Test nr.1 1.1.Relatati despre structura normei de drept penal
In literature de specialitate s-au conturat doua opinii potrivit carora norma juridica penala cuprinde 3 parti:ipoteza,dispozitia,sanctiunea-fiind parti:ipoteza,dispozitia,sanctiunea-fiind tripotomica.Potrivit celei de-a doua opinii structura este dipotomica,fiind formata din dispozitie si sanctiune. Dispozitia reprezinta acea parte a normei penale care determina faptele prejudiciabile ce constituie infractiuni. Se clasifica in: 1)Dispozitie simpla-care numeste doar fapta fara a descrie semnele ei. 2).Dispozitia descriptiva-contine o descrieire desfasurata a semnelor infractiunii,majoritatea dispozitiilor din partea speciala a Codului penal sunt dispozitii de acest tip. 3).Dispozitia de blancheta-pentru a intelee continutul continutul normei se face trimitere la alte alte lei sau acte normative. normative. 4).Dispozitia de trimitere-dispozitia in cadrul careia pentru a intelee continutul normei se face trimitere la dispozitia insasi a leii penale. 5).Dispoztitia combinata-contine mai multe tipuri de dispozitie indicate anterior. !anctiunea reprezinta reprezinta partea normei care determina cateoria cateoria si cuantumul pedepsei pedepsei penale care poate fi aplicata pentru pentru actiunea savirsita. savirsita. !antiunile se clasifica in: 1).!antiune relativ determinta-care stabileste o cateorie de pedeapsa indicind limitele minimale si ma"imale aplicabile cazului dat,daca in continutul sanctiunii se contine numai limita ma"imala de pedeapsa,atunci pedeapsa,atunci cea minimala o asim stipulate in Partea #enerala a Codului penal:amenda penal:amenda pentru persoana fizica$amenda pentru persoana juridical$munca nereunerata nereunerata in folosul comunitatii. comunitatii. 2).!anctiune absolut determinata-stabileste determinata-stabileste e"pres cateoria si marimea pedepsei.3.)!anctiune alternativa-stabileste doua sau mai multe tipuri de pedeapsa penala,iar instanta de judecata reiesind din toate circumstantele cauzei si pesoana infractorului infractorului stabileste o sinura sinura cateorie de pedeapsa pedeapsa penala penala principala condamnatului. condamnatului. 4).!anctiune absolut nedeterminata-sanctiunea nedeterminata-sanctiunea nu stabileste nici cateoria si nici limitele pedepsei.5).!anctiunea combinata-sanctiunea combinata-sanctiunea care contine in sine mai multe tipuri de sanctiuni aratate anterior,de obicei acestea se refera in continutul sanctiunilor cind se pronunta pedeapsa atit pentru pesoana fizica,cit si pentru persoana juridica. 1.2.Faceti o generalizare asupra principiului teritorialitatii legii penale
Potrivit acestui principiu leea penala a unei tari se aplica in e"clusivitate tuturor infractiunilor comise pe teritoriul tarii atit cetatenilor %&,cit si celor sttraini sau apatrizi.Confrom art.'' din CP al %& :(oate persoanele care au savirsit infractiuni pe teritoriul %& urmeaza a fi trase la raspundere penala in conformitate cu CP al %&.( eritoriul tarii include urmatoarele elemente:suprafata elemente:suprafata terstra,spatiul acvatic,subsolul si spatiul aerian care sunt delimitate prin hotare si supuse suvernatitatii statului. !uprafata terestra reprezinta intinderea de pamint cuprinsa intre frontierele politico-eorafice ale statului ce sunt stabilite prin tratate incheiate de %& cu statele vecine. !patiul acvatic-include apele interioare curatoare*riuri,fluvii) si apele interioare stattoare*lacurile,baltile) cuprinse intre frontierele politico-eorafice ale statului. !ubsolul-este format din zona subterana avind o intindere ce coincide cu limitele frontierelor de stat. !patiul aerian-reprezinta coloana de aer deasupra teritoriului cuprinse intre verticalele imainare ridicate de pe frontierele tarii,inclusiv limita e"terioara a marii teritoriale. !tatul isi e"ercita suveranitatea in limitele teritoriului sau in conformitate cu leislatia sa interna si a conventiilor internationale la care %& este parte. !unt considerate infractiuni savirsite pe teritoriul %& infractiuni care prin locul si modul de comitrere se inscriu pe teritoriul %&,infractiunile comise la brdul unei nave militare maritime sau aeriene care apartin %& indiferen de locul unde se afla$infractiunile comise la borsul unei nave maritime sau aeriene inreistrate inreistrate intr-un port sau intr-un aeroport al %& si care se aflta in afara spatiului acvatic sau aerian al %&.
1.3.Formulati conditiile in care RM poate refuza extradarea extradarea
%& nu-si e"trdareaza proprii cetateni si persoanele carora le-a acordat dreptul la azil.+"tradarea va fi refuzata daca: 1)infractiunea a fost savirsita pe teritoriul %& 2)sa implinit termenul de prescriptie al traerii la raspundere raspundere penala pentru infractiunea raspectiva$ raspectiva$3)!lipseste plinerea victimei$ 4)inractiunea pentru care se cere e"tradarea persoanei este considerata de leea nationala infractiune politica$ 5)Procurorul #eeneral,ministrul justitiei sau instanta care solutioneaza cazul privind e"trdaraea are motive serioase$ ") persoanei persoanei cerute cerute ia fost acordat statut statut de refuiat sau azil politic$ #)statul care solicita e"tradarea nu aiura reciprocitatea reciprocitatea in sfera e"tradarii. Su$iectul 2 2.1.%efiniti su$iectul infractiunii
!unt pasibile de raspundere penala persoanele fizice care in momentul savirisrii infractiunii a implinit virsta de ' ani.In calitate de subiecti ai raspunderii penale si pedepsei pedepsei penale pe teritoriul %& pot fi e"aminate toate cateoriile de personae*cetateni personae*cetateni proprii,persoane straine si apatride) care s-au facut vinovate de comiterea unei faapte prevazute de leea penala. 2.2.&nalizati trasaturile persoanei fizice ca su$iect al infractiunii
')Caracterul ')Caracterul fizic ).irsta )3.%esponsabilitatea )3.%esponsabilitatea !ubiect al infractiunii poate fi numai persoana persoana care poseda capacitatea de a-si da seama seama de caracterul comportamentului sau,de actiunile sale pe care le poate conduce.inovatia conduce.inovatia atit din intentie,cit si din imprudenta se e"clude in toate cazurile atunci cind persoana in momentul savirsirii infractiunii din cauza unei stari psihice nu-si dadea seama de faptele salesau nu putea sa le conduca.Capacitatea conduca.Capacitatea de a-si da seama de faptele faptele sale si capacitatea de a conduce conduce cu ele apare la persoana psihic sanatoasa sanatoasa din momentul momentul atinerii unei anumite anumite virste-' ani,e"ista insa o cateorie de infractiuni in cazu comiterii carora persoana raspunde penal de la virsta de '/ ani.%esponsabilitatea ani.%esponsabilitatea este situatia in care persoana poseda insusiri psihice ,ratiune,constiinta care o fac capabila sa inteleaa inteleaa caracterul prejudiciabil prejudiciabil al actiunilor sau inactiunilor pe care le savirseste,de asemena asemena persona trebuie sa fie capabila capabila de a se abtine de la savirsirea faptelor faptelor prevazute de leea leea penala,este penala,este necesar ca responsabilitatea sa sa e"iste in momentul momentul comiterii infractiunii.Daca responsabilitatea responsabilitatea lipseste nu se mai pune problema vinovatiei. 2.3.'roiectati o speta in care ar fi present su$iectul special al infractiunii
Cetateanu 0-medic,aflindu-se pe strazile orasului noaptea a observat ca un rup de persoane lau atacat pe cetateanu1 2 injunhiindul,0-medicul observind aceasta nu a acordat ajutor medical lui 2 din motiv ca era obosit si se rabea acasa. Su$iectul 3(ino*atia si formele ei 3.1.+aracterizati 3.1.+aracterizati modalitatile imprudentei 1.,ncrederea exagerata 2.-eglienta penala. Imprudenta e manifesta sub doua modalitati:1.,ncrederea !e considera ca infrcatiunea a fost savirsita prin incredere e"aerata daca persoana care a savisito a prevazut posibilitatea survenirii urmarilor prejudiciabile ale faptei sale dar considera ca ele vor putea fi evitate,e":accidental evitate,e":accidental rutier.Prevederea posibilitatii survenirii urmarilor prejudiciabile in urma savirsirii faptei sale reprezinta reprezinta elemental intelectiv intelectiv al incredeii e"aerate,iar e"aerate,iar considerarea usuratica a posibilitatii evitarii urmarilor reprezinta elemental volitiv.Persoana care actioneaza cu incredere e"aetata in toate cazurile isi da seama de caracterul neative al urmarilor posibile si de aceea face tot posibilul pentru a le evita. Infractiunea se considera savirsita din imprudenta prin nelijenta penala atunci cind subiectul nu a prevazut caracterul prejudiciabil al faptelor sale si urmarile prejudiciabile ale acesteia dar a avut si posibilitatea si obliatia sa prevada acest character.elijenta penala constituie unica forma de vinovatie in care persoana nu prevede caracterul prejudiciabil al faptelor sale si urmarile acesteia nici ca reale,nici ca inevitabile si nici ca abstract posibile.elijenta penala reprezinta o forma a atitudinii psihice psihice a subiectului fata de urmarile urmarile prejudiciabile ale faptei sale
unde elemntul volitiv se caracterizeaza caracterizeaza prin caracterul volitiv al faptei si prin lipsa actelor de comportare care ar fi indreptate spre preintimpinarea urmarilor prejudiciabile. 3.2.Faceti o generalizare asupra semnelor facultati*e a laturii su$iecti*e
&otivul si scopul infractiunii sunt unele din semnele indispensabile,absolute necesare necesare ale actului volitiv,care fac parte din componenta componenta laturii subiective a infractiunilor savirsite cu intentie,in cazul infractiunilor savirsite din imprudenta leiuitorul nu include motivul sau scopul in descrierile componentelor sate din simplul motiv ca acestea nu pot fi semne caracteristice infractiunilor respective.&otivul respective.&otivul reprezinta fenomenul fenomenul reflectat in constiiinta omului omului care-l determina spre savirsirea unei infractiuni. !copul este reprezentarea urmarilor spre a caror realizare tinde persoana. &otivul si scopul prezinta o importanta diferinta in functie de caracterul si radul prejudiciabil al infrcatiunilor respective:1.ele devin semne principale, obliatorii atunci cind leiuitorul le-a introdus in descrierea unei componente concrete concrete de infractiune$ infractiune$ 2.ele reprezinta semen ce pot modifica calificarea faptei 3.ele in cazul in care nu sunt aratate in dispozitiile normei de incriminare pot constitui circumstante care atenueaza atenueaza sau araveaza raspunderea sau pedeapsa pedeapsa penala$ 4.in unele cazuri motivul si scopul pot devein circumstante e"ceptionale ale cauzei care acorda dreptul instantei de judecata la aplicarea unei pedepse mai blinde decit cea prevazuta de lee. 3.3.4 certindu-se cu sotia sa napustit asupra ei cu cutitul lovind-o in reiunea umarului
provocindu-I o rana.De rana.De la pierderea abundenta abundenta de sine sine sotia a decedat decedat in scurt timp.Ce forma de vinovatie este prezenta in actiunile lui 4.54rumentati raspunsul Infractiunea comisa comisa de 4. este comisa comisa atit intentionat,cit intentionat,cit si din imprudenta,deoarece imprudenta,deoarece 4. sia dat seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sale,a prevazut urmarile prejudiciabile si a dorit aparitia acestor urmari,de asemenea 4. a avut posibilitatea cit si obliatia sa prevada acest character.
Test nr.2 Su$iectul 1(/egea penala 1.1.Distineti scopul leii penale
1ee penala reprezinta unul dintre principalele mijloace ale statului in lupta contra criuminalitatii.Pentru e"istenta unui stat democratic dreptul penal este chemat sa asiure cadrul juridic corespunzator unei dezvoltari normale ale societatii,sa respecte drepturile si libertatile omului.Putem evidential scopuri de baza ale leii penale:scopul de aparare juridico-penala si scopul prevenirii savirsirii de noi infrcatiuni.!copul principal al leii penale este apararea juridico-penala,leea penala ofera protectie in apararea importiva infrcatiunilor a persoanei,a drepturilor si libertailor acesteia,a prioprietatii,a mediului inconjurator,a suveranitatii,independentei %&,a pacii si securitatii omenirii,etc.Codul penal al %& plaseaza pe primul loc apararea juridical a valorilor eneral umane,statul aranteaza fiecarui om dreptul la viata,la interitatea fizica si psihica,de asemena leea penalanu doar ca apara relatiile sociale de atentate criminale,ci si influenteza constiinta si comportamentul subiectilor care intra in asemnea raporturi. Prevenirea savirsirii de noi infractiuni reprezinta de asemnea un scop al leii penale.Prevenirea enerala se rasfrine asupra tuturor persoanelor si consta in abtinerea de raspundere si pedeapsa penala a personelor predispose sa savirseasca fapte penale.Prevenirea speciala se rasfrine asupra persoanelor ce au savirsit infractiuni prin aplicarea pedepselor penale urmarindu-se reorientarea acestora spre un comportament noncriminal. 1.2.%eterminati categoriile legii penale 1.%upa intinderea sferei de incidenta( a)1ei penale enerale-se intelee orice dispozitie cu character penal de enerala aplicatiune sau avind aplicatiune in raport cu un numar mare de norme speciale.$)1ei penale speciale-leile
care contin dispozitii cu character penal deroatorii de la dreptul comun privind situatii e"ceptionale deosebite care necesita o relementare speciala. 2.%upa criteriul duratei de aplicare( a)1ei penale permanente- leile care nu au o durata de aplicare detrminata in timp,in cuprinsul
lor nu se contine momentul abroarii acestora,acetse lei produc efecte si atunci cind sunt modificate in decursul timpului.1eile penale permanente ramin in vioare atita timp cit sunt utile si servesc cerintelor sociale,ele sunt abroate in momentul in care nu mai corespund e"ientelor timpului printr-o lee penala speciala de abroare.$)1ei penale temporare-leile care au o durata de aplicare in timp prevazuta din momentul aparitiei lor deoarece chiar in cuprinsul leii temporare este stabilita si data abroarii iesirii din vioare a acesteia.1eile temporare pot fi emise si ca urmare a unor situatii e"ceptionale*razboi,inundatii),cind este necesara o mai buna protejare a anumito valori sociale.
