Subiectul 1. Procesul penal – aspecte generale activitate reglementa reglementata ta de legea desfasurarii desfasurarii intr-o cauza penala, penala, cu participa participarea rea organelor organelor judiciare, judiciare, a - este o activitate partilor si a altor persoane ca titulare de drepturi si obligatii, fiind necesar in vederea crearii codului procedural, necesar tragerii la raspundere penala a celor care au savarsit o infractiune.
- sunt organe or gane judicia ju diciare re: instantele de judecata prin – judecatori ; Ministerul Public prin – procurori si organele de
cercetare penala. - organele de cercetare penala sunt sunt de doua categorii: ale politiei judiciare si organele de cercetare penala speciale. - sunt organe de cercetare penala ale politiei judiciare – lucratorii operativi anume desemnati din cadrul M.I.aflati in subordinea directa a procurorului. - sunt organe de cercetare penala speciale(art.20!".p.p#: speciale(art.20!".p.p#: •
"omandantii "omandantii $.M.corp aparte si similare;
•
"omandantii "omandantii centrelor militare;
•
%efii comendurilor de garni&oana; garni&oana;
•
'fiterii politiei romane de frontiera;
•
"apitanii porturilor;
•
'fiterii anume desemnati de catre comandantul comandantul $.M.corp aparte si similare;
•
'fiterii anume desemnati de catre sefii comendurilor de garni&oana;
•
'fiterii anume desemnati de catre comandantii comandantii centrelor militare. Subiectul 2. Partile in procesul penal
Partile Partile in procesul procesul penal sunt: sunt: inculpatul, partea vatamata, partea civila si partea civilmente responsabila (partea responsabila civilmente). Inculpatul
Persoana Persoana fata de care se presupun presupunee ca a savarsit o infractiune se numeste numeste faptuitor; in momentul in care impotriva acestuia incepe urmarirea penala ! el devine invinuit. Invinuitul este subiect de drepturi si obligatii procesuale! procesuale! faptuitorul nu este un asemenea subiect! subiect! deoarece nu eista cadru procesual procesual legal in care el sa aiba anumite drepturi si
obligatii! acest cadru nascandu-se odata cu inceperea urmaririi penale! care coincide cu pornirea procesului penal! atunci cand se pune in miscare actiunea panala ! invinuitul devine inculpat. )ctele procesuale prin care se confera unei persoane aceasta calitate sunt: ordonanta de punere in miscare a actiuni actiuniii penale, penale, rechii rechiitori toriul, ul, declara declaratia tia orala orala a procuro procurorulu ruluii si incheiar incheiarea ea instante instanteii de judecat judecataa in conditiile
preva&ute de lege. Invinuitul* inculpatul! are anumite obligatii si anumite drepturi -
intre obligatiile inculpatului amintim:suportarea invinuirii ce i se aduce in legatura cu savarsirea infractiunii!
suportarea unor masuri procesuale(retinerea! procesuale(retinerea! arestarea#! arestarea#! obligatia de a se pre&enta in fata organelor judiciare ori de cate ori este c+emat! etc. -
intre drepturile inculpatului amintim: dreptul de a propune propune probe; dreptul de a-si a-si angaja un aparator; aparator; dreptul de
a formula cai de atac impotriva +otaririi judecatoresti; obligatia de a suporta luarea fata de ei a unor masuri preventive; Partea vatamata
Persoana care a suferit un prejudiciu fi&ic! material! moral in urma savarsirii unei infractiuni.%pre infractiuni.%pre deosebire de victima infractiunii care care poate fi numai o persoana fi&ica! persoana vatamata poate fi fi&ica*juridica. Persoana vatamata vatamata!! daca se constituie constituie ca parte parte in latura penala a procesul procesului ui penal poarta denumirea denumirea de parte vatamata . ,a are drepturi si obligatii. -
sa-si angaje&e avocat
-
sa depuna probe
-
sa formule&e cai de atac impotriva +otaririi judecatoresti judecatoresti
%e poate constitui in procesul penal pana la momentul citirii actului de sesi&are al instantei (rec+i&itoriu#. "onstituirea poate poate fi epresa sau tacita insa daca e vorba de o constituire tacita de parte vatamata este necesar ca din manifestarile procesuale ale persoanei vatamate sa re&ulte faptul ca aceasta doreste sa se constituie parte vatamata. aca! insa se constituie ca parte in latura civila a procesului penal! urmarind tragerea la raspundere civila a invinuitului*inculpatului si a partii civilmente responsabile! atunci persoana vatamata devine parte civila in procesul penal. Partea civila
Perso Persoana ana vatamat vatamataa care care se const constitu ituie ie ca parte in latura civila a procesului penal ! urmar urmarind ind trage tragerea rea la raspundere civila a invinuitului*inculpatului si partii civilmente responsabile se numeste parte civila. Partea civila se poate constitui pana la citirea actului de sesi&are a instantei. aca nu a facut asta pana la acest moment procesual!
persoana vatamata are posibilitatea sa-si recupere&e prejudiciul civil prin formarea unei actiuni civile la instanta civila. Poate fi parte in procesul penal atat cel care a suferit un prejudiciu material material cat si cel cu prejudiciu moral. In situatia in care prejudiciul este acoperit acoperit de o societate de asigurari iar aceasta doreste sa intre in procesul penal! va avea calitatea de asigurator de raspundere civila! si nu calitatea de parte civila. Partea civilmente responsabila
Partea civilmente civilmente responsabila este este persoana chemata in procesul penal sa raspunda, potrivit legii civile, pentru daunele pricinuite de invinuit sau inculpate. "ategoriile de parti civilmente responsabile sunt reglementate
de ".civ. si anumite legi speciale. ".civ. instituie ca parti civilmente responsabile pe parinte/tutore in ca&ul infractiunii savarsite de catre minori*pusi sub interdictie si pe comitent –prepusi; In ca&ul raspunderii pentru fapta minorului*inter&isului minorului*inter&isului legea prevede ca cel care! in temeiul unui contract! al unei +otarari judecatoresti sau a legii! este obligat sa supraveg+e&e un minor ori o persoana pusa sub interdictie! raspunde pentru prejudiciul cau&at altuia de catre aceste din urma persoane. aspunderea aspunderea sub&ista si in situatia in care faptuitorul! fiind lipsit de discernamant! nu raspunde raspunde pentru fapta proprie. "el obligat la supraveg+ere este eonerat de raspundere numai daca dovedeste ca nu a putut impiedica fapta prejudic prejudiciabil iabila. a. In ca&ul ca&ul parintilor* parintilor*tutor tutorelui! elui! inlaturarea inlaturarea are loc numai numai daca acestia acestia dovedesc dovedesc ca fapta minorului minorului este urmarea unor alte cau&e decat culpa lor in supraveg+erea acestora. Pentru a eista raspunderea parintilor! parintilor! sau a unuia dintre ei! pentru faptele minorului! trebuie ca acestia sa fi locuit impreuna.e asemenea ca parintele*tii sa fi avut obligatia legala de crestere! supraveg+ere si indrumare asupra minorului. aca minorul a fost incredintat unuia dintre parinti dar la momentul savarsirii faptei se afla sub supraveg+erea supraveg+erea celuilalt parinte! practica judiciara a stabilit ca va raspunde parintele in supraveg+erea caruia se afla efectiv. Practica a statuat ca parintele nu va raspunde in ca&ul in care a fost in imposibilitatea sa-si sa-si eercite atributiile parintesti. parintesti. %i comitentul este obligat obligat sa repare prejudiciul prejudiciul cau&at de prepusii sai ori de cate ori fapta savarsita de ei are legatura cu atributiile ori cu scopul functiilor incredintate.,ste comitent cel care in virtutea unui contract sau in temeiul legii eercita supraveg+erea si controlul asupra celui care indeplineste anumite functii sau incredintari in interesul sau ori al altuia."omitentul nu raspunde daca dovedeste ca victima cunostea sau dupa imprejurari putea sa cunoasca la data savarsirii faptei ca prepusul a actionat fara nicio legatura cu functiile sau atributiile incredintate. Parintii nu raspund daca fac dovada ca sunt indeplinite conditiile raspunderii comitentului comitentului pentru fapta prepusului. /ici o alta persoana in afara comitentului nu raspunde pentru fapta prejudic prejudiciabil iabilaa savarsita savarsita de minorul minorul care avea calitatea calitatea de prepus. prepus. "u toate acestea acestea in ca&ul ca&ul in care este si parinte! parinte! minorul care a savarsit fapta prejudiciabila! victima are posibilitatea de a opta intre cele 2 forme de raspundere. Partea civilmente responsabila responsabila se poate constitui in procesul penal fie la cererea partii civile fie de catre institutia din oficiu! fie din proprie initiativa. aca se constituie din oficiu sau la cererea cererea partii civile constituite trebuie sa aiba loc pana la citirea actului de sesi&are a instantei.aca se constituie din proprie initiativa! partea civilmente responsabila se poate constitui pana la momentul de&baterilor dar are obligatia sa ia procedura din stadiul in care se afla. Partea civilmente responsabila are dr. si obligatii.
-
sa-si angaje&e avocat ;
-
sa depuna probe;
-
sa formule&e cai de atac impotriva +otaririi judecatoresti judecatoresti Subiectul !. "aele procesului procesului penal penal
- procesul penal are urmatoarele fa&e: •
a&a de urmarire penala;
•
a&a de judecata;
•
a&a de punere in eecutare a +otararii judecatoresti penale.
