(Lucian Ciolan, Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2!" ABORDAREA CROSS-CURRICULARĂ (Capitolul #" 1. Ce este abordarea cross-curriculară? Abordarea cross-curriculară este o abordare holistică şi constructivistă a procesului curricular, care urmăreşte, prin stabilirea unor grade diferite de integrare la nivelul obiectivelor, conţinuturilor, metodologiei, conceptelor etc., atingerea unor rezultate pentru care este nevoie de o organizare tematică/ integrată a curriculumului. curriculumului. Din perspectiva abordării cross-curriculare, fazele/ etapele procesului curricular sunt: proiectare, dezvoltare, implementare, evaluare, revizuire. Proiectarea curriculumului reprezintă !motorul . Proiectarea ! motorul inovator" al abordării cross-curriculare, cross-curriculare, #ntruc$t demersul de proiectare nu mai porneşte de la discipline/ obiecte de studiu ca principiu organizator, organizator, ci de la teme, subiecte, probleme sau provocări care pot sau nu să fie #ncadrate ulterior #n anumite discipline de studiu. %roiectarea curriculară poate #mbrăca două forme: a& proiectar proiectarea ea temati tematică/ că/ curricul curriculum um tematic tematic b& proiectarea bazată pe competenţe/ competenţe/ curriculum centrat centrat pe competenţe.
'. Dezvoltarea curriculară are ca rezultat, rezultat, #n funcţie funcţie de opţiunea opţiunea pentru pentru un model de proiectar proiectaree sau altul: - unităţi tematice de studiu (integrate #n cadrul unei discipline sau de natură interdisciplinară& interdisciplinară& - module (centrate pe formarea unor competenţe clar definite& - teme transversale (care corelează deprinderi şi cunoştinţe dintr-un ansamblu de domenii şi/ sau discipline discipline la nivelul proiectării procesului de instruire&. )n principiu e*trem de important #n dezvoltarea curriculară se referă la necesitatea de a lăsa construcţia curriculară deschisă, astfel #nc$t cadrul didactic să poată face adaptări #n raport cu conte*tul specific (stilul de predare, particularităţile particularităţile elevilor, interesele lor, opţiunile educaţionale ale şcolilor etc.& +. Implementarea aduce schimbări la nivelul celor două procese fundamentale: planificarea şi proiectarea didactică. didactică. %lanificarea presupune o puternică fle*ibilizare a orarelor tradiţionale fragmentate şi evoluţia către abordarea integrată a gestionării timpului şcolar. Alocarea timpului nu mai urmăreşte doar secvenţele clasice de de minute pentru o disciplină, ci se lucrează cu blocuri de timp alocate unor proiecte/ teme care #şi propun formarea unor competenţe sau a unor valori şi atitudini la elevi. %roiectarea didactică devine interdisciplinară şi a*ată, la r$ndul ei, pe unităţi de #nvăţare ce compun proiectul sau tema. unt e*trem de importante activităţile de #nvăţare, design-ul situaţiilor şi al conte* conte*tel telor or releva relevant ntee #n care care se produ produce ce #nvăţ #nvăţare area, a, orga organiz nizare areaa mediul mediului ui de #nvăţa #nvăţare, re, orga organiz nizare areaa e*perienţelor de #nvăţare (fără a se ignora importanţa rezultatelor aşteptate ale instruirii, formulate #n termeni de obiective, competenţe, valori, atitudini&. novaţii metodologice metodologice aduse de temele cross-curriculare: cross-curriculare: - utilizarea intensă a metodelor de lucru participative - accent pe abilităţile metacognitive - accent pe educaţia morală - accent pe problemele cu caracter tematic şi relevante din punct de vedere social.
