Tema Tema 3 -TIPURI DE DESEURI GENERATE DE INDUSTRIA METALURGICA NATURA NATURA DEȘEURILOR. EURILOR. SURSE SURSE DE GENERARE GENERARE I. DEŞEURI GENERATE GENERATE ÎN PROCESELE DE ELABORARE A FONTEI Din fluxul tehnologic tehnologic al elaborării elaborării fontei în furnal, furnal, fig.1 rezultă rezultă o serie de de șeuri solide.
Fig. 1. Fluxul de materiale la elaborarea fontei în furnal La elaborarea fontei în furnal (incluzând şi reararea minereurilor răfoase! rezultă deşeuri care rin "alorificare trec în categoria subroduselor. Din unct de "edere cantitati", cea 1
mai mare mare canti cantitat tatee din din aceste aceste deşeur deşeurii o rerez rerezin intă tă zgura. zgura. #otod #otodată ată,, sub forma forma materi materiale alelor lor ul"erulente ul"erulente uscate sau în amestec cu aa, din rocesele de deoluare rezultă praful de aglomerare, praful şi şlamul de furnal .
● Praful e a!l"merare este colectat în electrofiltr e lectrofiltrele ele instala$iei de aglomerare.
Fig. %. &ec$iune în comartimentul sinterizare, la o fabrică de aglomerare 1. buncăr de şar'ă %. alimentator ). 'gheab alimentare *. tobă amestec secundar +. aer combustie . gaz combustie -. colector gaze arse . saci raf /. cutor arindere 10. maşina aglomerare 11. camere "acuum 1%. ca antrenare maşină 1). ca introducere 1*. alimentare at şi amestec şar'ă 1+. ciuruire ciuruire la cald a aglomeratului aglomeratului rocesul de aglomerare se desfăşoară rin asira$ia aerului rin stratul de amestec, rocesele resecti"e roducând gaze arse care, la ieşirea din strat, ot a"ea temeratură de 1002 1+0o3. 4dată cu acestea, este antrenată o cantitate însemnată de raf fin, care ar utea duce la o uzura rematură a exhaustoarelor. Din aceasta cauză, traseul maşină de aglomerare exhaustor are in dotare un şir de instala$ii menite să asigure re$inerea rafului antrenat, astfel5 2 gazele arse asirate sub grătarele maşinii sunt direc$ionate într2o conductă colectoare, unde, rin creşterea bruscă a "olumului "olumului şi micşorarea "itezei, articulele mari de raf se deun la artea inferioară. e artea inferioară a conductei colectoare sunt montate un număr de saci de raf care colectează raful decantat. decantat. 2 eurarea fină a gazelor arse care se face în instala$ii secializate, dintre care cel mai des folosite sunt instala$iile cu multicicloane şi electrofiltrele.
2
Din analiza situa$iei e lan mondial rezultă că cea mai mare arte a acestui raf se recirculă în instala$iile de aglomerare.
● Praful e fur#al. Şlamul e fur#al 6azul de furnal catat de la gura de încărcare con$ine cantită$i însemnate de raf, de la +02100 g7m) la încărcăturile neregătite granulometric ână la 21+ g7m ) la încărcăturile sortate si func$ionarea cu resiune ridicată a gazului. entru a utea fi utilizat dret combustibil în instala$ii de ardere, gazul este catat şi suus oera$iilor de eurare şi răcire. E$urarea !a%ulu& e fur#al 'e $"a(e efe)(ua $r )el $u( "u* urm*("arele (re$(e e e$urare+ e$urare ,ru(* efe)(ua(* # 'a)& e $raf /& )&)l"a#e0 e$urare 'em&f* efe)(ua(* )u ')ru,ere1'$*l*("are0 e$urare f* efe)(ua(* )u e%(e!ra("are ele)(r"f&l(re f&l(re 'au 'a)& 'au (u,ur& 8enturi. Epurarea brută constituie rima treată de eurare a gazului de furnal, eurare care are
loc în stare uscată, a"ând la bază rinciiul searării articulelor de raf de dimensiuni mari, e baza greută$ii acestora. entru realizarea acestei trete de eurare, sunt folosi$i fie numai sacii de raf, fie sacul de raf urmat de ciclon. 9aortate la roduc$ia de fontă e care un furnal o roduce, cantită$ile de raf e"acuate rin stadiul de eurare brută ot fi curinse între 210 :g7t fontă la furnalele cu o încărcătură regătită granulometric şi 12%+ :g7t la o încărcătură cu mult material mărunt. ;ceasta înseamnă că, la un furnal de caacitate medie, se oate roduce o cantitate de raf de +0 < 1+0 t7zi, raf ce se acumulează în artea inferioară a euratorului. ;cest raf trebuie e"acuat eriodic. Epurarea semifină, treata de eurare semifină s2a alicat la furnalele de construc$ie mai
"eche, ea fiind abandonată o dată cu creşterea erforman$elor instala$iilor de eurare fină. 3a instala$ii entru realizarea eurării gazelor intr2un stadiu intermediar, au fost folosite scruberele, în care are loc răcirea gazului ieşit din sacii de raf ână la )02*0 o3. 3a rinciiu, eurarea şi răcirea gazului au loc rin tra"ersarea în contracurent a unei ce$i de aă fin ul"erizată de către gazul de furnal. ul"erizarea aei este realizată cu a'utorul unor ul"erizatoare sau in'ectoare montate în interiorul scruberului. Epurarea fină instala$iile de eurare fină au e"oluat odată cu e"olu$ia furnalelor.