3.%upa criteriul caracterului legilor( a)1ei penale ordinare*obisnuite)-acele le ice sunt elaborate in conditii de normala desfasurare
a vietii sub aspect economic,social,politic,precum si a evolutiei fenomenului criminalitatii. $)1ei penale e"ceptionale-leile care apar intr-o situatie e"traordinara prin care trece societatea:stare de razboi,seceta,inundatii,elaborarea acestora fiind impusa de necesitatea unei mai bune aparari a valorilor sociale. 1.3.&lcatuiti o speta in care aplicarea legii penale ar a*ea effect retroacti*.
Su$iectul 2(,nfractiunea 2.1.%efiniti trasaturile esentiale ale infractiunii
In continutul leii penale sunt cuprinse doar acele fapte ce prezinta un rad prejudiciabil important,de asemenea leea arata si criteriile care trebuie luate in vedere in procesul judecarii cauzelor penale.#radul prejudiciabil al infractiunii se determina conform semnelor ce caracterizeaza elementele infractiunii:obiectul,latura obiectiva,subiectul,latura subiectiva,deci se va tine seama de modul si mijloacele savirsirii faptei,de imprejurarile in care fapta a f ost savirsita,de scopul urmarit,de urmarile faptei.#radul prejudiciabil este primul semn characteristic infractiunii care decure din importanta valorii sociale lezate sau puse in pericol. 0radul preudicia$il ca trasatura a infractiunii cunoaste 2 f orme( 1.#radul prejudiciabil eneric sau abstract-este fi"at in leea penala si este evaluat de leiuitor in mod abstract 2.#radul prejudiciabil concret-se refera la fapta real savirsita,acesta urmeaza sa fie
identificat de instanta de judecata in procesul judecarii cauzei penale si se reflecta in sentinta de condamnare pronuntata de judecata. 4l doilea semn al infractiunii este ilealitatea penala care se caracterizeaza prin aceea ca o fapta oricit de rave consecinte ar provoca in realitatea obiectiva nu consitituie infractiunr decit daca leea o caracterizeaza ca atare prin inscrierea ei in cateoria faptelor prevazute de aceasta,prin aceasta se recunoaste ca fapta respective prezinta un rad prejudiciabil care nu ar putea fi combatut in alt mod decit prin aplicarea unei sanctiuni penale.Ilealitatea penala este strins leata de radul prejudiciabil al ei intrucit ilealitatea penala constituie e"presia juridical a radului prejudiciabil in continutul leii penale. Cel de-al treilea semn al infractiunii este vinovatia.%aspunderea penala este supusa numai persoanei vinovata de savirsirea infractiunii prevazuta de leea penala.inovatia cunoaste doua forme:intentia si imprudenta.6apta este savirsita cu intentie atunci cind faptuitorul isi da seama de urmarile pe care le produce fapta sa si urmareste sa le produca.6apta este savirsita din imprudenta daca persoana care a savirsit-o isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale,a prevazut urmarile ei prejudiciabile dar considera ca ele vor putea fi evitate. 4l patrulea semn al infractiunii este pasibilitatea de pedeapsa,temeiul raspunderii penale il constituie infractiuunea,pentru a distine daca a fost comisa o infractiune sau nu oranul de urmarire penala trebuie sa porneasca de la fapta comisa.Pasibilitatea de pedeapsa se e"prima prin amenintare,adica prin posibilitatea aplicarii pedepsei pentru fapta comisa si ileala. Pentru a consitui o infractiune fapta trebuie sa intruneasca in mod obliatoriu toate aceste / semne cumulativ. 2.2.+lasificati infractiunile
Prin clasificarea infractiunilor inteleem impartirea tuturor infractiunilor in diferite cateorii in coformitate cu caracterul si radul prejudiciabil pe care il prezinta,deci deosebim infractiuni usoare,mai putin rave,rave,deosebit de rave,e"ceptional de rave. 1.Infractiunile usoare-faptele comisse cu intentie sau din imprudenta sanctionate de leea penala cu pedeapsa cu inchisoare pe un termen de pina la ani inclusive sau cu alta cateorie de pedeapsa mai blinda*amenda,munca neremunerata in folosul comunitatii). 2.Infractiuni mai putin rave-faptele pentru care leea penala prevede pedeapsa ma"ima cu inchisoare pe un termen de pina la 7 ani inclusiv. 3.Inractiuni rave-infractiunile comise atit intentionat,cit si din imprudenta pentru care leea penala prevede o sanctiune cu inchisoare pe un termen de pina la ' ani inclusiv.4.Infractiunea deosebit de rava-infractiunea savirsita numai cu intentie pentru care leea penala stabileste pedeapsa cu inchisoare pe un termen de la ' la 8 de ani. 5.Infractiunea e"ceptional de rava-poate fi savirsita numai cu intentie pentru care leea penala prevede detentiunea pe viata in calitate de pedeapsa.
2.3.&rgumentati necesitatea clasificarii infractiunilor
Clasificare infraciunilor in dependenta de radul si caracterul prejudiciabil al faptei prezinta importanta nu numai teoretica,dar si prectica. 4tribuirea faptei comisa de o persoana la una din cateoriile infractiunii poate avea astfel de urmari juridice:determinarea reimului inchisorii influenteaza asupra condamnarii cu suspendarea pedepasei,asupra liberarii conditionate inainte de termen de pedeapsa si inlocuirea partii nee"ecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda,precum si liberarii de raspundere penala cu traere la raspundere administrativa. Su$iectul 3($iectul infractiunii 3.1.%efiniti notiunea si importanta o$iectului infractiunii
Infractiunea ca fapta a persoanei,ca manifestare a acesteia in sfera relatiilor sociale este periculoasa pentru valorile sociale cum ar fi persoana,drepturile si libertatile acesteia,proprietatea,mediul inconjurator,suvernaitatea %&,pacea si securitatea omenirii ce sunt ocrotite impotriva infractiunilor devin obiecte a infractiunii. Doctrina priveste obictul infractiunii sub doua aspecte: 1.,n calitate de o$iect uridic 2.+a o$iect material
Importanta obiectului infractiunii consta in faptul ca acesta prezinta interes penru determinarea radului prejudiciabil al diferitor infractiuni,de e"emplu infractiunile care sunt indreptate impotriva vietii si sanatatii persoanei,impotriva proprietatii acesteia prezinta un rad prejudiciabil diferentiat in functie de importanta acestor valori.In procesul determinarii radului prejudiciabil al faptei sunt luate in vedere si alte aspecte cum ar fi:forma vinovatiei,motivul sau scopul infractiunii.oate acestea vin sa individualizeze cu o mai mare precizie radul prejudiciabil al faptei,insa radul prejudiciabil al oricarei infractiuni depinde in primul rind de important ape care o prezinta obiectul infractiunii,cu cit valoarea social lezata printr-o infractiune este mai importanta cu atita faptele prin care aceasta este prejudiciata vor fi mai periculoase,de asemenea obictul infractiunii prezinta importanta si pentru correcta incadrare juridica a faptei. 3.2.&nalizati modalitatile o$iectului infractiunii
-9biectul eneral-reprezinta ansamblul relatiilor sociale privitoare la totalitatea valorilor sociale aparate de leea penala impotriva infractiunilor. -9biectul eneric*sau de rup)-reprezinta o rupa de valori sociale de aceea natura vatamata de o rupa de infraciuni,persoana reprezinta o valoare sociala care se caracterizeaza prin intrunirea unui comple" de attribute de valori sociale:viata,sanatatea,demintatea,interitatea corporala,toate aceste valori sunt lezate prin savirsirea infractiunilor contra vietii si sanatatii perosnei,infrcatiuni contra libertatii,demnitatii si cinstei persoanei. -9biectul special*sau nemijlocit)-il constituie o anumita valoare sociala si relatiile cu privire la aceasta vatamate sau lezate prin savirsirea unei infractiuni cum ar fi in cazul savirsirii infractiunii de omor obiectul special il consituie viata persoanei,in cazul infrcatiunilor de vatamare rava a interitatii corporale.9biectul special al infractiunii reprezinta temeiul principal pentru atribuirea unui rad prejudiciabil faptei comise de infractor. -9biectul simplu sau unic-infractiunile au ca obiect o sinura valoare sociala si relatiile corespunzatoare acesteia. -9biectul comple"-obiectul apararii penale este comple" fiind alcatuit din doua sau mai multe valori sociale,fiecare cu relatii sociale aferente. 3.3.&arcu care nu avea copii era unicul mostenitor a sotiei sale.Dorind sa primeasca mostenirea
cit mai repede,&arcu pe parcursul la citeva luni ducea cu sotia sa,bolnava de paralizie proresiva,discutii despre aceea ca in alta lume( viata este mai buna,convinind-o sa se sinucida.Dupa acetse discutii ea sa sinucis.!tabiliti obiectul eneric si special al infractiunii. %aspuns:9biectul eneric-relatiile sociale leate de ocrotirea vietii si sanatatii persoanei. 9biectl special-viata persoanei.
Test nr.3 Su$iectul1(+onceptul dreptului penal 1.1.Relatati despre notiunea si trasaturile caracteristice ale dreptului penal
Dreptul penal ca ramura de drept reprezinta o totalitate de norme juridice care stabilesc ce fapte constituie infractiuni,conditiile raspunderii penale,pedepesele precum si alte masuri ce urmeaza a fi a aplicate de catre instantele judecatoresti in cazul persoanelor care au savirsit infractiuni pentru apararea vaorilor sociale. -otiunea de drept penal cuprinde 3 aspecte(
'.Dreptul penal reprezinta una din ramurile principale in cadrul sistemului de drept$ .Dreptul penal reprezinta o stiinta juridical$ 3.Dreptul penal reprezinta o disciplna didactica care este studiata de studentii institutiilor cu profil juridic. Trasaturile caracteristice ale dreptului penal(
'.Dreptul penale este o ramura de drept distincta ce face parte din sistemul dreptului %& alaturi de alte ramuri de drept.2.Dreptul penal are o structura unitara,fiind alcatuit din partea enerala si speciala$3.+ste format dintr-o totalitate de norme juridice$4.Dreptul penal este autonom in raport cu celelalte ramuri de drept.5. ormele dreptului penal se aplica in scopul ocrotirii statului si a ordinii de drept din %& impotriva faptelor periculoase.". ormele dreptului penal stabilesc faptele considerate infractiuni,conditiile de traere la raspundere si pedeapsa penala a infractorilor. 1.2.Faceti o generalizare asupra principiilor fundamentale ale dreptului penal
Prin principii ale dreptului penal inteleem acele idei diriuitoare sau orientari de baza care calauzesc atit elaborarea cit si realizarea normelor dreptului penal care se reasesc in cadrul insitutiilor dreptului penal. Conform Codului penal putem enumera urmatoarele principii ale dreptului penal: 1.Principiul lealitatii-conform caruia nimeni nu poate fi declarat vinovat de savirsirea unei infrcatiuni nici supus unei pedepse penale decit in baza unei hotariri a instantei de judecata si in stricta conformitate cu leea penala. 2.Principiul umanismului-presupune ca intreaa relementare penala trebuie sa porneasca de la interesele fundamentale ale omului. 3.Principiul democratismului-toti indivizii din societate sunt eali in fata leii. 4.Principiul caracterului personal al raspunderii penale-contine reula potrivit careia atit obliatia ce decure dint-o norma penala de a avea o anumita conduita,cit si nerespectarea acestei obliatii revin persoanei ce nu si-a respectat obliatiile savirsind o fapta interzisa. 5.Principiul individualizarii raspunderii penale si pedepsei penale-presupune stabilirea sanctiunilor a pedepselor in functie de radul prejudiciabil al faptei savirsite de infractor.imeni nu poate fi supus de doua ori urmaririi penale si pedepsei penale pentru una si aceeasi fapta. 1.3.%ecideti asupra o$iectului dreptului penal ca ramura de drept.
9biectul dreptului penal il constituie relatiile sociale care apar ca urmare a savirsirii infractiunilor,iar in calitate de subiecti ai raportului de drept penal apar pe de o parte cetatenii care au comis infractiuni,iar pe de alta parte statul prin intermediul oranelor abilitate.Procedeul specific de relementare juridica consta in interzicerea infractiunilor ca fapte social periculoase si determinarea pedepselor penale ce urmeaza a fi aplicate persoanelor care le-au savirsit. Dreptul penale este alcatuit din partea enerala si partea speciala.In partea enerala sunt formulate notiunile de baza ale dreptului penal:infractiunea si pedeapsa penala,sunt stabilite temeiurile raspunderii penale si liberarii de raspundere penala,principiile dreptului penal,sunt formulate notiunea de infraciune si vinovatie,este stabilita virsta raspunderii penale,sunt aratate scopurile pedepsei penale,sunt enumerate cauzele care inlatura caracterul penal al faptei,este indicat sistemul pedepsei penale,de asemena este indicata liberarea de raspundere si pedeapsa penala.Partea enerala si partea speciala sunt strins leate intre ele.