- faza de urmarire penala – incepe la momentul sesi&arii organelor de urmarire penala si se termina la momentul la care! prin rec+i&itoriu!procurorul rec+i&itoriu!procurorul sesi&ea&a instanta de judecata sau cand acesta da o solutie de scoatere de sub urmarire penala! de incetare a urmaririi penale sau de clasare. - faza de judecata – incepe atunci cand instanta de judecata este sesi&ata prin rec+i&itoriul procurorului si se termina la momentul la care +otararea judecatoreasca devine definitiva. - faza de punere in executare – incepe de la momentul ramanerii definitive a +otararii judecatoresti si se termina la momentul predarii condamnatului condamnatului la poarta penitenciarului. Subiectul #. Principiile in in baa carora se desfasoara procesul procesul penal procesul penal roman actual cunoaste urmatoarele principii fundamentale: 1. Principiul legalitatii procesuale - potrivit caruia intreaga activitate procesual penala se desfasoara numai in temeiul
legii; legii; pentru pentru acest lucru! legea a instituit instituit si unele unele garantii garantii procesuale procesuale!! cum ar fi posibilit posibilitatea atea instantelor instantelor de judecata judecata de a verifica legalitatea actelor indeplinite in decursul urmaririi penale. 2. Preumtia de nevinovatie $ potrivit careia - orice persoana este considerate nevinovata pana la momentul dovedirii
vinovati vinovatiei ei sale. sale. Potrivit Potrivit legii legii invinuitu invinuitul*inc l*inculpa ulpatul tul nu este obligat sa isi dovedeas dovedeasca ca nevinova nevinovatia. tia. ,ste obligatia obligatia organelo organelorr judiciare sa adune probe din care sa re&ulte vinovatia acestuia; mai mult!practica judiciara! a stabilit ca este gresita condamnarea unei persoane! ba&ata eclusive pe recunoasterea facuta de catre acesta. !. Principiul aflarii aflarii adevarului - potrivit acestui principiu! organele judiciare sunt obligate sa depuna toata prudenta si
diligent! astfel incat adevarul judiciar (adevarul la care ajunge instanta in urma administrarii probelor# sa coincida cu realitatea faptica. Pentru a da eficienta acestui principiu! legea a dat posibilitatea instantei instantei de judecata sa verifice solutiile
date de catre procuror in fa&a de urmarire penala. Mai mult! instanta de judecata poate! in fa&a de judecata! atunci cand procurorul nu este pre&ent sa dispuna etinderea procesului penal pentru alte fapte sau pentru alte persoane. #. Principiul oficialitatii - procesul penal poate incepe in fa&a de urmarire penala din oficiu; organele judiciare din fa&a de
urmarire penala au posibilitatea! cu unele eceptii! sa se autosesi&e&e. ac eceptie anumite tipuri de infractiuni pentru care fie este necesara o plangere prealabila! fie este necesara autori&area organelor competente ( e: pentru infractiunea savarsita la egia "ailor erate! este necesara autori&area comandantului caii ferate respective#. acem preci&area ca instanta nu se sesi&ea&a niciodata din oficiu. Prin prisma principiului oficialitatii! procesul penal se diferentia&a de procesul civil! unde operea&a principiul disponibilitatii disponibilitatii ! in sensul ca partile pot face orice doresc cu drepturile lor procesuale. %. &olul activ al organelor organelor judiciare penale - organele judiciare sunt obligate sa aiba un rol activ in aflarea adevarului si
sa administre&e in cursul procesului procesului penal! atat probele ce sunt in favoarea cat si cele in defavoarea inculpatului. 'rganele judiciare au obligatia obligatia sa aduca aduca la cunostinta cunostinta partilor drepturile drepturile si obligatiile procesuale procesuale pe care acestia le au. '. aranta arantarea rea liberta libertatii tii persoan persoanei ei in procesu procesull penal penal - potrivit acestui principiu in tot cursul procesului penal este
garantata libertatea persoanei; persoanei; nicio persoana nu poate fi retinuta! arestata ori privata de libertate in alt mod si nici nu poate fi supusa vreunei forme de restrangere a libertatii decat in ca&urile si conditiile preva&ute de lege. aca cel impotriva caruia s-a luat masura arestarii preventive ori s-a dispus internarea internarea medicala ori o alta metoda de restrangere a libertatii considera ca aceasta este nelegala are dreptul in cadrul procesului penal sa se adrese&e instantei competente! potrivit legii. acem sublinierea ca procurorul nu poate niciodata sa areste&e o persoana! el poate sa faca o propunere motivata catre instanta de judecata! aceasta fiind singura care are dreptul sa se pronunte cu privire la luarea! mentinerea! prelungirea! revocarea! inlocuirea ori incetarea de drept a masurilor preventive; de asemenea persoana arestata preventiv are posibilitatea in tot cursul procesului penal sa solicite punerea in libertate provi&orie sub control judiciar ori pe cautiune. . &espectarea demintatii umane - organele judiciare sunt obligate sa nu u&ite&e de mijloace nelegale in cursul procesului
penal! penal! nici in vederea obtinerii obtinerii unor probe si nici in perioada perioada in care persoana persoana este retinuta retinuta ori arestata. arestata. "odul penal a instituit si unele infractiuni cum ar fi – tortura sau arestarea nelegala ori cercetarea abu&iva. *. arantarea dreptului la aparare - dreptul de aparare este garantat invinuitului * inculpatului inculpatului si celorlalte parti in tot cursul
procesului penal; organele organele judiciare sunt obligate sa asigure partilor deplina eercitare de drepturi procesuale! in conditiile legii si sa administre&e probele necesare in apararea acestora; organele organele judiciare au obligatia sa incunostiinte&e de indata si mai inainte de al audia pe invinuit*inculpat invinuit*inculpat despre fapta pentru care este cercetat! despre incadrarea juridica a acesteia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii se eercitarii apararii. In acest sens! instanta de judecata este obligata sa acorde un termen in vederea angajarii unui aparator sau a pregatirii apararii! in masura in care o astfel de cerere este intemeiata. Partile au dreptul sa fie asistate de aparator in tot cursul procesului penal; aparatorul poate fi ales sau numit din oficiu. In ca&ul in care asistenta juridica este obligatorie ( inculpatul este minor sau este aresta si intr-o alta cau&a#! daca partea nu isi angajea&a aparator ales! organele judiciare ii vor desemna un aparator din oficiu. 'rganele judiciare au obligatia sa-l incunostinte&e pe invinuit*inculpat inainte de a i se lua prima declaratie despre dreptul de a fi asistat de un aparator! consemnandu-se acest lucru in procesul-verbal de ascultare. e asemenea organele judiciare au obligatia sa aduca la
cunostinta partilor ca au dreptul sa nu dea nicio declaratie si ca in masura in care nu u&itea&a de acest drept! declaratiile respective pot fi folosite impotriva lor. +. galitatea persoanelor in procesul penal - toate persoane se supun acelorasi reguli procesuale! c+iar daca legea
stabileste pentru anumite categorii de persoane! o anumita competenta! acest lucru nu are ca efect creerea unei inegalitati procesuale! deoarece difera doar competenta primei instante! procesul penal desfasurandu-se dupa aceleasi reguli procesurale. 1-. perativitatea perativitatea procesului procesului penal - organele judiciare au obligatia sa desfasoare actele procesuale intr-un termen
re&onabil; desi legea nu defineste 1termen re&onabil! in doctrina s-a aratat ca actele procesuale trebuie indeplinite la un moment cat mai apropiat de momentul savarsirii infractiunii! fara insa ca acest lucru sa afecte&e legalitatea respectivelor acte procesuale. 11. /imba in care se desfasoara procesul penal si folosirea limbii oficiale prin traducator %unt multe situatii in care
una din partile procesului penal nu cunoaste limba romana! in acest ca&! organele judiciare au obligatia sa-i asigure acestuia un interpret. acem preci&area! insa!ca toate discursurile se vor consemna in limba romana. 12. Principiul respectarii vietii intime familiale si private a persoanelor in procesul penal oate actele procesuale
trebuie indeplinite fara ca viata intima! familial si private a persoanei sa fie afectata. e la acest principiu! legiuitorul a stabilit unele eceptii: -
punerea in eecutare a unui mandat de arestare sau a unei +otarari judecatoresti! apararea sigurantei nationale sau a ordinii publice! impiedicarea raspandirii unei epidemii sau inlaturarea unei primejdii privind viata! integritatea fi&ica sau sanatatea unei persoane;
-
de asemenea legea procesual penala a instituit anumite reguli procesuale! astfel incat prin administrarea probelor sa nu fie vatamata viata intima! familiala sau privata; in acest sens interceptarile si inregistrarile audio-video nu pot fi facute decat in ca&urile epres si limitativ preva&ute de lege si numai cu autori&area prealabila a judecatorului competent! iar perc+e&itiile nu pot fi facute decat intre anumite ore si numai cu autori&area prealabila a judecatorului judecatorului competent. Subiectul %. 0plicarea legii procesuale procesuale penale in timp timp si spatiu
In timp! legea procesual penala se aplica potrivit primei activitati! respactiv r espactiv tempus regit actum ! adica legea procesual procesual
penala isi produce efecte pe toata durata ei de eistenta! ea intra in vigoare! de regula la o perioada de timp de la data publicarii ei in Monitorul 'ficial! pentru a da posibilitatea destinatarilor sa ia cunostinta de prevederile acesteia. In spatiu! legea procesual penala se aplica potrivit principiului teritorialitatii! astfel spus! isi produce efectele pe intreg
teritoriul teritoriul omaniei. omaniei. Prin teritoriu teritoriu intelegem intelegem intinderea intinderea de pamant pamant si de ape cuprinse cuprinse intre frontiere! frontiere! precum precum si marea marea teritoriala si apele interioare! toate cu solul! subsolul si spatiul aerian aferente! precum si navele si aeronavele militare
romane si terenurile si cladirile apartinand repre&entantelor diplomatice si consulare ale statului roman in strainatate. )pele interioare se intind pana la liniile de ba&a! repre&entand! fie linia celui mai mare reflu de-a lungul tarmului! fie linia care uneste punctele cele mai avansate dinspre dinspre larg ale tarmului ; insulelor! amenajarilor +idrogenice +idrogenice ori instalatiilor portuare. e la aceste limite de ba&a! pe o suprafata de 32 mile marine! se intinde marea teritoriala a omaniei. In adancime teritoriul se intinde pana la limita la care omul poate fora cu mijloacele te+nice pe care le detine. In altitudine! teritoriul se intinde pana la limita spatiului cosmic! adica pana la altitudinea celui mai de jos perigeu ce permite mentinere pe orbita a unui satelit. ceptii de la principiul teritorialitatii
3# legea legea proces procesual ual pena penala la nu se aplica aplica pentru pentru infrac infractiu tiunil nilee savars savarsite ite pe terenu terenuril rilee si in cladir cladirile ile repre& repre&ent entant antelo elorr diplomatice si consulare ale statelor straine in omania; 2# legea legea procesual procesual penala penala nu se aplica pentru pentru infractiuni infractiunile le savarsite savarsite de militarii militarii unor armate armate straine! straine! aflati in trecere sau stationati pe teritoriul omaniei! cu eceptia in situatia in care se prevede altfel prin conventie bilaterala semnata de statul roman cu statul respectiv; 4# legea legea procesual procesual penala penala nu se aplica aplica pentru pentru infractiunil infractiunilee savarsite savarsite de catre repre&enta repre&entantii ntii diplomatic diplomaticii si consular consularii ai statelor straine in omania! conform "onventiilor de la 5iena din 3673 si 3674! precum si infractiunilor savarsite de catre sefii de state! de guvern! repre&entantii repre&entantii '/$! aflati pe teritoriul omaniei; 8# legea legea procesual procesual penala penala nu se aplica aplica in ca&ul eistent eistentei ei unor forme de cooperare cooperare judiciar judiciaraa internation internationala ala in materie penala si anume: a) omisii omisiile le roga rogatori toriii inter internati national onalee – acea forma de colaborare internationala in ba&a careia anumite acte de
procedura intocmite intr-un stat la cererea altui stat isi produc efectele juridice in procesul penal desfasurat in statul solicitant; b) trada adarea – este o forma de cooperare judiciara penala in virtutea careia un stat numit stat solicitant cere solicitat sa-i remita o persoana aflata pe teritoriul sau in vederea efectuarii urmaririi unui alt stat numit stat solicitat solicitat; aceasta operea&a numai daca este penale sau a judecatii ori a eecutarii unei pedepse in statul solicitat eceptie – daca printr-o conventie internationala este eclusa indeplin indeplinita ita conditia conditia dublei dublei incrimina incriminari; ri; $ face eceptie
cerinta dublei incriminari; Pentru a opera etradarea este necesar! in ca&ul in care se solicita!in vederea efectuarii urmaririi penale sau judecata! ca pedeapsa preva&uta de lege in statul solicitant pentru infractiunea savarsita! sa fie pedeapsa inc+isorii mai mare de 3 an! iar daca se solicita in vederea eecutarii unei pedepse! pedeapsa aplicabila sa fie de cel putin 8 luni inc+isoare. /u pot fi etradati din omania omania cetatenii romani! cu unele unele eceptii preva&ute preva&ute de lege si anume – cei care care se bucura de un drept de a&il in omania! precum si persoanele c+emate sa depuna intr –un proces penal aflat pe rolul instantelor romane! romane! in calitate de martori! eperti sau interpreti. "etatenii romani pot fi etradati in ba&a unor conventii conventii internationale internationale si a reciprocitatii daca au si cetatenia statului solicitant sau daca au savarsit o infractiune infractiune pe teritoriul
statului solicitant sau daca statul solicitant solicitant este stat membru al $,. ,tradarea in aceste ca&uri se va reali&a cu conditia ca dupa condamnarea! condamnarea! in statul strain! cetateanul roman sa fie trimis in omania! in vederea eecutarii! eecutarii! aici! a pedepsei ce a fost aplicata. In ca&ul in care! omania este stat solicitat! cererea de etradare se adresea&a adresea&a de catre Ministerul de 9ustitie din statul strain catre Ministerul de 9ustitie din statul roman! care! prin directia de specialitate efectuea&a eamenul de regularitate internationala ;
a# solicita solicita suplim suplimenta entarea rea informa informatiilor tiilor de de la statul statul strain; strain; b# constata ca nu sunt indeplinite indeplinite conditiile potrivit legii legii si sesi&arile procurorului competent; c# const constata ata ca sunt sunt indep indeplin linite ite toate conditii conditiile le preva preva&ut &utee de lege lege si sesi&a sesi&aril rilee procu procuror rorulu uluii compet competent ent (este competent procurorul general al Parc+etului de pe langa "urtea de )pel din circumscriptia careia a fost identificata pre&enta persoana etradabila; aca pre&enta acestei persoane nu a fost identificata pe teritoriul omaniei! atunci va fi competent procurorul general al Parc+etului de pe langa "urtea de )pel ucuresti. a primirea cererii de etradare! procurorul general este obligat sa sesi&e&e instanta de judecata! respectiv "urtea de )pel din circumscriptia sa. %olutionarea cererii de etradare se face in complet de judecata! format dintr-un judecator! cu pre&enta obligatorie a procurorului procurorului si a persoanei persoanei etradabile asistata de aparator si! daca este ca&ul! de un interpret. Instanta competenta poate dispune! pana la solutionarea cererii de etradare! arestarea preventi preventiva va a persoan persoanei ei etradabile; etradabile; ca& in care! care! masura masura se va lua pe o perioada perioada de 40 de &ile; perioada perioada ce poate fi mentinuta! temeinic motivat! fiecare mentinere neputand depasi 40 de &ile. a primul termen de judecata! procurorul are posibilitatea sa solicite un termen in vederea studierii dosarului cau&ei. a urmatorul termen si persoana etradabila are aceasta posibilitate in vederea garantarii dreptului ei la aparare. %ingura deosebire fata de procedura de drept comun! este faptul ca in procedura etradarii! numarul martorilor este limitat la doi. tradarea poate fi voluntara sau obisnuita ;
-
etradarea voluntara consta in faptul ca la primul termen de judecata! persoana etradabila! consimte la etradare;
-
etradarea obisnuita se efectuea&a atunci cand se urmea&a procedura preva&uta de lege; )tunci cand solutionea&a cerere cerere de etradare! instanta de judecata romana nu verifica legalitatea urmaririi penale sau a judecatii din statul strain! ci verifica doar indeplinirea conditiilor preva&ute de lege pentru a opera etradarea si identitatea dintre persoana etradabila si persoana preva&uta in actul de etradare. "urtea de )pel se pronunta printr-o sentinta motivata! fie prin admiterea! fie prin respingerea cererii de etradare. Impotriva respingerii se poate inainta recurs! acesta fiind solutionat la sectia penala a Inaltei "urti de "asatie si 9ustitie(I.".".9.# in complet de 4 judecatori; +otararea pronuntata de I.".".9. este definitiva. upa pronuntare! +otararea impreuna cu dosarul cau&ei vor fi trimise de indata la curtea de apel competenta.
