 mlrd. $); conform presei, este =i cel mai important ac\ionar =i al companiei Delphi care de\ine fabricile de componente auto de la Ineu, Moldova Nou[, S`nnicolau Mare =i Miroslava; 2) Electrum Strategic Holdings (16 %), firm[ f[c`nd parte din The Electrum Group LLC al c[rei pre=edinte =i CIO este evreul american Thomas Kaplan (care mai este pre=edintele grupului de firme Tigris); 3) BSG Capital Markets (16 %), firm[ care al[turi de BSG Investments, BSG Ressource =i altele face parte din Beny Steinmetz Resource Group, grup cu sediul `n Elve\ia apar\in`nd israelianului Beny Steinmetz (`n anul 2008 locul 5 `n topul celor mai boga\i oameni de afaceri din Israel cu o avere de 3,6 mlrd.$); Steinmetz mai de\ine Steinmetz Diamond Group cu sediul tot `n Elve\ia (care are licen\a

227

pentru exploatarea diamantelor `n Botswana, Congo, Sierra Leone =i Zambia), Scorpio (dezvoltator imobiliar `n Rusia, Kazahstan =i Europa de Est), STI Ventures NV, Tucows, mai este CEO al firmei Simfer SA, coproprietar al firmei Koidu Holdings iar conform presei rom]ne=ti, prin firma Seven Hills desf[=oar[ proiectul reziden\ial bucure=tean West Park din cartierul Militari; 4) Newmont Canada (13 %), subsidiar[ a Newmont Mining Co, companie `n care `l reg[sim pe evreul american George Soros care a fost aminitit =i `n alte r`nduri; 5) Baupost Group (13 %), companie `nfiin\at[ `n anul 1982 de evreul american Seth Klarman. Foarte recent, un alt evreu a devenit interesat de aurul rom]nesc: Peter Munk (ns. 1927 la Budapesta; `n anul 1944 familia sa, foarte bogat[, a pl[tit autorit[\ilor naziste pentru dreptul de a p[r[si Ungaria cu trenul Kastner, ajung`nd `n Elve\ia =i apoi `n Statele Unite). ~n anul 1983, Munk a `nfiin\at `n Canada compania Barrick Gold, cea mai important[ companie de extrac\ie a aurului din lume (se mai ocup[ =i cu extrac\ia argintului =i cuprului), activit[\ile sale desf[=ur`ndu-se pe toate cele 6 continente. ~n anul 1997, Munk `nfiin\eaz[ la Budapesta, `mpreun[ cu evreul Nathaniel Philip Victor James Rothschild (ns. 1971, membru al clanului Rothschild, n[scut `n Anglia, stabilit `n Elve\ia), rom]nul Arpad Zoltan Paszkany (patronul clubului de fotbal CFR Cluj, unul dintre principalii contributori la campaniile electorale ale PDL – numai `n anul 2008 a donat echivalentul a 238.000 euro) =i al\i investitori, compania TriGranit, specializat[ `n proiecte imobiliare; prin TriGranit, care a construit `n diferite \[ri est-europene centrele Polus, afacerile lui Munk au p[truns =i `n Rom]nia. Ulterior finaliz[rii acestei edi\ii, `n anul 2011, `n urma declara\iilor prin care Traian B[sescu sprijinea f[\i= `nsu=irea de c[tre evrei a aurului rom]nesc, Munk a cump[rat prin Barrick Gold 38,5 mil. ac\iuni ale companiei canadiene Carpathian Gold, `nfiin\at[ `n anul 2003, (care a ob\inut prin firma Samax Rom]nia SRL mai multe licen\e de explorare `n jude\ele Cara=-Severin, Mure=, Hunedoara =i Maramure=) , =i care opereaz[ `n Brazilia, Ungaria =i Rom]nia. Toate cele patru companii care v`neaz[ aurul din Rom]nia (Ro=ia Montana Gold Corporation, European

228

Goldfield, Carpathian Gold =i Barrick Gold) au `n comun at`t sediul central (`n Canada) c`t =i un ac\ionariat evreiesc. Dezvoltatorii imobiliari care au împînzit România sînt în cea mai mare parte evrei. Ei sînt cei care au scumpit artificial, pîn[ la valori enorme, aberante =i nejustificate, pre\urile terenurilor =i cl[dirilor. Ei sînt cei care au primit autoriza\ii de construc\ii în spa\ii în care construc\iile erau interzise, împotriva planurilor de sistematizare =i împotriva legilor. Reamintesc exemplul cel mai concludent, cel al firmei Millenium Building Development, ale c[rei construc\ii turn pun în pericol Biserica Armeneasc[ =i Catedrala Sf. Iosif (v. nota de subsol 31 de la cap. XVI). Nu este locul s[ fac aici analiza complet[ a jafurilor care totalizeaz[ zeci de miliarde de dolari, s[vîr=ite de evrei, sub toate formele =i profitînd de corup\ia demnitarilor, func\ionarilor de stat =i magistra\ilor români – de altfel, nici nu am cum s[ le cunosc pe toate. Dac[ cineva este interesat de acestea, îi recomand trilogia lui Cornel Dan Niculae: ”R[zboiul nev[zut al evreilor sioni=ti cu românii”, ”Ofensiva iudaismului asupra României” =i ”Politica filo-sionist[ a României” (din volumul imens de informa\ii prezentate în aceste c[r\i, o parte le cuno=team deja =i erau reale; cea mai mare parte nu le cuno=team – pe unele le-am verificat =i s-au confirmat, pe altele nu am avut posibilitatea s[ le verific; am g[sit =i unele erori minore). Nu =tiu dac[ acest Cornel Dan Niculae exist[ cu adev[rat, cred mai degrab[ c[ reprezint[ un personaj colectiv, format din mai mul\i istorici =i ofi\eri cinsti\i =i patrio\i – s[ le dea Dumnezeu s[n[tate =i s[-i ajute în lucrarea lor. 3. ”Dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum.” (lb. latin[: ”M[ îndoiesc, deci gîndesc; gîndesc, deci exist.”) – acest principiu fundamental al filozofiei ra\ionaliste, enun\at de p[rintele acesteia, Rene Descartes (1596-1650), consacr[ îndoiala drept condi\ie =i dovad[ a gîndirii. Iat[ îns[ c[ în România mileniului III gîndirea a ajuns interzis[ în anumite domenii istorice: guvernul Adrian N[stase a emis ordonan\a de urgen\[ nr. 31/2002 (adoptat[ de Parlament ca legea nr. 107/2006) conform c[reia îndoiala asupra holocaustului a fost transformat[ în infrac\iune pedepsit[ cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani

229

=i interzicerea unor drepturi. Prin aceea=i ordonan\[ a fost transformat[ în infrac\iune pedepsit[ cu închisoare de la 3 luni la 3 ani =i interzicerea unor drepturi promovarea cultului eroilor neamului care sînt detesta\i de evrei - în baza acestei ordonan\e devenit[ lege, au fost înl[turate statuile mare=alului Ion Antonescu (1882-1946) =i au fost redenumite str[zile care îi purtau numele. Poate c[ mare=alul Antonescu a avut limitele sale, poate c[ a f[cut unele gre=eli, toate acestea trebuie privite, explicate, în\elese =i poate chiar scuzate în contextul geopolitic al timpului în care s-a aflat la conducerea \[rii - în mod cert îns[, indiscutabil, mare=alul a fost un exemplu de patriotism, de onoare, de corectitudine, fiind un aprig du=man al corup\iei – dar toate acestea sînt calit[\i urîte atît de evreii sioni=ti, cît =i de Adrian N[stase. A treia infrac\iune n[scocit[ de Adrian N[stase, într-o societate care pretinde c[ respect[ principiile democratice, drepturile omului, libertatea de gîndire, de asociere =i a cuvîntului, pedepse=te cu închisoare de la 3 la 15 ani =i interzicerea unor drepturi constituirea unei organiza\ii cu caracter fascist, rasist sau xenofob (precum =i aderarea la aceasta ori sprijinirea ei) - în condi\iile în care în România de azi legile sînt interpretate =i aplicate atît de aleatoriu =i de abuziv, constituirea unei organiza\ii care s[ militeze pentru promovarea adev[rului asupra crimelor s[vîr=ite de evrei te poate trimite la închisoare. În sfîr=it, Adrian N[stase define=te holocaustul în singurul sens pe care îl accept[ sioni=tii, respectiv doar persecu\ia sistematic[ a evreilor – pentru sioni=ti =i pentru Adrian N[stase, vie\ile celor 6 milioane de cre=tini mor\i în lag[rele naziste nu au nici o valoare. Nici un parlamentar român nu s-a ridicat împotriva acestei legi abuzive =i sioniste, nici un ziar sau post TV nu a vorbit despre ea. Imensa majoritate a popula\iei din România nici nu cunoa=te m[car existen\a acestei legi. 4. Ce vremuri mizere tr[im, pedeaps[ trimis[ de Dumnezeu pentru necredin\a acestui popor, credincios doar în vorbe =i recens[minte! O clas[ politic[ nevrednic[ =i nevolnic[, al c[rei patriotism are doar reflexe electorale, se str[duie prin toate mijloacele s[ ne dezicem de mari români care, vorbind despre r[ul enorm f[cut de evrei acestei \[ri, au dep[=it noile =abloane impuse de ”gîndirea european[”. Parlamentul îi trimite în închisoare pe cei care laud[

230

patriotismul mare=alului Antonescu; istorici tic[lo=i refuz[ s[ spun[ adev[rul despre mi=carea legionar[, mi=care na\ionalist-cre=tin[; marele savant Nicolae Paulescu este aruncat într-o nemeritat[ uitare; iar, mai recent, personalit[\i publice (apropiate de pre=edintele Traian B[sescu) precum Horia Roman Patapievici (pre=edintele Institutului Cultural Român!) =i europarlamentarul PD-L Cristian Preda (fost consilier al pre=edintelui =i decorat de acesta în anul 2009 cu ordinul Steaua României în grad de cavaler) reiau, dup[ decenii, campania început[ în anii ‟80 de fostul rabin =ef Moses Rosen (1912-1994, rabin =ef între 1948-1994) =i cer scoaterea lui Mihail Eminescu din literatura =i jurnalistica român[! (pentru declara\iile abjecte ale celor doi oficiali, v. Claudiu Iordache – ”Homo posteritas”, pag. 23). 5. În afara românilor neao=i, stabili\i în str[in[tate în momentul în care erau deja celebri, pe care statele de adop\ie =i i-au însu=it mîndrindu-se cu cet[\enia pe care le-au acordat-o =i considerîndu-i ca valori na\ionale (Constantin Brîncu=i, George Enescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, George Emil Palade, Henri Coand[, Sergiu Celibidache sau chiar Nadia Com[neci), se poate constata cu u=urin\[ c[ singurii cet[\eni români emigran\i, pleca\i din \ar[ ca necunoscu\i =i care primesc în str[in[tate notorietate sau chiar înalte demnit[\i publice, sînt evrei: poe\ii Tristan Tzara (Samy Rosenstock), stabilit în Elve\ia =i Ilarie Voronca (Eduard Marcus), stabilit în Fran\a, ca =i Pierre Moscovici, deputat francez, fost ministru delegat, fost vicepre]edinte al Parlamentului European, decorat în anul 1999 cu ordinul Steaua României în grad de Comandor precum =i tat[l acestuia, Serge Moscovici (+trul Hersch), psiholog de renume în Fran\a; Noel Bernard (Noel Bernard Bercovici), emigrant în Israel =i apoi stabilit în Germania, unde a fost directorul sec\iei în limba român[ a postului de radio Europa Liber[, post înfiin\at de CIA (=i unde lucra ca redactor =i so\ia sa, evreica Ioana M[gur[ Bernard); profesorii universitari din SUA, Liviu Librescu (Virginia), decorat post-mortem în anul 2007 cu ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce ca =i Vladimir Tism[neanu (Maryland); laureatul premiului Nobel pentru pace, Eli Wiesel, stabilit de asemenea în Statele Unite, decorat în anul 2002 cu ordinul Steaua României în grad de Mare Ofi\er; Mihai

231

Horodniceanu, a ajuns coordonatorul lucr[rilor de infrastructur[ la re\eaua metroului din New York; Ioan Holender, directorul Operei din Viena, decorat în anul 2000 cu ordinul Steaua României în grad de Mare Ofi\er; Samuel Liechtensztejn, ministrul educa\iei =i culturii din Uruguay la jum[tatea anilor ‟90, ale c[rui r[d[cini sînt din Baia Mare; tîn[rul regizor Radu Mih[ileanu (Buchman) stabilit =i el în Fran\a =i apreciat pentru filmele artistice av`nd ca tem[ prigonirea evreilor, milionarul Frank Timi= fugit în Australia, Gianni Lazzaro (Lazar Marcovici), patronul casei de bijuterii Sabion, numit de presa rom]n[ „regele bijuteriilor de lux” sau „bijutierul vedetelor de la Hollywood”, stabilit `n Germania =i atî\ia al\ii. Unii dintre ace=tia =i-au exprimat în mod deschis ostilitatea fa\[ de România - este problema lor, cu care tr[iesc =i cu care probabil vor muri. Important îns[ este ca Occidentul s[ nu aib[ impresia, subtil indus[, c[ tot ce s-a n[scut bun pe p[mîntul românesc este obligatoriu numai de origine evreiasc[. 6. În timp ce românilor basarabeni cet[\enia român[ le este refuzat[ ori acordat[ cu greu =i doar contra mit[, mii sau zeci de mii de evrei redobîndesc în fiecare an cet[\enia \[rii pe care o ur[sc, dar vor s[ o st[pîneasc[. Dau doar cîteva exemple. Prin Ordinul Ministerului Justi\iei nr. 746/C/13 martie 2008, din 155 persoane care redobîndesc cet[\enia român[, cel pu\in 103 erau evrei, la care se adaug[ 15 copii minori evrei, dar nici un român basarabean. Prin OMJ nr. 2572/7 oct. 2008 redobîndesc cet[\enia român[ 103 persoane, dintre care cel pu\in 71 evrei (3 n[scu\i în Israel), la care se adaug[ 27 copii minori evrei, dar nici un român basarabean; în aceea=i zi, prin OMJ nr. 2573, redobîndesc cet[\enia român[ alte 142 persoane, dintre care cel pu\in 101 evrei (3 n[scu\i în Israel =i 2 în Brazilia) la care se adaug[ 18 copii minori evrei – dar nici acum, nici un român cre=tin din Basarabia ori Bucovina. Într-o singur[ zi, prin cele dou[ ordine ale MJ, au primit cet[\enia român[ în total 217 evrei. Prin OMJ nr. 407/C/30 ian. 2009 redobîndesc cet[\enia român[ 143 de persoane, dintre care cel pu\in 76 evrei (4 n[scu\i în Israel =i unul în Africa de Sud) la care se adaug[ 30 copii minori; prin acest ordin, a redobîndit cet[\enia român[ =i o românca din Basarabia. Nici unul dintre ace=tia nu a cerut s[ î=i stabileasc[ domiciliul în România. Prin cele patru OMJ a fost

232

redobîndit[ cet[\enia român[ de c[tre alte 24 persoane care au cerut stabilirea domiciliului în România – printre acestea, o singur[ evreic[ (care oricum, locuia în România). Au redobîndit cet[\enia român[ b[trîni evrei de peste 80 de ani, care au declarat c[ nu vor s[ se stabileasc[ în România; au redobîndit cet[\enia român[ tineri evrei care nu s-au n[scut în România, =i ca atare nu aveau cum s[ redobîndeasc[ o cet[\enie pe care nu au avut-o niciodat[ =i nici nu vor s[ se stabileasc[ aici; au redobîndit cet[\enia român[ evrei din Republica Sud-African[, Canada, Venezuela, Brazilia, etc., f[r[ nici o leg[tur[ cu România. Cump[r[ bucat[ cu bucat[ p[mîntul românesc =i imobilele pe care le speculeaz[, î=i exprim[ votul la alegerile parlamentare =i preziden\iale la ambasada român[ din \[rile în care tr[iesc, iar cîteodat[, c`te unul dintre ei, înainte s[ înve\e limba român[, ajunge în Parlamentul de la Bucure=ti. Cînd românii merg tot mai pu\ini la vot (fiindc[ nu au pe cine vota), cîteva sute de mii de evrei din str[in[tate pot fi decisivi în a stabili atît majoritatea parlamentar[ cît =i pre=edintele României. +i dup[ terminarea acestei edi\ii acea=i politic[ a continuat, cu `nmul\irea cazurilor de redob`ndire a cet[\eniei rom]ne de c[tre evrei care nu au avut-o niciodat[. Un singur exemplu: prin OMJ nr. 3064/23 nov. 2009 au redob`ndit cet[\enia rom]n[ f[r[ stabilirea domiciliului `n \ar[ un num[r de 196 de persoane, dintre care 118 evrei (la care se adug[ 25 de minori); 42 dintre ace=ti evrei au redob`ndit cet[\enia rom]n[ far[ s[ o fi avut vreodat[, 39 fiind n[scu\i `n Israel, iar c`te unul `n Brazilia, SUA =i Australia. Prin acela=i ordin, au redob`ndit cet[\enia rom]n[ cu stabilirea domiciliului `n \ar[ un num[r de 3 persoane dintre care o evreica – paradoxal, aceasta este n[scut[ `n Israel, are cet[\enie francez[ =i locuie=te `n SUA. Cine are mai mult timp decît mine, s[ caute Ordinele M.J. =i s[ centralizeze cî\i evrei au dobîndit ori redobîndit în ultimii ani cet[\enia român[, =i cî\i români basarabeni ori bucovineni au reu=it a=a ceva. 7. În anul 2007, la scurt timp dup[ alegerea sa ca pre=edinte al Israelului, Shimon Peres declara într-o conferin\[ de pres[: ”…cump[r[m Manhattan-ul, Ungaria =i România =i Polonia. Este

233

interesant, pentru c[ sîntem o \ar[ mic[, dar avem mul\i oameni talenta\i =i cu rela\ii”. 8. ”De aceea v[ spun: este vremea muceniciei!… Ei bine, poporul acesta, prin frunta=ii s[i, s-a tic[lo=it pîn[ la culme, prin tr[darea tradi\iilor =i credin\ei str[mo=e=ti... S[ rezidim neamul acesta! Acum e timpul jertfei, prin vorb[rie =i prin conferin\e nu mai facem nimic. S[ te duci, române drag, f[r[ fric[, direct spre vîrful sabiei, ca str[bunii no=tri cei viteji, s[ te duci ca o torpil[ japonez[, s[ mori în bra\e cu vr[jma=ul! Acum sîntem exact ca în arena roman[ cu fiare s[lbatice – stai aici în mijlocul arenei =i a=tep\i, ca =i cre=tinii de odinioar[, s[ dea drumul la lei. A=tepta\i s[ fi\i sfî=ia\i, rup\i, alt[ sc[pare nu mai e! Lupta este deschis[. Lupta\i pîn[ la cap[t! Nu v[ teme\i!” (v. ”Apelul p[rintelui Iustin Pîrvu de la m[n[stirea Petru Vod[” din 14 ian. 2009) =i ”Pentru c[ dac[ ar fi t[cut tot a=a, de pild[ un Eminescu, ar fi t[cut Radu Gyr, un Nichifor Crainic, sau oameni de mai mic[ talie – ap[i am fi fost de mult pr[bu=i\i… T[cerea în fa\a acestor pericole este o lep[dare a noastr[ de adev[r. Pentru c[ ne înrobim =i ie=im din libertatea Adev[rului… T[cerea noastr[ înseamn[ sclavie =i îngroparea Ortodoxiei. Oamenii no=tri de elit[, prin t[cerea lor nu fac decît s[ construiasc[ sicriul ortodoxiei pe care i-l preg[te=te st[pînirea acestei lumi.” (v. ”Adev[rul ne face liberi, nu ne pune cip” – p[rintele stare\ Iustin Pîrvu, 26 febr. 2009).

234

Cap. XIX Au trecut 17 ani. O nou[ întîlnire - poate ultima. Aceea=i sal[, acelea=i lumîn[ri, aceea=i mas[ lung[, aceea=i atmosfer[, acela=i amfitrion. În mare parte, aceia=i participan\i. Unii dintre ei, trecu\i între timp în împ[r[\ia st[pînului lor, nu se mai reg[seau - dar locul lor fusese deja luat de al\ii, mai tineri. x - În anul 1999 cineva de aici(1) a oferit lumii întregi o explica\ie genial[: ”pagube colaterale” – folosi\i întotdeauna de acum încolo aceast[ sintagm[ pentru a justifica acele crime inutile pe care le s[vîr=i\i (în mod surprinz[tor pentru to\i, dup[ aceste cuvinte amfitrionul a zîmbit înclinîndu-=i u=or capul înspre o anumit[ parte a întunericului – nimeni nu-=i aducea aminte ca în ultimii zeci de ani altcineva s[ se mai fi bucurat de o astfel de apreciere!). x Repet. Spulbera\i principiile cre=tine!

235

Principala valoare a cre=tinismului, a=a cum a spus Fiul Lui ar[tînd de ce a venit pe lume, este Adev[rul(2) - voi ve\i ascunde adev[rul =i ve\i promova minciuna. Ucide\i Adev[rul! Ve\i schimba c[r\ile vechi (aici v[ va ajuta =i Internetul), nu le ve\i l[sa oamenilor timp s[ gîndeasc[, ve\i ob\ine din partea conduc[torilor statelor cre=tine condamnarea celor care vor gîndi =i vor spune ce gîndesc despre voi. Cre=tinii au fost înv[\a\i s[ nu strîng[ averi(3)– voi înv[\a\ii c[ singurul scop al vie\ii pe p[mînt este averea. Înv[\a\i-i c[ doar cu averi cît mai mari vor putea s[ tr[iasc[ a=a cum v[d în filmele voastre: avioane si elicoptere particulare, iahturi, vile în toate col\urile lumii, zeci de limuzine de lux, apartamente de sute de metri p[tra\i cu sere, piscine, jacuzzi, cinematograf, terenuri de tenis =i toate neghiobiile care, cu ajutorul vostru, le vor mai trece prin cap: b[uturi =i mînc[ruri mult mai scumpe decît fac, tablouri ale unor pictori de care ei nici nu au auzit, dar despre care voi le ve\i explica c[ sînt celebri, curve de lux. Îi ve\i înv[\a s[ strîng[ cît mai mul\i bani, ca s[ poat[ avea tot ce doresc. Au fost înv[\a\i s[ nu arunce primii piatra(4) =i s[ nu scoat[ sabia(5)– voi o s[ le explica\i c[ dac[ vor s[ înfrîng[ terorismul, vor trebui s[ atace primii. +i asta chiar dac[ nu exist[ nici un pericol. Dup[ un r[zboi cî=tigat, care aduce =i mari avantaje economice, nimeni nu se mai întreab[ de ce a pornit r[zboiul. x Nu uita\i primele doua mari diversiuni ale omenirii =i (a urmat un nou zîmbet!) nu întreba\i a cui a fost cel pu\in una dintre ele. Toat[ lumea =tie c[ prima diversiune, venit[ din mitologie, este Calul Troian construit de aheul Ulise. Oamenii nu realizeaz[ c[ atunci a fost de fapt o dubl[ diversiune – iar f[r[ cea

236

de-a doua, diversiunea zeilor, prima nu putea reu=i. Laocoon, preotul lui Phoebus Apolo, =i-a dat seama de pericol =i a vrut s[ deschid[ ochii troienilor. A luat o lance =i a aruncat-o în calul de lemn, auzindu-se din[untru zgomot de s[bii =i scuturi care se loveau între ele. Dar zei\a Palas Atena le-a întunecat min\ile troienilor, care nu au auzit nimic. Iar zeul Poseidon, tot la rug[mintea Atenei, a trimis doi =erpi uria=i care l-au sugrumat pe Laocoon =i pe cei doi fii ai s[i. F[r[ diversiunea zeilor, diversiunea oamenilor nu reu=ea. Înv[\[mintele acestei prime diversiuni, voi le-a\i deprins de mult =i le aplica\i de mult cu succes: nu l[sa\i adev[rul s[ ajung[ la urechile oamenilor. De aceea, trebuie s[ ave\i controlul asupra mass-media, sub toate formele sale.(6) A doua diversiune este foarte pu\in cunoscut[. V[ aminti\i de „Incoruptibilul”(7), un om prea cinstit ca s[ îmi fie pe plac întrucît refuza s[ în\eleag[ c[ Revolu\ia francez[ (ca toate celelalte revolu\ii de altfel) a izbucnit pentru ca voi, evreii, s[ accede\i la puterea politic[. De=i era foarte apreciat =i admirat de parizieni, într-o zi, la întoarcerea acas[, a fost surprins s[ g[seasc[ în fa\a locuin\ei o mul\ime de oameni furio=i, dintre care unul, f[r[ s[ spun[ o vorb[, i-a zburat cu un foc de pistol maxilarul. A fost arestat, dus la judecat[ (unde, f[r[ o falc[, nu putea vorbi ca s[ se apere), condamnat iar a doua zi ghilotinat. Mul\imea furioas[ i-a intrat în cas[, a r[sturnat totul =i apoi a plecat furioas[ r[cnind „pas un sou, pas un sou!”.(8) În\elege\i ce s-a întîmplat? Cineva din mul\ime (=i nu am de gînd s[ v[ spun cine) a p[c[lit oamenii spunîndu-le c[ „Incoruptibilul” nu este chiar atît de incoruptibil, iar casa lui este plin[ de aur. A fost u=or ca oamenii, înainte s[ verifice, s[-l acuze; iar dup[ ce au verificat, era prea tîrziu: „Incoruptibilul”, mutilat, era deja dus la judecat[. Iar cel care a r[spîndit zvonul, a tras =i focul de arm[.