Su$iectul 2(&ctiunea legii penale in spatiu 2.1.%efiniti locul sa*irsirii infractiunii
oate persoanele care au savirsit infractiuni pe teritoriul %& urmeaza a fi trase la raspundere penala in conformitate cu Codul penal al %&.Prin teritoriul %& si teritoriul tarii se intelee intinderea de pamint si apele cuprinse intre frontierele %& cu subsolul si spatiul ei aerian.Infractiunea care este savirsita pe teritoriul %& de un cetatean al %&,strain sau un apatrid urmeaza a fi sanctionata penal potrivit leii penale a %&.De asemenea persoana care a savirsit o infractiune pe o nava maritima sau aeriana inreistrata intr-un port sau aeropor al %& si aflata in afara spatiului acvatic sau aerian al %& poate fi supusa raspunderii penale in conformitate cu Codul penal al tarii noastre. 1ocul savirsirii faptei se considera locul unde a fost savirsita actiunea sau inactiunea prejudiciabila,indifferent de timpul survenirii urmarilor. 2.2.&nalizati formele consacrate de asistenta uridica internationala in materie penala
4ctivitatea de colaborare si asistenta in diverse domenii ale activitatii juridice reprezinta una din importantele forme de cooperare internationala. %ealizarea asistentei juridice internationale in materie penala poate imbraca diferite forme,sursele acestor forme sunt tratatele si conventiile,declaratiile de reciprocitate bilaterale si leile interne ale diferitor state. Clasificarea formelor de asistenta juridica internationala este posibila in functie de baza pe care functioneaza intre ele,deci deosebim forme de asistenta juridica eventual acceptabile si forme consacrate ,acestea din urma fiind clasificate in forme cu character informative si forme cu character procesual. 1.Forme de asistenta uridica e*entual accepta$ile-aceste forme functioneaza pe baza sistemului de declaratii de reciprocitate.6ormele de asistenta juridical eventual acceptabile sunt determinate de pozitia eorafica a statelor si de fenomenele infractionale specifice acestei pozitii,de radul intens de traffic rutier,aerian,maritime dintre aceste state.+"emplu de forma de asistenta juridical bilaterala:Interpolul asiura colaborarea dintre oranelle de politie judiciara ale diferitor state,desi statele ar putea stabili contacte dintre oranelle de politie judiciara proprii in afara Interpolului. 2.Forma de asistenta uridical consacrate a)6orme de asistenta cu character informativ-formele care servesc la realizarea luptei impotriva
criminalitatii contribuind prin transmiterea de infrormatii la prevenire.Drept forma cu character informativ poate servi procurarea de informatii care serveste la tinerea evidentei persoanelor socialmente periculoase refuiate pe teritoriul unui stat.4ctele internnationale semnate de %& prevad diferite forme de asistenta cu character informative,de e":Conventia Curtii !upreme de ;ustitie cu privire la asistenta jjuridica si raporturile juridice in materie civila,familiala si penala stabileste e"pres ca institutiile centrale de justitie ale statelor isi transmit reciproc la cerere infromatii despre leislatie in vioare sau care a actionat pe teritoriile lor si despre practica aplicarii ei de catre institutiile de justitie. $)6ome de asistenta cu character procesual-se caracterizeaza priin faptul ca ele se desfasoara efectiv in sfera activitatii de represiune,fiecare dintre aceste forme reprezentind un mijloc dde colaborare intre state in realizarea represiunii impotriva unor infractiuni. 2.3.4vionul inreistrat in aeroportul Chisinau efectua un zbor pe ruta Chisinau-
in saptiu deasupra teritoriului %ominiei avionul a fost capturat de teroristii D. si . care amenintind ca vor e"ploda nava au impus capitanul sa aterizeze in portul &ilan*Italia). Dupa leea penala a carei tari vor fi trasi la raspundere penala D. si .,daca D este cetatean al Indoneziei,iar .-persoana fara cetatenie.4rumentati raspunsul. %aspuns:or fi trasi la raspundere dupa leea tarii noastre deoarece infractiunile comise la bordul unei nave maritime sau aeriene apartinid %& indifferent de locul ei de aflare sint supuse raspunderii penale in baza Codului penal al %&.
Su$iectul 3(/atura o$iecti*a a infractiunii 3.1.Relatati despre notiunea si importanta laturii o$iecti*e
1atura obiectiva a infractiunii reprezinta partea e"terioara a comportamentului persoanei care a comis o infractiune,aceasta comportare trebuie sa fie prejudiciabila sis a fie prevzuta de leea penala,adica sa prezinte o infractiune.Importanta laturii obiective a infractiunii este detrminata in primul rind de faptul ca aceasta in calitate de element al componentei de infractiune reprezinta temeiul traerii persoanei la raspundere si pedeaspsa penala.In al doilea rind,latura obiectiva a infractiunii constituie temeiul juridic al calificarii faptei care repezinta stabilirea identitatii dintre semnele descries de leiuitor in partea speciala a Codului penal si semnele faptei concrete savirsite de o persoana concreta. 3.2.+lasificati consecintele preudicia$ile(
Consecintele sau urmarile prejudiciabile se clasifica in doua rupe: 1.+onsecintele preudicia$ile materiale :a)patrimoniale-e":sustraerea,delapidarea.b)fiziceomorul si toate formele vatamarii corporale. 2.+onsecintele preudicia$ile formale(
a)consecinte care aduc prejudiciu drepturilor si libertatilor persoanei$b)consecinte care aduc daune activitatii aparatului de stat si oranizatiior obstesti. 3.3.Formulati conditiile in care este posi$ila tragerea la raspundere penala in cazul comiterii unei actiuni prin inactiune
Inactiunea este leata de o nirma care impune obliatia de a se face ceva,obliindu-l pe destinatar la o anumita comportare in vederea apararii unor valori sociale,de e":obliatia de a acorda ajutorul necesar celui aflat in primejdie,incalacrea acestei norme se face printr-o conduita contrara care se manifesta printr-o inactiune,de asemenea traerea persoanei la raspundere penala in cazul savirsirii faptei prin inactiune nu este suficienta constatarea e"istentei unei obliaatii,este necesar sa se stabileasca faptul ca in situatia data persoana a avut posibilitatea reala de a savirsi actiunea ceruta de ea.
Test nr.4 Su$iectul 1(+aracteristica generala a dreptului penal 1.1.+aracterizati iz*oarele dreptului penal
Prin izvor de drept penal se intelee forma juridica pe care o imbraca o norma pentru a devein obliatorie.Izvoarele dreptului penal sub raportul formei prezinta particularitatea ca pot fi e"primate numai prin lee.=nica lee penala declarata in %& este Codul penal care se aplica in stricta coformitate cu prevederile Constitutiei %& si ale actelor internationale la care %& este parte.Principalele izvoare ale dreptului penal sunt leile penale,dupa cum am mai mentionat in %& unica lee penala este Codul penal care reprezinta actul leislative care cuprinde norme de drept ce stabilesc principiile si dispozitiile enerale si speciale ale dreptului penal,determina faptele ce constituie infractiuni si prevede pedepse ce se aplica infractorilor. Constitutia acre prin normele sale consacra cele mai importante valori sociale ale statului nostr:independenta,suveranitatea,interitatea teritoriala,drepturile si libertatile persoanei,proprietatea etc.ratatele si conventiile internationale sunt izvoare ale dreptului penal in domeniul prevenirii si combaterii criminalitatii la care %& este parte. 1.2.Faceti o generalizare pri*ind stiinta dreptului penal
Prin stiinta dreptului penal subintelem totalitatea ideilor de drept predominante in societate la o etapa anumita despre dreptul penal si lupta cu criminalitatea.9biect al stiintei dreptului penal este leea penala si practica aplicarii ei.!tiinta dreptului penal studiaza infractiunile si pedeapsa penala in calitate de institutii de baza a dreptului penal,de asemenea o parte componenta a stiintei dreptului penal este socioloia dreptului penal care reprezinta totalitatea conceptiilor stiintifice cu privire la notiunile de baza ale dreptului penal,analiza aplicarii leii penale,a tuturor institutiilor partii enerale si speciale a dreptului penal. De asemenea stiinta dreptului penal studiaza si dreptul penal at tarilor de peste hotare in scopul aplicarii e"perientei positive in leislatia tarii nostre.9 conditie necesara pentru dezvoltarea stiintei dreptului penal o reprezinta leatura acesteia cu practica judecatoreasca. !ocioloia dreptului penal are multe puncte de tanenta cu stiinta dreptului e"ecutional penal si stiinta dreptului de procedura penala,toate aceste stiinte au un scop unic care consta in elaborarea cailor,metodelor de lupta cu criminalitatea,insa fiecare dintre acestea constituie o stiinta separate avind un obiect propriu de cercetare si metoda sa proprie. In stiinta criminoloiei ca obiect de studiu avem criminalitatea.!tatistica judiciara are in calitate de obiect de studio aspectul cantitativ al criminalitatii.!tiinta dreptului e"ecutional are in calitate e obiect de studiu leislatia ce relementeaza modul de e"ecutare a pedepselor penale.!tiinta dreptului penal are o leatura indisolubila cu stiinta criminalitatii care are ca obiect de studiu studierea metodelor speciale de descoperire,cercetarea probelor,urmarirea si identificarea infractorului. 1.3.stimati coraportul dintre dreptul penal si alte ramuri de drept
Dreptul penal se afla intr-o anumita leatura cu toate celelalte ramuri ale dreptului. 1.9 leatura strinsa e"ista intre dreptul penal si dreptulu procesual penal-fiind doua ramuri distincte acestea au totusi un scop comun:infaptuirea justitiei.Dreptul procesula asiura eficacitatea normelor juridice penale relementind activitatea de urmarire penala,de judecata si sanctionare a celor ce savirsesc infractiuni. 2.Dreptul penal are leaturi strinse cu dreptul e"ecutional penal-aceasta presupune necesitatea delimitarii lor pentru evitarea dublarii institutiilor si normelor de drept,normelor dreptului penal ca norme materiale,iar ale dreptului e"ecutional ca norme de procedura.3.Dreptul penal de asemnea are o leatura cu dreptul civil,care relementeaza relatiile privind patrimoniu este sprijinit in aplicarea lor de dreptul penal,care incrimineaza si sanctioneaza penal faptele indreptate impotriva patrimoniului. 4.Dreptul penal se aflta inttro srtrinsa leatura si cu dreptul familiei-normele dreptului penal califica dr7ept infractiuni indrepttate impotriva familiei un sir de fapte ce lezeaza relatiile dintre soti,copii,parinti,de e":incestul,eschivarea de la plata pensiei alimentare.
5.%aportul dintre dreptul penal si dreptul administrative >prin prisma strinselor leaturi dintre raspunderea penala sic ea administrativa. ".Dreptul penal isi e"tinde leaturile sale cu dreptul commercial#.Dreptul penal de asemenea se afla intr-o strinsa leatura cu dreptul
constitutional,care relementeaza relatiile de oranizare ale statului,valorile sociale ocrotite si arantate de Constitutie. Su$iectul 2(+omponenta infractiunii 2.1.%efiniti componenta infractiunii
Potrivit teoriei dreptului penal prin componenta de infractiune se intelee un s?stem de elemente si semen obiective si subiective stabilite de leea penala care califica o fapta social periculoasa drept o infractiune concreta.Codul penal al %& considera componenta infractiunii la fel ca o totalitate de semen obiective si subiective stabilite de leea penal ace califica o fapta prejudiciabila drept o infractiune concreta. 2.2.+lasificati componentele de infractiuni
!tiinta dreptului penal in scopul inlesnirii procesului de studiere a componentelor de infractiune distine notiunea de element si semn al componentei infractiunii. lementele componentei infractiunii sunt( 1.$iectul:-obiect eneric*de specie sau de rup) -obiect nemijlocit sau special$-obiect material 2./atura o$iecti*a(-fapta prejudiciabila-urmarea prejudiciabila-raportul causal dintre fapta si
urmare-timpul,locul,metoda,mijlocul,imprejurarile comiterii faptei. 3.Su$iectul(
!emnele subiectului sunt:-caracterul fizic$-responsabilitatea$-virsta$-subiectul special*luarea de mita)-persoana juridica. 4./atura su$iecti*a(-vinovatia$-motivul$-scopul. +elor 4 elemente ale componentei infractiunii le corespund 4 grupuri de semne ce caracterizeaza aceste elemente(
'.#rupul de semne ce caracterizeaza obiectul infractiunii$. #rupul de semne ce caracterizeaza latura obiectiva$3. #rupul de semne ce caracterizeaza subiectul infractiunii$/. #rupul de semne ce caracterizeaza particularitatile laturii subiective. De asemenea teoria dreptului penal distine rupuri de semne ale componentei de infractiune: '.Principale$.6acultative. 2.3.Proiectati o speta in care un semn facultativ al componentei infractiunii ar deveni obliator.
Cetateanului 0 I s-au adus de peste hotare citeva vaccinte impotriva ripei 4'*@''),acesta a dispus sa le vinda,insa dupa ceva timp a fost tras la raspundere penala din cauza ca citeva persoane care si-au administrat vaccinul au decedat. Su$iectul 3(Su$iectul infractiunii 3.1.%efiniti trasaturile su$iectului infractiunii
'.Caracterul fizic.irsta3.%esponsabilitatea Caracterul fizic-subiect al infractiunii poate fi numai persoana care poseda capacitatea de a-si da seama de caracterul comportamentului sau,de actiunile sale pe care le poate conduce.inovatia atit in forma de intentie,cit si imprudenta se e"clude in toate cazurile atunci cind persoana in mommentul savirsirii infractiunii din cauza unei strai psihice nus-I dadea seama de faptele sale sau nu putea sa le conduca.irsta-sunt pasibile de raspundere penala persoanele fizice responsabile care in momentul savirsirii infractiunii a implinit virsta de ' ani,e"ista insa infractiuni la care persoana urmeaza sa raspunda penal incepind cu virsta de '/ ani. %esponsabilitatea- este situatia in care persoana poseda insusiri psihice ,ratiune,constiinta care o fac capabila sa inteleaa caracterul prejudiciabil al actiunilor sau inactiunilor pe care le savirseste,de asemena persona trebuie sa fie capabila de a se abtine de la savirsirea faptelor prevazute de leea penala,este necesar ca responsabilitatea sa e"iste in momentul comiterii infractiunii.Daca responsabilitatea lipseste nu se mai pune problema vinovatiei.