In ca&ul in care omania este stat solicitant ! cererea cererea de etradar etradaree va fi formulata formulata de catre instanta pe rolul careia se afla cau&a penala ce priveste persoana etradabila. Persoana Persoana eradabila nu poate fi urmarita penal! judecata sau pusa sa eecute o alta pedeapsa decat cele preva&ute in cererea de etradare <= este vorba de principiul al specialitatii etradarii; totusi!ea poate fi urmarita penal! judecata sau pusa sa eecute o alta pedeapsa numai daca statul solicitant primeste primeste acordul statului solicitat in in acest sens sau daca persoana etradabila! dupa ce este pusa in libertate! nu paraseste statul solicitant sau sau il paraseste! dar se reintoarce in acest stat. d# 3andatul european de arestare si predare – este o deci&ie judiciara europeana! emisa de o autoritate competenta a unui stat catre autoritatea competenta a unui alt stat in vederea arestarii si predarii unei persoane urmarita urmarita penal!jud penal!judecat ecataa sau condamn condamnata ata in statul statul solicitat . e regula mandatele europene de arestare si predare se transmit de la instanta competenta a unui stat catre instanta competenta a celuilalt stat. Prin eceptie! daca aceasta trimitere directa este imposibil de reali&at! atunci mandatul european de arestare si predare va fi transmis prin intermediul Ministerului de justitie. In omania vor fi competente in ca& de eecutare! curtile de apel! iar in ca& de emitere! instantele pe rolul carora se judeca cau&a privind persoana in mandatul european de arestare si predare. Intre etradare si mandatul european de arestare si predare eista unele deosebiri fundamentale 4
a# etradar etradarea ea operea&a operea&a intre intre doua state state membre membre $.,. sau sau intre un stat stat membru si un stat stat nemembru nemembru al $.,.pe $.,.pe cand mandatul european de arestare si predare operea&a intre doua state membre ale $.,.; b# mandatul mandatul european european de arestare arestare si predare predare se reali&e&a reali&e&a printr-o procedu procedura ra simplificata simplificata!! inlaturanduinlaturandu-se se etapa administrativa de efectuare a eamenului de regularitate internationala! preva&uta in procedura etradarii; c# la etradare etradare este este necesara necesara dubla incrimina incriminare re (cu eceptia eceptia solutiei solutiei in care printr-o printr-o conventie conventie interna internation tionala ala se prevede altfel! pe cand la mandatul european de arestare si predare aceasta aceasta conditie nu este necesara; legea aratand epres care sunt acele infractiuni pentru care se poate emite mandatul european de arestare si predare. In toate celelalte ca&uri de infractiuni mandatul european de arestare si predare poate fi emis numai prin acordul ambelor state si numai daca fapta este considerata! infractiune! indiferent de denumirea pe care o poarta! de legislatia ambelor state; d# transferul transferul de proceduri proceduri in materie penala penala <= efectuarea efectuarea unei procedur procedurii penale sau continuar continuarea ea unei proceduri proceduri initiata de autoritatile competente pentru o fapta care constituie infractiune potrivit legii penale romane poate fi transferata unui stat strain in conditiile legii. )utoritatile judiciare romane! competente! pot solicita autoritatilor juduciare competente competente straine! eercitarea unei proceduri penale sau continuarea acesteia daca transferul proce procedur duriiii serve serveste ste intere interesel selor or unei unei bune bune admini administr strari ari a justit justitiei iei sau favori favori&e& &e&aa reinte reintegra grarea rea social socialaa a condamnatului condamnatului in unul din ca&urile:
3# persoana invinuita de savarsirea unei infractiuni locuieste pe teritoriul statului statului solicitat si in temeiul legii acestui stat!etradarea sau predarea a fost refu&ata ori ar fi refu&ata in ca&ul formularii unei astfel de cereri; 2# persoana invinuita de savarsirea savarsirea unei unei infractiuni infractiuni se afla in eecutarea eecutarea unei pedepse pe teritoriul statului solicitat pentru pentru o infractiune mai grava decat cea savarsita in omania;
4# persoana invinuita de savarsirea unei infractiuni locuieste pe teritoriul statului statului solicitat si si in temeiul legii acestui stat! recunoasterea +otararii +otararii penale definitive de condamnare pronuntata de instanta romana a fost refu&ata ori nu corespunde ordinii juridice interne a acelui stat! daca persoana condamnata nu a inceput eecutarea! iar eecutarea nu mai este posibila c+iar in conditiile folosirii unei cereri de etradare sau emiterii unui mandat european de arestare si predare. Subiectul '. 0ctiunea penala penala si trasaturile trasaturile actunii penale 0ctiunea penala – repre&inta mijlocul juridic prin intermediul caruia se reali&ea&a tragerea la raspundere penala a celui care a savarsit o infractiune.%ubiectii actiunii penale sunt de doua categorii si anume : subiect activ(statul) si subiect pasiv (inculpatul ) ). )ctiunea penala se pune in miscare in cursul urmaririi penale de catre procuror prin ordonanta! ordonanta! daca nu
face acest lucru pe parcursul urmaririi! procurorul este obligat! ca prin rec+i&itoriu sa puna in miscare actiunea penala. )ctiunea penala poate fi pusa in miscare si in fa&a de judecata a procesului penal prin: a# prin declarat declaratie ie orala a procuroru procurorului!a lui!atunc tuncii cand se etinde etinde procesul procesul penal penal cu privire la alte fapte fapte sau cu privire privire la alte persoane; b# prin inc+eierea inc+eierea instantei instantei de judecata judecata care dispune etinderea etinderea procesului procesului penal penal cu privire la alte alte fapte sau sau alte persoane persoane atunci cand procurorul nu este pre&ent; )ctiunea penala este eercitata!in principal de catre procuror! care in subsidiar poate fi ajutat de catre partea vatamata. )ctiunea penala se stinge in unele din ca&urile epres si limitativ preva&ute de art.30 ".procedura. penala! penala! respectiv: 3# fapta nu eista (e:se incepe incepe urmarirea urmarirea penala penala pentru pentru savarsirii savarsirii infractiunii infractiunii de omor!iar ulterior!dupa ulterior!dupa o perioada perioada de timp!persoana care se presupunea a fi omorata si al carei cadavru nu fusese gasit!reapare <= daca ne aflam intr-o astfel de situatie! in fa&a de urmarire penala! procurorul dispune dispune scoaterea de sub urmarire penala! iar daca ne aflam in fa&a de judecata! instanta dispune ac+itarea#. 2# fapta fapta nu a fost fost preva&uta preva&uta de de legea legea penala penala – (e:ne (e:ne aflam in in situatia situatia in care care o persoa persoana na acorda acorda un impru imprumut mut unei alte persoane fara sa fi fost indusa in eroare de aceasta din urma; ulterior!imprumutatul refu&a sa inapoie&e imprumutul – in aceasta situatie vom avea de a face cu un litigiu de natura civila si nu de natura penala <= daca ne aflam in aces ca&! in cursul urmaririi penale! procurorul va dispune scoaterea de sub urmarire penala! iar in fa&a de judecata! instanta va dispune ac+itarea#.