237

„Calomniez, calomniez, il en restera toujours quelque chose!”(9) A\i aplicat întotdeauna foarte bine =i aceast[ diversiune. Dar s[ nu o uita\i niciodat[. x Împr[=tia\i-v[ cu to\ii în tot mai multe \[ri cre=tine, lua\i cet[\enia tuturor acestor \[ri – ve\i dobîndi astfel în cît mai multe \[ri dreptul de vot, dar =i dreptul de a fi ale=i. V[ ve\i impune pe plan politic, pe plan civic, pe plan social, dar în special pe plan economic =i financiar. Urma\i din timp exemplul acestei tinere(10), demn[ urma=[ a Iuditei =i Esterei, care l-a îngenunchiat cînd a trebuit pe William Jefferson Clinton (un al treilea zîmbet, urmat de înc[ o u=oar[ înclinare a capului înspre bezna din fa\[ – a=a ceva nu se mai întîmplase niciodat[!). x V-am promis c[ nimeni nu v[ va critica pentru crimele voastre, =i a\i v[zut c[ m-am \inut de cuvînt(11). Voi a\i fost autorii holocaustului originar(12), =i asta înc[ înainte ca str[bunii vo=tri s[-l cunoasc[ pe El =i s[ m[ cunoasc[ pe mine – dar dup[ cum vede\i, toat[ lumea a uitat ce a însemnat holocaustul care azi, pentru to\i, nu mai reprezint[ decît crima s[vîr=it[ împotriva voastr[. Mai mult decît atît: to\i au fost obliga\i s[ îi plîng[ doar pe ai vo=tri, =i obliga\i s[ nu aminteasc[ de cele peste 6 milioane de victime ale lui Hitler care erau cre=tini, fie c[ erau germani adversari politici ai lui Hitler, slavi ori \igani, comuni=ti ori martori ai lui Iehova, ho\i de buzunare ori homosexuali.

238

Voi a\i s[vîr=it primul genocid din istoria omenirii cînd a\i descins în |ara Canaanului – dar dup[ cum vede\i, nimeni nu mai \ine minte(13). Voi sînte\i promotorii rasismului – dar dup[ cum vede\i, nimeni nu î=i mai aminte=te asta(14). Voi ave\i o mare s[rb[toare na\ional[ care celebreaz[ uciderea a zeci de mii de oameni nevinova\i – dar dup[ cum vede\i, nimeni nu v[ condamn[ c[ s[rb[tori\i un masacru(15). Voi a\i fost autorii primului act terorist din lume – dar dup[ cum vede\i, nimeni nu-=i aduce aminte(16). Voi a\i batjocorit în mod constant hot[rîrile Adun[rii Generale a ONU – dar dup[ cum vede\i, niciodat[ Consiliul de Securitate nu a adoptat vreo rezolu\ie împotriva voastr[(17). Voi a\i ucis pruncii palestinieni la pieptul mamelor lor, cu mame cu tot; a\i ucis la gr[mad[ femei, b[trîni =i copii nevinova\i, motivînd c[ voi urm[rea\i doar uciderea terori=tilor; a\i distrus casele familiilor celor care s-au aruncat în aer pe teritoriul vostru; i-a\i îngr[dit pe palestinieni în spatele unor linii de demarca\ie din sîrm[ ghimpat[ =i beton – dar dup[ vede\i, nimeni nu zice nimic. S-ar putea cîteodat[, cînd crimele voastre monstruoase nu vor mai putea fi ascunse, s[ nu pute\i împiedica înscrierea lor pe ordinea de zi a unor conferin\e ori forumuri interna\ionale – cînd se va întîmpla asta, ve\i p[r[si reuniunea. Vor pleca ambele voastre delega\ii: =i cea de la Ierusalim, =i cea de la Washington(18). Voi a\i inventat arma nuclear[(19), voi o de\ine\i =i tot voi a\i refuzat întotdeauna inspec\iile ONU privind armele nucleare orice \ar[ a lui Ismael, numai pentru simpla b[nuial[ c[ ar putea avea sau ar putea ob\ine arma nuclear[, este condamnat[ în Consiliul de Securitate al ONU iar cîteodat[, chiar atacat[ de trupele \[rilor cre=tine reunite, în interesul vostru, în OTAN. Este cel mai bun pretext s[ înl[tura\i conducerile din \[rile care vi se opun, s[ le control\i economia, s[ pune\i mîna pe rezervele lor de

239

petrol. Dar dup[ cum vede\i, în cazul vostru nimeni nu spune nimic. Voi a\i atacat \[rile din jur – a\i ocupat, mai mult sau mai pu\in timp, peninsula Sinai a Egiptului, în[l\imile Golan ale Siriei, sudul Libanului. A\i ocupat teritoriile acordate palestinienilor. Pentru a=a ceva, în cazul lui Saddam Hussein de pild[, cînd a ocupat Kuweitul, OTAN i-a declarat r[zboi – dar dup[ cum vede\i, pe voi nu v-a deranjat nimeni(20). Voi v-a\i substituit justi\iei, a\i r[pit oameni din alte \[ri =i i-a\i dus la voi sau pur =i simplu i-a\i omorît unde i-a\i g[sit, chiar dac[ unii dintre ei erau nevinova\i dar, dup[ cum vede\i, nimeni nu v-a criticat pentru asta(21). Voi a\i s[vîr=it mari jafuri, dar, dup[ cum vede\i, nimeni nu le asociaz[ cu neamul vostru(22). Voi a\i bombardat Biserica Na=terii Fiului Lui, dar în afara unei blînde dojeni venite de la un Pap[ b[trîn =i bolnav(23), care nu mai avea mult de tr[it, nu v-a deranjat nimeni, nici unul dintre conduc[torii lumii cre=tine nu a scos un cuvînt despre profanarea de c[tre voi a unuia dintre cele mai sfinte locuri ale cre=tinismului(24). A\i condus =i voi lag[re concentrare, dar dup[ cum vede\i nimeni nu-=i aminte=te dec`t de cele naziste, `n care era\i `nchi=i voi(25). A\i s[v`r=it =i voi pogromuri =i masacre, a\i ras =i voi cet[\i de pe fa\a p[m`ntului, dar nimeni nu v-a condamnat =i nici nu v[ va condamna pentru asta(26). x x x A\i ucis destui, inclusiv dintre ai vo=tri, aruncînd vina asupra celorlal\i(27).

240

De acum încolo, voi nu va mai trebui s[ ucide\i prea mult cu mîna voastr[. În interesul vostru, lucreaz[ deja (chiar dac[ ei nu =tiu cu to\ii) americanii, englezii, celelalte na\iuni din cadrul OTAN. În numele libert[\ii =i democra\iei, al drepturilor omului =i al tratatelor interna\ionale, acestea atac[ unul dup[ altul statele lui Ismael ostile vou[, le distrug economia preg[tind înlocuirea acesteia cu o economie nou[, controlat[ de voi în interesul vostru, punînd în frunte conduc[tori slugarnici vou[, asmu\ind parte din popor împotriva celeilalte p[r\i =i l[sîndu-i s[ se ucid[ între ei. În Afganistan, au învr[jbit din nou mujahedinii împotriva talibanilor. În Irak, au învr[jbit =i mai r[u =ii\ii =i kurzii împotriva suni\ilor. În teritoriile ocupate, i-au învr[jbit pentru prima dat[ pe membrii Fatah împotriva membrilor Hamas. Chiar =i în Kosovo, regiune a unei \[ri europene cre=tine, au dat liber la omor între musulmani =i ortodoc=i. Tot a=a, men\in vrajba printre vecinii vo=tri. În Liban în primul rînd, unde înc[ de acum zeci de ani am aruncat semin\e de ur[, iar razboiul civil este f[r[ de sfîr=it. Se lucreaz[ în timpul acesta, încet dar constant, în Siria =i Iran. Se lucreaz[ chiar =i în Pakistan, unde regimul actual nu prezint[ garan\ii de fidelitate(28). Toate acestea sînt în folosul vostru – for\a du=manilor pe care vi i-a\i f[cut sl[be=te, în timp ce petrolul =i materiile lor strategice merg ieftin, acolo unde trebuie. x x

x

Folosi\i în continuare pîrghiile puterii, adic[ cele ale manipul[rii. Asta înseamn[ s[ cultiva\i ca =i pîn[ acum la cre=tini

241

vanitatea, trufia =i orgoliul; trînd[via, l[comia =i dorin\a de a tr[i în lux; superficialitatea, egoismul =i indiferen\a fa\[ de ceilal\i; narcisismul =i exhibi\ionismul; depravarea, pofta de b[utur[ în exces =i preacurvia; =i în special, corup\ia(29). Guverna\i prin corup\ie(30) =i minciun[, prin violen\[ =i teroare! x x

x

Bucura\i-v[! Încetul cu încetul, dup[ aproape 100 de ani, sînte\i la un pas de a recî=tiga Rusia, \ara în care a\i înregistrat e=ecul vostru major - =i odat[ cu ea, s[ recî=tiga\i toate statele aflate în zona ei de influen\[! Nu numai c[ sînte\i cei mai importan\i oligarhi din Rusia(31), dar a\i reu=it s[ intra\i în politic[ atît în vîrful puterii, cît =i în vîrful opozi\iei(32) =i sînte\i pe cale s[ redobîndi\i =i controlul asupra serviciilor secrete. Bucura\i-v[! Dup[ America, =i Europa este din ce în ce mai mult condus[ de voi!(33,34) Bucura\i-v[! Prezen\a voastr[ în fruntea serviciilor secrete din \[rile cre=tine a r[mas peste tot, =i chiar s-a extins!(35) +i mai ales, bucura\i-v[ c[ acea \ar[ frumoas[, bogat[ =i m[noas[ pe care o r`vni\i de peste un secol =i jum[tate, `n cur`nd va fi a voastr[!(36) x x

x

Nu l[sa\i oamenii s[ deschid[ ochii =i s[ vad[ c[ cele 7 cupe ale mîniei Lui, v[rsate de cei 7 îngeri (semnele Apocalipsului, cum le-a prev[zut ucenicul Lui cel prea iubit), se

242

apropie =i se împlinesc. +i o dat[ cu ele, =i sfîr=itul omenirii. Am trimis oamenilor SIDA =i le-am transmis-o prin homosexuali. Împinge\i oamenii spre mine, împinge\i-i spre sodomie – inventa\i concepte noi, toate bazate pe drepturile omului: dreptul la explorarea propriei sexualit[\i, dreptul la diversitate sexual[, dreptul la libertate sexual[, dreptul la egalitate sexual[, dreptul la intimitate; le ve\i spune c[ este „trendy” s[ fii homosexual, le ve\i spune c[ atîta timp cît sînt tineri, este de datoria lor fa\[ de ei în=i=i s[ treac[ prin toate experien\ele posibile. Am închis ochii oamenilor, s[ nu mai vad[ c[ sodomia este un p[cat de moarte =i c[ astfel î=i primesc pedeapsa hot[rît[ de El acum mii de ani(37) =i pentru care oamenii din cet[\ile p[catului(38) au pl[tit cu via\a. Oamenii s[ nu vad[, s[ nu-=i dea seama c[ de fapt aceasta este prima cup[ a mîniei(39). Am trimis tot mai des peste oameni uragane =i tsunami, care au ucis sute de mii de oameni – ei s[ nu î=i dea seama c[ aceasta este a doua cup[(40). Am trimis inunda\ii tot mai dese, tot mai r[spîndite, tot mai distrug[toare – oamenii s[ nu-=i dea seama c[ aceasta este a treia cup[(41). Am anulat prim[vara =i toamna, vara se întinde acum jum[tate de an iar soarele tot mai dogoritor ucide oamenii, distruge recoltele, tope=te ghe\urile zis ve=nice iar apa va acoperi p[mîntul – oamenii s[ nu-=i dea seama c[ este a patra cup[(42) . V-am dat pe mîn[ presa =i agen\iile de pres[ cu ajutorul c[rora voi promova\i neîncetat minciuna =i diversiunea, prin care voi s[di\i între oameni neîncrederea =i ura – oamenii s[ nu-=i dea seama c[ aceasta este a cincea cup[(43). Trupele mele au invadat Irakul – oamenii s[ nu-=i dea seama c[ aceasta este a =asea cup[, mai ales c[ ei nu vor în\elege ce înseamn[ împ[ra\ii de la soare-r[sare(44).

243

A =aptea =i ultima cup[, va fi =i ea v[rsat[ în curînd – cum =i cînd se va întîmpla asta, nici m[car voi nu trebuie s[ =ti\i. Nici m[car voi nu sînte\i îndrept[\i\i s[ descifra\i codul meu. x x

x

Dup[ aceste ultime vorbe, oratorul t[cu dînd de în\eles c[ a terminat ce avea de spus. Dar f[r[ a le da drumul. Undeva, departe în întuneric, sclipirea unui buton de aur cu diamant ridicat în sus, ar[ta c[ cineva ar dori s[ pun[ o întrebare. - Las[ mîna jos! Dac[ vrei s[ întrebi ceva, înseamn[ c[ nu ai în\eles ceva – =i atunci nu ai ce c[uta aici. Du-te! Sclipirea de aur =i diamant a disp[rut în întuneric, înso\it[ de un zgomot de pa=i care se îndep[rtau =ov[ielnic. Dup[ înc[ vreo cîteva minute de t[cere, timp în care privirea sa îi scruta atent înc[ o dat[ prin întuneric pe cei prezen\i, cel aflat în capul mesei îi concedie pe to\i: - Acum, pute\i pleca =i voi! _________________________ Note : 1. Madeleine Korbel Albright (n[scut[ Marie Jana Korbelova în 1937 în Cehoslovacia, evreic[ cre=tinat[), secretar de stat în timpul pre=eden\iei W.J. Clinton; a justificat crimele s[vîr=ite împotriva popula\iei civile din Iugoslavia din timpul r[zboiului declan=at de SUA în anul 1999 împotriva acestei \[ri (=i cînd armata american[ a bombardat Belgradul în noaptea de Înviere ortodox[) prin expresia „pagube colaterale”. 2. Ioan 18.37: „Eu spre aceasta m-am n[scut =i pentru aceasta am venit în lume, ca s[ m[rturisesc adev[rul” =i Ioan 8.32: „+i ve\i cunoa=te adev[rul, iar adev[rul v[ va face liberi”. 3. Matei 5.3: „Ferici\i cei s[raci cu duhul (n.a.: cei s[raci de bun[ voie, cei care nu au patima propriet[\ii), c[ci a lor este împ[r[\ia

244

cerurilor.”, Matei 6.19: „Nu v[ aduna\i comori pe p[mînt, unde molia =i rugina le stric[ =i unde furii le sap[ =i le fur[.” =i Matei 19.24: “ Înc[ o dat[ zic vou[ c[ mai lesne este s[ treac[ o c[mil[ prin urechile acului, decît s[ intre un bogat întru împ[r[\ia cerurilor”. În Luca 6.20 se spune de asemenea: “Ferici\i voi cei s[raci, c[ a voastr[ este împ[r[\ia lui Dumnezeu”. Mai pe larg este dezvoltat caracterul diabolic al patimii de bani în prima Epistol[ a Sf. Pavel c[tre Timotei, 9-10: “Cei ce vor s[ se îmbog[\easc[, dimpotriv[, cad în ispit[ =i în la\ =i în multe pofte nebune=ti =i v[t[m[toare ca unele care cufund[ pe oameni în pierzanie =i în osînd[. C[ci iubirea de argint este r[d[cina tuturor r[ut[\ilor =i cei ce au poftit-o cu înfocare au r[t[cit de la credin\[ =i s-au str[puns cu mul\ime de dureri.” Chiar =i în Vechiul Testament reg[sim texte asem[n[toare, ca de pild[: „Cine \ine la bani nu se va s[tura de bani =i cine \ine la bog[\ie nu are parte de venitul ei. +i aceasta este de=ert[ciune!” (Eclesiastul 5.9) – dar adep\ii iudaismului î=i aleg din Cartea Sfînt[ doar ce le convine. 4. Ioan 8.7: “Cine dintre voi este f[r[ de p[cat, s[ arunce cel dintîi piatra asupra ei”. 5. Matei 26.52: “Întoarce sabia ta la locul ei, c[ci to\i cei ce iau sabia de sabie vor pieri”; un text asem[n[tor exist[ =i în Vechiul Testament, în Ozeea 8.7: “Pentru c[ ei au sem[nat vînt, culege-vor furtun[”. 6. Con=tien\i de rolul major al presei în ce prive=te manipularea opiniei publice, evreii au fost primii care s-au implicat în Statele Unite atît în domeniul presei scrise, cît =i al audio-vizualului. Pionier al audiovizualului a fost evreul David Sarnoff (1891-1971, emigrant din actualul Belarus), a c[rui via\[ s-a confundat cu activitatea RCA (Radio Corporation of America) unde a lucrat 51 de ani, de la înfiin\area companiei (1919) =i pîn[ la retragerea sa la pensie (1970). În cadrul RCA, David Sarnoff a înfiin\at în anul 1926 cel mai important post de televiziune, NBC (National Broadcasting Company). În prezent, din februarie 2007, pre=edinte =i CEO (=ef al executivului) la NBC Universal este evreul Jeffrey “Buttboy“ Zucker (ns. 1965).

245

În ultima jum[tate a secolului trecut evreii americani au început campania de acaparare treptat[ a tuturor formelor de media din Statele Unite iar, în ultimul sfert de secol, au trecut la înfiin\area marilor conglomerate media care, într-o stufoas[ încreng[tur[, cuprind ziare, periodice, posturi TV, posturi de radio, studiouri cinematografice, studiouri de înregistr[ri, firme de transmisii prin satelit ori prin cablu, servicii internet, etc., eliminînd rînd pe rînd patronii neevrei din acest domeniu. Prin aceste conglomerate, evreii au controlul total al mediei americane =i nu numai, cenzurînd =tirile din întreaga lume, distorsionîndu-le, dînd tente =i interpret[ri favorabile lor, ascunzîndu-le pe cele care le sînt în defavoare. Prin aceste conglomerate, întreaga Americ[ dar =i o important[ parte a lumii, sînt \inute permanent în minciun[. Iat[ o situa\ie a proprietarilor conglomeratelor media americane la nivelul lunii noiembrie 2004, din care result[ cu u=urin\[ faptul c[ toate se afl[ în proprietatea evreilor: Time Warner (AOL-Time Warner), cel mai mare conglomerat media, fondat de fra\ii Warner (evrei) a fost condus pîn[ în 2002 în calitate de CEO de evreul Gerald Levin; în anul 1996 Time Warner a cump[rat, în schimbul unui num[r important de ac\iuni, Turner Broadcasting System (care includea =i CNN) de la Ted Turner, singurul magnat media neevreu din America =i care devenea, cel pu\in formal, al treilea om în ierarhia conglomeratului; în 2001, Levin i-a produs lui Turner pierderea a 7 din cele 9 miliarde $ ai acestuia =i practic l-a demis, r[pindu-i orice putere real[ de decizie. Din 2003 conglomeratul este formal condus de un negru, Richard Parsons, dar în realitate decisiv[ este în continuare influen\a =i puterea evreilor din conducere. AOL este cel mai important provider de servicii internet din lume. Time Inc. Interactive este condus de dou[ evreice, Jodi Kahn =i Meg Siesfeld. HBO, cea mai mare re\ea de cablu TV dar =i “concurenta” sa Cinemax, sînt tot subsidiare ale Time Warner. Conglomeratul mai de\ine studiourile cinematografice Warner Bros, Castle Rock Entertainment =i New Line Cinema precum =i peste 50 de reviste printre care Time, Life, People, Sports Illustrated. Au fost proprietarii Warner Music, firm[ vîndut[ îns[ în anul 2004 lui Edgar Bronfman jr.

246

Disney este cel de-al doilea conglomerat media, preluat în 1984 =i condus în calitate de CEO de evreul Michael Eisner. Conglomeratul cuprinde posturile TV Walt Disney Television, Touchstone Television, Buena Vista Television, studiourile cinematografice Walt Disney Pictures, Touchstone Pictures, Hollywood Pictures, Caravan Pictures. Mai de\ine =i studiourile Miramax Films, conduse de fra\ii evrei Bob =i Harvey Weinstein. În 1995, Eisner a cump[rat =i re\eaua de televiziune ABC. Postul TV de sport ESPN =i subsidiara de cablu ABC sînt conduse de evreul George W. Bodenheimer. Disney mai controleaz[ canalele TV Disney Channel, Toon Disney, A&E, Lifetime Television, SOAPnet =i History Channel, editurile Walt Disney Company Book Publishing, Hyperion Books =i Miramax Books, de\ine 6 ziare =i peste 20 de reviste, deruleaz[ cca. 20 de programe internet. Al treilea mare conglomerat media este Viacom, Inc. înfiin\at în 1971, condus de evreul Sumner Murray Redstone (ns. 1923 cu numele Rothstein, în anul 2005 locul 41 în topul miliardarilor planetei cu o avere de 8,8 mlrd. $). Num[rul doi în companie a fost evreul Melvin A. Karmazin pîn[ în iunie 2004, cînd a fost înlocuit de evreul Leslie Moonves (ns. 1948, nepotul lui David Ben Gurion; în anul 2007 a primit un salariu anual de 67,6 mil. $). Viacom produce =i distribuie programe pentru 3 mari re\ele TV, de\ine 39 de sta\ii TV afiliate în re\eaua CBS, 185 sta\ii radio afiliate la Infinity radio group, peste 1.500 sta\ii afiliate la CBS Radio Network. Mai de\ine studiourile cinematografice Paramount Pictures conduse de evreica Sherry Lansing (ns. 1944, cunoscut[ ca Sherry Lee Heimann, dup[ numele mamei, sau Sherry Lee Duhl, dup[ numele tat[lui). Viacom mai este implicat în activit[\i de editor[, transmisii satelit, jocuri video, posturi TV de music[, închirieri casete video, etc. Fiica lui Sumner Redstone, Shari Redstone, este pre=edinte National Amusament, vicepre=edinte CBS Corporation =i Viacom iar din 2007 pre=edinte al Midway Games. Între anii 1986-1995, CEO al postului de televiziune CBS a fost evreul Laurence Alan Tisch (1923-2003). Din septembrie 2004, CBS Entertainment are ca pre=edint[ pe evreica de origine portorican[ Nina Tassler.

