Drept Penal - Partea Speciala Caiet de Seminar

SEMINARE ŞI TESTE

Drept penal. Partea specială Caiet de seminar

CIOCLEI, VALERIAN Stdii! Stdii! "acltatea "acltatea de Drept a #ni$ersită% #ni$ersită%ii ii din &cre'ti, pr(m(%ia )*+Dipl(ma de stdii apr(ndate /n speciali0area Drept penal 1 Ştiin%e crimi1 nale, ca 2rsier al 3$ernli rance4. 5)**)6- d(ct(r in drept al #ni$ersită%ii &cre'ti, precm 'i al #ni$ersită%ii M(ntpc7/cr 8 "ran%a. Acti$itate! Acti$itate! pr(es(r. Crimin(l(3ie 'i Drept penal 1 partea specială, "acltatea de Drept a #ni$ersită%ii din &cre'ti- pr(decan ai "acltă%ii de Drept 'i Direct(r 'tiin%iic al C(le3ili 9ridic "ranc(1R(m:n de stdii er(pene 5;<<)1;<<+6- =risc(nslt 5dpă a2s(l$ire6- pr(cr(r 5p:nă /n )**)6dipl(mat 5)**)1)**;6- cadr didactic 5din )**;6- a$(cat, mem2r al &ar(li &cre'ti 5)**>1pre0ent6- mem2r al C(nsilili 'tiin%iic al Analel(r #ni$ersită%ii &cre'ti, seria Drept, C(le3ili de redac%ie al re$istei Crierl 9diciar 'i C(nsilili 'tiin%iic al re$istei Caiete de Drept Penal- direct(r edit(rial Editra C.7. &ec? 5din ;<<+6. P2lica%ii! a p2licat nmer(ase lcrări 'tiin%iice, artic(le 'i căr%i, /n d(menil crimin(l(3iei crimin(l(3iei 'i dreptli penal, dintre care! M(2ill /n c(ndita c(ndita criminală 5)***6- Manal de crimin(l(3ie 5)***, ;<<>, ;<<@, ;<<6- Drept penal. Partea specială. Inrac%ini c(ntra pers(anei 5;<<6- C(nstit%ia R(m:niei. C(mentari pe artic(le, c(at(r 5;<<+6, lcrare distinsă c premil B7ani2al B7ani2al Te(d(resc Te(d(resc al #9R#9R- Critica ra%inii ra%inii penale penale 5;<<*6.

ROTAR#, CRISTINA Stdii! "acltatea de Drept, #ni$ersitatea din &cre'ti 5)**)1)**@6- Insti1 ttl Na%i(nal de Ma3istratră 5)**@1)*6- d(ct(r /n drept. "acltatea de Drept, #ni$ersitatea din &cre'ti 5;<<6- d(ct(rand al Departamentli Drept P2lic al #ni$ersită%ii Las Palmas de ran Canaria 5;<<< 1 pre0ent6. Acti$itate! c(neren%iar ni$ersitar la materia Drept Penal 1 partea specială la "acltatea de Drept, #ni$ersitatea din &cre'ti 5din ;<<*6- (rmat(r la Instittl Na%i(nal al Ma3istratrii, materia Drept Penal 5;<<@1pre0ent6cadr didactic 5din )**F6- =decăt(r la 9decăt(ria sect(r @ 5)**@1)***6 =decăt(r =decăt(r la Tri2nall Tri2nall &cre'ti 5)***1;<<6- =decăt(r =decăt(r la Crea de Apel &cre'ti 5;<<1pre0ent6- redact(r resp(nsa2il de r2ricile de drept penal 'i drept pr(cesal penal la re$ista Criend 9diciar 5din ;<<+6. P2lica%ii! at(are a mai mlt(r lcrări 'i artic(le de specialitate, dintre care men%i(năm! men%i(năm! Le3ea alimentli alimentli 1 d(ctrină, d(ctrină, =risprden%ă, =risprden%ă, le3isla%ie 5;<<)6Drept penal. Drept pr(cesal penal. Teste 3rilă pentr eGamene de an 'i eGamenl de licen%ă 5;<<;, ;<<>, ;<<@, ;<
Valerian Cioclei

Cristina R(tam



Editra C.7. &ec? &cre'ti ;<<*

Valerian Cioclei

Cristina R(tam




Valerian Cioclei

Cristina R(tam



Editura C.H. Beck este acreditată CNCSIS 1 C(nsilil Na%i(nal al

Cercetării Ştiin%iice din /n$ă%ăm:ntl Speri(r

Drept penal. Partea specială. Caiet de seminar Valerian Cioclei

C(pHri3t J ;<<* 1 Editra C.7. &ec? T(ate dreptrile re0er$ate Editrii C.7. &ec? Nici( parte din această această lcrare lcrare n p(ate i/ c(piată c(piată ără ac(rdl ac(rdl scris al Editrii C.7. &ec?. Dreptrile de distri2%ie /n străinătate apar%in /n eGclsi$itate eGclsi$itate editrii. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a Romniei CI!C"EI# V$"ERI$N Drept penal % partea specială & caiet de seminar 4

Valerian Ci(clei, Cristina R(tar. 1 &cre'ti ! Editra C.7. &ec?, ;<<* IS&N *+1*>1)>@1F@1@ *+1*>1)>@1F@1@ ). R(tar, Cristina >>5*+65<@.+6 Editura C.H. Beck

Str. Ser3. N% I(n nr. ;, sect(r @, &cre'ti Tel. Tel.!! <;). <;).) )<. <.<+ <+. .- <;). <;).) )<. <.<+ <+.< .<**<;).)<.<+.>- <;).)<.<+.F "aG! <;).)<.<+.+ E1mail! c(men0iK2ec?.r( c(men0iK2ec?.r( Redact(r! Lara Tria Ten(redact(r! Cătălin Mant

Cuprins Cu'nt%(nainte.................... Cu'nt%(nainte............................. ................... .................... ................................I) ......................I) Sc*ema +enerală de anali,ă a in-racţiunilor................................. /itlul " In-racţiuni contra si+uranţei statului......................... @

Caracteri0are 3enerală a titlli............... titlli......................... .......................@ .............@ /ntre2ări......... /ntre2ări................... .................... .................... ................... .....................................+ ............................+ Spe%e............. Spe%e...................... ................... .................... .................... ...................... .............................* .................* Teste 3rilă.......................................................................)< /itlul II. In-racţiuni contra persoa nei.................... nei..................................... .................0 0 Capitolul I. In-racţiuni contra 'ieţii# inte+rităţii corporale 1i sănătăţii............................ sănătăţii...................................... ............................ ..................0 0

Sec%inea I. Omciderea....................................................); Caracteri0are 3enerală a sec%inii............ sec%inii................................. .....................); ); /ntre2ări..........................................................................) Spe%e...............................................................................)F Teste 3rilă.......................................................................;@ Practică =diciară.............. =diciară....................... ................... ....................................; ..........................;FF EGerci%i.........................................................................>) Sec%inea a ))1a. L($irea 'i $ătămarea inte3rită%ii c(rp(rale sa a sănătă%ii.....................................................>) Caracteri0are 3enerală a sec%inii............. sec%inii.................................> ....................>)) /ntre2ări.................. /ntre2ări............................ ................... ................... .................... ...........................> .................> Spe%e...............................................................................> Teste 3rilă.......................................................................>* Sec%inea a I71a. A$(rtl...................................................< Caracteri0are 3enerală a sec%inii............. sec%inii........................... ....................< ......< /ntre2ări..........................................................................) Spe%e...............................................................................; Teste 3rilă.......................................................................; Capitolul II. In-racţiuni contra libertăţii persoanei........23

Caracteri0are Caracteri0are 3enerală a capit(lli....... capit(lli.............................. .......................>> /ntre2ări..........................................................................@

Editura C.H. Beck este acreditată CNCSIS 1 C(nsilil Na%i(nal al

Cercetării Ştiin%iice din /n$ă%ăm:ntl Speri(r

Drept penal. Partea specială. Caiet de seminar Valerian Cioclei

C(pHri3t J ;<<* 1 Editra C.7. &ec? T(ate dreptrile re0er$ate Editrii C.7. &ec? Nici( parte din această această lcrare lcrare n p(ate i/ c(piată c(piată ără ac(rdl ac(rdl scris al Editrii C.7. &ec?. Dreptrile de distri2%ie /n străinătate apar%in /n eGclsi$itate eGclsi$itate editrii. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a Romniei CI!C"EI# V$"ERI$N Drept penal % partea specială & caiet de seminar 4

Valerian Ci(clei, Cristina R(tar. 1 &cre'ti ! Editra C.7. &ec?, ;<<* IS&N *+1*>1)>@1F@1@ *+1*>1)>@1F@1@ ). R(tar, Cristina >>5*+65<@.+6 Editura C.H. Beck

Str. Ser3. N% I(n nr. ;, sect(r @, &cre'ti Tel. Tel.!! <;). <;).) )<. <.<+ <+. .- <;). <;).) )<. <.<+ <+.< .<**<;).)<.<+.>- <;).)<.<+.F "aG! <;).)<.<+.+ E1mail! c(men0iK2ec?.r( c(men0iK2ec?.r( Redact(r! Lara Tria Ten(redact(r! Cătălin Mant

Cuprins Cu'nt%(nainte.................... Cu'nt%(nainte............................. ................... .................... ................................I) ......................I) Sc*ema +enerală de anali,ă a in-racţiunilor................................. /itlul " In-racţiuni contra si+uranţei statului......................... @

Caracteri0are 3enerală a titlli............... titlli......................... .......................@ .............@ /ntre2ări......... /ntre2ări................... .................... .................... ................... .....................................+ ............................+ Spe%e............. Spe%e...................... ................... .................... .................... ...................... .............................* .................* Teste 3rilă.......................................................................)< /itlul II. In-racţiuni contra persoa nei.................... nei..................................... .................0 0 Capitolul I. In-racţiuni contra 'ieţii# inte+rităţii corporale 1i sănătăţii............................ sănătăţii...................................... ............................ ..................0 0

Sec%inea I. Omciderea....................................................); Caracteri0are 3enerală a sec%inii............ sec%inii................................. .....................); ); /ntre2ări..........................................................................) Spe%e...............................................................................)F Teste 3rilă.......................................................................;@ Practică =diciară.............. =diciară....................... ................... ....................................; ..........................;FF EGerci%i.........................................................................>) Sec%inea a ))1a. L($irea 'i $ătămarea inte3rită%ii c(rp(rale sa a sănătă%ii.....................................................>) Caracteri0are 3enerală a sec%inii............. sec%inii.................................> ....................>)) /ntre2ări.................. /ntre2ări............................ ................... ................... .................... ...........................> .................> Spe%e...............................................................................> Teste 3rilă.......................................................................>* Sec%inea a I71a. A$(rtl...................................................< Caracteri0are 3enerală a sec%inii............. sec%inii........................... ....................< ......< /ntre2ări..........................................................................) Spe%e...............................................................................; Teste 3rilă.......................................................................; Capitolul II. In-racţiuni contra libertăţii persoanei........23

Caracteri0are Caracteri0are 3enerală a capit(lli....... capit(lli.............................. .......................>> /ntre2ări..........................................................................@

Spe%e.......................................................................F Teste 3rilă.................................................... ...........+ Capitolul III. In-racţiuni pri'itoare la 'iaţa se4uală ...... 56 Caracteri0are 3enerală a capit(lli..........................@< /ntre2ări.............................................................,....@; Spe%e.......................................................................@> Teste 3rilă..................................................... ..........@ /itlul III. In-racţiuni contra patrimoniului......................... 55

Caracteri0are 3enerală a titlli................................@@ /ntre2ări..................................................................@ Spe%e.......................................................................@* Teste 3rilă............................................................. ..F+ Practică =diciară...........,........................................; EGerci%i.................................................................

/itlul V. In-racţiuni contra autorităţii................................78 Caracteri0are 3enerală a titlului............,..................+

/ntre2ări..................................................................+< Spe%e....,..........................................................,......+< Teste 3rilă.................................................... ...........+;

/itlul VI. In-racţiuni care aduc atin+ere unor acti'ităţi de interes public sau altor acti'ităţi re+lementate de le+e.... 82 Capitolul I. In-racţiuni de ser'iciu sau (n le+ătură cu ser'iciul........................................................... .......82

Caracteri0are 3enerală a capit(lli...........................+ /ntre2ări..................................................................+ Spe%e.......................................................................++ Teste 3rilă.............................................................. .+*

Capitolul II. In-racţiuni care (mpiedică (n-ăptuirea 9ustiţiei....................................... ..... ,.......................... :

Caracteri0are 3enerală a capit(lli...........................*) /ntre2ări..................................................................*> Spe%e.......................................................................*@ Teste 3rilă...................................................... .........*F

/itlul VI" In-racţiuni de -als.......................................... ....:8

Caracteri0are 3enerală a titlli................................*+ /ntre2ări................................................................)<<

Spe%e.....................................................................)<) Teste 3rilă.............................................................)<; EGerci%i...............................................................)< Subiecte de e4amen.............................................. ........... ......65

S2iectl tir.).......................................................)<@ S2iectl nr. ;....................................................)<* S2iectl nr. >.......................................................))> S2iectl nr. .......................................................)) S2iectl nr. @.......................................................);) S2iectl nr. F................................................... ....);@ S2iectl nr. .......................................................>;+ S2iectl nr. +..................................................... ..)>; S2iectl nr. *.......................................................)>F S2iectl nr. )<.....................................................)>* Subiecte de e4amen % răspunsuri..........................................23 ;odtl re,ol'are e4erciţiu......................................................2:

Spe%e.......................................................................F Teste 3rilă.................................................... ...........+ Capitolul III. In-racţiuni pri'itoare la 'iaţa se4uală ...... 56 Caracteri0are 3enerală a capit(lli..........................@< /ntre2ări.............................................................,....@; Spe%e.......................................................................@> Teste 3rilă..................................................... ..........@ /itlul III. In-racţiuni contra patrimoniului......................... 55

Caracteri0are 3enerală a titlli................................@@ /ntre2ări..................................................................@ Spe%e.......................................................................@* Teste 3rilă............................................................. ..F+ Practică =diciară...........,........................................; EGerci%i.................................................................

/itlul V. In-racţiuni contra autorităţii................................78 Caracteri0are 3enerală a titlului............,..................+

/ntre2ări..................................................................+< Spe%e....,..........................................................,......+< Teste 3rilă.................................................... ...........+;

/itlul VI. In-racţiuni care aduc atin+ere unor acti'ităţi de interes public sau altor acti'ităţi re+lementate de le+e.... 82 Capitolul I. In-racţiuni de ser'iciu sau (n le+ătură cu ser'iciul........................................................... .......82

Spe%e.....................................................................)<) Teste 3rilă.............................................................)<; EGerci%i...............................................................)< Subiecte de e4amen.............................................. ........... ......65

S2iectl tir.).......................................................)<@ S2iectl nr. ;....................................................)<* S2iectl nr. >.......................................................))> S2iectl nr. .......................................................)) S2iectl nr. @.......................................................);) S2iectl nr. F................................................... ....);@ S2iectl nr. .......................................................>;+ S2iectl nr. +..................................................... ..)>; S2iectl nr. *.......................................................)>F S2iectl nr. )<.....................................................)>* Subiecte de e4amen % răspunsuri..........................................23 ;odtl re,ol'are e4erciţiu......................................................2:

Caracteri0are 3enerală a capit(lli...........................+ /ntre2ări..................................................................+ Spe%e.......................................................................++ Teste 3rilă.............................................................. .+*

Capitolul II. In-racţiuni care (mpiedică (n-ăptuirea 9ustiţiei....................................... ..... ,.......................... :

Caracteri0are 3enerală a capit(lli...........................*) /ntre2ări..................................................................*> Spe%e.......................................................................*@ Teste 3rilă...................................................... .........*F

/itlul VI" In-racţiuni de -als.......................................... ....:8

Caracteri0are 3enerală a titlli................................*+ /ntre2ări................................................................)<<

C$:nt1/nainte Pre0enta lcrare se adresea0ă, /n priml r:nd, stden%il(r de la 17clt:%ile de drept 'i este destinată desă'rării acti$ită%ii la semi1 narele de Drept penal  partea specială. Lcrarea este strctrată c(n(rm di$i0inil(r eGistente /n partea specială a C(dli penal, liinitănd1se la tematica iGată pentr eGamenl de an 'i pentr eGamenl de licen%ă, la această disciplină. Acest Caiet de seminar se d(re'te a i n mi=l(c de iGare a cn('tin%el(r de 2a0ă /n această materie, de aceea cprinde ( scrtă irecere /n re$istă a n(%inil(r te(retice din titlrile, capit(lele 'i sec%inile sta2ilite /n tematică, spe%e c dierite 3rade de c(mpleGi1 tate, /ntre2ări 'i teste 3rilă. Caietl n (eră 'i re0(l$area spe%el(r, de(arece, nd c(ncept ca n instrment de lcr pentr semi1 nare, ti s1a d(rit canali0area aten%iei către ( s(l%ie pretins c(rectă, ci s1a rmărit pnctarea n(r pr(2leme care să sscite disc%ii precm 'i (rmarea a2ilită%ii de a ar3menta. Am inserat d(ă (tăr:ri =decăt(re'ti, ce n se d(resc a i m(dele de redactare, ci d(ar eGemple pri$ind m(dl /n care arată ( deci0ie /n materie penală, /n practica =diciară din R(m:nia. Şi teGtde acest(r (tăr:ri repre0intă, de apt, n prile= de anali0ă 'i de02atere. Caietl pr(pne, de asemenea, stden%il(r, /n cadr n(r eGer1 ci%ii, să /ncerce să redacte0e disp(0iti$l nei (tăr:ri =decăt(1 re'ti, plec:nd de la ( spe%ă dată. Se rmăre'te prin aceasta stim1 larea d(2:ndirii n(r a2ilită%i practice incipiente, ce p(t c(nstiti ( 2a0ă minimă pentr aptitdini ce $(r tre2i de0$(ltate /n acti$e1

C$:nt1/nainte Pre0enta lcrare se adresea0ă, /n priml r:nd, stden%il(r de la 17clt:%ile de drept 'i este destinată desă'rării acti$ită%ii la semi1 narele de Drept penal  partea specială. Lcrarea este strctrată c(n(rm di$i0inil(r eGistente /n partea specială a C(dli penal, liinitănd1se la tematica iGată pentr eGamenl de an 'i pentr eGamenl de licen%ă, la această disciplină. Acest Caiet de seminar se d(re'te a i n mi=l(c de iGare a cn('tin%el(r de 2a0ă /n această materie, de aceea cprinde ( scrtă irecere /n re$istă a n(%inil(r te(retice din titlrile, capit(lele 'i sec%inile sta2ilite /n tematică, spe%e c dierite 3rade de c(mpleGi1 tate, /ntre2ări 'i teste 3rilă. Caietl n (eră 'i re0(l$area spe%el(r, de(arece, nd c(ncept ca n instrment de lcr pentr semi1 nare, ti s1a d(rit canali0area aten%iei către ( s(l%ie pretins c(rectă, ci s1a rmărit pnctarea n(r pr(2leme care să sscite disc%ii precm 'i (rmarea a2ilită%ii de a ar3menta. Am inserat d(ă (tăr:ri =decăt(re'ti, ce n se d(resc a i m(dele de redactare, ci d(ar eGemple pri$ind m(dl /n care arată ( deci0ie /n materie penală, /n practica =diciară din R(m:nia. Şi teGtde acest(r (tăr:ri repre0intă, de apt, n prile= de anali0ă 'i de02atere. Caietl pr(pne, de asemenea, stden%il(r, /n cadr n(r eGer1 ci%ii, să /ncerce să redacte0e disp(0iti$l nei (tăr:ri =decăt(1 re'ti, plec:nd de la ( spe%ă dată. Se rmăre'te prin aceasta stim1 larea d(2:ndirii n(r a2ilită%i practice incipiente, ce p(t c(nstiti ( 2a0ă minimă pentr aptitdini ce $(r tre2i de0$(ltate /n acti$e1 la/ca $iit(are a a2s(l$en%il(r. in partea inală, lcrarea cprinde 0ece s2iecte de eGamen, prnele cinci aerente materiei stdiate /n priml semestr, iar celelalte cinci din materia semestrli al d(ilea, (erind1se 'i re0(l$area acest(ra, ca mi=l(c de $eriicare a cn('tin%el(r. T(t /n pariea inală se (eră n eGempl de redactare a disp(0iti$li nei (tăr:ri, ca n sp(rt /n re0(l$area cel(rlalte eGerci%ii.

Credem că m(dl /n care a (st c(nceptă lcrarea permile tili0area ei 'i de către a2s(l$en%ii acltă%il(r de drept care d(resc să rme0e dierite (rme de /n$ă%ăm:nt p(stni$ersitar. Astel, cei care pre3ătesc n eGamen de admitere la n Ma'ter /n
Scema 3enerală de anali0ă a inrac%inil(r Pentr 2na /n%ele3ere a eGplica%iil(r te(retice din partea specială este necesară trecerea /n re$istă a n(r cn('tin%e predate a disciplina Drept penal 1 parte 3enerală. Aceste eGplica%ii p(t i renite /ntr1( scemă care $a i tili0ată pentr anali0a te(retică a (ricărei inrac%ini cprinse /n partea specială. I. !biectul ocrotirii penale .!biectul 9uridic este repre0entat de $al(rile 'i rela%iile s(ciale pr(te=ate prin incriminarea nei apte. "iecare inrac%ine are un obiect 9uridic +eneric# c(mn ni 3rp de inrac%ini 5titl, capit(l, sec%ine6. O inrac%ine p(ate a$ea 'i un obiect 9uridic special =speci-ic# propriu># /n măsra /n care $al(rile (cr(tite repre0intă d(ar n ra3ment al (2iectli 3eneric 5spre eGempl, la inrac%inea de amenin%are (2iectl =ridic 3eneric este dat de li2ertatea pers(anei, in timp ce (2iectl special se reeră d(ar la li2ertatea psiică6. La nele inrac%ini eGistă 'i un obiect 9uridic secundar =adia% cent># atnci c:nd, pe l:n3ă $al(area (cr(tită /n m(d direct, este pr(te=ată 'i ( altă $al(are s(cială 5spre eGempl, la atentat, nde pe l:n3ă $al(area (cr(tită /n principal, si3ran%a statli, /n m(d adia1 cent snt (cr(tite $ia%a, inte3ritatea i0ică 'i sănătatea pers(anei6. 0. !biectul material este repre0entat de acea entitate mate rială, prin care se eGprimă $al(area s(cială (cr(tită, 'i /mp(tri$a căreia se /ndreaptă apta 5elementl material al inrac%inii6. P(ate i (2iect material al nei inrac%ini! c(rpl pers(anei, n 2n m(2il sa im(2il, n /nscris etc. De re3lă, inrac%inile de re0ltat a (2iect material, /n timp ce inrac%inile de peric(l n a. II# Subiecţii in-racţiunii . Subiectul acti' este pers(ana care c(mite nemi=l(cit sa care participă ia c(miterea nei inrac%ini.

Este de interes dacă s2iectl acti$ nemi=l(cit p(ate i (rice pers(ană sa dacă acesta tre2ie să /ndepli nească ( anmită acti1 $itate, să ai2ă ( anmită calitate 5nc%i(nar, militar, cetă%ean r(m:n etc6, adică să ie circmstan%iat 5caliicat6. Este imp(rtant de preci0at, dacă inrac%inea p(ate a$ea mai ml%i at(ri sa, dimp(tri$ă, este sscepti2ilă de a i reali0ată d(ar de n at(r nic (in persana propria), cm este ca0l la nedenn1 %are, la prnccidere etc. Tre2ie, de asemenea, sta2ilit, dacă apta p(ate i să$:r'ită /n participa %ie 5at(ri, c(mplici, insti3at(r i6 sa dacă plralitat ea de ăptit(ri este necesară /n m(d natral (ex: incestul), sa =ridic (ex: complotul sau asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni). ;. Subiectul pasi$ este pers( ana i0ică , sa =rid ică, $ătăm ată

prin c(miterea aptei, cea care seră r ăl pr($(cat pr in inrac%ine. Tre2ie sta2ilit dacă s2iectl pasi$ p(ate i (rice pers(ană sa d(ar na care are ( anmită calitate, respecti$ dacă s2iectl pasi$ este caliicat 5circmstan%iat6. EGistă n s2iect pasi$ circmstan1 %ial, spre eGempl, /n ca0l prncciderii 5c(pill n(1născt6 sa /n ca0l ltra=li 5nc%i(narl6. III. "ocul 1i timpul să'r1irii in-racţiunii p(t c(ns tit i, /n nele ca0ri, destl de redse ca nmăr, c(ndi%ii esen%iale pentr eGisten%a inrac%inii. C pri$ire la loc# spre eGempl, /n ca0l ltra=li c(ntra 2nel(r m(ra$ri 5art. >;) C.pen.6 este necesar ca apta să se c(mită /n public. C pri$ire la timp# spre eGempl, /n ca0l inrac%inii de trădare prin a=tarea inamicli 5art. )@F C.pen.6, este necesar ca apta să se c(mită (n timp de ră,bo i. L(cl 'i timpl p(t c(nstiti, /n alte ca0ri, elemente circmstan1 %iale prin care se reali0ea0ă $arianta a3ra$ată sa caliicată a nei inrac%ini! spre eGempl, timpl n(p%ii, sa l(cl p2lic, /n ca0l inrac%inii de rt caliicat. IV. Situaţia premisă este ( c(ndi%ie preala2ilă pentr eGisten%a inrac%inii. Ea c(nstă /n preeGistenta nei realită%i 5sita%ie, calitate, stare6 ără de care c(miterea aptei n este p(si2ilă 5spre eGempl, eGisten%a nei pers(ane /n $ia%ă /n ca0l inrac%inii de (m(r, eGisten%a sarcinii /n ca0l inrac%inii de pr($(care ile3ală a a$(rtli etc6. N t(ate inrac%in ile pres pn ( sita%ie premisă.

V. "atura obiecti'ă a inrac%inii este acea c(ndită aptă să pr(d că ( m (di icar e a real ită% ii, pe c are le3e a p enal ă ( sanc %i( nea0ă. Latra (2iecti$ă a (ricărei inrac%ini are trei c(mp(nente! Elementul material (verbum regens) este ciar actl de c(n1 dită inter0is 'i p(ate i reali0at, ie printro acţiune 5spre eGempl, ac%inea de cidere, /n ca0l (m(rli, sa ac%inea de lare a ni 2n m(2il din p(sesi a altia, /n ca0l rtl i6, ie printr o inac ţiune 5spre eGempl (misinea de a denn%a de /ndată să$:r'irea nei inrac%ini, /n ca0l nedenn%ării6. ?rmarea imediată este m(diicarea pe care reali0area elemen1 tli material ( pr(dce aspra realită%ii- aceasta p(ate c(nsta /ntr1( stare de pericol 5spre eGempl ( stare de peric(l c pri$ire la si3ran%a statli, /n ca0l trădării6 sa /ntr1n re!ultat 5spre eGempl ( pa32ă materială /n ca0l /n'elăcinii6. "e+ătura de cau,alitate este rela%ia ca0ă1eect ce tre2ie să eGiste /ntre elementl material 'i rmarea imediată- această le3ă1 tră tre2ie sta2ilită /n ca0l inrac%inil(r de re0ltat 5materiale6 'i re0ltă implicit din c(miterea aptei (ex re) /n ca0l inrac%inil(r 9c peric(l 5(rmale6. VI. "atura subiecti'ă repre0intă atitdinea psiică a ăptit( rli a%ă de pr(pria aptă. Elementl principal al latrii s2iecti$e este 'ino'ăţia# la care se p(t adă3a nele c(ndi%ii pri$ind mobilul sa scopul inrac%inii. Vino'ăţia este atitdinea psiică a ăptit(rli a%ă de aptă 'i rmarea ei. EGistă d(ă (rme de $in($ă%ie, intenţia şi culpa, iar /n ia0l n(r inrac%ini, am2ele (rme se c(m2ină /ntr1( (rmă miGtă, praeterintenţia. Intenţia se pre0intă /n d(ă m(dalită%i! directă 5at(rl pre1 $ede re0ltatl aptei 'i /l rmăre'te6 'i indirectă 5at(rl pre$ede re0ltatl, n /l rmăre'te, dar /l acceptă6. Culpa se pre0intă, la r:ndl ei, /n d(ă m(dalită%i! cu pre vedere 5at(rl pre$ede re0ltatl, n /l rmăre'te, n /l acceptă, ci s(c(te'te ără temei că acesta n se $a pr(dce6 'i simplă 5at(rl n pre$ede re0ltatl, de'i tre2ia 'i ptea să1) pre$adă6. Praeterintenţia sa intenţia depă1ită este ( (rmă i2ridă de $in($ă%ie /n care at(rl c(mite c inten%ie ( aptă, dar re0ltatl pr(ds es te mai 3 ra$ dec:t cel rmări t sa ac ceptat.

Este de interes dacă s2iectl acti$ nemi=l(cit p(ate i (rice pers(ană sa dacă acesta tre2ie să /ndepli nească ( anmită acti1 $itate, să ai2ă ( anmită calitate 5nc%i(nar, militar, cetă%ean r(m:n etc6, adică să ie circmstan%iat 5caliicat6. Este imp(rtant de preci0at, dacă inrac%inea p(ate a$ea mai ml%i at(ri sa, dimp(tri$ă, este sscepti2ilă de a i reali0ată d(ar de n at(r nic (in persana propria), cm este ca0l la nedenn1 %are, la prnccidere etc. Tre2ie, de asemenea, sta2ilit, dacă apta p(ate i să$:r'ită /n participa %ie 5at(ri, c(mplici, insti3at(r i6 sa dacă plralitat ea de ăptit(ri este necesară /n m(d natral (ex: incestul), sa =ridic (ex: complotul sau asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni). ;. Subiectul pasi$ este pers( ana i0ică , sa =rid ică, $ătăm ată

prin c(miterea aptei, cea care seră r ăl pr($(cat pr in inrac%ine. Tre2ie sta2ilit dacă s2iectl pasi$ p(ate i (rice pers(ană sa d(ar na care are ( anmită calitate, respecti$ dacă s2iectl pasi$ este caliicat 5circmstan%iat6. EGistă n s2iect pasi$ circmstan1 %ial, spre eGempl, /n ca0l prncciderii 5c(pill n(1născt6 sa /n ca0l ltra=li 5nc%i(narl6. III. "ocul 1i timpul să'r1irii in-racţiunii p(t c(ns tit i, /n

nele ca0ri, destl de redse ca nmăr, c(ndi%ii esen%iale pentr eGisten%a inrac%inii. C pri$ire la loc# spre eGempl, /n ca0l ltra=li c(ntra 2nel(r m(ra$ri 5art. >;) C.pen.6 este necesar ca apta să se c(mită /n public. C pri$ire la timp# spre eGempl, /n ca0l inrac%inii de trădare prin a=tarea inamicli 5art. )@F C.pen.6, este necesar ca apta să se c(mită (n timp de ră,bo i. L(cl 'i timpl p(t c(nstiti, /n alte ca0ri, elemente circmstan1 %iale prin care se reali0ea0ă $arianta a3ra$ată sa caliicată a nei inrac%ini! spre eGempl, timpl n(p%ii, sa l(cl p2lic, /n ca0l inrac%inii de rt caliicat. IV. Situaţia premisă este ( c(ndi%ie preala2ilă pentr eGisten%a inrac%inii. Ea c(nstă /n preeGistenta nei realită%i 5sita%ie, calitate, stare6 ără de care c(miterea aptei n este p(si2ilă 5spre eGempl, eGisten%a nei pers(ane /n $ia%ă /n ca0l inrac%inii de (m(r, eGisten%a sarcinii /n ca0l inrac%inii de pr($(care ile3ală a a$(rtli etc6. N t(ate inrac%in ile pres pn ( sita%ie premisă.

;obilul este acel act(r psiic de natră aecti$ă, de re3lă ira%i(nal 'i, ca atare, inc(ntr(la2il, care /l /mpin3e pe indi$id spre n anmit c(mp(rtament. Scopul este acel act(r psiic de natră ra%i(nală, care desem1 nea0ă re0ltatl prei3rat 'i rmărit de indi$id printr1n anmit c(mp(rtament, VII. @ormele in-racţiunii se reeră la a0ele de desă'rare a acti$ită%ii inrac%i(nale din pnctl de $edere al latrii (2iecti$e. /n acest sens tre2ie ăctă distinc%ia /ntre! acte preparatorii# tenta% ti'ă# consumare# epui,are. VII" Variantele in-racţiunii se reeră la incriminarea die1 ren%iată a n(r apte, /n rap(rt c 3radl de peric(l s(cial pe care /l pre0intă. EGistă /nt(tdeana $arianta de 2a0ă a nei apte, 'arianta tip# la care se p(t adă3a dierite $aria%ini /n rap(rt c incriminarea de 2a0ă, acestea pt:nd i $ariante a+ra'ate sa $ariante atenuate. )I). Sancţiunile snt acele măsri c caracter c(erciti$, ce p(t i late /n rma c(miterii nei apte penale, respecti$ pedepse, măsri edcati$e 'i măsri de si3ran%ă. Pre0intă interes elrile pedepsel(r principale aplica2ile nei inrac%ini (detenţiunea pe viaţă, înc"isoarea, amenda penala), precm 'i inrac%inile pentr care aplicarea pedepsel(r c(mple1 mentare este (2li3at(rie.

V. "atura obiecti'ă a inrac%inii este acea c(ndită aptă să pr(d că ( m (di icar e a real ită% ii, pe c are le3e a p enal ă ( sanc %i( nea0ă. Latra (2iecti$ă a (ricărei inrac%ini are trei c(mp(nente! Elementul material (verbum regens) este ciar actl de c(n1 dită inter0is 'i p(ate i reali0at, ie printro acţiune 5spre eGempl, ac%inea de cidere, /n ca0l (m(rli, sa ac%inea de lare a ni 2n m(2il din p(sesi a altia, /n ca0l rtl i6, ie printr o inac ţiune 5spre eGempl (misinea de a denn%a de /ndată să$:r'irea nei inrac%ini, /n ca0l nedenn%ării6. ?rmarea imediată este m(diicarea pe care reali0area elemen1 tli material ( pr(dce aspra realită%ii- aceasta p(ate c(nsta /ntr1( stare de pericol 5spre eGempl ( stare de peric(l c pri$ire la si3ran%a statli, /n ca0l trădării6 sa /ntr1n re!ultat 5spre eGempl ( pa32ă materială /n ca0l /n'elăcinii6. "e+ătura de cau,alitate este rela%ia ca0ă1eect ce tre2ie să eGiste /ntre elementl material 'i rmarea imediată- această le3ă1 tră tre2ie sta2ilită /n ca0l inrac%inil(r de re0ltat 5materiale6 'i re0ltă implicit din c(miterea aptei (ex re) /n ca0l inrac%inil(r 9c peric(l 5(rmale6. VI. "atura subiecti'ă repre0intă atitdinea psiică a ăptit( rli a%ă de pr(pria aptă. Elementl principal al latrii s2iecti$e este 'ino'ăţia# la care se p(t adă3a nele c(ndi%ii pri$ind mobilul sa scopul inrac%inii. Vino'ăţia este atitdinea psiică a ăptit(rli a%ă de aptă 'i rmarea ei. EGistă d(ă (rme de $in($ă%ie, intenţia şi culpa, iar /n ia0l n(r inrac%ini, am2ele (rme se c(m2ină /ntr1( (rmă miGtă, praeterintenţia. Intenţia se pre0intă /n d(ă m(dalită%i! directă 5at(rl pre1 $ede re0ltatl aptei 'i /l rmăre'te6 'i indirectă 5at(rl pre$ede re0ltatl, n /l rmăre'te, dar /l acceptă6. Culpa se pre0intă, la r:ndl ei, /n d(ă m(dalită%i! cu pre vedere 5at(rl pre$ede re0ltatl, n /l rmăre'te, n /l acceptă, ci s(c(te'te ără temei că acesta n se $a pr(dce6 'i simplă 5at(rl n pre$ede re0ltatl, de'i tre2ia 'i ptea să1) pre$adă6. Praeterintenţia sa intenţia depă1ită este ( (rmă i2ridă de $in($ă%ie /n care at(rl c(mite c inten%ie ( aptă, dar re0ltatl pr(ds es te mai 3 ra$ dec:t cel rmări t sa ac ceptat.

Titll I Inrac%ini c(ntra si3ran%ei statli Caracteri,are +enerală a titlului I. !biectul ocrotirii penale

). !biectul 9uridic Val(area pr(te=ată prin incriminările din acest titl este repre0entată de statl r(m:n /mprenă c trăsătrile sale ndamentale sta2ilite prin C(nstit%ie, respecti$! s$erani tatea, independen%a, nitatea 'i indi$i0i2ilitatea. ;. !biectul material. Inrac%inile c(ntra si3ran%ei statli snt lipsite /n 3eneral de (2iect material. EGcep%ie ac! inrac%inea de trădare prin a=tarea inamicli, nde (2iectl material este c(nstitit din terit(rii, (ra'e, aer(na$e, armament, $al(ri ete. predate sa pr(crate inamicli- inrac%inea de trădare prin transmiterea de secrete, nde (2iectl material este alcătit din d(cmente sa date care c(nstitie secrete de stat 5/n măsra /n care datele snt redate pe n sp(rt material6- la inrac%inea de atentat care pne /n peric(l si3ran%a statli sa de atentat c(ntra nei c(lecti$ită%i eGistă n (2iect material secndar repre0entat de c(rpl pers(anei 5pers(anel(r6 aspra căr(ra se ac%i(nea0ă. II. Subiecţii in-racţiunii . Subiectul acti'. La cele mai mlte inrac%ini din acest titl s2iectl acti$ n este circmstan%iat- la nele inrac%ini /nsă este caliicat, a2sen%a calită%ii pretinse /n teGtl de le3e iind de natră a c(ndce la ( altă /ncadrare =ridică. De eGempl!  la inrac%inea de trădare, in cele trei m(dalită%i le3islati$e 5art. )@@, art. )@F- art. )@ C.pen.6 s2iectl acti$ are calitatea de cetă%ean r(m:n sa apatrid c d(micilil /n R(m:nia  la inrac%inile de spi(na= 'i ac%ini d'măn(ase c(ntra sta tli, calitatea at(rli este aceea de cetă%ean străin sa apatrid care n d(micilia0ă pe terit(ril R(m:niei-

;obilul este acel act(r psiic de natră aecti$ă, de re3lă ira%i(nal 'i, ca atare, inc(ntr(la2il, care /l /mpin3e pe indi$id spre n anmit c(mp(rtament. Scopul este acel act(r psiic de natră ra%i(nală, care desem1 nea0ă re0ltatl prei3rat 'i rmărit de indi$id printr1n anmit c(mp(rtament, VII. @ormele in-racţiunii se reeră la a0ele de desă'rare a

acti$ită%ii inrac%i(nale din pnctl de $edere al latrii (2iecti$e. /n acest sens tre2ie ăctă distinc%ia /ntre! acte preparatorii# tenta% ti'ă# consumare# epui,are. VII" Variantele in-racţiunii se reeră la incriminarea die1 ren%iată a n(r apte, /n rap(rt c 3radl de peric(l s(cial pe care /l pre0intă. EGistă /nt(tdeana $arianta de 2a0ă a nei apte, 'arianta tip# la care se p(t adă3a dierite $aria%ini /n rap(rt c incriminarea de 2a0ă, acestea pt:nd i $ariante a+ra'ate sa $ariante atenuate. )I). Sancţiunile snt acele măsri c caracter c(erciti$, ce p(t i late /n rma c(miterii nei apte penale, respecti$ pedepse, măsri edcati$e 'i măsri de si3ran%ă. Pre0intă interes elrile pedepsel(r principale aplica2ile nei inrac%ini (detenţiunea pe viaţă, înc"isoarea, amenda penala), precm 'i inrac%inile pentr care aplicarea pedepsel(r c(mple1 mentare este (2li3at(rie.

Titll I Inrac%ini c(ntra si3ran%ei statli Caracteri,are +enerală a titlului I. !biectul ocrotirii penale

). !biectul 9uridic Val(area pr(te=ată prin incriminările din acest titl este repre0entată de statl r(m:n /mprenă c trăsătrile sale ndamentale sta2ilite prin C(nstit%ie, respecti$! s$erani tatea, independen%a, nitatea 'i indi$i0i2ilitatea. ;. !biectul material. Inrac%inile c(ntra si3ran%ei statli snt lipsite /n 3eneral de (2iect material. EGcep%ie ac! inrac%inea de trădare prin a=tarea inamicli, nde (2iectl material este c(nstitit din terit(rii, (ra'e, aer(na$e, armament, $al(ri ete. predate sa pr(crate inamicli- inrac%inea de trădare prin transmiterea de secrete, nde (2iectl material este alcătit din d(cmente sa date care c(nstitie secrete de stat 5/n măsra /n care datele snt redate pe n sp(rt material6- la inrac%inea de atentat care pne /n peric(l si3ran%a statli sa de atentat c(ntra nei c(lecti$ită%i eGistă n (2iect material secndar repre0entat de c(rpl pers(anei 5pers(anel(r6 aspra căr(ra se ac%i(nea0ă. II. Subiecţii in-racţiunii . Subiectul acti'. La cele mai mlte inrac%ini din acest titl s2iectl acti$ n este circmstan%iat- la nele inrac%ini /nsă este caliicat, a2sen%a calită%ii pretinse /n teGtl de le3e iind de natră a c(ndce la ( altă /ncadrare =ridică. De eGempl!  la inrac%inea de trădare, in cele trei m(dalită%i le3islati$e 5art. )@@, art. )@F- art. )@ C.pen.6 s2iectl acti$ are calitatea de cetă%ean r(m:n sa apatrid c d(micilil /n R(m:nia  la inrac%inile de spi(na= 'i ac%ini d'măn(ase c(ntra sta tli, calitatea at(rli este aceea de cetă%ean străin sa apatrid care n d(micilia0ă pe terit(ril R(m:niei-

$ernli, al Parlamentli 'i al n(r partide p(litice, precm 'i /n nele sec%ii de p(li%ie. /n rma acestei descinderi /n (r%ă, priml1 ministr a (st (2li3at să demisi(ne0e. S1a apreciat de către instan%a spremă că aptele inclpatli CM. de a determina, c inten%ie, masele de mineri să să$:r'ească ac%ini $i(lente ce a (st de natră să slă2ească pterea de stat /ntrnesc elementele c(nstitti$e ale insti3ării la inrac%inea de s2minare a pterii de stat, /n $arianta atenată, s2 (rma participa%iei impr(prii. Este c(rectă re%inerea participa%iei impr(priiQ Este c(rectă re%i1 nerea $ariantei atenate 'i n a $ariantei tip 5ac%ine armată6Q ;. /ncep:nd c anl )**F, /n eGercitarea atri2%iil(r aerente nc%iil(r de c(ndcere a$te la Sec%ia 9de%eană D. a S.R.I. 'i ap(i la #.M. 56 &cre'ti, inclpatl I.C. a sstras mai mlte d(c1 mente, nele clasiicate secret de stat, pe care le1a de%int la d(micili, pn:nd astel /n peric(l si3ran%a statli. #lteri(r, dpă trecerea sa /n re0er$ă, a /ncercat să pnă la disp(0i%ia ni 0iarist de la c(tidianl 9.N. d(cmente c(n%in:nd date 'i in(rma%ii c caracter secret, /n scim2l n(r a$anta=e materiale, dar a (st srprins /n la3rant /n timp ce se deplasa la /nt:lnirea c 0iaristl respecti$. "iind1i perce0i%i(nată l(cin%a, s1a 3ăsit mai mlte d(cmente, precm 'i mai mlte casete adi( c date 'i in(rma%ii secrete. Care este /ncadrarea =ridică a apteiQ Teste +rilă . Inrac%inile de trădare 5art. )@@, art. )@F 'i art. )@ C.pen.6 a ca s2iect acti$! a6 nmai cetă%eanl r(m:n 26 cetă% eanl r(m:n sa pers (ana ără cetă% enie care d(mi cili a0ă pe terit(ril statli r(m:nc6 cetă%eanl străin sa pers(ana ără cetă%enie care n d(micili a0ă pe terit(ril statli r(m:n.

;. Inrac%inea de BTrădare prin a=tarea inamicli 5art. )@F C.pen.6 p(ate i să$:r'ită nmai! a6 pe c:mpl de lptă 26 /n c(ndi% ii de l ptăc6 /n timp de ră02(i.

>. La inrac%inea de BAtentat care pne /n peric(l si3ran%a statli 5art, )F< C.pen.6 rmarea imediată principală c(nstă /n! a6 crearea nei stări de peric(l pentr $ia%a, inte3ritatea c(rp( rală (ri sănătatea nei pers(ane care /ndepline'te ( acti$itate imp(rtantă de stat sa altă acti$itate p2lică imp(rtantă 26 deces l, $ ătămar ea in te3rit ă%ii c(rp( rale (ri a săn ătă%ii nei pers( ane care /ndep line 'te ( ac ti$i tate imp(r tant ă de stat sa altă acti$itate p2lică imp(rtantăc6 crearea nei stări de peric(l pentr si3ran%a statli. . /n ca0l inrac%inii de BC(mpl(t 5art. )F C.pen.6 s2iectl acti$! a6 n p(ate i n cetă%ean r(m:n 26 n p(ate i n cet ă%ean st răinc6 p(ate i at:t cetă%ean r(m:n, c:t 'i cetă%ean străin.

$ernli, al Parlamentli 'i al n(r partide p(litice, precm 'i /n nele sec%ii de p(li%ie. /n rma acestei descinderi /n (r%ă, priml1 ministr a (st (2li3at să demisi(ne0e. S1a apreciat de către instan%a spremă că aptele inclpatli CM. de a determina, c inten%ie, masele de mineri să să$:r'ească ac%ini $i(lente ce a (st de natră să slă2ească pterea de stat /ntrnesc elementele c(nstitti$e ale insti3ării la inrac%inea de s2minare a pterii de stat, /n $arianta atenată, s2 (rma participa%iei impr(prii. Este c(rectă re%inerea participa%iei impr(priiQ Este c(rectă re%i1 nerea $ariantei atenate 'i n a $ariantei tip 5ac%ine armată6Q ;. /ncep:nd c anl )**F, /n eGercitarea atri2%iil(r aerente nc%iil(r de c(ndcere a$te la Sec%ia 9de%eană D. a S.R.I. 'i ap(i la #.M. 56 &cre'ti, inclpatl I.C. a sstras mai mlte d(c1 mente, nele clasiicate secret de stat, pe care le1a de%int la d(micili, pn:nd astel /n peric(l si3ran%a statli. #lteri(r, dpă trecerea sa /n re0er$ă, a /ncercat să pnă la disp(0i%ia ni 0iarist de la c(tidianl 9.N. d(cmente c(n%in:nd date 'i in(rma%ii c caracter secret, /n scim2l n(r a$anta=e materiale, dar a (st srprins /n la3rant /n timp ce se deplasa la /nt:lnirea c 0iaristl respecti$. "iind1i perce0i%i(nată l(cin%a, s1a 3ăsit mai mlte d(cmente, precm 'i mai mlte casete adi( c date 'i in(rma%ii secrete. Care este /ncadrarea =ridică a apteiQ

>. La inrac%inea de BAtentat care pne /n peric(l si3ran%a statli 5art, )F< C.pen.6 rmarea imediată principală c(nstă /n! a6 crearea nei stări de peric(l pentr $ia%a, inte3ritatea c(rp( rală (ri sănătatea nei pers(ane care /ndepline'te ( acti$itate imp(rtantă de stat sa altă acti$itate p2lică imp(rtantă 26 deces l, $ ătămar ea in te3rit ă%ii c(rp( rale (ri a săn ătă%ii nei pers( ane care /ndep line 'te ( ac ti$i tate imp(r tant ă de stat sa altă acti$itate p2lică imp(rtantăc6 crearea nei stări de peric(l pentr si3ran%a statli. . /n ca0l inrac%inii de BC(mpl(t 5art. )F C.pen.6 s2iectl acti$! a6 n p(ate i n cetă%ean r(m:n 26 n p(ate i n cet ă%ean st răinc6 p(ate i at:t cetă%ean r(m:n, c:t 'i cetă%ean străin.

Teste +rilă . Inrac%inile de trădare 5art. )@@, art. )@F 'i art. )@ C.pen.6 a ca s2iect acti$! a6 nmai cetă%eanl r(m:n 26 cetă% eanl r(m:n sa pers (ana ără cetă% enie care d(mi cili a0ă pe terit(ril statli r(m:nc6 cetă%eanl străin sa pers(ana ără cetă%enie care n d(micili a0ă pe terit(ril statli r(m:n.

;. Inrac%inea de BTrădare prin a=tarea inamicli 5art. )@F C.pen.6 p(ate i să$:r'ită nmai! a6 pe c:mpl de lptă 26 /n c(ndi% ii de l ptăc6 /n timp de ră02(i.

1 la inrac%inea de di$l3are a secretli care pne /n peric(l si3ran%a stalli, calitatea at(rli este aceea de nc%i(nar. Inrac%inile c(ntra si3ran%ei statli snt sscepti2ile de a i să$:r'ite /n participaf ie: c(at(rat, insti3are, c(mplicitate. Pentr eGisten%a n(r inrac%ini este necesară ( plralitate de ăptit(ri 5de eGempl! c(mpl(tl, s2minarea pterii de stat6. 0. Subiectul pasi'. La l(ate inrac%inile c(ntra si3ran%ei statli s2iectl pasi$ principal este statl. In nele ca0ri a$em 'i n s2iect pasi$ secndar! /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. )F< C.pen. 5atentatl care pne /n peric(l si3ran%a statli6  ( pers(ană care /ndepline'te ( acti$itate de stat imp(rtantă sa altă acti$itate p2lică imp(rtant ă- /n ca0l art. )) C.pen. 5inrac%in i c(ntra repre0entantli ni stat străin6 1 repre0entantl ni stat străin, III. "ocul 1i timpul

/n 3eneral n pre0intă rele$an%ă, /nsă p(t eGista 'i eGcep%ii! /n ca0l inrac%inii de trădare prin a=tarea inamicli aptele tre2ie să$:r'ite /n timp de ră02(i. Timpl este, a'adar, n element esen1 %ial /n ca0l acestei inrac%ini. IV. Situaţia premisă

#nele din inrac%inile acesti titl prespn eGisten%a nei sita%ii premisă. De eGempl, /n ca0l inrac%inii de trădare prin transmiterea de secrete este necesară eGisten%a n(r secrete de stat, /n ca0l $ariantei tip, sa a n(r d(cmente sa date ce p(t periclita si3ran%a statli , /n ca0 l $aria ntei aten ate. V. "atura obiecti'ă Elementul material. Inrac%inile c(ntra si3ran%ei starli se să$:r'esc, de re3lă, prin ac%ini, iind a'adar inrac%ini c(misi$e. EGistă 'i ( inrac%ine (misi$ă, aceea de nedenn%are. /n ca0l mlt(r inrac%ini elementl material are 'i ( cerinţă .specială 5spre eGempl! apta să ie de natră să slă2ească pterea de stat6. ?rmarea imediată se caracteri0ea0ă prin pr(dcerea nei stări de peric(l pentr si3ran%a statli, m(ti$ pentr care inrac%inile din acest titl snt inrac%ini de peric(l. /n ca0l n(r inrac%ini

ptem c(nstata 'i eGisten%a nei rmări imediate secndare! spre eGempl, /n ca0l art. )F< C.pen. rmarea secndară c(nstă /ntr1( atin3ere adsă $ie%ii, inte3rită%ii c(rp(rale sa sănătă%ii celi ce /ndepline'te ( acti$itate imp(rtantă de stat sa p2lică. "e+ătura de cau,alitate. "iind $(r2a de inrac%ini de peric(l, le3ătra de ca0alitate re0ltă ex re. /n ca0l nei rmări imediate secndare, le3ătra de ca0alitate tre2ie sta2ilită.

VI. Latra s2iecti$ă Vino'ăţia. T(ate inrac%inile c(ntra si3ran%ei statli se c(mit c inten%ie, c eGcep%ia inrac%inii de nedenn%are care, s2 aspectl latrii s2iecti$e, p(ate i să$:r'ită at:t c inten%ie c:t 'i din clpă. ;obilul 1i scopul n pre0intă rele$an%ă pentr reali0area inrac%inil(r, p(t ser$i pentr indi$idali0area pedepsei aplicate inclpatli. De'i /n art. )@ C.pen. este men%i(nat c$:ntl Bsc(p, n este $(r2a despre sc(pl ca element al latrii s2iecti$e, ci de n sc(p ce ine de reali0area latrii (2iecti$e. VII. @ormele in-racţiunilor

Prin der(3are de la principil c(n(rm căria actele preparat(rii n snt sanc%i(nate /n sisteml n(str de Drept penal, art. )> C pcn. pre$ede că /n ca0l n(r inrac%ini c(ntra si3ran%ei sl(ili actele de pregătire snt asimilate tentati$ei 'i, ca atare, sni sanc%i(nate. #entativa se pedepse'te la t(ate inrac%inile din acest titl =art )> alin. 5l 6 - ace eGcep% ie neden n%area 5art. )<6, inra c1 %ini- (misi$ă, la care tentati$a n este p(si2ilă. $iinsumarea inrac%inil(r are l(c /n m(mentl pr(dcerii stării de peric( l, m(ment ce c(inci de, de re3lă , c m(ment l reali0 ării i material. VIII. Variantele in-racţiunilor

De(arece snt apte c n 3rad de peric(l 3eneric ridicat, ciar ir, $arianta de 2a0ă 5tip6, le3iit(rl n a pre$ă0t dec:t /ntr1n riiţui ca0 ( $ariantă a3ra$ată art. )F@ alin. 5;6- eGistă /n scim2

1 la inrac%inea de di$l3are a secretli care pne /n peric(l si3ran%a stalli, calitatea at(rli este aceea de nc%i(nar. Inrac%inile c(ntra si3ran%ei statli snt sscepti2ile de a i să$:r'ite /n participaf ie: c(at(rat, insti3are, c(mplicitate. Pentr eGisten%a n(r inrac%ini este necesară ( plralitate de ăptit(ri 5de eGempl! c(mpl(tl, s2minarea pterii de stat6. 0. Subiectul pasi'. La l(ate inrac%inile c(ntra si3ran%ei statli s2iectl pasi$ principal este statl. In nele ca0ri a$em 'i n s2iect pasi$ secndar! /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. )F< C.pen. 5atentatl care pne /n peric(l si3ran%a statli6  ( pers(ană care /ndepline'te ( acti$itate de stat imp(rtantă sa altă acti$itate p2lică imp(rtant ă- /n ca0l art. )) C.pen. 5inrac%in i c(ntra repre0entantli ni stat străin6 1 repre0entantl ni stat străin, III. "ocul 1i timpul

/n 3eneral n pre0intă rele$an%ă, /nsă p(t eGista 'i eGcep%ii! /n ca0l inrac%inii de trădare prin a=tarea inamicli aptele tre2ie să$:r'ite /n timp de ră02(i. Timpl este, a'adar, n element esen1 %ial /n ca0l acestei inrac%ini. IV. Situaţia premisă

#nele din inrac%inile acesti titl prespn eGisten%a nei sita%ii premisă. De eGempl, /n ca0l inrac%inii de trădare prin transmiterea de secrete este necesară eGisten%a n(r secrete de stat, /n ca0l $ariantei tip, sa a n(r d(cmente sa date ce p(t periclita si3ran%a statli , /n ca0 l $aria ntei aten ate. V. "atura obiecti'ă Elementul material. Inrac%inile c(ntra si3ran%ei starli se să$:r'esc, de re3lă, prin ac%ini, iind a'adar inrac%ini c(misi$e. EGistă 'i ( inrac%ine (misi$ă, aceea de nedenn%are. /n ca0l mlt(r inrac%ini elementl material are 'i ( cerinţă .specială 5spre eGempl! apta să ie de natră să slă2ească pterea de stat6. ?rmarea imediată se caracteri0ea0ă prin pr(dcerea nei stări de peric(l pentr si3ran%a statli, m(ti$ pentr care inrac%inile din acest titl snt inrac%ini de peric(l. /n ca0l n(r inrac%ini

trei inrac%ini pentr care a (st pre$ă0te $ariante atenate an. )@ alin. 5;6, art. )F; alin. 5;6, art. )F* ali n. 5;6, 5>6 'i 566. I. Sanc%ini Pentr aceste inrac%ini snt pre$ă0te sanc%ini (arte aspre, de re3lă pedeapsa deten%inii pe $ia%ă alternati$ c pedeapsa /ncis(rii de la )@ la ;@ de ani, Ia care se as(cia0ă, de re3lă, pedeapsa c(mplementară! 1 este pre$ă0tă ( ca0ă de nepedepsire pentr participantl care denn%ă să$:r'irea inrac%inii /nainte de c(nsmarea ei art. ); alin. 5)6 'i ( ca0ă de redcere a pedepsei pentr partici pantl care /nlesne'te arestarea inract(ril(r dpă ce rmărirea penală a /ncept (ri inract(rii a (st desc(peri%i art. ); alin. 5;61 tăinirea 'i a$(ri0area pri$it(are la inrac%inile c(ntra si3 ran%ei statli se pedepsesc mai se$er /n c(mpara%ie c inrac %inile pre$ă0te de art. ;;), respecti$ art. ;F C.pen.- t(t dierit a%ă de re3iml c(mn, /n ca0l cel(r mai 3ra$e inrac%ini c(ntra si3ran%ei statli, tăinirea 'i a$(ri0area să$:r'ite de s(% sa ( rdă apr(piată se sanc%i(nea0ă, dar limitele pedepsel(r se redc la =mătate art. )> alin. 5>6 'i 5@6 C.pen.6.

/ntre2ări ). Care este s2iectl acti$ al inrac%inii de trădareQ ;. Care este sita%ia premisă a inrac%inii de trădare prin a= tarea inamicliQ >. Inrac%inea de trădare prin transmitere de secrete are (2iect

materialQ

. Care este s2iectl acti$ al inrac%inii de ac%ini d'mă n(ase c(ntra statliQ @. Care este dieren%a /ntre inrac%inea de trădare 'i cea de spi(na=Q F. Care este s2iectl pasi$ secndar al i nrac%inii de atentat care pne /n peric(l secritatea statliQ

ptem c(nstata 'i eGisten%a nei rmări imediate secndare! spre eGempl, /n ca0l art. )F< C.pen. rmarea secndară c(nstă /ntr1( atin3ere adsă $ie%ii, inte3rită%ii c(rp(rale sa sănătă%ii celi ce /ndepline'te ( acti$itate imp(rtantă de stat sa p2lică. "e+ătura de cau,alitate. "iind $(r2a de inrac%ini de peric(l, le3ătra de ca0alitate re0ltă ex re. /n ca0l nei rmări imediate secndare, le3ătra de ca0alitate tre2ie sta2ilită.

VI. Latra s2iecti$ă Vino'ăţia. T(ate inrac%inile c(ntra si3ran%ei statli se c(mit c inten%ie, c eGcep%ia inrac%inii de nedenn%are care, s2 aspectl latrii s2iecti$e, p(ate i să$:r'ită at:t c inten%ie c:t 'i din clpă. ;obilul 1i scopul n pre0intă rele$an%ă pentr reali0area inrac%inil(r, p(t ser$i pentr indi$idali0area pedepsei aplicate inclpatli. De'i /n art. )@ C.pen. este men%i(nat c$:ntl Bsc(p, n este $(r2a despre sc(pl ca element al latrii s2iecti$e, ci de n sc(p ce ine de reali0area latrii (2iecti$e. VII. @ormele in-racţiunilor

Prin der(3are de la principil c(n(rm căria actele preparat(rii n snt sanc%i(nate /n sisteml n(str de Drept penal, art. )> C pcn. pre$ede că /n ca0l n(r inrac%ini c(ntra si3ran%ei sl(ili actele de pregătire snt asimilate tentati$ei 'i, ca atare, sni sanc%i(nate. #entativa se pedepse'te la t(ate inrac%inile din acest titl =art )> alin. 5l 6 - ace eGcep% ie neden n%area 5art. )<6, inra c1 %ini- (misi$ă, la care tentati$a n este p(si2ilă. $iinsumarea inrac%inil(r are l(c /n m(mentl pr(dcerii stării de peric( l, m(ment ce c(inci de, de re3lă , c m(ment l reali0 ării i material. VIII. Variantele in-racţiunilor

De(arece snt apte c n 3rad de peric(l 3eneric ridicat, ciar ir, $arianta de 2a0ă 5tip6, le3iit(rl n a pre$ă0t dec:t /ntr1n riiţui ca0 ( $ariantă a3ra$ată art. )F@ alin. 5;6- eGistă /n scim2

. Care este elementl material al inrac%inii de atentat c(ntra nei c(lecti$ită%iQ +. Care este dieren%a /ntre n(%inea de Bac%ine armată 'i cea de Bac%ini $i(lente să$:r'ite de mai mlte pers(ane /mprenă /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. )F; C(d penalQ *. Care este elementl material /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. )F> C.pen. Bactele de di$ersineQ )<. Care este cerin%a esen%ială /n ca0l inrac%inii de s2minare a ec(n(miei na%i(naleQ )). Ce se /n%ele3e prin n(%inea de pr(pa3andă /n c(nteGtl inrac%inii pre$ă0te de art. )FF C.pen.Q );. Care este tipl de participa%ie /n ca0l inrac%inii de c(mpl(tQ

)>. P(ate eGista c(mplicitate /n ca0l inrac%inii de c(mpl(tQ ). Care este cerin%a esen%ială /n ca0l inrac%inii de c(mpr( mitere a n(r interese de statQ )@. Care este rmarea imediată /n ca0l inrac%inii de c(m nicare de in(rma%ii alseQ )F. Care este (rma de $in($ă%ie /n ca0l inrac%inii de nede1 nntareQ Speţe . Inclpatl CM. a (st c(ndamnat, printre altele, pentr inrac1 =inea pre$ă0tă de art. >) alin. 5;6 rap(rtat la art. )F; alin. 5;6 C.pen. S1a re%int /n apt că, /n t(amna anli )**), n nmăr mare de mineri 5de (rdinl miil(r6 a $enit din Valea 9ili /n &cre'ti, s2 preteGtl n(r re$endicări salariale, insti3a%i iind de inclpatl CM. Pe drml spre &cre'ti, minerii a (cpat a20i$ mai mlte trenri a căr(r circla%ie a (st detrnată, tl2r:nd acti$itatea de transp(rt pe calea erată, a distrs 2nri, a $i(lat ( emeie, a priG9s $ătămări c(rp(rale 'i m(artea a patr pers(ane. A=n'i /n i!a=i-iaă, /narma%i c 2ast(ane de cacic, 2are metalice 'i sticle iiriiiiiare, minerii a atacat (r%ele de (rdine 'i a pătrns /n sedil

trei inrac%ini pentr care a (st pre$ă0te $ariante atenate an. )@ alin. 5;6, art. )F; alin. 5;6, art. )F* ali n. 5;6, 5>6 'i 566. I. Sanc%ini Pentr aceste inrac%ini snt pre$ă0te sanc%ini (arte aspre, de re3lă pedeapsa deten%inii pe $ia%ă alternati$ c pedeapsa /ncis(rii de la )@ la ;@ de ani, Ia care se as(cia0ă, de re3lă, pedeapsa c(mplementară! 1 este pre$ă0tă ( ca0ă de nepedepsire pentr participantl care denn%ă să$:r'irea inrac%inii /nainte de c(nsmarea ei art. ); alin. 5)6 'i ( ca0ă de redcere a pedepsei pentr partici pantl care /nlesne'te arestarea inract(ril(r dpă ce rmărirea penală a /ncept (ri inract(rii a (st desc(peri%i art. ); alin. 5;61 tăinirea 'i a$(ri0area pri$it(are la inrac%inile c(ntra si3 ran%ei statli se pedepsesc mai se$er /n c(mpara%ie c inrac %inile pre$ă0te de art. ;;), respecti$ art. ;F C.pen.- t(t dierit a%ă de re3iml c(mn, /n ca0l cel(r mai 3ra$e inrac%ini c(ntra si3ran%ei statli, tăinirea 'i a$(ri0area să$:r'ite de s(% sa ( rdă apr(piată se sanc%i(nea0ă, dar limitele pedepsel(r se redc la =mătate art. )> alin. 5>6 'i 5@6 C.pen.6.

