CUPRINS
Cap. 1 1.1
Delta Dunarii ………………………………………………………… ………………………………………………………………2 ……2 Istoric…………………………………………………………………………2 1.1.1
Asezare, intindere…………………… intindere………………………………………………….2 …………………………….2
1.1.2
Geneza, evolutie, prezent si viitor………………………………. viitor……………………………….3 3
1.1.3
Atestari istorico-geografice………………………………………4 istorico-geografice………………………………………4
1.2
Apele…………………………………………………………………………4.
1.3
Fauna………………………………………………………………………...5
1.4
Flora…………………………………………………………………………7
1.5
Vegetatia……………………………………………………………………11
1.6
Plaurul………………………………………………………………………12
1.7
Economia……………………………………………………………………12
1.8
1.7.1
Populatia si asezarile………………………………… asezarile…………………………………………….12 ………….12
1.7.2
Economia…………………………………………………………..13
Rezervatii naturale…………………………… naturale…………………………………………………………14 ……………………………14
Cap. 2 Rezervatia Biosferei Delta Dunarii……………………………………..…16 Dunarii……………………………………..…16 2.1 Administraţia Rezervaţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD)…..........16 (ARBDD)…..........16 2.2 Valoarea universala a Rezervatiei Biosferei Biosferei Delta Dunarii……………19 Dunarii……………19
[1]
2.3 Salvarea Deltei Dunarii………………………………… Dunarii…………………………………………………….20 ………………….20 Bibliografie…………………………………………………………………………27
Capitolul 1 Delta Dunarii
Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa, acoperind o suprafata de 2.681 km2. În 1990 UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai noua noua form formaa de reli relief ef din din Româ Români nia, a, feri ferita ta de "pro "progr gres esul ul indu indust stri rial aliz izar arii ii", ", prin printr tree rezervatiile biosferei. biosferei. Aceasta este aflată în mare mare parte în Dobrogea, Dobrogea, România, şi şi parţial în Ucraina si este cea mai mare şi cea mai bine conservată dintre deltele europene.
1.1 1.1 Istor toric
1.1.1 Asezare, intindere [2]
Dunarea, izvorand din Germania, adunand afluentii din zece tari si traversand patru capitale, dupa un traseu de 2860 Km, formeaza la varsarea sa in Marea Neagra o delta. Raportata la Romania, Delta Dunarii este situata in SE tarii, avand forma lirma literei grecesti "A" (delta) si fiind limitata la SV de pod. Dobrogei, la N trece peste granita cu Ucraina, iar la E cu Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela de 45° lat N si de maridianul de 29° long. E Suprafata sa, impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km, din care 732 Km apartin Ucrainei. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km, suprafata ce creste anual cu 40m, datorita celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de catre fluviu. Cel mai tanar pamant al tarii, Delta Dunarii potrivi oamenilor de stiinta isi are originile in urma cu aproximativ 13 000 de ani. 1.1.2 Geneza, evolutie, prezent si viitor
Formarea Deltei, a inceput in cuaternar in glaciatia vurniana avand doua faze distincte:
faza continentala cauzata de regresiunea marina cand tarmul era mult retras si bratele Dunarii au lasat canioane vizibile in actuala platforma continentala o faza de golf care a urmat unei transgresiuni. Ipoteza limanica emisa de Grigore Antipa si continuata de V. P. Zencovici, admite prezenta unui golf, barat de catre cusentii marini prin grinduri transversale si transformat in liman. Dunarea a adunat acest spatiu, in conditiile unei mare reduse de ~70 cm. Calmatarea continua a dus la actualul aspect. "Locul unde se plamadeste un nou uscat"
Privita de pe Dealurile Tulcei, Delta Dunarii apare ca o intindere de verdeata strabatuta de suvite argintii. Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din: relief pozitiv (grinduri, ostroave si ) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile. Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata si este reprezentat prin:
[3]
grinduri fluviatile, care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vestest, avand altitudini de 0,5-5m
grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 12,4m - altitudine maxima pentru delta, Caraorman, Saraturile, Ivancea, Dranov, etc.
grinduri continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chilia si Stipoc.
Cantitatea de aluviuni adusa annual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismelor moarte, praful eolian, etc., vor face ca procentul uscatului sa creasca, in detrimentului reliefului negative. 1.1.3 Atestari istorico-geografice
Dea lungul istoriei Dunarea a cunoscut mai multe denumiri: "Danubius", "Istrus", "Histru", "Danare", "Donaris", "Phisos", "Rio Divino". Napoleon Bonaparte considera ca este "Le roi des fleuves de l'Europe". Herodot din Halicarnas scria intr-una din lucrarile sale : "Intre fluviile care au renume si care sunt navigabile cand vii de la mare este si Istrul..." Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, "parintele istoriei" care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr), Polibiu (sec. al III-lea - al II-lea iHr) descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa, Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intre care se aflau insule, idée reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Marturii ale locuirii zonei exista din sec.I iHr- al II-lea dHr. In sec. XV, Tara Romaneasca si Moldova pierd gurile Dunarii ca si Dobrogea, acestea fiind cucerite de Imperiul turcesc si astfel pana la jumatatea sec. al XIX-lea, Delta era o "terra incognito". Studii detaliate despre Delta au fost prezentate de catre geografii George Vaslan, Constantin Bratescu, naturalistul Grigore Antipa, etc.
