Prof. univ. dr. Adrian Năstase Lector univ. dr. Bogdan Aurescu Lector univ. dr. Cristian Jura
Drept internaţional public Sinteze pentru ea!en "diţia #$ revăzută %i adăugită f~ >
Editura C.H. Beck Bucureşti 2009
"ditura C.&. Bec' este acreditată CNCS(S- Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din învăţă!ntul "u#erior Drept internaţional public. Sinteze pentru ea!en Adrian Năstase$ Bogdan Aurescu$ Cristian Jura Co#$ri%&t ' 2009 - Editura C.H. Beck (oate dre#turile re)ervate Editurii C.H. Beck Nici o #arte din această lucrare nu #oate fi co#iată fără acordul scris al Editurii C.H. Beck *re#turile de distri+uţie în străinătate a#arţin în e,clusivitate editurii
Descrierea C(P a Bibliotecii Naţionale a )o!*niei N+S,AS"$ AD)(AN Drept internaţional public - sinteze pentru ea!en drian Năstase/ Bo%dan urescu/ Cristian ura. - Ed. a 1-a/ rev. Bucureşti Editura C.H. Beck/ 2009 Bi+lio%r. 3"BN 945-946-771-121-5 3. urescu/ Bo%dan 33. ura/ Cristian 687.7.5700:041.5: ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; Editura C.&. Bec'$
"tr. "er%. Nuţu 3on nr. 2/ sector 1/ Bucureşti (el. 027: 870.05.84< 027: 870.05.09< 027:870.05.46< 027:870.05.8= >a, 027:870.05.85 E-ail coen)i?+eck.ro
Aedactor dina @e+ădă
Prefaţă (a ediţia a /a @a e,act 70 ani de la #ria ediţie/ sunte +ucuroşi să #ute #ro#une cititorilor şi tuturor celor interesaţi sau i#licaţi în studiul sau #ractica dre#tului internaţional #u+lic o nouă ediţie revă)ută şi adău%ită a acestui volu. >aţă de ediţia anterioară din 200=/ a adus la )i inforaţiile şi a+ordările/ av!nd în vedere evoluţiile cele ai recente ale dre#tului internaţional/ ale relaţiilor internaţionale/ #recu şi #ractica relevantă a Ao!niei în aterie. Nu în ultiul r!nd/ au fost introduse noi ane,e la sf!rşitul cursurilor/ de natură să susţină eficient înţele%erea ateriei e,ainat e. *e aseenea/ +i+lio%ra fia fiecărui curs şi cea %enerală au fost aduse la )i şi adău%ite cores#un)ător/ #entru a reflecta a#ariţiile relevante din doctrina ro!nească şi internaţională. utorii adresea)ă ulţuiri #entru su%estiile #riite în vederea î+unătăţirii #re)entei ediţii drei. lector drd. Catrinel Bruar şi dlui. asistent dr. 3on !lea. "#eră că această nouă ediţie va fi la fel de +ine rece#tată de #u+licul interesat ca şi cele #recedente/ constituindu-se într-un instruen t util #entru studiul/ înţele%erea şi a#licarea dre#tului internaţional conte#oran.
Autorii
(e&noredactor Corina oicu
Drefaţă la ediţia a 3-a tunci c!nd a iniţiat ela+orarea #re)entului volu nu ne-a înc&i#uit că succesul deersului nostru va fi cel care va solicita/ la trei ani de la ediţia a 3l3-a şi la şa#te ani de la #ria/ încă o ediţie. trecut/ #rin urare/ cu +ucurie/ la revederea şi î+o%ăţirea ediţiei anterioare. stfel/ au fost adău%ite şi aduse la )i a#roa#e toate cursurile/ av!nd în vedere ultiele evoluţii ale dre#tului internaţional şi ale le%islaţiei şi #racticii ro!neşti în doeniu/ ai ales cele referitoare la Frdinea Guridică internaţională. Aa#ortul dintre dre#tul internaţional şi dre#tul intern Cursul 8:/ "tatul ca su+iect de dre#t internaţional. Neutralitatea statelor. Aecunoaşterea statelor şi %uvernelor. "uccesiunea statelor Cursul 5:/ *re#tul internaţional al dre#turilor oului Cursul 72:/ >luviile internaţionale ...: Cursul 78:/ *re#tul tratatelor Cursul 7=:/ Drotecţia ediului ...: Cursul 20:/ *re#t internaţional #enal Cursul 22: ş.a. "#eră că şi această ediţie se va +ucura de succesul celor anterioare şi că se va dovedi/ de aseenea/ utilă at!t #entru studiu/ c!t şi în activitatea #racticienilor dre#tului internaţional.
Autorii
Prefaţă la ediţia a (l(/a "unte deose+it de +ucuroşi să #ute constata că în nuai trei ani de la a#ariţia #riei ediţii a acestui volu a#are necesară o nouă reeditare. Crede că acest fa#t dovedeşte succesul şi i#actul deersului nostru ştiinţific şi didactic/ ca odalitate sintetică şi eficientă de a facilita înţele%erea doeniului a#lu al dre#tului internaţional #u+lic. @u!nd în considerare/ totodată/ dinaica deose+ită a dre#tului internaţional conte#oran/ a considerat că este i#ortantă şi utilă o revedere a între%ului volu/ care a fost adus la )i/ adău%it şi î+unătăţit/ cu luarea în considerare a ultielor evoluţii internaţionale şi a #racticii Ao!niei în doeniu. u suferit/ de e,e#lu/ odificări ai i#ortante o serie de cursuri/ cu ar fi cele referitoare la *re#tul internaţional al dre#turilor oului Cursul 72://Drotecţia ediului înconGurător în dre#tul internaţional #u+lic Cursul 20:/ Aăs#underea internaţională a statelor Cursul 27:/ *re#t internaţional #enal Cursul 22:/ *i#loaţie #arlaentară Cursul 21: şi altele. *e aseenea/ a fost adău%at un nou curs referitor la #ro+leatica terorisului în dre#tul internaţional conte#oran. Nu #ute dec!t să s#eră că şi #re)enta ediţie se va +ucura de aceeaşi #riire călduroasă şi interes din #artea #u+licului cititor #reocu#at de #ro+leele actuale ale dre#tului internaţional conte#oran.
Autorii
Drefaţă la ediţia a 3i-a Dre)entul volu re#re)intă/ du#ă ştiinţa noastră/ #ria încercar e de a #roova acest ti# de curs universitar/ lar% răs#!ndit şi utili)at în universităţile occidentale/ din doeniul dre#tului internaţional #u+lic şi c&iar din doeniul dre#tului în %eneral. El are avantaGul unei #re)entări sintetice şi/ în acelaşi ti#/ c!t ai cu#rin)ătoare/ adesea la )i/ a între%ului doeniu al dre#tului internaţional #u+lic/ fiind în #rinci#al un instruent aGutător de studiu #entru studenţii facultăţilor de dre#t sau din cele în care se studia)ă dre#tul internaţional #u+lic. El se adresea)ă/ totodată/ şi celor care înfă#tuiesc învăţă!ntul Guridic şi cercetarea ştiinţifică/ av!nd rolul unui îndruar ce #oate contri+ui la %ăsirea unor referinţe utile sau la naşterea unor idei. 3n sf!rşit/ #oate fi un aterial folositor şi #racticienilor dre#tului internaţional şi tuturor celor interesaţi de relaţiile internaţionale. >inalităţile acestui curs se e,#riă/ totodată/ #rin odul său de alcătuire structura sa #e cursuri/ cu su+linierea as#ectelor esenţiale şi a ideilor-c&eie/ răs#unde e,i%enţelor didactice aintite/ la care se adau%ă o utilă +i+lio%rafie inială o+li%atorie:/ res#ectiv o +i+lio%rafie selectivă #entru fiecare curs/atent confor ateriei destinate tratate. cestora li seat!tadau%ă un +o%at set de ane,e selecţionate/ să satisfacă cerinţele activităţii de învăţă!nt/ c!t şi #e cele ale #racticianului. >iind un instruent aGutător/ de sinte)ă/ #re)entul curs nu este suficient #rin el însuşi. Aecoandă folosirea sa î#reună cu voluul Drept internaţional contemporan, ediţia a 2-a revăzută şi adăugită / #recu şi cu 2 voluul Tratatele României - un deceniu de acte internaţionale 1990-1999 .
Autorii
7
. !olintineanu, . "ă#ta#e, Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2000. 2 . "ă#ta#e, Ed. AIF şi Ed. sociaţiei Ao!ne #entru Educaţie *eocratică/ Bucureşti/ 2000.
Cu#rins Cursul 0 (ntroducere 1n !ateria dreptului internaţional public............... 0 7.7.Aelaţiile internaţionale şi evoluţia dre#tului internaţional.... 7 7.2. *re#tul internaţional şi caracterele actuale ale societăţii internaţionale........................................................................6 7.6. *re#tul internaţional ca instruent al #revenirii şi soluţionării conflictelor şi al enţinerii #ăcii în lue.............8 7.8.Ders#ectivele evoluţiei dre#tului internaţional s#re un dre#t al uanităţii............................................................4 Bi+lio%rafie inială................................................5 Bi+lio%rafie selectivă.................................................5 ne,a 7......................................................................................9 ne,a 2.................................................................................... 77 ne,a 6....................................................................................20 Cursul 2 Definiţie. )olul$ scopul$ trăsăturile$ funda!entul %i li!itele dreptului internaţional................................................................ 33 2.7. *efiniţie.............................................................................66 2.2. Aolul şi sco#ul dre#tului internaţional...............................68 2.6. (răsăturile societăţii internaţionale conte#orane..............68 2.8. *re#tul internaţional şi #olitica e,ternă..............................64 2.1. (răsăturile dre#tului internaţional......................................64 2.=. >undaentul dre#tului internaţional.................................. 65 2.4. @iitele dre#tului internaţional..........................................65 Bi+lio%rafie inială..............................................69 Bi+lio%rafie selectivă...............................................69 ne,a 7....................................................................................87 ne,a 2....................................................................................82 ne,a 6....................................................................................86
Cursul 3 Apariţia %i evoluţia istorică a dreptului internaţional............... 44 6.7. Derioada #restatală.............................................................88 6.2. ntic&itatea.......................................................................88
J3
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen 6.6. >eudalisul.......................................................................81 6.8. E#oca odernă..................................................................8= 6.1. E#oca conte#orană..........................................................85
Bi+lio%rafie inială..............................................85 Bi+lio%rafie selectivă...............................................89 ne,ă.......................................................................................89
Cursul 4 L^ 5rdinea 6uridică internaţională. )aportul dintre dreptul internaţional %i dreptul intern..................................................... #2 8.7. Frdinea Guridică internaţională "isteul dre#tului internaţional:.......................................12 8.2. Aa#orturile dintre dre#tul internaţional şi dre#tul intern.... 16 Bi+lio%rafie inială..............................................1= Bi+lio%rafie selectivă...............................................14 ne,a 7....................................................................................14 ne,a 2....................................................................................15 ne,a 6....................................................................................=0 ne,a 8....................................................................................=0
$
ne,a ne,a 1....................................................................................=7 =....................................................................................=7 F ]
Cursul # (zvoarele principale ale dreptului internaţional. Codificarea dreptului internaţional................................................................ 73 1.7. s#ecte %enerale...............................................................=6 1.2. (ratatul..............................................................................=8 1.6. Cutua.............................................................................. =1 1.8. Codificarea dre#tului internaţional.....................................=4 Bi+lio%rafie inială..............................................=5 Bi+lio%rafie selectivă...............................................=9 ne,a 7....................................................................................=9 ne,a 2....................................................................................40
%& Cursul 7 A
(zvoarele subsidiare ale dreptului internaţional. Nor!ele 'iu# cogen#(................................................................... 87 =.7. 3)voarele su+sidiare...........................................................4= =.2. Norele iu# cogen# (.......................................................50
)uprin#
J
Bi+lio%rafie inială..............................................52 Bi+lio%rafie selectivă...............................................56 ne,ă.......................................................................................58
Cursul 8 Siste!ul principiilor dreptului internaţional............................ 9# 4.7. *efiniţii. Consideraţii %enerale...........................................51 4.2. Drinci#iile %enerale de dre#t..............................................5= 4.6.Drinci#iile fundaentale ale dre#tului internaţional. 3#ortanţă şi caractere........................................................54 4.8. Drinci#iile fundaentale #revă)ute de *eclaraţia din 7940.............................................................55 4.1. lte #rinci#ii fundaentale #revă)ute în ctul >inal de la Helsinki......................................................................92 Bi+lio%rafie inială..............................................96 Bi+lio%rafie selectivă...............................................96 Convenţii şi alte docuente internaţionale..............98 ne,a 7....................................................................................91 ne,a 2/.-..............................................................................707 ne,a 6..................................................................................70= Cursul 9 Statul ca subiect de drept internaţional. Neutralitatea statelor. )ecunoa%terea statelor %i guvernelor. Succesiunea statelor... 0:9 5.7. "tatul...............................................................................705 5.2. Neutralitatea statelor........................................................709 5.6. Aecunoaşterea statelor.....................................................770 5.8. Aecunoaşterea %uvernelor................................................772 5.1. Aecunoaşterea işcărilor de eli+erare naţională...............772 5.=. Aecunoaşterea insur%enţilor #arte răsculată şi #arte +eli%erantă: într-un ră)+oi civil..........................................776 5.4. "uccesiunea statelor........................................................776 Bi+lio%rafie inială............................................77= Bi+lio%rafie selectivă.............................................77= ne,a 7..................................................................................775 ne,a 2..................................................................................775 ne,a 6..................................................................................779 ne,a 8..................................................................................727 ne,a 1 ............................................................................................... 726 722 ne,a =
J3
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen ne,a 4..................................................................................728 ne,a 5..................................................................................762
Cursul ; 5rganizaţiile internaţionale ca subiect de drept internaţional. < f. 5rganizaţii cu caracter universal =5N>?$ regional$ @p subregional.................................................................................. 03; v 9.7. Fr%ani)aţii internaţionale inter%uvernaentale:. (eoria %enerală.................................................................769 9.2. Fr%ani)aţii cu caracter universal FNK:..........................786 9.6.Fr%ani)aţii re%ionale cu caracter #olitic/ econoic/ ilitar sau co#le,:.....................................................................788 9.8.Fr%ani)aţii su+re%ionale ai ales cu caracter te&nic şi econoic/ dar şi #olitic:....................................................781 Bi+lio%rafie inială............................................781 Bi+lio%rafie selectivă.............................................78= ne,a 7..................................................................................784 ne,a 2..................................................................................711 ne,a 6..................................................................................715 Cursul 0: Alte subiecte de drept internaţional %i entităţi care se !anifestă pe plan internaţional................................................ 07: LM 70.7. aticanul.......................................................................7=0 70.2. Frdinul "uveran Iilitar de Ialta..................................7=0 70.6. Do#oarele şi işcările de eli+erare naţională..................7=2 70.8. Fr%ani)aţiile internaţionale ne%uvernaentale..............7=6 70.1. "ocietăţile transnaţionale "(N:.....................................7=6 70.=. Do)iţia individului în dre#tul internaţional......................7=8 Bi+lio%rafie inială............................................7=1 Bi+lio%rafie selectivă.............................................7== ne,a 7..................................................................................7=4 ne,a 2..................................................................................7=9 ne,a 6..................................................................................742
'/-..
Cursul 00 Populaţia. Cetăţenia. )egi!ul 6uridic al străinilor. Dreptul de azil. "pulzare %i etrădare. )efugiaţi %i persoane străine......................................................................... 084 77.7. Do#ulaţia........................................................................748
)uprin#
J33
77.2. Cetăţenia........................................................................748
77.6.Ae%iul Guridic al străinilor cetăţeni străini/ a#atri)i:... 74= 77.8. *re#tul de a)il...............................................................744 77.1. E,#ul)area şi e,trădarea................................................744 77.=. Aefu%iaţii şi #ersoanele străutate.................................745 Bi+lio%rafie inială............................................745 Bi+lio%rafie selectivă.............................................749 Convenţii internaţionale.........................................749 ne,a 7..................................................................................750 ne,a 2..................................................................................758 ne,a 6..................................................................................759
Cursul 02 Dreptul internaţional al drepturilor o!ului............................ 0;2 72.7. "curt istoric....................................................................792 72.2. Cadrul norativ..............................................................792 72.6. Iecanise internaţionale #entru asi%urarea #rotecţiei dre#turilor oului.............................................................79= 72.8. Drotecţia dre#turilor #ersoanelor ce a#arţin inorităţilor 200 Bi+lio%rafie inială............................................208 Bi+lio%rafie selectivă.............................................208 M Convenţii ş i alte docuente internaţionale...........204 ne,ai....................................................................................205 ne,a 2..................................................................................272 ne,a 6..................................................................................274 ne,a 8..................................................................................220 ne,a 1..................................................................................222
Cursul 03 : ,eritoriul de stat 1n dreptul internaţional- definiţie$ natură A 6uridică$ co!ponenţă. rontierele de stat %i proble!a !odificărilor teritoriale.............................................................224 76.7. (eritoriul de stat în dre#tul internaţional.........................228 76.2.>rontierele de stat şi #ro+lea odificărilor teritoriale . 22= Bi+lio%rafie inială............................................225 Bi+lio%rafie selectivă.............................................225 Convenţii internaţionale.........................................229 ne,a 7 ............................................................................................... 212 229 ne,a 2
J333
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Cursul 04 f luviile internaţionale. Canalele !ariti!e internaţionale. Dreptul !ării. Eonele polare. Spaţiul aerian %i cos!ic...........2#3 -/ 78.7. >luviile internaţionale....................................................216 78.2. Canalele aritie internaţionale....................................21= 78.6. *re#tul ării.................................................................214 78.8. onele #olare.................................................................2=7 78.1. "#aţiul aerian.................................................................2=6 78.=. "#aţiul e,traatosferic şi cor#urile cereşti.....................2=1 Bi+lio%rafie inială............................................2== Bi+lio%rafie selectivă.............................................2== Convenţii internaţionale.........................................2=5 ne,a 7..................................................................................2=5 ne,a 2..................................................................................248 ne,a 6..................................................................................241 $ $ i = *+
Cursul 0# Dreptul tratatelor. Definiţie$ ele!ente$ denu!iri$ clasificare$ 1ncFeiere$ intrare 1n vigoare$ 1nregistrare ................................ 28; 71.7. *efiniţie.........................................................................249 71.2. Eleentele esenţiale ale tratatului..................................249 71.6. Eleentele accesorii ale tratatului..................................250 71.8. *enuirea şi clasificarea tratatului................................250 71.1. înc&eierea tratatului.......................................................252 71.=. 3ntrarea în vi%oare..........................................................256 71.4. înre%istrarea tratatelor....................................................258 Bi+lio%rafie inială............................................258 Bi+lio%rafie selectivă.............................................258 Convenţii internaţionale.........................................25= ne,ă.....................................................................................25= Cursul 07 Dreptul tratatelor. Prevederile legislaţiei ro!*ne privind 1ncFeierea tratatelor. )ezerve. Aplicare. (nterpretare............2;2 7=.7. Drevederile le%islaţiei ro!ne #rivind înc&eierea tratatelor 292 7=.2. Ae)ervele la tratate.........................................................298 7=.6. #licarea tratatelor.........................................................29= 7=.8. 3nter#retarea tratatelor....................................................295 Bi+lio%rafie inială............................................299
)uprin#
J3J
Bi+lio%rafie selectivă.............................................600 Convenţii internaţionale.........................................607 ne,a 7..................................................................................607 ne,a 2..................................................................................626 ne,a 6..................................................................................628
Cursul 08 Dreptul tratatelor. "fectele$ !odificarea %i 1ncetarea tratatelor.................................................................................... 33: 74.7. Efectele tratatelor...........................................................660 74.2. Iodificarea tratatelor....................................................667 74.6. încetarea tratatelor.........................................................662 Bi+lio%rafie inială............................................668 Bi+lio%rafie selectivă.............................................668 ne,ă.....................................................................................661 Cursul 09 Soluţionarea diferendelor internaţionale pe cale pa%nică. Gi6loace politico/diplo!atice %i 6urisdicţionale....................... 347 75.7. Noţiunea de iGloacelor OdiferendP..................................................68= 75.2.Clasificarea de soluţionare #e cale #aşnică
a diferendelor....................................................................684 -OM i5.6. IiGloace #olitico-di#loatice.........................................684 r
$ 75.8. IiGloace cu caracter Gurisdicţional....................................610
Bi+lio%rafie inială............................................611 Bi+lio%rafie selectivă.............................................611 Convenţii şi alte docuente internaţionale.............61= ne,a 7..................................................................................614 ne,a 2..................................................................................6== ne,a 6..................................................................................6=4 ne,a 8..................................................................................6=5
Cursul 0; Soluţionarea diferendelor internaţionale pe cale pa%nică 1n cadrul organizaţiilor internaţionale........................................ 380 79.7. (i#uri de diferende ce #ot a#ărea în cadrul or%ani)aţiilor internaţionale....................................................................647 79.2. "oluţionarea diferendelor în cadrul FNK.......................647 79.6.Fr%ani)aţia #entru "ecuritate şi Coo#erare în Euro#a.... 641 Bi+lio%rafie inială............................................644
JJ
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen Bi+lio%rafie selectivă.............................................645 Convenţii şi alte docuente internaţionale............649 ne,ai.................M...........................................M.....................650 ne,a 2..................................................................................658
Cursul 2: Protecţia !ediului 1ncon6urător 1n dreptul internaţional public.......................................................................................... 3;3 20.7. Consideraţii %enerale.....................................................696 20.2. Conce#te şi #rinci#ii......................................................698 20.6. F+li%aţii cu caracter %eneral ale statelor în doeniul #rotecţiei ediului............................................................691 20.8. F+li%aţii cu caracter s#ecific ale statelor în doeniul #rotecţiei ediului............................................................694 20.1. Aăs#underea şi co#ensarea..........................................694 20.=. Droiectul de Convenţie #rivind #revenirea daunelor transfrontaliere ale activităţilor #ericuloase/ ado#tat de C*3 la sesiunea din 2007..................................695 20.4. Droiectul de Drinci#ii #rivind atri+uirea răs#underii #entru #a%u+e în ca)ul daunelor transfrontaliere ale activităţilor #ericuloase/ ado#tat de C*3 la sesiunea din 200=............................................................................699 Bi+lio%rafie inială............................................800 Bi+lio%rafie selectivă.............................................800 ne,a 7..................................................................................802 ne,a 2..................................................................................801 ne,a 6..................................................................................870
Cursul 20 )ăspunderea internaţională a statelor..................................... 402 27.7. "ituaţii...........................................................................872 27.2. >undaentul răs#underii #entru fa#te ilicite este...........872 27.6. Condiţiile necesare #entru e,istenţa unui fa#t ilicit........876 27.8. Cau)e ce e,clud caracterul ilicit al fa#tului....................87= 27.1. >ore de re#arare a #reGudiciului o+li%aţia de re#arare:.......................................................874 27.=. Contraăsurile î#otriva statului răs#un)ător.......... .....874 Bi+lio%rafie inială............................................875 Bi+lio%rafie selectivă.............................................879 ne,ă.....................................................................................879
/ Q i s
)uprin#
JJ3
Cursul 22 Dreptul internaţional penal....................................................... 430 R 22.7. *efiniţie şi încercări de codificare...... .( 4 S......................867 4. TU 22.2. 3nfracţiunile internaţionale..................(.........................862 22.6. urisdicţia #enală internaţională........ ..........................868 Bi+lio%rafie inială............................................880 Bi+lio%rafie selectivă.............................................887 ne,a 7...................................................................................886 ne,a 2...................................................................................881 Cursul 23 Dreptul internaţional u!anitar................................................ 4#3 # 26.7. *efiniţie şi #rinci#alele re%leentări..............................816 + 26.2. "fera de a#licare...............................................................811 M 26.6. Aestricţii aduse dre#turilor co+atanţilor.......................81= 26.8. Drotecţia #ersoanelor care nu #artici#ă sau nu ai #ot /& #artici#a la ostilităţi...........................................................815 & Bi+lio%rafie inială.............................................819 Bi+lio%rafie selectivă..............................................819 ne,a 7...................................................................................8=0 ne,a 2...................................................................................8=2 ne,a 6...................................................................................8=2 ne,a 8...................................................................................8=6 ne,a 1...................................................................................8=8 Cursul 24 Dreptul relaţiilor econo!ice internaţionale ............................. 477 28.7. "curt istoric.....................................................................8== ;; 28.2. Fr%ani)aţii internaţionale în doeniul relaţiilor econoice internaţionale...................................................8== 28.6. Aauri şi conce#te de dre#t internaţional av!nd ca o+iect relaţiile econoice internaţionale.......................846 Bi+lio%rafie inială.............................................841 Bi+lio%rafie selectivă..............................................841 ne,ă......................................................................................84=
,,
Cursul 2# Proble!a teroris!ului 1n dreptul internaţional conte!poran...............................................................................489
JJ33
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen 21.7. Consideraţii %enerale. 3storic al diensiunii Guridice a lu#tei î#otriva terorisului..........................................845 21.2. *efiniţie........................................................................858 21.6. Eleente constitutive ale actelor teroriste......................851 21.8. Clasificare......................................................................851 21.1. Contri+uţia ro!nească la lu#ta î#otriva terorisului internaţional......................................................................85= 21.=. Ioentul 77 se#te+rie 2007 şi declanşarea ră)+oiului %lo+al î#otriva terorisului............................................85= 21.4. Coo#erarea internaţională în vederea #revenirii şi co+aterii fenoenului terorist.........................................85= 21.5. Drotecţia dre#turilor oului în conte,tul lu#tei î#otriva terorisului.......................................................................854 Bi+lio%rafie inială............................................854 Bi+lio%rafie selectivă.............................................854 ne,ă.....................................................................................855
Bi+lio%rafie %enerală.........................................................................898
+revieri E@" >*3 3* 3E 3@ @@C I3 "*3 V3@ BEA* B3A* BV3@ C*3 C*F CE*3N CE*F CEE CEE CEIN CK C3N C3A*3
- sociaţia Euro#eană a @i+erului "c&i+ - nnuaire >rancais de *roit 3nternational - %enţia 3nternaţională de *e)voltare - %enţia 3nternaţională #entru Ener%ie toică - urnalul erican de *re#t 3nternaţional - sociaţia @atino-ericană de @i+er-"c&i+ - %enţia Iultilaterală #entru arantarea 3nvestiţiilor - nuarul Elveţian de *re#t 3nternaţional - nuarul erican de *re#t 3nternaţional - Banca Euro#eană #entru Aeconstrucţie şi *e)voltare - Banca 3nternaţională #entru Aeconstrucţie şi *e)voltare - nuarul Britanic de *re#t 3nternaţional
*re#t 3nternaţional - Coisia de #entru dre#turile oului - Centre de *roit 3nternational de Nantere - Curtea Euro#eană a *re#turilor Fului - Counitatea Econoică Euro#eană - Counitatea Euro#eană #entru Ener%ie toică - Coo#erarea Econoică a Iării Ne%re - Curtea 3nternaţională de ustiţie - Coisia 3nternaţională #entru Navi%aţie eriană - Centrul 3nternaţional #entru Ae%leentarea *iferendelor #rivind 3nvestiţiile CCE - Curtea de ustiţie a Counităţilor Euro#ene CFDFK" - Coitetul #entru Ktili)area Daşnică a " #aţiului E,traatosferic CD - Curtea Deranentă de r+itraG C" - Consiliul de "ecuritate C"CEF"CE - ConferinţaFr%ani)aţia #entru "ecuritate şi Coo#erare în Euro#a *"( - *re#turi"#eciale de (ra%ere ECF"FC - Consiliul Econoic şi "ocial
JJ3
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
E" EKIE"(
- %enţia "#aţială Euro#eană - Fr%ani)aţia Euro#eană #entru E,#loatarea "ateliţilor Ieteorolo%ici EK(E@"( - Fr%ani)aţia Euro#eană #entru "ateliţi şi (elecounicaţii >3 - >ederaţia eronautică 3nternaţională >F - Fr%ani)aţia #entru %ricultură şi lientaţie >I3 - >ondul Ionetar 3nternaţional (( - cordul eneral #entru (arife şi Coerţ 3@ - sociaţia de *re#t 3nternaţional 3NIA"( - Fr%ani)aţia 3nternaţională #entru "ateliţi Iaritii 3N(E@"( - Fr%ani)aţia 3nternaţională #entru "ateliţi şi (elecounicaţii I>N - Clau)a naţiunii celei ai favori)ate FC3 -. Fr%ani)aţia viaţiei Civile 3nternaţionale FC*E - Fr%ani)aţia #entru Coo#erare şi *e)voltare Econoică FIC - Fr%ani)aţia Iondială a Coerţului FI" FNK FNK*3
-- Fr%ani)aţia Fr%ani)aţia Naţiunilor Iondială aKnite "ănătăţii - Fr%ani)aţia Naţiunilor Knite #entru *e)voltare 3ndustrială FK - Fr%ani)aţia Knităţii fricane FKD - F,ford Kniversit$ Dress DNK* - Dro%raul Naţiunilor Knite #entru *e)voltare DNKEKNED - Dro%raul Naţiunilor Knite #entru Iediu AC*3 - Aecueil des Cours de 7Mcadeie de *roit 3nternational de la Ha$e Aec. - Aecueil cu #rivire la CK: A3 - Aoanian ournal of 3nternational ffairs A*3D - Aevue %enerale de droit internaţional #u+lic AA* - Aevista ro!nă de dre#t AA*3 - Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional AA"3 - Aevista Ao!nă de "tudii 3nternaţionale "*A - "tudii de dre#t ro!nesc ">*3 - "ociete >rancaise de *roit 3nternational ">3 - "ocietatea financiară internaţională "(N -"ocietăţit ransnaţionale KE -KniuneaEuro#eană
revieri
KEF K3CN KNCE*
JJ
- Kniunea Euro#ei Fccidentale - Kniunea 3nternaţională #entru Conservarea Naturii - Conferinţa Naţiunilor Knite asu#ra Iediului şi a *e)voltării KNC3(A@ - Coisia Naţiunilor Knite #entru *re#tul Coerţului 3nternaţional KNC(* - Conferinţa Naţiunilor Knite #entru Coerţ şi *e)voltare KNE"CF - Fr%ani)aţia Naţiunilor Knite #entru Educaţie/ Ştiinţă şi Cultură
Cursul 7 3ntroducere în ateria dre#tului internaţional #u+lic 0.0. )elaţiile internaţionale %i evoluţia dreptului internaţional - *re#tul internaţional a a#ărut şi s-a de)voltat din nevo ia forulării unui cadru ordonat #entru relaţiile interstat ale. Evoluţia sa/ #ornind de la eleente norative dis#arate şi de natură strict +ilaterală/ încă din #e rioada sa de înce#ut/ s-a caracteri)at #rintr-o dinaică e,#onenţială - o reflectare a creşterii interde#endenţelor internaţionale #e care este c&eatevidentă să le %uverne)e. în ce ăsură #oate dre#tul internaţional conte#oran Osă ţină #asulP cu evoluţia e,tre de ra#idă a relaţiilor internaţionale/ cu va evolua ordinea norativă internaţională în urătoarele decenii/ care sunt odalităţile de conectare şi aroni)are între #olitica e,ternă a statelor şi dre#tul internaţional - iată nuai c!teva #ro+lee de natură e#isteolo%ică la care vor tre+ui să reflecte)e s#ecialiştii în #ro+lee internaţionale la înce#utul acestui ileniu. - *re#tul internaţional şi relaţiile internaţionale nu sunt şi nu #ot fi două sistee autistice< ele counică şi se influenţea)ă reci#roc. *esi%ur/ deterinant ră!ne nivelul structural - cel al relaţiilor internaţionale/ dre#tul internaţional/ ca ansa+lu norativ/ fiind un nivel su#rastruc tural/ ce reflectă odificările #etrecute în relaţiile internaţionale în sens lar%. El nu are însă un caracter strict #asiv/ de reflectare/ de Ofoto%rafiereP a ceea ce se #etrece în ediul internaţional. "e accentuea)ă tot ai ult rolul său de instru!ent$ de factor de coordonare şi re%leentare a relaţiilor internaţionale. "otă ntre nivelul #tructural, reprezentat de relaţiile internaţionale 3n #en# larg, şi nivelul normativ, reprezentat de dreptul internaţional, e4i#tă o relaţie de intercondiţionare şi in5luenţare reciprocă, relaţie mediată uneori de nivelul conceptual, reprezentat de ştiinţa dreptului internaţional %doctrina6. Datorită evoluţiilor din cadrul #ocietăţii internaţionale, ale cărei caractere cuno#c o #erie de modi5icări, uneori radicale, de la nivelul #tructural porne#c o #erie de impul#uri determinate de nece#itatea prote/ării prin regie-
2
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen mentare %#au #c7imării reglementării6 a unor anumite #egmente de relaţii internaţionale, dată 5iind valoarea deo#eită pe care o au 3n an#amlul relaţiilor internaţionale. ce#te impul#uri #unt 5ie direct receptate şi li #e dă ră#pun#ul core#punzător 3n nivelul normativ, 5ie - de cele mai multe ori - #unt captate de nivelul conceptual, de doctrină, care prin analiza critică a #ituaţiei de 5apt conştientizează importanţa valorii raportului care #e #upune normării şi propune #oluţii normative, preluate ulterior 3n dreptul internaţional pozitiv.
"e creea)ă/ astfel/ un cadru Guridic clar şi sta+il #entru viitor în #rivinţa unor cate%orii de ra#orturi internaţionale care/ în od ideal/ tre+uie să-şi #ăstre)e/ de la înce#ut/ o anuită fle,i+ilitate/ #entru a nu î#iedica de)voltarea şi evoluţia ulterioară a acelor ra#orturi. "e e,ercită/ în acest od/ influenţa inversă/ a nivelului norativ asu#ra celui structural/ #rin desfăşurarea ri%uroasă/ din oentul norării/ a ra#orturilor re%leentate în conforitate cu dre#tul internaţional/ reali)!ndu-se astfel/ #rin interediul funcţiei de conservare a norei/ ordinea Guridică internaţională. Iai #ot e,ista situaţii în care/ datorită doctrinei care anali)ea)ă #eranent/ critică niveluldenorativ #ro#une soluţii/ re%leentării #orneşte de la factorii deci)ie aişi nivelului norativiniţierea care suferă alterările necesare/ influenţ!nd #e această cale nivelul structural. ceastă du+lă funcţionalitate este reflectată şi de co#leentaritatea activităţilor de codificare cu cele de dezvoltare progresivă a dre#tului internaţional - evidenţiată în s#ecial în activitatea Coisiei de *re#t 3nternaţional a FNK. "tructura celor două sistee este oarecu aseănătoare. (otuşi/ dacă structura dre#tului internaţional este strict Oori)ontalăP/ %enerată de e%alitatea în dre#turi/ +a)ată #e suveranitatea statelor/ în relaţiile internaţionale funcţionea)ă două a,e/ alături de cea Oori)ontalăP #rofil!ndu-se şi una OverticalăP/ deterinată de nivelul de #utere/ sau/ #entru a folosi terinolo%ia teoriilor latino-aericane şi scandinave ale de#endenţei/ #olari)area OcentruP - O#eriferieP. Evident/ această structură duală din relaţiile internaţionale creea)ă tensiuni în oentul OcontactuluiP cu dre#tul internaţional. "e evidenţia)ă astfel o contradicţie între ine%alitatea de fa#t şi e%alitatea de dre#t/ dre#tul internaţional conte#oran încerc!nd să e,cludă anuiţi factori de discriinare/ oştenire a vec&ii societăţi interna ţionale/ cu ar fi a#artenenţa la Onaţiunile civili)ateP/ şi să valorifice i#ortanţa socială şi econo-
)ur#ul 1
3
ică a statelor/ o+li%aţiile ce le revin în enţinerea #ăcii/ #roovarea unei coo#erări ultilateral e care să stiule)e de)voltarea şi #ro%resul tuturor #o#oarelor. - în ceea ce #riveşte dinaica celor două sistee / se #oate o+serva că relaţiile internaţionale se caracteri)ea)ă #rintr-o evoluţie continuă/ în ti# ce dre#tul internaţional are o evoluţie neuniforă/ ine%ală. *e)voltarea sa se ateriali)ea)ă #rin coe,istenţa unor )one cu işcare ra#idă de codificare - în unele din su+sisteele raurile: sale/ #rivile%iate în anuite #erioade dre#tul di#loatic/ dre#tul consular/ dre#tul tratatelor/ dre#tul ării: - alături de doenii care Osta%nea)ăP su+ as#ectul re%leen tărilor ultilaterale s#re e,e#lu/ cel al de)arării:. *in #unct de vedere istoric/ dre#tul internaţional este str!ns le%at de a#ariţia şi de)voltarea statelor/ a altor entităţi internaţionale/ şi de odificările din relaţiile internaţionale/ evolu!nd odată cu de)voltarea sc&i+ărilor #olitice/ econoice/ conce#tuale şi de entalitate din societăţile ti#ului. Aelaţiile internaţionale/ la înce#ut rudientare şi liitate ca o+iect/ sau de)voltat şi diversificat/ rolul #rinci#al în acest #roces revenind statelor. *eşi conţinutul şi structura dre#tului internaţional au evoluat/ #urt!nd/ de-a lun%ul istoriei/ a#renta sisteelor socio#olitice care s-au succedat/ de)voltarea relaţiilor în tot ai ulte doenii ale vieţii internaţionale econoic/ social/ cultural etc. - a i#us necesitatea cristali)ării şi forulării #eran ente a unor re%uli Guridice care să re%leente)e în od adecvat ra#orturile dintre state şi celelate su+iecte de dre#t internaţional. (otodată/ a#ariţia #e scena internaţională a unor noi entităţi şi #artici#area acestora la viaţa ondială ca su+iecte de dre#t internaţional - cu ar fi or%ani)aţiile internaţionale/ create într-un nuăr senificat iv ai ales du#ă al doilea ră)+oi ondial:/ naţiunile care lu#tă #entru eli+erare şi forarea de state inde#end ente -/ dar şi a#ariţia unor noi actori care/ deşi nu sunt încă: Ooolo%aţiP ca su+iecte de dre#t internaţional/ influenţea)ă din ce în ce ai #uternic acţiunea nivelu lui norativ/ au deterinat rediensionarea şi reconce#tuali)area dre#tului internaţional.
0.2. Dreptul internaţional %i caracterele actuale ale societăţii internaţionale în #re)ent/ sunte artorii unei noi eta#e în evoluţia ondială/ caracteri)ată de sf!rşitul Oră)+oiului receP şi de dis#ariţia confruntării ideolo%ice Est-est. *estrăarea sisteului counist #e continentul euro#ean a desc&is s#eranţe şi nueroase #ers#ective/ #entru oent încă neconfirate/ #entru o societate internaţională ulti#olară/ favora+ilă
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 1
%ăsirii soluţiilor #entru #ro+lee le de ansa+lu ale uanităţii. într-un aseenea cadru/ #ro+lea esenţială ar fi eliinarea tuturor aeninţărilor la adresa #ăcii/ în s#ecial cele caracteri)ate #rin folosirea forţei/ sco#ul fiind constituirea unei ordini #olitice %lo+ale care/ în ileniul trei/ să asi%ure de)voltarea aronioasă/ econoică şi #olitică/ du#ă odelul şi standardele deocraţiei/ a tuturor statelor şi să #revină totodată noile #ericole/ ulte de ti# neconvenţional şi asietric/ care aeninţă oenirea. *in #ăcate/ în #re)ent/ sc&i+ările din cadrul counităţii internaţionale/ în loc să ducă la o concertare a acţiunilor/ cu re)ultate +enefice #entru toate #o#oarele luii/ %enerea)ă uneori convulsii şi conflicte arate/ ai ales în conte,t re%ional şi su+re%ional. stfel de constatări reclaă o acţiune susţinută #e #lan %eneral/ #rin utili)area tuturor iGloacelor în vederea O#acificăriiP counităţii internaţionale/ recur%!ndu-se #rintre altele la acţiunea or%ani)aţiilor internaţionale/ ai ales #e #lan re%ional şi su+re%ional/ şi/ în od deose+it/ la rolul Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite #entru enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale #rin iG loace adecvate de soluţionare a diferendelor.
naţională a instituit un nou ra#ort de forţe între statele foste +eli%erante. Consecinţele catastrofale ale #riului ră)+oi ondial au învederat fa#tul că recur%erea la forţă tre+uia adisă nuai în situaţii +ine deterinate. Dria confla%raţie ondială a sc&i+at radical cursul evoluţiei/ de secole/ a dre#tului de a recur%e la ră)+oi. Aelaţiile interstatale inter+elice au fost arcate de activitatea or%ani)aţie i/ su+ aus#iciile căreia s-au făcut #riii #aşi către recunoaşterea unaniă a #rinci#iului inter)icerii recur%erii la folosirea forţei arate. "isteul ado#tat #rin #act lăsa #ărţilor din conflict li+ertatea de a ale%e odul de re)olvare a diferendului. Dactul "ocietăţii Naţiunilor se +a)a #e două #revederi #rinci#ale #e de o #arte/ o+li%aţia de nea%resiune şi asistenţa utuală/ iar #e de altă #arte se lăsa statelor li+ertatea de a recur%e la ră)+oi nuai du#ă e#ui)area iGloacelor #aşnice #rescrise. Drin res#in%erea oricăror î+unătăţiri ulterioare - Drotocolul de la eneva 2 octo+rie 7928: - statele-#ărţi au +locat #erfecţionarea #rocedurii instituite. 3)+ucnirea celui de-al doilea ră)+oi ondial a însenat căderea definitivă a acestui siste. Consecinţele de)astr uoase ale celui de-al doilea ră)+oi ondial au i#us statelor învin%ătoare un #unct de vedere unani în ceea ce #riveşte ră)+oiul e,cluderea definitivă a acestuia din viaţa internaţională. Driul #as #entru atin%erea acestui o+iectiv a fost inter)icerea folosirii forţei şi a aeninţării cu forţa/ #rinci#iu consenat în art. 2 alin. 8: din Carta FNK (oţi e+rii FNK se vor a+ţine în relaţiile lor internaţionale de a recur%e la aeninţarea cu forţa sau la folosirea ei/ fie î#otriva inte%rităţii teritoriale sau inde#endenţei #olitice a vreunui stat/ fie în orice alt od inco#ati+il cu sco#urile FNK. ceastă #revedere a fost de)voltată ulterior #rin ado#tarea ai ultor re)oluţii de către dunarea enerală a FNK Ae)oluţia nr. 917 din 798=/ #rin care statele e+re au aderat la ideea inter)icerii ră)+oiului de a%resiune - #roclaată #rin "tatutul (ri+unalului de la Niirn+er% - şi care face #arte din dre#tul internaţional #o)itiv< Convenţia #entru #revenirea şi re#riarea criei de %enocid/ ado#tată la 9 dece+rie 7989< Ae)oluţia nr. 27=0JJ 3 din 60 noie+rie 79==/ intitulată *eclaraţia #rivind res#ectarea cu stricteţe a inter)icerii aeninţării sau utili)ării forţei în relaţiile internaţionale şi dre#tului #o#oarelor la autodeterinare< Convenţia asu#ra i#rescri#ti+ilităţii crielor de ră)+oi şi crielor î#otriva uanităţii din 79=5 etc:. - 3n desfăşurarea activităţii sale/ FNK se conduce du#ă o serie de #rinci#ii între care e%alitatea suverană între toate statele e+re< +una-credinţă în înde#linirea de către acestea a o+li%aţiilor asuate< nerecur%erea la forţă sau la aeninţarea cu forţa< neaestecul în tre+urile interne ale statelor/ su+ re)erva ăsurilor coercitive care #ot fi ado#tate de FNK în ca) de aeninţare a #ăcii internaţionale etc. (otodată/ Carta/ în calitatea sa de
8
0.3. Dreptul internaţional ca instru!ent al prevenirii %i soluţionării conflictelor %i al !enţinerii păcii 1n lu!e Drin caracterul universal/ #recu şi #rin sco#urile ce i-au fost conferite de iniţiatorii săi/ Fr%ani)aţia Naţiunilor Knite constituie cea ai i#ortantă or%ani)aţie internaţ ională/ care a de)voltat fra%ilul siste instituit în #erioada inter+elică de "ocietatea Naţiunilor. Fr%ani)aţia a fost creată cu sco#ul sta+ilirii unei noi ordini ondiale/ at!t în #lanul asi%urării #ăcii şi eliinării forţei din cadru l relaţiilor internaţionale/ c!t şi în cel al de)voltării econoice/ sociale/ culturale şi uanitare. - *e ult ti#/ tendinţa dre#tului internaţional este de a scoate în afara le%ii ră)+oaiele de a%resiune şi/ în %eneral/ folosirea forţei. Dactul "ocietăţii Naţiunilor a făcut un #as i#ortant în această direcţie statele-#ărţi acce#tau anuite o+li%aţii/ #rintre care şi aceea de a nu recur%e la ră)+oi/ cu e,ce#ţia anuitor situaţii/ deterinate O#roceduralP. Dactul de la Daris Dactul Briand - Uello%% : a ers ai de#arte/ dar Carta Naţiunilor Knite este aceea care a constituit o eta#ă decisivă. F #riă tentativă de creare a unei or%ani)aţii interstatale cu caracter %eneral şi #eranent a fost a#ariţia "ocietăţii Naţiunilor. Dactul "ocietăţii Naţiunilor a fost ela+orat şi ado#tat la Conferinţa de Dace de la ersailles 25 iunie 7979: şi a constituit #ria #arte din tratatele senate de învin%ători cu erania/ ustria/ Kn%aria şi (urcia. stfel/ counitatea inter-
8
=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
act constitutiv al FNK/ este un instruent dinaic/ #e care #ractica îl î+unătăţeşte în od continuu. Caracterul or%anic şi instituţional al Cartei o deose+eşte de tratatele ultilaterale clasice/ c&iar dacă în od foral constituirea tuturor or%ani)aţiilor intern aţionale are la +a)ă un act Guridic constitutiv. "c&i+ările #roduse din 7981 #!nă în #re)ent în relaţiile internaţionale au influenţat #rofund şi odul în care este a#licată Carta. stă)i/ anali)a ansa+lului re%leentărilor internaţionale referitoare la enţinerea #ăcii şi securităţii din OdoeniulP FNK #erite urătoarel e conclu)ii - ră)+oiul de a%resiune a fost inter)is în od e,#res< - #lănuirea/ #re%ătir ea/ declanşare a sau #urtarea unui aseenea ră)+oi constituie o criă internaţională/ viol!nd sco#urile şi #rinci#iile Cartei FNK< - au fost e,tinse situaţi ile şi doeniile de interdicţ ie a folosirii forţei şi aeninţării cu forţa< - au fost instituite ecanis e de #revenire şi soluţionare #aşnică a conflictelor arate şi a diferendelor dintre state< - a fost creată instituţia răs#un derii #entru violare a dre#tului internaţional şi de re#riare a violărilor. *in aceste #revederi decur%e o+li%aţia #ărţilor de soluţionare a diferendelor internaţionale #rin iGloace #aşnice. cestea #ot o#ta #entru orice etodă de soluţionare ne%ociere/ +une oficii/ ediere/ anc&etă/ conciliere/ ar+itraG/ soluţionare Gudiciară/ recur%erea la or%ani)aţii sau acorduri re%ionale sau #rin orice alt iGloc de re)olvare #aşnică. *acă #acea %lo+ală a fost #ăstrată/ conflictele locale şi re%ionale/ uci%ătoare şi distru%ătoare/ nu au încetat să răvăşească #laneta. *in acest #unct de vedere/ Fr%ani)aţia Naţiunile Knite a încuraGat - în s#ecial du#ă încetarea Oră)+oiului receP - coo#erarea în #lan re%ional. *iferenţele e,istente între re%iuni şi situaţii i#un o ada#tare #eranentă a etodelor de lucru şi coo#erare/ ada#tare +a)ată #e creativitate şi fle,i+ilitate. Aes#ectarea dre#turilor oului a fost afirată şi reafirată în nueroasele instruente Guridice internaţionale ado#tate de Naţiunile Knite şi de or%ani)aţiile re%ionale. (otuşi/ încălcările cotidiene ale acestora/ fla%rante şi asive/ continuă şi în #re)ent în unele )one ale #lanetei. stă)i/ ai ult ca oric!nd/ necesitatea reforei FNK #entru ada#tarea or%ani)aţiei ondiale la noile caracteris tici şi #rovocări ale ediului internaţional #roces de reforare încă +locat/ din #ăcate/ în ciuda iniţiativelor şi #roiectelor re#etate care au fost #ro#use: constituie un o+iectiv de #riă i#ortanţă şi ur%enţă care îşi aştea#tă ateriali)area.
)ur#ul
7
0.4. Perspectivele evoluţiei dreptului internaţional spre un drept al u!anităţii *ificultăţile de cunoaştere ştiinţifică în doeniul dre#tului internaţional ţin şi de evoluţia Ode)or donatăP a fa#telor internaţio nale/ în care cu %reu #oate fi %ăsită o lo%ică de succesiune. (eoria - definită ca ansa+lu structurat de cunoştinţe or%ani)ate într-un siste deductiv de i#ote)e - a fost şi #oate fi uşor infirată de evoluţiile conte#orane ei. Ea se #oate a#lica ult ai uşor asu#ra unor serii de eveniente din trecut. *atorită acestor dificultăţi/ se #oate a#recia că şi rolul #ersonal al Guriştilor în influenţarea relaţiilor internaţionale a scă)ut. *evine oare în acest de ileniu Ofa#tulP internaţional ai ra#id O#erisa+ilP şi/ din acest otiv/ ai %reu de Oî+răcatP în &aină GuridicăW Doate. Nu tre+uie însă să uită că Ofa#tulP internaţional este/ în fond/ o relaţie socială ce ascunde o senificaţie dată de interesele şi valorile i#licate. Aa)a sa de senificaţie #oate fi ai ică sau ai are şi/ în acest sens/ de)ararea/ su+de)voltarea/ #rotecţia ediului înconGurător etc. conturea)ă )one de interes %lo+al/ cu re)onanţă îndelun%ată. - firarea unui dre#t al uanităţii - de e,e#lu/ #entru #rote cţia #atrioniului uanităţii - are loc/ tot ai ult/ în s#aţiile internaţionale nesu#use Gurisdicţiei statelor şi în ediul înconGurător. >ilosofia #ros#ectivistă cu #rivire la #atrioniul coun al uanităţii #ostulea)ă o consecinţă decisivă asu#ra naturii %estiunii sale/ din aceasta re)ult!nd că nicio %eneraţie nu este #ro#rietara #atrioniului< ea nuai îl utili)ea)ă/ ceea ce an%aGea)ă răs#underea oaenilor de a)i faţă de cei care le vor ura. "-a #reci)at/ astfel/ că noţiunea de OuanitateP nu se situea)ă nuai în #re)ent/ e,#ri!nd counitatea/ solidaritatea #o#oarelor/ #ersistenţa identităţii lor şi rivalităţile dintre ele/ ea adău%!nd dre#tului internaţional o diensiune transte#orală/ vi)!nd nu nuai %eneraţiile trecute şi #re)ente/ ci şi #e cele viitoare. - Conce#tul de Ouanitate P se înt!lneşte în #rea+ulul Cartei/ care îşi #ro#une ca o+iectiv de a o a#ăra de ră)+oi/ fla%el care în cursul unei vieţi de o a #rovocat suferinţe nes#use uanităţii. Convenţia din 9 de ce+rie 7985 #rivind #revenirea şi re#riarea criei de %enocid ură reşte/ la r!ndul său/ să eli+ere)e uanitatea de un fla%el at!t de odios. Criele contra uanităţii tind să se î+ine - într-o lue unde/ ideal/ nu e,istă are nucleare - cu criele î#otriva #ăcii. Nu #oate fi trecută cu vederea/ totodată/ fra%ilitatea conce#tului de OuanitateP desc&is tuturor şi care tre+uie de)voltat cu #artici#area tuturor sisteelor socio-culturale. Counitatea internaţională şi uanitatea
5
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
viitorului tre+uie să încete)e de a fi i)a confruntării forţelor care îşi dis#ută luea/ uanitatea fiind e,#usă riscurilor născute din de%radarea ediului înconGurător/ din de)ordinea deo%rafică/ din continuarea cursei înarărilor şi din a#ariţia şi acţiunea concertată a unor noi aeninţări/ de ti# neconvenţional şi asietric/ cu sunt terorisul/ radicali)ă rile naţionaliste şi fundaentalist-reli%ioase. 3n aceste coordonate/ dre#tul internaţion al al viitorului ar tre+ui să accentue)e şi să de)volte/ #rin ăsuri concrete/ finalităţi la scară #lanetară ce nu au fost reali)ate încă din cau)a li#sei unei vi)iuni coune a viitorului de către state. Nueroase distru%eri de vieţi oeneşti/ de oraşe/ de #o#ulaţii/ care continuă/ ne #un în situaţia de a #ericlita uanitatea în datele sale %enetice şi de su#ravieţuire sau de a #roova dre#tul uanităţii/ alternativă ar%uentată/ #rintre alţii/ de Aene-ean *u#u$/ un distins s#ecialist france) în dre#t internaţional/ într-o lar%ă vi)iune sociolo%ică şi filosofică.
Bi+lio%rafie inială 7. D. ope#cu, . "ă#ta#e, *re#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/
Bucureşti/ 7994/ #. 76/ 78/ 24-61
2. l. !olintineanu, . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t internaţional conte#oran/ ed. a 2-a/ revă)ută şi adău%ită/ Ed. K Beck/ Bucureşti/ 2000/ #. 601-678 6. . "ă#ta#e, Fr%ani)area internaţională/ Kniversitatea ala&ia/ (!r%ovişte/ 2007 8. . "ă#ta#e, !. ure#cu, Aolul strate%ic al dre#tului internaţional în societatea internaţională conte#orană/ în AA*3 nr. 72006/ #. 78-28. 1. . "ă#ta#e, *estinul conte#oran al dre#tului internaţional. Aeflecţii dintr-o #ers#ectivă euro#eană/ Kniversitatea Nicolae (itulescu/ AIF/ 2008.
Bi+lio%rafie selectivă 7. 7. llott, Eunoia. NeX Frder for a NeX Yorld/ F,ford Kniver-
sit$ Dress/ 7990
2. !. !adie, :.). ;mout#, @e retourneent du onde. "ociolo%ie de la scene internaţionale/ ed. a 6-a/ Dresses de "ciences Do et *allo)/ 7999
)ur#ul 1
9
6. ;. !a#tid, da#tation du droit internaţional au, relations nouvelles entre Etats/ Daris/ 7997 8. D. )ollard, @es relations internationales de 7981 ! nos Gours/ ed. a 3-a/ Daris/ 7997 1. R.-<. Dupu+, @Mavenir du droit internaţional dans un onde ulticulturel/ Ha%a/ 7956 =. .=. >onidec, Aelations internationales/ Daris/ 7944 4. R. ?iggin#, Dro+les and Drocess. 3nternational @aX and HoX Ye Kse 3t/ Clarendon Dress/ F,ford/ 799= 5. D.:.
ne,a 7 *eclaraţia de la Yas&in%ton/ 26 a#rilie 7999 7. Noi/ Dreşedinţii de "tate şi uvern e ale ţărilor e+re ale lianţei Nord-tlantice/ declară/ #entru un nou secol/ an%aGaentul nostru utual de a a#ăra #o#oarele noastre/ teritoriile şi li+ertatea noastră #e +a)a deocraţiei/ dre#turilor oului şi res#ectării le%ilor. @uea s-a sc&i+at în od draatic în ultia Guătate de secol/ dar valorile noastre coune şi interesele de securitate au răas aceleaşi. 2. @a acest suit aniver sar/ ne afiră &otăr !rea de a continua #roovarea acestor sco#uri/ clădite #e încrederea şi coo#erarea #e care le-a de)voltat într-o #erioadă ai lun%ă de 10 de ani. #ărarea colectivă ră!ne sco#ul fundaental al N(F. Ne afiră an%aGaentul de a #roova #acea/ sta+ilitatea şi li+ertatea. 6. Dlăti tri+ut +ăr+aţilor şi feeilor care au servit alianţa noastr ă şi care au #roovat cau)a li+ertăţii. Dentru cinstirea lor şi #entru a construi un viitor ai +un/ ne vo aduce contri+uţia la clădirea unei counităţi euro-atlantice a deocraţiilor/ ai #uternică şi ai lar%ă - o counitate în care dre#turile oului şi li+ertăţile fundaentale sunt susţinute/ unde
70
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 1
77
%raniţele sunt desc&ise #entru #o#ulaţie/ idei şi coerţ< unde ră)+oiul devine de neconce#ut. 8. Ne reafiră credinţa/ declarată şi în (ratatul tlanticului de Nord/ în sco#urile şi #rinci#iile Cartei Naţiunilor Knite şi reiteră dorinţa noastră de a trăi în #ace cu toate naţi unile şi de a soluţiona orice dis# ută internaţională #rin iGloace #aşnice. 1. (re+uie să fi la fel de eficienţi în viitor/ în a+ordare a noilor #rovocări/ aşa cu a fost şi în trecut. Noi trasă cursul N(F #entru intrarea în secolul JJ3 o alianţă an%aGată în a#ărarea colectivă/ ca#a+ilă să a+orde)e riscurile actuale şi viitoare la adresa securităţii noastre/ av!nd ca#acitatea şi fiind desc&isă la riscurile viitoare la adresa securităţii noastre/ av!nd ca#acitatea şi desc&iderea către noi e+ri/ şi lucr!nd î#reună cu instituţii/ #arteneri şi ţările e+re ale *ialo%ului Iediteranean într-un od de reîntărire reci#rocă #entru a s#ori securitatea şi sta+ilitatea Eurotlantică. =. N(F întruc&i#ea)ă #arteneriatul vital dintre Euro#a şi erica de Nord. Noi salută noile i#ulsuri care au fost date #entru a întări ca#acităţile euro#ene de a#ărare #entru a #erite ca aliaţii euro#eni să active)e în od efectiv î#reună/ astfel înc!t să întări #arteneriatul transatlantic.
ritatea şi li+ertatea şi s#ori sta+ilitatea într-un od ai eficace dec!t oricare dintre noi l-ar fi #utut face de unul sin%ur. cu/ la înce#utul secolului ce va înce#e/ declară ca o+iective fundaentale ale acestei alianţe/ înfă#tuirea #ăcii/ securită ţii şi li+ertăţii #entru toate naţiunile Euro#ei şi ericii de Nord.
4. Aă!ne &otăr!ţi să lu#tăteritorii. î#otriva celor care violea)ă dre#turile oului/ #oartă ră)+oi şi cuceresc o enţine şi solidaritatea #olitică şi forţele ilitare necesare #entru a ne #roteGa naţiunile şi #entru a înt!#ina #rovocările le%ate de securitate din noul secol. Droite să î+unătăţi ca#acităţile noastre ilitare #entru a înde#lini întrea%a %aă a isiunilor alianţei în secolul JJ3. o continua să construi încrederea şi securitatea #rin controlul araentelor/ de)arare şi ăsuri de ne#roliferare. Aeiteră condanarea terorisului şi &otăr!rea noastră de a ne a#ăra î#otriva acestui fla%el. 5. lianţa ră!ne desc&isă #entru toate deocraţiile euro#en e/ indiferent de situarea %eo%rafică/ doritoare şi ca#a+ile să satisfacă res#onsa+ilităţile calităţii de e+ru/ şi a căror includere va s#ori securitatea şi sta+ilitatea în toată Euro#a. N(F este #ilonul esenţial al unei counităţi lar%i a valorilor şi res#onsa+ilităţilor coune. @ucr!nd î#reună/ aliaţi şi #arteneri/ inclusiv Ausia şi Kcraina/ #ute de)volta coo#erarea şi şter%e se#ararea i#usă de Aă)+oiul Aece #entru a aGuta la construirea unei Euro#e între%i şi li+ere/ unde securitatea şi #ros#eritatea sunt î#ărtăşite şi indivi)i+ile. 9. @a 10 de ani du#ă crear ea N(F/ desti nul ericii de Nord şi Euro#ei ră!n inse#ara+ile. C!nd acţionă î#reună/ ne #roteGă secu-
2. Aecunoaşte că/ #e l!n%ă res#onsa+ilităţile faţădenităţii de statele noastre/ ave răs#underea colectivă a ridicăriiindividuale #rinci#iilor uane/ e%alităţii şi ec&ităţii la scară ondială. în calitate de conducători ave/ astfel/ o+li%aţii faţă de toate #o#oarele luii şi/ ai cu seaă/ faţă de cele ai vulnera+ile şi ai ales faţă de co#iii luii/ cărora le a#arţine viitorul. 6. Ne reafiră devotaentul faţă de sco#urile şi #rinci#iile Cartei Naţiunilor Knite/ care s-au dovedit a fi ereu actuale şi universal vala+ile. într-adevăr/ i#ortanţa şi vocaţia de a constitui un #unct de referinţă au crescut #e ăsură ce naţiunile şi #o#oarele au devenit tot ai le%ate şi interde#endente. 8. "unte &otăr!ţi să construi o #ace Gustă şi dura+ilă în întrea%a lue în concordanţă cu o+iectivele şi #rinci#iile Cartei. Ne reafiră an%aGaentul de a s#riGini toate eforturile #entru enţinerea suveranităţii şi e%alităţii statelor/ res#ectul #entru inte%ritatea lor teritorială şi inde#endenţă #olitică/ soluţionarea diferendelor #e cale #aşnică şi în conforitate cu #rinci#iile ec&ităţii şi ale dre#tului internaţional/ dre#tul la autodeterinare al #o#oarelor răase su+ doinaţie colonială şi ocu#aţie străină/ neaestecul în tre+urile interne ale statelor/ res#ectarea dre#turilor oului şi a li+ertăţilor fundaentale/ %arantarea de dre#turi e%ale #entru toţi/ indiferent de rasă/ se,/ li+ă sau reli%ie şi coo#erarea internaţională în sco#ul solu-
Anea 2 Declaraţia Gileniului / )ezoluţia Adunării Henerale 5N> nr. ##I2$ 9 septe!brie 2::: (. alori %i principii 7. Noi/ şefii de stat şi de %uvern/ în )orii unui nou ileniu/ ne-a
întrunit la "ediul Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite din NeX Vork în #erioada =-5 se#te+rie 2000/ #entru a ne reafira credinţa în Fr%ani)aţie şi în Carta sa ca fundaente indis#ensa+ile ale unei lui ai #aşnice/ ai #ros#ere şi ai dre#te.
72
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
ţionării #ro+leelor internaţionale cu caracter econoic/ social/ cultural sau uanitar. 1. Consideră că cea ai i#ortantă #rovocare #e care o înfruntă astă)i este de a ne asi%ura că #rocesul de %lo+ali)are va deveni o forţă #o)itivă #entru toate #o#oarele luii. Şi aceasta #entru că/ deşi #rocesul de %lo+ali)are oferă #osi+ilităţi deose+it e/ în #re)ent +eneficiile sale sunt î#ărţite ine%al/ iar costurile sale sunt ine%al distri+uite. Aecunoaşte că ţările în curs de de)voltare şi ţările cu econoie în tran)iţie înfruntă dificultăţi deose+ite faţă de această i#ortantă #rovocare. stfel/ #rocesul de %lo+ali)ar e #oate deveni cu adevărat universal şi ec&ita+il nuai #rin eforturi a#le şi susţinute de a crea un viitor coun/ +a)at #e valorile uane coune/ cu res#ectarea diversităţii lor. ceste eforturi tre+uie să includă #olitici şi ăsuri la nivel %lo+al care să răs#undă nevoilor ţărilor în curs de de)voltare şi cu econoie de tran)iţie şi care să fie forulate şi ado#tate cu #artici#area efectivă a acestora. =. Consideră că anuite valori fundaentale sunt esenţiale #entru relaţiile internaţionale ale secolului JJ3. cestea includ Z @i+ertatea. Băr+aţii şi feeile(oţi oaenii să îşi trăiască viaţa şi să îşi crească co#iii cu denitate/ fără să sufere de foae şi fără să se teaă de violenţă/ o#resiune sau nedre#tate. uvernarea deocratică şi #artici#ativă +a)ată #e voinţa #o#orului este cel ai +un iGloc de a asi%ura aceste dre#turi. Z E%alitatea. *re#tul la de)voltare nu tre+uie ne%at nici unei #ersoane şi nici unei naţiuni. >eeilor şi +ăr+aţilor tre+uie să le fie recunoscute dre#turi şi şanse e%ale. Z "olidaritatea. Drovocările la nivel %lo+al tre+uie să fie %estionate astfel înc!t să #erită distri+uţia #ro#orţională a costurilor şi a sarcinilor/ în concordanţă cu #rinci#iile fundaentale ale ec&ităţii şi ale Gustiţiei sociale. Cei care suferă sau cei care #rofită cel ai #uţin tre+uie să fie aGutaţi de către cei care #rofită cel ai ult. Z (oleranţa. Faenii tre+uie să se res#ecte reci#r oc/ cu întrea%a varietate de credinţă/ de cultură şi de li+ă. *iferenţele din interiorul şi dintre societăţi nu ar tre+ui să fie nici teute şi nici re#riate/ ci #roteGate ca valori #reţioase ale uanităţii. F cultură a #ăcii şi a dialo%ului între civili)aţii tre+uie să fie #roovată activ. Z Aes#ectul #entru natură. estionar ea tuturor s#eciilor vii şi a resurselor naturale tre+uie făcută cu #rudenţă/ în conforitate cu #rinci#iile de)voltării dura+ile. *oar astfel +o%ăţiile inestia+ile ale naturii vor #utea fi conservate şi transise %eneraţiilor viitoare. Iodelele actuale nevia+ile de #roducţie şi consu tre+uie sc&i+ate în interesul +unăstării viitoare.
)ur#ul 1
76
Z Aăs#underea solidară. Aăs#underea #entru %estion area de)voltăr ii econoice şi sociale a luii/ ca şi a aeninţărilor internaţionale la adresa #ăcii şi securităţii tre+uie să fie asuată solidar de către statele luii şi a+ordată ultilateral. >iind or%ani)aţia universală cea ai re#re)entativă/ Fr%ani)aţia Naţiunilor Knite tre+uie să Goace un rol #riordial. 4. 3n sco#ul trans#unerii acestor valori coune în acţiuni/ a identificat unele o+iective c&eie cărora le-a atri+uit senificaţii s#eciale. 33. Dace/ securitate şi de)arare 5. o de#une toate eforturile ca să eli+eră #o#oarele noastre de
fla%elul ră)+oiului/ intern sau interstatal/ care a ră#it ai ult de 1 ilioane de vieţi în ultia decadă. *e aseenea/ vo încerca să eliină #ericolele #e care le #resu#un arele de distru%ere în asă. 9. stfel/ &otăr! Z întărirea res#ectării norelor de dre#t/ at!t #e #lan internaţional c!t şi #e #lan naţional/ şi ai ales să asi%ură înde#linirea de către statele e+re a deci)iilor Curţii 3nternaţionale de ustiţie/ în conforitate cu Carta Naţiunilor Knite/ atunci c!nd ele sunt #ărţi. Z Creşterea eficienţei Naţiunilor Knite în enţinerea #ăcii şi securităţii/ #rin alocarea resurselor şi iGloacelor necesare #entru #revenirea conflictelor/ soluţionarea #aşnică a diferendelor/ enţinerea #ăcii/ resta+ilirea #ăcii şi reconstrucţia du#ă încetarea conflictului. 3n acest conte,t/ vo lua în considerare Aa#ortul ru#ului de @ucru asu#ra F#eraţiunilor de Dace ale Naţiunilor Knite şi vo cere dunării enerale să ţină seaa de ur%enţă de recoandările sale. Z "tiularea coo#erării dintre Naţiunile Knite şi or%ani)aţiile re%ionale/ în conforitate cu #revederile ca#itolului 333 al Cartei. Z "ă asi%ură a#licarea/ de către statele e+re/ a tratatelor din doeniul controlului arelor şi de)arării/ dre#tului internaţional uanitar şi al dre#turilor oului şi să c&eă statele să ai+ă în vedere senarea şi ratificarea "tatutului de la Aoa al Curţii Denale 3nternaţionale. Z @uarea unor ăsuri concertate î#otriva terorisului internaţional şi aderarea în cel ai scurt ti# la toate convenţiile internaţionale din doeniu. Z "ă ne du+lă eforturile ca să #une în #ractică an%aGaentele luate în cadrul lu#tei î#otriva dro%urilor. Z "ă ne intensifică eforturile în lu#ta î#otriva infracţionalităţii transfrontaliere/ su+ toate as#ectele sale/ inclu)!nd at!t traficul şi contra+anda cu oaeni c!t şi s#ălarea de +ani.
78
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Z "ă icşoră efecte le ne%ative ale sancţiunilor econoice i#use de Naţiunile Knite asu#ra #o#ulaţiei civile/ aseenea sancţiuni să fie su#use unui re%i de revi)uire #eriod ică< să eliină efectele adverse ale sancţiunilor asu#ra unor terţe #ersoane. Z "ă lu#tă #entru eliinarea arelor de distru%ere în asă/ ai ales a arelor nucleare/ şi să ră!ne desc&işi oricărei alternative #entru atin%erea acestui sco#/ inclusiv a #osi+ilităţii de a se or%ani)a o conferinţă internaţională care să identifice odalităţil e de eliinare a #ericolului #e care îl #resu#une activitatea nucleară. Z @uarea unor ăsuri concertate #entru eliinarea traficului cu are de cali+ru ic şi cu araent uşor/ ai ales #rin reali)area unei trans#arenţe ai ari în transferul arelor şi #rin susţinerea acţiunilor re%ionale de de)arare/ ţin!nd seaa de toate recoandările viitoarei Conferinţe a Naţiunilor Knite asu#ra (raficului ilicit de are de cali+ru ic şi de araent uşor. Z 3nvitarea tuturor statelor să ia în considerare #osi+ilitatea aderări i la Convenţia #rivind inter)icerea folosirii/ de#o)itării/ #roducţiei şi traficului de ine anti#ersonal şi distru%erea lor şi la odificările Drotocolului asu#ra inelor/ înc&eiat #e +a)a Convenţiei #rivind arele neconvenţionale. 70. Cere statelo e+re să res#ecte/ în od individual colectiv/ aristiţiul declarat curoca)ia ocurilor Fli#ice/ în #re)ent şi în şiviitor/ şi să s#riGine Coitetul 3nternaţional Fli#ic în eforturile sale de s#riGinire a #ăcii şi a înţele%erii interuane #rin s#ort şi #rin res#ectarea idealului oli#ic.
(((. "radicarea sărăciei %i dezvoltarea 77. o de#une toate eforturile #entr u a-i aGuta #e seenii noştri L +ăr+aţi/ feei şi co#ii L să nu ai trăiască în condiţii de)uani)ante şi a+Gecte/ în sărăcie e,treă/ în care trăiesc ai ult de un iliard de oaeni. Ne an%aGă ca dre#tul la de)voltare să devină o realitate #entru fiecare şi să asi%ură înde#linirea nevoilor eleent are/ astfel înc!t oenirea să nu ai sufere de foae. 72. stfel/ &otăr! să creă/ at!t la nivel naţional/ c!t şi la nivel internaţional un ediu #ro#ice #entru de)voltare/ a#t să ducă la eliinarea sărăciei. 76. tin%erea cu succes a acestor o+iective de#inde/ între altele/ de asi%urarea unei +une %uvernări în cadrul fiecărei ţări. *e aseenea/ de#inde de asi%urarea unei +une %estiuni la nivel internaţional şi de e,istenţa trans#arenţei în sisteul financiar/ onetar şi în coerţ.
)ur#ul 1
71
78. "unte în%riGoraţi de o+stacolele #e care le înt!#ină ţările în curs
de de)voltare în #rivinţa o+ili)ării resurselor necesare finanţării de)voltării lor dura+ile. Dentru aceasta/ vo de#une toate eforturile/ astfel înc!t Aeuniunea 3nternaţională şi 3nter%uvernaentală/ la nivel înalt/ #entru >inanţarea *e)voltării să #oată fi ţinută cu succes în 2007. 71. *e aseenea/ ne #ro#une să face cunoscute nevoile s#eciale #e care le au ţările sla+ de)voltate. în acest conte,t/ salută (reia Conferinţă a Naţiunilor Knite asu#ra Sărilor "la+ *e)voltate/ care va avea loc în ai 2007 şi ne vo strădui să îi asi%ură succesul. Sărilor industriali)ate le cere Z "ă ado#te/ de #referinţă înainte de desc&iderea lucrărilor Conferinţei/ o #olitică vaală fără ta,e şi restricţii cantitative #entru e,#orturile #rovenind din ţările sla+ de)voltate. Z "ă a#lice de ur%enţă #ro%raul intensiv #entru diinuarea datoriilor ţărilor sărace su#raîncărcate cu datorii şi să aGun%ă la un acord în #rivinţa anulării tuturor datoriilor oficial e/ în relaţiile +ilaterale/ ale acelor ţări/ în sc&i+ul unor an%aGaente efective de reducere a sărăciei. Z "ă acorde o ai %eneroasă asistenţă #entru de)vol tare/ ai cu seaă ţărilor care de#un eforturi reale de a îşi utili)a resursele în vederea diinuării 7=.sărăciei. *e aseenea/ sunte &otăr!ţi să re)olvă în od efectiv toate #ro+leele le%ate de datoriile ţărilor în curs de de)voltare/ cu venit scă)ut sau ediu/ #rin luarea unor ăsuri variate/ la nivel naţional şi la nivel internaţional/ conce#ute astfel înc!t datoria să fie aorti)ată #e teren lun%. 74. Hotăr!/ de aseenea/ să veni în înt!#inarea nevoilor s#ecifice ale statelor în curs de de)voltare/ aflate #e insule de ici diensiuni/ #rin a#licarea Dro%raului de cţiune Bar+ados şi în cadrul celei de-a 22-a sesiuni s#eciale a dunării enerale #entru toate statele şi în ti# util. Cere counităţii internaţio nale să se asi%ure că #e lista c&estiunilor vulnera+ile sunt luate în considerare şi nevoile s#ecifice ale statelor în curs de de)voltare/ aflate #e insule de diensiuni ici. 75. Aecunoaşte nevoile s#ecifice şi #ro+leele statelor fără ieşire la are şi cere donatorilor +ilaterali şi ultilaterali să s#orească asistenţa te&nică şi financiară destinată acestui %ru# de state/ să vină în înt!#inarea nevoilor lor de de)voltare s#ecifice şi să le aGute să de#ăşească +arierele %eo%rafice/ #rin î+unătăţirea sisteelor de trans#ort de tran)it. 79. Hotăr!/ în continuare Z D!nă în anul 2071/ nuărul #ersoanelor al căror venit este ai ic de 7 [)i şi nuărul celor care suferă de foae să se reducă la Guătate. Şi tot
7=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 1
#!nă la acea dată/ nuărul #ersoanelor care nu au acces sau nu îşi #ot #erite să +ea a#ă #ota+ilă să fie redus la Guătate. Z "ă asi%ură/ #!nă la aceeaşi dată/ co#iilor de #retu tindeni/ at!t +ăieţilor c!t şi fetelor/ accesul la ciclul #riar de învăţă!nt< şi/ de ase enea/ ca +ăieţii şi fetele să ai+ă acces/ în condiţii e%ale/ la toate nivelurile de învăţă!nt. Z D!nă la aceeaşi dată/ să reduce cu 68 rata ortalităţii la naştere şi cu 26 rata ortalităţii la co#iii su+ 1 ani. Z D!nă la aceeaşi dată să sto#ă răs#!ndirea H3/ a fla%elului alariei şi a altor e#ideii %rave. Z "ă asi%ură asistenţă s#ecială co#iilor răaşi orfani în ura infestării cu H3 a #ărinţilor acestora. Z D!nă în anul 2020/ să deterină o creştere senificativă a nivelului de trai a cel #uţin o sută de ilioane de locuitori ai cartierelor sărace/ aşa cu se #ro#une în iniţiativa Fraşe fără cartiere sărace. 20. *e aseenea/ &otăr! Z "ă #roovă e%alitatea se,elor şi eanci#area feeilor/ ca odalităţi eficiente de a co+ate sărăcia/ foaetea şi e#ideiile şi de a stiula o de)voltare cu adevărat dura+ilă.
26. Hotăr!/ astfel/ să ado#tă în toate acţiunile #rivind ediul încon Gurător/ o nouă etică în #ăstrare şi adinistrare şi/ #entru înce#ut/ vo încerca Z "ă de#une toate eforturi le #entru intrarea în vi%oare a Drotocolului de la U$oto/ de #referat #!nă la a )ecea aniversare a Conferinţei Naţiunilor Knite #entru Iediu şi *e)voltare din 2002/ şi să ne an%aGă în reducerea eisiilor de %a)e care #rovoacă efectul de seră. Z "ă ne intensifică eforturile colective #entru %estionarea/ conservarea şi de)voltarea dura+ilă a tuturor ti#urilor de #ăduri. Z "ă %ră+i a#licarea totală a Convenţiei asu#ra *iversităţii Biolo%ice şi a Convenţiei #entru Co+aterea *eşertificării în ţări care au un nivel ridicat al secetei şisau secetei/ ai ales în frica. Z "ă o#ri utili)area iraţională a resurselor de a#ă/ #rin de)voltarea unor strate%ii de adinistrare a a#ei la nivel re%ional/ naţional şi local/ care să #erită at!t o distri+uire ec&ita+ilă/ c!t şi resurse adecvate. Z "ă intensifică coo#erarea în vederea reducerii nuărului şi efectelor de)astrelor naturale şi ale celor #rovocate de o. Z "ă asi%ură accesul li+er la inforaţiile asu#ra %enoului uan.
Z "ă de)voltă şi să e%iidea#te să decent asi%ureşi tinerilor de #retutindeni şanse reale de aa#lică a-şi %ăsistrat un loc uncă +ine #lătit. Z "ă încuraGă industria faraceutică să facă ai accesi+ile şi să asi%ure răs#!ndirea #e o arie ai lar%ă a edicaentelor esenţiale/ #entru #ersoanele care au nevoie de acestea/ în ţările în curs de de)voltare. Z "ă de)voltă un #arteneriat c!t ai str!ns cu sectorul #rivat şi cu or%ani)aţiile din societatea civilă/ #entru stiularea de)voltării şi eradicarea sărăciei. Z "ă luă ăsurile necesare #entru ca de te&nolo%iile noi/ în s#ecial de inforati)are şi de te&nolo%iile counicării/ să +eneficie)e toţi oaenii/ în conforitate cu recoandările din *eclaraţia Iinisterială ECF"FC 2000.
(. Protecţia !ediului 1ncon6urător 27. o de#une toate efortu rile #entru a scuti uanitatea/ ai ales #e co#iii şi ne#oţii noştri/ de #ericolul de a trăi #e o #lanetă ruinată în od ireedia+il de activităţile oaenilor şi ale cărei resurse nu vor ai fi suficiente #entru nevoile lor. 22. Ne reafiră s#riGinul nostru #entru #rinci#iile unei de)voltări dura+ile/ inclusiv cele sta+ilite în %enda 27/ re)ultat al Conferinţei Naţiunilor Knite #entru Iediu şi *e)voltare.
74
. Drepturile o!ului$ de!ocraţie %i guvernare ecFitabilă 28. o de#une toate eforturile #entru #roovarea deocraţiei şi întă-
rirea norelor de dre#t/ #recu şi #entru res#ectarea tuturor dre#turilor oului şi a li+ertăţilor fundaentale recunoscute #e #lan internaţional/ inclusiv a dre#tului la de)voltare. 21. stfel/ &otăr! Z "ă res#ectă cu stricteţe *eclaraţia Kniversală a *re#turilor Fului. Z "ă lu#tă #entru #rote cţia şi #roovarea în toate ţările a dre#turilor civile/ #olitice/ econoice/ sociale şi culturale. Z "ă întări ca#acitatea tuturor ţărilor de a a#lica #rinci#iile şi #racticile deocraţiei şi res#ectarea dre#turilor oului/ inclusiv a dre#turilor inorităţilor. Z "ă acţionă #entru co+aterea tuturor forelor de violenţă î#otriva feeilor şi #entru a#licarea Convenţiei #entru eliinarea tuturor forelor de discriinare faţă de feei. Z "ă luă ăsurile necesare #entr u a asi%ura res#ecta rea şi #rotecţia dre#turilor oului ale ei%ranţilor/ ale uncitorilor itineranţi şi ale failiilor lor/ #entru a eliina actele de rasis şi ,enofo+ie tot ai dese în ulte societăţi/ şi #entru a #roova o ai are aronie şi toleranţă în toate societăţile.
75
*re#t internaţional #u+lic. " inte)e #entru e,aen
Z "ă de#une eforturi colective #entru a i#leenta #rocese #olitice inte%ratoare/ #eriţ!nd #artici#area reală a tuturor cetăţenilor ţărilor noastre. Z "ă asi%ură li+ertatea #resei în înde#li nirea rolului său esenţia l şi dre#tul #u+licului de a avea acces la inforaţii.
(. Prote6area persoanelor vulnerabile 2=. o de#un e toate eforturile #entru a ne asi%ura că întrea%a #o#u laţie civilă/ co#iii/ care suferă consecinţe dis#ro#orţionate de #e ura de)astrelor naturale/ %enocidul ui/ conflictelor arate şi altor ur%enţe ua nitare vor #rii întrea%a #rotecţie şi asistenţă de care dis#une/ astfel înc!t să #oată reveni la cursul noral al vieţii c!t ai cur!nd #osi+il. stfel/ &otăr! - să e,tinde şi să întări #rotecţia civililor în situaţii de ur%enţă co#le, e/ în conforitate cu dre#tul internaţional u anitar< - să întări coo#era rea internaţională/ inclusiv #rin re#arti)area sarcinilor/ şi coordonarea asistenţei uanitare către ţările ce %ă)duiesc refu%iaţi şi să aGutoră toţi refu%iaţii şi #ersoanele străutate #entru a se întoarce în od voluntar la casele lor/ în condiţii de si%uranţă şi denitate şi #entru a se inte%ra #ro%resiv în societăţile lor< - să încuraGă ratificarea şi de#lina i#leentare a Convenţiei asu#ra *re#turilor Co#ilului şi a Drotocoalelor o#ţionale asu#ra i#licării co#iilor în conflicte arate şi asu#ra v!n)ării de co#ii/ #rostituţiei şi #orno%rafiei Guvenile.
((. Abordarea nevoilor specifice ale africii 24. o s#riGini consolidarea deocraţiei în frica şi vo acorda asisten ţă africanilor în lu#ta lor #entru a o face dura+ilă/ #entru eradicarea sărăciei şi #entru o de)voltare susţinută/ inclu)!nd #rin aceasta frica în #riul eşalon al econoiei naţionale. 25. stfel/ &otăr! Z să acordă s#riGin inte%ral structurilor #olitice şi instituţionale ale tinerelor deocraţii din frica< Z să încuraGă şi să susţine ecan isele re%ionale şi su+re%ionale #entru #revenirea conflictelor şi #entru #roovarea sta+ilităţii #olitice şi să asi%ură re#arti)area concretă a resurselor #entru o#eraţiunile de enţinere a #ăcii #e continent< Z să luă ăsuri s#ecial e #entru a susţine lu#ta #entru eradic area sărăciei şi #entru o de)voltare susţinută în frica/ inclu)!nd scutirea de datorii/
)ur#ul 1
79
acces aeliorat #e #iaţă/ sistenţă Fficială #entru *e)voltare .F.*.: s#orită/ 3nvestiţii "trăine *irecte 3.".*.: intensificate/ transferuri de te&nolo%ice< Z să aGută fric a să-şi cree)e #ro#ria ca#acitate de stăvilire a răs#!n dirii virusului H3"3* şi a altor +oli infecţioase.
(((. 1ntărirea organizaţiei naţiunilor unite 29. o de#une toate eforturile #entru a face din Fr%ani)aţia Naţiunilor Knite un instruent c!t ai eficient în urărirea urătoarelor #riorităţi lu#ta #entru de)voltarea tuturor #o#oarelor luii< lu#ta î#otriva sărăciei/ analfa+etisului şi a +olii< lu#ta î#otriva nedre#tăţii< lu#ta î#otriva violenţei/ terorii şi criei/ lu#ta î#otriva de%radării şi distru%erii casei noastre coune. 60. stfel/ &otăr! Z să reafiră #o)iţia centrală a dunării enerale ca or%an #rinci#al deli+erativ/ #olitic şi re#re)entativ al Naţiunilor Knite şi să o s#riGini #entru a înde#lini acest rol în od efectiv< Z să intensifică eforturile #entru a reali)a o reforă cu#rin)ătoare a Consiliului de "ecuritate< Z să întări în continu are Consiliul Econoic şi "ocial/ #e +a)a reali)ăril or recente ale acestuia/ să s#riGini acest or%an în înde#linirea rolului conferit de Cartă< Z să întări Curtea 3nter naţională de ustiţie/ #entru a asi%ura dre#tatea şi su#reaţia le%ii în relaţiile internaţionale< Z să încuraGă consultările du#ă un #ro%ra re%ulat c!t şi coordonarea între #rinci#alele or%ane ale Naţiunilor Knite în înde#linirea funcţiilor lor< Z să ne asi%ură că Fr%ani)aţia dis#une la ti# şi în od co#let de resursele de care are nevoie #entru aducerea la înde#linire a andatului său< Z să cere cu insistenţă "ecretariatului să utili)e)e c!t ai raţional aceste resurse/ în concordanţă cu re%ulile #recise de #rocedură ado#tat e de dunarea enerală/ în interesul statelor e+re/ #rin ado#tarea celor ai adecvate #ractici ana%eriale şi te&nolo%ii de care dis#une şi #rin concentra rea asu#ra acelor o+iective care reflectă #riorităţile convenite de către "tatele e+re< Z să #roovă aderar ea statelor la Convenţia asu#ra "i%ura nţei Naţiunilor Knite şi a Dersonalului sociat< Z să asi%u ră o ai are coerenţă #oli tică şi o ai +ună coo# erare între Naţiunile Knite/ a%enţiile sale/ instituţiile de la Bretton Yoods şi Fr%a-
20
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
ni)aţia Iondială a Coerţului/ c!t şi alte or%ane ultilaterale/ în vederea unei a+ordări #e de#lin coordonate a #ro+leelor #ăcii şi de)voltării< Z să întări în continuare coo#erarea între Naţiunile Knite şi #arlaentele naţionale #rin or%ani)aţia ondială a acestora/ Kniunea 3nter#arlaentară/ în variate doenii/ inclusiv #acea şi securitatea/ de)voltarea econoică şi socială/ dre#tul internaţional şi dre#turile oului/ deocraţie şi #ro+lee de %en. 67. Cere dunării enerale să e,aine)e în od re%ulat #ro%resele o+ţinute în i#leentarea #revederilor acestei *eclaraţii şi solicită "ecretariatului eneral să ela+ore)e ra#oarte #eriodice #entru a fi luate în considerare de către dunarea enerală ca +a)ă #entru acţiunile viitoare. 62. Aeafiră în od solen/ cu această oca)ie istorică/ fa#tul că Fr%ani)aţia Naţiunilor Knite este căinul coun şi indis#ensa+il al între%ii uanităţi/ #rin care încercă să reali)ă as#iraţiile noastre universale către #ace/ coo#erare şi de)voltare. stfel/ reiteră s#riGinul nostru neclintit #entru aceste o+iective şi &otăr!rea noastră de a le atin%e.
ne,a 6 Aa#ortul "ecretarului eneral FNK @i+ertate lăr%ită. îns#re de)voltare/ securitate şi dre#turile oului #entru toţi 2001: - "ecţiunea întărirea Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite 716. în #re)entul ra#ort/ a ar%uentat că #rinci#iile şi sco#urile Naţiunilor Knite/ aşa cu sunt #reci)ate în Cartă/ ră!n la fel de vala+ile şi relevante astă)i/ aşa cu aceste a erau în 7981/ şi #re)entul oent re#re)intă o o#ortunitate #reţioasă #entru #unerea lor în #ractică. Cu toate acestea/ în ti# ce sco#urile tre+uie să ră!nă certe şi #rinci#iile constante/ #ractica şi %estiunea tre+uie să evolue)e în ti#. *acă Fr%ani)aţia Naţiunilor Knite doreşte să fie un instuent util #entru statele e+re şi #entru #o#oarele #lanetei şi să răs#undă #rovocărilor descrise în secţiunile 33 şi 3 de ai sus/ ea tre+uie să fie #e de#li n ada#tată necesităţilor şi circustanţelor secolului al JJ3-lea. (re+uie să fie desc&isă nu nuai către state/ dar şi către societatea civilă/ care Goacă un rol din ce în ce ai i#ortant în afacerile %lo+ale/ at!t la nivel intern/ c!t şi la nivel internaţional. Duterea or%ani)aţiei tre+uie să trans#ară din #rofun)iea
)ur#ul 1
27
#artenerialtelor şi din ca#acitatea sa de a aduce aceşti #arteneri în cadrul unor coaliţii av!nd dre#t sco# sc&i+area/ cu #rivire la tot s#ectrul #ro+leelor cu #rivire la care este necesară acţiune/ #entru a face #aşi su#lientari s#re o+iectivul unei li+ertăţi s#orite. 718. în od clar or%ani)aţia noastră/ ca or%ani)aţie/ a fost creată #entru o e#ocă diferită. în od e%al/ nu toate #racticile noastre sunt ada#tate luii de astă)i. Dentru acest otiv/ şefii de state şi de %uverne/ #rin *eclaraţia Iileniului/ au recunoscut necesitatea întăririi Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite şi a transforării acesteia într-un instruent ai eficient #entru urărirea #riorităţilor lor. 711. într-adevăr/ din oentul #reluării funcţiei de "ecretar eneral/ în 7994/ una dintre #rinci#alele ele #riorităţi a fost reforarea structurilor interne şi a culturii Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite/ #entru a face or%ani)aţia ai utilă e+rilor ei şi #o#oarelor luii. stă)i/ structur a or%ani)aţiei este ai coerentă/ etodele de lucru ai eficiente şi diferitele #ro%rae ai +ine coordonate/ şi or%ani)aţia a de)voltat #arteneriate de lucru în nueroase doenii cu societatea civilă şi ediul #rivat. în doeniile econoic şi social/ "co#urile *e)voltării Iileniului servesc în #re)ent ca un cadru de #olitici coune #entru sisteul Naţiunilor Knite/ şi c&iar #entru întrea%a counitate internaţională. Iisiunile de #ace ale FNK sunt astă)i ai +ine confi%urate şi au o a+ordare inte%rată faţă de nueroasele şi diferitele sarcini#e care le #resu#une #revenirea folosirii forţei şi sta+ilirii fundaentelor unei #ăci dura+ile. (otodată/ a construit #arteneriate strate%ice cu o #aletă lar%ă de actori non-statali care au o contri+uţie i#ortantă la securitatea/ #ros#eritatea şi li+ertatea ondială. 71=. Cu toate acestea/ ai ulte sc&i+ări sunt încă necesare. @a oentul actual/ nueroase structuri de conducere #entru diferite #ărţi ale sisteului/ su#ra#un erea andatelor #recu şi e,istenţa unor andate care reflecăt #riorităţi ai de%ra+ă ale trecutului dec!t ale #re)entului re#re)intă factori co+inaţi care diinuea)ă eficienţa or%ani)aţiei. Este esenţial să se acorde ana%erilor autoritate reală/ astfel înc!t ei să #oată alinia #e de#lin activităţie sisteulu i cu sco#urile susţin ute de statele e+re - care/ s#er/ coincid cu cele enţionate în #re)entul ra#ort. (otodată/ tre+uie să continuă eforturile #entru #rofesionali)area "ecretariatului şi #entru res#onsa+ili)area #ersonalului şi a conducerii. *e aseenea/ tre+uie să asi%ură o coerenţă s#orită/ at!t între între diferitele activităţi ale FNK în fiecare stat/ c!t şi în cadrul sisteului Naţiunilor Knite/ în s#ecial în doeniul econoic şi social. 714. Cu toate acestea/ refor a/ #entru a fi eficientă/ nu tre+uie să fie sarcina or%anului e,ecutiv. Este ti#ul să aduce un suflu nou şi în or%anele inter%uvernaentale ale FNK.
22
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 1
23
A. Adunarea Henerală 715. şa cu se #reci)ea)ă şi în *eclaraţia Iileniului/ dunarea enerală are o #o)iţie centrală ca #rinci#alul or%an de deli+erar e/ de ado#tare a #oliticilor şi ca or%an de re#re)entare a FNK. în #articular/ are autoritatea de a discuta şi ado#ta +u%etul şi de a ale%e e+rii celorlalte or%ane deli+erative/ inclusiv Consiliul de "ecuritate. "tatele e+re sunt/ #rin urare/ în%riGorate #e +ună dre#tate faţă de declinul #resti%iului dunării enerale şi diinuarea contri+uţiei sale la activităţile or%ani)aţiei. cest declin tre+uie inversa t/ şi aceasta se va înt!#la nuai dacă dunarea devine ai eficientă. 719. în ultiii ani/ nuărul re)oluţiilor dunării enerale ado#tate #rin consens a crescut senificativ. ceasta ar re#re)enta un lucru #o)itiv dacă ar reflecta unitatea de acţiune a statelor e+re în %estionarea #ro+leelor %lo+ale. Cu toate acestea/ din #ăcate/ consensul inter#retate adesea ca i#un!nd unaniitatea: a devenit un sco# în sine. Este urărit în #riul r!nd în cadrul fiecărui %ru# re%ional şi a#oi la nivelul între%ii dunări enerale. ceasta nu s-a dovedit o etodă eficientă în reconcilierea intereselor statelor e+re. *i#otrivă/ a deterinat dunarea să se retra%ă s#re %eneralitate/ a+andon!nd orice efort serios îndre#tat s#re
activităţile FNK. într-adevăr/ sco#urile Naţiunilor Knite #ot fi atinse nuai decă at!t societatea civilă/ c!t şi %uvernele/ sunt de#lin an%aGate în #roces. Coisia de Dersonalităţi cu #rivire la Aelaţiile FNK-"ocietatea Civilă/ #e care a constituit-o în 2006 a reali)at nueroase recoandări utile #entru î+unătăţirea relaţiei noastr e cu societatea civilă/ şi a #re)entat în od a#reciativ ra#ortul acesteia 15574 şi Corr. 7: în faţa dunării enerale/ î#reună cu #o)iţia ea. dunarea enerală ar tre+ui să acţione)e #e +a)a acestor recoandări şi să sta+ilească ecanise care să îi #erită să an%aGe)e un dialo% de#lin şi sisteatic cu societatea civilă. 7=6. *e aseenea/ dun area tre+uie să-şi revi)uiasc ă structura #e coisii/ odul în care funcţione a)ă coisiile/ coordonarea acestora şi re)ultatele activităţii lor. dunarea enerală are nevoie de un ecanis care să evalue)e deci)iile coisiilor şi să evite su#raîncărcarea or%ani)aţiei cu andate nefondate şi #ersistenţa #ro+leei #re)ente re#re)entate de icroana%eentul +u%etului şi al alocării de #osturi în cadrul "ecretariatului. *acă dunarea enerală nu #oate soluţiona aceste #ro+lee/ nu va avea concentrarea şi fle,i+ilitatea necesare #entru a servi e+rii or%ani)aţiei în od cores#un)ător. 7=8. (re+uie să fie clar că nici una dintre aceste ăsuri nu va fi #usă în
acţiune. *e)+aterile realeşi tind să se concentre)e #e #rocesul sine/ şidoar nu #e su+stanţa #ro+leei/ nueroase dintre aşa-)isele deci)iiînreflectă cel ai ic nuitor coun al unor #o)iţii foarte diferite. 7=0. "tatele e+re sunt de acord/ de ulţi ani/ că dunarea enerală tre+uie să-şi consolide)e #rocedurile şi structurile în vederea î+unătăţirii #rocesului deli+erativ şi #entru a-7 face ai eficient. Knii #aşi odeşti au fost făcuţi. în #re)ent/ noi #ro#uneri #entru revitali)area dunării au fost #re)entate de un are nuăr de state e+re. dunarea enerală ar tre+ui în #re)ent să ado#te ăsuri ur%ente #entru raţionali)area activităţii sale şi #entru accelerarea #rocesului deli+erativ/ în s#ecial #rin si#lificarea a%endei/ a structurii #e coisii şi a #rocedurilor #entru sesiunea #lenară şi #entru solicitarea ra#oartelor/ #recu şi #rin întărirea autorităţii Dreşedintelui. 7=7. în #re)ent/ dun area enerală are o a%endă foarte +o%ată/ care aco#eră o #aletă lar%ă de #ro+lee/ care adesea se su#ra#un. dunarea ar tre+ui să se concentre)e #e eleentele de su+stanţă ale a%endei #rin anali)area #rinci#alelor #ro+lee ale luii actuale/ cu ar fi i%raţia internaţională şi îndelun% de)+ătută convenţie %lo+ală î#otriva terorisului. 7=2. dunarea ar tre+ui/ de aseenea/ să se an%aGe)e într-un dialo% ai activ cu societatea civilă - reflect!nd realit atea că/ du#ă o decadă de interacţiune cresc!ndă/ societatea civilă este i#licată în a#roate toate
#ractică e+re nu anifestă interesullor#entru ai înaltdacă nivelstatele şi dacă nu insistă ca re#re)entanţii să se dunare an%aGe)e laîncel de)+ateri serioase/ în sco#ul atin%erii unor re)ultate reale şi #o)itive. *acă statele nu vor reuşi să facă acest lucru/ #reforanţa dunării va continua să scadă şi acest lucru nu va tre+ui să sur#rindă.
B. Consiliile 7=1. >ondatorii au conferit FNK trei consilii/ fiecare av!nd sarcini aGore în #ro#riul doeniu de activitate Consiliul de "ecuriate/ Consiliul Econoic şi "ocial şi Consiliul de (utelă. Cu ti#ul divi)iunea res #onsa+ilităţilor între ele a devenit din ce în ce ai #uţin ec&ili+rat Con siliul de "ecuritate şi-a consolidat tre#tat autoritatea şi/ în s#ecial du#ă sf!rşitul ră)+oiului rece/ s-a +ucurat de o ai are unitate de acţiune între e+rii săi #eranenţi dar s-a confruntat cu critici #e otivul co#onenţei anacronice şi insuficient de re#re)entative< Consiliul Eco noic şi "ocial s-a %ăsit adesea la ar%inea de)+aterilor şi #rocesului deci)ional %lo+al în doeniile econoic şi social< Consiliul de (utelă/ du#ă ce şi-a înde#linit funcţiile cu succes/ a fost redus în #re)ent la o e,istenţă #ur forală.
28
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
7==. Cred că tre+u ie să refac e ec&ili+rul/ cu trei consilii care să aco #ere/ res#ectiv a: #acea şi securitatea internaţională +: #ro+leele econoice şi sociale şi c: dre#turile oului/ în condiţiile în care #roo varea acestora a fost unul dintre sco#urile Naţiunilor Knite de la înce#ut/ dar în #re)ent ste nevoie de structuri o#eraţionale ai eficiente. ceste consilii au sarcina coună de a avansa a%enda care re)ultă în ura înt!lnirilor la nivel înalt ale state lor e+r e şi ar tre+ui să fie fora %lo +ală în care sunt %estionate #ro+leele securităţii/ de)voltării şi Gustiţiei. Driele două consilii e,istă deGa/ dar tre+uie întărit e. l treilea necesit ă o activitate îndelun%ată de consoidare a ecaniselor e,istente în doe niul dre#turilor oului.
Consiliul de Securitate 7=4. Drin aderarea la Carta Naţiunilor Knite/ toate statele e+re recunosc că Consiliul de "ecuritate are răs#underea #riară #entru enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale şi sunt de acord ca deci)iile sale să fie o+li%atorii. Drin urare/ este de o i#ortanţă vitală/ nu nuai #entru or%ani)aţie/ ci şi #entru întrea%a lue/ ca acest consiliul să ai+ă #osi+ilitatea să-şi aducă la înde#linire res#onsa+ilităţile şi ca deci)iile acestuia să se +ucure de res#ectul între%ii lui. 7=5. 3n *eclaraţia Iileniului/ statele au arătat &otăr!rea lor #entru intensificarea eforturilor în vederea reali)ării unei refore co#re&ensive a Consiliului de "ecuritate/ cu #rivire la toate as#ecte le Ae)oluţia dunării enerale nr. 112/ #ara%. 60:. ceasta reflectă #unctul de vedere/ susţinut de ult ti# de aGoritatea statelor/ confor căruia o odificare în co#o)iţia consiliului este necesară #entru a conferi o re#re)entativitate ai ridicată a at!t a counităţii internaţionale în între%ul său/ c!t şi a realităţilor %eo#olitice de astă)i/ şi/ #rin urare/ #entru a conferi o le%itiitate s#orită în oc&ii o#iniei #u+lice ondiale. Ietodele de lucru tre+uie să fie de aseenea/ ai eficiente şi ai trans#arente. Consiliul tre+uie să fie nu doar ai res#onsa +il/ dar şi ai dis#oni+il la acţiune concretă/ atunci c!nd aceasta este necesară. Aeconcilierea acestor două i#erative este cel ai dificil test #e care orice reforă tre+uie să-7 treacă. 7=9. cu doi ani/ a declarat că în o#inia ea refora Naţiunilor Knite nu #oate fi co#letă fără o reforă a Consiliului de "ecuritate. ceasta este convin%erea ea. Consiliul de "ecuritate tre+uie să se +ucure de o re#re)entativitate lar%ă a realităţii ra#orturilor de #utere în luea de astă)i. Drin urare/ susţin #o)iţia e,#riată în ra#ortul E,#er-
)ur#ul
21
ţilor la nivel înalt #entru eninţări/ Drovocări şi "c&i+are 191=1: #rivind refora Consiliului de "ecuritate/ şi anue a: ar tre+ui/ în conforitate cu articolu l 26 din Cartă/ să ridice i#l icarea în #rocesul deci)ional a acelor state care aduc cea ai i#ortantă contri+uţie la FNK din #unct de vedere financiar/ ilitar şi di#loatic/ în s#ecial în tereni de contri+uţie la +u%etul FNK/ #artici#are la o#eraţiunile de enţinere a #ăcii su+ andat FNK/ contri+uţie voluntară la activităţile FNK în doeniile securităţii şi de)voltării şi la activităţile di#loatice în s#riGinul o+iectivelor şi andatelor Naţiunilor Knite. Drintre aceste state de)voltate/ atin%erea sau reali)area de #ro%rese su+stanţiale #entru atin%erea #ra%ului convenit la nivel internaţional de 0/4\ din DNB #entru F* ar tre+ui conside rat ca un criteriu i#or tant din #unctul de vedere al contri+uţiei< +: ar tre+ui să aducă în #rocesul deci)ional state care să re#re)inte ai lar% statele e+re/ în s#ecial statele în curs de de)voltare< c: ar tre+ui să nu afecte)e eficienţa Consiliului de "ecuritate< d: ar tre+ui să s#orească caracterul deocratic şi res#onsa+ilitatea Consiliului. 740. Cer statelor e+re să ia în considerare două o#ţiuni/ odelele şi B/ #ro#use în #re)entul ra#ort ve)i fi%ura 1:/ sau orice alte #ro#uneri via+ile din #unctul de vedere al diensiunii şi +alanţei care tre+ui atinse/ în oricare dintre odele. "tatele e+re ar tre+ui să convină că tre+ui luată o deci)ie asu#ra acestui su+iect i#ortant înaintea suitului din se#te+rie 2001. r fi #refera+il ca statele e+re să ado#te această deci)ie vitală #rin consens/ dar dacă acesta nu este atins/ el nu tre+ui să devină o scu)ă #entru a!narea acţiunii.
igura # )efor!a Consiliului de Securitate- !odelele %i B Iodelul #revede şase noi locuri de e+ri #eranenţi/ fără dre#t de veto/ şi trei noi locuri de e+ri ne-#eranenţi cu un andat de doi ani/ î#ărţite între #rinci#alele re%iuni
2=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 1
Noi e+ri #eranenţi #ro#uşi 2 2
Noi e+ri ne#eranenţi #e teren de doi ani #ro#uşi 8 6
(otal
16 1=
Ie+ri #eranenţi în continuare: 0 7
84 61 797
6 7 1
7 l =
2 8 76
= = 28
Ae%iunea
Nuărul de "tate
frica siaDacific Euro#a ericile (otal odelul
= =
Iodelul B nu #revede noi locuri de e+ri #eranenţi/ dar creea)ă o nouă cate%orie de o#t e+ri/ aleşi #e #atru ani/ cu andat reînnoi+il/ şi un nou e+ru ne#eranent/ nereînnoi+il/ cu andat #e doi ani/ î#ărţite între #rinci#alele re%iuni Ae%iunea
frica siaDacific Euro#a ericile (otal odelul B
Nuărul de "tate
Ie+ri #eranenţi
Noi e+ri #eranenţi
Noi e+ri ne#eranenţi
în continuare:
#ro#uşi
= = = = 28
16 1=
0 7
2 2
#e teren doi ani de #ro#uşi 8 6
84 61 797
6 7 1
2 2 5
7 2 77
(otal
Consiliul "cono!ic %i Social 747. Carta FNK conferă Consiliului Econoic şi "ocial o serie de funcţii i#ortante care #resu#un coordonare/ evaluare a #oliticii şi dialo% #olitic. Iulte dintre acestea #ar ai i#ortante ca oric!nd în e#oca %lo+ali)ării/ în care o a%endă #entru de)volatare co#re&ensivă a FNK a a#ărut în ura reuniunilor la v!rf şi a conerinţelor din anii 7990. Iai ult ca oric!nd/ FNK are nevoie să de)volte şi să i#leente)e #olitici coerente în acest doeniu. >uncţiile Consiliului sunt în #rivite în %eneral ca relevante #entru aceste sc&i+ări/ dar #!nă în #re)ent nu li s-a acordat i#ortanţa cuvenită.
27
742. în 7981/ autorii Cartei nu au conferit Consiliului Econoic şi "ocial co#etenţe de #unere în a#licare a #oliticilor. *u#ă ce în anul #recedent au convenit la Bretton Yoods cu #rivire la crearea unor instituţii financiare #uternice şi deoarece au aşte#tat ca acestea să fie co#letate de o or%ani)aţie ondială a coerţului/ în #lus faţă de diferite a%enţii s#eciali)ate/ aceştia au avut intenţia clară ca ecanisul deci)ional internaţional în doeniul econoic să fie descentrali)at. ceasta deterină doar ca rolul #otenţial al Consiliului de coordonator/ foru de dialo% #olitic şi facilitator al consensului să devină ult ai i#ortant. Este sin%urul or%an al FNK e,#res andatat de Cartă să coordone)e activităţii a%enţiilor s#eciali)ate şi să se consulte cu or%ani)aţiile non%uvernaentale. *e aseenea/ dis#une de o reţea de coisii re%ionale/ care o#erea)ă su+ e%ida sa şi a căror activitate se concentrea)ă din ce în ce ai ult #e i#leentarea diferitelor o+iective de de)voltare. 746. Consiliul Econoic şi "ocial a folosit aceste eleente în ultiii ani/ contruind reţele de counicare #rin interediul înt!lnirii s#eciale anuale la nivel înalt cu instituţiile financ iare şi de coerţ/ de e,e#lu/ şi sta+ilind un (ask >orce #rivind 3nforaţia şi (e&nolo%ia Counicării. *e
aseenea/ contri+uitdela%ru#uri conectarea #ro+leelor voltare #rina sta+ilirea de ţară s#ecifice.de securitate şi de de)748. ceste iniţiative au aGutat la #roovarea unei coerenţe s#orite şi a coordonări între diferiţii actori/ însă au răas nueroase doenii vi)i+ile neaco#erite. 741. în #riul r!nd / e,ist o nevoie cresc!ndă de a inte%ra/ coor dona şi evalua i#leentarea a%endei #entru de)voltare a FNK/ re)ultată din nueroasele reuniuni la v!rf şi conferinţe. 3n acest sco#/ Consiliul Econoic şi "ocial ar tre+ui să or%ani)e)e anual reuniuni de evaluare la nivel inisterial/ în vederea a#recierii #ro%resu lui în direcţia atin%erii o+iectivelor de de)voltare/ în s#ecial F+iectivele de *e)voltare ale Iileniului. ceste evaluări #ot fi +a)ate #e un #roces de #eer-revieX a #ro%reselor ra#ortate de statele e+re/ cu s#riGinul a%enţiilor FNK şi a coisiilor re%ionale. 74=. în al doilea r!nd/ e,istă necesit atea de a re-evalua direcţiile coo#erării internaţionale #entru de)voltare/ de a #roova o coerenţă s#orită între activităţile în doeniul de)voltării ale diferiţilor actori şi de a întări le%ăturile între activitatea norativă şi cea o#eraţională a sisteului FNK. Dentru co+aterea acestei deficienţe/ Consiliul Econoic şi "ocial ar tre+ui să servească ca un foru 7 nivel înalt de coo#erare. Kn astfel de foru ar #utea fi ţinut +ienal/ #rin transforarea se%entului de nivel înalt al Consiliului.
25
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 1
29
744. în al treilea r!nd/ e,istă necesitatea de a face faţă #rovocărilor sociale şi econoice şi aeninţărilor şi cri)elor care intervin în doeniu. în acest sco#/ Consiliul ar tre+ui să convină înt!lniri #eriodice/ du#ă ca)/ #entru evaluarea aeninţărilor la adresa de)voltării/ cu ar fi foaetea/ e#ideiile/ de)astrele naturale aGore/ şi #entru #roovarea unor răs#unsuri coordonate faţă de aceste #rovocări. 745. în al #atrulea r!nd/ e,istă necesit atea onitori)ării sisteatice şi a %estionării diensiunilor sociale şi econoice ale conflictelor. Consiliul Econoic şi "ocial a încercat să înde#linească această isiune #rin înfiinţarea de %ru#uri consultative ad-&oc #entru fiecare stat. *ar/ fiind date a#loarea şi #rovocările refacerii/ reconstrucţiei şi reconcilierii #e teren lun%/ aranGaentele ad-&oc nu sunt suficiente. Consiliul Econoic şi "ocial tre+uie să instituţionali)e)e activitatea sa în ana%eentul #ost-conflic #rin i#licarea în activităţile Coisiei de Consolidarea Dăcii/ recent #ro#usă. *e aseenea/ tre+uie să-şi întărea scă relaţiile cu Consiliul de "ecuritate/ în vederea #roovării #revenirii structurale. 749. în final / în ti# ce rolul nor ativ şi de definire a strate%iilor al Consiliului Econoic şi "ocial este în od clar diferit de rolul ana%erial şi #olitic al or%anelor deci)ionale ale #ricni#alelor instituţii financiare internaţionale/ îi e,#ri s#eranţa că/ #e ăsură ce Consiliul va înce#e să îşi asue rolul de lider
doeniul dre#turil or oului/ oferă un foru de de)+atere #entru de)volta rea #oliticilor FNK în ateria dre#turilor oului şi sta+ileşte un siste unic de #roceduri s#ecial #entru o+servarea şi anali)area res#ctării dre#trilor oului/ #e fiecare doeniu şi #e fiecare stat. @e%ăturile str!nse ale Coisiei cu sute de or%ani)aţii ale societăţii civile oferă o o#ortunitate #entru lucrul cu societatea civilă/ care nu e,istă în alte donii ale activităţii FNK. 752. Cu toate acestea / ca#acitatea Coisiei de a-şi înde#lini sarcinile a fost diinuată în od continuu datorită declinului credi+ilităţii şi #rofesionalisului acesteia. în #articular/ statele au urărit să o+ţină calitatea de e+ru al Coisiei nu #entru a întări ecanisul de #rotecţie a dre#turilor oului/ dar #entru a se #roteGa î#otriva criticilor sau #entru a critica alte state. Ca urare/ deficitul de credi+ilitate a crescut/ cre!nd o u+ră asu#ra re#utaţiei între%ului siste al FNK. 756. *acă FNK doreşte să răs#undă aşte#tărilor +ăr+aţilor şi feeilor de #retutindeni - şi dacă într-adevăr or%ani)aţia doreşte să a+orde)e cau)a dre#turilor oului în od serios/ în od siilar cu #ro+leele securităţii şi de)voltări statele e+re ar tre+ui să convină asu#ra înlocuirii Coisiei *re#turilor Fului cu un Consiliu al *re#turilor Fului/ cu co#o)iţie ai restr!nsă. "tatele e+re tre+uie să decidă dacă acest consiliu va fi un or%an #rinci#al al FNK sau un or%an su+sidiar al dunării enerale/ dar în orice ca) e+rii acestuia tre+uie
în conducerea a%endei %lo+ale #entruinter%uvernaentale de)voltare/ va fi ca#a+il direcţione)e eforturile nueroaselor or%ani)aţii care să activea)ă în acest doeniu/ în cadrul sisteului Naţiunilor Knite. 750. 3#leentarea tuturor acestor recoandări ar i#une necesitatea funcţionării Consiliului Econoic şi "ocia cu o structură nouă şi ai fle,i+ilă/ nu o+li%atoriu restricionată de calendarul anual actual al se%entelor şi sesiunii #e fond. în #lus/ Consiliul are nevoie de un ecanis inter%uvernaental eficientşi re#re)entativ #entru a deterina an%aGarea cores#un)ătoare a instituţiilor cu co#etenţe în doeniile financiar şi al coerţului. ceasta ar #utea fi reali)ată #rin e,tinderea Biroului sau #rin crearea unui Coitet E,ecutiv/ cu o co#o)iţie re#re)entativă din #unct de vedere re%ional.
să fie aleşi de dunarea enerală cu votul a două treii e+rii #re)enţi. Crearea Consiliului ar conferi #ro+leei dre#turilor ouluidintre o #o)iţie de autoritate/ cores#un)ătoare #riorităţii acordate dre#turilor oului #rin Carta FNK. "tatele e+re ar tre+ui să deterine co#o)iţia Consiliului şi durata andatului. Dersoanele alese în Consiliu vor fi o+li%ate să se conducă du#ă cele ai înalte standarde.
Propunerea de Consiliu al Drepturilor 5!ului 757. Coisia *re#turilor Fului a dat counităţii internaţionale un cadru internaţional #entru dre#turile olui/ cu#rin)!nd *eclaraţia Kni versală a *re#turilor Fului/ două Dacte 3nternaţionale şi alte tratate fundaentale în doeniul dre#turilor oului. în ti#i sesiunii anulale/ Coisia atra%e atenţia #u+licului asu#ra #ro+leelor şi de)+aterilor în
C. Secretariatul 758. Kn "ecretariat ca#a+il şi eficient este indis#ensa+il #entru activitat ea FNK. întruc!t necesităţile or%ani)aţiei s-au sc&i+at/ şi "ecretariatul tre+uie să sufere unele odificări. Dentru acest otiv/ în 7994 a lansat un #ac&et de refore structurale #entru "ecretariat/ urate de un set de î+unătăţiri te&nice şi ana%eriale în 2002/ av!nd dre#t sco# să confere or%ani)aţiei un #ro%ra de activitate ai concentrat şi un siste de #lanificare şi +u%etare ai si#lu şi să deterine "ecretariatul să active)e ai eficient. 751. îi e,#ri satis facţia că dunarea enerală a acordat o lar%ă susinere acestor sc&i+ări şi cred că ele au î+unătăţit ca#acitatea
60
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 1
67
noastră de a activa în conforitate cu aşte#tările luii între%i. raţie odificările aduse în or%ani)area +u%etului/ ac&i)iţii/ resurse uane şi în odul de or%ani)are a isiunilor de enţinere a #ăcii/ în #re)ent activă într-un od total diferit. Cu toate acestea/ reforele nu au ers suficient de de#arte. *acă FNK doreşte într-adevăr să fie eficientă/ "ecretariatul va tre+ui stransforat în od co#let. 75=. Fr%anele cu co#etenţa de a ado#ta deci)ii - în s#ecial dunarea enerală şi Consiliul de "ecuritate - tre+uie să anifeste atentă deose+ită în conferirea de andate către "ecretariat/ astfel înc!t să fie alocate şi resursele necesare #entru înde#linirea sarcinii în cau)ă. în od siilar/ ana%eentul tre+uie să devină ai res#onsa+il şi ca#acitatea or%anelor inter%uvernaentale de a onitori)a activitatea "ecretariatului tre+uie întărită. "ecretarul eneral şi #ersoanele cu funcţie de conducere din cadrul "ecretariatului tre+uie să se +ucure de #uterea de discreţi/ de iGloacele şi de autoritatea şi de asistenţa necesară din #artea e,#erţilor #entru %estionarea unei or%ani)aţii din #artea căreia se aştea#tă răs#unsuri o#eraţionale #ro#te în diferite #ărţi ale %lo+ului. 3n od siilar/ statele e+re tre+uie să +eneficie)e de iGloacele de su#rave%&ere necesare #entru a atra%e răs#underea "ecretarului eneral în ce #riveşte activitatea
790. ţinerea unui #ro%res real în doeniile cerute i#une e,isten ţa unui #ersonal cu calificarea şi e,#erienţa necesară noilor #rovocări. *e aseenea/ i#une reînnoirea eforturilor #entru asi%urarea celui ai înalt standard de eficienţă/ co#etenţă şi inte%ritate/ în conforitate cu articolul 707 6: din Carta Naţiunil or Knite/ în #aralel cu recrutarea #ersonalului #e +a)a unei re#artiţii %eo%rafice lar%i şi/ tre+uie să adău%ă astă)i/ asi%urarea unui ec&ili+ru ec&ita+il între +ăr+aţi şi feei. Dersonalului actual tre+uie să i se acorde o#ortunităţile re)ona+ile de de)voltare a carierei în cadrul sisteului FNK/ însă este evident că nu ne #ute +a)a #e aceeaşi forulă de resurse uane #entru %estionarea noilor necesităţi din cadrul or%ani)aţiei. Drin urare/ cer dunării enerale să îi acorde autoritatea şi resursele necesare #entru recrutarea în ti# util a #ersonalului necesar #entru reî#ros#ătarea şi alinierea #ersonalului "ecretariatului la nevoile curente ale or%ani)aţiei. 797. în al doilea r!nd/ "ecretariatu l tre+uie să fie î#uternicit #entru aducerea la înde#linire a sarcinilor sale. Danelul de E,#erţi la nivel înalt a su%erat nuirea unui "ecretar eneral aGunct care să î+unătăţească #rocesul deci)ional în doeniul #ăcii şi securităţii. în locul acestei soluţii/ a ales crearea unui ecanis de deci)ie du#ă odelul unui ca+inet cu
sa de754. conducere şi de strate%ie. "tatele e+re au/ de aseenea/ un rol central #entru a se asi%ura că andatele or%ani) aţiei sunt aduse la )i. Drin urare/ cer dunării enerale să revadă toate andatele ai vec&i de cinci ani şi să verifice dacă activităţile avute în vedere sunt în continuare necesare sau dacă resursele alocate acestora #ot fi realocate #entru a face faţă unor #rovocări noi sau eer%ente. 755. stă)i/ Fr%ani)aţia Naţiunilor Knite tre+uie să fie a: aliniată #rovocărilor su+stanţiale ale secolului al JJ3-lea< +: î#uternicită să %estione)e o#eraţiuni %lo+ale co#le,e şi c: res#onsa+ilă. 759. în #riul r!nd/ a luat ăsuri #entru realinierea structurii "ecretariatului în ra#ort cu #riorităţile #re)entante în #re)entul ra#ort. ceasta va #resu#une crearea unui oficiu #entru susţinerea o#eraţiunilor de consolidare a #ăcii şi întărirea susţinerii #entru ediere funcţia de +une oficii a "ecretarului eneral:/ deocr aţie şi stat de dre#t. în #lus/ intenţione) să nuesc un Consilier Ştiinţific al "ecretarului eneral/ care va oferi avi)e ştiinţifice #e teren lun% #e #ro+lee de forulare a #oliticilor/ va o+ili)a e,#erti)a ştiinţifică şi te&nolo%ică în cadrul sisteului Naţiunilor Knite şi în cadrul counităţii ştiinţifice şi acadeice în sens lar%.
#uterisăe,ecutive crescute ra#ort cu ru#ul Iana%eent e,istent:/ care î+unătăţească at!tînana%eentul/ c!t şideredactarea #oliticilor. a fi susţinut de un secretariat al ca+inetului/ î#uternicit cu #re%ătirea şi folloX-u#-ul #rocesului de luare a deci)iilor. în acest od/ s#er să #ot asi%ura un #roces de luare a deci)iilor ai concentrat şi ai res#onsa+il. ceasta va aGuta/ dar nu va fi suficient #entru asi%urarea ana%eentului efectiv al o#eraţiunilor or%ani)aţiei la scară %lo+ală. "ecretarul eneral/ ca adinistrator şef al or%ani)aţiei/ ar tre+ui să +eneficie)e de o autoritate de conducere de un nivel ai înalt şi de un %rad de fle,i+ilitate ai ridicat. "ecretarul eneral ar tre+ui să #oată aGusta resursele uane ale "ecretariatului/ fără constr!n%eri e,terioare. *e aseenea/ sisteul adinistrativ tre+uie reor%ani) at în od esenţial. Drin urare/ cer statelor e+re să lucre)e î#reună cu ine #entru a efectua o revi)uire co#re&ensivă a +u%etului şi a re%ulilor de alocare a resurselor în conforitate cu care funcţionea)ă "ecretariatul. 792. în al treilea r!nd / tre+uie să continuă să î+unătăţi trans #arenţa şi res#onsa+ilitatea "ecretariatului. dunarea enerală a făcut #aşi senificativi s#re o trans#arenţă crescută #rin transiterea auditelor interne către statele e+re/ la cerere. "unt în curs de identificare a altor cate%orii de inforaţii care #ot fi făcute #u+lice/ #e +a)ă de #eriodicitate. *e aseenea/ doresc să cree) un Birou de Derforanţă în Iana%eent/
62
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
#entru a asi%ura că funcţionarii internaţionali su#eriori sunt res#onsa+ili de acţiunile lor şi #entru re)ultatele din activitatea unităţilor din su+or-dinea lor. Kn nuăr de î+unătăţiri #e #lan intern sunt în curs. cestea urăres alinierea sisteelor de ana%eent şi #oliticilor de resurse uane cu cele ai +une #ractici a altor or%ani)aţii #u+lice sau coerciale de nivel ondial. în vederea î+unătăţirii în continuare a nivelului de res#onsa+ilitate şi a onitori)ării activităţii/ a #ro#us ca o dunarea enerală să reali)e)e o evaluare co#re&ensivă a Fficiului "erviciilor de Control 3ntern/ în vederea întăririi inde#endenţei/ autorităţii/ #recu şi e,#erti)ei şi ca#acităţii acestuia. îi e,#ri s#eranţa că dunarea enerală va acţiona cu #ro#titudine în ra#ort cu această #ro#unere. ...:
. Godernizarea Cartei 5rganizaţiei Naţiunilor >nite 27=. şa cu a rearcat în de+ut ul secţiunii / #rinci#iile Cartei Naţiunilor Knite ră!n #e de#lin vala+ile şi Carta însăşi/ în esenţă/ continuă să ofere un fundaent solid #entru întrea%a activitate a or%a ni)aţiei. Este în esenţă docuentul redactat la "an >rancisco acu şase decenii. Iulte sc&i+ări #o)itive au fost reali)ate #rin ada#tări ale #racticii/ fără să fie necesară aendarea Cartei. în fa#t/ Carta a fost aen dată de două ori în istoriadeor%ani)aţiei creşterii nuă şi rului nuai de e+ri ai Consiliului "ecuritate şi- în ai sco#ul Consiliului Econoic "ocial. 274. Cu toate acestea/ Fr%ani)aţia Naţiunilor Knite funcţionea)ă acu într-o lue radical diferită de cea din 7981/ şi Carta ar tre+ui să reflecte realităţile din )iua de astă)i. în s#ecial/ a sosit ti#ul să eliină clau)ele anacronice #rivind statele inaice din articolele 16 şi 704 ale Cartei. 275. Consiliul de (utelă a Gucat un rol i#ortant în ridicare a standardelor în ceea ce #riveşte adinistrarea teritoriilo r su+ tutelă şi în #roovarea lar%ului #roces de decoloniali)are. Cu toate acestea/ activitatea acestuia s-a finali)at. Ca#itolul J333/ Consiliul de (utelă ar tre+ui eliinat din Cartă. 279. Dentru raţiuni siilare/ articolul 84 referitor la Coitetul "tatului IaGor Iilitar ar tre+ui eliinat/ la fel ca şi referirire la Coitet din articolele 2=/ 81 şi 8=.
Cursul 2 *efiniţie. Aolul/ sco#ul/ trăsăturile/ fundaentul şi liitele dre#tului internaţional 2.0. Definiţie Dreptul internaţional public este acea raură a dre#tului/ acel siste de #rinci#ii şi nore Guridice/ scrise sau nescrise/ create de către state/ dar şi de către celelalte su+iecte de dre#t internaţional/ #e +a)a acordului lor de voinţă/ în sco#ul re%leentării ra#orturilor internaţionale. Este un siste relativ descentrali)at/ dar în curs de consolidare a coe)iunii sale şi aflat într-un #roces dinaic continuu de ada#tare internă şi e,ternă/ de nore create de su+iectele de dre#t internaţional ca răs#uns la i#ulsurile sociale #riite #eranent din #artea counităţii internaţionale eer%ente la nivelul relaţiilor internaţionale sens lar%/ #e care tind să le re%leente)e #entru #roteGarea şi #roovareaîneficientă a valorilor considerate i#ortante de către ansa+lul actorilor din cadrul acestei counităţi şi a intereselor coune %enerale/ în sco#ul ordonării relaţiilor internaţionale în sens lar% şi/ astfel/ al reali)ării ordinii #u+lice internaţionale/ în +eneficiul direct al uanităţii.
)aporturileIrelaţiile internaţionale$în %eneral/ sunt relaţiile care de#ăşesc liitele unui sin%ur stat şi care se #lasea)ă în cadrul societăţiicounităţii internaţionale/ scă#!nd de su+ autoritatea unei #uteri statale unice. - Aa#orturile internaţionale/ 1n sens larg$ sunt ra#orturile care se desfăşoară între entităţile ce acţionea)ă în cadrul societăţii internaţionale/ fie că sunt sau nu su+iecte de dre#t internaţional. - Aelaţiile internaţionale/ 1n sens restr*ns care fac o+iectul re%leentării dre#tului internaţio nal: sunt relaţiile 1ntre subiectele de drept internaţional$ dintre care #rinci#alul su+iect este statul. Aelaţiile între state ră!n eleentul fundaental al relaţiilor internaţionale A. Dinto:. "otă Dreptul internaţional poate avea 3n#ă ca de#tinatari şi alte #uiecte care nu #unt #uiecte de drept internaţional. ;unt e4clu#e din #5era de aplicare a dreptului internaţional raporturile /uridice 3n care
68
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen #tatul nu participă ca purtător al puterii de #tat %ci ca #uiect de drept privat #au 3n care alte #uiecte de drept internaţional nu participă 3n acea#tă calitateB de e4emplu, 3nc7eierea unui contract civil 3ntre un #tat şi o organizaţie internaţională care 3şi are #ediul pe teritoriul #ău6.
- Dentru desenarea relaţiilor internaţionale se ai folosesc şi ter enii de societate sau co!unitate internaţională. "otă Termenul de Ccomunitate internaţională, 5olo#it de către autori pentru a de#emna ţe#ătura relaţiilor internaţionale lato sensu pre#upune mai degraă, ca liant, o #erie de legături de ordin a5ectiv, 3n timp ce termenul de C#ocietate internaţională e#te con#iderat pre5erail pentru că de#crie, cu mai multă e4actitate, #tadiul actual al relaţiilor 3ntre entităţile ce #e mani5e#tă pe plan internaţional %memrii unei #ocietăţi 5iind mai degraă uniţi prin legături de intere#6. Deo#eirile 3ntre #tate, inegalitatea nivelurilor de dezvoltare economică şi politică, lip#a unei aze #pirituale comune 3mpiedică e4i#tenţa unei veritaile comunităţi internaţionale univer#ale. ;e apreciază, 3n#ă, că 5enomenul mondializării, care uşurează propagarea emoţiilor colective, va duce, 3n timp, la #5ârşi crearea veritaile reţele umane de interdependenţă planetară, care va prinunei apariţia comunităţii internaţionale.
- 2.2. )olul %i scopul dreptului internaţional - Este acela de a nora sau re%le enta ra#orturile din cadru l societăţii internaţionale/ de a asi%ura funcţionarea aronioasă a acestei societăţi/ de a contri+ui #rin iGloacele sale la o de)voltare cores#un)ătoare a acesteia/ de a #reveni şi soluţiona as#ectele conflictuale care continuă să afecte)e această societate/ altfel s#us ordonarea raporturilor internaţionale. - în conclu)ie/ se #oat e vor+i des#re rolul regulatoral dre#tului internaţional/ care răs#unde nevoii de a se reduce anar&ia în relaţiile interna ţionale/ #rin structurarea ordinii 6uridice internaţionale.
2.3. ,răsăturile societăţii internaţionale conte!porane *efinirea acestora contri+uie la definirea obiectului dre#tului internaţional. - "e constată/ în s#ecial du#ă 7959/ o serie de utaţii ale ediului #olitic internaţional
)ur#ul 2
61
2.6.7. Prăbu%irea bipolaris!ului du#ă 7959: a fost un factor esenţial al creşterii interde#endenţei. Bi#olarisul/ distru%!nd lo%ica de +loc/ a fost înlocuit cu o stare care tinde să fie !ultipolară fiind ai de%ra+ă apolară@? a societăţii internaţionale. ceasta a dus la descentrali)area #uterii/ ine%al re#arti)ată între centrii de #utere/ între state/ dar şi între alţi noi actori ai scenei internaţionale unele counităţi/ cor#oraţii transnaţionale/ reţele ass-edia/ or%ani)aţii ne%uvernaentale/ indivi)i. 2.6.2. Hlobalizarea$ cel ai i#ortant fenoen #ost 7959 are în vedere at!t econoia/ c!t şi ştiinţa/ te&nica/ inforaţiile/ counicaţiile şi sc&i+urile< în e%ală ăsură se referă şi la valorile/ devenite universale/ ale deocraţiei şi dre#turilor oului. lo+ali)area econoică ocu#ă un loc esenţial în cadrul fenoenului/ #ro#a%area - de către diversele %ru#ări transnaţionale industriale şi financiare -/ în vederea cuceririi #ieţelor/ a valorilor Otur+oca#italisuluiP av!nd unele Oefecte distructiveP dis#ariţia +arierelor #rotecţioniste/ a locurilor de uncă/ un ediu înconGurător care se de%radea)ă accelerat etc. Drintre Oefectele +eneficeP ale %lo+ali-)ării se înscriu/ alături de e,#lo)ia telecounicaţiilor şi cristali)area unei conştiinţe universale a uanităţii/ şi conturarea tot ai #recisă a unei orale internaţionale. 2.6.6. (nterdependenţa crescută a subiectelor de drept internaţional deterinată de inca#acitatea crescută a statelor de a face faţă #ro+leelor cu care se confruntă. încă din 7926/ în Droiectul de *eclaraţie asu#ra datelor fundaentale şi arilor #rinci#ii de dre#t internaţional ale viitorului/ votat de Coitetul de codificare al 3nternational @aX sso-ciation/ se arată în art. 7: Ba)a ra#orturilor între e+rii counităţii internaţionale este interdependenţa@ ]s.n.^. 2.6.8. Pree!inenţa econo!icului asupra politicului$ e,ist!nd un tot ai #ronunţat decalaG între cele două diensiuni din #unct de vedere econoic/ luea se orientea)ă tot ai ult s#re #iaţa unică ondială/ în ti# ce #oliticul ră!ne fra%entat. "e de)voltă/ tot ai ult/ conceptul de Ksecuritate econo!ică.
2.3.#. )egionalizarea$ contrareacţie la %lo+ali)are/ anifestată #rin crearea de diverse fore de coo#erare re%ională at!t la nivel interstatal/ dar şi la nivel su+statal/ între counităţi şi entităţi locale aflate în state diferite.
6=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen 2.6.=. "rodarea statului/naţiune. utoritatea/ co#etenţele #rinci#a-
lului actor al vieţii internaţionale sunt redirecţionate/ at!t către counitatea internaţionalăcentrul counitar/ c!t şi s#re co#onentele sale su+statale icro re%iunile:. "tatul renunţă #ro%resiv la a avea o #olitică #ro#rie de a#ărare care este încredinţată unor or%ani)aţii re%ionale de securitate N(F:/ la a avea o #olitică e,ternă #ro#rie de e,e#lu/ în cadrul KE a#are DE"C - Dolitica E,ternă şi de "ecuritate Coună:/ la alte co#onente din Odoeniul re)ervatP de e,e#lu la dre#tul de a +ate onedă - ve)i a#ariţia OeuroP:. "e constată/ totodată/ o tendinţă s#re o per!eabilizare !ai accentuată a frontierelor de stat.
2.6.4. Dezintegrarea %i descentralizarea unor state . *u#ă 7959/ s-a #utut constata/ ai ales în Euro#a Centrală şi de Est/ un fenoen de de)inte%rare a unor state ca fosta KA""/ fosta 3u%oslavie/ fosta Ce&oslovacie/ care a deterinat re%!ndirea unor instituţii i#ortante ale dre#tului internaţional/ cu ar fi recunoaşterea/ succesiunea statelor. De de altă #arte/ fenoenul descentrali)ării - caracteristic statelor occidentale e+re KE >ranţa/ 3talia/ "#ania sunt astfel de e,e#le< Bel%ia se transforă/ în ai #uţin de un sfert de secol - din 7940 #!nă în 7996 -dintr-un stat unitar de
ti# clasic/şi într-un statcalea co#us:/ tinde norelor să se răs#!ndească şi în Consiliului Euro#a Centrală de Est #e introducerii şi standardelor Euro#ei #rivind autonoia locală/ coo#erarea transfrontalieră şi/ în unele ca)uri/ în ura unor co#le,e evoluţii care ţin de #rotecţia inorităţilo r naţionale şi reli%ioase. 2.6.5. Proliferarea statelor. *e)inte%rările statale au avut dre#t corolar un alt fenoen al relaţiilor internaţionale #ost-7959 - #roliferarea statelor. ceasta este considerată de unii autori o #rovocare strate% ică aGoră datorită #ro+leelor #e care le #resu#une - insta+ilitate internaţion ală/ odificarea anuitor re%uli Guridice în ateria succesiunii şi recunoaşterii statelor/ relaţia dintre a#ariţia de noi state şi #ro+leatica inorităţilor naţionale/ a#ariţia de state sla+e cvasi- state sau state ratate -5ailed ;tate#6 sau state-#ro+leă %rogue ;tate#6cu deficite deocratice aGore.
2.3.;. Cre%terea nu!ărului organizaţiilor internaţionale. "e esti ea)ă că nuărul de or%ani)aţii internaţionale inter%uvernaentale 7-a de#ăşit #e cel al statelor/ aGun%!nd la #este 600. 2.3.0:. Apariţia noilor actori K1n afara suveranităţii =Knoii inter/ venienţi?. Este vor+a des#re cor#oraţii transnaţionale/ FN-uri inter-
)ur#ul 2
37
naţionale/ indivi)i - actori econoici/ sociali sau culturali inseraţi în reţele/ care #ro duc un anu e ti# de ,$o5t poEer e5icace( care deterin ă o +anali)are a statului. Contri+uie la i#unerea de noi standarde de eficacitate sau orală şi #artici#ă activ la revendicarea şi î#ărţirea #uterii #e #lan internaţional/ #rofit!nd de slă+iciunea actorilor tradiţionali/ ai ales a statelor/ şi încerc!nd să se su+stituie acestora şi rolului lor. 3ntervenţia noilor actori este deterinată de acţiunea co+inată a variatelor fenoene şi #rocese care caracteri)e a)ă relaţiile internaţionale conte#orane< ea deterină la r!ndul său efecte diverse ce se traduc într-o cri)ă de %uverna+ilitate la nivel ondial/ ce are ca si#to i#licarea acestor noi Gucători în #rocesul de creare a dre#tului internaţional şi care stiulea)ă actorii tradiţionali să %ăsească noi forule de acţiune şi de intervenţie eficientă. *re#tul internaţional/ care este re%ulatorul relaţiilor internaţionale/ tre+uie Osă ţină #asulP cu aceste utaţii ale societăţii internaţionale. între dre#tul internaţional şi relaţiile internaţionale influenţele sunt în du+lu sens.
2.4. Dreptul internaţional %i politica eternă *re#tul internaţional influenţează %i orientează politica eternă #rin- norele sale re%ulatoare/ care tre+uie res#ectate în acţiunea de #olitică e,ternă. - Dolitica e,ternă folose%te instru!entele dreptului internaţional #entru atin%erea o+iectivelor sale. - Nu orice acţiune de #olitică e,ternă #oate fi Gustificată #e +a)a dre#tului internaţional/ #ut!nd fi ilicită. De de altă #arte/ politica eternă tinde să !odif ice nor!el e de drept care nu ai cores#und intereselor unor state. - *i#loaţia este #rinci#alul teren de forare şi anifestare a norelor de dre#t internaţional.
2.#. ,răsăturile dreptului internaţional - Este un drept de coordonare$ în li#sa unei autorităţi su#erioare cu atri+uţii le%islative/ s#re deose+ire de raurile interne de dre#t/ care au un caracter de su+ordonare. - Drocesul de ela+orare a norei are loc pe orizontală$ ceea ce i#lică/ în #rocesul a#licării/ autocenzurarea %i cenzurarea reciprocă a statelor statele sunt în acelaşi ti# creatori %i destinatari ai norei:.
9
65
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen - *in acest caracter consensual norele sunt create şi acce#tate de
creatorii/ şi/ în acelaşi ti#/ destinatarii lor/ care au interesul să 3e a#lice: decur%e obligativitatea dre#tului internaţio nal< c&iar dacă sancţiunile nu sunt at!t de evidente/ ele e,istă colective/ individuale:. - în dre#tul internaţional 6ustiţia eistă$ dar nu este obligatorie este necesar consiţă!ntul e,#res al statelor sau su+iectelo r de dre#t internaţional #entru ca un diferend să fie su#us s#re soluţionare unei instanţe internaţionale:.
)ur#ul 2
2.7. unda!entul dreptului internaţional - unda!entul dreptului internaţional$ ca siste!$ este re#re)entat de valoarea ra#ortului internaţional #roteGat/ deterinată de i#ortanţa #e care acesta o are faţă de ansa+lul ra#orturilor internaţionale. - (otodată/ ceea ce face ca fiecare noră în #arte să fie creată şi a#licată în situaţiile concrete ce intră în sfera sa de a#licare este/ în #rinci#al/ acordul de voinţă al statelor consiţă!ntul e,#res sau tacit al acestora:/ ce derivă din caracterele dre#tului internaţional indicate ai sus. - actorii de configur are ai dre#tului internaţional deterinantele
acordului- de voinţă:social sunt/deterinat în #rinci#alde #araetrii dinaici ai relaţiilor factorul internaţionale lato #en#u6B - interesul naţional şi ra#orturile de #utere/ cu alte cuvinte/ factorul #olitic< - factorul %eo%rafic< - factorul econoic< - factorul deo%rafic< - conce#ţiile filo)ofice/ #olitice/ reli%ioase< - tradiţiile istorice< - rolul #ersonalităţilor< - factorul etic< - #rocesul de deocrati)are la nivel ondial.
2.8. Li!itele dreptului interna ţional cestea sunt trasate de liitele Kdo!eniului rezervat$ considerat a fi sfera activităţii statelor în care co#etenţa lor nu este su#usă dre#tului internaţional şi re)ultă din definiţia dată ra#orturilor internaţionale: - rticolul 2 alin. 4: din Carta FNK arată că nicio dis#o)iţie a Cartei FNK nu va autori)a Naţiunile Knite să intervină în c&estiuni care a#arţin
69
în od esenţial co#etenţei interne a unui stat. F #revedere siilară e,istă în Dactul "ocietăţilor Naţiunilor ]art. 1 alin. 5:^. - Nu e,istă însă o definiţie a doeniului re)ervat/ care este o noţiune elastică/ ai de%ra+ă cu caracter #olitic/ dec!t Guridic/ o noţiune i#recisă. - *ouă re)oluţii ale 3nstitutului de *re#t 3nternaţional din 7962 şi 7918: arată Co#etenţa statelor e deterinată de dre#tul internaţional. @iitele în care această co#etenţă este e,clusivă sunt esenţial relative< ele ţin de de)voltarea ra#orturilor internaţionale.
Bi+lio%rafie inială 7. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional. 3ntroducere în dre#tul internaţional
#u+lic/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2006/ #. 7-76/ 79-80 2. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2001/ #. 7-70 6. l. !olintineanu, . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t internaţional conte#oran/ ed. a 2-a/ revă)ută şi adău%ită/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2000/ #.
7-5/8.98-9= . Diaconu, Curs de dre#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ 7996/ #. 4-78 1. . Diaconu, (ratat de dre#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. @uina @e,/ Bucureşti/ 2002/ #. 27-64 =. D. ope#cu, . "ă#ta#e, *re#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ 7994/ #. 26-24/ 6=-87/ 1=.
Bi+lio%rafie selectivă 7. .;. !u#tamente + ;irven, *roit 3nternational Du+lic/ voi. 7/ Daris/
7968
2. D. !rezoianu, Contri+uţii la definirea dre#tului internaţional/ ustiţia
nouă/ 79==/ nr. 1
6. <.A. !rierl+, (&e @aX of Nations/ F,ford/ 7911 8. R. )7arvin, Aelations internationales/ droit et ondialisation. Kn
onde ! sens uni_ue/ @MHarattan/ 2000 1. )D. )ollard, @a "ociete internaţionale a#res la uerre >roide/ r!nd Collin/ *allo)/ Daris/ 799= =. >. Da7m, olkerrec&t/ voi. 7/ "tutt%art/ 791=
80
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
4. A. Delez, @es #rinci#es %enerau, du droit internaţional #u+lic/ Daris/ 79=4 5. . Donciu, Drovocările statului-naţiune în #rocesul inte%rării euro#ene/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. 6/ iulie-dece+rie 200=/ #. 49-54 9. R.<. Dupu+, @a counaute internaţionale entre le $t&e et D&istorie/ KNE"CF/ Ed. Econoica/ 795= 70. R.<. Dupu+, @a cloture du s$stee internaţional/ Daris/ 7990 77. >. >eamănu,*re#t internaţional conte#oran/ ed. a 2-a/ 7941 72. >. >eamănu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 7 şi 2/ Ed. *idactică şi Deda%o%ică/ Bucureşti/ 7997 76. . >uggen7eim, (răite de droit internaţional #u+lic/ voi. 7/ ed. a 2-a/ eneva/ 79=4 78. D.:.
ondation Naţionale des "ciences Doliti_ues/ 7996 75. <. Aaroc7e, Doliti_ue internaţionale/ @*/ Daris/ 7995 79. :. Ae5evre, @e Geu du doit et de la #uiss ance. Drecis de relations internationales/ DK>/ 7994 20. ?.. :artin, ?. ;c7umann, Ca#cana %lo+ali)ării tac la deocraţie şi +unăstare/ Ed. Econoica/ 7999 27. .-:. :artin, @es ec&ecs du droit internaţional/ DK>/ Daris/ 799= 22. @.. errin, @es %rands #ro+lees internationau,/ Iasson/ Daris/ 7998 26. R. into, @e droit des relations internationales/ Da$ot/ Daris/ 7942 28. <.<. Roc7e, Aelations internationales/ @*/ Daris/ 7999 21. )7. Ru##eau, *roit internaţional #u+lic/ (oe 3/ 3ntroduction et "ources/ 7940 2=. > ;celle, Drecis de droit des %ens/ voi. 7/ Daris/ 7962 24. . de ;enarclen#, Iondialisations/ souverainete et t&eories des relations internationales/ r!nd Colin/ *allo)/ Daris/ 7995 25. . de ;enarclen#, G. ri55in, @a #oliti_ue internaţionale. (&eories et enGeu, conte#orains/ ed. a 1-a/ r!nd Colin/ Daris/ 2004 29. !. ;imma, >ro Bilateralis to Counit$ 3nterest in 3nternational Counit$/ AC*3/ voi. 3/ 7998 210:
)ur#ul 2
87
60. ">*3/ Ae%ionalise et universalise dans le droit internaţional/ Collo_ue de Bordeau,/ Daris/ 7944 67. ">*3/ Aevolution et droit internaţional/ *iGon/ Daris/ Dedone/ 7990 62. ">*3/ s#ects recents du droit des relations di#loati_ues/ Daris/ 7959 66. :.). ;mout#, @es nouvelles relations internationales/ Drati_ue et t&eories/ Dresses de "ciences Do/ 7995 68. ;. *illalpando, @Meer%ence de la counaute internaţionale dans la res#onsa+ilite des Etats/ Du+lications de lM3nstitut Kniversitaire des Hautes Etudes 3nternationale de eneve/ DK>/ 2001.
Anea 0 Convenţia privind aplicarea Acordului de la ScFengen din 04 iunie 0;9# dintre Huvernele statelor >niunii "cono!ice Benelu$ )epublicii ederale Her!ania %i )epublicii ranceze privind 1nlăturarea graduală a controalelor la frontierele lor co!une$ ScFengen$ 0# iunie 0;;: Regatul !elgiei, Repulica =ederală >ermania, Repulica =ranceză, :arele Ducat al Au4emurgului şi Regatul Hărilor de
Articolul 0.Dentru sco#urile #re)entei Convenţii routiere interne desenea)ă frontierele de uscat coune ale Dărţilor Contractante/ aero#orturile lor #entru )+oruri interne şi #orturile lor aritie folosite #entru le%ături o+işnuite de trans#ort e,clusiv dins#re sau
82
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
îns#re teritoriile Dărţilor Contractante/ care nu au le%ături cu #orturi din afara teritoriilor acestora< rontiere eterne desenea)ă frontierele de uscat sau aritie ale Dărţilor Contractante şi aero#orturile lor şi #orturile lor aritie/ care nu sunt frontiere interne< Ebor intern desenea)ă orice )+or e,clusiv îns#re sau dins#re teritoriile Dărţilor Contractante care nu ateri)ea)ă în teritoriul unui stat terţ< ...: Străin desenea)ă orice #ersoană care nu este un cetăţean al unui stat e+ru al Counităţilor Euro#ene< ...:
Articolul 2. 7. >rontierele interne #ot fi trecute în orice #unct fără controale asu#ra #ersoanelor. 2. (otuşi/ atunci c!nd a#ar necesităţi de ordine #u+lică sau securitate naţională/ o Darte Contract antă #oate/ în ura consultării celorlalte Dărţi Contractante/ să decidă #entru o #erioadă liitată a#licarea de controale la frontierele naţionale/ adecvate situaţiei. *acă ordinea #u+lică sau securitatea naţională necesare necesită şi o acţiune iediată/ Dartea va lua ăsurile va infora celelalte DărţiContractantă Contractanteînc!tcau)ă ai cur!nd #osi+il. ...:
Articolul 3. 7. >rontierele e,terne #ot fi trecute/ în #rinci#iu/ la #unctele de trecere a frontierei în ti#ul orelor fi,ate de funcţionare. -:
ne,a 2 Dactul "ocietăţii Naţiunilor/ Daris/ 7979/ art. 71 alin. 5: ...: 5. *acă una dintre #ărţi #retinde/ iar Consiliul recunoaşte că diferendul atin%e o c&estiune #e care dre#tul internaţional o lasă nuai la co#etenţa acestei #ărţi/ Consiliul va constata fa#tul #rintr-un ra#or t/ dar fără să recoande vreo re)olvare. ZZZ:
)ur#ul 2
43
ne,a 6 Carta FNK/ 7981/ art. 2 alin. 4: -: 4. Nici o dis#o)iţie din #re)enta Cartă nu va autori)a Naţiunile Knite să intervină în c&estiuni care a#arţin esenţial co#etenţei interne a unui "tat şi nici nu va o+li%a #e Ie+rii săi să su#ună aseenea c&estiuni s#re re)olvare #e +a)a #revederilor #re)entei Carte< acest #rinci#iu nu va aduce însă întru niic atin%ere a#licării ăsurilo r de constr!n%ere #revă)ute în Ca#itolul 33. (-)
)ur#ul M
Cursul 3 Apariţia %i evoluţia istorică a dreptului internaţional 3.0. Perioada prestatală - încă înainte de forarea statel or a a#ărut o serie de #ractic i şi o+iceiuri deterinate de ra#orturile de vecinătate dintre counităţile %entilice. - Pri!ele nor!e de drept internaţional a#ar însă odată cu #riele state şi odată cu crearea relaţiilor între aceste entităţi/ #urtătoare de suveranitate. - Necesităţile s#ecifice ale acestor ra#orturi/ le%ate ai înt!i de activitatealară)+oinică/ au deterinat ca un #ri %ru# şi instituţii să se refere ducerea războiului %i 1ncFeierea păcii$dea re%uli alianţelor !ilitare %i politice$ pri!irea %i protecţia soliilor$ rezolvarea diferendelor$ re/ gle!entarea scFi!burilor %.a.
3.2. AnticFitatea 3.2.0. CFina antică - @iteratura filo)ofică făcea distincţia între ră)+oaie dre#te şi nedre#te/ res#ectarea tratatelor/ sancţiuni internaţionale. - "oluţionarea unor diferende se făcea #rin conferinţe internaţ ionale con%rese ale onar&ilor:. - în secolul 3 î.Hr. se înc&eie un tratat #rivin d renunţarea la ră)+oi şi soluţionarea diferendelor #rin ar+itraG. 3.2.2. (ndia antică - @e%ile lui I!nu secolul î.Hr.: consenea)ă e,istenţa isiunilor di#loatice ad-&oc< tratatele erau considerate sacre. - în antaa "utra secolul 3 î.Hr.: se folosea denuirea le%ile ţărilor *esa *&ara:. - Erau de)voltate re%ulile ră)+oiulu i se făcea distincţia co+atanţi -neco+atanţi/ se inter)icea uciderea #ri)onierilor etc:.
81
3.2.3. "giptul antic - Cores#ondenţă di#loatică secolele J3-J î.Hr.: cu Ba+ilonul cele 6=0 tă+liţe de la (ell-arna:. - (ratatul su+li într e Aases al 33-lea şi Hattusil al H3-lea - cel ai vec&i tratat 729= î.Hr.: - tratat de alianţă şi aGutor reci#roc. 3.2.4. Hrecia antică - "-au de)voltat în s#ecial norele de dre#t internaţional referitoare la solii/ ne%ocieri/ tratate/ re)olvarea diferendelor. - "e folosesc ult edierea şi ar+itraGul. - Cel ai vec&i docuent di#loatic euro#ean tratatul de alianţă între elini şi &ereeni - secolul 3 î.Hr.:. - în o#erele lui Herodot / (ucidide/ Dlaton / ristotel se fac referiri la re%ulile ducerii ră)+oiului. 3.2.#. )o!a antică - Dro+leele relaţiilor internaţ ionale cădeau în sarcina cole%iului fe/ tialilor care a#licau un cod cu caracter reli%ios (ius 5etiale6 care re%leenta soluţionarea diferendelor/ declararea ră)+oiului/ înc&eierea #ăcii/ a tratatelor de alianţă ]cu cei consideraţi e%ali se înc&eiau tratate de #rietenie sau alianţă %5oedera6, cu ceilalţi tratate ce consacrau fore de de#endenţă clientela/ deditio in5idem6N. - (ratatele tre+uiau res#ectate cu +ună-credinţă (pacta sunt servandd). - Cu e,tin derea relaţiilor dinc olo de solul italic se forea)ă ,Jus gentiu!,ce re%leenta at!t unele #ro+lee de dre#t internaţional/ c!t ai ales ra#ortul de dre#t #rivat între cetăţenii roani şi străini< 'iu# gentium este consider at de Cicero ca dre#t natural %uvern!nd întrea%a oenire/ 'iu# naturae et gentium(,s#re deose+ire de 'iu# civile(B este/ #entru Kl#ian/ dre#tul folosit de toate #o#oarele în #ro+leele #rivind ră)+oiu l/ scla vaGul/ alianţele etc. 3.3. eudalis!ul - în condiţiile făr!iţării feudale din Evul ediu ti#uriu/ o caracte ristică a e#ocii o re#re)intă ră)+oaiele #rivate dintre feudali. în aceste condiţii/ su+ influenţa ordinelor cavalereşti reli%ioase/ a#ar o serie de noi re%uli de #urtare a ră)+oiului. stfel/ +iserica catolică i#une aşa-nuitele aristiţii ale lui *une)eu )ile în care ră)+oiul era o#rit:. Conciliul de la @ateran 7761: inter)ice
8=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul M
47
folosirea ar+aletelor/ arcurilor şi transforarea în sclavi a #ri)onierilor creştini. - "e de)voltă practica 1ncFeierii de tratate. - "e #eranenti)ea)ă instituţia a!basadorilor. - "e recur%e la ar+itraG şi ediere de către Da#ă/ î#ăraţi/ Gurişti faioşi:. Drinci#alul iGloc de soluţionare a diferendului ră!ne însă ră)+oiul. - înce#e o#era de codificare a o+iceiurilor internaţio nale/ #ractica te în coerţul ariti @e%ile Fleronului - secolul al Jll-lea/ Consolato del Iare - secolul al Jl-lea/ enunţă #ria oară #rinci#iul li+ertăţii navi%aţiei:. - Kn oent foarte i#ortant în de)voltarea dre#tului internaţional îl re#re)intă tratatele de #ace de la Yest#&alia din 7=85/ care #un ca#ăt Aă)+oiului de 60 de ani. "-a afirat că acest oent ar fi punctul de plecare al dreptului internaţional european sau !odern. 3#ortanţa sa constă in aceea că a sta+ilit un siste de tratate de #ace între state suverane/ care au conturat structura Euro#ei #entru a#roa#e 700 de ani. - #are ştiinţa dre#tului internaţional/ ca ştiinţă Guridică autonoă Z Mcoala de la Sala!anca aduce o contri+uţie i#ortantă #rin rancisco de itoria$ rancisco Suarez
Drin decrete ale %uvernelor revoluţionare/ fluviile sunt declarate #ro#rietate inaliena+ilă a ţărilor traversate/ recunosc!ndu-se li+ertatea de navi%aţie #entru statele riverane - Declaraţia de independenţă a S>A =0887? - #ria afirare a dre#tului #o#oarelor de a-şi &otărî sin%ure soarta< - Congresul de (a iena =090#? - codificarea #arţială a dre#tului di#loatic/ #roclaarea li+ertăţii de navi%aţie #e fluviile internaţionale/ inter)icerea coerţului cu sclavi/ recunoaşterea neutralităţii #er#etue a Elveţiei< - Congresul de la Paris =09#7? - #ria codificare a norelor Guridice #rivind ră)+oiul ariti/ re%iul Guridic al *unării ca fluviu internaţional/ neutrali)area Iării Ne%re< - #ar o serie de convenţii ultilaterale de interes %eneral care reflectau diversificarea relaţiilor internaţionale în condiţiile revoluţiei industriale şi #rin car e se înfi inţau pri!ele organizaţii internaţionale uniuni adinistrative: Kniunea (ele%rafică Kniversală/ Fficiul 3nternaţional al dinistraţiei (ele%rafice/ Kniunea onetară latină 75=1:< - în anul 75=8 - #ria convenţie ultilat erală #rivind î+un ătăţirea
Z Alberico la F,ford/ #u+lică o lucrare de Hentilis$ dre#t di#loatic şi lucrăriitalian/ des#re#rofesor dre#tul ră)+oiului Z &ugo Hrotius #ărintele ştiinţei dre#tului internaţional şi creatorul şcolii dre#tului natural: #u+lică Iare li+eru/ *e iure +elii ac #acis Z Mcoala dreptului natural ". Duffendorf/ . Bar+e$rac: Z Mcoala dreptului pozitiv Aac&el/ Ioser: Z Mcoala sintetică %roţiană: - Aic&ard ouc&e/ E. de attel/ .>. Iartens Z #ar #riele cule%eri de tratate @ei+ni) 7=96: - Cod al di#loaţiei şi dre#tului internaţional< *uont - Cor#s universal di#loati_ue du droit des %ens< colecţia Iartens.
soartei şi #ri)onierilor terestru- inter)ice eneva:< - în răniţilor anul 75=5 - *eclaraţia în de ră)+oiul la Deters+ur% rea #roiectilelor e,#lo)ive sau încărcate cu su+stanţe inflaa+ile. - Conferinţele de la &aga =09;;$ 0;:8? - convenţii #rivind iGloacele #aşnice de soluţionare a diferendelor/ #recu şi codificarea le%ilor şi o+iceiurilor ră)+oiului< - "e creea)ă noi or%ani)aţii Kniunea #oştală %enerală 7548:/ Kniunea #entru #rotecţia #ro#rietăţii literare şi artistice 7558:/ Kniunea #entru "isteul Ietric 7541: ş.a. în doctrina dre#tului internaţional a#ar ai ulte curente pozitivisteZ pozitivis!ul voluntarist clasic ellinek/ (rie#el/ n)ilollti/ Cava%lieri: Z nor!ativis!ul Uelsen/ Uun): Z obiectivis!ul sociologic . "celle/ C&. de issc&er: Z pozitivis!ul prag!at ic - ar e loc o rena%tere a te)elor dreptului natural .B. "cott/ .@. Brierl$/ @. *ell+e):.
3.4. "poca !odernă / )evoluţia franceză e,ercită o are influenţă asu#ra dre#tului inter naţional Z *eclaraţia asu#ra dre#tul ui %intelor a+atele re%oir e: afira inaliena+ilitatea suveranităţii naţiunii/ dre#tul fiecărei naţiuni de a-şi or%ani)a şi sc&i+a fora de %uvernare Z dunarea naţională din 7459 şi Convenţia de ai t!r)iu au #roclaat renunţarea la ră)+oaiele de cucerire şi #rinci#iul nonintervenţiei.
85
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
3.#. "poca conte!porană - ,ratatele de pace din 7979-7920 - a#ariţia de noi state inde#endente. - Pactul Ligii Naţiunilor - crea o or%ani)aţie internaţională cu caracter
%eneral/ ce urărea enţinerea #ăcii şi în%rădirii recur% erii la ră)+oi/ %arant!nd status-_uo-ul versaille) şi res#ectarea dre#tului internaţional. - Pactul Briand/ ellog =0;29? - se renunţă la ră)+oi ca instruent al #oliticii naţionale. - Definiţia agresiunii - Convenţiile din 7966. - Dactul oriental/ (ratatele de la @ucarno/ Iica înţele%ere / înţele%erea Balcanică. - "e creea)ă Fr%ani)aţia 3nternaţională a Iuncii. - Crearea FNK desc&ide lar%i #osi+ilit ăţi de afirare şi de)voltare a dre#tului internaţional. "e forea)ă sisteul de or%ani)aţii şi instituţii s#eciali)ate. Drinci#iile dre#tului internaţional sunt consacrate #rin *eclaraţia 2=21 din 7940 şi alte docuente ulterioare ctul >inal de la Helsinki etc:. - *u#ă al doil ea ră) +oi ondial/ în doctrina dre#tului internaţional a#arZ !ilitantis!ul noi curente- 6uridic ce foloseşte anali)ele ştiinţelor #olitice/ făc!nd din dre#tul internaţional un instruent de acţiune #olitică:/ cu varianta sa Mcoala de la NeO &aven@ I$res Ic*ou%al/ . "c&Xar)en+er%/ Aosalin Hi%%ins: Z NeO Strea!@ Iartti Uoskenniei: - *u#ă 795 9 înce #e o nouă etapă 1n configurarea dreptului inter naţional$ arcată de sf!rşitul înfruntăr ii +i#olare şi de transforările radicale suferite de caracterele societăţii internaţionale.
Bibliografie !ini!ală 7. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. K Beck/ Bucureşti/ 2001/ #. 76-74 2. l. !olintineanu, . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t internaţional conte#oran/ ed. a 2-a/ revă)ută şi adău%ită/ Ed. K Beck/ Bucureşti/ 2000/ #. 9-76 6. . Diaconu, Curs de dre#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ 7996/ #. 20-88 8. . Diaconu, (ratat de dre#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. @uina @e,/ Bucureşti/ 2002/ #. 10-92
)ur#ul M
89
1. D. ope#cu, . "ă#ta#e, *re#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ 7994/ #. 71-26.
Bibliografie selectivă 7. l.). ureliu, Drinci#ii ale relaţiilor dintre state/ Bucureşti/ 79== 2. ". !ălce#cu, F#ere/ Ed. cadeiei/ Bucureşti/ 7916 6. D. !erindei, *in înce#uturile di#loaţiei ro!neşti odee/Bucureşti/
79=1 8. *. )ândea, Dinu ). >iure#cu, :. :aliţa, Da%ini din trecutul di#loaţiei ro!neşti/ Ed. Dolitică/ Bucureşti/ 79== 1. ). Daicoviciu, Noi contri+uţii la #ro+lea statului *ac/ în "tudii şi cercetări de istorie vec&e/ nr. 7-27911 =. >.>. =lore#cu, Do)iţia internaţională a Sărilor Ao!ne în #erioada Knirii/ în "tudii şi Cercetări Guridice nr. 7-7919 4. D. >aurier, Histoire du droit internaţional/ Dresses Kniversitaires de Aennes/ 2001 5. ).-:. :ăcelaru,(ratatul de #ace dintre re%ele &ittit Hattusilis al -lea şi faraonul e%i#tean Aases al 33-lea/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nterna-
ţional 1/ iulie-dece+rie 272-226 9. .nr.:i7ălce#cu trad.:/ 2004/ @e%ea#.lui I!nu/ Ed. ".C. C&rater B. "A@/ Bucureşti/ 7992 70. :. Oprea, Nicolae (itulescu/ Ed. Ştiinţifică/ Bucureşti/ 79== 77. )ri#tian opişteanu,Ao!nia şi ntanta Balcanică/ Bucureşti/ 79=5 72. R. Red#log, Histoire des %rands #rinci#es du droit des %ens/ Daris/ 7926 76. > TenePide#, *roit internaţional et counautes federales dans la rece des Cites/ Aecueil des Cours/ 791=/ voi. 90 78. . Tru+ol + ;erra, Histoire du droit internaţional #u+lic/ Econoica/ 7991.
Aneă Legea lui G*nu. Cartea a ll/a ...: 90. Aă)+oinicul nu tre+uie niciodată să se folosească î#otriva duşanilor săi de are viclene/ nici de să%eţi cu dinţi/ nici de să%eţi otrăvite/ nici de să%eţi a#rinse.
10
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
97. "ă nu lovească nici #e duşanul #edestru/ dacă el se află în car/ nici #e +ăr+atul oleşit/ nici #e cel care-şi î#reună !inile s#re a cere iertare/ nici #e cel cu #ărul desfăcut/ nici #e cel care sade/ nici #e cel care )ice "unt #ri)onierul tău< 92. Nici #e cel ador it/ nici #e cel fără #latoş ă/ nici #e cel %ol/ nici #e cel de)arat/ nici #e cel ce #riveşte lu#ta fără a lua #arte la ea< nici #e cel care se +ate cu altul< 96. Nici #e cel a cărui ară este sfăr!ată/ nici #e cel do+or !t de întristare/ nici #e cel %reu rănit/ nici #e laş/ nici #e fu%ar< să-şi aducă ainte de datoria viteGilor ră)+oinici. 98. @aşul care fu% e în ti#ul lu#tei şi care este oor!t de duşa ni se încarcă cu toate fa#tele rele ale şefului său/ oricare ar fi ele< 91. Şi dacă acest fu%ar ucis făcuse niscaiv a fa#te +une #entru cealalt ă viaţă/ şeful său va tra%e tot folosul din ele. 9=. Carele/ caii/ elefanţii/ u+rele le/ veşintele/ cerealele / anialele/ feeile/ in%redientele de tot felul/ etalele/ afară de aur şi ar%int/ sunt de dre#t ale celui care s-a făcut stă#!n #e ele în ră)+oi. 94. Dartea cea ai #reţioasă din aceste #ră)i tre+uie o#rită şi oferită re%elui/ aceasta este r!nduiala edei< şi re%ele tre+uie să î#artă între toţi soldaţii ceea ce n-a fost luat de fiecare din ei în #arte. ...: 704. C!nd este astfel %ata de cucerire/ să su#ună autorităţii sale #e #otrivnici #rin ne%ocieri şi #rin cele trei iGloace daruri/ seănarea discordiei şi #uterea arelor. 705. *acă nu reuşeşte să-i +iruiască #rin cele dint!i trei iGloace/ să-i atace #e faţă cu forţa şi să-i silească/ #e r!nd/ a i se su#une. 709. *intre cele #atru iGloace de a învin%e/ înce#!n d cu ne%ocierile/ oaenii învăţaţi #reţuiesc întotdeauna ai ult ne%ocierile şi ră)+oiul/ ca ai folositoare î#ărăţiilor. ...: 715. Ae%ele tre+uie să socotească de duşan #e orice #rinţ care-i este vecin iediat/ ca şi #e aliatul acestui #rinţ< de #rieten #e duşanul vecinului său şi de neutru #e orice suveran/ care nu intră într-una din aceste două cate%orii. 719. "ă caute a avea influenţă asu#ra tuturor acesto r #rinţi cu aGutorul ne%ocierilor şi al celorlalte trei iGloace/ folosindu-se de fiecare în #arte/ sau de toate la un loc/ şi ai ales #rin viteGia şi #olitica sa. 7=0. "ă cu%ete necontenit la cele şase iGloace care sunt înc&eierea unui tratat de #ace/ sau de alianţă/ #urtarea unui ră)+oi/ ale%erea locului
)ur#ul M
17
#entru ta+ără/ î#ărţirea forţelor sale/ #unerea su+ #rotecţia unui onar& #uternic. 7=7. *u#ă ce a e,ainat starea lucrurilor/ să se &otărască/ #otrivit î#reGurărilor/ a aşte#ta #e duşan/ a #orni ră)+oi î#otriva lui/ a face #ace/ sau ră)+oi/ a-şi î#ărţi forţele/ sau a căuta aGutor. 7=2. Ae%ele tre+uie să ştie că sunt două feluri de alianţă şi de ră)+oi/ că sunt două feluri de a sta în ta+ără/ sau de a înainta/ şi de a o+ţine #rotecţia unui alt suveran. 7=6. (re+uie a şti că sunt două feluri de alianţă cu sco#ul de a avea foloase îndată sau ai t!r)iu una în care cei doi #rinţi se înţele% să lucre)e şi să atace i#eriul şi alta în care lucrea)ă fiecare se#arat. 7=8. Aă)+oiul este de aseeni de două feluri el #oate fi făcut sau #e socoteala sa #ro#rie/ sau #entru a ră)+una nedre#tatea făcută unui aliat/ în sco#ul de a învin%e #e duşan/ fie în acel anoti#/ fie în alt ti#. 7=1. Fri re%ele #orneşte sin%ur la ră)+oi/ s#re a niici #e duşan du#ă #lacul său/ ori se uneşte cu aliatul< sunt două feluri de a ataca. ...: 7=9. C!nd recunoaşte că în cur!nd su#erio ritatea sa va fi si%ură şi că/ #entru oent/ este o #ierdere neînsenată a recur%e la ne%ocieri de #ace< 740. *ar c!nd vede că toţi e+rii statul ui sunt în stare înfloritoare şi că el însuşi s-a înălţat la cea ai înaltă trea#tă a #uterii/ atunci să facă ră)+oi. ...: 795. "ă facă toate sforţările ca să sca#e de duşanul său/ #rin ne%ocieri/ #rin daruri şi #rin at!tarea neînţele%erilor. ...:
)ur#ul I
Cursul 4 5rdinea 6uridică internaţională. )aportul dintre dreptul internaţional %i dreptul intern 4.0. 5rdinea 6uridică internaţională =Siste!ul dreptului internaţional? 4.0.0. Diviziuni ale dreptului internaţional - du#ă natura #ro+le elor o+iectul: re%leentate: Z dre#tul tratatelo r Z dre#tul ării Z dre#tul fluvial aerian cosic Z dre#tul s#aţiului Z dre#tul internaţional uanitar Z dre#tul internaţional #enal Z dre#tul internaţional econoic Z dre#tul internaţional al ediului Z #rotecţia internaţio nală a dre#turilor oului şi a dre#turilor #ersoanelor a#arţin!nd inorităţilor naţionale Z dre#tul internaţional al de)voltării
4.0.2. Diviziuni geografice Z Dreptul internaţional a!erican - forat din nore care/ fără a e,clude a#licarea re%ulilor de dre#t internaţional %eneral/ au ca o+iect re%leentarea #ro+leelor şi situaţiilor s#ecifice relaţiilor dintre statele aericane. *e e,e#lu ar+itraG/ re%iul fluviilo r/ dre#tul de a)il etc. "e consideră că evoluţia Fr%ani)aţiei "tatelor ericane/ #rin #riirea de state fără le%ătură cu %!ndirea Guridică latino-aericană fostele #osesiuni +ritanice şi olande)e: este de natură să atenue)e #articularisul dre#tului internaţional aerican. Z Dreptul european- re%uli convenţionale ela+orate în cadrul Consiliului "uropei în #re)ent 84 de e+ri:<
16
- re%uli de drept co!unitar ori%inar şi derivat: / care este un drept de subordonare$ s#re deose+ire de dre#tul internaţional care este un dre#t de coordonare. Z Dreptul african - decoloni)area a dus la creşterea nuărului de state inde#endente şi a condus la a#ariţia de re%uli #articulare #rivind succesiunea/ frontierele: şi la re#unerea în discuţie a unor re%iuri Guridice internaţionale de e,e#lu/ cu #rivire la fluviul Ni%er:. Cau)a aceste state au anifestat o anuită reţin ere în a#licarea unor re%uli la a căror ela+orare nu au #artici#at/ dre#tul internaţi onal clasic fiind acu)at de euro#ocentris. u fost ela+orate nore scrise +a)ate #e e,tra#olări şi antici#ări #lec!nd de la interese #olitice< acce#tare selectivă a dre#tului internaţional/ confor intereselor lor #olitice.