3.2.&nalizati conditiile tragerii la raspundere penala a persoanelor care au sa*irsit infractiunea in stare de e$rietate
Conform Codului penal persoana care a savirsit o infractiune in stare de ebrietate produsa de alcool sau de alte substante nu este liberata de raspundere penala. !tarea de ebrietate apare ca circumstanta aravanta,insa instanta de judecata este in drept sa nu considera aceasta ca o circumstanta aravanta. 4tribuirea starii de ebrietate la cateoria de circumstanta aravanta precum si faptull ca aceasta nu e"clude raspunderea si pedeapsa penala a faptuitorului are ca temei absenta crietriului medical al iresponsabilitatii. Putem clasifica starea de ebrietate in cateorii: 1.$rietate fiziologica 2.$rietate patologica
In cazul savirsirii infractiunilor de faptuitorul care potrivit e"pertizei medico-leale se afla in stare de ebrietate fizioloica,acesta va fi supus aplicarii pedepsei. In cazul savirsirii infractiunilor in stare de ebrietate patoloica se e"clude totalmente raspunderea penala intrucit in asemnea situatii sunt prezente ambele crieterii are iresponsabilitatii,instanta de judecata pronuntind sentinta de condamnare este in drep sa aplica masurile de constrinere cu character medical sau poate sa-i puna sub curatela. 3.3.Poate fi 1ebedev tras la raspundere penala pentru comiterea unui omor intentionat5
1ebedev nu este pasibil de pedeapsa desi a savirsit o infractiune in stare de responsabilitate,inainte de pronuntarea sentintei de catre instanta de judecata el sa imbolnavit de o boala psihica cronica care la lipsit de posibilitatea de a-si da seama de actiunile ori inactiunile sale si de a le durija.6ata de 1ebedev in baza hotaririi instantei de judecata vor fi aplicate masuri de constrinere cu character medical,iar daca se insanatoseste va fi supus pedepsei.
Test nr.5 Su$iectul 1(&ctiunea legii penale in timp si spatiu 1.1.Relatati despre timpul sa*irsirii infractiunii
Conform Codului penal timpul savirsirii faptei se considera timpul cind a fost savirsita actiunea sau inactiunea prejudiciabila indifferent de timpul survenirii urmarilor.4ceasta reula insa este supusa unor critici,indicindu-se ca momentul consumarii infractiunii pentru divesre cateorii de fapte infractionale este diferit,astfel se considera ca:1.pentru infractiunile cu componente formale timpul savirsirii infractiunii este considerat momentul realizarii faptei prejudiciabile 2. pentru infractiunile cu componenta materiala timpul savirsirii este discutabil,conturindu-se astfel doua opinii:conform primei timpul savirsirii infractiunilor cu componente materiale este leat de momentul survenirii urmarilor infractionale,cea de-a doua opinie este ca timpul savirsirii infractiunilor cu componenta materiala este momentul savirsirii faptei prejudiciabile. 3. pentru infractiunile cu componente formal-reduse timpul savirsirii infractiunii este determinat de momentul realizarii acelei etape infractionale la care leislatorul a transferat consumarea faptei$4. pentru infractiunile prelunite timpul savirsirii infractiunii se considera timpul savirsirii ultimei actiuni din seria de actiuni identice 5. pentru infractiunea continua timpul savirsirii infractiunii este considerat moemntul realizarii faptei prejudiciabile actiune sau inctiune din care incepe nerealizarea continua a obliatiunii impuse faptuitorului sub pericolul pedepsei. ".pentru infractiunile prin participatie fapta se considera consumata din momentul realizarii de catre autor a laturii obiective a infractiunii,se aplica leea in vioare la momentul savirsirii faptei de catre autor.#. pentru activitatea infractionala neconsumata*preatire sau tentativa) timpul savirsirii este considerat momentul curmarii sau al intreruperii actului infractional din cauze independente de vointa faptuitorului. 1.2.Faceti o generelizare asupra principiilor aplicarii legii penale in spatiu i n cazul comiterii unei infractiuni in strainatate.
1eea penala a %& se aplica in unele cazuri si infractiunilor comise in strainatate.9 prima ipoteza ar fi aceea cind infractorul este o persoana cetatean al %& sau un apatrid care insa domiciliaza permanent pe teritoriul %&,de e":un cetatean al %& comite in 6ranta o sustraere dupa care se reintoarce in tara,in acest caz el va raspunde penal in conformitate cu Codul penal al %&. 9 a doua ipoteza este atunci cind leea penala a %& se aplica faptelor savirsite in strainatate de catre cetatenii straini ori apatrizii cu domiciliul in strainatate care savirsesc fapte rave contra statului nostrum sau contra unui cetatean al %&,de e":un cetatean strainaomoara un moldovean aflat in strainatate,daca acesta nu va fi pedepssit de leea statului unde sa comis fapta va putea fi tras la raspundere penala cu autorizarea Procurorului #eneral al %& conform leii penale a %&,urmarirea si judecarea se pot desfasura si in lipsa infractorului urmind a fi supus e"ecutarii pedepsei indata ce va fi retinut. 4 treia ipoteza priveste aplicarea leii penale si atunci cind este vorba despre alte fapte savirsite de un cetatean strain in strainatate,de e":un cetatean strain sustrae in propria sa tara sau intr-un oarecare alt stat strain bijuteriile unei persoane,acesta va putea fi condamnat dupa leea penala a %& daca se afla pe teritoriul tarii noastre si daca leea statului unde a fost savirsita fapta o pedepseste penal pe aceasta. Daca fapta comisa de un cetatean strain in strainatate atenteaza asupra securitatii statului nostru sau adduce o rava lezare interitatii corporale unui cetatean al %& sau il lipseste de viata atunci leea penala a %& urmeaza a fi aplicata indiferent de ceea ce sta inscris in leea penala a tarii unde a fost savirsita infractiunea.Daca insa este vorba despre alte fapte leea penala a %& se va aplica numai cu conditia ca leea tarii unde a fost comisa fapta sa o prevada.
1.3.&lcatuiti o speta in care legea penala ar a*ea effect retroacti*.
Su$iectul 2('ersoana uridica!su$iect al infractiunii 2.1.%efiniti su$iectul general al infractiunii
4traerea persoanei juridice in calitate de subiect al infractiunii reprezinta actualmente unul din cele mai comtroversate subiecte nu numai in %&,cit si in practica penala mondiala.In majoritatea tarilor lumii se respine parerea potrivit carei persoana juridical poate fi subiect al unei infractiuni.oul Cod penal al %& pentru prima data in istorria penala a tarii noastre contine relementari privind persoana juridical ca subiect al infractiunii,aceasta inovatie se datoreaza faptului schimbrii relatiilor economice din %& si anume trecerea la economia de piata,odata cu aceasta au aparut o multime de persoane juridice,sa diversificat domeniul de activitate a persoanelor juridice,marindu-se posibilitatea comiterii unor incalcari din partea acestora si fiind dificil controlul efectuat asupra activitatii lor. 2.2.%escrieiti conditiile in care este posi$ila tragerea la raspundere penala a persoanei uridice.Sunt pasi$ile de raspundere penala pentru sa*irsirea unei fapte penale toate persoanele uridice cu exceptia autoritatilor pu$lice.
Persoana juridica este vinovata de neindeplinirea sau indeplinirea necorspunzatoare a dispozitiilor directe ale leii careindeplineste indatoriri sau interdictii pentru efectuarea unei anumite activitati.De asemenea persoana juridica este pasibila de raspundere penala daca este vinovata de efectuarea unei activitati ce nu corespunde actelor de constituire sau scopurilor declarate,de asemenea fapta care cauzeaza sau creaza pericolul cauzarii de daune in proportii considerabile persoanelor,societatii sau statului a fost savirsita in interesul acestei persoane juridice.Persoana juridical poarta raspundere penala pentru savirsirea infractiunilor in sanctiunile carora este prevazuta pedeapsa enerala aplicabila persoanelor juridice,de e":savirsirea unor infractiuni economice,ecoloice,a ifractiunilor contra sanatatii publice,a infractiunilor in domeniul informaticii. 2.3.&rgumentai pro sau contra includerii in legea penala a pre*ederilor referitoare la persoana uridical ca su$iect al raspunderii penale.
Consider ca este bennefica includerea in leea penala a prevederilor referitoare la persoana juridica ca subiect al raspunderii penale,deoarece restinerea cercului de infractiuni ar putea duce la falimentA. Su$iectul 3(roarea si influenta ei asupra raspunderii penale 3.1.+aracterizati eroarea de drept
+roarea de drept consta in necunoasterea sau cunoasterea resita a prevederilor leii penale,in situatia erorii de drept faptuitorul este in eroare cu privire la caracterul leal sau illeal al faptei.Daca insituatia erorii de fapt persoana nu cunoaste o imprejurarea de fapt in care isi desfasoara activitatea,in situatia erorii de dreppt persoana are reprezentarea tuturor imprejurarilor faptei sale.Codul penal al %& nu contine nici o prevedere ce ar relementa eroarea,din simplu motiv ca leea penala incrimineaza fapta care prezinta un rad deosebitr dde pericol social sau persoana avind reprezentarea pericolului social al faptei comise trebuie sa-si dea seama ca fapta sa este interzisa de leea penala. Cunoastem urmatoarele tipuri ale erorii de drept: 1.4tribuirea faptei la cateoria infractiunilor,in realiatea leea insa necalificind-o ca atare,in asemnea cazuri fapta nu atenteaza asupra unui obiect ocrotit de leea penala. 2.+"ista atunci cind faptuitorul apreciaza resit fapta prejudiciabila ca fiind lipsita de pericol social 3.%eprezentarea resita a persoanei cu privire la urmarile juridice ale infractiunii savirsite cu privire la calificarea acesteia ,tipul si marimea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata pentru savirsirea acelei fapte,aceste circumstante nu sunt cuprinse de continutul intentiei,de aceea aprecierea incorecta a acestora nu influenteaza forma vinovatiei si nu e"clude raspundderea penala.
3.2.&nalizati modalitatile erorii de fapt
'.+roarea in obiect-reprezinta o inchipuire eronata a persoanei privind continutul social si juridic al obiectului atentarii.+a poate fi caracterizata prin modalitati: a)este vorba de cazul in care subiectul infractiunii considera resit ca atenteaza la un anumit obiect,in realitate insa dauna este cauzata unui alt obiect neomoen cu acela care a fost cuprins de intentia faptuitorului,d e":persoana care intentiona sa sustraa dintr-un deposit farmaceutic preparate cu effect narcotizant in realitate sustrae substante care nu au un asemenea effect. b)o alta forma a erorii in obiect e"ista in cazul necunoasterii circumstantelor datorita carora se modifica aprecierea sociala si juridical a obiectului,e":daca femeia este insarcinata in cazul savirsirii unei infractiuni de omor sau violul asupra unei minore maresc considerabil radul prejudiciabil al infractiunilor respective si servesc drept circumstante sau semne calificante,in asemnea situatii in procesul calificarii faptei se va proceda astfel:daca persoana vinovata nu a stiut despre e"istenta acestor circumstante in realitate insa ele fiind prezente atunci infractiunea va fi calificata ca fiind savirsita fara circumstante,iar daca vinovatul admite resit prezenta unei stfel de circumstante aravante care de fapt nu e"ista in retaliate fapta urmeaza a fi calificata drept tentative de infractiune cu circumstante aravante. 2.+roarea admisa in caracterul actiunii sau inactiunii savirasite,acesta e"ista: a)situatia in care faptuitorul considera ca fapta sa are un character infractional,in realitate insa ea nu se caracterizeaza astfel,o asemenea eroare nu influenteaza asupra formei vinovatiei,fapta ramine a fi intentionata dar raspunderea survine nu pentru infractiunea consumata dar pentru tentative la ea intrucit intentia criminala nu a fost realizata,e":procurarea ileala a unei arme de foc defectata considerind-o in stare de lucru se va califica drept tentative de procurare ileala a unei arme de foc.$) persoana considera resit ca savirseste o fapta leala si nu-si da seama de pericolul ei social,o astfel de eroare e"clude intentia insa daca fapta este recunoascuta prejudiciabila in cazul comiterii numai cu intentie a acesteia se e"clude si raspunderea penala.Daca fapta este recunoscuta criminala si comisa din imprudenta atunci persoana va fi trasa la raspundere.c)eroarea cu privire la consecintele prejudiciabile care se refera atitr la caracteristicile calitative,cit si la cele cantitative ale acestui semn obiectiv al infractiunii. d)eroarea in raportul causal-subinteleem inteleerea resita a dependentei cauzale dintre fapta si urmarile survenite. 3.3.1unu folosindu-se de lipsa paznicului noaptea a intrat in farmacie si a sustras preparate
to"ice in fiole si prafuri considerind ca acestea sunt drouri.Preparatele furate 1unu le-a realizat lui lad si Iarovoi care erau narcomani.Duapa citeva ore dup ace acestia au consumat continutul a doua fiole au decedat.+"pertiza a stabilit? ca e"tractul din fiolele asite la 1unu in timpul perchezitiei nu era altceva decit o substanta to"ica. Determinati forma vinovatiei lui 1unu5Cum a influentat reseala lui 1unu asupra continutului vinovatiei sale5Intentie.