/ntre2ări ). Care este s2iectl acti$ al inrac%inii de trădareQ ;. Care este sita%ia premisă a inrac%inii de trădare prin a= tarea inamicliQ >. Inrac%inea de trădare prin transmitere de secrete are (2iect materialQ . Care este s2iectl acti$ al inrac%inii de ac%ini d'mă n(ase c(ntra statliQ @. Care este dieren%a /ntre inrac%inea de trădare 'i cea de spi(na=Q F. Care este s2iectl pasi$ secndar al i nrac%inii de atentat care pne /n peric(l secritatea statliQ

Titll II

pers(anei

Inrac%ini c(ntra

/n Titll II snt cprinse inrac%inile care a ca (2iect =ridic 3eneric pers(ana (mli, dreptrile 'i li2ertă%ile ndamentale ale acesteia! $ia%a, inte3ritatea c(rp(rală 'i sănătatea, li2ertatea 'i demnitatea. Titll este strctrat pe patr capit(le! 1 Inrac%ini c(ntra $ie%ii, inte3rită%ii c(rp(rale 'i sănătă%ii 5Capi t(ll I61 Inrac%ini c(ntra li2ertă%ii pers(anei 5Capit(ll II61 Inrac%ini pri$it(are la $ia%a seGală 5Capit(ll III6 'i 1 Inrac%ini c(ntra demnită%ii 5Capit(ll IV6 1 inrac%inile din acest capit(l a (st a2r(3ate prin Le3ea nr. ;+4;<
Capit(ll I Inrac%ini c(ntra $ie%ii, inte3rită%ii c(rp(rale 'i sănătă%ii Acest capit(l este (rmat din trei sec%ini! ). Omciderea. ;. L($irea 'i $ătămarea inte3rită%ii c(rp(rale sa a sănătă%ii. >. A$(rtl. Secţiunea I. !muciderea Caracteri,are +enerală a secţiunii I. !biectul ocrotirii penale . !biectul 9uridic. Val(area (cr(tită prin intermedil inrac1 %inil(r din această sec%ine este $ia%a pers(anei.

. Care este elementl material al inrac%inii de atentat c(ntra nei c(lecti$ită%iQ +. Care este dieren%a /ntre n(%inea de Bac%ine armată 'i cea de Bac%ini $i(lente să$:r'ite de mai mlte pers(ane /mprenă /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. )F; C(d penalQ *. Care este elementl material /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. )F> C.pen. Bactele de di$ersineQ )<. Care este cerin%a esen%ială /n ca0l inrac%inii de s2minare a ec(n(miei na%i(naleQ )). Ce se /n%ele3e prin n(%inea de pr(pa3andă /n c(nteGtl inrac%inii pre$ă0te de art. )FF C.pen.Q );. Care este tipl de participa%ie /n ca0l inrac%inii de c(mpl(tQ

)>. P(ate eGista c(mplicitate /n ca0l inrac%inii de c(mpl(tQ ). Care este cerin%a esen%ială /n ca0l inrac%inii de c(mpr( mitere a n(r interese de statQ )@. Care este rmarea imediată /n ca0l inrac%inii de c(m nicare de in(rma%ii alseQ )F. Care este (rma de $in($ă%ie /n ca0l inrac%inii de nede1 nntareQ Speţe . Inclpatl CM. a (st c(ndamnat, printre altele, pentr inrac1 =inea pre$ă0tă de art. >) alin. 5;6 rap(rtat la art. )F; alin. 5;6 C.pen. S1a re%int /n apt că, /n t(amna anli )**), n nmăr mare de mineri 5de (rdinl miil(r6 a $enit din Valea 9ili /n &cre'ti, s2 preteGtl n(r re$endicări salariale, insti3a%i iind de inclpatl CM. Pe drml spre &cre'ti, minerii a (cpat a20i$ mai mlte trenri a căr(r circla%ie a (st detrnată, tl2r:nd acti$itatea de transp(rt pe calea erată, a distrs 2nri, a $i(lat ( emeie, a priG9s $ătămări c(rp(rale 'i m(artea a patr pers(ane. A=n'i /n i!a=i-iaă, /narma%i c 2ast(ane de cacic, 2are metalice 'i sticle iiriiiiiare, minerii a atacat (r%ele de (rdine 'i a pătrns /n sedil

Titll II

pers(anei

Inrac%ini c(ntra

/n Titll II snt cprinse inrac%inile care a ca (2iect =ridic 3eneric pers(ana (mli, dreptrile 'i li2ertă%ile ndamentale ale acesteia! $ia%a, inte3ritatea c(rp(rală 'i sănătatea, li2ertatea 'i demnitatea. Titll este strctrat pe patr capit(le! 1 Inrac%ini c(ntra $ie%ii, inte3rită%ii c(rp(rale 'i sănătă%ii 5Capi t(ll I61 Inrac%ini c(ntra li2ertă%ii pers(anei 5Capit(ll II61 Inrac%ini pri$it(are la $ia%a seGală 5Capit(ll III6 'i 1 Inrac%ini c(ntra demnită%ii 5Capit(ll IV6 1 inrac%inile din acest capit(l a (st a2r(3ate prin Le3ea nr. ;+4;<
Capit(ll I Inrac%ini c(ntra $ie%ii, inte3rită%ii c(rp(rale 'i sănătă%ii Acest capit(l este (rmat din trei sec%ini! ). Omciderea. ;. L($irea 'i $ătămarea inte3rită%ii c(rp(rale sa a sănătă%ii. >. A$(rtl. Secţiunea I. !muciderea Caracteri,are +enerală a secţiunii I. !biectul ocrotirii penale . !biectul 9uridic. Val(area (cr(tită prin intermedil inrac1 %inil(r din această sec%ine este $ia%a pers(anei.

0. !biectul material este repre0entat de c(rpl nei

pers(ane /n $ia%ă.

II. Subiecţii in-racţiunii . Subiectul acti'. At(r al inrac%inil(r de (mcidere p(ate i /n 3eneral (rice pers(ană. P(t eGista ca0ri /n care le3ea pre$ede n s2iect ac ti$ ci rcmstan%iat , de eGempl! /n ca0l inrac%inii de prnccidere, s2iectl acti$ este mama c(pilli n(1născt- /n ca0l inrac%inii de (m(r caliicat art. )@ lit. c6, s(%l sa ( rdă apr(piată- /n ca0l inrac%inii de (m(r de(se2it de 3ra$ art. )F lit. 36, =decăt(rl, pr(cr(rl, p(li %istl, =andarml sa militarl. ;. Subiectul pasi'. P(ate i s2iect pasi$ (rice pers(ană /n $ia%ă. /n anmite ca0ri, le3ea pre$ede n s2iect caliicat, de eGempl emeia 3ra$idă, /n ca0l (m(rli de(se2it de 3ra$ pre$ă0t de art. )F lit. e6 C.pen. HI. "ocul 1i timpul

/n 3eneral l(cl 'i timpl n pre0intă rele$an%ă /n ca0l acest(r inrac%ini. L(cl p2lic repre0intă n element circmstan%ial /n ca0l inrac%inii de (m(r caliicat art. )@ lit. i6 C. pen.. IV. Situaţia premisă este dată de eGisten%a nei pers(ane

/n $ia%ă. V. "atura obiecti'ă Elementul material este repre0entat de uciderea nei pers(ane 'i se reali0ea0ă, /n 3eneral, printr1( ac%ine, dar p(ale c(nsta 'i /ntr1( inac%ine 5lipsirea nei pers(ane 2(lna$e de /n3ri=irea necesară dat(rată6. EGistă ( sin3ră eGcep%ie, /n ca0l art. )* C.pen., nde elementl material c(nstă /n ac%inea de a determina sau de a înlesni sinuciderea. ?rmarea imediată c(nstă, /n ca0l acest(r inrac%ini, /n

m(artea $ictimei, c eGcep%ia inrac%inii de determinarea sa /nlesnirea sinciderii, nde p(ate c(nsta 'i /n /ncercarea de sin1 cidere a $ictimei.

0. !biectul material este repre0entat de c(rpl nei

pers(ane /n $ia%ă.

II. Subiecţii in-racţiunii . Subiectul acti'. At(r al inrac%inil(r de (mcidere p(ate i /n 3eneral (rice pers(ană. P(t eGista ca0ri /n care le3ea pre$ede n s2iect ac ti$ ci rcmstan%iat , de eGempl! /n ca0l inrac%inii de prnccidere, s2iectl acti$ este mama c(pilli n(1născt- /n ca0l inrac%inii de (m(r caliicat art. )@ lit. c6, s(%l sa ( rdă apr(piată- /n ca0l inrac%inii de (m(r de(se2it de 3ra$ art. )F lit. 36, =decăt(rl, pr(cr(rl, p(li %istl, =andarml sa militarl. ;. Subiectul pasi'. P(ate i s2iect pasi$ (rice pers(ană /n $ia%ă. /n anmite ca0ri, le3ea pre$ede n s2iect caliicat, de eGempl emeia 3ra$idă, /n ca0l (m(rli de(se2it de 3ra$ pre$ă0t de art. )F lit. e6 C.pen. HI. "ocul 1i timpul

/n 3eneral l(cl 'i timpl n pre0intă rele$an%ă /n ca0l acest(r inrac%ini. L(cl p2lic repre0intă n element circmstan%ial /n ca0l inrac%inii de (m(r caliicat art. )@ lit. i6 C. pen.. IV. Situaţia premisă este dată de eGisten%a nei pers(ane

/n $ia%ă. V. "atura obiecti'ă Elementul material este repre0entat de uciderea nei pers(ane 'i se reali0ea0ă, /n 3eneral, printr1( ac%ine, dar p(ale c(nsta 'i /ntr1( inac%ine 5lipsirea nei pers(ane 2(lna$e de /n3ri=irea necesară dat(rată6. EGistă ( sin3ră eGcep%ie, /n ca0l art. )* C.pen., nde elementl material c(nstă /n ac%inea de a determina sau de a înlesni sinuciderea. ?rmarea imediată c(nstă, /n ca0l acest(r inrac%ini, /n

m(artea $ictimei, c eGcep%ia inrac%inii de determinarea sa /nlesnirea sinciderii, nde p(ate c(nsta 'i /n /ncercarea de sin1 cidere a $ictimei.

"e+ătura de cau,alitate /ntre ac%inea sa inac%inea ce repre1 0intă elementl material 'i rmarea imediată 5decesl $ictimei sa /ncercarea de sincidere6 tre2ie sta2ilită. VI. "atura subiecti'ă Vino'ăţia. Le3iit(rl a incriminat să$:r'irea (mcideril(r c inten%ie 5(m(r, determinarea sa /nlesnirea sinciderii6, dar 'i din clpă 5ciderea din clpă6. ;obilul 'i scopul n pre0intă rele$an%ă /n pri$in%a eGisten%ei inrac%inil(r. VII. @ormele in-racţiunilor

Tentati$a se sanc%i(nea0ă d(ar /n ca0l inrac%inil(r de (m(r 5art. ), art. )@, art. )F C.pen.6- este p(si2ilă, dar n este sanc1 %i(nată, /n ca0l inrac%inii de prnccidere 'i a celei de deter1 minare sa /nlesnire a sinciderii- n este p(si2ilă la ciderea din clpă. C(nsmarea are l(c /n m(mentl pr(dcerii rmării ime1 diate. Aceste inrac%ini n p(t i c(ntine sa c(ntinate, din ca0a speciicită%ii rmării imediate. VIII. Variante

Prncciderea are d(ar $ariantă tip, (m(rl are 'i d(ă $ariante caliicate, care /m2racă aspectl n(r inrac%ini distincte 5art. )@ 'i art. )F C.pen.6. I). Sancţiuni

Pedeapsa c /ncis(area sa pedeapsa deten%inii pe $ia%ă, alternati$ c pedeapsa /ncis(rii 'i inter0icerea n(r dreptri.

/ntre2ări ). Care snt te(riile pri$ind apari%ia $ie%iiQ Care snt te(riile pri$ind m(mentl i nstalării m(r%iiQ ;. Este sanc%i(nată etanasia /n Dreptl penal r(m:nQ >. P(ate i c(misă inrac%inea de (m(r 'i prin acte (misi$eQ

. Care snt elementele (2iecti$e ce permit c(ntrarea $in( $ă%iei, pentr a ptea i dieren%iată inrac%inea de (m(r 5tentati$ă de (m(r6 de alte inrac%ini c(ntra pers(aneiQ @. Este diminată sa /nlătrată răspnderea penală /n ca0 de unor in persana sa aberaţia ictus dacă at(rl a eGercitat (

ac%ine ci3a'ăQ F. Snt sanc%i(nate actele preparat(rii /n ca0l (mcideril(rQ . Care snt c(ndi%iile pentr a ptea re%ine că (m(rl a (st iU(mis c premeditareQ +. P(ate c(eGista premeditarea alătri de sc0a pr($(căriiQ *. Ce pers(ane intră /n cate3(ria de Brde apr(piateQ )<. Ce /nseamnă Bstarea de neptin%ă a $ictimei de a se apăraQ )). Care este de(se2irea /ntre (m(rl să$:r'it prin mi=l(ace ce pn /n peric(l $ia%a mai ml t(r pe rs(ane 'i (m( rl să$ :r'it aspra a d(ă sa mai mlt(r pers(aneQ );. Ce se /n%ele3e prin sstra3ere de la rmărire sa arestare /n ca0l inrac%inii de (m(r caliicatQ )>. /n ca0l re%inerii (m(rli pentr a /nlesni sa ascnde să$:r'irea nei inrac%ini art. )@ lit. 6 C.pen. această inrac %ine este a2s(r2ită, sa intră /n c(ncrs c cea de (m(rQ ). Care este c(n%intl n(%inii B/n p2lic /n ca0l inrac%inii d (m(r caliicatQ )@.Ce se /n%ele3e prin eGpresia Bcr0imi /n ca0l (m(rli de(se2it de 3ra$Q )F. Care snt (piniile pri$ind timpl scrs /ntre (m(rl să$:r'it anteri(r 'i cel ce ace (2iectl =decă%ii, /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. )F lit . c6 C.pen. Q ). Care este c(ndi%ia ce tre2ie /ndeplinită pentr ca ciderea nei emei 3ra$ide să c(nstitie (m(r de(se2it de 3ra$Q )+. Care este c(n%intl c(nceptel(r de Bc(pil n(1născt, ,,iiieiiiat dpă na'tere, Bstare de tl2rare pricinită de na'tereQ

"e+ătura de cau,alitate /ntre ac%inea sa inac%inea ce repre1 0intă elementl material 'i rmarea imediată 5decesl $ictimei sa /ncercarea de sincidere6 tre2ie sta2ilită.

. Care snt elementele (2iecti$e ce permit c(ntrarea $in( $ă%iei, pentr a ptea i dieren%iată inrac%inea de (m(r 5tentati$ă de (m(r6 de alte inrac%ini c(ntra pers(aneiQ @. Este diminată sa /nlătrată răspnderea penală /n ca0 de

VI. "atura subiecti'ă Vino'ăţia. Le3iit(rl a incriminat să$:r'irea (mcideril(r c inten%ie 5(m(r, determinarea sa /nlesnirea sinciderii6, dar 'i din clpă 5ciderea din clpă6. ;obilul 'i scopul n pre0intă rele$an%ă /n pri$in%a eGisten%ei inrac%inil(r.

unor in persana sa aberaţia ictus dacă at(rl a eGercitat (

ac%ine ci3a'ăQ F. Snt sanc%i(nate actele preparat(rii /n ca0l (mcideril(rQ . Care snt c(ndi%iile pentr a ptea re%ine că (m(rl a (st iU(mis c premeditareQ +. P(ate c(eGista premeditarea alătri de sc0a pr($(căriiQ

VII. @ormele in-racţiunilor

Tentati$a se sanc%i(nea0ă d(ar /n ca0l inrac%inil(r de (m(r 5art. ), art. )@, art. )F C.pen.6- este p(si2ilă, dar n este sanc1 %i(nată, /n ca0l inrac%inii de prnccidere 'i a celei de deter1 minare sa /nlesnire a sinciderii- n este p(si2ilă la ciderea din clpă. C(nsmarea are l(c /n m(mentl pr(dcerii rmării ime1 diate. Aceste inrac%ini n p(t i c(ntine sa c(ntinate, din ca0a speciicită%ii rmării imediate.

*. Ce pers(ane intră /n cate3(ria de Brde apr(piateQ )<. Ce /nseamnă Bstarea de neptin%ă a $ictimei de a se apăraQ )). Care este de(se2irea /ntre (m(rl să$:r'it prin mi=l(ace ce pn /n peric(l $ia%a mai ml t(r pe rs(ane 'i (m( rl să$ :r'it aspra a d(ă sa mai mlt(r pers(aneQ );. Ce se /n%ele3e prin sstra3ere de la rmărire sa arestare /n ca0l inrac%inii de (m(r caliicatQ

VIII. Variante

)>. /n ca0l re%inerii (m(rli pentr a /nlesni sa ascnde să$:r'irea nei inrac%ini art. )@ lit. 6 C.pen. această inrac %ine este a2s(r2ită, sa intră /n c(ncrs c cea de (m(rQ

Prncciderea are d(ar $ariantă tip, (m(rl are 'i d(ă $ariante caliicate, care /m2racă aspectl n(r inrac%ini distincte 5art. )@ 'i art. )F C.pen.6.

). Care este c(n%intl n(%inii B/n p2lic /n ca0l inrac%inii d (m(r caliicatQ

I). Sancţiuni

)@.Ce se /n%ele3e prin eGpresia Bcr0imi /n ca0l (m(rli de(se2it de 3ra$Q

Pedeapsa c /ncis(area sa pedeapsa deten%inii pe $ia%ă, alternati$ c pedeapsa /ncis(rii 'i inter0icerea n(r dreptri.

/ntre2ări ). Care snt te(riile pri$ind apari%ia $ie%iiQ Care snt te(riile pri$ind m(mentl i nstalării m(r%iiQ

)F. Care snt (piniile pri$ind timpl scrs /ntre (m(rl să$:r'it anteri(r 'i cel ce ace (2iectl =decă%ii, /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. )F lit . c6 C.pen. Q

;. Este sanc%i(nată etanasia /n Dreptl penal r(m:nQ

). Care este c(ndi%ia ce tre2ie /ndeplinită pentr ca ciderea nei emei 3ra$ide să c(nstitie (m(r de(se2it de 3ra$Q

>. P(ate i c(misă inrac%inea de (m(r 'i prin acte (misi$eQ

)+. Care este c(n%intl c(nceptel(r de Bc(pil n(1născt, ,,iiieiiiat dpă na'tere, Bstare de tl2rare pricinită de na'tereQ

)*. Ce se /n%ele3e prin B$eicl c trac%ine mecanică, B/m2i 2ase alc((lică ce depă'e'te limita le3ală, Bstare de e2rietate, /n ca0l inrac%inii de cidere din clpăQ ;<. La ni$ell căr(r elemente c(nstitti$e apar dieren%e /ntre inrac%inea de (m(r 'i cea de determinare sa /nlesnire a sin cideriiQ ;). Care este elementl material 'i cerin%a esen%ială ata'ată

acestia, /n ca0l inrac%inii de determinare sa /nlesnire a sin cideriiQ

;;. Care a (st s(l%ia ad(ptată de I.C.C.9. /n le3ătră c inci den%a disp(0i%iil(r art. @ alin. 5)6 lit. 26 C.pen.. /n ca0l c(miterii ni (m(r caliicat aspra s(%li sa nei rde apr(piateQ 5RIL, deci0ia nr. IV din ;F septem2rie ;<<@ 6. ;>. Care a (st s(l%ia ad(ptată de I.C.C.9. /n le3ătră c apli carea art. )F alin. 5)6 lit. 26, /n ca0l actel(r de $i(len%ă c(mise, /n aceea'i /mpre=rare, c inten%ia de a cide, aspra a d(ă pers(ane, dint re care d(ar na a decedatQ 5RIL, deci0ia V din ;< e2rarie ;<6Q 5REL, deci0ia I din )@ iana rie ;<<6.

Spe%e

=

). Inclpatl a l($it $ictima, s(crl să /n $:rstă de @ de ani, de mai mlte (ri /n cap 'i peste c(rp c n ci(ma3, pr($(c:nd1i astel ( em(ra3ie menin3(1cere2rală, c (care mltiple, ce a determinat m(artea. Care este=ncadrarea =ridică a apteiQ lpatl a apcat $ictimel( l($itră dp c%it, a cări lamă a pătrns /n ca$itatea t(racică prin spa%il interc(stal, le0:nd plera 'i pr(dc:nd1i n pnem(t(raG. Această l($itră n a ps /n prime=die $ia%a $ictimei, a'a cm se arată /n rap(rtl de c(nstatare medic(1le3ală, 'i a necesitat )+ 0ile de /n3ri=iri medicale. Care este /ncadrarea =ridică a apteiQ

>. "apta inclpatli de a arnca $ictima de la eta=l al 7l1lea al nei clădiri, pr($(c:nd1i le0ini 3ra$e 1 ractri ale c(l(anei $erte2rale, ale c(astel(r, rperea n(r (r3ane  c(nstitie inrac %ine /n ip(te0a /n care n a inter$enit m(artea $ictimeiQ Dacă da, care este /ncadrarea =ridică a apteiQ.WWWWWW %

$

& =

' X

.

) @ Y ,#

Z 1

.

. Ce se p(ate re%ine in sarcina mernpatli care a l($it $ictima, c c(nsecin%a n(r c(nt0ii crani(1cere2rale $indeca2ile /n 1+ 0ile, dar care a declan'at ( menin3ită actă, sr$enită la n (r3a nism c 3ra$e alterări epat(1renale 'i mi(cardice, a$:nd ca rmare m(artea $ictimeiQ . A 9#1C C9L%Sl=[ C\ @. /n spe%ă, instan%a a re%int că $ictima, /n $:rstă de +) de ani si serind de anmite aec%ini 5dia2et, lcer6 s1a deplasat /n acea 0i c 2icicleta la parcela pe care ( a$ea pentr a desă'ra mnci a3ric(le. Inclpatl, care a$ea n c(nlict mai $eci c $ictima, pricinit de sita%ia =ridică a acelei parcele, dpă ( scrtă alter ca%ie, a l($it $ictima c sapa /n cap, iar aceasta a decedat. Instan%a )1a c(ndamnat pe inclpat pentr să$:r'irea inrac%inii de (m(r caliicat pre$ă0tă de art. )1)@ l=%. d6 C.pen. Este c(rectă /nca drarea =ridicăQ r$5p  1Y1PY * i +i - F. Inclpatl, ner$(s că iica sa /n $:rstă de ; lni pl:n3ea, i1a /0 A, r aplicat ( l($itră pternică c palma /n cap. L($itra a determinat iYr 1 ( /nndare a (asel(r craniene 'i ( dilacerare a creierli ce a a$t r2 ca eect m(artea c(pilli. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ . Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli care a im(2ili0at $ic1 lini 'i a l($it1( timp de + (re c ( nia pe t(t c(rpl, pr(dc:nd tmeiere a acestia 'i, /n cele din rmă, deceslQ VY " i+ = YF +. Cm p(ate i caliicată apta inclpatli de a i aplicat $ictimei, alată /ntr1( a$ansată stare de e2rietate, ( pternică l($i1 li: c pmnl, care a pr(iectat1( /ntr1n 2a0in c ape re0idale, căderea ci iind a0ită de inclpat, care a părăsit l(cl aptei, ără a /ncerca să ( sal$e0eQ OAi!6Y   i / *. Inclpatl a determinat $ictima prin l($itri repetate să iasă din camera sitată la eta=l IV pe 'a ni 2alc(n als, ie'irea n(r1 mală iind 2l(cată de el. Victima a părăsit 2alc(nl, spri=inind1se

)*. Ce se /n%ele3e prin B$eicl c trac%ine mecanică, B/m2i 2ase alc((lică ce depă'e'te limita le3ală, Bstare de e2rietate, /n ca0l inrac%inii de cidere din clpăQ ;<. La ni$ell căr(r elemente c(nstitti$e apar dieren%e /ntre inrac%inea de (m(r 'i cea de determinare sa /nlesnire a sin cideriiQ ;). Care este elementl material 'i cerin%a esen%ială ata'ată

acestia, /n ca0l inrac%inii de determinare sa /nlesnire a sin cideriiQ

;;. Care a (st s(l%ia ad(ptată de I.C.C.9. /n le3ătră c inci den%a disp(0i%iil(r art. @ alin. 5)6 lit. 26 C.pen.. /n ca0l c(miterii ni (m(r caliicat aspra s(%li sa nei rde apr(piateQ 5RIL, deci0ia nr. IV din ;F septem2rie ;<<@ 6. ;>. Care a (st s(l%ia ad(ptată de I.C.C.9. /n le3ătră c apli carea art. )F alin. 5)6 lit. 26, /n ca0l actel(r de $i(len%ă c(mise, /n aceea'i /mpre=rare, c inten%ia de a cide, aspra a d(ă pers(ane, dint re care d(ar na a decedatQ 5RIL, deci0ia V din ;< e2rarie ;<6Q 5REL, deci0ia I din )@ iana rie ;<<6.

Spe%e

=

). Inclpatl a l($it $ictima, s(crl să /n $:rstă de @ de ani, de mai mlte (ri /n cap 'i peste c(rp c n ci(ma3, pr($(c:nd1i astel ( em(ra3ie menin3(1cere2rală, c (care mltiple, ce a determinat m(artea. Care este=ncadrarea =ridică a apteiQ lpatl a apcat $ictimel( l($itră dp c%it, a cări lamă a pătrns /n ca$itatea t(racică prin spa%il interc(stal, le0:nd plera 'i pr(dc:nd1i n pnem(t(raG. Această l($itră n a ps /n prime=die $ia%a $ictimei, a'a cm se arată /n rap(rtl de c(nstatare medic(1le3ală, 'i a necesitat )+ 0ile de /n3ri=iri medicale. Care este /ncadrarea =ridică a apteiQ

XLA

>. "apta inclpatli de a arnca $ictima de la eta=l al 7l1lea al nei clădiri, pr($(c:nd1i le0ini 3ra$e 1 ractri ale c(l(anei $erte2rale, ale c(astel(r, rperea n(r (r3ane  c(nstitie inrac %ine /n ip(te0a /n care n a inter$enit m(artea $ictimeiQ Dacă da, care este /ncadrarea =ridică a apteiQ.WWWWWW %

$

& =

' X

.

) @ Y ,#

Z 1

.

. Ce se p(ate re%ine in sarcina mernpatli care a l($it $ictima, c c(nsecin%a n(r c(nt0ii crani(1cere2rale $indeca2ile /n 1+ 0ile, dar care a declan'at ( menin3ită actă, sr$enită la n (r3a nism c 3ra$e alterări epat(1renale 'i mi(cardice, a$:nd ca rmare m(artea $ictimeiQ . A 9#1C C9L%Sl=[ C\ @. /n spe%ă, instan%a a re%int că $ictima, /n $:rstă de +) de ani si serind de anmite aec%ini 5dia2et, lcer6 s1a deplasat /n acea 0i c 2icicleta la parcela pe care ( a$ea pentr a desă'ra mnci a3ric(le. Inclpatl, care a$ea n c(nlict mai $eci c $ictima, pricinit de sita%ia =ridică a acelei parcele, dpă ( scrtă alter ca%ie, a l($it $ictima c sapa /n cap, iar aceasta a decedat. Instan%a )1a c(ndamnat pe inclpat pentr să$:r'irea inrac%inii de (m(r caliicat pre$ă0tă de art. )1)@ l=%. d6 C.pen. Este c(rectă /nca drarea =ridicăQ r$5p  1Y1PY * i +i - F. Inclpatl, ner$(s că iica sa /n $:rstă de ; lni pl:n3ea, i1a /0 A, r aplicat ( l($itră pternică c palma /n cap. L($itra a determinat iYr 1 ( /nndare a (asel(r craniene 'i ( dilacerare a creierli ce a a$t r2 ca eect m(artea c(pilli. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ . Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli care a im(2ili0at $ic1 lini 'i a l($it1( timp de + (re c ( nia pe t(t c(rpl, pr(dc:nd tmeiere a acestia 'i, /n cele din rmă, deceslQ VY " i+ = YF +. Cm p(ate i caliicată apta inclpatli de a i aplicat $ictimei, alată /ntr1( a$ansată stare de e2rietate, ( pternică l($i1 li: c pmnl, care a pr(iectat1( /ntr1n 2a0in c ape re0idale, căderea ci iind a0ită de inclpat, care a părăsit l(cl aptei, ără a /ncerca să ( sal$e0eQ OAi!6Y   i / *. Inclpatl a determinat $ictima prin l($itri repetate să iasă din camera sitată la eta=l IV pe 'a ni 2alc(n als, ie'irea n(r1 mală iind 2l(cată de el. Victima a părăsit 2alc(nl, spri=inind1se

c pici(arele de per$a0l erestrei a la eta=l 7I 'i, c:nd se ala /n această p(0i%ie pericl(asă, inclpatl i1a cert să plece de s2 2alc(n l să, i1a arnca t ainel e /n stradă 'i i1a /nci s 'a de la 2alc(n, determi n:nd1( astel să se d eplase0 e pe spa%il /n3st nde se ala, spre ereastra de la casa scăril(r, sin3rl l(c prin care, /n c(ndi%iile date, mai ptea re$eni /n clădire. Victima 'i1a pierdt ecili2rl, a că0t 'i s1a accidentat m(rtal. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ

)@. Neml%mit că s(%ia sa părăsise d(micilil c(n=3al 'i intr(dsese ac%ine de di$(r%, dpă ce 'i1a a'teptat s(%ia la l(cl de mncă 'i a mers /mprenă /ntr1n parc, inclpatl a atras1( /ntr1n l(c retras, nde i1a aplicat ( l($itră /n re3inea 3:tli, c n c%it de dimensini mari, impr(pri de a i prtat /n m(d (2i'nit aspra nei pers(ane. Care este /ncadrarea =ridică a apteiQ

) T6)<. Inclpa%ii, dpă ce s1a /n%eles să aplice $ictimei ( c(rec%ie 8 U Y sY Y nOl ]r :U /nsă ciderea acesteia 1 s1a /narmat c 2că%i lemn smlse dintr1n 3ard 'i a aplicat $ictimei l($itri $i(lente ZU/n 0(na capli, pr(dc:nd1i n tramatism crani(1cere2ral act, c ractră de 2(ltă 'i iradiere la 2a0ă, care, /n cele din rmă, a a$t drept re0ltat m(artea $ictimei. Care este /ncadrarea =ridică a apteiQ Care este (rma 5'i m(dalitatea6 de $in($ă%ieQ

n spe%ă, s1a re%int /n apt că /ntr1( seară, dpă trei săptă1 de la n incident /n crsl căria inclpatl 'i $ictima s1a l($it recipr(c, cei d(i s1a /nt:lnit din /nt:mplare la n 2et, iar lteri(r, /n timp ce se /ndrepta spre casă, $ictima a (st rmărită de inclpat, /ns(%it de alte trei pers(ane 'i, de'i a /ncercat să 3ă, a (st l($ită de acesta /n cap c n par smls dintr1n 3ard, serind le0ini ce i1a ps /n peric(l $ia%a. Care este /ncadrarea =ridică a apteiQ W. A

), C(nstitie inrac%ine apta nei pers(ane de a /ncerca, din ră02nare, să l($ească $ieri mpite, c at(t risml pe care /l c(n1 dcea c mare $ite0ă, ciar dacă acestea n a (st l($ite dat(rită m(dli /n care a ac%i(nat spre a se sal$aQ Dacă da, care este /ncadrarea =ridicăQ

>

Ml;. Care este /ncadrarea =ridică a aptei nei pers(ane care, Y 3priUect:nd ca2ll de la re%eaa de crent electric de ;;< $(l%i, la ^9iT]M t_ard /mpre=mit(r din s:rmă al terenli să, clti$at c p(rm2, lY a ca0at astel m(artea $ictimei, care a atins s:rma 3ardli /ncărcată c electricitateQ Care este (rma de $in($ă%ieQ U. Inclpatl a aplicat $ictimei c n 2ricea3, /n partea ine1 $ iară a c(apsei, ( l($itră care a a$t ca eect sec%i(narea arterei ^Y, emrale 'i care, din ca0a nei em(ra3ii pternice, a pr($( cat la `c rt t imp m( artea $ ictimei . Care este / ncadrar ea =ridi că a  apteiQ ). Inclpatl, /n timp ce se lpta c il $ictimei a aplicat ( de c%it $ictimei, care s1a interps /ntre cei d(i. Care $a li =ridică a aptei, a$:nd /n $edere că inclpatl ss%ine că a (st /n er(are c pri$ire la identitatea $ictimei, /n sensl că n a pre$ă0t interpnerea acesteiaQ

M ( Q /

). In spe%ă, inclpatl 'i $ictima, rde de 3radl @, a /nceiat n c(ntract de $:n0are1cmpărare c cla0ă de /ntre%inere. /ntre cei d(i eGista rela%ii /nc(rdate, determinate de aptl că inclpatl n1'i /ndeplinea /n 2ne c(ndi%ii (2li3a%iile de /ntre%inere. Pentr acest m(ti$, $ictima a intr(ds ( ac%ine pentr re0ilierea c(ntrac tli, Yic=i=ieW9aWYare9n'ăW=iW=eYn=a=L In 0ia să$:r'irii aptei, $ictima se ala la masă /mprenă c inclpatl 'i amilia acestia, /ntre cei d(i s1a iscat ( ceartă determinată de m(dl /n care inclpatl /'i /ndeplinea (2li3a%iile de /ntre%inere, iar inclpatl, alat /n stare de e2rietate, a aplicat $ictimei ( l($itră c n c%it de

c pici(arele de per$a0l erestrei a la eta=l 7I 'i, c:nd se ala /n această p(0i%ie pericl(asă, inclpatl i1a cert să plece de s2 2alc(n l să, i1a arnca t ainel e /n stradă 'i i1a /nci s 'a de la 2alc(n, determi n:nd1( astel să se d eplase0 e pe spa%il /n3st nde se ala, spre ereastra de la casa scăril(r, sin3rl l(c prin care, /n c(ndi%iile date, mai ptea re$eni /n clădire. Victima 'i1a pierdt ecili2rl, a că0t 'i s1a accidentat m(rtal. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ X L A ) T6)<. Inclpa%ii, dpă ce s1a /n%eles să aplice $ictimei ( c(rec%ie 8 U Y sY Y nOl ]r :U /nsă ciderea acesteia 1 s1a /narmat c 2că%i lemn smlse dintr1n 3ard 'i a aplicat $ictimei l($itri $i(lente ZU/n 0(na capli, pr(dc:nd1i n tramatism crani(1cere2ral act, c ractră de 2(ltă 'i iradiere la 2a0ă, care, /n cele din rmă, a a$t drept re0ltat m(artea $ictimei. Care este /ncadrarea =ridică a apteiQ Care este (rma 5'i m(dalitatea6 de $in($ă%ieQ

), C(nstitie inrac%ine apta nei pers(ane de a /ncerca, din ră02nare, să l($ească $ieri mpite, c at(t risml pe care /l c(n1 dcea c mare $ite0ă, ciar dacă acestea n a (st l($ite dat(rită m(dli /n care a ac%i(nat spre a se sal$aQ Dacă da, care este /ncadrarea =ridicăQ

>

Ml;. Care este /ncadrarea =ridică a aptei nei pers(ane care, Y 3priUect:nd ca2ll de la re%eaa de crent electric de ;;< $(l%i, la ^9iT]M t_ard /mpre=mit(r din s:rmă al terenli să, clti$at c p(rm2, lY a ca0at astel m(artea $ictimei, care a atins s:rma 3ardli /ncărcată c electricitateQ Care este (rma de $in($ă%ieQ U. Inclpatl a aplicat $ictimei c n 2ricea3, /n partea ine1 $ iară a c(apsei, ( l($itră care a a$t ca eect sec%i(narea arterei ^Y, emrale 'i care, din ca0a nei em(ra3ii pternice, a pr($( cat la `c rt t imp m( artea $ ictimei . Care este / ncadrar ea =ridi că a  apteiQ ). Inclpatl, /n timp ce se lpta c il $ictimei a aplicat ( de c%it $ictimei, care s1a interps /ntre cei d(i. Care $a li =ridică a aptei, a$:nd /n $edere că inclpatl ss%ine că a (st /n er(are c pri$ire la identitatea $ictimei, /n sensl că n a pre$ă0t interpnerea acesteiaQ

2că tăr ie /n 0(na pie ptl i. Vict ima a d eced at. Inst an%a )1a c(n damnat pe inclpat pentr inrac%inea de (m(r ca_iicat.c(mis di interes material. Este c(rectă s(l%iaQ 02 9.M. i2324 (25 )+. /n spe%ă, /n actl de na'tere al inclpatli, partea $ătămată n i3rea0ă ca tată al acestia, neiind sta2ilită paternitatea, dar ditLpr(2.e re0 llăG certitdine că inclpatl s1a născ t din re la%iile din aaraW=\ăs:t(rie.i. dintre mamă Q = patil $ttamata Acesta di n rmă )1a c(nsiderat /nt(tdeana drept c(pill să, )1a ads /n d(micili 'i i1a dat /n3ri= irea necesară. La r:nd l li, =clpat= a c(nsiderat1( pe partea $ătămată ca iin d=a%:i sa, rblpnin dintre 3U iind de n(t(rietate /n c(mna /n care l(cia. Dacă inclpatl a cis1( pe partea $ătămată, care $a i /ncadrarea =ridică a apteiQ

)@. Neml%mit că s(%ia sa părăsise d(micilil c(n=3al 'i intr(dsese ac%ine de di$(r%, dpă ce 'i1a a'teptat s(%ia la l(cl de mncă 'i a mers /mprenă /ntr1n parc, inclpatl a atras1( /ntr1n l(c retras, nde i1a aplicat ( l($itră /n re3inea 3:tli, c n c%it de dimensini mari, impr(pri de a i prtat /n m(d (2i'nit aspra nei pers(ane. Care este /ncadrarea =ridică a apteiQ M ( Q /

n spe%ă, s1a re%int /n apt că /ntr1( seară, dpă trei săptă1 de la n incident /n crsl căria inclpatl 'i $ictima s1a l($it recipr(c, cei d(i s1a /nt:lnit din /nt:mplare la n 2et, iar lteri(r, /n timp ce se /ndrepta spre casă, $ictima a (st rmărită de inclpat, /ns(%it de alte trei pers(ane 'i, de'i a /ncercat să 3ă, a (st l($ită de acesta /n cap c n par smls dintr1n 3ard, serind le0ini ce i1a ps /n peric(l $ia%a. Care este /ncadrarea =ridică a apteiQ W. A ). In spe%ă, inclpatl 'i $ictima, rde de 3radl @, a /nceiat n c(ntract de $:n0are1cmpărare c cla0ă de /ntre%inere. /ntre cei d(i eGista rela%ii /nc(rdate, determinate de aptl că inclpatl n1'i /ndeplinea /n 2ne c(ndi%ii (2li3a%iile de /ntre%inere. Pentr acest m(ti$, $ictima a intr(ds ( ac%ine pentr re0ilierea c(ntrac tli, Yic=i=ieW9aWYare9n'ăW=iW=eYn=a=L In 0ia să$:r'irii aptei, $ictima se ala la masă /mprenă c inclpatl 'i amilia acestia, /ntre cei d(i s1a iscat ( ceartă determinată de m(dl /n care inclpatl /'i /ndeplinea (2li3a%iile de /ntre%inere, iar inclpatl, alat /n stare de e2rietate, a aplicat $ictimei ( l($itră c n c%it de

2că tăr ie /n 0(na pie ptl i. Vict ima a d eced at. Inst an%a )1a c(n damnat pe inclpat pentr inrac%inea de (m(r ca_iicat.c(mis di interes material. Este c(rectă s(l%iaQ 02 9.M. i2324 (25 )+. /n spe%ă, /n actl de na'tere al inclpatli, partea $ătămată n i3rea0ă ca tată al acestia, neiind sta2ilită paternitatea, dar ditLpr(2.e re0 llăG certitdine că inclpatl s1a născ t din re la%iile din aaraW=\ăs:t(rie.i. dintre mamă Q = patil $ttamata Acesta di n rmă )1a c(nsiderat /nt(tdeana drept c(pill să, )1a ads /n d(micili 'i i1a dat /n3ri= irea necesară. La r:nd l li, =clpat= a c(nsiderat1( pe partea $ătămată ca iin d=a%:i sa, rblpnin dintre 3U iind de n(t(rietate /n c(mna /n care l(cia. Dacă inclpatl a cis1( pe partea $ătămată, care $a i /ncadrarea =ridică a apteiQ

)*. Care $a i caliicarea =ridică /n ca0l ciderii s(%li, dacă apla a (st să$:r'ită dpă ce (tăr:rea de di$(r% a (st atacată c recrs de către ăptit(r, dar nmai pe capătl de cerere pri$ind parta=l, /n ceea ce pri$e'te desacerea căsăt(riei, (tăr:rea "iind deiniti$ă 'i ire$(ca2ilăQ e /ncadrare =ridică p(ate primi apta inclpatli de a i cis $ictima prin arncarea de la eta=l VII, /n timp ce aceasta se ala 1i1= /n pat /n$n s(mn ad:nc, dat(rită nei stări a$ansate de e2rietateQ H8p7  ;l.irrspe:, inclpatl ma=(r a arncat $ictima /n $:rstă de * ani de pe n p(d pltit(r, iar aceasta a decedat. Care este /nca1 r# i '? )

drarea =ridică a ar , U=11 ;;. Care este /ncadrarea =ridică a irptei l//]lpatli care a 9 lăsat $ictima, pers(ană /n $:rstă, alată /n stare 3ra$ă de e2rietate, ţ671f 5 # p@ $i (larea ei, p e c:mp , pa r%ial de02r ăcată, .n(ap tea, la s :r'it l lnii n(iem2rie, pe $reme 3er(asă, iar aceasta a decedat din ca0a '(cli ip(termicQ 6 Y9YQ8Y " r) . =i= 8 9. /n spe%ă, prima instan%ă a re%int eGisten%a a3ra$antei pre$ă1 > •?■ 0te de artYi/Si%Yd6 c m(ti$area că, dpă ce a /mp'cat $ictima U/n piept 'i aceasta, 3ra$ rănită, n a mai ptt (pne re0isten%ă, inclpatl a i02it1( c 3:tl de 2alstrada metalică a ni p(de%, pr( $(c :nd 1i le0 i ni pri n ele /ns ele m(r tal e. Ins tan %a de ape l a scim2at /ncadrarea =ridică, re%in:nd /n ca0ă d(ar inrac%inea de (m(r. Care din cele d(ă s(l%ii este c(rectăQ ;. Ce /ncadrare =ridică se p(ate re%ine pentr apta inclpa1 ii de a intra /ntr1( /ncăpere nde d(rmea mai mlte pers(ane 'i de a tra3e raale de pist(l at(mat /n direc%ia neia din ele. pe cre a 'i cisYp, ă4ă a le răni pe celelalteQ , $$ !  -1.. caliicarea =ridică Ua aptei nei pers(ane care, să$:r'ind n rt /n dana nită%ii 'i iind srprinsă de pa0nic imediat dpă aceea, c 2nl sstras aspra sa, pentr a păstra acel t(racică , a aplicat pa0nicli ( pternică, l(.$i`1deW\%it ;F.  a (st cemat la ( sec%ie de p(li%ie pentr a i se la ( declara%ie /n calitate de ăptit(r. De a%ă la larea declara%iei a (st

/n re3inea icică, pn:nd1i /n peric(l $ia%aQ *;, Vi

-

i9/L.A) 

)*. Care $a i caliicarea =ridică /n ca0l ciderii s(%li, dacă apla a (st să$:r'ită dpă ce (tăr:rea de di$(r% a (st atacată c recrs de către ăptit(r, dar nmai pe capătl de cerere pri$ind parta=l, /n ceea ce pri$e'te desacerea căsăt(riei, (tăr:rea "iind deiniti$ă 'i ire$(ca2ilăQ e /ncadrare =ridică p(ate primi apta inclpatli de a i cis $ictima prin arncarea de la eta=l VII, /n timp ce aceasta se ala 1i1= /n pat /n$n s(mn ad:nc, dat(rită nei stări a$ansate de e2rietateQ H8p7  ;l.irrspe:, inclpatl ma=(r a arncat $ictima /n $:rstă de * ani de pe n p(d pltit(r, iar aceasta a decedat. Care este /nca1 r# i '? )

drarea =ridică a ar , U=11 ;;. Care este /ncadrarea =ridică a irptei l//]lpatli care a 9 lăsat $ictima, pers(ană /n $:rstă, alată /n stare 3ra$ă de e2rietate, ţ671f 5 # p@ $i (larea ei, p e c:mp , pa r%ial de02r ăcată, .n(ap tea, la s :r'it l lnii n(iem2rie, pe $reme 3er(asă, iar aceasta a decedat din ca0a '(cli ip(termicQ 6 Y9YQ8Y " r) . =i= 8 9. /n spe%ă, prima instan%ă a re%int eGisten%a a3ra$antei pre$ă1 > •?■ 0te de artYi/Si%Yd6 c m(ti$area că, dpă ce a /mp'cat $ictima U/n piept 'i aceasta, 3ra$ rănită, n a mai ptt (pne re0isten%ă, inclpatl a i02it1( c 3:tl de 2alstrada metalică a ni p(de%, pr( $(c :nd 1i le0 i ni pri n ele /ns ele m(r tal e. Ins tan %a de ape l a scim2at /ncadrarea =ridică, re%in:nd /n ca0ă d(ar inrac%inea de (m(r. Care din cele d(ă s(l%ii este c(rectăQ ;. Ce /ncadrare =ridică se p(ate re%ine pentr apta inclpa1 ii de a intra /ntr1( /ncăpere nde d(rmea mai mlte pers(ane 'i de a tra3e raale de pist(l at(mat /n direc%ia neia din ele. pe cre a 'i cisYp, ă4ă a le răni pe celelalteQ , $$ !  -1.. caliicarea =ridică Ua aptei nei pers(ane care, să$:r'ind n rt /n dana nită%ii 'i iind srprinsă de pa0nic imediat dpă aceea, c 2nl sstras aspra sa, pentr a păstra acel t(racică , a aplicat pa0nicli ( pternică, l(.$i`1deW\%it ;F.  a (st cemat la ( sec%ie de p(li%ie pentr a i se la ( declara%ie /n calitate de ăptit(r. De a%ă la larea declara%iei a (st

'i n stdent la Academia de P(li%ie, alat /n practică. De'i i s1a sps să a'tepte pe (l, pentr că $a ii cemat să dea ( n(ă declara%ie,  a plecat. Stdentl, (2ser$:nd acesl lcr 'i cn(sc:nd din m(men tl declara%iei d(micilil li , a plecat acasă la acesta, pentr a1) srprinde. Stdentl a a=ns /naintea li , i1a sps s(%iei acestia că tre2ie să1i permită accesl /n casă pentr că este /n misine 'i s1a ascns /ntr1( de2ara, c 3:ndl să1) ia prin srprindere pe  'i să1 ) dcă Ia sec%ia de p(li%ie. /n m(mentl /n care  a $enit acasă, s(%ia )1a in(rmat despre pre0en%a ni p(li%ist /n de2ara-  s1a /narmat c n c%it 'i i1a aplicat stdentli ( l($itră /n 0(na t(racică, pn:nd1 i $ia%a /n peric(l. Ce se $a re%ine /n sarcina li Q B,, W ,.W. ,.. ,UUZ .W g# i YY1119.. < O5,U ;. /n apt s1a re%int că inclpa%ii a /ncercat să ( $i(le0e pe P.V., c care se ala /n acela'i apartament, c t(ate că emeia le1a sps că, dacă n renn%ă, se $a arnca pe ereastră. I3n(r:nd acest a$ertisment repetat, inclpa%ii a stărit /n inten%ia l(r, astel că, la n m(ment dat, P.V., alată /n d(rmit(r, d:nd1'i seama că n mai are nici( p(si2ilitate de scăpare, a sărit pe 3eam de la ( /năl%ime de >) m, deced:nd /n rma le0inil(r serite. Care este /ncadrarea 9l c : aapteiQ

CCC .

abIQ(YlVrM]\

;+. /n apt, inclpatl a sstras dintr1n $a3(n * saci c 0aăriind $ă0t de ( emeie de ser$ici, care i1a cert a d(a 0i, /ntr1( disc%ie, să restitie 0aărl sstras, inclpatl a /ncercat s1( mitiască, (erind1i n sac c 0aăr- la re0l $ictimei 'i ame nin%area acesteia de a1) denn%a la (r3anele de p(li%ie, inclpatl i1a aplicat l($itri pternice /n cap c ( l(pată. Care este /nca drarea =ridică a apteiQ U / , 22 ;*. "apta nei pers(ane de a aplica $ictimei nmer(ase l($itri de crea, pe t(t c(rpl, c ( de(se2ită intensitate, l($itri care a i=pr($(cat mltiple ecim(0e, interes:nd mai mlt de =mătate din ^ spraa%a c(rpli, plă3i c(nt0e, ractri ale c(astel(r, sta0ă /n (r3ane 'i care a pr(ds decesl $ictimei, p(ate i caliicată drept inrac%inea de (m(r de(se2it de 3ra$ să$:r'it prin cr0imiQ j

,

i

j "-.

■

(

■ . ■ i. •

f

■ ■ '

" ' ■ > - ■ ' '

.

><. Instan%a de (nd a re%int rmăt(area stare de apt! din pri mă$a ra anl i )*  i nc lpa tl S.P ., ăr ă ( cpa %ie , p ărăs it de

/n re3inea icică, pn:nd1i /n peric(l $ia%aQ *;, Vi

-

i9/L.A) 

'i n stdent la Academia de P(li%ie, alat /n practică. De'i i s1a sps să a'tepte pe (l, pentr că $a ii cemat să dea ( n(ă declara%ie,  a plecat. Stdentl, (2ser$:nd acesl lcr 'i cn(sc:nd din m(men tl declara%iei d(micilil li , a plecat acasă la acesta, pentr a1) srprinde. Stdentl a a=ns /naintea li , i1a sps s(%iei acestia că tre2ie să1i permită accesl /n casă pentr că este /n misine 'i s1a ascns /ntr1( de2ara, c 3:ndl să1) ia prin srprindere pe  'i să1 ) dcă Ia sec%ia de p(li%ie. /n m(mentl /n care  a $enit acasă, s(%ia )1a in(rmat despre pre0en%a ni p(li%ist /n de2ara-  s1a /narmat c n c%it 'i i1a aplicat stdentli ( l($itră /n 0(na t(racică, pn:nd1 i $ia%a /n peric(l. Ce se $a re%ine /n sarcina li Q B,, W ,.W. ,.. ,UUZ .W g# i YY1119.. < O5,U ;. /n apt s1a re%int că inclpa%ii a /ncercat să ( $i(le0e pe P.V., c care se ala /n acela'i apartament, c t(ate că emeia le1a sps că, dacă n renn%ă, se $a arnca pe ereastră. I3n(r:nd acest a$ertisment repetat, inclpa%ii a stărit /n inten%ia l(r, astel că, la n m(ment dat, P.V., alată /n d(rmit(r, d:nd1'i seama că n mai are nici( p(si2ilitate de scăpare, a sărit pe 3eam de la ( /năl%ime de >) m, deced:nd /n rma le0inil(r serite. Care este /ncadrarea 9l c : aapteiQ

CCC .

abIQ(YlVrM]\

;+. /n apt, inclpatl a sstras dintr1n $a3(n * saci c 0aăriind $ă0t de ( emeie de ser$ici, care i1a cert a d(a 0i, /ntr1( disc%ie, să restitie 0aărl sstras, inclpatl a /ncercat s1( mitiască, (erind1i n sac c 0aăr- la re0l $ictimei 'i ame nin%area acesteia de a1) denn%a la (r3anele de p(li%ie, inclpatl i1a aplicat l($itri pternice /n cap c ( l(pată. Care este /nca drarea =ridică a apteiQ U / , ;*. "apta nei pers(ane de a aplica $ictimei nmer(ase l($itri 22 de crea, pe t(t c(rpl, c ( de(se2ită intensitate, l($itri care a i=pr($(cat mltiple ecim(0e, interes:nd mai mlt de =mătate din ^ spraa%a c(rpli, plă3i c(nt0e, ractri ale c(astel(r, sta0ă /n (r3ane 'i care a pr(ds decesl $ictimei, p(ate i caliicată drept inrac%inea de (m(r de(se2it de 3ra$ să$:r'it prin cr0imiQ j

,

i

j "-.

■

(

■ . ■ i. •

f

■ ■ '

" ' ■ > - ■ ' '

.

><. Instan%a de (nd a re%int rmăt(area stare de apt! din pri mă$a ra anl i )*  i nc lpa tl S.P ., ăr ă ( cpa %ie , p ărăs it de

s(%ie, l(cia s2 acela'i ac(peri' c s(ra sa, S.L., /n $:rstă de @+ de ani, pe care adesea ( 2ătea, spre a ( determina să1i cede0e ( parte din c:'ti3rile pe care aceasta le (2%inea din practicarea cer'et(riei, precm 'i pentr  a ( c(nst r:n3e să /ntre %ină rap(rt ri seGa le. /n 0ia de )* ianarie )*+< inclpatl, alat /n stare de e2rietate, a 2ătt1( din n( pe s(ra sa! aplic:nd1 i c n c(rp dr mai mlte l($itri, i1a 0dr(2it am2ii 3l(2i (clari, iar /n cele din rmă, /ntr1 c:t emeia a /ncept să %ipe, s1a rcat c 3enncii peste t(racele acesteia 'i a str:ns1( de 3:t c am2ele m:ini, $i(len%e care a ca0at m(artea $ictimei. Ce /ncadrare =ridică $a re%ine instan%aQ Y 9 . Cm p(ate i caliicată apta inclpatli care a $ărsat c(n1 %intl nei sticle de petr(l peste d(i c(pii ai c(nc2inei sale, pe c:nd ace'tia d(rmea, 'i ap(i le1a dat (c, iar c:nd c(piii, tre1 0ind1se, a $rt să se sal$e0e,- a /ncercat să1i /mpiediceY/mpre1 =r are care a ds la pr( dc erea de ars ri de(s e2i t de 3ra$ e pe <1*< din spraa%a c(pli am2el(r $ictime 'i, /n inal, la decesl acest(raQ $

>;. /n rma ni c(nlict pers(nal, inclpatl a aplicat pers(anei $ătămate ( pternică l($itră c ( 2:tă, /n 0(na t(racică, pr( $(c :nd 1i rp tr a spl ine i. "ii nd int ern ată /n spi tal , $ ict ima a (st spsă nei (pera%ii de splene(ct(mie, ap(i eGternată. Dpă @ 0ile pers(ana $ătămată s1a reinternat, c(nstat:nd1se că pre0intă (  (cl0ie intestinală, c(mplica%ie Ip(st(perat(rie = c de0ecili2r Umeta2(lic 3ra$. S1a eectat ( n(ă inter$en%ie cirr3icală, de . data aceasta pentr (cl0ie, /nsă a inter$enit ( altă c(mplica%ie 1=perit(nită p(st(perat(rie 1 din ca0a căreia $ictima a decedat. Se p(ale re%ine $re( inrac%ine /n sarcina inclpatliQ A (st /ntrerpt /n ca0ă lan%l ca0al, /ntre apta inclpatli 'i decesl 1$ictimeiQ 1 ^ >>. Inclpatl era /n stare de e2rietate,'i ăcea 03(m(t /n a%a .2l(cli, m(ti$ pentr care $ecinii a cemat p(li%ia. A3entl de p(li%i e s(sit ia a%a l(cl i i1a aplica t mai mlte l($it ri incl pa1 tli /n 0(na a2d(minală pentr a1) determina să tacă 'i ap(i i1a =ss să1) rme0e la sec%ia de p(li%ie. Inclpatl a sc(s n 2ricea3 'i i1a aplicat p(li%istli ( l($itră m(rtală. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ .

%

.

.

e

Z

>. Care este /ncadrarea =ridică a aptei inclpatei care, c(nce1 p:nd n c (pil /n a ara căsăt (rie i, a as cns sarci na d e am ilia sa, a născt /ntr1n l(c retras, ără a ann%a pe nimeni, 'i a asiGiat c(pill imediat dpă na'tereQ >@. Ce se $a re%ine /n sita%ia /n care inclpata, 2( lna $ă de sci0(renie, 'i1a cis c(pill, imediat dpă na'tere, dacă eGperti0a medic(1le3ală a sta2ilit că mama, la m(mentl să$:r'irii aptei, a a$t discernăm:ntQ >F. Inclpata a născt n c(pil, neasistată, 'i ap(i )1a ps /ntr1( sac('ă 'i )1a a2and(nat pe scările nei 2iserici. C(pill a (st 3ăsit dpă c:te$a minte de ( pers(ană care )1a ds la spital. S1a c(nsta tat că n(l născt este sănăt(s. Ce se $a re%ine /n sarcina mameiQ >. /n spe%ă, inclpatl, care a$ea aspra sa ( armă de $:nă t(are, a (st tre0it din s(mn de n 03(m(t 'i, iind n(apte, a $ă0t ( Bm(3:ldea%ă despre care a cre0t 3re'it că e n animal/nric('at, el a tras /n acea direc%ie n (c de armă, $ătăm:nd /n m(d 3ra$ inte 3ritatea c(rp(rală a $ictimei. Care $a i /ncadrarea =ridică a apteiQ >+. Inclpatl, alat /n stare de e2rietate la $(lanl at(tris mli pr(prietate pers(nală, a pr(ds n accident rtier /n care a decedat ; piet(ni 'i il să, care se ala /n at(trism. Ce se $a

s(%ie, l(cia s2 acela'i ac(peri' c s(ra sa, S.L., /n $:rstă de @+ de ani, pe care adesea ( 2ătea, spre a ( determina să1i cede0e ( parte din c:'ti3rile pe care aceasta le (2%inea din practicarea cer'et(riei, precm 'i pentr  a ( c(nst r:n3e să /ntre %ină rap(rt ri seGa le. /n 0ia de )* ianarie )*+< inclpatl, alat /n stare de e2rietate, a 2ătt1( din n( pe s(ra sa! aplic:nd1 i c n c(rp dr mai mlte l($itri, i1a 0dr(2it am2ii 3l(2i (clari, iar /n cele din rmă, /ntr1 c:t emeia a /ncept să %ipe, s1a rcat c 3enncii peste t(racele acesteia 'i a str:ns1( de 3:t c am2ele m:ini, $i(len%e care a ca0at m(artea $ictimei. Ce /ncadrare =ridică $a re%ine instan%aQ Y 9 . Cm p(ate i caliicată apta inclpatli care a $ărsat c(n1 %intl nei sticle de petr(l peste d(i c(pii ai c(nc2inei sale, pe c:nd ace'tia d(rmea, 'i ap(i le1a dat (c, iar c:nd c(piii, tre1 0ind1se, a $rt să se sal$e0e,- a /ncercat să1i /mpiediceY/mpre1 =r are care a ds la pr( dc erea de ars ri de(s e2i t de 3ra$ e pe <1*< din spraa%a c(pli am2el(r $ictime 'i, /n inal, la decesl acest(raQ $

>;. /n rma ni c(nlict pers(nal, inclpatl a aplicat pers(anei $ătămate ( pternică l($itră c ( 2:tă, /n 0(na t(racică, pr( $(c :nd 1i rp tr a spl ine i. "ii nd int ern ată /n spi tal , $ ict ima a (st spsă nei (pera%ii de splene(ct(mie, ap(i eGternată. Dpă @ 0ile pers(ana $ătămată s1a reinternat, c(nstat:nd1se că pre0intă (  (cl0ie intestinală, c(mplica%ie Ip(st(perat(rie = c de0ecili2r Umeta2(lic 3ra$. S1a eectat ( n(ă inter$en%ie cirr3icală, de . data aceasta pentr (cl0ie, /nsă a inter$enit ( altă c(mplica%ie 1=perit(nită p(st(perat(rie 1 din ca0a căreia $ictima a decedat. Se p(ale re%ine $re( inrac%ine /n sarcina inclpatliQ A (st /ntrerpt /n ca0ă lan%l ca0al, /ntre apta inclpatli 'i decesl 1$ictimeiQ 1 ^ >>. Inclpatl era /n stare de e2rietate,'i ăcea 03(m(t /n a%a .2l(cli, m(ti$ pentr care $ecinii a cemat p(li%ia. A3entl de p(li%i e s(sit ia a%a l(cl i i1a aplica t mai mlte l($it ri incl pa1 tli /n 0(na a2d(minală pentr a1) determina să tacă 'i ap(i i1a =ss să1) rme0e la sec%ia de p(li%ie. Inclpatl a sc(s n 2ricea3 'i i1a aplicat p(li%istli ( l($itră m(rtală. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ .

%

.

