Puterea con tiin ei ei
NEVILLE Las oglinda i schimb i chipul. Las lumea în pace i schimb i concep iile iile despre tine.
Puterea con tiin ei ei NEVILLE [Titlu original: „The Power of Awareness”, 1952]
Pentru Arthur i iubita sa Verne, a c crei con contien tien a adus aceast aceast carte întru fiin fiin..
De acela i autor
LA PORUNCA TA – AT YOUR COMMAND IMAGINA IMAGINAIE TREZIT TREZITii C CUTAREA – AWAKENED IMAGINATION and THE SEARCH CREDIN CREDINA I-E AVUTUL – YOUR FAITH IS YOUR FORTUNE A – THE LAW AND THE PROMISE LEGEA I F FDUIN DUIN DITUL DITUL I CULESUL – SEEDTIME AND HARVEST LIBERTATE PENTRU TO TOI – FREEDOM FOR ALL* TR TRIREA L LUNTRIC UNTRIC E SECRETUL – FEELING IS THE SECRET* RUG RUGCIUNEA, ARTA DE A CREDE – PRAYER, THE ART OF BELIEVING* DIN AFARA ACESTEI LUMI – OUT OF THIS WORLD* ÎNVIEREA – RESURRECTION* *Aceste cinci c cii sunt incluse într-un volum intitulat ÎNVIEREA
Puterea con tiin ei ei NEVILLE [Titlu original: „The Power of Awareness”, 1952]
Pentru Arthur i iubita sa Verne, a c crei con contien tien a adus aceast aceast carte întru fiin fiin..
De acela i autor
LA PORUNCA TA – AT YOUR COMMAND IMAGINA IMAGINAIE TREZIT TREZITii C CUTAREA – AWAKENED IMAGINATION and THE SEARCH CREDIN CREDINA I-E AVUTUL – YOUR FAITH IS YOUR FORTUNE A – THE LAW AND THE PROMISE LEGEA I F FDUIN DUIN DITUL DITUL I CULESUL – SEEDTIME AND HARVEST LIBERTATE PENTRU TO TOI – FREEDOM FOR ALL* TR TRIREA L LUNTRIC UNTRIC E SECRETUL – FEELING IS THE SECRET* RUG RUGCIUNEA, ARTA DE A CREDE – PRAYER, THE ART OF BELIEVING* DIN AFARA ACESTEI LUMI – OUT OF THIS WORLD* ÎNVIEREA – RESURRECTION* *Aceste cinci c cii sunt incluse într-un volum intitulat ÎNVIEREA
CUPRINS Un cuvânt de la editor 4 1. EU SUNT 5 2. CON CONTIEN TIEN 7 3. PUTEREA ASUMP ASUMPIEI 9 4. DORIN DORIN 11 5. ADEV ADEVRUL CARE TE FACE LIBER 12 6. ATEN ATENIE 14 7. ATITUDINE 16 8. RENUN RENUNARE 19 9. PREG PREGTINDU- TINDU-I LOCUL 20 10. CREA CREAIE 22 11. INTERFEREN INTERFEREN 23 12. CONTROL SUBIECTIV 24 13. ACCEPTARE 25 14. CALEA F F EFORT 27 15. COROANA MISTERELOR 28 16. NEPUTIN NEPUTIN PERSONAL PERSONAL 29 17. TOATE SUNT CU PUTIN PUTIN 30 18. FACE FACEI-V I-V ÎMPLINITORI 31 19. ESEN ESENIALURI 32 20. VIRTUTE [DREPTATE] 34 21. LIBER-ARBITRU 36 22. ST STRUIN RUIN 38 23. STUDII DE CAZ 40 24. NEREU NEREUIT IT 50 25. CREDIN CREDIN 52 26. DESTIN 54 27. VENERA VENERAIE 55
Un cuvânt de la editor Acum patruzeci de ani, Neville a ad ugat note cu mâna lui pe copia sa personal a ei. Transferând acea copie editurii DeVorss & Company în nou-publicatei Puterea con tiin ei scopul unei noi tip tip riri, fiica lui Neville, Victoria Goddard, a autentificat scrisul de mân ca fiind al tat tat lui s su i a autorizat publicarea unei noi edi ii ce include aceste note. Aceste ad adugiri sunt în num num r de dou douzeci, variind de la câteva rânduri lungime pân pân la înlocuirea unui singur cuvânt cu altul. Acest din urm caz, îns îns, a a a concis cum e, confer confer o schimbare semnificativ semnificativ în în înelesul textului. Într-adev Într-adev r, notele lui Neville clarific clarific pretutindeni ce a inten inten ionat s s spun spunii pe alocuri transmite în elesuri i îndrum îndrumri importante – atât de mult, încât în imediat urm toarea sa lucrare, Awakened Imagination [Imagina ie ie trezit ], va încorpora pe unele dintre acestea. sfoind sfoind prin copia lui Neville a acestei c c i,i, am dat peste o fotografie de-ale sale în uniform uniform militar militar , inserat inserat ca semn de carte. Era datat datat 1943 i, pe verso, purta propria sa inscrip inscripie ca dovad dovad c acesta era soldatul men men ionat în studiul de caz 1 (p. 40). Iar Vicki Goddard a confirmat presupunerea mea c c studiul de caz 2 (p. 43) este tot autobiografic, de dei într-un sens mult mai larg. De observat c numele de familie al lui Neville, Goddard, este dat aici ca Lordard . Atari sunt pl plcerile jocului de-a detectivul literar, de i trebuie admis c c sunt mult ii la îndemân sporite de faptul de a avea propria copie de lucru a autorului c ii îndemân . Cu siguran siguran el este foarte viu în lucrarea sa tip rit rit, dar, curios, mai mult în ad ad ugirile sale pe care le g gsim ici i acolo. Cititorul le va g g si pe acestea tip tip rite în corpul textului, înconjurate de de paranteze, din moment ce, în fiecare fiecare caz, se vedea clar unde unde le era locul. ceii ei, înc Cu gândul c c metafizica str strlucit lucit a lui Neville poate fi, pentru înv ceii înc i mai vital vital, DeVorss & Company a scos aceast aceast edi ediie unic unic a Puterii con tiin ei ei. Un cuvânt de apreciere i gratitudine e datorat lui Vicki Goddard pentru asisten a ei generoas generoas . ARTHUR VERGARA, Editor
Capitolul unu EU SUNT Iar tot ce este pe fa fa ,, se descoper descoper prin lumin lumin, ci ci tot ceea ce este descoperit, lumin lumin este. Efeseni 5:13,14 „Lumina” este con contien tiena. Con Contien tiena este una, manifestând în legiuni de forme sau niveluri ale con con tien tienei. Nu e nimeni care s s nu fie tot ceea ce este, c c ci con contien tiena, de dei exprimat exprimat într-o serie infinit infinit de niveluri, nu este divizibil . Nu exist exist separare real real sau întrerupere în con contien tien.. EU SUNT nu poate fi divizat. M M pot concepe a fi un om bogat, un cer ceretor sau un ho ho , dar centrul fiin fiin ei mele r r mâne aceea aceea i, indiferent de conceptul pe care-l am despre mine. În centrul manifest rii exist exist numai un EU SUNT manifestând în legiuni de forme sau concepte de sine s ine i „EU SUNT cel ce/ceea ce EU SUNT”. EU SUNT este auto-defini auto-definiia absolutului, temelia pe care totul se sprijin sprijin . EU SUNT este prima substan substan cauzal cauzal. EU SUNT este es te auto-defini auto-definiia lui Dumnezeu. Cel ce este m-a trimis la voi.” [Ie irea/Exodul 3:14] „EU SUNT/ Cel
„EU SUNT CEL CE SUNT.” [Ie irea/Exodul 3:14] „Stai neclintit i cunoa cunoate c c EU SUNT Dumnezeu.” [Psalm 45:10] EU SUNT este o tr trire a con contien tienei permanente. Însu Însui centrul con con tien tienei este tr trirea c c EU SUNT. A A putea uita cine SUNT EU, unde SUNT EU, ce SUNT EU, dar nu mâne, indiferent de m pot uita c c EU SUNT. Con tiin a de a fi mâne, m sura în care am uitat cine, unde sau ce SUNT. EU SUNT este acel ceva care, printre nenum nenum rate forme, e mereu acela acela i. Aceast Aceast rea descoperire a cauzei reveleaz rea reveleaz c, bun bun sau rea, omul este de fapt arbitrul propriei sale sor sori i c propriul s su concept despre sine este cel care determin lumea în care tr trie iete [i conceptul s s u despre sine reprezint reprezint reac reaciile lui la provoc provoc rile vie vieii]. Cu alte tate, cunoscând adev cuvinte, dac dac experimentezi o proast proast state, adev rul despre cauza acesteia, nu po poi atribui boala altor motive în afara aranjamentului specific de substan e-cauz e-cauz de baz baz, un aranjament care [a fost produs de reac iile tale în fa fa a vie vie ii] i este definit de conceptul „EU SUNT nes nes tos” tos” al t tu. Iat Iat de ce i se spune, „Cel slab s zic zic: ,EU SUNT tare!’” (Ioel/Ioil 3:10/4:10), fiindc , prin aceast aceast asump asumpie, substan substana-cauz a-cauz – EU SUNT – este rearanjat rearanjat i trebuie, astfel, s s manifeste ceea ce rearanjarea ei afirm . Acest principiu guverneaz guverneaz fiecare aspect al vie vie ii tale, fie el social, financiar, intelectual sau spiritual. EU SUNT este acea realitate c c tre care, indiferent ce se întâmpl întâmpl , trebuie s s ne întoarcem pentru a gsi o explica explica ie a fenomenelor vie vie ii. Este conceptul despre sine al lui EU SUNT cel care determin determin forma i scenariul existen existen ei sale.
Totul depinde de atitudinea omului în ceea ce-l prive te; ceea ce nu va afirma ca fiind adevrat despre sine nu se poate manifesta în lumea lui. Anume, conceptul t u despre tine, cum ar fi „EU SUNT puternic”, „EU SUNT în siguran”, „EU SUNT iubit”, determin lumea în care trieti. Cu alte cuvinte, când spui, „EU SUNT un b rbat, EU SUNT un tat, EU SUNT un american”, nu defineti EU SUNT-uri diferite; defineti concepte sau aranjamente diferite ale unicei substan e-cauz – unicul EU SUNT. Chiar i în fenomenele naturii, dac pomul ar fi articulat, ar spune, „EU SUNT un pom, un m r, un pom fructifer”. Când tii c singura, unica realitate este contiena – concepându-se pe sine a fi ceva bun, ru sau indiferent i devenind ceea ce s-a conceput pe sine a fi – te eliberezi de tirania altor cauze, de credina c sunt cauze externe propriei tale mini care î i pot afecta viaa. În starea de contien a individului se gsete explicaia fenomenelor vieii. Dac altul ar fi conceptul omului despre sine, totul în lumea lui ar fi diferit. Conceptul lui despre sine fiind ceea ce este, totul în lumea sa trebuie s fie aa cum este. Astfel, e limpede din plin c este doar un EU SUNT i tu ti acel EU SUNT. i în timp ce EU SUNT e infinit , tu, prin conceptul despre tine, afi ezi numai un aspect limitat al infinitului EU SUNT. Construiete odi tot mai mree, O, sufletul meu, Odat cu rotirea grbit a anotimpurilor! Lasi trecutul încovoiat! fiecare nou templu mai seme decât cel de dinainte, Închide-te din ceruri cu o bolt tot mai întins Pân ce în lungime eti liber, sându-i strâmta cochilie lâng A vieii nelinitit mare! [Oliver Wendell Holmes, Sr., „The Chambered Nautilus”]
Capitolul doi CONTIEN Numai printr-o schimbare a contienei, schimbându-i în mod real conceptul despre sine, poi „construi odi tot mai mree” – manifestrile conceptelor tale tot mai înalte. (Prin manifestare se înelege experimentarea rezultatelor acestor concepte în lumea ta.) Este de importan vital s înelegem ce este contiena de fapt. Motivul st în faptul c singura, unica realitate este con tien a, prima i numai una substan -cauz a fenomenelor vie ii. Nici un lucru nu are existen pentru om decât prin contiena pe care o are el asupra acelui lucru. A adar, ctre contien trebuie s te întorci, fiindc este singurul temei prin care fenomenele vieii se pot explica. Dac acceptm ideea unei cauze primare, ar urma c evoluia acelei cauze nu ar putea rezulta niciodat în altceva strin siei. Adic, dac substana-cauz primar e lumina, toate evoluiile ei, roadele i manifestrile, ar rmâne lumin. Prima substancauz fiind contiena, toate evoluiile ei, roade i fenomene, trebuie s rmân contien. Tot ce s-ar putea observa ar fi o form mai joas ori mai înalt sau variaii ale aceluiai lucru. Cu alte cuvinte, dac propria ta contiin este singura realitate, trebuie s fie i singura substan. Prin urmare, ceea ce î i pare ca fiind circumstane, condiii i chiar obiecte materiale este de fapt numai produsul propriei tale con tiene. Natura, atunci, ca lucru sau complex de lucruri externe minii tale, trebuie respins. Tu i mediul tu nu putei fi privii ca existând separat. Tu i lumea ta suntei una. adar, trebuie s te întorci de la aparena concret a lucrurilor spre centrul subiectiv al lucrurilor, contiena ta, dac doreti cu adevrat s cunoti cauza fenomenelor vieii i cum s foloseti cunoaterea asta pentru a-i realiza cele mai de pre vise. În mijlocul contradiciilor, antagonismelor i contrastelor aparente ale vieii tale, este un singur principiu în ac iune, numai contiena ta operând totul. Diferena nu const în varietatea substanei, ci în varietatea aranjamentului aceleia i substane-cauz, contiena ta. Lumea se mi din necesitate nemotivat. Prin aceasta se înelege c nu are un motiv în sine, ci se afl sub necesitatea de a manifesta conceptul t u, aranjamentul minii tale – iar mintea ta este întotdeauna aranjat în imaginea a tot ceea ce crezi i consimi tu ca fiind adevrat. Bogatul, sracul, ceretorul sau houl nu sunt mini diferite, ci aranjamente diferite ale aceleiai mini, în acelai sens în care o bucat de oel, când e magnetizat, difer nu în substan de starea ei demagnetizat, ci în aranjamentul i ordinea moleculelor sale. Un singur electron rotindu-se într-o orbit anume stabilete unicitatea magnetismului. Când bucata de oel sau orice altceva se demagnetizeaz , electronii ce graviteaz nu se opresc. adar, magnetismul nu a disprut din existen. S-a produs numai un rearanjament al particulelor, astfel încât ele nu mai produc un efect exterior sau perceptibil.
Când particulele sunt aranjate la întâmplare, amestecate în toate direc iile, substana se spune c este demagnetizat; dar când particulele sunt rânduite în categorii astfel încât o parte se îndreapt într-o direcie, substana este un magnet. Magnetismul nu e generat; este afiat. tatea, bog ia, frumuse ea i geniul nu sunt create; ele sunt numai manifestate prin aranjamentul minii tale – adic, prin conceptul tu despre tine [i conceptul tu despre tine este tot ceea ce accepi i consimi ca fiind adevrat. La ce consimi poate fi descoperit numai printr-o observaie necritic a reaciilor tale la via. Reaciile tale descoper unde trieti psihologic; i unde trieti psihologic determin cum trieti aici, în lumea vizibil exterioar]. Importana acestui lucru în via a ta de zi cu zi ar trebui s fie evident imediat. Natura de baz a cauzei primare este contiena. Aadar, substana fundamental a tuturor lucrurile este con tien a.