4.2. )aporturile dintre dreptul internaţional %i dreptul intern 4.2.0. Deosebirile între dre#tul internaţional şi dre#tul intern - o+iectul de re%leentare relaţiile internaţio nale/ şi nu ra#orturi sociale între #ersoane< - odul de ela+orare a norelor< - su+iectele de dre#t< - sisteul de a#licare şi sancţiune. 4.2.2. Doctrine %i teorii ale raportuluia? Dualis!ul- dre#tul internaţional şi dre#tul intern sunt două sistee Guridice egale$ independente şi separate. Dentru a se #utea a#lica în dre#tul intern/ nora internaţională tre+uie transforată într-o noră internă/ tre+uie re#rodusă de le%ea internă/ #ut!nd fi astfel odificată a+ro%ată de o le%e ulterioară. utori (rie#el/ n)ilotti/ "tru#. b? Gonis!ul cu pri!a tul dreptului inte rn- dre#tul internaţional este derivat din dre#t ul intern/ este un drept de stat e,tern. utori Şcoala de la Bonn orn/ Uaufann/ Yen)el:/ *ecenciere - >errandiere/ U. "c&itt. c? Gonis!ul cu pri!atul drept ului internaţional- #o)iţia su#erioa ră o are dre#tul internaţional/ dre#tul intern fiind o derivaţie a acestuia. utori Şcoala de la iena H. Uelsen/ Uun)/ erdross:/ u%%en&ei/ Dolitis/ *el+e) etc. Dractica internaţion ală consacră/ în %eneral/ pri!atul dreptului internaţional. C3 7-a consacrat la nive l de principiu$ de e,e#lu în vi)ul co.nsultativ din 2= a#rilie 7955 #rivind #lica+ilitatea o+li%aţiei de ar+itraG în teeiul secţiunii 27 a cordului din 28 iunie 7984 #rivind sediul FNK.
18
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen d: Doctrina socialistă critica în e%ală ăsură dualisul / #riatul
dre#tului intern sau al dre#tului internaţional< se vor+ea des#re corelaţia dialectică între dre#tul internaţional şi dre#tul intern/ recunosc!nd influenţele reci#roce dintre ele/ deşi sunt considerate ca ordini distincte de dre#t/ nesu+ordonate una celeilalte r. eaănu: . Cau)a e,acer+are a #rinci#iului suveranităţii şi neaestecului în tre+urile interne. e: ,eoria prag!atică - în realitate/ totul se reduce la răs#underea internaţională a statului/ care ar indica liitele ra#ortului între cele două ordini Guridice în construcţia onist ă/ norele interne ar fi a+ro%ate autoat de cele ale dre#tului internaţional/ în cea dualistă/ ele ar ră!ne vala+ile/ dar răs#underea statului ar fi an%aGată în #lan internaţional.
4.2.3. Soluţia oferită de Constituţia )o!*niei ne,a 2 la acest Curs: - confor art. 70/ Ao!nia întreţine şi de)voltă relaţii #aşnice cu toate statele şi/ în acest cadru/ relaţ ii de +ună-vecinătate/ 1nte!eiate pe principiile %i pe celelalte nor!e general ad!ise ale dreptului interna/ ţional.@ ]s.n.^< - confor art. 77 alin. 7:/ statu l ro!n se obligă să 1ndeplinească întocai şi cu bună/credinţă obligaţiile ce/i revin din tratatele la care este parte@ ]s.n.^< - confor art. 77 alin. 2:/ tratatele ratificate de Darlaent fac #arte din dre#tul intern/ deci do+!ndesc aceeaşi valoare Guridică cu cea a le%ilor< - confor art. 20/ *acă e,istă neconcordanţă între #actele şi tratatele #rivind dre#turile oului la care Ao!nia este #arte şi le%ile interne/ au prioritate regle!entările internaţionale$ cu e,ce#ţia ca)ului în care Constituţia sau le%ile interne conţin dis#o)iţii ai favora+ile ]s.n.^< - confor art. 785 alin. 2:-8: / #revederile tratatelor constitut ive ale KE/ ale actelor de revi)uire a acestora au #rioritate faţă de dis#o)iţiile contrare din le%ile interne/ toate autorităţile statului av!nd o+li%aţia de a %aranta acest as#ect.
4.2.4. "oluţia #revă)ută de Legea nr. #;:I2::3 privind tratatele/ confor! art. 30 alin. =4? $ *is#o)iţiile tratatelor în vi%oare nu pot fi !odificate$ co!pletate sau scoase din vigoare prin acte nor!ative interne ulterioare intrării lor în vi%oare ]s.n.^. *e altfel/ confor art. 22 alin. 4: al aceleiaşi le%i/ nici în ca)ul actului norativ de ratificare/ a#ro+are/ aderare sau acce#tare/ atunci c!nd include nor!e de aplicare a
)ur#ul I
##
tratatului$ acestea din ură nu pot aduce atingere regi!ului 6uridic stabilit prin tratat sau tetului său@ ]s.n.^ - confor! art. 30 alin. =#?$ Drevederile le%islative interne nu #ot fi invocate #entru a Gustifica neeecutarea dispoziţiilor unui tratat 1n vigoare@ ]s.n.^. 4.2.#. 3n #ractica sa curentă/ di#loaţia ro!n ă a a#licat în od constant conce#ţia #riatului dre#tului internaţional ai ales în ce #ri veşte tratatele:/ indiferent de !ateria la care se referă$ făc*nd / 1n acest !od / interpretarea %i aplicarea art. 0:$ respectiv 00 alin. =0? din Constituţie. ceastă inter#retare şi a#licare #ractică au fost confir!ate în le%islaţia ro!nă #rin #revederile art. 27 din @e%ea nr. 282000 #rivind norele de te&nică le%islativă #entru ela+orarea actelor norative şi ale art. 66 alin. 9: lit. c: din ane,a la H.. nr. 722=2004 #entru a#ro+area Ae%ulaentului #rivind #rocedurile/ la nivelul uvernului/ #entru ela+o rarea/ avi)area şi #re)entarea #roiectelor de docuente de #olitici #u+lice/ a #roiectelor de acte norative/ #recu şi a altor docuente în vederea ado#tăriia#ro+ării ne, a 8 şi ne,a 1 la acest Curs:/ #recu şi de #revederile @e%ii nr. 1902006 #rivind tratatele citate ai sus:. 4.2.7. Dreptul co!unitar$ dreptul internaţional %i dreptul intern a? Dreptul co!unitar %i dreptul internaţional - *re#tul counitar a fost definit de unii autori ca o ordine Guridică derivată din dre#tul internaţional . "#erduti:. Counităţile euro#ene sunt re)ultatul înc&eierii unor tratate între statele suverane tratate le con/ stitutive sau institutive?. - seănările şi deose+irile dintre dre#tul counitar şi dre#tul internaţional re)ultă/ în #rinci#al/ din ra#orturile dre#tului counitar cu dre#tul intern. b? Dreptul co!unitar %i dreptul intern - nora de dre#t counitar do+!ndeşte autoat statut de dre#t #o)itiv în ordinea internă a statelor - aplicabilitate i!ediată. - nora counitară este susce#ti+ilă de a crea #rin ea însăşi dre#turi şi o+li%aţii #entru #ersoanele #articular e aplicabilitate directă. udecătorii naţionali sunt o+li%aţi să a#lice dre#tul counitar. - nora counitară are #rioritate faţă de orice noră naţională - pri/ !atul dreptului co!unitar . stfel/ în ca)ul dre#tului counitar/ onisul decur%e din c&iar natura Counităţilor. vi)ul 797 din 78 dece+rie 7997 al CCE arată că tratatele constitutive au instituit o nouă ordine Guridică în #rofitul căreia statele au liitat/ în doenii din ce în ce ai
1=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
întinse/ dre#tul lor suveran şi ale cărei su+iecte nu sunt doar statele e+re/ ci/ în e%ală ăsură/ şi resortisanţii lor. - confor art. 785 alin. 2: din Constitu ţie/ du#ă aderare/ re%le en tările counitare cu caracter o+li%atoriu au #rioritate faţă de dis#o)iţiile contrare din le%ile interne/ cu res#ectarea #revederilor actului de aderare. c? Dreptul internaţional %i dreptul co!unitar - Curtea de ustiţie a Counităţii Euro#ene a consacrat/ #e cale Guns#rudenţială/ re%ula #otrivit căreia tratatele 1n vigoare 1ncFeiate de Co!unitatea "uropeană$ care conţin #revederi de a#lica+ilitate directă/ au prioritate asupra nor!elor co!unita re anterioare sau ulterioare tratatelor în cau)ă:/ care sunt/ astfel/ inaplicabile a+ordarea !onistă? - tratatele 1n vigoare 1ncFeiate de Co!unitatea "uropeană au prioritate %i faţă de legislaţia internă a statelor !e!bre ale >.". şi #ot avea efect direct în le%islaţia internă a acestora< - în anuite condiţii/ Counitatea #oate fi o+li%ată #rin acorduri internaţionale înc&eiate de statele e+re anterior creării Counităţii Euro#ene< teoretic/ aceste acorduri #ot avea şi efect direct< - re%ulile dre#tului internaţional cutu!iar #ot fi invocate #entru a contesta cu succes validitatea unei nore counitare/ dacă violarea dre#tului internaţional este !anifestă.
Bi+lio%rafie inială 7. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional. 3ntroducere în dre#tul internaţional
#u+lic/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2006/ #. 78-74 2. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2001/ #. 70-76 6. l. !olintineanu, . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t internaţional conte#oran/ ed. a 2-a/ revă)ută şi adău%ită/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2000/ #. 7=-79 8. . Diaconu, Curs de dre#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ 7996/ #. 78-75 1. . Diaconu, (ratat de dre#t internaţion al #u+lic/ voi. 3/ Ed. @uina @e,/ Bucureşti/ 2002/ #. 65-81 =. D. ope#cu, . "ă#ta#e, *re#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ 7994/ #. 17-=7.
)ur#ul I
14
Bi+lio%rafie selectivă 7. .:. ng7el, (ratatul internaţional şi dre#tul intern/ Ed. @uina @e,/
Bucureşti/ 7999
2. :. !ennouna, *roit internaţional du develo#ent (iers Ionde et inter#ellation du *roit internaţional/ Daris/ 7956 6. . !erramdane, @a &ierar&ie des droits. *roits internes et droits euro#een et internaţional/ @MHarattan/ Daris/ 2002 8. . @ecP7out, E,ternai Aelations of t&e Euro#ean Knion. @e%al and Constituţional >oundations/ F,ford Kniversiţ$ Dress/ 2008 1. :. =lor+, *roit internaţional du develo#ent/ DK>/ Daris/ 7956 =. T. ). ?artle+, Euro#ean Knion @aX in a lo+al Conte,t. (e,ts/ Cases and Iaterials/ Ca+rid%e Kniversiţ$ Dress/ 2008 4. ?. Fel#en, @es ra#orts de s$stee entre le droit interne et le droit internaţional/ voi. 78/ AC*3/ 792= 5. :.;t. ForoEicz, @a souverainete des Etats et lMavenir du droit internaţional/ Daris/ 7981 9. . "ă#ta#e, *re#t internaţional econoic/ 3A"3 şi A.. Ionitorul Fficial/ Bucureşti/ 799=
70.. "i5ă, Frdinea Guridică counitară în cadrul Guridice euro#ene/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional nr. 8/ordinii ianuarie-iunie 2004/ #.=0-=9 77. >. ;perduti, @e #rinci#e de souverainete et le #ro+lee des ra##orts entre le droit internaţional et le droit interne/ ed. a -a/ AC*3/ 794= 72. > ;perduti, *ualis and Ionis/ a Confrontation to +e overcoe/ 3.V.3.@/ 7944 76. ?. Triepel, @es ra#orts entre le droit interne et le droit internaţional/ AC*3/ 7926 78..D. de Qart, 3nternational @aX and *evelo#ent/ 7954.
ne,a 7 *re#tul internaţional econoic şi *re#tul internaţional al de)voltării - Dreptul internaţional econo!ic Definiţie- F raură a dre#tului internaţional care re%leentea)ă/ #e de o #arte/ dre#tul de sta+ilire şi investiţiile intern aţionale iar/ #e de alta/ circulaţia internaţională a ărfurilor/ serviciilor şi #lăţilor.
15
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Z Fri%inalitatea constă în - ela+orare - cu contri+uţia or%anelor ne%uvernaentale +ănci centrale/ fire ultinaţionale:< - conţinut - se caracteri)ea)ă #rintr-o are fle,i+ilitate< - sancţiune - rolul i#ortant al #resiunii #si&olo% ice şi econoice +eneficierea sau nu de avantaGele econoice #reconi)ate:. - Dreptul internaţional al dezvoltă rii - dacă dre#tul internaţion al clasic este un dre#t care are la +a)ă Oe%alitatea suveranăP/ din #unct de vedere econoic e,istă ine%alităţi fla%rante. Z Caractere - non-reci#rocitatea - diversificarea naturii norelor - i#ortanţa re)oluţiilo r dunării enerale FNK/ în s#ecial a re)oluţiei #rivind Carta dre#turilor şi datoriilor econoice ale "tatelor 7948: - dualitatea de nore - unele nore re%le entea)ă ra#orturile între statele de)voltate/ altele ra#orturile între statele de)voltate şi cele în curs de de)voltare/ res#ectiv între acestea din ură< Z Definiţie- dre#tul a cărui finalitate o re#re)intă lu#ta contra su+de) voltării şi o+ţinerea unei verita+ile inde#ende nţe econoice #entru ţările su+de)voltate. - Noţiunea de Oe%alitate suveranăP este înlocuită de Kinegalitate co!/ pensatorie. - "e #un în funcţiune ecanise s#ecifice sisteul FNK/ sisteul counitar Convenţiile de la @oe:/ +ănci re%ionale de de)voltare/ or%ane de dialo% Nord-"ud< - re loc re%leen tarea internaţională a aGutorului financiar şi a transferului de te&nolo%ie< - re loc odificar ea re%ulilor (( în favoare a statelor în curs de de)voltare< - re loc crearea le%ăturilor între dre#tul internaţional econoic şi dre#tul internaţional al de)voltării - noua ordine econoică internaţională.
ne,a 2 Constituţia Ao!niei/ odificată în octo+rie 2006 ...: Dreptul internaţional %i dreptul intern Articolul 00. 7: "tatul ro!n se o+li%ă să înde#linească întocai şi cu +ună-credinţă o+li%aţiile ce-i revin din tratatele la care este #arte.
)ur#ul I
19
2: (ratatele ratificate de Darlaent/ #otrivit le%ii/ fac #arte din dre#tul intern. 6: 3n ca)ul în care un tratat la care Ao!nia urea)ă să devină #arte cu#rinde dis#o)iţii contrare Constituţiei/ ratificarea lui #oate avea loc nuai du#ă revi)uirea Constituţiei. ...:
,ratatele internaţionale privind drepturile o!ului Articolul 2:. 7: *is#o)iţiile constituţionale #rivind dre#turile şi li+ertăţile cetăţenilor vor fi inter#retate şi a#licate în concordanţă cu *eclaraţia Kniversal ă a *re#turilor Fului/ cu #actele şi cu celelalte tratate la care Ao!nia este #arte. 2: *acă e,istă neconcordanţe între #actele şi tratatele #rivitoare la dre#turile fundaentale ale oului/ la care Ao!nia este #arte/ şi le%ile interne/ au #rioritate re%leentările internaţionale/ cu e,ce#ţia ca)ului în care Constituţia sau le%ile interne conţin dis#o)iţii ai favora+ile. ...: (ntegrarea 1n >niunea "uropeană 7: derarea Ao!niei la tratatele constitutive ale Articolul 049. în Kniunii Euro#ene/ sco#ul transferării unor atri+uţii către instituţiile counitare/ #recu şi al e,ercitării în coun cu celelalte state e+re a co#etenţelor #revă)ute în aceste tratate/ se face #rin le%e ado#tată în şedinţa coună a Caerei *e#utaţilor şi "enatului/ cu o aGoritate de două treii din nuărul de#utaţilor şi senatorilor. 2: Ca urare a aderării/ #revederile tratatelor const itutive ale Kniunii Euro#ene/ #recu şi celelalte re%leentări counitare cu caracter o+li%atoriu/ au #rioritate faţă de dis#o)iţiile contrare din le%ile interne/ cu res#ectarea #revederilor actului de aderare. 6: Drevederile alineatelor 7: şi 2: se a#lică/ în od cores#un)ător/ şi #entru aderarea la actele de revi)uire a tratatelor constitutive ale Kniunii Euro#ene. 8: Darlaentul/ Dreşedintele Ao!niei / uvernul şi autoritatea Gudecătorească %arantea)ă aducerea la înde#linire a o+li%aţiilor re)ultate din actul aderării şi din #revederile alineatului 2:. 1: uvernul transite celor două Caere ale Darlaentului #roiectele actelor cu caracter o+li%atoriu înainte ca acestea să fie su#use a#ro+ării instituţiilor Kniunii Euro#ene.
=0
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
ne,a 6 @e%ea nr. 1902006 #rivind tratatele ...: Secţiunea 0. Aplicarea tratatelor Articolul 30. ...: 8: *is#o)iţiile tratatelor în vi%oare nu #ot fi odificate/ co#letate sau scoase din vi%oare #rin acte norative interne ulterioare intrării lor în vi%oare. 1: Drevederile le%islativ e interne nu #ot fi invocate #entru a Gustifica nee,ecutarea dis#o)iţiilor unui tratat în vi%oare. ...:
ne,a 8 @e%ea nr. 28 din 24 artie 2000 #rivind norele de te&nică le%islativă #entru ela+orarea actelor norative/ re#u+licată ...: )aportul cu legislaţia co!unitară %i cu tratatele internaţionale
Articolul 20. 7: "oluţiile le%islative #reconi)ate #rin noua re%leentare tre+uie să ai+ă în vedere re%leentările în aterie ale Kniunii Euro#ene/ asi%ur!nd co#ati+ilitatea cu acestea. 2: Drevederile alin. 7: se a#lică în od cores#un )ător şi în ceea ce #riveşte dis#o)iţiile cu#rinse în tratatele internaţionale la care Ao!nia este #arte. 6: C!nd este ca)ul/ se vor face #ro#uneri de odificare şi co#letare a actelor norative interne ale căror dis#o)iţii nu sunt concordante cu cele ale actelor intern aţionale la care Ao!nia este #arte sau nu asi%ură co#ati+ilitatea cu dre#tul counitar. (...)
)ur#ul I
=7
ne,a 1 Hotăr!rea uvernului nr. 722=2004 #entru a#ro+area Ae%ulaentului #rivind #rocedurile/ la nivelul uvernului/ #entru ela+orarea/ avi)area şi #re)entarea #roiectelor de docuente de #olitici #u+lice/ a #roiectelor de acte norative/ #recu şi a altor docuente în vederea ado#tăriia#ro+ării ...: )egula!ent #rivind #rocedurile/ la nivelul uvernului/ #entru ela+orarea/ avi)area şi #re)entarea #roiectelor de docuente de #olitici #u+lice/ a #roiectelor de acte norative/ #recu şi a altor docuente în vederea ado#tării a#ro+ării ...: Articolul 66. ...: 9: ...: Iinisterul ustiţiei #oate transite iniţiatorului #roiectul c: avi)at ne%ativ/ în situaţia în care #roiectu l încalcă #rinci#iile şisau #revederile constituţionale/ ordinea de dre#t/ tratatele la care Ao!nia este #arte/ ac_uis-ul counitar ...: ...:
ne,a = vi) consultativ din 2= a#rilie 7955 al Curţii 3nternaţionale de ustiţie/ #lica+ilitatea o+li%aţiei de ar+itraG în teeiul secţiunii 27 a cordului din 28 iunie 7984 #rivind sediul Naţiunilor Knite Curtea a dat un avi) consultativ asu#ra c&estiunii #rivind a#lica+ilitatea o+li%aţiei de ar+itraG în conforitate cu secţiunea 27a acordului din 2= iunie 7984 referito are la sediul Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite. *u#ă ce a #arcurs o #rocedură de ur%enţă/ Curtea a dat acest avi) consultativ ca răs#uns la o cerere #re)entată de dunarea %enerală a Naţiunilor Knite în re)oluţia sa 82229B/ ado#tată la data de 2 artie 7955. 3n deci)ia sa/ Curtea şi-a e,#riat o#inia că "tatele Knite ale ericii au o+li%aţia/ confor secţiunii 27 a cordului relativ la sediul Fr%ani)a-
=2
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
ţiei Naţiunilor Knite/ să recur%ă la ar+itraG #entru re%leentarea unui diferend ce o#une "tatele Knite Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite. Cererea dunării %enerale a fost #re)entată av!nd în vedere situaţia creată #rin #roul%area le%ii contra terorisului/ ado#tată de Con%resul "tatelor Knite în dece+rie 7954/ vi)!nd în od e,#res Fr%ani)aţia #entru Eli+erarea Dalestinei FED:< această le%e declară ile%ală în s#ecial sta+ilirea sau enţinerea unui +irou al FED în liitele Gurisdicţiei "tatelor Knite. ceastă le%e #riveşte în s#ecial +iroul isiunii de o+servare al FED de #e l!n%ă FNK/ sta+ilit la NeX Vork/ du#ă ce dunarea %enerală îi conferise în 7948 statutul de o+servator FED. "ecretarul %eneral al Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite a a#reciat că #ro+lea enţinerii acestui +irou ţine de acordul asu#ra sediului înc&eiat la data de 2= iunie 7984 cu "tatele Knite. *u#ă ce s-au enţionat ra#oartele #re)entate de "ecretarul %eneral asu#ra contactelor şi discuţiilor #urtate cu uvernul "tatelor Knite în vederea înc&iderii +iroului/ dunarea %enerală a #us urătoarea între+are Curţii *ate fiind fa#tele consenate în ra#orturile "ecretarului %eneral/ "tatele Knite ale ericii/ ca #arte a acordului între Fr%ani)aţia Naţiunilor Knite şi "tatele Knite ale ericii/ relativ la sediul Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite/ sunt o+li%ate să recur%ă la ar+itraG confor secţiunii 27 a corduluiW ...: Curtea tre+uie să conc&idă deci că "tatele Knite tre+uie să res#ecte o+li%aţia de a recur%e la ar+itraG. ceastă deci)ie n-ar #utea fi odificată/ c&iar dacă declaraţia - confor căreia ăsurile î#otriva isiunii au fost ado#tate oricare ar fi o+li%aţiile ce incu+ă "tatelor Knite în conforitate cu acordul asu#ra sediului - ar tre+ui să fie inter#retată ca referin-du-se nu nuai la o+li%aţiile e,#rese #revă)ute în secţiunile 77 şi 76/ ci/ în e%ală ăsură/ la o+li%aţia de a recur%e la ar+itraG/ #revă)ută de secţiunea 2 0. " suficient să se a!intească principiul funda!ental din dreptul internaţional al pree!inenţei acestui drept faţă de dreptul intern$ pree!inenţă consacrată de !ultă vre!e 1n 6urisprudenţă ]s.n.^. *in aceste otive/ în unaniitate/ Curtea este de #ărere că "tatele Knite ale ericii/ ca #arte a acordului dintre Fr%ani)aţia Naţiunilor Knite şi "tatele Knite ale ericii/ referitor la sediul FNK/ din data de 2= iunie 7984/ sunt o+li%ate/ în conforitate cu secţiunea 27 a acestui acord/ să recur%ă la ar+itraG #entru re%leentarea diferendului ce le o#un FNK. ...:
Cursul 1 3)voarele #rinci#ale ale dre#tului internaţional. Codificarea dre#tului internaţional #.0. Aspecte generale - cordul de voinţă al su+iectelor de dre#t internaţional sau conver%enţa voinţelor e,#riate de două sau ai ulte su+iecte de dre#t internaţional:/ care este fundaental în #rocesul de consacrare/ într-o foră deterinată/ a norelor Guridice a#lica+ile relaţiilor dintre ele/ devine relevant se anifestă/ este #ro+at: prin !i6loacele 6uridice 1n care nor!a se concreti zează- tratatul/ cutua şi celelalte izvoare de drept internaţional. - E,istă şi în dre#tul internaţio nal #u+lic distinc ţia izvor !aterialI izvor for!alZ izvoarele !ateriale sau reale? sunt de fa#t i)voar e etra6uridice /factorii de configurare ai dre#tului internaţional deterinantele acordului de voinţă:< Z izvoarele sunt aşa cu le s#une for!a iGlocul Guridic: în carefor!ale sunt Oî+răcateP norele de nuele: dre#t internaţional. (oate iGloacele care e,#riă sau indică o conver%enţă a voinţelor a două sau ai ulte state sau alte su+iecte de dre#t internaţional şi consacră/ tacit sau e,#res/ o re%ulă de conduită/ indifere nt de caracterul său %eneral sau #articular/ constituie i)voare forale: ale dre#tului internaţional. - "e consideră/ de o+icei/ că o enuerare nee,&austivă: a i)voarelor este făcută de te,t ul art. 39 din Statutul Curţii (nternaţi onale de Justiţie =C>?. "otă# - ce#t te4t nu are ca #cop #ă reglementeze izvoarele de drept internaţional, ci #taileşte mi/loacele /uridice pe care )urtea le are 3n vedere 3n con#tatarea drepturilor şi oligaţiilor părţilor 3ntr-o cauză dedu#ă #pre #oluţionare )urţii. - @4i#tă 3n prezent şi alte izvoare de drept internaţional, de e4emplu actul unilateral.
=8
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
- "e sta+ileşte/ #rin acest te,t/ o ierar&ie a norelor de dre#t internaţionalW IaGoritatea autorilor arată că tratatul şi cutua sunt izvoarele principale tradiţionale. Celelalte/ cu e,ce#ţia #rinci#iilor/ #ot fi considerate izvoare secundare ori !i6loace auiliare. "e afiră/ de re%ulă/ că nu eistă o ierar&i)are a norelor. *ar odată cu a#a riţia nor!elor i!perative iu# cogen#6 ar a#ărea o astfel de ierar&i)are. *in #ractica C3 re)ultă că instanţa a#lică !ai 1nt*i tratatul/ iar în li#sa lui o re%ulă cutuiară. "e acordă #referinţă cutuei faţă de #rinci#ii. Este o consacrare i!plicită a ierar&iei i)voarelor.
#.2. ,ratatul #.2.0. Definiţie- (ratatul este un acord înc&eiat în scris între su+iectele de dre#t internaţional în s#ecial între state/ state şi or%ani)aţii interna ţionale sau între or%ani)aţii internaţionale: şi %uvernat de dre#tul interna ţional/ înc&eiat în sco#ul de a #roduce efecte Guridice şi consenat într-un instruent unic sau în două sau ai ulte instruente cone,e şi oricare ar fi- denuirea sa. cel ai i#ortant instr uent în relaţiile internaEste/ în #re)ent/ ţionale/ fiind cadrul Guridic al acestora şi odalitatea #rinci#ală de creare a norelor dre#tului internaţional. - (ratatul sta+ileşte dre#turi şi o+li%aţii #entru #ărţi. - 3n doctrină/ se discută des#re distincţia între tratatele-le%i şi trata-telecontract.
#.2.2. Distincţia 1ntre tratatele/legi %i tratatele/contractZ tratatele/legi ar fi i)voare de dre#t cu caracter ultilateral/ care deterină direct forarea dre#tului internaţional/ sta+ilesc nore Guridice ce re%leentea)ă ra#orturi cu un anuit %rad de %eneralitate. Z tratatele/contract ar fi dis#o)iţii de ti# OcontractualP care acţionea)ă indirect asu#ra forării dre#tului internaţional/ re%leent!nd o#eraţii Guridice ce vi)ea)ă ra#orturi individuale. - Knii autori susţin că această distincţie nu se Gustifică #entru că toate tratatele sta+ilesc re%uli de conduită. *e aici re)ultă şi li#sa de utilitate/ su+ as#ectul relevanţei asu#ra valorii Guridice a tratatelor/ a distincţiei între tratate ultilaterale şi tratate cu caracter restr!ns. - *e fa#t/ ar tre+ui făcută o distinc ţie între tratatele #ro# riu-)ise %uvernate de dre#tul internaţional: şi tratatele-contract care au doar a#arent fora unui tratat/ conţinutul fiind de/contract civil sau coercial un acord de î#ruut/ o tran)acţie de terenuri #entru o a+asadă etc:.
)ur#ul 8
=1
#.2.3. Avanta6ele tratatului faţă de cutu!ă
- e,#riare directă %i eplicită - e,#riare rapidă %i eficientă - for!a scrisă$ sole!nitatea #osi+ilităţi ai uşoare de #ro+ă: - 1nlătură ecFivocul %i conferă stabilitate relaţiilor internaţionale.
#.3. Cutu!a 1.6.7. Definiţie- Cutua este o #ractică generală$ relativ 1ndelungată %i repetată a statelor/ cons iderată de ele ca d!nd e,#resie unei reguli de conduită cu forţă 6uridică obligatorie o noră de dre#t:. 1.6.2. "le!entele cutu!ei
a: Eleentul aterial - #ractică generală #artici#are lar%ă şi re#re)entativă:/ coună unui
are nuăr de state - care constă din acte repetate - această #ractică este unifor!ă$ constantă actele re#etate sunt cel puţin si!ilare - #ot a#ărea unele diferenţe ici/ neesenţiale: / relativ 1ndelungată %longa diuturna inveterata con#uetudo - o #ractică îndelun%ată anifestată ca dre#t:. "e constată de la aceste caractere unelelocale ecepţii 7: e,istă şi 1nsă practici =cutu!e regionale sau cFiar 1ntre două state?$ de e,e#lu s#eţele C3 #rivind *re#tul de trecere #rin teritoriul indian/ (e#lul Drea& i&ear. 2: factorul ti!p îşi #ierde tot ai ult din i#ortanţă în favoarea frecvenţei crescute a actelor care se re#etă societatea conte#orană internaţională cunoaşte o dinaică a evoluţiei ult ai ra#idă dec!t cu 8010 de ani în ură:/ de e,e#lu instituţia #latoului continental/ re%ula du#ă care a+ţinerea de la vot în cadrul Consiliului de "ecuritate nu are caracter de veto etc. +: Eleentul su+iectiv %opinio iuri# #ive nece##itati#6 - o #ractică ce este considerată ca fiind obligatorie o noră Guridică:< - în li#sa eleentu lui su+iectiv nu sunte! 1n prezenţa unei nor!e 6uridice caracterul o+li%atoriu este unul din cele #atru caractere ale oricărei nore Guridice:. "pri!area recunoa%t erii caracterului obligatoriu trebuie să se !anifeste prin acte deter!inate$ săv*r%ite cu convingerea că ele produc efecte 6uridice. ceste acte #rovin/ de re%ulă/ de la autorităţile
SS
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
statale cu atri+uţii în doeniul #oliticii e,terne. ceste acte constituie do/ vada cutu!ei.
#.3.3. Dovada cutu!ei se face #rin a: practica statelor$ practica diplo!atic ă declaraţii/ cores#ondenţă di#loatică/ instrucţiuni către di#loaţi/ alte acte unilaterale ale statelor:< +: tratatele !ultilaterale care recunosc sau codifică nore cutuiare< c: tratate !ultilaterale cu nor!e noi$ #e care statele care nu sunt părţi la acestea le recunosc şi le a#lică în #ractica lor ca fiind obligatorii pentru ele. *e e,e#lu/ Convenţia #rivind dre#tul tratatelor este a#licată în #ractica convenţională a Ao!niei/ deşi ea nu este în vi%oare/ ca tratat/ #entru starul ro!n. d?tratate repetate cu conţinut ase!ănător e? rezoluţii ale organizaţiilor internaţionale f? Fotăr*ri %i avize ale curţilor de 6ustiţie %i arbitrate internaţionale %: legi %i practică 6udiciară internă$dacă sunt unifore şi concordante. "otă #ociaţiei )omitetul de pentru dreptului cutumiar al Drept5ormarea nternaţional %A6,internaţional 3n Raportul #ău interimar cu privire la elementul oiectiv al cutumei, prezentat cu prile/ul celei de-a SJ-a )on5erinţe a A %Taipei, 199J6, con#ideră că şi actele indivizilor sau corporaţiiloca r, $i activitatea entităţilor adinistrativ-teritoriale dintr-un #tat pot 5i a#imilate actelor materiale ale #tatelor dacă #unt #ăvârşite 3n numele ace#tora #au #unt 3n#uşite %con5irmate6 de ace#tea. - E,istă o dis#ută în doctrină cu #rivire la ce re#re)intă aceste acte acord tacit de voinţă sau anifestări de voinţă concordante. i "otă otrivit unei opinii doctrinare, cutuma ar avea ca 5undament acordul tacit al #tatelor, #pre deo#eire de acordul e4pre#, e4primat prin tratate. cea#tă teorie treuie re#pin#ă, 3n opinia noa#tră, deoarece ea pune cutuma pe acelaşi plan cu tratatele, 3n ceea ce priveşte proce#ul 5ormării. "u orice acceptare a unei practici ca normă oligatorie de drept poate 5i ec7ivalată cu un acord de voinţă %c7iar tacit6, deoarece ace#ta pre#upune, con5orm unor autori, unele condiţii de #imultaneitate, de ec7ivalenţă, şi ar pune prolema, de e4emplu, a viciilor de con#imţământ, neţinând #eama, 3n acelaşi timp, nici decaracterul de normă 3n evoluţie al cutumei %de e4emplu, 3n privinţa e4tinderii aplicării #ale la noi #tate, apărute ulterior6.
)ur#ul 8
61
- "e #oate o+serv a că/ în realitate/ identificarea ele!entului subiec tiv convin%erea: se face prin interpretarea actelor ce constituie ele !entul !aterial.
#.3.4. Actualitatea cutu!ei - *eşi #e locul secund du#ă trata t/ cutua se anifestă în #re)ent în c!teva doenii ale dre#tului internaţional - #rotecţia di#loati că< - dre#tul ării< - dre#tul tratatelor etc. - Dentru a evita for!area unei cutu!e sau #entru a evita ca o cutu!ă să le fie opozabilă$ este relativ frecv entă situaţia în care unele state protesteazăIobiectează faţă de #ractici ale altor state care #ot conduce la forarea unei cutue. *acă o#o)iţia faţă de forarea unei cutue este substanţială$ ea #oate bloca #rocesul de forare a cutuei. *acă o#o )iţia efectivă faţă de forarea unei cutue a#arţine unui stat sau unui ic nuăr de state: şi a fost anifestată anterior cristali)ării cutuei/ atunci statului res#ectiv aşa-nu itul 'per#i#tent o/ector(6 nu -îi va fi opozabilă cutua res#ectivă. #.4. Codificarea dreptului internaţional #.4.0. Definiţie- "inteti)area/ sisteati)ar ea şi ordonarea/ #rin inter ediul unor tratate/ a re%ulilor curuiare de dre#t internaţional #u+lic. - Drin codificare/ norele cutuiare devin nore Guridice conven ţionale. #.4.2. ,ipuri 7. neoficială făcută de către doctrinari sau diferite instituţii ştiinţifice naţionale sau internaţionale/ av!nd de re%ulă caracter de lege 5erenda6B 2. oficială reali)ată de state:. #.4.3. Codificarea se reali)ea)ă în #re)ent/ în #rinci#al/ sub egida FNK. Confor art. 76 alin. 7: lit. a: din Cartă/ dunarea enerală are o+li%aţia să încuraGe)e de)voltarea #ro%resivă a dre#tului internaţional şi codificarea sa. - "-a creat/ în ac est sco#/ Co!isia de Drept (nternaţional 7984:/ co#usă din 68 de s#ecialişti desenaţi de dunarea enerală şi func ţion!nd în nue #ro#riu. Coisia desenea)ă ra#ortori s#eciali #entru fiecare su+iect. Aelaţia cu %uvernele FNK se va face #rin interediul
=5
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
c&estionarelor transise acestora #entru cunoaşterea o+servaţiilor lor/ res#ectiv #rin de)+ateri în cadrul Coisiei a i-a Guridice a dunării enerale a FNK. - "-a creat/ de aseen ea/ Co!isia Naţiunilor >nite pentru Dreptul Co!erţului (nterna ţional 79==: - KNC3(A@/ co#u să din 6= de e+ri/ re#re)entanţi ai statelor.
#.4.4. )ezultatele activităţii de codificare7. neconvenţionale crearea ai ales de către KNC3(A@: a unor re%uli-cadru în aterie ar+itrală. 2. convenţionale cele #atru convenţii ale dre#tu lui ării eneva / 7915:/ cele două Convenţii asu#ra relaţiilor di#loatice şi consulare iena/ 79=7 şi 79=6:/ Convenţia #rivind reducerea ca)urilor de a#atridie NeX Vork/ 79=5:/ Convenţiile #rivind dre#tul tratatelor iena/ 79=9 şi 795=:/ Convenţia #rivind isiunile s#eciale 79=9:/ cele două Convenţii #rivind succesiunea statelor iena/ 7945 şi 7956: etc. - în anul 7994 a fost ado#tată Convenţia privind folosirea cursurilor iar în anul 7995/ Curţii în uraPenale Con de apă #leni#oten 1n alte scopuri a$ iunie:/ ferinţei ţiarilordec*t de lanavigaţi Aoa în Statutul (nternaţionale$ la redactarea cărora Coisia a avut o contri+uţie foarte i#ortantă. Kn #rodus relativ recent al C*3 este Convenţia 5N> privind i!unităţile de 6urisdicţie ale statelor %i proprietăţilor lor$ desc&isă s#re senare la 74 ianuarie 2001.
Bi+lio%rafie inială 7. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional. 3ntroducere în dre#tul interna-
ţional #u+lic/ Ed. K Beck/ Bucureşti/ 2006/ #. 87-12/ =1-=5 2. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2001/ #. =1-48`8. !olintineanu, . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t internaţional conte#oran/ ed. a 2-a/ revă)ută şi adău%ită/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2000/ #. 26/ 89-12 6. . Diaconu, Curs de dre#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ 7996/ #. 81-10 8. . Diaconu, (ratat de dre#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. @uina @e,/ Bucureşti/ 2002/ #. 94-790/ 268-2=8 1. >r. >eamănu, *re#tul internaţional conte#oran/ Ed. Ştiinţifică şi Enciclo#edică/ Bucureşti/ 7941/ #. 725-781.
)ur#ul 8
=9
Bi+lio%rafie selectivă 7. :. Pe7ur#t, (&e Hierarc&$ of t&e "ources of 3nternational @aX/ BV3@/ voi. J@33. 7948-7941 2. <. )7arne+, (&e Dersistent F+Gector Aule and t&e *evelo#ent of Custoar$ 3nternational @aX/ BV3@/ 1=/ 7951 6. D.. )ol#on, HoX Dersistent t&e Dersistent F+Gector BeW/ Yas&in%ton @aX AevieX/ =7/ 795= 8. . >uggen7eim, @es deu, eleents de la coutue en droit internaţional< la tec&ni_ue et le #rinci#es du droit internaţional/ Daris/ 7910 1. . >uggen7eim, Contri+utions ! lM&istoire des sources du droit internaţional/ AC*3/ voi. 18/ 7915 =. Q.. ?eere,3nternational @aX and its "ources/ Ha%a/ 7959 4. ?. Fel#en, (&eorie du droit internaţional coutuier/ 7969/ ">*3 5. . "ă#ta#e, (&e Dlace of t&e (reat$ aon% t&e "ources of 3nternational @aX/ AA"3/ 7955/ nr. 2 9. :.?. :endel#on, (&e >oration of Custoar$ 3nternational @aX/ AC*3/ voi. 242/ 2007 70. :. ;oren#en, @es sources du droit internaţional/ Co#en&a%a/ Iunks%aard/ 798= 77. )7. de *i##c7 er, Dositivis et Gus co%ens/ în Aevue %enerale du droit internaţional #u+lic/ nr. 77947 72. @. :cQ7inne+, @es Nation s Knites et la foration du droit/ KNE"CF/ Daris/ 795=.
ne,a 7 "tatutul Curţii 3nternationale de ustiţie ...: Articolul 39. 7. Curtea/ a cărei isiune este de a soluţiona confor dre#tului internaţional diferendele care îi sunt su#use/ va a#lica a. convenţiile interna ţionale/ fie %enerale/ fie s#eciale/ care sta+ilesc re%uli recunoscute în od e,#res de statele în liti%iu< +. cutua internaţională/ ca dovadă a unei #ractici %enerale/ acce#tată ca dre#t< c. #rinci#iile de dre#t recunoscute de naţiunile civili)ate< d. su+ re)erva dis#o)iţiil or rticolului 19/ &otăr!rile Gudecător eşti şi doctrina celor ai calificaţi s#ecialişti în dre#t #u+lic ai diferitelor naţi uni/ ca iGloace au,iliare de deterinare a re%ulilor de dre#t.
40
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
2. Dre)enta dis#o)iţie nu aduce atin%ere dre#tului Curţii de a soluţiona o cau)ă e4 aeuo et ono,dacă #ărţile sunt de acord cu aceasta. ...:
ne,a 2 "tatutul Coisiei de *re#t 3nternaţional Articolul 0. 7. Coisia de *re#t 3nternaţional are ca o+iect #roovarea unei de)voltări #ro%resive a dre#tului internaţional şi a codificării acestuia. 2. Coisia se va ocu#a în #rinci#al cu dre#tul internaţional #u+lic/ fără a fi e,clusă intervenţia sa în doeniul dre#tului internaţional #rivat. Capitolul (. 5rganizarea Co!isiei de Drept (nternaţional Articolul 2. 7. Coisia este constituita din 68 de e+ri/ #ersoane recunoscute ca av!nd co#etenţă în dre#tul internaţional. 2. Fricare doi dintre e+rii Coisiei nu vor ficetăţeni ai aceluiaşi stat. 6. în ca)ul du+lei cetăţenii / un candidat va fi considerat cetăţean al statului în care îşi e,ersea)ă în od curent dre#turile #olitice şi civile. 6. Ie+rii Coisiei vordefi aleşi de dunarea Articolul o listă de candidaţi noinali)aţi %uvernele statelorenerală e+redintrale Naţiunilor Knite. Articolul 4. >iecare stat e+ru #oate noinali)a #entru Coisie nu ai ult de #atru candidaţi/ dintre care doi #ot fi cetăţeni ai statului res#ectiv şi doi ai altui stat. Articolul #. Nuele candidaţilor vor fi #ro#use în scris de către %uvernele res#ective "ecretariatului eneral #!nă la 7 iunie din anul în care se ţin ale%erile/ cu enţiunea că un %uvern #oate su+stitui/ în circustanţe e,ce#ţionale/ un candidat noinali)at #!nă la 7 iunie cu un candidat nuit nu ai t!r)iu de 60 de )ile înainte de convocarea dunării enerale. Articolul 7. "ecretariatul eneral va counica/ c!t ai re#ede #osi+il/ nuele/ ca şi eventualele caracteri)ări ale candidaţilor reise de %uvernele care au făcut #ro#unerile. Articolul 4. "ecre tariatul va #re%ă ti lista la care se referă art. 6/ aranG!nd în ordine alfa+etică nuele candidaţilor noinali)aţi şi o va înainta dunării enerale în vederea ale%erilor. Articolul 9. în ti#ul ale%erilor electorii vor fi conştienţi că #ersoanele care vor fi alese în Coisie tre+uie să #osede în od individual
)ur#ul 8
47
atri+utele cerute şi că acestea tre+uie certificate în Coisie/ ca re#re)entare %enerală a #rinci#alelor fore de civili)aţie şi a #rinci#alelor sistee de dre#t din lue. ...: Articolul ; b. 7. cei candidaţi care au o+ţinut nuărul a,i de voturi şi nu ai #uţin de aGoritatea si#lă a voturilor e+rilor #re)enţi care au votat efectiv vor fi aleşi/ #!nă la nuărul a,i adis #entru fiecare %ru# re%ional. 2. în eventualitatea în care ai ulţi cetăţeni ai unui stat au o+ţinut un nuăr suficient de voturi #entru a fi aleşi/ va fi ales cel care a o+ţinut nuărul a,i de voturi/ iar dacă voturile au fost #riite în nuăr e%al/ va fi ales candidatul cel ai v!rstnic. ...: Articolul 0: c. Ie+rii Coisiei vor fi aleşi la fiecare 1 ani. Ei #ot fi realeşi. Articolul 00. în ca)ul unei vacanţe oca)ionale/ Coisia însăşi se va în%riGi #e ti#ul vacanţei de +una înde#linire a #revederilor art. 2 şi 5 ale acestui statut. ...: va funcţiona Euro#ean Articolul 02 d.deCoisia Naţiunilor Knite la eneva. Coisia învasediul avea Biroului totuşi dre#tul să al ţină întruniri în alte locuri du#ă consultarea cu "ecretariatul eneral. -: Articolul 03 e. Ie+rilor Coisiei le vor fi aco#erite c&eltuielile de călătorie şi vor #rii/ de aseenea/ o indeni)aţie s#ecială/ al cărei cuantu va fi sta+ilit de dunarea enerală. Articolul 04. "ecretariatul eneral va asi%ura Coisiei/ în ăsura #osi+ilităţilor/ #ersonalul şi facilităţile cerute de înde#linirea sarcinilor acesteia.
Capitolul ((. uncţiile Co!isiei de Drept (nternaţional Articolul 0#. 3n articolele urătoare/ e,#resia de)voltarea #ro%resivă a dre#tului internaţional este folosită convenţional ca însen!nd #re%ătirea con%reselor #e tea acelor c&estiuni care nu au fost încă sta+ilite #rin dre#tul internaţional sau cu #rivire la care nora nu a fost suficient ela+orată în #ractică. "iilar/ e,#resia codificarea dre#tului internaţional este folosită convenţional ca senific!nd o forulare ai #recisă şi sisteati)area norelor dre#tului internaţional în doenii unde e,istă deGa o #ractică e,tinsă la nivel de state/ un #recedent şi o doctrină.
42
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 8
73
A. Dezvoltarea progresivă a dreptului internaţional Articolul 07. C!nd dunarea enerală reite Coisiei o #ro#unere #entru de)voltarea #ro%resivă a dre#tului internaţional/ Coisia va ura în %enere o #rocedură av!nd urătorii #aşi a: a desena ca Aa#ortor #e unul dintre e+rii săi< +: a forula un #lan de lucru< c: a #une în circulaţie un c&estionar adresat %uvernelor şi le va invita să furni)e)e Coisiei/ într-un interval de ti#/ date şi inforaţii relevante #entru teele incluse în #lanul de lucru< d: Doate nui #e unii dintre e+rii săi să lucre)e cu ra#ortorul 3a #re%ătirea #roiectelor în ti#ul #riirii răs#unsurilor la acest c&estionar< e: "e #oate consulta cu instituţii ştiinţifice şi e,#erţi individuali< aceştia nu tre+uie să fie în od necesar cetăţeni ai statelor e+re FNK. "ecretarul %eneral va aco#eri/ atunci c!nd e necesar şi în liitele +u%e tului/ c&eltuielile acestor consultări de e,#erţi< f: va lua în considerare #roiectele #re)entate de ra#ortor< %: C!nd Coisia consi deră un #roiect satisfăcă tor/ va cere "ecreta riatului eneral să-7 instituie dre#t docuent al Coisiei. "ecretariatul va asi%ura toată #u+licita tea necesară acestui docuent / care va fi însoţit de
a: Coisia va forula un #lan de lucru/ va studia astfel de #roiec te şi #ro#uneri şi le va co#ara cu orice alte #ro#uneri sau #roiecte #e aceleaşi tee< +: Coisia va #une în circulaţie un c&estion ar către toţi e+rii Naţiunilor Knite/ or%anisele acestora/ a%enţiile s#eciali)ate şi or%anisele oficiale enţionate ai sus interesate de între+ările c&estionarului şi le va invita să transită coentariile #ro#rii într-un interval re)ona+il de ti#< c: Coisia va reite un ra#or t şi recoandări #ro#rii către "ecretariatul eneral. înainte de a face asta/ ea #oate/ de aseenea/ în ca)ul în care consideră de dorit/ să facă un ra#ort #rovi)oriu către or%anisul sau a%enţia care a înaintat #ro#unerea sau #roiectul. d: *acă dunarea enerală va invita Coisia să lucre)e confor unei su%estii de #lan/ se va a#lica #rocedura conturată în art. 7=. C&es tionarul la care se face referire în #ara%raful e: al acelui articol ar #utea/ totuşi/ să nu fie necesar.
ateriale ce-7 şi-7 e,#lică considerate #otrivite de către Coisie. ca Du+licarea lui susţin va include şi orice inforaţii furni)ate de Coisie răs#uns la c&estionarul 3a care se referă su+#ara%raful c:< &: Coisia va invita %uvernele să înainte)e s#re e,ainare #ro#riile coentarii la acest docuent într-un interval re)ona+il de ti#< i: Aa#ortorul şi e+rii Coisiei noinali)a ţi în acest sco# vor revedea #roiectul lu!nd în considerare aceste coentarii şi vor #re%ăti un #roiect final şi un ra#ort e,#licativ care va fi su#us discuţiei şi ado#tării de către coisie< 0: Coisia va #ro#une #roiectul astfel ado#tat şi recoandările sale "ecretariatului eneral şi dunării enerale. Articolul 08. 7. *e aseenea/ Coisia va lua în considerare #ro#unerile şi #roiectele convenţiilor ultilaterale su#use de)+aterii de către statele e+re ale Naţiunilor Knite/ #rinci#alele or%ane ale Naţiunilor Knite altele dec!t dunarea enerală/ a%enţiile s#eciali)ate sau or%anisele oficiale sta+ilite #rin convenţii inter%uveaentale #entru a încuraGa de)voltarea #ro%resivă a dre#tului internaţional şi codificarea acestuia/ şi transise acesteia în acest sco# de "ecretariatul eneral. 2. *acă în astfel de ca)uri Coisia consideră că este #otrivit să se treacă la studierea #roiectelor şi #ro#unerilor de acest fel/ ea va ura/ în %enere/ o #rocedură cu urătorii #aşi
considerare #roiectele sau nu. ă codificarea 2. C!nd toate Coisia conside,istente/ eră dre#t %uvernaentale necesară sau de)ira+il unei tee #articulare/ ea va înainta recoandări "ecretariatului eneral. 6. Coisia va acorda #rioritate cererilor du nării enerale de a re)olva orice c&estiune. Articolul 0;. 7. Coisia va ado#ta #lanul de lucru #otrivit fiecărui ca). 2. Drin "ecretariatul eneral/ Coisia va adresa %uvernelor o cerere detaliată #entru ca acestea să-i furni)e)e te,tele de le%e/ decretele/ deci)iile Guridice/ tratatele/ cores#ondenţa di#loatică şi alte docuente relevante #entru su+iectul aflat în studiu şi #e care Coisia la a#recia)ă ca fiind necesare. Articolul 2:. Coisia îşi va #re%ăti #roiectele în foră de articole şi le va înainta dunării enerale î#reună cu un coentariu conţin!nd a: F #re)entare adecvată a #recedentelor şi a altor date relevante/ inclu)!nd tratatele/ deci)iile Guridice şi doctrina< +: Conclu)ii relevante asu#ra i: în ce ăsură e,istă un acord #entru fiecare #unct în #ractica statelor şi în doctrină< ii: *iver%enţe şi neînţele%eri e,istente/ #recu şi ar%uentele invocate în favoarea unei soluţionări sau a alteia<
B. Codificarea dreptului internaţional Articolul 09. 7. Coisia va su#rave%&ea între%ul doeniu al dre#tului internaţional în #ers#ectiva selectării de su+iecte #entru codificare/ lu!nd în
48
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Articolul 20. 7. C!nd Coisia consideră că un #roiect este satisfăcător/ va cere "ecretariatului eneral să-7 însuşească în calitate de docuent al Coisiei. "ecretariatul eneral va asi%ura #u+licitatea necesară docuentului/ adău%!nd e,#licaţiile şi aterialul de susţinere #e care Coisia le #oate considera #otrivite. Du+licarea va include şi orice inforaţie furni)ată de %uverne confor art. 79. Coisia va decide dacă o#iniile unor instituţii ştiinţifice sau ale unor e,#erţi individuali consultaţi de aceasta vor fi/ de aseenea/ date #u+licităţii. 2. Coisia va cere %uvernelor să #ro#ună coentarii la docuent întrun interval re)ona+il de ti#. Articolul 22. @u!nd în considerare aceste coentarii/ Coisia va #re%ăti un #roiect final şi un ra#ort e,#licativ care va fi reis/ cu recoandările "ecretariatului eneral/ dunării enerale. Articolul 23. 7. Coisia va recoanda dunării enerale a: "ă nu acţione)e/ dacă ra#ortul nu e deGa #u+licat< +: "ă ia notă de el sau să ado#te ra#ortul #rin re)oluţie< c: "ă recoande e+rilor #roiectul în #ers#ectiva luării unei deci)ii #rin convenţie< d: "ă convoace o conferinţă #entru a înc&eia o convenţie. 2. *e c!te consideră dunareasau enerală #oate re turna #roiectele cătreori Coisie s#redea fidorit/ reconsiderate reîntocite. Articolul 24. Coisia va lua în considerare căile şi iGloacele #entru ţine c!t ai #ro#t evidenţa dre#tului internaţional u)ual/ şi anue colectarea şi #u+licarea docuentelor #rivitoare la #racticarea lui în stat şi a sentinţelor curţilor naţionale şi internaţionale #e #ro+lee de dre#t internaţional şi va face un ra#ort #e această teă către dunarea enerală.
Capitolul (((. Cooperarea cu alte organis!e Articolul 2#. 7. Coisia se #oate consulta/ în ăsura în care consideră că este necesar/ cu oricare dintre or%anisele Naţiunilor Knite/ în orice c&estiune de co#etenţa acelui or%anis. 2. (oate docuentele Coisiei înaintate uvernelor #rin "ecretariatul eneral vor fi reise şi or%aniselor Naţiunilor Knite în ăsura în care sunt interesate. Ele #ot furni)a Coisiei inforaţii şi îi #ot face acesteia orice su%estii. Articolul 27. 7. Coisia se #oate consulta cu orice or%ani)aţii naţionale şi internaţionale oficiale sau neoficiale/ #e orice c&estiune ce i s-a încredinţat dacă este de #ărere că o astfel de #rocedură i-ar î+unătăţi funcţionarea.
)ur#ul 8
75
2. în sco#ul distri+uirii docuentelor Coisiei/ "ecretariatul eneral va întoci o listă a or%ani)aţiilor naţionale şi internaţionale interesate de #ro+leele dre#tului internaţional. "ecretariatul eneral va face tot #osi+ilul să includă #e această listă cel #uţin o or%ani)aţie naţională din fiecare stat e+ru al Naţiunilor Knite. 6. în a#licarea #reve derilor acestui articol/ Coisia şi "ecretariatul eneral se vor su#une re)oluţiilor dunării enerale şi ale celorlalte or%anise ale Naţiunilor Knite în ce #riveşte relaţiile cu "#ania franc&istă şi va e,clude de la consultaţii şi de #e listă or%ani)aţiile care au cola+orat cu na)iştii şi fasciştii. 8. Este recunoscută o#ortunitatea consultă rii Coisiei cu or%ani)aţii le inter%uvernaentale a căror sarcină este codificarea dre#tului internaţional/ #recu Kniunea Dan ericană.
)ur#ul S
Cursul 7 (zvoarele subsidiare ale dreptului internaţional. Nor!ele ius cogens@ 7.0. (zvoarele subsidiare - *acă tratatul şi cutua sunt considerate i)voarele #rinci#ale ale dre#tului internaţional/ celelalte sunt i)voarele su+sidiare.
7.0.0. &otăr*rile instanţelor internaţionale 6udecătore%ti %i arbi/ trale %i doctrina iGloacele auiliare de deterinare a norelor de dre#t internaţional: &otăr*rile instanţelor internaţionale -a?nu sunt considerate precedente ca în dre#tul an%lo-sa,on: #entru că nu au valoare o+li%atorie dec!t între #ărţi şi cu #rivire la cau)a soluţionată< - sunt iGloace de constatar e a unor nore Guridice de dre#t inter naţional/ de inter#retare şi a#licare a acestora< - din caracterul de iGloc de constatare re)ultă calitatea &otăr!rii Gudecătoreşti sau ar+itrale internaţionale de posibil ele!ent !aterial =dovadă? al for!ării =eistenţei? cutu!ei - Gudecătorul internaţional a#lică/ #rintr-o o#eraţiune intelectuală/ dre#tul e,istent la situaţia concretă/ ceea ce e,clude invocarea de re%uli e,terioare dre#tului deGa e,istent< - #entru Gustificarea teoriei Gudecătorului-le%iuitor s-a invocat teoria lacunelor dre#tului internaţional. *e fa#t/ în ca) de lacune/ Gudecătorul internaţional a#lică fie #rinci#iile fundaentale ale dre#tului internaţional/ fie #rinci#iile s#ecifice/ fie Gudecă #e +a)ă de ec&itate/ a#lic!nd re%ulile consacrate în #rinci#iile %enerale de dre#t b? Doctrina autorilor celor ai calificaţi ai diferitelor naţiuni - rolul doctrinei în forarea dre#tului internaţional s-a OdiluatP în ti#. Ea face/ în #rin ci#al/ o o#eră critica$ analizează %i sintetizează$ fără co#etenţa de a ela+ora dre#tul internaţional. - se concreti)ea)ă fie în lucrările speciali%tilor$ fie 1n activitatea organis!elor$ institutelor abilitate sociaţia de *re#t 3nternaţional/
11
3nstitutul de *re#t 3nternaţional/ Coisia de *re#t 3nternaţional/ Coisia Euro#eană #entru *eocraţie #rin *re#t de la eneţia etc.: - un an uit ro l îl au opiniile individuale sau separate ale 6udecă torilor C> sau ai altor instanţe internaţionale.
7.0.2. Actele unilaterale =nu sunt enţionate de art. 65 al "tatutului CK: Z Definiţie- actul săv!rşit de către un sin%ur su+iect de dre#t internaţional/ care este susce#ti+il să #roducă efecte Guridice în ra#orturile internaţionale/ fie an%aG!nd su+iectul de la care eană/ fie cre!nd dre#turi sau o+li%aţii în relaţia cu alte su+iecte de dre#t internaţional. Z Caracteristici- anifestare de voinţă a unui sin%ur su+iect de dre#t internaţional - inde#endenţă faţă de alte anifestări de voinţă - #roducerea de efecte Guridice #roduc efecte ai ales #entru su+iectele care le eit şi #ot re#re)enta eleente ateriale în forarea cutuei. utorii care nu le consideră i)voare de dre#t internaţional invocă în ar%uentarea acestei o#inii contradicţia între caracteru l unilateral şi fundaentul dre#tului internaţional acordul de voinţă:. A. Actele unilaterale ale statelor Categorii identificate 1n practica statelor/ notificarea actul solen #rin care un stat aduce la cunoştinţa unuia sau ai ultor state un fa#t deterinat care #roduce efecte Guridice declaraţie de ră)+oi/ de neutralitate/ de succesiune la un tratat:. Kn re%i deose+it îl are declaraţia facultativă de acce#tare a Gurisdicţiei o+li%atorii a CK act unilateral/ dar care se inte%rea)ă unui siste convenţional "tatutul Curţii/ de care nu #oate fi detaşat:< - recunoa%terea anifestarea de voinţă a unui su+iect de dre#t internaţional #rin care se consideră le%itiă o stare de lucruri/ o #retenţie anue sau se constată o situaţie nouă ori o#o)a+ilitatea faţă de el a unor acte Guridice ale altui stat. Doate avea efecte constitutive recunoaşterea unui dre#t al altui su+iect de dre#t internaţional: sau declarative recunoaşterea unui stat%uvern:< - protestul anifestarea de voinţă #rin care un stat nu recunoaşte ca le%itiă o #retenţie/ o conduită sau o situaţie dată actul contrar recunoaşterii:. Drin #rotest statul îşi prezervă nişte dre#turi în ra#ort cu revendicările altui stat sau cu o re%ulă cutuiară în forare< - renunţarea actul unilateral care are ca o+iect a+andonarea/ de +unăvoie/ a unui dre#t<
45
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
- pro!isiunea act unilateral ce #oate da naştere unor dre#turi noi în +eneficiul terţilor. b Co!isia de Drept (nternaţional a inclus pe agenda sa te!a ela/ borării unui proiect de articole care să 1ncerce realizarea unei codi/ ficări 1n privinţa Actelor unilaterale@ ale statelor. - C*3 face o distincţie între a: actele unilaterale a căror posibilitate este prevăzută de un tratat cu este notificarea denunţării sau retra%erii dintr-un tratat/ declaraţia de notificare a unei instituţii care are în atri+uţie a#licarea tratatului #e #lan intern: şi care #roduc efectul #revă)ut de acesta şi +: acte unilaterale săv*r%ite independent de un tratat sau alt izvor de drept internaţional - 3n an ul 2::7$ C*3 a ado#tat Principiile directoare aplicabile declaraţiilor unilaterale ale statelor$ capabile să creeze obligaţii 6uri dice@7. *eclaraţiile #u+lice care e,#riă voinţa de a constitui o o+li%aţie #ot #roduce efecte Guridice. Caracterul o+li%atoriu se +a)ea)ă #e +una-credinţă. "tatele interesate le #ot invoca şi #ot solicita res#ectarea lor. 2. Dentru Frice stat are ca#acitatea de a se o+li%ase#rin acte unilaterale.conţinutul/ 6. deterinarea efectului Guridic/ iau în considerare circustanţele factuale/ reacţiile la care dau naştere. 8. F declaraţie unila terală o+li%ă statul nua i dacă este eisă de o autoritate av!nd co#etenţa să o+li%e statul şef de stat/ şef de %uvern/ inistrul afacerilor e,tern e/ alte autorităţi nuai în doeniile lor de co#etenţă. 1. Dot avea caracter scris şi or al. =. Dot fi adresate coun ităţii internaţ ionale ca între% sau unuia sau ai ultor state sau entităţi. 4. F declaraţie unila terală d! naştere la o+li%aţii nuai dacă este redactată în tereni clari şi la o+iect. 3nter#retare în ca) de du+iu/ inter #retare restrictivă. "e va lua în considerare te,tul/ î#reună cu conte,tul şi circustanţele în care a fost forulată. 5. *acă încalcă norele de/u# cogen#,este nulă. 9. Nu #oate crea o+l i%aţii #entru un stat terţ/ dec!t în ăsura în care acesta din ură le acce#tă în od clar. 70. F declaraţie unilaterală nu #oate fi revocată în od ar+itr ar. în anali)a caracterului ar+itrar/ se vor e,aina - #revederile declaraţiei referitoare la revocare
)ur#ul S
49
- ăsura în care terţii faţă de care o+li%aţia este datorată s-au +a)at #e declaraţie - dacă a avut loc o sc&i+are fundaentală a circustanţelor.
B. Actele unilaterale ale organizaţiilor internaţionale au/ de re%ulă/ caracter de reco!andare nu i#un o+li%aţii statelor:/ deci nu sunt i)vor de dre#t. *acă se face însă diferenţa între a: actele ce se referă la structura %i funcţionarea or%ani)aţiei dre#tul intern al or%ani)aţiei:/ de e,e#lu Ae%ulile de #rocedură - ele sunt obligatorii +: actele care se adresează statelor !e!bre - forţa lor depinde de "tatutul Carta: Fr%ani)aţiei/ de e,e#lu deci)iile Consiliului de "ecuritate confor Cartei FNK o+li%atorii/ dacă sunt ado#tate în teeiul Ca#itolului 33 - acţiuni în ca) de aeninţare la adresa #ăcii/ încălcare a #ăcii sau a%resiune< recoandative/ dacă sunt ado#tate în teeiul Ca#itolului 3: sau deci)iile Consiliului Iiniştrilor facerilor E,terne care se ado#tă #rin consens şi sunt o+li%atorii: confor Cartei Fr%ani)aţiei de Coo#erare Econoică a Iării Ne%re/ senată în iunie 7995/ la Valta. - Carta FNK #reved e că dunarea enerală #oate face recoandări statelor. *eclaraţiile dunării enerale FNK au *eclaraţia fost deseoriKniversală încor#o a rate şi de)voltate în tratate ulterioare dea e,e#lu *re#turilor Ful ui în cele două Dacte din 79== :. Care este valoarea 6uridică a acestor Ae)oluţii *eclaraţii: ado#tate de dunarea enerală a FNKW Z o valoare de constr!n%ere oral-#olitică #entru statele care au votat O#entruP Z dacă reiau sau inter#r etea))ă nore Guridice ale unui tratat e,istent/ ele nu creea)ă dre#t Z dacă încearcă sta+ilirea de noi nore de conduită/ re#re)intă eleente în forarea cutuei. - Ae)oluţiile or%ani) aţiilor intern aţionale sunt considerate '#o5t laE(, 'droit vert(, fără valoare o+li%atorie Guridic.
7.0.3. Legislaţia internă %i Fotăr*rile 6udecătore%ti interne - e,#riă voinţa unui sin%ur stat< - #ot fi eleente în #rocesul de forare a cutuei dacă ai ulte state ado#tă le%i interne cu re%leentări aseănătoare dove)i ale #racticii ce re#re)intă o noră cutuiară de dre#t internaţional:. *e e,e#lu instituţia #latoului continental s-a cristali)at #rin #ractici unilaterale ale statelor/ inclusiv acte le%islative interne:/ dre#tul de a)il etc.
57
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul S
7.0.4. "cFitatea - nu constituie un i)vor de dre#t #ro#riu-)is. "e #retinde că ar fi un i)vor su+sidiar cu rolul de adaptare a norei la situaţii individuale/ de co!pletare a lacunelor sau c&iar de 1nlocuire a a#licării dre#tului. - r #utea fi definită ca o odalitate #rocedurală care #erite a#licarea unui ansa+lu de #rinci#ii şi idei cu aGutorul cărora să se #oată face distincţie între Gust şi inGust în ordinea Guridică internaţională. uncţiile ec&ităţii sunt a: funcţia !oderatoare ada#tarea norei la #articularităţile unei s#eţe date: L soluţia infra lege#erite nea#licarea norelor care ar duce la re)ultate anorale sau nere)ona+ile în ca) de a#licare autoată< +: funcţia supletivă co#letarea unor lacune ale dre#tului: - soluţia
7.2.2. Caractere- nore ale dre#tului internaţional general cu valoare universală: -un tratat +ilateral nu #oate fi iu# cogen#B - nore acceptate %i recunoscute de counitatea internaţională de state 1n ansa!blul său - nore de la care nu se poate deroga. Nora i#erativă se deose+eşte deci de norele dispozitive de la care se #oate dero%a:. Articolul 16 #ria #arte: şi articolul 74 arată că dacă un tratat este contrar unei nore i#erative la oentul înc&eierii sale sau dacă în ti#ul e,istenţei sale a#are o noră i#erativă cu care este în conflict/ tratatul este nul sau devine nul. - în area lor aGoritate/ norele dre#tului intern aţional sunt dis#o )itive - #ărţile #ot dero%a de la ele/ în relaţiile lor/ #rin acordul lor de voinţă. - (re+uie făcută distincţia derogare Q 1ncălcare Z încălcarea oricărei nore/ fie i#erative/ fie dis#o)itive este inter)isă Z *e la norele dis#o)itive este #erisă dero%area Z *e la norele i#erative este inter)isă at!t dero%area/ c!t şi încălcarea
50
praeter lege%
c: funcţia politică refu)ul de a#licare a le%ii considerate nedre#te: -soluţia contra legeL care este cea ai controversată ulţi autori susţin că ec&itatea nu se #oate #lasa în afara dre#tului. E,istă o serie de riscuri ale aplicării ecFităţiia: Stabile%te ecepţii de la nor!ele de drept internaţional. "tatele sunt tentate să invoce ec&itatea #entru a da o aură de res#ecta+ilitate
e,ce#ţiilor #e care le folosesceste în +eneficiul #ectul dre#tului internaţional slă+it. interesului lor naţional. Aes+: "ste subiectivă. *eseori ec&itatea #oate fi definită #rin ra#ortare la un anuit siste oral deseori sisteul de dre#t naţional căruia îi a#arţine Gudecătorul care soluţionea)ă du#ă ec&itate #oate Guca un rol foarte i#ortant:. Fr/ societatea internaţională este un teren unde ulte ideolo%ii şi interese anta%onice se înfruntă. Consecinţa dis#utele devin ai %reu de soluţionat #e o +a)ă o+iectivă. *e aici re)ultă riscul #entru curţile internaţionale de a fi acu)ate de părtinire. c: Doate duce/ ca urare a diinuării încrederii în sisteul Gurisdicţional internaţional/ invers #ro#orţio nal cu frecvenţa a#licării ei/ la scă/ derea nu!ărului de cazuri deduse 1n fata instanţelor internaţionale.
7.2. Nor!ele &inscogen#( 7.2.0. Definiţie- se %ăseşte în Convenţia de la iena din 79=9 #rivind dre#tul tratatelor ...: o noră i#erativă a dre#tului internaţional %eneral este o noră acce#tată şi recunoscută de counitatea internaţională a statelor în ansa+lul său/ ca o noră de la care nu este #erisă nici o dero%are şi care nu #oate fi odificată dec!t #rintr-o nouă noră a dre#tului internaţional %eneral av!nd acelaşi caracter art. 16:.
lor Z *ero%area se reali)ea)ă #rin acordul de voinţă al statelor< încălcarea este/ ca re%ulă/ un act unilateral - Norele i#er ative nu sunt totu%i i!uabile ele #ot fi odificate #rin nore cu acelaşi caracter %iu# cogen#6. Norele i#erative nu tre+uie confundate cu nor!ele inco!patibile ale unor tratate succesive. *e e,e#lu art/ 20 din Dactul "ocietăţii Naţiunilor #re)entul Dact a+ro%ă toate o+li%aţiile şi acordurile inco#ati+ile cu #revederile sale/ iar e+rii "ocietăţii Naţiunilor se an%aGea)ă solen să nu contracte)e #e viitor aseenea o+li%aţii şi acorduri: sau art. 706 din Carta FNK în ca) de conflict între o+li%aţiile decur%!nd din #re)enta Cartă şi cele ce decur% din orice alt acord internaţional/ vor #reva la o+li%aţiile decur%!nd din Cartă: . "unt autori care atri+uie acestor te,te anuite senificaţii le%ate de conce#tul de Onoră i#erativaP. - ,
7.23. Criterii de recunoaştere a norelor ,/u# cogen#( #ro#use de doctrină Z i#ortanţa valorilor #roteGate
52
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Z caracterul esenţial al norei #entru ansa+lul statelorcounităţii internaţionale Z relaţia norei în discuţie cu o+iectivele fundaentale ale dre#tului internaţional Z criterii te&nice art. 20 din Dactul "ocietăţii Naţiun ilor/ art. 706 din Carta FNK - du#ă alţi autori/ este vor+a des#re inco#ati+ilitate: Z s-a invocat #osi+ ilitatea ca un or%an Gudiciar de e,e#lu/ CK: să sta+ilească dacă o noră este sau nu i#erativă - Coisia de *re#t 3nternaţional nu a reuşit să aGun%ă la consens #entru sta+ilirea unei enuerări e,&austive a norelor i#erative. "oluţia cea ai eficientă ar fi ea!inarea de la ca) la ca). *octrina a #ro#us/ ca nore i#erative/ urătoarele Z #rinci#iile Cartei FNK Z dre#turile eleentare la viaţă şi denitate uană inter)ice rea %enocidului/ sclaviei/ discriinării rasiale/ res#ectarea norelor de dre#t internaţional uanitar: Z norele care se referă la dre#turi în %eneral recunoscute tuturor e+rilor counităţii internaţion ale de e,e#lu/ li+ertatea ărilor şi a s#aţiului cosic:.
7.2.4. E,istenţa lui 'iu# cogen#( su%erea)ă ideea unei ordini #u+lice a counităţii internaţionale. Bibliografie !ini!ală 7. R.:. !eşteliu, *re#t internaţio nal. 3ntroducere în dre#tul internaţional #u+lic/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2006/ #. 18-=1/ 44-57 2. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. K Beck/ Bucureşti/ 2001/ #. 41-57/ 58-90 6. l. !olintineanu, . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t internaţional conte#oran/ ed. a 2-a/ revă)ută şi adău%ită/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2000/ #. =8-=9/ 760 8. . Diaconii, Curs de dre#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ 7996/ #. 12-11/=7-47 1. . Diaconii, (ratat de dre#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. @uina @e,/ Bucureşti/ 2002/ #. 799-22=/ 686-657.
)ur#ul S
83
Bi+lio%rafie selectivă 7. *. Degan, @Me_uite et le droit internaţional/ Ha%a/ 7940 2. . Diaconu, Norele i#erative în dre#tul internaţional %iu# cogen#6,
Ed. cadeiei/ Bucureşti/ 7944 6. ). Dine#cu, Contri+uţia Gurisdicţiilor internaţionale la crearea dre#tului internaţional sau rolul #retorian al acestora/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional nr. =/ ianuarie-iunie 2005/ #. 2=2-2=5 8. <.. 7. :oc a, în le%ătură cu forţa Guridică a &otăr!rilor dunării enerale a FNK/ în nalele Kniversităţii Bucureşti nr. 2879=2 9. . "ă#ta#e, (&e 3nfluence of t&e *octrines on 3nternational @aX. (&e Case of Natural @aX/ în AA"3 nr. 27959 70. . "ă#ta#e, Aolul doctrinei în evoluţia dre#tului internaţional/ AIF/ Bucureşti/ 200= 77. . OraP7ela#7vili, Dere#tor$ Nors in 3nternational @aX/ F,ford Kniversit$ Dress/ 200= 72. *. Rodriguez )edeno, :.l. Torre# )azorla, Contri+uţie la studiul actelor unilaterale ale statelor. F #osi+ilă codificareW/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. 6/ iulie-dece+rie 200=/ #. 7-62 76. <.D. ;icault, *u caractere o+li%atoire des en%a%eents unilaterau, en droit internaţional #u+lic/ A*3D/ 7949 78. @. ;u+, @es actes Guridi_ues unilaterau, en droit internaţional #u+lic/ Daris/ 79=2 71. ;. Gee, r%uente #entru aendarea rticolului 65 alin. 7: lit. +: şi alin. 7: lit. c: din "tatutul Curţii 3nternaţionale de ustiţie/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. 8/ ianuarie-iunie 2004/ #. 27-62 7=. . *erdro##, @es #rinci#es %enerau, de droit coe source du droit des %ens/ nnuaire de lM3nstitut de droit internaţional/ Daris/ 7962 74. :. *irall+, Aefle,ions sur le ius co%ens/ >*3/ 79== 75. :. *irall+, @e role des #rinci#es dans le develo##eent du droit internaţional/ 794=
58
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen 79. :. *irall+, @a valeur Guridi_ue des recoandations des or%a-
nisations inteationales/ >*3/ 791= 20. )7. de *i##c7er, Dositivise et ius co%ens/ A*3D nr. 77947/ #. 1 27. )7 de *i##c7er, *e lMe_uite dans le re%leent ar+itrai et Gudiciaire des 3iti%es en droit internaţional #u+lic/ Daris/ 7942 22. !. *itan+i, @es #ositions doctrinales conceant le sens de la notion de #rinci#es %enerau, de droit reconnu #ar 3es Nations civilisees A*3D/ 7952/ #. 85-77=.
Aneă Convenţia privind dreptul tratatelor$ iena$ 0;7; ...: Articolul #3. ,ratate 1n conflict cu o nor!ă i!perativă a dreptului internaţional general (fus cogens) Este nul orice tratat care/ în oentul înc&eierii sale/ este în conflict cu o noră i#erativă a dre#tului internaţional %eneral. în sensul #re)entei Convenţii/ o noră a dre#tului internaţional %eneral este o noră acce#tată şi recunoscută de counitatea internaţională a statelor în ansa+lul ei dre#t noră de la care nu este #erisă nici o dero%are şi care nu #oate fi odificată dec!t #rintr-o nouă noră a dre#tului internaţional %eneral/ av!nd acelaşi caracter. ...:
Articolul 74. Apariţia unei noi nor!e i!perative a dreptului internaţional general (fus cogen#6 *acă survine o nouă noră i#erativă a dre#tului internaţional %eneral/ orice tratat e,istent/ care este în conflict cu această noră/ devine nul şi îşi încetea)ă efectele. ...:
Cursul 8 Siste!ul principiilor dreptului internaţional 8.0. Definiţii. Consideraţii generale - Principiile dreptului internaţional re#re)intă construcţii Guridice în
Gurul unor valori considerate i!portant e #entru relaţiile internaţionale/ #entru evidenţierea acestora/ pro!ovarea lor în sisteul norelor şi instituţiilor Guridice ce %uvernea)ă conduita internaţională a statelor şi/ ai ales/ protecţia acestora. Dute a#recia că/ reflect!nd un anue set de nevoi socia le la un oent dat/ con%tiinţa 6uridică a societăţii internaţionale re#re)intă un eleent i#ortant care asi%ură trecerea de la nivelul structural la nivelul norativ. - Drinci#iile de dre#t internaţional îşi %ăsesc %ene)a în conştiinţa Guridică a naţiunilor/ ca care a#oi/ #rintr-un #roces de însuare a Gudecăţilor de a#reciere/ construiesc idei valori sociale. 3n oentul în care aceste valori ca#ătă re)onanţă Guridică #rintr-o recunoaştere internaţională lar%ă/ ele înce# a fi #roteGate Guridic/ intr!nd #ractic su+ foră de principia? în s#aţiul dre#tului internaţional L unde îşi construiesc conţinutul norativ. - Drinci#iile sunt/ de re%ulă/ definite în teoria dre#tului ca idei conducătoare ale între%ului siste de dre#t. Crede/ însă/ că #rinci#iile dre#tului internaţional nu sunt idei călău)itoare şi nu sunt nici nor!e. Caracterul lor norativ este deterinat nu de fa#tul că sunt nore/ ci de fa#tul că ele conţin nore. - v!nd în vedere cele de ai sus/ #ute defini principiul de drept internaţional ca fi ind o prescripţie nor!ativă ce se caracterizează printr/un 1nalt nivel de abstractizare$ d*nd epresie unei valori inter/ naţionale universal acceptate %i care guvernează conduita subiectelor de drept internaţional. - "isteul #rinci#iilor de dre#t internaţional ar #utea fi ia%inat/ conce#tual vor+ind/ ca fiind forat din principiile generale de drept la care face referire art. 65 din "tatutul Curţii 3nternaţionale de ustiţie:/ principiile funda!entale ale dre#t ului internaţional şi principiile specifice ale dre#tului internaţional.
5=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen - Principiile generale de drept$ enţionate de art. 65 ca iGloc #e care
C3 îl #oate utili)a #entru soluţionarea diferendelor ce-i sunt su#use/ #ot fi definite ca nucleu coun al e,#erienţei şi conştiinţei Guridice a statelor civili)ate:/ care sinteti)ea)ă/ în forule ce vin uneori c&iar din dre#tul roan/ anuite standarde sau eleente de e,#erienţă Guridică/ acce#tate în ordinea Guridică internă a tuturor statelor/ c&iar dacă nu se re%ăsesc întotdeauna înscrise în dre#tul #o)itiv al acestora. - Principiile funda!entale ale dreptului internaţional sunt acelea care au dre#t conţinut nore de a#licaţie universală/ cu nivel a,i de %eneralitate şi caracter i#erativ/ ce dau e,#resie şi #roteGea)ă valori internaţionale fundaentale în ra#orturile dintre su+iectele dre#tului internaţional. Ele deterină conţinutu l celorlalte #rinci#ii/ nore şi instituţii ale între%ului siste al dre#tului internaţion al/ conţin!nd nore Guridice ale căror trăsături le caracteri)ea)ă ca #rinci#ii fundaentale. - Principiile specifice ale dreptului internaţio nal sunt #rinci#ii ce dau e,#resie unei valori internaţionale s#ecifice şi care au acţiunea liitată la o raură sau ai ulte ale dre#tului internaţional/ re#re)ent!nd nucleele de +a)ă ale raurilor res#ective. - Principiile dreptului internaţi onal forea)ă/ du#ă cu a ai arătat/ în cadrulstfel/ căruiaeste se sta+ilesc de detersiste! coerent$reci#rocă. inare un şi de influenţare firesc cale%ături #rinci#iile fundaentale să re#re)inte cadrul #rinci#al de referinţă #entru #rinci#iile s#ecifice/ liitele în care #ot să a#ară acestea. De de altă #arte/ includerea unui #rinci#iu într-o cate%orie sau alta nu este i!uabilă. - De de altă #arte/ e,istă o le%ătură directă între sisteul #rinci#iilor şi sisteul norelor dre#tului internaţional - care/ la r!ndul lor/ se structurea)ă într-o ierar&ie #ro#rie/ er%!nd de la nore OindividualeP la nore i#erative. De de altă #arte/ #rinci#iile conţin nore - şi dinaica acestora asi%ură dinaica conţinutului #rinci#iilor - iar/ #e de altă #arte/ #entru celelalte nore/ #rinci#iile constituie o sursă de inspiraţie@ şi/ în acelaşi ti#/ cadrul în care aceste nore #ot fi ado#tate.
8.2. Principiile generale de drept - rticolul 65 alin. 7: #ct. c: #revede #rinci#iile %enerale de dre#t
recunoscute de naţiunile civili)a te #rintre !odalităţile a#licate de C3 pentru soluţionarea diferendelor ce-i sunt su#use. - Cu #ri vire la natura #rinci#iilor generale de dre #t/ prevalează caracterizarea lor ca principii acceptate pe plan intern %i făc*nd parte din dreptul naţional al tuturor statelor.
)ur#ul U
%(
prin/ cipii co!une at*t ordinii 6uridice interne$ c*t %i ordinii 6uridice inter/ naţionale de e,e#lu #rinci#iul re#arării actului ilicit/ autoritatea lucrului Gudecat/ nieni nu #oate fi Gudecător în #ro#ria-i cau)ă - "emo iude4 #ine - Knii autori au inter#retat te,tul în sensul că ar fi vor+a des#re
actor6. - lţi autori/ lu!nd în considerare #artea de înce#ut a art. 65 din "tatutul
C3 Curtea soluţionea)ă confor dre#tului internaţional liti%iile care-i sunt su#use s#re soluţionare: inter#retea)ă această sinta%ă ca referinduse la principiile funda!entale ale dreptului internaţional@. - Necesare îndeose+i #entru Oaco#erireaP lacunelor dre#tului internaţional/ #rinci#iile %enerale de dre#t #ot fi folosite/ ca re#ere/ în #re%ătirea codificării dre#tului internaţional sau în inter#retarea tratatelor. - Drinci#iile %enerale de dre#t nu tre+uie confundate cu #rinci#iile fundaentale ale dre#tului internaţional.
8.3. Principiile funda!entale ale dreptului internaţional. (!portanţă %i caractere Drinci#iile fundaentale re#re)intă a,a centrală a dre#tului internaţional/ deterin!nd conţinutul celorlalte #rinci#ii/ instituţii şi nore/ orientarea dre#tului internaţional. Caractere- Gai!ă generalitate re#re)intă a+stracti)area a ceea ce este esen ţial din între%ul siste al dre#tului intern aţional #u+lic/ av!nd rol diri guitor %i do!inant #entru acest siste: tridiensională/ su+ as#ectul Z doeniilor de a#licar e Z conţinutului Guridic Z sferei creatorilor şi destinatarilor - Aplicaţie universală sunt re)ultatul conver%enţei voinţelor cvasiaGorităţii statelor şi se e,tind şi la alte su+iecte de dre#t internaţional:< - Caracter 6uridic obligatoriu se e,#riă #rin intered iul unor tratate sau cutue:< - Caracter i!perativ sunt nore ius cogens)% - Dau epresie %i prote6ează o valoare funda!entală în ra#orturile dintre su+iectele de dre#t internaţional. *ouă rearci 7. între #rinci#ii nu se #ot face ierarFizări 2. "unt interdependente- în inter#retarea şi a#licarea lor/ #rinci#ii le care #reced sunt le%ate între ele şi fiecare #rinci#iu tre+uie inter#retat în conte,tul celorlalte *eclaraţia 2=21 din 7940:.
55
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen - Caracter dina!ic evoluea)ă în concordanţă cu dinaica relaţiilor
internaţionale/ a ra#orturilor #e care le consacră:. - "unt consacrate/ în #rinci#al / în Carta FNK art. 2:/ *eclaraţia dunării enerale a FNK din 7940 referitoare la #rinci#iile dre#tul ui internaţional #rivind relaţiile #rieteneşti şi coo#erarea dintre state/ în conforitate cu Carta FNK ]Ae)oluţia 2=21 din 78 octo+rie 7940/ ctul >inal al C"CE de la Helsinki 7941: şi altele^. - *eclaraţia din 7940 consacră şa#te #rinci#ii/ la care ctul >inal ai adau%ă trei inviola+ilitatea frontierelor/ inte%ritatea teritorială/ res#ectul dre#turilor oului şi li+ertăţilor fundaentale:. Driele două sunt des#rinse din #rinci#ii deGa consacrate în re%leentările anterioare. Oco#eriteP din #unct de vedere Guridic de acestea de #rinci#iul suveranităţii/ nediscriinării/ nerecur%erii la forţă sau la aeninţarea cu forţa:/ aşa cu se #oate vedea din odul de definire a conţinutului lor în ctul >inal/ raţiunea sta+ilirii lor este #re#onderent #olitică şi se e,#lică #rin conGunctura internaţională a oentului. - "-a ai susţinut în doctrină şi e,istenţa altor #rinci#ii #rin ci#iul de)arării/ #rinci#iul securităţii colective/ #rinci#iul solidarităţii interna ţionale:/ dintre care cel #uţin două sunt din ce în ce ai #al#a+ile #rin ci#iul +unei vecinătăţi şi #rinci#iul #riatului dre#tului internaţional.
8.4. Principiile funda!entale prevăzute de Declaraţia din 0;8: 8.4.0. Principiul egalităţii suverane Confor *eclaraţiei/ statele au dre#turi şi o+li%aţii e%ale şi sunt e+ri e%ali ai counităţii internaţio nale/ indifere nt de deose+irile de ordin econoic/ social/ #olitic sau de altă natură. - Suveranitatea este$ în #re)ent/ conceptul funda!ental al dreptului internaţional$ av!nd în vedere că dre#tul internaţional este e,#resia acordului de voinţă reali)at între state suverane eleentul #rinci#al #e care este clădită astă)i or%ani)area statală şi internaţională:. - Caracterele OclasiceP ale suveranităţii 7. indivi)i+ilitatea nu #oate fi fra%entată/ atri+utele ei ne#ut!nd a#arţine ai ultor titulari:< 2. inaliena+ilitatea nu #oate fi a+andonată sau cedată altor state sau entităţi internaţionale:< 6. e,clusivitatea teritoriul unui stat nu #oate fi su#us dec!t unei sin%ure suveranităţi:<
)ur#ul U
59
8. caracter ori%inar şi #lenar suveranitatea a#arţine statului şi nu îi este atri+uită din afară/ iar #rero%ativele #uterii de stat cu#rind totalitatea doeniilor de activitate - #olitic/ econoic/ social etc:. în #re)ent/ toate aceste caractere au cunoscut unele !utaţii$ ca urare a evoluţiilor societăţi i internaţionale după al doilea război !ondial$ %i 1n special după 0;9;. / Conţinutul e%alităţii suverane cu#rinde/ în #rinci#al/ urătoarele eleente a: statele sunt e%ale din #unct de vedere Guridic< +: fiecare stat se +ucură de dre#turile inerente de#linei suveranităţi< c: fiecare stat are o+li%aţia de a res#ecta #ersonalitatea altor state< d: inte%ritatea teritorială şi inde#endenţa #olitică sunt inviola+ile< e: fiecare stat are dre#tul de a-şi ale%e şi de)volta în od li+er sisteul #olitic/ social/ econoic şi cultural< f: fiecare stat are o+li%aţia de a se ac&ita #e de#lin şi cu +ună- credinţă de o+li%aţiile sale internaţionale şi de a trăi în #ace cu alte state< %: dre#tul de a-şi sta+ili le%ile #ro#rii/ de a defini şi conduce li+er relaţiile sale internaţionale/ de a a#arţine sau nu or%ani)aţiilor internaţionale/ de a fi sau nu #arte la tratate de alianţă/ dre#tul de neutralitate. - statare ele oau di!ensiune o capacitatediplo!atico/6uridică şi "galitatea egală de a do+!ndi şidre#turi o+li%aţii. E%alitatea o di!en/ siune econo!ică definită/ în o#inia unor autori/ de necesitatea asi%urării egalităţii co!pensatorii?.
8.4.2. Principiul autodeter!inării dre#tul #o#oarelor de a-şi &otărî sin%ure soarta: - *eclaraţia vor+eşte des#re principiul egalităţ ii 1n drepturi a popoarelor %i dreptului de a dispune de ele 1nsele@. - *e rearcat că titularul acestui dre#t#r inci#iu este poporul$ naţiu/ nea =nu alt su+iect de dre#t internaţional:. El nu #oate fi e,ercitat de o inoritate naţională. - *eclaraţia defineşte acest #rinci#iu (oate #o#oarele au dre#tul de aşi &otărî statutul lor #olitic în de#lină li+ertate şi fără aestec din afară şi de a reali)a de)voltarea lor econoică/ socială şi culturală şi orice stat are o+li%aţia de a res#ecta acest dre#t confor #revederilor Cartei. - De de altă #arte/ *eclaraţia include şi #reci)area Nicio dis#o)iţie din #ara%rafele #recedente nu va fi inter#retată ca autori)!nd sau încuraG!nd o acţiune/ oricare ar fi ea/ care ar de)e+ra sau.ar aeninţa/ în total sau în #arte/ inte%ritatea teritorială sau unitatea #olitică a oricărui stat suveran şi inde#endent/ care se conduce confor #rinci#iului e%alităţii în dre#turi şi
90
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
dre#tului #o#oarelor de a dis#une de ele însele enunţat ai sus şi av!nd un %uvern care re#re)intă ansa+lul #o#orului a#arţin!nd teritoriului/ fără distincţie de rasă/ credinţă sau culoare. Dornind de la acest te,t/ se #oate face distincţie între autodeterinarea eternă şi cea internă$ condiţia de e,ercitare a #riei fiind/ în o#inia unor autori/ i#osi+il itatea e,ercităr ii celei de-a doua.
8.4.3. Principiul nea!estecului 1n treburile interne neii,tiunii: - (i# de secole/ inte rvenţia a fost considerată un iGloc licit de conduită internaţională. - Aevoluţia >rance)ă afiră necesitatea neintervenţiei #o#orului france) în afacerile interne ale altor #o#oare şi inadisi+ilitatea aesteculu i unor #uteri străine în afacerile interne ale >ranţei art. 779 al Constituţiei din 7496:. Ca reacţie/ legiti!is!ul intervenţiei este consacrat de Con%resul de la iena 7571:. - *octrina Gonroe 7526: sta+ileşte inadisi+ilitatea intervenţiei statelor euro#ene #e continentul aerican. - *octrinele Calvo/ *ra%o 75== şi 7902:. - Conţinut - o+li%aţia statelo r de a nu interveni în afacerile care ţin de co#etenţa naţională a unui alt stat care a#arţin doeniului re)ervat:. Dotrivit este e,clusă orice sau forăaeninţare de intervenţie/ nu nuai cea acestui arată #rinci#iu/ orice foră de in%erinţă îndre#tată î#otriva #ersonalităţii unui stat sau î#otriva eleentelor lui #olitice/ econoice/ culturale:. - (re+uie su+liniat că tot ai ulte #ro+lee considerate ca a#arţi n!nd e,clusiv/ în trecut/ co#etenţei interne a statelor ies în #re)ent în afara doeniului re)ervat. C&iar conce#tul doeniului re)ervat este contestat. 8.4.4. Principiul nerecurgerii la forţă sau la a!eninţarea cu forţa - D!nă la senarea/ la 24 au%ust 7925/ la Daris/ a Dactului Briand-Uello%%/ ră)+oiul era considerat ca noral şi le%iti în #ractica dre#tului internaţional. - rticolul 2 #ct. 8 din Carta FNK arată că (oţi e+rii or%ani) aţiei se vor a+ţine în relaţiile lor internaţionale de la recur%erea la aeninţarea cu forţa sau la folosirea forţei fie î#otriva inte%rităţii teritoriale şi inde#endenţei #olitice a vreunui stat/ fie în orice alt od inco#ati+il cu sco#urile Naţiunilor Knite. - *eclaraţia din 7940 arată că războiul de agresiune constituie cri!ă contra păcii care anga6ează responsabilitatea statelor 1n confor!itate cu dreptul internaţional.
)ur#ul U
97
- dunarea enerală a FNK a ado#tat/ în 7948/ Ae)oluţia 6678 #rivind
definirea agresiunii =ar!ate?. Celelalte fore de a%resiune nu sunt încă: definite/ deşi #rin OforţăP se înţele%e orice act de violenţă sau constr!n%ere/ nu nuai forţa ilitară/ ci orice fore ale #resiunii #olitice/ econoice sau de orice altă natură/ toate fiind considerate ilicite. - *re#tul internaţional #erite folosirea forţei în două situaţii a: folosirea forţei #e +a)a &otăr!rii Consiliului de "ecuritate< +: e,ercitarea dre#tului de autoa#ărare individuală sau colectivă î#otriva unui atac arat. - Knii autori adau% ă o a treia situaţie e,ercitar ea dre#tului de autode terinare. 8.4.#. Principiul soluţionării pe cale pa%nică a diferendel or inter naţionale - Conţinut Carta FNK art. 2 #ct. 6: sti#ulea)ă (oţi e+rii or%a ni)aţiei vor soluţiona diferendele lor internaţionale #rin iGloace #aşnice/ astfel înc!t #acea şi securitatea interna ţională/ #recu şi Gustiţia să nu fie #use în #rieGdie. Z în art. 66 #ct. 7 sunt indicate şi !i6loacele de regle!entare- tratative/ anc&etă/ ediere/ conciliere/ ar+itraG/ #e cale Gudiciară/ or%anis e sau acorduri re%ionale/ alte iGloace #aşnice la ale%erea #ărţilor Z Conţinutul se e,#riă deci/ #e de o #arte/ în obligaţia generală de soluţionare pe cale pa%nică$ res#ectiv #rin dreptul de liberă alegere a !i6loacelor de soluţionare - (re+uie făcută distincţia diferendIsituaţieZ diferend o neînţele%ere între două sau ai ulte state care şi-au forulat deGa #retenţiile sau contra#retenţiile cu ar%uente de dre#t internaţional #o)iţiile lor sunt evident deliitate şi Gustificate Guridic:< Z situaţie o î#reGurare de fa#t intervenită între două sau ai ulte state/ ce #roduce fricţiuni între ele şi care #oate evolua sau nu într-un diferend. 8.4.7. Principiul 'pacta su n t #ervandă( înde#linirea cu +ună-credinţă a o+li%aţiilor internaţionale: - Este un #rinci#iu cons acrat încă din antic&itate . Este re%leentat în art. 2 #ct. 2 din Carta FNK şi art. 29 al Convenţiei de la iena #rivind dre#tul tratatelor. - Confor *eclaraţiei din 7940 / fiecare stat are o+li% aţia de a înde #lini cu +ună-credinţă o+li%aţiile asuate confor Cartei FNK/ cele care
92
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
./-/ -TZZ-
îi incu+ă în virtutea #rinci#iilor şi norelor %eneral recunoscute ale dre#tului internaţional şi cele cu#rinse în tratatele la care este #arte. - Nu este doar o nor ă Gurid ică/ ci şi una de !orală internaţională- statele tre+uie să-şi înde#linească o+li%aţiile la care au consiţit li+er. - OBuna-credinţăP #resu#une e,ecutar ea o+li%aţiilor fără su+terfu%ii/ fără folosirea unor odalităţi incorecte de a ocoli e,ecutarea lor. - El se a#lică şi tratatelor %i cutu!ei. - Condiţia esenţială- o+li%aţiile care tre+uie e,ecutate cu +ună-cre-dinţă tre+uie să fie confor!e dreptului internaţional de e,e#lu/ în ca)ul tratatelor/ acestea tre+uie să fie licite?.
8.4.8. Principiul cooperării - Este un #rinci#iu care circuscrie o+li%aţia statelor de a coo#era între ele în vederea enţinerii #ăcii şi securităţii internaţionale/ favori)ării #ro%resului şi sta+ilităţii econoice internaţionale. - "e datorea)ă ulti#l icării su+iectelor de dre#t internaţional/ accentuării interde#endenţelor/ a#ariţiei de #ro+lee %lo+ale acute care solicită coo#erarea tuturor statelor şi %ăsirea de soluţii internaţionale #entru acestea. - Este consacrat în art. 7 #ct. 6 din Cart a FNK. 8.#. Alte principii funda!entale prevăzute 1n Actul inal de la &elsin'i 8.#.0. Principiul inviolabilităţii frontierelor Drevede o+li%aţia statelor de a se a+ţine acu şi în viitor de la orice atentat î#otriva acestor frontiere/ de la orice cerere sau act de aca#arare şi u)ur#are a între%ului sau a unei #ărţi a teritoriului oricărui stat inde#endent. Confor ctului >inal/ frontierele #ot fi însă odificate/ în conforitate cu dre#tul internaţional/ #rin iGloace #aşnice şi #rin acord. 8.#.2. Principiul integrităţii teritoriale - Drevede o+li%aţia statelor de a se a+ţine de la orice acţiune inco #ati+ilă cu sco#urile şi #rinci#iile Cartei FNK î#otriva inte%rităţii teri toriale/ inde#endenţei #olitice sau a unităţii oricărui stat #artici#ant/ şi în s#ecial de la orice aseenea acţiune care constituie o folosire a forţei sau o aeninţare cu forţa/ #recu şi de la a face din teri toriul celuilalt o+iec tul unei ocu#aţii ilitare sau al altor ăsuri de folosire directă sau
)ur#ul U
96
indirectă a forţei în contradicţie cu dre#tul internaţional sau o+iectul unei do+!ndiri #rin aseenea ăsuri sau #rin aeninţarea cu ele. - "e ai #revede că nicio astfel de ocu#aţie sau do+!n dire nu #oat e fi recunoscută ca le%ală.
8.#.3. Principiul respectării drepturilor o!ului %i libertăţilor funda!entale - Consacrat ca #rinci#iu #entru #ria oară de ctul >inal de la Helsinki 7941: ; docuent cu caracter #olitic/ şi nu Guridic -/ deşi referiri %ăsi în Carta FNK/ cele două Dacte #rivind dre#turile oului etc. - 3niţial considerat ca #rinci#iu de dre#t internaţional de raură nu #rinci#iu fundaental/ se considera că se referă doar la ateria #o#ulaţiei:/ astă)i criteriul res#ectării dre#turilor oului a devenit o coordonată esenţială a ra#orturilor interstatale şi o condiţie #entru aderarea la diferite foruri şi fore de coo#erare sau inte%rare.
Bi+lio%rafie inială 7. ). ndronovici,*re#t internaţional #u+lic/ Ed. ra#&i,/ 3aşi/ 7996/ #. 47-777 2. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional. 3ntroducere în dre#tul internaţional #u+lic/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2006/ #. 12-18/ =5-48 6. . !olintineanu, . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t internaţional conte#oran/ ed. a 2-a/ revă)ută şi adău%ită/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2000/ #. 12-=6 8. . Diaconu, (ratat de dre#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. @uina @e,/ Bucureşti/ 2002/ #. 242-660 1. D. ope#cu, . "ă#ta#e, *re#t internaţional #u+lic/ Bucureşti/ 7994/ #. 5=-709.
Bi+lio%rafie selectivă 7. !. ure#cu, Drinci#iul +unei vecinătăţi - constantă a #oliticii e,terne ro!neşti/ în Continuitate şi discontinuitate în #olitica e,ternă ro!nească< conce#te/ fore şi etode oderne de acţiune di#loatică eficientă şi coerentă/ IE şi 3A"3/ Bucureşti/ 7995 2. . !roEnlie, Drinci#les of Du+lic 3nternational @aX/ ed. a ll-a/ F,ford Kniversit$ Dress/ 2005
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 4
6. ;. )alogeropoulo#-;trati#, @e recours ! la force dans la societe internaţionale/ Daris/ 795= 8. l.. )ri#te#cu, Drinci#iile relaţiilor dintre state/ Bucureşti/ 7947 1. D.-. Deteşanu, *re#tul la autoa#ărare individuală al statelor -autoa#ărarea antici#ată şi autoa#ărarea #reventivă. "tudiu asu#ra art. 17 din carta FNK/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional nr. 7/ octo+riedece+rie 2006/ #. =5-5= =. . Diaconu, Knele as#ecte #rivind ,pacta #unt #ervanda( ca noră i#erativă în dre#tul internaţional conte#oran/ în AA"3 nr. 2-67942 4. . Diaconu, Knele as#ecte #rivind forarea norelor cu caracter %eneral în dre#tul internaţional conte#oran/ în AA"3 nr. 27940 5. . Diaconu, Aelaţia dintre dre#tul #o#oarelor de a dis#une de ele însele şi dre#turile oului/ în Aevista Coisiei Naţionale a Ao!niei #entru KNE"CF nr. 67954 9. . Diaconu, . lie#cu, D. "egrea, *. ăcureţu, Nerecur%erea la forţă şi la aeninţarea cu forţa - #rinci#iul fundaental al dre#tului internaţional/ în AA"3 nr. 2-67946 70. . >ălea, (eoria intervenţiei din #ers#ectiva dre#tului şi eticii/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. 7/ octo+rie-dece+rie 2006/
6. *eclaraţia asu#ra #rinci#iilor ce %uvernea)ă relaţiile dintre statele #artici#ante la C"CE/ #arte din ctul final de la Helsinki din 7941 8. *ocuentul Conferinţei C"CE de la "tock&ol din 7958 1. Carta de la Daris #entru o Nouă Euro#ă din 7990
#. 5=-720 77. >. >eamănu, Drinci#iile fundaentale ale dre#tului internaţional/ Bucureşti/ 79=4 72. T. ?illier, Drinci#les of Du+lic 3nternational @aX/ 2 n Edition/ Cavendis& Du+lis&in%/ 7999 76. >=. :olnar, "#re un dre#t recunoscut internaţional de intervenţie uanitară unilateral ăW/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. =/ ianuarie-iunie 2005/ #. 57-708 78. . op, ecinătate şi +ună vecinătate în dre#tul internaţional/ Ed. Ştiinţifică şi Enciclo#edică/ Bucureşti/ 795= 71. D. ope#cu, . "ă#ta#e, "isteul #rinci#iilor dre#tului internaţional/ Ed. cadeiei/ Bucureşti/ 795= 7=. . . Ru#u, Drinci#iul res#ectării tratatelor/ Ed. Ştiinţifică/ Bucureşti/ 7992.
Fricelastat are o+li%aţia să sesau a+ţină/ în relaţiile luifieinternaţionale/ de a recur%e aeninţarea cu forţa la folosirea forţei î#otriva inte%rităţii teritoriale sau inde#endenţei #olitice a oricărui stat/ fie în orice alt od inco#ati+il cu sco#urile Naţiunilor Knite. F astfel de recur%ere la aeninţarea cu forţa sau la folosirea forţei constituie o violare a dre#tului internaţional şi a Cartei Naţiunilor Knite şi nu tre+uie să fie folosită niciodată ca iGloc de re)olvare a #ro+leelor internaţionale. Kn ră)+oi de a%resiune constituie o criă î#otriva #ăcii care an%aGea)ă răs#underea în virtutea dre#tului internaţional. Confor sco#urilor şi #rinci#iilor Naţiunilor Knite/ statele au o+li%aţia de a se a+ţine de la orice #ro#a%andă în favoarea ră)+oaielor de a%resiune. -: Frice stat are o+li%aţia de a nu recur%e la aeninţarea cu forţa sau la folosirea forţei #entru a viola frontierele internaţionale e,istente ale unui stat sau ca iGloc de re)olvare a diferendelor internaţion ale/ inclusiv diferendele teritoriale şi #ro+leele referitoare la frontierele statelor. *e aseenea/ orice stat are o+li%aţia să se a+ţină de a recur%e la aeninţarea cu forţa sau la folosirea forţei #entru a viola liniile internaţionale de dearcaţie/ cu sunt liniile de aristiţiu/ sta+ilite #rintr-un acord internaţional la care acel stat este #arte sau #e care el este ţinut să le res#ecte #entru alte raţiuni sau confor unui astfel de acord. *is#o)iţia
98
Convenţii %i alte docu!ente internaţionale 7. Carta FNK 2. *eclaraţia #rivind relaţiile #rietene şti şi coo#erarea între state ado#tată de dunarea enerală #rin Ae)oluţia 2=21 din 28 octo+rie 7940
91
ne,a 7 Ae)oluţia dunării enerale a FNK nr. 2=21 JJ:7940 - *eclaraţia asu#ra #rinci#iilor dre#tului internaţional #rivind relaţiile #rieteneşti dintre state/ confor Cartei FNK ...: Principiul potrivit căruia statele trebuie să se abţină$ 1n relaţiile lor internaţionale$ de a recurge la a!eninţarea cu forţa sau la folosirea forţei fie 1!potriva integrităţii teritoriale sau independenţei politice a oricărui stat$ fie 1n orice alt !od inco!patibil cu scopurile Naţiunilor >nite.
9=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
#recedentă nu va fi inter#retată ca aduc!nd atin%ere #o)iţiilor #ărţilor interesate faţă de statutul şi efectele acestor linii/ aşa cu au fost definite în re%iurile s#eciale care le sunt a#lica+ile/ nici ca afect!nd caracterul lor #rovi)oriu. "tatele au o+li%aţia de a se a+ţine de la actele de re#resalii care i#lică folosirea forţei. Frice stat are o+li%aţia să se a+ţină de a recur%e la orice ăsură de constr!n%ere care ar li#si #o#oarel e enţionate în cu#rinsul #rinci#iu lui e%alităţii în dre#turi şi al dre#tului #o#oarelor de a dis#une de ele însele/ de dre#tul lor de autodeterinare/ la li+ertate şi la inde#endenţă. >iecare stat are o+li%aţia să se a+ţină de a or%ani)a sau încuraGa or%a ni)area de forţe nere%ulate sau de +ande înarate/ în s#ecial +ande de ercenari/ în sco#ul săv!rşirii de incursiuni #e teritoriul unui alt stat. >iecare stat are o+li%aţia să se a+ţină de a or%ani)a şi încuraGa acte de ră)+oi civil sau acte de teroris #e teritoriul unui alt stat/ de a le s#riGini sau de a #artici#a la ele sau de a tolera #e teritoriul său activităţi or%ani)ate în sco#ul coiterii unor astfel de acte/ c!nd actele enţionate în #re)entul #ara%raf i#lică o aeninţare cu forţa sau folosirea forţei. (eritoriul unui stat nu #oate face o+iectul unei ac&i)iţii de către un alt stat/ ca urare a recur%erii la aeninţarea cu forţa sau la folosirea forţei. Nici o ac&i)iţie teritorială o+ţinută #rin aeninţarea cu forţa sau #rin folosirea forţei nu va fi recunoscută ca le%ală. Nici una dintre dis#o)iţiile care #reced nu va fi inter#retată ca aduc!nd atin%ere a: dis#o)iţiilor Cartei sau oricărui acord internaţional anterior re%iului Cartei şi vala+il în virtutea dre#tului internaţional< sau +: dre#turilor Consiliului de securitate/ în virtutea Cartei. (oate statele tre+uie să ducă cu +ună-credinţă ne%ocieri #entru ca să fie înc&eiat %ra+nic un tratat universal de de)arare %enerală şi co#letă su+ un control internaţional eficace şi să facă eforturi s#re a se ado#ta ăsuri cores#un)ătoare #entru reducerea tensiunii internaţionale şi întărirea încrederii între state. (oate statele tre+uie să înde#linească cu +ună-credinţă o+li%aţiile ce le incu+ă în virtutea #rinci#iilor şi re%ulilor %eneral recunoscute ale dre#tului internaţional în ceea ce #riveşte enţiner ea #ăcii şi securităţii internaţionale şi să de#ună eforturi #entru a face ai eficac e sisteul de securitate al Naţiunilor Knite/ +a)at #e Cartă. Nici o dis#o)iţie din #ara%rafele care #reced nu va fi inter#retată ca lăr%ind sau diinu!nd în vreun fel aria de a#licare a dis#o)iţiilor Cartei referitoare la ca)urile în care folosirea forţei este licită.
)ur#ul U
94
Principiul potrivit căruia statele trebuie să rezolve diferendele lor internaţionale prin !i6loace pa%nice astfel 1nc*t pacea %i securitatea internaţională$ precu! %i 6ustiţia$ să nu fie puse 1n pericol. (oate statele tre+uie să re)olve diferendele lor internaţionale cu alte state #rin iGloace #aşnice/ astfel înc!t #acea şi securitatea internaţională/ #recu şi Gustiţia/ să nu fie #use în #ericol. "tatele tre+uie deci să caute ra#id o soluţie ec&ita+ilă a diferendelor lor internaţionale #e cale de ne%ociere/ de anc&etă/ de ediere/ de conciliere/ de ar+itraG/ de re)olvare Gudiciară/ de recurs la or%anise sau acorduri re%ionale sau #rin alte iGloace #aşnice la ale%erea lor. Căut!nd această soluţie/ #ărţile vor conveni asu#ra iGloacelor #aşnice care vor fi #otrivite cu circustanţele şi natura diferendului. Dărţile la un diferend internaţional au o+li%aţia/ în ca)ul în care nu ar aGun%e la o soluţie #rintr-unul din iGloacele #aşnice sus-enţionate/ de a continua să caute o re%leentare a diferendului lor #rin alte iGloace #aşnice asu#ra cărora ele vor fi convenit. "tatele #ărţi la un diferend internaţional/ #recu şi celelalte state/ tre+uie să se a+ţină de la orice act susce#ti+il să a%rave)e situaţia/ astfel înc!t să nu #ună în #ericol #acea şi securitatea internaţională şi tre+uie să acţione)e în conforitate cu sco#urile şi #rinci#iile Naţiunilor *iferendele internaţionale tre+uie să fie re)olvate #e +a)aKnite. e%alităţii suverane a statelor şi în conforitate cu #rinci#iile li+erei ale%eri a iGloacelor. Aecursul 3a o #rocedură de re)olvare sau acce#tarea unei astfel de #roceduri li+er consiţită de către state în ce #riveşte un diferend la care ele sunt #ărţi/ sau un diferend la care ele ar #utea fi #ărţi în viitor/ nu #ot fi considerate ca inco#ati+ile cu e%alitatea suverană. Nici o dis#o)iţie a #ara%rafelor care #reced nu aduce atin%ere/ nici nu dero%ă de la dis#o)iţiile a#lica+ile ale Cartei/ în s#ecial cele care se referă la re)olvarea #aşnică a diferendelor internaţionale.
Principiul referitor la obligaţia de a nu interveni 1n afacerile care ţin de co!petenţa naţională a unui stat 1n confor!itate cu Carta. Nici un stat sau %ru# de state nu are dre#tul de a interveni/ direct sau indirect/ #entru orice otiv/ în afacerile interne sau e,terne ale unui alt stat. Drin urare/ nu nuai intervenţia arată/ dar şi orice foră de in%erinţă sau orice aeninţare/ îndre#tat e î#otriva #ersonalit ăţii unui stat sau î#otriva eleentelor lui #olitice/ econoice şi culturale/ sunt contrare dre#tului internaţional. Nici un stat nu #oate a#lica sau încuraGa folosirea ăsurilor econoice/ #olitice sau de orice altă natură #entru a constr!n%e un alt stat să-şi
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 4
su+ordone)e e,ercitarea dre#turilor lui suverane şi #entru a o+ţine de la el avantaGe de orice fel. (oate statele tre+uie/ de aseenea/ să se a+ţină de a or%ani)a/ aGuta/ incita/ finanţa/ încuraGa sau tolera activităţi arate su+versive sau teroriste destinate să sc&i+e #rin violenţă re%iul unui alt stat/ #recu şi de a interveni în lu#tele interne ale unui alt stat. >olosirea forţei #entru a li#si #o#oarele de identitatea lor naţională constituie o violare a dre#turilor lor inaliena+ile şi a #rinci#iului neintervenţiei. Frice stat are dre#tul inaliena+il de a-şi ale%e sisteul său #olitic/ econoic/ social şi cultural fără nici o foră de aestec din #artea oricărui alt stat. Niic din alineatele care #reced nu va tre+ui să fie inter#retat ca afect!nd dis#o)iţiile Cartei Naţiunilor Knite referitoare la enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale.
95
Principiul egalităţii 1n drepturi al popoarelor %i al dreptului lor de a decide de ele 1nsele. în virtutea #rinci#iului e%alităţii în dre#turi a #o#oarelor şi al dre#tului lor de a dis#une de ele însele/ #rinci#iu consacrat în Cartă/ toate #o#oarele au dre#tul de a-şi &otărî statutul lor #olitic/ în de#lină li+ertate şi fără aestec din afară şi de a ura de)voltarea lor econoică/ socială şi culturală/ şi orice stat are o+li%aţia de a res#ecta acest dre#t confor dis#o)iţiilor Cartei. Frice stat are o+li%aţia de a favori)a/ î#reună cu alte state sau se#arat/ reali)area #rinci#iului e%alităţii în dre#turi al #o#oarelor şi al dre#tului lor de a dis#une de ele însele/ confor dis#o)iţiilor Cartei/ şi de a aGuta Fr%ani)aţia Naţiunilor Knite să se ac&ite de răs#underile #e care i le conferă Carta în ceea ce #riveşte a#licarea acestui #rinci#iu/ #entru a: a favori)a relaţiile #rieteneşti şi coo#erarea între state< +: a #une de îndată ca#ăt colonialisului/ ţin!nd seaa în odul cuvenit de voinţa li+er e,#riată a #o#oarelor interesate< ţin!nd seaa că fa#tul de a su#une #o#oarele su+Gu%ării/ doinaţiei sau e,#loatării străine constituie o violare a acestui #rinci#iu/ ca şi o ne%are a dre#turilor fundaentale ale oului şi este contrar Cartei Naţiunilor Knite.
1ndatorirea statelor de a coopera unele cu altele confor! Cartei. "tatele/ oricare ar fi deose+irile e,istente între sisteele lor #olitice/ econoice şi sociale/ au o+li%aţia de a coo#era unele cu altele în diversele doenii ale relaţiilor internaţionale/ #entru a enţine #acea şi securitatea internaţională a favori)a %enerală #ro%resula şinaţiunilor sta+ilitatea nală/ #recu şişi+unăstarea şi oeconoică coo#erare internaţiointernaţională care să fie li#sită de discriinare +a)ată #e aceste deose+iri. 3n acest sco# a: "tatele tre+uie să coo#ere) e unele cu altele #entru enţine rea #ăcii şi securităţii internaţionale. +: "tatele tre+uie să coo#ere)e #entru a asi%ura res#ectarea universală şi înfă#tuirea dre#turilor oului şi a li+ertăţilor fundaentale #entru toţi/ #recu şi eliinarea discriinării rasiale şi intoleranţei reli%ioase su+ toate forele lor. c: "tatele tre+uie să se conducă/ în relaţiile lor internaţi onale în doeniile econoic/ social/ cultural/ te&nic şi coercial/ în conforitate cu #rinci#iile e%alităţii suverane şi neintervenţiei. d: "tatele e+re ale Naţiunil or Knite au o+li%aţ ia de a acţiona at!t î#reună/ c!t şi individual în coo#erare cu Fr%ani)aţia Naţiunilor Knite/ confor dis#o)iţiilor #ertinente ale Cartei. "tatele tre+uie să coo#ere)e în doeniile econoic/ social şi cultural/ ca şi în cel al ştiinţei şi te&nicii şi să favori)e)e #ro%resele culturii şi învăţă!ntului în lue. "tatele tre+uie să-şi unească eforturile #entru a #roova de)voltarea econoică în luea întrea%ă/ în s#ecial în ţările în curs de de)voltare.
99
Frice statunivers are o+li%aţia a favori)a/ î#reună oului cu alte state se#arat/ res#ectarea ală şi de efectivă a dre#turilor şi a sau li+ertăţilor fundaentale/ confor Cartei. Crearea unui stat suveran şi inde#endent/ asocierea li+eră sau unirea cu un stat inde#endent/ sau do+!ndirea oricărui statut #olitic &otăr !t în od li+er de către un #o#or constituie #entru acel #o#or iGloace #entru a-şi e,ercita dre#tul său de a decide de el însuşi. Frice stat are o+li%aţia de a se a+ţine să recur%ă la orice ăsură de constr!n%ere care ar li#si #o#oarele enţionate ai sus în cu#rinsul acestui #rinci#iu/ de dre#tul lor de a dis#une de ele însele/ de li+ertatea şi inde#endenţa lor. în ca)ul în care ele reacţionea)ă şi re)istă la o astfel de ăsură de constr!n%ere/ în e,ercitarea dre#tului lor de a decide de ele însele/ aceste #o#oare au dre#tul să caute şi să #riească s#riGin/ confor sco#urilor şi #rinci#iilor Cartei Naţiunilor Knite. (eritoriul unei colonii sau un alt teritoriu neautono #osedă/ în virtutea Cartei/ un statut se#arat şi distinct de cel al teritoriului statului care îl adinistrea)ă< acest statut se#arat şi distinct/ în virtutea Cartei/ e,istă at!t ti# c!t #o#orul coloniei sau al teritoriului neautono nu-şi e,ercită dre#tul de a dis#une de sine însuşi în conforitate cu Carta Naţiunilor Knite şi/ în s#ecial/ cu sco#urile şi #rinci#iile sale.
700
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Nicio dis#o)iţie din #ara%rafele #recedente nu va fi inter#retată ca autori)!nd sau încuraG!nd o acţiune/ oricare ar fi ea/ care ar de)e+ra sau ar aeninţa/ în total sau în #arte/ inte%ritatea teritorială sau unitatea #olitică a oricărui stat suveran şi inde#endent/ care se conduce confor #rinci#iului e%alităţii în dre#turi şi dre#tului #o#oarelor de a dis#une de ele însele enunţat ai sus şi av!nd un %uvern care re#re)intă ansa+lul #o#orului a#arţin!nd teritoriului/ fără distincţie de rasă/ credinţă sau culoare. Frice stat tre+uie să se a+ţină de la orice acţiune care vi)ea)ă să ru#ă #arţial sau total unitatea naţională şi inte%ritatea teritorială ale unui alt stat sau ţară.
Principiul egalităţii suverane a statelor. (oate statele se +ucură de e%alitate suverană. Ele au dre#turi şi o+li%aţii e%ale şi sunt e+ri e%ali ai counităţii internaţi onale/ indiferent de deose+irile de ordin econoic/ social/ #olitic sau de altă natură. în s#ecial/ e%alitatea suverană cu#rinde urătoarele eleente a. "tatele sunt e%ale din #unct de vedere Guridic< +.>iecare stat se +ucură de dre#turi inerente de#linei suveranităţi< c. >iecare stat are o+li%aţia de a res#ecta #ersonalitatea altor state< d.3nte%ritatea teritorială şi inde#endenţa #olitică a statului sunt invio la+ile< e. >iecare stat are dre# tul de a-şi ale%e şi a de)volta în od li+er siste ul său #olitic/ social/ econoic şi cultural< f. >iecare stat are o+li%a ţia de a se ac&ita #e de#lin şi cu +ună-credinţă de o+li%aţiile sale internaţionale şi de a trăi în #ace cu celelalte state.
Principiul potrivit căruia statele trebuie să 1ndeplinească cu bună/ credinţă obligaţiile pe care %i le/au asu!at confor! Cartei. >iecare stat are o+li%aţia de a înde#lini cu +ună-credinţă o+li%aţiile #e care şi le-a asuat în conforitate cu Carta Naţiunilor Knite. >iecare stat are o+li%aţia de a înde#lini cu +ună-credinţă o+li%aţiile care îi incu+ă în virtutea #rinci#iilor şi re%ulilor %eneral recunosc ute ale dre#tului internaţional. >iecare stat are îndatorirea de a înde#lini cu +ună-credinţă o+li%aţiile care îi incu+ă în virtutea acordurilor internaţionale confore #rinci#iilor şi re%ulilor %eneral recunoscute ale dre#tului internaţional. 3n ca) de conflict între o+li%aţiile născute din acorduri internaţionale şi o+li%aţiile e+rilor Naţiunilor Knite/ în virtutea Cartei Naţiunilor Knite/ ultiele vor #revala. (-)
)ur#ul U
707
ne,a 2 ctul final al Conferinţei #entru "ecuritate şi Coo#erare în Euro#a/ Helsinki/ 7941 A. Declaraţie privind principiile care guvernează relaţiile reciproce dintre statele participante "tatele #artici#ante/ Aeafir!nd an%aGaentul lor în favoarea #ăcii/ securităţii şi dre#tăţii/ #recu şi a de)voltării continue a relaţiilor #rieteneşti şi coo#erării/ Aecunosc!nd că acest an%aGaent/ care reflectă interesele şi as#iraţiile #o#oarelor/ constituie #entru fiecare stat #artici#ant o răs#undere #re)entă şi viitoare/ întărită de e,#erienţele trecutului/ Aeafir!nd/ în ăsura în care sunt e+ri ai Naţiunilor Knite şi în conforitate cu sco#urile şi #rinci#iile Naţiunilor Knite/ s#riGinul lor de#lin şi activ Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite şi întăririi rolului şi eficienţei sale în consolidarea #ăcii/ securităţii şi Gustiţiei internaţionale şi în #roovarea re%leentării #ro+leelor internaţionale/ #recu şi a de)voltării relaţiilor aicale şi coo#erării între lor state/ E,#ri!nd ade)iunea coună la #rinci#iile care sunt enunţate ai Gos şi care sunt în conforitate cu Carta Naţiunilor Knite/ #recu şi voinţa lor coună de a acţiona/ în a#licarea acestor #rinci#ii/ în conforitate cu sco#urile şi #rinci#iile Cartei Naţiunilor Knite/ *eclară &otăr!rea lor de a res#ecta şi #une în #ractică/ fiecare dintre ele în relaţiile sale cu toate celelalte state #artici#a nte/ indiferent de sisteul lor #olitic/ econoic sau social/ #recu şi de ăriea lor/ situaţia lor %eo%rafică sau nivelul lor de de)voltare econoică/ #rinci#iile urătoare care sunt toate de i#ortanţă #riordială şi %uvernea)ă relaţiile lor reci#roce
(. "galitatea suverană$ respectarea drepturilo r inerente suverani/ tăţii "tatele #artici#ante îşi vor res#ecta fiecare e%alitatea suverană şi individualitatea celuilalt/ #recu şi toate dre#turile inerente suveranităţii #e care le cu#rinde suveranitatea lor/ între care în s#ecial dre#tul fiecărui stat la e%alitate Guridică/ la inte%ritate teritorială/ la li+ertate şi inde#endenţă #olitică. Ele vor res#ecta/ de aseenea/ fiecare/ dre#tul celuilalt de a-şi ale%e şi de)volta li+er sisteul #olitic/ social/ econoic şi cultural/ #recu şi dre#tul de a-şi sta+ili le%ile şi re%leentările.
702
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 4
3n cadrul dre#tului internaţional/ toate statele #artici#ante au dre#turi şi o+li%aţii e%ale. Ele vor res#ecta fiecare dre#tul celuilalt de a defini şi conduce în od li+er relaţiile sale cu alte state în conforitate cu dre#tul internaţional şi în s#iritul #re)entei *eclaraţii. Ele consideră că frontierele lor #ot fi odificate/ în conforitate cu dre#tul internaţional/ #rin iGloace #aşnice şi #rin acord. Ele au/ de aseenea/ dre#tul de a a#arţine sau nu or%ani)aţiilor internaţionale/ de a fi sau nu #arte la tratate +ilaterale sau ultilaterale/ inclusiv dre#tul de a fi #arte sau nu la tratate de alianţă< ele au/ de aseenea/ dre#tul la neutralitate.
în consecinţă/ ele se vor a+ţine de la orice acţiune inco#ati+ilă cu sco#urile şi #rinci#iile Cartei Naţiunilor Knite/ î#otriva inte%rităţ ii teritoriale/ a inde#endenţei #olitice sau a unităţii oricărui stat #artici#ant/ şi în s#ecial de la orice aseenea acţiune care constituie o folosire a forţei sau aeninţare cu forţa. "tatele #artici#ante se vor a+ţine/ de aseenea/ fiecare/ de a face din teritoriul celuilalt o+iectul unei ocu#aţii ilitare sau al altor ăsuri de folosire directă sau indirectă a forţei/ în contradicţie cu dre#tul internaţional sau o+iectul unei do+!ndiri #rin aseenea ăsuri sau #rin aeninţarea cu ele. Nici o ocu#aţie sau do+!ndire de această natură nu va fi recunoscută ca le%ală.
((. Nerecurgerea la forţă sau la a!eninţarea cu forţa "tatele #artici#ante se vor a+ţine în relaţiile lor reci#roce/ ca şi în %eneral în relaţiile lor internaţionale/ de a recur%e la folosirea forţei sau la aeninţarea cu forţa/ fie î#otriva inte%rităţii teritoriale sau a inde#endenţei #olitice a oricărui stat/ fie în orice alt od inco#ati+il cu sco#urile Naţiunilor Knite şi cu #re)enta *eclaraţie. Nici o consideraţie nu #oate fi invocată dre#t Gustificare #entru a recur%e la folosirea forţei sau la aeninţarea cu forţa în contradicţie cu acest #rinci#iu. 3n consecinţă/ statele #artici#ante se vor a+ţine de la orice act care constituie altui o aeninţare cu forţa sau o folosire directă sau a+ţine indirectă a forţei î#otriva stat inde#endent. *e aseenea/ ele se vor de la orice anifestare de forţă în sco#ul de a face un alt stat #artici#ant să renunţe la de#lina e,ercitare a dre#turilor sale suverane. *e aseenea/ ele se vor a+ţine în relaţiile lor reci#roce şi de la orice act de re#resalii cu forţa. Nici o aseenea folosire a forţei sau aeninţare cu forţa nu va fi utili)ată ca iGloc #entru a re)olva diferendele sau #ro+leele care ar #utea să ducă la diferende între ele.
(((. (nviolabilitatea frontierelor "tatele #artici#ante consideră inviola+ile/ fiecare/ toate frontierele celuilalt/ #recu şi frontierele tuturor statelor din Euro#a/ şi/ în consecinţă/ ele se vor a+ţine acu şi în viitor de la orice atentat î#otriva acestor frontiere. 3n consecinţă/ ele se vor a+ţine/ de aseenea/ de la orice cerere sau de la orice act de aca#arare şi de u)ur#are a între%ului sau a unei #ărţi a teritoriului oricărui stat inde#endent. (. (ntegritatea teritorială a statelor "tatele #artici#ante vor res#ecta inte%ritatea teritoria lă a fiecăruia din statele #artici#ante.
706
. )egle!entarea pa%nică a diferendelor "tatele #artici#ante vor re%leenta diferendele dintre ele #rin iGloace #aşnice/ astfel înc!t să nu fie #use în #ericol #acea şi securitatea internaţională şi Gustiţia. Ele se vor strădui cu +ună-credinţă şi într-un s#irit de coo#erare să aGun%ă la o soluţie ra#idă şi ec&ita+ilă #e +a)a dre#tului internaţional. în acest sco#/ ele vor recur %e la iGloace ca ne%ocierea/ anc&eta/ ediaţiunea/ concilierea/ ar+itraGul / re%leentarea Gudiciară sau la alte iGloace #aşnice la ale%erea lor/ inclusiv orice #rocedură de re%leentare convenită #reala+il diferendelor la care ele sunt #ărţi. în ca)ul în care nu se aGun%e la o soluţie #rin folosirea unuia din iGloacele #aşnice de ai sus/ #ărţile în diferend vor continua să caute un iGloc reci#roc acce#ta+il #entru a re%leenta #aşnic diferendul. "tatele #artici#ante/ #ărţi la un diferend între ele/ #recu şi celelalte state #artici#ante/ se vor a+ţine de la orice acţiune care ar #utea a%rava situaţia/ astfel înc!t să #ună în #ericol enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale şi #rin aceasta să facă ai dificilă re%leentarea #aşnică a diferendului.
(. Nea!estecul 1n treburi le interne "tatele #artici#ante se vor a+ţine de la orice intervenţie/ directă sau indirectă/ individuală sau colectivă/ în tre+urile interne sau e,terne care intră în co#etenţa naţională a altui stat #artici#ant/ oricare ar fi relaţiile lor reci#roce. Ele se vor a+ţine/ în consecinţă/ de la orice foră de intervenţie arată sau de aeninţare cu o aseenea intervenţie î#otriva altui stat #artici#ant. Ele se vor a+ţine/ de aseene a/ în orice î#reGurare/ de la orice alt act de constr!n%ere ilitară sau #olitică/ econoică ori de altă natură/ tin)!nd
708
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
să su+ordone)e intereselor lor e,ercitarea de către un alt stat #artici#ant a dre#turilor inerente suveranităţii sale şi #rin acesta să o+ţină un avantaG oarecare. în consecinţă/ ele se vor a+ţine/ între altele/ de la s#riGinirea/ directă sau indirectă/ a activităţilor teroriste sau a activităţilor su+versive sau altele îndre#tate s#re răsturnarea violentă a re%iului altui stat #artici#ant.
((. )espectarea drepturilor o!ului %i libertăţilor funda!entale$ inclusiv a libertăţii de g*ndire$ con%tiinţă$ religie sau de convingere "tatele #artici#a nte vor res#ecta dre#turile oului şi li+ertăţile fundaentale/ inclusiv li+ertatea de %!ndire/ conştiinţă/ reli%ie sau de convin%ere #entru toţi/ fără deose+ire de rasă/ se,/ li+ă sau reli%ie. Ele vor #roova şi încuraGa e,ercitarea efectiv ă a dre#turilor şi li+ertăţilor civile/ #olitice/ econoice/ sociale/ culturale şi altele care decur% toate din denitatea inerentă #ersoan ei uane şi sunt esenţiale #entru li+era şi de#lina sa de)voltare. în acest cadru/ statele #artici#ante vor recunoaşte şi res#ecta li+ertatea individului de a #rofesa şi #ractica/ sin%ur sau în coun/ reli%ia sau convin%erea/ acţion!nd du#ă i#erativele #ro#riei sale conştiinţe. "tatele #artici#a nte #e teritoriul cărora e,istă inorităţi naţionale vor res#ecta dre#tul #ersoanelor care a#arţin acestor inorităţi la e%alitate în faţa le%ii/ le vor acorda #osi+ilitatea de#lină de a se +ucura în od efectiv de dre#turile oului şi li+ertăţile fundaentale şi/ în acest od/ vor #roteGa interesele lor le%itie în acest doeniu. "tatele #artici#ante recunosc i#ortanţa universală a dre#turilor oului şi li+ertăţilor fundaentale/ a căror res#ectare este un factor esenţial al #ăcii/ Gustiţiei şi +unăstării necesare #entru a asi%ura de)voltarea relaţiilor aicale şi a coo#erării între ele/ ca şi între toate statele. Ele vor res#ecta în od constant aceste dre#turi şi li+ertăţi în relaţiile lor reci#roce şi se vor strădui/ individual şi în coun/ inclusiv în coo#erare cu Naţiunile Knite/ să #roove)e res#ectarea universală şi efectivă a lor. Ele confiră dre#tul individului de a cunoaşte dre#turile şi îndatoririle sale în acest doeniu şi de a acţiona în consecinţă. în doeniul dre#turilor oului şi li+ertăţilor fundaen tale/ statele #artici#ante vor acţiona în conforitate cu sco#urile şi #rinci#iile Cartei Naţiunilor Knite şi cu *eclaraţia universală a dre#turilor oului. Ele îşi vor înde#lini/ de aseenea/ o+li%aţiile/ aşa cu sunt enunţate în declaraţiile şi acordurile internaţionale în acest doeniu/ inclusiv/ între altele/
)ur#ul U
701
#actele internaţionale referitoare la dre#turile oului #rin care ele ar #utea fi le%ate.
(((. "galitatea 1n drepturi a popoarelor %i dreptul popoarelor de a dispune de ele 1nsele "tatele #artici#ante vor res#ecta e%alitatea în dre#turi a #o#oarelor şi dre#tul lor de a dis#une de ele însele/ acţion!nd în od #eranent în conforitate cu sco#urile şi #rinci#iile Cartei Naţiunilor Knite şi cu norele cores#un)ătoare ale dre#tului internaţional/ inclusiv cele care se referă la inte%ritatea teritorială a statelor. în virtutea #rinci#iului e%alităţii în dre#turi a #o#oarelor şi dre#tului lor de a dis#une de ele însele/ toate #o#oarele au în #eranenţă dre#tul/ în de#lină li+ertate/ de a deterina aşa cu doresc şi atunci c!nd doresc statutul lor #olitic intern şi e,tern/ fără nici un aestec din afară şi de a înfă#tui confor voinţei lor de)voltarea lor #olitică/ econoică/ socială şi culturală. "tatele #artici#ante reafiră i#ortanţa universal ă a res#ectării şi e,ercitării efective a e%alităţii în dre#turi a #o#oarelor şi dre#tului lor de a dis#une de ele însele #entru de)voltarea de relaţii #rieteneşti între ele ca şi între toate statele< ele reaintesc/ de aseenea/ i#ortan ţa eliinării oricărei fore de încălcare a acestui #rinci#iu. (R. Cooperarea 1ntre state "tatele #artici#ante vor de)volta coo#erarea lor/ fiecare cu celălalt şi cu toate statele/ în toate doeniile/ în conforitate cu sco#urile şi #rinci#iile Cartei Naţiunilor Knite. în de)voltarea coo#erăr ii lor/ statele #artici#ante vor acorda o i#ortanţă deose+ită doeniilor astfel cu sunt sta+ilite în cadrul Conferinţei #entru securitate şi coo#erare în Euro#a/ fiecare dintre ele aduc!ndu-şi contri+uţia în condiţii de de#lină e%alitate. Ele se vor strădui/ de)volt!nd coo#erarea lor #e +a)a de e%alitate/ sa #roove)e înţele%erea şi încrederea reci#rocă/ relaţii aicale şi de +ună vecinătate între ele/ #acea internaţională/ securitatea şi Gustiţia. Ele se vor strădui/ de aseenea/ de)volt!n d coo#erarea lor/ să ridice +unăsta rea #o#oarelor şi să contri+uie la înfă#tuirea as#iraţiilor lor/ între altele #rin avantaGele care re)ultă dintr-o cunoaştere utuală cresc!ndă şi din #ro%resele şi reali)ările în doeniile econoic/ ştiinţific/ te&nolo%ic/ social/ cultural şi uanitar. Ele vor lua ăsuri enite să cree)e condiţii favora+ile #entru a face aceste avantaGe accesi+ile tuturor< ele vor lua în consideraţie interesul tuturor de reducere a diferenţelor de nivel de de)voltare
70=
704
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul U
econoică şi îndeose+i interesul ţărilor în curs de de)voltare din luea întrea%ă. Ele confiră că %uvernele/ instituţiile/ or%ani)aţiile şi #ersoanele au de Gucat un rol cores#un)ător şi #o)itiv/ contri+uind la reali)area acestor o+iective ale coo#erării lor. Ele vor tinde/ #rin creşterea coo#erării lor aşa cu se #revede ai sus/ să de)volte relaţii ai str!nse între ele/ #e o +a)ă ai +ună şi ai dura+ilă/ în interesul #o#oarelor.
- în anul 7951 s-a creat o "u+coisie a Coisiei a i-a uridice a dunării enerale a FNK #entru clarificarea şi forularea eleentelor +unei vecinătăţi. - Conţinut 6uridic- interdicţia de a între#rinde acţiuni ostile şisau de a #une la dis#o)iţie teritoriul statal contra vecinilor neiGlociţi sau altor state< statul tre+uie să î#iedice activităţile desfăşura te #e teritoriul statului vecin< acestea i#lică o+li%aţia de a nu le)a #e vecin/ inclu siv c!nd acţiunile între#rinse sunt le%ale. - Buna-vecinătate nu are un caracter strict %eo% rafic< între%ul %lo+ a devenit o vecinătate. - "unt autori care consideră că o consacrare a #rinci#iului +unei vecinătăţi nii se Gustifică/ acest a fiind aco#erit din #unct ul de vedere al conţinutului de conţinutul unor #rinci#ii fundaentale deGa acce#tate în dre#tul internaţional conte#oran.
J. 1ndeplinirea cu bună/credinţă a obligaţiilor asu!ate confor! dreptului internaţional "tatele #artici#ante îşi vor înde#lini cu +ună-credinţă o+li%aţiile ce le revin în conforitate cu dre#tul internaţional/ at!t o+li%aţiile care decur% din #rinci#iile şi norele %eneral recunoscute ale dre#tului internaţional/ c!t şi o+li%aţiile care decur% din tratate sau alte acorduri/ în conforitate cu dre#tul internaţional/ la care ele sunt #ărţi. în e,ercitarea dre#turilor lor suverane/ inclusiv a dre#tului de a-şi sta+ili le%ile şi re%leentările/ ele se vor confora o+li%aţiilor Guridice care le revin în virtutea dre#tului internaţional< de aseenea/ ele vor ţine seaa în od cores#un)ător de în#revederile al Conferinţei #entru "ecuritate şi Coo#erare Euro#a şi lectului vor #unefinal în a#licare. "tatele #artici#ante confiră că în ca) de conflict între o+li%aţiil e e+rilor Naţiunilor Knite în virtutea Cartei Naţiunilor Knite şi o+li%aţiile lor în virtutea oricărui tratat sau alt acord internaţional/ o+li%aţiile lor în virtutea Cartei vor #revala/ în conforitate cu articolul 706 din Carta Naţiunilor Knite.
Anea 3 Sinteză privind iniţiativa ro!*nească de consacrare a principiului bunei vecinătăţi$ ca principiu funda!ental al dreptului internaţional - Nu este consacrat încă. - Drea+ulul Cartei FNK statele e+re se an%aGea)ă să #ractice toleranţa/ să trăiască î#reună în #ace/ 1n spiritul bunei vecinătăţi@ - 3n ura unei iniţiative ro!*ne%ti$ dunarea enerală a FNK ado#tă #rin consens Ae)oluţia 6899 78 dece+rie 7949: *e)voltarea şi întărirea +unei vecinătăţi între state
)ur#ul J
Cursul 5 "tatul ca su+iect de dre#t internaţional. Neutralitatea statelor. Aecunoaşterea statelor şi %uvernelor. "uccesiunea statelor 9.0. Statul 9.0.0. Definiţie %i ele!ente - "tatul este subiectul pri!ar$ direct %i ne!i6locit al dre#tului internaţional/ av!nd capacitatea deplină de a-şi asua totalitatea drepturilor %i obligaţiilor cu caracter internaţional. - "tatele sunt egale din #unct de vedere Guridic/ indiferent de întindere/ #o#ulaţie sau de)voltare. - Calitatea de su+iect de dre#t internaţional este re)ultatul suveranităţii statului. "tatele sunt sin%urele su+iecte de dre#t internaţional ce deţin atri+utele suveran ităţii. Suveranitatea este baza politică %i 6uridică a calităţii statului de subiect de drept internaţional. - Dentru ca o entitate să ai+ă personalitate 6uridică de tip statal se cer întrunite urătoarele eleente Z populaţia o colectivitat e #eranentă/ or%ani)ată şi relativ nueroasă: Z teritoriul cadrul s#aţial de aşe)are a colectivităţii uane: Z un guvern o autoritate %uvernaentală inde#endentă care să dis#ună de atri+utele #uterii #e un anuit teritoriu şi asu#ra unei #o#ulaţii sta+ilite: Z capacitatea de a intra 1n relaţii cu alte state confor Convenţiei #rivind dre#turile şi o+li%aţiile statelor de la Iontevideo/ 7966:.
9.0.2. Drepturi %i obligaţii ale state lor identificate de doctrină şi care se re%ăsesc şi în Carta dre#turilor şi îndatoririlor econoice ale sta telor/ ado#tată de dunarea enerală a FNK în anul 7948: a? Drepturi- la e,istenţă/ suveranitate/ la #ace şi securitate/ e%alitatea în dre#turi/ de a #artici#a la viaţa internaţională/ la le%itiă a#ărare/ de a avea acces la desco#eririle ştiinţifice şi te&nolo%ice/ la de)voltare şi #ro%res/ la coo#erare etc.
709
b? 5bligaţii- de a nu recur%e la forţă şi aeninţarea cu forţa/ de a res#ecta inviola+ilitatea frontierelor şi inte%ritatea teritorială/ de a re)olva toate conflictele #e cale e,clusiv #aşnică/ de a înde#lini cu +ună-credinţă o+li%aţiile asuate/ de a #roteGa ediul etc. 9.0.3. ,ipuri de stateZ uniunea #ersonală Z uniunea reală Z confederaţia Z federaţia Z statele de#end ente Z #rotectoratele "e ai discută şi des#re e,istenţa unei cate%orii distincte de state !ini/statele. "unt însă foarte %reu de sta+ilit li!itele #recise în funcţie de care un stat să fie inclus în această cate%orie. 9.2. Neutralitatea statelor 9.2.0. ,ipuri de neutralitate consacrate 6uridic- 3niţial e,ista doar: neutralitatea ocazională #o)iţia unui stat care nu #artici#ă la un ră)+oi:. -Z "tatul neutru să se su#ună urătoarelor cerinţe abţinerea detre+uie a nu #artici#a în niciun fel la ostilităţi: Z prevenirea de a î#iedica desfăşurarea oricărei o#eraţiuni #e teritoriul său: Z i!parţialitatea a trata în od e%al #ărţile în conflict: - 3n secolul al JlJ-lea a#are neutralitatea per!anentă at!t în ti# de #ace/ c!t şi de ră)+oi - o o#ţiune de durată:. Neutralitatea #eranentă #resu#une şi unele obligaţii supli!entare de co#ortaent faţă de cele trei aintite. - *u#ă Dactul Briand-Uello%% şi Carta FNK/ care inter)ic folosirea forţei şi aeninţarea cu forţa/ neutral itatea devine diferenţiată statul neutru are o+li%aţia de a s#riGini #e cei care duc ră)+oiul de autoa#ărare/ de a acţiona î#otriva a%resorului/ desi%ur/ în afara ră)+oiului:.
9.2.2. Căi de obţinere a neutralităţiiZ acte interne declaraţii/ dis#o)iţii constituţionale/ le%i s#eciale: Z acte internaţionale tratate de recunoaştere şi %arantare: - Drinci#alul dre#t al statului neutru este cel de autoa#ărare individuală şi colectivă şi de a cere aGutor şi de a fi aGutat atunci c!nd statutul de neutralitate este încălcat.
770
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
9.2.3. State neutreZ Elveţia unilateral - încă din 7=85< internaţional din 7571< reconfirată #rin (ratatele de #ace din 7979:. devenit e+ru FNK în se#te+rie 2002 Z ustria intern - o le%e constituţională< internaţional - (ratatul de stat cu ustria/ senat la 71 ai 7911:. Este e+ră FNK din dece+rie 7911. Este e+ru KE Z @aos intern - declaraţia %uvernului din 9 iulie 79=2/ internaţional -*eclaraţia asu#ra neutralităţii @aosului - 26 iulie 79=2/ eneva: Z Ialta ]ctul >inal al Confer inţei de la Iadrid 7956 : a C"CE ia act de declaraţia Ialtei #rivind neutralitatea sa #eranentă din 7949^ Z (urkenistan Ae)oluţia dunării enerale FNK nr. 1050 din 72 dece+rie 7991 #rivind neutralitatea #eranentă a (urkenistanului:. 9.2.4. Alte tipuri de neutralitate- Neutralitatea pozitivă fără un statut Guridic #reci)at: desenea)ă #artici#area la işcarea de nealiniere ne#artici#area la +locuri sau alianţe ilitare:< - Neutralitatea activă fără consacrare Guridică: desenea)ă anuite o#ţiuni de #olitică e,ternă ale unor state ici de e,e#lu "uedia/ >inlanda:/ în #erioada Oră)+oiului receP/ în vederea #roovării intereselor lor s#ecifice. 9.2.#. "-a discutat în doctrină şi proble!a co!patibilităţii statutului de neutralitate cu calitatea de !e!bru 5N>. 9.3. )ecunoa%terea statelor 9.3.0. Definiţie )ecunoa%terea unui stat actul #rin care un stat adite că o entitate #olitică înde#lineşte condiţiile s#ecifice unui stat ia act de a#ariţia acestui nou su+iect de dre#t: şi îşi e,#riă voinţa de a-7 considera e+ru al counităţii internaţionale. "otă#Kn #tat are dreptul, iar nu oligaţia de a recunoaşte. n acelaşi timp, 3n#ă, caracterul total discreţionaral recunoaşterii e#te pu# a#tăzi #u #emnul 3ntreării. #t5el, Declaraţia 2S28 a dunării >enerale a O"K arată că ,, nici o ac7iziţie teritorială oţinută prin ameninţare #au 5olo#ire a 5orţei nu va 5i recuno#cută ca legală(. rin urmare, nici '#tate( createVapărute ca rezultat al unei #ituaţii ilegale nu treuie recuno#cute.
)ur#ul J
&&&
"unt situaţii în care se consideră că e,istă c&iar o obligaţie de a nu recunoa%te un stat@ apărut ca efect al unui act ilegal$ ca foră de sancţionare a acelui act ile%al. Godalităţi ale recunoa%terii- note di#loatice/ declaraţii de recunoaştere/ esaGe/ tele%rae de felicitare/ tratate +i- sau ultilaterale. Noi ele!ente privind recunoa%terea au fost de)voltate du#ă finalul Aă)+oiului Aece de către Consiliul de Iiniştri al KE *eclaraţia asu#ra liniilor directoare #rivind recunoaşterea noilor state din Euro#a de Est şi Kniunea "ovietică/ ado#tată la 7= dece+rie 7997:. stfel/ statele care candidea)ă #entru recunoaştere tre+uie a: să res#ecte #revederile Cartei FNK/ ale ctului >inal de la Helsink i şi ale Cartei de la Daris #entru o Nouă Euro#ă #rivind statul de dre#t/ deocraţia şi dre#turile oului/ +: să %arante)e dre#turile %ru#urilor etnice şi naţionale şi ale inorităţilor< c: să res#ecte inviol a+ilitatea tuturor frontierelor/ care nu #ot fi odificate dec!t #rin iGloace #aşnice şi acord coun< d: s!-şi asue toate an%aGa entele relevante referi toare la de)arare şi ne#roliferare nucleară/ #recu şi la sta+ilitatea şi securitatea re%ională< e: toate să re%leente)e acord / inclusivstatelor #rin recur%e re la ar+itraG dacă este ca)ul: #ro+leele #rin #rivind succesiunea şi dis#utele re%ionale. "otă# Decizia K@ din 12 iunie 200S de recunoaştere a independenţei :untenegrului nu 5ace 3n#ă re5erire la Declaraţia din 1991 %vezi ne4a 8 la ace#t )ur#6.
- E,istă în doctrină o controversă între o#inia care susţine că recunoaşterea statelor are un caracter constitutiv şi o#inia care afiră că recunoaşterea are un caracter #ur declarativ. - Aecunoaşterea are/ în reali tate/ un dublu efect - declarativ în #rivinţa e,istenţei noului stat care/ ca urare a întrunirii eleentelor sale/ se +ucură de toate avantaGele ce decur% din dre#tul interna ţional %eneral: şi constitutiv în #rivinţa o#o)a+ilităţii acestei e,istenţe faţă de statul care a făcut recunoaşterea:. - Dartici#area unui stat nerecunoscut la conferinţe internaţionale sau aditerea sa într-o or%ani)aţie internaţională nu ec&ivalea)ă/ în #rinci#iu/ cu recunoaşterea sa individuală sau colectivă din #artea altor state. *e aseenea/ aceeaşi conclu)ie se i#une şi în ca)ul #artici#ării sale la un tratat ultilateral %eneral.
772
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
9.3.2. or!e de recunoa%tere - de iure de#lină şi definitivă/ irevoca +ilă: şi de fado liitată şi #rovi)orie/ #ut!nd fi oric!nd revocată< fa)ă #re%ătitoare #entru recunoaşterea de iure6B - eplicită e,#resă/ #rin esaGe/ note di#lo atice etc.: şi i!plicită
tacită/ #rin sta+ilirea de relaţii di#loatice sau înlocuirea unui tratat +ilateral etc:< - individuală %i colectivă. .. )ecunoa%terea guvernelor
#are în situaţia în care #uterea într-un stat este #reluată de un %uvern nou #rin alte iGloace dec!t cele constituţionale sau c!nd #e acelaşi teritoriu de stat s-au forat două %uverne. 5.8.7. Definiţie- Kn act unilateral #rin care un stat consideră %uvernul altui stat ca or%an ca#a+il să interedie)e relaţiile dintre cele două state. 5.8.2. "-au discutat o serie de criterii ale recunoa%terii guvernelor- sta+ilitatea< - e,ercitarea efectivă a autorităţii asu#ra unei #ărţi însenate sau a între%ului teritoriu< - s#riGinul aGorităţii #o#ulaţiei< - ca#acitatea de a se ac&ita de o+li%aţiile sale internaţionale.
9.4.3. Doctrine ale recunoaşterii %uvernelor - *octrina Jefferson 7492: recunoaşte orice %uvern forat în conforitate cu voinţa #o#orului. - *octrina ,obar 7904 şi 7926: refu)a recunoaşterea unui %uvern aGuns la #utere #rin revoluţie sau ră)+oi civil #!nă c!nd ţara nu este reor%ani)ată în fore constituţionale #e +a)ă de ale%eri li+ere. - *octrina "strada 7960: afira că nerecunoaşterea noilor %uverne ar re#re)enta un aestec în tre+urile interne ale statelor în cau)ă nici un %uvern nu are dre#tul de a se #ronunţa asu#ra le%itiităţii altui %uvern:. 9.#. )ecunoa%terea !i%cărilor de eliberare naţională "e face #rin recunoaşterea or%anelor lor de conducere.
)ur#ul J
776
9.7. )ecunoa%terea insurgenţilor =parte răsculată %i parte beligerantă? 1ntr/un război civil re ca efect ca#acitatea de do+!ndire şi/ res#ectiv/ de asuare de dre#turi şi o+li%aţii de dre#t internaţional de către #ărţile în conflict.
9.8. Succesiunea statelor 9.8.0. Dro+lea succesiunii statelor a#are atunci c!nd au loc !odi ficări teritoriale$ indiferent dacă acestea duc sau nu la a#ariţia unor noi state a: fu)iune sau a+sor+ţie într-un sin%ur stat< +: de)e+rarea unui stat< c: se#ararea sau secesiun ea o #arte dintr-un stat se constituie în stat se#arat:< d: transferul de teritoriu. 9.8.2. Definiţie o su+stituire a unui stat statul #redecesor: cu alt stat statul succesor: o su+stituire de suveranitate: cu #rivire la un anuit teritoriu/ în #rivinţa tratatelor/ +unurilor şi datoriilor sale/ întinderea dre# turilor şi o+li%aţiilor fiind sta+ilită în od suveran de statul succesor. - E,istă două convenţii internaţionale care re%leentea)ă această aterie Z Convenţia de la iena #rivind succesiunea statelor la tratate 7945:/ intrată în vi%oare la = noie+rie 799= Z Convenţia de la iena #rivind succesiunea statelor la +unuri/ ar&ive şi datorii 7956:/ neintrată încă în vi%oare. - 3n doctrină şi în #ractică se ai f ace distincţia între statul succesor şi cel continuator de e,e#lu/ ra#ortul interiar al Coitetului #rivind as#ecte ale dre#tului succesiunii statelor al sociaţiei de *re#t 3nterna ţional/ ado#tat la Conferinţa de la (ai#ei/ 7995: Z statul succesor este cel care se su+stituie statului #redecesor/ suc cesiunea sa la tratate/ +unuri/ datorii fiind de#endentă de a#licarea nor elor #rivind succesiunea statelor/ iar succesiunea#artici#area sa la or%a ni)aţii internaţionale fiind su#usă aditerii în or%ani)aţie #otrivit re%u lilor acesteia de aditere a oricărui nou e+ru< Z statul continuator este un stat considerat ident ic cu statul #re decesor/ în #ofida anuitor odificări factuale/ el asu!ndu-şi ansa +lul dre#turilor şi o+li%aţiilor internaţionale decur%!nd din tratatele
778
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen 7
statului #redecesor şi continu!nd #artici#area statului #redecesor la or%a- 7 ni)aţiile internaţionale în care acesta era e+ru. 7
9.8.3. Succesiunea la tratate a: în ca)ul fuziunii %i dez!e!brării$ ca re%ulă %enerală/ o#erea)ă 7 continuitatea tratatelor/ afară de situaţia în care au intervenit alte înţe- le%eri între #ărţi sau c!nd a#licarea tratatelor ar fi inco#ati+ilă cu sco#ulb şi o+iectul lor sau ar odifica radical e,ecutarea clau)elor sale. Ele o#e- rea)ă nuai cu #rivire la teritoriul #entru care au fost înc&eiate sau la -între%ul teritoriu nuai cu asentientul statului succesor şi în ura înţele%erii #ărţilor. +: în ca)ul transferului$ tratatele înc&eiate de statul cedent încetea)ă să #roducă efecte #e teritoriul cedat/ iar tratatele înc&eiate de statul do+!ndi tor înce# să-şi #roducă efecte #e acest teritoriu. (ratatele înc&eiate cu #rivire la teritoriul cedat/ de re%ulă/ îşi #ăstrea)ă vala+ilitatea. - Ca re%ulă %enerală/ tratatele #olitice dis#ar/ cele te&nice sunt #ăstrate. - F succesiune de state nu afectea)ă frontierele sta+ilite #rintr-un tratat/ #recu şi re%iurile teritoriale s#ecifice art. 77 şi 72 din Convenţia din 7945:. 9.8.4. Succesiunea la organizaţii internaţionale - *e re%ulă/ statul nou nu devine e+r u al or%ani)aţiei inter na ţionale dec!t devenind #arte la tratatul constitutiv al acesteia/ în ura anifestării de voinţă e,#rese în acest sens şi a înde#linirii #rocedurilor #revă)ute de actul constitutiv #rivind #riirea de noi e+ri. "otă n cazul Ru#iei, acea#tă regulă nu #-a aplicat, ea 5iind con#iderată continuatoarea5o#tei KR;; la calitatea de memru permanent 3n )on#iliul de ;ecuritate al O"K. n cazul ugo#laviei, prolema #ucce#iunii #ale la O"K a 5o#t #oluţionată prin admiterea #a, la noiemrie 2000, 3n organizaţie, 3n urma #olicitării noului preşedinte iugo#lav democratic ale# 3n luna #eptemrie şi a parcurgerii procedurii oişnuite de admitere.
9.8.#. Succesiunea la bunuri %i arFive - Ae%ula este că se transit %ratuit şi inte%ral statulu i succesor/ indi ferent de locul unde se află. 9.8.7. Succesiunea la datorii - *acă statul anterior ai e,istă/ de re%ulă el ră!ne de+itor<
)ur#ul J
771
- *acă statul anterior a dis#ărut a: se #reiau datori ile de către statul succe sor sau statele succeso are/ #ro#orţional cu ăriea teritoriului/ #o#ulaţiei etc. +: nu se #reiau datoriile odioase. - în ca)ul transfer ului de teritoriu/ se #reiau nuai datori ile locali)a+ile.
9.8.8. Situaţii deosebite au e,istat în ca)ul a: "tatelor forate în ura destrăării sisteului colonial Z tratatele inco#ati+ile care institu iau tutela sau #rotectoratul: nu au fost #reluate. "-au înc&eiat acorduri de succesiune/ au fost folosite declaraţii unilaterale/ aderări în nue #ro#riu sau rene%ocieri de tratate anterioare s-a considerat că statul nou creat este li+er să decidă care o+li%aţii ce decur% din tratatele anterioare sunt co#ati+ile cu suveranitatea sa/ cu dre#tul său la autodeterinare: Z +unurile au fost #reluate inte%ral şi %ratuit Z datoriile locali)a+il e au fost #reluate. Dro+l ea datoriilo r a fost re%leentată #rin acorduri cu etro#ola. +: >ostelor state socialiste Z ele nu erau/ de re%ulă/ noi su+iecte de dre#t/ dar s-au #revalat de acest ar%uent #entru a selecta tratatele convena+ile caracterului #olitic şi intereselor econoice ale acestor state Z +unurile au fost #reluate inte%ral Z datoriile considerate ostile #o#orului sau intereselor statului socialist au fost sus#endate. 9.8.9. Succesiunea statelor%i situaţiaparticularilor - *ouă #ro+lee #ro+lea dre#turilor do+!ndite şi #ro+lea cetăţeniei #ersoanelor fi)ice care se află #e teritoriul statului succesor. - Proble!a drepturilor dob*ndite este tratată de Convenţia din 7956 #rivind succesiunea la +unuri/ ar&ive şi datorii su+ fora recunoaşterii dre#tului statului succesor de a naţionali)a #ro#rietatea #rivată a cetăţenilor străini/ însă cu res#ectarea #rinci#iilor de dre#t internaţional referitoare la acordarea unei indeni)aţii cores#un)ătoare - Ae%leentarea cFestiunii cetăţeniei indivizilor aflaţi pe teritoriul afec/ tat de succesiunetre+uie să î+ine a#licarea aronioasă a două #rinci#ii Z evitarea a#atridiei şi Z recunoaşterea/ în liita #osi+ilului/ a unui dre#t de o#ţiune al individului între cetăţenia statului succesor şi a celor #redecesor.
77=
774
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul J
- E,istă şi o încercare de codificare a #racticii secolului JJ în aterie Droiectul de articole al C*3 asu#ra cetăţeniei indivizilor 1n relaţie cu suc/ cesiunea statelor7999: reia şi de)voltă #rinci#iile enunţate ai sus.
9. <. )raE5ord, (&e Criterion for "tate&ood in 3nternational @aX/ BV3@/ 794=-7944 70. <. )raE5ord, (&e Creation of "tates in 3nternational @aX/ Ed. a 2-a/ F,ford Kniversit$ Dress/ 2004 77. @. Decau4, . ellet %coord.6, Nationalite/ inorites et succession dMEtats en lMEuro#e de lMEst/ Ca&iers inteationau, no. 70/ Iontc&restien/ 799= 72. *. Ducule#cu, "uccesiunea statelor la tratatele internaţionale/ Ed. cadeiei/ Bucureşti/ 7942 76. *. Ducule#cu, Continuitate şi discontinuitate în dre#tul internaţional/ Ed. cadeiei/ Bucureşti/ 7952 78. <. Dugard, Aeco%nition and t&e Knited Nations/ rotius Du+lications/ Ca+rid%e/ 7954 71. .:. @i#emann, :. Fo#Penniemi %coord.6, @a succession dMEtats la codification ! lMe#reuve des faits/ AC*3/ Iartinus NiG&off Du+lis&ers/ 2000 7=. D.. =eldman, 3nternational Dersonalit$/ AC*3/ 7951 74. @. >la#er, Neutralitatea #eranentă şi securitatea colectivă/ în "Cnr. 7791=
Bibliografie !ini!ală 7. ). ndronovici, *re#t internaţional #u+lic/ Ed. ra#&i,/ 3aşi/ 7996/ #. 772-788*. ope#cu, . "ă#ta#e, *re#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ 7994/ #. =6-5= 2. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional. 3ntroducere dre#tul internaţional #u+lic/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2006/ #. 56-727 6. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2001/ #. 22-84 8. l. !olintineanu, . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t internaţional conte#oran/ ed. a 2-a/ revă)ută şi adău%ită/ Bucureşti/ 2000/ #. 46/ 48/ 49-9= 1. . Diaconu, Curs de dre#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ 7996/ #. 42-58 =. . Diaconu, (ratat de dre#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. @uina @e,/ Bucureşti/ 2002/ #. 694-869.
Bi+lio%rafie selectivă 7. R.. nand, "overei%n E_ualit$ of "tates in 3nternational @aX/
AC*3/ 795=
2. !. ure#cu, Noua suveranitate/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2006 6. :. !ed/aoui, "uccession dMEtats au, droits et o+li%ations decoulant
des sources autres _ue 3es traites/ 79=5-7952 8. >. !ourdeau, !. ;tern %coord.6, *issolution/ continuation et succession en Euro#e de lMEst/ Ca&iers inteationau, no. 9/ Iontc&restien/ 7998 1. F:. !li4, Conte#orar$ s#ectsof Aeco%nition/ AC*3/ 7929 =. <.A. !rierl+, @a doctrine de la souverainete dans le droit internaţional odee/ 7981 4. <.-. )arrillo ;alcedo, *roit internaţional et souverainete des Etats/ Curs %eneral de dre#t internaţional #u+lic/ AC*3/ 799= 214: 5. <. )7arpentier, @a reconnaissance internaţionale et lMevolution du droit des %ens/ Daris/ 791=
@.
775
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Anea 0 Docu!entul inal al reuniunii de la Gadrid din 0;9: a reprezentanţilor statelor participante la CSC"$ care a avut loc 1n te!eiul prevederilor Actului inal cu privire la dezvoltările ulterioare ale Conferinţei$ Gadrid$ 0;93 ...: Aeaintind dre#tul oricărui stat #artici#ant de a a#arţine sau nu unor or%ani)aţii internaţionale/ de a fi sau nu #arte la tratate +ilaterale sau ultilaterale/ inclusiv dre#tul de a fi sau nu #arte la tratate de alianţă/ #recu şi dre#tul la neutralitate/ statele participante iau notă de declaraţia Huvernului )epublicii Galta 1n care se !enţionează$ ca o contri+uţie la destindere/ #ace şi securitate în re%iunea editeraneană/ că )epublica Galta este un stat neutru ce aderă la #olitica de nealiniere. Ele solicită tuturor statelor să res#ecte această declaraţie. ...:
Anea 2 )ezoluţia Henerală 5N> nr. #:I9: din 02 dece!brie 0;;# privind neutralitatea per!anentă a ,ur'!enistanului dunarea enerală/ E,ain!nd #ro+lea neutralităţii #eranente a (urkenistanului/ Aeafir!nd dre#tul suveran al fiecărui stat de a-şi &otărî inde#endent #olitica e,ternă în conforitate cu norele şi #rinci#iile dre#tului internaţional şi cu Carta FNK/ "alut!nd confirarea le%islativă de către (urkenistan a statutului său de neutralitate #eranentă/ "alut!nd/ totodată/ dorinţa (urk enistanului de a Guca un rol activ şi #o)itiv în de)voltarea relaţiilor reci#roc avantaGoase/ #aşnice şi #rieteneşti cu statele din re%iune şi din lue/ E,#ri!nd s#eranţa că statutul de neutralitate #eranentă a (urkenistanului va contri+ui la întărirea #ăcii şi securităţii în re%iune/ @u!nd notă de susţinerea de către Iişcarea "tatelor Nealiniate şi de către Fr%ani)aţia de Coo#erare Econoică a statutului de neutralitate #eranentă a (urkenistanului/
720 )ur#ul J
779
Aecunosc!nd că ado#tarea de către (urkenistan a statutului de neutralitate #eranentă nu afectea)ă înde#linirea o+li%aţiilor sale re)ultate din Cartă/ ci va contri+ui la reali)area o+iectivelor Naţiunilor Knite/ 7. Aecunoaşte şi s#riGină statutul de neutralitat e #eranentă declarat de (urkenistan< 2. "olicită statelor e+re FNK să res#ecte şi să s#riGine acest statut al (urkenistanului şi/ de aseenea/ să-i res#ecte inde#endenţa/ suveranitatea şi inte%ritatea teritorială.
Anea 3 Declaraţia de independenţă a )epublicii Goldova DA@IEN(K@ AEDKB@3C33 IF@*F/ constituit în ura unor ale%eri li+ere şi deocratice/ N* N E*EAE trecutul ilenar al #o#orului nostru şi statalitatea sa neîntreru#tă în s#aţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale< CFN"3*EAN* actele de de)e+rare a teritoriului naţional de la 7441 şi 7572 ca fiind în contradicţie cu dre#tul istoric şi de nea şi cu statutul Guridic al Sării Ioldovei/ acte infirate de întrea%a evoluţie a istoriei şi de voinţa li+er e,#riată a #o#ulaţiei Basara+iei şi Bucovinei< "KB@3N33N* dăinuirea în ti# a oldovenilor în (ransnistria - #arte co#onentă a teritoriului istoric şi etnic al #o#orului nostru< @KN* C( de fa#tul că Darlaentele ultor state în declaraţiile lor consideră înţele%erea înc&eiată la 26 au%ust 7969/ între uvernul KA"" şi uvernul eraniei/ ca nulă a in itio şi cer lic&idarea consecinţelor #olitico-Guridice ale acesteia/ fa#t relevat şi de Conferinţa internaţională ODactul Iolotov-Ai++entro# şi consecinţele sale #entru Basara+iaP #rin *eclaraţia de la C&işinău/ ado#tată la 25 iunie 7997< "KB@3N33N* că fără consultar ea #o#ulaţiei din Basara+ia/ nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa/ ocu#ate #rin forţă la 25 iunie 7980/ #recu şi celei din A"" Ioldovenească (ransnistria:/ forată la 72 octo+rie 7928/ "ovietul "u#re al KA""/ încălc!nd c&iar #rero%ativele sale constituţionale/ a ado#tat la 2 au%ust 7980 O@e%ea KA"" cu #rivire la forarea A"" Ioldoveneşti unionaleP/ iar Dre)idiul său a eis la 8 noie+rie 7980 O*ecretul cu #rivire la sta+ilirea %raniţei între A"" Kcraineană şi A"" IoldoveneascăP/ acte norative #rin care s-a încercat/ în a+senţa oricărui teei Guridic real/ Gustificarea de)e+rării acestor teritorii şi a#artenenţa noii re#u+lici la KA""<
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
AEI3N(3N* că în ultiii ani işcarea deocratică de eli+erare naţională a #o#ulaţiei din Ae#u+lica Ioldova/ şi-a reafirat as#iraţiile de li+ertate/ inde#endenţă şi unitate naţională/ e,#riate #rin docuentele finale ale Iarilor dunări Naţionale de la C&işinău din 24 au%ust 7959/ 7= dece+rie 7990 şi 24 au%ust 7997/ #rin le%ile şi &otăr!rile Darlaentului Ae#u+licii Ioldova #rivind decretarea li+ii ro!ne ca li+ă de stat şi reintroducerea alfa+etului latin/ din 67 au%ust 7959/ dra#elul de stat/ din 24 a#rilie 7990/ stea de stat/ din 26 ai 7997< DFAN3N* de la *eclaraţia suveranităţii Ae#u+licii Ioldova/ ado#tată de Darlaent la 26 iunie 7990/ şi de la fa#tul că #o#ulaţia Ae#u+licii Ioldova/ e,ercit!nd dre#tul său suveran/ nu a #artici#at la 74 artie 7997/ în ciuda #resiunilor e,ercitate de or%anele de stat ale KA""/ la referenduul asu#ra enţinerii KA""< S3NN* "EI de #rocesele ireversi+ile ce au loc în Euro#a şi în lue de deocrati)are/ de afirare a li+ertăţii/ inde#endenţei şi unităţii
)ur #ul J
727
na E>3AIN* e%alitatea în ţio dre#turi a #o#oarelor şi dre#tul na acestora la autodeterinare/ le/ confor Cartei Naţiunilor Knite/ de ctul >inal de la Helsinki şi ed norelor de dre#t internaţional< ifi DAEC33N*/ din aceste ca considerente/ că a sosit ceasul cel re are al săv!rşirii unui act de a Gustiţie/ în concordanţă cu istoria sta #o#orului nostru/ cu norele de tel orală şi de dre#t internaţional/ or solen/ în de DAFC@I dr virtutea dre#tului #o#oarelor la e# autodeterinare/ în nuele între%ii t #o#ulaţii a Ae#u+licii Ioldova şi şi în faţa între%ii lui G5LD5A de )"P>BL(CA tre "S," >N S,A, S>")AN$ M( ce (ND"P"ND"N, re D"G5C)A,(C$ L(B") S+/M( la &5,+)ASC+ P)"E"N,>L M( ec ((,5)>L$ +)+ N(C( >N on AG"S,"C D(N AA)+$ N C> o C5N5)G(,A," M( i (D"AL(,)(L" a N+E>(NT"L" S(N," AL" de P5P5)>L>( N SPAT(>L #i (S,5)(C M( ",N(C AL D""/ aţ N()(( SAL" NAT(5NAL" în calitatea sa de S,A, ă< S>")AN M( (ND"P"ND"N,$ A
)"P>BL(CA G5LD5A. "F@3C3( tuturor statelor şi %uvernelor luii recunoaşterea inde#endenţei sale/ astfel cu a fost #roclaată de Darlaentul li+er ales al Ae#u+licii/ şi îşi e,#riă dorinţa de a sta+ili relaţii #olitice/ econoice/ culturale şi în alte doenii de interes coun cu ţările euro#ene/ cu toate statele luii/ fiind %ata să #rocede)e la sta+ilirea de relaţii di#loatice cu
■' . r
. $ ~
acestea/ #otrivit norelor de dre#t internaţional şi #racticii e,istente în lue în această aterie. *AE"E Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite cererea de a fi adisă ca e+ru cu dre#turi de#line în or%ani)aţia ondială şi în a%enţiile sale s#eciali)ate< *EC@A că este %ata să adere la ctul final de la Helsinki şi la Carta de la Daris #entru o nouă Euro#ă/ solicit!nd/ totodată/ să fie adisă cu dre#turi e%ale la Conferinţa #entru "ecuritate şi Coo#erare în Euro#a şi la ecanisele sale< CEAE uvernului Kniunii Ae#u+licilor "ovietice "ocialiste să încea#ă ne%ocieri cu uvernul Ae#u+licii Ioldova #rivind încetarea stării ile%ale de ocu#aţie a acesteia şi să retra%ă tru#ele sovietice de #e teritoriul naţional al Ae#u+licii Ioldova< HF(AŞ(E ca #e între%ul său terito riu să se a#lice nuai Constituţia/ le%ile şi celelalte acte norative ado#tate de or%anele le%al constituite ale Ae#u+licii Ioldova< AN(E e,ercitarea dre#turilor sociale/ econoice/ culturale şi a li+ertăţii #olitice ale tuturor cetăţenilor Ae#u+licii Ioldova/ inclusiv ale #ersoanelor a#arţin!nd %ru#urilor naţionale/ etnice/ lin%vistice şi reli%ioase/ în conforitate cu #revederile ctului final de la Helsinki şi ale docuentelor ado#tate ulterior/ ale Cartei de la Daris #entru o nouă Euro#ă.