4# fapta fapta nu pre&inta pre&inta gradul gradul de pericol social social al unei unei infractiuni infractiuni – (e:o persoa persoana na gaseste gaseste un obiect obiect de o valoare foarte redusa si in loc sa-l predea autoritatilor si-l insuseste! in acest ca&! procurorul sau instanta de judecata vor trebui sa aprecie&e in concret! daca fapta repre&inta sau nu gradul de pericol al unei infractiuni; in ca&ul acesta! procurorul procurorul dispune! in fa&a de urmarire penala! scoaterea de sub urmarire! urmarire! iar instanta de judecata! in fa&a de judecata! dispune ac+itarea#. 8# fapta fapta nu a fost savarsita savarsita de care care invinuit invinuit sau inculpa inculpatt – (e:in ca&ul ca&ul in care o persoan persoanaa este urmarita urmarita penal penal sau judecata pentru savarsirea unei infractiuni! insa fie pe parcursul urmaririi penale! fie pe parcursul judecatii se descopera descopera ca nu respectiva persoana persoana a savarsit infractiunea ci o alta persoana; in acest ca&! in cursul urmaririi penale! procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala! iar in curs de judecata! instanta va dispune ac+itarea#. ># faptei ii lipseste unul unul din elementele constitutive ale infractiunii! infractiunii! poate lipsi fie latura subiectiva! subiectiva! fie cea obiectiva obiectiva sau ambele – (e:atunci cand o fapte este savarsita din culpa! iar legea prevede ca ea este infractiune numai atunci cand este savarsita cu intentie <= in acest ca&! procurorul dispune! in ca&ul urmaririi penale! scoaterea de sub urmarire penala! iar instanta de judecata! in fa&a de judecata! ac+itarea#. 7# eista eista una din cau&ele cau&ele care inlatura inlatura caracter caracterul ul penal al faptei. faptei. "au&e care inlatura inlatura caracte caracterul rul penal penal al faptei: faptei: legitima aparare! starea de necesitate! ca&ul fortuit! iresponsabilitatea! betia! minoritatea si eroarea; in aceste ca&uri! procurorul in fa&a de urmarire penala! dispune scoaterea scoaterea de sub urmarire penala! iar in fa&a de judcata! instanta dispune ac+itarea. ?# lipseste lipseste plangere plangereaa prealabila prealabila a persoane persoaneii vatamate! vatamate! sesi&area sesi&area sau autosesi&a autosesi&area rea organelor organelor competen competente te ori o alta cau&a necesara punerii punerii in miscare a actiunii penale. %unt anumite tipuri de infractiuni pentru care urmarirea penala nu poate incepe decat daca eista o plangere prealabila din partea persoanei vatamate; %unt alte infractiuni pentru care este necesar acordul sau autori&atia organelor competente sau o sesi&are venita din partea acestora (e: infractiunile savarsite de senatori si deputati sau cele savarsite la regimul sigurantei la caile ferate <= daca ne aflam in astfel de situatie! in cursul urmaririi penale se dispune incetarea urmaririi penale! iar in fa&a de judecata! incetarea procesului procesului penal. # a intervenit intervenit amnistia!pre amnistia!prescri scriptia! ptia! decesul decesul faptuitoru faptuitorului lui sau dupa ca&!radiere ca&!radiereaa persoanei persoanei juridice! juridice! atunci cand aceasta are calitate de faptuitor. 0mnisitia - este actul de clementa al Parlamentului omaniei prin care! din considerente de politica penala este
inlaturata raspunderea penala! eecutarea eecutarea pedepselor si celelalte consecinte ale condamnarii pentru infractiuni comise pana la data aparitiei legii de amnistiei. Prescriptia –– repre&inta o perioada de timp si are ca efect la implinirea termenului! imposibilitatea statului de a mai
reali&a tragerea la raspundere penala a faptuitorului. aca ne aflam in acest ca&! in cursul urmaririi penale se dispune incetarea urmaririi penale! iar in cursul judecatii! incetarea procesului penal.
6# a fost retrasa retrasa plangerea plangerea prealabil prealabilaa ori partile s-au s-au impacat impacat ori a fost inc+eiat inc+eiat un contract contract de mediere! mediere! conform conform legii! ca& in care! legea prevede ca impacarea partilor inlatura raspunderea penala; atat retragerea plangerii prealabile cat si impacarea partilor trebuie sa fie totale si neconditionate. Pentru acele infractiuni fata de care impacarea partilor sau retragerea plangerii prealabile! inlatura raspunderea penala! partile au posibilitatea! in conditiile legii sa mearga la un mediator autori&at si sa inc+eie un acord de mediere! acord care se depune la dosarul cau&ei! repre&entand repre&entand o cau&a care inlatura raspunderea raspunderea penala <= daca ne aflam in aceasta situatie! in cur de urmarire penala! se dispune incetarea urmaririi penale! iar in fa&a de judecata! incetarea procesului penal 30# s-a dispus inlocuirea inlocuirea raspunderii raspunderii penale – se poate dispune dispune pentru anumite tipuri de infractiuni infractiuni si numai daca inainte nu s-a mai dispus decat cel mult o data! se inlocuieste raspunderea penala cu o astfel de raspundere care atrage sanctiuni specifice! iar in fa&a de proces <= in ca&ul urmaririi penale se dispune incetarea urmaririi penale! iar in fa&a de judecata se dispune incetarea procesului penal. 33# eista o cau&a de nepedepsire nepedepsire preva&uta preva&uta de lege – anumite anumite infractiuni care sunt denuntate denuntate pana la un anumit anumit momemt de catre faptuitor! au ca re&ultat nepedepsirea acestuia (e: denuntarea darii de mita inainte ca autoritatile sa afle aceasta sau retragerea marturiilor mincinoase in ca&urile preva&ute de lege# 32# eista eista autoritate autoritate de lucru judecat judecat c+iar daca faptei faptei definitiv judecata judecata i s-ar da o alta incadrare incadrare juridica juridica <= in acest ca&! in cursul urmaririi penale se dispune dispune incetarea urmaririi penale! iar in fa&a de judecata! incetarea incetarea procesului penal. In situatia in care avem de a face cu amnistie! prescriptie! retragerea plangerii prealabile sau o alta cau&a de nepedepsire! invinuitul*inculpatul poate cere continuarea procesului penal in vederea fie a dovedirii nevinovatiei! fie pentru pentru a benficia benficia de o alta prevedere prevedere a art 30 ".p.p; ".p.p; daca nu reuseste reuseste acest acest lucru! lucru! se va mentine mentine solutia solutia initiala de incetare a urmaririi penale sau a procesului penal. 5rasaturile actiunii penale a# actiunea actiunea penala penala este este o actiune actiune sociala! sociala! in sensul sensul ca! ea este este eercitata eercitata in numele numele societ societatii atii si apartine apartine acesteia! acesteia! este este eercitata de Ministerul Public prin intermediul procurorului; b# actiunea actiunea penala penala este este obligatori obligatoriee <= ori de cate ori se savarses savarseste te o infractiune infractiune si se afla de eisten eistenta ta acelei acelei infractiuni infractiuni!! este obligatoriu sa se incerce si sa se reali&e&e tragerea la raspundere penala a celui ce a savarsit-o; c# actiunea actiunea penala penala este indisp indisponib onibila ila <= procurorul procurorul nu poate poate dispune dispune asa cum vrea de aceasta aceasta actiune actiune ci trebuie sa o porneasca si sa o sustina in conditiile preva&ute de lege; d# actiunea penala este individuala individuala <= <= actul de inculpare inculpare se raportea&a la fiecare dintre inculpati; inculpati;
e#
actiunea actiunea penala penala este indivi&i indivi&ibila bila <= daca daca sunt mai multe persoane persoane care care au participat participat la savarsirea savarsirea unei unei infractiuni infractiuni!! procurorul este obligat sa puna in miscare actiunea penala cu privire la toate aceste persoane.
Subiectul . 0ctiunea civila in procesul penal
0ctiunea civila 67 mijlocul juridic prin care se reali&ea&a tragerea la raspundere civila a inculpatului si a partii civilm civilment entee respon responsa sabil bile. e. Pentru Pentru a putea putea eerc eercita ita actiun actiunea ea civila civila!! in ca&ul ca&ul proce procesul sului ui pena penal!l! se cer indepl indeplini inite te urmatoarele: a# in urma urma savarsi savarsirii rii infractiu infractiunii nii sa se se fi produs produs un prejudici prejudiciu; u; b# intre infract infractiune iune si prejudic prejudiciu iu produs produs sa eiste o legatura legatura de cau&ali cau&alitate! tate! daca daca aceasta aceasta nu eista! eista! in sensul sensul ca prejudiciul s-ar fi produs si fara savarsirea infractiunii! infractiunii! nu se poate introduce actiunea civila in procesul penal ; c# prejudic prejudiciul iul sa fie cert! determin determinat at sau determin determinabil! abil! atat atat sub aspectul aspectul eistent eistentei ei sale! cat cat si a posibilit posibilitatii atii de evaluare. In practica judiciara s-a stabilit ca poate fi cert si un prejudiciu viitor! dar numai daca este sigur ca acesta se va produce si daca este susceptibil de evaluare; d# prejud prejudici iciul ul sa nu fi fost fost repara reparat:t: %unt %unt anumi anumite te situatii situatii in care care prejud prejudici iciul ul este acoperi acoperit!t! fie de catre catre o terta terta persoana! fie de catre o societate de asigurari; daca prejudiciul prejudiciul este acoperit de catre o terta persoana sau societate de asigurari! in locul inculpatului sau a partii civilmente responsabile! atunci persoana vatamata nu mai poate sa se constituie parte civila in procesul penal deoarece s-ar afla intr-o situatie de imbogatire fara justa cau&a. aca prejudiciul a fost acoperit in favoarea persoanei vatamate de catre o alta persoana decat inculpatul sau persoana civilmente responsabila! atunci acestea se pot subroga persoanei vatamate si se pot cons constititu tuii part partee civi civila la in proc proces esul ul pena penall ( e: e: pers persoa oana na vata vatama mata ta este este asig asigur urat ataa la o soci societ etat atee de asigurari!aceasta din urma ii acopera prejudiciul! dar se considera parte civila in procesul penal! cu respectiva suma de bani! impotriva inculpatului sau a persoanei civilmente responsabila#. e# sa eiste eiste o manifestare manifestare de vointa vointa din partea partea persoan persoanei ei vatamate vatamate de a se constitui constitui ca parte parte civila in procesu procesull penal. Prejudiciul suferit in urma savarsirii unei infractiuni poate fi acoperit fie in natura! fie prin ec+ivalent banesc; -
repararea prejudiciului in natura priveste atat paguba reala ( damnum emergens # cat si folosul de care
partea a fost lipsita ( lucrum cessams # e: la infractiunea de inselaciune prin contracte! constituie lucrum cessams! penalitatile de intar&iere! deoarece acestea sunt un beneficiu nereali&at. repararea in natura se poate reali&a prin: a# rest restititui uire reaa bunu bunuririlo lor;r;
b# restabilir restabilirea ea situatiei situatiei anterioare anterioare savarsirii savarsirii infractiun infractiuniiii (e: daca o persoana persoana savarse savarseste ste o infractiun infractiunee de violare de domiciliu iar ulterior refu&a sa paraseasca acel domiciliu! restabilirea situatiei anterioare <=evacuarea persoanei c# prin desfinta desfintarea rea totala totala sau partiala partiala a unui unui inscri inscris. s. -
repararea prejudiciului prin echivalent banesc – atunci cand nu este cu putinta a se reali&a o reparatie
in natura si in situatia in care se solicita acordarea de daune morale. )ctiunea civila in ca&ul procesului penal se bucura de principiul disponibilitatii! in sensul ca partile se pot folosi de aceasta actiune asa cum doresc – o pot introduce sau nu! pot formula o cale de atac sau nu! pot stabili cuantumul despagubirilor. %ubiectul activ al actiunii civile este partea civila! iar subiectii pasivi sunt inculpatul si partea civilmente responsabila; responsabila; in unele situatii actiunea civila se eercita din oficiu de catre procuror sau instanta! atunci cand persoana prejudiciata este un minor. Subiectul *. &aportul dintre actiunea penala si actiunea civila )cest raport se caracteri&ea&a caracteri&ea&a prin doua principii: 3# pen penalul alul tine tine in loc loc civi civilu lull <=inseam <=inseamna na ca daca se introduce introduce actiunea actiunea penala penala la instanta penala de catre procuror si o actiune civila la instanta civila! atunci procesul civil se va solutiona numai dupa solutionarea solutionar ea actiunii penale a procesului penal 2# regula “electa uno via non datur recursus ad alteram” <=inseamna <=inseamna ca o data aleasa aleasa o cale! cale! partea trebuie sa urme&e acea cale! adica fie introduce actiunea civila in cadrul procesului penal! fie introduce actiunea civila la instanta civila! neputand sa foloseasca ambele cai procesuale; ista si eceptii, astfel4
-
daca a fost introdusa actiunea civila la instanta penala! iar procesul penal se suspenada! partea are posibilitatea sa paraseasca procesul penal si sa introduca actiunea civila la instanta civila; ea poate reveni in procesul penal! daca acesta se reia dupa suspendare! suspendare! dar numai cu conditia ca instanta civila sa nu fi pronuntat inca o +otarare! c+iar nedefinitiva;
-
de asemenea! daca o persoana a introdus o actiune civila la instanta civila! iar ulterior se incepe un proces penal si se pune in miscare actiunea penala! partea are posibilitatea sa paraseasca procesul civil si sa intre in procesul penal cu respectarea a doua conditii: a# instanta instanta civila civila sa nu fi pronunta pronuntatt inca o +otarare! +otarare!c+ia c+iarr nedefiniti nedefinitiva; va;
b# intrarea intrarea in procesul procesul penal penal sa aiba aiba loc pana cel cel tar&iu la momentu momentull citarii actului actului de sesi&a sesi&are re a instantei! instantei! deoarece numai pana la acel moment se poate constitui parte civila in procesul penal; @otararea pronuntata de instanta penala nu are autoritate de lucru judecat asupra instantei civile decat cu privire la: eistenta faptei! a faptuitorului si a vinovatiei cu care acesta a savarsit fapta. Subiectul +. ompetenta teritoriala si competenta materiala savarsirii rii unor infractiu infractiuni ni sunt sesi&ate sesi&ate doua sau mai multe organe organe de urmarire urmarire ompetenta teritoriala – teritoriala – in urma savarsi penala; se pune problema care dintre ele va fi competent sa efectue&e in cau&a penala acte procesuale! astfel: -
daca sunt sesi&ate la momente diferite! va fi competent organul care a fost primul sesi&at;
-
daca sunt sesi&ate la momente diferite! avem ordine de preferinta stabilita de lege:
a# cel de de la locul locul sava savarsi rsirii rii infra infracti ctiuni unii;i; b# cel de de unde unde a fost fost prin prinss faptu faptuito itorul rul;; c# cel de de unde unde locui locuies este te faptu faptuito itorul rul;; d# cel de unde unde locuiest locuiestee persoa persoana na vatamata vatamata.. Prin locul savarsirii infractiunii se intelege locul unde s-a desfasurat in tot sau in parte activitatea infractionala ori locul unde s-a produs re&ultatul infractiunii; Pentru infractiunea savarsita pe o nava sau aeronava romana va fi competent organul judiciar de la portul sau aeroportul unde ancorea&a ancorea&a sau ateri&ea&a in omania! nava sau aeronava. aca aceasta nici nu ancorea&a! nici nu ateri&ea&a pe teritoriul omaniei! iar fapta este de competenta judcatoriei! va fi competenta judecatoria sector 2! iar daca este de competenta competenta unei instante de alt grad! vor fi competente! fie Aribunalul ucuresti! ucuresti! fie "urtea de )pel ucuresti! fie Inalta "urte de "asatie si 9ustitie. – din punct de vedere material judecatoriile judeca toate cau&ele cu eceptia ompetenta materiala – celor date in competenta altor instante; judecatoriile judeca judeca numai in prima prima instanta. 5ribunalul 5ribunalul judeca in prima instanta4
a# infractiu infractiunile nile de o gravitate gravitate foarte mare! mare! epres preva&u preva&ute te de lege – omorul! omorul omorul calificat! calificat! luarea*d luarea*darea area de mita! traficul de persoane; b# infractiunile de contrabanda contrabanda daca au au avut ca obiect obiect arme! munitii! materiale materiale radioactive! radioactive! etc. etc.