247

NBC Universal este condus de evreul Edgar Bronfman jr. (ns. 1955, fiul lui Edgar Bronfman sr., locul 220 în clasamentul Forbes pentru anul 2005 cu o avere de 2,7 mlrd. $, pre=edintele Congresului Evreiesc Mondial între 1979-2007). Averea familiei Bronfman a avut ini\ial la baz[ produc\ia de b[uturi alcoolice, cump[rînd în anul 1928 compania canadian[ Seagram. Ulterior, afacerile acestora s-au extins, cuprinzînd =i media, achizi\ionînd, treptat, studiourile cinematografice Universal Pictures, în 1998 studiourile de înregistrare PolyGram iar în 2004 Warner Music Group, care devine cea mai mare companie în domeniu. Aceea=i este situa\ia =i în cazul principalelor cotidiane americane, r[spîndite peste tot în lume: New York Times (în 2003 tiraj 1,119 mil. ex.), înfiin\at în 1851, devine în 1896 proprietatea evreului Adolph Ochs; în prezent, str[-str[-str[nepotul s[u Arthur Sulzberger jr. este pre=edintele NYT Co. Evreul Russell T. Lewis este =eful executivului companiei, evreul Michael Golden este vicepre=edinte, iar evreul Martin Nisenholtz conduce edi\ia on-line. Familia Sulzberger de\ine alte 33 ziare printre care Boston Globe, 8 posturi TV, 2 posturi radio, etc. Tot ei de\in International Herald Tribune, cel mai r[spîndit ziar în limba englez[ din întreaga lume. Washington Post (732.000 ex.), înfiin\at în 1877, devine în 1933 (în urma marii crize economice) proprietatea evreului Eugene Meyer, iar în prezent este condus de nepotul acestuia, Donald Graham. Compania mai de\ine 11 publica\ii militare, 6 posturi TV =i o serie de periodice printre care =i influentul Newsweek. Wall Street Journal (1,820 mil. ex.) este proprietatea firmei Dow Jones & Company Inc., condus[ de evreul Peter R. Kahn; firma mai public[ alte 33 de ziare =i s[pt[mînalul financiar Barron‟s. Cele mai importante s[pt[mînale americane sînt de asemenea proprietatea evrelor: Time (4,1 mil. ex.) este publicat de o subsidiar[ a Time Warner Communications, conglomerat format în 1989 condus de evreul Norman Pearlstine. Newsweek (3,2 mil ex.) a fost deja men\ionat ca proprietatea aceluia=i Donald Graham. Men\ionat

248

anterior, US News and World Report (2 mil. ex.) este proprietatea evreului Mortimer B. Zuckerman. Evreul Samuel Irving Newhouse jr. (ns. 1927, locul 63 în topul Forbes pentru anul 2005 cu o avere de 7 mlrd. $ =i locul 199 în anul 2007 cu 7,3 mlrd. $) este pre=edinte =i CEO al firmei Advance Publications, care printre altele editeaz[ revistele Vogue, Vanity Fair =i The New Yorker. Acest imperiu media a fost fondat de tat[l s[u, Samuel Irving Newhouse sr. (1895-1979, n[scut cu numele de Solomon Neuhaus). Evreul egiptean american Haim Saban (ns. 1944 în Alexandria, locul 286 în topul Forbes pentru anul 2005 cu o avere de 2,8 mlrd. $) a înfiin\at în 1983 Saban Entertainment. Reg[si\i aici studiourile produc[toare de desene animate care îi obi=nuiesc pe copii de mici cu violen\a =i cu crima. Reg[si\i studiourile cinematografice produc[toare de filme care induc ideea c[ musulmanii sînt terori=ti, cre=tinii sînt mafio\i, criminali, tîlhari, escroci etc., c[ homosexualitatea este ceva natural, ca =i dorin\a de averi nem[surate ob\inute prin orice mijloace, de lux de=[n\at, de dezm[\ =i lips[ de pudoare. Reg[si\i marile publica\ii care nu vorbesc niciodat[ despre crimele s[vîr=ite de evrei, ci doar despre prigonirea acestora. Iar Warner Music a fost primul promotor al “gangsta rap”-ului, gen muzical în care textul melodiilor instiga în mod explicit negrii s[ comit[ acte de violen\[ împotriva albilor. În timp, neevreii au fost înl[tura\i din fruntea mediei americane, iar asupra Americii a coborît noaptea diversiunii, minciunii, dezinform[rii, apropiind aceast[ \ar[ tot mai mult de Evul Mediu inchizitorial (pentru mai multe am[nunte despre influen\a total[ a evreilor în media american[, v. “Who Rules America?”). Materialul îl omite pe Michael Rubens Bloomberg (actualul primar al ora=ului New York) a c[rui companie Bloomberg L.P. (fondat[ `n anul 1981) a înfiin\at în anul 1990 divizia Bloomberg News care ofer[ =tiri pentru cca. 350 de ziare =i reviste din întreaga lume, printre care The Economist, The New York Times =i USA Today. ~n anul 1994 Bloomberg L.P. a lansat canalul Bloomberg Information TV (devenit ulterior Bloomberg Television, re\ea specializat[ `n =tiri financiare =i de afaceri, cu peste 200 mil. telespectatori, inclusiv `n

249

Rom]nia) iar `n anul 2009 canalul-sor[ Bloomberg UTV, cu sediul `n India. Pre=edintele Bloomberg L.P. este evreul Daniel Doctoroff (ns. 1958). Influen\a mogulilor de pres[ americani evrei asupra întregii omeniri nu se manifest[ doar prin posturile radio-TV, ziarele, periodicele =i filmele care ajung în întreaga lume, ci =i în mod direct, prin preluarea mediei deja existente în alte \[ri ale lumii. De pild[, evreul american Ronald Steven Lauder (ns. 1944, din anul 2007 pre=edintele Congresului Mondial Evreiesc, în anul 2005 pe locul 224 în topul miliardarilor lumii cu o avere 2,7 mlrd. $, evaluat[ în anul 2007 la 3 mlrd. $) controleaz[ Central European Media Enterprises, care a preluat =i postul românesc Pro TV (compania a achizi\ionat trusturi media din Croa\ia, Cehia, România, Slovacia, Slovenia, Ucraina =i Bulgaria). Pozi\ia anticre=tin[ a postului Pro TV este u=or de sesizat în marea majoritate a programelor sale. Ca =i în Statele Unite, =i în Marea Britanie presa este sub toate formele ei în mîna evreilor. De altfel, prima agen\ie de =tiri din lume a fost înfiin\at[ în aceast[ \ar[ de evreul Paul Julius baron von Reuter (1816-1899). N[scut în Germania sub numele de Israel Beer Josaphat, acesta a înfiin\at în ora=ul Aachen Reuters News Agency, care prin intermediul porumbeilor voiajori transmitea mesaje între Bruxelles =i Aachen, în primul rînd pentru un acces mai rapid la informa\iile privitoare la bursa din Paris. În anul 1851, cînd porumbeii voiajori au fost înlocui\i de telegraf, Reuter se stabile=te definitiv în Anglia (care în 1857 îi acord[ cet[\enia britanic[ =i apoi titlul de baron), unde înfiin\eaz[ agen\ia de =tiri Reuters, cea mai veche din lume =i una dintre cele mai importante =i în prezent. În timp, =i evreii din Marea Britanie au acaparat treptat toate formele mass-media din insul[. În anii ‟50, evreul Lew Grade (1906-1998, n[scut cu numele de Lev Winogradsky în Ucraina, de unde a emigrat în anul 1912 împreun[ cu familia) a înfiin\at postul de televiziune ITC (Independent Television Company), alternativa la televiziunea oficial[ britanic[ BBC. Cel mai mare magnat media britanic a fost evreul Ian Robert Maxwell (1923-1991, n[scut cu numele de Jan Ludvik Hoch în fosta

250

Cehoslovacie, de unde a emigrat în anul 1940). Dup[ o prim[ perioad[ în care a f[cut politic[ fiind ales între 1964-1970 membru al Parlamentului britanic, s-a reorientat spre domeniul presei. Achizi\ioneaz[ în anul 1981 British Printing Corporation, în 1984 Mirror Group International (care de\ine cotidianul Daily Mirror). De\inea o jum[tate din ac\iunile MTV Europa =i era proprietarul Maxwell Cable TV =i Maxwell Entertainment. În anul 1987 cump[r[ o parte din IPC Media, prin care creeaz[ Fleetway Publications. Un studiu efectuat în luna mai 2002 arat[ influen\a enorm[ a evreilor în media britanic[, atît în radio-televiziunea de stat (BBC) cît =i în presa scris[ sau audio-vizual[ particular[: În cadrul BBC, evreul Alan Yentob (ns. 1947) a fost “controller” (func\ie important[ în cadrul marilor corpora\ii, b[nci ori agen\ii guvernamentale care, printre numeroase atribu\ii, le are =i pe acelea de coordonare =i planificare a investi\iilor precum =i de elaborare a politicilor financiare) al BBC Two între 1987-1993 =i apoi al BBC One între 1993-1996; în 1996 a fost promovat director de programe al BBC, iar între 1997-2000 a fost director al televiziunii; la momentul studiului, Alan Yentob era directorul programelor de teatru, divertisment =i emisiuni pentru copii. La acela=i moment, director general al BBC era, din anul 2000, Gregory Dyke (ns. 1947), prezentat în studiu tot ca evreu (acesta a demisionat în 2004, în urma unui scandal). Evreul Alan Bookbinder a fost numit în iulie 2001 director pentru programele de religie =i etic[. Ulterior realiz[rii studiului, în anul 2006, în conducerea BBC a intrat ca director non-executiv =i evreul Marcus Ambrose Paul Agius (ns. 1946), ginerele lui Edmund de Rotschild, care concomitent este =i pre=edintele companiei Barclays; Marcus Agius a fost cel care a refuzat în cursul ultimei invazii israeliene din Gaza (dec. 2008-ian. 2009) cererile venite din partea mai multor organiza\ii umanitare de transmitere de c[tre BBC a apelurilor umanitare în sprijinul popula\iei civile palestiniene, aflat[ într-o stare disperat[. Refuzul a fost motivat prin “p[strarea impar\ialit[\ii” postului public britanic. În luna ian. 1999, evreica Jennifer Gita Abramski (ns. 1946) a devenit director al postului na\ional de radio BBC (aceasta î=i anun\ase pensionarea pentru anul 2008).

251

La data studiului, cea mai important[ companie britanic[ în domeniul audio-vizualului era Carlton Communication, condus[ la acel moment de evreul Michael Philip Green (ns. 1947, avea un salariu personal anual de 892.000 lire sterline). În ultimele dou[ decenii, expansiunea companiei a fost remarcabil[: dup[ ce a înfiin\at Carlton Television Limited, în 1987 a cump[rat 19 % din ac\iunile Central Television =i Zenith Production, în 1988 Technicolor, în 1991 Thames Television, în 1993 a ob\inut 20 % din ac\iunile GMTV =i 18 % din cele ale ITN etc. Ulterior studiului, în anul 2004, Carlton Communications a fuzionat cu Granada plc. (condus[ de evreul Steve Morrison, ns. 1947). Granada era proprietara a 7 posturi TV, plus diferite participa\ii la alte companii media britanice. În urma fuziunii, a rezultat ITV plc. Anglia Television era condus[ la acel moment (din anul 1996) de evreul Graham Creelman, care mai conducea firmele media Anglia Multimedia, Eastern Screen =i East of England Cultural Consortium. BSkyB (British Sky Broadcasting) apar\ine imperiului media News Corporation, proprietatea lui Keith Rupert Murdoch, care mai de\ine în Marea Britanie publica\iile Sun, Times, Sunday Times, News of the World =i care necesit[ o aten\ie special[. Compania Express Newspapers, care editeaz[ Daily Express, Sunday Express, Daily Star =i Daily Star Sunday, este proprietatea evreului Richard Clive Desmond (ns. 1951) numit “Regele porno”, întrucît a cî=tigat 150 mil. lire sterline prin înfiin\area trustului Northern and Shell, care publica revistele pornografice Big Ones, Skinny and Wriggly, Forum, Posh Housewives =i Asian Babes (a vîndut acest trust ulterior redact[rii studiului, în anul 2004, dar =i-a p[strat canalele TV pornografice Fantasy Channel =i Red Hot). Grupul Telegraph era de\inut de Hollinger International Inc., companie condus[ de sionistul canadian Conrad Moffat Black (ns. 1944, înnobilat în anul 2001 cu titlul britanic de “Lord Black of Crossharbour”) =i so\ia sa Barbara Joan Estelle Amiel (ns. 1940, devenit[ =i ea “Baroness Black of Crossharbour”), evreic[ britanic[. Hollinger de\inea ziare importante în Marea Britanie (The Daily Telegraph), Statele Unite (Chicago Sun Times), Canada (National Post)

252

=i Israel (Jerusalem Post), precum =i sute de ziare locale în America de Nord. Dup[ ce o perioad[ de timp a fost al treilea magnat al presei din lume, în anul 2007 Lordul Conrad Black a fost condamnat la 78 de luni de închisoare pentru fraud[ po=tal[ =i obstruc\ionarea justi\iei. Grupul Associated Newspapers editeaz[ cel mai important cotidian britanic, Daily News, care era condus de evreul Guy Zitter (pentru mai multe am[nunte, v. “Near total Zionist Jewish control of the British Media”). Pia\a presei canadiene este dominat[ de firma CanWest Global Communication Corp, înfiin\at[ de evreul Izzy Asper (1932-2003). Imperiul s[u media a început în anul 1975 cu postul de televiziune CKND, la care în timp s-au ad[ugat Global Television Network, cotidianul National Post =i alte 60 de ziare. În prezent, compania este condus[ de copiii s[i Leonard (ns. 1964, pre=edinte), Gail (ns. 1960, director) =i David (ns. 1958, vicepre=edinte executiv). Ajungînd în timp la 14 cotidiane metropolitane =i 128 cotidiane locale, de\ine peste 60 % din pia\a media canadian[. O situa\ie asem[n[toare întîlnim =i în Scandinavia, unde presa este în cea mai mare parte controlat[ de familia Bonnier. Patriarhul familiei, Gutkind Hirschel (1778-1862), evreu german, a emigrat în anul 1801 în Danemarca unde =i-a schimbat numele în Gerhard Bonnier =i unde =i-a început activitatea cu o bibliotec[, o libr[rie =i o editur[. Fiul s[u, Adolf Bonnier (1806-1867), se stabile=te în Suedia, unde extinde afacerile familiei. În prezent, grupul Bonnier de\ine în Suedia postul de televiziune LNK, patru din cele mai importante =apte cotidiane (Dagens Nyheter, Expressen, Sydsvenska Dagbladet =i Dagens Industry), 45 % din TV4, cel mai urm[rit canal TV privat din Suedia (din cei 45 %, 21,6 % din ac\iuni le de\ine în mod direct iar 23,4 % prin compania finlandez[ Alma Media, tot proprietate a familiei) – TV4 este condus de evreul Jan Scherman a c[rui fiic[, Clara Scherman, este =efa achizi\iilor. În Finlanda, grupul de\ine compania Alma Media prin care controleaz[ MTV3 (cel mai popular canal finlandez) =i Subtv (cel de-al treilea canal comercial ca audien\[); de asemenea, de\ine 23 % din MTV Finlanda, cele mai importante dou[ cotidiane (Iltalehti =i Kauppalehti), editura Lehdentekijat (public[ 40 de reviste, 5 ziare

253

regionale =i 15 ziare locale) =i controleaz[ Baltic News Service, cea mai important[ agen\ie de =tiri din zon[, care furnizeaz[ în întreaga lume =tirile din zona baltic[. În afar[ de Suedia =i Finlanda, grupul Bonnier mai de\ine în proprietate ziare în Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Rusia, Polonia, Austria =i Slovenia. În ierarhia mediei suedeze, grupul Bonnier este urmat de evreul Peter Hjorne (numele real Kaplan), proprietarul Goteborgs-Posten (cel de-al patrulea cotidian suedez ca tiraj) precum =i al unei serii de ziare locale. Grupul Bonnier de\ine 30 % iar Peter Hjorne 10 % din Tidningarnas Telegrambyra (Agen\ia suedez[ central[ de =tiri). Evreul Robert Aschberg este proprietarul celei mai mari companii suedeze de produc\ie, Strix Television, ale c[rei programe (sitcomuri, talk-show-uri, filme, etc.) sînt furnizate celor mai importante posturi TV. Robert Aschberg este nepotul bancherului evreu Olof Aschberg, unul dintre finan\atorii revolu\iei bol=evice. Evreul Pehr G. Gyllenhammer este directorul companiei Kinnevik, care controleaz[ TV3, ZTV =i ziarul Metro iar evreica Marianne Ahrne, produc[tor de film, controleaz[ o mare parte din Institutul Suedez de Film. Concentrarea mediei suedeze în mîinile cîtorva evrei ar fi putut fi oprit[ prin aplicarea legii anti-trust, dar ministrul suedez al culturii din acel moment, evreul Leif Pagrotsky, a refuzat s[ aplice legea (pentru mai multe am[nunte, v. “Jewish Media Influence in Scandinavia” =i “A report from Finland”). Cel mai important magnat media din Fran\a este evreul Serge Dassault (ns. 1925), al c[rui imperiu cuprinde printre altele cunoscutele publica\ii Le Figaro =i L‟Express. Serge Dassault este un exemplu elocvent în ce prive=te acapararea de c[tre evrei a celor mai importante domenii ale vie\ii publice franceze: s-a implicat în pres[, în afaceri (este unul dintre cei mai boga\i miliardari din Fran\a, ocupînd conform clasamentului Forbes în anul 2005 locul 48 în lume cu o avere de 7,8 mlrd. $ iar în anul 2007 locul 62 cu o avere de 10 mlrd. $), în administra\ia public[ (a fost primar în Corbeil-Essonnes, suburbie a Parisului) =i în politic[ (din anul 2004 este senator). În urma scandalului

254

Augusta, în anul 1998 a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare. Concernul Dassault Group (produc[tor, printre altele, de avioane civile =i militare) a fost înfiin\at de tat[l s[u, Marcel Dassault (1892-1986, n[scut cu numele de Marcel Bloch, convertit la catolicism în anul 1950). Fiul s[u, Olivier Dassault (ns. 1951), este din anul 2002 deputat în Parlamentul francez; în planul afacerilor, este pre=edintele Dessault Communications, pre=edintele consiliului de directori al grupului de pres[ Valmonde, membru al consiliului de administra\ie al ziarului financiar Journal des Finances =i administrator al subsidiarei Socpresse. Investi\iile evreie=ti în media au ajuns pîn[ în America de Sud, unde evreul israelian Baruch Ivcher a devenit ac\ionarul principal al postului TV Frecuencia Latina din Peru. Cel mai mare magnat media din lume este Keith Rupert Murdoch (ns. 1931 în Australia). Mama sa, “Dame” Elizabeth Murdoch (particula de noble\e “Dame” desemneaz[ titlul de baroneas[ sau de femeie decorat[ cu ordinul Imperiului britanic), n[scut[ Elizabeth Joy Greene, provine dintr-o bogat[ familie de evrei irlandezi. Imperiul s[u media a fost creat cu ajutorul bogatelor familii evreie=ti Oppenheimer, Bronfman, Rothschild precum =i al evreului rus american Armand Hammer (1898-1990, singurul om din lume care a fost prieten atît cu Vladimir Ilici Lenin cît =i cu Ronald Reagan). Înfiin\at[ în anul 1979 în Australia =i mutat[ ulterior în New York, compania (care de\ine edituri, ziare, periodice, posturi de radio, studiouri cinematografice, posturi TV, televiziune prin satelit =i prin cablu, activit[\i de internet etc. =i care în anul 2007 a înregistrat o cifr[ de afaceri de 28,66 mlrd. $) =i-a extins în timp activitatea din Australia în Statele Unite, Marea Britanie, Hong Kong, Taiwan, Noua Zeeland[, Fiji, Papua-Noua Guinee, India, Rusia, Italia, Germania, Israel, Georgia, Turcia =i 17 \[ri din America Latin[. În topul Forbes, Murdoch a ocupat locul 50 în anul 2005 cu o avere de 7,8 mlrd. $, locul 73 în anul 2007 cu 9 mlrd. $ =i locul 109 în anul 2008 cu 8,3 mlrd. $. Informa\ii despre infiltrarea evreilor în presa scris[ =i în audiovizualul din România pot fi g[site în Cornel Dan Niculae – “R[zboiul nev[zut al evreilor sioni=ti cu românii”.

255

În sfîr=it, men\ionez =i cel mai recent studiu în aceast[ materie, postat la data de 16 martie 2009: “Six Jewish Companies own 96 % of the World Media”. Modelul tuturor acestor patroni =i oameni de mass-media evrei, care cenzureaz[ informa\ia =i manipuleaz[ popula\ia din întreaga lume, pare a fi f[r[ îndoial[ Paul Joseph Goebbels, ministrul propagandei publice în timpul regimului nazist. 7. Maximilien Francois Marie Isidore de Robespierre (17581794), avocat, n[scut în în Arras, poreclit „Incoruptibilul”, conduc[torul iacobinilor în timpul Revolu\iei franceze, ghilotinat în anul 1794. 8. Lb. fr.: „Nici un ban, nici un ban!”. 9. Lb. fr.: „Calomnia\i, calomnia\i, întotdeauna va r[mîne ceva!” (expresie celebr[ apar\inînd lui Pierre August Caron de Beaumarchais – „B[rbierul din Sevilla”, actul II, scena 8). 10. Monica Samille Lewinsky (ns. 1973), evreic[ american[ (bunica matern[ era evreic[ ruso-rom]n[), stagiar[ la Casa Alb[, care în timpul primului mandat al pre=edintelui W. J. Clinton, l-a provocat pe pre=edintele SUA la o partid[ de sex oral în Biroul Oval, colectînd =i apoi p[strînd cu grij[ cî\iva ani sperma acestuia pe rochi\a cu care era îmbr[cat[; atunci cînd a trebuit, povestea rochi\ei a devenit public[ iar materialul seminal a fost analizat, constatîndu-se c[ într-adev[r apar\ine pre=edintelui; noi nu putem cunoa=te ce troc a fost f[cut în acel moment, dar W. J. Clinton (care ini\ial a negat orice fel de rela\ie sexual[ cu tîn[ra evreic[) nu a fost demis din func\ie =i nu a fost condamnat pentru sperjur, iar so\ia sa Hillary R. Clinton a devenit senator de New York în locul mult mai popularului Rudolph Giuliani, fostul primar al ora=ului New York, retras subit sub pretexte medicale din cursa electoral[; în locul lui Rudolph Giuliani, a devenit primar al New York-ului tot un evreu, omul de afaceri Michael Rubens Bloomberg (ns. 1942). Din momentul în care Michael Rubens Bloomberg a ajuns primarul New Yorkului, averea sa a cunoscut de la un an la altul o cre=tere spectaculoas[: locul 93 în anul 2005 în topul miliardarilor din întreaga lume cu o avere de 5 mlrd. $, locul 68 în anul

256

2008 cu o avere mai mult decît dubl[, 11,5 mlrd. $, locul 17 în anul 2009 (în plin[ criz[ economic[ mondial[) cu 16 mlrd. $. 11. „Pentru cei puternici, crimele s`nt ceea ce comit ceilal\i” (evreul american antisionist Noam Chomsky). 12. Termenul de “holocaust” a desemnat la origine o jertf[ p[g`n[ practicat[ de vechii evrei, asirieni =i alte popoare idolatre, constînd în arderea ritualic[ pe altar a unor animale sau chiar oamenii vii. În sec. 20, singurele holocausturi în sens primordial (arderea de vii a unor oameni) au fost s[vîr=ite de armata american[: `n Germania, unde `ntre 13-15 februarie 1945 `mpreun[ cu alia\ii britanici au aruncat asupra Dresdei (ora= f[r[ importan\[ militar[ dar unul dintre cele mai mari centre ale artei, muzicii clasice, culturii =i =tiin\ei din Europa central[, a c[rei popula\ie se dublase prin g[zduirea a `nc[ 600.000 de refugia\i) bombe cu fosfor, carboniz`nd `ntr-o singur[ noapte `ntre 135250.000 de civili, în Japonia, unde la 6 =i 9 aug. 1945 au fost aruncate primele bombe atomice, în Vietnam, unde s-au experimentat bombele cu napalm =i, recent, în Irak, unde s-a folosit muni\ie cu napalm =i fosfor). Sute de mii de victime de holocaust real, pe care nu le deplînge, nu le omagiaz[ =i nu le desp[gube=te nimeni. 13. Primul genocid cunoscut în lume a fost s[vîr=it de evreii condu=i de Iosua (conduc[torul evreilor dup[ moartea lui Moise), cînd au ajuns în |ara Canaanului (v. cap. II). 14. Conform iudaismului: canaani\ii erau desconsidera\i de evrei pentru faptul c[ erau urma=ii lui Canaan, fiul lui Ham, fiul lui Noe; Ham, v[zîndu-=i tat[l beat =i dormind în pielea goal[ în cort, a rîs de el în fa\a fra\ilor s[i Sem (considerat p[rintele semi\ilor) =i Iafet, iar atunci Noe l-a blestemat cu cuvintele: “Blestemat s[ fie Canaan! S[ fie robul fra\ilor s[i.“ (Facerea 9.25); popoarele arabe sînt urma=ii lui Ismael, fiul pe care Avraam l-a avut cu Agar, roaba egiptean[ a so\iei sale Sara, deci erau urma=i de sclavi (Facerea 16. 3-13); vecinii lor moabi\ii =i amoni\ii proveneau din incestul dintre Lot =i fiicele sale care l-au îmb[tat =i au profitat de el, incest în urma c[ruia s-au n[scut Moab =i Amon (Facerea 19. 31-38). Toate aceste texte au folosit la apari\ia rasismului =i la desconsiderarea celorlalte popoare.