şa să ne aGute *une)eug do#tată la C&işinău/ de Darlaentul Ae#u+licii Ioldova/ la 24 au%ust 7997.
ne,a 8 *ecla raţia uvern ului Ao!ni ei de recunoa ştere a Ae#u+li cii Ioldov a uvernul Ao!niei a #riit cu deose+ită +ucurie *eclaraţia Ae#u+licii Ioldova cu #rivire la #roclaarea inde#endenţei de stat a Ae#u+licii. ceastă &otăr!re de i#ortanţă ca#itală se înscrie în od lo%ic în #rocesul de înnoiri deocratice/ de destrăare a structurilor totalitare couniste/ care au loc în KA"". uvernul Ao!niei îşi înde#lineşte o no+ilă îndatorire de a saluta actul istoric de autodeterinare a #o#orului Ae#u+licii Ioldova/ de î-
722
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul J
#linire a nă)uinţelor sale le%itie s#re li+ertate/ deocraţie şi denitate naţională. Droclaarea unui stat ro!nesc inde#endent #e teritorii ane,ate cu forţa în ura înţele%erilor secrete sta+ilite #rin Dactul Iolotov-Ai++entro# re#re)intă un #as decisiv s#re înlăturarea #e cale #aşnică a consecinţelor nefaste ale acestuia/ îndre#tate î#otriva dre#tur ilor şi intereselor #o#orului ro!n. Aecunosc!nd inde#endenţa Ae#u+licii Ioldova/ uvernul Ao!niei declară că este %ata să #rocede)e la sta+ilirea de relaţii di#loatice/ să acorde s#riGinul necesar autorităţilor Ae#u+licii Ioldova #entru consolidarea inde#endenţei sale şi să acţione)e #entru de)voltarea ra#orturilor de cola+orare frăţească dintre ro!nii de #e cele două aluri ale Drutului. uvernul Ao!niei îşi e,#riă încrederea că celelalte ţări #artici#ante la C"CE vor acorda între%ul lor s#riGin noului stat inde#endent/ îl vor #rii cu +raţele desc&ise în area failie a statelor euro#ene şi îl vor acce#ta ca #artener e%al la o#era de edificare a unei Euro#e unite/ +a)ată #e valorile coune ale deocraţiei/ li+ertăţii şi statului de dre#t.
726
Consiliul recunoaşte fa#tul că aceste acte #arlaentare sunt în conforitate cu aranGaentele şi #rocedurile #revă)ute de cordul de la Bel%rad din 78 artie 2002/ #recu şi în conforitate cu articolul =0 al Cartei Constituţionale a Kniunii "tatale "er+ia şi Iuntene%ru. Kniunea Euro#eană şi statele e+re au decis #rin urare că vor de)volta #e ai de#arte relaţiile lor cu Ae#u+lica Iuntene%ru ca stat suveran şi inde#endent/ lu!nd #e de#lin în considerare re)ultatul referenduului şi actele #arlaentare susenţionate. "tatele e+re vor între#rinde ăsurile su+secvente de a#licare la nivel naţional a acestei deci)ii în conforitate cudre#tul şi #ractica internaţionale. Consiliul c&eaă "er+ia şi Iuntene%ru să ure)e un dialo% direct şi constructiv cu #rivire la relaţiile lor viitoare. Kniunea Euro#eană este %ata să s#riGine acest dialo%. Consiliul reafiră #ers#ectiva euro#eană a Balcanilor de est #e +a)a Drocesului de "ta+ili)are şi sociere.
Anea 7
Bucureşti/ 24 au%ust 7997
Anea # Concluziile Consiliului >" Afaceri Henerale %i )elaţii "terne privind recunoa%terea independenţei )epublicii Guntenegru =sesiunea 2838 din 02 iunie 2::7$ Lue!burg? Consiliul a luat notă de fa#tul că/ la data de 6 iunie 200=/ #e +a)a articolului =0 al Cartei Constituţionale a Kniunii "tatale "er+ia şi Iuntene%ru şi urare a referenduului untene%rean din 27 ai 200=/ Darlaentul Iuntene%rului a ado#tat o *eclaraţie #rivind 3nde#endenţa Ae#u+licii Iuntene%ru care afiră că Ae#u+lica Iuntene%ru este un stat inde#endent cu #ersonalitate Guridică de#lină confor dre#tului internaţional. Iai ult/ Consiliul a luat notă de fa#tul că/ la data de 1 iunie 200=/ în ura *eclaraţiei enţionate/ Darlaentul "er+iei a ado#tat o *eci)ie care defineşte Ae#u+lica "er+ia ca stat continuator al Kniunii "tatale "er+ia şi Iuntene%ru.
Declaraţia GA" ro!*n privind recunoa%terea oficială a independenţei )epublicii Guntenegru =04 iunie 2::7? Iinisterul facerilor E,terne salută deci)ia #rivind recunoaşterea oficială a inde#endenţei Ae#u+licii Iuntene%ru/ ado#tată de iniştrii afacerilor e,terne ai KE/ la reuniunea Consiliul ui faceri enerale şi Aelaţii E,terne CAE: din 72 iunie 200=. în calitate de stat în curs de aderare/ Ao!nia s-a aliniat acestei deci)ii şi recunoaşte Ae#u+lica Iuntene%ru ca stat inde#endent şi suveran. Ao!nia îşi e,#riă dis#oni+ilitatea de a sta+ili relaţii di#loatice cu Ae#u+lica Iuntene%ru/ în calitate de stat suveran şi inde#endent. *ori să s#riGini autorităţile untene%rene în eforturile de consolidare a instituţiilor statului şi i#leentare a reforelor necesare avansării acestei ţări în direcţia onte%rării euro#ene şi euro-atlantice. Aeafiră necesitatea dearării unui dialo% direct şi constructiv dintre autorităţile de la Bel%rad şi Dod%oriţa/ în vedrea redefinirii cadrului relaţiilor +ilaterale. ceasta este o eta#ă a+solut necesară #entru consolidarea şi concreti)area #ers#ectivei euro#ene a între%ii re%iuni/ confor cadrului #revă)ut de Drocesul de "ta+ili)are şi sociere Consiliul în s#riGinul sta+ili)ării deocratice a Balcanilor de est.
728
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Anea 8 Convenţia privind succesiunea statelor la tratate$ iena$ 0;89 Articolul 0. Do!eniul de aplicare al prezentei Convenţii Dre)enta Convenţie se a#lică efectelor succesiunii statelor cu #rivire la tratatele dintre acestea. ...: Articolul 7. Cazuri de succesiune a statelor aflate sub incidenţa prezentei Convenţii Dre)enta Convenţie se a#lică doar acelor efecte ale succesiunii statelor ce a#ar confor cu dre#tul internaţion al şi/ în #articular/ #rinci# iilor dre#tului internaţional cu#rinse în Carta Naţiunilor Knite. ...: Articolul 9. Acorduri cu privire la trans!iterea drepturilor %i obligaţiilor cuprinse 1n tratate de la un stat predecesor la un stat succesor 7. *re#turile şi o+li%aţiile unui stat #redeces or senatar al unor tratate în vi%oare cu #rivire la un teritoriu la data succesiunii statelor nu devin dre#turi şi o+li%aţii ale statului succesor faţă de celelalte state #ărţi ale tratatelor dec!t în ca)ul în care statul #redecesor şi statul succesor au înc&eiat un acord care #revede că aseenea dre#turi şi o+li%aţii vor fi transise către statul succesor. 2. >ără a ţine seaa de înc&eierea unui astfel de acord/ efectele succesiunii statelor la tratatele care/ la data succesiunii/ sunt în vi%oare cu #rivire la teritoriul în cau)ă/ sunt controlate de #re)enta Convenţie. ...: Articolul 0:. Prevederi ale tratatelor relative la un stat succesor 7. C!nd un tratat #revede că la a#ariţia unei succesiuni între state/ statul succesor se va #utea considera o#ţion al #arte a tratatului/ acesta îşi #oate certifica succesiunea la tratat confor cu #revederile acestuia sau/ în li#sa acestora/ cu cele ale #re)entei Convenţii. 2. *acă un tratat #reved e că/ în condiţiile în care survine o succesiune între state/ statul succesor va fi autoat considerat #arte la tratat/ #revederea devine efectivă nuai dacă statul succesor acce#tă în od e,#res/ în scris/ să fie astfel considerat. 6. 3n ca)urile aflate su+ incidenţa #ara %rafelor 7 şi 2/ un stat succesor care îşi dă consiţă!ntul să fie o #arte a tratatului este considerat astfel de la data succesiunii/ dacă tratatul nu #revede altceva/ sau dacă nu s-a înc&eiat nici o înţele%ere în alt sens.
)ur#ul J
721
Articolul 00. )egi!ul de frontieră "uccesiunea dintre state nu afectea)ă a: o frontieră sta+ilită #rintr-un tratat< sau +: o+li%aţii şi dre#turi sta+ilit e de un tratat şi aflate în le%ătură cu re%iul unei frontiere. Articolul 02. Alt regi! teritorial 0."uccesiunea dintre state nu afectea)ă a: o+li%aţiile referito are la folosirea unui teritoriu sau restricţiile referitoare la folosirea sa/ sta+ilite #rintr-un tratat în +eneficiul oricărui teritoriu al unui alt stat străin şi considerate ca le%ate de teritoriile în discuţie< +: dre#turi sta+ilite de un tratat în +eneficiul unui teritoriu şi referitor la folosirea sau restricţiile le%ate de folosirea teritoriului unui stat străin şi considerate ca le%ate de teritoriul în cau)ă< 2. "uccesiunea dintre state nu afectea)ă a: o+li%aţiile le%ate de folosire a oricăror teritorii sau restricţiile de folosire/ sta+ilite de un tratat în +eneficiul unui %ru# de state sau al tuturor statelor şi #resu#use a fi le%ate de res#ectivele teritorii< +: dre#turi sta+ilite de un tratat în +eneficiu l unui %ru# de state sau al tuturor cu folosirea teritoriu/ sau restricţii în folosireastatelor acestuiaîncele%ătură se #resu#un a fi le%ateunui de teritoriul în cau)ă< 6. Drevederile acestui articol nu se a#lică #revederilor tratatului cu #ri vire la o+li%aţiile statului #redecesor/ le%ate de sta+ilirea de +a)e ilitare străine #e teritoriul ce face o+iectul succesiunii dintre state. ...: Articolul 0#. Succesiunea 1n cazul unei părţi din teritoriu C!nd o #arte din teritoriul unui stat/ sau c!nd vreun teritoriu de care statul este res#onsa+il confor relaţiilor internaţionale/ fără a fi #arte a teritoriului statului res#ectiv/ devine #arte a teritoriului unui alt stat a: tratatele statului #rede cesor încetea)ă a fi în vi%oare în ca)ul teritoriului ce forea)ă o+iectul succesiunii dintre state la data succesiunii< şi +: tratatele statului succeso r intră în vi%oare cu #rivire la teritoriul ce face o+iectul succesiunii la data acesteia doar dacă nu reiese din tratat sau dacă nu este altfel sta+ilit că a#licarea tratatului asu#ra teritoriului res#ectiv nu este inco#ati+ilă cu o+iectul şi sco#ul tratatului sau dacă nu sc&i+ă radical condiţiile în care funcţionea)ă.
72=
724
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul J
Partea a (l(/a. State ce %i/au obţinut independenţa de cur*nd
6. Dara%raful 7 nu se a#lică dacă reies e din tratat sau este altfel sta+ilit că a#licarea tratatului #rivitor la un nou stat inde#endent va fi inco#ati+ilă cu o+iectul şi sco#ul tratatului sau sc&i+ă radical condiţiile desfăşurării sale. 8. tunci c!nd în conforitate cu terenii tratatului sau din cau)a nuărului liitat de state ne%ociat oare şi a o+iectului sau sco#ului tratatului/ #artici#area oricărui alt stat la tratat tre+uie considerată ca av!nd nevoie de consiţă!ntul tuturor #ărţilor sau tuturor statelor contractante/ noul stat inde#endent #oate deveni #arte sau stat contractant la tratat nuai du#ă un astfel de consiţă!nt. ...: Articolul 22. Notificarea unei succesiuni 7. Notificarea unei succesi uni #rivitoare la un tratat ultilater al su+ incidenţa art. 74 sau 75 tre+uie făcută în scris. 2. *acă notificarea succesiunii nu este senată de şeful statului/ #riul inistru sau inistrul facerilor E,terne/ re#re)entanţii statului care o fac #u+lică #ot fi consideraţi ca re#re)ent!nd #uterea statală. 6. *oar dacă tratatul nu #revede altceva/ notificarea succesiunii a: va fi transisă de statul #roas#ăt inde#endent de#o)itarului/ sau/
;ecţiunea 1. Reguli generale
Articolul 07. Poziţia faţă de respectarea tratatelor 1ncFeiate de statul predecesor Kn stat devenit de cur!nd inde#endent nu este o+li%at să enţină în vi%oare sau să devină #arte a vreunui tratat dec!t dacă la data succesiunii tratatul era în vi%oare în teritoriile ce fac o+iectul succesiunii. ;ecţiunea 2. Tratate multilaterale
Articolul 08. Participarea la tratatele aflate 1n vigoare la data suc/ cesiunii dintre state 7. "u+ re)erva #ara%rafelor 2 şi 6/ un stat care şi-a o+ţinut recent inde#endenţa îşi #oate sta+ili/ #rintr-o notificare de succesiune/ statutul ca #arte a oricărui tratat ultilateral care se afla în vi%oare la data succesiunii/ în le%ătură cu teritoriul ce face o+iectul succesiunii. 2. Dara%raful 7 nu se a#lică dacă reiese din tratat sau este altfel sta+ilit că în statele sau nouarinde#endente ar #utea fi inco#ati+ilă cu a#licarea o+iectul şitratatului sco#ul tratatului sc&i+a radical condiţiile în care acesta este o#eraţional. 6. tunci c!nd/ în conforitate cu terenii tratatului sau dator ită nuărului liitat de state care l-au ne%ociat şi a o+iectului şi sco#ului acestuia/ #artici#area oricărui alt stat la tratat tre+uie înţeleasă ca #resu #un!nd consiţă!ntul tuturor #ărţilor/ statul nou inde#endent #oate deveni #arte la tratat nuai cu un aseenea consiţă!nt. ...: Articolul 0;. Participarea la tratate se!nate de statul predecesor$ subiect al notificării$ ad!iterii sau aprobării 7. "u+ re)erva #ara%rafelor 6 şi 8/ dacă înainte de data succesiuni i statelor statul #redecesor senea)ă un tratat ultilateral su#us ratificării/ noul stat inde#endent #oate ratifica/ adite sau a#ro+a un tratat doar dacă a senat acest tratat şi a #utut astfel să devină #arte la tratat sau stat contractant. 2. Confor intenţiei #ara%rafului 7/ dacă nu reiese din tratat o intenţie diferită sau este sta+ilit altfel/ senarea tratatului de statul #redecesor este considerată a e,#ria intenţia ca tratatul să se e,tindă asu#ra între%ului teritoriu de ale cărui relaţii internaţionale este res#onsa+il statul #redecesor.
dacă acesta nu e,istă/ #ărţilor sau statelor contractante< +: se va considera a fi făcută de statul nou ind e#endent de la data la care a fost #riită de către de#o)itar sau/ dacă acesta nu e,istă/ de la data #riirii ei de către #ărţi sau/ du#ă ca)/ de toate statele contractante. 8. Dara%raful 6 nu aduce atin%er e nici unei o+li%aţii #e care o #oate avea de#o)itarul/ confor tratatului sau în alte condiţii/ de a infora #ărţile sau statele contractante asu#ra notificării succesiunii sau a oricărei alte counicări făcute în le%ătură cu aceasta de statul nou inde#endent. 1. "u+ re)erva #reve derilor tratatului/ notifica rea succesiunii sau co unicarea ei vor fi considerate ca #riite de statul căruia i se adresea)ă doar dacă ultiul a fost inforat de către de#o)itar. Articolul 23. "fectele unei notificări de succesiune 7. Nuai dacă tratatul nu #revede altceva sau nu e,istă o altă înţele%ere/ un stat nou inde#endent care face o notificare de succesiune su+ incidenţa art. 74 sau 75 #ara%raful 2 va fi considerat #arte a tratatului de la data succesiunii sau de la data intrării în vi%oare a tratatului/ care este ai recentă. 2. Cu toate acestea/ o#eraţio nalitatea tratatului tre+uie considerată ca sus#endată între statul nou inde#endent şi celelalte #ărţi ale tratatului la data notificării succesiu nii/ cu e,ce#ţia ăsurii în care tratatul #oate fi a#licat #rovi)oriu/ în conforitate cu art. 24/ sau s-a că)ut de acord altfel.
725 *re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen 6. *oar dacă tratatul nu #revede altceva sau nu e,istă un alt acord/ un stat nou inde#endent care face o notificare de succesiune confor art. 75 #ara%raful 7 va fi considerat stat contractant al tratatului de la data la care s-a făcut notificarea succesiunii. ;ecţiunea M. Tratate ilaterale
Articolul 24. Condiţii 1n care un tratat este considerat 1n vigoare 1n cazul succesiunii statelor 0. Kn tratat +ilateral aflat în vi%oare la data succesiunii #rivitor la teritoriul care face o+iectul acestuia este considerat a fi în vi%oare între statul de cur!nd inde#endent şi alt stat-#arte atunci c!nd a: au că)ut de acord asu#ra acestei c&estiuni< sau +: #e +a)a co#orta entului lor #ot fi considerate ca fiind înţelese în acest sens. 2. Kn tratat considerat ca fiind în vi%oare confor #ara%rafului 7 se a#lică relaţiilor dintre statul nou inde#endent şi alt stat-#arte a tratatului de la data succesiunii/ doar dacă din înţele%erile lor nu trans#ar intenţii diferite sau dacă nu s-a sta+ilit altfel. ...: Articolul 30. "fectele unirii unor state 1n ce prive%te tratatele 1n vigoare la data 0. C!nd douăsuccesiunii sau ai ulte state se unesc for!nd un stat succesor/ orice tratat aflat în vi%oare la data succesiunii şi #rivitor la oricare dintre ele continuă să fie în vi%oare cu #rivire la statul succesor doar dacă a: statul succesor sau alte state-#arte la tratat nu au convenit altfel< sau +: re)ultă din tratat sau este sta+ilit că a#licarea tratatu lui cu #rivire la statul succesor nu ar fi inco#ati+ilă cu o+iectul şi sco#ul acestuia sau nu ar transfora radical condiţiile funcţionării sale. 2. Frice tratat ce continuă să fie în vi%oare confor cu #ara%raful 7 va fi a#licat nuai cu #rivire la #orţiunea de teritoriu a statului succesor cu #rivire la care tratatul se afla în vi%oare la data succesiunii/ doar dacă a: în ca)ul unui tratat ultilateral ce nu intră în cate%oria enţionată în art. 74 #ara%raful 6/ statul succesor nu face o notificare confor căreia tratatul se va a#lica referitor la între%ul său teritoriu< +: în ca)ul unui tratat ultilate ral ce intră în cate%ori a enţionată în art. 74 #ara%raful 6/ statul succesor nu face o notificare du#ă care tratatul se va a#lica #rivitor la între%ul său teritoriu< sau
)ur#ul J
729
6. Dara%raful 2a: nu se a#lică dacă re)ultă din tratat sau este altfel sta+ilit că a#licarea tratatului #rivitor la între%ul teritoriu al statului succesor nu este inco#ati+ilă cu o+iectul şi sco#ul tratatului sau nu ar sc&i+a radical condiţiile a#licării sale. Articolul 32. "fectele unirii statelor privitor la tratele care nu sunt 1n vigoare la data succesiunii 7. "u+ re)erva #ara%rafelor 6 şi 8/ un stat succesor aflat su+ incidenţa articolului 67 #oate/ #rintr-o notificare/ să-şi certifice statutul de stat-#arte la un tratat ultilateral care nu este în vi%oare dacă/ la data succesiunii/ oricare dintre statele #redecesoare au fost #arte la tratat. 2. "u+ re)erva #ara%rafelor 6 şi 8 / un stat succesor aflat su+ incidenţa art. 67 #oate/ făc!nd o notificare/ să îşi sta+ilească statutu l de #arte la un tratat ultilat eral care intră în vi%oare du#ă data succesiunii dacă la data res#ectivă/ oricare dintre statele #redecesoare era #arte la tratat. 6. Dara%rafele 7 şi 2 nu se a#lică dacă trans#ar e din tratat sau dacă este altfel sta+ilit că a#licarea tratatului în ce #riveşte statul succesor ar fi inco#ati+ilă cu o+iectul şi sco#ul acestuia sau ar sc&i+a radical condiţiile funcţionării sale. 8. *acă tratatul intră în cate%oria enţio nată în art. 74 #ara%raful 6/ statul succesor îşi #oate sta+ili statutul de #arte sau de stat contractant la tratat nuai cu consiţă!ntul tuturor #ărţilor sau al tuturor statelor contractante la tratat. 1. Frice tratat la care statul succesor devine stat contractant sau #arte/ în conforitate cu #ara%rafele 7 sau 2/ se va a#lica nuai la #orţiunea din teritoriul statului succesor relativ la care acce#tul de a res#ecta tratatul a fost dat înainte de data succesiunii dintre state doar dacă a: în ca)ul unui tratat ultilateral ce nu intră în cate%oria enţionată la art. 74 #ara%raful 6/ statul succesor nu indică în notificarea sa/ făcută confor #ara%rafului 7 sau 2/ că tratatul se va a#lica relativ la între%ul său teritoriu< sau +: în ca)ul unui tratat ultilateral ce intră în cate%oria enţionată la art. 74 #ara%rafu l 6/ statul succesor şi toate #ărţile sau/ du#ă ca)/ statele contractante: nu au înc&eiat un acord în alt sens. =. Dara%raful 1a: nu se a#lică dacă reiese din tratat sau este altfel sta+ilit că a#licarea tratatului relativ la între% teritoriul statului succesor ar fi inco#ati+ilă cu o+iectul şi sco#ul acestuia sau ar sc&i+a radical con diţiile funcţionării sale.
760
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul J
Articolul 33. "fectele unirii statelor asupra tratatelor se!nate de un stat predecesor supuse ratificării$ acceptării sau aprobării 7. "u+ re)erva #ara%rafelor 2 şi 6/ dacă înainte de data succesiun ii dintre state unul dintre statele #redecesoare a senat un tratat ultilateral su#us ratificării/ acce#tării sau a#ro+ării/ un stat succesor ce intră su+ incidenţa art. 67 #oate ratifica/ acce#ta sau a#ro+a tratatul ca şi cu l-ar fi senat şi #oate astfel deveni #arte sau stat contractant al acestuia. 2. Dara%raful 7 nu se a#lică dacă re)ul tă din te,tul tratatulu i sau esle altfel convenit că a#licarea acestuia în ce #riveşte statul succesor ar fi inco#ati+ilă cu o+iectul şi sco#ul tratatului sau ar sc&i+a radical condiţiile în care acesta funcţionea)ă. 6. *acă tratatul intră în cate%oria enţionată în art. 74 #ara%r aful 6/ statul succesor #oate deveni #arte sau stat contractant la tratat doar cu acce#tul tuturor #ărţilor sau al tuturor statelor contractante. 8. Frice tratat la care statul succesor devine #arte sau stat contractant în conforitate cu #ara%raful 7 va fi a#licat nuai în ce #riveşte #orţiunea de teritoriu a statului succesor #rivitor la care a fost senat tratatul de unul dintre statele succesoare daca a: în ca)ul unui tratat ultilateral ce nu intră în cate%oria enţionată în
2. Dara%raful 7 nu se a#lică dacă a: statele i#licate nu au convenit într-alt fel< sau +: re)ultă din te,tul tratatulu i sau este altfel sta+ilit că a#licarea lui în ce #riveşte statul succesor ar fi inco#ati+ilă cu o+iectul şi sco#ul tratatului sau i-ar odifica condiţiile de funcţionare. Articolul 3#. Poziţia unui stat ce/%i continuă eistenţa după sepa/ rarea unei părţi a teritoriului său tunci c!nd/ du#ă se#ararea unei #ărţi a teritoriului unui stat/ statul #redecesor continuă să e,iste/ orice tratat care se afla în vi%oare la data succesiunii #rivitor la statul #redecesor continuă să se afle în vi%oare #e teritoriul răas nuai dacă a: statele i#licate nu au că)ut în alt fel de acord< sau +: nu este convenit că tratatul #riveşte doar teritoriul care s-a se#arat de statul #redecesor< sau c: nu re)ultă din tratat sau nu este altfel convenit că a#licarea cu #rivire la statul #redecesor ar fi inco#ati+ilă cu o+iectul şi sco#ul acestuia sau iar sc&i+a radical condiţiile de funcţionare. Articolul 37. Participarea la tratate ce nu sunt 1n vigoare la data succesiunii dintre state$ 1n cazul de separare a unor părţi dintr/un stat
art. 74 #ara%raful statul că succesor #reci)ea)ă/ atunci c!ndîntre%ul ratifică/său acce#tă sau a#ro+ă6/tratatul acesta nu se va a#lica în ce #riveşte teritoriu< sau +: în ca)ul unui tratat ultilatera l din cate%oria enţionată în art. 74 #ara%raful 6/ statul succesor şi toate #ărţile sau/ du#ă ca)/ statele contractante: nu au convenit altfel. 1. Dara%raful 8a: nu se a#lică dacă re)ultă din te,tul tratat ului sau s-a convenit altfel că a#licarea lui în ce #riveşte între%ul teritoriu al statului succesor ar fi inco#ati+ilă cu o+iectul şi sco#ul său sau ar sc&i+a radi cal condiţiile funcţionării sale. Articolul 34. Succesiunea statelor 1n cazul separării unor părţi dintr/un stat 7. C!nd una sau ai ulte #ărţi ale teritoriului unui stat se se#ară #entru a fora unul sau ai ulte state/ dacă sau nu statul #redecesor continuă să e,iste a: orice tratat aflat în vi%oare la data succesiun ii şi #rivitor la între%ul teritoriu al statului #redecesor continuă să ră!nă în vi%oare în fiecare stat succesor astfel forat< +: orice tratat aflat în vi%oar e la data succesiunii şi #rivito r doar la o #arte din teritoriul statului #redecesor şi care a devenit un stat succesor ră!ne în vi%oare doar în statul succesor res#ectiv.
re)erva #ara%rafelor 6 şi 8/ un stat succesor aflat su+ statutul inciden de ţa art.7.68"u+ #ara%raful 7 #oate/ #rintr-o notificare/ să-şi sta+ilească stat contractant la un tratat ultilateral care nu este în vi%oare dacă/ la data succesiunii/ statul #redecesor a fost stat contractant la tratat în ce #riveşte teritoriul o+iect al succesiunii. 2. "u+ re)erva #ara%rafelor 6 şi 8/ un stat succesor aflat su+ inciden ţa art. 68 #ara%raful 7 #oate/ #rintr-o notificare/ să-şi sta+ilească statutul de #arte la un tratat ultilateral care intră în vi%oare du#ă data succesiunii dacă la acea dată statul #redecesor a fost un stat contractant la un tratat #rivitor la teritoriul o+iect al succesiunii. 6. Dara%rafele 7 şi 2 nu se a#lică dacă re) ultă din te,tul trat atului sau este #rin alte odalităţi sta+ilit că a#licarea tratatului în ce #riveşte statul succesor ar fi inco#ati+ilă cu o+iectul şi sco#ul tratatului sau ar sc&i+a radical condiţiile sale de o#erare. 8. *acă tratatul intră în cate%oria celor enţion ate în art. 74 #ara%r aful 6/ statul succesor îşi #oate sta+ili statutul de #arte sau de stat contractant la tratat nuai cu acce#tul tuturor #ărţilor sau al tuturor statelor contractante.
767
762
766
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul J
Articolul 38. Participarea 1n cazurile de separare a unor părţi dintr/un stat la tratate se!nate de statul predecesor %i supuse rati/ ficării$ acceptului sau aprobării 7. "u+ re)e rva #ara% rafelor 2 şi 6/ dacă înainte de data succesiunii statelor/ statul #redecesor a senat un tratat ultilateral su#us ratificării/ a#ro+ării sau acce#tului şi tratatul/ dacă era în vi%oare la data res#ectivă în ce #riveşte teritoriul o+iect al succesiunii/ un stat succesor aflat su+ incidenţa art. 68 #ara%raful 7/ #oate ratifica/ acce#ta sau a#ro+a tratatul ca şi cu l-ar fi senat şi #oate deveni astfel #arte sau stat contractant. 2. Dara%raful 7 nu se a#lică dacă re)ultă din te,tul tratatu lui sau este într-alt fel sta+ilit că a#licarea lui #rivitor la statul succesor ar fi inco#ati+ilă cu o+iectul şi sco#ul său sau ar sc&i+a radical condiţiile în care este o#eraţional. 6. *acă tratatul este unul din cate% oria celor enţio nate în art. 74 #ara%raful 6/ statul succesor #oate deveni #arte sau stat contractant doar cu consiţă!ntul tuturor #ărţilor sau al tuturor statelor contractante. ...:
+:#ro#rietatea io+iliară ce a a#arţinut teritoriului ce face o+iectul succesiunii/ situată în afara acestuia şi devenită #ro#rietate a statului succesor în ti#ul #erioadei de de#endenţă va fi transferată statului succesor< c: #ro#rietatea io+iliară a statului #redecesor alta dec!t cea enţionată în su+#ara%raful +: şi situată în afara teritoriului su+iect al succesiunii şi la crearea căreia a contri+uit statul de#endent va fi transferată statului succesor #ro#orţional cu contri+uţia teritoriului de#endent< d:#ro#rietatea o+iliară a statului #redecesor aflată în le%ătură cu activitatea acestuia cu #rivire la teritoriul ce face o+iectul succesiunii va fi transferată statului succesor< e: #ro#rietatea o+iliară ce a a#arţinut teritoriului o+iect al succesiunii şi a devenit #ro#rietate a statului #redecesor în #erioada de de#endenţă va fi transferată statului succesor< f: #ro#rietatea o+iliară a statului #redecesor/ alta dec!t cea enţionată în su+#ara%rafele d: şi e:/ la crearea căreia a contri+uit teritoriul de#endent va fi transferată statului succesor/ #ro#orţional cu contri+uţia teritoriului de#endent. 2. C!nd un stat nou inde#endent este forat din două sau ai ulte teritorii de#endente/ transferul #ro#rietăţii statului sau statelor #redecesoare către statul #roas#ăt inde#endent va fi sta+ilit confor #revederilor de la #ara%raful 7. 6. C!nd un stat de#endent devine #arte a teritoriului unui stat/ altul dec!t cel care a fost res#onsa+il #entru relaţiile sale internaţionale/ trecerea #ro#rietăţii de stat a #redecesorului către statul succesor va fi sta+ilită confor #revederilor #ara%rafului 7. 8. cordurile sta+ilite între statul #redeceso r şi cel nou inde#end ent #entru a re%leenta succesiunea asu#ra #ro#rietăţii statului #redecesor altfel dec!t #rin a#licarea #ara%rafelor de la 7 la 6 nu vor #utea aduce atin%ere #rinci#iului suveranităţii #o#oarelor lor în ce #riveşte +unăstarea şi resursele naturale. Articolul 07. >nirea statelor C!nd două sau ai ulte state se unesc for!nd un stat succesor/ #ro#rietatea de stat a #redecesorilor va fi transferată statului succesor. Articolul 08. Separarea uneia sau !ai !ultor părţi din teritoriul unui stat 7. C!nd o #arte sau ai ulte din teritoriul unui stat se se#ară de acesta for!nd un stat succesor nuai dacă statul #redecesor şi cel succesor nu s-au înţeles altfel: a: #ro#rietatea io+iliară a statului #redecesor situată în teritoriul ce face o+iectul succesiunii va fi transferată statului succesor<
ne,a 5 Convenţia #rivind succesiunea statelor la +unuri/ ar&ive şi datorii/ iena/ 7956 ...: Articolul 04. ,ransferul unei părţi a teritoriului unui stat 7. C!nd o #arte a teritoriului unui stat este transferată de acel stat altui stat/ transferu l #ro#rietăţii de stat a #redecesorului către succesor tre+uie sta+ilit #rin acord reci#roc. 2. 3n a+senţa unui aseenea acord a: #ro#rietatea io+iliară a statului #redecesor situată în teritoriul ce face o+iectul succesiunii va fi transferată statului succesor< +: #ro#rietatea o+iliară a statului #redecesor le%ată de activitatea statului #redecesor #rivitor la teritoriul ce face o+iectul succesiunii dintre state va fi transferată statului succesor. Articolul 0#. State nou independente 0. C!nd statul succesor este un stat #roas#ăt inde#endent a: #ro#rietatea io+iliară a statului #redecesor situată în teritoriul ce face o+iectul succesiunii dintre state va fi transferată statului succesor<
768
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
+: #ro#rietatea o+ili ară a statului #redecesor le%ată de activitatea acestuia în ce #riveşte teritoriul ce face o+iectul succesiunii va fi transferată statului succesor< c: #ro#rietatea io+il iară a statului #redec esor/ alta dec!t cea enţionată în su+#ara%raful +:/ va fi transferată statului succesor într-o #ro#orţie ec&ita+ilă. 2. Dara%raful 7 se a#lică în ca)ul în care o #arte a teritoriul ui unui stat se se#ara de acesta unindu-se cu alt stat. 6. Drevederile #ara%rafului 7 şi 2 nu aduc în nici un fel #reGudicii c&estiunii co#ensării ec&ita+ile ce #oate a#ărea între statele succeso r şi #redecesor ca urare a succesiunii. Articolul 09. Dizolvarea unui stat 0. C!nd un stat se di)olvă şi îşi încetea)ă e,istenţa/ iar #ărţile terito riului statului #redecesor forea)ă unul sau ai ulte state succesoare/ şi nuai dacă acestea nu au că)ut de acord în alt fel a: #ro#rietatea io+iliară a statului #redecesor va fi transferată statului succesor în teritoriul #e care este situat acesta< +: #ro#rietatea io+iliară a statului #redecesor situată în afara teritoriului său va fi transferată statului succesor într-o #ro#orţie ec&ita+ilă< c: #ro#rietatea o+iliară la a statului or aflatăsuccesiunii în le%ăturăvacufi activitatea acestuia #rivitoare teritoriile#redeces ce fac o+iectul transferată statului succesor res#ectiv< d: #ro#rietatea o+iliară a statului #redece sor/ alta dec!t cea enţionată în su+#ara%raful c:/ va fi transferată statului succesor în #ro#orţii ec&ita+ile. 2. Drevederile #ara%r afului 7 nu aduc #reGudicii nici unei #ro+lee le%ate de co#ensarea ec&ita+ilă a statelor succesoare ce #oate a#ărea ca re)ultat al succesiunii. ...: Articolul 28. ,ransferul unei părţi din teritoriul unui stat 7. tunci c!nd o #arte a teritoriu lui unui stat este transferat ă altui stat/ trecerea ar&ivelor de stat ale #redecesorului către statul succesor se sta+ileşte #rintr-un acord între cele două state. 2. în a+senţa unui astfel de acord a: #artea ar&ivelor de stat ale #redecesorului care/ #entru adinistrarea norală a teritoriului ce forea)ă o+iectul transferului/ tre+uie să se afle la dis#o)iţia statului către care este transferat teritoriul în cau)ă va trece către statul succesor< +: #artea ar&ivelor de stat ale #redecesorului/ alta dec!t cea enţionată la su+#ara%raful a:/ #rivitoare e,clusiv sau în #rinci#al la teritoriul ce face o+iectul succesiunii dintre state/ va fi transferată statului succesor.
)ur#ul J
135
6. "tatul #redecesor tre+uie să furni)e)e statului succe sor cele ai concludente dove)i din ar&ivele sale #rivitoare la dre#turile teritoria le asu#ra teritoriului transferat sau asu#ra %raniţelor acestuia/ sau acele dove)i necesare clarificării docuentelor din ar&iva statului #redecesor ce vor trece la statul succesor confor altor #revederi ale #re)entului articol. 8. "tatul #redecesor tre+uie să dea #osi+ilitatea statulu i succesor/ la cererea şi #e c&eltuiala acestuia/ să re#roducă în +une condiţii ar&ivele sale le%ate de interesele teritoriului transferat. 1. "tatul succeso r tre+uie să #ună la dis#o)iţia statului #redeces or/ la cererea şi #e c&eltuiala acestuia/ re#roduceri corecte ale ar&ivelor sale de stat care i-au fost transferate de la statul #redecesor confor #ara%rafelor 7 sau 2. Articolul 29. State care %i/au obţinut de cur*nd independenţa 0. C!nd statul succesor este un stat de cur!nd inde#endent a: ar&ivele care au a#arţinut teritoriului ce face o+iectul succesiunii şi au devenit ar&ive ale statului #redecesor în ti#ul #erioadei de de#endenţă tre+uie să fie transferate statului nou creat< +: #artea ar&ivelor de stat ale #redecesorului/ care #entru nora la adinistrare a teritoriului ce face o+iectul succesiunii tre+uie să se afle #e acel teritoriu/ va fi transferată statului de cur!nd inde#endent< c: #artea ar&ivelor de stat ale #redecesorului/ alta dec!t cele enţionate în su+#ara%rafele a: şi +:/ #rivitoare e,clusiv ori în #rinci#al la teritoriul o+iect al succesiunii dintre state va fi transferată statului inde#endent. 2. (ransferul sau re#roducerea unor #ărţi ale ar&ivelo r de stat ale #redecesorului/ altele dec!t cele enţionate în #ara%raful 7/ în interesul teritoriului ce face o+iectul succesiunii/ tre+uie sta+ilite #rintr-un acord între #redecesor şi statul nou-inde#endent de aşa anieră înc!t fiecare dintre ele să #oată +eneficia c!t ai lar% şi ai ec&ita+il #osi+il de acele #ărţi ale ar&ivelor de stat ale statului #redecesor. 6. "tatul #redecesor tre+uie să furni)e)e statului ce şi-a o+ţinut de cur!nd inde#endenţa cele ai +une dove)i #e care le are la înde!nă în ar&ivele sale #rivitoare la dre#turile asu#ra teritoriului statului nou inde#endent şi la %raniţele acestuia/ sau cele ce se dovedesc necesare #entru clarificarea docuentelor din ar&iva #redecesorului ce au fost transferate statului nou inde#endent confor altor #revederi ale #re)entului articol. 8. "tatul #redecesor va coo#era cu statul succesor în efortul de a reface ar&ivele care/ a#arţin!nd teritoriului ce a făcut o+iectul succesiunii dintre state/ au fost eventual dis#ersate în #erioada de de#endenţă.
)ur#ul J
76=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
1....: =. Dara%rafele de la 7 la 8 se a#lică atunci c!nd un teritoriu de#e ndent devine #arte a teritoriului altui stat dec!t cel res#onsa+il de relaţiile sale internaţionale. 4. cordurile înc&eiate între statul #redeces or şi cel de cur!nd inde#endent relativ la ar&ivele de stat ale #redecesorului nu vor tre+ui să viole)e dre#turile cetăţenilo r acelor state la de)voltare/ la inforarea asu#ra istoriei lor sau dre#tul la oştenirea lor culturală. Articolul 2;. >nirea statelor C!nd două sau ai ulte state se unesc/ for!nd astfel un stat succesor/ ar&ivele de stat ale #redecesorilor vor fi transferate statului succesor. Articolul 3:. Separarea unei părţi sau a !ai !ultora din teritoriul unui stat 0. C!nd o #orţiune sau ai ulte din teritoriul unu i stat se se#ară de acesta for!nd un alt stat şi nuai în ca)ul în care cele două state nu au făcut o altă înţele%ere a: #artea ar&ivelor de stat ale statului #redec esor care/ #entru nor ala adinistrare a teritoriului ce face o+iectul succesiunii/ tre+uie să se afle #e acel teritoriu/ va fi transferată statului succesor< +: #artea ar&ivelor statului #redec esor/ alta dec!t cea enţionată în su+#ara%raful a:/ aflată în le%ătură directă cu teritoriul ce face o+iectul succesiunii/ va fi transferată statului succesor. 2. "tatul #redecesor va #une la dis#o)iţia statului succesor cele ai +une dove)i din ar&ivele sale #rivitoare la titlurile de dre#t asu#ra teritoriului statului succesor sau asu#ra frontierelor acestuia sau cele care sunt necesare #entru a clarifica docuente din ar&ivele de stat ale #redecesorului care vor trece la statul succesor confor altor #revederi ale #re)entului articol. 6. cordurile înc&eiate între statul #redecesor şi statul succesor #rivitoare la ar&ivele de stat ale #redecesorului nu vor tre+ui să aducă atin%ere dre#turilor cetăţenilor acelor state la de)voltare/ la inforare cu #rivire la #ro#ria istorie sau cu #rivire la oştenirea lor culturală. 8. "tatul #redecesor şi cel succesor tre+uie/ la cererea şi #e c&eltuiala unuia dintre ele/ sau #e +a)a unui sc&i+/ să #ună la dis#o)iţie re#roducerea corectă a ar&ivelor lor de stat aflate în le%ătură cu interesele teritoriilor lor res#ective. 1. Drevederile #ara%rafelor de la 7 la 8 se a#lică atunc i c!nd o #arte a teritoriului unui stat se se#ară de acel stat şi se uneşte cu alt stat.
764
Articolul 30. Dizolvarea unui stat 0. C!nd un stat se di)olvă şi încetea)ă să e,iste/ iar #ărţile statului #redecesor forea)ă unul sau ai ulte state succesoare/ şi nuai dacă $;r statul succesor nu a sta+ilit altă înţele%ere W M a: #artea ar&ivelor statului #redecesor care ar tre+ui să se afle #e teritoriul statului succesor #entru adinistrarea norală a acestuia va fi transferată statului succesor< +: #artea ar&ivelor statului #redecesor/ alta dec!t cea enţionată în su+#ara%raful a:/ aflată în le%ătură directă cu teritoriul statului succesor/ va fi transferată acestuia. 2. r&ivele de stat ale #redeceso rului/ altele dec!t cele enţion ate la #ara%raful 7 vor fi transferate statului succesor într-o anieră ec&ita+ilă/ b lu!nd în considerare toate circustanţele relevante. 6. >iecare stat succesor va tre+ui să #ună la dis#o)iţia altui altor: state: succesoare dove)ile cele ai +une aflate în ar&ivele statului #redecesor #rivitoare la titlurile de dre#t asu#ra teritoriilor sau %raniţelor altor state succesoare sau #e cele necesare #entru a clarifica docuentele din ar&ivele de stat ale #redeceso rului ce sunt transferate confor celorlalte #revederi ale #re)entului articol. 8. cordurile înc&eiate între statele succesoare cu #rivire la ar&ivele #redecesorului nu vor tre+ui să le)e)e dre#turile cetăţenilor acelor state la de)voltare/ la inforare asu#ra istorie i lor sau asu#ra oştenirii lor culturale. 1. >iecare stat succesor tre+uie să #ună la dis#o)iţ ia oricărui alt succesor/ la cererea şi #e c&eltuiala acelui stat/ ori #e +a)a unui sc&i+/ co#ii corecte ale #ărţilor lui de ar&ivă din cea a #redecesorului aflate în le%ătură cu interesele teritoriului altui stat succesor. ...: Articolul 38. ,ransferul unei părţi din teritoriul unui stat 7. C!nd o #arte a teritoriului unui stat este transferată altui stat/ transferul datoriilor de stat ale #redecesorului către succesor tre+uie sta+ilit #rintr-un acord reci#roc. 2. în a+senţa unui aseen ea acord/ datoriil e de stat ale #redeceso rului vor trece statului succesor într-o #ro#orţie ec&ita+ilă/ lu!nd/ în #articular/ în consideraţie #ro#riet atea/ dre#turile şi interesele transferate statului succesor şi le%ate de datoriile acestuia. Articolul 39. Statele nou independente 0. C!nd statul succesor este unul devenit de cur!nd inde#endent/ nici o datorie de stat a #redecesorului nu va fi transferată statului nou inde#endent/ e,ce#ţii făc!nd un eventual acord dintre ele care să #revadă altceva
765
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
în #ers#ectiva le%ăturii dintre datoria de stat a #redecesorului le%ată de activitatea sa în teritoriul ce face o+iectul succesiunii sau de #ro#rietatea/ dre#turile şi interesele transferate statului #roas#ăt inde#endent. 2. cordurile la care se referă #ara%raful 7 nu tre+uie să contravină #rinci#iului suveranităţii #eranente a fiecărui #o#or asu#ra +unăstării şi resurselor naturale/ iar a#licarea sa să nu #ună în #ericol ec&ili+rul econoic fundaental al noului stat. Articolul 3;. >nirea statelor C!nd două sau ai ulte state se unesc for!nd un stat succesor/ datoriile de stat ale #redecesorului vor fi transferate statului succesor. Articolul 4:. Separarea uneia sau !ai !ultor părţi din teritoriul unui stat 7. C!nd o #arte sau ai ulte din teritoriul unui stat se se#ară for!nd un alt stat/ şi nuai dacă statele #redecesor şi succesor nu au că)ut de acord să #rocede)e în alt fel/ datoriile de stat ale #redecesorului vor fi transferate într-o #ro#orţie ec&ita+ilă statului succesor/ lu!nd în consideraţie/ în #articular/ #ro#rietatea/ dre#turile şi interesele care sunt transferate statului succesor relativ la datoria de stat. 2. Dara%raful 7 se a#lică atun ci c!nd o #arte a teritoriul ui unui stat se se#ară de acel stat şi se uneşte cu alt stat. Articolul 40. Dizolvarea unui stat C!nd un stat se di)olvă şi îşi încetea)ă e,istenţa şi #ărţile statului #redecesor forea)ă două sau ai ulte state succesoare/ şi nuai dacă statele succesoare nu s-au înţeles/ datoriile de stat ale #redecesorului vor fi transferate statelor succesoare în #ro#orţii ec&ita+ile/ lu!nd în consideraţie/ în #articular/ #ro#rietatea/ dre#turile şi interesele transferate statelor succesoare relativ la datoriile de stat. ...:
Cursul ; 5rganizaţiile internaţionale ca subiect de drept internaţional. 5rganizaţii cu caracter universal =5N>?$ regional$ subregional ;.0. 5rganizaţii internaţionale =interguverna!entale?. ,eoria generală ;.0.0. Definiţie o asociere de state/ constituită #rin tratat/ în)estrată cu o constituţie şi or%ane coune şi #osed!nd o #ersonalitate Guridică dis tinctă de cea a statelor e+re definiţie #ro#usă de Coisia de *re#t 3nternaţional:. - rticolul 2 al Convenţiei de la iena #rivind dre#tul tratatelor 79=9: defineşte or%ani)aţiile internaţionale ca fiind or%ani)aţiile inter%uvernaentale. - Fr%ani)aţiile internaţionale sunt re)ultatul acordu lui de voinţă al statelor care le-au constituit/ deci sunt calificate ca su+iecte derivate ale dre#tului internaţional.
;.0.2. "le!ente constitutive Z 5 asociere de state su+iectele #riare ale dre#tului internaţional: -această trăsătură le distin%e de or%ani)aţiile internaţionale ne%uvernaentale/ alcătuite din #ersoane fi)ice sau Guridice de dre#t intern/ şi care se constituie în conforitate cu dre#tul intern al statului #e teritoriul căruia funcţionea)ă. ceastă asocier e se face #e +a)a unui tratat constitutiv care se #oate nui "tatut/ Cartă/ Constituţie/ Dact etc.: Z 5 structură de organe Personalitate 6uridică proprie #ersonalitate Guridică internaţio nală: distinctă de cea a statelor !e!bre. >iind creată #e +a)a acordului de voinţă al statelor/ or%ani)aţia do+!ndeşte o autono!ie funcţională ce o transforă într-un su+iect a#arte de dre#t internaţional. M ;.0.3. Personalitatea 6uridică a organizaţiilor internaţionale - Este opozabilă erga ones.în acest sens/ C3/ în vi)ul consultativ dat la cererea a FNK 7989: asu#ra #reGudiciilor suferite în serviciul
780
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
FNK/ a considerat că 10 de state/ re#re)ent!nd o lar%ă aGoritate a e+rilor counităţii internaţionale ]e+rii FNK în 798=/ n.n.^ au #uterea/ confor dre#tului interna ţional/ de a crea o entitate #osed!nd #ersonalitate Guridică o+iectivă/ şi nu nuai una recunoscută doar de ele. "unt autori ce susţin că or%ani)aţiile cu caracter universal ar avea o #ersonalitate Guridică o#o)a+ilă erga omne#, în ti# ce cele re%ionale nu/ fiind necesar un acord tacit sau e,#res al statelor nee+re. - ceastă #ersonalitate este de două ti#uri Z de dre#t internaţional desenea)ă calitatea de su+iect de dre#t internaţional: Z de dre#t intern. a: Personalitatea 6uridică de drept internaţional Confor aceluiaşi avi) consultativ al CK/ Curtea a aGuns la conclu)ia că Fr%ani)aţia este o persoană internaţională %i capabilă să posede drepturi %i obligaţii internaţionale...:. *in calitatea de su+iect de dre#t internaţional titular de dre#turi şi o+li%aţii internaţionale:/ deci din e,istenţa #ersonalităţii internaţionale a or%ani)aţiei/ decur%e e,istenţa unei capacităţi 6uridice internaţionale. Conţinutul său este însă li!itat #rin acordul de voinţă al statelor e,#riat în s#ecial prin tratatul constitutiv. *e e,e#lu/ în #rivinţa ca#acităţii a înc&eia tratate/ internaţionale art. = al Convenţiei de la iena #rivind dre#tul tratatelor întredestate şi or%ani)aţii sau între or%ani)aţii internaţionale 795=: arată Ca#acitatea unei or%ani)aţii internaţionale de a înc&eia tratate este re%leentată de re%ulile or%ani)aţiei ai ales actele constitutive/ deci)iile şi re)oluţiile ado#tate confor acestora şi #ractica +ine sta+ilită a or%ani)aţiei - art. 2:. "otă a6 ;unt autori ce con#ideră că din #implul 5apt al e4i#tenţei per#onalităţii internaţionale ar decurge o 'capacitate legală nelimitată 3n aza dreptului internaţional( %Fel#en6. ;e produce a#t5el o contopire a conceptelor de Cper#onalitate şi Ccapacitate. 6 er#onalitatea internaţională nu rezultă, inerent, din c7iar 5aptul e4i#tenţei organizaţiei internaţionale. @a treuie con5erită de #tatele memre %direct #au indirect6. #t5el, marea ma/oritate a tratatelor con#titutive prevăd că 'organizaţia are personalitate uridică !#au & are personalitate internaţională( %cazul )@@ #au )@@ #au al utorităţii internaţionale a teritoriilor #umarine6.
*e aseenea/ conţinutul ca#acităţii Guridice de dre#t internaţional: tre+uie #reci)at în aceleaşi docuente/ de ulte ori #rintr-o forulă cu
)ur#ul 9
787
caracter %eneral are ca#acitatea Guridică ce îi este necesară e,ercitării funcţiilor şi atin%erii sco#urilor sale art. 74= din Convenţia de la Ionte%o %a$/ #entru utoritatea internaţională a teritoriilor su+arine:. - E,e#le de dre#turi Z de a înc&eia tratate Z de re#re)entare/ de le%aţie activă şi #asivă: Z de #rotecţie funcţională a re#re)entanţilor/ funcţionarilor săi Z de a #re)enta reclaaţii internaţionale Z de a ela+ora nore şi re%uli de dre#t intern al or%ani)aţiei sau acorduri:/ inde#endent sau î#reună cu statele e+re Z de control şisau sancţionare în ra#orturile cu statele e+re. - F+li%aţia %enerală de a res#ecta dre#tul internaţional. +: Personalitatea 6uridică de drept intern Confor art. 708 din Carta FNK/ Fr%ani)aţia se va +ucura #e teritoriul fiecăruia din e+rii săi de ca#acitatea Guridică necesară #entru înde#linirea funcţiilor şi reali)area sco#urilor sale. în #ractică este vor+a des#re contracte #entru +unuri/ localuri/ servicii. "otă ot e4i#ta #ituaţii 3n care o organizaţie internaţională #ă nu po#ede, c7iar con5orm di#poziţiilor actului #ău con#titutiv, per#onalitate /uridică internaţională. De e4emplu *anca +egleentelor nternaţionale care, deşi internaţională prin #cop şi compoziţie, nu are dect personalitate n dreptul internal 5iecărei ţări memre, dar nu şi per#onalitate /uridică internaţională.
9.7.8. Driele or%ani)aţii internaţionale au fost co!isiile fluviale- Coisia Centrală a Ainului 7571: şi Coisia Euro#eană a *unării 751=:/ urate de o serie de uniuni adinistrative or%ani)aţii te&nice: Kniunea (ele%rafică 3nternaţională 75=1:/ Kniunea enerală a Doştelor 7548: etc.
;.0.#. Clasificarea: *u#ă aria de acţiune Z cu vocaţie universală FNK şi instituţiile s#eciali)ate: Z cu vocaţie re%ională Consiliul Euro#ei/ F"CE: Z cu vocaţie su+re%ională CEIN/ Coisia *unării:. +: *u#ă #osi+ilitatea de a deveni e+re Z desc&ise Z înc&ise. c: *u#ă o+iectul lor Z %enerale Z s#eciali)ate.
782
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
d: *u#ă odul de afectare a e,erciţiului suveranităţii statelor e+re Z de coo#erare Z de inte%rare.
;.0.7. Ge!brii organizaţiilor internaţionale - Ie+rii or%ani)aţiilor internaţionale sunt/ de re%ulă/ statele. - E,ce#ţional/ #ot fi şi alte entităţi doinioanele sau coloniile care se %uvernea)ă sin%ure #uteau deveni e+re ale "ocietăţii Naţiunilor confor art. 7 alin. 2: din Dact< sau/ în FNK/ 3ndia a devenit e+ru înainte de inde#endenţă< FED este e+ru al @i%ii ra+e. - în ultiele decenii/ şi unele or%ani)aţii internaţionale au devenit e+ri ai unor alte or%ani)aţii internaţionale. - *o+!ndirea calităţii de e+ru Z #artici#are la ela+orarea actului Z aderare confor diverselor #roceduri #revă)ute în actul constitutiv ce ţin de caracterul or%ani)aţiei:. - Dierderea calităţii de e+ru Z e,cludere Z retra%ere voluntară cu varianta retra%erii te#orare sau #olitica Oscaunului %olP:. ;.0.8. Alţi participanţi Z e+ri asoci aţi stat e care nu înde#linesc toate cond iţiile de a deveni e+ru cu dre#turi de#line al or%ani)aţiei: Z o+servatori state nee+re/ state e+re #entru a #artici#a la reuniunile or%anelor restr!nse unde nu sunt re#re)entate/ işcări de eli+erare naţională/ or%ani)aţii internaţionale: Z statut consultativ or%ani)aţii ne%uvernaentale:.
;.0.9. Structura instituţională Z or%ane #lenare sunt re#re) entate toate statele e+re: cu ar fi dunarea enerală/ conferinţa/ con%resul etc< coisiile #lenare ca or%ane ale : Z or%ane restr!nse sunt re#re )entate nuai unele state/ de re%ulă cele care au un rol #re#onderent în doeniul de activitate al or%ani)aţiei sau #rin rotaţie ori #rin ale%eri #eriodice: Z "ecretariatul alcătuit din funcţionari internaţionali:. (otodată/ or%anele or%ani)aţiilor internaţionale se ai #ot clasifica în Z #rinci#ale create #rin tratatul constitutiv:
)ur#ul 9
786
Z su+sidiare create de către or%anele #rinci#ale/ confor tratatului constitutiv:.
;.2. 5rganizaţii cu caracter universal =5N>? ;.2.0. FNK a fost creată în ura intrării în vi%oare a Cartei FNK ado#tată la "an >rancisco/ la 2= iunie 7981:/ la 28 octo+rie 7981. "co#ul esenţial era de a feri %eneraţiile viitoare de fla%elul ră)+oiului/ enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale/ %arantarea că folosirea forţei arate nu va ai avea loc dec!t în interes coun. Cele #atru sco#uri ale FNK sunt de)voltate în art. 7 al Cartei. ;.2.2. 5rganele 5N> #rinci#ale: sunt în nuăr de şase a? Adunarea Henerală - or%anul deli+erativ al FNK - cu#rinde re#re)entanţi ai tuturor statelor e+re a,iu c!te cinci:. >iecare stat are un sin%ur vot. Hotăr!rile dunării enerale în #ro+lee i#ortante se iau cu 26 din voturile celor #artici#anţi şi #re)enţi. Z >uncţii cu caracter %eneral - discutarea #ro+leelor FNK şi forularea de recoandări statelor şi Consiliului de "ecuritate< - e,ainarea #rinci#iilor %enerale de coo#erare #entru enţinerea #ăcii şi securităţii/ inclusiv #rivind de)ararea şi re%leentarea araentelor< - discutarea oricăror #ro+lee #rivind enţinerea #ăcii şi securităţii/ cu e,ce#ţia celor #entru care se i#une luarea unor ăsuri şi care tre+uie transise C"< - încuraGarea de)voltării #ro%resive a dre#tului internaţional şi a codi ficării lui. Z >uncţii cu caracter s#ecial - aditerea de noi e+ri şi a#licarea de sancţiuni< - adinistrarea teritoriilo r su+ tutelă şi inforarea asu#ra situaţiei din teritoriile care nu se adinistrea)ă sin%ure< - a#ro+area +u%etului/ ale%erea de e+ri în alte or%ane/ crearea de or%ane su+sidiare< - dre#tul de a cere avi) e ale CK. b? Consiliul de Securitate este un or%an cu activitate #eranentă al cărui o+iectiv #rinci#al este luarea ăsurilor #entru asi%urarea #ăcii şi securităţii internaţionale şi înlăturarea încălcării lor. Este alcătuit din 71 e+ri 1 #eranenţi şi 70 ne#eranenţi aleşi #e doi ani de :. 3n #ro+lee de fond ado#tă &otăr!ri cu votul afirativ a 9 e+ri/ între care
)ur#ul 9
1 788
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen ş o+li%atoriu votul afirativ al celor 1 e+ri #eranenţi< în #r o+lee de g #rocedură - votul a 9 e+ri/ indiferent care. / >uncţii Z ` - re)olvarea #e cale #aşnică a diferendelor internaţionale< 3 - constatarea unei aeninţări la adresa #ăcii sau a unei violări a #ăcii< /b - luarea unei deci)ii sau recoandări #entru enţinerea sau resta+ilirea #ăcii şi securităţii. c: Consiliul "cono!ic %i Social - or%anul #rinci#al ales de dunarea enerală ce funcţionea)ă su+ îndru area directă a acesteia şi are ca atri+uţii înde#linirea o+iectivelor FNK în doeniul cola+orării econoice/ sociale şi res#ectării dre#turilor oului. Este forat din re#re)entanţi a 18 de state. d: Consiliul de ,utelă - a fost creat #entru a înde#lini funcţiile FNK în ce #riveşte sisteul de tutelă. 3n #re)ent/ el şi-a înc&eiat #ractic activitatea ca urare a finali)ării #rocesului de decoloni)are. e: Curtea (nternaţională de Justiţie - #rinci#alul or%an Gudiciar al FNK a se vedea Cursul 75:. f: Secretariatul 5N> - or%anul adinistr ativ şi e,ecutiv al FNK co#us din "ecretarul %eneral şi #ersonalul necesar:. - "ecretarul %eneral este ales de la recoan darea C" #e 1 ani/ cu #osi+ilitate de #relun%ire #e încă 1 ani. - "ecretarul %eneral e,ercită o serie de funcţii adinistrative şi e,ecutive/ te&nice şi cu caracter financiar. - "ecretarul %eneral #oate atra%e atenţia C" asu#ra oricărei #ro+le e care/ în o#inia sa/ #une în #ericol #acea şi securitatea internaţională. F #ro+leă foarte actuală este le%ată de refora FNK/ ai ales a Consiliului de "ecuritate a se vedea ne,a 6 de la Cursul 7:.
;.2.3. (nstituţiile specializate or%ani)aţii interstatale ce fac #arte din sisteul FNK şi care înde#linesc funcţii în doeniul econoic/ social/ cultural/ educativ etc. doenii le%ate de sco#urile FNK:. "unt or%ani)aţii cu vocaţie universală/ dar cu o+iect de activitate liitat. "unt în nuăr de 74 F3I/ >F/ >3*/ FI"/ KNE"CF/ KDK/ K3(/ FC3/ FI3/ >I3/ B3A*/ ">3/ 3*/ FNK*3/ FII/ 3E/ FID3. Coordonarea cu FNK se face #rin Consiliul Econoic şi "ocial. ;.3. 5rganizaţii regionale =cu caracter politic$ econo!ic$ !ilitar sau co!ple? - Carta FNK #erite crearea unor acorduri sau or%ani)aţii re%ionale în vederea soluţionării unor #ro+lee #rivind enţinerea #ăcii şi secu-
781
rit!ţii internaţionale care sunt susce#ti+ile a fora o+iectul unor acţiuni cu caracter re%ional. Consiliul de "ecuritate le #oate folosi #entru acţiuni de constr!n%ere le #oate autori)a în acest sens/ ur!nd a fi inforat asu#ra acestor acţiuni:. lte or%ani)aţii #olitice sau ilitare tre+uie să ai+ă ca sco# nuai autoa#ărarea colectivă doar sco#uri defensive:. - E,e#le Fr%ani)aţi a "tatelor ericane F":/ @i%a ra+ă/ Fr%a ni)aţia Knităţii fricane FK:/ Fr%ani)aţia #entru "ecuritate şi Coo#e rare în Euro#a F"CE:/ Consiliul Euro#ei/ N(F/ KE/ FC*E etc.
;.4. 5rganizaţii subregionale =!ai ales cu caracter teFnic %i econo!ic$ dar %i politic? - E,e#le Fr%ani)aţia de Coo#erareEconoică a Iării Ne%reCEIN:/ Coisia *unării/ Coisia 3nternaţională #entru Drotecţia >luviului *ună rea cu sediul la iena:/ Consiliul Nordic şi altele.
Bi+lio%rafie inială 7. D. ope#cu, . "ă#ta#e, *re#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bu-
cureşti/ 7994/ #. 264-2==
2. l. !olintineanu, . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t internaţional conte#oran/ ed. a 2-a/ revă)ută şi adău%ită/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2000/ #. 9=-761 6. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional. 3ntroducere în dre#tul internaţional #u+lic/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2006/ #. 766-789 8. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2001/ #. 84-89 1. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 33/ Ed. C.H. Beck/ Bucureşti/ 2005/ #. 14-784/ 746-227 =. . Diaconu, Curs de dre#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ 7996/ #. 271-261 4. . Diaconu, (ratat de dre#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. @uina @e,/ Bucureşti/ #. 884-8=5.
78=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Bi+lio%rafie selectivă 7. >. i-;aa, @e conce#t dMor%anisation internaţionale/ Daris KNE"CF 7950 2. R.:. !eşteliu, Fr%ani)aţii internaţionale inter%uvernaentale Ed. C. H. Beck/ Bucureşti/ 200= 6. :. !ettatti, @e droit des or%anisations internationales/ Collection hue sais-GeW/ DK>/ Daris/ 7952 8. . !og7ez, Aeodelarea Kniunii Doştale Kniversale Con%resul de la Bucureşti se#te+rie-octo+rie 2008:/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional nr. 2/ ianuarie-iunie 200=/ #. 55-96 1. <. !ouloui#, *roit instituti+nnel des counautes euro#eennes ed. a 3-a/ Daris/ 7996 =. D.?. !oEett, (&e @aX of 3nternational 3nstitutions/ 7952 4. ". Daşcovici, :. >7elmegeanu, l. !olintineanu,FNK - Fr%ani)are şi funcţionare/ Bucureşti/ 79=7 5. :.). D/iena Qemou, @MFNK et le develo##eent du droit internaţional/ Daris/ 7997 9. . Donciu, Aeflecţii asu#ra dre#tului de veto în cadrul Consiliului de "ecuritate al FNK - din #ers#ectiva sisteului deci)ional ultilateral/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. 7/ octo+rie-dece+rie 2006 #. 755-205 70. !.!. >7ali, @e #rinci#e de lMe%alite des Etats et 3es or%anisations internationales/ AC*3/ 79=0/ 33/ voi. 700 77. <.. 7. :oca, *re#tul or%ani)aţiilor internaţionale/ Ed. KniversităGn &. Cristea/ Bucureşti/ 7994 78. F>. ;c7ermer#, ". :. !loPPer, 3nternational 3nstituţional @aX/ ed. a 6-a/ *ordrec&t/ 7991 71. R. Kzună, Fr%ani)aţia Coo#erării Econoice a Iării Ne%re Drovocările reforei la 71 ani de la lansarea #rocesului/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional nr. 8/ ianuarie-iunie 2004/ #. 49-54 bbb @a C"CE/ *iension Huaine et re%leent des differends Daris 7996.
&Pp
)ur#ul 9
r
784
Q$i- ne,a 7 m ,<
Carta Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite/ 7981
E
U VVV X MZ -/.
= W
/
Articolul 0. Scopurile Naţiunilor >nite sunt ur!ătoareleu 7. "ă enţină #acea şi securitatea internaţională/ şi/ în acest sco# să ia ăsuri colective eficace #entru #revenirea şi înlăturarea aeninţărilor î#otriva #ăcii şi #entru re#riarea oricăror acte de a%resiune sau altor m încălcări ale #ăcii şi să înfă#tuiască/ #rin iGloace #aşnice şi în confor itate cu #rinci#iile Gustiţiei şi dre#tului internaţional/ a#lanarea ori re7 -M )olvarea diferendelor sau situaţiilor cu caracter internaţional care ar #utea duce la o încălcare a #ăcii< si 2. "ă de)volte relaţii #rieteneşti între naţiuni/ înteeiate #e res#ectarea #rinci#iului e%alităţii în dre#turi a #o#oarelor şi dre#tului lor a de a dis#une de ele însele/ şi să ia oricare alte ăsuri #otrivite #entru consoW Kdarea #ăcii ondiale< 6. "ă reali)e)e coo#erar ea internaţională în re)olvarea #ro+leelor in
6S 9.
.
ternaţionale cu caracterres#ectării econoic/dre#turilor social/ cultural sauşiuanitar/ în funda#roovarea şi încuraGarea oului li+ertăţilor entale #entru toţi/ fără deose+ire de rasă/ se,/ li+ă sau reli%ie. 8. "ă fie un centru în care să se aroni)e)e eforturile naţiunilor către atin%erea acestor sco#uri coune.
Articolul . 7. Dot deveni Ie+ri ai Naţiunilor Knite toate celelalte "tate iu+itoare de #ace care acce#tă o+li%aţiile din #re)enta Cartă şi care/ T du#ă a#recierea Fr%ani)aţiei/ sunt ca#a+ile şi dis#use să le înde#linească. 2. diterea ca Ie+ru al Naţiunilor Knite a oricărui "tat care înde#lineşte aceste condiţii se va face #rintr-o &otăr!re a dunării enerale/ la recoandarea Consiliului de "ecuritate. Articolul #. Kn Ie+ru al Naţiunilor Knite î#otriva căruia Consiliul de "ecuritate a între#rins o acţiune #reventivă sau de constr!n%ere #oate fi sus#endat de către dunarea enerală/ la recoandarea Consiliului de "ecuritate/ din e,erciţiul dre#turilor şi #rivile%iilor decur%!nd din calitatea de Ie+ru. E,erciţiul acestor dre#turi şi #rivile%ii #oate fi resta+ilit de Consiliul de "ecuritate. Articolul 7. Kn Ie+ru al Naţiunilor Knite care încalcă în od #ersistent #rinci#iile cu#rinse în #re)enta Cartă #oate fi e,clus din Fr%ani)aţie de dunarea %enerală/ la recoandarea Consiliului de "ecuritate.
785
789
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 9
Articolul 4. 7. "e înfiinţea)ă/ ca or%ane #rinci#ale ale Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite o dunare enerală/ un Consiliu de "ecuritate/ un Consiliu Econoic şi "ocial/ un Consiliu de (utelă/ o Curte 3nternaţională de ustiţie şi un "ecretariat. 2. Fr%anele su+sidiare care s-ar învedera necesare vor #utea fi înfiinţate în conforitate cu #re)enta Cartă. Articolul 5. Naţiunile Knite nu vor i#une nici o restricţie #artici#ării/ în condiţii e%ale/ a +ăr+aţilor şi feeilor la orice funcţie din cadrul or%anelor ei #rinci#ale şi su+sidiare. Articolul 9. 7. dunarea enerală va fi alcătuită din toţi Ie+rii Naţiunilor Knite. 2. >iecare Ie+ru va avea cel ult cinci re#re)entanţi în dunarea enerală.
Articolul 02. 7. C!t ti# Consiliul de "ecuritate e,ercită/ în #rivinţa unui diferend sau a unei situaţii/ funcţiile care îi sunt atri+uite #rin #re)enta Cartă/ dunarea enerală nu va face nici o recoandare cu #rivire la acel diferend sau situaţie/ dec!t dacă Consiliul de "ecuritate îi cere aceasta. 2. "ecretarul %eneral/ cu asentientul Consiliului de "ecuritate/ va aduce la cunoştinţa dunării enerale/ la fiecare sesiune/ toate #ro+leele referitoare la enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale de care se ocu#ă Consiliul de "ecuritate< de aseenea/ el va înştiinţa dunarea enerală/ iar dacă dunarea enerală nu este în sesiune/ #e Ie+rii Naţiunilor Knite/ de îndată ce Consiliul de "ecuritate încetea)ă de a se ai ocu#a de acele #ro+lee. Articolul 03. 7. dunarea enerală va iniţia studii şi va face recoandări în sco#ul a. de a #roova coo#e rarea internaţională în doeniul #u+li c şi de a încuraGa de)voltarea #ro%resivă a dre#tului internaţional şi codificarea lui< +. de a #roova coo#erarea internaţională în doeniile econoic/ social/ cultural/ al învăţă!ntului şi sănătăţii şi de a s#riGini înfă#tuirea dre#turilor oului şi li+ertăţilor fundaen tale #entru toţi/ fără deose+ire de rasă/ se,/ li+ă sau reli%ie.
>uncţii şi puteri Articolul 70. dunarea enerală #oate discuta orice c&estiuni sau cau)e care intră în cadrul #re)entei Carte sau care se referă la #uterile şi funcţiile vreunuia din or%anele #revă)ute în #re)enta Cartă şi/ su+ re)erva dis#o)iţiilor articolului 72/ #oate face recoandări Ie+rilor Naţiunilor Knite sau"ecuritate/ Consiliului de "ecuritate/ ori c&estiuni Ie+rilor şi Consiliului de în oricare aseenea sauFr%ani)aţiei cau)e. Articolul 77. 7. dunarea enerală #oate e,aina #rinci#iile %enerale de coo#erare #entru enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale/ inclusiv #rinci#iile care %uvernea)ă de)ararea şi re%leentarea înarărilor/ şi #oate face recoandări cu #rivire la aseenea #rinci#ii fie Ie+nlor Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite/ fie Consiliului de "ecuritate/ fie Ie+nlor Fr%ani)aţiei şi Consiliului de "ecuritate. 2. dunarea enerală #oate discuta orice #ro+lee #rivitoare la enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale/ care îi vor fi fost su#use de către oricare e+ru al Naţiunilor Knite sau de către Consiliul de "ecuritate ori/ în conforitate cu articolul 61 #ara%raful 2/ de către un "tat care nu este Ie+ru al Naţiunilor Knite şi/ su+ re)erva dis#o)iţiilor rticolului 72/ #oate face recoandări în #rivinţa oricărei aseenea #ro+lee/ fie "tatului ori "tatelor interesate/ fie Consiliului de "ecuritate/ fie "tatelor şi Consiliului de "ecuritate. Frice aseenea #ro+leă care reclaă să se între#rindă o acţiune va fi deferită de dunarea enerală Consiliului de "ecuritate înainte sau du#ă discutarea ei. 6. dunarea enerală #oate atra%e atenţia Consili ului de "ecuritate asu#ra situaţiilor care ar #utea #une în #rieGdie #acea şi securitatea internaţională.
2. Celelalte răs#underi/ funcţiiîn şi#ara%raful #uteri ale7 dunării enerale referitoare la #ro+leele enţionate + de ai sus/ sunt enunţate în Ca#itolele J3 şi J. Articolul 04. "u+ re)erva dis#o)iţiilor articolului 72/ dunarea enerală #oate recoan da ăsuri #entru a#lanarea #aşnică a oricărei situaţii/ indiferent de ori%ine/ #e care o consideră de natură a dăuna +unăstării %enerale sau relaţiilor #rieteneşti între naţiuni/ inclusiv a situaţiilor re)ult!nd dintr-o încălcare a dis#o)iţiilor #re)en tei Carte care enunţă "co#urile şi Drinci#iile Naţiunilor Knite. Articolul 71. 7. dunarea enerală va #rii şi e,aina ra#oarte anuale şi s#eciale ale Consiliului de "ecuritate< aceste ra#oarte vor cu#rinde o dare de seaă asu#ra ăsurilor #e care Consiliul de "ecuritate le-a &otăr!t sau le-a luat #entru enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale. 2. dunarea enerală va #rii şi e,aina ra#oartele celorlalte or%ane ale Naţiunilor Knite. ...: Articolul 23. 7. Consiliul de "ecuritate va fi alcătuit din cincis#re)ece e+ri ai Naţiunilor Knite. Ae#u+lica C&ina/ >ranţa/ Kniunea Ae#u+licilor "ovietice "ocialiste/ Ae%atul Knit al Iarii Britanii şi al 3rlandei de
)ur#ul 9
710
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Nord şi "tatele Knite ale ericii vor fi e+ri #eranenţi ai Consiliului de "ecuritate. dunarea enerală va ale%e alţi )ece Ie+ri ai Fr%ani)aţiei ca e+ri ne#eranenţi ai Consiliului de "ecuritate/ ţin!nd în s#ecial seaa în #riul r!nd de contri+uţia Ie+rilor Naţiunilor Knite la enţinerea #ăcii şi securităţii internaţio nale şi la înfă#tuirea celorlalte sco#uri ale Fr%ani)aţiei şi/ de aseenea/ de o re#artiţie %eo%rafică ec&ita+ilă. 2. Ie+rii ne#eranenţi ai Consiliulu i de "ecuritate vor fi aleşi #e o #erioadă de doi ani. @a #ria ale%ere de e+ri ne#eranenţi/ du#ă s#orirea nuărului de e+ri ai Consiliului de "ecuritate de la uns#re)ece la cincis#re)ece/ doi dintre cei #atru e+ri adău%aţi vor fi aleşi #e o #erioadă de un an. Ie+rii ale căror andate e,#iră nu vor ai #utea fi realeşi iediat. 6. >iecare e+ru al Consiliului de "ecuritate va avea un re#re)entant în Consiliu. Articolul 28. 7. "#re a asi%ura acţiunea ra#idă şi eficace a Fr%ani)aţiei/ Ie+rii săi conferă Consiliului de "ecuritate răs#underea #rinci#ală #entru enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale şi recunosc că/ înde#linindu-şi îndatoriri le i#use de această răs#undere/ Consiliul de "ecuritate acţionea)ă în nuele lor. 2. 3n înde#linirea acestor îndatoriri/ Consiliul de "ecuritate va acţiona în conforitate cu "co#urile şi Drinci#iile Naţiunilor Knite. Duterile s#ecifice acordate Consiliului de "ecuritate #entru înde#linirea acestor îndatoriri sunt definite în Ca#itolele 3/ 33/ 333 şi J33. 6. Consiliul de "ecuritate va su#une s#re e,ainare dunării enerale ra#oarte anuale şi/ c!nd va fi necesar/ ra#oarte s#eciale. Articolul 2#. Ie+rii Naţiunilor Knite sunt de acord să acce#te şi să e,ecute &otăr!rile Consiliului de "ecuritate/ în conforitate cu #re)enta Cartă. Articolul 27. 3n sco#ul de a #roova sta+ilirea şi enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale/ fără a folosi #entru înarări dec!t un iniu din resursele uane şi econoice ale luii/ Consiliul de "ecuritate are sarcina de a ela+ora/ cu aGutorul Coitetului de "tat-IaGor/ #revă)ut în articolul 84/ #lanuri care vor fi su#use Ie+rilor Naţiunilor Knite în vederea sta+ilirii unui siste de re%leentare a înarărilor. otare Articolul 24. 7. >iecare e+ru al Consiliului de "ecuritate va dis#une de un vot.
717
2. Hotăr!rile Consiliului de "ecuritate în #ro+lee de #rocedură vor fi ado#tate cu votul afirativ a nouă e+ri. 6. Hotăr!rile Consiliului de "ecuritate în toate celelalte #ro+lee vor fi ado#tate cu votul afirativ a nouă e+ri/ cu#rin)!nd şi voturile concordante ale tuturor e+rilor #eran enţi/ cu condiţia ca/ în ca)ul &otăr!rilor care se ado#tă în teeiul Ca#itolului 3 şi al articolulu i 12 #ara%raful 6/ o #arte de la un diferend să se a+ţină de la votare.
Procedură Articolul 29. 7. Consiliul de "ecuritate va fi astfel or%ani)at înc!t să-şi #oată e,ercita funcţiile fără întreru#ere. 3n acest sco#/ fiecare e+ru al Consiliului de "ecuritate tre+uie să ai+ă oric!nd un re#re)entant la "ediul Fr%ani)aţiei. 2. Consiliul de "ecuritate va ţine şedinţe #eriodice/ la care fiecare dintre e+rii săi #oate / dacă doreşte/ să fie re#re )entat de un e+ru al %uvernului său ori de un alt re#re)entant s#ecial desenat. 6. Consiliul de "ecuritat e #oate ţine şedinţe în alte locuri dec!t "ediul Fr%ani)aţiei/ #e care le socoteşte cele ai indicate #entru a-i înlesni lucrările. Articolul 2;. Consiliul de "ecuritate #oate înfiinţa or%anele su+sidiare #e care le consideră necesare #entru înde#linirea funcţiilor sale. dedesenare "ecuritate avaDreşedintelui sta+ili #ro#riile Articolulinclusiv 3:. Consiliul #rocedură/ odul de său. sale re%uli de Articolul 30. Frice e+ru al Naţiunilor Knite care nu este e+ru al Consiliului de "ecuritate #oate #artici#a/ fără dre#t de vot/ la discutarea oricărei #ro+lee su#use Consiliu lui de "ecuritate/ ori de c!te ori acesta consideră că interesele acestui Ie+ru sunt afectate în od s#ecial. Articolul 32. Frice e+ru al Naţiunilor Knite care nu este e+ru al Consiliului de "ecuritate sau orice "tat care nu este Ie+ru al Naţiunilor Knite/ dacă este #arte într-un diferend e,ainat de Consiliul de "ecuritate/ va fi invitat să #artici#e/ fără dre#t de vot/ la discuţiile cu #rivire la acel diferend. Consiliul de "ecuritate va deterina condiţiile #e care le consideră Guste #entru #artici#area unui "tat care nu este Ie+ru al Naţiunilor Knite.
Articolul =7. 7. Consiliul Econoic şi "ocial va fi alcătuit din cinci)eci şi #atru de Ie+ri ai Naţiunilor Knite aleşi de dunarea enerală. 2. "u+ re)erva dis#o)iţiilor #ara%rafului 6/ o#ts#re)ece e+ri ai Consiliului Econoic şi "ocial vor fi aleşi în fiecare an #entru o #erioadă de trei ani. Kn e+ru al cărui andat e,#iră va #utea fi reales iediat.
712
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
6. @a #ria ale%ere du#ă s#orirea nuăr ului de e+ri ai Consiliului Econoic şi "ocial de la două)eci şi şa#te la cinci)eci şi #atru/ #e l!n%ă e+rii aleşi în locul celor nouă e+ri ale căror andate e,#iră la sf!rşitul acelui an/ vor fi aleşi încă două)eci şi şa#te e+ri. Iandatul a nouă dintre aceşti două)eci şi şa#te e+ri adău%aţi va e,#ira du#ă un an/ iar al altor nouă e+ri du#ă doi ani/ #otrivit dis#o )iţiilor dunării enerale. 8. >iecare e+ru al Consiliului Econoic şi "ocial va avea un re#re)entant în Consiliu.
uncţii %i puteri Articolul 72. 7. Consiliul Econoic şi "ocial #oate efectua sau iniţia studii şi ra#oarte #rivind #ro+lee internaţionale în doeniile econoic/ social/ cultural/ al învăţă!ntului/ al sănătăţii şi în alte doenii cone,e şi #oate face recoandări în #rivinţa tuturor acestor #ro+lee dună enerale/ Ie+rilor Naţiunilor Knite şi instituţiilor s#eciali)ate interesate 2. El #oate face reco andări în sco#u l de a #roova res#e ctarea efectivă a dre#turilor oului şi li+ertăţilor fundaentale #entru toţi. 6. El #oate #re%ăti/ s#re a fi su#use dun ării enerale/ #roiecte de convenţii în #ro+lee de co#etenţa sa. 8. El #oate convo ca/ în confor itate cu re%ulile fi,a te de Naţiunile Knite/ conferinţe internaţionale în #ro+lee de co#etenţa sa. Articolul 73. 7. Consiliul Econoic şi "ocial #oate înc&eia cu oricare dintre instituţiile la care se referă rticolul 14 acorduri sta+ilind condiţiile în care instituţia res#ectivă va fi #usă în le%ătură cu Naţiunile Knite. ceste acorduri vor fi su#use a#ro+ării dunării enerale. 2. El #oate coordona activitatea instituţiilor s#eciali)ate #rin consultări cu ele şi #rin recoandări adresate acestor instituţii/ #recu şi #rin recoandări adresate dunării enerale şi Ie+rilor Naţiunilor Knite. Articolul 74. 7. Consiliul Econoic şi "ocial #oate lua ăsurile #otrivite s#re a o+ţine ra#oarte #eriodice din #artea instituţiilor s#eciali)ate. El #oate conveni cu Ie+rii Naţiunilor Knite şi cu instituţiile s#eciali)ate s#re a o+ţine ra#oarte #rivind ăsurile luate în e,ecutarea #ro#riilor sale recoandări şi a recoandărilor dunării enerale în #ro+lee de co#etenţa Consiliului. 2. El #oate counica dunării enerale o+servaţiile sale asu#ra acestor ra#oarte. Articolul 7#. Consiliul Econoic şi "ocial #oate da inforaţii Consiliului de "ecuritate şi îi va da asistenţă/ la cererea acestuia.
)ur#ul 9
716
Articolul 77. 7. Consiliul Econoic şi "ocial va înde#lini/ în e,ecutarea recoandărilor dunării enerale/ funcţiile ce intră în co#etenţa sa. 2. El #oate/ cu a#ro+area dunării enerale/ să înde#linească serviciile #e care i le-ar cere Ie+ri ai Naţiunilor Knite sau instituţii s#eciali)ate. 6. El va înde#lini celelalte funcţii s#ecificate în alte #ărţi din #re)enta Cartă sau care îi #ot fi atri+uite de dunarea enerală. -: Articolul 97. 7. Consiliul de (utelă se va co#une din urătorii Ie+ri ai Naţiunilor Knite a. Ie+ri care adinistrea)ă teritorii su+ tutelă< +. acei Ie+ri desenaţi noinal în articolul 26 care nu adi nistrea)ă teritorii su+ tutelă< c at!ţia alţi e+ri aleşi de dunarea enerală #e o #erioadă de trei ani/ c!ţi vor fi necesari #entru ca nuărul total al e+rilor Consiliului de (utelă să fie e%al re#arti)at între Ie+rii Naţiunilor Knite care adinistrea)ă şi ceie+ru care nualadinistrea)ă teritorii 2. fiecare Consiliului de (utelăsu+ va tutelă. desena o #ersoană cu calificare s#ecială care să-7 re#re)inte în Consiliu. Articolul 98. dunarea enerală şi/ su+ autoritatea ei/ Consiliul de (utelă #ot/ în înde#linirea funcţiilor lor a să e,aine)e ra#oartele su#use de autoritatea adinistrantă< +. să #riească #etiţii şi să le e,aine)e/ în consultare cu autoritatea adinistrantă< c. să or%ani)e)e vi)ite #eriodice în teritoriile res#ective su+ tutelă/ la date fi,ate de acord cu autoritatea adinistrantă/ şi d să între#rindă aceste acţiuni şi altele în conforitate cu dis#o)iţiile acordurilor de tutelă. Articolul 99. Consiliul de (utelă va ela+ora un c&estionar #rivitor la #ro%resul locuitorilor din fiecare teritoriu su+ tutelă în doeniile #olitic/ econoic/ social şi al educaţiei< autoritatea adinis trantă a fiecărui teritoriu su+ tutelă care intră în co#etenţa dunării enerale va înainta acesteia un ra#ort anual #e +a)a c&estionarului enţionat. Articolul 9;. 7. >iecare e+ru al Consiliului de (utelă dis#une de un vot. 2. Hotăr!rile Consiliului de (utelă vor fi ado#tate cu aGoritatea voturilor e+rilor #re)enţi.
Articolul ;2. Curtea 3nternaţională de ustiţie va fi or%anul Gudiciar #rinci#al al Naţiunilor Knite. Ea va funcţiona în conforitate cu "tatutul
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 9
ane,at/ care este sta+ilit #e +a)a statutului Curţii Deranente de ustiţie 3nternaţională şi face #arte inte%rantă din #re)enta Cartă. Articolul ;3. 7. (oţi Ie+rii Naţiunilor Knite sunt ip#o5acto #ărţi la "tatutul Curţii 3nternaţionale de ustiţie. 2. Kn stat care nu este Ie+ru al Naţiunilor Knite #oate deveni #arte la "tatutul Curţii 3nternaţionale de ustiţie în condiţii care urea)ă a fi deterinate/ #entru fiecare ca) în #arte/ de către dunarea enerală/ la recoandarea Consiliului de "ecuritate. Articolul ;4. 7. >iecare Ie+ru al Naţiunilor Knite se o+li%ă să se confore)e &otăr!rii Curţii 3nternaţionale de ustiţie în orice cau)ă la care este #arte. 2. *acă oricare dintre #ărţile la o cau)ă nu va e,ecuta o+li%aţiile ce-i revin în teeiul unei &otăr!ri a Curţii/ cealaltă #arte se va #utea adresa Consiliului de "ecuritate care #oate/ în ca) că socoteşte necesar/ să facă recoandări sau să &otărască ăsurile de luat #entru aducerea la înde#linire a &otăr!rii. Articolul ;#. Nici o dis#o)iţie din #re)enta Cartă nu va î#iedica #e Ie+rii Naţiunilor Knite să încredinţe)e re)olvarea diferendelor lor altor tri+unale/ în teeiul unor acorduri deGa în vi%oare sau care ar #utea fi
718
2. Kn #ersonal cores#un)ător va fi afectat în od #eranen t Consi liului Econoic şi "ocial/ Consiliului de (utelă/ şi/ dacă este ca)ul/ altor / or%ane ale Naţiunilor Knite. cest #ersonal va face #arte din "ecretariat. 6. Considerentul #recu#ănitor la recrutarea şi sta+ilirea condiţiilor de serviciu ale #ersonalului tre+uie să fie necesitatea de a se asi%ura v Fr%ani)aţiei serviciile unui #ersonal care să #osede cele ai înalte calităţi de uncă/ de co#etenţă şi de inte%ritate. "e va ţine seaa în odul cuvenit de i#ortanţa recrutării #ersonalului #e cea ai lar%ă +a)ă %eo%rafică #osi+ilă. ...:
înc&eiate ...: în viitor. Articolul ;8. "ecretariatul va cu#rinde un secretar %eneral şi #ersonalul de care Fr%ani)aţia va avea nevoie. "ecretarul %eneral va fi nuit de dunarea enerală la recoandarea Consiliului de "ecuritate. El va fi cel ai înalt funcţionar adinistrativ al Fr%ani)aţiei. Articolul ;9. "ecretarul %eneral va acţiona în această calitate la toate şedinţele dunării enerale/ ale Consiliului de "ecuritate` ale Consiliului Econoic şi "ocial şi ale Consiliului de (utelă. El va înde#lini orice alte funcţii ce-i sunt încredinţate de aceste or%ane. "ecretarul %eneral va #re)enta dunării enerale un ra#ort anual asu#ra activităţii Fr%ani)aţiei. Articolul ;;. "ecretarul %eneral #oate atra%e atenţia Consiliu lui de "ecuritate asu#ra oricărei #ro+lee care/ du#ă #ărerea sa/ ar #utea #une în #rieGdie enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale. Articolul 0::. în înde#linirea îndatoririlor lor/ secretarul %eneral şi #ersonalul nu vor solicita şi nici nu vor #rii instrucţiuni de la vreun %uvern sau de la vreo autoritate e,terioară Fr%ani)aţiei. Ei se vor a+ţine de la orice act inco#ati+il cu situaţia lor de funcţionari internaţionali/ răs#un)ători nuai faţă de Fr%ani)aţie. Articolul 0:0. 7. Dersonalul va fi nuit de secretarul %eneral/ #otrivit re%ulilor sta+ilite de dunarea enerală.
711
Anea 2 Statutul Consiliului "uropei$ Londra$ 0;4; =...? Capitolul (. Scopul Consiliului "uropei Articolul 0. a: "co#ul Consiliului Euro#ei este de a reali)a o ai are unitate între e+rii săi #entru salv%ardarea şi reali)area idealurilor şi #rinci#iilor care sunt oştenirea lor coună şi #entru facilitarea #ro%resului lor econoic şi social. +: cest sco# va fi #roovat #rin or%anele consiliului/ #rin discutarea c&estiunilor de interes coun şi #rin înc&eierea de acorduri şi ado#tarea unor acţiuni coune în doeniile econoic/ social/ cultural/ ştiinţific/ Guridic şi adinistrativ/ #recu şi #rin salv%ardarea şi res#ectarea #e ai de#arte a dre#turilor şi li+ertăţilor fundaentale ale oului. c: Dartici#area e+rilor la lucrările Consiliu lui Euro#ei nu va afecta activitatea acestora în cadrul FNK şi a altor or%ani)aţii sau uniuni internaţionale la care ele sunt #ărţi. d: C&estiunile referito are la a#ărarea naţională nu ţin de co#etenţa Consiliului Euro#ei. Capitolul ((. Co!ponenţa Articolul 2. Ie+rii Consiliului Euro#ei sunt #ărţile la acest "tatut. Articolul 3. >iecare e+ru al Consiliului Euro#ei tre+uie să acce#te #rinci#iile statului de dre#t şi #rinci#iul în virtutea căruia fiecare #ersoană aflată su+ Gurisdicţia sa tre+uie să se +ucure de dre#turile şi li+ertăţile fundaentale ale oului.
714
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 9
>iecare e+ru tre+uie să se an%aGe)e să cola+ore)e/ în od sincer şi efectiv/ la reali)area sco#ului Consiliulu i confor definiţiei acestuia din Ca#. 3. Articolul 4. Frice stat euro#ean/ considerat ca fiind ca#a+il de a se confora #revederilor art. 6 şi av!nd voinţa de a le reali)a/ #oate fi invitat de către Coitetul Iiniştrilor să devină e+ru al Consiliului Euro#e i. Frice stat astfel invitat va deveni e+ru în oentul de#un erii/ în nuele său/ la "ecretarul %eneral/ a unui instruent de aderare la #re)entul "tatut. Articolul #. a: în circustanţe s#eciale/ o ţară euro#eană considerată ca fiind ca#a+ilă a se confora #revederilor art. 6 şi av!nd dorinţa de a le #une în #ractică #oate fi invitată de către Coitetul Iiniştrilor să devină e+ru asociat al Consiliului Euro#ei. Frice ţară astfel invitată va deveni e+ru asociat la de#unerea/ în nuele său/ la "ecretarul %eneral/ a unui instruent de acce#tare a #re)entului "tatut. Kn e+ru asociat este îndre#tăţit să fie re#re)entat nuai în cadrul dunării Consultative. +: (erenul de Oe+ruP folosit în acest "tatut se referă şi la e+rii asociaţi/ cu e,ce#ţia ca)urilor c!nd este folosit în le%ătură cu re#re)entarea în Coitetul Iiniştrilor.
Articolul 07. Cu e,ce#ţia co#etenţelor dunării Consultative/ astfel cu sunt definite la art. 28/ 25/ 60/ 62/ 66 şi 61/ Coitetul Iiniştrilor va decide/ cu efect o+li%atoriu/ asu#ra tuturor c&estiunilor referitoare la or%ani)area şi la aranGaentele interne ale Consiliului Euro#e i. Coitetul Iiniştrilor va ado#ta re%leentările financiare şi adinistrative necesare. Articolul 08. Coitetul Iiniştrilor #oate să înfiinţe)e/ în orice sco#/ #e care îl consideră necesar/ coitete sau coisii cu caracter consultativ sau te&nic. ...:
71=
-:
Capitolul (. Co!itetul Gini%trilor
Articolul 03. Coitetul Iiniştrilor este or%anul co#etent să acţione)e în nuele Consiliului Euro#ei în conforitate cu art. 71 şi 7=. Articolul 04. >iecare e+ru are c!te un re#re)entant în Coitetul Iiniştrilor şi fiecare re#re)entant dis#une de un vot. Ae#re)entanţii în Coitetul Iiniştrilor sunt iniştrii afacerilor e,terne. tunci c!nd un inistru al afacerilor e,terne nu este în ăsură să #artici#e sau dacă alte circustanţe recoandă acest lucru/ #oate fi desenat un su#leant care să acţione)e în locul său. cesta va fi/ în ăsura #osi+ilului/ un e+ru al %uvernului ţării sale. Articolul 0#. a: Coitetul Iiniştrilor e,ainea)ă/ la recoandarea dunării Consultative sau din #ro#rie iniţiativă/ ăsurile adecvate #entru reali)area sco#ului Consiliului Euro#ei/ inclusiv înc&eierea de convenţii şi acorduri şi ado#tarea de către %uverne a unei #olitici coune referitoare la c&estiuni s#ecifice. +: Conclu)iile Coitetului Iiniştrilor #ot fi forulate/ dacă este ca)ul/ ca recoandări adresate %uvernelor. Coitetul #oate invita %uvernele e+rilor să-i facă cunoscute ăsurile luate cu #rivire la o atare recoandare.
Capitolul (. Secretariatul Articolul 37. a: "ecretariatul este co#us dintr-un "ecretar %eneral/ un "ecretar %eneral adGunct şi #ersonalul necesar. +: "ecretarul %eneral şi "ecretarul %eneral adGunct sunt desenaţi de dunarea Consultativă/ la recoandarea Coitetului Iiniştrilor. c: Ceilalţi e+ri ai "ecretaria tului sunt nuiţi de către "ecretaru l %eneral/ confor re%ulaentului adinistrativ. d: Nici un e+r u al "ecretariatului nu #oate deţin e o funcţie reunerată de către un %uvern/ nu #oate fi e+ru al dunării Consultative sau al unui #arlaent naţional sau nu #oate înde#lini activităţi inco#ati+ile cu atri+uţiile sale. e: >iecare e+ru al "ecretariatului tre+uie să facă o declaraţie solenă #rin care să-şi afire ataşaentul faţă de Consiliul Euro#ei şi &otăr!rea sa de a înde#lini atri+uţiile sale/ în od conştiincios/ neinfluen ţat de vreun considerent de ordin naţional/ de a nu solicita sau acce#ta instrucţiuni/ în le%ătură cu e,ercitarea funcţiilor sale/ de la nici un %uvern sau altă autoritate din afara consiliului/ #recu şi de a se a+ţine de la orice act inco#ati+il cu statutul său de funcţionar internaţional răs#un )ător nuai în faţa consiliului. "ecretarul %eneral şi "ecretarul %eneral adGunct vor face această declaraţie îri faţa coitetului/ iar ceilalţi e+ri/ în faţa "ecretarului %eneral. f: >iecare e+ru tre+uie să res#ecte caracterul e,clusiv internaţional al funcţiilor "ecretarului %eneral şi ale #ersonalului "ecretariatului şi să se a+ţină de a-i influenţa în e,ercitarea funcţiilor sale. Articolul 38. a: "ecretariatul este situat la sediul consiliului. +: "ecretarul %eneral răs#unde de activitatea "ecretariatului în faţa Coitetului Iiniştrilor. El oferă/ în s#ecial dunării Consultative/ su+ re)erva art. 65 d:/ serviciile adinistrative şi altă asistenţă de care aceasta ar avea nevoie. ...:
715
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
ne,a 6 (ratatul tlanticului de Nord/ Yas&in%ton/ 7989 ...: Articolul 0. Dărţile se an%aGea)ă ca/ aşa cu se sti#ulea)ă în Carta FNK/ să re%leente)e #rin iGloace #aşnice toate diferend ele internaţionale în care ele ar #utea fi i#licate/ în aşa fel ca #acea şi securitatea internaţională/ #recu şi Gustiţia/ să nu fie #use în #ericol şi să se a+ţină în relaţiile lor internaţionale de a recur%e la forţă sau la aeninţarea cu folosirea forţei/ în orice odalitate inco#ati+ilă cu sco#urile Naţiunilor Knite. Articolul 2. Dărţile vor contri+ui la de)voltarea relaţiilor internaţionale #aşnice şi aicale/ consolid!ndu-şi instituţiile li+ere/ asi%ur!nd o ai +ună înţele%ere a #rinci#iilor #e care sunt fondate aceste instituţii/ favori)!nd condiţiile adecvate #entru a asi%ura sta+ilitatea şi +unăstarea. Ele se vor strădui să eliine orice o#o)iţie în #olitica lor econoică internaţională şi vor încuraGa cola+orarea econoică între oricare dintre ele sau între toate. Articolul 6. Cu sco#ul de a asi%ura în od c!t ai eficient înfă#tuirea o+iectivelor #re)entului (ratat/ #ărţile/ acţion!nd în od individual sau colectiv/ într-o anieră continuă şi efectivă #rin de)voltarea iGloacelor #ro#rii şi acord!ndu-şi reci#roc asistenţă/ vor enţine şi întări ca#acitatea lor individuală şi colectivă de a re)ista unui atac arat. Articolul 4. Dărţile se vor consulta de fiecare dată c!nd/ du#ă #ărere a uneia dintre ele/ inte%ritatea teritorial ă/ inde#endenţa #olitică sau securitatea uneia dintre Dărţi ar fi aeninţată. Articolul #. Dărţile convin că un atac arat contra uneia sau ai ultora din ele/ care ar surveni în Euro#a sau în erica de Nord/ va fi considerat ca fiind îndre#tat î#otriva tuturor Dărţilor şi/ în consecinţă/ ele convin că/ dacă un astfel de atac s-ar #roduce/ fiecare din ele/ în e,ercitarea dre#tului la autoa#ărare individuală sau colectivă/ recunoscut de art. 17 al Cartei Naţiunilor Knite/ va aGuta Dartea sau Dărţile atacate/ între-#rin)!nd/ totodată/ individual şi în acord cu celelalte Dărţi/ acea acţiune #e care o va considera necesară/ inclusiv folosirea forţei arate/ #entru a resta+ili şi asi%ura securitatea în re%iunea tlanticului de Nord. Frice atac arat de această natură şi orice ăsură luată în consecinţă vor fi aduse iediat la cunoştinţă Consiliului de "ecuritate. ceste ăsuri vor înceta în oentul c!nd Consiliul de "ecuritate va lua ăsurile necesare #entru resta+ilirea şi enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale.
)ur#ul 9
719
Articolul 4. Dre)entul (ratat nu afectea)ă şi nu va fi inter#retat a afecta în vreun fel dre#turile şi o+li%aţiile ce decur% din Cartă #entru #ărţile ce sunt e+re ale Naţiunilor Knite sau res#onsa+ilităţile #riordiale ale Consiliului de "ecuritate în enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale. Articolul 9. >iecare din Dărţi declară că nici unul din an%aGaentele internaţionale aflate în vi%oare între state nu este în contradicţie cu dis#o)iţiile #re)entului (ratat şi îşi asuă o+li%aţia de a nu su+scrie la nici un an%aGaent internaţional care ar fi în contradicţie cu (ratatul. Articolul ;. Drin #re)enta dis#o)iţie/ Dărţile sta+ilesc un Consiliu în care va fi re#re)entată fiecare din ele/ #entru a e,aina #ro+leele referitoare la a#licarea (ratatului. Consiliul va fi or%ani)at în aşa fel înc!t să se #oată întruni ra#id/ în orice oent. El va constitui or%anisele su+sidiare care ar #utea fi necesare< în od deose+it/ el va sta+ili iediat un coitet de a#ărare/ care va recoanda ăsurile de luat în a#licarea art. 6 şi 1. Articolul 0:. Dărţile #ot/ #rin acord unani/ să invite a adera la (ratat orice alt stat euro#ean/ susce#ti+il să favori)e)e de)voltarea #rinci#iilor #re)entului (ratat şi să contri+uie la securitatea re%iunii tlanticului de Nord. Frice statsale astfel invitat #oate deveni Darte la (ratat/ #rinerica. de#unerea instruentelor de aderare la uvernul "tatelor Knite ale cesta va infora #e fiecare din Dărţi des#re de#unerea fiecărui instruent de aderare. ...:
)ur#ul 10
Cursul 70 lte su+iecte de dre#t internaţional şi entităţi care se anifestă #e #lan internaţional 0:.0. aticanul - D!nă în 7540 aticanul a e,istat ca stat. - în anul 7540/ odată cu includerea Aoei în cadrul statului unitar italian/ aticanul îşi încetea)ă e,istenţa statală. - Drin acordurile de la Laterano 7929:/ statul italian recunoaşte proprietatea eclusivă %i 6urisdicţia suverană a aticanului asu#ra a 88 &a din teritoriul Aoei/ inviola+ilitatea sa/ #recu şi dre#tul de re#re)entare di#loatică #rin nunţi #a#ali:. - Kn nou tratat 1ntre (talia %i atican$ care înlocuieşte aranGaentele din 7929/ este înc&e iat la 09 februarie 0;94. în noul tratat se consacră a+olir ea relaţiilor s#eciale instituite #rin (ratatul de la @aterano/ Biserica catolică şi statul italian fiind acu inde#endente şi suverane/ catolicisul încet!nd a ai fi reli%ia oficială a 3taliei/ iar #redarea reli%iilor în şcolile italiene devenind facultativă. @a 7 fe+ruarie 2007/ Da#a 3oan Daul al 33-lea #roul%ă noua @e%e fundaentală a "tatului atican. - aticanul înc&eie tratate internaţionale ai ales concordate:/ este e+ru sau o+servator la or%ani)aţii internaţionale/ conferinţe etc. - "e consideră că deşi este un su+iect de dre#t internaţi onal/ #ersonalitatea sa Guridică statală nu este de#lină nu întruneşte toate eleentele de#linei statalităţi: Z are Gurisdicţia suverană/ dar nu suveranitate de#lină Z are or%ani)are adinistrativă în #ro+lee reli%ioa se/ dar serviciile #u+lice a#arţin statului italian Z cetăţenia aticanului este s#ecial ă şi funcţională se do+!ndeşte în condiţii deterinate de ran% şi doiciliu şi se #ierde la dis#ariţia acestor condiţii fără ca cetăţenia ori%inară să fie afectată:.
0:.2. 5rdinul Suveran Gilitar de Galta - Frdinul "uveran Iilitar de Ialta denuirea oficiala 5rdinul Suveran$ Gilitar$ 5spitalier al Sf*ntului (oan de (erusali!$ de )odos
7=7
%i de Galt a? a fost înfiinţat în anul 7099/ la 3erusali/ cu sco#ul de a oferi os#italitate şi asistenţă ilitară #elerinilor la @ocurile "finte. Aecunoscut ca or%ani)aţie autonoă #rin Bula #a#ală din 7776a #a#ei Dascal al 33-lea şi/ a#oi/ în ti#ul cruciadelor/ ca ordin cavaleresc/ Frdinul se sta+ileşte ai înt!i în Ci#ru 7297:/ du#ă ocu#area crei de către usulani şi a#oi în Aodos 7670:/ #rileG cu care do+!ndeşte suveranitate teritorială@. - *u#ă ocu#area/ în 7126/ a Aodosului de către turci/ Frdin ul #reia/ în anul 7160/ #osesiunea Ialtei/ cu a#ro+area #a#ei Cleent al H-lea/ an%aG!ndu-se să enţină o neutralitate oca)ională în ca) de ră)+oi între creştini. - în anul 7495/ Na#oleon ocu#ă insula/ înde#ărt!ndu-i #e e+rii Frdinului/ iar în 7502/ noii ocu#anţi en%le)i i#un #rin (ratatul de la iens ca e+rii Frdinului să nu ai #oată să-şi e,ercite suveranitatea asu#ra insulei. *in 7568 Frdinul se sta+ileşt e la Aoa/ unde #osedă/ cu regi! de etrateritorialitate$ Dalatul Ia%istral şi illa Iarelui Iaestru. *in 7995/ în ura unui acord senat cu Ialta/ do+!ndeşte/ în re%i de e,trateritorialitate/ >ortul "!nt n%elo de #e insulă. - Frdinulcu este recunoscut subiect de drept internaţional$întreţin!nd relaţii diplo!atice 702 state de #ecatoate continentele. - re calitatea de observator per!anent la 5N> din 7998/ av!nd delegaţii per!anente la oficiile FNK din eneva/ NeX Vork/ Daris/ Aoa şi iena şi dele%aţi #e l!n%ă Consiliul Euro#ei şi Coisia KE. - Frdinul este con dus de un Gare Gaestru care conduce Frdinul asistat de Consiliul Suveran$ ai cărui e+ ri sunt aleşi de către Adunarea Supre!ă$ forată din toţi cavalerii Frdinului din diverse ţări şi care se convoacă o dată la 1 ani. Ie+rul Consiliului "uveran nuit Garele Cancelar are atri+uţii de #riinistru şi inistru de e,terne. "otă W Ordinul di#pune de o artă onstituţională, aproată de ;5ântul ;caun şi de un od al 0rdinului Z rolemele /uridice #unt date 3n competenţa unui onsiliu onsultativ Juridic Z Ordinul po#edă tri1unale le proprii $io u rte de on tu ri ce controlează veniturile şi c7eltuielile Z România a #tailit relaţii diplomatice la nivel de legaţie din 2345, ace#tea 5iind 3ntrerupte 3n 23 şi reluate la 21 mai 2332, pe aza unui protocol care a ridicat rangul de reprezentare de la legaţie la ama#adă.
)ur#ul 10
7=2
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
0:.3. Popoarele %i !i%cările de eliberare naţională - *u#ă al doilea ră)+oi ondial/ odată cu declanşarea #rocesului de decoloni)are/ se recunoaşte calitatea de subiect de drept internaţional !i%cărilor de eliberare naţională. - Noţiunea de O#o#orP este introdusă în dre#tul internaţional #rin Carta FNK/ iar calitatea de su+iect de dre#t internaţional #rin afirarea principiului autodeter!inării ca #rinci#iu de dre#t internaţional. *e aseenea/ această recunoaştere s-a reali)at şi în cadrul FK. - Caracteristici ale conce#tului de O#o#orP Z entitate socială clar deterinată/ cu trăsături #ro#rii Z să ai+ă le%ătur ă cu un teritoriu/ c&iar dacă a fost înlăturat ilicit de #e acel teritoriu. - Iinorităţile naţionale nu constituie #o#oare şi nu #ot fi su+iecte ale dre#tului la autodeterinare. - Condiţii de recunoa%tere a işcărilor de eli+erare naţională Z e,istă create organe prop rii de conducere re#re)entative/ care e,ercită funcţii de #utere #u+lică autoritate efectivă: asu#ra unui teritoriu Z teritoriu eliberat care să re#re)inte o #arte însenată din între%ul teritoriu: Z forţe organizate care să ai+ă #otenţialul de a duce #!nă la ca#ăt lu#ta de eli+erare. Knii autori adau%ă acestora condiţia legiti!ităţii lu#tei. - DrepturiZ dre#tul de a desfăşura acţiuni de eanci#are naţională #e cale #aşnică sau #rin folosirea forţei: Z dre#tul la autoa#ărare Z #rinci#iul nonintervenţiei Z dre#tul ca forţelor lor arate să li se a#lice re%ulil e dre#tului internaţional uanitar Z dre#tul de re#re)entare di#loatică activă sau #asivă: Z dre#tul de #artici#are cu statut de o+servator la lucrările or%ani)aţiilor internaţionale. "fera.de e,ercitare a acestor dre#tu ri are un caracter li!itat nu este ec&ivalentă cu #lenitudinea dre#turilor statului/ fiind acordată cu finalitatea transforării în stat: şi tranzitoriu #!nă la do+!ndirea inde#endenţei şi crearea statului nou/ cu #ersonalitate Guridică de#lină:.
7=6
0:.4. 5rganizaţiile internaţionale neguverna!entale ,/ Definiţie o asociaţie internaţională fără sco# lucrativ/ constituită X Mdin #ersoane fi)ice sau Guridice de dre#t intern av!nd naţionalităţi
diferite/ M7-M- -în conforitate cu dre#tul intern al statului #e al cărui teritoriu îşi are sediul. - *e cele ai ulte ori/ ele sunt con siderate de state ca asociaţii de dre#t intern. în ultiii ani/ unele FN-uri internaţionale sunt invitate la activităţi ale unor or%ani)aţii inter%uvernaentale/ cu condiţia ca statutul celor din ură să #revadă #osi+ilitatea unei astfel de #artici#ări. - în doeniul dre#turilor oului/ unele or%ani)aţii internaţionale ne%uvernaentale au o influenţă cresc!nd ă/ ceea ce Gustifică a#recierea lor ca %ru#uri de #resiune internaţională. - *eşi unele FN-uri internaţionale cu ar fi Coitetul 3nternaţional al Crucii Aoşii: deţin un rol influent în #lan internaţional/ acest tip de entitate nu este considerat subiect de drept internaţional.
0:.#. Societăţile transnaţionale =S,N? - Confor unei definiţii din 7944 a 3nstitutului de dre#t internaţio nal/ societăţile transnaţionale forate dintr-un sau centru de decizie locali)at într-o ţarăsunt şi între#rin centre dederi activi tate în)estrate nu cu #ersonalitate Guridică #ro#rie/ situate 1n una sau !ai !ulte ţări ...:. - E,istă o ser ie de criterii ce #ot fi avute în vedere #entru caracte ri)area unei societăţi transnaţionale Z criteriul e,trateritorialităţii desfăşurarea activităţii şi #lasarea structurilor firei în ai ulte state: este cel ai i#ortant Z criteriul cifrei de afaceri nivelul ilioanelor de dolari: Z criteriul #roducţiei diversificată: etc. - "#re deose+ire de FN-urile internaţionale/ societăţile transnaţionale au sco# lucrativ. - *ificultăţile a#ar în ceea ce #rive şte statutul Guridic al "(N/ căror a li se #ot a#lica re%leentări Guridice diferite în fiecare ţară în care activea)ă/ care #ot fi c&iar o#use şi #ot î#iedica "(N să-şi desfăşoare activitatea. - 3nstruentul de iGlocire a ra#orturilor concrete ale "(N cu statele în care îşi desfăşoar ă activitatea este contractul de stat cu #rivire la furni)area de +unuri/ servicii/ concesionarea în vederea e,#loatării unor +o%ăţii naturale ale statului/ lucrări #u+lice/ î#ruuturi etc:. ceste acorduri cu#rind at!t eleente de dre#t #rivat coercial:/ c!t şi de dre#t internaţional ai ales din #unct de vedere foral:. Controversa este legată de dreptul care le este aplicabil-
7=8
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Z o#inia doinantă este că dre#tul a#lica+ il ar fi dre#tul inter n al statului contractant Z o altă o#inie ai ales în doctrina Guridică aericană: afiră că dre#tul a#lica+il ar fi dre#tul internaţional #u+lic Z o#inia de a nu se su#une contractul de stat unui anuit siste de dre#t sau de a considera a#lica+ile #rinci#iile %enerale de dre#t. Kltiele două soluţii vi)ea) ă sustra%erea re%iului Guridic al "(N de su+ incidenţa dre#tului naţional al statului contractant şi ridicarea contractelor de stat la nivelul unor cvasi-tr atate. în s#ecial a doua soluţie ar ecFivala$ pe cale de consecinţă$ cu recunoa%terea calităţii de subiect de drept internaţional pentru S,N$ ceea ce nu corespunde realităţ ii 6uridice. Z o altă soluţie ar fi a#licarea etodei confl ictului de le%i din dre#t ul internaţional #rivat: #entru deterinarea dre#tului a#lica+il/ în fiecare ca)/ contractelor de stat. - u e,istat şi o serie de 1ncercări de regle!entare internaţională a activităţilor "(N coduri de conduită cu caracter o+li%atoriu sau facultativ: înMcadrul FNK ECF"FC/ KNC(*/ FNK*3/ F3I:/ al KE/ Dactului ndin/ FC*E. - "(N nu sunt considerate su+iecte de dre#t internaţional.
0:.7. Poziţia individului 1n dreptul internaţional - Dro+lea calităţii de su+iect de dre#t internaţional a #ersoanei fi)ice/
deose+it de dis#utată în doctrină/ a fost ridicată încă din #erioada inter+elică/ av!nd #rintre #riii susţinători #e . "celle/ autorul teoriei solidariste. Dotrivit acesteia/ statul/ ca #ersoană Guridică/ re#re)intă o ficţiune$ singura realitate fiind reprezentată de persoana fizică luată individual şi relaţiile interindividuale +a)ate #e o aşa-nuită solidaritate socială =relaţiile internaţionale devin relaţii 1ntre indivizi %i grupuri de indivizi?. - în #re)ent/ #entr u ar%uentarea te)ei individu l - su+iect de dre#t internaţional se invocă urătoarele considerente Z individul este subiect al răspunderii penale 1n dreptul interna ţional a: #entru fa#te considerate infracţiuni în convenţii internaţionale se ar%uentea)ă în sens contrar/ că de fa#t/ în acest ca)/ #ersoanele sunt sancţionate în teeiul le%ilor interne şi ră!n su+ Gurisdicţia internă a statului:<
)ur#ul 10
7=1
+: #entru crie de ră)+oi/ contra uanităţii şi #ăcii/ av!nd şi calitate #rocesuală în faţa unor instanţe #enale internaţionale se ar%uentea)ă în & sens contrar că această răs#undere #enală este o consecinţă a voinţei stanţelor/ Gudecata f!c!nduse de către instanţe internaţionale/ create ca re)ultat al acţiunii coune a statelor:. Z individul este destinata r direct al unor nore din convenţii internaţionale Z individului i se recunoaşte calitatea de #arte în faţa unor instanţe internaţionale/ #ut!nd c&iar declanşa acţiuni în cadrul sisteului euro#ean şi intraaerican de #rotecţie a dre#turilor oului/ în faţa Curţii de ustiţie a Counităţilor Euro#ene:. - în aceste două ca)uri ai sus enţionate se ar%uentea)ă în sens contrar că/ de fa#t/ valorificarea acestor dre#turi se face prin inter!ediul statelor$ ca ur!are %i subsecvent eercitării voinţei suverane a sta/ tului.Y - în consecinţă/ individul ne#ut!nd avea #ersonalitate Guridică internaţională de#lină/ nu ar fi dec!t beneficiarul !ediat$ destinatarul norei de dre#t internaţional. Dentru a fi considerat su+iect de dre#t internaţional individul ar tre+ui să fie/ concoitent/ nu doar destinatar/ ci şi Y Z - creator al norei/ rol nerecunoscut individului. - Cu toate acestea/ #ro+ lea discutată nu este #e de#lin clarifi cată/ eventuale evoluţii ulter ioare ne#ut!nd fi e,cluse de pla no. 3ndividului nu-i #oate fi i%norat +eneficiul e,istent şi #al#a+il al unui anu!it statut 1n dreptul internaţional. Drin interediul statului/ care nu #oate fi con ce#ut dec!t ca un ecanis funcţional de or%ani)are a societăţii uane/ şi nu ca o +arieră/ indivi)ii #artici#ă şi la crearea dre#tului internaţional. Nu #ot fi/ de aseenea/ i%norate evoluţiile de la nivelul dre#tului cou nitar/ în care #ersoana fi)ică este recunoscută ca su+iect de dre#t/ alături de state şi alte #ersoane Guridice/ #recu şi evoluţiile le%ate de crearea noii Curţi Denale 3nternaţionale/ cu caracter #eranent.
Bibliografie !ini!ală 7. l. !olintineanu, . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t internaţional conte#oran/ ed. a 2-a/ revă)ută şi adău%ită/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2000/ #. 765-788 2. D. ope#cu, . "ă#ta#e, *re#t internaţio nal #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ 7994/ #. 42-44
7==
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
M.R.:. !eşteliu, *re#t internaţional. 3ntroducere în dre#tul inter-
naţional #u+lic/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2006/ #. 789-7=6 8. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2001/ 89-19 1. . Diaconu, Curs de dre#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ 7996/ #. 42-41 =. . Diaconu, (ratat de dre#t internaţional #u+lic/ Ed. @uina @e,/ voi. 3/ Bucureşti/ 2002/ #. 848-101.
Bibliografie selectivă &.>.Q. !all, Dro#osal for an 3nternational C&arter/ 7941 2. .F. !o+e, @Macte de nationalisation/ Daris/ 7949 6. O. )ăpăţ3nă, Caracteristici ale contractelor înc&eiate de state cu
#ersoane de naţionalitate străină/ AA"3 an J333/ 7958 8. <.l. )7anne+, (ransnaţional Cor#orations and *evelo#in% Du+lic 3nternational @aX/ *uke @aX ournal/ 7956 1. ). Dine#cu, Noua norativitate internaţională şi influenţa sa asu#ra evoluţiei actorilorde nonstatali s#re calitateanr.de7/su+iect de dre#t internaţional/ Aevista Ao!nă *re#t 3nternaţional octo+rie-dece+rie 2006/ #.640-648 =. D.. =eldmann, 3nternational Dersonalit$/ AC*3/ 7951 4. ?. ?annum, utonoie/ suveranitate şi autodeterinare/ Ed. Daideia/ Bucureşti/ 7990 5. @. . ;perduti, @Mindividu et le droit internaţional/ AC*3/ 791=/ 33/ 90.
:.
)ur#ul 10
7=4
Anea 0 ,ratatul 1ntre Sf*ntul Scaun %i (talia$ Laterano$ 0;2; =...? Articolul 2. 3talia recunoaşte suveranitatea "fanţului "caun în doeniul internaţional ca atri+ut inerent naturii sale/ în conforitate cu tradiţia sa şi cu e,i%enţele isiunii sale în lue. Articolul 3. 3talia recunoaşte "f!ntului "caun de#lina #ro#rietate şi e,clusiva şi a+soluta autoritate şi Gurisdicţie suverană asu#ra aticanului/ aşa cu este actualente constituit/ cu toate co#etenţele şi dotările sale/ cre!ndu-se astfel Cetatea aticanului/ #entru sco#urile s#eciale şi cu odalităţile #revă)ute de #re)entul (ratat. raniţele acestei Cetăţi sunt indicate în Harta care constituie ne,a 7 la #re)entul (ratat/ din care face #arte inte%rantă. Aă!ne #e de altă #arte înţeles că #iaţa "an Dietro/ deşi făc!nd #arte din Cetatea aticanului/ va continua să fie în od noral desc&isă #u+licului şi su#usă co#etenţelor #oliţieneşti ale autorităţilor italiene/ care se vor o#ri la +a)a scării Basilicii cu toate că aceasta continuă să fie destinată cultului #u+lic< autorită ţile italiene se vor a+ţine #rin urare să urce scările în Basilica/ în afară de situaţia în care sunt invitate să intervină de către autorităţile C!nd "f!ntul co#etente. "caun/ în vederea unor cereonii s#eciale/ va crede de cuviinţă să înc&idă te#orar #iaţa "f!ntul Detru/ li+erului tran)it al #u+licului/ autorităţile italiene/ ai #uţin ca)urile în care ar fi invitate de către autorităţile co#etente să ră!nă/ se vor retra%e dincolo de liniile e,terne ale colonadei +erniniene şi #relun%irilor acestora. Articolul 4. "uveranitatea şi Gurisdicţia e,clusiv ă/ #e care 3talia o recunoaşte "f!ntului "caun asu#ra Cetăţii aticanului/ înseană că în interiorul acesteia din ură nu va #utea să e,iste nici o in%erinţă din #artea uvernului 3talian şi că nu va e,ista altă autoritate dec!t cea a "f!ntului "caun. ...: Articolul 7. 3talia va acţiona/ #rin acordurile necesare cu instituţiile interesate/ #entru ca Cetăţii atican ului să-i fie asi%urată o dotare cores#un)ătoare de a#ă şi canali)are. a asi%ura/ #e de altă #arte/ counicarea cu calea ferată a "tatului/ #rin construirea unei staţii de cale ferată în Cetatea aticanului/ în locul indicat în Hartă ne,a 7: şi #rin circulaţia de ve&icule #ro#rii ale aticanului #e căile ferate italiene.
7=5
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 10
/7=9
a asi%ura/ de aseenea/ le%ăturile directe/ inclusiv cu celelalte "tate " a serviciilor tele%rafice/ telefonice/ radiotele%rafice/ radiotelefonice şi GW #oştale ale Cetăţii aticanului. "e va ocu#a/ de aseenea/ şi de coordonarea celorlalte servicii #u+lice ...: Articolul 9. 3talia/ consider!nd sacră şi inviola+ilă #ersoana "uvera- M nului Dontif/ declară că atentatul î#otriva "a şi insti%area la coiterea acestuia sunt su#use aceloraşi #ede#se sta+ilite #entru atentatul şi insti%area la coiterea acestuia î#otriva #ersoanei Ae%elui. Ffensele şi inGuriile #u+lice coise #e teritoriul italian î#otriva #ersoanei "uveranului Dontif #rin discursuri/ fa#te şi scrieri sunt #ede#site la fel #recu ofensele şi inGuriile aduse #ersoanei Ae%elui. Articolul ;. în conforitate cu norele dre#tului internaţional sunt su+iecte ale suveranităţii "f!ntului "caun toate #ersoanele cu reşedinţa sta+ilă în Cetatea aticanului. ceastă reşedinţă nu se #ierde #rin si#lul fa#t al unei locuinţe te#or are în altă #arte/ neaco#an iată de #ierderea locuinţei din Cetate sau de alte circustan ţe care dovedesc a+andonarea res#ectivei reşedinţe. încet!nd să ai fie su+iecte ale suveranităţii "f!ntului "caun/ #ersoa-
către "f!ntul "caun şi viceversa/ #recu şi accesul li+er al E#isco#ilor d toată luea la "caunul #ostolic. înaltele Dărţi contractante se an%aGea)ă să sta+ilească între ele ra#orturi di#loatice norale/ #rin acreditarea unui +asador italian #e l!n%ă "f!ntul "caun şi a unui Nunţiu #ontifical #e l!n%ă 3talia/ care va fi *ecanul Cor#ului *i#loatic/ confor dre#tului cutuiar recunoscut de Con%resul de la iena cu actul din 9 iunie 7571. Drin efectul recunoscutei suveranităţi şi fără #reGudicierea celor sti#ulate în succesivul art. 79/ di#loaţii "f!ntu lui "caun şi curierii triişi în nuele "uveranului Dontif se +ucură #e teritoriul italian/ c&iar şi #e ti# de ră)+oi/ de acelaşi trataent datorat di#loaţilor şi curierilor ca+inetelor celorlalte %uverne e,terne/ confor norelor dre#tului internaţional. M-: Articolul 24. "f!ntul "caun/ referitor la suveranitatea de care +eneficia)ă şi în doeniul internaţional/ declară că ceasta doreşte să ră!nă şi va ră!ne străin de co#etiţiile te#orale dintre celelalte "tate şi în cadrul Con%reselor internaţionale convocate cu un astfel de sco#/ ai #uţin atunci c!nd #ărţile adverse fac a#el siultan la isiunea sa de #ace/ re)erv!ndu-şi dre#tul de a #une în valoare #uterea sa orală şi s#irituală.
nele enţionate la #ara%raful #recedent/ atunci c!nd confor italiene/ inde#endent de circustanţele de fa#t aintite ai sus/ nu sele%ii consideră a avea altă cetăţenie/ vor fi considerate cetăţeni italieni. cestor #ersoane/ #e #erioada în care sunt su+iecte ale suveranităţii "f!ntului "caun/ #e teritoriul italian le vor fi a#lica+ile/ c&iar şi în doeniile în care tre+uie res#ectată le%ea #ersonală atunci c!nd nu sunt re%leentate de nore eanate de la "f!ntul "caun: norele le%islaţiei italiene/ iar atunci c!nd este vor+a de o #ersoană care se consideră a avea o altă cetăţenie/ norele "tatului căruia a#arţine aceasta.
considerată *re#t consecinţă/ teritoriu neutru Cetatea şi inviola+il. aticanului va fi întotdeauna şi în orice ca) ...:
Articolul 02. 3talia recunoaşte "f!ntului "caun dre#tul de le%aţie activă şi #asivă confor re%ulilor %enerale ale dre#tului internaţional. (riişii %uvernelor e,terne #e l!n%ă "f!ntul "caun continuă să +eneficie)e în Ae%at de toate #rero%ativele şi iunităţile care #rivesc a%enţii di#loatici confor dre#tului internaţional şi sediile lor vor #utea să continue să ră!nă #e teritoriul italian +ucur!ndu-se de iunităţile de care +eneficia)ă confor dre#tului internaţional c&iar dacă "tatele lor nu au ra#orturi di#loatice cu 3talia. Aă!ne înţeles că 3talia se an%aGea)ă să lase întotdeauna şi în orice situaţie li+eră cores#ondenţă tuturor "tatelor/ inclusiv a celor +eli%erante/
Anea 2 Proiectul Acordului (nteri!ar pentru Pace %i Autoguvernare 1n osovo$ )a!bouillet$ varianta din 23 februarie 0;;; Dărţile #re)entului cord/ Convinse de necesitatea unei soluţionări #aşnice şi #olitice în Uosovo/ ca o #recondiţie #entru sta+ilitate şi deocraţie/ Decise să sta+ilească un cliat #aşnic în Uosovo/ )eafir!*ndu/%i ata%a!entul faţă de scopurile %i principiile 5N>$ precu! %i ale 5SC"$ inclusiv ale Actului inal de la &elsin'i %i ale Cartei de la Paris pentru o nouă "uropă Zs. n.[ )ea!intind anga6a!entul co!unităţii internaţionale faţă de suve/ ranitatea %i integritatea teritorială a )epublicii ederale (ugoslavia$ ]s.n.^
740
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 10
)ea!intind eleentele#rinci#iile de +a)ă ado#tate de ru#ul de Contact la reuniunea sa inisterială din @ondra din 29 ianuarie 7999/ )ecunosc*nd necesitatea unei auto%uvernări deocratice a Uosovo/ inclusiv deplina participare a !e!brilor tuturor co!unităţilor naţio/ nale în ecanisul de luare a deci)iilor cu caracter #olitic/ Dorind să asi%ure protecţia dre#turilor oului #entru toate #ersoanele din Uosovo/ #recu şi a drepturilor !e!brilor tuturor co!unităţilor naţionale ]s. n.^/ ...: u convenit urătoarele
Deci%i să asi%ure res#ectul dre#turilor oului şi e%alitatea tuturor cetăţenilor şi a counităţilor naţionale/ )ecunosc*nd că păstrarea %i pro!ovarea identităţii naţionale$ cul/ turale %i lingvistice a fiecărei co!unită ţi naţionale din osovo ]s.n.^ sunt necesare #entru de)voltarea aronioasă a unei societăţi #aşnice/ Dorind ca #rin #re)enta Constituţie interiară să sta+ilească instituţiile auto%uvernării deocratice în Uosovo +a)ate #e res#ectul suveranităţii şi inte%rităţii teritoriale a Ae#u+licii >ederale 3u%oslavia şi #e #re)entul cord/ din care autorităţile %uvernării sta+ilite ai Gos îşi tra% ori%inea/ )ecunosc*nd că instituţiile din Uosovo tre+uie să re#re)inte în od corect counităţile naţionale din Uosovo şi să asi%ure e,erciţiul dre#turilor lor şi al e+rilor lor/ ...: Articolul 0. Principiile autoguvernării de!ocratice 1n osovo 7. Uosovo se va auto%uverna deocratic #rin or%anele le%islative/ e,ecutive/ Gudecătoreşti şi alte or%ane şi instituţii #revă)ute ai Gos. Fr%anele şi instituţiile Uosovo îşi vor e,ercita autoritatea în conforitate cu #revederile #re)entului cord.
CAD)>L Articolul 0. Principii 7. (oţi cetăţenii din osovo ]s. n.^ vor +eneficia/ fără discriinare/ în od e%al/ de dre#turile şi li+ertăţile #revă)ute de #re)entul cord. 2. Co!unităţile naţionale %i !e!brii lor ]s.n.^ vor +eneficia de drepturile supli!entare #revă)ute în Ca#itolul 7. utorităţile din Uosovo/ cele federale şi re#u+licane nu vor interveni în e,erciţiul acestor dre#turi adiţionale. Co!unităţile naţionale vor fi egale din punct de vedere 6uridic ]s.n.^ în conforitate cu dis#o)iţiile de ai Gos şi nu vor folosi dre#turile lor su#lientare #entru a #reGudicia dre#turil e celorlalte cou nităţi naţionale sau ale cetăţenilor/ suveran itatea şi inte%ritatea teritorial ă a Ae#u+licii >ederale 3u%oslavia sau funcţionarea %uvernului deocratic re#re)entativ din Uosovo. 6. (oate autorităţile din Uosovo vor res#ecta întocai dre#tur ile oului/ deocraţia şi e%alitatea cetăţenilor şi a counităţilor naţionale. 8. Cetăţenii din Uosovo vor +enef icia de dre#tul de auto%uvernare deocratică #rin instituţiile le%islative/ e,ecutive / Gudecătoreşti şi alte instituţii sta+ilite în conforitate cu #re)entul cord. ceştia vor avea #osi+ilitatea să fie re#re)entaţi în toate instituţiile din Uosovo. *re#tul la auto%uvernare deocratică va include dre#tul de a #artici#a la ale%eri li+ere şi corecte. 1. >iecare #ersoană din Uosov o #oate avea acces la instituţiile internaţionale #entru #rotecţia dre#turilor lor în conforitate cu #rocedurile fiecărei instituţii. (...)
Capitolul 0. Constituţia Afir!*ndu/%i încrederea într-o societate #aşnică/ în Gustiţie/ toleranţă şi reconciliere/
i4i
2. (oateşiautorităţile din Uosovoşi vor res#ecta strict dre#turil e oului/ deocraţia e%alitatea cetăţenilor counităţilor naţionale. 6. Ae#u+lica >ederală 3u%osl avia are co#etenţe în Uosovo asu#ra urătoarelor doenii/ dacă în #re)entul cord nu se dis#une altfel a: inte%ritatea teritorială< +: enţinerea unei #ieţe coune în cadrul Ae#u+licii >ederale 3u%oslavia/ co#etenţă care nu va fi e,ercitată într-un od care să discriine)e Uosovo< c: #olitica onetară< d: a#ărarea< e: #olitica e,ternă< f: servicii vaale< %: i#o)ite federale< &: ale%eri federale şi i: alte doenii #revă)ute de #re)entul cord. ...: =. 3n ceea ce #riveşte Uosovo a: Nu va e,ista nici o odificare a %raniţelor Uosovo-ului< ...: c: osovo va avea co!petenţa de a dezvolta relaţii eterne 1n cadrul do!eniilor sale de responsabilitate ecFivalente cu co!petenţa ce revine )epublicilor 1n confor!itate cu art. 8 al Constituţiei )( ]s.n.^. -: Dentru Uosovo/ Dentru A. "er+ia/ Dentru A.>. 3u%oslavia/
742
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Aaea 3 Convenţia europeană asupra recunoa%terii personalităţii 6uridice a organizaţiilor internaţionale non/guverna!entale$ Strasbourg$ 24 aprilie 0;97 Prea!bul "tatele e+re ale Consiliului Euro#ei/ senatare ale #re)entei Convenţii/ Consider!nd că sco#ul Consiliulu i Euro#ei este de a reali)a o uniune ai str!nsă între e+rii săi/ în s#ecial în vederea #roteGării şi #roovării idealurilor şi #rinci#iilor care constituie #atrioniul lor coun< Aecunosc!nd că or%ani)aţiile internaţionale non-%uvernaentale desfăşoară o activitate utilă counităţii internaţionale/ în s#ecial în doeniile ştiinţific// cultural/ de caritate/ filantro#ic/ al sănătăţii şi al educaţiei şi contri+uie la reali)area sco#urilor şi #rinci#iilor Cartei Naţiunilor Knite şi ale "tatutului Consiliului Euro#ei< *orind să sta+ilească în relaţiile lor utuale re%uli ce fi,ea)ă condiţiile recunoaşterii #ersonalităţii Guridice a acestor or%ani)aţii în vederea facilitării funcţionării lor la nivel euro#ean/ u convenit du#ă cu urea)ă Articolul 0. Dre)enta Convenţie se a#lică asociaţiilor/ fundaţiilor şi altor instituţii #rivate denuite ai Gos FN: care înde#linesc condiţiile urătoare a. să ai+ă un sco# nelucrativ de utilitate internaţională< +. să fi fost create #rintr-un act ce ţine de dre#tul intern al unei #ărţi< c. să e,ercite o activitate efectivă în cel #uţin 2 state< şi d. să ai+ă sediul statutar #e teritor iul unei #ărţi şi sediul lor real #e teritoriul aceleiaşi #ărţi sau al altei #ărţi. Articolul 2. 7. Dersonalitatea şi ca#acitatea Guridică a unei FN/ aşa cu sunt do+!ndite în #artea în care îşi are sediul statutar/ sunt recunoscute de dre#t în celelalte #ărţi. 2. tunci c!nd ele sunt dictate de un interes #u+lic esenţial/ restricţiile/ liitările sau #rocedurile s#eciale #revă)ute #entru e,ercitarea dre#turilor ce decur% din ca#acitatea Guridică #rin le%islaţia #ărţii în care a avut loc recunoaşterea sunt a#lica+ile FN-urilor sta+ilite într-o altă #arte.
)ur#ul 10
746
Articolul 6. 7. *ovada do+!ndirii #ersonalităţii şi ca#acităţii Guridice este furni)ată #rin #re)entarea statutelor sau a altor acte constitutive ale i FN stfel de acte vor fi însoţite de #ărţi care re%leentea)ă autori)aţia Tadinistrativă/ înre%istrarea sau orice altă foră de #u+licitate în #artea L care a acordat #ersonalitatea şi ca#acitatea. într-o #arte care nu recunoaşte b #rocedura de #u+licitate/ actul constitutiv al FN va fi în od o+li%atoriu certificat de o autoritate co#etentă. Cu oca)ia senării sau a de#unerii instruentului de ratificare/ de a#ro+are/ de acce#tare sau de ade)iune/ statul vi)at va indica identitatea acestei autorităţi secretarului %eneral al Consiliului Euro#ei. 2 Dentru a facilita a#licarea #ara%rafului 7/ o #arte #oate să #revadă un siste de #u+licitate facultativ ce scuteşte FN-urile de a aduce #ro+a #revă)ută de #ara%raful #recedent #entru fiecare act #e care-7 înde#linesc. Articolul 4. 3n fiecare Darte/ a#licarea #re)entei Convenţii nu #oate fi ocolită dec!t atunci c!nd FN care invocă #re)enta Convenţie/ #rin o+iectul său/ #rin sco#ul său/ sau #rin activitatea efectivă e,ercitată desfăşurată: a contravine securităţii naţionale/ securităţii #u+lice/ a#ărării ordinii şi #revenirii criei/ #roteGării sănătăţii sau oralei/ #roteGării dre#turilor şi li+ertăţilor celuilalt< sau + co#roite relaţiile cu un alt stat sau enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale.
=
6
)ur#ul 11
Cursul 77 Do#ulaţia. Cetăţenia. Ae%iul Guridic al străinilor. *re#tul de a)il. E,#ul)are şi e,trădare. Aefu%iaţi şi #ersoane străine 00.0. Populaţia 00.0.0. Definiţie- totalitatea #ersoanelor cetăţeni ai statului/ cetăţeni străini/ a#atri)i: care trăiesc #e teritoriul unui stat şi care sunt su#use Gurisdicţiei sale. - F altă definiţie are în vedere nuai asa indivi)ilor le%aţi de stat #rin cetăţenie/ c&iar dacă o #arte din ei se află #e teritoriile altor state. - "tatutul Guridic al fiecărei cate%orii ce forea)ă #o#ulaţia este sta+ilit prin legile interne ale statului respectiv . "cepţie- #ersoanele cu statut di#loatic sau asiilat/ asu#ra cărora Gurisdicţia statului este liitată de dre#tul internaţional. - 3n acelaşi ti#/ unele #ro+lee #rivin d #o#ulaţia fac obiectul coo/ perării internaţionale- dre#turile oului/ #rotecţia di#loatică şi consulară/ a#atridia şi +i#atridia/ re%iul Guridic al străinilor/ refu%iaţii etc.
00.2. Cetăţenia 00.2.0. Definiţie- le%ătura #olitică şi Guridică #eranentă dintre o #er soană fi)ică şi un stat/ care %enerea)ă şi e,#riă: #lenitudinea dre#tu rilor şi o+li%aţiilor reci#roce dintre acea #ersoană şi statul al cărui cetă ţean este. - Cetăţenia e,#riă apartenenţa #ersoanei la statul res#ectiv/ fiind #ăstrată şi #relun%ită oriunde s-ar %ăsi cetăţeanul. - Kn stat nu #oate să contest e altui stat dre#tul de a sta+ili #rin nore #ro#rii re%iul Guridic al cetăţeniei sale/ dar nu #oate fi o+li%at să recunoască sau să acce#te consecinţele unor aseenea re%uli/ dacă sunt nesocotite #rinci#ii sau nore de dre#t internaţional. 00.2.2. *o+!ndirea cetăţeniei a: #rin na%tere$ du#ă două sistee Guridice
741
- iu# #anguini#B - iu# #oli. +: #rin naturalizare condiţionată de voinţa #ersoanei în cau)ă şi de înde#linirea condiţiilor #revă)ute de le%ea statului în care se do+!ndeşte: - căsătorie< - re)idenţă #e teritoriul statului< - ado#ţie< - redo+!ndire sau reinte%rare< - o#ţiune< - transfer sau străut are< - acordare.
00.2.3. Pierderea cetăţeniei- #rin renunţare - #rin retra%ere. 00.2.4. Conflicte de cetăţenie ca urare a deose+irilor e,istente în le%islaţia diferitelor state în #rivinţa #rinci#iilor şi odurilor de do+!ndire şi #ierdere a cetăţeniei: a: a#are în #rinci#al două căi #e teritoriul unui stat care Z înBipatridia situaţia do+!ndirii cetăţeniei#e#rin naştere a#lică iu# #oli din #ărinţi cetăţeni ai unui alt stat/ care a#lică iu# #anguini# Z în situaţia naturali)ării/ dacă #ersoana #ăstrea)ă şi vec&ea cetăţenie. - în ca)ul +i#atri diei #ot a#ărea o serie de co#licaţ ii ce re)ultă fie din e,ecutarea de către cetăţean a o+li%aţiilor fundaentale faţă de statele al căror cetăţean este/ fie în #rivinţa e,erciţiului #rotecţiei di#loatice/ de către unul din cele două state î#otriva celuilalt ca) în care #ractica in ternaţională a încercat identificarea aşa-nuitei Ocetăţenii doinanteP:. +: Apatridia situaţia li#sei oricărei cetăţenii:. #are Z în situaţ ia naşterii din #ărin ţi a#atri)i #e teritoriul unui stat care a#lică iu# #anguini# Z în situaţia #ierderii cetăţeniei iniţiale/ fără do+!ndirea uneia noi - #atridul nu are o+li%aţii le ce re)ultă din le%ătura Gurid ică a cetăţeniei/ fiind totodată li#sit de #rotecţia oricărui stat. - #atri)ii sunt o+li%aţi să res#ecte le%islaţia statului de re)idenţă/ av!nd/ în %eneral/ un re%i siilar celui acordat străinilor. u fost ela+orate două Convenţii cu #rivire la a#atri)i Z Convenţia #rivind statutul a#atri)ilor 7918: Z Convenţia #entru reducerea ca)urilor de a#atridie 79=7:.
74=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
00.2.#. Protecţia cetăţenilor aflaţi pe teritoriul altui stat - *re#tul de #rotecţie este/ în dre#tul internaţional clasic/ un dre#t suve ran/ discreţionar/ al statului. Dentru Ao!nia/ el are teei în art. 74 din Constituţie. E,istă o anuită tendinţă/ ai ales în Euro#a/ de a deveni un instruent de a#ărare a dre#turilor oului/ #rin urare de a se transfora din dre#t discreţionar: al statului în o+li%aţie. - *re#tul de #rotecţie se e,ercită în urătoarele condiţii a: e,istenţa le%ăturii de cetăţenie< +: e#ui)area căilor interne de soluţionare a #ro+leei #entru care se cere #rotecţie< c: #ersoana să nu fi săv!rşit fa#te cu caracter infracţional î#otriva intereselor statului reclaat sau de încălcare a dre#tului internaţional. - Drotecţia se #oate acorda şi persoanelor 6uridice ce au naţionalitatea statului reclaant. - în unele situaţii ră)+oi/ ru#erea relaţiilor di#loatice/ li#sa isiunilor di#loatice:/ un alt stat #oate #relua #rotecţia unor cetăţeni ai unui alt stat. - Co!isia de Drept (nternaţional a ado#tat la sesiunea a 15-a din anul 2::7 un #roiect de articole #rivind ,<rotecţia Diplomatică( cu 79 articole. - ctualente/ sfera +eneficiarilor tradiţionali ai #rotecţiei #rovenind de la stat tinde să se lărgească$ inclu)!nd şi #rotecţia apatrizilor de către statul de doiciliu sau a refugiaţilor de către statul de #riire. în acest sens/ #roiectul C*3 de articole asu#ra #rotecţiei di#loatice din 200= #revede dre#tul unui stat de a e,ercita #rotecţie şi faţă de o #ersoană a#atridă sau de o #ersoană căreia îi recunoaşte calitatea de refu%iat dacă aceasta îşi are reşedinţa le%ală/ o+işnuită şi neîntreru#tă #e teritoriul său. 00.3. )egi!ul 6uridic al străinilor =cetăţeni străini$ apatrizi? - Confor Constituţiei Ao!niei art. 75:/ străinii şi a#atri)ii se +ucură de aceleaşi dre#turi/ adică de #rotecţia %enerală a #ersoanelor şi averilor/ %arantată de Constituţie şi alte le%i. - (i#uri de re%i a: re%iul naţional se acordă aceleaşi dre#t uri #e care le au #ro#rii cetăţeni/ cu e,ce#ţia dre#turilor #olitice:< +: re%iul s#ecial se acordă doar anuite dre#turi:< c: re%iul clau)ei naţiunii celei ai favori)ate străinii +enefic ia)ă de un trataent la fel de avantaGos ca acela conferit #rin tratate străinilor unor terţe state:<
)ur#ul 11
744
d: re%iul i,t co+inaţie a #rielor două:. - 5bligaţiile străinilor- res#ectarea le%ilor şi re%leentărilor statului #e al cărui teritoriu se %ăsesc/ de res#ect şi loialitate de a nu între#rinde acţiuni î#otriva statului #riitor:.
00.4. Dreptul de azil Definiţie- dre#tul unui stat suveran de a acorda intrarea şi sta+ilirea #e teritoriul său a unor #ersoane străine/ urărite în ţara lor #entru activităţi #olitice/ ştiinţifice/ reli%ioase ce nu sunt în concordanţă cu ordinea de dre#t a statului res#ectiv:. cesta este azilul teritorial. - cordarea a)ilului senifică refuzul etrădării. - *re#tul de a)il este un drept eclusiv al statul ui$ nu al #ersoanei care îl solicită. - @a +a)a acordării a)ilului stau raţiuni de dre#t uanitar/ otiv #entru care acordarea nu este a#reciată ca act ina!ical în relaţiile dintre statul care acordă şi cel al cărui cetăţean este a)ilantul. - *in #unctul de vedere al individului/ dre#tul de a solicita a)il este a#reciat ca dre#t fundaental al oului/ fiind #revă)ut de *eclaraţia Kniversală a *re#turilor Fului art. 78:.a ado#tat în anul 79=4 Ae)ol uţia - 3n cadrul FNK/ dun area enerală 2672 *eclaraţia cu #rivire la a)ilul teritorial: în care se #revede că statele tre+uie să res#ecte acordarea a)ilului de către alte state/ în virtutea suveranităţii lor/ inclusiv #ersoanelor ce lu#tă î#otriva colonialisului/ dar că el nu tre+uie acordat celor care au cois crie contra #ăcii/ de ră)+oi sau î#otriva uanităţii. - Azilul diplo!atic constă în #riirea şi #rotecţia acordată în localurile a+asadelor sau oficiilor consulare dintr-un stat a unor cetăţeni ai acestui stat urăriţi de #ro#riile autorităţi sau a căror viaţă este în #ericol din cau)a unor eveniente interne. Z )ilul di#loatic nu este recunoscut ca instituţie Guridică a dre#tului internaţional %eneral Z Cu toate acestea/ el a fost #racticat în calitate de cutuă locală ori #e +a)ă de convenţii internaţionale între unele state latino-aericane Convenţia de la Havana din 7925 sau Convenţia de la Caracas din 7918:.
00.#. "pulzarea %i etrădarea "pulzarea este actul #rin care un stat constr!n%e unul sau ai ulţi străini aflaţi #e teritoriul său să-7 #ărăsească de re%ulă vi)ea)ă străini
745
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul
care devin inde)ira+ili ca urare a săv!rşirii unor fa#te ce încalcă le%ile sau interesele statului de reşedinţă:. "trădarea este actul #rin care un stat #redă/ la cererea altui stat/ o #ersoană aflată #e teritoriul său/ #resu#usă a fi autorul unei infracţiuni/ #entru a fi Gudecată sau #entru a e,ecuta o #edea#să la care a fost condanată anterior. - Ca re%ulă/ cetăţenii #ro#rii nu se e,trădea)ă. - Confor art. 79 alin. 2: din Constituţia Ao!niei revi)uită în 2006/ cetăţenii ro!ni #ot fi e,trădaţi în +a)a convenţiilor internaţionale la care Ao!nia este #arte/ în condiţiile le%ii şi #e +a)ă de reci#rocitate< confor alin. 6: al aceluiaşi articol/ cetăţenii străini şi a#atri)ii #ot fi e,trădaţi nuai în +a)a unei convenţii internaţionale sau în condiţii de reci#rocitate.
Bi+lio%rafie selectivă
00.7. )efugiaţii %i persoanele stră!utate )efugiat- #ersoana care în ura unor teeri Gustificate de a fi #ersecutată #e otive de rasă/ reli%ie/ naţionalitate/ a#artenenţă la un %ru# social sau cau)a o#inieacestor #olitic ăteeri/ se %ăseşte în afara saleînde ori%ine şi nu #oate sau/ din nu doreşte să ţării revină această ţară. - ceasta este definiţia dată de Convenţia referitoare la statutul refu%iaţilor din 7917 şi de Drotocolul său adiţional din 79=4< - 3n anul 7984 s-a creat Fr%ani)aţ ia internaţională #entru #ro+leele refu%iaţilor/ transforată/ în anul 7917/ în înaltul Coisariat FNK #entru Aefu%iaţi.
Bi+lio%rafie inială &.D. ope#cu, . "ă#ta#e, *re#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bu-
cureşti/ 7984/#.76=-789 2.R.:. !eşteliu, *re#t internaţional. 3ntroducere în dre#tul internaţional #u+lic/ Ed. K Beck/ Bucureşti/ 2006/ #. 7=1-790 M.R. :. !eşteliu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2001/ #. 724-782 8. . Diaconu, Curs de dre#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ 7996/ #. 708-774 1. Diaconu, (ratat de dre#t internaţional #u+lic/ voi. 33/ Ed. @uina @e,/ 2006/#.6=1-871.
749
7. D. lland, (e,tes du droit dMasile/ Daris/ 7995 2.D. lland, ). Teitgen-)oll+,(răite du droit dMasile/ DK>/ Daris/ 2002 6. ?. !onneau, @e retrăit de la nationalite en droit des %ens/ A**D/ 7985/ #. 10-57 8. :. Delcea, Drotecţia Guridică a refu%iaţilor în dre#tul internaţional/ Ed. Dresa Kniversitară Ao!nă/ (iişoara/ 2002 1. >. >eamănu, *re#t internaţional #u+lic/ Ed. *idactică şi Deda%o%ică/ voi. 7 şi 2/ Bucureşti/ 7957 =. >. >oodEin >K, <. :cdam,(&e Aefu%ee in 3nternational @aX/ FKD/ 2004 4. >7. ancu, *re#tul de a)il. Drivire co#arativă cu statutul Guridic al refu%iatului/ Ed. CH Beck/ Bucureşti/ 2002 J..". :aParov, Ae%les %enerales du droit des nationalites/ AC*3/
voi. 48/ 7989
9..T. :oldovan, E,#ul)area/ e,trădarea şi readisia în dre#tul
internaţional/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2008 70. > ei#er, @a Conference de eneve sur lMa#atridie/ >*3/ 7919 Q.@. ;zlec7ter, @es o#tions conventionnelles de nationalite a la suite de cessions de territoires/ Daris/ 7985.
Convenţii internaţionale 7. Convenţia de la eneva din 7917 #rivind statutul refu%iaţilor şi Drotocolul din 7945 la această Convenţie 2. Convenţia din 7911 referitoare la statutul a#atri)ilor 6. Convenţia din 79=7 asu#ra reducerii ca)urilor de a#atridie 8. Dactul 3nternaţional din 79== asu#ra dre#turilor econoice/ sociale şi culturale 1. Dactul 3nternaţional din 79== asu#ra dre#turilor civile şi #olitice.
750
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
ne,a 7 Convenţia #rivind statutul refu%iaţilor/ 7917 ...:
Articolul 0. Definiţia ter!enului Krefugiat A. Dentru sco#urile #re)entei convenţii/ terenul Orefu%iatP se va a#lica oricărei #ersoane care 7: fost considerată refu%iat #otrivit ranGaentelor din 72 ai 792= şi 60 iunie 7925 sau #otrivit Convenţiilor din 25 octo+rie 7966 şi din 7 fe+ruarie 7965 şi Drotocolului din 78 se#te+rie 7969 sau ca ura re a a#licării constituţiei Fr%ani)aţiei 3nternaţionale #entru Aefu%iaţi< Hotăr!rile de neeli%i+ilitate luate de Fr%ani)aţia 3nternaţională #entru Aefu%iaţi în ti#ul andatului său nu constituie o #iedică #entru acordarea statutului de refu%iat #ersoanelor care înde#linesc condiţiile #revă)ute de #ara%raful 2 din #re)enta secţiune< 2: 3n ura unor even iente #etrecute înainte de 7 ianuarie 7917 şi unei teeri +ine înteeiate de a fi #ersecutată datorită rasei/ reli%iei/ naţio nalităţii/ a#artenenţei la un anuit %ru# social sau o#iniei #olitice/ se află în afara ţării a cărei cetăţenie o are şi care nu #oate sau/ datorită acestei teeri/ nu doreşte să se #ună su+ #rotecţia acestei ţări/ sau care/ neav!nd nici o cetăţenie şi %ăsindu-se în afara ţării în care îşi avea reşedinţa o+işnuită/ ca urare a unor astfel de eveniente/ nu #oate sau/ datorită res#ectivei teeri/ nu doreşte să se reîntoarcă. în ca)ul unei #ersoane care are ai ulte cetăţenii/ e,#resia ţara a cărei cetăţenie o are vi)ea)ă fiecare dintre ţările a căror cetăţenie o are. Nu va fi considerată ca li#sită de #rotecţia ţării a cărei cetăţenie o are orice #ersoană care/ fără un otiv vala+il +a)at #e o teaă +ine înteeiată/ nu a solicitat #rotecţia uneia dintre ţările a cărei cetăţenie o are. B. 7: Dentru sco#ur ile #re)entei Conven ţii/ cuvintele even iente #etrecute înainte de 7 ianuarie 7917 ce fi%urea)ă la articolul 7/ secţiunea / vor #utea fi înţelese în sensul de a: eveniente #etrecute înainte de 7 ianuarie 7917 în Euro#a/ sau +: eveniente #etrecute înainte de 7 ianuarie 7917 în Euro#a sau în altă #arte< şi fiecare stat contractant va face/ în oentul senării/ ratificării sau aderării/ o declaraţie #rin care va #reci)a sensul #e care înţele%e să-7 dea acestei e,#resii din #unctul de vedere al o+li%aţiilo r asuate de el în virtutea #re)entei Convenţii.
)ur#ul 11
757
2: Frice stat contractant care a ado#tat alternativa a: va #utea/ în orice oent/ să îşi e,tindă o+li%aţiile sale ado#t!nd alternativa +: #rintr-o notificare adresată "ecretarului eneral al Naţiunilor Knite. C. ceastă Convenţie va înceta să fie a#lica+ilă oricărei #ersoane vi)ate de dis#o)iţiile secţiunii ai sus enţionate/ dacă 7: s-a re#us în od voluntar su+ #rotecţia ţării a cărei cetăţenie o are< sau 2: du#ă ce şi-a #ierdut cetăţenia/ a redo+!ndit-o în od voluntar< sau 6: a do+!ndit o nouă cetăţenie şi se +ucură de #rotecţia ţării a cărei cetăţenie a do+!ndit-o< sau 8: s-a resta+ilit în od voluntar în ţara #e care a #ărăsit-o sau în afara căreia a stat de teerea de a fi #ersecutată< sau 1: nu ai #oate contin ua să refu)e #rotecţi a ţării a cărei cetăţenie o are/ datorită fa#tului că î#reGurările în ura cărora ea a fost recunoscută ca refu%iat au încetat să e,iste< "e su+înţele%e totuşi că dis#o)iţiile #re)entului #ara%raf nu se vor a#lica oricărui refu%iat enţionat în #ara%raful 7 al "ecţiunii din #re)entul articol/ care #oate invoca/ #entru a refu)a #rotecţia ţării a cărei cetăţenie o are/ otive i#erioase ce se referă la #ersecuţii anterioare< o #ersoană fărăo+işnuită/ cetăţen ie/neaie,ist!nd ea este în ăsură să se întoarcă în ţara=: în fiind care avea reşedinţa î#reGurările în ura cărora a fost recunoscută ca refu%iat< "e su+înţele%e totuşi că dis#o)iţiile #re)entului #ara%raf nu se vor a#lica oricărui refu%iat enţionat în #ara%raful 7 al secţiunii din #re)entul articol/ care #oate invoca/ #entru a refu)a să se întoarcă în ţara în care avea reşedinţa o+işnuită/ otive i#erioase ce se referă la #ersecuţii anterioare. *. ceastă Convenţie nu $a fi a#lica+ilă #ersoa nelor care +enefic ia)ă în #re)ent de #rotecţie sau de asistenţă din #artea unui or%anis sau a unei instituţii a Naţiunilor Knite/ alta dec!t înaltul Coisariat al Naţiu nilor Knite #entru Aefu%iaţi. tunci c!nd această #rotecţie sau această asistenţă a încetat #entru un otiv oarecare/ fără ca situaţia acestor #ersoane să fi fost re%leentată în od definitiv/ în conforitate cu re)oluţiile #ertinente ado#tate de dunarea enerală a Naţiunilor Knite/ aceste #ersoane vor +eneficia/ ip#o 5acto,.de re%iul #revă)ut de această Convenţie. E. ceastă Convenţie nu va fi a#lica+ilă unei #ersoane con siderate de autorităţile co#etente ale ţării în care această #ersoană şi-a sta+ilit reşe dinţa/ av!nd dre#turi şi o+li%aţii le%ate de #osesia cetăţeniei acelei ţări.
752
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 11
>. *is#o)iţiile acestei conven ţii nu vor fi a#lica+ile #ersoanei des#re care ar e,ista otive serioase să se considere că a: a cois o criă î#ot riva #ăcii/ o criă de ră)+oi sau o criă î#otriva uanităţii/ aşa cu sunt definite în instruentele internaţionale ela+orate #entru a #revedea dis#o)iţii cu #rivire la aceste crie< +: a cois o criă %ravă de dre #t coun în afar a ţării de #riire / înainte de a fi adisă în aceasta ca refu%iat< c: s-a făcut vinovată de acţiuni contrare sco#urilor şi #rinci#iilor Naţiunilor Knite. Articolul 2. 5bligaţii generale Frice refu%iat are o+li%aţii faţă de ţara în care se află/ ce necesită/ în s#ecial/ datoria de a se confora le%ilor şi re%ulaentelor ţării/ #recu şi ăsurilor luate #entru enţinerea ordinii #u+lice. Articolul 3. Nediscri!inarea "tatele contractante vor a#lica dis#o)iţiile acestei convenţii refu%iaţilor fără discriinare de rasă/ reli%ie sau ţară de ori%ine. Articolul 4. )eligia "tatele contractante vor acorda refu%iaţilor #e teritoriul lor un trataent cel #uţin la fel de favora+il ca şi cel acordat cetăţenilor în ce #riveşte
ce #riveşte do+!ndirea de #ro#rietăţi o+iliare şi io+iliare şi alte dre#turi care se referă la acestea/ #recu şi #entru înc&irierea şi alte contracte #rivind #ro#rietatea o+iliară şi io+iliară. ...: Articolul 07. Accesul la 6ustiţie 7. Frice refu%iat va avea acces li+er la instanţele Gudiciar e #e teritoriul statelor contractante. 2. în statul contractant unde îşi are reşedinţa o+işnuită/ orice refu%iat se va +ucura de acelaşi trataent ca oricare cetăţean în ce #riveşte accesul la tri+unale/ inclusiv asistenţa Gudiciară şi scutirea de cautio /udicatum #olvi. 6. în statele contra ctante/ altele dec! t cel unde îşi are reşedin ţa o+işnuită/ orice refu%iat se va +ucura de acelaşi trataent ca acela acordat unui cetăţean al ţării unde el îşi are reşedinţa o+işnuită în le%ătură cu #ro+leele vi)ate la #ara%raful 2. ...: Articolul 27. Libertatea de circulaţie >iecare stat contractant va acorda refu%iaţilor care se află în od le%al #e teritoriul său dre#tul de a-şi ale%e locul de reşedinţă şi de a circula li+er #e teritoriul său/ su+ re)erva re%leentărilor a#lica+ile străinilor/ în
li+ertatealor. de a #ractica reli%ia lor şi li+ertatea de instruire reli%ioasă a co#iilor Articolul #. Drepturi acordate independent de această Convenţie Nici o dis#o)iţie din această Convenţie nu aduce atin%ere celorlalte dre#turi şi avantaGe acordate refu%iaţilor/ inde#endent de această Convenţie. ...: Articolul 02. Statut personal 7. "tatutul #ersonal al unui refu%iat va fi %uvernat de le%ea ţării unde îşi are doiciliul sau/ în li#sa unui doiciliu/ de le%ea ţării unde îşi are reşedinţa. 2. *re#turile do+!ndite anterior de către un refu%iat şi care sunt le%ate de statutul #ersonal/ în s#ecial cele care re)ultă din căsătorie/ vor fi res#ectate de fiecare stat contractant/ su+ re)erva/ dacă va fi ca)ul/ a înde#linirii foralităţilor #revă)ute de le%islaţia statului res#ectiv/ înţele%!ndu-se totuşi/ că dre#tul în cau)ă tre+uie să fie dintre cele care ar fi fost recunoscute de le%islaţia statului res#ectiv/ dacă cel în cau)ă n-ar fi devenit un refu%iat. Articolul 03. Proprietatea !obiliară %i i!obiliară "tatele contractante vor acorda oricărui refu%iat un trataent c!t ai favora+il #osi+il/ şi/ în orice ca)/ un trataent care să nu fie ai #uţin favora+il dec!t cel acordat/ în aceleaşi î#reGurări/ străinilor în %eneral/ în
%eneral/ ...: în aceleaşi î#reGurări. Articolul 30. )efugiaţii aflaţi ilegal 1n ţara de pri!ire 7. "tatele contractante nu vor a#lica sancţiuni #enale/ #e otivul intrării sau şederii lor ile%ale/ refu%iaţilor care/ venind direct dintr-un teritoriu unde viaţa sau li+ertatea lor era aeninţată în sensul #revă)ut de rticolul 7/ intră sau se %ăsesc #e teritoriul lor fără autori)aţie/ cu condiţia ca ei să se #re)inte fără înt!r)iere la autorităţi şi să arate otive re)ona+ile #entru intrarea sau #re)enţa lor ile%ală. 2. "tatele contractante nu vor a#lica/ în ce #riveşte circulaţia acesto r refu%iaţi/ alte restricţii dec!t acelea care sunt necesare şi aceste restricţii vor fi a#licate nuai #!nă la re%leentarea statutului lor de refu%iaţi în ţara res#ectivă sau #!nă la o+ţinerea aditerii în altă ţară. "tatele contractante vor acorda acestor refu%iaţi o #erioadă de ti# re)ona+ilă şi toate facilităţile necesare #entru a o+ţine aditerea într-o altă ţară. Articolul 32. "pulzarea 7. "tatele contractante nu vor e,#ul)a un refu%iat care se %ăseşte în od le%al #e teritoriul lor dec!t #entru raţiuni de securitate naţională sau de ordine #u+lică.
756
II j
758
g G 0ig
2. E,#ul)area unui aseenea refu%iat nu va avea loc dec!t în e,ecutarea unei &otăr!ri ado#tate confor #rocedu rii le%ale cuvenite. Aefu%iatului va tre+ui să i se #erită/ în afara ca)ului în care raţiuni i#erioase #r ivin d s ecu rita te a n aţ ional ă s e o #un / să #r e)i nt e # ro +e î n a #ăr ar ea s a/ să #o ată fa ce re cur s ş i s ă # oa tă fi re #r e) en tat / în ac es t s co #/ în fa ţa un ei aut or ităţi co# et en te sa u în faţ a u ne ia sa u a i ul tor # er so an e s #ec ial desenate de autoritatea co#etentă. 6. "tatele contract ante vor acorda unui ase enea refu%iat o #erioadă j de ti# r e) on a+ ilă #e ntru a- i # er i te s ă î nc er ce să fie a d is l e% al înt r-o altă ţară. "tatele contractant e îşi re)ervă dre#tul de a a#lica/ în cadrul acestei #erioade de ti#/ ăsurile de ordine internă #e care le vor considera necesare. Articolul 33. (nterdicţ ia de epulzare sau returnar e =J)efoule!ent@? 7. Nici un stat contract ant nu va e,#ul)a sau returna 9reoXerH:/ în nici un fel/ un refu%iat s#re frontierele teri torii lor unde viaţa sau li+ertatea sa ar fi aeninţate #e otive de rasă/ reli%ie/ naţionalitate/ a#artenenţă la un anuit %ru# social sau o#inie #o litic ă.
jGG G ig <^g
*re#tinternaţional #u+lic. "inte)e #entru e,a en
2. Beneficiul #re)entei dis#o)iţii nu va #utea totuşi fi invocat de către un refu%iat faţă de care e,istă otive re)ona+ile de a fi considerat ca un #ericol #entru securitatea ţării unde se %ăseşte sau care/ fiind condanat #rintr-o &otăr!re definitivă #entru o criă deose+it de %ravă/ constituie un #ericol #entru counitatea ţării res#ective. Articolul 34. Naturalizarea "tatele contractante vor facilita/ #e c!t #osi+il/ asiilarea şi naturali)area refu%iaţilor. Ele vor de#une orice efort în s#ecial #entru a accelera #rocedura de naturali)are şi a reduce/ #e c!t #osi+il/ ta,ele şi costurile acestei #roceduri. ...:
Anea 2 X
Convenţia "uropeană cu privire la cetăţenie$ Strasbourg$ noie!brie 7 0;;8 Capitolul (. Proble!e generale Articolul 0. 5biectul Convenţiei cea stă Conve nţie sta+i leşte #ri nci #ii şi re% uli în ate rie de cet ăţeni e a #e rso an elo r f i)ic e ş i r e% uli ce de ter ină o+ li% aţi ile il itar e î n ca ) d e
751
)ur#ul 11
v vff #lu ra lita te a c etă ţen iilo r/ la car e dre #tu l in ter n al sta telo r # ăr ţi tr e+ uie să se co nf or e) e. Articolul 2. D efiniţi 3n sensul i acestei C onvenţii LX[ a: CetăţeniaH desenea)ă le%ătura Gur idic ă din tre o # er so an ă ş i u n / / s tat şi nu ind ică ori %in ea etn ică a # er so ane i< vţf +: Dluralit ate de cetăţenii H desenea)ă #osesia siultană a două ZVr ai sauulte cetăţenii de către aceeaşi #ersoană< 7 H c: Co#ilH desenea)ă ori ce #ersoană #!nă l a v!rsta de 75 ani t!nde,ce# ca)ul c!nd aGoratul este do+!ndit ai devree în conforitate cu / dre#tul care îi est e a#lica+il . d: *re#t internH desenea)ă toate ti#urile de dis#o)iţiune enunţate în cadrul sisteului Gu rid ic na ţion al/ în s# ec ial Co ns titu ţia / le% isla ţiileentările/ / re %le decretele/ Guris#rudenţa/ re%ulile cutuiare şi #olitica/ #recu şi re%ulile ce decur% din instruentele internaţionale constr!n%ătoare/ care o+li%ă. Capitolul ((. Principii generale cu
privire la c etăţenie
Articolul 3. Co!petenţa Statului 7. >iecare stat deterină/ #rin le%islaţi a sa/ care su nt cetăţenii săi . 2. ceastă le%islaţi e tre+uie să fie adisă de către celelalte state/ cu condiţi a să fie în acord cu convenţiile internaţionale a#lica+ile/ cu dre#tul internaţional cutuiar şi cu #rinci#iile de dre#t %eneral recunoscute în aterie de cetăţenie. Articolul 4. Principii Ae%ulile cu #rivire la cetăţenie ale fiecărui stat #arte tre+uie să fie fondate #e urătoarele #r inc i#i i a. >iecare indivi d are dre#tul la o cetăţ enie< +. "ta tutu l d e a #a trid tre +u ie să fie ev itat < c. Nieni nu #oate fi #rivat î n od autoritar de cetăţeni a sa< d.Nic i că să tor ia/ nici divo rţul / înt re un ce tăţ ea n al un ui stat #a rte şi un stră in/ nici sc&i + ar ea ce tăţ en iei un uia dint re so ţi în ti# ul că să to riei nu #o ate av ea ef ec t d e d re #t as u# ra ce tăţe nie i ce lui lal t s oţ. Articolul #. Nediscri!inarea 7. Ae%uli le unui stat #arte referi toar e la cetăţeni e nu tre+ui e să conţ ină disti ncţi a sau să includă #ractici ce constituie disciirninarea înteeiată #e se,/ reli%i e/ rasă/ culoare sau ori%ine naţională sau etnică. 2. >iecare stat #arte tre+uie să fie condus de către #rinci#iul nediscri -inării între cetăţ enii săi/ indiferent dacă sunt cetăţeni #rin naştere sau au do+!ndit ulterior cetăţenia.