Capitolul trei PUTEREA ASUMPIEI Principala amgire a omului este convingerea lui c sunt alte cauze în afara con tien ei sale . Tot ce i se întâmpl omului – tot ce i se face, tot ce vine spre el – i se întâmpl ca rezultat al strii sale de contien. Contiena omului este tot ceea ce crede i dorete i iubete, tot ceea ce crede el ca fiind adev rat i îi consimte. De aceea o schimbare a contienei e necesar înainte de a-i putea schimba lumea exterioar . Ploaia cade ca rezultat al unei schimb ri de temperatur în straturile înalte ale atmosferei i, în mod similar, o schimbare de circumstane se produce ca rezultat al unei schimb ri în starea ta de contien. v schimbai prin înnoirea minii. [Romani 12:2] Pentru a te schimba, întreaga temelie a gândurilor tale trebuie schimbat . Dar gândurile tale nu se pot schimba pân ce nu ai idei noi, fiindc gândeti pornind de la idei. Toat transformarea începe cu o dorin intens, arztoare, de a te transforma. Primul pas în „înnoirea minii” este dorin a. Trebuie s vrei s fii altfel [i intenioneaz s fii] înainte de a putea începe s te schimbi pe tine însui. Apoi trebuie i faci visul viitor un fapt prezent . Faci asta însu indu- i sentimentul dorin ei tale deja împlinite . Dorind s fii altfel decât eti, creezi un ideal al persoanei care vrei s fii i i asumi c e ti deja acea persoan. Dac se persist în aceast asumpie pân ce devine trirea ta dominant, obinerea idealului tu este inevitabil. Idealul pe care speri s-l atingi este mereu pregtit pentru incarnare dar, dac tu nu-i oferi suportul parental, este incapabil de a se na te. adar, atitudinea ta ar trebui s fie una în care, dorindu-i deja s exprimi o stare mai înalt – tu singur accepi sarcina incarnrii acestei noi i mai mree valori a sinelui tu. Dând natere idealului tu, trebuie s ii în minte faptul c metodele cunoaterii mentale i spirituale sunt complet diferite. Acesta e un punct care e în eles cu adevrat de probabil nu mai mult de o persoan dintr-un milion. Cunoti mental un lucru uitându-te la el din afar, comparându-l cu alte lucruri, analizându-l i definindu-l [gândindu-te la el]; pe când spiritual, poi cunoate lucrul numai devenind lucrul [numai gândind din el]. Trebuie fii lucrul în sine i nu numai s vorbeti despre el sau s-l priveti. Trebuie s fii ca fluturele de noapte în c utarea idolului su, flacra, i care, sub impulsul dorinei lui sincere, plonjeaz imediat în focul sacru, învelit în propriile aripi, pân ce devine o culoare i o substan cu flacra. Numai acela cunoscut-a flacra, cel ce-a ars în ea, i numai el i-ar putea spune, acela ce nu s-a mai întors nicicând pentru a spune. [„Parlamentul prilor”, de Farid ud-Din Attar, tr. în l. eng. de Edward FitzGerald (1889), apud William Ralph Inge, „Credin a: Religia personal i via a evlaviei”] a cum fluturele de noapte, în dorina lui de a cunoate flacra, a fost dispus s se distrug pe sine, aa i tu trebuie s fii dispus, în devenirea ta, s mori actualului tu sine.
Trebuie s fii contient a fi stos dac e s cunoti ce e statea. Trebuie s fii contient a fi în siguran dac e stii ce e sigurana. adar, pentru a incarna o noui mai mare valoare despre tine, trebuie s i asumi deja eti ceea ce vrei s fii i apoi s trieti cu credin în aceast asumpie – care nu e incarnat în trup înc în viaa ta – încreztor c aceast nou valoare sau stare a contienei se va incarna prin fidelitatea absolut a asumpiei tale c deja eti ceea ce vrei s fii. Aceasta e ceea ce înseamn întregime, acesta e înelesul integritii. Ele înseamn resemnare, supunerea întregului sine sentimentului dorin ei împlinite, cu certitudinea c acea nou stare a contienei este reînnoirea minii, cea care transform. Nu exist ordine în natur corespunztoare acestei supuneri de bun voie a sinelui în fa a idealului dincolo de sine. Aadar, e culmea nebuniei s atepi incarnarea unui nou i superior concept de sine apar prin procese evolutive naturale. Ceea ce îi trebuie st rii de contien s î i produc efectul, în mod evident, nu poate fi efectuat f o asemenea stare de contieni, în abilitatea ta de a-i asuma, de a-i însui sentimentul unei viei mai bune, de a-i asuma, de a-i însui un nou concept despre tine, posezi ceea ce restul naturii nu posed – imaginaie – instrumentul prin care tu î i creezi lumea. Imaginaia ta este instrumentul, mijlocul prin care se efectueaz mântuirea ta din robie, boali scie. Dac refuzi si asumi responsabilitatea incarnrii unui nou i mai înalt concept despre sine, atunci respingi mijlocul, singurul mijloc prin care se poate efectua mântuirea ta – anume, ob inerea idealului t u. Imaginaia este singura putere mântuitoare din univers. Totu i, prin natura ta, î i e opional dac rmâi în conceptul de sine actual (o f ptur flmând tânjind dup libertate, tate i securitate) sau alegi s devii instrumentul propriei tale mântuiri, imaginându-te ca fiind ceea ce vrei s fii i si satisfaci astfel foamea i s te mântuieti. O, fii tare atunci i viteaz, pur, rbdtor i onest; Munca ce-i a ta Nu lsa în mâna altuia. Fiindc puterea a toat trebuina E dat în credin Din fântâna dinluntrul tu – Împia Cerurilor.
Capitolul patru DORIN Schimbrile care au loc în viaa ta ca rezultat al schimb rii conceptului t u despre tine întotdeauna par celui neiluminat ca fiind rezultatul, nu al schimb rii contienei tale, ci al norocului, al cauzelor externe sau al coinciden ei. Totui, singura soart ce-i guverneaz viaa este soarta determinat de propriile tale concepte, propriile tale asumpii; fiindc o asumpie, dei fals , dac se persist în ea, se va întri în fapt. Idealul pe care-l caui i speri s-l obii nu se va manifesta, nu va fi realizat de c tre tine pân ce nu-i vei fi imaginat c eti deja acel ideal. Nu e alt scpare pentru tine decât printr-o radical transformare psihologic a sinelui tu, decât prin însuirea de ctre tine a sentimentului dorinei tale împlinite. Aadar, f din rezultate sau împliniri testul crucial al abilitii tale de a-i folosi imaginaia. Totul depinde de atitudinea ta fa de tine însui. Ceea ce nu vei afirma ca fiind adevrat despre tine nu poate fi niciodat realizat de c tre tine, fiindc acea atitudine este singura condiie necesar prin care î i realizezi scopul. Toat transformarea se bazeaz pe sugestie i aceasta poate funciona doar atunci când te lai complet deschis la o influen . Trebuie s te abandonezi idealului tu precum se abandoneaz o femeie dragostei, cci abandonul total al sinelui în fa a sugestiei este calea uniunii cu idealul t u. Trebuie si asumi sentimentul dorinei împlinite pân ce asumpia ta are întreaga însufleire senzorial a realitii. Trebuie s i imaginezi c deja experimentezi ceea ce dore ti. Adic, trebuie si asumi sentimentul, trirea interioar a dorinei tale împlinite, pân ce e ti posedat de ea, iar acest sentiment adun toate celelalte idei ale contienei tale.
Omul care nu e pregtit pentru plonjarea în asump ia dorinei împlinite cu credina e singura cale de realizare a visului s u nu este pregtit înc s triasc în mod contient prin legea asumpiei, dei nu e nicio îndoial c triete prin legea asumpiei incontient. Îns pentru tine, care accepi acest principiu i eti pregtit s trieti asumându-i contient faptul c dorina ta e deja împlinit, aventura vieii abia acum începe. Pentru a atinge un nivel mai înalt al fiin ei, trebuie si asumi un concept de sine mai înalt. Dac nu te vei imagina pe tine ca fiind altceva decât e ti, atunci rmâi cel care eti, ci dac nu crede i c EU SUNT El, ve i muri în pcatele voastre. [Ioan 8:24] Dac nu crezi c tu eti El (persoana care vrei s fii), atunci rmâi aa cum eti. Prin cultivarea sistematic fidel a tririi dorinei împlinite, dorin a devine promisiunea propriei sale împliniri . Asumpia sentimentului dorinei împlinite face visul viitor un fapt actual.
Capitolul cinci ADEVRUL CARE TE FACE LIBER Piesa vieii e una psihologic, în care toate condiiile, împrejurrile i evenimentele ei sunt aduse în fiin prin asumpiile tale. Din moment ce viaa ta este determinat de asumpiile tale, eti forat s recunoti faptul c eti fie sclavul asumpiilor tale, fie stpânul lor. A deveni stpânul asumpiilor tale este cheia libertii i fericirii de nedescris. Poi obine aceast stpânire prin control contient deliberat al imaginaiei tale. Îi determini asumpiile astfel: Formeazi o imagine mental, un tablou al strii dorite, al persoanei care vrei s fii. Concentreazi atenia pe sentimentul c deja eti acea persoan. Mai întâi, vizualizeaz imaginea în contiena ta. Apoi simte-te pe tine a fi în acea stare ca i când a format în realitate lumea ta înconjurtoare. Prin imaginaia ta, ceea ce a fost numai o imagine mental se schimb într-o realitate aparent solid.
Marele secret este o imaginare controlati o atenie bine-sus inut focalizate ferm i constant asupra obiectului ce trebuie obinut. Nu se poate repeta niciodat suficient de mult faptul c , prin crearea unui ideal în sfera ta mental, prin asumarea faptului c deja eti acel ideal, te identifici cu el i astfel te transformi în asem narea lui [gândind din ideal în loc s gândeti la ideal. Toate st rile sunt deja existente ca „simple posibiliti” atâta vreme cât ne gândim la ele, dar atotputernic de reale când gândim din ele]. Aceasta era ceea ce numeau învtorii din vechime „Lsarea în voia Domnului” sau „Rmânerea în Domnul” i singurul test adevrat al „Rmânerii în Domnul” este c toi cei ce chiar rmân sunt transformai, inevitabil, în asemnarea a ceea ce „au rmas” în contiin [gândind din dorina deja împlinit]. Devii conform voii tale resemnate i voia ta resemnat este conceptul tu despre tine i toate cele crora le consimi i pe care le accepi ca fiind adevrate. Asumându-i sentimentul dorinei împlinite i struind în acesta, iei asupra ta rezultatele acelei stri; neasumându-i sentimentul dorinei tale împlinite, eti mereu lipsit de rezultate. Când înelegi funcia mântuitoare a imaginaiei, ai în mâini cheia solu iei tuturor problemelor tale . Fiecare etap a vieii tale este construit prin exerciiul imaginaiei tale. Imaginaia determinat, în sine, este mijlocitorul progresului t u, plinitorul viselor tale. Este începutul i sfâr itul a toat crea ia. Marele secret este o imaginare controlat i o aten ie bine-sus inut focalizate ferm i constant asupra sentimentului dorin ei împlinite pân ce î i ocup întreaga minte i adun toate celelalte idei din con tiin .
Ce dar mai mrei se poate oferi, dac nu si se spun Adevrul care te va elibera [Ioan 8:32]? Adevrul care te face liber este acela c po i experimenta în imagina ie ceea ce dore ti s experimentezi în realitate, iar men inând aceast experien în imagina ie, dorin a ta va deveni o realitate . ti limitat numai de imagina ia ta necontrolati lipsa ateniei asupra sentimentului dorinei tale deja împlinite. Când imaginarea nu e controlat i atenia nu e strunit asupra sentimentului dorinei deja împlinite, atunci nici un car de rug ciuni i evlavii i invocaii nu vor produce efectul urmrit. Când poi chema la dorin orice imagine î i e pe plac, când formele imaginrii tale i sunt la fel de vii precum cele ale naturii, ai devenit st pânul destinului tu. [Trebuie s încetezi si risipeti gândurile, timpul i banii. Totul în via trebuie s fie o investiie.*] Viziuni ale frumuseii i splendorii, Forme ale unui neam demult apus, Sunete i fee i glasuri, Din cea de-a patra dimensiune a spa iului – i prin necuprinsul univers, Gândurile noastre trec potcovite cu lumin – Unii îi spun imaginaie, Iar alii îl numesc Dumnezeu. [Dr. George W. Carey, „The New Name” („Noul nume”)]
___________________ * Neville continu aceasta cu data de 12 aprilie [19]53. În Imagina ie trezit (1954), el va scrie: „În dimineaa lui 12 aprilie 1953, soia mea a fost trezit de sunetul unei voci cu autoritate vorbind înluntrul ei i spunând, ‚Trebuie s încetezi si risipeti gândurile, timpul i banii. Totul în via trebuie s fie o investiie’. A risipi înseamn a irosi, a cheltui nechibzuit, a împrtia f a aduna. A investi înseamn a împrtia cu un scop din care se teapt profit. Aceast revelaie a soiei mele este despre importana momentului. Este despre transformarea momentului... Numai ce se face acum conteaz... Oricând ne asumm sentimentul de a fi ceea ce vrem s fim, investim”. (Cap. 5, „Moneda raiului”) – Editorul
Capitolul ase ATENIE rbatul îndoielnic este nestatornic în toate cile sale. Iacov 1:8 Atenia este puternic în proporie cu acuitatea fixrii sale, adic, atunci când este obsedat de o singur idee sau senzaie. Este struniti focalizat temeinic numai printr-un astfel de aranjament al minii care-i permite s vezi numai un lucru, fiindc astfel struneti atenia i-i sporeti puterea, restricionând-o. Dorin a care se realizeaz este întotdeauna cea asupra creia aten ia este concentrat exclusiv , fiindc o idee este înzestrat cu putere numai în proporie cu gradul ateniei fixate asupra ei. Observarea concentrat este atitudinea atent dirijat dintr-o1 f inalitate specific. Atitudinea atent implic selecie, fiindc atunci când oferi atenie înseamn c ai decis si focalizezi atenia asupra unui singur obiect sau stare în locul altora. adar, când tii ce vrei, trebuie si focalizezi deliberat atenia asupra sentimentului dorinei tale împlinite pân când acel sentiment î i umple mintea i adun toate celelalte idei din con tien. Puterea ateniei este msura forei tale interioare. Observarea concentrat a unui lucru înltur toate celelalte lucruri i le face s dispar. Marele secret al succesului este i focalizezi aten ia asupra sentimentului dorin ei împlinite f s permi i nicio distragere. Tot progresul depinde de sporirea ateniei. Ideile care te îndeamn la aciune sunt cele care domin contiena, cele care au întreaga aten ie. [Ideea care le exclude pe toate celelalte din câmpul aten iei se transform în aciune.] Dar una fac: uitând cele ce sunt în urma mea i tinzând c tre cele dinainte] , alerg la int. [Filipeni 3:14] Asta se refer la tine, una poi face, „s uii cele ce sunt în urm”. Poi alerga la int umplându-i mintea cu sentimentul dorinei împlinite. Celui neiniiat, toate astea par a fi numai fantezie; i totui, întregul progres vine dinspre cei care nu î i însu esc opiniile comun acceptate, nici nu accept lumea a a cum e ea. Dup cum s-a mai spus, dac poi imagina ceea ce-i place, i dac formele gândului tu sunt la fel de vii precum formele naturii, e ti, prin puterea imagina iei tale, stpânul propriului destin. Imagina ia ta e ti tu însu i, iar lumea pe care o vede imagina ia ta e lumea real . 1
Neville substituie prin dintr-o cuvântul spre din textul original – Ed.