.

e

Z

re%ine /n la tele(nl m(2il. Arma a (st lată sarcina de n c(pil /n $:rstă de @ ani care, mane$r:nd arma /n =(acă, a inclpat /mp'cat n alt c(pil. Cine $a răspnde penal pentr această aptă liQ 'i care este /ncadrarea =ridicăQ ). Al:nd1se /ntr1n $a3(n de tren, inclpatl a amenin%at >*. I nclpat $ictima c n pist(l că ( $a cide. O2ser$:nd că trenl se apr(pie de 3ară 'i a mic'(rat $ite0a, $ictima a sărit, dar /n cădere s1a l($it l a mane$r c capl de n st:lp 'i a decedat, inclpatl a (st trimis /n at ne3li=en t n tila= la l(cl de mncă, pr( dc :nd m(arte a ni c(le3. Ce se $a re%ine /n sarcina incl patliQ <. S ., s(ldat alat /n p(st , a a2and( nat pent r c:te$a minte arma, pentr a prta ( disc%ie

>. Care este /ncadrarea =ridică a aptei inclpatei care, c(nce1 p:nd n c (pil /n a ara căsăt (rie i, a as cns sarci na d e am ilia sa, a născt /ntr1n l(c retras, ără a ann%a pe nimeni, 'i a asiGiat c(pill imediat dpă na'tereQ >@. Ce se $a re%ine /n sita%ia /n care inclpata, 2( lna $ă de sci0(renie, 'i1a cis c(pill, imediat dpă na'tere, dacă eGperti0a medic(1le3ală a sta2ilit că mama, la m(mentl să$:r'irii aptei, a a$t discernăm:ntQ >F. Inclpata a născt n c(pil, neasistată, 'i ap(i )1a ps /ntr1( sac('ă 'i )1a a2and(nat pe scările nei 2iserici. C(pill a (st 3ăsit dpă c:te$a minte de ( pers(ană care )1a ds la spital. S1a c(nsta tat că n(l născt este sănăt(s. Ce se $a re%ine /n sarcina mameiQ >. /n spe%ă, inclpatl, care a$ea aspra sa ( armă de $:nă t(are, a (st tre0it din s(mn de n 03(m(t 'i, iind n(apte, a $ă0t ( Bm(3:ldea%ă despre care a cre0t 3re'it că e n animal/nric('at, el a tras /n acea direc%ie n (c de armă, $ătăm:nd /n m(d 3ra$ inte 3ritatea c(rp(rală a $ictimei. Care $a i /ncadrarea =ridică a apteiQ >+. Inclpatl, alat /n stare de e2rietate la $(lanl at(tris mli pr(prietate pers(nală, a pr(ds n accident rtier /n care a decedat ; piet(ni 'i il să, care se ala /n at(trism. Ce se $a

re%ine /n la tele(nl m(2il. Arma a (st lată sarcina de n c(pil /n $:rstă de @ ani care, mane$r:nd arma /n =(acă, a inclpat /mp'cat n alt c(pil. Cine $a răspnde penal pentr această aptă liQ 'i care este /ncadrarea =ridicăQ ). Al:nd1se /ntr1n $a3(n de tren, inclpatl a amenin%at >*. I nclpat $ictima c n pist(l că ( $a cide. O2ser$:nd că trenl se apr(pie de 3ară 'i a mic'(rat $ite0a, $ictima a sărit, dar /n cădere s1a l($it l a mane$r c capl de n st:lp 'i a decedat, inclpatl a (st trimis /n at ne3li=en t n tila= la l(cl de mncă, pr( dc :nd m(arte a ni c(le3. Ce se $a re%ine /n sarcina incl patliQ <. S ., s(ldat alat /n p(st , a a2and( nat pent r c:te$a minte arma, pentr a prta ( disc%ie

=d ecat ă pent r inr ac%i nea de det ermi nare a sa /nle sni rea sin 1 ciderii. Ce $a decide instan%aQ ;. /n spe%ă, inclpata, iind s2 inlen%a 2ătril(r alc((lice, a mers la l(cin%a nei $ecine, 2ănind că ac(l( se ală c(nc2inl ei. &ăt:nd c $i(len%ă /n 'ă, a cert $ictimei să descidă, pr(e r:nd amenin%ări la adresa acesteia. Cn(sc:nd irea $i(lentă a inclpatei, $ictima a re0at să descidă, m(ti$ pentr care incl pata a /ncept s ă l($ească /n 'ă c  n pi ci(r de s can, am enin%:nd /n acela'i timp c m(artea. /n disperare de ca0ă, $ictima a /ncer cat să se re3ie0e /ntr1n apartament $ecin, escalad:nd ereastra de la 2aie. /n timp ce $ictima ăcea această /ncercare 'i a$ea /ncă pic i(ar ele /nă ntr l c amer ei de 2aie , i ncl pata a re 'it să s par3 ă 'a 'i să pătrndă /n apartament- speriată, $ictima 'i1a tras pici(a rele, /nsă s1a de0ecili2rat 'i a că0t de la eta=l d(i pe 2(rdra de asalt a 2l(cli, serind n tramatism crani(1cere2ral, care i1a pr($(ca t m(ar tea. Ce se $a re% ine / n sarci na inc lpatei Q >. Inclpatl a aplicat timp de )< 0ile c(nc2inei sale l($itri pe t (t c( rpl, c ( crea ce a$e a ( catara mă m etalic ă, a stel /nc:t, dpă  0ile, $ictima n se mai ptea deplasa. Inclpatl a %int1( /n t(t acest timp /nciata /n casă pe c(nc2ina sa, renn%:nd 'i el să mai mear3ă la ser$ici. /n timpl /n care se (dinea, inclpatl cema n prieten să ( pă0ească, de(arece $ictima a$sese ( tentati$ă de sicid. Victima a re'it t(t'i /n na din 0ile, /n care se alia acasă d(ar c inclpatl 'i acesta era la 2aie, să se deplase0e p:nă l a 2că tărie 'i să se arn ce pe ereast ră. Vi ctima a deceda t 'i, c (ca0ia at(psierii, s1a c(nstatat că aceasta pre0enta sta0e /n t(ate (r3anele interne, din ca0a l($itril(r aplicate. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ . Victima, /mprenă c s(%l să, pr(testa /n a%a primăriei pentr că n le  sese repar ti0ată ( casă. La n m( ment dat , $ictima a amenin%at că1'i $a da (c, dacă n este primită de primar. S(%l i1a pr(c rat $ict imei 2en0 ină 'i ( 2ric etă, iar aceas ta ' i1a dat (c. A (st internată /n spital pentr că serise arsri 3ra$e pe ( mare spraa%ă a c(rpli 'i a decedat dpă  0ile. Se p(ate re%ine $re( inrac%ine /n sarcina s(%liQ DaiU /n sita%ia /n care s(%l a str(pit1( pe $ictimă c 2en0ină, iar aceasta din rmă a aprins 2ricetaQ

Teste 3rilă ). EGistă a3ra$anta pre$ă0tă la art. )F lit. 26 C.pen. 5să$:r 'irea (m(rli aspra a d(ă sa mai mlt(r pers(ane6! a6 d(ar dacă re0ltatl aptei c(nstă /n m(artea mai mlt(r pers(ane 26 dacă prin mi=l( acele (l(si te a (st psă /n p eric(l $ia%a mai mlt(r pers(anec6 indierent dacă a mrit mai mlte pers(ane sa mi=l(cl (l(sit a ps /n peric(l $ia%a mai mlt(r pers(ane. ;. Om(rl să$:r'it aspra rateli s(%iei repre0intă! a6 (m(r caliicat, să$:r'it aspra nei rde apr(piate art. )@ lit. c6 C.pen. 26 (m(r simp l 5art. ) C.pe n.6c6 (m(r caliicat, pr(it:nd de starea de neptin%ă a $ictimei de a se apăra art. )@ lit. d6 C.pen.. >. La inrac%inea de prnccidere 5art. ) C.pen.6! a6 tentati$a este p(si2ilă, dar n se pedepse'te 26 tentati$a este p(si 2ilă 'i se pedeps e'tec6 tentati$a n este p(si2ilă. . "apta mamei de a aplica l($itri /n cap c(pilli /n $:rstă de ; lni, pr(dc:nd1i ( ractră de 2(ltă craniană a$:nd ca re0ltat m(artea, c(nstitie inrac%inea de! a6 prnccidere 26 (m(r cali icatc6 l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte. @. Dacă /n rma ni accident de circla%ie a (st cise d(ă pers(ane, apta c(n stitie! a6 inrac%inea de cidere din clpă, m(dalitatea simplă 26 d(ă i nrac%i ni de cidere din cl pă al ate /n c(ncrs c6 inrac%inea de cidere din clpă /n (rmă a3ra$ată. F. Dacă ăptit(rl a=tă $ictima /n aplicarea nei l($itri m(rtale c c%itl /ntr1( 0.(nă $itală, /n sc(pl sinciderii, se p(ate re%ine să$:r'irea inrac%inii de! a6 (m(r 26 determinar ea sa /nlesnirea sincider iic6 l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte.

=d ecat ă pent r inr ac%i nea de det ermi nare a sa /nle sni rea sin 1 ciderii. Ce $a decide instan%aQ ;. /n spe%ă, inclpata, iind s2 inlen%a 2ătril(r alc((lice, a mers la l(cin%a nei $ecine, 2ănind că ac(l( se ală c(nc2inl ei. &ăt:nd c $i(len%ă /n 'ă, a cert $ictimei să descidă, pr(e r:nd amenin%ări la adresa acesteia. Cn(sc:nd irea $i(lentă a inclpatei, $ictima a re0at să descidă, m(ti$ pentr care incl pata a /ncept s ă l($ească /n 'ă c  n pi ci(r de s can, am enin%:nd /n acela'i timp c m(artea. /n disperare de ca0ă, $ictima a /ncer cat să se re3ie0e /ntr1n apartament $ecin, escalad:nd ereastra de la 2aie. /n timp ce $ictima ăcea această /ncercare 'i a$ea /ncă pic i(ar ele /nă ntr l c amer ei de 2aie , i ncl pata a re 'it să s par3 ă 'a 'i să pătrndă /n apartament- speriată, $ictima 'i1a tras pici(a rele, /nsă s1a de0ecili2rat 'i a că0t de la eta=l d(i pe 2(rdra de asalt a 2l(cli, serind n tramatism crani(1cere2ral, care i1a pr($(ca t m(ar tea. Ce se $a re% ine / n sarci na inc lpatei Q >. Inclpatl a aplicat timp de )< 0ile c(nc2inei sale l($itri pe t (t c( rpl, c ( crea ce a$e a ( catara mă m etalic ă, a stel /nc:t, dpă  0ile, $ictima n se mai ptea deplasa. Inclpatl a %int1( /n t(t acest timp /nciata /n casă pe c(nc2ina sa, renn%:nd 'i el să mai mear3ă la ser$ici. /n timpl /n care se (dinea, inclpatl cema n prieten să ( pă0ească, de(arece $ictima a$sese ( tentati$ă de sicid. Victima a re'it t(t'i /n na din 0ile, /n care se alia acasă d(ar c inclpatl 'i acesta era la 2aie, să se deplase0e p:nă l a 2că tărie 'i să se arn ce pe ereast ră. Vi ctima a deceda t 'i, c (ca0ia at(psierii, s1a c(nstatat că aceasta pre0enta sta0e /n t(ate (r3anele interne, din ca0a l($itril(r aplicate. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ . Victima, /mprenă c s(%l să, pr(testa /n a%a primăriei pentr că n le  sese repar ti0ată ( casă. La n m( ment dat , $ictima a amenin%at că1'i $a da (c, dacă n este primită de primar. S(%l i1a pr(c rat $ict imei 2en0 ină 'i ( 2ric etă, iar aceas ta ' i1a dat (c. A (st internată /n spital pentr că serise arsri 3ra$e pe ( mare spraa%ă a c(rpli 'i a decedat dpă  0ile. Se p(ate re%ine $re( inrac%ine /n sarcina s(%liQ DaiU /n sita%ia /n care s(%l a str(pit1( pe $ictimă c 2en0ină, iar aceasta din rmă a aprins 2ricetaQ

Practică =diciară Prin sentin%a penală nr. >>F din ;@ inie ;<<+, pr(nn%ată de Tri2nall &acă, s1a disps scim2area /ncadrării =ridice a aptei din art. )* alin. 5>6 te0a a II1a C.pen. /n art. )* alin. 5)6 'i art. ) 1art. )@ alin. 5)6 lit. 6 C.pen., c aplicarea art. >> lit. a6 C.pen. Inclpatl D.E. a (st c(ndamnat pentr să$:r'irea rmăt(a1 rel(r inrac%ini! 1 $i(l, pre$ă0tă /n art. )* alin. 5)6 C.pen., la pedeapsa de * ani /ncis(are 'i  ani pedeapsa c(mplementară a inter0icerii drep tril(r pre$ă0te /n art. F alin. 5)6 lit. a6 'i 26 C.pen.1 (m(r caliicat, pre$ă0tă /n art. ) 1 art. )@ alin. 5)6 lit. 6 C.pen., la pedeapsa de )* ani /ncis(are 'i * ani pedeapsa c(mple mentară a inter0icerii dreptril(r pre$ă0te /n art. F alin. 5)6 lit. a6 'i 26 C.pen.1 $i(lare de d(micili, pre$ă0tă /n art. )*; alin. 5;6 C.pen., la pedeaps a de  ani /ncis (are. /n 2a0a art. >> lit. a6, art. > alin. 5)6 lit. 26 'i art. >@ alin. 5>6 C.pen., s1a c(nt(pit pedepsele aplicate inclpatli /n pedeapsa cea mai 3rea de )* ani /ncis(are 'i * ani pedeapsa c(mplementară a inter0icerii dreptril(r pre$ă0te /n art. F alin. 5)6 lit. a6 'i 26 C.pen., sp(rită c n an /ncis(are, /n inal a$:nd de eGectat ;< de ani /ncis(are 'i * ani pedeapsa c(mplementară a inter0icerii dreptril(r pre$ă0te /n art. F alin. 5)6 lit. a6 'i 26 C.pen. Pentr a pr(nn%a această sentin%ă, instan%a de (nd a re%int că, /n seara 0ilei de ;) n(iem2rie ;<<, /n =rl (rel(r ;>!<<, dpă ce a c(nsmat 2ătri alc((lice, inclpatl D.E. s1a (tăr:t să mear3ă la d(micilil nmitei C.R., /n $:rstă de + de ani, c sc(pl de a /ntre%ine rela%ii seGale c aceasta. Pentr a pătrnde /n l(cin%ă, cn(sc:nd că 'a de acces era asi3rată c n 0ă$(r, inclpatl a spart n 3eam din partea dreaptă a casei, dpă care a intrat /n camera nde d(rmea $ictima. Incl1 patl a /ncept să ( de02rac e, m(ment /n care $ictima i1a cert /n m(d insistent să părăsească l(cin%a. /n timp ce /ntre%inea rap(rtri seGale c aceasta, pentr a n %ipa 'i a n1i mai cere să părăsească l(cin%a 'i 2ănind că a (st recn(sct de $ictimă, inclpatl i1a ac(perit nasl 'i 3ra, astel că n a mai a0it1( stri3:nd. Dpă

Teste 3rilă ). EGistă a3ra$anta pre$ă0tă la art. )F lit. 26 C.pen. 5să$:r 'irea (m(rli aspra a d(ă sa mai mlt(r pers(ane6! a6 d(ar dacă re0ltatl aptei c(nstă /n m(artea mai mlt(r pers(ane 26 dacă prin mi=l( acele (l(si te a (st psă /n p eric(l $ia%a mai mlt(r pers(anec6 indierent dacă a mrit mai mlte pers(ane sa mi=l(cl (l(sit a ps /n peric(l $ia%a mai mlt(r pers(ane. ;. Om(rl să$:r'it aspra rateli s(%iei repre0intă! a6 (m(r caliicat, să$:r'it aspra nei rde apr(piate art. )@ lit. c6 C.pen. 26 (m(r simp l 5art. ) C.pe n.6c6 (m(r caliicat, pr(it:nd de starea de neptin%ă a $ictimei de a se apăra art. )@ lit. d6 C.pen.. >. La inrac%inea de prnccidere 5art. ) C.pen.6! a6 tentati$a este p(si2ilă, dar n se pedepse'te 26 tentati$a este p(si 2ilă 'i se pedeps e'tec6 tentati$a n este p(si2ilă. . "apta mamei de a aplica l($itri /n cap c(pilli /n $:rstă de ; lni, pr(dc:nd1i ( ractră de 2(ltă craniană a$:nd ca re0ltat m(artea, c(nstitie inrac%inea de! a6 prnccidere 26 (m(r cali icatc6 l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte. @. Dacă /n rma ni accident de circla%ie a (st cise d(ă pers(ane, apta c(n stitie! a6 inrac%inea de cidere din clpă, m(dalitatea simplă 26 d(ă i nrac%i ni de cidere din cl pă al ate /n c(ncrs c6 inrac%inea de cidere din clpă /n (rmă a3ra$ată. F. Dacă ăptit(rl a=tă $ictima /n aplicarea nei l($itri m(rtale c c%itl /ntr1( 0.(nă $itală, /n sc(pl sinciderii, se p(ate re%ine să$:r'irea inrac%inii de! a6 (m(r 26 determinar ea sa /nlesnirea sincider iic6 l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte.

c(miterea aptei, inclpatl a părăsit l(cin%a $ictimei, iind depis1 tat de către (r3anele de p(li%ie /n 0ia de ;; n(iem2rie ;<<. /n rap(rtl de c(nstatare medic(1le3al: se c(ncl0i(nea0ă că m(artea $ictimei a (st $i(lentă, ea dat(r:nd1se insicien%ei cardi(1respirat(rii acte instalate dpă n sindr(m an(Gic1asiGic c em(ra3ie eGternă 'i '(c em(ra3ie, c(nsecti$e nei rptri de c(l terin prin $i(l 'i asiGie mecanică prin (2strc%ia căil(r res1 pirat( rii speri( are 5nas, 3ră6 1 (mcider e. Le0ini le de $i(len %ă s1a ptt pr(dce prin (2strc%ia căil(r respirat(rii speri(are 5nas, 3ră6 'i dat(rită nei a3resini seGale 5$i(l c rptră de c(l terin6 'i a le3ătră de ca0alitate directă c decesl. /n ceea ce pri$e'te /ncadrarea =ridică a aptei de $i(l, se re%ine că, prin reci0it(ri, inclpatl a (st trimis /n =decată pentr c(miterea inrac%inii de $i(l, /n (rma a3ra$ată pre$ă0tă /n art. )* alin. 5>6 te0a a II1a C.pen. P(tri$it teGtli de le3e men%i(nat, (rma a3ra$ată se reeră la pr(dcerea, /n a ară de rmarea speciică $i(lli, a n i a lt re0l1 tat care c(nstă /n m(artea $ictimei. Din rap(rtl de c(nstatare medic(1le3al: re0ltă că m(artea $ictimei s1a dat(rat '(cli em(ra3ie, determinat de rptra de c(l terin prin $i(l 'i asiGiei mecanice prin (2strc%ia căil(r respi1 rat(rii speri(are 5nas, 3ră6. /n rap(rt c sccesinea m(mentel(r sr$enite, inclpatl a ac%i(nat /n 2a0a a d(ă re0(l%ii inrac%i(nale distincte, care impn re%inerea a d(ă inrac%ini c(ncrente. Astel, inten%iei ini%iale a inclpatli de a /ntre%ine rela%ii seGale c $ictima prin c(nstr:n3ere 'i pr(it:nd de imp(si2ilitatea de a se apăra (ri de a1'i eGprima $(in%a dat(rită $:rstei 'i stării de sănătate, c(ncreti0ată /n de02răcarea acesteia 'i /ntre%inerea de rela%ii seGale, i1a sccedat ac(perirea de către inclpat a căil(r respirat(rii speri(are 5nas, 3ră6, pentr ca aceasta să n %ipe 'i să n1i mai ceară să părăsească l(cin%a, 2ănind că $ictima l8a 'i recn(sct, ceea ce ar i c(nds la identiicarea lteri(ară a sa de către (r3anele de p(li%ie. Sccesinea acest(r m(mente dem(nstrea0ă că inclpatl a depă'it inten%ia ini%ială, atnci c:nd a Bs(cat $ictima, ceea ce

Practică =diciară Prin sentin%a penală nr. >>F din ;@ inie ;<<+, pr(nn%ată de Tri2nall &acă, s1a disps scim2area /ncadrării =ridice a aptei din art. )* alin. 5>6 te0a a II1a C.pen. /n art. )* alin. 5)6 'i art. ) 1art. )@ alin. 5)6 lit. 6 C.pen., c aplicarea art. >> lit. a6 C.pen. Inclpatl D.E. a (st c(ndamnat pentr să$:r'irea rmăt(a1 rel(r inrac%ini! 1 $i(l, pre$ă0tă /n art. )* alin. 5)6 C.pen., la pedeapsa de * ani /ncis(are 'i  ani pedeapsa c(mplementară a inter0icerii drep tril(r pre$ă0te /n art. F alin. 5)6 lit. a6 'i 26 C.pen.1 (m(r caliicat, pre$ă0tă /n art. ) 1 art. )@ alin. 5)6 lit. 6 C.pen., la pedeapsa de )* ani /ncis(are 'i * ani pedeapsa c(mple mentară a inter0icerii dreptril(r pre$ă0te /n art. F alin. 5)6 lit. a6 'i 26 C.pen.1 $i(lare de d(micili, pre$ă0tă /n art. )*; alin. 5;6 C.pen., la pedeaps a de  ani /ncis (are. /n 2a0a art. >> lit. a6, art. > alin. 5)6 lit. 26 'i art. >@ alin. 5>6 C.pen., s1a c(nt(pit pedepsele aplicate inclpatli /n pedeapsa cea mai 3rea de )* ani /ncis(are 'i * ani pedeapsa c(mplementară a inter0icerii dreptril(r pre$ă0te /n art. F alin. 5)6 lit. a6 'i 26 C.pen., sp(rită c n an /ncis(are, /n inal a$:nd de eGectat ;< de ani /ncis(are 'i * ani pedeapsa c(mplementară a inter0icerii dreptril(r pre$ă0te /n art. F alin. 5)6 lit. a6 'i 26 C.pen. Pentr a pr(nn%a această sentin%ă, instan%a de (nd a re%int că, /n seara 0ilei de ;) n(iem2rie ;<<, /n =rl (rel(r ;>!<<, dpă ce a c(nsmat 2ătri alc((lice, inclpatl D.E. s1a (tăr:t să mear3ă la d(micilil nmitei C.R., /n $:rstă de + de ani, c sc(pl de a /ntre%ine rela%ii seGale c aceasta. Pentr a pătrnde /n l(cin%ă, cn(sc:nd că 'a de acces era asi3rată c n 0ă$(r, inclpatl a spart n 3eam din partea dreaptă a casei, dpă care a intrat /n camera nde d(rmea $ictima. Incl1 patl a /ncept să ( de02rac e, m(ment /n care $ictima i1a cert /n m(d insistent să părăsească l(cin%a. /n timp ce /ntre%inea rap(rtri seGale c aceasta, pentr a n %ipa 'i a n1i mai cere să părăsească l(cin%a 'i 2ănind că a (st recn(sct de $ictimă, inclpatl i1a ac(perit nasl 'i 3ra, astel că n a mai a0it1( stri3:nd. Dpă

c(miterea aptei, inclpatl a părăsit l(cin%a $ictimei, iind depis1 tat de către (r3anele de p(li%ie /n 0ia de ;; n(iem2rie ;<<. /n rap(rtl de c(nstatare medic(1le3al: se c(ncl0i(nea0ă că m(artea $ictimei a (st $i(lentă, ea dat(r:nd1se insicien%ei cardi(1respirat(rii acte instalate dpă n sindr(m an(Gic1asiGic c em(ra3ie eGternă 'i '(c em(ra3ie, c(nsecti$e nei rptri de c(l terin prin $i(l 'i asiGie mecanică prin (2strc%ia căil(r res1 pirat( rii speri( are 5nas, 3ră6 1 (mcider e. Le0ini le de $i(len %ă s1a ptt pr(dce prin (2strc%ia căil(r respirat(rii speri(are 5nas, 3ră6 'i dat(rită nei a3resini seGale 5$i(l c rptră de c(l terin6 'i a le3ătră de ca0alitate directă c decesl. /n ceea ce pri$e'te /ncadrarea =ridică a aptei de $i(l, se re%ine că, prin reci0it(ri, inclpatl a (st trimis /n =decată pentr c(miterea inrac%inii de $i(l, /n (rma a3ra$ată pre$ă0tă /n art. )* alin. 5>6 te0a a II1a C.pen. P(tri$it teGtli de le3e men%i(nat, (rma a3ra$ată se reeră la pr(dcerea, /n a ară de rmarea speciică $i(lli, a n i a lt re0l1 tat care c(nstă /n m(artea $ictimei. Din rap(rtl de c(nstatare medic(1le3al: re0ltă că m(artea $ictimei s1a dat(rat '(cli em(ra3ie, determinat de rptra de c(l terin prin $i(l 'i asiGiei mecanice prin (2strc%ia căil(r respi1 rat(rii speri(are 5nas, 3ră6. /n rap(rt c sccesinea m(mentel(r sr$enite, inclpatl a ac%i(nat /n 2a0a a d(ă re0(l%ii inrac%i(nale distincte, care impn re%inerea a d(ă inrac%ini c(ncrente. Astel, inten%iei ini%iale a inclpatli de a /ntre%ine rela%ii seGale c $ictima prin c(nstr:n3ere 'i pr(it:nd de imp(si2ilitatea de a se apăra (ri de a1'i eGprima $(in%a dat(rită $:rstei 'i stării de sănătate, c(ncreti0ată /n de02răcarea acesteia 'i /ntre%inerea de rela%ii seGale, i1a sccedat ac(perirea de către inclpat a căil(r respirat(rii speri(are 5nas, 3ră6, pentr ca aceasta să n %ipe 'i să n1i mai ceară să părăsească l(cin%a, 2ănind că $ictima l8a 'i recn(sct, ceea ce ar i c(nds la identiicarea lteri(ară a sa de către (r3anele de p(li%ie. Sccesinea acest(r m(mente dem(nstrea0ă că inclpatl a depă'it inten%ia ini%ială, atnci c:nd a Bs(cat $ictima, ceea ce

e$iden%ia0ă că el a pre$ă0t 'i acceptai p(si2ilitatea ca re0ltatl  decesl acesteia prin asiGie mecanică  să se pr(dcă. Re0ltă că inclpatl a cis $ictima pentr a /nlesni (ri ascnde să$:r'irea inrac%inii de $i(l, (rrna de $in($ă%ie iind aceea pre$ă0tă /n art. )* alin. 5)6 pct. ) lit. 26 C.pen . In aceste c(ndi%ii, s1a apreciat că inclpatl a să$:r'it inrac1 %inea de $i(l, /n (rma simplă pre$ă0tă /n art. )* alin. 5)6 C.pen., /n c(ncrs c inrac%inea de (m(r caliicat pre$ă0tă /n art. ) 1 art. )@ alin. 5)6 lit. 6 C.pen. A$:nd /n $edere c(nsiderentele c(nsiderentele re%inte 'i /ncadrarea /ncadrarea =ridică dală aptei de $i(l prin actl de sesi0are a instan%ei, s1a disps scliim2area /ncadrării =ridice /n m(d c(respn0ăt(r. /n drept, aptele inclpatli a reali0at c(n%intl inrac%inil(r de $i(l, de (m(r caliicat 'i de $i(lare de d(micili pre$ă0te /n art. )* alin. 5)6, art. ) 1 art. )@ alin. 5)6 lit. 6 'i art. )*; alin. 5;6 C.pen. /mp(tri$a acestei (tăr:ri a declarat apel inclpatl D.E., criti1 c:nd, /n principal, /ncadrarea =ridică re%intă de prima instan%ă. Astel, inclpatl c(nsideră că /ncadrarea =ridică c(rectă a aptel(r este cea re%intă /n actl de sesi0are al instan%ei, respecti$ inrac%inea de $i(l c(mis /n (rma a3ra$ată pre$ă0tă /n art. )* alin. 5>6 C.pen., /n c(ncrs real c inrac%inea $i(lare de d(micili pre$ă0 tă /n art. ) *; ali n. 5;6 C.pen. Prin deci0ia nr. )<> din )* a3st ;<<+ a Cr%ii de Apel &acă, Sec%ia penală, ca0e c min(ri 'i amilie, a (st respins ca ne(ndat apell inclpatli. Instan%a de apei a re%int că, /n m(d c(rect, instan%a de (nd a disps scim2area /ncadrării =ridice din inrac%inea de $i(l pre1 $ă0tă /n art. )* alin. 5>6 C.pen. /n inrac%inile de $i(l pre$ă0tă /n art. )* alin. 5)6 C.pen. 'i (m(r caliicat pre$ă0tă /n art. ) 1 art. )@ alin. 5)6 lit. 6 C.pen. A3ra$anta pre$ă0tă /n art. )* alin. 5>6 C.pen. se reeră la pr(dcer ea, /n aara rmării specii ce $i(ll i, a ni alt re0lta t care, de data aceasta, c(nstă /n m(artea sa sinciderea $ictimei. Pentr reali0area reali0area a3ra$antei enn%ate, este necesar să se sta2ilească, sta2ilească, pe de ( par te, rap (rt l de ca 0al ita te din tre ap ta de $i( l 'i re0ltatl mai 3ra$ pr(ds 5m(artea sa sinciderea $ictimei6, iar, pe d e a ltă part e, prae ter inte nţia ăptit(rli. Dacă ăptit(rl a

ac%i(nat c inten%ie /n ceea ce pri$e'te m(artea sa sinciderea $ictimei, $ictimei, inrac%ine inrac%ineaa de $i(l intră /n c(ncrs, c(ncrs, dpă ca0, c inrac%inea de (m(r sa inrac%inea de determinare sa /nlesnire a sinciderii. Anali0:nd sita%ia aptică rele$ată de ansam2l pr(2el(r admi1 nistrate /n ca0ă, instan%a de apel c(nsideră că inclpatl D.E. a ac%i(nat at:t c inten%ia de a $i(la $ictima, c:t 'i c inten%ia a ( cide. P(tri$it datel(r eGistente /n rap(rtl de c(nstatare medic(1le3ală, m(artea $ictimei s1a pr(ds ca rmare a '(cli em(ra3ie, deter1 minat de rptra de c(l terin, 'i asiGiei mecanice prin (2strei(1 narea căil(r respirat(rii speri(are. fin:nd c(nt de circmstan%ele /n care a (st să$:r'ite aptele, instan%a de apel, ca 'i prima instan%ă, aprecia0ă că inclpatl a ac%i(nat c inten%ia de a sprima $ia%a $ictimei, re0ltat care ciar dacă n a (st rmărit, p(si2ili1 tatea pr(dcerii acestia a (st pre$ă0tă 'i acceptată de inclpat. A$:nd /n $edere că m(artea $ictimei n a (st n re0ltat care a depă'it inten%ia inclpatli, instan%a de apel a c(nstatat că /ncadrarea /ncadrarea =ridică dată aptel(r aptel(r inclpatli de către instan%a de (nd este c(rectă, neiind /ntrnite /n spe%ă elementele c(nstitti$e ale inrac%inii de $i(l c(misă /n (rmă a3ra$ată pre$ă0tă /n art. )* alin. 5>6 C.pen. /mp(tri$a acestei deci0ii a declarat recrs inclpatl D.E.. in$(c:nd ca0l de casare pre$ă0t /n art. >+@ * alin. 5)6 pct. ) C.pr(c.pen. 'i s(licit:nd red(0area pedepsei. EGamin:nd (tăr:rea recrată prin prisma criticii (rmlate 'i a ca0li de casare /n care aceasta (rmal se /ncadrea0ă, /nalta Crte de Casa%ie 'i 9sti%ie c(nstată că recrsl este ne(ndat. Materiall pr(2at(r administrat /n ca0ă /n crsl rmăririi penale 'i /n a0a de =decată a (st c(rect e$alat de către instan%ele de (nd 'i apel, at:t s2 aspectl sita%iei de apt 'i a $in($ă%iei incl1 patli, c:t 'i al /ncadrării /ncadrării =ridice =ridice a aptel(r c(mise c(mise de către acesta. acesta. Inclpatl Inclpatl n a ne3at să$:r'irea aptel(r aptel(r pentr care a (st tri1 mis /n =decată, /nsă a c(ntestat scim2area /ncadrării =ridice dis1 psă de instan% a de (nd, s(l%ie men%in tă de instan% a de c(ntr(l =diciar, ss%in:nd /n esen%ă că n a inten%i(na t să cidă $ictima, m(artea acesteia iind n re0ltat praeier intenţ ionat al inrac%inii de $i(l.

e$iden%ia0ă că el a pre$ă0t 'i acceptai p(si2ilitatea ca re0ltatl  decesl acesteia prin asiGie mecanică  să se pr(dcă. Re0ltă că inclpatl a cis $ictima pentr a /nlesni (ri ascnde să$:r'irea inrac%inii de $i(l, (rrna de $in($ă%ie iind aceea pre$ă0tă /n art. )* alin. 5)6 pct. ) lit. 26 C.pen . In aceste c(ndi%ii, s1a apreciat că inclpatl a să$:r'it inrac1 %inea de $i(l, /n (rma simplă pre$ă0tă /n art. )* alin. 5)6 C.pen., /n c(ncrs c inrac%inea de (m(r caliicat pre$ă0tă /n art. ) 1 art. )@ alin. 5)6 lit. 6 C.pen. A$:nd /n $edere c(nsiderentele c(nsiderentele re%inte 'i /ncadrarea /ncadrarea =ridică dală aptei de $i(l prin actl de sesi0are a instan%ei, s1a disps scliim2area /ncadrării =ridice /n m(d c(respn0ăt(r. /n drept, aptele inclpatli a reali0at c(n%intl inrac%inil(r de $i(l, de (m(r caliicat 'i de $i(lare de d(micili pre$ă0te /n art. )* alin. 5)6, art. ) 1 art. )@ alin. 5)6 lit. 6 'i art. )*; alin. 5;6 C.pen. /mp(tri$a acestei (tăr:ri a declarat apel inclpatl D.E., criti1 c:nd, /n principal, /ncadrarea =ridică re%intă de prima instan%ă. Astel, inclpatl c(nsideră că /ncadrarea =ridică c(rectă a aptel(r este cea re%intă /n actl de sesi0are al instan%ei, respecti$ inrac%inea de $i(l c(mis /n (rma a3ra$ată pre$ă0tă /n art. )* alin. 5>6 C.pen., /n c(ncrs real c inrac%inea $i(lare de d(micili pre$ă0 tă /n art. ) *; ali n. 5;6 C.pen. Prin deci0ia nr. )<> din )* a3st ;<<+ a Cr%ii de Apel &acă, Sec%ia penală, ca0e c min(ri 'i amilie, a (st respins ca ne(ndat apell inclpatli. Instan%a de apei a re%int că, /n m(d c(rect, instan%a de (nd a disps scim2area /ncadrării =ridice din inrac%inea de $i(l pre1 $ă0tă /n art. )* alin. 5>6 C.pen. /n inrac%inile de $i(l pre$ă0tă /n art. )* alin. 5)6 C.pen. 'i (m(r caliicat pre$ă0tă /n art. ) 1 art. )@ alin. 5)6 lit. 6 C.pen. A3ra$anta pre$ă0tă /n art. )* alin. 5>6 C.pen. se reeră la pr(dcer ea, /n aara rmării specii ce $i(ll i, a ni alt re0lta t care, de data aceasta, c(nstă /n m(artea sa sinciderea $ictimei. Pentr reali0area reali0area a3ra$antei enn%ate, este necesar să se sta2ilească, sta2ilească, pe de ( par te, rap (rt l de ca 0al ita te din tre ap ta de $i( l 'i re0ltatl mai 3ra$ pr(ds 5m(artea sa sinciderea $ictimei6, iar, pe d e a ltă part e, prae ter inte nţia ăptit(rli. Dacă ăptit(rl a

A'a cm c(rect a re%int instan%ele de (nd 'i apel, m(dalitatea /n care inclpatl 'i1a c(ncept 'i reali0at acti$itatea inrac%i(nală, /mpre=rările /n care aptele a (st c(mise 5$ictima iind ( per s(a nă /n $:r stă de + de ani 6, ca 'i c(n cl 0ii le act el( r medic(1le3a medic(1le3ale le /nt(cmite /nt(cmite /n ca0ă dem(nstrea0ă dem(nstrea0ă eGisten%a eGisten%a ni rap(rt de ca0alitate directă /ntre le0inile de $i(len%ă serite de $ictimă, pr(dse eGclsi$ de către inclpat, 'i decesl acesteia, sita%ie /n care n se p(ate ss%ine că inclpatl n a acceptat măcar re0ltatl letal al ac%inii sale, ciar dacă n )1a rmărit. In c(nsecin%ă, inclpatl a ac%i(nat c inten%ia indirectă de a sprima $ia%a $ictimei, astel /nc:t c(rect s1a pr(cedat la scim1 2area /ncadrăr ii =ridice , /n sensl re%iner ii inrac% inii de (m(r caliicat. S2 aspectl indi$idali0ării pedepsei, pedepsei, /nalta Crte de Casa%ie 'i 9sti%ie aprecia0ă că a (st a$te /n $edere prin c(r(2(rare t(ate criteriile pre$ă0te /n art. ; C.pen., at:t c pri$ire la tratamentl sanc%i(nat(r sta2ilit pentr iecare inrac%ine re%intă /n sarcina inclpatli, c:t 'i /n ce pri$e'te pedeapsa re0ltantă. Pătrnderea pe timp de n(apte /ntr1 ( l(ci n%ă, $i(la rea nei pers( ane /n $:rstă de + de ani 5despre care inclpatl cn('tea că l(cie'te sin3ră 'i are p(si2ilită%i redse de rip(stă, inclsi$ dat(rită aec%inil(r de care serea6, rmată de ciderea acesteia prin asiGie mecanică repre0intă apte c n 3rad ridicat de peric(l s(cial, ce den(tă ( per ic l(0 ita te sp( rit ă a per s(a nei car e le1 a c(m is 'i =s ti ică pedepse /ntr1n cantm speri( r mini mli special . C(ndita pr(cesală c(rectă a inclpatli, aptl că acesta n este cn(sct c antecedente penale care să atra3ă starea de reci1 di$ă, ca 'i /mpre=rarea că la m(mentl c(miterii aptel(r se ala s2 inlen%a 2ătril(r alc((lice, n repre0intă circmstan%e de natră a c(ndce la n tratament sanc%i(nat(r mai 2l:nd, %in:nd scama de circmstan%ele reale 3ra$e /n care aptele a (st să$:r'ite. Prin rmare, pedepsele sta2ilite de instan%a de (nd 'i men%inte de cea de apel răspnd imperati$el(r /nscrise /n art. @; C.pen., iar sp(rl aplicat la pedeapsa cea mai 3rea, de n an /ncis(are, este =stiicat a%ă de nmărl 'i 3ra$ita tea inra c%inil(r c(mise. In c(nsecin%ă, critica (rmlată de inclpat n p(ate i primită, sens /n care recrsl declarat de inclpatl D.E. /mp(tri$a deci0iei

ac%i(nat c inten%ie /n ceea ce pri$e'te m(artea sa sinciderea $ictimei, $ictimei, inrac%ine inrac%ineaa de $i(l intră /n c(ncrs, c(ncrs, dpă ca0, c inrac%inea de (m(r sa inrac%inea de determinare sa /nlesnire a sinciderii. Anali0:nd sita%ia aptică rele$ată de ansam2l pr(2el(r admi1 nistrate /n ca0ă, instan%a de apel c(nsideră că inclpatl D.E. a ac%i(nat at:t c inten%ia de a $i(la $ictima, c:t 'i c inten%ia a ( cide. P(tri$it datel(r eGistente /n rap(rtl de c(nstatare medic(1le3ală, m(artea $ictimei s1a pr(ds ca rmare a '(cli em(ra3ie, deter1 minat de rptra de c(l terin, 'i asiGiei mecanice prin (2strei(1 narea căil(r respirat(rii speri(are. fin:nd c(nt de circmstan%ele /n care a (st să$:r'ite aptele, instan%a de apel, ca 'i prima instan%ă, aprecia0ă că inclpatl a ac%i(nat c inten%ia de a sprima $ia%a $ictimei, re0ltat care ciar dacă n a (st rmărit, p(si2ili1 tatea pr(dcerii acestia a (st pre$ă0tă 'i acceptată de inclpat. A$:nd /n $edere că m(artea $ictimei n a (st n re0ltat care a depă'it inten%ia inclpatli, instan%a de apel a c(nstatat că /ncadrarea /ncadrarea =ridică dată aptel(r aptel(r inclpatli de către instan%a de (nd este c(rectă, neiind /ntrnite /n spe%ă elementele c(nstitti$e ale inrac%inii de $i(l c(misă /n (rmă a3ra$ată pre$ă0tă /n art. )* alin. 5>6 C.pen. /mp(tri$a acestei deci0ii a declarat recrs inclpatl D.E.. in$(c:nd ca0l de casare pre$ă0t /n art. >+@ * alin. 5)6 pct. ) C.pr(c.pen. 'i s(licit:nd red(0area pedepsei. EGamin:nd (tăr:rea recrată prin prisma criticii (rmlate 'i a ca0li de casare /n care aceasta (rmal se /ncadrea0ă, /nalta Crte de Casa%ie 'i 9sti%ie c(nstată că recrsl este ne(ndat. Materiall pr(2at(r administrat /n ca0ă /n crsl rmăririi penale 'i /n a0a de =decată a (st c(rect e$alat de către instan%ele de (nd 'i apel, at:t s2 aspectl sita%iei de apt 'i a $in($ă%iei incl1 patli, c:t 'i al /ncadrării /ncadrării =ridice =ridice a aptel(r c(mise c(mise de către acesta. acesta. Inclpatl Inclpatl n a ne3at să$:r'irea aptel(r aptel(r pentr care a (st tri1 mis /n =decată, /nsă a c(ntestat scim2area /ncadrării =ridice dis1 psă de instan% a de (nd, s(l%ie men%in tă de instan% a de c(ntr(l =diciar, ss%in:nd /n esen%ă că n a inten%i(na t să cidă $ictima, m(artea acesteia iind n re0ltat praeier intenţ ionat al inrac%inii de $i(l.

nr. )<> din )* a3st ;<<+ a Cr%ii de Apel &acă, Sec%ia penală, ca0e c min(ri 'i amilie, a (st respins ca ne(ndat.

EGerci%i Inclpatl A.D. a aplicat /n 0ia de ><.<. ;<.<<< lei din care >.<<< dane mate1 riale, c(nst:nd /n celtielile de /nm(rm:ntare 'i )<.<<< dane m(rale. Inclpatl a 2eneiciat pe parcrsl rmăririi penale 'i a =decă% ii de ser$ici ile n i apă răt(r din ( ici. /nt(cmi%i minta 5disp(0iti$l (tăr:rii6 pe care tre2ie să ( pr(nn%e instan%a la >.<@. ;<<*.

Sec%inea a 71a. L($irea 'i $ătămarea inte3rită%ii c(rp(rale sa a sănătă%ii Caracteri0are 3enerală a sec%inii I. O2iectl (cr(tirii penale ). !biectul 9uridic. Inrac%inile din această sec%ine a ca (2iect =ridic 3eneric rela%iile s(ciale pri$ind (cr(tirea inte3rită%ii c(rp(rale 'i a sănătă%ii pers(anei. ;. !biectul material este repre0entat de c(rpl nei pers(ane /n $ia%ă. II. Subiecţii in-racţiunii Subiectul Subiectul acti' p(ate i (rice pers(ană. EGistă ca0ri /n care calitatea s2iectli acti$ repre0intă ( circmstan%ă a3ra$antă _de eGempl, la art. )+< alin. 5l )6 'i alin. 5; )6 sa la art. )+) alin. 5l )6, s2iectl acti$ tre2ie să ie n mem2r al amiliei $ictimei.

A'a cm c(rect a re%int instan%ele de (nd 'i apel, m(dalitatea /n care inclpatl 'i1a c(ncept 'i reali0at acti$itatea inrac%i(nală, /mpre=rările /n care aptele a (st c(mise 5$ictima iind ( per s(a nă /n $:r stă de + de ani 6, ca 'i c(n cl 0ii le act el( r medic(1le3a medic(1le3ale le /nt(cmite /nt(cmite /n ca0ă dem(nstrea0ă dem(nstrea0ă eGisten%a eGisten%a ni rap(rt de ca0alitate directă /ntre le0inile de $i(len%ă serite de $ictimă, pr(dse eGclsi$ de către inclpat, 'i decesl acesteia, sita%ie /n care n se p(ate ss%ine că inclpatl n a acceptat măcar re0ltatl letal al ac%inii sale, ciar dacă n )1a rmărit. In c(nsecin%ă, inclpatl a ac%i(nat c inten%ia indirectă de a sprima $ia%a $ictimei, astel /nc:t c(rect s1a pr(cedat la scim1 2area /ncadrăr ii =ridice , /n sensl re%iner ii inrac% inii de (m(r caliicat. S2 aspectl indi$idali0ării pedepsei, pedepsei, /nalta Crte de Casa%ie 'i 9sti%ie aprecia0ă că a (st a$te /n $edere prin c(r(2(rare t(ate criteriile pre$ă0te /n art. ; C.pen., at:t c pri$ire la tratamentl sanc%i(nat(r sta2ilit pentr iecare inrac%ine re%intă /n sarcina inclpatli, c:t 'i /n ce pri$e'te pedeapsa re0ltantă. Pătrnderea pe timp de n(apte /ntr1 ( l(ci n%ă, $i(la rea nei pers( ane /n $:rstă de + de ani 5despre care inclpatl cn('tea că l(cie'te sin3ră 'i are p(si2ilită%i redse de rip(stă, inclsi$ dat(rită aec%inil(r de care serea6, rmată de ciderea acesteia prin asiGie mecanică repre0intă apte c n 3rad ridicat de peric(l s(cial, ce den(tă ( per ic l(0 ita te sp( rit ă a per s(a nei car e le1 a c(m is 'i =s ti ică pedepse /ntr1n cantm speri( r mini mli special . C(ndita pr(cesală c(rectă a inclpatli, aptl că acesta n este cn(sct c antecedente penale care să atra3ă starea de reci1 di$ă, ca 'i /mpre=rarea că la m(mentl c(miterii aptel(r se ala s2 inlen%a 2ătril(r alc((lice, n repre0intă circmstan%e de natră a c(ndce la n tratament sanc%i(nat(r mai 2l:nd, %in:nd scama de circmstan%ele reale 3ra$e /n care aptele a (st să$:r'ite. Prin rmare, pedepsele sta2ilite de instan%a de (nd 'i men%inte de cea de apel răspnd imperati$el(r /nscrise /n art. @; C.pen., iar sp(rl aplicat la pedeapsa cea mai 3rea, de n an /ncis(are, este =stiicat a%ă de nmărl 'i 3ra$ita tea inra c%inil(r c(mise. In c(nsecin%ă, critica (rmlată de inclpat n p(ate i primită, sens /n care recrsl declarat de inclpatl D.E. /mp(tri$a deci0iei

(rice pers(ană pers(ană /n $ia%ă. $ia%ă. Şi /n acest ca0, ca0, Subiectul pasi' p(ate i (rice le3ea pre$ede ne(ri ne(ri n s2iect caliicat de eGempl, eGempl, la art. )+< alin. 5l)6, 'i alin. 5; )6 sa la art. )+) alin. 5l )6, s2iectl pasi$ tre2ie să ie mem2r al amiliei s2iectli acti$- la art. )+;, /n $arianta a3ra$ată reerit(are la apta prin care s1a pr(ds a$(rtl, s2iectl pasi$ este d(ar emeia 3ra$idă. /n ca0l plralită%ii de s2iec%i pasi$i $(r eGista at:tea inrac%ini c:te $ictime. III. "ocul 1i timpul n pre0intă rele$an%ă. IV. Situaţia Situaţia premisă

Tre2ie să eGiste ( pers(ană /n $ia%ă aspra căreia să se eGercite $i(len%ele. V. "atura "atura obiecti'ă obiecti'ă Elementul material. Se reali0ea0ă, de re3lă, printr1( ac%ine.

Aceasta p(ate i directă 5l($ire, /mpin3ere etc.6 sa indirectă 5spre eGempl, eGempl, tra3erea scanli, /n m(mentl /n care $ictima $rea să se a'e0e6. Elementl material p(ate c(nsta 'i /ntr1( inac%ine 5de eGempl, (misinea de a ann%a $ictimei pre0en%a /n crte a ni animal a3resi$6. ?rmarea imediată. C(nstă /n pr($(carea n(r serin%e i0ice, atin3erea adsă inte3rită%ii c(rp(rale sa sănătă%ii $ictimei. EGistă 'i ( eGcep%ie, eGcep%ie, ia inrac%inea inrac%inea de l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte, nde rmarea imediată este m(artea $ictimei. "e+ătura de cau,alitate. /n ca0l nei simple l($iri, le3ătra re0ltă din ciar materialitatea aptei. /n ip(te0a pr(dcerii n(r c(nsecin%e mai 3ra$e 50ile de /n3ri=iri medicale sa decesl $ictimei6, $ictimei6, tre2ie dem(nstrată dem(nstrată rela%ia ca0ă1eect, ca0ă1eect, /ntre $i(len%ele eGercitate 'i re0ltatl pr(ds. VI. "atura subiecti'ă Vino'ăţia. Vino'ăţia. Inrac%inile pre$ă0te de art. )+< 'i art. )+) se să$:r'esc c inten%ie directă .sa indirectă. Inrac%inea de l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte se să$:r'e'te c praeterinten%ie, iar cea de $ătămare c(rp(rală din clpă se să$:r'e'te din clpă. Inrac%inea pre$ă0tă de art. )+; C.pen. p(ate i să$:r'ită c

nr. )<> din )* a3st ;<<+ a Cr%ii de Apel &acă, Sec%ia penală, ca0e c min(ri 'i amilie, a (st respins ca ne(ndat.

EGerci%i Inclpatl A.D. a aplicat /n 0ia de ><.<. ;<.<<< lei din care >.<<< dane mate1 riale, c(nst:nd /n celtielile de /nm(rm:ntare 'i )<.<<< dane m(rale. Inclpatl a 2eneiciat pe parcrsl rmăririi penale 'i a =decă% ii de ser$ici ile n i apă răt(r din ( ici. /nt(cmi%i minta 5disp(0iti$l (tăr:rii6 pe care tre2ie să ( pr(nn%e instan%a la >.<@. ;<<*.

Sec%inea a 71a. L($irea 'i $ătămarea inte3rită%ii c(rp(rale sa a sănătă%ii Caracteri0are 3enerală a sec%inii I. O2iectl (cr(tirii penale ). !biectul 9uridic. Inrac%inile din această sec%ine a ca (2iect =ridic 3eneric rela%iile s(ciale pri$ind (cr(tirea inte3rită%ii c(rp(rale 'i a sănătă%ii pers(anei. ;. !biectul material este repre0entat de c(rpl nei pers(ane /n $ia%ă. II. Subiecţii in-racţiunii Subiectul Subiectul acti' p(ate i (rice pers(ană. EGistă ca0ri /n care calitatea s2iectli acti$ repre0intă ( circmstan%ă a3ra$antă _de eGempl, la art. )+< alin. 5l )6 'i alin. 5; )6 sa la art. )+) alin. 5l )6, s2iectl acti$ tre2ie să ie n mem2r al amiliei $ictimei.

inten%ie indirectă indirectă sa praeterinten%ie praeterinten%ie,, iar /n $arianta de la alin. 5>6 d(ar c inten%ie directă 5c men%inea că este eGclsă ip(te0a pnerii pnerii /n prime=die prime=die a $ie%ii6. $ie%ii6. ;obilul ;obilul 1i scopul. scopul. Pre0intă rele$an%ă d(ar sc(pl, /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. )+; alin. 5>6 C.pen. VI" @ormele in-racţiunilor

Tentati$a este p(si2ilă, dar n este pedepsită /n ca0l acest(r inrac%ini, c ( sin3ră eGcep%ie, /n ca0l $ătămării c(rp(rale 3ra$e c(misă c inten%ie directă. Tentati$a n este p(si2ilă /n ca0l inrac%inii inrac%inii de l($iri sa $ătămări ca0at(are ca0at(are de m(arte 'i a celei de $ătămare c(rp(rală din clpă.

VIII. VIII. Variante Variante T(ate inrac%inile din această sec%ine pre0intă $ariante a3ra1 $ate, mai p%in inrac%inea pre$ă0tă de art. )+> C.pen. I). Sancţiun Sancţiunii

Pedeapsa pre$ă0tă este ie /ncis(area alternati$ c amenda art. )+< 'i art. )+ alin. 5)6, 5;6 'i 5>6 C.pen., ie eGclsi$ /ncis(area la celelalte inrac%ini, c n maGim de )@ ani /n ca0l art. )+> C.pen. E4plicaţii E4plicaţii pri'ind di-erenţa (ntre omor# ucidere din culpă 1i lo'iri sau 'ătămări cau,atoare de moarte. Inra rac%ine

Om(r L($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte #cidere din clpă

Vin($ă%ia c c pri$ire la la ele1 mentl material 5eGercitarea n(r $i(len%e6 inten%ie g inten%ie g

clpă

g

Vin($ă%ia c pri$ire la rmarea ime1 diată 5m(artea $ictimei6 inten%ie  clpă 

clpă

"(rma de $in(1 $ă%ie certă de le3e pentr eGisten%a inrac%inii Inten%ie Praeterinten%ie

Clpă

(rice pers(ană pers(ană /n $ia%ă. $ia%ă. Şi /n acest ca0, ca0, Subiectul pasi' p(ate i (rice le3ea pre$ede ne(ri ne(ri n s2iect caliicat de eGempl, eGempl, la art. )+< alin. 5l)6, 'i alin. 5; )6 sa la art. )+) alin. 5l )6, s2iectl pasi$ tre2ie să ie mem2r al amiliei s2iectli acti$- la art. )+;, /n $arianta a3ra$ată reerit(are la apta prin care s1a pr(ds a$(rtl, s2iectl pasi$ este d(ar emeia 3ra$idă. /n ca0l plralită%ii de s2iec%i pasi$i $(r eGista at:tea inrac%ini c:te $ictime. III. "ocul 1i timpul n pre0intă rele$an%ă. IV. Situaţia Situaţia premisă

Tre2ie să eGiste ( pers(ană /n $ia%ă aspra căreia să se eGercite $i(len%ele. V. "atura "atura obiecti'ă obiecti'ă Elementul material. Se reali0ea0ă, de re3lă, printr1( ac%ine.

Aceasta p(ate i directă 5l($ire, /mpin3ere etc.6 sa indirectă 5spre eGempl, eGempl, tra3erea scanli, /n m(mentl /n care $ictima $rea să se a'e0e6. Elementl material p(ate c(nsta 'i /ntr1( inac%ine 5de eGempl, (misinea de a ann%a $ictimei pre0en%a /n crte a ni animal a3resi$6. ?rmarea imediată. C(nstă /n pr($(carea n(r serin%e i0ice, atin3erea adsă inte3rită%ii c(rp(rale sa sănătă%ii $ictimei. EGistă 'i ( eGcep%ie, eGcep%ie, ia inrac%inea inrac%inea de l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte, nde rmarea imediată este m(artea $ictimei. "e+ătura de cau,alitate. /n ca0l nei simple l($iri, le3ătra re0ltă din ciar materialitatea aptei. /n ip(te0a pr(dcerii n(r c(nsecin%e mai 3ra$e 50ile de /n3ri=iri medicale sa decesl $ictimei6, $ictimei6, tre2ie dem(nstrată dem(nstrată rela%ia ca0ă1eect, ca0ă1eect, /ntre $i(len%ele eGercitate 'i re0ltatl pr(ds. VI. "atura subiecti'ă Vino'ăţia. Vino'ăţia. Inrac%inile pre$ă0te de art. )+< 'i art. )+) se să$:r'esc c inten%ie directă .sa indirectă. Inrac%inea de l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte se să$:r'e'te c praeterinten%ie, iar cea de $ătămare c(rp(rală din clpă se să$:r'e'te din clpă. Inrac%inea pre$ă0tă de art. )+; C.pen. p(ate i să$:r'ită c

Notă& Dieren%a /ntre cele trei inrac%ini, care a aceea'i rmare imediată 5m(artea $ictimei6, c(nstă /n (rma de $in($ă%ie cemtă de le3e. Pentr a detecta care este (rma de $in($ă%ie c care a (st să$:r'ită apta, $(m ace ( distinc%ie artiicială /ntre $in($ă%ia c care a (st eGercitate $i(len%ele 'i $in($ă%ia $in($ă%ia /n rap(rt de rmările aptei. Din /nsmarea cel(r d(ă re0ltă (rma de $in($ă%ie c cate a (st să$:r'ită apta 'i, /n nc%ie de aceasta, ( $(m /ncadra /n na din cele 5rei inrac%ini.

/ntre2ări ). Ce se /n%ele3e prin n(%inea B/n3ri=iri B/n3ri=iri medicaleQ ;. Care este dieren%a dieren%a /ntre apta pre$ă0tă de alin. alin. 5l 6 'i cea pre$ă0 tă /n alin. 5;6 di n art. )+< C(d penalQ >. Care este dieren%a /ntre inrac%inea inrac%inea pre$ă0tă de art. )+< 'i cea pre$ă0tă de art. )+) C(d penalQ . Care este (rma de $in($ă%ie 'i care snt m(dalită%ile m(dalită%ile aces teia, /n cadrl inrac%inii pre$ă0te de art. )+; C(d penalQ @. Care este rmarea imediată /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. )+; C(d penalQ F. La ni$ell cări element element c(nstitti$ apar dieren%e /ntre inrac %inea de l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte 'i cea de (m(rQ . Care este rmarea imediată a inrac%inii inrac%inii de $ătămare c(rp( rală din clpăQ +. Care este dieren%a dintre inrac%inea inrac%inea de cidere din clpă 'i cea de $ătămare c(rp(rală din clpăQ *. Care a (st s(l%ia ad(ptată ad(ptată de I.C.C.9. /n le3ătră le3ătră c rap(rtl dintre inrac%inile de l($ire sa alte $i(len%e, sa $ătămare c(rp(rală, pe de ( parte, 'i inrac%inea de rele tratamente aplicate min(rli, pre$ă0tă pre$ă0tă de art. >4;<<+6. Speţe . Se $a re%ine $re( inrac%ine /n sita%ia /n care ăptit(rl pne p iedică nei p ers(ane, iar ace asta cade 'i se l($ e'te ' (rQ

inten%ie indirectă indirectă sa praeterinten%ie praeterinten%ie,, iar /n $arianta de la alin. 5>6 d(ar c inten%ie directă 5c men%inea că este eGclsă ip(te0a pnerii pnerii /n prime=die prime=die a $ie%ii6. $ie%ii6. ;obilul ;obilul 1i scopul. scopul. Pre0intă rele$an%ă d(ar sc(pl, /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. )+; alin. 5>6 C.pen. VI" @ormele in-racţiunilor

Tentati$a este p(si2ilă, dar n este pedepsită /n ca0l acest(r inrac%ini, c ( sin3ră eGcep%ie, /n ca0l $ătămării c(rp(rale 3ra$e c(misă c inten%ie directă. Tentati$a n este p(si2ilă /n ca0l inrac%inii inrac%inii de l($iri sa $ătămări ca0at(are ca0at(are de m(arte 'i a celei de $ătămare c(rp(rală din clpă.

VIII. VIII. Variante Variante T(ate inrac%inile din această sec%ine pre0intă $ariante a3ra1 $ate, mai p%in inrac%inea pre$ă0tă de art. )+> C.pen. I). Sancţiun Sancţiunii

Pedeapsa pre$ă0tă este ie /ncis(area alternati$ c amenda art. )+< 'i art. )+ alin. 5)6, 5;6 'i 5>6 C.pen., ie eGclsi$ /ncis(area la celelalte inrac%ini, c n maGim de )@ ani /n ca0l art. )+> C.pen. E4plicaţii E4plicaţii pri'ind di-erenţa (ntre omor# ucidere din culpă 1i lo'iri sau 'ătămări cau,atoare de moarte. Inra rac%ine

Om(r L($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte #cidere din clpă

Vin($ă%ia c c pri$ire la la ele1 mentl material 5eGercitarea n(r $i(len%e6 inten%ie g inten%ie g

clpă

g

Vin($ă%ia c pri$ire la rmarea ime1 diată 5m(artea $ictimei6 inten%ie  clpă 

clpă

"(rma de $in(1 $ă%ie certă de le3e pentr eGisten%a inrac%inii Inten%ie Praeterinten%ie

Clpă

;.  a slat pra de 2acelilă 2acelilă /n (cii c(le3li c(le3li să. Se p(ate re%ine /n sarcina acestia $re( inrac%ineQ \Uc9 5c6 >. "apta inclpatli de a i l($it $ictima c pmnii, peste a%ă, ca0:nd1i pierderea $ederii la n (ci a cări capacitate nc %i(nală era aectată /n pr(p(r%ie de FF, din ca0a ni tramatism anteri(r, repre0intă inrac%ineQ . Din actele medic(1le3ale medic(1le3ale se c(nstată că partea $ătămată ".D. a serit ( parali0ie recrec%i(nală, ca rmare a le0ării ner$li larin3eli, le0ini care snt deiniti$e, repre0ent:nd ( in$aliditate deiniti$ă de )@. S1a men%i(nat că din pnct de $edere nc%i(nal n pre0intă deicien%e care să1i redcă acestia capacitatea de mncă /n rap(rt c pr(esia pe care ( eGercita. Prima instan%ă a apreciat că pierderea c(r0ii $(cale st:n3i este splinită nc%i(nal de cea dreaptă 'i că $ictima, neiind de pr(esie c:ntăre%, artist, (rat(r, n a (st le0ată, astel că apta inclpa%il(r se /ncadrea0ă /n art. )+) C(d penal. Este c(rectă s(l%iaQ @. Se p(ate re%ine inrac%inea inrac%inea pre$ă0tă pre$ă0tă de art. )+; C(d penal /n sita%ia /n care inclpatl a l($it $ictima c n ci(2 de sticlă pr(d c:nd 1i ( ci catri ce  acial ă s t:n3a de  cm, c(ns ecti $ă  nei plă3i tăiate care i 1a m(di icat / nă%i' area  i0ică, astel /nc:t aceasta apare c ( '(ară asimetrie prin m(diicările %estli cicatriceaQ F. Inclpatl a aplicat aplicat $ictimei ( l($itră /n 0(na 0(na a2d(minală ără a cn(a'te că aceasta e /nsărcinată. Ce inrac%ine se $a re%ine dacă s1a pr(ds a$(rtl, iar $ictima a necesitat )+ 0ile de /n3ri=iri medicaleQ . Inclpatl a l($it l($it $ictima c c(nsecin%a c(nsecin%a pr(dcerii nei ractri a 2ra%li c drata de /n3ri=iri medicale p:nă la *< 0ile. "ractra s1a pr(ds /n l(cl nde $ictima mai serise ( ractră, iar /n lipsa acesteia drata de $indecare ar i (st mai mică de F< 0ile. Din rap(rtl de eGperti0ă medic(1le3ală reiese că ractra c2itsli st:n3 s1a ptt pr(dce prin l($ire c n c(rp dr 'i că preln3irea /n3ri=iril (r medica le de l a <1@< la +<1*< 0ile, n ecesare pentr $i ndecare, s1a dat(r at teren li pat(l (3ic preeG istent p e care a serit le0inea, astel că s1a imps im(2ili0area din n( /n aparat

Notă& Dieren%a /ntre cele trei inrac%ini, care a aceea'i rmare imediată 5m(artea $ictimei6, c(nstă /n (rma de $in($ă%ie cemtă de le3e. Pentr a detecta care este (rma de $in($ă%ie c care a (st să$:r'ită apta, $(m ace ( distinc%ie artiicială /ntre $in($ă%ia c care a (st eGercitate $i(len%ele 'i $in($ă%ia $in($ă%ia /n rap(rt de rmările aptei. Din /nsmarea cel(r d(ă re0ltă (rma de $in($ă%ie c cate a (st să$:r'ită apta 'i, /n nc%ie de aceasta, ( $(m /ncadra /n na din cele 5rei inrac%ini.

