Dezvoltarea Potentialului Ecoturistic Al Comunitatilor Locale Din Zona Campina

1

Introducere Prezenta Prezenta lucrare lucrare îşi propune propune evidenţie evidenţierea rea importanţe importanţeii dezvoltăr dezvoltării ii unui turism turism durabil prin definirea şi caracterizarea celei mai importante forme ale acestuia şi anume ecoturismul. În Romania această abordare a fost luată în calcul relativ tậrziu în ciuda minunatelor zone în care se pot practica multiple forme ale turismului în natură. In ultimii ani însă ecoturismul se afla în plina expansiune şi în ţara noastră, în moment mom entul ul de faţă faţă existậ existậnd nd 20 de tour-o tour-oper perato atori ri certi certifica ficaţi ţi “eco” “eco” care desfăş desfăşoar oarăă  proiecte ce vizeaza dezvoltarea rezervaţiilor naturale şi a zonelor cu potenţial ecoturistic semnificativ. Pe de altă altă parte parte,, Romăn Romănia ia dispun dispunee de surse surse import important antee care care pot contri contribui bui la redresarea economcă în condiţiile actualei deteriorări a climatului economico social accentuată şi de criza economică globală. Acestea sunt principalele argumente care au stat la baza orientării temei de licenţă către studiul fenomenului de ecoturism. In capitolul dedicat cercetări de teren, autorul a studiat posibilităţile de dezvoltare a ecoturismului în zona Cậmpina, o zonă cu un potenţial natural semnificativ, care deţine şi una dintre cele mai importante rezervaţii naturale din Romania, Pădurea Glodeasa. Scopul cercetării de teren l-a constituit analiza complexă, calitativă a potenţialului ecoturistic al zonei limitrofe municipiului Cậmpina şi evidenţierea posibilităţilor de implementare a principiilor principiilor ecoturistice in activittea de turism turism derulată în localitatea localitatea cu cel mai mare potenţial al zonei, de către agenţii economici locali. Pricipalele obiective ale lucrării sunt: Elabor orar area ea un unui ui studiu studiu docu docume ment ntar ar care care sa clar clarifi ifice ce prin princip cipal alele ele 1. Elab concepte legate de dezvoltarea durabilă a turismului. 2. Stabilirea unui set de criteri obiective în funcţie de care să se realizeaza o ierahizare reală şi corectă a localităţilor Pentru a crea o imagine clară şi reală a posibilităţilor de dezvoltare ale zonei vizte, au fost fost analiz analizate ate com compar parati ativv în funcţie funcţie de un set set criter criterii ii obiec obiectiv tive: e: organi organiza zarea rea administra administrativă, tivă, potenţialu potenţialull natural, natural, infrastruct infrastructura ura generală generală existent existentă, ă, infrastruc infrastructura tura turitică existentă şi promovarea existentă, cinci comune aflate pe o rază de 5 km de oraşul Cậmpina: Băneşti, Telega, Cornu, Poiana Campina, Brebu şi Valea Doftanei. 3.Analiza potenţialului ecoturistic al localităţilor ţintă din date de statistice, date de literatură şi cercetare directă de teren Toate Toate cele cele cinci cinci com comune une analiz analizate ate deţin deţin princi principal palel elee carac caracter terist istici ici propic propicee dezvoltării turismului dar cea care a acumulat cel mai mare punctaj este comuna Valea Doftanei. În prezent în aceasta comună sunt puse bazele dezvoltării turistice existănd  patru pensiuni rurale, şi fiind vizitată de turişti mai ales în weekenduri. Evidenţiere iereaa atitudi atitudinii nii locuito locuitorilo rilorr din localit localitatea atea cu cel mai mai mare mare 4. Evidenţ poten potenţia ţiall ecotur ecoturis istic tic faţă faţă de prin princi cipii piile le ecotu ecoturis rismu mulu luii şi faţă faţă de dezvo dezvolta ltarea rea activităţii turistice în localitatea lor, pe baza unui chesionar. Pentru a fi respectat unul dintre principiile de bază ale ecoturismului, pe lậngă criteriile obiective amintite mai sus a fost luată în calcul şi atitudinea localnicilor vizavi de dezvoltarea acestui tip de turism. Astfel a fost selectat un eşantion de 50 de persoane  peste 18 ani, cu reşedinta stabilă în comună, împărţiţi în proporţii relativ egale pe sexe. Dintre acestia 24.% aveau studii superioare şi lucrau în domenii de activitate precum învăţămậnt, administraţie publică, sănătate şi turism. Intrebările din chestionar au avut rolul de a depista gradul de receptivitate al acestora faţă de activitatea turistica, gradul de cunoaştere al potenţialului natural al comunei, măsura în care ar fi dispuşi să se 2

implice în această activitate precum şi principalele lor temerei asociate cu dezvoltarea activităţii turistice. S-a evidenţiat o atitudine atitudine pozitivă, o dorinţă dorinţă de implicare ridicată, ridicată, ca puncte tari, dar şi un grad slab de cunoaştere a potenţialului natural ca puncte slabe. Princi Principal palele ele temer temerii depistat depistatee au fost degra degradar darea ea naturii naturii,, pierdere pierdereaa tradiţii tradiţiilor lor şi obiceiurilor dar şi aglomerarea comunei. 5.Conclu 5.Concluziile ziile studiu studiului lui şi propu propuneri neri pentru pentru impleme implementa ntarea rea princip principiilo iilorr ecoturistie în comuna Valea Doftanei Principala concluziea studiului este că zona Campina are un potenial ecoturistic important, iar cele mai mari posibilităţi se regăsesc în comuna Valea Doftanei. Pentru a fi asigurata o dezvoltare durabilă însă trebuies respectate anumite criterii esenţiale care au în vedere remedierea punctelor slabe şi ş i prevenirea ameninţărilor existente. In acestă direcţie trebuie elaborat un plan de dezvoltare durabilă a turismului, specializarea forţei de muncă în turism şi nu în ultimul rănd educarea turiştilor şi a locuitorilor în ceea ce priveşte conservarea mediului înconjurător.

3

Capitolul 1 – Clarificari Clarificari conceptuale privind notiunile de :turism, dezvoltare durabilă, turism durabil, turism responsabil, comunitate locala şi ecoturism Plecậnd de la definirea simplistă a turismului ca industrie a călătoriilor şi găzdui găzduirii, rii, apare apare evind evindent ent faptul faptul că aceast aceastăă activi activitat tatee econo economic micaa se adrese adresează ază în  proporţie covậrşitoare timpului liber. Consum Consumato atorii rii de turism turism doresc doresc să-şi să-şi petrea petreacă că timpul timpul liber liber într-un într-un med mediu iu civilizat, sănătos, activ, cu posibilităţi de cunoaştere a unor lucruri sau aspecte noi, diferite de cele cu care iau contact în mod obişnuit. În condiţ condiţiil iilee econo economie mieii actua actuale le,, când când din ce în ce mai multe industri industriii se destramă, investitorii se retrag în alte ţări iar rata şomajului creşte de la lună la lună, trebuie trebuie găsite modalităţ modalităţii noi de îmbunătă îmbunătă țire a nivelulu niveluluii de trai. Întotdeau Întotdeauna na natura a fost cea care l-a ajutat pe om să supravieţuiască şi nici în acest moment se pare că nu îl lasă la greu. Această exploatare poate fi făcută prin mijloace care nu afectează mediul înconjurător ci mai mult îl conservă conservă pentru generaţiile viitoare. Fenomenul descris descris mai sus se numeşte ecoturism ecoturism şi face parte din turismul în medii naturale. naturale. Este un concept din ce în ce mai des întâlnit în lume, datorită conştientizării oamenilor a nevoii dezvoltării unor activităţi durabile. În cele ce urmează autorul a clarificat conceptele turism, dezvoltare durabilă, aplicarea acesteia în turism de unde rezultă turismul durabil şi turismul responsabil cu cea mai importantă formă a acestuia ecoturismul. Aceste concepte vor fi utilizate în partea de studiu de caz pentru a analiza gradul în care în zona Campina poate fi dezvoltata o activitate ecoturistică.

1.1 Turismul si impactul acestuia asupra dezvoltării economico-sociale Definirea conceptului de turism Din timpuri timpuri străve străvechi chi oameni oameniii s-au deplasa deplasatt din locul locul de baştin baştinăă fie pentru pentru munci în zone mai dezvoltate, fie pentru a-şi vizita rudele sau prietenii sau pur şi simplu din plăcerea şi curiozitatea de a descoperi lucruri noi. Orice deplasare, indiferent de scopul ei, presupune presupune parcurgerea unor unor distanţe cu diferite mijloace de transport, însă doar un anumit ansamblu de elemente încadrează o astfel de călătorie în categoria turis turismu mulu lui. i. Turis Turismu mull a fost fost defin definit it de-a de-a lung lungul ul timp timpul ului ui în dife diferit ritee mo moda dali lita tati ti extinz extinzậnd ậndu-şi u-şi din din ce în ce mai mult mult sfera de cuprinde cuprindere re odată odată cu studiul studiul său în  profunzime de către specialişti. specialişti. Termenul “turism” “turism” a fost utilizat în jurul anului anului 1800   pentru pentru definire definireaa unr tipuri tipuri de călător călătorii, ii, dar consac consacrar rarea ea sa ca definire definire a unei noi industrii a avut loc abia la sfarşitul secolului al XIX -lea.1 Prima definiţie a fost dată de E. Guyer Freuler în studiul “Contribuţii la o statis statistic ticăă a turism turismulu ului” i” care care define defineaa turism turismul ul ca fiind fiind “un fenom fenomen en al timpur timpurilo ilor  r  moderne, bazat pe creşterea necesităţii de refacere a sănătaţii şi schimbare a mediului 1

Minciu Rodica- Economia turismului editia a III a revizuită şi adăugită, Ed Uranus, Buc 2005, paginile 13

4

zilnic, de cultivare a sentimentului de receptivitate ca rezultat al dezvoltării comerţului, ”. industirei şi transporturilor ”. În anul 1941 Hunizer şi Krapf  definesc turismul ca fiind activitatea intreprinsă de persoanele ce călătoresc în alte zone decât cea de reşedinţă, sunt cazate în unităţi specifice sau la rude şi prieteni şi care nu intreprind activităţi remunerate în timpul călătoriei. 2 În anul 1976 Asociaţia de Turism din Anglia defineşte turismul ca fiind o deplasare temporară în afara reşedinţei unde oamenii pot intreprinde orice fel de activităţi (inclusiv cea de a munci), iar în 1981 Asociaţia Internaţională a Experţilor în Turism Turism rectifică rectifică această această definiţie definiţie excluzând excluzând practicare practicareaa activităţ activităţilor ilor remunerate remunerate în timpul călătoriilor turistice. 3 Organizaţi zaţiei ei Mondi Mondiale ale de Turism Turism (OMT), (OMT), turismul Conform Organi turismul cuprinde cuprinde ansamblul activităţilor intreprinse de o persoana ce părăseşte locul de reşedintă pentru o   perioadă perioadă mai mică de un an, stabilindu-s stabilindu-see într-un alt teritoriu teritoriu în scopuri scopuri de loisir, afaceri sau orice altă activitate nelucrativă. 4  Noţiunea de turism poate să difere de cea de călătorie prin următoarele criterii ce trebuie să le îndeplinească o călătorie pentru a se încadra în categoria categoria turismului: Trebuie să existe o deplasare în afara locului de reşedinţă; Scopul Scopul acest acestei ei depla deplasări sări trebui trebuiee să fie diferi diferitt de unu unull remune remunerat rat.. Primel Primelee definiţii definiţii ale tursimului tursimului se rezumau rezumau la includerea includerea în sfera turismului turismului doar a călăto călătoriil riilor or cu scop de loisir loisir şi de vizitar vizitaree a rudel rudelor or şi prieteni prietenilor lor,, însă însă în definiţiile mai moderne sunt specificate şi alte scopuri precum cel de pelerinaj, afaceri, vizite medicale, studierea naturii etc. În ceea ce priveşte durata călătoriei, aceasta a fost dezbatută de-a lungul anilor. În anul 1936, Liga Naţiunilor definea definea turistul ca fiind acea acea persoană care petrece petrece cel putin 24 de ore în locul de destinaţie iar mai târziu, Organizaţia Naţiunilor Unite a specificat specificat duarata duarata maximă maximă pe care o poate petrece petrece un turist în locul locul de vacanţă, şi anume şase luni. În cea mai recentă definiţie data data de OMT limitele limitele duratei călătoriei unui turist sunt de minim o zi şi maximum un an. În ultimele decenii turismul a devenit o activitate foarte populară. În anul 2008 s-au înregistrat peste 922 de milioane milioane de sosiri internaţionale, internaţionale, cu 1.9% mai mai mult decât în anul 2007, iar Produsul Intern Brut obţinut din activitatea turistică a crescut la nivel mondial cu 1.8% faţă de 2007, ajungând la valoarea de 944 de miliarde de dolari americani. 5 Datorită recesiunii economice din ultimii ani, cererea pentru serviciile turistice a suferit o scădere considerabilă. considerabilă. Acest lucru s-a resimţit resimţit mai puternic la la începutul lunii lunii iunie a anului 2008, intensificậndu-se cu 2% în lunile iulie şi august ale aceluiaşi an şi înregistrậnd un trend negativ de 8% în primele luni ale anului 2009. 6 Deasemenea, • •

•

2

*** http://pub.unwto.org/WebRoot/Store/Shops/Infoshop/Products/1034/1034-1.pdf  http://pub.unwto.org/WebRoot/Store/Shops/Infoshop/Products/1034/1034-1.pdf accesat accesat în data de 20.10.2009 *** International Association of Scientific Experts in Tourism."http://www.aiest.org/org/idt/idt_aiest.nsf/en/index.html Tourism."http://www.aiest.org/org/idt/idt_aiest.nsf/en/index.html . accesat in data de 20.10 2009 4 Iidem 3 5 ***http://unwto.org/facts/eng/pdf/barometer/UNWTO_Barom09_ ***http://unwto.org/facts/eng/pdf/barometer/UNW TO_Barom09_2_en_excerpt.pdf<( 2_en_excerpt.pdf<( accesat în î n data de 20.10.2009) 6 ***http://unwto.org/facts/eng/pdf/barometer/UNWTO_Barom09_2_en_excerpt.pdf  *** http://unwto.org/facts/eng/pdf/barometer/UNWTO_Barom09_2_en_excerpt.pdf . (accesat in 20.09 2010). 3

5

această scădere a cererii nu a fost uniformă, în anumite regiuni ale globului a fost mai  pronunţată datorită unor condiţii locale, ca de exemplu apariţia virusului gripal AH1N1. 7 Turismul reprezintă o activitate foarte importantă pentru anumite ţări în curs de dezvolta dezvoltare re precum precum Egipt, Egipt, Grecia, Tailanda, Tailanda, arhipelag arhipelagurile urile Bahamas, Bahamas, Fiji, Maldive Maldive şi Caraibe, Caraibe, datorită datorită veniturilor veniturilor considerabil considerabilee pe care le generează, generează, ocupării ocupării forţei de muncă şi dezvoltării dezvoltării sectoarelor complementare complementare (transporturi, sănătate). sănătate).

Formele turismului si tipurile de voiaje Cele trei forme de bază ale turismului turismului sunt: turismul intern, turismul receptor şi turismul emiţător. Turismul intern reuneşte activităţile turistice întreprinse de rezidenţii unei ţări în interiorul interiorul acesteia, acesteia, cel receptor receptor se referă la non-re non-reziden zidenţi ţi într-o ţară dată, iar cel emiţator emiţator la rezidenţii rezidenţii ce călătoresc călătoresc în alte ţări. Aces Aceste te trei forme de bază se grupează grupe ază între ele dând naştere naştere alto altorr trei tipuri de turism: turism turism interior, interior, turismul turismul naţional naţio nal şi turismul internaţio internaţional. nal. Turis Turismul mul interior interior grupează grupează turismul intern intern şi cel receptor; cel naţional grupează turismul intern şi cel emiţător iar cel internaţional grupează turismul turismul receptor receptor şi emiţător. În activitatea turistică internă şi internaţională se practică o gamă largă de aranja aranjame mente nte turist turistice ice deter determina minate te de mo modal dalita itatea tea de com comerc ercial ializa izare re a vacanţ vacanţel elor, or,  periodicităţii de manifestare a cererii, de tipul mijloacelor de transport şi motivaţia călătoriei. 8 1. După upă modalitatea de comercializare a vacanţelor putem vorbi despre turism organizat, turism propriu şi turism semiorganizat. În general, turismul pe cont propriu este practicat de persoanele tinere, cu venituri venit uri medii spre ridica ridicate te şi cu un spirit aventurier aventurier dezvoltat. dezvoltat. Acest tip de turism a deveni dev enitt pop popula ularr oda odată tă cu dez dezvol voltar tarea ea tra transp nsport orturi urilor lor şi a Int Intern ernet etulu ului.i. În pre prezen zentt turiştilor le este mai uşor să se deplaseze cu autoturismul personal precum şi să se informeze în prealabil despre serviciile pe care le găsesc în locul vizitat. Prezenţa turismului semiorganizat este relativ nouă şi oferă turiştilor posibilitatea de a îmbina avanta ava ntajel jelee tur turism ismulu uluii org organi anizat zat cu ale ce celui lui pe co cont nt pro propri priuu (în ge gener neral al se servi rvicii ciile le contractate în prealabil sunt cele de cazare, masă şi transport iar cele achizitionate la faţa locului sunt cele de agrement). 2. Periodicitatea de manifestare a cererii împarte turismul în turism continuu şi turism sezonier. Turismul continuu vizează vizează destinaţiile ce sunt căutate de turişti turişti pe tot  parcursul anului precum marile oraşe ale lumii (Paris, Roma, New York). Sezonalitatea activităţii turistice este generată de necesitatea unor condiţii naturale specifice pentru  practicarea unor sporturi ( yachting, alpinism, schi) şi de organizarea unor manifestări ce atrag un mare număr de turişti, inclusiv mari sărbători naţionale sau manifestări sportive şi ştiinţifice internaţionale, precum Carnavalul de la Rio de Janeiro, Jocurile Olimpice, Conferintele ştiinţifice (EUROCORR). 7

8

***http://unwto.org/facts/eng/pdf/barometer/UNWTO_Barom09_2_en_excerpt.pdf (accesat ***http://unwto.org/facts/eng/pdf/barometer/UNWTO_Barom09_2_en_excerpt.pdf  (accesat în data de 20.10.2010) R. Minciu, 2005, Economia turismului editia a III a revizuită şi adăugită, Ed Uranus, Uranus, , p. 17

6

3. În funcţi funcţiee de tipul de transport ales turismul se împarte în: drumeţie, turism rutier, turism feroviar, turism naval şi turism aerian. Conform statisticilor efectuate de OMT, în anul 2008, 52% dintre turiştii internaţionali internaţionali au folosit ca mijloc mijloc de transport avionul, avionul, 38% au ales transportul rutier, 6% pe cel naval şi doar 3% transportul feroviar (figura 1). În ultimii ani tendinţa de creştere a transportului aerian a devansat-o pe cea a transportului terestru datorită caracterului său rapid şi specific distanţelor lungi .9

Figura 1: Repartiţia modalităţilor modalităţilor de transport în funcţie de preferninţele turiştilor în anul 2008 Sursa: UNTWO, Tourism Highlights, Edition 2009, pag.3

În aceaşi lucrare OMT a evidenţiat faptul că spre deosebire de anii precedenţi un număr semnifica semnificativ tiv al persoanel persoanelor or cu venituri venituri mici şi medii au apelat la transportul transportul aerian, creştere explicată prin apariţia firmelor Low Cost şi a charterelor care oferă  preţuri  preţuri avantajoa avantajoase. se. Deaseme Deasemenea nea acest acest tip de transport transport este preferat şi de practicanţ practicanţii ii turismului de afaceri care reprezintă un număr mare dintre clienţii transportatorilor  aerieni. preferinţele ţele şi nevoil nevoilee turişti turiştilor lor s-au 4. În func funcţţie de preferin s-au dezvol dezvoltat tat forme forme ingenioase de turism turism precum: turismul medical, medical, turismul în natură, turismul turismul accesibil (pentru persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice), turismul benefic (acest concept a apărut pe data de 1 Mai 2004 şi vizează persoanele ce se mută în ţări dezvoltate pentru a beneficia de sistemul lor social în loc să muncească), turismul religios, dark tourism (turismul în locuri unde au avut loc mari tragedii şi masacre de-a lungul istoriei), disaster tourism (turismul în locuri în care au avut loc calamităţi naturale), turismul ghetto10, halal turism (turism adresat exclusiv familiilor musulmane), turismul religios, turismul de croaziera, turismul balnear. 5. În func functi tiee de potenţialul turistic al unei zone şi modul de exploatare al acestuia, turismul poate fi clasificat în: turism în natura, turism cultural, turism de litoral, turism montan, montan, turism religios religios şi turism balnear. balnear.

