Dezvoltarea Durabila a Turismului in Judetul Sibiu

UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA ROMANO-AMERICANA FACULTATEA DE ECONOMIA TURISMULUI INTERN SI INTERNATIONAL

DEZVOLTAREA DURABILA A TURISMULUI IN JUDETUL SIBIU

Coordonator stiintific : Lector Univ.Dr Dodu Patricia

Absolvent: Ispravnicelu Ruxandra Elena

BUCURESTI

2011

CUPRINS Introducere………………………………………………………....3 CAPITOLUL I Patrimoniul natural şi turistic al judeţului Sibiu 1.1 Aşezare geografică…………………………… geografică…………………………………………….5 ……………….5 1.2 Resurse naturale…………………………… naturale……………………………………………… ………………….7 .7 1. 2.1 Relieful………………………………………………………...9 1. 2.2 Clima şi apele………………………………… apele…………………………………........................1 ........................100 1.2.3 Vegetaţia şi fauna……………………………… fauna………………………………………........11 ………........11 1.3 Resurse turistice culturale………………………… culturale…………………………………...12 ………...12 1.4 Indicatori economici…………… economici……………………………… …………………………… ………… 14 CAPITOLUL II Analiza activităţilor şi echipamentelor pentru turism 2.1 Tipuri de turism………………………………… turism……………………………………................29 …................29 2.2 Circulaţia turistică……………………………… turistică…………………………………................33 …................33 2.3 Infrastructura pentru turism……………………..................42 turism……………………..................42 CAPITOLUL III Dezvoltarea durabila-prioritate în dezvoltarea turismului 3.1 Impactul turismului asupra mediului natural.......................46 3.2Efectele negative ale turismului asupra mediului...................53 CAPITOLUL IV Propuneri de dezvoltare a turismului t urismului durabil în judeţul Sibiu 4.1 Analiza SWOT.............................................. SWOT.........................................................................5 ...........................588 4.2 Propuneri de dezvoltare durabilă a turismului....................67 CONCLUZII .......................................................... .................................................................................78 .......................78 BIBLIOGRAFIE………………………… BIBLIOGRAFIE………………………………………........ ……………...............83 .......83 ANEXE 2

Introducere

Turismul ca fenomen şi activitate este unic in felul sǎu tocmai prin acea dependenţǎ dependenţǎ pe care o manifestǎ manifestǎ fatǎ de mediul inconjurator, inconjurator, social si cultural, cultural, de valorile valorile acestora. Din cauza acestei dependente, turismul are un interes de necontestat in a le asigura durabilitatea. Această lucrare reprezintă un demers ştiinţific care poate reprezenta un ghid pentru autorităţile autorităţile centrale centrale şi locale, locale, pentru toţi cei interesaţi interesaţi de dezvoltarea turismului turismului în România, în special de valorificare a unuia dintre cele mai frumoase judeţe din ţară, cu un puternic puternic potenţial, potenţial, judeţul Sibiu, pentru a acţiona în direcţia direcţia dezvoltării dezvoltării şi perfecţionării perfecţionării unei dezvoltări durabile a acestuia. În Capitolul I este prezentat patrimoniul turistic bogat al judeţului,având un potenţial extrem de ridicat,Sibiul ridicat,Sibiul evidentiandu-se evidentiandu-se prin relieful,faună,fl relieful,faună,flora,dati ora,datinile nile şi obiceiurile vechi dar şi prin monumentele istorice şi arhitecturale. Capitolul II prezintă tipurile de turism care se pot practica în judeţ,cum ar fi turism turismul ul balnear balnear,de ,de vânătoare vânătoare,spo ,sporti rtivv şi cel rural,c rural,circu irculaţ laţia ia turist turistică,î ică,înn judeţ judeţ existâ existând nd numeroase sttaiuni şi posibilităţi de cazare pentru toate gusturile. În Capitolul III am prezentat impactul pe care poate să îl aibă turismul asupra mediului natural,turismul fiind dependent de natură,de mediul înconjurător. In Capitolul IV Pornind de la o amplă analiză a tuturor domeniilor relevante, au fost fost extrase extrase şi sinteti sintetizate zate,, prin prin interme intermediul diul unei analize analize SWOT, SWOT, punctel punctelee tari tari şi punctele punctele slabe ale situaţiei situaţiei actuale a orasului orasului Sibiu, precum precum şi oportunităţile oportunităţile şi riscurile riscurile ce rezultă din acestea. Perspectivele de dezvoltare propuse în partea finală a lucrarii sunt astfel astfel concepute încât să genereze o dezvoltare dezvoltare armonioasă a economiei economiei şi ocupării forţei de muncă, a protecţiei naturii şi mediului, precum şi a condiţiilor adecvate de viaţă în toate zonele de dezvoltare ale Sibiului. Propunerile de dezvoltare a turismului sunt prezentate printr-un « Plan de Amenajare a Teritoriului Judetean »,care prin demersul sau constituie un prilej bun pentru 3

înţelegerea şi tratarea problemelor existente,în vederea dezvoltării cât mai eficientă a judeţului judeţului Sibiu. Industria turismului a acceptat conceptul de dezvoltare durabilă şi a adoptat această noţiune. Nu există nici un dubiu că turismul, dacă este bine planificat şi condus, poate ajuta ajuta la generar generarea ea venitur veniturilo ilorr pentru pentru populaţ populaţia ia locală locală şi poate poate acceler acceleraa dezvolt dezvoltare areaa regiunii. Patrimoniul mondial, cultural şi natural, de exemplu, atrage acum vizitatori din toată lumea şi poate deveni motorul dezvoltării locale şi regionale. Turismul durabil trebuie să folosească optim resursele mediului care reprezintă un elem elemen entt chei cheiee în dezv dezvol olta tare reaa turi turism smul ului ui,, treb trebui uiee să resp respec ecte te aute autent ntic icit itat atea ea sociocu sociocultu ltural ralăă a comunit comunităţil ăţilor or gazdă, gazdă, să păstrez păstrezee moştenir moştenirea ea lor cultural culturalăă existen existenta, ta, valorile tradiţionale şi să contribuie la înţelegerea şi toleranţa interculturala. De asemenea, turismul durabil trebuie să asigure operaţii economice de lungă durată şi viabile furnizând beneficii socioeconomice la toţi participanţii, care să fie distr distribu ibuite ite în mo modd egal egal inclu incluzân zândd locur locurii de mu muncă ncă stabi stabile le,, serv servici iciii soci sociale ale pentr pentruu comunitate.

4

CAPITOLUL I PATRIMONIUL TURISTIC AL JUDEŢULUI SIBIU 1.1 Aşezare geograficǎ

Judeţul Sibiu este situat in partea de sud a Transilvaniei, la nord de Carpaţii Meridionali in Podişul Transilvaniei. În cuprinsul acestui teritoriu clar delimitat, urmele de locuire in colectivitǎţi organiza organizate te sunt numeroa numeroase se şi semnifi semnificat cative, ive, fiind fiind rezult rezultatel atelee unor procese procese istoric istoricee îndelungate şi complexe.

Figura 1.1.- Aşezarea geograficǎ Suprafaţa sa reprezinta 2,28% din suprafaţa intregii ţǎri, iar populaţia, 1,97% din totalul populaţiei României. 5

Aşezat în centrul ţǎrii, acolo unde s-au întalnit dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice româneşti, Sibiul a fost şi rǎmâne o punte de legaturǎ şi de circulaţie a valorilor materiale şi spirituale, leagǎn de strǎveche culturǎ şi civilizaţie, zonǎ de simbiozǎ intre cultura romaneascǎ şi cea a naţionalitǎţilor conlocuitoare. Vari Variet etat atea ea peisa peisagi gist sticǎ icǎ a mu munţi nţilo lor, r, etnog etnogra rafia fia,, datini datinile le,, obice obiceiur iuril ile, e, monume mon umentel ntelee istoric istoricee şi de arhitec arhitectur tura, a, muzeele, muzeele, incadre incadreazǎ azǎ judeţul judeţul intre intre vetrele vetrele de culturǎ şi civilizaţie romaneascǎ şi in zonele cu tradiţie turisticǎ, cu largi perspective de dezvoltare. Prin factorii de relief şi de mediu, prin diversitatea şi frumuseţea peisajului, prin dezvoltarea dezvoltarea industriala industriala şi culturalǎ, culturalǎ, judeţul Sibiu poate prezenta oferte amatorilor de drumeţii sau alpinism, de vanatoare sau pescuit, practicanţilor de schi sau patinaj, ori celor interesaţi de monumente ale naturii istorice sau arhitecturale sau de tradiţii locale. Staţi Staţiuni unile le turist turistice ice sunt sunt aprec apreciat iatee pe plan plan inter internn şi inter internaţ naţion ional al,, prin prin posibilitǎţile posibilitǎţile pe care care le oferǎ oferǎ pentru pentru practicarea practicarea sporturil sporturilor or de iarnǎ iarnǎ sau varǎ. Reţeaua hotelierǎ de vile, cabane, restaurante, discoteci, fac ca aceste staţiuni sǎ fie cautate in toate anorimpurile. Statiunile balneoclimaterice dispun de resurse curative naturale, precum şi baze de tratament pentru diverse afecţiuni. Multe localitǎţi din judeţ pastreazǎ incǎ trǎsǎturi medievale :case cu ziduri groase şi acoperişuri din olane, turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate, cetǎţi medievale fortificate si monumente arhitectonice de o inestimabilǎ valoare istoricǎ şi culturalǎ. O bogatǎ faunǎ cinegeticǎ şi piscicolǎ, flora rezervaţiilor naturale, constituie obiective de mare interes ştiinţific. Datoritǎ acestui imens potenţial, turismul a fost ales ca un domeniu ţintǎ prioritar, prioritar, prin dezvoltarea cǎruia se poate ajunge la noi locuri de muncǎ, protejarea protejarea celor existente şi la imbunǎtǎţirea performanţelor economice ale judeţului.

6

1.2 Resursele naturale ale Sibiului Dintr Dintree resu resurs rsel elee natur naturale ale ale ale judeţ judeţul ului, ui, gazel gazelee natur natural alee sunt sunt cele cele ma maii importante, acestea fiind de mare calitate si alcătuite aproape exclusiv din gaz de puritate inaltă. Un depozit de marmură a fost descoperit si se află in exploatare in Valea Porumbac, in timp ce judeţul mai are resurse de nisip, argilă, pietris, folosite ca materiale de construcţii. Alte resurse naturale sunt pădurile, care acoperă 37% din suprafaţa suprafaţa judeţului, păsunile 1780 ha, fănetele 284ha, livezile 190ha, apele 101ha, terenurile terenurile agricole si flora si fauna . Bogatul patrimoniu natural al judeţului este reprezentat de sase rezervaţii naturale de mare valoare stiinţifică si turistică : Lacul fară Fund de la Ocna Sibiului, depozitele de calcar de la Cisnădioara si Turnu Rosu, Rezervaţia din Valea Sarba si lacurile Balea si Iezerele Cindrelului. Lacul fară Fund de la Ocna Sibiului este o rezervaţie geologică ce ocupă o suprafaţă de 0,20ha, acesta fiind ocrotit, declarată monument al naturii. Lacul are o adancime de 34,5m, iar forma ovala a luat nastere prin prăbusirea unei ocne părăsite in anul 1775. O trăsătura specifică o constituie stratificaţia apei, salinităţii si temperaturii. La suprafaţa lacului se găseste o panză de apă dulce permanentă, iar la adancimea stratului de apă sarată se acumulează permanent caldura. caldura. Diferenţa de salinitate si caldură este folositaă in scopuri terapeutice. Lacul Balea este un lac glaciar situat la o altitudine de 2040m, in Muntii Făgăras. In anul 1932 a fost declarat rezervaţie stiintifică. In anul 2006 a fost construit in apropierea lacului primul hotel de gheată din Europa de Est. Parcul Natural Cindrel-acesta reprezintă o zonă complexă de floră, faună, geomorfologică şi hidrografică cuprinzând culmi netede şi circuri glaciare.Parcul se află la limita sud-vestică a teritoriului administrativ al judeţului Sibiu, având o suprafaţă de 9.043 ha. Accesul se face din Sibiu DJ 106A - Răşinari - Păltiniş - Poiana Găujoara 7

Şaua Bătrâna - Cindrel (traseu marcat: triunghi roşu, bandă roşieRezervaţia Naturală Iezerele Iezerele Cindrelului.Es Cindrelului.Este te o rezervaţie rezervaţie mixtă prezentând valori geologico-peisagist geologico-peisagistice, ice, floristice floristice şi faunistice faunistice unitare unitare având o suprafaţă suprafaţă totală totală de 609,6 ha.Rezerv ha.Rezervaţia aţia cuprinde cuprinde lacurile glaciare Iezerul Mare, situat la o altitudine de 1999 m, suprafaţa fiind de 3 ha, iar adâncimea maximă 13,30 m. Accesul se face din Sibiu DJ 106 A - Răşinari - Păltiniş Poiana Găujoara - Şaua Bătrâna - Cindrel - Iezere (traseu marcat: triunghi roşu, bandă roşie) Vulcanii noroioşi de la Haşag-Situat în lunca pârâului Visa, la sud de satul Haşag, acest monument al naturii reprezintă un fenomen geologic şi geomorfologic de interes ştiinţific cu valoare peisagistică şi turistică mai ales prin relieful pseudovulcanic remodelat în timp.Prezenţa vulcanilor noroioşi în această zonă explică structura geologică şi existenţa masivului de sare din adânc prezentă pe o mare suprafaţă a Transilvaniei. Canionul de la Mihăileni-Canionul este situat în apropierea comunei Mihăileni pe o suprafaţă suprafaţă de 15 ha. Canionul începe din locul cunoscut sub numele de "Mestecenii "Mestecenii lui Drăgan". Dealul Zakel-Rezervaţia Naturală Dealul Zakel s-a format în urma evoluţiei mile milenar naree a acţiu acţiunii nii fact factori orilo lorr geomo geomorf rfol olog ogici ici şi clim climat atol ologi ogici. ci. Acea Aceast staa se află află în apropierea localităţii Slimnic şi se înalţă cu cca. 100 m deasupra Văii Şarba, ocupând o suprafaţă de 11 ha. Această rezervaţie reprezintă o varietate prin prezenţa unei flore şi faune caracteristice zonei de stepă euro-siberiană. Se întâlnesc numeroase specii de plante din familii diverse. Acest habitat găzduieşte o serie de specii de animale, aici existând peste 400 specii de insecte. Rezervaţia Faunistică Arpăşel-Aceasta se află în centrul S ectorului glaciar central al masivului Făgăraş acoperind o suprafaţă de 736 ha. Rezervaţia faunistică Arpăşel Arpăşel este constit constituit uităă din păduri păduri de răşinoas răşinoase, e, iar la limita limita inferio inferioară, ară, păduri de răşin răşinoas oasee în am ames este tecc de foioa foioase se (fag (fag).D ).Din in pun punct ct de veder vederee fauni faunist stic ic capra capra neagr neagrăă constituie cea mai numeroasă specie, însă tot în acest areal se mai întâlnesc râsul, lupul, jderul, jderul, cerbul, cocoşul de munte munte şi căpriorul. căpriorul. O posibilitatea posibilitatea de a ajunge în rezervaţie rezervaţie este este de la calea ferată Sibiu - Braşov cu staţia Arpaşul de Jos. Cu automobilul se poate ajunge din E68 -Şoseaua Sibiu - Braşov - comuna Arpaşul de Jos - apoi pe Transfăgărăşan -

8

trasee marcate.Rezervatia naturală botanică Şuvara Saşilor acoperă o suprafaţă de 20 ha pe terasa de 430 m altitudine altitudine a râului Sadu în apropierea apropierea oraşului oraşului Tălmaciu.Preze Tălmaciu.Prezenţa nţa graminae cunoscută sub numele de "şuvară" a dat numele dominantă a unei specii de graminae

generic acestui spaţiu deţinut anterior de saşi.În cadrul acestei rezervaţii se întâlnesc specii floristice şi faunistice rare.

1.2.1 Relieful Relieful judeţului coboară de la sud, din zona montană care ocupă aproximativ 30 % din suprafaţa judeţului, reprezentată de Munţii Făgăraşului unde se întâlnesc înălţimi ce depăşesc 2500 m (vf. Negoiu 2535 m, vf. Vânătoarea lui Buteanu 2508 m), munţii Cibinului şi ai Lotrului cu suprafeţe plane uşor vălurite, chiar la altitudini de peste 2200 m (masivul Cindrelului şi Ştefleşti), cu ridicat potenţial turistic şi de dezvoltare a zootehniei, spre nord unde se întinde pe aproximativ 50 % din suprafaţa judeţului judeţului zona de podiş (podişurile (podişurile Hârtibaciului Hârtibaciului,, Secaşelor Secaşelor şi Târnavelor) Târnavelor) cu relief relief deluros cu înălţimi între 490 m şi 749 m. Între zona montană şi cea de podiş trecerea se face printr-o zonă depresionară de contact (depresiunea Făgăraşului sau Ţara Oltului, Sibiului, Săliştei şi Apoldului sau Secaşului) care se desfăşoară aproape continuu între cele două trepte de relief şi ocupă cca 20 % din suprafaţa judeţului, propice culturilor agricole.1 Din punct de vedere geologic, teritoriul judeţului Sibiu aparţine celor 2 unităţi mari geografice: muntoasă şi depresionară. - Unitatea muntoasă cuprinzând M-ţii Făgăraşului, Cibinului şi Lotrului este alcătuită în general din şisturi cristaline, amfibolite şi micaşisturi cu o structură puternic cutată, ce dau forme de relief zvelte, cu pante abrupte, puternic afectate de eroziune şi glaciaţiuni; - A doua unitate, cea depresionară, s-a format la sfârşitul Cretacicului. În cadrul ei se disting din punct de vedere structural două zone principale :

1

Geogra Geografia fia

Bucuresti,1997

9

turism turismulu ului” i”

Editu Editura ra

Academ Academiei iei,,

- a cutelor diapire în care stratele sunt cutate şi apar la zi sâmburi de sare (Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului) - a domurilor – în nordul judeţului - reprezentată prin cute largi, boltite, în care s-a acumulat gaz metan. Rocile din care este alcătuită unitatea depresionară sunt:în fundament – cristalinul zonei montane scufundat;sau cuvertura – alcătuită din roci sedimentare.

1.2.2 Clima si apele Tipul de climă în judeţul Sibiu este cel continental moderat, cu influenţă oceanică, caracterizat caracterizat prin ierni moderate din punct de vedere termic şi veri în general nu foarte călduroase, cu efecte microclimatice secundare conferite de formele de relief. Valorile medii multianuale ale principalilor factori climatici sunt: 1. regimul climatic – temperatura medie anuală în judeţul Sibiu are o distribuţie lunară caracterizată caracterizată prin scăderea valorilor valorilor termice termice din luna august până în luna ianuarie, ianuarie, creşterea temperaturii din februarie până în iulie şi prin scăderea valorilor termice odată cu creşterea altitudinii. 2. temperatura multianuală – între 0,30 C în zona montană - Staţia meteo Bâlea Lac şi 8,90 C la Staţia meteo Boiţa, cu maximă de 37,30C înregistrată în iulie 2000 şi minimă de -26,70C, înregistrată la Staţia meteo Sibiu în decembrie 2001. 3. regimul precipitaţiilor – precipitaţiile atmosferice anuale prezintă o evoluţie cara caracte cteri rizat zatăă prin prin creşt creşter erea ea canti cantităţ tăţil ilor or de apă din din luna luna febru februar arie ie până până în iunie iunie şi descreşterea din iunie până în februarie. Prin modul de dispunere generală a reliefului şi prin dominarea dominarea influenţelor influenţelor vestice, vestice, distribuţia distribuţia cantităţilor cantităţilor medii anuale de precipitaţii precipitaţii este de la 600-700 mm în zona de podiş, la 1300-1400 la treapta înaltă a munţilor. Cantitatea de precipitaţii scade de la sud la nord, în direct cu coborârea generală a reliefului, dar şi de la est la vest în funcţie de condiţiile locale ale reliefului şi de deplasările aerului. 4. regimul eolian - în zona Sibiului, circulaţia generală a atmosferei se supune circulaţiei la nivel european. Vânturile sunt puternic influenţate de relief atât în privinţa direcţiei cât şi în cea a vitezei. Frecvenţele medii anuale înregistrate la Sibiu indică 10

predominarea predominarea vânturilor din N–V (13%) şi S–E (8,2%). Vitezele Vitezele medii anuale oscilează oscilează între 1,8 şi 4,5 m/s la Păltiniş. Înspre sfârşitul iernii în depresiunile Sibiu şi Făgăraş bate un vânt dinspre munte cu caracter de foehn numit Vântul Mare. Acesta provoacă încălziri accentuate şi topiri bruşte de zăpadă. Un fenomen specific zonelor depresionare din judeţul Sibiu îl constituie inversiunile termice, puternic resimţite în timpul iernii. Acestea se produc în condiţii de calm atmosferic, se simt ca perioade geroase în zonele depresionare şi dispar doar odată cu schimbarea masei de aer datoritǎ circulaţiei atmosferice. Teritoriul judeţului Sibiu se împarte în două bazine hidrografice principale, BH Olt şi BH Mureş, spre care afluează cursuri de ape totalizând o lungime de 1331 km în bazinul Oltului Oltului (râurile (râurile Olt, Cibin, Hârtibaciu Hârtibaciu şi afluenţi direcţi) direcţi) şi 606 km în bazinul hidrografic Mureş (râul Târnava Mare şi afluenţi direcţi). Un număr mare de lacuri naturale - glaciare şi sărate şi lacuri artificiale – pentru piscicultură, piscicultură, irigaţii, irigaţii, hidroenergetică, hidroenergetică, alimentare alimentare cu apă şi agrement, completează completează reţeaua hidrografică a judeţului. Sursa: (PLAM judeţul Sibiu 2004).