Când purcezi la stpânirea mirilor ateniei, ceea ce trebuie s faci dac va fi s schimbi evenimentele observate, atunci realizezi cât de pu in control exercii asupra imaginaiei tale i cât de mult este ea dominat de impresiile senzoriale i de deriva pe mareele dispoziiilor hoinare. În scopul dobândirii controlului asupra aten iei tale, practic acest exerciiu: Noapte dup noapte, chiar înainte de a aluneca în lumea somnului, str duiete-te si menii atenia asupra activitilor de peste zi în ordine invers . Focalizeazi atenia pe ultimul lucru pe care l-ai f cut, adic, pusul în pat, i apoi mut-te înapoi în timp peste evenimente pân ce îl atingi pe primul al zilei, datul jos din pat. Acesta nu-i un exerciiu or dar, la fel cum exerciii specifice ajut enorm în dezvoltarea anumitor mu chi, acesta va ajuta enorm în dezvoltarea „muchiului” ateniei tale. Atenia ta trebuie s fie dezvoltat, controlati concentrat pentru a-i schimba cu succes conceptul despre tine i astfel, pentru a-i schimba viitorul. Imagina ia este în stare s fac orice, dar numai potrivit direc iei interne a aten iei tale . Dac persiti noapte dup noapte, mai devreme sau mai târziu vei trezi în tine un centru de putere i vei deveni contient de sinele tu superior, adevratul tu. Atenia se dezvolt prin exersare repetat sau obicei. Prin obicei, o aciune devine mai uoari astfel, în timp, permite rutinarea unei uurine sau abiliti care va putea fi pus mai apoi la mare folosin. Când obii control asupra direciei interne a ateniei tale, nu vei mai sta în apele mici de lâng mal, ci te vei avânta spre adâncul vieii. Vei pi în asumpia dorinei împlinite ca pe o temelie mai solid chiar decât mântul.
Capitolul apte ATITUDINE Experimente conduse recent de c tre Merle Lawrence (Princeton) i Adelbert Ames [Jr.] (Dartmouth) în laboratorul de psihologie al celui din urm de la Hanover, N.H., demonstreaz c ceea ce vezi când priveti ceva depinde nu atât de mult de ceea ce e acolo cât de asump ia pe care o faci atunci când prive ti. Din moment ce lumea pe care noi o credem a fi „adevrata” lume fizic este, de fapt, numai o lume „asumat ”, presupus, nu e de mirare c aceste experimente dovedesc c ceea ce pare a fi realitate solid este de fapt rezultatul „ateptrilor” sau „asumpiilor”. Asumpiile tale determin nu numai ceea ce vezi, ci i ceea ce faci, fiindc ele guverneaz toate mirile tale contiente i subcontiente ctre împlinirea lor. Cu mai bine de un secol în urm , acest adevr a fost formulat de ctre Emerson dup cum urmeaz: a cum era elastici fluid în mâinile lui Dumnezeu, lumea are ve nic aceleai însuiri, pe msur ce adugm la ea. Pentru proti i ptoi, ea e de piatr. Ei se adapteaz la ea aa cum pot, dar, în msura în care omul are în el ceva divin, firmamentul curge în fa a lui i îi ia forma i pecetea. Asumpia ta este mâna lui Dumnezeu ce modeleaz firmamentul dup chipul a ceea ce asumi. Asumpia dorinei împlinite este marele reflux ce te ridic uor de pe bancul pe care ai euat atât de îndelungat. Ridic mintea spre profeie în deplinul i adevratul sens al cuvântului; i dac ai acea imaginaie controlat i atenie absorbit care sunt posibil de obinut, poi fi sigur c tot ceea ce implic asumpia ta se va împlini. Când William Blake scria, Ceea ce pare a fi, este, pentru cei crora le pare a fi, el repeta numai eternul adevr, nimic nu este întinat prin sine, decât numai pentru cel care gândete c e ceva întinat; pentru acela întinat este. Romani 14:14 Fiindc nimic nu este întinat prin sine (sau curat prin sine), ar trebui s asumi ce-i mai bun i s gândeti la toate câte sunt cu nume bun [Filipeni 4:8] . Nu e atitudinea ta superioar, ci necunoaterea acestei legi a asumpiei, dac citeti în mreia omului vreo micime cu care s-ar putea s ai ceva de-a face – sau în vreo situa ie ori circumstan o judecat nefavorabil. Rela ia ta particular cu altul î i influen eaz asump ia în leg tur cu el i te face s vezi în el ceea ce vezi . Dac î i poi schimba prerea despre altul, atunci ceea ce acum crezi despre el nu poate fi absolut adev rat, ci numai relativ adevrat. Ceea ce urmeaz este un studiu de caz real ce ilustreaz funcionarea legii asumpiei:
Într-o zi, o costumier mi-a descris dificultile ei în colaborarea cu un cunoscut productor de teatru. Era convins c el o critica f motiv, îi refuza cele mai bune crea ii i era adesea în mod deliberat nepoliticos i nedrept cu ea. Auzindu-i povestea, i-am explicat c , atunci când îi pare c cellalt e nepoliticos i nedrept, e semn sigur c ea însi cerea asta i c nu productorul, ci tocmai ea avea nevoie de o nou atitudine. I-am spus c puterea acestei legi a asump iei i aplicarea ei practic poate fi descoperit numai prin experieni c numai asumându-i faptul c situaia era deja aa cum ar fi vrut ea s fie putea dovedi c poate produce schimbarea dorit. Colaboratorul ei era simplu martor, spunându-i prin comportamentul lui care era conceptul ei despre el. I-am sugerat c era foarte probabil ca ea s fi purtat conversaii în mintea ei cu el, în care era plin de critici incriminri. Nu era nicio îndoial c ea se certa mental cu productorul, fiindc ceilali numai reflect, ca un ecou, ceea ce le optim noi în secret. Am întrebat-o dac nu era adevrat c vorbea cu el mentali în ce constau acele conversaii. A recunoscut c în fiecare diminea în drum spre teatru, ea îi spunea exact ceea ce credea despre el într-un mod în care nu ar fi îndr znit vreodat s-i spun în fa. Intensitatea i fora argumentelor ei mentale au stabilit automat comportamentul lui fa de ea. A început s realizeze c fiecare dintre noi purtm conversaii mentale dar, din nefericire, cu cele mai multe ocazii, aceste conversa ii sunt beligerante… c trebuie numai observm trectorii de pe drum pentru a dovedi aceast afirmaie… c atât de muli sunt captivai mental de conversaiile lor [imaginare] i prea puini par a fi fericii din cauza asta, iar prin chiar intensitatea sentimentelor lor ajung repede la incidente nefericite pe car e le-au creat ei îni mental i astfel acum trebuie s le petreac. Când a realizat ceea ce f cea, a hotrât si schimbe atitudinea i s triasc aceast lege cu credin, asumându-i c serviciul su era foarte satisf tor i c relaia ei cu productorul era una fericit. Pentru a reui asta, a fost de acord ca, înainte de a merge noaptea la culcare, pe drum spre locul de munci la alte intervale de peste zi, s î i imagineze c el o felicita pentru croielile ei deosebite i c ea, în schimb, îi mulumea pentru laude i amabilitate. Spre marele ei deliciu, a descoperit rapid singur c propria ei atitudine era cauza tuturor celor ce i se întâmplau. Comportamentul colaboratorului ei s-a schimbat în mod miraculos. Atitudinea lui, reflectând, aa cum a f cut mereu, ceea ce ea asuma, reflecta acum conceptul ei curent în privina lui. Ceea ce a f cut ea s-a f cut prin puterea imaginaiei sale. Asumpia ei insistent a influenat comportamentul lui i a determinat atitudinea lui fa de ea. Cu paaportul dorinei, pe aripile imaginaiei controlate, a ctorit în viitorul propriei sale experiene predeterminate.
Vedem aadar c nu faptele, dar ceea ce crem în imaginaia noastr ne modeleaz vieile, cci cele mai multe conflicte de peste zi se datoreaz refuzului nostru de a ne folosi puin imaginaia i de a ne îndeprta bârna din propriul ochi. Cei cu mintea pretins literal sunt cei care triesc într-o lume fictiv. La fel ca i costumiera, care, prin imaginaia ei controlat, a produs o schimbare subtil în mintea colaboratorului s u, i noi putem s ne rezolvm problemele prin controlul propriei noastre imagina ii i prin sentimente înelept dirijate. Prin intensitatea imaginaiei sale i prin trirea luntric [a evenimentului] , costumiera a aruncat un fel de vraj asupra minii productorului ei i l-a determinat s cread c laudele generoase îi aparin. Adesea, unele dintre cele mai elaborate i „originale” gânduri de-ale noastre sunt determinate de al ii. Nu vom ti niciodat dac nu cumva a fost vreo femeie ce clca prin teasc cea care a pornit acea schimbare subtil din minile oamenilor, ori dac patima nu s-o fi nscut în mintea vreunui ciobna ai crui ochi s-au luminat pentru o clip înainte ca s-o fi pornit la drum. William Butler Yeats
Capitolul opt RENUNARE Nu e tciune de caracter atât de stins încât s nu strluceasci s ard de e numai uor aprins. [Stephen Berrien Stanton, „The Essential Life”] Nu v împotrivii celui ru; iar cui te lovete peste obrazul drept, întoarce-i i pe cellalt. [Matei 5:39] Este o mare diferen între a se împotrivi r ului i a se lepda de el. Când te împotriveti rului, îi dai atenia ta; continui s-l faci real. Când te lepezi de r u, î i iei atenia de la el i o îndrepi spre ceea ce vrei. Acum e timpul si controlezi imaginaia i dai frumusee nu cenu, bucurie i nu jale, slav în loc de dezndejde; ei vor fi numii: stejari ai dreptii, sad al Domnului spre slvirea Lui [aprox., Isaia 61:3] Dai frumusee în loc de cenu când î i concentrezi atenia asupra lucrurilor aa cum ai vrea ca ele s fie în locul lucrurilor aa cum sunt. Dai bucurie, nu jale, când î i menii o atitudine vesel indiferent de circumstanele nefavorabile. Dai slav în schimbul dezndejdii când î i menii o atitudine încreztoare în loc s cazi prad descurajrii. În acest citat, Biblia folosete cuvântul copaci [stejari] ca sinonim pentru oameni. Devii un stejar al dreptii când strile mentale de mai sus sunt o parte permanent a contienei tale. ti un rsad al Domnului atunci când toate gândurile tale sunt gânduri drepte. Acesta este EU SUNT-ul descris în capitolul unu. EU SUNT este sl vit atunci când cel mai înalt concept al tu despre tine e manifestat. Când i-ai descoperit propria ta imagina ie controlat ca fiind mântuitorul tu, atitudinea ta se va fi schimbat complet, f vreo diminuare a sentimentului religios, i vei spune despre imaginaia ta controlat, Iat via aceasta. Am gsit-o copcel slbatic, a crui putere rzlea s-a umflat în murele rcitoare. Dar am tiat planta i a crescut cumptat din risipa ei de frunze f rost, i s-a-nnodat precum vezi în ace ti ciorchini plini, pentru a rsplti mâna ce din înelepciune a rnit-o. [Robert Southey, „Thalaba Distrug torul”] Prin vi se-nelege imaginaia ta, care, în starea ei necontrolat , î i cheltuiete energia în gânduri i sentimente inutile sau distructive. Dar tu, a a cum via e tiati i se îndeprteaz ramurile i rcinile nefolositoare, î i curei imaginaia retr gându- i aten ia de la toate ideile nepl cute i distructive i îndreptându- i-o asupra idealului pe care dore ti s -l atingi. Viaa mai fericit, mai nobil pe care o vei experimenta va fi rezultatul tunderii înelepte a propriei tale imagina ii. Da, taie-i toate gândurile i sentimentele neplcute, astfel încât s poi gândeti drept, i gândurile tale vor fi hrana foametei din lume; s vorbeti drept, i fiecare cuvânt de-ale tale va fi o s mân roditoare; s trieti drept, i viaa ta va fi un mrei nobil crez. [Horatio Bonar, „Hymns of Faith and Hope”]
Capitolul nou PREGTINDU-I LOCUL i toate ale Mele sunt ale Tale, i ale Tale sunt ale Mele. Ioan 17:10 Trimite secera i secer, c a venit ceasul de secerat, fiindc s-a copt seceriul pmântului. Apocalipsa 14:15 TOATE SUNT ale tale. Nu pleca s caui ceea ce deja eti. Însute-i-le, revendici-le, asumi-le. Totul depinde de conceptul tu despre tine însui. Ceea ce nu revendici ca fiind adevrat despre tine nu poate fi realizat de c tre tine. Fduina e, ci tot celui ce are i se va da i-i va prisosi, iar de la cel ce n-are i ce i se pare c are i se va lua. [Matei 25:29; Luca 8:18] ine strâns, în imaginaia ta, de toate câte sunt vrednice de iubit, câte sunt cu nume bun [Filipeni 4:8] , fiindc cele vrednice de iubit i cele cu nume bun î i sunt eseniale în via, de va fi o via ce merit trit. Asumi-le. Faci asta imaginându-i c deja e ti ceea ce vrei s fii – i deja ai ceea ce vrei s ai. Cum gândete omul în sufletul lui, aa e el. [Proverbe/Pilde 23:7] Stai neclintit i tii c eti ceea ce doreti s fii, i nu va trebui niciodat s caui asta. În ciuda aparenei de libertate de aciune, te supui, aa cum fac toate, legii asumpiei. Orice ai crede despre problematica liberului-arbitru, adev rul este c experien ele tale de-a lungul vie ii sunt determinate de asump iile tale – fie contiente, fie incontiente. O asumpie înal un pod de incidente care duc inevitabil la împlinirea sa . Omul crede c viitorul e o dezvoltare fireasc a trecutului. Dar legea asumpiei arat clar c nu aa stau lucrurile. Asumpia ta te poziioneaz psihologic acolo unde nu e ti fizic; apoi simurile tale te trag înapoi de unde erai psihologic spre locul unde e ti fizic. Aceste mi ri-înainte psihologice sunt cele care î i produc mi carea-înainte în timp . Înainte-vederea, prorocirile, premoniiile sunt rspândite prin toate scripturile lumii. În casa Tatlui Meu multe locauri sunt. Iar de nu, v-a fi spus. M duc v gtesc loc. i dac M voi duce i v voi gti loc, iari voi veni i v voi lua la Mine, ca s fii i voi unde EU SUNT... i acum v-am spus acestea înainte de a se întâmpla, ca s credei când se vor întâmpla. Ioan 14:2,3; 29
Cel care vorbete în citatul de mai sus reprezint imaginaia ta, care merge în viitor, într-unul din multele locauri. Locaul este starea dorit… Spunându-i-se despre un eveniment înainte ca acesta s se petreac fizic înseamn c trebuie s te simi în starea dorit pân ce acesta atinge înf area realitii. Mergi i gte ti un loc pentru tine imaginându-te pe tine în tr irea dorin ei tale împlinite . Apoi, te întorci din acea stare a dorinei împlinite – unde nu ai fost fizic – acolo unde erai fizic cu o clip mai devreme. i atunci, printr-o micare-nainte irezistibil, te mui printr-o serie de evenimente spre realizarea fizic a dorinei tale, pentru ca, acolo unde ai fost în imagina ie, s fii i în carne i oase. Toate fluviile curg în mare, dar marea nu se umple, ci ele se întorc din nou la locul din care au plecat. Eclesiastul 1:7
Capitolul zece CREAIE EU SUNT Dumnezeu. De la început Eu vestesc sfâritul i mai dinainte ceea ce are s se întâmple. Isaia 46:9,10 Creaia este svârit. Creativitatea este numai o mai profund receptivitate, fiindc întregul cuprins al spaiului i timpului, dei experimentat în secvene temporale, coexist, de fapt, într-un infinit i etern acum. Cu alte cuvinte, tot ceea ce ai fost vreodat sau vei fi vreodat – de fapt, tot ceea ce omenirea a fost sau va fi vreodat – exist acum. Asta se înelege prin creaie, iar afirmaia potrivit creia crea ia e svâr it înseamn c nimic nu trebuie creat vreodat, trebuie numai manifestat. Ceea ce se nume te „a crea” este numai a deveni con tient de ceea ce deja exist . Devii pur i simplu contient de poriuni crescânde din ceea ce deja exist. Faptul c nu poi fi vreodat ceva ce nu eti deja sau experimenta ceva ce nu exist deja explic experiena de a avea un sentiment acut de a fi auzit înainte ceea ce se spune, sau de a fi întâlnit înainte persoana pe care o întâlneti pentru prima dat, sau de a fi vzut înainte un loc ori un lucru pe care-l vezi întâia oar . Întreaga crea ie exist în tine, i este destinul t u s devii tot mai con tient de infinitele ei minun ii i s experimentezi tot mai multe por iuni din ea.