Furnalele de construc$ie mai "eche realizau eurarea fină cu a'utorul dezintegratoarelor de ti #heissen, aoi au înceut să fie folosite electrofiltrele, scruberele combinate cu electrofiltre, filtrele cu saci, iar o dată cu creşterea resiunii gazului la gura furnalului, au căătat o răsândire foarte mare tuburile 8enturi. Electrofiltrele entru eurarea gazului de furnal sunt utilizate entru debite ale gazului de furnal ână la 100.000 =m )7h, deci entru furnalele de caacitate redusă. Func$ionează e baza efectului 3orona, rin ionizarea articulelor de raf din gaz la trecerea acestuia rintre doi electrozi (catod şi anod! care sunt încărca$i cu tensiune electrică de +0.000 2 100.000 8. Filtrele cu saci entru eurare gaz costau dintr2o carcasă metalică în care sunt monta$i un număr mare de saci cilindrici deschişi la artea inferioară. 6azul care este asirat e la artea suerioară trecând rin saci deune raful e $esătura acestora, duă care eriodic este scuturat 3
sre artea interioară a filtrului şi e"acuat. >nter"alul de scuturare este de circa %0min tim de +2 10s. &acii sunt confecționa$i din ânză de osta", în această situa$ie temeratura maximă admisă a gazelor fiind de /02100 o3. &e mai ot fabrica din $esătură de azbest, situa$ie în care oate rezista ână la o temeratură de )+0 o3. Deşi rezultatele eurării sunt foarte bune, realizându2se ână la 1 mg7m) raf în gaz, totuşi utilizarea acestor filtre este limitată şi din cauza caacită$ii reduse, cât şi din cauza cheltuielilor însemnate cu fabricarea sacilor rezisten$i la o temeratură mai mare de 100o3. Tuburile Venturi au aărut ca urmare a func$ionării furnalelor cu resiune ridicată la gura de încărcare. ?n rinciiu, eurarea cu tuburi 8enturi constă în creşterea "itezei gazului rin ştrangularea sec$iunii de trecere, suunerea acestuia la un 'et uternic de aă rin duze disuse într2un anumit fel, duă care urmează o destindere a gazului cu deunerea şlamului rezultat. 8iteza de delasare a gazului şi gradul de ul"erizare a aei 'oacă un rol foarte imortant entru catarea şi trecerea sub formă de şlam a articulelor fine de gaz. 8iteza gazului în tuburile 8enturi trebuie să atingă "alori de 10021+0m7sec. articule eliminate în rima treată uscată a sistemului de eurare a gazului de furnal formează raful de furnal. ;cesta constă în rincial dintr2un material grosier cu un con$inut ridicat de fier şi carbon ce este reciclat în instala$iile de sinterizare. 9estul de raf, searat din gazul de furnal rin intermediul unui rocedeu de sălare2formează şlamul de furnal. ;cest şlam are un con$inut relati" ridicat de zinc și ărți uleioase care rerezintă un obstacol în reutilizarea lui în instala$iile de aglomerare. 8alorificarea rafului7şlamului de furnal în instala$iile de aglomerare sau în furnale este dăunătoare din cauza rezen$ei =a, @, An, b, 3d, &, 3l, cianurilor, uleiurilor etc. ?n furnal, =a, @, & ot duce la deran'amente. Blementele alcaline acumulate în furnal, din cauza reac$iilor ciclice şi îmiedicării desfăşurării normale a oera$iilor, micşorează ermeabilitatea încărcăturii, distrug zidăria refractară etc. ?n lus, cianurile acestor elemente alcaline duc şi la robleme de oluarea mediului. Aincul distruge zidăria furnalului (rin "olatilizare, zincul se condensează în regiunile suerioare ale furnalului care sunt mai reci! iar rin articiarea sa ciclică în rocesele din furnal oate mări consumul de cocs. Su, 2II. DEŞEURI GENERATE ÎN PROCESELE DE ELABORARE A OTELULUI rincialele agregate utilizate la elaborarea o$elului sunt con"ertizorul cu oxigen şi cutorul electric cu arc.