0. Evaluarea rezultatelor instruirii pune accent pe caracterul constatabil al achiziţiilor dob$ndite #n instruire. unt valorizate metodele alternative de evaluare, mai ales proiectul şi portofoliul, dar şi observarea sistematică, listele de verificare, interviurile de evaluare ş.a. . Revizuirea curriculumului pornind de la caracteristicile celorlalte etape ale procesului se produce din perspectiva răspunsului la două #ntrebări, #n vederea sporirii relevanţei temelor abordate şi motivaţiei pentru studiu a elevilor: - !1n ce măsură e*perienţele de #nvăţare au fost relevante pentru elevi2" - !1n ce măsură e*perienţele de #nvăţare au fost motivante pentru elevi2". 2. e!ele cross-curriculare 3emele cross-curriculare pornesc de la problemele semnificative ale lumii reale, cu relevanţă pentru viaţa de zi cu zi şi de la nevoile de #nvăţare ale elevilor #n conte*tul lumii de azi şi au ca avanta4e: - apropierea şcolii de viaţa reală - accentul pe formarea unor competenţe, atitudini şi valori transversale şi transferabile, utile pentru dezvoltarea personală şi socială a elevilor. 3emele cross-curriculare sunt unităţi integrate de studiu, dezvoltate de cele mai multe ori după regulile unui proiect şi implică participarea activă a elevilor. 1n concluzie, temele cross-curriculare sunt: - teme integrate (interdisciplinare& de studiu care se centrează pe dezvoltarea personală şi socială a elevilor şi care implică anga4area activă a elevilor #n abordări constructiviste asupra #nvăţării - unităţi integrate de studiu care #şi propun formarea unor competenţe, dar mai ales a unor valori şi atitudini esenţiale pentru viaţa cotidiană #n societatea actuală - proiecte care #şi propun să valorifice potenţialul elevilor şi al comunităţii locale #n vederea construirii unor e*perienţe de #nvăţare semnificative pentru elevi. ". #odele de i$te%rare a te!elor cross-curriculare &$ curriculu!ul de ba'ă 5ross-curricularul reprezintă o modalitate de proiectare a curriculumului, dar şi de concepere a procesului de instruire #n ansamblul său6 importantă nu este selectarea unor conţinuturi şi obiective dinspre diferite discipline, ci fuziunea acestora, #n vederea realizării unor obiective comple*e. 7odalităţile concrete #n care temele cross-curriculare pot pătrunde #n curriculumul de bază/ curriculumul naţional se #ncadrează #n unul din modelele următoare: . Modelul infuziei presupune formularea unor obiective/ competenţe generale sau definirea unor arii tematice cu caracter transdisciplinar (cross-curricular&, comune pentru toate obiectele de studiu din planul de #nvăţăm$nt sau pentru un grup de discipline (spre e*emplu cele dintr-o arie curriculară&. 8biectivele cross-curriculare respective reprezintă puncte de plecare #n realizarea unor !decupa4e curriculare" #n cadrul disciplinelor. 9le se ating prin intermediul tuturor disciplinelor din planul de #nvăţăm$nt/ aria curriculară şi nu #n cadrul unui obiect de #nvăţăm$nt. 9*emple: calitatea vieţii, educaţia pentru mediul #ncon4urător. '. Modelul hibridării presupune atingerea unor obiective care, datorită comple*ităţii lor şi specificului integrat, necesită constituirea unui subdomeniu independent, hibrid. Acest model este viabil pentru temele cross-curriculare ale căror scopuri nu pot fi realizate #n cadrul obiectelor de studiu e*istente, ceea ce face necesară o zonă cross-curriculară #ntre disciplinele formale. 9*emple: igienă şi sănătate/ educaţie pentru sănătate6 economie casnică6 educaţie rutieră6 educaţie anteprenorială.
