EXECUTAREA IZOLATIILOR TERMICE CLASICE 1.1 Definiţii, simboluri şi unităţi de măsură
1. Defini ţ ii ţ ii Princi Principal palii ii termen termenii utiliz utiliza aţi în prez prezen entu tull norm normat ativ iv au urm următoarele semnificaţii: ateria iall sa sau u produs odus uzina zinat, t, avân având d Material Material termoizola termoizolant nt – mater conductivitatea termică de calcul mai mică sau egală cu 0,10 W/(mK), destinat să confere elementului de construcţie, în structura căruia sa înglobează, performanţe higrotermice corespunzătoare nivelurilor de performanţă stabilite prin reglementări; component entă a unui nui Supo Suport rt al stra stratu tulu luii de izol izolar are e term termic ică – compon elem elemen entt de co cons nstr truc ucţie car are e asigură rezistenţa, rigi rigidi dita tate tea a şi planeitatea necesară pentru a putea aplica pe suprafaţa sa un strat de material; nui Stra Stratt de pr prot otec ecţie a izolaţiei iei term termic ice e – componentă a unui
element de construcţie interpusă între componenta termoizolantă a acestuia şi mediul mediul încon înconjur jurător (exter (exterior ior sau interi interior) or) care care asi asigur gură protecţia termoizolaţiei faţă de acţiunile de orice natură ale agenţilor de mediu şi mecanici; poate fi aplicat direct sau distanţat, creând un strat de aer ventilat; Barieră contra vaporilor de apă – componentă a unui element de
construcţie, dispusă perpendicular pe direcţia de migrare a vaporilor de apă cu rezistenţă neglijabilă la transfer de căldură dar cu o foarte mare rezistenţă la permeabilitate la vapori, având rolul de a reduce riscul de condens al vaporilor de apă în structura elementului; component entă a unui unui elem elemen entt de co cons nstr truc ucţie Barieră antivânt – compon
permeabilă la vapori de apă dar care împiedică pătrunderea curenţilor de aer din stratul ventilat în termoizola ţia alcătuită, de regulă, din materiale de natură fibroasă (de ex. produse din vată minerală sau din vată de sticlă);
Strat de aer ventilat – componentă a unui element de construc ţie
prin care se permite circula ţia aerului prin tiraj termic şi/sau vânt şi care are drept scop principal evacuarea vaporilor de apă în exces spre mediul ambiant; poate fi realizat continuu sau sub formă de canale;
Stra Stratt de difu difuzi ziun une e a vapo vapori rilo lorr de apă – compon component entă a unui unui
elementt de constr elemen construc ucţie, aflată înai înaint ntea ea unei unei bari barier ere e de vapo vapori ri (în (în raport cu sensul de circulaţie a acestora) şi al cărui rol este de a asigura difuzia tangenţială a vaporilor de ap ă şi/sau o destinaţie a aerului sau a vaporilor de ap ă sub presiune; Deflector – element prin care se asigură:
1
- tirajul tirajul stratului stratului de aer ventilat ventilat şi evacuarea în atmosferă a vaporilor de apă, la acoperişuri şi alcătuiri de şarpante arpante cu învelitori învelitori neetanşe la vapori de apă; - comunicarea cu atmosfera stratului de difuziune a vaporilor de apă; Accesorii – elemente care asigură:
- fixarea (legătura, solidarizarea) straturilor de termoizola ţie, suport şi protecţie; - continuitatea izolaţiei termice; - admisia şi evacuarea aerului din stratul ventilat. Tratamente de protecţie – tratamente de ignifugare, biocizare şi hidrof hidrofobi obizar zare e sau de protec protecţie a armăturilo turilorr expuse expuse la degrad degradare are (metalice, fibre de sticlă); Vitraj termoizolant – vitraj care limitează pierderile de căldură, fiind
construit din două sau mai multe foi transparen transparente/tr te/translu anslucide cide (din sticlă obişnuită sa sau u cu prop propri riet etăţi speci speciale, ale, din polica policarbo rbona naţi etc. etc.), ), dispuse dispuse distan distanţat, întreg întreg ansamb ansamblul lul fiind fiind închis închis etan etanş pe margin margine, e, spaţiul dintre foi fiind umplut cu aer sau un alt gaz mai termoizolant decât aerul; Punte termică – zonă a unui element de construc ţie în care rezistenţa
termică specifică în câmp a elementului de construcţie respectiv;
– totalitate atea elementelor de construcţie perimetrale care delimitează volumul interior (încălzit) al unei clădiri, de mediul exterior sau de spaţii neîncălzite din interiorul clădirii;
Anve nvelopa lopa
clădirii
Ampli Amplitu tudin dine e de osci oscila laţie a temp temper erat atur urii ii aeru aerulu luii inte interi rior or –
variaţia maximă a temperaturii aerului interior faţă de temperatura convenţională de calcul; Coeficient de asimilare termică a materialului termoizolant (s)
– dens densit itat atea ea flux fluxul ului ui term termic ic maxi maxim, m, co core resp spun unzzătoare toare amplitudin amplitudiniiii temper temperatu aturii rii pe supraf suprafa aţa inte interi rioa oarră, egală cu unit unitat atea ea.. Acea Aceast stă mărime depinde de parametrii materialului străbătut: conductivitate termică, densitate, capacitate calorică masică la presiune constant ă şi de perioada oscilaţiilor densităţii fluxului termic; Coef Coefic icien ientt glob global al de izola izolare re term termic ică a unei clădiri diri (u (uni nittăţi lor de căldură rea realiz lizate ate prin prin funcţiona ionale le)) (G) (G) – suma pierderilor
transmisie directă prin aria anvelopei clădirii, pentru o diferen ţă de temperatură între interior interior şi exterior de 1 K, raportat ă la volumu volumull clădirii, la care se adaug ă pierderile de căldură aferente reîmprospătării aerului interior, precum şi cele datorate infiltraţiilor suplimentare de aer rece; Coeficient de transfer termic (transmitaţă termică) (U) – fluxul
termic, în regim staţionar, raportat la aria de transfer termic şi la 2
diferenţa de temperatură dintre temperaturile mediilor situate de o parte şi de alta ale unui element de închidere; Conductivitate termică (λ ) – proprietatea materialelor de a permite
trecerea fluxului termic, exprimată prin fluxul termic ce străbate prin unitatea de suprafaţă un strat omogen, cu grosimea de un metru, din cadr ca drul ul unui unui elem elemen entt de co cons nstr truc ucţie plan plan,, câ când nd dife difere ren nţa dint dintre re temp temper erat atur uril ile e pe ce cele le dou două suprafeţe ale ale stra stratu tulu luii es este te egal egală cu unitatea; Densitat Densitate e aparent aparentă a unui unui materi material al termoi termoizol zolant ant (ρ) – masa
unităţii de volum a materialului în stare uscată;
Densitate a fluxului termic – fluxul termic raportat la aria prin care
se face transferul de căldură;
Diferenţă de temperatură pe verticală între nivelul capului şi difere ren nţa de temp temper erat atur ură pe vertic vertical ală, într între e nivelul nivelul gleznelor gleznelor – dife
temperatura aerului măsurată la 1,7m şi la 0,1 m deasupra pardoselii (pentru o persoană în picioare) sau la 1,1 m şi respectiv 0,1 m (pentru o persoană şezând);
Flux termic – cantitatea de căldură transmisă în unitatea de timp, la
sau de la un sistem;
Indice PMV – opţiunea medie previzibilă a unui grup important de
persoa persoane ne asupra asupra senza senzaţiei termic termice e produs produsă de un anum anumit it me medi diu, u, exprimată prin referire la o scar ă cu 7 nivele cuprinse între „frig” şi „cald”; indicele PMV este bazat pe bilanţul termic al corpului uman; Permeabilitate la aer – proprietatea materialelor de construc ţie de
a permite trecerea fluxului de aer, exprimată prin fluxul de aer care străbate prin unitatea de suprafa ţă un strat omogen, cu grosimea de un metru, din cadrul unui element de construc ţie plan, când diferenţa dintre presiunile aerului pe cele dou ă suprafeţe ale stratului este egală cu unitatea;
– pro proprie prieta tate tea a mater ateria iale lelo lorr de construcţie de a permite trecerea vaporilor de ap ă, exprimată prin fluxul de vapori care străbate prin unitatea de suprafaţă un strat omog omogen en,, cu gros grosim imea ea de un me metr tru, u, din din ca cadr drul ul unui unui elem elemen entt de construcţie plan, când diferenţa dintre presiunile vaporilor pe cele două suprafeţe ale stratului este egală cu unitatea; Perm Permea eabi bili lita tate tea a
la
vapo vapori ri
Temperatură a punctului de rouă (θr) – temperatura aerului la care
presiunea parţială a vaporilor de apă devine egală cu cea de satura ţie şi de la care se produce fenomenul de condens;
3
difere ren nţa de tem empe perratur atură Rezistenţă termică specifică (R) – dife raportată la densitatea fluxului termic, în regim staţionar;
Rezistenţă la permeabilitate la aer a elementului de construcţie plan (Ra)- suma rezistenţelor la permeabilitate la aer a
straturilor elementului de construcţie plan;
Rezistenţa la per permea meabili bilita tate te la vapor pori a eleme lemen ntulu tuluii de construcţie plan- suma rezistenţelor la permeabilitate la vapori a
straturilor elementului de construcţie plan;
Tasare – caract caracteri eristi sticcă mecanică privin privind d defor deformab mabili ilitat tatea ea unui unui
material material termoizol termoizolant, ant, exprimat exprimată prin prin vari varia aţia rela relati tiv vă a gros grosim imii ii acestuia sub efectul unei încărcări statice prestabilite, în funcţie de tipul materialului; Temperatură medie a suprafeţei interioare a unui element de medi dia a temp temper erat atur uril ilor or de pe supr supraf afa aţa interi interioar oară a construcţie – me
elem elemen entu tulu luii de co cons nstr truc ucţie, ie, ca calc lcul ulat ată pe baza câmpului de temperatură dete determ rmin inat at prin prin ca calc lcul ul nume numeri ricc sa sau u a rezi rezist sten enţelor termice specifice determinate experimental;
Umiditate relativă a aerului (φ) – raportul dintre presiunea par ţială
a vaporilor de apă din aerul umed şi presiunea de saturaţie a vaporilor de apă la aceeaşi temperatură şi presiune totală;
Umiditate a materialului (masică/volumică) (ωm/ωv) – masa apei
evaporabile raportată la masa/volumul materialului uscat.
Generalit ăţ ăţ i a) Lucr Lucrările rile de izol izolar are e term termic ică se exec execut ută pe baza baza proiec proiectel telor or înt întoc ocmi mite te de proi proiec ecta tant ntul ul lucr lucrărilo rilorr de co cons nstr truc ucţie, verifi verificat cate e şi aprobate conform legislaţiei în vigoare. b) Ori de câte ori apar abateri de la proiect, care presupun înlocuirea totală sau parţială a materialelor prevăzute în proiect sau care conduc la majorarea încărcării elementelor de construcţie, se va obţine în mod obligatoriu avizul proiectantului de specialitate şi de rezistenţă. Lucr ă titoare ări ri pregă titoare a) Suprafeţele suport pregătite pentru executarea izolaţiilor termice trebuie să aibă planeitatea necesară, în funcţie de tipul şi modul de fixare a stratului termoizolant.
4
b) Dacă suprafaţa suport prezintă denivelări, după caz, se va executa o racordare cu pantă de minim 1:10, un strat de tencuial ă sau o şapă de egalizare, dar numai cu avizul proiectantului de rezistenţă. c) Suprafeţele suport pe care urmează a se aplica direct bariera contra vaporilor de apă sau izolaţia termică vor fi curăţate şi amorsate. d) Pe cât posibil, se va evita pozarea instalaţiei electrice pe faţa elemen ele mentel telor or de constr construc ucţie pe ca care re urme urmeaz ază a se apli aplica ca izol izola aţia termică, iar când acest lucru nu se poate evita, tuburile electrice se vor îngloba, după caz, în straturile de tencuială, betonul de pantă sau şapa generală de nivelare. Nu se admite înglobarea tuburilor electrice prin teşirea sau tăierea plăcilor termoizolante. Executarea lucr ă r ilor ărilor a) Lucr Lucrările ile de izo izolar lare ter termic mică se exec execut ută numa numaii cu pers person onal al specializat. Acesta va verifica tot timpul atât grosimea şi calitatea materialulu materialuluii termoizol termoizolant ant cât şi res respec pectar tarea ea dimens dimensiun iunilo ilorr punţilor termice din proiect. b) Executarea lucrărilor rilor de izolar izolare e termic termică se face respectând respectându-se u-se prevederile cuprinse în normele tehnice de folosire specifice fiec ărui materi material al termoi termoizol zolant ant (stand (standard arde e de produs produs,, agreme agremente nte tehnic tehnice, e, norme tehnice de produs, mărci de fabricaţie etc.) c) La punerea în oper ă a materialelor termoizolante se vor avea în vedere măsurile de transport, manipulare şi depozitare prevăzute în normele tehnice ale produselor respective, precum şi recomandările produc ătorului pentru evitarea degradării acestora. d) La real realiz izar area ea stra stratu tulu luii term termoi oizo zola lant nt se inte interz rzic ice e util utiliz izar area ea materialelor degradate (cu spărturi, tirbit bituri, uri, gros osim ime e ştir necorespunzătoare şi neunif neuniform ormă etc.) etc.) sau cu caract caracteri eristi stici ci fizico fizico-mecanice inferioare celor prevăzute în normele tehnice specifice. e) Câmpul termoizolant cu materiale sub formă de plăci se va realiza prin aşezarea acestora cu rosturile strânse. Eventualele spa ţii dintre plăci vor fi completate cu bucăţi tăiate la dimensiunile necesare, din aceleaşi materiale, pentru a se obţine un strat termoizolant continuu. În cazul în care izolaţia termică din plăci se realizează în mai multe straturi, acestea se vor dispune astfel încât rosturile dintre plăcile unui strat să fie decalate (recomandabil cu cca.1/2 …1/3 din dimensiunea plăcii) faţă de rosturile dintre plăcile straturilor adiacente. f) În ca cazz de ploai loaie, e, în tim timpul pul exec execu uţiei termoi termoizol zola aţiei iei,, supraf suprafa aţa stratului termoizolant se va acoperi provizoriu cu folii de protecţie, asigurându-se scurgerea apelor.
5
1.2. Tehnologii specifice pentru termoizolarea termoizolarea pereţilor
Aşezarea plăcilor termoizolante se face cu rosturi strânse, în rânduri astfel aşezate ca rosturile să fie ţesute. În func funcţie de tipu tipull şi greu greuta tate tea a plăcilor cilor termoi termoizol zolant ante, e, fixare fixarea a lor (provizorie sau definitivă) de perete se face, după caz, prin lipire (de ex: mortar, past ă adezivă etc.) şi/sau prindere mecanică (de ex: cu agrafe metalice din oţel inoxidabil, şuruburi prevăzute cu rondele din plastic, şaibe late etc.) 1.3. Tehnologii specifice pentru pentru termoizolarea termoizolarea acoperi acoperişurilor
Materialele termoizolante trebuie să fie aşezate f ără rosturi şi strâns îmb îmbin inat ate e cu elem elemen ente tele le de co cons nstr truc ucţie în relief care străpung termoizolaţia (coşuri, parapete, guri de vizitare, tuburi de aerisire). Aplicarea Aplicarea stratului stratului termoizol termoizolant ant se face pe fâşii, astfel încât să existe posibilitatea acoperirii lor cu straturi de protec ţie într-un interval de timp în care să nu existe riscuri de umezire a termoizola ţiei datorită precipitaţiilor atmosferice şi f ără a se călca pe plăcile termoizolante. Circulaţia directă pe plăcile termoizolante este interzisă. Se admite circulaţia peste plăci doar prin intermediul unor podini. Executarea izolaţiilor termice la acoperişurile cu poduri ventilate se face face prin prin aplica aplicarea rea materi materialu alului lui termoi termoizol zolant ant pe faţa superi superioar oară a planşeului spre pod. Stra Stratu tull term termoi oizo zola lant nt va fi prot protej ejat at cu un str strat cu rol rol de bari barier eră antivânt, antivânt, în cazul podurilor podurilor necirculabile, necirculabile, sau cu un strat de protecţie care să preia încărcările statice şi dinamice la care poate fi supusă pardoseala în timpul exploatării, în cazul podurilor circulabile. Racord ările suprafeţelor orizontale cu cele verticale se realizează cu scafe din mortar, ca suport al straturilor de difuzie, barierelor contra vaporilor şi al hidroizolaţiilor. În dreptul scafelor se asigură o rigidizare suficientă a stratului suport al hidroizolaţiei pentru a împiedica forfecarea acestuia, iar la izolaţiile termice din materiale elastice trebuie să se prevadă prelungirea şi lega legarrea de par arap apet ete e a şapei apei ar arma matte ce co con nstit stitui uie e supor port al hidroizolaţiei. Straturile de barieră contra vaporilor, difuziune şi hidrofuge se execută în conformitate cu prevederile din normativ C 112. Învelitorile şi lucrările de tinichigerie se execută în conformitate cu prevederile din normativ C 37.
6
1.4. 1.4. Tehn Tehnol olog ogii ii spec specif ific ice e pent pentru ru term termoi oizo zola lare rea a plan planşeelor peste spaţii reci
În cazul cazul termoi termoizol zolării rii plan planşeelo eelorr la partea partea inferi inferioar oară (pe intrados) intrados) izolaţia termică se execută, de regulă, fie prin fixare mecanică, fie prin fixare mecanică şi lipire. Aplicarea plăcilor termoizolante necesită în general operaţii de: - rectificarea planeităţii suprafeţei inferioare a planşeului; - ancorarea de elemente de rezistenţă ale planşeului, a elementelor de prin prinde dere re a stra stratu tulu luii de izol izola aţie termic termică şi even eventu tual al a stra stratu tulu luii de protecţie; - după caz, aplicarea stratului de amorsaj pe suprafa ţa inferioară a planşeului şi pe faţa plăcii termoizolante care se lipeşte; - după caz, aplicarea pastei de lipire pe suprafa afaţa plăcilor termoizolante amorsate; - aplic plicar area ea plăcilo cilorr term termoi oizo zola lant nte e co conc ncom omit iten entt cu trece trecere rea a prin prin rosturile termoizolaţiei a elementelor de fixare (ancorare); - după caz, caz, co core rect ctar area ea co cont ntin inui uittăţii stra stratu tulu luii term termoi oizo zola lant nt,, prin prin comp co mple leta tare rea a cu mate materi rial al term termoi oizo zola lant nt de ac acel ela aşi tip tip a rost rostur uril ilor or rezultate cu dimensiuni mai mari decât cele admise; - după caz, sprijinirea sprijinirea provizorie provizorie a stratului stratului în timpul şi prizei şi întăririi soluţiilor de lipire; - aplicarea straturilor de protecţie şi de finisaj; În ca cazu zull ter erm moiz oizolării planşeulu euluii la par arte tea a super uperio ioar ară, plăcile termoizolante se aşează pe planşeu cu rosturi strânse, în acela şi mod ca la acoperişuri. Peste ele se realizează stratul de protecţie, eventual un strat de separa ţie care să protejeze plăcile termoizolante împotriva umidităţii din şapă sau, dacă este prevăzut în proiect, să realizeze şi bariera contra vaporilor (bariera contra vaporilor se aplic ă numai pe faţa „caldă” a termoizolaţiei). Realiz Real izar area ea plan planşeelor cu izolaţie termică înglobată necesită următoarele operaţii principale: - execuţia feţei interioare a planşeului, care constituie şi stratul suport al termoizolaţiei; - aşezarea materialului termoizolant între grinzile planşeului; - după caz, aplicarea aplicarea barierei barierei contra vaporilor vaporilor de apă pe faţa „caldă” (pe faţa inferioară sau superioară, în funcţie de poziţia planşeului în raport cu spa ţiul mai rece); - execuţia feţei superioare a planşeului. 1.5. Tehnologii specifice pentru elementele vitrate
La realizarea elementelor vitrate se va avea în vedere asigurarea etanşeităţii acestora atât între geam şi ramă cât şi între cercevele şi toc.
7
La montarea elementelor vitrate în golurile elementelor de construcţie se va realiza umplerea pe tot perimetrul, a rosturilor rezultate între acestea, cu materiale izolante adecvate (şnururi din vată minerală sau vată de sticlă, spumă de poliuretan sub formă de spray etc.), precum şi etanşarea lor pentru protecţia împotriva agenţilor climatici (exteriori şi interiori).
1.6. Măsuri privind executarea lucrărilor de izolaţii termice pe timp friguros
Lucrările rile ca care re pres presup upun un proc proced edee ee umed umede e nu se vor vor exec execut uta a la o temperaturi mai mici de +5 C. De asemenea, lucrările de izolaţii termice nu se vor executa la temperaturi inferioare celor prev ăzute în normele tehnice ale produselor, pe timp de ceaţă sau cu precipitaţii atmosferice.
2. IZOLAREA TERMICA SI FONICA A CLADIRILOR CIVILE 2.1. Izolarea peretilor exteriori
Pereti Pere tiii exte exteri rior orii (por (porta tant nti, i, auto autopo port rtan anti ti sa sau u coresp corespund unda a din punct punct de vedere vedere higro higroter termic mic utilizatorilor. Pentru Pentru rea realiz lizare area a ace acesto storr dezide deziderat rate e folosi folosirea rea minera minerala la preze prezenta ntate te in capito capitolul lul anteri anterior or este este structurilor.
purt purtat ati) i) treb trebui uie e sa si acusti acusticc cerint cerintelo elorr produs produselo elorr din vata vata ideala ideala in alcatui alcatuirea rea
Structura peretilor exteriori utilizind ca termofonoizolatie produse din vata minerala este alcatuita din: a) – stratul portant sau autoportant al peretelui exterior b) – bariera de vapori c) – stratul termofonoizolator din produse din vata minerala d) – un sistem de fixare a stratului termofonoizolator e) – strat de aer ventilat f) – un strat de protectie al termofonoizolatiei a) Stratul portant sau autoportant al peretelui exterior
Acest strat reprezinta atat pentru peretii structurali cat si pentru cei nestructurali scheletul peretelui care ii asigura acestuia durabilitatea, durabilitatea, rezistenta si rigiditatea necesare in exploatare. Stra Stratu tull port portan antt poat poate e fi real realiz izat at din din beto beton n arma armat, t, din din zida zidari rie e de caramida, zidarie de BCA, lemn sau produse din lemn etc.