1.2.3 Vegetatia si fauna Trebuie menţionat faptul cǎ teritoriul in discuţie a aparţinut in mod evident pǎdurilor, pǎdurilor, iar dacǎ astǎzi nu se mai poate afirma acest lucru, aceasta aceasta se datoreazǎ datoreazǎ intervenţiei umane, care a modificat peisajul, de-a lungul timpului, in mod radical. Astǎzi, suprafeţe intinse din cuprinsul judeţului sunt total lipsite de pǎduri. Cu toate ca in general vegetaţia se incadreazǎ in ansamblul celei centraleuropene, existǎ totuşi unele elemente specifice numai acestei provincii, motiv pentru care o parte a florei este protejatǎ prin lege. Sunt intalnite patru mari etaje vegetale, fapt datorat dispunerii reliefului in trepte etajate de la 2500m la sub 400m, de la pajistile alpine panǎ la palierul stejarului. Pe culmile munţilor Fǎgǎraş, Lotru si Cindrel, in zonele cele mai inalte, la peste 1900m, se dezvoltǎ pajiştile pajiştile naturale naturale in compoziţia compoziţia carora intrǎ gramineele gramineele cu frunze mari, bune de pǎscut.

11

Plantele des intalnite in etajul alpin sunt :degetarul pitic, festuca porcii, floarea de colţ. Pǎdurile de molid acoperǎ pantele munţilor panǎ la 1300m, de unde panǎ la cota 500m sunt prezente pǎdurile de fag in amestec cu rǎsinoasele. Pe dealuri, in locul pǎdurilor defrişate s-au dezvoltat pajişti de stepǎ in care predominǎ predominǎ grupǎrile grupǎrile de iarba vantului, vantului, pǎiuşuri si sadina, iar in podişuri, podişuri, terenurile terenurile de araturǎ. Extinderea Extinderea suprafetelor suprafetelor agricole agricole si de pǎşunat in detrimentul detrimentul celor impǎdurite, vanatul excesiv, dezvoltarea transporturilor si implicit intensificarea circulatiei umane, sunt cateva elemente principale care au influentat in mod negativ evolutia faunei, in sensul scǎderii dramatice a speciilor. Cu toate toate aceste acesteaa fauna fauna este este varia variatǎ tǎ si adapta adaptatǎ tǎ,, in cea ma maii ma mare re parte parte domeniului forestier. Astfel, pe crestele munţilor pot fi intalnite turme de capre negre, iar in pǎdurile de munte, multe dintre ele de interes interes vanatoresc, intalnim ursul, rasul, cerbul, cerbul, capriorul, mistreţul, jderul de copac, vulpea, iepurele, veveriţa. Etajul Etajul alpin alpin este este dom domeni eniul ul pǎsǎril pǎsǎrilor or mici, mici, mierla mierla gulerat guleratǎ, ǎ, brumari brumariţa, ţa, potarnichea. potarnichea. Apele raurilor si lacurilor sunt populate de pǎstrǎv, biban, clean, crap, stiucǎ, salǎu, mreanǎ.

1.3 Resurse turistice culturale Oraşul Sibiu este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Sibiu. Este un important centru cultural şi economic, iar in anul 2007 a fost capitala Cultural Europeanǎ. Oraşul construit pe locul unui vechi castru roman oferǎ, odatǎ cu istoria lui veche atestatǎ documentar incǎ de acum 850 de ani, o lume unicǎ a manifestǎrilor artistice şi evenimentelor culturale imbinatǎ cu acea frumuseţe naturalǎ a imprejurimilor oraşului. Vizitatorul are prilejul de a contempla in strǎzile si clǎdirile vechi, un documentar viu despre evolutia oraşului de-a lungul secolelor, care face din Sibiu un 12

obiectiv de patrimoniu cultural de inalt rang. Oraşul oferǎ un spectru larg de manifestǎri culturale pentru tineri si varstnici. Aici iubitorii de muzicǎ clasicǎ, jazz, rock sau populara au parte de concerte deosebite. Pasionaţii de teatru vor fi entuziasmaţi de Festivalul internaţional de la Sibiu. Palatul Brukenthal este un monument baroc construit intre 1778-1788, de cǎtre guvernatorul Transilvaniei. Adǎposteste Biblioteca Brukenthal şi Galeria de artǎ. Biserica dintre Brazi, cel mai vechi edificiu de cult romanesc din Sibiu, dateazǎ din 1788 şi are hramul Sf. Petru si Pavel. Biserica evanghelicǎ cu hramul Sf. Mihail a fost mentionaţǎ intr-un document in anul 1223 prin care era donat manastirii cisterciene cisterciene de la Carta, fiind incontestabil incontestabil cea mai veche bisericaǎ romanǎ din Romania. Biserica Dealu Frumos a fost construitǎ in sec. XIII iar in sec. XV a fost transfo transforma rmatǎ tǎ intr-o intr-o biseri bisericǎ cǎ halǎ halǎ in stil stil gotic. gotic. Turnul Turnul vestic vestic a fost fost amenaja amenajatt ca zona fortificatǎ iar pe cor s-a construit un turn avand de asemenea funcţii defensive. Biserica este inconjuratǎ de un zid in formǎ de patrulater, cu turnuri la colturi. Aici se pot remarca : un crucifix dinaintea reformei, o nişǎ sacramentalǎ şi o clanţǎ goticǎ. Capela Sfintei Cruci, adǎposteşte o sculpturǎ istoricǎ numitǎ crucifix. Povestea crucifixului incepe in anul 1417, cand artistul austriac Peter Lantregen a sculptat dintr-un singur bloc de piatrǎ monumentul Iisus pe Cruce intre Maria si Ioan. Podul Mincinoşilor a fost inǎlţat in 1859, in locul unui vechi pod de lemn fiind cel mai vechi pod metalic din Romania. Pe de o parte a podului se vede anul realizarii iar pe cealaltǎ, cealaltǎ, emblema emblema saşilor: saşilor: doua sabii incrucişate incrucişate şi deasupra lor o coroana, care simboliza la vremea respectivǎ supunerea saşilor fatǎ de regele maghiar şi principatul Ardealului. Astǎzi acest pod este un obiectiv turistic foarte vizitat, fiind mandria orasului Sibiu. În staţiunea Păltiniş,situată la 32 km de Sibiu se afla obiective turistice:Schitul, o biserică biserică de lemn ridicată ridicată în deceniul trei al secolului secolului XX unde se află mormântul mormântul

13

filozofului filozofului român Constantin Noica.Lăcasul Noica.Lăcasul de cult a fost ctitorit de mitropolitul mitropolitul Nicolae Balan şi are hramul 'Schimbarea la Faţă a Domnului' şi beneficiază de o catapeteasmă realizată între 1944-1945 de Constantin Vasile în stil neobizantin. Fresca este opera lui Ovidiu Preotescu. Bisericuţa a fost ridicată cu meseriaşi din Răşinari. Dintre obiectele de valoare păstrate în biserică se numară icoana Sf. Paraschiva datată 1904 şi o Psaltire din aceiaşi perioadă;Casa perioadă;Casa turiştilor (1894), Casa medicilor medicilor (1895), Sala Monaco (1898),toate (1898),toate declarate monumente istorice Comuna Sadu-în Sadu-în Sadu a luat fiinţǎ in 1782 o manufactura manufactura de tors lanǎ si ţesut postav. În 1896 a fost construitǎ prima hidrocentralǎ hidrocentralǎ de pe teritoriul teritoriul ţǎrii noastre, Sadu I. In 1907 se cosntruieste în amonte a doua hidrocentralǎ, Sadu II, iar în 1955 hidrocentrala Sadu V, alimentata cu apǎ din lacul Negoveanu, avand un baraj de 62m inalţime. Tot in Sadu se mai aflǎ o renumitaǎ fabricǎ de bere. Din Sadu se pot face excursii pe pitoreasca vale a Sadului, spre Gatu Berbecului, lacul Negoveanu si de acolo spre Pǎltinis sau spre valea frumoasei. Cabane montane: valea Sadului (550 m altitudine) si Gatu Berbecului (1175 m altitudine) . Comuna Rǎşinari-situatǎ la 13 km. sud-vest de reşedinţa de judeţ, este locul de naştere al poetului "pătimirii noastre", Octavian Goga. în plus, cu o serie de obiective inte intere resa sante nte:m :muze uzeul ul etnog etnogra rafic fic,, mu muze zeul ul episc episcopi opiei ei,, bise biseri rica ca orto ortodox doxăă "Cuv "Cuvioa ioasa sa Parascheva", mausoleul lui Andrei Şaguna, casa natală a poetului Octavian Goga, ruinele cetăţii medievale de pe dealul Cetăţuia, cimitirul cu biserica

.

Comuna Biertan-Situat în nordul judeţului, la circa 80 de km.distanţă de reşedinţă, Biertanul, a fost menţionat, pentru prima oară, în Diploma Andreeană, în anul 1224. Biserica-cetate de aici, cu hramul “Sfânta Maria” este inclusă, din 1993 pe lista monumentelor patrimoniului mondial al UNESCO. Cea mai semnificativă descoperire arheologică din aşezarea ridicată la rang de cetate în 1397, datează din secolul al IV-lea, fiind vorba de un disc din bronz.Cunoscut sub sub nume numele le de Do Dona nari rium um,, aces acesta ta,, desc descop oper erit it în 1775 1775 în pădu pădure reaa Chim Chimdr dru, u, are are inscripţionată monograma lui Hristos (H+P) precum şi o tăbliţă purtând inscripţia latină “EGO ZENOVIUS VOTUM POSUI” (eu Zenovius am pus acest dar) şi se presupune că a aparţinut unui candelabru din bronz dintr-un sanctuar creştin. Descoperirea în speţă

14

atestă existenţa unor comunităţi daco-romane, care, pe teritoriul fostei provincii, au îmbrăţişat creştinismul prin filieră latină, cu mult înainte de venirea slavilor. Ridicată pe vremea lui Matei Corvin, cetatea ţărănească Biertan (care timp de trei secole, mai exact între 1572 şi 1867 a fost sediul episcopatului săsesc) rămâne cea mai impunătoare constru construcţi cţiee medieva medievală. lă. Având Având organiz organizare are urbanis urbanistic tică, ă, aşezarea aşezarea se remarc remarcaa prin prin şirul şirul franconic de dispunere a caselor, în jurul unei pieţe centrale, deasupra căreia se înălţa impunătoarea biserică-cetate. Comuna Orlat-Una dintre cele mai vechi aşezări din Mărginimea Sibiului, comuna Orlat este situată la 17 km vest de Sibiu, în Depresiunea Cibinului. Este o localitate cu o istorie bogată ce a început să fie scrisă încă din perioada feudală. Din acele vrem vremur urii datea datează ză ceta cetate teaa desc descope operi rită tă în nord-v nord-ves estul tul satul satului, ui, pe “Dealu “Dealull Orla Orlatu tului lui”” (Riesenberg). (Riesenberg).

Comuna Orlat este o asezare asezare cu numeroas numeroasee obiective obiective turistice turistice între care

se detaşează lăcaşurile de cult, trei la număr. Pe lângă Mănăstirea “Sfânta Treime”, recent construită, există o biserică ortodoxă, precum şi o alta de rit romano-catolic (ctitorită la 1746). Cea mai importantă este Biserica ortodoxă cu hramul “Sf. Nicolae”.Comuna Sibiel-Este o aşezare aflată la 23 de km distanţă de Sibiu, al cărei peisaj deosebit, este conferit de relieful de deal, livezi de pomi fructiferi şi pădure virgină. După tipicul săsesc, casele casele sunt orânduit orânduitee una lângă lângă alta, alta, inspir inspirând ând sobriet sobrietate ate şi prospe prosperit ritate ate.Dr .Drumur umurile ile pietruite pietruite ce şerpuiesc şerpuiesc printre case şi de-a lungul râului, râului, tradiţionalul tradiţionalul şi rusticul, rusticul, fac din această aşezare una dintre cele mai pitoreşti zone, asaltate de turişti indiferent de anotimp. La Sibiel s-au păstrat o serie de meşteşuguri transmise din generaţie în generaţie:fier generaţie:fierăria, ăria, potcovăria, tâmplăria, torsul, ţesutul, ţesutul, cojocăria, dar şi prepararea ţuicii şi a vinului de mere ori coacerea pâinii şi a cozonacului pe vatră. Însă, reprezentativ pentru localitate localitate este pictatul icoanelor pe sticlă, sticlă, Nicolae Suciu fiind unul dintre maeştri maeştri aceste acesteii îndelet îndeletnici niciri. ri. În memoria memoria acestui acestuiaa se organiz organizeaz eazăă periodi periodicc tabere tabere de creaţie creaţie specifică pentru copii. Dintre obiectivele turistice, deosebit de interesante sunt cetatea, muzeul şi biserica. Cetatea de pământ şi piatră de la Sibiel datând din secolele XII-XIII a aparţinut populaţiei româneşti, fiind menţionată în documente în 1384, împreună cu alte localităţi

din

Mărginimea

Sibiului:

Vale,

Fântânele-Cacova.

Legat de organizarea muzeului din sat, ea a început în 1969, mai ales prin donaţii. Aceasta reuneşte o valoroasă colecţie de icoane pe sticlă din aproape toate 15

centrele de iconari din ţară. Alături de icoanele pe sticlă sunt expuse şi icoane pe lemn, ceramică populară, piese de mobilier, textile de casă, precum şi o serie de cărţi vechi romanesti.Cât priveşte Biserica cu hramul “Sfânta Treime”, ea a fost construită între anii 1765-1767. Are planul dreptunghiular, cu absidă şi turn. Satul Cisnadioara-Sat aparţinător oraşului Cisnădie, situat la 2 km.vest de acesta, Cisnădioara se remarcă prin bazilica romanică situată pe dealul ce domină centrul aşez aşezăr ării ii,, repr reprez ezen entâ tând nd cel cel ma maii vech vechii edif edific iciu iu în stil stil roma romani nicc din din Româ Români nia. a. Aşezat într-un cadru natural de o frumuseţe sălbatică însă păstrând toate caracteristicile unui sat de munte, dominat fiind de păduri, dealuri precum şi de curgerea molcomă a unui pârâu, Cisnădioara Cisnădioara se impune turiştil turiştilor or printr-o printr-o serie serie de obiective obiective demne de vizitat: vizitat:cetatea cetatea cu bazilica în stil romanic de pe dealul Sf.Mihail, biserica evanghelică şi expoziţia muzeală de etnografie. Comuna Poiana Sibiului-Una Sibiului-Una dintre cele mai pitoreşti aşezări din Mărginime, Mărginime, comuna Poiana Sibiului, situată la 35 km. distanţă de Sibiu, a păstrat, din timpuri străvechi, tradiţia oieritului. Din acest motiv, ani buni, în localitate şi-a avut sediul Uniunea Oierilor din România. În Poiana Sibiului există şi câteva obiective istorice şi turi turist stice ice de real real inter interes es:bi :bise seri rica ca ortod ortodoxă oxă din din lemn lemn cu hram hramul ul Ad Ador ormi mire reaa Maici Maiciii Domnului(Biserica din Deal), Biserica din Vadu, Muzeul sătesc cu profil etnografic pastoral pastoral ce cuprinde cuprinde colecţia colecţia etnografică etnografică a învăţătorulu învăţătoruluii Ioan Georgescu. Georgescu. Comuna Mosna-este Mosna-este una dintre cele mai prospere prospere aşezări din zona Târnavelor. Târnavelor. Fiind puternic susţinută financiar de către comunitatea săsească, aici a fost ridicată între anii anii 148 14800-148 1486, 6, una dintr dintree cele cele ma maii frum frumoas oasee biser biseric ici-h i-hal alăă din din Trans Transil ilvan vania ia,, de constru construcţi cţiaa căreia căreia s-a ocupat ocupat celebr celebrul ul pietra pietrarr din Sibiu, Sibiu, Andrea Andreass Lapicid Lapicida. a. Biserica Evanghelică-Lutherană şi zidurile de fortificaţie, înalte de 10 m, au fost vizitate de-a lungul vremii de o serie de personalităţi, între care şi moştenitorul coroanei britanice, prinţul Charles Charles de Wales. Wales. Încă din secolul al XIX-lea XIX-lea aici au fost constituite constituite formaţii formaţii artistice, artistice, atât româneşti cât şi săseşti. săseşti. De asemenea, asemenea, de un mare succes se bucură fanfara locală săsească, prezentă la absolute toate serbările din cadrul comunitatii. Municipiul Medias- Cel mai important oraş din judeţul Sibiu, după reşedinţă, municipiul Mediaş este situat în inima Transilvaniei, pe Valea Târnavei Mari, la altitudini

16

de 300-400 de metri, într-o zonă viticolă tradiţională. Aerul de cetate medievală al bătrânei urbe, respiră, încă, prin toţi porii, în zona sa istorică, istorică, acolo unde se regăsesc regăsesc principalele principalele monumente monumente şi obiective obiective turistice, turistice, grupate în jurul celor 17 turnuri turnuri ale breslelor breslelor şi bastioanelor bastioanelor din piaţa castelului. castelului. Reprezentative Reprezentative în acest sens rămân Biserica “Sf. Margareta”, Turnul Trompeţilor, Casa Schuller, dar şi Casele Memoriale “St. L. Roth”, respectiv “Hermann Oberth”. De asemenea asemenea Muzeul Municipal, Municipal, funcţionând într-o clăd clădir iree mo monu nume ment nt isto istori ric, c, datâ datând nd din din seco secolu lull al XV-l XV-lea ea şi care care are are trei trei secţ secţii ii permanente:is permanente:istorie, torie, etnografie etnografie şi ştiinţele ştiinţele naturii. Comuna Slimnic Slimnic a fost mentionata mentionata documentar inca din anii 1282. Aici se gaseste unul dintre cele mai importante obiective turistice din judetul Sibiu, cetatea taraneasca, construita in sec. XV, pe un deal din comuna unde se mai observa resturile unei fortificatii feudale.Monumentele dacice de la Tilisca si Arpasul de Jos, cele romane de la Boita, Gusterita, urmele medievale de ordinul zecilor raspandite in zona Sibiului constituie un tablou complet al evenimentelor petrecute de-a de-a lungu lungull timp timpul ului ui.. Muze Muzeul ul de Vanat Vanatoar oaree ‘’Augu ‘’August st von Spie Spiess ss’’. ’’.In In 1963 1963 a fost fost achizitionata achizitionata colectia ‘’Spiess’’, ‘’Spiess’’, insumand insumand 1058 de piese, iar pe baza acesteia si colectiei colectiei de profil a Societatii ardelene de stiintele naturii a fost organizat in1966 muzeul de vanatoar vanatoare.C e.Cladi ladirea rea muzeul muzeului ui a fost fost constru construita ita lasfar lasfarsit situlse ulsecolu coluluiX luiXI,fi I,fiind ind locuint locuintaa colonelului August von Spiess,fost maestru de vanatoare a Curtii Regale. In muzeu sunt expuse arme si trofee de vanatoare,arme de braconaj,curse si capcane,fotografii.

1.4

Indicatori economici Poziţia geografică, resursele naturale şi tradiţia meşteşugărească în prelucrarea

resurselor de care dispune judeţul Sibiu, sunt factori care au determinat dezvoltarea economiei judeţului, dar perioada de tranziţie spre economia de piaţă traversată de România România după 1990 cu problemele problemele specifice (recesiune economică, inflaţie, inflaţie, şomaj) şi-au pus amprenta amprenta şi asupra economiei economiei judeţului. judeţului. Factorii Factorii economici exteriori exteriori au facut ca in ultimii ultimii zece ani piata romaneasca a turismului sa se caracterizeze printr-o mare recesiune.

17

Incepand cu anul 1989,turismul romanesc a suferit numeroase schimbari iar hotel hotelur urile ile au ince inceput put sa fie fie mai putin putin pop popul ulat ate, e,dar dar in urma urmato tori riii cati cativa va ani in care care indicatorii indicatorii economici au continuat sa scada au aparut mici intreprinzator intreprinzatorii care au inceput sa inregistreze profit.

Tabel 1.4.1 Populatia ocupata civila pe activitati ale economiei nationale Judetul Sibiu Hoteluri uri si restaurante Transport depoz depozita itare re si comunicatii Total

2

2

2

2

2

ID 09/08 08/07 07/06 06/05

RC 09/08 08/07 07/06 06/05 -5,7

005

006

007

008

009

,7

,8

,3

,3

,0

94,3 100 110,4 102,1

10,7

11,9

12,0

11,2

11,0

98,2 93 93,3 100,8 111,2

-1,8 -6 -6,7 0, 0,8 11,2

17,3

6,5

7 192,6 192,6 193, 193,33 211, 211,22 213, 213,33 6

-7,5 -7,5 -6,7 -6,7 11,2 11,2 13,3 13,3

5,4

16,7

0

10,4 2,1

Sursa : http://www.sibiu.insse.ro

Populaţia ocupatǎ civilǎ cuprinde, potrivit metodologiei balanţei forţei de muncǎ, toate persoanele care,in anul de referinţǎ, au desfǎsurat o activitate economicosocialv aducǎtoare de venit, cu excepţia cadrelor militare si a persoanelor asimilate acestora (personalul MAp, MAI, SRI, militari in termen), a salariaţilor organizaţiilor politice, politice, obstesti obstesti si a detinuţilor. detinuţilor. Populaţia ocupatǎ civilǎ pe activitǎţi ale economiei naţionale este de 16 in anul 2009,inregistrandu-se o scadere cu 5% fata de anul anterior, pe fondul crizei economice şi a sistării activităţii unor societăţi.