/ntre2ări ). Ce se /n%ele3e prin n(%inea B/n3ri=iri B/n3ri=iri medicaleQ ;. Care este dieren%a dieren%a /ntre apta pre$ă0tă de alin. alin. 5l 6 'i cea pre$ă0 tă /n alin. 5;6 di n art. )+< C(d penalQ >. Care este dieren%a /ntre inrac%inea inrac%inea pre$ă0tă de art. )+< 'i cea pre$ă0tă de art. )+) C(d penalQ . Care este (rma de $in($ă%ie 'i care snt m(dalită%ile m(dalită%ile aces teia, /n cadrl inrac%inii pre$ă0te de art. )+; C(d penalQ @. Care este rmarea imediată /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. )+; C(d penalQ F. La ni$ell cări element element c(nstitti$ apar dieren%e /ntre inrac %inea de l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte 'i cea de (m(rQ . Care este rmarea imediată a inrac%inii inrac%inii de $ătămare c(rp( rală din clpăQ +. Care este dieren%a dintre inrac%inea inrac%inea de cidere din clpă 'i cea de $ătămare c(rp(rală din clpăQ *. Care a (st s(l%ia ad(ptată ad(ptată de I.C.C.9. /n le3ătră le3ătră c rap(rtl dintre inrac%inile de l($ire sa alte $i(len%e, sa $ătămare c(rp(rală, pe de ( parte, 'i inrac%inea de rele tratamente aplicate min(rli, pre$ă0tă pre$ă0tă de art. >4;<<+6. Speţe . Se $a re%ine $re( inrac%ine /n sita%ia /n care ăptit(rl pne p iedică nei p ers(ane, iar ace asta cade 'i se l($ e'te ' (rQ

pent r  săp tăm: ni, (si ica rea nei ind c(m ple tă dpă @< 0il e. EGistă le3ătră de ca0alitate /ntre aptă 'i drata /n3ri=iril(r medicale. Ce inrac%ine se $a re%ineQ +. Inclpatl a /m2r:ncit pternic, c inten%ie, $ictima, /n crsl ni c(nlict pers(nal, din care ca0ă aceasta s1a de0ecili2rat 'i a că0t, serind le0ini pentr a căr(r $indecare a a$t ne$(ie de /n3ri=iri medicale de +< 0ile. Care este /ncadrarea =ridicăQ *. Ce inrac%ine repre0intă l($irea nei pers(ane care serea de ( 3ra$ă maladie cardiacă, despre care ăptit(rl a$ea cn('tin%ă, rmată de m(artea $ictimei din ca0a insicien%ei cardiace, declan 'ată de $i(len%e, stresl 'i e(rtl ăct /n c(ndi%iile a3resiniiQ )<. Inclpatl, (st 2(Ger pr(esi(nist, a aplicat ( pternică l($itră de pmn $ictimei /n 0(na e%ei. Victima s1a de0ecili2rat, s1a l($it de n plan dr 'i a decedat. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ )). Inclpatl, lpt:nd1se la păm:nt c $ictima, a re'it să ( dep(sede0e de n 2ricea3 c care ap(i i1a aplicat ( l($itră /n 3am2ă, l($itră ce a sec%i(nat artera ti2ială 'i i1a pr($(cat ( em( ra3ie pternică ce a c(nds la deces. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ );. Inclpatl 'i $ictima, ala%i s2 inlen%a 2ătril(r alc(( lice, s1a lat /n =(acă la tr:ntă pe n c:mp. Inclpatl a re'ii să tr:ntească $ictima la s(l, dpă care a im(2ili0at1( c a%a spre păm:nt, e l al:nd 1se deas pra ei 'i, c (r%ă, a tras c m:inile spre spate capl $ictimei 'i n pici(r, pr($(c:nd1i ipereGtensia c(l(anei cer$icale. Victima a decedat dpă ; 0ile. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ )>. Ce inrac%ine repre0intă apta li A care, l($ind1'i /n m(d 3ra$ c pmnii 'i pici(arele s(%ia, a determinat1( pe aceasta să sară pe ere astră de la eta=l I, s erind le0in i pentr  a c ăr(r $ indecare a a$t ne$(ie de +< de 0ile de /n3ri=iri medicaleQ ). Inclpatl a l($it /n m(d repetat $ictima, pr($(c:nd1i ml1 tiple tramatisme /n 0(na t(racică, ce i1a ps $ia%a /n prime=die 'i

;.  a slat pra de 2acelilă 2acelilă /n (cii c(le3li c(le3li să. Se p(ate re%ine /n sarcina acestia $re( inrac%ineQ \Uc9 5c6 >. "apta inclpatli de a i l($it $ictima c pmnii, peste a%ă, ca0:nd1i pierderea $ederii la n (ci a cări capacitate nc %i(nală era aectată /n pr(p(r%ie de FF, din ca0a ni tramatism anteri(r, repre0intă inrac%ineQ . Din actele medic(1le3ale medic(1le3ale se c(nstată că partea $ătămată ".D. a serit ( parali0ie recrec%i(nală, ca rmare a le0ării ner$li larin3eli, le0ini care snt deiniti$e, repre0ent:nd ( in$aliditate deiniti$ă de )@. S1a men%i(nat că din pnct de $edere nc%i(nal n pre0intă deicien%e care să1i redcă acestia capacitatea de mncă /n rap(rt c pr(esia pe care ( eGercita. Prima instan%ă a apreciat că pierderea c(r0ii $(cale st:n3i este splinită nc%i(nal de cea dreaptă 'i că $ictima, neiind de pr(esie c:ntăre%, artist, (rat(r, n a (st le0ată, astel că apta inclpa%il(r se /ncadrea0ă /n art. )+) C(d penal. Este c(rectă s(l%iaQ @. Se p(ate re%ine inrac%inea inrac%inea pre$ă0tă pre$ă0tă de art. )+; C(d penal /n sita%ia /n care inclpatl a l($it $ictima c n ci(2 de sticlă pr(d c:nd 1i ( ci catri ce  acial ă s t:n3a de  cm, c(ns ecti $ă  nei plă3i tăiate care i 1a m(di icat / nă%i' area  i0ică, astel /nc:t aceasta apare c ( '(ară asimetrie prin m(diicările %estli cicatriceaQ F. Inclpatl a aplicat aplicat $ictimei ( l($itră /n 0(na 0(na a2d(minală ără a cn(a'te că aceasta e /nsărcinată. Ce inrac%ine se $a re%ine dacă s1a pr(ds a$(rtl, iar $ictima a necesitat )+ 0ile de /n3ri=iri medicaleQ . Inclpatl a l($it l($it $ictima c c(nsecin%a c(nsecin%a pr(dcerii nei ractri a 2ra%li c drata de /n3ri=iri medicale p:nă la *< 0ile. "ractra s1a pr(ds /n l(cl nde $ictima mai serise ( ractră, iar /n lipsa acesteia drata de $indecare ar i (st mai mică de F< 0ile. Din rap(rtl de eGperti0ă medic(1le3ală reiese că ractra c2itsli st:n3 s1a ptt pr(dce prin l($ire c n c(rp dr 'i că preln3irea /n3ri=iril (r medica le de l a <1@< la +<1*< 0ile, n ecesare pentr $i ndecare, s1a dat(r at teren li pat(l (3ic preeG istent p e care a serit le0inea, astel că s1a imps im(2ili0area din n( /n aparat

care a necesitat >< 0ile /n3ri=iri medicale. Care $a i /ncadrarea =ridi căQ )@. Inclpatl a aplicat $ictimei, /n $:rstă de ;> de ani, mltiple l($itri /n 0(na e%ei, ceea ce a c(nds la pierderea a d(i din%i. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ )F. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli care a aplicat nei 2ătr :ne /n $:rs tă de < ani ( l( $it ră /n 0(na e%e i, pr($ (c:n d1 i pierderea nicli dinte pe care /l a$eaQ ). Prima instan%ă a re%int /n sarcina inclpatli inrac%inea pre$ă0 tă de art. )+; al in. 5 ;6 C(d penal pentr că ace sta a aplicat mai mlte l($itri $ictimei, i1a tăiat părl 'i i1a ras spr:ncenele, c(nsider:nd că aceasta repre0intă sl%ire. Este c(rectă s(l%iaQ )+. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli care a ca0at $ic timei ( pla3ă m'cată a mar3inii li2ere a pa$ili(nli nei reci 1 c lipsă de s2stan%ă /n pr(p(r%ie de ;4> 'i care, c t(ată inter$en%ia de specialitate /ntr1( clinică de cirr3ie plastică, n1a ptt i remediatăQ )*. Inclpatl, ener$at de aptl că s(%ia sa plecase de acasă, lăs:nd cele @ eti%e sin3re, a a$t ( i02cnire de m(ment 'i a arncat n ta2ret /n direc%ia patli nde se ala d(ă din iicele sale. Pici(rl metalic al ta2retli a l($it /n cap pe na din eti%e, ca0:nd1i le0ini ce a pr($(cat m(artea. De'i inclpatl a arncat ta2retl de la ( distan%ă relati$ mică, el n )1a (rientat spre capl iicei sale, ci ără ( %intă precisă, 'i d(ar /nt:mplarea a ăct ca acesta să l($ească /n cap pe min(ră. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ ;<. Inclpa%ii, lcrăt(ri la ( s(ndă petr(lieră, a (r3ani0at dpă (rele de pr(3ram, /mprenă c ceilal%i c(le3i, ( petrecere /n aer li2er. Dpă ce a c(nsmat 2ătri alc((lice, cei d(i inclpa%i a cprins /n 2ra%e $ictima d(rind să acă ( 3lmă, a deplasat1(, c t(ată /mp(tri$irea acesteia, 'i a prtat1( deaspra ni (c. 7ai nele $ictimei iind /m2i2ate c petr(l, a lat (c c 'rin%ă, iar atnci c:nd s1a re'it stin3erea acestia, $ictima era de=a decedată. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpa%il(rQ

pent r  săp tăm: ni, (si ica rea nei ind c(m ple tă dpă @< 0il e. EGistă le3ătră de ca0alitate /ntre aptă 'i drata /n3ri=iril(r medicale. Ce inrac%ine se $a re%ineQ +. Inclpatl a /m2r:ncit pternic, c inten%ie, $ictima, /n crsl ni c(nlict pers(nal, din care ca0ă aceasta s1a de0ecili2rat 'i a că0t, serind le0ini pentr a căr(r $indecare a a$t ne$(ie de /n3ri=iri medicale de +< 0ile. Care este /ncadrarea =ridicăQ *. Ce inrac%ine repre0intă l($irea nei pers(ane care serea de ( 3ra$ă maladie cardiacă, despre care ăptit(rl a$ea cn('tin%ă, rmată de m(artea $ictimei din ca0a insicien%ei cardiace, declan 'ată de $i(len%e, stresl 'i e(rtl ăct /n c(ndi%iile a3resiniiQ )<. Inclpatl, (st 2(Ger pr(esi(nist, a aplicat ( pternică l($itră de pmn $ictimei /n 0(na e%ei. Victima s1a de0ecili2rat, s1a l($it de n plan dr 'i a decedat. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ )). Inclpatl, lpt:nd1se la păm:nt c $ictima, a re'it să ( dep(sede0e de n 2ricea3 c care ap(i i1a aplicat ( l($itră /n 3am2ă, l($itră ce a sec%i(nat artera ti2ială 'i i1a pr($(cat ( em( ra3ie pternică ce a c(nds la deces. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ );. Inclpatl 'i $ictima, ala%i s2 inlen%a 2ătril(r alc(( lice, s1a lat /n =(acă la tr:ntă pe n c:mp. Inclpatl a re'ii să tr:ntească $ictima la s(l, dpă care a im(2ili0at1( c a%a spre păm:nt, e l al:nd 1se deas pra ei 'i, c (r%ă, a tras c m:inile spre spate capl $ictimei 'i n pici(r, pr($(c:nd1i ipereGtensia c(l(anei cer$icale. Victima a decedat dpă ; 0ile. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ )>. Ce inrac%ine repre0intă apta li A care, l($ind1'i /n m(d 3ra$ c pmnii 'i pici(arele s(%ia, a determinat1( pe aceasta să sară pe ere astră de la eta=l I, s erind le0in i pentr  a c ăr(r $ indecare a a$t ne$(ie de +< de 0ile de /n3ri=iri medicaleQ ). Inclpatl a l($it /n m(d repetat $ictima, pr($(c:nd1i ml1 tiple tramatisme /n 0(na t(racică, ce i1a ps $ia%a /n prime=die 'i

;). Inclpatl a aplicat $ictimei nmer(ase l($itri, dar acestea a pr(ds le0ini spericiale 5eGc(ria%ii, ecim(0e, plă3i c(nt0e6tramatismele mai pr(nde a (st ca0ate prin l($itri date c pici(ar ele /n căl%ate c /ncă l%ămint e '( ară. V ictima a că0t /ntr1n 'an% ad:nc de ;m, plin c apă, dar inclpatl a sal$at1( de la m(arte prin /nec, sărind /n 'an% c riscl pr(priei $ie%i. /n c(nti nare, inclpatl, lăs:nd $ictima pe c:mp, a plecat /n sat pentr a adce aine scate pentr $ictimă 'i pentr a1'i scim2a pr(priile aine de, dar, iind s2 inlen%a alc((lli, a ad(rmit. C:nd s1a tre0it, a plecat la l(cl nde ( lăsase pe $ictimă, dc:nd c el /m2răcămintea necesară, /nsă $ictima /ncetase din $ia%ă. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ ;;. /n rma ni accident de circla%ie rtieră s1a ca0at $ătă marea c(rp(rală a $ictimei, a$:nd ca rmare internarea /n spital, tratament medical 'i alterarea temp(rară a c(ndi%iil(r de $ia%ă. Care $a i /ncadrarea =ridică a apteiQ ;>. /n rma ni accident de circla%ie pr($(cat de n '(er pr( esi( nist , p arte a $ ătăm ată a n eces itat + 0 ile de / n3ri =ir i m edi cale. Ce se $a re%ine /n sarcina '(erliQ ;. Instan%a a re%int că inclpatl, dpă ce a c(nsmat 2ătri alc((lice, s1a deplasat c at(trisml pe drmrile p2lice, nde a intrat pe c(ntrasens 'i a l($it r(ntal n at(trism, care se deplasa re3lamentar din sens (ps. /n rma impactli, ( pers(ană a decedat, na a serit le0ini ce a necesitat ) 0ile /n3ri=iri medi cale, alta a serit le0ini ce a necesitat @> de 0ile /n3ri=iri medicale, iar cea de a 1a pers(ană a necesitat @ 0ile /n3ri=iri medicale. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli, dacă 2letinl de anali0ă t(Gic(l(3ică a indicat ( /m2i2a%ie alc((lică /n s:n3e de ), (Q ;@. Inclpa%ii, nl mecanic, celălalt mecanic a=t(r la /ntre prin dere a d e eG pl(a tare Metr ( &c re't i, c(nd c:n d  n t ren de metr(, la plecarea din sta%ie a ps /n mi'care $eicll, dpă care a ann%at că se /ncid 'ile, ără a i (2ser$at că pers(ana $ătămată, care /ncercase să pătrndă /n ltiml $a3(n dpă darea semnalli s(n(r, a rămas prinsă /ntre 'i, c la2a pici(rli st:n3 'i c m:na dreaptă /n interi(rl $a3(nli, iar c restl c(rpli /n

care a necesitat >< 0ile /n3ri=iri medicale. Care $a i /ncadrarea =ridi căQ )@. Inclpatl a aplicat $ictimei, /n $:rstă de ;> de ani, mltiple l($itri /n 0(na e%ei, ceea ce a c(nds la pierderea a d(i din%i. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ )F. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli care a aplicat nei 2ătr :ne /n $:rs tă de < ani ( l( $it ră /n 0(na e%e i, pr($ (c:n d1 i pierderea nicli dinte pe care /l a$eaQ ). Prima instan%ă a re%int /n sarcina inclpatli inrac%inea pre$ă0 tă de art. )+; al in. 5 ;6 C(d penal pentr că ace sta a aplicat mai mlte l($itri $ictimei, i1a tăiat părl 'i i1a ras spr:ncenele, c(nsider:nd că aceasta repre0intă sl%ire. Este c(rectă s(l%iaQ )+. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli care a ca0at $ic timei ( pla3ă m'cată a mar3inii li2ere a pa$ili(nli nei reci 1 c lipsă de s2stan%ă /n pr(p(r%ie de ;4> 'i care, c t(ată inter$en%ia de specialitate /ntr1( clinică de cirr3ie plastică, n1a ptt i remediatăQ )*. Inclpatl, ener$at de aptl că s(%ia sa plecase de acasă, lăs:nd cele @ eti%e sin3re, a a$t ( i02cnire de m(ment 'i a arncat n ta2ret /n direc%ia patli nde se ala d(ă din iicele sale. Pici(rl metalic al ta2retli a l($it /n cap pe na din eti%e, ca0:nd1i le0ini ce a pr($(cat m(artea. De'i inclpatl a arncat ta2retl de la ( distan%ă relati$ mică, el n )1a (rientat spre capl iicei sale, ci ără ( %intă precisă, 'i d(ar /nt:mplarea a ăct ca acesta să l($ească /n cap pe min(ră. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ ;<. Inclpa%ii, lcrăt(ri la ( s(ndă petr(lieră, a (r3ani0at dpă (rele de pr(3ram, /mprenă c ceilal%i c(le3i, ( petrecere /n aer li2er. Dpă ce a c(nsmat 2ătri alc((lice, cei d(i inclpa%i a cprins /n 2ra%e $ictima d(rind să acă ( 3lmă, a deplasat1(, c t(ată /mp(tri$irea acesteia, 'i a prtat1( deaspra ni (c. 7ai nele $ictimei iind /m2i2ate c petr(l, a lat (c c 'rin%ă, iar atnci c:nd s1a re'it stin3erea acestia, $ictima era de=a decedată. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpa%il(rQ

aară. /n rma p(rnirii trenli ea a (st %intă /n aceea'i p(0i%ie p:nă la capă tl per( nl i, nde s1a i02i t de pere tele tne ll i, că0:nd pe terasamentl căii erate 'i serind le0ini c(rp(rale 3ra$e, pentr a căr(r $indecare a a$t ne$(ie de ;<< 0ile /n3ri=iri medicale. Care $a i /ncadrarea =ridicăQ Ce $a re%ine instan%a, dacă eGperti0a eectată /n ca0ă a sta2ilit ( clpă de @< /n sarcina cel(r ; inclpa%iQ

Teste 3rilă ). L($irea inten%i(nată de către ăptit(r, c aceea'i (ca0ie, a d(ă pers(ane c(nstitie! a6 ( inrac%ine de l($ire sa alte $i(len%e 5art. )+< C.pen.6 26 d(ă in rac%ini de l($ir e alate /n c(ncrs c6 ( inrac%ine de l($ire sa alte $i(len%e /n (rmă c(ntinată. ;. Aplicarea nei l($itri de c%it /n 0(na a2d(minală ce a pr( ds $ictimei le0ini care a necesitat )+ 0ile de /n3ri=iri medicale c(nstitie inrac%inea de! a6 tentati$ă de (m(r 26 l($ire s a alte $i(len%ec6 $ătămare c(rp(rală. >. Dacă ăptit(rl a aplicat inten%i(nat $ictimei l($itri care a pr($(ca t $ătă mări c e neces ită p entr $ indecar e ;< de 0il e de / n3ri =iri med icale,  apta p(at e c(nstit i inrac %inea d e! a6 l($ire sa alte $i(len%e art. )+< alin. 5)6 C.pen. 26 l($ire s a alte $i(len%e art. ) +< alin. 5;6 C.pe n.c6 $ătămare c(rp(rală 5art. )+) C.pen.6. . "ăptit(rl 5"6 l($e'te $ictima 5V6 c n c%it /n 0(na t(racică, pr(dc:nd1i ( le0ine pr(ndă. Transp(rtată la spital, V este eGaminată 'i tratată spericial de medici, iar dpă c:te$a 0ile decedea0ă. EGperti0a medic(1le3ală c(nstată ( clpă medicală, /n lipsa căreia le0inea ar i necesitat circa < de 0ile de /n3ri=iri medicale. " $a i c(ndamnat pentr inrac%inea de! a6 (m(r 5art. ) C.pen.6 26 l($iri s a $ătămă ri ca0at (are de m(arte 5 art. )+> C.pen.6c6 $ătămare c(rp(rală 5art. )+) C.pen.6.

;). Inclpatl a aplicat $ictimei nmer(ase l($itri, dar acestea a pr(ds le0ini spericiale 5eGc(ria%ii, ecim(0e, plă3i c(nt0e6tramatismele mai pr(nde a (st ca0ate prin l($itri date c pici(ar ele /n căl%ate c /ncă l%ămint e '( ară. V ictima a că0t /ntr1n 'an% ad:nc de ;m, plin c apă, dar inclpatl a sal$at1( de la m(arte prin /nec, sărind /n 'an% c riscl pr(priei $ie%i. /n c(nti nare, inclpatl, lăs:nd $ictima pe c:mp, a plecat /n sat pentr a adce aine scate pentr $ictimă 'i pentr a1'i scim2a pr(priile aine de, dar, iind s2 inlen%a alc((lli, a ad(rmit. C:nd s1a tre0it, a plecat la l(cl nde ( lăsase pe $ictimă, dc:nd c el /m2răcămintea necesară, /nsă $ictima /ncetase din $ia%ă. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ ;;. /n rma ni accident de circla%ie rtieră s1a ca0at $ătă marea c(rp(rală a $ictimei, a$:nd ca rmare internarea /n spital, tratament medical 'i alterarea temp(rară a c(ndi%iil(r de $ia%ă. Care $a i /ncadrarea =ridică a apteiQ ;>. /n rma ni accident de circla%ie pr($(cat de n '(er pr( esi( nist , p arte a $ ătăm ată a n eces itat + 0 ile de / n3ri =ir i m edi cale. Ce se $a re%ine /n sarcina '(erliQ ;. Instan%a a re%int că inclpatl, dpă ce a c(nsmat 2ătri alc((lice, s1a deplasat c at(trisml pe drmrile p2lice, nde a intrat pe c(ntrasens 'i a l($it r(ntal n at(trism, care se deplasa re3lamentar din sens (ps. /n rma impactli, ( pers(ană a decedat, na a serit le0ini ce a necesitat ) 0ile /n3ri=iri medi cale, alta a serit le0ini ce a necesitat @> de 0ile /n3ri=iri medicale, iar cea de a 1a pers(ană a necesitat @ 0ile /n3ri=iri medicale. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli, dacă 2letinl de anali0ă t(Gic(l(3ică a indicat ( /m2i2a%ie alc((lică /n s:n3e de ), (Q ;@. Inclpa%ii, nl mecanic, celălalt mecanic a=t(r la /ntre prin dere a d e eG pl(a tare Metr ( &c re't i, c(nd c:n d  n t ren de metr(, la plecarea din sta%ie a ps /n mi'care $eicll, dpă care a ann%at că se /ncid 'ile, ără a i (2ser$at că pers(ana $ătămată, care /ncercase să pătrndă /n ltiml $a3(n dpă darea semnalli s(n(r, a rămas prinsă /ntre 'i, c la2a pici(rli st:n3 'i c m:na dreaptă /n interi(rl $a3(nli, iar c restl c(rpli /n

Sec%inea a IlI1a. A$(rtl Caracteri0are 3enerală a sec%inii De'i eGistă ( sec%ine c acest titl, ea n cprinde dec:t ( sin3ră inrac%ine, intitlată BPr($(carea ile3ală a a$(rtli, astel /nc:t anali0a ăctă sec%inii $a c(respnde anali0ării acestei inrac%ini. I. !biectul ocrotirii penale

). !biectul 9uridic este c(mpleG. Este (cr(tită prin intermedil

acestei inrac%ini, pe de ( parte, sănătatea, inte3ritatea c(rp(rală, $ia%a emeii /nsărcinate 'i li2ertatea de a dce la 2n s:r'it ( sarcină, iar, pe de altă parte, este (cr(tit pr(dsl de c(ncep%ie. ;. !biectul material este 'i acesta c(mpleG, c(nst:nd /n c(rpl emeii /nsărcinate, precm 'i /n pr(dsl de c(ncep%ie. II. Subiecţii in-racţiunii . Subiectul acti' p(ate i (rice pers(ană5ciar 'i medicl

specialist6, c eGcep%ia emeii /nsărcinate. ;. Subiectul pasi' este d(ar emeia /nsărcinată, /n $ariantele de la alin. 5;6 'i 5>6. III. "ocul 1i timpul să'r1irii in-racţiunii

Pre0intă rele$an%ă l(cl c(miterii aptei, pentr eGisten%a inrac1 %inii /n $arianta tip de la art. )+@ alin. 5)6 lit. a6 5apta să$:r'ită /n aara instit%iil(r medicale sa ca2inetel(r medicale at(ri0ate6. IV. Situaţia premisă este dată de eGisten%a sarcinii. Dacă emeia n este /nsărcinată, se p(ate reali0a, e$ental, ( altă inrac %ine c(ntra $ie%ii sa inte3rită%ii c(rp(rale, dar n se p(ate re%ine inrac%inea de pr($(care ile3ală a a$(rtli. V. "atura obiecti'ă Elementul material se reali0ea0ă printr1( ac%ine, aceea de /ntrerpere a crsli sarcinii. Cerinţa esenţială ata'ată elemen1

tli material este ca ac%inea de /ntrerpere a crsli sarcinii să se reali0e0e /nlr1na din /mpre=rările pre$ă0te la alin. 5)6 5/n

aară. /n rma p(rnirii trenli ea a (st %intă /n aceea'i p(0i%ie p:nă la capă tl per( nl i, nde s1a i02i t de pere tele tne ll i, că0:nd pe terasamentl căii erate 'i serind le0ini c(rp(rale 3ra$e, pentr a căr(r $indecare a a$t ne$(ie de ;<< 0ile /n3ri=iri medicale. Care $a i /ncadrarea =ridicăQ Ce $a re%ine instan%a, dacă eGperti0a eectată /n ca0ă a sta2ilit ( clpă de @< /n sarcina cel(r ; inclpa%iQ

Teste 3rilă ). L($irea inten%i(nată de către ăptit(r, c aceea'i (ca0ie, a d(ă pers(ane c(nstitie! a6 ( inrac%ine de l($ire sa alte $i(len%e 5art. )+< C.pen.6 26 d(ă in rac%ini de l($ir e alate /n c(ncrs c6 ( inrac%ine de l($ire sa alte $i(len%e /n (rmă c(ntinată. ;. Aplicarea nei l($itri de c%it /n 0(na a2d(minală ce a pr( ds $ictimei le0ini care a necesitat )+ 0ile de /n3ri=iri medicale c(nstitie inrac%inea de! a6 tentati$ă de (m(r 26 l($ire s a alte $i(len%ec6 $ătămare c(rp(rală. >. Dacă ăptit(rl a aplicat inten%i(nat $ictimei l($itri care a pr($(ca t $ătă mări c e neces ită p entr $ indecar e ;< de 0il e de / n3ri =iri med icale,  apta p(at e c(nstit i inrac %inea d e! a6 l($ire sa alte $i(len%e art. )+< alin. 5)6 C.pen. 26 l($ire s a alte $i(len%e art. ) +< alin. 5;6 C.pe n.c6 $ătămare c(rp(rală 5art. )+) C.pen.6. . "ăptit(rl 5"6 l($e'te $ictima 5V6 c n c%it /n 0(na t(racică, pr(dc:nd1i ( le0ine pr(ndă. Transp(rtată la spital, V este eGaminată 'i tratată spericial de medici, iar dpă c:te$a 0ile decedea0ă. EGperti0a medic(1le3ală c(nstată ( clpă medicală, /n lipsa căreia le0inea ar i necesitat circa < de 0ile de /n3ri=iri medicale. " $a i c(ndamnat pentr inrac%inea de! a6 (m(r 5art. ) C.pen.6 26 l($iri s a $ătămă ri ca0at (are de m(arte 5 art. )+> C.pen.6c6 $ătămare c(rp(rală 5art. )+) C.pen.6.

aara instit%iil(r medicale, de ( pers(ană care n e medic de specialitate- dacă $:rsta sarcinii a depă'it ) săptăm:ni6 sa ără c(nsim%ăm:ntl emeii /nsărcinate. ?rmarea imediată c(nstă /n (prirea e$(l%iei sarcinii, rmată sa n de eGpl0area pr(dsli de c(ncep%ie. Pentr $arianta a3ra$ată eGistă 'i ( rmare imediată secndară, c(nst:nd "ie /n $ătămarea c(rp(rală 3ra$ă, ie /n decesl emeii /nsărcinate. "e+ătura de cau,alitate tre2ie d($edită, /n m(d special la $arianta a3ra$ată, care pre$ede decesl emeii /nsărcinate. VI. "atura subiecti'ă Vino'ăţia este certă s2 (rma inten%iei directe, la $ariantele tip, 'i praeterinten%iei, la $arianta a3ra$ată de la alin. 5>6. ;obilul 1i scopul n pre0intă rele$an%ă pentr /ncadrarea =ridică. VI" @ormele in-racţiunii

Tentati$a este p(si2ilă 'i se pedepse'te. C(nsmarea are l(c /n m(mentl /ntrerperii eecti$e a crsli sarcinii. VIII. Variante

Inrac%inea pre0intă d(ă $ariante tip /n alin. 5)6 'i 5;6 'i d(ă $ariante a3ra$ate /n alin. 5>6 'i 56. I). Sancţiuni

Pedeapsa /ncis(rii pentr $ariantele tip, iar pentr $ariantele a3ra$ate pedeapsa /ncis(rii 'i inter0icerea n(r dreptri.

/ntre2ări ). Care este $al(area s(cială (cr(tită /n ca0l inrac%inii de pr($(care ile3ală a a$(rtliQ ;. Cine p(ate i s2iect acti$ al inrac%inii de pr($(care ile3ală a a$(rtliQ >. Care este sita%ia premisă pentr eGisten%a inrac%inii de pr($(care ile3ală a a$(rtliQ

Sec%inea a IlI1a. A$(rtl Caracteri0are 3enerală a sec%inii De'i eGistă ( sec%ine c acest titl, ea n cprinde dec:t ( sin3ră inrac%ine, intitlată BPr($(carea ile3ală a a$(rtli, astel /nc:t anali0a ăctă sec%inii $a c(respnde anali0ării acestei inrac%ini. I. !biectul ocrotirii penale

). !biectul 9uridic este c(mpleG. Este (cr(tită prin intermedil acestei inrac%ini, pe de ( parte, sănătatea, inte3ritatea c(rp(rală, $ia%a emeii /nsărcinate 'i li2ertatea de a dce la 2n s:r'it ( sarcină, iar, pe de altă parte, este (cr(tit pr(dsl de c(ncep%ie. ;. !biectul material este 'i acesta c(mpleG, c(nst:nd /n c(rpl emeii /nsărcinate, precm 'i /n pr(dsl de c(ncep%ie. II. Subiecţii in-racţiunii . Subiectul acti' p(ate i (rice pers(ană5ciar 'i medicl

specialist6, c eGcep%ia emeii /nsărcinate. ;. Subiectul pasi' este d(ar emeia /nsărcinată, /n $ariantele de la alin. 5;6 'i 5>6. III. "ocul 1i timpul să'r1irii in-racţiunii

Pre0intă rele$an%ă l(cl c(miterii aptei, pentr eGisten%a inrac1 %inii /n $arianta tip de la art. )+@ alin. 5)6 lit. a6 5apta să$:r'ită /n aara instit%iil(r medicale sa ca2inetel(r medicale at(ri0ate6. IV. Situaţia premisă este dată de eGisten%a sarcinii. Dacă emeia n este /nsărcinată, se p(ate reali0a, e$ental, ( altă inrac %ine c(ntra $ie%ii sa inte3rită%ii c(rp(rale, dar n se p(ate re%ine inrac%inea de pr($(care ile3ală a a$(rtli. V. "atura obiecti'ă Elementul material se reali0ea0ă printr1( ac%ine, aceea de /ntrerpere a crsli sarcinii. Cerinţa esenţială ata'ată elemen1

tli material este ca ac%inea de /ntrerpere a crsli sarcinii să se reali0e0e /nlr1na din /mpre=rările pre$ă0te la alin. 5)6 5/n

. /n ce c(nstă elementl material al inrac%inii de pr($(care ile3ală a a$(rtliQ @. Care este rmarea imediată a inrac%inii de pr($(care ile3ală a a$(rtliQ Speţe

). Ce se $a re%ine /n sita%ia /n care ăptit(rl eGercită man( pere a2( rti $e asp ra nei em ei /ns ărci nat e / n  ln i, c ac( rdl acesteia, dacă aceste man(pere a declan'at na'terea ni c(pil $i, iar emeia a decis să păstre0e c(pillQ ;. Inclpatl a aplicat mai mlte l($itri $ictimei c pmnii 'i pici(arele . Victim a, %ip:n d, )1a r3at pe inclpat să /ncete 0e pentr că este /nsărcinată. Acesta a c(ntinat /nsă să /i aplice l($itri pe t(ată spraa%a c(rpli. Victima a serit le0ini ce a necesitat >< de 0ile de /n3ri=iri medicale 'i pierderea sarcinii alate /n lna a 1a. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ >. & a eectat /n lna a 'asea de sarcină man(pere a2(rti$e, ără a re'i /nsă /ntrerperea sarcinii. Dpă ( lnă, aceasta a născt n c(pil c mal(rma%ii, ca0ate de man(perele a2(rti$e. Ce inrac%ine se p(ate re%ine /n sarcina li &Q

Teste 3rilă ). Dieren%a /ntre pr($(carea ile3ală a a$(rtli care a a$t ca rmare m(artea $ictimei 'i $ătămarea c(rp(rală 3ra$ă, ce a a$t ca rmare a$(rtl apare la ni$ell! a6 elementli material 26 s2iectl i pasi$c6 sita%iei premisă. ;. "apta inclpatli de a aplica s(%iei sale, /nsărcinată /n @ lni, ( pternică l($itră c ( 2:tă peste a2d(men, pentr a ( a=ta să a$(rte0e, l($itră care i1a pr($(cat /nsă m(artea acesteia, repre0intă! a6 (m(r de(se2it de 3ra$ 26 cidere din clpă c6 a$(rt rmat de m(artea $ictimei.

aara instit%iil(r medicale, de ( pers(ană care n e medic de specialitate- dacă $:rsta sarcinii a depă'it ) săptăm:ni6 sa ără c(nsim%ăm:ntl emeii /nsărcinate. ?rmarea imediată c(nstă /n (prirea e$(l%iei sarcinii, rmată sa n de eGpl0area pr(dsli de c(ncep%ie. Pentr $arianta a3ra$ată eGistă 'i ( rmare imediată secndară, c(nst:nd "ie /n $ătămarea c(rp(rală 3ra$ă, ie /n decesl emeii /nsărcinate. "e+ătura de cau,alitate tre2ie d($edită, /n m(d special la $arianta a3ra$ată, care pre$ede decesl emeii /nsărcinate. VI. "atura subiecti'ă Vino'ăţia este certă s2 (rma inten%iei directe, la $ariantele tip, 'i praeterinten%iei, la $arianta a3ra$ată de la alin. 5>6. ;obilul 1i scopul n pre0intă rele$an%ă pentr /ncadrarea =ridică. VI" @ormele in-racţiunii

Tentati$a este p(si2ilă 'i se pedepse'te. C(nsmarea are l(c /n m(mentl /ntrerperii eecti$e a crsli sarcinii. VIII. Variante

Inrac%inea pre0intă d(ă $ariante tip /n alin. 5)6 'i 5;6 'i d(ă $ariante a3ra$ate /n alin. 5>6 'i 56. I). Sancţiuni

Pedeapsa /ncis(rii pentr $ariantele tip, iar pentr $ariantele a3ra$ate pedeapsa /ncis(rii 'i inter0icerea n(r dreptri.

/ntre2ări ). Care este $al(area s(cială (cr(tită /n ca0l inrac%inii de pr($(care ile3ală a a$(rtliQ ;. Cine p(ate i s2iect acti$ al inrac%inii de pr($(care ile3ală a a$(rtliQ >. Care este sita%ia premisă pentr eGisten%a inrac%inii de pr($(care ile3ală a a$(rtliQ

Capit(ll II Inrac%ini c(ntra li2ertă%ii pers(anei Caracteri0are 3enerală a capit(lli I. O2iectl (cr(tirii penale ). !biectul 9uridic. Inrac%inile din acest capit(l a ca (2iect =r idi c r ela %ii le s(c ial e p ri$ ind (cr (ti rea li2 ert ă%i i p ers (an ei. Se p(ate $(r2i 'i de n (2 iect =rid ic s 2sidi ar, respe cti$ sănăt atea 'i $ia%a pers(anei, /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. )+* alin. 5;6 'i 5F6 C.pen. ;. !biectul material. De(arece (2iectl =ridic se reeră la n drept s2iecti$, /n cele mai mlte ca0ri inrac%inile din acest capit(l snt lipsite de (2iect material. P(t eGista 'i eGcep%ii, cm ar i, de eGempl, /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. )+*, c:nd apta este să$:r'ită /n $arianta a3ra$ată a spnerii la serin%e, ip(te0ă /n care c(rpl pers(anei de$ine (2iectl material al inrac%inii. II. Subiecţii in-racţiunii . Subiectul acti' n este circmstan%ial. EGcep%ie tace art. )*F 5di$l3area secretli pr(esi(nal6, nde s2iectl acti$ tre2ie să ai2ă ( nc%ie sa pr(esie prin care să p(ată la cn('tin%ă de anmite date. Participa%ia /n 3eneral este p(si2ilă, iar la nele inrac%ini 5lipsire de li2ertate /n m(d ile3al, $i(lare de d(micili6 c(miterea aptei de d(ă sa mai mlte pers(ane /mprenă repre 0intă element circmstan%ial pentr ( $ariantă a3ra$ată. 2, Subiectul pasi' n este, de (2icei, circmstan%iat. P(t eGista 'i eGcep%ii, de eGempl /n ca0l art. )+* alin. 5;6, pentr na din m(dalită%i, c:nd $ictima tre2ie să ie min(ră. III. "ocul 1i timpul# /n 3eneral, n pre0intă rele$an%ă. /n ca0l $i(lării de d(micili art. )*; alin. 5;6 C.pen.= să$:r'irea aptei /n timpl n(p%ii repre0intă element circmstan%ial.

. /n ce c(nstă elementl material al inrac%inii de pr($(care ile3ală a a$(rtliQ

Capit(ll II Inrac%ini c(ntra li2ertă%ii pers(anei

@. Care este rmarea imediată a inrac%inii de pr($(care ile3ală a a$(rtliQ Speţe

). Ce se $a re%ine /n sita%ia /n care ăptit(rl eGercită man( pere a2( rti $e asp ra nei em ei /ns ărci nat e / n  ln i, c ac( rdl acesteia, dacă aceste man(pere a declan'at na'terea ni c(pil $i, iar emeia a decis să păstre0e c(pillQ ;. Inclpatl a aplicat mai mlte l($itri $ictimei c pmnii 'i pici(arele . Victim a, %ip:n d, )1a r3at pe inclpat să /ncete 0e pentr că este /nsărcinată. Acesta a c(ntinat /nsă să /i aplice l($itri pe t(ată spraa%a c(rpli. Victima a serit le0ini ce a necesitat >< de 0ile de /n3ri=iri medicale 'i pierderea sarcinii alate /n lna a 1a. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ >. & a eectat /n lna a 'asea de sarcină man(pere a2(rti$e, ără a re'i /nsă /ntrerperea sarcinii. Dpă ( lnă, aceasta a născt n c(pil c mal(rma%ii, ca0ate de man(perele a2(rti$e. Ce inrac%ine se p(ate re%ine /n sarcina li &Q

Teste 3rilă ). Dieren%a /ntre pr($(carea ile3ală a a$(rtli care a a$t ca rmare m(artea $ictimei 'i $ătămarea c(rp(rală 3ra$ă, ce a a$t ca rmare a$(rtl apare la ni$ell! a6 elementli material 26 s2iectl i pasi$c6 sita%iei premisă. ;. "apta inclpatli de a aplica s(%iei sale, /nsărcinată /n @ lni, ( pternică l($itră c ( 2:tă peste a2d(men, pentr a ( a=ta să a$(rte0e, l($itră care i1a pr($(cat /nsă m(artea acesteia, repre0intă! a6 (m(r de(se2it de 3ra$ 26 cidere din clpă c6 a$(rt rmat de m(artea $ictimei.

IV. Situaţia premisă

Pentr eGisten%a inrac%inii de $i(lare de d(micili, este nece1 sară eGisten%a ni d(micili /n sensl le3ii penale. V. "atura obiecti'ă Elementul material se reali0ea0ă, de re3lă, printr1( ac%ine, /n nele ca0ri 5lipsirea de li2ertate, $i(larea de d(micili6 ele1 mentl material se p(ate reali0a 'i prin inac%ine. La nele inrac1 %ini, pe l:n3ă elementl material eGistă 'i ( cerin%ă esen%ială, de eGempl, /n ca0l inrac%inii de $i(lare de d(micili, pătrnderea tre2ie să se acă ără drept. ?rmarea imediată c(nstă /n /ncălcarea li2ertă%ii s2 nl din dieritele ei aspecte. P(ate să ie 'i ( rmare imediată care să c(nstea /ntr1n re0ltat mai 3ra$ 1 decesl $ictimei 1 /n ca0l lipsirii de li2ertate /n m(d ile3al /n $arianta a3ra$ată. "e+ătura de cau,alitate re0ltă, de re3lă, din materialitatea aptei. EGistă 'i eGcep%ii 5lipsirea de li2ertate rmată de m(artea $ictimei6, nde le3ătra de ca0alitate tre2ie sta2ilită. VI. "atura subiecti'ă Vino'ăţia este certă, de re3lă, s2 (rma inten%iei, directă

sa indirectă. EGcep%ia apare /n ca0l art. )+* alin. 5F6, nde (rma de $in($ă%ie este praeterinten%ia. ;obilul 1i scopul n pre0intă aspecte rele$ante.

Caracteri0are 3enerală a capit(lli I. O2iectl (cr(tirii penale ). !biectul 9uridic. Inrac%inile din acest capit(l a ca (2iect =r idi c r ela %ii le s(c ial e p ri$ ind (cr (ti rea li2 ert ă%i i p ers (an ei. Se p(ate $(r2i 'i de n (2 iect =rid ic s 2sidi ar, respe cti$ sănăt atea 'i $ia%a pers(anei, /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. )+* alin. 5;6 'i 5F6 C.pen. ;. !biectul material. De(arece (2iectl =ridic se reeră la n drept s2iecti$, /n cele mai mlte ca0ri inrac%inile din acest capit(l snt lipsite de (2iect material. P(t eGista 'i eGcep%ii, cm ar i, de eGempl, /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. )+*, c:nd apta este să$:r'ită /n $arianta a3ra$ată a spnerii la serin%e, ip(te0ă /n care c(rpl pers(anei de$ine (2iectl material al inrac%inii. II. Subiecţii in-racţiunii . Subiectul acti' n este circmstan%ial. EGcep%ie tace art. )*F 5di$l3area secretli pr(esi(nal6, nde s2iectl acti$ tre2ie să ai2ă ( nc%ie sa pr(esie prin care să p(ată la cn('tin%ă de anmite date. Participa%ia /n 3eneral este p(si2ilă, iar la nele inrac%ini 5lipsire de li2ertate /n m(d ile3al, $i(lare de d(micili6 c(miterea aptei de d(ă sa mai mlte pers(ane /mprenă repre 0intă element circmstan%ial pentr ( $ariantă a3ra$ată. 2, Subiectul pasi' n este, de (2icei, circmstan%iat. P(t eGista 'i eGcep%ii, de eGempl /n ca0l art. )+* alin. 5;6, pentr na din m(dalită%i, c:nd $ictima tre2ie să ie min(ră. III. "ocul 1i timpul# /n 3eneral, n pre0intă rele$an%ă. /n ca0l $i(lării de d(micili art. )*; alin. 5;6 C.pen.= să$:r'irea aptei /n timpl n(p%ii repre0intă element circmstan%ial.

I). Sancţiuni

Este pre$ă0tă, de re3lă, pedeapsa /ncis(rii, iar /n nele ca0ri 5art. )*> 'i art. )*F6 pedeapsa /ncis(rii este pre$ă0tă alternati$ c cea a amen0ii. E4plicaţii pri'ind di-erenţa (ntre omor# ucidere din culpă# lo'iri sau 'ătămări cau,atoare de moarte 1i lipsirea de liber% tate urmată de moartea 'ictimei Elementl material

Vin($ă%ia c pri$ire la elementl material

Vin($ă%ia c pri$ire la rinarea imediată 5m(artea $ictimei6 inten%ie h

EGercitarea n(r $i(len%e

inten%ie

g


inten%ie

g

clpă

h

Lipsirea de li2ertate

inten%ie

g

clpă

h


clpă

g

clpă

h

Inrac%inea

(m(r l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte Lipsire de li2er1 tate rmată de m(artea $ictimei #cidere din clpă


Tentati$a este p(si2ilă la t(ate inrac%inile din acest capit(l, dar este sanc%i(nată d(ar pentr inrac%inea de lipsire de li2ertate alin. 5l6156 'i pentr inrac%inea de scla$ie. Inrac%inile se c(nsmă /n m(mentl pr(dcerii rmării imediate. VIII. Variante

Pentr inrac%inile de lipsire de li2ertate, 'anta=, $i(lare de d(micili, eGistă $ariante a3ra$ate- pentr celelalte inrac%ini din acest capit(l eGistă d(ar $ariante tip.

Notă& La lipsirea de li2ertate rmată de m(artea $ictimei, decesl tre2ie să ie determinat de lipsirea de li2ertate, n de $i(len%ele eGercitate, p(ate /n aceea'i /mpre=rare, dar c re0(l%ie inrac%i(nală distinctă.

/ntre2ări ). C:nd p(ate intra /n c(ncrs inrac%inea de lipsire de li2er tate /n m(d ile3al c cea de $i(lQ ;. Care este rmarea imediată a inrac%inii de lipsire de li2er tateQ

IV. Situaţia premisă

Pentr eGisten%a inrac%inii de $i(lare de d(micili, este nece1 sară eGisten%a ni d(micili /n sensl le3ii penale. V. "atura obiecti'ă Elementul material se reali0ea0ă, de re3lă, printr1( ac%ine, /n nele ca0ri 5lipsirea de li2ertate, $i(larea de d(micili6 ele1 mentl material se p(ate reali0a 'i prin inac%ine. La nele inrac1 %ini, pe l:n3ă elementl material eGistă 'i ( cerin%ă esen%ială, de eGempl, /n ca0l inrac%inii de $i(lare de d(micili, pătrnderea tre2ie să se acă ără drept. ?rmarea imediată c(nstă /n /ncălcarea li2ertă%ii s2 nl din dieritele ei aspecte. P(ate să ie 'i ( rmare imediată care să c(nstea /ntr1n re0ltat mai 3ra$ 1 decesl $ictimei 1 /n ca0l lipsirii de li2ertate /n m(d ile3al /n $arianta a3ra$ată. "e+ătura de cau,alitate re0ltă, de re3lă, din materialitatea aptei. EGistă 'i eGcep%ii 5lipsirea de li2ertate rmată de m(artea $ictimei6, nde le3ătra de ca0alitate tre2ie sta2ilită. VI. "atura subiecti'ă Vino'ăţia este certă, de re3lă, s2 (rma inten%iei, directă

sa indirectă. EGcep%ia apare /n ca0l art. )+* alin. 5F6, nde (rma de $in($ă%ie este praeterinten%ia. ;obilul 1i scopul n pre0intă aspecte rele$ante.

I). Sancţiuni

Este pre$ă0tă, de re3lă, pedeapsa /ncis(rii, iar /n nele ca0ri 5art. )*> 'i art. )*F6 pedeapsa /ncis(rii este pre$ă0tă alternati$ c cea a amen0ii. E4plicaţii pri'ind di-erenţa (ntre omor# ucidere din culpă# lo'iri sau 'ătămări cau,atoare de moarte 1i lipsirea de liber% tate urmată de moartea 'ictimei Elementl material

Vin($ă%ia c pri$ire la elementl material

Vin($ă%ia c pri$ire la rinarea imediată 5m(artea $ictimei6 inten%ie h


inten%ie

g


inten%ie

g

clpă

h

Lipsirea de li2ertate

inten%ie

g

clpă

h


clpă

g

clpă

h

Inrac%inea

(m(r l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte Lipsire de li2er1 tate rmată de m(artea $ictimei #cidere din clpă


Tentati$a este p(si2ilă la t(ate inrac%inile din acest capit(l, dar este sanc%i(nată d(ar pentr inrac%inea de lipsire de li2ertate alin. 5l6156 'i pentr inrac%inea de scla$ie. Inrac%inile se c(nsmă /n m(mentl pr(dcerii rmării imediate. VIII. Variante

Pentr inrac%inile de lipsire de li2ertate, 'anta=, $i(lare de d(micili, eGistă $ariante a3ra$ate- pentr celelalte inrac%ini din acest capit(l eGistă d(ar $ariante tip.

>. Care este elementl material al inrac%inii de scla$ieQ . Ce se /n%ele3e prin Bmncă (2li3at(rieQ @. Care snt a3ra$antele /n ca0l inrac%inii de $i(lare de d(miciliQ F. Care este (2iectl material ai inrac%inii de $i(lare de d(mi ciliQ . Care este elementl material al inrac%inii de amenin%areQ +. Care este cerin%a esen%ială la inrac%inea de amenin%areQ *. C:nd se c(nsmă inrac%inea de 'anta=Q )<. Care este elementl material al inrac%inii de 'anta=Q )). Care snt pers(anele %inte de secretl pr(esi(nalQ );. Care este (rma de $in($ă%ie pentr inrac%inea de $i(lare a secretli c(resp(nden%eiQ Spe%e ). Inclpa%ii a (tăr:t să recpere0e de la $ictimă ( smă de 2ani pret ins dat( rat ă d e a ceas ta. De acee a, a im( 2il i0at 1( 'i a c(nds1( /ntr1n l(c părăsit, nde a le3at1( c lan%ri la pici(are de n par 'i a snat1( ap(i pe s(%ia acesteia, căreia i1a s(licitat sma respecti$ă /n scim2l eli2erării $ictimei. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpa%il(rQ Snt /ntrnite elementele c(nstitti$e ale inrac%inii de 'anta=Q ;. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpa%il(r care, /n sc(pl de a să$:r'i inrac%inea de $i(l, a rcat $ictima c (r%a /n at( r3(neta c(ndsă de nl din ei 'i a transp(rtat1( c(ntra $(in%ei ei la l(cl nde a$ea inten%ia să să$:r'ească $i(ll, /nsă $ictima a sărit din ma'ină 'i 'i1a ractrat 2ra%lQ >. Ce inrac%ine să$:r'esc cei care a le3at, /n sc(pl im(2ili 0ării, ( pers(ană a3resi$ă p:nă la $enirea (r3anel(r de p(li%ieQ . #rmărind să lipsească pe c(nc2inl sr(rii sale de li2ertate, pent r c a ac east a să 1'i p(ată la lcr rile din l(c in%ă , in clpa tl

Notă& La lipsirea de li2ertate rmată de m(artea $ictimei, decesl tre2ie să ie determinat de lipsirea de li2ertate, n de $i(len%ele eGercitate, p(ate /n aceea'i /mpre=rare, dar c re0(l%ie inrac%i(nală distinctă.

/ntre2ări ). C:nd p(ate intra /n c(ncrs inrac%inea de lipsire de li2er tate /n m(d ile3al c cea de $i(lQ ;. Care este rmarea imediată a inrac%inii de lipsire de li2er tateQ

s1a /nt:lnit c $ictima, a (2li3at1( să se rce /n at(trisml să, a ds1( /n aara (ra'li 'i a le3at1( de n c(pac. /ntrc:t $ictima )1a insltat pe inclpat, acesta a l($it1( c pmnii 'i pici(arele /n a2d(men 'i t(race 'i a a2and(nat1(, /n stare de inc(n'tien%ă. /n rma l($itril(r primite, care i1a pr($(cat rptri ale (r3anel(r interne, $ictima a /ncetat din $ia%ă. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ @. /n spe%ă inclpa%ii a lat partea $ătămată /ntr1n at(trism, spn:nd1i că $(r mer3e /n (ra'l AleGandria spre a se distra, /nsă a ds1( /n &cre'ti, la l(cin%a nia dintre ei, nde a %int1( /ncisă timp de cinci 0ile, silind1( să se pr(stite0e. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpa%il(rQ F. Ce se $a re%ine /n sita%ia /n care, pentr a ace ( 3lmă, ăptit(rl a /ncis1( pe s(ra sa min(ră /ntr1n 2eci timp de c:te$a (re, iar din ca0a temperatrii scă0te, aceasta a intrat /n '(c ip(termic 'i a decedatQ . /n spe%ă, inclpatl, /n rma nei ne/n%ele3eri c tatăl să. )1a tr:ntit pe patl din 2cătărie 'i, im(2ili0:nd1) prin apăsarea t(raceli c 3enncil, i1a le3al m:inile 'i pici(arele c ( 2cată de s(ară, dpă care, astel le3at, )1a ds /n pi$ni%ă nde, dpă apr(Gimati$ ( (ră, $ictima a decedat. M(artea s1a pr(ds, c(n(rm eGperti0ei medic(1le3al e, ca rmare a em(ra3iei c(nsecti$e tramatismli c rptră de splină, pr(ds prin c(mprimarea t(rac(1a2d(minală. Care $a i /ncadrarea =ridicăQ +. Repre0intă inrac%ine apta inclpatli de a pătrnde /ntr1( casă la care a 3ăsit 'a de la intrare neasi3ratăQ *. Ciria'l a (rmlat ( pl:n3ere preala2ilă la Parcet, s(li cit:nd sanc%i(narea pr(prietarli apartamentli /n care l(cie'te, care a pătrns /n repetate r:ndri, ără ac(rdl să, /n l(cin%ă. Ce tre2ie să dispnă Parcetl, /n sita%ia /n care cele rele$ate /n pl:n3ere se d($e desc a ii a de$ărate Q )<. Nmitl L.A. a /nm:nat inclpatei ceile apartamentli să pentr peri(ada c:t rma să ie plecat /n c(ncedi. Inclpata a 3ăsit /n apartament ceile păr%ii $ătămate, care l(cia 'i ea /n

>. Care este elementl material al inrac%inii de scla$ieQ . Ce se /n%ele3e prin Bmncă (2li3at(rieQ @. Care snt a3ra$antele /n ca0l inrac%inii de $i(lare de d(miciliQ F. Care este (2iectl material ai inrac%inii de $i(lare de d(mi ciliQ . Care este elementl material al inrac%inii de amenin%areQ +. Care este cerin%a esen%ială la inrac%inea de amenin%areQ *. C:nd se c(nsmă inrac%inea de 'anta=Q )<. Care este elementl material al inrac%inii de 'anta=Q )). Care snt pers(anele %inte de secretl pr(esi(nalQ );. Care este (rma de $in($ă%ie pentr inrac%inea de $i(lare a secretli c(resp(nden%eiQ Spe%e ). Inclpa%ii a (tăr:t să recpere0e de la $ictimă ( smă de 2ani pret ins dat( rat ă d e a ceas ta. De acee a, a im( 2il i0at 1( 'i a c(nds1( /ntr1n l(c părăsit, nde a le3at1( c lan%ri la pici(are de n par 'i a snat1( ap(i pe s(%ia acesteia, căreia i1a s(licitat sma respecti$ă /n scim2l eli2erării $ictimei. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpa%il(rQ Snt /ntrnite elementele c(nstitti$e ale inrac%inii de 'anta=Q ;. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpa%il(r care, /n sc(pl de a să$:r'i inrac%inea de $i(l, a rcat $ictima c (r%a /n at( r3(neta c(ndsă de nl din ei 'i a transp(rtat1( c(ntra $(in%ei ei la l(cl nde a$ea inten%ia să să$:r'ească $i(ll, /nsă $ictima a sărit din ma'ină 'i 'i1a ractrat 2ra%lQ >. Ce inrac%ine să$:r'esc cei care a le3at, /n sc(pl im(2ili 0ării, ( pers(ană a3resi$ă p:nă la $enirea (r3anel(r de p(li%ieQ . #rmărind să lipsească pe c(nc2inl sr(rii sale de li2ertate, pent r c a ac east a să 1'i p(ată la lcr rile din l(c in%ă , in clpa tl

acela'i im(2il 'i care era plecată pentr ( peri(adă de timp. "(l(sind aceste cei, inclpata a sstras 2nri /n repetate r:ndri din casa păr%ii $ătămate. Ce se $a re%ine /n sarcina saQ )). Care $a "i /ncadrarea =ridică /n sita%ia /n care inclpatl pătr nde /n l (cin %a $ icti mei, ără ac(rd l acest eia, 'i a p(i re0 ă să ( părăsească, la cerin%a eGpresă a $ictimeiQ );. Ce se $a re%ine /n sarcina ăptit(rli care a pătrns /n crtea $ecinli să pentr a recpera ni'te 2nri /mprmtateQ )>. Ce inrac%ine $a i re%intă /n sita%ia /n care inclpatl a amenin%at $ictima c n c%it, ără a eecta 'i alte acte care să dem(nstre0e că /'i pne /n practică această amenin%areQ ). Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli care a amenin%at par tea $ăt ăma tă că, dac ă n /i $a rem ite sm a d e ; .<< < l ei, ( $ a denn%a la p(li%ie pentr n rt să$:r'it /n rmă c > lniQ )@. Să$:r'e'te $re( aptă penală s(%l care (l(se'te disp(0iti$e de interceptare a c(n$(r2iril(r tele(nice pentr a $eriica ideli tatea s(%iei saleQ )F. Snt /ntrnite elementele c(nstitti$e ale inrac%inii de di$l3area secretli pr(esi(nal /n sita%ia /n care medicl ann%ă at(rită%ile despre aptl că n pacient al să, care lcrea0ă /n alimenta%ia p2lică, are ( 2(ală c(nta3i(asăQ Teste 3rilă ). Lipsirea de li2ertate /n m(d ile3al se $a re%ine /n $ariantă a3ra$ată atnci c:nd apta este să$:r'ită! a6 /n sc(pl de a (2li3a $ictima la practicarea pr(stit%iei 26 /n timp l nei c alamită%ic6 de către ( pers(ană mascată, de3i0ată sa tra$estită. ;. Vi(larea de d(micili 5art. )*; C.pen.6! a6 are ca (2iect =ridic rela%iile s(ciale de (rdin patrim(nial 26 se 3r eea0 ă pe ( si ta%ie premi să ca re c( nstă /n pr eeGis tenta d(micilili /n sensl le3ii penalec6 este incriminată /n (rma tentati$ei.

s1a /nt:lnit c $ictima, a (2li3at1( să se rce /n at(trisml să, a ds1( /n aara (ra'li 'i a le3at1( de n c(pac. /ntrc:t $ictima )1a insltat pe inclpat, acesta a l($it1( c pmnii 'i pici(arele /n a2d(men 'i t(race 'i a a2and(nat1(, /n stare de inc(n'tien%ă. /n rma l($itril(r primite, care i1a pr($(cat rptri ale (r3anel(r interne, $ictima a /ncetat din $ia%ă. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ @. /n spe%ă inclpa%ii a lat partea $ătămată /ntr1n at(trism, spn:nd1i că $(r mer3e /n (ra'l AleGandria spre a se distra, /nsă a ds1( /n &cre'ti, la l(cin%a nia dintre ei, nde a %int1( /ncisă timp de cinci 0ile, silind1( să se pr(stite0e. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpa%il(rQ F. Ce se $a re%ine /n sita%ia /n care, pentr a ace ( 3lmă, ăptit(rl a /ncis1( pe s(ra sa min(ră /ntr1n 2eci timp de c:te$a (re, iar din ca0a temperatrii scă0te, aceasta a intrat /n '(c ip(termic 'i a decedatQ . /n spe%ă, inclpatl, /n rma nei ne/n%ele3eri c tatăl să. )1a tr:ntit pe patl din 2cătărie 'i, im(2ili0:nd1) prin apăsarea t(raceli c 3enncil, i1a le3al m:inile 'i pici(arele c ( 2cată de s(ară, dpă care, astel le3at, )1a ds /n pi$ni%ă nde, dpă apr(Gimati$ ( (ră, $ictima a decedat. M(artea s1a pr(ds, c(n(rm eGperti0ei medic(1le3al e, ca rmare a em(ra3iei c(nsecti$e tramatismli c rptră de splină, pr(ds prin c(mprimarea t(rac(1a2d(minală. Care $a i /ncadrarea =ridicăQ +. Repre0intă inrac%ine apta inclpatli de a pătrnde /ntr1( casă la care a 3ăsit 'a de la intrare neasi3ratăQ *. Ciria'l a (rmlat ( pl:n3ere preala2ilă la Parcet, s(li cit:nd sanc%i(narea pr(prietarli apartamentli /n care l(cie'te, care a pătrns /n repetate r:ndri, ără ac(rdl să, /n l(cin%ă. Ce tre2ie să dispnă Parcetl, /n sita%ia /n care cele rele$ate /n pl:n3ere se d($e desc a ii a de$ărate Q )<. Nmitl L.A. a /nm:nat inclpatei ceile apartamentli să pentr peri(ada c:t rma să ie plecat /n c(ncedi. Inclpata a 3ăsit /n apartament ceile păr%ii $ătămate, care l(cia 'i ea /n

>. Vi(larea de d(micili 5art. )*; C.pen.6 $a i re%intă /n $ari antă a3ra$ată atnci c:nd este să$:r'ită! a6 /n timpl nei calamită%i 26 prin (l( sire de calită%i mincin(asec6 de ( pers(ană mascată, de3i0ată sa tra$estită. . La inrac%inea de 'anta= 5art. )* C.pen.6! a6 tentati$a este p(si2ilă 'i se reali0ea0ă atnci c:nd s2iectl pasi$ n a cedat c(nstr:n3eri i 'i n  s1a l ăsat 'anta =at 26 tentati$a n este p (si2ilăc6 tentati$a se pedepse'te. @. Prin aplicarea de $i(len%e i0ice, ăptit(rl c(nstr:n3e $ic tima 5V6 să1i dea ( smă de 2ani. A d(a 0i, /n timp ce se /ndrepta c 2anii spre l(cin%a ăptit(rli, V este interceptată de (r3anele de p(li%ie, care seseră sesi0ate de n mart(r. /n sarcina ăptit( rli se $a re%ine! a6 'anta= 26 t:lăriec6 tentati$ă la 'anta=. F. Desciderea nei scris(ri adresate altia p(ate repre0enta in rac%inea de! a6 lipsire de li2ertate /n m(d ile3al 26 $i(larea s ecretli c(resp(nden %eic6 di$l3area secretli pr(esi(nal.

acela'i im(2il 'i care era plecată pentr ( peri(adă de timp. "(l(sind aceste cei, inclpata a sstras 2nri /n repetate r:ndri din casa păr%ii $ătămate. Ce se $a re%ine /n sarcina saQ )). Care $a "i /ncadrarea =ridică /n sita%ia /n care inclpatl pătr nde /n l (cin %a $ icti mei, ără ac(rd l acest eia, 'i a p(i re0 ă să ( părăsească, la cerin%a eGpresă a $ictimeiQ );. Ce se $a re%ine /n sarcina ăptit(rli care a pătrns /n crtea $ecinli să pentr a recpera ni'te 2nri /mprmtateQ )>. Ce inrac%ine $a i re%intă /n sita%ia /n care inclpatl a amenin%at $ictima c n c%it, ără a eecta 'i alte acte care să dem(nstre0e că /'i pne /n practică această amenin%areQ ). Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli care a amenin%at par tea $ăt ăma tă că, dac ă n /i $a rem ite sm a d e ; .<< < l ei, ( $ a denn%a la p(li%ie pentr n rt să$:r'it /n rmă c > lniQ )@. Să$:r'e'te $re( aptă penală s(%l care (l(se'te disp(0iti$e de interceptare a c(n$(r2iril(r tele(nice pentr a $eriica ideli tatea s(%iei saleQ )F. Snt /ntrnite elementele c(nstitti$e ale inrac%inii de di$l3area secretli pr(esi(nal /n sita%ia /n care medicl ann%ă at(rită%ile despre aptl că n pacient al să, care lcrea0ă /n alimenta%ia p2lică, are ( 2(ală c(nta3i(asăQ

>. Vi(larea de d(micili 5art. )*; C.pen.6 $a i re%intă /n $ari antă a3ra$ată atnci c:nd este să$:r'ită! a6 /n timpl nei calamită%i 26 prin (l( sire de calită%i mincin(asec6 de ( pers(ană mascată, de3i0ată sa tra$estită. . La inrac%inea de 'anta= 5art. )* C.pen.6! a6 tentati$a este p(si2ilă 'i se reali0ea0ă atnci c:nd s2iectl pasi$ n a cedat c(nstr:n3eri i 'i n  s1a l ăsat 'anta =at 26 tentati$a n este p (si2ilăc6 tentati$a se pedepse'te. @. Prin aplicarea de $i(len%e i0ice, ăptit(rl c(nstr:n3e $ic tima 5V6 să1i dea ( smă de 2ani. A d(a 0i, /n timp ce se /ndrepta c 2anii spre l(cin%a ăptit(rli, V este interceptată de (r3anele de p(li%ie, care seseră sesi0ate de n mart(r. /n sarcina ăptit( rli se $a re%ine! a6 'anta= 26 t:lăriec6 tentati$ă la 'anta=. F. Desciderea nei scris(ri adresate altia p(ate repre0enta in rac%inea de! a6 lipsire de li2ertate /n m(d ile3al 26 $i(larea s ecretli c(resp(nden %eic6 di$l3area secretli pr(esi(nal.