Test nr." Su$iectul 1(&plicarea legii penale in spatiu 1.1.numerati formele de asistenta uridica internationala in materie penala
Clasificarea formelor de asistenta juridica internationala este posibila in functie de baza pe care functioneaza intre ele,deci deosebim forme de asistenta juridica eventual acceptabile si forme consacrate ,acestea din urma fiind clasificate in forme cu character informative si forme cu character procesual. '.6orme de asistenta juridica eventual acceptabile-aceste forme functioneaza pe baza sistemului de declaratii de reciprocitate.6ormele de asistenta juridical eventual acceptabile sunt determinate de pozitia eorafica a statelor si de fenomenele infractionale specifice acestei pozitii,de radul intens de traffic rutier,aerian,maritime dintre aceste state.+"emplu de forma de asistenta juridical bilaterala:Interpolul asiura colaborarea dintre oranelle de politie judiciara ale diferitor state,desi statele ar putea stabili contacte dintre oranelle de politie judiciara proprii in afara Interpolului. 2.Forma de asistenta uridical consacrate
a)6orme de asistenta cu character informativ-formele care servesc la realizarea luptei impotriva criminalitatii contribuind prin transmiterea de infrormatii la prevenire.Drept forma cu character informativ poate servi procurarea de informatii care serveste la tinerea evidentei persoanelor socialmente periculoase refuiate pe teritoriul unui stat. 4ctele internnationale semnate de %& prevad diferite forme de asistenta cu character informative,de e":Conventia Curtii !upreme de ;ustitie cu privire la asistenta jjuridica si raporturile juridice in materie civila,familiala si penala stabileste e"pres ca institutiile centrale de justitie ale statelor isi transmit reciproc la cerere infromatii despre leislatie in vioare sau care a actionat pe teritoriile lor si despre practica aplicarii ei de catre institutiile de justitie b)6ome de asistenta cu character procesual-se caracterizeaza priin faptul ca ele se desfasoara efectiv in sfera activitatii de represiune,fiecare dintre aceste forme reprezentind un mijloc dde colaborare intre state in realizarea represiunii impotriva unor infractiuni. 1.2.&nalizati principiul uni*ersalitatii aplicarii legii penale in spatiu
Prin principiul universalitatii presupune ca leea penala a %& se aplica pentru savirsirea altr infractiuni decit cele pentru care s-ar aplica leea penala a %& conform principiului realitatii,savirasirea acelor infractiuni prevazute de tratatele internationale la care %& este parte de catre cetatenii straini sau apatrizi ce nu au domiciliu pemanente pe teritoriul %& 4plicarea leii penale a %& potrivit principiului universalitatii presupune realizarea unor conditii:1.savirsirea unei infractiuni,altele decit cele pentru care s-ar aplica leea penala a %& conform principiului realitatii,de e":infractiunile ce afecteaza comunitatea internationala:traficul de stupefiante,furtul unor opere de arta. 2.infractiunea sa fie savirsita in intreime in strainatate$ 3.fapta sa fie savirsita de un cetatean strain sau apatrid ce nu are domiciliu permanent pe teritoriul %&$4.sa e"iste dubla incriminare,adica fapta sa fie prevazuta ca infractiune atit de leea penala a %&,cit si de cea a tarii unde a fost savirsita$ 5.infractorul se afla in %& venit de buna voie$".infractorul sa nu fi fost tras la raspundere penala in strainatate. 1.3.'roiectati o situatie in care infractiunea s!ar fi comis pe teritoriul RM de un cetatean straininsa extradarea lui nu ar fi posi$ila
=n rup de persoane reprezentanti diplomatici ai 6rantei au sosit in %& intr-o vizita,in seara aceleiasi zile cind au sosit sa iscat un conflict intre ei si alti diplomati cetateni ai %&,conflictul sa soldat cu batai,in consecinta reprezentantii diplomatici au cauzat vatamari usoare interitatii corporale diplomatilor cetateni ai %&.
Su$iectul 2(Fapta preudicia$ila 2.1.Relatati despre semnele laturii o$iecti*e a infractiunii
1atura obiectiva a unei infractiuni reprezinta actul e"terior care caracterizeaza fapta infractionala asupra obiectului ocrotit de leea penala. '.6apta prejudiciabila*semnul material)-este reprezentat de insasi fapta incriminate,intrucit fara o activitate e"terioara nu poate e"ista infractiunea,numai o actiune sau inactiune poate leza o valoare,actiunea consta in savirsirea a ceea ce leea interzice,iar inactiunea consta in abtinerea de a efectua o actiune pe care leea pretinde sa fie comisa. .=rmarea prejudiciabila- consta din lezarea obiectului sau,crearea unei stari de pericol pentru acesta prin savirsirea actiunii sau inactiunii ilicite,rezultatul se poate e"prima intr-o vatamare efectiva adusa obiectului,o lezare a acestuia sau producerea unui pericol pentru el. 3.%aportul cauzal dintre fapta si urmare-rezultatul produs prin infractiune este urmarea actiunii sau inactiunii subiectului active al infractiunii sau a participantilor la aceasta,atunci cind la producerea rezultatului au cooperat mai multe persoane. /.impul,locul,metoda,mijlocul,imprejurarile comiterii faptei*semne facultative). Prin locul savirsirii infractiunii se intelee locul unde a fost savirsita actiuneaBinaciunea prejudiciabila,indifferent de timpul survenirii urmarilor. impul savirsirii faptei se considera timpul cind a fost savirsita actiuneaBinactiunea prejudiciabila,indifferent de timpul survenirii urmarilor. 2.2.+omparati actiunea cu inactiunea preudicia$ila
4ctiunea reprezinta o comportare pozitiva,o conduita prin care se face ceva de natura sa produca o schimbare in sfera relatiilor sociale.Cele mai multe infractiuni sunt savirsite prin actiuni,aceasta poate consta dintr-un sinur act sau din mai multe fara ca prin aceasta sa-si piarda unitatea,de e":infractiunea de vatamare corporala poate fi savirsita cu aplicarea unei sinure lovituri sau a mai multor. 4ctiunea poate imbraca diferite forme,se poate manifesta sub aspecte diferite in functie de obiectul special ocrotit de leea penala care poate fi lezat numai printr-un anumit mod de comportare a infractorului.In infaptuirea actiunii autorul poate utilize forta proprie atunci cind loveste victima sau anumite instrumente si mijloace. Inactiunea reprezinta comportamentul pasiv al persoanei,infractiunea inseamna a nu face ceea ce este impus,ceea ce este ordonat prin lee.9 infractiune ce se manifesta sub forma de inactiune se poate savirsi numai daca persoana care are obliatia leala de a face ceva nu o realizeaza. 2.3.Pricop,in virsta de '/ ani,a sarbatorit revelionul in centrul orasului impreuna cu alti prieteni
de aceeasi virsta.Dupa intrebuintarea bauturilor alcoolice unul dintre prietenii lui Pricop-!trelitov a cerut primului sa atace batrinul care merea inaintea lor,sa-I sustraa ceasul de la mina sis a il transmita.Pricop a refuzat cateoric,insa dup ace !trelitov la amenintat cu rafuiala fizica,Pricop a e"ecutat cele propuse de !trelitov.Dupa '8 ore !trelitov ce purta la mina ceasul victimei a fost retinut de colaboratorii politiei. Influenteaza asupra solutionarii problemei privind traerea la raspundere penala a lui Pricop acea circumstanta ca el a comis actiunile sale sub influenta violentei psihice aplicate de !trelitov5 u,la raspundere penala va fi traas !trelitov.
Su$iectul 3(ino*atia si formele ei 3.1.Relatati despre conceptul si formele *ino*atiei
inovatia reprezinta atitudinea psihica a pesoanei fata de fapta prejudiciabila savirsita si urmarile prejudiciabile ale acesteia,ce se manifesta sub forma de intentie sau imprudenta. Intentia reprezinta cea mai raspindita forma a vinovatiei atit in continutul leii penale,cit si in practica judecatoreasca.Infractiunea se considera savirsita cu intentie directa atunci cind persoana care a savirsit-o isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunilorBinactiunilor sale,a prevazut urmarile prejudiciabile si a dorit survenirea acestor urmari. Intentia indirecta are loc atunci cind persoana care a comis infractiunea isi dadea seama de caracterul actiuniiBinactiunii sale,a prevazut consecintele prejudiciabile si cu toate ca nu le dorea constient admitea survenirea lor. Imprudenta-se considera ca infractiunea a fost savirsita din imprudenta daca persoana care a savirsit-o isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale,a prevazut urmarile ei prejudiciabile dar considera in mod usurabil ca ele vor putea fi evitate ori nu isi dadea seama de cacterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale,nu a prevazut posibilitatea survenirii urmarilor ei prejudiciabile,desi trebuia sa le prevada. 3.2.%escrieti fapta sa*irsita cu doua forme de *ino*atie si fapta sa*irsita fara *ino*atie.
-In cazul infractiunilor savirsite cu doua forme de vinovatie partile componente ale acesteia de obicei atenteaza asupra a doua obiecte aparate de leea penala,dar poate atenta si asupra unui sinur obiect cum este de e":cazul provocarii ileale a avortului care a provocat o vatamare mediu interitatii corporale sau a sanatatii.In cadul acestor componente de infractiune subiectul actioneaza cu intentie,iar din imprudenta fata de consecintele acesteia. Infractiunea savirsita cu doua forme de vinovatie poate fi de tipuri: '.este formata din infractiunile cu semne calificante,componenta de baza este materiala,iar in rolul de semn calificant apare o urmare mai rava sau deosebit de rava comparative cu urmarea care reprezenta semnul obliator al componentei de baza. .infractiunile componenta de baza a corora este formala,iar in rolul de consecinte calificante avem semne ce caracterizeaza componenta calificanta de infractiune. -6apta se considera savirsita fara vinovatie daca persoana care a comis-o nu isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sai inactiunii sale,nu a prevazut posibilitatea survenirii urmarilor ei prejudiciabile si conform circumstantelor cauzei nici nu trebuia sau nu putea sa le prevada.De la aceasta reula e"ista doua situatii in care intre actiuneaBinactiunea si urmarea prejudiciabila survenita e"ista o leauta cauzala,insa fapta se considera savirsita fara vinovatie. In prima situatie persoana care a comis fapta nu isi dadea seama de caracterul pejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale si nici nu trebuia sau nu putea sa-l inteleaa.1a aceasta situatie se refera leitima aparare aparenta cind o persoana este convinsa in baza unor date obiective si a unor conditii subiective ca se afla in fata unui atac 4 doua situatie in care fapta se savirseste fara vinovatie,este aceea in care persoana nu isi dedea seama de caracterul prejudiciabil al faptei sale,nu a prevazut posibilitatea survenirii urmarilor ei si conform circumstantelor cauzei nici nu trebuia si nici nu putea sa le prevada,in acest caz pentru a produce efecte de inlaturare a caracterului penal al faptei,cazul fotruit trebuie sa se intemeieze pe anumite conditii: a)actiunea sau inactiunea care a determinat urmarea neprevazuta trebuie sa fie o fapta incrimanata de leea penala$ b)actiunea sau inactiunea unei persoane sa fi produs o urmare prejudiciabila datorita unor imprejurari obiective,neprevazute de constiinta si vointa acelei persoane$ c)persoana care a savirsit fapta trebuie sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia imprejurarii care a determinat producerea urmarii prejudiciabile. 6apta savirsita fara vinovatie inlatura caracterul penal al faptei,si pe cale de consecinta raspunderea penala. 3.3.+onstruiti mecanismul psi6ologic al *ino*atiei
Test nr.# Su$iectul 1(/egea penala 1.1.+aracterizati legea penala su$ aspectul notiunii si trasaturilor caracteristice
Prin lee penala se intelee actul leislative care cuprinde norme de drept ce stabilesc principiile si dispozitiile enerale si speciale ale dreptului penal,determina faptele ce constituie infractiune si prevede pedepsele ce se aplica infractorilor.emeiul juridic al leii penale este Constitutia %&,precum si actele internationale la care %& este parte. Trasaturile(1.rasatura de baza a leii penale ca act juridic al oranului suprem al puterii de stat Parlamentului %& reiese din desemnarrea sa si consta in asiurarea apararii persoanei,drepturilor si liberattilor ei,a mediului,proprietatii,intereselor statului si ale societatii,precum si a intreii ordini de drept de orice atentat infractional$2.1eea penala reprezinta actul leislative adoptat de Parlamentul %& in conformitate cu prevederile Constitutiei %& si a actelor internationale. 3.1eea penala in statul de drept reprezinta mijlocul realizarii politicii penale$4.1eea penala reprezinta unicul izvor de drept penal intrucit normele penale se contin numai in leea penala 5.1eea penala contine temeiul si principiile raspunderii penale. ".1eea penala stabileste care fapte prejudiciabile *actiuniBinactiuni) constituie infractiuni si determina pedepsele care pot fi aplicate persoanelor care au savirsit infractiuni sau in unele cazuri concrete indica spre posibilitatea aplicarii liberarii de raspundere si pedeapsa penala.#.1eea penala cirespunde conditiilor social-economice,politice si ideoloice in care traieste societatea,intereselor si cerintelor acesteia7.1eea penala insasi prin faptul aprobarii si puneii in aplicare a acesteia contribuie la prevenirea criminalitatii,la respectarea prevederilor Constitutiei si a altor lei din partea cetatenilor statului. 1.2.%escrieti conditiile extradarii +ondditiile pot fi clasificate in:'.Conditii cu privire la infractiuni$.Conditii cu privire la
infractor$3.Conditii de ordin procedural. 1.+onditii cu pri*ire la infractiuni(
a)sa se fi savirsit o infractiune pe teritoriul statului solicitant ori impotriva intereselor acestuia. b)sa e"iste dubla incriminare$ c)peddeapsa prevazuta de lee sa fie de cel putin un an de inchisoare sau o alta pedepasa mai aspra$ d)in cazul in care fapta pentru care se cere e"tradarea este pedepsita de leea tarii solicitante cu pedeapsa capitala,e"tradarea persoanei poate fi refuzata daca partea solicitanta nu va da asiurari ca pedeapsa capitala nu va fi e"ecutata in privinta persoanei e"tradate.e)e"tradarea nu se acorda daca infractiunea pentru care este ceruta este considerata de leea %& infractiune politica. 2.+onditii cu pri*ire la infractor: a)infractorul trebuie sa fie cetatean strain cind %& este stat solicitat. b)nu pot fi e"tradati de %&:proprii cetateni$persoanele straine care se bucura in%& de imunitate de jurisdictie$persoanele corora le-a fost acordat statut de refuiat politic$persoanele carora li sa acordat dreptul de azil in %&$persoanele straine citate din strainatate in vederea audierii caparti$Procurorul #eneral,&inisterul ;ustitiei sau instanta care solutioneaza cazul privind e"tradarea.c)infractorul sa se aseasca pe teritoriul statului solicitat 3.+onditii de ordin procedural(
'.!a e"iste o cerere de e"tradare din partea unui stat care are interesul sa-l pedepseasca pe faptuitor sau sa-l puna sa e"ecute pedeapsa pe cel condamnat. 2.!tatul solocitat care primeste cererea de e"tradare este obliat sa-l aresteze pe faptuitor pentru ca acesta sa nu dispara. 3.!tatul solicitat este obliat sa comunice statului solicitant data si locul predarii faptuitorului care este e"tradat 4.!tatul solicitant este obliat sa comunice partii solicitate informatii cu privire la finalizarea procesului penal in care a fost implicat cel e"tradat.