[4]
1.2 Apele
Al 2-lea fluviu al Europei (dupa Volga) si al 26-lea din lume, Dunarea izvoraste din Muntii Padurea Neagra (Germania) si se varsa in Marea Neagra in apropierea padurii Caraorman, care in limba turca insemna tot Padurea Neagra. Dunarea strabate 10 tari si 4 capitate ale Europei, avand un bazin hidrografic de 820 000 de kmp populat de circa 80.000.000 de locuitori. Din lungimea Dunarii de 2860 de km, pe parcursul carora aduna afluenti din 17 tari, mai mult de o treime sunt pe teritoriul Romaniei (1075 Km). Debitul Dunarii este de aproximativ 6300 mc/s. Sosita la Patlageanca cu 6400ml/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua brate, Chilia la N si Tulcea la sud, brat ce la Ceatalul Ismail se despleteste in Sulina si Sf. Gheorghe. Bratul Chilia, cel mai septentrional, formeaza granita cu Ucraina, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, avand un curs sinuos pe o lungime de 120 Km. De-a lungul sau se insiruie asezarile: Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava. Avand multe ramificatii si ostroave acesta este cel mai tanar brat, inregistrand si cea mai mare adancime 39 de m. Bratul Chilia este folosit pentru navigatie, cele mai importante porturi fiind Ismail si Valcov. Bratul Sulina situate in mijlocul Deltei, are un curs rectiliniu, canalizat permanent dragat si intretinut pentru navigatia vaselor maritime (pescaj minim 7m). In urma acestor lucrari care au avut loc intre 1862 si 1902, lungimea bratului a scazut de la 93 de km la 64 de km,si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii, adancimea minima fiind de 7 de m, iar cea maxima de 18 de m. De-a lungul sau se insira localitatile: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partizani, Sulina. Bratul Sf. Gheorghe cel mai meridional, orientat spre sud-est, are un curs sinuos desfasurat pe 112 Km si transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara. Sectionarea unor meandre in ultimul timp a [5]
micsorat lungimea cursului navigabil. De-a lungul sau se insira asezarile: Nufaru, Mahmudia, Uzlina, Sf. Gheorghe. Delta este strabatuta de o multime de canale, garle, rezultate prin regularizarea cursurilor, mlastini si mai ales lacuri: Merhei, Gorgova, Rosu, Lumina, etc. 1.3 Fauna
Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatica europeana, întreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici îsi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specifica faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrând primavara din Marea Neagra. Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important, atât stiintific, cât si economic. Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, înca de la începutul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem întâlni în delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecând prin delta si ramânând diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibaresc 81 specii si trec prin delta 60 specii, în total 141 specii, ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana. Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza în 5 tipuri ecologice principale : specii strâns legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tarmuri (stârci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride). Multe specii, mai ales dintre rate, gâste, pescarusi, apar frecvent în diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza secundar în avifauna acvatica, [6]
devenind din ce în ce mai numeroase pe masura transformarii ecosistemelor acvatice. Zavoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, în timpul cuibaritului, rate, cormorani si stârci. In padurile de pe câmpurile marine Letea si Caraorman cuibaresc 64 specii tipice avifaunei padurilor nemorale (silvii, mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltându-se rapid. In pajistile de stepa nisipoasa sunt specifice potârnichea, prepelita, cicârliile, pasarea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lânga gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa, rândunica, barza, lastunul. In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii : de stârci, lopatari, tiganusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocântorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integrala RoscaBuhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixta. Aici se asociaza mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pana la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, într-un peisaj care ne aminteste de Jurasic Park. Accesul în apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea. Pentru ocrotirea fondului biologic al Deltei Dunării, Comisia Monumentelor Naturii, din cadrul Academiei R.S.România, în colaborare cu institutele de cercetări ce efectuează studii în aceasta regiune, a delimitat din suprafata deltei romanesti de 434.000 ha - rezervaţii şi zone de refugiu, care însumează aproximativ 30.000 ha. Cea mai întinsa dintre acestea este rezervaţia, Roşca-Buhaiova-Hrecisca - de cea 15.000 ha (împreună cu zonele tampon), fiind urmată de cea de la Perişor-Zătoane, de cea. 11.000 ha şi cea de la Periteasca-Leahova» de peste 3.000 ha. In afara acestor rezervaţii, au fost constituite refugiile : Săraturile de la Murighiol, lacul Goloviţa, Movilele Tătărăşti din jurul Istriei precum şi grindul Lupilor. Următoarele păsări sunt ocrotite prin interzicerea vanarii şi a colectarii oualelor lor: pelicanul ( Pelecanus onocrolatus şi Pelecanus crispus), lopătarul ( Platallea leucorodia ), egreta mare şi mică ( Egretta alba şi Egretta garzetta), călifarul alb ( Tadorna tadorna), califarul roşu (Casarea feriuginea), cătăliga ( Himantol pushimantopus), cioc întors ( Reourvirostris avosetta ), lebăda (Cygnus clor şi Cygnus cygnus) ş.a. Delta adăposteşte o bogată faună de mamifere, îndeosebi în zonele de plaur. Menţionăm în primul rînd vidra [7]
