T10.
Demenţa Alzheimer
Organicitatea propriu-zisã dupã 45 de ani înseamnã o deteriorare lentã. E ca o lampã ce-şi diminuã lumina în mod lent, de la 45 la 75-80 de ani. În psihiatrie se poate petrece accelerarea acestei deteriorãri:dupã o acumulare cantitativã face un salt calitativ care se numeşte demenţã = Dementa= o gravã pierdere a persoanei, a datelor ei esenţiale. Se pierde esenţialul din persoanã, ceea ce se numeşte: sindrom axial = adicã se pierde inteligenţa. Exista patru demente: 1. dementa arterioscleroticã, 2. dementa senilã, 3. dementa Pick, 4. dementa Alzheimer Dementa Alzheimer e cea mai gravã, poate fi socotitã o dementã precoce, degenerativa este progresiva Are acelasi substrat ca la dementa senilã: 1. atrofie globalã, cu mãrire a ventriculilor (hidrocefalie internã), 2. iar microscopic – plãci senile si degenerescentã fibrilarã (plãcile senile au fost descrise de Gh. Marinescu). Caracteristic în dementa Alzheimer este: 1. Apoi: in boala Alzheimer functiile psihice superioare sunt pierdute si aceasta dã continutul de dementa: motilitatea functiile neurologice clasice, sensibilitatea reflexivitatea) reflexivitatea sunt pastrate functiile viscerale sindromul neurologic instrumental al triadei “ A” : afazie – agnozie – apraxie*. Delay („Les trois memoires“) a descris a treia categorie de functii intermediare, pe care le-a numit instrumentale
functiile psihice care dau ordin functiile intermediare se interpun intre functiile neurologice care executã ordinul prin trei instrumente neuropsihice simbolice care dau socoteala de memoria perceptualã în gnozii memoria cuvintelor în fazii memoria gesturilor în praxii *afazie
= pierderea totala a limbajului (articulat si inteles)
*agnozie = afectarea capacitatii de a recunoaste sau identifica obiectele, desi functiile senzoriale sunt bune) *apraxie = (afectarea capacitatii de a executa activitati motorii, desi abilitatile motorii, functiile senzoriale si comprehensiunea sunt bune) 2. Apoi: • • •
incontinentã, (urinare sau/si defecare, datorata lipsei controlului sfincterian) emaciere, (=stare de slabire patologica avansata a organismului) final prin infectii.
•
Boala Alzheimer debuteazã nespecific, cazul fiind vãzut de mai multi medici si trecut prin mai multe diagnostice mai usoare, confundându-se cu toatã patologia de involutie, diagnosticul impunându-se pânã la urmã prin excluderea altei patologii organice cerebrale (sifilis, tumorã cerebralã).
•
Evolutia bolii este caracterizata de un debut insidios si declin
cognitiv continuu (ce poate dura 5- 7 ani, in unele cazuri, chiar si mai mult) •
Diagnosticul pozitiv este sustinut prin tomografie sau PEG, care evidentiazã atrofia cerebralã generalizatã: frontalã si cu predominantã care se adaugã în polii anteriori ai lobilor temporali, examenului clinic complet cu LCR normal, fãrã semne de HIC,. • Dupã faza initialã, nespecificã, se pot observa: ascutirea trãsãturilor de caracter negative
- egoism - avaritie - rãutate, - rãzbunare, - duritate
nevrotiforme multiple tablouri,
cu nesfârsite explorãri de laborator, posibile corporale
,
tablouri psihotice
cel mai frecvent psihoza depresivã, cu -
scãderea chefului de viatã, dezinteres pentru profesie, precipitarea pensiei, preocupãri de suicid si de moarte - atractia cimitirului, psihoze paranoide în care (cu sau fãrã voci) agresivi, vecinii sunt complotisti, distrugãtori, etc
Semnificativ: de fixare si
a achizitiei de noutãti
retrograda scãderea memoriei progresiva
o pierdere de evocare,
anteroamnezie
a trecutului recent
globala
• Nu rãspunde cu un cuvânt exact ci cu mai multe cuvinte inexacte, deci rãspunde vag si aproximativ, înlocuieste cu generalitãti, cum ar fi „ este un lucru“, „este ceva“ si perifrazeazã încercând sã dea o definitie utilitarã obiectului respectiv Durata totalã a bolii este de 5-7 ani, dar s-au descris si cazuri cu evolutie mai îndelungatã. Evolutia depinde si de
calitatea îngrijirii, devotamentul apartinãtorilor, institutiile specializate în acest sens.
Tratamentul actual al bolii Alzheimer de a ameliora Scopurile acestor tratamente sunt
deteriorarea memoriei sau încetini mentinerea functionãrii independente
Strategiile de tratament includ,
inhibitorii de colinesterazã reducerea radicalilor liberi si agenti antiinflamatori.