8
b) Bariera de vapori (poate lipsi în anumite variante)
Bariera de vapori are rolul de a impiedica migratia vaporilor de apa din interiorul incaperilor inspre zona termofonoizolatiei si eventuala condensare a acestora in structura peretelui exterior. Bariera de vapori se realizeaza din materiale impermeabile de tip folie (carton bitumat, folii din polietilena, folii din aluminiu, folii de poliester etc. etc.)) si se poze pozeaz aza a in fata fata term termof ofon onoi oizo zola lati tiei ei insp inspre re inte interi rior orul ul incaperilor (pe fata mai calda a termofonoizolatiei). Caserarea materialelor termofonoizolatoare din vata minerala cu o folie asigura bariera de vapori necesara cu conditia realizarii prin lipire cu benzi adezive de inalta fiabilitate a continuitatii stratului. Bariera de vapori poate lipsi in cazul unor pereti exteriori exploatati in cond co ndit itii ii de temp temper erat atur ura a sa sau/ u/si si umid umidit itat ate e ca care re nu pot pot co cond nduc uce e la condensarea vaporilor de apa in structura acestor pereti. c) Stratul termofonoizolator din produse din vata minerala
Stra Stratu tull term termof ofon onoi oizo zola lato torr poat poate e inclu include de o gama gama foar foarte te larga larga de produse din vata minerala din bazalt si va fi constituit, in functie de solutia constructiva si tehnologia de executie alese si in functie de performantele impuse peretilor exteriori de catre utilizatori din: - saltele rulate fara suport: SR 40, SR 50 - saltele rulate caserate: SRA 40, SRA 50 - pisle in placi necaserate: PI 30, PI 40, PI50 - pisle in placi caserate: PIA 30, PIA 40, PIA 50 - placi semirigide necaserate: PS 70 - placi semirigide caserate: PSA 70 - placi rigide necaserate: PG 80, PG 100, (PG-N, PG-CU) - placi rigide caserate: PGA 80, PGA 100, (PGA-N, PGA-CU) Tipodimensiunile stratului termofonoizolator se stabilesc in functie de exig exigen ente tele le util utiliz izat ator orilo ilorr prec precum um si din din co cond ndit itiil iile e co cons nstr truc ucti tive ve si tehnol tehnologi ogice ce de reali realizar zare e a pereti peretilor lor exteri exteriori ori,, recoma recomandi ndindu ndu-se -se in cazul in care tasarile ar putea fi insemnate, placi rigide. d) Sistemul de fixare a stratului termoizolator
Stratul termofonoizolator se fixeaza de stratul portant, in functie de structura acestuia (perete fara strat de aer ventilat sau cu strat de aer ventilat), in functie de materialele din care este alcatuit stratul portant, astfel: prin inglobare in perete la turnarea betonului (in cazul peretilor tip sandwich), prin inglobare o data cu executarea zidariei mixte, prinse cu agrafe din otel protejate anticoroziv (zincate sau inoxidabile etc.) cu suruburi pentru lemn sau cuie, prin lipire, s.a. e) Stratul de aer ventilat (poate lipsi în anumite variante)
Stratul de aer ventilat are rolul de a elimina in atmosfera vaporii de apa din incaperi rezultati in urma proceselor biologice sau tehnologice 9
specifice si a mentine astfel peretele, inclusiv termofonoizolatia, in stare uscata. Grosimea optima a stratului de aer ventilat, este de 2-5 cm si se poate ate asigura in procesul de fixa ixare a materialelo elor termof termofono onoizo izolan lante te din vata vata minera minerala la prin prin sol soluti utiile ile constr construct uctive ive si tehnologice precizate mai sus si in detaliile ce urmeaza. Pentru asigurarea ventilatiei stratului de aer se vor prevedea solutii constructive care sa asigure existenta unor prize (goluri) de aerisire (protejate corespunzator impotriva intruziunilor prin plase de sirma), care sa permita admisia si evacuarea aerului. f) Stratul de protectie al termofonoizolatiei termofonoizolatiei
Acest strat are menirea de a proteja peretele si in special stratul termofonoizolant de umiditatea exterioara, de ploaie etc., precum si de a asigura umbrirea peretelui pe timp de vara. Stratul de protectie poate fi alcatuit din diverse materiale si in diverse moduri: din beton armat (in cazul panourilor tristrat din beton armat cu miez termofonoizolant din produse din vata minerala), din zidarie de caramida, din lemn sau produse din lemn (scindura cu lamba si uluc, caplama, PAL, placaj etc.). Modul de fixare al stratului de protectie difera in functie de structura constructiva a peretelui exterior si tehnologia de realizare a acestuia (in (in ca cazu zull pere pereti tilo lorr tris tristr trat at din din beto beton n arma armatt prin prinde dere rea a se face face cu nervuri, agrafe, ploturi; placile din armociment, azbociment, mase plastice, sticla armata etc. se fixeaza cu suruburi, agrafe etc., fixarea fiind, de preferat, elastica)
Fig 1 Alcatuirea de principiu – perete exterior cu temoizolatie din vata minerala fara strat de aer ventilat; 1. perete exterior ; 2. termoizolatie ; 3. protectie termoizolatie ; 4. profile de fixare
10
Fig. 2 Izolare perete exterior cu strat de aer ventilat – varianta 1. element protectie exterioara 2. profil fixare 3. element ancoraj 4. gaura pentru fixare bulon 5. spatiu de aer ventilat 6. termoizolatie vata 7. banda fixare termoizolatie 8. element de ancoraj termoizolatie 9. zid exterior
2.2. Izolarea acoperisurilor mansardate si a podurilor Ca si in ca cazu zull izol izolar arii ii pere pereti tilo lor, r, izol izolar area ea mans mansar arde delo lorr pres presup upun une e existenta unui strat portant de sustinere a stratului termofonoizolator din produse in vata, a unui sistem de fixare a acestuia, a unui strat de aerr vent ae ventil ilat at,, a bari barier erei ei de vapo vapori ri,, a unui unui stra stratt de prot protec ecti tie e al termofonoizolatiei. a) Stratul portant al termofonoizolatiei il constituie constituie structura structura de
rezistenta a sarpantei mansardei (capriori, pane etc.), in functie de solutia constructiva a acestuia.
realiz izea eaza za,, in func functi tie e de tipu tipull b) Fixarea termofonoizolatiei termofonoizolatiei se real
acestuia, cu sipci din lemn, cu retele de plase din mase plastice sau cu elem elemen ente te ca care re co cons nsti titu tuie ie fini finisa saju jull inte interi rior or al mans mansar arde delo lorr (lam (lambr briu iuri ri,, plac placii gips gips-c -car arto ton n etc. etc.)) si ca care re as asig igur ura a si prot protec ecti tia a termofonoizolatiei spre interiorul incaperilor mansardei. c) Stratul de aer ventilat are menirea de a impiedica mentinerea
umez umezel elii ii in zona zona elem elemen ente telo lorr sa sarrpante anteii man mansa sarrdei dei si in zona zona termof termofono onoizo izolat latiei. iei. Ventil Ventilare area a ace acestu stuii strat strat se asi asigur gura a prin prin fante fante prevazute in zona streasinei, intre capriori si prin elemente speciale pent pentru ru ae aeri risi sire re prev prevaz azut ute e in inve inveli lito toar are e (ele (eleme ment nte e de ae aeri risi sire re in cimpul invelitorii sau in zona coamei). d) Pentru stratul termofonoizolator termofonoizolator se recomanda:
- saltele rulate din vata minerala caserata pe alufolie: SRA 40, SRA
50
- pisle in placi: PI 30, PI 40, PI 50 11
- placi semirigide: PS 70 - placi semirigide caserate pe alufolie PSA 70 - placi rigide: PG 80, PG 100, (PG-N, PG-CU) - placi rigide caserate pe alufolie PGA 80, PGA 100, (PGA-N, PGA-CU)
In functie de nivelul de izolare cerut de utilizatori si tinind seama de faptul ca placile caserate pe alufolie asigura reducerea substantiala a compon component entei ei radian radiante te a fluxul fluxului ui termic termic,, fiind fiind mai avant avantajo ajoase ase din punct de vedere al eficientei higrotermice (alufolia caserata pe produs poate constitui si bariera de vapori daca se realizeaza continuitatea acestuia la rosturi). e) Bariera de vapori are rolul de a impiedica migratia vaporilor de
apa din interiorul incaperilor inspre zona termoizolatiei si eventuala conden condensar sare e a ace acesto stora ra in struct structura ura perete peretelui lui exteri exterior. or. Barier Bariera a de vapori se realizeaza din materiale impermeabile de tip folie (carton bitumat, folii din polietilena, folii din aluminiu, a luminiu, folii din poliester etc.) si se pozeaza in fata termofonoizolatiei inspre interiorul incaperilor. f) Protectia termofonoizolatiei spre invelitoare se face printr-un
strat trat imp imper erm mea eab bil disco iscont ntin inuu uu (pentr entru u a per ermi mite te venti entila larrea termofonoizolatiei) plasat intre capriori, sub invelitoare. Invelitoarea poate fi de tip discontinuu (tigle ceramice sau din beton, placi din azbociment ondulat etc.) sau de tip continuu (tabla zincata, sindrila bitumata etc.). Se prezinta in continuare detalii cu solutii de realizare a izolatiilor mentionate mai sus. - Figura 3 - Detalii de principiu pentru realizarea unei mansarde - Figura Figura 4 - Izolarea Izolarea acoperisurilo acoperisurilorr mansardat mansardate e cu strat izolator izolator din vata minerala placata cu gips carton - Figura 5 - Izolarea termica a podurilor sub invelitoare - varian
Fig. 3 Detalii de principiu pentru realizarea unei mansarde
1. invelitoare 2. sipci 3. finisaj interior 4. folie higrofuga 12
5. caprior 6. aer ventilat 7. bariera de vapori 8. termoizolatie vata
Fig. 4 Izolarea acoperisurilor mansardate cu strat izolator de vata minerala placata cu gips carton
1. panou gips 2. bariera vapori 3. sipci verticale 4. strat aer 5. sipci orizontale 6. element prindere 7. strat suplimentar 8. ter termoiz moizo olati latie e 9. strat aer ventilat 10. folie 11. prindere cu 12. sipci de lemn 13. caprior 14. etansare 15. talpa 16. planseu pod
carton
vata vat vata surub
13
Fig. 5. Izolarea termica a podurilor sub invelitoare – varianta
Fig. ig. 6 Izol Izolar area ea ter erm mica ica a podur durilo ilor sub sub invelitoare – varianta a), b) - dispun dispunere erea a termoi termoizol zolati atiei ei la partea partea superioara c), c), d) - disp dispun uner erea ea term termoi oizo zola lati tiei ei in zona zona mediana e), f) - dispunerea termoizolatiei la partea inferioara g), g), h) - disp dispun uner erea ea term termoi oizo zola lati tiei ei in zona zona me medi dian ana a si la part partea ea inferioara
1. invelitoare; 2. sipci; 3. scindura; 4. folie de protectie la infiltratii; 5. strat de aer sub invelitoare; 6. strat de aer peste termoizolatie; 7. termoi termoizol zolati atie e vata; vata; 8. barier bariera a de vapor vapori; i; 9. ele elemen mentt de finisa finisaj; j; 10. caprior ; 11. sipci ; 12. strat de aer sub termoizolatie
14
1
2
3
4
9 8
5 7 1 0
6
Fig. Fig. 7. Detali Detaliu u de coam` - acoper acoperi] i] cu astere astereal` al`,, cu termoiz termoizola ola\ia \ia [ntre c`priori, cu spa\iu dublu de ventilare: ventilare : 1.in 1.inve veli lito toar are; e; 2. sipc sipcii de lemn lemn tran transv sver ersa sale le pent pentru ru prin prinde dere rea a invelit invelitori orii; i; 3.foli 3.folie e hidro hidroizo izolan lante; te; 4. caprio capriori; ri; 5. vata vata de sticla sticla intre intre capriori de 10 cm; 6.vata minerala de sticla caserata cu folie de aluminiu la fata capriorilor de 5 cm grosime; 7.sipca pentru fixarea termoizolatiei; 8. clesti, scandura de lemn; 9. coam`; 10.placi gips carton finisate.
1 3 2
9
4 8
5
7 10
6
15
Fig. 8. Detaliu de coam` - acoperi] far` astereal`, cu termoizola\ia [ntre c`priori, far` ventilare: ventilare : 1.invelitoare; 2. sipci de lemn transversale pentru prinderea invelitorii; 3.folie hidroizolante; 4. capriori; 5. vata de sticla intre capriori de 10 cm; 6.vata minerala de sticla caserata cu folie de aluminiu la fata capriorilor de 5 cm grosime; 7.sipca pentru fixarea termoizolatiei; 8. clesti, scandura de lemn; 9. coam`; 10. lambriu de lemn. 2.3. Izolarea acoperisurilor terasa Acoperisurile terasa pot beneficia in toate variantele constructive de termofonoizolatii cu produse din vata tip MACON. In situatiile in care inca incape peri rile le de la ulti ultimu mull nive nivell adap adapos oste tesc sc util utiliz izat ator orii sa sau u proc proces ese e tehnologice generatoare de vapori de apa este obligatorie o bariera cont co ntin inua ua co cont ntra ra vapo vapori rilo lorr plas plasat ata a sub sub term termof ofon onoi oizo zola lati tie e spre spre a impiedica producerea condensului in straturile acoperisului si mai ales in stratul termofonoizolant. Termo Termohid hidroi roizol zolati atia a acoper acoperisu isuril rilor or este este un tot unitar unitar,, calita calitatea tea lor depinde in egala masura de materialele termo si hidroizolatoare. Acoperisuri terasa circulabile In ca cazu zull ac acop oper eris isur uril ilor or tera terasa sa circ circul ulab abil ile, e, pent pentru ru evit evitar area ea tasa tasari riii stratului termofonoizolant se recomanda: - placi superrigide: PSG 200 - placi rigide rigide necaserate necaserate:: PG 160 (PG-C) numai prin aplicarea de masuri adecvate (sape armate) Caserarea produselor din vata cu alufolie asigura bariera de vapori, de obicei necesara si in cazul acoperisurilor terasa circulabile, cu conditia realizarii prin lipire cu benzi adezive de inalta fiabilitate a continuitatii stratului de alufolie. Se prez prezin inta ta in co cont ntin inua uare re deta detali liii cu so solu luti tiii de prin princi cipi piu u pent pentru ru realizarea de termohidroizolatii cu placi de vata minerala. Fig. 9. Detaliu de racord perete –terasa inversata circulabila 1. polist polistire iren n extru extrudat dat;; 2. membrane membrane hidroiz hidroizola olatoa toare; re; 3.folie 3.folie barier` barier` impotriva vaporilor; 4. strat difuziune; 5.beton de pant`; 6. plac` BA; 7. perete zid`rie; 8. dal` prefabricat` BA; 9. strat uzur`
16
4 9 3 8 1 7
2 5 6
Fig. 10 Detaliu de c@mp-travers` inversat`, circulabil`-tip deck, cu trafic redus-sec\iune longitudinal` 1. poli polist stir iren en extr extrud udat at;; 2. me memb mbra rane ne hido hidoizo izola lant nte; e; 3. geot geotex exti til; l; 4. stra stratt difu difuzi zie; e; 5. beto beton n de pant pant`; `; 6. plac` plac` de BA; BA; 7. stru struct ctur ur`` de sustinere deck; 8. deck- sc@ndur` de lemn 8 7 3 1 2
4 5
6
Fig. 11 Detaliu de c@mp- teras` inversat`, circulabil` - tip deck, redus- sec\iune transversal` 1. polist polistire iren n extru extrudat dat;; 2. membran membrane e hidroi hidroizol zolato atoare are;; 3. geotext geotextil; il; 4. strat difuzie; 5. beton de pant`; 6. plac` BA; 7. structur` de lemn; 8. deck – sc@ndur` de lemn.
8 7 3 1 2
4 5
6
Fig. 12. Detaliu de record la perete – teras` inversat`, circulabil` cu trafic intens ]i pardoseal` pe picioru]e 17
3
9
4 8 5 1 2
7 5 6
2.4. Tehnologia de izolare izolare cu polistiren
Folosi Folosirea rea polisti polistiren renulu uluii la realizare realizarea a izola\ izola\iei iei Ceresit-Ceretherm)
pere\i pere\ilor lor(( Soluti Solutia a
Etape :
Peretele trebuie bine cur`\at: mai [ntai se [ndeparteaza praful, iar apoi se spal` cu jet de ap` sub presiune. Pere\ii din caramid`, netencui\i, trebuie cur`\a\ cur`\a\ii cu multa grij`. Pere\ii spala\i trebuie lasa\i sa se usuce perfect.
Pere\ii foarte absorban\i, de ex. zidariile din BCA sau blocuri de silica\i, trebuie tratate tratate [n prealabil prealabil cu grund grund Ceresit Ceresit CT 17. Mortarul care fixeaz` fixeaz ` placile term termoi oizo zola lanl nle e nu se va usca usca prea prea reped repede e ]i va avea reziste rezisten\a n\a dorit`. dorit`. Solutia CT 17 se usuca dupa aproximativ 4 ore.
18
Fixarea pl`cilor termoizolante In part partea ea de jos jos a pl`c pl`cililor or term termoi oizo zolan lante te se fixeaz fixeaz`` profil profile e de soc soclu. lu. Acestea trebuie fixate cu dibluri din 30 cm [n 30 cm.
Trebuie demontate toate p`r\iile care ar putea [ngreuna ac\iunea de aplicare aplicare a placilor placilor termoizolan termoizolante, te, de ex.: pervazuri. pervazuri. {n locul burlanelor burlanelor clasice, trebuie puse provizoriu burlane ]i conducte elastice etc.
{ntr-un recipient [n care se afl` o cantitate de apa masurat`, se toarn` mort mortar arul ul pent pentru ru fixa fixare rea a plac placil ilor or term termoi oizo zola lant nte e ]i se ames ameste tec` c` cu o masina de gaurit cu amestecator pan` cand se obtine o pasta omogena, fara cocoloase.
19
Mortar Mortarul ul se aplica aplica de jur [mprejur [mprejurul ul placi placiii sub sub forma forma unei unei benzi benzi cu o la\ime de 3-4 cm si [n centrul placii sub forma unor gramajoare cu un diametru de aproximativ 8 cm, astfel [ncat [n urma presarii sa ocupe 40% din suprafa\a pl`cii.
Dac` Dac` supr suprafe afetel tele e sunt sunt netede netede,, mortar mortarul ul poate poate fi aplicat aplicat cu o mistrie mistrie dintat` de 12 mm.
Din sulul de plas` se taie o f`]ie av@nd lungimea lungimea necesar`, care apoi se face sul.
Col\urile cladirii sunt predispuse lovirii. Pe o [nal\ime de 2 m de la sol, trebuie sa fixat` o plasa din fibra de sticl`. Plasa se fixeaz` de peretele alaturat cu o suprapunere de 15 cm. Col\urile cladirii vor fi acoperite cu
20
un cornier din tabl` de aluminiu perforat` lipit [nainte.
Acum se gasesc pe piata corniere cu plas` lipit` din fabricatie. Utlizarea acestora u]ureaza formarea colturilor cladirii ]i a marginilor glafurilor, f`ra a mai fi necesara fixarea plasei de peretele al`turat.
Placile se aplic` una langa alta, [ncepand de la baz`, de la un colt ]i mergand mergand pana la partea superioara superioara a pere\ pere\ilo ilor, r, men\in men\inand andu-s u-se e o linie linie dreap dreapt`. t`. Plac Placa a apli aplica cata ta treb trebui uie e mi]c mi]cat ata a cu o dri] dri]ca ca lunga p@na cand ajunge s` se fixeze langa celelalte placi.
Pe suprafetele mari, trebuie urmarit` ordinea din desen. Trebuie sa suprapuse suprapuse plasele care care se [nvecineaza, [nvecineaza, [ntre5 [n tre5-10 -10cm. cm.
21
Golurile ramase, mai mari de 2 mm si locurile greu accesibile, de ex. balustra balustradele dele - trebuie trebuie umplule umplule cu spuma spuma poliuretan poliuretanic` ic` Ceresit Ceresit (exclus (exclus umplerea lor cu mortar). Spuma [si mareste volumul si de aceea trebuie direc irec\\iona ionat` t` [ntr [ntre e plac placi, i, avan avand d grii griia a sa nu ias` ias` cu prea prea mult mult [n afar`.Surplusul afar`.Surplusul de spuma poliur poliuretan etanica ica [ntarit` [ntarit` trebuie trebuie [ndeparta [ndepartatt cu ajutorul unui cu\it.
Trebui Trebuie e umplut umplute e goluri golurile le ramase ramase [ntre [ntre placile placile teimoizola teimoizolante, nte, tocurile tocurile usilor usilor ferestr ferestrelor elor si glafur glafuri. i. {n placi se fac niste crest`t crest`turi uri oblice cu o la\ime de minim 5 mm si se umplu cu acril Ceresit. Umplutura proaspat` se [ntinde cu un spaclu umed.
Pentru umplerea crapaturilor care se maresc se folose]te o solu\ie de umpl umpler ere e poliuret poliuretanic anic`. `. Margini Marginile le crap`tur crap`turilor ilor pot fi [ntari [ntarite te cu profile profile meta me tali lice ce,, rezi rezist sten enta ta fiin fiind d co cons nsti titu tuit it`` de umpl umplut utur ura a de etan etan]e ]eiz izar are e poliuretanica, poliuretanica, care izoleaza termic. Marginile profilelor trebuie lipite cu cu banda adeziv`.
22
Dupa aproximativ 3 zile de la fixarea placilor termoizolante, suprafa\a lor trebuie trebuie egalizat` egalizat` prin ap`sarea ap`sarea cu o drisc drisca a a carei carei supr suprafa afa\` \` este acoperit` cu un smirghel gros. Este o ac\iune deosebit de important`, deoarece deoarece polistirenul polistirenul va fi supus timp de aproxim aproximativ ativ 2 saptaman saptamanii la ac\iunea ac\iu nea nemijlocit` nemijlocit` a razelor soarelui soarelui si corodarii.
Dupa Dupa term termin inar area ea oper opera\ a\iu iuni niii de fixa fixarre a plac placil ilor or,, dupa dupa [nta [ntari rire rea a mortarului, este necesar` aplicarea unui strat protector armat cu fibra de sticl` care se realizeaza [n felul urmator: se aplica mai [ntai un start de mort mortar ar,, pe o latim latime e de aproxi aproximat mativ iv 1,10 1,10 m de la partea partea super superio ioar ara a cladirii, cu o mistrie mistrie dintata de 10 mm.
{n ziua urmatoare urmatoare aplicarii, aplicarii, stratul stratul prot protect ector or nu este [nca [ntar [ntarit it.. Se poate folosi un ]mirghel pentru a netezi urmele lasate de mistrie ]i pentru a [ndeparta eventualele imperfec\iuni.
Apli Aplica care rea a plac placil ilor or term termoi oizo zola lant nte e es este te ]i un prile prilejj de a [nfr [nfrumu umuse\ se\a a aspec as pectu tull exte exteri rior or al clad cladir iril ilor or.. Plac Placil ile e ter termoiz moizol olan antte as ascun cund d toat toate e imperfec\iunile zidurilor. negalita\ile de p@na la 2 cm pot fi corectate
23
cu un strar strar mai mai gros gros de morta mortar. r. {n cazul inegalitafi inegalitafilor lor mai mari, se recomanda folosirea unor placi de grosimi diferite.
Pere\ii pot fi considera\i adecva\i atunci cand mostrele de polistiren de 10 x 10 cm se rup [n buca\i la [ncercarea de a le smulge de pe perete (la (la 4-7 4-7 zile zile de la lipi lipirrea cu mort mortar arul ul CT 85). 85). Daca Daca poli polist stir iren enul ul se dezlip dezlipest este e [mpr [mpreu euna na cu stra stratu tull de mort mortar ar,, atun atunci ci treb trebui uie e folo folosi site te ]i elemente de fixare mecanice.
Pl`cil Pl`cile e de polist polistire iren n trebu trebuie ie fixate fixate cu ele elemen mente te de prinde prindere re mecani mecanice ce atunci cand pere\ii nu pot fi portan\ii lor. La sistemul Ceresit Ceretherm trebui trebuie e folosite folosite dibluri cu tija de metal. metal. Capetele diblurilor diblurilor nu trebuie sa iasa [n afara pl`cilor.
De acest strat se prinde plasa, care cu partea din\at` a mistriei se [nfige [n mortarul proaspat: mai [ntai pe centrul plasei se apoi spre margini.
24
Dupa Dupa ac acee eea a se [nti [ntind nde e stra stratu tull de mort mortar ar,, pent pentru ru a ac acop oper erii plas plasa a [n [ntregime ]i se netezeste cu grija. Grosimea stratului protector trebuie sa fie de 3-5 mm.
Realizarea re\elei protectoare
Toate col\urile deschiderilor spre exterior necesita o [ntarire suplimentara cu petice din fibra de sticla lipite oblic cu dimensiuni care s` nu fie mai mici de 35 x 20 cm. Acestea [mpiedica apari\ia crap`turilor oblice care pornesc din col\uri.
Realizarea tencuielii pentru exterior Tencuiel Tencu ielile ile decor decorati ative ve acrili acrilice ce se pot aplica aplica la 3 ore ore dupa dupa uscar uscarea ea stratului de vopsea grand cu CT16. Tencuielile acrilice CT60 si CT63 sunt gata gata prep prepara arate te,, dar [nain [nainte te de utili utilizar zare, e, co conti ntinu nutu tull gale\i gale\iii trebu trebuie ie omogeni omogenizat zat cu ajutoru ajutorull unei bormasi bormasini ni prevazut prevazuta a cu un ameste amestecat cator. or. Pentru tencuirea unui perete trebuie folosite materiale din acelasi lot [n scopul evitarii usoarelor diferen\e de nuan\` datorit` granula\iei naturale pe care o con\ine con\ine tencuiala decorativa. decorativ a.
25
Nu trebuie trebuie s` folosim folosim instrument instrumente e sau recipiente recipiente ruginite ruginite.. Tencuial Tencuiala a [n straturi subtiri se usuca destul de repede si de aceea nu trebuie lasat` [n locuri [nsorite. Pasta trebuie aplicala [n mod egal cu o dri]c` de metal pe suprafata pregatit`. Granulele pe care le con\ine usureaz` aplicarea [n stratu straturi ri egale, egale, aces acestt lucru lucru fiind esentia esentiall pentru ob\inerea unui aspect omogen.
Atunci c@nd materialul nu se mai lipe]t lipe]te e de gletie gletier` r`,, cu ajutoru ajutorull unei driste iste din din plas plasti tic, c, treb trebui uie e s` nive nivela lati ti stra stratu tull apli aplica cat. t.{n {n func functi tie e de direc\ia de miscar miscare e a gletie gletierei rei,, se pot obtin obtine e diferi diferite te modele datorita granulelor pe care tencuiala le con\ine.
{n cazul tecuielii CT60 cu granula\ie de 1 ,5 mm se obtine o suprafata cu un u n aspect zgrun\ur zgrun\uros os si omogen omogen prin nivelare nivelare cu drisca de plastic.
{n cazul tencuielilor cu granula\ie mai mare, de ex. CT63 (3 mm) sau CT64 (2.5 (2.5 mm), mm), se ob\ine ob\ine o supraf suprafa\` a\` cu as aspec pectt de sco scoar\ ar\`` de copac [n
26
func\ie de sensul de miscare a gletierei.
Se recomand` s` acoperim acoperim o suprafa\` suprafa\` continu` far` [ntreruperi. [ntreruperi. Daca totusi oprirea lucrului este necesara, trebuie sa obtinem o linie dreapt` a zugra zugravel velii. ii. Aces Acestt lucr lucru u face face posibi posibil` l` aplicar aplicarea ea unei unei bande adezive. adezive. Astfel, pute\i folosi vopsele [n tonuri diferite.
Pentru a evita apari\ia nadelor, se recomand` s` acoperim o suprafat` continu` f`r` [ntreruperi. De aceea schela trebuie sa fie montat` pe toata fa\ada iar operatiunea sa fie bine organizata.
Nu trebuie trebuie s` aplic`m aplic`m Ceresit Ceresit CT60 (63, 64) pe zone expuse razelor razelor soarelui soar elui si sa prev preven enim im uscar uscarea ea prema prematu tur` r` a tenc tencui uiel eliiii.. Supr Suprafa afa\a \a tencuit` trebuie protejat` de ploaie p@n` la uscarea complet`.
27
Daca Daca se dore dore]t ]te e sc schi himb mbar area ea culo culori riii tenc tencui uieli eliii sa sau u daca daca ace aceas asta ta se degradea degradeaz` z` [n timp timp - se poate poate folosi folosi vopsea vopseaua ua ac acril rilic` ic` pentr pentru u exteri exterior or Ceresit CT54, disponibil` deasemenea [ntr-o gama larga de culori.
Stratul protector [ntarit poate fi tratat cu vopseaua grund Ceresit CT 16. Vospeaua se aplica cu bidineaua. Nu este necesar folosirea trafaletului si nu trebuie sa diluati vopseaua CT 16 cu ap`.