( Lutra lutra) şi nurca ( Mustela lutreola) care se hrănesc cu peşti şi cu şobolani de apă. Raritatea lor în Europa şi pieile preţioase ce se obţin fac ca acesta animale să fie căutate de vînători. Nevăstuica comuna mare ( Mustela nivalis), hermina mică ( Mustela ermine aestiva), mistreţul (Sus scrofa), pisica sălbatică ( Felia silvestris), vulpea (Vulpes melanogaster ) s-au adaptat mediului de plaur. Uneori se iveşte aici şi iepurela ( Lepus europaeus). De asemenea se întîlneşte bizamul (Ondanthra zibethica), cîinele enot ( Nyctereutes procy noides ), iar în ultimul timp nutria ( Myocaster coypus), un animal cu o blană preţioasă. Delta este ele asemenea foarte bogată în broaştei ( Rana esculenta) şi şerpi ( Natrix tessellata), care abundă în special în apropierea Caraormanului. Uneori aparei şi vipera veninoasă ( Vipera renardi). Aceasta se poate întîlni în regiunea grindului Letca. De semnalat totodată şi prezenţa în regiunea deltei a broaştei ţestoasei ( Emys europaea). 1.4 Flora
Vegetaţia deltei cuprinde diferite medii, apele curgătoare, apele stătătoare, (bălţile, sahalele, etc.) terenurile inundabile, grindurile. In apele curgătoare abundă planctonul (fitoplanctonul, plante microscopice ce plutesc în apă şi zooplanctonul - animale microscopice plutitoare). Acesta serveşte ca hrană peştilor. Viteza apei nu permite o dezvoltare a unor plante de talie mare. Diferite alge populează acest mediu astfel că într-un litru de apă se pot număra sute de mii sau milioane de exemplare. cuprind o bogată floră acvatică, formata din plante de mlaştină şi submerse (care trăiesc sub apă). Printre plantele din această zonă se află unele foarte frumoaset ce au atras, atenţia nu numai a botaniştilor, ci şi a poeţilor, iubitorilor de frumos de pretutindeni. Nufărul alb ( Nymphaea alba), nufărul galben. ( Nuphlar luteum) se numără printre acestea. Tot în apele stătătoare se pot observa plantele plutitoare care nu au rădăcini. Lintiţa ( Lemna) se aşterne pe suprafaţa apei cu nenumăraţii săi bănuţi verzui. Pestişoara (Salvinia natans) pluteşte şi ea pe apele liniştite. Nu mai puţin interes prezintă aici planţele carnivore : otrăţelul de baltă (Utricularia) şi Aldrovanda. Otrăţelul seamănă cu o rămurică, printre ale cărei frunze se pot distinge mici umflături, care, în realitate sînt adevărate capcane. Ele au o intrare, obturată cu o portiţă ce se deschide numai înăuntru. Micul animal o dată intrat nu mai are scăpare. Aldrovanda este o plantă Apele stătătoare
[8]
ce se poate întîlni mai rar. Ea vînează cu ajutorul frunzei sale, prinzînd animalul între cele două jumătăţi ce se îndoaie de-a lungul nervurii. Terenurile mlăştinoase sînt acoperite cu stufării ( Phragmites) iar înspre uscat se evidenţiază o zonă de papură ( Typha) şi rogozuri ( Carex). În această zonă se pot de asemenea distinge : stînjeneii galbeni ( Iris pseudacorus), mana apei (Glyceria aquatica), izmă de baltă ( Mentha aquatica), măcrişul de apă ( Rumex hydrolaptum ) şi salcia cenuşie sau zăloaga (Salix cinerea). O asociaţie deosebit de interesantă sub aspect vegetal o prezintă plaurul. Plaurul este o formaţie vegetală caracteristică. Deasupra unei saltele formate din rizomi (rădăcini de stuf ce se împletesc între ele) creşte o asociaţie de plante în care predomină stuful. Plaurul este cel mai adesea plutitor, dar poate fi şi lipit de fundul lacului sau bălţii. Este drept că plaurul poate fi întîlnit şi în alte locuri decît în Delta Dunării (de pildă în lacurile Cernica, Tîncăbeşti din regiunea Bucureşti), dar nicăieri nu se găseşte pe suprafeţe de mii de ha ca în deltă. În afară de stuf ( Phragmites communis) care domină prin număr şi masivitatea tulpinii sale, putem întîlni în aceste locuri săgeata apei ( Sagittaria sagitifora ), feriga de apă ( Nephrodium thelypteris), papura (lypha angustifolia), pipirigul (Schoenplectus lacustris) ş.a. În interiorul plaurului, se put întîlni rogozul ( Caris pseuclocypcra), cucuta de apă (Cucuta virosa), sulfina(Melilotus ufficinalis). Stuful, care ocupă în deltă o suprafaţă de aproximativ 290.000 ha (după ultimele lucrări de specialităţi a atras asupra sa, îndeosebi în ultimii ani, o atenţie deosebită. Dat fiind importanţa sa economică, lucrările privind această plantă îmbrăţişează un vast orizont ştiinţific. Stuful este valorificat astăzi ca materie primă în industria chimică, la producerea celulozei, hîrtiei, unor fibre artificiale ş.a. Pentru exploatarea lui raţională au fost executate în deltă diverse lucrări hidrotehnice (diguri, canale, stăvilare etc.) şi s-au făcut amenajări speciale pentru recoltare şi depozitare. De altfel, pentru prelucrarea stufului s-a construit în ultimii ani un combinat industrial la Brăila. Lucrările ştiinţifice pe plan mondial, precum cele privind Delta Dunării, au dat naştere unei ştiinţe noi, care are drept scop cunoaşterea şi utilizarea stufului pe o scară largă. Se pare că stuful ca plantă este foarte vechi. El a fost găsit în straturi, care din punct de vedere geologic aparţin miocenului, din perioada terţiarului, adică aproximativ 30 milioane de ani în urmă. Sondajele din subsolul deltei au scos la iveală faptul că acum [9]
8.000 de ani el creştea pe aceste locuri. Se susţine că stuful este originar din regiunile subtropicale ale globului, de unde s-a răspîndit pe aproape întreaga planetă. Fac excepţie ţinutul amazoniene, în partea sudică a Americii de Sud şi Islanda. El urcă la mari altitudini (2.700-3.000 m), în regiunea ecuatorial şi în munţii Anzi din Peru. Nu se limitează numai la apele dulci ; poate trăi şi în cele salmastre. Vechimea lui în regiunea de la gurile Dunării ne este confirmată de diferiţi autori antici. Astfel, Herod menţiona prezenţa aici a unor insule plutitoare. Strabol (63 î.e.n.) afirma şi el că între cele 7 guri ale Deltei Dunării se aflau insule plutitoare. Seneca (4 î.e.n.