75=
)ur#ul 11
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Capitolul (((. )eguli referitoare la cetăţenie Articolul 7. Dob*ndirea cetăţeniei 7. >iecare stat #arte tre+uie să #revadă în dre#tu l său intern do+!nd irea de dre#t a cetăţeniei sale de către urătoarele #ersoane a: Co#iii cu un #ărinte de cetăţenia acestui stat în oentul naşterii/ cu e,ce#ţiile care #ot fi #revă)ute în dre#tul intern #entru co#iii născuţi în străinătate. 3n #rivinţa co#iilor a căror filiaţie este sta+ilită #rin recunoaştere/ #rin deci)ie Gudecătorească sau #rintr-o #rocedură siilară/ fiecare #oate să #revadă do+!ndirea/ de către co#il/ a cetăţeniei confor #rocedurii &otăr!te #rin dre#tul său intern. +: Nou-născuţii %ăsiţi #e teritoriul său care/ altfel/ ar fi a#atri)i. 2. >iecare stat #arte tre+uie să #revadă în dre#tu l său intern do+!nd irea cetăţeniei sale de către co#iii născuţi #e teritoriul său care nu do+!ndesc la naştere o altă cetăţenie. ceastă cetăţenie va fi acordată a. *e dre#t la naştere< sau +. ca o consecinţă/ #entru co#iii care au răas a#atri)i/ #rintr-o cerere scrisă/ ur!nd odalităţile #revă)ute #rin dre#tul intern al statului #arte/ adresată autorităţii co#etente de către co#ilul res#ectiv sau în nuele său. ceastă cerere estecare în funcţie reşedinţa le%ală şicererii o+işnuită #e teri toriul său în #erioada #recededeiediat de#unerea şi care nu de#ăşeşte 1 ani. 6. >iecare stat #arte tre+uie să #revad ă în dre#tul său intern / #entru #ersoanele care au reşedinţa le%ală şi locuiesc #e teritoriul său #osi+ilitatea naturali)ării. Nu tre+uie să #revadă/ #rintre condiţiile naturali)ării/ o #erioadă de re)idenţă ce de#ăşeşte 70 ani anterior de#unerii cererii 8. >iecare stat #arte tre+uie să facilite) e în dre#tul său intern do+!ndirea cetăţeniei de către urătoarele #ersoane a: soţii cetăţenilor săi< +: co#iii unuia din cetăţenii săi care fac o+iectul e,ce#ţiei #revă)ute la art. = #ara%raf 7 alin. a:< c: co#iii/ av!nd un #ărinte ce do+!ndeşte sau a do+!ndit cetăţenia sa< d: co#iii ado#taţi de către unul dintre cetăţenii săi< e: #ersoanele născute #e teritoriu l său şi în od le%al şi o+işnui t re)idente. f. Dersoanele care au reşedin ţa în od le%al şi #erane nt #e teritoriul său #e o #erioadă de dinaintea v!rstei de 75 ani/ deterinată #rin dre#tul intern al statului res#ectiv< %. #atri)ii şi refu%iaţii recunoscuţi care locuies c în od le%al şi #er anent #e teritoriul său.
754
Articolul 8. Pierderea de drept a cetăţeniei sau la iniţiativa unui 6 stat parte 7. Kn stat #arte nu #oate să #revadă în dre#tul său intern #ierderea de b` dre#t a cetăţeniei sale sau la iniţiativa sa/ cu e,ce#ţia urătoarelor ca)uri a: do+!ndirea voluntară a altei cetăţenii< +: do+!ndirea cetăţeniei statului #arte ca urare a unei conduite frauduloase/ #rin inforaţii false sau ascunderea unui fa#t senificativ din #artea solicitantului< c: an%aGarea voluntară în cadrul forţelor ilitare străine< d: co#ortaent ce aduce un #reGudiciu %rav intereselor esenţia le ale statelor #arte< e: a+senţa oricărei le%ături efective între statul #arte şi un cetăţean care are reşedinţa #eranentă în străinătate< f: atunci c!nd este sta+ilit că/ în ti#ul inoratul ui unui co#il/ condiţiile #revă)ute #rin dre#tul intern ce conduc la do+!ndirea de dre#t a cetăţeniei statului #arte nu ai sunt înde#linite< %: ado#ţia unui co#il atunci c!nd acest a do+!ndeşte sau #ose dă cetăţenia unuia sau altuia dintre cei 2 #ărinţi ado#tivi. 2. Kn stat #arte #oate să #revadă #ierderea cetăţ eniei sale de către co#iii ai căror #ărinţi #ierd cetăţenia sa cu e,ce#ţia ca)urilor #revă)ute #rin aliniatele c: şi d: din #ara%raful 7. (otuşi/ co#iii nu #ierd cetăţenia lor dacă cel #uţin unul dintre #ărinţi #ăstrea)ă această naţionalitate. 6. Kn stat #arte nu #oate să #revad ă în dre#tul său intern #ier derea cetăţeniei sale în conforitate cu #ara%rafele 7 şi 2 din acest articol dacă #ersoana res#ectivă devine în acest od a#atridă/ cu e,ce#ţia ca)urilor enţionate în #ara%raful 7 alin. +: din acest articol. Articolul 9. Pierderea cetăţeniei la iniţiativa individului 7. >iecare stat #arte tre+uie să #erită renu nţarea la cetăţeni a sa/ cu condiţia ca #ersoanele res#ective să nu devină a#atride. 2. (otuşi/ un stat #arte #oate să #revadă în dre#tu l său intern că doar cetăţenii săi care au reşedinţă #eranentă în străinătate #ot să renunţe la cetăţenia sa. Articolul ;. )edob*ndirea cetăţeniei >iecare stat #arte va facilita/ #entru ca)urile şi în condiţiile #revă)ute #rin dre#tul său intern/ redo+!ndirea cetăţeniei sale de către #ersoanele care au #osedat-o şi care au reşedinţă le%ală şi #eranentă #e teritoriul său. (...)
755
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Capitolul . Pluralitatea de cetăţenii
)ur#ul
759
Articolul 04. Cazul de pluralitate de cetăţenii de drept 7. Kn stat #arte tre+uie să #erită a: co#iilor ce au do+!ndit autoat/ la naştere/ cetăţenii diferite/ să #ăs tre)e aceste cetăţenii< +: cetăţenilor săi să ai+ă o altă cetăţenie atunci c!nd această naţiona litate cetăţenie: e do+!ndită autoat #rin căsătorie. 2. Dăstrarea cetăţeniilor enţionate la #ara%raful 7 de#inde de dis#o- s )iţiile din art. 4 ale Convenţiei. Articolul 0#. Alte cazuri posibile de pluralitate de cetăţenii *is#o)iţiile Convenţiei nu liitea)ă dre#turile fiecărui stat #arte să sta+ilească în dre#tul său intern dacă a: cetăţenii săi care do+!ndesc sau #osedă cetăţenia unui alt stat #ăstrea)ă sau #ierd cetăţenia acestui stat #arte< +: do+!ndirea sau #ăstrarea cetăţeniei sale de#inde de renunţarea/ sau #ierderea unei alte cetăţenii. Articolul 07. Păstrarea cetăţeniei precedente Kn stat #arte nu tre+uie să facă din renunţare a sau din #ierderea unei alte cetăţenii o condiţie #entru do+!ndirea sau enţinerea cetăţeniei sale atunci c!nd această renunţare sau această #ierdere nu este #osi+ilă sau nu
art. 8 şi 1 din această Convenţie şi în #ara%raful 2 al acestui articol/ în Ms#ecial #entru a evita statutul de a#atrid. 2. Dronunţ!ndu-se #entru acord area sau #ăstrarea cetăţenie i în ca) de succesiune de state/ fiecare stat #arte vi)at tre+uie să ţină cont în s#ecial a: de le%ătura verita+ilă şi efectivă între #ersoana res#ectivă şi stat< +: de reşedinţa #eranentă a #ersoanei res#ective în oentul succesiunii de state< c: de voinţa #ersoanei res#ective< d: de ori%inea teritorială a #ersoanei res#ective. 6. tunci c!nd do+!ndirea cetăţen iei de#inde de #ierderea unei cetă ţenii străine sunt a#lica+ile dis#o)iţiile art. 7= al acestei Convenţii. Articolul 0;. )egle!entarea prin acord internaţional 3n ca)ul succesiunii de state/ statele #ărţi res#ective tre+uie să de#ună efortul să-şi re%leente)e #ro+leele referit oare la cetăţenie #rin acord între ele şi atunci c!nd este ca)ul/ în relaţiile lor cu alte state vi)ate. seenea acorduri tre+uie să res#ecte #rinci#iile şi re%ulile cu#rinse sau evocate în #re)entul ca#itol. Articolul 2:. Principii ce/i privesc pe cei care nu au cetăţenia unui stat
#oate fi în od #retinsă. Articolul 08.raţional Drepturi %i 1ndatoriri referitoare la pluralitatea de cetăţenii 7. Cetăţenii unui stat #arte dacă #osedă o altă cetăţenie tre+uie să ai+ă/ #e teritoriul acestui stat #arte/ în care ei au reşedinţa/ aceleaşi dre#turi şi îndatoriri ca ceilalţi cetăţeni ai acestui stat #arte. 2. *is#o)iţiile #re)entului ca#itol nu aduc atin%ere a: re%ulilor de dre#t internaţional referitoar e la #rotecţia di#loa tică sau consulară #e care un stat #arte o acordă unuia din cetăţenii săi ce #osedă siultan o altă cetăţenie< +: a#licării re%ulilor de dre#t internaţional #rivat al fiecărui stat #arte în ca) de #luralitate de cetăţenii.
7. >iecare #arte să res#ecte #rinci#ii #e teritoa: cetăţeniistat unui stattre+uie #redecesor/ ce auurătoarele reşedinţa #eranentă riul a cărui suveranitate este transisă unui stat succesor şi care nu au do+!ndit cetăţenia statului succesor tre+uie să ai+ă dre#tul de a ră!ne în acest stat< +: #ersoanele enţionate la #ara%raful a: tre+uie să +eneficie)e de e%alitate de trataent cu cetăţenii statului succesor în ceea ce #riveşte dre#turile sociale şi econoice. 2. >iecare stat #arte #oate să e,cludă accesu l #ersoanelor vi)ate #rin #ara%raful 7 la #osturile din adinistraţia #u+lică în ăsura în care sunt învestite cu e,ercitarea #uterilor #u+lice. ...:
Capitolul (. Succesiunea de stat %i de cetăţenie Articolul 09. Principii 7. 3n ceea ce #riveşte #ro+lea cetăţeniei în ca)ul succesiunii între state/ fiecare stat tre+uie să res#ecte #rinci#iile #reeinenţei dre#tului/ re%ulilor în aterie de dre#turile oului şi #rinci#iile ce sunt #revă)ute în
ne,a 6 Droiectul de articole asu#ra #rotecţiei di#loatice/ Coisia de *re#t 3nternaţional/ 200= Pri!ul articol.*efiniţie şi c!# de a#licare Dentru sco#urile #re)entului #roiect de articole/#rotecţia di#loatică constă în invocarea de către un stat/ #rintr-o acţiune di#loatică sau #rin alte iGloace
790
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 11
797
de soluţionare #e cale #aşnică/ a răs#underii unui alt stat #entru un #reGudiciu cau)at #rintr-un fa#t internaţional ilicit al acestui din ură stat/ unei #ersoane fi)ice sau Guridice care are cetăţenia sau naţionalitatea #riului stat/ în sco#ul sta+ilirii acestei răs#underi. Articolul 2. *re#tul de a e,ercita #rotecţie di#loatică Kn stat are dre#tul să e,ercite #rotecţia di#loatică în conforitate cu #re)entul #roiect de articole. Articolul 6. Drotecţia statului de cetăţenie 7. "tatul în dre#t să e,ercite #rotecţia di#loatică este statul de cetăţenie. 2. Drin e,ce#ţie de la #revederile alineatului 7/ #rotecţia di#loatică #oate fi e,ercitată de un stat faţăde o #ersoană care nu are cetăţenia saîn conforitate cu articolul 5. Articolul 4. "tatul de cetăţenie al unei #ersoane fi)ice Dentru e,ercitarea #rotecţiei di#loatice faţă de o #ersoană fi)ică/ #rin stat de cetăţenie se înţele%e statul acărui cetăţenie a do+!ndit-o această #ersoa nă/ în conforitate cu dre#tul acestui stat/ #rin naştere/ filiaţie/ naturali)are/ în ura unei succesiuni de state sau în orice altă odalita te care nu este contrară dre#tului internaţional. ...:
Articolul 04. E#ui)area căilor de recurs interne 7. Kn stat nu #oate #re)enta o #l!n%ere internaţională #entru un #reGudiciu cau)at unei #ersoane av!nd naţionalitatea sa sau unei #ersoane vi)ate de articolul 5/ înainte ca #ersoana vătăată/ su+ re)erva articolului 71/ să fi e#ui)at toate căile de recurs interne. 2. Drin căi de recurs interne se înţele% toate căile de recurs aflate la dis#o)iţia #ersoanei vătăate în faţa autorităţilor Gudiciare sau adinistrative/ ordinare sau s#eciale/ ale statului #retinsrăs#un)ător de #reGudiciu. ...: Articolul 0#.E,ce#ţii la re%ula e#ui)ării căilor de recurs interne Căile de recurs interne nu tre+uie e#ui)ate atunci c!nd a: nu e,istă recursuri interne dis#oni+ile în od re)ona+il #entru acordarea unei re#araţii eficace sau recursurile interne nu oferă nicio #osi+ilitate re)ona+ilă de a o+ţine o aseenea re#araţie< +: utili)area unui recurs #re)intă o înt!r)iere a+u)ivă ce #oate fi atri+uită statului #retins răs#un)ător< c: nu e,istă o le%ătură #ertinentă între #ersoana le)ată şi statul #retins răs#un)ător la data #reGudiciului< d: #ersoana vătăată este în od anifest î#iedicată să e,ercite recursurile interne< sau
ulti#lăoşiare #l!n%ere î#otriva unui statcetăţenie terţ Articolul 7. Cetăţenie 7. Frice stat a cărui cetăţenie o #ersoană care #osedă du+lă sau ulti#lă #oate e,ercita #rotecţia di#loatic ă faţă de această #ersoană î#otriva unui stat a cărui cetăţenie nu o #osedă. ...: Articolul 8. Cetăţenie ulti#lă şi #l!n%ere î#otriva unui stat de cetăţenie Kn stat de cetăţenie nu #oate e,ercita #rotecţie di#loatică faţă de o #ersoană î#otriva unui alt stat a cărui cetăţenie o are această #ersoană/ cu e,ce#ţia situaţiei în care cetăţenia #re#onderentă a acesteia este cea a #riului stat în c&estiune/ at!t la data #reGudiciului c!t şi ladata #re)entării oficiale a #l!n%erii. Articolul 9. #atri)i şi refu%iaţi 7. Kn stat #oate e,ercita #rotecţie di#loatică faţă de o #ersoană a#atridă dacă aceasta/ la data #reGudiciului şi la data #re)entării oficiale a #l!n%erii/ îşi are reşedinţa le%ală şi o+işnuită #e teritoriul său. 2. Kn stat #oate e,ercita #rotecţie di#loatică faţă de o #ersoană căreia îi recunoaşte calitatea de refu%iat/ în conforitate cu criteriile acce#tate la nivel internaţional/ dacă această #ersoană/ la data #reGudiciului şi la data #re)entării oficiale a #l!n%erii/ îşi are reşedinţa le%ală şio+işnuită #e teritoriul său. 6. lineatul 2 nu se a#lică în ca)ul unui #reGudiciu datorat unui fa#t internaţional ilicit săv!rşit de statul de cetăţenie al refu%iatului.
e: statul #retins răs#un)ător a renunţat să #retindă e#ui)area căilor de recurs interne. ...: Articolul 0;.Dractică recoandată Kn stat în dre#t să e,ercite #rotecţia di#loatică în conforitate cu #re)entul #roiect de articole ar tre+ui a: să ia în od serios în considerare #osi+ilitatea de a e,ercita #rotecţia di#loatică/ în s#ecial atunci c!nda fost cau)at un #reGudiciu i#ortant< +: să ţină cont/ în ăsura #osi+ilului/ de o#iniile #ersoanelor vătăate în #rivinţa recursului la #rotecţie di#loatică şi a re#araţiei #e care să o ceară< şi c: să transfere #ersoanei vătăate orice indeni)aţie #entru #reGudiciu o+ţinută de la statul răs#un)ător/ su+ re)erva unor deduceri re)ona+ile.
(...)
)ur#ul 12
796
- Articolul 03 din Cartă conferă dunării enerale dre#tul de a solicita
Cursul 02 Dreptul internaţional al drepturilor o!ului 02.0. Scurt istoric - D!nă du#ă al doilea ră)+oi ondial/ #rocesul de #rotecţie a dre#turilor
oului #rin instruente Guridice internaţionale a avut un caracter fra%entar. El #rivea/ #rintre altele/ interzicerea traficului cu sclavi %i a sclaviei$ protecţia victi!elor războiul ui$ a lucrătorilor industriali$ a !inorităţilor naţionale$ religioase. - *u#ă al doilea ră)+oi ond ial se trece de la #reocu#area asi%urării #rotecţiei unor anuite cate%orii de #ersoane şi a unor dre#turi la asi%urarea #rotecţiei dre#turilor oului în od %lo+al. - *ocuentele internaţionale ado#tate au fost fie cu caracter de decla/ raţii %i reco!andări cu valoare oral-#olitică re)oluţii ale unor or%ani)aţii internaţionale/ #lanuri de acţiune care au influenţat indirect le%islaţia internă a statelor/ cu ar fi *eclaraţia Kniversală a *re#turilor Fului:/ fie convenţii internaţionale cu valoare Guridică o+li%atorie care au influenţat direct le%islaţiile naţionale:. - Convenţiile internaţi onale ale dre#turilor oului au fost clasificate în #atru cate%orii 7: convenţii generale 2: convenţii specifice 6: convenţii referitoare la protecţia anu!itor categorii 8: convenţii de interzicere a discri!inării.
02.2. Cadrul nor!ativ 02.2.0. Siste!ul 5N> de protecţie a drepturilor o!ului a? Carta FNK - 3n #rea+ulul Cartei 5N> se reafiră credinţa în dre#turile funda entale ale oului/ în denitatea şi valoarea #ersoanei uane/ în e%ali tatea în dre#turi a +ăr+aţilor şi feeilor/ #recu şi a naţiunilor/ ari şi ici.
studii şi de a face recoandări în vederea facilitării #entru toţi/ fără distincţie de rasă/ li+ă/ se, sau reli%ie/ a e,ercitării dre#turilor oului şi li+ertăţilor fundaentale. - Articolul 11 #roclaă res#ectarea universală şi efectivă a dre#turilor oului şi a li+ertăţilor fundaentale #entru toţi/ fără distincţie de rasă/ se,/ li+ă sau reli%ie. +: Kn rol însenat revine Declaraţiei >niversale a Drepturilor 5!ului re)oluţie a din 70 dece+rie 7985:/ ideal coun de atins de către toate #o#oarele şi naţiunile. Ea #revede nueroase dre#turi Z civile %i politice- la viaţă/ li+ertatea şi securitatea #ersoanei/ de a nu fi ţinut în sclavie sau ro+ie/ de a nu fi su#us la tortură/ #ede#se sau trataente crude/ inuane sau de%radante/ la li+ertatea de întrunire şi asociere #aşnică/ de a #artici#a la conducerea tre+urilor #u+lice/ de a avea acces la funcţii #u+lice< Z econo!ice$ sociale %i culturale- la asi%urare socială/ uncă şi ale%erea li+eră a uncii/ la salariu e%al #entru o uncă e%ală/ la asi%urare în ca) de şoaG/ invaliditate etc/ #rotecţia aei şi co#ilului. - *eşi fără caracter o+li%ato riu/ *eclaraţia are o du+lă senificaţi e Guridică Z ea recunoaşte unele dre#turi conturate anterior #e o +a)ă convenţională şi cutuiara< Z a declanşat #rocese curuiare de confirare a unor dre#turi. - *e aseenea/ nu tre+uie uitate #reveder ile unor Constituţi i cu este art. 20 din Constituţia Ao!niei: care conferă dis#o)iţiilor *eclaraţiei alături şi de cele ale altor #acte şi tratate din ateria dre#tur ilor oului: nu nuai conţinut Guridic/ dar şi o #o)iţie de #reeinenţă faţă de dre#tul intern al statului în cau)ă. c? Pactele internaţionale ale drepturil or o!ului ado#tate de du narea enerală a FNK la 7= dece+rie 79==: Z Dactul internaţional al dre#turilor econoice/ sociale şi culturale/ intrat în vi%oare la 6 ianuarie 794=< Z Dactul internaţional al dre#turilor civile şi #olitice/ intrat în vi%oare la 26 artie 794=/ care are şi două #rotocoale facultative Drotocolul referitor la #osi+ilitatea #entru indivi )i de a sesi)a Co!itetul pentru Drepturile 5!ului$ or%an creat de Dact şi av!nd dre#t atri+uţii onitori)area a#licării dis#o)iţiilor acestuia de către statele #ărţi/ cu counicări individuale #rin care sunt invocate încălcări ale dre#turilor recunoscute în Dact 79==:/ care a intrat în vi%oare la 26 artie 794= şi Drotocolul facultativ la acest Dact/ #entru a+olirea #ede#sei cu oartea 7997:/ intrat în vi%oare la 77 iulie 7997.
798
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
- Drea+ulul/ art. 7/ 6 şi 1 sunt a#roa#e identice în a+ele docuente. - Dactul dre#turilor econoice/ sociale şi culturale #revede dre#tul la uncă/ li+ertatea de ale%ere a locului de uncă/ dre#tul la condiţii de uncă Guste/ reuneraţie e%ală #entru uncă de valoare e%ală/ dre#tul la securitate şi i%iena uncii/ odi&nă şi ti# li+er/ de a fora sindicale/ dre#tul la %revă/ la asi%urare socială. - Dactul dre#turil or civile şi #olitice #revede dre#tul la viaţă/ la li+ertatea %!ndirii/ conştiinţ ei/ reli%iei/ li+ertatea de e,#riare/ dre#tul de întrunire şi asociere li+eră. "otă# Dacă drepturile politice $i civile treuie riguro# re#pectate, 5ără nici o liertate de apreciere din partea #tatelor-părţi, drepturile econoice #unt oligatorii din punct de vedere programatic, dar #unt realizate pe mă#ură ce #tatele-părţi ' vor adopta individual şi prin intermediul cooperării internaţionale mă#urile nece#are cuprinzând programe concrete(. otrivit di#poziţiilor celor două acte, statele tre1uie să respecte $i să garanteze drepturile civile $i politice, 5iind vora de o oligaţie necondiţională şi care produce e5ecte imediat, atât pozitivă, cât şi negativă %#tatele treuie #ă #e aţină #ă 3ncalce drepturile civile şi politice recuno#cute şi treuie #ă ia mă#urile adecvate de ordin legi#lativ, /udiciar, admini#trativ, educativ şi altele, pentru a #e ac7ita de oligaţiile lor /uridice6 nga/amentul #tatelor 3n privinţa drepturile econoice, sociale $i culturale e#te de#cri# drept oligaţia 5iecărui #tatparte de a lua mă#uri, individual #au cu a#i#tenţă şi cooperare internaţională, pentru a a#igura progre#iv deplina realizare a drepturilor prevăzute, incluzând 3ndeo#ei mă#uri legi#lative. vând 3n vedere di5erenţele 3n de#crierea conţinutului anga/amentelor #tatelor 3n privinţa primei, re#pectiv a celei de a doua categorii de drepturi, #-a opinat că drepturile economice, #ociale şi culturale nu reprezintă decât deziderate şi nu impun #tatelor oligaţii 5erme. 7otu$i, e4i#tă anumite elemente ale anga/amentului #tatelor 3n cea de-a doua ipoteză care indică oligaţii de rezultat 3n #arcina #tatelor orice #tat parte are oligaţia 5undamentală minimală de a a#igura, cel puţin, #ati#5acerea e#enţialului 5iecărui drept economic, #ocial #au cultural. De a#emenea, #tatele #e anga/ează #ă adopte mă#uri 3n vederea realizării progre#ive a drepturilor, iar ace#te mă#uri treuie #ă aiă un caracter delierat, concret şi #ă urmărea#că atât de preci# pe cât po#iil reali zarea oligaţiilor recuno#cute 3n act.
)ur#ul 12
791
- *ouă principii caracteri)ea)ă #rotecţia dre#turilor oului 7. vocaţia universalăa dre#turilor oului< 2. indivizibilitatea %i interdependenţatuturor dre#turilor oului.
02.2.2. Siste!e regionale a: Euro#a - Drinci#alul docuent este Convenţia europeană a drepturilor o!ului$ senată la Aoa/ la 8 noie+rie 7910. Cu#rinde ai ales #revederi referitoare la dre#turile civile şi #olitice dre#tul la viaţă/ li+ertatea şi securitatea #ersoanei/ dre#tul învinuitului la audiere #u+lică şi ec&ita+ilă/ inviola+ilitatea #ersoanei/ a locuinţei/ a cores#ondenţei/ dre#tul la li+ertatea %!ndirii/ conştiinţei/ reli%iei/ li+ertatea de e,#riare/ la întrunire #aşnică şi de asociere/ dre#tul la căsătorie. - Este însoţită de 78 Drotocoale adiţionale ado#tate în #erioada 7912-2008/ în +a)a cărora au fost adău%ate şi alte dre#turi şi li+ertăţi/ s-a a+olit #edea#sa cu oartea/ se reforea)ă ecanisul Gurisdicţional de control etc. Dartea a doua a Convenţiei #revede ecanisul instituţional de #unere în a#licare. - Drin Protocolul nr. 00$ intrat în vi%oa re în 7995/ se instituie Curtea "uropeană a Drepturilor 5!uluiunică #rin coasarea Coisiei şi Curţii:. +: erica de docuent Nord şi de "ud - Drinci#alul este Declaraţia a!ericană a drepturilor %i 1ndatoririlor o!ului@ 7985/ Bo%ota: - Convenţia a!ericană a drepturilor o!ului 79=9:/ intrată în vi%oare în 7945/ recunoaşte dre#turile civile şi #olitice şi anunţă dre#turile econoice/ sociale şi culturale. Drevede dre#tul la #ersonalitate Guridică/ la viaţă/ trataent uan/ li+ertatea de servitute/ dre#tul la li+ertate #ersonală/ la un #roces corect/ la co#ensare #entru erori Gudiciar e/ li+ertatea de conştiinţă şi reli%ie/ dre#tul la re#lică. - Convenţia a fost co#letată #rin două #rotocoale adiţionale Protocolul privitor la abolirea pedepsei cu !oartea 7990:/ intrat în vi%oare în 7997 şi Protocolul referitor (a drepturile econo!ice$ sociale$ culturale 7955:/ intrat în vi%oare în 7999. - (ot su+ e%ida Fr%ani)aţiei "tatelor ericane au ai fost ado#tate Convenţia interaericană asu#ra a)ilului teritorial 7918:/ Convenţia interaericană #rivind conflictul de le%i la ado#tarea inorilor 7958:/ Convenţia interaericană #entru #revenirea şi #ede#sirea torturii 7951:.
)ur#ul 12
79=
794
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
c: frica - Carta africană a drepturilor o!ului %i ale popoarelor 7957:/ intrată în vi%oare la 27 octo+rie 795= #revede dre#turile cunoscute/ dar şi accente s#ecifice dre#tul la cetăţenie şi inter)icerea li#sirii ar+itrare de cetăţenie/ dre#tul la li+era ale%ere a #artenerului de căsătorie/ dre#tul la un nivel de viaţă adecvat. - Carta africană este însoţită de două #rotocoale adiţionale Protocolul pentru 1nfiinţarea unei curţi africane a drepturilor o!ului %i popoa/ relor 7995:/ intrat în vi%oare la 21 ianuarie 2008 şi Protocolul asupra drepturilor fe!eilor 1n Africa 2006:/ intrat în vi%oare la 21 noie+rie 2001 , - în cadrul Kniunii fricane au fost ado#tate şi alte tratate relative la dre#turile oului Convenţia 5rganizaţiei >nităţii Africane guvern*nd aspectele specifice ale proble!elo r refugiaţilor 1n Africa 7948: şi Carta Africană a drepturilor %i bunăstării copilului 7990:. - Drepturile popoarelor sunt dre#tul la autodeterinare/ suveranitatea asu#ra resurselor naturale/ dre#tul la de)voltare econoi că/ la #ace şi securitate şi la un ediu înconGurător satisfăcător.
02.3. Gecanis!e internaţionale pentru asigurarea protecţiei drepturilor o!ului 02.3.0. Siste!ul 5N> a? Adunarea Hener ală 5N> solicită studii şi eite recoandări în aterie/ anali)ea)ă ra#oartele ECF"FC sau face #ro#uneri statelor e +re care sunt/ în cea ai are #arte/ triise Coisiei a Kl-a #entru #ro +lee sociale/ uanitare sau culturale. Ae)ultatele lucrărilor acestei Coi sii sunt su#use a#ro+ării dunării enerale. 5rgane subsidiare ale Adunării Henerale cu atri+uţii în aterie Z Coitetul s#ecial al decoloni)ării Z Coitetul s#ecial al a#art&eidului etc. Z Consiliul Drepturilor 5!ului$ care înlocuieşte/ ca efect al Ae)oluţiei FNK AE"=0217 din 6 a#rilie 200=/ Co!isia drepturilor o!ului înfiinţată în 798= ca or%an su+sidiar al ECF"FC:< este forat din 84 de re#re)entanţi ai statelor e+re FNK +: Consiliul de Securitate atri+uţii re)ult!nd din art. 7 #ara%. 6 din Cartă: c: Consiliul "cono!ic %i Social are #rinci#alele atri+uţii ela+orarea sau solicitarea de studii şi ra#oarte asu#ra acestor #ro+lee internaţionale
doeniile econoic/ social şi cultural etc< adresarea de recoandări iK#ra acestor #ro+lee < efectuarea de recoandări în vederea asi%u-sMrăni efective/ de către toţi/ a dre#turilor oului şi li+ertăţilor fundaentale/ #re%ătirea de convenţii internaţionale şi convocarea de conferinţe în (naţerie etc. d? Co!itetul pentru eli!inarea discri!inării rasiale creat în anul & 7940: în +a)a Convenţiei internaţionale #entru eliinarea tuturor fore lor de discriinare rasială. E,ainea)ă ra#oartele statelor-#ărţi cu #rivire ] la ăsurile le%islative Gudiciare şi adinistrative #e care statele #ărţi le-au între#rins #e +a)a o+li%aţiilor asuate< su+ condiţia recunoaşterii co#etenţei sale în acest sens de către statele #ărţi/ #rieşte şi e,ainea)ă counicările ean!nd de la indivi)i sau %ru#uri de #articulari care invocă încălcarea dis#o)iţiilor Convenţiei internaţionale #entru eliinarea tutu-. ror forelor de discriinare rasială de către un stat #arte la acest instruent. i e: Co!itetul drepturilor o!ului creat în +a)a Dactului internaţional
#rivind civile de şi #olitice:. tri+uţii e,ainarea de ra#oarte asu#ra dre#turile ăsurilor luate statele-#ărţ i în a#licarea o+li%aţiilo r ce decur% din #act< asuarea de funcţii #rivind eventualele diferende dintre #ărţi care au recunoscut co#etenţa sa şi/ su+ condiţia recunoaşterii co#etenţei sale de către statele #ărţi #rin ratificarea sau aderarea la Drotocolul la Dactul internaţional al dre#turilor civile şi #olitice/ referitor la #osi+ilitatea #entru indivi)i de a sesi)a Coitetul #entru *re#turile Fului:/ e,ainea)ă counicări #rovenind de la indivi)i care invocă încălcarea de către un stat #arte a unuia sau unor dre#turi recunoscute de Dact. f: Co!itetul drepturil or econo!ice$ sociale %i culturale creat în anul 7951: de către ECF"FC în a#licarea Dactului internaţio nal #rivind dre#turile econoice/ sociale şi culturale. tri+uţii e,ainarea de ra#oarte< s#riGinirea ECF"FC în activitatea de su#rave%&ere a înde#linirii o+li%aţiilor luate de stat< face su%estii şi recoandări de ordin %enerai. %: Co!itetul pentru eli!inarea discri!inării faţă de fe!ei 7952:/ creat în a#licarea Convenţiei asu#ra eliinării tuturor forelor de discriinare faţă de feei. F? Co!itetul 1!potriva torturii creat în anul 7954:/ #entru a#licarea Convenţiei î#otriva torturi i şi altor #ede#se sau trataente crude/ inuane sau de%radante. tri+uţii studierea de ra#oarte< efectuarea de anc&ete< e,ercitare a altor funcţii #entru a#lanarea eventualelor diferende dacă statele au acce#tat co#etenţa sa în doeniu.
i? Secretariatul 5N>$ #rin Centrul #entru dre#turile oului/ condus de secretarul %eneral adGunct #entru dre#turile oului. Centrul are ca atri-
795
)ur#ul 12
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
+utii centrali)area activităţilor FNK în doeniul dre#turilor oului/ efectuarea de cercetări şi studii/ ra#oarte/ asi%ură le%ătura cu FN-urile/ assedia/ difu)ea)ă inforaţii etc. 6? 1naltul Co!isariat 5N> pentru )efugiaţi 7 ianuarie 7919:. *esfăşoară/ de aseenea activităţi efective în doeniul dre#turilor oului. F3I/ FI"/ KNE"CF/ >F. M '? Co!itetul privind drepturile copilului$ creat în 7997 #entru a#licarea Convenţiei #rivind dre#turile co#ilului din 7990 0? 5ficiul 1naltulu i Co!isar 5N> pentru drepturile o!ului $ creat în 7996 de către FNK/ av!nd ca sco# #roovarea şi #roteGarea/ e,er citarea dre#turilor #revă)ute de Cartă şi toate celelalte tratate interna ţionale în doeniu/ #revenirea violării dre#turilor oului/ asi%urarea res #ectului acestora/ #roovarea coo#erării internaţionale în aterie/ coor S donarea activităţilor în acest doeniu din sisteul FNK !? Co!itetul privind !uncitorii !igranţi$ creat în 2008 #entru a#licarea Convenţiei internaţionale #rivind #rotecţia dre#turilor tutui or uncitorilor i%ranţi şi a e+rilor failiilor lor din 7990 n? Co!itetul privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi$ creat în i;
2005 #entru a#licarea Convenţiei #rivind dre#turile #ersoanelor cu di)a+ilităţi din 200=
02.3.2. Siste!ul Consiliului "uropei Dentru res#ectarea an%aGaentelor asuate #rin Convenţia euro#eană #rivind dre#turile oului au fost create două or%anise a: Co!isia "uropeană a Drepturilor 5!ului$ care #utea fi sesi)ată/ #rin secretarul %eneral/ de orice stat e+ru/ cu #rivire la o #resu#usă violare a #revederilor Convenţiei de către alt stat e+ru/ de către orice #ersoană fi)ică/ FN sau %ru# de #ersoane ce consideră că le-au fost violate unele dre#turi #revă)ute de convenţii/ cu condiţia ca statul în cau)ă să fi recunoscut co#etenţa curţii în această aterie. +: Curtea "uropeană a Drepturilor 5!ului - co#etenţa ei era/ de aseenea/ liitată la statele-#ărţi ce i-au recunoscut-o #rintr-o declaraţie s#ecială. Prin intrarea 1n vigoare a Protocolului nr. 00 cele două organis!e se co!asează într-o Curte unică a *re#turilor Fului/ iar #rocedurile se si#lifică. 02.3.3. Siste!ul 5SC" - în ctul >inal de la Helsinki este #revă)ut #rinci#iul res#ectării dre#turilor şi li+ertăţilor fundaentale ale oului.
799
- în *eclaraţia finală a Aeuniunii de la iena 795=: se consacr ă diensiunea uană a #rocesului. Conferinţa #rivind diensiunea uană a avut trei reuniuni Daris 7959:/ Co#en&a%a 7990:/ Ioscova 7997:. - 3nstituţii Z 1naltul Co!isar pentru Ginorităţile naţionale a se vedea "ecţiunea 72.8:< Z Biroul pentru (nstituţii De!ocratice %i Drepturile 5!ului însărcinat să asiste statele #artici#ante la res#ectarea inte%rală a dre#turilor şi li+ertăţilor fundaentale/ la consolidarea statului de dre#t/ la #roovarea #rinci#iilor deocratice:< înce#!nd cu anul 7998 funcţionea)ă în cadrul său un #unct de contact #entru #ro+leatica roilor< Z Biroul )eprezentantului 5SC" pentru libertatea presei.
02.3.4. Siste!ul intera!erican. Cadrul general - în +a)a Convenţie i interaericane a dre#turilor oului de la "an ose 79=9: s-au creat două or%anise Co!isia %i Curtea$ du#ă odelul euro#ean. "#re deose+ire de cea euro#eană/ Curtea interaericană dis#u ne de o ai însenată co#etenţă consultativă. *e aseenea/ Coisia dis#une de #uteri #rivind toate statele F"/ nu doar cele care au ratificat Convenţia/ #recu şi de co#etenţe ai lar%i în #rivinţa ra#oartelor/ studiilor referitoare la violările dre#turilor oului etc. 02.3.#. Siste!ul african - în teeiul Cartei africane a dre#turilor oului şi #o#oarelor 7957: s-a înfiinţat Co!isia africană a drepturilor o!ului %i popoarelor. Ea #oate acţiona at!t #entru #roovarea dre#turilor #roclaate de Convenţie/ c!t şi ca or%an cvasiGurisdicţional. Ea #oate face studii/ cercetări/ avi)e/ recoandări/ diseina inforaţii/ forula #rinci#ii şi re%uli etc. în sisteul african se acordă #rioritate violărilor asive ale dre#turilor oului. - Drintr-un Drotocol 3a Cartă ado#tat la Fa%adou%ou/ în 7995/ intrat în vi%oare în anul 2008: a fost creată Curtea Africană a Drepturilor 5!u lui %i Popoarelor$ forată din 77 Gudecători/ care #oate Gudeca dis#utele #rivind inter#retarea şi a#licarea Cartei/ a Drotocolului şi a oricăror altor instruente în doeniul dre#turilor oului ratificate de statul i#licat< #oate fi sesi)ată de Coisie/ un stat #arte/ o or%ani)aţie inter%uvernaentală africană/ #ersoane fi)ice şi FN-uri cu statut de o+servator la Coisie/ dacă statul #!r!t a recunoscut e,#res Gurisdicţia Curţii. Curtea #oate Gudeca s#eţa sau o #oate deferi s#re soluţionare Coisiei. Curtea are şi co#etenţa de a acorda avi)e consultative.
200
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
72.8. Drotecţia dre#turilor #ersoanelor ce a#arţin inorităţilor 02.4.0. Cadrul general Ginoritate- un %ru# de #ersoane ce trăiesc într-o anuită ţară sau localitate av!nd o rasă/ reli%ie/ li+ă şi tradiţii #ro#rii/ unite #rin identitatea acestora într-un sentient de solidaritate/ în sco#ul #ăstrării tradiţiilor/ forelor reli%ioase şi asi%ur!nd învăţă!ntul şi creşterea co#iilor în conforitate cu s#iritul şi tradiţiile rasei lor şi aGut!ndu-se reci#roc definiţie dată de Curtea Deranentă de ustiţie 3nternaţională în vi)ul consultativ din 67 iulie 7960 #rivind Counităţile %reco-+ul%are:. - *u#ă #riul ră)+oi ondial/ #rin tratatele de #ace de la ersailles/ "t. erain/ (rianon şi Neuill$ s-au #revă)ut clau)e identice în #rivinţa inorităţilor/ res#ectiv ca#itole s#eciale/ urate de înc&eierea a 1 tratate s#eciale de #rotecţie a inorităţilor şi declaraţii s#eciale în faţa Consiliului "ocietăţii Naţiunilor. în cadrul "ocietăţii Naţiunilor s-a creat o #rocedură #entru %arantarea dre#turilor a#arţin!nd inorităţilor e,ista un dre#t de #etiţie - au e,istat 910 de #l!n%eri:/ #recu şi Coitete #entru inorităţi. CD3 avea şi ea un rol destul de i#ortant. - *u#ă al doilea ră)+oi ondial/ în afară de re%leentarea #e cale +ilaterală a unor situaţii #articulare #rivind inorităţile/ sunt declanşate acţiuni de re%leentare a situaţiei Guridice a inorităţilor la nivel %lo+al. stfel de #aşi sun t Pactul internaţional privind drepturile civile %i politice din 0;77 =art. 28?$ Docu!entul reuniunii de la CopenFaga din 0;;: a Conferinţei asupra di!ensiunii u!ane a CSC" =paragrafele 30/ 3#?$ Declaraţia Adunării Henerale a 5N> privind drepturile per/ soanelor aparţin*nd !inorităţilor naţionale sau etnice$ religioase %i lingvistice din 0;;2 $ #recu şi Convenţia/cadru europeană pentru protecţia !inorităţilor naţionale din 0;;#. - Este vor+a des#re drepturi individual e$ %i nu colective. Dactul #lasea)ă dre#turile recunoscute #ersoanelor a#arţin!nd inorităţilor în sisteul FNK de #rotecţie a dre#turilor oului. Z Declaraţia 5N> 7992: reafiră #rinci#iul nediscriinării şi trataentului e%al. Ea #revede o+li%aţia statelor de a lua ăsuri #entru ca inorităţile să-şi de)volte cultura/ li+a/ reli%ia/ tradiţiile şi o+iceiurile/ e,ce#t!nd #racticile care ar #utea încălca le%ea naţională sau care sunt contrare standardelor internaţionale. Beneficiul dre#turilor sta+ilite în *eclaraţie nu tre+uie să afecte)e e,ercitarea de către toate #ersoanele a tuturor dre#turilor şi li+ertăţilor funda entale/ iar nici o dis#o)iţie a *eclaraţiei nu #oate fi inter#retată ca #eriţ!nd activităţi contrare sco#u-
)ur#ul 12
207
iilor şi #rinci#iilor Cartei FNK/ inclusiv e%alitatea suverană/ inte%ritatea b teritorială/ inde#endenţa #olitică a statelor . ` Z Convenţia/cadru pentru protecţia !inorităţilor naţionale b senată la 7 fe+ruarie 7991 : este cel ai co#let docuent interna ţional în aterie. Ea #reci)ea)ă că #rotecţia dre#turil or şi li+ertăţilor #ersoanelor a#arţin!nd inorităţilor naţionale face #arte inte%rantă din #rotecţia internaţională a dre#turilor oului şi/ ca atare/ constituie doe niu de coo#erare internaţională. Ao!nia este pri!ul stat care a rati ficat această Convenţie. - Frice #ersoană a#arţin!nd unei inorităţi naţiona le are dre#tul să alea%ă li+er dacă să fie tratată sau nu ca atare şi #oate e,ercita dre#turile şi li+ertăţile enunţate în Convenţie individual sau în coun cu alţii. - "unt #revă)ute şi dre#turile şi li+ertăţile #ersoanelor a#arţin!nd inorităţilor. - Coitetul Iiniştrilor onito ri)ea)ă a#licare a Convenţiei. în acest sens/ a creat un Coitet Consultativ #eranent de evaluare a ăsurilor luate de state în a#licarea Convenţiei-cadru. - în cadrul F"CE funcţionea)ă din anul 7992 1naltul Co!isar 5SC" pentru Ginorităţile Naţionale$ care urăreşte res#ect area dre#turilo r & inorităţilor naţionale #entru a detensiona #ro+leele le%ate de ele ce #ot %enera conflicte în )ona F"CE. înaltul Coisar F"CE #entru Iinorităţile Naţionale acţionea)ă #rin iGloace s#ecifice di#loaţiei discrete %#ilent diplomac+6, care constă în vi)ite frecvente efectuate în statele F"CE/ onitori)area atentă a situaţiei inorităţilor şi redactarea de ra#oarte şi atenţionări/ dacă este ca)ul. 3n ultia #erioadă se constată o creştere a rolului 3.C.I.N. al F"CE în asi%urarea res#ectării cadrului Guridic internaţional e,istent în aterie. - Consiliul *re#turilor Fului al FNK a decis în 2004 crearea unui oru! privind Proble!ele Ginorităţ ilor$ care să fie o #latforă de #roovarea a dialo%ului şi coo#erării #e #ro+leele #ersoanelor care a#arţin inorităţilor naţionale sau etnice/ reli%ioase şi lin%vistice şi care să identifice şi să anali)e)e cele ai +une #ractici/ #rovocări/ o#ortunităţi şi iniţiative #entru i#leentarea *eclaraţiei din 7992 a FNK. Este de reţinut că/ în conforitate cu cadrul Guridic internaţional în aterie/ rolul principal$ dreptul %i obligaţia =totodată? 1n asigurarea identităţii etnice$ culturale$ lingvistice a !inorităţilor naţionale le are statul de cetăţenie.
202
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
02.4.2. Dezvoltări recente 1n privinţa rolului statului/1nrudit =Kin/ State? 1n acordarea a%a/nu!itului Ktrata!ent preferenţial pentru !inorităţile 1nrudite =Kin/!inorities? din alte state - Ca urare a de)+aterilor #olitico-Guridice %enerate de ado#tarea/ la 79 iunie 2007/ de către Darlaentul un%ar/ a Legii privind !agFiarii din statele vecine >ngariei $ la #ro#unerea autorităţilor ro!ne Co!isia "u/ ropeană de la eneţia pentru De!oc raţie prin Drept a de)+ătut şi ado#tat/ la 79 octo+rie 2007/ )aportul privind trata!entul preferen/ ţial al !inorităţilor naţionale de către statul 1nrudit. - Aa#ortul/ care #reia într-o foarte are #ro#orţie #o)iţia Ao!niei e,#riată într-un set a#lu de docuente de ar%uentaţie Guridică înaintate Coisiei de la eneţia/ codifică li!itele 1n care este posibilă$ în conforitate cu standardele euro#ene actuale în aterie de #rotecţie a inorităţilor naţionale / i!plicarea statului/1nrudit teren/ de aseenea/ consacrat în #reieră/ înlocuind conce#tu l retro%rad de stat-aă:. în #rinci#al/ Aa#ortul sta+ileşte urătoarele Z )esponsabilitatea pri!ară #entru #rotecţia inorităţilor aparţine statului de cetăţenie Z Statul/1nrudit poate 6uca nu!ai un rol în ce #riveşte asi%urarea legăturilor de tip cultural %i lingvistic cu #ersoanele care a#arţin inorităţilor naţionale< Z C&iar şi 1n do!eniul educaţiei %i culturii$ trataentul #referenţial tre+uie să fie proporţional cu scopul asigurării legăturilor culturale Z )espectarea cadrului eistent 1n !aterie de protecţie a !ino/ rităţilor este o prioritate$ tratatele ce constituie acest cadru tre+uind să fie inter#retate şi a#licate cu bună/credinţă$ 1n lu!ina principiu lui bunei vecinătăţi Z do#tarea de !ăsuri unilaterale #rin care se acordă +eneficii #ersoanelor ce a#arţin inorităţilor naţionale este considerată că nu are sufi/ cientă &diuturnitas!ca să fi devenit o cutu!ă internaţională Z cordarea de asistenţă se #oate efectua nu!ai cu respectarea prin/ cipiilor suveranităţii statelor$ pacta sunt servanda,al relaţiilor prie/ tene%ti 1ntre state %i al respectării drepturilor %i libertăţilor funda/ !entale ale o!ului$ 1n special interzicerea disc ri!inării #e criterii etnice< Z cordarea de asistenţă nu poate fi etrateritorială$ iar atunci c!nd se referă la cetăţenii altui stat/ consi!ţă!*ntul statului de cetăţenie este prealabil %i obligatoriu Z "e consacră aplicarea prioritară a tratatelor bilateral e înc&eiate faţă de orice !ăsură de tip unilateral #rin care se urăreşte acordarea de asistenţă în doeniul #reci)at cel cultural:.
)ur#ul 12
203
Z Nu se #ot acorda funcţii cvasioficiale asociaţii lor ne%uvernaentale înre%istrate în statul de cetăţenie în ce #riveşte #rocedura de acordare a asistenţei/ iar în ca)ul în care se urăreşte acordarea vreunei le%itiaţii sau certificat #ersoanelor ce a#arţin inorităţii înrudite/ acesta nu #oate conţine #revederi le%ate de ori%inea etnică a #ersoanei/ fiind un si#lu docuent adinistrativ care certifică îndrituirea titularulu i la asistenţa res#ectivă a se vedea #ro+lea Ole%itiaţiei de a%&iarP:. - Drelu!nd şi de)volt!nd te)ele Aa#ortului Coisiei de la eneţia/ la nuai o să#tă!nă de la ado#tarea sa/ la 2= octo+rie 2007/ 3.C.I.N. al F"CE dă #u+licităţii declaraţia Suveranitate$ )esponsabilitate %i Ginorităţi Naţionale@. - în această declaraţie se su+linia)ă/ între altele Z Necesitatea ca/ enţin!nd identitatea etnică a inorităţilor/ să se urărească/ totodată/ integrarea lor ar!onioasă 1n societatea statului de cetăţenie Z Drotecţia dre#turilor inorităţii este obligaţia statului unde aceasta trăie%te Z "e atra%e atenţia asu#ra #ericolului #e care îl #re)intă ado#tarea de ăsuri unilaterale/ fără consi!ţă!*ntul statului de cetăţenie$ #entru sta+ilitatea re%ională< Z CFiar dacă un stat poate avea un interes 1n ce prive%te persoanele
de aceea%i etnie care trăiesc 1n afara graniţelor$ aceasta nu 1n/ dreptăţe%te sau i!plică$ 1n orice fel$ eistenţa unui drept 1n confor/ !itate cu dreptul internaţional de a eercita 6urisdicţie asupra acestor persoane Z "e su+linia)ă prevalenta acordurilor bilaterale şi necesitatea ca ele să nu dero%e de la #rinci#iile #revă)u te de instruentele ultilaterale în aterie< Z "tatele nu tre+uie să cree)e #rivile%ii #entru %ru#uri #articulare care să conducă la efecte dezintegratoare în statul de reşedinţă al inorităţilor în cau)ă. - do#tarea Aa#ortului Coisiei de la eneţia şi a declaraţiei 3.C.I.N. al F"CE au făcut #osi+ilă/ în ura eforturilor di#loaţiei ro!ne/ înc&e ierea Ge!orandu!ului de 1nţelegere 1ntre Huvernul )o!*niei %i Huvernul )epublicii >ngare referitor la Legea privind !agFiarii din statele vecine %i la alte proble!e ale cooperării bilaterale Buda#esta/ 22 dece+rie 2007: #rin care s-a reuşit !odificarea aplicării Legii în discuţie 1n privinţa )o!*niei$ prin eli!inarea efectelor discri!ina torii %i etrateritoriale ale acestui act norativ un%ar.
208
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 12
- De +a)a acestor docuente/ în iunie 2006/ le%ea un%ară a fost odificată. (ot în iunie 2006 se ado#tă )aportul Jurgens al DCE/ care condană conce#ţia le%ii un%are şi recoandă odificarea ei în continuare. - Ne%ocierile +ilaterale au continuat şi s-au finali)at cu Acordul interguverna!ental ro!*no/ungar privind condiţiile de aplicare a legii !agFiarilor 1n privinţa cetăţenilor ro!*ni senat la Bucureşti/ 3a 26 se#te+rie 2006/ şi intrat în vi%oare la 74 dece+rie 2006:. - Kn ulti docuent-cadru în aceeaşi aterie îl re#re)intă )eco/ !andările de la Bolzano din 2 octo+rie 2005 ale 3.C.I.N. al F"CE/ #rivind Ginorităţile Naţionale 1n )elaţiile (nterstatale@.
M.!. ure#cu coord.:/ Uin-"tate 3nvolveent in Iinorit$ Drotection. @essons @earned/ *3A şi Coisia de la eneţia/ AIF/ Bucureşti/ 2001 .!. ure#cu, (&e @aX on Aoanians livin% +road coents and assessent in li%&t of t&e enice CoissionM s standards on kin-"tate involveent in inorit$ #rotection/ în voluul colectiv @i+er i-coru ntonio @a Der%ola/ 3stituto Doli%rafico E ecea *ello "tato/ @i+reria *ello "tato/ 2005/ #.16-=2 8.!. ure#cu, Iinorities in Euro#e Aecent (rends/ în "ien&o Vee/ ac_ues-Vvan Iorin coord.:/ Iulticulturalis and 3nternational @aX/ Brill/ 2009/ #. 141-155 =. !. ure#cu, *re#turi individuale vs. dre#turi colective. *re#turi e,ercitate individual şi dre#turi e,ercitate î#reună cu alţii/ articol în F+servator cultural nr. 869 din 8 se#te+rie 2005 4. !. ure#cu, . Oro#an, @e%ea #rivind s#riGinul acordat ro!nilor de #retutindeni/ coentariu în Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional nr. =/ ianuarie-iunie 2005/ #. 71=-747 5. !. ure#cu, (&e 200= enice Coission Ae#ort on Non-citi)ens and Iinorit$ Ai%&ts - Dresentation and ssessent/ articol în Helsinki Ionitor. "ecurit$ and Huan Ai%&ts/ Iartinus NiG&off Du+lis&ers/ @eidenBoston/ olue 75 2004:/ no.22004/ #. 710-7=6 9.!. ure#cu, Cultural Nation versus Civic Nation Y&ic& Conce#t for t&e >uture Euro#eW Criticai nal$sis of Aecoendation No. 7461200= of t&e Darliaentar$ sse+l$ of t&e Council of Euro#e on (&e Conce#t of MNationM/ articol în Euro#ean Vear+ook of Iinorit$ 3ssues/ olue 1 2001-200=:/ Iartinus NiG&off Du+lis&ers/ Euro#ean cade$/ Bol)ano/ #. 784-719 70. @.> !ello, (&e frican C&arter of Huan Ai%&ts/ AC*3/ 7954/ 3/ voi. 202 77. R.:. !eşteliu, ). !rumar, Drotecţia internaţională a dre#turilor oului/ Ed. a 6-a/ Ed. Kniversul uridic/ Bucureşti/ 2004 72. . !loed, A. Aeic7t, :. "ovaP, . Ro#a#, Ionitorin% of Huan Ai%&ts in Euro#e - Co#arin% 3nternational Drocedures and Iec&aniss/ col. 3nternational "tudies in Huan Ai%&ts/ *ordrec&t/ 7996 76. T. !urg ent7al, R. Qeer, *re#tul internaţional al *re#turilor Fului/ Ed. K/ Bucureşti/ 7999 78. . )loşcă, *re#turile oului în Consiliul Euro#ei/ cule%ere de docuente/ Ed. (&eis/ Bucureşti/ 7998 71. T. )orlăţean, Cate%orii de o+li%aţii ce revin statelor în ura &otăr!rilor de condanare #ronunţate de Curtea Euro#eană a *re#turilor
Bi+lio%rafie inială l.l. !olinti neanu, . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t internaţional con-
te#oran/ ed. a 2-a/ revă)ută şi adău%ită/ Ed. K Beck/ Bucureşti/ 2000/ #. 781-745 2. D. ope#cu, . "ă#ta#e, *re#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ 7994/ #. 777-76= 6. R.:. !eşteliu, *re#t internaţio nal. 3ntroducere în dre#tul internaţional #u+lic/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2006/ #. 797-224 8. . "ă#ta#e, R.:. !eşteliu, !. ure#cu, . Donciu, Drotectin% inorities in t&e >uture Euro#e - +etXeen Dolitical 3nterest and 3nternational @aX/ Ed. A.. Ionitorul Fficial/ Buc&arest/ 2002 1. !. ure#cu, "enarea şi intrarea în vi%oare a acordului între uvernul Ao!niei şi uvernul Ae#u+licii Kn%are/ referitor la condiţiile de a#licare a le%ii a%&iarilor din ţările vecine Kn%ariei în #rivinţa cetăţenilor ro!ni/ în AA*3 nr. 72006/ #. 258-290 =. !. ure#cu, "isteul Gurisdicţiilor internaţionale/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2001/ #. 268-245.
Bi+lio%rafie selectivă l.>. l5red##on, > :elander, . "il##on, Co#ilation of Iinorit$ Ai%&ts "tandards/ Ed. Aaoul Yallen+er% 3nstitute/ @und/ 7996 2.1. ure#cu, Bilateral %reeents as a Ieans of "olvin% Iinorit$ 3ssues (&e Case of t&e Hun%arian @aX/ în Euro#ean Vear+ook of Iinorit$ 3ssues/ voi. 6/ 20068/ #. 109-160.
201
20=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Fului/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. 2/ ianuarie-iunie 200=/#.741-796 7=. :. Delma#-:art+, (&e Euro#ean Convention for t&e Drotection of Huan Ai%&ts 3nternational Drotection versus National Aestriction/ Ed. Iartinus NiG&off Du+lis&ers/ *ordrec&t/ 7992 74. . Diaconu, Iinorităţile în ileniul al treilea - între %lo+alis şi s#irit naţional/ Ed. AE*/ Bucureşti/ 7999 75. . Diaconu, *in nou des#re autonoie/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional nr. 7/ octo+rie-dece+rie 2006/ #. 205-280 79. F. DrzEicPi, ). Frau#e, . Ro#a#, "ocial Ai%&ts as Huan Ai%&ts an Euro#ean C&allen%e/ Ed. +o kadei Kniversit$/ +o/ 7998 20. . =ărcaş, *re#tul internaţional al dre#turilor oului şi #ro+leatica inorităţilor naţionale/ 3A*F/ Bucureşti/ 2001 27. . @ide, (&e >uture of Huan Ai%&ts/ Drotection in a C&an%in% Yorld/ Fslo/ 7997 22. R. @rgec, Drotection euro#een ne et internaţionale des droits de lM&oe/ Bru$lant/ Bru,elles/ 200= 26. . >âlea, (&e Aole of t&e dvisor$ Coittee in 3nter#retin% t&e >raeXork Convention for t&e Drotection of National Iinorities. Brief Evaluation of t&e "econd Ionitorin% C$cle/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional nr. 4/ iulie-dece+rie 2005/ #. =1-45 28. 3A*F/ 3nstruente internaţionale #rivind dre#turile oului/ voi. 333/ Bucureşti/ 2004 21. . "ă#ta#e, *re#turile oului - reli%ia sf!rşitului de secol/ 7992 2=. . "ă#ta#e, *re#turile oului/ societatea civilă/ di#loaţie #arlaentară/ Bucureşti/ 7998 24. . :ouc7eoeu5, Iinorit$ Ai%&ts uris#rudence/ ECI3/ Council of Euro#e Du+lis&in%/ "tras+our%/ 200= 25. ).-A. ope#cu, Drotecţia internaţională a dre#turilor oului -surse/ instituţii/ #roceduri/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2000 29. >. enta##uglia,Iinorities in 3nternational @aX/ ECI3/ Council of Euro#e Du+lis&in%/ "tras+our%/ 2002 60. =. ;udre, *re#t internaţional şi euro#ean al dre#turilor oului/ Ed. Doliro/ 3aşi/ 200= 67. )7. Tomu#c7at, Huan Ai%&ts +etXeen 3dealis and Aealis/ FKD/ 2006 62. !. ;ele/an >uţan, Drotecţia euro#eană a dre#turilor oului/ Ed. CH. Beck/ Bucureşti/ 2005
)ur#ul 12
204
66. :. Qeller %coord.6, (&e Ai%&ts of Iinorities. Coentar$ on t&e
Euro#ean >raeXork Convention for t&e Drotection of National Iinorities/ F,ford Kniversit$ Dress/ F,ford/ 2001 68. . :. \lăte#cu, *re#turile oului în acţiune/ Bucureşti/ 7998 61. bbb/ Iec&aniss for t&e 3#leentation of Iinorit$ Ai%&ts/ ECI3/ Council of Euro#e Du+lis&in%/ "tras+our%/ 2008
Convenţii şi alte docuente internaţionale 7. *eclaraţia universală a dre#turilor oului din 7985 2. Convenţia din 7985 #entru #revenirea şi re#riarea criei de %enocid 6. Convenţia su#lient ară din 791= #rivind a+olirea sclavaGului/ a traficului de sclavi şi a instituţiilor şi #racticilor analoa%e 8. Convenţia internaţi onală din 7946 asu#ra eliinării şi re#riării criei de a#art&eid 1. Convenţia internaţională din 79=1 #entru eliinarea tuturor forelor de discriinare rasială =. Dactul internaţional din 79== #rivind dre#turile civile şi #olitice 4. Dactul internaţional din 79== #rivind dre#turile econoice/ sociale şi culturale 5. Convenţia din 7949 cu #rivire la eliinarea tutur or forelor de discriinare faţă de feei 9. Convenţia din 79=0 cu #rivire la eliinarea oricăr or fore de discriinare în învăţă!nt 70.Convenţia din 7958 î#otriv a torturii şi a altor #ede#se sau trataente crude/ inuane şi de%radante 77. Convenţia din 7959 #rivind dre#turile co#ilului 72. Convenţia euro#eană din 7910 #rivind #rotecţia dre#turilor oului şi li+ertăţilor fundaentale 76. Carta socială euro#eană din 79=7 78. ctul final de la Helsinki din 7941 71. *eclaraţia #rivind dre#tul la de)voltare din 795= 7=. *ocuentul final al Aeuniunii %enerale euro#ene de la iena/ 795=-7959 74. *ocuentul Aeuniunii din 7990 de la Co#en&a%a a Conferinţei asu#ra diensiunii uane 75. Aa#ortul reuniunii de e,#erţi al ţărilor #artici#ante la C"CE #rivind #ro+lea inorităţilor/ eneva 7997 79. *ocuentul final al reuniunii %eneral euro# ene de la Helsinki/ 7992
205
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Anea 0 Declaraţia >niversală a Drepturilor 5!ului$ 0;49 ...: Articolul 0. (oate fiinţele uane se nasc li+ere şi e%ale în denitate şi în dre#turi. Ele sunt în)estrate cu raţiune şi conştiinţă şi tre+uie să se co#orte unele faţă de celelalte în s#iritul fraternităţii. Articolul 2.7. >iecare se #oate #revala de toate dre#turile şi de toate li+ertăţile #roclaate în #re)enta *eclaraţie/ fără nici o deose+ire/ în s#ecial de rasă/ de culoare/ de se,/ de li+ă/ de reli%ie/ de o#inie #olitică sau de orice altă o#inie/ de ori%ine naţională sau socială/ de avere/ de naştere sau decur%!nd din orice altă situaţie. 2. De l!n%ă aceasta/ nu se va face nici o deose+ire +a)ată #e statutul #olitic/ Guridic sau internaţional al ţării sau al teritoriului de care a#arţine o #ersoană/ fie această ţară sau teritoriu inde#endente/ su+ tutelă/ neautonoe sau su#use unei liitări oarecare a suveranităţii. Articolul 6. Frice fiinţă uană are dre#tul la viaţă/ la li+ertate şi la securitatea sa. nu vaforele fi ţinut în Articolul 4.Nieni sclavi sunt inter)ise su+ toate lor.sclavie/ nici în ro+ie. "clavia şi traficul de Articolul 1. Nieni nu va fi su#us la tortură/ nici la #ede#se sau trataente crude/ inuane sau de%radante. Articolul 7. >iecare are dre#tul să i se recunoască #ersonalitatea sa Guridică/ oriunde s-ar afla. Articolul 4. (oţi oaenii sunt e%ali în faţa le%ii şi au dre#tul fără deose+ire la o #rotecţie e%ală a le%ii. (oţi oaenii au dre#tul la o #rotecţie e%ală î#otriva oricărei discriinări care ar încălca #re)enta *eclaraţie şi î#otriva oricărei #rovocări la o astfel de discriinare. Articolul 9. Frice #ersoană are dre#t ul să se adrese)e în od efectiv instanţelor Gudiciare co#etente î#otriva actelor care violea)ă dre#turile fundaentale ce îi sunt recunoscute #rin constituţie sau #rin le%e. Articolul ;.Nieni nu #oate fi arestat/ deţinut sau e,ilat în od ar+itrar. Articolul 0:. Frice #ersoană are dre#tul/ în de#lină e%alitate/ să fie ascultată în od ec&ita+il şi #u+lic de un tri+unal inde#endent şi i#arţial/ care va &otărî fie asu#ra dre#turilor şi o+li%aţiilor sale/ fie asu#ra teeiniciei oricărei acu)aţii în aterie #enală îndre#tată î#otriva ei. Articolul 00. 7. Frice #ersoană acu)ată de un delict este #re)uată nevinovată #!nă c!nd vinovăţia sa va fi dovedită în od le%al în cursul
)ur#ul 12
209
unui #roces #u+lic în cadrul căruia i s-au asi%urat toate %aranţiile necesare a#ărării sale. 2. Nieni nu va fi condanat #entru acţiuni sau oisiuni care/ în oentul în care au fost coise/ nu constituiau un act delictuos #otrivit dre#tului naţional sau internaţional. *e aseenea/ nu se va a#lica nici #edea#să ai as#ră dec!t aceea care era a#lica+ilă în oentul în care a fost cois actul delictuos. Articolul 02. Nieni nu va fi o+iectul unor ii,tiuni ar+itrare în viaţa sa #articulară/ în failia sa/ în doiciliul său ori în cores#ondenţă/ nici al unor atin%eri ale onoarei sau re#utaţiei sale. Frice #ersoană are dre#tul la #rotecţia le%ii î#otriva unor astfel de ii,tiuni sau atin%eri. Articolul 03. 7. Frice #ersoană are dre#tul să circule li+er şi să-şi alea%ă reşedinţa în interiorul unui stat. 2. Frice #ersoană are dre#tul să #ărăsească orice ţară/ inclusiv ţara sa/ şi de a reveni în ţara sa. Articolul 04. 7. 3n ca)ul #ersecuţiei/ orice #ersoană are dre#tul să caute a)il şi să +eneficie)e de a)il în alte ţări. 2. cest dre#t nu #oate fi invocat în ca)ul unor urăriri #enale +a)ate #e coiterea unei crie de dre#t coun sau #e acţiuni contrare sco#uri lor şi #rinci#iilor Naţiunilor Knite. . Fricefi individ dre#tul la o de cetăţenie. Articolul 2. Nieni 0#. nu 7. #oate li#sit/ înareod ar+itrar cetăţenia sa/ nici de dre#tul de a-şi sc&i+a cetăţenia. Articolul 07. 7. Cu înce#ere de la v!rsta nu+ilă/ +ăr+atul şi feeia/ fără nici o restricţie în #rivinţa rasei/ cetăţeniei sau reli%iei/ au dre#tul să se căsătorească şi să înteeie)e o failie. Ei au dre#turi e%ale la înc&eierea căsătoriei/ în decursul căsătoriei şi la desfacerea ei. 2. Căsătoria nu #oate fi înc&e iată dec!t cu cons iţă!ntul li+er şi de#lin al viitorilor soţi. 6. >ailia este eleentu l natural şi fundaen tal al societăţii şi are dre#tul la ocrotire din #artea societăţii şi a statului. Articolul 08. 7. Frice #ersoană are dre#tul la #ro#rietate/ at!t sin%ură/ c!t şi în asociere cu alţii. 2. Nieni nu va fi li#sit în od ar+itrar de #ro#rietatea sa. Articolul 09. Frice #ersoană are dre#tul la li+ertatea %!ndirii/ a conştiinţei şi a reli%iei< acest dre#t i#lică li+ertatea de a-şi sc&i+a reli%ia sau convin%erile/ #recu şi li+ertatea de a-şi anifesta reli%ia sau convin%erile sale/ individual sau în colectiv/ at!t în #u+lic/ c!t şi #rivat/ #rin învăţă!nt/ #ractici/ cult şi înde#linirea de rituri.
)ur#ul 12
270
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Articolul 0;. Frice individ are dre#tul la li+ertatea de o#inie şi de e,#riare/ ceea ce i#lică dre#tul de a nu fi tul+urat #entru o#iniile sale şi acela de a căuta/ de a #rii şi de a răs#!ndi/ fără consideraţii de frontieră/ inforaţii şi idei #rin orice iGloc de e,#riare. Articolul 2:. 7. Frice #ersoană are dre#tul la li+ertatea de întrunire şi de asociere #aşnică. 2. Nieni nu #oate fi o+li%at să facă #arte dintr-o asociaţie. Articolul 20. 7. Frice #ersoană are dre#tul să #artici#e la conducerea tre+urilor #u+lice ale ţării sale/ fie direct/ fie #rin interediul unor re#re)entanţi li+er aleşi. 2. Frice #ersoană are dre#tul de acces/ în condiţii de e%alitate/ în funcţiile #u+lice ale ţării sale. 6. oinţa #o#orului este +a)a #uterii de stat/ această voinţă tre+u ie să fie e,#riată #rin ale%eri oneste care tre+uie să ai+ă loc #eriodic/ #rin sufra%iul universal e%al şi #rin vot secret sau du#ă o #rocedură ec&ivalentă care să asi%ure li+ertatea votului. Articolul 22. Frice #ersoană/ în calitate de e+ru al societăţii/ are dre#tul la securitate socială< ea este îndre#tăţită să o+ţină satisfacerea dre#turilor econoice/ sociale şi culturale indis#ensa+ile #entru denitatea şi li+era de)voltare a #ersonalităţii sale/ #rin efort naţional şi coo#erare internaţională/ ţin!ndu-se seaa de or%ani)area şi de resursele fiecărei ţări. Articolul 23. 0. Frice #ersoană are dre#tul la uncă/ la li+era ale%ere a uncii/ la condiţii ec&ita+ile şi satisfăcătoare de uncă/ #recu şi la ocrotire î#otriva şoaGului. 2. (oţi oaenii au dre#tul/ fără nici o discriinare/ la salariu e%al #entru uncă e%ală. 6. Frice o care unce şte are dre#tul la o reuneraţie ec&ita+ilă şi satisfăcătoare care să-i asi%ure lui/ #recu şi failiei sale o e,istenţă conforă cu denitatea uană şi co#letată/ dacă este ca)ul/ cu alte iGloace de #rotecţie socială. 8. Frice #ersoană are dre#tul să înteeie)e cu alte #ersoane sindicate şi de a se afilia la sindicate #entru a#ărarea intereselor sale. Articolul 24. Frice #ersoană are dre#tul la odi&nă şi la ti# li+er şi îndeose+i la o liitare re)ona+ilă a ti#ului de uncă/ #recu şi la concedii #eriodice #lătite. Articolul 2#. 7. Frice #ersoan ă are dre#tul la un nivel de viaţă cores#un)ător asi%urării sănătăţii sale/ +unăstării #ro#rii şi a failiei/ cu#rin)!nd &rana/ î+răcăintea/ locuinţa/ în%riGirea edicală/ #recu şi serviciile sociale necesare/ are dre#tul la asi%urare în ca) de şoaG/ de +oală/ de inva-
277
liditate/ văduvie/ +ătr!neţe sau în alte ca)uri de #ierdere a iGloacelor de su+)istenţă ca urare a unor î#reGurări inde#endente de voinţa sa. 2. Iaa şi co#ilul au dre#tul la aGutor şi ocrotire s#ecială. (oţi co#iii/ indiferent dacă s-au născut în cadrul sau în afara căsător iei/ se +ucură de aceeaşi ocrotire socială. Articolul 27. 7. Frice #ersoană are dre#tul la educaţie. Educaţia tre+uie să fie %ratuită/ cel #uţin în ce #riveşte învăţă!ntul eleentar şi de +a)ă. învăţă!ntul eleentar este o+li%atoriu. învăţă!ntul te&nic şi #rofesional tre+uie să fie accesi+il tuturor< accesul la studii su#erioare tre+uie să fie desc&is tuturor #e +a)a de#linei e%alităţi/ în funcţie de erit. 2. Educaţia tre+uie să urăr ească de)voltarea de#lină a #ersonalităţii r O uane şi întărirea res#ectului #entru dre#turile oului şi #entru li+ertăţile fundaentale. Ea tre+uie să stiule)e înţele%erea/ toleranţa şi #rietenia între toate #o#oarele şi între toate %ru#urile rasiale sau reli%ioase/ #recu şi de)voltarea activităţii Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite #entru enţinerea #ăcii. 6. Dărinţii au/ cu #rioritate/ dre#tul să alea%ă felul educaţie i care ur ea)ă să fie dată co#iilor lor. Articolul 28. 7. Frice #ersoană are dre#tul să ia #arte în od li+er la viaţa culturală a colectivităţii/ să se +ucure de arte şi să #artici#e la #ro%resul ştiinţific şi la +inefacerile care re)ultă din acesta. 2. >iecare are dre#tul la #rotecţia intereselor orale şi ateriale care decur% din orice o#eră ştiinţifică/ literară şi artistică al cărei autor este. Articolul 29. >iecare #ersoană are dre#tul să +eneficie)e/ #e #lan social şi internaţional/ de e,istenţa unei ordini care să #erită ca dre#turile şi li+ertăţile enunţate în #re)enta *eclaraţie să-şi #oată %ăsi o reali)are de#lină. @Articolul 2;. 7. 3ndividul are îndatoriri faţă de colectivitate/ nuai în cadrul acesteia fiind #osi+ilă de)voltarea li+eră şi de#lină a #ersonalităţii sale. 2. în e,ercitarea dre#turilor şi li+ertăţilor sale/ fiecare #erso ană este su#usă nuai în%rădirilor sta+ilite de le%e în sco#ul e,clusiv al asi%urării recunoaşterii şi res#ectului dre#turilor şi li+ertăţilor celorlalţi şi în vederea satisfacerii cerinţelor Guste ale oralei/ ordinii #u+lice şi +unăstării %enerale/ într-o societate deocratică. 6. ceste dre# turi şi li+er tăţi nu vor #utea / în nici un ca)/ să fie e,ercitate contrar sco#urilor şi #rinci#iilor Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite. Articolul 3:. Nicio #revedere a #re)entei *eclaraţii nu #oate fi inter#retată ca i#lic!nd/ #entru un stat/ un %ru# sau #ersoane dre#tul de a se deda la vreo activitate sau de a săv!rşi vreun act care să conducă la desfiinţarea dre#turilor şi li+ertăţilor enunţate în #re)enta *eclaraţie.
272
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
ne,a 2 Convenţia Euro#eană a *re#turilor Fului/ Aoa/ 7910 ZTZ:
Articolul 2. 7. *re#tul la viaţă al oricărei #ersoane este #roteGat #rin le%e. Ioartea nu #oate fi cau)ată cuiva în od intenţionat/ dec!t în e,ecutarea unei sentinţe ca#itale #ronunţate de un tri+unal/ în ca)ul în care infracţiunea este sancţionată cu această #edea#să #rin le%e. 2. Ioartea nu este considerată ca fiind cau)ată #rin încălcarea acestui articol în ca)urile în care aceasta ar re)ulta dintr-o recur%ere a+solut necesară la forţă< a: #entru a asi%ura a#ărarea oricăr ei #ersoane î#otr iva violenţei ile%ale< +: #entru a efectua o arestare le%ală sau #entru a î#iedica evadarea unei #ersoane le%al deţinute< c: #entru a re#ria/ confor le%ii/ tul+urări violente sau o insurecţie. Articolul 6. Nieni nu #oate fi su#us torturii/ nici #ede#selor sau trataentelor inuane ori de%radante. Articolul 4. 7. Nieni nu #oate fi ţinut în sclavie sau în condiţii de aservire. 2. Nieni nu #oate fi constr!ns să e,ecute o uncă for ţată sau o+li%atorie. 6. Nu se consideră uncă forţat ă sau o+li%atorie în sensul #re)entului articol a: orice uncă i#usă în od noral unei #ersoane su#use detenţiei în condiţiile #revă)ute de art. 1 din #re)enta convenţie sau în ti#ul în care se află în li+ertate condiţionată< +: orice serviciu cu caracter ilitar sau/ în ca)ul celor care refu)ă să satisfacă serviciul ilitar din otive de conştiinţă/ în ţările în care acest lucru este recunoscut ca le%iti/ un alt serviciu/ în locul serviciului ilitar o+li%atoriu< c: orice serviciu i#us în situa ţii de cri)ă sau de calaităţi care aeninţă viaţa sau +unăstarea counităţii< d: orice uncă sau serviciu care face #arte din o+li%aţiile civile norale. Articolul #. 7. Frice #ersoană are dre#tul la li+ertate şi la si%uranţă. Nieni nu #oate fi li#sit de li+ertatea sa/ cu e,ce#ţia urătoarelor ca)uri şi #otrivit căilor le%ale
)ur#ul 12
276
a: dacă este deţinu t le%al #e +a)a condanării #ronunţate de către un tri+unal co#etent< +: dacă a făcut o+iectul unei arestări sau al unei deţineri le%ale #entru nesu#unerea la o &otăr!re #ronunţată/ confor le%ii/ de către un tri+unal ori în vederea %arantării e,ecutării unei o+li%aţii #revă)ute de le%e< c: dacă a fost arestat sau reţin ut în vederea aducerii sale în faţa Gbb autorităţii Gudiciare co#etente/ atunci c!nd e,istă otive verosiile de a +ănui că a săv!rşit o infracţiune sau c!nd e,istă otive teeinice de a crede în necesitatea de a-7 î#iedica să săv!rşească o infracţiune sau să fu%ă du#ă săv!rşirea acesteia< d:dacă este vor+a de detenţia le%ală a unui inor/ &otăr!tă #entru educaţia sa su+ su#rave%&ere sau des#re detenţia sa le%ală/ în sco#ul aducerii sale în faţa autorităţii co#etente< e: dacă este vor+a des#re detenţia le%ală a unei #ersoane susce#ti+ile să transită o +oală conta%ioasă/ a unui alienat/ a unui alcoolic/ a unui to,icoan sau a unui va%a+ond< f: dacă este vor+a des#r e arestarea sau detenţia le%ală a unei #ersoane #entru a o î#iedica să #ătrundă în od ile%al #e teritoriu sau î#otriva căreia se află în curs o #rocedură de e,#ul)are ori de e,trădare. 2. Frice #ersoană arestată tre+u ie să fie inforată/ în terenul cel ai scurt şi într-o li+ă #e care o înţele%e/ asu#ra otivelor arestării sale şi asu#ra oricărei acu)aţii aduse î#otriva sa. 6. Frice #ersoană arestată sau deţinută/ în condiţiile #revă)ute de #ara%raful 7 lit. c: din #re)entul articol/ tre+uie adusă de îndată înaintea unui Gudecător sau a altui a%istrat î#uternicit #rin le%e cu e,ercitarea atri+uţiilor Gudiciare şi are dre#tul de a fi Gudecat într-un teren re)ona+il sau eli+erată în cursul #rocedurii. Dunerea în li+ertate #oate fi su+ordonată unei %aranţii care să asi%ure #re)entarea #ersoanei în cau)ă la audiere. 8. Frice #ersoană li#sită de li+ertate a sa #rin arestare sau deţinere are dre#tul să introducă un recurs în faţa unui tri+unal/ #entru ca acesta să statue)e într-un teren scurt asu#ra le%alităţii deţinerii sale şi să dis#ună eli+erarea sa dacă deţinerea este ile%ală. 1. Frice #ersoană care este victia une i arestări sau a unei deţineri în condiţii contrare dis#o)iţiilor acestui articol are dre#tul la re#araţii. Articolul 7. 7. Frice #ersoană are dre#tul la Gudecarea în od ec&ita+il/ în od #u+lic şi într-un teren re)ona+il a cau)ei sale/ de către o instanţă inde#endentă şi i#arţială/ instituită de le%e/ care va &otărî fie asu#ra încălcării dre#turilor şi o+li%aţiilor sale cu caracter civil/ fie asu#ra teeiniciei oricăror acu)aţii în aterie #enală îndre#tate î#otriva sa.
278
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Hotăr!rea tre+uie să fie #ronunţată în od #u+lic/ dar accesul în sala de şedinţă #oate fi inter)is #resei şi #u+licului #e întrea%a durată a #rocesului l sau a unei #ărţi a acestuia în interesul oralităţii/ al ordinii #u+lice ori al securităţii naţionale într-o societate deocratică/ atunci c!nd interesele i inorilor sau #rotecţia vieţii #rivate a #ărţilor la #roces o i#un/ sau în ăsura considerată a+solut necesară de către instanţă atunci c!nd/ în î#reGurări s#eciale/ #u+licitatea ar fi de natură să aducă atin%ere intereselor Gustiţiei. 2. Frice #ersoană acu)ată de o infracţiune este #re)uată nevinovată #!nă ce vinovăţia sa va fi le%al sta+ilită. 6. Frice acu)at are/ în s#ecial/ dre#tul a: să fie inforat/ în terenul cel ai scur t/ într- o li+ă #e care o înţele%e şi în od aănunţit/ asu#ra naturi i şi cau)ei acu)aţiei aduse î#otriva sa< +: să dis#ună de ti#ul şi de înlesnirile necesare #re%ătirii a#ără sale< c: să se a#ere el însuşi sau să fie asistat de un a#ărăto r ales de el şi/ dacă nu dis#une de iGloacele necesare #entru a #lăti un a#ărător/ să #oată fi asistat în od %ratuit de un avocat din oficiu/ atunci c!nd interesele Gustiţiei o cer< d: să între+e sau să solicite audierea arto rilor acu)ării şi să o+ţină citarea şi audierea artorilor a#ărării în aceleaşi condiţii ca şi artorii acu)ării< e: să fie asistat în od %ratuit de un inter#r et/ dacă nu înţele%e sau nu vor+eşte li+a folosită la audiere. Articolul 4. 7. Nieni nu #oate fi condanat #entru o acţiune sau o oisiune care/ în oentul în care a fost săv!rşită/ nu constituia o infracţiune/ #otrivit dre#tului naţional sau internaţional. *e aseenea/ nu se #oate a#lica o #edea#să ai severă dec!t aceea care era a#lica+ilă în oentul săv!rşirii infracţiunii. 2. Dre)entul articol nu va aduce atin%ere Gudecării şi #ede#sirii unei #ersoane vinovate de o acţiune sau de o oisiune care/ în oentul săv!rşirii sale/ era considerată infracţiune #otrivit #rinci#iilor %enerale de dre#t recunoscute de naţiunile civili)ate. Articolul 9. 0. Frice #ersoană are dre#tul la res#ectarea vieţii sale #rivate şi de failie/ a doiciliului său şi a cores#ondenţei sale. 2. Nu este adis aestecul unei autorităţi #u+lice în e,ercitarea acestui dre#t dec!t în ăsura în care acest aestec este #revă)ut de le%e şi dacă constituie o ăsură care/ într-o societate deocratică/ este nece-
)ur#ul 12
271
-sară #entru securitatea naţională/ si%uranţa #u+lică/ +unăstarea econoică a ţ!rii/ a#ărarea ordinii şi #revenirea fa#telor #enale/ #roteGarea sănătăţii Psau a oralei/ ori #roteGarea dre#turilor şi li+ertăţilor altora. Articolul ;. 7. Frice #ersoană are dre#tul la li+ertatea de %!ndire/ de conştiinţă şi de reli%ie< acest dre#t include li+ertatea de a-şi sc&i+a reli%ia sau convin%erea/ #recu şi li+ertatea de a-şi anifesta reli%ia sau convin%erea în od individual sau în colectiv/ în #u+lic sau în #articular/ #rin cult/ învăţă!nt/ #ractici şi înde#linirea ritualurilor. 2. @i+ertatea de a-şi anifesta reli%ia sau convin%erile nu #oate face o+iectul altor restr!n%eri dec!t acelea care/ #revă)ute de le%e/ constituie ăsuri necesare/ într-o societate deocratic ă/ #entru si%uranţa #u+lică/ #rotecţia ordinii/ a sănătăţii sau a oralei #u+lice ori #entru #roteGarea dre#turilor şi li+ertăţilor altora. Articolul 0:. 7. Frice #ersoană are dre#tul la li+ertatea de e,#riare. cest dre#t cu#rinde li+ertatea de o#inie şi li+ertatea de a #rii sau de a counica inforaţii ori idei fără aestecul autorităţilor #u+lice şi fără a ţine seaa de frontiere. Dre)entul articol nu î#iedică statele să su#ună societăţile de radiodifu)iune/ de cineato%rafie sau de televi)iune unui re%i de autori)are. 2. E,ercitarea li+ertăţi ce co#ortă şi res#onsa+ilităţi #oate fi su#usă acestor unor foralităţi/ condiţii/ îndatoriri restr!n%eri sau sancţiuni #revă)ute de le%e/ care constituie ăsuri necesare/ într-o societate deocratică/ #entru securitatea naţională/ inte%ritatea teritorială sau si%uranţa #u+lică/ a#ărarea ordinii şi #revenirea infracţiunilor/ #rotecţia sănătăţii sau a oralei/ #rotecţia re#utaţi ei sau a dre#turilor altora/ #entru a î#iedica divul%area de inforaţii confidenţiale sau #entru a %aranta autoritatea şi i#arţialitatea #uterii Gudecătoreşti. Articolul 00. 7. Frice #ersoană are dre#tul la li+ertatea de întrunire #aşnică şi la li+ertatea de asociere/ inclusiv dre#tul de a constitui cu alţii sindicate şi de a se afilia la sindicate #entru a#ărarea intereselor sale. 2. E,ercitarea acestor dre#turi nu #oate face o+iectul altor restr!n%eri dec!t acelea care/ #revă)ute de le%e/ constituie ăsuri necesare/ într-o societate deocratică/ #entru securitatea naţională/ si%uranţa #u+lică/ a#ărarea ordinii şi #revenirea infracţiunilor/ #roteGarea sănătăţii sau a oralei ori #entru #rotecţia dre#turilor şi li+ertăţilor altora. Dre)entul articol nu inter)ice ca restr!n%eri le%ale să fie i#use e,ercitării acestor dre#tur i de către e+rii forţelor arate/ ai #oliţiei sau ai adinistraţiei de stat. Articolul 02. înce#!nd cu v!rsta sta+ilită #rin le%e/ +ăr+atul şi feeia au dre#tul de a se căsători şi de a înteeia o failie/ confor le%islaţiei naţionale ce re%leentea)ă e,ercitarea acestui dre#t.
27=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Articolul 03. Frice #ersoană/ ale cărei dre#turi şi li+ertăţi recunoscute de #re)enta Convenţie au fost încălcate/ are dre#tul să se adrese)e efectiv unei instanţe naţionale/ c&iar şi atunci c!nd încălcarea s-ar datora unor #ersoane care au acţionat în e,ercitarea atri+uţiilor lor oficiale. Articolul 04. E,ercitarea dre#turilor şi li+ertăţilor recunoscute de #re)enta Convenţie tre+uie să fie asi%urată fără nici o deose+ire +a)ată/ în s#ecial/ #e se,/ rasă/ culoare/ li+ă/ reli%ie/ o#inii #olitice sau alte o#inii ori%ine naţională sau socială/ a#artenenţă la o inoritate naţională/ avere/ naştere sau orice altă situaţie. Articolul 0#. 0. în ca) de ră)+oi sau de alt #ericol #u+li c ce aeninţă viaţa naţiunii/ orice înaltă #arte contractantă #oate lua ăsuri care dero%ă de la o+li%aţiile #revă)ute de #re)enta Convenţie/ în ăsura strictă în care situaţia o cere şi cu condiţia ca aceste ăsuri să nu fie în contradicţie cu alte o+li%aţii care decur% din dre#tul internaţional. 2. *is#o)iţia #recedentă nu în%ăduie nici o dero%ar e de la art. 2/ cu e,ce#ţia ca)ului de deces re)ult!nd din acte licite de ră)+oi/ şi nici de la art. 6/ art. 8 #ara%raful 7 şi art. 4. 6. Frice înaltă #arte contr actantă ce e,ercită acest dre#t de dero%ar e îl inforea)ă #e de#lin #e "ecretarul %eneral al Consiliului Euro#ei cu #rivire la ăsurile luate şi la otivele care le-au deterinat. cestea tre+uie/ de aseenea/ să infore)e #e "ecretarul %eneral al Consiliului Euro#ei şi asu#ra datei la care aceste ăsuri au încetat a fi în vi%oare şi de la care dis#o)iţiile Convenţiei devin din nou a#lica+ile. Articolul 07. Nici o dis#o)iţie a art. 70/ 77 şi 78 nu #oate fi considerată ca inter)ic!nd înaltelor #ărţi contractante să i#ună restr!n%eri activităţii #olitice a străinilor. Articolul 08. Nici o dis#o)iţie din #re)enta convenţie nu #oate fi inter#retată ca i#lic!nd/ #entru un stat/ un %ru# sau un individ/ un dre#t oarecare de a desfăşura o activitate sau de a înde#lini un act ce urăreşte distru%erea dre#turilor sau a li+ertăţilor recunoscute de #re)enta Convenţie sau de a aduce liitări ai a#le acestor dre# turi şi li+ertăţi dec!t acelea #revă)ute de această Convenţie. Articolul 09. Aestr!n%erile care/ în terenii #re)entei Convenţii/ sunt aduse res#ectivelor dre#turi şi li+ertăţi/ nu #ot fi a#licate dec!t în sco#ul #entru care ele au fost #revă)ute. ZTT:
)ur#ul 12
274
i
ne,a 6 Convenţia-cadru #entru #rotecţia inorităţilor naţionale/ "tras+our%/ 7991 ...: Articolul 0. Drotecţia inorităţilor naţionale şi a dre#turilor şi li+ertăţilor #ersoanelor a#arţin!nd acestora face #arte inte%rantă din #rotecţia internaţională a dre#turilor oului şi/ ca atare/ constituie doeniu de coo#erare internaţională. ...: Articolul 6. 7. Frice #ersoană a#arţin!nd unei inorităţi naţionale are dre#tul să alea%ă li+er dacă să fie tratată sau nu ca atare şi nici un de)avantaG nu #oate re)ulta dintr-o aseenea ale%ere ori din e,erciţiul dre#turilor le%ate de aceasta. 2. Dersoanele a#arţin!nd inorităţilor naţionale #ot e,ercita dre#turile şi li+ertăţile ce decur% din #rinci#iile enunţate în #re)enta Convenţie-cadru/ individual sau în coun cu alţii.
,itlul (( Articolul 4. 0. Dărţile se an%aGea)ă să %arante)e fiecărei #ersoan e a#arţin!nd unei inorităţi naţionale dre#tul la e%alitate în faţa le%ii şi la e%ala #rotecţie a le%ii. în această #rivinţă/ orice discriinare +a)ată #e a#artenenţa la o inoritate naţională este inter)isă. 2. Dărţile se an%aGea)ă să ado#te/ dacă este ca)ul/ ăsur i adecvate #entru a #roova/ în toate doeniile vieţii econoice/ sociale/ #olitice şi culturale/ e%alitatea de#lină şi efectivă între #ersoanele a#arţin!nd unei inorităţi naţionale şi cele a#arţin!nd aGorităţii. Ele vor ţine seaa în od cores#un)ător/ în această #rivin ţă/ de condiţiile s#ecifice în care se află #ersoanele a#arţin!nd inorităţilor naţionale. 6. Iăsurile ado#tate în conforitate cu #ara%raful 2 nu vor fi considerate acte de discriinare. Articolul 1. 0. Dărţile se an%aGea)ă să #roove)e condiţiile de natură să #erită #ersoanelor a#arţin!nd inorităţilor naţionale să-şi enţină şi să-şi de)volte cultura/ #recu şi să-şi #ăstre)e eleentele esenţiale ale identităţii lor/ res#ectiv reli%ia/ li+a/ tradiţiile şi #atrioniul lor cultural. 2. >ără a se aduce atin%ere ăsurilor luate în cadrul #oliticii lor %enerale de inte%rare/ #ărţile se vor a+ţine de la orice #olitică ori #ractică
275
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
av!nd dre#t sco# asiilarea #ersoanelor a#arţin!nd inorităţilor naţionale î#otriva voinţei acestora şi vor #roteGa aceste #ersoane î#otriva oricărei acţiuni vi)!nd o astfel de asiilare. Articolul 7. 7. Dărţile vor încuraGa s#iritul de toleranţă şi dialo%ul intercultural şi vor lua ăsuri efective #entru #roovarea res#ectului reci#roc/ înţele%erii şi coo#erării dintre toate #ersoanele care trăiesc #e teritoriul lor/ indiferent de identitatea etnică/ culturală/ lin%vistică ori reli%ioasă a acestora/ îndeose+i în doeniile educaţiei/ culturii şi al iGloacelor de inforare. 2. Dărţile se an%aGea)ă să ia ăsuri cores#un)ătoare #entru a #roteGa #ersoanele care ar #utea fi victie ale aeninţărilor sau actelor de discriinare/ ostilitate sau violenţă/ datorită identităţi i lor etnice/ culturale/ lin%vistice sau reli%ioase. Articolul 4. Dărţile vor asi%ura res#ectarea dre#turilor fiecărei #ersoane a#arţin!nd unei inorităţi naţionale la li+ertatea de întrunire #aşnică şi la li+ertatea de asociere/ la li+ertatea de e,#resie şi la li+ertatea de %!ndire/ conştiinţă şi reli%ie. Articolul 9. Dărţile se an%aGea)ă să recunoască fiecărei #ersoane a#arţin!nd unei inorităţ i naţionale dre#tul de a-şi anifesta reli%ia sau credinţa sa şi dre#tul de a înfiinţa instituţii/ or%ani)aţii şi asociaţii reli%ioase. Articolul ;. 7. Dărţile se an%aGea)ă să recunoască fa#tul că dre#tul la li+ertatea de e,#resie a fiecărei #ersoane a#arţin!nd unei inorităţi naţionale include li+ertatea de o#inie şi li+ertatea de a #rii şi a counica inforaţii sau idei în li+a inoritară/ fără in%erinţe ale autorităţilor #u+lice şi inde#endent de frontiere. Dărţile vor ve%&ea ca/ în cadrul sisteelor lor le%islative/ #ersoanele a#arţin!nd unei inorităţi naţionale să nu fie discriinate în accesul la iGloacele de inforare. 2. Dara%raful 7 nu î#iedică #ărţile să utili)e)e un re%i de autori)are/ nediscriinatoriu şi fondat #e criterii o+iective/ #entru societăţile de radio sonor/ televi)iune şi cinea. 6. Dărţile nu vor crea o+stacole în calea înfiinţăr ii şi utili)ării iGloacelor de inforare scrisă de către #ersoanele a#arţin!nd inorităţilor naţionale. în cadrul le%al/ or%ani)at #entru radioul sonor şi televi)iune/ ele vor ve%&ea ca/ în ăsura #osi+ilului şi ţin!nd seaa de #revederile #ara%rafului 7/ #ersoanelor a#arţin!nd inorităţilor naţionale să le fie acordată #osi+ilitatea de a-şi crea şi utili)a #ro#riile iGloace de inforare. 8. în cadrul sisteului le%islaţiei lor/ #ărţile vor ado#ta ăsuri adecvate #entru facilitarea accesului #ersoanelor a#arţin!nd inorităţilor na-
)ur#ul 12
279
ţionale la iGloacele de inforare/ #entru #roovarea toleranţei şi #entru a #erite #luralisul cultural. Articolul 0:. 7. Dărţile se an%aGea)ă să recunoască oricărei #ersoane a#arţin!nd unei inorităţi naţionale dre#tul de a folosi li+er şi fără in%erinţă li+a sa inoritară/ în #rivat şi în #u+lic/ oral şi în scris. 2. 3n ariile locuite tradiţional sau în nuăr su+stanţial de #ersoane a#arţin!nd inorităţilor naţionale/ dacă aceste #ersoane solicită acest lucru şi acolo unde această cerere cores#unde unei nevoi reale/ #ărţile se vor strădui să asi%ure/ în ăsura #osi+ilului/ condiţii care să #erită folosirea li+ii inoritare în ra#orturile dintre aceste #ersoane şi autorităţile adinistrative. 6. Dărţile se an%aGea)ă să %arante)e dre#tul oricărei #ersoane a#arţin!nd unei inorităţi naţionale de a fi inforată cu #ro#titudine/ într-o li+ă #e care o înţele%e/ cu #rivire la otivele arestării sale/ la natura şi la cau)a acu)aţiei aduse î#otriva sa/ şi să se a#ere în această li+ă/ dacă este necesar cu asistenţa %ratuită a unui inter#ret. Articolul 00. 7. Dărţile se an%aGea)ă să recunoască oricărei #ersoane a#arţin!nd unei inorităţi naţionale dre#tul de a şifolosi nuele #atroniul: şi nuele său în li+a inoritară/ #recu dre#tul la recunoaşterea oficială a acestora/ în conforitate cu odalităţil e #revă)ute în sisteul lor le%al. 2. Dărţile se an%aGea)ă să recunoască oricărei #ersoane a#arţin!nd unei inorităţi naţionale dre#tul de a e,#une în li+a sa inoritară însene / inscri#ţii şi alte inforaţii cu caracter #rivat/ vi)i+ile #entru #u+lic. ...: Articolul 2:. în e,ercitarea dre#turilor şi li+ertăţilor decur%!nd din #rinci#iile înscrise în #re)enta Convenţie-cadru/ orice #ersoană a#arţin!nd unei inorităţi naţionale va res#ecta le%islaţia naţională şi dre#turile celorlalţi/ în s#ecial ale #ersoanelor a#arţin!nd aGorităţii sau altor inorităţi naţionale.
220
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 12
227
s-
Anea 4
...: Articolul 0.0. "tatele vor #roteGa e,istenţa şi identitatea naţională sau etnică/ culturală/ reli%ioasă şi lin%vistică a inorităţilor din interiorul teritoriilor lor şi vor favori)a crearea de condiţii #entru #roovarea acestei identităţi. 2. "tatele vor ado#ta ăsurile le%islative cores#un)ătoare şi orice alte ăsuri necesare #entru înde#linirea acestor sco#uri. Articolul 2. Dersoanele a#arţin!nd inorităţilor naţionale sau etnice/ reli%ioase sau lin%vistice nuite în continuare #ersoane a#arţin!n d inorităţilor: au dre#tul de a se +ucura de #ro#ria lor cultură/ de a #rofesa şi #ractica #ro#ria lor reli%ie şi de a folosi #ro#ria lor li+ă/ în #articular sau în #u+lic/ li+er şi fără ii,tiuni sau alte fore de discriinare. 2. Dersoanele a#arţin !nd inorităţilor au dre#tul să #artici#e efectiv la
e de#lin şi efectiv toate dre#turile lor uane şi li+ertăţile fundaentale fără / nici o discriinare şi în de#lină e%alitate în faţa le%ii. 5 2. "tatele vor lua ăsuri #entru a crea condiţii favora+ile care să #er- ? ită #ersoanelor a#arţin!nd inorităţ ilor să-şi e,#rie #articularităţile şi i s!-şi de)volte cultura #ro#rie/ li+a/ reli%ia/ tradiţiile şi o+iceiurile/ cu b e,ce#ţia acelor #ractici care încalcă le%ile naţionale şi sunt contrare norelor internaţionale. 6. "tatele tre+uie să ia ăsuri adecvate astfel înc!t/ în ăsura #os i+ilităţilor/ #ersoanele a#arţin!nd inorităţilor să ai+ă condiţii #entru a învăţa li+a lor ater nă sau să +eneficie)e de instruire în li+a lor aternă. 8. "tatele vor tre+ui/ acolo unde este o#ortun/ să ia ăsuri în doeniul educaţiei/ #entru a încuraGa cunoaşterea istoriei/ tradiţiilor/ li+ii şi culturii inorităţilor care trăiesc #e teritoriul lor. Dersoanele a#arţin!nd inorităţilor tre+uie să ai+ă condiţii adecvate #entru a-şi s#ori cunoştinţele des#re societate în ansa+lu. 1. "tatele vor tre+u i să ia ăsuri adecvate/ astfel înc!t #ersoanele a#arţin!nd inorităţilor să #oată #artici#a de#lin la #ro%resul econoic şi de)voltarea ţării lor.
viaţa6.culturală/ reli%ioasă/ socială/ econoică #u+lică. Dersoanele a#arţin! nd inorităţilor au şi dre#tul de a #artici#a efectiv la luarea deci)iilor la nivel naţional şi unde este #otrivit/ la nivel re%ional/ #rivind inoritatea căreia îi a#arţin sau în re%iunile în care trăiesc/ într-o odalitate care să nu contra)ică le%islaţia naţională. 8. Dersoanele a#arţin!nd inorităţilor au dre#tul de a or%ani)a şi adinistra #ro#riile lor or%ani)aţii. 1. Dersoanele a#arţin!nd inorităţilor au dre#tul de a sta+ili şi întreţine/ fără nici o discriinare/ contacte li+ere şi #aşnice cu alţi e+r i ai %ru#ului lor şi alte #ersoane a#arţin!nd altor inorităţi/ ca şi contacte dincolo de frontiere cu cetăţeni ai altor state cu care ele sunt înrudite #rin le%ături naţionale sau etnice/ reli%ioase sau lin%vistice. Articolul 3. 7. Dersoanele a#arţin!nd inorităţilor #ot să-şi e,ercite dre#turile/ inclusiv acelea sta+ilite în această *eclaraţie/ individual şi în coun cu alţi e+ri ai %ru#ului lor/ fără nici o discriinare. 2. Nici un de)avantaG nu va re)ulta #entru o #ersoană a#arţin!nd inorităţilor ca o consecinţă a e,ercitării sau nee,ercitării dre#turilor sta+ilite în această *eclaraţie. Articolul 4. 7. "tatele vor lua ăsuri/ acolo unde sunt necesare/ #entru a se asi%ura că #ersoanele a#arţin!nd inorităţilor îşi #ot e,ercita
1. 7. Doliticile şi #ro%raele vor#ersoanelor fi ela+orate a#arşi Articolul a#licate cu %riGa cuvenită faţănaţionale de interesele le%itie ale ţin!nd inorităţilor. 2. Dro%raele de coo#erare şi asistenţă între state vor tre+ui ela+orate şi a#licate cu %riGa cuvenită faţă de interesele le%itie ale #ersoanelor a#arţin!nd inorităţilor. Articolul 7. "tatele vor tre+ui să coo#ere)e #e #ro+lee referitoare la #ersoanele a#arţin!nd inorităţilor #rin sc&i+uri de inforaţii şi e,#erienţă/ #entru a #roova înţele%erea utuală şi încrederea. Articolul 8. "tatele vor tre+ui să coo#ere)e #entru a #roova res#ectul faţă de dre#turile sta+ilite în #re)enta *eclaraţie. Articolul 9. 7. Nicio dis#o)iţie din #re)enta *eclaraţie nu va î#iedica înde#linirea o+li%aţiilor internaţionale în le%ătură cu #ersoanele a#arţin!nd inorităţilor. în #articular/ statele vor înde#lini cu +ună-credinţă/ o+li%aţiile şi an%aGaentele asuate #rin tratate şi acorduri internaţionale la care sunt #arte. 2. E,ercitarea dre#turilor sta+ilite în #re)enta *eclaraţie nu va #reGudicia dre#tul tuturor de a se +ucura de dre#turile oului şi li+ertăţile fundaentale unani recunoscute.
Declaraţia 5N> cu privire la drepturile persoanelor aparţin*nd !inorităţilor naţionale sau etnice$ religioase %i lingvistice$ 0;;2
)ur#ul 12
222
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
6. Iăsurile luate de state #entru a asi%ura a#licarea efectivă a dre#turilor
sta+ilite în #re)enta *eclaraţie nu vor fi considerate a#rioric contrare #rin. ci#iilor e%alităţii conţinute în *eclaraţia Kniversală a *re#turilor Fului. 8. Nicio dis#o)iţie d&v#re)enta *eclaraţie nu #oate fi inter#retată ca #eriţ!nd vreo activitate contrară sco#urilor şi #rinci#iilor Naţiunilor Knite/ inclu)!nd e%alitatea/ suveranitatea/ inte%ritatea teritorială şi inde#endenţa #olitică a statelor. Articolul ;. 3nstituţiile s#eciali)ate şi alte or%ani)aţii ale Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite vor contri+ui la reali)area efectivă a dre#turilor şi #rinci#iilor sta+ilite în #re)enta *eclaraţie/ în cadrul doeniilor lor de co#etenţă.
Anea # Concluziile )aportului Co!isiei "uropene pentru De!ocraţie prin Drept =Co!isia de la eneţia? privind ,rata!entul Preferenţial al Ginorităţilor Naţionale acordat de Statul 1nrudit$ adoptat la 0;lorocto!brie 2::0 la eneţia$ Aăs#underea #riară #entru #rotecţia inorităţilor a#arţine statului de reşedinţă. Coisia ia notă de fa#tul că şi statul-înrudit Goacă un rol în #roteGarea şi #re)ervarea inorităţilor sale înrudite/ cu sco#ul de a asi%ura ca le%ăturile lor ori%inale lin%vistice şi culturale să ră!nă #uternice. Euro#a a devenit o unitate culturală +a)ată #e diversitatea li+ilor şi tradiţiilor culturale interconectate< diversitatea culturală constituie o +o%ăţie şi acce#tarea acestei diversităţi este o #recondiţie a #ăcii şi sta+ilităţii în Euro#a. Coisia consideră/ totuşi/ că res#ectul #entru cadrul e,istent al #rotecţiei inorităţilor tre+uie enţinut cu #rioritate. în acest doeniu/ tratate ultilaterale şi +ilaterale au fost înc&eiate su+ e%ida iniţiativelor euro#ene. Efectivitatea a+ordării de ti# tratat ar #utea fi su+inată dacă aceste tratate nu ar fi inter#retate şi a#licate cu +ună-credinţă în luina #rinci#iului relaţiilor de +ună vecinătate dintre state. do#tarea de către state de ăsuri unilaterale care acordă +eneficii #ersoanelor ce a#arţin inorităţilor naţionale/ care/ în o#inia Coisiei/ nu are suficientă diuturnitas #entru a fi devenit o cutuă internaţională/
226
este le%itiă nuai dacă #rinci#iil e suveranităţii teritoriale/ pacta #unt #ervanda, al relaţiilor #rieteneşti între state şi res#ectarea dre#tur ilor oului şi li+ertăţilor fundaen tale/ în s#ecial inter)icerea discriinăr ii/ sunt res#ectate. Aes#ectarea acestor #rinci#ii face necesară res#ectarea unor anuite trăsături ale ăsurilor în discuţie Z Kn stat #oate eite acte #rivin d cetăţeni străin i nuai în ăsura în care efectele acestora urea)ă să se #roducă în cadrul frontierelor sale< Z C!nd aceste acte urăresc să-şi #rodu că efectele asu#ra cetăţen ilor străini în străinătate / în doenii care nu sunt aco#erite de tratate sau cutue internaţionale care să #erită statului-înrudit să #resu#ună e,istenţa consiţă!ntului statelor de cetăţenie relevante/ un astfel de consiţă!nt tre+uie o+ţinut înainte de a#licarea oricărei ăsuri< Z Nicio funcţie cvasi-oficială nu #oate fi acordată de un stat asociaţiilor ne%uvernaentale înre%istrate în alt stat. Frice foră de certificare in #itu tre+uie să fie o+ţinută #rin autorităţile consular e/ în cadrul liitelor atri+uţiilor lor %eneral acce#tate. @e%ile şi re%ulaentele în discuţie tre+uie să liste)e/ de #referinţă/ criteriile e,acte #entru a intra în doeniul lor de a#licare. sociaţiile ar #utea furni)a inforaţii #rivind aceste criterii în a+senţa docuentelor Gustificative oficiale< Z Iăsurile unilaterale de trataent #referenţial #entru inorităţileînrudite nu tre+uie să se refere la doenii re%leentate deGa de tratate +ilaterale fără consiţă!ntul e,#res sau fără acce#tarea i#licită/ dar nea+i%uă de către statul de reşedinţă. în ca) de diferend #rivind a#licarea sau inter#retarea tratatelor +ilaterale/ toate #rocedurile e,istente #entru soluţionarea diferendului tre+uie folosite cu +ună-credinţă/ iar astfel de ăsuri unilaterale nu #ot fi luate de statul înrudit dec!t şi du#ă ce aceste #roceduri se dovedesc suficiente< Z Kn docuent adinistrativ eis de statul-înrudit #oate doar să certifice îndritu irea titularulu i său la +eneficiile #revă)ute de le%ile şi re%leentările a#lica+ile< Z (rataentul #referenţial #oate fi acordat #ersoanelor a#arţin!nd inorităţilor înrudite în doeniile educaţiei şi culturii/ în ăsura în care acesta urăreşte sco#ul le%iti al întăririi le%ăturilor cultural e şi este #ro#orţional cu acest sco#< Z (rataentul #referenţial nu #oate fi acordat în alte doenii dec!t educaţia şi cultura/ ai #uţin în situaţii e,ce#ţionale şi dacă acesta urăreşte un sco# le%iti şi este #ro#orţional cu acel sco#.
)ur#ul 1M
Cursul 76 (eritoriul de stat în dre#tul internaţional definiţie/ natură Guridică/ co#onenţă. >rontierele de stat şi #ro+lea odificărilor teritoriale 03.0. ,eritoriul de stat 1n dreptul internaţional 03.0.0. Definiţie- s#aţiul %eo%rafic alcătuit din su#rafeţe terestre/ acvatice şi arine/ din solul/ su+solul şi s#aţiul aerian/ asu#ra cărora sta- i tul îşi e,ercită suveranitatea sa deplină %i eclusivă. 03.0.2. Natura 6uridică - Dentru deterinarea naturii Guridice a teritoriului este necesar să se #ornească de la fa#tul că teritoriul constituie Z s#aţiul e,ercitării #uterii suverane e,clusive a statului< Z s#aţiul înfă#tuirii dre#tului #o#orului la autodeterinare< Z o+iectul suveranităţii #eranente asu#ra resurselor şi +o%ăţiilor naturale. 03.0.3. Co!ponenţa teritoriului de stat / Spaţiul terestru cu#rinde #artea terestră sol şi su+sol: şi #oate fi forat dintr-o sin%ură întindere terestră sau din ai ulte insule des#ăr ţite de a#e aritie/ care forea)ă un stat ar&i#ela% de e,e#lu 3ndo ne)ia/ >ili#ine:. - Spaţiul acvatic re#re)entat din apele interioare sau naţionale şi !area teritorială. #ele interioare cu#rind fluvii/ r!uri/ canale/ lacuri/ ări interioare/ a#e aritie interioare. #ele interioare făc!nd #arte din teritoriul statului/ ele sunt su#use suveranităţii sale/ ceea ce înseană că statul e,ercită asu#ra acestora Gurisdicţia sa de#lină/ av!nd dre#tul de a re%leenta #rin le%i interne navi%aţia/ e,#loatarea &idro-ener%etică şi a resurselor naturale / ăsurile de #rotecţie a ediului înconGurător/ de #rotecţie î#otriva inundaţiilor etc. Z Apele porturilor sunt considerate a#e aritie interioare #!nă la linia care uneşte instalaţiile #eranente/ făc!nd #arte inte%rantă din sisteul #ortuar/ şi care înaintea)ă cel ai ult în lar%.
225
- Dorturile ilitare sunt de re%ulă #orturi înc&ise/ celelalte #orturi fiind `de o+icei desc&ise navelor coerciale. "ediul ateriei îl re#re)intă Con venţia ultilaterală de la eneva din 7926 referitoare la re%iul inter naţional al #orturilor/ tratatele +ilaterale de coerţ şi navi%aţie sau dre#tul internaţional cutuiar. - Navele !ilitare sunt acelea care a#arţin forţelor arate ale unui stat/ ` #osedă araent/ sunt anevrate de un ec&i#aG ilitar din forţele arate ale statului căruia îi a#arţin/ ec&i#aG care este su#us disci#linei ilitare şi b su+ordonat unui coandant cu %rad ilitar. Navele de ră)+oi care se află în od le%al într-un #ort străin se +ucură de iunitate de Gurisdicţie #enal ă şi civilă/ ne#ut!nd fi sec&estrate/ confiscate sau rec&i)iţionate. 3ntrarea navelor de ră)+oi într-un #ort se #oate efectua nuai #e +a)a autori)aţiei #reala+ile a statului ori a unei notificări #reala+ile. - Navele co!erciale sunt acelea care a#arţin fie unui stat/ fie unor resortisanţi/ #ersoane Guridice sau fi)ice şi care efectuea)ă trans#orturi de ărfuri sau de #asa%eri ori e,#loatea)ă resurse aritie. 3n a#ele #ortuare nava coercială a statului riveran.este su#usă unei du+le Gurisdicţii a statului de #avilion şi - urisdicţia #enală a statului de #avilion se a#lică fa#te lor #e care la coit între ei e+rii ec&i#aGului/ ca şi fa#telor care #rivesc disci#lina internă a navei. urisdicţia #enală a statului riveran se a#lică c!nd infracţiunea a fost coisă la +ordul navei de către sau î#otriva unei #ersoane care nu a#arţine ec&i#aGului/ #e uscat/ de e+rii ec&i#aGului şi a avut ca re)ultat tul+urarea ordinii #u+lice a statului riveran sau c!nd/ deşi fa#ta a fost săv!rşită la +ordul navei/ că#itanul acesteia solicită s#riGinul autorităţilor locale. - F altă cate%orie de nave este aceea a navelor de stat destinate unor sco#uri necoerciale/ cu sunt navele de cercetare ştiinţifică/ de #oştă/ de control sanitar/ de control vaal/ #entru salvarea naufra%iaţilor. Z Garea teritorială este f!şia de are adiacentă ţărului/ av!nd o lăţie de #!nă la 72 ile arine 7 ilă arină 7512 etri:/ ăsurate de la liniile de +a)ă/ considerate ca fiind liniile/ celui ai are reflu, de-a lun%ul ţărului sau liniile dre#te care unesc #unctele cele ai avansate ale ţărului. - în #ractica statelo r/ lăţiea ării teritorial e a înre%istrat/ în ti#/ valori cu#rinse între 6 şi #!nă la 200 de ile arine. Convenţia din 7952 #rivind dre#tul ării art. 6: sta+ileşte lăţiea ării teritoriale la a,i u 72 ile arine de la liniile de +a)ă/ liită #e care o consacră şi
le%ea ro!nă.
22=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
- în area teritorială/ statul riveran e,ercită asu#ra solului şi su+so- < lului toate dre#turile decur%!nd din suveranitate ve)i Cursul 78:/ area teritorială fiind #arte inte%rantă a teritoriului de stat. - Spaţiul aerian re#re)intă coloana de aer care se află deasu#ra solului şi doeniului acvatic al statului/ fiind deliitat ori)ontal #rin frontierele terestre/ fluviale şi aritie/ iar vertical se întinde #!nă la liita inferioară a s#aţiului e,traterestru/ considerată că ar #utea fi situată la a#ro,iativ 700 sau 770 k deasu#ra nivelului ării.
03.2. rontierele de stat %i proble!a !odificărilor teritoriale 76.2.7. Definiţie- sunt acele linii trasate între diferite #uncte care des#art teritoriul unui stat de teritoriul altui stat sau/ du#ă ca)/ de area li+eră şi care se întind în înălţie #!nă la liita inferioară a s#aţiului e,traatosferic/ iar în ad!ncie/ în interiorul #ă!ntului/ #!nă la liitele accesi+ile te&nicii oderne.
03.2.2. Clasificare- *u#ă natura lor ZZ frontiere - deterinate de #articularităţile %eo%rafice< frontiere naturale %eoetrice sau convenţionale. - *u#ă eleentele co#onente ale teritoriului Z frontiere terestre - des#art uscatul dintre două state< Z frontiere fluviale - des#art a#ele fluviului sau r!ului care a#arţin a două state< re%ula de deliitare a frontierei fluviale este iGlocul şenalului navi%a+il #rinci#al - dacă sunt ai ulte +raţe: sau iGlocul #!n)ei de a#ă dacă res#ectivul curs de a#ă nu este navi%a+il:< Z frontiere aritie - arc&ea)ă liita e,terio ară a ării teritoriale şi liita lateral ă în ra#ort cu statele vecine< re%ula de deliitare a frontieiei aritie este linia de ec&idistanţă dacă ţărurile celor două state sunt adiacente: sau ediană dacă ţărurile celor două state sunt faţă în faţă:/ confor Convenţiei din 7952 #rivind dre#tul ării articolul 71: Z frontiere aeriene. )egle!entări privind frontiera de stat a )o!*niei - Frdonanţa de ur%enţă a uvernului nr. 7012007 cu#rinde #revederi referitoare la Z funcţiile frontierei de stat şi odul de sta+ilire< Z culoarul de frontieră a cărui lăţie se conv ine de statul ro!n cu fiecare dintre statele vecine< Z f!şia de #rotecţie a frontierei de stat/ cu o lăţie de 20 de etri<
)ur#ul 1M
224
b
Z re%iul Guridic al frontierei de stat< Z trecerea frontierei de către #ersoane / iGloace de trans#ort/ de ăr furi şi alte +unuri se face #rin #unctele de control #entru trecerea fronM tierei/ desc&ise traficului internaţional< Z #a)a şi su#rave%&erea frontierei de stat se e,ercită de către 3ns#ec-[ toratul eneral al Doliţiei de >rontieră din cadrul Iinisterului dinistraţiei şi if 3nternelor.
03.2.3 Proble!a !odificărilor teritoriale - Dob*ndirea srcinară se referă la odurile #rin care/ în trecut/ anuite state şi-au lăr%it teritoriul/ fără ca #rin aceasta să se icşore)e cores#un)ător teritoriul altui stat. Este vor+a de do+!ndirea teritoriilor fără stă#!n %terrae nulliu#6. Confor anuitor conce#ţii/ teritoriile ocu#ate de o colectivitate uană neor%ani)ată în forele statale cunoscute de civili)aţia euro#eană erau considerate teritorii fără stă#!n. în #re)ent/ nu ai e,istă s#aţii terestre nesu#use suveranităţii unui stat. E,ce#ţie fac ntarctica/ care are un re%i internaţional sta+ilit #e cale convenţională/ şi rctica. - Alte !odalităţi de dob*ndireZ căsătoriile între failiile re%ale < Z #artaGele succesor ale< Z +ulele #a#ale< de e,e#lu/ Bula dată de Da#a le,and ru al l-lea/ în anul 7186/ #rin care teritoriile nou desco#erite în erica de "ud erau î#ărţite între "#ania şi Dortu%alia< Z ocu#aţia sau desco#erirea ori%inară teritoriile erau considerate +unuri fără stă#!n sau +unuri a+andonate< Z continuitatea #rin care în nuele suveranităţii e,ercitate asu#ra anuitor )one ale unui teritoriu/ aceasta era e,tinsă în alte )one/ uneori ai întinse dec!t #riele< Z conti%uitatea ocu#area unei insule conferea dre#tul de a revendica între%ul ar&i#ela% din care această insulă făcea #arte:. - Godificări ad!ise de dreptul internaţional conte!poran- "in%ura odalitate le%al adisă de odificare a teritoriului unui stat este aceea care se înteeia)ă #e consi!ţă!*ntul liber epri!a t al #o#ulaţiei care locuieşte #e teritoriul res#ectiv. Z se #ot astfel des#rin de unele teritor ii de la un stat cu forarea unor state noi< Z alăturarea unor #ărţi din teritoriul unui stat ori a unor state în între%ul lor la alte state.
225
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
- or!a de !anifestare a consi!ţă!*ntului se #oate e,#ria #rina: &otăr!rea or%anului le%islativ su#re< +: consultarea directă a #o#ulaţiei #rin interediul referenduului. - "ediul ateriei Carta FNK/ art. 7 alin. 6: - odificările intervenite sunt le%ale nuai dacă e,#riă voinţa suverană a #o#orului care lo cuieşte #e acel teritoriu.
Bi+lio%rafie inială 7. . "ă#ta#e, D. ope#cu, *re#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ #. 788-7=2 2. . Diaconu, Curs de dre#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti`. 779-789 6. . Diaconu, (ratat de dre#t internaţional #u+lic/ voi. 33/ Ed. @uina @e,/ Bucureşti/ 2006/ #. 20=-268 8. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional. 3ntroducere în dre#tul internaţional #u+lic/ Ed. K Beck/ Bucureşti/ 2006/ #. 229-264 1. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2001/ #. 781-710.
Bi+lio%rafie selectivă &.> i -;aa, @a #erennite des frontieres en droit internaţional/ Aelations 3nternationales/ voi. =8/ 7990 2. D. lland, @es re#resentations de lMes#ace en droit internaţ ional #u+lic/ rc&ives de #&iloso#&ie du droit/ voi. 62/ 7954 6. D. !ardonnet, >rontieres terrestres et frontieres arities/ >*3/ voi. 61/ 7955 8. l. !olintineanu, Consideraţii asu#ra re%iului Guridic al s#aţiului cosic în luina #rinci#iilor %enerale ale dre#tului internaţional/ în "tudii Guridice/ Bucureşti/ 7919 1. l. !olintineanu, Iarea teritorială/ Bucureşti/ 79=0 =. A. )5li#7, Essai dMune t$#olo%ie des frontieres/ Aelations 3nternationales/ voi. =6/ 7990 4. ). )olla rd, Evolution et as#ects actuels du re%ie des fleuves internationau,/ AC*3/ voi. 721/ 79=5
)ur#ul 1M
229
J.A. Demin#Pi,@e territoire et le develo##eent du droit interna-tional/ "*3/ 7985 W 9. >. Di#te5ano,@Mordre internaţional entre le%alite et effectivite/ /ClKHE3/ Dedone/ Daris/ 2002 70. O. de =erron, @e droit internaţional de la er/ Daris/ 7915 77. >. >eamănu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. *idactică şi $ Deda%o%ică/ Bucureşti/ 7997 72. > >oertz, .=. Die7l,(erritorial C&an%es and 3nternational Conflict/ Aoutled%e/ @ondra/ 7992 76. ;.. . arP, @a #rotection de la souverainete aerienne/ Daris/ 7997 74. D. ope#cu, 3nstituţia neutrali)ării în dre#tul internaţional conte#oran/ în ustiţia nouă/ nr. 479=8 75. :.". ;7aE, (erritor$ in 3nternational @aX/ NV3@/ voi. 76/ 7952 79. Q. ;c7oenorn, @a nature Guridi_ue du territoire/ AC*3/ voi. / 7929.
Convenţii internaţionale Convenţia din 7952 #rivind dre#tul ării/ Ionte%o Ba$
ne,a 7 Frdonanţa de ur%enţă a uvernului nr. 7012007 #rivind frontiera de stat a Ao!niei/ cu odificările şi co#letările ulterioare aduse #rin @e%ea nr. 2862002/ @e%ea nr. 692006 şi Frdonanţa de ur%enţă a uvernului nr. 7602005 ...: Capitolul (. Dispoziţii generale Art. 0. în sensul #re)entei ordonanţe de ur%enţă/ e,#resiile de ai Gos au urătoarele senificaţii
260
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
a: frontieră de stat - linia reală sau ia%inară care trece/ în linie drea#tă/ i
)ur#ul 1M
267
e: frontiere e,terne - frontiera terestră şi #e a#ă/ #recu şi aero#orturile
de la un sen de frontieră la altul ori/ acolo unde frontiera nu este arcata în teren cu sene de frontieră/ de la un #unct de coordonate la altul< l a fluviul *unărea şi celelalte a#e cur%ătoare frontiera de stat este cea sta+ilită #rin acordurile/ convenţiile şi înţele%erile dintre Ao!nia şi statele vecine/ cu luarea în considerare a fa#tului că #rinci#iul %eneral acce#tat de dre#tul internaţional fluvial este acela că frontiera trece #e iGlocul şenalului navi%a+il #rinci#al/ iar la a#ele cur%ătoare nenavi%a+ile/ #e la iGlocul #!n)ei de a#ă< la Iarea Nea%ră frontiera de stat trece #e la liita e,terioară şi liitele laterale ale ării teritoriale a Ao!niei< +: culoar de frontieră - f!şia de teren situată de o #arte şi de alta a frontierei de stat/ sta+ilită în +a)a acordurilor şi convenţiilor de frontieră înc&eiate de Ao!nia cu statele vecine în sco#ul evidenţie rii şi #roteGării senelor de frontieră< c: f!şie de #rotecţie a frontierei de stat - f!şia de teren constituită de-a lun%ul frontierei de stat în sco#ul #roteGării senelor de frontieră şi asi%urării controlului accesului în a#ro#ierea liniei de frontieră< c7: #ărţi contractante - statele #ărţi la cordul dintre %uvernele statelor Kniunii Econoice a Bel%iei/ Flandei şi @u,e+ur%ului/ Ae#u+licii
şi #orturile #ărţilor contractante/ dacă nu sunt frontiere interne< f: )+or intern - orice )+or care are ca #unct de #lecare sau ca destinaţie e,clusivă teritoriile #ărţilor contractante/ fără ateri)are #e teritoriul unui stat terţ< %:stat terţ - orice alt stat dec!t #ărţile contractante< &: străin senalat ca inadisi+il - străinul care se află într-o situaţie de ne#eritere a intrării #e teritoriul Ao!niei dintre cele #revă)ute de le%islaţia în vi%oare #rivind re%iul străinilor< i: #unct de trecere a frontierei - orice loc or%ani)at şi autori)at de uvernul Ao!niei #entru trecerea frontierei de stat< G: #unct de ic trafic - orice loc or%ani)at şi autori)at de uvernul Ao!niei #entru trecerea frontierei de stat a #ersoanelor din )ona de frontieră/ sta+ilit #rin convenţii şi acorduri înc&eiate cu statele vecine< k: control la frontieră - activitatea desfăşurată de #ersonalul autorităţilor co#etente #entru asi%urarea res#ectări i condiţiilor #revă)ute de le%e #entru trecerea frontierei de stat a #ersoanelor/ iGloacelor de trans#ort/ ărfurilor şi a altor +unuri<
>ederale erania şi Ae#u+licii >rance)e troalelor la frontierele lor coune/ senat#rivind la 78 eliinarea iunie 7951/tre#tată #recua conşi la Convenţia de #unere în a#licare a cordului "c&en%en din 78 iunie 7951 dintre %uvernele statelor din Kniunea Econoică Benelu,/ Ae#u+licii >ederale erania şi Ae#u+licii >rance)e #rivind eliinarea tre#tată a controalelor la frontierele coune/ ado#tată la "c&en%en la 79 iunie 7990. d: frontiere interne - frontierele coune terestr e ale #ărţilor contrac tante/ #recu şi aero#orturile #entru )+orurile interne şi #orturile #entru liniile re%ulate de #asa%eri/ care au ca #unct de #lecare sau ca destinaţie e,clusivă alte #orturi de #e teritoriile #ărţilor contra ctante/ fără escale în #orturi din afara acestor teritorii<
7: infracţiune frontieră - fa#ta le%ea ca infracţiune/iGsăv!rşită în sco#ulde trecerii ile%ale #este#revă)ută frontiera de stat #ersoanelor/ loacelor de trans#ort/ ărfurilor sau altor +unuri< : trecere ile%ală a frontierei de stat - trecerea #este frontiera de stat în alte condiţii dec!t cele #revă)ute de le%ea ro!nă< n: trans#ortator - orice #ersoană fi)ică sau Guridică care asi%ură/ cu titlu #rofesional/ trans#ortul de #ersoane şi +unuri #e cale aeriană/ navală sau terestră< o: re%i de control al #oliţiei de frontieră - totalitatea norelor #revă)ute de le%e cu #rivire la verificările desfăşurate de #oliţiştii de frontieră asu#ra #ersoanelor/ activităţilor sau io+ilelor aflate în )onele de co#etenţă ale #oliţiei de frontieră/ #entru constatarea şi sancţionarea fa#telor de încălcare a norelor #revă)ute de le%e.
7 Drevederile lit. d:/ e:/ f: şi %:/ astfel cu au fost odificate #rin art. 3 #ct. 2 din F.K.. ar. 705200=/ intră în vi%oare la data aderării Ao!niei la cordul dintre %uvernele statelor Kniunii Econoice a Bel%iei/ Flandei şi @u,e+ur%ului/ Ae#u+licii >ederale erania şi Ae#u+licii >rance)e #rivind eliinarea tre#tată a controalelor la frontierele lor coune/ senat la 78 iunie 7951/ #recu şi la Convenţia de #unere în a#licare a cordului "c&en%en din 78 iunie 7951 dintre %uvernele statelor din Kniunea Econoică Benelu,/ Ae#u+licii >ederale erania şi Ae#u+licii >rance)e #rivind eliinarea tre#tată a controalelor la frontierele coune/ ado#tată la "c&en%en la 79 iunie 7990.
Capitolul ((. rontiera de stat a )o!*niei Art. 2. 7: >rontiera de stat a Ao!niei deliitea)ă teritoriul statului ro!n de teritoriul fiecăruia dintre statele vecine şi area teritorială a Ao!niei de )ona conti%uă. în #lan vertical frontiera de stat deliitea)ă s#aţiul aerian şi su+solul statului ro!n de s#aţiul aerian şi su+solul fiecăruia dintre statele vecine.
262
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
2: >rontiera de stat se sta+ileşte #rin le%e/ în conforitate cu #reve-l derile tratatelor internaţionale/ convenţiilor sau înţele%erilor înc&eiate de statul ro!n cu statele vecine. 6: >rontiera de stat a Ao!niei este ar cată/ de re%ulă/ în teren #rin sen e de frontieră/ ale căror date to#o%eode)ice sunt #revă)ute în docuentele de dearcare +ilaterale/ înc&eiate de statul ro!n cu statele vecine. Art. 6. 7: Dentru #rotecţia frontierei de stat şi a senelor de frontieră se M constituie culoarul de frontieră şi f!şia de #rotecţie a frontierei de stat. 2: Culoarul de frontieră şi lăţiea acestuia se convine de către statul ro!n cu fiecare dintre statele vecine/ astfel înc!t să asi%ure vi)i+ilitatea şi #rotecţia senelor de frontieră. 6: >!şia de #rotecţie a frontier ei de stat se sta+ile şte de la linia de frontieră către interior şi are o lăţie de 20 etri. @a frontiera de a#ă sau în locurile din iediata a#ro#iere a frontierei de stat/ în care terenurile sunt lăştinoase/ su#use erodărilor sau avalanşelor/ f!şia de #rotecţie a frontierei de stat se constituie ai în ad!ncie. >!şia de #rotecţie a frontierei de stat se constituie şi se arc&ea)ă #rin %riGa adinistraţiei #u+lice locale în cola+orare cu Doliţia de >rontieră Ao!nă. 8: Nu se constituie f!şie de #rotecţi e a frontierei de stat la ţărul Iări i Ne%re/ la *unăre/ #e căile de counicaţie şi în )onele cu lucrări &idrote&nice situate la frontieră. Art. 8. 7: Dentru asi%urarea e,ecutării #a)ei şi controlului trecerii frontierei de stat se constituie )ona de frontieră. 2: ona de fron tieră cu#rinde teritoriul aflat #e o ad!ncie de 60 k faţă de frontiera de stat şi ţărul Iării Ne%re/ către interior. 6: 3n Gudeţele din interiorul ţării unde funcţ ionea)ă aero#orturi şi #orturi desc&ise traficului internaţional su#rafaţa aero#ortului sau a #ortului cu #latforele/ io+ilele şi instalaţiile aferente re#re)intă )onă su#usă re%iului de control al #oliţiei de frontieră. 8: >!şiile de teren/ situate #e o ad!ncie de 70 k de o #arte şi de cealaltă a alurilor *unării interioare/ desc&isă navi%aţiei internaţionale/ inclusiv +raţul Iacin în între%ie/ sunt su#use re%iului de control al #oliţiei de frontieră.
Capitolul (((. )egi!ul 6uridic al froutierei de stat ;ecţiunea 1. Di#poziţii generale
Art. 1. 7: Ae%iul Guridic al frontierei de stat cu#rinde totalitatea norelor #revă)ute de le%islaţia internă care #rivesc frontiera de stat şi des-
.sv
)ur#ul 1M
266
$făşurarea diferitelor activităţi în )ona de frontieră/ în )ona aero#orturilor şi #orturilor desc&ise traficului internaţional. 2: si%urarea res#ectării re%iului Guridic al frontierei de stat revine Mautorităţilor care au atri+uţii #rivind controlul la trecerea frontierei de stat şi autorităţilor adrninistraţiei #u+lice locale. Art. =. 7: >rontiera de stat a Ao!niei #oate avea re%i de frontieră internă sau frontieră e,ternă. 2:7 Ae%iul de frontieră internă se #oate sta+ili #entru toate acţiunile de trecere a frontierei de stat sau nuai #entru o #arte din ele. 6: în situaţia în care Ao!nia senea)ă un docuent internaţional #rivind eliinarea controlului la frontieră cu un stat sau cu o counitate de state cu care nu are frontiere coune/ se consideră că are front ieră internă cu acel stat sau cu acea counitate de state #rin frontierele aero#ortuare sau #ortuare/ du#ă ca). Art. 4. 7: Culoarul de frontieră şi f!şia de #rotecţie a frontierei de stat fac #arte din doeniul #u+lic al statului şi se adinistrea)ă de către autorităţile adinistraţiei #u+lice locale/ în condiţiile sta+ilite #rin &otăr!re a uvernului. 2: dinistraţia #u+lică locală asi%ură curăţarea şi întreţinerea culoarului de frontieră/ întreţinerea şi re#ararea senelo r de frontieră sau/ la nevoie/cuînlocuirea acestora/ confor #revederilor docuentelor +ilaterale înc&eiate statele vecine. ceste activităţi se desfăşoară la terenele sta +ilite #rin acordurile/ convenţiile sau înţele%erile de frontieră înc&eiate cu statele vecine sau/ ori de c!te ori este nevoie/ la cererea şi su+ su#ra ve%&erea neiGlocită a Doliţiei de >rontieră Ao!ne. 6: în f!şia de #rotecţie a frontierei de stat #oliţiştii de frontieră au dre# tul să instale)e iGloace de senalare a trecerilor #este frontieră şi de su#rave%&ere a liniei de frontieră. *acă situaţia o i#une/ #entru terene liitate/ #!nă la dis#ariţia stării care deterină necesitatea/ în f!şia de #rotecţie a frontierei de stat se #ot face şi alte lucrări necesare în vederea înde#linirii atri+uţiilor de către #oliţiştii de frontieră. 7 lineatele 2: şi 6: au fost a+ro%ate de F.K.. nr. 705200= de la data aderării Ao!niei la cordul dintre %uvernele statelor Kniunii Econoice a Bel%iei/ Flandei şi @u,e+ur%ului/ Ae#u+licii >ederale erania şi Ae#u+licii >rance)e #rivind eliinarea tre#tată a controalelor la frontierele lor coune/ senat la 78 iunie 7951/ #recu şi la Convenţia de #unere în a#licare a cordului "c&en%en din 78 iunie 7951 dintre %uvernele statelor din Kniunea Econoică Benelu,/ Ae#u+licii >ederale erania şi Ae#u+licii >rance)e #rivind eliinarea tre#tată a controalelor la frontierele coune/ ado#tată la "c&en%en la 79 iunie 7990.
268
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
8: "u#rafeţele de teren cu#rinse între f!şia de #rotecţie a frontierei de
stat şi culoarul de frontieră sau alul a#elor/ du#ă ca)/ se adinistrea)ă de către #ersoanele fi)ice sau Guridice cărora le a#arţin/ cu res#ectarea norelor #re)entei ordonanţe de ur%enţă. 1: ccesul #ersoanelor în f!şia de #rotecţie a frontierei de stat #!nă la culoarul de frontieră sau alul a#elor/ du#ă ca)/ este #eris în +a)a docuentelor de identitate/ cu a#ro+area adinistraţiei #u+lice locale şi cu avi)ul şefului foraţiunii locale a #oliţiei de frontieră. =: ccesul #ersoanelor #entru efectuarea unor activităţi dincolo de f!şia de #rotecţie a frontierei de stat/ în situaţia în care aceasta se constituie ai în ad!ncie/ #recu şi în insulele şi ostroavele a#arţin!nd statului ro!n/ situate în a#ele de frontieră/ este #eris nuai #rin locurile şi în condiţiile sta+ilite de adinistraţia #u+lică locală şi cu avi)ul şefului foraţiunii locale a #oliţiei de frontieră. 4: ccesul #ersoanelor în insulele şi ostroavele de foraţiune nouă din a#ele de frontieră este #eris nuai du#ă deterinarea a#artenen ţei acestora/ #e +a)a înţele%erilor înc&eiate între statul ro!n şi statul vecin. Art. 5. 7: (recerea frontierei de stat a Ao!niei de către #ersoane/ iGloace de trans#ort/ ărfuri şi alte +unuri se face #rin #unctele de trecere a frontierei de stat desc&ise traficului internaţional/ denuite în continuare #uncte de trecere. 2: (recerea frontierei de stat a Ao!niei se #oate face şi #rin #unctele de ic trafic/ în condiţiile sta+ilite de coun acord #rin docuente +ilaterale înc&eiate de Ao!nia cu statele vecine. 2/7: Drin e,ce#ţie de la #revederile alin. 7:/ trecerea frontierei de stat a Ao!niei se #oate face şi #rin alte locuri/ nuai în situaţiile sta+ilite #nn norele de a#licare a #re)entei ordonanţe de ur%enţă. 6: (recerea frontierei de stat de către #ersoane se face cu res#ectar ea #revederilor #re)entei ordonanţe de ur%enţă. 8: (recerea frontierei de stat a iGloacelor de trans#ort/ ărfurilor şi altor +unuri se face cu res#ectarea le%ilor ce re%leentea)ă re%iul vaal Art. 9. 7: *esc&iderea de noi #uncte de trecere sau înc&iderea te#orară ori definitivă a celor e,istente se face #rin &otăr!re a uvernului. 2: uvernul Ao!niei va da #u+licităţii lista cu#rin) !nd #unctele de trecere a frontierei de stat desc&ise traficul ui internaţional şi #unctele de ic trafic. 6: *enuirea #unctului de trecere/ su#rafaţa #e care o cu#rinde/ s#ecificul de activitate şi orarul de funcţionare #entru acele #uncte de trecere care nu sunt desc&ise 28 de ore se afişea)ă la loc vi)i+il/ la intrarea în #unctul de trecere.
)ur#ul 1M
261
8: *esc&iderea oca)ion ală a unor #uncte de trecere în vederea desfă-
şurării unor activităţi cu caracter festiv sau reli%ios şi orarul lor de funcţionare se efectuea)ă cu a#ro+area ins#ectorului %eneral al #oliţiei de frontieră1: Dunctele de trecere şi #unctele de ic trafic funcţionea)ă în su+ordinea Iinisterului dinistraţiei şi 3nternelor. Celelalte autorităţi care îşi desfăşoară activitate a în #unctul de trecere/ în afara #oliţiei de frontieră/ sunt or%ani)ate şi funcţionea)ă #otrivit #revederilor le%ale s#eciale. Art. 70. 7: dinistratorii aero#orturilor şi #orturilor în care funcţionea)ă #uncte de trecere/ #recu şi cei ai #unctelor de trecere rutiere care au două sau ai ulte flu,uri #e sens vor asi%ura în teren de un an de la data intrării în vi%oare a #re)entei ordonanţe de ur%enţă se#ararea flu,urilor de #asa%eri #rin aenaGarea unor #uncte de control se#arate/ individuali)ate astfel a: #entru cetăţenii ro!ni sau a#arţin!nd statelor cu care Ao!nia a înc&eiat docuente +ilaterale de eliinare a controlului la frontieră/ #unctul de control va fi individuali)at cu dra#elul Ao!niei şi alale statuluistatelor #arte la înţele%erea internaţională/ urate de denuirea în clar a acestora/ în li+a ro!nă şi în li+ile de circulaţie internaţională< +: #entru cetăţenii altor state #unctul de control va fi individuali)at inscri#ţia @(E "((E/ în li+a ro!nă şi în li+ile de circulaţie cu internaţională. 2: 3o+ilele în care funcţionea)ă #unctele de trecere şi terenurile aferente acestora/ care constituie doeniu #u+lic al statului ori doeniu #rivat şi se adinistrea)ă de către una dintre autorităţile sau instituţiile #revă)ute la art. 72 alin. 7: ori de alte #ersoane Guridice/ se #un în od %ratuit la dis#o)iţie celorlalte autorităţi cu co#etenţe de control la trecerea frontierei de stat. 6: în situaţia în care trecerea frontierei se efectuea)ă te#orar #rin alte #uncte de trecere care nu sunt desc&ise traficului internaţional de #ersoane şi ărfuri/ solicitantul asi%ură/ du#ă a#ro+area desc&iderii te#orare a #unctului de trecere/ condiţii cores#un)ătoare de efectuare a controlului #entru trecerea frontierei/ res#ectiv #unerea la dis#o)iţie a s#aţiilor de lucru şi a utilităţilor/ trans#ortul #ersonalului/ s#aţii de ca)are şi indeni)aţiile de de#lasare/ confor le%ii. Art. 77. 7: în #unctele de trecere se or%ani)ea)ă şi se efectuea)ă controlul de frontieră al #ersoanelor/ iGloacelor de trans#ort/ ărfurilor şi al altor +unuri at!t la intrarea/ c!t şi la ieşirea din ţară. 2: Controlul efectuat la trecerea frontierei de stat are ca sco# verificarea şi constatarea înde#linirii condiţiilor #revă)ute de le%e #entru intrarea şi
26=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
ieşirea îndin ţară a #ersoanelor/ iGloacelor de trans#ort/ ărfurilor şi altor +unuri. Art. 72. 7: în #unctele de trecere îşi desfăşoară activitatea #ersonalul tuturor autorităţilor #u+lice care au/ #otrivit le%ii/ co#etenţe #e linia controlului la trecerea frontierei de .stat. 2: tri+uţiile #ersonalului #revă)ut la alin. 7: se sta+ilesc de autorităţile #u+lice în structura cărora acesta funcţionea)ă/ #otrivit #revederilor le%ale. 6: utorităţile #u+lice #revă)ute la alin. 7: cola+orea)ă şi răs#und/ în liita co#etenţelor le%ale/ de desfăşurarea în +une condiţii a traficului de călători/ iGloace de trans#ort/ ărfuri şi de alte +unuri. Art. 76. 7: în +a)a docuentelor +ilaterale înc&eiate de statul ro!n cu statele vecine se #ot or%ani)a #uncte de trecere coune #e teritoriul uneia dintre #ărţile senatare ale acestora. 2: Ae%ulile de lucru ale #ersonalului fiecăreia dintre #ărţi şi odul de coo#erare în #unctul de trecere coun se sta+ilesc #rin docuentul de înfiinţare a acestora. 6: >uncţionarii ro!ni care îşi desfăşoară activitatea în #unctele de trecere coune a#lică #revederile le%ii ro!ne cu #rivire la controlul treceriiArt. frontierei stat.#unctului de trecere este #oliţist de frontieră şi î#re78. 7:de Şeful ună cu şefii tuturor autorităţilor/ care au/ #otrivit le%ii/ co#etenţe de control la trecerea frontierei de stat #entru ărfuri şi călători/ coo#erea)ă #entru or%ani)area activităţii de control. 2: +ro%at de F.K.. nr. 705200=. 6: Doliţistul de frontieră care îşi desfăşoară activitatea în #unctul de trecere este o+li%at să se sesi)e)e din oficiu asu#ra încălcării #revederilor le%ale referitoare la trecerea frontierei de stat şi la controlul trecerii frontierei de stat de către #artici#anţii la traficul de frontieră şi #ersonalul #revă)ut la art. 72 alin. 7:. 8: în ca)ul e,istenţei unor sus#iciuni înteeiate sau al unor inforaţii referitoare la încălcarea re%leentărilor le%ale la trecerea frontierei de stat/ şeful #unctului de trecere #oate solicita/ în scris/ şefilor celorlalte autorităţi din #unctul de trecere efectuarea unui alt control/ ai aănunţit. utorităţile solicitate au o+li%aţia efectuării acestui control. 1: ccesul #ersoanelor în #unctul de trecere/ altele dec!t #ersoanele a#arţin!nd autorităţilor #u+lice care au/ #otrivit le%ii/ co#etenţe de control #rivind trecerea frontierei de stat/ se sta+ileşte de şeful acestuia. Art. 71. Ae%ulile de e,#loatare şi întreţinere #rivind #odurile/ căile ferate şi rutiere/ liniile de counicaţii şi a#ele care intersectea)ă linia fron-
)ur#ul 1M
264
`tierei de stat ori au a, coun cu aceasta sunt sta+ilite #rin acorduri/ ][( convenţii şi înţele%eri înc&eiate de statul ro!n cu statele vecine. 5 Art. 7=. 7: Dentru soluţionarea #ro+leelor re)ultate din înţele%erile T+ilaterale de frontieră se nuesc/ #rin &otăr!re a uvernului/ re#re)en-^ tanţiî#uterniciţi de frontieră şi locţiitori ai acestora/ #recu şi dele%aţi în b coisiile i,te inter%uvernaentale/ din r!ndul funcţionarilor Doliţiei de Gt M>rontieră Ao!ne/ #recu şi al altor re#re)entanţi ai unor autorităţi inte- i resate. 2: tri+uţiile şi odul de lucru ale funcţionarilor #revă)uţi la alin. 7: se sta+ilesc #rin acordurile/ convenţiile şi înţele%erile de frontieră înc&eiate de Ao!nia cu statele vecine. ;ecţiunea a 2-a. @5ectuarea controlului pentru trecerea 5rontierei de #tat
Art. 74. 7: Controlul #entru trecerea frontierei de stat se efectuea)ă în ec&i#ă constituită din #ersonalul autorităţ ilor #revă)ute la art. 72 alin. 7:/ ai cărei e+ri au atri+uţii confor #revederilor le%ale s#eciale. Coordonarea ec&i#ei de control se face de către #oliţistul de frontieră. /
Q 2: în #unctele de trecere #ortuare/ din ec&i#a de control face #arte şi
re#re)entantul că#ităniei #ortului. F dată cu ec&i#a de control au acces #e navele de ărfuri şi re#re)entanţii a%enţiei de navlosire/ #recu şi alte #ersoane autori)ate/ confor le%ii. 6: în #unctele de trecere aero#ortuare ec&i#a de control va fi însoţită de un re#re)entant al co#aniei aeriene re#re)entate #e aero#ort. 8: în situaţiile în care controlul nu se #oate efectua în ec&i#ă constituită #otrivit alin. 7:/ #ersonalul autorităţii care tre+uie să îşi desfăşoare activitatea se#arat de restul ec&i#ei îl va infora/ la terinarea controlului/ #e şeful de tură al #oliţiei de frontieră des#re re)ultatul controlului. Art. 75. 7: Controlul #aşa#oartelor şi al celorlalte docuente #entru trecerea frontierei de stat ro!ne/ eli+erate de autorităţile ro!ne/ #recu şi al celor eli+erate de autorităţile străine/ recunoscute sau acce#tate de statul ro!n/ #otrivit le%ii/ se face de către #oliţistul de frontieră. 2: @a controlul de frontieră cetăţenii străini care intră în Ao!nia tre+uie să facă dovada că înde#linesc condiţiile de intrare şi şedere sta+ilite de statul ro!n. 6: 3n ca)urile în care se constată că docuentele de călătorie #revă)ute la alin. 7: nu întrunesc condiţiile #revă)ute de le%e #entru a da dre#tul titularului acestora să intre ori să iasă îndin ţară sau e,istă sus#iciuni cu #rivire
265
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 1M
269
la autenticitatea docuentelor/ şeful #unctului de trecere va dis#une clarificarea situaţiei şi luarea ăsurilor #revă)ute de le%e. 8: Şeful #unctului de trecere #oate dis#une întreru#erea călătoriei unei #ersoane dacă s-a constatat că aceasta nu înde#lineşte cerinţele #revă)ute de le%e #entru trecerea frontierei de stat ro!ne. Art. 79. @a trecerea frontierei de stat/ du#ă efectuarea controlului docuentelor #rivind identitatea #ersoanelor autoritatea vaală efectuea)ă controlul vaal/ #otrivit re%leentărilor vaale. Art 20. 7: în #unctul de trecere a frontierei de stat controlul sanitar-uan/ sanitar-veterinar/ fitosanitar şi cel #rivind #rotecţia ediului se or%ani)ea)ă şi se e,ecută #otrivit norelor sta+ilite de le%islaţia în vi%oare/ în condiţiile #revă)ute de #re)enta ordonanţă de ur%enţă/ înainte de efectuarea celorlalte ti#uri de control. 2: Controlul #entru #rote cţia sanitară a teritoriului Ao!niei şi cel #rivind #rotecţia ediului se e,ecută/ #otrivit le%ii/ asu#ra #ersoanelor/ iGloacelor de trans#ort/ ărfurilor şi altor +unuri/ indiferent de #rovenienţa şi destinaţia lor. Dersoanei care nu se su#une controlului sanitar nu î se #erite trecerea frontierei de stat. 6: utorităţile #u+lice centrale care răs#und de adinistraţia #u+lică/
#rodusele ve%etale/ deşeurile sau su+stanţele c&iice #ericuloase nu cores#und standardelor #revă)ute #entru trecerea frontierei de stat/ #ersonalul s#eciali)at al Doliţiei "anitare-eterinare/ al Doliţiei >itosanitare sau al autorităţii de #rotecţie a ediului va inter)ice trecerea acestora #este frontieră/ infor !ndu-i des#re aceasta #e şeful #unctului de trecere şi #e şeful +iroului vaal de control şi văuire la frontieră. 4: în ca)ul +olilor care i#un instituirea carantinei/ în situaţii care nu suferă a!nare/ autoritatea #u+lică centrală care răs#unde de sănătate şisau autoritatea #u+lică centrală care răs#unde de a%ricultură/ alientaţie şi silvicultură iauia #riele ăsuri de #revenire şi co+atere a acestora/ #otrivit le%ii/ #e care le counică de îndată celorlalte autorităţi interesate. 3n aceste ca)uri controlul sanitar de s#ecialitate şi ăsurile de #revenţie sanitară se efectuea)ă în detaliu asu#ra tuturor #ersoanelor/ iGloacelor de trans#ort/ ărfurilor şi +unurilor. Cu s#riGinul adinistraţiei #u+lice locale se sta+ilesc s#aţiile în care se a#lică ăsurile de #rofila,ie sanitară/ sanitară veterinară şi fitosanitară. 5: în s#aţiul destinat controlului sanitar-veterinar se or%ani)ea)ă şi se a#lică ăsurile de #revenire a răs#!ndirii +olilor de la aniale la o/
a%ricultură/ şi silvicultură/ de #unctele trans#ortde şi trecere de #rotecţia ediului sta+ilesc #rinalientaţie ordin coun al iniştrilor a frontierei de stat #rin care se efectuea)ă i#ortul/ e,#ortul şi tran)itul de aniale şi #roduse aniale/ ve%etale şi #roduse ve%etale/ deşeuri şi su+stanţe c&iice #ericuloase. (recerea iGloacelor de trans#ort destinate acestor trans#orturi #rin alte #uncte de trecere este inter)isă. 8: 3n funcţie de voluul traficului/ de situaţia e#i)ootiilor/ e#ifiţilor şi de convenţiile înc&eiate cu alte state/ în #unctul de trecere se #ot e,ecuta nuai controlul docuentelor de trecere a frontierei/ al docuentelor însoţitoare ale ărfii şi controlul fi)ic al iGloacelor care trans#ortă aniale sau #roduse aniale/ ve%etale ori #roduse ve%etale şi deşeuri sau su+stanţe c&iice #ericuloase. Controlul sanitar-veterinar/ fitosanitar şi #entru #rotecţia ediului în detaliu se efectuea)ă la locul de destinaţie al trans#ortului/ #otrivit le%ii. 1: 3n situaţia în care #unctul de trecere este desc&is şi #entru trecerea #ersoanelor/ a altor iGloace de trans#ort/ ărfuri şi +unuri/ #entru efectuarea controlului sanitar-veterinar/ fitosanitar şi #entru #rotecţia ediului se sta+ileşte în #erietrul #unctului de trecere un s#aţiu anue destinat. cesta va fi situat în lateral sau se#arat de s#aţiul #entru controlul #ersoanelor/ iGloacelor de trans#ort/ ărfurilor şi +unurilor care nu fac o+iectul acestui ti# de control.
sta+ilite econoici de ins#ectorii sanitari le%ii. în acest s#aţiu a%enţii autori)aţ i săveterinari/ efectue)econfor serviciile #revă)ut e de le%ea sanitară veterinară or%ani)ea)ă şi dis#un instalaţiile necesare. Art. 27. 7: (recerea #este frontiera de stat de către #ersoane fi)ice a arelor de v!nătoare/ de tir şi uniţiilor aferente acestora/ a arelor cu aer co#riat/ #recu şi a arelor de #ano#lie este #erisă nuai dacă acestea sunt înscrise în docuentele de trecere a frontierei/ de către autorităţile care au eli+erat aceste docuente sau au acordat vi)a ro!nă. 2: Dersoanele care la intrarea în Ao!nia au asu#ra lor are şi uniţii/ altele dec!t cele #revă)ute la alin. 7:/ au o+li%aţia să le de#ună la #oliţia de frontieră/ ur!nd să fie restituite #ro#rietarului/ #otrivit le%ii. 6: însoţitorii dele%aţiilor străine la nivelul şefilor de stat ori la nivel %uvernaental/ #recu şi ilitarii #ot avea asu#ra lor şi #ot introduce în ţară are de autoa#ărare şi uniţiile aferente/ #e +a)ă de reci#rocitate/ dacă acestea sunt notificate #rin Iinisterul facerilor E,terne şi/ res#ectiv/ Iinisterul #ărării Naţionale sau Iinisterul de 3nterne. 8: @a trecerea fron tierei de stat ilitarii ro!n i #artici#anţi la o#e raţiuni în s#riGinul #ăcii sau în sco#uri uanitare/ la e,erciţii ilitare coune cu unităţi din alte state/ #recu şi forţele ilitare străine care #ar tici#ă la activităţi ce i#lică intrarea/ staţionarea sau tran)itarea teritoriului Ao!niei confor tratatelor şi înţele%erilor internaţionale la care Ao!nia
=: 3n situaţia în care anialele şi #rodusele aniale sau ve%etalele şi
)ur#ul 1M
280
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
este #arte/ #ot avea asu#ra lor araentul/ te&nica de lu#tă şi uniţiile necesare/ dacă acestea sunt notificate #rin Iinisterul #ărării Naţionale sau Iinisterul de 3nterne. Art. 22. 7: rele de v!nătoare/ de tir/ cu aer co#riat/ uniţiile #entru acestea/ #recu şi arele de #ano#lie aflate asu#ra călătorilor în tran)it/ #e care aceştia le-au declarat/ se si%ilea)ă la intrarea în ţară de către #ersonalul #oliţiei de frontieră. 2: De ti#ul tran)itării teritoriului Ao!niei călătorilor le este inter)is să înstrăine)e arele şi uniţiile sau să ru#ă si%iliile a#licate. @a ieşirea din ţară se verifică inte%ritatea şi autenticitatea si%iliilor şi dacă datele de identificare a arelor şi uniţiilor cores#und cu cele înscrise în docuentul de trecere a frontierei de stat. *acă si%iliile nu sunt intacte ori datele nu cores#und cu cele înscrise în docuentele de trecere a frontierei de stat sau arele şi uniţiile au fost înstrăinate inte%ral ori în #arte/ călătorilor în cau)ă li se întreru#e călăto ria #!nă la clarificarea situaţiei de către autorităţile co#etente. 6: (ran)itarea #rin Ao! nia a arelor de v!năto are sau de tir şi a uniţiilor cores#un)ătoare/ a#arţin!nd unor #ersoane Guridice străine/ se face cu a#ro+area #reala+ilă a şefului direcţiei teritoriale a #oliţiei de frontieră co#etente. Art. 26. 7: rele şi uniţiile #revă)ute la art. 27 alin. 7: şi 2:/ care nu au fost declarate/ #recu şi alte are şi uniţii desco#erite cu oca)ia controlului #entru trecerea frontierei de stat se reţin în vederea confiscării şi se #redau #e +a)ă de #roces-ver+al autorităţilor co#etente. 2: Dersoanele în cau)ă se reţin şi se #redau autorităţilor co#etente în vederea clarificării situaţiei lor. Art. 28. *is#o)iţiile art. 27 şi 26 se a#lică şi în ca)ul su+stanţelor e,#lo)ive/ al aterialelor +iolo%ice cu #otenţial de containare în asă/ al su+stanţelor stu#efiante sau #si&otro#e şi al edicaentelor care conţin su+stanţe stu#ef iante sau #si&otro# e în cantităţi ai ari dec!t cele necesare #entru trataentul #ersonal/ #recu şi al dis#o)itivelor sau reci#ientelor încărcate cu su+stanţe to,ice sau radioactive aflate asu#ra #ersoanelor sau/ du#ă ca)/ în iGloacele de trans#ort rutiere/ feroviare/ navale ori aeriene care trec frontiera de stat ro!nă. Art. 21. 7: @a autoturisele/ auto+u)ele/ autocarele/ autoărfarele şi celelalte iGloace de trans#ort rutiere care intră sau ies din ţară controlul #entru trecerea frontierei se efectuea)ă în #unctele de trecere rutiere. 2: în #unctele de trecere/ în ca)ul trans#orturilor ultiodale/ controlul iGloacelor #revă)ute la alin. 7: se efectuea)ă înainte de î+arcareade+arcarea înde #e iGlocul de trans#ort naval/ aerian sau feroviar.
287
Art. 2=. Controlul #entru trecerea frontierei al trenurilor se efectuea)ă M în staţia de frontieră sau/ #e #arcurs/ între staţia de frontieră şi o staţie interioară. Art. 24. 7: @a navele care intră sau ies din #orturile ro!neşti îndin curse e,terne controlul #entru trecerea frontierei se efectuea)ă în #unctele de trecere #ortuare. 2: @a navele care urea)ă să o#rească în #orturile situate #e *unăre/ în care nu funcţionea)ă #uncte de trecere/ controlul #entru trecerea frontierei se efectuea)ă în #riul #ort/ situat în aonte sau în aval de acest #ort/ în care funcţionea)ă un #unct de trecere. @a ieşirea din ţară controlul se efectuea)ă în #ortul de unde #leacă nava în cursa e,ternă/ în situaţia în care în acesta e,istă un #unct de trecere< în ca) contrar/ navele res#ective sunt o+li%ate să o#rească #entru control în unul dintre #orturile alaţi/ "ulina/ (ulcea/ Constanţa-"ud sau Ioldova ec&e. 6: @a navele su+ #avilion străin care navi%&ea)ă în sectorul *unării de os/ între #orturile "ulina şi Brăila/ controlul #entru trecerea frontierei se efectuea)ă la intrare în #ortul "ulina/ iar la ieşire/ în unul dintre #orturile Brăila/ alaţi/ (ulcea sau "ulina/ dacă din aceste #orturi navele #leacă direct în cursele e,terne. Controlul navelor care navi%&ea)ă #rin canalul *unăre - Iarea Nea%ră se efectuea)ă la intrare în #ortul Constanţa-"ud/ iar la ieşire/ ultiul #ort ro!nesc din care navele în cursă. 8: înîn#ortul Cernavodă se controlea)ă nuai #leacă acele nave care sosesc sau #leacă în cursă e,ternă din #ortul Basara+i/ Doarta l+ă/ Ied%idia sau Cernavodă. 1: Controlul #entru trecerea frontierei se efectuea)ă în #ortul "ulina asu#ra tuturor navelor care navi%&ea)ă #rin acesta s#re #orturile Aeni sau 3sail< în #ortul "ulina nu sunt su#use controlului navele ro!neşti şi străine care vin din aceste #orturi şi nu se o#resc într-un #ort ro!nesc/ #recu şi navele de ărfuri şi #asa%eri su+ #avilion ro!nesc care navi%&ea)ă între #orturile Constanţa/ "ulina/ alaţi şi Brăila/ la intrarea şi la ieşirea din sectorul *unării de os. =: Navele su+ #avilion străin care navi%&ea)ă în aval #e *unărea interioară şi urea)ă să o tran)ite)e cu o#rire efectuea)ă controlul la intrarea în ţară în #ortul Călăraşi/ iar #entru ieşirea din ţară/ în ultiul #ort din care #leacă/ dacă este or%ani)at #unct de trecere a frontierei/ sau în #ortul alaţi. Dentru navi%aţia în aonte de acest sector al *unării controlul la intrarea în ţară se efectuea)ă în #ortul alaţi/ iar #entru ieşirea din ţară/ în ultiul #ort din care #leacă nava/ dacă este or%ani)at #unct de trecere a frontierei/ sau în #ortul Călăraşi.
282
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
4: Navele su+ #avilion străin care navi%&ea)ă în tran)it fără o#rire n e *unărea interioară sau #e canalul *unăre - Iarea Nea%ră sunt su#u "e controlului în #ortul Călăraşi/ res#ectiv în #ortul alaţi. Art. 25. 7: 3n ca)ul în care în rada #ortului a eşuat o navă sau la +ordul unei nave a i)+ucnit un incendiu/ navele de salvare sau cele desenate să intervină #entru salvare #ot să iasă în radă #entru acordare de aGutor/ fără a li se efectua controlul #entru trecerea frontierei. ceste situaţii se aduc la cunoştinţă şefului #unctul ui de trecere/ de îndată/ de către că#itănia #ortului. 2: C!nd în #ort a i)+ucnit un incendiu sau a a#ărut un #ericol iinent care afectea)ă si%uranţa navelor ori care #une în #ericol si%uranţa navelor/ acestora li se #erite ieşirea din #ort în radă/ fără a li se efectua controlul #entru trecerea frontierei. Art. 29. 7: ctivitatea de căutare şi salvare a vieţii oeneşti în area teritorială se or%ani)ea)ă şi se desfăşoară #e +a)a acordurilor +ilaterale dintre statele riverane Iării Ne%re/ înc&eiate în conforitate cu #revederile Convenţiei internaţionale "A: din 7949 #rivind căutarea şi salvarea #e are/ ado#tată la Ha+ur% la 24 a#rilie 7949. 2: *eliitarea re%iunilor de căutaresalvare între statele riverane Iani Ne%re nu este le%ată de deliitarea liniei de frontieră. 6: "erviciile de căutare şi salvare se desfăşoară în conforitate cu #rinci#iul #riului sosit la locul unde are loc activitatea de căutare şi salvare/ dacă #rin acordurile +ilaterale ale Ao!niei cu statele riverane Iani Ne%re nu se sta+ileşte altfel. "alvatorul este o+li%at să îşi anunţe #re)enţa şi otivul acesteia în a#ele teritoriale ale Ao!niei sau deasu#ra acestora/ #rin staţia radiocoastă care va infora iediat că#itănia #ortului în a cărei )onă de Gurisdicţie se află salvatorul şi ins#ectoratul Gudeţean al #oliţiei de frontieră. 8: Dentru înde#linirea #revederilor alin. 7: şi nuai în sco#ul căută locului de #roducere a accidentelor aritie şi al salvării su#ravieţuitorilor/ cu e,ce#ţia ca)urilor în care statele riverane Iării Ne%re convin altfel/ se autori)ea)ă intrarea iediată îndeasu#ra ării teritoriale a Ao!niei a unităţilor de salvare a#arţin!nd celorlalte state riverane. Art. 60. 7: Controlul docuentelor #rivind identitatea străinilor/ e+ri ai ec&i#aGelor navelor care e,ecută voiaGe internaţionale/ şi a #asa%erilor #entru trecerea frontierei se efectuea)ă cu res#ectarea #revederilor Hotăr!rii uvernului nr. 7.6612000 #entru a#ro+area Norelor etodolo%ice de #unere în a#licare a #revederilor Convenţiei #rivind facilitarea traficului ariti internaţional >@:/ ado#tată la @ondra la 9 a#rilie 79=1/ cu odificările şi co#letările ulterioare.