+. Modelul satelizării este unul multidisciplinar, #n care o temă importantă din cadrul unei discipline este !deschisă" pentru o abordare integrată de tip multiperspectivă, cu contribuţii din partea altor discipline relevante, ce se transformă temporar #n sateliţi ai disciplinei principale. tructura disciplinară răm$ne importantă, dar #n proiectarea şi dezvoltarea curriculumului se ţine seama de astfel de corelaţii, pun$ndu-se #n valoare cone*iunile dintre conţinuturi. 3ema cross-curriculară se articulează #n 4urul unui segment al disciplinei principale, care are capacitatea de a polariza conţinuturi vecine, interrelaţionate din alte discipline. 9*emplu: artele vizuale. +. Modelul inserţiei presupune apariţia şi introducerea #n curriculumul şcolar a unor teme nedisciplinare sau care, #n principiu, nu pot fi direct #ncadrate ori alocate ca provenienţă către disciplinele tradiţionale studiate #n şcoală. 9*emplu: sărăcia, 9uropa. Astfel de teme pot lua diverse forme: obiecte de studiu obligatorii sau opţionale, module #n cadrul unor pachete care urmăresc formarea unor competenţe, proiecte integrate etc. 9*emplu: educaţia pentru mass-media. (. I$troducerea te!elor cross-curriculare &$ curriculu!ul o)icial 7odurile #n care temele cross-curriculare pot fi introduse #n curriculumul oficial al şcolii sunt: & ca discipline sau cursuri separate/ distincte ceea ce presupune validarea acelei discipline de către factorii de decizie, reconstruirea curriculumului, dezvoltarea unui cadru teoretic şi metodologic şi de materiale-suport de tip curricular '& în cadrul disciplinelor existente - #n cel puţin trei moduri: '.. temă #n cadrul unei discipline temei cross-curriculare #i este alocată o parte din curriculumul unei discipline, iar obiectivele şi conţinuturile trebuie stabilite cu claritate '.'. conte*t #n interiorul disciplinei abordarea disciplinei #n cadrul unor anumite conte*te/ aspecte ale realităţii sociale6 astfel, se dă o mai mare relevanţă disciplinelor tradiţionale6 spre e*emplu, la tema 3raficul, #nvaţă despre forţe şi despre educaţia rutieră. '.+. activităţi opţionale ale elevilor se vizează aspecte slab reprezentate #n reglementările oficiale6 adesea se face apel la materiale suplimentare, care să completeze manualele. +& ca proiecte interate care pot fi: +.. proiecte multiperspectivă presupun !infiltrarea" unor teme cross-curriculare #ntr-o structură organizaţională #n care instruirea este centrată pe discipline. 9laborarea unei teme sau a unui subiect se face #n urma unor consultări sistematice #ntre diferitele discipline implicate #n tratarea problemei respective. Aceste proiecte permit stabilirea unor legături str$nse #ntre disciplinele tradiţionale şi temele cross-curriculare, fără a duce la o segmentare a acestora din urmă şi la o dispersare a lor #n interiorul obiectelor de studiu. +.'. proiecte integrate conduc la abandonarea totală a organizării procesului de #nvăţăm$nt pe discipline6 derularea proiectului este dictată #n cea mai mare parte de conţinutul problemei abordate şi de modul de organizare a procesului #n timp cel mai des se recurge la proiecte săptăm$nale, centrate pe oportunităţile de #nvăţare oferite de situaţiile şi problemele vieţii cotidiene. 3emele cross-curriculare pot să apară ca activităţi e*tracurriculare #n două ipostaze: - proiecte o mare varietate de activităţi: e*cursii, munca #n conte*te specifice, participarea la programe de schimb, mobilităţi #ntre instituţii şi ţări, cercetări-acţiune etc.6 #n aceste proiecte participare elevilor este voluntară - activităţi în comunitatea !colară se referă la activităţi comune ale actorilor organizaţiei care stabilesc !modelul de funcţionare" al instituţiei prin atribuirea de responsabilităţi şi stabilirea