4
Fig. ). Cilan$ul de materiale caracteristic rocesului de elaborare a o$elului în o$elării cu con"ertizoare
5
Fig. *. Cilan$ul de materiale caracteristic rocesului de elaborare a o$elului în o$elării cu cutoare electrice cu arc Din sec$iile de elaborare a o$elurilor în cutoarele electrice cu arc, con"ertizoarelor cu oxigen şi sectoarelor de turnare continuă aferente acestora, se colectează e/eur& $ulerule#(e $re)um $raf /lam /& 4u#er.
CON5ERTI6OARE CU O7IGEN 6azele e"acuate, catate la artea suerioară a con"ertizoarelor, sunt suuse oera$iilor de eurare rimară care în cea mai mare arte se realizează e cale umedă şi doar în unele cazuri în sisteme uscate (reciitare electrostatică!. ● Şlamul e fur#al
6
Dacă eurarea gazelor arse catate la e"acuarea din con"ertizor se realizează e cale umedă, deşeul ul"erulent colectat este /lamul e )"#er(&%"r. Desrăfuirea are loc în mai multe etae. ?n rima etaă are loc răcirea gazelor şi saturarea lor cu aă într2un saturator, urmată în a doua etaă de trecere a gazelor rintr2un sălător de ti 8enturi. 3ombinatele care au instala$ii de aglomerare recirculă o arte din raful şi şlamul de con"ertizor la roducerea aglomeratului. entru o astfel de "alorificare, con$inutul de zinc din deşeuri trebuie să fie limitat. Fără retratament, )0E din totalul rafului de con"ertizor oate fi reciclat la aglomerare. &re deosebire de raful de con"ertizor, şlamul are un con$inut ridicat de zinc ce "ariază de la 1,E la -,E. 3ând ro"ine de la elaborarea o$elului din deşeuri de tablă gal"anizată, el nu oate fi introdus direct la aglomerare ci se suune oera$iilor de tratare entru urificare cu recuerarea zincului. ?n alte combinate, raful şi şlamul sunt brichetate la rece şi aoi reintroduse la elaborarea o$elului în con"ertizor înlocuind ar$ial fierul "echi în încărcătură. raful şi şlamul ot fi utilizate la roducerea cimentului ortland şi ca agent colorant entru betoane. ● 8u#erul e la ma/&le e (ur#are )"#(u* "4el*r&&le )u )"#er(&%"are. rin turnare continuă se ob$in direct din o$elul lichid roduse late. De la surafa$a acestora, $underul şi alte imurită$i se îndeărtează cu a'utorul aei. Din zonele de colectare rezultă5 2 $under umed, din camerele de răcire ale maşinilor de turnare care rerezintă frac$ia grosierăb 2 $under din zona de debitare la cald, întrucât bramele rezultate din flux sunt debitate cu oxi2gaz. underul umed grosier se colectează în tă"i secial construite aşezate sub rolele de transort, iar $underul cu granula$ie fină este reluat de aă şi transortat..