Tabel 1.4.2 Numarul mediu al salariatilor

18

Judetul Sibiu Hoteluri si restaurante

Transport, depozitare si comunicatii Total

2 005

2 006

2 007

2 008

ID 2 09/08 08/07 08/07 07/06 06/05 06/05 009

2 648

2 914

3 386

3 316

3 9,98 ,98 97,9 97,9 116, 116,11 110, 110,00 311

875

909

594

523

1823

980

108

424

002

313

RC 09/08 08/07 07/06 07/06 06/05 06/05 -90 -90,02 ,02 -2,1 16,1 16,1 10

98,6 94 94,3 108,6 100,4

-1,4

-5,7 8,6

108,58 192,2 224,7 210,4

-91,42 -7,8 24,7 10,4


Numărul mediu al salariaţilor reprezintă numărul de salariaţi angajaţi cu contracte individuale de muncă, plătiţi de întreprindere pentru o durată medie normală a timpului de lucru, pe perioada de referinţă. Numărul mediu al salariaţilor a scǎzut cu 5,56% incepând cu anul 2007 când se inregistra inregistra valoarea de 11980,ajungând 11980,ajungând la valoarea de 11424 in anul 2008,continuând 2008,continuând sǎ scadǎ astfel in anul 2009 atingând valoarea de 11313. Scăderi însemnate ale numărului de salariaţi de pe raza judeţului Sibiu, în perioada 2005-2009, 2005-2009, s-au înregistrat înregistrat în principalele principalele ramuri ale economiei economiei naţionale: naţionale: agricul agricultur tură, ă, transpo transportu rturi, ri, indust industrie rie,, tranzac tranzacţii ţii imobil imobiliare iare şi alte servici servicii,i, învăţămân învăţământ,t, sănătate şi asistenţă socială. Creşteri Creşteri ale numărului numărului de salariaţi salariaţi s-au înregistrat înregistrat în următoarele următoarele domenii: agricultură, construcţii, comerţ, hoteluri şi restaurante, intermedieri financiare. Sibiul este singurul judeţ din Regiunea Centru care prezintă o creştere a numărului de salariaţi din industria extractivă (+39,85%) în timp ce la nivel regional precum şi în celelalte celelalte judeţe ale Regiunii Regiunii această ramură ramură a cunoscut o diminuare diminuare constantă a numărului de salariaţi. Tabel 1.4.3 Indicii de dinamica cu baza in lant si fixa

19

0,4

Anii

Nr

un u nitati

de cazare

Indicel Indicelee cu baza fixa fixa

Indicel Indicelee cu baza in lant

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

116 113 108 117 114 112 103

-

-

0,974 0,931 1,008 1,982 0,965 0,887

0,974 0,955 1,083 0,974 0,982 0,919


În ceea ce priveşte unităţile de cazare în structurile de primire se observă o creştere de 9 unităţi cazare din anul 2005 până în anul 2006,datorită faptului că pe piaţă există o cerere mare ,iar dezvoltarea structurilor de primire au luat amploare pe baza segmentării pieţei, în 2008 scăzând cu 5 unităţi cazare.

Tabel 1.4.4 Somerii inregistrati si rata somajului Anii

Somerii inregistrati la agentiile pentru ocuparea ocuparea fortei fortei de munca (nr persoane) Total Total Femei Femei 20

Rata somajului% Total Total

Femei Femei

Barbati

Barbati

12426 124 26 2003 2004 2005 2006 2007

57811 578

6645 11253 112 53

4953 4953

10519 105 19

43666 436

91688 916

38100 381

67066 670

26000 260

9629

5,4

10

4,5

3,7

2,3

5,7

3,0

8,2

4,2

8,6

3,3

1,4 15088 150 88

2010

11,9 5,5

4106

9112

6,1

6,5

5358

2009

12,6 6,5

6153

7505

7,1

7,0

6300

2008

14,1

75833 758 2,7

15315 153 15

62033 620 4,0

15965 159 65

63366 633 5,3

Sursa : AJOFM : AJOFM

Dacă facem o analiză asupra evoluţiei populaţiei angajate din judeţul Sibiu, observăm observăm că numărul de şomeri şomeri a scăzut an de an pânǎ în 2009 ,concomitent cu scăderea numărului populaţiei. populaţiei.2 Pe piaţa muncii s-au produs mutaţii structurale în ceea ce priveşte repartizarea pe sectoare de activitate, în sensul creşterii populaţiei ocupate în comerţ şi servicii, concomitent cu reducerea celor ocupate în industrie şi transporturi. Scăderea ponderii ponderii populaţiei active active s-a manifestat manifestat cu precădere în sectorul sectorul de stat, care a fost redus prin privatizare privatizare şi creşterea creşterea populaţiei populaţiei active angajate angajate în sectorul sectorul privat. privat. Îmbucurător Îmbucurător pentru judeţul Sibiu, este faptul că în ultimul an au apărut o serie de unităţi industriale care oferă locuri de muncă pentru şomeri . Analizând Analizând aceste date arătăm că ponderea ponderea şomerilor pe sexe este mai mare la femei in comparative cu cea a bărbaţilor. Din tabelul de mai sus se observă trendul descrescător al ratei şomajului atât pe total cât şi la femei. Explicaţia reducerii ratei şomajului an de an, se datorează dezvoltării 2

Economia turismului si mediul înconjurtor , Ed. Bucuresti,

1999

21

economiei judeţului precum şi aplicării riguroase a măsurilor active stabilite în Legea 76/2002 cu modificările şi completările ulterioare . Conform Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă în ceea ce priveşte priveşte

numărul

de

şomeri

înregistraţi înregistraţi

în

2009,situaţia 2009,situaţia

nu

este

deloc

îmbucurătoare,înregistrându-se 15315 şomeri,ceea ce a determinat o creştere a şomajului de 8,2%,42% fiind femei. În lună martie 2010 numărul şomerilor înscrişi a crescut la 15965,din care 6336 fiind femei,iar din punct de vedere al mediului de provenienţa 9149 aparţin mediului urban în timp ce 6816 provin din cel rural,rata şomajului înregistrând valoarea de 8,6%.

Tabel 1.4.3.

SOSIRI ŞI ÎNNOPTĂRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE

TURISTICĂ , ÎN JUD.SIBIU

22

Tipur Tipurii de struct structuri uri de prim primire ire turis turistic ticăă Sosiri dc straini sem.I 2009 sem.I 2010 număr sosiri Total judeţ 105215

sem.I 2010 faţă de sem.I 2009 număr sosiri % 104941 99.7 24802 24808 100.0

•

din care: Hoteluri

74881

85718

114.5 21318 22918

•

Moteluri

5977

3531

107.5 59.1 576 389

•

Vile turistice

4247

5662

67.5 133.3 605 669

•

Cabane turistice turistice

2521

1596

110.6 63.3 395 37

•

Pensiuni turistice *)

6786

2579

9.4 38.0 877 248

•

Pensiuni agroturistice **)

8090

28.3 3813 47.1

23

1031 547

•

Campinguri

0

0

53.1 0 0 0

•

Tabere de elevi şi preşcolari

1080

0 1220 113.0 0 0

•

Căsuţe turistice

55

103

0 187.3 0 0 0

24

sem.I 2009 num umăr ăr sosir siri

•

Total jud. Sibiu

105215

sem.I 2010 num umăr ăr înnoptăr ptării 104941

% sem.I 2010 010 faţă de sem.I 2009 99.7 16075 4 17525 0

•

Turişti români

80413

80133

109.0 99.7 12581 4 13164 0

•

Turişti străini - total

24802

24808

104.6 100.0 34940 43610 124.8

din care, după ţara de provenienţă: Austria •

1840

2017

109.6 2386 3332 139.6

25

•

Belgia

535

470

87.9 677 763

•

Bulgaria

540

362

112.7 67.0 895 573

•

Elveţia

379

351

64.0 92.6 820 617

•

Franţa

1597

1892

75.2 118.5 2245 3687

•

Germania

9380

7228

164.2 77.1 12884 13188

•

Italia

1830

1653

102.4 90.3 2533 3016

•

Olanda

776

623

119.1 80.3 1517 1295

•

Polonia

632

26

478

85.4 75.6

1126 693

•

Regatul unit

762

741

61.5 97.2 979 1395

•

Republica Cehă

237

233

142.5 98.3 338 397

•

Republica Moldova

79

295

117.5 373.4 93 404

•

Serbia

62

40

434.4 64.5 62 78

•

Slovacia

170

169

125.8 99.4 231 215

•

Spania

983

1887

93.1 192.0 1459 3193

•

Turcia

184

5 85

218.8 317.9 230

27

883

•

Ucraina

58

70

383.9 120.7 72 111

•

Ungaria

934

8 57

154.2 91.8 1426 1333

•

S.U.A.

861

613

93.5 71.2 1290 1065

•

Israel

314

686

82.6 218.5 422 1049

•

Japonia

276

315

248.6 114.1 289 617

•

Alte ţări

2373

3243

213.5 136.7 2966 5706 192.4


28

Numărul turiştilor sosiţi în structurile de primire turistică din judeţul Sibiu, în semestrul semestrul I 2010, a fost de 104941 persoane, persoane, în scădere cu 274 persoane ( - 0,3%) faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent. Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au rep rezentat în sem.I. 2010, 76,4% din numărul total de sosiri, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 23,6% din numărul total de sosiri. În aceiaşi perioadă, sosirile vizitatorilor străini în structurile de primire turistică din judeţul Sibiu, a fost de 24808 persoane, faţă de 24802 turişti străini sosiţi în sem.I. 2009. Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini s-au înregistrat din Germania (29,1%), Austria(8,1%), Franţa (7,6 %) şi Spania (7,6%).Pe categorii de unităţi, sosirile în hoteluri deţin în sem.I 2010, o pondere de 81,7 % , preferinţa turiştilor pentru pensiuni turistice şi agroturistice fiind de 6,1% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică .Numărul înnoptărilor înnoptărilor înregistrate înregistrate în structurile structurile de primire primire turistică în sem.I 2010 ,a fost de 175250 în creştere cu 9,0% faţă de cel din sem.I 2009. Figura 1.2 . -Unitatile de cazare


29

Figura 1.2 - prezinta prezinta unitatile unitatile de cazare cazare si cresterea cresterea lor lor in perioada perioada 2005-2007 2005-2007

Tabel 1 .4.4. Capacitate de cazare turisitica (locuri pat) 2005

Total Hoteluri Hosteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Cabane vanatoare/pescuit Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Campinguri Bungalouri Tabere de elevi si prescolari Unitati tip casute

4589 1813 193 273 384 281 387 472 58 720 8

2006

4743 2030 11 175 268 359 334 459 294 22 720 82

2007

4333 1965 12 186 256 208 30 359 567 120 8 540 82

Indicatorii de dinamica 06/05 07/06

103,3 111,9 0 90,6 98,1 93,4 0 118,8 118,6 62,2 37,9 100 1025

91,3 96,7 109 106,2 95,5 57,9 0 107,4 123,5 40,8 36,3 75 100


1.4.5.Unitati locale active,2009 Activitati (sectiuni CAEN,Rev 1)

Total

Pe clase

dupa nr

de

de

marime

salariati

30

Ritmul de crestere 06/05

07/06

3,3 11,9 0 -9,4 -1,9 -6,6 0 18,8 18,6 -37,8 -62,1 0 925

-8,7 -3,3 9 6,2 -4,5 -42,1 0 7,4 23,5 -59,2 -63,7 -25 0

0-9

Hoteluri si restaurante

594

Transport,depozitare si

812

515

10-49 68

714

74

50-249 11 18

comunicatii Sursa : http://www.sibiu.insse.ro

Datorită potenţialului imens pe care judeţul îl are,turismul a fost ales că un domeniu tinta prioritar,pri prioritar,prinn dezvoltarea căruia se poate p oate ajunge la crearea de noi locuri de muncă,protejarea celor existente,şi la îmbunătăţirea situaţiei economice a judeţului.

Figura 1.3.-Ponderea structurilor de cazare pe categorii de confort in totalul inregistrat in 2008 Sursa : http://www.sibiu.insse.ro

In figura figura 1.3. observa observam m structu structura ra unitatil unitatilor or de cazare cazare pe confort confort.. Consta Constatam tam o pondere insemnata insemnata a unitatilor unitatilor cu o margareta, margareta, din care concluzionam concluzionam orientarea orientarea spre pensiuni pensiuni a judetului si spre turisti turisti nu foarte pretentiosi pretentiosi care care vin mai mult pentru peisaje peisaje si locuri decat pentru confort.

1.4.6. Aspecte al nupţialităţii în judeţul Sibiu

31

În anul 2009, în judeţul Sibiu s-au înregistrat 2899 căsătorii, cu 222 mai puţine decât în anul anterior. În acest context, rata nupţialităţii a fost de 6,9 căsătorii la 1000 locuitori, faţă de 7,4 ‰ în anul 2008. Pe medii de rezidenţă, faţă de anul precedent s-a înregistrat o scădere cu 225 căsătorii în mediul urban şi o uşoară creştere (+ 3 căsătorii) în mediul rural. Cele mai multe căsătorii (17,4%) s-au încheiat între bărbaţii din grupa de vârstă 25-29 ani şi femeile din grupa de vârstă 20-24 ani, urmate de căsătoriile încheiate de bărbaţii din grupa de vârstă vârstă 25-29 ani ani cu femeile femeile din aceeaşi aceeaşi grupă grupă de vârstă vârstă (15,7%). (15,7%). În anul 2009, vârsta medie la data căsătoriei a fost de 31,0 ani la bărbaţi şi 27,8 ani la femei, femei, decalajul între vârsta soţilor fiind de 3,2 ani, aspect considerat considerat favorabil din punct de vedere al regimului regimului reproduceri reproduceriii populaţiei. populaţiei. Vârsta medie la data încheierii căsătoriei a fost mai mică în mediul rural decât în mediul urban atât la bărbaţi cu 1,4 ani cât şi la femei cu 1,9 ani. În mediul urban vârsta medie la căsătorie a crescut cu 0,5 ani la barbaţi şi cu 0,4 la femei faţă de anul 2008, în mediul rural înregistrându-se o creştere a vârstei medii cu 0,4 ani la barbaţi şi cu 0,5 la femei faţă de anul precedent.

32

CAPITOLUL II ANALIZ ANALIZA A ACTIVI ACTIVITĂŢ TĂŢILO ILOR R ŞI ECHIPA ECHIPAMEN MENTEL TELOR OR PENTRU TURISM 2.1 Tipuri de turism Traseel Traseelee montane, montane, rezerva rezervaţiil ţiilee natural naturale, e, staţiu staţiunile nile climate climateric ricee şi balnear balnearee ale Sibiului - Păltiniş, cea mai înaltă staţiune climaterică din ţară, situată la o altitudine de 1.450 m, Ocna Sibiului cu nămolul şi lacurile sărate, staţiunea balneară Bazna a cărei primă instalaţie instalaţie balneară balneară a intrat în funcţiune funcţiune în anul 1843, reprezintă reprezintă o permanentă permanentă atracţie pentru turişti. Monumentele dacice de la Tilişca şi Arpaşul de Jos, cele romane de la Boiţa (Caput Stenarum), Guşteriţa (se presupune a fi Cedonia), urmele medievale de ordinul zecilor răspândite în zona Sibiului, Târnavei, Avrigului şi Mărginimii Sibiului, constituie un tablou complet al evenimentelor petrecute de-a lungul timpului întregit şi de bogata reţea de muzee municipale şi săteşti. Muzeul Brukenthal (el însuşi un monument de arhitectură barocă, deschis pentru public în anul 1817, cea mai veche instituţie instituţie de acest fel din ţară), muzeele muzeele de istorie, de istoria farmaciei, armelor şi trofeelor de vânătoare, de istorie naturală şi

33

Complexul Naţional Muzeal Astra din Dumbrava Sibiului, unul dintre puţinele muzee din lume care surprind evoluţia geniului popular şi tehnic, casele şi locurile legate de numele personalităţil personalităţilor or acestor acestor meleaguri, meleaguri, constituie constituie tot tot atâtea atâtea obiective de atracţie atracţie pentru pentru turişti. turişti. În cadrul judeţului Sibiu se diferentiaza urmatoarele tipuri de turism :

TURISM BALNEAR Judeţul Sibiu deţine 3 staţiuni cu bai sărate pentru afecţiuni reumatice. Staţiunea Staţiunea balneo-climate balneo-climaterica rica Ocna Sibiului Sibiului are ca factori principali principali de atracţie apele sărate ale lacurilor care s-au format prin prăbuşirea vechilor mine de sare. Lacul Avram Iancu,ci o adâncime de 132,5m este considerat cel mai adânc lac de ocnă din ţară. Climatul temperat,aerul bogat în aerosoli,o recomanda ca o staţiune de interes regional. La acestea se adăugă apă minerală a izvorului Horea,cloruro sodica şi uşor bicarbonate,nămol bicarbonate,nămolul ul sacropelic sacropelic format format în lacuri,uş lacuri,uşor or mineralizat. mineralizat. Staţiuni balneo-climaterica Bazna,care nu este încă omologata,este situate la 69 de km de mu munic nicipi ipiul ul Sibiu Sibiu.Fa .Fact ctor orii ii natur natural alii de cura cura sunt sunt apele apele miner mineral alee sarat sarateeiodurate,folosite sub formă de băi,cu efect complex datorită acţiunii concomintente a celor 3 factori :termic,mecanic şi chimic. Nămolul de Bazna şi sărea de Bazna sunt alţi doi factori importanţi de cura.

TURISM DE VÂNÃTOARE Animalele sălbatice de interes vânătoresc ce se regăsesc în cadrul fondurilor de vânătoare gestionate de Direcţia Silvică Sibiu sunt bine reprezentate,favorizând o resursă regenerabilă de interes naţional şi internaţional. Vânătoarea se practică prin păstrarea unui echilibru corect între speciile de vânat printr-o activitate desfăşurată limitat şi selectiv. Vânătoarea se practică ata cu vânători străini cât şi romani,oferindu-se atât vânatul dorit cât şi pensiune completă în casele de vânătoare existente.

TURISM SPORTIV

34

Turismul Turismul sportiv este un mijloc ideal atât preventiv cât şi curativ de păstrare a sănătăţii. În mun munţii ţii Cibinul Cibinului,l ui,laa Vârful Vârful Mare,di Mare,dinn Păltiniş Păltiniş la Negovanu Negovanu,La ,Lacuri curile le Cibinului,Vârful Frumoasei,Piatră Albă,în Munţii Făgăraş,se practică alpinismul. Se mai organizează de asemenea şi numeroase excursii de ski la Păltiniş,şi diverse diverse concursuri concursuri cum ar fi : Marşul bicicliştilor bicicliştilor 2009,Inferno 2009,Inferno 2010-ski şi snowboard snowboard la Bălea Bălea Lac,Ral Lac,Raliul iul Sibiul Sibiului,T ui,Turne urneul ul de box ‘’Frati ‘’Fratiii Negrea Negrea’’,C ’’,Campi ampionat onatuu Naţiona Naţionall de Motocross. Parcul Sub Arini şi Pădurea Dumbravă oferă condiţii superbe de plimbări sau alergări. Lângă Parcul Sub Arini există un teren de tenis, iar Sala Transilvania oferă posibilitatea posibilitatea practicări practicăriii un tennis tennis de masă. masă. Lângă Sala Transilvania au fost montate patru panouri de baschet unde oricine îşi poate etala talentul de aruncare la coş. Dacă doriţi să-i vedeţi la lucru pe adevăraţii baschetbalişti, iubitorii baschetului pot urmări pe durata campionatului Diviziei A la baschet masculin masculin la Sala Transilvania, Transilvania, meciurile meciurile de acasă ale formaţiei formaţiei CSU Sibiu.Pentru amatorii de înot, pe lângă oferta complexului Baia Neptun, mai există şi Complexul Nautic Olimpia deschis întreg anul. Complexul dispune de un bazin de 25 m cu 6 culoare de nataţie, bazin pentru sărituri de 15x15 m şi tribună de 600 locuri. Complexul este acoperit şi a fost renovat recent. Ştrandul Aqua Fun-deschis Fun-deschis în 2008, ştrandul "Aqua-Fun" "Aqua-Fun" are patru bazine cu apă caldă: unul pentru copii dotat cu tobogane, un bazin cu jacuzzi, un bazin cu pool-bar şi un bazin olimpic de 20x50m dotat cu 2 trambuline.

TURISM RURAL Satele Satele sibiene reprezintă reprezintă locuri minunate unde poţi petrece o vacanţă relaxantă la diversele pensiuni,în mijlocul naturii. Frumuseţea Frumuseţea locurilor,ospita locurilor,ospitalitate litateaa gazdelor,tradiţi gazdelor,tradiţiile ile specifice specifice zonei şi bucăţele delicioase sunt numai câteva motive pentru a vizita împrejurimile Sibiului şi a gusta din pacea şi liniştea liniştea satului. satului. Cele 18 localităţi de la poalele Muntelui Cibin formează o zonă specială.

35

Mărginimea Mărginimea Sibiului,cu sate romaneşti romaneşti încărcate de istorie,bier istorie,bierici ici fortificate fortificate şi case frumos colorate. Pentru obiceiurile specifice Mărginimii,cele mai importante sunt cele legate de sărbătorile de iarnă,iar ‘’Colindatul feciorilor’’ şi ‘’Ceata junilor’’ sunt două dintre cele mai apreciate. Zona oferă multe posibilităţi de relaxare şi petrecere a timpului liber.Turiştii pot face drumeţii drumeţii sau pot vizita obiectivele obiectivele din zona :biserica :biserica din Cisnădioara,bise Cisnădioara,bisericile ricile din Răşinari,alături de Muzeul Etnografic,Casa Episcopiei,Castelul Feudal,precum şi casa memoriala Octavian Goga. În judeţ se organizează diverse evenimente :Târgul creatorilor populari din România 2009,Târgul Olarilor,Festivalul brânzei şi al ţuicii. Serviciile de cazare şi masă sunt asigurate în pensiuni turistice sau agroturistice din mediul rural,majoritatea pensiunilor fiind case ţărăneşti adaptate şi dotate pentru practicarea practicarea turismul turismului,rest ui,restul ul fiind vile vile sau cabane cabane special special construite construite pentru pentru turismul turismul rural. Condiţiile de cazare diferă în funcţie de dotări şi amenajări existând pensiuni de două.trei sau patru flori.

TURISMUL TURISMUL URBAN URBAN care care este este susţ susţinu inutt de obie obiect ctive ivele le turis turisti tice ce de ma mare re atractivitate din municipiile, Sibiu şi Mediaş şi oraşele existente în judeţul Sibiu: Agnita, Avrig, Avrig, Cisnădie, Cisnădie, Copşa-Mică, Copşa-Mică, Dumbrăveni, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Sibiului, Tălmaciu, Tălmaciu, Miercurea Miercurea Sibiului şi Sălişte.