1.3.Inclupatul !irbu a fost trimis in judecata pentru savirsirea infractiunii de calomnie prevazuta
dde art.'8 CP al %&.Inainte de judecarea cauzei la mai 88/ a intrat in vioare 1eea %& nr.'''-0 din .8/.8/ care a abroate infractiunea de calomnie din continutul Partii speciale a CP al %&. !a se arate ce influenta a avut aceasta modificare leislative. %aspuns:&odificare il va elibera pe !irbu de raspundere si pedeapsa penala,conform art.'8 din CP al %& leea penala care inlatura caracterul infractional al faptei,care usureaza pedeapsa sau amelioreaza situatia persoanei ce a comis infractiunea are effect retroactive,adica se e"tinde asupra persoanelor care au savirsit faptele respective pina la intrarea in vioare a acetei lei,inclusive asupra persoanelor care e"ecuta pedeapsa. Su$iectul 2(/atura o$iecti*a a infractiunii 2.1.Relatati despre semnele laturii o$icti*e a infractiunii
Continutul laturiii obiective a infractiunii este cuprins dintr-un sir de semne: '.6apta infractionala*semnul material) .=rmarea prejudiciabila 3.1eatura cauzala dintre fapta prejudiciabila si urmarile acesteia 6apta reprezinta actul de conduita interzis de catre o norma a CP ce se desfasoare intr-un anumit loc sit imp,orice fapta prejudiciabila este savirsita cu aplicarea unor anumite intrumente sau mijloce,precum si prin intermediul unei anumite metode,de e" omorul in toate cazurile se savirseste cu ajutorul unor anumite instrumente sau cu aplicarea unei metode anume =rmarea prejudiciabila- consta din lezarea obiectului sau,crearea unei stari de pericol pentru acesta prin savirsirea actiunii sau inactiunii ilicite,rezultatul se poate e"prima intr-o vatamare efectiva adusa obiectului,o lezare a acestuia sau producerea unui pericol pentru el. %aportul cauzal dintre fapta si urmare-rezultatul produs prin infractiune este urmarea actiunii sau inactiunii subiectului active al infractiunii sau a participantilor la aceasta,atunci cind la producerea rezultatului au cooperat mai multe persoane. 2.2.Faceti o generalizare aspura semnelor facultati*e ale laturii o$iecti*e ale infractiunii
+"istenta infractiunii este conditionata de savirsirea unei fapte manifestata sub forma de actiune sau inactiune.9rice fapta presupune un act de conduita din partea infractorului prin care se aduc anumite daune valorilor sociale ocrotite de leea penala.6apta sociala sa ppoate realiza intr-un anumit loc sit imp,prin anumite mijloace sau instrumente,metoda sau imprejurarea nu prezinta principaliul pentru e"istenta infractiunii,de aceea in normele de incriminare de obicei nu sunt incluse conditii cu privire la acestea care ar completa descrierea faptei.In anumite cazuri aceste semne prezinta importanta pentru determinarea unui anumit tip de infractiuni contribuind la individualizarea radului prejudiciabil al infractiunii in continutul carora au fost incluse,de e":e necesar ca fapta sa fie savirsita intr-un anumit loc:la infractiunile de profanare a mormintelor$timpul este o conduita necesara a infractiunilor militare*timpul de razboi)$mijloacele reprezinta semne principale al infractiunilor cu ar fi vinatul illeal.Includerea acestor semne in normele in"criminatoare a fost necesara deosrece numai in prezenta lor se poate provoca o dauna valorilor sociale aparate de leea penala,daca aceste semne cu sunt prevazute in CP constatarea lor poate prezenta interes pentru individualizarea judiciara a pedepsei,in situatiile cind semnele respective nu sunt iincluse in continutul de baza al componentelor de infratiune date devin semne calificante ce sunt introduse in continutul calificant. 2.3.&lcatuiti o speta in care unul din semnele facultati*e ale laturii o$iecti*e ar de*ein o$ligatoriu
4rt.33-vinatul illeal,vinatul fara autorizatie corespunzatoare,fie in perioada interzisa,fie in locurile interzise,cu unele metode nepermise.
Su$iectul 3(,ntentia si modalitatile ei 3.1.+aracterizati intentia si modalitatile ei
Intentia reprezinta cea mai raspindita forma a vinovatiei atit in continutul leii penale,cit si in practica judecatoreasca. Infractiunea se considera savirsita cu intentie directa atunci cind persoana care a savirsit-o isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunilorBinactiunilor sale,a prevazut urmarile prejudiciabile si a dorit survenirea acestor urmari. Inteleerea caracterului prejudiciabil al faptei si prevederea urmarii ei constituie elemental intelectiv al intentiei.Inteleerea caracterului prejudiciabil al faptei savirsite e adresata in timp prezentului si inseamna ca persoana in timpul savirsirii infractiunii constientizeaza caracterul si radul prejudiciabil al faptei pe care o savirseste.Previziunea urmarilor prejudiciabile este adresata in timp viitorului si inseamna ca faptuitorul a avut reprezentarea posibilitatii survenirii lor. Inteleerea caracterului prejudiciabil al faptei savirsite inlobeaza reprezentarea in constiinta persoanei a valorillor sociale asupra carora se atenteaza,a continutului actiunii si inactiunii prin care se realizeaza activitatea infractionala,a circumstantelor concrete in care se va desfasura infractiune. Previziunea urmarilor prejudiciabile presupune reprezentarea faptuitorului asupra daunei care va fi cauzata,rpin savirsirea faptei,valorilor crotite de leea penala. 6actorul intelectiv al intentiei directe presupune survenirea inevitabila a urmarilor prejudiciabile. 6actorul volitiv al intentiei directe caracterizeaza directionarea vointei subiectului si se e"prima in dorinta survenirii anumitor urmari prejudiciabile ale actiunii sau inactiunii sale infractionale. Dorinta constituie factorul volitiv mobilizat la atinerea scopului infractional. Intentia indirecta are loc atunci cind persoana care a comis infractiunea isi dadea seama de caracterul actiuniiBinactiunii sale,prevedea consecintele prejudiciabile si cu toate ca nu le dorea constient admitea survenirea lor. Previziune in cazul intentiei indirecte presupune doar inteleerea posibilitatii survenirii reale a urmarilor prejudiciabile si nu a inevitabilitatii lor. 6actorul volitiv al intentiei indirecte este caracterizat de lipsa dorintei,dar de admiterea constienta a urmarilor prejudiciabile. Intentia simpla si cea calificata
Intentia este simpla atunci cind faptuitorul prevede si urmareste survenirea urmarilor prejudiciabile. Intentia calificata atunci cind faptuitorul urmareste survenirea urmarilor in vederea realizarii unui scop prevazut in norma de incriminare. Intentia determinata si cea nedeterminata
Intentia determinata se caracterizeaza prin prezenta la subiectul infractiunii a unei inchipuiri concrete cu privire la indicii calitativi si cantitativi a prejudiciului cauzat prin infractiune. Intentia determinata simpla-atunci cind subiectul are o inchipuire precisa despre un oarecare rezultat. Intentia determinata alternativa-e"ista atunci cind subiectul prevede posibilitatea eala si reala de aparitie a doua sau a mai multor urmari prejudiciabile. Intentia nedeterminata-este caracterizata prin aceea ca desi face parte din previziunea subiectului in constiinta acestuia nu este determinata. Intentia initiala si cea supravenita
Intentia initiala este evidenta atunci cind faptuitorul prevede urmarea faptei sale de la inceput. Intentia supravenita e"ista atunci cind prevederea urmarii prejudiciabile apare ulterior unei hotariri initiale si determina hotarirea unlterioara de a o produce. Intentia spontana si cea premeditata
Intentia spontana-intentia care este realizata in infractiune imediat sau dupa tracerea a unui interval neinsemnat de timp de la momentul elaborarii planului de a comite o infractiune. Intentia spontana este simpla si afectata.
Intentia premeditate se caracterizeaza prin faptul ca intentia de a comite o infractiune se relizeaza dupa trecerea unui anumit interval de timp de la aparitia indului sau planului de a comite infractiunea. Intentia unica si cea complexa
Intntia unica se manifesta atunci cind faptuitorul a hotarit sa savirseasca o sinura fapta Intentia comple"a-faptuitorul a hotarit sa savirseasca mai multe fapte. 3.2.%eterminati deose$irile dintre intentia indirecta si increderea exagerata
In cazul intentie indirecte subiectul prevede posibilitatea reala de survenire a urmarilor prejudiciabile,in cazul increderii e"aerate aceasta posibilitate apare ca o abstractie,subiectul isi da seama ca astfel de fapte pot atrae dupa sine aparitia unor urmari prejudiciabile,dar se bazeaza pe faptul ca in situatia concreta data le va putea evita. Deosebirea intre increderea e"aerata si intentia indirecta se face in raport cu elementul volitiv,daca in cazul intentiei indirecte subiectul constient admite survenirea urmarilor prejudiciabile,adica pozitiv se atirna fata de ele,atunci la increderea e"aerata apare nu numai dorinta ci si admiterea constienta a aparitiei caroiva-I urmari,subiectul straduindu-se sa nu permita aparitia in fapt a acestota avind o atitudine neative fata de ele. 3.3.la$orati mecanismul psi6ologic al *ino*atiei in cazul comiterii infractiunii cu intentie.
Daca faptuitorul nu doreste survenirea urmarilor prejudiciabile insa le admite in mod constient acesta constituie un produs derivat al faptei sale in calea spre atinerea scopului dorit.inovatul nu tine spre provocarea urmarilor prejudiciabile insa in acelasi timp nu incearca sa le evite.
Test 7 Su$iectul 1(-orma uridico!penala 1.1.%efiniti norma uridico!penala
ormele juridice penale reprezinta reuli de conduita inscrise in lei penale care relementeaza raporturile juridice de drept penal ce apar in rezultatulsavirsirii unei infractiuni. ormele juridice penale isi realizeaza functia lor reulatoare prin prevederea tuturor faptelor ce sunt periculoase pentru valorile sociale care formeaza obiectul dreptului penal si prin interzicerea lor sub sanctiune penala.ormele juridice penale au character comple",fiind prohibitive si imperative,sunt prohibitive prin aceeea ca instituie obliatia enerala de abtinere in a savirsi fapta incriminata ca infrractiune,si sunt imperative deoarece prevad aplicarea si suportarea consecintelor penale in caz de nerespectare a interdictiei de savirsire a infractiunilor incriminate.ormele juridice penale sunt reflectate in articolele din Codul penal al %&. 1.2.%escrieti norma uridico!penala
%eferindune la structura normei juridico-penale in literature de specialitate s-au conturat doua opinii potrivit carora norma juridica penala cuprinde 3 parti:ipoteza,dispozitia,sanctiunea-fiind tripotomica.Potrivit celei de-a doua opinii structura este dipotomica,fiind formata din dispozitie si sanctiune. Dispozitia reprezinta acea parte a normei penale care determina faptele prejudiciabile ce constituie infractiuni. !e clasifica in:1.%ispozitie simpla-care numeste doar fapta fara a descrie semnele ei. 2.%ispozitia descripti*a! contine o descrieire desfasurata a semnelor infractiunii,majoritatea dispozitiilor din partea speciala a Codului penal sunt dispozitii de acest tip. 3.%ispozitia de $lanc6eta-pentru a intelee continutul normei se face trimitere la alte lei sau acte normative. 4.%ispozitia de trimitere-dispozitia in cadrul careia pentru a intelee continutul normei se face trimitere la dispozitia insasi a leii penale. 5.%ispoztitia com$inata-contine mai multe tipuri de dispozitie indicate anterior. !anctiunea reprezinta partea normei care determina cateoria si cuantumul pedepsei penale care poate fi aplicata pentru actiunea savirsita. !antiunile se clasifica in: 1.Santiune relati* determinta-care stabileste o cateorie de pedeapsa indicind limitele minimale si ma"imale aplicabile cazului dat,daca in continutul sanctiunii se contine numai limita ma"imala de pedeapsa,atunci cea minimala o asim stipulate in Partea #enerala a Codului penal:amenda pentru persoana fizica$amenda pentru persoana juridical$munca nereunerata in folosul comunitatii.2.Sanctiune a$solut determinata-stabileste e"pres cateoria si marimea pedepsei.3.Sanctiune alternati*a-stabileste doua sau mai multe tipuri de pedeapsa penala,iar instanta de judecata reiesind din toate circumstantele cauzei si pesoana infractorului stabileste o sinura cateorie de pedeapsa penala principala condamnatului. 4.Sanctiune a$solut nedeterminata -sanctiunea nu stabileste nici cateoria si nici limitele pedepsei.5.Sanctiunea com$inata-sanctiunea care contine in sine mai multe tipuri de sanctiuni aratate anterior,de obicei acestea se refera in continutul sanctiunilor cind se pronunta pedeapsa atit pentru pesoana fizica,cit si pentru persoana juridica. Pentru a se face distinctia intre mai multe cateorii de norme penale,in literature de specialitate sau rezlizat un sir de clasificari: 1.Dupa continutul si sfera de incidenta a normei distinem: a)orme penale enerale-acelea care sunt cuprinse in continutul Partii #enerale a Codului Penal si sunt de enerala aplicatiune,ele stabiilesc reuli de aplicare a institutiilor fundamentale ale dreptului penal si anume infractiunea,raspunderea si pedeapsa penala. 4cestea se mai clasifica in: 1.orme declarative-stabilesc scopul si principiile enerale ale dreptului penal2.orme determinative-norme care contin formularea institutiilor si notiunilor separate ale dreptului penal.b)orme penale speciale-normele de incriminare care prevad conditii in care o anumita fapta constituie infractiune si pedeapsa ce se aplica pentru savirsirea ei.4ceste norme alcatuiesc continutul Partii !peciale a Codului Penal.