- 65 e.n.) punea naufragiul navigatorilor antici, pe seama insulelor plutitoare de care se ciocneau navigatori noaptea - insule „formate din stuf şi din crengi printre care s-a depus pămînt, dar de pe care lipsesc pietrele". Stuful nu a prezentat însă pentru oamenii antichităţii numai un obstacol, cum a fost cazul cu navigatori descrişi de Seneca, ci şi un material bun pentru cornfecţionarea unor obiecte. Cuvîntul grec phragma, de la care derivă şi termenul ştiinţific al stufului ( Phraa mites) înseamnă gard, împletitură. Folosirea stufului la garduri şi pentru acoperitul caselor era pe vremi foarte frecventă în deltă. Terenurile inundabile ale deltei sînt acele suprafeţe acoperite de ape numai primăvara. Unele din aceste terenuri, formate din nisipuri, cuprind formaţii vegetale deosebite, cum sînt popîndacii (asemănătoare cu nişte moviliţe). La acest mediu schimbător s-au adaptat şi alte plante, ce pot trăi atît în mediul acvatic cît şi în cel de uscat. Astfel, menţionăm plantele amfibii, de exemplu volbura (Calystegia sepium), ce-şi caută salvarea de la înec înfăşurîndu-se în jurul tulpinii stufului. Apoi laptele-cîinelui de baltă ( Euphorbia palustris), coada vulpii ( Alopecurus ventricosus). În sfîrşit, covorul vegetal al grindurilor nu este nici el lipsit de interes. Cînd străbatem cu vaporul braţele Dunării, putem observa grindurile fluviale, respectiv malurile Dunării, pe care cresc păduri de sălcii ( Salix alba, Salix fragilis , S. pentandra, S. purpurea ş.a.) Nu lipseşte nici plopul ( Populus alba). Adesea, pe coroanele sălciilor apar - asemenea unor cuiburi de păsări - formaţii de vîsc ( Viscum), plantă parazită, foarte cunoscută. Alte plante ce pot fi întîlnite pe grindurile fluviale : cătina ( Tamarix gallica), murele ( Rubus caesius), trifoiul (Trifolium striatum, T. pallidum ) etc. Grindurile din apropierea mării cuprind alte plante printre care menţionăm : pelinul ( Artemisia monogyna), iarba sărată ( Salicornia herbacea ), volbura de nisip ( Convolvulus persicus ) ş.a. adaptate condiţiilor de viaţă de aici. [10]
Un deosebit interes îl prezintă grindurile Letea şi Caraorman, cu vegetaţia lor luxuriantă, specifică regiunilor tropicale. Cercetătorii au identificat plante ce trăiesc atît în depresiunile ce premerg întinselor păduri, cît şi pe acele locuri ce au făcut din Letea un „monument al naturii". Printre cele din prima categorie cităm garoafa de nisip ( Dianthus polimorphus), obsiga ( Bromus tectorum), pătlagina de nisip ( Plantago arenaria), pipirigul (Scirpus lacustri), sălcioara (Salix amygdalina ) ş.a. Pădurea „Hasmacul Mare" de la Letea este un amestec de specii diferite, printre care stejarul ( Quercus pedunculata), stejarul brumăriu ( Quercus pedunculiflora), frasinul pufos ( Fraxinus holotricha), plopul alb ( Populus alba ), plopul negru şi plopul tremurător ( Populus nigra şi Populus tremula ), salcia albă (Salix alba), precum şi un subarboret bogat, printre care păducelul ( Crataegus monogyna), măceşul ( Roşa canina ), cornul ş.a. Ceea ce dă un aspect tropical pădurii de la Letea sînt plantele agăţătoare ( Vitis silvestris), lungi pînă la 2 m, precum şi hameiul ( Humulus), iedera ( Hedera), curpenul (Clematis), volbura (Calystegia) şi periploca ( Feriploca graeca), plantă de origine mediteraneană. In ultimii ani, în anumite locuri din deltă au apărut şi suprafeţe cultivate cu cereale, legume, viţă de vie şi pomi fructiferi, în special gutui. 1.5 Vegetatia
In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltându-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine. Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intâlnim patru tipuri de zavoaie : zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai înalte cresc zavoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai înalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adauga speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zavoi mai rar este arinisul [11]
(predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltânduse mai ales pe câmpurile marine Letea, Caraorman si Saraturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya. Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, în special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile câmpurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Padurile de câmpurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezinta nmai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii 1.6 Plaurul
Formatiune specifica stufariilor masive, plaurul este un strat gros de 1-1,6m format dintr-o împletitura de rizomi de stuf si de radacini ale altor plante acvatice în amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformându-se în insule plutitoare cu diferite marimi care, împinse de vânt, se deplaseaza pe suprafata apei. Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvolta aici în cele mai bune conditii, fiind mai înalt si mai gros. Alaturi de stuf întâlnim rogozul, menta, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur
[12]
se formeaza coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur traiesc porcul mistret, câinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.
1.7 Economia
1.7.1 Populatia si asezarile
Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea umana discreta a permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori), cu toate ca sporul natural este mult peste media tarii (7-8‰). Mobilitatea teritoriala cunoaste deplasari definitive si deplasari temporare pentru lucru, studii etc. Populatia Deltei este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina. Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 de locuitori, construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2 600 de ani, mentionat cu actualul nume in1595 pe harta lui Paolo Giorgici. Este un oras cu functie navala, industriala si turistica. Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare. 1.7.2
Economia
Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune, participand cu l din productia interna de peste. Domnul profesor universitar, Ion Sarbu, in "Geografia Fizica", precizeaza ca "un hectar de trestie da atata celuloza cat dau 10ha de molid". Rezulta ca reexploatarea stufului si papurei constituie o alta ramura a activitatii umane. Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor. Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor.