257

15. “Purimul”, s[rb[toarea evreiasc[ a uciderii per=ilor supu=i ai regelui Xerxes I de c[tre evrei în urma uneltirilor Esterei (v. cap. VIII). Dac[, prin absurd, Germania ar declara s[rb[toare na\ional[ „Noaptea de Cristal” („Kristallnacht”, noaptea de 9/10 nov. 1938 c`nd uciderea la Paris a diplomatului german Ernst von Rath de c[tre evreul polonez Herschel Feibel Grynszpan a condus la represiuni `mpotriva evreilor din Germania =i Austria soldate cu uciderea a 91 de evrei nevinova\i =i cu `ncarcerarea `n lag[re de concentrare a cca. 30.000 de evrei de asemenea nevinova\i), aceasta ar avea efectele unei deflagra\ii nucleare mondiale: Germania ar fi exclus[ din toate forurile =i institu\iile interna\ionale =i toate \[rile cre=tine ar rupe rela\iile de orice fel cu aceasta. Faptul c[ evreii au transformat `ntr-o s[rb[toare a bucuriei uciderea a cca 80.000 de persani nevinova\i, nu =ocheaz[ pe nimeni =i este acceptat[ cu non=alan\[ de `ntreaga lume cre=tin[. 16. În prima jum[tate a sec. 20 au început s[ fie înfiin\ate organiza\iile paramilitare (teroriste) evreie=ti: ini\ial modesta HaShomer (1907), apoi mult mai puternicele Haganah (1920), Irgun (1929) =i Lehi (cunoscut[ =i sub numele de Stern Gang - Banda lui Stern, 1940). Între 1936-1939, Irgun comite în Palestina cel pu\in 60 de atentate dintre care 34 cu victime, în urma c[rora au fost uci=i 250 de arabi, 5 evrei =i 5 britanici (militari sau poli\i=ti). La 6 mai 1944 Lehi îl ucide la Cairo pe Walter Edward Guiness, baron de Moyne, ministrul britanic pentru Egipt, care la 9 iunie 1942 se împotrivise în Camera Lorzilor propunerii sioniste ca dup[ r[zboi s[ fie adu=i 3 milioane de evrei în Palestina. La data de 22 iulie 1946 hotelul „Regele David” din Ierusalim a fost aruncat în aer în urma primului atac terorist din lume, în sensul acordat în prezent acestui termen. Hotelul ad[postea =i comandamentul britanic din Palestina, iar în urma exploziei au fost ucise 91 de persoane (28 de britanici, 41 de arabi, 17 evrei =i 5 de alt[ na\ionalitate), fiind r[nite alte 45 de persoane. Au fost uci=i mult mai mul\i civili (personalul hotelului, familiile ofi\erilor britanici, simpli turi=ti) decît militari. Atacul a fost organizat de David Ben Gurion (care dup[ înfiin\area statului Israel în anul 1948 avea s[ devin[ cel dintîi primministru, ini\ial între 1948-1953, apoi între 1955-1963), dar acesta a

258

decis în ultimul moment abandonarea planului. Atentatul a fost dus la bun sfîr=it, pe cont propriu, de Menahem Begin, devenit ulterior cel de al =aselea prim-ministru al Israelului, între 1977-1983 (în anul 1978, Menahem Begin a primit premiul Nobel pentru pace). Începînd cu acest moment, grup[rile paramilitare sau armata israelian[ au s[vîr=it alte peste 50 de masacre odioase, care au avut loc sub to\i cei 12 primmini=tri ai Israelului. Primele dintre acestea au fost s[vîr=ite chiar înainte de înfiin\area statului Israel, avînd în general ca scop terorizarea popula\iei palestiniene care astfel s[ î=i p[r[seasc[ locuin\ele =i s[ fug[ în str[in[tate, dar =i lupta împotriva britanicilor - de exemplu, la 12 ian. 1947 Lehi arunc[ în aer sec\ia de poli\ie din Haifa, ucigînd 4 poli\i=ti britanici =i r[nind al\i 140; dup[ ce ONU a acordat evreilor dreptul de a=i constitui propriul stat pe teritoriul Palestinei (29 nov. 1947), Lehi a mai organizat dou[ atentate, minînd la 29 febr. 1948 un tren militar britanic (28 de solda\i uci=i =i 35 r[ni\i) iar la 31 martie 1948 un alt tren (40 de c[l[tori uci=i =i 60 r[ni\i); la 9 aprilie 1948 a avut loc masacrul de la Dair (sau Deir) Yassin, cînd 254 de locuitori palestinieni ai satului au fost uci=i de organiza\iile teroriste Irgun – condus[ de acela=i Menahem Begin, viitor prim-ministru =i laureat al premiului Nobel pentru pace =i Lehi – condus[ de Itzak Shamir, cel ce va deveni în dou[ rînduri, între 1983-1984 =i între 1986-1992 cel de al =aptelea primministru al Israelului; masacrul a fost atît de cutremur[tor (palestinieni decapita\i, copii mutila\i, femei gravide cu pîntecul spintecat etc.) încît delega\iei Comitetului Interna\ional al Crucii Ro=ii, în frunte cu =eful acesteia, Jacques de Reynier, i s-a interzis accesul pîn[ cînd “cur[\itorii“ au înl[turat cea mai mare parte din orori. Un caz care provoac[ discu\ii =i `n prezent `l constituie masacrul de la Tantura. ~n noaptea de 22/23 mai 1948 evreii din brigada Alexandroni din cadrul Haganah au atacat satul (Al) Tantura cu o popula\ie de cca. 1.490 locuitori, au ucis o parte din popula\ie, supravie\uitotii au fost izgoni\i iar localitatea a fost ras[ de pe suprafa\a p[m`ntului. ~n anul 1998 cercet[torul evreu Theodore Katz a redactat un studiu din care rezulta c[ evreii au ucis cca. 200-250 palestinieni, concluzie la care ajunsese dup[ ce intervievase personal cca. 200 de supravie\uitori. Autorul studiului a fost ac\ionat `n judecat[

259

de veteranii brig[zii Alexandroni pentru def[imare. Terorizat, Katz a fost constr`ns s[ retracteze – a doua zi, s-a dus `n fa\a judec[torului =i a revenit asupra retract[rii, dar judec[torul a refuzat s[ ia act de noua sa declara\ie. Universitatea din Haifa i-a retras lui Katz titlul universitar. Concluziile lui Theodore Katz au fost insu=ite de profesorul evreu Ilan Pappe (v. cap. XVI, nota de subsol 70), care a devenit noul sus\in[tor al acestora În cursul propriei dizolv[ri, la 17 sept. 1948, Lehi îl ucide la Ierusalim pe contele Folke Bernadotte, mediatorul Consiliului de Securitate al ONU pentru Orientul Mijlociu (printre al\i =efi ai organiza\iei, atentatul a fost aprobat =i de Yitzak Shamir). În zilele de 14 =i 15 oct. 1953, din ordinul lui Ariel Sharon (între 2002-2006 cel deal unsprezecelea prim-ministru al Israelului), la Qibya au fost masacra\i 70 de palestinieni (majoritatea femei =i copii). La 3 nov. 1956 au fost uci=i 275 de palestinieni din tab[ra de refugia\i de la Khan Yumis. Dup[ invazia Libanului din 1982 de c[tre armata israelian[ condus[ de acela=i Ariel Sharon, la acel moment ministru de r[zboi, în zilele de 1618 sept., un masacru înfior[tor a fost s[vîr=it în taberele de refugia\i palestinieni de la Sabra =i Chatila; taberele erau încercuite de armata israelian[, care a permis p[trunderea alia\ilor lor din Liban, mili\iile cre=tine maronite, iar ace=tia au masacrat un num[r care va r[mîne necunoscut (între 1.500 =i 4.000, în raport de surs[) de palestinieni; victimele erau b[trîni, copii, femei (femeile au fost =i violate). Dup[ acest masacru, Ariel Sharon a fost numit “m[celarul din Beirut“, =i a evitat orice vizit[ în Europa, unde se cerea inculparea sa pentru crime de r[zboi. La 18 aprilie 1996 avia\ia israelian[ a bombardat centrul de refugia\i al Na\iunilor Unite din Qana (Liban), ucigînd pe loc 107 victime, în zilele urm[toare num[rul celor uci=i ajungînd la cel pu\in 206: tot Qana a fost bombardat[ =i la 30 iulie 2006, cînd cel pu\in 54 de oameni (dintre care 37 de copii) au fost uci=i de bombele israeliene (pentru am[nunte asupra tuturor acestor masacre, v. “Israeli Crimes“). Trupele israeliene au urm[rit =i ucis, separat, o serie de scriitori, ziari=ti ori muzicieni palestinieni, a c[ror singur[ vin[ era c[ militau pentru a li se permite înfiin\area statului lor, a=a cum hot[rîse ONU înc[ de la 29 nov. 1947. Probabil cel mai celebru caz este cel din 1972, cînd

260

un comando condus de Ehud Barak (între1999-2001, cel de-al zecelea prim-ministru al Israelului) a p[truns în locuin\a din Beirut a scriitorului palestinian Kamal Edwan, ucigîndu-i în somn atît pe acesta cît =i pe so\ia =i pe fiica lui (Ehud Barak este un alt criminal care, în anul 1999, a primit ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce). Puternica influen\[ sionist[, omniprezent[ =i omnipotent[, a reu=it atît blocarea oric[rei ac\iuni de condamnare a acestor crime de c[tre organismele interna\ionale, cît =i mu=amalizarea lor în massmedia. În afara masacrelor s[vîr=ite de organiza\iile teroriste evreie=ti ori de Tsahal (armata israelian[), masacre =i atentate au fost s[vîr=ite împotriva musulmanilor, atît în Israel cît =i în Statele Unite, în mod individual, de terori=ti care ac\ionau pe cont propriu. În anul 1968, rabinul evreu american Meir David Kahane (1932-1990) a înfiin\at în SUA ”Liga Ap[r[rii Evreie=ti” care milita pentru deportarea for\at[ a tuturor arabilor din Israel =i din teritoriile ocupate =i care, dac[ informa\iile vehiculate ca provenind de la FBI sînt reale, este responsabil[ pentru cel pu\in 40 de atacuri teroriste antimusulmane s[vîr=ite pe teritoriul SUA (rabinul Kahane a fost la rîndul s[u victima unui atentat în 1990). În ziua de 25 februarie 1994, evreul american Baruch Koppel Goldstein (1956-1994, maior medic în rezerv[ în armata israelian[) a p[truns în Moscheea Patriarhilor din Hebron avînd asupra sa o arm[ automat[ =i, deschizînd focul asupra credincio=ilor musulmani afla\i la rug[ciune, a ucis 29 dintre ace=tia =i a r[nit 150, pîn[ cînd cei care au sc[pat de gloan\e au reu=it s[-l dezarmeze =i l-au lin=at. Pe piatra sa de mormînt este scris: ”Aici locuie=te un sfînt… Mîinile sale sînt nevinovate =i inima sa este curat[. A fost ucis ca un martir al lui Dumnezeu”). Autorit[\ile evreie=ti au tolerat osanalele publice aduse acestui criminal scelerat. În ziua de 12 dec. 2001, evreii americani extremi=ti Irv Rubin (1945-2002, în acel moment pre=edinte, din 1985, al Ligii Ap[r[rii Evreie=ti) =i Earl Leslie Krugel (1942-2005, coordonatorul Ligii pentru Coasta de Vest) au preg[tit în California atentate împotriva biroului parlamentar al unui deputat de origine libanez[ =i împotriva unei

261

moschei – cei doi au fost aresta\i, Rubin sinucigîndu-se în timpul deten\iei preventive iar Krugel, condamnat la 20 de ani de închisoare, a fost ucis în anul 2005 de un alt de\inut. Dup[ expirarea termenului legal de secretizare a informa\iilor sensibile, în anul 2003 ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung a f[cut publice date (neconfirmate oficial, din cîte =tiu) legate de încercarea e=uat[ de atentat cu scrisoare capcan[ organizat[ în martie 1952 de Menahem Begin împotriva cancelarului vest-german Konrad Adenauer. De altfel, =i în România primul atentat cu bomb[ a fost s[vîr=it tot de evrei: la data de 8 dec. 1920 anarhistul evreu Max Goldstein (1898-1924), ajutat de cona\ionalii s[i Saul Osias =i Leon Liechtblau, a plasat o bomb[ în sala Senatului României, în urma exploziei fiind uci=i ministrul justi\iei, episcopul de Oradea Mare =i un senator (cu o lun[ înainte, Max Goldstein încercase s[ îl ucid[ în acela=i mod =i pe ministrul de interne Constantin Argetoianu, dar atentatul a e=uat). 17. În urma lobby-ului exercitat de organiza\iile sioniste, la 29 nov. 1947, prin hot[rîrea nr. 181, Adunarea General[ a ONU a hot[rît divizarea Palestinei (aflat[ în acel moment sub mandat britanic) în dou[ state (Israel =i Palestina). În cuprinsul hot[rîrii se men\ioneaz[ doar zonele ce reveneau celor dou[ state, =i nu suprafe\e în km.p. ori procente de suprafa\[, astfel încît este greu de estimat ce suprafa\[ revenea fiec[rui nou stat. Dup[ unele surse, Israelului îi reveneau 60 % din suprafa\[ iar Palestinei 40 %; dup[ alte surse, statului evreu reveneau 14.200 km.p., iar statului palestinian 12.000 km.p. (ceea ce presupunea o suprafa\[ total[ de 26.200 km.p.). Cert este, în prezent, c[ din suprafa\a actual[ pe care se întinde statul Israel (cca. 20.770 km.p.), doar 14.000 km.p. urmau s[ constituie noul stat Israel, iar pe restul teritoriului (Ierusalimul de Est, Cisiordania =i fî=ia Gaza) trebuia s[ se constituie noul stat arab independent Palestina. Armata israelian[ (cu sprijinul militar, logistic =i consilieri SUA) a ocupat îns[ întregul teritoriu împiedicînd pîn[ în prezent crearea statului palestinian. Iar Ierusalimul (cetate distrus[ în întregime acum 3.500 de ani de evrei), care prin hot[rîrea ONU a primit un regim special, a fost în întregime ocupat cu for\a de armata israelian[ =i declarat capitala etern[ a statului Israel. Din cauza dreptului de veto exercitat de SUA în Consiliul de

262

Securitate al ONU, a fost împiedicat[ orice rezolu\ie care inten\iona s[ condamne aceast[ flagrant[, grav[ =i continu[ înc[lcare a unei hot[rîri ONU, cît =i crimele s[vîr=ite de evrei în teritoriile ocupate, ceea ce ridic[ în mod legitim întrebarea dac[ existen\a ONU, organiza\ie subiectiv[, nedreapt[, partizan[ =i rasist[, mai este justificat[. 18. Între 31 aug.-7 sept. 2001, la Durban (în Republica Sud African[) a avut loc Conferin\a mondial[ împotriva rasismului, discrimin[rii rasiale =i intoleran\ei rasiale (comunicatul de pres[ din 4 sept. 2001 al Ministerului de externe condus în acel moment de Mircea Geoan[ este redactat în cel mai penibil limbaj de lemn posibil). În momentul în care s-a propus ca în rezolu\ia final[ Israelul s[ fie trecut pe lista statelor rasiste, delega\iile Israelului =i Statelor Unite s-au ridicat =i au p[r[sit conferin\a. Între 20-24 aprilie 2009 la Geneva s-a desf[=urat o alt[ conferin\[ pe aceea=i tem[ (conferin\a a fost numit[ “Durban II”). Înc[ dinaintea începerii conferin\ei, o serie de state (Israel, Canada, SUA =i Australia urmate de Olanda, Germania, Polonia =i Noua Zeeland[) au anun\at rînd pe rînd neparticiparea (noul pre=edinte american Barack Obama a declarat cu o zi înainte de deschiderea conferin\ei boicotarea acesteia întrucît “organizatorii se înc[p[\îneaz[ s[ includ[ acuza\ii ipocrite Israelului”). În momentul în care la conferin\[ a luat cuvîntul Mahmud Ahmadinejad, pre=edintele Iranului, care se referea la crimele s[vîr=ite de statul evreu împotriva palestinienilor, delega\iile celor 23 de state membre UE participante, printre care =i România, au plecat din sal[. Este probabil cea mai bun[ dovad[ c[ Uniunea European[ nu numai c[ accept[ crimele Israelului, dar este unul dintre cei mai importan\i ap[r[tori ai acestor crime. Iar pentru faptul c[ în calitate de gazd[ Hans Rudolf Merz, pre=edintele elve\ian, s-a întîlnit cu Mahmud Ahmadinejad, Israelul a procedat la un act absolut neuzual în diploma\ie într-o astfel de situa\ie: =i-a rechemat pentru consult[ri ambasadorul din Elve\ia. 19. Armele nucleare (bomba cu uraniu =i cea cu plutoniu) au fost create pentru prima dat[ în cadrul programului Manhattan, în laboratoarele de la Los Alamos (statul New Mexiko), de un colectiv de fizicieni americani condu=i de evreul Julius Robert Oppenheimer

263

(1904-1967), al c[rui adjunct era evreul Philip Morrison (1915-2005). La proiect au participat sub o form[ sau alta =i fizicieni de renume europeni: evreul danez Niels Henryk David Bohr (1885-1962, premiul Nobel), evreul ungur Edward Teller (1909-2003), care a avut un rol important =i în crearea bombei cu hidrogen =i evreul german Albert Einstein (1879-1955, premiul Nobel). La proiect a luat parte de asemenea =i italianul Enrico Fermi (1901-1954, premiul Nobel), singurul neevreu din toat[ aceast[ echip[ de mari fizicieni, mul\i dintre ei de\in[tori ai premiului Nobel. Se pare c[ îns[=i ideea proiectului Manhattan a pornit de la o scrisoare adresat[ la data de 2 aug. 1939 de Albert Einstein pre=edintelui american Franklin Delano Roosevelt. Primul test al bombei atomice a avut loc la data de 16 iulie 1945 în de=ertul din apropierea ora=ului Alamogordo din New Mexiko, dup[ care la 6 =i 9 aug. 1945 dou[ bombe au fost aruncate asupra popula\iei civile din ora=ele japoneze Hiro=ima =i Nagasaki. Dintre cele 172 persoane prezentate de Wikipedia ca fiind implicate în proiectul Manhattan, cel pu\in 51 erau evrei, aduna\i din toate col\urile lumii, iar dintre ace=tia 7 erau agen\i sovietici. Printre ei s-a aflat =i evreul David Greenglass (ns. 1922) care sub influen\a so\iei (Ruth Leah Prinz Greenglass, 1924-2008), surorii Ethel Rosenberg (1915-1953, n[scut[ Greenglass) =i cumnatului s[u Julius Rosenberg (1918-1953), cu to\ii comuni=ti evrei americani, a furnizat spionajului sovietic informa\iile necesare producerii armei nucleare în URSS. So\ii Rosenberg au fost condamna\i la moarte în anul 1951 =i executa\i la 19 iunie 1953, iar în leg[tur[ cu activitatea lor au mai fost condamna\i mai sus amintitul David Greenglass (15 ani închisoare), evreul Morton Sobell (ns. 1917, condamnat la 30 de ani închisoare) =i evreul William Perl (n[scut William Mutterperl, de asemenea participant la proiectul Manhattan, condamnat la 2 pedepse de cîte 5 ani închisoare). Alte dou[ filiere prin care informa\iile proiectului Manhattan au ajuns în URSS au fost Theodore Alvin Hall (1925-1999, n[scut Holtzberg) =i curierii s[i, evreica Leontine Theresa “Lona” Cohen (1913-1992, alias Helen Kroger, condamnat[ la 20 de ani de închisoare), so\ul acesteia, evreul Morris Cohen (1910-1995, alias Peter Kroger, condamnat la 25 de ani închisoare), to\i trei participan\i la

264

proiectul Manhattan, =i evreul Saville Sax (1924-1980, n[scut Sarry Sax); a doua filier[ era constituit[ din fizicianul german Klaus Emil Julius Fuchs =i curierul s[u, evreul Harry Gold (1910-1972, condamnat la 30 de ani de închisoare), ambii implica\i în proiectul Manhattan. Mul\i dintre participan\ii la proiectul Manhattan care a condus la producerea primei bombe atomice au primit în timp premiul Nobel. Apoi, ace=tia au devenit militan\i împotriva înarm[rii nucleare. Arma nuclear[ sovietic[, ale c[rei planuri au fost transmise din SUA de tr[d[tori americani evrei, a avut =i în URSS ca principal p[rinte tot un evreu: Vitali Lazarevici Ginzburg (ns. 1916), de asemenea laureat al premiului Nobel. Ateu declarat, Ginzburg s-a remarcat prin lupta sa împotriva antisemitismului =i prin sprijinirea statului Israel =i politicii acestuia (a f[cut parte din conducerea Congresului Evreiesc Rus). Este unul dintre semnatarii scrisorii deschise adresate la 23 iulie 2007 fostului pre=edinte rus Vladimir Putin prin care se exprima “adînca îngrijorare” fa\[ de cre=terea clericiz[rii societ[\ii ruse =i fa\[ de infiltrarea bisericii ortodoxe în toate domeniile vie\ii publice. 20. Dup[ SUA, Israelul este statul cu cea mai r[zboinic[ =i agresiv[ politic[ extern[. În 6 decenii de existen\[, Israelul a intrat în r[zboi în 1948-1949 cu Egipt, Iordania, Siria, Liban, Irak =i Arabia Saudit[; în oct.-nov. 1956 a atacat din nou Egiptul (în urma unor în\elegeri secrete cu Marea Britanie =i Fran\a); în iunie 1967 (“r[zboiul de 6 zile”) a ocupat teritoriile statelor vecine atît la nord (în[l\imile Golan ale Siriei) cît =i la sud (peninsula Sinai a Egiptului); în oct. 1973 (“r[zboiul de Yom Kippur”) s-a aflat din nou în r[zboi cu Egiptul =i Siria; în martie 1978 a ocupat sudul Libanului; la 6 iunie 1982 (opera\iunea ”Pacea din Galileea”) a ocupat din nou Libanul, în timpul acestei lungi ocupa\ii fiind uci=i 40.000 de libanezi; în 1993 a declan=at un nou r[zboi fulger, de o s[pt[mîn[, împotriva Libanului (numai un singur bombardament din luna iulie asupra Beirutului a ucis 132 de civili); tot împotriva Libanului au fost organizate opera\iunea ”Strugurii mîniei” din aprilie 1996 (care s-a întins pe o durat[ de 17 zile), precum =i invazia din 12 iulie 2006. Dac[ exist[ eviden\e în ce prive=te invaziile Tsahalului în \[rile vecine, masacrele s[vîr=ite în teritoriile palestiniene (Gaza, Cisiordania,

265

Ierusalimul de Est) sînt f[r[ num[r. Cîteodat[, Consiliul de securitate al ONU ajunge nevoit s[ discute aceste crime (ca de pild[ în urma masacrului din 8 nov. 2006 de la Beit Hanoun, în fî=ia Gaza, unde artileria israelian[ a ucis 18 persoane, între care 5 femei =i 8 copii, =i a r[nit alte 56), dar niciodat[ nu se ajunge la m[suri. Ultima invazie în Gaza, început[ la 27 dec. 2008 =i încheiat[ la 18 ian. 2009, a durat 23 de zile =i a cauzat, conform unor func\ionari interna\ionali, 1.434 mor\i, dintre care 960 civili, peste 5.400 r[ni\i =i pagube materiale de cca. 4 mlrd. $ (un alt raport, dat publicit[\ii de Amnesty International la data de 2 iulie 2009, anun\a, cu aproxima\ie, 1.400 palestinieni mor\i, peste 9.000 r[ni\i =i 2.700 cl[diri distruse). În cursul atacurilor, a fost lovit cu bombe cu fosfor alb (muni\ie interzis[) sediul ONU pentru refugia\i, iar mai mul\i oficiali interna\ionali (dar =i Amnesty International) au apreciat aceast[ ofensiv[ ca fiind o crim[ de r[zboi. Într-un moment în care Gaza era bombardat[ zi =i noapte, palestienii se ad[posteau în ruine, nu mai exista alimentare cu ap[ =i energie electric[, aprovizionarea cu alimente =i medicamente era blocat[ iar bombele =i obuzele, distrugînd sistemul de canalizare, conduseser[ la deversarea excrementelor pe str[zi, Tzipora Malka Livni (ns. 1958, fiica unor lideri ai organiza\iei teroriste Irgun, mai cunoscut[ sub numele de Tzipi Livni), în acel moment ministru de externe al Israelului, declara cu un cinism inimaginabil: “situa\ia umanitar[ din Gaza nu este dezastruoas[, este a=a cum trebuie s[ fie”. Recent, Human Rights Watch a dezv[luit într-un raport c[ în cursul acestei ultime invazii din Gaza =i în cadrul a 7 incidente separate, armata israelian[ a ucis cu sînge rece 11 civili (dintre care 4 sau 5 femei =i 4 copii) care fluturau steaguri albe, în scopul de a nu se trage în ei. O comisie de anchet[ ONU a concluzionat în luna septembrie 2009 (raportul Goldstone) c[ agresiunea israelian[ împotriva popula\iei palestiniene din Gaza constituie crime de r[zboi =i a propus judecarea liderilor sioni=ti - noul guvern al Statelor Unite a respins în mod vehement atît concluziile raportului, cît =i cererea de judecare a criminalilor evrei. Raportul poart[ numele autorului s[u, evreul sudafrican Richard J. Goldstone (ns. 1938), fost judec[tor al Cur\ii Constitu\ionale din Republica Sud-African[ =i fost miltant antiapartheid.