TURISMUL CULTURAL (de cunoaştere, educativ) – care beneficiază de un valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase monumente istorice, de arhitectură şi artă, edificii religioase, muzee şi case memoriale, arhitectură şi creaţie tehnică populară, manifestări populare tradiţionale, etnografie şi tradiţie orală, importante instituţii culturale şi de ştiinţă, personalităţi locale, tradiţii culturale ale minorităţilor, activităţi economice cu valenţe turistice, diverse posibilităţi de agrement (case de cultură, cluburi, cinematografe etc), care sunt răspândite pe întreg teritoriul judeţului;

TURISM MONTAN (de odihnă, sporturi de iarnă şi de vară, drumeţie, alpinism, de agreme agrement, nt, cunoaşt cunoaştere ere ştiinţi ştiinţifică fică,, vânătoar vânătoaree şi pescuit pescuit etc)-fa etc)-favori vorizat zat de prezenţa prezenţa Munţi Munţilo lorr Făgăra Făgăraşul şului, ui, a Munţi Munţilo lorr Cindr Cindrel elul ului ui (unde (unde se află, află, la 1.450 1.450 m, staţi staţiune uneaa climaterică Păltiniş) şi a Munţilor Lotrului; 36

Munţii Făgăraşului cuprind piscuri şi creste care coboară sub 2000 m numai către extremităţi, cele mai înalte fiind Moldoveanu şi Negoi de peste 2500 m. În aceşti munţi sunt numeroase lacuri glaciare (aproximativ 23) şi cascade, iar relieful, de o deosebită deosebită frumuseţe, frumuseţe, împreună cu reţeaua de cabane, oferă Munţilor Făgăraşului Făgăraşului calitatea calitatea de a fi în orice anotimp al anului cutreieraţi de iubitorii de munte. Tot ca punct de atracţie în masivul Făgăraş este şi Transfăgărăşanul, şosea situată la o altitudine de 2000 m, ce face legătura între Muntenia şi Transilvania. Are o lungime de 90 km şi străbate culmea principală principală între circurile circurile Bâlea Bâlea şi Capra, Capra, printr-un printr-un tunel tunel cu o lungime lungime de 900 900 m. Munţii Cindrel, mai scunzi şi mai puţin prăpăstioşi decât Făgăraşul, sunt mai uşor de circulat, atât pe văi, cât şi pe culmi şi au numeroase atracţii turistice: chei, lacuri glaciare, lacuri de acumulare, păduri, zona etno-folclorică a Mărginimii Sibiului - zonă tradiţională de păstori, în care se poate practica turismul rural. Aici întâlnim canioanele Gîtul Berbecului, Curmătura, Fîntînele, Oaşa şi staţiunea montană Păltiniş (1450 m). Păltinişul este staţiunea către care se îndreaptă o reţea de zece trasee montane, care o fac accesibilă din fiecare parte a munţilor (Parîng, Lotru, Sebeşului), iar dinspre Sibiu se poate ajunge cu maşina, pe DJ 106 A, care reprezintă 32 km de şosea modernizată. Serviciile de cazare şi alimentare se desfăşoară în vile şi hoteluri de categoria 1-2 stele. Capacitatea de cazare este de cca 500 locuri. Ca obiective culturale, întâlni întâlnim m aici: aici: Casa Casa memori memorială ală Consta Constantin ntin Noica Noica şi comple complexul xul "La schit". schit". Staţiun Staţiunea ea dispune de un telescaun până la vârful Onceşti, teleschi, 3 pârtii de schi amenajate, o şcoală de învăţare a schiului, discotecă, bibliotecă şi un club.

2.2 Circulaţia turistică Judeţul Sibiu oferă turiştilor numeroase oferte de cazare în spaţii foarte primitoare primitoare pentru toate gusturile gusturile şi posibilităţile posibilităţile,acestea ,acestea continuând continuând numeroase numeroase pachete turistice foarte atrăgătoare. Turi Turişt ştii ii se pot caza caza în hotel hoteluri uri cum cum ar fi:H fi:Hote otelul lul Pala Palace ce Sibi Sibiu,H u,Hot otel elul ul Continental Forum,Hotelul Fântâniţa Haiducului,Hotel Ramada. Pentru cei ce preferă pensiunile se pot caza la :Pensiunea Denim,Pensiunea La Maison Francaise,Pensiunea Ţepeş,Conacul dintre Râuri,dar se mai oferă şi locuri la moteluri cum ar fi :Perla Cibinului,la cabane sau complexe turistice. 37

Anii Total

2007 29,3

2008 28,7

2009 23,8


Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2009 a fost de 23,8% pe total total struct structuri uri de cazare cazare turist turistică,i ică,inn scader scaderee cu 4,9% fata de 200 2008. 8. Indici Indici mai mari mari de utilizare utilizare a locurilor locurilor de cazare s-au înregistrat înregistrat la vile turistice (40,2 %) , hoteluri hoteluri (26,2%), moteluri (25,5%).

Tabel 2.2.2 Sosiri in principalele structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica

Tipur puri

de

structuri structuri de primire primire

2007

2008

2009

turistica Hoteluri Moteluri Vile

100500 700 7065

90053 259 10200

104503 52 200

turistice Cabane

40235

368

80

turistice urbane Pensiuni

2000

1100

70

turistice rurale Total

85373 235873

3257 105237

310 105215

turistice Pensiuni


38

Numărul Numărul turiştilor sosiţi sosiţi în structurile structurile de primire turistică turistică a scăzut cu 22% în anul 2009,având valoarea de 105215 faţă de anul 2008,înregistrându-se un număr de 105237 turişti,potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică.

Tabel 2.2.3 Înnoptări în principalele principalele structuri de primire primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri de primire turistică

Tipur puri

de

structuri structuri de primire primire

2007

2008

2009

turistica Hoteluri Moteluri Vile

150310 9100 110000

156002 1830 100

140300 145500 200000

turistice Cabane

94800

1700

120


4066

37

80

turistice rurale Total

2034 370310

220500 380169

74000 380000

turistice Pensiuni

Sursa

: http://www.sibiu.insse.ro

Numărul Numărul înnoptărilor înnoptărilor înregistrate înregistrate în structurile de primire primire turistică turistică a fost de 380000 în 2009 în scădere cu 16,9% faţă de anul anterior,durata medie a sejurului fiind de 1,6 înnoptări pe turist.

Tabel 2.2.4 Durata medie a sejurului al numarului total de turisti din judetul Sibiu Anul

Numar

Numar turisti 39

Durata medie a

innoptari 316,178 368,305 369,129 434,455 370310 380169 380000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

sejurului(S) 1,68 zile 1,71 zile 1,61 zile 1,71 zile 1,69 zile 1,56 zile 1,45 zile

188,185 214,942 228,627 252,694 200240 287103 244708


În anul 2009 în structura de primire turistică s-a înregistrat un număr de 244708 persoane,în persoane,în scădere scădere cu 42395 42395 persoane faţă de anul anul 2008,fiind 2008,fiind 287103 287103 turişti turişti înregistraţi înregistraţi..

Tabel 2.2.5 Ritmul sosirilor turiştilor Anii

Ritmul me mediu cu cu bbaaza fixa

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Ritmul mediu cu baza in lant

14,2% 21,4% 34,2% 46,3% 33,5% 28,4%

14,2% 6,3% 10,5% 20,1% 15,9% 10,2%

Sursa :http://www.sibiu.insse.ro :http://www.sibiu.insse.ro

Ritmul mediu cu baza fixa a crescut in anul 2007 avand valoarea de 46,3%,scazand in anul 2008 la valoarea de 33,5% iar in anul 2009 inregistrandu-se un procent mai scazut scazut de 28,4%. 28,4%.

Tabel 2.2.6 Durata medie a sejurului al numărului de turişti străini din Judeţul Sibiu

Anul

Numar

Numar

40

Durata medie a

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

innoptari 99,391 124,287 123,321 121,550 97,420 74,600 50,245

turisti 60,088 74,586 73,614 68,732 50,530 34,341 24,802

sejurului(S) 1,65 zile 1,66 zile 1,67 zile 1,76 zile 1,60 zile 1,45 zile 1,30 zile


Sosirile Sosirile vizitatorilor vizitatorilor străini în structurile structurile de primire primire turistică în judeţul Sibiu a fost de 24802 persoane,în scădere cu 9539 persoane faţă de anul 2008.Cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Germania 37,8%,Austria 7,4%,Italia 7,4% şi Franţa 6,4%.

Figura 2.1. -

Durata medie a sejurului


Figura 2.1. reprezinta evolutia densitatii turistice in cazul unitatilor de cazare turistica

41

Tabel 2.2.7 Densitatea circulaţiei turistice Anul

Numarul

Densit nsitat atea ea

circulat ulatie ieii

2003

turistilor 188,185

turistice(Dt) 34,64 turisti/km2

2004

214,942

39,56 turisti/km2

2005 2006

228,627 252,299

42,08 turisti/km2 46,52 turisti/km2

2007

235873

43,42 turisti/km2

2008 2009

105237 105215

19,37 turisti/km2 19,36 turisti/km2


Analiza Analiza datelor statistice statistice a evidenţiat faptul că densitatea densitatea circulaţiei turistice turistice a avut de-a lungul anilor un ritm ascendant,fapt ce a determinat dezvoltarea industriei turismului şi preocuparea specialiştilor de a găsi factorii care infl;uenteaza evoluţia acesteia.Creşterea densităţii turistice a crescut considerabil în anul 2006(252,299) în comparative cu anul 2003 respectiv 188,185,astfel că treptat începând cu anul 2004 se reali realize zează ază creşt creşteri eri în circ circul ulaţ aţia ia turi turist stică ică în anul anul 200 20055 (228, (228,627 627). ).În În anul anul 2008 2008 s-a s-a înregistrat o scădere masivă a circulaţiei având un procent de 19,37% fiind în continuă scădere în anul 2009 cu un procent de 19,36% turişti/km2.3

Tabel 2.2.8 Structura de primire turistica cu functiuni de cazare turistica Anii 2006 Hote Ho telu luri ri si moteluri Cabane

2007

2008

2009

21

31

23

19

10

10

7

6

3

Botezatu C.,Mihailescu C., Iacob I., Sisteme informatice cu baze de date in turism , Editura universitara, universitara, Bucuresti, 2007

42

turistice Campinguri

4

4

2

2

si unitati tip casuta Vile

7

7

6

4

bungalowuri bungalowuri Tabere bere de

7

7

5

4

elevi si prescolari Pensiuni

17

24

10

8


46

51

30

22

turistice rurale Hoteluri

1

2

1

1

pentru tineret tineret Hosteluri Total

1 114

1 137

1 85

2 68

turistice

si


În anul 2007 se observă că structură de primire turistică are creşterea cea mai mare,înregist mare,înregistrându-se rându-se un total de 137,unde pensiun p ensiunile ile turistice rurale ocupa cel mai mare punctaj.În punctaj.În anul 2009 structura structura de primire primire turistică turistică suferă o scădere mare faţă de anii anteriori având un total de 68. 68.4

innoptarilor in unitatile unitatile de primire ale judetului SibiuTabel 2.2.9 Structura innoptarilor numar turisti Anul

Total turisti

Turisti straini

2003

4

316,178

romani 99,391

Busuioc M-Managementul -Managementul serviciilor turistice-note de curs

43

Turisti 216,787

2004

368,305

124,287

244,018

2005

369,129

123,321

245,808

2006

434,455

121,905

312,905

2007 2008

370,310 380,169

122,102 110,111

248,208 270,058

2009

380.000

99,200

280,800


În tabelul 2.2.9 ,datele prezentate demonstrează că turiştii romani vizitează în număr mai mare judeţul Sibiu astfel că în 2003 se înregistrează 216,787 în comparaţie cu numărul turiştilor străini care în anul 2003 era de 99,391 ,înregistrându-se în ambele cazuri o creştere treptată în anul 2004 numărul turiştilor străini era de 124,287 pe lângă numărul turiştilor romani de 244,018,în anul 2005-123,321 număr turişti străini ,iar turiştii romani de 245,808 în anul 2005. În anii 2008,2009 turiştii străini vizitează în număr mai mic judeţul Sibiu,numărul celor romani crescând la valoarea de 280,000 în anul 2009. Figura 2. 2.- Turisti cazati in unitatile de

44

cazare turistica


Figura 2. 2.- reprezinta cresterea numarului de turisti cazati, care in cea mai mare parte au optat pentru unitatile de cazare de tip hotel

Tabel 2.2.10 Agentii de turism din judetul Sibiu

1 2 3 4 5 6 7

Agentii turism Ardeleana Travel Magic Travel Paralela 45 Medias Paralela 45 Sibiu Vacanta de Vis Aerotravel SRL Aka Travels SRL

45

Sursa : http://www.ghidsibiu.ro

Judeţul Sibiu înregistrează un total de 28 agenţii de turism dintre care cel mai mare număr de 7 agenţii îl deţine Compania Aka Travels SRL,urmată fiind cu un număr de 6 agenţii de Aerotravel SRL,locul trei în rma acestui clasament îl ocupa Vacanţă de Vis cu 5 agenţii,ultimul loc cu o singură agenţie aparatinandu-i agenţiei Ardeleana Travel.

2.3 Infrastructura pentru turism Potenţialul unei infrastructuri locale cu care să fie satisfăcute cerinţele economiei, ale populaţiei, reprezintă o premisă a dezvoltării durabile a judeţului. În cadrul echipărilor de infrastructură, reţeaua de căi de comunicaţie şi transport ocupă un loc important, fiind compusă din: - reţeaua de căi rutiere; - reţeaua de căi feroviare; - transportul aerian; - transportul combinat. Transportul rutier, cel mai important şi totodată cel mai utilizat dintre toate modalităţile de transport, este în continuă expansiune şi în anii următori, când se prevede creşterea cu peste 10 % a acestuia până în anul 2013 la nivel naţional. naţional. Astfel, Astfel, infrast infrastruc ructur turaa rutier rutierăă deţine deţine o import importanţă anţă aparte aparte în dezvolt dezvoltare areaa socio-e socio-econo conomică mică a judeţului, judeţului, de aceea o mare parte din resursele resursele financiare judeţene se concentrează asupra acesteia. acesteia. Consiliul Consiliul Judeţean Sibiu este direct responsabil responsabil de reţeaua de drumuri drumuri judeţene. Cu resursele financiare limitate care îi stau la dispoziţie, acesta este dependent de finanţări nerambursabile (precum Fondurile structurale europene) pentru lucrări rutiere complexe. De aceea dezvoltarea infrastructurii rutiere judeţene trebuie să se realizeze etapizat, în funcţie de priorităţi clare şi bine fundamentate. . Lungimea totală a drumurilor publice din judeţul Sibiu este de 1.599 km din care 257 km drumuri naţionale, în totalitate modernizate şi 1.342 km drumuri judeţene şi comunale(drumuri publice locale aflate în administraţia Consiliului Judeţean - drumuri

46

judeţene, judeţene, respectiv respectiv în administraţia administraţia consiliilor consiliilor locale comunale şi orăşeneşti orăşeneşti - drumuri drumuri comunale). Densitatea drumurilor publice este de 29,4 km/100 km2 teritoriu, situând judeţul sub densitatea medie pe ţară, de 33,5 km/100 km2 şi aproximativ la egalitate cu densitatea mediea Regiunii Centru de 29,9 km/100 km2. În judeţul judeţul Sibiu Sibiu există există următoa următoarel relee drumur drumurii publice publice – naţional naţionale, e, judeţene judeţene şi comunale: -6 trasee de drumuri naţionale, din care: · 2 trasee de drumuri europene: E 68 (DN 1) şi E 81 (DN 7); · 2 trasee de drumuri naţionale principale: DN 7C şi DN 14; · 2 trasee de drumuri naţionale secundare: DN 14A şi DN 14B. - 51 trasee de drumuri judeţene; - 72 trasee de drumuri comunale. O caracteristică negativă a traficului este determinată de lipsa centurilor ocolitoare ale oraşelor, ceea ce contribuie la blocări ale traficului, mai ales în orele de vârf, cu efecte asupra creşterii timpului călătoriilor. Poluarea constituie şi ea un efect negativ cauzat de traficul desfăşurat în condiţii improprii. Principalele căi rutiere internaţionale care străbat judeţul Sibiu şi care facilitează accesul din şi înspre acesta la nivel naţional şi internaţional sunt: - Drumul european E 68 Frontiera Nădlac-Arad-Deva-Sebeş -Sibiu-Braşov - Drumul european E 81 Frontiera Giurgiu-Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Cluj NapocaSatu Mare-Frontiera Halmeu - Coridorul IV Pan-European Frontiera Nădlac-Arad-Deva-Sebeş-SibiuBraşov-Ploieşti-Bucureşti-Slobozia-Constanţa În anul 2010, totalul liniilor de cale ferată în exploatare la nivelul judeţului Sibiu însum însumaa 197 197 km (incl (inclusi usivv linii linii cu ecar ecarta tame ment nt îngust îngust), ), din din care care 44 km linii linii electrificate. electrificate. Liniile electrificate reprezintă reprezintă doar aproximativ 22% din total (semnificati (semnificativv mai puţin decât media Regiunii Centru de aproximativ 47% şi media pe ţară de 30%), procent destul destul de scăzut, scăzut, care care denotă necesitate necesitateaa de modernizare modernizare a reţelei. reţelei. Din Din total, total, liniile cu ecartament normal (la care distanţa între şine este de 1435 mm) însumează 145 km, din care:

47

•

cu o cale 101 km;

•

cu două căi 44 km.

În Judeţul Sibiu există trei noduri de cale ferată la Sibiu, Copşa Mică şi Podul Olt. Prin aceste noduri de cale ferată se realizează legături atât cu toată ţara cât şi cu Europa Centrală Centrală şi de Vest. Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Sibiu este în general bună. De menţionat este punerea în circulaţie şi pe liniile judeţului Sibiu a trenurilor tip„Săgeata albastră”, moderne şi superioare în viteză de deplasare, precum şi refacerea şi modernizarea gării municipiului Sibiu. Judeţul Sibiu dispune de Aeroportul Internaţional Sibiu care se dovedeşte a fi un punct forte în transportul transportul la nivelul judeţului. judeţului. Acesta aparţine aparţine C.J. Sibiu şi este poziţionat pe drumul DN1, la 6 km vest de centrul istoric şi administrativ administrativ al oraşului oraşului Sibiu, fiind situat la o altitudine de 443 m. În prezent se asigură legături directe interne cu Bucureşti şi Timişoara şi externe cu Germania, Austria, Spania, Anglia, Turcia şi Grecia, existând 6 companii aeriene care operează de aici: Austrian Airlines, Blue Air, Tarom, Atlas Jet, Carpatair şi Lufthansa.

48

CAPITOLUL III Dezvoltarea durabila-prioritate in dezvoltarea turismului 3.1 Impactul turismului asupra mediului natural Relaţia turism-mediu ambiant are o importanţă deosebită, ocrotirea şi conservarea mediulu mediuluii ambiant ambiant repreze reprezentând ntând condiţia condiţia primor primordial dialăă de desfăşu desfăşurar raree şi dezvolt dezvoltare are a turismului. Această legătură este una complexă, ea manifestându-se în ambele direcţii. Mediu Mediull natur natural al,, prin prin comp compone onent ntel elee sale sale,, repre reprezi zintă ntă resu resurs rsel elee de bază bază ale turismului, iar pe de altă parte activitatea turistică are influenţă atât pozitivă, cât şi negativă asupra mediului ecologic, modificându-i elementele componente. Mediul înconjurător este definit ca fiind calitatea vieţii, condiţiile de viaţă ale oamenilor şi cadrul natural cu habitatele potrivite pentru animale şi plante. Calitatea vieţii este determinată de disponibilitatea pe termen lung în cantitate suficientă şi de o calitate adecvată a resurselor precum apă, aer, pământ şi spaţiu în general dar şi a materialelor neprelucrate.

49

Ca totalitate a factorilor naturali şi a celor creaţi prin activităţile umane şi, mai ales, calitatea lui, reprezintă motivaţia esenţială a călătoriilor, alcătuind “materia primă” a turi turism smulu ului.i. De acee aceea, a, păstr păstrare areaa unu unuii nivel nivel ridic ridicat at de cali calita tate te a resur resurse selo lorr natur natural alee constituie condiţia necesară pentru perpetuarea şi dezvoltarea continuă a consumului turistic. De peste 30 de ani, începând cu Conferinţa asupra Mediului, Mediului, de la Stockholm Stockholm din 1972, omenirea a început să recunoască faptul că problemele mediului înconjurător sunt inseparabile de cele ale bunăstării şi de procesele economice, în general. Astfel, s-a ajuns să se vorbească despre conceptul de “dezvoltare durabilă” care reprezintă un proces ce se desfăşoară fără a distruge sau a epuiza resursele, asigurând dezvoltarea. Turism Turismul ul are o contrib contribuţie uţie însemnat însemnatăă la menţine menţinerea rea şi îmbunăt îmbunătăţir ăţirea ea calităţ calităţii ii mediului, mediului, manifestându-se manifestându-se ca un factor activ al dezvoltării dezvoltării durabile, fiind în interesul interesul său să se implice în această problemă şi să lucreze în cooperare cu celelalte industrii în asigurarea calităţii bazei de resurse şi a supravieţuirii acestuia. Turismul este una dintre cele mai importante industrii şi cunoaşte o dezvoltare continuă. Din ce în ce mai mulţi oameni sunt interesaţi în explorarea destinaţiilor şi culturilor noi şi cât mai îndepărtate. Astfel, zonele care dispun de resurse naturale deosebite atrag tot mai mulţi vizitatori, cu atât mai mult dacă ele oferă şi posibilitatea de a cunoaşte tradiţii şi obiceiuri ale altor culturi. Când turismul şi mediul înconjurător coexistă în armonie, mediul beneficiază de pe urma turismului. turismului. Există Există multe exemple de acest gen, majoritatea majoritatea intrând în unul din cele două tipuri: conservarea şi reabilitarea mediului. Conservarea înseamnă păstrarea şi utilizarea în cunoştinţă de cauză a mediului natural şi antropic. Conservarea şi turismul merg de multe ori mână în mână. Multe Multe monumente monumente istorice şi arheologice arheologice au fost salvate de la distrugere datorită interesului turiştilor faţă de ele. .Sute de obiective cu valoare istorică din judeţul Sibiu nu ar mai fi fost astăzi decât nişte ruine sau ar fi fost demult demolate dacă nu ar fi fost valoroase pentru turişti. În întreaga lume mediul înconjurător a beneficiat de pe urma turismului în variate moduri. Parcurile şi rezervaţiile naturale au reuşit să protejeze multe specii care altfel ar fi fost distruse de vânatul necontrolat.Turismul nu oferă numai un motiv pentru conservarea

50

mediului natural şi a celui antropic, ci furnizează şi banii necesari pentru conservare: o parte din venitul din turism poate fi utilizat utilizat pentru păstrarea păstrarea mediului mediului înconjurător. înconjurător. De exemplu , donaţiile primite de la vizitatori sunt utilizate pentru reparaţii şi restauraţii. Reabil Reabilitar itarea ea însemnă însemnă redarea redarea vieţii unei clădiri clădiri sau unei zone şi renaşter renaşterea ea acesteia ca ceva diferit de starea sa iniţială. În timp ce conservarea presupune păstrarea mediului înconjurător într-o formă cât mai apropiată de cea originală, reabilitarea implică o schimbare majoră în utilizarea mediului. Multe clădiri şi zone au fost salvate prin turism fiind reabilitate ca atracţii turistice sau ca spaţii de cazare turistice. Trebuie avut mereu în vedere faptul că atât resursele naturale cât şi cele antropice trebuie trebuie păstrat păstratee deoarec deoarecee acestea acestea sunt disponi disponibile bile o singură singură dată; dată; odată odată consumat consumate, e, capacit capacitate ateaa de existenţ existenţăă a destina destinaţie ţieii turist turistice ice este este termina terminată. tă. De aceea aceea dezvolta dezvoltarea rea turismului trebuie orientată către beneficiul social net şi mai puţin către contul de profit şi pierdere. pierdere. Conceptul de beneficiu social net presupune presupune acea combinare combinare a activităţilor activităţilor care să determine o dezvoltare locală cu deteriorarea cât mai puţin posibilă a mediului mediului natural şi social. Pentru a ţine sub control acest fenomen trebuie ca toţi participanţii să înţeleagă nevoia de dezvoltare durabilă şi să recunoască faptul că succesul afacerii depinde de resurse şi de protecţia acestora . Impactul turismului asupra mediului presupune analiza relaţiei turist - rezervǎ turist turisticǎ icǎ - produs produs turist turistic. ic. Existe Existenţa nţa a num numero eroşi şi factor factorii exogeni exogeni care contribu contribuie ie la degradarea accentuatǎ a mediului înconjurǎtor impune cu maximǎ stringenţǎ utilizarea rationalǎ şi eficientǎ a resurselor turistice. În acest context,judeţul Sibiu prezintǎ câteva contradicţii majore: un spaţiu urban hiperdezvoltat, spaţiu rural puternic antropizat, slaba diversi diversitate tate biolog biologicǎ, icǎ, arii arii protej protejate ate supras suprasoli olicit citate ate,, o poluare poluare şi degrada degradare re a situri siturilor lor natural naturale, e, o puterni puternicǎ cǎ presiu presiune ne umanǎ umanǎ asupra asupra spaţiul spaţiului ui agricol agricol,, o hiperde hiperdezvol zvoltare tare a transpo transportu rturil rilor. or.Pri Prinn mǎsuri mǎsurile le de adminis administra trare re si gestio gestionare nare a rezerva rezervaţiil ţiilor or natural naturalee se realizeazǎ o barierǎ solidǎ în calea eroziunii resurselor naturale şi crearea premiselor creşterii capacitǎţii de regenerare. Petrecerea timpului liber a devenit o preocupare din ce în ce mai mare a omului modern, dornic să evadeze din cadrul artificial al oraşului către mediul liniştit şi odihnitor pe care îlîl conferă conferă natura.

