UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI
PSIHOLOGIE MEDICALA
Depresia
Proiect realizat de: Bilescu Lucian –
[email protected]
1. Rezum umaat Depresia, una dintre cele mai frecvente si mai grave tulburari psihice, cu o pondere pondere remarcabila remarcabila in morbiditat morbiditatea ea si mortalitate mortalitateaa generala, generala, reprezinta reprezinta actualment actualmentee o problema problema multidisc multidisciplinar iplinaraa de consider considerabila abila amploare. amploare. Amploarea Amploarea ei este relevata relevata si de faptul ca aproximativ 15-20% din populatie prezinta, de obicei o data sau de mai multe ori pe parcursu parcursull existente existentei,i, episoade episoade depressi depressive ve care, care, nediagno nediagnosticat sticatee si netratate netratate la timp si eficient, pot deveni fatale pentru multi depresivi. Tabloul psihopatologic este dominat de: tristete de intensitate si profunzime diferita, inhibitie sau neliniste psihomotorie, cat si de o serie de alte fenomene, ca de pilda: pierdere pierdereaa capacitatii capacitatii de a se bucura, bucura, de decizie, decizie, de interes, interes, acompaniate acompaniate de pesimism, pesimism, repliere, idei micromanico-autolitice si diminuarea elanului vital. Memorial cuprinde:
1. Rezumat 2. Introducere 3. Referinte la literatura de specialitate 3.1 Definirea depresiei 3.2 Date istoriografice asupra dezvoltarii conceptului de ,,depresie” 3.3 Originea depresiei. Ipotezele etiologice ale depresiei 3.4 Manifestari si tipuri de depresii 3.5 Clasificarea depresiilor 3.6 Tratamentul 4. Prezentare practica 5. Concluzii 6. Bibliografie 2. Int Introdu roduccere ere
Interesul pentru acesta tema a fost suscitat datorita frecventei ridicate a depresiei in ultimul timp, putand fi comparata cu o ,,raceala comuna”, constituind un grup heterogen, care care are atat atat caract caracteri eristi stici ci com comune une,, cat si difere diferente nte fenom fenomeno enolog logice ice,, etiop etiopato atolog logice ice,, evolutive si chiar de raspuns la tratament. Depresia se manifesta pe o perioada mai lunga de timp fata de simplele stari de tristete, de suparare, de pierdere a propriei energii, iar aceasta poate sa-ti schimbe complet viata, avand un impact negativ asupra vietii tale. Depresia influenteaza complet modul de viata, iti schimba gandirile, fortele psihice si fizice, capacitatea de a munci scade, ii poate influenta chiar si pe cei apropiati tie, familia si prietenii. Studiul de caz a fost efectuat in anul 2009 la Clinica de psihiatrie Targu Mures. Pacienta este necasatorita, are 25 de ani, a mai fost internata la Clinica de Psihiatrie in anul 2006 2006 sau 2007 2007 – nu mai mai stie exact, si a fost diagnosticata diagnosticata cu depresie. depresie. In prezent (2009), pacienta este internata la Clinica de Psihiatrie si a fost diagnosticata tot cu depresie.
2
Subiectul accepta cu usurinta participarea la interviu. Ne-a povestit despre viata ei, cum a ajuns sa fie internata. Relata foarte linistita dar tristetea era vizibila pe chipul ei si se simtea si timbrul vocii. A fost dornica sa efectueze testul Raven si vroia foarte mult sa reuseasca sa-l finalizeze. A avut nevoie de multe pauze deoarce a afirmat ca sarcina este dificila si o solicita mult. Pacienta este constienta de prezenta bolii, care se manifesta la ea prin depresie, anxietate, stare de neliniste, agitatie, motivatie si energie scazuta, ruminatii, insomnii, simptome de tip Parkinson (rigiditate, tremur) Obictivele acetei lucrari sunt:
- Definirea depresiei - Subimpartirea conceptului de depresie privind evolutia si dezvoltarea lui - Evidentirea elementelor care favorizeaza depresia - Categorizarea tipurilor de depresii - Clasificarea depresiilor - Identificarea tratamentului corect asociat starii depresive 3. Referinte la literatura de specialitate 3.1 Definirea depresiei
Depresia este o maladie mentală caracterizată printr-o modificare profundă a stării timice, a dispoziţiei, în sensul tristeţii, al suferinţei morale şi încetinirii psihomotorii, asociindu-se în general cu anxietatea, depresia întreţine la pacient o impresie dureroasă de neputinţă globală, de fatalitate disperată, iar uneori antrenează ruminaţii subdelirante pe tema culpabilităţii, a indignităţii, a autoaprecierii, putând conduce la luarea în considerare a sinuciderii şi, uneori, la realizarea acesteia. (Larousse, 1998, p.101). Anxietatea, prezenta frecvent in depresii, este mult mai intensa si mai dureroasa decat in orice alta boala, accentuand indispozitia, disconfortul intern, precum si sentimentul de insuportabilitate al acestei stari, care-l fac pe bolnav sa-si traiasca personalitatea la dimensiuni restranse, devalorizata si lipsita de orice sens, ducandu-l uneori intr-o stare de disperare, de deznadejde si chair la acte autoagresive. Simptomatologiei de mai sus ii sunt asociate foarte frecvent si tulburari neuro-vegetative, metabolice si organo-functionale, ceea ce constitue uneori o metamorfozare inconstienta a depresiei in tablouri de suferinta organic organica, a, mascan mascandd astfel astfel fenome fenomenol nologi ogiaa depre depresiv siva, a, situat situatie ie in care care vorbim vorbim despr despree o depresie mascata sau chiar somatizata. Tristetea, disperarea si comportamentul schimbat al depresivului cu ideile sale micromanice si preocuparile sau tentativele de suicid, creeaza in cadrul familiei si celor apropiati diferite reactii emotionale ce pot fi esalonate pe un larg evantai, cum sunt cele de mila, mila, com compas pasiun iune, e, grija grija si suprav supraveg egher heree ca react reactii ii adecva adecvate te si utile, utile, pana pana la cele cele de contagiune, pesimism, disperare, manie, a caror influenta negativa poate agrava tabloul depresiv si facilita conduita autolitica. Putem afirma ca oamenii pe parcursul existentei lor pot prezenta perioade mai scurte sau mai lungi de stari depresive, care in marea lor majoritate, sub influenta terapiei moder mod erne ne se vinde vindeca ca pe parcur parcurss de catev catevaa saptam saptamani ani.. De fapt, fapt, trstet trstetea ea consti constitue tue un prerogativ prerogativ al spiritului spiritului uman, iar existenta existenta sa e prezenta prezenta in literatura literatura tuturor timpurilor timpurilor si a tuturo tuturorr pop popoar oarelo elor, r, ea const constitu ituind ind o man manife ifesta stare re psihof psihofizi iziolo ologic gica, a, adica adica un raspun raspunss 3