)ur#ul 1M
286
2: @a navele ro!neşti de trans#ort de ărfuri care/ din otive Gustificate/ sunt o+li%ate să staţione)e în rada #ortului/ accesul la uscat al e+rilor ec&i#aGelor este #eris cu a#ro+area şefului #unctului de trecere. în acest ca) controlul navelor se e,ecută du#ă intrarea lor în #ort/ iar controlul carnetelor de arinar se efectuea)ă la co+or!rea #e uscat. Art. 67. 7: Ie+rilor ec&i#aGelor navelor aflate în rada #ortului/ asu#ra cărora la sosire nu s-a efectuat controlul #entru trecerea frontierei/ li se #oate acorda asistenţă edicală cu accesul edicului la +ord/ la cererea coandanţilor de navă şi cu a#ro+area şefului #unctului de trecere. 2: în +a)a avi)ului or%anelor sanitare co#etente de+arcarea arinarilor străini în vederea internării în unul dintre s#italele oraşului #ortuar se a#ro+ă de şeful #unctului de trecere/ la cererea că#ităniei #ortului. Art. 62. 7: Iarinarii răaşi #e teritoriul Ao!niei du#ă #lecarea navei se vor #re)enta la a%enţia co#aniei de navi%aţie de care a#arţine nava/ #entru a li se re)olva situaţia. *acă în localitatea #ortuară nu e,istă a%enţie de navi%aţie/ şefiil #unctului de trecere #erite arinarilor #lecarea din ţară cu altă navă. 2: Iarinarilor străini aflaţi #e nave în #orturile ro!neşti/ care urea)ă să se de#lase)e în interes de serviciu într-un alt #ort sau într-o altă localitate de #e teritoriul Ao!niei/ #entru a lua le%ătura cu isiunea di#loatică sau cu oficiul consular al statului ai cărui cetăţeni sunt/ li se acordă/ la cerere/ vi)ă de intrare. Cererea de vi)ă se re)olvă #rin a%enţia de navlosire sau #rin a%enţia de navi%aţie a statului de care a#arţine nava ori de către şefii #unctelor de trecere. în ca)ul de#lasării arinarilor s#re alte state li se acordă vi)e de tran)it. 6: (recerea oricărui e+ru al ec&i#aGului unei nave străine în ec&i#aGul altei nave străine/ aflată în unul dintre #orturile ro!neşti/ se face #rin odificarea cores#un)ătoare de către coandanţii celor două nave a listelor cu#rin)!nd ec&i#aGul acestora/ cu acordul a%enţilor navelor. @istele cu#rin)!nd ec&i#aGele sunt #re)entate la că#itănia #ortului/ la şeful #unctului de trecere a frontierei la +iroul vaal şi la +iroul direcţiei de sănătate #u+lică din #ort de către a%enţii navelor. Art. 66. 7: @a navele de #asa%eri su+ #avilion ro!nesc sau su+ #avilion străin/ #recu şi la #asa%erii aflaţi #e navele de ărfuri care vin sau #leacă îndin Ao!nia controlul docuentelor la trecerea frontierei se efectuea)ă asu#ra #ersoanelor şi +unurilor la de+arcarea şi/ res#ectiv/ î+arcarea lade #e nave. 2: ccesul #asa%erilor străini la uscat este #eris nuai du#ă înde#linirea foralităţilor le%ale #entru trecerea frontierei de stat.
f
288
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Art. 68. Şefii isiunilor di#loatice/ oficiilor consulare/ #recu şi şefu re#re)entanţelor or%ani)aţiilor internaţionale aflate #e teritoriul Ao!niei/ în liitele convenţiil or la care statul ro!n este #arte/ au acces la +ordul navelor de coerţ străine aflate în #orturile sau a#ele teritoriale ro!neşti/ în +a)a cărţilor de identitate eli+erate de Iinisterul facerilor E,terne. Art 61. ccesul la +ord al e+rilor de failie ai arinarilor stiăini î+arcaţi #e navele aflate în #orturile ro!neşti care navi%&ea)ă intre #orturile Constanţa/ "ulina şi Ioldova ec&e se face #e +a)a #aşa#oartelor ori a altor docuente de trecere a frontierei/ la cererea coandantului navei şi cu avi)ul şefului #unctului de trecere. Art. 6=. 7: în aero#orturi controlul #entru trecerea frontierei se face la #lecarea şi la sosirea aeronavelor îndin curse internaţionale. C!nd din cau)e de forţă aGoră o aeronavă de trans#ort internaţional nu îşi #oate continua cursa şi călătorii în tran)it nu au le%ături iediate/ acestora li se #erite/ la cerere/ accesul în localitate #!nă la î+arcarea în #ria aeronavă sau tran)itarea teritoriului Ao!niei cu alte iGloace de trans#ort/ în +a)a vi)ei de tran)it acordate în #unctul de trecere/ #otrivit le%ii. 2: în ca)ul în care aeronavele care efectuea)ă curse internaţionale ateri)ea)ă din cau)e de forţă aGoră #e aero#orturi care nu sunt destinate traficului internaţional/ situate în afara )onei de frontieră/ controlul #entru trecerea frontierei se asi%ură de către unitatea de #oliţie şi autoritatea vaală cele ai a#ro#iate. 6: Călătorilor în tran)it/ cu escală în Ao!nia/ nu li se efectuea)ă controlul #aşa#oartelor dacă nu #ărăsesc aero%ara/ cu e,ce#ţia situaţiilor deose+ite ce reclaă efectuarea acestui control. Art. 64. vioanele ilitare ro!neşti şi străine şi ec&i#aGele lor/ atunci c!nd ateri)ea)ă sau decolea)ă de #e aero#orturi ro!neşti desc&ise traficului internaţional/ se su#un re%ulilor #revă)ute la art. 6=. ;ecţiunea a M-a. cce#ul, circulaţia şi alte activităţi ce #e de#5ăşoară 3n zona de 5rontieră şi 3n punctele de trecere a 5rontierei de #tat
Art. 65. 7: +orurile aeronavelor civile care e,ecută o#eraţiuni aeriene în s#aţiul aferent )onei de frontieră vor fi counicate 3ns#ectoratului eneral al Doliţiei de >rontieră de către o#erato rii aerieni care efectuea)ă )+orurile res#ective/ cu cel #uţin o oră înainte de decolare/ cu #reci)area ti#ului şi înatriculării aeronavei/ a itinerarului şi a orarului de )+or. 2: +orurile av!nd dre#t sco# acordarea asistenţei edicale sau a aGutorului uanitar de ur%enţă/ efectuate în s#aţiul aerian aferent )onei de frontieră/ se counică 3ns#ectoratului eneral al Doliţiei de >rontieră de
)ur#ul 1M 7
281
/catre o#eratorii aerieni care e,ecută )+orurile res#ective/ înainte de deco- 7 lare/ cu #reci)area ti#ului şi înatriculării aeronavei/ a itinerarului şi a ora- / rului de )+or. 6: +orurile enţionate la alineatele #recedente/ #entru care/ confor re%leentărilor aeronautice în vi%oare/ este necesară o+ţinerea unei auto ri)aţii de survol/ se counică 3ns#ectoratului eneral al Doliţiei de >ronY tieră de către utoritatea eronautică Civilă Ao!nă în oentul eiterii autori)aţiei res#ective. 8: Drevederile #re)entului articol nu se a#lică în ca)ul )+orurilor efec tuate #e căile aeriene alocate traficului aerian internaţional. Art. 69. în )ona de frontieră/ #e ad!nciea de 100 etri de la linia de frontieră către interior/ cu avi)ul direcţiei teritoriale a #oliţiei de frontieră co#etente/ se #ot e,ecuta activităţi cu sunt ineritul/ e,#loatările de ţiţei/ de %a)e/ de a#e inerale/ de a#e terale/ e,#loatările forestiere/ +alastiere sau de cariere/ lucrările de î+unătăţiri funciare şi iri%aţii/ îndi%uirile/ lucrările sau construcţiile #e cursurile de a#ă/ lucrări de asi%urare a condiţiilor de navi%aţie/ construcţiile şi aenaGările turistice/ de a%reent sau de altă natură/ cercetările sau #ros#ectările %eolo%ice. Art. 80. Descuitul industrial şi s#ortiv în a#ele de frontieră/ a#ele aritie interioare şi în area teritorială se efectuea)ă/ în condiţiile le%ii/ în locurile şi sectoarele sta+ilite de autorităţile co#eten te/ cu avi)ul #reala+il al şefului ins#ectoratului Gudeţean al #oliţiei de frontieră. Art. 87. Bărcile şi a+arcaţiunile înatriculate #otrivit le%ii/ aflate #e a#ele de frontieră şi a#ele aritie interioare/ se #ăstrea)ă în locurile sta+ilite de că#ităniile de #ort sau/ du#ă ca)/ de autorităţile adinistraţiei #u+lice locale/ cu avi)ul şefilor sectoarelor #oliţiei de frontieră/ lu!ndu-se ăsuri de către cei care le deţin/ #entru a se #reveni folosirea acestora la trecerea ile%ală a frontierei de stat/ la #racticarea contra+andei sau la alte activităţi ilicite. Art. 82. 7: ctivităţile de a%reent şi s#ortive în a#ele de frontieră/ area interioară şi area teritorială se #ot desfăşura cu a#ro+area că#ităniei de #ort sau/ du#ă ca)/ a adinistraţiei #u+lice locale şi cu avi)ul şefului sectorului #oliţiei de frontieră ori/ du#ă ca)/ al şefului %ru#ului de nave al #oliţiei de frontieră. 2: 3n a#ele de frontieră/ în area interioară şi în area teritorială navele cu e,cursionişti/ #recu şi orice altă navă sau a+arcaţiune nu au voie să acoste)e dec!t în #orturi sau în alte locuri s#ecial aenaGate în acest sco#. 3n ca) de forţă aGoră acostarea se #oate face în orice #unct de #e alul ro!nesc/ anunţ!ndu-se cea ai a#ro#iată foraţiune locală a
28=
)ur#ul 1M
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
#oliţiei de frontieră sau/ în li#sa acesteia/ a #oliţiei. *is#o)iţiile acestui alineat nu se a#lică cetăţenilor ro!ni #osesori de +ărci. 6: vi)ul direcţiei teritoriale a #oliţiei de frontieră co#etente este o+li%atoriu #entru navele şi a+arcaţiunile străine care navi%&ea)ă # e *unărea interioară/ #e +raţul (ulcea şi +raţul "ulina. Art. 86. Dăşunatul anialelor este #eris în ti#ul )ilei #!nă la f!şia de #rotecţie a frontierei de stat/ iar noa#tea/ #!nă la 100 etri faţă de aceasta către interior/ în locurile sta+ilite de autorităţile adinistraţiei #u+lice locale şi cu avi)ul şefului sectorului #oliţiei de frontieră. Art. 88. 7: !nătoarea de-a lun%ul frontierei de stat #e ad!nciea de 100 etri de la f!şia de #rotecţie a frontier ei de stat către interior / #entru frontiera de uscat/ şi de la liita terenului inunda+il/ #entru frontiera de a#ă/ este inter)isă. 2: !nătoarea or%ani)ată a anialelor de #radă/ #e ad!nciea #revă)ută la alin. 7:/ este adisă nuai )iua şi nuai de la f!şia de #rotecţie a frontierei de stat către interior/ #e +a)a &otăr!rilor consiliil or locale şi cu avi)ul #reala+il al şefului sectorului #oliţiei de frontieră. Art. 81. 7: Frice activitate în #unctele de trecere a frontierei de stat/ alta dec!t efectuarea controlului de frontieră/ se #oate desfăşura nuai du#ă o+ţinerea #reala+ilă a avi)ului #artea şefului direcţiei teritorialea a#unc#oliţiei de frontieră co#etente saudin a şefului structurii de coordonare telor de trecere aero#ortuare/ a autorităţilor adinistraţiei #u+lice locale şi a altor autorităţi #revă)ute de le%e/ du#ă ca). 77: Condiţiile de eli+erare de către şeful direcţiei teritoriale a #oliţiei de frontieră co#etente sau de şeful structurii de coordonare a #unctelor de trecere aero#ortuare a avi)ului #revă)ut la alin. 7:/ #recu şi o+li%aţiile #ersoanelor avi)ate se sta+ilesc #rin norele de a#licare a #re)entei ordonanţe de ur%enţă. în avi) se vor enţiona o+li%aţiile #ersoanelor avi)ate. 2: +ro%at de F.K.. nr. 705200=. Art. 8=. 7: Dersoanelor care se de#lasea)ă sau care desfăşoară diferite activităţi în a#ro#ierea frontierei de stat le este inter)is a: să tra%ă cu ara #este frontiera de stat< +: să deteriore)e sau să distru%ă senele de frontieră/ instalaţiile sau iGloacele te&nice de #a)ă ale #oliţiei de frontieră< c: să utili)e)e focul desc&is fără luarea ăsurilor #entru î#ied icarea #ro#a%ării focului la vecinătăţi< d: să fi,e)e #e +andă a%netică/ #e &!rtie sau alt su#ort ia%ini care să redea #orţiuni din teritoriul statelor vecine< e: să facă sc&i+ de o+iecte sau cores#ondenţă #este frontiera de stat/ în alte #uncte dec!t cele destinate #rin le%e acestui sco#<
284
f: să desfăşoare activităţi care #ot #olua a#ele/ area/ aerul sau solul în )ona de frontieră/ #recu şi a#ele aritie aflate su+ Gurisdicţia statului M ro!n< %: să #oarte convor+iri neautori)ate #este linia de frontieră< &: să coită fa#te/ %esturi sau să #rofere)e e,#resii Gi%nitoare la adresa statului vecin sau a cetăţenilor acestuia. 2: Aestricţiile #revă)ute la alin. 7: lit. d:/ e: şi %: sunt a#lica+ile doar în situaţia în care acestea sunt #revă)ute în acordurile sau convenţiile #rivitoare la frontieră înc&eiate de Ao!nia cu statele vecine. Art. 84. în situaţii deose+ite/ #e ti#ul unor acţiuni ale #oliţiei de frontieră/ se #oate o#ri te#orar accesul şi desfăşurarea unor activităţi în a#ro#ierea frontierei de stat în afara localităţilor. ceste ăsuri vor fi aduse la cunoştinţă autorităţil or adinistraţiei #u+lice locale şi #o#ulaţiei în ti# util.
Capitolul (. Siste!ul de (nfor!are Naţional privind circulaţia persoanelor %i bunurilor prin frontieră =S(? Art. 49 - Art 78. +ro%ate de F.K.. nr. 7602005. Capitolul . )ăspunderi %i sancţiuni Art. 79. încălcarea dis#o)iţiilor #revă)ute în #re)enta ordonanţă de ur%enţă atra%e/ du#ă ca)/ răs#underea #enală/ civilă/ contravenţională sau adinistrativă a #ersoanei vinovate. Art. =9. Dentru fa#tele #revă)ute la art. 8= lit. f: #oliţiştii de frontieră şi or%anele s#eciali)ate ale aa 7inistraţiei #u+lice centrale şi locale a#lică #revederile dis#o)iţiilor le%ale #rivind #rotecţia ediului. Art. 40. 7: 3ntrarea sau ieşirea din ţară #rin trecerea ile%ală a frontierei de stat constituie infracţiune şi se #ede#seşte cu înc&isoare de la 6 luni la 2 ani. 2: *acă fa#ta #revă)ută la alin. 7: a fost săv!rşită în sco#ul sustra%erii de la e,ecutarea unei #ede#se/ fa#ta se #ede#seşte cu înc&isoare de la = luni la 6 ani. 6: (entativa fa#telor #revă)ute la alin. 7: şi 2: se #ede#seşte. 8: >a#ta #revă)ută la alin. 7: săv!rşită de o victiă a traficului de #ersoane nu se #ede#seşte. Art. 47. 7: Aacolarea/ îndruarea sau călău)irea uneia sau ai ultor #ersoane în sco#ul trecerii frauduloase a frontierei de stat/ #recu şi or%ani)area acestor activităţi constituie infracţiunea de trafic de i%ranţi şi se #ede#seşte cu înc&isoare de la 2 la 4 ani.
285
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 1M
289
2: *acă fa#ta #revă)ută la alin. 7: este de natură a #une în #ericol viaţa sau securitatea i%ran ţilor ori a-i su#une #e aceştia unui trataent inuan sau de%radant/ #edea#sa este înc&isoarea de la 1 la 70 ani. 6: *acă fa#ta #revă)ută la alin. 2: a avut ca urare oartea sau sinuciderea victiei/ #edea#sa este înc&isoarea de la 70 la 20 de ani. 8: (entativa fa#telor #revă)ute la alin. 7: şi 2: se #ede#seşte. Art. 42. +ro%at de @e%ea nr. 692006. Art. 46. Bunurile şi valorile care au servit sau care au fost destinate s! servească la săv!rşirea infracţiunilor #revă)ute la art. 40 şi 47 ori care au fost o+ţinute #rin săv!rşirea acestor infracţiuni/ dacă sunt ale infractorului se confiscă. Art. 48. Frice utili)are a datelor din "3> care nu este conforă cu dis#o)iţiile le%ii constituie a+u) în serviciu contra intereselor #ersoanelor şi se #ede#seşte confor Codului #enal. Art. 41. "unt contravenţii/ dacă #otrivit le%ii #enale nu constituie infracţiuni/ urătoarele fa#te a: tra%erea cu ara #este frontiera de stat/ deteriorarea ori distru%erea senelor de frontieră/ a instalaţiilor sau iGloacelor te&nice de #a)ă/ su#rave%&ere şi control ale Doliţiei de >rontieră Ao!ne/ utili)area focului desc&is fără luarea ăsurilor #entru î#iedicarea #ro#a%ării focului la vecinătăţi/ în a#ro#ierea liniei
/"u&na şi Ioldova ec&e fără #aşa#ort ori alte docuente de trecere a frontierei sau fără avi)ul şefului #unctului de trecere< desfăşura rea oricărei activităţ i în #unctele de trecere a frontierei de stat/ alta dec!t efectuarea controlului de frontieră/ fără avi)ul/ du#ă ca)/ al şefului direcţiei teritoriale a #oliţiei de frontieră co#etente/ al şefului structurii de coordonare a #unctelor de trecere aero#ortuare/ al adinistraţiei #u+lice locale sau al altei autorităţi #revă)ute de le%e< neres#ectarea o+li%aţiilor #revă)ute în avi)ul eli+erat de către şeful direcţiei teritoriale a #oliţiei de frontieră co#etente sau de şeful structurii de coordonare a #unctelor de trecere aero#ortuare/ #otrivit art. 81 alin. 7:< neluarea de către conducătorii autorităţilor adinistraţiei #u+lice locale a ăsurilor necesare în vederea înde#linirii o+li%aţiei #revă)ute la art. 4 alin. 2:< f: accesul #ersoanelor în f!şia de #rotecţie a frontierei de stat #!nă la culoarul de frontieră sau alul a#elor/ du#ă ca)/ fără docuente de identitate sau fără a#ro+area adinistraţiei #u+lice ori fără avi)ul şefului foraţiunii locale a #oliţiei de frontieră< accesul #ersoanelor #entru efectuarea unor activităţi dincolo de f!şia de #rotecţie a frontierei de stat/ în situaţia în care aceasta se constituie ai în ad!ncie/ #recu şi în insulele şi ostroavele a#arţin!nd statului ro!n/ situate în a#ele de frontieră/ #rin alte locuri sau în alte condiţii dec!t cele sta+ilite de adniinistraţia #u+lică locală ori fără avi)ul şefului foraţiunii locale a #oliţiei de
de frontieră< +: aducerea în Ao!nia de către trans#ortatorii aerieni/ navali sau tereştri a cetăţenilor străini sau a#atri)i fără docuente de trecere a frontierei/ cu docuente sau vi)e false ori falsificate/ sau ascunşi în iGloacele de trans#ort< c: refu)ul su+ orice foră de a #erite auto rităţilor de frontier ă vi)itarea aeronavelor/ navelor/ iGloacelor de trans#ort rutiere sau feroviare/ a a%a)iilor/ &a+arelor şi a altor locuri ce #re)intă interes #entru controlul de frontieră< d: refu)ul unei #ersoane de a da relaţii #entru sta+ilirea identităţii sale/ de a se le%itia cu actele de identitate ori de a #re)enta la control +a%aGele sau iGloacele de trans#ort/ la cererea or%anelor #oliţiei de frontieră sau ale #oliţiei< e: accesul la uscat fără a#ro+ar ea şefului #unct ului de trecere al e+ri lor ec&i#aGelor navelor ro!neşti de trans#ort de ărfuri care/ din otive Gustificate/ sunt o+li%ate să staţione)e în ra)a #ortului< ne#re)entarea du#ă #lecarea navei a arinarilor răaşi #e teritoriul Ao!niei/ la a%enţia co#aniei de navi%aţie de care a#arţine nava/ #entru a li se re)olva situaţia< accesul la +ord al e+rilor de failie ai arinarilor străini î+arcaţi #e navele aflate în #orturile ro!neşti care navi%&ea)ă între #orturile Constanţa/
frontieră< insulele şi ostroavele de foraţiune nouă din a#ele de accesul frontieră#ersoanelor înainte deîndeterinarea a#artenenţei acestora< desfăşurarea activităţilor #revă)ute la art. 69 fără avi)ul direcţiilor teritoriale ale #oliţiei de frontieră< efectuarea #escuitului în a#ele de frontieră/ a#ele aritie interioare şi în area teritori ală în alte locuri sau în alte sectoare dec!t cele sta+ilite de autorităţile co#etente< #ăstrarea +ărcilor şi a+arcaţiunilor aflate #e a#ele de frontieră sau #e a#ele aritie interioare în alte locuri dec!t cele sta+ilite de autorităţile co#etente ori neluarea de către cei care le deţin a ăsurilor necesare #entru a #reveni folosirea acestora la trecerea ile%ală a frontierei de stat/ la #racticarea contra+andei sau la alte activităţi ilicite< desfăşurarea activităţilor de a%reent şi s#ortive în a#ele de frontieră/ area interioară şi area teritorială fără a#ro+area că#ităniei de #ort sau/ du#ă ca)/ a adinistraţiei #u+lice locale ori fără avi)ul şefului sectorului #oliţiei de frontieră sau/ du#ă ca)/ al şefului %ru#ului de nave al #oliţiei de frontieră< acostarea fără dre#t a navelor/ a+arcaţiunilor cu e,cursionişti în alte locuri dec!t #orturile sau locurile s#ecial aenaGate în acest sco# ori li#sa avi)ului direcţiei teritoriale a #oliţiei de frontieră co#etente în ca)ul navelor şi a+arcaţiunilor străine care navi%&ea)ă #e *unărea interioară #e +raţul (ulcea şi +raţul "ulina< #ăşunatul anialelor în ti#ul )ilei dincolo
210
*re#tinternaţional #u+lic."inte)e #entrue,aen
" )ur#ul 1M
217
de f!şia de #rotecţie a frontierei de stat< #ăşunatul anialelor în ti#ul m no#ţii în alte locuri dec!t cele sta+ilite de autorităţile adinistraţiei #u+lice fi ţm Ao!ne/ al Doliţiei Ao!ne sau de către î#uterniciţii autorit ăţilor adilocale sau fără avi)ul şefului sectorului #oliţiei de frontieră< v!nătoarea de-a Gl bQi. nistraţiei #u+lice locale. lun%ul frontierei de stat/ #e ad!nciea de 100 etri de la f!şia de #rotecţie jG a b.T. 2: 3n ca)ul sancţiunilor cu aendă contravenientul #oate face #l!n%ere/ ă#. în teren de 71 )ile de la counicarea #rocesului-ver+al de constatare a frontierei de stat către interior/ #entru frontiera de uscat/ şi de la liita i terenului inunda+il/ #entru frontiera de a#ă< desfăşurarea v!nătorii/ #revă- ^ contravenţiei şi de a#licare a sancţiunii/ la instanţa de Gudecată/ #otrivit le%ii. 6: 3n ca)ul contra venţiilor #revă)ute la art. 41 lit. a:/ dacă a%entul )ută la art. 88 alin. 2:/ fără avi)ul #reala+il al şefului sectorului #oliţiei de 7 constatator a#recia)ă că sancţiunea aen)ii este îndestulătoare/ a#lică frontieră< fi,area #e +andă a%netică/ #e &!rtie sau #e alt su#ort a ia%i- g aenda. în ca) contrar #rocesul-ver+al de constatare a contravenţiei se trinilor care redau #orţiuni din teritoriul statelor vecine/ de către #ersoanele 3 ite de îndată Gudecătoriei în a cărei ra)ă teritorială a fost săv!rşită concare se de#lasea)ă ori care desfăşoară diferite activităţi în a#ro#ierea fronti- î travenţia/ #entru Gudecarea cau)ei şi a#licarea sancţiunii. Dartici#area #roerei de stat/ dacă acest lucru este #revă)ut în acordurile sau convenţiile i curorului este o+li%atorie. î#otriva &otăr!rii instanţei se #oate face cerere #rivitoare la frontieră înc&eiate de Ao!nia cu statele vecine< #urtarea de M de ree,ainare de către contravenient sau #rocuror în teren de 28 de ore convor+iri neautori)ate #este linia de frontieră/ dacă acest lucru este #revă- G de la #ronunţare/ #entru #rocuror şi contravenientul #re)enţi/ sau de la )ut în acordurile sau convenţiile #rivitoare la frontieră înc&eiate de Ao!nia( counicare/ c!nd contravenientul a li#sit la de)+ateri. cu statele vecine< coiterea sau #roferarea de către #ersoanele care se 8: "ancţiunea înc&isorii contravenţionale #oate fi a#licată inorilor de#lasea)ă ori desfăşoară activităţi în a#ro#ierea frontierei de stat de fa#le/ nuai dacă au î#linit v!rsta de 7= ani< în acest ca) liitele sancţiunii %esturi sau e,#resii Gi%nitoare la adresa statului vecin ori a cetăţenilor acestuia/ #revă)ute în #re)enta ordonanţă de ur%enţă se reduc la Guătate. dacă acestea sunt #revă)ute în acordurile sau convenţiile #rivitoare la frontieră 1: în ca)ul inorilor care nu au î#linit v!rsta de 7= ani se a#lică înc&eiate de Ao!nia cu statele vecine. #revederile le%ii #rivind re%iul ocrotirii unor cate%orii de inori. Art. 4=. 7: Contravenţiile #revă)ute la art. 41 se sancţionea)ă du#ă cu urea)ă 45. *in sueleDoliţiei re)ultate aen)ile a#licateDoliţiei confor art. 4=/ Art. cotă de 10\ va reveni de din >rontieră Ao!ne/ Ao!ne sauo a: cu aendă de la 100 lei la 1.000 lei cele de la lit. a:< autorităţii #u+lice locale din care face #arte a%entul constatator. ceastă +: cu aendă de la 6.000 lei la 71.000 lei cele de la lit. +:< suă se reţine inte%ral ca venituri e,tra+u%etare/ cu titlu #eranent/ şi va fi c: cu aendă de la 100 lei la 2.100 lei cele de la lit. e:< re#arti)ată astfel 20\ #entru #reierea #ersoanelor care au desco#erit d: cu aendă de la 600 lei la 7.100 lei cele de la lit. c: şi d:< săv!rşirea fa#tei şi au a#licat sancţiunea/ iar 50\ #entru finanţar ea c&ele: cu aendă de la 700 lei la 7.000 lei cele de la lit. f:. tuielilor ateriale şi de ca#ital< suele răase nec&eltuite la sf!rşitul 2: "ancţiunea #revă)ută la alin. 7: lit. +: se a#lică trans#ortatorului fiecărui an se re#ortea)ă în anul urător/ av!nd aceeaşi destinaţie. #entru fiecare #ersoană trans#ortată. Art. 49. en)ile a#licate #ersoanelor fi)ice sau Guridice străine #ot fi 27: "ăv!rşirea în od re#etat a contravenţiei de neres#ectare a o+li#lătite şi în valuta li+er converti+ilă/ #rin transforarea aen)ilor din lei în %aţiilor #revă)ute în avi)ul eli+erat de către şeful direcţiei teritoriale a #olivaluta converti+ilă/ la cursul valutar oficial în vi%oare la data săv!rşirii ţiei de frontieră co#etente sau de şeful structuri i de coordonare a #unccontravenţiei. telor de trecere aero#ortuare/ #otrivit art. 81 alin. 7:/ se sancţionea)ă cu aendă de la 7.000 lei la 1.000 lei şi cu retra%erea avi)ului. Capitolul (. Dispoziţii finale %i tranzitorii 6: Drevederile #re)entei ordonanţe de ur%enţă se co#letea) ă cu dis Art. 9:. *is#o)iţiile #re)entei ordonanţe de ur%enţă se co#letea)ă cu #o)iţiile Frdonanţei uvernului nr. 22007 #rivind re%iul Guridic al con #revederile acordurilor/ convenţiilor şi altor înţele%eri internaţionale în travenţiilor. aterie/ înc&eiate de Ao!nia cu terţe state/ ratificate #otrivit le%ii. 8: Cuantuul aen)ilor se actuali)ea)ă #rin &otăr!re a uvernului. Art 57. Iinisterul de 3nterne va ela+ora norele de a#licare a #re)entei Art. 44. 7: Contravenţiile #revă)ute la art. 41 se constată şi sancţiunile ordonanţe de ur%enţă/ #e care le va su#une uver nului s#re ado#tare în se a#lică/ #otrivit le%ii/ du#ă ca)/ de către #ersonalul Doliţiei de >rontieră teren de 80 de )ile de la data intrării în vi%oare a #re)entei ordonanţe de ur%enţă.
212
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Art. 52. @a intrarea în vi%oare a #re)entei ordonanţe de ur%enţă se a+ro%ă @e%ea nr. 1=7992 #rivind frontiera de stat a Ao!niei/ re#u+licată în Ionitorul Fficial al Ao!niei/ Dartea 3/ nr. 69= din 28 au%ust 2000/ #recu şi orice alte dis#o)iţii contrare.
ne,a 2 Hotăr!rea uvernului Ao!niei nr. 2=2 #rivind constituirea Consiliului 3nterinisterial #entru >rontierele de "tat ale Ao!niei/ 7996 Articolul 0. "e înfiinţea)ă Consiliul 3nterinisterial #entru >rontierele de "tat ale Ao!niei/ din care fac #arte re#re)entanţi ai Iinisterului facerilor E,terne/ Iinisterului #ărării Naţionale/ Iinisterului de 3nterne/ Iinisterului #elor/ Dădurilor şi Drotecţiei Iediului/ Iinisterului (rans#orturilor şi Iinisterului ustiţiei. Articolul 2. Consiliul 3nterinisterial #entru >rontierele de "tat ale Ao!niei funcţionea)ă su+ coordonarea #rofesională a coordonatorului #ro+leelor Guridice şi tratatelor din Iinisterul facerilor E,terne. Ie+rii consiliului interinisterial îşi #ăstrea)ă calitatea Articolul de an%aGaţi ai 3. inisterelor de care a#arţin. Articolul 4. Consiliul interinisterial ţine reuniuni triestriale sau ori de c!te ori este necesar/ #entru a e,aina #ro#unerile cu caracter #oli-ticoGuridic ela+orate de e,#erţii inisterelor interesate #rivind acţiunile de cola+orare cu alte state în #ro+leele de frontieră/ #recu şi ăsurile ce tre+uie luate #e #lan intern #entru a#licarea înţele%erilor înc&eiate cu statele vecine în acest doeniu. Consiliul interinisterial va avi)a #unctul de vedere al dele%aţiilor ro!ne #artici#ante la lucrările coisiilor i,te de frontieră/ ale coisiilor &idrote&nice şi ale altor or%anise coune cu ţări vecine/ #recu şi #entru ne%ocierile #rivind deliitarea s#aţiilor aritie/ cu ţările vecine/ inclusiv a )onei de inforare aeronautică >3A:. Articolul #. Dentru soluţionarea o#erativă a #ro+leelor care a#ar între reuniunile consiliului interinisterial/ #recu şi a unor lucrări cu caracter te&nic #rivind frontierele de stat se detaşea)ă/ la Iinisterul facerilor E,terne/ s#ecialişti carto%rafi/ to#o%rafi şi &idrote&nicieni din Iinisterul #ărării Naţionale/ Iinisterul de 3nterne/ Iinisterul #elor/ Dădurilor şi Drotecţiei Iediului şi Iinisterul (rans#orturilor. Nuărul s#ecialiştilor şi durata detaşării acestora vor fi sta+ilite/ de coun acord/ de conducerile inisterelor interesate.
Cursul 78 >luviile internaţionale. Canalele aritie internaţionale. *re#tul ării. onele #olare. "#aţiul aerian şi cosic 04.0. luviile internaţionale 78.7.7. Definiţie- cursuri de a#ă care se#ară sau traversea)ă teritoriile
ai ultor state şi care sunt navi%a+ile #!nă la vărsarea lor în are.
04.0.2. ClasificareZ >luvii succesive care traversea)ă teritoriul ai ulto r state< de e,e#lu *unărea #entru erania/ ustria/ Kn%aria/ "er+ia şi Iuntene%ru/ Ao!nia. Z >luvii conti%ue care se#ară teritoriile a două state< de e,e#lu *unărea şi Kn%aria/ şi Ao!nia/ Bul%aria şi Ao!nia< între Ainul "lovacia între erania/ Elveţia"er+ia şi >ranţa.
04.0.3. Pri!ele regle!entă ri a: Congresul de la iena =090#? sta+ileşte anuite #rinci#ii ale re%iului de navi%aţie #e fluviile internaţionale euro#ene şi noţiunea de Ofluviu internaţionalP< +: Conferinţa de la Berlin =099#? instituie li+ertatea de navi%aţie #e fluviile Congo %i Niger c: La Conferinţa de la Barcelona 7927: au fost ela+orate o convenţie şi un statut #rivind re%iul căilor navi%a+ile de interes internaţional. 04.0.4. )eguli privind navigaţia pe fluviile internaţionalea: fiecare stat este suveran asupra porţiunii din aceste fluvii care se află pe teritoriul său +: în #rivinţa navi%aţiei se a#lică principiul libertăţii navigaţiei c: nuai statele river ane #ot/ de #rinci#iu/ regle!enta navigaţia pe fluviile internaţionale$ în virtutea suveranităţii< d: navele coerciale/ #e ti# de #ace/ se +ucură de de#lina li+ertate de navi%aţie< navele !ilitare$ va!ale %i de poliţie ale statelor neriverane nu au acces pe fluviile internaţionale navele de acest ti# ale
218
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
statelor riverane #ot navi%a nuai în sectorul lor/ #entru sectoarele altor state fiind necesară autori)area< e: statele riverane au o+li%aţia de a enţine fluviu l în stare de navi %aţie/ #ot #erce#e ta,e/ au dre#t de control vaal şi sanitar< f: în #rinci#iu/ #entru fluviile internaţio nale se forea)ă coisii alcă tuite din re#re)entanţi ai statelor riverane #entru coordonarea activităţii acestor ţări.
04.0.#. >tilizarea fluviilor internaţionale 1n alte scopuri dec*t navigaţia - înce#!nd din 7948/ Coisia de *re#t 3nternaţional a FNK a iniţiat lucrări de codificare a dre#tului a#lica+il utili)ării fluviilor internaţionale în alte sco#uri dec!t navi%aţia/ fiind ado#tată la NeX Vork/ la 27 ai 7994/ Convenţia privind dreptul utilizării cursurilor de apă internaţionale 1n alte scopuri dec*t navigaţia$ neintrată încă în vi%oare. în acest docuent este #revă)ut conce#tul de Kresurse naturale parta6abile %natural #7ared re#ource#6, consacrat şi în Carta dre#turilor şi o+li%aţiilor econoice ale statelor. *in acest conce#t derivă urătoarele #rinci#ii Z utili)area şi î#ărţirea ec&ita+ilă şi re)ona+ilă a cursului de a#ă art. 1: a nu cau)a #a%u+e i#ortante Z o+li%aţia de %enerală de a coo#era art. 5: altor state art. 4: Z o+li%aţia de a face un sc&i+ re%u lat de date şi inforaţii #rivind starea cursului de a#ă art. 9: Z necesitatea #rotecţiei ecosisteelor/ #revenirea/ reducerea şi controlul #oluării.
04.0.7. "voluţia regi!ului 6uridic al Dunării a: ,ratatul de pace de la Paris =09#7?$ care a înc&eiat ră)+oiul rusoturc/ sta+ileşt e re%iul Guridic %eneral #rivind navi%aţia #e *unăre/ care #revedea navigaţia liberă pentru toate statele riverane %i neriverane %i 1!părţirea fluviului 1n două sectoare- *unărea fluvială şi *unărea aritiă. Dentru *unăre a aritiă a fost creată Co!isia "uropeană a Dunării din care făceau #arte n%lia/ >ranţa/ Drusia/ "ardinia/ ustria/ (urcia/ Ausia. *in coisie nu făceau #arte Drinci#atele Ao!ne. +: Conferinţa de pace de la Paris =2 august 0;2: / 23 iulie 0;20? reflectă noul ra#ort de forţe între statele euro#ene la sf!rşitul #riului ră)+oi ondial. "e ado#tă Convenţia *unării care instituie un regi! internaţional pe toată porţiunea navigabilă a Dunării$ de la >l! p*nă la vărsa rea 1n !are. >uncţionea)ă Co!isia (nternaţională a Dunării #entru cursul su#erior/ de la Kl #!nă la Brăila/ din care făceau #arte
)ur#ul 1I
255
n%lia/ >ranţa/ 3talia şi statele riverane şi Co!isia "uropeană a Dunării #entru *unărea aritiă/ de la Brăila #!nă la vărsarea în are/ cu navi%aţia #e +raţul "ulina/ din care făceau #arte n%lia/ >ranţa/ 3talia şi Ao!nia. c? Convenţia de la Belgrad =0;49? re%leentea)ă regi!ul actual al navigaţiei pe Dunăre. Convenţia a fost înc&eiat ă eclusiv între statele riverane. "e recunoaşte statelor riverane suveranitatea de#lină asu#ra #orţiunilor de fluviu aflate în liitele %raniţelor lor< sunt e,cluse de la %estiunea navi%aţiei statele neriverane< este %arantată li+ertate a de navi%aţie #entru vasele coerciale. Convenţia de la Bel%rad a creat Co!isia Dună/ rii care are doar atri+uţii de coordonare şi de consultare #rivind re%ulile de navi%aţie şi control. Coisia are sediul la Buda#esta. @a 2= artie 7995 au fost senate Protocolul adiţional şi/ res#ectiv/ Protocolul de se!nătură la Protocolul adiţional la Convenţia de la Belgrad din 0;49 #rin care erania/ Croaţia şi Ae#u+lica Ioldova devin Dărţi la Convenţia de la Bel%rad şi e+ri.cu dre#turi de#line ai Coisiei *unării. (otodată/ porţiunea navigabilă a Dunării$ cu #rivire la care se a#lică #revederile Convenţiei din 7985/ se restr*nge #orţiunea KlUel&ei este e,clusă/ ca nefiind navi%a+ilă dec!t cu a+arcaţiuni uşoare:. "unt de aseenea o#erate o serie deerania alte odificări ale Convenţiei din ce 7985. Drin Drotocolul de senătură/ îşi re)erva unele dre#turi decur% din calitatea sa de e+ru N(F şi KE. Drotocolul adiţional a intrat în vi%oare în cursul anului 7999. în #re)ent/ în ura unei #ro#uneri ro!neşti înaintate la sesiunea #lenară a Coisiei *unării din anul 2007/ statele e+re ale Coisiei ne%ocia)ă odificarea şi oderni)area Convenţiei de la Bel%rad/ noua Convenţie ur!nd a fi ado#tată du#ă finali)area #rocesului de ne%ociere. Dentru utili)area a#elor *unării în sco#ul #roducerii de ener%ie electrică/ Ao!nia şi 3u%oslavia au înc&eiat două tratate +ilateral e cordurile #rivind "isteul Hidroener%etic şi de Navi%aţie Dorţile de fier 3 79=6: şi Dorţile de fier 33 794=:. - Canalul Dunăre/Garea Neagră este un curs de a#ă navi%a+il situat în între%ie #e teritoriul Ao!niei/ aflat su+ suveranitatea şi Gurisdicţia e,clusivă a statului ro!n. Este caracteristică li+ertatea de navi%aţie #entru navele coerciale şi de călători. d: @a 29 iuni e 7998 a fost senată/ la "ofia/ Convenţia privind cooperarea pentru protecţia %i folosirea durabilă a fluviului Dunărea intrată în vi%oare în octo+rie 7995:/ al cărei de#o)itar este Ao!nia. Dărţile acestei convenţii sunt statele +a)inului *unării şi nu doar statele nverane:. *e aseenea/ Kniunea Euro#eană este #arte contractantă şi
21= *re#tinternaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen j e+ru al Co!isiei (nternaţionale pentru Protecţia Dunării$ creată : #rin Convenţie/ cu sediul la iena. :
04.2.Canalele!ariti!einternaţionale
\X
04.2.0. Definiţie- "unt căi artificiale/ construite în sco#ul de a s#ori #osi+ilităţile de counicare între )onele aritie sau oceanice. Canalele situate #e teritoriul unui sin%ur stat au acelaşi re%i ca şi restul teritoriului. *acă navi%aţia #e un canal este de interes internaţional/ canalul #oate fi su#us unui re%i internaţional sta+ilit #rin tratate şi caracteri)at #rin li+ertatea de navi%aţie #entru vasele tuturor statelor/ fără discriinare/ cu res#ectarea suveranităţii teritoriale a s tatului riveran. 04.2.2. Canalul de Suez. Construit în secolul al JlJ-lea #e teritoriul E%i#tului face trecerea din Iarea Iediterană în Iarea Aoşie şi Fceanul 3ndian. fost desc&is navi%aţiei în anul 75=9. Ae%iul Guridic a fost sta +ilit #rin Convenţia de la Constantino#ol din 7555. D!nă în 791=/ #ro#rie tatea şi adinistrarea Canalului au a#arţinut unei co#anii an%lo-france)e Co#ania Kniversală/ în teeiul unei concesiuni de dre#t #rivat/ #e un teren de 99 de ani/ intervenită între %uvernul e%i#tean şi co #anie. 3n anul 791= E%i#tul naţionali)ea)ă Canalul. ctul de naţionali)are este contestat de n%lia şi de >ranţa care or%ani)ea)ă o intervenţie ili tară în )onă. E%i#tul +loc&ea)ă navi%aţia #e Canal. Drintr-o declaraţie uni laterală/ la 28 a#rilie 7914/ E%i#tul recunoaşte toate dre#turile şi o+li %aţiile ce-i reveneau #rin Convenţia de la Constantino#ol/ #rivind en ţinerea li+eră şi neîntreru#tă a navi%aţiei #e Canal. Canalul ura să fie adinistrat de utoritatea Canalului de "ue)/ #ersoană Guridică de dre#t e%i#tean/ su+ordonată Iinisterului Coerţului. 04.2.3. Canalul Pana!a. Construit la sf!rşitul secolului al JlJ-lea/ face le%ătura dintre Fceanul tlantic şi Fceanul Dacific. fost desc&is navi%aţiei în anul 7978. Ae%iul de navi%aţie a fost sta+ilit #rin convenţii +ilaterale înc&eiate între n%lia şi "K în 7907 şi între "K şi Danaa/ în 7906. (ratatul din 7906 #revedea cedarea unei )one de cinci ile de fiecare #arte a Canalului "K/ #e o #erioadă de 99 de ani. "K transforă Canalul într-o +a)ă ilitară. în anul 7944/ du#ă îndelun%i ne%ocieri între "K şi Ae#u+lica Danaa/ se înc&eie un nou tratat ce intră în vi%oare în anul 7949. în conforitate cu dis#o)iţiile acestui tratat/ %estiunea şi a#ărarea ilitară a Canalului au fost transferate tre#tat Ae#u+licii
:
b7 7 î ` 3
)ur#ul 1I <
214
Danaa #!nă în 7999/ du#ă care Canalul a do+!ndit un re%i de neutralitate %arantat de către "K.
04.2.4. Canalul iel. Construit de erania #e teritoriul său în #erioada 7551-7591 #entru a le%a Iarea Nordului cu Iarea Baltică. (ratatul de la ersailles din 7975 sta+ileşte un re%i de li+eră navi%aţie #e acest Canal. în anul 796=/ erania denunţă tratatul şi eite un re%ulaent #entru utili)area Canalului/ care liita li+ertatea de navi%aţie nuai la navele coerciale străine. *u#ă 7981/ Canalul are un re%i de li+eră navi%aţie #entru navele tuturor statelor. 04.3. Dreptul !ării 04.3.0. Scurt istoric - 3n secolele J33-J 33/ arile oraşe-st ate enova şi Disa/ urate de "uedia/ *anearca/ "#ania şi Dortu%alia #roovau şi #racticau ideea unui dre#t de #ro#rietate asu#ra unor )one întinse ale ărilor la care erau riverane. - în secolul al J(-lea/ n%lia/ >ranţa şi Flanda erau e,#onentele li+ertăţii- de navi%aţie/ #escuit. conce#ţii fundaentate. 7=09 Hu%o coerţ rotiusşiafira că #ar ările#riele şi oceanele tre+uie să fie desc&ise tuturor statelor #entru navi%aţie/ coerţ şi #escuit %:are lierum6. - 7=61 o&n "elden susţine dre#tul de însuşire şi de ono#ol al Iarii Britanii asu#ra unor )one aritie întinse %:are clau#utri6. - în decursul secolelor J(33-J3 J se #eranenti)ea)ă conce#tele de Oare teritorialăP şi Oare li+erăP. #are criteriul de deliitare a ării teritoriale +ătaia tunului/ linia ori)ontului sau criteriul celor trei ile arine. - 7904 la cea de-a doua Conferinţă de la Ha%a/ #riele #reocu#ări de codificare s-au referit la re%uli de #urtare a ră)+oiului #e are/ în #rinci#al. - 7960 Conferinţa de la Ha%a #rivind dre#tul ării recuno aşte conce#tul de O)onă conti%uăP/ în care statul riveran are dre#tul să e,ercite anuite dre#turi s#eciale dre#turi vaale/ fiscale/ control sanitar:/ dar nu s-a reuşit ado#tarea unei convenţii în doeniu. - 7981 #reşedintele (ruan #roclaă/ #rintr -o declaraţie unilater ală/ dre#tul e,clusiv al "K asu#ra #latoului continental/ iar unele state latinoaericane e,tind lăţiea ării lor teritoriale la 200 de ile. - 7989 Coisia de *re#t 3nterna ţional a FNK înscrie #ro+le atica codificării dre#tului ării #e a%enda sa. - 7915 are loc #ria Conferinţă asu#ra dre#tului ării su+ e%ida FNK< sunt adoptate patru convenţii- asu#ra ării li+ere/ a ării terito-
215 a
*re#t internaţional#u+lic."inte)e #entru e,aen
1
riale/ a #latoului continental şi a #escuitului şi conservării resurselor ti +iolo%ice. ij - 79=0 a doua Conferinţă asu#ra dre#tului ării su+ e%ida FNK nub reuşeşte să concilie) e #o)iţia statelo r cu #rivire la lăţiea ării terit oriale `î şi #rotecţia )onelor de #escuit. - 7946 a treia Conferinţă asu#ra dre#tului ării su+ e%ida FNK are6 andatul de a ela+ora o convenţie unică. (e,tul final al convenţiei a fostM< ado#tat la Conferinţa de la 60 a#rilie 7952/ şi a fost desc&is s#re senare în cadrul unei sesiuni s#eciale în dece+rie 7952 la Gontego Ba]$ în aaica. (e,tul final cu#rinde 620 de articole şi 9 ane,e. Convenţia a Y
intrat în vi%oare la 7= noie+rie 7998. Ao!nia a ratificat Convenţia #rin
N
@e%ea nr. 770799=.
M
M
3
04.3.2. Spatiile !ariti!e %i regi!ul lor 6uridic a? Apele !ariti!e interioare Z Definiţie- "unt considerate a#e aritie interioare ale statelor cu litoral/ a#ele #orturilor şi radelor/ ale %olfurilor şi ale fiordurilor/ situate între ţăr şi linia de +a)ă a ării teritoriale art. 5 din Convenţia #rivind dre#tul ării din 7952: Z )egi! 6uridic- de#lina suveranitate a statului riveran/ consacrată at!t #e cale cutuiară/ c!t şi în Convenţia şi statutul de la eneva din 7926 #rivind re%iul internaţional al #orturilor/ ca şi în art. 2 din Convenţia din 7952. b? Garea teritorială Z Definiţie- art. 6 al Convenţiei din 7952 sta+ileşte >iecare stat are dre#tul să sta+ilească lăţiea ării sale teritoriale #!nă la o liită care să nu de#ăşească 72 ile arine/ ăsurate de la liniile de +a)ă/ deterinate în conforitate cu #re)enta Convenţie. Z Dreci)ări referitoare la li!ita de 02 !ile- Ae#re)intă un a,iu #e care statele sunt libere să nu/0 atingă$ dar #e care nu tre+uie să-7 de#ăşească< - Dentru ţărurile line/ liniile de bază coincid cu linia ţăr!ului sau cu linia celui ai are reflu,< la ţărurile ad!nc crestate / liniile de bază se obţin prin unirea punctelor celor !ai avansate 1n larg. )egi! 6uridic- su#ra ării teritoriale statul e,ercită toate drep turile ce decurg din suveranitatea sa$ în ce #riveşte a#ele/ solul/ su+so
lul/ coloana de aer dre# tul de e,#lorare şi e,#loatare a tuturor resurselor naturale/ re%leentarea navi%aţiei/ a#licarea ăsurilor de securitate/ de #rotecţie a ediului/ de control vaal şi sanitar etc.:
)ur#ul 1I
219
- Dreptul de trecere inofensivă este recunoscut tuturor statelor. (recerea
tre+uie să fie ne1ntreruptă %i rapidă. (recerea navelor ilitare străine #rin area teritorială nu este re%leentată e,#res de Convenţiile din 7915 şi din 7952/ care nu consacră un astfel de dre#t/ acesta fiind recunoscut în od indirect. - urisdicţia #enală a statului riveran se e,ercită asu#ra navelor coerciale c!nd consecinţele infracţiunii se e,tind asu#ra statului riveran/ a fost încălcată liniştea #u+lică sau ordinea statului riveran/ e,ercitarea Gurisdicţiei este cerută de că#itanul navei/ #entru re#riarea traficului ilicit de stu#efiante. - urisdicţia civilă a statului riveran nu se e,ercită asu#ra unei #ersoane aflată la +ordul unei nave în trecere. "tatul riveran #oate dis#une reţinerea sau sec&estrarea ori e,ecutarea silită/ dar nuai în le%ătură cu o+li%aţiile contractuale asuate de navă în ti#ul #asaGului. c? Eona contiguă Z Definiţie- Ae#re)intă f!şia de are adiacentă ării teritoriale/ care se întinde dincolo de liita e,terioară a acesteia #!nă la o distanţă de a,iu 28 de ile în lar%/ ăsurată de la liniile de +a)ă ale ării teritoriale art. 66 din Convenţia #rivind dre#tul ării din 7952:. Z )egi! 6uridic- în această )onă statul nu e,er cită dec!t anu!ite prerogative funcţionale$ cu ar fi #revenirea şi re#riarea încălcării le%ilor şi re%ulaentelor sale vaale/ fiscale/ sanitare şi a celor #rivind re%iul de trecere a frontierei. d? Eona econo!ică eclusivă Z Definiţie- "e întinde s#re lar%ul ării #e o distanţă de 200 ile arine de la liniile de +a)ă de la care se ăsoară lăţiea ării teritoriale. Z )egi! 6uridic- Consacrată #entru #ria dată în Convenţia din 7952 în art. 11-41. în acest s#aţiu arin/ statul riveran are drepturi suverane nu!ai 1n ceea ce prive%te eplorarea %i eploatarea$ conservarea %i gestionarea resurselor naturale$ biologice %i nebiologice. "tatul riveran ai are dre#tul să instale)e şi să utili)e)e în acest s#aţiu insule artificiale/ instalaţii şi utilaGe #entru cercetarea ştiinţifică/ să #roteGe)e şi să conserve ediul arin. - ,oate state le au dreptul de navigaţie %i survol$ libertatea de a instala cabluri %i conducte sub!arine în această )onă. e: Platoul continental Definiţie- Ae#re)intă/ din #unct de vedere geologic$ #relun%irea naturală a ţărului care co+oară în #antă uşoară su+ a#ele ării #!nă la ar%inea continentală/ unde area nu atin%e de re%ulă ad!ncii ai ari de 710-200 etri/ du#ă care înce#e talu)ul continental a+ru#t.
2=0
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
*in #unct de vedere 6uridic$ #latoul continental al unui stat riveran M cu#rinde fundul ării şi su+solul re%iunilor su+arine situate dincolo de area sa teritorială/ #e toată întinderea #relun%irii naturale a teritoriului terestru al acestui stat/ #!nă la liita e,ternă a ar%inii continentale sau ` #!nă la o distanţă de 200 de ile arine de la liniile de +a)ă de la care se ăsoară lăţiea ării teritoriale/ atunci c!nd liita e,terioară a ar%inii continentale se află la o distanţă inferioară. - Ae%ula %enerală #entru deliitare a #latoului o re#re)intă distan ţa de 200 de ile. Z )egi!ul 6uridic- Ae%leentat în Convenţia din 7952/ în art. 4=-51. "tatul riveran e,ercită asu#ra acestui s#aţiu dre#turi suverane de e,#lorare şi e,#loatare a resurselor sale naturale )ăcăinte de &idrocar+uri sau inerale/ s#ecii sedentare de or%anise vii:. Z @a 07 septe!brie 2::4$ )o!*nia a sesizat C> cu o cerere #entru soluţionarea #ro+leei deliitării s#aţiilor aritie #latou continental şi )one econoice e,clusive: între Ao!nia şi Kcraina în Iarea Nea%ră/ Curtea #ronunţ!nd &otăr!rea în acest ca) la 3 februarie 2::;. Hotăr!rea este cea de-a o suta Fotăr*re a C>. f? Garea liberă Z DefiniţieConvenţia dinsău 7952 sta+ileşte liitele ării li+ere #rin rticolul eliinare/5=în din sensul că re%iul Guridic se a#lică tuturor s#aţiilor arine care nu fac #arte din )ona econoică e,clusivă/ area teritorială sau a#ele interioare ale unui stat. Z )egi! 6uridic- este %uvernat de principiul libertăţii !ărilor$ #otrivit căruia aceasta este desc&isă tuturor statelor/ indiferent că sunt state riverane sau state fără litoral. @i+ertăţi concrete de navigaţie$ de survol$ de pescuit$ de a instala cabluri$ de a construi insule artificiale$ libertatea cercetării %tiinţifice. "e inter)ice +locada #orturilor/ atacul arat/ e,#erienţele nucleare - confor (ratatului din 79=6 cu #rivire la inter)icerea e,#erienţelor nucleare. - F+li%aţii ale statelor Z #revenirea şi #ede#sirea trans#ortului de sclavi Z coo#erarea #entru re#riarea #irateriei Z coo#erarea #entru re#riarea traficului ilicit de stu#efiante Z coo#erarea #entru re#ri area eisiun ilor neautori)ate de radio şi televi)iune. - "tatul riveran #oate e,ercita un drept de ur!ărire asu#ra unui vas străin dacă e,istă otive serioase să se creadă că vasul a încălcat le%ile sale. Krărirea tre+uie să fi 1nceput 1n spaţiile !ariti!e ale statului riveran şi să fi fost ne1ntreruptă.
)ur#ul 1I
2=7
ţ g? )egi!ul insulelor. 3nsulele sunt întinderi naturale de #ă!nt/ încon- & Gurate de a#ă/ care ră!n desco#erite în ti#ul flu,ului. Dotrivit art. 727
alin. 6: al Convenţiei din 7952/ st!ncile care nu sunt #ro#ice locuirii b uane sau nu au o viaţă econoică #ro#rie nu au )onă econoică e,clusivă şi nici #latou continental de e,e#lu/ 3nsula Şer#ilor/ în Iarea Nea%ră:. ; F? Eona internaţională a spaţiilor sub!arine Definiţie- Confor Convenţiei din 7952/ fundul ărilor şi oceanelor ii5 ` şi su+solul acestora situat dincolo de liita e,terioară #latoulu i continen-f tal constituie această )onă/ considerată ca fiind patri!oniu co!un al 'J o!enirii. - Aesursele )onei sunt inaliena+ile/ dre#turile asu#ra acestora a#arMZ ţin!nd între%ii oeniri/ care le va e,ercita #rin interediul utorităţii / internaţionale. Autoritatea internaţională are ca or%ane #rinci#ale Z Adunarea - or%anul su#re/ constituit din toate statele e+re Z Consiliul - forat din 6= de e+ri aleşi de dunare. - Ca or%ane ale Consiliului sunt #revă)ute două coisii/ una Guridică şi te&nică şi alta de #lanificare econoică. - dunarea dis#une de un "ecretariat şi de între#rinderea #ro#rie #rin care se #ot desfăşura în onă activităţi de e,#lorare/ e,#loatare/ trans#ort şi coerciali)are ineralelae,trase. - @a 25 iuliea resurselor 7998 s-a ado#tat NeX Vork cordul #rivind a#licarea #ărţii a Jl-a din Convenţia FNK asu#ra dre#tului ării din 70 dece+rie 7952 cu #rivire la )ona internaţională a s#aţiilor su+arine le%at de regi/ !ul de eploatare a acestei )one.
04.4. Eonele polare 04.4.0. )egi!ul 6uridic al Arcticii - rctica Dolul Nord: este alcătuită din 26 a#ă. Dentru deliitarea )onelor #olare/ în %eneral/ a fost #ro#usă linia %eo%rafică şi astronoică a cercurilor #olare/ a %&eţurilor în derivă şi dis#ariţiei ve%etaţiei. seenea criterii %eo%rafice şi naturale nu au fost reţinute în ceea ce #riveşte rctica/ căreia i s-a a#licat teoria sectoarelor sau zonelor de atracţie. - ceastă teorie a fost de)voltată încă din 7975 de Guristul rus . @ak&tin. Dotrivit acestei teorii/ statele care au coaste la 5ceanul 1ngFeţat de Nord sunt suverane asupra tuturor pă!*nturilor - ocu#ate sau nu cuprinse 1ntr/un triungFi ce are ca +a)ă coasta/ ca v!rf Dolul Nord şi ca laturi eridianele care trec #rin e,treităţile de est şi de vest ale coastei.
2=2
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
- (eritoriile astfel deliitate a#arţin urăto arelor state Ausia/ Nor ve%ia/ *anearca/ Canada şi "K.
04.4.2. )egi!ul 6uridic al Antarcticii - ntarctica/ cu o su#rafaţă de 78.000.000 k#/ este situată între frica de "ud/ erica de "ud/ Noua eelandă şi ustralia. - ntarctica are un re%i Guridic internaţional sta+ilit #rin ,ratatul de la ^asFington din 7 dece+rie 7919. Ao!nia a devenit #arte la (ratatul asu#ra ntarcticii în anul 7947. - (ratatul sti#ulea)ă folosirea ntarcticii e,clusiv 1n scopuri pa%nice şi #revede că "unt inter)ise orice ăsuri cu caracter ilitar/ cu ar fi crearea de +a)e ilitare şi de fortificaţii/ efectu area de anevre ilitare/ #recu şi e,#erientarea oricăror ti#uri de are art. 7:. lături de de!ilitarizarea şi neutralizarea ntarcticii/ (ratatul ai sta+ileşte şi denuclearizarea acesteia/ inclusiv inter)icer ea eliinării în )onă a deşeurilor radioactive art. 1:. - Drin (ratatul cu #rivire la ntarctica s-a instituit/ deci/ #en tru #ria oară în #ractica internaţională/ o )onă cu statut de totală deilitari)are/ neutrali)are şi denucleari)are. - (ratatul #revede/ totodată/ libertatea cercetărilor %tiinţifice %i cola/ borarea statelor în acest doeniu. în ceea ce #riveşte cola+orarea statelor/ (ratatul sti#ulea)ă sc&i+ul de inforaţii/ de #ersonal ştiinţific între e,#ediţiile statelor/ #recu şi între staţiile create de ele în ntarctica şi de re)ultate ştiinţifice. - Drevederile (ratatului nu se #ronunţă asu#ra #retenţiilor de suveranitate teritorială în ntarctica. - 3n ceea ce #riveşte protecţia !ediului %i regi!ul resurselor !ine/ rale$ în iunie 7955 a fost ado#tată Conven ţia #rivind re%leentarea activităţilor asu#ra resurselor inerale din ntarctica/ instruent care enţine/ c!t #riveşte c&estiunea unor #retenţii sau dre#turi/ cadrul Guridic instituit de (ratatul din 7919. F+iectivul Convenţiei este inter)icerea acelor activităţi care ar cau)a daune ediului sau ecosisteelor ntarcticii sau ar afecta cliatul la nivel %lo+al sau re%ional. - 3n octo+rie 7997/ statele #ărţi la (ratatul cu #rivire la ntarctica au senat la Iadrid Protocolul asupra protecţiei !ediului 1n această zonă$ #rotocol care/ între altele/ interzice prospectarea %i !ineritul în ntarctica pe o perioadă de #: de ani. *e altfel/ #ro+lea ntarcticii fi%urea)ă din anul 7956 #e ordinea de )i a dunării enerale a FNK/ iar #rin Ae)oluţia 8=87 a dunării enerale a FNK = dece+rie 7997:/ acest foru ondial lansea)ă te)a #otrivit căreia ela+orarea unei con-
)ur#ul 1I
2=6
venţii care să sta+ilească o re)ervaţie naturală sau un #arc ondial în ntarctica şi ecosisteele sale asociate tre+uie ne%ociată cu #artici#area între%ii counităţi internaţionale.
04.#. Spaţiul aerian 04.#.0. )egi! 6uridic- Drinci#iul suveran ităţii statului asu#ra s#aţiului său aerian a fost sta+ilit #rin Convenţia de la Daris din 7979 #rivind navi%aţia aeriană şi reafirat #rin Convenţia de la C&ica%o din 7988 asu#ra aviaţiei civile internaţionale. Confor Conven ţiei din 7988/ fiecare stat are suve/ ranitate co!pletă %i eclusivă asupra spaţiului aerian de deasupra teritoriului său@. - "uveranitatea statului #resu#une colaborarea internaţională +i- şi ultilaterală în vederea regle!entării navigaţiei şi transporturilor civile internaţionale. - în #erioada inter+ elică a fost creată Coisia 3ntern aţională #entru Navi%aţie aeriană C3N:/ în +a)a #revederilor Convenţiei de la Daris din 7979. (ot în această #erioadă a funcţionat >ederaţia eronautică 3nternaţională >3:. Cele două or%ani)aţii şi-auaeriene. adus o contri+uţie i#ortantă la de)voltarea cadrului Guridic al navi%aţiei - Convenţia din 7988 face distincţia între Z servicii aeriene internaţionale regulate art. =:/ care se desfăşoară #e +a)a autori)ării #reala+ile a statului survolat/ +eneficiind de re%ularitatea #ro%raelor/ frecvenţelor/ orarelor şi rutelor care se sta+ilesc #rin acorduri +ilaterale Z servicii aeriene neregulate art. 1:/ care au un caracter oca)ional Z cabota6 art. 4:/ care re#re)intă navi%aţie aeriană civilă între #uncte situate #e teritoriul aceluiaşi stat/ re)ervată în e,clusivitate statului res#ectiv. - @a Conferinţa de la C&ica%o au fost ado#tate două acordu ri ulti laterale 7. Acordul cu privire la tranzitul serviciilor aeriene internaţionale cordul celor două li+ertăţi: . Drevedea acordarea reci#rocă/ #entru servicii re%ulate/ a Z li+ertăţii de survol Z dre#tului de escală necoercială. 2. Acordul cu privire la transportul aerian internaţional cordul celor cinci li+ertăţi ale aerului:. cest cord sti#ulea)ă/ #e l!n%ă #ri ele două li+ertăţi/ alte trei
)ur#ul 1I
2=8
Z li+ertatea de a de+arca ărfuri/ #asa%eri şi cores#ondenţă #e teritoriul statului a cărui naţionalitate o are aeronava Z li+ertatea de a î+arca ărfuri/ #asa%eri şi cores#ondenţă #e teritoriul statului a cărui naţionalitate o are aeronava Z li+ertatea de a î+arca sau de+arca ărfuri/ #asa%eri şi cores#ondenţă #rovenind sau av!nd destinaţia #e teritoriul unui alt stat contractant. - )ăspunderea pentru pre6udiciile cauzate pasagerilor %i !ărfurilor în trans#ort aerian este re%leen tată #rin Convenţia de la ar%ovia din 0;2;$ cu odificările ulterioare/ îndeose+i Protocolul de la &aga din 0;##. - )ăspunderea pentru pre6udicii cauzat e la sol este %uvernată de #revederile Convenţiei de la )o!a din 0;#0$ cu odificările ulterioare. - Drin Convenţia din 7988 a fost creată 5rganizaţia Aviaţiei Civile (nternaţionale FC3:/ ca instituţie s#eciali)ată a FNK/ care are ca sco#uri de)voltarea ordonată şi si%ură a aviaţiei civile internaţionale/ res#ectarea dre#turilor statelor #ărţi/ evitarea discriinărilor/ î+unătăţirea securităţii )+orului. - Dentru asigurarea securităţii zborului au fost înc&eiate convenţiile Z Convenţia de la (okio din 79=6/ referitoare la infracţiuni şi alte acte săv!rşite la +ordul aeronavelor Z Convenţia de la Iontreal din 7947 #entru re#ria rea actelor ilicite îndre#tate contra securităţii aviaţiei civile.
04.#.2. )egi!ul spaţiului aerian al )o!*niei - Ae%iul Guridic al s#aţiului aerian ro !n şi al navi%aţiei aeriene este sta+ilit #rin Codul aerian aprobat prin 5.H. nr. 2;I0;;8$ republicată 1n 2::0 %i aprobată cu !odificări %i co!pletări prin Legea nr. 03:I2:::$ care a a+ro%at Codul aerian anterior din 7916:/ #rin le%i interne şi convenţiile internaţionale la care Ao!nia este #arte. - "#aţiul aerian ro!n este î#ărţit în trei zoneZ s#aţiul de circulaţie aeriană destinat navi%aţiei Z )one re)ervate #entru lucru aerian Z )one inter)ise circulaţiei aeriene. - în anul 79 98 Ao!nia a ratificat ,ratatul privind Cerul DescFis Helsinki/ artie 7992:. cest tratat sta+ileşte re%iul de Cer *esc&is #entru e,ecutarea )+orurilor de o+servare de către statele-#ărţi asu#ra teritoriilor altor state-#ărţi/ sta+ilind dre#turi şi o+li%aţii #entru fiecare dintre acestea/ în concordanţă cu an%aGaentele asuate în cadrul Fr%a ni)aţiei #entru "ecuritate şi Coo#erare/ în Euro#a.
2=1
04.7. Spaţiul etraat!osferic %i corpurile cere%ti
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
.;
04.7.0. )egi! 6uridic- în 79=4 a fo st ado#tat ,ratatul cu privire la principiile ce trebuie «*s Y respectate 1n !aterie de eploatare %i utilizare a spaţiului etra/ Vf' at!osferic$ în s#ecial a @unii şi a altor cor#uri cereşti. "e #revede că @una şi celelalte cor#uri cereşti nu #ot face o+iectul a#ro#rierii naţionale î . TbT #rin #roclaare de suveranitate/ nici #rin utili)are sau ocu#aţie ori orice alt iGloc. E,#lorarea şi utili)area tre+uie să fie făcute în +eneficiul şi interesul tuturor ţărilor. Accesul la toate cor#ur ile cereşti este liber$ iar li+ertatea de cercetare ştiinţifică/ coo#erarea internaţională tre+uie să fie înlesnite şi încuraGate. - în 79=5 se înc&eie Acordul cu privire la salvarea astronauţilor %i la 1ntoarcerea astronauţilor %i obiectelor lansate 1n spaţiu. "unt incluse #revederi referitoare la accidente/ situaţii #ericuloase şi ateri)ări forţate/ acordarea de asistenţă #ersonalului şi ăsuri #entru reîntoarcerea astronauţilor în statul căruia îi a#arţin. Cu #rivire la statutul Guridic al astronauţilor/ art. 333 din (ratatul din 79=4 #revede că #ersonalul o+iectelor s#aţiale ră!ne su+ Gurisdicţia statului de înre%istrare. - în 7947 se înc&eie Convenţia privind răspunderea internaţională pentru cauzate deor%an obiecte spaţiale. - Ceadaune ai i#ortantă i)aţie de telecoun icaţii #rin satelit este 3N(E@"(/ creată #rin acordurile de la Yas&in%ton din 7947. ceasta are o dunare a #ărţilor/ un Consiliu al %uvernatorilor/ ca or%an #eranent de conducere şi un or%an e,ecutiv. - lte or%ani)aţii în acest doeniu sunt Z 3NIA"(M ZEK(E@"( Z EKIE"( - (eledetecţia #rin sateliţi/ ca od de utili)are a s#aţiului e,traatosferic/ tre+uie să se înteeie)e #e un acord între state. în acest sens/ Sub/ co!itetul 6uridic al Co!itetului pentru utilizarea pa%nică a spaţiului etraat!osferic CFDFK": a arătat că datele o+ţinute #rin teledetecţie nu tre+uie să fie e,#loatate în detrientul econoic sau #olitic al statului o+servat. stfel se ela+orea)ă un set de 71 #rinci#ii/ #e care dunarea enerală a FNK le-a ado#tat #rin Ae)oluţia nr. 78=1 din 77 dece+rie 795=. - Drin )ezoluţia nr. 0820 a dunării enerale din 79=7 şi #rin Con/ venţia privind 1n!atricularea obiectelor lansate 1n spaţiu din 7941 a fost re%leentat un siste de înatriculare a o+iectelor s#aţiale. Con-
2==
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
venţia #revede două re%istre unul alcătuit de statul de înatriculare şi altul de către "ecretarul %eneral al FNK. - Knul dintre #rinci#i ile fundaentale #entru această aterie este folosirea spaţiului etraat!osferic 1n scopuri pa%nice.
Bi+lio%rafie inială l.l. !olintineanu, . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t internaţional conte#oran/ ed. a 2-a/ revă)ută şi adău%ită/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2000/ #. 274-216 2. . "ă#ta#e, D. ope#cu, *re#t internaţio nal #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ #. 757-208 6. . Diaconu, Curs de dre#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ #. 779-710 8. . Diaconu, (ratat de dre#t internaţional #u+lic/ voi. 33/ Ed. @uina @e,/ Bucureşti/ 2006/ #.269-6=2. 1. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional. 3ntroducere în dre#tul internaţional #u+lic/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2006/ #. 264-254 !eşteliu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. 33 Beck/ =. R.:.2001/ Bucureşti/ #. 785-748.
Bi+lio%rafie selectivă 7. D. ttard, (&e E,clusive Econoic one in 3nternational @aX/
F,ford/ Clarendon Dress/ 7954 2. ". ndrone, Dlatoul continental/ ustiţia Nouă nr. =7919 6. .?. !a4ter, (&e @aX of t&e 3nternational YaterXa$s/ 3nteroceanic Canals/ 79=8 8. @.D. !roEn, "ea-Bed Ener%$ and Iinerals (&e 3nternational @e%al Ae%ie/ oluul 7 (&e Continental "&elf:/ Iartinus NiG&off Du+lis&ers/ *ordrec&t/ 7992 1. <. . )7arne+, A.:. le4ander %coord.6, 3nternational Iaritie Boundaries/ voi. 3-3/ Iartinus NiG&off Du+lis&ers/ *ordrec&t-Boston@ondra/ 7996-2002 =. ). )ollard, Evolutions et as#ects actuels du re%ie des fleuves internationau,/ AC*3/ voi. 33/ 79=5
L P
)ur#ul 1I
2=4
4. ). Dine#cu, Aevi)uirea Convenţiei de la Bel%rad din 7985 #rivind .
re%iul navi%aţiei #e *unăre/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ /nr. 6/ iulie-dece+rie 200=/ #. 740-748 5. O. de =eron, @e droit internaţional de la er/ Daris/ 7915 9. D. =ree#tone, R. !arne#, D.:. Ong %coord.6, (&e @aX of t&e "ea. Dro%ress and Dros#ects/ FKD/ 200= 70. . >ogeanu, "tr!torile Iării Ne%re de-a lun%ul istoriei/ Ed. Dolitică/ 79== 77. R. Fol, Case @aX on E_uita+le Iaritie *eliitationuris#rudence sur 3es deliitations arities selon lMe_uite/ *i%est and CoentariesAe#ertoire et coentaires/ Iartinus NiG&off Du+lis&ers/ Ha%a@ondra-NeX Vork/ 2006 72. R. Fol, @Minter#retation de lMrticle 727/ Dara%ra#&e 6/ de la Convention de Ionte%o Ba$ sur le *roit de la Ier 3es Aoc&ers _ui ne se #retent #as ! lM&a+itation &uaine ou a une vie econoi_ue #ro#re/ 80 >*3/ #. 54=-909/ 7998 76. !. FEiatPoE#Pa, (&e 200 ile E,clusive Econoic one in t&e NeX @aX of t&e "ea/ 7959 78. :. Aac7#, (&e 3nternational @aX of Futer "#ace/ AC*3/ & oi. 776/ 79=8< @e re%ie de la er territoriale/ în Aa##orts et travau, de laC*@FNK 71. R. Aagoni, D. *igne# %coord.6, Iaritie *eliitation/ Iartinus N$&off Du+lis&ers/ @eiden-Boston/ 200= 7=. . *. AoEe, R.R. )7urc7ill, (&e @aX of t&e "ea/ ed. a 3l3-a/ 7999 74. A. Aucc7ini, :. *oelcPel, *roit de la er/ (oe 2/ Dedone/ Daris/ 799= 75. :. Q. :outon, (&e Continental "&elf/ AC*3/ voi. 3/ 7918 79. . "ă#ta#e, Cadrul Guridic %eneral al acordurilor Ao!niei #entru e,#loatarea &idroener%etică a *unării/ AA"3 nr. 67955 20. :.?. "ordui#t, Knited Nations Convention of t&e @aX of t&e "ea 7952. Coentar$/ oluele 3-3/ Iartinus NiG&off Du+lis&ers/ *ordrec&t-@ondra-@ancaster/ 7951-2002 27. ":. oulantza#, (&e Ai%&t of Hot Dursuit in 3nternational @aX/ Ed. a 2-a/ Iartinus NiG&off Du+lis&ers/ Ha%a-@ondra-NeX Vork/ 2002 22. T. ;covazzi, (&e Evolution of 3nternational @aX of t&e "ea NeX 3ssues/ NeX C&allan%es/ AC*3/ voi. 25=/ 2000 26. _. ;tanciu, Ao!nia şi Coisia Euro#eană a *unării. *i#loaţie/ "uveranitate/ Coo#erare internaţională/ Ed. Da, ura Iundi/ alaţi/ 2002 28. _. ;tanciu, . Duţă, (ratate/ convenţii şi alte docuente referitoare la re%iul navi%aţiei #e *unărea aritiă/ Ed. scor#ion/ alaţi/ 2006
)ur#ul 1I
2=5
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
2S9
7. Convenţia din 7952 #rivind dre#tul ării/ Ionte%o Ba$ 2. Convenţia de la Iontreu, din 796= #rivind str!torile Iării Ne%re 6. Convenţia de la Daris din 7927 #rivind statutul *unării 8. Convenţia de la Bel%rad din 7985 #riv ind re%i ul navi%aţiei #e *unăre 1. (ratatul din 7919 de la Yas&in%ton cu #rivire la ntarctica =. Convenţia de la C&ica%o din 7988 #rivind aviaţia civilă internaţională 4. (ratatul din 79=4 asu#ra #rinci#iilor care %uvernea)ă activitatea statelor în e,#loatarea şi utili)area s#aţiului cosic/ inclusiv a @unii şi celorlalte cor#uri cereşti 5. cordul din 79=4 #rivind salvarea astronauţilor/ întoarc erea lor şi
- Articolul 3. "tatele dunărene îşi iau an%aGaentul de a enţine sectoarele lor de *unăre în stare de navi%a+ilitate #entru +astientele fluviale şi/ în ceea ce #riveşte sectoarele #ro#rii +astientelor de Iare/ de a e,ecuta lucrările necesare asi%urării şi î+unătăţirii condiţiilor de navi%aţie şi de a nu î#iedica sau st!nGeni navi%aţia #e canalurile navi%a +ile ale *unării. "tatele dunăr ene se vor consulta în ateriile indicate în #re)entul articol cu Coisiunea *unării articolul 1 de ai Gos:. "tatele riverane vor avea dre#tul de a între#rinde în liitele frontierelor lor res#ective lucrările care ar fi necesitate #rin î#reGurări ne#revă)ute şi ur%ente şi care ar avea de sco# asi%urarea nevoilor navi%aţiei. "tatele vor tre+ui totuşi să avi)e)e Coisiunea des#re otivele care au făcut necesare aceste lucrări şi să-i furni)e)e o descriere suară a lor. Articolul 4. în ca)ul c!nd un stat dunărean nu ar fi în ăsură să între#rindă el însuşi lucrările care sunt de co#etenţa sa teritorială şi care sunt necesare #entru a asi%ura navi%aţia norală/ acest stat va fi ţinut să le lase a fi e,ecutate #rin Coisiunea *unării articolul 1: în condiţiunile #e care ea le va deterina şi fără ca ea să #oată încredinţa e,ecutarea unui alt stat/ cu e,ce#ţie în ceea ce #riveşte #ărţile de cale fluvială care forea)ă frontiera unui aseenea stat. 3n acest din ură ca)/ Coisiunea va
restituirea o+iectelor în s#aţiu 9. Convenţia din lansate 79=4 asu#ra res#on sa+ilităţii internaţionale #entru daunele cau)ate #rin o+iecte s#aţiale.
deterina acestor lucrări.sau statului e,ecutant orice "tatele odalităţile dunărene se e,ecutării o+li%ă a da Coisiunii foră de concurs la e,ecutarea )iselor lucrări.
21. !. *uPa#, (&e @aX of t&e "ea "elected Yrittin%s/ Brill cadeic
Du+lis&ers/ 2008
2=. R. \aclin, A. )a5li#7, @e re%ie Guridi_ue des fleuves et des lacs
internationau,/ Ha%a/ 7957.
Convenţii internaţionale
Capitolul ((. Dispoziţiuni relative (a organizare
ne,a 7 Convenţia #rivind re%iul navi%aţiei #e *unăre/ Bel%rad/ 75 au%ust 7985 (...)
Capitolul (. Dispoziţiuni generale Articolul 0. Navi%aţia #e *unăre va fi li+eră şi desc&isă su#uşilor/ va#oarelor coerciale şi ărfurilor tuturor statelor #e #icior de e%alitate în ceea ce #riveşte dre#turile #ortuare şi ta,ele asu#ra navi%aţiei/ #recu şi condiţiunile cărora este su#usă navi%aţia coercială. *is#o)iţiunile de ai sus nu vor fi a#lica+ile traficului între #orturile aceluiaşi stat. Articolul 2. Ae%iul sta+ilit #rin #re)enta Convenţie se a#lică #ărţii navi%a+ile a *unării fluviu: de la Kl la Iarea Nea%ră ur!nd +raţul "ulina cu acces la Iare #rin Canalul "ulina.
;ecţiunea . )omi#iunea Dunării
Articolul #. "e sta+ileşte o coisiune a *unării/ desenată ai Gos su+ nuele de OCoisiuneP< ea este co#usă din re#re)ent anţi ai ţărilor dunărene/ c!te unul #entru fiecare din aceste ţ!ri. Articolul 7. Coisiunea îşi ale%e dintre e+rii săi #e #reşedintele său/ #e vice#reşedintele său şi #e secretarul său/ care sunt aleşi #entru o #erioadă de trei ani. ...: Articolul 9. Co#etenţa Coisiunii se întinde asu#ra *unării aşa cu este ea definită la articolul 2. 3ntră în atri+uţiunile Coisiunii a: de a ve%&ea la e,ecutarea dis#o)iţiunilor #re)entei Convenţii< +: de a întoci/ #e teeiul #ro#unerilor şi a #roiectelor #re)entate de către statele dunărene şi de către adinistraţiile fluviale s#eciale artico-
240
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
lele 20 şi 27:/ #lanul %eneral al arilor lucrări în interesul navi%aţiei/ #recu şi de a sta+ili evaluarea %enerală a c&eltuielilor relative la aceste lucrări< c: de a e,ecuta lucrări în ca)urile #revă)ute la articolul 8< d: de a da consultaţii şi de a face recoan dări statelor dunărene cu #rivire la e,ecutarea lucrărilor arătate la #ara%raful + al #re)entului articol/ ţin!nd seaa de interesele te&nice şi econoice/ de #lanurile şi #osi+ilităţile statelor res#ective< e: de a da consultaţii şi de a face recoandări adinistraţiilor fluviale s#eciale articolele 20 şi 27: şi de a #roceda la un sc&i+ de inforaţiuni cu aceste adinistraţii< f: de a sta+ili #e tot #arcur sul navi%a+il al *unării un siste unifor de aenaGări al căilor navi%a+ile şi de a fi,a/ ţin!nd seaa de condiţiile s#ecifice ale fiecărui sector/ dis#o)iţiunile fundaentale relative la navi%aţia #e *unăre/ inclusiv cele ale "erviciului de DilotaG< %: de a unifica re%ulile de su#rave%&ere fluvială< &: de a coordona activitatea serviciilor &idroeteorolo%ice #e *unăre/ de a #u+lica un +uletin &idrolo%ic unic şi #revederi &idrolo%ice de scurtă şi de lun%ă durată #entru *unăre< i: de a aduna datele statistice relative la navi%aţia #e *unăre/ întruc!t este vor+a de c&estiuni care sunt de co#etenţa Coisiunii< G: de a #u+lica/ #entru nevoile navi%aţiei/ lucrări de referinţă/ itinerarii/ &ărţi de navi%aţie şi atlase< k: de a #re%ăti şi de a a#ro+a +u%etul Coisiunii/ #recu şi de a sta+ili şi de a #erce#e ta,ele #revă)ute la articolul 70. Articolul ;. Dentru a se ac&ita de sarcinile arătat e la articolul #recedent/ Coisiunea dis#une de un "ecretariat şi de servicii necesare al căror #ersonal este recrutat dintre cetăţenii statelor dunărene. Fr%ani)area "ecretariatului şi serviciilor sale este de co#etenţa Coisiunii însăşi. Articolul 70. Coisiunea îşi #re%ăteşt e +u%etul şi îl a#ro+ă cu aGoritatea voturilor tuturor e+rilor ei. Bu%etul tre+uie să #revadă c&eltuielile necesare întreţinerii Coisiunii şi a#aratului ei< aceste c&eltuieli vor fi aco#erite #rin anuităţi vărsate de către statele dunărene/ în suă e%ală #entru fiecare dintre ele. Dentru a face faţă c&eltuiel ilor cu lucrări s#eciale/ e,ecutate în vederea asi%urării sau î+unătăţirii condiţiunilor de navi%a+ilitate/ Coisiunea va #utea sta+ili ta,e s#eciale. Articolul 00. Hotăr!rile Coisiunii sunt luate cu aGoritatea voturilor e+rilor #re)enţi/ cu e,ce#ţia ca)urilor #revă)ute s#ecial #rin #re)enta Convenţie articolele 70/ 72 şi 76:.
)ur#ul 1I
247
huoru-ul Coisiunii este de cinci e+ri. Articolul 02. Hotăr!rile Coisiunii cu #rivire la c&estiunile #revă)ute în #ara%rafele +:/ c:/ f:/ %: ale articolului 5 tre+uie luate cu aGoritatea voturilor tuturor e+rilor/ fără totuşi a se aGori)a statul #e teritoriul căruia lucrările tre+uiesc e,ecutate. Articolul 03. Coisiunea îşi are sediul la alaţi. Ea #oate totuşi/ #rintr-o deci)ie luată cu aGoritatea voturilor tuturor e+rilor săi/ să-şi sc&i+e locul sediului. Articolul 04.Coisiunea se +ucură de #ersonalitate Guridică în conforitate cu le%islaţia statului în care îşi are sediul. Articolul 0#.>rance)a şi Ausa sunt li+ile oficiale ale Coisiunii. Articolul 07. Ie+rii coisiunii şi funcţionarii andataţi de ea se +ucură de iunitatea di#loatică. @ocalurile oficiale/ ar&ivele şi docuentele de tot felul a#arţin!nd Coisiunii sunt inviola+ile. Articolul 08. >uncţionarii coisiunii #revă)uţi cu î#uterniciri cores#un)ătoare vor infora autorităţile co#etente ale statelor dunărene de infracţiunile la re%ulaentele de navi%aţie/ la ăsurile sanitare şi la su#rave%&erea fluvială de care Coisiunea va fi luat cunoştinţă. utorităţile co#etente vor fi ţinute/ la r!ndul lor/ să infore)e Coisiunea de ăsurile luate cu #rivire la infracţiunile notificate şi enţionate ai sus. Articolul 75. "tatele dunăren e sunt o+li%ate să dea Coisiunii #recu şi funcţionarilor şi #ersonalului ei concursul necesar e,ecutării sarcinilor ce le incu+ă în virtutea #re)entei Convenţii. ceşti funcţionari şi acest #ersonal vor avea/ în e,erciţiul funcţiunilor lor oficiale/ dre#tul de a circula li+er #e fluviu şi în #orturi/ în liitele Gurisdicţiei Coisiunii/ cu condiţia de a res#ecta le%islaţia teritorială. ...: M
Capitolul (((. )egi!ulnavi%aţiei ;ecţiunea . "avigaţia
...: Articolul 24. Bastientele navi%!nd #e *unăre au dre#tul/ cu condiţia de a se confora re%ulelo r sta+ilite de către "tatele dunărene res#ective/ să intre în #orturi/ să #rocede)e acolo la o#eraţiuni de încărcare şi de descărcare/ să î+race şi să de+arce călători/ să se a#rovi)ione)e cu co+usti+il/ să se aliente)e ete.
242
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Articolul 2#. (raficul local de călători şi de ărfuri şi traficul între #orturile aceluiaşi stat sunt desc&ise unui #avilion străin nuai în conforitate cu re%leentarea naţională a acelui stat dunărean. Articolul 27. Ae%ulaentele sanitare şi de #oliţie în vi%oare #e *unăre sunt a#licate fără discriinare în ce #riveşte #avilionul/ #unctul de #lecare al +astientelor/ destinaţia lor sau alte otive. >uncţiunile de su#rave%&ere vaală/ sanitară şi fluvială #e *unăre sunt înde#linite de către statele dunărene< acestea counică Coisiunii re%ulaentele #e care le-au întocit/ #entru ca Coisiunea să #oată contri+ui la unificarea re%ulilor vaale şi re%ulelor sanitare şi să unifice re%ulele de su#rave%&ere fluvială ]articolul 5 lit. %:^. Ae%ulaentele vaale/ sanitare şi de #oliţie tre+uie să fie de natură să nu st!nGenească navi%aţia. Articolul 28. tunci c!nd a+ele aluri ale *unării fac #arte din teritoriul aceluiaşi stat/ acest stat are dre#tul de a #une ărfurile în tran)it su+ si%iliu sau su+ #a)a a%enţilor vaali. Kn aseenea stat are/ de aseenea/ dre#tul de a #retinde că#itanului/ aratorului sau #ro#rietarului o declaraţie scrisă/ confir!nd nuai că trans#ortă sau că nu trans#ortă ărfuri al căror i#ort este #ro&i+it de către statul tran)itat/ fără a avea totuşi dre#tul de a inter)ice tran)itul. ceste foralităţi nu vor #utea i#lica sau #rileGui nici o vi)itare a încărcăturii/ nici să înt!r)ie trecerea în tran)it. Că#itanul/ aratorul sau #ro#rietarul care va fi făcut o declaraţie falsă va fi răs#un)ător de ea în conforitate cu le%ile "tatului către care această declaraţie va fi fost făcută. tunci c!nd *unărea forea)ă frontieră între două state/ vasele/ #lutele/ călătorii şi ărfurile în tran)it sunt scutite de orice foralităţi vaale. Articolul 29. Bastientele afectate de către statele dunărene serviciului de su#rave%&ere Doliţie: fluvială sunt o+li%ate să ar+ore)e/ în afară de #avilionul lor naţional/ o insi%nă distinctivă şi uniforă< senalentul şi nuărul lor tre+uie să fie aduse la cunoştinţă Coisiunii. ceste +astiente/ #recu şi cele afectate serviciului văilor în ţările dunărene/ #ot navi%a #e *unăre nuai în interiorul fruntariilor ţărilor al căror #avilion îl ar+orea)ă +astientul şi în afara )iselor frontiere nuai cu consiţă!ntul statelor dunărene res#ective. Articolul 2;. Bastientele navi%!nd #e *unăre se #ot folosi de staţiunile (>> aflate #e +ordul lor/ #recu şi de iGloacele de counicaţie riverană de care ar avea nevoie în sco#ul navi%aţiei. Articolul 3:. Navi%aţia #e *unăre este inter)isă vaselor de ră)+oi ale tuturor ţărilor nedunărene.
)ur#ul 1I
273
Bastientele de ră)+oiu ale ţărilor dunărene nu #ot navi%a #e *unăre/ în afara fruntariilor ţării al cărui #avilion îl ar+orea)ă/ cu e,ce#ţia unei înţele%eri #reala+ile între statele dunărene interesate. M -:
Capitolul (. Godalităţi de acoperire a cFeltuielilor necesare pentru asigurarea navigaţiei Articolul 34. >inanţarea lucrărilor &idrote&nice #e *unăre/ e,ecutate de către ţările dunărene în conforitate cu art. 6 din #re)enta Convenţie/ este asi%urată de către ţările dunărene res#ective. >inanţarea lucrărilor #revă)ute la art. 5 lit. c: este asi%urată de către Coisiune. Articolul 3#. în sco#ul aco#eririi c&eltuielilor necesare asi%urării navi%aţiei/ statele dunărene vor #utea/ du#ă înţele%ere cu Coisiunea/ să sta+ilească dre#turi de navi%aţie de #erce#ut asu#ra +astientelor şi al căror tarif va fi deterinat în funcţie de costul întreţinerii căii fluviale şi al lucrărilor #revă)ute la art. 68. ...: Articolul 3;. în ce #riveşte #ărţile *unării care forea)ă %raniţe naţionale/ e,ecutarea lucrărilor şi re#arti)area c&eltuielilor făcute sunt re%leentate #rin înţele%ere între statele liitrofe res#ective. Articolul 4:. *re#turile #ortuare sunt #erce#ute asu#ra vaselor de către autorităţile statelor dunărene res#ective. Nu va fi adisă în această #rivinţă nici o discriinare deterinată de #avilionul vaselor/ de #unctul lor de #lecare/ de destinaţia lor sau de alte otive. Articolul 40. asele care intră în #orturi #entru a fi încărcate sau descărcate vor avea dre#tul să se folosească de ecanisele de încărcare şi descărcare/ de utilaG/ de a%a)ii/ de terenurile de antre#o)ite etc/ în virtutea acordurilor cu serviciile res#ective însărcinate cu trans#ortul şi e,#ediţia. "uele/ care vor tre+ui să fie #lătite #entru serviciile făcute/ vor fi sta+ilite fără nicio discriinare. vantaGele acordate/ confor u)anţelor coerciale/ #ro#orţionale cu voluul lucrărilor şi cu natura ărfurilor/ nu vor fi considerate ca o discriinare.
248
241
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 1I
Capitolul . Dispoziţiuni finale
Articolul 0.=0? Ae#u+lica >ederală erania aderă ca Darte Contractantă la Convenţia din 75 au%ust 7985 #rivind re%iul navi%aţiei #e *unăre. Ea este asiilată astfel statelor senatar e ale Convenţiei şi succesorilor lor. 2: "unt considerate ca state senatare ale Convenţiei şi succesori ai lor Ae#u+lica ustria/ Ae#u+lica Bul%aria/ Ae#u+lica Croaţia/ Ae#u+lica Kn%ară/ Ae#u+lica Ioldova/ Ao!nia/ >ederaţia Ausă/ Ae#u+lica "lovacă/ Kcraina şi Ae#u+lica >ederală 3u%oslavia. Articolul 2. rticolul 2 al Convenţie este redactat du#ă cu urea)ă Convenţia se a#lică #ărţii navi%a+ile a *unării de la Uel&ei la Iarea Nea%ră/ ur!nd +raţul "ulina cu acces la are #rin Canalul "ulina. Articolul 3. rticolul 1 al Convenţie/ este redactat du#ă cu urea)ă "e sta+ileşte o Coisie a *unării/ desenată în continuare su+ nuele de OCoisieP/ care este co#usă dintr-un re#re)entant al fiecărei Dărţi Contractante. Articolul 4. rticolul 70 al Convenţie/ este redactat du#ă cu urea)ă Coisia îşi #re%ăteşte +u%etul şi îl a#ro+ă cu aGoritatea voturilor tuturor Dărţilor Contractante. Bu%etul tre+uie să #revadă c&eltuielile necesare întreţinerii Coisiei şi a#aratului său< aceste c&eltuieli vor fi aco#erite #rin
Articolul 44. în #re)enta Convenţie/ terenii de Ostat dunăreanP desenea)ă un stat al cărui teritoriu cu#rinde cel #uţin un al al *unării aşa cu este definit în art. 2. Articolul 4#. Frice diferend între statele senatare ale #re)entei Convenţii cu #rivire la a#licarea sau inter#retarea acestei Convenţii/ diferend care nu va fi fost re%leentat #e calea ne%ocierilor directe/ va fi su#us/ la cererea uneia dintre #ărţile interesate/ unei coisii de conciliere co#usă dintr-un re#re)entant al fiecărei #ărţi şi dintr-un al treilea e+ru desenat de #reşedintele Coisiei *unărene dintre cetăţenii unui stat care nu este #arte interesată în diferend şi/ în ca)ul în care #reşedintele Coisiei este cetăţean al unui stat #arte interesat în diferend/ de către Coisia *unăreană. Hotăr!rea coisiei de conciliere este definitivă şi o+li%atorie #entru #ărţile interesate în diferend. ...: Anea 2 Protocol adiţional din 27 !artie 0;;9 la Convenţia din 09 august 0;49 privind regi!ul navigaţiei pe Dunăre Ae#u+lica >ederală erania/ Ae#u+lica ustria/ Ae#u+lica Bul%aria/ Ae#u+lica Croaţia/ Ae#u+lica Kn%ară/ Ae#u+lica Ioldova/ Ao!nia/ >ederaţia Ausă/ Ae#u+lica "lovacă/ Kcraina şi Ae#u+lica >ederală 3u%oslavia/ denuite în continuare Dărţi Contractante/ Convinse de necesitatea ada#tării anuitor dis#o)iţii ale Convenţiei #rivind re%iul navi%aţiei #e *unăre/ senată la Bel%rad/ la 75 au%ust 7985/ la de)voltările #olitice şi econoice intervenite între ti#/ Ani!ate de dorinţa de a #erite tuturor statelor dunărene să #artici#e/ au convenit cele ce urea)ă
interediul #lătite de fiecare Darte Contractantă/ în suă e%ală #entrucontri+uţiilor fiecare din aceste #ărţi. Articolul #. rticolul 71 al Convenţiei este odificat du#ă cu urea)ă erana/ france)a şi rusa sunt li+ile oficiale ale Coisiei. ...:
Anea 3 Sesizarea de către )o!*nia a C> pentru soluţionarea diferendului privind deli!itarea spaţiilor !ariti!e 1n Garea Neagră 1ntre )o!*nia %i >craina Curtea (nternaţională de Justiţie Diferendul referitor la 8eliitarea aritiă n 9area "eagră ntre +oniaşi :craina
Cererea Huvernului )o!*niei "u+senatul/ î#uternicit în acest sens de uvernul Ao!niei/ al cărui %ent sunt/ a onoarea să transit Curţii 3nternaţionale de ustiţie/
24=
244
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 1I
în conforitate cu art. 80 alin. 7: al "tatutului acesteia şi art. 65 al Ae%ulilor acesteia/ cererea forulată de Ao!nia î#otriva Kcrainei/ instituind #roceduri în urătorul ca)
Nea%ră şi solicită Curţii să deliite)e #latoul continental şi )onele econoice e,clusive ale celor două state în Iarea Nea%ră şi să sta+ilească o lie de deliitare aritiă unică în acest sco#.
(. 5biectul diferendului 7. *iferendul între Ao!nia şi Kcraina #riveşte sta+ilir ea unei linii de deliitare aritiă unică între cele două state în Iarea Nea%ră/ delii t!nd astfel #latoul continen tal şi )onele econoice e,clusiv e care le a#arţin.
(((. Jurisdicţia Curţii 8. rticolul 8 lit. &: al cordului cone4 înc&eiat între Ao!nia şi Kcraina în 7994 sti#ulea)ă că
((. îu fapt 2. în 7994/ în ura unui #roces co#le, de ne%ocieri/ Ao!nia şi Kcraina au înc&eiat două instruente Guridice Tratatul privind relaţiile de cooperare şi ună-vecinătate dintre România şi Kcraina, senat la Constanţa/ la 2 iunie 7994 'Tratatu= - ne4a 16şi un acord cone, înc&eiat #rin sc&i+ de scrisori ale iniştrilor afacerilor e,terne ai celor două state %,cordul cone4( - ne4a 26. +ele instruente au intrat în vi%oare la 22 octo+rie 7994. Drin aceste acorduri cele două state şi-au asuat o+li%aţia de a înc&eia un tratat #rivind re%iul frontierei de stat între Ao!nia şi Kcraina/ #recu şi e,clusive un acord #entru deliitarea #latoul ui continental )onelor econoice ale celor două state în Iaiea Nea%ră. înşi a acelaşi ti#/ cordul cone, a sta+ilit #rinci#iile care urau să fie a#licate #entru deliitarea s#aţiilor aritie ai sus enţionate şi a #revă)ut an%aGaentul celor două ţări de a su#une dis#uta s#re soluţionare Curţii 3nternaţionale de ustiţie/ în ca)ul în care vor fi înde#linite anuite condiţii #re)entate în #ara%raful 8 de ai Gos:. t!t Tratatul, c!t şi cordul cone4 au fost înre%istrate de Ao!nia la "ecretariatul Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite/ în conforitate cu art. 702 al Cartei Naţiunilor Knite 7. 6. între 7995 şi 2008 au avut loc 28 de runde de ne%o cieri în vedere a sta+ilirii liniei de deliitare aritiă. Cu toate acestea/ nu s-a o+ţinut vreun re)ultat şi nu s-a aGuns la o soluţie acce#ta+ilă de deliitare a s#aţiilor aritie în Iarea Nea%ră. Dentru a se evita #relun%irea neGustificată a unor discuţii care/ în o#inia #ărţii ro!ne/ în od evident nu #ot duce la nici un re)ultat/ Ao!nia sesi)ea)ă/ #rin #re)enta cerere/ Curtea cu diferendul dintre cele două #ărţi #rivind deliitarea aritiă în Iarea 7 (reat$ on t&e Aelations of ood Nei%&+ourliness and Co-F#eration +etXeen Ao!nia and Kkraine Xit& e,c&an%e of letters:/ Constanţa/ 2 une 7994 2719
Knited"ation# Treat+ ;erie# 661.
'n #ituaţia 3n care ace#te nego cieri nu vor duce la 3nc7eierea #u# amintitului acord 3ntr-un termen rezonail, dar nu mai mult de 2 ani de la 3nceperea ace#tora, >uvernul României şi >uvernul Kcrainei au convenit ca prolema delimitării platoului continental şi a zonelor economice e4clu#ive #ă 5ie #oluţionată de )urtea de
şi a )onelor econoice e,clusive ale Ao!niei şi Kcrainei au de#ăşit cu ult #erioada de 2 ani s#ecificată în rticolul 8 lit. &:. în acelaşi ti#/ tratatul la care se face referire în cordul cone4 - Tratatul dintre România şi Kcraina privind regimul 5rontierei de #tat româno-ucrainene, colaorarea şi a#i#tenţa mutuală 3n prolemele de 5rontieră - a fost senat la Cernăuţi/ la 74 iun ie 200 6 ne4a 6: şi a intrat în vi%oare la 24 ai 2008/ data sc&i+ului instruentelor de ratificare a se vedea/ în ne4a 8/ o co#ie a
Drotocolului #rivind sc&i+ul instruentelor de ratificare:. =. stfel/ cele două condiţii #revă)ute de rticolul 8 lit. &: al cordului cone4 sunt înde#linite/ iar Curtea are Gurisdicţie asu#ra #re)entului diferend între Ao!nia şi Kcraina în conforitate cu rticolul 6= alin. 7: al "tatutului său.
(. ,e!eiurile 6uridice pe care )o!*nia 1%i bazează cazul 4. *re#tul a#lica+il #entru re)olvarea acestui diferend este re#re)entat de #revederile relevante ale cordului cone4 înc&eiat în 7994 şi ale Con venţiei Naţiunilor Knite asu#ra dre#tului ării din 7952 KNC@F":/ la care at!t Ao!nia/ c!t şi Kcraina sunt #ărţi/ #recu şi ale altor instruente relevante av!nd forţă o+li%atorie #entru Ao!nia şi Kcraina.
245
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
5. în s#ecial cordul cone4 din 7994 sti#ulea)ă/ în rticolul 8/ că cele două state vor a#lica în #rocesul de deliitare urătoarele ,,a6 rincipiul 3ncorporat 3n art. 21 al )onvenţiei O"K cu privire la Dreptul :ării, din 10 decemrie 19J2, aşa cum ace#ta e#te aplicat 3n practica #tatelor şi 3n /uri#prudenţa internaţională. a6 rincipiul liniei de ec7idi#tanţă 3n zonele de delimitat unde ţărmurile #unt limitro5e şi principiul liniei mediane 3n zonele unde ţărmurile #unt 5aţă 3n 5aţă. c6 rincipiul ec7ităţii şi metoda proporţionalităţii, aşa cum ace#tea #unt aplicate 3n practica #tatelor şi 3n 7otărârile in#tanţelor internaţionale cu privire la delimitarea platoului continental şi a zonelor economice e4clu#ive. d6 rincipiul potrivit căruia nici una din ărţile )ontra ctante nu va conte#ta #uveranitatea celeilalte ărţi )ontractante a#upra oricărei părţi din teritoriul ace#teia, adiacentă zonei de delimitat. e6 rincipiul luării 3n con#iderare a circum#tanţelor #peciale din zona de delimitat(. 9. cordul cone4 re#re)intă astfel le4 #peciali# între cele două "tate/
iar deliitarea solicitată Curţii tre+uie efectuată în conforitate cu cele
cone4. cinci70. #rinci#ii #revă)ute de rticolul 8 aldecordului Ao!nia consideră că etoda deliitare a s#aţiilor aritie din Iarea Nea%ră aflate în diferend/ #recu şi linia de deliitare care re)ultă din acestea/ #ro#use de Kcraina în ti#ul ne%ocierilor/ nu sunt în conforitate cu dis#o)iţiile releva nte din cordul cone4 care tre+uiau a#licate în #re)entul ca). în consecinţă/ Kcraina nu a res#ectat rticolul 8 al cordului cone4. în acelaşi ti#/ #o)iţia Kcrainei nu duce la o soluţie ec&ita+ilă între cele două state/ astfel cu #revăd rticolele 48 şi 56 ale Convenţiei din 7952.
. Decizia solicitată 77. Ae)erv!ndu-şi dre#tul de a su#lienta/ aenda sau odifica #re)enta cerere în cursul #rocedurilor/ Ao!nia solicită Curţii să trase)e/ în conforitate cu dre#tul internaţional/ în #articular cu criteriile s#ecifi cate de rticolul 8 al cordului cone4, o linie de deliitare aritiă unică între #latoul continental şi )onele econoice e,clusive ale celor două state în Iarea Nea%ră. Bo%dan urescu %ent al uvernului Ao!niei 76 se#te+rie 2008
Cursul 71 *re#tul tratatelor. *efiniţie/ eleente/ denuiri/ clasificare/ înc&eiere/ intrare în vi%oare/ înre%istrare 0#.0. Definiţie - Este un acord înc&eiat în scris între state şi %uvernat de dre#tul inter-
naţional/ fie că este consenat într-un instruent unic sau în două sau ai ulte instruente cone,e şi oricare ar fi denuirea sa ]definiţie dată de art. 2 alin. =0? din Convenţia de la iena privind dreptul tratatelor 79=9^. - El se #oate înc&eia însă şi 1ntre state %i alte subiecte de drept internaţional %i 1ntre acestea din ur!ă. - "co#ul înc&e ierii sale este de a produce efecte 6urid ice a crea/ odifica sau stin%e dre#turi şi o+li%aţii în ra#orturile dintre su+iecte de dre#t internaţional:.
0#.2. "le!entele esenţiale ale tratatului - Condiţii de fond în funcţie de care un act internaţional este califica t ca tratat a: Părţile tratatului - tre+uie să fie subiecte de drept internaţional ai e,act/ părţile tratatului trebuie să aibă capacitatea de a 1ncFeia tratate? +: oinţa părţi lor - tre+uie să fie liber epri!ată$ fără vicii de consiţă!nt< c? 5biectul tratatului să fie licit %i rezonabil =posibil? d: ,ratatul să producă efecte 6uridice sta+ilirea unor nore de conduită o+li%atorii cu caracter %eneral şi #eranent sau crearea/ odificarea sau stin%erea unor dre#turi ori o+li%aţii anue între #ărţi:< e: uvernarea tratatului de către norele de drept internaţional.
250
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
0#.3. "le!entele accesorii ale tratatului a: ter!enul - un evenient viitor şi si%ur de care de#inde intrarea în vi%oare teren sus#ensiv: sau ieşirea din vi%oare a unui tratat teren re)olutoriu:< +: condiţia - un evenient viitor şi nesi%ur de care de#inde înce#erea condiţie sus#ensivă: sau încetarea condiţie re)olutorie: e,ecutării o+li%aţiilor.
0#.4. Denu!irea %i clasificarea tratatului - (erenul de Ktratat în sens lar%: denueşte toate actele Guridice din această cate%orie/ indiferent de denuirile lor s#ecifice.
0#.4.0. Denu!irile !ai frecventea? ,ratatul în sens restr!n s: - înţele%ere cu caracter politic$ econo !ic$ ai i#ortantă şi ai solenă de #ace/ nea%resiune/ +ună-vecinătate/ de coerţ şi navi%aţie:< +: Convenţia - înţele%erea #rin care se re%leentea)ă relaţiile dintr-un do!eniu special al relaţiilor internaţionale Convenţia din 79=9 #rivind dre#tul tratatelor:< c: Acordul - înţele%ere intervenită ai ales în doeniul econoic/ coercial/ financiar/ cultural< d: Pactul - înţele%ere intervenită în do!enii concrete ale relaţiilor politice dintre state şi cu caracter sole!n Dactul Briand-Uello%% - 7925 etc:< e: Protocolul - #oate fi un act accesoriu la un tratat #ree,istent/ înc&eiat #entru a-7 odifica/ #relun%i/ inter#reta etc/ dar şi o înţele%ere de sine stătătoare a nu se confunda cu #rotocolul #roces-ver+al #rivind de)+aterile unei conferinţe/ reuniuni sau cu instruentul #rin care se certifică de#unerea instruentului de ratificare la de#o)itar:< f: Actul gener al - acord ultilateral ce sta+ileşte un anuit re%i Guridic sau nore într-un anuit doeniu al relaţiilor internaţionale de e,e#lu ctul %eneral din 7929 #entru re%leentarea #aşnică a diferendelor:< %: Statutul - acordul #rin care se constituie o or%ani)aţie internaţională sau se sta+ileşte un anuit re%i Guridic de e,e#lu "tatutul *unării din 7927/ "tatutul CK etc:< F? Carta - acord #rin care se constituie o or%ani)aţie internaţională<
)ur#ul 1S
257
i? ScFi!bul de note sau de scrisori - acord de voinţă #rin note sau scrisori identice< 6? Co!pro!isul - acordul de a triite un liti%iu s#re soluţionare unei instanţe ar+itrale sau Guridice internaţionale< k: 9odus vivendi ` acord te#orar #rovi)oriu: ce urea)ă a fi înlocuit cu un tratat cu clau)e detaliate< 0? Declaraţia - docuent ultilateral #rin care se fi,ea)ă re%uli de conduită/ odalităţi de acţiune sau #uncte de vedere coune ce urea)ă a deveni re%uli de conduită/ #rinci#ii de e,e#lu *eclaraţia #rivind neutralitatea @aosului/ 79=2:< : >entlemen # agreement -acord în foră ver+ală de e,e#lu cel de la @ondra/ din 798=/ #rivind ale%erea e+rilor ne#eranenţi ai Consiliului de "ecuritate:< n: ltele counicate coune/ aranGaent e/ înţele%eri/ !e!orandu/ !uri de 1nţelegere etc. 0#.4.2. Clasificare- *u#ă criteriul funcţieiZ tratate-le%i Z tratate-contract - *u#ă nu!ărul de participanţiZ +ilaterale Z ultilaterale - *u#ă ter!enul de validitateZ cu teren sau a#licare liitată Z fără teren Z cu teren şi #osi+ilitatea #relun%irii - *u#ă posibilitatea de aderareZ desc&ise Z înc&ise - *u#ă criteriul for!ei #rocedurii: de 1ncFeiereZ #ro#riu-)ise Z în foră si#lificată - *u#ă obiectul de regle!entareZ #olitice Z econoice Z culturale Z în #ro+lee Guridice etc.
252
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
0#.#. 1ncFeierea tratatului 71.1.7. Definiţie- nsa+lul de activităţi desfăşurate/ #roceduri care tre+uie înde#linite şi re%uli care tre+uie o+servate #entru ca tratatul să se fore)e/ să devină o+li%atoriu #entru #ărţi/ să intre în vi%oare să e,iste în conforitate cu dre#tul internaţional:. 71.1.2. Autorităţile co!petente să 1ncFeie tratate sunt #revă)ute de Constituţia şi le%islaţia fiecărui stat/ res#ectiv #entru or%ani)aţiile internaţionale: în actele constitutive ale or%ani)aţiilor internaţionale. în %eneral/ #uterea e,ecutivă #reşedintele/ %uvernul: are co#etenţa #entru ne%ociere şi senare/ iar #arlaentele #entru e,#riarea consiţă !ntului de a deveni #arte la tratat #rin ratificare sau aderare. - 3n ca)ul 1ncălcării unei nor!e interne$ #entru ca această încălcare să fie consi derată viciu de consiţă!nt deci cau)ă de nulitate a tratatului:/ Convenţia din 79=9 #revede două condiţii Z încălcarea să fie obiectiv evidentă Z să #rivească o nor!ă funda!entală a dre#tului intern.
0#.#.3. "tapele 1ncFeieriia? Negocierea. ceasta se desfăşoară între re#re)entanţi ai statelor s#ecial a+ilit aţi în acest sens/ fie #rin funcţiile #e care le deţin în stat/ fie #rin î#uternicirea conferită de deplinele puteri ce le-au fost eli+erate. - Confor Convenţiei de la iena/ în #ria cate%orie intră şefii de state/ de %uverne şi iniştrii afacerilor e,terne. +asadorii şi re#re)en tanţii #eranenţi sunt/ de aseenea/ î#uterniciţi de dre#t să negocieze %i să adop te te,tul unui tratat/ dar au nevoie de depline puteri #entru senare. KDeplinele puteri - docuentul eis de autoritatea co#etentă a unui stat/ #rin care sunt desenate una sau ai ulte #ersoane î#uternicite să re#re)inte statul #entru ne%ocierea/ ado#tarea sau senarea unui tratat/ #entru e,#riarea consiţă!ntului de a deveni #arte la tratat sau #entru a înde#lini alt act cu #rivire la acesta. - *e#unerea şi verificarea: de#linelor #uteri are loc ai ales în cadrul conferinţelor internaţionale. în #re)ent/de#linele #uteri se acordă ai ales #entru se!nare. - în cadrul bilateral ne%ocierile se înc&eie #rin convenirea te,tului< în cadrul !ultilateral - #rin adoptare #rin consens sau cu aGoritate/ de re%ulă de 26 - art. 9 din Convenţia de la iena:.
)ur#ul 1S
283
b? Autentificarea tetului se face #rin - se!nare definitivă - atestare solenă a fa#tului că ne%ocierile s-au înc&eiat şi că te,tul re#re)intă fora definitivă a tratatului/ neai#ut!nd fi odificat unilateral de niciun stat #artici#ant senarea atra%e o+li%aţia #entru stat de a se a+ţine de la orice acte contrare sco#ului sau o+iectului tratatului #!nă la oentul la care nu îşi e,#riă clar intenţia de a nu ai deveni #arte/ confor art. 75 din Convenţia #rivind dre#tul tratatelor din 79=9:< - se!narea ad referenduautentificare cu caracter #rovi)oriu/ care de#inde de confirarea ulterioară a statului/ atunci c!nd re#re)entantul are î#uterniciri să ne%ocie)e/ dar nu să şi sene)e:< - parafarea înscrierea iniţialelor nuelui ne%ociatorului/ cu acelaşi efect ca senarea ad re5erendum6. "otă ;emnarea ad re5erendum şi para5area treuie urmate de #emnarea definitivă.
c? "pri!area consi!ţă!*ntului de a deveni parte la tratat se face #rin - se!nare atunci c!nd ea e,#riă nu doar autentificarea/ ci şi consiţă!ntul:< - ratificare act intern de a#ro+are a #arlaentului ce #resu#une e,istenţa #reala+ilă a unei senături a re#re)entantului:< - aderare act intern/ de re%ulă tot al #arlaentului/ #rin care statele senatare/ indiferent dacă au luat sau nu #arte la ne%ocieri/ #ot deveni #arte la tratat:< - aprobarea de re%ulă/ act al %uvernului:< - acceptarea uneori ec&ivalentă cu a#ro+area/ alteori cu aderarea:< cestea sunt urate de - scFi!bul instru!entelor de ratificare$ aprobare în ca)ul convenţiilor +ilaterale:< - depunerea instru!ent elor de ratificare$ aderare $ acceptare în ca)ul convenţiilor ultilaterale:< - notificarea ratificării/ a#ro+ării/ aderării/ acce#tării.
0#.7. (ntrarea 1n vigoare / re loc confor! prevederilor tratatului de e,e#lu Z la da ta scFi!bului instruentelor de ratificare #entru convenţii +ilaterale:
258
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Z la data depunerii unui anuit nuăr de instruente de ratificare/
a#ro+are Z la dat a ulti!ei co!unicări #rivind înde#linirea #rocedurilor le%ale interne de intrare în vi%oare tot în cadru +ilateral:. - Kneori se #revede un ter!en de la datele #revă)ute ai sus la care tratatul va intra în vi%oare. - Confor Convenţiei din 79=9/ dacă în tratat nu se #revede o #rocedură de intrare în vi%oare sau o dată/ se consideră că intră în vi%oare la data senării sau altă dată la care se sta+ileşte consiţă !ntul #ărţilo r de a fi le%ate #rin acel tratat.
0#.8. 1nregistrarea tratatelor - Carta FNK #reve de/ în art. 702/ #rocedura înre%istrării la FNK a tratatelor. Neînre%is trarea nu afectea)ă însă forţa lor Guridi că/ ci doar opozabilitatea acestora faţă de terţi.
Bi+lio%rafie inială l.l. !olint ineanu, . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t internaţional conte#oran/ ed. a 2-a/ revă)ută şi adău%ită/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2000/ #.26-64 2. D. ope#cu, . "ă#ta#e, *re#t internaţio nal #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ 7994/ #. 279-260 6. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional. 3ntroducere în dre#tul internaţional #u+lic/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2006/ #. 259-299 I.R.:. !eşteliu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2001/ #. 91-95 1. . Diaconu, Curs de dre#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ 7996/ #.751-791 =. . Diaconu, (ratat de dre#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. @uina @e,/ Bucureşti/ 2002/ #. 704-728.
Bi+lio%rafie selectivă 7. .:. ng7el, *re#tul tratatelor/ ed. a 2-a/ Ed. @uina @e,/ oluele 3 şi 33/ Bucureşti/ 2000
)ur#ul 1S
251
2. ;. !a#tid, @es traites dans la vie internaţionale< conclusion et effets/
7951 6. l. !olintineanu, E,#ression of Consent to +e +ound +$ a (reat$ in t&e @i%&t of t&e 79=9 iena Convention/ V3@ nr. 8/ 7948 8. l !olintineanu, D. ope#cu, IiGloacele Guridice #rin care statele devin #ărţi la tratate/ Ed. cadeiei/ Bucureşti/ 79=4 1. F:. !li4, (reat$-akin% #oXer/ 7910 =. O. )orten, . Flein %coord.6, @es conventions de iere sur le droit des traites - Coentaires article #ar article/ Editura Bru$lant/ Bru,elles/ 200= 4. . Diaconu, Knele as#ecte #rivind forarea norelor cu caracter %eneral în dre#tul internaţional conte#oran/ în AA"3 nr. 27940 5. . Diaconu, Norele i#erative în dre#tul internaţional %/u# cogen#6, Ed. cadeiei/ Bucureşti/ 7944 9. " @coe#cu, *. Ducule#cu, *re#tul tratatelor/ Ed. Continent JJ3/ Bucureşti/ 7991 70. T.O. @lia#, (&e Iodern @aX of (reaties/ 7948 77. .T.!. Fo7ona, #licarea articolului 702 din Carta FNK şi funcţia de de#o)itar a "ecretarului eneral/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional nr. 7/ octo+rie-dece+rie 2006/ #. 780-742 72. <. Aanti#, (&e @ife and *eat& of 3nternational (reaties *ou+leEd%ed *i#loac$ and t&e Dolitics of Aatification in Co#arative Ders#ective/ FKD/ 2005 76. .D. :c "air, (&e @aX of (reaties/ F,ford/ 79=7 78. . "ă#ta#e, do#tarea te,tului tratatelor internaţionale/ în AA"3 nr. =795= 71. . "ă#ta#e, derarea ca iGloc de #artici#are la tratatele internaţionale/ în AA"3 nr. =7955 7=. . reda-:ătă#aru, s#ecte teoretice/ #ractice şi di#loatice ro!neşti în doeniul tratatelor #olitice/ Ed. @uina @e,/ Bucureşti/ 2004 74. . Reuter, 3ntroduction au droit des traites/ 7951 75. )7. Rou##eau, *roit internaţional #u+lic/ toe 3/ Daris/ 7940 79. .. Ru#u, Drinci#iul res#ectării tratatelor/ Ed. Ştiinţifică/ Bucureşti/ 7992 20. :. *illiger, Coentar$ on t&e 79=9 ienna Convention on t&e @aX of (reaties/ Iartinus NiG&off Du+lis&ers/ Ha%a/ 2009.
25=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 1S
Convenţii internaţionale 7. Convenţiile din 79=9 şi 795= de la iena asu#ra dre#tului tratatelor 2. (ratate şi convenţii înc&eiate de Ao!nia cu diferite ţări - î colecţia Ionitorului Fficial.
n
Aneă Convenţia privind dreptul tratatelor$ iena$ 0;7; =...? Partea (. (ntroducere Articolul 0. Do!eniul de aplicare a prezentei Convenţii Dre)enta Convenţie se a#lică tratatelor înc&eiate între state. Articolul 2. "presii 1ntrebuinţate 0? în înţelesul #re)entei Convenţii #rinstate e,#resia tratat/de se înţele%e un acordnal/ internaţional în scrisa:între şi %uvernat dre#tul internaţio fie că este înc&eiat consenat într-un instruent unic/ fie în două sau ai ulte instruente cone,e/ şi oricare ar fi denuirea sa #articulară< +: #rin e,#resiile ratificare/ acce#tare/ a#ro+are şi aderare se înţele%e/ du#ă ca)/ actul internaţional astfel denuit #rin care un stat sta+ileşte #e #lan internaţional consiţă!ntul său de a fi le%at #rintr-un tratat< c: #rin e,#resia de#line #uteri se înţele%e un docuent ean!nd de la autoritatea co#etentă a unui stat şi desen!nd una sau ai ulte #ersoane î#uternicite să re#re)inte statul #entru ne%ocierea/ ado#tarea sau autentificarea te,tului unui tratat/ #entru a e,#ria consiţă!ntul statului de a fi le%at #rintr-un tratat sau #entru a înde#lini oricare alt act cu #rivire la tratat< d: #rin e,#resia re)ervă se înţele%e o declaraţie unilaterală/ oricare ar fi conţinutul sau denuirea sa/ făcută de un stat atunci c!nd senea)ă/ acce#tă sau a#ro+ă un tratat/ ori aderă la acesta/ #rin care îşi anifestă intenţia de a e,clude sau odifica efectul Guridic al unor dis#o)iţii din tratat cu #rivire la a#licarea lor faţă de statul res#ectiv< e: #rin e,#resia stat care a #artici#at la ne%oci ere se înţele%e un stat care a #artici#at la ela+orarea şi la ado#tarea te,tului tratatului<
254
f: #rin e,#resia stat contractant se înţele%e statul care a consiţit a se le%a #rin tratat/ fie că acesta a intrat sau nu în vi%oare< %: #rin e,#resia #arte se înţele%e statul care a consiţit să se le%e #rin tratat şi faţă de care tratatul a intrat în vi%oare< &: #rin e,#resia stat terţ se înţele%e un stat care nu este #arte la tratat< i: #rin e,#resia or%ani)aţie internaţională se înţele%e o or%ani)aţie inter%uvernaentală. 2. *is#o)iţiile #ara%rafului 7 #rivind e,#resiile folosite în #re)enta Convenţie nu #reGudicia)ă folosirii acestor e,#resii şi nici sensurilor ce li se #ot da în dre#tul intern al unui stat. Articolul 3. Acorduri internaţionale care nu intră 1n cadrul pre/ zentei Convenţii >a#tul că #re)enta Convenţie nu se a#lică nici acordurilor internaţionale înc&eiate între state sau alte su+iecte de dre#t internaţional ori între aceste alte su+iecte de dre#t internaţional şi nici acordurilor internaţionale care nu au fost înc&eiate în foră scrisă/ nu aduce vreo atin%ere a: valorii Guridice a unor aseenea acorduri< +: a#licării la aceste acorduri a tuturor re%ulilor enunţate în #re)enta Convenţie/ cărora ar fi su#use în teeiul dre#tului internaţional inde#endentc:dea#licării Convenţie< Convenţiei la relaţiile dintre state/ re%leent ate #rin acorduri internaţionale/ la care sunt #ărţi şi alte su+iecte de dre#t internaţional. ...: Articolul #. ,ratate constitutive de organizaţii internaţionale %i tratate adoptate 1n cadrul unei organizaţii internaţionale Dre)enta Convenţie se a#lică oricărui tratat care este actul constitutiv al unei or%ani)aţii internaţionale/ #recu şi oricărui tratat ado#tat în cadrul unei or%ani)aţii internaţionale/ su+ re)erva oricărei re%uli #ertinente a or%ani)aţiei.
Partea a ((/a. 1ncFeierea %i intrarea 1n vigoare a tratatelor ;ecţiunea . 3nc7eierea tratatelor
Articolul 7. Capacitatea statelor de a 1ncFeia tratate Frice stat are ca#acitatea de a înc&eia tratate. Articolul 8. Depline puteri 0. F #ersoană este considerată ca re#re)ent!nd un stat #entru ado#tarea sau autentificarea te,tului unui tratat sau #entru a e,#ria consiţă!ntul unui stat de a fi le%at #rintr-un tratat dacă
255
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
a: #re)intă de#line #uteri cuvenite< sau
b +: re)ultă din #ractica statelor interesate sau din alte î#reGurări că & aveau intenţia de a considera această #ersoană ca re#re)ent!nd statul în & acest sco# şi a nu #retinde #re)entarea de de#line #uteri. ^
2. în virtutea funcţiilor lor şi fără a fi o+li%aţi să #re)inte de#line #ulen/ 7 sunt consideraţi ca re#re)ent!nd starul lor a: Şefii de stat/ şefii %uvernel or şi iniştrii afacerilo r e,terne/ #entr u toate actele referitoare la înc&eierea unui tratat< +: Şefii de isiune di#loatică/ #entru ado#tarea te,tului unui tratat ce se înc&eie între statul acreditant şi statul acreditar< c: re#re)entanţii acreditaţi ai statelor la o conferinţă internaţională sau #e l!n%ă o or%ani)aţie internaţională/ ori #e l!n%ă un or%an al acesteia/ #entru ado#tarea te,tului unui tratat în această conferinţă/ or%ani)aţie sau or%an. Articolul 9. Confir!area ulterioară a unui act 1ndeplinit fără auto/ rizare Kn act referitor 3a înc&eierea unui tratat/ înde#linit de o #ersoană care/ în teeiul articolului 4/ nu #oate fi considerată ca autori)ată a re#re)enta un stat #entru acest sco#/ este fără efect Guridic/ afară nuai dacă nu a fost confirat ulterior de către acel stat. Articolul ;. Adoptarea tetului 7. do#tarea te,tului unui tratat se face #rin consiţă!ntul tuturor statelor #artici#ante la ela+orarea sa/ cu e,ce#ţia ca)urilor #revă)ute la #ara%raful 2. 2. do#tarea te,tului unui tratat la o conferinţă internaţională se face cu aGoritatea de două treii a statelor #re)ente şi votante/ afară nuai dacă aceste state nu decid/ cu aceeaşi aGoritate/ să a#lice o altă re%ulă. Articolul 0:. Autentificarea tetului (e,tul unui tratat este sta+ilit ca fiind autentic şi definitiv< a: res#ect!ndu-se #rocedura #revă)ută în acest te,t sau convenită de statele #artici#ante la ela+orarea tratatului sau/ +: în li#sa unei atare #roceduri/ #rin senarea ad re5erendum sau #arafarea/ de către re#re)entanţii acestor state/ a te,tului tratatului sau a actului final al unei conferinţe în care te,tul a fost încor#orat. Articolul 00. Găsuri de epri!are a consi!ţă!*ntului de a fi legat printr/un tratat Consiţă!ntul unui stat de a fi le%at #rintr-un tratat #oate fi e,#riat #rin senătură #rin sc&i+ul instruentelor care constituie un tratat/ #rin ratificare/ acce#tare/ aderare sau a#ro+are/ ori #rin oricare alt iGloc
)ur#ul 1S
convenit.
259
Articolul 02. "pri!area prin se!nătură a consi!ţă!*ntului de a fi legat printr/un tratat 7. Consiţă!ntul unui stat de a fi le%at #rintr-un trata t se e,#riă #rin senătura re#re)entantului acestui stat a: c!nd tratatul #revede că senătura va avea acest efect< +: c!nd este sta+ilit #e o altă cale că statele care au #artici#at la ne%ociere conveniseră că senătura va avea acest efect sau c: c!nd intenţia statului de a conferi senăturii acest efect re)ultă din de#linele #uteri ale re#re)entantului său sau a fost e,#riată în cursul ne%ocierii. 2. 3n a#licarea #ara%rafului 3 a: #arafarea unui te,t are valoar ea senăturii tratatului dacă este sta+il it că statele care au #artici#at la ne%ociere conveniseră în acest fel< +: senătura ad re5erendum #usă #e un tratat de către re#re)entantul unui stat/ dacă acesta o confiră/ are valoarea senăturii definitive a tratatului. Articolul 03. "pri!area consi!ţă!*ntului de a fi legat printr/un tratat prin scFi!bul instru!entelor constituind tratatul Consiţă!ntul statelor de a se le%a #rintr-un tratat/ constituit de instruentele ce se sc&i+ă între ele se e,#riă #rin acest sc&i+ a: c!nd instruentele #revăd că sc&i+ul lor va avea acest efect/ sau +: c!nd este sta+ilit #e altă cale că aceste state conveniseră ca sc&i+ul instruentelor să ai+ă acest Articolul 04. "pri!area prin efect. ratificare $ acceptare sau aprobare a consi!ţă!*ntului de a fi legat printr/un tratat 7. Consiţă!ntul unui stat de a fi le%at #rintr-un trata t se e,#riă #rin ratificare a: c!nd tratatul #revede că acest consiţă!nt se e,#riă #rin ratificare< +: c!nd este sta+ilit #e altă cale/ că statele #artici#ante la ne%ociere conveniseră asu#ra cerinţei ratificării< c: c!nd re#re)entantul acestui stat a senat tratatul su+ re)erva ratificări i/ sau d: c!nd intenţia statului de a sena tratatul su+ re)erva ratificării re)ultă din de#linele #uteri ale re#re)entantului său ori a fost e,#riată în cursul ne%ocierii. 2. Consiţă!ntul unui stat de a fi le%at #rintr-un trata t se e,#riă #rin acce#tare sau a#ro+are în condiţii aseănătoare acelora care se a#lică ratificării.
290
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Articolul 0#. "pri!area prin aderare a consi!ţă!*ntului de a fi legat printr/un tratat Consiţă!ntul unui stat de a fi le%at #rintr-un tratat se e,#riă #rin aderare a: c!nd tratatul #revede că acest consiţă!nt #oate fi e,#riat de acest stat #e calea aderării< +: c!nd este sta+ilit #e altă cale că statele #artici#ante la ne%ociere conveniseră că acest consiţă!nt va #utea fi e,#riat de către acest stal #e calea aderării/ sau c: c!nd toate #ărţile au convenit ulterior că acest consiţă!nt va #utea fi e,#riat de către acest stat #e calea aderării. Articolul 07. ScFi!bul sau depunerea instru!entelor de ratificare$ de acceptare$ de aprobare sau de aderare *acă tratatul nu dis#une altfel/ instruentele de ratificare/ acce#tare/ a#ro+are sau aderare sta+ilesc consiţă!ntul unui stat de a fi le%at #rintr-un tratat din oentul a: sc&i+ului lor între statele contractante< +: de#unerii lor #e l!n%ă de#o)itar< sau c: notificării lor către statele contractante sau către de#o)itar. Articolul 08. Consi!ţă!*ntul de a fi legat printr/o parte a unui tratat %i alegerea 1ntre diferitele dispoziţii 7. >ără #reGudiciul a#licării articolelor 79 şi 26/ consiţă!ntul unui stat de a fi le%at #rintr-o #arte a unui tratat nu #roduce efecte dec!t dacă tratatul #erite sau dacă statele contractate consit aceasta. 2. Consiţă!ntul unui stat de a fi le%at #rintr-un tratat care #erite ale%erea între diferitele sale dis#o)iţii nu #roduce efecte dec!t dacă dis#o)iţiile la care se referă sunt indicate în od clar. Articolul 09. 5bligaţia de a nu lipsi un tratat de obiectul %i scopul său 1nainte de intrarea sa 1n vigoare Kn stat tre+uie să se a+ţină de la săv!rşirea unor acte care ar li#si un tratat de o+iectul şi de sco#ul său a: c!nd a senat tratatul sau a sc&i+at instruentele care constituie tratatul su+ re)erva ratificării/ acce#tării sau a#ro+ării/ at!ta ti# c!t nu şi-a anifestat intenţia de a nu deveni #arte la tratat< sau +: c!nd şi-a e,#riat consiţă!ntul de a fi le%at #rin tratat/ în #e rioada care #recede intrarea în vi%oare a tratatului şi cu condiţia ca aceasta să nu fie înt!r)iată fără otiv vala+il. ...:
<4k
297 )ur#ul 1S Articolul 9:. 1nregistrarea %i publicarea tetelor 7. *u#ă intrarea lor în vi%oare/ tratatele sunt triise "ecretariatului ` Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite s#re înre%istrare sau clasare/ sau înscrierea j. în re#ertoriu/ du#ă ca)/ #recu şi s#re #u+licare. ţ 2. *esenarea unui de#o)itar constituie #entru acesta autori)area de a M înde#lini actele enţionate în #ara%raful #recedent.
)ur#ul 1S
Cursul 07 Dreptul tratatelor. Prevederile legislaţiei ro!*ne privind 1ncFeierea tratatelor. )ezerve. Aplicare. (nterpretare 07.0. Prevederile legislaţiei ro!*ne privind 1ncFeierea tratatelor 7=.7.7. Constituţia )o!*niei$ revizuită-art. 00 art. 20< art. 97 alin. 7:art. 78=-789.
07.0.2.Legea nr. #;:I2::3 privind tratatele - intrat în vi%oare la 77 fe+ruarie 2008 I. Ff. nr. 26 din 72 ianuarie 2008: şi înlocuieşte re%leentarea anterioară @e%ea nr. 87997 #rivind înc&eierea şi ratificarea tratatelor/ actelor co#letată #rin enţio F.K.. nr. 7952002:< odifică i#licit şi #revederile norative nate ai Gos a se vedea "ecţiunea 7=.7.6.:. - Conţine 81 de articole - o re%leentare detaliată a procedurilor 1n/ cFeierii tratatelor$ a aplicării$ !odificării %i 1ncetării valabilităţii acestora/ atri+uţiile IE în doeniu etc. - Articolul 0 cu#rinde un nuăr de 0# definiţii ale celor ai i#ortante noţiuni utili)ate în actul norativ tratat/ înc&eierea tratatelor/ #arafare/ senare ad re5erendum(, de#line #uteri/ ratificare/ a#ro+are/ aderare/ acce#tare/ re)ervă/ instruent de ratificare/ aderare/ acce#tare sau a#ro+are/ eleente de identificare ale tratatului/ denunţare/ renunţare/ retra%ere/ contract de stat:. - Articolele 3/8 re%leentea)ă procedurile interne necesare pentru aprobarea iniţierii negocierilor tratatelor la nivel de stat/ %uvernaental şi de#artaental. - Articolele 9/02 re%leentea)ă desfă%urarea negocierilor direct sau #rin cores#ondenţă/ cu res#ectarea strictă a eleentelor de andat şi a variantelor de acţiune a#ro+ate:< ulterior finali)ării ne%ocierilor #rin convenire sau ado#tare se #revede #osi+ilitatea #arafării sau senării ad re5erendum, e,ist!nd #osi+ilitatea reluării ne%ocierilor dacă este necesar. - Articolele 03/07 re%leentea)ă #rocedura aprobării se!nării.
296
- Confor art. 74/ de#linele #uteri #entru ne%ociere şi/ res#ectiv/ #en tru senare se eli+erea)ă de către IE/ du#ă a#ro+area ne%ocierii/ res #ectiv a senării tratatelor la nivel de stat sau de %uvern #entru cele la nivel %uvernaental eli+er!ndu-se doar dacă se solicită de către #artenerul de ne%ociere:. Z #reşedintele Ao!niei/ #riul-inistru şi inistrul afacerilor e,terne nu au nevoie de de#line #uteri #entru ne%ocierea şi senarea tratatelor. Z se #revede şi #osi+ilit atea eli+erării de#linelor #uteri #entru #artici#area dele%aţiilor %uvernaentale la reuniuni internaţionale/ dacă este necesar #otrivit re%ulilor de #rocedură ale reuniunii. - Articolele 09/24 re%leentea)ă epri!area consi!ţă!*ntului de a deveni #arte la tratat #rin ratificare/ a#ro+are/ aderare sau acce#tare şi/ în od e,ce#ţional/ #rin senare. Z art. 79 alin. 7: #re vede cate%oriile de tratate care se ratif ică de către Darlaent a: tratatele la nivel de stat +: tratatele la nivel guverna!ental care se referă la cooperarea po/ litică sau care i#lică an%aGaente cu caracter #olitic/ cooperarea !ili/ tară$ teritoriul de stat$ inclusiv regi!ul 6uridic al frontierei de stat$ precu! %i 1n zonele asupra cărora )o!*nia eercită drepturi suverane %i 6urisdicţie$ statutul persoanelor$ drepturile %i libertăţile fun/ da!entale ale o!ului$ participarea ca !e!bru la organizaţii inter/ naţionale interguverna!entale$ asu!area unui anga6a!ent financiar care i#une sarci ni supli!entare la +u%etul de stat/ tratate ce i!plică$ #entru a#licare/ adoptarea unor noi dispoziţii nor!ative cu forţă 6uri/ dică de lege ori a unor legi noi sau aendarea le%ilor în vi%oare/ tratatele ce #revăd e,#res cerinţa ratificării lor. Z art. 79 alin. 2: şi 6: #revăd că tratatele nu #ot fi ratificate #rin ordonanţe si#le ale uvernului/ ci - cu e,ce#ţia tratatelor la nivel de stat #rin ordonanţe de ur%enţă/ dacă sunt înde#linite condiţiile restrictive #revă)ute de Constituţie. Z art. 20 #revede că celelalte tratate la nivel %uvernaental/ care nu intră su+ incidenţa art. 79/ şi cele de#artaentale se a#ro+ă #rin &otăr!re a uvernului. Z art. 22 alin. =:-ll: re%leentea)ă necesitatea includerii în actul norativ de e,#riare a consiţă!ntului a unor #revederi de odifi care sau co#letare a le%islaţiei interne/ dacă ea este afectată de tratat/ res#ectiv nore de a#licare a tratatului< se #revede/ totodată/ o+li%aţi-
298
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
vitatea ado#tării/ dacă este necesar/ de acte norative cu forţă Guridică inferioară actului norativ de e,#riare a consiţă!ntului #entru a#licarea tratatulu i/ dacă este necesar/ iediat du#ă ado#tarea actului norativ de e,#riare a consiţă!ntului. ceste #revederi intră în vi%oare la data intrării în vi%oare a tratatului sau du#ă această dată/ în terenul #revă)ut de acestea. - rticolele 21-25 #revăd #rocedura intrării 1n vigoare a tratatelor/ inclusiv odul de eli+erare a instruentelor de ratificare/ a#ro+are/ aderare sau acce#tare se redactea)ă de IE/ se senea)ă de Dreşedinte sau #riul-inistru/ du#ă ca)/ şi se contrasenea)ă de către inistrul afacerilor e,terne/ du#ă care se învestesc cu si%iliul de stat:. Z art. 2= #revede cate%oriile de tratate ce #ot intra în vi%oare la data se!nării Z art. 24 #revede condiţiile în care unele tratate se #ot a#lica cu titlu provizoriu de la data se!nării. / Articolul 2; re%leentea)ă tratatele 1n for!ă si!plificatăZ cele prin scFi!b de note verbale se înc&eie doar de către IE şi intră în vi%oare la data efectuării sc&i+ului sau la un oent ulterior/ fără a ai fi su#use ratificării sau a#ro+ării ulterioare< Z cele prin scFi!b de scrisori$ în condiţii siilare. stfel de tratate #ot intra în vi%oare/ confor celor de ai sus/ dacă nu intră în cate%oria celor ce necesită ratificarea confor art. 79. 3n ca) contrar/ ele tre+uie ratificate de către Darlaent şi intră în vi%oare ulterior. - Articolul 3: #revede o+li%ativitatea 1nregistrării tratatelor la nivel de stat %i de guvern$ care prevăd cerinţa 1nregistrării şi a celor care/ dată fiind i!portanţa lor$ fac necesară înre%istrarea.
07.0.3. Legea nr. 24I2::: privind nor!ele de teFnică legislativă pentru elaborarea actelor nor!ative $ republicată Ca#itolul ((? %i &.H. nr. 0227I2::8 pentru aprobarea )egula!entului privind proce/ durile$ la nivelul Huvernului$ pentru elaborare a$ avizarea %i pre/ zentarea proiectelor de docu!ente de politici publice$ a proiectelor de acte nor!ative$ precu! %i a altor docu!ente$ 1n vederea adop/ tăriiIaprobării ai conţin unele dis#o)iţii te&nice şi de #rocedură în ateria înc&eierii tratatelor. 07.2. )ezervele la tratate 07.2.0. Definiţie- F declaraţie unilaterală/ indiferent cu este redactată sau denuită/ făcută de un stat atunci c!nd senea)ă/ ratifică/ acce#-
)ur#ul 1S
291
ta/ a#ro+ă sau aderă la un tratat/ #rin care urăreşte să e,cludă sau să odifice efectele Guridice ale anuitor #revederi ale tratatului în a#licarea lor faţă de statul res#ectiv ]art. 2 lit. d: din Convenţia de la iena^. Ae)ervele su nt fo losite a tunci c !nd un stat$ care este de acord cu area aGoritate a #revederilor tratatului/ nu este satisfăcut de una sau f; !ai !ulte clauze şi refu)ă/ #e această cale/ să fie le%at de acele clau)e. M Ae)ervele se #ot forula nu!ai în ca)ul tratatelor !ultilaterale cele [ care #erit acest lucru:. b - Coisia de *re#t 3nternaţional are #e a%enda sa din 7996 su+iectul _ ,J)reptul $i practica privind rezervele la tratate!.
07.2.2. Condiţiile în care se #ot face re)erve au variat în ti# 7. 3n dre#tul internaţional clasic re)ervele nu erau adise
Z dacă afectau integritatea regulilor de fond ale tratatului Z dacă nu erau acce#tate de toate celelalte #ărţi ale tratatului.
- Confor Convenţiei de la iena/ ulti a re%ulă se a#lică nuai #en tru tratatele cu un nuăr redus de state ]art. 20 alin. 2:^. în ca)ul tratatelor ultilatera le %enerale/ statul re)ervatar devine #arte la tratat faţă de toate statele #ărţi care nu au res#ins re)ervele acestuia. 2. Condiţiile sta+ilite confor Convenţiei de la iena a? Condiţia de for!ăZ să fie e,#riate 1n scris %i co!unicate statelor contractante şi altor state care au dre#tul să devină #ărţi la tratat Z #ot fi forulate la !o!entul se!nării$ ratificării$ aprobării$ ac/ ceptării$ aderării. Ae)ervele forulate la senare tre+uie reconfir!ate la e,#riarea consiţă!ntului de a fi le%at #rin tratat Z #ro+lea acceptării sau respingerii re)ervelor. - *acă un tratat ultilateral %eneral #erite în od e,#res forularea de re)erve/ nu este nevoie de acce#tarea ei de către celelalte state/ dacă tratatul nu #revede necesitatea acce#tării. - Neforularea de o+iecţiu ni ti# de 72 luni de la counic area re)ervei ec&ivalea)ă cu o acce#tare. - cce#tarea şi res#in%erea nu necesită reconfirare/ dar retra %erea o+iecţiei tre+uie făcută în scris. b? Condiţii de fondZ să nu fie interzisă epres de tratat Z să nu se refere la anuite dis#o)iţii de la care tratatul interzice epres efectuarea de re)erve Z să nu fie inco!patibile cu o+iectul şi sco#ul tratatului.
29=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 1S
07.2.3. "fectele rezervelor - în ura forulă rii de re)erve/ între statul re)er vatar şi celelalte state #ărţi se #ot sta+ili !ai !ulte raporturi 6uridice$ în funcţie de atitudinea acestora din ură a: Cele între statul re)e rvatar şi statele #ărţi care au acce#ta t re)ervele. ceste ra#orturi sunt %uvernate de tratat/ dis#o)iţiile articolelor asu#ra cărora s-au făcut re)erve fiind a#lica+ile aşa cu acestea au fost odificate de sensul re)ervelor. +: Cele între statul re)ervatar şi statele #ărţi care au forulat o+iecţiuni. cestea din ură #ot Z să acce#te ca restul dis#o)iţ iilor tratatu lui/ neafectate de re)erve/ să se a#lice între acestea şi statul re)ervatar Z să refu) e a#licarea/ în totalitate/ a tratatului/ între ele şi statul re)ervatar. - "e #oate astfel aGun%e la o Oulti#licareP a re%iurilor Guridice #e care le #roduce tratatul ultilateral. - "tatele #ot face/ la senare sau la e,#riarea consiţă!ntului/ şi declaraţii care e,#riă o #o)iţie de ordin #olitico-Guridic faţă de unele #revederi ale tratatului sau dau o anuită inter#retare.
#riatul acestora asu#ra norelor interne/ dis#o)iţiile celorlalte tratate se aplică prioritar faţă de le%islaţia internă datorită caracterului lor de nor!ă specială faţă de le%islaţia internă. - "tatele nu #ot invoca le%islaţia internă #entru a Gustifica nee,ecutarea unui tratat art. 24 din Convenţia de la iena:/ indiferent de odalităţile de introducere în ordinea Guridică internă. - rticolul 67 din @e%ea nr. 1902006 #rivind tratatele conţine re%leentări clare #rivind obligaţia eecutării 1ntoc!ai %i cu bună/credinţă a prevederilor tratatelor$ de către toate autorităţile statului ro!n/ inclusiv autoritatea 6udecătorească$ #ersoanele fi)ice şi Guridice ro!ne sau aflate #e teritoriul Ao!niei. "e #revede/ totodată/ că dis#o)iţiile tratatelor în vi%oare nu #ot fi odificate/ co#letate sau scoase din vi%oare #rin acte norative interne ulterioar e/ iar #revederile interne nu #ot fi invocate #entru a Gustifica nee,ecutarea dis#o)iţiilor unui tratat în vi%oare.
07.3. Aplicarea tratatelor 07.3.0. Aplicarea tratatelor 1n dreptul intern - E,ecutarea o+li%aţi ilor #revă)ute de tratate #resu #une luarea ăsu rilor necesare în sensul a#licării lor de către autorităţile adinistrative sau Gudecătoreşti. Dro+lea care se #une este dacă tratatele #roduc direct efecte în dre#tul intern sau sunt necesare anuite acte #entru introducerea lor 1n dreptul intern. - E,istă/ în acest sens/ dive rse soluţ ii care de#ind de #revederile constituţionale ale fiecărei ţări #roul%a rea/ urată de #u+licare sau eiterea de le%i s#eciale #entru declararea tratatului ca le%e internă etc. - Confor art. 00 din Constituţia Ao!niei/ statul ro!n se o+li%ă să înde#linească cu +ună-credinţă o+li%aţiile ce-i revin din tratatele la care este #arte. (ratatele ratificate de Darlaent fac #arte din dre#tul intern. - Este i#ortant de reţinut că/ în ce #riveşte situaţia Ao!niei/ ceea ce se aplică 1n dreptul intern sunt prevederile tratatului$ şi nu ale le%ii de ratificare sau ale &otăr!rii de %uvern de a#ro+are care re#re)intă doar instruentul procedural de introducere 1n dre#tul intern a tratatului în cau)ă. 3n #ractică %de 5acto6, lăs!nd deo#arte situaţia tratatelor în doeniul dre#turilor oului #entru care Constituţia #revede e,#res la art. 20
294
07.3.2. Aplicarea 1n spaţiu a tratatelor - Ae%ula %enerală de a#licare a tratatului pe - tot teritoriulstatelor-#ărţi.
- "unt situaţii în care statele #ot decide că un tratat nu se a#lică unei #ărţi din teritoriu Z clau)a federală Z clau)a colonială. - Knele tratate sta+iles c re%iuri Guridice o+iec tive: #entru s#aţii sau )one %eo%rafice aflate dincolo de liitele suveranităţii statelor-#ărţi.
07.3.3. Aplicarea 1n ti!p a tratatelor - F re%ulă %ene rală este neretroactivitatea tratatelor$ dacă din cu#rinsul lor nu reiese o intenţie diferită - art. 29 al Convenţiei de la iena de e,e#lu/ în convenţiile +ilaterale de evitare a du+lei i#uneri:. - F altă discuţie se i#une în ca)ul tratatelor succesivea? Ae%ula #revă)ută de art. 19 al Convenţiei arată că dacă se înc&eie un nou tratat asu#ra acele iaşi aterii 1ntre acelea%i părţi$ noul tratat se va a#lica dacă Z din dis#o)iţiile sale re)ultă intenţia #ărţilor de a înlocui vec&iul tratat Z dis#o)iţiile noului tratat sunt inco#ati+ile cele două te,te nu se #ot a#lica în acelaşi ti#:. +: (ratatele ai i#ortante #revăd că în ca) de conflict vor #revala dis#o)iţiile lor. c: Articolul 3: din Convenţie sta+ileşte alte două re%uli
295
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Z c!nd un tratat #reci)ea )ă că este su+ordonat unui tratat anterior sau #osterior sau că nu tre+uie considerat ca fiind inco#ati+il cu celălalt dis#o)iţiile acestuia din ură se vor a#lica cu #recădere Z c!nd toate #ărţile la tratatul anter ior sunt #ărţi şi la tratatul #oste rior/ tratatul anterior nu se a#lică dec!t în ăsura în care dis#o)iţiile sale sunt co#ati+ile cu cele ale tratatului #osterior. d: C!nd #ărţile la tratatul #osterior nu includ toate #ărţile la tratatul anterior/ se a#lică re%ula du#ă care/ c!nd toate #ărţile la tratatul anterior sunt #ărţi la tratatul #osterior/ tratatul anterior se a#lică nuai în ăsura în care #revederile sale sunt co#ati+ile cu cele ale tratatului #osterior. între un stat #arte la a+ele tratate şi un stat #arte nuai la unul dintre acestea se a#lică tratatul la care a+ele sunt #ărţi. e: *is#o)iţiile #articulare ale tratatelor +ilaterale se a#lică cu #recădere faţă de dis#o)iţiile tratatelor %enerale/ indiferent dacă #riele sunt anterioare sau #osterioare celorlalte.
07.4. (nterpretarea tratatelor 07.4.0. Definiţie- F#eraţiunea #rin care se deterină sensul e,act al unuiunei cuv!nt sau e,#resii/ se lăuresc e,#riările a+i%ue sau o+scure ale dis#o)iţii. - )egulile #rivind inter#retarea tratatelor sunt #revă)ute în art. 67 -66 ale Convenţiei de la iena.
07.4.2. ,ipuri de interpretarea: #e #lan internaţional de către statele-#ărţi/ instanţe ar+itrare/ Gudiciare/ or%ani)aţii internaţionale:< +: #e #lan intern de către autorităţile %uvernaentale co#etente/ de re%ulă inisterele de e,terne:< c: interpretarea prin acordul părţilor =autentică? se face #rin clauze interpretative definiţii cu#rinse în te,t: sau acorduri interpretative d: interpretarea 6urisdicţională =neautentică? are forţă o+li%ator ie nuai #entru #ărţile în liti%iu şi s#eţa în cau)ă< e: interpretarea de către organizaţ iile internaţionale are ca o+iect tratatele lor constitutive/ alte tratate la care sunt #arte sau asu#ra cărora au atri+uţii în a se #ronunţa:. 07.4.3. )eguli %i !etode de interpretare (ratatele tre+uie inter#retate
)ur#ul 1S
299
a: cu bună/credinţă +: #otrivit sensului obi%nuit =clar? al ter!enilor c: 1n luina scopului %i obiectului lor< d: în luina lucrărilor pregătitoare %i 1!pre6urărilor în care au fost
înc&eiate< e: re%ula valorii egale a tetelor 1n diferite li!bi în care a fost autentificat un tratat dacă #ărţile nu convin ca/ în ca) de diver%enţe/ unul din te,te să ai+ă #recădere:< f: folosind şi alte re%uli necodificate de Convenţia de la iena Z re%ula efectului util Z re%ula interpretării !ai favorabile #entru #artea care tre+uie să e,ecute #restaţia Z re%ula contra pro5erentem în ca) de du+iu/ o clau)ă tre+uie inter#retată î#otriva celui care a redactat-o sau a i#us-o: Z re%ula interpretării restrictive. - rticolul 61 din @e%ea nr. 1902006 #rivind tratatele #revede #osi+ilitatea inter#retării de către IE a tratatelor la care Ao!nia este #arte/ la solicitarea autorităţilor statului sau din oficiu< IE se #oate #ronunţa şi asu#ra caracterului de tratat al unui docuent în înţelesul dre#tului internaţional #u+lic/ res#ectiv asu#ra caracterului Guridic sau nu: al o+li%aţiilor conţinute de un docuent internaţional înc&eiat de Ao!nia.
Bibliografie !ini!ală 7. @e%ea nr. 19020 06 #rivind tratate le I. Ff. nr. 26 din 72 ianuarie 2008: 2. !. ure#cu, . ăune#cu, Coentariul @e%ii ro!ne nr. 1902006 #rivind tratatele/ în Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nuerele 2200=/ 6200=/ 82004 6. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional. 3ntroducere în dre#tul internaţional #u+lic/ Ed 33 Beck/ Bucureşti/ 2006/ #. 600-601/ 609/ 670/ 627-628 8. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2001/ #. 95-709 1. l. !olintineanu, . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t internaţional conte#oran/ ed. a 2-a/ revă)ută şi adău%ită/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2000/ #. 64-82/ 8=-89 =. . Diaconu, (ratat de dre#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. @uina @e,/ Bucureşti/ 2002/ #. 72=-766/ 764-780
600
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 1S
4. . "ă#ta#e %coord.6, !. ure#cu, . ăune#cu, @e%ea nr. 1902006 #rivind tratatele - coentată şi adnotată/ IE şi *3A3/ Ed. Coresi Bucureşti/ 2008 5. D. ope#cu, "ă#ta#e, *re#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa Bucureşti/ 7994/ #. 260-282.
Convenţii internaţionale
Bi+lio%rafie selectivă 3. R. go, @e droit des traites ! la luiere de la Convention de ienne/ AC*3/ voi. 333/ 7947 2.1.:. ng7el,*re#tul tratatelor/ oluul 3 şi 33/ Ed. a 2-a/ Ed @uina @e,/ Bucureşti/ 2000 6. O. )orten, . Flein %coord.6, @es conventions de ienne sur le droit des traites - Coentaires article #ar article/ Editura Bru$lant/ Bru,elles/ 200= 8. . Diaconu, Knele as#ecte #rivind forarea norelor cu caracter %eneral dre#tul internaţional conte#oran/ AA"3 nr. 27940 1. R. în (reat$ 3nter#retation/ FKD/înF,ford/ 2005 >ardiner, =. @. >la#er, Ae)ervele la tratatele internaţionale/ Ed. cadeiei/ Bucureşti/ 7947 4. .D. :c "air, (&e @aX of (reaties/ F,ford/ 79=7 5. . "ă#ta#e, (&e Aole of 3nter#retation in t&e ##lication of (reaties/ Aevista Ao!nă de Ştiinţe "ociale. "eria ştiinţe Guridice/ nr. 66 7:/ ianuarieiunie 7959/ #. 89-11 9. . Reuter, 3ntroduction au droit des traites/ 7951 70. )7. Rou##eau, *roit internaţional #u+lic/ toe 3/ Daris/ 7940 . .. Ru#u, Drinci#iul res#ectării tratatelor/ Ed. Ştiinţifică/ Bucu reşti/ 7992 72. ;. ;ur, @Minter#retation en droit internaţional #u+lic/ @*/ Daris/ 7948 76. :. *illiger, Coentar$ on t&e 79=9 ienna Convention on t&e @aX of (reaties/ Iartinus NiG&off Du+lis&ers/ Ha%a/ 2009. 78. . *oicu, 3nter#retarea autentică a tratatelor/ 79=9 71. F.:. Ga##en, @Minter#retation des traites dMa#res la Convention de ienne sur le droit des traites/ AC*3/ voi. 333/ 794=.
607
7. Convenţiile din 79=9 şi 795= de la iena asu#ra dre#tului tratatelor 2. (ratate şi convenţii înc&eiate de Ao!nia cu diferite ţări în colecţia M Ionitorului Fficial:.
ne,a 7 @e%ea nr. 1902006 #rivind tratatele Capitolul (. Definiţii %i tipuri de tratate ;ecţiunea 1. De5iniţii
Art. 0. Dentru sco#urile #re)entei le%i/ #rin a: tratat se înţele%e actul Guridic / indiferent de denuire sau de foră/ care consenea)ă în scris un acord la nivel de stat/ la nivel %uvernaental sau la nivel de#artaental/ av!nd sco#ul de a crea/ de a odifica ori de a stin%e dre#turi şi o+li%aţii Guridice sau de altă natură/ %uvernat de dre#tul internaţional #u+lic şi consenat într-un instruent unic ori în două sau în ai ulte instruente cone,e< +: înc&eierea tratatelor se înţele%e succesiunea de eta#e care tre+uie urate/ ansa+lul de activităţi care tre+uie desfăşurate/ #recu şi ansa+lul de #roceduri şi re%uli care tre+uie res#ectate astfel înc!t tratatul să intre în vi%oare #entru Ao!nia< c: #arafare se înţele%e a#licarea iniţialelor nuelor re#re)en tanţilor #ărţilor la ne%ociere/ în vederea autentificării/ cu caracter #rovi)oriu/ a te,tului convenit sau ado#tat în ura ne%ocierilor< d: senare ad re5erendum se înţele%e eta#a facultativă a înc&eierii tratatelor/ care constă în senarea cu enţiunea ad re5erendum a unui tratat de către re#re)entanţii #ărţilor #re)ente la ne%ociere/ în vederea fi,ării cu caracter #rovi)oriu a te,tului convenit sau ado#tat în ura ne%ocierii< e: de#line #uteri se înţele%e docu entul eli+erat de Iinisterul facerilor E,terne/ senat de inistrul afacerilor e,terne şi învestit cu si%iliul de stat/ #otrivit re%leentărilor şi #racticii internaţionale/ care consenea)ă a#ro+area #entru #artici#area la ne%ocieri/ #entru senarea
602
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
tratatelor la nivel de stat sau de uvern ori #entru #artici#area dele%aţiilor ro!ne la reuniuni internaţionale< f: ratificare se înţele%e odalitatea de e,#riare a consiţă!ntului de a deveni #arte la un tratat care a fost senat de #artea ro!nă/ #rui ado#tarea unei le%i de ratificare de către Darlaent sau/ în condiţiile le%n < #rin ordonanţă de ur%enţă a uvernului< %: a#ro+are se înţele%e odalitatea de e,#riare a consiţă!ntului de a deveni #arte la un tratat care a fost senat de #artea ro!nă/ #rin ado#tarea unei &otăr!ri de a#ro+are de către uvern< &: aderare se înţele%e odalitatea #rin care se e,#riă consiţă!ntul de a deveni #arte la un tratat ultilateral care nu a fost senat de #artea ro!nă< i: acce#tare se înţele%e odalitatea #rin care se e,#riă consiţă!ntul de a deveni #arte la un tratat ultilatera l care nu a fost senat de #artea ro!nă şi care #revede e,#res această odalitate< G: re)ervă se înţele%e declaraţia unilaterală/ oricare ar fi conţinutul sau denuirea sa/ forulată cu oca)ia senării/ ratificării/ a#ro+ării/ aderării sau acce#tării unui tratat ultilateral/ #rin care se urăreşte odifica rea sau e,cluderea efectelor Guridice ale anuitor #revederi ale acestuia #entru #artea ro!nă/ dacă tratatul nu inter)ice aseenea re)erve şi ele sunt confore dre#tului internaţional< #entru a #roduce efecte/ re)ervele forulate la senare tre+uie confirate la ratificare sau la a#ro+are< k: declaraţie se înţele%e enţiunea forul ată cu oca)ia senării/ ratificării/ a#ro+ării/ aderării sau acce#tării unui tratat ultilateral/ #rin care se inter#retea)ă unele #revederi ale tratatului de către #artea ro!nă sau #rin care #artea ro!nă efectuea)ă notificăr ile cerute de tratat< declaraţiile forulate la senare tre+uie confirate la ratificare sau la a#ro+are< 7: instruent de ratificare/ aderare/ acce#tare sau a#ro+are se înţele%e docuentul #rin care se consenea)ă ratificarea/ aderarea/ acce#tarea sau a#ro+area tratatelor< : eleente de identificare a tratatului se înţele%e/ în ca)ul tratatelor +ilaterale/ titlul acestora/ data şi locul senării/ iar în ca)ul tratatelor ultilaterale/ titlul acestora/ data şi locul ado#tăr ii şisau desc&id erii s#re senare< n: denunţare/ renunţare/ retra%ere se înţele%e actul unilateral #rin care #artea ro!nă îşi anifestă voinţa de a nu ai fi le%ată #rin tratat/ confor dre#tului internaţional< o: contract de stat se înţele%e o înţele%ere înc&eiată de către statul sau uvernul ro!n/ #recu şi de inistere sau alte autorităţi ale adinistraţiei #u+lice centrale cu alt stat/ %uvern/ or%ani)aţie internaţională/ res#ec-
)ur#ul 1S
606 tiv cu instituţii finan ciare sau alte entităţi ce nu au calitatea de su+iect de dre#t internaţional în doeniul econoic/ coerci al/ financiar şi în alte doenii şi care nu este %uvernată de dre#tul internaţional #u+lic. ;ecţiunea a 2-a. )ategorii de tratate
Art. 2. 7: Ao!nia/ uvernul Ao!niei/ #recu şi inisterele şi alte autorităţi ale adinistraţiei #u+lice centrale/ #entru care această atri+uţie este e,#res #revă)ută de le%islaţia în vi%oare/ #ot înc&eia tratate la nivel de stat/ tratate la nivel %uvernaental/ res#ectiv tratate la nivel de#artaental. 2: (ratatele #revă)ute la alin. 7: se înc&eie cu res#ectarea #rinci#iilor fundaentale şi a celorlalte nore i#erative ale dre#tului internaţional/ a dre#tului counitar/ a norelor cutuiare internaţionale/ a Constituţiei Ao!niei/ în conforitate cu #revederile #re)entei le%i. Capitolul ((. Procedura 1ncFeierii tratatelor ;ecţiunea . proarea iniţierii negocierilor
Art. 6. 3: Dentru a#ro+area iniţierii ne%ocierilor unui tratat la nivel de stat/ Iinisterul facerilor E,terne/ sin%ur sau/ du#ă ca)/ î#reună cu inisterul sau autoritatea adinistraţiei #u+lice centrale care înde#lineşte condiţiile #revă)ute la art. 2 alin. 7:/ în co#etenţele căruia sau căreia se află doeniul #rinci#al re%lee ntat #rin tratat/ ela+orea)ă un eorandu/ care va fi avi)at de către toate inisterele în co#etenţele cărora se află din #unct de vedere su+stanţial celelalte doenii re%leentate #rin tratat şi însuşit de către uvernul Ao!niei #rin senătura #riului-inistru/ du#ă care va fi înaintat s#re a#ro+are Dreşedintelui Ao!niei. 2: în ca)ul tratatel or la nivel de stat #entru care este necesară a#ro+area Consiliului "u#re de #ărare a Sării/ a#ro+area Dreşedintelui Ao!niei se va acorda du#ă înde#linirea #rocedurilor s#ecifice #revă)ute de le%ea #entru or%ani)area şi funcţionarea Consiliului "u#re de #ărare a Sării şi de re%leentările acestuia. 6: în ca)ul tratatelor ultilaterale şi +ilaterale la nivel de stat/ inclusiv cu instituţii financiare internaţionale/ cu caracter #redoinant te&nic/ Iinisterul facerilor E,terne va fi doar avi)ator. Art. 8. 7: Dentru a#ro+area iniţierii ne%ocierilor unui tratat la nivel %uvernaental/ res#ectiv la nivel de#artaental/ inisterul sau autoritatea adinistraţiei #u+lice centrale care înde#lineşte condiţiile #revă)ute
608
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
la art. 2 alin. 7:/ în co#etenţele căruia sau căreia se află doeniul #rinci#al re%leenta t #rin tratat/ denuitdenuită în continuare instituţie iniţiatoare/ ela+orea)ă un eorandu/ care va fi avi)at întotdeauna de către Iinisterul facerilor E,terne/ #recu şi de către toate inisterele în co#etenţele cărora se află/ din #unct de vedere su+stanţial/ celelalte doenii re%leentate #rin tratat şi care se înaintea)ă s#re a#ro+are uvernului Ao!niei/ acordată #rin senătura #riului-inistru. 2: în ca)ul tratatelor la nivel %uvernaental/ res#ectiv de#artaental/ #entru care este necesară a#ro+area Consiliului "u#re de #ărare a Sării/ aceasta se solicită du#ă înde#linirea #rocedurii #revă)ute la alin. 7: şi du#ă înde#lin irea #rocedurii s#ecifice #revă)ute de le%ea #entru or%ani)area şi funcţionarea Consiliului "u#re de #ărare a Sării şi de re%leentările acestuia/ #rin senătura Dreşedin telui Ao!niei/ în calitate de #reşedinte al Consiliului "u#re de #ărare a Sării/ #e eoranduul #entru a#ro+area iniţierii ne%ocierilor. Art. 1. 7: Ieorandu ul #entru a#ro+area iniţierii ne%ocierilor va conţine referiri la a: o+iectul tratatului< +: necesitatea înc&eierii tratatului< c: finalitatea înc&eierii tratatului şi i#licaţiile/ în ca)ul înc&eierii tratatului res#ectiv/ asu#ra o+li%aţiilor Guridice şi altor an%aGaente internaţionale asuate anterior de #artea ro!nă/ res#ectiv asu#ra le%islaţiei interne/ inclusiv asu#ra Constituţiei Ao!niei/ dacă este ca)ul< d: eleentele conc rete de anda t al #ărţii ro! ne/ ce urea)ă a fi #roovate în cadrul ne%ocierilor/ inclusiv variante de acţiune/ dacă este ca)ul. 2: Ieoranduul #entru a#ro+area iniţierii ne%ocierilor va avea întotdeauna ane,ată #ro#unerea de te,t a #ărţii ro!ne/ at!t în li+a ro!nă/ c!t şi în li+a de circulaţie internaţională în care se va înc&eia tratatul/ du#ă ca)/ şi/ cu titlu inforativ/ dacă acestea e,istă/ #ro#unerea de te,t a celeilalte #ărţi - în ca)ul unui tratat +ilateral sau #roiectul de la care se #orneşte ne%ocierea/ în li+a ro!nă şi în li+a de circulaţie in ternaţională în care se va înc&eia tratatul/ şi eventualele #ro#u neri de o dificare ale #ărţii ro!ne - în ca)ul unui tratat ultilateral. 6: Dro#unerea de te,t a #ărţii ro!ne se redactea)ă în conforitate cu art. 2 alin. 2:. 8: #ro+area iniţierii ne%ocierilor senifică at!t a#ro+area conţinutului eoranduului/ c!t şi a#ro+area #ro#unerii de te,t a #ărţii ro!ne. Art. =. 7: Ieorandu ul #entru a#ro+area iniţierii ne%ocierilor/ senat de conducătorul instituţiei iniţiatoare/ se transite concoitent/ în
)ur#ul 1S
601
co#ie/ instituţiilor avi)atoare/ care au o+li%aţia ca/ în teren de 4 )ile lucrătoare de la #riire/ să counice instituţiei iniţiatoare avi)ele lor în una dintre urătoarele fore/ du#ă ca) avi) favora+il/ avi) cu o+servaţii şisau #ro#uneri/ avi) ne%ativ. 2: în ura #riirii eventuale lor o+servaţii sau #ro#uneri/ instituţia iniţiatoare definitivea)ă conţinutul eoranduului şi/ res#ectiv/ al #ro#unerii de te,t de tratat a #ărţii ro!ne/ #e care le transite/ în ori%inal/ s#re avi)are succesivă/ instituţiilor avi)atoare. 6: 3n ca)ul în care între instituţiile iniţiat oare şi/ res#ect iv/ avi)atoare/ du#ă consultări la nivel cores#un)ător/ #ersistă diferenţe de o#inie/ instituţiile avi)ato are #ot avi)a cu o+iecţii/ care vor fi ane,ate şi #re)entate s#re soluţionare în cadrul şedinţei uvernului. Art. 4. 3: Ieoranduul #entru a#ro+area iniţierii ne%ocierilor unui tratat la nivel de stat va conţine #ro#unerea #rivind #ersoana av!nd calitatea de şef al dele%aţiei de ne%ociatori a #ărţii ro!ne/ cu enţionarea funcţiei şi instituţiei la care este încadrat. 2: în ca)ul tratatelor la nivel %uvernaental/ res#ectiv de#arta ental/ desenarea şefului dele%aţiei se face #rin deci)ie a conducătorului insti tuţiei iniţiatoare. 6: în ca)ul ne%ocierii tratatelor la nivel %uvernaental care/ #rin o+iectul lor/ au i#licaţii #olitice i#ortante asu#ra relaţiilor e,terne ale Ao!niei/ şeful dele%aţiei de ne%ociatori a #ărţii ro!ne se desenea)ă de către uvernul Ao!niei. 8: *ele%aţia de ne%ociato ri a #ărţii ro!ne #entru tratat ele la nivel de stat şi/ res#ectiv/ la nivel %uvernaental va include re#re)entantul sau re#re)entanţii Iinisterului facerilor E,terne< în ca)ul tratatelor la nivel de#artaental/ dele%aţia de ne%ociatori a #ărţii ro!ne va #utea include re#re)entantul sau re#re)entanţii Iinisterului facerilor E,terne/ la solicitarea instituţiei iniţiatoare. ;ecţiunea a 2-a. De#5ăşurarea negocierilor
Art. 5. Ne%ocierile se desfăşoară #rin înt!lnirea directă a dele%aţiilor de ne%ociatori sau #rin cores#ondenţă/ cu res#ectarea strictă a eleentelor de andat şi a variantelor de acţiune a#ro+ate. Art. 9. 7: De toată durata ne%ocierilor/ du#ă fiecare rundă de ne%ociere a tratatelor la nivel de stat/ res#ectiv a tratatelor la nivel %uvernaental #entru care este necesară ratificarea de către Darlaent confor art. 79 alin. 7:/ se redactea)ă/ în teren de cel ult 4 )ile lucrătoare/ un
)ur#ul 1S
60=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
ra#ort care va fi iniţiat/ avi)at şi a#ro+at de aceleaşi instituţii i#licate în #rocedura a#ro+ării iniţierii ne%ocierilor. 2: Aa#ortul va cu#rinde sintetic relatarea desfăşur ării ne%ocier ilor/ cu #re)entarea #o)iţiei #artenerului#artenerilor de ne%ociere/ a re)ultatelor rundei/ evaluarea #osi+ilelor evoluţii ale #rocesului de ne%ocieri/ #recu şi #ro#uneri vi)!nd enţinerea sau odificarea andatului de ne%ociere/ care vor tre+ui otivate cores#un)ător în acest ulti ca)/ eventuale alte #ro#uneri de acţiuni cone,e #rocesului de ne%ociere şi vi)!nd s#riGinirea acestuia/ #recu şi/ în ane,ă/ co#onenţa dele%aţie i ro!ne/ res#ectiv a dele%aţieidele%aţiilor #artenerului#artenerilor de ne%ociere. 6: Aa#ortul va fi însoţit de fora de te,t re)ultată în ura run dei de ne%ociere/ în li+a de circulaţie internaţională şi în li+a ro!nă/ cu evidenţierea clară a #ro#unerilor de te,t ale #ărţilor/ în ca)ul în care ne%ocierea nu s-a finali)at #rin convenirea sau ado#tarea te,tului tratatului. 8: 3n situaţia finali)ări i ne%ocierilor/ eleentele de ra#ort enţionate ai sus vor fi cu#rinse sintetic în eoranduul #entru a#ro+are a senării tratatului/ ela+orat confor art. 71. Art. 70. 7: 3n ca)ul celorlalte tratate la nivel %uvernaental/ res#ectiv în ca)ul tratatelorinstituţiei la nivel de#artaental/ este su#us conducătorului iniţiatoare şi ra#ortul este transis s#rea#ro+ării inforare Iinisterului facerilor E,terne. 2: 3n acest ca) ra#ortul va avea caracter inforativ/ fără a #ro#une odificări ale eleentelor de andat şi ale variantelor de acţiune ale #ărţii ro!ne în ne%ociere. Iinisterul facerilor E,terne #oate forula o+servaţii şi #ro#uneri în conforitate cu co#etenţele sale/ o+li%atorii #entru instituţia iniţiatoare/ av!nd în vedere eleentele de andat şi variantele de acţiune anterior a#ro+ate/ care sunt o+li%atorii #entru instituţia iniţiatoare. Art. 77. 7: De toată durata ne%ocierilor/ ori de c!te ori se va considera necesar/ eleentele de andat şi variantele de acţiune ale #ărţii ro!ne #entru ne%ocierea tratatelor la nivel de stat/ la nivel %uvernaental şi/ res#ectiv/ la nivel de#artaental vor #utea fi odificate nuai #rin eorandu iniţiat/ avi)at şi a#ro+at de aceleaşi instituţii i#licate în #rocedura a#ro+ării iniţierii ne%ocierilor. 2: Drocedura #revă)ută la alin. 7: se a#lică şi în ceea ce #riveşte sc&i+area şefului dele%aţiei. Art. 72. 7: 3n situaţia în care fora te,tului tratatului re)ultată din ne%ociere cores#unde cu eleentele de andat a#ro+ate/ te,tul va fi
604
convenit/ în ca)ul tratatelor +ilaterale/ sau ado#tat/ în ca)ul tratatelor ultilaterale. 2: *u#ă convenire sau ado#tare/ te,tul #oate fi #arafat sau senat ad re5erendum. 6: *u#ă convenire sau ado#tare/ #arafare ori senare ad re5erendum,
#rocesul de ne%ocieri #oate fi reluat/ dacă este necesar/ cu res#ectarea #rocedurii #revă)ute #entru iniţierea ne%ocierilor. ;ecţiunea a M-a. proarea #emnării
Art. 76. 7: *u#ă finali)area ne%ocierilor #rin convenire sau ado#tare/ #entru a#ro+area senării se ela+orea)ă un eorandu care este iniţiat/ avi)at şi a#ro+at în conforitate cu #rocedura #revă)ută la art. 6 sau 8 şi art. =/ care se ada#tea)ă cores#un)ător/ confor #revederilor urătoare. 2: Klterior avi)ării confor art. 6 sau 8/ eoranduul #entru a#ro+area senării este su#us avi)ării Iinisterului ustiţiei. 6: Drocedura #revă)ută la art. 6 alin. 2: şi la art. 8 alin. 2: cu #rivire la a#ro+area Consiliului "u#re de #ărare a Sării se a#lică şi #entru eta#a a#ro+ării senării. Art. 78. *acă instituţiile avi)atoare forulea)ă avi)e cu #ro#uneri/ cu o+servaţii/ cu o+servaţii şi #ro#uneri sau cu o+iecţii/ instituţia iniţiatoare a: va relua #rocesu l de ne%ocieri/ dacă a#recia )ă ca #ertinente o+servaţiile/ în vederea o+ţinerii unui te,t care să cores#undă acestora< sau +: va înainta "ecretariatului eneral al uvernului o notă Gustificativă/ avi)ată de Iinisterul facerilor E,terne/ cu#rin)!nd ar%uentele neacce#tării/ totale sau #arţiale/ a o+servaţiilor sau a avi)ului ne%ativ/ ur!nd ca uvernul să a#ro+e senarea ori să decidă reluarea ne%ocierilor. Art. 71. 7: Ieoranduul #entru a#ro+area senării va conţine referiri la a: istoricul ne%ocier ilor< +: #re)entarea #revederilor relevante ale tratatului cu ra#ortare la eleentele de andat a#ro+ate la înce#erea ne%ocierilor/ #recu şi a i#licaţiilor #e care le are tratatul asu#ra o+li%aţiil or Guridice şi altor an%aGaente internaţionale asuate anterior de #artea ro!nă/ res#ectiv asu#ra le%islaţiei interne/ inclusiv asu#ra Constituţiei Ao!niei/ daca este ca)ul< c: #ro#uneri #rivind nuele #ersoane i care va sena tratatul/ cu en ţionarea funcţiei şi instituţiei la care este încadrată/ #recu şi #ro#unerea de a i se acorda de#line #uteri în acest sens/ du#ă ca). 2: Ieoranduul va avea ane,at
605
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
a: te,tul tratatului re)ultat în ura ne%ocierilor/ at!t în li+a ro!nă/ c!t şi în li+a de circulaţie internaţională în care a fost convenit sau ado#tat/ du#ă ca)< +: co#ia eoranduului #entru a#ro+area iniţierii ne%ocierilor sau/ du#ă ca)/ cele ai recente eleente de andat a#ro+ate. Art. 7=. 7: în od e,ce#ţional/ datorită ur%enţei senării tratatului şi nuai dacă e,istă suficiente eleente să se considere că te,tul convenit sau ado#tat al tratatului nu va conţine diferenţe su+stanţiale de fond faţă de #ro#unerea de te,t a #ărţii ro!ne - în ca)ul unui tratat +ilateral sau faţă de te,tul de la care se #orneşte în ne%ocieri - în ca)ul unui tratat ultilateral/ res#ectiv faţă de eleentele de andat ale #ărţii ro!ne/ se #oate ela+ora un eorandu coun #entru a#ro+area ne%ocierii şi senării/ care va fi su#us #rocedurii #revă)ute de #re)enta secţiune. 2: *acă te,tul convenit sau ado#tat diferă faţă de #ro#unerea de te,t a #ărţii ro!ne sau faţă de #ro#unerea de te,t de la care s-a #ornit în ne%ociere/ res#ectiv faţă de eleentele de andat ale #ărţii ro!ne/ se va ela+ora un eorandu se#arat #entru senare/ confor #rocedurii #revă)ute de #re)enta secţiune. ;ecţiunea a I-a. Deplinele puteri
Art. 74. 7: *u#ă a#ro+area ne%ocierii/ res#ectiv a senării tratatelor la nivel de stat sau de uvern/ Iinisterul facerilor E,terne eli+erea)ă de#linele #uteri #entru ne%ociere/ dacă #artenerul solicită aseenea de#line #uteri/ şi/ res#ectiv/ #entru senare. 2: *e#linele #uteri #entru #artici#area la ne%ocieri şi/ res#ectiv/ #entru senarea tratatelor la nivel de#artaental se eli+erea)ă confor alin. 7:/ nuai dacă #artenerul#artenerii de ne%ocieri solicită #re)en tarea de#linelor #uteri. 6: Dreşedintele Ao!niei/ #riul-inistru al uvernului şi inistrul afacerilor e,terne #ot ne%ocia şi sena tratate fără a #re)enta de#line #uteri. 8: Iinisterul facerilor E,terne eli+erea)ă de#line #uteri #entru #artici#area dele%aţiilor %uvernaentale la reuniuni internaţionale/ dacă este necesar #otrivit re%ulilor de #rocedură ale reuniunii/ în +a)a andatului a#ro+at de către Dreşedintele Ao!niei sau de către #riul-inistru al uvernului. 1: Dentru #artici#area dele%aţiilor %uvernaentale la reuniuni internaţionale este necesară o+ţinerea a#ro+ării/ acolo unde este ca)ul/ cu cel
)ur#ul 1S
609
#uţin 6 )ile lucrătoare înainte de data efectuării de#lasării dele%aţiilor res#ective. =: în eoranduul #entru o+ţinerea a#ro+ării #artici#ării dele%aţiilor %uvernaentale la reuniuni internaţionale se vor enţiona nuele şi funcţia şefului dele%aţiei şi ale su#leantului acestuia/ ur!nd ca instituţia iniţiatoare să transită Iinisterului facerilor E,terne co#ia eoranduului a#ro+at şi lista celorlalţi e+ri ai dele%aţiei/ cu res#ectarea terenului #revă)ut de le%e/ în vederea eli+erării de#linelor #uteri. ;ecţiunea a 8-a. @4primarea con#imţământului de a deveni parte la tratat
Art. 75. 7: E,#riarea consiţă!ntului de a deveni #arte la tratat se face/ du#ă ca)/ #rin ratificare/ a#ro+are/ aderare sau acce#tare. 2: în od e,ce#ţional/ în ca)urile #revă) ute la art. 2= alin. 7:/ e,#riar ea consiţă!ntului de a deveni #arte la tratat se #oate face #rin senarea tratatului res#ectiv. Art. 79. 7: "e su#un Darlaentului s#re ratificare #rin le%e urătoarele cate%orii de tratate a: tratatele la nivel de stat/ oricare ar fi doeniul de re%leentare al acestora< +: tratatele la nivel %uvernaental care se referă la coo#erarea #olitică sau care i#lică an%aGaente cu caracter #olitic< c: tratatele la nivel %uverna ental care se referă la coo#erar ea cu caracter ilitar< d: tratatele la nivel %uverna ental care se referă la teritoriul de stat/ inclusiv re%iul Guridic al frontierei de stat/ #recu şi la )onele asu#ra cărora Ao!nia e,ercită dre#turi suverane şi Gurisdicţie< e: tratatele la nivel %uverna ental care se referă la statutul #ersoane lor/ dre#turile şi li+ertăţile fundaentale ale oului< f: tratatele la nivel %uverna ental care se referă la #artici# area în calitate de e+ru la or%ani)aţii internaţionale inter%uvernaentale< %: tratatele la nivel %uvernaental care se referă la asuarea unui an%aGaent financiar care ar i#une sarcini su#lientare la +u%etul de stat< &: tratatele la nivel %uvernaental ale căror dis#o)iţii fac necesară/ #entru a#licare/ ado#tarea unor noi dis#o)iţii norative av!nd forţă Guridică de le%e ori a unor le%i noi sau aendarea le%ilor în vi%oare şi cele care #revăd în od e,#res cerinţa ratificării lor. 2: (ratatele #revă)ute la alin. 7: nu se ratifică #rin ordonanţe ale uvernului.