[13]
Caleidoscop al unor peisaje mereu inedited, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 intre zonele umede ale Terrei sip e locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a din lume. Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, cat si pentru diversitatea si originalitatea florei si a faunei, in perimetrul Rezervatiei au fost constituite rezervatii naturale strict protejate ce insumeaza 9% din teritoriu, in numar de 16:
Rosca - Buhaiana - Hrecisca - rezervatie faunistica de 15.400ha in jurul lacului Matrita intre grindurile Letea si Chilia. Aici se cuibareste cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonie de egrete, lopatari si starci galbeni;
Perisor - Zatoane - rezervatie faunistica de 14.200ha, in estul lacului Dranov la sud de Sf. Gheorghe. Aici cuibaresc cele mai multe lebede, pelicanul cret, etc.
Periteasca - Leahova - rezervatie faunistica de 3.900ha situate in complexul lagunar Razim - Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populata regiune cu pasari de coasta;
Padurea Caraorman - rezervatie forestiera pe grindul Caraorman - asemanatoare cu Letea;
alte rezervatii: Popina - rezervatie faunistica, Uzlina - rezervatie faunistica, Grindul Lupilor - rezervatie faunistica, etc.
Avand in vedere cele expuse, se pot face numeroase trasee turistice in functie de timpul disponibil, obiectivele urmarite si preocuparile grupului sau turistului. Desi au aparut numeroase amenajari turistice si posibilitati pentru deplasare, Delta Dunarii reprezinta un potential turistic si economic de o deosebita valoare, ce asteapta sa fie valorificat in toate valentele sale. 1.8 Rezervatii naturale
Prin Hotararea nr. 953 din 27 august 1990 a Guvernului Romaniei, intreaga Delta a Dunarii a fost declarata REZERVATIE A BIOSFEREI.
[14]
Pe fondull rezervatiilor principale si secundare existente – determinate de necesitatea conservarii procesului natural de evolutie, ocrotirii faunei si florei 15ompeten – au fost precizate incinte strict protejate cu o suprafata de cca 50.000 de hectare. Pot fi observate, in mare, trei unitati distincte: •
•
•
Rosca – Buhaiova – Letea, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare localizate in depresiunea Matita din nordul Marelui M (bratul Sulinaa). Lacul Rosca, Merhei si o imbinare de ghioluri, mlastini stuficole, plauri gazduiesc mari colonii de pelicani, egrete, starci, tiganusi, lopatari. Sacalin – Zatoane se intinde in sudul comunei Sfantu Gheorghe pe cca 21.000 de hectare limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri 15ompete, zone mlastinoase, ape 15ompete si salmastre, balti nisipite, stuf, travesrate de dune paralele. Lacurile Zatoane, in special, sunt locuri de pasaj, de popas si de clocit pentru lebedele mut, starcii albi, rosii si galbeni, tiganusi, lopatari. Periteasca – Bisericuta – Gura Portitei continua spre sud rezervatia 15ompetent, cu peste 4.000 de hectare. Se individualizeaza prin grinduri uscate scaldate de apele marii ori ale lacului Razim, prielnice mai cu seama existentei pasarilor de tarm cu saratura si celor in pasaj.
In total sunt nominalizate 18 zone strict protejate. Se adauga celor de mai sus Raducu (2.500 ha), Nebunu (115 ha), Rodundu (228 ha), Potcoava (652 ha), VatafuLunguletu (1.625 ha), Caraorman (2.250 ha), Saraturi-Murighiol (87 ha), Erenciuc (50 ha), Belciug (110 ha), Popina (98 ha), Capul Dolosman (125 ha), grinduri Lupilor (2.075 ha) si Chituc (2.300 ha), Istria-Sinoie (400 ha). Conform amintitei legi de 15ompetent15, aprobarea oricarei deplasari in zona este de 15ompetent Administratiei REZERVATIEI BIOSFEREI DELTAT DUNARII (RBDD).