Baza cladirii poate fi acoperit` acoperit` cu tencuial` "mozaic". CT 77 se aplic` ]i se netezeste netezeste cu o dri] dri]c` c` de me meta tal. l. Dupa Dupa uscar uscare, e, se ob\in ob\ine e o tencu tencuial ial`` co color lorat` at` cu aspect sticlos, sticlos, usor de [ntre\inut. [ntre\i nut.
expandat la acoperi]uri
2.5. Folosirea polistirenului
28
Fig. 13. Izolatia termica a unui acoperis 1.Planseu beton; 2. Pardose Pardoseala ala;; 3. Gips carton; 4. Bariera Bariera control vapori; vapori; 5. Astereala; Astereala; 6. Mater Materia iall hidroi hidroizo zola lant; nt; 7. Capri Capriori ori lemn; lemn; 8. Latu Laturi ri lemn lemn;; 9. Pol Polist istire irenn expa expand ndat; at; 10. 10. Polistir Poli stiren en expand expandat; at; 11. Sipci lemn ; 12. Tencuial Tencuiala; a; 13. Polistiren Polistiren expandat expandat;; 14. Tigla beton dublu roman; 15. Lat longitudinal; 16. Zidarie portanta BC 2.6. Folosirea panourilor la realizarea termoizola\iilor Sistemul de perete KS1000 SF este o soluţie constructivă cu îmbinare ascu as cuns nsă, ă, cu posi posibi bili lită tăţi ţi de mont montaj aj vert vertic ical al sa sau u oriz orizon onta tal, l, ca care re se pretează ca sistem de închideri pentru toate imobilele cu excepţia celor cu temperaturi interioare joase (sub 0 °C).
Fig. 14. Sistemul de perete KS1000 KS1000 SF 2.7.
Dimensiuni şi mase 29
a)Profilare- exterior
b)Profilare – interior Gros osim imea ea panou anoulu luii (mm) masa (kg/m2)
tablă mm
0.6/0.4
50
60
70
80
10. 83
11. 23
11. 63
12. 03
10 0 12. 83
c) Toleranţele produsului Lungimea panoului
Lungimea panoului mai mică de 6 m
+ -4 mm + -6 mm + -8 mm + -3 mm
Lungimea panoului între 6 m şi 12 m Lungimea panoului cel puţin egală cu 12 m Lăţimea panoului
Grosimea Grosimea panoului d ≤ 50 mm Grosimea panoului 50 mm < d < 100 mm Grosimea panoului d ≥ 100 mm
+3 mm +3 mm
+ -2 mm -2 mm -3 mm
Rectangularitatea capătului capătului tăiat ≤ 0,5 % lăţimea panoului. Încovoierea panoului panoului (∆1 + ∆2) / 2 ≤ 10 mm
d) Lungimi disponibile Lungimea standard a panourilor e de la 2 până la 14,5 metri. Panourile mai scurte de 2 m şi mai lungi de 14,5 m se pot furniza cu consultarea Departamentului Tehnic Kingspan.
30
Oţel
a) Posibilităţi de protecţie galvanică - Oţel zincat la cald cu un total de 275 g/m2 zinc, conform EN 10147:2000. Acesta poate fi acoperit în mai multe variante: Poliester, PVDF, Plastisol şi Foodsafe. - Galvatit, oţel zincat conform normei EN 10147, cu masa totală a zincului de 275 g/m2, pentru suprafeţele Celestia, Poliester, PVDF, Plastisol şi Foodsafe. - Galvalloy, oţel protejat la cald cu un aliaj eutectic cu o compoziţie din cca 95 % Zn, 5 % Al şi alţi aditivi conform normei EN 10214, pentru învelitoarea HPS200 b) Grosimile substratului - Grosimea standard a tablei exterioare 0,60 mm. - Grosimea standard a tablei interioare 0,40 mm. - Alte grosimi sunt disponibile după consultarea Departamentului Tehnic Kingspan. 2.8. Variantele de acoperire exterioară
9.1. Poliester Standard – PES PES Poliester este un sistem de acoperire universal şi economic, ce se poate folosi la interior şi exterior. Grosimea nominală a învelişului e 25 µm. 9.2. PVDF Acoperirea PVDF păstrează cel mai bine culoarea şi luciul şi are o bună rezistenţă împotriva coroziunii. Grosimea nominală a acoperirii e 25 µm. Poate fi folosit în condiţiile climatice cu radiaţii UV puternice în combinaţie cu temperaturi extreme şi umiditate înaltă. Sortimentul standard de culori include culoarea argintiu metalizat. 9.3. HPS200 (de la Corus) HPS200 e un sistem de acoperire cu un aspect deosebit, examinat în laboratoare şi şantiere în condiţii climatice aspre, pentru o utilizare universală. Învelişul său rigid de 200 µm (grosime nominală) are un finisaj exclusiv Scintilla şi este disponibil în diferite nuanţe, oferind arhitecţilor o paletă largă de culori. 9. 4. Plastisol 200 µm HPS200 e un sistem de acoperire cu un aspect deosebit, examinat în laboratoare şi şantiere în condiţii climatice aspre, pentru o utilizare universală. Învelişul său rigid de 200 µm (grosime nominală) are un finisaj exclusiv Scintilla şi este disponibil în diferite nuanţe, oferind arhitecţilor o paletă largă de culori. 9.5. Celestia (de la Corus) Celestia este o acoperire cu aspect metalizat, realizată dintr-un înveliş de înaltă calitate Plastisol de 120 µm (grosime nominală). Produsul are în forma standard, pe partea inferioară, o acoperire de înaltă calitate din poliester. Varianta metalizată captează lumina şi mişcarea, dă suprafeţei placate adâncime şi viaţă.
31
10. Variantele de acoperire interioară
10.1. Poliester Învelişul de poliester cu o grosime nominală de 15 µm. Culoarea standard este alb-gri (asemănătoare (asemănătoare cu RAL 9002). 10.2. Emailare Email cu o grosime nominală de 22 µm cu un finisaj fi nisaj alb. 10.3. Foodsafe Suprafaţa acestui înveliş din polimer de 150 µm grosime este netoxică, rezistentă la acţiunea mucegaiului, durabilă şi se curăţă uşor. Stratul de acoperire este inert chimic şi netoxic la un contactul efectiv cu produsele alimentare neambalate. Culoarea standard este albă. 10.4. Nucleu de izolare Nucleul Nucleul de izolare izolare standard standard este spuma spuma poliuretan poliuretanică ică rigidă cu celule închise. închise. Nu este toxic, se pretează şi pentru industria alimentara şi nu conţine CFC/HCFC. 11 Materiale de etanşare KS1000 SF
11.1. Îmbinarea laterală Toate îmbinările laterale au o garnitură continuă autoadezivă aplicată din producţie. 11.2. Îmbiarea longitudinală Toate îmbinările longitudinale (ferestre, usi, lăcrimare) trebuie etanşate cu o garnitură contin continuă uă PE autoa autoadez dezivă ivă 20x4 20x4 mm (20x3 (20x3 mm) aplica aplicată tă în şanti şantier er (vezi (vezi detali detaliile ile constructive). 11.3.Îmbinările cu alte panouri Îmbinările dintre panourile de perete şi cele de acoperiş, precum şi toate străpungerile făcute panourilor trebuie etanşate cu PUR aplicat local cu pistolul. Faţa interioară a panourilor trebuie etanşată la îmbinări cu o garnitură anticondens PE autoadezivă 9 x 3 mm.
La contactul dintre panouri şi structură în zonele de risc, acolo unde se impune (coamă, jgheab, jgheab, suprapunere suprapunere longitudi longitudinală) nală),, se aplică aplică o garnitură garnitură autoadez autoadezivă ivă continuă continuă PE 20x5mm (vezi detaliile constructive) 12. Sistemul de perete KS1000 SF
12.1. Performanţe Izolare termică Grosimea panoului (mm) 50 60
Valoarea U (W/m2K) Fără HCFC = 0.022 0.41 0.35
32
70 80 100
0.30 0.26 0.21
12.2. Biologic Panourile sandwich izolatoare Kingspan sunt imune la atacul mucegaiului, ciupercilor şi insectelor. La fabricaţie nu se foloseşte uree formaldehidică iar panourile nu sunt toxice. 12.3. Rezistenţă la foc Panourile sandwich izolatoare KS1000 SF au fost examinate, aprobate şi îndeplinesc cerinţele regulamentelor şi normelor europene şi naţionale pentru construcţii. Panourile nu contribuie la răspândirea incendiului şi nu întreţin arderea. 12.4. Acustică Toate Toate panourile panourile KS1000 SF au o valoare valoare ridicată a izolării izolării fonice exprimată exprimată printr-un printr-un număr Rw=25 dB 12.5. Ambalarea standard – transport rutier Panourile KS1000 SF se depozitează cu partea exterioară spre partea interioară. Partea de sus, de jos, laterale şi din faţă se protejează cu spumă şi cofraje şi întregul palet este acope acoperit rit cu folie folie de poliet polietile ilenă. nă. Număru Numărull de panour panourii din fieca fiecare re pache pachett depind depindee de lungimea şi grosimea acestora. Tabelul de mai jos e prezentat ca ghid. Numărul de panouri este mai redus în cazul paleţilor agabaritici. Înălţimea standard a paletului e 1- 100 mm. Masa maximă a paletului e 3 500 kg
Grosime nucleu panou (mm) Număr de panouri într-un pachet
5 0 2 1
6 0 1 7
7 0 1 5
8 0 1 3
10 0 10
12.6. Livrare Toat Toatee li livr vrăr ăril ilee (în situ situaţ aţii ii stan standa dard rd)) se real realiz izea ează ză prin prin trans transpo port rt ruti rutier er la locu locull proiectului. Clientul este responsabil pentru descărcare.
33
13. Modul de instalare al panourilor
13.1. Panouri montate orizontal Inst Instal alar area ea pano panour uril ilor or înce începe pe de la part partea ea de jos, jos, după după inst instal alar area ea core corect ctăă a • lăcrimarului şi a reazemului inferior. Aşezati panoul pe reazeme şi fixaţi-l la partea de sus cu 1 sau 2 şuruburi, în funcţie de presiunea vântului. Aşezaţi cel de-al doilea panou peste primul, verificând îmbinarea, alinierea şi • izolarea acestora. Fixaţi panoul pe structura metalică. Panourile nu necesită o izolare suplimentară deoarece au aplicată o garnitură autoadezivă din producţie. Continuaţi aceeaşi procedură până la vârful peretelui, tăind panoul terminal la • lungim lungimea ea impusă impusă.. Capătu Capătull lib liber er al panou panoului lui termin terminal al trebui trebuiee fixat fixat de struct structură ură la maximum 500 mm. Acolo unde se folosesc şuruburi cu îmbinare vizibilă, la colţuti, uşi, ferestre, atic, • acestea trebuie mascate cu accesorii pentru a păstra designul *îmbinare ascunsă*. 13.2. Panouri montate vertical Asig Asigur uraţ aţi-v i-văă că exis există tă un reaz reazem em alin alinia iat, t, perm perman anen entt sau sau temp tempor orar ar,, pe toat toatăă • lungimea clădirii, înainte de începerea instalării. Fixaţi lăcrimarul pe structura secundară, asigurând orizontalitatea acestuia. • Fixaţi primul panou în dreptul colţului clădirii, verificând verticalitatea acestuia • înainte de fixare. Folosiţi şuruburi pentru îmbinare ascunsă la nut şi şuruburi pentru îmbinare vizibilă la feder. Fixaţi cu 1 sau 2 şuruburi, în funcţie de presiunea vântului. Îmbina Îmbinaţi ţi cel cel de-al de-al doilea doilea panou panou cu primul primul,, verific verificân ândd vertic verticali alitat tatea ea acestu acestuia ia şi • modul ferm de îmbinare. Fixaţi panoul pe fiecare pană, folosind numărul specificat de şuruburi. Continuaţi până peretele este complet. • Acolo unde este necesar, panourile pot fi tăiate (în dreptul colţurilor şi al golurilor). • În acest caz trebuie folosite şuruburi pentru îmbinare vizibilă care se maschează ulterior cu accesorii. 14. Accesorii / Borduri
Accesoriile şi bordurile trebuie instalate cu grijă, având în vedere alinierea acestora, izolarea şi tăierea la capete 14.1. Calitatea Panourile sandwich izolatoare Kingspan se fabrică din materiale de cea mai înaltă calitate, prin folosirea de mijloace moderne de producţie şi a normelor stricte de control al calităţii, întrunind întrunind cerinţele cerinţele ISO 9001:2000 9001:2000.. Se asigură astfel fiabilitate fiabilitate şi durată durată de viaţă îndelungată. 14.2. Regulamente de construcţii Panourile sandwich izolatoare Kingspan KS1000 SF întrunesc regulamentele şi normele naţionale pentru construcţii.
34
14.3. Alegerea elementelor de fixare Fixare – SFS intec Produs: Oţel – KS1000 SF sistem de perete, poziţia de fixare: ascunsă (garnitura de etanşare diametrul 16 mm)
Produs: Beton – KS1000 SF sistem de perete, poziţia de fixare: ascunsă (garnitura de etanşare diametrul 16 mm)
Produs: Lemn – KS1000 SF sistem de perete, poziţia de fixare: ascunsă (garnitura de etanşare diametrul 16 mm)
35
Fixare – EJOT Produs: Oţel – KS1000 SF sistem de perete, poziţia de fixare: ascunsă (garnitura de etanşare cu diametrul de 16 mm)
Produs: Beton – KS1000 SF sistem de perete, poziţia de fixare: ascunsă (garnitura de etanşare cu diametrul de 16 mm)
36
Produs: Lemn – KS1000 SF sistem de perete, poziţia de fixare: ascunsă (garnitura de etanşare cu diametrul de 16 mm)
14.4. Detaliu de îmbinare laterală
Îmbinarea panourilor verticale
37
Recomandări pentru fixarea panourilor *Model A (O singură fixare) *Model B (Două fixări)
14.5. Metode constructive Panour Panourile ile montat montatee vertic vertical al neces necesită ită o struct structură ură de susţin susţinere ere.. Aceast Aceastaa le confer conferăă rezist rezistenţ enţăă la presiu presiune ne şi sucţiu sucţiune. ne. Struct Structura ura princi principa pală lă preze prezenta ntată tă este este una una tip tipică ică.. Încărcările panourilor depind de cerinţele structurale specifice fiecărui proiect în parte.
38
Îmbinarea dintre panouri Îmbinarea dintre doua panouri verticale
15. Sistemul de acoperiş KS1000 RT
Sistemul panouri izolatoare tip ţiglă KS1000 RT se poate folosi pentru aplicaţiile în construcţii cu înclinarea acoperişului de cel puţin 21% (120). Fig. 15. Acoperiş KS1000 RT
15.1. Materiale – Oţel a) Substrat Oţel Fe 220 G zincat prin imersie conform BS EN10147:1992. EN10147:1992. • Grosimea standard a tablei exterioare 0,7 mm, grosimea standard a tablei interioare • 0,4 mm.
b) Acoperiri – Tablă exterioară rezistentă la influenţele atmosferice Un polimer de calitate foarte bună, grosimea 50 microni. Culoarea – teracotă sau • antracit. Partea interioară a tablei e acoperită cu un înveliş de poliester gri deschis. •
39
c) Acoperiri – Tablă interioară Email: un înveliş gros de 15 microni folosit la acoperirea interioară a panourilor • izolatoare. Culoarea standard e alb aprins, cu o suprafaţă uşor de curăţat Poliizocianurat (PIR) cu ODP nul. Pentru produse certificate de LPCB, vă rugăm • contactaţi Departamentul Tehnic Kingspan. 15.2.Etanşare Banda Banda de etanşa etanşare re este este aplica aplicată tă pe îmbina îmbinarea rea latera laterală lă pe lin linia ia de produc producţie ţie.. Toate Toate îmbinările laterale au o bandă anticondens aplicată pe linia de producţie. 16. Materiale de etanşare KS1000 RT
16.1. Îmbinarea laterală Toate îmbinările laterale trebuie să fie curate pentru a asigura o îmbinare fermă. 16.2. Îmbiarea longitudinală Toate îmbinările longitudinale au lungimea de 150 mm trebuie etanşate cu o garnitură din Butyl autoadezivă cu diametrul de 6 mm, la 10 mm de pasul profilului tip ţiglă. 16.3. Garniturile profilate Acolo unde există îmbinări de profile metalice flate cu profilul tip ţiglă trebuie folosite garnituri profilate PE pentru a închide spaţiul din îmbinare. Etanşaţi garniturile profilate atît la capete cât şi la partea de jos şi de sus a acestora cu un izolant aplicat cu pistolul. 16.4. Îmbinările Îmbinările dintre panourile de perete şi cele de acoperiş, precum şi toate străpungerile făcute panourilor trebuie etanşate cu PIR aplicat local cu pistolul. Faţa interioară a panourilor trebuie etanşată la îmbinări cu o garnitură anticondens din butyl cu diametrul de 8 mm. 17. Sistemul de acoperiş KS1000 RT
17.1. Performanţe Izolare termică Grosimea panoului (mm) 45 60 80 100
Valoarea (W/m2K) = 0.022 0.45 0.32 0.25 0.20
U
17.2. Biologic Panour Panourile ile Kingsp Kingspan an sunt sunt imune imune la mucega mucegai,i, ciuper ciuperci ci şi insec insecte. te. La fabric fabricaţi aţiee nu se foloseşte uree formaldehidică iar panourile nu sunt toxice. 17.3. Rezistenţă la foc Panourile Panourile KS1000 KS1000 RT Kingspan Kingspan îndepline îndeplinesc sc cerinţele cerinţele reglement reglementărilor ărilor şi normelor normelor pentru construcţii în privinţa incendiului.
40
17.4. Acustică Toate panourile KS1000 RT au o valoare ridicată a izolării fonice -Rw=25 dB. 17.5. Ambalarea standard – transport rutier Panourile KS1000 RT sunt aşezate cu partea rezistentă la influenţele externe în jos, iar la despachetare şi montaj este necesară întoarcerea acestora. Partea de sus, de jos, lateralele şi capetele paleţilor sunt protejate cu bucăţi de izolaţie iar întregul palet e ambalat într-o folie de plastic. Numărul de panouri din fiecare pachet cu panouri de 45 mm este de maximum 10, înălţimea tipică a paletului e 1 100 mm. Numărul de panouri dintr-un pachet depinde de lungimea şi grosimea panoului. 17.6. Livrare Toat Toatee li livr vrăr ăril ilee (în situ situaţ aţii ii stan standa dard rd)) se real realiz izea ează ză prin prin trans transpo port rt ruti rutier er la locu locull proiectului. Clientul este responsabil pentru descărcare. SISTEM DE ACOPERIŞ KS1000 RT
17.7. Calitatea Panourile sandwich izolatoare Kingspan se fabrică din materiale de cea mai înaltă calitate prin folosirea mijloacelor moderne de producţie conform standardelor stricte de contro controll al calită calităţii ţii în confor conformit mitate ate cu norme normele le ISO900 ISO9001:2 1:2000 000,, ceea ceea ce asigur asigurăă o fiabilitate şi durată de viaţă îndelungată. 17.8. Regulamente de construcţii (Agremente) Panourile Panourile sandwich sandwich izolatoa izolatoare re Kingspan Kingspan KS1000 KS1000 RT îndepline îndeplinesc sc regulamen regulamentele tele şi normele naţionale pentru construcţii. 17.9. Garanţii Kingspan acordă garanţie pentru învelişul exterior şi pentru întregul produs în baza proiectului concret. 18. Elemente de fixare
18.1.Principale Toate elementele de fixare principale trebuie să fie cu filetul înalt de tip special, fabricate din oţel austenitic inoxidabil şi prevăzute cu o şaibă fixată cu diametru de 19 mm din oţel inoxidabil şi cu un cap jos acoperit corespunzător culorii panoului. Toate elementele de fixare trebuie să fie amplasate prin dolia profilului, cel puţin trei elemente de fixare la panou şi sprijin, repartizate pe lăţime la intervale uniforme. Îndeplinirea cerinţelor normelor poate necesita asigurarea fixării auxiliare în zonele cu sucţiune locală superioară. 18.2. Secundare Elementele de tablă vor fi fixate la distanţe axiale de maximum 450 mm, cu şuruburi de coasere din oţel austenitic inoxidabil, cu şaibe fixate cu diametru de 14 mm din oţel inoxidabil şi cu un cap jos acoperit corespunzător culorii panoului. Elementele de fixare sunt puse la dispoziţie de producătorul Powell Gee.
41
Fig 16. Detaliu de îmbinare laterală
18.3. Direcţia de instalare Panourile se produc astfel încât să se monteze de la stânga la dreapta. Panourile trebuie îmbinate îs sens invers la segmentele triunghiulare şi la îmbinările laterale în coamă. Poziţia de fixare este prezentată mai jos. Fig. 17. Îmbinare laterală – îmbinare în sens invers
Fig. 18. Îmbinare longitudinală standard
42
Fig. 19 Îmbinare longitudinală cu armătură de extensie
Fig 20. Îmbinare longitudinală cu armătură de extensie
Fig. 21 Jgheab semirotund
43
Fig. 22 Mascarea jgheabului
Fig. 23 Jgheab metalic cu scafă
44
Fig. 24 Detaliu de coamă – Capac de coamă semirotund
25 mm garnitura profilată 15 mm garnitura profilată la la punctul cel mai de jos punctul mediu
Dist Distaanţa de-a Dimens Dimensiun iunea ea de lungul ţiglei bază (A) (X) 0 - 65 mm 5 mm 66 - 195 mm
15 mm
196 - 325 mm
25 mm
5 mm garnit garnitura ura profil profilată ată la punctul cel mai de sus
Cod garnitură FRTR05 MP FRTR15 MP FRTR25 MP
La detalierea coamei, trebuie considerată relaţia dintre panoul tăiat şi accesoriul de coamă, pentru menţinerea unei linii drepte. În funcţie de acestă relaţie, dimensiunea de bază a garniturii variază. Unghiul panoului tip ţiglă cauzează o variaţie în adâncime de 20 mm şi astfel sunt necesare cele trei dimensiuni de bază de 5 mm, 15 mm şi 25 mm. Detaliul de mai jos prezintă situaţiile diferite care pot apărea.
Fig. 25. Detalii de borduri
45
3.SISTEME MODERNE DE IZOLATIE TERMICA
3.1. Condiţii Condiţii de punere punere în opera opera temperatura aerului, a stratului suport şi a mortarului trebuie sa fie mai mare de +5º C pe durata aplicării şi a prizei. Suportul trebuie să fie solid, uscat şi curat, iar zonele cu aderenţă scazută trebuie curaţate. Trebuie evitată o umezire ulterioară a peretelui ; stratul suport poate fi : zidărie netencuită (cărămidă, blocuri ceramice, b.c.a, etc.), • beton netencuit,tencuială netencuit,tencuială aplicată pe zidarie sau beton ; stratul suport trebuie să aibă îndepărtat finisajul existent (dacă este cazul) ; • stratul suport de tip tencuial` trebuie s` fie aderent la stratul de • baz` baz`.. Veri Verifi fica care rea a ader aderen en\e \eii stra stratu tulu luii de tenc tencui uial` al` de stra stratu tull de rezisten\` (zid`rie sau beton) se poate face prin cioc`nire. Acolo unde sunetul sunetul nu este clar, se recurge recurge la dislocarea dislocarea tencuielii tencuielii neaderent neaderente e ]i la refacerea ei ; stratu stratull suport suport nu trebuie trebuie s` prezint prezinte e fisuri fisuri semnific semnificati ative ve (cu • deschiderea sau adancimea mai mare de 10 mm). {n caz contrar, tencuiala se va [nlatura ]i se va reface ; diferen\ele de planeitate ale suportului pan` la 1 cm se pot prelua • [n mortarul adeziv la lipirea polistirenului. Diferen\ele mai mari se preiau folosind grosimi diferite ale stratului de polistiren sau tencuind [n prealabil suportul ; prinde prinderea rea de supor suportt a polis polistir tirenu enului lui se rea realiz lizeaz eaz`` cu diblur diblurii ]i • mortar adeziv ; pent pentru ru evit evitar area ea fisu fisur` r`ri riii spec specif ific ice, e, es este te obli obliga gato tori rie e arma armare rea a • col\urilor col\urilor,, golurilor golurilor de u]i ]i ferestre, ferestre, prin pozi\iona pozi\ionarea rea de cupoane cupoane de plasa de armare orientate diagonal ; •
46
Pentru Pentru rea realiz lizare area a tehnic tehnic`` ]i esteti estetic` c` a detali detaliilo ilorr se recoma recomand` nd` folosirea profilelor speciale.
•
3.2. .2. Etapele pele de pu pun nere [n oper` per` a sist siste emulu muluii de izo izolare lare termic` :
1. Lucr`ri preg`titoare – despr`fuirea despr`fuirea suprafe\ei suprafe\ei suport suport ]i stropirea stropirea ei cu ap`. Despr`fuirea se va face prin periere energic`, (cu perii de sarm`), iar sp`larea se realizeaz` realizeaz` cu carpe ude sau cu ap` ap` sub presiune. presiune. 2. Montarea profilului pe soclu - la partea inferioar`, fixarea primului rand rand de pl`c pl`cii se face face cu un prof profil il spec specia iall de so socl clu, u, ca care re as asig igur ur`` planei planeitat tatea ea placil placilor or de polis polistir tiren en extrud extrudat at ]i o rea realiz lizare are esteti estetic` c` a term termoi oizo zola la\i \iei. ei. Prof Profilu ilull pe so socl clu u se mont montea eaz` z` pe stra stratu tull supo suport rt cu dibluri.
3. Aplicarea mortarului adeziv pe pl`cile de polistiren extrudat - se [ntinde ca un cordon de-a lungul marginilor pl`cii izolatoare ]i punctual (5 puncte) pe plac`.
Mortarul adeziv nu trebuie sa dep`]easc` suprafa\a pl`cii de polistiren. 4. Montarea pl`cilor de polistiren extrudat pe stratul suport – suport – pl`cile se vor aplica pe perete [n contact, f`r` a permite p`trunderea mortarului adeziv [n rosturi.
Randurile de pl`ci se monteaz` decalat. Dup` pozi\ionarea catorva randuri de pl`ci, se va rectifica pozi\ia lor (planeitatea, orizontalitatea) orizontalitatea) 47
cu nivela, apoi se vor ap`sa pentru fixarea definitiv` . La col\urile cl`dirii pl`cile se vor pozi\iona [n contact. Diferen\ele de planeitate pana la 1 cm se pot prelua cu mortar adeziv. Rosturile dintre pl`ci ce dep`]esc 2 mm nu se vor umple cu mortar adeziv ci cu material izolator. Dup` respectarea respectarea timpilor timpilor de uscare ai mortarulu mortaruluii adeziv adeziv (min. 24 h), se vor t`ia buca\ile de pl`ci ce dep`]esc marginile cl`dirii, se vor ]lefui canturile ]i se va [ndep`rta praful depus prin ]lefuire. 5. Fixarea diblurilor – dac` termosistemul se aplic` pe beton sau pe o tenc tencui uial al`` vech veche, e, sa sau u dac` dac` [n`l [n`l\i \ime mea a cl`d cl`dir irii ii dep` dep`]e ]e]t ]te e 5 m, es este te necesar` o fixare suplimentar` cu dibluri. La o montare corect` capul diblului trebuie s` r`m[n` [n planul pl`cii de polistiren extrudat pentru a nu deranj armarea ulterioar` .