Teste 3rilă ). Lipsirea de li2ertate /n m(d ile3al se $a re%ine /n $ariantă a3ra$ată atnci c:nd apta este să$:r'ită! a6 /n sc(pl de a (2li3a $ictima la practicarea pr(stit%iei 26 /n timp l nei c alamită%ic6 de către ( pers(ană mascată, de3i0ată sa tra$estită. ;. Vi(larea de d(micili 5art. )*; C.pen.6! a6 are ca (2iect =ridic rela%iile s(ciale de (rdin patrim(nial 26 se 3r eea0 ă pe ( si ta%ie premi să ca re c( nstă /n pr eeGis tenta d(micilili /n sensl le3ii penalec6 este incriminată /n (rma tentati$ei.

IV. Situaţia premisăn pre0intă rele$an%ă.

Capit(ll m Inrac%ini pri$it(are la $ia%a seGală Caracteri0are 3enerală a capit(lli I. O2iectl (cr(tirii penale ). !biectul 9uridiceste repre0entat de rela%iile s(ciale reeri t(are la li2ertatea 'i in$i(la2ilitatea $ie%ii seGale a pers(anei, prec m 'i l a m (ra lita tea $ie% ii se Ga le. EGi stă 'i  n ( 2iec t = ridi c secndar, inte3ritatea c(rp(rală 'i sănătatea pers(anei, sa $ia%a acesteia 5/n ca0l n(r $ariante a3ra$ate, ca de eGempl, /n ca0l $i(lli rmat de m(artea $ictimei6. ;. !biectul material.I nrac%inile din acest titl n a (2iect material, /ntrc:t (2iectl =ridic c(nstă /n li2ertatea $ie%ii seGale, care n se p(ate (2iecti$a /ntr1( $al(are materială. C:nd aptele snt c(mise prin tili0area $i(len%ei i0ice, se p(ate discta de  n (2iect material secndar, c(rpl pers(anei. II. Subiecţii in-racţiunii

). Subiectul acti'n este, de re3lă, circmstan%ial, la $arian tele tip ale incriminăril(r. EGistă /nsă 'i eGcep%ii! /n ca0l inrac %inii de sedc%ie, nde s2iect acti$ p(ate i d(ar ( pers(ană de seG masclin- /n ca0l inrac%inii de incest, nde s2iectl acti$ este rdă /n linie directă sa rate 5s(ră6 c $ictima- /n ca0l inrac%inii de ăr%ire seGală, nde s2iectl acti$ /ndepline'te ( nc%ie ce /i c(neră at(ritate sa inlen%ă aspra $ictimei. #nele inrac%ini necesită ( participa%ie natrală 5de eGempl, incestl6. ;. Subiectul pasi'este ne(ri circmstan%iat, /n nc%ie de! seG 5la sedc%ie s2iectl pasi$ este ( pers(ană de seG eminin6- $:rstă #i actl seGal c n min(r, la a3ra$anta de la $i(l pre$ă0tă /n alin. 5>6Ncalitatea de mem2r al amiliei la $i(l /n $arianta de la alin. 5;6 lit. 2)6N- calitatea de rdă /n linie directă, rate sa s(ră 5la incest6. . "ocul 1i timpuln pre0intă rele$an%ă.

V. "atura obiecti'ă Elementul materialse reali0ea0ă, /n t(ate ca0rile, printr1( ac%ine. De'i /n t(ate ca0rile are $alen%e seGale, elementl material dieră de la ( inrac%ine la alta! act seGal de (rice natră 5art. )*A 'i art. )*+6- rap(rt seGal 5art. )** 'i art. ;<>6- acte de per$ ersi ne seG ală 5art. ;<) 6- acte c cara cter (2sc en 5art. ;<; 6. Prin eGcep%ie, la ăr%irea seGală, elementl material n are /n m(d direct c(n(ta%ie seGală, c(nst:nd /ntr1( amenin%are sa ( c(nstr:n 1 3ere a $ictimei, /n sc(pl de a (2%ine satisac%ii de natră seGală. 1 ?rmarea imediatăc(nstă, de re3lă, /ntr1( /ncălcare a li2er tă%ii seGale. La nele $ariante a3ra$ate eGistă 'i ( rmare imediată adiacentă! de eGempl, /n ca0l $i(lli rmat de m(artea $ictimei, rmarea imediată c(nstă /n decesl pers(anei $ătămate. "e+ătura de cau,alitatere0ltă, de cele mai mlte (ri, din reali0area elementli material. /n ca0l /n care rmarea imediată c(nstă /ntr1n re0ltat, le3ătra de ca0alitate tre2ie sta2ilită. VI. "atura subiecti'ă Vino'ăţia. Inrac%inile din această cate3(rie p(t i c(mise d(ar c inten%ie. In ca0l n(r $ariante a3ra$ate 5$i(l rmat de m(artea $ictimei6, (rma de $in($ă%ie este p raeterinten%ia. ;obDul 1i scopuln pre0intă rele$an%ă VII. @ormele in-racplunilor C eGcep%ia sedc%iei 'i a ăr%irii seGale, la celelalte inrac 1 %ini tentati$a este p(si2ilă 'i se sanc%i(nea0ă. C(nsmarea are l(c, de (2icei, /n m(mentl reali0ării elementli material al inrac 1 %inii, m(ment ce c(incide c le0area li2ertă%ii seGale sa tl2 1 rarea m(ralei p2lice.

VIII. Variante Sedc%ia, incestl 'i ăr%irea seGală snt incriminate d(ar /n $arianta tip, celelalte inrac%ini c(n%in $ariante a3ra$ate.

IV. Situaţia premisăn pre0intă rele$an%ă.

Capit(ll m Inrac%ini pri$it(are la $ia%a seGală

V. "atura obiecti'ă

Caracteri0are 3enerală a capit(lli I. O2iectl (cr(tirii penale ). !biectul 9uridiceste repre0entat de rela%iile s(ciale reeri t(are la li2ertatea 'i in$i(la2ilitatea $ie%ii seGale a pers(anei, prec m 'i l a m (ra lita tea $ie% ii se Ga le. EGi stă 'i  n ( 2iec t = ridi c secndar, inte3ritatea c(rp(rală 'i sănătatea pers(anei, sa $ia%a acesteia 5/n ca0l n(r $ariante a3ra$ate, ca de eGempl, /n ca0l $i(lli rmat de m(artea $ictimei6. ;. !biectul material.I nrac%inile din acest titl n a (2iect material, /ntrc:t (2iectl =ridic c(nstă /n li2ertatea $ie%ii seGale, care n se p(ate (2iecti$a /ntr1( $al(are materială. C:nd aptele snt c(mise prin tili0area $i(len%ei i0ice, se p(ate discta de  n (2iect material secndar, c(rpl pers(anei. II. Subiecţii in-racţiunii

). Subiectul acti'n este, de re3lă, circmstan%ial, la $arian tele tip ale incriminăril(r. EGistă /nsă 'i eGcep%ii! /n ca0l inrac %inii de sedc%ie, nde s2iect acti$ p(ate i d(ar ( pers(ană de seG masclin- /n ca0l inrac%inii de incest, nde s2iectl acti$ este rdă /n linie directă sa rate 5s(ră6 c $ictima- /n ca0l inrac%inii de ăr%ire seGală, nde s2iectl acti$ /ndepline'te ( nc%ie ce /i c(neră at(ritate sa inlen%ă aspra $ictimei. #nele inrac%ini necesită ( participa%ie natrală 5de eGempl, incestl6. ;. Subiectul pasi'este ne(ri circmstan%iat, /n nc%ie de! seG 5la sedc%ie s2iectl pasi$ este ( pers(ană de seG eminin6- $:rstă #i actl seGal c n min(r, la a3ra$anta de la $i(l pre$ă0tă /n alin. 5>6Ncalitatea de mem2r al amiliei la $i(l /n $arianta de la alin. 5;6 lit. 2)6N- calitatea de rdă /n linie directă, rate sa s(ră 5la incest6.

Elementul materialse reali0ea0ă, /n t(ate ca0rile, printr1( ac%ine. De'i /n t(ate ca0rile are $alen%e seGale, elementl material dieră de la ( inrac%ine la alta! act seGal de (rice natră 5art. )*A 'i art. )*+6- rap(rt seGal 5art. )** 'i art. ;<>6- acte de per$ ersi ne seG ală 5art. ;<) 6- acte c cara cter (2sc en 5art. ;<; 6. Prin eGcep%ie, la ăr%irea seGală, elementl material n are /n m(d direct c(n(ta%ie seGală, c(nst:nd /ntr1( amenin%are sa ( c(nstr:n 1 3ere a $ictimei, /n sc(pl de a (2%ine satisac%ii de natră seGală. 1 ?rmarea imediatăc(nstă, de re3lă, /ntr1( /ncălcare a li2er tă%ii seGale. La nele $ariante a3ra$ate eGistă 'i ( rmare imediată adiacentă! de eGempl, /n ca0l $i(lli rmat de m(artea $ictimei, rmarea imediată c(nstă /n decesl pers(anei $ătămate. "e+ătura de cau,alitatere0ltă, de cele mai mlte (ri, din reali0area elementli material. /n ca0l /n care rmarea imediată c(nstă /ntr1n re0ltat, le3ătra de ca0alitate tre2ie sta2ilită. VI. "atura subiecti'ă Vino'ăţia. Inrac%inile din această cate3(rie p(t i c(mise d(ar c inten%ie. In ca0l n(r $ariante a3ra$ate 5$i(l rmat de m(artea $ictimei6, (rma de $in($ă%ie este p raeterinten%ia. ;obDul 1i scopuln pre0intă rele$an%ă VII. @ormele in-racplunilor C eGcep%ia sedc%iei 'i a ăr%irii seGale, la celelalte inrac 1 %ini tentati$a este p(si2ilă 'i se sanc%i(nea0ă. C(nsmarea are l(c, de (2icei, /n m(mentl reali0ării elementli material al inrac 1 %inii, m(ment ce c(incide c le0area li2ertă%ii seGale sa tl2 1 rarea m(ralei p2lice.

VIII. Variante Sedc%ia, incestl 'i ăr%irea seGală snt incriminate d(ar /n $arianta tip, celelalte inrac%ini c(n%in $ariante a3ra$ate.

. "ocul 1i timpuln pre0intă rele$an%ă.

I. Sancţiuni La inrac%inea de ăr%ire seGală pedeapsa este /ncis(area alternati$ c amenda- pentr celelalte inrac%ini sanc%inea este pedeapsa /ncis(rii. E4plicaţii pri'ind di-erenţa (ntre omor# ucidere din culpă# lo'iri sau 'ătămări cau,atoare de moarte 1i 'iol urmat de moartea 'ictimei Elementl material

Vin($ă%ia c pri$ire la elementl material inten%ie

g


inten%ie

g

clpă

Acte seGale rin c(nstr:n3ere EGercitarea n(r $i(len%e

inten%ie

g

clpă

clpă

g

clpă


Vin($ă%ia c pri1 $ire la rmarea imediată 5m(artea $ictimei6 inten%ie h h

h

Inrac%inea

. Care este s2iectl pasi$ al inrac%inii de sedc%ieQ @. Care este elementl material al inrac%inii de sedc%ieQ F. Care a (st s(l%ia ad(ptată de I.C.C.9. /n le3ătră c sensl eGpresiil(r! Bact seGal de (rice natră 'i Bacte de per$ersine seGală 5RIL, deci0ia nr. III4;>.O@.;OO@6Q . Cine p(ate i s2iect acti$ al inrac%inii de c(rp%ie seGalăQ +. Care a (st s(l%ia ad(ptată de I.C.C.9. /n le3ătră c ip(te0a incestli c(mis /n c(ndi%iile de la $i(l 5RIL, deci0ia nr. n4;>.<@.;<<@6Q *. Care este s2iectl acti$ al inrac%inii de ăr%ire seGalăQ

(m(r L($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte Vi(l rmat de m(artea $ictimei #cidere din clpă

Notă& La $i(ll rmat de m(artea $ictimei, m(artea tre2ie să ie determi1 nată de actl seGal sa de $i(len%ele eGercitate pentr /ntre%inerea actli seGal. Dacă pentr $i(len%ele ce determină m(artea eGistă ( re0(l%ie inrac%i(nală separată, se $a re%ine $i(l /n c(ncrs c l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte.

/ntre2ări . Care este s2iectl acti$ al inrac%inii de $i(lQ

;. Care este accep%inea dată /n d(ctrină n(%inil(r de act seGal 'i rap(rt seGalQ >. Care snt dieren%ele /ntre inrac%inea de act seGal c n min(r 'i cea de $i(lQ

Spe%e ). Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli care, /ncerc:nd să $i( le0e $ictima, a i02it1( c capl de ( piatră, iar aceasta a decedatQ ;. Care $a i /ncadrarea =ridică pentr iecare inclpat, dacă nl dintre ei a /ntre%int acte seGale c $ictima prin c(nstr:n3ere, iar ceilal%i d(i a %int $ictima im(2ili0atăQ >. Inclpatl a /ntre%int acte seGale c iica (stei sale s(%ii, pers(ană serindă de ( atr(ie msclară, deci /n imp(si2ilitate de a se apăra, /mp(tri$a $(in%ei acesteia. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli, a$:nd /n $edere că $ictima, ma=(ră, n sese /niată de inclpat, iar iica n 3(sp(dărea /mprenă c mama saQ . Inclpatl a eGercitat aspra $ictimei $i(len%e, /n sc(pl de a a$ea rap(rt seGal c aceasta, iar $ictima, pentr a se apăra, s1a rcat pe per$a0l nei erestre de la eta=l > de nde, de0eci1 li2r:nd1se din ca0a stării de temere /n care se ala, a că0t şi a /ncetat din $ia%ă. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ @. Care $a i /ncadrarea =ridică a aptei inclpatli de a /ntre %ine rap(rt seGal, prin c(nstr:n3ere, c 2nica sa, care l(cia /n aceea'i casăQ

F. Inclpatl a /ntre%int rela%ii seGale c $ictima prin c(nstr:n 3ere. Pe (ndl panicii determinate de stri3ătele $ictimei, inclpatl

I. Sancţiuni La inrac%inea de ăr%ire seGală pedeapsa este /ncis(area alternati$ c amenda- pentr celelalte inrac%ini sanc%inea este pedeapsa /ncis(rii. E4plicaţii pri'ind di-erenţa (ntre omor# ucidere din culpă# lo'iri sau 'ătămări cau,atoare de moarte 1i 'iol urmat de moartea 'ictimei Elementl material

Vin($ă%ia c pri$ire la elementl material inten%ie

g


inten%ie

g

clpă

Acte seGale rin c(nstr:n3ere EGercitarea n(r $i(len%e

inten%ie

g

clpă

clpă

g

clpă


Vin($ă%ia c pri1 $ire la rmarea imediată 5m(artea $ictimei6 inten%ie h h

h

Inrac%inea

. Care este s2iectl pasi$ al inrac%inii de sedc%ieQ @. Care este elementl material al inrac%inii de sedc%ieQ F. Care a (st s(l%ia ad(ptată de I.C.C.9. /n le3ătră c sensl eGpresiil(r! Bact seGal de (rice natră 'i Bacte de per$ersine seGală 5RIL, deci0ia nr. III4;>.O@.;OO@6Q . Cine p(ate i s2iect acti$ al inrac%inii de c(rp%ie seGalăQ +. Care a (st s(l%ia ad(ptată de I.C.C.9. /n le3ătră c ip(te0a incestli c(mis /n c(ndi%iile de la $i(l 5RIL, deci0ia nr. n4;>.<@.;<<@6Q *. Care este s2iectl acti$ al inrac%inii de ăr%ire seGalăQ

(m(r L($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte Vi(l rmat de m(artea $ictimei #cidere din clpă

Notă& La $i(ll rmat de m(artea $ictimei, m(artea tre2ie să ie determi1 nată de actl seGal sa de $i(len%ele eGercitate pentr /ntre%inerea actli seGal. Dacă pentr $i(len%ele ce determină m(artea eGistă ( re0(l%ie inrac%i(nală separată, se $a re%ine $i(l /n c(ncrs c l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte.

/ntre2ări . Care este s2iectl acti$ al inrac%inii de $i(lQ

;. Care este accep%inea dată /n d(ctrină n(%inil(r de act seGal 'i rap(rt seGalQ >. Care snt dieren%ele /ntre inrac%inea de act seGal c n min(r 'i cea de $i(lQ

Spe%e ). Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli care, /ncerc:nd să $i( le0e $ictima, a i02it1( c capl de ( piatră, iar aceasta a decedatQ ;. Care $a i /ncadrarea =ridică pentr iecare inclpat, dacă nl dintre ei a /ntre%int acte seGale c $ictima prin c(nstr:n3ere, iar ceilal%i d(i a %int $ictima im(2ili0atăQ >. Inclpatl a /ntre%int acte seGale c iica (stei sale s(%ii, pers(ană serindă de ( atr(ie msclară, deci /n imp(si2ilitate de a se apăra, /mp(tri$a $(in%ei acesteia. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli, a$:nd /n $edere că $ictima, ma=(ră, n sese /niată de inclpat, iar iica n 3(sp(dărea /mprenă c mama saQ . Inclpatl a eGercitat aspra $ictimei $i(len%e, /n sc(pl de a a$ea rap(rt seGal c aceasta, iar $ictima, pentr a se apăra, s1a rcat pe per$a0l nei erestre de la eta=l > de nde, de0eci1 li2r:nd1se din ca0a stării de temere /n care se ala, a că0t şi a /ncetat din $ia%ă. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ @. Care $a i /ncadrarea =ridică a aptei inclpatli de a /ntre %ine rap(rt seGal, prin c(nstr:n3ere, c 2nica sa, care l(cia /n aceea'i casăQ

F. Inclpatl a /ntre%int rela%ii seGale c $ictima prin c(nstr:n 3ere. Pe (ndl panicii determinate de stri3ătele $ictimei, inclpatl

a s3rmat $ictima, care a decedat. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ

Teste 3rilă ). La inrac%inea de $i(l 5art. )* C.pen.6! a6 s2iectl acti$ n p(ate i dec:t 2ăr2atl 26 s2iect l pas i$ n p(ate i dec: t eme iac6 s2iectl acti$ p(ate i (rice pers(ană, indierent de seG. ;. Vi(ll 5ari. )* C.pen.6 este /n $arianta a3ra$ată! a6 c:nd ăptit(rl pr(ită de imp(si2ilitatea $ictimei de a se apăra 26 c:nd s 1a ca 0at $i ctimei ( $ătăm are c( rp(ralăc6 c:nd $ictima se ală /n /n3ri=irea ăptit(rli. >. im(2ili0area $ictimei prin le3area m:inil(r 'i c(nstr:n3erea la /ntre%inerea ni act seGal repre0intă inrac%inea de! a6 $i(l 26 $i(l /n c(ncrs c lipsir e de li2 ertatec6 $i(l /n $arianta a3ra$ată. . Vi(larea $ictimei, rmată de ciderea acesteia, pentr ca apta să n p(ată i desc(perită, repre0intă! a6 inrac%inea de $i(l rmat de m(artea $ictimei art. )* alin. 5>6 C.pen. 26 in rac% in ea de (m( r c ali ica t p re$ ă0t ă d e a rt. )@ lit .  6 C.pen. 5pentr a /nlesni sa ascnde să$:r'irea nei inrac%ini6c6 inrac%inea de $i(l /n c(ncrs c cea de (m(r caliicat art. )* alin. 5)6 'i art. )@ lit. 6 C.pen.. @. Actl seGal c n min(r /n $:rstă de @ ani, atnci c:nd acesta n se (pne, repre0intă inrac%inea de! a6 act seGal c n min(r 26 per$ers ine s eGalăc6 $i(l.

Titll III Inrac%ini c(ntra patrim(nili Caracteri0are 3enerală a titlli I. O2iectl (cr(tirii penale . !biectul 9uridic. Inrac%inile din acest titl a ca (2iect =ridi c 3ener al rel a%iile s(ciale pri$ind patrim( nil. N este (cr(ti t d(ar dreptl de pr(prietate, ci 'i p(sesia 'i deten%ia. P(ate eGista 'i n obiect =uridic secundar /n ca0l n(r inrac%ini prin intermedil căr(ra snt (cr(tite 'i alte $al(ri! spre eGempl, $ia%a 'i inte3ritatea c(rp(rală, /n ca0l inrac%inii de t:lărie 'i a celei de piraterie. 0. !biectul material este repre0entat fie d(ar de n 2n m(2il, /n ca0l n(r inrac%ini 5rt, a20 de /ncredere6, ie at:t de n 2n m(2il, c:t 'i de n im(2il, /n ca0l alt(r inrac%ini 5distr3erea6, ie d(ar de n 2n im(2il 5tl2rarea de p(sesie6. P(ate eGista 'i n (2iect material sec und ar, cm ar i c(rpl pers(anei, /n ca0l inrac%inil(r de t:lărie 'i piraterie. II. Subiecţii in-racţiunii . Subiectul acti' n este, de re3lă, circmstan%ial. Snt 'i eGcep%ii, cm ar i, spre eGempl, /n ca0l delapidării, nde s2iectl acti$ este d2l circmstan%ial, respecti$ nc%i(narl care are calitatea de 3esti(nar sa administrat(r. /n principi, p(t eGista t(ate (rmele de participa%ie penală 5c(at(rat, insti3are, c(mplicitate6. 0. Subiectul pasi' n este circmstan%ial. P(ate i s2iect pasi$ pers(ana i0ică sa  =ridi că $ătămat ă prin inrac%in e. III. "ocul 1i timpul să'r1irii in-racţiunii 1 p(t c(nstiti elemente circmstan%iale. De eGempl! n(aptea, l(cl p2lic, /n ca0l inrac%inii de ri 'i a celei de t:lărie, c(ndc la re%inerea n(r $ariante a3ra$ate, care /n ca0l inrac%inii de rt /m2racă (rma nei inrac%ini distincte 5art. ;<*6.

a s3rmat $ictima, care a decedat. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ

Teste 3rilă ). La inrac%inea de $i(l 5art. )* C.pen.6! a6 s2iectl acti$ n p(ate i dec:t 2ăr2atl 26 s2iect l pas i$ n p(ate i dec: t eme iac6 s2iectl acti$ p(ate i (rice pers(ană, indierent de seG. ;. Vi(ll 5ari. )* C.pen.6 este /n $arianta a3ra$ată! a6 c:nd ăptit(rl pr(ită de imp(si2ilitatea $ictimei de a se apăra 26 c:nd s 1a ca 0at $i ctimei ( $ătăm are c( rp(ralăc6 c:nd $ictima se ală /n /n3ri=irea ăptit(rli. >. im(2ili0area $ictimei prin le3area m:inil(r 'i c(nstr:n3erea la /ntre%inerea ni act seGal repre0intă inrac%inea de! a6 $i(l 26 $i(l /n c(ncrs c lipsir e de li2 ertatec6 $i(l /n $arianta a3ra$ată. . Vi(larea $ictimei, rmată de ciderea acesteia, pentr ca apta să n p(ată i desc(perită, repre0intă! a6 inrac%inea de $i(l rmat de m(artea $ictimei art. )* alin. 5>6 C.pen. 26 in rac% in ea de (m( r c ali ica t p re$ ă0t ă d e a rt. )@ lit .  6 C.pen. 5pentr a /nlesni sa ascnde să$:r'irea nei inrac%ini6c6 inrac%inea de $i(l /n c(ncrs c cea de (m(r caliicat art. )* alin. 5)6 'i art. )@ lit. 6 C.pen.. @. Actl seGal c n min(r /n $:rstă de @ ani, atnci c:nd acesta n se (pne, repre0intă inrac%inea de! a6 act seGal c n min(r 26 per$ers ine s eGalăc6 $i(l.

@V. Situaţia premisă

/n ca0l n(r inrac%ini, cm ar i rtl sa t:lăria, este necesar să preeGiste p(sesia sa deten%ia pers(anei $ătămate aspra 2nl i ce c(nst iti e (2iec tl mate rial al inra c%in ii. In ca0 l a20li de /ncredere, dimp(tri$ă, tre2ie să eGiste n rap(rt =ri dic /n 2a0a cări a 2nl este de%in t de ăpt it( r. La inr ac1 %inea de tl2rare de p(sesie este necesar să eGiste n 2n im(2il, /n p(sesia s2iectli pasi$.

Titll III Inrac%ini c(ntra patrim(nili Caracteri0are 3enerală a titlli I. O2iectl (cr(tirii penale . !biectul 9uridic. Inrac%inile din acest titl a ca (2iect =ridi c 3ener al rel a%iile s(ciale pri$ind patrim( nil. N este (cr(ti t d(ar dreptl de pr(prietate, ci 'i p(sesia 'i deten%ia. P(ate eGista 'i n obiect =uridic secundar /n ca0l n(r inrac%ini prin intermedil căr(ra snt (cr(tite 'i alte $al(ri! spre eGempl, $ia%a 'i inte3ritatea c(rp(rală, /n ca0l inrac%inii de t:lărie 'i a celei de piraterie. 0. !biectul material este repre0entat fie d(ar de n 2n m(2il, /n ca0l n(r inrac%ini 5rt, a20 de /ncredere6, ie at:t de n 2n m(2il, c:t 'i de n im(2il, /n ca0l alt(r inrac%ini 5distr3erea6, ie d(ar de n 2n im(2il 5tl2rarea de p(sesie6. P(ate eGista 'i n (2iect material sec und ar, cm ar i c(rpl pers(anei, /n ca0l inrac%inil(r de t:lărie 'i piraterie. II. Subiecţii in-racţiunii . Subiectul acti' n este, de re3lă, circmstan%ial. Snt 'i eGcep%ii, cm ar i, spre eGempl, /n ca0l delapidării, nde s2iectl acti$ este d2l circmstan%ial, respecti$ nc%i(narl care are calitatea de 3esti(nar sa administrat(r. /n principi, p(t eGista t(ate (rmele de participa%ie penală 5c(at(rat, insti3are, c(mplicitate6. 0. Subiectul pasi' n este circmstan%ial. P(ate i s2iect pasi$ pers(ana i0ică sa  =ridi că $ătămat ă prin inrac%in e. III. "ocul 1i timpul să'r1irii in-racţiunii 1 p(t c(nstiti elemente circmstan%iale. De eGempl! n(aptea, l(cl p2lic, /n ca0l inrac%inii de ri 'i a celei de t:lărie, c(ndc la re%inerea n(r $ariante a3ra$ate, care /n ca0l inrac%inii de rt /m2racă (rma nei inrac%ini distincte 5art. ;<*6.

art. ;)@, art ;)@), art. ;) 'i art. ;)+. M(mentl c(nsmării inrac1 %inil(r patrim(niale este dierit, /n nc%ie de speciicl iecărei inrac%ini. Cele mai mlte inrac%ini p(t /m2răca (rma c(ntină sa c(ntinată 'i, ca atare, p(t a$ea n m(ment al epi0ării. VIII. Variante

/n ca0l ma=(rită%ii inrac%inil(r 5art. ;)), art. ;);, art. ;)@, art. ;)@) C.pen.6, pe l:n3ă $arianta tip, snt pre$ă0te 'i $ariante a3ra$ate. #nele inrac%ini 5tăinire, a20 de /ncredere6 pre0intă d(ar $ariantă tip.

V. "atura obiecti'ă Elementul material c(nstă, de re3lă, /ntr1( ac%ine 5larea

ni 2n, distr3erea, indcerea /n er(are etc6, /nsă mlte din inrac%inile din acest titl p(t i c(mise 'i prin inac%ini 5a20l de /ncredere, /n'elăcinea, /ns'irea 2nli 3ăsit6. ?rmarea imediată c(nstă, /n 3eneral, /n pr(dcerea ni pre= dici . P(at e e Gist a 'i (  rmare imed iată secn dară, c(nst :nd /n atin3erile adse sănătă%ii, inte3rită%ii c(rp(rale sa $ie%ii, /n ca0l inrac%inii de t:lărie 'i a celei de piraterie. "e+ătura de cau,alitate re0ltă ne(ri din materialitatea aptei 5la inrac%inea de rt, la cea de distr3ere6, iar /n alte ca0ri tre2ie sta2ilită 5de eGempl, la inrac%inea de t:lărie, /n $arianta a3ra$ată, ce a a$t ca rmare decesl $ictimei6. VI. "atura subiecti'ă Vino'ăţia s2 (rma inten%iei este necesară pentr eGisten%a ttr(r inrac%inil(r c(ntra patrim(nili, c ( sin3ră eGcep%ie, dis1 tr3erea din clpă. /n ca0l n(r $ariante a3ra$ate art. ;)) alin. 5>6, art. ;); alin. 5>6 C.pen. (rma de $in($ă%ie este praeterinten%ia. ;obilul 1i scopul n pre0intă rele$an%ă.

VI" @ormele in-racţiunilor

/n ca0l inrac%inil(r c(ntra patrim(nili, actele preparat(rii n snt sanc%i(nate, c eGcep%ia n(r acte pre3ătit(are reali0ate /n $ederea c(miterii rtli caliicat de pr(dse petr(liere. Tentati$a este p(si2ilă 5c eGcep%ia inrac%inii pre$ă0te de art. ;)*6 'i este sanc%i(nată /n ca0l inrac%inil(r pre$ă0te de art. ;<+1;);,

I). Sancţiuni

Cele mai mlte inrac%ini se sanc%i(nea0ă c pedeapsa /nci1 s(rii, iar nele se sanc%i(nea0ă c pedeapsa /ncis(rii alternati$ c cea a amen0ii 5distr3erea, distr3erea din clpă, /ns'irea 2nli 3ăsit, a20l de /ncredere6.

/ntre2ări ). Care este (2iectl material al inrac%inii de rtQ ;. Care este (2iectl material /n ca0l rtli de (l(sin%ăQ >. Care snt te(riile pri$ind m(mentl c(nsmării inrac%inii de rtQ . Ce se /n%ele3e prin n(%inea Bd(ă sa mai mlte pers(ane /mprenă, /n ca0l inrac%inii de rt caliicatQ @. Care este accep%inea n(%inil(r de Barmă 'i Bs2stan%ă narc(tică /n ca0l inrac%inii de rt caliicatQ F. Care este accep%inea n(%inil(r de Bpers(ană mascată, Bde3i0ată, Btra$estităQ . Da%i eGempl de sita%ii /n care ( pers(ană se ală /n imp( si2ilitatea de a1'i eGprima $(in%a sa de a se apăraQ +. Care este accep%inea n(%inii de Bl(c p2lic /n ca0l inrac %inii de rt caliicatQ

@V. Situaţia premisă

/n ca0l n(r inrac%ini, cm ar i rtl sa t:lăria, este necesar să preeGiste p(sesia sa deten%ia pers(anei $ătămate aspra 2nl i ce c(nst iti e (2iec tl mate rial al inra c%in ii. In ca0 l a20li de /ncredere, dimp(tri$ă, tre2ie să eGiste n rap(rt =ri dic /n 2a0a cări a 2nl este de%in t de ăpt it( r. La inr ac1 %inea de tl2rare de p(sesie este necesar să eGiste n 2n im(2il, /n p(sesia s2iectli pasi$.

art. ;)@, art ;)@), art. ;) 'i art. ;)+. M(mentl c(nsmării inrac1 %inil(r patrim(niale este dierit, /n nc%ie de speciicl iecărei inrac%ini. Cele mai mlte inrac%ini p(t /m2răca (rma c(ntină sa c(ntinată 'i, ca atare, p(t a$ea n m(ment al epi0ării. VIII. Variante

/n ca0l ma=(rită%ii inrac%inil(r 5art. ;)), art. ;);, art. ;)@, art. ;)@) C.pen.6, pe l:n3ă $arianta tip, snt pre$ă0te 'i $ariante a3ra$ate. #nele inrac%ini 5tăinire, a20 de /ncredere6 pre0intă d(ar $ariantă tip.

V. "atura obiecti'ă Elementul material c(nstă, de re3lă, /ntr1( ac%ine 5larea

ni 2n, distr3erea, indcerea /n er(are etc6, /nsă mlte din inrac%inile din acest titl p(t i c(mise 'i prin inac%ini 5a20l de /ncredere, /n'elăcinea, /ns'irea 2nli 3ăsit6. ?rmarea imediată c(nstă, /n 3eneral, /n pr(dcerea ni pre= dici . P(at e e Gist a 'i (  rmare imed iată secn dară, c(nst :nd /n atin3erile adse sănătă%ii, inte3rită%ii c(rp(rale sa $ie%ii, /n ca0l inrac%inii de t:lărie 'i a celei de piraterie. "e+ătura de cau,alitate re0ltă ne(ri din materialitatea aptei 5la inrac%inea de rt, la cea de distr3ere6, iar /n alte ca0ri tre2ie sta2ilită 5de eGempl, la inrac%inea de t:lărie, /n $arianta a3ra$ată, ce a a$t ca rmare decesl $ictimei6. VI. "atura subiecti'ă Vino'ăţia s2 (rma inten%iei este necesară pentr eGisten%a ttr(r inrac%inil(r c(ntra patrim(nili, c ( sin3ră eGcep%ie, dis1 tr3erea din clpă. /n ca0l n(r $ariante a3ra$ate art. ;)) alin. 5>6, art. ;); alin. 5>6 C.pen. (rma de $in($ă%ie este praeterinten%ia. ;obilul 1i scopul n pre0intă rele$an%ă.


/n ca0l inrac%inil(r c(ntra patrim(nili, actele preparat(rii n snt sanc%i(nate, c eGcep%ia n(r acte pre3ătit(are reali0ate /n $ederea c(miterii rtli caliicat de pr(dse petr(liere. Tentati$a este p(si2ilă 5c eGcep%ia inrac%inii pre$ă0te de art. ;)*6 'i este sanc%i(nată /n ca0l inrac%inil(r pre$ă0te de art. ;<+1;);,

*. Ce mi=l(ace de transp(rt n p(t i c(nsiderate mi=l(ace de transp(rt /n c(mn, c(n(rm practicii eGistente /n ca0l inrac%inii de rt caliicatQ )<. Deini%i n(%inile de Berac%ie, Bescaladare, B(l(sirea ără drept a nei cei ade$ărate (ri a nei cei mincin(aseQ )). Care snt actele ce ser$esc pentr d($edirea stării ci$ile, pentr le3iti mare sa  iden tiicar eQ );. Care a (st s(l%ia ad(ptată de I.C.C.9, /n le3ătră c /nca drarea =ridică a aptei de /ns'ire pe nedrept de ca2lri, linii, ecipa mente 'i instala%ii de telec(mnica%ii, etc. 5RIL, deci0ia nr. 0> ;<. Care este s2iectl pasi$ al inrac%inii de rt la pl:n3ere preala2 ilă 5 art. ; )< C. pen.6Q ). C:nd tre2ie eGercitate $i(len%ele, /n rap(rt c sstra3erea 2nl i, pen tr a ptea  i /n pre0en% a inr ac%ini i de t:lări eQ )@. Care este dieren%a /ntre inrac%inea de t:lărie rmată de m(artea $ictimei 'i cea de (m(r pentr a să$:r'i sa a ascnde să$:r'irea nei t:lăriiQ

I). Sancţiuni

Cele mai mlte inrac%ini se sanc%i(nea0ă c pedeapsa /nci1 s(rii, iar nele se sanc%i(nea0ă c pedeapsa /ncis(rii alternati$ c cea a amen0ii 5distr3erea, distr3erea din clpă, /ns'irea 2nli 3ăsit, a20l de /ncredere6.

/ntre2ări ). Care este (2iectl material al inrac%inii de rtQ ;. Care este (2iectl material /n ca0l rtli de (l(sin%ăQ >. Care snt te(riile pri$ind m(mentl c(nsmării inrac%inii de rtQ . Ce se /n%ele3e prin n(%inea Bd(ă sa mai mlte pers(ane /mprenă, /n ca0l inrac%inii de rt caliicatQ @. Care este accep%inea n(%inil(r de Barmă 'i Bs2stan%ă narc(tică /n ca0l inrac%inii de rt caliicatQ F. Care este accep%inea n(%inil(r de Bpers(ană mascată, Bde3i0ată, Btra$estităQ . Da%i eGempl de sita%ii /n care ( pers(ană se ală /n imp( si2ilitatea de a1'i eGprima $(in%a sa de a se apăraQ +. Care este accep%inea n(%inii de Bl(c p2lic /n ca0l inrac %inii de rt caliicatQ

;>. Care este rmarea imediată la inrac%inea de /n'elăcineQ ;. Care a (st s(l%ia ad(ptată de I.C.C.9. c pri$ire la apli carea disp(0i%iil(r art. + alin. 5)6 pct. ; din Le3ea nr. @*4)*>, /n rap(rt c art. ;)@ alin. 56 C.pen., /n ip(te0a /n care 2eneiciarl ni cec cn(a'te 'i acceptă /mpre=rarea că respecti$l cec n are ac(perirea necesarăQ 5RIL, deci0ia nr. I 4;OO@6. ;@. Arăta%i care snt asemănările 'i de(se2irile /ntre inrac%i nile de a20 de /ncredere, 3estine radl(asă 'i delapidareQ ;F. /n ce c(nstă elementl material al inrac%inii de delapidareQ ;. Care a (st s(l%ia ad(ptată de I.C.C.9. c pri$ire la /ncadrarea =ridică a aptei de /ns'ire, (l(sire sa traicare de 2an i, $al (ri sa alt e 2 n ri, pe car e l e 3 esti (nea 0ă sa admi nis trea0ă, c(misă de administrat(rl as(cia%iei de pr(prietari sa de l(catariQ 5RIL, deci0ia nr. )))4;<<;6. ;+. Care snt asemănările 'i de(se2irile /ntre inrac%inea de rt 'i cea de /ns'irea 2nli 3ăsitQ

)F. Care a (st s(l%ia ad(ptată de I.C.C.9. /n le3ătră c apli carea disp(0i%iil(r art. ;)), rap(rtat la art. )*; C.pen. 5RIL, deci0ia I4;<<6. Z

;*. Care este elementl material al inrac%inii de distr3ereQ ><. Care este dieren%a /ntre inrac%inea de distr3ere 5art. ;) C.pen.6 'i cea de distr3ere caliicată 5art. ;)+ C.pen.6 'i /ntre inrac%inea de distr3ere 'i cea de distr3ere din clpă 5art. ;)*6Q

). Care snt dieren%ele /ntre inrac%inea de 'anta= 'i cea de t:lărieQ

>). Care este (2iectl material al inrac%inii de tl2rare de p(sesieQ

I. Care este dieren%a /ntre inrac%inea de t:lărie 'i cea de piraterieQ

>;. Care este sita%ia premisă /n ca0l inrac%inii de tăinireQ

)*. Care este elementl material al inrac%inii de a20 de /ncredereQ

Spe%e

;<. Ce 2nri n p(t ace (2iectl inrac%inii de a20 de /ncre dereQ ;). Care este sita%ia premisă /n ca0l inrac%inii de 3estine radl(asăUQ ;;. Care este elementl material al inrac%inii de /n'elăcineQ

). Inclpatl a pătrns /ntr1( casă de nde a sstras ( casetă de 2i=t erii 'i n tele( n iG , pr in sm l3ere a ca2 lli prin care acesta era c(nectat, 2nri pe care le1a ps /ntr1( 3eantă. /n m(mentl /n care se pre3ătea să părăsească acea casă, a (st re%int de (r3anele de p(li%ie. Ce se $a re%ine /n sarcina saQ ;. "ăptit(rl a pătrns printr1( 3ră de aerisire /ntr1( 2(Gă alată la s2s(ll ni 2l(c, nde era dep(0itate mai mlte 2nri.

*. Ce mi=l(ace de transp(rt n p(t i c(nsiderate mi=l(ace de transp(rt /n c(mn, c(n(rm practicii eGistente /n ca0l inrac%inii de rt caliicatQ )<. Deini%i n(%inile de Berac%ie, Bescaladare, B(l(sirea ără drept a nei cei ade$ărate (ri a nei cei mincin(aseQ )). Care snt actele ce ser$esc pentr d($edirea stării ci$ile, pentr le3iti mare sa  iden tiicar eQ );. Care a (st s(l%ia ad(ptată de I.C.C.9, /n le3ătră c /nca drarea =ridică a aptei de /ns'ire pe nedrept de ca2lri, linii, ecipa mente 'i instala%ii de telec(mnica%ii, etc. 5RIL, deci0ia nr. 0> ;<. Care este s2iectl pasi$ al inrac%inii de rt la pl:n3ere preala2 ilă 5 art. ; )< C. pen.6Q ). C:nd tre2ie eGercitate $i(len%ele, /n rap(rt c sstra3erea 2nl i, pen tr a ptea  i /n pre0en% a inr ac%ini i de t:lări eQ )@. Care este dieren%a /ntre inrac%inea de t:lărie rmată de m(artea $ictimei 'i cea de (m(r pentr a să$:r'i sa a ascnde să$:r'irea nei t:lăriiQ

;>. Care este rmarea imediată la inrac%inea de /n'elăcineQ ;. Care a (st s(l%ia ad(ptată de I.C.C.9. c pri$ire la apli carea disp(0i%iil(r art. + alin. 5)6 pct. ; din Le3ea nr. @*4)*>, /n rap(rt c art. ;)@ alin. 56 C.pen., /n ip(te0a /n care 2eneiciarl ni cec cn(a'te 'i acceptă /mpre=rarea că respecti$l cec n are ac(perirea necesarăQ 5RIL, deci0ia nr. I 4;OO@6. ;@. Arăta%i care snt asemănările 'i de(se2irile /ntre inrac%i nile de a20 de /ncredere, 3estine radl(asă 'i delapidareQ ;F. /n ce c(nstă elementl material al inrac%inii de delapidareQ ;. Care a (st s(l%ia ad(ptată de I.C.C.9. c pri$ire la /ncadrarea =ridică a aptei de /ns'ire, (l(sire sa traicare de 2an i, $al (ri sa alt e 2 n ri, pe car e l e 3 esti (nea 0ă sa admi nis trea0ă, c(misă de administrat(rl as(cia%iei de pr(prietari sa de l(catariQ 5RIL, deci0ia nr. )))4;<<;6. ;+. Care snt asemănările 'i de(se2irile /ntre inrac%inea de rt 'i cea de /ns'irea 2nli 3ăsitQ

)F. Care a (st s(l%ia ad(ptată de I.C.C.9. /n le3ătră c apli carea disp(0i%iil(r art. ;)), rap(rtat la art. )*; C.pen. 5RIL, deci0ia I4;<<6. Z

;*. Care este elementl material al inrac%inii de distr3ereQ ><. Care este dieren%a /ntre inrac%inea de distr3ere 5art. ;) C.pen.6 'i cea de distr3ere caliicată 5art. ;)+ C.pen.6 'i /ntre inrac%inea de distr3ere 'i cea de distr3ere din clpă 5art. ;)*6Q

). Care snt dieren%ele /ntre inrac%inea de 'anta= 'i cea de t:lărieQ

>). Care este (2iectl material al inrac%inii de tl2rare de p(sesieQ

I. Care este dieren%a /ntre inrac%inea de t:lărie 'i cea de piraterieQ

>;. Care este sita%ia premisă /n ca0l inrac%inii de tăinireQ

)*. Care este elementl material al inrac%inii de a20 de /ncredereQ

Spe%e

;<. Ce 2nri n p(t ace (2iectl inrac%inii de a20 de /ncre dereQ ;). Care este sita%ia premisă /n ca0l inrac%inii de 3estine radl(asăUQ ;;. Care este elementl material al inrac%inii de /n'elăcineQ

A ps n radi(caset((n 'i mai mlte casete /ntr1( 3eantă, t(ate aceste 2nri iind 3ăsite ac(l(. C:nd se pre3ătea să părăsească 2(Ga prin 3ra de aerisire, a a0it n 03(m(t din direc%ia 'ii 'i, cre0:nd că este pr(prietarl, a a2and(nat 3eanta 'i a părăsit /n 3ra2ă 2(Ga. 3(m(tl a0it de ăptit(r pr($enea /nsă de pe (ll din scara 2l(cli. Pr(prietarl a $enit la 2(Gă a2ia peste > 0ile, c:nd a c(nstatat că cine$a pătrnsese ac(l( 'i psese acele 2nri /n 3eantă, m(ti$ pentr care a ann%at p(li%ia. Or3anele =diciare a prele$at rmele papilare lăsate de ăptit(r 'i, /ntrc:t acesta a$ea antecedente penale, a (st identiicat. Se p(ate re%ine $re( inrac1 %ine /n sarcina saQ >. Ce se $a re%ine /n sarcina ăptit(rli care a lat ( dr=2ă de la $ecinl să, ără c(nsim%ăm:ntl acestia, spn:nd1i că ( $a %ine drept 3aran%ie, p:nă c:nd acesta /i $a plăti smele dat(rate pentr eectar ea n (r mnc i a3ric (leQ . Inclpatl a pătrns /ntr1n apartament de nde a sstras aine apar%in:nd ni 2ăr2at, nei emei 'i ni c(pil. Ce se $a re%ine /n sarcina acestiaQ @. "ăptit(rl a s(licitat $ictimei, pe care n ( cn('tea, să /i /mprmte n mint tele(nl m(2il pentr a da n tele(n de r3en%ă, /ntrc:t 2nica sa se simte ră. Dpă ce a eectat apell tele(nic, ăptit(rl a 3it c tele(nl. /n pr(cesl penal, incl patl a ss%int că /ncadra rea =r idică a aptei es te aceea de a20 d e /ncredere, /ntrc:t 2nl i1a (st /mprmtat de partea $ătămată. Ce /ncadrare =ridică tre2ie re%intăQ F. Care $a i /ncadrarea =ridică a aptei inclpatli de a pătrnde /ntr1 n apartament d e nde a sst ras n tele$i0 (r, n calc lat(r 'i ( caetieră, pe care le1a transp(rtat pe r:nd la at(trismQ . Inclpatl a sstras n at(trism pentr a se deplasa c el la mnte, pr(pn:nd1'i să1) adcă /n parcarea de nde /l lase dpă > 0ile. La c:te$a (re dpă ce a sstras at(trisml, inclpatl a alat că este cătat de p(li%ie, care /l sspectea0ă de rt. /n această sita%ie, inclpatl a de0mem2rat at(trisml 'i a $:ndt c(mp( nentele acestia. Ce se $a re%ine /n sarcina saQ

). Inclpatl a pătrns /ntr1( casă de nde a sstras ( casetă de 2i=t erii 'i n tele( n iG , pr in sm l3ere a ca2 lli prin care acesta era c(nectat, 2nri pe care le1a ps /ntr1( 3eantă. /n m(mentl /n care se pre3ătea să părăsească acea casă, a (st re%int de (r3anele de p(li%ie. Ce se $a re%ine /n sarcina saQ ;. "ăptit(rl a pătrns printr1( 3ră de aerisire /ntr1( 2(Gă alată la s2s(ll ni 2l(c, nde era dep(0itate mai mlte 2nri.

+. Ce se $a re%ine /n sarcina ăptit(rli care a (r%at /ncie1 t(area ni at(trism, pentr a d(rmi /n interi(rl acestia, iară a1) mi'ca din l(cl /n care era parcatQ *. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli care a lat ( 2icicletă din rastell alat /n a%a ni ma3a0in 'i a circlat c ea, p:nă /ntr1( c(mnă /n$ecinată, iar ap(i, /n l(c să ( restitie păr%ii $ătămate, a deps1( drept 3aran%ie, pentr a (2%ine c /mprmt ( smă de 2aniQ )<. "ăptit(rl a sstras n cal de pe c:mp, s1a deplasat c el /n satl $ecin, nde )1a a2and(nat. Care $a i /ncadrarea =ridicăQ )). "apta inclpatli ma=(r de a i /nlesnit ni min(r /n $:rstă de )> ani sstra3erea ni p(rt(el din p('eta pers(anei $ătămate, ac(perind acti$itatea ilicită a acestia c c(rpl să, repre0intă inrac%ineQ Dacă da t care este /ncadrarea =ridicăQ );. C(ndcerea liceli  a (rmlat ( pl:n3ere pentr că ( pers (ană necn (sc tă a sstr as  n la pt(p din secre tari at. Mart( rii a declarat că a $ă0t ( t:nără /m2răcată /ntr1n tric( ne3r 'i /n pa nt al (n i, ca re a$ ea pă r l l n3 , st r: ns /n tr 1( c( ad ă, pe c: nd părăs ea / n 3ra 2ă c rte a li cel i d c:nd /n m :nă n l apt( p. A (st identiicat at(rl rtli 'i s1a c(nstatat că acesta c(respndea descrierii ăcte de mart(ri, d(ar că /n realitate n era $(r2a de ( t:nără, ci de n t:năr. Se p(ate re%ine /n ca0ă inrac%inea pre$ă 0tă de art. ;<+ 1 art. ;<* alin. 5)6 #t. c6 C.pen.Q )>. Ce inrac%ine $a i re%intă /n sarcina inclpatli care a sstras 2nri dintr1n at(trism parcat pe n 2le$ardQ ). Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli care s1a apr(piat de $ictima nei a3resini să$:r'ită de altă pers(ană 'i, pr(it:nd de aptl că aceasta se ala la păm:nt, i1a smls ceasl de la m:năQ )@. Care $a i /ncadrarea =ridică a aptei inclpatli care, pent r a pătr nde /n c rtea păr%i i $ă tăma te, de  nde a s stra s ma i mlte 2nri, a săpat ( 3r(apă pe s2 3ardQ )F. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli care a pătrns pe p(a rta des ci să, a s st ras mai ml te 2n ri din tr1 ( c rt e ' i ' i1a asi3rat scăparea prin 3rădină, nde a escaladat n 3ard pentr a părăsi crteaQ

A ps n radi(caset((n 'i mai mlte casete /ntr1( 3eantă, t(ate aceste 2nri iind 3ăsite ac(l(. C:nd se pre3ătea să părăsească 2(Ga prin 3ra de aerisire, a a0it n 03(m(t din direc%ia 'ii 'i, cre0:nd că este pr(prietarl, a a2and(nat 3eanta 'i a părăsit /n 3ra2ă 2(Ga. 3(m(tl a0it de ăptit(r pr($enea /nsă de pe (ll din scara 2l(cli. Pr(prietarl a $enit la 2(Gă a2ia peste > 0ile, c:nd a c(nstatat că cine$a pătrnsese ac(l( 'i psese acele 2nri /n 3eantă, m(ti$ pentr care a ann%at p(li%ia. Or3anele =diciare a prele$at rmele papilare lăsate de ăptit(r 'i, /ntrc:t acesta a$ea antecedente penale, a (st identiicat. Se p(ate re%ine $re( inrac1 %ine /n sarcina saQ >. Ce se $a re%ine /n sarcina ăptit(rli care a lat ( dr=2ă de la $ecinl să, ără c(nsim%ăm:ntl acestia, spn:nd1i că ( $a %ine drept 3aran%ie, p:nă c:nd acesta /i $a plăti smele dat(rate pentr eectar ea n (r mnc i a3ric (leQ . Inclpatl a pătrns /ntr1n apartament de nde a sstras aine apar%in:nd ni 2ăr2at, nei emei 'i ni c(pil. Ce se $a re%ine /n sarcina acestiaQ @. "ăptit(rl a s(licitat $ictimei, pe care n ( cn('tea, să /i /mprmte n mint tele(nl m(2il pentr a da n tele(n de r3en%ă, /ntrc:t 2nica sa se simte ră. Dpă ce a eectat apell tele(nic, ăptit(rl a 3it c tele(nl. /n pr(cesl penal, incl patl a ss%int că /ncadra rea =r idică a aptei es te aceea de a20 d e /ncredere, /ntrc:t 2nl i1a (st /mprmtat de partea $ătămată. Ce /ncadrare =ridică tre2ie re%intăQ F. Care $a i /ncadrarea =ridică a aptei inclpatli de a pătrnde /ntr1 n apartament d e nde a sst ras n tele$i0 (r, n calc lat(r 'i ( caetieră, pe care le1a transp(rtat pe r:nd la at(trismQ . Inclpatl a sstras n at(trism pentr a se deplasa c el la mnte, pr(pn:nd1'i să1) adcă /n parcarea de nde /l lase dpă > 0ile. La c:te$a (re dpă ce a sstras at(trisml, inclpatl a alat că este cătat de p(li%ie, care /l sspectea0ă de rt. /n această sita%ie, inclpatl a de0mem2rat at(trisml 'i a $:ndt c(mp( nentele acestia. Ce se $a re%ine /n sarcina saQ

+. Ce se $a re%ine /n sarcina ăptit(rli care a (r%at /ncie1 t(area ni at(trism, pentr a d(rmi /n interi(rl acestia, iară a1) mi'ca din l(cl /n care era parcatQ *. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli care a lat ( 2icicletă din rastell alat /n a%a ni ma3a0in 'i a circlat c ea, p:nă /ntr1( c(mnă /n$ecinată, iar ap(i, /n l(c să ( restitie păr%ii $ătămate, a deps1( drept 3aran%ie, pentr a (2%ine c /mprmt ( smă de 2aniQ )<. "ăptit(rl a sstras n cal de pe c:mp, s1a deplasat c el /n satl $ecin, nde )1a a2and(nat. Care $a i /ncadrarea =ridicăQ )). "apta inclpatli ma=(r de a i /nlesnit ni min(r /n $:rstă de )> ani sstra3erea ni p(rt(el din p('eta pers(anei $ătămate, ac(perind acti$itatea ilicită a acestia c c(rpl să, repre0intă inrac%ineQ Dacă da t care este /ncadrarea =ridicăQ );. C(ndcerea liceli  a (rmlat ( pl:n3ere pentr că ( pers (ană necn (sc tă a sstr as  n la pt(p din secre tari at. Mart( rii a declarat că a $ă0t ( t:nără /m2răcată /ntr1n tric( ne3r 'i /n pa nt al (n i, ca re a$ ea pă r l l n3 , st r: ns /n tr 1( c( ad ă, pe c: nd părăs ea / n 3ra 2ă c rte a li cel i d c:nd /n m :nă n l apt( p. A (st identiicat at(rl rtli 'i s1a c(nstatat că acesta c(respndea descrierii ăcte de mart(ri, d(ar că /n realitate n era $(r2a de ( t:nără, ci de n t:năr. Se p(ate re%ine /n ca0ă inrac%inea pre$ă 0tă de art. ;<+ 1 art. ;<* alin. 5)6 #t. c6 C.pen.Q )>. Ce inrac%ine $a i re%intă /n sarcina inclpatli care a sstras 2nri dintr1n at(trism parcat pe n 2le$ardQ ). Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli care s1a apr(piat de $ictima nei a3resini să$:r'ită de altă pers(ană 'i, pr(it:nd de aptl că aceasta se ala la păm:nt, i1a smls ceasl de la m:năQ )@. Care $a i /ncadrarea =ridică a aptei inclpatli care, pent r a pătr nde /n c rtea păr%i i $ă tăma te, de  nde a s stra s ma i mlte 2nri, a săpat ( 3r(apă pe s2 3ardQ )F. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli care a pătrns pe p(a rta des ci să, a s st ras mai ml te 2n ri din tr1 ( c rt e ' i ' i1a asi3rat scăparea prin 3rădină, nde a escaladat n 3ard pentr a părăsi crteaQ

). Inclpatl a rcat /ntr1n tr(lei20 aliat pe trase 'i a ss tras n aparat de c(mp(stat. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli, dacă /n tr(lei20 n se ala nicin călăt(rQ

a i sstras /ntr1( n(apte, pe c:nd se ala, pentr a d(rmi, /ntr1na din acele /ncăperi, di$erse (2iecte 'i sme de 2ani, apar%in:nd mncit(ril(r din am2ele camereQ

)+. Care este /ncadrarea =ridică a aptei ni '(er de taGi de a1'i /ns'i n (2iect itat de n călăt(r /n at($eicll c(nds de elQ

;F. Ce se $a re%ine /n sarcina li &., care a sstras d(ă paare din (tell nde era ca0atQ

)*. Cm $a i /ncadrată apta de a sstra3e certiicatl de /nmatriclare a ni at($eiclQ

;. Partea $ătămată a in$itat acasă ( pr(stitată. Dpă ce a /ntre%int rela%ii seGale, partea $ătămată a ad(rmit, iar pr(stitata a sstras mai mlte 2nri din casă. "iind trimisă /n =decată pen tr in rac% in ea de r t- inc lpa ta a s (li cit at /nc eta rea pr( ce sli penal pentr lipsa pl:n3erii preala2ile, /ntrc:t la m(mentl să$:r'irii aptei era 3ă0dită de partea $ătămată. Ce tre2ie să dispnă instan%aQ

;<. O irmă de transp(rt a$ea /n crtea nită%ii n re0er$(r de @<< de litri de c(m2sti2il pentr alimentarea $eiclel(r irmei. Ce inrac%ine să$:r'esc d(i inclpa%i care pătrnd /n timpl n(p%ii /n crtea nită%ii 'i sstra3 @< de litri de c(m2sti2ilQ ;). Inclpa%ii a pătrns prin erac%ie /n dep(0itl nei irme de tele(nie 'i a sstras ;<< de metri de ca2l tele(nic. Care $a i /ncadrarea =ridică a apteiQ ;;. Dpă desacerea căsăt(riei, inclpata a c(ntinat să l(ciască /mprenă c (stl s(%, parte $ătămată /n pr(ces, pentr a /n3ri=i 'i edca c(piii re0lta%i din căsăt(rie. Aceasta a /nstrăinat 2nril e pers (nale ale păr %ii $ă tămate, ără ac(rdl acestei a. Ce se p(ate re%ine /n sarc ina in clpate iQ ;>. S(%ii trăia despăr%i%i /n apt, s(%ia (cp:nd1se de cre'terea c(pilli min(r. Pentr că il l(r a serit n accident, s(%ia a $:ndt mai mlte 2nri m(2ile pentr a ace r(st de 2ani, pe care i1a tili0at pentr tratamentl c(pilli. S(%l a (rmlat ( pl:n3ere prin ca re s( licita c(ndamna rea s( %iei p entr inrac% inea pre$ă0 tă de art. ;)< C.pen. Ce $a tre2i să dispnă ParcetlQ

;+. Cm p(ate i /ncadrată =ridic apta inclpatli de a sstra3e 2nri din camera de (tel nde este ca0atQ 9?. Inclpatl a intrat /n restarant 'i a a$t ( disc%ie /n c(ntradict(ri c partea $ătămată, pe care a 'i l($it1( c pmnii. A3resată, partea $ătămată a plecat din restarant. Dpă plecarea sa, inclpatl a (2ser$at că partea $ătămată itase n p(rt(el pe masă, /mpre=rare /n care 'i1a /ns'it respecti$l 2n. Ce /ncadrare =ridic ă se $a re% ine /n sarcina inclpa tliQ ><. A tre2ia să ridice din 2ancă ( smă de 2ani apar%in:nd irmei la care era an3a=at. L1a /n'tiin%at despre acest lcr pe & 'i a c(n$enit ca & să simle0e n atac aspra li A, căria sa1i aplice c:te$a l($itri 'i să1i ia sma de 2ani, rm:nd ca ap(i cei d(i să /mpartă 2anii. Care $a i /ncadrarea =ridică a aptei re%inte /n sarcina iecăria dintre cei d(iQ

;. iMăt'a 'i1a 3ă0dit nep(tl din pr($incie, care rma să ss%ină eGamen la acltate, /n &cre'ti. Măt'a a sstras din 2a3a= l ne p(tl i s ma de ;<< d e lei . Ca re es te in rac%i nea ce se p(ate re% ine /n s arcina rn ăt'iiQ