Impactul turismului asupra dezvoltării economico-sociale 11 În gener general, al, impact impactul ul activi activităţ tăţilo ilorr turist turistice ice asupra asupra unei unei anumit anumitee zone, zone, mai restransă sau mai extinsă, poate fi exprimat prin: Varietatea naturală si antropogenă a potenţialului turistic al zonei; •

9

***http://www.unwto.org/facts/eng/pdf/highlights/UNWTO_Highlights09_en_H ***http://www.unwto.org/facts/eng/pdf/highlights/UNW TO_Highlights09_en_HR.pdf, R.pdf, p.3, accesta pe data 25.02.2010] 10

11

http://www.xxlmag.com/onlîne/?p=7425(accesat in data de 12.11.2009) P.Nistoreanu, 2006, Ecoturism si turism rural, editia a treia, Editura ASE Bucuresti, p.23

7

Exis Existe tenţa nţa unei unei infra infrast stru ruct ctur urii care care să asig asigure ure circ circul ulaţ aţia ia,, info inform rmar area ea si comunicarea; Preze Prezenţa nţa uno unorr struct structuri uri turist turistice ice de cazare cazare,, alime alimenta ntaţie ţie pub public licăă si agrem agrement ent Impactul acestor acestor elemente poate lua atat forme pozitive pozitive cat si negative. •

•

Impactul social este extrem de important pentru echilibrul socio-uman al zonei, care trebuie să înglobeze tendinţele de generalizare şi uniformizare, fără însă a deteriora elementele specific tradiţionale. Aspectele pozitive ale ale impactului social constau în principal în creşterea creşterea standardului de viaţa al locuitorilor zonei. Acest lucru poate fi realizat prin crearea de noi locuri de muncă în serviciile turistice şi infrastructura turistică, creşterea igienei publice şi a curăţe curăţenie niei,i, scăde scăderea rea difere diferenţe nţelor lor econo economic micee dintre dintre categ categorii oriile le sociosocio-pro profes fesion ional ale. e. Apariţia noilor locuri de muncă atât permanente cât şi sezoniere vor duce la creşterea şansei profesionale a diferitelor diferitelor categorii sociale defavorizate precum tinerii tinerii şi femeile. Un alt aspect pozitiv al turismului durabil este dezvoltarea relaţiilor interculturale şi îmbogăţirea culturii diferitelor zone prin receptarea influenţelor aduse de turiştii străini. Aspectele negative sunt exprimate în special prin distrugerea treptată a modului de viaţa tradiţional şi prin invazia unor influenţe negative, specifice aglomerărilor  urbane, în mediile socio-economice tradiţionale. Pentru diminuarea acestor efecte, preocupările contemporane în dezvoltarea turismului au în vedere asigurarea posibilităţii comunităţilor de a-şi păstra propriul mediu ambiant. Impactul economic12 are ca funcţie principală dezvoltarea zonelor defavorizate din punct de vedere al resurselor resurselor economice economice,, prin încasările încasările provenite provenite din activităţi activităţi turistice desfăşurate în acestea. Dar acest impact poate avea şi efecte negative mai ales atunci cậnd se depăşesc anumite limite, efectul principal fiind afectarea mediului ambiant. ambiant. Acesta Acesta se poate poate materializa materializa prin presiunea presiunea asupra expolatării expolatării resurselor, resurselor, utilizarea tehnologiilor neperformante care conduc la produse slab calitativ, la consum de materii prime şi energie precum şi la creşterea poluării prin produse secundare. Impactul turistic poate fi deasemenea un factor negativ în ceea ce priveşte mediul înconjurator. Acesta este determinat de acţiunea distructivă a turiştilor asupra resurselor turistice, acţiune datorată în principal lipsei de educaţie turistică şi ecologică. Acţiunile distructive sunt provocate în principal de circulaţia turistică necontrolată, de lipsa unor amenjări specifice, destinate popasurilor sau campamentului, de distrugerile cauzate de turismul automobilistic, de exploatarea intensivă a resurselor naturale cu vale valenţe nţe turis turisti tice ce,, de lips lipsaa unor unor unit unităţ ăţii turis turisti tice ce cu dotă dotări ri de folo folosi sire re a ener energi giei ei alternative, a reciclării şi epurării apelor utilizate.

12

*** UCN2006, The Future of Sustainability:Re-thinking Environment and Development in the 21st Century,

Report of the IUCN Renowned Thinkers http://cmsdata.iucn.org/downloads/iucn_future_of_sustanability.pdf 

Meeting,

29-31

January,

2006

8

Figura 2: Schema Schema dezvoltării dezvoltării durabile: confluenţa dintre cele două impacte ale turismului turismului cu mediul   înconjurător- Adaptat după UCN2006, The Future of Sustainability:Re-thinking Environment and Development in the 21st Century, Report of the IUCN Renowned Thinkers Meeting, 29-31 January, 2006

Evoluţia acestor trei impacturi determină tipul de dezvoltare al mediului. După cum se observă si din figura 2, atunci când impactul social si economic sunt pozitive si converg   prin prin susţ susţine inere re,, echi echita tabi bili lita tate te şi viab viabil ilit itat atee au un efec efectt bene benefic fic asup asupra ra me medi diul ului ui înconjurător iar acesta nu este este afectat ci chiar imbunătaţit, imbunătaţit, înseamnă că el se dezvoltă dezvoltă durabil.

1.2 Conceptul de dezvoltarea durabilă şi formele de turism generate de acesta Încă de la începuturile economiei, nucleul activităţii oricărui antreprenor a fost dezvoltarea afacerii sale. Odată cu creşterea complexităţii conexiunilor din economia mond mo ndia ială lă,, s-a s-a simt simtit it şi nevo nevoia ia rede redefin finir irii ii conc concep eptu tulu luii de dezv dezvol olta tare re.. Do Dome meniu niull turismului este cel care resimte cel mai mult schimbările în starea mediului înconjurator  deoarece întreg potenţialul turistic este parte integrată a acestuia, iar dezvoltarea unei zone turistice depinde direct şi obiectiv de calitatea şi prospeţimea elementelor naturale. De aceea cei implicaţi în desfăşurarea activităţilor turistice sunt din ce în ce mai sensibili la problemele ecologice iar prin studiul evoluţiei cifrei de afaceri aceştia au realizat legătura între activitatea turistică (prin impactul economic şi social) şi mediul înconj înconjura urator tor în cadru cadrull căruia căruia este desfăşura desfăşurată. tă. Aprofu Aprofundâ ndând nd aceast aceastăă analiz analizăă s-a demonstrat şi o legătură strânsă între calitatea ambientului, numărul turiştilor dintr-o anumită anumită zonă şi profitul realizat realizat Într-un mediu mediu în care sunt păstrate valorile valorile etnice etnice tradiţionale şi condiţiile de calitate ale unei vieti sănătoase se pot desfăşura cu succes activităţi turistice. Ca exemplu pot fi date staţiunile balneo-climaterice ce au devenit importante atracţii turistice datorită ambientului lipsit lipsit de poluare în care turiştii găsesc găsesc 13 o oază de sănătate. Conc Concep eptu tull de dezv dezvol olta tare re dura durabi bilă lă,, ce incl includ udee şi dezv dezvol olta tare reaa dura durabi bilă lă a tursimului, a fost adoptat de Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia Mondială a Turismului şi multe guverne şi organizaţii naţionale şi regionale. Acest concept se 13

R.Hornoiu, Ecoturismul- Orientare prioritara in dezvoltarea dezvoltarea durabila a comunitatilor locale, Ed. ASE. Bucuresti

2009, p. 12-20 2

9

referă la satisfacerea nevoilor umane fără însa a provoca daune resurselor naturale,  pentru ca acestea să poata avea aceeaşi eficacitate şi într-o perioada viitoare. În anul 1970 durabilitatea a fost folosită pentru a descrie o economie în echilibru perfect cu normele ecologice. Creşterea continuă cu trei pînă la cinci procente anual a numărului turiştilor mondiali, pune presiune asupra multor locaţii turistice atật din punct de vedere al poluării cu deşeuri materiale cật şi din punct de vedere al stresului psihic în cazul unor culturi mai izolate, mai speciale, obligate să suporte turismul de masă. De aceea a aparut o formă de turism cu rolul de a proteja natura. 14

Turismul durabil îşi propune să atenueze acest impact prin mai multe modalităţi  precum:15 Informậndu-se Informậndu-se el însuşi însuşi despre particularităţ particularităţile ile cultural culturale, e, politice politice şi economice ale comunităţilor vizitate; Anticipând şi respectând aşteptările culturii locale; Contribuind la înţelegere şi toleranţa interculturală; Ajutând integritatea culturilor locale prin promovarea unor afaceri care să conserve patrimoniul cultural şi valorile tradiţionale; Ajutậnd economiile locale prin achiziţia unor bunuri locale precum manufactura, şi participând la mici afaceri locale; Implicându-se în conservarea resurselor prin eliminarea acelor activităţi care care pericl periclite itează ază med mediul iul şi utiliz utilizând ând la minimu minimum m energi energiile ile nereg neregene enerab rabile ile (utilizând cel puţin o formă de energie regenerabilă •

• • •

•

•

Datorit Datorităă boo boom-u m-ului lui tehno tehnolog logic ic din ultime ultimele le deceni deceniii tot mai multe multe zone zone îndepărtate au devenit accesibile, fapt ce a contribuit la o ascensiune rapidă a turismului în ariile naturale sensibile. sensibile. Această ascensiune ascensiune însoţită de absenţa absenţa unui management management core coresp spun unză zăto torr repre reprezi zint ntăă o am amen enin inţa ţare re pent pentru ru inte integr grit itat atea ea ecos ecosis iste teme melo lorr şi a comunităţilor locale. Pe de altă parte, acest fenomen poate avea şi efecte pozitive, creind creind num numero eroase ase opo oportu rtunit nitaţi aţi atât atât pentru pentru conser conservare vareaa cât şi pentr pentruu bun bunăst ăstare areaa comunităţilor locale. Astfel, ca răspuns la preocupările specialiştilor privind integritatea mediului dar şi la dorinţele iubitorilor de natură de a petrece cât mai mult timp în mijl mijloc ocul ul aces aceste teia ia,, s-a s-a cont contura uratt trep trepta tatt un nou nou conc concep ept: t: dezv dezvol olta tare reaa dura durabi bilă lă a 16 turismului. La rậndul său turismul durabil poate lua mai multe forme cum sunt turismul responsabil, turismul turismul rural, agroturismul agroturismul şi ecoturismul. ecoturismul.

Turismul responsabil 14

P.Nistoreanu- 2006, Ecoturism si turism rural, editia a treia, Editura ASE Bucuresti, - p.33

15

Idem 13 p.20-23 R.Harris, Tony Griffin, Peter Willias- Sustainable tourism a global perspective, Ed.Oxford, 2003, p.46

16

10

Turismul Turismul responsab responsabil il a fost definit în Declaraţia Declaraţia de la Cape Town din anul anul 200217 ca fiind o forma de turism ce minimizează efectele negative asupra mediului înconjurator, îmbunătăţeşte bunăstarea socială a localnicilor, dezvoltă piaţa muncii, contribuie într-un sens pozitiv la conservarea resurselor naturale şi culturale, dezvoltă activităţi de agrement prin care turiştii pot socializa mai mult cu localnicii şi pot întelege mai bine problemele cu care se confruntă ariile vizitate întărind respectul între turişti şi gazde. 18 Turismul responsabil s-a răspậndit în ultimii ani, apărând diverşi operatori ce au implementat acest concept în ţări precum Africa de Sud, UK, S.U.A, Gambia, India, Sri Lanka. Recunoscând beneficiile pozitive aduse de această formă de turism OMT şi Consiliul Mondial de Turism şi Călătorii (WTTC) au stabilit să sărbătorească în luna noiembrie noiembrie Ziua Mondială Mondială a Turismului Turismului Responsabil Responsabil.. Mai mult mult decật atât, anual se organizează ceremonii în cadrul cărora se premiază operatorii turistici ce contribuie cel mai mult la dezvoltarea dezvoltarea turismului responsabil. Astfel în anul 2009 2009 în cadrul Wild Asia Responsible Tourism Awards de pe 28 octombrie 19 (prima gală de acest gen din Asia) insulele Filipine au fost desemnate principalele destinaţii ale turismului responsabil deoarece au înregistrat progrese în ultimul an în anumite sectoare cum ar fi creşterea ratei ocupării a forţei de muncă muncă cu 70%. Comunitate locală Conceptul de comunitate umană desemnează un grup de indivizi care trăieşte într-o într-o arie arie geog geografi rafică că dată, dată, ce împă împărtă rtășe ște o cultur culturăă comună comună si ce ce ac ționea ionează ză întrîntr-un un modd orga mo organiz nizat at,, fiind fiind conşt conştie ienţ nţii de apar aparte tene nenţa nţa lor lor la comu comuni nita tate te.. 20 Conform Dic Dicționa ionaru rulu luii Expl Explic icat ativ iv Româ Român, n, cuvâ cuvânt ntul ul comu comuni nita tate te,, vine vine de la lati latine nesc scul ul „communitas” , si poate avea două sensuri: posesiune în comun şi grup de oameni cu interese, credinţe sau norme de viaţă comune, totalitatea oamenilor unei localităţi sau ţări. 21 După mărime, comunităţile pot fi mici - intre doi şi zece membrii( familia,un grup de  prieteni), medii - între douăzeci şi cinci şi patruzeci de membrii(colectivul unei clase, grupe de studenţi) şi mari - peste patruzeci de membrii. În funcţie de modalitatea de cons consti titu tuir ire, e, pot pot fi spon sponta tane ne(se (se forme formeaz azăă pent pentru ru atin atinge gere reaa unui unui scop scop imed imedia iat) t) şi instituţionale(sunt instituite si reglementate juridic). 22 În societatea românească, comunităţile locale se pot încadra în două categorii mari: comunitate rurală(satul) şi comunitate urbană (oraşul). Comunităţile săteşti au anumite particularităţi si anume importanţa legăturii dintre familie si autorităţile locale, prin existenţa unor persoane cu rol deosebit în comunitate 17

2002 Cape Town Declaration on Responsible Tourism in Destinations-http://www.icrtourism.org/Capetown.shtml . *** UCN2006, The Future of Sustainability:Re-thinking Environment and Development in the 21st Century, Report of the IUCN Renowned Thinkers Meeting, 29-31 January, 2000

18

19

http://www.abs-cbnnews.com/lifestyle/11/05/09/el-nido-wins-responsible-tourism-award

20

Dragan,.I., Sociologie genrală, TUB, Bucureşti, 1985, p. 47. ***Dictionar Explicativ al Limbii Române, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998 22 Hornoiu, R., Ecoturismul- Orientare prioritară în dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale, Editura ASE, Bucureşti, 2009, p.130. 21

11

(preotu (preotul,l, învăţăt învăţătoru orul,l, primar primarul ul)) si solida solidarit ritate ateaa grupul grupului ui căpăta căpătată tă prin prin partic participa iparea rea membrilor la activităţile obştii(de obicei agricultura) .23 Comuni Comunităţ tăţile ile locale locale se pot indivi individua dualiz lizaa şi prin prin derul derulare areaa unei unei activ activită ităţi ţi turist turistice ice.. Principalele forme de turism practicate în comunităţile locale rurale sunt ecoturismul si agroturismul. Potenţialul ecoturistic se referă la relief, păduri, fluvii, râuri, parcuri naţionale, monumente ale naturii 24, clima si multe multe altele. altele. Calitate Calitateaa mediului mediului este un indicator ce trebuie deasemenea evaluat deoarece influenţează semnificativ preferinţele turiştilor. În capitolul al treilea treilea vor fi prezentate şi evaluate evaluate şase comunităţi comunităţi locale din zona Câmpina pentru a fi aleasă cea care are cel mai mare potenţial de dezvoltare al ecoturismului ca forma a turismului durabil.