emotional emotional la evenimen evenimente te de viata stresante stresante.. Acest Acest raspuns raspuns poate fi exagerat exagerat sau direct direct proportion proportional al cu evenime evenimentele ntele dureroase dureroase care l-au provocat. provocat. In mome momentul ntul in care trairea trairea trist-dureroasa depaseste limitele psihofizologice atat in intensitate cat si in durata, avem de a face cu o depresie constituita, care necesita o interventie terapeutica individualizata. Actualmente, din literatura de specialitate a ultimilor decenii, precum si din expe experie rient ntaa clin clinic icoo-te tera rape peut utic ica, a, se despr desprin indd in priv privin inta ta deli delimi mita tari riii noso nosolo logi gico co-fenomenologice a depresiilor unele criterii importante. Dupa aceste criterii, in functie de fcatorii predispozanti, favorizanti si declansatori, depresiile sunt incadrate in trei grupe, si anume: somatogene, endogene si psihogene. Se presupune ca factorii somatogeni si somatopsihici nu influentiaza in mod direct trairile noastre timice, insa ei realizeaza aceste fenomene afective prin intermediul unor unor mo modi difi fica cari ri bioc biochi himic mice, e, surv surven enit itee la nive nivell cere cerebr bral al.. Deoa Deoare rece ce comb combin inat atiil iilee multifactoriale dintre grupele depresive amintite sunt extrem de variate, este absolut neesar ca la fiecare bolnav sa se precizeze cat mai exact posibil ponderea acestor factori, in vederea stabilirii unui diagnostic si a unui plan terapeutic corect si bine individualizat. 3.2 Date istoriografice asupra dezvoltarii conceptului de ,,depresie”
Prezen Prezenta ta staril starilor or depre depresiv sivee este este semnal semnalata ata atat atat in scrier scrierile ile biblic biblicee cat si in literatura antica, motiv pentru care se poate presupune ca delimitarea tulburarilor psihice ar fi inceput tocmai cu starile depresive si maniacale. In paginile marilor poeme a lui Homer (sec. X-IX I.Hr): ,,Ilianda” si ,,Odiseea”, sunt descrise caziri tipice de sindroame depresive. depresive. Totusi, inaugurarea delimitarii conceptului de depresie a fost facuta de Hipocrate (460-377 I.Hr.), care pentru a defini acesta tulburare a folosit termenul de ,,Melancolie”, pe care o considera o stare fiziopatologica si nu o bola in sine. In decursul secolelor, termenul de melancolie a fost interpretat destul de diferit. In antichitatea greco-romana si pana aproape de sfarsitul secolului trecut, in cadrul melancoliei erau introduse toate starile depresive, in special cele grave si inhibate, dar depresia ramane mereu noua, actuala si inca insuficient delimitata. Actualitatea ei devine cu atat mai evidenta cu cat in ultimile decenii nenumarate cercetari aduc date noi in direc directia tia delim delimita itarii rii nosol nosologi ogice ce,, etiopa etiopatog togeni enice ce,, biochi biochimic micee si clinic clinico-t o-tera erapeu peutic ticoo profilacti profilactice, ce, care care largesc largesc so modifica modifica in profunzim profunzimee concep conceptul tul de depresie depresie.. Evolutia si dezvoltarea conceptului de depresie se poate subimparti in trei etape: 1. Perioada preclinica , dominata de conceptiile unorale (elaborate de Hipocrate), dupa care corpul ar fo compus din patru umori: sange, flegma, bila neagra si bila galbena; situatii in care excesul saui diminuarea uneia dintre aceste umori ar determina boala, de exemplu: excesul de bila neagra din creier ar afecta inteligenta si ar produce melancolia. In scop terapeutic, pe langa o atitudine intelegatoare realizata prin convorbiri, ingrijiri atente si stimularea activitatii, dieta , gimanastica si distractii adecvate, el a utilizat si cateva droguri cum ar fi: mandragora, ricinul, macul, alloe, mirtul si altele, cautand in acelasi timp sa amelioreze si tulburarile somato-vegetative si de somn pe care le-a semnalat ca fiind frecvente in melancolie. Asclep Asclepiad iadee din Bitini Bitiniaa (120-5 (120-566 I.Hr.) I.Hr.) consi conside dera ra tulbur tulburaril arilee mintal mintalee ca fiind fiind rezultatul unor dezordini emotionale, iar prin dihotomizarea lor in ,,alienatii acute” si ,,alienatii cronice”, el a incadrat melancolia in ultima grupa. Cicero Cicero Marcus Marcus Tulius Tulius (106-4 (106-433 I.Hr.) I.Hr.),, opu opunan nandu du-se -se notiun notiunii ii hum humora orale le a lui Hipocrate, era de parere ca melancolia ar fi cauzta de fcatori psihici. Dupa esecurile si 4