CUPTOARE ELECTRICE CU ARC Burarea se realizează e cale uscată, deci materialul colectat este $raful e "4el*r&e. Burarea se realizează e cale uscată în filtre cu saci. ● Praful e la )u$("rul ele)(r&) )u ar) reciită electrostatic la eurarea uscată roduse solide ul"erulente cunoscute sub denumirea de raf de o$elărie. Ble ro"in din uzura cătuşelilor refractare şi "olatilizarea diferitelor elemente din încărcăturile metalice la temeraturile ridicate din roces (1.0003!. 3antitatea şi comozi$ia lui este foarte "ariată fiind influen$ată de natura deşeurilor feroase şi a altor adaosuri utilizate la roducerea o$elului şi natura o$elului elaborat (o$el carbon, o$eluri seciale sau inoxidabile!. La o$elurile carbon rezultă ulberi bogate în fier, zinc, lumb şi mangan în tim ce la elaborarea o$elurilor inoxidabile, ulberile generate sunt bogate în siliciu, fier, crom, nichel. ulberile de la o$elurile aliate au comozi$ii secifice fiecărei mărci de o$eluri.
7
Su, 9III. DEŞEURI GENERATE ÎN PROCESELE DE LA LAMINARE ŞI FINISARE
8
Fig. +. Cilan$ul calitati" al intrărilor şi ieşirilor secifice rocesului de laminare la cald
9
Fig. . Diagrama fluxului tehnologic de laminare la rece rincialele deşeuri generate în rocesele de laminare la cald sau la rece şi în timul oera$iilor de regătire a surafe$ei sunt 4u#erul /lamul. ● 8u#erul rezultă din oera$iile de încălzire şi laminare la cald. Bl nu se roduce la laminarea la rece. rin oera$ii de laminare la cald, semifabricatele turnate continuu încălzite sunt transformate rin oera$ii succesi"e în alte semifabricate sau roduse finite din o$el. rin
10
oxidarea surafe$ei o$elului în timul rocesului de relucrare la cald rezultă $underul sau arsura de fier (%0<+0:g7t de rodus!. underul ro"enit de la o$elurile slab şi înalt aliate con$ine elemente dăunătoare care ot imurifica e erioade lungi de tim solul şi aele freatice. ?ntrucât $underul este un material foarte bogat în fier, el rezintă imortan$ă economică. ?n rezent nu există un rocedeu de retoire a $underului iar rocedeele bazate e irometalurgia minereurilor necesită in"esti$ii mari. Deşi oate furniza fier şi căldură în roces, incon"enientul rincial ce limitează osibilitatea reciclării $underului la aglomerare îl rerezintă con$inutul de ulei. Gtilizarea $underului uleios în încărcătura maşinilor de aglomerare oate cauza arderi înăbuşite în instala$iile de desrăfuire electrostatice ale acestora. 9eciclarea în cantită$i însemnate imune tratarea acestuia entru reducerea con$inutului de ulei, limitându2se con$inutul de ulei al $underului ce oate fi introdus în instala$ia de aglomerare la 0,1<0,+E. underul oate fi utilizat şi în încărcătura entru elaborarea o$elului în cutoare electrice, ca material oxidant entru comletarea necesarului de oxigen şi entru formarea zgurii. ● Şlamul e la lamare. rin oera$ii de laminare la rece se reduce grosimea roduselor late din o$el fără reîncălzire. 4 solu$ie de aă2ulei este alicată la surafa$a cilindrilor laminoarelor şi roduselor laminate entru disiarea căldurii şi resecti" îndeărtarea mecanică a imurită$ilor. Din solu$ia colectată se recuerează articulele fine sub forma unui şlam. 3a şi entru $under, reciclarea şlamului de laminare este limitată de con$inutul mare de ulei ce "ariază de la 1,+ la )0E. De asemenea, limitati"e entru reciclare sunt dimensiunile articulelor şi umiditatea. 3antită$i însemnate de şlam sunt deozitate şi doar cantită$i mici sunt reciclate în încărcăturile instala$iilor de aglomerare. ?ndeărtarea uleiurilor se oate realiza rin extrac$ii în sol"ent incinerarea şlamurilor uleioase oate fi realizată din unct de "edere tehnic dar nu este eficientă din unct de "edere economic.