6. Armarea - se aplic` un strat de mortar cu gletiera cu din\i (10x10 mm), [n acest pat de mortar se aplic` fa]ii de plas` 30x50 [n zonele de col\ ]i pe diagonala deschiderilor, se pozi\ioneaz` plasa de armare (cu supr suprap apun uner erii de 10 cm la [mbi [mbin` n`ri ri), ), pest peste e ca care re se "[nc "[nchi hide de"" prin prin gletuire stratul de mortar. Grosimea stratului de mortar va fi de minim 2 mm.
7. Montarea profilelor pentru colt, cu plasa - la col\urile exterioare ]i la [ntoarcerile laterale ale deschiderilor este prev`zut un profil special de col\ cu plas` de fibr` de sticl`. Profilul de col\ asigur` o protec\ie mecanic` sporit` pentru aceste zone sensibile, ]i totodat` o rezolvare estetic` a muchiei fa\adei.
8. Aplicarea Aplicarea tencuielii tencuielii - se prepar` ]i se aplic` [n conformitate cu indica indica\ii \iile le produc producato atorul rului. ui. Este Este recoma recomanda ndabil bil s` se lucrez lucreze e fiecar fiecare e
48
fa\ad` separat pentru a nu crea diferen\e de nuan\` pe aceea]i fa\ad`. Fronturile de lucru se protejeaz` de ploaie sau soare puternic.
Styrodur C
2800 C 20
2800 C 30
2800 50
Grosime (mm) Rezist Rezisten\ en\a a termic termic`` m K / W Ambalare (mp/pachet) Pl`ci/pachet (buc) Profil muchie Dime Dimen nsiun siunii plac plac`` (mm)
20 0,571
30 0,857
50 1,429
15
10,5
6
20 drept
14 drept 1250 X 600
8 drept
C
2
Tabel de calcula\ie pentru sistemul termoizolant BASF 49
Material Mortar adeziv pentru polistiren 25kg/sac Polistiren extrudat
Consum aproximativ 4-5 kg/mp 1 mp/mp
Plas` de armare din fibr` de sticl`
1,1mp/mp
Tencuial` colorat`
2-3 kg/mp
Profil pentru soclu
1 ml/ml
Dibluri pentru polistiren o10mm, D 50 mm, L 70 - 150 mm
6 buc./mp
Profil pentru col\, cu plas`
1m/ml
Observa\ii Timp de de pr prelucrare: cca. 2 ore Dimensiuni: 1250x600mm Dens Densit itat ate: e: min. min. 30 kg/mp Grosime: 2-10cm Dimensiune ochi: 4x4 mm Greu Greuta tate te speci specifi fic` c`:: 145 g/mp Grosimea stratului: 2-3 mm Ti Timp mp de preluc prelucrar rare: e: cca. 3 ore La\ime: 33 33, 43 43, 53 53, 63, 83, 103 mm Recomand`ri: L 70, 90 pt. grosimi de 2-4 cm L 110, 120 pt. grosimi de 5-7 cm L 150 pt. grosimi > 8 cm. -
3.3. Vat` mineral` bazaltic` ROCKWOOL
Vata minerală Rockwool se fabric` din roca bazaltic`, amestecat` cu cocs ]i calcar. Aces Acestt ames ameste tecc se tope tope]t ]te e [n cupt cuptoa oare re cupo cupola la la temp temper erat atur urii ce dep`]esc 1500 de grade C. Materialul topit rezultat se dirijeaz` c`tre un sistem sistem de tambur tamburii metalici metalici care care prin prin viteza viteza mare de rota\ie rota\ie [l transfor transform` m` [n fibre fibre minerale minerale cu un diametru diametru mediu de 0.005 mm ]i o lungime de 1-2 cm. {n urmatorul proces de fabrica\ie se va adauga liantul ]i un adaos special care [nvele]te fibrele [ntr-o [ntr-o pelicula hidrofob`, hidrofob`, dup` care este [nc`lz [nc`lzit it [n cuptoa cuptoare re specia speciale le care care trans transfor form` m` liantul liantul [n bachel bachelit` it`.. Produsul brut rezultat este o saltea continu de aproximativ 30 cm gros grosim ime. e. Aces Acesta ta es este te modu modull [n ca care re se prod produc uce e vata vata mine minera rala la bazaltic`. Vata mineral` bazaltic` este un produs incombustibil care suport` temperaturi de pana la 1200 grade C f`r` a se topi.
50
La temperatura de 250 grade C se va topi liantul doar [n stratul superficial incins. Chiar ]i [n lipsa liantului fibrele minerale raman intacte, coeziunea ]i stratificarea lor p`streaza forma ]i rigiditatea materialului protejand elementele de construc\ie de ac\iunea focului. Materi Materiale alele le termoi termoizol zolant ante e incomb incombust ustibi ibile, le, cu punct punct [nalt [nalt de topire topire servesc drept elemente rezistente la foc ]i ecrane [mpotriva ac\iunii focului. Nu [ntre\in focul ]i p`streaza propriet`\ile termoizolante [n condi\ii de incendiu. Nu degaj` gaze toxice. 3.4. Propriet`\i
Termo Termosis sistem temul ul este este o sol solu\i u\ie e de izolar izolare e termic termic`` a constr construc\ uc\iilo iilorr la exterior. Pentru a realiza acest lucru se [mbrac` cl`direa cu un strat de vat` bazaltic` de fa\ad`, care se acoper` cu un pachet armat de mortar mortare. e. Ter Termos mosist istemu emull se poate poate aplica aplica pe toate toate strat straturi urile le suport suport portante (zid`rii, beton, fa\ade tencuite, placaje aje diverse). {mbun`t`\e]te izolarea termic` atat [n cazul cl`dirilor noi cat ]i la cele vechi, renovate. Principalul avantaj al acestui sistem este c` are o foarte bun` rezisten\` la foc. Sistemele termoizolante pentru fa\ade, ca ]i cele pentru izolarea ]i finisarea fa\adelor ventilate realizate cu materiale din vat` mineral` bazaltic` garanteaz` rezisten\a la intemperii, o bun` permeabilitate la vapori ]i stabilitate [n timp. Absor\ia de umiditate din aer a vatei bazaltice Rockwool la 90 % umid umidit itat ate e rela relati tiv` v` es este te de 0.00 0.004 4 % volu volume metr tric ic ca care re repr reprez ezin int` t` o valoare neglijabil`. {n realitate doar ca\iva mm de la suprafa\` sunt [ntradev`r umezi dar apa se va evapora iar produsul va deveni din nou uscat rec`p`tandu-]i integral propriet`\ile termice.
51
Capaci Capa cita tate tea a de izol izolar are e term termic ic`` depi depind nde e de co con\ n\in inut utul ul de ap`. ap`. Scufundat` [n ap` vata bazaltic` Rockwool nu absoarbe apa mai mult de 1 % volumetric. Pro Produsel usele e din vat` at` min miner eral al`` bazal azalttic` ic` ofer fer` o mar are e efic eficie ien n\` termoizolant` ]i o bun` rezisten\` la compresiune datorat` orient`rii fibrelor dup` o structur` general` nedirec\ional` - majoritar orizontale iar restul predominant verticale - ce asigur` rigiditatea ]i stabilitatea dimensional` a materialului. Materi Materiale alele le termoi termoizol zolant ante e incomb incombust ustibi ibile, le, cu punct punct [nalt [nalt de topire topire servesc drept elemente rezistente la foc ]i ecrane [mpotriva ac\iunii focului. Nu [ntre\in focul ]i p`streaza propriet`\ile termoizolante [n condi\ii de incendiu. Nu degaj` gaze toxice. 3.5. Avantajele sistemului :
izol izolar are e term termic ic`` bun` bun` - pier pierde deri rile le de ca cald ldur ur`` prin prin pere perete tele le cu termosistem sunt minime; termoizola\ie exterioar` - elimin` pierderile de spa\iu locativ; • are greutate redus`; • rentabilitate mare [n timp - economie de energie; • eliminarea pun\ilor termice; • termoizola\ie cu aspect estetic; • foarte bun` rezisten\` la foc. • •
Pu\i Pu\ine ne mate materi rial ale e term termoi oizo zola lant nte e au o rezi rezist sten en\` \` mare mare la ac ac\i \iun unea ea focu foculu lui, i, vata vata mine minera ral` l` baza bazalt ltic ic`` se numa numara ra [nsa [nsa prin printr tre e ac aces este tea. a. Suport` temperaturi de peste 1000ºC f`r` a se topi timp de pan` la 120 minute. 3.6. Elementele componente ale termosistemului
52
1.- mortar adeziv - este un mortar pe baz` de ciment [mbun`t`\it cu dispersii sintetice, utilizat pentru lipirea pl`cilor din vat` bazaltic` de suport ]i ca strat de baz` pentru aplicarea plasei de armare din fibr` de sticl` ; 2.- pl`ci din vat` bazaltic` - grosimea acestora se stabile]te [n func\ie de calculul termotehnic specific; 3.- plasa de armare din fibr` de sticl` - greutate specific` minim 145 g/m2; 4.- tencuiala de acoperire - este un mortar preamestecat [n fabric` pe baz` az` de var cime cimen nt. Con\i on\in ne pig pigme men\ n\ii rezis eziste ten\ n\ii la var aria ia\i \iil ile e meteorologice ]i adaosuri de [mbun`t`\ire a calita\ii ]i lucrabilit`\ii. {n func\ie de granula\ia tencuielii ]i modalitatea de driscuire se ob\in diferite structuri ale fa\adei; 5.- profil pentru soclu; 6.- dibluri pentru polistiren; polistiren; 7.- profil pentru col\, cu plas`. 3.7. Condi\ii de punere [n opera
temperatura aerului, a stratului suport ]i a mortarului trebuie s` fie mai mare de +5º C pe durata aplic`rii ]i a prizei. Suportul trebuie s` fie fie so soli lid, d, usca uscatt ]i cura curat, t, iar iar zone zonele le cu ader aderen en\` \` sc scaz azut ut`` treb trebui uie e cur`\ate. A se evita o umezire ulterioar` a peretelui ; stra stratu tull supo suport rt poat poate e fi : zid` zid`ri rie e nete netenc ncui uit` t` (c`r (c`r`m `mid id`, `, bloc blocur urii • ceramice, b.c.a, etc.), beton netencuit,tencuial` aplicat` pe zidarie sau beton ; stratul suport trebuie s` aib` [ndep`rtat finisajul existent (dac` • este cazul) ; stratul suport de tip tencuial` trebuie s` fie aderent la stratul de • baz` baz`.. Veri Verifi fica care rea a ader aderen en\e \eii stra stratu tulu luii de tenc tencui uial` al` de stra stratu tull de rezisten\` (zid`rie sau beton) se poate face prin cioc`nire. Acolo unde sunetul sunetul nu este clar, se recurge recurge la dislocarea dislocarea tencuielii tencuielii neaderent neaderente e ]i la refacerea ei ; stratu stratull suport suport nu trebuie trebuie s` prezint prezinte e fisuri fisuri semnific semnificati ative ve (cu • deschiderea sau adancimea mai mare de 10 mm). {n caz contrar, tencuiala se va [nlatura ]i se va reface ; diferen\ele de planeitate ale suportului p[n` la 1 cm se pot prelua • [n mortarul adeziv la lipirea polistirenului. Diferen\ele mai mari se preiau preiau folosi folosind nd grosi grosimi mi diferi diferite te ale stratu stratului lui de vat` vat` bazalt bazaltic` ic` sau tencuind [n prealabil suportul ; prinderea prinderea de suport suport a pl`cilor pl`cilor izolatoare izolatoare se realizeaz` realizeaz` cu dibluri dibluri ]i • mortar adeziv ; pent pentru ru evit evitar area ea fisu fisur` r`ri riii spec specif ific ice, e, es este te obli obliga gato tori rie e arma armare rea a • col\urilor col\urilor,, golurilor golurilor de u]i ]i ferestre, ferestre, prin pozi\iona pozi\ionarea rea de cupoane cupoane de plas` de armare orientate diagonal ; Pentru realizarea tehnic` ]i estetic` a detaliilor se recomand` folosirea profilelor speciale. •
53
3.7. 3.7. Etap Etapel ele e de pu pune nere re [n oper opera a a sist sistem emul ului ui de izol izolar are e termic` :
1. Lucr`ri preg`titoare – despr`fuirea despr`fuirea suprafe\ei suprafe\ei suport suport ]i stropirea stropirea ei cu ap`. Despr`fuirea se va face prin periere energic`, (cu perii de sarm`), iar sp`larea se realizeaz` realizeaz` cu carpe ude sau cu ap` ap` sub presiune. presiune. 2. Montarea profilului de soclu - la partea inferioar`, fixarea primului rand rand de pl`c pl`cii se face face cu un prof profil il speci special al de so socl clu, u, ca care re as asig igur ur`` plan planei eita tate tea a pl` pl`cilo cilorr de vat` vat` bazal azalttic` ic` ]i o rea eali liza zarre es este teti tic` c` a termoi termoizol zola\i a\iei. ei. Profilu Profilull de soc soclu lu se montea monteaz` z` pe stratu stratull suport suport cu dibluri. 3. Aplicarea mortarului adeziv pe pl`cile de vat` bazaltic` - se [ntinde ca un cordon de-a lungul marginilor pl`cii izolatoare ]i punctual (5 puncte) pe plac`. Mortarul nu trebuie s` depa]easc` suprafa\a pl`cii termoizolante. 4. Montarea pl`cilor de vat` bazaltic` pe stratul suport – suport – pl`cile se vor aplica pe perete [n contact, f`r` a permite p`trunderea mortarului adez adeziv iv [n rost rostur uri. i. Ra Rand ndur uril ile e de pl`c pl`cii se mont montea eaz` z` deca decala lat. t. Dupa Dupa pozi pozi\i \ion onar area ea ca cato torv rva a rand randur urii de pl`c pl`ci, i, se va rect rectif ific ica a pozi pozi\i \ia a lor lor (plane (planeita itatea tea,, orizon orizontali talitat tatea) ea) cu nivela nivela,, apoi apoi se vor apasa apasa pentru pentru fixarea definitiv`. La col\urile cl`dirii pl`cile se vor pozi\iona [n contact. Diferen\ele de planeitate pan` la 1 cm se pot prelua cu mortar adeziv. Rosturile dintre pl`ci ce depa]esc 2 mm nu se vor umple cu mortar adeziv ci cu material izolator. Dupa respectarea timpilor de uscarea ai mortarului adeziv (min. 24 h), se vor t`ia buca\ile de pl`ci ce dep`]esc marginile cl`dirii, se vor ]lefui canturile ]i se va [ndep`rta praful depus prin ]lefuire. 5. Armarea - se aplic` un strat de mortar cu gletiera cu din\i (10x10 mm), [n acest pat de mortar se aplic` fa]ii de plas` 30x50 [n zonele de col\ ]i pe diagonala deschiderilor, se pozi\ioneaz` plasa de armare (cu suprapuneri de 10 cm la [mbin`ri), peste care se "[nchide" prin gletuire stratul de mortar. Grosimea stratului de mortar va fi de minim 2 mm. 6. Fixarea diblurilor – diblurilor – dac` termosistemul se aplic` pe beton sau pe o tenc tencui uial al`` vech veche, e, sa sau u dac` dac` [nal [nal\i \ime mea a cl`d cl`dir irii ii depa depa]e ]e]t ]te e 5 m, es este te necesar` o fixare suplimentar` cu dibluri. La o montare corect` capul diblului trebuie s` r`man` [n planul stratului de mortar adeziv. 7. Montarea profilelor pentru col\, cu plas` - la col\urile exterioare ]i la [ntoarcerile laterale ale deschiderilor este prevazut un profil special de col\ cu plas` de fibr` de sticl`. Profilul de col\ asigur` o protec\ie mecanic` sporit` pentru aceste zone sensibile, ]i totodat` o rezolvare estetic` a muchiei fa\adei. 8. Aplicarea tencuielii - se prepar` ]i se aplic` [n conformitate cu indica indica\ii \iile le produ producat cator orulu ului. i. Este Este recoma recomand ndabi abill s` se lucrez lucreze e fiecar fiecare e fa\ad` separat pentru a nu crea diferen\e de nuan\` pe aceea]i fa\ad`. Fronturile de lucru se protejeaz` de ploaie sau soare puternic. Tabel de calcula\ie pentru sistemul termoizolant ROCKWOL 54
Material
Consum aproximativ
Mortar adeziv 25 kg / sac Vat` mineral` bazaltic`
4-5 kg/mp 1 mp/mp
Plas` de armare din fibr` de sticl`
1,1mp/mp
Tencuial` colorat`
2-3 kg/mp
Profil pentru soclu
1 ml/ml
Dibluri pentru polistiren o10mm, D 50 mm, L 70 - 150 mm
6 buc./mp
Profil pentru colt, cu plasa
1m/ml
Observatii
Timp de prelucrare: cca. 2 ore Dimensiuni: 1200x200 mm Grosime: 40-140 mm Dimensiune oc ochi: 4x 4x4 mm Greutate specific`: 145 g/mp Grosimea stratului: 2-3 mm Tim Timp p de prel preluc ucra rare re:: cca. 3 ore La\ime: 33, 43, 53, 63, 83, 103 mm Recomand`ri: L 70, 90 pt. grosimi de 2-4 cm L 110, 120 pt. grosimi de 5-7 cm L 150 pt. grosimi > 8 cm. -
4. SISTEM TERMOIZOLANT BAUMIT EPS
Sis Sistemu temull ter termoiz moizo olant lant EPS Bau Baumit mit es este te un sis sistem tem mod moder ern n ]i performant de termoizolare a fa\adelor. Pl`cile termoizolante din polistiren expandat de fa\ad` sunt protejate cu o mas` de ]paclu armat` cu plas` din fibr` de sticl`, peste care se aplic` un finisaj impermeabil la ap`, dar permeabil la vaporii de ap`, alc`tuit dintr-o tencuial` decorativ` sub\ire pe baz` de r`]ini sintetice. Sistemul termoizolant EPS - Baumit poate fi aplicat pe orice suport. Este recomandat pentru cl`diri noi sau reabilitarea termic` a celor vechi, vechi, precu precum m ]i cl`dir cl`dirii parter sau multietajate.
55
4.1. Avantajele sistemului
Termoizolare ]i finisare fa\ad` într-un singur sistem. Aplicarea termoizola\iei la exterior conduce la cre]terea suprafe\ei • utile. Eliminarea pun\ilor termice. • Posibilit`\i multiple de finisare - structuri ]i culori. • Sistem ce are agrement tehnic european (ETAG 004). • Grosimea termoizola\iei, func\ie de necesit`\i, în urma calculelor • termotehnice. Sistem economic ]i probat în timp. • •
4.2. Elementele componente ale sistemului termoizolant EPS :
1. Adeziv pentru ]paclu / Baumit Klebespachtel Adez Adeziv iv mine minera rall pulv pulver erul ulen entt pent pentru ru lipi lipire rea a ]i ]p`c ]p`clu luir irea ea pl`c pl`cil ilor or termoizolante Baumit. Consum : - cca. 4,0 - 5,0 kg/m2 (lipire) -cca. 3,5 - 4,5 kg/m2 (]p`cluire)
Timp de uscare : min. 7 zile 2. Pl`ci din polistiren expandat SpezialFassadenplatten
de
fa\ad`
Baumit / Baumit
Format pl`ci : 100 x 50 cm 56
Grosime pl`ci : 2 pân` la 20 cm Consum : 2 pl`ci/m 2 Conductivitate termică : λ = 0.040 W/mK 3. Dibluri - Dibluri Klebe Anker Pe suporturi noi din zid`rie de c`r`mid`, plin` sau cu goluri, bol\ari de beto beton, n, pl`c pl`cii fibr fibre e lemn lemnoa oase se ali aliat ate e cu cime ciment nt,, nu es este te nece necesa sar` r` o ancor ancorare are suplim supliment entar` ar` cu diblur diblurii a pl`cilo pl`cilorr polist polistire iren n expand expandat at de fa\ad` Baumit, pân` la o greutate a sistemului de pân` la 30 kg/m2.
Pe beton ]i suprafe\e tencuite este necesar` o dibluire în câmp cu 6 dibluri/m2, iar pe zona de col\ cu 8 dibluri/m2. Pe zid`ria tencuit` întotdeauna este necesar` o dibluire. Diblurile Klebe Anker se ancoreaz` în suportul portant, iar înainte de lipirea pl`cilor termoizolante se aplic` câte un punct de lipire pe capul diblului. Asfel, prin aceste puncte de lipire, se asigur` o ancorare suplimentar` cu zid`ria. 4. Plasă din fibr` de sticl` Baumit Premium Plas` din fibr` de sticl` rezistent` la meidul alcalin, pentru armarea adeziv adezivulu uluii pentru pentru ]paclu ]paclu (Baum (Baumit it Kle Klebes bespac pachte htel) l) Consum : cca. 1,1 m2/m2
5. Grund Universal Baumit Grund gata preparat pentru egalizarea absorb\iei ]i aderen\a stratului de finisaj. Consum : cca. 0,15 kg/m2 Timp de uscare : min. 24 ore
6. Tencuial` Granopor Baumit Tencuial` decorativ` sub\ire pe baz` de sint sintet etic ice, e, gata gata prep prepar arat at`` în dive divers rse e
r`]ini
57
structuri ]i 200 de culori conform paletarului „Baumit Colours of more emotion".
Struc tur` gran ula\ie
Struct ur` periat ` Struct ur` striat` Tencu ial` fin` Tencu ial` de umplu tur`
0,5 mm
1 mm
Consum 1,5 mm
2 mm
3 mm
cca 2, 5 kg /
cca 3,1 kg / m
cca 4,1 kg /
cca 2, 7 kg /
cca 3, 9 kg /
cca 2 kg / cca 1, 4 kg /
4.3. Condi\ii de punere [n oper`
Suportul trebuie s` fie uscat, curat, rezistent. Fisurile în stratul suport nu influen\eaz` func\ionalitatea sistemului. Verificarea suportului precum ]i planeitatea acestuia se va face în confor conformit mitate ate cu normel normele e în vigoar vigoare, e, fi]elo fi]elorr tehnic tehnice e ]i proced procedur urilo ilorr tehnice de execu\ie Baumit. O umezire ulterioar` a stratului suport (umiditate ascensional` etc.) nu este recomandată. 1) Fixarea profilului de soclu se face cu dibluri la fiecare 30 cm. În situaţia unor abateri de planeitate se intercaleaz` distan\ieri între profil ]i stratul suport. 58
Suplimentar, profilul se poate lipi cu Baumit KantenFix.
2)Ap 2)Apli lica care rea a adez adeziv ivul ului ui pe plac plac`` se face face sub sub form forma a unui unui co cord rdon on perimentral (cca. 5 cm l`\ime) ]i 3 puncte de lipire în centru, la o grosime de cca. 1-2 cm, ce vor asigura o suprafa\` de contact cu suportul de min 40%.
3) Înainte de dibluire (dup` 1 zi de la lipire) pl`cile de polistiren se ] lefuiesc pentru a asigura o suprafa\` perfect plan` . Dibluirea se face cu minim 6 dibluri/ m2.
4) Adezivul pentru ]paclu se aplic` cu fierul de glet cu din\i de 10 mm . Plasa din fibr` Plasa fibr` de sticl` sticl` se înglob înglobeaz eaz`` în proas proasp`t p`t,, petrec petrecând ându-s u-se e minim 10 cm în câmp. Timpul de uscare al adezivului pentru ]paclu înainte de aplicarea grundului Baum Baumit it,, mini minim m 7 zile zile .
59
5) Grundul Universal Baumit se aplic` cât mai uniform cu trafaletul . Timp de uscare minim 24 ore .
6) Tencuiala decorativ` Granopor se aplic` cu un fier de glet ]i se dri]cuie cu o palet` de plastic.
4.4. Detalii de execuţie
Pla Plasa din fibr fibr`` de stic sticl` l` se înto întoar arce ce pe co col\ l\ mini minim m 20 cm ]i se suprapune cu cea din câmp pe minim 10 cm . Ca altern alternati ativ`, v`, se recoma recomand` nd` folosi folosirea rea profil profilelo elorr de col\ col\ cu plas` plas` integrat` .
Înain naintte de ar arma marrea gen gener eral al``, co col\ l\ur uril ile e golu olurilo ilor se suplimentar în diagonal` cu straifuri de min 20 x 40 cm .
arme ar meaz az``
60
Intradosul col\urilor (ferestre ]i u]i) se armeaz` suplimentar cu ]traifuri din din plas plas`` din din fibr fibr`` de stic sticl` l` .
Între tocul ferestrei ]i sistem se face o racordare cu profile speciale de leg`tur`.
Tabel de calcula\ie pentru sistemul termoizolant Baumit EPS Produse Baumit
Grosi me strat mm
Consum pe m
2
Num`r ore manoper `
Timp Timp de uscare zile
cca. ore
Adez Adeziv iv pent pentru ru ] paclu Pl`ci termoizolante de fa\ad` Baumit Diblui Dibluire re [n c[mp c[mp (func\ie de necesit`\i) Dibluire la col\uri (func\ie de necesit`\i) Adez Adeziv iv pent pentru ru ] paclu Plas` din fibr` de sticl` Grund universal Tencuial` Granopor
cca. 4 kg
0,4
1
20-200
2 buc.
0,4
1
∅8
Min. buc.
6
0,1
∅8
Min. buc.