pierderile pierderile din ultimii ultimii lui lui ani de de viata, viata, soldate soldate cu parasire parasireaa activitatii activitatii sociale sociale si si a Romei, Romei, care i-au zdruncinat sanatatea psihica si somatica, se retrage la Tusculum, unde in decurs de cateva cateva luni, a sris 5 carti, ,, Tusculanae Disputationes”, din care (doar) in cea de atreia si a patra se gasesc referiri referiri interesante interesante la relatiile dintre dintre corp si psihic, si la tulburarile tulburarile psihice. psihice. Observatiile lui asupra depresiei au o mare importanta, pentru ca ele provin din propria-i stare depresiva dominata de trostete, disperare, incertitudine, autoinvinuire si char idei de autosuprimare. In privinta terapiei, Cicero afirma ca ,,natura a fost mai darnica cu sufletul decat cu corpul, fiindca pentru corp folosim leacuri din afara, pe cand sufletul cuprinde in el insusi mifloacele de vindecare, dar nu orice chin sufletesc se vindeca in acelasi fel. Evul Mediu sau mai bine zis ,,Evul intunecat” (300-1500 e.n) este caracterizat ca o epoca epoca de incult incultura ura,, obscur obscurant antism ism si barbar barbarie, ie, care care a intrer intrerupt upt progre progresul sul dezvo dezvolta ltarii rii stiintifice si sociale, facilitand intoarcerea spre explicatii supranaturale si demonice ale etiologiei bolilor psihice, ceea ce adus treptat la instituirea unor tratamente brutale, care au culm culmin inat at cu publ public icar area ea lucr lucrar arii ii calu caluga garil rilor or domi domini nica cani ni I. Spre Spreng nger er si K. Kram Kramer er,, intitulata ,,Malleus Maleficarum” (1486), in care tortura si moartea erau indicate ca metode terapeutice pentru bolnavii psihici. 2. Perioada clinica incepe din secolul al XV-lea si se continua pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. Odata cu inceputul Renasterii, conceptia umorala a lui Hipocrate incepe sa fie tot mai accentuat pusa sub semnul intrebarii si ca atare sa piarda teren in favoarea altor ipoteze etiopatogenice. Dintre reprezentantii acestei perioade remarcam pe: Johann Weyer (1515-1588), medic particular al ducelui Guillaume de Clives, ce suferea de p stare depresiv acronica, a semnalat ca o mare parte din rudelr ducelui prezentau prezentau diferita diferita boli afective, afective, publicand publicand in 156 15633 opera opera ,,Deceptia ,,Deceptia diavolilor diavolilor”, ”, in care respinge ideea ca bolile psihice sunt cauzate de diavoli. Giarolamo Mercuriale (1530-1606) (1530-1606) a realizat cateva eseuri asupra melancoliei si a descris cateva tipuri de manii. Felix Felix Platte Platterr (1536(1536-16 1614 14)) a descr descris is delir delirul ul partia partial,l, forme formele le hipoc hipocond ondria riace ce si tulbur tulburari arile le global globalee de intel intelige igenta nta din me melan lancol colie, ie, sustin sustinad ad ca leziun leziunile ile cereb cerebral ralee sunt sunt responsabile pentru aceste tulburari. Jhon Dee in 1590, descrie evolutia melancoliei la o bolnava vastnica (Ann Frank), car era trista , tacuta, preocupata de mila lui Dumnezeu pentru multiplele pacate savarsite pe parcursul parcursul existentei existentei sale si care a comis comis si doua crize impulsive spre ,,acte oribile” oribile” de suicid. Kahlbaum (1828-1899) sustinea ca mania si melacolia nu sunt doua boli distincte, ci una difuza, denumind-o ,,ciclotimie” (1822). Tot in 1822 Magnan (1835-1916) (1835-1916) a postulat p ostulat ca bolile bolile psihice psihice sunt marturii ale uno unorr perturbari perturbari degener degenerativ-e ativ-eredit reditare, are, care cuprind generatii succesive si devin mai apoi in mod progresiv mai severe si mai extinse. 3. In per perioa ioada da a tre treia ia,, moder moderna na si conte contemp mpora orana na,, esential esential nosologi nosologica ca si terapeutica, studiul depresiilor se afla mai ult ca oricand la ordinea zilei. Acesta estapa moderna a psihiatriei incepe cu emil Kraepelin (1855-1926), care, pornind pornind de la o analiza minutiaoasa minutiaoasa a observatiil observatiilor or predeces predecesorilo orilorr si contempo contemporanil ranilor or sai referitoare la tulburarile afective, pe care le-a comparat cu propriile observatii, dublate de un studiu neuroanatomic, psihologic si de o investigare longitudinala a bolnavilor, a ajuns la cocluzia ca psihozele circulare cu forma dubla, intermitente, periodice, alternate sau mixte, sunt asemanatoare, chiar identice, identice, propunand astfel in 1896 1896 reuniunea reuniunea si definirea lor prin termenul de ,,Psihoza maniaco-depresiva”.facand o distinctie intre schizofrenie si
5
psihoza psihoza maniaco-de maniaco-depres presiva, iva, a grupat grupat si a separat separat cazurile cazurile depresiv depresivee survenite survenite in a treia etapa de varsta, denumindu-le ,,melancolii de involutie”. Schim Schimbar barile ile surve survenit nitee in ultimil ultimilee patru patru dece decenii nii in dome domeniu niull tulbur tulburari arilor lor de dispozitie au adus odata cu ele reconsiderari atat asupra conceptelor teoretice, cat si asupra modalitatiilor si principiilor terapeutice. Astfel, din punct de vedere semantic si lexicalconc concep eptu tual al,, term termen enul ul de ,,boa ,,boala la”” a fost fost inlo inlocu cuit it cu cel cel de ,,tul ,,tulbu bura rare re”, ”, iar iar cel cel de ,,afectivitate” cu cel de ,,dispozitie”, ceea ce a dus la schimbarea denumirii de ,,boli afective” cu cel de ,,tulburari de dispozitie”. 3.3 Originea depresiei. Ipotezele etiologice ale depresiei
Cauzele depresiei sunt total necunoscute; ipostazele se bazeaza pe argumente pertinente pertinente,, dar nici unul nu poate explica explica depresia. depresia. La fel ca si in cazul schizofreniei, schizofreniei, se confrunta doua teorii majore ale psihiatriei: psihogeneza si organogeneza. In cazul primei teorii, anomaliile mintale provin de la o fragilitate aparuta in copilarie si de la o perturbare a maturizarii. Evenimentele actuale,cauze aparente ale izbucnirii patologice, reale sau simbolice, prin impactul lor asupra unui teren sensibil trezesc imagini, o rana afectiva, un conflict indepartat. Pentr Pentruu partiz partizani aniii organo organoge genez nezei, ei, tulbur tulburare areaa provin provinee din altera alteraril rilee cereb cerebrale rale.. Fenomenele exterioare care preceda boala, sunt doar niste factori declansatori, dar acestea pot indica indica si si o program programare are genetic genetica. a. Din ce in ce mai mult, bolile mintale, depresia in special, sunt infatisate conform unui determinism plurifactorial, in care se imbina diverse elemente: genetice, psohologice, biologice biologice si ale mediului mediului inconjura inconjurator. tor. Daca unele unele stari par sa exprime exprime o dominanta dominanta (biologica sau psihologica), nici una nu se poate impune ca o etiologie exclusiva deoarece analiza conditiilor de aparitie, forma clinica, datele genealogice arata o participare inegala a elementelor actuale, si a factorilor predispozanti; chiar si cauzalitatea, legatura care uneste cauza de efect, are ambiguitatile sale; o perturbare biologica sau psihologica este motivul sau consecnta bolii? 3.4 Manifestari si tipuri de depresii