51

Turismul, una dintre activităţile dezvoltate în timpurile contemporane, are caracter creativ, sportiv sau cultural, constând în parcurgerea unor distanţe şi vizitarea unor monumente de artă sau naturale, a unor localităţi, obiective turistice etc. Turismul în natură cu scop recreativ este în continuă creştere. Aproape toate zonele cu multă vegetaţie, situate în apropierea apropierea centrelor populate, sunt asaltate de numeroşi turişti la sfârşit de saptamână.În timpul vacanţelor estivale, exodul oamenilor spre munţi şi ţărmul mării se amplifică.Dorinţa omului de a petrece timpul liber în natură a devenit din ce în ce mai puternică;turismul este o necesitate vitală pentru omul modern.Natura modern.Natura începe să patrundă din ce în ce mai mult în viaţa noastră; noastră; ea înlocuieşte universul de beton şi sticlă al marilor oraşe.Omul simte nevoia să evadeze din condiţiile lui obişnuite de viaţă, să uite de stresul cotidian. Nevoia de relaxare şi de contemplare a naturii face parte din viaţa omului, este o nevoie absolută, ca nevoia de aer, de alimente etc. Mult Multee dest destina inaţi ţiii si mu mulţ lţii organi organizat zator orii de turis turism m sesi sesize zează ază astăzi astăzi valo valoare areaa conserv conservării ării mediul mediuluis uisii îsi schimbă schimbă practic practicile ile profesi profesional onalee spre spre protej protejare areaa resurse resurselor lor naturale naturale si îmbunătăţirea calităţii mediului, spre educarea educarea turistilor turistilor în scopul minimizării minimizării influenţei acestora asupra habitatelor umane, culturale si ambientale. Cheltuirea banilor cu raţionament de către turisti poate ajuta la crearea unor oportunităţi mai bune pentru afacerile, gospodăriile si artizanii locali, sprijinind cresterea economică din zonele de destinaţie. Turismul Turismul prezintǎ o serie de impacturi asupra mediului mediului economic, social, social, politic şi natural. Turismul, prin faptul cǎ este un mare consumator de munca vie, joacǎ un important important rol în economie. El creeazǎ noi locuri de muncǎ, participând participând astfel la atragerea atragerea excedent excedentului ului de fortǎ fortǎ de muncǎ muncǎ din alte sectoar sectoare, e, contrib contribuind uind astfel astfel la atenuar atenuarea ea şomajului. Turismul Turismul are si o profundǎ profundǎ semnificatie semnificatie socio-umanǎ.; socio-umanǎ.; actioneazǎ, prin natura n atura sa, atât asupra turiştilor în mod direct, cât şi asupra populaţiei din zonele vizitate. 5 De

5

Firoiu D., Resursele Resursele umane in turism, Editia a IV a, Editura Prouniversitaria, Bucuresti,

2007

52

asemenea, efectele turismului se rasfrâng si asupra calitatii mediului, a utilizarii timpului liber si nu în ultimul rând asupra legaturilor dintre regiuni. Existenta a numerosi factori exogeni care contribuie la degradarea accentuatǎ a mediului înconjurator impune cu maxima stringenţa utilizarea raţionalǎ si eficientǎ a resurselor turistice. Cu toate cǎ are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are si o contribuţie aparte la realizarea valorii adǎugate. Având ca specific consumul mare de muncǎ vie, de inteligentǎ si creativitate, turismul participǎ la crearea valorii adǎugate într-o masurǎ mai mare decât alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare. De asemen asemenea, ea, turism turismul ul antrenea antreneazǎ zǎ si stimul stimuleazǎ eazǎ producţ producţia ia din alte alte dom domenii enii.. Studiile de specialitate au evidenţiat faptul cǎ activitatea unor ramuri este determinatǎ în mare parte de nevoile turismului. Turismul reprezintǎ totodatǎ un mijloc de diversificare a structurii economiei unei ţǎri. Astfel, necesitatea de adaptare a activitǎţii turistice la nevoile tot mai diversificate, mai complexe ale turiştilor determinǎ apariţia unor activitǎţi specifice de agrement, transport pe cablu. Trebuie menţionat şi faptul cǎ turismul este capabil sǎ asigure prosperitatea unor zone defavorizate, defavorizate, putând fi un remediu remediu pentru regiunile dezindustrializat dezindustrializate. e. Aceasta Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai puţin bogate în resurse cu valoare economicǎ mare, dar cu importante şi atractive resurse turistice naturale şi antropice. Datoritǎ acestui fapt el este considerat o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale. Comportamentul turistilor poate afecta satisfacţia vizitatorilor direct sau indirect prin impacturi impacturi asupra mediului mediului cum ar fi deşeurile deşeurile sau vandalismul. vandalismul. Alte elemente elemente pot afecta vizitatorii prin zgomot, poluarea aerului sau elemente vizuale. Prin mǎsurile mǎsurile de administrare administrare şi gestionare gestionare a obiectivelor obiectivelor turistice turistice naturale naturale se realizeazǎ o barierǎ solidǎ în calea eroziunii resurselor naturale si crearea premiselor creşterii capacitǎţii de regenerare. 6 Protecţia resurselor naturale turistice din ariile protejate are ca scop:

6

,Editia a II-a,Ed Economia serviciilo serviciilor r ,Editia - Economia

53

- asigurarea bazei ştiinţifice pentru amplasarea în teritoriu a sistemului de monitor mon itoring ing integrat integrat prin prin stabili stabilirea rea organizǎ organizǎrii rii spaţiale spaţiale a acestuia acestuia şi prin selecţi selecţiaa şi standardizarea parametrilor de mediu şi a indicatorilor biologici ce trebuie analizaţi, - diferenţierea şi organizarea la scarǎ spatialǎ a retelei de arii protejate care sǎ asigur asiguree conserv conservare areaa biodiver biodiversitǎţ sitǎţii ii specif specifice ice si conserv conservare areaa habita habitatelo telor, r, oferin oferindd în permanenţǎ permanenţǎ zone eşantion de minimǎ minimǎ manifestare manifestare a impactu impactului lui antropic, antropic, În ansam ansamblu blu si a compo componen nente telo lorr sale sale o conce concepţi pţiee mo mode dernǎ rnǎ de orga organiz nizar aree a sistemului de monitoring, materializeazǎ douǎ concepte: - sistem integrat pentru toţi factorii de mediu, - sistem global, pe diferite niveluri de agregare, inclusiv cu conectare la reţeaua mondialǎ. Existenţa unui sistem de monitoring al mediului, perfecţionarea şi optimizarea lui, prin extindere extindere calitati calitativǎ vǎ si cantitativǎ, cantitativǎ, rezultǎ rezultǎ din urmǎtoarele urmǎtoarele necesitǎţi necesitǎţi actuale: actuale: - necesitatea cunoşterii evoluţiei calitǎţii componentelor de mediu, în scopul stabili stabilirii rii si impune impunerii rii mǎsuril mǎsurilor or de protecţi protecţie, e, conserv conservare are,, reconst reconstrucţ rucţie, ie, a celor celor de retehnologizare, a aprecierii raportului cost/beneficii, a verificǎrii eficienţei mǎsurilor luate, - necesit necesitate ateaa grupǎrii grupǎrii,, selectǎr selectǎrii ii si ordonǎr ordonǎrii ii informa informaţiil ţiilor, or, a corelǎri corelǎriii lor cu informatii de alta naturǎ (zonare ecologicǎ ,zonare pedologicǎ,etc.), - necesitatea obţinerii de informaţii comparabile cu informaţiile la scarǎ regionalǎ, continentalǎ sau global - necesitatea cunoaşterii si evaluǎrii rapide a situaţiei în cazuri de accidente sau incidente antropice, deci a impactului asupra mediului. - necesitatea dezvoltǎrii bazei de cunoştinţe pentru stabilirea si fundamentarea unor actiuni de protecţia mediului, de reconstructie ecologicǎ, de evaluare a impactului si pentru evidentierea evidentierea unor efecte încǎ necontrolate necontrolate asupra biodiversitǎtii, biodiversitǎtii, a sǎnǎtǎtii si a bunurilor bunurilor materiale. materiale. Este Este neces necesar ar,, prin prin dife diferi rite te me meto tode, de, tehni tehnici ci,, echip echipam amen ente te si tehno tehnolo logi giii sǎ se coroboreze orice activitate umanǎ cu mentinerea nealteratǎ a conditiilor de calitate a mediulu mediuluii înconjur înconjurǎtor ǎtor.. Acest Acest lucru lucru impune impune elabora elaborarea rea unor limite limite pentru pentru o serie serie de

54

indicatori de calitate ce caracterizeazǎ mediul, în ansamblu, sau fiecare component în parte, limite limite ce trebuie trebuie respectate respectate în dimensionar dimensionarea ea unei activitǎt activitǎtii sau alta. alta. Datorita unor cresteri importante a numarului de turisti, dupa anul 2000, turismul a dete determ rmina inatt un consu consum m spori sporitt de resur resurse se turi turist stice ice.. Aces Aceste teaa nu sunt sunt decât decât part partii compone componente nte ale mediulu mediuluii ambiant ambiant,, si de calitat calitatea ea acesto acestora ra vor depinde depinde eficien eficienta ta si valoarea turismului practicat. Turismul produce impact asupra cadrului natural si social, în viziune ecologicǎ, se afla în interactiune cu elementele abiotice, biotice, antropice, sociale, culturale ale mediului, si depǎseste sfera strictǎ a mediului înconjurǎtor. Turismul, este dependent de mediul înconjurǎtor, fiind purtǎtorul resurselor sale. sale. Turism Turismul ul se desfǎso desfǎsoarǎ arǎ în mediu mediu si prin prin mediu, mediu, calitat calitatea ea acestu acestuia ia permit permitând ând dezvoltarea sau sistarea activitǎtilor turistice. Prin exigentele pe care le revendicǎ turismul se declarǎ ca parte integrantǎ a mediului înconjurǎtor. Evoluti Evolutiaa actualǎ actualǎ a turism turismului ului este este caracte caracteriza rizatǎ tǎ de profund profundaa înnoire înnoire a oferte oferteii turistice mondiale prin dezvoltarea unei game de produse turistice noi, superioare din punct de vedere calitativ calitativ sau cantitativ. cantitativ. Activitǎtile Activitǎtile turistice turistice determinǎ determinǎ în timp si spatiu efecte efecte potentia potentiale le asupra asupra mediul mediului, ui, sanatat sanatatii ii sau sistem sistemului ului social. social. Aceste Aceste influent influentee cumulate sunt exprimate de notiunea de impact. Degradarea mediului este o problema aparutǎ si accentuatǎ o datǎ cu accelerarea cresterii demografice, care a determinat transformarea de cǎtre om a unor zone din ce în ce mai mari de pe planetǎ. Încǎ din deceniul 7 al secolul XX, în studiul "Limitele cresterii" s-a demonstrat ca atât rezervele cât si resursele naturale ale planetei sunt limitate, ca de altfel si puterea de absorbtie a tuturor reziduurilor si deseurilor rezultate. Ca urmare, în paralel cu progresele tehnice si cu modificǎrile antropice cu rol pozitiv (împǎduriri, îndiguiri, desecǎri, etc.) au avut loc si fenome fenomene ne negativ negative: e: s-au s-au degradat degradat statiu statiuni ni si localit localitǎti ǎti turist turistice ice mon montane tane.. Rolul Rolul uno unor r regiuni întinse, au dispǎrut specii de animale si plante, s-au epuizat unele zǎcǎminte minera minerale, le, s-a intensi intensifica ficatt fenomenu fenomenull de poluare poluare.. Dezvolt Dezvoltare areaa intensi intensivǎ vǎ si creste cresterea rea populatiei populatiei vor afecta toate resursele resursele planetei planetei în mai putin de un secol, punându-se punându-se astfel bazele unui nou concept de dezvoltare durabilǎ. Constituirea Constituirea si proiectarea de noi arii de protejare protejare a naturii, în special a parcurilor nationale nationale si a rezervatiilor, rezervatiilor, reprezintǎ - în acest context alarmant alarmant al epuizǎrii epuizǎrii resurselor naturale – o sperantǎsi chiar o certitudine. certitudine. Aceste impacturi pot fi grupate în douǎ mari categorii: impacturi bio-fizice si impacturi sociale.

55

Principalul Principalul risc bio-fizic este eroziunea eroziunea solului. solului. Eroziunea solului poate avea loc în locurile de campare, punctele de belvedere, locuri de plecare sau îmbarcare sub forma de bǎtǎtorire. Recrearea poate avea impact asupra: covorului de vegetatie, compozitia speciilor si modificarea conditiilor. Covorul vegetal este cel mai adesea impactat de cǎtre vizitatori ca urmare a bǎtǎtoririi, care reduce înmultirea prin seminte. Arborii maturi aflati în zonele de recreere sunt avariati mecanic prin tǎierea crengilor sau inscriptionarea pe scoarta acestora. Diferite specii sǎlbatice au o tolerantǎ diferitǎ a oamenilor si activitǎtii umane. Chiar si în cadrul unei specii, nivelul de tolerantǎ variazǎ în timpul anului, în timpul sezonului de împerechere, cu vârsta animalului, tipul de habitat si experienta individualǎ a animalului fatǎ de turisti. În general activitǎtile de recreere duc la micsorarea diversitǎtii specifice. Cali Calita tate teaa apei apei este este o preocu preocupar paree ma major jorǎ, ǎ, dar nu e un impa impact ct pred predom omin inant ant.. Recrearea în ape termale poate duce la modificarea ratelor de crestere a unora din plantele acvatice. Uneori existǎ si germeni patogeni dǎundtori omului. Materiile în suspensie pot fi cel mai adesea un factor vizibil în ochii vizitatorilor. Traversarea apelor, baia, eroziunea sau schimbarea utilizǎrii terenurilor pot duce la crester cresterea ea volumul volumului ui de materii materii în suspens suspensie, ie, reducân reducândd clarit claritatea atea apei si satisfa satisfacti ctiaa vizitatorilor. Impactul activitǎtilor turistice asupra unei zone este dat de cadrul natural si varietatea potentialului turistic, de existenta unei infrastructuri generale, de prezenta unor structuri turistice de cazare, de alimentatie, agrement. Aceste elemente definitorii ale turismului determinǎ mai multe tipuri de impact (politic, social, economic, cultural, s.a.), care pot îmbrǎca forme pozitive sau negative de manifestare. Obiect Obiectivel ivele, e, princip principiil iile, e, cerinte cerintele le dezvoltǎ dezvoltǎrii rii turist turistice ice durabil durabilee se regǎses regǎsescc în ecoturism, turismul rural, turismul cultural, s. a., aceste forme fiind expresia dorintei ca turismul sǎ reprezinte un factor pozitiv si dinamic de dezvoltare economicǎ si o solutie practicǎ practicǎ de pǎstrare pǎstrare nealteratǎ nealteratǎ a mediului mediului.

3.2 Efectele negative ale turismului asupra mediului 56

Acţiunile distructive ale unor activităţi turistice se manifestă, în principal, prin folosirea necorespunzătoare a mediului ambiant, în scopuri recreative şi de agrement, dublată de o intervenţie brutală a omului asupra peisajului şi resurselor naturale. Turismul este un consumator de spaţiu şi resurse turistice, participând implicit la degradarea şi poluarea mediului înconjurător şi a potenţialului turistic. Această degradare se realizează fie prin presiunea directă a turiştilor asupra peisajului, florei şi faunei sau altor obiective turistice pe care turismul le poate deteriora parţial sau total, fie prin concepţia greşită de valorificare a unor zone, puncte şi obiective turistice. Presiunea omului asupra mediului natural creşte zi de zi, oamenii deplasându-se mai des şi pe distanţe mai mari faţă de trecut. Petrecerea timpului liber oferă prilejul unei exploatări mai intense şi unei cuceriri a mediului natural, cea mai mare parte a timpului liber petrecându-se în afara oraşului, în natură. Ieşirea periodică din oraş spre zonele verzi – sub forma forma excursiilor excursiilor,, a week-end-urilo week-end-urilorr sau a vacanţelor vacanţelor – a devenit devenit un obicei obicei social social cu efecte negative asupra mediului. Multe din pagubele provocate de turism mediului sunt cauzate de numărul mare de vizitatori sosiţi la destinaţiile a căror capacitate optimă de primire a fost depăşită. Mediul înconjurător scapă rareori de efecte negative atunci când numărul de turişti este foarte mare. Calitatea apei şi a aerului şi diversitatea florei şi faunei sunt inevitabil afectate într-un fel, ca şi peisajele, oraşele şi monumentele. În zonele de mare atractivitate este favorizată desfăşurarea de activităţi care pun în pericol calitatea mediului. Astfel de zone sunt, de obicei, obiectivele turistice situate în afar afaraa tras trasee eelor lor ma marc rcate ate şi spec special ial am amen enaja ajate te,, und undee circul circulaţ aţia ia turi turist stică ică tinde tinde să fie fie necontrolată. Circulaţia Circulaţia turistică turistică necontrolată necontrolată efectuată la obiectivele obiectivele turistice turistice naturale sau antro antropic picee prov provoac oacăă de cele cele ma maii mu mult ltee ori ori dist distrug ruger erea ea irev irever ersib sibil ilăă a uno unora ra dintr dintree element elementele ele care care le-au le-au consacra consacratt ca atracţi atracţiii turist turistice ice (distr (distruge ugerea rea vegetaţi vegetaţiei ei şi florei florei,, ruperea copacilor şi în special a puieţilor,braconajul, degradarea peisajului ş.a.). Poluarea naturii se intensifică şi datorită turismului automobilistic al cărui efect nociv este alterarea calităţilor aerului, distrugerea pajiştilor, a arbuştilor şi a florei etc. Un alt mod de degrada degradare re a mediul mediului ui îl constit constituie uie realizar realizarea ea investi investiţiil ţiilor or cu cara caracte cterr turi turist stic ic neşti neştiinţ inţif ific ic şi nera neraţio ţiona nal,l, inves investi tiţi ţiii care care se concr concret etize izeaz azăă prin: prin:

57

supra supradi dime mens nsion ionar area ea staţi staţiuni unilo lorr din din pun punct ct de veder vederee al capac capacit ităţi ăţiii de primi primire re şi de tratament, nerespectarea principiilor generale de exploatare a resurselor naturale. Aspectele analizate sugerează că alături de celelalte activităţi economico-sociale, turismul turismul constituie constituie o importantă sursă de poluare ceea ceea ce impune o dezvoltare ecologică ecologică a acestuia. Domeniile majore în care turismul exercită o puternică presiune asupra mediului, prezentate prezentate într-o într-o oarecare oarecare ordine a impacturilor impacturilor,, sunt: → consumul de spaţiu si de resurse, determinat de extinderea amenajărilor în functie de cerintele consumatorului turistic. Amenajările turistice conduc la scoaterea din circuitul circuitul agricol, a importante importante suprafeţe, mai ales din apropierea marilor orase, unde s-au construit parcuri de recreere si distracţii; presiunea asupra mediului mediului înconjur înconjur ător , reflectată în apariţia supraaglomerării → presiunea

unor zone, conducând chiar la apariţia unor stări conflictuale. Cresterea densităţii turistice a fost rezultatul restrângerilor suprafeţelor pe care au apărut investiţii imobiliare, „foamea de spaţiu” conducând la disconfort; → degradarea mediului înconjur ător ca efect al poluării de toate categoriile (aerului, apei siturilor, poluare acustică, degradarea peisajelor, locurilor si monumentelor istorice etc.). → acţiuni de vandalism si inscripţionare rebel ă; ă; distrugere gerea a iremedi iremediabil abil ă a resur resurse selor lor si caract caracter eris isti tici cilor lor medi mediulu uluii → distru înconjur ător în

termenii unei dezvoltări mai mult sau mai puţin stăpânite, animată, însă, în interese pecuniare. Problema Problema impactului turismului turismului asupra mediului mediului este pe cât de importantă importantă pe atât de diversificată. Ea devine, practic indispensabilă pentru a completa inventarul general de probleme probleme si de a-l focaliza asupra aspectelor aspectelor metodologice, metodologice, prospective, prospective, care să urmăre urmăreasc ască, ă, în final, final, conserv conservare area, a, proteja protejarea rea si reconst reconstruc rucţia ţia ecologic ecologicăă pe princip principii ii durabile. Presiu Presiunea nea exercit exercitată ată asupra asupra peisaju peisajului, lui, cu intensit intensităţi ăţi crescân crescânde, de, conduce conduce la suprasolicitarea structurii acestuia si, implicit, la apariţia fenomenului de risc. Riscul

58

turistic apare ca un prag inerţial în devenirea fenomenelor din geosfera recreativ-curativă care, odată depăsit, determină o evoluţie cu urmări negative a acestora. Cauzele apariţiei fenomenelor de risc pot fi grupate în trei categorii distincte si anume: ► naturale, ce fac parte din matricea evolutivă a componentelor peisajului – modificări climatice, alunecări de teren, prăbusiri de pesteri, dispariţia faunei; ► antropice, înmag înmagazi azinat natee în ma mani nifes festa tare reaa abuziv abuzivăă a inter interve venţi nţiei ei asupr asupraa elementelor naturale, în neadaptarea ei la condiţiile de funcţionare optimă a structurilor preexistente preexistente sau în introducerea introducerea unor elemente elemente perturbatoare perturbatoare a funcŃionalităŃii funcŃionalităŃii subsistemelor ce servesc turismul; Judetu Judetull Sibiu Sibiu benefici beneficiază ază de un cadru cadru natural natural cu un potenţial potenţial ridicat ridicat şi cu o infrastructură de cele mai multe ori suficientă pentru turismul natural, formă de turism care, din acest punct de vedere, este mai puţin pretenţioasă. Această Această ramură a turismului a avut o creştere creştere din cele mai spectaculoase, spectaculoase, atât din punct de vedere al turiştilor turiştilor implicaţi cât şi din cel al încasărilor încasărilor realizate. Dar deşeurile deşeurile care ne inundă în prezent işi fac încet, încet loc şi spre destinaţiile destinaţiile ecoturismului. ecoturismului. În plus, ecoturismul este, de cele mai multe ori, legat de ariile protejate dintr-o anumită ţară, iar la noi situaţia acestora este dintre cele mai triste atât din punct de vedere legislativ cât şi administrativ. De asemenea, calitatea serviciilor din sectorul turistic în general este atât de slabă încât rata de reîntoarcere a turiştilor străini (iar ecoturismul, cel puţin pentru început, va depinde exclusiv de aceştia) este dintre cele mai scăzute din Europa. Un ultim semnal de alarmă: ecoturismul înseamnă în acelaşi timp obţinerea unui profit economic, conservarea naturii şi dezvoltarea dezvoltarea comunităţilor comunităţilor locale din zonele unde se practică. Iar lucrul cel mai greu este să păstrezi un echilibru între toate acestea.