Ecoturismul Una dintre principalele limite ale ecoturismului este lipsa unei definiţii unanim acceptate. Dificultatea definirii acestuia provine din faptul că ecoturismul nu poate fi descris doar prin activitatea desfăşurată, aşa cum se întamplă cu forme de turism  precum  precum cel de aventura, aventura, sau balnear. balnear. Ecoturism Ecoturismul ul încorporeaz încorporeazăă diverse diverse activităţi activităţi în mijlocul naturii precum drumeţiile sau studiul vieţuitoarelor în habitatul propriu dar   poate include şi anumite activităţi culturale şi educaţionale. Acestea din urmă au rolul de educare a turiştilor şi de insuflare a unor valori morale de protecţie a mediului înconjurat înconjurator. or. Un alt aspect al ecoturismul ecoturismului ui este contribuţia contribuţia la dezvoltarea dezvoltarea locală locală a zonei unde este practicat prin creerea unor noi locuri de muncă şi colectarea de fonduri   pentru menţinerea ecosistemului. Originile ecoturismului au fost marcate încă din anii anii 1900 de către N.D Hetzer (1965), Kenton Miller în 1978 şi Héctor Ceballos-Lascurin Ceballos-Lascurin în 1983. 25 Prima definiţie mai complexă din literatura de specialitate a fost dată în cadrul programului din Belize iniţiat de Rio Bravo Conservation & Management Area (RBCMA) în anul 1988 şi definea acest concept ca fiind “o forma de turism cu impact scăzut asupra mediului, bazat pe aprecierea acestuia şi unde se depune efort conştient în vederea reinvestirii unei părţi adecvate din venituri pentru conservarea resurselor pe care se bazează. 26 Este o formă de tursim durabil durabil care asigură asigură beneficii beneficii populaţie populaţieii locale. locale. În anul 1991 Societatea Internaţionala de Ecoturism (TIES) a definit ecoturismul prin “călătoria responsabilă în arii naturale, care conservă mediul şi susţine bunăstarea populaţiei locale” 27, iar în 1996 Uniunea Mondiala pentru Conservare completează definiţia “Ecoturismul este călătoria responsabilă faţă de mediu, desfăşurată în zone naturale nealterate, cu scopul de a aprecia natura şi de a promova conservarea cu un impact impact negativ minim, şi care asigură o implicare socio-economică activă şi aducătoare de beneficii pentru populaţia locală”. 23

Idem p. 129 Cândea, Melinda; Erdeli, George; Simion, Tamara; Peptean,. D., Potenţialul turistic al României şi amenajarea turistică a spaţiului, Ed. Universitară, Bucureşti, 2003, p. 317.

24

25

D.A. Fennell- Ecotourism An Introduction, Ed.Longman 2005, capitolele p.87-100

26

*** http://www.pfbelize.org/ (accesat in 23 11 2009) ***http://www.ecotourism.org/site/c.orLQKXPCLmF/b.4835303/k.BEB9/What_is_Ecotourism__Th e_International_Ecotourism_Society.htm (accesat in 24.03. 2010)

27

12

Sintetizậnd definiţiile de mai sus se pot evidenţia patru condiţii esenţiale ce trebuiesc îndeplinite de ecoturism aşa cum sunt prezentate în figura f igura 3. Se desfaşoară în medii naturale şi culturale Susţine  bunăstarea  populaţiei locale

Foloseşte resursele umane locale

Conservă şi  protejază natura

Figura 3– Principalele condiţii ale ecoturismului ecoturismului

În declaraţia de la Quebec din 2002(WTO 2002), s-au sugerat cinci criterii care definesc ecoturismul: Activitate desfăşurată în mediul natural; Impact negativ minim; Educarea celor implicaţi în ceea ce priveşte comportamentul faţă de mediul înconjurător; Conservarea mediului; Susţinerea valorilor comunităţii locale- Quebec Declaration on Ecotourism 28. • • •

• •

Analizậnd conţinutul conţinutul a 15 definiţii ale ecoturismului ecoturismului vom observa observa că acestea acestea converg în următoarele puncte evidenţiate în tabelul 1 din Anexa 1. Ţinând cont de frecvenţa cu care apar aceste elemente aş putea formula o definiţie proprie a ecoturismului şi anume:

Ecoturismul este o formă a turismului în natură cu un puternic caracter de conservare a mediului şi culturii, cu un impact negativ minim asupra resurselor naturale naturale şi a celor culturale specifice specifice zonei şi care are ca principal principal scop creşterea creşterea bunăstării localnicilor, educarea celor implicaţi în spiritul aprecierii şi conservării conservării şi satisfacerea nevoilor de vacanţă ale unor grupuri restrậnse de iubitori ai naturii. Ecot Ecoturi urism smul ul repre reprezin zintă tă o form formăă de turis turism m care care antr antren enea ează ză dezv dezvol olta tare reaa comunităţilor locale prin coordonarea activităţilor turistice astfel încât să se producă o creştere a veniturilor, generarea de locuri de muncă pentru rezidenţi, garantarea şi 28

***http://archaeology.about.com/gi/dynamic/offşite.htm?

zi=1/XJ&sdn=archaeology&cdn=education& zi=1/XJ&sdn=archaeology&cdn=education&tm=455&f=00&tt=13& tm=455&f=00&tt=13&bt=1&bts=1&zu=h bt=1&bts=1&zu=http ttp %3A//www.worldtourism.org/sustaînable/IYE/quebec/anglais/declaration.html (accesat în 24.03.2010)

13

ocroti ocrotirea rea propri propriet etăţii ăţii,, distri distribui buirea rea echit echitabi abilă lă a venitu venituril rilor or econo economic mice, e, utiliz utilizare areaa   profiturilor pentru conservarea patrimoniului natural şi cultural, utilizarea forţei de muncă şi a resurselor pentru a păstra banii în interiorul comunitaţii şi nu în ultimul rând  prin descentralizarea puterii. 29 Ca parte a turismului durabil, ecoturismul este o versiune durabilă a tursimului în arii naturale dar care cuprinde şi elemente ale tursimului rural şi cultural. După cum se obser După observă vă şi în figura figura 3, pentru pentru realiz realizare areaa ecotu ecoturis rismul mului ui este este necesară conlucrarea tuturor formelor de turism clasic. Începậnd cu planificarea şi dezvolta dezvoltarea rea infrastructurii infrastructurii turistice turistice şi terminậnd terminậnd cu activitatea activitatea de marketing, marketing, toate toate operaţiunile turistice trebuie să tindă spre o dezvoltare durabilă.    ă   c    i   s   a    l   c

  a    i    ţ   p   e   c   n   o   c   n    î    l   u   m   s    i   r   u    T

Turism de afaceri Turism de litoral Turism balnear  Turism rural Turism în arii naturale Turism cultural

T u ri

sm d u ra

il

b

E C O T U R IS M

Figura 4 Ecoturismul Ecoturismul ca formă a turismului durabil durabil Sursa: Adaptat după Megan Epler Wood, Ecotourism:Principles, Practices and Polices for Sustaînability, UNEP, 2002

Societatea Internaţională de Ecoturism a sintetizat rezultatele tuturor dezbaterilor  din 1991 pậnă în prezent într-un set de principii ce au fost acceptate şi preluate de tot mai multe organizaţii, guverne, firme private, universităţi şi comunităţi. 30 Aceste principii sunt: Minimizarea impactului negativ asupra naturii şi culturii, impact ce ar putea distruge destinaţia turistică; Educarea turistului cu privire la importanţa conservării; Sublinierea importanţei unor operatori responsabili, care să coopereze cu populaţia şi cu autorităţile locale, în vederea satisfacerii nevoilor comunităţii; Furniza Furnizarea rea de fonduri fonduri pentru pentru conserva conservare re şi pentru pentru man manage agement mentul ul ariilor ariilor naturale naturale  protejate; Accentuarea necesităţii unei zonări turistice regionale şi a planificării fluxurilor de turişti pentru regiunile sau ariile naturale naturale ce vor deveni destinaţii ecoturistice; ecoturistice;  Necesitatea utilizării studiilor sociale şi de mediu, precum şi a unor programe de monitorizare pe termen lung, pentru evaluarea şi minimizarea impactului;

•

• •

•

•

•

29

Stivers, R., The Sustainable Society Ethics and Economic Growth, Philadelphia 1976, Westmister Press

30

Idem 26

14

•

•

•

Lupta pentru maximizarea beneficiilor economice ale ţării gazdă, ale comunităţilor şi firmelor locale şi mai ales ale locuitorilor din zona ariilor naturale naturale şi protejate; protejate; Asig Asigura urare reaa unei unei dezv dezvol oltăr tării a turis turismu mulu luii care care nu depă depăşe şeşt ştee o anum anumit ităă limi limită tă a schimbării din punct de vedere social şi al mediului, limită determinată de cercetători în colaborare cu rezidenţii; Utilizarea unei infrastructuri dezvoltate în armonie cu mediul natural şi cultural, minimizând utilizarea combustibililor combustibililor fosili şi conservând vegetaţia şi fauna locală ; Principiilor sintetizate în 1991 1991 le-au fost adăugate încă patru principii specifice: specifice: Ecoturismul participă activ la conservarea patrimoniului natural şi cultural; Ecoturismul include comunităţile locale în activităţile de planificare, dezvoltare şi operare şi contribuie la bunăstarea lor; Ecoturismul implică explicaţii complete şi interesante pentru vizitatori, privind resursele naturale şi culturale; Ecoturismul este destinat în special vizitatorilor precum şi grupurilor organizate de mici dimensiuni; • •

•

•

Deoarece procesul de stabilire a unor principii şi criterii ale ecoturismului a evoluat evoluat foarte foarte încet, încet, fiecărei fiecărei regiuni regiuni îi este este recomand recomandat at să îşi dezv dezvolte olte şi propriul propriul sistem de principii, linii directoare şi criterii de certificare pentru rezultate mai bune. Liniile Liniile directoa directoare re specifice oferă soluţii soluţii practice pentru pentru atingerea atingerea obiectivelo obiectivelorr de dezvolta dezvoltare re durabilă durabilă îndrumând îndrumând atât turiştii turiştii cât şi persoanel persoanelee implicat implicatee în industria industria turist turistică ică către către o atitud atitudine ine ce spriji sprijină nă ecotu ecoturis rismul mul.. Astfel Astfel în anul anul 1993 1993 Societ Societate ateaa Internaţională de Ecoturism a publicat un set de recomandări „Ecoturism Guidelines for  Tour Operators” ce aveau rolul de a ajuta agenţiile de tursim să desfăşoare programe ecotuistice. 31

Capitolul Capitolul II- Prezentarea Prezentarea generală a zonei Câmpina În Evul mediu Valea Prahovei a fost unul dintre drumurile comerciale ce legau Ţara Româneasc Româneascăă de Ardeal, Ardeal, în special de Braşov, Braşov, iar localitatea localitatea Câmpina Câmpina a avut un  puternic rol comercial, aici strângându-se diferite produse destinate manufacturilor din Braşov: ceară, miere, peşte, lână, vite, sare, cereale, vin, blănuri, porci, piei de animale etc. Odată cu dezvoltarea comerţului, produsele aduse din Ardeal (arme, şei, postavuri, hamuri, cuţite, unelte agricole) au impus înfiinţarea vămii şi târgului în Câmpina. După ce secole la rând, rând, economia locală se limitase limitase la agricultură, pământul fiind fertil, odată cu comerţul a apărut exploatarea resurselor subsolului. Sarea se extragea încă din secolul al XIV-lea în ocnele de la Telega, iar de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi păcura, o bogăţie care, peste două secole, va face cunoscută Câmpina în toată Europa. 32 31

P.Nistoreanu, 2006, Ecoturism si turism rural, editia a treia, Editura ASE Bucuresti, - p.23, 24

32

http://www.primariacampina.ro/ http://www.primariacampina .ro/ (accesat în 01.04.2010)

15

Zona Zona Câmpin Câmpinaa studia studiată tă în aceast aceastăă lucrar lucraree cuprin cuprinde de mun munici icipiu piull Câmpin Câmpinaa şi localitaţile ce se întind pe o rază rază de 10 km de acesta.

Figura 5- Zona Câmpina: Câmpina, Telega, Brebu şi Cornu Sursa: http://www.pensiunehttp://www.pensiunecampinaville.ro/imagini/harta.jpg 1(accesat pe 20.03.2010)

Astfel, în partea de nord se alfă comuna Cornu, delimitată de oraşul Breaza, în  partea de sud comuna Băneşti, în partea de est comunele Valea Doftanei şi Telega cu satele Doftana, Buştenari, Meliceşti şi Boşilcesti 33 şi comuna Brebu, iar în partea de Vest comunele Poiana Poiana Câmpina, Proviţa de sus şi Proviţa de Jos cu satele Drăgăneasa Drăgăneasa şi Piatra. Această zona se remarcă printr-o bogata varietate a cadrului natural dar şi prin existe existenţa nţa a num numero eroase ase mon monume umente nte istoric istoricee şi cultu cultural rale. e. Dease Deasemen menea ea este este o zonă zonă renumită datorită activitaţilor agricole şi viticole. Pe dealul Muscel din Câmpina există o pistă de motocross şi posibilitatea de a practica sporturi extreme precum şi un spaţiu  pentru campare. În apropiere de comuna Brebu se gaseşte o rezervaţie naturală de brazi iar comuna Telega este celebră datorită lacurilor bogate în minerale şi săruri ce au  proprietăţi curative.

2.1 Aşezarea geografică şi căile de acces Municipiul Câmpina Câmpina este situat în regiunea regiunea Muntenia, judeţul Prahova, al 3-lea  judeţ ca mărime al ţării, pe două coordonate esenţiale ale continentului: paralela de 45 de grade Nord (la fel cu New York-ul) şi meridianul 26. Este situat la 30 km depărtare faţă de municipiul Ploieşti Ploieşti (reşedinţa judeţului Prahova) şi la 90 km km faţă de municipiul Braşov. Aşezat la o altitudine medie de 450 m, oraşul se înscrie în zona subcarpatică. Este Este mărgini mărginitt la nord de râul râul Câmpi Câmpiniţ niţa, a, la est de râul Do Dofta ftana, na, iar la vest de râul Prahova. Cele trei râuri au reuşit să modeleze terasa Câmpinei, transformând-o într-o  platformă triunghiulară, cu pante mai line ori mai abrupte, care se întinde pe o suprafaţă de 2.423 de hectare, având o uşoară înclinare pe direcţia nord-sud. În apropiere de oraş

33

http://www.telega.ro/( http://www.telega.ro/( accesat pe 1.02.2010)

16

se află comuna Băneşti, după care şoseaua coboară în lunca largă a Doftanei iar de pe  pod, în stânga, se zăreşte confluenţa cu râul Prahova. Căile de acces în această zonă sunt multiple, permiţând turiştilor să ajungă atât  pe o cale rutieră cât şi feroviară. În ceea ce priveşte traseul rutier se poate ajunge în Câmpina de pe Drumul Naţional Naţional 1, ce face parte din Drumul European European 1. Acesta face legătu legătura ra intre intre Munic Municipi ipiul ul Bucure Bucureşti şti şi Munic Municipi ipiul ul Braşov Braşov fiind fiind tange tangentă ntă la oraşul oraşul Câmpin Câmpinaa pe direcţi direcţiaa sud-no sud-nord. rd. Înaint Înaintee de a intra intra în Câmpi Câmpina, na, şosea şoseaua ua trave traverse rsează ază comuna Băneşti. La aproximativ cinci kilometri după intersecţia cu drumul ce intră în Câmpina se afla intrarea intrarea către comuna Cornu. Accesul în Telega Telega si Brebu se face din din centrul oraşului Câmpina pe fostul drum naţional Bucurşti-Braşov care acum reprezintă şoseaua variantă pentru maşinile cu tonaj mare. În Poiana Câmpina, se ajunge tot din centrul municipiului, pe drumul către dealul Muscel iar spre Valea Doftanei ţinând drumul către lacul Păltinoasa. Câmpina este este traversată de Magistrala feroviară Bucureşti –Braşov, existând o gară în nordul oraşului. Accesul în comunele lăturalnice nu se poate face pe cale feroviară ci doar rutieră, rutieră, şoselele fiind în stare bună. bună. 34

2.2 Inventarierea potenţialului turistic natural In ceea ce priveşte relieful, zona zona Câmpin Câmpinaa face face parte parte din din Subca Subcarpa rpaţii ţii de Curbură, Curbură, este împrejmuit împrejmuităă de văile a trei râuri formând formând o depresiune depresiune colinară, colinară, ca un avanpost al subcarpaţilor înaintea câmpiei, la aproximativ un kilometru de confluenţa râului râului Prahov Prahovaa cu alfuen alfuentul tul său Doftan Doftana. a. Subcar Subcarpaţ paţii ii Prahov Prahovei ei au aspec aspectul tul unu unuii ansamblu de culmi deluroase, cu dimensiuni şi orientări variate, a căror înălţime creşte dinspr dinspree câmpi câmpiee spre spre zona zona munt muntoas oasă. ă. Cele Cele mai mai mule mule culmi culmi sunt sunt îngus înguste, te, având având infăţişarea unor creste. Trecerea de la câmpie spre râurile care o delimitează se face prin versanţi abrupţi, uneori direct direct spre albia acestora. acestora. Dealurile care înconjoară oraşul au înălţimi medii de 600 m şi un aspect ce alternează intre colinar şi fragmentat. De-a lungul Văii Doftanei se află dealul Ciobul (618 m), la vest, paralel cu râul Prahova se observă un lanţ de dealuri dintre care se evidenţiază Piţigaia (634 m), iar spre nord se află vârful Poienii (672 m). Dincolo de râul Câmpiniţa spre nord şi nord-est se reliefează dealul Cornului, dintre care vârful Voila (675 m) deţine supremaţia. Un punct de atracţie în ceea ce priveşte relieful este dealul Muscel numit şi „La observator”, deoarece de la cei 550 m ai acestuia se poate vedea întreaga panoramă a oraşului şi a împrejurimilor sale. În partea de est, la un kilometre kilometre de comuna Telega Telega,, se găsesc găsesc dealurile dealurile Rotunda Rotunda şi Măceş alcătuite alcătuite din argile, nisipuri, pietrişuri şi gresii. gresii. Acestea au au înălţimi de 500-600 500-600 metri şi constituie o fâşie mai îngustă, îngustă, înclinată spre sud pâna în depresiunea depresiunea Mislea .35

Reţeaua hidrografică hidrografică a zone zoneii este este repre repreze zent ntat atăă din din o parte parte a bazi bazinu nulu luii hidrografic al râului Prahova. Prahova. Acesta are un debit de 7,41 m3/s m3/s şi o lungime lungime de 183 de kilometri dintre care 161 161 km traversează judeţul judeţul Prahova, izvorăşte din Munţii Munţii Bucegi 34 35

http://www.cfrcalatori.ro/reteaua-cfr (accesat in 13.03.2010) http://www.telega.ro/index1.htm ( accesat în 12.03.2010)