DEŞEURI M:RUNTE ŞI PUL5ERULENTE CU CON ȚINUT DE METALE UTILE GENERATE ÎN INDUSTRIA SIDERURGIC: ?n industria o$elului trebuie să se renun$e la no$iunea de deşeuri, mai corect fiind să se "orbească de subroduse deoarece aceste deşeuri ot fi reintroduse sre "alorificare în acelaşi flux de rocesare sau altul. Gtilizarea corectă a no$iunii de deşeu este foarte imortantă, trebuie areciat corect când un material de"ine deşeu şi când acesta încetează să mai fie considerat deşeu. 9eferindu2ne în general la orice deşeu, deşeurile încetează să mai fie considerate astfel dacă5 2 substan$ele, obiectele, rodusele inclusi" subrodusele, rodusele intermediare sau secundare sunt coresunzătoare din unct de "edere al formei de existen$ă entru a utea fi utilizate ulterior în circuitul economic. 2 duă ce au trecut rintr2un tratament, aceste materiale sunt caabile să fie utilizate ulterior în alte rocese entru că satisfac anumite cerin$e ri"ind calitatea, siguran$a în func$ionare, mediul, sănătatea, etc.
;. Flu
11
2 metoda “de la minereu la oţel” sau calea tradi$ională sau HintegratăI entru aşa2numitul Jo$el brutI (rimar! în care se leacă de la minereu de fier, cărbune şi se utilizează furnalul şi con"ertizorul cu oxigen 2 metoda “de la deşeuri la oţel” sau calea Hcutorului electric cu arcI entru aşa2numitul Jo$el secundarI (de reciclare! în care deşeurile feroase constituie rinciala materie rimă utilizată în cutorul electric cu arc. Ka'oritatea roduselor late (table, benzi! se realizează în fluxuri tradi$ionale integrate, doar câte"a roduse lungi (bare, rofiluri, o$el beton! şi iesele turnate sunt de regulă roduse în fluxul care include cutorul electric cu arc.
Fig. 1. 9ute de roducere a o$elului
=. Def&rea e/eur&l"r m*ru#(e /& $ulerule#(e Materialele/de șeurile pulverulente ot fi generate sub formă de emisii de substan țe solide sau de susensii de ulberi în gaze sau aă. ?n ma'oritatea cazurilor, materialele ul"erulente sunt antrenate în curen ți de aer sau aă și formează sisteme diserse în mediu gazos sau lichid. Ble sunt colectate în sistemele de eurare (umedă → nămol7șlam sau uscată → raf! ale gazelor e"acuate din etaele tehnologice ale unui flux tehnologic integrat de ob ținere a oțelului. Materialele mărunte au granulația mai mare decât cele ul"erulente rezultă din aceleași fluxuri tehnologice. Din toate etaele roduc$iei siderurgice, de la sectoarele de transort, deozitare şi rearare a materiilor rime ână la cele de finisare a roduselor e fluxul furnal
12
?n func$ie de condi$iile secifice fiecărei uzine şi de cerin$ele ie$ei locale, "ariabile în tim, a fiecărui material utilizabil, orice deşeu oate de"eni subrodus şi orice subrodus oate de"eni deşeu. &ubrodusele, alături de deşeurile de fier de mai multe categorii, constituie surse de fier entru industria siderurgică.