Profilul clinic al unei depresii depinde partial de natura sa (endogena, psihogena sau reactionala) sau nu are nici o cauza aparenta (simptomatica). Simptome diferite pot sugera apartenenta lor, dar nici unul nu este specific, doar gruparea lor poate fi sugestiva. Pentru a preciza natura unei depresii trebuie investigate antecedente a ntecedentele le personale si familia familiale le,, mod modul ul in care care a debut debutat, at, person personalit alitate ateaa ininte ininte de boala, boala, eveni evenime mente ntele le sau problemel problemelee care ar fi putut-o putut-o cauza. Depresia Depresia cu debut debut brutal, fara o cauza aparenta, aparenta, la un subiect fara antecedente familiale de depresie, este, probabil, endigena. O depresie care succede unei constrangeri, la o persoana fragila, imatura, exigenta, poate fi una nevrotica. Problema naturii depresiei este complexa, deoarece exista melancolii autentice in cursul nevrozelor si altele reactionale fata de un eveniment. 1. Depresia endogena tipica este caracterizata de o durere morala vadita ce contra contraste steaza aza cu indife indifere renta nta afect afectiva iva exter exterioar ioara, a, cu pesim pesimism ismul ul puter puternic nic,, cu inhibi inhibitia tia marcata, cu ideile de autoacuzare si sautodevalorizare, cu ideile delirante de rutina, de incura incurabil bilitat itate, e, catras catrastro trofic fice, e, cu insomn insomnia ia prin prin trezire trezire precoc precoce, e, cu anorex anorexia ia insoti insotita ta de scadere ponderala, cu lipsa de pofta de viata ce nu poate fi invinsa de nici un argument. 6
Variatia simptomelor pe parcursul unei zile are un aspect particular in depresiile endogene: sunt foarte puternice puternice dimineata, dimineata, tinzand tinzand catre estompare estompare la sfarsitul sfarsitul zilei. zilei. Depresiv Depresivul ul melancolic nu isi da seama de aspectul patologic al starii sale, refuzand orice tratament, considerat inutil. 2. Depresia nevrotica sau psihogena este caracrterizata mai curand de anxietate, iritabil iritabilita itate, te, acuze acuze funct function ionale ale mu multi ltiple ple,, absent absentaa ideilo ideilorr delir delirante ante si nevoia nevoia de ajutor ajutor.. Autocompat Autocompatimire imireaa inlocuies inlocuieste te autoacuzar autoacuzarea. ea. Spre deosebir deosebiree de melancoli melancolic, c, depresiv depresivul ul nevrotic deseori incrimineaza evenimente sau persoane responsabile de starea sa, fiind capabil sa elaboreze strategii susceptibile sa o amelioreze. Spre deosebire de depresia endogena, tristetea si angoasa tind sa fie exacerbate seara, tulburarile somnului fiind frecvente 3. Mnifestarea depresiei simptomatice este legata de evolutia bolii din fundal. Deseori, oboseala si lentoarea psihomotorie sunt accentuate, acuzele somatice putand fi legate de afectiunea subiacenta. Uneori componenta anxioasa este foarte pronuntata, mai ales in depresiile din cursul bolilor grave, invalidante, si in unele afectiuni endocrine. endocrine. Oricare ar fi registrul in care este situata depresia, tripleta tristete-dezinteres – lentoare – anxietate este primordiala, diagnosticul diagnosticul bazandu-se pe ea, iar celelalte simptome definesc natura si gravitatea depresiei. 3.5 Clasificarea Clasificarea depresiilor
Clasificarea depresiilor cuprinde urmatoarele (DSM IV): 1. Depr Depreesia sia pri prima mara ra a) depre depresii sii unipo unipolar laree – depresi depresiee anxioa anxioasa sa - depresie recurenta b) depresii bipolare – depresia cu episoade maniacale 2. Depresia secundara: - unei afectiuni somatice - consumului de alcool - administrarii unor medicamente In functie de severitatea clinica se descrie starea (episod) depresiva majora si stari depresive usoare si moderate. Episodul depresiv major se caracterizeaza prin urmatoarele: dispozitie deprimata; reducere reducereaa interesulu interesuluii si placerii placerii pentru pentru orice orice activitate activitate,, astenie, astenie, fatigabilit fatigabilitate, ate, lipsa de energie, chiar si inertie si mutism; tulburari de somn (mai ales insomnie); pierderea respectului de sine si increderea in propriile puteri; tulburarea activitatii psihomotorii, cu agitatie sau lentoare si bradipsihie; senstimente de culpabilitate; diminuarea activitatilor cognitive ( memorie, atentie, gandire, imaginatie); inapetenta si emaciere, bulimie in unele forme atipice; comportament suicidar. Pentru diagnostic sunt necesare cinci elemente care sa evolueze de cel putin doua saptamani, saptamani, esentiale esentiale fiind primele doua. doua. Varstnicii Varstnicii au vulnnerab vulnnerabilitat ilitatee crescut crescutaa pentru pentru epis episoa oade de depr depres esiv ivee ma majo jore re cu elem elemen ente te me mela lanc ncol olic ice, e, cara caract cter eriza izate te prin prin depr depres esie ie,, hipocondrie, reducerea respectului de sine, sentimente de culpabilitate si idei de suicid. Daca acesta melancolie apare pentru prima oara la varsta inaintata se numeste melancolie de involutie. Din punct de vedere etiologic depresiile varstinicului sunt: 7
1. 2.
3.