8
0,1
2-3
cca. 4 kg
0,35
7
2-3
1,1 m
0,35
7
-
cca. 0,15 kg cca. 3,1 kg
0,05
24 ore
2
0,25
61
5.EXECUTAREA IZOLAŢIILOR FONICE O dată cu dezvoltarea mecanizării, a tehnicii, piaţa capătă un impuls din ce în ce mai rapid şi în acelaşi timp se produc zgomote din ce în ce mai multe şi mai puternice. Pentru a mări capacitatea de muncă şi de odihnă a omului, este necesar să se atenueze cât mai mult posibil aceste zgomote obositoare încercând încercând chiar, ca în unele situaţii să se reducă complet. În acest scop se întrebuinţează unele materiale care ajută fie la reducerea sunetelor chiar la sursă, fie că le atenuiază sau le izolează faţă de rest. Sunetul se propagă atât prin aer, cât şi prin corpurile solide şi lichide, prin vibraţii. Pentru impiedicarea propagării sunetului, trebuie să se aşeze în calea lui materiale elastice care primesc vibraţiile, dar nu le transmit mai departe ci le amortizează absorbindu-le. Acest Acest lucru lucru se obţine obţine fie cu materiale elastice (cauciuc, materiale plastice etc), fie cu materiale poroase poroase care absorb absorb sunetele sunetele şi nu le mai transmit nici nici prin masa lor nici nu le mai reflectă. Încăperile se izoleaza contra sunetelor, tratându-se atât pereţii, cât şi pardoselile şi plafoanele cu materiale care să nu transmită în interior zgomotele.Energia sonoră aeriană (sunetul care se transmite aerian) care întâlneşte în direcţia sa de propagare o membrană despărţitoare ce delimitează două medii(un perete sau un planşeu) se fracţionează fracţionează astfel : o parte parte care care este este reflect reflectata ata,, o parte parte care este este absorb absorbită ită la supra suprafaţ faţaa şi în interio interiorul rul materialului din care este alcătuit elementului despărţitor şi, în sfîrşit, o altă parte care este tran transm smit itee de ceal cealal altă tă par parte te a ele eleme ment ntul ului ui des despă părţ rţit itor or vib vibra raţi ţiaa aces acestu tuia ia.. . Energia sonoră de impact (sunetul ce ia naştere prin lovire) este transmisă în interiorul elementului despărţitor prin conducţie solidă şi apoi radiată la suprafaţa opusă a acestuia în aerul înconjurător înconjurător sub formă de energie sonoră aeriană. aeriană. Elementele despărţitoare verticale (pereţii acţionate mai ales de zgomotele aeriene, iar orizontale (planşee) de vibraţiile sau şocurile mecanice.
5.1 Izolarea fonică a pereţilor exteriori sau interiori Un perete perete ca să aibe calităţi calităţi fonoizola fonoizolatoare toare trebuie trebuie să îndepline îndeplinească ască următoarele condiţii: - să fie complet etanş, adică să nu aibă goluri pătrunse dintr-o parte în alta, prin care sunetul să treacă direct; - să aibă o grosime suficientă pentru a căpăta o masă care să atenueze sunetele la trecerea prin element ; - să fie executat eventual cu materiale porose pentru a absorbi o mare parte din sunet. În general datorită climatului nostru (variaţii mari de temperatură), pereţii exteriori trebuie sa fie mai întâi buni izolatori termici. Această calitate se obţine fie prin îngroşarea zidurilor atunci când ele sunt portante, fie prin căptuşirea cu materiale izolatoare când sunt membrane subţiri. Prin aceste măsuri de izolare termica se rezolvă de cele mai multe ori şi izolarea fonică a pereţilor. Pentru pereţii interiori se folosesc mai multe soluţii, fiecare dintre ele răspunzând unor anumite scopuri. De obicei, zidurile interioare obişnuite se construiesc din zidărie de o jumătate de cărămidă grosime, ziduri care, tencuite pe ambele feţe, constituie o izolare fonică fonică suficientă suficientă pentru ca sunetele sunetele ce se produc produc normal într-o încăpere încăpere să nu se audă în
62
cea vecină în mod supărător. Zidurile mai subţiri de o jumătate de cărămidă, în general nu izolează fonic suficient. Atunci cînd este nevoie de o izolare fonică mai bună, se iau măsuri speciale. Din punct de vedere al izolării fonice, pereţii se pot clasifica în două categorii distincte: pereţi simpli, alcătuiţi dintr-o singură membrană şi pereţi multipli, formaţi din două sau mai multe membrane,cu straturi de aer între ele, care vibrează independent între ele. Din cercetarea variaţiei atenuării sunetului rezultă că, la un perete simplu, subţire şi uşor greutate mică sau medie (50—300 Kgf/m 2) atenuarea sunetului poate fi ameliorată prin micşorarea rigidităţii la încovoiere şi a grosimii sale, iar atenuarea sunetului unui perete greu (mai mare 350 Kgf/m 2) poate fi ameliorată prin mărirea rigidităţii la încovoiere şi prin îngroşarea sa. În privinţa pereţilor dubli, cu strat de aer intermediar, atenuarea lor fonică depinde de greutatea şi rigiditatea la încovoiere a membranelor componente, de grosimea stratului intermediar de aer,de absorbţia fonică a materialelor ce limitează pe o parte şi pe alta spaţiul de aer, de legătura membranelor între ele cu planşeele şi cu pereţii înconjurători. Totuşi, dacă cel puţin o diafragmă prezintă rigiditate la încovoiere, sunt admise legături între diafragme. Pereţi Pereţiii dubli dubli consti constitui tuiee soluţi soluţiii mai eficace eficace de izolar izolaree fonică fonică decât decât pereţi pereţiii simpli simpli,, deoarece permit sporirea valorii atenuării sunetului fără f ără mărirea greutăţii construcţiei. Astfel, la pereţii dubli, cu o greutate 100Kgf/cm 2, se poate obţine o capacitate de izolare fonică ridicată prin îndeplinirea următoarelor condiţii: -membranele să fie executate din materiale cu rigiditate mică la încovoiere (plăci fibrolemnoase, plăci ipsos,etc.) - legaturile intre membrane şi elementele adiacente să lipsească; - izolarea pereţilor pe tot perimetrul să fie executată cu materiale elastice (plută,pâslă, etc); -strat -straturi urile le de aer aer compo compone nente nte să fie multipl multiplica icate te pe cât posibi posibill în funcţi funcţiee de grosime necesară a peretelui; -îmbinările să fie perfect etanşe. etanşe. Pentru pereţii interiori aceste condiţii pot firealizate prin panouri prefabricate de greutăţii
5.2 Izolarea fonică a pardoselilor Planşeele sunt supuse mai ales la zgomote de impact (produse prin lovire). Izolarea zgomotelor de impact la planşee are ca scop reducerea nivelului sonor care se propagă în încăpe încăperea rea dedes dedesubt ubtul ul planşe planşeulu ului,i, precum precum şi atenua atenuarea rea transm transmisi isiei ei zgomot zgomotelo elorr prin prin conducţie solidă în tot restul construcţiei. Pentru izolarea fonică a zgomotelor de impact la planşee metoda principală constă în tratarea pardoselii. În privinţa izolării zgomotului aerian la planşee, cerinţele sunt identice ca şi pentru pereţii despărţitori între apartamente, adică atenuarea nu trebuie să coboare sub 48 decibeli ceea ce se obţine prin realizarea greutăţii unitare necesare planşeului, inclusiv pardoseala. Pentru atingerea unei greutăţi minime necesară la planşee, inclusiv pardoseală, în vederea obţinerii unei izolaţii fonice satisfăcătoare este suficient ca planşeu propriu zis să aibă circa 200Kgf/m2. În cazul planşeelor şi pardoselilor care conţin în structura lor goluri de aer, ansamblul planşeu pardoseală funcţionează caun perete dublu şi în acest caz izolarea la zgomotele aeriene creşte simţitor. 63
Combater Combaterea ea transm transmisiei isiei zgomotelo zgomotelorr de impact impact prin prin planşee planşee se poate obţine obţine prin prin montarea montarea unor pardoseli pardoseli eficace eficace fonic, fonic, care să conţină conţină un amortizor amortizor de vibraţii vibraţii provenite din şoc, denumite pardoseli flotante. Pardoselile flotante cu strat fonoizolator elastic sunt alcătuite din următoarele straturi: -strat de uzură sau de circulaţie, care poate fi realizat din parchet lamelar de 10 mm grosime sau parchet lambă şi uluc de 17—22 mm grosime lipite cu diverşi adezivi (la pardoseli calde) sau mozaic (la pardoseli reci); - strat suport (dala flotantă), care poat realizată diritr-o dală din beton greu sau uşor (beton din granulit, scorie bazaltică sau zgură etc) 3,5 cm grosime, armat cu plasă de rabiţ;
Fig. 26. Pardoseală flotantă cu strat fonoizolator elastic: 1 — parchet; 2 — şapă de beton armat; 3 — carton asfaltat cu marginile suprapuse şi lipite cu bitum; 4. — strat izolator fonic; 5 — strat de egalizare din nisip; 6 — planşeu din beton armat.
- strat fonoizolator elastic care poate fi realizat r ealizat din plăci semirigide din vată minerală de 3 cm grosime sau pudretă de cauciuc de 1,5 cm grosime şi care se protejează la partea superioară cu un rând de carton asfaltat cu marginile lipite cu bitum, contra pătrunderii umezelii, la turnarea turnarea stratului suport de beton al pardoselii; -strat de nivelare sau de egalizare din nisip uscat în grosime de 2 cm, care în cazul unui planşeu bine nivelat poate lipsi. Pardoselile flotante cu strat fonoizolator (fig. 27) sînt alcătuite din următoarele straturi: -strat de uzură sau de circulaţie care poate fi realizat r ealizat numai din parchet sau mozaic, aşa cum s-a arătat anterior, cu diferenţa că mozaicul mozaicul se toarnă pe un suport de beton de 3 cm grosime, armat cu plasă rabiţ.
Fig. 27. Pardoseală flotantă din plăci fibrolemnoase izolatoare
64
1. parchet; 2 .PPL izolatoare bitumate; 3 .nisip; 4. beton de egalizare; egalizare; 5 . planşeu planşeu din beton armat. -strat -strat fonoiz fonoizola olator tor rigid, rigid, care care se poate poate realiz realizaa din plăci plăci fibrol fibrolemn emnoa oase se antise antisepti ptizat zate, e, poroase, în grosime de 1,5—2 cm sau din plăci de polistiren expandat în grosime de 1—2 cm. În cazul pardoselilor reci din mozaic, se prevede peste stratul fonoizolator un strat din carton asfaltat cu marginile lipite cu bitum, care are rolul de protecţie fonoizolaţiei contra umezelii din stratul suport beton al pardoselii; -strat de egalizare de 1—2 cm din nisip uscat. Pardoselile flotante dau rezultate remarcabile ca izolare fonică, conducând la o atenuare cuprinsă între 15—25 decibeli, ceea ceea ce este foarte mult ţinînd seama că normele normele germane admit în încăperile de locuit valoarea minimă de 15 decibe. Straturile de circulaţie din materiale plastice pot aduce atenuări suplimentare de 2-7 decibeli. Izolarea fonică a planşeelor, ca să fie eficientă trebuie să fie executată astfel încât să se evite legăturile rigide cu pereţii încăperilor, deoarece transmiterea zgomotelor de impact se face atât direct prin planşee, căt şi lateral prin elementele de construcţie. a. Executare Executarea a pardos pardoselilo elilorr flotante flotante..
Măsuri preliminare Executarea pardoselilor se poate face după terminarea lucrărilor de tencuire a şi a pereţilor şi după montarea tocurilor la uşi. Înaintea începerii lucrărilor de pardoseli suprafaţa planşeului se curăţă de resturile de materiale şi moloz. Armăturile sau sârmele care ies din planşeu se îndoaie sau se taie, străpungerile şi rosturile de pe suprafaţa planşeului se astupă cu grijă cu mortar de ciment. Străpungerile conductelor de instalaţii se etanşează cu manşoane din materiale elastice, care exclud contactul între conducte şi respectiv stratul suport şi pardosoală. Nivelul pardoselii finisate se fixează prin trasarea liniei de vagris pe pereţi, după care se controlează nivelul planşeului pentru a verifica dacă pardoseala poate fi realizată în grosimile prevăzute în proiect. b. Executare Executarea a propriu-z propriu-zisă isă a pardo pardoselii selii
După aşternerea aşternerea stratului stratului de nisip pentru nivelare, nivelare, urmează urmează aplicarea stratului stratului fonoizolator. În cazul plăcilor plăcilor semirigide, se aşterne un strat continuu şi uniform de plăci cu rosturile ţesute. După nivelare, şipcile se îndepărtează iar loc lor se umple cu pudretă din cauciuc. Pentru Pentru asigur asigurare areaa spaţiu spaţiului lui lib liber er înt între re ziduri ziduri şi pardos pardosea eala la izolat izolatăă fonic fonic cu plăci plăci semirigide din vată minerală sau cu pudretă din cauciuc, se aşează de-a lungul zidurilor, pe întreg perimetrul camerei, plăci semirigide din vată minerală de 1,5 cm grosime şi de 6 cm înălţime. Stratul fonoizolator se acoperă apoi cu un rând de carton asfaltat cu marginile lipite cu bitum circa 10 cm lăţime. Cartonul asfaltat se ridică verticală pe o înălţime de 6—10 cm pe pereţi, peste fîşiile de plăci semirigide. Circulaţia pe izolarea fonic pînă la montarea straturilor rigide, se face pe dulapi, pentru evitarea deteriorării ei. Urmează întinderea plasei de rabiţ peste cartonul asfaltat şi apoi turnarea şi întinderea stratului suport de beton.
65
Circulaţia şi depozitarea de obiecte sau scule pe stratul suport sunt interzise până la obţinerea unei rezistenţe de minimum minimum 40% din marca betonului sau după minimum minimum 3 zile, pe timp călduros de la data executării stratului. La montarea parchetului trebuie avut grijă ca frizurile să fie montate depărtat de perete cu 10—15 mm pe tot perimetrul încăperii, lăsând marginile cartonului asfaltat să treacă în sus pe lângă perete. Trebuie întotdeauna controlat ca penele de montaj ale frizurilor care au asigurat distanţarea lor de perete să fie scoase după montarea parchetului, pentru ca zgomotul de impact să nu se propage prin pene în perete. În acelaşi scop, pervazul se bate în aşa fel încât să nu se facă legătură între pardoseală şi perete. Pentru aceasta se bate pervazul fie în dibluri montate dinainte în perete, astfel ca să nu atingă parchetul, fie direct în parchet fără să atingă peretele. La pardoselile cu. fonoizolaţie rigidă, plăcile fibrolemnoase poroase se aşază cât mai alăturat una de alta, astfel ca rosturile să nu depăşească un cm, iar eventualele denivelări să fie completate cu resturi de material, tăiate la dimensiuni în aşa fel ca suprafaţa superioară pe care se lipeşte parchetul să fie perfect plană. 5.3 Tratarea acustică a sălilor de audienţă
Odată cu creşterea creşterea nevoilor nevoilor culturale culturale ale oam nilor muncii, muncii, numărul numărul construcţ construcţiilor iilor cu caracter cultural al s-a mărit considerabil. Astfel, au fost executate clădiri cu săli de dicuţii sau de muzică, ca de exemplu: săli de conferiţe , amfiteatre, şcoli, teatre, teatre muzicale, săli de concert, studiouri de muzică, circuri, circuri , cinematografe cinematogr afe etc. etc. Pentru ca aceste săli să aibă o acustică corespunzătoare destinaţiei lor, este necesar ca ele să îndeplinească o serie de condiţii privind volumul şi dimensiunile, forma şi profilele încăperii, precum şi timpul său de reverberaţie. Durata de reverberaţie al unei săli este timpul necesar stingerii sunetului emis în interiorul într-o proporţie care să asigure o audibilitate optimă. Durata de reverberaţie este o caracteristă importantă de care depinde depinde calitatea sălilor.Valoarea sa optimă optimă se stabileşte în funcţie de destinaţia destinaţia încăperilor între limitele 1 şi 1,5 secunde. secunde. Durata de reverberaţie depinde în special de absorbţia fonică şi de aceea un mijloc eficient pentru corectarea sa, în afară de alegerea volumului, volumului, este şi tratarea fonică a elementelor construcţiei care limitează încăperea. Pentru tratarea acustică a elementelor de construcţii se utilizează diferite tipuri de structuri absorbante de sunete, cum sunt: -absorbant sonor prin porozitate, cu structură fibrolemnoasă sau granulară (vata ( vata de sticlă, pâslă, mase poroase, draperii, tencuieli tencuieli ) care, pentru evitarea depunerii de praf în pori sau a deteriorării lor, se recomandă a se acoperi acoperi cu ecrane de protecţie, din panouri panouri de placaj perforat, materiale textile, ţesături din metal sau fibre.Vopsirea acestor materiale poroase diminuează absorbţia lor fonică, mai ales la vopsirea de ulei, ca urmare a astupării porilor; -absorbant sonor prin efectul de membrană sub forma unor panouri de placaj, carton, pânză impregnată impregnată , membrane din materiale plastice, geamuri geamuri de sticlă, montate pe un schelet şi despărţite despărţite de elementele de construcţie cu un strat de aer sau cu un strat de aer umplut parţial parţial cu un material poros. -rezonatori şi structuri rezonant-absorbant, rezonant-absorbant, care în principiu constau dintr-o cavitate situată într-un perete rigid şi legate cu exteriorul exteriorul printr-un canal (rezonator (rezonator individual) Mai uzuali sunt rezonatorii cuplaţi , care constau dintr-o placă perforată sprijinită pe un cadru ce închide un spaţiu de aer între ea şi perete. Acest spaţiu este comun tuturor perforaţiilor (rezonatorilor); pentru a se obţine absorbţii mari se introduc în interiorul lui materiale fonoabsorbante fonoabsorbante ca stofe, pâsle, hârtii, vată minerală, lipite pe spatele foilor perforate (fig. 28). 66
Absorbţia Absorbţia fonică ce se obţine cu aceste aceste structuri depinde şi de modul de distribuirea distribuirea lor în încăpere, distribuire care trebuie să fie cât mai neuniformă. Alegerea materialelor şi structurilor absorbante de zgomot depinde în afară de absorbţia lor fonică şi de o serie de factori ca: greutate proprie, rezistenţă mecanică, posibilitaţi de montaj, mod de întreţinere , comportare la foc, capacitate de reflexie a luminii.
Fig. 28. Detaliu de rezonatori cuplaţi: 1 — ramă de lemn; 2 — strat de aer; 3 — saltea din vată minerală; 4 — panou perforat.
6.APLICAREA PROCEDURILOR PROCEDURILOR TEHNICE DE EXECUTIE SI DE CONTROL DE CALITATE PENTRU HIDROIZOLATII 6.1. Hidroizolatii -generalitati
In tehnica construcţiilor, hidroizolaţia sau izolaţia hidrofugă este o lucrare de protecţie ce se execută la anumite elemente de construcţie, contra umezirii lor sau a infiltrării apei prin ele. Hidroizolaţia se execută cu materiale şi procedee tehnologice diferite. Apa care acţionează asupra elementelor de construcţie poate proveni din precipitaţii atmosferice (ploaie, zăpadă etc), din procesele tehnologice de exploatare a construcţiilor sau din acumulări la suprafaţa terenului (lacuri, bălţi etc.), precum şi din pînza freatică (apă subterană).Apa în calitatea sa de agent natural provoacă probleme serioase la construcţiile inginereşti. Prezenţa ei este clar dăunătoare indiferent de starea în care s-ar afla: lichidă, solidă respectiv sub formă de vapori. Apa lichidă caută zona de minimă rezistenţă, pătrunzând chiar şi în cavităţile capilare, cea îngheţată macină, distruge 67
mecanic, iar cea sub formă de suspensii în aer numită vapori de apă este nesănătoasă organismului uman, facilitând printre altele apariţia şi dezvoltarea igrasiei. Trebuie menţionat faptul că 95 % din toate problemele ce pot apărea la orice construcţie au legătură cu apa. Pătrunderea apei în elementele de construcţie poate produce degradarea elementelor de rezistenţă din beton, zidărie de cărămidă, lemn etc. sau corodarea celor metalice, putînd împiedica chiar desfăşurarea proceselor tehnologice, conducînd în final la pagube considerabile. Rolul de a proteja construcţiile contra acţiunii nefaste a apei revine hidroizolaţiei. Marile şi numeroasele obiective necesare întregii activităţi sociale ca locuinţe, hale industrial industriale, e, centrale centrale termo şi hidroelec hidroelectrice, trice, case pentru pentru transforma transformatoare toare,tune ,tuneluri, luri, cana canalu luri ri,, bazi bazine ne,, reze rezerv rvoa oare re etc. etc. nu ar pute puteaa fi expl exploa oata tate te fără fără o hidr hidroi oizo zola laţie ţie corespunzătoare. Lucrările de hidroizolaţie au iniţial un cost redus faţă de costul total al construcţiei, însă sînt delicate, impun o concepţie şi o execuţie corespunzătoare, deoarece defecţiunile de hidroizolare conduc la măsuri de remediere dificile, foarte costisitoare şi nu întotdeauna complet reuşite, în unele cazuri chiar imposibile. Pentru executarea unor hidroizolaţii de bună calitate tehnicienii şi muncitorii din această speci speciali alitat tatee trebui trebuiee să cunoa cunoască scă scopul scopul acesto acestorr lucrăr lucrări,i, materi materiale alele le şi proced procedee eele le tehnologice cele mai adecvate şi mai mult decît la alte meserii să execute lucrările cu multă conştiinciozitate. În concluzie putem spune că protecţia faţă de ea trebuie rezolvată prin soluţii eficiente şi de durată.
6.2Acoperisuri Prin acoperiş se înţelege elementul de construcţie care are rolul de închidere la partea superioară a clădirilor. Acoper Acoperişu işull are un import important ant rol funcţi funcţiona onal,l, protej protejînd înd incint incintaa constr construcţ ucţiei iei contra contra infiltraţiilor datorite ploii şi zăpezii, contra schimbului de temperatură şi umiditate, contra însoleierii. Este cel mai solicitat element al construcţiei, suportînd influenţa nefavorabilă a factorilor climatici, solicitări mecanice şi sarcini însemnate, de multe ori asigurînd ventilarea şi luminarea incintelor şi chiar servind ca platformă pentru procese tehnologice. Este elementul care în funcţie de scopul construcţiilor a evoluat cel mai mult din punct de vedere structural şi al formei. Ca structură a evoluat de la acoperişuri cu înclinarea mare şi fără pod, la acoperişuri cu înclinări variabile şi cu pod aerat, la acoperişuri - terasă şi cu înclinarea foarte redusă constituite din mai multe straturi, fiecare cu rol distinct (de barieră contra vaporilor, termoizolaţie, hidroizolaţie, protecţie etc). O mai mare varietate de forme au apărut la acoperişurile industriale, ca bolţi, în formă de Sheed (şed) plan sau curb, din pînze subţiri etc. 68
6.3. Structura hidroizolatiilor si a termoizolatiilor la acoperisuri a.) Generalităţi . Factorii care determină în principal structura izolaţiei la acoperişuri sînt: temperat temperatura ura şi umiditatea umiditatea din interiorul construcţ construcţiei, iei, forma învelitorii învelitorii,, panta aces aceste teia ia,, stru struct ctur uraa de rezi rezist sten entă tă,, cons consum umul ul de ener energi giee îngl înglob obat atăă în mate materi rial alel elee termoizolatoare şi hidroizolatoare, caracterul definitiv sau provizoriu al construcţiei. Astfel, la construcţiile neîncălzite în interior se execută numai hidroizolarea învelitorii, iar la cele încălzite se execută şi lucrările de termoizolaţii (uneori cu termoizolaţie la interior şi hidroizolaţie la exterior). Există însă şi excepţii ca,de exemplu, unele hale de forjare. Structurile posibile ale hidroizolaţiilor şi termohidroizolaţiilor sînt arătate schematic. In cazul unor termohidroizolaţii, termoizolaţia are un rol complex: asigură temperatura şi confortul necesar în interiorul construcţiei, împiedică condensarea vaporilor de apă pe supra suprafaţ faţaa int interi erioa oară ră a planşe planşeulu ului-su i-supor portt al înveli învelitori toriii şi contr contribu ibuie ie substa substanţi nţial al la dimi diminu nuar area ea cons consum umul ului ui de comb combus usti tibi bill nece necesa sarr pent pentru ru încă încălz lzir irea ea inte interi rior orul ului ui construcţiei. Folosirea termoizolaţiei trebuie însă să rezulte dintr-un studiu al condiţiilor de exploatare şi să fie evitată ori de cîte ori acest lucru este posibil. Temperaturile medii, obişnuite, în interiorul construcţiilor încălzite sînt cuprinse între 18 şi 22°C, în unele cazuri putand fi chiar mai coborîte, iar umiditatea normală este pînă la (60%). Pentru umidităţi mai mari sînt necesare măsuri constructive speciale pentru diminuarea presiunii exercitate de vapori şi pentru eliminarea (difuzarea) acestora în atmosferă. De aceea, în astfel de cazuri, se execută straturi de difuzie a vaporilor, guri de evacuare a vaporilor (deflectoare), canale de aer pentru circulaţia şi eliminarea vaporilor de apă etc. Fără aceste măsuri, atît termoizolaţia cit şi hidroizolatia învelitorii sînt sînt în perico pericoll de a se deteri deteriora ora,, termoi termoizol zolaţi aţiaa deven devenind ind umedă, umedă, iar hidroi hidroizo zolat latia ia băşicîndu-se şi umfandu-se în numeroase locuri. In aceste condiţii, aceste straturi nu mai îndeplinesc rolul ce le revine. Acoperişurile prevăzute cu hidroizolaţii bituminoase se grupează după următoarele alcătuiri de principiu: - acoperişuri reci , la care hidroizolatia se aplică direct peste elementul de rezistenţă din beton armat (Fig.29 ); - acoperişuri calde, cu elementul de rezistenţă din beton armat la care hidroizolatia se aplică direct peste termoizolaţia din plăci de polistiren celular, protejate pe o faţă (fig. 30); - acoperişu acoperişuri ri calde, la care hidroizolati hidroizolatiaa se aplică aplică pe şape din mortare sau betoane, betoane, executate peste straturile de termoizolaţie (Fig. 28).