Din moment ce creaia e svâriti toate evenimentele au loc acum, întrebarea care se ivete firesc în minte este, „ce determin cursul timpului tu?”. Adic, ce determin evenimentele pe care le întâlne ti? i rspunsul este, conceptul u despre tine. Conceptele determin cursul pe care îl urmeaz atenia. Iat un test bun pentru a dovedi acest fapt. Asumi sentimentul dorinei împlinite i observ cursul pe care îl urmeaz atenia ta. Vei observa c atâta timp cât rmâi credincios asumpiei tale, atâta timp se va confrunta atenia ta cu imagini ce au legtur clar cu acea asumpie. De exemplu; dac asumi faptul c ai o afacere minunat, vei observa cum, în imagina ia ta, atenia î i este focalizat pe incident dup incident legat de acea asump ie. Prietenii te felicit, î i spun ce norocos eti. Alii sunt invidioi i critici. De acolo, atenia i se îndreapt spre birouri spaioase, conturi bancare mai mari i multe alte evenimente asemtoare pe aceeai tem. Persistena în aceast asumpie va rezulta în experimentarea propriu-zis , în realitate, a ceea ce ai asumat . Acelai lucru e valabil în privina oricrui alt concept. Dac propriul tu concept despre tine este acela c eti un ratat, vei întâlni în imagina ia ta o întreag serie de incidente în conformitate cu acel concept. i e clar aadar cum tu, prin conceptul tu despre tine, î i determini prezentul, adic, poriunea particular a creaiei pe care o experimentezi acum, i viitorul tu, adic, poriunea particular a creaiei pe care o vei experimenta.
Capitolul unsprezece INTERFEREN ti liber s alegi conceptul pe care-l vei accepta despre tine. A adar, ai puterea de interven ie, puterea care î i permite i modifici cursul viitorului . Procesul de înare de la conceptul tu actual la un concept superior despre tine este mijlocul a tot progresul veritabil. Conceptul superior a teapt s-l întrupezi în lumea experienei. Iar Celui ce poate s fac, prin puterea cea lucrtoare în noi, cu mult mai presus decât toate câte cerem sau pricepem noi, Lui fie slava. Efeseni 3:20,21 Cel ce poate s fac , cu mult mai presus decât toate câte cerem sau pricepem noi , este imagina ia ta, iar puterea cea lucr toare în noi este aten ia ta. Înelegând imaginaia ca fiind CEL ce poate s fac tot ceea ce îi ceri i atenia ca fiind puterea prin care î i creezi lumea, î i poi acum construi lumea ta ideal. Imagineaz-te pe tine a fi idealul la care visezi i pe care îl doreti. Rmâi atent la aceast stare imaginati, de îndat ce te simi complet c eti deja acest ideal, se va manifesta pe sine ca realitate în lumea ta.
În lume era i lumea prin El s-a f cut, dar lumea nu L-a cunoscut. [Ioan 1:10] Taina cea din veci ascuns neamurilor; adic Hristos cel dintru voi, ndejdea slavei. [Coloseni 1:26,27] Acel „El” din primul dintre aceste citate este imagina ia ta. Dup cum am explicat mai devreme, exist o singur substan. Aceast substan este contiena. Imaginaia ta e cea care formeaz aceast substan în concepte, care concepte sunt apoi manifestate drept condiii, circumstane i obiecte fizice. Astfel, lumea prin imagina ie s-a f cut . Oamenii, cu numai puine excepii, nu sunt contieni de acest suprem adevr. Taina Hristos din tine la care se face referire în cel de-al doilea citat este imagina ia ta, prin care lumea ta se modeleaz. Ndejdea slavei este contiina ta despre abilitatea de a te îna perpetuu spre niveluri superioare. Hristos nu e de gsit în istorie, nici în forme externe. Îl g seti pe Hristos numai când devii contient de faptul c imagina ia ta este singura putere mântuitoare. Când se descoper asta, „turnurile dogmei vor fi auzit trâmbi ele Adevrului i, precum zidurile Ierihonului, se nruie în rân”.
Capitolul doisprezece CONTROL SUBIECTIV Imaginaia ta este în stare s fac tot ce-i ceri în propor ie cu gradul aten iei tale. tale.
Tot progresul, toat împlinirea dorinei depinde de controlul i concentrarea ateniei
Atenia poate fi ori atras din afar ori dirijat dinluntru. Atenia este atras din afar când eti ocupat în mod contient cu impresiile externe ale prezentului imediat. Chiar aceste rânduri ale paginii î i atrag atenia din afar. Atenia ta este dirijat dinluntru când alegi în mod deliberat cu ce vei fi preocupat mental. E evident c, în lumea concret, atenia ta nu numai c e atras de, dar e i dirijat constant spre impresii externe. Dar, controlul t u în starea subiectiv este aproape inexistent, fiindc în aceast stare, atenia este de obicei slujitorul i nu stpânul – pasagerul i nu navigatorul – lumii tale. Este o diferen uria între atenia dirijat obiectiv i atenia dirijat subiectiv, iar capacitatea de a- i schimba viitorul depinde de cea din urm. Când eti capabil s controlezi mirile ateniei tale în lumea subiectiv, î i poi modifica sau altera viaa dup cum doreti. Dar acest control nu poate fi ob inut dac permii ateniei s fie atras constant din afar. În fiecare zi, stabilete-i sarcina de a-i retrage atenia de la lumea concreti de a o focaliza subiectiv. În alte cuvinte, concentreaz-te pe acele gânduri sau dispozi ii pe care le determini deliberat. Atunci acele lucruri care acum te limiteaz vor slbi i disprea. În ziua în care obii control asupra mirilor ateniei tale în lumea subiectiv, ai devenit stpânul sorii tale.
Nu vei mai accepta stpânirea condiiilor i circumstanelor exterioare. Nu vei accepta viaa pe baza lumii din afar. Obinând control asupra mirilor ateniei tale i descoperind taina cea din veci ascuns, aceea c Hristos din tine este imagina ia ta, vei impune supremaia imagina ieii vei rândui toate lucrurile în slujba ei.
Capitolul treisprezece ACCEPTARE Percepiile omului nu sunt constrânse de organele percepiei: el percepe mai mult decât simul (dei mereu atât de ascuit) poate cuprinde. [William Blake] Oricât de mult î i pare a tri într-o lume material, tr ie ti de fapt într-o lume a imagina iei. Evenimentele exterioare, fizice ale vie ii sunt fructul timpurilor înfloririi uitate – rezultate ale fostelor i de obicei uitatelor stri de contien. Ele sunt finalitile ce se-ntorc la adesea uitatele origini imaginative. Oricând devii complet absorbit într-o stare emo ional, î i asumi pe moment sentimentul strii împlinite. Dac persiti, indiferent de lucrul care î i captiveaz intens emoiile, îl vei experimenta în lumea ta. Aceste perioade de absorbire, de aten ie concentrat, sunt începuturile lucrurilor pe care le vei culege. În aceste momente î i exersezi puterea creativ – singura putere creativ care exist. La sfâritul acestor perioade, sau momente de absorbire, gone ti dinspre aceste stri imaginative (unde nu ai fost fizic) spre locul unde erai fizic cu o clip mai devreme. În aceste perioade, starea imaginat este atât de real încât, la întoarcerea în lumea concret , când descoperi c nu e la fel cu starea imaginat, ai un adevrat oc. Ai vzut ceva atât de viu în imagina ie încât te îndoieti c evidena simurilor tale poate fi acum crezuti te întrebi, precum Keats, fost-a viziune sau un aievea vis? Fugit-i muzica aceea... Veghez sau dorm? Acest oc î i inverseaz simul temporal. Prin asta se înelege c în locul experien elor tale ce rezult de obicei din trecut, acum devin rezultatul tr irii în imagina ie a ceea ce nu s-a întâmplat fizic înc . Ca efect, acest lucru te mut peste podul de incidente în realizarea fizic a strii tale imaginate. Omul care î i poate asuma în voie orice stare dore te a aflat cheile Împiei Cerurilor. Cheile sunt dorin , imagina ie i aten ie constant focalizat asupra sentimentului dorin ei împlinite. Pentru un asemenea om, orice fapt concret nedorit nu mai e o realitate, iar dorina arztoare nu mai e un vis. „,Punei-Mi pe Mine la încercare’, zice Domnul Savaot, , i vei vedea voi deschide, la dorina voastr, stvilarele cerului i voi vrsa din belug binecuvântarea, spre binele vostru’”. Maleahi 3:10
Stvilarele cerului n-ar putea fi deschise i belugul n-ar putea fi luat printr-o voin puternic, dar ele se deschid singure i î i ofer comorile ca daruri f plat – daruri ce vin când absorbirea atinge un asemenea grad încât devine un sentiment de complet acceptare. Calea de la starea ta actual spre sentimentul dorinei împlinite nu trece peste prstii. E o continuitate între aa-numitul reali ireal. Pentru a trece dintr-o stare în alta, î i întinzi pur i simplu antenele, te încrezi în sim irea luntrici intri deplin în spiritul a ceea ce faci. „,Nu prin putere, nici prin trie, ci prin Duhul Meu’ – zice Domnul Savaot.” [Zaharia 4:6] Asumi spiritul, sentimentul dorinei împlinite i vei fi deschis ferestrele pentru a primi binecuvântarea. A asuma o stare înseamn a intra în spiritul ei. Triumfurile tale vor fi o surpriz numai pentru aceia care nu cuno teau trectoarea ta secret din starea de poftire spre asumpia dorinei împlinite. Domnul Savaot nu va rspunde dorinei tale pân ce nu-i vei fi asumat sentimentul de a fi deja ceea ce vrei s fii, cci acceptarea e f ga ul ac iunii Sale. Acceptarea e Domnul Savaot în ac iune.
Capitolul paisprezece CALEA F EFORT Principiul „minimului efort” guverneaz totul în fizic, de la calea unei planete la calea unui puls de lumin. Minimul efort este minimul de energie înmul it cu minimul de timp. Prin urmare, în mutarea de la starea ta actual spre starea dorit, trebuie s foloseti minimul de energie i s î i ia cel mai scurt timp posibil. toria ta de la o stare a con tienei la alta este una psihologic, deci, pentru a face toria, trebuie s utilizezi echivalentul psihologic al „minimului efort” i echivalentul psihologic este simpla asumpie. În ziua în care înelegi deplin puterea asumpiei descoperi c funcioneaz în deplin conformitate cu acest principiu. Func ioneaz prin intermediul ateniei minus efort. Astfel, cu minim efort, printr-o asumpie, „te grbeti f grab” i-i atingi scopul nicio trud. Deoarece creaia e svârit, ceea ce dore ti deja exist . Se afl dincolo de vedere fiindc poi vedea numai coninutul propriei tale contiene. Este funcia unei asumpii aceea de a chema ce e dincolo de vedere i de a-i reda întreaga apariie. Nu lumea, ci asump ia e cea care se schimb i schimb. O asumpie aduce invizibilul la vedere. Nu e nici mai mult nici mai pu in decât de a vedea cu Ochiul lui Dumnezeu, adic imaginaia. [Nu te uita la înf area lui i la în imea staturii lui;] Eu nu M uit ca omul; ci omul se uit la fa, iar Domnul se uit la inim. [1Samuel/1Regi 16:7]
Inima este principalul organ al simului, aadar întâia cauz a experienei. Când te uii „la inim”, te uii la asumpiile tale: asumpiile î i determin experiena. Urmrete-i asumpia cu toat sârguina, fiindc din ea ies secvenele vieii. Asumpiile au puterea de a realiza concret. Fiecare eveniment din lumea vizibil este rezultatul unei asumpii sau al unei idei din lumea nevzut. Momentul actual este atot-important, fiindc numai în momentul actual asumpiile noastre pot fi controlate. Viitorul trebuie s devin prezent în mintea ta de va fi s operezi înelept legea asumpiei. Viitorul devine prezent când î i imaginezi c deja eti ceea ce vei fi când asumpia ta se împlinete. Stai neclintit (minim efort) i tii c eti ceea ce doreti s fii. Sfâritul tânjirii trebuie s fie Fiire [tr ire]. Tradu-i visul în Trire. Construirea continu a viitoarelor stri contiena de a le tri deja, adic, reprezentându-i dorina f si asumi de fapt sentimentul dorinei împlinite este sofismul [eroarea]i mirajul omenirii. E pur i simplu visare inutil cu ochii deschii.
Capitolul cincisprezece COROANA MISTERELOR Asumpia dorinei împlinite este corabia ce te poart peste mrile netiute spre realizarea visului tu. Asump ia e totul; realizarea e subcon tienti f efort. Asumi o virtute, dac nu ai. [William Shakespeare, „Hamlet”]
Poart-te în asumpia c posezi deja ceea ce ai cutat. i fericit este aceea care a crezut c se vor împlini cele spuse ei de la Domnul. [Luca 1:45] a cum Concepia Imaculat2 este temelia misterelor cretine, aa i Asumpia†3 [Adormirea Maicii Domnului în l. englez , n. tr.] este coroana lor. Psihologic, Concep ia Imaculat înseamn na terea unei idei în propria ta contien, f ajutorul altuia. De exemplu, când ai o dorin specific sau poft sau tânjire, este o concepie imaculat în sensul c nicio persoan fizic sau lucru nu i-a însmânat-o în minte. Este autoconceput. Fiecare om este Maria Concepiei Imaculate i natere ideii sale trebuie s dea.4 Asumpia† este coroana misterelor deoarece este cea mai înalt folosin a contienei. Când î i asumi în imaginaie sentimentul dorinei împlinite, ti în at mental la un nivel superior. Când, prin persisten, aceast asumpie devine fapt real, te afli automat la un nivel superior (adic, i-ai obinut dorina) în lumea ta concret. Asumpia ta i cuzete toate mirile contiente i subcontiente spre finalitatea sugerat într-atât de inevitabil încât dicteaz practic evenimentele . Piesa vieii este una psihologici este scrisi produs în întregul ei de asump iile tale.
Înva arta asumpiei, cci numai astfel î i poi crea propria fericire.
Naterea Mariei f Pcat Originar. Totui, Neville pare a avea în minte Naterea [Conceperea] Virgin a lui Iisus. Ed. †Luarea trupului la Ceruri (de obicei, trupul Mariei [15 august]). Ed. Inversiune stilistic derivat din pasajul necitat, „i trebuie s dea natere ideii sale”. Ed. 2
3 4
Capitolul aisprezece NEPUTIN PERSONAL Auto-capitularea este esenial i prin asta se înelege mrturisirea neputinei personale. Eu nu pot s fac de la Mine nimic. [Ioan 5:30] Din moment ce creaia este svârit, e imposibil for ezi ceva întru fiin. Exemplul magnetismului dat anterior este o bun ilustrare. Nu poi crea magnetismul; acesta poate fi numai afiat. Nu poi face legea magnetismului. Dac vrei s construieti un magnet, poi face asta numai conformându-te legii magnetismului. Cu alte cuvinte, capitulezi, te predai sau cedezi legii. În mod asemtor, când foloseti capacitatea asumpiei, te conformezi unei legi la fel de reale precum cea care guverneaz magnetismul. Nu po i nici crea nici schimba legea asump iei. În aceast privin eti neputincios. Poi numai ceda sau te poi numai conforma, i, din moment ce toate experienele tale sunt rezultatul asumpiilor tale (contiente sau incontiente), importana folosirii contiente a puterii asumpiei trebuie s fie evident.