de reguli pentru tot ceea ce se #nt$mplă #n mediul apropiat al şcolii6 aceste activităţi permit realizarea de schimbări la nivelul comportamentelor şi atitudinilor. *. i+olo%ia te!elor cross-curriculare 1n funcţie de scopul utilizării lor #n curriculum, ca vehicule ale integrării curriculare: . temele"pretext sunt nerelevante #n sine, ca ansamblu de conţinuturi tematice, dar utilizate ca platformă pentru a crea cone*iuni6 ele sunt !lianţi" creaţi #n mintea elevilor pentru a reuni cunoştinţe şi deprinderi #nvăţate la diverse obiecte de studiu. copul nu este dob$ndirea de cunoştinţe despre tema abordată, ci stabilirea de punţi de legătură #ntre cunoştinţe şi deprinderi apaarent independente. '. temele"suport utilizate pentru a susţine dezvoltarea unor deprinderi sau competenţe integrate (spre e*emplu, luarea de decizii, competenţele anteprenoriale, comunicarea interculturală&, pentru a căror formare şi dezvoltare nu mai sunt suficiente cadrele unei anumite discipline. +. temele"context creează oportunităţi pentru elevi de acces la e*plorarea unor probleme/ provocări ale lumii: drepturile copilului, sărăcia, diversitatea culturală, libertatea sau cetăţenia democratică6 aceste teme au o puternică orientare practică, #nvăţarea produc$ndu-se prin e*perimentare, investigare şi descoperire. 1n funcţie de relaţia temei cu disciplinele e*istente #n planul de #nvăţăm$nt: . teme care se reăsesc în interiorul unei sinure discipline , compuse, la r$ndul lor, din diferite elemente tematice, care sunt puse #mpreună pentru a oferi o mai bună #nţelegere a unor fenomene (spre e*emplu, poluarea&. Avanta4ul este că tema nouă devine parte integrantă a unei structuri curriculare e*istente, evit$nd reorganizări ma4ore, la nivelul planului de #nvăţăm$nt. Dezavanta4ul ar putea fi izolarea temei, !disciplinarea" sa #n structura rigidă a disciplinei respective şi pierderea potenţialului educativ al acesteia. De asemenea, poate să apară şi pericolul unui accent prea mare din perspectiva unei singure discipline, estomp$nd mesa4ul şi contribuţia transversală. '. teme care pun în relaţie aspecte semnificative ale unui număr de disciplinei , pentru a crea posibilitatea studierii unor aspecte pentru care este nevoie de contribuţia mai multor discipline (spre e*emplu, dezvoltarea tehnologică şi societatea&. Avanta4ul este tratarea temei din mai multe conte*te sau perspective, iar posibilul dezavanta4 ar putea fi capacitatea cadrelor didactice de a-şi corela demersurile astfel #nc$t tema să capete consistenţă şi să aibă impact. +. teme care se implementează cu spri#inul mai multor discipline$ dar al căror conţinut de bază este în afara disciplinelor 6 punctul de plecare este tema #n sine şi nu disciplinele, iar provocarea constă #n a identifica modalităţi prin care disciplinele pot contribui la realizarea temei (spre e*emplu, educaţia consumatorului&. Avanta4ul este că tema este bine conturată şi deschide calea de a lucra #n conte*te noi, diferite de cele disciplinar, deşi, de cele mai multe ori, o astfel de temă poate deveni ea #nsăşi un nou obiect de studiu sau un modul. 0. teme interate la nivelul tuturor disciplinelor$ precum !i în celelalte activităţi ale !colii aceste teme apar ca obiective prioritare la nivel de politici curriculare naţionale sau instituţionale sau ca probleme stringente despre care elevii trebuie să #nveţe (a #nvăţa să #nveţi sau dialogul intercultural&. Avanta4ul este că aceste teme conduc la formarea unor valori şi atitudini necesare #n viaţa personală, socială sau profesională, prin abordări inovative la nivelul predării şi #nvăţării. Dezavanta4ul ar putea fi legat de numărul prea mare de persoane implicate, de controlul scăzut şi responsabilitatea #mpărţită #ntre membrii echipei.