[15]
Capitolul 2
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
[16]
2.1 Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD)
Odată cu declararea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (1990) a fost înfiinţată şi instituţia pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes naţional al Rezervaţiei, precum şi pentru refacerea şi protecţia unităţilor fizico-geografice de pe teritoriul RBDD - Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Conform Legii 82/1993 cu modificările şi completările ulterioare, ARBDD este o instituţie publică în subordinea Ministerului Mediului. Obiectivele principale urmărite de ARBDD în gestionarea ecologică a teritoriului rezervaţiei sunt:
conservarea şi protecţia patrimoniului natural existent; promovarea utilizării durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale ale rezervaţiei; reconstrucţia ecologică a zonelor degradate de impactul activităţilor umane. Administraţia Rezervaţiei are următoarele atribuţii:
evaluează starea ecologică a patrimoniului natural, organizând cercetarea ştiinţifică, elaborează strategia de conservare şi redresare şi, după aprobarea acesteia de către Consiliul ştiintific al Administraţiei Rezervaţiei, asigură măsurile necesare pentru conservarea şi protecţia biodiversităţii; stabileşte şi aplică măsurile de reconstrucţie ecologică a ecosistemelor deltaice şi dispune măsurile legale corespunzătoare pentru protecţia, ameliorarea şi refacerea stării de calitate a mediului, acolo unde a fost deteriorat;
[17]
administrează în mod direct domeniul public de interes naţional din perimetrul Rezervaţiei şi ia măsuri pentru refacerea şi protecţia unităţilor fizico-geografice componente; organizează şi exercită supravegherea şi controlul modului în care sunt puse în aplicare şi respectate dispoziţiile legale în vigoare privind măsurile de protecţie stabilite în statutul Administraţiei Rezervaţiei şi alte aspecte care, potrivit legii, sunt de competenţa Administraţiei Rezervaţiei; în exercitarea atribuţiilor sale Administraţia Rezervaţiei poate solicita instituţiilor statului cu atribuţii în combaterea practicilor ilegale sprijin pentru controlul şi sancţionarea, potrivit legii, a faptelor săvârşite pe teritoriul Rezervaţiei, ce contravin reglementărilor legale în vigoare. Instituţiile solicitate au obligaţia de a răspunde cererii Administraţiei Rezervaţiei; stabileşte, împreună cu Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, regulile de circulaţie şi acces pe braţele Dunării pentru bărci, şalupe, nave fluviale şi maritime, iar pentru canalele şi lacurile interioare din perimetrul Rezervaţiei propune spre aprobare Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului regulile de acces si circulaţie, exercitând controlul asupra modului de respectare a acestora. în cooperare cu serviciile descentralizate ale celorlalte autorităţi de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu autorităţile administraţiei publice locale şi în parteneriat cu alte instituţii publice locale şi cu sectorul privat:
elaborează obiectivele de management pentru conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea durabilă în Rezervaţie (Planul de management al Administraţiei Rezervaţiei), prin care se promovează realizarea obiectivelor prioritare pentru mediu şi dezvoltare durabilă, în conformitate cu obiectivele Strategiei naţionale pentru protecţia mediului, ale Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă şi ale Planului naţional de aderare la Uniunea Europeană;
elaborează şi pune în aplicare strategii locale pentru mediu şi dezvoltare durabilă, în conformitate cu obiectivele şi recomandările Agendei 21, ale strategiilor şi programelor de acţiuni elaborate şi puse în aplicare în cadrul Procesului Mediu pentru Europa;
participă la elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor de amenajare a teritoriului şi a planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, asigurând [18]
integritatea dimensiunii de mediu şi a cerinţelor ecologice în politicile şi strategiile zonale şi locale privind planificarea utilizării, organizarea şi amenajarea teritoriului şi a aşezărilor umane, cu luarea în considerare a structurii şi valorii capitalului natural din teritoriu şi utilizarea acestuia pe principiile dezvoltării durabile;
participă la elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi a programelor pentru protejarea intereselor populaţiei locale, pentru conservarea patrimoniului cultural, precum şi pentru creşterea calităţii vieţii şi a standardului de civilizaţie;
participă la elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi a catastrofelor;
emite acordul şi autorizaţia de mediu pentru desfăşurarea activităţilor în perimetrul Rezervaţiei de către persoanele fizice şi juridice, în condiţiile legii şi în concordanţă cu cerinţele conservării biodiversităţii şi a structurilor ecologice specifice, incluzând şi procedurile de stabilire a obligaţiilor de mediu în procesul de privatizare;
evaluează starea resurselor naturale şi a nivelului de valorificare a acestora, în acord cu potenţialul lor de regenerare şi cu capacitatea de suport a ecosistemelor, scop în care elaborează şi pune în aplicare reglementări privind valorificarea resurselor naturale regenerabile şi a tuturor celorlalte resurse din Rezervaţie;
poate concesiona, în condiţiile legii, activităţile de valorificare a resurselor naturale regenerabile şi de utilizare a terenurilor, în scopul desfăşurării de activităţi economice;
colaborează cu autorităţile administraţiei publice pentru protejarea intereselor localnicilor, precum şi pentru creşterea calităţii vieţii şi a standardului de civilizaţie;
susţine şi impune prin mijloacele prevăzute de lege, în special prin aplicarea procedurilor de autorizare, promovarea tehnologiilor curate, schimbarea modelelor de producţie şi de consum, în sensul utilizării durabile a resurselor materiale şi energetice şi al reducerii impactului negativ asupra mediului;
[19]
participă, potrivit atribuţiilor şi competenţelor legale, la elaborarea şi punerea în aplicare a programelor şi proiectelor de cooperare cu organismele interne şi internaţionale în context transfrontier, regional şi internaţional;
elaborează şi publică rapoarte periodice privind starea mediului la nivelul Rezervaţiei;
încurajează şi dezvoltă parteneriatul cu toate sectoarele societăţii civile, cu organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu instituţiile publice sau private care militează în interesul susţinerii şi atingerii obiectivelor pentru mediu şi dezvoltare durabilă;
organizează activităţi cu scop instructiv, formativ şi educaţional, asigură informarea curentă a populaţiei şi a autorităţilor locale cu privire la starea şi evoluţia calităţii mediului în Rezervaţie, dezvoltă cooperarea cu mass-media şi publică materiale având ca scop sensibilizarea opiniei publice, angajarea populaţiei şi a comunităţilor locale în susţinerea şi aplicarea măsurilor privind protecţia mediului, conservarea naturii şi a diversităţii biologice, reconstrucţia ecologică a zonelor deteriorate şi ameliorarea calităţii vieţii, combaterea acţiunilor de capturare, deţinere şi ucidere a faunei sălbatice în perioadele de prohibiţie;
Conform Legii 82/1993, conducerea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este realizată de Consiliul Ştiinţific format din reprezentanţi ai ARBDD şi ai altor organizaţii implicate în administrarea rezervaţiei (administraţia locală, ministere, societăţi economice, specialişti din institute de cercetare, membri ai Academiei Române). ARBDD este condusă de un Guvernator, numit de Guvern la propunerea conducerii autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul prefectului judeţului Tulcea, şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului ştiinţific şi al Colegiului executiv. Guvernator - dr. ing. Grigore BABOIANU Director Executiv Adjunct - ec. Ioan PAPUC
2.2 Valoarea universala a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii [20]
• Unica deltă din lume, declarată rezervaţie a biosferei; • An de constituire: 1990; • Suprafaţa 580000 ha - 2,5 % din suprafaţa României ( Locul 22 între deltele lumii şi locul 3 în Europa, după Volga şi Kuban); • Una dintre cele mai mari zone umede din lume - ca habitat al păsărilor de apă; • Cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe planetă; • Un muzeu viu al biodiversităţii, 30 tipuri de ecosisteme; • O bancă de gene naturală, de valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal; Valoarea universală a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei (1990), în cadrul Programului “OMUL ŞI BIOSFERA”(MAB) lansat de UNESCO. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută în septembrie 1991, ca Zonă umedă de importanţă internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor de apăConvenţia RAMSAR Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural, în decembrie 1990. Valoarea patrimoniului natural şi eficienţa planului de management ecologic aplicat în teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au fost recunoscute prin acordarea în anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii protejate (reînnoită în 2005). Includerea RBDD împreună cu Rezervaţia Biosferei Dunărea din Ucraina în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei transfrontieră România – Ucraina 1999.