17

şi se varsă în râul Ialomiţa la Adâncata. Un procent de 75% din suprafaţa judeţului Prahova face parte din bazinul hidrografic al râului. Unul dintre principalii săi afluenţi este râul Doftana cu care se întâlneşte în apropierea oraşului Câmpina. Câmpina. 36 Râul Doftana, Doftana, izvorăşte izvorăşte de sub pasul Predeluş, Predeluş, are o lungime de 50 km, un bazin bazin de 418 km2 şi debitul de 5 m3/s. Un alt alt aflun aflunet et al râul râului ui Prah Prahov ovaa ce trav traver erse seaz azăă acea aceast stăă zonă zonă este este râul râul Câmpiniţa. Acesta izvorăşte la o altitudine de 970 m din partea de nord a satului Vistieru şi se varsă în Prahova la o altitudine de 430 m. Din punct de vedere vedere al calităţii, râurile Prahova şi Doftana sunt, sunt, în zona Câmpina, Câmpina, de categoria I în amonte (grupează apele care pot fi potabilizate pentru alimentarea cu apă a centrelor populate sau care pot fi utilizate la alimentarea fermelor zootehnice şi la  păstrăvării) şi de categoria D în aval (categorie de ape degradate, în care fauna piscicolă nu se mai poate dezvolta) 37. Pe râul Doftana, Doftana, în aval de confluenţa confluenţa acestuia acestuia cu valea valea Păltinoasa, Păltinoasa, în cheile numite "La Tocile" a fost construit lacul de acumulare Păltinoasa pentru a alimenta cu apă comunitaţile comunitaţile locale locale din zonă. Volumul acestuia este de 62,3 mil. m 3 iar calitatea apei din punct de vedere chimic este de categoria a I-a. 38 Barajul Paltinul are o înălţime deasupra fundaţiei de 108 108 m şi găzduieste o centrală centrală hidroelectrică cu o putere instalată instalată de 10 MW. Centrala este echipată cu două turbine de tip Francis. Lacul Paltinoasa serveşte în principal pentru alimentarea cu apă potabilă şi industială a munic mun icipi ipiilo ilorr Câmpi Câmpina na şi Ploie Ploieşti şti dar reprez reprezint intăă şi un import important ant pun punct ct de atrac atracţie ţie turist turistică ică datorit datorităă peisaj peisajel elor or deose deosebit bitee şi a zonel zonelor or pentru pentru campi camping ng şi picnic picnic din împrejurimi. 39 Un alt alt aspe aspect ct impo importa rtant nt al al reţel reţelei ei hidro hidrogra grafic ficee este este repre reprezen zentat tat de zona depozitelor de sare ce este marcată de prezenţa dolinelor, dolinelor, în care s-au format lacurile Peştelui, Bisericii, Curiacului şi Vlădoaia precum şi de existenţa unor izvoare de apă sărată pe flancurile de est şi vest ale terasei. Poluarea cu substanţe impurificatoare alterează alterează însă, o parte din calităţile calităţile fizice, fizice, chimice şi biologice biologice ale acestor acestor lacuri, lacuri, în   preze prezent nt ele ele fiind fiind poluat poluatee cu azotaţ azotaţi.i. Cel ma maii import important ant dintre dintre aceste acesteaa este este Lacul Lacul Bisericii, aflat în centrul oraşului ce a reprezentat una dintre atracţiile principale ale turiştilor. Plimbările cu barca, servirea mesei la restaurantul construit chiar pe mal şi  plimbările din zona de promenadă amenajată pe faleză au avut un mare success în rândul acestora. În prezent lacul este îmbâcsit şi neamenajat dar conform declaraţiei domu domunu nulu luii prima primarr Tise Tisean anuu Ho Hori riaa Laur Lauren enţi ţiu, u, au fost fost obţi obţinu nute te fond fondur urii pent pentru ru ecologizarea şi amenajarea amenajarea lui ce va fi realizată pâna în anul 2011. 2011. Există însă şi zone în care aceste ape încă îşi păstrează proprietăţile curative. Una dintre cele mai importante este staţiunea balneo-climaterica Telega. Aici există o reţea de izvoare minerale şi un lac cu apa bogată bogată în sodium, ce a fost descoperit acum aproximativ 500 500 de ani (în anul 1568). Lacul are o adậncime de 150 m şi este este unic în 36

http://www.sdnp.ro/documents/local_agenda_21/AgLoc21_Campîna_rom http://www.sdnp.ro/documents /local_agenda_21/AgLoc21_Campîna_rom.pdf .pdf (accesat în 19.03.2010). pag 11. 37 Bidem 13 38 Idem 11, pag. 12 39 http://www.ghidinfoturism.ro/obiective_turistice/muntenia/judetul_prahova/valea_doftanei/barajul_pa ltinu/ ( accesat în 10.04.2010).

18

România datorită cotelor maxime de minerale pe care le conţine. Lacul Telega Telega se clasează printre primele din Europa datorită compoziţiei de hipertonă hipertonă clorosodică precum şi a nivelului ridicat de cloruri de potasiu, amoniu, calciu, sulfaţi şi iod, cu valoare terapeutică, în special în patologia reumatismală. Această zonă se individua individualize lizează ază şi datorită datorită purităţii purităţii aerului aerului şi aeroionil aeroionilor or ce au un beneficiu beneficiu real   pentru reechilibrarea organismului, mai ales după perioadele de mare stres. Lacul conţine nămol mineral slab sulfuros şi în zonă s-au identificat izvoare cu ape sulfuroase oligominerale, care însă nu au fost captate şi valorificate pậnă în acest moment. Un alt punct de atracţie natural este Lacul Brebu 40 ce are o suprafata de 3.8 ha şi o adancime de 12 m. Referitor la originea lacului, legenda spune că acum 100 de ani în locul acestuia acestuia se afla biserica biserica satului satului care s-a scufundat scufundat într-o noapte, noapte, din pricina pricina  păcatelor celor ce slujeau. Tot in această comună se găsesc, Cheile Brebului, care au fost declarate Rezervaţie  Naturală geologică şi geomorfologică.

Flora şi fauna sunt două elemente importante în ceea ce priveşte evaluarea  potenţialului turistic natural. Condiţiile naturale din vecinătăţile oraşului sunt favorabile dezvoltării pădurilor de foioase, de gorun şi fag care acoperă două treimi din suprafaţa dealurilor înconjurătoare. Pădurea de fag ocupă partea de nord a Depresiunii Câmpina iar pe povârnişurile dealurilor dealurilor cu soluri umede se găsesc păduri de plopi şi salcâmi. salcâmi. 41 Pe versanţii afectaţi de eroziune eroziune se dezvoltă plante agăţătoare agăţătoare şi arbuşti precum cătina, alunul alunul,, gherg gherghinu hinul,l, măceşu măceşul,l, călinu călinul,l, cornul cornul,, scoruş scoruşul, ul, socul socul iar pe dealur dealurile ile care care înconjoară oraşul există numeroase plantaţii pomicole dintre care predomină pr edomină cele de  pruni, producţia artizanală de ţuică fiind una din activităţile specifice locului. Alţi pomi fructiferi des întâlniţi sunt sunt merii, cireşii şi caişii. Aceste culturi culturi au reprezentat timp timp de secole importante surse de venituri şi de hrană pentru populaţia băştinaşă. Fauna sălbatică mică e specifică pădurilor de foioase din Muntenia de deal: veveriţe,  pârşi, viezuri, cârtiţe, iepuri, vulpi. Păsări intâlnite în zona Telegii: cuc, gaiţă, turturea, uliu, vrabie, rândunică, piţigoi, ciocănitoare. Din rândul faunei mari, intâlnim mistreţi şi căprioare. Foarte rar se semnalează prezenţa urşilor în pădurile din nordul comunei Teleg Telegaa înspre înspre Cosmin Cosminel elee şi Pietri Pietricea ceaua. ua. In aceast aceastăă zonă zonă exist existăă patru patru arii arii natura naturale le  protejate, trei in comuna Brebu si cea mai importnta in comuna Valea Doftanei. Este vorba vorba despre despre pădurea pădurea Glodea Glodeasa sa declara declarată tă în anul 2007, 2007, prin prin ordinu ordinull 196 1964, 4, sit de importanţă comunitară. In prezent aceasta se afla în evidenţa Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului(ANPM). Mediului(ANPM). 2.3 Inventarierea potenţialului antropic Atracţii culturale Principalele atracţii culturale din zonă sunt:

40

http://www.pensiunea-turistică-randunica.com/ro-men-18/lacul-brebu.html(accesat http://www.pensiunea-turistică-randunica.com/ro-men-18/lacul-brebu.html (accesat în data de 8.04.2010) 41 Idem 11 pag 13

19

Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu, Muzeul Memorial B.P Haşdeu, Biserica Sfântul Nicolae din oraşul Câmpina; Câmpina ;42 Muzeul Casa Domnească Domnească Matei Basarab în care care se gaseşte şi Muzeul de istorie al secolului secolului XVII, XVII, Biserica lui Matei Basarab Basarab (pictată de Sava Hentia), Biserica  Nouă, Monumentul Eroilor, Fântâna Fântâna lui Matei Basarab şi Casa Memorială a pictorului pictorului 43 Sava Hentia din comuna Brebu , Biserica Adormirea Maicii Domnului din comuna Poiana Câmpina, sau Schi Schitu tull Poia Poiana na,, ctit ctitori oriaa spăt spătar arul ului ui Toma Toma Cant Cantac acuz uzin ino, o, cel cel care care a fost fost nepo nepotu tull domnit dom nitoru orului lui Ţării Ţării Române Româneşti şti Şerban Şerban Canta Cantacuz cuzino ino.. Pictur Picturaa ei origina originală lă a purtat purtat semnătura cunoscutului şi talentatului zugrav Pârvu Mutu dar în present nu se mai  păstrează nimic din aceasta, biserica fiind afectată de cutremure şi mereu refăcută. Edificiul atrage prin supleţea liniilor arhitectonice şi prin ornamentaţie. Mânastirea Cornu din comuna omonimă; 44 Monumentul comemorativ Aurel Vlaicu din comuna Băneşti; Muzeul de Etnografie şi Folclor  şi Muzeul de Arte Plastice deschise în cadrul Căminului Cultural Teşila din comuna Valea Doftanei ce reunesc peste 300 de opere de artă, multe dintre ele ale unor artişti consacraţi; 45 •

•

•

• • •

Această zonă este celebră şi pentru activitaţile culturale devenite tradiţie, organizate de Consiliile locale în parteneriat cu fundaţii non-guvernamentale. Cele mai importante dintre acestea sunt: Zilele B.P Hasdeu; Sărbătoarea celor două Iulii care are loc anual în luna iulie şi cuprinde sesiuni de comunicări stinţifice, literatură şi muzica şi la care participă  personalitaţi din toata ţara şi chiar din străinătate;  În Memoriam Iulia Hasdeu are loc anual în luna noiembrie şi cumprinde o serie de concerte de muzică clasică, şi expoziţii expoziţii de artă plastică plastică şi fotografie; fotografie;  B.P. Haşdeu – În memoriam – anual în luna februarie. Manifestarea cuprinde sesiuni de comunicări ştiinţifice, literatură, muzică şi expoziţii de arte plastice şi fotografie. 46 Festi Festival valul ul Tinere Tineretul tuluiui- care care are ca scop scop promova promovarea rea tinere tinerelor lor talent talente, e, este este desfăşurat în perioada vacanţei de vară şi este organizat de ONG-ul Zamplxes, reprez reprezent entând ând astfel astfel un prilej prilej de reuniu reuniune ne a tuturo tuturorr tiner tinerilo ilorr din organi organizaţ zaţiil iilee studenţeşti din România; Tabăra Tabăra de creaţi creaţiee interj interjude udeţea ţeană nă - man manife ifesta stare re ce reuneş reuneşte te tiner tinerii talent talentaţi aţi la literatură şi jurnalistică din mai multe judeţe ale ţării; „S.O.S. Terra!”- Organizat de Primăria comunei Cornu - manifestări dedicate Zilei Mondiale a Pământului 47; •

•

•

•

42

http://www.primariacampina.ro/ (accesat în 01.04.2010) http://www.primariacampina.ro/ http://www.brebuprahova.ro/brebu_turism.htm (accesat în 01.04.2010) 44 http://www.cornu.go.ro/ ( accesat in 01.04.2010) 45 http://www.valeadoftanei.ro/(accesat in 01.04.2010) 46 Idem 31 47 http://www.rotarybvp.ro/harta-manifestarilor-cultural-artistice-şi-religioase-în-prahova/(accesat http://www.rotarybvp.ro/harta-manifestarilor-cultural-artistice-şi-religioase-în-prahova/ (accesat în data de 12.04.2010) 43

20

Ziua Mondială a Pământului – Proiect „România prinde rădăcini” este o acţiune dedicată plantărilor de puieţi în zonele de risc: erodate, defrişate; Viaţa culturală şi artistică din timpul domniei lui Matei Basarab”- expunere ce are loc la Muzeul Curtea Domnească Domnească din Brebu; Festivalul Caşcavelei - o serb serbare are câmp câmpen enea easc scaa ce are are la baza baza un prod produs us tradiţional, numit "caşcavea", alături de alte produse specifice zonei. Are o tradiţie de apoape 10 ani şi se desfăşoară în luna septembrie în comuna Valea Doftenei; •

•

•

Aceste evenimente sunt destinate tuturor categoriilor de populaţie si atrag anual mulţi vizitatori din zonă. În prezent nu există o promovare a acestora la nivel naţional, majoritatea majoritatea participanţilor participanţilor fiind din judeţul Prahova.

2.3 Inventarierea bazei tehnico-materiale a turismului din zona Câmpina Activitatea turistică presupune pe lângă potenţialul turistic şi anumite mijloace materi materiale ale adecva adecvate, te, capabi capabile le să asigur asiguree satisfa satisface cerea rea cerinţ cerinţelo elorr turişt turiştilo ilorr pe durata durata voiajului. Aceste nevoi sunt satisfăcute de baza tehnico-materială care joacă un rol extrem de important în organizarea şi dezvoltarea turismului. Baza tehnico-materială specifică este reprezentată de unităţi de cazare, unităţi de alimentaţie, mijloace de transport, instalatii de agrement, sate turistice, sate de vacanţă. Astfel o zonă turistică de mare atractivitate nu se poate constitui în ofertă înainte de a beneficia de dotările necesare primirii şi reţinerii călătorilor. În zona studiată, activitatea turistică se desfaşoară şi este monitorizată în municipiul Câmpina şi în comunele Băneşti, Cornu, Valea Dofanei, Telega şi Brebu. În restul comunelor nu există structuri de cazare omologate. 48 Municipiul Câmpina deţinea la sfârşitul anului 2009 patru unităţi de cazare dintre care două hoteluri, un hostel şi o pensiune urbană. Mai exact acest oraş pune la dispoziţia turiştilor, turiştilor, pe intreaga durată a anului, 112 112 camere camere cu duş sau sau baie proprie ce conţin 221 de locuri de cazare. În ceea ce priveşte numărul turiştilor sosiţi în anul 2008 acesta a fost de 23.539 de turişti dintre care 5005 străini. Înnoptarile în unităţile de cazare au fost în număr de 34.349 dintre care 6645 efectuate de turiştii străini. (Anexa 1). În comuna Băneşti se găsesc trei unitaţi de cazare încă din anul 2006 mai exact un motel, o pensiune rurală şi un bungalou. Ca şi nivel al comfortului oferit acestea se încadreaza în categoriile categoriile 3 stele, 1 stea stea şi respective 4 flori. Aceste unităţi unităţi reunesc 29 de camere cu baie sau duş propriu cu o capacitate maxima de cazare de 58 de locuri. Dintre aceste locuri 50 sunt permanente şi 8 (mai exact cele din bungalouri) sezoniere, deschise doar pe parcursul verii. În anul 2009 în comuna Băneşti au sosit 2160 de turişti dintre dintre care 506 506 străin străini,i, ma maii puţini puţini decât decât în anii anii 200 20077 şi 200 2008. 8. Aceşt Aceştia ia au ales să se cazeze într-o proporţie de 75% în pensiunea rurală, restul de 25% alegând bungaloul. Motelul din comună nu a primit turişti în anul 2009 conform datelor extrase de la

48

***Turismul Prahovean Breve Brevett statistic 1998-2008; Ediţiile 2007, 2008, 2009 p.34, 36, 27

21

Insti Institu tutu tull de Stat Statis isti tica ca Prah Prahov ova. a. Nu Numă măru rull înno înnopt ptăr ăril ilor or a fost fost 4550 4550 ma maii mic mic cu aproximativ 2000 de unitaţi decât în anul 2007. 49 Comuna Cornu , oferă 5 unităţi de cazare, dintre care un hostel, un motel şi 3  pensiuni rurale, de 2 stele şi respectiv 2 flori. Localitatea oferă 40 de camere, dintre care 27 au baie baie proprie şi duş. În anul anul 2008,un 2008,un număr de 1771 de turişti turişti au sosit sosit în comună, dintre care doar 106 cu reşedinţa în afara României. Aceştia au intocmit un numă numărr de 2365 2365 de înno înnopt ptăr ării iar iar turi turişt ştii ii străi străini ni un număr număr de 106 înno înnopt ptări ări.. În unanimitate, turiştii străini au optat pentru cazarea în motel, în celelalte unităţi fiind cazaţi doar români. Pensiunile rurale au atras cei mai puţini turişti în această zonă. Valea Doftanei este o comună, cu tradiţie turistică, cunoscută pentru fumuseţile naturale pe care le găzduieşte. La sfârşitul lui 2009, existau 5 unităţi de cazare, dintre care patru pensiuni pensiuni turistice turistice rurale şi o pensiune agroturi agroturistică. stică. Cele Cele 60 de camere, camere, dintre care doar 45 cu baie proprie sau duş, pot primi un număr de 140 de turişti. Un număr de 901 901 turişti au vizitat această comună comună în anul anul 2009 şi doar un un turist străin, ce a fost cazat intr-o pensiune agroturistică. Deşi deţine un potenţial turistic remarcabil prin apele bogate în minereuri şi săruri, comuna Telega nu are baza tehnico-materiala turistică. turistică . Conform statisticilor, anul 2005 a fost ultimul an în care exista un complex complex turistic cu 280 de locuri dar nici o sosire sau înnoptare. Comuna Brebu deţinea în anul 2009, o pensiune rurală catalogată cu două flori, impărţită în 3 camere duble cu baie proprie, deschise pe tot parcursul anului. Doar un număr de 28 de turişti, în exclusivitate români au ales ca destinaţie aceasta comună intocmind un total de 114 înnoptări.