266

De precizat faptul c[ între anii 1982-2007, Statele Unite au blocat în Consiliul de Securitate al ONU, prin dreptul s[u de veto, nu mai pu\in de 32 de rezolu\ii care criticau sau condamnau politica israelian[. Pozi\ia oficial[ israelian[ cu privire la palestinieni a fost cel mai bine sintetizat[ de Golda Meir (între 1969-1974 cel de-al patrulea prim ministru al Israelului =i singura femeie care a de\inut aceast[ func\ie) într-un interviu ap[rut la data de 15 iunie 1969 în “Sunday Times” (declara\ia a fost reluat[ în ziarul “Washington Post” din ziua urm[toare): “There were no such thing as Palestinians … They did not exist.” (“Nu au fost astfel de lucru ca palestinienii … Ei nu exist[“). Hitler, cel pu\in, recuno=tea existen\a poporului evreu – evreii în schimb, neag[ existen\a poporului palestinian, vorbind despre palestinieni, în timp ce îi ucid, ca despre “un lucru”, nu ca despre oameni. Aceast[ atitudine fa\[ de palestinieni nu caracterizeaz[ numai guvernul de la Ierusalim, ci =i un important num[r de evrei extremi=ti. Astfel, singurul prim-ministru al Israelului care a dorit `n mod sincer pacea cu palestinienii, Yitzhak Rabin (1922-1995, cel de-al =aselea prim-ministru al \[rii, prima dat[ `ntre 1974-1977 iar a doua oar[ `ntre 1992-1995) a fost ucis la data de 4 nov. 1995 cu dou[ focuri de arm[ de t`n[rul evreu Yigal Amir (ns. 1970). Condamnat la `nchisoare pe via\[ + 14 ani (!), acesta a devenit un erou na\ional pentru mul\i evrei, fiind organizate campanii de str`ngere de semn[turi pentru eliberarea sa. În notele de subsol din aceast[ carte, am men\ionat declara\iile publice uluitoare f[cute de trei evreice: Madeleine Albright, Tzipora Livni =i Golda Meir - nu =tiu ca vreodat[, în istorie, vreun politician b[rbat s[-=i fi permis declara\ii publice de un astfel de cinism. Pe aceste criminale nu le-a cercetat, judecat sau condamnat nici o institu\ie de justi\ie interna\ional[. 21. În afar[ de cazurile prea bine cunoscute ale celor declara\i de evrei drept criminali de r[zboi =i care au fost uci=i în \[rile în care au fost g[si\i ori r[pi\i din aceste \[ri, du=i în Israel, judeca\i =i executa\i, exist[ o situa\ie aparte. În timpul Jocurilor Olimpice de la Munchen, la 5 sept. 1972, un grup de 8 militan\i palestinieni apar\inînd organiza\iei „Septembrie Negru”, au p[truns în Satul Olimpic r[pind 11 ostatici

267

evrei. Doi dintre ace=tia au fost uci=i de c[tre r[pitori la scurt timp, iar ceilal\i nou[ au fost împu=ca\i de for\ele antitero germane în cursul unei opera\iuni de salvare e=uate. Tot atunci, au fost împu=ca\i 5 din cei 8 palestinieni. F[r[ s[ a=tepte ca justi\ia s[ î=i urmeze cursul, deja men\ionata Golda Meir, în acel moment prim-ministru al Israelului, a ordonat constituirea unei grup[ri de cca. 20 de asasini agen\i Mossad (serviciile israeliene de informa\ii externe) care, în cadrul opera\iunii „Baioneta”, i-au urm[rit pe cei trei palestinieni r[ma=i în via\[, dar =i pe al\i membri ai organiza\iei, în Europa, Orientul Mijlociu =i nordul Africii. În cursul opera\iunii, desf[=urate între 1972-1979 =i conduse de acela=i Ehud Barak, au fost uci=i cel pu\in 12 palestinieni membri ai organiza\iei „Septembrie Negru”. În afara acestora îns[, au fost uci=i =i mul\i civili nevinova\i. Cel mai celebru caz a fost la Lillehamer, în Norvegia, unde datorit[ unei erori de informare, un cet[\ean marocan nevinovat (Ahmed Bouchiki) care se întorcea de la serviciu =i so\ia sa îns[rcinat[, la fel de nevinovat[, au fost uci=i. Pentru aceast[ crim[, 6 agen\i Mossad au fost aresta\i de c[tre autorit[\ile norvegiene înainte s[ reu=easc[ s[ p[r[seasc[ Norvegia, fiind judeca\i =i condamna\i. Dar faptul c[ uciga=ii israelieni s-au substituit justi\iei aplicînd (cu multe excese) antica =i desueta lege a Talionului, nu a fost condamnat de nici un for mondial. 22. Un exemplu autohton: cel mai mare jaf armat s[vîr=it în timpul celor peste 40 de ani de socialism (atacarea la 28 iulie 1959 a unui furgon al B[ncii Na\ionale, din care s-au furat 1.686.000 lei, echivalen\i la acel moment cu 250.000 $), a fost numit ”marele jaf comunist”, de=i corect ar fi fost ”marele jaf sionist”: to\i cei =ase tîlhari, începînd cu ini\iatorii, fra\ii Ioanid (fo=ti Leibovici), respectiv Alexandru (fost Herman, fostul =ef al Direc\iei Judiciare din cadrul Inspectoratului General al Mili\iei, cumnatul ministrului de interne Alexandru Dr[ghici) =i Paul (fost profesor =i =ef de catedr[ la Academia Militar[) cît =i ceilal\i participan\i, Igor Sevianu (fost Her=covici, fost ofi\er de mili\ie), Sa=a Mu=at (fost Abra=a-Sa=a Glanzstein, profesor universitar), Monica Sevianu (n[scut[ Alfandari, fost[ Abraham, ziarist[) =i Haralambie Obedeanu (fost Harry Lazarovici, fost ofi\er MI, fost redactor la “Scînteia” =i apoi decanul facult[\ii de ziaristic[ din

268

cadrul Academiei +tefan Gheorghiu) erau evrei, cu to\ii de\in[tori de func\ii importante în aparatul de stat. 23. Papa Ioan Paul al doilea (1920-2005, pap[ între 1978-2005). 24. În prim[vara anului 2002, timp de 39 de zile în lunile apriliemai (perioad[ care a inclus atît S[pt[mîna Mare cît =i Învierea Domnului), un grup de cca. 100 de palestinieni s-au refugiat în Biserica Na=terii Domnului din Bethleem (construit[ în anul 530 de c[tre împ[ratul Justinian, pe locul unei biserici mai vechi, a c[rei ridicare `ncepuse in anul 326 la ini\iativa `mp[ratului Constantin cel Mare). Sc[pat[ timp de 15 secole de distrugerile provocate în zon[ de diferitele invazii, de data aceasta biserica a fost bombardat[ de armata israelian[ (Tsahal). Un obuz lovind turla clopotni\ei bisericii, aceasta a luat foc iar un tîn[r c[lug[r care a încercat s[ sting[ incendiul a fost împu=cat mortal de un lunetist israelian. Din cauza acestui asediu, pentru prima dat[ în istoria sa, biserica =i-a încetat pentru 5 s[pt[mîni slujbele liturgice. 25. Foarte pu\in cunoscut este faptul c[ dup[ eliberarea lor, nu toate lag[rele de concentrare naziste au fost `nchise. Unele dintre ele, puse de NKVD sub conducerea evreilor, =i-au continuat activitatea “g[zduind” germani, silezieni (considera\i ca fiind germani) =i chiar polonezi, supu=i aceluia=i regim de exterminare ca =i cel nazist. Cel mai cunoscut exemplu `l constituie lag[rul de la Zgoda, lag[r de munc[ nazist eliberat `n decembrie 1944 =i evacuat `n ianuarie 1945, transformat `ntre februarie =i `n noiembrie 1945 `n lag[r NKVD condus de evreul Salomon Morel (1919-2007). Aici, pe criterii exclusiv etnice, au fost `nchi=i 6.000 b[rba\i, femei, b[tr`ni; au fost `nchi=i, `mpreun[ cu p[rin\ii lor, copii `ntre un an =i jum[tate =i 7 ani. ~n mai pu\in de un an de zile, numai la Zgoda =i-au pierdut via\a, oficial, 1.855 de\inu\i, cei mai mul\i de tifos; cadavrele erau aruncate `n gropi comune. De\inu\ii nu primeau nici un fel de `ngrijiri medicale =i erau tortura\i sistematic, adesea de Morel personal. Lag[rul de la Zgoda nu a fost o excep\ie, ci doar unul din “salba” de lag[re `nfiin\ate dup[ eliberarea Poloniei, cu centrul la Jaworzno. ~n anul 1994, Morel a fost acuzat de Institutul Memoriei Na\ionale pentru crime de r[zboi =i crime `mpotriva umanit[\ii (inclusiv 1.500 de prizonieri etnici germani, uci=i din

269

r[zbunare). C`nd cazul a fost f[cut public `n presa din Polonia, Germania, Marea Britanie =i Statele Unite, Morel a fugit `n Israel. ~n dou[ r`nduri, `n anii 1998 =i 2004, autorit[\ile poloneze au solicitat extr[darea sa, dar Israelul a refuzat de fiecare dat[. Ultimul refuz, `n anul 2005, a fost motivat oficial prin faptul c[ acuza\iile ar fi false, posibil parte a unei conspira\ii antisemite. 26. Genocidurile, masacrele =i pogromurile s[v`r=ite de evrei `n istoria omenirii s`nt numeroase, dar trecute cu vederea. Am scris deja despre distrugerea celor 31 de cet[\i din Canaan =i uciderea `ntregii popula\ii (cap. II), despre masacrarea a zeci de mii de persani ca urmare uneltirilor Esterei (cap, VIII), despre uciderea apostolilor =i a primilor cre=tini (cap. XI), despre uciderea cre=tinilor din Rusia de c[tre evreii bol=evici (cap. XIV), despre masacrarea `n 1940 a rom]nilor din Basarabia (cap. XI, nota de subsol 8), despre regimul de exterminare la care au fost supu=i dup[ 1948 cre=tinii rom]ni (cap. 14, nota de subsol 13), despre masacrarea palestinienilor =i distrugerea satelor lor pentru ai speria pe cei r[ma=i `n via\[ =i a-i determina s[ p[r[seasca teritoriul cotropit de evrei (prezentul capitol, nota de subsol 16). Mai aduc la cuno=tin\[ c`teva cazuri, prea pu\in cunoscute. A doua zi dup[ invadarea, la 17 sept. 1939, a p[r\ii r[s[ritene a Poloniei de c[tre Armata Ro=ie, evreii polonezi =i bieloru=ii din sud-est au trecut la masacre `mpotriva etnicilor polonezi, minoritari `n regiunea Grodno (exact cum au procedat =i evreii basarabeni =i bucovineni dup[ invadarea pam`ntului rom]nesc `n iunie 1940 de c[tre bol=evici). Aceste pogromuri s`nt cunoscute generic sub denumirea de ”Revolta din Skidel“ =i au avut loc `n cel pu\in 20 de localit[\i. Num[rul total al victimelor a r[mas necunoscut, dar se =tie c[ polonezii au fost `ngropa\i de vii (la Brzostowica Malo), uci=i `n p[dure (la Lerypol), uci=i prin tortur[ (la Budowla), etc. Singurul caz cercetat, `ntre anii 2001-2005, de c[tre Institutul Memoriei Na\ionale din Polonia, a fost masacrul de la Brzostowica Mala - `ntruc`t `ns[, la mai bine de 60 de ani de la crime, martori oculari nu mai erau `n via\[, Institutul a considerat c[ declara\iile celor 16 persoane care cuno=teau de aceste orori de la supravie\uitorii mor\i `ntre timp nu pot confirma cu deplin[ certitudine crimele s[v`r=ite de evrei. Ura evreilor `mpotriva polonezilor care `i

270

primiser[ `n mijlocul lor cu sute de ani `n urm[ s-a manifestat =i dup[ anul 1945, c`nd Polonia a fost eliberat[ de sub nazi=ti. Istoricul polonez Marek Jan Chodakiewicz (`n prezent stabilit `n SUA) estimeaz[ `ntre 3.500-6.500 num[rul polonezilor c[zu\i victim[ la sf`r=itul anilor ‟40 r[zbun[rii evreilor, fie urmare denun\urilor, fie urmare direct crimelor s[v`r=ite de evrei (desigur, nu au fost luate `n calcul aici victimele securit[\ii poloneze, condus[ tot de evrei). Dac[ despre Lidice (satul ceh distrus de nazi=ti la 10 iunie 1942 `n scop de represalii, fiind uci=i to\i cei 173 de b[rba\i cu v`rsta de peste 16 ani, pentru a pedepsi atentatul `mpotriva evreului Reinhard Heidrich, favoritul lui Hitler – v. cap. XV) se vorbe=te =i ast[zi, faptele asem[n[toare ale evreilor din cel de-al doilea r[zboi mondial s`nt omise. Iat[ dou[ astfel de masacre f[r[ nici un sens: ~n prima parte a r[zboiului dintre Germania =i URSS, partizanii sovietici din p[durea Naliboki (atunci Polonia, `n prezent Belarus) au solicitat partizanilor polonezi din localitatea Naliboki s[ se al[ture lor. Ace=tia din urm[, fideli rezisten\ei poloneze, au refuzat, prefer`nd s[ lupte al[turi de compatrio\ii lor – dar s-a `ncheiat o `n\elegere scris[ prin care s-au `mp[r\it zonele de ac\iune =i s-a decis s[ lupte `mpreun[ `mpotriva nazi=tilor, f[r[ a se ataca unii pe al\ii. Cu toate acestea, `n noaptea de 8/9 mai 1943 partizanii bol=evici (evrei) au atacat localitatea, au ucis cca. 120-130 localnici (inclusiv femei =i copii) =i au furat armele partizanilor polonezi, 100 de vaci =i 78 de cai. Dup[ anul 1990, Institutul Memoriei Na\ionale din Polonia a `nceput cercetarea acestui masacru, stabilind c[ a fost sav`r=it de partizanii din unitatea Zorin, condus[ de evreul Shalom (Simcha) Zorin (1902-1974) =i de cei din grupul Bielski condus de fra\ii evrei Tuvia (1906-1987), Asael (1908-1945), Alezander Zeisal “Zus” (1912-1995) =i Aron Bielski (ns. 1927). Desigur, supravie\uitorii grupului Bielski au negat participarea la acest masacru (niciodat[ evreii nu =i-au asumat masacrele comise). Un alt exemplu este masacrul din Koniuchy – Polonia (azi Kaniukai, Lituania). La data de 29 ian. 1944 o echip[ format[ din cca. 100-120 de partizani ru=i =i evrei polonezi din ghetorurile din Kaunas =i Vilnius, condu=i de Yiakov Prenner =i Shmuel Kaplinski au atacat

271

satul Koniuchy (60 de locuin\e =i 300 de locuitori). +i de acest masacru este legat numele sus-men\ionatului Shalom (Simcha) Zorin. Spre deosebire de Lidice, unde nazi=tii au ucis doar b[rba\ii `n v`rst[ de peste 16 ani, aici evreii au ucis b[rba\i, femei =i copii. Num[rul victimelor a r[mas necunoscut; un monument ridicat `n anul 2004 `n actuala localitate Kaniukai men\ioneaz[ numele a 34 de victime; Institutul Memoriei Na\ionale a identificat deja cel pu\in 38 de nume (b[rba\i, femei =i copii); este men\ionat faptul c[ evreul Haim Lazar Litai, `n cartea sa “Distrugere =i rezisten\[“ (1985), avanseaz[ cifra de 300 de victime – aceasta `nseamn[ `ntreaga popula\ie a localit[\ii. Civilii (b[rba\i, femei, copii) au fost `mpu=ca\i sau ar=i de vii `n casele lor (acesta este adev[ratul holocaust). Dup[ anul 1990, oficialit[\ile lituaniene au devenit interesate de cercetarea crimelor de r[zboi s[v`r=ite de evrei `mpotriva civililor. ~n decursul anchetei, a ap[rut necesar[ interogarea lui Yitzhak Arad. Acesta (ns. 1926 cu numele de Itzhak Rudnicki) intrase `n anul 1944 `n NKVD, iar dup[ ce la o v`rst[ fraged[ s[v`r=ise o serie de crime de r[zboi, `n noapte de Cr[ciun a anului 1945 a emigrat ilegal `n Palestina; aici, a continuat activit[\ile teroriste, de data aceasta `mpotriva armatei britanice iar, dup[ constituirea statului Israel, a devenit istoric al Holocaustului, general de brigad[ `n cadrul Tzahal iar, `ntre anii 19721993, director al Yad Vashem (Memorialul Victimeelor Holocaustului, `nfiin\at `n anul 1953 prin hot[r`re a Knesset-ului). ~n anul 2007, Lituania a solicitat Israelului extr[darea lui Arad `n vederea cercet[rii acestuia pentru executarea unor civili lituanieni =i a unor membri ai rezisten\ei antibol=evice – Israelul a refuzat. 27. Cel mai celebru =i mai crud exponent al crimelor =i atrocit[\ilor s[vîr=ite de Inchizi\ia catolic[, Tomas de Torquemada (1420-1498), primul inchizitor general (din 1483) al Inchizi\iei spaniole, autorul codului de legi al inchizi\iei (“Instruc\iunile =i ordonan\ele inchizitorilor” - 1484), cel care a dezl[n\uit prigoana împotriva evreilor iberici, provenea dintr-o familie de evrei converti\i. Un alt caz celebru este al evreului nazist Reinhard Heydrich (v. cap. XV).

272

28. În anul 1999, în urma unei lovituri de stat validate în anul urm[tor de Curtea Suprem[ a Pakistanului, gen. Pervez Musharaff (ns. 1943) devine pre=edintele \[rii. Ini\ial considerat uzurpator al puterii legitime =i un dictator, dup[ 11 sept. 2001 americanii l-au declarat un conduc[tor democrat =i prieten al Americii, folosind teritoriul pakistanez pentru atacarea =i ocuparea Afganistanului. Cu timpul, Musharaff a început s[ critice atacurile tot mai dese ale avia\iei americane asupra unor localit[\i pakistaneze, purtate în numele luptei antiteroriste =i soldate cu moartea a zeci de civili (cîteodat[ erau bombardate nun\i, fiind uci=i cîte peste o sut[ de nunta=i). În anul 2008, Musharaff a fost înl[turat de la putere. ~n anul 2007, SUA i-au impus lui Pervez Musharaf amnistierea unor infractori. Astfel, au beneficiat de o amnistie special[ 8.000 de politicieni, func\ionari de stat =i alte persoane publice care se aflau `n cercetare pentru acte de corup\ie sau pentru crim[. Printre acestea, se aflau =i Benazir Bhuto (1953-1957, fost[ prim-ministru al Pakistanului `ntre anii 1988-1990 =i 1993-1996, sprijinit[ de americani pentru a prelua pre=eden\ia \[rii) precum =i so\ul acesteia, Asif Ali Zardari (ns. 1955), eliberat `n str[in[tate dup[ 5 ani de `nchisoare. Zardari, numit ”domnul 10 procente”, =i-a c`=tigat acest renume dup[ ce `n perioadele `n care so\ia sa a fost prim-ministru negocia contractele externe ale Pakistanului contra a 10 % din valoarea acestora, sp[l`nd banii ob\inu\i `n acest fel prin conturi din bancile elve\iene =i fiind `nc[ urm[rit penal `n Elve\ia, Polonia =i Fran\a. Benazir Bhutto s-a `ntors `n Pakistan la data de 18 oct. 2007 pentru a candida la pre=eden\ie, dar la 27 dec. 2007 a murit `ntr-un atentat. Dup[ moartea acesteia, s-a `ntors `n Pakistan =i Asif Ali Zardari, care

la 9 sept. 2008 a devenit pre=edintele \[rii. Prin presiuni americane, omul considerat de mul\i ca cel mai corupt politician asiatic, a ajuns pre=edintele unei \[ri m[cinate de r[zboi, de r[zboi civil =i de corup\ie – pentru SUA, el prezint[ cele mari garan\ii de fidelitate. 29. Primul proces de corup\ie din România s-a desf[=urat în anul 1866 =i l-a avut în prim plan pe belgianul Cezar Librecht (1820-1890). R[t[citor prin Europa, acesta s-a aciuat în Principatele Unite intrînd în

273

anturajul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Împ[rt[=ind pasiunea domnitorului pentru jocurile de noroc (împrumutîndu-l cu bani cînd acesta pierdea) dar mai ales profitînd de aplecarea sa spre preacurvie (i-a mijlocit leg[tura cu mai multe amante, printre care =i Maria Obrenovici, pe care îns[ o p[strase =i pentru el), Librecht a ajuns inspectorul general al po=telor =i telegrafelor din România. Func\ia i-a permis interceptarea telegramelor =i cercetarea coresponden\ei personalit[\ilor publice ale opozi\iei, ceea ce i-a oferit posibilitatea =antaj[rii acestora (la arestarea sa, a fost g[sit un registru în care fiecare persoan[ public[ important[ era trecut[ cu procesele, nevoile, dorin\ele =i viciile pe care le avea). Arestat dup[ abdicarea lui A. I. Cuza din 11 februarie 1866, se constat[ o lung[ serie de abuzuri =i acte de corup\ie stabilindu-se o deturnare total[ de 3.303.148 lei (sum[ enorm[ pentru acele vremuri). Conform unui material documentar publicat de ziarul „Gardianul”, la 14 martie 1866 a fost condamnat de Curtea cu juri din Bucure=ti la 10 ani închisoare. Pentru unele vicii de procedur[, Curtea de Casa\ie i-a admis recursul =i a trimis cauza spre rejudecare la Foc=ani. De aici îns[, cauza este str[mutat[ la Craiova. Banii fura\i l-au ajutat pe Librecht s[ cumpere presa local[ =i astfel s[ cî=tige de partea sa opinia public[, s[ cumpere notabilit[\ile locale, s[ cumpere marii avoca\i (Curtea cu juri a fost prezidat[ de cumnatul principalului ap[r[tor al acuzatului!), jura\ii erau cunoscu\i dinainte de tragerea la sor\i, etc. La ora 2 noaptea, cu o singur[ excep\ie, jura\ii îl declar[ pe Librecht nevinovat, dup[ care inculpatul, avoca\ii, simpatizan\ii pl[ti\i, cî\iva jura\i =i muzica regimentului 1 au plecat la banchetul organizat la gr[dina Neron, unde au chefuit pîn[ la ora 8 diminea\a. Corup\ia în justi\ia român[ nu a ap[rut dup[ 1989 – acum, doar a ajuns la paroxism =i la lipsa oric[rui control. Nu am g[sit suficiente date despre originea lui Librecht, dar apuc[turile =i numele s[u sînt mult mai degrab[ evreie=ti decît belgiene - de pild[, evreul Akiwa Librecht (1876-1958), este unul dintre fondatorii, în Ierusalim, ai partidului evreiesc Petah Tikva, pe care l-a =i condus între 1912-1913. 30. Corup\ia =i desfrîul conduc[torilor evrei, trecute cu vederea oriunde în lume, au primit ceea ce meritau chiar în \ara lor, în Israel. Ziua de 1 sept. 2009, o mar\i cu trei ceasuri rele, este poate cea mai neagr[ zi pentru ace=tia: au fost încarcera\i Avraham Hirschson (ns.

274

1941), fost, succesiv, ministru al comunica\iilor, al finan\elor =i al turismului, condamnat la 5 ani =i 5 luni închisoare pentru sp[lare de bani, furt, falsuri, fraud[ (a sustras echivalentul a peste 300.000 euro din fondurile unui sindicat) =i Shlomo Benizri (ns. 1961), fost ministru al s[n[t[\ii, muncii =i protec\iei sociale, condamnat la 4 ani închisoare pentru primire de mit[ =i, în aceea=i zi, a început procesul lui Moshe Katzav (ns. 1945), pre=edintele Israelului între anii 2000-2007, trimis în judecat[ pentru delicte sexuale (viol, comportament obscen, h[r\uire sexual[) s[vîr=ite împotriva a trei dintre asistentele sale. Cu dou[ zile înainte, la 30 august, Ehud Olmert (ns. 1945), fost prim ministru între 2006-2009, fusese inculpat pentru mai multe acuza\ii de corup\ie (finan\are ilegal[ =i trafic de influen\[), prima înf[\i=are avînd loc vineri 25 septembrie (=efa sa de cabinet, Shula Zaken, a fost de asemenea pus[ sub acuzare pentru luare de mit= =i fraud[ bancar[). Toate acestea au fost posibile datorit[ tenacit[\ii =i fermit[\ii lui Menahem Mazuz (ns. 1955), din anul 2004 consilier juridic al guvernului (procuror general al Israelului). La începutul lunii august 2009, poli\ia israelian[ a cerut inculparea lui Avigdor Lieberman (ns. 1958), vice-primministru =i ministru de externe în exerci\iu, cercetat pentru acte de corup\ie, sp[lare de bani, fraud[, abuz de încredere =i obstruc\ionarea justi\iei. Trebuie men\ionat =i cazul lui Ariel Sharon (ns. 1928), fost prim-ministru al Israelului între 2001-2006. Ancheta început[ împotriva sa în anul 2004 pentru mai multe fapte de luare de mit[ =i interven\ii în justi\ie a fost sistat[ dup[ ce la începutul anului 2006 Ariel Sharon a suferit un accident vascular cerebral extrem de grav în urma c[ruia a intrat în com[ =i nu =i-a mai revenit niciodat[, fiind men\inut în via\[ doar cu ajutorul aparatelor. În schimb fiul s[u mai mare, Omri Sharon (ns. 1964), fost membru al Knesset-ului (parlamentul israelian), a fost condamnat în anul 2006 la 9 luni închisoare pentru înc[lcarea regulamentului de finan\are a partidelor politice (pentru a putea primi sume mult mai mari decît cele limitate de lege, a înfiin\at mai multe companii fantom[). +i fiul mai mic, Gilad Sharon (ns. 1966), a fost în mai multe rînduri cercetat pentru corup\ie –

275

refuzînd de fiecare dat[ s[ r[spund[ la întreb[rile anchetatorilor, risc[ s[ se pun[ în situa\ia autoîncrimin[rii. De asemenea, în anul 2000, pre=edintele în exerci\iu al Israelului, generalul Ezer Weizman (1924-2005, ales pre=edinte în 1993 =i reales în 1998, un alt corupt decorat în anul 1999 cu ordinul Steaua României în grad de Colan), a fost nevoit s[ demisioneze în urma unui scandal de evaziune fiscal[ =i corup\ie. Dar totu=i, nici unul dintre conduc[torii Israelului nu a fost cercetat pentru crimele contra p[cii =i omenirii s[vîr=ite în mod permanent de ace=tia. 31. Dup[ destr[marea URSS, în cursul ultimului deceniu al secolului trecut, profitînd de corup\ia enorm[ a regimului condus de Boris El\in, o serie de evrei ru=i au reu=it s[ preia cele mai rentabile ramuri ale industriei din Rusia. Astfel, în doar cî\iva ani, ei au ajuns s[ se numere printre cei mai boga\i oameni ai planetei (în clasamentul Forbes al anului 2005, între primii 100 de miliardari din lume figureaz[ 5 ru=i, dintre care 3 sînt evrei): Roman Arkadievici Abramovici (ns. 1966, în prezent rezident britanic), în anul 2005 locul 20 în clasamentul Forbes al miliardarilor planetei cu o avere de 13,3 mlrd. $, în anul 2007 locul 16 cu 18,7 mlrd. $ iar în clasamentul publicat la 11 februarie 2008 locul 16 cu 23,5 mlrd. $; averea sa a fost dobîndit[ din afaceri cu petrol, aluminiu, o\el =i transporturi aeriene; Mihail Maratovici Fridman (ns.1964 `n Ucraina), în anul 2005 locul 60 în topul mondial cu o avere de 7 mlrd. $, în anul 2007 locul 45 cu 12,6 mlrd. $, iar în anul 2008 locul 21 cu 20,8 mlrd. $; patron de b[nci, afaceri cu petrol, materiale de construc\ii, produse alimentare, lan\uri de supermagazine; Victor Felixovici Vekselberg (ns. 1957 în Ucraina), în anul 2005 locul 100 cu o avere de 5 mlrd. $, în anul 2007 locul 61 cu 10,4 mlrd. $ iar în anul 2008 locul 69 cu 11,2 mlrd. $; proprietarul grupului Renova, unul dintre cele mai mari conglomerate din Rusia; afaceri în domeniul petrolului, gazelor naturale, aluminiului, electricitate, telecomunica\ii, imobiliare; Alexander Grigorievici Abramov (ns. 1959), locul 272 în anul 2005 cu o avere de 2,3 mlrd. $ =i locul 67 în anul 2008 cu 11,5 mlrd. $; a înfiin\at EvrazHolding, cel mai mare produc[tor de o\el din Rusia; Mihail