Identific-te voit cu ceea ce doreti cel mai mult, tiind c î i va gsi expresie prin tine. Cedeaz sentimentului dorinei împlinite i las-te consumat de el ca o victim , apoi ridic-te ca proroc al legii asumpiei.
Capitolul aptesprezece TOATE SUNT CU PUTIN Este de o mare însemntate faptul c adevrul principiilor conturate în aceast carte a fost dovedit i rsdovedit prin experienele personale ale autorului. De-a lungul ultimilor douzeci i cinci de ani, el a aplicat aceste principii i le-a dovedit reuita în nenumrate situaii. El atribuie unei neezitante asump ii a dorinei sale deja împlinite fiecare succes pe care l-a obinut. El era încreztor c, prin aceste asumpii fixe, dorinele sale erau predestinate a fi împlinite. Iar i iar, el î i asuma sentimentul dorinei sale împlinite i continua în asumpia sa pân ce lucrul pe care-l dorea era complet realizat. Triete-i viaa într-un spirit sublim al încrederii i determinrii; ignor aparenele, condiiile, de fapt toate evidenele simurilor tale care-i neag împlinirea dorinei. Rmâi în asumpia c eti deja ceea ce vrei s fii, deoarece, în acea asumpie determinat, tu i Fiina ta Infinit v îmbinai în uniune creativ, i cu Fiin a ta Infinit (Dumnezeu), toate sunt cu putin . Dumnezeu niciodat nu rateaz. i nimeni nu poate s-L împiedice la lucrul Lui i s-I zic: „Ce faci Tu?” [Daniel 4:32/35] Prin stpânirea asumpiilor tale, eti cu adevrat împuternicit st pâne ti via a. Astfel se urc pe scara vieii: astfel se realizeaz idealul. Cheia adevratului scop al vieii este s te abandonezi idealului tu cu o asemenea contiin a realismului su încât începi s trieti viaa idealului i nu viaa ta aa cum era înaintea acestei capitulri. El cheam la fiin cele ce înc nu sunt ca i când ar fi, i nevzutul devine vzut. [aprox., Romani 4:17] Fiecare asumpie are lumea ei corespunztoare. Dac eti într-adevr atent, vei observa puterea asumpiilor tale de a schimba circumstane ce par imposibil de schimbat. Tu, prin asumpiile tale contiente, determini natura lumii în care tr ieti. Ignor starea actuali asumi dorina împlinit. Revendic-o; va r spunde. Legea asumpiei este mijlocul prin care împlinirea dorinelor tale poate fi realizat. În fiecare moment al vieii tale, con tient sau incon tient , î i asumi un sentiment. Nu poi evita asumarea unui sentiment a a cum nu poi evita s mnânci sau s bei. Tot ce poi face este s controlezi natura asumpiilor tale.
Se vede clar astfel c acest control al asumpiei tale este cheia pe care o ii acum spre o via în continu cretere, mai fericiti mai nobil.
Capitolul optsprezece FACEI-V ÎMPLINITORI Dar facei-v împlinitori ai cuvântului, nu numai ascult tori ai lui, amgindu-v pe voi îniv. Cci dac cineva este asculttor al cuvântului, iar nu i împlinitor, el seam cu omul care privete în oglind faa firii sale; S-a privit pe sine i s-a dus i îndat a uitat ce fel era. Cine s-a uitat, îns, de aproape în legea cea desvârit a libertii i a struit în ea, f cându-se nu asculttor care uit, ci împlinitor al lucrului, acela fericit va fi în lucrarea sa. Iacov 1:22-25 „Cuvântul” din acest citat înseamn idee, concept sau dorin. Te amgeti pe tine însui fiind „numai asculttor” când atepi ca dorina s i se împlineasc prin simpla gândire pofticioas. Dorina ta este ceea ce vrei s fii, i privindu-te „în oglind ” înseamn a te vedea pe tine însu i în imagina ie ca fiind deja acea persoan . Uitând „ce fel” eti înseamn a e ua în persistarea în asump ia ta. „Legea cea desvârit a libertii” este legea care face posibil eliberarea de limitare, adic, legea asumpiei. „A strui” în desvârita lege a libertii înseamn a persista în asumpia c dorina ta e deja împlinit. Nu eti un „asculttor care uit” atunci când menii constant sentimentul dorinei tale împlinite viu în contiena ta. Asta te face „împlinitor al lucrului” i „fericit vei fi în lucrarea ta” prin inevitabila realizare a dorin ei tale. Trebuie s fii împlinitor al legii asumpiei, cci f aplicare, nici cea mai profund înelegere nu va produce rezultatul dorit. Reiterri i repetri ale importantelor adevruri de baz strbat frecvent aceste pagini. Acolo unde e vorba de legea asump iei – legea care face pe om liber – e un lucru bun. Trebuie rostit rspicat iar i iar, fie i cu riscul repetiiei. Adevratul cuttor al adevrului va primi cu bucurie acest ajutor în a- i concentra atenia asupra legii care îl face liber . Pilda stpânului care i-a condamnat sluga ce nu i-a folosit talantul [~talentul, n. tr.] ce i s-a dat [Matei 25:14-30] e limpede i neîndoielnic. Descoperind în tine cheia spre mara Comorilor, ar trebui s fii ca slugile cele bune care, prin în eleapt folosin, au înmulit talanii care li s-au încredinat. Talantul încredin at ie este puterea de a- i determina con tient asump ia. Talantul nefolosit, precum mdularul nesupus activitii fizice, se usci în final se atrofiaz. Strduina ta trebuie s vizeze fiirea. Pentru a o face, trebuie fii. Sfâritul tânjirii este a fi. Conceptul tu despre tine poate fi eliminat din con tien numai de un alt concept despre tine. Creând un ideal în mintea ta, te po i identifica pe tine cu acesta pân ce devii unul i acelai cu idealul, transformându-te prin aceasta în el. Dinamica triumf asupra staticii; activul asupra pasivului. Unul care e împlinitor este magnetic i astfel infinit mai creativ decât unul ce numai ascult . Fii printre împlinitori.
Capitolul nousprezece ESENIALURI Punctele eseniale în utilizarea cu succes a legii asumpiei sunt acestea:
Primul, i mai presus de toate, tânjirea; dorin a intens , arz toare. Din toat inima trebuie s vrei s fii diferit de ceea ce eti. Dorina intens, arztoare [combinat cu intenia de a face bine] este cauza principal a aciunii, începutul tuturor cutezan elor victorioase. În fiecare mrea pasiune [care î i atinge obiectivul], dorina e concentrat [i intenionat. Trebuie mai întâi s doreti i apoi s intenionezi s reuti]. În ce chip dorete cerbul izvoarele apelor, a Te dorete sufletul meu pe Tine, Dumnezeule. [Psalm 41:1] Fericii cei ce flmânzesc i înseteaz de dreptate, aceia se vor stura. [Matei 5:6] Aici, sufletul e interpretat prin cvasitotalitatea celor pe care le crezi, gânde ti, simi i accepi ca fiind adevrate; cu alte cuvinte, nivelul t u actual de contiin, Dumnezeu[,]5 EU SUNT [puterea contiinei], sursa i împlinirea tuturor dorinelor [în interpretare psihologic, EU SUNT o serie infinit de niveluri ale contiinei i EU SUNT ceea ce EU SUNT potrivit locului unde EU SUNT în aceast serie]. Acest citat descrie cum nivelul t u actual al contiinei tânjete s se transcend pe sine însui. Virtutea [dreptatea] este con tiin a de a fi deja ceea ce vrei s fii.
Al doilea, cultiv imobilitatea fizic , o incapacitate fizic nu deosebit de starea descris de Keats în a sa „Od unei privighetori”: O amoreal somnoroas îmi doare simurile, de parc-a fi but cucut. Este o stare înrudit somnului, dar una în care înc ai controlul direciei ateniei tale. Trebuie s învei si induci aceast stare la dorin, îns experiena a artat c se induce mai uor dup o mas substanial, sau când te trezeti dimineaa simindu-te cam f chef de a te ridica din pat. Atunci e ti natural dispus s intri în aceast stare. Importana imobilitii fizice se dovedete singur în acumularea de for mental pe care nemicarea complet o aduce cu sine. Îi sporete puterea de concentrare. Stai neclintii i cunoatei c EU SUNT Dumnezeu [în a-M -voi pe pmânt, Psalm 45:10] De fapt, energiile superioare ale min ii arar nesc dac nu e neclintit corpul i ua simurilor nu e închis lumii concrete.
5
Neville a ters cuvântul înseamn de dup Dumnezeu i apoi a adugat cele dintre paranteze. Ed.
Al treilea i ultimul lucru de f cut este experimentezi în imagina ia ta ce ai experimenta în realitate dac i-ai atinge obiectivul. [Trebuie s îl câ tigi în imagina ie mai întâi, fiindc imagina ia e îns i poarta spre realitatea a ceea ce urm re ti. Dar folose te imagina ia iscusit, iar nu precum spectatorul ce gânde te la final, ci precum participantul care gânde te din final.] Imagineazi c posezi o însuire sau ceva ce doreti i pân acum nu ai avut. Capituleaz complet acestui sentiment pân ce întreaga ta fiin e posedat de el. Aceast stare difer de visare prin acest aspect: este rezultatul unei imaginri controlate i a aten iei strunite, concentrate , pe când reveria este rezultatul unei imagin ri necontrolate – de obicei o simpl „visare cu ochii deschii”. În starea controlat, ajunge un minimum de efort pentru a- i ine contiena plin de sentimentul dorinei împlinite. Imobilitatea fizic i mental a acestei stri este un ajutor puternic al ateniei voluntare i un factor major al minimului efort. Aplicarea acestor trei puncte: 1. Dorin 2. Imobilitate fizic 3. Asumpia dorinei deja împlinite este calea spre îndreptare sau uniune cu obiectivul t u. [Primul punct este gândirea la final, cu inten ia de a-l realiza. Al treilea punct este gândirea din final cu sentimentul împlinirii. Secretul gândirii din final este s te bucuri de a fi, de a tr i acel final. În clipa în care îl faci agreabil i î i imaginezi c e ti în acel final, începi s gânde ti din final.] Una dintre cele mai larg-rspândite false preri este aceea conform creia aceast lege funcioneaz numai pentru cei care au un obiectiv pios ori religios. Acesta e un sofism [eroare]. Funcioneaz la fel de impersonal precum func ioneaz legea electricitii. Poate fi folosit în scopuri lacome, egoiste, la fel de bine ca i pentru cele nobile. Numai c trebuie avut mereu în minte c gândurile i faptele neonorante duc inevitabil la consecin e nefericite.
Capitolul douzeci VIRTUTE [DREPTATE] În capitolul precedent, virtutea [dreptatea] a fost definit drept con tiin a de a fi deja ceea ce vrei s fii. Acesta este adevratul îneles psihologic i, evident, nu se refer la adeziunea la coduri morale, legi civile sau precepte religioase. Nu po i ataa suficient de mult importan faptului de a fi virtuos [drept]. De fapt, întreaga Biblie este strtut cu preveniri i îndemnuri asupra subiectului. scump pcatele tale prin fapte de dreptate. Daniel 4:24/27 in cu trie la dreptatea mea i nu voi lsa-o s-mi scape; inima mea nu se ruineaz de zilele pe care le-am trit. Iov 27:6 Credincioia mea va rspunde pentru mine. Geneza/Facerea 30:33 Foarte adesea cuvintele cat i virtute sunt folosite în aceeai fraz. Acesta e un contrast logic al opusurilor i devine enorm de semnificativ în lumina în elesului psihologic al virtuii i a înelesului psihologic al pcatului. cat înseamn a rata inta. A nu-i obine dorina, a nu fi persoana care vrei s fii înseamn a ptui. Virtutea [dreptatea] este contiena de a fi deja ceea ce vrei s fii. Este o lege educativ neschimbtoare potrivit creia efectele trebuie s urmeze cauzelor. Numai prin virtute [dreptate] poi fi salvat de ptuire. Exist o mare neînelegere general asupra sensului expresiei „mântuire de pcat”. Exemplul urmtor va fi de ajuns pentru a demonstra aceast înelegere greiti a stabili adevrul. Cineva care triete în scie lucie ar putea crede c prin intermediul vreunei activiti religioase ori filosofice poate fi „salvat din p cat” i viaa lui se va îmbuni ca rezultat. Dac, totui, el continu s triasc în aceeai stare de scie, e clar c ceea ce el a crezut nu a fost adevrul i, de fapt, nu a fost defel „mântuit”. Pe de alt parte, el poate fi salvat prin virtute [dreptate] . Folosirea cu succes a legii asumpiei va avea ca rezultat inevitabil o schimbare real în viaa lui. Nu va mai tri în scie. Nu va mai rata inta. Va fi mântuit de pcat .
de nu va prisosi dreptatea voastr mai mult decât a crturarilor i a fariseilor, nu vei intra în Împia Cerurilor. Matei 5:20 înseamn aceia care sunt influeni i stpânii de aparenele exterioare ale regulilor i obiceiurilor societii în care ei triesc, dorina zadarnic de a fi bine-vzui în ochii altora. Dac aceast stare mental nu e depit, viaa ta va fi una a limitrilor – a ratrii obinerii dorinei tale – a ratrii intei – a pcatului. Virtutea [dreptatea] este depit prin adevrata virtute , care e întotdeauna con tiin a de a fi deja ceea ce vrei s fii. rturarii i fariseii
Una dintre cele mai mari capcane în încercarea de a folosi legea asump iei este concentrarea ateniei tale asupra lucrurilor , asupra unei noi case, a unui serviciu mai bun, a unui cont bancar mai solid. Aceasta nu e virtutea f de care „vei muri în pcatele voastre” [Ioan 8:24]. Virtutea [dreptatea] nu e lucrul în sine; este con tien a, sentimentul de a fi deja persoana care vrei s fii, de a avea deja lucrul pe care îl dore ti. utai mai întâi împia lui Dumnezeu i dreptatea Lui i toate acestea se vor aduga vou. Matei 6:33 Împia (întreaga creaie a) lui Dumnezeu (EU SUNT-ul tu) este înluntrul tu. Virtutea [dreptatea] este contiina c deja o posezi în întregime.
Capitolul douzeci i unu LIBER-ARBITRU Se pune adesea întrebarea, „Ce trebuie f cut între asumpia dorinei împlinite i realizarea ei?” Nimic. E o amgire c, în afar de a-i asuma sentimentul dorinei împlinite, poi face oarece pentru a ajuta la realizarea dorin ei tale. Crezi c poi face ceva, vrei s faci ceva; dar, de fapt, nu poi face nimic. Iluzia liberului-arbitru de a face este numai necunoa tere a legii asump iei pe care se bazeaz întreaga aciune. Totul se întâmpl automat. Tot ce i se petrece, tot ceea ce e f cut de tine – se întâmpl . Asumpiile tale, con tiente ori incon tiente, dirijeaz toate gândurile i aciunile spre îndeplinirea lor. A înelege legea asumpiei, a fi convins de adevrul ei, înseamn a te descotorosi de toate iluziile despre liberul-arbitru de ac iune. Liber-arbitru înseamn de fapt libertate de a alege orice idee dore ti. Asumându-i ideea de a fi deja un lucru înseamn a-l converti în realitate. Dincolo de asta, liberul-arbitru înceteaz , i totul se întâmpl în armonie cu conceptul asumat. Eu nu pot s fac de la Mine nimic... pentru c nu caut la voia Mea, ci voia Celui Care M-a trimis. [Ioan 5:30]
În acest citat, „Celui Care” se refer în mod evident la Dumnezeu-Tatl. Într-un capitol anterior, Dumnezeu este definit ca EU SUNT. Din moment ce creaia e svârit, Tatl nu e niciodat în poziia de a spune „EU voi fi”. Cu alte cuvinte, totul exist , iar contiena infinit EU SUNT poate vorbi numai la timpul prezent . Dar nu voia Mea, ci voia Ta s se fac. [Luca 22:42] „EU voi fi” este o mrturisire c „EU nu SUNT”. Voia Tatlui e întotdeauna „EU SUNT”. Pân ce realizezi c TU eti Tatl (exist numai un singur EU SUNT, i sinele tu infinit este acel EU SUNT), voia ta e mereu „Eu voi fi”. În legea asumpiei, con tiin a de a fi este voia Tatlui. Simpla dorin f aceast contiin este „voia mea”. Acest mre citat, atât de puin îneles, este declaraia legii asumpiei. Este imposibil faci ceva. Trebuie fii pentru a face.