2.3 Salvarea Deltei Dunarii
Ucraina a demarat la inceputul anului 2004 constructia unui canal navigabil pe bratul Bastroe din Delta Dunarii, proiect extrem de periculos pentru intregul ecosistem al Deltei Dunarii. In incercarea de a avea acces direct pe Dunare la Marea Neagra, [21]
autoritatile ucrainene au decis sa construiasca un canal navigabil chiar prin mijlocul Rezervatiei Naturale Delta Dunarii, zona care face parte din patrimoniul UNESCO. Statele Unite, Uniunea Europeana si Romania, alaturi de prestigioase organizatii internationale de protectie a mediului, cum ar fi World Wildlife Fund, au criticat intentia Ucrainei de a construi acest canal navigabil in Delta Dunarii. Numerosi experti internationali au atras atentia Ucrainei si comunitatii internationale asupra faptului ca zeci de specii de pasari migratoare care tranziteaza Delta Dunarii in fiecare an, alaturi de numeroase specii de pesti, sunt amenintate cu disparitia in urma construirii canalului navigabil ucrainean pe bratul Bastroe. De altfel, proiectul a intampinat opozitia puternica a societatii civile din Ucraina, organizatiile de mediu din aceasta tara fiind primele care au protestat fata de constructia canalului. In ceasul al 11-lea, autoritatile de la Bucuresti au reactionat la randul lor, solicitand Ucrainei sa opreasca ridicarea canalului pana la realizarea unui studiu independent care sa evalueze impactul constructiei asupra mediului inconjurator din Delta Dunarii. Reactia statului roman vine insa foarte tarziu, dupa ce ucrainenii au inceput constructia canalului, cu toate ca autoritatile de la Bucuresti stiau de planul Kievului inca din anul 2001. Proiectul beneficiaza de sprijinul total al Guvernului ucrainean, care este dispus sa treca peste orice pentru a il duce la indeplinire. De altfel, desi proiectul incalca atat legislatia internationala de mediu, cat si legile interne ucrainene, Kievul considera ca este indreptatit sa finalizeze aceasta constructie. Prin constructia acestui canal Ucraina incalca urmatoarele angajamente internationale asumate de Kiev: Conventia asupra zonelor umede - Ramsar, 1971; Conventia privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural - Paris, 1975; Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa Berna, 1979; Conventia privind diversitatea biologica - Rio de Janeiro, 1992; Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontaliere si a lacurilor internationale - Helsinki, 1992; Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea - Sofia, 1994, si Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind cooperarea in domeniul gospodaririi apelor de frontiera - Galati, 1997. Ziarul ZIUA a lansat o campanie civica, destinata Salvarii Biosferei Delta Dunarii, printr-un apel adresat organizatiilor non-guvernamentale din Romania si [22]
Ucraina, din Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii, din spatiul nord-atlantic. Efortul acestora conjugat, indreptat catre atentionarea constanta a organismelor europene si internationale si corelat cu posibilitatea schimbarii democratice din toamna a actualului regim ucrainean, pot duce la stoparea lucrarilor de distrugere a Deltei. Consideram ca intr-un astfel de moment este necesar ca media romanesti sa treaca de eventualele divergente de ordin editorial sau concurential si sa actioneze impreuna, in egala masura, in aceasta campanie care se doreste a fi a intregii societati civile romanesti. ZIUA va publica constant apelul pentru Salvarea Biosferei Deltei Dunarii, insotit de adeziunile organizatiilor non-guvernamentale din Romania, Ucraina si din intreaga lume, precum si informatii despre formele acestora de actiune. Solicitam colegilor din media sa actioneze in mod similar pana la incetarea acestei agresiuni asupra Rezervatiei naturale Delta Dunarii. Intr-un recent apel adresat ministrilor de Externe din tarile dunarene, Fondul Mondial pentru Natura (World Wild Fund) afirma: "In pofida existentei unor rute alternative si mult mai putin nocive de navigare intre Dunare si Marea Neagra, aceasta zona protejata este in prezent distrusa, in ciuda a cel putin 11 conventii internationale la care Ucraina este semnatara. Proiectul de construire a canalului, valorand mai multe milioane de dolari, pune in pericol existenta si habitatul natural a peste 280 de specii de pasari, incluzand aici 70% din intreaga populatie de pelican alb a planetei". Lista organizatiilor care actioneaza in prezent pentru stoparea canalului si au raspuns apelului pentru salvarea Deltei Dunarii. - World Wild Fund International - BirdLife International - Wet Lands International - Danube Environmental Forum - Academia Nationala de Stiinte a Ucrainei - Coalitia Ucraineana pentru Natura, Kiev - Ucraina - Centrul pentru Cultura si Ecologie, Kiev - Ucraina [23]