+le se mai clasifica in: a) orme de interdictie-norme prin care se impune o interdictie oprindu-se savirsirea unei anumite fapte prejudiciabile prevazute de leea penala prin amenintarea cu aplicarea unor anumite sanctiuni,majoritatea normelor speciale sunt de interdictie. $) orme de prescriptie-prin care se oblie cetatenii sa savirseasca anumite fapte recunoscute social utile 2.,n functie de caracterul conduitei prescrise prin preceptul normelor(
-orme prohibitive-abtinerea de a savirsi fapta descrisa si incriminate in dispozitie. -orme onerative-stabilesc obliatia de a face sau de anu face ceva. 3.,n functie de elementele cuprinse in structura normei penale(
-orme penale complete-cuprin atit dispozitia,cit si sanctiunea necesare incriminarii si sanctionarii unei fapte ca infractiune.-orme penale divizate-nu au structura completa in acelasi articol din lee. 4.,n materie de te6nica legislati*e(
-orme penale de incriminare cadru-au in structural or o dispozitie de incriminare cadru si o sanctiune corespunzatoare.-orme penale de trimitere sau de referire-sunt norme incomplete. 1.3.%ecideti asupra formelor de interpretare a legii penale
Interpretarea leii penale este o operatiune lico-penala de lamurire a continutului unei lei penale.,n functie de su$iectii care efectueaza interpretareaaceasta poate fi( -9ficiala-atunci cind este efectuata de catre orane sau subiecti oficiali$ -eoficiala-atunci cind este efectuata de catre oameni de stiinta,profesionisti,cetateni. ,nterpretarea oficiala poate fi( !/egala8autentica)!este efectuata de catre leiuitor si consta in e"plicarea anumitor
termini,e"presii sau situatii juridice care impun o interpretare unitara.4ceasta interpretare poate fi conte"tuala atunic cind este facuta de leiuitor odata cu adoptarea normei intepretate si in cuprinsul aceleiasi lei$si posterioara-atunci cind este facuta ulterior adoptarii leii interpretate si prin act normative separate.!+auzala-apare cel mai frecvent in practica,deoarece incadrarea juridical a oricarei infractiuni de catre oranul de urmarire penala sau de instanta de judecata presupune o activitate permanenta de interpretare a prevederilor leale in raport cu circumstantele fiecarei cauze. ,nterpretarea neoficiala poate fi( !%octrinala-este facuta de catre institutiile de cercetari stiintifice ,de teoreticienii dreptului penal •
care prn monorafii,lucrari,articole efectueaza o analiza teoretica a normelor penale. !'rofesionala-este efectuata de catre juristi,in afara unei cauze penale concrete. !$isnuita-este realizata de catre orice neprofesionist,participant la raportul de drept penal,de cetateni. Su$iectul 2(+onsecintele preudicia$ile 2.1.Relatati despre consecintele preudicia$ile
=rmarea prejudiciabila consta din lezarea obiectului sau,crearea unei stari de pericol pentru acesta prin savirsirea actiunii sau inactiunii ilicite,rezultatul se poate e"prima intr-o vatamare efectiva adusa obiectului,o lezare a acestuia sau producerea unui pericol pentru el. Consecinta ca lezare adusa obiectului poate fi matriala si consta din modificarea suferita de obiectul material sau in schimbarea efectiva materiala produsa in realitatea inconjuratoare,de e":infractiunea de omor,de vatamare corporala,de sustraere. Consecinta ca lezare adusa obiectului poate fi nemateriala-atunci cind obiectul apararii unor infractiuni consta intr-o valoare nemateriala,de e":demnitatea persoanei. Consecinta penala poate consta si intr-o strare de pericol-atunci cind fapta fara a produce o dauna efectiva obiectului apararii penale ii creeaza o stare de pericol de amenintare directa suficienta ca fapta sa fie apreciata in calitate de infractiune,de e":tentative dde omor.
2.2.+lasificati consecintele preudicia$ile +onsecintele sau urmarile preudicia$ile se clasifica in doua grupe(
'.Consecintele prejudiciabile materiale:a)patrimoniale-e":sustraerea,delapidarea.b)fiziceomorul si toate formele vatamarii corporale. .Consecintele prejudiciabile formale:a)consecinte care aduc prejudiciu drepturilor si libertatilor persoanei$b)consecinte care aduc daune activitatii aparatului de stat si oranizatiior obstesti. 2.3.%ecideti asupra importantei consecintelor preudicia$ile
In primul rind ele sunt semne principale in cadrul componentelor materiale de infractiunne$ In al doilea rind in unele componente materiale de infractiune consecintele prejudiciabile apar in calitate de semne calificante ale acestora$ In al treilea rind consecintele prejudiciabile sunt luate in considerare de instanta de judecata in procesul stabilirii pedepsei faptuitorului in calitate de circumstante atenuante sau aravante. Su$iectul 3(Su$iectul infractiunii 3.1.Relatati despre responsa$ilitate si iresponsa$ilitate
%esponsabilitatea este starea psihioloica a persoanei care are capacitate de a intelee caracterul prejudiciabil al faptei,precum si capacitatea de a-si manifesta vointa si a-si dirija actiunile. +ste absolute necesar ca responsabilitatea sa e"iste in momentul comiterii infractiunii,daca responsabilitatea lipseste nu se mai pune problema vinovatiei ca semn al ifractiunii. Persoana fiin responsabila poate fi caracterizata potrivi a doua criterii: 1)Criteriul juridic*psiholoic)-capacitatea persoanei de a intelee caracterul prejudiciabil al infractiunilor precum si posibilitatea de a conduce cu actiunile sau inactiunile sale. 2)Criteriul medical-responsabilitatea persoanei care poseda posibilitatea de a intelee de ce fapta sa prezinta un rad sau un nivel de prejudiciabilitate pentru a se abtine de la comiterea ei. +ste iresponsabila persoana care nu este apta de a-si aprecia faptele sale sau chiar si daca este capabila sa le aprecieze nu este in stare de a le stapini,nule poate dirija in mod constient datorita unei boli psihice permanente sau temporare.u este pasibila de raspundere penala persoana care in momentul savirasitii unei fapte prejudiciabile se afla in stare de iresponsabilitate,fata de asemenea persoane in baza hotaririi instantei de judecata pot fi aplicate masuri e constrinere cu character medical.1a cateoria persoanelor iresponsabile se mai atribuie si persoanele care au savirsit infractiuni in stare de responabilitate insa inainte de pronuntarea sentintei de instanta de judecata sa imbolnavit de o stare psihica care a lipsit-o de posibilitatea de a-si da seama de actiunile sale ,fata de asemenea persoane este pronuntata aplicarea masurilor de constrinere cu character medical,iar dupa insanatosire aceasta persoana urmeaza sa raspunda penal pentru faptele comise anterior.De asemenea mai poate fi considerata persoana iresponsabila cea care a savirsit infractiunea in stare de responsabilitate,a fost responsabila pe parcursul desfasurarii procesului insa sa imbolnavit de o boala cronica mintala in momentul e"ecutarii pedepesei penale,fat de aceasta persoana se pronunta trimiterea intr-o institutie medicala specializata cu scopul efectuarii tratamentului necesar,iar daca se insanatoseste va fi supusa e"ecutarii termenului de pedeapsa ramas,insa daca in perioada efectuarii tratamentului a e"pirat termenul de pedeapsa ea va fi liberata de e"ecutarea termenului inchisorii. Criteriul medical al iresponsabilitatii include prezenta unei maladii sau bolipsihice. Criteriul juridic*psiholoic)-include factori psihici:factorul intelectiv-persoana nu poate sa-si deie seama de actiunile sale$factorul volitiv-persoana nu poate conduce cu faptele sale.
3.2.xplicati modul de sta$ilire a *irstei su$iectului infractiunii
!uunt pasibile de raspundere penala persoanele fizice responsabile care in momentul comiterii infractiunii au implinit virsta de ' ani,in cazul unor cateorii de infractiunii virsta traerii personei la raspundere penala este de '/ ani,de asemnea e"ista cateorii de infractiuni in cazul savirsirii carora subiecti ai acestora pot fi persoane majore,ce au deposit virsta de ' ani,de e":pornorafia infrantila,provocarea ileala a avortului. Pentru a stabili virsta minorului judecata este obliate sa determina cu e"actitate ziua,luna si anul nasterii acestuia,in unele cazuri se purcede la efectuarea unei e"pertize medico-leale pentru constatarea virstei minorului:se va constata ca minorul a implinit o anumita virsta reioesind din virsta minimala stabilita de e"pert,iar cind se cunoaste ziua de nastere se va considera ca persoana a implinit o anumita virsta incepind cu ora 88:88 a zilei urmatoare.Daca e"pertii numesc numai anul nasterii atunci ziua de nastere va fi considerate ultima zi a acelui an. !e distin 3 criterii pentru stabilirea virstei raspunderii penale: '.
sau in virsta de ' ani aiesit in curte si jucindu-se cu arma a ranit-o la mina dreapta pe Popova in virsta de ' ani,cauzind acesteia leziuni corporale usoare. Dati notiunea de subiect al infractiunii. !ubiect al infractiunii este cel care a comis o infractiune,sunt pasibile de rasoundere pernala persoanele fizice responsabile care in momentul savirsirii infractiunii a implinit virsta de ' ani, in cazul unor cateorii de infractiunii virsta traerii personei la raspundere penala este de '/ ani.In calitate de subiecti ai raspunderii si pedepsei penale pe teritoriul %& pot fi e"aminate toate cateoriile de persoane*cetateni proprii,persoane straine si apatride) care sau facut vinovate de comiterea unei fapte prevazute de leea penala. Poate fi tras la raspundere penala feciorul lui Platon5 u.
Test nr.11 Su$iectul 1(Raportul uridic penal de conflict 1.1.%efiniti raportul uridic penal
%aporturile juridice penale reprezinta relatiile de aparare sociala impotriva criminalitatii si combaterea acesteia,relementate prin normele dreptului penal,ce apar independent de vointa destinatarilor leii penale.%aporturile juridice penale se realizeaza intre stat si toti ceilalti membrii ai societatii,in cadrul acestui raport statul prin oranelle sale are dreptul de a impune respectarea valorilor sociale ocrotite de lee si de a trae la raspundere penal ape cei care au savirsit infractiuni,iar membrii societatii au obliatia de a se conforma leii.%aporturile juridiec penale nu iau nastere pe baza unui accord de vointa intre cei care sunt subiecti ai raportului,ci prin e"primarea imperativa a vointaei statului,raporturile juridice penale alcatuiesc ordinea de drept penala efectiva. 1.2.+omparati raportul uridic penal de conformare cu cel de conflict
%aporrturile juridice de conformare sunt acele raporturi care se stabilesc intre stat-ca subiect ce asiura protectia celor mai importante valori sociale prin mijloace juridice penale si toti cetatenii carora li se adreseaza aceste norme.%aporturile juridice de conformare au o e"istenta abstracta,imateriala,avind relevanta in realizarea scopului de preventie enerala pe care o are dreptul penal.e este reu de acceptat e"istenta unor raporturi de conflict enerate prin savirsirea infractiunii fara o prealabila conturare a obiatiilor enerale de conformare la lee in cadrul unor raporturi de conformare.De asemenea inteleerea raportului juridic penal numai in sensul conflictului dintre norma penala si individual antisocial nelijeaza tendinta leisltiilor moderne de a asimila modelul preventiv-curativ in aria mijloaclor de aparare sociala penale si reducerea reactiei repressive.Din momentul in care o anumita persoana nerespectind norma prohibitive sau onerativa a leii atenteaza la valorile sociale raaportul jjuridic penal ia o forma concreta,in aceasta situatie norma juridical penala enereaza relatii sociale de aparare de tip conflictual. 1.3.stimati momentul nasteriimodificarii si stingerii raportului uridic penal de conflict
%aportul juridic penal de conflict se naste din momentul savirsirii infractiunii,temeiul real al raspunderii penale il constituie fapta prejudiciabila savirsita.Dobindirea calitatii de subiect al raportului juridic de conflict se realizeaza prin vointa e"presa a persoanei care decide sa nu-si mai respecte obliatiile sale de conformare la dispozitiile leii penale,incalacarea repetata a obliatiei de conformare prin savirsirea mai multor infractiuni da nastere unor multiple raporturi juridice penale de conflict.Constatarea e"istentei unui raport juridic penal de conflict se face de catre o instanta de judecata competenta conform leii.%aportul juridic penal de conflict se constata prin intermediul procesului penal. &odificarea raportului juridic penal de conflict are loc cind se adopta o norma juridical penala mai blinda,intervin unele cauze care inlatura pedeapsa sau se modifica definitive. !tinerea raportului juridic penal de conflict o reprezinta e"ecutarea pedepsei,in cazul liberarii de raspundere si pedeapsa penala stinerea raportului juridic penal de conflict se produce in momentul raminerii definitive a hotaririi penale prin care sa dispus liberarea.. Su$iectul 2(,nfractiunea si componenta infractiunii 2.1.Relatai despre actiunea preudicia$ila
4ctiunea reprezinta o comportare pozitiva,o conduita prin care se face ceva de natura sa produca o schimare in sfera relatiilor sociale.Cele mai multe infractiuni sunt savirsite prin actiuni,aceasta poate consta dintr-un sinur act sau din mai multe fara ca prin aceasta sa-si piarda unitatea,de e":infractiunea de vatamare corporala poate fi savirsita cu aplicarea unei sinure lovituri sau a mai multora.Cateotia de infractiune in relementarea sa enerala presupune savirsirea unei actiuni.4ctiunea in structura unui anumit tip de infractiune cunoaste o anumita forma de unde apare si denumirea de infractiune tipica,adica proprie acelei fapte.In norma de incriminare se indica actiunea fie printr-un cuvint,fie printr-o e"presie.4ctiunea poate imbraca diferite forme,se
poate manifesta sub aspecte diferite in functie de obiectul special ocrotit de leea penala care poate fi lezat numai printr-un anumit mod de comportare a infractorului,aceasta se paote realize prin cuvinte,prin metoda scrisa sau prin acte fizice.1a infaptuirea actiunii faptuitorul poate utilize forta proprie atunci cind loveste victima sau anumite instrumente. 2.2.&nalizati coraportul dintre infractiune si componenta infractiunii
otiunea de infractiune sic ea de componenta a infractiunii sunt strins leate intre ele,insa ele nu sunt identice.Intr-o opinie sotiunea materiala a infractiunii si notiunea enerala a componentei de infractiune e"prima pe diferite cai elementele esentiale ale unora si acelorasi fenomene ale vietii sociale,ale faptelor prejudiciabile,care sunt prevazute in calitate de infractiuni in leea penala. Infractiunea reprezinta intotdeauna un fenomen al realitatii obiective,ea este comisa de catre o persoana concreta,intr-un anumit loc,intr-o perioada determinate de timp,in anumite imprejurari,fiecare infractiune se caracterizeza printr-o multitudine de trasaturi individuale,de e":o infractiune de omor poate fi savirsita de catre o persoana,in anumite conditii de loc si de timp,din anumite motive etc. Componenta infractiunii este o notiune juridica ce se contine in dispozitia unei norme concrete a Parii speciale a CP si care caracterizeaza nu o infractiune concreta,ci o infractiune de un anumit tip sau en prin intermediul descrierii semnelor principale ale acesteia.Componenta infractiunii nu este o fapta comisa de infractor,ci o notiune abstracta,componenta infractiunii e"ista chiar daca in realitate nu se savirseste nici o infractiune prevazuta de aceasta componenta,componenta infractiunii este de neconceput fara leea penala,si fara fata prejudiciabila,analizind o fapta prejudiciabila savirsita in realitatea obiectiva si componenta infractiunii ce o caracterizeaza observam ca numarul semnelor prevazute in componenta infractiunii este mult mai mic in raport cu numarul semnelor ce caracterizeaza infractiunea ca o fapta a realitatii.,de e":pentru componenta hulianismului nu prezinta nici o importanta faptul ca actiunea a fost savirsita ziua sau seara,ca era barbat blond sau vrunet,ca era imbracat intrun anumit stil,etc. .3.%adu sa inteles cu Puiu sa-I vinda niste material de constructii,cu conditia ca Puiu le va lua sinur.Cind Puiu a venit dupa materiale,%adu I le-a aratat.estiind ca materialele nu-I apartin lui %adu,Puiu lea incarcat si a plecat. Pot fi pedepsite penale actiunile lui %adu5u. Su$iectul 3(Su$iectul infractiunii 3.1.%efiniti suu$iectul special al infractiunii
Prin subiect special al infractiunii este considerate persoana care pe lina semnele subiectului eneral intruneste cumulative in momentul savirsirii faptei si o conditie speciala.Deci nu orice persoana fizica responsabila ce a implint o anumita virsta si care a provocat aparitia unui anumit prejudiciu poate fi privita in calitate de subiect al infractiunii. !emnele subictului special sunt foarte variate,ele se pot referi la diferite caracteristici ale personalitaii infractorului,cum ar fi cele ce se refera la functia pe care o ocupa faptuitorul,profesia acestuia,starea famliara,de e":subiect al infractiunii de incalcare a reulilor de securitatea circulatiei sau de e"ploatare a mijloacelor de transport poate fi numai persoana care conduce mijlocul de transport. !emenel ce caracterizeaza subictul special sunt aratate in dispozitiile articolelor partii speciale a CP.+"ista situatii cind semnele subiectului special nu sunt aratate intr-o norma concreta a partii speciale insa acestea pot fi determinate daca apelam la metoda interpretarii sistematice loice sau ramaticale a leii,de e":neacordarea de ajutor unui bolnav. !ubiectii speciali pot fi clasificati: -Conform situatiei juridico-statale: ')cetateanul %& )ceteanul strain sau apatrid -Dupa criteriul demoraphic,conform enului:')femeia$)barbatul
-Conform profesiei:')medical)infractor contra justitiei -Conform functiei detinute:')persoana cu functie de raspundere$)militarul 3.2.&nalizati conditiile tragerii la raspundere penala a persoanei uridice
oul CP al %& pentru prima data in istoria penala a tarii noastre contine relementari privind persoana juridical ca subiect al infractiunii.%ecunoasterea teoretica a posibilitatii persoanei juridice se a raspunde penal a fost urmata de aplicarea prin anumite acte internationale,astfel Comitetul +uropean privind problemele infractionale a Consiliului +uropei a recomandat Parlamentelor statelor membre a Consiliului de a recunoaste persoana juridica in calitate de subiecti ai raspunderii si pedepsei penale in cazul savirsirii infractiunilor ecoloice.De asemenea Conventia +uropeana de drept penala asupra coruptiei prevede raspunderea penala a persoanelor juridice pentru infractiuni reprezentind darea si luarea de mita ,traffic de influenta si spalare a banilor.1a moment raspunderea penala a persoanelor juridice este prevazuta in &area
Cetateanu 0-medic,aflindu-se pe strazile orasului noaptea a observat ca un rup de persoane lau atacat pe cetateanu1 2 injunhiindul,0-medicul observind aceasta nu a acordat ajutor medical lui 2 din motiv ca era obosit si se rabea acasa.