(end (endog ogen ene) e) care care cupr cuprin indd tulb tulbur urar aril ilee bipo bipola lare re si melanc me lancoli oliile ile de involu involutie tie,, evolu evolutia tia lor fiind fiind grava grava datori datorita ta frecve frecvente ntelor lor tentative de suicid. secundare uno unorr evenimen evenimente te declansato declansatoare are ca: traume traume Depresii reactive secundare psihice, psihice, neadaptare neadaptare la noile situatii situatii din cursul cursul imbatraniri imbatranirii,i, cum ar fi pensionar pensionarea, ea, pierderea pierderea rolului rolului decizional decizional si social, social, frustrari frustrari economic economice, e, doliu, vaduvie. unor trau trauma mati tism sme, e, boli boli soma somati tice ce sau sau cons consum um de Dpresii Dpresii secunda secundare re unor medi me dica came ment ntee (reze (rezerp rpin ina, a, digo digoxi xin, n, barb barbit itur uric ice, e, estr estrog ogen eni, i, ster steroi oizi zi,, betablocan betablocante) te) Depresii Depresii organice organice
cuprinde, pe langa criteriile DSM IV si alte simptome somatice sau psihice. Simptomele somatice asociate sunt: cefalee, dispnee (,,sete de aer”), palpitatii, crize dureroase precordiale, hipertensiune arteriala, variate sindroame dispeptice, dureri cu caracter reumatic, transpiratii. Dintre tulburarile psihice amintim anxietatea , agresivitatea, starile de panica, fobiile si odsesiile. Diagnosticul pozitiv se face prin anamneza, care va cuprinde si datele obtinute de la apartinatori, examenul obiectiv (atitudine, miscare, gestica, mimica, vorbit), uneori teste psihologice efectuate de specialisti, precum si examen clinic pe aparate completat cu examinari paraclinice. Simptomatologia
3.6 Tratamentul
Terapia starilor depresive a constituit o preocupare permanenta a medicilor si a psihiatrilo psihiatrilorr toturor toturor timpurilor timpurilor.. Datorita Datorita cresterii cresterii si imbogatir imbogatirii ii arsenalul arsenalului ui terapeutic terapeutic,, terapia starilor depresive este conceputa ca un tratament global, fiind individualizata si coordonata in asa fel incat prin mai multe puncte de atac sa obtinem ameliorarea si vindecarea depresiilor. Prin Prin tratar tratarea ea tulbur tulburari arilor lor deprs deprsive ive,, psihiat psihiatrii rii urmare urmaresc sc ,,pastr ,,pastrare areaa vietii vietii”, ”, diminuarea suferintelor si disiparea lor, paralel cu normotimizarea si readucerea bolnavilor la structurile psihosomatice si relationale caracteristice perioadei anterioare instalarii bolii. Tratamentul presupune in primul rand deplina incredere a pacientului si o buna colaborare intre acesta si cadrele medicale. Masurile terapeutice reprezinta adesea urgenta datorita ideilor de suicid si a posibilitatilor punerii lor in practica. In depresiile reactive se va incerca indepartarea cauzei, in cele secundare se vor trata afectiunile incrimunate sau se vor intrerupe unele tratamente medicamentoase, avand in vedere in permanenta faptul ca aceste situatii sunt mult mai frecvente in depresiile varstnicului fata de cele ale adultului Psihoterapia da rezultate mai ales in formele usoare si medii de boala, atat in forma individuala cat si a psihoterapiei de grup. Acesta va fi completata cu masuri de implicare a bolnavului in programe de activitate fizica, gimnastica, plimbari in aer liber, actiun actiunii de grup, grup, melote meloterapi rapiee (Metod (Metodăă de tratam tratament ent prin prin mu muzic zică) ă) si chiar chiar ergot ergotera erapie pie (Tratarea unor boli fizice şi psihice prin muncă). Tratamentul medicamentos a inregistrat progrese notabile in ultimii ani, prin descoperirea unei game largi de medicamente noi, active si eficiente. Printre acestea se inscriu grupa grupa inhibitorilor recaptarii recaptarii serotoninei: serotoninei: fluoxetina (Prozac), (Prozac), sertralina (Zoloft), (Zoloft),
8
paroxetina paroxetina (Seroxat) (Seroxat).. Ele determina determina putine putine efecte efecte secundare secundare cardiovasc cardiovasculare ulare si anticolinergice, dar pot produce tulburari dispetice, anxietate, insomnii si emaciere. Alte grupe de medicamente sunt reprezentate de preparatele care cresc recaptarea serotoninei: tianptin (Coaxil), si antidepresivele tetraciclice (Mianserin). Pacien Pacientii tii cu depre depresie sie apare aparent nt reziste rezistenta nta la tratame tratamentu ntull antide antidepre presiv siv standa standard rd adeseori nu au primit medicamentul adecvat sau nu au fost complianti la tratament. Depresia pacientului care nu si-a terminat tratamentul antidepresiv cu substanta adecvata nu constitue o depresie rezistenta la tratament. Pentru pacientii care intr-adevar nu reactioneaza sau reactioneaza insuficient la antidepresi antidepresivul vul adecvat adecvat exista exista urmatoarel urmatoarelee optiuni: optiuni: trecerea pe un alt antidepresi antidepresivv sau folosirea unei strategii de suplimentare sau combinare. Argumentarea se refera la asocierea unui agent care nu este antidepresiv, cum ar fi: litiul, hormonii tiloidieni, psihostimulentele. In strategia de combinare se asociaza doua antidepresive cu mecanism diferit de actiune pentru pentru efect efect sinergic. sinergic. Exista Exista mai multi multi factori factori care determina determina alegerea alegerea uneia dintre dintre cele doua optiuni, de exemplu: severitatea bolii, efectele adverse ale medicamentului in prima treapta, faptul ca pacientul este sau nu de acord sa ia mai multe medicamente. Cu toate achizitiile de numeroase preparate antidepresive, inca se mai intalnesc multe dificultati in tratamentul starilor depresive, iar antidepresivul ideal pare sa fie numai un vis a carui descoperire nu se stie sigur ca se va realiza vreodata. Tratamentul preventiv al recaderilor