Fig.29 Hidroizolaţii bituminoase la acoperişuri reci ;
69
Fig. 30 Hidroizolaţii Hidroizolaţii bituminoase bituminoase la acoperişuri cu elementul elementul de rezistenţă rezistenţă din beton armat, la care hidroizolaţia se aplică direct pe termoizolaţie din polistiren celular protejat pe o fată;
Fig 31 Hidroizolaţii bituminoase la acoperişuri cu elementul de rezistenţă din beton armat, la care hidroizolaţia se aplică pe şapele din mortare sau betoane executate pe termoizolaţie din plăci de beton celurar autoclavizat, materiale pilonate sau tasabile;
Fig. 32. Hidroizolaţii Hidroizolaţii bituminoase la acoperişuri cu elementul de rezistenţă din tablă cutată, la care hidroizolaţia se aplică direct pe termoizolaţia din plăci de polistiren celular;
Fig. 33. Hidroizolaţii bituminoase la acoperişuri cu elementul de rezistenţă din panouri de beton celular autoclavizat, la care hidroizolaţia se aplică direct pe aceasta.
70
6.4. Clasificarea Hidroizolatiilor.
Pentru o bună orientare in tehnica hidroizolării construcţiilor este necesar ca muncitorul specialist să inteleagă rostul alcătuirilor stabilite,folosind cu pricepere cunoştinţele şi îndemanarea pentru asigurarea calităţii lucrării. De aceea, condiţiile care trebuie rezolvate, regulile şi măsurile de specialitate ce trebuie cunoscute şi aplicate în vederea stabilirii unor alcătuiri corespunzătoare, conduc la necesitatea unei clasificări a tipurilor de hidroizolaţii. In consecinţă, o clasificare raţională a tipurilor de hidroizolaţii trebuie în primul rînd să ţină seamă de modul cum apa acţionează asupra diferitelor elemente de construcţie şi în funcţie de condiţiile rezultate să se aleagă materialele şi alcătuirile cele mai potrivite pentru elementele respective: 4.1. Hidroizolaţia elementelor de construcţie situate peste nivelul terenului. In această categorie se tratează numai hidroizolarea acoperişurilor în funcţie de pantă, în ţara nostră nostră conform conform normativul normativului ui pentru pentru hidroizol hidroizolaţii aţii bituminoa bituminoase, se, acoperişu acoperişurile rile se clasifică astfel: 1) Acoperişuri plate plate (terase) cu panta 1,5-7%: - terase necirculabile cu panta 2-7%; - terase circulabile cu panta 1,5-4%. 2) Acoperişuri înclinate cu panta 7-150%: - acoperişuri cu pante medii 7-20%; - acoperişuri cu pante mari peste 20%. 3) Elemente de construcţie aferente acoperisurilor cu acoperisurilor cu panta peste 150% (calcane, ( calcane, aticuri, reborduri etc).
Proiectarea componentei hidroizolante va respecta prevederile Normativului NP-040-02 referi referitoa toare re la alcătuir alcătuirea, ea, fixare fixareaa şi protec protecţia ţia hidroi hidroizo zolaţ laţiil iilor or în funcţi funcţiee de panta panta acoperişurilor: NOTĂ: Pentru pante de max.20% sau cu pante locale >20%, suprafaţa de lipire în totală aderenţă poate să fie min.75% dar cu prevederea prin calcul de mijloace mecanice de fixare suplimentară. Proiectarea componentei termoizolante şi a gurilor de intrare şi ieşire a aerului pentru ventilare şi decomprimare se va face f ace conform normativelor C 107/0...6. Totodată se vor avea în vedere şi prevederile reglementărilor tehnice referitoare la certificarea energetică a clădirilor. La remedierea receptoareler de apă pluvială se va prevedea desfacerea şi refacerea în totalitate a lor, a hidro şi termoizolaţiei (pe o zonă de minim 1 m 2) din jurul acestora şi a elementelor de protecţie împotriva colmatării. In proiecte se vor prevedea soluţii de remediere ce includ produse care necesită în primul rând operaţiuni de aplicare, întreţinere şi remediere uşor de executat, iar în al doilea doilea rând, la demola demolarea rea constr construcţ ucţiei iei,, permi permitt recupe recuperar rarea ea,, recond recondiţi iţiona onarea rea sau 71
reintegra reintegrarea rea în natură natură (reducerea (reducerea utilizării utilizării şapelor şapelor de ciment ciment simple sau armate, armate, a produselor oxidabile sau cu rezistenţă scăzută în timp la acţiunea apei, etc) Proiectarea va promova în cadrul lucrărilor de refacere, structuri termohidroizolante care în exploatare vor asigura: - accesul uşor pentru pentru verificarea stării hidroizolaţiei hidroizolaţiei şi a etanşeităţii acesteia acesteia (ex.terase (ex.terase protejate cu dale pe ploturi); - posibilitatea remedierii hidroizolaţiei tară distrugerea termoizolaţiei (ex.hidroizolaţii flotante); - protecţia la foc din exterior; aspectul decorativ al suprafeţei teraselor vizibile din clădirile adiacente mai înalte; - protecţia mediului mediului prin organizarea organizarea teraselor teraselor grădină, grădină, mai ales ales în zona zona locuinţelor. locuinţelor.
7. Materiale termoizolatoare folosite pentru lucrările de termohidroizolaţii la acoperişuri Polistirenul celular se utilizează pînă la temperatura de maximum + 80°C. Se livrează în plăci de 4 000, 2 000, 1 000 mm lungime, 500 mm lăţime şi 12, 24, 36, 48, 60, 72, 96 mm grosime cu abateri admise la lungime şi lăţime pînă la +5 mm şi la grosime pînă la +1,5 mm. Există sortimentul PEX calitatea I şi PEX ignifugat, cu densităţi aparente de 15-24 kg/m şi respectiv 19- 29 kg/m . 3
3
Polistirenul celular se transportă cu mijloace de transport acoperite şi se depozitează în stive, fără limitarea înălţimii, cu condiţia de a nu prezenta pericol de răsturnare; se depozitează în magazii uscate, ferite de căldură, de soare, de surse de foc şi de umezeală. Betonul celular autoclavizat are densitatea aparentă în stare uscată de 550 kg/m şi se produce în formă de plăci cu dimensiunile 490 x 240 mm, avind grosimi de 63, 75, 100 şi 125 mm. 3
Plăcile semirigide de vată minerală tip G 80 şi G 100 sînt alcătuite din fibre de vată minerală legate cu liant bituminos. Se fabrică cu dimensiuni de 1200 x 600 x (30, 40, 50, 60, 70, 80) mm. Din considerente de ordin economic şi de reducere a consumului de energie înglobată, utiliz uti lizare areaa beton betonulu uluii celula celularr autoc autoclav laviza izatt şi a vatei vatei minera minerale le se restrîng restrîngee numai numai la cazurile unde aceasta este impusă de procesul tehnologic al obiectivului de investiţii (de exemplu, la hale climatizate, la spaţii frigorifice, construcţii cu regim special de funcţionare etc). Pentru celelalte cazuri, pe lîngă plăcile din polistiren urmează a se utiliza pentru izolaţii termice unele materiale care au mai fost folosite în trecut în acest scop (plăci din stalilit, plăci din stufit) şi unele materiale noi fabricate din deşeuri industriale (plăci din izolemn, plăci din deşeuri textile - tefo, plăci din deşeuri poliuretanice, plăci din puzderie de in şi cînepă) sau din materii prime locale (placi din izostuf, plăci din turbă, plăci din perlit liant cu ciment etc). 8. Hidroizolarea terasei inclinate (fara apa baltita)
72
Hidroizolarea se face cu produsul hidroizolant ISOFLEX pe bază de elastomeri. Consumul total al hidroizolantului ISOFLEX este de 1.0 – 1.5 kg/m.p. Eventualele remedieri locale ale inclinaţiilor se fac cu mortar de ciment, suportul aplicării produsului ISOFLEX trebuie să fie curat şi uscat.
Inainte de aplicarea aplicarea produsului ISOFLEX ISOFLEX este necesară necesară grunduirea suportului suportului cu ISOPRIMER , acesta fiind un grund pentru ISOFLEX cu un consum de 200 – 300 g/m.p.. După uscarea grundului ,se aplică local un strat de ISOFLEX de-a lungul imbinării terasei terasei cu elemente elemente verticale (parapete,et (parapete,etc), c), ca şi de-a lungul fisurilor fisurilor existente existente sau rosturilor de dilataţie, ca şi la punctele de imbinare a terasei cu aerisirile, coşurile de fum, jgheaburilor de apă,etc. Cat timp stratul acesta este incă proaspăt se armează cu o bandă din ţesătură pliesterică sau din plasă din fibre de sticlă lată de 10 centimetri.
In continuare terasa se acoperă in totalitate cu ISOFLEX , folosid pensula sau trafaletul. Dacă se consideră necesar ISOFLEX- ul poate fi diluat cu pană la 5 % apă, pentru o aplicare mai uşoară.
73
Urmează o altă acoperire totală cu ISOFLEX, in cruce fată de precedenta şi numai după uscarea acesteia, rezultatul final fiind o membrană unitară,elastică,impermeabilă, fară rostur rosturii şi fară fară imbină imbinări, ri,cu cu o durată durată mare mare de viaţă viaţă dator datorată ată compoz compoziţie iţieii sale sale de hidroizolant. 9. Hidroizolarea terasei prin lipirea de membrane bituminoase plastomerice cu granule ISOGUM P
Mai Mai inta intaii se reme remedi diaz azăă even eventu tual alel elee pant pantee cu mort mortar ar de cime ciment nt,, pent pentru ru lipi lipire reaa membranelor bituminoase fiind necesar un suport curat şi uscat.
Terasa Terasa se grunduieste grunduieste iniţial cu emulsia emulsia bituminoasă bituminoasă ISOPAST (avand un consum consum de 300 – 500 g/m.p. şi este necesară diluarea acesteia cu apă in proporţie de 30 – 50 %) sau cu lacul de bitum ISOLAC (consum de 250 – 300 g/m.p.) După uscarea grundului urmează lipirea membranelor bituminoase ISOGUM P ,pe direcţie perpendiculară faţtă de inclinaţii, pornind de la punctele cele mai de jos. Lipirea se face printr-o simplă apăsare, după ce membanele bituminoase au fost incălzite in prealabil cu arzătorul.
74
Membranele bituminoase se petrec una peste alta la margini cu 10 centimetri. Imbinarea dintre dintre ele se etanşe etanşează ază prin incălz incălzire ire locală locală cu arzăto arzătorul rul şi apăsar apăsaree cu şpacl şpaclul. ul. In continuare pentru protejarea bitumului expus, toate imbinările se acoperă cu ISOFLEX. Marginile membranei bituminoase la parapet sau la alte elemente verticale se etanşează prin incălzire locală cu arzătorul şi apăsare cu şpaclul.
Scurgerile, după ce se curaţă se acoperă cu ISOFLEX armat cu o bandă de ţesătură poliesterică. Etanşarea imbinării membranei bituminoase cu grilaje sau ţevi care trec prin terasă se fac cu ISOFLEX armat cu banda de ţesatură poliesterică.
Utilizarea membranelor bituminoase este o soluţie ideală, cu condiţia să se acorde atenţie maximă lipirii corecte a acestora şi etanşării imbinărilor dintre ele şi a punctelor de imbinare ale acestora cu alte elemente. Se recomandă ca aplicarea lor să se facă de specialişti in izolaţii.
75
10. Hidroizolarea terasei si termoizolarea sa ulterioara (terasa inversata)
Eventualele remedieri locale ale pantelor se fac cu mortarul de ciment, suportul se curată bine de praf ,materiale friabile,etc.
Urmează udarea acestuia fară formarea de băltoace, se prepară AQUAMAT-FLEX (morta (mortarr hidroi hidroizol zolant ant flexib flexibil il bicom bicompon ponent ent cu un consum consum de 1 kg/m.p kg/m.p./s ./stra trat)p t)prin rin amestecarea componentului componentului A mortarul cu componentul B (elastifiant). Se face prima aplicare de AQUAMAT-FLEX cu bidineaua, in faşii late de 1 metru. Aplicarea se extinde şi pe elemente verticale cu 15 – 20 centimetri. Pe stratul proaspăt de AQUAMAT-FLEX se montează şi se incorporează ţesătură poliesterică pentru armarea straturilor hidroizolante (TREVIRA) lată de un metru.
Aplicarea de AQUAMAT-FLEX se continuă pe toată suprafaţa terasei, in faşii late de 1 metru iar faşiile de ţesătură poliesterică se vor petrece una peste alta cu 10 centimetri. Primul strat de ţesătură poliesterică ,după uscare, se acoperă cu un al doilea strat de AQUAMAT-FL AQUAMAT-FLEX EX , urmand urmand un altreilea strat aplicat aplicat in cruce cruce peste peste preceden precedentul tul după uscarea acestuia. Grosimea fiecărui strat nu va depăşi 1 milimetru.
76
Peste hidroizolaţie, după uscarea acesteia, se montează, prin simpla aplicare, plăci din polistiren extrudat. Urmează montarea de geotextil sau de panză de sac din plastic.
In final se montează plăci pentru pentru terasă sau sau se toarnă pietriş (grosime (grosimeaa stratului stratului 6 - 8 cm) pentru proteja protejarea rea hidroi hidroizo zolaţi laţiei ei şi a termoi termoizo zolaţi laţiei ei de radiaţi radiaţiaa solară solară şi de vant. vant. In acelaş acelaşii tim timpp se realizează şi o bună accesibilitate a terasei.
11.TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A LUCRĂRILORDE HIDROIZOLAŢII ŞI TERMOIZOLAŢII BITUMINOASELA ACOPERIŞURI Lucr Lucrăr ării care care trebu trebuie ie term termin inat atee înai înaint ntee de a înce începe pe lucr lucrăr ăril ilee de hidr hidroi oizo zola laţi ţiii şi termoizolaţii La preluarea frontului de lucru pentru lucrările de izolaţii la acoperişuri se verifică existenţa următoarelor condiţii tehnice şi stadii obligatorii ale lucrărilor de construcţii: - terminarea completă a tuturor lucrărilor de construcţii, instalaţii şi montaj pe întreaga suprafaţă suprafaţă ce urmează urmează a fi izolată. izolată. In cazul cazul unor suprafeţe suprafeţe mari predarea predarea frontului frontului de lucru se poate face şi pe porţiuni însă nu mai mici de 500 m (fig. II.12, a şi b); - starea de umiditate a şapei de egalizare (de protecţie sau suport) să nu depăşească 8 %; 2
77
Fig. 31. Preluarea frontului de lucru de către izolatori pentru executarea lucrărilor de hidroizolaţii şi verificarea pantei suportului hidroizolaţiilor: a – caz in care nu se poate prelua frontul de lucru; b – in acest caz se poate prelua frontul de lucru pentru hidroizolaţii; c – verificarea pantei suportului: 1 – front de lucru; 2 – element-suport; 3 – boloboc; 4 – riglă gradată; 5 – dreptar.
- suportul să fie neted (asperităţi de max. 2 mm), rigid, fără fisuri şi cu panta prescrisă în proiect; - nu se admit mai mult de o denivelare de +5 mm pe o suprafaţă verificată cu dreptarul de 3 m lungime, lungime, în orice direcţie, şi nici contrapante; contrapante; la suportul alcătuit din elemente prefabricate (chesoane) nu se admit denivelări mai mari de 10 mm; rectificările locale vor avea panta de 1 : 5. Dacă denivelările denivelările sînt mai mari de 10 mm se va realiza o şapă continuă de 20 mm cu avizul proiectantului; - şapele din mortar de ciment (nu se admit din mortar de var sau de var cu adaos de ciment) trebuie să aibă dozajul corespunzător mărcii prescrise în proiect; - existenţa rosturilor în şapă, pe contur şi în cîmp, la intervalde 4 - 6 m, de circa 20 mm lăţime, umplute cu mastic de bitum; - corecta armare a şapelor slab armate (reţea din φ 6 mm la 25 mm) cu grosimea de 30 mm; - respectarea grosimii minime a şapei, prevăzută în proiect; - pantele trebuie să corespundă cu prevederile din proiect; - se verifică cu dreptarul de 1m lungime,cu bolobocul şi metrul; - executarea completă a aticelor, rebordurilor şi a altor elemente ieşite din planul supor suportul tului ui orizon orizontal tal,, inclus inclusiv iv tencui tencuirea rea şi drişcu drişcuire ireaa acest acestora ora precu precum m şi existe existenţa nţa scafelor de racordare ( r = 5 cm); - existenţa diblurilor necesare pentru montarea elementelor de tinichigerie la atice, rosturi etc. (distanţa prescrisă de 35 cm, forma în coadă de rîndunică, impregnarea); - montarea sifoanelor şi a gurilor de scurgere la cota necesară pentru a nu împiedica scurgerea apelor; - exist existenţ enţaa tut tuturo urorr piesel pieselor or de străpu străpunge ngere re a înveli învelitor torii ii (tubur (tuburii de venti ventilar laree etc); etc); conductele calde ce străpung acoperişul vor fi izolate astfel ca hidroizolaţia să nu se degradeze datorită temperaturii acestora; - existenţa parapetelor metalice definitive şi a celor provizorii de protecţie, de pe contur şi în jurul golurilor; - rezemarea sau ancorarea corectă a şapelor-suport, în cazurile speciale prevăzute în proiect; - eliminarea cîrligelor metalice care au servit la transportul şi montajul prefabricatelor care alcătuiesc suportul; - încheierea proceselor-verbale de lucrări ascunse pentru lucrările ce se acoperă prin executarea ulterioară a altor lucrări.
12. Pregătirea suportului hidroizolaţiei, executarea amorsajului şi a termoizolaţiei După preluarea frontului de lucru se procedează la curăţirea suportului prin măturare energică. Eventualele pete de substanţe grase se ard cu flacăra şi se curăţă funinginea formată.
78
Umiditatea suportului se verifică cu ajutorul unor fîşii de carton bitumat de 20 x 30 cm, care se lipesc cu bitum fierbinte in mai multe puncte de pe suprafaţa şapei, după amorsarea locală a acesteia. Fişiile se lipesc numai pe 20 x 20 cm, restul servind pentru prindere cind sint smulse de pe suport, la circa 1- 2 ore. Dacă desprinderea se realizează realizează în masa stratului de bitum de lipire sau dacă se sfişie cartonul bitumat rezultă că suprafaţa este corespunzătoare în ceea ce priveşte gradul de umiditate admisibil. In cazul în care fîşia se desprinde de pe suport, cu bitum cu tot, înseamnă că suprafaţa este incă prea umedă. Pentru controlul umidităţii se pot utiliza şi umidometre electrice. . Amor Amorsa sare reaa supo suport rtul ului ui hidr hidroi oizo zola laţi ţiei ei se exec execut utăă de Executarea ea amorsajul amorsajului ui a) Executar muncitori muncitoriii izolatori izolatori şi serveşte la realizarea realizarea unei aderenţe bune dintre stratul stratul de bitum pentru lipirea pe suport a hidroizolaţiei (sau barierei contra vaporilor) şi suportul de beton sau şapa de egalizare. Stratul de amorsaj trebuie să formeze o peliculă bine pătrunsă în porii suportului de beton sau de mortar de ciment. Acest amorsaj se aplică în toate toate cazur cazurile ile,, cu excepţ excepţia ia hidroi hidroizol zolaţi aţiei ei care care se aplică aplică peste peste o termoi termoizol zolaţi aţiee din polistiren celular protejat numai cu o peliculă din mortar de ciment cu aracet. Amorsajul se poate realiza din: - soluţii bituminoase; - suspensie de bitum filerizat (Subif); - soluţie de bitum gata gata preparată, marca ISOPAST şi emulsie de bitum anionică. anionică. Amorsajul din soluţie bituminoasă (bitum tăiat) constă din mase bituminoase aplicate în stare rece, ce se prepară din bitumuri dizolvate în solvenţi organici (benzină sau white-spirit) în proporţiile prevăzute în tabela 1. Soluţiile de bitum se prepară prin turnarea treptată a bitumului în vasul cu solvent, amestecîndu-se amestecîndu-se continuu şi la distanţa de cel puţin 50 m de orice sursă de foc, ţinîndu-se seama şi de direcţia vintului, pentru ca vaporii de benzină ce se degajă la preparare sa nu fie antrenaţi de vînt în direcţia cazanelor de topit sau a altor surse de foc, ci în direcţie opusă.
Tabela 1 Materialul Solutie bituminoasa (bitum taiat)
Domeniul de utilizare amorsare atansare
Suspensie amorsare de bitum filerizat etansare (Subif) Chit de matare bitum rosturi,etansare file fileri riza zatt si si protectie cu celul celuloz ozaa
Solvent
Bitum topit
Apa
Pasta
Emulsie anionica
65 – 70
35 – 30
–
–
–
50 – 40
50 – 60
–
–
–
–
–
50 – 60
50 – 40
–
–
–
30 – 20
70 – 80
–
–
–
–
100
–
–
–
10 - 20
90 – 80
–
79
(Celochit) Emulsie anionica cu 55% bitum
amorsare
–
–
etansare
–
–
30 - 33
– –
70 – 67 100
Notă. Emulsia bituminoasă se aplică mecanizat. Straturile de etanşare se aplică după
reţete reţete proprii proprii corespun corespunzăto zătoare are emulsiilo emulsiilorr şi pantelor. pantelor. Soluţia de bitum se prepară prepară pe şantier, la minimum 50 m de orice sursă de foc, din bitum fierbinte la care se adaugă treptat benzină sau white-spirit sub continuă agitare. Odată materialul preparat, se va putea aplica transportîndu-se cu grijă, întrucît este un material inflamabil, luîndu-se toate măsurile de pază şi securitate a incendiilor (P.S.I.) necesare atît la confecţionare, transport, cît şi la aplicare.
Soluţiile de bitum se depozitează în încăperi special amenajate (bordeie), fiind produse inflamabile şi se transportă la locul de muncă cu vase închise, luîndu-se toate măsurile speciale de PSI. Inainte de aplicarea amorsajului, se curăţă bine suprafaţa respectivă, îndepărtîndu-se materialele, utilajele şi tot ce nu are legătură cu izolaţia, măturîndu-se bine, şi numai după ce stratul-suport (neted) este perfect curat şi uscat se va putea aplica amorsajul. Pe acoperiş, amorsajul în stare rece se aduce la locul de aplicare in găleţi cilindrice (cu gura largă), în care se înmoaie periile de păr sau fibră prevăzute cu coadă lungă şi se aplică pe suprafaţa-suport prin frecare intensă, în două straturi, cel de-al doilea strat aplicîndu-se după uscarea celui precedent; culoarea finală trebuie să fie neagră şi puţin lucioasă. Amorsajul din suspensie de bitum filerizat (Subif) se prepară din Subif (pastă) şi apă în proporţiile prezentate în tabela 1. Se amestecă cele două componente pînă la dizolvarea pastei de Subif, aceasta constituind suspensia de amorsaj. Suprafaţa de beton se va curăţa în aceleaşi condiţii menţionate la amorsajul cu soluţii bituminoase, tehnologia de aplicare fiind însă diferită. Inainte de aplicarea materialului, se umezeşte suprafaţa cu apă curată prin frecare cu peria sau cu mătura. După ce suprafaţa se zvîntă materialul pentru amorsare este aplicat aplicat cu o perie de păr sau fibră, de asemenea în două straturi, cel de-al doilea strat aplicîndu-se după uscarea celui dintai. La uscarea celui de-al doilea strat, culoarea trebuie să fie brună-cenuşie, în caz contrar se mai aplică încă un strat de material. Amorsajul cu suspensie de bitum este indicat la suprafeţe cu mare posibilitate de uscare sau cînd soluţia de bitum nu este recomandată din punctul de vedere al securităţii muncii şi al măsurilor de pază şi securitate a incendiilor. Amorsajul din soluţii de bitum CITOM se livrează gata preparat şi se aplică, de asemenea, cu peria, în aceleaşi condiţii ca amorsajul din soluţii bituminoase descris. Amorsajul cu emulsii de bitum anionice constituie un mijloc modern de realizare a amorsajului, care elimină pericolele utilizării soluţiilor bituminoase cu benzină.
80
Emulsiile de bitum sînt produse cu stabilitate limitată în timp (2-3 luni), de aceea aprovizionarea lor trebuie bine corelată cu perioada în care se programează executarea lucrărilor de hidroizolaţii. Se livrează în cisterne de 20 t care se descarcă cu un dispozitiv de transvazare, la şantier, în butoaie metalice de 200 litri cu capac, etanşe şi curate (butoaiele destinate emulsiei se spală cu apă şi apoi prin clătire cu acid clorhidric diluat, în concentraţie de 2-3%) şi se depozitează ferite de ger şi de căldură. Inainte de aplicarea amorsajului, se curăţă bine suportul cu mătura şi cu peria sau, preferabil, cu aspiratorul de praf, iar emulsia se omogenizează omogenizează prin amestecare cu un băţ curat. Emulsia omogenizată se filtrează prin site cu ochiuri de 1 mm şi se aplică manual sau mecanizat pe suprafeţe uscate.
Fig.32 Instalaţie pentru aplicarea mecanizată a emulsiei de bitum: 1 – rezervor; 2 – palnie de incărcare; 3 – distribuitor de aer comprimat; 4 – manometru de presiune; 5 – pistol pulverizator.