1. +&R&+TR,9&R& 0-R&/ & %' 1.1%ef. conceptul :i caracteristicile %' %.'. ca ramurE de drept reprezintE - totalit. de norme juridice, care stabilesc ce fapte constituie
infracFiuni, condiFile rEspunderii penale, pedepsele Gi alte mEsuri ce urmeazE a fi aplicate sau luate de cEtre instanFele judecEtoreGti Hn cazul persoanelor care au sEvHrGit infr., Hn scopul apErErii celor mai importante valori sociale.+aracteristicele %'. le distingem din analiza defini;iei :i anume(a) DP. - ramurE de drept distinctE$b) DP. - structurE unitarE, dBce este alcEtuitE din P!pec.Gi P#en.$c) e format dintr-o totalitate de norme juridice$d) D.P. este autonom Hntru-cHt relem. un domeniu de relaFii sociale$e) normele D.P. stabilesc faptele considerate infracFiuni, condiFile de traere la rEs.penalE precum Gi pedepsele ce tr. aplicate$f) normele de drept se aplicE Hn scopul ocrotirii statului Gi a ordinii de drept din %.&. Hmpotriva faptelor socialmente periculoase. 1.2. +aracteriza;i principiile %.'. '. legalit<;ii = nimeni nu poate fi trs la rEsp. penalE decHt Hn baza sentinFei unei judecEtorii care tr. sE fie Hn strictE conform. cu le.penalE. '. umanismului > 1ePen. nu urmEreGte scopul de a cauza suferinFe fizice sau de a leza demnitatea omului. Jntreaa relem.juridicE are menirea sE apere persoana ca valoare supremE a societEFii. '. democratismului = toate persoanele care au sEvHrGit infracFiuni sHnt eale Hn faFa leii Gi sunt supuse rEs. penale fErE deosebire de se", rasE, limbE, reliie, apartenenFE la o minorotate naF., opinie politicE, sau o altE situaFie. 4pErarea dreptur. Gi intereselor unei pers. nu poate fi realizatE prin HncElcarea drepturilor Gi intereselor altei persoane. '. egalit<;ii >n fa;a legii = toFi sunt eali Hn faFa leii indiferent de rasE, reliie, se", opinie politicE, aparteninFE la o minorotate naF. sau o altE situaFie. '. *ino*<;iei > persoana este supusE rEspunderii Gi pedepsei penale numai pentru fapta sEvHrGitE cu vinovEFie *intenFia sau imprudenFa) prevEzutE de leea penalE. '. caracterului personal al r %P este supusE numai pers. care a sEvHrGit cu intenFie sau imprudenFE o faptE prev. de 1ePen. '. indi*idualiz la aplicarea 1ePen se Fine cont de caracterul prejudiciabil al faptei ,de persoana fEptuitorului Gi circumst. care araveazE sau atenuiazE %P. 1.3. %ecide;i asupra o$iectului %.'. ca ramur< de drept.
9biectul D.P. Hl constituie o cateorie aparte de relaFii sociale, numite relaFii juridice penale. 4ceste relaFii iau naGtere Hntre membrii societEFii Gi stat prin intermediul or. judiciare din necesitatea apErErii valorilor esenFiale ale societEFii Gi a dezvoltErii lor Hn deplinE securitate. Pe de o parte alFi autori, afirmE cE obiectul D.P. Hl constituie relaFiile sociale care apar Hntre societate Gi membrii sEi din momentul intrErii Hn vioare a normelor penale, deoarece din acest moment societatea poate pretinde de la membrii sEi o anumitE conduitE, iar membrii societEFii sHnt obliaFi sE le respecte. TST?/ -r.1 !pe;<. Ktiind cE Iachim suferE de o formE ravE a schizofreniei, &ovileanul la determinat pe
acesta sE aibE raport se"ual cu sora lui *Iachim). +"pertiza medicalE a stabilit cE este iresponsabil Gi nu-Gi poate da seama de faptele sale. +alifica;i fapta lui Mo*. :i ,ac6im. Se *a sc6im$a calific. dac< >n mom. s<*>r:irii faptei sora lui ,ac6im se afla >n stare de com<@ '. 6apta lui &ovileanu va fi calificatE ca instiare la incest.!e considerE instiator,
persoana care prin orice metode, determinE o altE persoanE sE sEvHrGeascE o infracFiune. 6apta lui Iachim nu va fi calificatE ca infracFiune, deoareca acesta este recunocut printr-o e"pertizE medicalE ca fiind iresponsabil. 1eea penalE recunoaGte ca fiind iresponsabilE persoana care din cauza unei boli psihice nu-Gi poate dirija acFiunile. 4ceastE persoanE nu este pasibilE de rEspundere penalE. Jn baza hotErHrii instanFei de judecatE, pot fi aplicate mEsuri de constrHnere cu carcter medical. . Calificarea Hn cazul, cHnd sora lui Iachim se afla Hn stare de comE nu. se va schimba, deoarece dupE cum am menFionat, el este iresponsabil.
Test 3 Su$iectul 1 /egea penal< 1.1. Relata;i despre structura normei de drept . !tructura normei juridico- penalE diferE dupE
cum acestea sunt norme penale enerale Gi norme penale speciale.ormele penale enerale stabilesc principiile Gi dispoziFiile de bazE ale dreptului penal. 4ceste norme sunt constituite din dispoziFie Gi ipotezE, sancFiunea penalE lipsind. Pe cHnd normele speciale sunt norme incriminatorii. Jn structura lor intrE: ipoteza, dispoziFia Gi sancFiunea. Jn ipotezE se descrie fapta incriminatE, pe cHnd dispoziFia rezultE din HnsEGi Hncriminarea. Sanc;iunea la r>ndul ei fiind de mai multe feluri( - sanc. absolut determinatE, stabileGte e"pres cateoria Gi mErimea pedepsei$ - sanc. relativ determinatE, stabileGte cateoria concretE de pedeapsE Gi limitele ei$ - sanc. absolut nedeterminatE, sancFiunea ce nu stabileGte nici cateoria nici limitele pedepsei$ - sanc. alternativE, stabileGte douE sau mai multe cateorii de pedepse din care numai una este aleasE de instanFa de judecatE. 1.2. %etermina;i felurile de interpretare a legii penale. Felurile de interpretare a legii penale sunt(')4plicarea leii penale Hn timp- caracterul penal al
faptei Gi pedeapsa pentru aceasta se stabileGte de leea penalE Hn vioare la momentul sEvHrGirii faptei 4cFiunea leii penale Hn timp are douE efecte: - retroactivitatea$ - ultraactivitatea. Retroacti*itatea - se aplicE pHnE la intrarea ei Hn vioare Hn cazul Hn care uGureazE pedeapsa Gi amelioreazE situaFia persoanei. ?ltraacti*itatea > deGi a intrat Hn vioare leea nouE se mai aplicE leea veche. ')4cFiunea leii penale Hn spaFiul- se are Hn vedere aplicarea leii penale Hn funcFie de locul sEvHrGirii infracFiunii *Hn FarE sau strEinEtate), care se uverneazE de urmEtoarele principii: - p. teritorialitEFii, l. penalE se aplicE tuturor infr. sEvHrGite pe teritoriul FErii noastre. - p. personalitEFii, cetEFenii %& Gi apatrizii cu domiciliul permanent pe teritoriul FErii sunt pasibili de rEs. penalE conform CP al %&. - p. realitEFii, cetEFenii strEini Gi apatrizii ce au sEvHrGit infr. ce lezeazE drepturile Fi interesele %& sunt posibili de rEs. penalE conform CP al %&. - p. universalitEFii, este vorba de inf. sEvHrGite care sunt prevEzute de tratatele internaFionale la care %& este parte. 1.3. 'ropune;i o situa;ie practic< >n care legea penal< ar a*ea efect retroacti*.
Prin retroactivitatea leii se HnFelee, le. penalE care HnlEturE caracterul penal al faptei, care uGureazE sau amelioreazE situaFia persoanei, adicE se e"tinde asupra persoanelor care au sEvHrGit infr. pHnE la intrarea Hn vioare a acestei lei, inclusiv asupra persoanelor care HGi ispEGesc pedeapsa Gi asupra celor care au antecedente penale. +"emplu: Jn luna mai 88/, cet. 0 a sustras pe ascuns prin pEtrundere din apartamentul cet. 2 un set de pahare LMepter( Hn valoare da '888 euro. Jn mai 88 pe aceastE faptE cet. 0 a fost tras la rEspundere penalE. InstanFa de jud. datoritE efectului retroactivitEFii leii penale va dispune pedeapsa cu Hnchisoare de pHna la 7 ani, aGa cum prevede sancFiunea art.' alin *) lit. c) la momentul comiterii faptei prejudiciabile. 4plicarea sancFiunii Hn aceastE situaFie *ani) va fi consideratE ca lealE. !ubiectul III Ceban sistematic HntrebuinFa bEuturi alcoolice, se certa cu soFia. Jn ziua sEvHrGirii infracFiunii, el, fiind Hn stare de ebrietate, a adormit Hn casa tatElui sEu. !oGia a venit Gi l-a adus acasE,unde s-a Hnceput cearta.Ceban a luat arma Gi a HmpuGcat.4uzind ElEie Hn casa soFilor Ceban, au venit vecinii.Ceban, ameninFHndu-i cu arma, i-a dat afarE, a Hndreptat arma asupra soFiei Gi a tras, omorHndu-o pe loc. Jn acest moment de casE s-a apropiat mama soFiei lui Ceban.9bservHnd-o lHnE poartE, Ceban a tras Gi Hn direcFia ei, dar a dat reG. Împotriva căror relaţii sociale este îndreptată infracţiunea săvîrşită de Ceban? Determinaţi obiectul generic şi nemijlocit al omorului.nfracFiunea sEvHrGitE de Ceban este HndreptatE Hmpotriva relaFiilor sociale privitoare la viaFa sau sEnEtatea persoanei.9morul intenFionat *sau pur Gi simplu omorul) este lipsirea ilealE Gi intenFionatE de viaFE a unei alte persoane.9biectul juridic eneric > Hl formeazE relaFiile sociale privitoare la viaFa sau sEnEtatea persoanei. 9biectul juridic nemijlocit *special) > al omorului intenFionat Hl formeazE relaFiile sociale cu privire la viaFa persoanei.9biectul material > al omorului intenFionat Hl formeazE corpul persoanei.