2.3.2 Reţeaua unităţilor de alimentaţie şi a complexelor de agrement agrement existente În ceea ce priveşte serviciile de alimentaţie, majoritatea unităţilor de cazare dispun dispun de restaurant restaurantee proprii. Acestea Acestea pot fi de mai multe tipuri după cum urmează: urmează: restau restauran rante te clasi clasice, ce, aşa cum oferă vila Oscar, Oscar, Hotelu Hotelurile rile Montana Montana şi Ag Aghat hataa din Câmpina, restaurante cu specific italienesc pe care îl găsim la Pensiunea La Ruşi din Cornu şi servirea mesei în bucătăria gazdei în pensiunea agroturistică din Cornu. Pe lângă acestea, în oraşul Câmpina se găsesc 4 restaurante clasice, 3 pizzerii şi un restaurant cu specific specific românesc. În ceea ce priveşte agrementul, unele pensiuni turistice oferă servicii de SPA: masaj, sauna, tratamente corporale, precum şi ore de gimnastica în natură. (Pensiunea Pro Estetica Sana din Cornu). Tot aceasta deţine un teren de golf întins pe 2 hectare, unde pasionaţii acestui sport se pot delecta. Alte sporturi ce se pot practica în incinta  pensiunilor turistice sunt tenisul de masă, darţul şi biliardul. 49

22

2.3.3 Forme de agrement în agrement  în afara unităţilor de cazare Activităţi în natură Pentru cei care aleg sportul pentru ocuparea timpului liber sau îşi doresc să se plimbe într-un mediu natural, opţiunile pe care le oferă această zonă sunt : Dealul Muscel, aflat în nordul oraşului, cu pista de motocros, aeromodelism, locul preferat al celor care folosesc parapanta, deltaplanul, bicicletele de munte, dar  şi o zonă tradiţională de picnic şi festivaluri; Lacul Bisericii, Parcul Central, fostul bulevard - aflat în partea de vest a localităţii; Stad Stadioa ioane nele le echi echipe pelo lorr de fotba fotball FC Corun Corunaa Câmp Câmpin inaa şi Dina Dinamo mo Poia Poiana na Câmpina; Complexul Casei Tineretului şi Petrom , cu ştrand, teren de volei, tenis Parc amenajat cu o pistă pentru “rolleri”; Strandul cu apă apă sărată din comuna comuna Telega; Telega; Comuna Comuna Valea Valea Do Dofta ftanei nei oferă oferă pasion pasionaţi aţilor lor de sportu sporturi ri extre extreme me un trase traseuu accidentat pentru practicarea mountin-biking-ului. mountin-biking-ului. •

•

•

• • • •

O altă modalitate de petrecere a vacanţei este drumeţia pe trasee marcate. În prezent în aceasta zonă există două astfel de trasee:

1. Traseul Muscel – Voila – Şotrile- principalul obiectiv fiind « Satul de Vacanţă », pe dealul Muscel, la altitudinea de 560 m în imediata apropiere a zonei de agrement « Fântâ Fântâna na cu cireşi cireşi ». De aici, aici, din acest acest « sat de vacanţ vacanţăă », se poate poate adm admira ira  panorama intregii terase a Câmpinei, inclusiv panorama munţilor Bucegi. După circa 5 km de mers prin pădure, se ajunge în comuna Şotrile situată la o altitudine de aproximativ 800 m. Înainte de a pătrunde în comuna Şotrile, se poate face o scurtă plimbare până pe vârful Cucuiatu (826 m), cel mai înalt vârf din zona Câmpinei. 50 2. Traseul Văii Doftanei- Se poate vizita lacul de la Păltinoasa, fostul punct vamal Teşila şi se poate servi picnic în zonele special amenajate de pe cheile Doftanei. Aceste trasee trasee pot fi practicate practicate atât pe jos, cât cât şi cu mijloace mijloace de transport transport 51 rutiere, existând şosele în stare de folosinţă bună. Observaţii Din analiza potenţialului potenţialului turistic natural natural şi antropic antropic al zonei se poate concluziona concluziona că deşi zona este foarte generoasă, generoasă, baza tehnico-ma tehnico-materială terială turistică nu este dezvoltată dezvoltată suficient . De exemplu comuna Telega, Telega, ce deţine resurse naturale naturale importante nu mai practică nici o activitate turistică iar comuna Brebu în 50 51

http://www.e-calauza.ro/index.php?afiseaza=trasee-turistice-prahova (accesat in data de 12.04.2010) http://www.e-calauza.ro/index.php?afiseaza=trasee-turistice-prahova(accesat Idem 49

23

care se găsesc patru rezervaţii naturale deţine o singură unitate de cazare. Fiind o zonă bogată atật din punct de vedere natural cât şi cultural şi folcloric, se pot dezvolta diverse forme ale turismului durabil.

CAPITOLUL 3: Cercetarea de teren referitoare la posibiltatea implementării ecoturismului în comunităţile locale din zona Cậmpina

În concordanţă cu metodele şi practicile în domeniu, luând ca exemplu lucrări ale unor specialişti, s-a procedat la realizarea unei cercetări complexe pentru a se identifica principalii indicatori de evaluare ecoturistică a comunităţilor locale şi pe această bază proiectarea unui model de dezvoltare a ecoturismului în zona aleasă. aleasă. Modelul Modelul ia în considerare considerare resursele resursele turistice turistice şi economico-sociale ale zonei vizate.52 52

Hornoiu. Remus, Ecoturismul- Orientare prioritară în dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale, Editura ASE, Bucureşti, 2009, p.127

24

3.1 Aspecte metodologice Aspectele metodologice, se referă la procesul de cercetare preliminară ce constă constă în selecţia comunităţilor comunităţilor locale, locale, urmat de faza de proiectar proiectaree a cercetării unde se analizează tipul de cercetare, sursa de date folosite, metoda de culegere a datelor, datelor, metoda de măsurare măsurare folosită, folosită, populaţia populaţia cercetată, metoda de eşantionare eşantionare şi mărimea eşantionului. Urmează etapele de culegere şi prelucrare a informaţiilor pe baza cărora se vor enunţa concluziile cercetării. 3.1.1 Selecţia comunităţilor În cadru cadrull acest acestei ei etape etape se realiz realizea ează ză selec selecţia ţia unei localit localităţi ăţi din zona zona prezentată la capitolul al doilea şi anume cea care prezintă cel mai bogat potenţial ecoturistic. ecoturistic. Cele şase localităţi localităţi supuse supuse analizei sunt: sunt: Câmpina, Câmpina, Brebu, Brebu, Telega, Valea Doftanei, Doftanei, Poiana Poiana Câmpina Câmpina şi Cornu. Cornu. Criteriile luate luate în discuţie au fost: fost: struc structu tura ra orga organi niza zator torică ică,, atra atracţi cţiile ile natu natura rale, le, infra infrastr struc uctu turără-ac acce cesib sibili ilita tatetetransport, transport, şi promovarea promovarea.. Fiecărui Fiecărui criteriu i s-a alocat alocat un set de desc descri ripto ptori ri iar iar judec judecat ataa s-a s-a realiz realizat at bina binarr prin prin DA sau sau NU. NU. Pent Pentru ru cuantificarea rezultatului s-a acordat fiecărei posibilităţi un punctaj între 1 şi 3 în funcţie de importanţă. importanţă. De exemplu, exemplu, primului criteriu „structura organizatorică” i s-au s-au alocat alocat următo următorii rii descri descripto ptori: ri: conduc conducere, ere, consili consiliuu admini administra strativ tiv,, asocia asociaţii ţii turistice, turistice, ONG-uri ONG-uri comunitare, comunitare, ONG-uri non-comun non-comunitare, itare, altele. Pentru existenţa fiecărei entităţi se acordă un punctaj (1 sau 2) iar pentru neexistenţa se acordă zero (0), astfel încật scorul maxim posibil este 11 pentru acest criteriu iar pentru toate toate criter criteriil iilee 66. 66. Rezu Rezulta ltatel telee obţin obţinute ute de cele cele şapt şaptee comu comune ne anal analiza izate te sunt sunt prezentate în tabele nr 1-6 din Anexa 2. Dintr-un punctaj total de 73 de puncte Comuna Valea Doftanei a acumulat 68, situậndu-se situậndu-se pe primul primul loc practic la toate criteriile. Comuna Valea Doftanei este amplasată într-un cadru natural pitoresc, cu multe valenţe turistice şi lipsit de surse de  poluare şi degradare a mediului. Ea se afla situată în partea nordică a judeţului Prahova, între văile Prahova şi Teleajen. În ceea ce priveşte structura organizatorică, comuna Valea Valea Doftan Doftanei ei are propria propria primăr primărie, ie, cu propriu propriull consil consiliu iu admini administra strativ, tiv, în comună există asociaţie turistică şi Asociaţia Tinerilor din Valea Doftanei. Această comună comună reprezintă reprezintă principala principala zonă zonă cu un bogat bogat potenţial potenţial ecoturistic ecoturistic deoarece deoarece deţine una dintre cele mai importante rezervaţii naturale din Europa si anume Pădurea Glodeasa, aflata şi în evidenţa Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM)53. Conform Ordinului 1964/2007 pădurea a fost declarată sit de importanţă comunitară în programul ”Natura 2000”. Este vorba despre o pădure seculară virgină de fag şi de brad, cu vậrste cuprinse între 200-300 ani şi înălţimi de 40-45 m. Deoarece în zonă nu se efectuează exploatări forestiere, pădurea păstrează mărturii ale evoluţiei învelişului forestier al munţilor noştri. Este una dintre puţinele păduri virgine rămase în ţara noastră, constituind o raritate pe plan european. Suprafaţa propusă pentru ocrotire 53

http://www.apmph.ro/glodeasa.html

25

 prezin  prezintă tă o remarc remarcabi abilă lă varie varietat tatee peisag peisagist istică ică:: păduri păduri,, stậnci stậnci,, paji paji ști, ti, chei, chei, ape dulci. dulci. Calitatea sitului este data de prezenţa numeroaselor specii de plante rare, aflate pe Lista Roşie naţională, precum herminium monorchis, goodyera repens, epipogium aphyllum, monotropa hypopitys, euphrasia micrantha şi corallorhiza trifida. Alte Alte atrac atracţii ţii natura naturale le import important antee ale zonei zonei sunt sunt Lacul Lacul Păltin Păltinoas oasa, a, Cheile Cheile Doftan Doftanei ei şi Vậrful Vậrful Secări Secăriei. ei. Lacul Lacul Păltin Păltinoas oasaa este este un lac de acumul acumulare are pentru pentru apa  potabilă, întins pe 3 km. Pe malurile acestui lac există un loc de campare în care vin turişti iîn special la sfrậşitul săptămậnii. Pe acest lac a fost construit în anul 1971  barajul Paltinul ce are o înălţime maximă de 108 m şi o lungime a coronamentului de 465 de metri. La aproximativ 5 km de lacul Păltinoasa se regăsesc Cheile Doftanei, chei săpate într-un strat de conglomerate dure, puternic încreţite de mişcările tectonice. In ceea ceea ce priveş priveşte te obiec obiectiv tivele ele cultur culturale ale,, comun comunaa Valea Valea Do Dofta ftanei nei găzdui găzduieşt eştee ruinel ruinelee  bisericii vechi din satul Trăisteni pe traseul către Braşov. O alta atracţie importantă ce aduce anual un număr important de turişti este Tabara Internaţionala de creaţie plastica Valea Neagră deschisă deschisă tuturor artiştilor profesionişti din domeniul domeniul sculpturii, graficii şi  picturii. 54 De asemenea, asemenea, în zonă se păstrează încă obiceiuri obiceiuri vechi vechi legate de celebrarea celebrarea unor momente importante din viaţa comunităţii cum sunt Festialul “Cascaveaua” 55 care ca sursă un vechi obicei al loclnicilor care se ocupau cu creşterea oilor şi prelucrarea laptelui ca la mijlocul mijlocul lunii septembrie să se mậndrească mậndrească cu produsele lor. Tot pentru conservarea şi transmiterea tradiţiilor către generaţiile viitoare în comună este organizat un interesant Muzeu de etnografie şi folclor. f olclor. In ceea ce priveşte situaţia unităţilor de cazare existente, conform statisticilor, în anul anul 2009 2009 în Valea Doftanei existau trei pensiuni turistice ce ofereau ofereau 47 de locuri de cazare.

3.1.2 Proiectarea cercetării de teren Conform criteriilor obiective ce caracterizează potenţialul turistic al zonei şi anum anume, e, din din pu punc nctt de vede vedere re adm dmin inis istr trat ativ iv,, al atra atracţ cţii iilo lorr natu natura rale le,, al infrast infrastruc ructuri turii-ac i-accesi cesibili bilităţiităţii-tra transp nsportu ortului, lui, al posib posibilită ilităţilor ţilor de practic practicare are a activităţilor ecoturistice, al posibilităţilor de practicare a activităţilor ecoturistice  în funcţie de punctajul acumulat s-a ales ca locaţie propice activităţii ecoturistice comuna Valea Doftanei. Un factor important însă în dezvoltarea fenomenului turistic este disponibilitatea localnicilor pentru acest tip de activitate, adică gradul de deschidere, gradul în care sunt dispuşi să se implice şi modul în care sunt conştienţi de avantajele economice şi ecologice pe care o astfel de activitate le-ar aduce. Pentru a evidenţia acest lucru s-a realizat o cercetare de teren. teren . 54 55

http://www.valeadoftanei.ro/(accesat in data de 12.03.2010) http://www.valeadoftanei.ro/(accesat www.realitatea. www.reali tatea.net/ net/ cascaveaua --delic --delicatesaatesa-de-pede-pe-valeavalea- doftanei (accesat in data de 15.03.2010)

26

Cercetarea desfăşurată a fost de natură calitativă şi a urmărit obţinerea informaţiilor informaţiilor cu privire privire la receptivitatea comunităţilor comunităţilor faţă de turism (ecoturism). Au fost fost luate în calcul calcul ca şi criterii de evaluare, aprecierile locuitorilor cu privire la posib posibili ilita tatea tea desf desfăşu ăşurăr rării ii activ activită ităţil ţilor or turi turisti stice, ce, dezvo dezvolta ltarea rea atra atracţi cţiilo ilorr ecoturistice, deschiderea oamenilor spre practicarea unei activităţi ecoturistice, implicarea implicarea autorităţilor autorităţilor locale în aceasta activitate. Pentru această cercetare vor fi folosite doar surse interne (lideri locali, persoane implicate în activitatea turistică, localnici). localnici). Ca modalita modalitate te de culegere culegere a datelor datelor s-a folosit folosit un un chestionar chestionar alcătuit alcătuit din 15 întrebări, grupate în trei categorii în funcţie de tipul de infomaţie care s-a urmărit. Astfel prima grupă de întrebări urmărea să pună în evidenţă atitudinea localnicilor faţă de activitatea de turism şi gradul lor de cunoaştere cunoaştere a zonei din punct de vedere al obiectivelor obiectivelor turistice (vă deranjază prezenţa turistilor în comuna comuna dstră?, care sunt principalele obiective turistice în zonă, ştiţi că Glodeasa este rezervaţie naturală?, se păstrează tradiţiile?, în ce perioadă este cel mai aglomerat). A doua grupă de întrebări a urmărit să evidenţieze care sunt motivaţiile locuitorilor pentru dezvoltarea activităţii de turism, iar a treia de caracterizare a eşantionului de subiecţi. Înainte de începerea completării chestionarului, subiecţii au fost eliminaţi dacă nu aveau mai mult de 18 ani şi nu aveau domiciliul în comuna Valea Doftanei. 3.1.3 Culegerea şi prelucrarea informaţiilor Culegerea informaţiilor s-a desfăşurat în perioada martie-mai 2010, pe baza chestionarului întocmit. Acesta conţine doua tipuri de întrebări: întrebări cu o singură variantă de răspuns, întrebări cu multiple variante de răspuns şi de ordonare a unor caracteristici în funcţie de gradul lor de importanţă. Intrucât informaţiile culese au vizat latura calitativă- opinia locuitorilor şi a autorităţilor cu privire la identificarea oportunităţilor de dezvoltare care să fie valo valorif rifica icate te prin prin turis turism m şi a ameni ameninţ nţări ărilo lorr care care să fie aten atenua uate, te, prelu prelucra crarea rea primară a fost urmată urmată de o analiza SWOT. Pentru aceasta aceasta cercetare a fost ales un eşantion de 50 de persoane persoane peste 18 ani, dintre dintre care 24 femei şi 26 bărbaţi. bărbaţi. Pentru Pentru ca cercetarea cercetarea să fie relevantă relevantă au fost alese alese persoane persoane de toate vârstele, vârstele, mai exact 21 de tineri până până în 30 de ani, ani, 14 14 persoane cu vârste cuprinse între 30 şi 50 de ani, 9 cu vârste între 50 şi 65 de ani şi 6 persoane persoane peste 60 de ani. Majoritatea Majoritatea celor celor intervievaţi intervievaţi au studii liceale, 24% univ un ivers ersita itare, re, 20% 20% studii studii postl postlic icea eale le şi 18% 18% doar doar stud studii ii gimn gimnazi azial ale. e. Prin Printre tre perso persoan anele ele cu stud studii ii supe superio rioare are inter intervi viev evat atee s-au s-au regăs regăsit it auto autorit rităţi ăţi loca locale le (primarul, (primarul, viceprimarul, viceprimarul, consilieri locali), profesori, profesori, medici, lucrători la notariat şi prop proprie rieta tarii rii pens pensiu iuni nilo lorr turis turistic ticee din comu comună nă.. Pent Pentru ru ca cerect cerectar area ea să fie fie relevantă subiecţii trebuie să cunoască în detaliu comuna, de aceea ei trebuie să aibă aibă reşedin reşedinţa ţa în Valea Valea Doftan Doftanei. ei. Dintre Dintre localn localnicii icii cu care care s-a discutat discutat,, 76% locuiesc locuiesc în comună de cậnd cậnd s-au născut, născut, 12% de peste de 10 ani ani şi 14% de mai puţin de 10 ani.

27

3.2 Analiza Analiza răspunsurilor din chestionar chestionar Prima întrebare are rolul de a reflecta informarea oamenilor cu privire la potenţialul turistic al comunei. Răspunsul pozitiv reprezintă încrederea loclnicilor  în caracteristicile caracteristicile comunei şi a faptului faptului că oamenii oamenii ar fi interesaţi să îşi petreacă petreacă o vacanţă aici. Raspunsul NU poate arăta atật indiferenţa cật şi gậndirea că Valea Doftanei nu are nimic deosebit deosebit pentru pentru care cineva ar ar merita să îl viziteze. La aceasta aceasta  întrebare răspunsurile au fost DA în proporţie de 94%, ceea ce înseamnă că oamenii sunt încrezători în potenţialul turistic al comunei lor.