3. De/eur& !e#era(e # u'(r&a '&erur!&)* Deşeurile care rezultă în rocesele de elaborare a fontei şi o$elului ot fi clasificate duă mai multe criterii5 duă tiul deşeului5 2 zguri rezultate din diferite etae ale roceselor de elaborare în furnal, con"ertizor cu oxigen, cutor electric cu arc şi din rocesele metalurgiei secundare 2 şlamuri şi nămoluri de la eurarea gazelor, tratamentul aelor uzate 2 raf de la eurarea gazelor 2 $under de laminare •
duă ro"enien$ă5 2 reziduuri rezultate direct din rocesele industriale (zguri, reziduuri distilate! 2 reziduuri searate în rocesele de deoluare (şlam de la eurarea umedă, raf de la electrofiltre, etc.! •
duă rocesul care le generează5 2 de la elaborarea fontei de rimă fuziune7de furnal 2 de la elaborarea o$elului 2 de la laminare şi finisare •
duă osibilitatea stocării lor în mediu5 2 materiale neutralizabile (cele contaminate cu acizi, sol"en$i, săruri de călire! 2 materiale ce nu se ot neutraliza şi în concluzie este condi$ionată osibilitatea stocării lor în mediu •
duă efectul e care2l au asura ecosistemului5 2 ericuloase 2 oten$ial ericuloase 2 neericuloase •
#abelul 1. &ubroduse generate e fluxul de roducere a o$elului &ursa de ro"enien$ă a subroduselor
&ubrodusul 2 raf de la sortare
#9;=&49#GL K;#B9>>L49 9>KB
2 minereu mărunt
13
>=L;>> ;6L4KB9;9B
DB
2 raf de la eurare gaze
2 zgură 2 şlam de la eurarea umedă 2 raf din hala de turnare 2 raf din gaze de la eurarea 2 zgură 2 şlam de la eurarea umedă 2 icături, stroi, scoar țe, lentile, scurgeri 2 raf secundar elaborare 2 $under 2 şlam 2 zgură
FG9=;L
34=8B9#>A49 4>6B= L;K>=;9B F>=>&;9B 3G#49 3G ;93
3G
M> BLB3#9>3
2 raf de la eurarea
14
Fig. %. Deșeuri rezultate din diferitele sectoare ale unui flux siderurgic integrat, la ni"elul anului %00)
15
Fig. ). Deșeuri rezultate din diferitele sectoare ale unui flux siderurgic integrat, la ni"elul anului %00
16
Fig. *. onderea cantită$ii de deşeuri "alorificate7deozitate e sectoare de acti"itate la ni"elul anilor %00) şi %00
17
Fig. +. Agura de furnal utilizată în Buroa în %00) (%),+ milioane tone!
Utilizare 83%
Depozitare 17%
Utilizare externa 33%
Aglomerare 58% Alte utilizari 2% Utilizare o telarii 7%
Fig. . Gtilizarea rafului şi şlamului în siderurgie în 6ermania, anul %000
18
Utilizare externa 24%
Utilizarea depozitelor vechi 2%
Utilizare interna 1% Utilizare aglomerare 71%
Utilizare otelarii 2%
Fig. -. Gtilizarea $underului în 6ermania anul %000 #abelul %. 3antită$ile de deşeuri generate în siderurgie, con$inutul de fier şi barierele de reciclare, &G; anul %000 FG9=;L 6GUR: PRAF ŞLAM • 11.-00.000t7an • )/0.000t7an • +0.000t7an • O%EFe • 102)+EFe • 102*EFe )02-+E3 %02+E3 • 9ecuerare totală rin BL;C49;9B 9eciclare rin • 9eciclare utilizare în industria • F4=#N cimenturilor sau aglomerare sau asemenea rafului ameliorarea solurilor brichetare în furnale şi • Cariere5 alte rocese sau stocare granula$ia, în mediu umiditatea, • Cariere5 granula$ia comozi$ia chimică BL;C49;9B 34=8B9#>A49 4BL 6GUR: PRAF ŞLAM • %++.000t7an • 1.%10.000t7an • .%00.000t7an • 02-EFe • +02)EFe • %02%+EFe 9eciclare rin • 9eciclare • • +0EFe recuerat brichetare entru asemenea rafului 9eciclare5 *0E rin utilizare în con"ertizor • • Cariere5 aglomerare şi7sau furnal sau entru reducere în granula$ia, agregate entru drumuri alte rocedee. umiditatea, 3antită$i mici entru şi construc$ii. comozi$ia chimică 3antită$i mici stocate în industria cimenturilor (An! sau stocare în mediu. mediu. Cariere5 comozi$ia • Cariere5 granula$ia, • comozi$ia chimică chimică (An! 3G#49 BLB3#9>3 3G ;93 6GUR: PRAF
19