59

CAPITOLUL IV Propuneri de dezvoltare a turismului durabil in judetul Sibiu 4.1 Analiza SWOT Anal An aliz izaa SWOT SWOT repre reprezin zintǎ tǎ o anal analizǎ izǎ a pun punct ctel elor or tari tari,, a punct punctel elor or slabe slabe,, a oportunitǎţilor oportunitǎţilor şi a ameninţǎrilor ameninţǎrilor care a fost creatǎ si utilizatǎ ca instrument instrument de formulare a strategiilor. Acest instrument face posibilǎ analizarea rapidǎ a punctelor strategice cheie, precum şi identificarea alternativelor strategice. Analiza SWOT este aplicatǎ in cadrul analizei teritoriului şi este utilizatǎ ca instrument pentru facilitarea planificarii in cadrul administraţiilor publice. Analiza SWOT se bazeazǎ pe urmatoarele elemente: puncte tari, puncte slabe, oportunitǎţi si ameninţǎri si este utilizatǎ in cadrul acestei lucrǎri pentru evaluarea si prezentarea prezentarea sintetica sintetica a celor mai importante importante aspecte care vor afecta , intr-un fel sau altul, evoluţia viitoare a judeţului Sibiu. Punctele tari: reprezintǎ resurse şi capaciţǎti de care judeţul Sibiu dispune şi care sunt superioare celor deţinute de alte judeţe. Punctele slabe: reprezintǎ resurse şi capacitǎţi ale orasului insuficiente sau de o calitate inferioarǎcelor detinuţe de alte judete.. Opotunitǎţile: reprezinta evoluţii favorabile ale mediului de ansamblu al ţǎrii noastre, noastre, sub diferite diferite forme; schimbǎri de legislaţie, legislaţie, integrare europeanǎ, etc. şi care oferǎ judeţului judeţului Sibiu posibilitatea posibilitatea unei devoltǎri devoltǎri superioare,pe superioare,pe ansamblu ansamblu sau pe domenii de interes.

60

Ameninţ Ameninţǎril ǎrile: e:

reprez reprezintǎ intǎ

evoluţii evoluţii nefavora nefavorabile bile ale mediulu mediuluii romane romanesc sc de

ansamblu, care pot imbraca forme diferite , de la schimbǎri de mentalitate panǎ la evoluţii economice economice negative şi care pot afecta in mod serios capacitatea capacitatea judeţului judeţului de a- şi atinge obiectivele sale strategice. Analiza S.W.O.T. este deosebit de utilă în efortul de stabilire a principalelor direcţii de acţiune în procesul dezvoltării viitoare a judeţului Sibiu , deoarece efectuează o analiză duală, în paralel, paralel, a evoluţiilor evoluţiilor judeţului judeţului si a evoluţiilor evoluţiilor mediului mediului de ansamblu în care acesta există si se dezvoltă si permite, pe această bază, o mai bună gestionare a relaţiilor de intercondiţionare dintre acestea. Mai mult, datorită faptului că prezintă problemele si realizările cheie ale judeţului judeţului într-o formă sinteti sintetică, că, acest instrume instrument nt permite permite înţelegerea înţelegerea rapidă, rapidă, simult simultană ană si integrat integratăă a legătur legăturilo ilorr dintre dintre aspecte aspectele le pozitiv pozitivee si negative negative ale evoluţiei orasului.

Puncte tari Cadrul natural Poziţia Poziţia geografi geografică că

Puncte slabe

central centralăă la

intersecţia principalelor artere de circulaţie ruti rutier erăă facil facilite itează ază conex conexiu iuni ni cu cele celelal lalte te

Datorită reliefului parţial muntos, există

zone

întinse

unde

infrastructura fizică este slab dezvoltată

regiuni şi concentrează fluxuri de bunuri şi informaţii Relieful muntos din sudul judeţului creează un important potenţial hidrotehnic, silvic şi turistic

Reţeaua hidrografică, hidrografică, asimetrică asimetrică faţă faţă de ter teritor itoriu iull judeţ udeţeean, an, a fac facilit ilitat at

Reţeau Reţeauaa hidrogr hidrografi afică că bazinel bazinelee

dezvoltarea dezvoltarea aşezărilor aşezărilor de-a lungul cursurilor

Oltu Oltulu luii şi Târna ârnave vellor – repr repreezint zintăă un

principale, principale, preponderent preponderent în nordul şi sudul

potenţial potenţial pentru agricultură agricultură şi energetică energetică

judeţului judeţului

61

Mediul Biodiversitat Biodiversitatea ea mediului mediului natural impun impunee exis existe tenţa nţa unor unor arii arii de prot protec ecţie ţie a zonelor valoroase (monumente şi rezervaţii naturale) Preze Prezenţa nţa uno unorr resu resurse rse natura naturale le variabile (păduri, parcuri, ape etc.)

Depăş păşire irea

sistematică

a

indicatorilor de calitate a mediului faţă de Peisaj montan spectaculos, propice ampl am plifi ificăr cării ii

şi

diver diversi sifi ficăr cării ii

normele standardizate în zona Copşa Mică Mică

turi turism smul ului ui

montan în toate formele lui Vari Variet etat atea ea

Probl Problem emee legat legatee de colec colectar tarea ea,, ecosi ecosist stem emel elor, or,

habitatelor şi speciilor de plante şi animale

sorta ortare rea, a,

gest gestio iona nare reaa

şi

valo valori rifi fica carrea

deşeurilor menajere şi industriale

sălbatice şi punerea lor sub regim de ocrotire Lipsa în unele oraşe a staţiilor de Fond Fond funciar funciar agricol agricol valoros valoros cu

epur epurare are a apelo apelorr uzat uzate: e: Cisnă Cisnădie die,, Copşa Copşa

pretabilitate pretabilitate mai ales pentru teren arabil şi

Mică,

Dumbrăveni,

Ocna

Sibiului,

păşuni

Tălmaciu, Sălişte, Miercurea Sibiului Util Utiliz izar area ea pe scară cară redus edusăă a

îngrăşăm îngrăşăminte intelor lor chimice chimice şi a pesticid pesticidelo elor r care care contrib contribuie uie la obţiner obţinerea ea unor produse produse agricole cu grad redus de poluare.

Populaţia Migraţia în străinătate a tinerilor Grad Gradul ul înal înaltt de urba urbani niza zare re a populaţiei populaţiei 65,8 % faţă de media pe ţară de

62

cu un grad înalt de pregătire profesională în căutarea unui loc de muncă

52,7 % situează judeţul Sibiu pe locul 5 din acest punct de vedere.

Scăderea natalităţii

Judeţul Sibiu se caracterizează prin

Îmbătrânirea populaţiei

multiculturalitate, prin conlocuirea alături de români a unui număr însemnat de locuitori

Depopularea zonei rurale

de naţionalitate germană, maghiară şi rromi, iar dintre confesiunile cu preponderenţă sunt cea ortodoxă ortodoxă,, reform reformată, ată, romanoromano-cat catoli olică, că, greco-catolică. Polarizarea celor două municipii (Sibiu şi Mediaş) produce segregarea reţelei

Reţeaua de localităţi

de localităţi în două zone Reconversia Reconversia industrială industrială este

Situarea localităţilor principale pe

principala principala problemă problemă a zonelor zonelor urbane urbane

axul median N-S al judeţului şi pe coridorul trans-european nr. IV

Densitatea mai mică de localităţi în jumătat ătateea de est a judeţu deţullui şi în

Două zone - de nord şi de sud cu funcţii urbane dezvoltate şi profil economic

consecinţă o distribuţie inegală a populaţiei şi dezvoltării pe ansamblu a judeţului

dive divers rsifi ifica cat,t, posed posedăă potenţ potenţial ialul ul neces necesar ar dinamizării zonelor învecinate Func Funcţi ţiii

dive divers rsif ific icat atee

Reţea de sate cu densitate sub media pe ţară.

ale ale

localităţilor, localităţilor, o bună dezvoltare a activităţilor activităţilor neagricole, în special în sectorul secundar,

Reţeaua învăţământului primar şi gimnazial este dispersată,

cu tradiţie în judeţ.

Lipsa unor grădiniţe şi a şcolilor în unele localităţi rurale izolate influenţează

Reţeaua de dotări publice pentru învăţământ este dezvoltată, cuprinzând toate

negativ procesul de învăţământ. Oferta învăţământului mediu şi de

treptele treptele de învăţământ: învăţământ: preşcolar, preşcolar, gimnazial, gimnazial,

spec pecialit alitat atee

liceal, profesional şi superior

personalului personalului didactic didactic adecvat adecvat

63

este

restr strâns ânsă

din

lips ipsa

Existenţa în municipiul Sibiu a unui centru universitar (4 universităţi cu 25 de

facu faculltăţi tăţi))

cons consti titu tuie ie

un impo imporrtant tant

Asistenţa medicală precară în unele zone din partea de est a judeţului.

potenţial potenţial zonal

Fonduri Fonduri reduse reduse destina destinate te asistenţei sociale a copiilor şi bătrânilor.

Reţeaua de dotări publice pentru ocrotirea sănătăţii este diversificată şi relativ bine distribuit distribuităă teritorial teritorial

Starea fizică a dotărilor culturale produce disfuncţi disfuncţionalităţ onalităţi.i.

(spital (spitalee 10, policl policlinic inicii 9, cabinete cabinete medicale 137, farmacii 95)

Lipsa personalului specializat ce deserveşte dotările culturale.

Reţeaua de dotări publice culturale este este comp comple lexă xă,, bene benefi fici ciin indd de prez prezen enţa ţa numer num eroas oasel elor or obie obiect ctive ive din din patri patrimo moniu niull const constru ruit it jude judeţea ţeann (29 mu muze zee, e, 2 teatr teatre,1 e,1 filarmonică)

În zona montană infrastructura de transport rutier mai slab dezvoltată. Lipsa fondurilor determină o slabă într ntreţinere nere

Infrastructura

a

drum umuurilor ilor

jude udeţene

şi

comunale. Existenţa unor zone izolate din

La nivelul judeţului Sibiu există o reţea bine dezvoltată de axe de transport ruti rutier er (cul (culoar oarul ul IV euro europea pean, n, E68, E68, E81) E81),, feroviar şi aerian.

punct de vedere vedere feroviar. feroviar. Mari discrepanţe în dezvoltarea reţelelor de comunicaţii între urban şi rural. Alimentarea cu apă din reţeaua publică a localităţilor localităţilor rurale rurale este este scăzută.

Modernizarea echipamentelor de

Instalaţii Instalaţii de captare şi distribuţie a

tele telecom comuni unica caţii ţii şi exti extinde ndere reaa tele telefon fonie ieii

apei apei cu capacit capacitate ate redusă, redusă, care determi determină nă

mobile

discontinuităţi în aprovizionarea unor oraşe. Reţeaua de canalizare deficitară Reţeaua de distribuţie a gazelor

în mediul rural.

natu natura rale le este este dest destul ul de bine bine dezv dezvol olta tată tă

Zone încă fără acces la gaze.

datorită existenţei resurselor de gaz în judeţ.

Pista aerogării şi dotările depăşite

64

Gara CFR Sibiu şi autogarile sunt depaşite din punct de vedere al dotărilor.

Pondere redusă a activităţilor neagricole. Grad ridicat de fărâmiţare a terenurilor.

Agricultura

Poluarea solurilor din zona Copşa Mică afectează ecosistemele agricole

Exis Existe tenţa nţa uno unorr impor importa tante nte şi

şi forestiere.

diverse resurse naturale-terenuri arabile de

Mijloace mecanice învechite şi

calita calitate te superioa superioară ră favorab favorabile ile dezvolt dezvoltari ariii

insuf insufici icient entee pentr pentruu exec executa utare reaa lucr lucrări ărilo lor r

sectorului agricol vegetal

agricole. Lipsa Lipsa de orga organiz nizar aree şi

Existenţa suprafeţelor cu vii, livezi,

funcţ funcţio ionar naree a uno unorr centr centree de cole colect ctare are a

păşuni şi fâneţe, în suprafaţa suprafaţa agricolă agricolă cu

produselor produselor agricole agricole şi a intermediaril intermediarilor or care

posibilităţi posibilităţi de dezvoltare dezvoltare a sectorului sectorului

să mijl mijloc ocea easc scăă

zootehnic

produse. produse.

come comerc rcial ializa izare reaa acest acestor or

Existenţa unor zone cu deficit de vegetaţie forestieră pe teritoriile ocoalelor silvice Sibiu, Mediaş şi Agnita. Exploatarea vânatului existent în Suprafaţa forestieră constituie un important potenţial economic şi de mediu

fondul forestier peste efectivele optime şi practicarea practicarea braconajului braconajului..

65

Capacitatea Capacitatea lentă de adaptare a

Industria

întreprinderilor la modificările intervenite în structura pieţelor.

În judeţul Sibiu există o bogată varietate de resurse naturale

Creşterea numărului de şomeri rezul rezulta taţi ţi din din

Vechi tradiţii în prelucrarea unor resurse locale

rest restru ructu ctura rare reaa

activi activităţ tăţil ilor or

industriale şi slaba capacitate de reorientare profesională profesională a acestora. acestora.

Număr relati ativ mare are de întreprinderi mici şi mijlocii înregistrate

Aport redus de capital străin în capitalul social al IMM-urilor. Dezvoltarea unor centre cu caracter monoindustrial.

Lips Lipsaa unor unor dotă dotări ri turi turist stic icee

Turism

corespunzătoare. Infras Infrastru tructu ctura ra slab slab dezvolt dezvoltată ată în

Staţi Staţiuni uni turi turist stice ice şi balne balneoo-

transporturi şi comunicaţii

climaterice (Păltiniş, Bazna, Ocna Sibiului) cu rol rol impo import rtan antt în trat tratar area ea dife diferi rite telo lor r afecţiuni

Fondu Fonduri ri insufi insufici cient entee pent pentru ru refacerea siturilor istorice Lipsa Lipsa de la situ situri rile le isto istori rice ce a

Valor Valorifi ificar carea ea super superioa ioară ră a resurs resurselor elor natural naturalee şi antropic antropicee şi crearea crearea

infor nforma maţi ţiil ilor or în

lim limbile bile de circ circul ulaţ aţie ie

internatională

unor produse competitive (creşterea calităţii serviciilor)

Existenţa unor sate sărace lipsite de căi căi de acce cces şi de com omuunica nicaţţii, cu

66

Largi posibilităţi de dezvoltare a

echipare edilitară, aproape inexistentă.

agroturismului datorită peisajului, datinilor, obic obicei eiur uril ilor or,,

a

monu mo nume ment ntel elor or

Insufici Insuficient entaa popular popularizar izaree în

natu natura rale le

mediu me diull rura rurall a progr program amel elor or europe europene ne de

arhitecturale, existenţa cetăţilor ţărăneşti şi

finanţa finanţare re (SAPAR (SAPARD) D) pentru pentru înfiinţa înfiinţarea rea de

zona Mărginimii cu specific aparte.

pensiuni pensiuni turistice. turistice.

Spiritu Spiritualit alitatea atea rurală rurală plină plină de

Lipsa de personal capabil să

origina originalit litate ate şi interfe interferenţ renţaa dintre dintre cultura cultura

elaboreze proiecte pentru finanţări externe,

populară naţională naţională cu cea a minorităţilor minorităţilor

la nivelul primăriilor

naţionale.

Nivelul de poluare din zona Dezvoltarea Dezvoltarea şi modernizarea modernizarea

Copşa Mică - Mediaş, din aer şi apă poate

întregii baze materiale turistice în raport cu

conduce la scăderea numărului de turişti din

cerinţele turismului internaţional competitiv.

nordul judeţului

Oportunităţi

Ameninţǎri

Cadrul natural Poziţia avantajoasă a judeţului în raport cu proiectele europene.

Orientarea Orientarea investitorilo investitorilorr spre alte zone în funcţie de facilităţile oferite.

Atra Atrage gere reaa de actor actorii loca locali li în parteneriat parteneriat public - privat privind accesarea de fonduri externe şi guvernamentale pentru investiţii în infrastructura de transport şi în domeniul edilitar-gospodăresc.

Mediu Posibil Posibilitat itatea ea apariţie apariţieii unor Programe comunitare de susţinere susţinere

67

fenom nomene

impr impreeviz vizibil ibilee:

inund nundaaţii, ţii,

a protecţi protecţiei ei mediulu mediuluii privind privind gestio gestionare nareaa

cutre cutremu mure re,, care care pun în perico pericoll struc structu turi ri

deşeurilor şi epurarea apelor uzate

antropice.

Populaţia Colaborarea strânsă între populaţia

Rest Restrructu uctura rare reaa

cent centre rellor

judeţului judeţului cu persoane emigrate în străinătate străinătate

monoind mon oindust ustria riale le fără a oferi oferi o alterna alternativă tivă

şi înfiinţarea de societăţi cu capital mixt.

clară celor disponibilizaţi, poate să conducă la am ampli plifi ficar carea ea confl conflict ictel elor or social socialee şi a

Exis Existe tenţ nţaa guvernamentale neg neguver vernam namenta ntale

unor unor

sau car care

inst instit ituţ uţii ii

gradului de infracţionalitate

organizaţii se

ocupă cupă

de

pregătirea pregătirea profesională profesională şi reconversia reconversia forţei de muncă.

Agricultura Promova Promovarea rea şi susţine susţinerea rea unei agriculturi ecologice prin dezvoltarea unor tehnologii concepute să protejeze mediul.

Necunoa Necunoaşte şterea rea sufici suficient entăă a implicaţiilor şi avantajelor aderării României la UE.

Industria Zona Zona defav defavor oriza izată tă Copşa Copşa Mica Mica oferă facilităţi fiscale investitorilor şi acces

Există riscul ca unii întreprinzători întreprinzători

grat gratui uitt la util utilit ităţ ăţii în scop scopul ul redu reduce ceri riii

să nu-şi manifeste interesul pentru investiţii

şomajului.

datorită instabilităţii legislative.

68

Turismul Posi Posibi billităţ ităţii de dezv dezvol olta tare re a

Prac Practi tica care reaa unui unui turi turism sm

turism turismului ului prin prin existenţ existenţaa unor facilit facilităţi ăţi de

necont necontro rola latt duce duce la dist distrug ruger erea ea flor florei ei şi

scutire de impozite şi creditarea avantajoasă

faunei din zonele declararate monumente ale

a celor care investesc în amenajări ări

naturii.

agroturistice.

Aceastǎ analiza SWOT are un pronunţat caracter calitativ, permiţând formularea unui diagnostic diagnostic asupra condiţiei condiţiei trecute şi actuale a judeţului Sibiu sau a domeniilor lui funcţion funcţionale ale,, pe baza răspunsu răspunsuril rilor or la proble problemel melee menţion menţionate ate anterio anterior, r, conturâ conturândundu-se se perspectivele perspectivele de evoluţie pe termen termen lung ale ale judeţului judeţului şi ale domeniilor domeniilor respective. respective. Diagnosticarea în urma utilizării analizei SWOT, poate fi definită ca o cercetare complex complexăă a aspecte aspectelor lor economi economice, ce, tehnice tehnice,, sociol sociologic ogice, e, ce caracte caracterize rizează ază activit activitate ateaa judeţului judeţului Sibiu prin care se identificǎ identificǎ punctele forte, forte, punctele slabe, oportunităţile, oportunităţile, ameninţările şi cauzele care le generează şi/sau le va genera, se formulează recomandări de eliminare sau diminuare a aspectelor negative şi /sau de valorificare a celor pozitive.