1.Considerati 1.Considerati ca Valea Doftanei Doftanei poate fi un punct punct de atra ctie pentru turisti? 6%

da nu

94%

Figura nr 6 rezultatele răpunsurilor răpunsurilor la întrebarea „Ar putea reprezenta reprezenta Valea Doftanei un punct de atractie pentru turişti?”

Intrebarea „Apreciaţi importanţa următoarelor atracţii turistice ”are rolul de identifica resursa ecoturistică ecoturistică considerată cea mai mai atractivă. Variantele Variantele de răspuns date reprezintă principalele atracţii ale potenţialului ecoturistic din Valea Doftanei şi anume: Lacul Păltinoasa, pădurea Glodeasa, ruinele bisericii vechi, posibilitatea practicării activităţilor în natură precum drumeţiile, fotografia, mountain-biking,grătarele în aer  liber şi familiarizarea familiarizarea cu obiceiurile şi tradiţiile zonei. De asemenea asemenea există există şi varianta varianta deschisă „altele” ce are rolul de a descoperi şi alte elemente care în opinia localnicilor   pot atrage turiştii în această comună. Lacul Păltinoasa a fost considerată de 61% dintre localnici o atracţie importantă în ceea ce priveşte decizia turiştilor de a vizita comna. Din discuţiile colaterale am aflat că un număr mare de turişti vin sa vadă peisajele minunate şi barajul Paltinul, fără însă a rămậne peste noapte sau a vizita şi alte puncte de atracţie din comună. Douăzeci şi şase la sută consideră că acesta este o atracţie foarte importantă şi doar 13% o consideră puţin importantă sau neutră în atragerea turiştilor. turiştilor. Deşi nu la fel de cunoscută cunoscută ca şi prima, prima, pădurea pădurea Glodeasa a fost considerată de 44% dintre subiecţi o atracţie importantă a comunei lor. Mai mult de jumătate jumătate însă o consideră consideră nici important importantăă nici neimportantă neimportantă sau chiar  neimportantă. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că localnicii nu cunosc detalii despre raritatea faunei şi a florei aflate aici precum nici despre fatul că această pădure

28

 poate reprezenta o sursă de venit şi de dezvoltare a comunei lor. Mai multe detalii despre cât cunosc localnicii faptul că Glodeasa este zonă naturală protejată vor fi date la 2 Rezer vatia vatia naturala Glodeasa 10%

20% f imp

16%

im p n imp nnn 24%

p imp neimp

30%

următoarea

întrebare.

2.Ruinele 2.Ruinele bise ricii din Traisteni

Lacul Paltinoasa

6% 6%

12%

7% f imp

30%

22%

0% 26%

f imp

imp

im p

n imp nnn

n imp nnn

p imp

p imp

neimp

neimp

30%

61%

2. Activitati Activitati in natura

14%

2%

14% f imp imp

14%

n imp nnn p imp neimp 56%

Figurile nr 7, 8 ,9, 10 rezultatele rezultatele răpunsurilor la întrebarea întrebarea „ Apreciaţi importanţa următoarelor atracţii turistice”

Alte activitati în natură precum bird-watch-ingul, drumeţiile, fotografia, pictura sunt activităţi considerate de 80% dintre subiecţi importante şi foarte importante . La  polul opus 2 % consideră că aceste activităţi nu ar avea nici un impact în decizia turişt turiştilo ilorr de a vizita vizita com comuna una,, iar 14% 14% le consi conside deră ră puţin puţin import important ante. e. Una dintre dintre activităţile cele mai căutate este ieşitul la iarbă verde, astfel locuitorii oraşelor vecine “invadează” în weekenduri weekenduri pajiştile comunei comunei Valea Doftanei Doftanei în special în apropierea apropierea lacului Păltinoasa. Momentan aceşti turişti nu aduc venituri comunei ci din contră degradează natura şi poluează cu deşeuri plastice, datoriă lipsei unui regulament de desfaşurare a acestor activităţi.

29

Vizitarea ruinelor bisericii din satul Trăisteni a fost considerată doar de 34 % dintre subiecţi subiecţi ca fiind o activitat activitatee atrăgătoare atrăgătoare pentru turişti, restul considerậ considerậnd-o nd-o ca avậnd o importanţă mai mică în eventuala decizie a turiştilor. Acest lucru se datorează în parte faptului că obiectivul cultural nu este suficient promovat nici în rậndul sătenilo sătenilorr care nu cunosc amănunte amănunte legate legate de istoria acestor acestor ruine şi în consecinţă le consideră puţin importante. La întrebar întrebarea ea “Stiaţ “Stiaţii că pădure pădureaa Glode Glodeasa asa este consid considera erată tă arie arie natura naturală lă  protejată?” 30% dintre cei chestionaţi au răspuns “Da” rezulat care se corelează cu structura pe nivele de instruire, adică apoape toţi cei care au studii universitare ştiu acest lucru. De asemenea răspunsul se corelează şi cu cel la întrebarea a doua, 44% dintre subiecţi au considerat că acest site este important şi foarte important pentru comuna Valea Doftanei Doftanei chiar dacă nu toţi ştiau că este şi zona protejată. protejată. 3 Stiati ca padurea Glodeasa Glodeasa es te arie naturala protejata?

30% Da Nu 70%

Figura nr 11 rezultatele răpunsurilor la întrebarea „ Stiaţi că pădurea Glodeasa este considerată arie naturală  protejată?”

Pentru ca datele extrase prin această întrebare să fie cật mai relevante s-a făcut o clasificare clasificare a răspunsurilo răspunsurilorr în funcţie de nivelul nivelul de educaţie educaţie al respondenţil respondenţilor. or. Este importantă importantă informarea informarea localnici localnicilor lor în legătură legătură cu acest acest lucru deoarece promovarea promovarea “mouth to mouth” sau din gură în gură este extrem de eficientă. Astfel un turist sosit în Vale Valeaa Do Doft ftan anei ei pent pentru ru a vede vedeaa Lacu Lacull Pălt Păltin inoa oasa sa poat poatee afla afla desp despre re exis existe tenţa nţa şi semnificaţia pădurii Glodeasa de la localnicii cu care intră în contact, fiind tentat să o viziteze şi să afle mai multe despre aceasta Intrebarea “Se păstrează tradiţiile şi obiceiurile în comună?” are ca obiectiv evaluarea potenţialului etnofolcloric în dezvoltarea turismului în Valea oftanei. Majoritatea celor chestionaţi a răspuns că tradiţiile se păstrează parţial, 10% în mare măsură şi 22% într-o mică măsură. Răspunsurile date la această întrebare sunt subiective şi diferă în funcţie de anumite caracteristici ale subiecţilor. Astfel  persoanele cu vârste mai mari de 60 de ani au răspuns că tradiţiile se păstrează într-o mică măsură comparativ cu acum 30-40 de ani. Deasemenea persoanele care locuiesc de mulţi ani în comună au asistat la o degradare a tradiţiilor  considerând că acestea nu se mai păstrează aşa cum trebuie. În direcţia opusă, tinerii consideră că tradiţiile se păstrează într-o mare măsură, comparativ cu alte comune vecine care sunt mai urbanizate.

30

Tradiţii Tradiţii precum precum şezătoarea şezătoarea,, dansurile dansurile populare Brâuleţul, Brâuleţul, Isa, Ciobănaşu Ciobănaşull şi Breza, şi obiceiurile principalelor evenimente precum nunţi, botezuri, inmormântări, Crăciun, Paşte încă se păstrează. 4. Se pas treaza traditiie si obiceiurile obiceiurile in comuna? 22%

0% 10% In totalitate Partial Foarte Foarte putin Deloc 68%

Figura nr. 12 rezultatele rezultatele răpunsurilor răpunsurilor la întrebarea întrebarea „Se păstrează păstrează tradiţiile t radiţiile şi obiceiurile în comună?” comună?”

In comuna Valea Valea Doftanei s-a resimţit fenomenul urbanizării, urbanizării, dar localnicii au avut grijă să păstreze păstreze tradiţiile tradiţiile şi obiceiurile obiceiurile vii învăţându-i învăţându-i şi pe cei mai tineri. Un exemplu în acest sens este reprezentat de doamna profesoara de istorie, Dilimoţ Maria care organizează periodic şezătoare, în care oamenii vin imbrăcaţi în costume naţionale,  precum şi spectacole de muzică şi dansuri populare împreună cu copii de la Scoala Generală numărul 1. Un alt localnic şi-a transformat pentru câteva zile casa într-un adevărat muzeu etno-folcloric în care a expus obiecte din tezaurul folcloric al comunei (covoare din lână, picturi vegetale, cufere de zestre). În ciuda tuturor acestor eforturi, multe dintre obiceiuri s-au pierdut de-a lungul vremii, localncii nu îşi mai valorifică produsele proprii precum produse din lemn,  picturi vegetale, covoare din lână. Răspunsurile la întrebarea “In ce perioadă este cel mai aglomeraă comuna?” arată în unanimitate că turiştii sosesc în comună comună mai mult în weekend decât în timpul săptămânii ceea ce înseamnă înseamnă că ei nu comtractează comtractează servicii de cazare şi masă. ?” şi De ce? urmă Intrebă Intrebăril rilee “Vă deran deranjaz jazăă prezen prezenţa ţa turişt turiştilo ilor  r ?” urmăre reşt ştee să evidenţieze atitudinea atitudinea localnicilor localnicilor faţă de turism, dacă sunt sunt deranjaţi de prezenţa prezenţa unor   persoane străine în comunitatea lor şi să evienţieze cậteva dintre efectele negative ale activi activităţ tăţii ii de turism turism.. Aşa cum cum evide evidenţi nţiază ază figura figura ?? 76% dintre dintre subiec subiecţi ţi nu sunt sunt deranjaţi de prezenţa turiştilor ceea ce pune în evidenă o atitudine pozitivă, de acceptare a fenomenului turistic chiar dacă acesta are şi aspecte negative.

31

6 Va der anjaza prezenta turistilor? turistilor?

24% Da Nu

76%

Figura nr 13 rezultatele rezultatele răpunsurilor răpunsurilor la întrebarea întrebarea Vă deranjază deranjază prezenţa turistilor ?

Dintre asectele negative semnalate la întrebarea De ce vă deranjază turiştii? 75% dintre cei care sunt deranjaţi de prezenţa turiştilor le asociază fenomenelor de distrugere a naturii, „lasă în urmă gunoaie şi degradează natura”. Acesta este un aspect  pozitiv al dragostei locuitorilor pentru natură. De asemenea 25% dintre aceştia consideră cadrul natural liniştit al comunei ca fiind ameninţată de către turişti. 7 De ce va deranjaza turisti?

33% 42%

lasa in urma gunoaie este prea mult zgomot degradeaza natura

25%

Figura 14 rezultatele răpunsurilor la întrebarea „De ce vă deranjază turiştii?”

Această întrebare a avut rolul de a identifica principalele temeri ale localnicilor, datorită cărora ar putea să nu fie receptivi la dezvoltarea activităţii turistice. Întrebaţi dacă ar fi dispuşi să cazeze turişti în propriile case, 76% dintre subiecţi au spus ca da şi doar 24% nu, ceea ce reflectă o atitudine pozitivă a acestora cu privire la implicarea lor în activitatea activitatea turistică. Dintre localnici care care sunt dispuşi să se implice implice în activiatea turistică 60% sunt femei şi 40% bărbaţi. Aceast comportament este relativ normal avậnd în vedere faptul că bărbaţii au un spirit de afaceri mai dezvoltat si ar  aprecia orice veit suplimentar în bugetul familiei, în timp ce femeile sunt mai implicate în activităţi gospodăreşti Si au reţineri faţă de ceea ce ar însema pentru spiritul de familie prezenţa unor unor persoane străine. In ceea ce priveşte priveşte vậrsta sbiecţilor, mai mult mult de jumătate dintre aceştia au vậrste cuprinse între 18 şi 30 de ani, deoarece aeştia au  putere de muncă şi o deschidere către nou mai mare. Dintre ei care au răspuns neativ la această înrebare, 80% aveau aveau peste 50 de ani. Celor Celor 12 subiecţi care au răspuns negativ li s-a aplicat o întrebare suplimentară, ce a avut ca scop aflarea motivelor pentru care nu s-ar implica în această activitate. Astfel cei mai mulţi, 46%, au spus că nu îi atrage 32

ideea de a găzdui un străin, neavând motive concrete precum lipsa de spaţiu, invocată de 30% de subiecţi sau cea de timp invocată de 24% din subiecţi care aveau studii gimnaziale. 8 Ati fi dispus dispus sa cazati turisti la dstra acasa? 24%

da nu-

76%

Figura nr 15 rezultatele răpunsurilor la întrebarea „Aţi fi dispus să cazaţi turişti în propriile locuinţe?”

Aceste răspunsuri arată că oamenii ar trebui educaţi mai mult şi informaţi despre ceea ceea ce înseamnă înseamnă activitatea activitatea turistică turistică şi ce avantaje avantaje poate aduce comunităţ comunităţii ii locale în general general şi persoanelor persoanelor implicate implicate în special. Astfel trebuie trebuie schimbată schimbată părerea şi mentalitatea localnicilor în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului în Valea Doftanei, păstrându-se însă liniile durabilităţii. Atunci când există o motivaţie puternică a localnicilor şi nişte bune idei idei de afaceri, afaceri, aceştia pot trece peste celelalte limite precum lipsa de spaţiu şi timp. O soluţie ce poate fi adusă lipsei de spaţiu este obţinerea fondurilor şi subvenţiilor pentru dezvoltare cu care pot construi spaţii de cazare pentru turişti anexate propriei locuinţe sau separat de aceasta. În condiţiile economiei actuale, când veniturile au scăzut considerabil, oamenii sunt tentaţi să îşi dedice timpul activităţilor ce aduc profiturile cele mai mari. Astfel dacă va fi întocmit un plan de dezvoltare turistică a comunei, care va previziona câştiguri viitoare semnificative, localnicii vor fi dispuşi sa aloce mai mult timp acestei activităţi. 9 De ce nu doriti sa cazati turisti? 0% 24%

L ip s a d e timp Lipsa de spatiu

46%

9 De ce nu doriti doriti sa c azati turisti? Lipsa Lipsa de timp

0% 24%

Lipsa de spatiu 46% Nu ii atrage ideea

Nu ii atr age ideea 30%

Alte motive

30%

Alte motive

Figurile nr 16, 17 rezultatele rezultatele răpunsurilor la întrebarea „Motivul pentru care nu aţi fi dispus să cazaţi turişti în propria locuinţă”

Într Întreb ebar area ea zece zece ordo ordone neaz azăă din din punt punt de vede vedere re al impo import rtan anţe ţeii fact factor orii ii motivaţio motivaţionali nali ai localnici localnicilor lor cu privire privire la dezvoltare dezvoltareaa activităţ activităţii ii turistice. turistice. Creşterea Creşterea veniturilor pe locuitor, creşterea numărului locurilor de muncă şi dezvoltarea comunei 33

sunt considerat consideratee de peste 80% dintre dintre subiecţi subiecţi cele mai importante importante avantaje avantaje ce pot  proveni din desfăşurarea activităţii turistice. Acest lucru se explică prin existenţa a două dintre nevoile de bază ale oamenilor oamenilor şi anume: nevoia nevoia de hrană şi nevoia de a trăi trăi întrun mediu plăcut. Aceste două nevoi pot fi satisfăcute prin desfăşurarea activităţilor  economice ce aduc venituri mari şi ce ajută la dezvoltarea şi modernizarea comunei. Activitatea turistică desfăşurata într-o manieră durabilă poate asigura aceste lucruri deoare deoarece ce oam oamen enii ii pot obţine obţine venitu venituri ri consid considera erabil bilee din turism turism (prin (prin dezvo dezvolta ltarea rea afacerilor profitabile în acest domeniu) şi odată ce creşte numărul unităţilor de cazare, a restaurantelor, a locurilor de agrement nevoia de forţă de muncă va creşte, deci şi numărul locurilor de muncă. În prezent activitatea de baza a localnicilor din Valea Doftanei este agricultura, şi mica industrie reprezentată de o fabrică de cherestea, cei cu studii superioare sau post-liceale lucrând în proportii mari în oraşele Câmpina sau Băicoi. Dezvo Dezvolta ltarea rea altor altor secto sectoare are de activi activitat tatee (alime (alimenta ntar, r, de agrem agrement ent,, de produc producţie ţie a   prod produs usel elor or tradiţ tradiţio iona nale le)) repre reprezi zint ntăă în conce concepţi pţiaa a 34% 34% din perso persoan anel elee intervievate un avantaj important adus de activitatea turistică. Totuşi un procent de 30% consideră acest avantaj ca fiind nici important nici neimportant iar 6% chiar puţin important. Probabil indiferenţa faţă de acest avantaj este datorată faptul faptului ui că localn localnici iciii nu consti constient entize izează ază legătu legătura ra dintre dintre sector sectorul ul turist turistic ic şi sectoarel sectoarelee conexe. conexe. Această Această legătura legătura este foarte strânsă strânsă deoarece deoarece toate toate aceste aceste activi activităţ tăţii fac parte parte din indust industria ria ospit ospitali alităţ tăţii ii şi pot aduce aduce oamen oamenilo ilorr venitu venituri ri considerabile dacă sunt dezvoltate. 10 Cresterea venitului/locuitor  6%

2%

f imp

0%

10 Cres terea numarului numarului locurilor locurilor de munca 6%

8% 0% f imp

imp

imp

n imp nnn

28%

46%

p imp 64%

neimp

p imp 40%

neimp

10. Dezvoltarea altor sectoare 2% 6% 2%

n imp nnn

10 Amenajarea si ingrijirea rezervatiei naturale

0% 28%

f imp

10% 24%

im p 30%

imp

n imp nnn

n imp nnn

p imp

p imp

neimp 34%

f imp

neimp 64%

Figura 17, 18, 19, 20 Răspunsurile la întrebarea “Apreciaţi importanţa avantajelor pe care dezvoltarea turismului lear aduce”

34

Răspunsurile primite la această întrebare demonstrează faptul că localnicii nu deţin o educaţie în ceea ce priveşte turismul, lucru absolut normal, iar celor ce se vor  impl implic icaa în aceas această tă acti activi vita tate te trebui trebuiee să li se ofere ofere o educ educaţ aţie ie de bază şi consultanţă pentru a înţelege grosso modo aspectele de bază ale turismului. Avantajele considerate puţin importante de peste 45% dintre subiecţi au fost amenajarea şi protecţia pădurii Glodeasa. Acest lucru se explică prin nivelul de trai relativ scăzut al oamenilor, care sunt mai preocupaţi de satisfacerea nevoilor de bază decât a celor superioare cum ar fi protecţia mediului înconjurător. Dintre cei care au consid considera eratt import important antăă prote protejar jarea ea ariilo ariilorr natura naturale le peste peste 80% aveau aveau studii studii superioare şi liceale şi erau în proporţie de 60% femei. Întrebarea „Care credeţi că sunt dezavantajele pe care dezvoltarea turimului lear aduce?” aduce?” urmăreşte să evidenţie evidenţieze ze care ar putea fi cauzele care a influenţa influenţa negativ negativ deschiderea localnicilor faţă de dezvoltarea turismului în Valea Doftanei. Un procent important important dintre dintre subiecţii subiecţii care au invocat invocat degradarea degradarea naturii ca fiind un dezavantaj al dezvoltării turismului au studii superioare sau post-liceale şi locuiesc în Valea Doftanei de mai mult de 10 ani. 11 care credeti ca sunt dezavantajele 2% 22%

15% 61%

Aglomerarea comunei Pierderea traditiilor si obiceiurilor  Degradarea naturii Altele

Figura nr 21 Raspunsurile la intrebarea intr ebarea Care credeti ca suntndezavantajele dezvoltarii turismului?