+0.000t7an • *.000.000t7an • %02*0EFe • %02%+EFe • 9eciclare5 în rincial entru recuerarea • 9ecuerare5 +0EFe zincului. • Cariere5 comozi$ia 3antită$i mici stocate în mediu duă stabilizare • Cariere5 granula$ia, umiditatea, comozi$ia chimică chimică (An! G=DB9 ML;K • ).-0.000t7an • 1milion t7an L;K>=;9B M> • 02-*EFe F>=>&;9B 9eciclare rin • )020EFe • • Cariere5 granula$ia, con$inut ulei, umiditate aglomerare în furnale • Cariere5 granula$ia •
3omarati" cu ractica şi tendin$ele manifestate e lan mondial, industria siderurgică românească înregistrează rămâneri în urmă, atât în domeniile colectării, transortului şi deozitării tuturor categoriilor de deşeuri, recum şi în ceea ce ri"eşte solu$iile de "alorificare rin reciclare sau7şi utilizare a acestora. ?n tim ce e lan mondial, cantită$ile de deşeuri generate "ariază de regulă între 2>>?@>>!1( o$el brut (-020E zgura!, din care mai bine de > sunt în rezent "alorificate, siderurgia românească are, în condi$iile unor cantită$i de deşeuri de aroximati" >>!1( o$el, un grad de "alorificare de aroximati" 2>. Din fluxurile tehnologice de roducere a o$elului la ;93BL49 K>##;L 6alati rezultă cantită$i imortante de deşeuri, tabelele ) și *. 8alorificarea lor se face doar rin introducerea directă în şar'ele de la aglomerare, fără o rearare realabilă. #abelul ). Deşeuri la Gzina de laminate late ;93BL49 K>##;L 6alati, anul 1//3antită$i, în tone &ec$ia under Agură #oituri metalice &lebing *+.00 *.00 ).000 L&F
10.000
+00
2
LC9
)0.000
00
1.-00
L#6 1
%1.00
1.%00
)%0
L#6 %
1*.*00
*0
-%0
#otal
1%1.00
.1*0
+ -*0
#abelul *. 3antită$i de deşeuri la & ;93BL49 K>##;L 6alati, anul 1//3antită$i, în tone Deşeu 6enerate 8alorificate 20
Deozitate
raf furnal
)-.%0
)1.%
+.+%
under, şlam de laminoare
1%-.000
1%-.000
2
=. Cla'&f&)area e/eur&l"r fer"a'e. Sur'e e e/eur& =.;. Cla'&f&)area e/eur&l"r fer"a'e ;ceasta se oate fi realizată în func$ie de locul de ro"enien$ă astfel5 deşeu propriu (Hrocess scraI!, denumit şi deşeu intern (Jinternal scraI!. Bl rezultă din diferite etae de elaborare, turnare sau for'are a o$elului (o$el solidificat în âlniile şi re$elele de turnare, în orificii, în oalele de turnare, lingouri incomlete sau defecte, etc.! şi rerezintă ),*2,E din roduc$ia de o$el lichid deşeuri de uzinare (Jost2roduction scraI! care rezultă la transformarea în roduse finite din semifabricate laminate la cald sau la rece, din iesele turnate sau for'ate deşeuri recuperate (Jost dereciation scraI! din utila'e, mecanisme, instala$ii, la sfârşitul duratei lor de func$ionare.
=.=. Sur'e e e/eur& fer"a'e /& "me#&& )are fur#&%ea%* e/eur& fer"a'e Deşeurile feroase recuerate ro"in din două surse rinciale5 2 sectorul industrial, rin casările de utila'e, maşini, agregate, instala$ii, construc$ii metalice, auto"ehicule, material rulant, na"e, etc. 2 sectorul articular (colectări!, rin casare de obiecte şi aaratură de uz casnic, deşeuri mena'ere metalice (ambala'e, etc.!. Deşeurile rorii, în ma'oritatea cazurilor, sunt consumate în acelaşi loc în care au fost generate. Deşeurile de uzinare şi cele recuerate constituie grua de deşeuri colectate (achizi$ionate! şi sunt de regulă comercializate. Deşeurile proprii sunt generate de rocesele
tehnologice din5 2 sectorul furnale (urşi, scursuri, scoar$e de fontă! 2 sectorul o$elării (o$el solidificat în âlniile şi re$elele de turnare, în orificii, în oalele de turnare, lingouri incomlete sau defecte, etc.! 2 sectorul laminoare (şuta'e, laminate cu defecte, etc.!. Deşeurile de uzinare ro"in din industria relucrătoare şi curind5
2 şuta'e ro"enite din unită$ile de relucrări metalurgice (fabrici de $e"i, sârmă, roduse din sârmă, etc.! 2 deşeuri rezultate din relucrarea laminatelor rin tăiere etc. 2 deşeuri rezultate din oera$iile de relucrări mecanice a roduselor metalurgice rin ştan$are, ambutisare, găurire, aşchiere, etc. Deşeuri recuperate ro"in din următoarele surse rinciale5