>). Inclpa%ii a l($it, c a=t(rl n(r răn3i, d(i ci(2ani ala%i c (ile la c:mp, r:nd mai mlte (i- dpă sstra3ere, inclpa%ii i1a l($it din n( pe ci(2ani, pentr a1'i asi3ra păstrarea (il(r. /n sarcina inclpa%il(r a (st re%inte d(ă inrac%ini de t:lărie /n c(ncrs. Este c(rectă s(l%iaQ

;@. Inclpatl, mncit(r /ntr1( ecipă de ierari 2et(ni'ti, a (st t(lerat să d(armă alternati$, timp de apr(Gimati$ F lni, /n na din cele d(ă camere sitate /ntr1n cămin de neamili'ti, /n care era ca0ată ecipa din care ăcea parte. Cm $a i /ncadrată apta sa, de

>;. "ăptit(rl a l($it $ictima de mai mlte (ri, a$:nd impresia că aceasta a in=riat1(. Victima, speriată, a sc(s tele(nl m(2il din 20na r, /nc erc:nd să sn e la p (li%ie. "ăptit (rl a sml s din m:na

). Inclpatl a rcat /ntr1n tr(lei20 aliat pe trase 'i a ss tras n aparat de c(mp(stat. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli, dacă /n tr(lei20 n se ala nicin călăt(rQ

a i sstras /ntr1( n(apte, pe c:nd se ala, pentr a d(rmi, /ntr1na din acele /ncăperi, di$erse (2iecte 'i sme de 2ani, apar%in:nd mncit(ril(r din am2ele camereQ

)+. Care este /ncadrarea =ridică a aptei ni '(er de taGi de a1'i /ns'i n (2iect itat de n călăt(r /n at($eicll c(nds de elQ

;F. Ce se $a re%ine /n sarcina li &., care a sstras d(ă paare din (tell nde era ca0atQ

)*. Cm $a i /ncadrată apta de a sstra3e certiicatl de /nmatriclare a ni at($eiclQ

;. Partea $ătămată a in$itat acasă ( pr(stitată. Dpă ce a /ntre%int rela%ii seGale, partea $ătămată a ad(rmit, iar pr(stitata a sstras mai mlte 2nri din casă. "iind trimisă /n =decată pen tr in rac% in ea de r t- inc lpa ta a s (li cit at /nc eta rea pr( ce sli penal pentr lipsa pl:n3erii preala2ile, /ntrc:t la m(mentl să$:r'irii aptei era 3ă0dită de partea $ătămată. Ce tre2ie să dispnă instan%aQ

;<. O irmă de transp(rt a$ea /n crtea nită%ii n re0er$(r de @<< de litri de c(m2sti2il pentr alimentarea $eiclel(r irmei. Ce inrac%ine să$:r'esc d(i inclpa%i care pătrnd /n timpl n(p%ii /n crtea nită%ii 'i sstra3 @< de litri de c(m2sti2ilQ ;). Inclpa%ii a pătrns prin erac%ie /n dep(0itl nei irme de tele(nie 'i a sstras ;<< de metri de ca2l tele(nic. Care $a i /ncadrarea =ridică a apteiQ ;;. Dpă desacerea căsăt(riei, inclpata a c(ntinat să l(ciască /mprenă c (stl s(%, parte $ătămată /n pr(ces, pentr a /n3ri=i 'i edca c(piii re0lta%i din căsăt(rie. Aceasta a /nstrăinat 2nril e pers (nale ale păr %ii $ă tămate, ără ac(rdl acestei a. Ce se p(ate re%ine /n sarc ina in clpate iQ ;>. S(%ii trăia despăr%i%i /n apt, s(%ia (cp:nd1se de cre'terea c(pilli min(r. Pentr că il l(r a serit n accident, s(%ia a $:ndt mai mlte 2nri m(2ile pentr a ace r(st de 2ani, pe care i1a tili0at pentr tratamentl c(pilli. S(%l a (rmlat ( pl:n3ere prin ca re s( licita c(ndamna rea s( %iei p entr inrac% inea pre$ă0 tă de art. ;)< C.pen. Ce $a tre2i să dispnă ParcetlQ

;+. Cm p(ate i /ncadrată =ridic apta inclpatli de a sstra3e 2nri din camera de (tel nde este ca0atQ 9?. Inclpatl a intrat /n restarant 'i a a$t ( disc%ie /n c(ntradict(ri c partea $ătămată, pe care a 'i l($it1( c pmnii. A3resată, partea $ătămată a plecat din restarant. Dpă plecarea sa, inclpatl a (2ser$at că partea $ătămată itase n p(rt(el pe masă, /mpre=rare /n care 'i1a /ns'it respecti$l 2n. Ce /ncadrare =ridic ă se $a re% ine /n sarcina inclpa tliQ ><. A tre2ia să ridice din 2ancă ( smă de 2ani apar%in:nd irmei la care era an3a=at. L1a /n'tiin%at despre acest lcr pe & 'i a c(n$enit ca & să simle0e n atac aspra li A, căria sa1i aplice c:te$a l($itri 'i să1i ia sma de 2ani, rm:nd ca ap(i cei d(i să /mpartă 2anii. Care $a i /ncadrarea =ridică a aptei re%inte /n sarcina iecăria dintre cei d(iQ

;. iMăt'a 'i1a 3ă0dit nep(tl din pr($incie, care rma să ss%ină eGamen la acltate, /n &cre'ti. Măt'a a sstras din 2a3a= l ne p(tl i s ma de ;<< d e lei . Ca re es te in rac%i nea ce se p(ate re% ine /n s arcina rn ăt'iiQ

>). Inclpa%ii a l($it, c a=t(rl n(r răn3i, d(i ci(2ani ala%i c (ile la c:mp, r:nd mai mlte (i- dpă sstra3ere, inclpa%ii i1a l($it din n( pe ci(2ani, pentr a1'i asi3ra păstrarea (il(r. /n sarcina inclpa%il(r a (st re%inte d(ă inrac%ini de t:lărie /n c(ncrs. Este c(rectă s(l%iaQ

;@. Inclpatl, mncit(r /ntr1( ecipă de ierari 2et(ni'ti, a (st t(lerat să d(armă alternati$, timp de apr(Gimati$ F lni, /n na din cele d(ă camere sitate /ntr1n cămin de neamili'ti, /n care era ca0ată ecipa din care ăcea parte. Cm $a i /ncadrată apta sa, de

>;. "ăptit(rl a l($it $ictima de mai mlte (ri, a$:nd impresia că aceasta a in=riat1(. Victima, speriată, a sc(s tele(nl m(2il din 20na r, /nc erc:nd să sn e la p (li%ie. "ăptit (rl a sml s din m:na

$ictimei tele(nl, pentr a ( /mpiedica să sne la p(li%ie. A /nm:nat /n acela'i timp tele(nl ni $ăr de al să 'i i1a sps să acă ce $rea c el Ce inrac%ine se p(ate re%ine /n sarcina ăptit(rliQ >>. Inclpatl s1a apr(piat de $ictima care $(r2ea la tele(nl m(2il 'i i )1a smls din m:nă, 3ind c el. Care este /ncadrarea =ridică a aptei, a$:nd /n $edere că partea $ătămată n 'i1a sc(s n certiicat medic(1le3al, /ntrc:t aspra sa n a (st eGercitate $i(len%e i0iceQ >. Inclpatl a in$itat1( pe partea $ătămată, pe care ( cn(s cse /n acea 0i, la el acasă, la ( caea. Dpă ce i1a (erit ( caea 'i partea $ătămată a /ncercat să se retra3ă, inclpatl a amenin%at1( că n /i $a permite să plece, dacă n /i dă ceasl 'i inell. Se p(ate re%ine /n sarcina inclpatli să$:r'irea nei t:lării /ntr1( l(cin%ăQ >@. Inclpa%ii a pătrns /ntr1( seră pentr a sstra3e m(rc($i. Ac(l(, a /nt:lnit ( pers(ană pe care a /ncept să ( l($ească cre0:nd că este pa0nic, p:nă c:nd aceasta le1a de0$ălit că 'i ea $enise pentr a ra m(rc($i. Instan%a a scim2at /ncadrarea =ridică a aptei din inrac%inea de t:lărie /n cea de rt caliicat, m(ti$:nd c: a eGistat ( er(are c pri$ire la pers(ana a3resată. Este c(rectă s(l%ia instan%eiQ >F. C:te inrac%ini $(r i re%inte /n sarcina inclpatli care a amenin%at trei pers(ane /n aceea'i /mpre=rare, l:nd1le 2anii pe care /i a$ea aspra l(rQ >. Inclpatl s1a ds pe ( parcelă care n /i apar%inea 'i a /ncărcat p(rt2a3a=l ma'inii c p(rm2, care sese de cr:nd rec(ltat 'i dep(0itai pe c:mp. In m(mentl /n care /ncerca să pără sească parcela, d(i p(li%i'ti i1a ăct semn să (prească. Inclpatl, /n l(c să /ncetinească sa să (prească at(trisml, a accelerat, c(ndc:nd at(trisml /n direc%ia cel(r d(i, 'i a trect printre ei, accident:nd1i 3ra$. #nl dintre p(li%i'ti a decedat a d(a 0i, celălalt a a$t ne$(ie de *< de 0ile de /n3ri=iri medicale. Care $a i /ncadrarea =ridică a aptel(r să$:r'ite de inclpatQ >+. Cm $a i /ncadrată apta inclpatli de a sstra3e 2nri dintr1n ma3a0in, m(ti$ pentr care a (st rmărit 'i s(mat de n

p(li%ist, de a se /nt(arce ap(i 'i de a1) l($i pe p(li%ist c ( sticlă peste m:na /n care a$ea pist(ll, c rmarea declan'ării (cli 'i /mp'carea m(rtală a ni mart(rQ >*. Inclpatl a pătrns prin erac%ie /ntr1( l(cin%ă c inten%ia de a sstra3e 2nri. Partea $ătămată se ala /n casă 'i, dpă ( c(nrntare i0ică c aceasta, inclpatl a le3at1( de n pici(r al nei mese, pentr a ptea sstra3e 2nri. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ <.  a cmpărat /n lna e2rarie )<< de (i de la V. Cei d(i a c(n$enit ca pre%l să ie plătit /n mai mlte tran'e p:nă la s:r'itl lnii inie, rm:nd ca, dacă  n /'i /ndepline'te (2li3a%ia, să1i restitie (ile li V. La > a3st, /ntrc:t n plătise pre%l,  a (st ne$(it să restitie (ile Ii V. /n t(t acest timp,  le1a sps prietenil(r săi că a cmpărat )<< de (i 'i le1a 'i arătat. La  a3st, inclpatl le1a sps prietenil(r săi A 'i & că n(aptea i1a (st sstrase (ile 'i că, din in(rma%iile sale, acestea se ală la ( st:nă din satl $ecin, /mpre=rare /n care i1a r3at să /l a=te să le recpere0e. N(aptea, cei trei s1a deplasat /n satl $ecin, a a=ns la ( st:nă 'i a c(nstatat că (ile se ală ac(l(.  i1a r3at pe A 'i & să c(ndcă (ile la st:na sa, /n ti mp ce el $a a$ea ( disc%ie c ci(2anl.  a pătrns /n c(li2a ci(2anli an3a=at de V 'i, pentr a1) /mpiedica pe acesta să se (pnă sstra3erii (il(r, i1a aplicat mai mlte l($itri c n par 'i ap(i l1a le3at de n st:lp, a2an1 d(n:nd1). , A 'i & a (st trimi'i /n =decată. Ce ar tre2i să dispnă instan%aQ ). Inclpatl a pătrns /n crtea nei s(cietă%i c(merciale, sărind 3ardl, pentr a sstra3e 2nri, m(ment /n care a (st atacat de mai ml%i c:ini (l(si%i la pa0ă. Inclpatl a pl$eri0at n spraH lacrim(3en /nsă, cm acesta n a a$t eect, a 3it, de teamă să n ie m'cat. Inclpatl a (st trimis /n =decată pentr inrac %inea de t:lărie. Este c(rectă /ncadrarea =ridicăQ ;. "apta inclpatli care, primind /n cst(die, pe 2a0a ni pr(ces1$er2al, de la eGect(rl =decăt(resc, anmite 2nri pr( prietatea pers(anei $ătămate, re0ă să le restitie acesteia, repre 0intă inrac%ineQ

$ictimei tele(nl, pentr a ( /mpiedica să sne la p(li%ie. A /nm:nat /n acela'i timp tele(nl ni $ăr de al să 'i i1a sps să acă ce $rea c el Ce inrac%ine se p(ate re%ine /n sarcina ăptit(rliQ >>. Inclpatl s1a apr(piat de $ictima care $(r2ea la tele(nl m(2il 'i i )1a smls din m:nă, 3ind c el. Care este /ncadrarea =ridică a aptei, a$:nd /n $edere că partea $ătămată n 'i1a sc(s n certiicat medic(1le3al, /ntrc:t aspra sa n a (st eGercitate $i(len%e i0iceQ >. Inclpatl a in$itat1( pe partea $ătămată, pe care ( cn(s cse /n acea 0i, la el acasă, la ( caea. Dpă ce i1a (erit ( caea 'i partea $ătămată a /ncercat să se retra3ă, inclpatl a amenin%at1( că n /i $a permite să plece, dacă n /i dă ceasl 'i inell. Se p(ate re%ine /n sarcina inclpatli să$:r'irea nei t:lării /ntr1( l(cin%ăQ >@. Inclpa%ii a pătrns /ntr1( seră pentr a sstra3e m(rc($i. Ac(l(, a /nt:lnit ( pers(ană pe care a /ncept să ( l($ească cre0:nd că este pa0nic, p:nă c:nd aceasta le1a de0$ălit că 'i ea $enise pentr a ra m(rc($i. Instan%a a scim2at /ncadrarea =ridică a aptei din inrac%inea de t:lărie /n cea de rt caliicat, m(ti$:nd c: a eGistat ( er(are c pri$ire la pers(ana a3resată. Este c(rectă s(l%ia instan%eiQ >F. C:te inrac%ini $(r i re%inte /n sarcina inclpatli care a amenin%at trei pers(ane /n aceea'i /mpre=rare, l:nd1le 2anii pe care /i a$ea aspra l(rQ >. Inclpatl s1a ds pe ( parcelă care n /i apar%inea 'i a /ncărcat p(rt2a3a=l ma'inii c p(rm2, care sese de cr:nd rec(ltat 'i dep(0itai pe c:mp. In m(mentl /n care /ncerca să pără sească parcela, d(i p(li%i'ti i1a ăct semn să (prească. Inclpatl, /n l(c să /ncetinească sa să (prească at(trisml, a accelerat, c(ndc:nd at(trisml /n direc%ia cel(r d(i, 'i a trect printre ei, accident:nd1i 3ra$. #nl dintre p(li%i'ti a decedat a d(a 0i, celălalt a a$t ne$(ie de *< de 0ile de /n3ri=iri medicale. Care $a i /ncadrarea =ridică a aptel(r să$:r'ite de inclpatQ >+. Cm $a i /ncadrată apta inclpatli de a sstra3e 2nri dintr1n ma3a0in, m(ti$ pentr care a (st rmărit 'i s(mat de n

>. Cm p(ate i /ncadrată =ridic apta nei pers(ane de a pri mi n tel e(n m(2i l p ent r a1) repa ra 'i de a r e0 a s ă / l m ai restitieQ . "ăptit(rl era an3a=at ca 03ra$ la ( irmă. /ntrc:t n i se plătise salari l de d(ă l ni, ăptit (rl ' i1a da t demis ia 'i a re%i nt neltele (l(site /n pr(cesl mncii, care /i seseră /ncredin%ate de irmă, men%i(n:nd că le $a restiti la plata dreptril(r salariale restante. Se p(ate re%ine $re( inrac%ine /n sarcina acestiaQ @. Partea $ătămată a /mprmtat $ecinli să, pentr d(ă săptăm:ni, ( ma'ină de tns iar2a. Vecinl a decedat /nainte de a i restitit ma'ina. Partea $ătămată a s(licitat s(%iei celi decedat să /i restitie 2nl, /nsă aceasta, de'i 'tia ci apar%ine ma'ina, a re0at să i1( /nap(ie0e, spn:nd că ei n i1a (st /nm:nat nicin 2n. Se p(ate re%ine $re( in rac%i ne /n sarcina acestei aQ F. Pr(prietarl nei trme a an3a=at n ci(2an, pentr a a$ea 3ri=ă de (i. Ci(2anl a tăiat t(%i mieii născ%i /n peri(ada de d(ă lni c:t a păst(rit trma, pentr nnta iicei sale. Se p(ate re%ine $re( aptă penală /n sarcina ci(2anliQ . Inclpatl a $enit la apartamentl li V. 'i i1a sps că este priet enl rate li să, că a cesta a răm as  ără 2en0i nă l a ( dist an%ă de @< ani, /n ca2inetl să iind eGpse dipl(me de licen%ă, ma'ter 'i at(ri0a%ii de nc%i(nare. S1a c(nstatat /nsă că D. n a2s(l$ise nici(dată acltatea de medicină. Ce se p(ate re%ine /n sarcina li D.Q *.  a cmpărat de la j ( cantitate mare de mară 'i i1a lăsat acestia ( ilă cec /n care era men%i(nată sma repre0ent:nd pre%l sta2ilit de cei d(i. C:nd s1a pre0entat la 2ancă 'i a intr(ds cecl la plat ă, j a c( nsta tat că n  eG ista ac(p erire /n c (nt. j a (rm lat ( pl:n3e re p enală. Ce se p(ate re%ine /n s arcina li  Q Dar dacă  a

p(li%ist, de a se /nt(arce ap(i 'i de a1) l($i pe p(li%ist c ( sticlă peste m:na /n care a$ea pist(ll, c rmarea declan'ării (cli 'i /mp'carea m(rtală a ni mart(rQ >*. Inclpatl a pătrns prin erac%ie /ntr1( l(cin%ă c inten%ia de a sstra3e 2nri. Partea $ătămată se ala /n casă 'i, dpă ( c(nrntare i0ică c aceasta, inclpatl a le3at1( de n pici(r al nei mese, pentr a ptea sstra3e 2nri. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ <.  a cmpărat /n lna e2rarie )<< de (i de la V. Cei d(i a c(n$enit ca pre%l să ie plătit /n mai mlte tran'e p:nă la s:r'itl lnii inie, rm:nd ca, dacă  n /'i /ndepline'te (2li3a%ia, să1i restitie (ile li V. La > a3st, /ntrc:t n plătise pre%l,  a (st ne$(it să restitie (ile Ii V. /n t(t acest timp,  le1a sps prietenil(r săi că a cmpărat )<< de (i 'i le1a 'i arătat. La  a3st, inclpatl le1a sps prietenil(r săi A 'i & că n(aptea i1a (st sstrase (ile 'i că, din in(rma%iile sale, acestea se ală la ( st:nă din satl $ecin, /mpre=rare /n care i1a r3at să /l a=te să le recpere0e. N(aptea, cei trei s1a deplasat /n satl $ecin, a a=ns la ( st:nă 'i a c(nstatat că (ile se ală ac(l(.  i1a r3at pe A 'i & să c(ndcă (ile la st:na sa, /n ti mp ce el $a a$ea ( disc%ie c ci(2anl.  a pătrns /n c(li2a ci(2anli an3a=at de V 'i, pentr a1) /mpiedica pe acesta să se (pnă sstra3erii (il(r, i1a aplicat mai mlte l($itri c n par 'i ap(i l1a le3at de n st:lp, a2an1 d(n:nd1). , A 'i & a (st trimi'i /n =decată. Ce ar tre2i să dispnă instan%aQ ). Inclpatl a pătrns /n crtea nei s(cietă%i c(merciale, sărind 3ardl, pentr a sstra3e 2nri, m(ment /n care a (st atacat de mai ml%i c:ini (l(si%i la pa0ă. Inclpatl a pl$eri0at n spraH lacrim(3en /nsă, cm acesta n a a$t eect, a 3it, de teamă să n ie m'cat. Inclpatl a (st trimis /n =decată pentr inrac %inea de t:lărie. Este c(rectă /ncadrarea =ridicăQ ;. "apta inclpatli care, primind /n cst(die, pe 2a0a ni pr(ces1$er2al, de la eGect(rl =decăt(resc, anmite 2nri pr( prietatea pers(anei $ătămate, re0ă să le restitie acesteia, repre 0intă inrac%ineQ

lăsat n cec /n al2 drept 3aran%ie , /n'tiin%:nd1) pe j că n are disp(ni2il /n c(nt 'i că /i $a plăti lteri(r cas, dar acest lcr n se /nt:mplă 'i j c(mpletea0ă cecl, /l intr(dce la plată, c(nstată că n eGistă disp(ni2il /n c(nt 'i ap(i ace pl:n3ere penalăQ @<. Ce inrac%ine repre0intă apta de a indce /n er(are ( 3arde r(2ieră prin atri2irea calită%ii de depnăt(r al n(r aine pentr care s1a eli2erat isă, pierdtă de depnăt(rl real 'i 3ăsită de inclpatQ @). Care $a i /ncadrarea =ridică a aptei de a depne la ( a3en%ie BL(t( n l(0 alsiicat, lteri(r c(nstatat ne$ala2il /n cadrl (pera%iei de (m(l(3areQ @;. Inclpatl i1a $:ndt li & ( $acă pe care ( rase c d(ă 0ile /n rmă, ără să /i adcă acest lcr la cn('tin%ă cmpără t(rli. Dpă c:te$a 0ile, $ictima rtli 'i1a recn(sct animall, iar & i1a /nap(iat 2nl 'i a ăct pl:n3ere la p(li%ie /mp(tri$a inclpatli, care a (st trimis /n =decată pentr inrac%inea de /n'elăcine. Ce ar tre2i să decidă instan%aQ @>. #n $:n0ăt(r 3esti(nar, an3a=at la ( nitate de c(mer ciali0are a rctel(r, a (st răcit timp de d(ă 0ile 'i a r3at1( pe s(%ia sa să se (cpe de $:n0are. S(%ia 'i1a /ns'it smele (2%inte din $:n0area rctel(r, ără să1i spnă s(%li. Cine p(ate i tras la răspndere penală pentr lipsrile din 3estineQ @. Care $a i /ncadrarea =ridică pentr apta 3esti(narli care a sc(s /n m(d repetat sme de 2ani din /ncasările 0ilnice, dintre care pe nele le1a celtit, iar pe altele le1a ascns /n ma3a0ieQ @@. & a intrat /ntr1n restarant, s1a a'e0at la ( masă pe care a 3ăsit n tele(n m(2il, pe care )1a 2ă3at /n 20nar. Cel care (cpase /n preala2il masa s1a /nt(rs 'i )1a /ntre2at pe & dacă n a 3ăsit n tele(n, dar & a ne3at. Se p(ate re%ine $re( inrac%ine /n sarcina li &Q @F. , neml%mit că n pr(ces pe care /l a$ea la =decăt(ria Crai($a se ter3i$ersa, a pr(testat /n a%a Ministerli 9sti%iei, nde 'i1a parcat at(trisml, )1a str(pit c 2en0ină 'i i1a dat (c. At( trisml a eGpl(dat, ateri0:nd pe spa%il $erde din a%a ministe rli. N s1a /nre3istrat pa32e 'i n a (st rănită nici( pers(ană. Repre0intă inrac%ine apta să$:r'ită de Q

>. Cm p(ate i /ncadrată =ridic apta nei pers(ane de a pri mi n tel e(n m(2i l p ent r a1) repa ra 'i de a r e0 a s ă / l m ai restitieQ . "ăptit(rl era an3a=at ca 03ra$ la ( irmă. /ntrc:t n i se plătise salari l de d(ă l ni, ăptit (rl ' i1a da t demis ia 'i a re%i nt neltele (l(site /n pr(cesl mncii, care /i seseră /ncredin%ate de irmă, men%i(n:nd că le $a restiti la plata dreptril(r salariale restante. Se p(ate re%ine $re( inrac%ine /n sarcina acestiaQ @. Partea $ătămată a /mprmtat $ecinli să, pentr d(ă săptăm:ni, ( ma'ină de tns iar2a. Vecinl a decedat /nainte de a i restitit ma'ina. Partea $ătămată a s(licitat s(%iei celi decedat să /i restitie 2nl, /nsă aceasta, de'i 'tia ci apar%ine ma'ina, a re0at să i1( /nap(ie0e, spn:nd că ei n i1a (st /nm:nat nicin 2n. Se p(ate re%ine $re( in rac%i ne /n sarcina acestei aQ F. Pr(prietarl nei trme a an3a=at n ci(2an, pentr a a$ea 3ri=ă de (i. Ci(2anl a tăiat t(%i mieii născ%i /n peri(ada de d(ă lni c:t a păst(rit trma, pentr nnta iicei sale. Se p(ate re%ine $re( aptă penală /n sarcina ci(2anliQ . Inclpatl a $enit la apartamentl li V. 'i i1a sps că este priet enl rate li să, că a cesta a răm as  ără 2en0i nă l a ( dist an%ă de @< ani, /n ca2inetl să iind eGpse dipl(me de licen%ă, ma'ter 'i at(ri0a%ii de nc%i(nare. S1a c(nstatat /nsă că D. n a2s(l$ise nici(dată acltatea de medicină. Ce se p(ate re%ine /n sarcina li D.Q *.  a cmpărat de la j ( cantitate mare de mară 'i i1a lăsat acestia ( ilă cec /n care era men%i(nată sma repre0ent:nd pre%l sta2ilit de cei d(i. C:nd s1a pre0entat la 2ancă 'i a intr(ds cecl la plat ă, j a c( nsta tat că n  eG ista ac(p erire /n c (nt. j a (rm lat ( pl:n3e re p enală. Ce se p(ate re%ine /n s arcina li  Q Dar dacă  a

@. Ner$(s că il să a$sese n accident, S 'i1a sc(s din 3ara= ma'ina pr(prietate pers(nală pe care ( c(ndsese il să, a lat n ci(can 'i a l($it1( timp de @ (re, p:nă a distrs1(. Ce aptă penală se p(ate re%ine /n sarcina li SQ @+.  a scris c $(psea sl(3anri pe C(l(ana IninitliQ Se p(ate re%ine /n sarc ina s a $re( aptă penalăQ @*. Mai ml%i r(mi a (cpat ( casă de $acan%ă alată la mar 3inea nei pădri. De'i pr(prietarl le1a ps /n $edere să pără sească im(2ill, ace'tia a re0at, ar3ment:nd că, la m(mentl c:nd a (cpat1(, casa era părăsită. Pr(prietarl a (rmlat pl:n 3ere penală /mp(tri$a l(r. Se p(ate re%ine $re( inrac%ineQ F<. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli dacă, dpă ce a cmpărat nele 2nri sstrase de la at(rii rtli, s1a /n%eles c ace'tia ca el să le 3ăsească al%i cmpărăt(ri, iar ap(i, /n 2a0a acestei pr(misini, at(rii l1a s(licitat să le transp(rte 'i $al(riice mărri sstrase lteri(r de ei, dărind1i nele 2nri rateQ F). "il i1a sps mamei sale că a cmpărat ( 2icicletă c )<< lei. Mama )1a /ntre2at cm a re'it să (2%ină n pre% at:t de 2n, iar il i1a sps că $ecinl l(r sstrăsese 2icicleta din parc 'i i1( (e rise la acest pre%. Mama 'i il a c(n$enit să (l(sească am:nd(i 2icicl eta. Se p(at e re%i ne $re ( inr ac%ine /n sarc ina ma meiQ D ar /n sarcina iliQ

Teste 3rilă ). Prin inrac%inea de rt! a6 p(sesia de rea1credin%ă este (cr(tită /n (rice /mpre=rare 26 p(sesi a de r ea1cred in%ă n  este (cr(tit ă /n n ici( / mpre=r arec6 p(sesia de rea1credin%ă n este (cr(tită c(ntra pr(prietarli 2nli m (2il. ;. Inrac%inea de rt p(ate a$ea ca (2iect material! a6 im(2ilele prin destina%ie 26 lcrrile ce n apa r%in ci $a (res nullius)6 c6 lcrrile a2and(nate de p(ses(rl l(r (res derelictae).

lăsat n cec /n al2 drept 3aran%ie , /n'tiin%:nd1) pe j că n are disp(ni2il /n c(nt 'i că /i $a plăti lteri(r cas, dar acest lcr n se /nt:mplă 'i j c(mpletea0ă cecl, /l intr(dce la plată, c(nstată că n eGistă disp(ni2il /n c(nt 'i ap(i ace pl:n3ere penalăQ @<. Ce inrac%ine repre0intă apta de a indce /n er(are ( 3arde r(2ieră prin atri2irea calită%ii de depnăt(r al n(r aine pentr care s1a eli2erat isă, pierdtă de depnăt(rl real 'i 3ăsită de inclpatQ @). Care $a i /ncadrarea =ridică a aptei de a depne la ( a3en%ie BL(t( n l(0 alsiicat, lteri(r c(nstatat ne$ala2il /n cadrl (pera%iei de (m(l(3areQ @;. Inclpatl i1a $:ndt li & ( $acă pe care ( rase c d(ă 0ile /n rmă, ără să /i adcă acest lcr la cn('tin%ă cmpără t(rli. Dpă c:te$a 0ile, $ictima rtli 'i1a recn(sct animall, iar & i1a /nap(iat 2nl 'i a ăct pl:n3ere la p(li%ie /mp(tri$a inclpatli, care a (st trimis /n =decată pentr inrac%inea de /n'elăcine. Ce ar tre2i să decidă instan%aQ @>. #n $:n0ăt(r 3esti(nar, an3a=at la ( nitate de c(mer ciali0are a rctel(r, a (st răcit timp de d(ă 0ile 'i a r3at1( pe s(%ia sa să se (cpe de $:n0are. S(%ia 'i1a /ns'it smele (2%inte din $:n0area rctel(r, ără să1i spnă s(%li. Cine p(ate i tras la răspndere penală pentr lipsrile din 3estineQ @. Care $a i /ncadrarea =ridică pentr apta 3esti(narli care a sc(s /n m(d repetat sme de 2ani din /ncasările 0ilnice, dintre care pe nele le1a celtit, iar pe altele le1a ascns /n ma3a0ieQ @@. & a intrat /ntr1n restarant, s1a a'e0at la ( masă pe care a 3ăsit n tele(n m(2il, pe care )1a 2ă3at /n 20nar. Cel care (cpase /n preala2il masa s1a /nt(rs 'i )1a /ntre2at pe & dacă n a 3ăsit n tele(n, dar & a ne3at. Se p(ate re%ine $re( inrac%ine /n sarcina li &Q @F. , neml%mit că n pr(ces pe care /l a$ea la =decăt(ria Crai($a se ter3i$ersa, a pr(testat /n a%a Ministerli 9sti%iei, nde 'i1a parcat at(trisml, )1a str(pit c 2en0ină 'i i1a dat (c. At( trisml a eGpl(dat, ateri0:nd pe spa%il $erde din a%a ministe rli. N s1a /nre3istrat pa32e 'i n a (st rănită nici( pers(ană. Repre0intă inrac%ine apta să$:r'ită de Q

>. N p(ate eGista inrac%inea de rt atnci c:nd! a6 2nl /n ca0ă apar%ine ăptit(rli 26 2nl /n ca0ă s ese /nm:n at ăpti t(rli de către pers(ana $ătămatăc6 2nl /n ca0ă sese pierdt. . Inrac%inea de rt n se c(nsideră a i c(nsmată dacă! a6 ac%inea de dep(sedare a pers(anei $ătămate a /ncept, dar ea n a (st dsă p:nă la capăt 26 ăpt it(r l n  a re'i t să păst re0e 2nr ile, iin d pr ins ime diat dpă sstra3erec6 ăptit(rl sstra3e 2nl dintr1n l(c asi3rat c pa0ă, dar n re'e'te să treacă de pa0nic. @. /nscrisrile p(t i (2iect material al inrac%inii de rt! a6 d(ar dacă a $al(are ec(n(mică 26 d(ar d acă s nt acte ce d($ edesc s tarea ci$ilăc6 indierent dacă a sa n $al(are ec(n(mică. F. /n ca0l inclpatei care, neprimind ciria de la partea $ătă mată, i1a lat acesteia, ără c(nsim%ăm:ntl ei, ( 2l0ă, airm:nd că i1( $a restiti c:nd $a primi ciria, instan%a spremă a decis că! a6 apta c(nstitie inrac%inea de rt, de(arece ăptit(rl 'tie că ia n 2n ără c(nsim%ăm:ntl p(ses(rli să 26 apta repre 0int ă in rac% ine a de rt , de (arec e n imeni n1' i p(ate a ce drepta te sin3rc6 apta n c(nstitie rt, de(arece lipse'te sc(pl /ns'irii pe nedrept. . Dacă ăptit(rl pătrnde /ntr1( l(cin%ă /n care l(cia d(ă per s(a ne 'i ss tra 3e 2n ri apa r%i n:n d am: nd r(r a, /nc adr are a =ridică $a re%in e! a6 d(ă inrac%ini de rt 26 ( inrac%i ne de rtc6 ( inrac%ine de rt /n (rmă c(ntinată. +. "apta '(erli de taGi care, de'i (2ser$ă că partea $ătămată c(2(ară din ma'ină ără să1'i recpere0e n 2n deps pe 2anceta din spate, n ( aten%i(nea0ă, iar lteri(r /'i /ns'e'te 2nl respecti$, repre0intă inrac%inea de! a6 /ns'irea 2nli 3ăsit 5art. ;)F C.pen.6-

@. Ner$(s că il să a$sese n accident, S 'i1a sc(s din 3ara= ma'ina pr(prietate pers(nală pe care ( c(ndsese il să, a lat n ci(can 'i a l($it1( timp de @ (re, p:nă a distrs1(. Ce aptă penală se p(ate re%ine /n sarcina li SQ @+.  a scris c $(psea sl(3anri pe C(l(ana IninitliQ Se p(ate re%ine /n sarc ina s a $re( aptă penalăQ @*. Mai ml%i r(mi a (cpat ( casă de $acan%ă alată la mar 3inea nei pădri. De'i pr(prietarl le1a ps /n $edere să pără sească im(2ill, ace'tia a re0at, ar3ment:nd că, la m(mentl c:nd a (cpat1(, casa era părăsită. Pr(prietarl a (rmlat pl:n 3ere penală /mp(tri$a l(r. Se p(ate re%ine $re( inrac%ineQ F<. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli dacă, dpă ce a cmpărat nele 2nri sstrase de la at(rii rtli, s1a /n%eles c ace'tia ca el să le 3ăsească al%i cmpărăt(ri, iar ap(i, /n 2a0a acestei pr(misini, at(rii l1a s(licitat să le transp(rte 'i $al(riice mărri sstrase lteri(r de ei, dărind1i nele 2nri rateQ F). "il i1a sps mamei sale că a cmpărat ( 2icicletă c )<< lei. Mama )1a /ntre2at cm a re'it să (2%ină n pre% at:t de 2n, iar il i1a sps că $ecinl l(r sstrăsese 2icicleta din parc 'i i1( (e rise la acest pre%. Mama 'i il a c(n$enit să (l(sească am:nd(i 2icicl eta. Se p(at e re%i ne $re ( inr ac%ine /n sarc ina ma meiQ D ar /n sarcina iliQ

Teste 3rilă ). Prin inrac%inea de rt! a6 p(sesia de rea1credin%ă este (cr(tită /n (rice /mpre=rare 26 p(sesi a de r ea1cred in%ă n  este (cr(tit ă /n n ici( / mpre=r arec6 p(sesia de rea1credin%ă n este (cr(tită c(ntra pr(prietarli 2nli m (2il. ;. Inrac%inea de rt p(ate a$ea ca (2iect material! a6 im(2ilele prin destina%ie 26 lcrrile ce n apa r%in ci $a (res nullius)6 c6 lcrrile a2and(nate de p(ses(rl l(r (res derelictae).

26 rt 5art . ;<+ C.pen.6c6 rt caliicat să$:r'it /ntr1n mi=l(c de transp(rt /n c(mn  art. ;<* alin. 5 l 6 lit. 6 C.pen., *. "rtl ni 2n dintr1n at(20 (prit la capăt de linie repre 0intă! a6 rt caliicat, să$:r'it /n p2lic art. ;<* alin. 5)6 lit. e6 C.pen. 26 rt cali ica t, să$: r'it /nt r1n mi=l (c de tran sp(r t / n c( mn art. ;<* alin. 5 ) 6 lit. 6 C.pen.c6 rt simpl, /ntrc:t at(20l, nea$:nd nicin călăt(r 'i iind (prit, n ser$ea ca mi=l(c de transp(rt /n c(mn. )<. Sstra3erea ni 2n de către n ăptit(r repre0intă! a6 inrac%inea de rt caliicat să$:r'it /n l(c p2lic, dacă 2nl se ala /ntr1( cameră de (tel 26 inrac% inea de rt caliica t să$ :r'it /ntr1n mi=l(c de tra ns p(rt / n c(mn , dacă sstra3e rea ar e l(c /ntr1n taGic6 inrac%inea de rt caliicat să$:r'it /n l(c p2lic, dacă apta are l(c /ntr1n ma3a0in descis, dar /n care n se ală nicin cm părăt(r. )). Repre0intă inrac%inea de t:lărie 5art. ;)) C.pen.6! a6 rtl să$:r'it prin /ntre2in%are de inslte 26 rtl rmat d e /ntr e2in%a rea de amenin% ări p entr p ăstrar ea 2nli  ratc6 rtl să$:r'it aspra $ictimei alate /n stare de inc(n'tien%ă sa neptin%ă de a se apăra. );. T:lăria este ( inrac%ine! a6 c(mpleGă 26 de (2icei c6 simplă. )>. /n ca0l inrac%inii de t:lărie! a6 inract(rl pr(ită de starea preeGistentă de inc(n'tien%ă sa de neptin%ă a $ictimei de a se apăra (ri de a1'i eGprima $(in%a 26 $ictima este spsă /n m(d (2li3at (ri  nei $i (len%e i0icec6 pers(ana aspra căreia se eGercită $i(len%e n este /n m(d (2li3at(ri cea care seră pre=dicil patrim(nial.

>. N p(ate eGista inrac%inea de rt atnci c:nd! a6 2nl /n ca0ă apar%ine ăptit(rli 26 2nl /n ca0ă s ese /nm:n at ăpti t(rli de către pers(ana $ătămatăc6 2nl /n ca0ă sese pierdt. . Inrac%inea de rt n se c(nsideră a i c(nsmată dacă! a6 ac%inea de dep(sedare a pers(anei $ătămate a /ncept, dar ea n a (st dsă p:nă la capăt 26 ăpt it(r l n  a re'i t să păst re0e 2nr ile, iin d pr ins ime diat dpă sstra3erec6 ăptit(rl sstra3e 2nl dintr1n l(c asi3rat c pa0ă, dar n re'e'te să treacă de pa0nic. @. /nscrisrile p(t i (2iect material al inrac%inii de rt! a6 d(ar dacă a $al(are ec(n(mică 26 d(ar d acă s nt acte ce d($ edesc s tarea ci$ilăc6 indierent dacă a sa n $al(are ec(n(mică. F. /n ca0l inclpatei care, neprimind ciria de la partea $ătă mată, i1a lat acesteia, ără c(nsim%ăm:ntl ei, ( 2l0ă, airm:nd că i1( $a restiti c:nd $a primi ciria, instan%a spremă a decis că! a6 apta c(nstitie inrac%inea de rt, de(arece ăptit(rl 'tie că ia n 2n ără c(nsim%ăm:ntl p(ses(rli să 26 apta repre 0int ă in rac% ine a de rt , de (arec e n imeni n1' i p(ate a ce drepta te sin3rc6 apta n c(nstitie rt, de(arece lipse'te sc(pl /ns'irii pe nedrept. . Dacă ăptit(rl pătrnde /ntr1( l(cin%ă /n care l(cia d(ă per s(a ne 'i ss tra 3e 2n ri apa r%i n:n d am: nd r(r a, /nc adr are a =ridică $a re%in e! a6 d(ă inrac%ini de rt 26 ( inrac%i ne de rtc6 ( inrac%ine de rt /n (rmă c(ntinată. +. "apta '(erli de taGi care, de'i (2ser$ă că partea $ătămată c(2(ară din ma'ină ără să1'i recpere0e n 2n deps pe 2anceta din spate, n ( aten%i(nea0ă, iar lteri(r /'i /ns'e'te 2nl respecti$, repre0intă inrac%inea de! a6 /ns'irea 2nli 3ăsit 5art. ;)F C.pen.6-

). /n ca0l /n care d(i ăptit(ri, dpă ( /n%ele3ere preala2ilă, atacă $ictima, nl să$:r'ind acte de $i(len%ă, iar celălalt ss1 tră3:nd 2nl de la $ictimă, se $a ptea re%ine! a6 inrac%inea de l($ire sa alte $i(len%e pentr nl dintre ăp tit(ri 'i inrac%inea de t:lărie pentr celălalt 26 inr ac%i nea de tent ati$ ă de t:l ărie pent r cel ce a apli cat l($itrile 'i inrac%inea de t:lărie pentr celălalt ăptit(rc6 c(at(rat la inrac%inea de t:lărie. )@. Dacă ăptit(rl s(licită $ictimei să1i predea aina, amenin %:nd1( c n c%it, 'i $ictima se c(n(rmea0ă, /ncadrarea =ridică $a i! a6 'anta= 5art. )* C.pen.6 26 amenin %are 5art. )*> C .pen6 c6 t:lărie 5art. ;)) C.pen.6. )F. "apta inclpatli de a /m2r:nci $ictima care se ala la $(la nl ni at(trism, a la acest at(trism 'i a pleca de la l(cl aptei c el, rmată de restitirea at(trismli dpă nmai ( 0i! a6 repre0intă inrac%inea de rt de (l(sin%ă 26 n repre0i ntă inra c%inec6 repre0intă inrac%inea de t:lărie. ). /ns'irea ni 2n m(2il al altia, de%int c (rice titl, repre0intă! a6 rt 26 /ns'irea 2nli 3 ăsitc6 a20 de /ncredere. )+. N p(ate eGista inrac%inea de a20 de /ncredere 5art. ;)> C.pen.6 /n ca0l /n care ăptit(rl /'i /ns'e'te! a6 ( smă de 2ani pe care a$ea (2li3a%ia să ( depnă la C.E.C. pe nmel e pr(prie tarli 26 ( smă de 2an i care /i  sese d ată c titl de /mpr mtc6 ( smă de 2ani care /i sese /nm:nată pentr a pr(cra plăti t(rli anmite ser$icii 5( eGcrsie, n 2ilet la spectac(l ctc6. )*. Sita%ia premisă la inrac%inea de a20 de /ncredere este! a6 eGisten%a ni titl /n 2a0a căria ăptit(rl de%ine 2nl 26 /ns'ir ea pe nedrept a ni 2n de către s2iect l act i$c6 eGisten%a ni act translati$ de pr(prietate.

26 rt 5art . ;<+ C.pen.6c6 rt caliicat să$:r'it /ntr1n mi=l(c de transp(rt /n c(mn  art. ;<* alin. 5 l 6 lit. 6 C.pen., *. "rtl ni 2n dintr1n at(20 (prit la capăt de linie repre 0intă! a6 rt caliicat, să$:r'it /n p2lic art. ;<* alin. 5)6 lit. e6 C.pen. 26 rt cali ica t, să$: r'it /nt r1n mi=l (c de tran sp(r t / n c( mn art. ;<* alin. 5 ) 6 lit. 6 C.pen.c6 rt simpl, /ntrc:t at(20l, nea$:nd nicin călăt(r 'i iind (prit, n ser$ea ca mi=l(c de transp(rt /n c(mn. )<. Sstra3erea ni 2n de către n ăptit(r repre0intă! a6 inrac%inea de rt caliicat să$:r'it /n l(c p2lic, dacă 2nl se ala /ntr1( cameră de (tel 26 inrac% inea de rt caliica t să$ :r'it /ntr1n mi=l(c de tra ns p(rt / n c(mn , dacă sstra3e rea ar e l(c /ntr1n taGic6 inrac%inea de rt caliicat să$:r'it /n l(c p2lic, dacă apta are l(c /ntr1n ma3a0in descis, dar /n care n se ală nicin cm părăt(r. )). Repre0intă inrac%inea de t:lărie 5art. ;)) C.pen.6! a6 rtl să$:r'it prin /ntre2in%are de inslte 26 rtl rmat d e /ntr e2in%a rea de amenin% ări p entr p ăstrar ea 2nli  ratc6 rtl să$:r'it aspra $ictimei alate /n stare de inc(n'tien%ă sa neptin%ă de a se apăra. );. T:lăria este ( inrac%ine! a6 c(mpleGă 26 de (2icei c6 simplă. )>. /n ca0l inrac%inii de t:lărie! a6 inract(rl pr(ită de starea preeGistentă de inc(n'tien%ă sa de neptin%ă a $ictimei de a se apăra (ri de a1'i eGprima $(in%a 26 $ictima este spsă /n m(d (2li3at (ri  nei $i (len%e i0icec6 pers(ana aspra căreia se eGercită $i(len%e n este /n m(d (2li3at(ri cea care seră pre=dicil patrim(nial.

;<. Sstra3erea de către tt(re a nei păr%i din pensia de rma' 'i din al(ca%ia de stat c$enită min(ril(r ala%i s2 ttela sa c(n stitie inrac%inea de! a6 rt 26 3estin e ra dl(asă c6 a20 de /ncredere. ;). O2iectl material al inrac%inii de 3estine radl(asă este! a6 d(ar n 2n m(2il 26 d(ar ( smă de 2anic6 ( ni$ersalitate de 2nri m(2ile 'i4sa im(2ile. ;;. S2iect acti$ al inrac%inii de B3estine radl(asă p(ate i! a6 nmai n 3esti(nar sa n administrat(r la ( pers(ană =ridică 26 (rice pers(an ă al cărei patrim( ni es te pre= diciat c6 pers(ana care are sarcina de a administra sa c(nser$a a$erea altei pers(ane. ;>. La inrac%inea de /n'elăcine 5art. ;)@ C.pen.6, rmarea imediată c(nstă! a6 /ntr1( stare de peric(l c pri$ire la patrim(nil $ictimei 26 /ntr1( pa32ă ce se pr(dce /n pat rim(ni l $ict imeic6 /n (2%inerea pentr sine sa pentr altl a ni (l(s material in=st. ;. Inrac%inea de /n'elăcine să$:r'ită prin /ntre2in%area de nme sa calită%i mincin(ase (ri de alte mi=l(ace radl(ase! a6 p(ate intra /n c(ncrs c alte inrac%ini 5als, 0 de als, al sl pri$ind identitatea etc6 26 a2s(ar2 e /n m(d nat ral inrac%i nile de als , ără aceste ele mente circmstan%iale nept:nd1se re%ine să$:r'irea inrac%inii de /n'elăcine /n (rma a3ra$ată pre$ă0tă la art. ;)@ alin. 5;6 C.pen.c6 c(neră inrac%inii de /n'elăcine caracter de inrac%ine c(mpleGă.

Practică =diciară Prin sentin%a penală nr. ;F)*4;*.)).;<>*@4;**4;<
). /n ca0l /n care d(i ăptit(ri, dpă ( /n%ele3ere preala2ilă, atacă $ictima, nl să$:r'ind acte de $i(len%ă, iar celălalt ss1 tră3:nd 2nl de la $ictimă, se $a ptea re%ine! a6 inrac%inea de l($ire sa alte $i(len%e pentr nl dintre ăp tit(ri 'i inrac%inea de t:lărie pentr celălalt 26 inr ac%i nea de tent ati$ ă de t:l ărie pent r cel ce a apli cat l($itrile 'i inrac%inea de t:lărie pentr celălalt ăptit(rc6 c(at(rat la inrac%inea de t:lărie. )@. Dacă ăptit(rl s(licită $ictimei să1i predea aina, amenin %:nd1( c n c%it, 'i $ictima se c(n(rmea0ă, /ncadrarea =ridică $a i! a6 'anta= 5art. )* C.pen.6 26 amenin %are 5art. )*> C .pen6 c6 t:lărie 5art. ;)) C.pen.6. )F. "apta inclpatli de a /m2r:nci $ictima care se ala la $(la nl ni at(trism, a la acest at(trism 'i a pleca de la l(cl aptei c el, rmată de restitirea at(trismli dpă nmai ( 0i! a6 repre0intă inrac%inea de rt de (l(sin%ă 26 n repre0i ntă inra c%inec6 repre0intă inrac%inea de t:lărie. ). /ns'irea ni 2n m(2il al altia, de%int c (rice titl, repre0intă! a6 rt 26 /ns'irea 2nli 3 ăsitc6 a20 de /ncredere. )+. N p(ate eGista inrac%inea de a20 de /ncredere 5art. ;)> C.pen.6 /n ca0l /n care ăptit(rl /'i /ns'e'te! a6 ( smă de 2ani pe care a$ea (2li3a%ia să ( depnă la C.E.C. pe nmel e pr(prie tarli 26 ( smă de 2an i care /i  sese d ată c titl de /mpr mtc6 ( smă de 2ani care /i sese /nm:nată pentr a pr(cra plăti t(rli anmite ser$icii 5( eGcrsie, n 2ilet la spectac(l ctc6. )*. Sita%ia premisă la inrac%inea de a20 de /ncredere este! a6 eGisten%a ni titl /n 2a0a căria ăptit(rl de%ine 2nl 26 /ns'ir ea pe nedrept a ni 2n de către s2iect l act i$c6 eGisten%a ni act translati$ de pr(prietate.

art. > lit. a6 C(d penal, a (st c(ndamnată inclpata S.A.M., la pedeapsa de @ ani /ncis(are. In 2a0a art. F) C(d penal, a re$(cat li2erarea c(ndi%i(nată pri$ind restl de > > 0ile /ncis(are rămas neeGecta t di n pe deapsa aplicată prin sentin%a penală nr. *<4;+.<).;<<> a 9decăt(riei Sect(rli > &cre'ti, pe care )1a c(nt(pit /n pre0enta, inclpata rm:nd să eGecte pedeapsa cea mai 3rea de @ ani /ncis(are la care a aplicat n sp(r de F lni, /n inal inclpata rm:nd să eGecte @ ani 'i F /ncis(are. A ăct aplicarea art. )  art. F lit. a6 te0a inală 'i lit. 26 C(d penal. /n 2a0a art. >@< alin. 5)6 C(d pr(cedr ă penală, a men%in t măsra arestări i pre$ent i$e lată a%ă de inclpată. /n 2a0a art. ++ C(d penal, a deds peri(ada re%inerii 'i arestării pre$enti$e de la ;@.<*.;<F alin. 5)6 C(d pr(cedră penală, a lat act că partea $ătămată ..C. n s1a c(nstitit parte ci$ilă. /n 2a0a art. )*) alin. 5)6 C(d pr(cedră penal ă, a (2li3 at incl pata la +<< RON cel tiel i =di ciare cătr e stal, (n(raril apărăt(rli din (ici rm:nd a i a$ansat din (ndl Ministerli 9sti%iei. Pentr a dispne astel, prima instan%a a re%int că /n data de ;@.<*.;<
;<. Sstra3erea de către tt(re a nei păr%i din pensia de rma' 'i din al(ca%ia de stat c$enită min(ril(r ala%i s2 ttela sa c(n stitie inrac%inea de! a6 rt 26 3estin e ra dl(asă c6 a20 de /ncredere. ;). O2iectl material al inrac%inii de 3estine radl(asă este! a6 d(ar n 2n m(2il 26 d(ar ( smă de 2anic6 ( ni$ersalitate de 2nri m(2ile 'i4sa im(2ile. ;;. S2iect acti$ al inrac%inii de B3estine radl(asă p(ate i! a6 nmai n 3esti(nar sa n administrat(r la ( pers(ană =ridică 26 (rice pers(an ă al cărei patrim( ni es te pre= diciat c6 pers(ana care are sarcina de a administra sa c(nser$a a$erea altei pers(ane. ;>. La inrac%inea de /n'elăcine 5art. ;)@ C.pen.6, rmarea imediată c(nstă! a6 /ntr1( stare de peric(l c pri$ire la patrim(nil $ictimei 26 /ntr1( pa32ă ce se pr(dce /n pat rim(ni l $ict imeic6 /n (2%inerea pentr sine sa pentr altl a ni (l(s material in=st. ;. Inrac%inea de /n'elăcine să$:r'ită prin /ntre2in%area de nme sa calită%i mincin(ase (ri de alte mi=l(ace radl(ase! a6 p(ate intra /n c(ncrs c alte inrac%ini 5als, 0 de als, al sl pri$ind identitatea etc6 26 a2s(ar2 e /n m(d nat ral inrac%i nile de als , ără aceste ele mente circmstan%iale nept:nd1se re%ine să$:r'irea inrac%inii de /n'elăcine /n (rma a3ra$ată pre$ă0tă la art. ;)@ alin. 5;6 C.pen.c6 c(neră inrac%inii de /n'elăcine caracter de inrac%ine c(mpleGă.

Practică =diciară Prin sentin%a penală nr. ;F)*4;*.)).;<>*@4;**4;<
ss%int, că n a sstras tele(nl m(2il respecti$, că a intrat /n ma3a0in pentr a pr(2a ( perece de 3ete dpă care, /n m(mentl c:nd d(rea să se /ndrepte spre casă, s1a /nt:lnit c nmitl &, pe care /l cn('tea din penitenciar, care i1a dat să %ină /n mană n tele(n m(2il, ără să /i spnă ce este c acest tele(n. Inclpata a ss%int că s1a deplasai c:%i$a metri /mprenă c nmitl &, inten%i(n:nd să iasă din pia%ă 'i să a=n3ă la sta%ia de metr( pentr a mer3e acasă, /nsă a (st (prită de (r3anele de p(li%ie, care a 3ăsit aspra sa tele(nl m(2il 'i a /n$in($ă%it1( de rt. A ss1 %int inclpata că nmitl & a 3it /n m(mentl /n care de ei s1a apr(piat (r3anele de p(li%ie. Instan%a a /nlătrat apărările inclpatei, ca nesincere, nec(r(2(1 r:nd1se c materiall pr(2at(r administrat /n ca0ă. Astel, instan%a a c(nstatat că /n cprinsl pr(cesli1$er2a de c(nstatare a inrac%inii a (st re%intă 'i descrisă /ntrea3a acti$itate a incl1 patei , (r3an ele de p(li %ie c(nse mn:n d /n detal i actel e mate riale prin ca re in clpata 'i1a ps /n aplicar e re0( l%ia inrac% i(nală. Mart(ra D.". a declarat c (ca0ia adierii /n a%a instan%ei că, de'i n a (2ser$at m(mentl /n care a (st c(misă apta, a $ă0t că (r3anele de p(li%ie a lat de la inclpată n tele(n m(2il, pe care partea $ătămată )1a recn(sct ca iind al să. Instan%a a re%int /n acela'i sens 'i declara%iile păr%ii $ătămate, date /n crsl rmăririi pena le, din care re0 ltă că acea sta a sim% it că este /mpi nsă de pers(ana ce se al a / n spa tele să, iar c:nd s1a itat a (2 ser$at că /n m:nă aceasta a$ea ( sac('ă din plastic pe care ( %inea (arte apr(ape de p('eta sa, /n m(mentele rmăt(are iind /ntre2ată de (r3anele de p(li%ie dacă i s1a sstras $ren 2n. Declara%iile păr%ii $ătămate c(nirmă men%inile pr(cesli1$er2al de c(nstatare a inrac%inii. Instan%a a mai re%int că ss%inerile inclpatei n p(t i primite, /ntrc:t din actele d(sarli reiese că sstra3erea 2nli s1a reali0at /n interi(rl ma3a0inli, (r, inclpata airmă că tele(nl i1a (st dat de ( pers(ană care n sese /n ma3a0in, c care s1a /nt:lnit /n a%a acestia. S2 aspectl indi$idali0ării =diciare a pedepsei, instan%a a a$t /n $edere disp(0i%iile art. ; C(d penal. /n acest sens a e$alat m(dl c(ncret /n care a (st să$:r'ită apta, rmările ce ptea i

art. > lit. a6 C(d penal, a (st c(ndamnată inclpata S.A.M., la pedeapsa de @ ani /ncis(are. In 2a0a art. F) C(d penal, a re$(cat li2erarea c(ndi%i(nată pri$ind restl de > > 0ile /ncis(are rămas neeGecta t di n pe deapsa aplicată prin sentin%a penală nr. *<4;+.<).;<<> a 9decăt(riei Sect(rli > &cre'ti, pe care )1a c(nt(pit /n pre0enta, inclpata rm:nd să eGecte pedeapsa cea mai 3rea de @ ani /ncis(are la care a aplicat n sp(r de F lni, /n inal inclpata rm:nd să eGecte @ ani 'i F /ncis(are. A ăct aplicarea art. )  art. F lit. a6 te0a inală 'i lit. 26 C(d penal. /n 2a0a art. >@< alin. 5)6 C(d pr(cedr ă penală, a men%in t măsra arestări i pre$ent i$e lată a%ă de inclpată. /n 2a0a art. ++ C(d penal, a deds peri(ada re%inerii 'i arestării pre$enti$e de la ;@.<*.;<F alin. 5)6 C(d pr(cedră penală, a lat act că partea $ătămată ..C. n s1a c(nstitit parte ci$ilă. /n 2a0a art. )*) alin. 5)6 C(d pr(cedră penal ă, a (2li3 at incl pata la +<< RON cel tiel i =di ciare cătr e stal, (n(raril apărăt(rli din (ici rm:nd a i a$ansat din (ndl Ministerli 9sti%iei. Pentr a dispne astel, prima instan%a a re%int că /n data de ;@.<*.;<
pr(dse , p(0i%i a c(nstan tă 'i e$ident nesincer ă a inclpa tei, cir1 cmstan%ele pers(nale ale acesteia, aspectl că a serit nmer(ase c(ndamnări pentr să$:r'irea n(r inrac%ini de aceea'i natră 5astel cm reiese din i'a de ca0ier alată la ila >;1>> din d(sar6, d($edind astel ( pericl(0itate sp(rită. C(ndamnările anteri(are n 'i1a /ndeplinit sc(pl reedcati$, c(ndi%ii /n care apare ca e$ident că (cr(tirea (rdinii p2lice 'i a $al(ril(r s(ciale enmerate de art. ) C(d pr(cedră penală p(ate i reali0ată nmai d:nd pri(ritat e sc(pl i elimin at(ri al pedepsei. /mp(tri$a acestei sentin%e a (rmlat apel inclpata, critic:nd1( s2 aspectl nele3alită%ii si netemeiniciei, c(nsider:nd că sp(rl aplicat de F lni /ncis(are n se =stiică, pedeapsa de @ ani /ncis(are care a (st sta2ilită pentr inrac%inea ce ace (2iectl pre0entei ca0e iind sicient ă pentr atin3erea sc(pli pre1 $enti$1edcati$ 'i sanc%i(nat(r al pedepsei. EGamin:nd le3alitatea 'i temeinicia sentin%ei apelate at:t prin prisma criticil(r (rmlate de apelanta1inclpată, c:l 'i din (ici, s2 t(ate aspectele, p(tri$it art. >) alin. 5;6 C(d pr(cedră penală, Tri2nall a apreciat că apell este ne(ndat pentr rmăt(arele c(nsiderente! Astel, din i'a de ca0ier a inclpatei alată la ila >) d..p., re0ltă că aceasta a (st /n repetate r:ndri c(ndamnată pentr să$:r'irea inrac%inii de rt caliicat dpă cm rmea0ă! /n peri(ada min(ratli a (st internată la SSMR p:nă la )+ ani prin sentin% a penală nr. >>);4F. );.)** @ a 9decăt (riei Sect(r @ &cre'ti- lteri(r, a (st c(ndamnată la ) an /ncis(are t(t min(ră iind, prin sentin%a penală nr. ));F4;;,)).)**@ a 9decăt(riei Sect(r > &cre'ti- a mai (st c(ndamnată la l an 'i F lni /nci1 s(are t(t /n min(rat, prin sentin%a penală nr. ;<4)+.<;.)**+ a 9decăt(riei Sect(r  &cre'ti, a (st c(ndamnată la > ani /nci1 s(are, pedeapsă /n care a (st c(nt(pit 'i restl rămas neeGectat din pedeapsa anteri(ară de )) 0ile, ără /nsă a i se aplica $ren sp(r. Din această pedeapsă inclpata a (st li2erată c(ndi%i(nat c n rest de pedeapsă neeGectat de >@ 0ile. #lteri(r, a (st c(n1 damnată la > ani /ncis(are t(t pentr ( inrac%ine de rt caliicat, pedeapsă /n care s1a c(nt(pit restl rămas neeGectat de >@ 0ile /ncis(are, ără a primi $ren sp(r. Şi din această pedeapsă aplicată prin sentin%a penală )F4)@.
ss%int, că n a sstras tele(nl m(2il respecti$, că a intrat /n ma3a0in pentr a pr(2a ( perece de 3ete dpă care, /n m(mentl c:nd d(rea să se /ndrepte spre casă, s1a /nt:lnit c nmitl &, pe care /l cn('tea din penitenciar, care i1a dat să %ină /n mană n tele(n m(2il, ără să /i spnă ce este c acest tele(n. Inclpata a ss%int că s1a deplasai c:%i$a metri /mprenă c nmitl &, inten%i(n:nd să iasă din pia%ă 'i să a=n3ă la sta%ia de metr( pentr a mer3e acasă, /nsă a (st (prită de (r3anele de p(li%ie, care a 3ăsit aspra sa tele(nl m(2il 'i a /n$in($ă%it1( de rt. A ss1 %int inclpata că nmitl & a 3it /n m(mentl /n care de ei s1a apr(piat (r3anele de p(li%ie. Instan%a a /nlătrat apărările inclpatei, ca nesincere, nec(r(2(1 r:nd1se c materiall pr(2at(r administrat /n ca0ă. Astel, instan%a a c(nstatat că /n cprinsl pr(cesli1$er2a de c(nstatare a inrac%inii a (st re%intă 'i descrisă /ntrea3a acti$itate a incl1 patei , (r3an ele de p(li %ie c(nse mn:n d /n detal i actel e mate riale prin ca re in clpata 'i1a ps /n aplicar e re0( l%ia inrac% i(nală. Mart(ra D.". a declarat c (ca0ia adierii /n a%a instan%ei că, de'i n a (2ser$at m(mentl /n care a (st c(misă apta, a $ă0t că (r3anele de p(li%ie a lat de la inclpată n tele(n m(2il, pe care partea $ătămată )1a recn(sct ca iind al să. Instan%a a re%int /n acela'i sens 'i declara%iile păr%ii $ătămate, date /n crsl rmăririi pena le, din care re0 ltă că acea sta a sim% it că este /mpi nsă de pers(ana ce se al a / n spa tele să, iar c:nd s1a itat a (2 ser$at că /n m:nă aceasta a$ea ( sac('ă din plastic pe care ( %inea (arte apr(ape de p('eta sa, /n m(mentele rmăt(are iind /ntre2ată de (r3anele de p(li%ie dacă i s1a sstras $ren 2n. Declara%iile păr%ii $ătămate c(nirmă men%inile pr(cesli1$er2al de c(nstatare a inrac%inii. Instan%a a mai re%int că ss%inerile inclpatei n p(t i primite, /ntrc:t din actele d(sarli reiese că sstra3erea 2nli s1a reali0at /n interi(rl ma3a0inli, (r, inclpata airmă că tele(nl i1a (st dat de ( pers(ană care n sese /n ma3a0in, c care s1a /nt:lnit /n a%a acestia. S2 aspectl indi$idali0ării =diciare a pedepsei, instan%a a a$t /n $edere disp(0i%iile art. ; C(d penal. /n acest sens a e$alat m(dl c(ncret /n care a (st să$:r'ită apta, rmările ce ptea i

 &cre'ti inclpata a (st li2erată c(ndi%i(nat c n rest neeGe1 clat de >)@ 0ile /ncis(are. Prin sentin%a penală )F@@4;@. ani /ncis(are pentr rt caliicat, i s1a re$(cat li2erarea c(ndi%i(nată 'i a (st c(nt(pite ; pedepse de > ani /ncis(are iecare, care a (st c(nstatate ca iind c(ncrente, pentr /ntrea3a acti$itate inrac%i(nală inclpatei sta2ilind1i1se ca pedeapsă re0ltantă aceea de  ani 'i F lni /ncis(are. #ltima c(ndamnare a (st de  ani 'i F lni /ncis(are, aplicată prin sentin%a penală nr. *<4;<.<).;<<> a 9decăt(riei Sect(r > &cre'ti, din care s1a li2erat c(ndi%i(nat c n rest de >> 0ile /ncis(are. Din această eGpnere a antecedentel(r penale ale inclpatei, re0ltă că pedeapsa de @ ani /ncis( are aplicat ă p rin pre0ent a sentin% ă sp(rita c F lni, este ciar 2l:ndă a%ă de perse$eren%a inrac%i(nală a inclpatei 'i speciali0area acesteia /n să$:r'irea n(r inrac%ini /ndreptate /mp(tri$a patrim(nili, c at:t mai mlt c c:t re0ltă că inclpata este c(nsmat(are de dr(3ri, aptă ce /n sine pre0intă peric( l s(cia l de(se2 it, 'i care este de natr ă să ( determ ine să să$:r'ească inrac%ini de rt caliicat, /n $ederea pr(crării n(r sme de 2ani. /mp(tri$a sentin%ei penale 'i a deci0iei penale a (rmlat recrs inclpata, critic:nd cele d(ă (tăr:ri ca netemeinice s2 aspectl indi$idali0ării pedepsei 'i s(licit:nd red(0area acesteia. A (st in$(cat ca0l de casare pre$ă0t de art. >+@ * pct. ) C(d pr(ce dră pena lă. Crtea, anali0:nd (tăr:rea recrată prin prisma criticil(r (r1 mlate, c:t 'i prin prisma ca0ril(r de casare care, c(n(rm disp(1 0i%iil(r art. >+@ * alin. 5>6 C(d pr(cedră penală se pn /n disc%ie din (ici, a c(nstatat că recrsl (rmlat este ne(ndat. Inclpata a (st c(ndamnată la @ ani /ncis(are pentr că a (st srprinsă /n la3rant /n timp ce sstră3ea n tele(n m(2il din 3eanta păr%ii $ătămate ..C. La aprecierea cantmli pedepsei 'i a m(dli de eGectare a acesteia instan%a tre2ie să ai2ă /n $edere 3ra$itatea aptei c(mise, dar 'i pericl(0itatea inclpatei. Pericl(0itatea p(ate i dedsă /n special din antecede n%a penală a a cesteia . Incl 1 pata a (st c(ndamn ată /n repetat e r:ndri pentr apte de aceea'i natră, ceea ce indică ( speciali0are /n c(miterea n(r astel de

pr(dse , p(0i%i a c(nstan tă 'i e$ident nesincer ă a inclpa tei, cir1 cmstan%ele pers(nale ale acesteia, aspectl că a serit nmer(ase c(ndamnări pentr să$:r'irea n(r inrac%ini de aceea'i natră 5astel cm reiese din i'a de ca0ier alată la ila >;1>> din d(sar6, d($edind astel ( pericl(0itate sp(rită. C(ndamnările anteri(are n 'i1a /ndeplinit sc(pl reedcati$, c(ndi%ii /n care apare ca e$ident că (cr(tirea (rdinii p2lice 'i a $al(ril(r s(ciale enmerate de art. ) C(d pr(cedră penală p(ate i reali0ată nmai d:nd pri(ritat e sc(pl i elimin at(ri al pedepsei. /mp(tri$a acestei sentin%e a (rmlat apel inclpata, critic:nd1( s2 aspectl nele3alită%ii si netemeiniciei, c(nsider:nd că sp(rl aplicat de F lni /ncis(are n se =stiică, pedeapsa de @ ani /ncis(are care a (st sta2ilită pentr inrac%inea ce ace (2iectl pre0entei ca0e iind sicient ă pentr atin3erea sc(pli pre1 $enti$1edcati$ 'i sanc%i(nat(r al pedepsei. EGamin:nd le3alitatea 'i temeinicia sentin%ei apelate at:t prin prisma criticil(r (rmlate de apelanta1inclpată, c:l 'i din (ici, s2 t(ate aspectele, p(tri$it art. >) alin. 5;6 C(d pr(cedră penală, Tri2nall a apreciat că apell este ne(ndat pentr rmăt(arele c(nsiderente! Astel, din i'a de ca0ier a inclpatei alată la ila >) d..p., re0ltă că aceasta a (st /n repetate r:ndri c(ndamnată pentr să$:r'irea inrac%inii de rt caliicat dpă cm rmea0ă! /n peri(ada min(ratli a (st internată la SSMR p:nă la )+ ani prin sentin% a penală nr. >>);4F. );.)** @ a 9decăt (riei Sect(r @ &cre'ti- lteri(r, a (st c(ndamnată la ) an /ncis(are t(t min(ră iind, prin sentin%a penală nr. ));F4;;,)).)**@ a 9decăt(riei Sect(r > &cre'ti- a mai (st c(ndamnată la l an 'i F lni /nci1 s(are t(t /n min(rat, prin sentin%a penală nr. ;<4)+.<;.)**+ a 9decăt(riei Sect(r  &cre'ti, a (st c(ndamnată la > ani /nci1 s(are, pedeapsă /n care a (st c(nt(pit 'i restl rămas neeGectat din pedeapsa anteri(ară de )) 0ile, ără /nsă a i se aplica $ren sp(r. Din această pedeapsă inclpata a (st li2erată c(ndi%i(nat c n rest de pedeapsă neeGectat de >@ 0ile. #lteri(r, a (st c(n1 damnată la > ani /ncis(are t(t pentr ( inrac%ine de rt caliicat, pedeapsă /n care s1a c(nt(pit restl rămas neeGectat de >@ 0ile /ncis(are, ără a primi $ren sp(r. Şi din această pedeapsă aplicată prin sentin%a penală )F4)@.
inrac%ini, ( pericl(0itate sp(rită, precm 'i aptl că anteri(arele c(ndamnări n a c(nds la reedcarea acesteia. De aceea, Crtea a c(nsiderat că ( redcere a cantmli pedepsei n ar i de natră să asi3re /ndeplinirea sc(pril(r pre$en%iei 3enerale 'i ale pre$en%iei speciale. De aceea, c(n(rm art. >+@ )@ pct. ) lit. 26 C(d pr(cedră penală a res pins ca ne(ndat recrsl 'i c(n(rm art. )*; alin. 5;6 C(d pr(cedră penală a (2li3at1( pe inclpată la celtieli =dici are căt re st at.