Dac aveai un concept diferit despre tine, totul ar fi diferit. ti ceea ce e ti, aa c totul este a a cum este. Evenimentele pe care le observi sunt determinate de conceptul pe care-l ai despre tine. Daci schimbi conceptul despre tine, evenimentele dinaintea ta în timp sunt alterate, dar, astfel alterate, ele formeaz din nou o secven determinat ce începe din momentul acestui concept schimbat. E ti o fiin cu puteri de intervenie care î i permit, printr-o schimbare a contienei, s alterezi cursul evenimentelor observate – de fapt, i schimbi viitorul . Neag evidena simurilor i asumi sentimentul dorinei împlinite. În msura în care asumpia ta e creativi formeaz o atmosfer, asumpia ta, de va fi s fie una nobil, i sporete încrederea i te ajut s atingi un nivel superior de fiire . Dac, pe de alt parte, asumpia ta va fi s fie una neplcut, te împiedici î i face prbuirea mai rapid. Aa cum asumpiile plcute creeaz o atmosfer armonioas, tot aa, sentimentele dure i amare creeaz o atmosfer aptoare i amar. Câte sunt curate, drepte, vrednice de iubit, cu nume bun, la acestea s v fie gândul. [aprox., Filipeni 4:8] Aceasta înseamn si faci asumpii cele mai înalte, nobile i fericite concepte. Nu e moment mai bun de a începe decât acum. Momentul prezent este întotdeauna cel mai oportun pentru a elimina toate asump iile nevrednice de iubit i pentru a te concentra numai asupra binelui. La fel ca pentru tine, revendic i pentru alii motenirea lor divin. Vezi numai binele din ei i binele în ei. Stârnete-i i pe alii spre înalt, spre încredere i autorevendicare prin asumpia ta sincer a binelui lor, i tu vei fi prorocul i tduitorul lor, fiindc o împlinire inevitabil ateapt toate asumpiile susinute. Câ tigi prin asump ie ceea ce nu po i câ tiga vreodat prin for . O asumpie este o anumit micare în contien. Aceast micare, la fel ca toate mirile, exercit o influen asupra substanei înconjurtoare, f când-o s ia forma, s rezoneze i s reflecte asumpia. O schimbare de noroc este o nou direcie i perspectiv, o simpl schimbare în aranjamentul aceleiai substan e mentale – con tien a. De va fi si schimbi viaa, trebuie s începi chiar de la surs cu propriul t u concept primar de sine . Schimbrile exterioare, înregimentrile în organizaii, formaiuni politice sau religioase, nu sunt suficiente. Cauza merge mai adânc. Schimbarea esen ial trebuie s aib loc în tine însu i, în propriul tu concept de sine. Trebuie si asumi c eti ceea ce vrei s fii i s continui de acolo, cci realitatea asump iei tale î i are fiin a în independen a total fa de faptele concrete i se va întrupa singur dac persiti în sentimentul dorinei împlinite. Când tii c asumpiile, dac perseverezi în ele, se întresc în fapte, atunci evenimentele ce par simple incidente neini iatului vor fi înelese de tine ca fiind efecte logice i inevitabile ale asumpiei tale. Lucrul important de inut în minte este c ai liber-arbitru infinit în alegerea asump iilor tale , dar nicio putere de a determina condi iile i evenimentele. Nu po i crea nimic, dar asump ia ta determin ce por iune a crea iei vei experimenta .
Capitolul douzeci i doi STRUIN i a zis ctre ei: Cine dintre voi, având un prieten i se va duce la el în miez de noapte i-i va zice: Prietene, împrumut -mi trei pâini, C a venit, din cale, un prieten la mine i n-am ce s-i pun înainte, Iar acela, rspunzând dinuntru, s-i zic: Nu m da de osteneal. Acum ua e încuiati copiii mei sunt în pat cu mine. Nu pot s m scol si dau. Zic vou: Chiar dac, sculându-se, nu i-ar da pentru c-i este prieten, dar, pentru îndrzneala lui, sculându-se, îi va da cât îi trebuie. i Eu zic vou: Cerei i vi se va da; cutai i vei afla; batei i vi se va deschide. Luca 11:5-9 SUNT TREI personaje principale în acest citat, tu i cei doi prieteni menionai. Primul prieten este o stare dorit de con tien . Al doilea prieten este o dorin ce caut împlinire. Trei este simbolul întregimii, al finaliz rii. Pâinile simbolizeaz substana. a încuiat simbolizeaz simurile care separ vzutul de nevzut. Copiii din pat reprezint idei ce sunt latente, adormite. Neputina de a se ridica înseamn c starea de contien dorit nu se poate îna la tine, tu trebuie s te înali spre ea. „Îndrzneal” înseamn struin insistent, un fel de neruinare cras. Cere, caut i bate înseamn asumarea con tien ei de a avea deja ceea ce dore ti. adar scripturile î i spun c trebuie s persiti, s struieti în înarea (asumarea) contienei spre dorina ta deja împlinit. Promisiunea e cert: dac eti neruinat în obrznicia ta de a-i asuma c deja ai ceea ce simurile tale neag, i se va da – dorin a ta va fi împlinit . Biblia înva necesitatea struinei prin intermediul multor poveti. Când Iacov a utat o binecuvântare de la îngerul cu care se luptase, a spus, Nu Te las [s pleci] pân nu m vei binecuvânta. [Geneza/Facerea 32:26] Când unamiteanca a cutat ajutorul lui Elisei, ea a spus, Pe cât este de adevrat c Domnul este viu, cum este viu i sufletul tu, tot aa este de adevrat c nu te voi lsa. Atunci el s-a sculat i s-a dus dup dânsa. [4Regi/2Împra i 4:30] Aceeai idee este exprimat în alt pasaj:
i le spunea o pild cum trebuie s se roage totdeauna i s nu-i piard dejdea, Zicând: Într-o cetate era un judec tor care de Dumnezeu nu se temea i de om nu se ruina. i era, în cetatea aceea, o vduv, care venea la el, zicând: F-mi dreptate fa de potrivnicul meu. i un timp n-a voit, dar dup acestea a zis întru sine: Dei de Dumnezeu nu m tem i de om nu m ruinez, Totui, fiindc vduva aceasta îmi face suprare, îi voi face dreptate, ca s nu vin mereu s m supere. Luca 18:1-5 Adevrul de la baza fiecreia dintre aceste poveti este acela c dorina izvorte din contiina supremei realizri i c struirea în pstrarea contienei dorinei deja împlinite duce la împlinirea ei. Nu este suficient s simi starea rugciunii ascultate; trebuie s persiti în acea stare. Acesta e motivul poruncii, [Omul] trebuie s se roage totdeauna i s nu-i piard ndejdea. [Luca 18:1]
Aici, a se ruga înseamn a mul u mi pentru s-a primit deja ceea ce s-a cerut. Numai struina în asumpia dorinei împlinite poate cauza acele schimb ri din mintea ta care duc la schimbarea dorit din viaa ta. Nu conteaz c sunt „îngeri”, „Elisei” ori „judectori netemtori”; toi trebuie s rspund în armonie cu asumpia în care tu struieti. Când î i pare c oamenii, alii decât tine, în lumea ta, nu se poart cu tine aa cum iar plcea, nu e din cauza vreunei „neru inri” din partea lor, ci a lipsei tale de st ruin în asumpia în ce privete viaa ta ca fiind deja aa cum ai vrea tu s fie. Asumpia ta, pentru a fi eficient, nu poate fi un simplu act izolat; trebuie s fie o atitudine susinut a dorinei deja împlinite. [i acea atitudine susinut care te duce acolo, astfel încât s gândeti din dorina ta deja împlinit în loc s gândeti la dorina ta, este facilitat de asumarea frecvent a sentimentului dorinei deja împlinite. Frecvena, nu durata de timp, este cea care îi confer naturaleea. Cel la care te întorci constant este adevratul tu sine. Însuirea frecvent a sentimentului dorinei împlinite este secretul succesului.]
Capitolul douzeci i trei STUDII DE CAZ Va fi extrem de util acum s citm un numr de exemple particulare ale aplic rii acestei legi cu succes. Sunt prezentate cazuri reale . În fiecare dintre ele, problema e clar definiti modul în care s-a folosit imaginaia pentru a obine starea de contien necesar este descris amnunit. Autorul acestei ci fie a fost direct implicat în aceste cazuri, fie a aflat faptele de la cei implicai. 1 Aceasta e o poveste cu al crei fiecare detaliu sunt personal familiar. În primvara lui 1943, un soldat era înregimentat într-un mare bivuac în Louisiana. Era nerbdtor s se libereze, dar numai într-un mod absolut onorabil. Singura cale prin care putea face asta era solicitarea l rii la vatr. Cererea avea apoi nevoie de aprobarea ofierului comandant pentru a deveni efectiv . Conform regulamentelor militare, decizia comandantului era definitiv i nu putea fi contestat. Soldatul, urmând toate procedurile necesare, a solicitat demobilizarea. În patru ore, cererea a fost înapoiat – cu tampila „respins”. Convins c nu putea face recurs la o autoritate superioar, militar sau civil, s-a întors înluntru spre propria sa contien, determinat s se încread în legea asumpiei. Soldatul a îneles c propria lui contien era unica realitate, c starea lui de contien particular determina evenimentele pe care le-ar petrece. În acea noapte, în intervalul dintre a ezarea în pat i adormire, s-a concentrat folosind contient legea asumpiei. În imagina ie, s-a simit a fi în propriul su apartament din New York City. i-a vizualizat apartamentul, adic , în ochii minii lui el chiar a vzut propriul su apartament, închipuind fiecare camer atât de familiar lui, cu tot mobilierul fiecreia, limpede precum în realitate. Cu aceast imagine vizualizat clar i stând întins pe spate, s-a relaxat fizic complet. În acest fel, i-a indus o stare asemtoare somnului, pstrând în acelai timp controlul direciei ateniei sale. Când corpul lui a devenit imobilizat în întregime, i-a asumat c era în propria lui cameri s-a simit a fi întins în propriul su pat – un sentiment foarte diferit de acela când dormi într-un pat de campanie. În imaginaie, s-a ridicat din pat, a p it din camer în camer, atingând diferite articole de mobilier. Apoi s-a dus la fereastr i, cu mâinile rezemate de pervaz, a privit dea lungul strzii pe care se afla apartamentul lui.
Atât de viu era totul în imagina ia lui încât a vzut în detaliu trotuarul, balustradele, copacii i cmizile roii atât de bine-cunoscute ale cl dirii de peste drum. S-a întors apoi în patul su i s-a lsat luat de somn.
tia c era de maxim importan pentru folosirea cu succes a acestei legi ca, în chiar clipa adormirii, contiena lui s-i fie plin de asumpia c era deja ceea ce voia s fie. Tot ceea ce a f cut în imaginaie era bazat pe asumpia c nu mai era în armat. Noapte dup noapte, soldatul a pus în scen aceast pies. Noapte dup noapte, în imaginaie, se simea înapoi acas, lsat onorabil la vatr, vzând toate împrejurrile familiare i adormind în propriului lui pat. A f cut asta opt nopi la rând. Timp de opt zile, experiena lui obiectiv , concret , a continuat s fie diametral opus existenei sale subiective din contiena din fiecare noapte înainte de a adormi. În cea de-a noua zi, a sosit ordin de la cartierul general al batalionului ca soldatul s completeze o nou cerere de lsare la vatr. La scurt timp dup ce s-a f cut asta, i s-a ordonat s se prezinte în biroul colonelului. În timpul discuiei, colonelul l-a întrebat dac înc mai dorea s scape de armat. La primirea unui rspuns afirmativ, colonelul a spus c el personal nu era de acord, dar, dei avea obiecii solide în a aproba liberarea, a hot rât s treac cu vederea aceste obiecii i s o aprobe. În câteva ore, cererea a fost aprobat i soldatul, acum un civil, era într-un tren spre cas. 2 Aceasta e o povestire uluitoare a unui om de afaceri de mare succes ce a demonstrat puterea imaginaiei i legea asumpiei. Cunosc intim aceast familie i toate detaliile mi-au fost spuse de fiul descris în cele ce urmeaz . Povestirea începe când el avea dou zeci de ani. Era al doilea în ordinea vârstei într-o familie numeroas cu nou biei i o fat. Tatl era unul dintre partenerii unei mici afaceri comerciale. La optsprezece ani, fratele despre care povestim a psit ara în care triau i a ctorit dou mii de mile pentru a intra la facultate i a-i finaliza educaia. La scurt timp dup primul an de facultate, a fost chemat acas din cauza unui eveniment tragic legat de afacerea tat lui su. Prin unele intrigi ale asociailor si, tatl nu numai c a fost silit s pseasc afacerea, dar a fost i inta unor acuzaii false ce-i puneau sub semnul întreb rii caracterul i integritatea. În acelai timp, a fost deposedat de partea lui de drept din capitalul afacerii. Rezultatul a fost c s-a trezit în mare msur discreditat i aproape f un fan. În aceste circumstane a fost chemat acas fiul de la facultate. S-a întors cu inima plin de o uria hotrâre.
Era determinat s obin un extraordinar succes în afaceri. Primul lucru pe care el i tatl su l-au f cut a fost s foloseasc puinii bani pe care-i mai aveau pentru a- i porni propria lor afacere. Au închiriat un mic magazin pe o strad nu departe de sediul unde tatl fusese unul dintre principalii proprietari. Acolo i-au început o afacere ce viza servicii în folosul comunitii. La scurt timp dup aceasta, fiul, contient instinctiv de volumul mare de munc, i-a folosit deliberat imaginaia pentru a atinge un obiectiv aproape fantastic. În fiecare zi, în drum spre i de la serviciu, trecea prin dreptul cldirii fostei afaceri a tatlui su – cea mai mare afacere de genul ei din ar. Cldirea era una dintre cele mai semee, cu cea mai bun locaie, chiar în centrul oraului. Pe exteriorul cldirii era un semn uria pe care sttea scris numele firmei, pictat cu litere mari i îngroate. Zi dup zi, trecând pe acolo, un vis m re a prins contur în mintea fiului. S-a gândit ce grozav ar fi dac familia lui ar avea semeaa cldire – familia lui, care de inuse i operase acea afacere. Într-una din zile, cum sttea privind int la cldire, în imagina ia lui, a vzut un nume complet diferit pe semnul uria din faa intrrii. Acum, literele acelea mari formau numele su de familie (în aceste studii de caz, nu sunt folosite numele reale; de dragul expunerii, în aceast povestire vom folosi nume ipotetice i vom asuma c numele de familie al fiului era Lordard). Unde semnul arta F. N. Moth & Co., în imagina ie, el vedea de fapt, liter cu liter, numele N. Lordard & Sons. A rmas privind la semn cu ochii larg deschi i, imaginându- i scria N. Lordard & Sons. De dou ori pe zi, sptmân dup sptmân, lun dup lun, timp de doi ani, el i-a vzut numele lui de familie pe frontispiciul cl dirii. Era convins c, dac sim ea suficient de puternic c un lucru era adevrat, aa trebuia s stea lucrul i, zându- i în imagina ie numele de familie pe semn – ceea ce implica faptul c ei erau proprietarii afacerii – devenea convins c într-o bun zi vor fi proprietari. În tot acest timp, el a spus numai unei singure persoane ceea ce f cea. S-a destinuit mamei sale, care, din grij iubitoare, încerca s-l descurajeze, pentru a-l proteja de ceea ce ea credea c ar putea fi o mare dezamgire. Cu toate astea, el a struit zi dup zi. Doi ani mai târziu, marea companie falimenta i râvnita cl dire era pus în vânzare. În ziua vânzrii, el nu prea mai aproape de a o lua decât fusese cu doi ani mai devreme, când a început s aplice legea asumpiei. În aceast perioad, ei au muncit din greu i dobândiser mult încredere din partea clienilor lor. Totui, nu câtigaser nici pe departe suma necesar pentru achiziionarea proprietii. Nici nu aveau vreo surs de la care s împrumute capitalul necesar. Fcându-le parc i mai slabe ansele de a o lua, cldirea era considerat drept cea mai dorit proprietate din orai mai muli oameni de afaceri bogai erau pregtii s o cumpere. În ziua vânzrii propriu-zise, spre uria a lor surpriz , un brbat, aproape un complet str in, intr în magazinul lor i se oferi s cumpere proprietatea pentru ei. (Din cauza unor condiii neobinuite stipulate în aceast tranzacie, familia fiului nu a putut nici mcar s participe la licitaia pentru proprietate.)