670
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
6: în situaţii e,tra ordinare/ tratatele #revă )ute la alin. 7: lit. +:-&:/ a căror re%leentare nu #oate fi a!nată/ vor #utea fi ratificate #rin ordonanţe de ur%enţă ale uvernului/ su+ condiţia Gustificări i teeinice a ur%enţei ratificării. Art. 20. (ratatele senate la nivel %uvernaental care nu intră su+ incidenţa #revederilor art. 79/ #recu şi tratatele senate la nivel de#artaental sunt su#use uvernului s#re a#ro+are #rin &otăr!re. Art. 27. 7: (ratatele ultilaterale care nu au fost senate în nuele Ao!niei sau la nivel %uvernaental/ la care Ao!nia sau uvernul Ao!niei urea)ă să devină #arte şi care intră su+ incidenţa #revederilor art. 79 alin. 7:/ sunt su#use Darlaentului s#re aderare sau acce#tare #rin le%e/ dacă #revăd e,#res această odalitate de e,#riare a consiţă!ntului de a deveni #arte la ele. 2: în situaţii e,traord inare/ dacă sunt înde#linite condiţi ile #revă)ute la art. 79 alin. 6:/ tratatele ultilaterale #revă)ute la alin. 7: #ot fi su#use aderării sau acce#tării #rin ordonanţă de ur%enţă a uvernului. 6: (ratatele #revă)ute la alin. 7: care nu intră su+ incidenţ a #revederilor art. 79 alin. 7: sunt su#use uvernului/ s#re aderare sau acce#tare/ #rin &otăr!re. Art. 22. 7: (ratate le se ratifică/ se a#ro+ă/ se acce#tă sau se aderă la ele #rin le%e ori se a#ro+ă/ se acce#tă sau se aderă la acestea #rin &otăr!re a uvernului/ du#ă ca). 2: în ca)ul e,ce#ţional #revă)ut la art. 79 alin. 6: şi la art. 27 alin. 2: se ela+orea)ă o ordonanţă de ur%enţă de ratificare/ aderare sau acce#tare/ care va fi su#usă a#ro+ării Darlaentului #rin le%e. 6: (itlul actului norati v va conţine enţiunea ratificări i/ a#ro+ării/ aderării sau acce#tării tratatului/ titlul co#let al tratatului şi celelalte eleente de identificare. 8: ctul norativ de ratificare/ a#ro+are/ aderare sau acce#tare conţine/ de re%ulă/ un articol unic care #revede enţiunea se ratifică .../ se a#ro+ă .../ se aderă la .../ se acce#tă .../ urată de titlul co#let al tratatului/ însoţit de celelalte eleente de identificare/ du#ă cu urea)ă a: în ca)ul tratatelor +ilaterale - data şi locul senării< +: în ca)ul tratatelor ultilaterale su#use ratificării sau a#ro+ării - data şi locul ado#tării şisau desc&iderii s#re senare/ aceste eleente de identificare fiind însoţite de enţionarea datei intrării în vi%oare a tratatului/ dacă este ca)ul/ #recu şi a datei şi locului senării de către #artea ro!nă< c: în ca)ul tratatelor ulti laterale su#use aderări i sau acce#tării - data . şi locul ado#tării şisau desc&iderii s#re senare/ aceste eleente de iden-
)ur#ullS
677
tificare fiind însoţite de enţionarea datei intrării în vi%oare a tratatului/ dacă este ca)ul. 1: ctul norativ de ratificare/ a#ro+are/ aderare sau;acce#tare a unui tratat ultilateral #oate cu#rinde şi unul sau ai ulte articole conţin!nd re)erve şisau declaraţii ale #ărţii ro!ne/ care se fac cu res#ectarea strictă a #revederilor tratatului. =: în ca)ul acelor tratate ale căror dis#o)iţii i#lică odific area sau co#letarea unuia sau ai ultor acte norative în vi%oare/ actul norativ de ratificare/ a#ro+ar e/ aderare sau acce#tare va include #revederi e,#rese/ cu triiteri clare/ #rin care se odifică sau se co#letea)ă dis#o)iţiile actelor norative res#ective/ #entru asi%urarea concordanţei cadrului le%islativ intern cu #revederile tratatului. 4: în ca)ul tratatelor ale căror #revederi i#lică ado#tarea de dis#o)iţii norative de dre#t intern #entru a#licarea #revederilor lor/ actul norativ de ratificare/ a#ro+are/ aderare sau acce#tare va include nore detaliate de natură să #erită a#licarea tratatului/ fără ca #rin aceste nore să se #oată aduce atin%ere re%iului Guridic sta+ilit #rin tratat sau te,tului tratatului. 5: în ca)ul în care #entru a#licarea #revederilor tratatelor #revă)ute la alin. 4: este suficientă ado#tarea de acte norativ e cu forţă Guridică inferioară actului norativ ratificare/ a#ro+are/ sauactului acce#tare/ actul norativ res#ectiv va de fi ado#tat iediat du#ă aderare ado#tarea norativ de ratificare/ a#ro+are/ aderare sau acce#tare. 9: Norele de natură să #erită a#licare a tratatului la care se referă alin. =:-5: intră în vi%oare la data intrării în vi%oare a tratatului sau du#ă această dată/ în terenul #revă)ut de acestea. 70: Drevederile alin. =:-9 : nu aduc atin%ere #osi+ilităţii ado#tăr ii unor dis#o)iţii norative de dre#t intern #entru a#licarea #revederilor unui tratat/ ulterior intrării în vi%oare a acestuia/ în ca)ul în care acest lucru se va dovedi necesar. 77: Drevederile alin. =: -9: nu se a#lică în ca)ul tratatelo r ale căror dis#o)iţii i#lică ado#tarea unor le%i or%anice #entru a#licarea lor. 72: Droiectul de act norativ de ratificare/ a#ro+are/ aderare sau acce#tare se iniţia)ă şi se avi)ea)ă în conforitate cu #rocedura #revă)ută la art. 6/ res#ectiv art. 8 şi =/ care se ada#tea)ă cores#un)ător/ Iinisterul ustiţiei fiind ultiul în ordinea avi)atonlor/ şi se ado#tă în conforitate cu norele #rocedurale în vi%oare/ în funcţie de ti#ul actului norativ. 76: în ca)ul în care/ datori tă cone,iunii dintre ele/ două sau ai ulte tratate se ratifică/ se a#ro+ă/ se aderă la acestea sau se acce#tă #rin
672
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
acelaşi act norativ/ ăsura ratificării/ a#ro+ării/ aderării sau acce#tării se va e,#ria/ #entru fiecare tratat/ #rintr-un articol distinct. Art. 26. 7: E,#unerea de otive care însoţeşte #roiectul de le%e de ratificare/ aderare sau acce#tare/ res#ectiv nota de fundaentare care însoţeşte #roiectul &otăr!rii uvernului de a#ro+are/ aderare sau acce#tare ori #roiectul ordonanţei de ur%enţă a uvernului de ratificare/ aderare sau acce#tare va cu#rinde urătoarele a: necesitatea înc&eierii tratatului #entru #artea ro!nă< +: finalitatea înc&eierii tratatului #entru #artea ro!nă< c: istoricul ne%ocierilor< d: în ca)ul tratatelor +ilaterale senate/ su#use ratificării sau a#ro+ării data şi locul senării/ enţionar ea #ersoanei senatarul ui din #artea ro!nă< e: în ca)ul tratatelor ultilate rale senate de #artea ro!nă/ su#use ratificării sau a#ro+ării - data şi locul ado#tării şisau desc&iderii s#re senare/ data şi locul senării de către #artea ro!nă/ cu enţionarea #ersoanei senatarului/ data intrării în vi%oare/ dacă este ca)ul< f: în ca)ul tratatelor ultilaterale su#use s#re aderare sau acce#tare -data şi locul ado#tării şisau desc&iderii s#re senare/ data intrării în vi%oare/ dacă%:este ca)ul< #re)entarea #revederilor relevante ale tratatului din #ers#ectiva intereselor #ărţii ro!ne/ a i#licaţiilor #e care le are tratatul asu#ra o+li %aţiilor Guridice şi altor an%aGaente internaţionale asuate anterior de #artea ro!nă/ res#ectiv asu#ra le%islaţiei interne/ inclusiv din #ers#ectiva co#ati+ilităţii cu dre#tul counitar/ #recu şi a ăsurilor de ada#tare necesare< &: #re)entarea #revederilor #rin care se urăreşte asi%urarea concordanţei cadrului le%islativ intern cu #revederile tratatului la care se referă alin. =: şi 4: ale art. 22< i: #re)entarea şi otivarea re)ervelor sau declaraţiilor la tratat/ dacă este ca)ul/ cu#rinse în #roiectul de act norativ de ratificare/ a#ro+are/ aderare sau acce#tare< G: în ca)ul e,ce#ţional #revă)ut la art. 79 alin. 6: şi la art. 27 alin. 2:/ Gustificarea teeinică a ur%enţei ratificării/ aderării sau acce#tării/ #rin ordonanţă de ur%enţă a uvernului/ enţionarea interesului #u+lic afectat în li#sa ratificării/ aderării sau acce#tării/ #recu şi a o+ţinerii a#ro+ării e,#rese a Dreşedintelui Ao!niei. 2: în ca)ul tratatelor senate la nivel de stat/ la e,#unerea de otive a #roiectului le%ii de ratificare se ane,ea)ă/ în co#ie/ eoranduul #entru a#ro+area senării.
)ur#ul 1S
676
Art. 28. 7: *u#ă ado#tare/ actul norativ de ratificare/ a#ro+are/ aderare sau acce#tare se #u+lică/ fără #lată/ în Ionitorul Fficial al Ao!niei/ Dartea 3/ însoţit de te,tul în li+a ro!nă al tratatului. 2: în ca)uri teeinic Gustificate/ Darlaentul şi/ res#ectiv/ uvernul #ot &otărî ca te,tele anuitor tratate să nu fie #u+licate în Ionitorul Fficial al Ao!niei/ Dartea 3/ acestea ur!nd să fie counicate tuturo r instituţiilor interesate. ;ecţiunea a S-a. ntrarea 3n vigoare a tratatelor
Art. 21. 7: (ratatele intră în vi%oare în conforitate cu #revederile cu#rinse în acestea. 2: (ratatele +ilaterale la nivel de stat intră în vi%oare la data sc&i+ului instruentelor de ratificare/ la terenul #revă)ut de tratat sau #rintr-o altă odalitate #revă)ută de acesta/ în conforitate cu #re)enta le%e. 6: (ratatele +ilaterale la nivel %uvernaental sau de#artaental intră în vi%oare la data ultiei notificări #rin care se counică celeilalte #ărţi înde#linirea #rocedurilor interne necesare #entru intrarea în vi%oare/ la terenul #revă)ut de tratat de la data ultiei notificări sau #rintr-o altă odalitate #revă)ută de ratificare/ tratat/ în conforitate cu #re)enta le%e. 8: 3nstruentele aderare sau acce#tare a tratatelor la nivel de stat se redactea)ă de către Iinisterul facerilor E,terne/ se senea)ă de către Dreşedintele Ao!niei/ se contrasenea)ă de către inistrul afacerilor e,terne şi se învestesc cu si%iliul de stat. 1: 3nstruentele de a#ro+are/ aderare sau acce#tare a tratatelor la nivel %uvernaental/ dacă este ca)ul/ se redactea)ă de către Iinisterul facerilor E,terne/ se senea)ă de către #riul-inistru al uvernului/ se contrasenea)ă de către inistrul afacerilor e,terne şi se învestesc cu si%iliul de stat. =: 3nstruentele #revă)ute la alin. 1: urea) ă a fi sc&i+ate între #ărţi sau de#use la de#o)itar de către Iinisterul facerilor E,terne. 4: Notificarea/ dacă este ca)ul/ a celeilalte #ărţi sau a de#o)itarului cu #rivire la înde#linirea #rocedurilor interne vi)!nd ratificarea/ a#ro+area/ aderarea sau acce#tarea tratatelor se reali)ea)ă de către Iinisterul facerilor E,terne/ #e cale di#loatică. 5: 3n ca)ul în care ratificar ea/ a#ro+area/ aderarea sau acce#tarea s-a făcut cu re)erve sauşi declaraţii/ conţinutul acestora/ astfel cu este redat în actul norativ de ratificare/ a#ro+are/ aderare sau acce#tare/ va fi inclus ca atare în te,tul instruentului de ratificare/ a#ro+are/ aderare sau
678
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
acce#tare ori în notificarea #rivind înde#linirea #rocedurilor interne vi)!nd ratificarea/ a#ro+area/ aderarea sau acce#tarea. 9: 3ntrarea în vi%oare a tratatelor se face cunoscută #rin ordin al inistrului afacerilor e,terne/ care se #u+lică/ f!ră #lată/ în Ionitorul Fficial al Ao!niei/ Dartea 3/ în teren de cel ult 70 )ile lucrătoare de la data intrării în vi%oare. Art. 2=. 7: Dot intra în vi%oare de la data senării urătoarele cate%orii de tratate a: tratatele la nivel %uvernaental sau de#artaental care se înc&eie în a#licarea unor tratate în vi%oare care #revăd e,#res această #osi+ilitate< +: #rotocoalele de coo#erare la nivel de#artaental #e care le înc&eie Iinisterul facerilor E,terne al Ao!niei cu inisterele afacerilor e,terne ale altor state< c: #ro%raele de coo#erare la nivel %uvernaental şi de#artaental în doeniul educaţiei/ culturii/ s#ortului/ cercetării/ #e teren de cel ult 1 ani/ f!ră #osi+ilitatea #relun%irii autoate a vala+ilităţii< d: tratatele #rin care se acordă asistenţă financiar ă nera+ursa+ilă din #artea Kniunii Euro#ene sau a statelor e+re/ inclusiv cele care i#lică o contri+uţie a #ărţii ro!ne/ şi care sunt ne%ociate şi senate de re#re)entanţii inisterului care %estionea)ă #ro+leatica inte%rării euro#ene/ în calitate de coordonator naţional al asistenţei financiare nera+ursa+ile/ res#ectiv cele #rivind #artici#area la #ro%rae counitare< e: tratatele/ altele dec!t cele enţio nate la lit. d:/ #rin care se acordă asistenţă financiară nera+ursa+ilă/ #recu şi cele la nivel %uvernaental sau de#artaental care re%leentea)ă derularea unor #roiecte de s#ecialitate sau cu caracter te&nic/ cu s#riGinul financiar al #artenerului străin. 2: (ratatele #revă)ute la alin. 7: #ot fi senate nuai du#ă o+ţinerea a#ro+ărilor #revă)ute de #re)enta le%e #entru senare/ inclusiv #entru intrarea în vi%oare de la data senării/ şi du#ă eli+erarea de#linelor #uteri #entru aceasta/ dacă este necesar. Art. 24. 7: (ratatele senate la nivel %uvernaental care nu tre+uie su#use ratificării confor art. 79 alin. 7: şi/ res#ectiv/ la nivel de#artaental se #ot a#lica cu titlu #rovi)oriu de la data senării/ fie în între%ie/ fie în ceea ce #riveşte unele dis#o)iţii ale acestora/ cu condiţia includerii în tratat a unei #revederi e,#rese în acest sens/ ur!nd ca #rocedura de a#ro+are să fie înde#linită în cel ai scurt ti#. 2: (ratatele la nivel de stat/ #recu şi tratatele la nivel %uvernaental care/ confor art. 79 alin. 7:/ tre+uie su#use ratificării nu #ot intra în
)ur#ul 1S
671
vi%oare #rin #rocedura senării şi nu se #ot a#lica cu titlu #rovi)oriu de la data senării. 6: în ca)urile #revă)ute la alin. 7:/ eoranduul #entru a#ro+area senării va include e,#res solicitarea de a#ro+are a #unerii în a#licare #rovi)orii de la data senării şi #reci)area #revederilor care vor +eneficia de acest re%i/ senarea av!nd loc nuai du#ă a#ro+area senării şi eli+erarea de#linelor #uteri #entru aceasta/ dacă este necesar. Art. 25. 7: *u#ă senare/ inisterul iniţiator al #rocedurii de senare va ela+ora o notă de inforare a uvernului/ cu avi)ul Iinisterului facerilor E,terne/ cu #rivire la data senării şi/ res#ectiv/ a intrării în vi%oare sau a#licării cu titlu #rovi)oriu a tratatului. 2: Drin ordin al conducătorului inisterului iniţiator al #rocedurii de senare se va dis#une #u+licarea/ fără #lată/ în Ionitorul Fficial al Ao!niei/ Dartea 3/ a te,telor tratatelor la care se referă alin. 7:/ în teren de cel ult 70 )ile lucrătoare de la data senării tratatului. ;ecţiunea a U-a. Tratatele in5ormă #impli5icată, 3nc7eiate prin #c7im de note verale #au de #cri#ori
7: (ratatele fora si#lificată de note ver+ale Art. 29.nuai se înc&eie de cătreînIinisterul facerilora sc&i+ului E,terne şi intră în vi%oare la data efectuării sc&i+ului sau la alt oent #revă)ut de acestea/ fără a ai fi su#use ratificării sau a#ro+ării ulterioare. 2: (ratatele în fora si#lificată a sc&i+ului de scrisori se înc&eie de către Iinisterul facerilor E,terne şi intră în vi%oare la data efectuării sc&i+ului de scrisori sau la alt oent #revă)ut de acestea/ f!ră a ai fi su#use ratificării sau a#ro+ării ulterioare. 6: Iinisterul care %estionea)ă #ro+le atica inte%rări i euro#ene/ în calitatea sa de coordonator naţional al asistenţei financiare nera+ursa+ile/ #oate înc&eia tratate la nivel %uvernaental în fora si#lificată a sc&i+ului de scrisori/ #rin care se acordă Ao!niei asistenţă te&nică sau financiară nera+ur sa+ilă din #artea Kniunii Euro#ene sau a statelor e+re/ inclusiv care i#lică o contri+uţie a #ărţii ro!ne/ res#ectiv tratate #rivind #artici#area la #ro%rae counitare. ceste tratate intră în vi%oare la data efectuării sc&i+ului de scrisori sau la alt oent #revă)ut de acestea/ fără a ai fi su#use ratificării sau a#ro+ării ulterioare. 8: *is#o)iţiile alin. l:-6 : se a#lică tratate lor care nu fac necesară ratificarea #rin le%e de către Darlaent/ confor art. 79. 1: (ratatele la nivel %uvernaental în foră si#lificată/ indiferent de denuire/ care fac necesară ratificarea #rin le%e de către Darlaent/
67=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
intră în vi%oare du#ă ratificare/ la data ultiei notificări #rivind înde#linirea #rocedurii interne #entru intrarea în vi%oare/ sau la alt oent #reci)at de acestea/ #rin ra#ortare la data ultiei notificări. =: #ro+ările #entru ne%o cierea şi/ res#ectiv/ senarea tratatelor în foră si#lificată se o+ţin confor #rocedurilor #revă)ute de #re)enta le%e. 4: Iinistrul afacerilor e,terne/ res#ectiv inistrul care %estionea)ă #ro+leatica inte%rării euro#ene/ va dis#une #rin ordin #u+licarea/ fără #lată/ în Ionitorul Fficial al Ao!niei/ Dartea 3/ a te,telor tratatelor #revă)ute la alin. l:-6:/ în teren de cel ult 70 )ile lucrătoare de la data intrării lor în vi%oare. ;ecţiunea a J-a. 3nregi#trarea tratatelor
Art. 60. 7: Iinisterul facerilor E,terne între#rinde deersurile necesare #entru înre%istrarea la "ecretariatul eneral al Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite a tratatelor la nivel de stat şi %uvernaental care #revăd cerinţa înre%istrării/ #recu şi a celor care/ dată fiind i#ortanţa lor/ fac necesară înre%istrarea. 2: Iinisterul facerilor E,terne triite co#iile certificate ale tratatelor ultilaterale #entru care Ao!nia are calitatea de de#o)itar/ #entru a fi înre%istrate la "ecretariatul eneral al Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite. Capitolul (((. Aplicarea$ !odificarea %i 1ncetarea valabilităţii tratatelor ;ecţiunea 1. plicarea tratatelor
Art. 67. 3: F+li%aţiile #revă)ut e de tratatele în vi%oare se e,ecută întocai şi cu +ună-credinţă. 2: #licarea şi res#ectarea dis#o)iţiilor tratatelor în vi%oare re#re)intă o o+li%aţie #entru toate autorităţil e statului ro!n/ inclusiv autoritatea Gudecătorească/ #recu şi #entru #ersoanele fi)ice şi Guridice ro!ne sau aflate #e teritoriul Ao!niei. 6: uvernul/ Iinisterul facerilor E,terne/ #recu şi alte inistere şi autorităţi ale statului au o+li%aţia de a lua toate ăsurile necesare #entru a#licarea tratatelor în vi%oare/ #recu şi de a controla odul în care se reali)ea)ă acestea. 8: *is#o)iţiile tratate lor în vi%oare nu #ot fi odificate/ co#letate sau scoase din vi%oare #rin acte norative interne ulterioare intrării lor în vi%oare.
)ur#ul 1S
674
1: Drevederile le%islative intern e nu #ot fi invocate #entru a Gustifica nee,ecutarea dis#o)iţiilor unui tratat în vi%oare. =: #licarea unui tratat în vi%oare sau a unor #reved eri ale acestuia #oate fi sus#endată confor #revederilor acestuia sau #rin acordul #ărţilor. 4: Dro#unerea de sus#endare a a#licării unui tratat se face #rintr-un eorandu iniţiat de inisterul sau autoritatea adinistraţiei #u+lice centrale care înde#lineşte condiţiile #revă)ute la art. 2 alin. 7: şi are co#etenţă în doeniul #rinci#al re%leentat #rin tratat. Ieoranduul este su#us avi)ării şi a#ro+ării/ în conforitate cu #rocedura #revă)ută la art. 6 sau 8 şi art. =. 5: Ieoranduul #revă)ut la alin. 4: va cu#rinde şi/ res#ectiv/ va avea ane,ate a: ar%uentarea o#ortunităţii sus#endării a#licării< +: teeiul Guridic al sus#endării a#licării< c: consecinţele #olitice/ Guridice/ econoice sau de altă natură ale sus#endării a#licării< d: co#ia te,tului tratatului. 9: *u#ă a#ro+area sus#endării a#licării/ Iinisterul facerilor E,ter ne notifică ăsura sus#endării celeilaltecelorlalte #ărţi la tratat/ #e cale di#loatică. ;ecţiunea a 2-a. :odi5icarea şi 3 ncetarea valailităţii tratatelor
Art. 62. 7: (ratatele în vi%oare se odifică în conforitate cu #revederile acestora sau #rin acordul #ărţilor. 2: Iodificare a tratatelor în vi%oare urea)ă #rocedura #revă)ută #entru înc&eierea acestora/ cu e,ce#ţia ca)urilor în care tratatul res#ectiv #revede e,#res o #rocedură distinctă. Art. 66. în ca)ul în care/ du#ă intrarea în vi%oare a unui tratat/ se constată e,istenţa unei erori ateriale care nu afectea)ă su+stanţa sa/ aceasta #oate fi corectată #rin înţele%ere cu cealaltă #arte sau celelalte #ărţi la tratatul res#ectiv/ reali)ată de Iinisterul facerilor E,terne #rin sc&i+ de note ver+ale. Art. 68. 7: încetarea vala+ilităţii tratatelor #rin acordul #ărţilor sau #rin denunţare/ renunţare ori retra%ere urea)ă #rocedura #revă)ută #entru intrarea în vi%oare a acestora. 2: 3nstruentul de otivare a actului norativ #rin care se a#ro+ă încetarea vala+ilităţii tratatului #rin acordul #ărţilor/ denunţare/ renunţare sau retra%ere va cu#rinde şi/ res#ectiv/ va avea ane,ate
675
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
a: ar%uentarea o#ortunităţii încetării vala+ilităţii tratatului< +: teeiul Guridic al încetării vala+ilităţii tratatului< c: consecinţele #olitic e/ Guridice/ econo ice sau de altă natură ale încetării vala+ilităţii tratatului< d: co#ia te,tului tratatului. 6: *acă este necesar / denunţarea tratatelor la nivel de stat se consenea)ă în instruentul de denunţare/ renunţare sau retra%ere/ care este redactat de Iinisterul facerilor E,terne şi este/ ca re%ulă/ senat de inistrul afacerilor e,terne şi învestit cu si%iliul de stat. 8: Iinisterul facerilor E,terne triite de#o)itarului instruentul de denunţare/ renunţare sau retra%ere ori notifică denunţarea/ renunţarea sau retra%erea ori încetarea vala+ilităţii tratatului #rin altă odalitate/ #e cale di#loatică. 1: încetarea vala+ilităţ ii tratatelor se face cunoscută #rin ordin al inistrului afacerilor e,terne/ care se #u+lică/ fără #lată/ în Ionitorul Fficial al Ao!niei/ Dartea 3/ în teren de cel ult 70 )ile lucrătoare de la data încetării vala+ilităţii sau de la data constatării încetării vala+ilităţii tratatului.
Capitolul (. Dispoziţii diverse ;ecţiunea 1. triuţiile :ini#terului 5acerilor @4terne
Art. 61. 7: Iinisterul facerilor E,terne este or%anul s#eciali)at #rin care se asi%ură coordonarea şi #olitica unitară în doeniul de re%leentare al #re)entei le%i. 2: @a solicitarea autor ităţilor statului sau din oficiu/ în vederea asi%urării a#licării întocai în Ao!nia a #revederilor tratatelor/ Iinisterul facerilor E,terne/ î#reună cu alte instituţii co#etente/ ela+orea)ă avi)e confore cu #rivire la #ro+leele Guridice le%ate de inter#retarea sau a#licarea acestora. 6: @a solicitarea autorităţilor statului sau din oficiu/ Iiniste rul facerilor E,terne se #ronunţă asu#ra caracterului de tratat în înţelesul dre#tului internaţio nal #u+lic/ res#ectiv asu#ra caracterului Guridic al o+li%aţiilor conţinute de acesta. Art. 6=. 7: @a înce#utul fiecărui an calendaristic/ Iinisterul facerilor E,terne ela+orea)ă o sinte)ă #rivind tratatele la nivel de stat şi %uvernaental senate/ ratificate/ a#ro+ate/ la care s-a aderat sau care au fost acce#tate/ res#ectiv care au intrat în vi%oare în cursul anului calendaristic #recedent.
)ur#ul 1S
679
2: "inte)a #revă)ută la alin. 7: se transite s#re infor are Dreşedintelui Ao!niei/ uvernului şi Darlaentului #!nă la sf!rşitul lunii ianuarie a fiecărui an. 6: nual Iinisterul facerilor E,terne editea)ă din fondurile #revă)ute în +u%etul său co#endii şi cule%eri cu te,tele tratatelor re#re)entative intrate în vi%oare/ înc&eiate la nivel statal şi %uvernaental. Art. 64. 7: Iinisterul facer ilor E,terne/ #recu şi alte inistere şi autorităţi ale statului au o+li%aţia să senale)e Dreşedintelui Ao!niei/ uvernului şi Darlaentului #ro+leele #e care le ridică a#licarea unor tratate în vi%oare/ în vederea soluţionăr ii o#erative a acestora/ în de#lină conforitate cu dre#tul internaţional şi interesele #ărţii ro!ne. 2: Iinisterul facerilor E,terne anali)ea)ă/ în consultare cu alte inistere şi autorităţi ale statului/ re)ervele la tratatele ultilaterale #e care le-au forulat alte state şi #oate forula o+iecţii la acestea/ dacă este necesar/ confor dre#tului internaţional şi #racticii internaţionale. 6: Iinisterul facerilor E,terne #oate iniţia/ în consultare cu alte inistere şi autorităţi ale statului/ retra%erea re)ervelor forulate de #artea ro!nă la un tratat ultilateral/ care urea)ă aceeaşi #rocedură ca şi la e,#riarea consiţă!ntului cu #rivire la tratatul res#ectiv. 8: 3nstruentul otivare a actului iv o#tat #rin #entru care seaceasta. a#ro+ă retra%erea re)ervelor de cu#rinde cau)ele #entrunorat care s-a 1: *u#ă intrarea în vi%oa re a actului nor ativ #rin care se a#ro+ă retra%erea re)ervelor/ Iinisterul facerilor E,terne notifică de#o)itarului retra%erea re)ervelor #ărţii ro!ne sau transite instruentul de retra%ere a re)ervelor/ care este/ de re%ulă/ senat de inistrul afacerilor e,terne şi învestit cu si%iliul de stat. Art. 65. 7: Fri%inalele tratatelor +ilaterale la nivel de stat şi la nivel %uvernaental/ ori%inalele tratatelor ultilaterale care #revăd calitatea de de#o)itar a Ao!niei sau a uvernului Ao!niei/ #recu şi co#iile certificate ale tratatelor ultilaterale senate sau la care Ao!nia ori uvernul Ao!niei este #arte se #ăstrea)ă în r&iva tratatelor a Iinisterului facerilor E,terne. 2: Fri%inalele tratat elor +ilaterale înc&eiate la nivel de stat şi la nivel %uvernaental se transit Iinisterului facerilor E,terne #entru de#o)itare/ în teren de cel ult 4 )ile lucrătoare de la data senării. 6: 3n calitate de de#o)itar/ Iiniste rul facerilor E,terne ţine evidenţa situaţiei Guridice a tratatelor +ilaterale şi ultilateral e senate sau la care Ao!nia ori uvernul Ao!niei este #arte şi înde#lineşte atri+uţiile decur%!nd din calitatea de de#o)itar confor dre#tulu i internaţional şi #racticii internaţionale.
620
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
8: Drin ordin al inistrului afacerilor e,terne se fac cunos cute date şi inforaţii #rivind evoluţiile survenite în #rivinţa tratatelor înc&eiate de Ao!nia/ #recu şi te,tele tratatelor revi)uite/ care se #u+lică/ fără #lată/ în Ionitorul Fficial al Ao!niei/ Dartea 3. 1: Iinisterul facerilor E,terne #ăstrea)ă si%iliul de stat al Ao!niei. ;ecţiunea a 2-a. ulicitatea te4telor tratatelor anterior pulicării 3n :onitorul O5icial al României
Art. 69. 7: (e,tele tratatelor +ilaterale nu #ot fi făcute #u+lice #!nă la data #u+licării acestora în Ionitorul Fficial al Ao!niei/ Dartea 3/ cu e,ce#ţia ca)ului în care e,istă o o+li%aţie internaţională asuată de #artea ro!nă în acest sens. 2: *u#ă senare/ #!nă la #u+licarea în Ionitorul Fficial al Ao!niei/ Dartea 3/ te,tele tratatelor +ilaterale #ot fi făcute #u+lice cu acordul e,#res al celeilalte #ărţi/ du#ă cu urea)ă a: în ca)ul tratatelor la nivel de stat - cu a#ro+area Dreşedintelui Ao!niei< +: în ca)ul tratatelor la nivel %uvernaental - cu a#ro+area #riului-inis-tru al uvernului< c: în ca)ul tratatel oravi)ul la nivel de#artaental - cu E,terne. a#ro+area conducătorului instituţiei iniţiatoare şi cu Iinisterului facerilor ;ecţiunea a M-a. @4aminarea compatiilităţii prevederilor tratatelor cu )on#tituţia României
Art. 80. 7: *u#ă convenirea sau ado#tarea tratatelor #revă)ute la art. 79 alin. 7:/ în orice eta#ă a înc&eierii lor/ oricare dintre #reşedinţii celor două Caere ale Darlaentului Ao!niei ori un nuăr de cel #uţin 10 de de#utaţi sau cel #uţin 21 de senatori #ot solicita Curţii Constituţionale avi)ul #rivind co#ati+ilitatea #revederilor tratatelor cu Constituţia Ao!niei. 2: Curtea Constituţională se va #ronunţa în teren de 60 de )ile de la data sesi)ării/ interval în care #rocedur ile interne le%ate de înc&eierea tratatu lui se sus#endă. 6: în ca)ul în care tratatul cu#rinde dis#o)iţii contrare Constituţiei Ao!niei şi nu este #osi+ilă rene%ocierea tratatului/ iar în ca)ul tratatelor ultilaterale/ nici forularea de re)erve/ #roiectul de act norativ de ratificare/ a#ro+are/ aderare sau acce#tare va fi #roovat nuai du#ă revi)uirea Constituţiei.
)ur#ul 1S
627
8: Drevederile #re)entului articol nu aduc atin%ere #rocedurilor de control al constituţionalităţii le%ilor şi ordonanţelor uvernului/ #revă)ute de le%ea #rivind or%ani)area şi funcţionarea Curţii Constituţionale. 3n ca)ul în care/ în e,ercitarea atri+uţiilor sale de control al constituţionalităţii/ Curtea Constituţională decide că dis#o)iţiile unui tratat aflat în vi%oare #entru Ao!nia sunt neconstituţionale/ Iinisterul facerilor E,terne/ î#reună cu inisterul sau instituţia în co#etenţele căruiacăreia se află doeniul #rinci#al re%leentat #rin tratat/ va face deersuri/ în teren de 60 de )ile/ #entru iniţierea #rocedurilor necesare în vederea rene-%ocierii tratatului sau încetării vala+ilităţii acestuia #entru #artea ro!nă ori/ du#ă ca)/ în vederea revi)uirii Constituţiei. ;ecţiunea a I-a. rocedura 3nc7eierii 3nţelegerilor la nivelul autorităţilor admini#traţiei pulice locale cu autorităţi #imilare din alte #tate
Art. 87. 7: utorităţile adinistraţiei #u+lice locale au o+li%aţia de a solicita avi)ul de o#ortunitate al Iinisterului facerilor E,terne şi al inisterului cu atri+uţii de s#riGin şi control al autorităţilor #u+lice locale cu #rivire la intenţia de a iniţia ne%ocieri #entru înc&eierea de înţele%eri de coo#erare cu autorităţi siilare din alte state. 2: înţele%erile de coo#erare #revă)ute la alin. 7: se înc&eie cu res#ectar ea #revederilor #re)entei le%i. 6: nterior senării/ #roiectele de înţele%eri de coo#erare #e care autorităţile adinistraţiei #u+lice locale intenţionea)ă să le înc&eie cu autorităţi siilare din alte state vor fi avi)ate de către Iinisterul facerilor E,terne şi de către inisterul cu atri+uţii de s#riGin şi control al autorităţilor #u+lice locale. 8: înţele%erile de coo#erare la care se referă #re)en tul articol #ot intra în vi%oare de la data senării. 1: Co#ii ale înţele%erilor de coo#erare senate vor fi transise/ în teren de 70 )ile lucrătoare de la data senării/ Iinisterului facerilor E,terne şi inisterului cu atri+uţii de s#riGin şi control al autorităţilor #u+lice locale. =: Drocedura #revă)ută la alin. l:-8: este su#lientară #rocedurilor în acest doeniu care tre+uie înde#linite la nivelul autorităţilor #u+lice locale #entru a#ro+area iniţierii ne%ocierilor/ res#ectiv a senării/ sau #entru înde#linirea altor acte cu #rivire la înţele%erile de coo#erare res#ective.
622
)ur#ul 1S
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen ;ecţiunea a 8-a. ;ancţiunea nere#pectării normelor privind 3nc7eierea tratatelor
Art. 82. (ratatele înc&eiate cu încălcarea norelor dre#tul ui internaţional #rivind validitatea tratatelor şi a norelor #rivind ca#acitatea şisau #rocedura înc&eierii tratatelor #ot fi declarate nule/ #rocedura de a#ro+are a declarării nulităţii fiind siilară celei urate #entru intrarea în vi%oare a cate%oriei res#ective de tratate. ;ecţiunea a S-a. @4cepţii
rt. 86. Drocedura înc&eierii înţele%er ilor te&nice la nivel de#artaental/ indiferent de denuire/ #entru înde#linirea o+li%aţiilor asuate de Ao!nia #rin tratate în doeniul coo#eră rii cu forţele arate străine/ nu intră su+ incidenţa #re)entei le%i/ ur!nd a fi re%leentată #rin &otăr!re a uvernului. Art. 88. Contractele de stat nu intră su+ incidenţa #re)entei le%i. ;ecţiunea a U-a. Di#poziţii 5inale
Art. 4#. 7: Dre)enta le%e intră în vi%oare la 60 de )ile de la #u+licarea în Ionitorul Fficial al Ao!niei/ Dartea 3. 2: De data intrării în vi%oare a #re)entei le%i/ @e%ea nr. 87997 #rivind înc&eierea şi ratificarea tratatelor/ #u+licată în Ionitorul Fficial al Ao!niei/ Dartea 3/ nr. 1 din 72 ianuarie 7997/ cu co#letările ulterioare/ #recu şi orice alte dis#o)iţii contrare se a+ro%ă. ...:
626
Anea 2 Legea nr. 24I2::: privind nor!ele de teFnică legislativă pentru elaborarea actelor nor!ative$ republicată (...)
Capitolul ((. Nor!e privind pregătirea %i elaborarea proiectelor de acte nor!ative prin care se ratifică sau se aprobă 1nţelegeri internaţionale Actele de ratificare$ aprobare Articolul 8:. 7: Dentru ratificarea tratatelor internaţionale înc&eiate cu Ao!nia se întocesc/ #otrivit Constituţiei şi le%ii în aterie/ #roiecte de le%i. 2: 3n ca)ul acordurilor/ convenţiilor şi al altor înţele%eri internaţionale #entru care co#etenţa de a#ro+are revine/ #otrivit le%ii/ uvernului/ se vor ela+ora #roiecte de &otăr!ri. 6:actului Droiectul de le%e sauîn de &otăr!re se su#une s#re ado#tare/ însoţit te,tul internaţional li+a ori%inală şi în traducere oficială sau de autori)ată. 8: (e,tele actelor cu caracter internaţional ce se su#un ratificării sau a#ro+ării se vor şta#ila #e fiecare #a%ină/ iar #e ultia #a%ină se va atesta/ #rin senătura #ersoan ei autori)ate şi #rin a#licarea şta#ilei/ conforitatea docuentului cu ori%inalul.
Aplicarea nor!elor de teFnică legislativă Articolul 80. Norele de te&nică le%islativă sunt a#lica+ile în od cores#un)ător şi #roiectelor de acte norative #rin care se ratifică sau se a#ro+ă tratate sau alte înţele%eri internaţionale. ,itlul actului Articolul 82. (itlul #roiectului de act norativ va cu#rinde denuirea inte%rală a înţele%erii internaţionale/ data şi locul senării acesteia< în funcţie de situaţie/ #rin titlu se e,#riă ideea de ratificare/ aderare sau a#ro+are a înţele%erii internaţionale res#ective. )atificarea ori aprobarea !ai !ultor tratate sau 1nţelegeri printr/un singur act
621
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 1S
Articolul 83. în ca)ul în care două sau ai ulte înţele%eri internaţionale se ratifică sau se a#ro+ă #rintr-un sin%ur act/ ăsura ratificării ori a#ro+ării se va e,#ria/ #entru fiecare înţele%ere/ #rintr-un articol distinct. Publicarea actelor de ratificare sau de aprobare Articolul 84. ctele de ratificare sau de a#ro+are se #u+lică însoţite de te,tele tratatelor internaţionale şi ale înţele%erilor a#ro+ate. ...:
a: acce#tarea unei re)er ve de către alt stat contractant face ca statul autor al re)ervei să devină #arte la tratat faţă de acest stat dacă tratatul este în vi%oare sau atunci c!nd el intră în vi%oare faţă de aceste state< +: o+iecţiunea făcută la re)ervă de către un alt stat contractant nu î#iedică intrarea în vi%oare a tratatului între statul care a forulat o+iecţiunea şi statul autor al re)ervei/ afară nuai dacă statul care a forulat o+iecţiunea şi-a e,#riat în od clar intenţia în sens contrar< c: un act e,#ri!nd consiţă!ntul unui stat de a fi le%at #rin tratat şi care conţine o re)ervă #roduce efecte din oentul în care cel #uţin un alt stat contractant a acce#tat re)erva. 1. în vederea a#licării #ara%rafelor 2 şi 8 şi dacă tratatul nu dis#une altfel/ o re)ervă este consider ată a fi fost acce#tată de un stat dacă acesta nu a forulat vreo o+iecţiune la re)ervă #!nă la e,#irarea a douăs#re)ece luni de la data la care i-a fost notificată sau la data la care şi-a e,#riat consiţă!ntul de a fi le%at #rin tratat/ dacă această dată este #osterioară. Articolul 20. "fectele 6uridice ale rezervelor %i ale obiecţiunilor la rezerve 0. F re)ervă #oate fi sta+ilită faţă de altă #arte în conforitate cu arti colele 79/ 20 şi 26 dacă
628
Anea 3 Convenţia privind dreptul tratatelor$ iena$ 0;7; ...: ;ecţiunea a ?-a. Rezerve
Articolul 0;. or!ularea rezervelor Kn stat/ în oentul în care senea)ă/ ratifică/ acce#tă/ a#ro+ă un tratat sau aderă la el/ #oate forula o re)ervă/ cu condiţia ca a: re)erva să nu fie inter)isă de tratat< +: tratatul să nu dis#ună că #ot fi făcute nuai anuite re)erve #rintre care nu fi%urea)ă re)erva res#ectivă< sau c: în alte ca)uri dec!t cele #revă) ute la alineatele a: şi +:/ re)erva să nu fie inco#ati+ilă cu o+iectul şi sco#ul tratatului. Articolul 2:. Acceptarea rezervelor %i obiecţiunile la rezerve 7. F re)ervă autori)ată în od e,#res de un tratat nu are nevoie să fie acce#tată ulterior/ de celelalte state contractante/ afară nuai dacă tratatul #revede aceasta. 2. C!nd/ din nuărul restr!ns al statelor care au #artici#at la ne%ociere/ #recu şi din o+iectul şi sco#ul tratatului re)ultă că a#licarea tratatului în între%ul său între toate #ărţile este o condiţie esenţială a consiţă!ntului fiecăreia dintre ele de a fi le%ată #rin tratat/ re)erva tre+uie să fie acce#tată de toate #ărţile. 6. C!nd tratatul este actul constitutiv al unei or%ani)aţii internaţionale şi dacă nu se dis#une altfel/ o re)ervă cere să fie a#ro+ată de or%an ul co#etent al acestei or%ani)aţii. 8. în alte ca)uri dec!t cele #revă)ute de #ara%rafele #recedente şi dacă tratatul nu #revede altfel
a: dis#o)iţiile odifică #entru statulal care autorsealreferă re)ervei în relaţiile sale #revă)ută cu cealaltă #arte din tratat re)erva/ în ăsura de această re)ervă< +: odifică aceste dis#o)iţii în aceiaşi ăsură faţă de cealaltă #arte în relaţiile sale cu statul autor al re)ervei. 2. Ae)erva nu odifică dis#o)i ţiile tratatul ui faţă de celelalte #ărţi în #ro#riile lor interese. 6. C!nd un stat care a forulat o o+iecţiune î#o triva unei re)er ve nu s-a o#us intrării în vi%oare a tratatului între el şi statul autor al re)ervei/ dis#o)iţiile la care se referă re)erva nu se a#lică între cele două state în ăsura #revă)ută de re)ervă. Articolul 22. )etragerea rezervelor %i a obiecţiunilor la rezerve 7. *acă tratatul nu dis#une altfel/ o re)ervă #oate oric!nd să fie retrasă fără să fie nevoie de consiţă!ntul statului care a acce#tat re)erva. 2. *acă tratatul nu dis#une altfel/ o+iecţiu nea la o re)ervă #oate fi retrasă oric!nd. *acă tratatul nu dis#une altfel sau dacă nu s-a convenit în alt fel a: retra%erea unei re)erve nu #roduce efecte faţă de un alt stat contractant dec!t de la data #riirii notificării ei de către acest stat< +: retra%erea unei o+iecţiuni la o re)ervă nu #roduce efecte dec!t de la data la care statul autor al re)ervei a #riit notificarea acestei retra%eri.
62=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Articolul 23. Procedura referitoare la rezerve 7. Ae)erva/ acce#tarea e,#resă a unei re)erve şi o+iectiunea la o re)ervă tre+uie să fie forulate în scris şi counicate #ărţilo r contractante şi celorlalte state av!nd calitatea de a deveni #ărţi la tratat. 2. C!nd ea este forulată la senarea tratatului su+ re)erva ratificării/ acce#tării sau a#ro+ării/ o re)ervă tre+uie să fie confirată în od foral de către statul care a forulat-o în oentul în care îşi e,#riă consiţă!ntul de a fi le%at #rintr-un tratat. într-un aseenea ca)/ se consideră că re)erva a fost făcută la data c!nd a fost confirată. 6. F acce#tare e,#resă a unei re)erve sau a o+iecţiunii la o re)ervă/ dacă sunt anterioare confirării acesteia/ nu au nevoie să fie şi ele confirate. 8. Aetra%erea unei re)erve sau a unei o+iecţiuni la o re)ervă tre+uie să fie forulată în scris. ;ecţiunea a l-a. ntrarea 3n vigoare a tratatelor şi aplicarea lor provizorie
)ur#ul 1S
624
un stat încetea)ă/ dacă acest stat notifică celorlalte state între care tratatul este a#licat #rovi)oriu/ intenţia sa de a nu deveni #arte la tratat.
Partea a (l(/a. )espectarea$ aplicarea %i interpretarea tratatelor ;ecţiunea . Re#pectarea tratatelor
Articolul 27.
Articolul 24. (ntrarea 1n vigoare 7. Kn tratat intră în vi%oare la data şi du#ă odalităţile ce s-au fi,at #rin
Articolul 29. Neretroactivitatea tratatelor *acă din cu#rinsul tratatului nu reiese o intenţie diferită sau nu este
dis#o)iţiile saleunor sau atari #rin acord întresau statele care au #artici#at la un ne%ociere. 2. 3n li#sa dis#o)iţii a unui aseenea acord/ tratat intră în vi%oare de îndată ce consiţă!ntul de a fi le%at #rin tratat a fost sta+ilit #entru toate statele care au #artici#at la ne%ociere. 6. C!nd consiţă!ntul unui stat de a fi le%at #rintr-un tratat este sta+ilit la o dată #osterioară intrării în vi%oare a )isului tratat/ acesta/ dacă nu dis#une altfel/ intră în vi%oare faţă de acest tratat la acea dată. 8. *is#o)iţiile unui tratat/ care re%leen tea)ă autentificar ea te,telor/ sta+ilirea consiţă! ntului statelor de a fi le%ate #rin tratat/ odalităţi le sau data intrării în vi%oare/ re)ervele/ funcţiunile de#o)itarului/ #recu şi alte c&estiuni care se #un în od necesar înainte de intrarea în vi%oare a tratatului/ sunt a#lica+ile de îndată ce te,tul a fost ado#tat. Articolul 2#. Aplicarea provizorie 7. Kn tratat sau o #arte a unui tratat se a#lică în od #rovi)o riu #!nă la intrarea sa în vi%oare a: dacă tratatul însuşi dis#une astfel/ sau +: dacă statele care au #artici#at la ne%ociere conveniseră astfel într-un alt od. 2. *acă tratatul nu dis#une altfel sau dacă statele care au #artici# at la ne%ociere nu au convenit altfel/ a#licarea #rovi)orie a unui tratat faţă de
sta+ilită #e fa#t altă cale/ dis#o)iţiile unui în tratat nu lea%ă o #artetratat în cefaţă #riveşte un act sau anterior datei intrării vi%oare a acestui de această #arte sau în ce #riveşte o situaţie care încetase să e,iste la acea dată. Articolul 2;. Aplicarea teritorială a tratatelor *acă din cu#rinsul tratatelor nu reiese o intenţie diferită sau dacă aceasta nu este sta+ilită #e altă cale/ un tratat lea%ă #e fiecare din #ărţi cu #rivire la între%ul său teritoriu. Articolul 3:. Aplicarea tratatelor succesive purt*nd asupra aceleia%i !aterii 7. "u+ re)erva dis#o)iţ iilor articolu lui 706 al Cartei Naţiunilor Knite/ dre#turile şi o+li%aţiile statelor/ #ărţi la tratate succesive #urt!nd asu#ra aceleiaşi aterii sunt deterinate #otrivit #ara%rafelor ce urea)ă. 2. C!nd un tratat #reci)ea) ă că este su+ordonat unui tratat anter ior sau #osterior sau că nu tre+uie considerat ca fiind inco#ati+il cu celălalt tratat/ dis#o)iţiile acestuia se vor a#lica cu #recădere. 6. C!nd toate #ărţile la tratatul anterior sunt/ de aseenea/ #ărţi la tratatul #osterior/ fără ca cel anterior să fi e,#irat sau ca a#licarea sa să fi fost sus#endată în conforitate cu art. 19/ tratatul anterior nu se a#lică dec!t în ăsura în care dis#o)iţiile sale sunt co#ati+ile cu cele ale tratatului #osterior. 8. C!nd #ărţile la tratatul anterior nu sunt toate #ărţi la tratatul #osterior
625
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
a: în relaţiile dintre statel e care sunt #ărţi la a+ele tratat e/ re%ula a#lica+ilă este cea enunţată la #ara%raful 6< +: în relaţiile dintre un stat #arte la cele două tratate şi un stat #arte nuai la unul din aceste tratate/ tratatul la care a+ele state sunt #ărţi re%leentea)ă dre#turile şi o+li%aţiile lor reci#roce. 1. Dara%raful 8 se a#lică/ fără vreun #reGudiciu în ce #riveşte a#licarea art. 87/ la orice c&estiune relativă la stin%erea sau sus#endarea a#licării unui tratat confor art. =0/ sau la orice c&estiune #rivind res#onsa+ilitatea ce #oate lua naştere #entru un stat/ ca urare a înc&eierii sau a#licării unui tratat ale cărui dis#o)iţii sunt inco#ati+ile cu o+li%aţiile ce incu+ă acestui stat faţă de altul/ în virtutea unui alt tratat. ;ecţiunea a l-a. nterpretarea tratatelor
Articolul 30. )egula generală de interpretare 7. Kn tratat tre+uie să fie inter#retat cu +ună-credinţă/ #otrivit sensului o+işnuit ce urea)ă a fi atri+uit terenilor tratatului în conte,tul lor şi în luina o+iectului şi sco#ului său. 2. 3n vederea inter#retării unui tratat/ conte,tul cu#ri nde/ în afară de te,t/ #rea+ul şi ane,e a: orice acord în le%ătură cu tratatu l şi care a intervenit între #ăr ţi cu #rileGul înc&eierii tratatului< +: orice instruent sta+ilit de către una sau ai ulte din #ărţi cu #rileGul înc&eierii tratatului şi acce#tat de celelalte #ărţi ca instruent av!nd le%ătură cu tratatul. 6. "e va ţine seaa/ odată cu conte,tul a: de orice acord ulterior intervenit între #ărţi cu #rivire la inter#retarea tratatului sau la a#licarea dis#o)iţiilor sale< +: de orice #ractică urată ulterior/ în a#licarea tratatului/ #rin care este sta+ilit acordul #ărţilor în #rivinţa inter#retării tratatului< c: de orice re%ulă #ertinen tă de dre#t internaţio nal a#lica+ilă relaţiil or dintre #ărţi. 8. Kn tere n va fi înţeles într-un sens s#ecial dacă este sta+i lit că aceasta a fost intenţia #ărţilor. Articolul 32. Gi6loace co!ple!entare de interpretare "e #oate recur%e la iGloace co#leentare de inter#retare îndeose+i la lucrările #re%ătitoare şi la î#reGurările în care a fost înc&eiat tratatul fie #entru a confira sensul re)ult!nd din a#licarea articolului 67/ fie #entru a se deterina sensul atunci c!nd inter#retarea dată confor art. 67
)ur#ul 1S
629
a: lasă sensul a+i%uu sau o+scur< sau +: duce la un re)ultat vădit a+surd sau neraţional. Articolul 33. (nterpretarea tratatelor/ autentificate 1n două sau !ai !ulte li!bi 7. C!nd un tratat a fost autent ificat în două sau ai ulte li+i/ te,tu l său are aceeaşi valoare în fiecare din aceste li+i/ afară nuai de ca)ul dacă tratatul nu dis#une sau dacă #ărţile nu convin ca/ în ca) de diver%enţă/ unul din te,te să ai+ă #recădere. 2. F versiune a tratatului în altă li+ă dec!t cele în care te, tul a fost autentificat nu va fi considerată dre#t te,t autentic dec!t dacă tratatul #revede sau #ărţile au convenit aceasta. 6. (erenii unui tratat sunt #resu#uşi a avea acelaşi înţeles în diversele te,te autentice. 8. în afară de ca)ul în care un te,t deterinat are #recăd ere în conforitate cu #ara%raful 7/ atunci c!nd co#araţia te,telor autentice învederea)ă o deose+ire de scris #e care a#licarea articolelor 67 şi 62 nu în%ăduie a o eliina/ se va ado#ta sensul care/ ţin!ndu-se seaa de o+iectul şi de sco#ul tratatului/ î#acă cel ai +ine aceste te,te. (-)
)ur#ul 1U
Cursul 74 *re#tul tratatelor. Efectele/ odificarea şi încetarea tratatelor 08.0. "fectele tratatelor 08.0.0. Aspecte generale - în #rinci#iu/ tratatel e #roduc efecte nu!ai faţă de părţi #rinci#iul efectului relativ:. - rticolul 68 din Convenţia de la iena #revede că un tratat nu creea)ă nici o+li%aţii/ nici dre#turi #entru un stat terţ fără consi!ţă!*ntul său@. - Drin e,#resia Kefecte faţă de terţi se înţele% nu!ai drepturi %i obligaţii ce #ot re)ulta/ dintr-un tratat anue/ faţă de terţi nu avantaGe/ de)avantaGe/ interese etc:. - Aelativitatea efectelor tratatelor se e,#riă #rin #rinci#iul pacta #unt #ervanda. @a +a)a efectului relativ stă principiul egalităţii suverane. 08.0.2. Condiţii / Condiţiile #rin care statele #ot dob*ndi drepturi în teeiul unor tratate la care nu sunt #ărţi art. 6= din Convenţia de la iena: a: *acă #ărţile la tratat 1nţeleg să confere un dre#t fie statului terţ sau unui %ru# de state căruia acesta a#arţine/ fie tuturor statelor< +: *acă statul terţ consi!te. - Confor alin. 2: al art. 6=/ consiţă!ntul este prezu!at în li#sa unei indicaţii contrare/ deci #oate fi tacit. M - E,e#le (ratatul de la ersailles dre#turi #entru *ane arca şi Elveţia< art. 61:/ Carta FNK se conferă statelo r e+re dre#tul de a su#une s#re re)olvare diferende Consiliului de "ecuritate ori dunării enerale a FNK: - Condiţiile #rin care #entru state #ot rezulta obligaţii din tratate la care nu sunt #ărţi art. 61 din Convenţia de la iena: Z #ărţile la tratat să fi 1nţeles să cree ze o aseenea o+li%aţie #rin dis#o)iţiile tratatului< Z statul terţ să acce#te în od epres %i 1n scris.
667
- "-a a#reciat că #rin reali)area acestor condiţii se creea)ă/ de fa#t/ un acord colateral între statele #ărţi şi terţ. - 3n doctrină se ai susţine că anuite tratate/ care creea)ă re%iuri Guridice o+iective dre#turi şi o+li%aţii o#o)a+ile erga omne#6 fac e,ce#ţie de la re%iul relativ Z #rin care se sta+ilesc re%iuri teritoriale Z #rin care se fi,ea)ă statute de neutralitate Z #rin care se creea)ă un anuit re%i #entru căi de counicaţie internaţionale Z tratatele ultilaterale #rin care se înfiinţea)ă or%ani)aţii interna ţionale.
08.2. Godificarea tratatelor 08.2.0. ,er!inologie - 3n #ractică se folosesc terenii de Z a!endare c!nd odificarea este de ică i#ortanţă/ #arţială: Z revizuire c!nd odificarea este su+stanţi ală şi e,tinsă la #ărţi ari ale tratatului:. - ceastă deose+ire te&nică nu are însă relevanţă din #unct de vedere Guridic. 08.2.2. )eguli generale privind !odifi carea art. 69 al Convenţiei de la iena: - "e face nuai #rin acordul #ărţilor. - *e re%ulă/ odific ările #arcur%/ #entru a intra în vi%oare/ aceleaşi eta#e #revă)ute #entru înc&eierea tratatului. a: în ca) ul tratatelor bilaterale$ este necesar acordul a+elor #ărţi #entru odificare< +: 3n ca)ul tratatelor !ultilaterale e,istă ai ulte #osi+ilităţi 7. odificarea nu #oate interveni dec!t #rin acordul tuturor statelor părţi re%ula unaniităţii/ a#licată/ de re%ulă/ tratatelor cu un nuăr redus de #ărţi: 2. odificarea #oate interveni cu acordul !a6orităţii statelor părţi. în acest ca)/ tratatul #oate să #revadă Z o#o)a+ilitatea odificărilor aduse #entru toate statele-#ărţi/ indiferent dacă nu au votat #entru odificare Z o#o)a+ilitatea odificărilor nuai #entru statele care au votat #entru aceasta/ ceea ce creea)ă regi!uri 6uridice diferite-
662
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
a: între #ărţile care au acce#tat odificările se a#lică #revederile tratatului odificat< +: între #ărţile care au res#ins odificările se va a#lica tratatul iniţial/ c: între #ria şi a doua cate%orie se a#lică tot tra tatul iniţial la car e a+ele cate%orii sunt #ărţi:. - F #ro+leă deo se+ită este le% ată de !odificarea Cartei 5N> art. 705/ 709:/ ai ales în cadrul eforturilor de reforă a or%ani)aţiei.
08.3. 1ncetarea tratatelor - (re+uie făcută distin cţie între cauzele de nulitate$ cauzel e de 1nce tare propriu/zisă %i suspendare.
08.3.0. Cauzele de nulitatea: C!nd tratatul contravine unei nor!e de ius cogen#, în vi%oare la oentul înc&eierii sale sau unei noi nor!e de iu# cogen# a#ărută în
cursul a#licării art. 16 şi =8 din Convenţia de la iena: +: C!nd intervin vicii de consi!ţă!*nt
violarea înc&eia tratate. dispoziţiilor de drept int ern #rivind co#etenţa de a ceastă violare tre+uie să fie vădită şi să #rivească o re%ulă de i#ortanţă fundaentală a dre#tului intern. Z eroarea art. 85 din Convenţia de la iena: Z dolul art. 89: este conduita frauduloasă a altui stat care a #artici#at la ne%ociere şi care conduce/ în %eneral/ la #roducerea unei erori Z coruperea reprezentantului unui stat art. 10:/ de re%ulă c!nd aceasta este evidentă şi în ăsură să #rovoace o influenţă considera+ilă asu#ra voinţei re#re)entantului Z constr*ngerea e,ercitată asupra reprezentantului art. 17: - este vor+a de aeninţări vi)!nd li+ertatea/ inte%ritatea fi)ică/ #si&ică a #ersoanei re#re)entantului/ cariera/ failia etc. Z constr*ngerea e,ercitată asupra statului art. 12: - #rin aeninţarea cu folosirea forţei sau folosirea forţei. - "e #ot distin%e două tipuri de nulitatea? relativă ce #oate fi invocată nuai de statul al cărui consiţă!nt a fost viciat şi #oate fi aco#erită #rin confirare de acesta - art. 81: violarea dispoziţiilor dreptului intern$ eroare$ doi$ coruperea repre/ zentantului
)ur#ul 1U
333
b? absolută #oate fi invocată de orice stat #arte la tratat/ nu nuai de statul afectat/ sau din oficiu/ de o instanţă internaţio nală: constr*ngerea reprezentantului sau statului$ 1ncălcarea nor!ei ius cogen#. 08.3.2. Cauzele de 1ncetarea? 1n virtutea dispoziţiilor cuprinse 1n tratatZ terenul Z condiţia re)olutor ie "otă Tacita reconducţiune e#te o clauză din tratat potrivit căreia, la 3mplinirea perioadei pentru care a 5o#t 3nc7eiat, tratatul #e prelungeşte pe noi perioade identice #au, de regulă, mai mici, dacă nici una din părţi nu 3şi mani5e#tă intenţia de a-ipune capăt.
Z denunţarea în ca)ul tratatelor ultilaterale - retra%erea:< area aGoritate a tratatelor #revăd #osi+ilitatea de denunţare. b? Prin consi!ţă!*ntul tuturor statelor/părţi c: Denunţare$ c!nd tratatul nu #revede această #osi+ilitate Z ca re%ulă/ #racti ca convenţională a#recia)ă că nu e,istă/ în aceste condiţii/ un dre#t de denunţare Z cu titlu de e,ce#ţie denunţarea are loc c!nd i: se #oate deterina intenţia #ărţilor de a adite #osi+ilitatea denunţării sau retra%erii< ii: dre#tul de denunţare #oate fi dedus din natura tratatului. d? iolarea tratatului de către una din #ărţi - (re+uie să fie o violare su+stanţială ]art. =0 alin. 6:^. e? 1ncFeierea unui tratat cu acela%i obiect 1ntre părţi art. 19: - Condiţii Z să re)ulte din noul trata t sau să fie altfel sta+ilit că ateria tre+ uie %uvernată de noul tratat< Z dis#o)iţiile noulu i tratat să fie inco#ati+ile cu cele ale tratatului anterior. f: Dispariţia totală %i per!anentă a obiectului tratatului sau a uneia din părţi duce la caducitatea tratatului< %: ScFi!barea funda!entală a 1!pre6urărilor reu# #ic #tantiu#6 c!nd una din #ărţi consideră că noile î#reGurări sunt de natură să ducă la încetarea tratatului. - Ea tre+uie să dovedească Z că î#reGurările sc&i+ate au constituit baza esenţială a consi ţă!ntului #ărţilor de a se le%a #rin tratat
668
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Z că sc&i+area a transforat radical natura o+li%aţiilor. - "ituaţii e,ce#tate tratatele ce sta+ilesc front iere şi dacă sc&i+area fundaentală este re)ultatul încălcării de către #artea care o invocă fie a unei o+li%aţii din tratat/ fie a unei alte o+li%aţii internaţionale. F? )uperea relaţiilor diplo!atice %i consulare - Este vor+a des#re tratate a căror e,ecutare i#lică e,istenţa relaţiilor di#loatice şi consulare. i? )ăzboiul - Dractica a arătat că Z tratatele econoice/ financiare +ilaterale încetea)ă Z tratatele ultilaterale sunt sus#end ate între +eli%eranţi şi ră!n în vi%oare între ne+eli%eranţi şi între +eli%eranţi şi ne+eli%eranţi Z tratatele #rivind frontierele şi cele #rivind re%u lile de ducere a ră)+oiului ră!n în vi%oare.
Bibliografie !ini!ală 7. l. !olintineanu, . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t internaţional con-
te#oran/ ed. a 2-a/ revă)ută şi adău%ită/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2000/ #. 82-8= 2. D. ope#cu, . "ă#ta#e, *re#t internaţio nal #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ 7994/ #. 282-212 6. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional. 3ntroducere în dre#tul internaţional #u+lic/ Ed. K Beck/ Bucureşti/ 2006/ #. 601-609/ 6 70-620 8. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2001/ #. 70=-775 1. . Diaconu, (ratat de dre#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. @uina @e,/ Bucureşti/ 2002/ #. 768-764/ 787-718.
Bibliografie selectivă 7. R. go, @e droit des traites ! la luiere de la Convention de ienne/ AC*3/ voi. ffl/ 7947 2. :. ng7el, *re#tul tratatelor/ oluul 3 şi 33/ Ed. a 2-a/ Ed. @uina @e,/ Bucureşti/ 7996 6. <. de rec7aga, (reat$ "ti#ulations in >avour of (&ird "tates/ V3@/ 791=
)ur#ul 1U
335
8. !. ure#cu, (ratatul #olitic de +a)ă ro!no-ucrainean şi instituţia eurore%iunilor/ în *re#turile oului/ anul 33/ nr. 8/ 7994 1. 7. )a7ier, @e #ro+lee des effets des traites ! lMe%ard des Etats tiers/ AC*3/ voi. 786/ 7948 =. =. )apotorti, @Me,tinction et sus#ension des traites/ AC*3/ voi. 333/ 7947 4. O. )orten, . Flein %coord.6, @es conventions de ienne sur le droit des traites - Coentaires article #ar article/ Editura Bru$lant/ Bru,elles/ 200= 5. ". @coe#cu, *. Ducule#cu, *re#tul tratatelor/ Ed. Continent JJ3/ Bucureşti/ 7991 9. ). Aal+-)7evalier, @a violation du trăite/ Editura Bru$lant/ Bru,elles/ 2001 70. :. :olea, iciile de consiţă!nt în dre#tul internaţional #u+lic/ Ed. Ştiinţifică/ Bucureşti/ 7946 77. D. ope#cu, încetarea a#licării tratatelor/ cu s#ecială #rivire la denunţare/ "*A/ 7990 72. :. *illiger, Coentar$ on t&e 79=9 ienna Convention on t&e @aX of (reaties/ Iartinus NiG&off Du+lis&ers/ Ha%a/ 2009.
Aneă Convenţia privind dreptul tratatelor$ iena$ 0;7; ZZT:
;ecţiunea a *-a. Tratatele şi #tatele terţe
Articolul 34. )egulă generală privind statele terţe Kn tratat nu creea)ă nici o+li%aţii/ nici dre#turi #entru un stat terţ fără consiţă!ntul său. Articolul 3#. ,ratate prevăz*nd obligaţii pentru statele terţe F o+li%aţie ia naştere #entru un stat terţ din dis#o)iţia unui tratat/ dacă #ărţile la acest tratat înţele% să cree)e o+li%aţia #rin iGlocirea acestei dis#o)iţii şi dacă statul terţ acce#tă în od e,#res şi în scris această o+li%aţie. Articolul 37. ,ratate prevăz*nd drepturi pentru statele terţe 7. Kn dre#t ia naştere #entru un stat terţ din dis#o)iţia unui tratat/ dacă #ărţile la acest tratat înţele%/ #rin această dis#o)iţie/ să confere acest dre#t
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 1U
fie statului terţ sau unui %ru# de state căruia acesta a#arţine/ fie tuturor statelor şi dacă statul terţ consite. Consiţă!ntul este #re)uat în li#sa vreunei indicaţii contrare/ afară nuai dacă tratatul nu dis#une astfel. 2. Kn stat care e,ercită un dre#t în teeiul #ara%rafului 7 este ţinut să res#ecte/ în e,ercitarea acestui dre#t/ condiţiile #revă)ute de tratat sau sta+ilite confor dis#o)iţiilor sale. Articolul 38. )evocarea sau !odificarea obligaţiilor sau a drep/ turilor statelor terţe 7. 3n ca)ul c!nd o o+li%aţie s-a născu t în sarcina unui stat terţ/ #otrivit articolului 61/ această o+li%aţie nu #oate fi revocată sau odificată dec!t #rin consiţă!ntul statelor #ărţi la tratat şi al statului terţ/ afară dacă se sta+ileşte că ele au convenit altfel. 2. 3n ca)ul c!nd un dre#t s-a născu t în folosul unui stat terţ #otriv it articolului 6=/ acest dre#t nu #oate fi revocat sau odificat de #ărţi dacă se sta+ileşte că dre#tul este destinat să nu #oată fi revocat sau odificat fără consiţă!ntul statului terţ. Articolul 39. )egulile unui tratat ce devin obligatorii pentru statele terţe prin for!ularea unei cutu!e internaţionale Niciuna din dis#o)iţiile articolelor 68 şi 64 nu se o#une ca o re%ulă
66=
8. cordul asu#ra aen daentului nu lea%ă statele care sunt #ărţi la tratat şi care nu devin #ărţi la acest acord< alineatul +: al #ara%rafului 8 din art. 60 se a#lică acestor state. 1. Frice stat care devine #art e la tratat du#ă intr area în vi%oa re a acordului asu#ra aendaentului este/ dacă nu a e,#riat o intenţie diferită/ considerat ca fiind a: #arte la tratat astfel cu este aendat< +: #arte la tratatul neaendat faţă de oricare #arte la tratat care nu este le%ată #rin acordul asu#ra aendaentului. Articolul 40. Acorduri av*nd ca obiect !odificarea tratate lor !ultilaterale nu!ai 1n relaţiile dintre unele părţi 7. *ouă sau ai ulte #ărţi ale unui tratat ultilateral #ot înc&eia un acord av!nd de o+iect odificarea tratatului nuai în relaţiile lor utuale a: dacă #osi+ilitatea unei astfel de odificăr i este #revă)ută de tratat< sau +: dacă odificarea în c&estiune nu este inter)isă de tratat cu condiţia 7. să nu aducă atin%ere nici folosin ţei de către celelalte #ărţi a dre# turilor ce le conferă tratatul/ nici e,ecutării o+li%aţiei lor< 33. să nu #oarte asu#ra unei dis#o)iţii de la care nu se #oate dero%a fără
enunţată într-un tratat să devină o+li%atorie un stat terţ/ ca re%ulă cutuiară de dre#t internaţional/ recunoscută#entru ca atare.
să e,iste inco#ati+ilitatea cu reali)area efectivă a o+iectului şi a sco#ului tratatului luat în ansa+lul său. 2. fară dacă/ în ca)ul #revă)u t de alineatul a: al #ara%rafului 7/ trata tul nu dis#une altfel/ #ărţile în c&estiune tre+uie să notifice celorlalte #ărţi intenţia lor de a înc&eia acordul/ #recu şi odificările #e care acestea le aduc tratatului.
Partea a (/a. A!endarea %i !odificarea tratatelor Articolul 3;. )egula generală referitoare la a!endarea tratatelor Kn tratat #oate fi aendat #rin acordul #ărţilor. fară de ca)ul c!nd tratatul ar dis#une altfel/ re%ulile enunţate în #artea 3i-a sunt a#lica+ile unui astfel de acord. Articolul 4:. A!endarea tratatelor !ultilaterale 7. *acă tratatul nu dis#une altfel/ aendarea tratatel or ultilateral e este %uvernată de #ara%rafele urătoare 2. Frice #ro#unere tin)!nd la aendarea unui tratat ultil ateral în relaţiile dintre toate #ărţile tre+uie să fie notificată tuturor statelor contractante şi fiecare dintre ele are dre#tul să #artici#e a: la &otăr!rea cu #rivire la urarea ce se va da acestei #ro#uneri< +: la ne%ocierea şi la înc&eierea oricărui acord av!nd dre#t o+iect aendarea tratatului. 6. Frice stat/ av!n d calitatea de a deveni #art e la tratat / are de ase enea calitatea de a deveni #arte la tratat/ astfel cu este aendat.
664
Partea a /a. Nulitatea$ stingerea %i suspendarea aplicării tratatelor ;ecţiunea . Di#poziţii generale
Articolul 42. aliditatea %i !enţinerea 1n vigoare a tratatelor 7. aliditatea unui tratat sau a consiţă!ntului unui stat de a fi le%at #rintr-un tratat nu #oate fi contestată dec!t în a#licarea #re)entei Convenţii. 2. "tin%erea unui tratat/ denun ţarea sa sau retra%erea unei #ărţi nu #ot avea loc dec!t în a#licarea dis#o)iţiilor tratatului sau a #re)entei Convenţii. ceeaşi re%ulă este vala+ilă #entru sus#endarea a#licării tratatului. Articolul 43. 5bligaţii i!puse de dreptul internaţional$ independent de un tratat Nulitatea/ stin%erea sau denunţarea unui tratat/ retra%erea uneia din #ărţi sau sus#endarea a#licării tratatului/ atunci c!nd re)ultă din a#licarea
665
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
#re)entei Convenţii sau din dis#o)iţiile tratatului/ nu afectea)ă în nici un c&i# îndatorirea unui stat de a e,ecuta orice o+li%aţii enunţate în tratat/ la care este su#us în teeiul dre#tului internaţional/ inde#endent de tratatul res#ectiv. Articolul 44. Divizibilitatea dispoziţiilor unui tratat 7. *re#tul unei #ărţi/ #revă)ut de un tratat sau re)ultat din art. 1=/ de a denunţa tratatul/ de a se retra%e din el sau de a-i sus#enda a#licarea nu #oate fi e,ercitat dec!t cu #rivire la ansa+lul tratatului/ afară nuai dacă acesta dis#une altfel sau dacă #ărţile au convenit altfel. 2. F cau)ă de nulitate sau de stin%er e a unui tratat/ de retra%er e a unei #ărţi sau de sus#endare a a#licării tratatului/ recunoscută confor dis#o )iţiilor #re)entei Convenţii/ nu #oate fi invocată dec!t în #rivinţa ansa+lului tratatului/ afară de condiţiile #revă)ute de #ara%rafele urătoare sau de art. =0. 6. în ca)ul în care cau)a în c&estiune nu vi)ea )ă dec!t anuite clau) e deterinate/ ea nu #oate fi invocată dec!t în #rivinţa acestor sin%ure clau)e atunci c!nd a: aceste clau)e #ot fi se#arate de restul trata tului în ce #riveşte e,ecutarea lor< +: re)ultă tratat sau#entru este sta+ilit alt od acce#tarea clau)elor c&estiune nu adinconstituit cealaltăîn#arte sau că #entru celelalte #ărţi la în tratat o +a)ă esenţială a consiţă!ntului lor de a fi le%ate #rin tratat în ansa+lul său< c: nu este inGust de a continua e,ecutarea a ceea ce su+)istă din tratat. 8. 3n ca)urile #revă)ute de articolele 89 şi 10/ statul care are dre#tul de a invoca dolul sau coru#ţia #oate face aceasta fie în #rivinţa între%ului tratat/ fie/ în ca)ul #revă)ut la #ara%raful 6/ cu #rivire nuai la anuite clau)e deterinate. 1. în ca)urile #revă )ute de art. 17/ 12 şi 16/ divi)iun ea dis#o)iţiil or tratatului nu este adisă. Articolul 4#. Pierderea dreptului de a invoca o cauză de nulitate a unui tratat sau un !otiv de a/i pune capăt$ de a se retrage din el sau de a/i suspenda aplicarea Kn stat nu #oate invoca o cau)ă de nulitate a unui tratat sau un otiv de a-i #une ca#ăt/ de a se retra%e din el sau de a-i sus#enda e,ecutarea în conforitate cu articolele 8= şi 10/ sau cu articolele =0 şi =2 dacă/ du#ă ce a avut cunoştinţă de fa#te/ acest stat a: a acce#tat în od e,#licit să considere că/ du#ă ca)/ tratatul este valid/ ră!ne în vi%oare sau continuă să fie a#lica+il< sau
)ur#ul 1U
669
+: tre+uie/ faţă de condiţia a:/ să fie socotit că a ac&iesat/ du#ă ca)/ la validitatea tratatului sau la enţinerea sa în vi%oare/ sau în a#licare. ;ecţiunea a i-a. "ulitatea tratatelor
Articolul 47. Dispoziţii ale dreptului intern privind co!petenţa de a 1ncFeia tratatul 7. >a#tul că consiţă!ntul unui stat de a fi le%at #rintr-un tratat a fost e,#riat cu violarea unei dis#o)iţii a dre#tului său intern #rivitoare la co#etenţa de a înc&eia tratate/ nu #oate fi invocată de acest stat ca viciu de consiţă!nt afară nuai dacă această violare n-a fost vădită şi nu #riveşte o re%ulă de i#ortanţă fundaentală a dre#tului său intern. 2. F violare este vădită dacă ea este o+iectiv eviden tă #entru orice stat care s-ar co#orta în aseenea î#reGurări în conforitate cu #ractica o+işnuită şi cu +ună-credinţă. Articolul 48. )estricţia specială a putinţei de a epri!a consi!/ ţă!*ntul unui stat *acă î#uternicirea unui re#re)entant să e,#rie consiţă!ntul unui stat de a fifa#tul le%atcă #rintr-un tratat deterinat a făcut o+iectul unei restricţii s#eciale/ acest re#re)entant nu a ţinut seaa de restricţie nu #oate fi invocat ca viciu al consiţă!ntului #e care 7-a e,#riat/ afară nuai dacă restricţia nu a fost notificată/ înainte de e,#riarea acestui consiţă!nt/ celorlalte state care au #artici#at la ne%ociere. Articolul 49. "roarea 7. Kn stat #oate invoca o eroare într- un tratat dre#t viciu al consiţă!ntului său de a fi le%at #rin tratat dacă eroarea #oartă asu#ra unui fa#t sau a unei situaţii/ #e care statul o #resu#unea că e,istă în oentul înc&eierii tratatului şi care constituia o +a)ă esenţială a consiţă!ntului acestui stat de a fi le%at #rin tratat. 2. Dara%raful 7 nu se a#lică dacă statul res#e ctiv a contri+uit la această eroare #rin co#ortarea sa sau dacă î#reGurările au fost de natură să averti)e)e statul des#re #osi+ilitatea unei erori. 6. F eroare #urt!nd nuai asu#ra redactării te,tului unui tratat nu aduce atin%ere validităţii sale şi/ în acest ca)/ se va a#lica art. 49. Articolul 4;. Dolul *acă un stat a fost deterinat să înc&eie un tratat în ura conduitei frauduloase a unui alt stat care a #artici#at la ne%ociere/ el #oate invoca dolul ca viciu al consiţă!ntului său de a se le%a #rin tratat.
680
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Articolul #:. Coruperea reprezentantului unui stat *acă e,#riarea consiţă!ntului unui stat de a fi le%at #rintr-un tratat a fost o+ţinută #e calea coru#erii re#re)entantului său #rin acţiune directă sau indirectă a altui stat care a #artici#at la ne%ocieri/ statul #oate invoca această coru#ere ca viciu al consiţă!ntului său de a se le%a #rin tratat. Articolul #0. Constr*ngerea eercitată asupra reprezentantului unui stat E,#riarea consiţă!ntului unui stat de a fi le%at #rintr-un tratat/ o+ţinută #rin constr!n%erea e,ercitată asu#ra re#re)entantului său #rin acte sau aeninţări îndre#tate î#otriva lui/ este li#sită de orice efect Guridic. Articolul #2. Constr*ngerea eercitată asupra unui stat prin a!eninţarea cu forţa sau folosirea forţei Este nul orice tratat a cărui înc&eiere a fost o+ţinută #rin aeninţare sau #rin folosirea forţei/ cu violarea #rinci#iilor de dre#t internaţional #revă)ute în Carta Naţiunilor Knite. Articolul #3. ,ratate. 1n conflict cu o nor!ă i!perativă a dreptului internaţional general (us cogen#6 Este nul orice tratat care/ în oentul înc&eierii sale/ este în conflict cu o noră i#erativă a dre#tului internaţio nal %eneral. 3n sensul #re)entei Convenţii/ o noră a dre#tului internaţional %eneral este o noră acce#tată şi recunoscută statelor/ în ei/ fi dre#t noră de dela counitatea care nu este internaţională #erisă nici oadero%are şi ansa+lul care nu #oate odificată dec!t #rintr-o nouă noră a dre#tului internaţional %eneral/ av!nd acelaşi caracter. ;ecţiunea a ?-a. ;tingerea tratatelor şi #u#pendarea aplicării lor
Articolul #4. Stingerea unui tratat sau retragerea 1n te!eiul dispo/ ziţiilor tratatului sau prin consi!ţă!*ntul părţilor "tin%erea unui tratat sau retra%erea unei #ărţi #ot avea loc a: în conforitate cu dis#o)iţiile tratatului< sau +: în orice oent/ #rin consiţă!ntul tuturor #ărţilor/ du#ă consultarea celorlalte state contractante. Articolul ##. Nu!ărul părţilor la un tratat !ultilateral$ scăzut sub nu!ărul necesar intrării sale 1n vigoare fară de ca)ul c!nd tratatul dis#une altfel/ un tratat ultilateral nu ia sf!rşit #entru sin%urul otiv că nuărul #ărţilor a scă)ut su+ nuărul necesar #entru intrarea sa în vi%oare. Articolul #7. Denunţarea sau retragerea 1n cazul unui tratat care nu conţine dispoziţii privind stingerea %i denunţarea tratatului sau retragerea din el
)ur#ul 1U
687
7. Kn tratat care nu conţine dis#o)iţii cu #rivire la stin%erea şi la denunţarea sa sau la retra%erea din el nu #oate fi o+iectul unei denunţări sau unei retra%eri/ afară nuai dacă a: se va sta+ili că era în intenţia #ărţ ilor de a adite #osi+ ilitatea unei denunţări sau retra%eri< sau +: dre#tul de denunţare sau de retra%ere #oate fi dedus din natura tratatului. F #arte tre+uie să notifice cu cel #uţin douăs#re)ece luni înainte intenţia sa de a denunţa tratatul sau de a se retra%e din el/ confor dis#o)iţiilor #ara%rafului 7. Articolul #8. Suspendarea aplicării unui tratat 1n te!eiul dispo/ ziţiilor sale sau prin consi!ţă!*ntul părţilor #licarea unui tratat faţă de toate #ărţile sau de o #arte deterinată #oate fi sus#endată a: confor dis#o)iţiilor tratatului/ sau +: în orice oent/ #rin consiţă!ntul tuturor #ărţilor/ du#ă consultarea celorlalte state contractante. Articolul #9. Suspendarea aplicării unui tratat !ultilateral prin acordul unora dintre părţi *ouă sau ai ulte #ărţi la un tratat ultilateral #ot înc&eia un acord/ 0. av!nd dre#t o+iect să sus#ende te#orar şi nuai între ele/ a#licarea dis#o)iţiilor tratatului a: dacă #osi+ilitatea unei astfel de sus#endări este #revă)ută de tratat< sau +: dacă sus#endarea în c&estiune nu este inter)isă de tratat/ cu condiţia ca 7. să nu aducă atin%er e nici folosinţei de către celelalte #ărţi a dre# turilor #e care le deţin #rin tratat/ nici e,ecutării o+li%aţiilor lor< 33. să nu fie inco#ati+ilă cu o+iectul şi sco#ul tratatului< 2. *acă în ca)ul #revă) ut la alineatul a: al #ara%rafului 7/ tratatul dis #une altfel/ #ărţile în c&estiune tre+uie să notifice celorlalte #ărţi intenţia lor de a înc&eia acordul şi dis#o)iţiile tratatului a căror a#licare inten ţionea)ă să o sus#ende. Articolul #;. Stingerea unui tratat sau suspendarea aplicării sale$ rezult*nd i!plicit din 1ncFeierea unui tratat posterior 7. Kn tratat este socotit a fi luat sf!rşit dacă toate #ărţile la acest tratat înc&eie ulterior un tratat asu#ra aceleiaşi aterii şi a: dacă re)ultă din tratatul #osterior sau dacă este sta+ilit altfel că/ #otrivit intenţiei #ărţilor/ ateria tre+uie să fie re%leentată în viitor de acest tratat< sau
682
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
+: dacă dis#o)iţiile tratatului #osterior sunt inco#ati+ile cu cele din tratatul anterior în aşa ăsură înc!t este i#osi+il să se a#lice a+ele tratate în acelaşi ti#. 2. (ratatul anterior este socotit ca fiind nuai sus#endat dacă re)ultă din tratatul #osterior sau este sta+ilit #e altă cale că aceasta a fost intenţia #ărţilor. Articolul 7:. Stingerea unui tratat sau suspendarea aplicării lui ca ur!are a violării sale 7. F violare su+stanţială a unui tratat +ilateral de către una din #ărţi autori)ea)ă cealaltă #arte să invoce violarea #entru a #une ca#ăt tratatului sau a sus#enda a#licarea lui în total sau în #arte. 2. F violare su+stanţială a unui tratat ultilateral de către una din #ărţi autori)ea)ă a: celelalte #ărţi ca/ #rin acordul lor unani/ să sus#en de a#licarea tratatului în total sau în #arte/ ori să-i #ună ca#ăt 3. în relaţiile dintre ele şi statul autor al violării< 33. oîntre toate #ărţile.în od deose+it/ #rin violare/ să o invoce ca otiv +: #arte afectată de sus#endare a a#licării tratatului în total sau în #arte/ în relaţiile dintre ea şi statul autor al violării< c: oricare #arte/ alta dec !t statul autor al vio lării/ să o invoc e ca otiv de sus#endare a a#licării tratatului în total sau în #arte în ce o #riveşte/ dacă acest tratat este de aşa natură înc!t o violare su+stanţială a dis#o)iţiilor sale de către o #arte odifică radical situaţia fiecărei #ărţi/ referitor la e,ecutarea ulterioară a o+li%aţiilor sale în virtutea tratatului. 6. în sensul #re)en tului articol/ e,istă o violare su+stanţială a unui tratat în ca)ul c!nd are loc a: o res#in%ere a tratatului/ neautori)ată de #re)enta Convenţie< +: violarea unei dis#o)iţii esenţiale/ #entru reali)area o+iectului sau a sco#ului tratatului. 8. Dara%rafele 7/ 2 şi 6 nu se a#lică dis#o)iţiilor referitoare la #rotecţia #ersoanei uane/ conţinute în tratate cu caracter uanitar/ în s#ecial acelor dis#o)iţii care e,clud orice foră de re#resalii î#otriva #ersoa nelor #rote%uite #rin )isele tratate. Articolul 70. (virea unei situaţii care face i!posibilă eecutarea 7. F #arte #oate invoca i#osi+ilitatea de a e,ecuta un tratat ca otiv #entru a-i #une ca#ăt sau #entru a se retra%e din el dacă această i#osi+ilitate re)ultă din dis#ariţia sau distru%erea acestui tratat. *acă i#osi+ilit atea este
)ur#ul 1U
343
te#orară/ ea #oate fi invocată nuai ca otiv #entru sus#endarea a#licării tratatului.
2. F #arte nu #oate invoca i#osi+ilitatea de e,ecutare ca otiv #entru a #une ca#ăt tratatului/ #entru a se retra%e din el sau a cere sus#endarea a#licării tratatului/ dacă această i#osi+ilitate re)ultă dintr-o violare/ din #artea #ărţii care o invocă/ fie a unei o+li%aţii a tratatului/ fie a unei o+li%aţii internaţionale faţă de oricare altă #arte la tratat. Articolul 72. ScFi!barea funda!entală a 1!pre6urărilor 7. F sc&i+are fund aentală a î#reGurărilor/ care a intervenit în ra #ort cu cele e,istente în oentul înc&eierii unui tratat şi care nu fusese #revă)ută de #ărţi/ nu #oate fi invocată ca otiv de a #une ca#ăt tratatului sau a se retra%e din el afară nuai dacă a: e,istenţa acestor î#r eGurări a constituit o +a)ă esenţială a consiţă!ntului de a se le%a #rin tratat< şi +: această sc&i+are a avut ca efect transforarea radicală a naturii o+li%aţiilor care ră!n de e,ecutat în virtutea tratatului. 2. F sc&i+are fun daentală a î#reGurărilor nu #oate fi invocată ca otiv #entru a #une ca#ăt tratatului sau a se retra%e din el a: dacă este vor+a des#re un tratat care sta+ileşte o frontieră< sau +: dacă sc&i+area fundaentală re)ultă dintr-o violare de către #artea care o invocă/ fie a unei o+li%aţii din tratat/ fie a oricărei alte o+li%aţii internaţionale faţă de oricare altă #arte la tratat. 6. *acă o #arte #oate/ #otrivit #ara%rafelor #recedente/ să invoce o sc&i +are fundaentală î#reGurărilor ca #oate otivs-o#entru a #une ca#ăt unui tratat sau #entru a sea retra%e din el/ ea invoce/ de aseenea/ #entru sus#endarea a#licării tratatului. Articolul 73. )uperea relaţiilor diplo!atice sau consulare Au#erea relaţiilor di#loatice sau consulare dintre #ărţile la un tratat este fără efect asu#ra relaţiilor Guridice sta+ilite între ele #rin tratat/ afară dacă şi în ăsura în care e,istenţa relaţiilor di#loatice sau consulare este indis#ensa+ilă #entru a#licarea tratatului. Articolul 74. Apariţia unei nor!e i!perative a dreptului interna/ ţional general (us cogen#6 *acă survine o nouă noră i#erativă a dre#tului internaţional %eneral/ orice tratat e,istent/ care este în conflict cu această noră/ devine nul şi îşi încetea)ă efectele. ...:
Consecinţele nulităţii$ stingerii sau suspendării aplicării unui tratat Articolul 7;. Consecinţele nulităţii unui tratat 7. Este nul tratatul a cărui nulitate este sta+ilită în virtutea #re)entei Convenţii. *is#o)iţiile unui tratat nul nu au forţă Guridică.
688
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
2. *acă unele acte au fost totuşi înde# linite în +a)a unui aseen ea tratat a: oricare #arte #oate cere oricăr ei alte #ărţi să sta+ilească/ #e c!t se va #utea/ în relaţiile lor reci#roce/ situaţia care ar fi e,istat dacă aceste acte nu ar fi fost înde#linite< +: actele înde#linite cu +ună-credinţă înainte de invocarea nulităţii nu devin ilicite #rin sin%urul fa#t al nulităţii tratatului. 6. în ca)urile de la articolele 89/ 10/ 17 sau 12 #ara%raful 2 nu se a#lică #ărţii căreia îi este i#uta+il dolul/ actul de coru#ere sau de constr!n%ere. ` 8. în ca)urile în care s-a viciat consiţă !ntul unui stat anuit de a fi le%at #rintr-u n tratat ultilater al/ re%ulile #recedente se a#lică în relaţiile dintre statul res#ectiv şi #ărţile la tratat. Articolul 8:. Consecinţele stingerii unui tratat 0. *acă tratatul nu dis#une altfel sau dacă #ărţil e nu convin în alt c&i#/ fa#tul că un tratat a luat sf!rşit în teeiul dis#o)iţiilor lui sau confor #re)entei Convenţii a: li+erea)ă #ărţile de o+li%aţia de a continua e,ecutarea tratatului< +: nu aduce atin%ere nici unui dre#t/ nici unei o+li%aţii şi nici unei situaţii Guridice a #ărţilor/ create #rin e,ecutarea tratatului/ înainte ca acesta să fi luat sf!rşit. 2. C!nd un stat denunţă un tratat ult ilateral sau se retra%e din el/ #ara%raful 3 se a#lică relaţiilor dintre acest stat şi fiecare din celelalte #ărţi la tratat/ cu înce#ere de la data la care denunţarea sau retra%erea îşi #roduce efectul. Articolul 80. Consecinţele nulităţii unui tratat aflat 1n conflict cu o nor!ă i!perativă a dreptului internaţional general 7. în ca)ul unui tratat nul în teeiul articolului 16/ #ărţile sunt ţinute a: să eliine/ în ăsura #osi+i lului/ consecinţele oricărui act înde#lin it #e +a)a unei dis#o)iţii care este în conflict cu nora i#erativă a dre#tului internaţional %eneral< sau +: să facă astfel înc!t relaţiile lor utuale să fie confore cu nora i#erativă a dre#tului internaţional %eneral. 2. în ca)ul unui tratat care devin e nul şi ia sf!rşit în teeiul artico lului =8/ e,#irarea tratatului a: li+erea)ă #ărţile de o+li%aţia de a continua să e,ecute tratatul< +: nu aduce atin%ere nici unui dre#t/ nici unei o+li%aţii şi nici unei si tuaţii Guridice a #ărţilor create #rin e,ecutarea tratatului înainte de a fi luat sf!rşit< totuşi/ aceste dre#turi/ o+li%aţii sau situaţii nu #ot fi enţinute ai
)ur#ul 1U
681
de#arte dec!t în ăsura în care enţinerea lor nu este în sine în conflict cu noua noră i#erativă a dre#tului internaţional. Articolul 82. Consecinţele suspendării unui tratat 0. *acă tratatul nu dis#une sau #ărţile nu conv in în alt c&i#/ sus#en darea a#licării unui tratat #e teeiul dis#o)iţiilor sale sau în conforitate cu #re)enta Convenţie a: eli+erea)ă #ărţile/ între care a#licare a tratatului este sus#end ată/ de o+li%aţia e,ecutării tratatului în relaţiile lor reci#roce #e ti#ul #erioadei de sus#endare< +: nu afectea)ă relaţiile Guridice sta+ilite de tratat între #ărţi. 2. în ti#ul #erioad ei de sus#endare/ #ărţile tre+uie să se a+ţină de la săv!rşirea oricăror acte care ar tinde să î#iedice reluarea a#licării tra tatului. -:
)ur#ul 1J
Cursul 75 "oluţionarea diferendelor internaţionale #e cale #aşnică. IiGloace #olitico-di#loatice şi Gurisdictionale 09.0. Noţiunea de Kdiferend 09.0.0. Definiţie- Diferendul re#re)intă o neînţele%ere sau un de)acord declarat între două sau ai ulte state cu #rivire la un dre#t/ o #retenţie sau un interes sau/ confor Curţii Deranente de ustiţie 3nternaţională/ un de)acord asu#ra unei #ro+lee de dre#t sau de fa#t/ o o#o)iţie de te)e Guridice sau de interese între state 7928:. - în Carta FNK şi în alte docuente internaţionale/ alături de noţiunea de OdiferendP fi%urea)ă şi noţiunea de OsituaţieP. Situaţia re#re)intă o stare de fa#t care ar #utea duce la fricţiuni internaţionale sau ar #utea da naştere unui diferend confor art. 68 din Carta FNK:. 09.0.2. Precizări- Convenţia de la Ha%a din 7904 art. 65: arat ă că/ du#ă natura lor/ diferendele internaţionale #ot fi î#ărţite în diferende politice şi diferende 6uridice. Dotrivit "tatutului Curţii 3nternaţionale de ustiţie art. 6=:/ urătoarele diferende au caracter 6 uridicZ inter#retarea unui tratat Z orice #ro+leă de dre#t internaţional Z e,istenţa oricărui fa#t/ care dacă ar fi sta+ilit/ ar constitui încălca rea unei o+li%aţii internaţionale Z natura şi întinderea des#ă%u +irilor datorate #entru încălcarea unei o+li%aţii internaţionale. - Aelevanţa distincţiei re)ultă din Carta FNK art. 6= #ara%. 6: şi este în le%ătură cu ale%erea de către #ărţi a iGloacelor de re%leentare. *ife rendele de ordin Guridic urea)ă/ ca re%ulă %enerală/ să fie su#use s#re re)olvare C3 sau altor instanţe Gurisdictionale sau ar+itrale/ iar cele #olitice să fie re)olvate #rin iGloace #olitico-di#loatice.
684
- Carta FNK art. 66: enue ra iGlocele de soluţion are #e cale #aş nică a diferendelor. şadar/ statele #ot recur%e la ne%ociere/ anc&etă/ e diere/ conciliere/ ar+itraG/ re%leentarea Gudiciară/ recur%erea la or%ani )aţiile internaţionale sau la oricare alt iGloc la ale%erea lor.
09.2. Clasificarea !i6loacelor de soluţionare pe cale pa%nică a diferendelor 0. Gi6loace politico/diplo!aticeZ ne%ocierea Z +unele oficii Z edierea Z anc&eta Z concilierea 2. Gi6loace 6urisdictionaleZ ar+itraGul internaţional Z Gurisdicţia internaţională 6. IiGloace de soluţionare a diferendelor 1n cadrul organizaţiilor internaţionale cu caracter universal sau regional. 09.3. Gi6loace politico/diplo!atice 09.3.0. Negocierile tratativele: - Constituie #ria #rocedură di#loatică de soluţionare #aşnică. Ae#re)intă un deers necesar oricărei tentative de a re%leenta un diferend. (ratativele di#loati ce directe re#re)intă unul dintre cele ai u)itate iGloace de soluţionare #entru că acestea se află la înde!na fiecărui stat/ sunt cel ai #uţin costisitoare şi în desfăşurarea lor #ărţile vin în contact una cu alta în od direct. - Ne%ocierile sunt considerate ca nefiind o odalitate +ine definită din #unct de vedere #rocedural. Ele se #ot desfăşura #rin contacte %i tratative între re#re)entanţii #ărţilor/ ca şi #rin scFi!buri de docu!ente scrise. - Ne%ociatorii sunt/ în %eneral/ funcţionari ai inisterelor afacerilor e,terne/ e+ri ai isiunilor di#loatice/ e+ri ai %uvernelor sau alte #ersonalităţi care #osedă e,#erienţă şi #resti%iu în doeniile ce forea)ă o+iectul ne%ocierilor. Knul dintre avantaGele ne%ocierilor este acela că ele se pot relua (a nivele diferite de reprezentare.
685
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
- 3n doctrină a a#ărut un curent de o#inie confo r căruia se #oate vor+i de o re%ulă #rivitoare la anterioritatea negocierilor$adică o+li%aţia #ărţilor de a an%aGa ne%ocieri directe înainte de a recur%e la alte iGloace de soluţionare #aşnică. - F alt ă re%ulă est e desfă%urarea ne%ocierilor cu bună/credinţ*$ adică cu intenţia reală de a se aGun%e la o soluţie reci#roc acce#ta+ilă F+li%aţia de a ne%ocia nu i#lică o+li%aţia de a se aGun%e nea#ărat la o soluţie acce#ta+ilă. - Durata negocierilor varia)ă în funcţie de î#reGurările concrete ale fiecărui ca)/ #ut!nd să dure)e doar c!teva )ile sau ai ulţi ani. Drin tratate internaţionale se sta+ilesc uneori ter!ene li!ită.
09.3.2. Bunele oficii - Bunele oficii re#re)i ntă acţiunea unui terţ enită a crea condiţii favora+ile #entru ca statele în liti%iu să #oată aGun%e la re)olvarea diferendului #e calea tratativelor. - "co#ul +unelor oficii constă în deter!inarea părţilorîn diferend să 1nceapă negocierile sau să le reia$ dacă acestea au fost întreru#te. Cel care oferă +unele oficii nu #artici#ă la tratative/ isiunea lui liit!ndu-se la facilitarea tratativelor. - Bunele oficii #ot fi oferite de terţi ori solicita te de #ărţile la un diferend. Dentru a se an%aGa în activităţile de +une oficii/ terţul are nevoie de acce#tarea #ărţilor. 09.3.3. Gedierea - Iedierea dese nea)ă acţiu nea unui ter ţ de participare la or%ani)area ne%ocierilor/ #e care de re%ulă le conduce$ e,ain!nd fondul diferendului şi făc!nd propuneri pentru soluţionarea lui. Iediatorul #artici#ă în od activ şi direct la ne%ocieri/ făc!nd #ro#uneri de soluţionare care au însă un caracter facultativ #entru #ărţi. - Iedierea #oate fi acţiunea unei #ersoan e aleasă ţin!nd seaa de calităţile sale #ersonale sau de funcţiunile #e care le înde#lineşte. Iedierea ai #oate fi reali)ată de unul sau ai ulte state ori de o or%ani)aţie internaţională. Iediatorul tre+uie să fie acce#tat de #ărţi/ care îi definesc andatul. - *in #unct de vedere #rocedur al/ edierea internaţională se caracteri)ea)ă #rin de#lina sa adaptabilitate la î#reGurările concrete ale unui diferend şi #rin a+senţa unor fore sau eta#e care tre+uie #arcurse. în #ractică/ acţiunile de ediere se #ot între#ătrunde cu ne%ocierile directe
)ur#ul 1J
689
între #ărţile la un diferend/ uneori revenirea la ne%ocieri fiind re)ultatul intervenţiei unui ediator. - Dărţile la un diferend sunt li+ere să refu)e soluţia #ro#usă de ediator.
09.3.4. AncFeta internaţională - re ca sco# stabilirea eactă a faptelor %5act-5inding6 şi lă!urirea 1!pre6urărilor care au dus la a#ariţia diferendului. - în astfel de ca)uri se face a#el la terţe #ersoane care nu sunt i#licat e în conflict. în acest sco# se creea)ă co!isii de ancFetă internaţională confor art. 9-6= din Convenţia de la Ha%a din 7904 #entru a#lanarea conflictelor internaţionale:. - (eeiul constituirii coisiilor de anc&etă îl constituie un acord internaţional înc&eiat de #ărţile în liti%iu. cest acord #oate să re)ulte dintr-o convenţie +ilaterală sau ultilaterală. în acord se vor #reci)a situaţiile de fa#t ce vor tre+ui e,ainate/ co#unerea coisiei de anc&etă/ terenele i#use acesteia. - Coisiile de anc&etă se alcătuiesc dintr-un nuăr i!par de e+ri/ denuiţi co!isari. ceştia #ot fi cetăţeni ai statelor #ărţi la diferend/ dar şi ai unor state terţe. Coisarii aleşi îşi înde#linesc isiunea în calitate de s#ecialişti/ şi nu în calitate de re#re)entanţi ai statelor. *esfăşurarea lucrărilor coisiilor de anc&etăversiunea are un caracter sunt re#re)entate de a%enţi/secare contradictoriu. e,#un #ro#rie asu#ra fa#telor. "eDărţile #ot #re)enta diferite docuente/ #ot audia artori şi e,#erţi/ coisia se #oate de#lasa #e teren/ dar nuai cu acordul statelor #e teritoriul cărora urea)ă să anc&ete)e. - în final/ coisia întoceşte un rap ort. cesta este ado#tat cu votul aGorităţii e+rilor. Aa#ortul coisiei de anc&etă nu este o+li%atoriu. în ra#ort/ coisia de anc&etă se va liita la stabilirea situaţiei de fapt$ fără a propune soluţii referitoare la fondul diferendului. - nc&eta internaţională se a#lică unei cate%orii relativ liitate de situaţii. nc&eta internaţională interv ine în s#ecial în situaţiile care nu i#lică nici onoarea/ nici interesele vitale ale #ărţilor/ res#ectiv în acelea care s-au creat în Gurul unui de)acord care #riveşte fa#te i)olate şi care #oate fi re)olvat #rintr-o investi%aţie i#arţială şi conştiincioasă confor art. 9 din Convenţia de la Ha%a #rivind a#lanarea conflictelor:. - @a 79 au%ust 2008/ Ao!nia a declanşat #rocedura de creare a unei Co!isii de AncFetă (nternaţională în +a)a art. 6 alin. 4: şi ne,ei 3 din Convenţia #rivind evaluarea i#actului asu#ra ediului în conte,t transfrontalier Es#oo/ 7997: #entru a sta+ili dacă lucrările de construcţie a canalului B*stroe în *elta ucraineană a *unării sunt de natură să #ro-
610
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
ducă un i#act ne%ativ transfrontalier senificativ în #artea ro!nească a *eltei/ ceea ce a constatat/ în unaniitate/ la 70 iulie 200=.
09.3.#. Concilierea internaţională - Concilierea internaţională este un od de re%leentare a diferendelor internaţionale de orice natură/ în care o coisie/ constituită de #ărţi/ fie cu titlu #eranent/ fie #entru o anuită situaţie/ ca urare a unui diferend/ #rocedea)ă la o e,ainare i#arţială şi se străduieşte să definească terenii unui aranGaent/ susce#ti+il de a fi acce#tat de #ărţi/ ori acordă #ărţilor orice concurs care îi va fi cerut în vederea re%leentării confor 3nstitutului de *re#t 3nternaţional:. - >iind cel ai co#le, iGloc #olitico-di#loatic/ face trecerea de la aceste iGloace la cele 6urisdicţionale$ de care se deose+eşte #rin aceea că soluţia #ro#usă nu este o+li%atorie. Ea are un caracter co!ple$ î+in!nd eleente de anc&etă cu cele de conciliere. - (eeiul declanşării unei concilieri internaţionale îl constituie acordul părţilor la diferend. - Drocedura coisiilor de conciliere se derulea) ă în două fazecea de ancFetă$ const!nd în e,ainarea fa#telor şi adinistrarea #ro+elor şi /faza de conciliere propriu/zisă$ care se desfăşoară în contradictoriu/ cu ascultarea #ărţilor. Coisia întoceşte un raport$ ale cărui conclu)ii tre+uie otivate at!t 1n fapt$ c!t %i 1n drept. Aa#ortul nu are forţă o+li%atorie #entru #ărţi.
09.4. Gi6loace cu caracter 6urisdicţional 09.4.0. Arbitra6ul internaţional Z Definiţie- IiGloc de soluţionare #aşnică a diferendelor internaţionale în cadrul căruia #ărţile la un diferend/ #rintr-un acord foral/ încredinţea)ă soluţionarea diferendului unui terţ - care #oate fi re#re)entat de o #ersoană sau ai ulte - şi se su#un deci)iei acestuia/ ca urare a unei #roceduri contencioase/ din care re)ultă o &otăr!re definitivă. Z Scurt istoric- Cunoscut din ntic&it ate. - în Evul Iediu sunt cunoscute nueroase ar+itraGe/ încredinţate în s#ecial Da#ei. - 7498 (ratatul de #rietenie/ coerţ şi navi%aţie (rat atul a$:/ în c&eiat între "K şi n%lia #entru re%leentarea #e cale aia+ilă a #ro
)ur#ul 1J
617
+leelor ulti#le ivite între cele două ţări în ura inde#endenţei ae ricane.
- în secolul al JlJ-lea se consacră trei fore de ar+itraG rolul de ar+itru a fost încredinţat fie unui şef de stat/ fie unei coisii i,te/ fie unui tri+unal ar+itrai. - 7599 se creea)ă Curtea Per!anentă de Arbitra6 #rin Convenţia de la Ha%a. - 7904 se ado#t ă la Ha%a Convenţia pentru aplanarea conflictelor internaţionale care #revede enţinerea Curţii Deranente de r+itraG de la Ha%a/ care funcţiona din 7902. D!nă în anul 7981 Curtea a fost sesi)ată cu 21 de liti%ii. *u#ă anul 7981 nu s-a ai recurs dec!t rar la serviciile sale/ #!nă c!nd/ du#ă 7990/ CD a ado#tat noi re%uli de #rocedură şi a desc&is #osi+ilitatea soluţionării de diferende cu caracter coercial/ res#ectiv între state şi alte entităţi care se anifestă în #lan internaţional. - în #ara%raful 7 al art. 6 din Pactul Societăţii Naţiunilor se #reci)ea)ă că statele e+re au o+li%aţia de a recur%e la ar+itraG sau la re%leentar ea Gudiciară în ca)urile în care diferendele lor nu au #utut fi solu ţionate #e cale di#loatică. - 7925 se ado#tă de către dunarea "ocietăţii Naţiunilor/ Actul general care a intrat în vi%oare în pentru regle!entarea diferendelor internaţionale$ 7929. - 7989 ctul %eneral #entru re%leen tarea diferend elor internaţio nale a fost revi)uit şi ado#tat de dunarea enerală a FNK< nu a fost a#licat deoarece #olitică. s-a considerat că încearcă să su#ună ar+itraGului diferende de natură - 7985 Pactul de la Bogota intervenit între statele de #e cele două continente aericane. - 7914 Convenţia europeană pentru regle!entarea pa%nică a dife/ rendelor ado#tată în cadrul Consiliului Euro#ei. - în cadrul FNK se ado#tă de către Coisia de *re#t 3nternaţional/ în 7911/ un cod privind arbitra6ul. unda!entul 6uridic al procedurii arbitrale- "tatele au dre#tul de a refu)a Gudecarea unui diferen d de către un terţ/ dar îşi #ot asua şi un an%aGaent convenţional de a su#une diferendul res#ectiv ar+itraGului. Consiţă!ntul de a acce#ta ar+itraGul #oate fi dat 1nainte de naşterea liti%iului şi î+racă fora unei clau)e co#roi-sorii inserată într-un tratat/ sau #oate fi dat după declanşarea acestuia/ ca) în care î+racă fora unui tratat între #ărţile la diferend/ denuit co#rois. - Clauza co!pro!isorie nu vi)ea)ă un liti%iu e,ist ent şi actual/ ci diferende eventuale/ susce#ti+ile să intervină între statele contractante în le%ătură cu tratatul res#ectiv.
612
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 1J
616
- Co!pro!isul este un acord internaţional #rin care două state convin să încredinţe)e unui ar+itru unic/ unui or%an cole%ial ad-7oc sau unui tri +unal ar+itrai #reconstituit/ re%leentarea unui liti%iu e,istent. Co#ro isul este un tratat căruia i se a#lică #rinci#iil e şi re%ulile dre#tulu i trata telor. Co#roisul tre+uie să conţină an%aGaen tul de a recur%e la ar+i traG/ o+iectul diferendului/ odul de constituire a tri+unalului ar+itrai şi nuărul ar+itrilor confor odelului re%ulilor de ar+itraG întocit de Coisia de *re#t 3nternaţional a FNK/ şi acce#tat de dunarea enerală a FNK #rin Ae)oluţia 72=27915:. Z )olul părţilor 1n procedura arbitrată- Alegerea or%anului ar+itrai statele au o li+ertate totală în ale%erea forei de ar+itraG sau a ar+itrilor. - (ri+unalul ar+itrai este co#us dintr -un nuăr dat de e+ri/ la ale%erea #ărţilor la diferend/ fie de #e listele Curţii Deranente de r+itraG/ fie alte #ersoane. Nuărul ar+itrilor este de re%ulă i#ar. Dărţile nuesc un nuăr e%al de ar+itri/ care ale% un ar+itru terţ sau un su#ra-ar+itru. - Definirea !isiunii organulu i arbitrai. Dărţile deterină liitele co#etenţei or%anului ar+itrai şi îi definesc isiunea. "tatele #reci)ea)ă şi rolul ar+itrilor. *re#tul a#lica+il este dre#tul &otăr!t de #ărţi.
#erioadă a eis 55 de deci)ii/ din care 67 de sentinţe/ 24 de avi)e consultative şi 60 de ordonanţe. - rticolul 92 din Carta FNK #reved e înfiinţarea/ ca or%an Gudiciar #rinci#al/ a Curţii 3nternaţionale de ustiţie. Z Curtea (nternaţională de Justiţie - Drinci#iul caracterului facultativ al recur%erii la Gurisdicţia C3 este consacrat în art. 6= alin. 3: din "tatutul CK intră în co#etenţa C3 toate cau)ele #e care i le su#un #ăr ţile. Statele nu sunt supuse 6urisdicţiei Curţii dec*t 1n !ăsura 1n care au consi!ţit la aceasta. - Structura C(J. "e distin% trei eleente 7. Judecătorii per!anenţi. Curtea este un cor# de 71 a%istraţi. udecătorii se ale% #e terene de 9 ani şi #ot fi realeşi. Ei tre+uie să ai+ă cetăţenii diferite< ale%erea Gudecător ilor se face de către Consiliu l de "ecuritate şi dunarea enerală a FNK/ de #e o listă de candidaţi întocită de "ecretarul eneral/ la #ro#unerea statelor e+re FNK. "e #une accent #e inde#endenţa Gudecătorilor. 2. Judecătorii ad-=oc. Frice stat #arte la un diferend su#us Curţii #oate să nuească #entru soluţionarea acelui diferend/ un Gudecător ad-&oc/ dacă nici unul dintre cei 71 Gudecători nu este cetăţean al său.
- Procedura. Dărţile #ot fi,a re%ulile #rocedură fie #rin co#rois/ fie #rintr-un alt tratat. Drocedura cu#rindededouă fa)e fa)a scrisă şi fa)a orală. "e #ot cita artori/ se #ot ordona e,#erti)e/ se #ot lua ăsuri conservatorii. - "entinţa ar+itrală nu #roduce efecte dec*t 1ntre părţi$ se +ucură de autoritatea de lucru 6udecat$ dar nu are un caracter e,ecutoriu. şadar/ sentinţa este o+li%ato rie #entru #ărţi decur%e din #rinci#iul pacta #unt #ervandă6, are caracter definitiv confor #rinci#iului relativităţii lucrului Gudecat:/ dar nu este e,ecutorie.
6. caere/ #oate constituie oric!nd unaa sau ai Ca!erele Curţii.dinCurtea ulte alcătuite trei sau ai să ulţi Gudecători. Dentru soluţiona o cau)ă ce #re)intă un interes #articular/ Curtea #oate să instituie ad-7oc, la cererea #ărţilor/ o caeră de Gudecată ai restr!nsă/ forată din 6-1 Gudecători. Confor art. 29 din "tatut/ Curtea ai înfiinţea)ă anual o Caeră co#usă din cinci Gudecători care să de)+ată şi să soluţione)e cau)ele care se #retea)ă unei #roceduri suare. - Co!petenţa Curţii este - contencioasă< - necontencioasă consultativă:. a: Co!petenţa contencioasă #oate fi #rivită din două #uncte de vedere al su+iecţilor de dre#t internaţional care se #ot #re)enta în faţa Curţii - rationeper#onae, şi al diferendelor care i se su#un - ratione ateriae. Z Co#etenţa ratione per#onae. Dotrivit art. 68 alin. 7: din "tatutul CK/ nu!ai statele #ot fi #ărţi în cau)ele su#use Curţii. Este vor+a/ în #riul r!nd/ de statele e+re ale FNK. Dotrivit art. 61 alin. 2:/ Consiliul de "ecuritate #oate sta+ili condiţiile accesului la Curte şi #entru statele care nu sunt nici e+re FNK/ nici e+re la "tatutul CK. Dersoanele fi)ice sau Guridice nu au acces la Gurisdicţia CK. Z Co#etenţa ratione materiae. Dotrivit art. 6= din "tatutul CK/ în co#etenţa sa intră două cate%orii de cau)e cele #e care i le su#un #ărţile
09.4.2. Justiţia internaţională
- Scurt istoric. 3deea creării unei structuri Gudiciare #eranente #entru
soluţionarea diferendelor internaţionale a fost evocată #entru #ria dată de secretarul de stat aerican Eli&u Aoot/ la Conferinţa de la Ha%a din 7904. - rticolul 78 din Dactul "ocietăţii Naţiunilor #revedea înfiinţarea unei Curţi Per!anente de Justiţie (nternaţională. "tatutul CDK a fost ado#tat de a "ocietăţii Naţiunilor în dece+rie 7920 şi a intrat în vi%oare în 7927. Curtea funcţionea)ă în od efectiv din anul 7922/ ti# de 75 ani/ adică #!nă la i)+ucnirea celui de al doilea ră)+oi ondial. în această
618
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
şi toate c&estiunile #revă)ute în od s#ecial în Carta Naţiunilor Knite sau în tratatele şi convenţiile în vi%oare. - "pri!area consi!ţă!*ntului. urisdicţia C3 se +a)ea)ă #e con siţă!ntul statelor #ărţi în liti%iu. Consiţă!ntul #oate fi e,#riat înainte şi indiferent de #roducerea unui diferen d %a priori6 sau #entru soluţionarea unui anuit diferend %a po#teriori6. cce#tarea a priori se #oate face #rin două odalităţi distincte Z *eclaraţie unilaterală/ denuită şi clauză facultativă$ care se de#une la "ecretarul eneral al FNK şi care conţine acce#tul unui stat de a su#une Gurisdicţiei Curţii toate diferendele care ar a#ărea în ra#ort cu alt stat care acce#tă aceeaşi o+li%aţi e/ dacă ti#ul de diferend acce#tat coincide cu cel acce#tat de celalălalt stat. Z Doate re)ulta din tratate +ilaterale sau ultilaterale/ în care statele includ o clauză co!pro!isorie$ #rin care acce#tă să su#ună Gurisdicţiei C3 eventualele diferende a#ărute între ele în cursul a#licării tratatului res#ectiv. Z cce#tarea Gurisdicţiei Curţii a po#teriori se face #rintr-un acord s#ecial den uit co!pro!is$ care intervine între statele res#ective. 3n cu#rinsul co#roisului se sta+ilesc obiectul diferendului$ res#ectiv #ro+leele asu#ra cărora #ărţile îi solicită Curţii să se #ronunţe. Z oru! prorogatu! ]art. 65 alin. 1: din Ae%ulile de #rocedură ale C3^. - Dreptul aplicabil. Confor art. 65 din "tatut/ Curtea va #utea a#lica deşi nu e,clusiv: Z convenţiile internaţionale/ fie %enerale/ fie s#eciale Z cutua internaţională Z #rinci#iile %enerale de dre#t Z &otăr!rile Gudecătoreşti Z doctrina celor ai calificaţi s#ecialişti în dre#t internaţional Z ec&itatea. - Procedura. C@3 #oate fi sesi)ată #rin notificarea co!pro!isului sau #rintr-o cerere adresată %refierului #e +a)a clau)ei co#roisorii sau a declaraţiilor facultative concordante:. Dărţile #ot fi asistate de consilieri sau avocaţi. Drocedura cu#rinde faza orală şi faza scrisă. Curtea #oate decide luarea unor !ăsuri conservatorii. Curtea e,ainea)ă ecepţiile preli!i narii. *e)+aterile sunt publice. *eci)iile se ado#tă cu !a6oritate de voturi şi sunt !otivate. udecătorii #ot forula declaraţii$ opinii separate sau dizidente. *eci)iile Curţii sunt definitive %i nu pot fi atacate$ dar se #oate cere revi)uirea lor. în ca) de nee,ecutare/ statele se #ot adresa Consiliului de "ecuritate care va #utea lua ăsur ile necesare #entru aduce rea la înde#linire a deci)iilor Curţii art. 98 din Carta FNK:.
)ur#ul 1J 611 +: Co!petenţa consultativă a C3. Curtea este î#uternicită să eită avize consultative$ care #ot fi cerute #entru orice #ro+leă Guridică de către dunarea enerală sau Consiliul de "ecuritate. Cu autori)area duna enerale ai #ot solicita avi)e şi alte or%ane ale FNK/ ca şi instituţiile s#eciali)ate în doeniul lor de co#etentă:. "tatele nu #ot cere direct avi)e consultative C3. vi)ele consultative nu au un caracter o+li%atoriu/ însă autoritatea Guridică ce le este atri+uită a i#us res#ectarea lor.
Bibliografie !ini!ală 7.1. ure#cu, "isteul Gurisdicţiilor internaţionale/ Ed K Beck Bucureşti/ 2001/ #. 2-57 2. l. !olintineanu, . "ă#ta#e, ! ure#cu, *re#t internaţional conte#oran/ ed. a 2-a/ revă)ută şi adău%ită/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2000 #. 749-20= 6. . "ă#ta#e, D. ope#cu, *re#t internaţional #u+lic/ Ed Şansa Bucureşti/ #. 620-660 8. . Diaconu, Curs de dre#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti 7996/ M #. 202-278 8.R.:. !eşteliu, *re#t internaţional. 3ntroducere în dre#tul internaţional #u+lic/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2006/ #. 621-659 S.R.:. !eşteliu, *re#t internaţional #u+lic/ oluul 33 Ed CH Beck/ Bucureşti/ 2005/ #. 7-71.
Bibliografie selectivă 7. @.<. de rec7aga, @e traitent des differends internationau, #ar le
Conseil de "ecurite/ AC*3/ 7918 2. !. ure#cu, Dre)entarea #ledoariilor orale ale Ao!niei în cadrul #rocesului de Delimitare a #paţiilor maritime %România c. Kcraina6 la Curtea 3nterna ţională de ustiţie din #erioada 2-79 se#te+rie 2005/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. 4/ iulie-dece+rie 2005M #. 49786 6. l. !olintineanu, Iet&ods to "tren%t&en t&e Aole of t&e KN on t&e Deaceful "ttleent of 3nternational *is#utes/ Ha%ue cade$ of 3nternational @aX/ 7950
61=
)ur#ul 1J
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen 8. <.Q. !urton, Conflict resolution and #revention/ 7990 1. T. )7eeleu, Ae%leentarea #aşnică a diferendelor internaţionale/
Ed. Dolitică/ Bucureşti/ 7958 =. T. )7eeleu, D. ope#cu, "oluţionarea #aşnică a diferendelor internaţionale/ Bucureşti/ 7956 4. . )loşcă, Ae%leentarea #aşnică a diferendelor dintre state/ Bucureşti/ 7950 5. . )ocatre-\ilgien, ustice internaţionale facultative et Gustice internaţionale o+li%atoire/ A*3D/ 794= 9. <. )ollier, *. AoEe, (&e "ettleent of *is#utes in 3nternational @aX/ 3nstitutions and Drocedures/ F,ford Kniversit$ Dress/ 2000 70. . Diaconu, Deaceful "ettleent of *is#utes BetXeen "tates Histor$ and Dros#ects in t&e "tructure and Drocess of 3nternational @aX/ Ha%a/ 7956 77. A. Dumitru, *e#unerea Ieoriului #ărţii ro!ne la Curtea 3nternaţională de ustiţie în #rocesul *eliitării Iaritie în Iarea Nea%ră %România c. Kcraina6, Aevista Ao!nă de *re#t 3ntern aţional/ nr. 2/
ianuarie-iunie 200=/ #. 708-709 72. >. @lian, Curtea 3nternaţională de ustiţie/ Bucureşti/ 7945 76. . >eamănu,Drinci#ii fundaentale ale dre#tului internaţional/ 79=4 78. >. >eamănu, (&eorie et #racti_ue des ne%ociations en droit internaţional/ în AC*3/ 7950/ voi. 7== 71. A. >ro##, (&e >uture of t&e 3nternational Court of ustice/ NeX Vork/ 794= 7=. ?. . :erril#, 3nternational *is#ute "ettleent/ 7955 27. . Qilliam \artman %coord.6, Dreventive Ne%otiation/ Carne%ie Coission on Dreventin% *eadl$ Conflicts/ AoXan @ittlefield Du+lis&ers/ @an&a-Boulder-NeX Vork-F,ford/ 2007.
Convenţii %i alte docu!ente internaţionale 7. Dactul @i%ii Naţiunilor din 7979 2. Dactul Briand-Uello%% din 7925
614
6. Carta FNK 8. *eclaraţia dunării enerale a FNK #rivind re%leentarea #aşnică a diferendelor internaţionale/ ado#tată #rin Ae)oluţia nr. 6470 din 71 noie+rie 7952 1. ctul final de la Helsinki din 7941. *eclaraţia asu#r a #rinci#iilor care %uvernea)ă relaţiile dintre statele #artici#ante la C"CE =. Convenţia de la iena din 79=9 #rivind dre#tul tratatelor 4. Convenţiile de la Ha%a din 7599 şi 7904 #rivind re%leentarea #aşnică a diferendelor 5. *eclaraţia asu#ra #rinci#iilor relaţiilo r aicale şi coo#erării între state/ ado#tată de dunarea enerală a FNK #rin Ae)oluţia nr. 2=21 din 28 octo+rie 7940.
Anea 0 Statutul Curţii (nternationale de Justiţie 3nternaţională dealustiţie instituită #rin Carta NaArticolul ţiunilor Knite0.caCurtea or%an Gudiciar #rinci#al Fr%ani)aţiei va fi constituită şi va funcţiona în conforitate cu dis#o)iţiile #re)entului "tatut.
Capitolul (. Co!petenţa Curţii Articolul 2. Curtea va fi co#usă dintr-un cor# de Gudecători inde#endenţi/ aleşi/ indiferent de cetăţenia lor/ dintre #ersoane cu înalte calităţi orale/ care înde#linesc condiţiile cerute în ţara lor #entru nuirea în cele ai înalte funcţii Gudiciare sau care sunt Gurişti cu o co#etenţă recunoscută în aterie de dre#t internaţional. Articolul 3. 3. Curtea va fi alcătuită din cincis#re)ece e+ri/ #rintre care nu #ot fi doi cetăţeni ai aceluiaşi stat. 2. Dersoana care/ în le%ătură cu alcătuirea Curţii/ ar #utea fi considerată ca cetăţean al ai ult dec!t un sin%ur stat va fi socotită ca cetăţean al statului în care îşi e,ercită în od o+işnuit dre#turile civile şi #olitice. Articolul 4. 7. Ie+rii Curţii vor fi aleşi de dunarea enerală şi de Consiliul de "ecuritate dintr-o listă de candidaţi #ro#uşi de %ru#urile naţionale ale Curţii Deranente de r+itraG/ în conforitate cu dis#o)iţiile de ai Gos. 2. în ca)ul Ie+rilor Naţiunilor Knite care nu sunt re#re)entaţi în Curtea Deranentă de r+itraG/ candidaţii vor fi #ro#uşi de %ru#uri naţio-
615 *re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen nale/ desenate în acest sco# de %uvernele lor/ în condiţiile sti#ulate #entru e+rii Curţii Deranente de r+itraG #rin art. 88 al Convenţiei de la Ha%a din 7904 #rivind soluţionarea #aşnică a diferendelor internaţionale. 6. în li#sa unui acord s#ecial/ condiţiile în care un stat #arte la #re)entul "tatut/ dar nu şi Ie+ru al Naţiunilor Knite/ #oate să #artici#e la ale%erea e+rilor Curţii vor fi sta+ilite de dunarea enerală/ la recoandarea Consiliului de "ecuritate. ...: Articolul ;. @a fiecare ale%ere/ ale%ătorii vor avea în vedere nu nuai ca #ersoanele care urea)ă a alcătui Curtea să înde#linească individual condiţiile cerute/ ci şi ca/ în ansa+lul lor/ să fie asi%urată re#re)entarea arilor fore de civili)aţie şi a #rinci#alelor sistee Guridice ale luii. ...: Articolul 0:. 7. or fi consideraţi aleşi candidaţii care au o+ţinut aGoritatea a+solută a voturilor în dunarea enerală şi în Consiliul de "ecuritate. 2. @a votarea în Consiliu l de "ecuritate/ fie #entru ale%e rea Gudecătorilor/ fie #entru desenarea e+rilor coisiei #revă)ute în rticolul 72/ nu se va face nici o distincţie între e+rii #eranenţi şi e+rii ne#eranenţi ai Consiliului de "ecuritate. 6. în ca)ul în care ulţ i cetăţeni ai aceluia şi stat ar o+ţine o aGor itate a+solută de voturi at!t în dunarea enerală/ c!t şi în Consiliul de "ecuritate/ nuai cel ai v!rstnic dintre ei va fi considerat ales. -: Articolul 03. 7. Ie+rii Curţii vor fi aleşi #e nouă ani şi vor fi reeli%i+ili< totuşi/ în ceea ce #riveşte #e Gudecătorii aleşi la #ria ale%ere/ funcţia a cinci dintre ei va înceta du#ă trei ani/ iar funcţia altor cinci Gudecători va înceta du#ă şase ani. 2. udecătorii ale căror funcţii urea )ă să încete)e la sf!rşitul #erioa delor iniţiale de trei şi de şase ani susenţionate vor fi desenaţi #rin tra%ere la sorţi/ efectuată de "ecretarul eneral iediat du#ă terinarea #riei ale%eri. 6. Ie+rii Curţii vor ră!ne în funcţie #!nă c!nd locurile lor vor fi co#letate. C&iar du#ă co#letare/ ei vor soluţiona cau)ele cu care sunt deGa sesi)aţi. 8. în ca)ul în care un e+r u al Curţii deisio nea)ă/ deisia va fi adresată Dreşedintelui Curţii s#re a fi transisă "ecretarului eneral. 3n ura acestei notificări/ locul devine vacant. (...)
)ur#ul 1J
619
Articolul 0#. Kn e+ru al Curţii ales s#re a înlocui #e un e+ru al cărui andat nu a e,#irat va ră!ne în funcţie #e restul duratei andatului #redecesorului său. Articolul 07. 7. Nici un e+ru al Curţii nu #oate e,ercita vreo funcţie #olitică sau adinistrativă şi nici nu se #oate dedica vreunei alte ocu#aţii cu caracter #ersonal. 2. în ca) de du+iu în această #rivinţă/ Curtea va decide. Articolul 08. 7. Nici un e+ru al Curţii nu #oate e,ercita în nici o cau)ă funcţia de re#re)entant/ consilier sau avocat. 2. Nici un e+ru al Curţii nu #oate #artici#a la soluţionarea vreunei cau)e la care a luat #arte anterior ca re#re)entant/ consilier sau avocat al uneia din #ărţi/ ca e+ru al unui tri+unal naţional sau internaţional/ al unei coisii de anc&etă sau în orice altă calitate. 6. în ca) de du+iu în această #rivinţă/ Curtea va decide. Articolul 09. 7. Nici un e+ru al Curţii nu #oate fi înde#ărtat din funcţie dec!t dacă/ du#ă #ărerea unaniă a celorlalţi e+ri/ el nu a ai înde#linit condiţiile cerute. 2. refierul va înştiinţa în od oficial des#r e aceasta #e "ecretarul eneral. 6. în ura acestei notificări/ locul devine vacant. Articolul 0;. Ie+rii Curţii se vor +ucura în e,erciţiul funcţiei lor de #rivile%iile şi iunităţile di#loatice. Articolul 2:. înainte de intrarea în funcţie/ fiecare e+ru al Curţii va face în şedinţă #u+lică a Curţii o declaraţie solenă că îşi va e,ercita atri+uţiile în od i#arţial şi conştiincios. Articolul 20. 7. Curtea îşi va ale%e Dreşedintele şi ice#reşedintele #e trei ani< ei vor #utea fi realeşi. 2. Curtea îşi va nui refierul şi va #roceda la nuirea altor funcţionari care ar fi necesari. Articolul 22. 7. "ediul Curţii va fi sta+ilit la Ha%a. Curtea va #utea totuşi să ţină şedinţe şi să-şi e,ercite funcţiile în alt loc/ ori de c!te ori consideră că este de dorit. 2. Dreşedintele şi refierul îşi vor avea reşedinţa la sediul Curtii. ...: Articolul 24. 7. *acă/ #entru un otiv s#ecial/ unul din e+rii Curţii consideră că nu tre+uie să #artici#e la soluţionarea unei anuite cau)e/ el va infora des#re aceasta #e Dreşedinte. 2. *acă Dreşedintele consideră că #entru un otiv s#ecial unul din e+rii Curţii nu tre+uie să #artici#e la e,ainarea unei anuite cau)e/ îl va înştiinţa des#re aceasta.
6=0
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen 6. *acă într-un astfel de ca) e+rul Curţii şi Dreşedintele sunt în de)acord/ Curtea va decide. Articolul 21. 7. Curtea îşi va e,ercita atri+u ţiile în şedinţă #lenară/ în afara e,ce#ţiilor #revă)ute e,#res în #re)entul "tatut. 2. Ae%ulaentul Curţii va #utea să #revadă ca/ du#ă î#re Gurări şi #rin rotaţie/ unul sau ai ulţi Gudecători să #oată fi scutiţi de a #artici#a la e,ainarea cau)elor/ cu condiţia ca #rin aceasta nuărul Gudecătorilor dis#oni+ili #entru a constitui Curtea să nu fie redus su+ uns#re)ece. 6. Kn cvoru de nouă Gudecători va fi suficient #entru a constitui Curtea. Articolul 27. 7. Curtea #oate oric!nd să fore)e una sau ai ulte caere/ co#use du#ă cu va decide Curtea din trei sau ai ulţi Gudecători/ #entru e,ainarea anuitor cate%orii de cau)e/ de e,e#lu cau)e de uncă şi cau)e #rivind tran)itul şi counicaţiile. 2. Curtea #oate oric!nd să fore)e o caeră #entru e,ainar ea unei anuite cau)e. Nuărul Gudecătorilor acestei caere va fi fi,at de Curte cu asentientul #ărţilor. 6. Cau)ele vor fi de)+ătute şi soluţionate de caerele #revă)ute în #re)entul rticol/ dacă #ărţile cer aceasta. ...: Articolul 30. 3. udecătorii care au cetăţenia fiecăreia dintre #ărţi îşi vor #ăstra dre#tul de a face #arte din co#let în cau)a cu care este sesi)ată Curtea. 2. *acă în co#letu l Curţii este inclus un Gudecător care are cetăţen ia uneia din #ărţi/ orice altă #arte #oate desena o #ersoană la ale%erea sa care să intre în co#let ca Gudecător. ceasta va fi aleasă de #referinţă dintre #ersoanele care au fost #ro#use dre#t candidaţi în conforitate cu rticolele 8 şi 1. 6. *acă în co#le tul Curţi i nu este inclus nici un Gudecător av!n d cetăţenia #ărţilor/ fiecare dintre #ărţi #oate să #rocede)e la desenarea unui Gudecător în odul #revă)ut în #ara%raful 2 al #re)entului rticol. 8. *is#o)iţiile #re)entului rticol se vor a#lica în ca)urile #revă) ute în rticolele 2= şi 29. în aseenea ca)uri/ Dreşedintele va cere ca unul sau/ dacă este necesar/ doi dintre e+rii Curţii care alcătuiesc caera să-şi cede)e locul e+rilor Curţii care au cetăţenia #ărţilor interesate/ iar în li#să de aseenea Gudecători sau dacă ei sunt în i#osi+ilitate de a fi #re)enţi/ Gudecătorilor s#ecial desenaţi de către #ărţi. 1. *acă ai ulte #ărţi au interese coune/ ele vor fi considerate/ în ce #riveşte a#licarea dis#o)iţiilor #recedente/ dre#t o sin%ură #arte. 3n ca) de du+iu/ Curtea va decide.
)ur#ul 1J
6=7
=. udecătorii aleşi #otrivit dis#o)iţiilor din #ara%rafele 2/ 6 şi 8 ale #re)entului rticol tre+uie să înde#linească condiţiile cerute de rticolele 2/ 4 #ara%raful 2:/ 20 şi 28 din #re)entul "tatut. Ei vor lua #arte la ado#tarea deci)iilor în de#lină e%alitate cu cole%ii lor. ...:
Co!petenţa Curţii Articolul 34. 7. Nuai statele #ot fi #ărţi în cau)ele su#use Curţii. 2. Curtea va #utea/ în condiţii #revă)ute de Ae%ulaentul săKG să ceară or%ani)aţiilor internaţionale #u+lice inforaţii referitoare la cau)ele su#use ei/ şi totodată va #rii aseenea inforaţii #re)entate de aceste or%ani)aţii din #ro#rie iniţiativă. 6. Fri de c!te ori/ într-o cau)ă su#us ă Curţii/ se ia în discuţie inter #retarea actului constitutiv al unei or%ani)aţii internaţionale #u+lice sau inter#retarea unei convenţii internaţionale ado#tate în virtutea acestui act/ refierul va înştiinţa or%ani)aţia res#ectivă şi îi va counica în co#ie întrea%a #rocedură scrisă. Articolul 3#. 7. Curtea va fi desc&isă statelor #ărţi la #re)entul "tatut. 2. Condiţiile în care Curtea va fi desc&isă altor stat e vor fi sta+ilite de Consiliul de "ecuritate/ su+ un re)erva dis#o)iţiilor cu#rin se înîntr-o tratatele în vi%oare/ dar în nici ca) aceste condiţii s#eciale nu vor #une #ărţile #o)iţie de ine%alitate în faţa Curţii. 6. C!nd un stat care nu e e+ru al Naţiunilor Knite este #arte într -o cau)ă/ Curtea va fi,a contri+uţia la c&eltuielile Curţii #e care acea #arte va tre+ui să o su#orte. ceastă dis#o)iţie nu se va a#lica dacă statul #artici#ă la c&eltuielile Curţii. Articolul 37. 0. în co#etenţa Curţii intră toate cau)ele #e care i le su#un #ărţile/ #recu şi toate c&estiunile #revă)ute în od s#ecial în Carta Naţiunilor Knite sau în tratatele şi convenţiile în vi%oare. 2. "tatele #ărţi la #re)entul "tatut vor #utea oric!nd să declare că recunosc ca o+li%atorie ip#o5acto şi fără o convenţie s#ecială/ în ra#ort cu orice alt stat care acce#tă aceeaşi o+li%aţie/ Gurisdicţia Curţii #entru toate diferendele de ordin Guridic av!nd ca o+iect a. inter#retarea unui tratat< +. orice #ro+leă de dre#t internaţional< c. e,istenţa oricărui fa#t care/ dacă ar fi sta+ilit/ ar constitui încălcar ea unei o+li%aţii internaţionale< d. natura sau întinderea re#araţiei datorate #entru încălca rea unei o+li %aţii internaţionale<
6=2
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
6. *eclaraţiile sus-en ţionate se vor #utea face necondiţionat sau su+ condiţia de reci#rocitate din #artea ai ultor ori a anuitor state sau #entru un răsti# deterinat. 8. ceste declaraţii vor fi de#use "ecretariatului eneral al Naţiunilo r Knite/ care le va transite în co#ie #ărţilor la #re)entul "tatut şi refierului Curţii. 1. *eclaraţiile făcute #otrivit rtico lului 6= al "tatutului Curţii Deranente de ustiţie 3nternaţională şi care sunt încă în vi%oare vor fi considerate/ în ra#orturile dintre #ărţile la #re)entul "tatut/ dre#t acce#tări ale Gurisdicţiei o+li%atorii a Curţii 3nternaţionale de ustiţie #entru #erioada răasă #!nă la e,#irare şi confor condiţiilor #revă)ute de ele. =. în ca) de diferend asu#ra c&estiunii dacă Curtea este co#etentă/ Curtea va decide. Articolul 38. C!nd un tratat sau o convenţie în vi%oare #revede ca o c&estiune să fie deferită unui tri+unal #e care tre+uie să-7 instituie @i%a Naţiunilor sau Curţii Deranente de ustiţie 3nternaţională/ c&estiunea va fi deferită Curţii 3nternaţionale de ustiţie/ dacă #riveşte state #ărţi la #re)entul ...: "tatut.
Capitolul (((. Procedura Articolul 3;. @i+ile oficiale ale Curţii vor fi france)a şi en%le)a. *acă #ărţile sunt de acord ca întrea%a #rocedură să se desfăşoare în li+a france)ă/ &otăr!rea se va #ronunţa în li+a france)ă. *acă #ărţile sunt de acord ca întrea%a #rocedură să se desfăşoare în li+a en%le)ă/ &otăr!rea se va #ronunţa în li+a en%le)ă. 2. 3n li#sa unui acord asu#ra li+ ii care să fie folosită/ fiecare #ar te va #utea între+uinţa în #ledoarii li+a #e care o #referă/ iar &otăr!rea Curţii va fi dată în france)ă şi en%le)ă. 3n acest ca)/ Curtea va sta+ili totodată care dintre cele două te,te va fi considerat ca autentic. 6. @a cererea oricăr eia dintre #ărţi/ Curtea o va autori)a să folosească altă li+ă dec!t france)a sau en%le)a. Articolul 4:. 7. Cau)ele sunt aduse în faţa Curţii/ du#ă ca)/ fie #rin notificarea convenţiei s#eciale/ fie #rintr-o cerere adresată refierului. 3n a+ele ca)uri/ tre+uie să se indice o+iectul diferendului şi #ărţile. 2. refierul va counica cererea iediat tuturor celor interesaţi. 6. *e aseenea/ el o va notifica Ie+rilor Naţiun ilor Knite/ #rin interediul "ecretarului eneral/ #recu şi oricăror alte state care au
)ur#ul 1J
dre#tul de a sta în Gustiţie în faţa Curţii.
6=6
Articolul 40. 7. Curtea va avea dre#tul să indice/ dacă socoteşte că î#reGurările cer aceasta/ ce ăsuri #rovi)orii tre+uie luate #entru conservarea dre#turilor fiecărei #ărţi. 2. D!nă la &otăr!rea definitivă/ ăsurile indicate vor fi notificate iediat #ărţilor şi Consiliului de "ecuritate. Articolul 42. 7. Dărţile se vor înfăţişa #rin re#re)entanţi. 2. Ele #ot fi asistate în faţa Curţii de consilieri sau de avocaţi. 6. Ae#re)entanţii/ consilierii şi avocaţii #ărţilor în faţa Curţii se vor +ucura de #rivile%iile şi iunitătile necesare e,ercitării inde#endente a funcţiilor lor. Articolul 43. 7. Drocedura va fi alcătuită din două #ărţi cea scrisă şi cea orală. 2. Drocedura scrisă va consta din counicar ea către Curte şi către #ărţi a eoriilor/ contraeoriilor şi/ dacă este necesar/ a re#licilor/ #recu şi a tuturor #ieselor şi docuentelor în s#riGinul lor. 6. ceste counicări se vor face #rin refier/ în ordinea şi în terenele fi,ate de Curte. 8. Frice docuent #re)entat de una din #ărţi va fi counicat în co#ie certificată celeilalte #ărţi. 1. Drocedura orală va consta din audierea de către Curte a artorilor/ e,#erţilor/ re#re)entanţilor/ şi avocaţilor. Articolul 44. 7. Dentru consilierilor orice notificări către alte #ersoane dec!t către re#re)entanţi/ consilieri şi avocaţi/ Curtea se va adresa direct %uvernului statului #e al cărui teritoriu tre+uie transisă notificarea. 2. ceeaşi dis#o)iţie se va a#lica ori de c!te ori tre+uie luate ăsuri #entru o+ţinerea de #ro+e la faţa locului. Articolul 4#. *e)+aterile vor fi conduse de Dreşedinte/ iar în li#sa acestuia de ice#reşedinte< dacă nici unul dintre ei nu #oate #re)ida/ va #re)ida cel ai vec&i dintre Gudecătorii #re)enţi. Articolul 47. *e)+aterile vor fi #u+lice/ afară de ca)ul în care Curtea ar decide altfel sau #ărţile ar cere ca #u+licul să nu fie adis. 7. Dentru fiecare şedinţă de de)+ateri se va înc&eia un #roces-ver+al senat de refier şi de Dreşedinte. 2. cest #roces-ver+al este sin%urul autentic. ...: Articolul 49. Curtea va da ordonanţe #rivind desfăşurarea #rocesului/ va &otărî fora şi terenele în care fiecare #arte tre+uie să #ună ultiele conclu)ii şi va lua toate ăsurile le%ate de adinistrarea #ro+elor.
6=8
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Articolul 4;. Curtea #oate cere re#re)entanţilor/ c&iar înainte de înce #erea de)+aterilor/ să #re)inte orice docuent sau să dea orice e,#licaţii. înca)derefu)/eavaluaact. ..; Articolul #:. Curtea #oate oric!nd să încredinţe)e sarcina de a efectua o anc&etă sau o e,#erti)ă oricărei #ersoane/ cole%iu/ +irou/ coisii sau oricărei alte or%ani)aţii la ale%erea sa. Articolul #0. în cursul de)+aterilor/ orice între+ări #ertinente tre+uie să fie #use artorilor şi e,#erţilor în condiţiile sta+ilite de Curte #rin re%ulaentul de #rocedură enţionat în rticolul 60. Articolul 12. *u#ă #riirea #ro+elor în terenele fi,ate de ea în acest sco#/ Curtea va #utea res#in%e orice noi #ro+e/ orale sau scrise/ #e care una din #ărţi ar voi să le #re)inte fără asentientul celeilalte #ărţi. Articolul #3. 0. *acă una din #ărţi nu se înfăţişea)ă sau nu îşi #re)intă susţinerile/ cealaltă #arte #oate cere Curţii să dea o soluţie în favoarea sa. 2. înainte de a da această soluţie/ Curtea tre+uie să se încredinţe)e nu nuai că este co#etentă/ în conforitate cu rticolul 6= şi 64/ ci şi că acţiunea este înteeiată în fa#t şi în dre#t. Articolul #4$ 7. *u#ă ce re#re)entanţii #ărţilor/ consilier ii şi avocaţii vor fi #re)entat/ su+ controlul Curţii/ toate susţinerile lor/ Dreşedintele va declara înc&ise de)+aterile. 2. Curtea se va retra%e #entru deli+erare. 6. *eli+erările Curţii vor decur%e în secret şi vor ră!ne secrete. Articolul 11. 7. (oate deci)iile Curţii se vor lua cu aGoritatea de voturi a Gudecătorilor #re)enţi. 2. în ca) de #aritate de voturi/ va #recu#ăni votul Dreşedintelui sau al Gudecătorului care îi ţine locul. Articolul 1=. 7. Hotăr!rea va fi otivată. 2/ Ea va cu#rinde nuele Gudecătorilor care au #artici#at la luarea &otăr!rii. Articolul 14. *acă &otăr!rea/ în între%ie sau în #arte/ nu e,#riă o#inia unaniă a Gudecătorilor/ oricare Gudecător va avea dre#tul să alăture o#inia sa se#arată. Articolul #9. Hotăr!rea va fi senată de Dreşedinte şi de refier. Ea va fi citită în şedinţă #u+lică/ du#ă ce re#re)entanţii #ărţilor vor fi fost înştiinţaţi în odul cuvenit. Articolul #;. *eci)ia Curţii nu are forţă o+li%atorie dec!t între #ărţile în liti%iu şi nuai #entru cau)a #e care 0 soluţionea)ă.
)ur#ul 1J
6=1
Articolul 7:. Hotăr!rea este definitivă şi nu #oate fi atacată. 3n ca) de diferend asu#ra înţelesului sau a întinderii dis#o)iţiilor &otăr!rii/ Curtea o va inter#reta la cererea oricăreia dintre #ărţi.
Articolul 70. 7. F cerere de revi)uire a &otăr!rii #oate fi înaintată Curţii nuai dacă se înteeia)ă #e desco#erirea unui fa#t de natură a e,ercita o influenţă decisivă şi care #!nă la #ronunţarea &otăr!rii era necunoscut at!t Curţii/ c!t şi #ărţii care cere revi)uirea/ fără ca această necunoaştere să se fi datorat ne%liGenţei #ărţii. 2. Drocedura de revi)uire se va desc&ide #rintr-o &otăr!re a Curţii care să constate e,#res e,istenţa noului fa#t/ recunosc!nd că #rin caracterul său acesta desc&idea calea revi)uirii şi declar!nd cererea adisi+ilă #entru acest otiv. 6. Curtea #oate să condiţione)e desc&iderea #rocedurii de revi)uire de e,ecutarea în #reala+il a &otăr!rii. 8. Cererea de revi)uir e tre+uie făcut ă în teren de şase luni de la desco#erirea noului fa#t. 1. Nici o cerere de revi)uir e nu va #utea fi făcută du# ă e,#irarea unui teren de )ece ani de la data &otăr!rii. Articolul 72. 7. *acă un stat consideră că are un interes de ordin Guridic care #oate fi afectat de soluţia dată unei cau)e/ el #oate adresa Curţii cererea de a fi autori)at să intervină în acea cau)ă. 2. Curtea va decide asu#ra acestei cereri. Articolul =6. 7. Fri de c!te ori se ridică #ro+lea inter#retării unei convenţii la care sunt #ărţi şi alte state dec!t cele în liti%iu/ refierul le va înştiinţa neînt!r)iat. 2. >iecare stat astfel înştiinţat are dre#tul de a interveni în #roces/ iar dacă îşi e,ercită acest dre#t/ inter#retarea dată #rin &otăr!re va fi deo#otrivă o+li%atorie şi #entru el. Articolul 74. *acă Curtea nu decide altfel/ fiecare #arte va su#orta #ro#riile sale c&eltuieli de Gudecată.
Capitolul (. vi)e consultative Articolul 7#. 7. Curtea #oate da un avi) consultativ oricărei c&estiuni Guridice/ la cererea oricărei instituţii autori)ate #rin Carta Naţiunilor Knite sau în conforitate cu dis#o)iţiile Cartei să facă o aseenea cerere. 2. C&estiunile asu#ra cărora se solicită avi)ul consultativ al Curţii vor fi e,#use Curţii într-o cerere scrisă cu#rin)!nd o forulare #recisă a c&estiunii asu#ra căreia se cere avi)ul/ însoţită de toate docuentele care ar #utea sluGi la elucidarea c&estiunii. Articolul 77. 7. refierul va notifica iediat cererea de avi) consultativ tuturor statelor care au dre#tul de a sta 3nGustiţie în faţa Curţii.
6==
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
2. în afară de aceasta/ orice stat care are dre#tul de a sta în Gustiţie în faţa Curţii şi orice or%ani)aţie internaţională #e care Curtea sau/ dacă ea nu este întrunită/ Dreşedin tele/ le consideră în ăsură a da inforaţii asu#ra c&estiunii vor fi de aseenea înştiinţate de refier/ #rintr-o counicare s#ecială şi directă/ că Curtea este dis#usă să #riească e,#uneri scrise/ întrun teren care va fi fi,at de #reşedinte/ sau să asculte e,#uneri orale/ într-o şedinţă #u+lică ce urea)ă a fi ţinută în acest sco#. 6. *acă unul din state le care au dre#tul de a sta inGustiţie în faţa Curţii nu a #riit counicarea s#ecială enţionată în #ara%raful 2 din #re)entul rticol/ el îşi #oate e,#ria dorinţa de a #re)enta o e,#unere scrisă sau de a fi ascultat/ iar Curtea va decide. 8. "tatele şi or%ani )aţiile care au #re)entat e,#u neri scrise sau orale vor fi adise a discuta e,#unerile făcute de alte state sau or%ani)aţii în fora/ în ăsura şi în terenele fi,ate/ #entru fiecare/ #entru fiecare ca) în #arte/ de Curte sau/ dacă ea nu este întrunită/ de Dreşedinte. în acest sco#/ refierul va counica în ti# util e,#unerile scrise statelor şi or%a ni)aţiilor care au #re)entat ele însele aseenea e,#uneri. Articolul 78. Curtea va #ronunţa avi)ele sale consultative în şedinţă #u+lică/ du#ă ce va fi înştiinţat #e "ecretarul eneral şi #e re#re)entanţii Ie+rilor Naţiunilor Knite/ ai altor state şi ai or%ani)aţiilor internaţionale care sunt direct interesaţi. Articolul 79. în e,ercitarea funcţiilor sale consultative/ Curtea se va călău)i şi du#ă dis#o)iţiile #re)entului "tatut care se a#lică în aterie contencioasă/ în ăsura în care le va considera a#lica+ile. ...:
ne,a 2 (ratatul #entru renunţarea la ră)+oi ca instruent de #olitică naţională/ Dactul Briand-Uello%%/ Daris/ 7925 ...: 7. înaltele Dărţi Contractante declară solen în nuele #o#oarelor lor res#ective că ele condană recur%er ea la ră)+oi #entru re%leentarea diferendelor internaţionale şi renunţă la el ca instruent de #olitică naţională în relaţiunile lor utuale. 2. înaltele Dărţi Contract ante recunosc că re%leentarea sau re)olvarea
)ur#ul 1J
6=4
tuturor diferendelor sau conflictelor/ de orice natură sau de orice ori%ine
ar #utea fi ele/ care se vor #utea ivi între ele/ nu va tre+ui niciodată urărită dec!t #rin iGloace #acifice. 6. Dre)entul (ratat va fi ratificat de înaltele Dărţi Contractante desenate în #rea+ul/ confor cerinţelor constituţiilor lor res#ective şi va #roduce efecte între ele de îndată ce toate instruentele de ratificare vor fi fost de#use la Yas&in%ton. ...:
ne,a 6 Convenţia de definire a a%resiunii/ @ondra/ 7966 ...: Articolul 0. >iecare din înaltele Dărţi Contractante se an%aGea)ă să acce#te în ra#orturile utuale cu fiecare din celelalte şi cu înce#ere din )iua #unerii în vi%oare a #re)entei convenţiuni definiţia a%resorului/ astfel cu a fost e,#licată în ra#ortul Coitetului #entru c&estiunile de securitate cu data de 28 ai 7966 ra#ortul Dolitis:/ al Conferinţei #entru reducerea şi liitarea araentelor/ ra#ort făcut în ura #ro#unerii dele%aţiei "ovietelor. Articolul 2. în consecinţă/ va fi recunoscut ca a%resor într-un conflict internaţional/ su+ re)erva acordurilor în vi%oare între #ărţile în conflict/ statul care #riul va fi cois una din acţiunile urătoare - declaraţie de ră)+oi unui alt stat< - inva)ia cu forţele sale arate/ c&iar fără declaraţie de ră)+oi/ a teritoriului unui alt stat< - atacarea cu forţele sale terestre/ nava le sau aeriene/ c&iar fără decl araţie de ră)+oi/ a teritoriului/ navelor sau aeronavelor unui alt stat< - +locada navală a coastelo r său a #orturilo r unui stat< - s#riGin dat +and elor arate care/ for ate #e teritoriul său/ vor fi invadat teritoriul unui alt stat sau refu)ul/ cu toată cererea statului invadat/ de a lua #e #ro#riul său teritoriu orice ăsuri în #uterea lui #entru a li#si )isele +ande de orice aGutor sau #rotecţie. Articolul 3. Nici o consideraţie de ordin #olitic/ ilitar/ econoic sau de altă natură nu va #utea scu)a sau Gustifica a%resiunea #revă)ută la art. 2 cu titlul de e,e#lu ve)i ane,a:. ...:
6=5
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Conveaţie Aneă în acelaşi ti#/ #leni#otenţiarii de ai sus au senat şi urătoarea Aneă la art. 3 al Convenţiei relative la definiţia agresiunii înaltele Dărţi Contractante senatare ale convenţiei relative la definiţia a%resiunii/ *ornice/ su+ re)erva e,#resă de a nu restr!n%e întru niic a#licarea a+solută a re%ulii #use în art. 2 al )isei convenţii/ de a da anuite indicaţii de natură a deterina a%resorul/ constată că nici un act de a%resiune în sensul art. 2 al )isei convenţii nu va #utea/ între altele/ să fie Gustificat de una din î#reGurările urătoare . "ituaţia internă a unui stat/ de e,e#lu/ stru ctura sa #olitică / eco noică sau socială< %reşelile atri+uite adinistraţiei sale< tul+urările #ro venite din %reve/ revoluţiuni/ contrarevoluţiuni sau ră)+oi civil. B. Durtarea internaţională a unui stat/ de e,e#lu / violarea sau #eri colul de violare a dre#turilor sau intereselor ateriale sau orale ale unui stat străin sau ale su#uşilor săi< ru#tura relaţiilor di#loatice sau econo ice< ăsuri de +oicot/ econoic sau financiar< diferendele relative la an%aGaentele econoice/ financia re sau altele faţă de statele străine< incidentele de frontieră care nu intră în unul din ca)urile de a%resiune indicate la art. 2. înaltele #ărţi contractante sunt/ #e de altă #arte/ de acord a recunoaşte că #re)enta convenţie nu va tre+ui niciodată să servească la le%itiarea violărilor dre#tului %inţilor în care ar #utea fi i#licate şi circustanţele cu#rinse în enuerarea de ai sus.
ne,a 8 Ae)oluţia dunării enerale a FNK nr. 6678 JJ3J: - *efiniţia a%resiunii/ 7948 ...: Articolul 0. %resiunea este folosirea forţei arate de către un stat î#otriva suveranităţii/ inte%rităţii teritoriale sau inde#endenţei #olitice a unui alt stat sau în orice alt od inco#ati+il cu Carta Naţiunilor Knite/ astfel cu reiese din #re)enta definiţie. Notă e,#licativă în această definiţie terenul stat a: este folosit fără a #reGudicia #ro+lea recunoaşterii sau fa#tul de a şti dacă un stat este e+ru al Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite< +: include/ c!nd este ca)ul/ conce#tul de %ru# de state.
)ur#ul 1J
6=9
Articolul 2. >olosirea forţei arate/ cu violarea Cartei/ de către un stat care acţionea)ă #riul constituie dovada suficientă prima 5acie a unui act de a%resiune/ deşi Consiliul de "ecuritate #oate/ în conforitate cu Carta/ să conc&idă că sta+ilirea fa#tului că un act de a%resiune a fost cois nu ar fi Gustificată ţin!nd seaa de alte î#reGurări #ertinente/ inclusiv fa#tul că actele în cau)ă sau consecinţele lor nu sunt de o %ravitate suficientă. Articolul 6. Fricare dintre actele de ai Gos/ fie că a e,istat sau nu o declaraţie de ră)+oi/ su+ re)erva #revederilor art. 2 şi în conforitate cu ele/ descrie condiţiile unui act de a%resiune a: invadarea sau atacarea teritoriului unui stat de către forţele arate ale unui alt stat/ sau orice ocu#aţie ilitară/ c&iar te#orară/ re)ult!nd dintr-o aseenea inva)ie sau dintr-un aseen ea atac/ sau orice ane,are/ #rin folosirea forţei/ a teritoriului sau a unei #ărţi a teritoriului unui alt stat< +: +o+ardarea/ de către forţele arate ale unui stat/ a teritoriului unui alt stat/ sau folosirea oricăror are de către un stat î#otriva teritoriului unui alt stat< c: +locada #orturilor sau coastelor unui stat de către forţele arate ale unui alt stat< d: atacul săv!rşit de către forţele arate ale unui stat î#otriva forţelor arate terestre / navale/ aeriene civile ale altui stat
640
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen Aă)+oiul de a%resiune constituie o criă î#otriva #ăcii internaţionale. %resiunea dă naştere la răs#undere internaţională. Nici o ac&i)iţie teritorială şi nici un avantaG s#ecial care re)ultă de #e ura unei a%resiuni nu sunt licite şi nici nu vor fi recunoscute ca atare. Articolul 7. Niic din #re)enta definiţie nu va fi inter#retat ca lăr%ind sau restr!n%!nd în vreun fel dis#o)iţiile Cartei/ inclusiv #revederile sale referitoare la ca)urile în care folosirea forţei este le%itiă. Articolul 8. Niic din #re)enta definiţie şi/ în s#ecial/ art. 6/ nu #oate în nici un fel să afecte)e dre#tul la autodeterinare/ la li+ertate şi la inde#endenţă/ aşa cu decur%e din Cartă/ al #o#oarelor li#site #rin forţă de acest dre#t şi la care se referă *eclaraţia asu#ra #rinci#i ilor dre#tului internaţional #rivind relaţiile de #rietenie şi coo#erarea între state confor Cartei Naţiunilo r Knite/ îndeose +i al #o#oarelor su#use unor re%iuri coloniale sau rasiste/ sau altor fore de doinaţie străină şi nici dre#tul acestor #o#oare de a lu#ta în acest sco# şi de a solicita şi o+ţine aGutor #otrivit #rinci#iilor Cartei şi în conforitate cu declaraţia sus-enţionată. Articolul 9. în inter#retarea şi a#licarea lor/ dis#o)iţiile de ai sus sunt le%ate între ele şi fiecare tre+uie să fie inter#retată în conte,tul celorlalte #revederi. ...:
Cursul 79 Soluţionarea diferendelor internaţionale pe cale pa%nică 1n cadrul organizaţiilor internaţionale 0;.0. ,ipuri de diferende ce pot apărea 1n cadrul organizaţiilor internaţionale 7. *iferende ce #rivesc raporturile dintre statele !e!bre ale or%ani)aţiei în le%ătură cu interpretarea %i aplicarea unui act constitutiv$ a unui tratat 1ncFeiat 1n cadrul organizaţiei sau a unui alt docu!ent al organizaţiei 2. *iferende dintre un stat !e!bru %i organizaţia respectivă 6. *iferende ce #ot surveni 1ntre diferitele organe ale unei organizaţii internaţionale şi care #rivesc/ de re%ulă/ conflicte de co#etenţă< 8. *iferende ce #ot a#ărea 1ntre diferite organizaţii internaţionale cu #rofil aseănător şi care #rivesc/ de re%ulă/ deli!itarea co!petenţei lor 1. @iti%ii 1ntre organizaţii %i particulari$ s#ecifice or%ani)aţiilor de inte%rare< =. *iferende 1ntre organizaţie %i funcţionarii sau a%enţii săi.
0;.2. Soluţionarea diferendelor 1n cadrul 5N> 0;.2.0. ,răsături specificeale #rocesului de soluţionare în cadrul FNK a: C!nd se consideră că #rin co#ortarea unui stat sunt #use în #ericol #acea şi securitatea internaţională sau sco#urile or%ani)aţiei/ orice alt stat #oate cere declanşarea unei #roceduri de re%leentare art. 61 din Carta FNK:. +: Fferă sistee de re%leentare care #erit tratarea fiecărui diferend #otrivit caracteristicilor sale. *is#un!nd de or%ane #eranente/ oferă un cadru #ro#ice ne%ocierilor şi condiţii ateriale de desfăşurare a acestora. c: "e #revăd #osi+il ităţi de a#licare a unor sancţiuni î#otriva statelor care le încalcă re%ulile. d: oacă un rol i#ortant şi ori%inal în #revenirea conflictelor.