. Acest lucru lucru se explică explică prin ataşamentu ataşamentull faţă de natură al oamenilor oamenilor din mediul rural deoarece aceasta a reprezentat principala sursa de hrană o perioadă îndelungată de timp. Tinerii sub 30 de ani au considerat aglomerarea comunei un dezavantaj iar toţi subiecţii cu vârste mai mare de 60 de ani pierderea tradiţiilor si obiceiurilor. De aceea este importantă dezvoltarea unei forme de turism durabil, precum ecoturismul, astfel natura nu va fi degradată degradată ci protejată, iar tradiţiile păstrate păstrate şi promovate. În ceea ce priveşte aglomerarea comunei, trebuie luată serios în calcul şi nu trebuiesc tr ebuiesc construite  prea multe structuri de cazare deoarece un număr prea mare de turişti va avea un efect negativ asupra confortului localnicilor care se vor simţi “invadaţi”.

3.3 Analiza SWOT După prelucra prelucrarea rea primară primară a datelor datelor extrase extrase din din răspunsuri răspunsuri se se pot formula formula în linii linii mari mari câtev câtevaa conclu concluzii zii referito referitoare are la poziţia poziţia local localnic nicilo ilorr în ceea ceea ce priveş priveşte te dezvoltarea turismului în Valea Valea Doftanei Doftanei precum precum şi la posibilităţile posibilităţile de dezvoltare dezvoltare ale ale ecoturismului.

35

Însă pentru ca aceste concluzii să fie mai mai concludente se va întocmi şi o analiză de tip SWOT ce are ca scop evidenţierea punctelor forte si slabe ale comunei în ceea ce  priveşte alcătuirea unui plan de dezvoltare al ecoturismului, precum şi oportunităţile şi ameninţările pe care luarea anumitor decizii le presupune. În această analiză vor fi luate în calcul atât concluziile concluziile reieşite din din prelucrarea chestionarelor chestionarelor cât şi informaţii extrase extrase din docume documente nte,, date date statis statistic ticee şi cerce cercetare tare directă directă(obs (observ ervare are,, discuţ discuţii ii libere libere cu localnicii). Ca puncte tari ale comunei Valea Doftanei se evidenţiază în primul rând potenţialul natural bogat de care dispune şi anume rezervaţia Glodeasa, una dintre puţinele păduri virgine rămase în ţară, precum şi lacul Păltinoasa care atrage săptămânal zeci de turişti. Din punct de vedere al infrastructurii comuna Valea Doftanei dispune de căi de comunicaţie fiind legată printr-un drum judeţean de gara şi autogara Cậmpina şi printrun drum naţional 101A de gara Comarnic şi transport local. Un avantaj deosebit pentru dezvoltarea unei activităţi ecoturistice îl constitue faptul că este o comună în care există activităţi economice, ceea ce înseamnă că locuitorii nu numai că sunt deschişi la „nou” dar au iniţia iniţiativ tive, e, sunt sunt dinami dinamici ci,, astfel astfel în com comuna una Vale Valeaa Do Dofta ftanei nei îşi desfăşo desfăşoară ară activitatea un număr de 145 de firme 56 din diverse domenii. În ceea ce priveşte locuitorii aceştia sunt deschişi la dezvoltarea comunei lor ca staţiune turistică, majoritatea consideră că localitatea ar putea reprezenta un punct de ataracţie pentru turişti, nu sunt deloc deranjaţi de aceştia. Mai mult de jumătate ar fi dispuşi chiar să le ofere cazare astfel implicându-se în activitatea de turism. puncte slabe pe care comuna Valea Doftanei le are în prezent se Principalele puncte referă la infrastructura fizică specifcă turismului, şi anume faptul că există prea puţine locuri de cazare în raport cu numărul de turişti sosiţi. Statisticile au fost preluate de la INS Prahova şi arată că în anul 2009 în comuna Valea Doftanei existau 4 pensiuni turistice de două margarete ce ofereau 47 de locuri de cazare. În statistici nu apăreau şi  persoanele individuale ce oferă cazare nefiind înregistrate în Registrul Comerţului. Acestea din urmă activează pe piaţa neagră ceea ce periclitează situaţia economică a zonei. zonei. Prin faptul că se promovează promovează prin Internet Internet ca fiind pensiuni pensiuni turistice turistice comit comit un act act de conc concur uren enţă ţă nelo neloia ială lă faţă faţă de pens pensiu iuni nile le acre acredi dita tate te (mai (mai exac exactt confu confuzi ziee şi   parazitism economic). 57 În statistic statisticii nu sunt luate luate în calcul calcul nici persoane persoanele le ce se cazează în corturi deoarece nu exiată locuri special amenajate pentru campare. Un alt punct slab ce reiese şi din rezultatele chestionarelor şi anume faptul că 70% dintre subiecţi nu ştiau faptul că padurea Glodeasa este considerată rezervaţie naturală naturală şi că trebuie trebuie protejată protejată şi administrat administratăă în mod deosebit. deosebit. În ceea ce priveşte priveşte formele de agrement în natură acestea nu sunt foarte variate, cei ce le practică având un comportament inadecvat faţă de protecţia mediului. Dealtfel nu există un ONG care să desfăşoare activităţi de protecţie a naturii naturii şi de educare a oamenilor oamenilor în acest sens. Deşi condiţiile naturale sunt propice, pe dealurile din împrejurimi nu există amenajată o  pârtie de schi. În ceea ce priveşte forţa de muncă, nu există oameni specializaţi în acest 56

*** http://www.valeadoftanei.ro/ (accesat la data de 2804.2010) Parazitismul economiceconomic- reprezintă situaţia în care un agent economic profită de eforturile altuia fara sa suporte sau sa participe la costurile acestora . Confuzia- este un act de concurenţă neloială ce se concretizează în inducerea în eroare a clienţilor în ceea ce priveşte activitatea firmei .

57

36

domeniu, ei îndreptându-se spre alte activităţi. Dintre cei chestionaţi au existat şi   persoane care nu erau de acord cu primirea turiştilor deoarece aceştia nu au un comportament adecvat în ceea ce priveşte păstrarea curăţeniei. Un alt motiv invocat a fost şi aglomerarea comunei şi tulburarea atmosferei liniştite. Legislaţia ce ar tebui să reglementeze activitatea turistică este permisivă neexistând sancţiuni pentru persoanele care nu respectă normele de protecţie protecţie a mediului şi a liniştii publice. publice. Tot în acest sens nu există un regulament regulament ce să reglemen reglementeze teze desfăşurarea desfăşurarea activităţi activităţilor lor din rezervaţi rezervaţiaa naturală. În ceea ce priveşte priveşte promovarea aceasta aceasta este destul destul de slabă, oferta turistică a comunei comunei neexistâ neexistând nd în ghidurile ghidurile şi cataloag cataloagele ele turistice turistice.. Rezervaţia Rezervaţia Glodeasa Glodeasa nu este  promovată la un nivel ridicat nici măcar locuitorii zonei nu ştiu de existenţa existenţa ei. În ceea ce priveşte promovarea, aceasta nu este destul de eficentă, nu utilizează instrumente ştiinţifice moderne de marketing care să atragă turiştii prin promovarea patrimoniului natural şi a oportunităţilor în concordanţă cu cerinţele turismului durabil. De fapt activitatea desfăşurată este una simplă de turim de weekend sau cazare în pensiuni, nu există există o preocupare preocupare specială specială pentru pentru ecoturism. ecoturism. Fiecare manifesta manifestare re etno culturală culturală se  promovează individual prin simple anunţuri, pensiunile doar profitậnd de oportunitatea respectivă, nu există o viziune globală asupra fenomenului ecoturistic. O primă oportunitate de dezvoltare este atragerea unui număr mai mare de turişti în comună, în special locuitorii locuitorii oraşelor din apropiere apropiere şi cei ce frecventează frecventează în mod curent staţiunil staţiunilee de pe Valea Prahova. Prahova. Datorită Datorită punctelor punctelor tari pe care le deţine, deţine, comuna Valea Doftanei poate reprezenta o alternativă a acestor staţiuni atât în timpul verii cât şi al iernii. Astfel pot fi încurajate sporturile în natură, natură, mountain biking-ul vara şi schiul iarna, (acest lucru ar fi recomandabil deoarece membrii asociaţiei sportive Montana ar putea oferi lecţii pentru începători precum şi servicii de Salvamont )  precum şi alte activităţi activităţi precum drumeţiile, drumeţiile, fotografia, studierea florei şi a faunei, birdwatching, echitaţia. Ca oportunităţi de dezvoltare a acestor activităţi se pot evidenţia amenajarea spaţiilor verzi pentru turiştii de weekend care vin sa petreacă o zi în aer  liber, cật şi a rezervaţiei Glodeasa. Glodeasa. Aceasta din din urmă poate aduce un număr important de turişti dacă este promovată corespunzător. O altă activitate ce poate fi dezvoltată la un nivel mai ridicat este Tabăra internaţională de creaţie. Pot fi organizate cursuri  pentru tinerii artişti din Europa la sfârşitul fiecărui modul amenajându-se expoziţii cu creaţiile acestora, ceea ce ar atrage tineri talentaţi, artişti şi turişti pasionaţi de artă. O altă oportunitate oportunitate o reprezintă dezvoltarea infrastructurii infrastructurii specifice. În general general localnicii sunt dispuşi să se implice în activitatea turistică astfel există oportunitatea construirea de noi pensiuni turistice, restaurante, pub-uri. Pentru a avea rezultate şi mai  bune aceştia ar trebui instruiţi instruiţi atât în ceea ce priveşte priveşte păstrarea patrimoniului patrimoniului natural cât şi posibilităţilor de dezvoltare a acestuia prin desfăşurarea unei activiţăţi turistice. O altă oportunitate în acest sens este atragerea investitorilor străini ce pot ridica nivelul economico-social al comunei. Din analiza răspunsurilor chestionarelor am observat că localnicii sunt deschişi la acest lucru, ei considerând că dezvoltarea altor sectoare de activitate reprezintă un avantaj important al dezvoltării turismului.

37

Tradiţiile şi obiceiurile reprezintă o oportunitate a dezvoltării ecoturismului în Valea Doftanei. Acestea sunt păstrate într-o măsură destul de mare iar localnicii sunt foarte ataşaţi de ele fiind mândrii să le împărtăşească şi turiştilor. În ceea ce priveşte tradiţ tradiţiil iilee şi obice obiceiur iurile ile pot fi com comerc ercial ializa izate te obiect obiectee tradiţ tradiţion ionale ale confec confecţio ţionat natee de localnici se poate organiza desfăşurarea unor obiceiuri specifice ca şezători, prepararea caşcavelei, prepararea caşului, a ţuicii „în mod deschis”, cu antrenarea turiştilor, iar  aceste modalităţi de turism să beneficieze de promovări speciale, ţinậd cont de faptul că în general turiştii romậni nu sunt obişnuiţi cu astfel de activităţi. De asemenea flora spontană a zonei este deosebit de diversificată, locuitorii din Valea Doftanei cunosc în genere, proprietăţile curative ale multora din numeroasele  plante medicinale. Pot fi oganizate expediţii de identificare şi culegerea plantelor  terape terapeuti utice ce condus condusee de persoa persoane ne cunosc cunoscăto ătoare are,, localn localnici iciii pot prezenta prezenta din experienţa lor şi pot valorifica într-o manieră durabilă şi legală aceste produse pe care le vậnd în mod neorganizat la piaţa din Cậmpina. Pentru ca activitatea turistică să respecte principiile durabilităţii trebuie să fie luate în calcul toate posibilele amentinţări. Printre temerile localnicilor pe primul loc se situează poluarea şi degradarea degradarea naturii. Turiştii aruncă deşeuri în locuri neamenajate, neamenajate, aprind focul în pădure lucruri ce pot pune în pericol siguranţa localnicilor dar şi degradarea florei şi a faunei, de asemenea braconajul este un fenomen ce pune în  pericol speciile protejate prin lege. O altă ameninţare pentru localnici este degradarea tradiţiilor şi obiceiurilor şi lipsa de respect a turiştilor faţă de cultura locală. Dezvoltarea necontrolată a activităţii turistice (apariţia unui număr foarte mare de pensiuni, venirea unui număr mare de investitori străini, ridicarea unor construcţii care nu respectă  planurile de urbanism) reprezintă o ameninţare pentru localnici. În urma analizei SWOT aplicate se pot trage câteva concluzii referitoare la gradul în care comuna Valea Doftanei se pretează la dezvoltarea ecoturismului. Se observ observăă că există există o multit multitudi udine ne de pun punct ctee tari tari şi opo oportu rtunit nităţi ăţi ce spriji sprijină nă aceast aceastăă dezvoltare. Punctele slabe enunţate nu reprezintă piedici grave, ele putând fi îndreptate în timp. Ameninţările evidenţiate trebuie luate în calcul, dar nici ele nu sunt atât de grave încât să împiedice dezvoltarea unei activităţi ecoturistice în comună. Localnicii sunt deschişi către această activitate şi chiar dornici să se implice, aspect extrem de important în decizia de a începe un un program de dezvoltare. dezvoltare. În conc conclu luzi zie, e, comu comuna na Vale Valeaa Do Doft ftan anei ei este este o loca locaţie ţie propi propice ce dezv dezvol oltă tării rii ecotu ecoturis rismul mului, ui, aceast aceastăă dezvol dezvoltar taree fiind fiind benefi benefică că atât atât din pun punct ct de vede vedere re social social economic cat si ecologic.

Propuneri În urma cercetării efectuate se formuleză cậteva propuneri structurate după  principiile ecoturistice: activitatea turistică trebuie să se desfăşoare în locuri naturale şi culturale, să utilizeze resurse umane locale, să susţină bunăstarea populaţiei locale, să conserve şi protejeze natura. Astfel, în ceea e priveşte desfăşurarea activităţilor în medii naturale şi culturale se propune organizarea unor activitati în natură precum drumeţiile pe traseele exisente şi expediţii de identificare şi culegere culegere a plantelor terapeutice. Deasemenea Deasemenea se 38

 pot realiza realiza condiţii condiţii propice propice pentru practicarea practicarea sporturilo sporturilorr precum precum schiul şi mountain  biking-ul. Pentru promovarea unor tradiţii şi încurajarea conservării acestora se propune organizarea altor festivaluri similare celui al Caşcavalei, axate pe momente importante din viaţa comunităţii cum este prepararea caşului, a ţuicii, şezătorile etc. Pentru promovarea internaţională a zonei se propune organizarea unor cursuri  pentru tinerii artişti din Europa în cadrul Taberei internaţionale de creaţie- la sfârşitul fiecărui modul amenajându-se expoziţii cu creaţiile acestora, ceea ce ar atrage tineri talentaţi, artişti şi turişti pasionaţi de artă, precum şi organizarea unor prezentări de istorie locală la ruinele bisericii din Trăisteni. În scopul scopul minimi minimizării zării impact impactulu uluii negati negativv asupra asupra mediului mediului trebuiesc amenajate spaţii pentru turiştii de weekend care vin să petreacă o zi în aer liber; prin dotarea lor cu grătare şi mese se evită aprinerea focului în apropierea pădurii şi distrugerea copacilor. Amenja Amenjarea rea spaţiu spaţiului lui de campa campare re cu asigur asigurare areaa servic serviciul iului ui de colect colectare are a deşeurilor menajere în aceste spaţii este o altă cerinţă pentru organizarea durabilă a zonei. Primăria trebuie să gestioneze colectarea şi valorificarea deşeurilor din spaţiile de campare în scopul minimizării fenomenului de poluare. O altă altă propun propunere ere din sfera sfera dezvol dezvoltări tăriii durab durabile ile este este legat legatăă de încura încurajar jarea ea investitorilor către utilizarea unor forme de energie regenerabilă cum sunt panourile solare pentru încălzirea pensiunilor, precum şi promovarea acestui tip de încălzire şi încurajarea tuturor locuitorilor în utilizarea formelor f ormelor de energie regenerabilă. Educarea şi implicarea locuitorilor în activităţi ecoturistice se poate face prin organizarea unor seminarii despre ecologie, ecoturism, organizarea unor campanii de  promovare a potenţalului ecoturistic al zonei, stimuarea iniţiativei locale de dezvoltarea a ecoturismului prin consultanţă pentru afaceri, afaceri, precum şi crearea unei forţe de muncă specializate pentru turism prin cursuri. De asemenea pentru asigurarea durabilităţii activităţii ecoturistice este foarte importantă asigurarea asigurarea unui feedback feedback continuu de la la loca localn lnic icii pent pentru ru a se mo monit nitor oriz izaa păre părere reaa aces acesto tora ra în legă legătu tură ră cu mo modu dull în care care dezvoltarea turismului le afectează viaţa astfel încật eventualele ameninţări care apar să  poată fi eliminate. Educarea turiştilor în vederea vederea creării unui comportament comportament responsabil faţă de natură şi mediul cultural al locului este la fel de importantă iar pentru ralizarea acestui deziderat se propune organizarea unui punct de informare despre specificului zonei, editarea unor pliante educative, implicarea turiştilor in activităţi specifice locului, şezători, prepararea caşului, organizarea unei expoziţii de fotografie cu imagini cu locuri poluate. Pomovarea comunei Un aspect vital al dezvoltării comunei este reprezentat de realizarea unui plan de marketing pe termen lung. Studiul pieţei precum şi a dorinţelor ecoturiştilor este extrem de important pentru a elabora o ofertă cât mai atractivă. Deasemenea   promov promovare areaa com comune uneii este este extrem extrem de import important antă. ă. În preze prezent nt com comuna una Valea Valea Dofta Do ftane neii este este promo promova vată tă online online,, pe site site-ul -ul prim primăr ărie ieii şi câte câteva va site site-ur -urii de specialitate. Un punct slab identificat este însă promovarea offline. Se poate apela la încheierea de parteneriate cu agenţii turistice care să comercializeze şi să 39

 promoveze oferta turistică a comunei precum şi cu autorităţile locale şi asociaţiile turistice din comunele vecine în vederea unei direcţionări ale fluxurilor turistice de la una la alta. alta. Alte metode de promovare promovare offline sunt participarea participarea la târgurile naţionale de turism şi promovarea în reviste şi ghiduri de specialitate. specialitate.