c# infractiunile de bancruta frauduloasa! frauduloasa! daca daca priveste priveste sistemul bancar al omaniei; omaniei; d# infractiunile savarsite cu intentie intentie care au avut avut ca urmare moartea unei persoane; persoane; e# infractiunile de de spalare a banilor si cele de eva&iune fiscala ( art.6!legea art.6!legea nr.283*200>!cu nr.283*200>!cu reglementarile reglementarile ulterioare#; f# infractiu infractiuni ni privin privindd traficul traficul si cons consumul umul ilicit ilicit de droguri; droguri; g# alte infractiu infractiuni ni date date prin prin lege lege in competen competenta ta sa. sa. 5ribunalul judeca in recurs4 "a instanta de recurs judeca recursul impotriva sentintei judecatoresti pronuntata de
9udecatorii privind privind infractiunile pentru pentru care punere in miscare miscare a actiunii penale se face face la plingerea prealabila prealabila a persoanei vatamate. ecursurile pronuntate de judecatorii in materia arestarii preventive! a liberarii provi&orii! masurilor masurilor asiguratorii asiguratorii a reabilita reabilitarii! rii! a eecutari eecutariii +otararii +otararii penale! penale! precum precum si in alte ca&uri preva&ute preva&ute de lege. lege. onflictele de competenta ivite intre doua judecatorii, aflate in subordinea tribunalului respectiv. urtea de apel 1. urtea de apel judeca in prima instanta4
-
infractiuni savarsite de judecatori si procurori de la judecatorii si tribunale;
-
infractiuni savarsite de avocati! notari! eecutori judecatoresti judecatoresti
-
infractiuni savarsite de membrii "onsiliului legislativ si ai "urtii de "onturi;
-
infractiuni savarsite de magistrati asistenti de la I.".".9.; precum si cele savarsite de judecatori si procurori de la "urtea de )pel respectiv Parc+etele de pe langa "urtea de )pel
-
infractiuni contra pacii si omenirii;
-
infractiuni savirsite contra sigurantei nationale!preva&ute in "odul penal!precum si cele preva&ute in legile speciale
-
infractiuni savarsite se sefii cultelor religioase!de presedintele "onsiliului "onsiliului legislativ si de )vocatul Poporului
-
orice alte infractiuni date prin lege! epres in competenta sa.
2. urtea de apel judeca judeca judeca in apel4
-
9udeca apelul impotriva +otararii pronuntate in prima instanta de catre tribunal;
-
9udeca in recurs recursurile impotriva +otararilor pronuntate in prima instanta de catre judecatorie si care nu pot fi atacate cu recurs la tribunal;
-
9udeca conflictele de interese intre Aribunale sau intre 9udecatori si Aribunale din circumscripti sa! ori intre 9udecatori din circumscriptia unor Aribunale diferite! aflate in circunscriptia "urtii.
-
%olutionea&a %olutionea&a cererile prin care s-a solicitat etradarea sau transferul persoanelor condamnate in strainatate.
-
9udeca orice alte cau&e date epres prin lege in competenta sa.
Inalta urte de asatie si 8ustitie 1. Inalta urte de asatie si 8ustitie judeca in prima instanta4
-
infrac infractiu tiunil nilee savar savarsit sitee de sena senator tori!i! deputa deputatiti si europ europarl arlame amenta ntari! ri! de minist ministri! ri! de gener generali ali!! amiral amirali!i! contraamirali si c+estori! procurori si judecatori de la Inalta "urte de "asatie si 9ustitie
2. Inalta urte de asatie si 8ustitie judeca in recurs4
-
recursul impotriva +otaririi pronuntata de "urtea de )pel in apel
-
recursul impotriva +otaririi pronuntata de "urtea de )pel in fond
-
recursul impotriva +otaririi pronuntata de "urtea de )pel in fond de catre sectia penala a I".".9. !. Inalta urte de asatie si 8ustitie judeca ca&urile ca&urile cand cursul cursul justitiei este intrerupt; intrerupt;
#. Inalta urte de asatie si 8ustitie judeca cererile de stramutare; %. Inalta urte de asatie si 8ustitie judeca recursurile recursurile in interesul interesul legii; '. Inalta urte de asatie si 8ustitie conflictele de competenta ivite intre doua instante fata de cate Inalta
"urte de "asatie si 9ustitie este instanta superioara comuna. Subiectul 1-. onflictele de interese %unt de doua feluri : po&itive si negative; -
sunt poitive atunci cand doua sau mai multe instante se declara toate competente sa solutione&e cau&a penala.
-
sunt negative atunci cand doua sau mai multe instante se declara toate necompetente sa solutione&e cau&a penala.
aca ne aflam intr-un asemenea ca& de conflict de competenta! ultima instanta care s-a declarat competenta sau necompetenta trimite dosarul spre solutionare instantei superioare comune;
In ca&ul conflictului po&itiv! judecata cau&ei se suspenda! suspenda! la primirea dosarului instanta superioara verifica daca este instanta superioara comuna comuna celor alfate in conflict! daca nu este instanta superioara comuna! comuna! ea va sesi&a instanta competenta in vederea re&olvarii conflictului; Instanta superioara comuna va stabili care dintre instante este competenta sa solutione&e cau&a fata de care sa ivit conflictul de competenta. Instanta desemnata! ca fiind competenta! nu are posibilitatea sa se declare necompetenta! +otararea instantei superioare fiind definitiva. aca a fost vorba despre un conflict raportat la o competenta materiala sau personala! instanta desemnata poate mentine actele si masurile luate pana la momentul ivirii conflictului. Subiectul 11. Stramutarea cauelor penale penale ,ste institutia juidica prin intermediul careia I.".".9 muta o cau&a penala de la un organ judiciar la un alt organ judiciar! deoarece deoarece eista suspiciuni! suspiciuni! ca la organul competent competent judiciar judecat judecat nu se va va desfasura in mod corect. corect. In cursul judecatii cau&ei penale stramutarea poate fi ceruta de partea interesata de proces. I.".".9 stramuta judecarea judecarea unei cau&e cau&e de la instanta competenta competenta la o alta instanta instanta legala in grad! grad! in ca&ul in care impartialitatea judecatii ar putea fi stirbita de: dusmaniile locale sau calitatii partilor! cind eista perioade de tulburare tulburare a ordinii publice! publice! cind una dintre dintre parti are o ruda sau un afin pina la gradul gradul I5 printre printre judecatori! judecatori! procurori! procurori! grefieri! etc. "ererea de stramutare se adresea&a I.".".9 aratindu- se motivele pe care se intemeia&a. aca cel care intemeia&a cererea are si inscrisuri prin care sa dovedeasca motivele de stramutare! aceste motive trebuiesc atasate cererii la primirea dosarului. I!".".9 solicita informatiile de la instanta ierar+ic superioara superioara celei de la acre urmea&a sa se stramute cau&a. aca c+iar I.".".9 este instanta superioara atunci cererea de informare se adresea&a Ministerului 9ustitiei. Instanta superioara celei la care s-a formulat cererea dispune eistarea partilor! cererea de stramutare comunicindu-se acestora. Aermenul de judecata precum si faptul ca au dreptul sa se pre&inte si sa-si eprime punctul de vedere sau daca nu se pre&inta sa depuna memoriu! daca in cau&a sunt si persoane arestate se va comunica la I.".".9! iar in citatie se va preci&a persoanei arestate ca trebuie sa fie asistata de aparator! facindu-se o adresa la aroul ucuresti pentru a fi asistata de avocat din oficiu. %ingura instanta competenta sa suspende judecata este I.".".9. @otarirea prin care I""9 se pronunta asupra stramutarii nu poate fi atacata prin nici o cale de atac. ' noua cerere de stramutare pentru aceeasi cau&a penala se paote formula catre "urte numai daca au intervenit elemente noi altele decit cele pentru care s-a cerut initial stramutarea. aca instanta de pe rolul careia a fost judecata cau&a! cau&a! judeca aceasta cau&a cau&a anterior +otaririi +otaririi data de I""9 atunci aceasta aceasta va fi desfiintata. desfiintata.
egea procesual procesual penala omana permite si procurorului sa adrese&e o cerere catre I""9 prin care sa solicite ca aceasta sa desemne&e desemne&e o alta instanta sa judece fondul! alta instanta fata de cea care din punct de vedere teritorial ar fi fost sesi&ata de repre&entarea procurorului procurorului prin rec+i&itoriu. "ererea formulata de catre procuror trebuie intemeiata intemeiata pe aceleasi cau&e de stramutare preva&ute preva&ute pentru stramutarea unui proces aflat in stare de judecata. In situatia de mai sus I""9 stabileste in "amera de "onsiliu daca cererea procurorului este sau nu intemeiata! iar in masura in care o constituie intemeiata stabileste si instanta stabilita prin rec+i&itoriu. e regula I""9 stabileste ca un dosar sa fie stramutat catre o instanta din scircumscriptia aceleiasi "urti de )pel! iar daca este vorba de stramutarea de pe rolul unei "urtii de )pel va desemna o "urte de )pel alaturata celei de la care se stramuta cau&a. Subiectul 12. Probele si mijloacele de proba in procesul penal "onstituie proba orice element de fapt care servesc la constatarea eistentei sau ineistentei unei infractiuni! la indentificarea pesoanei pesoanei care a savarsit-o si la tragerea la raspundere a acesteia. Probele nu au o valoare dinainte stabilita. In codul de procedura procedura penal oman eista regula probei probei celei mai accesibile ; regula potrivit careia o parte propune o proba dar este si in imposibilitate sa o administre&e aflindu-se aflindu-se la o terta persoana! atunci organul juridic poate obliga terta persona sa pre&inte acea proba. "elurile 4
a.