EGerci%i La ) ian. ;<<, (ra ;>!<<, A 'i & a pătrns /ntr1( armacie, /n aara pr(3ramli c p2licl, c inten%ia de a sstra3e 2ani. /n interi(r a c(nstatat /nsă pre0en%a nei armaciste, pe care a ame1 nin%at1( c n c%it să spnă cm se descide casa de 2ani. Aceasta a re0at, m(ti$ pentr care A a im(2ili0at1( 'i a le3at1( c ( crea de n dlap, timp /n care & /ncerca să descidă casa de 2ani. /n m(mentl /n care & a /ncercat să (r%e0e /nciet(area casei de 2ani, s1a declan'at alarma, cei d(i s1a speriat 'i a 3it. "armacista a re'it să se de0le3e la c:te$a secnde de la 3a cel(r d(i. Din i'a de ca0ier a li A, născt la >< decem2rie )*+, re0ltă că a (st c(ndamnat prin sentin%a penală nr. ));4;<<> a =decă1 t(riei 9, deiniti$ă prin neapelare la @ ianarie ;<<, la n an /nci1 s(are c sspendarea eGectării pedepsei. &, născt la ;* decem1 2rie ) **>, n  este cn(sc t c antecede nte p enale. /nt(cmi%i disp(0iti$l (tăr:rii =decăt(re'ti.

 &cre'ti inclpata a (st li2erată c(ndi%i(nat c n rest neeGe1 clat de >)@ 0ile /ncis(are. Prin sentin%a penală )F@@4;@. ani /ncis(are pentr rt caliicat, i s1a re$(cat li2erarea c(ndi%i(nată 'i a (st c(nt(pite ; pedepse de > ani /ncis(are iecare, care a (st c(nstatate ca iind c(ncrente, pentr /ntrea3a acti$itate inrac%i(nală inclpatei sta2ilind1i1se ca pedeapsă re0ltantă aceea de  ani 'i F lni /ncis(are. #ltima c(ndamnare a (st de  ani 'i F lni /ncis(are, aplicată prin sentin%a penală nr. *<4;<.<).;<<> a 9decăt(riei Sect(r > &cre'ti, din care s1a li2erat c(ndi%i(nat c n rest de >> 0ile /ncis(are. Din această eGpnere a antecedentel(r penale ale inclpatei, re0ltă că pedeapsa de @ ani /ncis( are aplicat ă p rin pre0ent a sentin% ă sp(rita c F lni, este ciar 2l:ndă a%ă de perse$eren%a inrac%i(nală a inclpatei 'i speciali0area acesteia /n să$:r'irea n(r inrac%ini /ndreptate /mp(tri$a patrim(nili, c at:t mai mlt c c:t re0ltă că inclpata este c(nsmat(are de dr(3ri, aptă ce /n sine pre0intă peric( l s(cia l de(se2 it, 'i care este de natr ă să ( determ ine să să$:r'ească inrac%ini de rt caliicat, /n $ederea pr(crării n(r sme de 2ani. /mp(tri$a sentin%ei penale 'i a deci0iei penale a (rmlat recrs inclpata, critic:nd cele d(ă (tăr:ri ca netemeinice s2 aspectl indi$idali0ării pedepsei 'i s(licit:nd red(0area acesteia. A (st in$(cat ca0l de casare pre$ă0t de art. >+@ * pct. ) C(d pr(ce dră pena lă. Crtea, anali0:nd (tăr:rea recrată prin prisma criticil(r (r1 mlate, c:t 'i prin prisma ca0ril(r de casare care, c(n(rm disp(1 0i%iil(r art. >+@ * alin. 5>6 C(d pr(cedră penală se pn /n disc%ie din (ici, a c(nstatat că recrsl (rmlat este ne(ndat. Inclpata a (st c(ndamnată la @ ani /ncis(are pentr că a (st srprinsă /n la3rant /n timp ce sstră3ea n tele(n m(2il din 3eanta păr%ii $ătămate ..C. La aprecierea cantmli pedepsei 'i a m(dli de eGectare a acesteia instan%a tre2ie să ai2ă /n $edere 3ra$itatea aptei c(mise, dar 'i pericl(0itatea inclpatei. Pericl(0itatea p(ate i dedsă /n special din antecede n%a penală a a cesteia . Incl 1 pata a (st c(ndamn ată /n repetat e r:ndri pentr apte de aceea'i natră, ceea ce indică ( speciali0are /n c(miterea n(r astel de

inrac%ini, ( pericl(0itate sp(rită, precm 'i aptl că anteri(arele c(ndamnări n a c(nds la reedcarea acesteia. De aceea, Crtea a c(nsiderat că ( redcere a cantmli pedepsei n ar i de natră să asi3re /ndeplinirea sc(pril(r pre$en%iei 3enerale 'i ale pre$en%iei speciale. De aceea, c(n(rm art. >+@ )@ pct. ) lit. 26 C(d pr(cedră penală a res pins ca ne(ndat recrsl 'i c(n(rm art. )*; alin. 5;6 C(d pr(cedră penală a (2li3at1( pe inclpată la celtieli =dici are căt re st at.

EGerci%i La ) ian. ;<<, (ra ;>!<<, A 'i & a pătrns /ntr1( armacie, /n aara pr(3ramli c p2licl, c inten%ia de a sstra3e 2ani. /n interi(r a c(nstatat /nsă pre0en%a nei armaciste, pe care a ame1 nin%at1( c n c%it să spnă cm se descide casa de 2ani. Aceasta a re0at, m(ti$ pentr care A a im(2ili0at1( 'i a le3at1( c ( crea de n dlap, timp /n care & /ncerca să descidă casa de 2ani. /n m(mentl /n care & a /ncercat să (r%e0e /nciet(area casei de 2ani, s1a declan'at alarma, cei d(i s1a speriat 'i a 3it. "armacista a re'it să se de0le3e la c:te$a secnde de la 3a cel(r d(i. Din i'a de ca0ier a li A, născt la >< decem2rie )*+, re0ltă că a (st c(ndamnat prin sentin%a penală nr. ));4;<<> a =decă1 t(riei 9, deiniti$ă prin neapelare la @ ianarie ;<<, la n an /nci1 s(are c sspendarea eGectării pedepsei. &, născt la ;* decem1 2rie ) **>, n  este cn(sc t c antecede nte p enale. /nt(cmi%i disp(0iti$l (tăr:rii =decăt(re'ti.

III. "ocul 1i timpul să'r1irii in-racţiunii

Titll V Inrac%ini c(ntra at(rită%ii Caracteri0are 3enerală a titlli l. O2iectl (cr(tirii penale ). !biectul 9uridic. Inrac%inile din acest titl a ca (2iect =ridic generic rela%iile s(ciale pri$ind at(ritatea, iar nele din ele a 'i n (2iect =ridic secunda r, de(arece prin intermedil l(r snt (cr(tite 'i alte $al(ri! li2ertatea, inte3ritatea i0ică 'i sănătatea pers(ane i 5de eGempl , /n ca0l inrac% inii de lt ra=6. ;. !biectul material eGistă d(ar /n ca0l inrac%inil(r prin intermedil căr(ra este (cr(tit n 2n ce repre0intă at(ritatea 5de eGempl, /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. ;; C.pen., (2iectl material c(nstă /n /nscrisri! d(sare, re3istre, d(cmente6 sa ( pers(a nă c are e ste r epre0 entant l a t(ri tă%ii 5de e Gempl , /n ca0l inrac%inii de ltra= să$:r'it prin eGercitarea de $i(len%e, (2iectl material c(nstă /n c(rpl pers(anei6. II. Subiecţii in-racţiunii Subiectul acti' n este, de re3lă, circmstan%ial. P(t eGista 'i eGcep%ii! /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. ;> alin. 5;6 'i art. ; alin. 5;6, s2iectl acti$ este cst(dele, iar /n ca0l de la art. ;; alin. 5>6, este nc%i(narl p2lic. Subiectul pasi' principal este instit%i a a cărei at(ritat e a (st pre=diciată. La inrac%inea de ltra=, s2iectl pasi$ secndar este nc%i(narl p2lic ce /ndepline'te ( nc%ie ce implică eGerci%il at(rită%ii de stat, iar /n ca0l a3ra$antei de la alin. 5@6 s2iectl pas i$ p(at e i d(a r n =d ecăt (r, pr(c r( r, (r3a n de cer ceta re penală, eGpert, eGect( r =decăt (resc, p(li%is t, =andarm (ri militar . Şi la inrac%inea pre$ă0tă de art. ;>* ) s2iectl pasi$ secndar este circmstan%ial s(%l sa ( rdă apr(piată a neia din pers(a1 nele pre$ă0te /n art. ;>* alin. 5@6.

/n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. ;), timpl repre0intă n element circmstan%ial, eGist:nd ( $ariantă a3ra$ată, /n sita%ia /n care prtarea tară drept de ni(rme, 3rade sa insi3ne militare se să$:r'e'te /n timp de ră02(i. IV. Situaţia premisă

#nele inrac%ini p(t pre0enta sita%ie premisă. De eGempl, /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. ;>F, sita%ia premisă este dată de eGisten%a n(r /nsemne ce c(nstitie sim2(l al at(rită%ii de stat. V. "atura obiecti'ă Elementul material se reali0ea0ă, de re3lă, printr1( ac%ine, iind $(r2a de inrac%ini c(misi$e! maniestarea prin care se eGprimă dispre% pentr /nsemnele R(m:niei, la (ensa adsă n(r /nsemne- amenin%area, l($irea sa (rice acte de $i(len%ă, $ătămarea c(rp(rală sa $ătămarea c(rp(rală 3ra$ă, la ltra=, etc. ?rmarea imediată este repre0entată de starea de peric(l pentr presti3 il 'i respect l de care tre2i e să se 2cre at(rit atea. La nele inrac%ini eGistă 'i ( rmare imediată secndară! de eGempl, la inrac%inea de ltra= aceasta c(nstă /ntr1( $ătămare adsă inte3rită%ii i0ice 'i sănătă%ii pers(anei. "e+ătura de cau,alitate re0ltă, de re3lă, ex re, VI. "atura subiecti'ă Vino'ăţia. Inrac%inile din acest titl se să$:r'esc c inten%ie, directă sa indirectă. EGcep%ie ace art. ;; nde $arianta din alin. 5;6 p(ate i c(misă 'i din clpă. ;obilul 1i scopul n a rele$an%ă /n pri$in%a /ncadrării =ridice. VII. @ormele in-racţiunilor

Tenlati$a este p(si2ilă la ma=(ritatea inrac%inil(r, dar este sanc%i(nată d(ar /n ca0l inrac%inii pre$ă0te /n art. ;; alin. 5)6 C.pen. Inrac%inea pre$ă0tă de art. ;) C.pen. are n caracter c(ntin, celelalte inrac%ini p(t /m2răca (rma c(ntinată.

III. "ocul 1i timpul să'r1irii in-racţiunii

Titll V Inrac%ini c(ntra at(rită%ii Caracteri0are 3enerală a titlli l. O2iectl (cr(tirii penale ). !biectul 9uridic. Inrac%inile din acest titl a ca (2iect =ridic generic rela%iile s(ciale pri$ind at(ritatea, iar nele din ele a 'i n (2iect =ridic secunda r, de(arece prin intermedil l(r snt (cr(tite 'i alte $al(ri! li2ertatea, inte3ritatea i0ică 'i sănătatea pers(ane i 5de eGempl , /n ca0l inrac% inii de lt ra=6. ;. !biectul material eGistă d(ar /n ca0l inrac%inil(r prin intermedil căr(ra este (cr(tit n 2n ce repre0intă at(ritatea 5de eGempl, /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. ;; C.pen., (2iectl material c(nstă /n /nscrisri! d(sare, re3istre, d(cmente6 sa ( pers(a nă c are e ste r epre0 entant l a t(ri tă%ii 5de e Gempl , /n ca0l inrac%inii de ltra= să$:r'it prin eGercitarea de $i(len%e, (2iectl material c(nstă /n c(rpl pers(anei6. II. Subiecţii in-racţiunii Subiectul acti' n este, de re3lă, circmstan%ial. P(t eGista 'i eGcep%ii! /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. ;> alin. 5;6 'i art. ; alin. 5;6, s2iectl acti$ este cst(dele, iar /n ca0l de la art. ;; alin. 5>6, este nc%i(narl p2lic. Subiectul pasi' principal este instit%i a a cărei at(ritat e a (st pre=diciată. La inrac%inea de ltra=, s2iectl pasi$ secndar este nc%i(narl p2lic ce /ndepline'te ( nc%ie ce implică eGerci%il at(rită%ii de stat, iar /n ca0l a3ra$antei de la alin. 5@6 s2iectl pas i$ p(at e i d(a r n =d ecăt (r, pr(c r( r, (r3a n de cer ceta re penală, eGpert, eGect( r =decăt (resc, p(li%is t, =andarm (ri militar . Şi la inrac%inea pre$ă0tă de art. ;>* ) s2iectl pasi$ secndar este circmstan%ial s(%l sa ( rdă apr(piată a neia din pers(a1 nele pre$ă0te /n art. ;>* alin. 5@6.

VIII. Variante C eGcep%ia inrac%inii pre$ă0te de art. ;<, care are d(ar $ariantă tip, celelalte inrac%ini din titl pre0intă 'i $ariante a3ra$ate. VIII. Sancţiuni

De re3lă este pre$ă0tă pedeapsa /ncis(rii, dar la nele inrac1 %ini art. ;)alin. 5)6, 5;6, art. ;; alin. 5;6, art. ;>, art. ; pedeapsa /ncis(rii e alternati$ă c cea a amen0ii.

/ntre2ări ). Care snt /nsemnele R(m:nieiQ ;. Care este s2iectl pasi$ al inrac%inii de ltra=Q >. Care este elementl material al inrac%inii de ltra=Q . In ce c(nstă latra (2iecti$ă a inrac%inii de 0rpare de calită%i (icialeQ @. Care snt (rmele inrac%inii de p(rt nele3al de dec(ra%ii sa semne distincti$eQ F. Care este (2iectl material ai inrac%inii de sstra3ere sa distr3ere de /nscrisriQ . Care este sita%ia premisă a inrac%inii de rpere de si3iliiQ +. Care este cerin%a esen%ială /n ca0l inrac%inii de sstra3ere de s2 secestrQ

Spe%e ). Ce se p(ate re%ine /n sarcina inclpatli care a l($it n p(li%ist ce a inter$enit /n aplanarea c(nlictli dintre acesta 'i prietena sa, c men%inea că p(li%istl se ala /n aara (rel(r de pr( 3ra m /nt r1 n l(c ce n a$e a le3ăt ră c sarci nil e sa le de ser$ici, dar că a inter$enit dpă ce 'i1a declinat calitatea de p(li%istQ

/n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. ;), timpl repre0intă n element circmstan%ial, eGist:nd ( $ariantă a3ra$ată, /n sita%ia /n care prtarea tară drept de ni(rme, 3rade sa insi3ne militare se să$:r'e'te /n timp de ră02(i. IV. Situaţia premisă

#nele inrac%ini p(t pre0enta sita%ie premisă. De eGempl, /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. ;>F, sita%ia premisă este dată de eGisten%a n(r /nsemne ce c(nstitie sim2(l al at(rită%ii de stat. V. "atura obiecti'ă Elementul material se reali0ea0ă, de re3lă, printr1( ac%ine, iind $(r2a de inrac%ini c(misi$e! maniestarea prin care se eGprimă dispre% pentr /nsemnele R(m:niei, la (ensa adsă n(r /nsemne- amenin%area, l($irea sa (rice acte de $i(len%ă, $ătămarea c(rp(rală sa $ătămarea c(rp(rală 3ra$ă, la ltra=, etc. ?rmarea imediată este repre0entată de starea de peric(l pentr presti3 il 'i respect l de care tre2i e să se 2cre at(rit atea. La nele inrac%ini eGistă 'i ( rmare imediată secndară! de eGempl, la inrac%inea de ltra= aceasta c(nstă /ntr1( $ătămare adsă inte3rită%ii i0ice 'i sănătă%ii pers(anei. "e+ătura de cau,alitate re0ltă, de re3lă, ex re, VI. "atura subiecti'ă Vino'ăţia. Inrac%inile din acest titl se să$:r'esc c inten%ie, directă sa indirectă. EGcep%ie ace art. ;; nde $arianta din alin. 5;6 p(ate i c(misă 'i din clpă. ;obilul 1i scopul n a rele$an%ă /n pri$in%a /ncadrării =ridice. VII. @ormele in-racţiunilor

Tenlati$a este p(si2ilă la ma=(ritatea inrac%inil(r, dar este sanc%i(nată d(ar /n ca0l inrac%inii pre$ă0te /n art. ;; alin. 5)6 C.pen. Inrac%inea pre$ă0tă de art. ;) C.pen. are n caracter c(ntin, celelalte inrac%ini p(t /m2răca (rma c(ntinată.

;. P(ate i re%intă /n sarcina inclpatli inrac%inea de ss tra3ere de s2 secestr dacă a $:ndt n apartament pentr care eGista ( sentin%ă ci$ilă prin care s1a disps /niin%area secestrli, /nsă această (tăr:re n a (st psă /n eGectareQ >. Inclpatl a sstras /ntr1n mi=l(c de transp(rt /n c(mn n tele(n m(2il de la partea $ătămată. Aceasta 'i1a declinat calitatea de p(li%ist 'i i1a s(licitat inclpatli să1) rme0e la sec%ia de p(li%ie. Inclpatl i1a aplicat ( l($itră /n 0(na e%ei, /ncerc:nd să scape. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ . /ntre păr%i, care era $ecini, a a$t l(c n c(nlict particlar 'i ( alterca%ie /n cadrl căreia s1a pr(erat inslte 'i s1a pr(ds $i(len%e recipr(ce, /n le3ătră c n dlap apar%in:nd amiliei inclpatli, pe care cealaltă parte, a3ent de p(li%ie de p(li%ie, /l de%inea pe nedrept, inclpatl stărind să1) restitie. #lteri(r inci dentli, lcrăt(rl de p(li%ie a restitit dlapl amiliei inclpa tli. In sarcina inclpatli s1a re%int inrac%inea de ltra= pre$ă0tă de art. ;>*. Este c(rectă /ncadrarea =ridicăQ @. #n a3ent de p(li%ie 'i n 3ardian p2lic a /ncercat să silească ( pers(ană să1i /ns(%ească p:nă la l(cl ni accident, /n le3ătră c c(miterea căria pers(ana respecti$ă n a a$t nici( le3ătră. Ce se $a re%ine /n sarcina acestia, dacă a a$t ( atitdine (ensat(are 'i )1a amenin%at pe a3entl de p(li%ieQ F. "apta inclpatei de a l($i n pădrar, peste m:nă, c n 2ast(n c(nec%i(nat din teGt(lit, pe m(ti$ că acesta semnalase p(li%iei aptl că n i al inclpatei sstrăsese material lemn(s din pădre, aptă ce a ca0at $ictimei le0ini care a necesitat pentr $indecare @ de 0ile de /n3ri=iri medicale, a (st caliicată ca iind inrac%ine de ltra= pre$ă0tă de art. ;>* alin. 5;6 C.pen. Este c(rectă /ncadrarea =ridicăQ . Instan%a a re%int că, la  a3st ;<
VIII. Variante C eGcep%ia inrac%inii pre$ă0te de art. ;<, care are d(ar $ariantă tip, celelalte inrac%ini din titl pre0intă 'i $ariante a3ra$ate. VIII. Sancţiuni

De re3lă este pre$ă0tă pedeapsa /ncis(rii, dar la nele inrac1 %ini art. ;)alin. 5)6, 5;6, art. ;; alin. 5;6, art. ;>, art. ; pedeapsa /ncis(rii e alternati$ă c cea a amen0ii.

/ntre2ări ). Care snt /nsemnele R(m:nieiQ ;. Care este s2iectl pasi$ al inrac%inii de ltra=Q >. Care este elementl material al inrac%inii de ltra=Q . In ce c(nstă latra (2iecti$ă a inrac%inii de 0rpare de calită%i (icialeQ @. Care snt (rmele inrac%inii de p(rt nele3al de dec(ra%ii sa semne distincti$eQ F. Care este (2iectl material ai inrac%inii de sstra3ere sa distr3ere de /nscrisriQ . Care este sita%ia premisă a inrac%inii de rpere de si3iliiQ +. Care este cerin%a esen%ială /n ca0l inrac%inii de sstra3ere de s2 secestrQ

Spe%e ). Ce se p(ate re%ine /n sarcina inclpatli care a l($it n p(li%ist ce a inter$enit /n aplanarea c(nlictli dintre acesta 'i prietena sa, c men%inea că p(li%istl se ala /n aara (rel(r de pr( 3ra m /nt r1 n l(c ce n a$e a le3ăt ră c sarci nil e sa le de ser$ici, dar că a inter$enit dpă ce 'i1a declinat calitatea de p(li%istQ

+. Se p(ate re%ine $re( inrac%ine, pe l:n3ă cea de rt caliicat, /n sarcina inclpatli care, iind srprins de p(li%ie sstr:3:nd 2nri, a decl arat c (ca0ia identi icării sale a ltă dat ă de na'tere 'i alte nme ale părin%il(r, /nsă a indicat /n m(d c(rect nmele săQ *. Ce inrac%ine se p(ate re%ine /n sarcina inclpatli care, mer3:nd la centrl de aci0i%ii al nei s(cietă%i c(merciale, pentr a $al(riica n ca2l electric de almini ce pr($enea din rt, 'i1a atri2it c (ca0ia perectării actli de aci0i%ie ( identitate alsăQ )<. Inclpatl a determinat ( altă pers(ană care a ac%i(nat ără $in($ă%ie să alsiice mai mlte 2(rder(ri de aci0i%ii animale, pe care le1a pre0entat 2ăncii, pentr a =stiica destina%ia ni /mprmt. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ )). Ce se p(ate re%ine /n sarcina inclpatli care a alsiicat actele c(nta2ile ale nei s(cietă%i c(merciale c răspndere limi tată, prin 'tersătri 'i adă3iri, acte ce a (st (l(site la /nt(cmirea e$iden%el(r c(nta2ileQ );. Care este /ncadrarea =ridică a aptei an3a=atli nei s(cie tă%i c(merciale care a /nt(cmit actri nereale de li$rare a n(r mărri, pentr a ac(peri lipsri din 3estineQ )>. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli care a (rmlat ( cerere de cemare /n =decată a$:nd ca (2iect m(diicarea ni ti tl  de pr(prietate, cerere /n care airma că denctl n are al%i m('tenit(ri, de'i cn('tea că eGistă m('tenit(riQ ). Ce aptă penală c(mite n stdent care c(pia0ă la eGamenl de drept penalQ /este +rilă . S2iect acti$ al inrac%inii de Bals material /n /nscrisri (iciale p(ate i! a6 (rice nc%i(nar 26 d(ar  nc%i(n arl p2licc6 (rice pers(ană.

;. P(ate i re%intă /n sarcina inclpatli inrac%inea de ss tra3ere de s2 secestr dacă a $:ndt n apartament pentr care eGista ( sentin%ă ci$ilă prin care s1a disps /niin%area secestrli, /nsă această (tăr:re n a (st psă /n eGectareQ >. Inclpatl a sstras /ntr1n mi=l(c de transp(rt /n c(mn n tele(n m(2il de la partea $ătămată. Aceasta 'i1a declinat calitatea de p(li%ist 'i i1a s(licitat inclpatli să1) rme0e la sec%ia de p(li%ie. Inclpatl i1a aplicat ( l($itră /n 0(na e%ei, /ncerc:nd să scape. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ . /ntre păr%i, care era $ecini, a a$t l(c n c(nlict particlar 'i ( alterca%ie /n cadrl căreia s1a pr(erat inslte 'i s1a pr(ds $i(len%e recipr(ce, /n le3ătră c n dlap apar%in:nd amiliei inclpatli, pe care cealaltă parte, a3ent de p(li%ie de p(li%ie, /l de%inea pe nedrept, inclpatl stărind să1) restitie. #lteri(r inci dentli, lcrăt(rl de p(li%ie a restitit dlapl amiliei inclpa tli. In sarcina inclpatli s1a re%int inrac%inea de ltra= pre$ă0tă de art. ;>*. Este c(rectă /ncadrarea =ridicăQ @. #n a3ent de p(li%ie 'i n 3ardian p2lic a /ncercat să silească ( pers(ană să1i /ns(%ească p:nă la l(cl ni accident, /n le3ătră c c(miterea căria pers(ana respecti$ă n a a$t nici( le3ătră. Ce se $a re%ine /n sarcina acestia, dacă a a$t ( atitdine (ensat(are 'i )1a amenin%at pe a3entl de p(li%ieQ F. "apta inclpatei de a l($i n pădrar, peste m:nă, c n 2ast(n c(nec%i(nat din teGt(lit, pe m(ti$ că acesta semnalase p(li%iei aptl că n i al inclpatei sstrăsese material lemn(s din pădre, aptă ce a ca0at $ictimei le0ini care a necesitat pentr $indecare @ de 0ile de /n3ri=iri medicale, a (st caliicată ca iind inrac%ine de ltra= pre$ă0tă de art. ;>* alin. 5;6 C.pen. Este c(rectă /ncadrarea =ridicăQ . Instan%a a re%int că, la  a3st ;<
;. Pentr eGisten%a inrac%inii de als material /n /nscrisri (iciale 5art. ;++ C.pen.6! a6 este necesar ca s2iectl acti$ să ie n nc%i(nar 26 esle nece sar ca /ns cris l als ii cat să i pr( ds c(n seci n%e =ridi cec6 n este necesar ca /nscrisl să ie (l(sit. >. /n ca0l inrac%inii de Bals intelectal! a6 alterarea pri$e'te materialitatea /nscrisli 26 alterarea pri$e'te c(n%int l actli c6 alterarea este /nt(tdeana lteri(ară /nt(cmirii actli. . O2iect material al inrac%inii de 0 de als p(ate i! a6 d(ar n /nscris (icial 26 d(ar n /nscris s2 semnă tră pri$ atăc6 n /nscris (icial sa n /nscris s2 semnătră pri$ată. @. "apta s(%li care a semnat ( cerere de scim2 de l(cin%ă, at:t /n nmele să, c:t 'i /n nmele s(%iei sale de care era despăr%it /n apt, dpă care a deps cererea la primărie, c(nstitie! a6 als /n /nscrisri s2 semnătră pri$ată, /n c(ncrs c 0 de als 26 als /n /nscrisr i s2 s emnătră p ri$atăc6 als intelectal. F. /ncredin%area ni /nscris care ser$e'te pentr d($edirea stării ci$ile (ri pentr le3itimare sa identiicare spre a i (l(sit ără drept p(ate repre0enta inrac%inea de! a6 als /n declara%ii 26 als pri$ind identitateac6 0 de als. . S2iectl acti$ al inrac%inii de Bals /n declara%ii este! a6 mart(rl, eGpertl sa interpretl 26 pers(ana care ace /n p2lic declara%ii cal(mni(ase c6 (rice pers(ană, capa2ilă să acă declara%ii pr(dcăt(are de c(nsecin%e =ridice.

+. Se p(ate re%ine $re( inrac%ine, pe l:n3ă cea de rt caliicat, /n sarcina inclpatli care, iind srprins de p(li%ie sstr:3:nd 2nri, a decl arat c (ca0ia identi icării sale a ltă dat ă de na'tere 'i alte nme ale părin%il(r, /nsă a indicat /n m(d c(rect nmele săQ *. Ce inrac%ine se p(ate re%ine /n sarcina inclpatli care, mer3:nd la centrl de aci0i%ii al nei s(cietă%i c(merciale, pentr a $al(riica n ca2l electric de almini ce pr($enea din rt, 'i1a atri2it c (ca0ia perectării actli de aci0i%ie ( identitate alsăQ )<. Inclpatl a determinat ( altă pers(ană care a ac%i(nat ără $in($ă%ie să alsiice mai mlte 2(rder(ri de aci0i%ii animale, pe care le1a pre0entat 2ăncii, pentr a =stiica destina%ia ni /mprmt. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatliQ )). Ce se p(ate re%ine /n sarcina inclpatli care a alsiicat actele c(nta2ile ale nei s(cietă%i c(merciale c răspndere limi tată, prin 'tersătri 'i adă3iri, acte ce a (st (l(site la /nt(cmirea e$iden%el(r c(nta2ileQ );. Care este /ncadrarea =ridică a aptei an3a=atli nei s(cie tă%i c(merciale care a /nt(cmit actri nereale de li$rare a n(r mărri, pentr a ac(peri lipsri din 3estineQ )>. Ce se $a re%ine /n sarcina inclpatli care a (rmlat ( cerere de cemare /n =decată a$:nd ca (2iect m(diicarea ni ti tl  de pr(prietate, cerere /n care airma că denctl n are al%i m('tenit(ri, de'i cn('tea că eGistă m('tenit(riQ ). Ce aptă penală c(mite n stdent care c(pia0ă la eGamenl de drept penalQ /este +rilă . S2iect acti$ al inrac%inii de Bals material /n /nscrisri (iciale p(ate i! a6 (rice nc%i(nar 26 d(ar  nc%i(n arl p2licc6 (rice pers(ană.

;. Pentr eGisten%a inrac%inii de als material /n /nscrisri (iciale 5art. ;++ C.pen.6! a6 este necesar ca s2iectl acti$ să ie n nc%i(nar 26 esle nece sar ca /ns cris l als ii cat să i pr( ds c(n seci n%e =ridi cec6 n este necesar ca /nscrisl să ie (l(sit. >. /n ca0l inrac%inii de Bals intelectal! a6 alterarea pri$e'te materialitatea /nscrisli 26 alterarea pri$e'te c(n%int l actli c6 alterarea este /nt(tdeana lteri(ară /nt(cmirii actli. . O2iect material al inrac%inii de 0 de als p(ate i! a6 d(ar n /nscris (icial 26 d(ar n /nscris s2 semnă tră pri$ atăc6 n /nscris (icial sa n /nscris s2 semnătră pri$ată. @. "apta s(%li care a semnat ( cerere de scim2 de l(cin%ă, at:t /n nmele să, c:t 'i /n nmele s(%iei sale de care era despăr%it /n apt, dpă care a deps cererea la primărie, c(nstitie! a6 als /n /nscrisri s2 semnătră pri$ată, /n c(ncrs c 0 de als 26 als /n /nscrisr i s2 s emnătră p ri$atăc6 als intelectal. F. /ncredin%area ni /nscris care ser$e'te pentr d($edirea stării ci$ile (ri pentr le3itimare sa identiicare spre a i (l(sit ără drept p(ate repre0enta inrac%inea de! a6 als /n declara%ii 26 als pri$ind identitateac6 0 de als. . S2iectl acti$ al inrac%inii de Bals /n declara%ii este! a6 mart(rl, eGpertl sa interpretl 26 pers(ana care ace /n p2lic declara%ii cal(mni(ase c6 (rice pers(ană, capa2ilă să acă declara%ii pr(dcăt(are de c(nsecin%e =ridice.

EGerci%i La ;<.<.;<<+, T., (l(sind n c(ntract de $:n0are1cmpărare als al nei case 'i n act de identitate als, a /ncercat să $:ndă im(2ill li C, la 2ir(l n(tarial . N(tarl a redactat actl de $:n0are1cmpărare, dar mai /nainte de a1) (eri păr%il(r pentr a1) semna, a$:nd sspicini c pri$ire la $eridicitatea actel(r li T., a cemat p(li%ia. T. a (st re%int 'i pe nmele să s1a emis n mandat de arestare pe data de ;).<.;<<+. Inclpatl a (st ps /n li2ertate la )@.);.;<<+. /nt(cmi%i disp(0iti$l (tăr:rii pr(nn%ate la )@ inie ;<<*.

S2iecte de eGamen Subiectul nr.  I. Răspundeţi pe scurt la următoarele (ntrebări 1 @ puncte

), Care este (2iectl =ridic 'i care este (2iectl material la inrac%inea de trădare 5art. )@@ C.pen.6Q

;. /n ce c(nstă distinc%ia /ntre $ătămarea c(rp(rală 5art. )+) C.pen.6 'i $ătămarea c(rp(rală 3ra$ă 5art. )+; C.pen.6 din pnctl de $edere al latrii (2iecti$eQ

>. Cine n p(ate a$ea calitatea de s2iect acti$ Ia inrac%!

/nea de a$(rtQ . /n ce c(nstă este elementl material 'i c(ndi%ia ata'ată aces1 tia, la inrac%inea de $i(lQ

II. (ncercuiţi 'arianta corectă % 2,5 -ntncte p

), /n ca0l c(miterii nei inrac%ini de atentat 5art. )F< C.pen.6 prin cid erea $ict imei, se $a re%in e! a6 inrac%inea de atentat /n c(ncrs real c cea de (m(r 26 inrac%in ea de at entat /n c(ncrs ideal c cea de ( m(rc6 d(ar inrac%inea de atentat de(arece aceasta a2s(ar2e (m(rl.

EGerci%i La ;<.<.;<<+, T., (l(sind n c(ntract de $:n0are1cmpărare als al nei case 'i n act de identitate als, a /ncercat să $:ndă im(2ill li C, la 2ir(l n(tarial . N(tarl a redactat actl de $:n0are1cmpărare, dar mai /nainte de a1) (eri păr%il(r pentr a1) semna, a$:nd sspicini c pri$ire la $eridicitatea actel(r li T., a cemat p(li%ia. T. a (st re%int 'i pe nmele să s1a emis n mandat de arestare pe data de ;).<.;<<+. Inclpatl a (st ps /n li2ertate la )@.);.;<<+. /nt(cmi%i disp(0iti$l (tăr:rii pr(nn%ate la )@ inie ;<<*.

S2iecte de eGamen Subiectul nr.  I. Răspundeţi pe scurt la următoarele (ntrebări 1 @ puncte

), Care este (2iectl =ridic 'i care este (2iectl material la inrac%inea de trădare 5art. )@@ C.pen.6Q

;. /n ce c(nstă distinc%ia /ntre $ătămarea c(rp(rală 5art. )+) C.pen.6 'i $ătămarea c(rp(rală 3ra$ă 5art. )+; C.pen.6 din pnctl de $edere al latrii (2iecti$eQ

>. Cine n p(ate a$ea calitatea de s2iect acti$ Ia inrac%!

/nea de a$(rtQ . /n ce c(nstă este elementl material 'i c(ndi%ia ata'ată aces1 tia, la inrac%inea de $i(lQ

II. (ncercuiţi 'arianta corectă % 2,5 -ntncte p

), /n ca0l c(miterii nei inrac%ini de atentat 5art. )F< C.pen.6 prin cid erea $ict imei, se $a re%in e! a6 inrac%inea de atentat /n c(ncrs real c cea de (m(r 26 inrac%in ea de at entat /n c(ncrs ideal c cea de ( m(rc6 d(ar inrac%inea de atentat de(arece aceasta a2s(ar2e (m(rl.

m(ti$area că /ncadrarea =ridică este 3re'ită, pentr că ar i tre2i să se re%ină inrac%inea de ltra= 'i n cea de amenin%are. Ce $a decide instan%a speri(ară /n 3radQ +. Partea $ătămată , p(li%ist c(mnitar, se ala /n timpl ser$i cili, patrl:nd /mprenă c n c(le3 al să. Inclpata S, s(acra păr%ii $ătămate, )1a insltat pe , dpă care )1a l($it c ( sac('ă /n cap, ac0:nd1l că a l($it1( pe iica sa c ( 0i /n rmă. Ce inrac%ine se p(ate re%ine /n sarcina inclpatei SQ *. Inclpatl a (st c(ndamnat, /ntre altele, pentr să$:r'irea inrac%inii de 0rpare de calită%i (iciale 'i p(rt nele3al de semne distincti$e pentr că (icia sl=2e reli3i(ase, de'i n era pre(t. Este c(rectă s(l%iaQ )<. Parcetl a sesi0at instan%a c apta inclpatli de a1'i atri2i ără drept calitatea de detecti$ particlar, ce /ntrne'te ele mentele c(nstitti$e ale inrac%inii de 0rpare de calită%i (iciale. Ce $a decide instan%aQ )). Ce /ncadrare =ridică $a primi apta inclpatli de a s(li cita spre c(ntr(l certiicatele de pr(dcăt(r ale mai mlt(r per s(ane, căr(ra le1a sps că este nc%i(nar la primărie, (2%in:nd astel mai mlte sme de 2ani drept taGeQ );. Cm p(ate i caliicată apta inclpatli de a sstra3e mărri dintr1n $a3(n, dpă distr3erea /n preala2il a si3ilili aplicat pe 'a acestiaQ /este +rilă . L($irea ni p(li%ist alat /n eGerci%il nc%inii, dar care 'i1a depă'it atri2%iile de ser$ici, repre0intă inrac%ine de! a6 ltra= 26 ltra= /n c(ncrs c inrac%inea de l($ire sa alte $i(len%ec6 l($ire sa alte $i(len%e. ;. "apta s2iectli acti$ de a l($i n p(li%ist pentr a1'i asi 3ra scăparea, dpă ce a sstras n 2n, repre0intă inrac%ine de! a6 ltra= 26 ltra= /n c(ncrs c inrac%inea de t:lăriec6 ltra= /n c(ncrs c inrac%inea de rt.

>. Inrac%inea de sstra3ere sa distr3ere de /nscrisri 5art. ;; C.pen.6 are ca element material /n $arianta tip! a6 re%inerea sa distr3erea ni /nscris emis de n (r3an de rmărire penală, de ( instan%ă de =decată sa de n alt (r3an de =risdic%ie, (ri /mpiedicarea /n (rice m(d ca n /nscris destinat nia dintre (r3anele men%i(nate să a=n3ă la acesta 26 sstra3erea (ri distr3erea ni d(sar, re3istr, d(cment sa (rice alt /nscris care se ală /n păstrarea (ri /n de%inerea ni (r3an sa nei instit%ii de stat (ri a nei alte nită%i din cele la care se reeră art. )@ C.pen.c6 sstra3erea (ricări /nscris alat /n păstrarea sa de%inerea nei pers(ane =ridice, de drept p2lic sa pri$at, dacă acest /nscris a$ea ( $al(are sentimentală de(se2ită pentr s2iectl pasi$. . Sstra3erea de s2 secestr repre0intă ( inrac%ine! a6 de peric(l 26 de re0ltatc6 c(mpleGă. @. Sstra3erea 'i /ns'irea de către cst(de a ni 2n le3al secestrat repre0intă inrac%inea de! a6 sstra3ere de s2 secestr 5art. ; C.pen.6 26 rt 5art. ;<+ C.pen.6c6 rt 5art. ;<+ C.pen.6 /n c(ncrs c inrac%inea de sstra3ere de s2 secestr /n (rmă a3ra$ată 9art. ; alin. 5;6 C.pen..

m(ti$area că /ncadrarea =ridică este 3re'ită, pentr că ar i tre2i să se re%ină inrac%inea de ltra= 'i n cea de amenin%are. Ce $a decide instan%a speri(ară /n 3radQ +. Partea $ătămată , p(li%ist c(mnitar, se ala /n timpl ser$i cili, patrl:nd /mprenă c n c(le3 al să. Inclpata S, s(acra păr%ii $ătămate, )1a insltat pe , dpă care )1a l($it c ( sac('ă /n cap, ac0:nd1l că a l($it1( pe iica sa c ( 0i /n rmă. Ce inrac%ine se p(ate re%ine /n sarcina inclpatei SQ *. Inclpatl a (st c(ndamnat, /ntre altele, pentr să$:r'irea inrac%inii de 0rpare de calită%i (iciale 'i p(rt nele3al de semne distincti$e pentr că (icia sl=2e reli3i(ase, de'i n era pre(t. Este c(rectă s(l%iaQ )<. Parcetl a sesi0at instan%a c apta inclpatli de a1'i atri2i ără drept calitatea de detecti$ particlar, ce /ntrne'te ele mentele c(nstitti$e ale inrac%inii de 0rpare de calită%i (iciale. Ce $a decide instan%aQ )). Ce /ncadrare =ridică $a primi apta inclpatli de a s(li cita spre c(ntr(l certiicatele de pr(dcăt(r ale mai mlt(r per s(ane, căr(ra le1a sps că este nc%i(nar la primărie, (2%in:nd astel mai mlte sme de 2ani drept taGeQ );. Cm p(ate i caliicată apta inclpatli de a sstra3e mărri dintr1n $a3(n, dpă distr3erea /n preala2il a si3ilili aplicat pe 'a acestiaQ

>. Inrac%inea de sstra3ere sa distr3ere de /nscrisri 5art. ;; C.pen.6 are ca element material /n $arianta tip! a6 re%inerea sa distr3erea ni /nscris emis de n (r3an de rmărire penală, de ( instan%ă de =decată sa de n alt (r3an de =risdic%ie, (ri /mpiedicarea /n (rice m(d ca n /nscris destinat nia dintre (r3anele men%i(nate să a=n3ă la acesta 26 sstra3erea (ri distr3erea ni d(sar, re3istr, d(cment sa (rice alt /nscris care se ală /n păstrarea (ri /n de%inerea ni (r3an sa nei instit%ii de stat (ri a nei alte nită%i din cele la care se reeră art. )@ C.pen.c6 sstra3erea (ricări /nscris alat /n păstrarea sa de%inerea nei pers(ane =ridice, de drept p2lic sa pri$at, dacă acest /nscris a$ea ( $al(are sentimentală de(se2ită pentr s2iectl pasi$. . Sstra3erea de s2 secestr repre0intă ( inrac%ine! a6 de peric(l 26 de re0ltatc6 c(mpleGă. @. Sstra3erea 'i /ns'irea de către cst(de a ni 2n le3al secestrat repre0intă inrac%inea de! a6 sstra3ere de s2 secestr 5art. ; C.pen.6 26 rt 5art. ;<+ C.pen.6c6 rt 5art. ;<+ C.pen.6 /n c(ncrs c inrac%inea de sstra3ere de s2 secestr /n (rmă a3ra$ată 9art. ; alin. 5;6 C.pen..

/este +rilă . L($irea ni p(li%ist alat /n eGerci%il nc%inii, dar care 'i1a depă'it atri2%iile de ser$ici, repre0intă inrac%ine de! a6 ltra= 26 ltra= /n c(ncrs c inrac%inea de l($ire sa alte $i(len%ec6 l($ire sa alte $i(len%e. ;. "apta s2iectli acti$ de a l($i n p(li%ist pentr a1'i asi 3ra scăparea, dpă ce a sstras n 2n, repre0intă inrac%ine de! a6 ltra= 26 ltra= /n c(ncrs c inrac%inea de t:lăriec6 ltra= /n c(ncrs c inrac%inea de rt.

/n ca0l art. ;@< C.pen., c:nd prtarea a20i$ă c(nstă /n eGerci1 tarea de $i(len%e 5c(rpl pers(anei6.

Titll VI Inrac%ini care adc atin3ere n(r acti$ită%i de interes p2lic sa alt(r acti$ită%i re3lementate de le3e Acest titl este (rmat din patr capit(le! Capit(ll I! Inrac%ini de ser$ici sa /n le3ătră c ser$icil. Capit(ll II! Inrac%ini care /mpiedică /năptirea =sti%iei. Capit(ll III! Inrac%ini c(ntra si3ran%ei pe căile erate. Capit(ll IV! Inrac%ini pri$it(are la re3iml sta2ilit pentr nele acti$ită%i re3lementate de Le3e. Se $a ace c:te ( caracteri0are 3enerală a inrac%inil(r cprinse /n iecare din primele d(ă capit(le.

Capit(ll I Inrac%ini de ser$ici sa /n le3ătră c ser$icil Caracteri0are 3enerală a capit(lli I. O2iectl (cr(tirii penale ). !biectul 9uridic. Inrac%inile din acest titl a ca (2iect

=ridic 3eneral rela%iile s(ciale pri$ind 2na desă'rare a atri2 %iil(r de ser$ici. /ntrc:t prin intermedil n(r inrac%ini snt pr(te=ate 'i alte $al(ri, se p(ate $(r2i 'i de n (2iect =ridic secn dar (rmat ie din rela%iile s(ciale pri$ind (cr(tirea patrim(nili 5spre eGempl, la inrac%inea pre$ă0tă de art. ;+ C.pen.6, ie din rela%iile pri$ind (cr(tirea demnită%ii, li2ertă%ii, inte3rită%ii i0ice 'i sănătă%ii pers(anei 5art. ;@< C.pen.6. ;. !biectul material. /n 3eneral, aceste inrac%ini n a (2iect material. EGistă 'i eGcep%ii, de eGempl /n ca0l inrac%inii pre$ă 0te de art. ;@; C.pen. 5d(cmentl ce c(nstitie secret de stat6 sa

II. S2iec%ii inrac%inii ). Subiectul acti' este, de cele mai mlte (ri, caliicat! nc%i(

narl sa nc%i(narl p2lic. Prin eGcep%ie, la inrac%inile de dare de mită 'i traic de inlen%ă, s2iectl acti$ n este circmstan%ial, ci p(ate i (rice pers(ană. Inrac%inile snt sscepti2ile de parti1 cipa%ie s2 t(ate (rmele, c preci0area că, /n ca0l cel(r c s2iect acti$ circmstan%ial c(at(rl tre2ie să ai2ă 'i el calitatea certă de le3e s2iectli acti$. ;. Subiectul pasi' principal este instit%ia pe care ( repre0intă nc%i(narl. P(ate eGista 'i n s2iect pasi$ secundar (adiacent), respecti$ pers(ana i0ică le0ată prin să$:r'irea inrac%inii 5/n ca0l inrac%inil(r pre$ă0te de art. ;F, art. ; C.pen.6. I?. "ocul 1i timpul să'r1irii in-racţiunii n pre0intă rele1 $an%ă, c ( sin3ră eGcep%ie, /n ca0l c(nlictli de interese 5art. ;@>U C.pen.6- /n ca0l acestei inrac%ini, pentr na dintre m(dalită%i, eGisten%a aptei este c(ndi%i(nată de ( peri(adă de timp de cinci ani, /n interi(rl căreia să i eGistat rap(rtri c(merciale (ri de mncă, /ntre nc%i(nar 'i pers(ana care reali0ea0ă n (l(s material de pe rma acti$ită%ii acestia. IV. Situaţia premisă c(nstă /n preeGistenta n(r atri2%ii de ser$ici de care este le3ată să$:r'irea aptei. V. "atura obiecti'ă Elementul material c(nstă /ntr1( ac%ine sa inac%ine, prin care se adce atin3ere 2nli mers al nită%ii sa interesel(r le3itime ale nei pers(ane. La inrac%inea pre$ă0tă de art. ;@; C.pen. eGistă ( cerinţă esenţiala ata'ată elementli material, c(nst:nd /n aceea că apta tre2ie să ie de natră a adce atin3ere interesel(r statli. ?rmarea imediată. Cele mai mlte inrac%ini din acest capit(l a ca eect pr(dcerea nei stări de peric(l, dar snt 'i inrac%ini la caGe re0ltatl tre2ie să c(nstea /n pr(dcerea nei tl2rări

/n ca0l art. ;@< C.pen., c:nd prtarea a20i$ă c(nstă /n eGerci1 tarea de $i(len%e 5c(rpl pers(anei6.

Titll VI Inrac%ini care adc atin3ere n(r acti$ită%i de interes p2lic sa alt(r acti$ită%i re3lementate de le3e Acest titl este (rmat din patr capit(le! Capit(ll I! Inrac%ini de ser$ici sa /n le3ătră c ser$icil. Capit(ll II! Inrac%ini care /mpiedică /năptirea =sti%iei. Capit(ll III! Inrac%ini c(ntra si3ran%ei pe căile erate. Capit(ll IV! Inrac%ini pri$it(are la re3iml sta2ilit pentr nele acti$ită%i re3lementate de Le3e. Se $a ace c:te ( caracteri0are 3enerală a inrac%inil(r cprinse /n iecare din primele d(ă capit(le.

Capit(ll I Inrac%ini de ser$ici sa /n le3ătră c ser$icil Caracteri0are 3enerală a capit(lli I. O2iectl (cr(tirii penale ). !biectul 9uridic. Inrac%inile din acest titl a ca (2iect

=ridic 3eneral rela%iile s(ciale pri$ind 2na desă'rare a atri2 %iil(r de ser$ici. /ntrc:t prin intermedil n(r inrac%ini snt pr(te=ate 'i alte $al(ri, se p(ate $(r2i 'i de n (2iect =ridic secn dar (rmat ie din rela%iile s(ciale pri$ind (cr(tirea patrim(nili 5spre eGempl, la inrac%inea pre$ă0tă de art. ;+ C.pen.6, ie din rela%iile pri$ind (cr(tirea demnită%ii, li2ertă%ii, inte3rită%ii i0ice 'i sănătă%ii pers(anei 5art. ;@< C.pen.6. ;. !biectul material. /n 3eneral, aceste inrac%ini n a (2iect material. EGistă 'i eGcep%ii, de eGempl /n ca0l inrac%inii pre$ă 0te de art. ;@; C.pen. 5d(cmentl ce c(nstitie secret de stat6 sa

/nsemnate 2nli mers al ni (r3an sa altei instit%ii de stat sa altei nită%i la care se reeră art. )@ C.pen,, sa ( pa32ă patrim(1 nili acesteia 5art. ;+, art. ;+U, art. ;* C.pen.6. "e+ătura de cau,alitate tre2ie sta2ilită d(ar /n ca0l inrac1 %inil(r de re0ltat 5ea re0ltă ex re /n ca0l inrac%inil(r de peric(l6. VI. "atura subiecti'ă Vino'ăţia este certă, /n 3enera, /n (rma inten%iei, directă sa

indirectă. La inrac%inile pre$ă0te de art. ;* 'i art. ;@; C.pen., (rma de $in($ă%ie este clpa. ;obilul 1i scopul. EGisten%a inrac%inii pre$ă0te de art. ; C.pen. este c(ndi%i(nată de n m(2il special, /n 2a0a căria ac%i(1 nea0ă ăptit(rl, ra sa desc(nsiderarea pe m(ti$ de seG, reli3ie, na%i(nalitate etc. VII. @ormele in-racţiunilor

Tentati$a este p(si2ilă /n ca0l ma=(rită%ii inrac%inil(r din capit(l, dar n se sanc%i(nea0ă. Tentati$a n este p(si2ilă la inrac1 %inile ce a ca (rmă de $in($ă%ie clpa. Mlte dintre aceste inrac1 %ini p(t i c(rni'e /n (rmă c(ntinată. La inrac%inile de peric(l, c(nsmarea are l(c /n m(mentl reali0ării elementli material pentr cele de re0ltat, c(nsmarea are l(c, dpă ca0, /n m(mentl pr(dcerii tl2 rării acti$ită% ii sa /n m (mentl pr(dcerii pa32ei. V--l. Variante

Inrac%inile pre$ă0te de art. ;@;, art. ;@> ), art. ;@F 'i art. ;@ pre 0i ntă d(a r $ar ian tă tip . /n ca0 l in rac %i ni l(r pre $ă0 te de art. ;F1;@< eGistă, pe l:n3ă ( $ariantă tip, 'i ( $ariantă atenată, atnci c:nd s2iectl acti$ este n nc%i(nar. Celelalte inrac%ini pre0intă 'i $ariant e a3ra$at e. I). Sancţiuni

De re3lă, este pre$ă0tă pedeapsa /ncis(rii. La inrac%inile pre$ă0te de art . ; * al in. 5)6 'i a rt. ;@< alin. 5)6, 5;6 'i 5>6 C .pen., pedeapsa /ncis (rii es te alt ernati$ ă c cea a amen0ii .

II. S2iec%ii inrac%inii ). Subiectul acti' este, de cele mai mlte (ri, caliicat! nc%i( narl sa nc%i(narl p2lic. Prin eGcep%ie, la inrac%inile de dare de mită 'i traic de inlen%ă, s2iectl acti$ n este circmstan%ial, ci p(ate i (rice pers(ană. Inrac%inile snt sscepti2ile de parti1 cipa%ie s2 t(ate (rmele, c preci0area că, /n ca0l cel(r c s2iect acti$ circmstan%ial c(at(rl tre2ie să ai2ă 'i el calitatea certă de le3e s2iectli acti$. ;. Subiectul pasi' principal este instit%ia pe care ( repre0intă nc%i(narl. P(ate eGista 'i n s2iect pasi$ secundar (adiacent), respecti$ pers(ana i0ică le0ată prin să$:r'irea inrac%inii 5/n ca0l inrac%inil(r pre$ă0te de art. ;F, art. ; C.pen.6. I?. "ocul 1i timpul să'r1irii in-racţiunii n pre0intă rele1 $an%ă, c ( sin3ră eGcep%ie, /n ca0l c(nlictli de interese 5art. ;@>U C.pen.6- /n ca0l acestei inrac%ini, pentr na dintre m(dalită%i, eGisten%a aptei este c(ndi%i(nată de ( peri(adă de timp de cinci ani, /n interi(rl căreia să i eGistat rap(rtri c(merciale (ri de mncă, /ntre nc%i(nar 'i pers(ana care reali0ea0ă n (l(s material de pe rma acti$ită%ii acestia. IV. Situaţia premisă c(nstă /n preeGistenta n(r atri2%ii de ser$ici de care este le3ată să$:r'irea aptei. V. "atura obiecti'ă Elementul material c(nstă /ntr1( ac%ine sa inac%ine, prin care se adce atin3ere 2nli mers al nită%ii sa interesel(r le3itime ale nei pers(ane. La inrac%inea pre$ă0tă de art. ;@; C.pen. eGistă ( cerinţă esenţiala ata'ată elementli material, c(nst:nd /n aceea că apta tre2ie să ie de natră a adce atin3ere interesel(r statli. ?rmarea imediată. Cele mai mlte inrac%ini din acest capit(l a ca eect pr(dcerea nei stări de peric(l, dar snt 'i inrac%ini la caGe re0ltatl tre2ie să c(nstea /n pr(dcerea nei tl2rări

/ntre2ări ). Care este s2iectl acti$ al inrac%inii de a20 /n ser$ici c(ntra interesel(r pers(anel(rQ ;. Care este s2iectl pasi$ al inrac%inii de a20 de ser$ici prin / n3rădir ea n( r drep triQ >. Care este elementl material al inrac%inii de a20 /n ser$ici c(ntra interesel(r p2liceQ . Care este rmarea imediată a inrac%inii de ne3li=en%ă /n ser$iciQ @. Care este elementl material al inrac%inii de prtare a20i$ăQ F. /n ce c(nstă dieren%a /ntre inrac%inea de l($ire sa a/te $i(len%e 'i cea de prtare a20i$ăQ . Care este dieren%a /ntre inrac%inea de ne3li=en%ă /n păs trarea secretli de stat 5art. ;@; C.pen.6 'i cea de di$l3are a secretli care periclitea0ă si3ran%a statli 5art. )F* C. pen.6Q +. Cine p(ate i s2iect acti$ al inrac%inii de lare de mităQ *. /n ce c(nstă elementl material al inrac%inii de lare de mităQ )<. Care este elementl material al inrac%inii de dare de mităQ )). /n ce c(nstă dieren%a /ntre inrac%inea de lare de mită 'i inrac%inea de primire de (l(ase nec$eniteQ );. Care este sanc%inea pre$ă0tă pentr cel care (eră (l(ase nec$eniteQ )>. Cine p(ate i s2iect acti$ al inrac%inii de traic de inlen%ăQ ). Care este dieren%a /ntre inrac%inea de traic de inlen%ă 'i cea de /n'elăcineQ

/nsemnate 2nli mers al ni (r3an sa altei instit%ii de stat sa altei nită%i la care se reeră art. )@ C.pen,, sa ( pa32ă patrim(1 nili acesteia 5art. ;+, art. ;+U, art. ;* C.pen.6. "e+ătura de cau,alitate tre2ie sta2ilită d(ar /n ca0l inrac1 %inil(r de re0ltat 5ea re0ltă ex re /n ca0l inrac%inil(r de peric(l6. VI. "atura subiecti'ă Vino'ăţia este certă, /n 3enera, /n (rma inten%iei, directă sa

indirectă. La inrac%inile pre$ă0te de art. ;* 'i art. ;@; C.pen., (rma de $in($ă%ie este clpa. ;obilul 1i scopul. EGisten%a inrac%inii pre$ă0te de art. ; C.pen. este c(ndi%i(nată de n m(2il special, /n 2a0a căria ac%i(1 nea0ă ăptit(rl, ra sa desc(nsiderarea pe m(ti$ de seG, reli3ie, na%i(nalitate etc. VII. @ormele in-racţiunilor

Tentati$a este p(si2ilă /n ca0l ma=(rită%ii inrac%inil(r din capit(l, dar n se sanc%i(nea0ă. Tentati$a n este p(si2ilă la inrac1 %inile ce a ca (rmă de $in($ă%ie clpa. Mlte dintre aceste inrac1 %ini p(t i c(rni'e /n (rmă c(ntinată. La inrac%inile de peric(l, c(nsmarea are l(c /n m(mentl reali0ării elementli material pentr cele de re0ltat, c(nsmarea are l(c, dpă ca0, /n m(mentl pr(dcerii tl2 rării acti$ită% ii sa /n m (mentl pr(dcerii pa32ei. V--l. Variante

Inrac%inile pre$ă0te de art. ;@;, art. ;@> ), art. ;@F 'i art. ;@ pre 0i ntă d(a r $ar ian tă tip . /n ca0 l in rac %i ni l(r pre $ă0 te de art. ;F1;@< eGistă, pe l:n3ă ( $ariantă tip, 'i ( $ariantă atenată, atnci c:nd s2iectl acti$ este n nc%i(nar. Celelalte inrac%ini pre0intă 'i $ariant e a3ra$at e. I). Sancţiuni

De re3lă, este pre$ă0tă pedeapsa /ncis(rii. La inrac%inile pre$ă0te de art . ; * al in. 5)6 'i a rt. ;@< alin. 5)6, 5;6 'i 5>6 C .pen., pedeapsa /ncis (rii es te alt ernati$ ă c cea a amen0ii .