276

Borisovici Hodorkovski (ns. 1963), în clasamentul stabilit la începutul anului 2004, care avea în vedere averile la sfîr=itul anului precedent, Hodorkovski a atins apogeul: cel mai bogat rus =i al 16-lea din lume; averea sa a avut la baz[ afacerile cu petrol; arestat la data de 25 oct. 2003, afacerile sale au înregistrat un recul firesc: în anul 2005 ocupa locul 300 cu o avere de 2 mlrd. $, dup[ care a disp[rut din topuri. Chiar dac[ nu au intrat printre cei mai boga\i 100 de miliardari din lume, =i al\i evrei ru=i se înscriu pe lista miliardarilor: Boris Avramovici Berezovski (ns. 1946) este cel care a devenit primul miliardar al Rusiei; afaceri cu autoturisme, transporturi aeriene, extrac\ii de materii prime, mass-media; urm[rit de parchetul din Rusia dar =i de cel din Brazilia pentru fraud[ =i evaziune fiscal[, s-a stabilit la Londra, care refuz[ s[-l extr[deze; afacerile sale au început s[ înregistreze un recul din 2004, cînd a finan\at masiv campania electoral[ din Ucraina a lui Victor Iuscenco, iar dup[ ce acesta a ajuns pre=edinte, nu =i-a manifestat „recuno=tin\a”; la data de 26 iunie 2009, Boris Berezovski a fost condamnat, în contumacie, la 13 ani închisoare pentru deturnare de fonduri; Vladimir Alexandrovici Gusinski (ns. 1952), baronul mass-mediei din Rusia, patron de b[nci; arestat la data de 13 iunie 2000, a fost eliberat pe cau\iune dup[ 3 zile, fugind `n Spania; la data de 23 aug. 2003 a fost arestat la Atena în baza unui tratat de extr[dare greco-rus, dar la presiunile oficialilor americani =i israelieni, precum =i ale Congresului Evreiesc European, a fost pus în libertate, în prezent locuind alternativ în \[rile de adop\ie, Israel =i Spania, ale c[ror cet[\enii le-a dob`ndit; Piotr Olegovici Aven (ns. 1955), între iunie =i dec. 1994 a fost ministrul rela\iilor economice externe al Rusiei, iar din oct. 1994 este pre=edintele Alfa Bank, înfiin\at[ de el =i de Mihail Fridman înc[ din 1991; în prezent, =i el are re=edin\a în Marea Britanie; Evgheni Marcovici +vidler (ns. 1964), în 1995, împreun[ cu Roman Abramovici =i Boris Berezovski, au ob\inut controlul asupra gigantului petrolier Sibneft, unde ini\ial a fost primvicepre=edinte, iar între 1998-2005, pre=edinte; în prezent, a luat numele de Eugene Shvidler, a dob`ndit cet[\enia american[ =i s-a stabilit la Londra (`n anul 2007 ocupa locul 369 `n clasamentul Forbes al miliardarilor lumii cu o avere de 2,5 mlrd. $ iar `n anul 2008 era

277

plasat pe locul 123 `n topul miliardarilor americani, averea sa cresc`nd la 3,3 mlrd. $); Leonid Borisovici Nevzlin (ns. 1959) =i Mihail Hodorkovski au fondat grupul Menatep =i au ajuns în fruntea gigantului petrolier Yukos; Nevzlin a fost pre=edintele Congresului Evreiesc Rus; în anul 2001, dup[ ce a devenit senator, a ajuns vicepre=edintele Comitetului pentru afaceri externe al Camerei Superioare a Parlamentului rus; în anul 2003, cînd Kremlinul a început na\ionalizarea Yukos =i arestarea conduc[torilor gigantului, s-a refugiat în Israel, \ar[ care a refuzat s[-l extr[deze; Mihail Cerni (sau Cernoi sau Ciorni, ns. 1952, în Ta=kent, Uzbekistan), în diferite perioade de timp =i în diferite combina\ii, cu fratele s[u Lev, cu americanul Sam Kislin (la origine evreu din Odesa) ori cu miliardarii evrei britanici, fra\ii David =i Simon Reuben (de=i ace=tia nu ap[reau în clasamentul Forbes pîn[ în anul 2009, în Marea Britanie erau cota\i printre primii miliardari din \ar[ cu o avere de 4,3 mlrd. lire sterline; în topul anului 2009 figureaz[ pentru prima dat[, pe pozi\ia 98, cu o avere de 5 mlrd. $) a început dezvoltarea unor activit[\i extrem de diversificate: de la vînzarea de ma=ini de cusut, aparatur[ electronic[ =i coca-cola, la început, =i pîn[ la produc\ia unora dintre acestea, exportul de c[rbune, minereu de fier =i cupru, prelucrarea aluminiului, industria tutunului, telefonie mobil[, etc.; în anul 1994 a emigrat în Israel; =i el s-a implicat în fotbal, fiind ac\ionarul majoritar al clubului Levski Sofia din Bulgaria, \ar[ în care a înfiin\at în anul 1998 compania de telefonie mobil[ Mobitel, fiind =i un important ac\ionar al firmei Bulgar Tabac; Gherman Borisovici Khan (ns. 1962 `n Ucraina) cu afaceri `n industria petrolului =i membru de frunte al Congresului evreiesc rus; Alexandr Pavlovici Smolenski (ns. 1954), bancher, care se pare c[ a trecut la cre=tinism, solicitînd s[ fie =tears[ orice men\iune legat[ de originea sa iudaic[; fra\ii Arkadi =i Boris Rotemberg. Dup[ ce în fruntea Rusiei a venit Vladimir Putin, marile privatiz[ri frauduloase din economia rus[ au început s[ fie anchetate, ceea ce i-a determinat pe cei mai mul\i miliardari ru=i evrei s[ fug[ din \ar[, unde îi a=teptau mandatele de arestare, =i s[ se stabileasc[ în str[in[tate, în special în Marea Britanie =i Israel, \[ri care au refuzat constant extr[darea lor. Dintre to\i, pîn[ în prezent doar Mihail Hodorkovski a

278

putut fi încarcerat =i execut[ în Rusia o pedeaps[ de 9 ani de închisoare pentru fraud[. Al\i miliardari evrei ex-sovietici care pentru a nu-=i periclita libertatea au ales s[-=i p[r[seasc[ \ara =i s[ se stabileasc[ `n str[in[tate s`nt Eduard +ifrin (ns. 1960), devenit cet[\ean britanic =i stabilit la Londra, Alex +neider (ns. 1968), devenit cet[\ean canadian, Tamir +apir (ns. 1948 sau 1949), evreu n[scut `n Georgia cu numele de Temur Sepia=vili, stabilit `n Statele Unite, Viaceslav Kantor (ns. 1953), pre=edintele Congresului european evreiesc, stabilit `n Elve\ia, etc. ~n ultimii ani, spre v`rful topului miliardarilor ru=i avanseaz[ evreul Iuri Borisovici Milner (ns. 1961) care, `ndep[rt`ndu-se de domeniile predilecte ale magna\ilor evrei ru=i (b[nci, petrol, gaze naturale, transporturi, aluminiu, etc.), s-a orientat spre IT: dupa ce `n anul 1999 `mpreun[ cu un alt evreu, Gregory Finger, a `nfiin\at `n Rusia compania NetBridge, `n anul 2001 compania Mail.ru iar `n anul 2005 compania Digital Sky Technologies, =i-a extins afacerile `n SUA, unde a devenit ac\ionar la Facebook, Twitter, Zynga =i Groupon (v. =i cap. XVI, nota de subsol 55). De men\ionat faptul c[ unul dintre artizanii privatiz[rilor frauduloase din Rusia `n timpul luiBoris El\in a fost Andrei +laifer (ns. 1961), evreu rus, emigrant `n SUA `mpreun[ cu familia `n anul 1976. +i în economia de stat rus[ evreii de\in func\ii cruciale: gigantul Gazprom, de pild[, este condus de evreul Alexei Borisovici Miller (ns. 1962). De p[r\i importante din economia Rusiei s-au bucurat =i evrei din mai multe \[ri ex-sovietice deveni\i cet[\eni israelieni =i stabili\i în Israel, intra\i =i ei în topul miliardarilor planetei: Lev Avnerovici Leviev (ns. 1956 în Ta=kent, Uzbekistan), a emigrat în Israel în anul 1971; locul 235 în anul 2005 cu o avere de 2,6 mlrd. $; este pre=edintele companiei diamantifere Africa Israel Investments Ltd. care dezvolt[ =i afaceri în domeniul imobiliar, mall-uri, energie, mod[, pres[; Levin de\ine mine de diamant în Rusia =i Africa de Sud; a fost ales pre=edintele Federa\iei Comunit[\ilor Evreie=ti; în prezent locuie=te în Marea Britanie; Shabtai (von) Kalmanovici (1947-2009) a emigrat în anul 1971 cu familia sa din Lituania în Israel, ajungînd într-

279

un deceniu unul dintre cei mai boga\i membri ai diasporei sovietice din Israel (avere dob`ndit[ `n special `n Sierra Leone, unde a desf[=urat comer\ cu diamante); în anul 1987 sau 1988 a fost condamnat la 7 sau 9 ani închisoare (informa\iile difer[) pentru spionaj în favoarea KGB, iar la insisten\ele guvernului rus a fost eliberat în anul 1993, cînd s-a întors în Rusia, continuîndu-=i afacerile aici; la foarte scurt timp dup[ `ncheierea edi\iei din anul 2009 a c[r\ii, la data de 2 nov. 2009, a fost `mpu=cat mortal `n Moscova de autori r[ma=i necunoscu\i; Alexander Macikievici (n=scut în Kirghistan, emigrat în Israel; locul 382 în anul 2006 în topul miliardarilor lumii, locul 538 în anul 2007; afaceri în domeniul minier =i metalifer; în prezent, rezident în Kazahstan); Arcadi Alexandrovici Gaidamak (ns. 1952 la Moscova), a emigrat în Israel în anul 1972 iar dup[ 6 luni se stabile=te în Fran\a, de unde fuge în anul 2000 în urma emiterii împotriva sa a unui mandat interna\ional de arestare pentru trafic de arme =i evaziune fiscal[ în afacerea cunoscut[ sub numele de „Angolagate”; de\ine pa=aport israelian, francez, canadian =i angolez; este proprietarul firmei Moscow News, iar în anul 2004 a cump[rat ziarul Moskovskie Novosti; averea sa este estimat[ la 4 mlrd. lire sterline; mai trebuie men\ionat =i Leonid Valentinovici Blavatnik (ns. 1957 în Rusia), care în anul 1978 a emigrat cu familia în Statele Unite; locul 261 în clasamentul miliardarilor lumii din 2005 cu o avere de 2,4 mlrd. $ iar în anul 2006 Sunday Times Rich List l-a plasat pe locul 6 în topul miliardarilor din Marea Britanie, unde locuie=te în prezent, cu o avere de 4,67 mlrd. lire sterline; este împreun[ cu Victor Felixovici Vekselberg cofondator al grupului Renova, iar împreun[ cu acesta =i cu grupul Alfa al lui Mihail Maratovici Fridman au format AAR, care a ob\inut controlul companiei petroliere ruse TNK; are o participa\ie =i la compania UC RUSAL, cel mai mare produc[tor de aluminiu din lume. Al doisprezecelea miliardar în Europa Central[ =i de Est la `nceputul mileniului III era evreul ucrainean Victor Mihailovici Pinciuc (ns. 1960), cel mai bogat om din Ucraina, ginerele fostului pre=edinte Leonid Kucima. Pinciuc este fondator =i ac\ionar majoritar al Interpipe Group (industria o\elelului) – liderul ucrainean în domeniu, ac\ionar în alte companii economice, proprietar a 4 canale

280

TV =i al celui mai popular tabloid ucrainean. Averea sa era estimat[ la 1,5 mlrd. $. Pinciuc a intrat =i în politic[, între 1998-2006 ob\inînd succesiv dou[ mandate de deputat în Rada (Parlamentul ucrainean). Odat[ cu alegerea unui nou pre=edinte `n Ucraina (2005), Pinciuc a pierdut locul `nt`i `n top `n favoarea lui Rinat Ahmetov, care `=i men\ine acest loc =i `n prezent. Pe urm[toarele trei locuri, se situeaz[ constant dar schimb`nd pozi\iile `ntre ei trei evrei: Pinciuc, Igor Valerivoici Kolomoiski (ns. 1963), ac\ionar principal al Privat Group (un concern care controleaz[ mii de companii care desf[=oar[ `n zeci de \[ri printre care =i Rom]nia activit[\i bancare, de transporturi aeriene, `n industria o\elului =i a feroaliajelor, petrol, industrie chimic[ =i alimentar[, energie, pres[) =i pre=edinte al clubului de fotbal Dnepr Dnepropetrovsk =i Ghenadi Borisovici Bogoliubov (ns. 1962), de asemenea ac\ionar principal al Privat Group. ~n topul miliadarilor ucrainieni se mai afl[ evreul Alexei Martinov (locul 7), tot ac\ionar principal al Privat Group. Evreul Vadim Zinovievici Rabinovici (ns. 1953) este un alt miliardar ucrainean a c[rui avere a fost constituit[ prin import de furnituri =i export de gaze naturale; condamnat pentru diferite infrac\iuni, a p[r[sit \ara =i a primit cet[\enia israelian[ ulterior, condamn[rile sale au fost anulate; din anul 1996 este pre=edinte al Camerei de comer\ israelo-ucrainean[, din anul 2007 este proprietarul clubului de fotbal Arsenal Kiev; mai este pre=edinte al Parlamentului evreiesc ucrainean =i vicepre=edinte al Uniunii evreie=ti europene. De men\ionat =i faptul c[ evreii ucraineni Kolomoiski =i Rabinovici au fost ini\iatorii constituirii Uniunii europene evreie=ti. Repet numele unui alt evreu ucrainean deja amintit, =i anume Eduard +ifrin (ns. 1960), stabilit `n prezent `n Marea Britanie (`n lista Sunday Times a celor mai boga\i britanici pentru anul 2006 ocupa locul 59 cu o avere de cca. 920 mil. lire sterline; `n clasamentul Forbes al celor mai boga\i oameni din lume pentru anul 2009 ocupa locul 559 cu o avere de cca. 1,3 mil. $). ~n anul 2009 +ifrin a fost ales vicepre=edinte al Congresului mondial evreiesc. În Armenia, cel mai bogat miliardar era, pîn[ la moartea sa nea=teptat[, evreul Badri Patarca\i=vili (1955-2008). În anul 1992 devine director general adjunct al grupului Logo VAZ condus de Boris

281

Berezovski. Între 1994 (cînd devine prim-director general adjunct al grupului) =i 2001 a locuit în Moscova, fiind partener de afaceri cu Boris Berezovski =i Roman Abramovici. În ian. 1995 este numit prim adjunct al directorului general al postului ORT TV, iar în martie 2001 director general al postului TV6. Ac\ionar al editurii Russian Kommersant. În iunie 2001 se începe urm[rirea penal[ împotriva sa, iar cu timpul acuza\iile se înmul\esc, astfel încît fuge din Moscova la Tbilisi, de unde dup[ un timp, aidoma marilor mafio\i evrei din \[rile ex-sovietice, se stabile=te la Londra. A fost pre=edintele clubului sportiv Dinamo Tbilisi =i al Comitetului Olimpic Georgian. De=i nu figura în topul Forbes, averea sa era estimat[ la 12 mlrd. $. (v. =i nota de subsol 32). 32. Tot dup[ destr[marea URSS, evreii au revenit în for\[, atît la nivelul conducerii executive a Rusiei, cît =i în fruntea opozi\iei – cîteva exemple: Serghei Vladilenovici Kirienko (ns. 1962) a fost primministru în 1998; Evgheni Maximovici Primakov (fost Yonah Finkelstein, ns. 1929 în Ucraina) a fost prim-ministru între 1998-1999; Mihail Efimovici Fradkov (ns. 1950) a fost prim-ministru între 20042007; Anatoli Borisovici Ciubais (ns. 1955 în Belarus) a fost =eful administra\iei preziden\iale între 1996-1997, în timpul lui Boris El\in, iar în 1997 a ajuns vice-prim-ministru; Boris Efimovici Nem\ov (ns. 1959) a fost vice-prim-ministru între 1997-1998; Grigori Alexeevici Iavlinski (ns. 1952 în Ucraina) a fost vice-prim-ministru în 1990, a înfiin\at în 1995 partidul de opozi\ie Iabloko =i a candidat la alegerile preziden\iale din 1996 =i 2000; Vladimir Volfovici Jirinovski (fost Eidelstein, ns. 1946 în Kazahstan), parlamentar rus =i membru al Adun[rii Parlamentare a Consiliului Europei, este fondatorul =i liderul Partidului (ultrana\ionalist) Liberal Democrat =i de asemenea candidat la alegerile preziden\iale; Gari Kimovici Kasparov (fost Weinstein, ns. 1963 în Azerbaidjan), fostul campion mondial la =ah, a inten\ionat =i el s[ se înscrie pentru alegerile preziden\iale din 2008. +i în alte republici ex-sovietice exist[ situa\ii asem[n[toare. De pild[, în Armenia, conform unor materiale, pre=edintele Mihail (Miheil) Saaka=vili (ns. 1967) ar fi evreu, în timp ce finan\ator al opozi\iei =i candidat în alegerile preziden\iale din 5 ian. 2008 a fost omul de afaceri armean de origine

282

evreiasc[ Badri Patarca\i=vili, care la scurt timp dup[ alegeri, la 12 februarie 2008, a fost g[sit mort în re=edin\a sa din Londra (poli\ia britanic[ a declarat moartea ca fiind datorat[ unor cauze naturale). Interesant faptul c[ în data de 25 sept. 2007 fostul ministru georgian al ap[r[rii, Iracli Ocrua=vili, l-a acuzat pe pre=edintele Saaka=vili c[ pl[nuie=te asasinarea lui Patarca\i=vili; arestat pentru acte de corup\ie, Ocrua=vili a retractat acuza\iile, iar dup[ retractare i s-a aprobat eliberarea pe cau\iune. ~n anul 2009, evreul Temur Iacoba=vili (ns. 1967) a devenit vice-prim-ministru al Georgiei. 33. În anul 2005, contracandidatul lui Tony Blair în alegerile din Marea Britanie a fost Michael Howard (ns. 1941), pre=edintele Partidului Conservator în acel moment (între 2003-2005), al c[rui tat[ era evreu n[scut în România, emigrant; din anul 2005; pre=edintele Partidului Conservator este David William Donald Cameron (ns. 1966), de asemenea avînd r[d[cini evreie=ti (provine din familia de evrei Levita). Un alt politician britanic conservator, evreu cu origini rom]ne=ti, este John Simon Bercow (ns. 1963), parlamentar din anul 1997, iar din anul 2009 speaker al Camerei Comunelor. Dar =i `n partidul laburist ascensiunea politic[, parlamentar[ =i guvernamental[ a evreilor este continu[. Cel mai bun exemplu `l constituie fra\ii David (ns. 1965) =i Ed (ns. 1969) Milband, evrei cu r[d[cini poloneze, din anul 2005 ambii fiind parlamentari =i membri ai cabinetului britanic, urc`nd de asemenea =i `n ierarhia partidului. ~nc[ un am[nunt legat de Regatul Unit: Carole Elizabeth Middleton, mama Catherinei Elizabeth Middleton, prietena prin\ului William (al doilea `n linia succesiunii la tron), purta `nainte de c[s[torie numele de Goldsmith.. În Fran\a, ascensiunea politic[ a evreilor, începută în urmă cu peste 150 de ani, a fost continuă în ultima jumătate de secol: după cel de-al doilea război mondial Franţa a avut 3 prim-miniştri evrei (Leon Blum, Laurent Fabius şi Pierre Mendez-France) iar în anul 2007 preşedinte a fost ales reprezentantul dreptei, Nicolas Sarkozy (ns. 1955, tatăl - emigrant ungur iar mama – evreică italiancă), în timp ce pentru nominalizarea la candidatură din partea stîngii a luptat (fără succes însă) un alt evreu: Dominique Strauss-Kahn (ns. 1949). Demnitarii evrei francezi au fost propulsaţi în ultimele decenii în cele

283

mai importante funcţii nu numai pe plan intern, ci şi internaţional cîteva exemple: Simone Veil (ns. 1927, Simone Jacob), ministru al sănătăţii între 1974-1976, a devenit preşedinta Parlamentului European între 1979-1982; după ce a pierdut nominalizarea pentru alegerile prezidenţiale, Dominique Strauss-Kahn, fost ministru al industriilor între 1991-1993 iar apoi al economiei, finanţelor şi industriei între 1997-1999, a primit în anul 2007 conducerea Fondului Monetar Internaţional; Bernard Kouchner (ns. 1939), unul dintre fervenţii susţinători ai invaziei din Irak, între funcţiile interne de ministru al sănătăţii (1992-1993) şi ministru de externe (începînd cu 2007), a fost între 1999-2001 Înalt reprezentant al ONU în Kosovo, decorat în anul 1999 cu ordinul Steaua României în grad de Ofiţer; Pierre Moscovici (ns. 1957), care a mai fost menţionat, în afara demnităţilor interne de deputat ori ministru delegat, a ajuns vicepreşedinte al Parlamentului European (2004-2007), decorat şi el cu ordinul Steaua României în grad de Comandor. În Franţa, o ţară atît de naţionalistă pînă acum cîteva zeci de ani, evreii au obţinut puterea politică, industrială, bancară, financiară, în domeniul mass-mediei - mai mult decît atît, între 1981-2005 însuşi arhiepiscopul Parisului a fost evreu, cardinalul Jean-Marie Lustiger (1926-2007, născut Aaron Lustiger), iar în anul 2006, chiar şi titlul de Miss France a fost acordat unei evreice, Alexandra Rosenfeld (ns. 1986). Evreul Alessandro Fortis (1842-1909) devine cel dint`i primministru evreu al Italiei (1905-1906). A=a cum am ar[tat deja (cap. XVI, nota de subsol 3), evreii Sidney Constantino Sonino (1906 =i din nou 1909-1910) =i Luigi Luzzatti (1910-1911) au ajuns =i ei primmini=tri ai Italiei. Evreul s`rb Mosa Pilade (1890-1957), unul dintre cei mai apropia\i colaboratori ai lui Iosip Broz Tito, a fost vicepre=edinte (1953-1954) =i apoi pre=edinte (1954-1957) al Parlamentului iugoslav. Evreul marocan (Sir) Joshua Abraham Hassan (1915-1997) a devenit cel dint`i prim-ministru al Gibraltarului (1964-1969), revenind `n func\ie `ntre 1972-1987.

284

Evreul austriac Bruno Kreisky (1911-1990) a ajuns ministru de externe (1959-1966) =i cancelar al Austriei (1970-1983). În anul 1999 preşedinta Elveţiei a devenit evreica Ruth Dreifuss (ns. 1940). ~n Belgia, evreul Herman Achille Van Rompuy (ns. 1947), ministrul bugetului `ntre 1993-1999 =i pre=edintele Camerei Reprezentan\ilor `ntre 2007-2008, a devenit la data de 30 dec. 2008 prim-ministru. +i `n \[rile fost socialiste, dup[ schimbarea regimului evreii au revenit `n func\ii `nalte de conducere. ~n Bulgaria de pild[, evreul Gheorghe Pirinski (ns. 1949) care la v`rsta de 31 de ani devenise cel mai t`n[r ministru adjunct al Bulgariei (la comer\ul exterior), a ajuns `n jurul anului 1990 vice-prim-ministru iar `ntre anii 1995-1997 ministru de externe; `n anul 1996 era considerat favorit `n cursa pentru alegerile preziden\iale, dar Curtea Constitu\ional[ i-a invalidat candidatura `ntruc`t Pirinski se n[scuse la New York; `ntre anii 2005-2009, Pirinski a fost pre=edintele Adun[rii Na\ionale din Bulgaria (Parlamentul bulgar). Tot aici, evreul Alexander Bojkov (1951-2009) a fost viceprim-ministru =i ministrul industriei `ntre 1997-1999 iar evreul Solomon Isac Pasi (ns. 1956) a fost ministru de externe `ntre 20012005 =i pre=edinte al OSCE (Organiza\ia pentru Securitate =i Cooperare `n Europa) `n anul 2004. Evreul polonez Adam Daniel Rotfeld (ns. 1938), dup[ ce a fost minsitru adjunct, `n anul 2005 a devenit ministru de externe al Poloniei, iar `n prezent, din anul 2007, evreul Sven Alkalaj (ns. 1948) este ministrul de externe al Bosniei-Her\egovina. Evreul lituanian Emanuelis Zingeris (ns. 1957), membru `n Seimul (Parlamentul) \[rii sale `ntre anii 1990-2000 =i din nou din anul 2004, a fost ales `n 2004 vicepre=edintele Adun[rii Parlamentare a Consiliului Europei. Evreica maghiar[ Zita Gurmai (ns. 1965), europarlamentar[, este din anul 2004 pre=edinta femeilor socialiste din Parlamentul European. Fenomenul nu este specific Statelor Unite =i Europei, ci este planetar.