Orice depresie poate recidiva, mai ales in psihoza maniaco-depresiva bipolara sau unipolara. Recidiva este frecventa in depresiile nevrotice. Prevenirea se face cu masuri psihotera psihoterapeut peutice, ice, chimiot chimioterapi erapiaa fiind necesara necesara in psiho psihoza za maniaco-d maniaco-depre epresiva. siva. 1. Psihoterapia. Uneori, depresia este suportata greu sau neinteleasa. Familia si anturajul insista in van, facand apel la vointa risipita pe boala. Acesta punere in cauza il face pe depresiv sa se simta vinovat, cand el trebuie linistit, justficandu-i-se incapacitatea de actiune ca pe o consecinta a starii sale, pasagera, dar inexorabila. in exorabila. Medic Medicul ul va trebui trebui sa confi confirme rme acesta acesta realit realitate ate patolo patologic gica, a, sa-l sa-l convin convinga ga de necesitatea si eficienta tratamentului, chiar si de necesitatea unei internari in spital daca are idei marturisite de suicid, pentru ca bolnavul are sentimentul ca este neinteles, traind o situatie unica, de nespus, de neinteles de catre un altul. Natura tulburarii personalitatii, nivelul intelectual, capacitatea de elaborare a simbolurilor, de exprimare verbala si de introspectie determina tipul psihoterapiei. Experienta a aratat ca psihoterapia de tip analitic, aplicata uneori in depresiile melancolice aparent minore, prezinta un risc redutabil al carui deznodamant este sinuciderea. Psihanaliza, Psihanaliza, despre care s-a spus, ca este ,,o boala care se crede propriul ei remed remediu”( iu”(Kar Karll Krauss Krauss), ), nu este este indica indicata ta datori datorita ta tehnic tehnicilo ilorr sale sale de asocie asociere re a ideilo ideilor r spontane sau induse, lovindu-se de blocajul exprimarii continutului constiintei sau de abundenta abundenta fantasmelo fantasmelorr delirante. delirante. Uneori, Uneori, poate fi indicata indicata la mult timp dupa episodul episodul depresiv, dar cu multa prudenta! Acesta poate fi resimtita ca un fel de inchizitie, riscand,in cursul explorarii ,,profunzimilor indepartate” sa trezim amintiri, sentimente si sa starnim furtuna intr-un univers al invinovatirilor recente. recente. Psihoterapia Psihoterapia de tip analitic analitic se adreseaza depresilor nevrotico-reactionale pentru a depasi situatia conflictuala declansatoare si pentru a constientiza elementele potentatoare
9
venite din copilarie, pastrate in memoria afectiva, af ectiva, pentru ca psihanalistii au deseori dreptate cand afirma ca nu exista depresii nevrotice actuale. Psihoterapia Psihoterapia de sustinere sustinere si indicatie indicatie este adaptata nevoilor subiectului aflat, deseori, pe o orbita a disperarii, a renuntatii. Aceasta este ,,dialectica sentimentala” a lui Dubois, ,,directia morala” a lui Janet. Bolnavul expune intamplarile aparute, iar terapeutul analizeaza elementele reale sau simbolice intr-un climat binevoitor, intim, putand interveni in problemele existentiale: conflicte emotionale, dificultati materiale sau profesionale. 2. Organizari Organizari existenti existentiale. ale. Investiga Investigarea rea circumstan circumstantelo telorr aparitiei aparitiei depresie depresieii pune deseo deseori ri in evide evidenta nta factor factorii ii predis predispoz pozant antii sau decla declansa nsator torii ai episo episodul dului ui depre depresiv siv.. Dificultatil Dificultatilee materiale, materiale, conflicte conflictele le emotionale emotionale si conditiile conditiile profesionale profesionale trebuie trebuie sa fie investigate cu grija. In orice depresie trebuie sa fie facuta o analiza a contextului in care a aparut. Obiectivul acesteia este de a evita sau de a impiedica factorii vitali care par sa fi provocat provocat sau favorizat favorizat episod episodul ul patologi patologic. c. 3. Medicamente care previn recaderile. Acestea sunt de doua feluri: antidepresive prescrise prescrise in in cure cure scurte scurte si si reglator reglatorii ai dispoziti dispozitiei, ei, care care pot fifi asociate asociate intre intre ele. ele. A) Regatorii dispozitiei a) Sarurile de litiu sunt capul de lista. Litiul poate fi prescris prescris pentru pentru a preveni preveni recade recaderile rile in psihoz psihozaa man maniac iaco-d o-dep epres resiva iva pe o perioa perioada da indel indelung ungata, ata, ca tratam tratament ent de intretinere, uneori chiar toata viata. Acesta e administrat sub forma unor saruri: carbonat sau gluconat. Litiul poate fi oprit fara probleme, fara sa apara fenomene de dependenta. Dupa oprirea tratamentului, boala isi urmeaza cursul anterior, oricare ar fi fost rezultatul obtinut. In acest sens tratamentul are o actiune de suspendare si nu una curativa. Uneori, dupa ani de zile, oprirea tratamentului nu este urmata de recaderi, dar acestea sunt cazuri rare. b) Carbamazepina, prescrisa in epilepsie, este un alt reglator al dispozitiei. Acesta este prescrisa prescrisa pentru pentru prevenire prevenireaa recaderil recaderilor. or. Carbamazepi Carbamazepina na este foarte foarte bine tolerata, tolerata, dar actiunea ei este doar de suspendare. c) Alte substante care par sa previna recaderile: valpromida si valproatul. B) Antidepresivele cu administrare indelungata i ndelungata Mentinere Mentinereaa tratamentu tratamentului lui antidepre antidepresiv siv dupa episod episod are drept drept scop prevenir prevenirea ea recade recaderilo rilor. r. Subst Substante antele le trebui trebuiee sa fie utiliz utilizate ate in aceeas aceeasii doza doza ca pentr pentruu vinde vindecar carea ea depresiei. depresiei. Supraveg Supraveghere hereaa medicala medicala este necesara necesara pentru pentru a evita evita unele unele efecte efecte nedorite nedorite.. Formele bipolare nu au nevoie de o preventie prin antidepresive deoarece duc la aparitia crizelor maniacale in jumatate dintre cazuri. Preventia este indicata formelor unipolare ale depresilor endogene si depresiilor nevrotice recidivante (in cazul acestora litiul nu are efect). 4. Calato Calatorii riile. le. Clima Clima . Calatoriile sunt recomndate depresivilor conform unei traditii invechite, pentru a ,,schimba ideile” si a alunga tristetea, dar noile decoruri nu modificau starea lor de spirit; nu exista calator fara bagaje. Clima nu ajuta nici ea. Muntii Jura, in mod deosebit, cu lacurile sale linistite si cu padurile sale, par a avea o actiune sedativ sedativa, a, la fel ca unele unele statiu statiuni ni terma termale. le. Marea! Marea! In specia speciall Oceanu Oceanull Atlant Atlantic, ic, Marea Marea Manecii, prin actiunea lor stimulanta, nu sunt pe placul subiectilor ,,nervosi”. Leon Duadet scria: ,,Marea ii ucide pe cei slabi si ii face sa explodeze pe pletorici”. Pe scurt, ea nu ar trebui recomandata decat celor care o suporta. Statisticile medicale de pe intreg mapamondul ne ofera niste date alarmante: se pare ca circa o treime treime din pacientii pacientii care intra intr-un cabinet cabinet de medicina medicina generala generala au cel
10
putin o proble problema ma psihica. psihica. ,,Regina” ,,Regina” acestor acestor tulburari tulburari este este depresi depresia; a; titulatura titulatura se datoreaza datoreaza in mare parte incidentei destul de mari a depresiei (afecteaza indivizi din cele mai variate medii, cu varste, sexe, profesii, religii diferite), dar impactului economic si social urias. Depresia, desi a fost una dintre primele manifestari psihopatologice semnalate inca din antichitate, datorita hotarelor sale insuficient delimitate, ramane mereu noua si in actualitate, motiv pentru care ea constitue si azi una dintre temele prinscipale ale cercetarii psihiatrice psihiatrice..