Aplicarea manuală a emulsiei se realizează prin întinderea cu perii de tip Sizal, relon plastifiat sau păr de porc, prin frecare energică, pentru a obţine o peliculă continuă si cît mai subţire. Stratul următor se aplică numai după „ruperea" şi uscarea celui precedent. Ruperea emulsiei se constată prin schimbarea culorii de la cafeniu la negru, iar uscarea se verifică prin frecare uşoară cu podul palmei; palma nu trebuie să se murdărească. La o temperatură medie de +20°C ruperea se produce după circa 30 min de la aplicare, iar uscarea după 3 ore. Temperatura minimă admisă în timpul aplicării emulsiei este de +5°C. Aplicarea mecanizată a emulsiei se realizează cu ajutorul unei instalaţii de stropit sub presiune (fig. 32) formată din: rezervorul de presiune 1,de circa 150 litri, pîlnia de încărcare 2, distribuitorul de aer comprimat 3 (la 3-4 atm.), manometrul de presiune 4, pistolul pulverizator format din două ţevi de cupru, îmbrăcat cu manşon de cauciuc şi cu duze pentru emulsie şi pentru aer comprimat 5, furtunuri şi robinete. Instalaţia se montează pe un suport fix sau mobil pe pneuri. După umplerea rezervorului cu emulsie se porneşte compresorul şi se deschide robinetul de admisi admisiee a aerul aerului ui compri comprimat mat în rezerv rezervor, or, contr controlî olîndu ndu-se -se perma permanen nentt menţin menţinere ereaa presiunii de 3-4 atm. Se deschid robinetele pistolului pulverizator, reglîndu-se jetul de emulsie şi de aer comprimat, pentru a se obţine un flux continuu si uniform de material. După fiecare întrerupere a operaţiei de aplicare, instalaţia se curăţă cu petrol sau white-
81
spirit. Pentru asigurarea presiunii de 3-4 atm, termostatul compresorului de aer 16 va regla la presiunea de 3,5 daN/cm , iar supapa de siguranţă la 1 daN/cm . Instalaţia trebuie verificată periodic de către organele de specialitate. 2
2
Condiţiile de aplicare a emulsiei în straturi succesive sînt aceleaşi ca şi în cazul aplicării manuale. La aplicarea manuală consumul este de 500 g/m pentru un strat, iar la aplicarea mecanizată de 300 g/m . 2
2
Pelicula de bitum prin aplicarea emulsiei, după uscare, trebuie să aibă o culoare neagră, lucioasă, aspect uniform şi continuu, fără pete mate şi o grosime de circa 1 mm. Verificarea calităţii amorsajului se efectuează în mod similar cu procedeul de verificare a umidităţii şapei.
b.) Executarea Executarea barierei contra vaporilor . Barierele contra vaporilor se aplică numai in cazurile în care există o termoizolaţie în structura învelitorii. Ele se aplică în toate cazurile sub termoizolaţie şi au rolul de a împiedica pătrunderea vaporilor de apă în zona de termoizolaţie şi de a evita in acest mod producerea condensului. Barierele contra vaporilor se aplică în majoritatea cazurilor pe un suport în pantă, dar în cazul unor termoizolaţii în vrac, care constituie totodată şi elemente de pantă, se pot aplica şi pe un suport orizontal. Bariera contra vaporilor se aplică concomitent cu stratul de difuzie, stratul de bitum pentru lipirea barierei constituind totodată şi bitumul de lipire al stratului de difuzie. Suportul barierei contra vaporilor trebuie să fie uscat şi să corespundă condiţiilor indicate anterior. Barierele contra vaporilor se pot realiza din pelicule de bitum, din folii bitumate sau din polietilenă sau din straturi complexe pe bază de materiale bituminoase în suluri. La aplicarea barierei contra vaporilor din pelicule, bituminoase , amorsajul se execută din bitum tăiat în proporţie de 33-45% bitum şi 67-55% 67-55% solvent. solvent. Peste amorsajul amorsajul uscat uscat se aplică un strat de etanşare etanşare din soluţie de bitum 50-70% bitum şi 50-30% solvent; operaţia se repetă pînă la obţinerea numărului de straturi prevăzut în proiect. Pentru obţinerea unor pelicule mai groase se poate aplica la cald şi o soluţie preparată din 75% bitum şi 25% solvent. Bitumul folosit trebuie să aibă un punct de înmuiere ridicat, de cel puţin 90°C. Temperatura bitumului în timpul aplicării trebuie să fie de minimum 150°C şi nu va depăşi depăşi 220°C. Bitumul se întinde întinde cu peria de Sizal sau cu cosoroaba cosoroaba,, iar pe porţiunile porţiunile greu accesibile se va folosi canciocul. Bariera Bariera contra contra vaporilo vaporilorr din folii folii bitumate bitumate poate fi alcătuită din carton bitumat, împîslitură din fibră de sticlă bitumată sau folie de aluminiu bitumată de 0,1 mm. Cartonul bitumat sau împîslitură se lipesc la petreceri (10 cm) sau pe toată suprafaţa, după cum se precizează în proiect. In cazul lipirii numai la petreceri nu se impun condiţii de limitare a umidităţii suportului.
Suprafaţa-suport este amorsată cu soluţie de bitum în benzină, 33-45% bitum şi 67-55% solvent, sau cu emulsii anionice, în condiţiile prezentate anterior.
82
Derularea şi lipirea foliei bitumate a barierei se execută concomitent cu derularea foliei stratului de difuzie. In astfel de cazuri, bitumul de lipire se aplică între cele două folii. Suluri Sul urile le de carton carton bit bituma umatt sau împîsl împîslitu itură ră bit bituma umată tă se derul deruleaz ează, ă, se curăţă curăţă prin prin măturare măturare şi periere, periere, se taie la dimensiunil dimensiunilee impuse de situaţia situaţia locală locală şi se rulează rulează din nou strîns. Se trece apoi la lipirea lor, fîşie cu fîşie, derulandu-se peste stratul de bitum fierbinte care se toarnă cu canciocul. Imediat după lipire, suprafaţa foliei se presează cu o spatulă de lemn de 15-20 cm lăţime. Pe suprafeţele verticale este necesar să se folosească masticuri bituminoase cu punctele de înmuiere corespunzătoare. corespunzătoare. Pe aceste suprafeţe fîşiile se lipesc de jos în sus. Peste folia bituminoasă care alcătuieşte bariera contra vaporilor se aplică la cald un strat de acoperire din bitum a cărui temperatură trebuie să fie de minimum 150°C. Acest strat de acoperire poate să lipsească atunci cînd urmează să se aplice în continuare o termoizolaţie care se lipeşte tot cu bitum la cald. In toate cazurile, bariera contra vaporilor trebuie ridicată pe verticală, pe conturul termoizolaţiei, pe o înălţime egală cu grosimea acesteia. Bari Bariere erele le contra contra vapori vaporilor lor alcăt alcătuit uitee din din strai straiuri uri compl complex exee pe bază bază de materiale bituminoase în suluri se execută din aceleaşi materiale ca şi cele din folii bitumate şi în condiţii similare, cu menţiunea că stratul următor se decalează la petreceri faţă de cel precedent.
c.) Executarea straturilor de difuzie a vaporilor . In condiţii de umiditate mărită în inte interi rior orul ul încă încăpe peri rilo lorr de sub sub acop acoper eriş iş şi în cond condiţ iţii ii de exis existe tenţ nţăă în stru struct ctur uraa termohidroizolaţiei a unor straturi umede (de exemplu, şape din mortar de ciment) bariera contra vaporilor nu este suficientă pentru a înlătura acţiunea vaporilor şi de aceea se impun măsuri speciale care să asigure eliminarea vaporilor în atmosferă (difuzie). In acest scop se folosesc diverse sisteme: cu strat de ditfuzie a vaporilor din materiale bituminoase sub formă de foi bitumate perforate şi blindate (fig. 33, a), cu canale de aerare realizate prin aşezarea distanţată a plăcilor tenmoizolatoare (fig. 33, b) şi prin realizarea unor mici canale în grosimea stratului termoizolant, sus (fig. 33, c) sau jos (fig. 33, d). Această ultimă posibilitate se realizează în unele cazuri de folosire a polistirenului celular. Căile de difuzie a vaporilor sînt prezentate în figura 33, e; este foarte important în executarea lucrărilor ca aceste căi de circulaţie a vaporilor să nu fie întrerupte şi să aibă o legătură corespunzătoare cu exteriorul.
83
Fig.33. Sisteme de difuzie a vaporilor: a – strat de difuzie din foi perforate bitumate; b – difuzie cu canale de aer realizate prin distanţarea plăcilor izolatoare; c – difuzie cu canale practicate in grosimea materialului termoizolant, la partea superioară; d – difuzie cu canale practicate in
grosimea materialului termoizolant la partea inferioară; e – sistemul de funcţionare a stratului de difuzie şi a deflectorului; f – difuzie din foaie bitumată perforată blindată; 1 – hidroizolaţie; 2 – strat de difuzie; 3 – strat termoizolant; 4 – canale in materialul termoizolant; 5 – material material termoizolant; 6 – placi placi termoizolante canelate canelate la partea inferioară; 7 – deflectoare; 8 – strat de bitum de lipire; 9 – foie bitumată perforată; 10 – nisip graunţos (1 – 3 mm); 11 – picioruşe formate prin lipirea foii turnate cu mastic de bitum.
Straturile de difuzie din foi bitumate pot fi din carton bitumat perforat şi blindat sau din împîslitură din fibre de sticlă bitumată blindată blindată şi perforată. perforată. Blindajul constă dintr-un strat de nisip cu granulaţia de 3 mm pe una din feţe. Stratul de difuzie se lipeşte cu stratul de nisip în jos (pe suprafaţa-suport), prin intermediul bitumului care se aplică peste foaia bitumată perforată şi care formează nişte picioruşe de fixare în dreptul orificiilor (fig. 33, f).
Fig.34. Detaliu de copertină cu rebord cu termoizolaţii şi cu strat de difuzie:
1 – element de rezistenţă; 2 – şapă de egalizare; 3 – strat de difuzie din impaslitură; 4 – barieră contra vaporilor; 5 – strat de poză din nisip (pentru termoizolaţie din B.C.A); 6 – 84
termoizolaţie din beton celular autoclavizat; 7 – şapă de protectie şi suport pentru hidroizolaţie; 8 – hidroizolaţie; 9 – strat de protectie a hidroizolaţiei; 10 – strat suplimentar de panză bitumată; 11 – şorţ din tablă zincată (0.5 mm grosime); 12 – diblu de lemn;13 – agrafă; 14 – jgheab.
Fig.35. Detaliu de atic
cu termoizolaţii termoizolaţii şi strat de difuzie:
1 – element rezistenţă; 2 – beton de pantă greu; 3 – şapă de egalizare; 4 – strat de difuzie; 5 – barieră contra vaporilor; 6 – termoizolaţie din plăci de polistiren celular; 7 – peliculă din mortar de ciment cu aracet; 8 – panză bitumată; 9 – hidroizolaţie orizontală; 10 – strat de protecţie; 11 – hidroizolaţie verticală; 12 – tencuială de protectie armată; 13 – agrafă; 14 – copertina din tablă zicată; 15 – platbandă; 16 – şurub. Eliminarea vaporilor se realizează fie prin zonele de contur ale acoperişului (atice, reborduri reborduri etc), etc), fie prin guri guri de aerare aerare (deflecto (deflectoare) are) pozate pozate în cîmpul cîmpul învelitorii învelitorii şi în special la coame coame (fig. 36). Deflectoarele se prevăd în cazul acoperişurilor cu lăţime mai mare de 12 m, cîte o bucată pentru 100 m suprafaţă suprafaţă de de învelito învelitoare, are, uniform uniform repartizate, la maximum 10-12 10-12 m între ele. Se folosesc deflectoare deflectoare simple şi deflectoare duble, după cum în structura de termohidroizolatie se găseşte un strat de difuzie sau două. 2
Fig.36. Deflector simplu pentru un strat de difuzie:
1 – element de rezistenţă; 2 – şapă de egalizare; 3 – strat de difuzie;
85
4 – barieră contra vaporilor; 5 – termoizolaţie; 6 – şapă-suport pentru hidroizolaţie; 7 – hidroizolaţie; 8 – panză bitumată; 9 – fretare cu sarmă zincată; 10 – deflector din tablă zincată. In figura 37 este detaliat modul în care se realizează ventilaţia stratului de difuzie la un perete vertical. Pe partea verticală a aticelor, stratul de difuzie se lipeşte în fîşii de bitum cald la intervale de cîte 50 cm. In dreptul gurii de scurgere stratul de difuzie se opreşte la o distanţă de 15-20 cm de marginea gurii.
Fig.37. Dispozitiv de aerare:
a – secţiune verticală A – A ; b – secţiune orizontală B – B ; c – detalii de alcătuire a dispozitivului de aerare 9 din tablă zincată: 1 – protectia hidroizolaţiei; 2 – hidroizolaţie; 2a – strat suplimentar de panză bitumată (50 cm latime); 3 – termoizolaţie; 4 – bariera contra vaporilor; 5 – strat de difuzie; 6 – strat-suport din mortar marca M100 a; 7 – protecţia hidroizolaţiei verticale; 8 – strat de carton bitumat lipit cu mastic de bitum in spatele dispozitivului de aerare; 9 – dispozitiv de aerare din tablă zincată. In lipsa foilor bitumate perforate stratul de difuzie se poate realiza cu un strat de împîslitură bitumată, tip IBP, aplicat peste un strat de nisip (1-3 mm granulaţie) şi lipit cu mastic bituminos de 20-30 cm lăţime.
e. Executarea Executarea hidroizolaţiilor bituminoase La învelitori se folosesc izolaţii hidrofuge bituminoase alcătuite din straturi multiple de masticuri sau de suspensii de bitum şi straturi intermediare din materiale bituminoase în suluri. Se folosesc izolaţii la cald din masticuri de bitum şi folii din pînză bitumată, împîslitura din fibre de sticlă bitumată şi carton bitumat. Acesta din urmă are rol de protecţie sau de 86
strat hidroizolant la construcţii provizorii. In afară de materialele bituminoase în suluri, se folosesc şi alte sortimente noi cu caracteristici superioare, cum sînt: ţesătura din fibre de sticlă bitumată, bitumată, folia de aluminiu aluminiu bitumată (simplă (simplă sau în combinaţi combinaţiee cu ţesătura şi împîslitura din fibre de sticlă bitumată, poziţionată ca strat de acoperire sau în interior) şi materiale bitumate în suluri cu strat gros de bitum (similar genului de produse cu bitum preaplicat). Se mai folosesc, de asemenea, izolaţii la „rece" din straturi de suspensie de bitum filerizat şi pînză impregnată. In marea majoritate a cazurilor se foloseşte sistemul de hidroizolaţie la cald, care s-a dovedit mai eficient, chiar şi în cazurile de panlă mare, dacă s-au luat măsurile speciale ce se impun.
a.)Condiţii de execuţie. După felul de aplicare pe suport, hidroizolaţia poate fi: lipită cu mastic de bitum la cald sau cu suspensii de bitum la rece. r ece. Pentru asigurarea unei execuţii de calitate a hidroizolaţiilor, trebuie să se respecte următoarele condiţii: - hidroizolaţiile să se execute execute de către către echipe de specialitate; specialitate; - calitatea calitatea materialel materialelor or trebuie să fie verificată, verificată, iar depozitarea depozitarea lor să se facă în mod corespunzător; - să se asigure căi de acces acces scurte şi libere pentru transportul şi manipularea manipularea materialelor; - lucrări lucrările le de hidroi hidroizol zolaţi aţiee să se execu execute te în mod norma normall pe timp frumos frumos,, pînă la temperatu temperatura ra minimă de +5°C prin procedeul procedeul la cald şi de 8°C prin procedeul procedeul la rece. Sub aceste temperaturi, de la caz la caz, se stabilesc măsurile necesare pentru asigurarea calităţii lucrărilor; - executarea conform proiectului şi coordonarea strictă între toate unităţile de execuţie pe tot timpul realizării lucrării; - suportul hidroizolaţiei să fie neted, rigid, plan şi uscat. Tehnologia de execuţie a hidroizolaţiei bituminoase .
Inainte de aplicarea hidroizolaţiei curente, la dolii, guri de scurgere etc, se va aplica la scafe un strat suplimentar de pînză bitumată, tip PA 45 sau FA 55, lipit la cald cu mastic biturninos, indiferent dacă hidroizolatia se execută la rece sau la cald. La scafe, stratul suplimentar va avea 50 cm. lăţime, iar la dolii minimum 1 m (fig. 38, a). Cînd versanţii doliilor au pantă peste 70% stratul suplimentar se va ridica pe 20 cm pe versanţi. De asemenea, la doliile cu versanţi cu panta peste 40%, înainte de aplicarea hidr hidroi oizo zola laţi ţiei ei,, se va real realiz izaa un stra stratt de mort mortar ar de cime ciment nt,, indi indife fere rent nt de natu natura ra termoizolaţiei. Pe contur, la reborduri, copertine etc. se va verifica existenţa diblurilor la intervale de 35 cm şi agrafelor de prindere a jgheaburilor, glasurilor etc. Peste acestea, înainte de aplicarea hidroizolaţiei şi a şorţurilor din tablă zincată se aplică un strat de carton bitumat sau împîslitură din fibre de sticlă bitumată de 30 cm (mai lat decît şorţul de tablă zincată), pentru a se proteja tabla zincată de efectul de coroziune pe care îl suferă în timp, în contact direct.
87
Fig.38. Tehnologia de execuţie a hidroizolaţiei bituminoase:
a – aplicarea stratului stratului suplimentar de panză panză bitumată la dolii; b si c pozarea foilor bitumate pe acoperişuri (b – paralel cu coama; c – perpendicular pe coamă); d – pozarea foilor bitumate la acoperişuri cu dolii şi cu panta pană la 20 %; 1 – element de rezistenţă; 2 – strat suplimentar suplimentar de panză bitumată; 3 – hidroizolaţie hidroizolaţie curentă; 4 – 7 - foi bitumate. Cârligele şi agrafele nu trebuie să depăşească nivelul superior al sapei de egalizare. La acoperişuri cu pante pînă la 20% foile bitumate se pozează paralel cu coama (Fig. 38, b), începând de la streaşină, sau perpendicular pe coamă, prin derulare de la coama spre streaşină (fig. 38, c). La pante peste 20 % foile bitumate se pozează, obligatoriu, paralel cu direcţia pantei (fig. 38, b). La acoperişuri cu dolii avînd pante sub 20 % foile bitumate se asează ca în figura 38, d. La acoperişuri cu dolii, foile bitumate trebuie tăiate la lungimi corespunzătoare, pentru a ajunge din dolie in dolie, din jgheab în jgheab sau cel puţin de la jgheab pînă peste coamă.
Fig.39. Pozarea foilor bitumate la acoperişuri cu două pante şi la acoperişuri de tip cupolă:
88
a – la acoperişuri in 2 pante; b – la acoperişuri cupolă; 1 – coamă; 2 – streaşină; 3 – 14 – ordinea de lipire a foilor bitumate. Pentru a se împiedica alunecarea hidroizolaţiei, dacă sulurile nu sînt destul de lungi pentru a acoperi placa din streaşină în ştreaşină trecînd peste coamă (suprafaţă plană sau curbă), foile bitumate sînt pozate ca în figura 39, a. La cupole, foile bitumate se vor aplica după indicaţiile din figura 39, b. La pante mari, în afară de filerizarea corespunzătoare a bitumului şi de măsurile indicate, se execută şi ancorarea foilor bitumate prin prindere în cuie de oţel cu cap lat şi cu şaibe din tablă zincată de 0,75 mm şi 0 2 cm. La capetele foilor, curele se bat la intervale de 10 cm, iar de-a lungul foii la 30 - 50 cm, însă numai pe latura care se acoperă prin petrecerea foii următoare. Hidroizola Hidroizolaţia ţia acoperiş acoperişurilo urilorr cu panta de 40 - 70% se realizeaz realizeazăă prin procedeul procedeul la cald (fig. 40, a, b şi d ), iar la cele cu panta mai mare, prin procedeul la rece cu Subif şi Celochit (fig. 40, e), singurul procedeu recomandat la pante de peste 70%.
a
c
Fig.40. Detalii de alcatuire a hidroizolaţiilor la acoperişurile reci:
a,b,c şi d – hidroizolaţii aplicate la cald cu protecţie din vopsea reflectorizantă; e – hidroizolaţie aplicată la rece cu protectie din mortar bituminos; 1 – element de rezistenţă orizontal; 1a – element de rezistenţă inclinat, din beton armat; 2 – strat din mortar de ciment M 100; 2a – strat de pantă (mortar de ciment M 100 sau beton ρ = 1800 kg/m ); 3 – amorsaj cu soluţie, emulsie, sau suspensii bituminoase; 4 – hidroizolaţie la cald; 5 – protecţia hidroizolaţiei cu vopsea reflectorizantă; 5a – protecţia hidroizolaţiei din 3
89
mortar bituminos; 6 – straturi de etanşare şi lipire din mastic de bitum; 6a – straturi de etanşare şi lipire din Subif şi Celochit.
c. ) Hidroizolaţii Hidroizolaţii aplicate la cald . La aplicarea foilor bitumate prin procedeul la cald se foloseşte bitumul topit în cazane, într-o gospodărie de bitum. Acesta se transportă în găleţi şi se aplică, după. caz, cu canciocul, peria şi cosoroaba la locul de lucru. Pentru executarea hidroizolaţiei în cîmp, sulurile se derulează pe suprafaţa-suport şi se curăţă curăţă prin prin periere periere energic energică, ă, după după care care se lasă lasă un un timp suficient suficient pentru pentru relaxarea relaxarea şi îndreptare îndreptareaa lor. Se mătură mătură suprafata-s suprafata-suport uport,, se pozează pozează şi se croiesc croiesc foile la lungimea necesară pe locul de aplicare. Se rulează din nou sulurile şi se lipesc prin derulare succesivă peste stratul de mastic de bitum cald turnat cu canciocul în faţa şi pe toată lăţimea sulului. La oricare din sistemele utilizate pentru aplicarea hidroizolaţiei bituminoase se vor respecta următoarele reguli: - petrecerile foilor bitumate bitumate în lung vor fi de 7-10 cm, iar la capete, capete, de 10 cm; acestea acestea se presează cu canciocul cald; - între straturi se va realiza o decalare decalare a petrecerilor de 50 cm pentru două straturi, straturi, şi 33 cm, respectiv 66 cm, în cazul a trei straturi ; - foile foile se vor aplica aplica începâ începând nd de la partea partea cea mai coborâ coborâtă tă a înveli învelitor torii ii (guri (guri de scurgere, streaşină etc); - la aplicarea aplicarea foilor foilor bitumate bitumate paralel paralel cu linia de pantă, se va ţine seama seama de direcţia direcţia vântului dominant (fig. 38, c); - la aticele şi rebordurile cu cu înălţimea mai mare de 60 60 cm, hidroizolaţia va fi ridicată pe verticală pe 30 cm, se va ancora într-un şliţ şi se va proteja (fig. 41, a şi b); - protecţia hidroizolaţiei hidroizolaţiei verticale se realizează realizează cu tencuială din mortar mortar de ciment M100 a, de 3,5- 4 cm grosime, armată cu plasă sudată ( φ 6 mm) şi rabiţ; - întărirea şi racordarea hidroizolaţiei la scafe se execută ca în figura 41, c. In cazul folosirii împîsliturii din fibre de sticlă bitumată aceasta nu se va ridica pe verticală ci se va opri la scafă unde se va racorda cu straturile de pînză biturnată ce se aplică pe rebord sau atic. La acoperişurile în formă de şed, dolia trebuie să aibă o pantă către gurile de scurgere de 1.5 - 2 %. Stratul suplimentar de pînză căptuşeşte dolia şi se ridică pe placa şedului pînă la acee aceeaş aşii înăl înălţi ţime me ca la lumi lumina nato tor. r. Part Partea ea supe superi rioa oară ră a rebo rebord rdul ului ui inte interio riorr al luminătorului trebuie să fie la cel puţin 25 - 30 cm peste punctul cel mai de sus al doliei izolate. In dolie se va realiza, r ealiza, indiferent de natura natura termoizola termoizolaţiei, ţiei, un un suport suport rigid pentru pentru hidroizola hidroizolaţie ţie (fig.41 (fig.41,d). ,d). în în afară afară de stratu stratull suplim supliment entar ar de pînză pînză bit bituma umată, tă, se vor aplic aplicaa minimu minimum m trei trei stratu straturi ri de foi hidroizolante.
90
Fig.41. Detalii de execuţie a hidroizolaţiei bituminoase:
a si b – racordarea hidroizolaţiei pe verticală ( a – cu şliţ; b – cu rebord de acoperire); c – intărirea şi racordarea hidroizolaţiei la scafe; d – aplicarea hidroizolaţiei in dolie la şeduri; 1 – suportul hidroizolaţiei; 2 – strat suplimentar de panză bitumată; 3 – hidroizolaţie; 4 – protecţia hidroizolaţiei; 5 – piron; 6 – şapă rigidă. Hidroizolaţia se prinde sub rebordul luminatorului cu o platbandă fixată cu cuie în diblur dibluri.i. La coamă, coamă, hidroi hidroizo zolaţ laţia ia se ancore ancorează ază,, de aseme asemenea nea,, cu cuie cuie de oţel oţel şi se protejează cu un şorţ din tablă zincată, ancorat de cîrlige prinse cu cuie în dibluri. In această zonă se aplică suplimentar o fîşie de pînză bitumată care va acoperi partea, înclinată pînă la luminator, iar pe placa şedului, minimum 30 cm. Rosturile de dilataţie-contracţie ale şapelor-suport pentru hidroizolaţii trebuie să aibă 20 mm lăţime şi să fie prevăzute atît pe contur, în afara scafei, cît şi în cîmp, la intervale de 4-6 cm. Rosturile se umplu cu mastic bituminos. Peste aceste rosturi se aplică înainte de executarea hidroizolaţiei fîşii de carton biturnat cu lăţimea de 20 cm liber aşezate, pentru a realiza local o hidroizolaţie flotantă, capabilă să înlăture deficienţele provocate de mişcările de dilalaţie şi contracţie. Hidroi Hidroizol zolaţi aţiaa înveli învelitor toriio iiorr se realiz realizeaz eazăă din cel cel puţin puţin două două stratu straturi ri de mater material ialee bituminoase în foi. Impîslitura din fibre de sticlă bitumată bitumată nu se utilizează pe suprafeţe verticale şi la racordarea la scafe; în aceste zone se înlocuieşte cu pînză bitumată. Suprafeţele hidroizolate sau în curs de hidroizolare nu vor servi ca locuri de depozitare a materialelor materialelor şi utilajelor utilajelor şi nici pentru circulaţie în scopul executării altor altor lucrări de construcţii-montaj.
d.) Hidroizolaţii Hidroizolaţii aplicate la rece. Hidroizolaţiile la rece se aplică numai pe suport din beton sau mortar cu faţă drişuită. Subiful şi Celochitul se pregătesc pe şantier prin amestecare conform tabelei II.1. Sulurile de pânză bitumată se înmoaie iniţial în butoaie cu suspensie diluată ca pentru amorsare. Pe suprafaţa amorsată se întinde cu perii de păr sau gletuitorul de cauciuc un stra stratt de susp suspen ensi siee care care se lasă lasă să se usuc usuce. e. Pe aces acestt stra stratt se ince incepe pe apli aplica care reaa 91
hidroizolaţiei prin întinderi succesive pe zone cît lăţimea unei foi f oi de pînză, peste care se aplică imediat foile de panză bine întinse şi cu petreceri între ele de 10 cm. In acest mod se acoperă toată suprafaţa tronsonului de acoperiş cu un strat de panză, peste care se întinde imediat un strat de suspensie. După uscarea acestui strat se verifică dacă este bine acoperită textura pînzei; în caz contrar, se mai întinde un strat de suspensie sau un strat de Celochit pentru a se obţine un strat bituminos continuu. Se continuă aplicarea similară a celui de-al doilea strat de pînză, cu petrecerile intercalate cu ale primului. Scafele, doliile şi gurile de scurgere vor fi întărite prin aplicarea straturilor suplimentare de pînză bitumată PA 45 sau de ţesătura din fire de sticlă bitumată cu mastic bituminos, înainte de aplicarea hidroizolaţiei la rece. La scafe şi dolii, pânzele se mulează usor, fără a fi întinse forţat. Peste stratul al doilea de pânză se aplică straturile de etanşare din suspensie, pînă la acoperirea texturii, după a căror uscare se mai întind cu geluitorul de cauciuc succesiv două straturi de Celochit. Pentru fiecare strat se aplică 1- 1,2 kg/m2 suspensie de bitum si 5 - 1,8 kg/m2 Celochit. Hidroizolaţie la rece pe bază de emulsii acrilice Produsul este o emulsie pe bază de răşini acrilice, pigmenţi, materiale de umplutură, plastifianţi, hidrofuganţi, apă şi diverşi auxiliari. Tipul N este ne ignifug. Tipul I este igni ignifu fug. g. După După apli aplica care re se usuc usucăă la aer aer şi form formea ează ză peli pelicu cule le foar foarte te flex flexib ibil ile, e, impermeabile la apă şi foarte rezistente la factorii de mediu.