285

~n America Latin[, `n Panama, doi evrei au ajuns la conducerea \[rii: Max Delvalle Levy-Maduro (1911-1979), a fost primvicepre=edinte `ntre 1964-1968 =i a servit ca pre=edinte `ntre 8-15 aprilie 1967; ulterior, nepotul s[u, evreul Eric Arturo Delvalle CohenHenriquez (ns. 1937), a devenit prim-vicepre=edinte `ntre 1984-1985 =i pre=edinte al \[rii `ntre 1985-1988. ~n Honduras, un alt Maduro, evreul Ricardo Rodolfo Maduro Joest (ns. 1946 tot `n Panama) a fost pre=edinte `ntre 2002-2006 (al doilea pre=edinte evreu al Hondurasului dup[ Juan Lindo – v. nota de subsol 2 de la cap. XIII). ~n Guyana, evreica Janet Jagan (1920-2009, n[scut[ Rosenberg =i av`nd dup[ tat[ r[d[cini rom]ne=ti) a fost prim-ministru `n anul 1997 =i pre=edinte al statului `ntre 1997-1999. Tot `n America de Sud, Peru este un alt stat cre=tin `n care ultimii 10-15 ani au prezentat o ascensiune fulminant[ a evreilor pe plan politic: Efrain Goldenberg Schreiber (ns. 1929 din p[rin\i emigran\i evrei ru=i) a fost `ntre 1994-1995 prim-ministru al \[rii (a mai fost ministru de externe =i ministru de finan\e), David Waisman Rjavinsthi (ns. 1937, tat[l s[u a emigrat `n anul 1935 din Rom]nia) a fost `ntre 2001-2006 vicepre=edinte al republicii =i minstru al ap[r[rii iar Yehude Simon Munaro (ns. 1947) a fost prim-ministru `ntre 20082009. A=a cum am mai ar[tat (cap. XIII), Eliane Chantal Karp Fernenbug de Toledo, so\ia lui Alejandro Toledo, pre=edintele statului `ntre 2001-2006, este tot evreic[ (am ar[tat, de asemenea c[ acesteia i sau adus multiple acuza\ii de corup\ie). ~n Africa, evreul Raphael „Roy” Welensky (1907-1991) a fost `ntre anii 1956-1963 primul ministru al Federa\iei Rhodezia-Nyasaland. Evreul Anthony James „Tony” Leon (ns. 1956) a fost `ntre 1999-2007 liderul opozi\iei din Republica Sud-African[. Evreul (Sir) Isaac Alfred Isaacs (1855-1948) a fost `ntre anii 1931-1936 guvernatorul Australiei. Evreul Julius Vogel (1835-1899) a devenit cel dint`i primministru al Noii Zeelande (1873-1875 =i apoi din nou `n 1976. Evreul (Sir) Francis David Dillon Bell (1851-1936) ajunge =i el prim-ministru al Noii Zeelande `ntre 1925-1930. ~n prezent, prim ministru al Noii Zeelande este, din anul 2008, evreul John Phillip Key (ns. 1961).

286

~n Singapore, evreul David Saul Marshall (1908-1995) a fost prim-ministru `ntre anii 1955-1956. Tot `n Asia, evreul (Sir) Matthew Nathan (1862-1939) a fost guvernatorul Hong-Kong-ului `ntre 19041907 (anterior a fost guvernator al Sierrei Leone =i al Coastei de Aur, actuala Ghana, iar ulterior guvernator al Natalului =i al Queenslandului), iar evreul Jacob Farj Rafael Jacob (ns. 1923) a fost guvernatorul statelor indiene Punjab =i Goa. Dar cel mai pregnant apare ascensiunea evreilor la conducerea organiza\iilor mondiale sau interna\ionale (pe care de altfel, tot ei le-au `nfiin\at). Societatea Na\iunilor (sau Liga Na\iunilor, predecesoarea ONU, ale c[rei baze au fost puse dupa primul r[zboi mondial =i care a func\ionat efectiv p`n[ `n anul 1940, fiind dizolvat[ `n anul 1946) a avut ca prim pre=edinte pe evreul francez Leon Bourgeois (1851-1925, ales pre=edinte `n anul 1920); al doilea pre=edinte (`ntre 1920-1921) a fost evreul belgian Paul Louis Adrien Henri Hymans (1865-1941, reales pre=edinte al forului mondial pentru a doua oar[, `ntre 1932-1933). Primul director general al FMI a fost, `ntre 1946-1951, evreul belgian Camille Gutt (1884-1971, n[scut Camille Guttenstein); la acest moment, director general al FMI este evreul francez Dominique Strauss Kahn iar primul s[u adjunct este evreul american John Lipsky (v. cap. XVI, nota de subsol 10). Despre pre=edin\ii evrei americani ai B[ncii Mondiale, Eugene Isaac Mayer, James Wolfensohn =i Paul Dundes Wolfowits am amintit la aceea=i not[ de subsol. Primul pre=edinte al B[ncii Europene pentru Reconstruc\ie =i Dezvoltare a fost, `ntre anii 1991-1993 (v. cap. XVI, nota de subsol 42) evreul francez maghrebian Jacques Attali (ns. 1943), promotorul ideii euthanasierii pensionarilor. ~n prezent, din anul 2003, pre=edintele B[ncii Centrale Europene este evreul francez Jean Claude Trichet (ns. 1942), fost guvernator al B[ncii Fran\ei `ntre anii 1993-2003; Trichet este membru al Grupului Bilderberg =i al Comisiei Trilaterale. Am amintit de asemenea, mai sus, despre evreica francez[ Simone Weil, fost[ pre=edint[ a Parlamentului European, despre evreul francez Pierre Moscovici, fost vice-pre=edinte al Parlamentului European =i despre evreul bulgar Solomon Isac Pasi, fost pre=edinte al OSCE. Evreul britanic Leon Britten (ns. 1939) a fost timp de 10 ani

287

(1989-1999) comisar (ministru) european, succesiv, pentru concuren\[, pentru comer\ =i pentru rela\ii externe, ajung`nd chiar prim-vicepre=edinte al Comisiei Europene. Evreul francez Pierre Lellouche (ns. 1951) a fost `ntre anii 2004-2006 pre=edintele Adun[rii Parlamentare a NATO. Evreul englez Peter Benjamin Mandelson, baron Mandselson (ns. 1953, membru al Grupului Bilderberg), fost membru al Parlamentului britanic `ntre 1992-2004, a deveenit comisar european pentru comer\ `ntre anii 2004-2008 (din 5 iunie 2009, este prim secretar de stat, lord pre=edinte al Consiliului =i secretar de stat pentru afaceri). ~n sf`r=it, mai trebuie s[ men\ionez c[ dup[ `ncheierea edi\iei a treia a acestei c[r\i, evreul belgian Herman Achille Van Rompuy (amintit =i el `n r`ndurile de mai sus) a fost ales primul pre=edinte permanent al Consiliului Uniunii Europene (adic[, teoretic, cel mai important om al Europei). Desigur, toat[ aceast[ enumerare nu are un caracter exhaustiv ci doar exemplificativ – s`nt cazurile pe care am putut s[ le identific. Un studiu aprofundat ar conduce la concluzia că într-o lume care teoretic oferă şanse tuturor, indiferent de rasă, naţionalitate sau religie, proporţia demnitarilor evrei este de zeci ori sute de ori mai mare decît proporţia evreilor în cadrul naţiunilor respective. 34. Punerea `n practic[ a planurilor sioniste a continuat, desigur, =i dup[ apari\ia edi\iei a treia a c[t\ii de fa\[. ~n prim[vara anului 2011, la ini\iativa evreilor ucraineni Igor Kolomoiski =i Vadim Rabinovici (mai multe despre ace=tia v. nota precedent[) la Bruxelles a luat fiin\[ Uniunea evreiasc[ european[ (Komoiski – pre=edinte =i Rabinovici – vicepre=edinte), o structur[ unitar[ a tuturor comunit[\ilor =i organiza\iilor evreie=ti din Europa de vest, de est =i central[. Uniunea a hot[r`t constituirea unui Parlament evreiesc european care, dup[ modelul Knesset-ului (Parlamentul israelian), s[ fie format din 120 de membri ce urmau a fi ale=i on-line dintre cei 3 mil. de evrei cet[\eni ai 47 de \[ri europene. La data de 16 februarie 2012, `n sediul Parlamentului european, a avut loc prima `nt`lnire a Parlamentului evreiesc european, condus[ de cei 2 copre=edin\i ale=i (evreul belgian Joel Rubinfeld – ns. 1968 =i mai sus-menn\ionatul Vadim Rabinovici).

288

35. Dac[ hot[rîrea politic[ a declan=[rii represiunii bol=evice în Rusia a fost luat[ în Biroul Politic, dominat în mod zdrobitor de evrei, =i represiunea în sine a fost condus[ tot de evrei. ~n anul 1917, dup[ Revolu\ia din Octombrie, `n pofida v`rstei sale foarte fragede, evreul Iacov Grigorievici Blumkin (1898-1929) a fost numit =eful departamentului de contraspionaj din cadrul Ceka. Din cauza lipsei calit[\ilor de organizator, el s-a m[rginit la a fi un simplu asasin. Unele devieri de la linia partidului, psihicul s[u instabil =i via\a dezorganizat[ au condus `n final la arestarea, condamnarea la moarte =i executarea sa. Genrich Grigorievici Jagoda (Enoh Gher=onovici Ieguda, 1891-1938) a fost între 1923-1931 adjunctul =efului iar între 1934-1936 =eful poli\iei secrete CEKA (precursorul NKVD), Lavrenti Pavlovici Beria (1899-1953, ns. în Georgia) a fost între 1938-1953 =eful NKVD (de numele lui sînt legate epur[rile staliniste din deceniul 4, dar =i masacrul de la Katyn); conform unor p[reri, chiar =i Iuri Vladimirovici Andropov (1914-1984), fost =ef al KGB între 1967-1982 =i secretar general al PCUS între 1982-1984, ar fi fost evreu al c[rui nume real ar fi fost Lieberman; Evgheni Maximovici Primakov (Yonah Finkelstein), înainte de a deveni prim-ministru, a fost în 1991 prim-adjunct al =efului KGB, iar dup[ destr[marea URSS, între 1991-1996, a fost =eful SVR (Serviciul de Informa\ii Externe); Mihail Efimovici Fradkov, înainte de a fi prim-ministru, a fost =i el adjunct al =efului Consiliului Federal de Securitate, iar dupa executarea mandatului de prim-ministru a fost numit =eful serviciului de informa\ii externe. În ce prive=te conducerea de c[tre evrei a represiunii staliniste din România, detaliile pot fi g[site în nota de subsol 33 de la cap. XVI. Represiunea de tip bol=evic nu a fost organizat[ =i condus[ de evrei numai `n URSS =i Rom]nia. Un alt exemplu elocvent este Polonia, imediat dupa cel de al doilea r[zboi mondial. Evreul Jakub Berman (1901-1984) a fost considerat ca fiind `ntre anii 1944-1953 m`na dreapt[ a lui I. V. Stalin `n Polonia; membru `ntre 1944-1956 al Biroului Politic al Partidului Unit Muncitoresc din Polonia, a fost `ns[rcinat cu conducerea securit[\ii poloneze (Urzad Bezpieczenstwa). P`n[ `n anul 1953, conducerea institu\iei s-a aflat `n m`na evreilor:

289

Roman Romkowski (1907-1965, ns. Natan Grunspau-Kikiel) a fost ministru adjunct al securit[\ii; Anatol Fejgin (1909-2002) a fost =eful Departamentului 10 (Biroul Special), care se ocupa de represiunea `mpotriva anticomuni=tilor; Julia Brystiger (1902-1975, ns. Prajs) a fost =efa Departamentului 5 (persecu\ia liderilor religio=i); Leon Rubinstein a fost =eful Departamentului 2 (tehnic[ operativ[ =i intercept[ri); Szymon Ela Tenenbaum a fost =efa Biroului Bugetfinan\e; Zygmunt Okret (ns. Izrael Nachemiasz) a fost =eful Biroului B (Arhivele Centrale), etc. Evreii Berman, Fejgin =i Josef Rozanski (1907-1981, ns. Josek Goldberg, fost NKDV-ist devenit dup[ r[zboi anchetator `n securitatea polonez[) reprezint[ simbolurile teroarei comuniste din Polonia postbelic[. Domnia evreiasc[ asupra securit[\ii poloneze a luat sf`r=it `n anul 1953 c`nd, dup[ moartea lui Stalin =i arestarea lui Beria, Josef Swiatlo (1915-1994 ns. Izaak Fleischfarb), supranumit “M[celarul”, directorul adjunct al Departamentului 10 (adjunctul lui Fejgin), a fugit `n SUA (\ara “democra\iei =i libert[\ii” l-a primit cu bra\ele deschise pe “M[celar”, cum a f[cut `n timp cu mul\i tor\ionari bol=evici, iar Swiatlo a `nceput s[ lucreze pentru CIA =i oficina de pres[ a acesteia, radio Europa Liber[). Dup[ dezertarea lui Swiatlo, conducerea evreiasc[ a securit[\ii poloneze a fost decapitat[. Aresta\i `n anul 1956, `n anul urm[tor Romkovski =i Rozanski au fost condamna\i fiecare la c`te 15 ani de `nchisoare iar Fejgin la 12 ani `nchisoare pentru torturarea de\inu\ilor politici =i falsificarea acuza\iilor aduse acestora. Ungaria l-a avut `ntre anii 1945-1952, anii cei mai represivi, ca =ef al AVH (poli\ia secret[) pe evreul Gabor Peter (1906-1993, ns. Benjamin Eisenberger sau Auspitz, cunoscut =i ca Beno Auspitz). În fosta RDG, serviciul de informa\ii externe a fost condus timp de 34 de ani de evreul Markus Johannes Wolf (1923-2006). Conform unor statistici, serviciile de informa\ii din SUA sînt conduse în propor\ie de 80 % de evrei. Pîn[ =i în Republica Sud-African[ ministrul informa\iilor a fost `ntre 2004-2008 un evreu, Ronald Kassrils, care îns[ este un vehement critic al sionismului =i al politicii rasiste duse de guvernul israelian. +i acestea sînt doar cîteva exemple, cu caracter de notorietate. 36.

NN

290

Leviticul 20.13. Sodoma =i Gomora (Facerea 19). 39. „+i s-a dus cel dintîi =i a v[rsat n[strapa (n.a.: vas de b[ut, can[, cup[, potir, pocal, pahar) lui pe p[mînt. +i o bub[ rea =i uciga=[ sa ivit pe oamenii care aveau semnul fiarei =i care se închinau chipului fiarei.” (Apocalipsul Sf. Ioan Teologul 16.2). 40. „+i al doilea a v[rsat n[strapa lui în mare, =i marea s-a pref[cut în sînge, ca sîngele de mort, =i orice suflare de via\[ a murit, din cîte sînt în mare.” (ibidem 16.3). 41. „Iar cel de-al treilea a v[rsat n[strapa lui în rîuri =i în izvoarele apelor, =i s-au pref[cut în sînge.” (ibidem 16.4). 42. „Apoi al patrulea înger a v[rsat n[strapa lui în soare =i i se d[du soarelui s[ dogoreasc[ pe oameni cu focul lui.” (ibidem 16.8). 43. "Atunci al cincilea înger a v[rsat n[strapa lui pe scaunul fiarei =i în împ[r[\ia ei s-a f[cut întuneric =i oamenii î=i mu=cau limbile de durere." (ibidem 16.10). 44. “+i al =aselea înger a v[rsat n[strapa lui în rîul cel mare al Eufratului =i apele lui secar[, ca s[ fie g[tit[ calea împ[ra\ilor de la soare-r[sare.” (ibidem 16.12). 37. 38.

291

Cap. XX Dup[ ce to\i au p[r[sit sala, nenumitul, r[mas singur, î=i p[str[ pentru un timp zîmbetul cu care de mii de ani î=i obi=nuise interlocutorii. Un zîmbet care se transforma treptat într-un rictus. - Voi nu crede\i în El, dar v[ place s[ crede\i c[ El v-a dat vou[ tot p[mîntul(1). Tîmpi\ilor! Voi chiar nu v[ da\i seama c[ distrugînd întreaga lume, v[ distruge\i în final =i pe voi? Setea de sînge, de avere =i de putere v[ orbe=te pe voi mai mult decît pe cre=tini. Apoi, dup[ o lung[ medita\ie, fa\a lui se încrunt[ schimonosit[, cum nu se mai ar[tase nim[nui, =i rosti în =oapt[, pentru sine: - Pîn[ acum totul merge bine. Victoria mea final[ este la un pas. Dar a=a s[ fie? Cu El, nu po\i =ti niciodat[ la ce s[ te a=tep\i. _________________________ Note : 1. Roger Garaudy (1913-2012): "Statisticile guvernului israelian arat[ c[ 15 % dintre israelieni sînt religio=i. Asta nu împiedic[ 90 % dintre ei s[ afirme c[ acest p[mînt le-a fost dat lor de c[tre Dumnezeu… în care ei nu cred." Garaudy, unul dintre cei mai mari filozofi ai sec. XX, a plasat pe acela=i plan sionismul =i nazismul. ~n anul 1983 a publicat cartea “Afacerea Israel: sionismul politic” iar `n anul 1996 cartea “Miturile fondatoare ale politicii israeliene”. Atitudinea sa antisionist[ din ultima carte a fost declarat[ antisemit[, astfel încît, trimis `n judecat[ la data de 10 iulie 1996, justi\ia francez[

292

l-a condamnat la 27 febr. 1998 (la vîrsta de 85 de ani!) pentru contestarea crimelor naziste împotriva umanit[\ii =i pentru def[imare rasial[. ~n apel, la 16 dec. 1998, a mai fost condamnat =i pentru provocare la ur[ rasial[. Recursul s[u a fost respins la 12 sept. 2000, iar Curtea European[ a Drepturilor Omului i-a respins =i ea cererea prin care invoca în ap[rarea sa, printre altele, libertatea de gîndire, libertatea de expresie, dreptul la un proces echitabil etc., Curtea motivînd prin faptul c[ instan\ele franceze au aplicat legea francez[ (chiar dac[ în spe\[, legea francez[, ca =i legea român[ de altfel, înc[lca drepturile recunoscute tuturor cet[\enilor europeni prin Conven\ia European[ a Drepturilor Omului). Degeaba au s[rit `n ap[rarea sa mari personalit[\i ale lumii: fostul pre=edinte al Elve\iei, Georges-Andre Chevallaz, de forma\ie istoric, celebrul violonist evreu Yehudi Menuhin, la fel de celebrul abate Pierre (Henri Groues), care `n urma acestei lu[ri de pozi\ie a fost exclus din comitetul de onoare al LICRA (Liga Interna\ional[ Contra Rasismului =i Antisemitismului), un grup de 20 de profesori de la cele mai mari universit[\i italiene, etc. Roger Garaudy a fost condamnat pentru negarea holocaustului, de=i `n repetate r`nduri a precizat c[ el nu l-a negat ci, dimpotriv[, a criticat Israelul =i pe sioni=ti pentru faptul c[ au minimalizat crimele naziste pe care le-au redus de la 60 de milioane de oameni uci=i la doar 6 milioane de evrei victime ale lag[relor de concentrare. Trimiterea `n judecat[ nu l-a dezarmat pe marele filozof, una dintre cele mai remarcabile con=tiin\e vii ale lumii de azi, care s-a trasformat `ntr-un aprig critic al sionismului =i al „bra\ului `narmat” al acestuia, Statele Unite, astfel `nc`t `ntr-o adev[rat[ avalan=[ el a continuat s[ publice „SUA, avangarda decaden\ei” (1997), „Procesul sionismului israelian” (1998), „Terorismul occidental” (2004). ~n anul 1982, Roger Garaudy a trecut de la catolicism la islamism.

293

CUVÎNT DE ÎNCHEIERE

Ajuns dincolo de jum[tatea scrierii acestei c[r\i, am sim\it nevoia unui test: am cerut p[rerea mai multor persoane asupra a ceea ce scrisesem pîn[ atunci. Unii clerici, al\ii laici; unii cre=tini, al\ii atei; dintre cre=tini, unii cre=tini practican\i, al\ii doar de recens[mînt. Unora le-am spus ideea de la care am pornit =i ce vreau s[ demonstrez, altora nu le-am spus nimic. Un r[spuns m-a pus pe gînduri. Cineva care nu primise nici un fel de informa\ie, m-a dezarmat pe moment cu r[spunsul s[u. +i atunci, am considerat necesare unele preciz[ri. Desigur, în mod normal, acestea ar fi trebuit s[ constituie un cuvînt înainte dar, în condi\iile unei c[r\i structurate pe o prim[ parte, bazat[ exclusiv pe interpret[ri biblice =i o a doua parte, bazat[ exclusiv pe interpret[ri politice, un cuvînt înainte politic nu î=i g[sea locul. +i atunci, dac[ pîn[ la sfîr=itul c[r\ii un cititor tot nu va în\elege de ce am scris-o, sper c[ aceste rînduri îl vor l[muri. Dup[ 1989, privind atît ce se întîmpl[ în noua societate româneasc[, dar mai ales privind cu mai mult[ aten\ie =i ce se întîmpl[ în lume, am constatat c[ ceea ce ar fi fost normal s[ se întîmple nu se întîmpl[; în schimb se întîmplau, ca normale, lucruri care mie îmi p[reau anormale. Nu mai în\elegeam nimic.