Au crezut c brbatul glumete. Totui, nu era aa. Brbatul le-a explicat c le urmrise activitatea de ceva vreme, le admira abilitatea, credea în integritatea lor, iar capitalul oferit lor pentru a intra în afaceri la nivel superior îi p rea o investiie stoas. În chiar acea zi, proprietatea era a lor . Lucrul pe care fiul struise în a-l vedea în imaginaia lui era acum realitate. Impulsul b rbatului era mai mult decât justificat.
Astzi, familia deine nu numai afacerea privat la care s-a f cut referire, ci multe dintre cele mai mari ateliere industriale din ara în care triesc. Fiul, zându- i numele de familie la intrarea acestei cl diri seme e, cu mult timp înainte ca acesta s fi existat în realitate, utiliza cu precizie tehnica aduc toare de rezultate. Asumându- i sentimentul c deja avea ceea ce dorea – f când aceasta o realitate vie în imagina ia lui, prin st ruin determinat , indiferent de aparen e ori circumstan e –, a cauzat ca visul s u s devin , inevitabil, o realitate . 3 Aceasta e relatarea unui rezultat foarte nea teptat al unei întrevederi cu o doamn ce a venit s se consulte cu mine. Într-o dup-amiaz, a venit s m vad o tân bunic, femeie de afaceri din New York. A aprut însoit de nepotul ei în vârst de nou ani, care venise s o viziteze din Pennsylvania. Rspunzându-i la întrebri, i-am explicat legea asumpiei, descriindu-i în detaliu procedura ce trebuie urmat în obinerea obiectivului. Biatul sttea cuminte, aparent absorbit de un minuscul camion de jucrie, în timp ce-i explicam bunicii metoda de asumare a strii de contien care ar fi a ei dac dorina sa ar fi deja împlinit. I-am spus povestea soldatului din tab ra militar, care, în fiecare noapte, adormea imaginându-se a fi în propriul s u pat din propria sa cas . Când biatul i bunica lui se pregteau s ias, el privi la mine în sus cu un mare entuziasm i a spus, „tiu ce vreau i acum tiu cum s-l capt”. Surprins, l-am întrebat ce era acel ceva; mi-a rspuns c inima lui ardea dup un cel. La care, bunica a început s protesteze vehement, amintindu-i b iatului c i se spusese de nenumrate ori c asta nici într-un caz nu se poate… c tatl i mama lui nu ar permite, c biatul era prea mic pentru a avea grij de un animal aa cum trebuie i, peste toate, tatl avea o profund antipatie pentru câini – de fapt, ura s vad vreunul în preajm. Toate astea erau argumente pe care b iatul, dorind cu pasiune un câine, refuza s le priceap. „Acum tiu ce am de f cut”, a spus el. „În fiecare noapte, când voi merge la culcare, voi pretinde c am un câine i c ne plimbm împreun”. „Nu”, sri bunica, „nu a a spus dl Neville. Asta nu era pentru tine. Tu nu poi avea un câine”. Aproximativ ase sptmâni mai târziu, bunica mi-a spus ceea ce, pentru ea, era o poveste nucitoare.
Dorina biatului de a avea un câine era atât de intens încât el a absorbit tot ce eu spusesem bunicii sale despre cum s i ating dorinele – i a crezut necondiionat c el înelesese cum si obin celul. Punându-i credina în practic, mai multe nop i, biatul î i imagin c un câine st tea în pat lâng el. În imagina ie, îl mângâia cu drag, sim indu-i blana de-a dreptul. Lucruri precum jucatul i plimbatul alturi de câine îi umpluser mintea. În câteva sptmâni, s-a întâmplat. Un ziar din ora ul în care tria biatul a organizat un program special de „Sptmâna bunvoinei fa de animale”. Tuturor elevilor li s-a cerut s scrie un eseu cu titlul „De ce mi-ar plcea s am un câine”. Dup ce s-au predat i analizat lucrri de la toate colile, s-a anunat câtigtorul concursului. Câtigtorul era acelai biat care îmi spusese cu numai câteva s ptmâni înainte în apartamentul meu din New York, „Acum tiu cum s obin un câine”. Într-o ceremonie elaborat, care a fost mediatizat împreun cu povestea i fotografii în ziar, iatul a fost rspltit cu un minunat cel collie. Relatându-mi întâmplarea, bunica mi-a spus c , în cazul în care biatul ar fi primit bani cu care s fi cumprat un câine, prinii nu ar fi îngduit una ca asta i i-ar fi folosit pentru a achiziiona oarece aciuni în numele lui ori i-ar fi deschis un cont bancar. Mai mult, dac cineva i-ar fi druit biatului un câine, ei l-ar fi refuzat ori l-ar fi dat la al ii. Dar modul dramatic în care a ob inut biatul câinele, felul în care a câ tigat el un concurs orenesc, articolele i fotografiile din ziar, mândria izbânzii i bucuria copilului, toate au contribuit la schimbarea opiniei p rinilor si i acetia s-au trezit f când ceea ce nu i-ar fi închipuit a fi vreodat posibil – i-au îngduit s pstreze câinele. Toate astea mi le-a explicat bunica îns i, încheind prin a-mi spune c era o anume ras de câine la care îi tot st tea mintea biatului. Anume, un collie. 4 Acestea au fost spuse de mtua din povestire întregii audien e la finalul uneia dintre conferenierile mele. În timpul perioadei de întrebri i rspunsuri ce a urmat conferenierii mele despre legea asumpiei, o doamn care participase la multe asemenea întâlniri i a avut consultri personale cu mine de câteva ori, s-a ridicat i a cerut permisiunea de a relata o povestire ce ilustreaz cum a folosit ea legea cu succes. A spus c, întorcându-se acas de la conferenierea de sptmâna trecut, i-a gsit nepoata suprati tulburat foarte. Soul nepoatei, care era un ofier în Armata Forelor Aeriene ce staiona în Atlantic City, tocmai primise ordin de deta are, împreun cu întreaga unitate, în Europa. I-a spus printre lacrimi m tuii c motivul pentru care era suprat era acela c ea sperase ca soul ei s fie trimis ca maistru-instructor în Florida.
Ambii iubeau Florida i erau nerbdtori s fie staionai acolo, nu s fie separai. Auzind acestea, mtua declar c era numai un singur lucru de f cut i acela era aplicarea imediat a legii asumpiei. „S-o facem”, hotrî ea. „Dac erai de fapt în Florida, ce-ai face? Ai simi briza cald. Ai mirosi aerul srat. i-ai simi degetele de la picioare cufundându-se în nisip. Ei bine, s facem toate astea chiar acum”. i-au scos pantofii i, stingând lumina, în imagina ie, s-au sim it a fi în realitate în Florida, sim ind briza cald , mirosind aerul m rii, înfundându- i degetele în nisip . Patruzeci i opt de ore mai târziu, soul a primit o schimbare de ordin. Noile sale instruciuni erau s se prezinte imediat în Florida ca maistru militar al For elor Aeriene. Cinci zile mai târziu, soia lui era în tren pentru a se reuni. Iar mtua, dei a însoit-o pe nepoat în asumarea strii de contien necesare, nu a plecat în Florida. Aceea nu fusese dorina ei. Pe de alt parte, era tânjirea intens a nepoatei. 5 Acest caz este interesant în mod special datorit intervalului scurt de timp dintre aplicarea acestei legi a asumpiei i manifestarea sa vizibil. O foarte distins doamn a venit la mine tare nelini tit. Întreinea un apartament cochet în ora precum i o cas mare la ar; dar fiindc multele facturi însumau mai mult decât veniturile sale modeste, era absolut necesar s i închirieze apartamentul de era s i petreac vara la ar împreun cu familia ei. În anii anteriori, apartamentul fusese închiriat f nicio dificultate înc de la începutul primverii, dar în ziua în care a venit la mine, sezonul subînchirierilor se încheiase. Apartamentul trecuse prin mâinile celor mai bune agen ii imobiliare luni de-a rândul, dar nimeni nu se artase interesat nici mcar s vin s-l vad. Dup ce mi-a descris situaia, i-am explicat cum poate fi utilizat legea asumpiei în rezolvarea problemei sale. I-am sugerat c , imaginându-i c apartamentul fusese deja închiriat de o persoan ce dorea s-l ocupe imediat i asumându-i c aceasta era realitatea, apartamentul su va fi închiriat în fapt. Pentru a crea sentimentul de naturale e necesar – sentimentul c era deja realitate faptul c apartamentul ei era deja închiriat – i-am sugerat se lase purtat spre somn în chiar noaptea aceea, imaginându-se nu în apartamentul su, ci în orice loc în care ar dormi dac apartamentul ar fi închiriat imediat. A prins repede ideea i a spus c, într-o astfel de situaie, ar dormi în casa ei de la ar, chiar dac nu era înc deschis pentru var. Acest interviu a avut loc joi. La ora nou sâmb dimineaa, m-a sunat de la casa ei de la ar – emoionati fericit. Mi-a spus c joi-seara a adormit imaginându- i i sim ind c dormea în realitate în cellalt pat din casa ei de la ar , la kilometri dep rtare de apartamentul pe care-l ocupa în ora . Vineri, imediat a doua zi, un chiria ideal, unul care îndeplinea toate cerin ele ei ca om responsabil, nu numai c a închiriat apartamentul, dar l-a închiriat cu condi ia s se poat muta chiar în acea zi.
6 Numai o utilizare intens i complet a legii asumpiei putea produce astfel de rezultate în aceast situaie extrem. Acum patru ani, un prieten de familie mi-a cerut s discut cu fiul su în vârst de douzeci i opt de ani, în privina cruia nu erau ateptri pentru a mai tri. Suferea de o boal de inim rar. Aceast boal ducea la dezintegrarea organului. Îngrijiri medicale îndelungate i costisitoare nu au dus la nici un rezultat. Doctorii nu aveau nicio speran de înstoire. Fiul fusese la pat o lung perioad. Trupul lui se contractase spre un aproape schelet i putea vorbi i respira numai cu foarte mare dificultate. Soia sa i doi copii mici erau acas când am sunat, iar soia a fost de fa de-a lungul întregii discuii. Am început spunându-i c era numai o singur soluie pentru orice problem, iar soluia era o schimbare de atitudine. Cum vorbitul îl sec tuia de puteri, i-am cerut s încuviineze din cap dac înelegea clar ceea ce îi spuneam. Aa i f cea. I-am descris adevrurile care stau la baza legii contienei – de fapt, cum contiena este singura realitate. I-am spus c modul de a schimba orice condiie era acela de a-i schimba starea de contien în privina ei. Ca ajutor specific în asumarea de c tre el a sentimentului de a fi deja s tos, i-am sugerat ca, în imagina ie, s vad fa a doctorului exprimând o uluire de necrezut constatându-i îns to irea, contrar oric rei logici pornind de la ultimele faze ale bolii incurabile, s -l vad verificând i r sverificând fi ele de examinare i s-l aud spunând iar i iar, „E un miracol – e un miracol” . Nu numai c a îneles asta foarte clar, dar a i crezut f rezerve. A promis c va urma cu credin aceast procedur. Soia lui, care ascultase cu atenie, m-a asigurat ci ea va folosi cu silin legea asumpiei i imaginaia, în acelai fel ca i soul su. Ziua urmtoare m-am îmbarcat spre New York – toate astea având loc în timpul vacanei de iarn la tropice. Câteva luni mai târziu, am primit o scrisoare ce spunea c fiul s-a recuperat în mod miraculos. Cu ocazia urmtoarei vizite, l-am întâlnit în persoan . Era perfect stos, angajat activ în afaceri i bucurându-se din plin de multele activit i sociale ale prietenilor i familiei lui. Mi-a spus c din ziua în care am plecat, nu a avut niciodat vreo îndoial c „treaba” va funciona. A descris cum a urmat fidel sugestia pe care i-am f cut-o i zi dup zi tr ia complet în asump ia c era deja puternic i stos. Acum, dup patru ani de la vindecarea sa, e convins c singurul motiv pentru care e astzi aici e acela al folosirii cu succes a legii asump iei.
7 Aceast povestire ilustreaz folosirea cu succes a legii de c tre un director executiv newyorkez. În toamna lui 1950, un director al uneia dintre cele mai de seam bnci din New York discuta cu mine o problem cu care era serios confruntat. Îmi spunea c perspectivele progresului su personal i de avansare ierarhic erau foarte reduse. Atingând vârsta mijlocie i simind c o îmbunire însemnat în poziie i venit era justificat, „a pus-o pe tapet” superiorilor si. Acetia i-au spus în fa c vreo îmbunire major era imposibili i-au dat de îneles c, dac era nemulumit, î i putea uta un alt serviciu. Ceea ce, evident, i-a sporit anxietatea. În discuia noastr, mi-a explicat c nu avea vreo tentaie pentru grmezi de bani, dar trebuia s aib un venit substanial pentru a-i pstra confortabil cminul i pentru a-i întreine copiii în licee i colegii bune. Iar asta îi prea imposibil de realizat cu venitul actual. Refuzul bncii de a-l asigura de o oarecare avansare în viitorul imediat a dus la un sentiment de nemulumire i o dorin intens de a-i asigura o poziie mai bun cu, evident, mult mai muli bani. Mi-a mrturisit c genul de slujb care i-ar plcea mai mult decât orice altceva era unul în care s gestioneze fonduri de investiii ale unei instituii importante, precum o fundaie sau o mare universitate. Explicându-i legea asumpiei, am afirmat c situaia lui actual era numai o manifestare a conceptului su despre sine i am declarat c, de voia s schimbe circumstanele în care se gsea, o putea face numai schimbându- i conceptul despre sine. Pentru a produce aceast schimbare de contieni astfel o schimbare a situaiei sale, i-am cerut s urmeze aceast procedur în fiecare noapte chiar înainte de a adormi: În imagina ie, urma s simt cum î i încheia una dintre cele mai importante i de succes zile din via a lui. Urma s i imagineze c perfectase în realitate o în elegere, chiar în acea zi, pentru a colabora cu genul de organiza ii dup care tânjea i exact în condi iile pe care el le voia . I-am sugerat c, de reuea si umple mintea complet cu acest sentiment, va experimenta o senzaie distinct de uurare. În aceast dispoziie, anxietatea i nemulumirea vor deveni lucruri ale trecutului. Va sim i satisfacia ce vine odat cu realizarea dorinei. Am încheiat asigurându-l c, de va face asta cu credin, va obine inevitabil tipul de poziie pe care o voia. Asta era în prima sptmân din decembrie. Noapte dup noapte, f excep ie, a urmat aceast procedur . La începutul lui februarie, un director al uneia dintre cele mai bogate funda ii din lume îl întreba pe directorul nostru executiv dac era interesat în a se altura fundaiei întro funcie executiv de gestionare a investiiilor. Dup scurte discuii, accepta. Astzi, cu un venit substanial superior i cu certitudinea unui progres constant, acest om este într-o poziie ce depte cu mult tot ceea ce a sperat numai.