Concluzii Lucrarea de licenţa intitulată “Analiza posibilitatilor de dezvoltare ale ecoturisului in zona Campina Campina “ este structurată pe trei capitole iar concluziile au fost organizate în acelaşi mod.

Capitolul 1 – Clarificări conceptuale privind noţiunile de: turism, dezvoltare durabilă, turism durabil, turism responsabil, comunitate locala şi ecoturism Din analiza materialului bibliografic (nr de surse bibliografice) s-au conturat următoarele concluzii: 1. Conform Organi Organizaţi zaţiei ei Mondi Mondiale ale de Turism Turism (OMT), (OMT), turismul turismul cuprinde cuprinde ansamblul activităţilor intreprinse de o persoană ce părăseşte locul de reşedintă pentru o   perioadă perioadă mai mică de un an, stabilindu-s stabilindu-see într-un alt teritoriu teritoriu în scopuri scopuri de loisir, afaceri sau orice altă activitate nelucrativă. 2. Criter Criteriile iile de clasif clasifica icare re a activi activităţ tăţilo ilorr turist turistice ice confor conform m organi organisme smelor  lor  modalit litat atea ea de come comerci rcial aliza izare re a vaca vacanţe nţelo lorr (turism internaţio internaţionale nale sunt: sunt: după moda organizat, turism propriu şi turism semiorganizat) , după periodicitatea de manifestare a cererii (turismul în turism continuu şi turism sezonier), după de tipul de transport ales (drumeţie, turism rutier, turism feroviar, turism naval şi turism aerian), după preferin preferinţele ţele şi nevoil nevoilee turişti turiştilor lor (turismul (turismul medica medical,l, turismul turismul în natură, natură, turismul turismul accesibil, turismul benefic, turismul religios, dark tourism, disaster tourism, turismul ghetto, ghetto, halal turism, turismul religios, turismul de croaziera, croaziera, turismul balnear), balnear), după potenţialul turistic al zonei (turism în natura, turism cultural, turism de litoral, turism montan, turism religios şi turism balnear) balnear) 3.In opina anumitor ceretători turismul reprezintă r eprezintă un instrument “cheie” petru dezvoltarea regională.( fornester 2004) 2004) 4. Impactul turismului asupra dezvoltării economico-sociale al unei zone poate lua lua atật atật forme forme pozi poziti tive ve cật cật şi nega negati tive ve,, lite literat ratura ura de spec specia iali lita tate te iden identi tific ficận ậndd următoarele tipuri de impact: asupra potenţialului natural, economico social şi turistic. 5. Conceptul de dezvoltare durabilă adoptat de Organizaţia Naţiunilor Unite, Organi Organizaţ zaţia ia Mondi Mondială ală a Turis Turismul mului ui şi multe multe guver guverne ne şi organi organiza zaţii ţii naţion naţional alee şi regionale, se referă la satisfacerea nevoilor umane fără însa a provoca daune resurselor  naturale, pentru ca acestea să poata avea aceeaşi eficacitate şi într-o perioada viitoare. 6. Creşte Creşterea rea conti continuă nuă a num număru ărului lui turişt turiştilo ilorr mon mondia diali, li, pun punee presiu presiune ne asupra asupra multor locaţii turistice din multe punct de vedere (al poluării, al stresului psihic), drept consecinţă au apărut diferite forme de turism cu rolul de a proteja natura. 7. Deşi termenul termenul de “ecoturism “ecoturism”a ”a intrat în circulaţie circulaţie în ultimii ultimii 20 de ani, sunt încă numeroase controverse legate de o definiţie a acestei activităţi, unii cercetători

40

considerậnd că turismul durabil şi alternativ sunt două forme afiliate ale ecoturismului. Cele cinci condiţii esenţiale ce trebuiesc îndeplinite de ecoturism aşa cum sunt stipulate în declaraţia de la Quebec din 2002 sunt: activitate desfăşurată în mediul natural; Impact negativ minim; Educarea celor implicaţi în ceea ce priveşte comportamentul faţă de mediul înconjurător; Conservarea mediului;Susţinerea mediului;Susţinerea valorilor comunităţii locale. 8. In secolul al XXI lea ecoturismul devine un instrument din ce în ce mai utilizat în proiectarea pe termen lung a dezvoltării comunităţilor slab dezvoltate sau mai izolate, în salvarea resurselor naturale supuse presiunii crescậnde a populaţiei globului, în plină expa expans nsiu iune ne.. Greg Gregor or Gu Gull llet et defin definşt ştee ecot ecoturi urism smll ca fiind fiind o mo moda dali lita tate te de a ofer oferii microsoluţii la o macro problemă. 9. Pe baza baza ma mate teri rial alul ului ui bibl biblio iogr grafi aficc stud studia iat, t, se poat poatee conc conclu luzi zion onaa că numeroasele modalităţi propuse de lumea ştiinţifică care constitue inovaţii în modul de abordare a turismului şi durabilităţii necesită modificarea modului de gậndire. O nouă alternativă de a vedea vedea rolul turismului turismului în în dezvoltarea dezvoltarea durabilă îl constitue constitue premiza premiza că el poate fi durabil în propria sa natură ca fenomen, dar este mai evident potenţialul său de a contribui la dezvoltarea durabilă a comunităţlor. 10. In acestă ordine de idei am formulat o definiţie proprie Ecoturismul este o formă a turismului în natură cu un puternic caracter de conservare a mediului şi cultu culturii rii,, cu un im impa pact ct negat negativ iv mi mini nim m asup asupra ra resur resursel selor or natu natural ralee şi a celor celor cultu cultura rale le speci specific ficee zonei zonei şi care care are are ca prin princi cipa pall scop scop creşt creştere ereaa bu bună năstă stării rii loca localn lnici icilo lor, r, educa educarea rea celor celor im impli plica caţi ţi în spiri spiritul tul aprec aprecier ierii, ii, cons conserv ervăr ării ii şi satisfacerea nevoilor de vacanţă ale unor grupuri restrậnse de iubitori ai naturii.

Capitolul II- Prezentarea generală a zonei Campina In acest capitol s-a realizat o succintă prezentare a zonei limitrofe municipiului Cậmpina, aleasă ca zona de cercetare pentru dezvoltarea implementării Ecoturismului 11. Zona studiată se referă la municipiul Câmpina Câmpina şi localitaţile localitaţile ce se întind pe o rază de 10 km de acesta, acesta, zonă ce se remarcă printr-o bogată bogată varietate a cadrului natural natural dar şi prin pr in existenţa a numeroase monumente istorice şi culturale. 12. Căile de acces în această zonă sunt atật rutiere cât şi feroviare. Principalul traseu rutier, îl constitue Drumul European 1 ce face legătura între Municipiul Bucureşti Bucureşti şi Municipiul Braşov din care se realizează accesul la Comunile Băneşti (aşezată pe DE 1) şi Cornu. Accesul în Telega şi Brebu se face din centrul oraşului Câmpina pe fostul drum drum naţi naţion onal al Bucu Bucure reşt ştii-Br Braş aşov ov,, în Poia Poiana na Câmp Câmpin ina, a, se ajun ajunge ge din din cent centru rull municipiului, iar spre Valea Doftanei ţinând drumul către lacul Păltinoasa. Câmpina este traversată de Magistrala feroviară Bucureşti –Braşov. 13. În ceea ce priveşte potenţialul turistic natural, zona Câmpina face parte din Subcar Subcarpaţ paţii ii de Curbur Curbură, ă, formând formând o depres depresiune iune colina colinară ră înconj înconjura urată tă de dealu dealuri ri cu înălţimi medii de 600m. Regiunea este caracterizată de o reţea hidrografică bogată formată din ape curgătoare (Prahova şi Doftana cu afluenţi mai mici cu apă de calitatea I în amonte amonte de Cậmpina), Cậmpina), şi lacuri cu apă dulce dulce (Păltinoasa) (Păltinoasa) şi apă sărată la Brebu şi Telega, în zonă se găsesc de asemenea Cheile Brebului, declarate Rezervaţie Naturală geologică şi geomorfologică. Flora este reprezentată în principal de păduri de foioase 41

gorun şi fag, iar fauna este specifică acestui acestui tip de bitop. Punctul Punctul forte al acestui capitol capitol îl reprezintă Pădurea Glodeasa declarată rezervaţie naturală. 14. Princi Principal palele ele atracţ atracţii ii cultur culturale ale din zonă zonă sunt: sunt: Muze Muzeul ul Memor Memorial ial Nicola Nicolaee Grigorescu, Muzeul Muzeul Memorial B.P Haşdeu, Haşdeu, Muzeul Muzeul Casa Domnească Domnească Matei Basarab Basarab cu Muzeul de istorie istorie al secolului XVII, XVII, Muzeul de Etnografie Etnografie şi Folclor  şi Muzeul de Arte din comuna Valea Doftanei. 15. Activ Activită ităţil ţilee cultur culturale ale tradiţ tradiţioa ioale le organi organizat zatee sunt: sunt: Zilele Zilele B.P Hasde Hasdeu; u; Sărbătoarea celor celor două Iulii, În Memoriam Memoriam Iulia Hasdeu, Hasdeu,  B.P. B.P. Haşdeu – În memoriam, Festi Festival valul ul Tiner Tineret etulu uluii- Tabăra Tabăra de creaţi creaţiee interj interjude udeţea ţeană nă - „S.O „S.O.S .S.. Terr Terra! a!””- Ziua iua Mondială a Pământului –„Viaţa culturală şi artistică din timpul domniei lui Matei Basarab”- la Muzeul Curtea Domnească din Brebu; Bâlciul Sfântului Dumitru- în Festivalul Caşcavelei Caşcavelei - serba comuna comuna Băneşti; Băneşti; Festivalul serbare re câmpe câmpenea neasca sca în com comuna una Valea Valea Doftenei; 16. Baza Baza tehni tehnicoco-mat materi eriale ale a turism turismulu uluii din zona zona Câmpi Câmpina na a fost fost analiz analizată ată comparativ pe cele cinci comune luate în calcul. Din Din anal analiz izaa pote potenţ nţia ialu lulu luii turi turist stic ic natu natura rall şi atro atropi picc al zone zoneii se poat poatee concluziona concluziona că deşi zona este foarte generoasă, generoasă, baza tehnico-mat tehnico-materială erială turistică nu este dezvoltată suficient.

CAPI CAPITO TOLU LUL L 3:Cerc 3:Cerceta etarea rea de teren teren referi referito toar aree la cerin cerinţel ţelee dezvo dezvoltă ltării rii ecoturismului în comunităţile locale Cercetarea de teren a fost de natură calitativă în a avut ca scop principal obţiner obţinerea ea informa informaţiilo ţiilorr cu privir priviree la recepti receptivita vitatea tea locuito locuitorilo rilorr din Valea Valea Dofanei faţă de turism în general şi ecoturism în special. 17. Cele şase localităţi supuse analizei în scopul selecţiei celei cu cel mai mare  potenţial ecoturistic ecoturistic sunt: Câmpina, Câmpina, Brebu, Telega, Valea Doftanei, Doftanei, Poiana Câmpina şi Cornu. 18. Criteriile luate în discuţie au fost: structura organizatorică, atracţiile naturale, infrastructura-accesibilitatea-transportul, infrastructura-accesibilitatea -transportul, şi promovarea. 19. În urma analizei efectute a fost f ost selectată ca localitate cu cel mai mare potenţial ecoturistic comuna Valea Doftanei. Ca modalitate modalitate de culegere a datelor datelor s-a folosit folosit un chestionar chestionar alcătuit alcătuit din 15  întrebări, grupate în trei categorii: întrebări care să  pună în evidenţă atitudinea localnicilor faţă de activitatea de turism şi gradul lor de cunoaştere cunoaştere a zonei din punct de vedere vedere al obiectivelo obiectivelorr turistice, turistice, întrebări întrebări care să evidenţiez evidenţiezee motivaţiile motivaţiile locuitor locuitorilor  ilor   pentru dezvoltarea activităţii de turism, iar a treia de caracterizare a eşantionului de întrebări cu o singură singură variantă variantă de răspuns, răspuns, întrebări cu subiecţi. Au fost formulate întrebări multiple variante de răspuns şi de ordonare a unor caracteristici în funcţie de gradul lor de importanţă.

42

20. A fost ales un eşantion de 50 de persoane peste 18 ani, dintre care 24 femei şi 26 bărbaţi, bărbaţi, cu domiciliul domiciliul stabil în Valea Valea Doftanei. Doftanei. Majoritatea Majoritatea celor intervieva intervievaţi ţi au studii liceale, 24% universitare, 20% studii postliceale şi 18% doar studii gimnaziale. 21. În proporţie de 94%, subiecţii au considerat comuna ca fiind un punct de atracţie pentru turişti. 22. Din analiza analiza SWOT SWOT a răspunsurilor răspunsurilor a reieşit faptul faptul că Valea Doftanei Doftanei este o locaţie propice dezvoltării ecoturismului. Punctele tari şi oportunităţile identificate repre reprezi zint ntăă premi premise se impo import rtan ante te pent pentru ru înto întocm cmir irea ea unui unui plan plan de dezv dezvol olta tare re al ecoturismului care să aibă ca principal obiecv îndreptarea punctlor slabe şi prevenirea ameninţărilor. Principalele ameninţări reieşite din această anliză sunt legate de temerile localnicilor faţă de degradarea naturii, poluarea apelor şi a aerului prin creşterea traficului, degadarea tradiţiilor. Conclu Concluzia zia finală finală,, com comuna una Vale Valeaa Do Dofta ftanei nei este este o locaţi locaţiee propic propicee dezvol dezvoltăr tării ii ecoturismului, această dezvoltare fiind benefică atât din punct de vedere economic cât şi social.

BIBLIOGRAFIE 1 2

Banu, A. A., Ra Radovici, O

Elemente nte de de Ing Ingiineri neriaa si si Pro Prottectia Me Mediului, Ed Ed

Beaver, A.,

Tehnică Bucureşti, 2000, pagina 45. A dictionary of travel and tourism terminology, Ed. 43

3

Cândea, M., Erdeli, G.,

Oxford, Anglia, 2006, pagina. 313. Potenţialul turistic al României şi amenajarea turistică a

Simion,T.,Peptean, D.,

spaţiului, Ed. Universitară, Bucureşti, 2003, p. 317. Ecoturismul- Orientare prioritară în dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale, Editura ASE, Bucureşti, 2009, p.11-27, p.64-68, p. 107127. Ecotourism ism: A To Tool fo for Su Sustainab nable De Development for for ru rural Communiteies, Kassel University Press, 2008

4

Hornoiu, R.,

5

Neth, B. B., Ph PhD Th Thesys

6

Minciu, R.,

Economia turismului editia a III a revizuită şi adăugită, Ed

Mosc Moscar ardo do,, G,

Uranus, 2005, p. 10-30. Sust Sustai aina nabl blee tour touris ism m inno innova vati tion on:: Chal Challe leng ngin ingg basi basicc

7

assumptions, Tourism and Hospitality Research

8 9 10

(2008) 8, thr.2008.7;

Nistoreanu, P.,

 published online 18 February 2008 Ecoturism si turism rural, editia a treia, Editura ASE

Stănc Stănciu iule lesc scu, u, G., G.,

Bucuresti, 2006, cap 3 si 4. Econ Econom omia ia turis turismu mulu luii edit editia ia a III a revi revizu zuit ităă şi adău adăugi gită tă,, Ed

Stivers, R.,

Uranus, 2005, p. 10-30. The Sustainable Society Ethics and Economic Growth,

11

Gullette G.

12

Barkin, D., www,

13

 planeta.com ***

14

***

15

*** http://www.

16

*** ht http://www.

Philadelphia, 1976, Westmister Press. The Multivocality of Ecotourism: Complications in Defining, Implementing, and Evaluating, www.planeta.com Ecotourism: A Tool for f or Sustainable Development Dictionar Explicativ al Limbii Române, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998 UCN2006, The Future of Sustainability:Re-thinking Environment and Development in the 21st Century, Report of the IUCN Renowned Thinkers Meeting, 29-31 January, 2000  pub.unwto.org/WebRoot/Store/Shops/Infoshop/Products/1 034/1034-1.pdf  International As Association of of Sc Scientific Ex Experts in in Tourism."http://www.aiest.org/org/idt/idt_aiest.nsf/en/inde Tourism."http://www.aiest.org/org/idt/idt_aiest.nsf/en/inde

17

*** http://www.

18

*** http://www.

x.html abs-cbnnews.com/lifestyle/11/05/09/el-nido-winsresponsible-tourism-award unwto.org/facts/eng/pdf/barometer/UNWTO 44

19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

*** http://www. *** http://www. *** http://www.

unwto.org/facts/eng/pdf/highlights/UNWTO .xxlmag.com/ cmsdata.iucn.org/downloads/iucn_future_of_sustanability.

*** http://www. *** http://www.

 pdf   pfbelize.org . pfbelize.org What_is_Ecotourism__The_International_Ecotourism_Soc

*** http://www. *** ht http://www. *** http://www. *** http://www. *** http://www.

iety..ecotourism.org/site iety..ecotourism.org/site archaeology.about.com primariacampina.ro telega.ro cfrcalatori.ro/reteaua-cfr  sdnp.ro/documents/local_agenda_21/AgLoc21_Campîna_r 

*** ht http://www.

om.pdf  ghidinfoturism.ro/obiective_turistice/muntenia/judetul_pra

*** ht http://www. *** http://www. *** http://www. *** http://www.

hova/valea_doftanei pensiunea-turistică-randunica.com brebuprahova.ro valeadoftanei.ro rotarybvp.ro/harta-ma -manifestarilor-cu -cultural-ar -artistice-şi -şi-

*** http://www. *** http://www. *** http://www. ***www

religioase-în-prahova .e-calauza.ro/index.php?afiseaza=trasee-turistice-prahova realitatea.net/cascaveaua--delicatesa-de-pe-valea-doftanei apmph.ro/glodeasa.html eclac.org /Globalization and development( Economic Commission for Latin America)

38 39 40

*** www. *** www. ***www

ioet.org/articles entrepreneur.com, conservation.forest.ku.ac.th/

45

46