294

+i la un moment dat, m-am gîndit: nu cumva ceea ce ni se spune nou[ c[ este adev[rat, în realitate este minciun[? +i invers? Am inversat cîteva postulate moderne, =i atunci am în\eles totul. Democra\ia – puterea poporului, cea mai avansat[ form[ de organizare social[, prin care cet[\enii au dreptul s[ î=i aleag[ dintre ei pe cei mai buni, care îi vor conduce. Ce minciun[! Privi\i Parlamentul României: dac[ parlamentarii de azi ar fi cei mai buni dintre români, atunci România nici nu ar mai merita s[ existe! În realitate, în parlamente (nu numai în România, ci oriunde) sînt ale=i cei care pot investi mai mul\i bani în campaniile electorale, adic[ fie corup\ii, escrocii, delapidatorii, devalizatorii de b[nci, etc., fie marionetele acestora; odat[ ale=i, ei nu devin slujitorii poporului care i-a ales, ci, fie ap[r[torii propriilor interese murdare, fie slugile celor care le-au dat bani ca s[ fie ale=i. Democra\ia american[, cea mai avansat[ democra\ie din lume – dar dac[ aici se ascunde o minciun[? +i într-adev[r, aici se ascunde o minciun[ enorm[. Realitatea crud[ =i absolut contrar[ celei afirmate: pre=edintele SUA este ales de nici 500 de “electori”, în urma unui procedeu electoral halucinant, indiferent care este alesul scrutinului popular. În anul 2000, George W. Bush (cel care ulterior declara cu non=alan\[ c[, într-o noapte, Dumnezeu i-a ap[rut în vis =i i-a cerut s[-i ucid[ pe musulmani) a fost ales pre=edinte de ace=ti “electori” desemna\i în mod ocult, în condi\iile în care scrutinul popular îi acordase lui Al Gore cu 500.000 de voturi mai mult decît primise alesul electorilor. Crimele împotriva omenirii i-au adus lui George W. Bush în anul 2002 ordinul Steaua României în grad de Colan. Statele cre=tine – sînt oare cre=tini cei care conduc statele cre=tine? Dac[ d[m la o parte vorbele =i ne uit[m la fapte, vedem c[ ace=ti conduc[tori încalc[ toate principiile =i valorile cre=tine. Mint ca s[ ajung[ la putere, mint ca s[ se men\in[ la putere. Ucid, trimi\îndu-=i armatele s[ invadeze alte \[ri unde schimb[

295

conduc[torii legitimi, pentru a-=i realiza interese politice, economice, strategice, de influen\[. Î=i s[r[cesc poporul pentru a se îmbog[\i pe ei =i camarilele lor, pentru a fura. Cei mai mul\i sînt ni=te infractori, ap[ra\i unii de imunitate, al\ii de o clas[ politic[ tot mai corupt[ peste tot; iar `n Rom]nia, =i de o justi\ie, cea mai corupt[ =i mai servil[ din c`te ar putea exista. Ei vorbesc de Dumnezeu, dar se închin[ celuilalt. ONU - o organiza\ie a statelor libere, independente =i egale în drepturi. A=a s[ fie? Egale? Ce egalitate este aceea în care unele state au dreptul de a poseda =i a dezvolta arsenal nuclear, iar altora li se interzice pîn[ =i dreptul de a folosi energia nuclear[ în scopuri pa=nice? Ce egalitate este aceea în care unele \[ri au dreptul de a ataca =i cotropi orice alt[ \ar[ din lume, iar \[rilor atacate nu le este permis nici m[car dreptul de a se ap[ra, fiindc[ dac[ se ap[r[ ajung s[ fie declarate state teroriste? Ce egalitate este aceea în care grup[ri armate ale unei \[ri au dreptul s[ p[trund[ pe teritoriul unei alte \[ri =i s[-i r[peasc[ sau s[-i ucid[ pe cei care îi deranjeaz[? Ce egalitate este aceea cînd oricare dintre cele 5 mari puteri nucleare au dreptul de veto în Consiliul de Securitate, Statele Unite folosind acest drept pentru a bloca orice recunoa=tere ori condamnare a crimelor israeliene? Uniunea European[ – o uniune a na\iunilor europene, egale, care î=i p[streaz[ identitatea =i din care toate au de cî=tigat. Cît de transparent[ este aceast[ minciun[! Din taxele =i impozitele cet[\enilor europeni se pl[tesc contribu\iile c[tre Bruxelles – iar Bruxelles-ul, care de atîtea ori =i-a scos la iveal[ corup\ia, folose=te ace=ti bani pentru îmbog[\irea unor mafio\i. Legile europene, obligatorii pentru jum[tate de miliard de oameni (care îns[ nu au votat aceste legi, nu le în\eleg, nu le accept[ =i nu le vor), îi oblig[ pe europeni s[ cumpere lucruri inutile =i s[ apeleze la servicii inutile – totul, pentru a îmbog[\i mafio\ii. Tradi\iile popoarelor, tradi\ii cre=tine, devin tot mai interzise. Pr[pastia

296

enorm[ dintre politicienii europeni (evrei ori slugi ale acestora) =i popoarele europene, a devenit evident[ cu ocazia ratific[rii Constitu\iei europene: în \[rile în care aceasta a fost votat[ în parlamentele na\ionale, s-a ob\inut unanimitate sau majoritate zdrobitoare; în \[rile în care a fost supus[ referendumului, popoarele au respins-o. În Uniunea European[, eu nu v[d altceva decît modul perfect prin care evreii conduc din umbr[ întregul continent, trec banii din buzunarele cet[\enilor europeni în conturile b[ncilor =i societ[\ilor lor =i ale acoli\ilor lor =i lovesc cre=tinismul. În aceste zile, în a doua jum[tate a lunii martie 2007, Papa Benedict al XVI-lea a acuzat Uniunea European[ de apostazie. A=a este. Declara\ia Vaticanului este un început, îns[ numai atîta nu este suficient. Fascismul a devenit posibil datorit[ Ligii Na\iunilor. Hitler a sfidat Liga Na\iunilor, iar Liga Na\iunilor s-a l[sat sfidat[. Principalele puteri (SUA, Marea Britanie, Fran\a) s-au f[cut c[ nu v[d, au închis ochii =i au permis declan=area agresiunilor hitleriste. Istoria se repet[, f[r[ a trage înv[\[minte din gre=elile trecutului. Ast[zi, ONU face aceea=i gre=eal[. Dup[ pr[bu=irea Cortinei de Fier, nici NATO =i nici Tratatul de la Var=ovia nu-=i mai justificau existen\a. Tratatul de la Var=ovia a fost desfiin\at, dar NATO a r[mas. A fost creat “pericolul terorist”, iar 6 armate din cadrul Tratatului de la Var=ovia (de fapt 11, dac[ lu[m în calcul noile state independente Slovacia, Estonia, Letonia =i Lituania, la care se adaug[ =i noua republic[ independent[, exiugoslav[, Slovenia, precum =i armata fostului RDG, contopit[ în armata Germaniei unite) s-au gr[bit s[ adere la NATO. Iar ONU =i Consiliul de Securitate, orbi ca =i Liga Na\iunilor acum trei sferturi de veac, refuz[ s[ vad[ c[ NATO nu este în prezent altceva decît o organiza\ie terorist[ de tip fascist.

297

Axa R[ului: Phenian-Teheran-Bagdad; aceasta a fost afirma\ia lui George W. Bush. Nu =tiu cîte \[ri ale lumii (în afara Israelului) se sim\eau amenin\ate de vreuna din aceste trei \[ri (Coreea de Nord, Iran sau Irak). Dar tot mai multe \[ri se simt amenin\ate de SUA, Marea Britanie =i Israel. Dac[ este s[ vorbim despre adev[rata ax[ a r[ului, aceasta este Washington-LondraIerusalim. O lume întreag[ este îndoctrinat[ ast[zi în sensul c[ terori=tii reprezint[ marea amenin\are la adresa omenirii, la adresa civiliza\iei moderne, la adresa democra\iei. Dar cine sînt numi\i “terori=ti”? Sînt patrio\ii care, cu armamentul rudimentar pe care îl au la dispozi\ie =i a=a cum pot, î=i ap[r[ \ara invadat[ de armatele cotropitoare ale \[rilor “democrate =i civilizate”. În aceast[ interpretare “oficial[”, însu=it[ =i de autorit[\ile statului român, vom ajunge s[ credem c[ Decebal, Vlad |epe= sau Mihai Viteazul de pild[, au fost =i ei ni=te “terori=ti”. Nu, adev[ra\ii terori=ti sînt cei care invadeaz[ alte \[ri =i le masacreaz[ popula\ia pentru a instala regimuri marionet[ =i a le jefui resursele naturale, pretinzînd c[ le aduc “democra\ie, libertate =i progres”. Poporul evreu – un popor prigonit pe nedrept în toate timpurile. Dar cei ce sus\in asta, trec cu vederea istoria poporului evreu, o istorie plin[ de crime, masacre, genociduri, furturi =i tîlh[rii care au fost continue pîn[ la distrugerea Ierusalimului de c[tre Titus în anul 70 AD, tot dup[ cum trec cu vederea crimele =i masacrele continui pe care, de la reînfiin\area statului Israel, conduc[torii acestuia le s[vîr=esc neîncetat. O jum[tate de adev[r, este în final tot o minciun[. Întotdeauna, binele învinge r[ul (mai ales în filmele de la Hollywood). A=a s[ fie? În via\a de zi cu zi, r[ul învinge întotdeauna. Sau, dac[ binele învinge întotdeauna, înseamn[ c[ „r[ul” s-a substituit „binelui”. Iar exemplele, pot continua la nesfîr=it.

298

Am constatat c[ tr[im într-o imens[ minciun[, cultivat[ de conduc[torii =i autorit[\ile statelor cre=tine. +i la un moment dat m-am gîndit: dar dac[ nu Dumnezeu i-a ajutat pe evrei la s[vîr=irea crimelor lor? Dar dac[ aceasta este de fapt cea mai mare minciun[ a omenirii? Dac[ de fapt, pe evrei i-a ajutat cel[lalt? Dumnezeu mi-a deschis ochii =i recitind Biblia, am v[zut-o într-o nou[ perspectiv[: peste tot, îmi s[reau în eviden\[ renun\[rile la credin\[, crimele, minciunile, toate f[r[delegile. O religie interpretat[ de unii adep\i, importan\i =i influen\i, în sensul c[ doar ei sînt copiii lui Dumnezeu, c[ doar lor le-a dat Dumnezeu întregul p[mînt, c[ doar via\a lor are valoare, în timp ce to\i ceilal\i pot fi uci=i oricînd sau \inu\i într-o sclavie perpetu[, devine o mare problem[ pentru întreaga omenire, mai ales cînd este sprijinit[, ap[rat[ =i încurajat[ de cei mai importan\i conduc[tori ai lumii cre=tine, de organiza\iile mondiale care teoretic ar fi trebuit s[ priveasc[ =i s[ apere în mod egal toate statele membre, to\i cet[\enii planetei. Am scris aceast[ carte în speran\a c[ ea va deschide =i ochii altor oameni. S[ m[ ajute Dumnezeu! +i s[-i ajute pe oameni, dac[ nu este prea tîrziu!

Bucure=ti, 31 martie 2007 în Ajunul Sfintei Duminici a Floriilor

299

CUPRINS Decalogul Cuvînt înainte Cap. 1. Aron Cap. 2. Iosua Cap. 3. Gideon Cap. 4. Samson Cap. 5. David Cap. 6. Iehu Cap. 7. Isaia Cap. 8. Estera Cap. 9. Iisus Cap. 10. Anul 70 AD Cap. 11. Anul 320 AD Cap. 12. Masoneria Cap. 13. În\elep\ii Sionului Cap. 14. Bol=evismul Cap. 15. Heidrich Cap. 16. Anul 1990 AD Cap. 17. Copilul Cap. 18. Un tîn[r beat Cap. 19. Anul 2007 AD Cap. 20. Epilog Cuvînt de încheiere Cuprins

7 9 14 19 25 31 33 38 44 48 54 62 65 70 71 76 82 85 164 166 183 225 228 233

300

301

Cui a avut r[bdarea de a ajunge pîn[ aici nu îi mai cer aten\ie decît înc[ pu\ine minute, pentru ni=te preciz[ri, l[muriri sau pur =i simplu gînduri - poate utile, sau poate nu: 1. Evenimentele previzionate în carte se opresc la 30 sept. 2009, dar producerea concret[ a unor previziuni dup[ `ncheierea edi\iei a treia a fost men\ionat[ `n notele de subsol. ~n rest, `i las pe al\ii mai tineri s[ continue ce am început eu. 2. Versetele citate în cuprinsul acestei c[r\i sînt conform edi\iei din 1938 a Bibliei, în traducerea lui Vasile Radu =i Gala Galaction. Nota de subsol 53 de la cap. XVI este prezentat[ atît în varianta acestei edi\ii, cît =i în varianta (mult mai explicit[) cuprins[ de Biblia Ortodoxe online. Versetul 3.2 din epistola Sf. Apostol Pavel c[tre Filipeni este redat[, din acela=i motiv, conform Bibliei Ortodox[ online. 3. Trăim timpuri în care puţini mai citesc iar tinerilor, noua Inchiziţie europeană le impune ce să creadă, ce este adevărat şi ce nu, ce este bine şi ce este rău. Dacă vreţi să ştiţi adevărul, trebuie să citiţi. Să citiţi sau să recitiţi Noul Testament. Dacă vreţi să ştiţi adevărul despre răul făcut de evrei poporului român, citiţi din gîndirea politică a lui Mihail Eminescu, citiţi cărţile lui Nicolae Paulescu, Ioan Ianolide, Paul Goma; citiţi-l şi pe ieromonahul Savatie Baştovoi – romanele sale de natură fantastică "Audienţă la un demon mut" =i „Diavolul este politic corect” au sîmburi de adevăr şi, precum romanele lui George Orwell, ne descriu un viitor cutremurător, ale cărui semne ne arată tot mai clar că ne pîndeşte. Citiţi-l şi pe George Orwell. Dacă vreţi să aflaţi multe adevăruri ascunse, citiţi cărţile lui Radu Mihai Crişan. Dacă vreţi să aflaţi cum s-au îmbogăţit o mulţime de evrei jefuind şi distrugînd economia naţională a României, citiţi trilogia semnată Cornel Dan Niculae. Dacă vreţi să aflaţi

302

despre starea jalnică din fruntea bisericii noastre, citiţi-l pe preotul prof. Ion Buga ("Rugaţi-vă pentru fratele Teoctist"). Dacă vreţi să aflaţi despre mizeria din fruntea politicii noastre, citiţi cărţile lui Claudiu Iordache. Dacă vreţi să ştiţi mai mult despre controlul evreilor asupra Statelor Unite, citiţi-l pe Donald Duke. Dac[ vre\i s[ afla\i c`t mai mult despre pericolul cutremur[tor pe care `l reprezint[ iudaismul =i sionismul, citi\i-l pe Roger Garaudy – dar citi\i =i c[r\ile evreilor Israel Shahak, Noam Chomsky =i Norman Gary Finkelstein. Şi dacă mai vreţi în plus, căutaţi pe internet – veţi găsi multe, foarte multe. Din fericire, internetul nu îi ajută doar pe ei; ne ajută şi pe noi, chiar dacă nu asta le-a fost intenţia. 4. Una dintre tr[s[turile fundamentale ale cre=tinismului este smerenia – smerenia nu înseamn[ numai supunerea în fa\a lui Dumnezeu, ascultarea poruncilor Lui, buna cuviin\[, dar =i modestia – modestia în toate: în ce prive=te îmbr[c[mintea, în ce prive=te casa, în ce prive=te purtarea în lume. Nu degeaba Iisus Hristos, cînd =i-a rînduit apostolii =i i-a trimis în lume, le-a spus: "S[ nu ave\i nici aur, nici argint, nici aram[ în cing[torile voastre. Nici traist[ de drum, nici dou[ c[m[=i, nici înc[l\[minte, nici toiag; c[ vrednic este lucr[torul de hrana sa." (Matei 10.9-10), =i nu degeaba a spus „Iat[, cei ce poart[ haine moi sînt în casele împ[r[te=ti.” (Matei 11.8) – adic[, pe cei îmbr[ca\i în haine scumpe îi g[se=ti acolo unde nu este credin\[. Arhiereii s-au considerat întotdeauna urma=ii Apostolilor – privi\i patriarhii =i papii, mitropoli\ii =i cardinalii, arhiepiscopii =i episcopii, privi\i multele lor rînduri de ve=minte scumpe, \esute cu fir de aur, privi\i mitrele lor b[tute cu pietre pre\ioase. Seam[n[ ei cu Apostolii a c[ror descenden\[ o revendic[? Ei pretind ca `n aceast[ calitate, de „mo=tenitori”, au primit =i harul cu care Iisus Hristos `i `nzestrase pe Apostoli – doar c[ M`ntuitorul, trimi\`ndu=i ucenicii `n lume, le-a spus: „T[m[dui\i pe cei neputincio=i, `nvia\i pe cei mor\i, cur[\a\i pe cei lepro=i, pe demoni scoate\i-i

303

afar[; `n dar a\i luat, `n dar s[ da\i (n.a.: adic[ gratuit, f[r[ plat[)”. I-a\i v[zut pe Daniel ori pe vl[dicii securit[\ii vindec`nd bolnavii ori `nviind mor\ii? I-a\i v[zut f[c`nd ceva gratis? Ce har au primit? Cînd mama fra\ilor Zevedeu (Ioan =i Iacov) a venit la Iisus înso\it[ de fiii s[i cerîndu-i ca pe ace=tia s[-i ia unul de-a dreapta =i unul de-a stînga Sa, Iisus a spus fra\ilor: „+i care între voi va vrea s[ fie întîiul s[ fie sluga voastr[” (Matei 20.27). Respect[ vorbele lui Iisus arhiereii care întind mîna în stînga =i în dreapta s[ le fie s[rutat[ de cei c[rora ar trebui s[ le fie slug[? +tiu ei ce înseamn[ smerenia? Catedralele catolice sînt superbe, î\i încînt[ ochiul – dar nu =i sufletul; ele nu sînt simboluri ale credin\ei, ci ale trufiei regilor =i împ[ra\ilor catolici, risip[ de aur =i de bog[\ii. Cre=tinismul, religie n[scut[ din sacrificiul de sine al Mîntuitorului =i r[spîndit[ prin sacrificiul de sine al martirilor (primii dintre ace=tia fiind apostolii), predic[ virtutea - iar printre virtu\i, la rang de cinste, pune smerenia =i modestia. Singurele locuri în care am sim\it Dumnezeirea sînt de o modestie, s[r[cie =i simplitate extreme: Sf. Schit Ovidenie din pe=tera Sf. Grigore Decapolitul din spatele Sf. M[n[stiri Bistri\a; Sf. M[n[stire Corbii de Piatr[; Sf. M[n[stire Surpatele; Sf. M[n[stire Arnota; bisericu\a de lemn de la Sf. M[n[stire Dintr-un lemn. Important[ nu este bog[\ia unei biserici ori m[n[stiri, ci credin\a ctitorilor, a slujitorilor Domnului =i a enoria=ilor. Aceasta asigur[ sfin\enia unui l[ca= de cult. Ast[zi, cînd de cî\iva ani buni mai-marii bisericii ortodoxe rom]ne se str[duie s[ zideasc[ din s[r[cia noastr[ o trufa=[ Catedral[ a Neamului, viitor mormînt al ortodoxiei române, m[ îngrozesc. +i îmi aduc aminte de cutremur[toarea prorocire a Sfîntului Lavrentie de la Cernigov (1868-1950): „va veni vremea cînd bisericile închise vor fi restaurate, împodobite nu numai în exterior, ci =i în interior. Atît cupolele bisericilor, cît =i ale clopotni\elor vor fi poleite cu aur. Iar cînd lucr[rile vor lua sfîr=it,

304

va sosi vremea instaur[rii lui antihrist. ...Vede\i cu c`t[ viclenie se preg[te=te totul? Toate bisericile, ca niciodat[, vor fi `ntr-o splendoare deosebit[, dar `n ele nu vei mai putea s[ intri. ~ncoronarea lui antihrist ca `mp[rat se va face `n maiestuosul templu din Ierusalim, cu participarea clerului =i a Patriarhului.” +i îmi mai aduc aminte de vorbele de o uluitoare simplitate ale Cuviosului Paisie Aghioritul (1924-1994): „Sîntem prea boga\i ca s[ ne mai numim =i cre=tini”. Neobosita =i nem[rginita rîvn[ întru trufie a noului patriarh Daniel, mult dornic de onoruri =i omagii p[mîntene, nu aduce nimic bun – dimpotriv[, ajut[ =i ea la instaurarea lui antihrist. M[ înfior cînd v[d atîtea biserici ortodoxe române=ti arborînd noul simbol al satanei – drapelul Uniunii Europene. M[ înfior cînd v[d cum politicienii-slugi ale satanei, sînt invita\i în primele rînduri la praznice de c[tre vl[dici-slugi ale satanei, iar din cauza acestor politicieni =i a SPP-i=tilor lor, drept-credincio=ii nu mai au loc în biserici - lupi în blan[ de miel =i diavoli în straie arhiere=ti! M[ înfior cînd v[d preo\ii recomandînd enoria=ilor s[ voteze un primar corupt, fiindc[ acela a promis c[ va arunca f[rîme din prad[ =i bisericii; =i m[ înfior dup[ aceea =i mai mult, v[zînd cum primarii, pentru a primi finan\[ri de la bugetul de stat, intr[ în biseric[ pentru a le cere enoria=ilor s[ voteze slugile satanei în parlament sau la pre=eden\ia \[rii. ~ntreb din nou: ce har Dumnezeiesc poate împ[rt[=i viitorului preot, cu ocazia hirotoniei, un arhiereu care nu a avut niciodat[ acest har =i care se închin[ satanei? Iar obiceiul, care nu =tiu cînd a ap[rut, de a vinde ca la licita\ie bisericile m[noase preo\ilor care mituiesc mai gras (ori \u\erilor arhiereilor) transform[ biserica noastr[, aidoma templului din Ierusalim, într-o pe=ter[ de tîlhari. 5. Am început aceast[ carte cu ideea scrierii unui scurt roman, care necesita în unele cazuri explica\ii trecute în note de

305

subsol. Am publicat apoi edi\ia a doua, considerînd c[ gravele acuza\ii aduse evreilor sioni=ti necesit[ sprijinirea cu cît mai multe fapte concrete – astfel, s-a ajuns ca notele de subsol s[ reprezinte o treime din carte. Apoi, s-a întîmplat, pe de-o parte, ca unii cititori ai c[r\ii (preo\i ori c[lug[ri) s[-mi recomande c[r\i de care nici nu auzisem iar, pe de-alt[ parte, s[ v[d c[ sfaturile pe care în cartea mea Lucifer le d[ slugilor sale, se împlinesc de la o zi la alta – astfel, a treia edi\ie a ajuns s[ reprezinte jum[tate roman, jum[tate note de subsol. A ajuns la cu totul altceva decît ideea de la care am plecat, dar este mai bine a=a: este mai elocvent =i mai conving[tor. Aceast[ munc[ suplimentar[ a avut totu=i efecte benefice: pe de-o parte complet[ri cu date =i informa\ii pe care le consider importante =i conving[toare, pe de-alt[ parte a corectat unele erori involuntare. De pild[, faptul c[ dac[ `n edi\iile II =i III am men\ionat num[rul de 52 de miliardari `n primii 300 de bog[ta=i ai planetei `n anul 2005, `n aceast[ ultim[ edi\ie am majorat num[rul lor la 54. Aceasta s-a datorat faptului ca ini\ial, nu m-am g`ndit s[i verific =i pe cei din Asia. Verificarea complet[, a tuturor, a condus la noua cifr[, de 54, mai mult de o =esime din totalul lor. +tiu c[ este mai greu de citit, dar dac[ cineva este interesat =i de argumentele care sus\in afirma\iile mele, atunci trebuie s[ citeasc[ =i notele de subsol. Iar celor care au citit primele dou[ edi\ii, pentru a nu se plictisi, le-am recomandat s[ citeasc[ doar noile note de subsol – acolo g[sesc în principal nout[\ile. 6. Au fost unele cuvinte care `n mod fals i-au fost atribuite lui Iisus Hristos: ”Crede =i nu cerceta”. Azi, c`nd arunc[m toate relele `n spinarea bol=evismului, se sus\ine c[ aceast[ denaturare apar\ine bol=evismului. ~n realitate, cuvintele apar\in filozofului grec Celsus (sec. II d.C.), opozant al cre=tinismului, =i au mai fost folosite =i de catolicism, `n special `n vremea Inchizi\iei. Oricum, nu acestea au fost vorbele lui Iisus – El a spus „Ferici\i cei ce n‟au v[zut =i au crezut" (Ioan 20.29).

306

Nefericita lume în care sîntem nevoi\i s[ tr[im ast[zi, Noua Ordine Mondial[ condus[ de sioni=ti, aplic[ sub sanc\iunea închisorii acela=i principiu necre=tin. Pentru prima dat[ în istoria omenirii, oamenii nu mai au dreptul de a gîndi – trebuie s[ accepte ceea ce li se impune ca fiind un adev[r imuabil. Gîndi\i-v[ c[ printre cei care voteaz[ legile europene pe care sîntem obliga\i s[ le respect[m se num[r[ de pild[ =i Elena „Eba” B[sescu – fi\i convin=i c[ mai sînt =i al\ii în Parlamentul European cu acela=i coeficient de inteligen\[ =i acela=i grad de preg[tire, din toate \[rile. Tot dup[ cum fi\i convin=i c[ =i în alte guverne europene, mai pute\i întîlni „ministrese” gen Elena Udrea, f[r[ vreo experien\[, cu competen\[ =i inteligen\[ îndoielnice, cu moralitate dubioas[ - tr[im timpuri în care fustele scurte =i excesul de silicon, botox ori colagen compenseaz[ lipsa calit[\ilor necesare unui ministru sau oric[rui alt demnitar. Tr[im într-o Europ[ pretins cre=tin[, printre ale c[rei valori se afl[ teoretic =i libertatea de credin\[ - dar încetul cu încetul, aceast[ Europ[ „cre=tin[” ne interzice s[ mai fim cre=tini: ne cere s[ uit[m vina major[ a evreilor în uciderea lui Iisus; s[ accept[m homosexualitatea =i holocaustul; s[ scoatem icoanele =i crucifixele din =coli; ne impune porunci =i principii europene care încalc[ poruncile =i principiile cre=tine; ne interzice s[ ne bocim mor\ii =i ne oblig[ s[-i îmbr[cam în haine biodegradabile; =i mai ales, s[ ne fie fric[ s[ m[rturisim adev[rul. Dar cel mai pervers =i mai fariseic îmi pare faptul c[, în timp ce tinerii solda\i pe care Europa îi trimite în \[rile Islamului, îi schingiuiesc =i îi omoar[ cu cruzime pe musulmani, cet[\enii UE sînt obliga\i s[ „asomeze” porcii, ca s[ nu sufere la sacrificare, în cadrul tradi\iilor de Cr[ciun, sau, =i mai r[u, pot fi condamna\i la închisoare dac[ chinuie pisicile tr[gîndu-le de coad[. Minciuna în care tr[im este poate cel mai bine exemplificat[ de ni=te detalii m[runte ale vie\ii materiale de azi:

307

=ni\ele din soia =i brînz[ din soia; bere dezalcoolizat[ =i =ampanie dezalcoolizat[; cafea decofeinizat[ =i \ig[ri denicotinizate, femei gonflabile =i vibratoare. 7. În mai pu\in de 20 de ani, s-a reu=it distrugerea nu numai a României, dar =i a =ansei unui viitor pentru aceast[ \ar[; distrugerea nu numai a moralei cre=tine, dar îns[=i a fiin\ei na\ionale; distrugerea nu numai a solidarit[\ii, dar =i a omeniei. Am ajuns s[ tr[im într-o \ar[ condus[ de tr[d[tori, în care slugi ale satanei au ajuns arhierei ai bisericii str[mo=e=ti, în care magistra\ii se afl[ în solda mafiei, profesorii nu =tiu cu mult mai mult decît cei pe care trebuie s[ îi înve\e, doctorilor nu le pas[ de via\a pacien\ilor. O \ar[ în care institu\iile statului s-au transformat în bordeluri în care cîteodat[ se pl[te=te, alteori nu – iar cînd se pl[te=te, se pl[te=te de la bugetul statului.

308