4. Prezentare practica a studiului de caz I.
Istoricul cazului: A. Date de identificare:
- V. A. are 25 ani , naţionalitate romana, locuieşte în Targu- Jiu; -a absolv absolvit it Facult Facultate ateaa de Stiint Stiintee Econom Economice ice,, mo momen mentan tan este este somer somera, a, necasatorita; B. Acuze principale:
- stare de neliniste - agitatie - insomnii - energie scazuta C. O scurta prezentare a pacientei
Pacienta este necasatorita, are 25 de ani, a mai fost internata la Clinica de Psihiatrie in anul 2006 2006 sau 2007 2007 – nu mai mai stie exact, si a fost diagnosticata diagnosticata cu depresie. depresie. In prezen prezentt (2009 (2009), ), pacien pacienta ta este este intern internata ata la Clinic Clinicaa de Psihiat Psihiatrie rie si a fost fost diagnosticata tot cu depresie. Pacienta ne relateaza ca la varsta de 17 ani a facut o febra foarte mare (41 de grade), ajungand sa creada ca are probleme cu plamanii. Desi medicii au diagnosticat-o ca fiind sanatoasa, pacienta a continuat sa creada creada ca are probleme cu plamanii. Pacienta provine dintr-o familie cu statut socio-economic mediu, locuieste impreuna cu parintii, de care este foarte atasata, admitand ca nu se poate descurca fara ei, dar nu doreste sa fie ,,o povara”. V.A. relateaza ca la prima internare, parintii au vizitat-o de 5 sau 6 ori in decursul a 3 saptamani si ca au avut grija de ea. Pacienta mai are o sora cu 3 ani mai mare, aceasta a vizitat-o doar o data cand a fost internta in 2006 – 2007. In prezent, parintii au internat-o la Clinica si au vizitat-o doar la inceput, iar sora niciodata deoarece acesta acesta ,,este casatorita si are copil mic”. mic”. Desi este constienta constienta de situatia ei, pacienta spera sa fie lasata sa plece acasa. Se simte dependenta de parintii ei, dar nu vrea sa fie o povara pentru ei. Este terorizata in permanenta de ideea ca va ramane singura si nu se va descurca. Aceste idei ii provoaca o neliniste permanenta si insomnii.
11
Pacienta afirma ca in liceu i-a placut psihologia, iar in clasa a X-a a avut si ea de realizat un studiu de caz, dar ,, m-am ferit sa-l fac”. A terminat facultatea de Stiinte Economice, dar nu se simte in stare sa faca fata unui serviciu. II.
Obiectivile studiului:
III.
Metode folosite
IV. IV.
Obtine Obti nere reaa date datelo lorr des despr pree isto istori ricc Test Testare areaa niv nivel elul ului ui de inte intelig ligen enta ta Obser Observar varea ea man manife ifesta staril rilor or com compor portam tamen entale tale
Interviul Observatia spo spontana ana Testul Testul pen pentru tru masura masurare reaa intel intelige igente nteii – Raven Raven Stand Standard ard Observa ervati tiii com compo port rtam amen enta talle
Pacienta accepta cu usurinta participarea la interviu. Mi-a povestit despre viata ei, cum a ajuns sa fie internata. Relata foarte linistita dar tristetea era vizibila pe chipul ei si se simtea si timbrul vocii. A fost dornica sa efectueze testul Raven si vroia foarte mult sa reuseasca sa-l finalizeze. A avut nevoie de multe pauze deoarce a afirmat ca sarcina este dificila si o solicita mult. I-am acordat feed-back in permanenta pentru a o incuraja sa persevereze. Era neincrezatoare, afirmand de cateva ori ca noi ii spunem ca rezolva bine sarcina doar asa, ca sa treaca mai departe. Se subestima in permanenta. La sfarsitul testului i-am comunicat rezultatele, dar tot nu credea ca a rezolvat bine. Ne-a cerut cerut totusi totusi sa-i sa-i scriem scriem rezultatel rezultatelee pe o coala coala de hartie hartie pentru pentru a le le arata medicul medicului ui care o supravegheaza. A marturisit ca probabil nu o sa arate rezultatele deoarece “nu-i place sa se laude”, dar credem ca un alt motiv era faptul ca nu avea incredere in persoana mea si se temea sa nu se faca de rusine in fata medicului daca ii va arata. Cand a luat coala cu rezultate am observat ca ii tremurau mainile.
V.
Status mental
S-a administrat bateria de teste Reven Standard , rezultand: A 1 2 3
4 5 1
B 2 6 1
C 8 2 3
D 3 4 3
12
E 7 3
8
4 2 5 6 6 3 7 6 8 2 9 1 10 3 11 4 12 5 Total 12 Cota obtinuta = 49
2 1 3 5 6 4 3 4
8 7 4 5 1 7 6
4
5 3
11
10
7 8 6 5 4 1 2 5
4
1 5 1
7
1 8 3 7 1
11
5
Qi = 110 Nivel: inteligenta deasupra nivelului mediu.