in ac acu&are si si in in ap aparare;
b.
secundar secundare! e! princip principale ale (faptu (faptuitor* itor* inculpat# inculpat#!! inciden incidentale tale (servesc (servesc la la dovedir dovedirea ea unor unor ecept eceptii! ii! invinu invinuitulu ituluii in procesul penal#
c.
preeist preeistente ente (acelea (acelea care care eist eistaa anterio anteriorr savarsi savarsirii rii unei unei infract infractiuni# iuni#!! surven survenite ite (iau (iau naster nasteree in timpu timpull sau dupa savarsirea infractiunii#
d.
medi mediat atee (car (caree prov provin in de la o surs sursaa mai mai inep inepar arta tata ta;; decl declar arat atia ia unui unui mart martor or care care cuno cunoas aste te depre depre savarsirea infractiunii dar relativ#! imediate ( care provin de la o sursa directa; declaratia unui martor ocular#
e.
directe directe (dovad (dovadaa faptulu faptuluii principa principall o formea formea&a &a obiec obiectul tul pricin priciniiii penale penale dovedind dovedind ele singu singure re vinov vinovatia atia sau sau nevinovatia; (flagrandul#! indirecte (pot conduce la anumite conclu&ii in cau&a penala numai daca se coroborea&a cu alte probe directe sau indirecte; gasirea unui obiect asupra unei persoane#
Pentru a pute fi folosite in procesul penal trebuie sa indeplineasca indeplineasca 8 conditii: pertinente 9 admisibile (numai acele probe care nu sunt inter&ise de lege# 9 concludente 9 utile %unt pertinente acele probe care au legatura cu cau&a penala. %unt concludente probele in masura in care cu ajutorul ajutorul lor se dovedes dovedescc aspectel aspectelee cau&ei cau&ei penale. penale. %unt utile probele probele cand cand administ administrarea rarea lor este necesara necesara pentru pentru
solutionarea legala legala si temeinica a cau&ei penale. %unt utile Bi deci trebuie administrate numai probele concludente; concludente; nu toate probele concludente concludente sunt CnsD utile cau&ei. ' probD concludentD poate deveni deveni inutilD Cn situaEia Cn care faptele sau CmprejurDrile pecare pecare le dovedea au fost fost deja dovedite prin administrarea administrarea altor probe. (aca pe un aspect au declarat 224 martori acelasi lucru! nu mai este necesar si nici util sa se mai admita si proba cu alti martori pe aspectul respectiv#. respectiv#. Intr$un proces penal nu trebuiesc dovedite4
a. prezumtiile legale (absolut), nu trebuiesc dovedite niciodata! niciodata! pe cind in ca&ul pre&umtiilor relative si in situatia in care partea adversa dovedesta opusul pre&umtiei legea da posibilitatea sa dovedeasca dovedeasca cu probe contrare. b. Faptele - evidente (ora 24 este noapte# ; - notorii ( 3.03.este anul nou sau duminica &i de sarbatoare# In literatura de specialitate s-a sustinut si punctul de vedere potrivit carei nu trebuiesc dovedite nici faptele necontestate! totusi aceste fapte pot fi combatute de catre partea interesata! de catre procuror. 3ijloacele
de
proba4 In leg legisla islatitiea ea proc proces esua uall pena penala la mijl mijloa oace cele le de prob probaa sunt sunt epr epres es prev preva& a&ut ute: e:
- declaratiile invinuitului*inculpatului! invinuitului*inculpatului! partii vatamate! partii civile! martorilor! - inscrisuri! mijoace! materiale de proba! fotografi! inregistrarile audi-video! constatarile te+nico-stiintifice! contatarile medico-legale medico-legale si eperti&ele. Subiectul 1!. :eclaratiile invinuitului; inculpatului ie in cursul urmaririi penale! fie in fa&a de judecata invinuitul sau inculpatul poate fi audiat de catre procuror*instanta procuror*instanta de judecata. j udecata. ,l are drepul sa dea declaratie dar are si dreptul in masura in care nu doreste sa spuna nimic sa nu dea o declaratie! acest lucru consemnindu-se intr-un proces verbal de procuror sau in inc+eierea +otaririi de judecata. Inainte de a i se lua declaratia invinuitul*inculpatul este instiintat ca are dreptul sa nu dclare nimic si i se aduce la cuno cunost stin inta ta ca are are drep dreptu tull la apar aparat ator or ales ales!! iar iar daca daca nu-s nu-sii perm permititee el va bene benefifici ciaa de avoc avocat at din din ofic oficiu iu.. a inceputul declaratiei invinuitul*inculpatul va fi intrebat cu privire la nume! prenume! porecla! data si locul nasterii! locul de munca! ocupatia! adresa la care locuieste! antecedentele penale si alte date pentru stabilirea situatiei sale personale. ,l va fi luat sa declare tot ceeace ceeace doreste in legatura legatura cu invinuirea invinuirea sau inculpare inculpareaa ce i se aduce. upa ce declara declara ce are de spus invinuitul invinuitului ui *inculpatul *inculpatului ui i se pot adresa intrebari intrebari in fa&a de judecata judecata de catre: catre: instanta instanta de judecata! procuror! partea vatamata! partea civila! partea civilmentaresponsabila civilmentaresponsabila!! ceilalti inculpati daca eista! avocat. acem preci&area ca inculpatul si celelalte parti din procesul penal pot declara ceeace doresc ! nefiind obligate sa spuna adevarul! inculpatul nefiind acu&at de savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa.
aca in cursul audierii inculpatului i se face rau iar organul judiciar aprecia&a ca viata sau sanatatea sa este in pericol! atunci se suspenda audiarea iar inculpatul inculpatul va beneficia de asistenta medicala! iar audierea va fi reluata imediat cind este cu putinta. eclaratia invinuitului*inculpatului trebuie semnata de acesta pe fiecare pagina si la sfirsitul declaratiei. ,a pre&inta valoare probatorie in masura in care se coroborea&a cu faptele si imprejurarile ce re&ulta din ansamblul probelor eistente in cau&a. eclaratia partii vatamate! partii civile! partii civilmente responsabule! urmea&a aceleasi reguli procedurale cu declaratia inculpatului. Subiectul 1#. :eclaratiile :eclaratiile martorilor Martorul este aceea persoana care are cunostinta despre savirsirea unei infractiuni. 3artorul are urmatoarele obligatii4
3. sa se pre&inte pre&inte la c+emar c+emarea ea organ organelor elor judiciar judiciaree 2. sa depu depuna na mart marturi uriee in cau cau&a &a pena penala la 4. sa rela relate te&e &e adev adevar arul ul %pre deosebire de inculpat care nu este obligat sa dea declaratie! martorul are aceasta obligatie! spre deosebire de inculpat care nu este obligat sa relate&e adevarul! adevarul! martorul trebuie sa spuna pentru ca devine subiect activ de marturie mincinoasa. 3artorul are drepturi4
3. de a primi inapoi inapoi c+eltuie c+eltuielile lile pe care care le-a facut! facut! transport transport!! ca&are! ca&are! intretinere intretinere!etc !etc 2. sa fie fie ocrot ocrotitit de de abu&ul abu&ul organelo organelorr judiciar judiciaree
3. Parti Partile le din proces procesul ul pena penall 2. Persoane Persoanele le care au au obligatia obligatia sa pastre pastre&e &e secretul secretul profes profesiona ional.l. Aotusi prin eceptie aceste persoane pot fi obligate sa depuna marturie atunci cind este vorba de o infractiune contra omenirii. ,le mai pot depune declaratie daca au acordul persoanei fi&ice sau juridice fata de care au obligatia sa pastre&e secretul profesional. 4. %otul si rudele rudele apropiate apropiate pot fi audiate audiate ca martor dar numai numai daca isi ofera in mod epres epres dorinta de a fi martor. martor.
a luarea declaratiei martorul este intrebat de datele de indentificare! daca este ruda sau afin! in dusmanie cu partile sau daca are vre un interes in cau&a cau&a penala. ,l va fi lasat sa spuna tot ceeace ceeace stie! cu preci&area ca el nu are voie sa citeasca declaratia scrisa inainte! prin eceptie el poate citi amanuntele consemnate daca sunt greu de retinut. upa ce termina de declarat el poate fi intrebat de: istanta! procuror! partile cau&ei! ultima il intreaba pe martor partea care la propus. )ceasta ordine poate fi sc+imbata de catre instanta de judecata. Preciari4
3. Inainte Inainte de a incepe declara declaratia tia martorul martorul este intrebat intrebat de religie religie ! iar apoi este invitat invitat sa depuna depuna juramint juramintul. ul. (c+iar (c+iar daca este ateu# 2. aca sunt sunt mai multi martori martori in cau&a cau&a ceilalti ceilalti sunt dati afara afara pentru pentru a nu fi influient influientati. ati. %unt anumite anumite situati situatiii in care martorul se teme de viata! sanatate! sau integritatea corporala a sa sau a familiei sale. 'rganele judiciare poate dispune ca audierea sD se facD prin intermediul mijloacelor te+nice specifice (audio Bi video#! prin distorsionarea distorsionarea vocei martorului! el nefiind in sala de judecata! sau se ascund datele de indentificare indentificare c+iar si in acesta situatie instanta! procurorul si partile au posibilitatea sa-i adrese&e intrebari. eclaratiile martorilor au valoare probatorie! ele fiind folosite in instanta. Subiectul 1%. Interceptarile si inregistrarile %unt mijloace de proba care se obtin numai numai in ca&ul infractiunilor contra sigurantei sigurantei nationale preva&ute preva&ute de "odul penal si de alte legi legi speciale! precum si in ca&ul infractiunilor infractiunilor de trafic de stupefiante! trafic de arme! trafic de persoane! acte de terorism! terorism! spalare a banilor! falsificare de monede sau alte valori! in ca&ul infractiunilor infractiunilor preva&ute de egea nr. ?*2000 pentru prevenirea! descoperirea descoperirea si sanctionarea sanctionarea faptelor de coruptie! cu modificarile si completarile ulterioare! in ca&ul unor alte infractiuni grave ori al infractiunilor care se savarsesc prin mijloace de comunicare electronica si numai cu autori&area motivata a judecatorului competent. )utori&area judecatorului judecatorului competent competent se da la ceerea procurorului care efectuea&a sau supraveg+ea&a supraveg+ea&a urmarirea penala! in conditiile preva&ute de lege! daca sunt date ori indicii temeinice! privind pregatirea sau savarsir savarsirea ea unei unei infractiu infractiuni ni pentru pentru care urmarirea urmarirea penala se efectuea& efectuea&aa din oficiu! iar intercep interceptarea tarea si inregist inregistrarea rarea se impun pentru stabilirea stabilirea situatiei de fapt ori pentru ca identificarea sau locali&area locali&area participantilor participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace de proba. )utori&atia se da pentru durata necesara necesara interceptarii interceptarii si inregistrarii! dar nu pentru mai mult de 40 de &ile! in camera de consiliu! de presedintele instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cau&a in prima instanta sau de la instanta corespun&atoare in grad acesteia! in a carei circumscriptie se afla sediul parc+etului din care face parte procurorul care efectuea&a sau supraveg+ea&a urmarirea penala. in lipsa presedintelui instantei autori&atia se da de catre judecatorul desemnat de acesta.