642
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen 0;.2.2. Co!petenţa 5N> în re%leentarea diferendelor a? Discutarea oricăror #ro+lee #rivitoare la !enţinerea păcii %i securităţii internaţionale/ #rin interediul Adunării Henerale ]art. 00 alin. 2:^. b? (nvitarea #ărţilor la diferend #entru re)olvarea acestuia #rin iGloa ce #aşnice/ #rin interediul Consiliului de Securitate ]art. 66 alin. 2:^. c: AncFetarea oricărei situaţii care ar #utea da naştere unui diferend/ #rin interediul Consiliului de Securitate =art. 34?. d: )eco!andarea diferitelor #roceduri sau etode de soluţionare. 0;.2.3. Părţile la un diferend ce #oate fi su#us soluţionării FNK sunt e+rii FNK/ dar şi state care nu sunt e+re FNK/ cu condiţia ca acestea să acce#te Gurisdicţia FNK. 0;.2.4. 5rganele cu atri+uţii e,#rese în soluţionarea #aşnică a dife rendelor sunt Consiliul de "ecuritate şi dunarea enerală. a? Consiliul de Securitate. în teeiul art. 28 alin. 3: din Carta FNK/ #rinci#ala res#onsa+ilitate în enţinerea #ăcii şi securităţii revine Consiliului de "ecuritate. Frice #ro+leă #rivind #acea şi securitatea internaţională/ care reclaă să se între#rindă o acţiune/ va fi deferită Consiliului de dunarea ]art.allalin. t!ta ti#care c!t Consiliul e,ercită#rin în #rivinţa unui enerală diferend sau unei 2:^. situaţii funcţii îi sunt atri+uite Cartă/ dunarea enerală nu va face nici o recoandare cu #rivire la acel diferend sau situaţie/ în afară de ca)ul c!nd Consiliul de "ecuritate ar cere aceasta ]art. 72 alin. 2:^. Z ,e!ei legal7. Ca#itolul 3 din Carta FNK Ae)olvarea #aşnică a diferendelor. 2. Ca#itolul 33 din Carta FNK cţiunea în ca) de aeninţări î#otriva #ăcii/ de încălcări ale #ăcii şi de acte de a%resiune. 6. Ca#itolul 333 din Carta FNK corduri re%ionale/ care tratea)ă co#etenţa acordurilor sau or%aniselor re%ionale de a lua anuite ăsuri #rivind enţinerea #ăcii şi securităţii şi ra#orturile acestora cu Consiliul de "ecuritate. Z Sesizarea Consiliului de "ecuritate - Consiliul #oate interveni dacă părţile la un diferend îi solicită intervenţia #rintr-o iniţiativă coună sau #rin cereri se#arate art. 65:< - *e una de părţile la un diferend $ atunci c!nd e,istă o &otăr!re a Curţii 3nternaţionale de ustiţie/ iar #artea adversă refu)ă e,ecutarea acesteia ]art. 98 alin. 2:^<
)ur#ul 19
373
- Frice stat terţ$ !e!bru 5N>$ nei#licat în diferend/ dacă a#recia)ă
că #relun%irea acestuia ar #une în #ericol #acea şi securitatea internaţională< - Kn stat terţ$ ne!e!bru 5N>$ care îl sesi)ea)ă #entru un diferend la care este #arte/ dacă acce#tă o+li%aţiile de soluţionare #revă)ute de Cartă ]art. 61 alin. 2:^< - Adunarea Henerală ]art. 00 alin. 6:^< - Secretarul Heneral al 5N> =art. ;;? - Se poate autosesiza. Acţiunile Consiliului de "ecuritate - nc&etă asu#ra diferendului art. 68 din Carta FNK: - Aecoandări #entru re%leentarea diferendului #rin iGloace #aşnice ]art. 6= alin. 7:^. Aecoandările #ot avea caracter %eneral sau #ot î+răca fora unor su%estii #recise. - Aecoandarea ca un diferend să fie triis s#re soluţionare unei or%ani)aţii re%ionale. Z Li!itele co!petenţei Consiliului de "ecuritate - 3n ca)ul în care Consiliul de "ecuritate constată că un diferend este deose+it de %rav/ astfel înc!t constituie o aeninţare a #ăcii/ o încălcare a #ăcii sau un act de a%resiune/ #oate ado#ta deci)ii care au forţă obliga/ torie. - *eci)iile #ot #rivi ăsuri care nu i!plică folosir ea forţei ar!ate art. 87 din Carta FNK: sau ăsuri care i!plică folosirea forţei ar!ate art. 82 din Carta FNK:. Z rticolul 87 Consiliul de "ecuritate #oate &otărî ce ăsuri/ care nu i#lică folosirea forţei arate/ tre+uie luate s#re a se da urare &otăr!rilor sale şi #oate cere Ie+rilor Naţiunilor Knite să a#lice aceste ăsuri. Ele #ot să cu#rindă 1ntreruperea parţială sau totală a relaţiilor econo!ice %i a co!unicaţiilor feroviare$ !ariti!e$ aeriene$ po%tale$ telegrafice$ prin radio %i a altor !i6loace de co!unicaţie$ precu! %i ruperea relaţiilor diplo!atice@. Z rticolul 82 în ca)ul în care Consiliul de "ecuritate va socoti că ăsurile #revă)ute de rticolul 87 nu ar fi adecvate ori că s-au dovedit a nu fi adecvate/ el #oate între#rinde/ cu forţe aeriene/ navale sau terestre/ orice acţiune #e care o consideră necesară #entru enţinerea sau resta+ilirea #ăcii şi securităţii internaţionale. ceastă acţiune #oate cu#rinde de!onstraţii$ !ăsuri de blocadă %i alte operaţiuni eecutate de forţe aeriene$ !ariti!e sau terestre ale Ge!brilor Naţiunilor >nite@. - *iferitele #roceduri #entru %arantare a #ăcii sunt e,#use în %enda #entru Dace #re)entată de "ecretarul eneral al FNK la 74 iunie 7992
648
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Z diplo!aţia preventivă i#lică toate ăsurile de su+ incidenţa Ca#itolului 3 ce vi)ea)ă evitarea diferendelor Z restabilirea păcii %peace maPing6vi)ea)ă toate #rocedurile #revă)ute de art. 66 al Ca#itolului 3 Z !enţinerea păcii peace Peeping6#resu#une şi acţiuni ilitare ce ţin de a#licarea #revederilor Ca#itolului 33 Z consolidarea păcii peace uilding6#resu#une at!t ăsuri clasice/ c!t şi ăsuri cu caracter intervenţionist. b? Adunarea Henerală $ în doeniul re%leentării #e cale #aşnică a diferendelor/ are urătoarele atri+uţii Z ea!inează #rinci#iile %enerale de coo#erare #entru enţinerea #ăcii şi securităţii şi poate face reco!andări cu #rivire la acestea at!t e+rilor FNK/ c!t şi Consiliului de "ecuritate Z discută orice #ro+leă cu care este sesi)ată şi face reco!andări cu #rivire la aceasta Z atrage atenţia Consiliului de "ecuritate asu#ra situaţiilor care ar
#une în #rieGdie #acea şi securitatea internaţională Z reco!andă ăsuri #entru a#lanarea #aşnică a oricărei situaţii #e care o consideră de natură a dăuna relaţiilor dintre state. - ceste co#etenţe au evoluat în sensul lăr%irii lor. stfel/ dunarea enerală a ado#tat Ae)oluţia 644 din 6 noie+rie 7910 Knitin% for Deace:/ #rin care s-a &otăr!t să se atri+uie dunării enerale co#etenţe ai lar%i dec!t cele ce re)ultau din s#iritul şi litera Cartei. u #utut fi astfel ado#tate ăsuri în #ro+lea E%i#tului 791=:/ @i+anului 7915:/ f%anistanului 7950: şi Nai+iei 7957:. c? Secretarul Heneral se #oate i#lica în re)olvarea #aşnică a diferendelor. El #oate e,ercita aseenea funcţii #e +a)a unui andat/ acordat fie de dunarea enerală/ fie de Consiliul de "ecuritate. "ecretarul eneral #oate declanşa intervenţia Consiliului de "ecuritate/ în ca)ul în care aceasta nu se face de către un stat sau de un %ru# de state art. 99 din Carta FNK:. "ecretarul eneral ai #oate desfăşura acţiuni de diplo!aţie preventivă$ bune oficii sau !ediere directă. d? Aolul confe rit de Carta FNK organizaţiilor regionale în re%leentarea #aşnică a diferendelor. Consiliul de "ecuritate va decide dacă se va i#lica direct în soluţionarea #e cale #aşnică a diferendelor sau dacă va face a#el la o altă or%ani)aţie. cţiun ea de constr!n%ere nu va #utea fi între#rinsă fără autorizaţia Consiliului de Securitate.
)ur#ul 19
375
- Fr%ani)aţiile re%ionale care #ot înde#lini funcţii în doeniul enţinerii #ăcii sunt ai ales
Z Fr%ani)aţia "tatelor ericane/ care/ #rin Carta de la Bo%ota din 7985/ a ado#tat o serie de #rinci#ii #rivind #rocedurile #entru re)olvarea diferendelor +unele oficii/ edierea/ anc&eta etc.: Z Fr%ani)aţia Knităţii fricane / în #re)ent Kniunea fricană / în cadrul căreia/ în anul 79=8/ s-au #us +a)ele unei coisii de ediere/ conciliere şi ar+itraG Z @i%a "tatelor ra+e / creată în 7981/ înde#lin eşte funcţii de soluţionare #aşnică/ deşi nu dis#une de un or%an s#eciali)at ZN(F Z F"CE.
0;.3. 5rganizaţia pentru Securitate %i Cooperare 1n "uropa - "isteele de re%leentare #aşnică în cadrul F"CE se înteeia)ă #e urătoarele eleente #rinci#ale Z se a#lică liti%iilor nere% leentate #e calea contactelor directe dintre #ărţi ne%ociere sau consultare: Z sisteele de re%leentare F"CE au un caracter subsidiar ele vin să le co#lete)e #e cele #ree,istente şi nu se su+stituie acestora. - E,istă patru siste!e de re%leentare #e cale #aşnică a diferendelor în cadrul F"CE 7. Drocedura de la @a alett a< 2. Convenţia #rivind concilierea şi ar+itraGul< 6. *is#o)iţiile #rivind o Coisie de conciliere< 8. *is#o)iţiile #rivind concilierea diriGată.
0;.3.0. Procedura de la La alet ta este #revă)ută de un docuent ado#tat la o reuniune F"CE de e,#erţi/ care sta+ileşte un ecanis #aneuro#ean/ +a)at #e intervenţia terţilor/ la care să #oată recur%e statele e+re F"CE. cest docuent are doar o natură #olitică/ el nefiind o+li%atoriu. - Drocedura #revede crearea/ la cererea unei #ărţi la liti%iu/ a unui Fr%anis C"CE co#us dintr-unul sau ai ulţi e+ri aleşi de coun acord de #e o listă de candidaţi calificaţi/ ţinut ă de instit uţia care îi desenea)ă #e e+ri actualente/ Centrul F"CE #entru #revenirea conflictelor de la iena:. - Fr%anisul are sarcina să încerce ai înt!i stabilirea contactului cu părţile diferendului #entru sta+ilirea etodei de lucru. Doate forula observaţii sau avize #reconi)!nd an%aGarea sau reluarea #rocesului de ne%ociere sau ado#tarea unei alte etode anc&etă/ conciliere/ ediere/
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 19
+une oficii/ ar+itraG sau cale Gudiciară. 3n ca)ul în care #ărţile nu cad de acord asu#ra unui iGloc de soluţionare/ oricare dintre părţi poate$ întrun interval de trei luni de la notificarea de)acordului/ către Fr%anis sau către cealaltă #arte/ să solicite 5rganis!ului să for!uleze avize sau observaţii asupra fondului diferendului/ #ărţile ră!n!nd li+ere să acce#te sau nu aceste avi)e.
64=
dre#tului internaţional sau/ atunci c!nd #ărţile sunt de acord/ e4 aeuo et ono ]art. 60 alin. 2:^.
0;.3.2. Convenţia privind concilierea %i arbitra6ul 1n cadrul F"CE/ ado#tată în dece+rie 7992 şi intrată în vi%oare la 1 dece+rie 7998 creea)ă o Curte "uropeană de Conciliere %i Arbitra6 cu sediul la eneva:. - Curtea se co#une dintr-un Birou forat din #reşedinte/ un vice #reşedinte şi alţi trei e+ri:/ o Hrefă şi două colegii- unul de conci liatori şi unul de ar+itri. >iecare stat desenea)ă doi conciliatori #entru #riul cole%iu şi un ar+itru şi un su#leant/ #entru al doilea cole%iu. Ae%ulile de #rocedură sunt fi,ate #rin regula!entul Curţii$ ado#tat la 7 fe+ruarie 7994. - Procedura de conciliere obligatorie. *acă un diferend a#are între statele #ărţi/ orice parte la diferend poate solicita$ #rintr-o cerere adre sată %refierului/ unei Coisii de conciliere/ are ca o+iectiv să s#riGi ne #ărţil constituirea e să soluţioneze diferendul confor!cedreptului inter art. 28:/ naţional %i anga6a!entelor la care au subscris 1n cadrul 5SC"@ ceea ce înseană că această Coisie este o+li% ată să se pronunţe 1n drept %i pe baza anga6a!entelor politice asu!a te 1n cadrul F"CE/ fără a #utea lua în considerare as#ecte de o#ortunitate/ aşa cu este o+iş nuit #entru conciliere/ ca iGloc de soluţionare #olitico-di#loatică a dife rendelor. Drocedur a este confidenţială %i contradictorie$ Coisia #ut!nd să invite orice stat #arte la Convenţie/ care are un interes în soluţionarea diferendului/ să intervină în #rocedură ]art. 26 alin. 2:^. Coisia ela+orea)ă un raport final cu #ro#unerile sale de soluţionare a diferendului/ care se notifică #ărţilor ce au la dis#o)iţie 60 de )ile #entru a le acce#ta. *acă la e,#irarea teren ului soluţiile #ro#use nu sunt acce#tate/ ra#ortul este transis Consiliului Iinisterial F"CE/ ce #oate folosi !i6loacele de presiune de care dispune. / Arbitra6ul #revă)ut de Convenţie are caracter facultativ. (ri+unalul ar+itrai #oate fi constituit fie #rintr-un acord al părţilor la liti%iu/ fie #rintr-o solicitare unilaterală$ dacă e,istă co#etenţa Curţii confor art. 2= alin. 2: recunoaşterea #reala+ilă:. (ri+unalul este alcătuit din 1 e+ri. "entinţa este definitivă %i obligatorie şi este #ronunţată confor
377
0;.3.3. Dispoziţiile privind o Co!isie de conciliere. *ocuentul cu acest titlu a fost ado#tat la reuniunea din dece+rie 7992. fost #ro#us de Iarea Britanie şi vi)ea)ă co#letarea #rocedurii @a aletta. re urătoarele caracteristici Z diferendul #oate fi su#us soluţionării #rin această #rocedură dacă statele convin astfel Z declanşarea #rocedu rii se #oate face %i unilateral$ dacă această #rocedură a fost acce#tată în #reala+il #rin declaraţii unilaterale/ reci#roce< Z se a#lică doar diferendelor dintre două state =nu ai ulte:< Z coisia de conciliere se instituie ad-7oc #entru fiecare liti%iu< Z dacă ra#ortul coisiei este res#ins de statele #ărţi la diferend/ el va fi transis Coitetului înalţilor >uncţionari al F"CE. 0;.3.4. Dispoziţii privind concilierea diri6ată. Este al treilea docuent #rivind re%leentarea #aşnică a diferendelor ado#tat în dece+rie 7992/ la "tock&ol. fost susţinut de "K. Nu instituie o #rocedură nouă/ ci tri ite #ărţile să ure)e procedura de conciliere britanică sau procedura prevăzută 1n Convenţia privind concilierea %i arbitra6ul în cadrul F"CE. Efectivitatea acestei #roceduri se +a)ea)ă #e autoritatea de ansa!blu a F"CE. Coitetu l înalţilor >uncţionari al F"CE sau Consiliul Iiniştrilor facerilor E,terne #oate diriGa #ărţile la un diferend să recur%ă la con ciliere/ fără ca acestea să se #oată o#une/ cu unele e,ce#ţii liti%ii #rivind inte%ritatea teritorială/ a#ărarea naţională/ suveranitatea asu#ra teritoriului naţional sau revendicări concurente asu#ra Gurisdicţiei altor )one:` ceastă #rocedură nu este a#lica+ilă/ de aseenea/ c!nd #ărţile în liti%iu s-au înţeles să recur%ă la un iGloc de re%leentare în afara F"CE. Bibliografie !ini!ală &.!. ure#cu, "isteul Gurisdicţiilor internaţionale/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2001/ #. 706-722 2. l. !olintineanu, . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t internaţional conte#oran/ ed. a 2-a/ revă)ută şi adău%ită/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2000/ #. 204-27=
645
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
M.D. ope#cu, . "ă#ta#e, *re#t internaţio nal #u+lic/ Ed. Şansa/
Bucureşti/ 7994/ #. 660-668 I.R.:. !eşteliu, *re#t internaţional. 3ntroducere în dre#tul internaţional #u+lic/ Ed. K Beck/ Bucureşti/ 2006/ #. 645-656 8.R.:. !eşteliu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 33/ Ed. C.H. Beck/ Bucureşti/ 2005/ #. 75-22.
Bibliografie selectivă 7. @.<. de rec7aga, @e traitent des differends internationau, #ar le Conseil de "ecurite/ AC*3/ 7918 2. l. !olintineanu, Iet&ods to "tren%t&en t&e Aole of t&e KN on t&e Deaceful "ettleent of 3nternational *is#utes/ Ha%ue cade$ of 3nternational @aX/ 7950 6. <. Q. !urton, Conflict resolution and #revention/ 7990 T. )7eeleu, Ae%leentarea #aşnică a diferendelor internaţionale/ Ed. 8.Dolitică/ Bucureşti/ 7958 1. T. )7eeleu, D. ope#cu, "oluţionarea #aşnică a diferendelor internaţionale/ Bucureşti/ 7956 =. . )loşcă, Ae%leentarea #aşnică a diferendelor dintre state/ Bucureşti/ 7950 4. <. )ollier, ". AoEe, (&e "ettleent of *is#utes in 3nternational @aX. 3nstitutions and Drocedures/ F,ford Kniversit$ Dress/ 2000 5. A. )un+, @MF"CE et le re%leent #acifi_ue des differends @a Cour de conciliation et dMar+itra%e/ 3nstitut Kniversitaire de Hautes Etudes 3nternationales/ eneve/ 7994. 9. . Diaconu, Deaceful "ettleent of *is#utes BetXeen "tates Histor$ and Dros#ects/ in t&e "tructure and Drocess of 3nternational @aX/ Ha%a/ 7956 70. . >ălea, utori)area Consiliului de "ecuritate/ e,ce#ţie de la re%ula folosirii forţei. Dosi+ile inter#retări ale norelor relevante din Carta FNK/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. 2, ianuarie-iunie 200=/ #. 25-64 77. >. >eamănu, Drinci#iile fundaentale ale dre#tului internaţional/ Ed. cadeiei/ Bucureşti/ 79=4
)ur#ul 19
649
72. >. >eamănu, (&eorie et #racti_ue des ne%ociations en droit internaţional/ în AC*3/ 7950/ voi. 7== 76. ;.:. ?K, ;.. :aliP, Deacekee#in% and t&e Knited Nations/ *artout&/ 799= 78. :. :aliţa, IiGloace de re%leentare #aşnică a diferendelor/ Bucureşti/ 7952 71. <.>. :erril#, 3nternational *is#ute "ettleent/ 7955 7=. @. ari#, utoritatea Consiliului de "ecuritate ca #rinci#al res#onsa+il #entru enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale. C&estiunea le%itiităţii/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. 8/ ianuarie-iunie 2004/ #. 229-287 74. ?. Rogoveanu, Drevenirea şi soluţionarea diferendelor în cadrul Fr%ani)aţiei Iondiale a Coerţului/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. 2/ ianuarie-iunie 200=/ #. 260-262 75. .>. ;tancu, Iai este actuală definiţia a%resiunii ado#ta tă de dunarea enerală a FNK în 7948W/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. 2/ ianuarie-iunie 200=/ #. 85-16 79. K. *illani, @es ra##orts entre lMFNK et 3es or%anisations re%ionales dans le doaine du aintien de la #ai,/ AC*3/ voi. 290/ 2007.
Convenţii %i alte docu!ente internaţionale 7. Dactul @i%ii Naţiunilor din 7979 2. Dactul Briand-Uello%% din 7925 6. Carta FNK 8. *eclaraţia dunării enerale a FNK #rivind re%leentarea #aşnică a diferendelor internaţionale/ ado#tată #rin Ae)oluţia 6470 din 71 noie+rie 7952 1. ctul final de la Helsinki din 7941. *eclaraţia asu#r a #rinci#iilor care %uvernea)ă relaţiile dintre statele #artici#ante la C"CE =. Convenţia de la iena din 79=9 #rivind dre#tul tratatelor 4. Convenţiile de la Ha%a din 7599 şi 7904 #rivind re%leentarea #aşnică a diferendelor 5. *eclaraţia asu#ra #rinci#iilo r relaţiilor aicale şi coo#erării între state/ ado#tată de dunarea %enerală a FNK #rin Ae)oluţia nr. 2=21 din 28 octo+rie 7940.
650
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
ne,a 7 Ae)oluţia dunării enerale a FNK nr. 644 :/ din noie+rie 7910 Kniţi #entru #ace: dunarea >enerală Reamintind că #riele două sco#uri declarate ale Fr%ani)aţiei Naţiunilor Knite sunt Ienţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale şi/ în acest sco#/ ado#tarea ăsurilor colective eficiente #entru #revenirea şi înde#ărtarea aeninţărilor la adresa #ăcii şi #entru re#riarea actelor de a%resiune sau a altor încălcări ale #ăcii şi soluţionarea #rin iGloace #aşnice/ în conforitate cu #rinci#iile Gustiţiei şi dre#tului internaţi onal/ a diferendelor internaţionale şi situaţiilor care ar #utea conduce la o încălcare a #ăcii şi *e)voltarea relaţiilor #rieteneşti între naţiuni +a)ate #e res#ectarea #rinci#iului e%alităţii şi autodeterinării #o#oarelor/ şi luarea oricăror alte ăsuri necesare #entru enţinerea #ăcii< Rea5irmând că ră!ne sarcina #riară a tuturor e+rilor FNK/ atunci c!nd sunt i#licaţi în soluţionarea unui diferend internaţional/ să încerce soluţionarea acestuia #rin iGloace #aşnice #rin #rocedurile enuerate în Ca#itolul 3 din Cartă şi reaintind reali)ările de succes ale FNK în această #rivinţă/ în ai ulte oca)ii< )on#iderând că e,istă tensiune internaţională la cote alarante< Reamintind re)oluţia sa nr. 290 3: intitulată Eleentele esenţiale ale #ăcii/ care enţionea)ă că încălcarea Drinci#iilor Cartei FNK re#re)intă cau)a #riară a continuării tensiunii interna ţionale şi dorind să contri+uie în continuare la reali)area o+iectivelor acestei re)oluţii< Rea5irmând i#ortanţa e,ercitării de către Consiliul de "ecuritate a res#onsa+ilităţii #riare #entru enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale/ #recu şi o+li%aţia statelor e+re #eranente de a o+ţine una niitatea şi de a e,ercita restrictiv dre#tul de veto< Rea5irmând că iniţiativa #entru ne%ocierea acordurilor referitoarele la forţele arate/ #revă)ute de art. 86 din Cartă/ a#arţine Consiliului de "ecuritate/ şi dorind să asi%ure că #rin înc&eierea acestor acorduri FNK are la dis#o)iţie iGloacele necesare #entru enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale<
)ur#ul 19
657
)onştientă că eşecul Consiliului de "ecuritate în reali)area res#onsa+ilităţilor
sale în nuele tuturor e+rilor FNK/ în s#ecial a res#onsa+ilităţilor la care nea referit în #riele două #ara%rafe/ nu a+solvă "tatele Ie+re de o+li%aţiile lor sau FNK de res#onsa+ilitatea sa #revă)ută de Cartă referitoare la enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale< Recuno#când în s#ecial că acest eşec nu #rivea)ă dunarea enerală de dre#turile sale şi nici nu o a+solvă de res#onsa+ilităţile sale #revă)ută de Cartă şi ai ales de cele în doeniul #ăcii şi securităţii internaţionale< Recuno#când că înde#linirea de către dunarea enerală a res#onsa+ilităţilor sale în acest sens cere e,istenţa unor #osi+ilităţi de o+servare care ar sta+ili fa#te şi a e,#une a%resorii< #entru e,istenţa forţelor arate care ar #utea fi folosite colectiv< şi #entru ca recoandarea #entru acţiune colectivă adresat ă de către dunarea enerală la ti# e+rilor FNK să fie efectivă< 7. ?otărăşte ca în ca)ul în care Consiliul de "ecuritate al FNK/ din cau)a neîntrunirii unaniităţii e+rilor săi #eranenţi nu îşi înde#lineşte res#onsa+ilitatea #riară în enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale în situaţii care a#ar a fi aeninţare la adresa #ăcii/ încălcare a #ăcii sau a%resiune/ dunarea enerală va anali)a iediat în situaţia va face #ăcii recoandări e+rilor săi #entru ăsuri colective/ inclu)!nd/ ca)ul şi încălcării sau a%resiunii/ folosirea forţei arate/ atunci c!nd este necesar #entru enţinerea şi resta+ilirea #ăcii şi securităţii internaţionale. 3n ca)ul în care nu va fi în sesiune la acel oent/ dunarea enerală va fi convocată de ur%enţă în sesiune s#ecială în 28 de ore. F aseenea sesiune s#ecială de ur%enţă va fi convocată dacă va fi decisă de oricare 4 din e+rii Consiliului de "ecuritate sau de aGoritatea Ie+rilor FNK. 2. doptă, în acest sco#/ aendaentele la re%ulile de #rocedură enuerate în ane,a la #re)enta re)oluţie< B 6. n#tituie o Coisie de F+servarea Dăcii/ #entru anii 7917 şi 7912/ care va fi co#usă din #ais#re)ece e+ri/ şi anue C&ina/ Colu+ia/ 3n #re)ent 9/ av!nd în vedere odificarea nuărului e+rilor F.N.K. de la 77 la 71.
652
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Ce&oslovacia/ >ranţa/ 3ndia/ 3rak/ 3srael/ Noua eelandă/ Dakistan/ "uedia/ KA""/ Ae%atul Knit al Iarii Britanii şi 3rlandei de Nord/ "tatele Knite ale ericii şi Kru%ua$/ care va #utea o+serva şi ra#orta cu #rivire la situaţia din orice )onă unde e,istă tensiun e internaţională şi unde continuarea acesteia ar #utea #une în #ericol enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale @a invitaţia sau consiţă!ntul statului #e teritoriul căruia coisia se va de#lasa/ dunarea eneral ă/ sau Coitetul 3nteria r/ dacă dunarea enerală nu este reunită în sesiune/ va folosi activitatea Coisiei dacă Consiliul de "ecuritate nu îşi e,ercită funcţiile confer ite de Cartă cu #rivire la #ro+lea res#ectivă. *eci)ia de utili)are a Coisiei se va ado#ta cu votul a două treii din e+rii #re)enţi la vot. Consiliul de "ecuritate va #utea utili)a de aseenea Coisia/ în conforitate cu #revederile Cartei< 8. Decide ca Coisia să ai+ă autoritate a de a nui su+-co isii şi de a utili)a serviciile unor o+servatori #entru a o asista în înde#linirea funcţiilor< 1. Recomandă tuturor %uvernelor şi autorităţilor să coo#ere)e cu Coisia şi să îi ofere asistenţă în înde#linirea funcţiilor sale< =. )ere "ecretarului eneral să ofere #ersonalul şi dotările lo%istice necesare/ folosind/ la cererea Coisiei/ Danelul de F+servatori ai FNK avut în vedere de dunarea enerală în re)oluţia nr. 294 B 3:< C 4. nvită fiecare dintre e+rii FNK să-şi evalue)e #ro#riile resurse în
sco#ul de a deterina natura şi voluul asistenţei #e care o #oate #une la dis#o)iţie/ la recoandarea dunării enerale sau a Consiliului de "ecuritate/ #entru resta+ilirea #ăcii şi securităţii< 5. Recomandă statelor e+re FNK ca fiecare e+ru să enţină în cadrul forţelor arate eleente antrenate/ ec&i#ate şi or%ani)ate care să #oată fi #use la dis#o)iţie/ în conforitate cu #rocedurile constituţionale/ în od #ro#t/ #entru a activa în serviciul FNK/ la recoandarea Consiliului de "ecuritate sau dunării enerale/ fără a aduce atin%ere #osi+ilităţii folosirii acestor eleente în e,ercitarea dre#tului individual sau colectiv la le%itia a#ărare/ în conforitate cu articolul 17 din Cartă< 9. nvită e+rii FNK să infore)e Coitetul de Iăsuri Colective #revă)ut la #ara%raful 77 c!t ai cur!nd #osi+il cu #rivire la ăsurile luate #entru #unerea în a#licare a #ara%rafului #recedent< 70. )ere "ecretarului eneral să nuească/ cu a#ro+area Coitetului #revă)ut la #ara%raful 77/ un #anel de e,#erţi ilitari care să #oată fi #us
)ur#ul 19
656
la dis#o)iţie/ la cerere/ statelor e+re care doresc să o+ţină consultanţă te&nică referitoare la or%ani)area/ antrenare a/ ec&i#area şi furni)area #ro#tă/ în calitate de unităţi ale FNK/ a eleentelor enţionate la #ara%raful 5< * 77. n#tituie un Coitet de Iăsuri Colective co#us din #ais#re)ece e+ri/ şi anue ustralia/ Bel%ia/ Bra)ilia/ Birania/ Canada/ E%i#t/ >ranţa/ Ie,ic/ >ili#ine/ (urcia/ Ae%atul Knit al Iarii Britanii şi 3rlandei de Nord/ "tatele Knite ale ericii/ ene)uela şi 3u%oslavia şi instruc-tea)ă Coitetul ca/ în consultare cu "ecretarul eneral şi cu statele e+re/ du#ă ca)/ să studie)e şi să forule)e un ra#ort #entr u Consiliul de "ecuritate şi dunarea enerală/ nu ai t!r)iu de 7 se#te+rie 7917/ cu #rivire la etodele/ inclusiv cele enţionate în secţiunea C a #re)entei re)oluţii/ care ar #utea fi folosite #entru întărirea #ăcii şi securităţii/ în conforitate cu "co#urile şi Drinci#iile Cartei/ ţin!nd seaa de autoa#ărarea colectivă şi de aranGaentele re%ionale articolele 17 şi 12 din Cartă:< 72. Recomandă "tatelor Ie+re să coo#ere)e cu Coitetul şi să îi ofere asistenţă în înde#linirea funcţiilor sale< 76. )ere "ecretarului eneral să #ună la dis#o)iţie #ersonalul şi dotările lo%istice necesare #entru reali)area eficientă a sco#urilor e,#use în secţiunile C şi * ale #re)entei re)oluţii<
E 78. @#te deplin conştientă că/ #rin ado#tarea #ro#unerilor enuerate ai
sus/ #acea dura+ilă nu va fi asi%urată nuai #rin aranGaente de securitate colectivă î#otriva încălcărilor #ăcii internaţionale şi actelor de a%resiune/ şi că o #ace dura+ilă de#inde de aseenea de res#ectarea tuturor Drinci#iilor şi "co#urilor sta+ilite de Carta FNK/ #rin #unerea în a#licare a re)oluţiilor Consiliului de "ecuritate/ ale dunării enerale sau ale altor or%ane #rinci#ale ale FNK/ av!nd dre#t sco# enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale/ şi în s#ecial #rin res#ectarea dre#turilor oului şi li+ertăţilor fundaentale #entru toţi şi #rin sta+ilire a şi enţinerea condiţiilo r de +unăstare econoică în toate ţările< şi/ în consecinţă/ 71. )ere statelor e+re să res#ecte #e de#lin şi să-şi intensifice acţiunile coune/ în coo#erare cu FNK/ #entru de)volta rea şi stiularea res#ectului universal #entru dre#turile oului şi li+ertăţile fundaentale/
658
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
şi să intensifice eforturile individuale şi colective #entru atin%erea condiţiilor de sta+ilitate econoică/ #ro%res social/ în s#ecial #rin de)voltarea ţărilor şi re%iunilor su+-de)voltate. ne,a 602-a "esiune Dlenară/ 6 noie+rie 7910
ne,a 2 Convenţia #rivind concilierea şi ar+itraGul în cadrul Conferinţei #entru "ecuritate şi Coo#erare în Euro#a/ "tock&ol/ 7992 ...: Capitolul (. Dispoziţii generale Articolul 0. 1nfiinţarea Curţii "e înfiinţea)ă Curtea de Conciliere şi r+itraG #entru a soluţiona/ #rin conciliere şi/ c!nd va fi ca)ul/ #rin ar+itraG/ diferendele care îi vor fi su#use în conforitate cu #revederile acestei convenţii. Articolul 2. Co!isii de conciliere %i tribunale arbitrate 7. Concilierea va fi făcută de Coisia de conciliere const ituită #entru fiecare diferend. Coisia va fi co#usă din conciliatori desenaţi de #e o listă întocită #otrivit #revederilor art. 6. 2. r+itraGul va fi făcut de către (ri+unalul ar+itrai constituit #entru fiecare diferend. (ri+unalul ar+itrai va fi co#us din ar+itri desenaţi de #e o listă întocită #otrivit #revederilor art. 8. 6. Conciliatorii şi ar+itrii/ î#reună/ vor constitu i Curtea de conciliere şi ar+itraG în cadrul C"CE/ denuită în continuare Curtea. ...: Articolul #. (ndependenţa !e!brilor Curţii %i a grefierului Conciliatorii/ ar+itrii şi %refierul îşi vor e,ercita funcţiile în de#lină inde#endenţă. înainte de a-şi #relua funcţiile/ ei vor face o declaraţie #rin care se vor an%aGa să-şi e,ercite funcţiile în od i#arţial şi #otrivit conştiinţei lor.
)ur#ul 19
651
Articolul 7. Privilegii %i i!unităţi Conciliatorii/ ar+itrii/ %refierul/ #recu şi a%enţii şi consilierii #ărţilor în liti%iu se vor +ucura/ #e ti#ul c!t îşi înde#linesc funcţiile #e teritoriul statelor-#ărţi la această convenţie/ de #rivile%iile şi de iunităţile acordate #ersoanelor care înde#linesc funcţii siilare în cadrul Curţii 3nternaţionale de ustiţie. Articolul 8. Biroul Curţii 7. Biroul Curţii va fi forat din #reşedin te/ un vice#reşed inte şi trei e+ri. 2. Dreşedintele Curţii va fi ales de către e+rii Curţii/ reuniţi în cole%iu. Dreşedintele #re)idea)ă Biroul. 6. Conciliatorii şi ar+itrii vor ale%e/ în cadrul cole%iilor lor res#ectiv e/ doi e+ri ai Biroului şi #e su#leanţii acestora. 8. Biroul îşi va ale%e vice#re şedintele dintre e+r ii săi. ice#reşedintele va fi ales dintre conciliatori/ dacă #reşedintele este un ar+itru/ şi dintre ar+itri/ dacă #reşedintele este un conciliator. 1. Ae%ulaentul Curţii va sta+ili odalităţi le #entru ale%erea #reşedintelui/ a celorlalţi e+ri ai Biroului şi a su#leanţilor acestora. Articolul Procedura luare deciziilor 7. *eci)iile9.Curţii vor fi de luate cu avotul aGorit ăţii e+rilo r care #artici#ă la vot. Ie+rii care se a+ţin nu sunt consideraţi ca #artici#anţi la vot. 2. *eci)iile Biroului vor fi luate cu votul aGorităţii e+rilor săi. 6. *eci)iile coisiilor de conciliere şi cele ale tri+unalelor ar+itrale vor fi luate cu votul aGorităţii e+rilor lor/ care nu au dre#tul de a se a+ţine de la vot. 8. în ca) de vot e%al/ votul #reşedintelui va #revala. Articolul ;. Hrefierul Curtea îşi va nui %refierul şi va #utea să #revadă nuirea altor funcţionari necesari. "tatutul #ersonalului %refei va fi ela+orat de Birou şi va fi ado#tat de către statele-#ărţi la #re)enta convenţie. Articolul 0:. Sediul 7. "ediul Curţii este sta+ilit la eneva. 2. @a cererea #ărţil or în liti%iu şi cu acordul Biroului Curţii/ o coisie de conciliere sau un tri+unal ar+itrai se #ot întruni în afara sediului Curţii. ...:
65=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Capitolul ((. Co!petenţa Articolul 09. Co!petenţa co!isiei %i a tribunalului 7. Frice stat #arte la #re)enta convenţie #oate su#une unei coisii de conciliere orice diferend cu un alt stat-#arte/ care nu a #utut fi soluţionat/ într-o #erioadă de ti# re)ona+ilă/ #rin ne%ocieri. 2. Kn diferend #oate fi su#us unui tri+unal ar+itr ai în condiţiile #revă)ute la art. 2=. Articolul 0;. Genţinerea !i6loacelor 0. Coisia de conciliere sau tri+unalu l ar+itrai constituite #entru solu ţionarea unui diferend va înceta e,ainarea acestuia a: dacă/ înainte de sesi)area coisiei sau a tri+unalului/ acest diferend a fost su#us unei curţi sau unui tri+unal a cărui co#etenţă #ărţile în liti%iu sunt o+li%ate să o acce#te sau dacă o aseenea instanţă a #ronunţat deGa o &otăr!re asu#ra fondului acestui diferend< +: dacă #ărţile în liti%iu au acce#tat/ dinainte/ co#etenţa e,clusivă a unui or%an Gurisdicţional/ altul dec!t tri+unalul #revă)ut de #re)enta convenţie/ şi dacă acest or%an este co#etent să decidă/ cu forţă o+li%atorie/ asu#ra diferendului ce i-a fost su#us/ sau dacă #ărţile în liti%iu au convenit să caute soluţionarea acestuia e,clusiv #rin alte iGloace. 2. Coisia de conciliere/ constituită #entru soluţionarea unui diferend/ încetea)ă e,ainarea acestuia c&iar şi du#ă ce a fost sesi)ată/ dacă una sau toate #ărţile în liti%iu su#un diferendul unei curţi sau unui tri+unal a cărui co#etenţă #ărţile res#ective sunt o+li%ate să o acce#te. 6. Coisia de conciliere va sus#enda e,ainarea diferendului dacă/ ai înainte/ acesta a fost su#us altui or%an care are co#etenţă să forule)e #ro#uneri cu #rivire la acest diferend. *acă din acest deers anterior nu se aGun%e la soluţionarea diferendului/ coisia îşi va relua lucrările/ la cererea #ărţilor în liti%iu sau a uneia dintre ele/ su+ re)erva #revederilor #ara%rafului 7 al art. 2=. 8. Kn stat #oate/ în oentul senării sau ratificării conv enţiei/ sau al aderării la aceasta/ să facă o re)ervă #entru a asi%ura co#ati+ilit atea e canisului de soluţionare a diferendelor/ instituit de această convenţie/ cu alte iGloace de soluţionare a diferendelor care re)ultă din an%aGaentele internaţionale a#lica+ile acestui stat. 1. *acă în orice oent/ #ărţile reuşe sc să soluţione)e diferendul/ coisia sau tri+unalul scoate cau)a de #e rol/ du#ă ce a #riit o confirare scrisă de la toate #ărţile că ele au soluţionat diferendul. =. Frice de)acord între #ărţile în liti%iu cu #rivire la co#etenţa coisiei sau a tri+unalului este soluţionat de coisie sau de tri+unal.
)ur#ul 19
654
Capitolul (((. Concilierea Articolul 2:. Cererea pentru constituirea unei co!isii de conciliere 7. Frice stat-#ar te la #re)enta convenţie #oate adresa %refierului o cerere #entru a solicita constituirea unei coisii de conciliere #entru soluţionarea unui diferend între el şi unul sau ai ulte state-#ărţi. *ouă sau ai ulte state-#ărţi #ot/ de aseenea/ să adrese)e %refierului o cerere coună. 2. Constituirea unei coisii de conciliere #oate fi cerută/ de aseenea/ #rin acordul a două sau ai ulte state-#ărţi şi unul sau ai ulte state #artici#ante la C"CE. cordul tre+uie să fie notificat %refierului. Articolul 20. Constituirea co!isiei de conciliere 7. >iecare #arte în liti%i u va nui un conciliator de #e lista conciliatorilor/ sta+ilită în conforitate cu art. 6/ #entru a face #arte din coisia de conciliere. 2. C!nd ai ult de două state sun t #ărţi la acelaşi diferen d/ #ărţile care au aceleaşi interese se #ot înţele%e să nuească un sin%ur conciliator. *acă nu #rocedea)ă în acest sens/ fiecare dintre cele două #ărţi în liti%iu va nui un nuăr e%al de conciliatori/ #!nă la un a,iu sta+ilit de Birou. 6. Frice stat care este #arte la un diferen d su#us unei coisii de conciliere/ fără aofi#ersoană #arte la această convenţie/ #oate nui/ #entrusta+ilită a face #arte din coisie/ aleasă fie de #e lista de conciliatori în conforitate cu art. 6/ fie dintre cetăţenii unui stat la C"CE. 3n acest ca)/ aceştia din ură vor avea/ în sco#ul e,ainării diferend ului/ aceleaşi dre#turi şi aceleaşi o+li%aţii ca şi ceilalţi e+ri ai coisiei. Ei îşi vor e,ercita funcţiile în de#lină inde#endenţă şi vor face declaraţia cerută de art. 1/ înainte de a-şi ocu#a locurile în coisie. 8. 3ediat du#ă #riirea cerer ii sau a acordului #rin care #ărţile în liti%iu solicită constituirea unei coisii de conciliere/ #reşedintele Curţii va consulta #ărţile în liti%iu în #rivinţa co#etenţei restului coisiei. 1. Biroul va nui alţi trei conciliatori #entru a face #arte din coisia de conciliere. cest nuăr #oate fi aGorat sau redus de către Birou/ cu condiţia să fie i#ar. Ie+rii Biroului şi su#leanţii lor/ care se află #e lista conciliatorilor/ #ot fi nuiţi #entru a face #arte din coisie. =. Coisia de conciliere îşi ale%e #reşedintele din r!ndul e+rilor nuiţi de Birou. 4. Ae%ulaentul Curţii va sta+ili re%ulile a#lica+i le #entru situaţia în care/ la înce#utul sau în cursul #rocedurii/ unul dintre e+rii nuiţi să facă #arte din coisie este recu)at/ nu #oate sau refu)ă să #artici#e.
655
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
5. Frice #ro+leă în le%ătură cu a#licarea acestui articol va fi soluţionată de către Birou ca o c&estiune #reliinară. Articolul 22. Procedura de constituire a unei co!isii de conciliere 7. *acă constituirea unei coisii de conciliere este solicitată #e calea unei cereri/ cererea va enunţa o+iectul diferendului/ #artea sau #ărţile î#otriva cărora este forulată cererea şi nuele conciliatorului sau ale conciliatorilor de către #artea sau #ărţile solicitante. Cererea va indica/ #e scurt/ şi iGloacele de soluţionare la care s-a recurs anterior. 2. *e îndată ce s-a #riit o cerere/ %refierul o va notifica celeila lte sau celorlalte #ărţi în liti%iu enţionate în cerere. Cealaltă #arte sau celelalte #ărţi dis#un de un teren de 71 )ile de la notificare #entru a nui #e conciliatorul sau conciliatorii care vor face #arte din coisia de conciliere. *acă/ în acest teren/ una sau ai ulte #ărţi în liti%iu nu au ales e+rul sau e+rii coisiei #e care au dre#tul să-i nuească/ Biroul va nui nuărul cores#un)ător de conciliatori. ceastă nuire se va face dintre conciliatorii desenaţi în conforitate cu art. 6 de către fiecare dintre #ărţile în cau)ă sau/ dacă aceste #ărţi nu au desenat încă conciliatori/ dintre conciliatorii care nu au fost desenaţi de către cealaltă #arte sau de către celelalte #ărţi în liti%iu. 6. *acă constituirea unei coisii de conciliere este cerută unui acord/ acordul tre+uie să enunţe o+iectul diferendului. *acăînnu+a)a e,istă acord/ în între%ie sau în #arte/ asu#ra o+iectului diferendului/ fiecare #arte îşi #oate forula #ro#ria sa #o)iţie în le%ătură cu o+iectul acestuia. 8. 3n ca)ul în care constituirea coisiei de conciliere este cerută în +a)a unui acord/ fiecare #arte va notifica %refierului nuele conciliato rului sau ale conciliatorilor #e care i-a nuit să facă #arte din coisie. Articolul 23. Procedura de conciliere 7. Drocedura de conciliere este confidenţ ială şi în contradictoriu. "u+ re)erva #revederilor art. 70 şi 77 şi a re%ulaentului Curţii/ coisia de conciliere îşi va sta+ili #rocedura du#ă consultarea #ărţilor în liti%iu. 2. *acă #ărţile în liti%iu sunt de acord/ coisia de conciliere #oate invita orice stat-#arte la #re)enta convenţie/ care are un interes în soluţionarea diferendului/ să #artici#e la #rocedură. Articolul 24. 5biectul concilierii Coisia de conciliere va aGuta #ărţile în liti%iu să-7 soluţione)e în concordanţă cu dre#tul internaţional şi cu an%aGaentele la care au su+scris în cadrul C"CE. Articolul 2#. )ezultatele procedurii de conciliere 7. *acă în cursul #rocedu rii/ #ărţile în liti%iu reuşesc/ cu aGutorul coisiei de conciliere/ să %ăsească o soluţie reci#roc acce#ta+ilă/ ele vor
)ur#ul 19
659
consena terenii acestei soluţii într-o înc&eiere/ senată de re#re)entanţii lor şi de e+rii coisiei. "enarea acestui docuent va înc&eia #rocedura. Consiliul C"CE va fi inforat #rin interediul Coitetului înalţilor >uncţionari des#re reuşita concilierii. 2. C!nd coisia de conciliere a#recia)ă că toate as#ectele diferendului şi toate #osi+ilităţile de %!ndire a unei soluţii au fost e#ui)ate/ ea va redacta un ra#ort final. Aa#ortul va conţine #ro#unerile coisiei #entru soluţionarea #aşnică a diferendului. 1. Aa#ortul coisiei de conciliere va fi notificat #ărţilor în liti%iu/ care vor dis#une de o #erioadă de 60 de )ile #entru a-7 e,aina şi #entru a-7 infora #e #reşedintele coisiei dacă sunt %ata să acce#te soluţia #ro#usă. 8. *acă o #arte în liti%iu nu acce#tă soluţ ia #ro#usă/ cealaltă #arte sau celelalte #ărţi nu ai sunt le%ate de acce#tarea/ de către ele/ a soluţiei res#ective. 1. *acă în teren ul #revă)ut la #ara%raful 6/ #ărţile în liti%iu nu au acce#tat soluţia #ro#usă/ ra#ortul va fi înaintat Conciliului C"CE/ #rin interediul Coitetului înalţilor >uncţionari. =. *acă una dintre #ărţ i refu)ă să #artici#e la #rocedu ra de conciliere sau #ărăseşte #rocedura du#ă înce#erea acesteia/ se va întoci/ de aseenea/ un ra#ort în sco#ul notificării de îndată a acestei situaţii Consiliului C"CE/ #rin interediul înalţilor >uncţionari. Capitolul (. Arbitra6ul
Articolul 27. Cererea pentru constituirea unui tribunal arbitrai 7. F cerere de ar+itraG #oate fi forulată oric!nd/ #e +a)ă de acord între două sau ai ulte state-#ărţi la #re)enta convenţie sau între unul sau ai ulte state-#ărţi la convenţie şi unul sau ai ulte alte state #artici#ante la C"CE. 2. "tatele #ărţi la convenţie #ot/ oric!nd/ să declare/ #rintr-o notificare adresată de#o)itarului/ că ele recunosc ca o+li%atorie/ ip#o5acto şi fără un acord s#ecial/ co#etenţa unui tri+unal ar+itrai/ su+ re)erva reci#rocităţii. F astfel de declaraţie #oate fi fără liitarea duratei sau #entru o durată deterinată. Ea #oate fi făcută #entru toate diferendele sau #oate e,clude diferende asu#ra unor c&estiuni referitoare la inte%ritatea teritorial ă/ la a#ărarea naţională/ la un titlu de suveranitate asu#ra teritoriului naţional sau la #retenţii concurente cu #rivire la Gurisdicţia asu#ra altor )one. 6. F cerere de ar+itraG nu #oate fi forulată #rint r-o solicitare adresată %refierului Curţii î#otriv a unui stat-#art e la convenţie/ care a făcut declaraţia #revă)ută la #ara%raful 2/ dec!t du#ă ce s-a scurs o #erioadă de
690 *re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen 60 de )ile du#ă ce ra#ortul coisiei de conciliere/ care s-a ocu#at de e,ainarea diferendului/ a fost transis Consiliul ui C"CE/ #otrivit #revederilor #ara%rafului 1 al art. 21. 8. *u#ă ce un diferend este su#us unui tri+unal ar+itrai/ în conforitate cu acest articol/ tri+unalul #oate/ din #ro#rie iniţiativă sau la cererea uneia sau a tuturor #ărţilor în liti%iu/ să indice ăsurile #rovi)orii care ar tre+ui luate de către #ărţile în liti%iu #entru a evita a%ravarea diferendului şi #entru ca soluţionarea acestuia să nu devină ai dificilă sau #entru a evita ca o viitoare &otăr!re a tri+unalului să ră!nă nee,ecutată/ datorită atitudinii #ărţilor sau a uneia dintre #ărţile în liti%iu. Articolul 28. Sesizarea unui tribunal arbitrai 7. *acă o cerere de ar+itraG este for ulată în +a)a unui acord/ aces ta tre+uie să #reci)e)e o+iectul diferen dului. *acă nu e,istă acord/ în între%ie sau în #arte/ cu #rivire la o+iectul diferendului/ fiecare #arte îşi #oate forula #ro#ria #o)iţie în le%ătură cu o+iectul acestuia. 2. *acă ar+itraGul este solicitat #rintr- o cerere/ aceasta tre+u ie să #reci)e)e o+iectul diferendului/ statul-#arte sau statele-#!rţi la #re)enta convenţie î#otriva căruia sau cărora este îndre#tată şi eleentele #rinci#ale de fa#t şi de dre#t #e care se înteeia)ă. 3ediat du#ă #riirea cererii/ %refierul o va notifica celuilalt stat sau celorlalte state #ărţi enţionate în cerere. Articolul 29. Constituirea tribunalului arbitrai 7. *u#ă ce se forulea)ă o cerere de ar+itraG/ se constituie un tri+unal ar+itrai. 2. r+itrii desenaţi de #ărţile în liti%iu în conforitate cu #revederile art. 8 sunt e+ri de dre#t ai tri+unalului. *acă sunt ai ult de două state-#ărţi la acelaşi diferend/ statele care au aceleaşi interese #ot conveni să nuească un sin%ur ar+itru. 6. Biroul va nui dintre ar+ itri/ un nuăr de e+ri care să facă #art e din tri+unal/ astfel înc!t nuărul e+rilor nuiţ i de Birou să fie cu cel #uţin unu ai are dec!t nuărul e+rilor de dre#t. Ie+rii Biroului şi su#leanţii lor/ care sunt #e lista ar+itrilor/ vor fi eli%i+ili #entru a fi nuiţi să facă #arte din tri+unal. 8. *acă un e+ru de dre#t al tri+un alului nu #oate #arti ci#a sau dacă/ anterior/ a luat cunoştinţă/ în orice calitate/ de ca)ul care face o+iectul diferendului su#us tri+unalului/ acest e+ru va fi înlocuit de su#leantul său. *acă su#lean tul se află în aceeaşi situaţie/ statul în cau)ă va nui/ în conforitate cu odalităţile #revă)u te la #ara%raful 1/ un e+ru/ în sco#ul e,ainării acestui diferend/ în ca)ul c!nd ar a#ărea du+ii în
)ur#ul 19
697
ceea ce #riveşte ca#acitatea unui e+ru sau a su#leantului său de a face #arte din tri+unal/ Biroul va decide. 1. Frice stat care este #arte la un diferend su#us unui tri+un al ar+itrai/ fără să fie #arte la #re)enta convenţie/ #oate nui o #ersoană #entru a face #arte din tri+unal/ aleasă fie de #e lista ar+itrilor/ sta+ilită în con foritate cu art. 8/ fie dintre cetăţenii unui stat #artici#an t la C"CE orice #ersoană astfel nuită tre+uie să înde#linească condiţiile #revă)ute în #ara%raful 2 al art. 8< ea are/ în sco#ul e,ainării diferendului/ aceleaşi dre#turi şi o+li%aţii ca şi ceilalţi e+ri ai tri+unalului. Dersoana res#ectivă îşi va e,ercita funcţiile în de#lină inde#endenţă şi va face declaraţia cerută de art. 1/ înainte de a lua #arte la lucrările tri+unalului. =. (ri+unalul îşi va ale%e #reşedintele dintre e+rii nuiţi de Birou. 4. în ca)ul c!nd unul dintre e+r ii tri+unalului nuit de Birou nu #oate #artici#a la lucrări/ el nu va fi înlocuit dec!t dacă nuărul e+rilor nuiţi de Birou scade su+ nuărul e+rilor de dre#t sau al e+rilor nuiţi de #ărţile în liti%iu/ în conforitate cu dis#o)iţiile #ara%rafului 1. 3n acest ca)/ unul sau ai ulţi e+ri noi vor fi nuiţi de către Birou #otrivit #ara%rafelor 6 şi 8 ale acestui articol. în ca)ul nuirii unuia sau ai ultor noi e+ri/ nu va fi ales un nou #reşedinte dec!t dacă e+rul care nu #oate să #artici#e este însuşi #reşedintele tri+unalului.
Articolul 2;.de Procedura arbitra6 în contradictoriu/ confor #rin7. Drocedura ar+itraG sededesfăşoară ci#iilor unei Gudecăţi ec&ita+ile. Ea co#ortă o fa)ă scrisă şi una orală. 2. (ri+unalul ar+itrai dis#une/ faţă de #ărţile în liti%iu/ de co#etenţele necesare de cercetare a fa#telor şi de investi%aţi i #entru înde#linirea sarcinilor sale. 6. Frice stat #artici#ant la C"CE care consideră că are un interes Guridic deose+it/ ce ar #utea fi afectat de &otăr!rea tri+unalului/ #oate/ în teren de 71 )ile de la transiterea notificării efectuate de către "ecretariatul C"CE/ #otrivit #revederilor art. 71/ să adrese)e %refierului Curţii o cerere de intervenţie. ceastă cerere tre+uie transisă iediat #ărţilor în liti%iu şi tri+unalului constituit #entru e,ainarea diferendului. 8. *acă statul intervenient dovedeşte că are un astfel de interes/ el va fi autori)at să #artici#e la #rocedură/ în ăsura în care este necesar #entru #rotecţia acestui interes. Dartea res#ectivă a &otăr!rii tri+unalului este o+li%atorie #entru statul intervenient. 1. Dărţile în liti%iu dis#un de o #erioadă de 60 de )ile #entru a transite tri+unalului o+servaţiile lor #rivind cererea de intervenţie. (ri+unalul va #ronunţa o &otăr!re cu #rivire la adisi+ilitatea cererii. =. *e)+aterile în faţa tri+un alului se vor ţine cu uşile înc&is e/ afară de ca)ul c!nd tri+unalul decide altfel/ la cererea #ărţilor în liti%iu.
692
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
4. în ca)ul c!nd una sau ai ulte dintre #ărţile în liti%iu nu se #re)intă/ cealaltă #arte sau celelalte #ărţi #ot cere tri+unalului să se #ronunţe în favoarea #retenţiilor sale sau ale lor. 3n acest ca)/ înainte de a da sentinţa/ tri+unalul tre+uie să se asi%ure că este co#etent şi că ar%uentele #ărţii sau ale #ărţilor care #artici#ă sunt înteeiate. Articolul 3:. )olul tribunalului arbitrai Aolul tri+unalului ar+itrai este de a &otărî/ în conforitate cu dre#tul internaţional/ asu#ra diferendelor care îi sunt su#use. ceastă #revedere nu aduce atin%ere co#etenţei tri+unalului de a da o deci)ie e, aeuo et ono, dacă #ărţile în liti%iu sunt de acord. Articolul 30. Sentinţa tribunalului arbitrai 7. "entinţa tri+unalului ar+itrai va fi otivată. *acă ea nu e,#riă/ în între%ie sau în #arte/ o#inia unaniă a e+rilor lui/ fiecare e+ru al acestuia va avea dre#tul să ataşe)e la sentinţă o#inia sa se#arată sau disidentă. 2. "u+ re)erva #revederilor #ara%rafului 8 al art. 29/ sentinţa tri+unalului nu va fi o+li%atorie dec!t între #ărţile în liti%iu şi nuai cu #rivire la ca)ul care a fost soluţionat. 6. "entinţa este definitivă şi nu #oate fi su#usă a#elului. (otuş i/ #ărţile în liti%iu sau una dintre ele #ot cere tri+unalului ar+itrai să inter#rete)e sentinţa în ca)ul unei diver%enţe #rivind sensul sau conţinutul acesteia. *acă #ărţile în liti%iu nu convin altfel / o astfel de cerere tre+uie făcută în teren de = luni de la counicarea sentinţei. *u#ă #riirea o+servaţiil or #ărţilor în liti%iu/ tri+unalul va #roceda la inter#retarea sentinţei c!t ai cur!nd #osi+il. 8. F cerere de revi)uire a sentinţei nu #oate fi făcută dec! t dacă se desco#eră fa#te de natură să ai+ă o influenţă decisivă şi care/ înainte de #ronunţarea sentinţei/ nu erau cunoscute tri+unalului şi nici #ărţii sau #ăr ţilor în liti%iu care cer revi)uirea. Cererea de revi)uire tre+uie făcută în teren de = luni de la desco#erirea noului fa#t. Nici o cerere de revi)uire nu #oate fi forulată du#ă 70 ani de la data #ronunţării sentinţei. 1. în ăsura #osi+ilu lui/ e,ainarea unei cereri de inter#retare sau a unei cereri de revi)uire va fi făcută de către tri+unalul care a dat sentinţa. *acă Biroul constată că acest lucru este i#osi+il/ se va #roceda la constituirea unui nou tri+unal/ în conforitate cu #revederile art. 25. Articolul 32. Publicarea sentinţei arbitrare "entinţa ar+itrară este #u+licată de către %refier. F co#ie certificată conforă va fi counicată #ărţilor în liti%iu şi Consiliului C"CE/ #rin interediul Coitetului înalţilor >uncţionari. ...:
Cursul 2: Protecţia !ediului 1ncon6urător 1n dreptul internaţional public 2:.0. Consideraţii generale - Drotecţia ediului încon Gurător se reali)ea)ă #entru factori i de ediu care se află su+ suveranitatea statului sau #entru factorii de ediu situaţi în afara Gurisdicţiei naţionale/ #rotecţie care are loc în conforitate cu tratatele internaţionale în vi%oare. - ccentuarea necesităţii de coo#erare este deterinat ă de înulţirea şi diversificarea ti#urilor de #oluare/ a surselor #oluante şi a %radului #ericulos al unor #oluanţi. - în 7942 are loc/ la "tock&ol/ Conferinţa FNK asu#ra ediului uan. Conferinţaa statelor s-a constituit #riediul senalînconGurător de alarăşi de)voltarea. #entru #olitica naţională în ceeaîntr-un ce #riveşte - 3n 0;;2 are loc/ la )io de Janeiro$ Conferinţa 5N> privind !ediul 1ncon6urător %i dezvoltarea KNCE*:. *ialo%ul tradiţion al Nord "ud a fost înlocuit cu dialo%ul între alte trei cate%orii de ţări Z ţări industriali)ate< Z ţări în curs de de) voltare< Z ţări aflate în #erioada de tran)iţie s#re econoia de #iaţă. - u fost ado#tate două ari cate%orii de docuente a. instruente Guridice Convenţia asu#ra diver sităţii +iolo%i ce şi Con venţia asu#ra sc&i+ărilor cliatice< +. docuente #ro%raatice *eclaraţia de la Aio asu#ra ediului şi de)voltării/ Drinci#iile cu #rivire la fondul forestier şi %enda 27. - în 2::2 are loc/ la o&annes+ur%/ Conferinţa 5N> privind Dez/ voltarea Durabilă$ av!nd ca sco# anali)a stadiului de înde#linire a o+iectivelor sta+ilite în 7992/ la Conferinţa de la Aio/ şi a reali)ărilor în doeniu din acest deceniu. - *ocuente ado#tate - Planul de acţiune cel ai i#ortant docuent al Conferinţei: reafiră susţinerea statelor #artici#ante #entru #rinci#iile *eclaraţiei de la
698
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Aio/ #entru a#licarea %endei 27 şi a #ro%raelor ulterioare de de)voltare a ăsurilor de a#licare a %endei 27 şi sta+ileşte terene concrete şi o+iective de acţiune în diverse doenii relevante #entru de)voltarea dura+ilă %lo+ală< - Declaraţia de la JoFannesburg privind dezvoltarea durabilă docuent #olitic:. n%aGaentele %uvernaentale au fost co#letate de o serie de #ro%rae şi #roiecte concrete de #arteneriat.
2:.2. Concepte %i principii - nuite conce#te şi #rinci#ii au fost consacrate în Guris#rudenţa internaţională şi în doctrină cu #este trei decenii înaintea *eclaraţiei din 7942. cestea se refereau la ediu/ #rivit ca o co#onentă a teritoriului de stat. - Doluarea a fost co+ătută/ în cadrul unor tratate/ încă din a doua Guătate a secolului al JlJ-lea/ dar nu se urărea o co+atere a #oluării per #e, ci nuai în ăsura în care a#a #oluată devenea nocivă #entru #iscicultura. - în %eneral/ se invoca #rinci#iul latin#ic utere tuo ut alienumnon laeda# foloseşte ceea ce îţi a#arţine în aşa fel înc!t să nu #roducă daune altuia:. - Lucrările Co!isiei de Drept (nternaţionalZ *in 7945/ C*3 înce#e lucrările de codificare în doeniu. @ucrările sau concreti)at în proiectul de articole #rivind )ăspunderea inter/ naţională pentru consecinţe pre6udiciabile decurg*nd din activităţi care nu sunt interzise de dreptul internaţional@. @ucrările la acest #roiect au fost finali)ate în 7990 şi cu#rindeau 6= de articole. C*3 a reluat e,ainarea #roiectului/ accentul fiind #us #e factorul de #revenţie. Z @a sesiunea a 16-a a C*3 2007: au fost definitivate lucrările #entru proiectul de articole #rivind Prevenirea daunelor transfrontaliere ale activităţilor periculoase@$ recoand!nd dunării enerale elaorarea unei )onvenţii #e +a)a #roiectului C*3. Z @a sesiunea din 2002/ C*3 a decis să continue să lucre)e asu#ra #ro+leei răs#underii internaţionale internaţional liailit+6 #entru situaţiile în care statul nu reuşeşte să #revină #reGudiciil e decur%!nd din daune transfrontaliere re)ultate din activităţi #ericuloase/ în co#letarea activităţii anterioare finali)ate în 2007. C*3 a arătat că intenţionea)ă să e,aine)e res#onsa+ilitatea starulu i fie că e vor+a de statul de ori%ine/ statul care a autori)at şi onitori)at o#eraţia/ statul +eneficiar al o#eraţiei
)ur#ul 20
691
sau statul de naţionalitate al o#eratorului:/ a o#eratorului/ a victiei inocente/ dar şi rolul entităţilor #rivate/ cu ar fi co#aniile de asi%urări sau trusturile industriale. Z 3n 200= C*3 a ado#tat/ în cadrul celei de-a 15-a sesiuni/ #roiectul de Principii privind atribuirea răspunde rii pentru pagube 1n cazul daunelor transfrontaliere ale activităţilor periculoase@ a se vedea secţiunea 20.4 din acest Curs: Z în 2005/ C*3 a ado#tat/ în cadrul celei de-a =0-a sesiuni/ #roiectul de articole #rivind Dreptul aplicabil a`uiferelor transfrontaliere@ a_uiferul transfrontalier fiind definit ca o foraţiune %eolo%ică #erea+ilă care deţine a#ă/ ale cărui co#onente sunt aflate în două sau ai ulte state:. Droiectul #ro#une re%uli #rivind utili)area re)ona+ilă şi ec&ita+ilă a resurselor de a#ă transfrontaliere/ inclusiv o+li%aţia de a nu #rovoca daune/ de a coo#era/ de a sc&i+a date şi inforaţii în od re%ulat/ de a #roteGa şi conserva ecosisteele inclusiv #revenirea/ reducerea şi controlul #oluării:. - D!nă în #re)ent/ în dre#tul internaţio nal nu a fost consacrat un #rinci#iu de dre#t convenţional sau cutuiar du#ă unii autori: în aterie. Confor #lanului de acţiune #entru #erioada 7946-7944/ #entru #ro+lee de ediu un aseenea #rinci#iu ar tre+ui să e,#rie obligaţia statului de a se asigura că activităţile desfă%urate pe teritoriul său sau 1n zone aflate 1n !od legal sub 6urisdicţia sau controlul statului nu vor pro/ duce daune !ediului 1ncon6urător al altor state sau unor zone situate dincolo de 6urisdicţia naţională. - (n plan instituţio nal se creea)ă Dro%raul Naţiunilo r Knite #entru Iediu înconGurător DNKE:/ Kniunea 3nternaţională #entru Conservarea Naturii K3CN:/ %enţia #entru Drotecţia Iediului a Counităţilor Euro#ene/ care ia naştere în ura aendării din 7954 a (ratatului de la Aoa.
2:.3. 5bligaţii cu caracter general ale statelor 1n do!eniul protecţiei !ediului - Kna dintre o+li%aţiile cu caracter %en eral se referă la anga6a!entul statelor de a preveni %i reduce pericolul$ riscul care i!plică un grad sporit de periculozitate$ precu! %i anga6a!entul de a preveni %i redu ce polua rea. în această direcţie/ statele au înc&eiat tratate +ilaterale şi ultilaterale. *re#tul internaţional al ediului continuă să se de)volte în #lan ultilateral pe bază sectorială$ iar în #lan +ilateral s-au înc&eiat convenţii cu caracter general. De e4emplu
69=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Z Convenţia de la Basel #rivind controlul trans#ortului #este frontieră al deşeurilor #ericuloase şi al eliinării acestora 7959: Z Convenţia #rivind evalua rea i#actulu i asu#ra ediului în conte,t transfrontier Es#oo/ 7997: Z Convenţia asu#ra efectelor transfron tiere ale accidentelor industr iale Helsinki/ 7992: Z Convenţia asu#ra securităţii nucleare iena/ 7998: Z Convenţia asu#ra #rotecţiei #ădurilor tro#icale Z Convenţia #entru co+at erea deşertif icării în ţările %rav afectate de secetă şisau de deşertificare/ în s#ecial în frica Daris/ 7998: Z Convenţia #entru #rotecţi a şi utili)area cursurilor de a#ă transfrontieră şi a lacurilor internaţionale Helsinki/ 7992: şi Drotocolul #rivind #a şi "ănătatea la această Convenţie @ondra/ 7999:. - ceste convenţii ai #ot avea ca o+iect a: F+li%aţii de cola+orare cu caract er %eneral şi de #eran enţă cu #rivire la sc&i+ul de inforaţii/ evaluarea situaţiei şi consultarea #reala +ilă asu#ra ăsurilor ce tre+uie luate Z Convenţia euro#eană asu#ra #oluării atosfe rice transfrontiere #e distanţe lun%i eneva/ 7949: +: Drotecţia cursurilor de a#ă Z cordul dintre Kru%ua$ şi r%entina #rivind re%iul fluviului Kru%ua$/ 7941: Z Convenţia dintre erania/ >ranţa şi @u,e+ur% #rivind canali)area fluviului Ioselle 791=: Z Convenţia #entru coo#er area #rivind #rotecţ ia şi utili)area dura+ilă a fluviului *unărea "ofia/ 7998:. c: Drotecţia unor ecosiste e Z Convenţia asu#ra )onelor uede / de i#ortanţă internaţională/ in s#ecial ca &a+itat al #ăsărilor acvatice Aasar/ 7947: d: Drotecţia unor resurse naturale ale ediului Z Convenţia africană #rivin d conservarea naturii şi a resurselor sale naturale l%er/ 79=5:< e: Drotecţia ediului arin Z Convenţia #rivind dre#tul ării Ionte%o Ba$/ 7952:< Z Convenţia #rivind #rotecţia Iării Baltice Helsinki/ 7948:< Z Convenţia #rivind #rotecţia Iării Iediterane Barcelona/ 794=:< Z Convenţia #rivind #rotecţia Iării Ne%re Bucureşti/ 7992:.
)ur#ul 20
694
2:.4. 5bligaţii cu caracter specific ale statelor 1n do!eniul protecţiei !ediului - în +a)a #rotocolului din 7955 al Convenţiei #rivin d #oluarea atosferică #e distanţe lun%i/ #ărţile se an%aGea)ă să reducă cu 60\ eisiile de sulf. - Convenţia #entru #rotecţia stratului de o)on de la iena din 7951/ Drotocolul de la Iontreal din 7954 #rivind su+stanţele care e#ui)ea)ă stratul de o)on şi aendaentul la Drotocolul de la Iontreal @ondra/ 7990:. - %enţia 3nternaţio nală #entru Ener %ie toică a ado#tat/ la 2= se#te+rie 795=/ două convenţii referitoare la notificarea ra#idă a unui accident nuclear şi/ res#ectiv/ la asistenţa în ca) de accident nuclear. - Convenţia de la Basel din 7959 #revede o+li%aţii conc rete #rivind inter)icerea trans#or tului deşeurilo r #ericuloase în afara ţării fără autori)aţie/ odalităţile de etic&etare a acestor deşeuri/ re%leentea)ă docuentele s#eciale de trans#ort/ condiţiile în care se #oate face autori)area/ o+li%aţiile s#ecifice #rivind transiterea inforaţiilor în ca)ul #roducerii unui accident etc. - Convenţia #rivind coer ţul internaţio nal cu s#ecii săl+atice de faună şi floră ado#tată în 7946/ la Yas&in%ton/ #revede o+li%aţii concrete #rivind coerţul cu s#ecii săl+atice/ ăsuri ce tre+uie luate de #ărţi #entru #unerea în a#licare a dis#o)iţiilor convenţiei/ ăsuri #rivind #osi+ilit atea de inforare a #u+licului asu#ra ra#oartelor anuale şi asu#ra celor +ianuale #rivind ăsurile le%islative/ re%ulaentare şi adinistrative luate #entru a#licarea Convenţiei. - Drotocolul de 3a U$oto 3a Conven ţia-cadru a FNK asu#ra sc&i+ărilor cliatice 7994: conţine an%aGaente de liitare cantitativă şi reducere a eisiei de %a)e cu efect de seră faţă de nivelul anului 7959/ în #erioada o+li%atorie 2005-2072.
2:.#. )ăspunderea %i co!pensa rea - D!nă în #re)ent/ principiile răspunderii %i co!pensării nu %i/au găsit o regle!entare adecvată în convenţiile internaţionale/ cu toate că/ în +a)a *eclaraţiei de la "tock&ol/ statele s-au an%aGat să de)volte dre#tul internaţional #rivind răs#underea şi co#ensarea #entru daunele transfrontiere. - Aăs#underea este considerată o soluţie secundară în ra#ort cu ăsurile de #revenire şi reducere a efectelor ne%ative asu#ra ediului. - Este controversată încă #ro+lea - e,ainată în #re)ent de C*3 -dacă răspunderea trebuie atribuită statului %i pentru actele licite$
695
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
adică #entru consecinţele #reGudicia+ile ale fa#telor care nu sunt inter)ise de dre#tul internaţional. - F altă #ro+leă este aceea daca standardele sta+ili te #ot constitui teei #entru răs#undere sau #ot fi invocate doar în calitate de criteriu al unei conduite dili%ente de care tre+uie să dea dovadă toate statele. - Kniunea Euro#eană acordă o i#ortanţă deose+it ă aroni)ării le%islaţiilor #rivind #rotecţia ediului înconGurător. ceastă #ro+leă a fost deGa #roclaată ca #rinci#iu în #ro%raul de acţiune #rivind ediul #e #erioada 7946-7944.
2:.7. Proiectul de Convenţie privind prevenirea daunelor transfrontaliere ale activităţilor periculoase$ adoptat de CD0 la sesiunea din 2::0 - Droiectul are în vedere activităţile neinterzise de dreptul interna/
ţional care i!plică riscul de a provoca daune transfrontaliere se!ni/ ficative datorită consecinţelor fi)ice ale acestora art. 77:. - Droiectul #revede obligaţia de a lua toate !ăsurile necesare pentru prevenirea efectelor enţionate sau #entru !ic%orarea riscului inclusiv #rin ăsuri le%islative/ adinistrative sau de altă natură:/ #recu şi o+li%aţia de a coo#era în acest sens între ele şi cu or%ani)aţiile internaţionale co#etente: art. 6/ 8/ 1:. - "e re%leentea)ă o+li%ativitatea autorizării prealabile a activităţii 1n cauză de către statul de ori%ine statul #e al cărui teritoriu sau su+ Gurisdicţia ori controlul căruia au loc activităţile #ericuloase:/ care tre+uie să se +a)e)e #e o evaluare a riscului de a provoca daune transfronta/ liere art. =/ 4:. - "e #reve de obligaţia de a notifica statul #asi+il de a fi afectat/ în ca)ul identificării riscului enţionat ai sus şi de a i se transite datele te&nice şi toate inforaţiile relevante #e care se +a)ea)ă evaluarea/ #recu şi de a nu lua deci)ia autori)ării activităţii dacă nu se #rieşte/ în teren de = luni de la notificare/ un răs#uns #o)itiv de la statul #asi+il de a fi afectat art. 5:. - "tatele i#licate sun t obligate să se consulte$ la cererea oricăruia dintre ele/ #entru luarea ăsurilor necesare/ #e +a)a unei balanţe ecFita/ bile a intereselor$ #roiectul indic!nd şi factorii de care tre+uie să se ţină seaa la sta+ilirea acestei +alanţe ec&ita+ile art. 9/ 70:. - Droiectul ai #revede # serie de o+li%aţii #rivind scFi!bul de infor/ !aţii în ti# util/ #e #arcursul derulării activităţii #ericuloase şi ulterior
)ur#ul 20
699
derulării acesteia/ #recu şi inforarea #u+licului des#re activitate/ riscurile i#licate de aceasta şi daunele ce #ot re)ulta art. 72/ 76:. - Este/ de aseenea / #revă)ută o+li%a ţia de a notifica urgenţele ce a#ar în le%ătură cu activitatea #ericuloasă/ fără 1nt*rzieri %i prin cele !ai rapide căi art. 74:. - Droiectul de Conven ţie conţine şi un !ecanis! de soluţionare a diferendelor$ ce are ca eleent central recur%erea la o Coisie de nc&etă =act-5inding )ommi##iori6, forată/ ca re%ulă/ din trei e+ri< Coisia ado#tă un raport #e care îl transite #ărţilor i#licate şi care include constatări şi recoandări/ #e care #ărţile tre+uie să le e,aine)e/ să le ia în considerare ,/7all con#ider(6cu +ună-credinţă.
2:.8. Proiectul de Principii privind atribuirea răspunderii pentru pagube 1n cazul daunelor transfrontaliere ale activităţilor periculoase$ adoptat de CD( la sesiunea din 2::7 - Droiectul de Drin ci#ii se refe ră la daunele transfrontaliere cauzate de activităţile periculoase neinterzi se de dreptul internaţional Drin ci#iul 7:/ sco#ul #rinci#iilor fiind definit ca fiind acela de a asi%ura co #ensare #ro#tă şi adecvată/ #recu şi de a conserva şi #roteGa ediul în ca)ul unei daune transfrontaliere/ ai ales în ce #riveşte reducerea daunei şi revenirea la situaţia anterioară Drinci#iul 6:. - Droiectul #revede că statele vor lua toate !ăsurile necesare #entru a asi%ura co!pensare pro!ptă %i adecvată victielor unor daune transfrontaliere cau)ate de activităţi #ericuloase aflate #e teritoriul său sau su+ Gurisdicţia ori controlul său. - ceste ăsur i includ şi i!punerea răspunderii %liailit+6 asu#ra operatorului sau/ dacă este ca)ul/ asu#ra altei #ersoane sau entităţi/ #recu şi o+li%aţia acest ora din ură de a se asigura sau asu!a alte garanţii financiare pentru a acoperi cererile de co!pensare. "e #oate avea în vedere şi sta+ilirea de fonduri industriale la nivel naţional. *acă ăsurile enţionate sunt insuficiente/ statul de ori%ine tre+uie să asi%ure resursele financiare su#lientare. Drinci#iul 8: - dacă a#are un incident i#lic!nd o activitate #ericuloasă care re)ultă sau este de natură să #roducă o daună transfrontalieră/ statul de srcine trebuie să notifice pro!pt toate statele afectate sau care ar putea fi afectate despre incident %i efectele sale posibile să ado#te/ cu i#licarea o#eratorului/ !ăsurile de răspuns #otrivite #e +a)a celor ai
800
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
avansate date şi te&nolo%ii dis#oni+ile< să consulte %i să caute să coo/ pereze cu toate statele afectate sau care ar #utea fi afectate #entru redu/ cerea efectelor daunei %i pentru eli!inarea ei să caute asistenţa or%ani)aţiilor internaţionale co#etente şi a altor state. Drinci#iul 1: - Drinci#iul = #revede o+li%aţia #entru state de a include 1n legislaţia lor organele 6udiciare %i ad!inistrative cu co!petenţa %i 6urisdicţia necesare pentru a asigura re!ediile pro!pte$ adecvate %i efective #entru victie/ care tre+uie să ai+ă acces la aceste reedii în statul de ori%ine< aceasta nu î#iedică victia să caute şi alte reedii. "tatul #oate să asi%ure recurs la #roceduri internaţionale de soluţionare a cererilor care să fie ra#ide şi cu costuri inie. *e aseenea/ accesul la inforaţii #rivind reediile tre+uie asi%urat. - "e recoandă Drinci#iul 4: 1ncFeierea de acorduri s#ecifice %lo +ale/ re%ionale/ +ilaterale #entru cate%orii #articulare de activităţi #ericu loase care să #revadă aranGaente efective #rivind co#ensarea/ ăsurile de răs#uns şi reediile/ care să includă şi aranGaente #entru fonduri de stat sau industriale care să asi%ure co#ensări su#lientare dacă resur sele financiar e ale o#eratorului/ inclusiv ăsurile de asi%urare/ sunt insu ficiente #entru aco#erirea unei daune. - Drinci#iul 5 #revede că statele tre+uie să a#lice #roiectu l de #rinci#ii #e +a)a ado#tării le%islaţiei naţionale s#ecifice sau a ăsurilor adinis trative neces are/ fără discri!inare #e +a)ă de cetăţenienaţionalitate/ doiciliu sau reşedinţă.
Bi+lio%rafie inială 7 l. !olintineanu, . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t internaţional conte#oran/ ed. a 2-a/ revă)ută şi adău%ită/ Ed. K Beck/ Bucureşti/ 2000/ 2=4-249 #. / 2. D. ope#cu, . "ă#ta#e, *re#t internaţional #u+lic/ Ed. gmansa/ Bucureşti/ 7994/ #. 66=-612 6. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 33/ Ed. C.H. tsecic/ Bucureşti/ 2005/ #. 88-10.
Bi+lio%rafie selectivă 7 ! ure#cu, Aa#ortul #riei Coisii Es#oo de nc&etă 3nternaţională #rivind #roiectul ucrainian al canalului B!stroe din *elta *unării/
)ur#ul 20
807
#u+licat la 70 iulie 200=/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. 6/ iuliedece+rie 200=/ #. 784-714 2. @.. !o+le, . !irnie, 3nternational @aX and t&e Environent/ Ed. a 2a/ FKD/ 2002 6. A. !oi##on de )7azourne#, R. De#agne, ). Romano, Dr#tection internaţionale de >environneent/ Aecueil dMinstruents Guridi_ues/ Dedone/ 7995 8. R.<. Dupu+, @Mavenir du droit internaţional de >environneent/ *ordrec&t/ Iartinus NiG&off Du+lis&ers/ Collo_ue de lMcadeie de *roit 3nternational de la Ha$e/ 7951 1. :. Duţu, *re#tul internaţional al ediului/ Ed. Econoică/ Bucureşti/ 2008 =. :. Duţu, *re#tul ediului/ tratat/ voluel e 3 şi 33/ Ed. Econoică/ Bucureşti/ 2006 4. Euro#ean Counit$ *esk+ook/ Environental @aX 3nstitute/ Yas&in%ton *.C./ 7992 5. >. ?andl, @ia+ilit$ as an F+li%ation Esta+lis&ed +$ a Driar$ Aule of 3nternational @aX/ 7951 9. ). mperiali, @Meffectivite du droit internaţional de lMenviron-neent/ Ed. Econoica/ Daris/ 7995 70. .)7 Fi##, <.-. !eurier, *roit internaţional de lMenvironneent/ Ed. . Dedone/ Daris/ 2000 77. .)7. Fi##, D. ;7elton, 3nternational Environental @aX/ 7997 72. *.. Aang, *roit de lMenvironneent/ DK>/ Daris/ 2002 76. :. Aavieille, *roit internaţional de lMenvironneent/ Elli#ses/ Daris/ 7995 78. :. :al/ean-Duoi#, R. :e7di, @es Nations Knies et la #rotection de lMenvironneent la #rootion dMun develo##eent dura+le/ Ed. . Dedone/ Daris/ 7999 71. >. almer, NeX Ya$s to Iake 3nternational Environent @aX/ 3@/ nr. 2/ 7992 7=. G. etit, @e Drotocole de U$oto. Iise en oevre et i#lications/ Dresses Kniversitaires de "tras+our%/ "tras+our%/ 2002 74. ). opa, Canalul de are ad!ncie *unăre-Iarea Nea%ră #e +raţele B!stroe şi C&ilia ale *unării - #roiect ucrainian cu #ro+a+il i#act transfrontalier de ediu. @uări recente de #o)iţie ale counităţii internaţionale/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţ ional/ nr. 2/ ianuarie-iunie 200=/ #. 724-767 75. D. ope#cu, Drotecţia fluviilor internaţionale şi co+aterea #oluării lor/ în voi. *re#t internaţional fluvial/ Editura cadeiei/ Bucureşti/ 7946
802
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen 79. D. ope#cu, Drotecţia ediului înconGurător în dre#tul internaţional/ în "*A nr. 2/ 7992 20. . ;and#, Drinci#les of 3nternational Environental @aX/ 7991 27. iW. Qol5rum, Ieans of Ensurin% Co#liance Xit& and Enforceent of 3nternational Environental @aX/ AC*3/ voi. 242/ 7995.
Anea 0 Convenţia privind protecţia Gării Negre 1!potriva poluării$ Bucure%ti$ 0;;2 =...? Articolul (. Eona de aplicare 7. Dre)enta convenţie se va a#lica la Iarea Nea%ră #ro#riu-)isă/ av!nd ca liită de sud/ #entru sco#urile #re)entei convenţii/ linia care uneşte ca#ul Uela%ra şi ca#ul *al$an. 2. Dentru sco#urile acestei conve nţii/ referirea la Iarea Nea%ră va include area teritorială şi )ona econoică e,clusivă ale fiecărei #ărţi contractante în Iarea Nea%ră. Cu toate acestea/ oricare #rotocol la această convenţie #oate să #revadă altfel/ în funcţie de o+iectivele sale. Articolul ((. Definiţii Dentru sco#urile #re)entei convenţii 7. Doluarea ediului arin înseană introd ucerea de către o/ direct sau indirect/ de su+stanţe sau ener%ie în ediul arin/ inclusiv estuare/ care are sau #oate avea ca re)ultate aseenea efecte dăunăt oare cu sunt vătăarea resurselor vii şi a vieţii arine/ #ericole #entru sănătatea oului/ o+stacole #entru activităţile #e are/ inclusiv #escuit şi alte folosinţe le%itie ale ării/ de%radarea calităţii de folosinţă a a#ei ării şi deteriorarea condiţiilor de a%reent. 2. a: Nave însean ă iGloace de de#lasar e #e are de orice ti#. cest teren include navele cu elice/ ve&iculele #e #ernă de aer/ su+arine/ iGloace #lutitoare/ indiferent dacă sunt sau nu auto#ro#ulsate/ #latfore şi orice alte construcţii a#lasate #e a#ă. +: eronave înseană iGloace de de#lasare în aer de orice ti#. 6. a: *escărcarea înseană i: orice deversare deli+erată de deşeuri sau alte ateriale de #e nave sau aeronave< ii: orice sa+ordaG deli+erat de către nave sau aeronave.
)ur#ul 20
403
+: *escărcarea nu include i: deversarea de deşeuri sau alte ateriale care re)ultă în od direct sau indirect din e,#lo atarea norală a navelor sau aeronavelor şi a ec&i#aentului lor/ altele dec!t deşeurile sau alte ateriale trans#arente desau de la nave sau de la nave sau aeronave/ care sunt e,#loatate în sco#ul deversării unor aseenea ateriale sau derivate din tratarea unor aseenea deşeuri sau altor ateriale #e nave sau aeronave< ii: orice de#unere de ateriale #entru un alt sco# dec!t si#la deversare a acestora/ cu condiţia ca o aseenea de#unere să nu fie contrară sco#urilor acestei convenţii. ...: Articolul . Anga6a!ente de ordin general 0. >iecare #arte contractantă va asi%ura a#licarea convenţiei în acele )one ale Iării Ne%re unde ea îşi e,ercită suveranitatea/ #recu şi dre#tu rile suverane şi Gurisdicţia/ fără a aduce atin%ere dre#turilor şi o+li%aţiilor #ărţilor contractante care re)ultă din norele dre#tului internaţional. în vederea reali)ării sco#urilor acestei convenţii/ fiecare #arte contractantă va ţine seaa de efectul ne%ativ al #oluării înăuntrul a#elor sale interioare asu#ra ediului arin al Iării Ne%re. 2. Dărţile contractante vor lua/ individua l sau în coun/ du#ă ca)/ toate ăsurile necesare în concordanţă cu dre#tul internaţional şi în conforitate cu #revederile acestei convenţii/ #entru a #reveni/ reduce şi controla #oluarea/ #entru a #roteGa şi conserva ediul arin al Iării Ne%re. 6. Dărţile contractante vor coo#er a în ela+orarea de #rotocoale adiţionale şi ane,e/ în afară de cele alăturate la #re)enta convenţie/ care vor fi necesare #entru a#licarea #re)entei convenţii. 8. Dărţile contractante/ atunci c!nd vor înc&eia acord uri +ilaterale şi ultilaterale #entru #rotecţia şi #ăstrarea ediului arin al Iării Ne%re/ se vor strădui să asi%ure ca aseenea acorduri să fie confore cu această convenţie. Co#ii de #e aseenea acordur i vor fi transise celorlalte #ărţi contractante #rin interediul coisiei/ definită confor articolului J33 al acestei convenţii. 1. Dărţile contr actante vor coo#era / în cadrul or%ani)a ţiilor intern aţionale/ care sunt considerate de către ele a fi co#etente în #roovarea ela+orării de ăsuri care să contri+uie la #rotecţia şi #ăstrarea ediului arin al Iării Ne%re. Articolul (. Poluarea cu substanţe periculoase %i !ateriale >iecare #arte contractantă va #reveni #oluarea ediului arin al Iării Ne%re din orice sursă cu su+stanţele sau aterialele s#ecificate în ane,a la această convenţie.
808
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Articolul ((. Poluarea din surse de pe uscat Dărţile contractante vor lua/ individual sau/ dacă este necesar/ în coun/ toate ăsurile adecvate #entru a #reveni/ reduce şi controla #oluarea ediului arin al Iării Ne%re de #e nave/ în conforitate cu re%ulile şi standardele internaţionale %eneral acce#tate. ...: Articolul (R. Cooperarea 1n co!baterea poluării 1n situaţii de urgenţă Dărţile contractante vor coo#era în vederea #revenirii/ reducerii şi co+aterii #oluării ediului arin al Iării Ne%re în situaţii de ur%enţă/ în conforitate cu Drotocolul #rivind coo#erare a în co+aterea #oluării cu #etrol şi alte su+stanţe nocive a ediului arin al Iării Ne%re/ în situaţii de ur%enţă/ care face #arte inte%rantă din această convenţie. Articolul R. Poluarea prin descărcare 7. Dărţile contractante vor lua toate ăsurile adecvate şi vor coo#era în #revenirea/ reducerea şi controlul #oluării cau)ate #rin descărcare/ în conforitate cu Drotocolul #rivind #rotecţia ediulu i arin al Iării Ne%re î#otriva #oluării #rin descărcare/ care va face #arte inte%rantă din această convenţie. 2. Dărţile contractante nu vor #erite/ în )onele aflate su+ Gurisdicţia lor res#ectivă/ descărcarea de ateriale de către #ersoane fi)ice sau Guri dice ale statelor care nu sunt riverane Iării Ne%re. Articolul R(. Poluarea din activităţi care au loc pe platoul conti/ nental 7. >iecare #arte contractantă va ado#ta/ c!t ai cur!nd #osi+il / le%i şi re%ulaente şi va lua ăsuri #entru a #reveni/ reduce şi controla #oluarea ediului arin al Iării Ne%re/ cau)ată sau le%ată de activităţi care au loc #e #latoul său continental/ inclusiv e,#lorarea şi e,#loatarea resurselor naturale ale #latoului continental. Dărţile contractante se vor infora reci#roc #rin interediul coisiei des#re le%ile/ re%ulaentele şi ăsurile ado#tate de ele în această #rivinţă. 2. Dărţile contractante vor coo#era în acest doeniu/ dacă va fi ca)ul/ şi se vor strădui să aroni)e)e ăsurile la care se referă #ara%raful 7 al acestui articol. Articolul R((. Poluarea din sau prin at!osferă Dărţile contractante vor ado#ta le%i şi re%ulaente şi vor lua ăsuri individuale sau convenite #entru a #reveni/ reduce sau controla #oluare a ediului arin al Iării Ne%re din sau #rin atosferă/ a#lica+ile s#aţiului aerian de deasu#ra teritoriului lor şi navelor su+ #avilionul lor sau navelor
)ur#ul 20
şi aeronavelor înre%istrate #e teritoriul lor.
801
Articolul R(((. Protecţia resurselor vii !arine Dărţile contractante/ atunci c!nd iau ăsuri în conforitate cu #re)enta convenţie #entru #revenirea/ reducerea şi controlul #oluării ediului arin al Iării Ne%re/ vor acorda o atenţie deose+ită #roducerii de daune vieţii arine şi resurselor vii/ în s#ecial #rin sc&i+area locului lor de vieţuire şi crearea de #iedici în calea #escuitului şi altor folosinţe le%itie ale Iării Ne%re/ şi în le%ătură cu aceasta vor acorda atenţia cuvenită recoandărilor or%ani)aţiilor internaţionale co#etente. ...: Anea 2 Proiectul Convenţiei privind Prevenirea Daunelor ,ransfrontaliere ale Activităţilor Periculoase$ adoptat de Co!isia de Drept (nternaţional la sesiunea a #3/a =2::0? Statele Părţi$ Av*nd 1n veder e articolul 76/ #ara%raful 7 a: al Cartei FNK/ care #revede că dunarea enerală va iniţia studii şi va face recoandări în sco#ul încuraGării de)voltării #ro%resive a dre#tului internaţional şi al codificării Av*nd sale/ 1n vedere #rinci#iul suveranităţii #eranente a statelor asu#ra resurselor naturale #e teritoriul lor sau aflate su+ Gurisdicţia sau controlul lor/ Av*nd$ de ase!enea$ 1n vedere fa#tul că li+ertatea statelor de a desfăşura sau #erite activităţi în teritoriul sau su+ Gurisdicţia ori controlul lor nu este neliitată/ Aeaintind Declaraţia privind !ediul %i dezvoltarea de la )io$ din 03 (unie 0;;2$ Aecunosc!nd i#ortanţa #roovării coo#erării internaţionale/ u convenit urătoarele
Articolul 0. Do!eniul de aplicare ceste articole se a#lică activităţil or neinter)ise de dre#tul internaţional care i#lică riscul #rovocării de daune transfrontaliere senificative #rin consecinţele lor fi)ice. Articolul 2. olosirea ter!enilor Dentru sco#urile #re)entelor articole
80=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
a: Aiscul #rovoc ării de daune transfrontaliere senificat ive include riscuri lu!nd fora unei înalte #ro+a+ilităţi de cau)are de daune transfrontaliere senific ative şi o ică #ro+a+ilitate de cau)are de daune transfrontaliere de)astruoase< +: *aună înseană daună #rovocată #ersoanelor/ #ro#rietăţii sau ediului< c: *aună transfrontalieră însean ă daună #rovocată în teritoriul sau în alte locuri aflate su+ Gurisdicţia sau controlul unui stat altul dec!t statul de ori%ine/ c&iar dacă statele interesate nu au o frontieră coună< d: "tat de ori%ine însea nă statul #e teritoriul sau su+ Gurisdic ţia ori controlul căruia activităţile enţionate la art. 7 sunt #lanificate sau desfăşurate< e: "tat #asi+il de a fi afectat înse ană statul sau stat ele #e teritoriu l cărora e,istă riscul de daune transfrontaliere senificative sau care au Gurisdicţie sau control asu#ra oricărui loc unde e,istă un astfel de risc< f: "tate interesate înseană statul de ori%ine şi statul #as i+il de a fi afectat. Articolul 6. Prevenirea "tatul de ori%ine va lua toate ăsurile necesare #entr u a #reveni daunele transfrontaliere senificative sau în orice ca) #entru a icşora riscul #rovocării lor. Articolul 4. Cooperarea "tatele interesate vor coo#era cu +ună-credinţă şi/ dacă este necesar/ vor cere asistenţa uneia sau ai ultor or%ani)aţii internaţionale co#etente #entru #revenirea daunelor transfrontaliere senificative sau în orice ca) #entru icşorarea riscului #rovocării lor. Articolul #. Aplicarea "tatele interesate vor lua ăsurile le%islative/ adinistrative sau alte acţiuni necesare/ inclusiv sta+ilirea ecaniselor adecvate de onitori)are #entru a#licarea #revederilor #re)entelor articole. Articolul 7. Autorizarea 7. "tatul de ori%ine va solicita autori)area sa #reala+ilă #entru a: Frice activita te aflată în doeniul de a#licare al #re)entelor artico le desfăşurată în teritoriul său sau su+ Gurisdicţia sau controlul său< +: Frice odificare aGoră în activităţile la care se referă su+#ara%raful a:< c: Frice #lan de od ificare în activitatea care o #oate tran sfora întruna ce intră su+ incidenţa #re)entelor articole. 2. Cerinţa de autori)are/ sta+ili tă de un stat va fi #usă în a#licare cu res#ectarea tuturor activităţilor #re-e,istente aflate su+ incidenţa #re)en-
( )ur#ul 20
804 f. telor articole. utori)aţiile deGa eise de stat #entru activităţile #ree,is tente vor fi revă)ute #entru a fi confore cu #re)entele articole. < 6. 3n ca)ul neres#ectării terenilor: autori)aţiei/ statul de ori%ine va lua ăsurile necesare/ inclusiv retra%erea autori)aţiei/ dacă este necesar. Articolul 8. "valuarea riscului Frice deci)ie în #rivinţa autori)ăr ii unei activităţi aflate su+ incidenţa #re)entelor articole va fi/ în od s#ecial/ +a)ată #e o evaluare a daunelor transfrontaliere #osi+ile cau)ate de activitatea res#ectivă/ inclusiv #e o evaluare a i#actului de ediu. Articolul 9. Notificarea %i infor!area 7. *acă evaluarea #rev ă)ută la artico lul 4 indică un risc de a #rovoca daune transfrontaliere senificative/ statul de ori%ine va notifica statului #asi+il de a fi afectat/ în ti# util/ riscul şi evaluarea şi-i va transite datele te&nice dis#oni+ile şi toate celelalte inforaţii relevante #e care se +a)ea)ă evaluarea. 2. "tatul de ori%ine nu va lua nicio deci) ie asu#ra autor i)ării activităţii dacă nu va #rii/ într-o #erioadă nu ai are de = luni/ răs#unsul statului #asi+il de a fi afectat. Articolul ;. Consultări privind !ăsurile preventive 7. "tatele interesate se vor consulta/ la solicitarea oricăruia dintre acestea/ în vederea aGun%erii la soluţii acce#ta+ile #rivind ăsurile de ado#tat #entru #revenirea daunelor transfrontaliere senificative sau în orice ca) #entru icşorarea riscului #rovocării lor. "tatele interesate vor conveni/ la iniţierea consultărilor/ asu#ra unui calendar #entru consultări. 2. "tatele interesate vor căuta soluţii #e +a)a unei +alanţe ec&ita+ile a intereselor în luina articolului 70. 6. 3n ca)ul în care consultările #revă)ute la #ara%raful 7 nu reuşesc %ăsirea unei soluţii convenite/ statul de ori%ine va lua totuşi în considerare interesele statului #asi+il de a fi afectat în ca)ul în care decide să autori)e)e desfăşurarea activităţii/ fără a #reGudicia dre#turile oricărui stat #asi+il de a fi afectat. Articolul 0:. actorii i!plicaţi 1ntr/o balanţă ecFitabilă a inte/ reselor 3n vederea aGun%erii la o +alanţă ec&ita+ilă a intereselor/ confor #revederilor #ara%rafului 2 al art. 9/ statele interesate vor lua în
considerare toţi factorii şi circustanţele relevante/ inclusiv a: radul de risc al #rovocării daunelor transfrontaliere senificative şi dis#oni+ilul de iGloace de #revenire a unor astfel de daune sau de icşorare a riscului #rovocării lor sau de re#arare a daunelor<
805
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 20
809
+: 3#ortanţa activităţii/ lu!nd în considerare avantaGele sale %lo+ale cu caracter social/ econoic şi te&nic #entru statul de ori%ine în ra#ort cu daunele #otenţiale #entru statul #asi+il de a fi afectat< c: Aiscul daunelor senificative #entru ediu şi dis#oni+ilul de iGloace de #revenire a unor astfel de daune/ de icşorare a riscului în acest sens sau de resta+ilire a ediului< d: radul în care statul de ori%ine şi/ du#ă ca)/ statu l #asi+il de a fi afectat sunt #re%ătite să contri+uie la costurile #revenirii< e: ia+ilitatea econoică a activităţii în relaţia cu costurile #revenirii şi cu #osi+ilitatea desfăşurării activităţii în alt loc sau cu alte iGloace sau a înlocuirii ei cu o activitate alternativă< f: "tandardele de #revenire #e care statul #asi+il de a fi afectat le a#lică unor activităţi identice sau co#ara+ile şi standardele a#licate în #ractica internaţională sau re%ională co#ara+ilă. Articolul 00. Procedurile 1n absenţa notificării 7. *acă statul are otive re)on a+ile să consider e că o activitate #lanificată sau desfăşurată în statul de ori%ine #oate i#lica un risc de #rovocare a unor daune transfrontaliere senificative #oate cere statului de ori%ine
#re)entelor articole inforaţiile relevante #rivind această activitate/ riscul i#licat şi daunele care ar #utea re)ulta şi să constate o#iniile acestuia. Articolul 04. Securitatea naţională %i secretele industriale *atele şi inforaţiile vitale #entru securitatea naţională a statului de ori%ine sau #entru #rotecţia secretelor industriale sau #rivind #ro#rietatea intelectuală #ot fi #roteGate/ dar statul de ori%ine va coo#era cu +ună-credinţă cu statul #asi+il de a fi afectat #rin furni)area de inforaţii c!t ai ulte în circustanţele date. Articolul 0#. Nediscri!inarea Cu e,ce#ţia ca)ului în care statele interesa te au convenit altfel #entru #rotecţia intereselor #ersoanelor fi)ice sau Guridice care #ot fi sau sunt e,#use riscului daunelor transfrontaliere senificative ca urare a unei activităţi aflate su+ incidenţa #re)entelor articole/ un stat nu va discriina #e +a)a cetăţeniei sau reşedinţei sau locului în care s-ar #utea #roduce vătăarea/ în ce #riveşte acordarea/ în conforitate cu sisteul său Guridic/ a accesului la #roceduri Gudiciare sau de alt ti# #entru aceste #ersoan e în vederea o+ţinerii #rotecţiei sau altor co#ensări cores#un)ătoare. Articolul 07. Pregătirea pentru situaţii de urgenţă
a#licarea #revederilor articolulu i 5. Cererea #oate fi însoţită de e,#licaţii docuentate #rivind otivele cererii. 2. în ca)ul în care statul de ori%ine con sideră totuşi că nu are o+li%aţia de a face o notificare în conforitate cu articolul 5/ el va infora statul solicitant într-un teren re)ona+il / furni)!nd e,#licaţii docuentate #rivind otivele unei astfel de constatări. *acă o astfel de constatare nu satisface statul în cau)ă/ la cererea sa/ cele două state vor intra cu #ro#titudine în consultări în odalitatea indicată în articolul 9. 6. în cursul consu ltărilor/ statul de ori%ine va face cele necesare / dacă este solicitat de către celălalt stat/ #entru a între#rinde ăsuri fe)a+ile şi necesare #entru icşorarea riscului şi/ dacă este ca)ul/ #entru sus#endarea activităţii în discuţie #entru o #erioadă re)ona+ilă. Articolul 02. ScFi!buri de infor!aţii în ti#ul desfăşurării activităţii/ statele interesate vor sc&i+a în ti# util toate inforaţiile dis#oni+ile #rivind această activitate/ relevante #entru #revenirea daunelor transfrontaliere senificative sau în orice ca) icşorarea riscului #rovocării lor. Kn astfel de sc&i+ de inforaţii va continua #!nă c!nd statele interesate vor considera necesar c&iar şi du#ă ce activitatea a încetat. Articolul 03. (nfor!area publicului "tatele interesate vor furni)a/ #rin iGloacele cele ai #otrivite/ #u+licului susce#ti+il de a fi afectat de o activitate aflată su+ incidenţa
"tatul de ori%ine #lanuri contin%enţă a răs#unde situaţiilor ur%enţă/vaînde)volta coo#erarea/ dacădeeste ca)ul/ cu #entru statul #asi+il de a fi afectat şi cu or%ani)aţiile internaţionale co#etente. Articolul 08. Notificarea unei situaţii de urgenţă "tatul de ori%ine va notifica/ fără înt!r)iere şi #rin odalităţile cele ai ra#ide/ aflate la dis#o)iţia sa/ statul #asi+il de a fi afectat în le%ătură cu situaţia de ur%enţă #rivind o activitate aflată su+ incidenţa #re)entelor articole şi-i va furni)a toate inforaţiile dis#oni+ile relevante. Articolul 09. )elaţia cu alte nor!e de drept internaţional ceste articole nu afectea)ă o+li%aţiile ce incu+ă statelor în conforitate cu tratatele sau re%ulile de dre#t internaţional cutuiar relevante. Articolul 0;. Soluţionarea diferendelor 7. Frice diferend #rivind inter#retarea sau a#licarea acestor articole va fi soluţionat de ur%enţă #rin iGloacele de soluţionare #aşnică a diferendelor alese #rin înţele%erea #ărţilor la diferend/ inclusiv #rin ne%ocieri/ ediere/ conciliere/ ar+itraG sau soluţionare Guridică. 2. în ca)ul în care o înţele%ere asu#ra iGloacelor de soluţionare #aşnică a diferendului nu se #oate reedia într-un interval de şase luni/ #ărţile diferendului vor recur%e/ la solicitarea oricăreia dintre acestea/ la sta+ilirea unei coisii de anc&etă i#arţiale. 6. Coisia de anc&e tă va fi co#usă din c!te un e+ru no inali)at de fiecare #arte la diferend şi/ în #lus/ un e+ru care nu are cetăţenia
870
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
nici uneia din #ărţile diferendului/ ales de e+rii desenaţi şi care va funcţiona ca #reşedinte. 8. *acă ai ulte state sunt i#licate de aceeaşi #arte a diferendului şi aceste state nu convin asu#ra unui e+ru coun al coisiei/ iar fiecare dintre acestea desenea)ă un e+ru/ cealaltă #arte la diferend are dre#tul de a noinali)a un nuăr e%al de e+ri ai coisiei. 1. *acă e+rii desenaţi de #ărţile diferen dului nu #ot conveni asu#ra #reşedintelui/ în trei luni de la data cererii de sta+ilire a coisiei/ oricare din #ărţile diferendului #oate solicita "ecretarului eneral FNK să nuească #reşedintele care nu va avea cetăţenia nici uneia din #ărţile diferendului. *acă una din #ărţile diferendului nu reuşeşte să desene)e un e+ru în teren de trei luni de la cererea iniţială confor #ara%rafului 2/ orice altă #arte la diferend #oate solicita "ecretarului eneral FNK să desene)e o #ersoană care nu va avea cetăţenia nici uneia din #ărţile diferendului. ceastă #ersoană astfel desenată va constitui o Coisie cu unic e+ru. =. Coisia îşi va ado#ta ra#o rtul cu aGoritate de votur i/ cu e,ce#ţia situaţiei în care este o Coisie cu unic e+ru/ şi va transite ra#ortul său #ărţilor diferendului/ conţin!nd constatările şi recoandările sale/ #e care #ărţile tre+uie să le ia în considerare cu +ună-credinţă.
Anea 3 Aspectele 6uridice ale construirii 1n partea ucraineană a Deltei Dunării a unui canal de !are ad*nci!e Dunăre/Garea Neagră =canalul B*stroe@? 7. *u#ă ce/ în octo+rie 200 6/ %uvernul ucrainean a ado#tat for al deci)ia de înce#ere a lucrărilor la canalul B!stroe/ acestea au fost declanşate #e teren la înce#utul lunii ai 2008. 2. înce#erea lucrărilor şi desfăşura rea lor în continuare au avut loc în ciuda î#otrivirii e,#rese a #ărţii ro!ne/ care a solicitat transiterea de inforaţii #reala+ile co#lete/ în conforitate cu convenţiile internaţionale în doeniu la care a+ele state sunt #ărţi contractante/ #recu şi desfăşurarea unui studiu internaţio nal de i#act asu#ra ediului / care să ateste e,istenţa sau nu: a unui astfel de efect ne%ativ transfrontalier de ediu asu#ra *eltei ro!neşti/ care constituie ai ult de două treii din totalul *eltei: şi a ăsurilor de co#ensare necesare #entru contraca-
)ur#ul 20
877
rărea acestui efect. "-a solicitat sistarea lucrărilor #!nă la reali)area acestui studiu internaţional de i#act. @ucrările au fost înce#ute şi/ a#oi/ continuate/ deşi au e,istat nueroase luări de #o)iţie şi recoandări ale or%ani)aţiilor internaţionale de ediu/ contrare #roiectului. stfel/ încă din octo+rie 2006/ e,#erţii KNE"CF şi ai Convenţiei de la Aasar #rivind )onele uede de i#ortanţă deose+ită au a#reciat că varianta B!stroe este cea ai #roastă din #unctul de vedere al i#actului de ediu/ iar/ în dece+rie 2006/ Coisia 3nternaţională #entru Drotecţia *unării î#otriva #oluării a ado#tat o #riă re)oluţie #rin care îşi e,#ria în%riGorarea faţă de #roiect şi solicita un studiu internaţional de i#act. 6. Conduita #ărţii ucrainen e încalcă un i#ortant nuăr de convenţii internaţionale ultilaterale/ trilaterale şi +ilaterale:/ cu ar fi Convenţia de la Es#oo #rivind evaluarea i#actului asu#ra ediului în conte,t transfrontalier 7997:< Convenţia de la Aasar #rivind )onele uede de i#ortanţă deose+ită în s#ecial ca &a+itat al #ăsărilor de a#ă 7947:< Con venţia #rivind coo#erarea #entru #rotecţia şi folosirea dura+ilă a fluviului *unărea 7998:< Convenţia #rivind accesul la inforaţie/ #artici#area #u+licului la luarea deci)iei şi accesul la Gustiţie în #ro+lee de ediu de la ar&us 7995:< Convenţia de la Bonn #rivind conservarea s#eciilor i%ratoare de aniale săl+atice 7949:< Convenţia #rivind #rotecţia şi folosirea cursurilor de a#ă şi a lacurilor transfrontaliere de la Helsinki 7992:< Convenţia #rivind #rotecţia Iării Ne%re î#otriva #oluării de la Bucureşti 7992:< cordul +ilateral #rivind e,#loatarea a#elor de fron tieră 7994:< (ratatul +ilateral de frontieră 2006: etc. 8. u fost declanşate/ #e l!n%ă ecanisele +ilaterale/ şi ecanisele s#ecifice ale unora dintre convenţiile de ai sus ar&us/ Berna/ Coisia de nc&etă 3nternaţională în +a)a Convenţiei de la Es#oo:/ fiind i#licaţi şi e,#erţi ai celorlalte convenţii şi or%anise de ediu Aasar/ KNE"CF/ Coisia #entru #rotecţia *unării:/ dar şi Coisia Euro#eană şi DCE în cadrul căreia a fost ela+orat Aa#ortul Dlatvoet #rivind deltele euro#ene:.
)ur#ul 21
Cursul 27 Aăs#underea internaţională a statelor 20.0. Situaţii - Aăs#underea statelor #recu şi a altor su+iecte de dre#t interna ţional:/ ca #rinci#iu %eneral/ intervine în două situaţii distincte a: răs#underea #entru fapte sau acte ilici te din #unctul de vedere al dre#tului internaţio nal/ #rin care se 1ncalcă nor!e ale dreptului inter/ naţional +: răs#underea #entru consecinţe pre6udiciabile decurg*nd din acti/ vităţi care nu sunt interzise de dreptul internaţional activităţi licite per #e6. - 3nstituţia răs#underii s-a aflat 1n proces de codificare încă din anul
7989/ Coisia de *re#t 3nternaţional ado#t!nd în 799= un Proiect de articole privind răspund erea statelor$ revi)uit şi detaliat/ cu =2 de articole/ cu trei #ărţi srcinea răs#underii internaţionale/ conţinutul$ for !ele %i gradele răs#underii şi soluţionarea diferendelor. - Klterior/ C*3 a reluat lucrările #e această teă/ reuşind ca la sesiunea a 16-a din 2::0 să ado#te un proiect de articole final$ cu #; de articole as#ectele le%ate de soluţionarea diferendelor fiind eliinate :. C*3 a #ro#us dunării enerale a#ro+area #rin re)oluţie a #roiectului de articole/ concoitent cu recoandarea ca/ în viitor/ du#ă ce soluţiile %ăsite de C*3 vor fi fost confirate sau nu: de #ractica statelor/ să se treacă la redactarea/ #e această +a)ă/ a unei Convenţii în aterie dunarea enerală a fost de acord:. - înce#!nd cu sesiunea sa din 2002/ C*3 a înce#ut să ela+o re)e un #roiect de articole #rivind răs#underea or%ani)aţiilor internaţionale.
20.2. unda!entul răspunderii pentru fapte ilicite este actulIfaptul ilicit al unui stat: o acţiune sau oisiune care constituie o încălcare a unei o+li%aţii internaţionale.
876
20.3. Condiţiile necesare pentru eistenţa unui fapt ilicita: o condiţie de ordin subiectiv =o acţiune sau o!isiune care/ confor
dre#tului internaţional/ este i!putabilă statului:< +: o condiţie de ordin obiectiv =1ncălcarea unei o+li%aţii internaţionale #rin această co#ortare i#uta+ilă:. - *octrina şi #ractica în aterie ai solicită/ #e un filon tradiţional ist de %!ndire ins#irat de dre#tul #rivat/ e,istenţa altor trei condiţiiZ culpa$ care/ nefiind co#let înlăturată/ lasă tot ai ult loc teoriei răs#underii o+iective Z pre6udiciul. Coisia de *re#t 3nternaţional a arătat că nu e,istenţa #reGudiciului este esenţială/ ci încălcarea unei o+li%aţii internaţionale art. 2 din Droiectul de articole ado#tat în 2007: Z legătura cauzală. *acă se adite #reGudiciul ca o condiţie a e,istenţei fa#tului ilicit: şi le%ătura cau)ală a#are/ la r!ndul ei/ ca o condiţie în acest sens.
20.3.0. (!putabilitatea faptului ilicit a: "tatul răs#un de #entru fa#tele oricăror organe =autorităţi? statale fără distincţie le%islative/ e,ecutive/ Gudecătoreşti centrale sau locale:< ]art. 8 alin. 7: din Droiectul de articole^< +: "tatul răs#un de #entru fa#tele persoanelor sau entităţilor care nu sunt or%ane ale statul ui/ dar sunt 1!puternicite prin dreptul statului respectiv să eercite ele!entele de autoritate guverna!entală$ dacă #ersoanele sau entităţile au acţionat în această ca#acitate în situaţia dată art. 1:. c: "tatul răs#unde pentru faptele unui organ al altui stat pus la dis/ poziţia sa de acest stat$ dacă or%anul acţionea)ă în e,ercitarea eleentelor de autoritate %uvernaentală ale statului la dis#o)iţia căruia a fost #us art. =:. d: "tatul răs#unde #entru fa#tele unui or%an al său sau ale unei #ersoane ori entităţi î#uternicite să e,ercite eleente de autoritate %uvernaentală/ c&iar dacă aceştia acţionea)ă/ în această ca#acitate/ cu depă%irea atribuţiilor sau contravenind instrucţiunilor art. 4:. e: "tatul răs#unde #entru fa#tele unei #ersoa ne sau %ru# de #ersoane dacă #ersoana sau %ru#ul de #ersoane acţionea)ă #e +a)a unor instrucţiuni sau su+ îndruarea ori controlul statului res#ectiv art. 5:.
f: "tatul răs#unde #entru fa#tele persoanelor sau grupurilor de per/ soane care eercită 1n fapt atribute de autoritate guverna!entală 1n absenţa sau 1n cazul ne1ndeplinirii atributelor de către autorităţile
878
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
oficiale şi în circustanţe care cer e,ercitarea acelor eleente de autoritate art. 9:. %: "tatul răs#und e şi #entru faptele unei !i%cări insurecţionale care for!ează noul guvern art. 70:. &: "tatul răs#unde şi în situaţiile în care - în ca)urile enţionate la literele anterioare - nu sunt înde#linite toate condiţiile de i#uta+ilitate/ dar statul confir!ă %i 1%i 1nsu%e%te faptele respective ca fiind ale sale =art. 00?. 20.3.2. 1ncălcarea unei obligaţii internaţionale - *in #unctul de vedere al intereselor afectate/ în Droiectul din 799= se făcea o distincţie între a? 5bligaţii ce interesează societate a internaţională 1n ansa!blul său (erga ones).încălcarea unei astfel de o+li%aţii conduce la coiterea unei cri!e internaţionale. - Cri!a internaţio nală era definită ca fa#tul internaţional ilicit care re)ultă dintr-o încălcare de către stat a unei o+li%aţii internaţionale at!t de esenţiale #entru ocrotirea intereselor fundaentale ale counităţii internaţionale/ înc!t încălcarea acesteia este recunoscută ca o criă de către această counitate în ansa+lul - F criă internaţională #uteasău< re)ulta dintr-o încălcare %ravă a Z unei o+li%aţii internaţionale de i#ortanţă esenţială #entru enţinerea #ăcii şi securităţii internaţionale< Z unei o+li%aţii internaţionale de i#ortanţă esenţială #entru salv%ardarea dre#tului #o#oarelor la autodeterinare< Z unei o+li%aţii internaţio nale cu ar fi inter)icer ea sclaviei sau %enocidului/ efectuată #e scară lar%ă< Z unei o+li%aţii internaţionale de i#ortanţă esenţială #entru #rotecţia şi #ăstrarea ediului înconGurător. b? Alte obligaţii a căror încălcare ar conduce la coiterea unui delict internaţional. Delictul internaţional era defin it ca orice fa#t interna ţional ilicit care nu este criă internaţională. - *istincţia între crie şi delicte inter naţionale urărea să #ună în evidenţă e,istenţa unor re%iur i diferite de constatare a lor în ca)ul crielor/ orice su+iect de dre#t internaţional ar fi #utut invoca răs#underea/ #e c!nd în ca)ul delictelor/ nuai statul direct le)at. - Ca urare a nueroaselor critici din #artea statelor şi a doctrinei/ care au indicat Oslă+iciunileP acestei soluţii/ proiectul final de articole adoptat 1n anul 2::0 părăse%te distincţia 1ntre cri!e %i delicte internaţionale. Ca#itolul 333 al #roiectului de articole articolele 80 şi 87:/ inti-
)ur#ul 21
871
rulat 1ncălcări grave ale obligaţiilor ce decurg din nor!ele i!perative ale dreptului internaţi onal general@$ introduce o+li%aţia statelor de a coo#era #entru a #une ca#ăt unei astfel de încălcări definită ca i#lic!nd neînde#linirea fla%rantă %ross: sau sisteatică de către statul res#onsa+il a o+li%aţiei în cau)ă:/ #recu şi o+li%aţia de a nu recunoaşte ca le%ală o situaţie creată de o astfel de încălcare şi de a nu acorda aGutor sau asistenţă #entru enţinerea acestei situaţii< - "e creea)ă astfel o diferenţă de regi! între acest ti# de încălcare şi celelalte în #rivinţa a#licării răspunderii internaţionale a statelor.
20.3.3. (nvocarea răspunderii statelor - "e #oate face de către statul vătă!at dacă o+li%aţia încălcată este datorată acelui stat sau unui %ru# de state din care acest stat face #arte sau către counitatea internaţională ca între%/ iar încălcarea o+li%aţiei afectea)ă în #rinci#al acest stat sau este de aşa natură înc!t sc&i+ă radical #o)iţia tuturor celorlalte state faţă de care o+li%aţia este datorată în ce #riveşte e,ecutarea o+li%aţiei în continuare art. 82:< - Notificarea #rin care statul vătăat invocă răs#underea tre+uie să s#ecifice conduita #e care statul res#onsa+il tre+uie să o ure)e #entru încetarea dacă şi nu for!a diciului #efa#tului care o ilicit/ doreşte art.acesta 86:. continuă/ Aăs#underea #oatereparaţiei fi invocată#reGudacă cererea nu este făcută cu res#ectarea re%ulilor a#lica+ile în aterie de naţionalitatecetăţenie a cererilor şi dacă cererea este su#usă a#licării re%ulilor e#ui)ării căilor interne de recurs/ iar acestea nu sunt e#ui)ate art. 88:< - *e aseenea/ răs#underea nu #oate fi invocată dacă statul vătăat a renunţat anterior la solicitarea răs#underii sau dacă se #oate considera/ ca urare a conduitei sale/ că a acce#tat în od vala+il renunţarea la cereredecăderea din dre#tul de a cere a#licarea răs#underii art. 81:< - Droiectul ai #revede re%uli a#lica+ile art. 8=/ 84: at!t în situaţia pluralităţii de state vătă!ate fiecare #ut!nd să invoce se#arat răs#underea:/ c!t şi în situaţia pluralităţii de state răspunzătoare se #oate invoca răs#underea fiecăruia/ f!ră ca statul vătăat să #oată o+ţine/ însă/ co#ensaţii ai ari dec!t #reGudiciul suferit:< - Aăs#underea #oate fi invocată şi de alt stat dec!t cel vătăat dacă Z o+li%aţia încălca tă este datorată unui grup de sta te$ inclusiv statul care invocă/ şi este sta+ilită #entr u protecţia unui interes colectiv al grupului sau este dator ată co!unităţii internaţionale ca 1ntreg art. 85 #ara%. 7:< - cest alt stat #oate cere statului răs#un)ător
87=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Z 1ncetarea fa#tului internaţional ilicit/ #recu şi asi%urări şi %aranţii - că nu se va re#eta< Z 1ndeplinirea obligaţiei de a repara pre6udiciul în interesul statului vătăat sau al +eneficiarilor o+li%aţiei încălcate art. 85 #ara%. 2:<
20.4. Cauze ce eclud caracterul ilicit al faptului a: Consi!ţă!*ntul tre+uie să fie vala+il/ iar fa#tul ilicit să ră!nă în liitele consiţă!ntului e,#riat: art. 20:< +: Legiti!a apărare. Drovocarea stării de #ericol se datorea)ă statului faţă de care se iau ăsurile de autoa#ăr are/ ce tre+uie să fie licite şi să se desfăşoare confor Cartei FNK art. 27:. c: Contra!ăsurile nu tre+uie să i#lice folosirea forţei sau aeninţarea cu forţa art. 22:< d: orţa !a6oră evenientul tre+uie să fie i#revi)i+il sau ire)isti+il/ în afara controlului statului/ şi să facă i#osi+ilă e,ecutarea o+li%aţiei:< forţa aGoră nu e,clude răs#underea dacă statul a contri+uit la #roducerea fa#tului sau şi-a asuat riscul #roducerii situaţiei res#ective< e: Starea de pri!e6die autorul fa#tului tre+uie să nu fi avut altă odalitate re)ona+ilă de a-şi salva viaţa sau vieţile altor #ersoane încredinţate în %riGa sa:< starea de #rieGdie nu e,clude răs#underea dacă ea se datorea)ă conduitei statului ce o invocă sau dacă fa#tul în cau)ă #oate crea un #ericol co#ara+il sau ai are art. 28:< f: Starea de necesitate nu #oate fi invocată dec!t dacă fa#tul ilicit este sin%ura odalitate de a salva interesul său vital faţă de un #ericol %rav şi iinent şi să nu afecte)e %rav interesul esenţial al unui stat sau %ru# de state faţă de care o+li%aţia este datorată sau un interes esenţial al counităţii internaţionale ca între%: art. 21:< ea nu #oate e,clude răs#underea dacă o+li%aţia internaţională în discuţie e,clude #osi+ilitatea invocării sau dacă statul a contri+uit la crearea stării de necesitate< *acă în i#ote)a #revă)ută la lit. e:/ #rieGdia aeninţă interese !a6ore ale cetăţenilor statului/ în ca)ul stării de necesitate Zlit. =f?[$ interesele funda!entale ale statului sunt cele care sunt în #ericol. - Droiectul de articole #reved e însă că aceste cau)e de e,onerare nu o#erea)ă dacă fa#tul ilicit este neconfor! cu o o+li%aţie ce decur%e dintr-o noră i#erativă a dre#tului internaţional %eneral art. 2=:.
)ur#ul 21
874
20.#. or!e de reparare a pre6udiciului =obligaţia de reparare? a: "tatul care săv!rşeş te fa#tul ilicit şi a cărui răs#undere este sta+ilită are obligaţia de reparare co#letă a #reGudiciului art. 67 #ara%. 7:/ #recu şi o+li%aţia de a e,ecuta o+li%aţia încălcată art. 29:. +: E,istă/ totodată/ obligaţia de a pune capăt faptului ilicit %i de a oferi garanţii %i asigurări corespunzătoare că nu se va repeta art. 60:. c: F+li%aţia de re#arar e Z în c a)ul daunelor !ateriale$ re#araţia constă în &restituito in integrutn!resta+ilirea situaţiei anterioare coiterii fa#tului ilicit:. *acă aceasta nu ai este #osi+ilă ca urare a i#osi+ilităţii ateriale sau a fa#tului că i#lică o sarcină dis#ro#orţionată în ce #riveşte +eneficiul re)ult!nd din restituire faţă de co#ensaţie:/ e,istă o+li%aţia la des#ă%u +iri ec&ivalente. în %eneral/ se reţin nuai daunele directe cele indirecte nuai dacă se #ot deterina cu certitudine:. "e acordă des#ă%u+iri at!t #entru #a%u+a #ro#riu-)isă %damnum emergen#6, c!t şi #entru +eneficiul nereali)at %lucrum ce##an#6, care tre+uie să fie noral şi #revi)i+il art. 61/ 6=/ 65:. Z în ca)ul daunelor !orale$ re#araţia constă în satisfacţie@ re%rete/
scu)e/restituirea onoruri #entru stea%ul le)at/ #ede#sirea #ersoanelor vinovate etc:/ dacă sau co#ensaţia nu sunt suficiente< satisfacţia nu #oate î+răca fore uilitoare art. 64:.
20.7. Contra!ăsurile 1!potriva statului răspunzător - "tatul vătăat #oate între#r inde contraăsuri faţă de statul răs#un)ător #entru a-7 deterina să-şi înde#linească o+li%aţiile #revă)ute la secţiunea anterioară art. 89 #ara%. 7:< - cestea sunt liitate la neeecutarea$ pentru un ti!p$ a obligaţiilor internaţionale faţă de statul răspunzător şi tre+uie luate astfel înc!t să #erită reluarea e,ecutării o+li%aţiilor res#ective art. 89 #ara%. 2 şi 6:< - Contraăsurile nu #ot #rivi confor art. 10: o+li%aţiile Z de a se a+ţine de la aeninţ area cu folosir ea forţei şi de la folosirea forţei< Z de a res#ecta dre#turile fundaentale ale oului< Z cu caracter uanitar ce inter)ic re#resaliile< Z ce decur% din nore i#erative ale dre#tului internaţional %eneral< Z ce se referă la #roceduri de soluţion are a diferendelor între statul res#ectiv şi statul răs#un)ător<
875
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Z de a res#ecta inviola+ilitatea a%enţilor di#loatici şi consulari/ a loca lurilor/ ar&ivelor şi docuentelor din această cate%orie. - Condiţiile de recur%ere la contraăsuri Z tre+uie să fie proporţionale cu #reGudiciul/ să ia în considerare %ravitatea fa#tului internaţional ilicit şi dre#turile în discuţie art. 17:< Z 1nainte de a recur%e la contraăsuri statul tre+uie să solicite statului răs#un)ător 1ndeplinirea obligaţiilor de la secţiunea anter ioară şi să/i notifice decizia de a lua contraăsuri/ oferindu-se să negocieze cu acest stat art. 12 #ara%. 7:< Z inde#endent de cele de ai sus/ statul #reG udiciat #oate lua contraăsuri ur%ente #entru conservarea dre#turilor sale art. 12 #ara%. 2:< - Contraăsurile tre+uie suspendate ur%ent dacă Z fa#tul ilicit a 1ncetat Z dis#uta este pendinte 1n faţa unei instanţe 6urisdicţi onale co#etente să ia o deci)ie o+li%atorie #entru #ărţi art. 12 #ara%. 6:. - Contraăsurile de anterioară îndată ce statul răs#un)ător a înde#linit o+li%aţiile enţionate1ncetează la secţiunea art. 16:< - Contraăsurile #ot fi luate şi de alte state/ îndre#tăţite confor art. 85 ve)i secţiunea 27.6.6 a #re)entului curs:/ în vederea asi%urării încetării încălcării şi #entru o+ţinerea re#arării în interesul statului vătăat sau al +eneficiarilor o+li%aţiei încălcate art. 18:.
Bibliografie !ini!ală 7. l. !olintineanu, . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t internaţional conte#oran/ ed. a 2-a/ revă)ută şi adău%ită/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2000/ #. 211-219 2. D. ope#cu, . "ă#ta#e, *re#t internaţio nal #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ 7994/ #. 661-612 6. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional. 3ntroducere în dre#tul internaţional #u+lic/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2006/ #. 697-876 8. R.:. !eşteliu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 33/ Ed. C.H. Beck/ Bucureşti/ 2005/ #. 24-10.
)ur#ul 21
879
Bibliografie selectivă .l.:. ng7el, Aăs#underea în dre#tul internaţional/ Ed. @uina @e,/
Bucureşti/ 7995
2. R.:. !eşteliu, Contraăsurile în dre#tul internaţional/ Aevista
Ao!nă de *re#t 3nternaţional nr. 7/ octo+rie-dece+rie 2006/ #. 2=-11 6. R.:. !eşteliu, *re#tul răs#underii internaţionale a statelor. Codificare şi de)voltare #ro%resivă în vi)iunea Coisiei de *re#t 3nternaţional a FNK/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternational nr. 2/ ianuarie-iunie 200=/ #. 7-78 8. l. !olintineanu, Knele as#ecte ale răs#underii internaţionale #entru consecinţe #reGudicia+ile decur%!nd din activităţi care nu sunt inter)ise de dre#tul internaţional/ în "*A nr. 6/ 7992 1. . Diaconu, . lie#cu, D. "egrea, *. ăcureţu, Nerecur%erea la forţă şi la aeninţarea cu forţa - #rinci#iu fundaental al dre#tului internaţional/ în AA"3 nr. 2-6/ 7946 =. . Diaconu, as#ecte recente #rivind răs#underea internaţională a statelor/ în AA"3Knele nr. 6/ 7945 4. :. >7elmegeanu, Codificarea răs#underii internaţionale a statelor -Q în luina lucrărilor Coisiei de *re#t 3nternaţional/ în "tudii şi cercetări Guridice nr. 8/ 79=6 5. T. :eleşcanu, @a res#onsa+ilite #our doa%es nucleaires/ (&ese/ Bucureşti/ 7946 9. :. :olea, Aăs#underea statelor în dre#tul internaţional conte#oran/ "crisul ro!nesc/ Craiova/ 7945.
Aneă Proiect de articole privind răspunderea statelor pentru fapte internaţionale ilicite$ adoptat de Co!isia de Drept (nternaţional la sesiunea a #3/a =2::0? Capitolul (. Principii generale Articolul 0. )ăspunderea statului pentru faptele sale internaţionale ilicite Frice fa#t internaţional ilicit al unui stat atra%e răs#underea internaţională a acelui stat.
820
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Articolul 2. "le!entele faptului internaţional ilicit al unui stat E,istă un fa#t internaţional ilicit al unui stat atunci c!nd conduita ce constă dintr-o acţiune sau oisiune a: Este i#uta+ilă statului în conforitate cu dre#tul internaţional< şi +: Constituie o încălcare a unei o+li%aţii internaţionale a statului. Articolul 3. Calificarea unui fapt al unui stat ca internaţional ilicit Calificarea unui fa#t al unui stat ca internaţional ilicit este %uvernată de dre#tul internaţional. F astfel de caracteri)are nu este afectată de caracteri)area aceluiaşi act ca licit de către dre#tul intern. Capitolul ((. (!putabilitatea conduitei unui stat Articolul 4. Conduita organelor unui stat 7. Conduita oricărui or%an al statului va fi considerată un fa#t al acelui stat confor dre#tulu i internaţional/ dacă acest or%an e,ercită funcţii le%islative/ e,ecutive/ Gudecătoreşti sau orice alte funcţii/ oricare ar fi #o)iţia sa în or%ani)area statului şi oricare ar fi natura sa ca or%an central sau al unei unităţi teritoriale a statului. 2. Kn or%an inclu de orice #ersoa nă sau entitate ce are acest statut în conforitate cu dre#tul intern al statului. Articolul #. Conduita persoanelor sau entităţilor ce eercită ele/ !ente de autoritate guverna!entală Conduita unei #ersoane sau entităţi care nu este or%an al statului confor articolului 8/ dar este î#uternicită de dre#tul statului în cau)ă să e,ercite eleente de autoritate %uvernaentală va fi considerată ca fa#t al statului confor dre#tului internaţional/ dacă #ersoana sau entitatea acţionea)ă în această ca#acitate în situaţia #articulară dată. Articolul 7. Conduita organelor plasate la dispoziţia unui stat de către alt stat Conduita unui or%an #lasat la dis#o)iţia unui stat de către alt stat va fi considerată ca fa#t al #riului stat confor dre#tului internaţional dacă or%anul acţionea)ă în e,ercitarea eleentelor de autoritate %uvernaentală ale statului la dis#o)iţia căruia a fost #lasat. Articolul 8. Depă%irea autorităţii sau contradicţia cu instrucţiunile Conduita unui or%an de stat sau a unei #ersoane sau entităţi î#uternicită să e,ercite eleente de autoritate %uvernaentală va fi considerată ca fa#t al statului confor dre#tului internaţio nal dacă or%anul/ #ersoan a sau
)ur#ul 21
827
entitatea acţionea)ă în această ca#acitate/ c&iar dacă îşi de#ăşeşte autoritatea sau contravine instrucţiunilor.
Articolul 9. Conduită diri6ată sau controlată de stat Conduita unei #ersoane sau %ru# de #ersoane va fi considerată ca fa#t al statului confor dre#tului internaţional dacă #ersoana sau %ru#ul de #ersoane acţionea)ă în fa#t confor instrucţiunilor sau su+ diriGarea ori controlul statului în desfăşurarea acelei conduite. Articolul ;. Conduita desfă%urată 1n absenţa sau 1n cazul ne1nde/ plinirii atribuţiilor de către autorităţile oficiale Conduita unei #ersoane sau %ru# de #ersoane va fi considerată ca fa#t al statului confor dre#tului internaţional dacă #ersoana sau %ru#ul de #ersoane e,ercită în fa#t eleente de autoritate %uvernaentală în a+senţa sau în ca)ul nede#linirii atri+uţiilor de către autorităţile oficiale şi în circustanţe de natură să reclae e,ercitarea acelor eleente de autoritate. Articolul 0:. Conduita unei !i%cări insurecţionale sau de altă natură 7. Conduita unei işcări insurec ţionale care forea)ă noul %uvern al unui stat va fi considerat ca fa#t al statului res#ectiv confor dre#tului internaţional. 2. Conduita unei işcări insure cţionale sau de altă natură/ care reuşeşte sta+ilirea unui nou stat într-o #arte a teritoriului statului #re-e,istent sau întrun teritoriu su+ adinistrarea sa va fi considerată ca fa#t al noului stat confor dre#tului internaţional. 6. cest articol nu afectea)ă atri+uirea către un stat a oricărei conduite/ în orice fel le%ată de işcarea în cau)ă/ care tre+uie considerată ca fa#t al acelui stat în teeiul articolelor 8-9. Articolul 00. Conduita confir!ată %i asu!ată de un stat ca a sa proprie Conduita care nu este i#uta+ilă unui stat în conforitate cu articolele anterioare va fi totuşi considerată ca fa#t al statului în cau)ă confor dre#tului internaţional dacă şi în ăsura în care statul confiră şi îşi asuă conduita în discuţie ca fiind a sa #ro#rie. Capitolul (((. 1ncălcarea unei obligaţii internaţionale Articolul 02. "istenţa unei 1ncălcări a unei obligaţii internaţionale E,istă o încălcare a unei o+li%aţii internaţionale de către un stat atunci c!nd un fa#t al acelui stat este neconfor cu cerinţele re)ultate din o+li%aţia res#ectivă/ oricare ar fi ori%inea sau caracterul ei. Articolul 03. 5bligaţia internaţională 1n vigoare pentru un stat Kn fa#t al unui stat nu constituie o încălcare a unei o+li%aţii internaţionale dec!t dacă statul este le%at #rin o+li%aţia în cau)ă la oentul săv!rşirii fa#tului.
822
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Articolul 04. 1ntinderea 1n ti!p a 1ncălcării unei obligaţii interna/ ţionale 7. încălcarea unei o+li%aţi i internaţionale #rintr-un fa#t al unui stat ce nu are caracter continuu are loc la oentul săv!rşirii fa#tului/ c&iar dacă efectele sale continuă. 2. încălcarea unei o+li%aţii intern aţionale #rintr-un fa#t al unui stat ce are caracter continuu se întinde #e toată #erioada în care fa#tul continuă şi ră!ne neconfor cu o+li%aţia internaţională. 6. încălcarea unei o+li%aţii intern aţionale care cere statului să #revină un anuit evenient are loc şi se întinde #e toată #erioada în care evenientul continuă şi ră!ne neconfor cu o+li%aţia în cau)ă. Articolul 0#. 1ncălcarea const*nd 1ntr/un fapt co!pus 7. încălcarea unei o+li%aţii interna ţionale de către un stat #rintr-o serie de acţiuni sau oisiuni definite î#reună ca ilicite are loc atunci c!nd se #roduce acţiunea sau oisiunea care/ î#reună cu celelalte acţiuni sau oisiuni/ este suficientă #entru constituirea fa#tului ilicit. 2. în acest ca)/ încălcarea se întinde #e toată #erioada înce#! nd cu #ria acţiune sau oisiune din această serie şi durea)ă at!ta ti# c!t aceste acţiuni sau oisiuni se re#etă şi ră!n neconfore cu o+li%aţia internaţională. Capitolul (. )ăspunderea statului 1n ce prive%te faptul altui stat Articolul 07. A6utorul sau asistenţa la co!iterea unui fapt inter/ naţional ilicit Kn stat care aGută sau asistă alt stat la coiterea unui fa#t internaţional ilicit de către cel de-al doilea este răs#un)ător internaţional #entru aceasta dacă a: cest stat acţionea)ă astfel cunosc!n d circustanţele fa#tului inter naţional ilicit< şi +: >a#tul ar avea caracter internaţional ilicit dacă ar fi cois de acel stat. Articolul 08. Diri6area %i controlul eercitate asupra co!iterii faptului internaţional ilicit Kn stat care diriGea)ă şi controlea)ă alt stat în coiterea unui fa#t internaţional ilicit de către cel de-al doilea este răs#un)ător internaţional #entru acel fa#t dacă a: cel stat acţionea)ă astfel cunosc!nd circu stanţele fa#tului inter naţional ilicit< şi +: >a#tul ar avea caracter internaţional ilicit dacă ar fi săv!rşit de acel stat. Articolul 09. Coerciţia eercitată de alt stat
)ur#ul 21
-
423
Kn stat care constr!n%e alt stat să coită un fa#t este răs#un)ător internaţional #entru acel fa#t dacă
a: >a#tul ar fi/ în li#sa coerciţiei/ un fa#t intern aţional ilicit al statului constr!ns< şi +: "tatul constr!ns acţionea)ă astfel cunosc!nd circustanţele fa#tului. Articolul 0;. "fectele prezentului Capitol Dre)entul Ca#itol nu afectea)ă răs#underea internaţională a statului care coite fa#tul în cau)ă sau al oricărui alt stat/ sta+ilită în conforitate cu aceste articole.
Capitolul . Circu!stanţe care eclud caracterul ilicit Articolul 2:. Consi!ţă!*ntul Consiţă!ntul vala+il al statului #entru coiterea unui fa#t dat de către un alt stat e,clude caracterul ilicit al acelui fa#t în relaţie cu #riul stat în ăsura în care fa#tul ră!ne în liitele consiţă!ntului res#ectiv. Articolul 20. Legiti!a apărare Caracterul ilicit al unui fa#t al unui stat este înlăturat dacă fa#tul constituie o ăsură le%itiă de autoa#ărare între#rinsă în conforitate cu Carta FNK. Articolul 22. Contra!ăsurile faţă de faptul internaţional ilicit Caracterul ilicit al unui fa#t al unui stat care nu este confor cu o o+li%aţie internaţională faţă de alt stat este înlăturat dacă şi în ăsura în care fa#tul constituie o contraăsură luată î#otriva celui de-al doilea stat în conforitate cu Ca#itolul 33 al Dărţii a (reia. Articolul 23. orţa !a6oră 7. Caracterul ilicit al unui fa#t al unui stat care nu este confor cu o o+li%aţie internaţională a acelui stat este înlăturat dacă fa#tul este datorat forţei aGore/ care este intervenţia unei forţe ire)isti+ile sau a unui evenient ne#revă)ut/ dincolo de controlul statului/ care face aterialente i#osi+ilă e,ecutarea o+li%aţiei în circustanţele date. 2. Dara%raful 7 nu se a#lică dacă a: "ituaţia de forţă aGoră este datorată / fie sin%ură/ fie î#reu nă cu alţi factori/ conduitei statului care o invocă< sau +: "tatul şi-a asuat riscul situaţiei care se #roduce. Articolul 24. Starea de pri!e6die 7. Caracterul ilicit al unui fa#t al unui stat care nu este confor cu o o+li%aţie internaţională a acelui stat este înlăturat dacă autorul fa#tului în cau)ă nu avea altă odalitate re)ona+ilă/ în acea situaţie de #rieGdie/ să-şi salve)e viaţa sau vieţile altor #ersoane încredinţate în %riGa autorului. 2. Dara%raful l nu se a#lică dacă
828
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
a: "ituaţia de #rieGdie este datorată/ fie sin%u ră/ fie în co+inaţie cu alţi factori/ conduitei statului care o invocă< sau +: >a#tul în discuţie este susce#ti+il să cree)e un #ericol co#ara+il sau ai are. Articolul 2#. Starea de necesitate 0. Necesitatea nu #oate fi invocată de un stat ca otiv de înlăturare a caracterului ilicit al unui fa#t neconfor cu o o+li%aţie internaţională a acelui stat dec!t dacă fa#tul a: Este sin%ura odalitate ca statul res#ectiv să-şi #roteGe)e un interese esenţial î#otriva unui #ericol %rav şi iinent< şi +: Nu afectea)ă %rav un interes esenţial al statului sau statelor faţă de care e,istă o+li%aţia sau faţă de counitatea internaţională ca între%. 2. în orice ca)/ necesitat ea nu #oate fi invocată de un stat ca otiv #entru e,cluderea caracterului ilicit dacă a: F+li%aţia internaţională în cau)ă e,clude #osi+ilitatea invocării necesităţii< sau +: "tatul a contri+uit la starea de necesitate. Articolul 27. Confor!itatea cu nor!ele i!perative Nici o #revedere a acestui Ca#itol nu înlătură caracterul ilicit al unui fa#t al unui stat care nu este confor cu o o+li%aţie decur%!nd dintr-o noră i#erativă a dre#tului internaţional %eneral. Articolul 28. Consecinţele invocării unei circu!stanţe ce eclude caracterul ilicit 3nvocarea unei circustanţe ce e,clude caracterul ilicit în conforitate cu acest Ca#itol nu afectea)ă a: înde#linirea o+li%aţiei în cau)ă/ dacă şi în ăsur a în care circustanţa care înlătură caracterul ilicit nu ai e,istă< +: Dro+lea des#ă%u+irii #entru orice #ierdere aterială cau)ată de fa#tul în cau)ă.
Partea a doua. Conţinutul răspunderii internaţionale a statului Capitolul (. Principii generale Articolul 29. Consecinţe 6uridice ale faptului internaţional ilicit Aăs#underea internaţională a statelor care este an%aGată de un fa#t internaţional ilicit în conforitate cu #revederile Dărţii înt!i i#lică efec-
)ur#ul 21
tele Guridice #revă)ute de această Darte.
425
Articolul 2;. 5bligaţia per!anentă de eecutare Consecinţele Guridice ale fa#tului internaţional ilicit confor acestei Dărţi nu afectea)ă o+li%aţia #eranentă de e,ecutare a o+li%aţiei încălcate de către statul răs#un)ător. Articolul 3:. 1ncetarea %i nerespectarea "tatul răs#un)ător #entru fa#tul internaţional ilicit are o+li%aţia a: "ă încete)e săv!rşirea fa#tului/ dacă aceasta continuă< +: "ă ofere asi%urările cores#un)ătoare şi %aranţiile că acesta nu va fi re#etat/ dacă circustanţele solicită acest as#ect. Articolul 30. )epararea 7. "tatul răs#un)ător are o+li%aţia de a efectua re#arar ea co#letă a #reGudiciului cau)at de fa#tul internaţional ilicit. 2. DreGudiciul include orice #a%u+ă/ fie ea aterială sau orală/ cau)ată de fa#tul internaţional ilicit al unui stat. Articolul 32. (relevanţa dreptului intern "tatul răs#un)ător nu #oate invoca #reveder ile dre#tului său intern ca Gustificare a neînde#linirii o+li%aţiilor sale în conforitate cu această Darte. Articolul 33. Do!eniul de aplicare a obligaţiilor internaţionale prevăzute 1n această Parte 7. F+li%aţiile statulu i răs#un)ător/ #revă)ute în această Darte/ #ot fi faţă de un alt stat/ ai ulte state sau de counitatea internaţională în între%ul său/ s#ecial/ în funcţie de caracterul şi conţinutul o+li%aţiei internaţionale şi deîncircustanţele încălcării. 2. ceastă Darte nu afectea)ă nici un dre#t/ re)ultat din răs#un derea internaţională a unui stat/ care #oate a#ărea direct faţă de orice #ersoană sau entitate/ alta dec!t un stat.
Capitolul ((. )epararea pre6udiciului Articolul 34. or!ele de repare Ae#ararea co#letă a #reGudiciului cau)at de fa#tul internaţional ilicit va lua fora restituirii/ des#ă%u+irii şi satisfacţiei/ fie sin%ure sau co+inate/ în conforitate cu #revederile acestui Ca#itol. Articolul 3#. )estituirea Kn stat răs#un)ător #entru un fa#t internaţional ilicit are o+li%aţia de restituire/ adică de a resta+ili situaţia e,istentă înaintea coiterii fa#tului ilicit/ dacă şi în ăsura în care restituirea a: Nu este aterialente i#osi+ilă< +: Nu i#lică o sarcină total dis#ro#orţionată în ce #riveşte +eneficiul re)ultat din restituire faţă de des#ă%u+ire.
82=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Articolul 37. Despăgubiri 7. "tatul răs#un)ător de un fa#t interna ţional ilicit are o+li%aţi a de a acorda des#ă%u+iri #entru #reGudiciul cau)at #rin res#ectivul fa#t/ în ăsura în care #reGudiciul nu este re#arat #rin restituire. 2. *es#ă%u+irile vor aco#eri orice #reGudiciu evalua+il din #unct de vedere financiar/ inclusiv #ierderea c!şti%urilor/ în ăsura în care acestea sunt sta+ilite. Articolul 38. Satisfacţia 7. "tatul răs#un)ător de un fa#t interna ţional ilicit are o+li%aţia de a acorda satisfacţie #entru #reGudiciul cau)at #rin acel fa#t/ în ăsura în care #reGudiciul nu este re#arat #rin restituire sau des#ă%u+iri. 2. "atisfacţia #oate consta în recunoaşterea încălcării/ e,#riarea re%retului/ e,#riarea de scu)e oficiale sau altă odalitate adecvată. 6. "atisfacţia nu va fi dis#ro#orţionată faţă de #reGudiciu şi nu #oate lua o foră uilitoare #entru statul res#onsa+il. Articolul 39. Dob*nzile 7. *o+!n)ile la orice suă #rinci#ală datora tă confor #re)entului ca#itol sunt datorate în ăsura în care sunt necesare #entru a asi%ura re#ararea inte%rală. Aata do+!n)ii şi odul de calculare vor fi sta+ilite astfel înc!t să se reali)e)e acest re)ultat. 2. *o+!n)ile cur% de la data la care sua #rin ci#ală ar fi tre+uit să fie #lătită/ #!nă la data la care o+li%aţia de #lată este e,ecutată. Articolul 3;. Contribuţii la pre6udicii Dentru a sta+ili re#araţia/ se va lua în considerare contri+uţia la #reGudiciu #rin acţiune sau oisiune voluntară sau din ne%liGenţă a "tatului vătăat sau a oricărei #ersoane sau entit ăţi faţă de care este cerută re#ararea.
Capitolul (((. 1ncălcări grave ale obligaţiilor rezultate din nor!e i!perative ale dreptului internaţional general Articolul 4:. Do!eniul de aplicare al capitolului 7. Dre)entul ca#itol se a#lică răs#underii internaţionale ce decur%e dintr-o încălcare %ravă de către un stat a unei o+li%aţii ce re)ultă dintr-o noră i#erativă a dre#tului internaţional %eneral. 2. F încălcare a unei astfel de o+li%aţii este %ravă dac ă statul res#onsa+il nu şi-a înde#linit o+li%aţia în od fla%rant sau sisteatic. Articolul 40. Consecinţe particulare ale unei 1ncălcări grave a unei obligaţii ce rezultă din prezentul capitol
)ur#ul 21
427
7. "tatele vor coo#era #entru a #une ca#ăt #rin iGloace ilicite unei încălcări %rave în sensul articolului 80.
2. Nici un stat nu va recun oaşte ca le%iti ă o situaţie creată de o încălcare %ravă în sensul articolului 80 şi nici nu va acorda aGutor sau asistenţă #entru enţinerea acestei situaţii. 6. cest articol nu aduce atin%ere altor consecin ţe #revă)ute în această Darte sau altor consecinţe su#lientare #e care le #oate deterina în conforitate cu dre#tul internaţional o încălcare din doeniul de a#licare al #re)entului ca#itol.
Partea a (((/a. Punerea 1n aplicare a răspunderii internaţionale a statului Capitolul (. (nvocarea răspunderii statului Articolul 42. (nvocarea răspunderii de către statul vătă!at Kn stat este îndre#tăţit/ ca stat vătăat/ să invoce răs#underea unui alt stat dacă o+li%aţia încălcată tre+uia înde#linită faţă de a: statul res#ectiv< sau +: un %ru# de state/ inclusiv statul res#ectiv/ sau counitatea internaţională în între%ul ei/ iar încălcarea o+li%aţiei i: afectea)ă în od s#ecial statul res#ectiv< sau ii: este de aşa natură înc!t sc&i+ă în od radical #o)iţia tuturor celorlalte state faţă de care o+li%aţia tre+uie înde#linită în ceea ce #riveşte e,ecutarea în continuare a o+li%aţiei. Articolul 43. Notificarea cererii de către un stat vătă!at 7. Kn stat vătăat care invocă răs#u nderea unui alt stat va notifica cererea sa acelui stat. 2. "tatul vătăat #oate s#ecifica în #articular a: Conduita #e care statul răs#un)ător ar tre+ui să o ado#te #entru a #une ca#ăt fa#tului ilicit/ dacă acest fa#t ilicit continuă< +: Ce foră ar tre+ui să ia re#araţia/ în conforitate cu #revederile Dărţii a H-a. Articolul 44. Ad!isibilitatea cererilor Aăs#underea statului nu #oate fi reţinută dacă a: Cererea nu este #re)entată în conforit ate cu re%ulile a#lica+ile în aterie de naţionalitate a cererii< +: Cererea este su#usă re%ulii e#ui)ării căilor de recurs interne/ iar oricare dintre căile de recurs interne dis#oni+ile şi efective nu a fost e#ui)ată. Articolul 4#. Pierderea dreptului de a invoca răspunderea Aăs#underea statului nu #oate fi invocată dacă
825
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
a: "tatul vătăat a renunţat în od vala+il la cerere< +: "tatul vătăat tre+uie să fie considerat că a acce#tat decăderea din dre#tul de a invoca răs#underea datorită co#ortaentului său. Articolul 47. Pluralitatea statelor vătă!ate tunci c!nd ai ulte state sunt vătăate de acelaşi fa#t internaţional ilicit/ fiecare stat vătăat #oate invoca se#arat răs#underea statului care a cois fa#tul internaţional licit. Articolul 48. Pluralitatea statelor responsabile 7. tunci c!nd ai ulte state sunt res#onsa+ile #entru acelaşi fa#t internaţional ilicit/ răs#underea fiecărui stat #oate fi invocată în ce #riveşte fa#tul res#ectiv. 2. lineatul 7 a: nu #erite nici unui stat vătăat să o+ţină des#ă% u+iri ai ari dec! t #reGudiciul #e care 7-a suferit/ +: nu aduce atin%ere nici unui dre#t la recurs faţă de alte state res#onsa+ile. Articolul 49. (nvocarea răspunderii de către un stat$ altul dec*t statul vătă!at 0. Frice stat/ altul dec!t statul vătă at/ este îndre#tăţit să invoc e răs #underea unui altîncălcată stat în conforitate cu alineatul a: o+li%aţia tre+uie e,ecutată faţă2 dacă de un %ru# de state/ inclu siv statul res#ectiv/ şi este sta+ilită #entru #roteGarea unui interes colectiv al %ru#ului< sau +: o+li%aţia încălcată este datorată counităţii internaţionale în ansa+lu. 2. Frice stat îndre#tăţit să invoce răs#underea în conforitate cu ali neatul 7 #oate cere statului res#onsa+il a: încetarea fa#tului internaţional ilicit şi asi%urări şi %aranţii că nu se va ai re#eta/ în conforitate cu art. 60< şi +: e,ecutarea o+li%aţiei de re#arare în conforitate cu articolele #recedente/ în interesul statului vătăat sau al +eneficiarilor o+li%aţiei încălcate. 6. Condiţiile #entru invocarea răs#underii de către un stat vătăat în conforitate cu art. 86/ 88 şi 81 se a#lică şi invocării răs#underii de către statul îndre#tăţit în conforitate cu alineatul 7.
)ur#ul 21
829
Capitolul ((. Contra!ăsuri Articolul 4;. 5biectul %i li!itele contra!ăsurilor 7. Kn stat vătă at nu #oate lua contraăsuri faţă de un stat care este res#onsa+il de un fa#t internaţional ilicit dec!t #entru a-7 deterina să-şi înde#linească o+li%aţiile #revă)ute în Dartea a H-a. 2. Contraăsurile se vor liita la sus#endarea e,ecutării o+li%aţiilor internaţionale datorate statului res#onsa+il de către statul care ia ăsurile. 6. Contraăsurile sunt luate/ în ăsura #osi+ ilului/ de o aşa aniera înc!t să #erită reluarea e,ecutării o+li%aţiilor în discuţie. Articolul #:. 5bligaţii neafectate de contra!ăsuri 7. Contraăsurile nu vor afecta a: F+li%aţia de a se a+ţine de la aeninţa rea cu forţa sau folosirea forţe i în conforitate cu Carta Naţiunilor Knite< +: F+li%aţiile de #rotecţie a dre#turilor fundaentale ale oului< c: F+li%aţiile cu caracter uanitar/ care inter)ic re#resaliile< d: lte o+li%aţii #revă)ute de nore i#erative ale dre#tului internaţional %eneral. 2. Kn stat care va lua contraăsuri nu este de%revat de înde#linirea o+li%aţiilor sale a: ce re)ultă dintr-o #rocedură de re%leentare a diferendelor a#lica+ilă între statul res#ectiv şi statul res#onsa+il< +: de a res#ecta inviola+ilitatea a%enţilor di#loatici sau consulari/ localurilor/ ar&ivelor şi docuentelor. Articolul #0. Proporţionalitatea Contraăsurile tre+uie să fie #ro#orţionale #reGudiciului suferit/ cu luarea în considerare a %ravităţii fa#tului internaţional şi a dre#turilor în cau)ă. Articolul #2. Condiţii pentru recurgerea la contra!ăsuri 7. înainte de a lua contraăsuri/ un stat vătăat a: va cere statului răs#u n)ător/ în conforitate cu art. 86/ să-şi înde#linea scă o+li%aţiile #revă)ute în Dartea a 3i-a< +: va notifica statului răs#un)ător orice deci)ie de a lua contraăsuri şi va #ro#une ne%ocieri cu acel stat< 2. >ără a aduce atin %ere alineatului 7 +: statul vătăat #oate lua astfe l de contraăsuri ur%ente care sunt necesare #entru a-şi conserva dre#turile. 6. Contraăsurile nu #ot fi luate / iar dac ă au fost luat e tre+uie să fie sus#endate fără înt!r)ieri neGustificate/ dacă a: fa#tul internaţional ilicit a încetat/ şi
860
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
+: diferendul este su#us unei instanţe sau tri+unal care are autoritatea de a #ronunţa deci)ii o+li%atorii faţă de #ărţi. 8. lineatul 6 nu se a#lică dacă statul răs#un )ător nu #une în a#licare cu +ună-credinţă #rocedurile de re%leentare a diferendelor. Articolul #3. 1ncetarea contra!ăsurilor Contraăsurile vor înceta de îndată ce statul răs#un)ător şi-a înde#linit o+li%aţiile #revă)ute în Dartea a 3i-a în le%ătură cu fa#tul internaţional ilicit. Articolul #4. Găsuri luate de alt stat dec*t statul vătă!at Dre)entul ca#itol nu aduce atin%ere dre#tului oricărui stat/ îndre#tăţit în conforitate cu art. 85 alineatul 7 să invoce răs#underea altui stat/ de a lua ăsuri licit î#otriva statului res#ectiv/ #entru a asi%ura încetarea încălcării şi re#ararea în +eneficiul statului le)at sau al +eneficiarilor o+li%aţiei încălcate.
Partea a (/a. Dispoziţii cu caracter general Articolul ##. Ae4 #peciali# Dre)entele articole nu se a#lică atunci c!nd şi în ăsura în care condiţiile de e,istenţă a unui fa#t internaţional ilicit sau conţinutul sau #unerea în a#licare a răs#underii internaţionale a statului sunt re%leen tate de nore s#eciale de dre#t internaţional. Articolul #7. CFestiuni legate de răspunderea statelor$ ce nu sunt regle!entate de aceste articole Norele dre#tului internaţional a#lica+ile continuă să %uverne)e c&estiunile le%ate de răs#underea statelor #entru un fa#t internaţional ilicit în ăsura în care c&estiunile res#ective nu sunt re%leentate #rin #re)entele articole. Articolul #8. )ăspunderea organizaţiilor internaţionale Dre)entele articole nu aduc atin%ere oricărei c&estiuni le%ate de răs#undere şi a unei or%ani)aţii internaţionale sau a unui stat #entru conduita unei or%ani)aţii internaţionale/ în conforitate cu dre#tul internaţional. Articolul #9. )ăspunderea individuală Dre)entele articole nu aduc atin%ere nici unei c&estiuni le%ate de răs#underea individuală/ în conforitate cu dre#tul internaţional/ a oricărei #ersoane ce acţionea)ă în nuele unui stat. Articolul #;. Carta Naţiunilor >nite Dre)entele articole nu aduc atin%ere Cartei Naţiunilor Knite.
Cursul 22 *re#tul internaţional #enal 22.0. Definiţie %i 1ncercări de codificare - în ca)ul în c are persoanele fizice$ în cali tatea lor de organe ale statului sau în situaţii asiilate/ descrise în cursul anterior:/ res#ecti v de persoane private$ săv!rşesc infracţiuni internaţionale atunci c!nd decid/ ordonă sau e,ecută/ res#ectiv săv!rşe sc fa#teacte care sunt incriin ate şi #ede#site de dre#tul internaţional:/ alături de eventuala an%aGare a răs#un derii internaţionale a statului în #riul ca)/ dacă sunt întrunite condiţiil e necesare: este anga6ată răspunderea penală a persoanelor respective$ în cadrul aşa-nuitului drept internaţional penal. "otă Românul >espasian >. !anităţii@ Dra5t )ode o5)rime# again#t eace and ;ecuri t+ o5 :anPind6 cu 20 de articole/ î#ăr ţit în două #ărţi *is#o)iţii %enerale şi Crie contra #ăcii şi securităţii ua nităţii:. "otă - roiectul prevede că Z ace#te crime #unt %articolele 1S-206 crima de agre#iune, crima de genocid, crimele contra umanităţii, crimele contra per#onalului O"K şi per#onalului a#ociat, crimele de răzoi Z ace#te crime #unt pedep#iile c7iar dacă ele nu #unt incriminate 3n dreptul naţional al unui #tat intere#at #au implicat Z ră#punderea individului pentru ace#te crime nu a5ectează ră#punderea #tatului 3n cauză, iar ordinul guvernamental #au al #uperiorului ierar7ic nu-l e4onerează de ră#punderea penală , putând 5i 3n#ă con#iderat ca motiv de diminuare a pedep#ei %articolele I şi 86
862
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen Z #uperiorul ierar7ic ră#punde, de a#emenea, dacă #uordonatul #ău a #ăvârşit o a#t5el de crimă, 3n cazul 3n care avea cunoştinţă #au putea cunoaşte acea#ta şi nu a luat toate mă#urile nece#are pentru a 3mpiedica #au reprima #ăvârşirea Z calitatea o5icială, inclu#iv cea de şe5 de #tat #au de guvern, nu e#te e4oneratoare de ră#pundere penală Z #tatele #unt invitate #ă ia mă#urile nece#are pentru #tailirea competenţelor lor pentru /udecarea şi pedep#irea crimelor prevăzute la art. 1U-20, 5ără a #e pre/udicia competenţa unei curţi penale internaţionale Z pentru crima de agre#iune #e prevede competenţa curţii penale internaţionale, neinterzicându-#e 3n#ă po#iilitatea /udecării de către un #tat a unui cetăţean al #ău re#pon#ail %3n calitate de conducător #au organizator6 pentru plani5icarea, pregătirea, declanşarea #au conducerea unei agre#iuni comi#e de acel #tat.
22.2. (nfracţiunile internaţionale 22.2.0. Cri!ele contra păcii / Definiţie- plănuirea$ pregătirea$ dezlănţuirea sau purtarea unui război de agresiune sau a unui ră) +oi cu violarea tratatelor$ a garanţii lor sau acordurilor internaţionalesau #artici#area la un plan deliberat sau la un co!plot #entru săv!rşirea uneia din aceste fa#te cu triitere la definiţia a%resiunii - Ae)oluţia dunării enerale a FNK nr. 667878 dece+rie 7948:. 22.2.2. Cri!ele contra u!anităţii - Definiţie- asasinatul$ eter!inarea$ ducerea 1n robie$ deportarea sau orice act inu!an cois î#otriva #o#ulaţiilor civile înaintea sau în ti#ul ră)+oiului/ #recu şi persecuţiile cu caracter politic$ rasial sau religios definiţie dată de "tatutul (ri+unalului de la Nurn+er%:. Droiectul de Cod al Crielor contra Dăcii şi "ecurităţii Kanităţii/ ado#tat de Coisia de *re#t 3nternaţional în 7918/ adau%ă la otivele de ordin #olitic/ rasial sau reli%ios şi #e cele de ordin cultural %i social. - 1n Statutul Curţii Penale (nternaţionale$ ado#tat la Aoa la 74 iulie 7995/ în art. 4 alin. 7: criele contra uanităţii sunt definite ca fiind oricare dintre urătoarele acte/ atunci c!nd sunt coise ca #arte a unui atac lar% răs#!ndit sau sisteatic/ îndre#tat î#otriva oricărei #o#ulaţii civile a: cri!ă b? eter!inare c? ducere 1n sclavie d? deportare sau transfer forţat de populaţie e? detenţie sau altă privare severă de libertate
)ur#ul 22
866
fizică$ cu violarea norelo r fundaentale de dre#t internaţional< f: tortură g? viol$ sclava6 seual$ prostituţie forţată$ sarcină forţată$ sterilizare forţată şi orice altă foră de violenţă se,uală co#ara+ilă ca %ravitat e< &: persecuţie î#otriva oricărui %ru# sau colectivitate identifica+ile din otive #olitice/ rasiale/ naţionale/ etnice/ culturale/ reli%io ase/ de se, sau din alte otive universal recunoscute ca de neacce#tat/ confor dre#tului internaţional< i: dispariţia forţată a #ersoanelor< G: cri!a de apartFeid '? alte acte inu!ane cu caracter si!ilar$ care #roduc cu intenţie ari suferinţe sau vătăări %rave sănătăţii cor#ora le/ fi)ice sau entale. - Cri!a de genocid Z face #arte din categoria cri!elor contra u!anităţii Z este re%le entată de Convenţia 5N> privind prevenirea %i repri!area genocidului din 9 dece+rie 7985 unul din cei trei ra#ortori care au #re%ătit #roiectul Convenţiei fiind ro!nul es#asian . Della/ autorul #riei definiţii a %enocidului/ nuit de el cria de +ar+arie :< Z definiţie- acţiuni co!ise cu intenţia de a eter!ina 1n 1ntregi!e sau parţial un %ru# naţional/ etnic/ social sau reli%ios/ const!nd în e,terinarea fizică a e+rilor %ru#ului/ vătă!area gravă a inte%rităţii fi)ice sau entale a e+rilor %ru#ului/ su#unerea %ru#ulu i/ în od intenţionat/ la condiţii de e,istenţă care ar duce la distrugerea lui fizică$ parţială sau totală$ ăsuri care urăresc 1!piedicarea na%terilor 1n cadrul grupului$ transferul forţat de copii de la un %ru# la altul. "e #revede #ede#sirea celor care săv!rşesc acte de %enocid/ indiferent de calitatea lor în nuele statului sau ca #ersoane #rivate:. ceeaşi definiţie a fost #reluată/ într-un articol separat articolul =: de cel #rivind criele contra uanităţii/ în "tatutul de la Aoa al Curţii Denale 3nternaţionale.
22.2.3. Cri!ele de război - Definiţie- violarea nor!elor %i obiceiurilor războiului$ cu#rin)!nd asasinatul$ relele trata!ente %i deportarea #entru uncă forţată sau în orice alt sco# a #o#ulaţiei civile din teritoriile ocu#ate/ asasinarea sau relele trata!ente aplicate prizonierilor de război sau #erso anelor aflat e #e are/ eecutarea ostatecilor$ 6efuirea bunurilor publice sau private$ distrugerea sau devastarea neGustificate de e,i%enţe ilitare etc. - rticolul 5 al "tatutului Curţii Denale 3nterna ţionale sta+ileşte Gurisdi cţia Curţii asu#ra crielor de ră)+oi/ în s#ecial c!nd sunt coise ca #arte a unui #lan sau #olitici sau ca #arte a coiterii #e scară lar%ă a unor astfel de crie.
868
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
22.2.4. Alte infracţiuni internaţionale$ #e care statele s-au an%aGat să le incriine)e şi să le #ede#sească în ordinea Guridică internă #rintr-o serie de convenţii internaţionale - sclava6ul %i traficul cu sclavi #rin Convenţia de la eneva din 21 se#te+rie 792=/ #rivind sclavaGul şi Convenţia su#lientară referitoare la a+olirea sclavaGului/ a coerţului cu sclavi şi a instituţiilor şi #racticilor analo%e sclavaGului/ din 4 se#te+rie 791=:< - traficul de stupefiante #rin Convenţia de la eneva din 796=/ Convenţia unică asu#ra stu#efiantelor din 79=7/ Convenţia asu#ra stu#efiantelor #si&otro#e de la iena din 7947/ Convenţia FNK contra traficului ilicit de stu#efiante şi su+stanţe #si&otro#e din 79 dece+rie 7955:< - co!erţul cu fe!ei %i copii #rin Convenţiile de la Daris din 7908 şi 7970/ Convenţia de la eneva din 7927 #entru su#riare a coerţului cu feei şi co#ii/ Convenţia de la eneva din 7966/ Convenţia #entru re#riarea traficului cu fiinţe uane din 21 iulie 7917. Convenţia #entru eliinarea oricăror fore de discriinare faţă de feei din 7949:< - difuzarea de publicaţii pornografice Convenţiile de la eneva din 7970 şi 7926:< - falsificarea de !onedă #rin Convenţia de la eneva din 7929:< - pirateria$ #rin Convenţia de la de eneva din teroris!ul internaţional 7964 #entru #revenirea şi re#riarea terorisului/ Convenţia la (okio din 79=6 referitoare la infracţiuni şi anuite acte săv!rşite la +ordul aeronavelor/ Convenţia de la Ha%a din 7940 #entru re#riar ea ca#turării ilicite a aeronavelor/ Convenţia de la Iontreal din 7947 #entru re#riarea actelor ilicite contra securităţii navi%aţiei aritie şi Drotocolul #entru #ede#sirea actelor ilicite contra securităţii #latforelor fi)ice de #e #latoul continental/ de la Aoa/ din 7955/ Convenţia #rivind #revenirea şi #ede#sirea crielor contra #ersoanelor #roteGate #e #lan internaţional/ inclusiv a%enţii di#loatici etc:.
22.3. Jurisdicţia penală internaţională 22.3.0. ,ribunalele penale internaţionale ad-=oc / ,ribunalul internaţional pentru 6udecarea persoanelor respon/ sabile pentru violări grave ale dreptului internaţional u!anitar pe teritoriul fostei (ugoslavii Z a fost creat #rin Ae)oluţia nr. 52425 ai 7996 a Consiliului de "ecuritate FNK cu scopul de a 6udeca aceste persoane pentru faptele a!intite$ co!ise pe teritoriul fostei (ugoslavii 1ntre 0 ianuarie 0;;0 %i o dată ce va fi stabilită de Consiliul de Securitate după restabilirea
)ur#ul 22
435
păcii@. Confor Ae)oluţiei nr. 71062006 a Consiliului de "ecuritate/ (DH ar tre+ui să-şi finali)e)e activitatea în 2070< Z are sediul la Ha%a< Z are Gurisdicţie în conforitate cu Convenţiile de la Heneva din 0;4; privind protecţia victi!elor conflictelor ar!ate$ #entru încălcările norelor ră)+oiul ui şi #entru săv!rşirea crielor contra uanităţii/ inclusiv %enocidul< Z co#etenţele sale se întind inclusiv la cazuri de cri!e săv*r%ite 1n condiţii de conflict intrastatal$ nu nuai de conflicte internaţionale< Z fiind creat de Consiliul de "ecuritate în conforitate cu Ca#itolul 33 din Carta FNK/ (DH este un or%an su+sidiar al FNK< Z Statutul ,P& #revede #roceduri #enale detaliate care includ şi dre#tul la a#el al incul#atului. rticolul 9 alin. 2: #revede pri!atul ,P& faţă de instanţele naţionale$ în ca)ul în care acesta solicită instanţelor naţionale transferul acu)atului şi investi%aţiei către Gurisdicţia sa< Z are 7= Gudecători şi un nuăr de 24 de Gudecători ad litem, #recu şi un #rocuror-şef a cărui co#etenţă #riveşte efectuar ea ur!ăririi %i tri/ !iterii 1n 6udecată Z #oate condana la înc&isoare/ dar nu #oate #ronunţa #edea#sa cu oartea. Dria sentinţă a fost #ronunţată în dece+rie 799=. - ,ribunalul internaţional pentru 6udecarea persoanelor responsa/ bile pentru genocid %i alte violări grave ale dreptului internaţional u!anitar co!ise pe teritoriul )uandei %i a cetăţenilor ruandezi res/ ponsabili pentru genocid %i alte violări grave co!ise pe teritoriile sta/ telor vecine între 7 ianuarie 7998 şi 67 dece+rie 7998 a fost creat #rin Ae)oluţia nr. 9915 noie+rie 7998 a Consiliului de "ecuritate FNK ca urare a orţii a a#roa#e un ilion de #ersoane în re%iunea enţionată din frica Z are sediul în rus&a (an)ania:< Z are 6urisdicţie #entru cria de %enocid/ crie î#otriva uanităţii/ violări ale art. 6 din Convenţiile de la eneva din 7989 #entru #rotecţia victielor în ti# de ră)+oi şi al Drotocolului adiţional 33 la acesta< Z are 7= Gudecători #eranenţi şi 75 Gudecători al litemB Z #riul act de acu)are a fost eis în noie+rie 7991< #!nă în #re)ent/ (D3A a #ronunţat 24 sentinţe/ i#lic!nd 66 de acu)aţi/ inclusiv #riul şef de %uvern din lue condanat #entru %enocid.