Scoruri asteptate 12 11 10 10 6
Scoruri obtinute 12 11 10 11 5
0 0 0 +1 -1
I = 2 < 7 => testa testare re valida valida.. principiull “matricel “matricelor or progresi progresive”, ve”, care stă la baza J.C. Raven formulează în 1936 principiu testului ui M.P M.P (s). (s). În 1938 constituirii testul 1938 apar aparee prim primaa form formăă a test testul ului ui (rev (revizu izuit ităă pe baza baza
rezultatelor experimentale, în 1937 şi în 1956). Testul îşi are originea în gândirea psihologică a lui lui C.H. C.H. Spea Spearm rman an,, C. Burt Burt ş.a. ş.a. şi în teor teoria ia psih psihol olog ogie ieii conf config igur uraţ aţio ioni nist stee (Ge(Gestaltpsych staltpsycholo ologie). gie). Deşi datele datele asupra asupra validităţii validităţii concept conceptuale uale prezintă prezintă unele unele discorda discordanţe, nţe, majoritatea psihologilor găsesc că testul M.P. standard este puternic saturat în factorul “g” şi “K:m”. J.C. Raven accentueaz accentuează ă că testul testul propus propus de el nu măsoară măsoară pur şi simplu simplu o performa performanţă nţă intelectu intelectuală, ală, ci o capacitate capacitate generală generală de organizar organizaree a Gestaltu Gestaltului lui şi de integrare a relaţiilor. Scorul total la M.P (s) este influenţat pe lângă factorii amintiţi, de
capacitate capacitateaa inductiv inductivă, ă, de înţelegere înţelegereaa relaţiilor relaţiilor spaţiale spaţiale etc. şi de factori factori nonintelec nonintelectuali tuali de person personalit alitate ate (tempe (temperam ramen ent,t, afec afectiv tivitat itate, e, moti motivaţ vaţie ie etc.) etc.) Testul M.P. (s) cuprinde cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. elementare. Fiecare Fiecare item constă dintr-un desen abstract, adesea dintr-un grupaj de figuri (“matrice”), din care lipseşte o parte (un eleme element). nt). În urma examinăr examinării ii matrice matricei,i, subiectu subiectull trebuie trebuie să să decidă decidă care este figur figuraa 13
unică (din cele 6 sau 8 oferite pe aceeaşi planşă sub matrice) potrivită pentru “încheierea” corectă a matricei. Probele simple sunt grupate în serii de câte 12 matrici, seriile fiind notate de la “A” la “E”. Fiecare serie dezvoltă o temă diferită ( “A” - stabilitatea de relaţii în structura matricei continue; “B” - analogii între perechile de figuri ale matricei, “C” schimbări progresive în figurile matricei; “ D” - permutări, adică grupări de figuri în interiorul matricei; “E” - descompuneri în elemente ale figurilor matricei). Testul M.P. (s) deşi cuprinde un singur gen de sarcini, prin varietatea temelor sale poate evidenţia, în strâns strânsăă legătu legătură ră cu inteli intelige genţa nţa gener generală, ală, capaci capacitate tateaa de restru restructu cturar raree (mobil (mobilita itatea tea rigiditatea mintală) şi de transfer întrucât subiectul îşi exersează tehnica de rezolvare în cursul parcurgerii probelor.
VI.
Concluzii
Pacienta este constienta de prezenta bolii, care se manifesta la ea prin depresie, anxietate, stare de neliniste, agitatie, motivatie si energie scazuta, ruminatii, insomnii, simptome de tip Parkinson (rigiditate, tremur) -
VII.
Recomandari
- Psihoterap Psihoterapie ie cu scopul scopul de de a ajuta ajuta pacien pacienta ta sa recunoasc recunoascaa si sa sa raspund raspundaa adecvat adecvat la stimulii inconjuratori, de a imbunatati imbunatati functionarea pacientei pacientei si de a reduce recaderile. recaderile. Tratament medicamentos. Acest tratament cuprinde medicamente autopsihice. Tratamentul simptomatic vizeaza insomniile, anxietatea, fobiile si starile de panica. panica. Alte mijloace mijloace terapeuti terapeutice ce sunt dozele dozele mici de litiu, litiu, care pot potenta potenta efectele efectele antidepresivelor amintite, precum si carbamazepinele a caror efect consta mai ales in reducerea incidentei recaderilor depresive. -
5. Concluzii Viata moderna trepidanta, caracterizata printr-un tempo crescut pana la tracasare, suprasolicitarea, poluarea, automatizarea muncii, somajul, incertitudinea zilei de maine si altele, constitue factori de baza ce explica incidenta crescuta a starilor depresive (si in special a celor psihogene), a caror prevalenta se ridica la 4-6% din populatie, ceea ce inseamna ca in fiecare zi se intalnesc pe mapamond peste 250 milioane de subiecti depresivi. Aceasta prevalenta este mai ridicata in mediul urban, atat in tarile dezvoltate si industrializate, cat si in cele aflate in tranzitie spre economia de piata. Actualmente, in vederea gasirii celor mai adecvate metode si mijloace de diagnostic, tratament si profilaxie, pe langa cunosterea factorilor depresogeni, si a structurii personalita personalitatii tii depresiv depresivilor, ilor, un rol important important trebuie trebuie acordat acordat si fenomen fenomenolog ologiei iei psihopatolo psihopatologice gice,, prin care se manifesta manifesta depresia depresia insusi. insusi. ,,Nu exista dubii dubii asupra faptului faptului ca 14
desfasurarea cu pasiune a unei activitati orgnizate, recunostinta, dragostea, viata familiala armonioasa, hobby-urile, suportul social corespunzator, organizarea activa a timpului liber, ca si o viat viataa ordo ordonat nataa cu plan planur urii de viit viitor or,, asig asigur uraa o buna buna si efic eficie ient ntaa rezi rezist sten enta ta psihoafec psihoafectiva tiva impotriva impotriva evenimen evenimentelo telorr de viata stresante stresante si depresog depresogene. ene. Iata factorii factorii care determina o incidenta mai redusa a starilor depresive la persoanele cre-si folosesc in mod efectiv sursele suportive dinauntrul sistemului lor familial si comunitar”. (Grecu, 1985).
6. Bibliografie Gheorghe Grecu (autor), Iosif Grecu-Gabos, Marieta Grecu-Gabos (colaboratori) DEPRESIA: aspecte aspecte istorice, istorice, etiopato etiopatogenetice genetice,, clinice si si terapeutico-pr terapeutico-profilac ofilactice; tice; Editura – DEPRESIA: Ardealul; Targu Mures, 2000 Depresia; Henri Loo si Pierre Loo (traducere doctor Victor Daniel Ionescu); Depresia; Editura Corint; Bucuresti, 2003 Iosif Gabos Grecu (autor), Marieta Grecu-Gabos, Mihaela Pop (colaboratori), Actualitati Actualitati in terapia terapia depresiil depresiilor; or; Editura Ardealul, Targu Mures 2004 Dictionar al Psihologiei Psihologiei Larousse; Larousse; Editura Trei, Bucuresti, Larousse – Marele Dictionar 2006 Gerontologie gie Editia a II-a; Editura Casa Cartii de Olimpia Ghidrai – Geriatrie si Gerontolo Stiinta, Cluj Napoca, 2002
15