4.2 Propuneri de dezvoltare durabila a turismului Prin Prin propu propuner neril ilee de dezvo dezvolt ltare are dura durabil bilaa a turis turismu mulu luii în judeţ judeţul ului ui Sibi Sibiuu se urmăreşte impulsionarea şi coordonarea dezvoltării generale a judeţului prin valorificarea potenţialului potenţialului local local şi judeţean, judeţean, pentru pentru a obţine o dezvoltare dezvoltare teritorială teritorială echilibra echilibrată. tă. Pentru elaborarea planului au fost luate în considerare acele acţiuni care cad în mod special în sarcina competenţelor autorităţilor şi organismelor judeţene şi locale, caracte caracterist risticil icilee natural naturale, e, social social-ec -econom onomice ice şi cultur culturale ale din judeţ, judeţ, dar şi resurselor interne.

69

utilizar utilizarea ea

Elaborarea direcţiilor strategice de dezvoltare a turismului în judeţul Sibiu s-a realizat plecând de la analiza documentelor de planificare strategică existente, integrand obiectivele specifice autorităţii publice judeţene cadrului mai larg regional, sectorial şi naţional. În acest context a putut fi definit rolul pe care Consiliul Judeţean poate să-l joace în susţinerea dezvoltării turismului, în concordanţă cu competenţele sale materiale şi teritoriale. Stabi Stabili lire reaa dire direcţi cţiil ilor or stra strate tegic gicee de dezvo dezvolt ltare are,, a prior priorit ităţi ăţilo lor, r, acţiu acţiunil nilor or şi programelor programelor s-a fundamentat fundamentat pe rezultatele rezultatele analizei analizei situaţiei situaţiei existente, existente, cu precădere precădere pe cele ale analizelor SWOT. În acest sens s-a avut în vedere identificarea de soluţii pentru fruct fructifi ifica care reaa avanta avantaje jelo lorr compe competi titi tive ve şi comp compar arat ative ive,, pe de o parte parte şi rezol rezolvar varea ea problemelor problemelor cu care care se confruntă confruntă turismu turismull sibian, sibian, pe de altă altă parte. Pe lângă utilizarea informaţiilor colectate în etapa de analiză, au mai fost purtate o serie serie de disc discuţi uţiii cu spec special ialişt iştii local localii din din cadr cadrul ul Consi Consili liul ului ui Jude Judeţea ţeann (urban (urbanis ism, m, patrimoniu, patrimoniu, buget, etc.) din cadrul serviciilor serviciilor publice subordonate subordonate (Salvamont (Salvamont Sibiu) şi Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu, care au contribuit la cristalizarea opţiunii privind structurarea direcţiilor strategice de dezvoltare a turismului. DintrDintr-oo perspe perspecti ctivă vă europe europeană, ană, obiecti obiectivul vul general general al politic politicii ii comunit comunitare are în domeniul turismul îl reprezintă îmbunătăţirea competitivităţii turismului şi crearea mai multor locuri de muncă. Susţinerea financiară a demersurilor care vizează în mod direct atingerea acestui obiectiv se poate realize din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) - unul din Fondurile Fondurile Structurale Structurale ale Uniunii Europene, Europene, prin Programul Operaţional Regional pentru perioada 2007 – 2013. 2013. In mod indirect, domeniul turismului va fi sprijinit şi prin alte fonduri şi programe europene. europene. Astfel, Astfel, infrastructu infrastructura ra de mediu şi transport, transport, vitale pentru susţinerea susţinerea dezvoltării dezvoltării turismului, sunt finanţate din Fondul de Coeziune prin Programe Operaţionale Sectoriale. De asemenea, Fondul Social European (FSE), Fondul European Agricol de Dezvoltare Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European Piscicol (FEP) pot finanţa proiecte care să contribuie indirect la dezvoltarea durabilă a turismului. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Dezvoltare Rurală, (PNDR) axele 3 şi 4 se pot finanţa proiecte privind creşterea creşterea calitatea

70

vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale şi sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local, evident cu impact asupra dezvoltării turismului. turismului. Studiile de piaţă arată că în prezent turismul se confruntă cu anumite provocări venind dinspre turişti, care aleg pachetele turistice sau ofertele turistice în funcţie de imagine, siguranţă, calitate, valoare, flexibilitate, aspecte care au un impact mai mare decât a putut industria să dezvolte până în prezent. Judeţul Sibiu a făcut progrese în ultimii ani, dar se impune, în continuare, aplicarea unui set coerent de măsuri care să contribuie la o dezvoltare durabilă şi echilibrată a turismului. Dezvoltarea durabilă a turismului în judeţul Sibiu reprezintă una din priorităţile C.J.S. pentru perioada 2010 – 2020. Porni Pornind nd de la legi legisl slaţi aţiaa în vigo vigoare are (Leg (Legea ea admi adminis nistr traţ aţiei iei pub publi lice ce local localee nr. 215/2001 215/2001 cu completările şi modificările modificările ulterioare şi Ordonanţa Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea organizarea şi desfăşurarea desfăşurarea activităţii activităţii de turism în în România) misiunea misiunea Consiliului Consiliului Judeţean în domeniul turismului constă în: intervenţii directe pentru siguranţa turismului, participarea participarea la proiecte proiecte de investiţii investiţii cu efect asupra dezvoltării dezvoltării durabile şi echilibrate echilibrate a turismului din judeţ, implicarea în parteneriate pentru dezvoltarea infrastructurii în turism, promovarea promovarea potenţialului potenţialului turistic turistic pe plan intern şi internaţional internaţional prin participarea participarea la saloane de turism în ţară şi străinătate, elaborarea de materiale de promovare. Pentru realizarea misiunii s-au identificat opt obiective generale de dezvoltare a turismului şi anume:

1. Siguranţa: Sigura Siguranţa nţa practic practicării ării turism turismului ului reprez reprezintă intă unul din obiect obiectivel ivelee generale generale ale Consiliului Judeţean, cu atât mai mult cu cât aceasta este o obligaţie prevăzută de lege, astfel judeţul Sibiu va putea fi perceput ca o destinaţie sigură. Aşa cum s-a menţionat în secţiunea de analiză, preferinţele turiştilor în alegerea pachetelor pachetelor turistice vizează vizează în primul rând raportul calitate-preţ, calitate-preţ, pentru ca apoi siguranţa, siguranţa, calitatea serviciilor şi mediul înconjurător să reprezinte, în această ordine, criteriile de fundame fundamentar ntaree a opţiuni opţiunilor lor indivi indiviuale uale.. Din Din această această perspect perspectivă, ivă, asigur asigurare areaa sigura siguranţei nţei practicării practicării turismului turismului reprezintă reprezintă unul din obiectivele obiectivele majore ale autorităţii autorităţii publice, publice, cu atât mai prioritar cu cât cele mai multe situaţii reprezintă şi o obligaţie legală a acestora.

71

Măsurile ce vor fi luate în această direcţie sunt, în primul rând, cele care intră în sfera sfera obligaţ obligaţiil iilor or şi compete competenţel nţelor or legale legale ale adminis administra traţiei ţiei publice publice judeţe judeţene ne (Legea (Legea administraţiei publice locale şi legi speciale) sau cele care, deşi prevăzute în competenţa altor autorităţi locale sau a unor servicii deconcentrate, ar putea fi realizate într-o formulă de partener parteneriat iat instituţ instituţiona ional,l, ţintind ţintindu-s u-see o mai eficie eficientă ntă utiliza utilizare re a resurse resurselor lor publice publice disponibile şi maximizarea rezultatelor. În esenţă, într-o abordare mai generală, creşterea siguranţei turiştilor se poate realiza prin acţiuni conjugate, vizând mai multe planuri: - Prot Protej ejar area ea stăr stării ii de sănă sănăta tate te a turi turişt ştil ilor or.. În aces acestt sens sens,, în comp comple leta tare reaa intervenţiilor directe (de exemplu îndomeniul asigurării la parametrii calitativi superiori a serviciului de furnizare a apei potabile, a colectării şi tratării apelor uzate, etc.), Consiliul Judeţ Judeţean ean poate poate sprij sprijin inii (prin (prin agre agreare areaa uno unorr form formul ulee inst instit ituţi uţiona onale le de parte partener neriat iat)) autorităţile publice locale şi serviciile publice deconcentrate competente în implementarea unor programe de verificare a condiţiilor igienico sanitare de funcţionare a unităţilor de cazare şi alimentaţie publică din judeţ, a conservării factorilor de mediu şi evitării poluării etc.7 - Asigurarea, Asigurarea, în limitele competenţelor competenţelor şi atribuţiilor atribuţiilor legale, a bunei funcţionări a instituţiilor şi serviciilor publice de sănătate, - Asigurarea siguranţei circulaţiei pe drumurile publice (şi cu precădere a celor judeţene, judeţene, aflate sub jurisdicţia jurisdicţia autorităţii autorităţii publice judeţene), judeţene), prin întreţinerea întreţinerea corespu corespunzăto nzătoare are şi mod modern ernizar izarea ea infras infrastru tructur cturii ii de transpo transport, rt, semnali semnalizare zare şi marcare marcare corespunzătoare. - Asigurarea siguranţei siguranţei şi ordinii publice, publice, prin măsuri speciale în conformitate conformitate cu compete competenţel nţelee şi atribuţ atribuţiil iilee legale legale în dom domeni eniu. u. Înafara Înafara acestor acestor interv intervenţi enţiii în dom domeni eniii colaterale de acţiune, dar cu implicaţii directe asupra stimulării creşterii cererii turistice, Consiliul Judeţean va acţiona în mod direct în vederea asigurării siguranţei turiştilor practicanţi practicanţi ai turismului turismului activ, prin organizarea organizarea şi asigurarea asigurarea funcţionării funcţionării Serviciilor Serviciilor Salvamont. Munţii Făgăraş, Cindrel şi Lotrului, în care problema asigurării siguranţei turiştilor se pune cu prioritate, reprezintă destinaţii predilecte pentru turismul activ. Zona 7

Particularitatile atile tehnolog tehnologice ice in serviciile serviciile de alimentatie alimentatie, Editura Universitara, Stanescu D., Particularit Universitara, Bucuresti 2008

72

montană a judeţului Sibiu va deveni o destinaţie destinaţie turistică sigură şi atractivă pe măsură ce infr infras astr truct uctur uraa speci specifi fică că – tras trasee ee ma marc rcat ate, e, caban cabane, e, refug refugii, ii, etc., etc., va fi reabi reabili litat tatăă şi compl complet etată ată şi întreţ întreţinu inută tă core coresp spunz unzăto ător. r. Măsur Măsurile ile între întrepri prinse nse vor avea avea ca efec efectt diversificarea şi extinderea traseelor montane şi, pe fondul unui potenţial insuficient valorificat, stimularea dezvoltării cererii pe acest segment de piaţă Obiectivele specifice în acest sens sunt: - aplicarea fermă şi consecventă a măsurilor legale pentru eliminarea riscurilor privind siguranţa siguranţa şi sănătatea sănătatea turiştilor turiştilor;; - preveni prevenirea rea incident incidentelor elor/acc /accide identel ntelor or prin prin creşter creşterea ea nivelul nivelului ui de informa informare re a turiştilor şi locuitorilor judeţului, în special asupra pericolelor şi măsurilor de securitate montană; - îmbunătăţirea permanentă a eficacităţii şi eficienţei echipelor Salvamont Sibiu; - asigurarea unui număr suficient de refugii montane; - întreţin întreţinere ereaa corespun corespunzăto zătoare are şi marcar marcarea ea trasee traseelor lor mon montane tane,, de drumeţ drumeţie ie şi culturale; - scurtarea duratei de intervenţie în salvarea de vieţi.

2. Calitatea: Consiliul Judeţean Sibiu va interveni prin extinderea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii şi reţelelor de utilităţi publice ce deservesc zonele cu potenţial turistic; aceastăintervenţie va avea impact direct asupra îmbunătăţirii experienţei turistice în judeţ, cu reflectare în creşterea numărului de turişti. Sibiu Sibiull va deven devenii o dest destina inaţie ţie turi turist stică ică oferi oferind nd exper experien ienţe ţe de calit calitate ate pe tot tot parcursul parcursul anului. Se va realize realize corelarea corelarea între promisiunea promisiunea făcută vizitatorilor vizitatorilor şi experienţa trăită. Agenţii economici vor fi sprijiniţi şi stimulaţi să crească calitatea produselor produselor şi servicii serviciilor lor şi sa sa vină în întâmpina întâmpinarea rea nevoilor nevoilor clienţilor clienţilor.. Auto Au tori rita tate teaa pub publi lică că jude judeţea ţeană, nă, indivi individua duall şi/s şi/sau au în form formul ulee de parte partener neriat iat instituţional va contribui la atingerea acestor obiective, cu mijloacele specifice aflate la dispoziţie. Un prim prim set set de inter interve venţi nţiii va fi real realiza izatt de către către Cons Consil iliul iului ui Judeţ Judeţea eann prin prin extinderea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii şi reţelelor de utilităţi publice ce

73

deserv deservesc esc zonele zonele cu potenţi potenţial al turist turistic, ic, aflate aflate în proprie proprietate tate judeţea judeţeană. nă. Acest Acest tip de intervenţie va avea un impact direct asupra îmbunătăţirii experienţei turistice în judeţul Sibiu, cu reflectare directă în creşterea numărului de turişti şi în prelungirea duratei sejurului. Intervenţiile autorităţii judeţene, cu impact asupra creşterii cererii turistice, vor determina operatorii privaţi să îmbunătăţească calitatea ofertei turistice, să o dezvolte şi să o diversifice. În cazul realizării, modernizării şi reabilitării infrastructurii publice de orice tip, aflate în proprietatea altor unităţi administrativ teritoriale, Consiliul Judeţean va sprijini autorităţile publice respective şi le va furniza, la cererea acestora, asistenţă tehnică de specialitate. Înafara furnizării furnizării de asistenţă asistenţă tehnică în domeniul domeniul investiţiilor publice, sprijinirea sprijinirea autorităţilor publice locale se va realiza şi prin: - asistenţă în accesarea şi utilizarea cu succes a fondurilor din instrumentele structurale, - aloc alocar aree prio priori rita tară ră a sume sumelo lorr pent pentru ru echi echili libr brar aree buge bugeta tară ră (în (în limi limite tele le competenţelor date de Legea finanţelor publice locale) pentru obiective de investiţii constând în construirea, reabilitarea, modernizarea(lista nu este limitativă): infrastructurii ruti rutier ere, e, am amena enajăr jării ii obiec obiecti tive velor lor turi turist stice ice natur naturale ale de util utilit itate ate pub publi lică că precu precum m şi a infrastructurii conexe de utilitate publică, punctelor (foişoarelor) de observare / filmare / fotogr fotografie afiere, re, căilor căilor de acces acces la principa principalel lelee obiecti obiective ve turist turistice ice naturale naturale,, refugii refugiilor lor montane, montane, posturilor posturilor Salvamont, Salvamont, bazelor de tratament, tratament, piscinelor, piscinelor, ştrandurilor, ştrandurilor, terenurilor de sport, pârtiilor de schi, pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă, infrastructurii de agrement, locurilor de recreere şi popas, pistelor pentru cicloturism, centrelor de informare turistică, centrelor de conferinţe, monumentelor istorice şi de arhitectură, etc. Un al doilea set de intervenţii va viza sprijinirea agenţilor economici din turism prin crearea crearea unui cadru propice dezvoltării dezvoltării lor, accesului accesului la resurse resurse şi la informaţii, informaţii, consolidării unor parteneriate şi promovării exemplelor de bune practici. Obiectivul general al acestei priorităţi este creşterea calităţii serviciilor turistice în judeţul Sibiu Sibiu având având ca obiective obiective specifice: specifice: - modernizarea drumurilor de acces către zonele turistice şi sprijinirea unităţilor

74

administrativ-teritoriale pentru realizarea reţelelor de utilităţi publice în zonele respective; - realizarea, încurajarea şi sprijinirea investiţiilor în infrastructura turistică; - monitorizarea şi cercetarea pieţelor ţintă şi a altor potenţiale pieţe şi evoluţia tendi tendinţe nţelo lorr în turi turism sm (atâ (atâtt din din pun punct ctul ul de veder vederee al ofert ofertant antul ului, ui, cât cât şi din din cel al consumatorului) şi diseminarea informaţiilor în rândul factorilor interesaţi; -atr -atrage agere reaa şi absor absorbţi bţiaa finan finanţăr ţăril ilor or din din instr instrum ument entee stru struct ctur urale ale şi fondu fonduri ri complementare; -dezvoltarea unor produse turistice noi care să fructifice punctele tari evidenţiate în analiza SWOT ale judeţului.

3. Patrimoniul cultural: Sibiul este un judeţ cu un mare potenţial în ceea ce priveşte turismul cultural, acesta fiind o destinaţie bazată pe unicitatea culturii, ca o componentă esenţială a experienţei turistice. profilul de piaţă al turistului turistului cultural cultural este: nivel mai ridicat al Studiile arată că profilul

educaţiei şi veniturilor, cheltuie mai mult cu 8 – 10% pe zi decât turistul mediu şi achiziţionează mai multe produse cum sunt suvenirurile, obiectele de artizanat, petrec mai mult timp în zonă (5,1 nopţi faţă de 3,4 în cazul celorlalţi turişti), sunt mai multe femei decât bărbaţi (ştiindu-se că femeile sunt cele care iau deciziile legate de vacanţe), se încadrează în grupa de vârstă 45- 64 şi sunt dispuşi să călătorească în perioadele de extrasezon. Auto Au tori rita tate teaa pub publi lică că jude judeţea ţeană, nă, indivi individua duall şi/s şi/sau au în form formul ulee de parte partener neriat iat instituţional va acţiona pentru prezervarea şi atragerea în circuitul turistic, în vederea unei valorificări durabile, a patrimoniului cultural material şi imaterial.Consiliul Judeţean va interveni direct pentru reabilitarea, conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului construit, cu valoare culturală, aflat în proprietatea judeţului. În privinţa clădirilor de patrimoniu aflate în proprietatea unor terţe persoane fizice şi juridice Consiliul Judeţean se va implica în conştientizarea acestora asupra importanţei şi necesităţii bunei administrări a imobilelor şi va acorda sprijin prin consiliere şi

75

realizarea demersurilor legale pe lângă autorităţile/ instituţiile publice competente, în vederea soluţionării impasurilor de natură legislativă şi instituţională. O atenţie atenţie deosebi deosebită tă se va acorda acorda biseri bisericile cile fortif fortificat icate, e, propri proprietat etatee a biseri bisericii cii evang evanghel helice ice,, pentr pentruu care care se vor căuta căuta soluţ soluţii ii de legal legalee de finan finanţar ţaree a reab reabil ilită itări rii,i, conservării şi atragerii în circuitul turistic. Va trebui fructificat în continuare avantajul competitiv generat de desemnarea municipiului Sibiu drept capitală culturală europeană, consolidându-se această imagine şi extinzând-o pe cât posibil şi la nivelul judeţului. Organizarea sau sprijinirea unor evenimente culturale de prestigiu vor suscita interesul turistic. În acest sens, în paralel cu colaborarea cu instituţii de cultură de prestigiu, cum ar fi Complexul Naţional Muzeal (CNM) (CNM) Astra, Astra, Muzeul Muzeul Brukent Brukental, al, Filarm Filarmonic onicaa Sibiu, Sibiu, Teatrul Teatrul „Radu „Radu Stanca”, Stanca”, Teatrul pentru copii şi tineret, Centrul judeţean pentru conservarea si promovarea culturii tradiţionale, sau cu instituţii de cultură de interes local din judeţ, se pot pune la punct formule de colaborare şi cu alte instituţii de cultură naţionale şi internaţionale. Un aspec aspectt impor importa tant, nt, aflat aflat dese deseori ori în atenţ atenţia ia autor autorit ităţi ăţilor lor pub publi lice ce local localee îl reprezintă modificarea cadrului legal, într-un mod care să permită autorităţilor locale impunerea, prin autorizaţiile de construire, a unor restricţii cu scopul păstrării specificul arhitectural al zonei/localităţii. Obiect Obiectivul ivul general general al aceste acesteii priorit priorităţi ăţi este este mai buna valorif valorificar icaree turist turistică ică a patrimoniului patrimoniului cultural cultural material material şi imaterial, imaterial, având ca obiective obiective specifice specifice:: -

reabil reabilitar itarea, ea, conserv conservare areaa şi valorif valorificar icarea ea turist turistică ică a patrim patrimoniu oniului lui cultural cultural

construit; - creşterea atractivităţii turistice a actului de cultură, a instituţiilor de cultură şi promovarea promovarea acestora; acestora; - spri spriji jini nire reaa auto autori rită tăţi ţilo lorr loca locale le în real realiz izar area ea even evenim imen ente telo lorr cult cultur ural alee reprezentative, cu impact asupra atractivităţii turistice.

4. Accesibilitatea informaţiei turistice:

76

Industria turistică din judeţul Sibiu va trebui să profite de avantajul oferit de noile canale de promovare. Prezenţa Sibiului pe Internet oferă posibilitatea unei promovări integrate a judeţului. Produsele Produsele turistice ale Sibiului Sibiului vor fi accesibile pentru pieţele ţintă prin prezenţa online online,, pe Inte Interne rnet,t, precu precum m şi prin prin folos folosir irea ea mijl mijloa oacel celor or,, canal canalel elor or trad tradiţi iţiona onale le.. Informaţiile Informaţiile oferite celor interesaţi vor fi de o calitate calitate superioară, superioară, reflectând poziţionarea poziţionarea brandului brandului Sibiu şi contribuind contribuind la la formarea formarea unei imagini imagini de ansamblu. ansamblu. Sibiul va fi o destinaţie care atrage turiştii cu venituri mai ridicate, cu un nivel mai înalt de educaţie şi care sunt interesaţi interesaţi de turismul turismul cultural. Pentru acest lucru Sibiul trebuie să profite cât mai mult de avantajele oferite de prezenţa aeroportului internaţional Sibiu, precum şi de cele din vecinătate: Cluj, Targu Mures, Oradea. Obiectivul general al acestei priorităţi este îmbunătăţirea accesibilităţii Sibiului ca şidestinaţie turistică, având ca obiective specifice: - încurajarea unei prezenţe cât mai mari a unităţilor de primire turistică pe Internet; - ofer oferir irea ea de infor informa maţii ţii cât cât ma maii compl complet etee desp despre re Sibi Sibiuu atât atât prin prin me meto todel delee tradiţionale cât şi prin cele moderne; - îmbunăt îmbunătăţir ăţirea ea informa informaţii ţiilor lor existe existente nte în punctel punctelee de intrare intrare (aeropo (aeroportu rturil rile, e, gările,autogările).