)utori&atia poate fi reinnoita! reinnoita! inainte inainte sau dupa epirarea epirarea celei celei anterioare! anterioare! in aceleasi aceleasi conditii! pentru motive temeinic justificate! fiecare prelungire neputand depasi 40 de &ile. urata totala a interceptarilor si inregistrarilor autori&ate! cu privire la aceeasi persoana si aceeasi fapta! nu poate depasi 320 de &ile. Inregistrarea convorbirilor convorbirilor dintre avocat avocat si partea pe care o repre&inta sau o asista asista in proces nu poate fi folosita ca mijloc de proba proba decat daca din cuprinsu cuprinsull acesteia acesteia re&ulta re&ulta date sau informatii informatii concludent concludentee si utile privitoare privitoare la pregatire pregatireaa sau savarsirea savarsirea de catre avocat avocat a a unei infractiuni. Interceptarile si inregistrarile se efectuea&a de catre procuror procuror si organele organele de cercetare cercetare penala cu sprijinul sprijinul unor persoane persoane autori&ate autori&ate acestea acestea avind avind obligati obligatiaa sa pastre&e pastre&e secretul profesional. In termen de 8 de ore de la epirarea termenului procurorul pre&inta ordonanta! ordonanta! impreuna cu suportul pe care sunt fiate interceptarile si inregistrarile efectuate si un un proces-verba proces-verball de redare re&umativa a convorbirilor! judecatorului de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cau&a in prima instanta instanta sau sau de la instanta corespun&atoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parc+etului din care face parte procurorul care efectuea&a sau supraveg+ea&a urmarirea penala! in vederea confirmarii. aca instanta respinge cererea procurorului acesta este obligat sa setearga toate inregistrarile *interceptarile ola originala cu inregistrarile * interceptarile ramine la sediul parc+etului.
Subiectul 1'. Participantii in procesul penal (succesorii, repreentantii, substituitii procesuali) Aotalitatea persoanelor persoanelor (subiecti procesuali# care au drepturi si obligatii in cau&a penala. Subiectii oficiali
a# judiciari – instantele de judecata; procurorul; organele de cercetare penala. b# etrajudiciari – persoanele care au anumite atributiuni similare cu ale organelor de urmarire penala (capitanii porturilor#. Subiectii particulari
a# principali – partile (inculpat; parte vatamata; parte civila#. b# secundari – (martori; eperti; interpreti#. =posibil sub de e S>S&II S>S&II 4 Persoanele care dobandesc drepturile si obligatiile unei persoane defuncte. ,i intervin numai in latura
civila a procesului penal! penal! numai cu conditia ca actiunea civila sa fi fost deja eercitata. eercitata. ,i nu intervin in latura penala a procesului penal pentru ca raspunderea penala este personala. Fn ca&ul persoanele fi&ice succesorii sunt mostenitorii
persoanei respective! respective! iar in ca&ul persoanelor persoanelor juridice! in ca& de divi&are divi&are sau reorgani&are! reorgani&are! persoanele juridice juridice care dobandesc dobandesc drepturile respective! respective! in ca& de desfiintare desfiintare in urma unei unei insolvente – lic+idatori. aca aca pana pana la decesul decesul persoanei persoanei fi&ice fi&ice sau desfiintarea desfiintarea!! reorgani reorgani&are &area! a! lic+idare lic+idareaa persoan persoanei ei juridice juridice nu a fost inca eercitata actiunea civila in procesul penal! atunci mostenitorii acestei persoane au posibilitatea sa-si satisfaca pretentiile civile prin introducerea unei actiuni civile in fata instantei civile. &P&?<50<5II &P&?<50<5II 4 %unt persoanele care eercita in numele si in interesul altei persoane! drepturile si obligatiile
procesuale. &epreentarea poate fi 4
-
reprezentarea obligatorie – in ca&ul minorilor! celor pusi sub interdictie (repre&entantul este tutorele!
curatul! parintele# si a persoanelor juridice (conducatorul (conducatorul persoanei persoanei juridice respective! consilierul consilierul juridic#. -
reprezentarea facultativa – atunci cand nu ne aflam in ca&urile de repre&entare obligatorie dar partea
doreste sa fie repre&entata de un tert in procesul penal. epre&entarea se poate face prin avocat sau mandatar. -
reprezentarea prin mandatar – – mandatul trebuie sa fie unul epres in acest sens si cu toate acestea! spre
deose deosebir biree de avoca avocat!t! manda mandatar tarul ul nu are dreptu dreptull sa puna puna concl conclu& u&iiii in fata fata instan instantei tei de judeca judecata; ta; In cursul judecatii invinuitul* inculpatul si celelalte parti pot fi repre&entate! cu eceptia ca&urilor in care pre&e pre&enta nta invin invinuit uitulu ului*i i*inc nculp ulpatu atului lui este este obliga obligator torie. ie. In situat situatia ia in care care legea legea admite admite repre& repre&en entar tarea ea invinuitului*inculpatului! invinuitului*inculpatului! daca totusi totusi aprecia&a necesara pre&enta pre&enta acestuia! acestuia! repre&entarea repre&entarea nu mai este posibila si se dipsune aducerea invinuitului*inculpatului. epre&entarea nu este posibila in ca&ul actelor care au un caracter pur personal. In situatia in care s-au constituit mai multe parti civile dar care nu au interese contrare in cau&a! acestea pot desemna o singura persoana care sa le repre&inte interesele in cadrul procesului penal. In situatia in care nu au facut acest lucru dar instanta sau procurorul aprecia&a! datorita numarului mare de parti civile! ca acestea sa fie repre&entate de o singura persoana vor desemna prin re&olutie sau inc+eiere! un avocat din oficiu care sa repre&inte interesele tuturor partilor. aca acestea nu sunt de acord cu re&olutia sau inc+eierea data de instanta vor trebui sa incunostiinte&e organele judiciare. aca se desemnea& desemnea&aa un astfel de repre&entant repre&entant pentru toate partile partile civile! comunicarea comunicarea actelor de procedura se va face numai catre acel repre&entant si se va considera facuta pentru toate partile. )ceeasi este situatia si in ca&ul in care in cau&a sunt mai multe parti vatamate care nu au interese contrare. S>@S5I5>I5II P&S>0/I
Persoanele Persoanele care eercita un drept propriu in valorificarea unor interese apartinand unor alte persoane (copilul major poate formula cerere de eliberare provi&orie provi&orie sub control judiciar in locul unuia dintre parinti sau sotul poate formula cale de atac impotriva unei +otarari in locul sotiei#. In situatia in care se formulea&a o astfel de cerere catre substituitul procesual! organele judiciare au obligatia sa-l intrebe pe cel in interesul caruia a fost formulata cererea daca si-o insuseste si numai in ca&ul in care acesta a fost de acord cu cererea respectiva! organul judiciar va proceda la solutionarea ei.
Subiectul 1. Instantele de judecata judecata In omania! justitia justitia se infaptuieste infaptuieste prin Inalta "urte de de "asatie si 9ustitie 9ustitie si prin celelalte celelalte instante judiciare judiciare preva&ut preva&utee de lege: lege: 9udecato 9udecatorii; rii; Aribunal Aribunalele; ele; Aribunalele Aribunalele speciali&at speciali&ate; e; Aribunal Aribunalele ele Militare; "urtea de )pel; )pel; "urtea "urtea militara de )pel; Inalta "urte de "asatie si 9ustitie. Peste un numar mai mare de 9udecatorii se intinde competenta unui Aribunal! iar peste 2-4-8-> Aribunale se intinde competenta competenta unei "urti de )pel deasupra "urtii de )pel functionea&a doar doar I.".".9. I.".".9. este structurata pe mai multe paliere: - sectiile I.".".9.; completele de > judecatori judecatori (2 in materie penala# penala# si sectiile unite. Intreaga activitate desfasurata de judecator este supusa supraveg+erii supraveg+erii si controlului din punct de vedere administrativ si organi&atoric! organi&atoric! organul abilitat sa supraveg+e&e controlul fiind "onsiliul %uperior al Magistraturii (".%.M#. in punct de vedere organi&atoric la nivelul fiecarei instante de judecata sunt formate complete de judecata. Potrivit legii! la judecata in fond! completul e format din 3 judecator. a judecata de apel! completul e format din 2 judecatori. a judecata in recurs! completul e format din 4 judecatori! cu eceptia I""9 unde la fond completul este format din 4 judecatori iar in recurs completul completul este format din din fie din 4 sau > judecatori. judecatori. Intotdeauna Intotdeauna o +otarare se ataca la instanta ierar+ic superioara. Subiectul 1*. 3inisterul 3inisterul Public Pe langa fiecare instanta de judecata functionea&a Parc+etul de pe langa acea instanta. In cadrul Parc+etului de pe langa I.".".9. functionea&a si irectia /ationala )nticoruptie (./.)# si irectia de Investigare a Infractiunilor de "riminalitate 'rgani&ata si Aerorism (.I.I.".'.A#. Parc+etele de pe langa 9udecatori si Aribunale sunt conduse de catre prim-procurori iar cele de pe langa "urtea de )pel! I.".".9. sunt conduse de catre procurorii generali. Ministerul Public isi desfasoara activitatea pe principiile: 1. /egalitati – intreaga activitate se desfasoara numai in conditiile legii ; 2. Impartialitate – procurorul este obligat sa administre&e atat probele care sunt in defavoarea invinuitului*inculpatului
cat si cele in favoarea lui. !. Subordonare Subordonare ierarhica ierarhica – – procurorii sunt subordonati unii altuia. egea prevede ca dispo&itiile date de procurorul
ierar+ic superior sunt obligatorii obligatorii pentru procurorul ierar+ic inferior cu conditia ca acestea sa fie date in scris si sa fie in conformitate cu legea.In ca&ul in care procurorul ierar+ic inferior aprecia&a ca dispo&itiile date de procurorul ierar+ic superior! sunt nelegale el poate formula plangere impotriva acestuia pe care o adresea&a "onsiliului %uperior al Magistraturii. e la principiul subordonarii subordonarii ierar+ice legea prevede prevede si o eceptie: in dosarul pe care-l care-l instrumentea&a! instrumentea&a! procurorul inferior poate pune in fata instantei de judecata conclu&iile pe care le considera corecte fara ca cel superior sa poata interveni. %pre deosebire de judecator! care se bucura de inamovabilitate! procurorii se bucura de stabilitate.
In calitatea sa de garant al societatii si al drepturilor si obligatiilor persoanei Ministerul Public are urmatoarele 05&I@>5II4
3. poate incepe urmarirea penala atunci cand are cunostinta de savarsirea unei infractiuni. 2. supraveg+ea&a si controlea&a activitatea de cercetare penala desfasurata de organele de cercetare penala din subordine. 4. efectuea&a urmarirea penala in ca&urile in care sunt date eclusiv in competenta sa. Poate efectua urmarirea penala si in alte situatii. 8. eercita actiunea civila in procesul penal in ca&ul in care legea prevede ca actiunea civila trebuie eercitata din oficiu; >. pune in miscare actiunea penala. 7.dispune trimiterea in judecata prin rec+i&itoriu. ?. sustine actiunea penala in fata instantei de judecata si actiunea civila atunci cand a eercitat-o din oficiu. . eercita cai de atac impotriva +otararilor judecatoresti! judecatoresti! in conditiile preva&ute de lege. 6. studia&a cau&ele care generea&a fenomenul criminalitatii si face propuneri in vederea perfectionarii perfectionarii legislatiei penale si procesual penale. 30. ,A" Subiectul 1+. rganele rganele de cercetare penala %unt ofiteri anume desemnati din cadrul Ministerului )dministratiei si Internelor (M.).I# nominal de catre ministru cu acordul procurorului general general al Parc+etului de pe langa I.".".9. si aflati in subordinea directa a procurorului general al omaniei. Prin eceptie pot fi desemnati ca organe de cercetare penala si lucratori operativi din cadrul altor structuri (%..I#. rganele de cercetare penala sunt4 1. organe de cercetare ale politiei politiei judiciare - sunt subordonati direct procurorului!si raman subordonati la nivelul
Ministerului de Interne pe linie ierar+ica doar din punct de vedere administrativ! organi&atoric. 2. organe de cercetare speciala 4
-
ofiteri anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp aparte si similari! precum si de catre comandantii acestor unitati
-
ofiteri anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp armate si similari! precum si de catre comandantii centrlor militare ;
-
ofiteri anume desemnati de catre sefii comandantilor de garni&oana.