8 Soul i soia din aceast povestire au participat la conferen ierile mele câiva ani la rând. Este o ilustrare interesant a utilizrii contiente a acestei legi de c tre doi oameni ce se concentreaz asupra aceluiai obiectiv în acelai timp. Acest brbat i nevasta lui erau un cuplu de un devotament reciproc remarcabil. Viaa lor era complet fericiti liber de orice probleme sau frustrri. De ceva vreme, plnuiau s se mute într-un apartament mai mare. Cu cât se gândeau mai mult la asta, cu atât mai mult î i ddeau seama c ceea ce voiau era o frumoas mansard [„penthouse” în original]. Discutând împreun, soul descria una cu ferestre înalte ce ddeau spre o privelite magnific. Soia spunea c ar vrea s aib un perete îmbrcat în oglind de sus pân jos. Amândoi voiau un emineu cu lemne de foc. Era obligatoriu s fie în New York. Au cutat luni la rând un asemenea apartament în zadar. De fapt, situa ia din ora era de asemenea natur încât achiziionarea de orice fel de apartamente era aproape o imposibilitate. Erau atât de greu de gsit, încât nu numai c existau liste de ateptare pentru ele, dar includeau tot soiul de clauze speciale, taxe suplimentare, obliga ia de a le cumpra mobilate gata etc. Apartamentele noi erau închiriate cu mult înainte de a fi terminate, multe fiind rezervate înc din stadiul de proiect de construc ie. La începutul primverii, dup luni de cutri f rezultat, au localizat în sfâr it unul pe care l-au luat serios în considerare. Era o mansard într-o cldire ce tocmai se finisa în sus pe [strada] Fifth Avenue, cu vedere spre Central Park. Avea un inconvenient serios. Fiind o cldire nou, nu beneficia de clauze negociabile, iar cuplului i se p reau exorbitante taxele de loca ie. De fapt, erau cu câteva mii de dolari pe an mai mult decât luaser ei în calcul. Pe parcursul lunilor de primvar, în martie i aprilie, au continuat s caute mansarde diverse prin ora, dar mereu se întorceau la aceasta. Într-un final, au hotrât s majoreze substanial suma pe care ar fi pltit-o i au f cut o ofert pe care agentul imobiliar al cldirii a acceptat s o înmâneze proprietarilor pentru evaluare. În acest moment, f s discute problema unul cu cel lalt, ambii au hotrât s aplice legea asumpiei. Abia mai târziu, fiecare a aflat ce f cuse i cellalt. Noapte de noapte, amândoi adormeau imaginându-se în apartamentul pe care îl aveau în vedere. So ul, întins i cu ochii închi i, î i imagina c ferestrele dormitorului s u deau spre parc. Î i imagina c primul lucru pe care îl f cea în zori era s mearg spre fereastr i s admire priveli tea. Se sim ea stând pe teras privind parcul, servind cocktailuri împreun cu so ia sa i prietenii lor, savurând momentul. i-a umplut mintea cu sentimentul real de a fi în apartamentul de la mansard i pe teras .
În tot acest timp, f ca el s tie, so ia sa f cea acela i lucru.
Au trecut câteva sptmâni f vreo decizie din partea proprietarilor, dar ei continuau s imagineze, pe când se culcau în fiecare sear , c dormeau de fapt în mansarda mult-dorit. Într-o zi, spre uimirea lor total , un îngrijitor din blocul în care locuiau le-a spus c apartamentul de la mansard era liber. Erau uluii, deoarece cldirea lor era una dintre cele mai dorite din ora, cu o amplasare perfect, chiar în Central Park. tiau c exista o lung list de ateptare cu cei care încercau s prind un apartament în blocul lor. Faptul c tocmai cel de la mansard devenise neocupat pe neateptate fusese inut ascuns de managementul cldirii, fiindc nu aveau mandat de a-l scoate la vânzare. Auzind c era vacant, acest cuplu a f cut imediat o cerere s le fie închiriat lor, numai pentru a li se spune c acel lucru era imposibil. Problema nu era numai aceea c erau deja ali doritori pe lista de ateptare pentru mansarda cldirii, dar mai i era deja promis unei familii. În ciuda acestor lucruri, cuplul nostru a avut o serie de întrevederi cu cei din management, la sfâritul crora, apartamentul era al lor. Cldirea aflându-se în regim de subînchiriere, pre ul era cel pe care i-l propuseser -l plteasc înc de când au început s caute apartamente tip mansard. Amplasamentul, apartamentul în sine i terasa larg ce-l înconjura spre sud, vest i nord, toate erau dincolo de ateptrile lor – iar sufrageria, pe o latur , avea o oglind uria de patru metri i jumtate pe doi metri i jumtate, împreun cu o vedere splendid spre Central Park; un perete era acoperit cu oglind i exista un emineu cu lemne pentru foc .
Capitolul douzeci i patru NEREUIT Aceast carte nu ar fi complet f a discuta i despre nereu ita în încercarea folosirii legii asumpiei. Este deplin posibil ca fie s fi avut ori s ai unele nereuite în aceast privin – multe dintre ele în probleme cu adevrat importante. Dac, citind aceast carte i având o înelegere profund asupra utilizrii i funcionrii legii asumpiei, o aplici încreztor în efortul de a-i împlini vreo dorin arztoare i euezi, care e motivul? Dac, la întrebarea „Ai struit îndeajuns?”, rspunsul u este „Da” – i totui, materializarea dorinei nu s-a produs, care e motivul nereuitei? spunsul la aceasta este cel mai important factor în folosirea cu succes a legii asumpiei. Timpul necesar ca asump ia ta s devin fapt, dorin a ta s fie împlinit , este direct propor ional cu firescul sentimentului t u de a fi deja ceea ce vrei s fii – de a avea deja ceea ce dore ti.
Faptul c nu î i pare natural s fii ceea ce te imaginezi a fi este secretul nereu itei tale. Indiferent de dorina ta, indiferent de cât de fidel i inteligent urmezi legea, dac nu simi naturale ea de a fi ceea ce doreti s fii, nu vei fi acel lucru . Dac nu-i pare firesc s obii o slujb mai bun, nu vei obine o slujb mai bun. Întregul principiu este limpede exprimat prin fraza biblic „vei muri în p catele tale ” [Ioan 8:24] – nu transcenzi de la nivelul tu actual la starea dorit. Cum se poate obine sentimentul acesta al naturale ei? Secretul const într-un singur cuvânt – imagina ie. De exemplu, iat o foarte simpl ilustrare: s spunem c eti înluit strâns de o banc de fier mare i grea. Nu ai putea fugi, de fapt nu ai putea nici m car merge. În aceste condiii, nu i-ar prea firesc s fugi. N-ai putea nici mcar sim i c ar fi natural s fugi. Dar i-ai putea imagina cu uurin c fugi. În acea clip, când contiena ta este umplut cu fuga ta imaginar , ai uitat c eti imobilizat. În imagina ie, fuga ta era absolut fireasc. Sentimentul esenial al naturaleei poate fi obinut prin umplerea insistent a con tien ei tale cu imaginativ – imaginându-te ca fiind ceea ce vrei s fii sau a avea ceea ce doreti. Progresul poate izvorî numai din imaginaia ta, din dorina ta de a transcende nivelul u actual. Ceea ce cu adevrat i literalmente trebuie s simi este c, prin imagina ia ta, toate lucrurile sunt cu putin . Trebuie s realizezi c schimbrile nu sunt cauzate de capriciu, ci de o schimbare în contien. Ai putea eua în a obine sau menine o stare de contien anume, necesar în producerea efectului pe care-l doreti.
Dar, odat ce tii c singura realitate i unicul creator al lumii tale particulare este contiena i i-ai însemnat cu fierul rou acest adevr în întreaga ta fiin, atunci tii c succesul sau nereuita se afl exclusiv în mâinile tale. Faptul c eti sau nu suficient de disciplinat pentru a susine starea de contien necesar în situaii diverse nu e relevant pentru adevrul legii în sine – acela c o asumpie, dac se struiete în ea, va deveni realitate. Sigurana adevrului acestei legi trebuie s rmân neclintit în ciuda marilor dezamgiri i tragedii – chiar i atunci când „vezi stingându-se lumina vie ii i întreaga lume continuând ca i cum ar fi înc zi”. Nu trebuie s crezi c, fiindc asumpia ta nu a reuit s se materializez, adevrul c asumpiile se materializeaz e o minciun. Dac asumpiile tale nu se împlinesc este din cauza unei erori sau slbiciuni din contiena ta. Totui, aceste erori i slbiciuni pot fi depite. Pentru aceasta, aspir mereu spre tot mai înalte culmi sim ind c deja e ti persoana care vrei s fii. i amintete-i c timpul care-i trebuie asumpiei tale ca s devin realitate este propor ional cu naturale ea de a fi acel ideal . Omul se înconjoar cu imaginea real de sine. Fiecare spirit î i construiete o casi dincolo de casa lui, o lume, i dincolo de lumea lui, un paradis. Cunoate deci c lumea exist pentru tine. Mecanismul e perfect pentru tine. Ceea ce suntem, numai aceea putem vedea. Tot ce Adam a avut, tot ce ar fi putut Cezar cuceri, ai i poi cuceri tu. Adam i-a numit casa „rai i mânt”. Cezar i-a numit casa, „Roma”; tu poate i-o numeti „cârpcie”; o proprietate de câteva hectare sau o garsonier de student. Totui, în fiecare îneles al cuvântului, slaul tu e la fel de mre precum al lor, chiar i f numele alea pompoase. Zidete-i deci propria ta lume. De îndat ce î i conformezi viaa ideii pure din mintea ta, largile ei m suri vor începe s se desf oare. Emerson
Capitolul douzeci i cinci CREDIN „Miracol” e numele dat rezultatelor credin ei de ctre cei care nu au credin .
Iar credina este încredinarea celor n jduite, dovedirea lucrurilor celor nevzute. Evrei 11:1 Întregul sens al legii asumpiei este coninut de acest citat. De n-ai o con tiin adânc înrcinat c ceea ce speri are substani e posibil de obinut, va fi imposibil s i asumi contiena de a fi sau de a avea ceea ce speri. Faptul c întreaga crea ie e s vâr it i totul exist e cel care te stârnete s speri – i sperana, la rândul ei, implic ateptare, iar ateptarea succesului ar fi imposibil s foloseti contient legea asumpiei. „Dovedirea” e un semn al realitii. Astfel, acest citat se traduce prin credin a este con tiin a realit ii a ceea ce asumi, [o convingere de realitatea lucrurilor pe care nu le vezi, percep ia mental a realit ii invizibilului]. Prin urmare, devine evident c lipsa credinei înseamn neîncredere în existena a ceea ce doreti. Având în vedere c ceea ce experimentezi este reproducerea fidel a strii tale de contien, lipsa de credin va însemna euarea perpetu în orice încercare de folosire con tient a legii asumpiei. În toate epocile istoriei, credina a jucat un rol major. Strbate toate marile religii ale lumii, se întreese cu toate mitologiile i totui, astzi este aproape universal neîneleas. Contrar opiniilor populare, eficiena credinei nu se datoreaz niciunui agent extern. Este de la început pân la capt o activitate a propriei tale contiene. Biblia e plin de multe afirmaii despre credin, despre al cror îneles numai puini sunt contieni. Iat câteva exemple tipice: Pentru ci nou ni s-a binevestit ca i acelora, dar cuvântul propovduirii nu le-a fost lor de folos, nefiind unit cu credin a la cei care l-au auzit. Evrei 4:2 În acest citat, „nou” i „acelora” arat clar c toi auzim evanghelia. „Evanghelie” înseamn „bun vestire”. Foarte limpede, vestea bun pentru tine ar fi aceea ci-ai atins dorina. Asta i se „propovduiete” mereu de ctre sinele tu infinit. A auzi c ceea ce doreti tu exist i trebuie numai s îngdui, s accepi, s primeti în contien – iat o veste bun. „Nefiind unit cu credina” înseamn a nega realitatea a ceea ce doreti. De aici, lipsa de „folos” (ob inere). O, neam necredincios i îndtnic, pân când voi fi cu voi? Matei 17:17
Înelesul lui „necredincios” s-a clarificat. „Îndtnic” [„pervers”, în traducerile engleze ti i în original] înseamn rmas în urm, întors în direcia greit [„pe invers”, conform cu originalul] , cu alte cuvinte, contiena de a nu fi ceea ce vrei s fii. A fi necredincios, adic s te îndoieti de realitatea a ceea ce asumi, înseamn a fi îndtnic. „Pân când voi fi cu voi” înseamn c împlinirea dorinei tale este dictat de schimbarea ta spre starea corect de con tien . E ca i cum ceea ce doreti î i spune c nu va fi al tu pân ce nu te întorci de la a fi necredincios i îndtnic spre virtute [vezi cap. 20, pag. 34]. Dup cum deja s-a spus, virtutea [dreptatea] este contiena de a fi deja ceea ce vrei s fii. Prin credin, [el, Moise] a psit Egiptul, f s se team de urgia regelui, cci a rmas neclintit, ca cel care vede pe Cel nevzut. Evrei 11:27 „Egiptul” înseamn întuneric, credina în muli zei (cauze). „Regele” simbolizeaz puterea condiiilor sau circumstanelor externe. „El” este conceptul t u despre tine ca deja fiind ceea ce vrei s fii. „A rmâne neclintit, ca cel care vede pe Cel nev zut” înseamn a strui în asumpia c dorina ta este deja împlinit. Aadar, acest citat înseamn c, prin struirea în asumpia c deja eti persoana care vrei s fii, te ridici deasupra tuturor îndoielilor, fricilor, credinelor în puterea condiiilor sau circumstanelor externe; iar lumea ta se conformeaz inevitabil asumpiei tale. Definiiile din dicionar ale credinei, „înarea minii sau înelegerii spre adevr” – „aderarea ferm la principiu”, sunt atât de adecvate încât se poate s fi fost scrise cu gândul la legea asump iei însi. Credina nu se întreab – Credina tie.
Capitolul douzeci i ase DESTIN Destinul tu este ceea ce trebuie, inevitabil, s experimentezi. Este într-adevr un numr infinit de destine individuale, fiecare, odat atins, fiind locul de început al unui nou destin. Din moment ce viaa e infinit , conceptul unui destin final este de neînchipuit. Când înelegem c propria contien este singura realitate, cunoa tem c aceast contien este singurul creator. Aceasta înseamn c propria ta contien este creatorul destinului tu. De fapt, î i creezi destinul în fiecare clip, fie ctii, fie c nu tii. Multe din cele bune i chiar minunate au intrat în viaa ta f ca tu s ai nici cea mai vag bnuial c eti creatorul lor. Totui, înelegerea cauzelor experienei tale i cunoa terea c tu e ti singurul creator al con inutului vie ii tale, cu bune i rele, nu numai c te va face un mai atent observator al tuturor fenomenelor, dar, prin con tientizarea puterii propriei tale con tien e, î i intensific recuno tin a pentru bog ia i mre ia vie ii. Indiferent de experienele tale contrare ocazionale, este destinul t u s te ridici spre stri de contien tot mai înalte i s aduci în manifestare tot mai mult din minunile infinite ale creaiei. De fapt, eti destinat s atingi punctul în care realizezi c , prin propria ta dorin, î i poi crea contient toate destinele tale succesive. Studiul acestei ci, cu expunerile sale detaliate ale con tienei i operrii legii asumpiei, este cheia principal a împlinirii contiente a celui mai înalt destin al t u. Chiar în aceast zi începe-i noua via. Abordeaz fiecare experien dintr-o nou concepie – cu o nou stare de contien. Asumi ce-i mai nobil i mai bun pentru tine în orice privini continu de acolo. Îndrznete – mari minuni sunt cu putin.