5. Consolidarea Brandului Sibiu: Poziţionarea brandului Sibiu ca şi destinaţie turistică a fost iniţiată în 2007, o data cu lansarea Programului "Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007". Sibiul reprezintă un brand puternic şi provocator şi de aceea poziţionarea regiunii trebuie să se bazeze pe ceea ce e caracteristic, unic şi diferit. Vizibilitatea şi atracţia regiunii ca şi destinaţie turistică va creşte, o dată cu calitatea produsului turistic « Sibiu ». Treb Trebuie uie crea creată tă o ident identit itat atee puter puternic nicăă de brand brand şi impl implem ement entată ată la toat toatee nivel nivelur urile ile industriei, permiţând astfel o creştere a cotei de piaţă formată atât din turişti străini, cât şi români.

77

Obiect Obiectivul ivul general general al aceste acesteii priori priorităţi tăţi este este dezvolt dezvoltare areaa şi comunic comunicare areaa unei imagini puternice a brandului SIBIU, având ca obiective specifice: - alăturarea brandului Sibiu la cel al Transilvaniei pentru a avea un impact mai puternic; puternic; - realiza realizarea rea unei unei abordări abordări integr integrate ate a brandulu branduluii la toate toate nivelur nivelurile ile industr industriei iei turistice; - asigurarea unui cadru strategic adecvat care să permită realizarea de parteneriate; - încura încuraja jare reaa dezvo dezvolt ltăr ării ii uno unorr prod produse use „icoan „icoană” ă” care care sa fie fie repre reprezen zentat tative ive / distincte pentru Sibiu (bisericile fortificate, arhitectura săsească, marca Brukenthal, ş.a.).

6. Pregătirea profesională: Creşter Creşterea ea calităţ calităţii ii servici serviciilo ilorr din judeţul judeţul Sibiu Sibiu este este posibil posibilăă prin prin investi investiţii ţii materiale dar şi prin pregătirea personalului. Lipsa pregătirii în domeniu reprezintă o provocare provocare care trebuie trebuie rezolvată rezolvată la nivelulu niveluluii întregului întregului judeţ judeţ Sibiu. Exper Experie ienţa nţa turi turist stic icăă depin depinde de în ma mare re parte parte de cali calitat tatea ea serv servic iciil iilor or şi de ospit ospital alit itate ateaa cu care care sunt sunt întâm întâmpin pinaţ aţi,i, iar profe profesi siona onali lism smul ul treb trebuie uie să depăş depăşea easc scăă aşteptările vizitatorilor. Obiectivul Obiectivul general al acestei acestei priorităţi priorităţi este încurajarea încurajarea pregătirii profesionale în turism, având ca obiective specifice: - sprijinirea îmbunătăţirii pregătirii în domeniul turismului prin organizarea de seminarii, dezbateri, acordări de premii, diplome, recunoaştere şi mesaje publice ş.a.; - încurajarea unor legături puternice între educaţie şi turism; - încurajarea pregătirii continue şi dezvoltarea aptitudinilor.

7. Parteneriate:

78

Consili Consiliul ul Judeţe Judeţean an Sibiu Sibiu va acorda acorda atenţie atenţie mod modali alităţi tăţilor lor de valori valorifica ficare re a potenţialului potenţialului turistic al judeţului, de creare a infrastructu infrastructurii rii necesare susţinerii susţinerii acestuia şi de sprijinire a sectorului privat pentru a face faţă cerinţelor pieţei. Turismul în Sibiu va fi competitiv, sustenabil şi se va baza pe o ofertă aparte. Atenţia autorităţilor publice locale se va focaliza asupra modalităţilor de valorificare a potenţialului potenţialului turistic al judeţului, de creare a infrastructu infrastructurii rii necesare susţinerii susţinerii acestuia şi de sprijinire a sectorului privat pentru a face faţă în condiţii din ce în ce mai bune ceri cerinţ nţel elor or pieţ pieţei ei.. Pent Pentru ru acea aceast sta, a, auto autori rită tăţi ţile le publ public icee loca locale le,, serv servic icii iile le publ public icee deconcentrate ale ministerelor, autorităţile publice centrale vor colabora în plan local, realizând parteneriate al căror obiectiv va fi dezvoltarea turismului sibian. Opera Operato tori riii din din turi turism sm vor vor colab colabora ora atât atât cu autori autorităţ tăţile ile pub publi lice ce,, în scopu scopull valorificării superioare a potenţialului turistic, dar şi între ei pentru a asigura un plan de acţiuni unitar atât la nivel local cât şi regional. 8 Obiectivul general al acestei priorităţi este dezvoltarea unei colaborări eficiente în cadrul sectorului public şi între acesta şi sectorul privat având ca obiective specifice: - dezvoltarea de parteneriate la nivel naţional, regional şi local pentru promovarea şidezvoltarea turismului; - încur încuraj ajar area ea impli implicăr cării ii comu comunit nităţi ăţilor lor loca locale le în dezvo dezvolt ltare areaa şi prom promova ovare reaa turismului în zonele lor; - coordonarea şi sprijinul autorităţilor locale în promovarea turismului, pregătirea profesională, profesională, dezvoltare dezvoltareaa economică, economică, conservarea conservarea moştenirii moştenirii cultural culturale; e; - minimizarea impactului turismului asupra mediului înconjurător.

8. Capacitatea instituţională:

8

Dodu P- Tehnici operaţionale în agenţiile de turism ,Ed Prouniversitaria,Bucureşti,2007 Prouniversitaria,Bucureşti,2007

79

Consiliul Judeţean va acţiona pentru creşterea capacităţii instituţionale a propriilor propriilor structuri structuri cu atribuţii atribuţii în domeniul domeniul turismul turismului ui şi va sprijini sprijini în acest acest sens Asociaţia Asociaţia Judeţ Judeţean eanăă de Turis Turism m Sibiu Sibiu,, orga organiz nizaţi aţiee creat creatăă în scopul scopul imple impleme mentă ntări riii polit politici icilo lor r autorităţii publice judeţene în domeniul turismului. Creşterea capacităţii instituţionale reprezintă un obiectiv permanent al autorităţii publice judeţene. Competenţele şi atribuţiile legale actuale, dar şi cele de perspectivă în domeniul turismului fac necesară alocarea corespunzătoare de resurse, formarea continuă a personal personalulu uluii şi un manage management ment perfor performant mant.. Consili Consiliul ul Judeţea Judeţeann va acţiona acţiona pentru pentru creşterea capacităţii instituţionale a propriilor structuri cu atribuţii în domeniul turismului şi va sprijini în acest sens Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu, organizaţie creată în scopul implementării politicilor autorităţii publice judeţene în domeniul turismului. Obiectivul general al acestei priorităţi este creşterea capacităţii instituţionale a Consil Consiliulu iuluii Judeţean Judeţean Sibiu Sibiu în program programare areaa şi implem implement entarea area progra programel melor or şi măsurilor de dezvoltare durabilă a turismului având ca obiective specifice: - consolidarea/f consolidarea/formaliz ormalizarea area colaborării colaborării cu un grup de actori cheie interesaţi interesaţi de dezvoltarea turismului în judeţul Sibiu; - dezvoltarea resurselor umane ale Consiliului Judeţean implicate în activitatea de turism; - autorizarea şi monitorizarea construcţiilor cu scop turistic cu respectarea strictă a prev prevede ederil rilor or legal legalee din din dome domeniu niull prot protecţ ecţie ieii me mediu diului lui,, a patri patrimo moniu niulu luii natur natural al,, culturalistoric; - spriji sprijinire nireaa Asocia Asociaţiei ţiei Judeţe Judeţene ne de Turism Turism Sibiu Sibiu în dezvolt dezvoltare areaa resurse resurselor lor umane,îmbunătăţirii managementului, creşterii eficienţei şi eficacităţii. Planul de măsuri cuprinde o serie de acţiuni şi programe evaluate din punct de vedere al costurilor de realizare (în baza discuţiilor cu specialiştii locali, comparaţiei cu situ situaţ aţii ii simi simila lare re,, expe experi rien enţe ţeii cons consul ulta tant ntul ului ui,, etc. etc.), ), al timp timpul ului ui nece necesa sarr pent pentru ru implementare, al impactului asupra mediului, etc. Acţiunile şi programele sunt ordonate în funcţie de prioritate într-o listă cuprinzătoare, în cadrul căreia se propun alocări de resurse bugetare şi atrase, în ordinea priorităţii, pe un orizont de programare de patru ani.

80

Sursele atrase pentru finanţarea priectelor vizează în special instrumentele structurale si cele complementare – identificate şi menţionate expres în cadrul planului de măsuri, dar şi parteneriatele public – public, sau public – privat. În dezvoltarea durabilă, turismului îi revine un rol esenţial contribuind cu o pondere ridicată ridicată la relansarea relansarea şi rederesar rederesarea ea economică. economică. Dezvoltarea competitivă a produselor turistice duce la crearea de noi locuri de muncă, atât direct - în sfera producerii şi distribuţiei de servicii turistice - cât şi indirect , prin efectul efectul multiplica multiplicator tor asupra asupra ramurilor ramurilor conexe. conexe. Lansare Lansareaa produse produselor lor turist turistice ice va conduce conduce la efecte efecte deoseb deosebite ite privind privind legăturile ce se vor realiza între gazde şi turişti, raporturile între modul de a aprecia valorile valorile şi nivelul de trai dintre participanţii participanţii la actul de turism, turism, comunicare, comunicare, schimburi de idei etc Ineditul Ineditul unui produs produs turist turistic, ic, compet competent ent conceput conceput,, condiţi condiţiile ile existe existente nte,, cultura oamenilor şi a locurilor, dublate de ospitalitate, interes, motivaţie şi aspiraţia spre mai bine, vor consacra dezvoltarea unui turism cu adevărat durabil. Localităţile Localităţile în care se va desfăşura produsul turistic turistic astfel creat vor deveni spaţii unde se vor asambla toate elementele de dezvoltare durabilă locală. Va apărea interesul de îmbunătăţire a infrastructurii, de constituire a unei vieţi spirituale a localităţilor avute în vedere. Se va crea astfel suportul îmbunătăţirii serviciilor publice. Se va observa că produsul turistic exercită o influenţă complexă asupra nivelului general de dezvoltare economică a localităţilor luate în considerare. Se vor realiza astfel obiectivele strategice ce au în vedere asigurarea şi protejarea factorului uman, dotările tehnice şi conservarea patrimoniului, grupate în trei direcţii de acţiune astfel: Stoparea migraţiei populaţiei din anumite medii defavorizate (ex. mediul rural) şi stimularea revenirii, cel puţin parţial, a populaţiei spre aceste zone; Asigurarea condiţiilor de trai şi de civilizaţie în mediile respective, stimulând stabilitatea populaţiei active în aceste medii; Conservarea şi protecţia mediului natural – factor de atracţie a populaţiei autohtone şi străine.

81

Turismul rural, montan, ecologic şi cultural prin lansarea produsului turistic pe piaţa internaţional internaţională, ă, va deveni un ambasador ambasador culturalcultural- educaţional, educaţional, un instrument instrument constant constant şi nu costisi costisitor tor – de exemplu exemplu continua continuarea rea activităţ activităţii ii economice economice într-u într-unn mediu slab productive productive prevenirea prevenirea creşterii creşterii ratei şomajului, şomajului, contribuţia contribuţia majoră la creşterea creşterea gradului gradului general de civilizaţie a unei mari categorii de populaţie, mai ales prin ameliorarea condiţiilor igienico- sanitare, a comportamentului social şi cultivarea gustului estetic. Un produs turistic bine realizat, pe bază de cercetari, poate influenţa dezvoltarea unei zone defavorizate prin: atragerea unui flux de turişti străini în zonă; modernizarea şi extinderea infrastructurilor: cazare, alimentaţie, transport astfel încât să nu afecteze mediul natural existent; crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea resurselor resurselor umane locale prin perfecţionarea perfecţionarea angajaţilor; păstrarea continuităţii tradiţiilor, obiceiurilor şi valorilor spirituale din zonă. Produsul turistic creat s-a realizat pe baza preferinţelor turiştilor străini, exprimate în cercetarea analizată, ceea ce ar trebui să asigure fluxul turistic în zonele promovate promovate de produsul produsul respecti respectivv şi un înalt înalt grad de de satisfacţie satisfacţie al turistului. turistului. Calitatea şi competitivitatea produselor turistice contribuie la dezvoltarea şi menţinerea unui turism durabil. Dintre propuneri vom menţiona următoarele: - informarea şi conştientizarea agenţiilor de turism şi touroperatorilor privind importanţa creării unor produse turistice competitive care să determine realizarea unui turism durabil în zonă; - implica implicarea rea statulu statuluii prin prin acordare acordareaa unor facilit facilităţi ăţi agenţii agenţiilor lor de turism turism care promovează promovează astfel astfel de produse produse turistice turistice româneşti româneşti în în zone defavorizate defavorizate din din punct de vedere economic; - angajarea de către touroperatori touroperatori şi agenţiile agenţiile de turism a personalului personalului specializat, specializat, care să aibă studii superioare în domeniu.

CONCLUZII Conceptul dezvoltǎrii durabile a patruns în toate domeniile vieţii economice şi sociale, inclusiv în domeniul turismului. Orice formǎ de turism trebuie sǎ respecte 82

principiile principiile dezvoltării dezvoltării durabile: durabile: de la ecoturism, ecoturism, turism rural, rural, turism cultural cultural până la turism de afaceri şi congrese sau turismul automobilistic. Impactul activităţilor turistice asupra unei zone este dat de cadrul natural şi varietatea potenţialului turistic, de existenţa unei infrastructuri generale, de prezenţa unor structuri turistice de cazare, de alimentaţie, agrement. Aceste elemente definitorii ale turismului determinǎ mai multe tipuri de impact (politic, social, economic, cultural, s.a.), care pot îmbrăca forme pozitive sau negative de manifestare. Obiect Obiectivel ivele, e, princip principiil iile, e, cerinţe cerinţele le dezvolt dezvoltării ării turist turistice ice durabile durabile se regăses regăsescc în ecoturism, turismul rural, turismul cultural, s. a., aceste forme fiind expresia dorinţei ca turismul să reprezinte un factor pozitiv şi dinamic de dezvoltare economică şi o soluţie practică practică de păstrare păstrare nealterată nealterată a mediului mediului. Efectu Efectull multip multiplica licator tor al turism turismului ului are mai multe multe implica implicaţii ţii şi mod modali alităţi tăţi de exprimare. Este vorba, în primul rând, despre un aşa-numitul efect direct care constă în creşterea veniturilor în sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantelor, agenţii agenţiilor lor tour-ope tour-operat ratoare oare), ), ca urmare urmare a cheltuie cheltuielilo lilorr divers diversee efectua efectuate te de turişti turişti în decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an. În al doilea rând, avem în vedere efectul indirect care vizează impactul creşterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producătoare de bunuri de consum la care firmele turistice apelează în mod inevitabil pentru a-şi susţine oferta turistică la parametri competitivi. În fine, în al treilea rând, poate fi urmărit şi un efect indus asupra întregii economii naţionale, deoarece atât veniturile celor ce lucrează nemijlocit în turism, cât şi cele ce revin sectorului producător producător de bunuri de consum sunt reinvestite reinvestite în vederea vederea procurării procurării altor mărfuri mărfuri şi servicii de care au nevoie. Turismul reprezintă nu numai în prezent un factor pozitiv şi dinamic de dezvoltare ci şi o soluţie practică de păstrare nealterată a mediului. Turismul Turismul şi călătoriile călătoriile reprezintă o activitate cu o rată de creştere creştere înaltǎ, care este prevăzută prevăzută să-şi dezvolte dezvolte activitatea activitatea economică economică în următorii următorii 10 ani. Turismul se consideră a fi un complex de tip industrial, nefiind vorba doar de câteva zeci sau sute de afaceri singulare, ci de o adevărată industrie cu importante implicaţii politice.

83

Turismul reprezintă o afacere şi o sursă de venit pentru venit pentru cei care activează activează în acest domeniu dar şi pentru susţinerea localităţilor sau zonelor turistice (receptoare). Impl Implica icaţii ţiile le econo economi mice ce ale ale turi turism smul ului ui cupr cuprind ind şi elem elemen ente te care care vizea vizează ză o valorificare valorificare superioară a resurselor resurselor implicate în derularea derularea activităţii activităţii turistice, în special a celor naturale (peisajul, (peisajul, climă, apele, flora, faună), dar şi antropice, turismul fiind pentru multe dintre acestea chiar singura modalitate de valorificare. Practi Practicare careaa turism turismului ului permit permitee asigur asigurarea area unei circula circulaţii ţii băneşti băneşti echilibr echilibrate ate.. Aspect Aspectee inflaţio inflaţionist nistee în turism turism sunt sunt semnala semnalate te la nivelul nivelul zonelor zonelor supuse supuse dezvolt dezvoltării ării turistice, printr-o condensare mai mare a cererii turistice care determină o accentuare a fluc fluctua tuaţi ţiil ilor or sezon sezonie iere re ale ale preţur preţuril ilor or,, o disc discre repan panţă ţă semn semnif ifica icati tivă vă între între puter puterea ea de cumpărare cumpărare a rezidenţilor rezidenţilor şi cea a turiştilor turiştilor printr-o creştere creştere a preţurilor preţurilor la alimente, alimente, spaţii de cazare pentru turişti/investitori/angajaţi externi sau la unele produse sau servicii cerute mai mult în zonele respective.

BIBLIOGRAFIE

84

1. Alex Alexan andr dru, u, D., D., Negu Negut, t, S.,I S.,Ist stra rate te,, I. „Geogra Geografia fia turism turismulu ului” i” Editura Academiei, Bucureşti,1997

2. Bran Florina, Dincu I. Ecologie generală şi protecţia protecţia mediului, mediului, Editura A.S.E., Bucureşti, 1998

3. Bran F., Dinu M., Simon T. Economia Economia turismului turismului şi mediul mediul înconjurtor înconjurtor , Ed. Bucureşti, 1999

4. Bran Florina Politici Politici ecologice, ecologice, A.S.E., Bucureşti 1997 5. Botezatu C.,Mihăilescu C., Iacob I., Sisteme informatice cu baze de date în turism, Editura universitară, Bucureşti, 2007

6. Busuioc M., Managementul Managementul servicii serviciilor lor turistice turistice-note de curs 7. Cosmescu, I. Turismul – Fenomen complex contemporan, Editura Economicd, Bucureşti, 1998

8. Dodu P., Tehnici operaţionale operaţionale în agenţiile de turism, Editura Prouniversitaria, Bucureşti, 2007

9. Dodu P., Tehnologie hoteliera- note de curs 10. Firoiu D., Industria Industria turismului turismului şi a călătoriilor călătoriilor , Editura prouniversitaria, Bucureşti, 2008

11. Firoiu D., Studii de caz în industria turismului şi a călătoriilor , Editura Pro Universitara, Bucureşti, 2007

12. Firoiu D., Resursele Resursele umane în turism, Ediţia a iv a, Editura Prouniversitaria, Bucureşti, 2007

13. Firoiu D.,Petan I., Gheorghe C., Turismul în perspectiva globalizării, Ediţia a ii-a Editura Prouniversitaria, Bucureşti, 2007

14. Minciu, R.

Economia Economia Turismului Turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2000

15. Neagu V., Busuioc M., Managementul Managementul calităţii calităţii serviciilor serviciilor turistice turistice, Editura Prouniversitaria,Bucureşti, 2007

16. Nistoreanu, P.,

Managementul Managementul în turism, Editura ASE, Bucureşti, 2002

17. Nită, I., Nitd, C-tin Piaţa turistică turistică a României României, Editura Ecran Magazin, Braşov, 2000

18. 18. Sn Snak ak O. Baron, Baron, P. Neacşu Neacşu,, N. Economia Economia Turismului Turismului, Editura Expert, Bucureşti, 2001

85

19. Schiopu D., Ecologie şi proiecţia proiecţia mediului mediului, Ed. Didactică şi Pedagogicd, Bucureşti,1997

20. Stănescu D., Alimentaţie Alimentaţie catering catering , Editura Oscar prnt, Bucureşti, 1999 21.Stănescu D., Particularităţi Particularităţile le tehnologice în serviciile de alimentaţie alimentaţie, Editura Universitară, Bucureşti 2008

22. Tigu, G. Turismul montan, Editura Uranus, Bucureşti, 2000 23. Zaharia Zaharia M. (coordon (coordonator ator), ), Economia Economia serviciilor serviciilor , Ediţia a II-a, editur edituraa Universitară, Bucureşti,2006

24. Zaharia M. (coordonator), Economia Economia serviciilor-p serviciilor-problem roblemee şi studii de caz , Editura Universitară,Bucureşti, 2007

25. Zaharia Zaharia M. (coordon (coordonator ator), ), Modele şi metode cantitative cantitative în Economia Economia Firmei Firmei, editura Universitară, Bucureşti, 2007.

26 www.expedia.com 27 www.travelocity.com 28. www.travelweb.com 29. www.uneptie.org/pc/tourism 30. www.vizion.com 31. www.world-tourism.org 32. www.yahoo.co.uk/business and economy/campanies/travel 33.http://www.b-and.ro/ro/sibiu.php 34.http://carteagalbena.ro/index.php/lang-ro/despre34-jud/71-sb 35.http://www.ghidsibiu.ro 36.http://www.evz.ro 37.http://www.sibiul.ro 38.http://www.turismromania.info 39.http://www.travelguide-romania.ro

86

40.http://www.cjsibiu.ro 41.http://www.sibiu.insse.ro [email protected] 43.http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Sibiu 44.http://www.clubromania.ro/romania/counties/sibiu/index_ro.htm 45.http://www.ghidsibiu.ro/despre-sibiu-judet.php 46.http://www.studentie.ro/Muzee_din_judetul_Sibiu-u955.html 47.http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/Sibiu/county-35Cazare_hoteluri_pensiuni_Sibiu.html

48.http://www.sibiu.hermannstadt.ro/ 49.http://www.ropedia.ro/index.php?mod=judet&judet_id=11 http://www.geocities.com/adevarata_romanie/sibiu.html

87

88

Dezvoltarea Durabila a Turismului in Judetul Sibiu

Recommend Documents