Prezintă aderenţă foarte bună la o mare diversitate de suporturi. Are bune proprietăţi termoizolante şi fono-adsorbante. fono-adsorbante. Este Este uti utiliz lizat at în princi principa pall ca hidroi hidroizo zolaţ laţie ie la rece rece pentru pentru terase terase exteri exterioar oaree circul circulate ate accidental, pentru fundaţii şi subsoluri.Produsul se poate utiliza şi în alte scopuri, cum ar fi: adeziv pentru polistiren, pe orice tip de suport; plută pe ori ce tip de suport, mochetă, lemn şi materiale compozite pe bază de lemn. Se utilizează de asemenea pentru decoruri(butaforie), pentru protecţia obiectelor din polistiren, sau pentru schimbarea texturii diverselor materiale. Domeniile Domeniile de utilizare utilizare nu sunt limitative, limitative, ele putând fi extinse extinse prin colaborarea colaborarea dintre producător şi utilizator. Pentru Pentru micşorarea micşorarea vâscozită vâscozităţii, ţii, la nevoie, nevoie, se poate dilua cu 5 - 15 % apă prin agitare mecanică, energică. Pentru mărirea vâscozităţii, la nevoie se poate adăuga făină de cuarţ 10 – 35%, prin agitare mecanică, energică. Este Este un prod produs us ecol ecolog ogic ic dato datorit rităă conţ conţin inut utul ului ui foar foarte te mi micc de subs substa tanţ nţee orga organi nice ce volatile(VOC). 11.1. Ccaracteristici tehnice
Nr. Caracteristicile produsului crt Proprietăţile produsului la livrare 1
Aspect
2
Densitate, 20 C
U.M .
Condiţii livrare
_
Pasta omog omogen enăă, de culoare albă *)
vizual
1,4 – 1,6
SR ISO 2811
g/cm 3
de
Metode analiză
de
92
Nr. crt 3 4
Caracteristicile produsului
U.M .
Condiţii livrare
Conţinut de substanţe nevolatile, 2 h / 120 C
%
75
Timp de uscare, 20
ore
max. 16
STAS 2875/75
%
max. 1,5
Garantat producător
Aspect
-
Peliculă semimată
vizual
Culoare
-
alb*)
vizual
Aderenţă, grilă 2 mm, peliculă 300 µm
-
1
SR ISO 2409
Flexibilitate pe dorn conic
mm
1
STAS 7543/74
Rezistenţă la apă la 23 după 24 ore după 48 ore după 72 ore
-
C
Conţinut de substanţe organice volatile, VOC Proprietăţile peliculei uscate
5
1 2 3 4 5
de
2
Metode analiză
de
SR ISO 3251
de
C
1- foarte bună 2 - foarte bună 3 – foarte bună
STAS 2313/76
f)Utilizarea ca hidroizolaţie la rece - pentru terase
Aplicarea Aplicarea unei amorse amorse obţinută obţinută din produs diluat diluat cu apă în proporţie proporţie de 1 : 10-14 10-14 se recomandă pentru lucrări pretenţioase, suprafeţe murdare sau foarte lucioase. Înainte de utilizare se omogenizează perfect produsul în ambalaj(dacă este cazul). Aplicarea se face la temperatura de minim + 5 0 C suport uscat sau umed, desprăfuit şi fără pete de uleiuri sau grăsimi. Amestecul bine omogenizat se aplică cu trafaletele sau pensula, fie cu ajutorul unor şpacluri metalice zimţate. Al doilea strat se poate aplica la interval de 2 – 8 ore ( în funcţie de temperatura mediului, porozitatea suportului şi viteza curenţilor de aer). În funcţie de condiţiile de exploatare şi garanţia cerută se pot aplica aplica până la 3 – 5 straturi, straturi, primul primul strat fiind aplicat aplicat mai subţire pentru pentru asigurarea asigurarea aderenţei. Se aplică straturi perpendiculare unul peste celălalt. La cerere straturile pot fi de culori diferite. Se poate aplica şi cu pistolul, prin diluarea produsului cu 10-15% apă. Pentru garanţii de peste 10 ani(max. 15 ani) se impune aplicarea în final a 2-3 straturi de email alchidic modificat cu poliuretan şi bronz aluminiu, care protejează la radiaţia UV şi reflectă peste 80% din radiaţia infraroşie. Acest ultim strat se va reface obligatoriu la 3-5 ani. La aplicare are o mai mare productivitate în comparaţie cu alte tipuri de izolaţii, şi conduce la economii de manoperă. Produsul se poate utiliza ca etanşant şi adeziv pentru diverse tipuri de materiale, inclusiv lemn şi materiale compozite derivate din lemn. În această variantă produsul nu poate fi şlefuit după întărire. Aplicarea se face pe suprafeţe curate, de preferat pe ambele părţi şi se presează uşor. 93
Este recomandat ca cel puţin unul din materialele lipite să fie poros astfel ca în timp să permită evaporarea apei conţinută de produs Produsul este destinat acoperirii elementelor de butaforie, în special din polistiren şi fibră de sticlă, cu următoarele scopuri: scopuri: - mascarea texturii/structurii acestora conferirea unei noi texturi, putându-se imita alte materiale, prin procedee simpleschimbarea culorii suportului mărirea elasticităţii şi a rezistenţe rezistenţeii la impact impact în comparaţi comparaţiee cu protecţiile protecţiile clasice pe bază de răşini răşini poliesteric poliestericee nesaturate sau epoxidice impermeabilizarea la apă. Avantajele acestui produs sunt : - este un produs ecologic, fără solvenţi organici - nu dizolvă suportul( ex. polistirenul ) - nu prezintă risc de inflamabilitate la aplicare - conduce la economii importante de manoperă şi scurtează timpi de execuţie, deoarece fiind tixotrop se poate aplica la grosimi de 1-3 mm într-un singur strat, atât pe suprafeţe verticale cât şi orizontale - se poate vopsi sau lăcui cu orice tip de vopsea sau lac, dar în special cu produse pe bază de apă. Pentru produsele pe bază de solvenţi organici se recomandă consultarea producătorului sau efectuarea unor probe. în varianta HRA 117 i, pelicula uscată este ignifugă are bune proprietăţi insonorizante în comparaţie cu alte tipuri de acoperiri. Cu rezultate excepţionale se poate utiliza la lipirea plăcilor de polistiren pe tencuială şi a plasei de fibră de sticlă peste polistiren sau a tavanelor false din polistiren. Ambalarea produsului se face în recipienţi din plastic închişi etanş, cu masa între 5– 200 kg. Fiecare ambalaj trebuie să aibă o etichetă pe care sunt prevăzute următoarele: - marca de fabrică a firmei producătoare - denumirea produsului conform standardului de firmă - numărul lotului, masa netă, termenul de valabilitate - data expirării - inscripţia : A se feri de îngheţ îngheţ ! şi A se feri de copii copii ! Produsul se depozitează în locuri acoperite, la temperaturi cuprinse intre 5 si 25 C , ferit de bătaia directă a razelor solare. Transportul se face cu mijloace de transport acoperite, la temperaturi pozitive. Fiecare transport va fi însoţit de un certificat de calitate şi sau declaraţie de conformitate . Produsul are o valabilitate de 18 luni de la data fabricaţiei. fabricaţiei.
Executarea hidroizolaţiei în zonele de contur ale acoperişului . Acoperişurile pot fi
mărginite pe contur de copertine simple, de reborduri (h = 15 - 20 cm), de atice şi de pereţi ai unei clădiri alăturate sau ai casei scării etc.
94
Executarea copertinelor (şorţuri). După forma acoperişului, sistemul de scurgere a
apelor şi structura generală a învelitorii pot exista copertine simple la coamă, la streaşină sau pe părţile laterale ale acoperişului. In aceste cazuri rolul copertinei este de a întări hidroizolaţia în aceste zone.
La copertine hidroizolaţia se execută ca în detaliul din figura II.15. La coame, tabla acoperă hidroizolaţia de sus în jos, iar la streasina hidroizolaţia se aplică peste copertină, pînă la 5 cm de marginea acesteia. La fel se procedează şi pe părţile laterale ale unei invelitori în pantă. In unele cazuri se prevede scurgere liberă „la picătură", iar în altele, apele sînt colectate la streaşină în jgheaburi şi apoi în burlane. In cazul învelitoriior protejate cu dale, plăci etc. se folosesc şorţuri de tabla prevăzute cu un opritor cu fante, pe tot conturul acoperişului; înălţimea acestuia este de cel puţin pînă la nivelul superior al protecţiei hidroizolaţiei. Aplicarea şorţului din tablă zincată nu trebuie să conducă la denivelarea locală a hidroizolaţiei şi la stagnarea apelor din precipitaţii în aceste zone, aşa incit şapa-suport se va racorda perfect la nivelul şorţului. Şorţurile cu opritor cu fante se montează după executarea jgheaburilor. Rebord rdur uril ilee sînt sînt elem elemen ente te de cont contur ur ale ale Executar Executarea ea hidroizola hidroizolaţiei ţiei la rebordur reborduri i . Rebo construcţiei cu înălţimea mică (15 cm) şi servesc, fie la limitarea termoizolaţiei pe contur contur,, fie la realiz realizare areaa unui unui elemen elementt de încast încastrar raree a balus balustra tradel delor or de protec protecţie ţie.. Se realizează din beton sau din zidărie, tencuită cu mortar de ciment M 100 T, de 15 cm grosime. La scafe se realizează o racordare cu raza r = 5 cm. Hidroizolaţia rebordurilor se realizează ca în figura II.15, fiind protejată cu un şorţ din tablă zincată de 0,5 mm grosime.
Executarea hidroizolaţiei la atice. Aticele au rol similar cu al rebordurilor la care se
adaugă şi rolul de protecţie pentru terase circulabile sau rol de aspect estetic la faţadele clădirilor.
Aticele au înălţimi de minimum 30 cm de la nivelul hidroizolaţiei şi grosimi de 15-50 cm, în medie. Pot fi cu suprafaţă orizontală sau în pantă, paralel cu aceea a învelitorii. In cazul unor atice cu înălţimea pînă la 60 cm, hidroizolaţia din cîmp se ridică pe atic pînă la partea superioară a acestuia, continuîndu-se şi pe porţiunea orizontală. Bariera contra vaporilor, stratul de difuzie sau hidroizolaţia se aplică pe atice după exec execut utar area ea unei unei tenc tencui uiel elii de 15 mm gros grosim imee din din mort mortar ar de cime ciment nt M100 M100T T şi, şi, respectiv,după realizarea realizarea unei scafe de racordare cu raza de 5 cm. Pe atice, hidroizolaţia se aplică din fîşii tăiate, astfel încît să se realizeze dintr-o singură bucată, fără înnădiri la cap. Foile bitumate se aplică de jos în sus. Racordarea hidroizolaţiei orizontale din cîmp cu cea verticală se realizează ca în figura 41, a şi b. Pe partea verticală a aticelor nu se utilizează împîslitura din fibre de sticlă bitumată, aceasta înlocuindu-se cu pînză bitumată sau cu ţesătură din fire de sticlă bitumată. Protecţia hidroizolaţiei verticale se realizează cu o tencuială din mortar de ciment M 100, de 3,5 - 4 cm grosime, armată cu reţea din oţel-beton ( φ 6 mm) la 25 x 25 cm (ancorată de partea superioară a aticului) şi cu plasă de rabiţ. Partea superioară a aticului se protejează cu o copertină din tablă zincată sau cu o copertină din beton prefabricat 95
sau din beton mozaicat. Armătura din tencuială se ancorează de o bară din oţel-beton, aşezată în lungul aticului, care este fixată cu agrafe. Intre copertină şi tencuiala de protecţie se intercalează un strat de carton bitumat sau împîslitura din fibre de sticlă bitumată. Copertina de protecţie se pozează cu pante spre interior şi în lungul aticului, se îmbină prin falţ, avînd şi posibilitatea de dilatare. In figura 42, a şi b se prezintă detaliile de execuţie a termo-hidroizolaţiilor la atice, în două variante de învelitoare şi de poziţii a gurilor de scurgere şi a pantelor respective. . La atice cu înălţimea mai mare de 60 cm, racordarea hidroizolaţiei se execută ca în figura 41, a şi b, la circa 30 cm înălţime de la nivelul hidroizolaţiei. Orificiile de scurgere a apei apei prin atice (barbacane) (barbacane) se realizează cu piese speciale speciale din tablă zinca zincată tă înglobate înglobate între între un strat strat suplimentar suplimentar de pînză pînză bitumată bitumată şi hidroizol hidroizolaţie aţie (II.24, c). Pentru a se se evita înfundarea orificiilor orificiilor este uneori uneori necesară necesară confecţionarea confecţionarea şi montarea la intrare a unui grătar (parafrunzar) din sîrmă. .Executarea hidroizolaţiei în zona rosturilor .In afară de rosturile din sapa-suport a
hidroizolaţiei există şi rosturi de dilatare a construcţiei, precum şi rosturi de dilataretasare între două construcţii alaturate. Rosturile Rosturile de dilatare unor reborduri realizate realizate in lungul lor.
Rosturile de dilatare de nivel se utilizează la acoperişuri înclinate pe care apa se scurge
cu mare uşurinţă, precum şi în cazul unor terase circulabile. Şapa de egalizare se rotunjeşte la muchii, iar distanţa liberă în rost, după executarea ei, trebuie să fie de 3 cm.
După amorsarea şapei se aplică un strat de pînză bitumată de 1 metru lăţime introdus cu o buclă şi în interiorul rostului, pe o adîncime de circa 5 cm. In punga formată se introduc cîlţi bitumaţi sau franghie gudronată. Apoi se montează în mastic de bitum cald o bucata de tablă zincată de 0,75 mm, cu o buclă-compensator în dreptul rostului, după amorsarea în prealabil a suprafeţei interioare a acesteia (fig. 43, a). La acoperişurile fără atic, bucla va fi în sus, iar la cele cu atic (terase) va fi în jos. Tabla se fixează cu cuie în diblurile montate în suportul hidroizolatiei. Peste tabla zincată se aplică un amorsaj şi hidroizolaţia curenta şi, uneori, un strat suplimentar de pînză pîn ză sau sau bitumat aplic plicăă stra stratu tull de circulaţie.
96
Fig.42. Detalii de execuţie a hidroizolaţiei la atice: a – pentru acoperiş cu guri de scurgere interioare, in camp; b – pentru acoperiş cu guri de scurgere pe contur, lagă atic; c – orificiu de scurgere prin atic (barbacană). 1 – element de rezistenţă; 2 – şapă de egalizare; 3 – start de difuzie a vaporilor; 4 – barieră contra vaporilor; 5 – termoizolaţie; 6 – şapă-suport a hidroizolaţiei; 7 – strat suplimentar de panză bitumată; 8 – strat de panză bitumată; 9 – strat de impaslitura din fibră de sticlă bitumată; 10 – strat de impaslitură bitumată tip IB (sau IA); 11 – strat decarton bitumat;12 – agrafă de 30 x 2 sau 20 x 3 mm la cate 40 cm; 13 – bolţ impuscat; 14 – oţel beton ( φ 6 mm) de ancoraj; 15 – reţea de oţel de φ 6 mm la 25 cm; 16 – plasă de rabiţ; 17 – tencuială din mortar de ciment M 100 a, de 3.5 – 4 cm; 18 – strat de carton bitumat; 19 – şorţ din tablă zincată de 0.5 mm; 20 – strat de protecţie; 21 – beton de pantă; 22 – hidroizolaţie; 23 – barbacană din tablă zincată cu secţiunea de 14 x 20 cm, cu guler pentru racordarea hidroizolaţiei; 23a – manşon din carton bitumat lipit in interiorul orificiului; 24 – diblu de lemn; 25 – parafrunzar.
97
Fig.43. Hidroizolaţia rosturilor la acoperişuri:
a – rosturi de nivel la acoperişuri; b – de dilatare cu rebord la terase cu termoizolaţie; 1 – strat-suport al hidroizolaţiei; 2 – hidroizolaţie; 3 – strat de nisip; 4 – plăci prefabricate; 5 – faşii din plăci semirigide din vată minerală sau franghie bitumată pentru etanşarea rostului; 6 – franghie bitumată, calţi bitumaţi sau paslă minerală; 7 – mastic de bitum; 8 – compensator din tablă zincată (de 0.5 mm grosime); 9 – dibluri de lemn de 50 x 50 x 50 mm la 35 cm interval pe fiecare latură a rosturilor; 10 – rost intre plăcile prefabricate umplut cu mastic; 11 – strat suplimentar de panză bitumată; 12 – protecţia hidroizolaţiei; 13 – agrafă (de 30 x 20 mm); 14 – element de rezistenţă; 15 – şapă de egalizare; 16 – barieră contra vaporilor; 17 – strat de nisip de1 cm; 18 – termoizolaţie; 19 – dop din mastic de bitum; 20 – strat de panză bitumată; 22 – şapăsuport pentru hidroizolaţie. Executarea hidroizolaţiilor la gurile de scurgere. Apele de pe acoperiş se pot scurge
fie pe contur conturul ul acest acestuia uia (la streaş streaşină ină,, „picătu „picătură" ră" sau la barba barbacan canee şi jghea jgheabur burii şi burlane), fie prin guri de scurgere interioare (Fig. 44). Gurile de scurgere pot fi amplasate, de asemenea, fie pe conturul construcţiei, lingă atice, fie în interiorul suprafeţei izolate.Inainte de executarea hidroizolaţiei se verifică în amănunt corecta poziţionare a gurilor de scurgere, precum şi realizarea corespunzătoare corespunzătoare a betoanelor de pantă din dolii (fără denivelări şi cu panta minimă admisă). In dreptul gurilor de scurgere betonul de pantă se înlocuieşte pînă la grosimea de 2 - 2,5 cm cu mortar de ciment,care la buza gurii de scurgere va avea o grosime de 0,5-1 cm.
Fig.44. Hidroizolaţia gurilor de scurgere la terase: a – terasă necirculabilă fară termoizolaţie; b – terasă necirculabilă cu termoizolaţie; c – terasă circulabilă fară termoizolaţie; d - terasă circulabilă cu termoizolaţie; 1 – elemente de rezistenţă; 2 – tronson de conductă metalică; 3 – tub de evacuare; 4 – mortar M 100a pentru prinderea tronsonului metalic; 5 – beton de pantă; 6 – strat de egalizare M100 T, de 1.0 – 1.5 cm grosime; 7 – şapă-suport a hidroizolaţiei; 8 – termoizolaţie; 9 – strat de difuzie; 10 – barieră contra vaporilor; 11 – startul suplimentar de panză bitumată de la dolie; 12 – manşon cu guler din panză bitumată; 13 – guler şi ştuţ din tablă de plumb de 2 mm grosime; 14 – primul strat al hidroizolaţiei, panză
98
bitumată; 15 – straturile 2 si 3 ale hidroizolaţiei; 16 – manşonul coşului de protecţie; 17 – coş de protecţie (parafrunzar); 18 – dale prefabricate; 19 – start de pietriş de 7 – 15 mm grosime; 20 – hidroizolaţie; 21 – strat de protecţie a termoizolaţiei; 22 – manşon din teavă; 23 – gură de scurgere din fontă;24 – strat de pietriş in jurul gurii de scurgere. In zona adiacentă gurii de scurgere, panta suportului se va accentua pînă la 5-10 % pe o zonă cu raza de 25-50 cm, după caz. La şape se lasă, de asemenea, o adîncitură de 0,6 -1 cm pentru a compensa grosimea gulerului de plumb şi a straturilor hidroizolatoare suplimentare. Inainte de executarea hidroizolaţiei se verifică legarea gurilor de scurgere la reţeaua de canalizare la care se prevede racordarea acestora. Se verifică, de asemenea, ca buza gule guleru rulu luii de font fontăă a tubul tubului ui de scur scurge gere re să nu depă depăşe şeas ască că nive nivelu lull supo suportu rtulu luii hidroizolaţiei sau să fie mai jos cu 1 cm. La porţiunea de şapă adîncită, se aplică cu bitum fierbinte un strat de pînză bitumată (de 1x1 on), care se introduce în tubul de scurgere pe o porţiune porţiune de 10 cm adîncime, adîncime, scop în care care se crestea crestează ză bucata respectivă pentru a permite mularea. Apoi se montează montează un guler din tablă de plumb (r = 50 cm), de 2 mm grosime, peste stratul de de întărire întărire din pînză bitumată. Acesta se vopseşte cu soluţie de bitum, înainte de montare, iar după aceasta se bate cu ciocanul de lemn, pentru a se obţine o bună mulare a sa pe suport. Peste gulerul de plumb se aplică straturile curente ale hidroizolaţiei. Primul strat (de pînză pînză bitumată) bitumată) se crestea crestează ză şi se introduce introduce în interiorul interiorul tubului de scurgere pe o adâncime de 15 cm, lipindu-se cu bitum fierbi fierbinte nte pe guler gulerul ul de plumb, plumb, pe care care se presează pe cît posibil. Restul straturilor se taie cu cuţitul, pe conturul gurii de scurgere, fara a se introduce în golul tubular, dar avîndu-se grijă să fie bine lipite. Pentru a se preveni înfundarea gurilor de scurgere se prevăd gratare (parafrunzare) care se confecţionează pe şantier şi care se fixeaza prin presare de peretele golului izolat (fig. 44, a şi b). La gurile de scurgere interioare se verifică ca tronsonul de scurgere in porţiunea plăcii de beton să fie metalic şi să fie racordat cu restul tubului la minimum 20 cm sub nivelul plăcii. La terasele circulabile, gurile de scurgere se realizează şi cu sifoane de pardoseală, hidroizolaţia pozîndu-se între grătarul sifonului si rama acestuia, respectîndu-se, în general, aceleaşi condiţii de execuţie ca şi la gurile de scurgere descrise anterior . La aceste condiţii se adaugă şi necesitatea turnării în jurul piesei de fontă a unui dop de bitum pentru colmatare şi etanşare. In jurul acestor sifoane de pardoseală se va aplica, în locul stratului de poză din nisip, un strat de circulaţie din pietriş (de 15- 20 mm granulaţie), pe o rază de 40 cm în jurul gurii de scurgere, pentru a se evita scurgerea nisipului în tub. De asemenea, în zona gurilor de scurgere, termoizolaţia se aplică pînă lîngă tubul de scurgere, pentru a nu se forma punţi termice care ar putea provoca condensarea vaporilor. Executarea hidroizolaţiei la gurile de scurgere trebuie făcută cu foarte multă atenţie, deoarece în aceste puncte hidroizolaţia este solicitată la maximum şi adeseori constituie sursa infiltraţiilor ce se ivesc. 99
11.10. Executarea hidroizolaţiei la străpungeri . La străpungerile formate din elemente
rigide rigide,, fără fără trepid trepidaţi aţiii sau sau temper temperatu atură ră ridica ridicată, tă, cu diamet diametrul rul înt între re 35 şi 200 mm racordarea izolaţiei se realizează cu ajutorul unui manşon din tablă zincată introdus, de preferinţă, intre două manşoane de pînză bitumată şi mastic de bitum .In cazul unor manşoane din pînză bitumată, acestea se matisează cu sîrmă zincată ( φ 0,8 mm). Cînd există trepidaţii sau o temperatură ridicată în tubul străpungerii, se execută o izolare termică între tub şi rebord cu saltele sau plăci de vată minerală, pentru ca temperatura hidroizolaţiei să nu depăşească 40°C
Fig.45. Executarea hidroizolaţiei la străpungeri din elemente rigide:
1 – strat-suport; 2 – hidroizolaţie; 2a – strat suplimentar din panză bitumată; 3 – strat de protecţie; 4 – manşon cu flanşă; 5 – element de strapungere; 6 – manşon de protecţie din tablă zincată; 7 – garnitură din carton bitumat; 8 – brăţară de presiune; 9 – etanşare prin chituire; 10 – cuie de prindere.
Fig.46. hidroizolaţiei la străpungeri cu izolare termică şi rebord:
100
1 – strat-suport; 2 – hidroizolaţie; 2a – strat suplimentar din panză bitumată; 3 – rebord in jurul străpungerii; 4 – protecţia izolaţiei; 5 – şaibă de tablă; 6 – paslă minerală; 7 – element de strapungere; 8 – manta de protectie din tablă zincată; 9 – chituire cu chit de miniu; 10 – brăţară de presiune; 11 – opritor.
101