86=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
- Curtea Specială pentru Sierra LeoneZ a fost creat printr/un acord 1ncFeiat 1ntre 5N> %i guvernul din Sierra Leone$ senat la 7= ianuarie 2002/ în ura Ae)oluţiei nr. 76712000 a Consiliului de "ecuritate< Z s#re deose+ire de (DH şi (D3A/ (""@ are un regi! sui-generis1n privinţa co!poziţiei %i 6urisdicţiei Z are sediul la >reetoXn/ ca#itala "ierrei @eone< Z are 6urisdicţie #entru crie î#otriva uanităţii/ crie de ră)+oi şi alte încălcări %rave ale dre#tului internaţional uanitar/ alte fa#te #ede#site de dre#tul local< Z ratione per#onae, are co#etenţa de a Gudeca #ersoanele care au avut cea ai are res#onsa+ilitate #entru violările %rave ale dre#tului internaţional uanitar şi ale le%ilor "ierrei @eone/ coise #e teritoriul "ierrei @eone 1ncep*nd cu 3: noie!brie 0;;7$ inclusiv liderii care/ #rin coiterea acestor crie/ au aeninţat sta+ilitatea şi i#leentarea #rocesului de #ace din "ierra @eone< nu #ot fi urărite #ersoane care aveau ai #uţin de 71 ani la oentul coiterii criei< Z or%ani)are 00 Gudecători 4 internaţionali şi 8 locali:/ un #rocuror internaţional şi un local/ Biroul #ărătorului Drinci#al o inovaţie faţă de alte#rocuror instanţe adGunct #enale internaţionale:< Z în #re)ent/ 77 #ersoane sunt #use su+ acu)are/ fiind %ru#ate în 8 dosare. - ,ribunalul penal pentru Ca!bodgiaZ creat #rintr-un cord între FNK şi %uvernul re%al ca+od%ian cu #rivire la Gudecarea/ în conforitate cu dre#tul ca+od%ian/ a crielor coise în #erioada Ua#uc&iei *eocratice au urit cea. 7/4 ilioane de #ersoane:/ între 08 aprilie 0;8# %i 7 ianuarie 0;8; Z are 6urisdicţie asu#ra criei de %enocid/ crielor contra uanităţii/ aşa cu sunt definite în "tatutul CD3/ încălcărilor %rave ale Convenţiilor de la eneva din 7989/ alte crie #revă)ute de le%ea de înfiinţare a (ri+unalului< Z ratione per#onae,are co#etenţa de a Gudeca înalţi oficiali ai Ua#uc&iei *eocratice şi #ersoanele cu cea ai are res#onsa+ilitate #entru crie le şi încălcările %rave ale dre#tului #enal ca+od%ia n/ ale dre#tului ua nitar etc< Z or%ani)are două Ca!ere etraordinare instanţe naţionale ca +od%iene:/ cu co#o)iţie !ită 6 Gudecători ca+od%ieni şi 2 Gudecători internaţionali #entru Caera de #riă instanţa şi 8 Gudecători ca+od %ieni şi 6 Gudecători internaţionali #entru Caera de a#el:. (otodată/
)ur#ul 22
437
e,istă un #rocuror ca+od%ian şi unul internaţional. E,istă şi Gudecători investi%atori. - (nstanţele penale din ,i!orul de "st- (ri+unalul indone)ian ad-7oc #entru dre#turile oului 2000:/ (nstanţele Speciale pentru Judecarea Cri!elor Hrave$ cu #artici#are internaţională %enocid/ crie î#otriva uanităţii/ crie de ră)+oi/ tortură/ asasinate/ delicte se,uale coise între 7 ianuarieMşi 21 octo+rie 7999: - Ae%ulaentul 200071 al KN(E(/ >ni/ tatea de (nvestigare a Cri!elor Hrave - Ae%ulaentul 20007= al KN(E( - co#usă din #rocurori şi investi%atori internaţionali. - ,ribunalul special pentru (ra'$ creat în dece+rie 2006/ #entru Gudecarea conducătorilor #artidului Baas %enocid/ crie contra uanităţii şi alte încălcări %rave ale dre#turilor oului/ între 74 iulie 79=5 şi 7 ai 2006< #oate avea şi o co#onentă internaţională #rin interediul unor consilieri sau o+servatori străini/ care #ot acorda asistenţă în activitatea de investi%aţie şi #e l!n%ă Gudecători. - ,ribunalul pentru 6udecarea persoanelor vinovate de asasinarea fostului pri!/!inistru libanez ). &ariri$ cu sediul la Ha%a
22.3.2. Curtea Penală (nternaţională per!anentă
- Cadru 6uridic- Statutul Curţii Penale (nternaţionale a fost ado#tat
cu 720 de voturi #entru/ 27 a+ţineri şi 4 î#otrivă: la 08 iulie 0;;9 de către Conferinţa *i#loat ică a Dleni#otenţiarilor/ or%ani)ată la )o!a 71 iunie-74 iulie 7995:/ în conforitate cu re)oluţiile FNK nr. 17204 din 74 dece+rie 799= şi nr. 127=0 din 71 dece+rie 7994. - "tatutul cu#rinde 725 de articole. "otă - ână 3n prezent, ;tatutul a 5o#t #emnat de 1M9 #tate %de 5apt, de 1MJ de #tate după ce ;K şi-au ' retra# ( #emnătura6, 5iind rati5icat de 10J #tate. România a #emnat ;tatutul )urţii enale nternaţionale la data de U iulie 1999 şi l-a rati5icat prin Aegea nr. 11V2002. - Aa ;tatut nu #e pot 5ace rezerve, 3n timp ce amendamente nu #e pot e5ectua decât după şapte ani de la intrarea #a 3n vigoare %cu e4cepţia unor modi5icări de ordin e4clu#iv in#tituţional ale unor articole enumerate e47au#tiv 3n art. 1226. - ;tatutul a intrat 3n vigoare la 1 iulie 2002, ca urmare a oţinerii celor S0 de rati5icări nece#are pentru intrarea #a 3n vigoare 3n cadrul unei ceremonii #pecial organizate la "eE GorP, la 11 apri-
865
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen lie 2002. România e#te memru srcinar al ;tatutului deoarece a participat la ceremonia #pecială menţionată, contriuind, prin depunerea in#trumentului #ău de rati5icare, la intrarea 3n vigoare a ;tatutului. rin ?.>. nr. 888V2002 a 5o#t aproată plata de către România a unei contriuţii voluntare pentru 5ondul #pecial creat pentru a#igurareacelornece#arepregătirii 3nceperii activităţii ). - ;ediul ) e#te #tailit la ?aga.
- urisdicţia CD3 asu#ra celor ai %rave crie ce #rivesc counitatea internaţională în ansa+lul său/ fiind considerată co#leentară Gurisdicţiilor #enale naţionale art. 7 din "tatut:. - urisdicţia Curţii se referă la cria de %enocid defi nită în art. =:/ criele contra uanităţii definite în art. 4:/ criele de ră)+oi definite #e lar% în art. 5: şi cria de a%resiune care urea)ă a fi definită ulteri or/ #rintr-o odific are a "tatutului:. Curtea nu #oate Gudeca dec!t crie coise ulterior intrării în vi%oare a "tatutului art. 77:. Curtea #oate fi sesi)ată #rin(rocurorul său: de către un stat #arte/ de către Consiliul de "ecuritate sau din oficiu. - Curtea nu are Gurisdicţie asu#ra #ersoanelor su+ 75 ani la oentul săv!rşirii criei. Ca#acitatea oficială inclusiv de şef de stat sau %uvern sau e+ru în %uvern sau în #arlaent: nu este relevantă #entru e,onerarea de răs#undere. "otă#România, ca şi ma/oritatea celorlalte #tate părţi, a con#iderat că nu e4i#tă neconcordanţă 3ntre acea#tă prevedere şi imunitatea şe5ului de #tat, prevăzută de )on#tituţie, con#iderând că acea#tă imunitate #e acordă pentru 3ndeplinirea 5uncţiilor şe5ului de #tat, iar dacă un şe5 de #tat #ăvârşeşte 5apte care #unt de competenţa ), acea#tă activitate e#te 3n a5ara atriuţiilor mandatului #ău con#tituţional. De a#emenea, România a acceptat di#tincţia 3ntre Cpredare %către )6 şi Ce4trădare %)on#tituţia prevede că nu e#te po#iilă e4trădarea propriilor cetăţeni6, 3n #en#ul că predarea către ) nu intră 3n #5era noţiunii de Ce4trădare %predarea unei per#oane de către un #tat altui #tat6. O #erie de modi5icări legi#lative de adaptare la oligaţia de a coopera cu ) au 5o#t operate de autorităţile române prin adoptarea Aegii privind tran#5erul per#oanelor condamnate, Aegii privind a#i#tenţa /uridică internaţională 3n materie penală, Aegii privind e4trădarea %Aegea nr. 29SV20016 rincipiul complementarităţii, e4pre#ie a compromi#ului 3ntre promotorii unei curţi competente #ă /udece 3n primă in#tanţă orice in5racţiune care preocupă, prin gravitatea #a, comunitatea inter-
)ur#ul 22
869
naţională şi #tatele care dore#c pă#trarea prerogativelor #uverane de aşi e4ercita /uri#dicţia a#upra ace#tor 5apte. n ace#t #en#, ;tatutul prevede că principala competenţă pentru inve#tigarea şi punerea #u acuzare pentru crime a5late 3n /uri#dicţia ) revine #tatului, şi doar când ace#ta nu acţionează #au de5eră ) acea#tă #arcină, ) 3şi poate e4ercita /uri#dicţia.
- Curtea are personalitate 6uridică internaţională şi ca#acitatea Guridică necesară #entru e,ercitarea funcţiilor şi înde#linirea o+iectivelor sale/ #e teritoriul oricărui stat #arte şi/ #rin acord s#ecial/ al oricărui alt stat. - Structura CP(- "ecţia #reliinară/ "ecţia de #riă instanţă/ "ecţia de #eluri/ Biroul Drocurorului şi refa. - Nu!ărul 6udecătorilor este de 09$ acesta #ut!nd fi ărit dacă este ca)ul< sunt aleşi de către dunarea statelor #ărţi/ #rin vot secret/ dintre candidaţii #ro#uşi de state/ av!nd o co#etenţă recunoscută în dre#t #enal şi #rocesual #enal/ #recu şi e,#erienţă relevantă în calitate de Gudecător/ #rocuro r/ avocat/ res#ectiv în doeniul dre#tului internaţional uanitar şi dre#turilor oului. în ale%erea Gudecătorilor se ai au în vedere re#re)entarea #rinci#alelor sistee de dre#t ale luii/ re#re)entarea %eo%rafică ec&ita+ilă şi o re#re)entare ec&ili+rată între feei şi +ăr+aţi. *urata andatului este de nouă ani/ la fiecare trei ani #ro-ced!ndu-se la reînnoire a unei treii din Gudecători. udecătorii sunt inde#endenţi şi au o+li%aţia de a nu se an%aGa în activităţi care #ot interfera cu funcţiile lor Gurisdicţionale sau care #ot afecta încrederea în inde#endenţa lor. - Dreşedintele şi cei doi vice#reşedinţi alcătuiesc Dre)idiul/ fiind aleşi cu aGoritate a+solută de către cei 75 Gudecători. - Drocurorul şi Drocurorii adGuncţi conduc Biroul Drocuro rului/ care răs#unde de conducerea urăririi şi triiterea în Gudecată în faţa Curţii/ ne#ut!nd cere sau #rii instrucţiuni din surse e,terne. - Confor art. 17/ Ae%ulile de Droced ură şi de Dro+are intră în vi%oare #rin ado#tare de către două treii din e+rii dunării "tatelor Dărţi. - Dede#sele #e care le #oate #ronunţa Curtea confor art. 44: sunt fie detenţie #entru a,iu 60 de ani/ detenţie #e viaţă în ca)uri de e,treă %ravitate şi/ su#lientar detenţiei/ aen)i şi confiscarea #ro#rietăţilor şi +unurilor re)ultate direct sau indirect din criă/ fără #reGudicierea terţilor de +ună-credinţă. - "tatutul ai #revede #osi+ilitatea e,ercitării a#elului şi a revi)uirii.
880
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 22
- F+li%aţia %enerală #entru statele #ărţi de a coo#era şi a acorda asistenţă 6udiciară Dartea a 9-a din "tatut: Z "olicitările de coo#er are se transit de către Curte #e canale di#loatice statelor #ărţi şisau 3N(EADF@-ului sau unor alte or%ani)aţii re%ionale i#licate< Z "olicitările se ai #ot adresa şi statelor care nu sunt #ărţi/ #e +a)a unor aranGaente ad-7ocB în ca)ul în care acestea nu doresc să coo#ere)e/ Curtea #oate infora dunarea "tatelor Dărţi sau Consiliul de "ecuritate al FNK/ #entru luarea ăsurilor necesare Z "olicitările se #ot referi/ de e,e#lu/ la a: arestarea şi #redarea #ersoanelor urărite< +: identificarea #ersoanelor< c: luarea de ărturii< d: #roducerea de #ro+e/ inclusiv o#inii ale e,#erţilor şi ra#oarte #entru Curte< e: triiterea de docuente < f: confiscări<şi artorilor. %: sec&estre #roteGareaşivictielor - D!nă în #re)ent/ trei state au sesi)at Fficiul Drocurorului K%anda/ A.*. Con%o şi Ae#u+lica Centrafricană:. (otodată/ #rin Ae)oluţia nr. 7196 67 artie 2001/ Consiliul de "ecuritate a decis să defere CD3 situaţia din *arfur "udan:.
Bi+lio%rafie inială 7.1. ure#cu, "isteul Gurisdicţiilor internaţionale/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2001/ #.726-266 2. l. !olintineanu, . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t internaţional conte#oran/ ed. a 2-a/ revă)ută şi adău%ită/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2000/ #. 219-2=1 M.1. Diaconu,Curs de dre#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ 7996/ #. 219-247 8. ). ndronovici,*re#t internaţional #u+lic/ Ed. ra#&i,/ 3aşi/ 7996/ #. 712-7=2/ 755-79=.
&
Bi+lio%rafie selectivă 7. ?. #cen#io, @. Decau4, . ellet, *roit internaţional #enal/ Dedone/
2000 2. !. ure#cu %coord.6, (&e Yorks of t&e 3nternational Conference ,ro t&e 7964 Convention on
t&e Creation of an 3nternational Criinal Court to t&e Aoe "tatute -*evelo#in% an 3nternational Criinal ustice "$ste (&e Ha%ue/ 8 Fcto+er 2004:/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. =/ ianuarieiunie2005/#. 75=-211 M.:.)A !a##iouni, 3nternational Criinal Court Co#ilation of Knited Nations *ocuents and *raft 3CC "tatute +efore t&e *i#loatic Conference/ 7995 8. :.)7. !a##iouni Xit& t&e colla+oration of Deter Ianikas:/ (&e @aX of t&e 3nternational Criinal (ri+unal for t&e >orer Vu%oslavia/ 799= 1. :.)7. !a##iouni, (&e "ources and Content of 3nternational Criinal @aX (&eoretical >raeXork/ nr. 7/ =. Co#arin%înt&e )7.A. !laPe#le+, d7999 ?oc (ri+unal for Cries a%ainst Huanitarian @aX in t&e >orer Vu%oslavia and t&e DroGe ct for an 3nternational Criinal Court n ##raisal/ =4 Aevue 3nternationale de *roit Denal 769/ 799= 4. R. !ierzaneP, Yar Cries Histor$ and *efinition/ 7999 5. )a##e#e, 3nternational Criinal @aX/ F,ford Kniversit$ Dress/ F,ford/ 2006 9. . )a##e#e, :. Delma#-:art+, Cries internationau, et Gurisdictiones internationales/ DK>/ Daris/ 2002 70. >. )on#o, . !o#, :. )7eri5 !a##iouni, Ae#ort of t&e Dre#arator$ Coittee on t&e Esta+lis&ent of an 3nternational Criinal Court/ 7995 77. >7. Diacone#cu,enocidul/ Ed. Iilitară/ 7997 72. . Diaconu, 3nternational Criinal Court. NeX "ta%e/ 3A"3/ 2002 76. . Diaconu, es#asian . Della - fondatorul dre#tului internaţional #enal/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. 8/ ianuarie-iunie 2004/ #. 277-272 78. ;.A. undaental Huan Ai%&ts
882
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Droceedin%s of t&e "iracusa Conference 7427 se#te+er 7994/ 78 Nouvelles Etudes Denales/ 7994 7=. !. =erencz, 3nternational Criinal Courts (&e @e%ac$ of Nure+er%/ 70 Dace [email protected]./ 7994 74. :. Aippmcm, (oXards an 3nternatio nal Criinal Court/ 6 "an *ie%oust. 7/ 7991 75. .D. :aruadt, @aX Xit&out Borders (&e Constitutionalit$ of an 3nternational Criinal Court/ 66 Colu. . (ransnat(. 46/ 7991 79. *. :orri#, :.. ;c7ar5, (&e 3nternational Criinal (ri+unal for AXanda/ 7995 20. . "ă#ta#e, es#asian . Della 7594-7912: - Kniunea 3nter#arlaentară şi dre#tul internaţional #enal/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. 8/ ianuarie-iunie 2004/ #. 756-798 27. . ellet, Aăs#underea statului şi răs#underea #enală individuală în dre#tul internaţional/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. 8/ ianuarie-iunie 2004/ #. 7-70 22. *. ont a, D. )oman, Curtea Denală 3nternaţională. Consacrarea Guridică a statutului #riei@e,/ instanţe #enale2008 #eranente din istoria Gustiţiei internaţionale/ Ed. @uina Bucureşti/ 26. R. olloXin% Britis& Yar Cries in t&e >ar East/ 798=-7984/ 799= 28. Q. ;c7omurg, în onoarea lui *e#pa#ian ella. *e)voltarea dre#tului internaţi onal #enal - cu #rivire s#ecială asu#ra #rovocărilor #rocedurale ale (ri+unalului ad-7oc, Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. 1/ iulie-dece+rie 2004/ #. 7-72 21.1.>. ;tancu, *efinirea criei de a%resiune - o contri+uţie ro!nească/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. 7/ octo+rie-dece+rie 2006/ #. 18-=4 2=. A.;. Qe4ler, National Drosecutions for 3nternational Cries (&e >renc& E,#erience/ 6 3nternational Criinal @aX/ 7999 24. :. Qood, Consiliul de "ecuritate şi dre#tul internaţional #enal/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. 1/ iulie-dece+rie 2004/ #. 784-719 25. bbb/ (&e 3nternatio nal Criinal Court F+servat ions and issues +efore t&e 7994-7995 Dre#arator$ Coittee< and dinistrative and >inancial 3#lications< 76 Nouvelles Etudes Denales/ 7994.
)ur#ul 22
443
Anea 0 Statutul Curţii Penale (nternaţionale adoptat la )o!a$ la 08 iulie 0;;9 =...? Articolul 0. Curtea Curtea 3nternaţională Denală Curtea: se înfiinţea)ă #rin #re)entul "tatut. Ea va fi o instituţie #eranentă şi va avea #uterea de a-şi e,ercita Gurisdicţia asu#ra #ersoanelor #entru cele ai %rave crie de interes internaţional/ aşa cu sunt #reci)ate în #re)entul "tatut şi va fi co#leentară Gurisdicţiilor #enale naţionale. urisdicţia şi funcţionarea Curţii vor fi %uvernate de #revederile #re)entului "tatut. Articolul 2. )elaţia Curţii cu 5rganizaţia Naţiunilor >nite Curtea va intra în ra#orturi cu Fr%ani)aţia Naţiunilor Knite #rin interediul unui acord ce urea)ă să fie a#ro+at de dunarea "tatelor Dărţi la #re)entul "tatut şi înc&eiat ulterior de Dreşedintele Curţii în nuele acesteia. Articolul 3. Sediul Curţii 7. "ediul Curţii va fi sta+ilit la Ha%a în Flanda statul %a)dă:. 2. Curtea va înc&e ia un acord de sediu cu statul %a)dă/ ce va fi a#ro+at de dunarea "tatelor Dărţi şi a#oi înc&eiat de către Dreşedintele Curţii în nuele acesteia. 6. Curtea #oate Gude ca în orice alt loc/ oric!nd consid eră #otrivit/ în conforitate cu #re)entul "tatut. Articolul 4. Statutul 6uridic %i puterile Curţii 7. Curtea va avea #ersonal itate Guridică intern aţională. a avea/ de aseenea/ ca#acitatea Guridică necesară #entru e,ercitarea funcţiilor şi înde#linirea sco#urilor sale. 2. Curtea îşi #oate e,ercita funcţiile şi #uterile/ aşa cu sun t acestea sta+ilite în #re)entul "tatut/ #e teritoriul oricărui "tat Darte şi/ #rin acord s#ecial/ #e teritoriul oricărui alt stat. Articolul #. (nfracţiunile ce aparţin 6urisdicţiei Curţii 7. urisdicţia Curţii va fi liitată la cele ai %rave crie ce interesea)ă counitatea internaţională în între%ul său. Curtea are Gurisdicţie în conforitate cu #re)entul "tatut în #rivinţa urătoarelor crie a: cria de %enocid< +: criele contra uanităţii< c: criele de ră)+oi< d: cria de a%resiu ne<
888 *re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen 2. Curtea îşi va e,ercita Gurisdicţia asu#ra criei de a%resiune atunci c!nd o #revedere va fi ado#tată în conforitate cu articolele 727 şi 726 #entru definirea acestei crie şi #entru sta+ilirea condiţiilor în care Curtea îşi va e,ercita Gurisdicţia în ce #riveşte această criă. F astfel de dis#o)iţie va tre+ui să fie în conforitate cu #revederile relevante ale Cartei FNK. ...: Articolul 00. Jurisdicţia ratione teporis Curtea are Gurisdicţie nuai cu #rivire la criele coise du#ă intrarea în vi%oare a #re)entului "tatut. *acă un stat devine Darte la #re)entul "tatut du#ă intrarea sa în vi%oare/ Curtea îşi #oate e,ercita Gurisdicţia nuai cu #rivire la criele coise du#ă intrarea în vi%oare a "tatutului #entru acel "tat/ în afară de situaţia în care acel stat a făcut o declaraţie în conforitate cu articolul 72/ #ara%raful 6. Articolul 02. Precondiţii ale eercitării 6urisdicţiei 7. Kn stat ce devine Darte la #re)entul "tatut acce# tă #rin aceasta Gurisdicţia Curţii cu #rivire la criele indicate în articolul 1. 2. în ca)ul articolului 76/ #ara%rafelor a: sau c:/ Curtea #oate s!-şi e,ercite Gurisdicţia dacă unul sau ai ulte din urătoar ele state sunt Dărţi la #re)entul "tatut sau au iul acce#tat Curţii confor #ara%rafului a: "tatul #e teritor căruiaGurisdicţia acţiun ea în discuţie s-a #etrecut sau/ 6 dacă cria a fost coisă la +ordul unui vas sau avion/ "tatul în care este înre%istrat acel vas sau avion< +: "tatul căruia #ersoana acu)ată îi este cetăţean. 6. *acă acce#tul unui stat care nu este Darte la #re)entu l "tatut este cerut confor #ara%rafului 2/ acel stat #oate/ #rin declaraţie de#usă la refier/ acce#ta e,ercitarea Gurisdicţiei Curţii cu #rivire la cria res#ec tivă. "tatul ce acce#tă va coo#era cu Curtea fără nici o înt!r)iere sau e,ce#ţie/ în conforitate cu Dartea a 9-a a "tatului:. Articolul 03. "ercitarea 6urisdicţiei Curtea #oate să-şi e,ercite Gurisdicţia cu #rivire la o criă #revă)ută de articolul 1/ în conforitate cu #revederile #re)entului "tatut dacă a: F situaţie în care un a sau ai ulte astfel de cri e #ar să fi fost săv!rşite este sesi)ată Drocurorului de către un "tat Darte confor articolului 78< +: F situaţie în care una sau ai ulte astfel de crie #ar să fi fost săv!rşite este sesi)ată Drocurorului de către Consiliul de "ecuritate acţion!nd în conforitate cu Ca#itolele 33 ale Cartei FNK< sau c: Drocurorul declanşea)ă o anc&etă cu #rivire la o astfel de criă în conforitate cu articolul 71.
...:
)ur#ul 22
881
Articolul 20. Dreptul aplicabil 7. Curtea va a#lica a: în #riul r!nd/ #re)entu l "tatut/ Eleentele 3nfracţiu nilor şi Ae%ulile sale de Drocedură şi Dro+are< +: în al doilea r!nd/ atunci c!nd este ca)ul/ tratatele a#lica+ile şi #rinci#iile şi norele de dre#t internaţional/ inclusiv #rinci#iile sta+ilite ale dre#tului internaţional al conflictelor arate< c: *acă nu #ot fi a#licate acestea/ #rinci#iile %enerale de dre#t derivate de Curte din dre#tul naţional al sisteelor Guridice din lue/ inclusiv/ atunci c!nd este ca)ul/ dre#tul naţional al statelor care şi-ar e,ercita în od noral Gurisdicţia asu#ra criei/ cu condiţia ca acele #rinci#ii să fie confore cu #re)entul "tatut şi cu dre#tul internaţional şi norele şi standardele internaţional recunoscute. 2. Curtea #oate a#lica #rinci#i i şi nore Guridice aşa cu au fost acestea inter#retate în deci)iile sale anterioare. 6. #licarea şi inter#retarea dre#tului ce re)ultă din #re)entul articol tre+uie să fie confore cu dre#turile internaţional recunoscute ale oului şi să nu fie fundaentate #e discriinări #e +a)ă de se,/ aşa cu este acesta definit în articolul 4/ #ara%raful 6/ v!rstă/ rasă/ culoare/ li+ă/ reli%ie sau credinţă/ o#inie #olitică sau de altă natură/ ori%ine naţională/ etnică sau socială/ sănătate/ naştere sau alt statut.
ne,a 2 Droiect de Cod al Crielor contra Dăcii şi "ecurităţii Kanităţii/ ado#tat de Coisia de *re#t 3nternaţional la a 85-a sesiune a sa/ 799= Pri!a parte. Dispoziţii generale Articolul 0. (!portanţa %i aplicarea prezentului Cod 7. Dre)entul Cod se a#lică crielor contra #ăcii şi securităţii uanităţii enunţate în #artea a 3i-a. 2. Criele contra #ăcii şi securităţii uanit ăţii sunt crie în consideraţiunea dre#tului internaţional şi sunt #ede#si+ile ca atare/ fie că sunt sau nu #ede#si+ile în dre#tul naţional. Articolul 2. 7. F criă contra #ăcii şi securităţii uanităţii an%aGea)ă răs#underea individuală.
88=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
2. 3ndividul este ţinut răs#un) ător de cria de a%resiune în confor itate cu articolul 7=. 6. 3ndividul este ţinut răs#un)ător de o criă #revă)ută de articolele 74/ 75/ 79 sau 20/ dacă acest individ a: coite intenţionat o astfel de criă< +: ordonă coiterea unei astfel de crie/ în ăsura în care această criă a fost efectiv coisă sau a e,istat tentativa< c: oite î#iedicarea sau re#ri area coiterii unei astfel de crie în circustanţele #revă)ute de articolul =< d: în cunoştinţă de cau)ă/ furni)ea)ă aGutor sau asistenţă coiterii unei astfel de crie sau o facilitea)ă în orice fel/ direct şi de o anieră su+stanţială/ inclusiv #rin #rocurarea iGloacelor de a o coite< e: #artici#ă direct la #lanificar ea sau la o asociere în vedere a coiterii unei astfel de crie/ în ăsura în care această criă a fost efectiv săv!rşită< f: incită direct şi #u+lic un alt individ la coite rea unei astfel de crie / în ăsura în care această criă a fost efectiv săv!rşită< %: încearcă să coită o astfel de criă dacă aceast a a făcut o+iectul unui înce#ut de e,ecutare care nu a avut efect dec!t datorită unor circustanţe inde#endente de voinţa sa. Articolul 6. Sancţiunea Frice individ care este răs#un)ător #entru o criă contra #ăcii şi securităţii uanităţii este #asi+il de #edea#să. Dedea#sa este #ro#orţională cu caracterul şi %ravitatea criei. Articolul 4. )ăspunderea statelor >a#tul că #re)entul Cod #revede răs#underea indivi)ilor #entru criele contra #ăcii şi securităţii uanităţii nu afectea)ă în nici un ca) răs#underea statelor în dre#tul internaţional. Articolul #. 5rdinul guvernului sau al superiorului ierarFic >a#tul că un individ acu)at de o criă contra #ăcii şi securităţii uanităţii a acţionat la ordinul %uvernului sau al su#eriorului ierar&ic nu-7 e,onerea)ă de răs#underea #enală/ dar #oate fi considerat ca otiv de diinuare a #ede#sei dacă aceasta este conforă Gustiţiei. Articolul 7. )ăspunderea superiorului ierarFic >a#tul că o criă contra #ăcii şi securităţii uanităţii a fost coisă de către un su+ordonat nu e,onerea)ă #e su#eriorii săi de răs#undere #enală/ dacă aceştia ştiau sau #uteau să ştie/ date fiind circustanţele oentului/ că su+ordonatul coitea sau ura să coită o astfel de criă şi dacă nu au luat toate ăsurile necesare la dis#o)iţia lor #entru a î#iedica sau re#ria această criă.
)ur#ul 22
447
Articolul 8. Calitatea oficială %i răspunderea Calitatea oficială a autorului unei crie contra #ăcii şi securităţii uanităţii/ c&iar dacă acesta a acţionat în calitate de şef de stat sau de %uvern/ nu-7 e,onerea)ă de răs#underea sa #enală şi nu re#re)intă un otiv de reducere a #ede#sei. Articolul 9. Co!petenţă >ără a aduce atin%er e co#etenţei unei curţi #enale internaţio nale/ fiecare stat #arte va lua ăsurile necesare #entru sta+ilirea co#etenţei sale în vederea constatării crielor #revă)ute de articolele 74/ 75/ 79/ 20/ oricare ar fi locul sau autorul acestor crie. Co#etenţa în vederea constatării criei #revă)ute la articolul 7= a#arţine curţii #enale internaţionale. Cu toate acestea/ nu este inter)is statului enţionat la articolul 7= să-şi Gudece cetăţenii #entru cria #revă)ută de acest articol. Articolul ;. 5bligaţia de etrădare sau de ur!ărire >ără a aduce atin%ere co#etenţei unei curţi #enale internaţionale/ statul #arte #e teritoriul căruia autorul #resu#us al unei crie #revă)ute de articolele 74/ 75/ 79 sau 20 este desco#erit va e,trăda sau decla nşa urărirea #enală a acestuia din ură. Articolul 0:. "trădarea autorilor presupu%i ai cri!elor 7. *acă criele #revă)ute de articol ele 74/ 75/ 79 şi 20 nu fi%urea)ă în calitate de ca)uri de e,trădare într-un tratat de e,trădare înc&eiat între statele #ărţi/ acestea considerate fi%ura#rintre în acest tratat de cu acest titlu.în"tatele #ărţi se o+li%ăvor să fiînscrie aceste acrie ca)urile e,trădare orice tratat de e,trădare ce se înc&eie între ele. 2. *acă un stat #arte ce su+ordo nea)ă e,trădarea e,istenţei unui tratat este sesi)at cu o cerere de e,trădare de către un alt stat #arte/ de care nu este le%at #rintr-un tratat de e,trădare/ el are facultatea de a considera #re)entul Cod ca fiind +a)a Guridică a e,trădării în #rivinţa acestor crie. E,trădarea este su#usă condiţiilor #revă)ute de le%islaţia statului solicitat. 6. "tatele #ărţi ce nu su+ordonea)ă e,trădarea e,istenţei unui tratat de recunoaştere a acestor crie în calitate de ca)uri de e,trădare între ele se conforea)ă condiţiilor #revă)ute de le%islaţia statului solicitat. 8. 3ntre statele #ărţi/ fiecare dintr e aceste crie va fi considerată în vederea e,trădării ca fiind coisă at!t la locul săv!rşirii sale/ c!t şi #e teritoriul oricărui alt stat #arte. Articolul 00. Haranţii 6udiciare 0. Frice individ acu)a t de o criă contra #ăcii şi securităţii uanităţi i este #re)uat nevinovat #!nă la sta+ilirea vinovăţiei sale şi are dre#tul/ fără discriinare/ la %aranţii iniale recunoscute oricărei #ersoane uane at!t în ce #riveşte dre#tul/ c!t şi în ce #riveşte fa#tele şi are dre#tul ca
885
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 22
889
a: cau)a să fie e,a inată în od ec&ita+il şi #u+lic de către un tri+u nal co#etent/ inde#endent şi i#arţial/ re%ulat sta+ilit #rin le%e şi care va decide asu#ra teeiniciei fiecărei acu)aţii îndre#tate î#otriva lui< +: să fie inforat în cel ai scurt ti#/ într-o li+ă #e care o înţele%e şi de anieră detaliată/ asu#ra naturii şi otivelor acu)ării îndre#tate î#otriva lui< c: să dis#ună de ti#ul şi facilităţile necesare #re%ăt irii a#ărării sale şi să counice cu avocatul ales< d: să fie Gudecat fără înt!r)iere e,cesivă< e: să fie #re)ent la #roces şi să se a#ere el însuşi sau să +eneficie)e de asistenţa unui a#ărător ales< dacă nu are a#ărător/ să fie inforat cu #rivire la dre#tul său de a avea unul şi să-i fie atri +uit din ofic iu un a#ără tor/ fără ta,e/ dacă nu are iGloacele de a-7 reunera< f: să #ună între+ă ri sau să deterine să li se #ună între+ăr i artorilor acu)ării şi să o+ţină să co#ară şi să fie intero%aţi artorii a#ărării în aceleaşi condiţii ca artorii acu)ării< %: să fie asistat %ratu it de un inter#ret dacă nu înţele%e sau nu vor+ eşte li+a folosită în audieri< &: să nu fie o+li%at să de#ună ărturie contra lui însuşi sau să se declare vinovat.
ii: acest stat a fost #rinci#ala victiă a acestei crie. 6. 3n ca)ul unei noi condanări în teeiul #re)entului Cod/ tri+unalul va ţine cont/ #entru deciderea #ede#sei ce va fi a#licată/ de ăsura în care cel interesat a e,ecutat deGa întrea%a #edea#să ce i-ar fi #utut fi a#licată de o Gurisdicţie naţională #entru aceeaşi fa#tă. Articolul 03. Neretroactivitatea 7. Nieni nu #oate fi condanat în teeiul #re)entului Cod #entru acte coise înainte de intrarea sa în vi%oare. 2. Nici o #revedere a #re)entului articol nu se o#une Gudecării oricărui individ cu #rivire la acte care/ la oentul săv!rşirii lor/ erau considerate ca av!nd caracter #enal în teeiul dre#tului internaţional sau al dre#tului naţional. Articolul 04. apte 6ustificative (ri+unalul co#etent a#recia)ă e,istenţa fa#telor Gustificative confor #rinci#iilor %enerale de dre#t/ ţin!nd seaa de caracterul fiecărei crie. Articolul 0#. Circu!stanţe atenuate 3n #ronunţarea sentinţei/ tri+unalul ţine seaa/ dacă este ca)ul/ de circustanţe atenuante/ confor #rinci#iilor %enerale de dre#t.
2. Frice individ declarat vinovat de o criă are dre#t ul să deterine ree,ainarea declaraţiei vinovăţiei şi a condanării confor le%ii. Articolul 02. "on i# in ide 7. Nieni nu #oate fi urărit cu #rivire la o criă contra #ăcii şi securită ţii uanităţii #entru care a fost deGa condanat sau ac&itat #rintr-o &otăr!re definitivă a unei curţi #enale internaţionale. 2. Kn individ nu #oate fi urăr it din nou cu #rivire la o criă #en tru care a fost condanat sau ac&itat #rintr-o &otăr!re definitivă a unei Gurisdicţii naţionale/ cu e,ce#ţia ca)urilor urătoare< el #oate fi urărit a: de către o curte #enală internaţională/ dacă i: fa#tul #entru care el a fost Gudecat de către Gurisdicţia naţională a fost calificat de către nuita Gurisdicţie ca fiind o infracţiune ordinară şi nu o criă contra #ăcii şi securităţii uanităţii< sau ii: Gurisdicţia naţională nu a funcţionat de o anieră i#arţială sau inde#endentă/ #rocedura an%aGat ă în faţa ei vi)a sustra%erea acu)atul ui de la răs#underea #enală internaţională sau urărirea nu a fost e,ercitată cu dili%entă< +: de către Gurisdicţia naţională a altui stat/ dacă i: fa#tul #entru care el a fost Gudecat anterior a avut loc #e teritoriul acestui stat< sau
Articolul 07. Cri!a de agresiune Frice individ care/ în calitate de conducător şi or%ani)ator/ ia #arte activă în sau ordonă - #lanificarea/ #re%ătirea/ declanşarea sau desfăşurarea unei a%resiuni coise de către un stat/ este răs#un)ător de criă de a%resiune. Articolul 08. Cri!a de genocid Cria de %enocid se referă la oricare din actele de ai Gos/ coise cu intenţia de a distru%e/ în tot sau în #arte/ un %ru# naţional/ etnic/ rasial sau reli%ios/ cu ar fi a: uciderea e+rilor %ru#ului< +: atin%erea %ravă a inte%rităţii fi)ice sau entale a e+rilor %ru#ului< c: su#unerea intenţionată a %ru#ului la condiţii de e,istenţă de natură să antrene)e distru%erea fi)ică/ totală sau #arţială< d: ăsuri vi)!nd î#iedicarea naşterilor în cadrul %ru#ului< e: transferul forţat al co#iilor %ru#ului către un alt %ru#. Articolul 09. Cri!ele contra u!anităţii Drin crie contra uanităţii se înţele%e fa#tul de a coite/ de o anieră sisteatică sau #e scară lar%ă şi la insti%area sau su+ conducerea unui %uvern/ unei or%ani)aţii sau unui %ru#/ unul din actele de ai Gos
Partea a doua. Cri!e contra păcii %i securităţii u!anităţii
810
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
a: uciderea< +: e,terinarea< c: tortura< d: aducerea în sclavie< e: #ersecuţia #entru otive #olitice/ rasiale/ reli%ioase sau etnice< f: discriinarea instituţionali)ată #entru otive rasiale/ etnice sau reli%ioase/ co#ort!nd violarea li+ertăţilor şi dre#turilor fundaentale ale fiinţei uane şi av!nd ca re)ultat defavori)area %ravă a unei #ărţi a #o#ulaţiei< %: de#ortarea sau transferul forţat de #o#ulaţie/ o#erate de o anieră ar+itrară< &: detenţia ar+itrară< i: dis#ariţia forţată a #ersoanelor< G: violul/ constr!n%erea la #rostituţie şi alte fore de violenţă se,uală< k: alte acte inuane ce aduc o %ravă atin%ere inte%rităţii fi)ice sau entale/ sănătăţii sau denităţii uane/ cu ar fi utilările şi olestările %rave. Articolul 0;. Cri!ele contra personalului 5N> %i personalului asociat 7. 3nfracţiunile de ai Gos constituie crie contr a #ăcii şi securităţii uanităţii/ atunci c!nd sunt coise intenţionat şi de o anieră sisteatică sau #e o scară lar%ă contra #ersonalului FNK şi #ersonalului asociat #ar tici#!nd la o o#eraţie a FNK/ în sco#ul î#iedicării sau în%reunării e,e cutării andatului încredinţat #entru această o#eraţie a: uciderea/ ră#irea sau orice altă atin%ere adusă #ersoanei sau li+ertăţii unui e+ru al acestui #ersonal< +: atin%erea însoţită de violenţă contra localurilor oficiale/ doiciliului #rivat sau iGloacelor de trans#ort ale unui e+ru al acestui #ersonal/ de natură să #ună în #ericol #ersoana sau li+ertatea sa. 2. cest articol nu se a#lică unei o#er aţiuni FNK auto ri)ate de Con siliul de "ecuritate ca acţiune coercitivă/ în teeiul Ca#itolului 33 din Carta FNK/ în cadrul căreia #erson alul este an%aGat co+atant î#otriva forţelor arate or%ani)ate şi căruia se a#lică dre#tul conflictelor arate internaţionale. Articolul 2:. Cri!e de război Fricare dintre criele de ră)+oi de ai Gos constituie o criă contra #ăcii şi securităţii uanităţii atunci c!nd este coisă de o anieră sisteatică sau #e o scară lar%ă a: oricare dintre actele de ai Gos coise cu violarea dre#tului internaţional uanitar
)ur#ul 22
817
i: oorul cu intenţie< ii: tortura sau trataentele inuane/ inclusiv e,#erientele +iolo%ice< iii: fa#ta de a cau)a intenţionat suferinţe ari sau de a aduce atin%eri %rave inte%rităţii fi)ice sau sănătăţii< iv: distru%erea şi însuşirea de +unuri neGustificate de necesităţi ilitare şi e,ecutate #e scară lar%ă de anieră ilicită şi ar+itrară< v: fa#tul de a constr!n%e un #ri)onier de ră)+oi sau o altă #ersoană #roteGată să servească în forţele arate ale #uterii inaice< vi: fa#tul de a #riva un #ri)onier de ră)+oi sau o altă #ersoană #roteGată de dre#tul său de a fi Gudecată confor le%ii şi cu i#arţialitate< vii: de#ortarea sau transferul ile%al sau detenţia ile%ală de #ersoane #roteGate< viii: luarea de ostatici. +: oricare dintre actele de ai Gos coise cu intenţie cu violarea dre# tului internaţio nal uanitar şi antren!nd oartea sau cau)!nd atin%eri %rave inte%rităţii fi)ice sau sănătăţii i: fa#ta de a su#une #o#ulaţia civilă sau #ersoane civile unui atac< ii: fa#ta de a lansa un atac fără discriinare aduc!nd atin%ere #o#ulaţiei civile sau +unurilor cu caracter civil/ cunosc!nd că acest atac va cau)a #ierderi de vieţi uane/ răni #ersoanelor civile sau #a%u+e +unurilor cu caracter civil/ care sunt e,cesive< iii: fa#ta de a lansa un atac contra lucrărilor sau instalaţiilor conţi n!nd forţe #ericuloase/ cunosc!nd că acest atac va #rovoca #ierderi de vieţi uane/ răni #ersoanelor civile sau #a%u+e +unurilor cu caracter civil/ care sunt e,cesive< iv: fa#ta de a su#une o #ersoană unui atac cunosc!nd că este în afara conflictului< v: fa#ta de utili)are #erfidă a senului distinctiv al Crucii Aoşii/ "eilunii Aoşii sau @eului şi "oarelui Aoşu sau altor sene de #rotecţie recunoscute< c: oricare dintre actele de ai Gos/ cois e cu inten ţie/ cu violarea dre#tului internaţional uanitar i: transferul de către #uterea ocu#antă a unei #ărţi din #o#ulaţia sa civilă în teritoriul ocu#at< ii: orice înt!r)iere neGustificată în re#atrierea #ri)onierilor de ră)+oi sau civililor. d: atin%erile aduse denităţii #ersoa nei cu violarea dre#tului interna ţional uanitar / ai ales trataentele uilitoar e şi de%radante/ violul/ constr!n%erea la #rostituţie şi orice atentat la #udoare<
î
812
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
e: oricare dintre actele de ai Gos/ coise cu violarea le%ilor sau cutuelor ră)+oiului i: folosirea arelor to,ice sau altor are conce#ute să cau)e)e suferinţe inutile< ii: distru%erea fără otiv a oraşelor şi satelor sau devastarea/ neGustificate de e,i%enţele ilitare< iii: atacul sau +o+ardaentul/ #rin orice iGloc/ al satelor/ oraşelor/ locuinţelor sau clădirilor nea#ărate sau )onelor deilitari)ate< iv: confiscarea/ distru%erea sau de%radarea deli+erată a edificiilor consacrate reli%iei/ de +inefacere sau consacrate învăţă!n tului/ artelor şi ştiinţelor/ a onuentelor istorice/ o#erelor de artă şi o#erelor cu caracter ştiinţific< v: Gaful +unurilor #u+lice sau #rivate< f: oricare dintre actele de ai Gos/ coise cu violarea dre#tului internaţional uanitar a#lica+il conflictelor arate ce nu î+racă un caracter internaţional i: atin%erile aduse vieţii/ sănătăţii şi +unăstării fi)ice sau entale a #ersoanelor/ ai ales uciderea/ #recu şi trataentele crude ca tortura/ utilările şi orice fore de #ede#se cor#orale< ii: #ede#sele colective< iii: luarea de ostatici< iv: actele de teroris< v: atin%erile denităţii #ersoanei/ ai ales trataentele uilitoare şi de%radante/ violul/ constr!n%erea la #rostituţie şi orice atentat la #udoare< vi: Gaful< vii: condanările #ronunţate şi e,ecuţiile efectuate fără o Gudecată #reala+ilă de către un tri+unal le%al constituit/ însoţită de toate %aranţiile Gudiciare %eneral recunoscute ca indis#ensa+ile< %: în ca)ul unui conflict arat utili)area de etode sau iGloace de ră)+oi neGustificate #rin necesităţil e ilitare/ în intenţia de a #rovoca #a%u+e e,tinse/ dura+ile şi %rave ediului natural şi de a aduce atin%ere în od %rav/ #rin aceasta/ sănătăţii sau su#ravieţuirii #o#ulaţiei/ aceste #a%u+e fiind efectiv #roduse.
Cursul 23 Dreptul internaţional u!anitar 23.0. Definiţie %i principalele regle!entări 23.0.0. Definiţie- *re#tul internaţional uanitar al conflictelor arate sau dre#tul internaţional uanitar re#re)intă ansa+lul norelor de dre#t internaţional destinate a re%leenta/ #e de o #arte/ dre#turile şi o+li%aţiile #ărţilor +eli%erante în desfăşurarea o#eraţiunilor ilitare şi liitele ale %erii iGloacelor şi etodelor de conducere a ră)+oiului/ iar #e de altă #arte/ #rotecţia #ersoanelor şi +unurilor afectate de conflict. stfel/ dre#tul internaţional uanitar al conflictelor arate este alcătuit din două ra!uri de bază- dreptul războiului propriu/zis `/u# ad ellum cunoscut şi su+ denuirea de dreptul de la &aga?$ care re%leentea)ă starea +eli%erantă/ şi - dreptul u!anitar propriu/zis `/u# in ello cunoscut şi su+ denuirea de dreptul de la Heneva?$ care re%leentea)ă conduita #ărţilor la conflict şi #rotecţia datorată cate%oriilor de #ersoane #roteGate în ti#ul unui conflict arat. *re#tul de la Ha%a fi,ea)ă re%ulile relative la declanşarea ostilităţilor/ de+utul conflictului şi efectele acestuia/ înc&eierea ostilităţilor aristiţiu/ ca#itulare etc:/ statutul de neutralitate/ #recu şi liitele ale%erii iGloacelor şi etodelor de #urtare a ră)+oiului şi ale utili)ării anuitor cate%orii de are. 23.0.2. Principalele regle!entări / Principalele conve nţii de la &aga$ înc&eiate res#ectiv în 7599 şi/ res#ectiv/ în 7904 3. Convenţia #entru re%leentarea #aşnică a conflictelor internaţionale< 33. Convenţia #rivind liitare a folosirii forţei #entru aco#er irea datoriilor contractuale< 333.Convenţia #rivitoare la desc&iderea ostilităţilor< 3.Convenţia #rivitoare la le%ile şi o+iceiurile ră)+oiului terestru< . Convenţia #rivitoare la dre#turile şi îndatorir ile Duterilor şi #ersoanelor neutre<
818
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen 3. Convenţia #rivitoare la re%iul navelor de coerţ inaice la înce#utul ostilităţilor< 33. Convenţia #rivitoare la transforarea navelor de coerţ în +as tiente de ră)+oi< 333. Convenţia #rivitoare la #unerea de ine su+arine autoatice de contact< 3J. Convenţia #rivitoare la +o+ardaentul #rin forţe navale în ti# de ră)+oi< J. Convenţia #entru ada#tarea la ră)+oiul ariti a #rinci#iilor Con venţiei de la eneva< J3. Convenţia relativă la anuite restricţii în e,ercitarea dre#tului de ca#tură în ră)+oiul ariti< J33. Convenţia #rivitoare la sta+ilirea unei Curţi 3nternaţionale de
Dri)e< J333. Convenţia #rivitoare la dre#turile şi datoriile Duterilor neutre în ca) de ră)+oi ariti. - Dreptul u!anitar propriu/zis =dreptul de la eneva: Convenţiile de la eneva din 72 au%ust 7989 3. Convenţia de la eneva #entru î+unătăţirea soartei răniţilor şi +ol navilor din forţele arate în ca#anie< 33. Convenţia de la eneva #entru î+unătăţirea soartei răniţil or/ +ol navilor şi naufra%iaţilor din forţele arate #e are< 333. Convenţia de la eneva #rivitoare la trataentul #ri)onierilor de ră)+oi< 3. Convenţia de la eneva #rivitoare la #rotecţia #ersoanelor civile în ti# de ră)+oi. ceste convenţii au fost co#letate în 7944 #rin două Drotocoale adiţionale - Drotocolul adiţional la Convenţiile de la eneva din 72 au%ust 7989/ #rivind #rotecţia victielor conflictelor arate internaţionale Drotocolul 3: şi - Drotocolul adiţional la Convenţiile de la eneva din 72 au%ust 7989/ #rivind #rotecţia victielor conflictelor arate fără caracter internaţional Drotocolul 33:. De l!n%ă aceste re%leentări de +a)ă ai #ute enţiona - (ratatul cu #rivire la inter)icerea a#lasării de are nucleare şi alte are de distru%ere în asă #e fundul ărilor şi oceanelor şi în su+solul lor Ioscova-@ondra- Yas&in%ton/ 77 fe+ruarie 7947:< - Convenţia asu#ra inter)i cerii sau liitării utili)ării anuitor are clasice care #ot fi considerate ca #roduc!nd efecte trauati)ante e,cesive
)ur#ul 2M
811
sau ca lovind fără discriinare eneva/ 70 octo+rie 7950: şi cele trei Drotocoale la aceasta< - Convenţia #rivind inter)icerea folosirii/ stocării/ #roducerii şi transferului inelor anti#ersonal şi distru%erea lor FttaXa/ 75 se#te+rie 7994:< - Convenţia şi Drotocolul #rivind #rotecţia valorilor culturale în ca) de conflict arat.
23.2. Sfera de aplicare *re#tul internaţional uanitar se a#lică de ure%i 1n !od auto!at din oentul a#ariţiei unei situaţii de fa#t care cores#unde definiţiei c!#ului său de a#licare. stfel/ dre#tul internaţional uanitar se a#lică - în ca) de conflict ar!at internaţional$ adică de ră)+oi declarat sau de conflict arat între două sau ai ulte #ărţi contractante/ c&iar dacă starea de ră)+oi nu a fost recunoscută de una dintre #ărţi şi c&iar dacă toate #ărţile contestă e,istenţa stării de ră)+oi. *re#tul uanitar se a#lică în conflicte arate internaţionale c&iar dacă o #arte la conflict nu este #arte la Convenţiile de la eneva/ dar acce#tă şi a#lică #revederile ei. Noţiunea de Oconflict arat internaţionalP a fost e,tinsă #rin Drotocolul 3 din 7944 la situaţiile de lu#tă a #o#oarelor #entru autodeterinare< - în ca) de conflict ar!at non/internaţional. Dotrivit dre#tului de la eneva/ conflictul arat non-internaţional #oate fi clasificat în două cate%orii Z Conflict arat non-internaţional de are intensitate/ definit de Drotocolul 33 ca fiind situaţia care o#une forţele arate ale unei #ărţi contractante unor forţe di)idente/ #lasate su+ un coandaent res#onsa+il şi care e,ercită controlul asu#ra unei #ărţi din teritoriu/ astfel înc!t sunt a#te să desfăşoare o#eraţiuni ilitare continue şi concertate. cestui ti# de conflict non-internaţional i se a#lică dis#o)iţiile Drotocolului 33. Z Conflictul arat care nu #re)intă un caracter internaţional/ căruia i se a#lică dis#o)iţiile art. 6/ coun Convenţiilor de la eneva/ cunoscut şi su+ denuirea de Clau)a Iartens. Dotrivit acestei clau)e/ civilii şi co+atanţii ră!n su+ #rotecţia şi autoritatea #rinci#iilor dre#tului internaţional decur%!nd din cutua sta+ilită/ din #rinci#iile uanităţii şi coandaentele conştiinţei #u+lice. Z *u#ă cu a arătat/ dre#tul internaţional uanitar re%leentea)ă/ #e de o #arte/ li!itările dre#turilor co+atanţilor/ iar #e de altă #arte/ protecţia datorată cate%oriilor de #ersoane neco+atante.
81=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
23.3. )estricţii aduse drepturilor co!batanţilor 23.3.0. Noţiunea de Kco!batant - #ersoana care a#arţine forţelor arate ale unei #ărţi contractante/ adică face #arte dintr-un %ru# sau unitate înarată şi or%ani)ată/ #lasată su+ controlul unui coandaent res#onsa+il în faţa #ărţii contractante de conduita su+ordonaţilor săi. Co+atanţii tre+uie să #oarte sene distinctive şi fi,e #entru a se deose+i uşor şi de la distanţă de #o#ulaţia civilă sau/ dacă nu e,istă aseenea sene distinctive/ atunci tre+uie să #oarte arele în od vi)i+il în ti#ul o#eraţiunilor ilitare #ro#riu-)ise. Convenţia de la eneva din 7989 #rivind trataentul #ri)onierilor de ră)+oi/ #otrivit cu care +eneficia)ă de statutul de #ri)onier de ră)+oi co+atantul ca#turat de forţe arate inaice/ #revede urătoarele cate%orii de co+atanţi - e+rii işcărilor or%ani)ate de re)istenţă< - #ersoanele ce însoţe sc forţele ara te< - e+rii ec&i#aGului arinei coerciale şi aviaţiei civile< - #o#ulaţia teritoriului ocu#at/ care se ridică în asă contra invadatorilor< - e+rii forţelor arate re%ulate ale unui %uvern nerecunoscut de #uterea care i-a luat #ri)onieri. Nu #ot fi consideraţi co+atanţi s#ionii şi ercenarii. 26.6.2. Co+atanţii au/ #otrivit dre#tului uanitar/ urătoarele obligaţii- 3nterdicţia de a ataca #ersoane care nu #artic i#ă la ostilităţi sau care nu ai #artici#ă la ostilităţi #rinci#iul distincţiei:< - 3nterdicţia atacării o+iectivelor fără caracter ilitar Z Ae%ulaentul ane,at Convenţiei de la Ha%a din 7904 #rivind înce#erea ostilităţilor interzice atacarea sau bo!bardarea$ #rin orice fel de iGloace/ a ora%elor$ satelor$ locuinţelor etc. care nu sunt a#ărate. Clădirile destinate cultelor/ artelor/ ştiinţelor/ s#italelor tre+uie cruţate/ dacă nu sunt folosite şi #entru sco#uri ilitare. "e inter)ice Gaful. Z Drotocolul din 7944 statuea)ă că atacurile tre+uie strict li!itate la o+iective ilitare. "e inter)ice atacul localităţilor nea#ărate/ )onelor deilitari)ate. "e #revăd re%uli de ocrotire a #o#ulaţiei civile/ +unurilor necesare su#ravieţuirii acesteia/ +unurilor culturale etc. - Aestricţii referitoar e la utili)area anuito r ti#uri de are #rinci#iul evitării #roducerii de suferinţe inutile sau e,cesive:. Drinci#iul invocat este acela că arele/ #roiectilele/ ateriale le sau etodele de lu#tă de natură să #roducă un rău su#erfluu sau suferinţe
)ur#ul 2M
814
inutile sau e,cesive/ res#ectiv care lovesc fără discriinare/ tre+uie inter)ise. Este vor+a/ ai ales/ des#re arele de distru%ere în asă a: olosirea ar!elor nucleare care au un efect nediscri inatoriu a+solut între o+iective ilitare şi civile/ între co+atanţi şi neco+atanţi/ între #ărţile în conflict şi terţi: a fost declarată ca fiind o încălcare a Cartei FNK/ iar cel care le foloseşte ca acţion!nd contra le%ilor uanităţii şi coiţ!nd o criă î#otriva uanităţii Ae)oluţia 7=16 din 79=7 a dunării enerale a FNK:. +: olosirea ar!elor biologice este #ro&i+ită #rin Convenţia din 7942 #rivind inter)icerea #erfecţionării/ #roducerii şi stocării arelor +iolo%ice. c: olosirea ar!elor cFi!ice este #ro&i+ită #rin Convenţia din 7996 #rivind inter)icerea de)voltării/ #roducerii/ stocării şi folosirii arelor c&iice şi distru%erea acestora. d: olosirea ar!elor incendiare este liitată #rin Convenţia din 7957 #rivind inter)iceri sau restricţii referitoare la utili)area anuitor are convenţionale care #ot fi considerate ca av!nd efecte e,cesiv de vătăătoare sau ca #roduc!nd efecte nediscriinatorii şi cele 6 Drotocoale Drotocolul 333 se referă la arele incendiare:. e: olosirea !inelor antipers onal este #ro&i+ită #rin Convenţia din 7994 #rivind inter)icerea folosirii/ stocării/ #roducerii şi transferului inelor anti#ersonal şi distru%erea acestora Convenţia de la FttaXa:. f: olosirea !uniţiei cu frag!entaţie este #ro&i+ită #rin Convenţia din 2005 de la Fslo. - 3nterdicţii referitoare la recur%erea la anuite iGloace de lu#tă Z Ae%ulaentul de la Ha%a din 7904 inte r)ice utili)area de otravă sau are otrăvite< uciderea sau rănirea unui inaic care s-a #redat de#un!nd arele sau care nu ai are are #entru a se a#ăra< declaraţia că nieni nu va fi cruţat/ utili)area incorectă a unui stea% de aristiţiu etc. Z Drotocolul din 7944 inter)ice folosirea de etode sau iGloace de lu#tă destinate să #roducă efecte dăunătoare lar% răs#!ndite şi de lun%ă durată sau %rave #entru ediul înconGurător.
23.3.3. Getode de luptă interzise Z Ae%ulaentul de la Ha%a din 7904 inte r)ice utili)area de otravă sau are otrăvite< uciderea sau rănirea unui inaic care s-a #redat de#un!nd arele sau care nu ai are are #entru a se a#ăra< declaraţia că nieni nu va fi cruţat/ utili)area incorectă a unui stea% de aristiţiu etc. Z Drotocolul din 7944 inter)ice folosirea de etode sau iGloace de lu#tă destinate să #roducă efecte dăunătoare lar% răs#!ndite şi de lun%ă durată sau %rave #entru ediul înconGurător.
815
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
23.4. Protecţia persoanelor care nu participă sau nu !ai pot participa la ostilităţi *re#tul uanitar #revede o protecţie specială #entru #eroanele care nu iau #arte în od direct la ostilităţi sau care/ datorită stării de sănătate sau de ca#tivitate/ nu ai #ot lua #arte la desfăşurarea conflictului arat. stfel/ dre#tul de la eneva are în vedere urătoar ele cate%orii de #ersoane neco+atante
23.4.0. )ăniţii$ bolnavii %i naufragiaţii ceste #ersoane tre+uie să fie #roteGate în orice situaţie< nu se #oate aduce atin%ere vieţii lor şi nici nu #ot fi su#uşi unor condiţii dăunătoare #entru starea în care se află. Ei tre+uie trataţi cu uanitate şi tre+uie să #oată +eneficia de în%riGirile edicale cores#un)ătoare/ fără discriinare. în interesul direct al răniţilor şi +olnavilor/ unităţile ilitare sau civile +eneficia)ă/ de aseenea/ de #rotecţie/ ne#ut!nd fi atacate sau î#iedicate să funcţione)e. 23.4.2. Prizonierii de război Frice co+atant ca#turat de către #artea adversă devine #ri)onier de ră)+oi/ +eneficiind astfel de trataentul acordat acestei cate%orii. ceastă #rotecţie #resu#une tratarea #ri)onierilor de ră)+oi cu oenie în orice situaţie/ cu res#ectarea #ersoanei şi a denităţii lor/ fără discriinări. Dri)onierii de ră)+oi sunt su#uşi disci#linei şi re%ulilor în vi%oare în statul care îi deţine şi care le #oate restr!n%e li+ertatea/ dar nuai #entru otive de securitate. Dri)onierii de ră)+oi au dre#tul la &rană/ î+răcăinte/ ca)are şi în%riGiri edicale/ care nu #ot fi inferioare calitativ celor oferite de către statul care îi deţine e+rilor #ro#riilor forţe arate< ei #ot fi o+li%aţi să uncească/ dar unca este reunerată/ iar condiţiile de uncă nu #ot fi inferioare celor oferite de statul care deţine #ro#rii lor resortisanţi. Dri)onierii de ră)+oi au dre#tul de a-şi anunţa failiile des#re starea lor de ca#tivitate/ #recu şi la cores#ondenţă re%ulată cu failia #e toată durata detenţiei. Dri)onierii de ră)+oi declaraţi %rav +olnavi sau %rav răniţi vor fi re#atriaţi în od direct. *u#ă încetarea ostilităţilor/ toţi #ri)onierii de ră)+oi tre+uie eli+eraţi şi re#atriaţi de îndată.
)ur#ul 2M
819
23.4.3. Populaţia civilă Do#ulaţia civilă/ fără a #artici#a direct la ostilităţi/ este afectată de e,istenţa conflictul ui. Dentru aceasta/ Convenţia 3 de la eneva #revede o+li%aţia/ #entru toate statele contractante/ de a autori)a acţiunile uanitare/ const!nd în aGutoare/ în aliente/ edicaente/ î+răcăinte/ indiferent de cetăţenie sau de locul de re)idenţa/ dacă acesta se află #e teritoriul unui stat #arte la conflict. Dersoanele afectate de conflictul arat au dre#tul la res#ectarea dre# turilor lor fundaentale< astfel/ #ersoana/ denitatea şi reli%ia lor tre+uie res#ectate< nici o atin%ere nu tre+uie adusă vieţii/ sănătăţii/ inte%rităţii fi)ice şi #si&ice/ denităţii lor. în #lus/ în ca)ul în care fac o+iectul unei urăriri #enale/ au dre#tul la un #roces ec&ita+il. b Bibliografie !ini!ală 7. D. ope#cu, . "ă#ta#e, *re#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/
Bucureşti/ 7994/ #. 616-6=1 2. . Diaconu, Curs de dre#t internaţional #u+lic/ Ed. Şansa/ Bucureşti/ 7996/ #. 264-210.
Bibliografie selectivă 7. sociaţia Ao!nă de *re#t Ka nitar/ Aevista Ao!nă de *re# t Kanitar/ Bucureşti 2. *. rdeleanu, ). !urlacu, . Dumitru,F#eraţiunile de enţinere a #ăcii/ 3A"3/ Bucureşti/ 7998 6. :. !ettati, *roit &uanitaire/ Ed. du "euil/ Daris/ 2000 8. . )loşcă, Conflictele arate şi căile soluţionării lor/ Ed. Iilitară/ Bucureşti/ 7952 1. . )loşcă, . ;uceavă,*re#tul internaţional uanitar/ Casa de Editură şi Dresă Şansa/ Bucureşti/ 7992 =. @. David, Drinci#es de droit des conflits ares/ Ed. a 6-a/ Bru,elles/ Bru$lant/ 2002 4. G. Din#tein,(&e Conduct of Hostilities under t&e @aX of 3nternational red Conflict/ Ca+rid%e Kniversit$ Dress/ 2008 5. . Dragoman, *re#tul internaţional a#lica+il în o#eraţiunile de enţinere a #ăcii/ Editura cadeiei de înalte "tudii Iilitare/ Bucureşti/ 799=
8=0
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
9. <.-:. ?encPaert#, A. Do#Eald-!ecP, Custoar$ 3nternational Huanitarian @aX/ voluele 3-333/ 3nternational Coittee of t&e Aed Cross/ Ca+rid%e Kniversit$ Dress/ Ca+rid%e/ 2001 70. A. :arin, (&e Evolution and Dresent "tatus of t&e @aXs of Yar/ în AC*3/ voi. 33/ 7914 77. D. :omtaz, @e droit internaţio nal &uanitaire a##lica+l e au, conflits ares non internationau,/ AC*3/ voi. 292/ 2007 72. >. Oprea, . ;uceavă, . )loşcă, *re#tul internaţional uanitar. 3nstruente Guridice internaţionale/ Ae%ia utonoă Ionitorul Fficial/ Bucureşti/ 2006 76. D. ope#cu, Dro+lea re%iului Guridic al arelor nucleare/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. 1/ iulie-dece+rie 2004/ #. 28-69 78. :. K#coi, >. Oprea, 3ntroducere în *re#tul 3nternaţional Ka nitar/ Ed. Carta%a/ Bucureşti/ 7999 71. bbb/ *re#tul uanitar internaţ ional/ convenţii şi alte docuente/ Ed. Iilitară/ Bucureşti/ 7992. 7=. bbb/ *re#t internaţional uanitar/ Editura >undaţiei ndrei Şa%una/ Constanţa/ 7999 74. bbb/ *re#tul uanitar şi noua ordine internaţională/ Ed. Iilitară/ Bucureşti/ 7945.
Anea 0 Convenţia pentru a!eliorarea soartei !ilitarilor răniţi din forţele ar!ate 1n ca!panie$ Heneva$ 0974 Articolul 0. +ulanţele şi s#italele ilitare vor fi recunoscute neutre şi/ ca atare/ #roteGate şi res#ectate de către +eli%eranţi at!ta ti# c!t în ele se vor afla +olnavi sau răniţi. Neutralitatea va înceta dacă aceste a+ulanţe sau aceste s#itale vor fi a#ărate de o forţa ilitară. Articolul 2. Dersonalul s#italelor şi al a+ulanţelor/ cu#rin)!nd intendenţa/ serviciul de sănătate/ de adinistraţie/ de trans#ortare a răniţilor/ #recu şi du&ovnicii/ va +eneficia de neutralitate c!nd aceasta va funcţiona şi at!ta vree c!t vor ră!ne răniţi de ridicat sau în%riGit.
)ur#ul 2M
8=7
Articolul 3. Dersoanele desenate în articolul #recedent vor #utea/ c&iar du#ă ocu#area de către inaic/ să continue să-şi înde#linească func-
ţiile în s#italul sau a+ulanţa #e care le deservesc/ sau să se retra%ă #entru a se alătura cor#urilor #e care le deservesc/ sau să se retra%ă #entru a se alătura cor#urilor de care a#arţin. 3n aceste î#reGurări/ c!nd aceste #ersoane îşi vor înceta funcţiile/ vor fi #redate avan#osturilor inaice #rin %riGa aratei de ocu#aţie. Articolul 4. Iaterialul s#italelor ilitare va ră!ne su#us le%ilor ră)+oiului/ #ersoanele ataşate nu vor #utea/ cu #rileGul retra%erii/ să ia cu ele dec!t o+iectele care sunt #ro#rietatea lor #rivată. *i#otrivă/ în aceleaşi î#reGurări/ a+ulanţa îşi va conserva aterialul. Articolul 1. @ocuitorii statului care vor acorda aGutor răniţilor vor fi res#ectaţi şi vor ră!ne li+eri. eneralii Duterilor +eli%erante vor avea ca isiune să #revină locuitorii de a#elul făcut la uanisul lor şi la neutralitatea a cărei consecinţă este. Frice rănit cules şi în%riGit într-o casă/ aceasta îi va servi #entru salvare. @ocuitorul care ar #rii în casa lui răniţi va fi scutit de o+li%aţia de a %ă)dui tru#e/ #recu şi de o #arte a contri+uţiilor de ră)+oi care i-ar fi i#use. Articolul =. Iilitarii răniţi sau +olnavi vor fi culeşi şi în%riGiţi/ indiferent de naţiunea căreia a#arţin. Coandanţii şefi vor avea facultatea de a #reda iediat avan#osturilor inaice inaici răniţicelor în ti#ul #erite şiilitarii cu consiţă!ntul două lu#tei/ #ărţi. c!nd î#reGurările le vor or fi retriişi în ţările lor cei care/ du#ă vindecare/ vor fi recunoscuţi inca#a+ili de a ai servi în arată. Ceilalţi vor #utea fi/ de aseenea/ retriişi/ cu condiţia de a nu ai #une !na #e are #e toată durata ră)+oiului. Evacuările/ cu #ersonalul care-i diriGea)ă/ vor fi aco#erite de o neutralitate a+solută. Articolul 4. Kn dra#el distinctiv şi unifor va fi ado#tat #entru s#itale/ a+ulanţe şi evacuări. El va tre+ui să fie/ în toate î#reGu rările/ du+lat de dra#elul naţional. F +rasardă va fi/ de aseenea/ adisă #entru #ersonalul care +eneficia)ă de neutralitate/ însă eli+erarea acesteia va fi lăsată autorităţii ilitare. *ra#elul şi +rasarda vor #urta crucea roşie #e fond al+. ...:
8=2
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
ne,a 2 Drotocolul #rivind inter)icerea folosirii/ în ră)+oi/ a %a)elor asfi,iante/ to,ice sau siilare şi a iGloacelor +acteriolo%ice/ eneva/ 74 iunie 7921 "u+senaţii Dleni#otenţiari/ în nuele %uvernelor lor res#ective Consider!nd că utili)area în ră)+oi a %a)elor asfi,iante/ to,ice sau siilare/ #recu şi a tuturor lic&idelor/ ateriilor sau #rocedeelor analo%e a fost #e +ună dre#tate condanată de o#inia %enerală a luii civili)ate/ Consider!nd că inter)icerea acestei utili)ări a fost forulată în tratatele la care sunt Dărţi area aGoritate a Duterilor luii/ în sco#ul de a face să fie universal recunoscu tă ca fiind încor#o rată în dre#tul internaţional această interdicţie/ ce se i#une/ de aseenea/ conştiinţe i şi #racticii naţiunilor/ declară Că înaltele Dărţi Contractante/ nefiind deGa Dărţi la tratatele ce inter)ic această utili)are/ recunosc această interdicţie/ acce#tă să e,tindă această interdicţie de utili)are a iGloacelor +acteriolo%ice de ră)+oi şi convin să se considere le%ate între ele în terenii acestei *eclaraţii. înaltele Dărţi Contractante vor de#une toate eforturile #entru a deterina alte state să adere la #re)entul Drotocol. ceastă aderare va fi notificată %uvernului Ae#u+licii >rance)e. -:
ne,a 6 Convenţia #rivind inter)icerea #erfecţionării/ fa+ricării şi de#o)itării arelor +acteriolo%ice +iolo%ice: sau cu to,ine şi asu#ra distru%erii lor/ 70 a#rilie 7942 "tatele #ărţi la #re)enta Convenţie/ -: au convenit urătoarele
Articolul 0. >iecare stat #arte la #re)enta Convenţie se an%aGea)ă ca niciodată/ în nici o circustanţă/ să nu #erfecţione)e/ fa+rice/ de#o)ite)e sau să do+!ndească într-un od sau altul şi nici să conserve 7. %enţi icro+iolo%ici sau alţi a%enţi +iolo%ici/ #recu şi to,ine/ oricare ar fi ori%inea sau odul de #roducere/ de ti#uri sau în cantităţi ce
)ur#ul 2M
8=6
nu sunt destinate unor sco#uri #rofilactice/ de #rotecţie sau în alte sco#uri #aşnice< 2. re/ ec&i#aent sau vectori destinaţi utili)ării de astfel de a%enţi sau to,ine în sco#uri ostile sau în conflicte arate. Articolul 2. >iecare stat #arte la #re)enta Convenţie se an%aGea)ă să distru%ă sau să convertească în sco#uri #aşnice/ c!t ai ra#id #osi+il şi în orice ca) nu ai t!r)iu de nouă luni de la intrarea în vi%oare a Convenţiei/ toţi a%enţii/ to,inele/ arele/ ec&i#aentele şi vectorii la care se referă articolul l din Convenţie/ care se %ăsesc în #osesia sa/ su+ Gurisdicţia sa sau su+ controlul său. în e,ecutarea #re)entului articol/ vor tre+ui luate toate ăsurile necesare de #recauţie/ #entru #roteGarea #o#ulaţiei şi ediului înconGurător. Articolul 3. >iecare stat #arte la #re)enta Convenţie se o+li%ă să nu transfere niănui/ nici direct/ nici indirect/ oricare dintre a%enţii/ to,inele/ arele/ ec&i#aentele sau vectorii la care se referă articolul 7 al Convenţiei şi să nu aGute/ încur aGe)e sau incite în orice od un stat/ %ru# de state sau or%ani)aţie internaţi onală să fa+rice sau să do+!ndească în orice od nuiţii a%enţi/ to,ine/ are/ ec&i#aente sau vectori.
ne,a 8 Convenţia #rivind inter)icerea #erfecţionării/ fa+ricării/ de#o)itării şi folosirii arelor c&iice şi distru%erea acestora/ Daris/ 76 ianuarie 7996 ...: Articolul 0. 5bligaţii generale 0. >iecare stat #arte la #re)enta Convenţie se o+li%ă ca niciodată/ în nici o circustanţă a: "ă nu #erfecţione)e/ fa+rice/ do+!ndească în altă odalitate/ să de#o)ite)e sau să conserve are c&iice sau să transfere oricui/ direct sau indirect/ are c&iice< +: "ă nu folosească are c&iice< c: "ă nu între#rindă orice fel de #re%ătiri ilitare în vederea utili)ării de are c&iice< d: "ă nu aGute/ încura Ge)e sau incite #e oricine/ în orice od/ să între#rindă orice activitate care este inter)isă unui stat #arte în teeiul #re)entei Convenţii.
8=8
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 2M
2. >iecare stat #arte se o+li%ă să distru%ă arele c&iice al căror #ro#rietar sau detentor este/ sau care se %ăsesc în locuri aflate su+ Gurisdicţia sau controlul său/ în conforitate cu dis#o)iţiile #re)entei Convenţii. 6. >iecare stat #arte se o+li%ă să distru%ă toate arele c&iic e #e care le-a a+andonat #e teritoriul altui stat #arte/ în conforitate cu dis#o)iţiile #re)entei Convenţii. 8. >iecare stat #arte se o+li%ă să distru%ă orice instal aţie de fa+ricare a arelor c&iice al căror #ro#rietar sau detentor este/ sau care se află întrun loc #lasat su+ Guris dicţia sau controlul său/ în conforitate cu dis#o)iţiile #re)entei Convenţii.
2. Aăniţii şi +olnavii vor fi ridicaţi şi în%riGiţi. Kn or%anis uanitar i#arţial/ aşa cu este Coitetul 3nternaţional de Cruce Aoşie/ va #utea să ofere serviciile sale Dărţilor în conflict. Dărţile în conflict se vor strădui/ #e de altă #arte/ să dis#ună intrarea în vi%oare/ #rin acorduri s#eciale/ a tuturor sau a unei #ărţi dintre celelalte dis#o)iţii ale #re)entei Convenţii. #licarea dis#o)iţiilor care #reced nu va avea efect asu#ra statutului Guridic al Dărţilor în conflict.
(-)
ne,a 1 rticolul 6 coun al Convenţiilor de la eneva din 72 au%ust 7989 ...: în ca) de conflict arat nere#re)ent!nd un caracter internaţional şi ivit #e teritoriul uneia dintre înaltele Dărţi Contractante/ fiecare dintre Dărţile în conflict va tre+ui să a#lice cel #uţin urătoarele dis#o)iţii 7. Dersoanele care nu #artici#ă direct la ostilităţi/ inclusiv e+rii forţelor arate care au de#us arele şi #ersoanele care au fost scoase din lu#tă din cau)ă de +oală/ rănire/ detenţiune sau din orice altă cau)ă vor fi/ în toate î#reGurările/ tratate cu oenie/ fără nici o deose+ire cu caracter discriinatoriu/ +a)ată #e rasă/ culoare/ reli%ie sau credinţă/se,/ naştere sau avere/ sau orice alt criteriu analo%. în acest sco#/ sunt şi ră!n #ro&i+ite/ oric!t şi oriunde/ cu #rivire la #ersoanele enţionate ai sus a: atin%erile aduse vieţii şi inte%r ităţii cor#orale/ ai ales oorul su+ toate forele/ utilările/ cru)iile/ torturile şi c&inurile< +: luările de ostatici< c: atin%erile aduse denităţii #ersoanelor/ ai ales trataentele uilitoare şi înGositoare< d: condanările #ronunţate şi e,ecuţiile efectuate fără o Gudecată #reala+ilă/ date de un tri+unal constituit în od re%ulat/ însoţită de %aranţii Gudiciare recunoscute ca indis#ensa+ile de către #o#oarele civili)ate.
8=1
)ur#ul 2I
Cursul 24 Dreptul relaţiilor econo!ice internaţionale 24.0. Scurt istoric - în secolul al J33-lea/ attel enunţă o+li%aţia tuturor naţiunilor de aşi de)volta relaţiile coerciale reci#roce< - între secolele al JlJ-lea şi al JJ-lea au fost înc&eiate ii de tratate coerciale< - Derioada 7571-7978 este caracteri)ată ca o #erioadă li+erală< - Derioada inter+elică se caracteri)ea)ă #rin de)ordine econoică/ ră)+oi econoic ascat şi caracter #rotecţionist al sc&i+ărilor econoice internaţionale< - *u#ă 7981 se constat ă reconstruirea unei ordini econo ice internaţionale co#le,e/ într-un cadru convenţional< - în 79=2 se ado# tă Ae)oluţia d unării enerale a FNK nr. 75 06 cu #rivire la suveranitatea #eranentă asu#ra resurselor naturale< - în 7948 se ado#tă *eclar aţia dun ării ene rale a FNK #riv ind instaurarea unei noi ordini econoice internaţionale< - în 7948 se ado#t ă de către duna rea enerală a FNK/ Carta dre#turilor şi îndatoririlor econoice ale statelor Ae)oluţia nr. 6257 din 72 dece+rie 7948:.
24.2. 5rganizaţii internaţionale 1n do!eniul relaţiilor econo!ice internaţionale 24.2.0. Consiliul "cono!ic %i Social ECF"FC: - Este or%anul FNK care acţionea)ă în doeniul coo#erării econoice. Ca#itolul J din Carta FNK arată care este co#onenţa şi care sunt funcţiile şi atri+uţiile ECF"FC. Consiliul este co#us din 18 de e+ri/ din care 61 sunt re#re)entanţi ai ţărilor luii a treia. în fiecare an sunt aleşi 75 e+ri #entru un andat de trei ani. în #ractică/ andatele e+rilor #eranenţi ai C" sunt reînnoite cu re%ularitate. Hotăr!rile din cadrul ECF"FC se iau cu aGoritate si#lă.
- ECF"FC are urătoarele co!petenţe-
8=4
Z ur!ăre%te #unerea în a#licare a ăsurilor econoice şi sociale #revă)ute de Carta FNK Z coordonează activitatea instituţiilor s#eciali)ate şi controlea)ă coisiile econoice re%ionale ale Naţiunilor Knite Z elaborează %i iniţia ză studii şi face reco!andări în acest sens e+rilor FNK şi instituţiilor s#eciali)ate Z pregăte%te #roiecte de convenţii în #ro+lee ce ţin de co#etenţa sa. - F activitate i#or tantă este desfăşurată de co!isiile econo!ice re gionale$ înfiinţate de ECF"FC şi aflate su+ autoritat ea sa. Co!isia "co no!ică pentru "uropa CEEFNK:/ înfiinţată în 7984/ are ca sco# generarea %i 1!bunătăţirea relaţiilor econo!i ce între e+rii săi/ a relaţiilor cu alte state ale luii şi 1ntărirea cooperării inter%uvernaentale/ în s#ecial în doenii ca ediul înconGurător/ trans#ort/ statistică / facilităţi coerciale şi anali)ă econoică. Ca re)ultat al acestei activităţi/ Coisia econoică #entru Euro#a a reuşit să asi%ure o coo#erare Est-est/ de-a lun%ul #erioadei ră)+oiului rece.
24.2.2. ondul Gonetar (nternaţional =G(?$ Banca (nternaţională pentru )econstrucţie %i Dezvoltare B3A* sau Banca Iondială:/ Acordul Heneral pentru ,arife %i Co!er ţ ((: şi 5rganizaţia Gondială a Co!erţului =5GC?. a? ondul Gonetar (nternaţional - fost creat la Conferinţa onetară financiară a Naţiunilor Knite de la Bretton Yoods/ din 7988/ şi a înce#ut să funcţione)e la 7 artie 7984. ceastă instituţie este/ în are ăsură/ controlată de ţările industriali)ate occidentale/ însă şi-a ada#tat activitatea şi la #ro+leele luii a treia. Fr%ani)area şi funcţionarea >I3 #re)intă unele ele!ente contradictorii- #e de o #arte/ este o instituţie al cărei statut forulea)ă/ de fa#t/ re%ulile sisteului onetar internaţional s#ecific econoiilor de #iaţă/ iar/ #e de altă #arte/ a devenit şi o instituţie de asistenţă. - >I3 e,#riă o conce#ţie li+eral ă asu#ra sisteului oneta r internaţional. înainte de toate însă/ >I3 are caracterul unei or%ani)aţii cu vocaţie universală include cvasitotalitatea statelor luii:< nu #oate fi considerat un Oclu+ al statelor de)voltateP/ deoarece din or%ani)aţie fac #arte nu nuai state avansate/ dar şi a#roa#e toate ţările în curs de de)voltare. - "co#ul creării >I3 a fost sta+ilirea unui cadru per!anent de cooperare #entru re%leentarea onetară internaţională. "tatele e+re s-au an%aGat să enţină sisteul de sc&i+ fără restricţii cu #rivire la #lăţi şi efectuarea de transferuri aferente tran)acţiilor internaţionalecurente/
8=5
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
fără ăsuri discriinatorii cu #rivire la onede/ cu e,ce#ţia situaţiilor în care >I3 dă o autori)aţie în acest sens. - >I3 a fost în)estrat cu iGloace financiare su+stanţiale/ care #ot fi #use la dis#o)iţia statelor e+re/ ado#t!ndu-se/ ca urare/ două aendaente la statut/ #riul #rin cordul de la "tock&ol din 79=5/ #eriţ!ndu-i să cree)e drepturi speciale de tragere *"(:/ ce #uteau fi alocate #eriodic statelor e+re. *"( a#ar în #re)ent ca un instruent de re)erve onetare folosite în coerţul internaţional/ alături de dolarul aerican/ euro etc. - Ca urare a celui de-al doilea aen daent la "tatutul >I3/ acce#tat #rin cordul de la Uin%ston aaica: din 7945/ "K au sus#endat converti+ilitatea oficială a dolarului în aur. cest aendaent a însenat sf!rşitul sisteului de la Bretton Yoods/ statele #ut!nd ale%e fluctuaţia onedelor/ sisteul de #aritate fi,ă sau un siste interediar. - în aceste noi condiţii/ acordarea unui aGutor financiar din #artea >I3/ în sco#ul de a s#riGini un stat e+ru să-şi re)olve #ro+leele +alanţei de #lăţi/ este condiţionată de instaurarea în acel stat e+ru a condiţiilor considerate necesare de >I3 #entru sta+ilitatea financiară/ creşterea eco noică şi o+ţinerea unui nivel înalt nuărului locurilor de uncă. enea aGutoare financiare oferite de al >I3 sunt înscrise în acordul dintrese acesta şi statul e+ru/ care se an%aGea)ă să a#lice #olitica econoică de aGustare cu#rinsă în scrisoarea de intenţii. - în afară de aceasta/ >I3 are #uteri i#ort ante de control anual / %lo +al/ cu #rivire la #olitica econoică a statelor e+re şi le #oate sanc ţiona/ recur%!nd de la constr!n%erea orală #!nă la sus#endarea aGuto rului acordat. - Ao!nia este e+ru al >I3 şi al B3A* din 7942. b? Banca Gondială - Banca 3nternaţională #entru Aeconstrucţie şi *e)voltare şi-a înce#ut activitatea la 21 iunie 7981. Este o or%ani)aţie intern aţională de acela%i tip cu G(. 3n fa#t/ niciun stat nu este adis ca e+ru al B3A* dacă nu a aderat în #reala+il la >I3. Banca a avut ca andat iniţial/ la fel ca şi >I3/ să contri+uie la refacerea econoiilor ţărilor care au suferit ari #ierderi ateriale ca urare a celui de-al doilea ră)+oi ondial. - Klterior/ acţi unea B3A* s-a orie ntat s#re acordarea de asistenţă ţărilor 1n curs de dezvolt are. u fost înfiinţate şi filiale ale +ăncii/ şi anue Societatea inanciar ă (nternaţională =S(? şi Asociaţia (nter naţională pentru Dezvoltare 3*:. ">3 a fost înfiinţată în 791= ca o or%ani)aţie internaţională cu vocaţie financiară s#ecială/ av!nd sarcina de a încuraGa iniţiativa #articulară în ţările în curs de de)voltare. 3* şi-a
)ur#ul 2I
8=9
înce#ut activitatea în se#te+rie 79=0 şi are ca sco# s#riGinirea ţărilor în curs de de)voltare/ cărora le acordă credite #e teren lun% 60-80 de ani:/ în condiţii foarte avantaGoase. - Banca Iondială înc&eie nueroase ti#uri de acorduri cu statele e+re/ în s#ecial î#ruuturi #entru finanţarea de #roiecte de de)vol tare definite clar/ condiţiile de reali)are fiind sta+ilite de statul care acor dă î#ruutul/ în acord cu Banca Iondială/ cele două #ărţi fiind le%ate #rintr-un acord de %aranţie. - B3A* ai este i#licată şi în finanţarea unor #roiecte foarte co#le,e la care #artici#ă uneor i/ #e l!n%ă state şi or%ani)aţii internaţio nale/ şi societăţi transnaţionale. - Drin interediul a două instituţii autonoe/ Centrul (nternaţional pentru )egle!en tarea Diferendelor privind (nvestiţiile C3A*3:/ creat #rin Convenţia de la Yas&in%ton din 79=1/.şi Agenţia Gultilaterală pentru Harantarea (nvestiţiilor I3:/ creată #rin Convenţia de la "eul din 7951/ sisteul financiar interna ţional descris ai sus a#are ca un siste +ine articulat. C3A*3 are caracterul de or%an ar+itrai av!nd ca sco# soluţionarea diferendelor #rivind investiţiile dintre state şi investitorii străini. I3/ la fel ca şi C3A*3/ este o or%ani)aţie internaţională av!nd #ersonalitate Guridică internaţională care urăreşte/ la fel ca şi Banca Iondială / #roovarea investiţiilor #rivat e în ţările în curs de de)voltare. în acest sco#/ or%ani)aţia recur%e la %arantarea sau asi%urarea investiţiilor contra riscurilor/ a neconverti+ilităţii +eneficiilor o+ţinute/ e,#ro#rierilor sau a consecinţelor unor conflicte arate. c? Acordul Heneral pentru ,arife %i Co!erţ =HA,,? - De l!n%ă >I3 şi Banca Iond ială/ ura să se cree)e/ du# ă ră)+oi/ o a treia or%ani)aţie cu caracter econoic/ şi anue Fr%ani)aţia 3nternaţională a Coerţului/ #revă)ută în Carta de la Havana din 7985/ docuent care nu a fost însă ratificat de "tatele Knite şi de alte state senatare. Cu toate acestea/ de la data de 7 ianuarie 7985 a intrat în vi%oare ((. - cesta s-a născu t ca un acord coercial ultilateral/ însă/ datorită sc&i+ării şi co#letării unora dintre o+iectivele sale/ %enerate de nevoia re%leentării şi li+erali)ării sc&i+urilor coerciale/ el a tins #eranent să devină o or%ani)aţie internaţională. Conce#ţia li+erului sc&i+ care a stat la +a)a (( a fost tre#tat atenuată/ #entru a se da curs revendicărilor ţărilor în curs de de)voltare. Ca urare/ acordul a fost revi)uit în 79==/ adău%!ndu-se #artea a 3-a/ ce avea ca sco# #rinci#al dotarea or%ani)aţiei cu o +a)ă contractuală #entru aenaGarea unor #olitici aroni)ate în favoarea ţărilor în curs de de)voltare/ renunţ!ndu-se/ în favoarea lor/ la #rinci#iul reci#rocităţii.
840
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
- Aunda de ne%ocieri internaţionale coerciale ultilaterale/ desfăşurate su+ e%ida (( între 795= şi 7998/ cunoscută su+ nuele de Aunda Kru%ua$/ s-a finali)at în cadrul Conferinţei inisteriale de la Iarrakec& Iaroc: din 71 a#rilie 7998. ctul final include cordul #rivind constituirea 5rganizaţiei Gondiale a Co!erţului FIC:/ acord ratificat de Ao!nia la finele anului 7998. lături de >I3 şi Banca Iondială/ FIC constituia al treilea #ilon instituţional al relaţiilor econoice internaţionale/ înlocuind/ în fa#t/ (( şi acţion!nd în urătoarele doenii li+erali)area accesului la #ieţele ondiale< întărirea şi lăr%irea sferei de a#licare a re%ulilor internaţionale #rivind #oliticile şi ecanisele coerciale< e,tinderea şi aeliorarea ecanisului instituţional internaţional al sisteului ultilateral de coerţ. d? 5rganizaţia Gondială a Co!erţului FIC: / Scopurile principale ale 5GCZ asi%urarea reducerii tarifelor şi altor +ariere în calea coerţului< Z eliinarea trataentu lui discriinatoriu în relaţiile coerciale internaţionale/ în vederea facilitării atin%erii/ în econoiile statelor e+re/ celor ai înalte standarde de viaţă< Z de#lina utili)are a forţei de uncă< Z creşterea voluului venitului real şi cererii efective< Z e,#ansiunea #roducţiei şi coerţului cu +unuri şi servicii. ceste o+iective tre+uie urărite într-un od care să fie confor cu folosirea o#tiă a resurselor %lo+ale/ ţin!nd seaa de necesitatea unei de)voltări dura+ile şi a #re)ervării ediului şi cu sco#ul de a asi%ura/ în statele în curs de de)voltare/ o+ţinerea unui nivel de #artici#are la creşterea coerţului internaţional care să reflecte nevoile de)voltării lor econoice. - uncţiile 5GCZ asi%urarea unui cod su+stanţial de conduită vi)!nd reducerea tarifelor şi a altor +ariere în calea coerţului şi eliinarea discriinărilor în relaţiile econoice internaţionale< Z asi%urarea cadrului instituţional #entru adinistrarea acestui cod de conduită< Z asi%urarea structu rii inte%rate #entru adinistr area tuturor acordu rilor coerciale deGa înc&eiate şi care se vor înc&eia în viitor:/ inclusiv a celor înc&eiate su+ aus#iciile Aundei Kru%ua$< asi%urarea a#licării codu lui de conduită< Z asi%urarea unui for de soluţionare a dis#utelor în ateria coerţulu i internaţional şi de control asu#ra #racticilor şi #oliticilor coerciale
)ur#ul 2I
naţionale<
847
Z acţionea)ă ca un ediu de desfăşu rare a relaţiilor coer ciale internaţionale at!t +ilaterale/ c!t şi ultilaterale între statele e+re< Z în od s#ecial/ acţionea)ă ca foru de ne%ociere #entru li+erali)area în continuare a coerţului şi aeliorarea sisteului coercial internaţional< Z acţionea)ă #entru atin%erea unei ai ari coerenţe în #olitica econoică ondială #rin coo#erare cu >I3 şi Banca Iondială. - Structura 5GCZ Conferinţa Ginisterială care se reuneşte cel #uţin la doi ani/ fiind forată din re#re)entanţi ai tuturor e+rilor la nivelul iniştrilor coerţului/ av!nd cea ai înaltă autoritate asu#ra tuturor #ro+leelor: Z Consiliul Heneral co#us din re#re)entanţi ai tuturor e+rilor la nivelul re#re)entanţilor coerciali de la eneva ai acestor state< se reuneşte în intervalul în care nu are loc sesiunea Confe rinţei Iinister iale şi are aceeaşi #utere de deci)ie ca şi aceasta< acţionea)ă/ totodată/ şi ca or%an de re%leentare a diferendelor şi de revi)uire a #oliticilor coerciale: Z Consiliul pentru Co!erţu l cu Bunuri care este răs#un)ător #entru a#licarea urătoarelor acorduri (( 7998/ cordul #rivind a%ricultura/ cordul #rivind ăsurile sanitare şi fito-sanitare/ cordul #rivind te,tilele şi î+răcăintea/ cordul #rivind +arierele te&nice faţă de coerţ/ cordul #rivind as#ectele le%ate de coerţ ale ăsurilor investiţio-nale şi altele: Z Consiliul pentru Co!erţul cu Servicii care este răs#un)ător #entru a#licareapentru cordului eneral #entru Coerţul "ervicii - (": Z Consiliul aspecte legate de co!erţ alecudrepturilor de pro/ prietate intelectuală care este res#onsa+il cu a#licarea cordului #rivind as#ecte le%ate de coerţ ale dre#turilor de #ro#rietate intelectuală -(A3D": Z Co!itetul privind Co!erţul %i Dezvoltarea Z Co!itetul privind restricţiile balanţei de plăţi Z Co!itetul privind bugetul$ finanţele %i ad!inistrarea Z un Secretariat%i un director general.
24.2.3. Alte organis!e econo!ice 1n cadrul 5N> - Drin Ae)oluţia nr. 7991J*C din 60 dece+rie 79=8 a dunării enerale a FNK s-a înfiinţat Conferinţa Naţiunilor >nite pentru Co!erţ %i Dezvoltare KNC(*:/ convocată în 79=8 şi a#oi instituţionali)ată. - în acelaşi cadru #ot fi enţionate Progra!ul Naţiunilor >nite pentru Dezvoltare DNK*:/ înfiinţat în 79=1/ instituit #rin Ae)oluţia dunăr ii enerale a FNK nr. 2029J din 79=5/ #recu şi 5rganizaţia
842
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Naţiunilor >nite pentru Dezvoltare (ndustrială FNK*3:/ înfiinţată în 79==/ ca or%an su+sidiar al dunării enerale şi. transforată într-o instituţie s#eciali)ată #rintr-un acord din 7941/ intrat în vi%oare în 7944. 24.2.4. 5rganizaţii econo!ice europene a? 5rganizaţia pentru Cooperare %i Dezvoltare "cono!ică =5CD"?$ înfiinţată în 79=0/ a înlocuit Fr%ani)aţia Euro#eană de Coo#erare Econoică FECE:. F+iectivele or%ani)aţiei constau în încuraGarea coo#erării econoice şi a de)voltării/ inclusiv #entru ţările în curs de de)voltare. Fr%anele sale sunt Consiliul/ Coitetul E,ecutiv şi Coitetul #entru s#riGinirea de)voltării. în 7948 a fost creată %enţia 3nternaţională a Ener%iei/ ca or%an su+sidiar autono/ iar în 7941 >ondul de "usţinere >inanciară/ or%ani)aţie distinctă/ av!nd relaţii de consultare reci#rocă cu FC*E. +: Asociaţia "uropeană a Liberului ScFi!b =A"LS? a fost creată #rin cordul de la "tock&ol din 7919. "co#ul or%ani)aţiei este de a constitui = #iaţă li+eră #entru anuite #roduse/ fără a e,ista un tarif vaal s#re e,terior. ona de li+er sc&i+ este o )onă de avantaGe econoice în care sunt su#riate restricţiile. c: Asociaţia Central/"uropeană de Liber ScFi!b CE>(: - fost înfiinţată #e +a)a cordului senat la Cracovia în dece+rie 7992 şi intrat în vi%oare la 7 artie 7996/ al cărui sco# îl re#re)enta eliinarea sietrică a tarifelor vaale dintre #ărţi/ ca foră de accelerare a #rocesului de creare a condiţiilor #entru inte%rare în KE. 3n Drea+ul se su+linia)ă intenţia #ărţilor de #artici#are activă la #rocesul inte%rării econoice în Euro#a. 3niţial liitată la ţările ru#ului de la işe%rad/ #artici#area altor state central-euro#ene a fost #osi+ilă #rin sta+ilirea criteriilor de aditere #rin *eclaraţia #rirnilor-iniştri ai statelor e+re CE>( de la Do)nan/ la 21 noie+rie 7998: viitorii e+ri tre+uie să ai+ă înc&eiate acorduri de asociere la KE/ să fie e+ri FIC şi să ai+ă înc&eiate acorduri +ilaterale de coerţ li+er cu toate statele CE>(/ condiţii la care se adau%ă/ desi%ur/ consensul acestor state #entru #riire. Ao!nia a devenit e+ră de la 7 iulie 7994/ dar şi-a încetat această calitate odată cu aderarea la KE/ la 7 ianuarie 2004. - în ura eforturilor #reşedinţiei ro!ne a CE>(/ la 79 dece+rie 200= s-a senat la Bucureşti noul acord C",A nuit CE>( 200=:/ #rin care a avut loc aendarea şi e,tinderea cordului CE>( cu includerea în or%ani)aţie a statelor din Balcanii de est l+ania/ Bosnia şi Herţe%ovina/ Ioldova/ Iuntene%ru/ "er+ia şi KNI3U/ care se adau%ă Croaţiei şi Iacedoniei:.
)ur#ul 2I
473
d? Banca "uropeană pentru )econstru cţie %i Dezvoltare BEA*: a fost creată #e +a)a acordului din 29 ai 7990. "co#ul acestei +ănci este de a înlesni investiţiile #u+lice/ şi/ în s#ecial #e cele #rivate/ #entru facilitatea ada#tării la econoia de #iaţă a ţărilor Euro#ei Centrale şi de Est. Ao!nia a aderat la BEA* în anul 7990. 24.3. )a!uri %i concepte de drept internaţional av*nd ca obiect relaţiile econo!ice internaţionale 24.3.0. Dreptul internaţional econo!ic - *re#tul internaţio nal econoic este acea raură a dre#tului internaţional care re%leentea)ă/ #e de o #arte/ instalarea #e teritoriul unui stat a diferiţi factori de #roducţie #ersoane şi ca#italuri #rovenind din străinătate: şi/ #e de altă #arte/ tran)acţiile internaţ ionale #rivind +unur ile/ serviciile şi ca#italurile. - cestei definiţii i se #ot adău%a şi alte eleente cu sunt re%le entarea sc&i+urilor coerciale/ flu,ul investiţiilor şi #roovarea de)voltării/ o+ţin!ndu-se astfel o definiţie ai co#letă şi ai actuală a acestei rauri noi şi i#ortante a dre#tului internaţional conte#oran. Iai tre+uie rearcat fa#tul că o #arte a dre#tului internaţional econoic este le%ată de dre#tul #rivat intern/ adică de dre#tul internaţional #rivat şi/ eventual/ de ceea ce se nueşte dre#tul transnaţional/ şi av!nd ca o+iect/ îndeose+i/ investiţiile internaţionale. 24.3.2. Dreptul internaţional al dezvoltării - *re#tul internaţional al de)voltării a fost ela+orat #rin eforturile ţărilor în curs de de)voltare/ în sco#ul creării unui siste econoico-Guridic care să le asi%ure condiţii de e%alitate cu ţările de)voltate/ eliin!ndu-se discre#anţele econoice #rofunde. - @a +a)a stiulării unui #roce s care să conducă la forare a dre#tului internaţional al de)voltării se %ăsesc definitivarea/ în anii M=0/ a #rocesului decoloni)ării şi crearea unor te&nici care să co#ense)e ine%alitatea de nivel econoic între ţările de)voltate şi cele în curs de de)voltare/ în sco#ul de a se crea un trataent ec&ita+il #entru acestea din ură. 24.3.3. Suveranitatea per!anentă asupra resurselor naturale - ceastă diensiune a suveranităţii constituie %aranţia #eran entă a e,ercitării suveranităţii în doeniul econoic/ inclusiv deci asu#ra resur selor naturale #e care le conţine teritoriul de stat. ceastă suveranitate/
848
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
care este at!t #olitică/ c!t şi econoică/ re#re)intă un fundaent al dre#tului de)voltării. - "uveranitatea asu#ra resurselor naturale a fost consacrată #rin re)o luţiile nr. 7175J din 79=0 şi nr. 7506J33 din 78 dece+rie 79=2 şi/ a#oi/ în 7948/ #rin Carta dre#turilor şi o+li%aţiilor econoice ale statelor/ ado#tate de dunarea enerală a FNK. *efiniţia #rinci#iului suveranităţii #eranente a fost forulată în art. 2 alin. 7: din Carta dre#turilor şi o+li %aţiilor econoice ale statelor/ du#ă cu urea)ă >iecare stat deţine şi e,ercită li+er o suveranitate de#lină şi #eranentă asu#ra tuturor resurselor şi activităţilor econoice şi dre#tul de a le folosi şi dis#une de ele.
24.3.4. Clauza naţiunii celei !ai favorizate - Clau)a naţiunii celei ai favori)ate clau )a I>N - Iost >avoured Nation: a#are în od constant în tratatele coerciale înce#!nd cu a doua Guătate a secolului al JlJ-lea. Avanta6ele folosirii clau)ei constau în a: sta+ilirea unor condiţi i de concurenţă e%ală #entru e,#or tatorii din toate statele cu care e,istă le%ături Guridice #e această +a)ă: #e #iaţa statului care acordă acest trataent< +: asi%urarea unei ai ari sta+ilităţi a coerţului deoarece este evitată/ #e această cale/ odificarea su+ită a condiţiilor de concurenţă în favoarea unuia sau altuia dintre statele furni)oare< c: icşorarea i#ortan ţei #ro+leei #ro+ei ori%inii ărfuri lor/ condiţiile de adinistrare fiind aceleaşi. cest avantaG se a,ii)ea)ă nuai în condiţiile %enerali)ării folosirii clau)ei. - 3n od tradiţion al/ clau)a este consider ată a fi sti#ulaţia #rin care un stat se an%aGea)ă faţă de un stat B să-i acorde trataentul cel ai favora+il #e care îl va fi acordat sau îl va acorda oricărui stat terţ C. - "u+iectele ra#orturilor Guridice ce se sta+ilesc în acordarea trataentului I>N sunt a: statul care acordă acest trataent< +: statul +eneficiar al trataentului< c: statul favori)at. - "tatul care acord ă trataentul statul cedent: este statul care se an%aGea)ă să acorde acest trataen t unui stat care devine +eneficia rul acestor facilităţi/ avantaGe etc. "tatul favori)at terţ: este statul care do+!ndeşte/ de re%ulă în +a)a unui tratat/ un anuit re%i. - >uncţionarea clau)ei #resu#une cel #uţin două ra#orturi Guridice a: ra#ortul Guridic de +a)ă sta+ilit între statul care acordă trataentul şi statul +eneficiar<
)ur#ul 2I 841 +: ra#ortul de referinţă sta+ilit între statul care acordă trataentul şi un oarecare alt stat/ terţ faţă de ra#ortul de +a)ă/ acest stat terţ fiind statul ( favori)at. - *in #unct de vedere al statelor care se o+li%ă să acorde trataen tul clau)a #oate fi a: unilaterală cu#rinde asuarea în od unilateral a o+li%aţiei de a acorda trataentul:< +: +ilaterală constă în acordarea reci#rocă a re%iului/ ceea ce nu înseană acordarea unui trataent identic/ aceasta de#in)!nd de #ro#riile #olitici coerciale:< c: ultilaterală.
Bibliografie !ini!ală l. !olintineanu, . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t internaţional conte-
#oran/ ed. a 2-a/ revă)ută şi adău%ită/ Ed. K Beck/ Bucureşti 2000 #. 257608.
Bibliografie selectivă 7. :. !elanger, 3nstitutions econoi_ues interaationales/ col. *roit
3nternational/ ediţia a -a/ Daris/ 7992 2. D. )arreau, . . )a#taneda, @a C&arte des droits et des devoirs des Etats >*3 7948 8. D.). DicPe, >orei%n investent in t&e #resent and a neX internaţional econoic order/ Kniversit$ Dress >ri+our%/ >ri+our%/ 7954 1. R<. Dupu+, @e nouvel ordre econoi_ue internaţio nal. s#ect coerciau,/ tec&nolo%i_ues et culturels/ Ha%a/ 7950 =. . >ălea, Noul cord CE>( de 3a Bucureşti/ din 200= - un #as înainte către o )onă de coerţ li+er în Balcani/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. 8/ ianuarie-iunie 2004/ #. 772-774 4. <.
84=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
)ur#ul 2I
9. . "ă#ta#e, Clau)a naţiunii celei ai favori)ate - cu s#ecială referire la #ractica convenţională a Ao!niei/ în voi. 3nstituţii de dre#t coercial internaţional/ voi. 2/ Bucureşti/ 7952 70. . "ă#ta#e, "oluţionarea diferendelor dintre state în cadrul or%ani)aţiilor internaţionale/ te)ă de doctorat/ >acultatea de *re#t/ Kniversitatea Bucureşti/ 7954 77. .?. bure#7i, 3nternational Econoic @aX/ "Xeet and Ia,Xell/ @ondra/ 7999 72. D. Ro#energ, @e #rinci#e de la souverainete des Etats sur leurs ressources naturelles/ Daris/ 7956 76. >. ;c7Earzenerger, (&e Drinci#les and "tandards of 3nternational Econoic Frder/ AC*3/ voi. 774/ 79== 78. . ;eidl-?o7envelden, 3nternational Econoic @aX/ Ed. a 2-a/ Iartinus NiG&off Du+lis&ers/ *ordrec&t/ 7992 71. Q.D. *erEe+, (&e Drinci#les of a NeX 3nternational Econoic Frder and t&e @aX of t&e eneral %re eent on (arrif s and (rade ((:/ @3@/ 7990/ #. 774-782
e,istent al tarifelor vaale edii. ceastă ne%ociere în doeniul #oliticilor coerciale este considerată a fi #ria Aundă (( 7985 - 7 ianuarie - intrarea în vi%oare oficială a (( 7589- doua Aundă (( Aunda nnec$:/ care s-a înc&eiat #rintr-o reducere su#lient ară/ cu 7-2\/ a ta,elor vaale edii/ #entru ţările #artici#ante. Nuărul Dărţilor Contractante la or%ani)aţie se ăreşte cu 70. 7910 - "e înre%istrea)ă eşecul oficial al F3C/ ca urare a neratificării #rotocolului de înfiinţare/ c&iar de către "K/ ţara care înaintase #ro#unerea. 7910-7917 - treia Aundă (( Aunda (or_uai:/ finali)ată #rin #riirea a şase noi e+ri/ între care şi Ae#u+lica >ederală a eraniei. 7911-791=- Aunda eneva/ considerată un eşec/ din cau)a unor reduceri nesenificative ale nivelurilor +arierelor tarifare. 79=7-79=2- Aunda *illon/ caracteri)ată #rin discuţii asu#ra instaurării dre#turilor co#ensatorii între ţările Counităţii Euro#ene şi celelalte Dărţi Contractante (( 79=8-79=4- Aunda Uenned$/ care a avut re)ultatu l s#ectaculos al reducerii cu 61\ a tarifelor vaale edii. în ura ne%ocierilor a fost creat
de Qaart, . eter#, @.:.>. Denter#*ordrec&t/ %coord.6, 3nternational @aX7=. and.<..:. *evelo#ent/ Iartinus NiG&off Du+lis&ers/ 7955.
cordul 3nternaţional asu#radevine Cerealelor a ((. fost instaurat antidu#in%. 3n 79==/ Elveţia e+ruşi#lin în acelaşiCodul an/ cordul se e,tinde #rin introducerea Ca#itolului 3/ cu #rivire la Coerţ şi *e)voltare Iondială/ care ţine seaa de #ro+leele s#ecifice ale ţărilor în curs de de)voltare. 7946-7949- Aunda (ok$o/ care a avut urătoarele re)ultate reducerea cu o treie a tarifelor edii< ela+orarea cordului su#lientar cu #rivire 3a coerţul internaţional cu la#te şi carne de +ovine< enţinerea +arierelo r nontarifare< ado#tarea Clau)ei de +ilitare în favoarea ţărilor în curs de de)voltare. 795=-7996 - Aunda Kru%ua$/ care s-a caracteri)at #rin cel ai lun% #roces de ne%ocieri soldate cu urătoarele re)ultate reducerea cu o trei e a tarifelor vaale edii i#use coerţului cu #roduse anufacturiere< reinte%rarea cordului asu#ra #roduselor a%ricole< li+erali)area coerţului cu #roduse te,tile< încor#ora rea coerţulu i cu servicii şi dre#turi de #ro#rietate intelectuală în cadrul ne%ocierilor< se &otărăşte includerea (( ca #arte co#onentă a FIC 7998- @a 71 a#rilie se senea)ă toate acordurile ne%ociate în cadrul Aundei Kru%ua$ Conferinţa de la Iarrakec&: 7991 - 7 ianuarie - intrarea în vi%oare a Fr%ani)aţiei Iondiale a Coerţului FIC: şi a statutului acesteia/ considerată succesor oficial al ((.
ne,ă (a+el cronolo%ic al evoluţiei (( - FIC 7981 - #ariţia #riei #ro#uneri din #artea "K: #entru e,#ansiunea coerţului ondial şi reducerea şoaGului/ +a)ată #e crearea unei or%ani)aţii internaţionale. 798=- doua #ro#unere ult odificată faţă de cea anterioară: #rivind înfiinţarea Fr%ani)aţiei 3nternaţionale a Coerţului - 3nternational (rade Fr%anisation< #ro#unere venită din #artea *e#artaentului de "tat al "K 7984 - Nueroase conferinţe #reliinare ale Naţiunilor Knite cu #rivire la #roiectul de înfiinţare F3C/ la statutul acesteia eneva/ Havana:. "e %enerea)ă o versiune iniţială a unui cord eneral #entru (arife aale şi Coerţ/ care este i#ulsionat să intre în vi%oare la înce#utul anului 7985/ datorită e,#irării co#etenţelor #reşedintelui "K în doeniul enţinerii tarifelor vaale la cote reduse. @a 67 octo+rie/ 75 state senea)ă cordul (( care are ca re)ultat reducerea cu 20\ a nivelului
AII
)ur#ul 28
Cursul 21 Dro+lea terorisului în dre#tul internaţional conte#oran 2#.0. Consideraţii generale. (storic al di!ensiunii 6uridice a luptei 1!potriva teroris!ului a? 1nainte de pri!ul război !ondial - Driul stat care a introdus ăsuri de co+atere în le%isla ţia internă a fost Bel%ia/ în anul 751=. fost #revă)ută în le%islaţia #enală clau)a atentatului/ #rin care autorii atentatelor #olitice au fost considerate e,trăda+ili. - în anul 7924 a avut loc la arşovia #ria conferinţă internaţională de unificare a dre#tului #enal. @a această conferinţă nu a fost folosit terenul de OterorisP/ în sc&i+ s-a încercat definirea fenoenu lui. în re)oluţia ado#tată la finalul conferinţei se #ro#unea sancţion area unor acte ca #irateria/ falsificarea de onedă/ coerţul cu sclavi şi utili)area internaţională a unor iGloace ca#a+ile să cree)e un #ericol coun. - în anul 7960 are loc la Bru,elles cea de-a doua conf erinţă internaţională de unificare a dre#tului #enal. cu este folosit #entru #ria dată terenul de OterorisP. "e #ro#une urătoarea definiţie >olosirea deli+erată a unor iGloace ca#a+ile să #roducă un #ericol coun re#re)intă acte de teroris/ ce constau în crie î#otriva vieţii/ li+ertăţii şi inte%rităţii fi)ice a unor #ersoane sau care sunt îndre#tate contra #ro#rietăţii #rivate sau de stat în sco#ul reali)ării unor sco#uri #olitice sau sociale. - în cadrul conferinţei de la Daris din anul 7967 terorisul a fost definit astfel Fricine/ în sco#ul terori)ării #o#ulaţiei/ foloseşte î#otriva #ersoanelor şi #ro#rietăţilor +o+e/ ine/ incendii sau iGloace e,#lo)ive/ are de foc sau alte iGloace sau cine întreru#e sau încearcă să întreru#ă un serviciu #u+lic sau de utilitate #u+lică va fi #ede#sit. Nici această definiţie nu a fost ado#tată. - în 7968/ în cadrul confe rinţei de la Iadrid se #ro#une includerea în noţiunea de OterorisP şi a unor acte ca #rovocarea de catastrofe// distru%erea lucrărilor de artă/ #artici#area la asacre şi alte atrocităţi colective coise î#otriva unei #o#ulaţii li#site de a#ărare.
849
b? 1n perioada Societăţii Naţiunilor
- @a 9 octo+rie 7968/ la Iarsilia/ sunt asasinaţi re%ele le,andru al
3u%oslaviei şi @ouis Bartou/ inistrul de e,terne al >ranţei. în ura acestui evenient/ %uvernul france) adresea)ă Consiliului "ocietăţii Naţiunilor/ la 9 dece+rie 7968/ un eoriu în care erau incluse #rinci#i ile %enerale/ susce#ti+ile de a servi ca +a)ă #entru conturarea unui acord internaţional/ în vederea re#riării unor crie ce au ca sco# terorisul #olitic. - @a o #ro#unere a Iarii Britanii/ Consiliul "ocietăţii Naţiunilor ado#tă o re)oluţie #rin care decide constituir ea unui coitet însărcin at cu întocirea unui studiu în vederea ela+orării unui ante#roiect de convenţie internaţională #entru re#riarea acţiunilor teroriste sau a crielor coise cu sco#uri teroriste #olitice. Coitetul a ela+orat un #roiect de convenţie #entru re#riarea terorisului şi un #roiect #entru crearea unei Curţi #enale internaţionale. Coitetul a fost co#us din 77 e+ri re#re)entanţi ai KA""/ Elveţia/ >ranţa/ Ao!nia/ C&ile/ Bel%ia/ Iarea Britanie/ "#ania/ Kn%aria/ 3talia şi Dolonia:. - în anul 7961 are loc la Co#en&a%a cea de-a şasea Conferinţă #entru unificarea dre#tul ui #enal. @a această conferinţă au fost luate în discuţie cele două #roiecte de convenţie ela+orate de Coitetul "ocietăţii Naţiunilor. Cu această oca)ie este ado#tată o re)oluţie în care se declară ca tre+uie calificate dre#t infracţiuni s#eciale şi re#riate acele acte care creea)ă o situaţie de teroare/ ce #ot incita la sc&i+ări sau ridicarea de o+stacole în funcţionarea unui or%an #u+lic sau să tul+ure relaţiile internaţionale şi care re#re)intă o aeninţare socială la adresa #ăcii. - în a#rilie 7964 a avut loc ulti a şedinţă a Coitetului "ocietăţii Naţiunilor. Ae)ultatul lucrărilor a fost transis tuturor %uvernelor şi su#us unei Conferinţe ce ura a se desfăşura la eneva şi care a fost convocată de Consiliu. - între 7 şi 7= noie+rie 796 4 se desfăşoară la enev a lucrările Conferinţei inter%uveaentale #entru #revenirea şi re#riarea terorisului. Conferinţa a ado#tat două convenţii Convenţia #entru #revenirea şi re#riarea terorisului şi Convenţia #entru crearea unei Curţi #enale internaţionale. Convenţiile utili)ea)ă o a+ordarea siilară cu cea a Conferinţei de la Co#en&a%a din 7961. Convenţia #entru #revenirea şi re#riarea terorisului re#re)intă pri!ul instru!ent 6uridic internaţional 1n această !aterie. Convenţia identifica dre#t eleente co#onente ale terorisului actele intenţionate făcute în sco#ul de a #rovoca teroare/ de a cau)a oartea/ de a răni %rav
sau deterina #ierderea li+ertăţii de către şefi de state/ failiile lor şi funcţionarii #u+lici/ de a #rovoca #a%u+e sau distru%e #ro#rietatea #u+lică/ acte-
850
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
le enite să #ună în #ericol viaţa unor #ersoane. Convenţia a fost senată de 28 de ţări/ #rintre care şi Ao!nia/ dar a fost ratificată doar de 3ndia. c? 5rganizaţia Naţiunilor >nite %i lupta 1!potriva teroris!ului - *eclaraţia Kniversală a *re#turilor Fului denunţă viole nţa teroristă a %uvernelor sau #ersoanelor #articulare/ #rocla!nd că orice #ersoană are dre#tul la viaţă/ la li+ertate şi securitate/ că nieni nu #oate fi su#us torturii sau unui trataent sau #ede#se fondate #e cru)ie/ inuane sau de%radante. Drotecţia acestor dre#turi a fost reafirată şi #rin cele două #acte din 79==. - Drinci#alele tratate internaţ ionale #rivind re#riarea unor acte teroriste ado#tate su+ e%ida FNK sunt Z Convenţia relativă la infracţiuni şi alte acte survenite la +ordul aero navelor/ înc&eiată la (ok$o în 79=6< Z Convenţia #entru re#ri area ca#turării ilicite a aeronavelor/ înc&eiată la Ha%a în 7940 ratificată de Ao!nia #rin *ecretul nr. 786 din 79 a#rilie 7942/ #u+licat în Buletinul Fficial nr. 89 din 9 ai 7942:< Z Convenţia #entru re#ria rea actelor ilicite îndre#tate contra securit ăţii aviaţiei civile/ înc&eiată la Iontreal în 7947 ratificată de Ao!nia #rin *ecretul nr. == din 60 ai 7941/ #u+licat în Buletinul Fficial nr. 15 din 70 iunie 7941:< Z Convenţia #rivind #revenirea şi sancţionarea infracţiunilor contra #ersoanelor care se +ucură de #rotecţie internaţională/ inclusiv a%enţii di#loatici/ ado#tată de a FNK în 7946 ratificată de Ao!nia #rin *ecretul nr. 218 din 70 iulie 7945/ #u+licat în Buletinul Fficial nr. =8 din 74 iulie 7945:< Z Convenţia internaţională contra luări i de ostatici/ ado#tată de a FNK în 7949 Ao!nia a aderat la această convenţie #rin *ecretul-le%e nr. 777 din 60 artie 7990/ #u+licat în Ionitorul Fficial nr. 85 din 2 a#rilie 7990:< Z Convenţia #rivind #rotecţia fi)ică a aterialelor nucleare din 7949 Ao!nia a ratificat această Convenţie #rin @e%ea nr. 457996/ #u+licată în Ionitorul Fficial nr. 2=1 din 71 noie+rie 7996:< Z Convenţia #entru re#riar ea actelor ilicite î#otriva si%uran ţei navi%aţiei aritie/ #recu şi Drotocolul #entru re#riarea actelor ilicite î#otriva si%uranţei #latfor elor fi,e situate #e #latoul continental/ ado#tate la Aoa în 7955 Ao!nia a aderat la această convenţie şi la #rotocol #rin @e%ea nr. 7267992/ #u+licată în Ionitorul Fficial nr. 2 din 72 ianuarie 7996:<
)ur#ul 28
857
Z Drotocolul #entru re#riarea actelor de violenţă #e aero#orturi care deservesc aviaţia civilă internaţională/ în 7955/ Drotocol ce e,tinde şi su#lientea)ă Convenţia de la Iontreal< Z Convenţia #entru arcarea e,#lo)ivelor #lastice în sco#ul detectării/ înc&eiată la Iontreal/ în 7997< Z Convenţia internaţională #entru re#riarea atentatelor teroriste cu +o+e/ înc&eiată la NeX Vork/ în 7994< Z Convenţia #rivind re#riarea finanţării terorisului/ înc&eiată la NeX Vork/ în 7999< Z Convenţia #rivind su#riarea actelor de teroris nuclear/ înc&eiată la NeX Vork/ în 2001 nu a intrat încă în vi%oare:. "otă România e#te parte la toate cele 12 convenţii 3n vigoare 3n domeniul comaterii terori#mului. ;unt 3n cur# negocieri %3ncepute 3n 199U6 3n cadrul )omi#iei a *i-a a > a O"K privind 3nc7eierea unei )onvenţii cuprinzătoare 3mpotriva terori#mului.
- în cadrul FNK s-au ai ado#tat nueroase Ae)oluţii ale dunării enerale/ ale Consiliului de "ecuritate şi în cadrul altor or%anise s#eciali)ate onusiene. - Drin Ae)oluţia 6068 JJ3 3: din 75 dece+rie 7942 se creea)ă Coitetul
ad-7oc asu#ra terorisului internaţional forat din 61 de e+ri FNK. cest
coitet s-a î#ărţi în trei su+coitete #entru studierea Z definiţiei terorisului internaţional< Z cau)elor sale #rofun de< Z #ro+leelor de #revenire. - Concoitent cu de)+aterile referitoare la redactarea unei convenţii cu#rin)ătoare #rivind terorisul internaţional/ din Coisia a i-a uri dică: a / care continuă/ a fost ne%ociată şi ado#tată/ la 5 se#te+rie 200=/ "trate%ia lo+ală de lu#tă î#otrivă terorisului/ +a)ată #e Aa#or tul lui "ecretarului eneral FNK U. nnan a#rilie 200=:/ intitulat Knitin% a%ainst (erroris. *ocuentul are ai #uţin în vedere as#ecte teo retice referitoare la co+aterea terorisului/ fiind a,at #e as#ecte o#e raţionale. d? Consiliul "uropei %i lupta 1!potriva teroris!ului - Convenţia euro#eană #entru re#riarea terorisului/ ado#tată la "tras+our% în 7944/ în cadrul Consiliului Euro#ei ratificată de Ao!nia #rin @e%ea nr. 797994/ #u+licată în Ionitorul Fficial nr. 68 din 8 artie 7994:.
852
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
- @a 5 noie+rie 2007/ Consiliul Euro#ei a decis înfiinţarea unui ru# ultidisci#linar #entru acţiune internaţională î#otriva terorisului/ ce avea ca o+iective onitori)area i#leentării instruentelor e,istente/ revi)uirea acestora şi e,ainarea #osi+ilităţii desc&iderii #entru ratificare a Convenţiei din 7944< - @a 77 iulie 2002 are loc ado#tare a/ de către Coitetul Iinişt rilor/ a @iniilor directoare #entru dre#turile oului şi lu#ta î#otriva terorisului< - @a 71 ai 2006 se desc&ide #entru senare Drotocolul de aendare a Convenţiei euro#ene #entru re#riarea terorisului din 7944/ ca urare a activităţii ru#ului ultidisci#linar< - în ianuarie 2008/ dunar ea Darlaentară a Consiliul Euro#ei ado#tă Aecoandarea 7=88 referitoare la teroris în care se solicită ela+orarea unei noi convenţii î#otriva terorisului< - "e decide înfiinţarea Coitetului de e,#erţi în teroris CF*EJ(EA:/ succesor al ru#ului ultidisci#linar< - @a 2 artie 2001 are loc ado#tarea/ de către Coitetu l Iiniştrilor/ a @iniilor directoare #entru #rotecţia victielor atacurilor teroriste. - în data de 7= ai 2001 se desc&ide s#re senare/ în cadrul celui de al 6-lea "uit al şefilor de state şi de %uverne al Consiliului Euro#ei/ Convenţia #entru #revenirea terorisului/ #recu şi Convenţia #rivind căutarea/ sec&estrarea şi confiscarea instruentelor folosite #entru acte #enale şi finanţarea terorisului şi Convenţia î#otriva traficului de fiinţe uane. e: >niunea "uropeană %i lupta 1!potriva teroris!ului - @a 27 se#te+rie 2007 s-a desfăşurat reuniunea e,traordinară dedicată acestei tee a Consiliului Euro#ean. "e ado#tă Dlanul euro#ean de acţiune î#otriva terorisului/ cu urătoarele linii de acţiune întărirea coo#erării în doeniul Gudiciar şi al #oliţiei/ de)voltarea de noi instruente le%ale de lu#tă î#otriva terorisului/ lu#ta î#otriva finanţării terorisului/ întărirea securităţii aeriene şi coordonarea acţiunii de lu#tă a Kniunii Euro#ene< - @a 76 iunie 2002 Con siliul Kniunii Euro#ene a ado#tat o *eci)ie #rivind co+aterea terorisului< - Kn rol i#ortant în lu#ta î#otriva terorisului îl Goacă şi EKAFK"(/ înfiinţa t la 25 fe+ruarie 2006. EKAF K"( este forat din Gudecători şi #rocurori şi are rolul de a coordona anc&etele ce #rivesc criinalitatea transfrontalieră. - @a 75 artie 2008 / ca urare a atacurilor tero riste de la Iadrid din 77 artie 2008/ Coisia ado#tă un nou docuent ce urăreşte întărirea
)ur#ul 28
483
coo#erării statelor e+re ale KE în urătoarele doenii alcătuirea unei +a)e de date des#re #ersoane/ %ru#uri şi entităţi susce#ti+ile de acte teroriste/ sc&i+ul de inforaţii în ti# real/ urărirea şi controlul arelor sau #recursorilor folosiţi de terorişti şi +ioterorisul. cest docuent revi)uieşte Dlanul euro#ean de acţiune î#otriva terorisului ado#tat la 27 se#te+rie 2007. - @a 1 noie+rie 2008 se ado #tă un #ro%ra ultianual/ cunoscut su+ nuele ODro%raul Ha%aP ce are ca sco# întărirea KE ca s#aţiu al li+ertăţii/ securităţii şi Gustiţiei în urătorii 1 ani. - "trate%ia KE de co+atere a terorisului este ado#tată de Consiliul #entru ustiţie şi faceri 3nterne la 7 dece+rie 2001 şi a#ro+ată de Con siliul Euro#ean din 71-7= dece+rie 2001. Este structurată #e 8 #iloni #revenirea/ #roteGarea/ urărirea şi răs#unsulreacţia. "ta+ileşte un cadru #entru #revenirea radicali)ării şi recrutării în sco#uri teroriste/ #roteGarea cetăţenilor şi infrastructurii/ urărirea şi investi%area teroriştilor/ î+u nătăţirea răs#unsului faţă de consecinţele atacurilor teroriste. - "trate%ia KE #entru co+aterea radicali)ării şi recrutării este ado# tată de Consiliul #entru ustiţie şi faceri 3nterne la 7 dece+rie 2001. - Codul de Conduită Euro-Iediteranean #entru co+aterea terorisului este ado#tat în cadrul "uitului Euro-Iediteranean de la Barcelona/ din 25 noie+rie f? 5SC" 2001. %i lupta 1!potriva teroris!ului - @a 8 dece+rie 2007 se ado#tă *eci)ia de co+atere a terorisului şi Dlanul de lu#tă î#otriva terorisului în cadrul reuniunii celui de al 9-lea Consiliul Iinisterial desfăşurată la Bucureşti< - 76-78 dece+rie 200 7< se ado#tă *eclaraţia şi Dlanul de lu#tă î#otriva terorisu lui în cadrul Conferinţei internaţion ale #rivind întărirea securităţii şi sta+ilităţii în sia Centrală - întărirea eforturilor de co+aterea a terorisului/ desfăşurată la Bişkek< - @a 4 dece+rie 2002/ în cadrul Cons iliului Iinisterial desfă şurat în Dortu%alia/ se ado#tă Carta F"CE #entru #revenirea şi co+aterea terorisului< - @a 2 dece+rie 2006 se decide înfiinţarea unei Aeţele Contra-teroriste cu oca)ia lucrărilor Consiliului Iinisterial desfăşurat la Iaastric&t< - @a 4 dece+rie 2008 se ado#tă *eclaraţia #rivind #revenirea şi co+aterea terorisului în cadrul Consiliului Iinisterial desfăşurat la "ofia. g? (nstru!ente regionale - @a nivelul contin entului aerican a fost ado#tată Convenţia #entru #revenirea şi re#riarea actelor teroriste/ ado#tată la Yas&in%ton în 7947/ în cadrul Fr%ani)aţiei "tatelor ericane<
858
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
în afara Convenţiei ado#tate în cadrul F"/ ai e,istă şi alte instruente Guridice cu acest o+iect ado#tate la nivel re%ional/ res#ectiv Z "AC "out& sia ssociatio n for Ae%ional Coo#er ation: Convenţia Ae%ională #rivind re#riarea terorisului Uat&andu/ 7954: Z Convenţia ra+ă #rivind su#riarea terorisului Cairo/ 7995: Z (ratatul #rivind coo#era rea între statele e+re C"3 în co+aterea terorisului Iinsk/ 7999: Z Convenţia Fr%ani)aţiei Conferinţei 3slaice #rivind co+aterea terorisului internaţional Fua%adou%ou/ 7999: Z Convenţia Fr%ani)aţiei Knităţii fricane #rivind #reven irea şi co+aterea terorisului l%er/ 7999: Z Convenţia de la "&an%&ai #rivind co+ater ea terorisului/ se#aratisului şi e,treisului "&an%&ai/ 2007: C&ina/ Ua)a&stan/ Uir%&i)stan/ Ausia/ (adGidistan/ K)+ekistan: Z Convenţia 3nter-ericană î#otrivaterorisului Brid%etoXn/ 0202:.
2#.2. Definiţie - "tatele e+re FNK discută de ai ult de 60 de ani #ro+leatica #ede#sirii actelor teroriste/ dar nu au că)ut de acord asu#ra unei definiţii universal acce#tate a acestor acte. Iotivele #entru care nu a fost atins consensul sunt de natură #olitică/ astfel înc!t nu au fost ado#tate dec!t convenţii care co+at anuite acte s#ecifice. - (otuşi/ la nivelul FNK/ în declaraţia făcută cu #rileGul ado#tării Ae)oluţiei 89=0 la 9 dece+rie 7998/ #ara%raful 6 statuea)ă că actele de natură #enală înfă#tuite în sco#uri #olitice/ cu intenţia de a #rovoca #o#ulaţiei sau unui %ru# de #ersoane o stare de teroare/ nu #ot fi Gustificate în nicio circustanţă/ indiferent de otivaţiile #olitice/ filosofice/ ideolo%ice/ rasiale/ etnice/ reli%ioase sau de orice altă natură care #ot fi invocate #entru a le Gustifica. în doctrină înt!lni nueroase definiţii ale terorisului. Kna dintre cele ai #ertinente este urătoarea orice act ilicit/ de e,treă violenţă/ cois de unul sau ai ulţi indivi)i sau de %ru#uri or%ani)ate/ acţion!nd în nue #ro#riu sau cu a#ro+area/ încuraGarea/ acce#tul tacit sau susţinerea unui stat/ săv!rşit î#otriva unor #ersoane sau +unuri/ în urărirea unui o+iectiv ideolo%ic/ #olitic/ social sau reli%ios/ susce#ti+il să #ună în #ericol nueroase vieţi oeneşti sau +unuri i#ortante şi să aducă %rave #reGudicii #ăcii şi securităţii internaţionale.
)ur#ul 28
861
2#.3. "le!ente constitutive ale actelor teroriste Z E,istenţa unui %ru#/ de re%ul ă strict or%ani)a t/ a,at #e un ideal #ro%raatic/ social/ naţional/ reli%ios sau #e identificarea unui anuit inaic. ctele teroriste #ot fi coise şi de #ersoane acţion!nd individual/ însă în +a)a unor convin%eri #olitice/ reli%ioase etc. Z cţiunea este ilicită din #unct de vedere al norelor Guridice recunoscute de counitatea internaţională. Z cţiunea este coisă cu e,treă violenţă sau într-un od de natură să #roducă ari daune uane şi ateriale. Z ru#ul acţionea)ă fie #e cont #ro#riu/ fie cu s#riGinul tacit sau activ al unui stat terţ. Z cţiunea teroristă urăreş te crearea unei atosfere de frică şi #anică colectivă/ de natură să intiide)e autorităţile unui stat sau un alt %ru# de #utere şi/ indirect/ eliinarea fi)ică a victielor sau distru%erea anuitor +unuri. Z tin%erea sco#urilor #resu#une ediati)area c!t ai #uternică a actului terorist. Z ru#ul autor nu încearcă/ de re%ulă/ să îşi ascundă identitatea. Z Sintele sunt alese #e considerentul #roducerii unui i#act #si&olo%ic c!t ai are şi nu #e criteriul valorii strate%ice/ ilitare sau econoice. Z (erorisul constitu ie o %ravă aeninţare la adresa #ăcii şi securităţii internaţionale. Z (erorisul urăreşte un anuit sco# #olitic. 21.8. Clasificare - cţiunile teroriste #ot fi reduse la 6 ti#uri fundaentale Z acţiuni contra +unurilor distru%e rea clădirilor/ avioanelo r/ aşinilor etc:< Z acţiuni contra #ersoanelor/ a li+ertăţii lor ră#iri/ sec&estrări/ luări de ostatici individuale sau colective: sau a inte%rităţii lor fi)ice asasinate su+ diferite fore:< Z acţiuni co+inate contra +unurilor şi #ersoanelor deturnări de avioane/ aşini ca#cană:. - F altă clasificare a activităţilor teroriste #oate fi Z terorisul naţional sau intern< Z terorisul internaţional< Z terorisul reli%ios < Z terorisul electron ic< Z terorisul +iolo%ic şi c&iic.
85=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
2#.#. Contribuţia ro!*nească (a lupta 1!potriva teroris!ului internaţional uristul es#asian . Della a avut o contri+uţie deose+it de i#ortantă la ela+orarea #riului #roiect de convenţie î#otriva terorisului - Convenţia #entru #revenirea şi re#riarea terorisului/ senată la eneva în 7964.
2#.7. Go!entul 00 septe!brie 2::0 %i declan%area războiului global 1!potriva teroris!ului - @a data de 77 se#te+rie 2007 au avut loc #e teritoriul "tatelor Knite ale ericii atacuri teroriste fără #recedent #rin iGloacele folosite/ #rin distru%erile #roduse şi #rin nuărul are de victie. în ura acestor eveniente a fost declarat ră)+o iul %lo+al î#otriva teroris ului T7e >loal Qar on Terror6. "tatele luii au condanat atacurile şi s-au ală turat coaliţiei condus ă de "K/ #entru a lu#ta î#otriva terorisului #e ai ulte fronturi di#loatic/ econoic şi ilitar. în cadrul Consiliului de "ecuritate al FNK au fost ado#tate ai ulte re)oluţii care afiră dre#tul la autoa#ărare şi condană terorisul ca fiind o aeninţare la adresa #ăcii şi securităţii internaţio nale #riele trei re)oluţii sunt 76=5/ 7646 şi 7644:. @a înce#utul lunii octo+rie a anului 2007 a dearat o#eraţiunea Endurin% >reedo #entru înlăturarea re%iului tali+an din f%anistan. Cu toate eforturil e counităţii internaţionale/ atacurile teroriste au continuat at!t în Euro#a/ c!t şi #e alte continente.
2#.8. Cooperarea internaţională 1n vederea prevenirii %i co!baterii feno!enului terorist - Consiliul de "ecuritate a creat Coitetul ntiteror is Counter (erroris Coittee: #entru a onitori)a i#leentarea Ae)oluţiei 7646. "tatele e+re FNK ra#ortea)ă acestui coitet ăsurile antiteroriste #e care le iau în doeniul le%islativ/ financiar/ vaal/ ei%raţie/ e,trădare şi trafic cu araent. - dunarea Darlaentară a Consiliul Euro#ei ado#t ă Aecoandarea 7=88 referitoare la teroris în care se su+linia)ă rolul #e care îl Goacă FNK în lu#ta î#otriva terorisului<
)ur#ul 28
487
- KE su+linia)ă fa#tul că lu#ta î#otriva terorisului tre+uie dusă în concordanţă cu #rinci#iile Cartei FNK şi cu o+li%aţiile enunţate în Ae)oluţia Consiliului de "ecuritate 76462007. - F"CE/ în conclu)iil e Aeuniunii de la @isa+ona #rivin d #revenirea şi co+aterea terorisului din 7-2 se#te+rie 2006/ recunoştea rolul de lider al FNK în lu#ta î#otriva terorisului. - Kn rol i#ortant în lu#ta antiteroristă îl Goacă şi 3N(EADF@K@.
2#.9. Protecţia drepturilor o!ului 1n contetul luptei 1!potriva teroris!ului - 3n cadrul *eci) iei de co+atere a terorisu lui şi al Dlanului de lu#tă î#otriva terorisu lui/ ado#tate la 8 dece+rie 2007 la Bucureşti se su+linia)ă i#ortanţa #roovării dre#turilor oului/ a toleranţei şi a ulticulturalisului în conte,tul lu#tei î#otriva terorisului. - @a 77 iulie 2002 Coit etul de Iiniştri al Consiliului Euro#ei ado#tă &idul des#re dre#turile oului şi lu#ta î#otriva terorisului. - @a 74 artie 2008 se ado#tă Aecoandarea nr. 5 a Coisiei Euro#ene î#otriva rasisului şi intoleranţei #rivind co+aterea rasisului în ti#ul lu#tei î#otriva terorisului.
Bibliografie !ini!ală 7. > >eamănu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ Ed. *idactică şi Deda%o%ică/ Bucureşti/ 7957/ #. 690-691 2. . "ă#ta#e, Fr%ani)area internaţională/ Kniversitatea ala&ia/ (!r%ovişte/ 2007/ #. 615-640 6. ).
Bibliografie selectivă 7. > răvădoaice, D. lie#cu, A.D. "i5ă,(eroris/ antiteoris/ contrateroris/ Ed. ntet/ 7994 2. D. *. Diaconu, (erorisul. Ae#ere Guridice şi istorice/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2008 6. . inancin% of (error/ NeX En%lis& @i+rar$/ @ondra/ 795=
855
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
8. . !odune#cu, (erorisul/ fenoen %lo+al/ Casa Editorială Fdeon/ Bucureşti/ 7994 1. =. !renc7le+, @ivin% Xit& (erroris (&e Dro+le of ir Dirac$/ @ondra/ Conflict "tudies/ N8.758 7951: =. D. )arlton, ). ;c7aer5 %coord.6, 3nternational (erroris and Yorld "ecurit$/ @ondra/ Croo Hel/ 7941 4. R. )lutterucP, (erroris and uerrilla Yarfare/ @ondra/ Aoutled%e/ 7990 5. . Q. >alicPi,(ratatele internaţionale şi terorisul/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ nr. 7/ octo+rie-dece+rie 2006/ #. 720-780 9. >. ?alton, Aeflections on Iodern (erroris/ (erroris 7/ 7945 70. !.
Aneă Convenţia "uropeană pentru repri!area teroris!ului =Strasbourg$ 28 ianuarie 0;88?
)ur#ul 28
859
"tatele e+re ale Consiliului Euro#ei/ senatare ale #re)entei convenţii/ consider!nd ca sco#ul Consiliului Euro#ei este să reali)e)e o uniu-
ne ai str!nsă între e+rii săi/ conştiente de neliniştea cresc!ndă cau)ată de înulţirea actelor de teroris / dorind să se ia ăsuri eficace #entru ca autorii unor astfel de acte să nu sca#e de urărire şi de #edea#să/ convinse că e,trădarea este un iGloc deose+it de eficace #entru a se aGun%e la acest re)ultat/ au convenit cele ce urea)ă Articolul 0. Dentru cerinţele e,trădării între statele contractante/ nici o infracţiune enţionată ai Gos nu va fi considerată ca o infracţiune #olitică/ ca o infracţiune cone,ă la o infracţiune #olitică sau ca o infracţiune ins#irată de sco#uri #olitice a: infracţiunile cu#rinse în c!#ul de a#licare al Convenţie i #entru re#riarea ca#turării ilicite de aeronave/ senată la Ha%a la 7= dece+rie 7940< +: infracţiunile cu#rinse în c!#ul de a#licare al Convenţiei #entru re#riarea de acte ilicite îndre#tate contra si%uranţei aviaţiei civile/ senată la Iontreal la 26 se#te+rie 7947< c: infracţiunile %rave const!nd într-un atac î#otriva vieţii/ inte%rităţii cor#orale sau li+ertăţii #ersoanelor care se +ucură de #rotecţie internaţională/ inclusiv a a%enţilor di#loatici< d: infracţiunile care au ca o+iect ră#irea/ luarea ca ostatici sau sec&estrarea ile%ală< e: infracţiunile care au ca o+iect folosirea de +o+e/ %renade/ rac&ete/ are foc autoate sau colete-+o+ă/ aceastădefolosire #re)intăori un scrisori #ericol #entru #ersoane< în ăsura în care f: tentativa la săv!rşirea infracţiunilor #recitate ori #artici#area în calitate de coautor sau de co#lice al unei #ersoane care săv!rşeşte ori încearcă să săv!rşească o astfel de infracţiune. Articolul 2. 7. Dentru cerinţele e,trădării între statele contrac tante/ un stat contractant #oate să nu considere ca infracţiune #olitică sau ca infracţiune cone,ă la o aseenea infracţiu ne ori ca infracţiun e ins#irată de o+iluri #olitice orice act %rav de violenţă la care nu se referă art. 7 şi care este îndre#tat contra vieţii/ inte%rităţii cor#orale sau li+ertăţii #ersoanelor. 2. "e va #roceda tot astfel în ceea ce #riveşte orice act %rav îndre #tat contra +unurilor/ altul dec!t cele la care se referă art. 7/ dacă acesta a cau)at un #ericol colectiv #entru #ersoane. 6. "e va #roceda tot astfe l în ceea ce #riveşte tentativa la săv!rşirea uneia dintre infracţiunile #recitate ori #artici#area în calitate de coautor sau de co#lice al unei #ersoane care săv!rşeşte ori încearcă să săv!rşească o astfel de infracţiune. Articolul 3. *is#o)iţiile tuturor tratatelor şi a acordurilor de e,trădare a#lica+ile între statele contractante/ inclusiv Convenţia euro#eană de
890
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
e,trădare/ se odifică/ în #rivinţa relaţiilor dintre state contractante/ în ăsura în care sunt inco#ati+ile cu #re)enta convenţie. Articolul 4. Dentru cerinţele #re)entei convenţii şi în ăsura în care vreuna dintre infracţiunile la care se referă art. 7 sau 2 nu fi%urea)ă #e lista ca)urilor de e,trădare într-un tratat sau într-o convenţie de e,trădare în vi%oare între statele contractante/ aceasta se consideră ca fiind inclusă #e listă. Articolul #. Nicio dis#o)iţie din #re)enta convenţie nu tre+uie să fie inter#retată ca i#lic!nd o o+li%aţie de e,trădare/ dacă statul solicitat are teeiuri serioase să creadă că cererea de e,trădare/ otivat ă #rintr-o infracţiune la care se referă art. 7 sau 2/ a fost făcută în sco#ul de a urări sau de a #ede#si o #ersoană #entru considerente de rasă/ reli%ie/ naţionalitate sau o#inii #olitice ori că situaţia acestei #ersoane riscă să fie a%ravată datorită uneia sau alteia dintre aceste considerente. Articolul 7. 7. Frice stat contractant ia ăsurile necesare #entru a-şi sta+ili co#etenţa de a urări vreuna dintre infracţiunile la care se referă art. 7/ în ca)ul în care autorul +ănuit de infracţiune se %ăseşte #e teritoriul său şi dacă statul nu îl e,trădea)ă du#ă ce a #riit o cerere de e,trădare de la un stat contractant a cărui co#etenţă de urărire se înteeia)ă #e o re%ulă de co#etenţă care deo#otrivă le%islaţia statului solicitat. 2. Dre)enta convenţ ie e,istă nu e,clude nicio înco#etenţă e,ercitată în conforitate cu le%ile naţionale. Articolul 8. Kn stat contractant #e al cărui teritoriu a fost desco#erit autorul +ănuit de vreuna dintre infracţiunile la care se referă art. 7 şi care a #riit o cerere de e,trădare în condiţiile enţionate la #ara%raful 7 al art. =/ dacă nu îl e,trădea)ă #e autorul +ănuit de infracţiune/ su#une cau)a fără nici o e,ce#ţie şi fără înt!r)ier e neGustificată autorită ţilor sale co#etente să e,ercite acţiunea #enală. ceste autorităţi &otărăsc în aceleaşi condiţii ca şi #entru orice infracţiune cu caracter %rav #otrivit le%ilor acestui stat. Articolul 9. 7. "tatele contractante îşi acordă întraGutorarea Gudiciară cea ai lar%ă #osi+il în aterie #enală în orice #rocedură referitoare la infracţiunile vi)ate la art. 7 sau 2. în toate ca)urile/ le%ea a#lica+ilă în ceea ce #riveşte asistenţa utuală în aterie #enală este aceea a statului solicitat. (otuşi/ întraGutor area Gudiciară nu va #utea fi refu)ată #entru sin%urul otiv că se referă la o infracţiune #olitică sau la o infracţiune cone,ă la o aseenea infracţiune ori la o infracţiune ins#irată de o+iluri #olitice. 2. Nicio dis#o)iţie din #re)enta convenţie nu tre+uie să fie inter#retată ca i#lic!nd o o+li%aţie de acordare a întraGutorării Gudiciare/ dacă statul
)ur#ul 28
897
solicitat are teeiuri serioase să creadă că cererea de asistenţă/ otivată #rintr-o infracţiune la care se referă art. 7 sau 2/ a fost #re)entată în sco#ul de a urări sau de a #ede#si o #ersoană #entru considerente de rasă/ reli%ie/ naţionalitate sau o#inii #olitice ori că situaţia acestei #ersoane riscă să fie a%ravată datorită unuia sau altuia dintre aceste considerente. 6. *is#o)iţiil e tuturor tratatelor şi acordurilor de asistenţă Gudiciară în aterie #enală/ a#lica+ile între statele contractante/ inclusiv Convenţia euro#eană de asistenţă Gudiciară în aterie #enală/ se odifică/ în #rivinţa relaţiilor dintre state contractante/ în ăsura în care sunt inco#ati+ile cu #re)enta convenţie. Articolul ;. 7. Coitetul Euro#ean #entru Dro+leele Criinale al Consiliului Euro#ei urăreşte e,ecutarea #revederilor #re)entei convenţii. 2. El înlesneşte/ dacă este necesar/ re%leentarea aia+ilă a oricărei dificultăţi care s-ar ivi în e,ecutarea convenţiei. Articolul 0:. 7. Frice diferend între statele contractante/ referitor la inter#retarea sau a#licarea #re)entei convenţii/ care nu a fost re)olvat în cadrul #ara%rafului 2 al art. 9/ va fi su#us ar+itraGului/ la cererea uneia dintre #ărţile în diferend. >iecare dintre #ărţi va desena c!te un ar+itru/ iar cei doi ar+itri vor desena un al treilea ar+itru. *acă/ în teren de 6 luni de la cererea de ar+itraG/ una dintre #ărţi nu a #rocedat la desenarea unui ar+itru/ acesta va fi desenat la cererea celeilalte #ărţi/ de către #reşedintele Curţii Euro#ene a *re#turilor Fului. *acă #reşedintele Curţii Euro#ene a *re#turilor Fului este resortisant al uneia dintre #ărţile în diferend/ desenarea ar+itrului va fi de co#etenţa vice#reşedintelui Curţii sau/ dacă vice#reşedintele este resortisant al uneia dintre #ărţile în diferend/ celui ai vec&i dintre e+ri i Curţii care nu este resortisant al uneia dintre #ărţile în diferend. ceeaşi #rocedură se va a#lica în ca)ul în care cei doi ar+itri nu se vor #utea #une de acord asu#ra ale%erii celui de-al treilea ar+itru. 2. (ri+unalul ar+itrai va &otărî du#ă #rocedura sa. Hotăr!rile sale vor fi luate cu aGoritate de voturi. "entinţa sa va fi definitivă. Articolul 00. 7. Dre)enta convenţie este desc&isă senării statelor e+re ale Consiliului Euro#ei. Ea va fi ratificată/ acce#tată sau a#ro+ată. 3nstruentele de ratificare/ de acce#tare sau de a#ro+are vor fi de#use la secretarul %eneral al Consiliului Euro#ei. 2. Convenţia va intra în vi%oare du#ă 6 luni de la data de#unerii celui de-al treilea instruent de ratificare/ de acce#tare sau de a#ro+are. 6. Convenţia va intra în vi%oare/ faţă de orice stat care o va ratifica/ o va acce#ta sau o va a#ro+a ulterior/ du#ă 6 luni de la data de#unerii instruentului sau de ratificare/ de acce#tare ori de a#ro+are.
892
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
Articolul 02. 7. Frice stat #oate/ în oentul senării sau în oentul de#unerii instrue ntului său de ratificare/ de acce#tare ori de a#ro+are/ să desene)e teritoriul sau teritoriile cărora li se va a#lica #re)enta convenţie. 2. Frice stat #oate/ în oentul de#unerii instruentului său de ratificare/ de acce#tare ori de a#ro+are sau în orice alt oent urăto r/ să e,tindă a#licar ea #re)entei convenţii/ #rin declaraţie adresată secretarului %eneral al Consiliului Euro#ei/ la orice alt teritoriu desenat în declaraţie şi #entru care asi%ură relaţiile internaţionale sau este a+ilitat să sti#ule)e. 6. Frice declaraţie făcută în virtutea #ara%rafului #recedent va #utea fi retrasă/ în ceea ce #riveşte orice teritoriu desenat în această declaraţie/ #rin notificare adresată secretarului %eneral al Consiliului Euro#ei. Aetra%erea va avea efect iediat sau la o dată ulterioară #reci)ată în notificare. Articolul 03. 7. Frice stat #oate/ în oentul sen ării sau în oentul de#unerii instruentului sau de ratificare/ de acce#tare sau de a#ro+are/ să declare că îşi re)ervă dre#tul de a refu)a e,trădar ea în le%ătură cu orice infracţiune enuerată în art. 7/ #e care o consideră ca o infracţiune #olitică/ ca o infracţiune cone,ă la o infracţiune #olitică sau ca o infracţiune ins#irată de sco#uri #olitice/ cu condiţia ca el să se an%aGe)e că va lua în considerare în od cores#un)ător/ în oentul calificării infracţiunii/ %ravitatea deose+ită a acestora/ ai ales dacă a: a creat un #ericol colectiv #entru viaţa/ inte%ritatea cor#orală sau li+ertatea #ersoanelor< sau +: a adus atin%ere unor #ersoane străine de o+ilurile care au deterinat-o< ori c: s-au folosit iGloace crude sau #erfide #entru coiterea ei. 2. Frice stat #oate să retra%ă/ în total sau în #arte/ o re)ervă #e care a forulato în teeiul #ara%rafului #recedent/ #rin iGlocir ea unei declaraţi i adresate secretarului %eneral al Consiliului Euro#ei şi care va avea efect de la data #riirii ei. 6. Frice stat care a forulat o re)ervă în teeiul #ara% rafului 7 al acestui articol nu #oate să #retindă a#licarea art. 7 de către un alt stat< totuşi el #oate/ dacă re)erva este #arţială şi su+ condiţie/ să #retindă a#licarea acestui articol în ăsura în care a acce#tat-o şi el însuşi. Articolul 04. Frice stat contractant va #utea să denunţe #re)enta convenţie/ adres!nd o notificare scrisă secretarului %eneral al Consiliului Euro#ei . F aseenea denunţare va #roduce efect iediat sau la o dată ulterioară #reci)ată în notificare.
)ur#ul 28
896
Articolul 0#. Convenţia încetea)ă să #roducă efecte faţă de orice stat contractant care se retra%e din Consiliul Euro#ei sau care încetea)ă să-i ai a#arţină. Articolul 07. "ecretarul %eneral al Consiliului Euro#ei va notifica statelor e+re ale consiliului a: orice senătură< +: de#unerea oricărui instruent de ratificare/ de acce#tare sau de a#ro+are< c: orice dată de intrare în vi%oare a #re)entei convenţii #otrivit art. 77 al acesteia< d: orice declaraţie sau notificare #riită în a#licarea dis#o)iţiilor art. 72< e: orice re)ervă forulată în a#licarea #ara%rafului 7 al art. 76< f: retra%erea oricărei re)erve făcute în a#licarea #ara%rafului 2 al art. 76< %: orice notificare #riită în a#licarea art. 78 şi data c!nd denunţarea va #roduce efecte< &: orice încetare a efectelor convenţiei în a#licarea art. 71. *re#t #entru care/ su+sena ţii/ le%al autori)aţi în acest sco#/ au senat #re)enta convenţie. >ăcută la "tras+our% la 24 ianuarie 7944/ în li+ile france )a şi en%le)ă/ a+ele te,te av!nd aceeaşi vala+ilitate/ într-un sin%ur e,e#lar care va fi de#us în ar&ivele Consiliului Euro#ei. "ecretarul %eneral al Consiliului Euro#ei va counica fiecărui stat senatar c!te o co#ie certificată #entru conforitate de #e acesta.
!iliogra5ie generală
Bi+lio%rafie %enerală 7. >. gniel,*roit internaţional #u+lic/ Hac&ette/ Daris/ 7995
*roit des relations internationales/ Hac&ette/ Daris/ 7994 2. D. lland, *roit internaţional #u+lic/ DK>/ Daris/ 2000 6. ). ndronovici,*re#t internaţional #u+lic/ Ed. ra#&i,/ 3aşi/ 7996 8. .:. ng7el, "u+iecte de dre#t internaţional/ Ed. @uina @e,/ Bucureşti/ 7995 1. D. nzilotti, Cours de droit internaţional/ Editions Dant&eon-ssas/ Daris/ 7999 =. !. ure#cu, "isteul Gurisdicţiilor internaţio nale/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2001 4. !. ure#cu, Noua suveranitate/ Ed. 33 Beck/ Bucureşti/ 2006 5. !. !adie, . ellet, @es relations internationales ! lMe#reuve de la science #oliti_ue/ Ielan%es Iarcel Ierle/ Daris/ 7996 9. :. !ed/aoui coordonator principat6, *roit internaţional. Bilan et #ers#ectives/ KNE"CF/ Daris/ 7997/ voi. 2 70. :. !elanger, *roit internaţional/ @*/ Daris/ 7991 77. :. errin de !ric7amaut, <.-=. Doelle, :.-R. d?au##+, @econs de droit internaţional #u+lic/ Dresses de "ciences Do et *allo)/ Daris/ 2002 72. ;. !la+, R. ietroEicz, :. T#amen+i, Du+lic 3nternational @aX/ n ustralian Ders#ective/ FKD/ F,ford/ 7994 76.W. :iga-!eşteliu, *re#t internaţional. 3ntroducere în dre#tul internaţional #u+lic/ Ed. a 3l3-a/ Ed. K Beck/ Bucureşti/ 2006 78. R. :iga-!eşteliu, *re#t internaţional #u+lic/ Ed. K Beck/ Bucureşti/ 2001 71. R. :iga-!eşteliu, Fr%ani)aţii internaţionale inter%uvernaentale/ Ed. C.H. Beck/ Bucureşti/ 200= 7=. l. !olintineanu, . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t internaţional conte#oran/ ed. a 3i-a/ revă)ută şi adău%ită/ Ed. K Beck/ Bucureşti/ 2000 74. . !retton, (ravau, diri%es de droit internaţional #u+lic et de relations internationales/ Editions @itec/ Daris/ 7997 75. . !roEnlie, Drinci#les of Du+lic 3nternational @aX/ ed. a H-a/ F,ford Kniversit$ Dress/ F,ford/ 2005
891
79. T7. !uergent7al, ?.>. :aier,Du+lic 3nternational @aX in a Nuts&ell/ ed. a 3i-a/ "t. Daul/ 7990 20. @. )anal-=orgue#, . Ramaud, *roit internaţional #u+lic/ >laarion/ Daris/ 2004 27. . )a##e#e, 3nternational @aX/ F,ford Kniversit$ Dress/ F,ford/ 2007 22. . )a##e#e, 3nternational Criinal @aX/ F,ford Kniversit$ Dress/ F,ford/ 2006 26. D. )arreau, *roit internaţional/ ed. a 9-a/ Dedone/ Daris/ 2004 28. R. )7avin, Aelations internationales/ droit et ondialisation. Kn onde ! sens uni_ue/ @MHarattan/ Daris/ 2000 21. )7.A. )7en, n 3ntroduction to Conte#orar$ 3nternational @aX/ Vale Kniversit$/ 7959 2=. <. )omacau, ;. ;ur, *roit internaţional #u+lic/ ed. a =-a/ Iontc&restien/ Daris/ 2008 24. *. )on#tantin,*re#t internaţional #u+lic/ Ed. Kniversităţii de est/ (iişoara/ 2008 25. *. )on#tantin,*octrină şi Guris#rudenţă internaţională/ Ed. Kniversităţii de est/ (iişoara/ 2008 29. <. )ollier, *. AoEe, (&e "ettleent of *is#utes in 3nternational @aX. 3nstitutions and Drocedures/ F,ford Kniversit$ Dress/ 2000 60. <. )omacau, D. Deland, ) rance/ Daris/ 7994 67.1. )on5orti, *iritto interna)ionale/ ed. a 3l3-a/ Na#oli/ 7954 62. @. Decau4, *roit internaţional #u+lic/ Ed. a 8-a/ *allo)/ Daris/ 2008 66. . Diaconu, Curs de dre#t internaţional #u+lic/ Bucureşti/ 7996 68. . Diaconu, Norele i#erative în dre#tul internaţional/ Ed. cadeiei/ Bucureşti/ 7944 61. . Diaconu, (ratat de dre#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ 33/ 333/ Ed. @uina @e,/ Bucureşti/ 2002/ 2006/ 2001 6=. ".b. Din7, . Daillier, . ellet, *roit internaţional #u+lic/ ed. a 4-a/ @*/ Daris/ 2002 64. :. Di4on, (e,t+ook on 3nternational @aX/ ed. a 6-a/ Blackstone Dress/ 799= 65. :. Di4on, R. :c. )oruodale, Cases and Iaterials on 3nternational @aX/ ed. a 8-a/ F,ford Kniversit$ Dress/ F,ford/ 2006 69. .:. Dupu+, *roit internaţional #u+lic/ ed. a 1-a/ *allo)/ 2000 80. .Duouc7et, Dour une seioti_ue du droit internaţional/ @MHarattan/ Daris/ 2004
89=
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
87. ". @coe#cu, *. Ducule#cu, *re#t internaţional #u+lic/ Ed. H$#erion/
Bucureşti/ 7996
82. :.D. @van#, 3nternational @aX *ocuents/ BlackstoneMs/ F,ford
Kniversit$ Dress/ F,ford/ 2006 86. R. =alP, Aevitali)in% 3nternational @aX/ 3oXa "tate Kniversit$ Dress/ 7959 88. R.F. >ardiner, 3nternational @aX/ Dearson @on%an/ @ondra/ 2006 81. >. >eamănu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 3-33/ Bucureşti/ 7957/ 7956 8=. >. von >la7n, @aX on% Nations/ ed. a -a/ NeX Vork/ 795= 84. <. A. >old#mit7, @. . o#ner, (&e @iits of 3nternational @aX/ F,ford Kniversit$ Dress/ 2001 85. "..:. >reen, 3nternational @aX/ @ondra/ 7940 89. > >uillaume,@es %randes crises internationales et le droit/ Editions du "euil/ Daris/ 7998 10. D.<. ?arri#, Cases and Iaterials on 3nternational @aX/ ed. a =-a/ (&oson/ "Xeet and Ia,Xell/ @ondra/ 2008 A. ?enPin, 17. ffairs and t&e Dolitics/ Constitution/ NeX and Vork/>unctions/ 7942 12. A. ?enPin,>orei%n 3nternational @aX alues AC*3/ vol.27=/ 7959 16. A. ?enPin, R.). ug7, O. ;c7ac7ter, ? ;mit, 3nternational @aX. Cases and Iaterials/ 2ncb Edition/ erican Case+ook "eries/ Yest Du+lis&in% Co/ "t. Daul/ Iinnesota/ 7992 18. R. ?iggin#, Dro+les and Drocess/ 3nternational @aX and HoX Ye Kse 3t/ Clarendon Dress/ F,ford/ 799= 11. T. ?illiar, Drinci# les of Du+lic 3nternational @aX/ 2nd Edition/ Cavendis& Du+lis&in%/ 7995 1=. T. ?illiar, "ource+ook on Du+lic 3nternational @aX/ Cavendis& Du+lis&in%/ 7995 14. <. Flaer#, n 3ntroduction to 3nternational 3nstituţional @aX/ Ca+rid%e Kniversit$ Dress/ Ca+rid%e/ 2002 15. :. Ae5evre, @e Geu du droit et de la #uissance. Drecis de relations internationales/ DK>/ Daris/ 7994 19. . AeioEicz, D&iloso#&ie du droit internaţional/ DK>/ Daris/ 7999 =0. . :alanczuP, ke&urstMs Iodern 3ntroduction to 3nternational @aX/ Ed. a 4-a revă)ută şi adău%ită/ Ed. Aoutled%e/ @ondra/ 7994 =7. .:. :artin, @es ec&ecs du droit internaţional. hue sais-GeW/ DK>/ Daris/ 799=
!iliogra5ie generală
894
=2. T7. :eron, (&e Huani)ation of 3nternational @aX/ Iartinus NiG&off Du+lis&ers/ @eiden-Boston/ 200= =6. >7. :oca, *re#tul internaţional/ Ed. Dolitică/ Bucureşti/ 7956 =8. >7. :oca, *re#t internaţional #u+lic/ Kniversitatea Bucureşti/ Bucureşti/ 7959 =1. >7. :oca, *re#t internaţional #u+lic/ Ed. Era/ Bucureşti/ 7999 ==. R. :onaco, *iritto interna)ionale #u+lico/ ed. a 3i-a/ 7959 =4. . "ă#ta#e, *re#t internaţional econoic/ 3A"3 şi A Ionitorul Fficial/ Bucureşti/ 799= =5. . "ă#ta#e, *ocuente internaţionale ale dre#tului internaţional şi ale relaţiilor intern aţionale/ AE* şi A Ionitorul Fficial/ voi. 3 şi 33/ Bucureşti/ 7994 =9. . "ă#ta#e, *re#turile #ersoanelor a#arţin!nd inorităţilor naţionale/ voi. 3-3/ AE*/ Bucureşti/ 7995 40. . "ă#ta#e, (ratatele Ao!niei - un deceniu de acte internaţionale/ Ed. Aaa şi Ed. AE*/ Bucureşti/ 2000 47. . "ă#ta#e, !. ure#cu, *re#t 3nternaţional Conte#oran/ (e,te esenţiale/ Ed. AIF/ Bucureşti/ 2007 M T 42. . "ă#ta#e, !. ure#cu, . >âlea, *re#t 3nternaţional Conte#oran/ (e,te esenţiale/ Ed. a 2-a/ Ed. Kniversul uridic/ Bucureşti/ 2004 46. . "ă#ta#e, Fr%ani)area internaţională/ Kniversitatea ala&ia/ (!r%ovişte/ 2007 48. . "ă#ta#e, R.:. !eşteliu, !. ure#cu, . Donciu, Drotectin% Iinorities in t&e >uture Euro#e - +etXeen Dolitical 3nterest and 3nternational @aX/ Ed. AIF/ Buc&arest/ 2002 41. . "ă#ta#e, *estinul conte#oran al dre#tului internaţional. Aeflecţii dintr-o #ers#ectivă euro#eană/ Kniversitatea Nicolae (itulescu/ AIF/ Bucureşti/ 2008 4=. :. "iciu, *re#t internaţional #u+lic/ voi. 3/ >undaţia C&earea/ 3aşi/ 7992 44. :. "iciu, *re#t internaţional #u+lic/ Ed. "ervosat/ CluG-Na#oca/ 7994 45. !. Onica-
895
*re#t internaţional #u+lic. "inte)e #entru e,aen
57. . reda-:ătă#aru, (ratat de dre#t internaţional #u+lic/ ed. a 2-a/ Ed. @uina @e,/ Bucureşti/ 200= -52. . Reuter, *roit internaţional #u+lic/ ed. a i-a/ Daris/ 7956/ reeditată în 7992 56. =. RezeP, *re#t internaţional #u+lic. Curs introductiv/ asile oldiş Kniversit$ Dress/ rad/ 2006 58. <. Rideau, @e droit de lMKnion Euro#eenne/ DK>/ Daris/ 7991 51. )7. Rou##eau,*roit internaţional #u+lic/ 1 voi./ Daris/ 7940-7956 5=. <. Roc7e, . otot-"icol, @Messentiel du *roit internaţional #u+lic et du *roit des relations internationales/ ualino editeur/ Daris/ 7999 54. ;. Ro#enne, (&e Der#le,ities of Iodern 3nternational @aX/ eneral Course on Du+lic 3nternational @aX/ AC*3/ oi. 297/2007 55. D. Ruzie, *roit internaţional #u+lic/ *allo)/ Daris/ 7994 59. 7. ;and#, ers une transforation du droit internaţionalW 3nstitutionnaliser le doute/ în *roit internaţional 8/ 3nstitut des Hautes Etudes 3nternationales de Daris/ Editions . Dedone/ 79992000 90. R. ;erou##i, <. lantin, @e droit internaţional #u+lic ! lMe#reuve de la ondialisation/ Ed. 3nternational ualino/ Daris/ 7994Ca+rid%e/ ed. a 3l3-a/ 7997 97. :.". ;7aE, @aX/ 92. A. ;7earer, 3nternational @aX/ ButterXort&/ @ondon/ 7998 96. :. ;inPondo, 3ntroduction au droit internaţ ional #u+lic/ Elli#ses/ Daris/ 7999 98. :. ;inPondo, *roit internaţional #u+lic/ Elli#ses/ Daris/ 7999 91. .-:. ;laug7ter, 3nternational @aX and 3nternational Aelations/ AC*3/ voi. 251/ 2000 9=. Q.R. ;loman#on, >undaental Ders#ectives on 3nternational @aX/ Ed. a 1a/ (&oson YadsXort&/ 2004 94. !. Tc7iPa+a, Ieento de la Guris#rudence du droit internaţional #u+lic/ Hac&ette/ 2000 95. Aord Templeman, Du+lic 3nternational @aX/ Fld Baile$ Dress/ 7994 99. ). Tomu#c7at, 3nternational @aX Ensurin% t&e "urvival of Iankind on t&e Eve of a NeX Centur$/ eneral Course on Du+lic 3nternational @aX/ AC*3/ oi. 257/7999 700. T. Treve#, *iritto interna)ionale. Dro+lei fondaentali/ iufre Editore/ Iilano/ 2001 707. T7. R. *an Dervort, 3nternational @aX and Fr%ani)ation. n 3ntroduction/ "E Du+lication/ 7995 702. Q. Q7eatle+,3nternational @aX/ Blackstone Dress/ 799=
!iliogra5ie generală
899
706. R.:.:. Qallace, 3nternational @aX/ 6rcb Edition/ "Xeet and Ia,Xell/ @ondon/ 7994 708. !.?. Qe#ton, R. =alP, . dmato, 3nternational @aX and Yorld Frder/ ed. a 3l-a/ "t. Daul/ 7990 701. ;. Gee, (oXards an 3nternational @aX of Co-#ro%ressiveness/ Iartin NiG&off Du+lis&ers/ 2008 70=. bbb/ Aevista Ao!nă de *re#t 3nternaţional/ editată de "ecţia de *re#t 3nternaţional a *3A3 Aaura Ao!nă a 3@:/ Ed. CH. Beck.
Drept internaţiona p !"i#
Curs universitar
Volumul II
Pl>lGi$ drflr
Raluca Miga-Beşteliu
ţ,[rt bittntX(aaul pubbc O.b;;;;;;ii
240pag., 34,90lei ISBN978-973-!-32"-
"ditura C. &. Bec'
Volumul II al Cursului universitar „Dret interna!ional u"li#$ #ontinu% e&aminarea unora in rin#ialele institu!ii (i stru#turi institu!ionale rin intermeiul #%rora se oronea)% rela!iile in so#ietatea interna!ional% #ontemoran%* o+erin r%sunsuri unor ,ntre"%ri re#um Ce #oni!ii se #er ,nelinite entru a sta"ili r%sunerea interna!ional% a unui stat +a!% e alt stat ori +a!% e #omunitatea interna!ional% ,n ansam"lul s%u Care sunt limitele re#ursului la +or!% ,n retul interna!ional #ontemoran Ce o!iuni e solu!ionare a(ni#% a i+erenelor o+er% statelor retul interna!ional /u#rarea e +a!% se re)int% (i #a un „mi# i$ entru ,n!eleerea moului e #onstituire (i +un#!ionare a orani)a!iilor interna!ionale* #a entit%!i istin#te ale orinii urii#e interna!ionale. Din multituinea a#estora au +ost* e asemenea* sele#tate* entru a ilustra iversitatea +enomenului rani)a!ia a!iunilor nite* Institu!iile 6e#iali)ate in sistemul a!iunilor nite* al%turi e rin#ialele rani)a!ii uroene (i uroatlanti#e. Volumul se aresea)%* ,n rimul rn* stuen!ilor +a#ult%!ilor e ret (i rela!ii interna!ionale. A#ee pe%ag&gice'(&)'*,,n #ontinuare* +ie#are #aitol. /u#rarea oate* e asemenea* s% re)inte interes entru ra#ti#ienii retului* #a (i entru to!i #ei interesa!i s% urm%reas#% le%tura intre „trai!ional$ (i „#ontemoran$ ,n +un#!ionarea orinii urii#e interna!ionale.
9itlu I :utor
6 AA Af=
$aon %e #o&an% '
a
&emlare
DS$I*$*+I %it!ra ,.. e#k
- u#ure(ti* .<. 83* C<. =0 9el. >40 21 410.08.47; ?a& >40 21 410.08.48 -mail #omen)i@" e#A.ro Cont B0BB 0000 000 03338540 Bai++eisen anA* :. 6e"astian CE- e#A
Cont B82? 0012010524 24B02 Creit uroeanA FBomG - 6u#. Doamnei Cont B289B 70550=HH H000321 9re). 6e#t. 5* u#ure(ti
/an!a %e #ri&inoo0ie (%iţia 4 Valerian Cioc/ei Curs universit ar
,!rs! r's p!n%e1în pri& !2n%1 r !nor #erin ţe %e or%in %i% a#ti #1 3ii n% %esti nat ţst!% i or în en %r ep t1 %air a"so5en ţi or #are !r&ea6 ' o 3or &' %e pre 'tire 0 post!ni5ersitar '1 î n #a%r ! 'reia # se st!%ia6 ' i %is#ipina Criminologie.în a# eia ti&p1 !#rarea poate pre6enta int eresi pentr! pra#ti#ieni1 3ie pentr! #ei i&pi#a ţi în &o% ne&i7 o #i înt a# ti5 ita te a %e ţi e7! stpena i '1 3ie pent r! #ei an0a7a ţi î n %i3 eri te a#ti'ţ5it i #! #ara# ter so#ia1 e0ate %e 3eno&en! #ri&ina sa! %e5iant. 272 pag., 3,90 lei ISBN 978-973-!090-
9DI$:+ Nu'e per(&a#a %e c&#tact+
"r.#
42.#
&calitate+
u%e/Sect&r+
&% p&ştal+
:#itat #u <Jonat o(tal nr. KKKKKKKKKKKK
; i
;
Datele vs. e ,nreistrare sunt #on+ien!ialeol (i +i +olosite oar,n s#ouri aso#iate #omer#iali)%rii rouselor ituri i C.E.e#A.
i