-
ofiterii politiei romane de frontiera! anume desemnati pentru infractiunile de frontiera.
-
capitanii porturilor.
Subiectul 2-. 3asurile procesuale (retinerea, obligarea de a nu parasi localitatea, masurile obligatorii de a nu parasi localitatea) Masurile procesuale sunt mijloace procesuale prin intermediul carora organele judiciare asigura desfasurarea bunelor conditii ale procesului penal. intre masurile procesuale cele mai importante sunt : 1. privative de drepturi – retinerea; arestul preventiv. 2. restrictive de drepturi – obligatia de a nu parasi tara. &5I<&0 4 ,ste masura preventiva preventiva privativa de libertate libertate care poate fi luata si de catre catre organele de urmarire urmarire penala! (de
procuror fie de organele de cercetare penala#. Masura de retinere poate fi luata numai dupa ce inculpatul*invinuitul a fost ascultat in pre&enta aparatorului si numai daca sunt probe *indicii ca a savarsit o fapta preva&uta de legea penala. aca masura retinerii este luata de organele de cercetare penala acesta are obligatia sa-l incunostiinte&e de indata pe procuror. 'rganele de cercetare penala sau procuror au obligatia sa-l incunostiinte&e pe invinuit*inculpat ca are dreptul sasi angaje&e un aparator. e asemenea trebuie sa-i aduca la cunostiinta faptul ca are dreptul sa nu dea nicio declaratie atragandui-se atragandui-se atentia ca tot ceea ce declara poate fi folosit inpotriva lui. Masura retinerii poate fi luata numai in ca&urile preva&ute de art. 38 ".proc.pen. precum si in ca&a de infractiune flagranta! oricare ar fi limitele de pedeapsa preva&ute de lege. Potrivit art.38 ".p.p! retinerea poate fi dispusa daca: -
inculpatul a fugit sau s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarire sau judecata sau daca eista date ca va incerca sa fuga sau sa se sustraga in orice mod de la urmarirea penala! judecata sau eecutarea pedepsei
-
inculpatul a incalcat cu rea - credinta masura obligatiei obligatiei de a nu parasi localitatea! tara ori obligatiile care-i revin pe durata acestor masuri
-
eista date ca inculpatul inculpatul incearca sa &adarniceasca &adarniceasca direct*indirect direct*indirect aflarea adevarului adevarului prin influentarea unei parti! martor! epert! ori prin distrugerea! alterarea materialelor de proba.
-
eista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni.
-
inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune.
-
eista date ca inculpatul eercita presiuni asupra persoanelor vatamate sau ca incearca o intelegere frauduloasa
-
inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede prevede detentia pe viata sau inc+isoare inc+isoare mai mare de 8 ani si eista probe ca lasarea sa in libertate pre&inta pericol concret pentru ordinea publica.
-
masura retinerii poate fi luata pe o perioada de cel mult 28 +
-
in situatia in care cel retinut a fost condus la sediul politiei ca masura administrativa atunci in durata retinerii se include si respectiva durata de timp
-
organul de urmarire penala este obligat ca prin ordonanta in care se dispune luarea masurii retinerii sa treaca &iua! ora si minutul la care a inceput precum si &iua! ora si minutul la care masura epira.
-
daca masura retinerii a fost dispusa de catre organele de cercetare cercetare penala! in primele 30 ore de la luarea masurii! acesta este obligat sa incunostiinte&e procurorul pentru a da posibilitatea acestuia in masura in care considera necesar sa poata sesi&a instanta de judecata in vederea luarii masurii arestului preventiv a invinuitului* inculpatului.
-
daca masura e dispusa de catre procuror iar acesta doreste ca ulterior sa-l areste&e pe invinuit*inculpat! atunci in primele 30 ore de la luarea masurii retinerii preventive! procurorul este obligat sa sesi&e&e instanta de judecata competenta in vederea luarii masurii arestului preventiv.
@/I05I0 : 0 <> P0&0SI /0/I50504 "onsta in indatorirea impusa invinuitului*inculpatului de procuror
sau judecator in cursul urmaririi penale! ori de instanta sau judecatorie in cursul urmaririi penale! ori de instanta de judecata in cursul cursul judecatii judecatii de a nu parasi parasi localitatea in care care locuieste fara incuviintarea incuviintarea oranelor oranelor care au dispus aceasta aceasta masura. Masura poate poate fi luata numai daca eista probe temeinice temeinice ca invinuitul *inculpatul *inculpatul a savarsit o fapta preva&uta de legea penala. Pe durata masurii obligatiei de a nu parasi localitatea! invinuitul*inculpatul! invinuitul*inculpatul! trebuie sa respecte: 3. sa se pre&inte pre&inte la organele organele de urmarire penala penala sau instanta instanta de judecata ori ori de cate ori este c+emat c+emat 2. sa se pre&inte pre&inte la organul organul de politie politie desemna desemnatt cu supraveg+ supraveg+erea erea sa de catre catre organul organul judiciar judiciar care care a dispus masura! fie conform programului programului de supraveg+ere intocmit intocmit de organul de politie fie ori de cate ori este c+emat 4. sa nu-si nu-si sc+imbe sc+imbe locuinta locuinta fara fara incuviintarea incuviintarea organului judiciar care a dispus masura; 8. sa nu detina detina!! foloseas foloseasca! ca! poarte poarte nicio nicio categ categorie orie de de arme. arme. 'rganul judiciar care a dispus aceasta masura il poate obliga pe invinuit sa respecte urmatoarele obligatii: 3. sa poarte poarte perma permanent nent un un sistem sistem electro electronic nic de supraveg supraveg+ere +ere;; 2. sa nu se deplase&e deplase&e la anumite anumite spectacole spectacole culturale etc. ori ori in alte locuri locuri stabilite; stabilite; 4. sa nu se apropie apropie de persoana persoana vatama vatamata! ta! de membr membriiii familie familieii acest acesteia eia!! de persoan persoanele ele inpreu inpreuna na cu care care a savarsit fapta! de martori! eperti! interpreti ori de alte persoane stabilite de organul judiciar si sa nu comunice cu acesta direct sau indirect ;
8. sa nu conduc conducaa niciun niciun ve+icul ve+icul sau sau anumite anumite catego categorii rii de ve+icul ve+icule; e; >. sa nu nu se se afle afle in in locuin locuinta ta perso persoanei anei vatamate vatamate;; 7. sa nu eercite eercite functia! functia! profesia! profesia! meseria meseria si nici sa nu desfasoare desfasoare activitate activitateaa in eercitarea eercitarea careia careia a savarsit savarsit fapta. 30S>&I/ @/I05&II : 0 <> P0&0SI /0/I5050 4 Masura obligatiei de a nu parasi localitatea! poate fi
luata in cursul urmaririi penale pe o perioada perioada de 40 de &ile! fie de catre procuror fie de catre instanta de judecata. Poate fi prelungita prelungita motivat! motivat! fiecare prelungire prelungire neputand neputand fi mai mare de 40 de &ile. egea egea impune o limitare limitare mai mare decit suma totala a &ilelor in care in cursul urmaririi penale persoana nu poate parasi localitatea! nu poate fi mai mare de 3 an. ceptie4 pedeapsa preva&uta de lege pentru infractiunea savarsita este pedeapsa detentiunii pe viata sau inc+isoarea
mai mare de 30 ani; In situatia in care nu mai sub&ista temeiurile pentru care a fost luata aceasta masura ea poate fi oricand revocata.ar revocata.ar daca invinuitul*inculpatul invinuitul*inculpatul nu respecta! cu rea-credinta! obligatiile care i-au fost impuse de catre instanta de judecata sau procuror atunci instanta de judecata are posibilitatea sa inlocuiasca aceasta masura preventiva cu una mai grava arestarea preventiva. Subiectul 21. I505I0 ste mijlocul procedural prin care o persoana este chemata in fata organelor judiciare si in acelasi timp este incunostiintata de eistenta procesului penal.
"itarea unei persoane se reali&ea&a prin intermediul unor agenti procedurali sau prin intermediul agentilor postali. Persoana se citea&a la locul unde locuieste ; In masura in care persoana respectiva a indicat organului judiciar un alt loc unde sa fie citata atunci ea va fi citata la acel loc. aca nu se cunoaste unde locuieste! ea va fi citata la locul de munca. aca nu are loc de munca ea va fi citata la sediul consiliului local din raza teritoriala unde s-a savarsit infractiunea . "ei internati in spital vor fi citati la administratia spitalului. Militarii vor fi citati la unitatea militara prin comandantul acesteia. Persoanele care au domiciliul in strainatate vor fi citati potrivit regulilor de procedura preva&ute in conventiile internationale aplicabile intre statul roman si respectivul stat. aca nu eista conventie! citarea se face prin scrisoare recomandata. "itatia se inmanea&a personal destinatarului. ceptie: poate fi inmanata sotului! rudelor apropiate!daca locuiesc impreuna cu persoana citata! sau persoanei care-i
primeste in mod regulat corespondenta. aca nu se gaseste niciuna din aceste persoane! agentul procedural este obligat sa depuna toata diligenta in vederea gasirii persoanei persoanei respective. aca nu reuseste acest acest lucru va face mentiuni in procesul verbal atasat citatiei. aca persoana locuieste intr-un bloc cu mai mulote apartamente! in mod eceptional citatia poate fi inmanata administratorului sau portarului! daca acestia primesc regulat astfel de citatii. aca nu gaseste nicuna din persoanele de mai sus! agentul agentul procedural va lipi citatia pe usa locuintei. In ca&ul in care il gaseste pe cel citat! acesta va
trebui sa semne&e procesul verbal! prin care confirma primirea. aca nu vrea*poate sa faca acest lucru! agentul procedural va face mentiune de acest fapt in procesul verbal. verbal. aca persoana nu este legal citata! nu se pot efectua acte de procedura procedura pentru ca acestea sunt lovite de nulitate. Subiectul 22. 5&3</ Sunt intervale de timp in interiorul carora sau de la expirarea carora se pot indeplini acte procesuale;
I. a# termene /0/ < cele preva&ute de "odul Procesual Penal; b# termene 8>:II0& < cele fiate de organele judiciare; II. a# termene pe 0SI>< < termene care curg in sensul normal al curgerii timpului (recurs de 30 &ile#; f# termene de de &&SI>< < termene care curg in sensul invers al timpului (inculpatul trebuie sa primeasca citatia cu cel putin 4 &ile inainte de data judecatii#. Aermenul in procesul penal se calculea&a fie prin includerea fie prin neincluderea in termenul respectiv si a &ilei care incepe si a &ilei in care se termina.)stfel in ca&ul termenelor substantiale (termene care privesc persoanele! persoanele! dr. si oblig acestora#! in cursul termenului intra si &iua la care incepe si se termina. Aermenul substantial se suspenda si se intrerupe insa nu se proroga precum cele procedurale nu se suspenda si nu se inrerup dar se proroga.