21
2 sectorul industrial, rin casările de utila'e, maşini, agregate, instala$ii, construc$ii metalice, auto"ehicule, material rulant, na"e, etc. 2 sectorul articular (colectări!, rin casare de obiecte şi aaratură de uz casnic, deşeuri mena'ere metalice (ambala'e, etc.!. Domeniile care furnizează deşeuri feroase sunt foarte di"erse5 •
deşeuri casnice
2 acoerişuri, grila'e şi garduri metalice 2 furnituri metalice (cuie, arcuri, şilduri, balamale, încuietori, etc.! 2 'ucării 2 unelte 2 scule •
aparatură scoasă din uz
2 cu gabarit mare (frigidere, congelatoare, maşini de sălat rufe sau "ase, uscătoare maşini de gătit2sobe, aragazuri, aarate de aer condi$ionat, centrale termice, etc.! 2 cu gabarit redus5 (lămi, aaratură de bucătărie, etc.! •
deşeuri din mijloace de transport
2 autoturisme 2 camioane 2 autobuze 2 tractoare •
deşeuri provenite din alte utilizări durabile
2 a"ia$ie 2 domeniu na"al 2 domeniu fero"iar 2 conducte transortoare roduse etroliere şi gaze 2 conducte, caace canalizare •
deşeuri construcţii
2 utila'e 2 elemente de rezisten$ă (rofiluri, fier beton! 2 oduri metalice (grinzi, latforme! 2 elemente rutiere (balustrade, semne de circula$ie! containere (ambalaje
•
2 cutii mâncare şi băuturi 2 ambala'e roduse industriale (cutii, butoaie!.
3. C"le)(area e$"%&(area /& (ra#'$"r(ul e/eur&l"r fer"a'e 3alitatea deşeurilor feroase este strict influen$ată de organizarea fiecărei acti"ită$i din fluxul e care deşeul îl arcurge de la roducător la consumator. ?n fiecare etaă trebuie să se resecte şi cele mai elementare condi$ii de organizare a colectării, deozitării şi transortului
22
deşeurilor feroase, entru că altfel se ot roduce ierderi de comonente utile şi îmbogă$iri nedorite în comonente nedorite rin imurificare, amestecare, oxidare etc. entru ca operaţia de colectare a deşeurilor la roducător să aibă eficien$ă maximă din unct de "edere al reducerii riscului de imurificare rin e"itarea oricărei osibilită$i de amestecare, la locurile de generare, deşeurile trebuie colectate în cutii, containere, boxe rorii şi bene inscri$ionate cu tiul şi comozi$ia chimică a fiecărui deşeu în arte. 9egulile de depozitare e categorii şi sorturi trebuie resectate, atât la roducătorul cât şi la consumatorul de deşeuri. La deozitarea finală a deşeurilor trebuie să se asigure condi$ii de maximă securitate entru e"itarea oricărei imurificări, fiind obligatorie deozitarea e latforme betonate şi recomandate deozitele închise, acoerite. #otodată, se imune organizarea unor deozite ecologice care să rote'eze mediul încon'urător (e"itarea oluării solului, aelor freatice şi aerului!. 3ondi$ii stricte care să e"ite imurificarea deşeurilor trebuie resectate în toate fazele de ve!iculare a deşeurilor5 transort intern şi extern. #ransortul deşeurilor se oate realiza e aă, 3F sau auto. ;legerea ra$ională a mi'locului de transort are la bază în rimul rând distan$a dintre locul de formare şi cel de consumare a deşeurilor. entru men$inerea calită$ii deşeurilor este obligatorie cură$area mi'loacelor de transort şi seararea atentă a deşeurilor în mi'locul de transort, în cazul încărcării acestora cu mai multe categorii de deşeuri. 9eglementările ri"ind gosodărirea deşeurilor trebuie să re"adă, în afara măsurilor organizatorice, şi o e"iden$ă economică coresunzătoare. Deşeurile li"rate trebuie înso$ite de certificate de calitate. #otodată, este necesară e"iden$ierea în contabilitate a ierderilor metalice e faze, a consumurilor secifice etc. e baza acestora se întocmesc, atât la roducător cât şi la consumator, bilan$uri metalice.
1
23