- Consiliul Grupului Ecologic Pechenegi, Kiev - Ucraina - Uniunea Ucraineana pentru Conservarea Vietii Pasarilor, Ucraina - Uniunea Socio-Ecologica - CSI - Societatea pentru Cercetarea Pasarilor si Protectia Naturii, Slovenia - Academia Romana - National Geographic - Romania - Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa", Romania - Institutul National de Cercetare - Dezvoltare Delta Dunarii, Tulcea - Romania - Centrul de Consultanta Ecologica, Galati - Romania - Grupul de Explorari Subacvatice si Speologice GESS - Romania - Muzeul Judetean de Stiintele Naturii, Prahova - Romania - Societatea de Explorari Oceanografice si Protectia Mediului Marin - "OCEANIC Club" - Centrul Carpato-Danubian de GeoEcologie, Bucuresti - Romania - Societatea Ornitologica Romana, Cluj Napoca - Romania - Salvati Delta si Dunarea - Academia Catavencu - Asociatia ECO Dobrogea - Romania - EcoTerra, Romania - SalvaEco, Basarabia - Asociatia Vier Pfoten - Romania - Miscarea Ecologista din Moldova - Ziarul ZIUA, Romania - Asociatia Civic Media, Romania - SEE [24]
- Grupul IntelMedia, Basarabia - Romania - Grupul de presa Focus Vest - Ziua de Vest, Timisoara - Romania - Trustul de Presa Amber Press, Romania - Ziarul "Gardianul", Romania - Ziarul "Lumea Romaneasca", Michigan - SUA - Ziarul "Observatorul", Toronto - Canada - Ziarul Curentul, Romania - Ziarul Jurnalul National - Ziarul Romania Libera - Academia Catavencu - Saptamanal de moravuri grele, Romania - Capital - Saptamanal Economic si Financiar, Romania - Revista Romania Pitoreasca - Romanian Global News - Knox Newsletters - Romania - Radio Romantic FM, Romania - B1 TV, Romania - Agentia de presa Act Media, Romania - Asociatia Ziaristilor de Agentie, Romania - Confederatia Nationala Sindicala Cartel ALFA - Federatia Sindicatelor Jurnalistilor si Tipografilor din Romania - Asociatia pentru Protectia si Promovarea Libertatii de Exprimare - APPLE - Uniunea Scriitorilor din Romania - Institutul Cultural Roman [25]
- Romanians Worldwide (Grup RWW) - Consiliul Romano-American, California - SUA - Consiliul Mondial Roman (CMR) - Filiala Consiliului Mondial Roman, California - SUA - Filiala Consiliul Mondial Roman, Bucuresti - Romania - Alianta Romanilor Canadieni - ARC, Toronto - Canada - Organizatia de tineret "Noua Generatie", Basarabia - Fundatia Nationala a Romanilor de Pretutindeni, Romania - Asociatia "Rasaritul Romanesc", Basarabia - Asociatia de Cultura a Romanilor Vlahilor "Ariadnae Filum", Serbia - Asociatia Culturala "Curcubeul", Valea Timocului - Serbia - Comunitatea Romanilor din Bulgaria - Asociatia Tinerilor Etnici Romani, Bulgaria - Grupul de Atitudine Civica, SEE - Liga Tinerilor Romani de Pretutindeni, SEE - Asociatia Femeilor din Romania - Societatea Phoenix Carita, SUA - Uniunea Societatilor Romanesti "Pentru integrare europeana" - Ucraina - Romanian American Cultural Center, Georgia - USA - Youth for a Better World, Georgia - SUA - Societatea Culturala Tinutul Herta, Romania - Uniunea Mondiala a Romanilor Liberi, Paris - Franta - Asociatia Studentilor Crestini Basarabeni din Timisoara - Romania [26]
- Liga Studentilor Universitatea Dunarea de Jos, Galati - Romania - Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania - Asociatia "Universitari pentru Universitate" - Universitatea din Bucuresti, Romania - Asociatia Profesorilor de Istorie din Basarabia - Facultatea de Silvicultura si Exploatari Forestiere din Brasov, Romania - Asociatia Culturala Mihail Eminescu, Romania - Asociatia de Cooperare Culturala Italia-Moldova - Fundatia Nationala pentru Tineret - Romania - Pro Comunitate - Centrul pentru Studii si Dezvoltare, Romania - Asociatia "Habitat pentru Umanitate" - Romania - Asociatia AIESEC, Pitesti - Romania - Asociatia Handicapatilor Neuromotori Arges - Romania - Fundatia Hand-Rom, Curtea de Arges - Romania - Fundatia GEC, Aspretele, Arges - Romania - Asociatia Nationala a Administratorilor de Imobil - Romania - Asociatia de ajutorare a copiilor aflati in dificultate - Romania - Asociatia pentru Promovarea Principiilor Europene - Romania - Asociatia "Alexandru Ion Cuza", Heidelberg - Germania - Proiectul social independent "Roman in Lume" - Spania - Asociatia "Romania", Madrid - Spania - Fundatia TERRA Mileniul III, Romania - Fundatia Culturala Jazz Banat - Romania - Uniunea Juristilor din Romania [27]
- Asociatia Romana a Iubitorilor Naturii
Bibliografie
• • • • •
•
Wikipedia Enciclopedia libera htp://www.ziua.ro/delta.htmlt www.deltadunarii.ro http://www.ddbra.ro - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii http://delta-dunarii.blogspot.com Delta Dunarii, Eugen Panighiant (1974)
[28]
[29]