Spe%e ). Ce inrac%ine se p(ate re%ine /n sarcina p(li%istli /nsărcinat c e$iden%a pr(cesel(r1$er2ale de c(ntra$en%ie 'i $al(riicarea l(r prin dare /n p lată , d e a n1' i /n depl ini timp de p este n a n ace astă (2li3a%ie, c rmarea că amen0i c(ntra$en%i(nale de peste )@< de mili(ane lei s1a prescrisQ ;. Cm p(ate i caliicată =ridic apta 'eli p(stli de p(li %ie de a să$:r 'i a cte de $ i(le n%ă c(ntr a n ei p ers( ane, /ntr c:t n s1a pre0entat la cemările anteri(are, pentr a i cercetat /ntr1( ca0ă alată /n crs de rmărire penalăQ >. Cm p(ate i /ncadrată apta ni pr(es(r, mem2r al c(misiei de 2acalareat 'i eGaminat(r /n cadrl acelei c(misii, de a i primit de la d(ă din pers(anele ce s1a pre0entat la eGamenl de 2acal areat di$ers e s me de 2ani, /n sc (pl de a le as i3ra re'i ta la acel eGamenQ . Este c(rectă re%inerea art. ) alin. 5;6 C.pen. /n sarcina incl pat li c(nd amna t p ent r i nra c%i nea de l are de mită , c  m (ti $a%ia că (l(asele pr(mise a (st date lteri(r /n rateQ @. Inclpatl, a$(cat, a (st trimis /n =decată pentr inrac %inea de lare de mită, re%in:nd1se aptl că a pretins 'i primit de la n client sme de 2ani /n pls a%ă de cele sta2ilite prin c(ntract drept (n(rariQ Ce $a decide instan%aQ F. Ce se $a re%ine /n sarcina celi care a (erit nei secretare ( ctie c 2(m2(ane, pentr a1i eli2era ( ade$erin%ăQ . Cm p(ate i /ncadrată =ridic apta nei pers(ane care a pre tin s ' i pri mit ( sm ă de 2an i, lăs :nd să se /n% ele a3ă că pri n inlen%a sa $a asi3ra intrarea la lice a ni t:nărQ +. La dala de >< septem2rie ;<< s1a sstras din dep(0itl nei nită%i ( cantitate mare de 3resie. /n rma cercetăril(r eectate, (r3anele =diciare a a=ns la c(ncl0ia că at(rl aptei este A.D. /n crsl cercetăril(r, acesta a recn(sct apta 'i a declarat că a pt t ss tra 3e 3res ia, de( arec e ) 1a mit it pe pa0n ic, pen tr a n  inter$eni. Inclpatl a (st trimis /n =decată pentr inrac%inea de

/ntre2ări ). Care este s2iectl acti$ al inrac%inii de a20 /n ser$ici c(ntra interesel(r pers(anel(rQ ;. Care este s2iectl pasi$ al inrac%inii de a20 de ser$ici prin / n3rădir ea n( r drep triQ >. Care este elementl material al inrac%inii de a20 /n ser$ici c(ntra interesel(r p2liceQ . Care este rmarea imediată a inrac%inii de ne3li=en%ă /n ser$iciQ @. Care este elementl material al inrac%inii de prtare a20i$ăQ F. /n ce c(nstă dieren%a /ntre inrac%inea de l($ire sa a/te $i(len%e 'i cea de prtare a20i$ăQ . Care este dieren%a /ntre inrac%inea de ne3li=en%ă /n păs trarea secretli de stat 5art. ;@; C.pen.6 'i cea de di$l3are a secretli care periclitea0ă si3ran%a statli 5art. )F* C. pen.6Q +. Cine p(ate i s2iect acti$ al inrac%inii de lare de mităQ *. /n ce c(nstă elementl material al inrac%inii de lare de mităQ )<. Care este elementl material al inrac%inii de dare de mităQ )). /n ce c(nstă dieren%a /ntre inrac%inea de lare de mită 'i inrac%inea de primire de (l(ase nec$eniteQ );. Care este sanc%inea pre$ă0tă pentr cel care (eră (l(ase nec$eniteQ )>. Cine p(ate i s2iect acti$ al inrac%inii de traic de inlen%ăQ ). Care este dieren%a /ntre inrac%inea de traic de inlen%ă 'i cea de /n'elăcineQ

rt caliicat /n c(ncrs c cea de dare de mită. Inclpatl a in$(cat că pentr inrac%inea de dare de mită 2eneicia0ă de ca0a specială de /nlătrare a răspnderii penale, /ntrc:t a denn%at apta. P(ate i re%intă această apărareQ *. Inclpatl, direct(r de 2ancă, a pretins sme de 2ani ni client, /n sc(pl ac(rdării ni credit, pentr care respecti$l client /nde1 plinea c(ndi%iile necesare. Inclpatl a (st trimis /n =decată pentr inrac%inea de a20 /n ser$iciQ Ce $a tre2i să dispnă instan%aQ

Teste 3rilă ). Inrac%inea de a20 /n ser$ici c(ntra interesel(r p2lice pre0intă c(nsecin%e de(se2it de 3ra$e 'i dacă! a6 se ca0ea0ă ( tl2rare /nsemnată a 2nli mers al ni (r3an sa al nei instit%ii de stat, (ri al nei alte nită%i din cele la care se reeră art. )@ C.pen., sa ( pa32ă patrim(nili acesteia mai mare de )<<.<<< 26 se ca0 ea0ă  n pre= dici mai mic de )<< .<<< l eic6 se ca0ea0ă ni (r3an sa nei instit%ii de stat, (ri nei alte nită%i din cele la care se reeră art. )@ C.pen. ( pa32ă mai mare de ;<<.<<< lei. ;. Ne3li=en%a /n ser$ici 5art. ;* C.pen.6 se să$:r'e'te! a6 nmai din clpă 26 nmai c inten%iec6 at:t c inten%ie, c:t 'i din clpă. >. Inrac%inea de prtare a20i$ă! a6 a2s(ar2e /n m(d natral inrac%inea de l($iri sa alte $i(len%e 26 int ră /n c(nc rs c inr ac% in ea de l($i ri sa alt e $ i(l en% e 5art. )+< C.pen.6c6 n intră /n c(ncrs c inrac%inile de $ătămare c(i(rală 'i $ătămare c(rp(rală 3ra$ă. . /n ca0l inrac%inii de lare de mită 5art. ;@ C.pen.6 (l(sl in=st! a6 tre2ie /n m(d (2li3at(ri să ie determinat /n ca0l accep1 tării pr(misinii-

Spe%e ). Ce inrac%ine se p(ate re%ine /n sarcina p(li%istli /nsărcinat c e$iden%a pr(cesel(r1$er2ale de c(ntra$en%ie 'i $al(riicarea l(r prin dare /n p lată , d e a n1' i /n depl ini timp de p este n a n ace astă (2li3a%ie, c rmarea că amen0i c(ntra$en%i(nale de peste )@< de mili(ane lei s1a prescrisQ ;. Cm p(ate i caliicată =ridic apta 'eli p(stli de p(li %ie de a să$:r 'i a cte de $ i(le n%ă c(ntr a n ei p ers( ane, /ntr c:t n s1a pre0entat la cemările anteri(are, pentr a i cercetat /ntr1( ca0ă alată /n crs de rmărire penalăQ >. Cm p(ate i /ncadrată apta ni pr(es(r, mem2r al c(misiei de 2acalareat 'i eGaminat(r /n cadrl acelei c(misii, de a i primit de la d(ă din pers(anele ce s1a pre0entat la eGamenl de 2acal areat di$ers e s me de 2ani, /n sc (pl de a le as i3ra re'i ta la acel eGamenQ . Este c(rectă re%inerea art. ) alin. 5;6 C.pen. /n sarcina incl pat li c(nd amna t p ent r i nra c%i nea de l are de mită , c  m (ti $a%ia că (l(asele pr(mise a (st date lteri(r /n rateQ @. Inclpatl, a$(cat, a (st trimis /n =decată pentr inrac %inea de lare de mită, re%in:nd1se aptl că a pretins 'i primit de la n client sme de 2ani /n pls a%ă de cele sta2ilite prin c(ntract drept (n(rariQ Ce $a decide instan%aQ F. Ce se $a re%ine /n sarcina celi care a (erit nei secretare ( ctie c 2(m2(ane, pentr a1i eli2era ( ade$erin%ăQ . Cm p(ate i /ncadrată =ridic apta nei pers(ane care a pre tin s ' i pri mit ( sm ă de 2an i, lăs :nd să se /n% ele a3ă că pri n inlen%a sa $a asi3ra intrarea la lice a ni t:nărQ +. La dala de >< septem2rie ;<< s1a sstras din dep(0itl nei nită%i ( cantitate mare de 3resie. /n rma cercetăril(r eectate, (r3anele =diciare a a=ns la c(ncl0ia că at(rl aptei este A.D. /n crsl cercetăril(r, acesta a recn(sct apta 'i a declarat că a pt t ss tra 3e 3res ia, de( arec e ) 1a mit it pe pa0n ic, pen tr a n  inter$eni. Inclpatl a (st trimis /n =decată pentr inrac%inea de

26 p(ate c( nsta /nt r1n /mpr mtc6 n p(ate c(nsta /n eectarea nei plă%i de către mitit(r pen tr cel mitit. @. Elementl material al inrac%inii de lare de mită 5art. ;@ C.pen.6 p(ate c(nsta /n! a6 darea de 2ani (ri alte (l(ase 26 pr(misi nea s a (er irea de 2ani c6 acceptarea pr(misinii n(r (l(ase. i. C(nstr:n3erea rnitit(r/i de către cel care a lat mită de a să$:r'i această apta este! a6 ( ca0ă de nepedepsire 26 ( ca0 ă care /nlătr ă carac terl penal al ap teic6 ( ca0ă de redcere a pedepsei. . La inrac%inea de dare de mită 5art. ;@@ C.pen.6 elementl material al aptei! a6 se să$:r'e'te d(ar anteri(r eectării sa neeectării actli de ser$ici 26 se să $:r'e' te d (ar  lteri (r e ectă rii sa n eeect ării actl i de ser$icic6 se p(ate să$:r'i ie anteri(r, ie lteri(r eectării sa neeec tării actli de ser$ici.

rt caliicat /n c(ncrs c cea de dare de mită. Inclpatl a in$(cat că pentr inrac%inea de dare de mită 2eneicia0ă de ca0a specială de /nlătrare a răspnderii penale, /ntrc:t a denn%at apta. P(ate i re%intă această apărareQ *. Inclpatl, direct(r de 2ancă, a pretins sme de 2ani ni client, /n sc(pl ac(rdării ni credit, pentr care respecti$l client /nde1 plinea c(ndi%iile necesare. Inclpatl a (st trimis /n =decată pentr inrac%inea de a20 /n ser$iciQ Ce $a tre2i să dispnă instan%aQ

Teste 3rilă ). Inrac%inea de a20 /n ser$ici c(ntra interesel(r p2lice pre0intă c(nsecin%e de(se2it de 3ra$e 'i dacă! a6 se ca0ea0ă ( tl2rare /nsemnată a 2nli mers al ni (r3an sa al nei instit%ii de stat, (ri al nei alte nită%i din cele la care se reeră art. )@ C.pen., sa ( pa32ă patrim(nili acesteia mai mare de )<<.<<< 26 se ca0 ea0ă  n pre= dici mai mic de )<< .<<< l eic6 se ca0ea0ă ni (r3an sa nei instit%ii de stat, (ri nei alte nită%i din cele la care se reeră art. )@ C.pen. ( pa32ă mai mare de ;<<.<<< lei. ;. Ne3li=en%a /n ser$ici 5art. ;* C.pen.6 se să$:r'e'te! a6 nmai din clpă 26 nmai c inten%iec6 at:t c inten%ie, c:t 'i din clpă. >. Inrac%inea de prtare a20i$ă! a6 a2s(ar2e /n m(d natral inrac%inea de l($iri sa alte $i(len%e 26 int ră /n c(nc rs c inr ac% in ea de l($i ri sa alt e $ i(l en% e 5art. )+< C.pen.6c6 n intră /n c(ncrs c inrac%inile de $ătămare c(i(rală 'i $ătămare c(rp(rală 3ra$ă. . /n ca0l inrac%inii de lare de mită 5art. ;@ C.pen.6 (l(sl in=st! a6 tre2ie /n m(d (2li3at(ri să ie determinat /n ca0l accep1 tării pr(misinii-

Capit(ll II Inrac%ini care /mpiedică /năptirea =sti%iei Caracteri0are 3enerală a capit(lli I. O2iectl (cr(tirii penale ). !biectul 9uridic. Inrac%inile din acest capit(l a ca (2iect =ri dic 3ene ric rela %iil e s( cial e p ri$i nd / năp tir ea =st i%ie i, 2na nc%i(nare a acesteia. /ntrc:t prin intermedil n(r inrac%ini snt (cr(tite 'i alte $al(ri, eGistă 'i n (2iect =ridic secndar, c(nst:nd /n rela%iile s(ciale pri$ind (cr(tirea inte3rită%ii i0ice, sănă tă%ii 5art. ;), art. ;F ) C.pen.6 sa li2ertă%ii pers(anei 5art. ;F<, art. ;@* 'i art. ;FF, art. ;) C.pen.6. ;. !biectul material. /n 3eneral, aceste inrac%ini n a (2iect material. C:nd snt apărate 'i alte $al(ri, precm $ia%a sa inte3ri tatea i0ică a pers(anei, (2iectl material p(ate c(nsta /n c(rpl pers(anei 5de eGempl , art. ;F, ar t. ;F ) C.pen.6. Inrac%inea pre $ă0tă de art. ;; C.pen. are t(tdeana (2iect material, repre0entat prin /nscr isl emis de ( r3an l de rmă rire penal ă sa  de inst an%ă , sa alt (r3an de =risdic%ie. II. Subiecţii in-racţiunii

). Subiectul acti' n este, de re3lă, circmstan%ial. La nele inrac%ini, s2iectl acti$ tre2ie să ie caliicai! mart(r, eGpert, sa interpret pentr inrac%inea pre$ă0tă de art. ;F< C.pen.nc%i(narl p2lic pentr art. ;F> C.pen.- pers(ană alată /n stare de re%inere sa de%inere pentr art. ;F* C.pen. Participa%ia este p(si2ilă la ma=(ri tatea in rac%inil (r. ;. Subiectul pasi $ pr inci pal este stat l p rin (r3an l =di ciar a cări acti$itate a (st psă /n peric(l. P(ate eGista 'i n s2iect pasi$ secnd ar 5 adiace nt6! pers( ana  i0ică ce s p(rtă c(nsec in%el e tl2răril(r ce apar /n /năptirea =sti%iei 5art. ;@*, art. ;F<, art. ;F), art. ;F)U, art. ;FF, art. ;F, art. ;F ) C.pen.6- =decăt(rl.

26 p(ate c( nsta /nt r1n /mpr mtc6 n p(ate c(nsta /n eectarea nei plă%i de către mitit(r pen tr cel mitit. @. Elementl material al inrac%inii de lare de mită 5art. ;@ C.pen.6 p(ate c(nsta /n! a6 darea de 2ani (ri alte (l(ase 26 pr(misi nea s a (er irea de 2ani c6 acceptarea pr(misinii n(r (l(ase. i. C(nstr:n3erea rnitit(r/i de către cel care a lat mită de a să$:r'i această apta este! a6 ( ca0ă de nepedepsire 26 ( ca0 ă care /nlătr ă carac terl penal al ap teic6 ( ca0ă de redcere a pedepsei. . La inrac%inea de dare de mită 5art. ;@@ C.pen.6 elementl material al aptei! a6 se să$:r'e'te d(ar anteri(r eectării sa neeectării actli de ser$ici 26 se să $:r'e' te d (ar  lteri (r e ectă rii sa n eeect ării actl i de ser$icic6 se p(ate să$:r'i ie anteri(r, ie lteri(r eectării sa neeec tării actli de ser$ici.

Capit(ll II Inrac%ini care /mpiedică /năptirea =sti%iei Caracteri0are 3enerală a capit(lli I. O2iectl (cr(tirii penale ). !biectul 9uridic. Inrac%inile din acest capit(l a ca (2iect =ri dic 3ene ric rela %iil e s( cial e p ri$i nd / năp tir ea =st i%ie i, 2na nc%i(nare a acesteia. /ntrc:t prin intermedil n(r inrac%ini snt (cr(tite 'i alte $al(ri, eGistă 'i n (2iect =ridic secndar, c(nst:nd /n rela%iile s(ciale pri$ind (cr(tirea inte3rită%ii i0ice, sănă tă%ii 5art. ;), art. ;F ) C.pen.6 sa li2ertă%ii pers(anei 5art. ;F<, art. ;@* 'i art. ;FF, art. ;) C.pen.6. ;. !biectul material. /n 3eneral, aceste inrac%ini n a (2iect material. C:nd snt apărate 'i alte $al(ri, precm $ia%a sa inte3ri tatea i0ică a pers(anei, (2iectl material p(ate c(nsta /n c(rpl pers(anei 5de eGempl , art. ;F, ar t. ;F ) C.pen.6. Inrac%inea pre $ă0tă de art. ;; C.pen. are t(tdeana (2iect material, repre0entat prin /nscr isl emis de ( r3an l de rmă rire penal ă sa  de inst an%ă , sa alt (r3an de =risdic%ie. II. Subiecţii in-racţiunii

). Subiectul acti' n este, de re3lă, circmstan%ial. La nele inrac%ini, s2iectl acti$ tre2ie să ie caliicai! mart(r, eGpert, sa interpret pentr inrac%inea pre$ă0tă de art. ;F< C.pen.nc%i(narl p2lic pentr art. ;F> C.pen.- pers(ană alată /n stare de re%inere sa de%inere pentr art. ;F* C.pen. Participa%ia este p(si2ilă la ma=(ri tatea in rac%inil (r. ;. Subiectul pasi $ pr inci pal este stat l p rin (r3an l =di ciar a cări acti$itate a (st psă /n peric(l. P(ate eGista 'i n s2iect pasi$ secnd ar 5 adiace nt6! pers( ana  i0ică ce s p(rtă c(nsec in%el e tl2răril(r ce apar /n /năptirea =sti%iei 5art. ;@*, art. ;F<, art. ;F), art. ;F)U, art. ;FF, art. ;F, art. ;F ) C.pen.6- =decăt(rl.

pr(cr(rl sa n (r3an de cercetare penală, p(li%ist sa =andarm, /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. ;;U Cpen. III. "ocul 1i timpul să'r1irii in-racţiunii n pre0intă rele$an%ă. IV. Situaţia premisă

#nele inrac%ini din acest capit(l prespn ( sita%ie premisă, ca de eGempl! eGisten%a nei ca0e ci$ile, penale sa disciplinare /n ca0l art. ;F<, art. ;F)- eGisten%a stării de re%inere sa de%inere pentr art. ;F*, art. ;< Cpen. V. "atura obiecti'ă Elementul material c(nstă, de re3lă, /ntr1( ac%ine, dar p(ate c(nsta 'i /n inac%ini 5art. ;F;, art. ;F>, art. ;F@6. ?roiarea imediată principală c(nstă /n pnerea /n prime=die a 2nei nc%i(nări a =sti%iei. La nele inrac%ini, alătri de rmarea imediată principală, se p(ate pr(dce 'i ( rmare adia1 centă c(nst:nd /ntr1( $ătămare adsă s2iectli pasi$ secndar 5art. ;F, art. ;FUC.pen.6. "e+ătura de cau,alitate. Cele mai mlte incriminări din capit(l repre0intă inrac%ini de peric(l 'i, /n c(nsecin%ă, le3ătra de ca0alitate re0ltă implicit. /n ca0l /n care eGisten%a aptei este c(ndi%i(nată de pr(dcerea ni re0ltat 5spre eGempl, t(rtra care a a$t ca rmare m(artea $ictimei6, rap(rtl dintre elementl material 'i rmarea imediată 5decesl $ictimei /n eGempll ante1 ri(r6 tre2ie sta2ilit. VI. "atura subiecti'ă Vino'ăţia. De re3lă, (rma de $in($ă%ie pentr aceste inrac1 %ini este inten%ia, directă sa indirectă. EGistă 'i inrac%ini nde $in($ă%ia p(ate c(nsta at:t /n inten%ie, c:t 'i /n clpă 5art. ;F;, art. ;F>, art. ;F@ Cpen.6. ;obilul 'i scopul n pre0intă rele$an%ă, c ( sin3ră eGcep%ie! /n ca0l neia dintre m(dalită%ile t(rtrii, apta are ca res(rt Bn m(ti$ 2a0at pe ( (rmă de discriminare (ricare ar i ea.


Tentati$a este pedepsită /n ca0l inrac%inil(r pre$ă0te de art. ;F) ), art. ;F ), art. ;< alin. 5)6, 5;6, 5>6. Inrac%inile nde (rma de $in($ă%ie este clpa n snt sscepti2ile de a /m2răca (rma tentati$ei. Cele mai mlte din inrac%inile acesti capit(l se p(t să$:r'i /n (rmă c(ntinată. Inrac%inea pre$ă0tă de ari. ;FF este c(ntină. VIII. Variante

#nele inrac%ini a d(ar $ariantă tip 5art. ;F)U, art. ;F@, art. ;F, art. ;F+, art. ;;6, altele a c:te ( $ariantă asimilată 5art. ;F) 'i art. ;;U6, iar /n nele ca0ri eGistă $ariante a3ra$ate 5art. ;@*, art. ;F>, art. ;FF, art. ;F^ art. ;F*, art, ;<, art. ;)6. VI. Sancţiuni

De re3lă, este pre$ă0tă pedeapsa /ncis(rii. La nele inrac1 %ini, pedeapsa /ncis(rii este alternati$ă c cea a amen0ii. /n cadrl n(r inrac%ini snt pre$ă0te ca0e de nepedepsire art. ;F< alin. 5)6, art. ;F; alin. 5;6, 5>69, sa de redcere a pedepsei art. ;@* alin. 5>6, art. ;F< alin. 5>6 Cpen..

/ntre2ări ). Ce se /n%ele3e prin n(%inea de Bpr(2e mincin(aseQ ;. Care snt m(dalită%ile le3ale de să$:r'ire a inrac%inii de denn%are cal(mni(asăQ >. Cine p(ale i s2iect pasi$ al inrac%inii de mărtrie minci n(asăQ . /n ce c(nstă cla0a de impnitate /n ca0l inrac%inii de mărtrie mincin(asăQ @. Care este dieren%a /ntre inrac%inea de /ncercare de a determina mărtria mincin(asă 'i cea de tentati$ă la mărtria mincin(asăQ F. Care este s2iectl pasi$ al inrac%inii de /mpiedicare a participării /n pr(cesQ

pr(cr(rl sa n (r3an de cercetare penală, p(li%ist sa =andarm, /n ca0l inrac%inii pre$ă0te de art. ;;U Cpen. III. "ocul 1i timpul să'r1irii in-racţiunii n pre0intă rele$an%ă. IV. Situaţia premisă

#nele inrac%ini din acest capit(l prespn ( sita%ie premisă, ca de eGempl! eGisten%a nei ca0e ci$ile, penale sa disciplinare /n ca0l art. ;F<, art. ;F)- eGisten%a stării de re%inere sa de%inere pentr art. ;F*, art. ;< Cpen. V. "atura obiecti'ă Elementul material c(nstă, de re3lă, /ntr1( ac%ine, dar p(ate c(nsta 'i /n inac%ini 5art. ;F;, art. ;F>, art. ;F@6. ?roiarea imediată principală c(nstă /n pnerea /n prime=die a 2nei nc%i(nări a =sti%iei. La nele inrac%ini, alătri de rmarea imediată principală, se p(ate pr(dce 'i ( rmare adia1 centă c(nst:nd /ntr1( $ătămare adsă s2iectli pasi$ secndar 5art. ;F, art. ;FUC.pen.6. "e+ătura de cau,alitate. Cele mai mlte incriminări din capit(l repre0intă inrac%ini de peric(l 'i, /n c(nsecin%ă, le3ătra de ca0alitate re0ltă implicit. /n ca0l /n care eGisten%a aptei este c(ndi%i(nată de pr(dcerea ni re0ltat 5spre eGempl, t(rtra care a a$t ca rmare m(artea $ictimei6, rap(rtl dintre elementl material 'i rmarea imediată 5decesl $ictimei /n eGempll ante1 ri(r6 tre2ie sta2ilit. VI. "atura subiecti'ă Vino'ăţia. De re3lă, (rma de $in($ă%ie pentr aceste inrac1 %ini este inten%ia, directă sa indirectă. EGistă 'i inrac%ini nde $in($ă%ia p(ate c(nsta at:t /n inten%ie, c:t 'i /n clpă 5art. ;F;, art. ;F>, art. ;F@ Cpen.6. ;obilul 'i scopul n pre0intă rele$an%ă, c ( sin3ră eGcep%ie! /n ca0l neia dintre m(dalită%ile t(rtrii, apta are ca res(rt Bn m(ti$ 2a0at pe ( (rmă de discriminare (ricare ar i ea.

. Care este dieren%a /ntre inrac%inea de nedenn%are a n(r inrac%ini 5art. ;F; C.pen.6 'i cea de nedenn%are Om. i < C.pen.6Q +. Care este (rma de $in($ă%ie /n ca0l inrac%inii de (mi sinea sesi0ării (r3anel(r =diciareQ *. Care este elementl material al inrac%inii de a$(ri0area inract(rliQ )<. Care este dieren%a /ntre inrac%inea de a$(ri0area inrac t(rli 'i cea de tăinireQ )). /n ce c(nstă dieren%a /ntre rmăt(arele d(ă inrac%ini! (misinea de a /ncn('tin%a (r3anele =diciare 'i (misinea sesi 0ării (r3anel(r =diciareQ );. /n ce c(nstă elementl material a inrac%inii de arestare nele3ală 'i cercetare a20i$ăQ )>. Cine p(ate i s2iect pasi$ al inrac%inii de spnere la rele tratamenteQ ). Cine p(ate i s2iect acti$ al inrac%inii de t(rtrăQ )@. Care este dieren%a /ntre inrac%inea de t(rtră 'i cea de prtare a20i$ăQ )F. /n ce c(nstă elementl material al inrac%inii de represine nedreaptăQ ). Care este dieren%a /ntre inrac%inea de spnere la rele tratamente 5art. ;F C.pen.6 'i cea de represine nedreaptă 5art. ;F+ C.pen.6Q )+. Care este sita%ia premisă la inrac%inea de e$adareQ )*. Cine p(ate t s2iect acti$ la inrac%inea de /nlesnirea e$adăriiQ ;<. /n ce c(nstă elementl material al inrac%inii de nerespec1 larea (tăr:ril(r =decăt(re'tiQ ;). /n ce c(nstă elementl materia al inrac%inii de re%inere sa distr3ere de /nscrisri 5art. ;; C.pen.6Q


Tentati$a este pedepsită /n ca0l inrac%inil(r pre$ă0te de art. ;F) ), art. ;F ), art. ;< alin. 5)6, 5;6, 5>6. Inrac%inile nde (rma de $in($ă%ie este clpa n snt sscepti2ile de a /m2răca (rma tentati$ei. Cele mai mlte din inrac%inile acesti capit(l se p(t să$:r'i /n (rmă c(ntinată. Inrac%inea pre$ă0tă de ari. ;FF este c(ntină. VIII. Variante

#nele inrac%ini a d(ar $ariantă tip 5art. ;F)U, art. ;F@, art. ;F, art. ;F+, art. ;;6, altele a c:te ( $ariantă asimilată 5art. ;F) 'i art. ;;U6, iar /n nele ca0ri eGistă $ariante a3ra$ate 5art. ;@*, art. ;F>, art. ;FF, art. ;F^ art. ;F*, art, ;<, art. ;)6. VI. Sancţiuni

De re3lă, este pre$ă0tă pedeapsa /ncis(rii. La nele inrac1 %ini, pedeapsa /ncis(rii este alternati$ă c cea a amen0ii. /n cadrl n(r inrac%ini snt pre$ă0te ca0e de nepedepsire art. ;F< alin. 5)6, art. ;F; alin. 5;6, 5>69, sa de redcere a pedepsei art. ;@* alin. 5>6, art. ;F< alin. 5>6 Cpen..

/ntre2ări ). Ce se /n%ele3e prin n(%inea de Bpr(2e mincin(aseQ ;. Care snt m(dalită%ile le3ale de să$:r'ire a inrac%inii de denn%are cal(mni(asăQ >. Cine p(ale i s2iect pasi$ al inrac%inii de mărtrie minci n(asăQ . /n ce c(nstă cla0a de impnitate /n ca0l inrac%inii de mărtrie mincin(asăQ @. Care este dieren%a /ntre inrac%inea de /ncercare de a determina mărtria mincin(asă 'i cea de tentati$ă la mărtria mincin(asăQ F. Care este s2iectl pasi$ al inrac%inii de /mpiedicare a participării /n pr(cesQ

Spe%e ). S1a re%int /n apt că, /n timp ce era adiat de pr(cr(r /n le3ătră c să$:r'irea nei inrac%ini de t:lărie, /n m(mentl /n care i s1a pre0entat declara%ia spre a i semnată, inclpatl a in(t(1 t(lit1( 'i a rpt1(, spn:nd că n c(respnde ade$ărli. Parcetl a re%int pentr această aptă /n sarcina inclpatli, pe l:n3ă inrac %inea de t:lărie, 'i pe cea de sstra3ere sa distr3ere de /nscrisri. pre$ă0tă de art. ;; C. pen. Este c(r ectă /ncadrarea =ridicăQ ;. S1a re%int, /n apt, că inclpata a /mpiedicat1( pe partea $ătămată să (l(sească n teren aspra căria aceasta sese psă /n p(sesie, /n 2a0a nei (tăr:ri =decăt(re'ti rămase deiniti$e, iar pe eGe ct (r l =d ecă t(r esc )1a /mp ied ica t s ă p nă /n eGe ct are această (tăr:re, ără a (l(si $i(len%e sa amenin%ări. Prima instan%ă a acitat1( pe inclpată c m(ti$area că neeGist:nd $i(len%e sa amenin%ări apta n repre0intă inrac%ine. Este c(rectă s(l%iaQ >. S.C. a c(nds n at(trism ără a p(seda permis de c(n dcere, iind cercetat penal. /n cadrl adieril(r, mart(rl &.". a ăct declara%ii nec(respn0ăt(are ade$ărli, arăt:nd că /n reali tate el a c(nds at(trisml la acea dală. Ce inrac%ine se $a re%ine /n sarcina li &.".Q . /n sarcina inclpatli s1a re%int inrac%inea de mărtrie mincin(asă alătri de alte inrac%ini, /ntrc:t ini%ial a a$t /n d(sar, anteri(r eGtinderii penale, calitatea de mart(r 'i, /n această calitate, a dat declara%ii nec(respn0ăt(are ade$ărli. Este c(rectă /ncadrarea =ridicăQ @. Inclpatl P.A. a (st trimis /n =decată pentr inrac%inea de cercetare a20i$ă, re%in:nd1se că a aplicat mai mlte l($itri c 2ast(nl de cacic peste palme 'i 2ra%e ni min(r, pentr a1) determina să recn(ască să$:r'irea ni rt. Inclpatl s1 a apărat, arăt:nd că n snt /ntrnite elementele c(nstitti$e ale acestei inrac%ini, de(arece n s1a ac%i(nat c inten%ia de a (2%ine decla ra%ii /ntrc:t la m(mentl să$:r'irii aptei n eGista n cadr pr(ce sal, /mp(t ri$a min(r li neii nd / ncept ă rm ărire a pen ală. Ce ar tre2i să decidă instan%aQ

. Care este dieren%a /ntre inrac%inea de nedenn%are a n(r inrac%ini 5art. ;F; C.pen.6 'i cea de nedenn%are Om. i < C.pen.6Q +. Care este (rma de $in($ă%ie /n ca0l inrac%inii de (mi sinea sesi0ării (r3anel(r =diciareQ *. Care este elementl material al inrac%inii de a$(ri0area inract(rliQ )<. Care este dieren%a /ntre inrac%inea de a$(ri0area inrac t(rli 'i cea de tăinireQ )). /n ce c(nstă dieren%a /ntre rmăt(arele d(ă inrac%ini! (misinea de a /ncn('tin%a (r3anele =diciare 'i (misinea sesi 0ării (r3anel(r =diciareQ );. /n ce c(nstă elementl material a inrac%inii de arestare nele3ală 'i cercetare a20i$ăQ )>. Cine p(ate i s2iect pasi$ al inrac%inii de spnere la rele tratamenteQ ). Cine p(ate i s2iect acti$ al inrac%inii de t(rtrăQ )@. Care este dieren%a /ntre inrac%inea de t(rtră 'i cea de prtare a20i$ăQ )F. /n ce c(nstă elementl material al inrac%inii de represine nedreaptăQ ). Care este dieren%a /ntre inrac%inea de spnere la rele tratamente 5art. ;F C.pen.6 'i cea de represine nedreaptă 5art. ;F+ C.pen.6Q )+. Care este sita%ia premisă la inrac%inea de e$adareQ )*. Cine p(ate t s2iect acti$ la inrac%inea de /nlesnirea e$adăriiQ ;<. /n ce c(nstă elementl material al inrac%inii de nerespec1 larea (tăr:ril(r =decăt(re'tiQ ;). /n ce c(nstă elementl materia al inrac%inii de re%inere sa distr3ere de /nscrisri 5art. ;; C.pen.6Q

F. C (ca0ia de02aterii la n(tariat a nei sccesini, na dintre inclpate s1a declarat nică m('tenit(are, de'i 'tia că decedata mai a$sese ( nep(ată alată /n străinătate, iar cealaltă a declarat că a (st $ecină c dencta 'i 'tie că aceasta n mai are rde. /n sarcina primei inclpate s8a re%int inrac%ine a de als /n declara%ii , iar /n sarcina celei de a d(a, inrac%inea de mărtrie mincin(asă. Snt c(recte /ncadrările =ridiceQ /este +rilă . /n ca0l Bdenn%ării cal(mni(ase 5art. ;@* C.pen.6 /n$i nirea mincin(asă! a6 se p(ate reeri la ( aptă care ar eGpne pers(ana ia ( sanc%i ne disciplinară 26 se p( ate re eri l a să$:r 'irea nei c (ntra$en %iic6 se p(ate reeri d(ar la să$:r'irea nei inrac%ini.

;. Retra3erea mărtriei mincin(ase /nainte de arestarea incl pat li sa, /n t(at e ca 0e le, /nai nte de pr(n n%a rea nei (tă r:ri (ri a nei alte s(l%ii ca rmare a mărtriei mincin(ase, repre0intă ( ca0ă de! a6 impnitate 26 redcer e a p edepsei c(n(rm art. F C.p en.c6 ( ca0ă de /nlătrare a caracterli penal al aptei. >. S2iect acti$ al inrac%inii de Bmărtrie mincin(asă este! a6 d(ar mart(rl 26 mart(rl sa pers( ana care /ncearcă să1) det ermine pe mart(r să dea declara%ii mincin(asec6 mart(rl, eGpertl sa interpretl. . /ncercarea de a determina ( pers(ană, prin c(rpere, să dea declara%ii alse /ntr1( ca0ă /n care are calitatea de mart(r repre 0intă! a6 insti3are la mărtrie mincin(asă 26 at( rat la i nra c%in ea d e /n cerca re de a deter mina mărt ria mincin(asăc6 insti3are la /ncercarea de a determina mărtria mincin(asă.

Spe%e ). S1a re%int /n apt că, /n timp ce era adiat de pr(cr(r /n le3ătră c să$:r'irea nei inrac%ini de t:lărie, /n m(mentl /n care i s1a pre0entat declara%ia spre a i semnată, inclpatl a in(t(1 t(lit1( 'i a rpt1(, spn:nd că n c(respnde ade$ărli. Parcetl a re%int pentr această aptă /n sarcina inclpatli, pe l:n3ă inrac %inea de t:lărie, 'i pe cea de sstra3ere sa distr3ere de /nscrisri. pre$ă0tă de art. ;; C. pen. Este c(r ectă /ncadrarea =ridicăQ ;. S1a re%int, /n apt, că inclpata a /mpiedicat1( pe partea $ătămată să (l(sească n teren aspra căria aceasta sese psă /n p(sesie, /n 2a0a nei (tăr:ri =decăt(re'ti rămase deiniti$e, iar pe eGe ct (r l =d ecă t(r esc )1a /mp ied ica t s ă p nă /n eGe ct are această (tăr:re, ără a (l(si $i(len%e sa amenin%ări. Prima instan%ă a acitat1( pe inclpată c m(ti$area că neeGist:nd $i(len%e sa amenin%ări apta n repre0intă inrac%ine. Este c(rectă s(l%iaQ >. S.C. a c(nds n at(trism ără a p(seda permis de c(n dcere, iind cercetat penal. /n cadrl adieril(r, mart(rl &.". a ăct declara%ii nec(respn0ăt(are ade$ărli, arăt:nd că /n reali tate el a c(nds at(trisml la acea dală. Ce inrac%ine se $a re%ine /n sarcina li &.".Q . /n sarcina inclpatli s1a re%int inrac%inea de mărtrie mincin(asă alătri de alte inrac%ini, /ntrc:t ini%ial a a$t /n d(sar, anteri(r eGtinderii penale, calitatea de mart(r 'i, /n această calitate, a dat declara%ii nec(respn0ăt(are ade$ărli. Este c(rectă /ncadrarea =ridicăQ @. Inclpatl P.A. a (st trimis /n =decată pentr inrac%inea de cercetare a20i$ă, re%in:nd1se că a aplicat mai mlte l($itri c 2ast(nl de cacic peste palme 'i 2ra%e ni min(r, pentr a1) determina să recn(ască să$:r'irea ni rt. Inclpatl s1 a apărat, arăt:nd că n snt /ntrnite elementele c(nstitti$e ale acestei inrac%ini, de(arece n s1a ac%i(nat c inten%ia de a (2%ine decla ra%ii /ntrc:t la m(mentl să$:r'irii aptei n eGista n cadr pr(ce sal, /mp(t ri$a min(r li neii nd / ncept ă rm ărire a pen ală. Ce ar tre2i să decidă instan%aQ

@. Inrac%inea de /ncercare de a determina mărtria mincin(asă! a6 se p(ate să$:r'i 'i printr1( inac%ine 26 se p(a te să$: r'i 'i pri n c (n$ in3 erea mart (r li să dea de clara%ii mincin(asec6 se p(ate să$:r'i prin c(rpere sa c(nstr:n3ere. F. Omisinea sesi0ării (r3anel(r =diciare 5art. ;F> C.pen.6 se p(ate c( mite din pnct de $edere al $in($ă%i ei! a6 nmai c inten%ie 26 nmai din clpăc6 at:t c inten%ie, c:t 'i din clpă. . A=t(rl dat ăptit(rli, /n rma nei /n%ele3eri a$te c acesta anteri(r să$:r'irii aptei, pentr 0ădărnicirea rmăririi penale, a =decă%ii sa a eGectării pedepsei, repre0intă inrac%inea de! a6 a$(ri0area inract(rli 26 tăinirec6 c(mplicitate la acea inrac%ine.

F. C (ca0ia de02aterii la n(tariat a nei sccesini, na dintre inclpate s1a declarat nică m('tenit(are, de'i 'tia că decedata mai a$sese ( nep(ată alată /n străinătate, iar cealaltă a declarat că a (st $ecină c dencta 'i 'tie că aceasta n mai are rde. /n sarcina primei inclpate s8a re%int inrac%ine a de als /n declara%ii , iar /n sarcina celei de a d(a, inrac%inea de mărtrie mincin(asă. Snt c(recte /ncadrările =ridiceQ /este +rilă . /n ca0l Bdenn%ării cal(mni(ase 5art. ;@* C.pen.6 /n$i nirea mincin(asă! a6 se p(ate reeri la ( aptă care ar eGpne pers(ana ia ( sanc%i ne disciplinară 26 se p( ate re eri l a să$:r 'irea nei c (ntra$en %iic6 se p(ate reeri d(ar la să$:r'irea nei inrac%ini.

;. Retra3erea mărtriei mincin(ase /nainte de arestarea incl pat li sa, /n t(at e ca 0e le, /nai nte de pr(n n%a rea nei (tă r:ri (ri a nei alte s(l%ii ca rmare a mărtriei mincin(ase, repre0intă ( ca0ă de! a6 impnitate 26 redcer e a p edepsei c(n(rm art. F C.p en.c6 ( ca0ă de /nlătrare a caracterli penal al aptei.

@. Inrac%inea de /ncercare de a determina mărtria mincin(asă! a6 se p(ate să$:r'i 'i printr1( inac%ine 26 se p(a te să$: r'i 'i pri n c (n$ in3 erea mart (r li să dea de clara%ii mincin(asec6 se p(ate să$:r'i prin c(rpere sa c(nstr:n3ere. F. Omisinea sesi0ării (r3anel(r =diciare 5art. ;F> C.pen.6 se p(ate c( mite din pnct de $edere al $in($ă%i ei! a6 nmai c inten%ie 26 nmai din clpăc6 at:t c inten%ie, c:t 'i din clpă. . A=t(rl dat ăptit(rli, /n rma nei /n%ele3eri a$te c acesta anteri(r să$:r'irii aptei, pentr 0ădărnicirea rmăririi penale, a =decă%ii sa a eGectării pedepsei, repre0intă inrac%inea de! a6 a$(ri0area inract(rli 26 tăinirec6 c(mplicitate la acea inrac%ine.

>. S2iect acti$ al inrac%inii de Bmărtrie mincin(asă este! a6 d(ar mart(rl 26 mart(rl sa pers( ana care /ncearcă să1) det ermine pe mart(r să dea declara%ii mincin(asec6 mart(rl, eGpertl sa interpretl. . /ncercarea de a determina ( pers(ană, prin c(rpere, să dea declara%ii alse /ntr1( ca0ă /n care are calitatea de mart(r repre 0intă! a6 insti3are la mărtrie mincin(asă 26 at( rat la i nra c%in ea d e /n cerca re de a deter mina mărt ria mincin(asăc6 insti3are la /ncercarea de a determina mărtria mincin(asă.

Titll VII Inrac%ini de als Caracteri0are 3enerală a titlli Acest titl cprinde trei capit(le! Capit(ll I 1 "alsiicarea de m(nede, tim2re sa alte $al(ri. Capit(ll II 1 "alsiicarea instrmentel(r de atentiicare sa de marcare. Capit(ll III 1 "alsri /n /nscrisri. I. !biectul ocrotirii penale

). !biectul 9uridic este repre0entat de rela%iile s(ciale pri$ind /ncrederea p2lică /n atenticitatea n(r 2nri sa $al(ri mate riale 5m(nede, tim2re, instrmente de atentiicare, /nscrisri etc.6 care a ie ( semniica%ie (icială determinată, ie aptitdinea de a certiica 5pr(2a6 ( stare de apt. ;. !biectuA material. In principi, (2iectl material al inrac %inil(r din acest titl este repre0entat de 2nrile 'i $al(rile (cr(tite de le3e /mp(tri$a alsiicării. /n ca0l alsiicării prin alte rare entitatea alsiicată 5/nscris, m(nedă etc.6 c(nstitie n nmai (2iect material al inrac%inii, ci 'i pr(dsl acesteia. /n ca0l al sril(r prin plăsmire 5c(ntraacere6 entitatea alsiicată 5m(nedă, titl de $al(are, /nscris6 repre0intă d(ar pr(dsl inrac%inii de alsiicare, n 'i (2iectl material al acesteia. II. Subiecţii in-racţiunii

). Subiectul acti' n este, de re3lă, circmstan%iat, deci p(ate i (rice pers(ană. EGistă 'i eGcep%ii! spre eGempl, /n ca0l inrac%inii de als intelectal, s2iectl acti$ este nc%i(narl alat /n eGercitarea atri2%iil(r de ser$ici. Participa%ia este p(si2ilă la t(ate inrac%inile. ;. Subiectul pasi$ princi pal e ste i nstit %ia sa ( r3ani0 a%ia care a emis m(neda, titll de $al(are, /nscrisl etc. S2iect pasi$

secndar p(ate i pers(ana i0ică /mp(tri$a căreia /nscrisl pr(dce eecte =ridice sa care a (st indsă /n er(are prin intermedil m(nedei, a titlli de $al(are alsiicat, a /nscrisli etc. III. "ocul 1i timpul să'r1irii in-racţiunii n pre0intă rele1 $an%ă, c ( sin3ră eGcep%ie! /n ca0l alsli prin (l(sirea em2le1 mei Crcii R('ii eGistă ( $ariantă a3ra$ată, dacă apta se c(mite /n timp de ră02(i. IB. Situaţia premisă

EGistă mai mlte inrac%ini /n acest titl care prespn ( sita%ie premisă, cm ar i, spre eGempl! preeGistenta nei stări de apt sa de drept care să =stiice /nt(cmirea ni /nscris als 5/n ca0l alsli /n /nscrisri6 sa eGisten%a nei $al(ri atentice, care să ser$ească drept m(del 5/n ca0l alsli de m(nedă sa a alsi1 icării instrmentel(r de atentiicare6. V. "atura obiecti'ă Elementul material c(nstă, de re3lă, /ntr1( ac%ine de alsiH1 care. EGistă d(ă (rme de alsiicare prin ac%ine! c(ntraacerea 5plăsmirea6 'i alterarea 5m(diicarea6. Prin eGcep%ie, elementl material p(ate c(nsta /ntr1( inac%ine 5Ia alsl intelectal, /n m(dalitatea (misinii de a c(nsemna nele date sa /mpre=rări6. ?rmarea imediată c(nstă, de re3lă, /ntr1( stare de peric(l pentr /ncredere a p2lică, /n atentici tatea n(r 2nri sa $al(ri materiale. Prin eGcep%ie, la alsl prin (l(sirea em2lemei Crcii R('ii, rmarea c(nstă /n pr(dcerea de pa32e materiale. "e+ătura de cau,alitate re0ltă, de cele mai mlte (ri, din materialitatea aptei. /n ca0l alsli prin (l(sirea em2lemei Crcii R('ii rap(rtl /ntre elementl material 'i pa32ele pr(dse tre2ie d($edit. VI# "atura subiecti'ă Vino'ăţia. T(ate inrac%inile din acest titl se să$:r'esc c inten%ie, directă sa indirectă. ;obilul 1i scopul n pre0intă rele$an%ă, de re3lă. Prin eGcep1 %ie, /n ca0l art. ;+@ C.pen., latra s2iecti$ă c(n%ine ( cerin%ă

Titll VII Inrac%ini de als Caracteri0are 3enerală a titlli Acest titl cprinde trei capit(le! Capit(ll I 1 "alsiicarea de m(nede, tim2re sa alte $al(ri. Capit(ll II 1 "alsiicarea instrmentel(r de atentiicare sa de marcare. Capit(ll III 1 "alsri /n /nscrisri. I. !biectul ocrotirii penale

). !biectul 9uridic este repre0entat de rela%iile s(ciale pri$ind /ncrederea p2lică /n atenticitatea n(r 2nri sa $al(ri mate riale 5m(nede, tim2re, instrmente de atentiicare, /nscrisri etc.6 care a ie ( semniica%ie (icială determinată, ie aptitdinea de a certiica 5pr(2a6 ( stare de apt. ;. !biectuA material. In principi, (2iectl material al inrac %inil(r din acest titl este repre0entat de 2nrile 'i $al(rile (cr(tite de le3e /mp(tri$a alsiicării. /n ca0l alsiicării prin alte rare entitatea alsiicată 5/nscris, m(nedă etc.6 c(nstitie n nmai (2iect material al inrac%inii, ci 'i pr(dsl acesteia. /n ca0l al sril(r prin plăsmire 5c(ntraacere6 entitatea alsiicată 5m(nedă, titl de $al(are, /nscris6 repre0intă d(ar pr(dsl inrac%inii de alsiicare, n 'i (2iectl material al acesteia. II. Subiecţii in-racţiunii

). Subiectul acti' n este, de re3lă, circmstan%iat, deci p(ate i (rice pers(ană. EGistă 'i eGcep%ii! spre eGempl, /n ca0l inrac%inii de als intelectal, s2iectl acti$ este nc%i(narl alat /n eGercitarea atri2%iil(r de ser$ici. Participa%ia este p(si2ilă la t(ate inrac%inile. ;. Subiectul pasi$ princi pal e ste i nstit %ia sa ( r3ani0 a%ia care a emis m(neda, titll de $al(are, /nscrisl etc. S2iect pasi$

esen%ială, dată de eGisten%a ni sc(p special 5a2ricarea (ri de%i1 nerea de instrmente sa materiale cu scopul de a ser$i la alsiH1 carea $al(ril(r sa titlril(r6. VII. @ormele in-racţiunilor

Actele preparat(rii n snt incriminate. Tentati$a este p(si2ilă 'i este incriminată /n ca0l n(r inrac%ini 5art. ;+;, art. ;+>, art. ;+F, art. ;++, art. ;+*, art. ;*<6 n este p(si2ilă sa n este incriminată /n ca0l alt(ra 5art. ;+@, art. ;+, art. ;*), art. ;*;, art. ;*>, art. ;*6. C(nsmarea are l(c, de re3lă, /n m(mentl pr(dcerii elementli material, iind $(r2a despre inrac%ini de peric(l. Ma=(ritatea inrac%inil(r din acest titl p(t căpăta carac1 terl de inrac%ine c(ntinată. De%inerea de m(nede sa $al(ri alsiicate art. ;+; alin. 5;6 c(nstitie ( inrac%ine c(ntină. VIII. Variante

Ma=(ritatea inrac%inil(r pre0intă d(ar $arianta tip, dar snt 'i inrac%ini care a $ariante a3ra$ate 5art. ;+;, art. ;++, art. ;* C.pen.6. I). Sancţiuni

Inrac%inile din acest titl se sanc%i(nea0ă c pedeapsa /nci1 s(rii (ri c pedeapsa /ncis(rii alternati$ c amenda.

/ntre2ări ). Care este dieren%a dintre inrac%inea de alsiicare de m(nedă 5art. ;+; C.pen.6 /n $arianta alsiicare de cecri 'i inrac %inea de /n'elăcine prin cecri art. ;)@ alin. 56 C.pen.Q ;. In ce c(nstă elementl material al inrac%inii de als material

/n /nscrisri (icialeQ

>. Cine p(ate i s2iect acti$ al inrac%inii de als intelectalQ . Care este cerin%a esen%ială /n ca0l inrac%inii de als /n /nscrisri s2 semnătră pri$atăQ

secndar p(ate i pers(ana i0ică /mp(tri$a căreia /nscrisl pr(dce eecte =ridice sa care a (st indsă /n er(are prin intermedil m(nedei, a titlli de $al(are alsiicat, a /nscrisli etc. III. "ocul 1i timpul să'r1irii in-racţiunii n pre0intă rele1 $an%ă, c ( sin3ră eGcep%ie! /n ca0l alsli prin (l(sirea em2le1 mei Crcii R('ii eGistă ( $ariantă a3ra$ată, dacă apta se c(mite /n timp de ră02(i. IB. Situaţia premisă

EGistă mai mlte inrac%ini /n acest titl care prespn ( sita%ie premisă, cm ar i, spre eGempl! preeGistenta nei stări de apt sa de drept care să =stiice /nt(cmirea ni /nscris als 5/n ca0l alsli /n /nscrisri6 sa eGisten%a nei $al(ri atentice, care să ser$ească drept m(del 5/n ca0l alsli de m(nedă sa a alsi1 icării instrmentel(r de atentiicare6. V. "atura obiecti'ă Elementul material c(nstă, de re3lă, /ntr1( ac%ine de alsiH1 care. EGistă d(ă (rme de alsiicare prin ac%ine! c(ntraacerea 5plăsmirea6 'i alterarea 5m(diicarea6. Prin eGcep%ie, elementl material p(ate c(nsta /ntr1( inac%ine 5Ia alsl intelectal, /n m(dalitatea (misinii de a c(nsemna nele date sa /mpre=rări6. ?rmarea imediată c(nstă, de re3lă, /ntr1( stare de peric(l pentr /ncredere a p2lică, /n atentici tatea n(r 2nri sa $al(ri materiale. Prin eGcep%ie, la alsl prin (l(sirea em2lemei Crcii R('ii, rmarea c(nstă /n pr(dcerea de pa32e materiale. "e+ătura de cau,alitate re0ltă, de cele mai mlte (ri, din materialitatea aptei. /n ca0l alsli prin (l(sirea em2lemei Crcii R('ii rap(rtl /ntre elementl material 'i pa32ele pr(dse tre2ie d($edit. VI# "atura subiecti'ă Vino'ăţia. T(ate inrac%inile din acest titl se să$:r'esc c inten%ie, directă sa indirectă. ;obilul 1i scopul n pre0intă rele$an%ă, de re3lă. Prin eGcep1 %ie, /n ca0l art. ;+@ C.pen., latra s2iecti$ă c(n%ine ( cerin%ă

@. /n a%a ci tre2ie ăctă declara%ia alsă, pentr a i /n pre0en%a inrac%inii pre$ă0te de art. ;*; C.pen.Q F. Care este cerin%a esen%ială /n ca0l inrac%inii de als pri$ind identitateaQ

Spe%e ).  a cmpărat ( cantitate de mărri de la j 'i i1a lăsat aces tia ( ilă cec. /n m(mentl /n care j a intr(ds ila cec la plată, a c(nstatat că  n a$ea c(nt descis la acea 2ancă 'i ila cec era c(ntraăctă. Ce se p(ate re%ine /n sarcina li Q ;. Cm p(ate i /ncadrată apta acelia care, dpă ce a cmpărat de la n cetă%ean străin )< 2ancn(te a c:te ;< de d(lari, alsiicate, d:nd1'i seama că snt alse, le1a ps /n circla%ieQ >. Ce /ncadrare =ridică se $a re%ine /n sarcina celi care, /n cadrl ni scim2 de $altă, remite celeilalte pers(ane, c(ntra nei sme /n lei, ( smă /n d(lari (rmată din mai mlte 2ancn(te alsiicateQ . "apta inclpatli de a i /nt(cmit pentr ( altă pers(ană ( cerere de eli2erare a ni certiicat de r2anism 'i de a i semnat cererea /n nmele acelei pers(ane c(nstitie inrac%ineQ @. Care este /ncadrarea =ridică a aptei inclpatli care s1a le3itimat /n a%a (r3anli de p(li%ie c n pa'ap(rt emis pe nmele altei pers(ane, pe care lipise pr(pria (t(3raieQ F. Ce inrac%ine să$:r'e'te direct(rl nei 2ănci care a semnat ( ade$erin%ă prin care se atesta, /n m(d nereal, că ( anmită pers(ană este salariat al 2ăncii, c(nirm:nd astel c(n%intl als al acesteia, de'i 'tia care este ade$ărlQ . EGpertl tenic, desemnat să /nt(cmească n rap(rt de eGper ti0ă /ntr1( ca0ă ci$ilă, a /nt(cmit 3re'it rap(rtl din pnct de $edere tenic, /n m(d inten%i(nat. Inclpatl a (st trimis /n =decată pentr inrac%inea de als int electal. Ce ar tre2i să decidă instan%aQ

esen%ială, dată de eGisten%a ni sc(p special 5a2ricarea (ri de%i1 nerea de instrmente sa materiale cu scopul de a ser$i la alsiH1 carea $al(ril(r sa titlril(r6. VII. @ormele in-racţiunilor

Actele preparat(rii n snt incriminate. Tentati$a este p(si2ilă 'i este incriminată /n ca0l n(r inrac%ini 5art. ;+;, art. ;+>, art. ;+F, art. ;++, art. ;+*, art. ;*<6 n este p(si2ilă sa n este incriminată /n ca0l alt(ra 5art. ;+@, art. ;+, art. ;*), art. ;*;, art. ;*>, art. ;*6. C(nsmarea are l(c, de re3lă, /n m(mentl pr(dcerii elementli material, iind $(r2a despre inrac%ini de peric(l. Ma=(ritatea inrac%inil(r din acest titl p(t căpăta carac1 terl de inrac%ine c(ntinată. De%inerea de m(nede sa $al(ri alsiicate art. ;+; alin. 5;6 c(nstitie ( inrac%ine c(ntină. VIII. Variante

Ma=(ritatea inrac%inil(r pre0intă d(ar $arianta tip, dar snt 'i inrac%ini care a $ariante a3ra$ate 5art. ;+;, art. ;++, art. ;* C.pen.6. I). Sancţiuni

Inrac%inile din acest titl se sanc%i(nea0ă c pedeapsa /nci1 s(rii (ri c pedeapsa /ncis(rii alternati$ c amenda.

/ntre2ări ). Care este dieren%a dintre inrac%inea de alsiicare de m(nedă 5art. ;+; C.pen.6 /n $arianta alsiicare de cecri 'i inrac %inea de /n'elăcine prin cecri art. ;)@ alin. 56 C.pen.Q ;. In ce c(nstă elementl material al inrac%inii de als material

/n /nscrisri (icialeQ

>. Cine p(ate i s2iect acti$ al inrac%inii de als intelectalQ

@. /n a%a ci tre2ie ăctă declara%ia alsă, pentr a i /n pre0en%a inrac%inii pre$ă0te de art. ;*; C.pen.Q F. Care este cerin%a esen%ială /n ca0l inrac%inii de als pri$ind identitateaQ

Spe%e ).  a cmpărat ( cantitate de mărri de la j 'i i1a lăsat aces tia ( ilă cec. /n m(mentl /n care j a intr(ds ila cec la plată, a c(nstatat că  n a$ea c(nt descis la acea 2ancă 'i ila cec era c(ntraăctă. Ce se p(ate re%ine /n sarcina li Q ;. Cm p(ate i /ncadrată apta acelia care, dpă ce a cmpărat de la n cetă%ean străin )< 2ancn(te a c:te ;< de d(lari, alsiicate, d:nd1'i seama că snt alse, le1a ps /n circla%ieQ >. Ce /ncadrare =ridică se $a re%ine /n sarcina celi care, /n cadrl ni scim2 de $altă, remite celeilalte pers(ane, c(ntra nei sme /n lei, ( smă /n d(lari (rmată din mai mlte 2ancn(te alsiicateQ . "apta inclpatli de a i /nt(cmit pentr ( altă pers(ană ( cerere de eli2erare a ni certiicat de r2anism 'i de a i semnat cererea /n nmele acelei pers(ane c(nstitie inrac%ineQ @. Care este /ncadrarea =ridică a aptei inclpatli care s1a le3itimat /n a%a (r3anli de p(li%ie c n pa'ap(rt emis pe nmele altei pers(ane, pe care lipise pr(pria (t(3raieQ F. Ce inrac%ine să$:r'e'te direct(rl nei 2ănci care a semnat ( ade$erin%ă prin care se atesta, /n m(d nereal, că ( anmită pers(ană este salariat al 2ăncii, c(nirm:nd astel c(n%intl als al acesteia, de'i 'tia care este ade$ărlQ . EGpertl tenic, desemnat să /nt(cmească n rap(rt de eGper ti0ă /ntr1( ca0ă ci$ilă, a /nt(cmit 3re'it rap(rtl din pnct de $edere tenic, /n m(d inten%i(nat. Inclpatl a (st trimis /n =decată pentr inrac%inea de als int electal. Ce ar tre2i să decidă instan%aQ

. Care este cerin%a esen%ială /n ca0l inrac%inii de als /n /nscrisri s2 semnătră pri$atăQ

;. Om(rl să$:r'it c premeditare art. )@ lit. a6 C.pen.! a6 implică d(ar ( ci20ire anteri(ară aspra aptei 26 impl ică eGte ri(r i0a rea re0( l%i ei i nra c%i( nale prin acte de pre3ătire a inrac%i niic6 implică eGisten%a ni inter$al de timp /ntre larea (tăr:rii de a c(mite inrac%inea 'i să$:r'irea acesteia, ciar dacă ăpti t(rl n a ci20it aspra aptei 'i n a pre3ătit1(. >. "apta inclpatli care. c a=t(rl ni s(mnier, re'e'te să ad(armă $ictima, dpă care ( lea3ă de c(pac 'i /i aplică ( l($itră de t(p(r /n cap, apt ce dce la decesl $ictimei repre0intă! a6 inrac%inea de (m(r caliicat, inclpatl pr(it:nd de starea de neptin%ă a $ictimei de a se apăra art. )@ lit. d6 C.pen. 26 in rac %i nea de (m( r cal ii cat ar t. )@ lit . d6 C.p en.  /n c(ncrs c inrac%inea de lipsire de li2ertate 5art. )+* C.pen.6c6 inrac%inea de (m(r Bsimpl 5art. ) C.pen.6. . Inrac%inea de $ătămare c(rp(rală 3ra$ă 5art. )+; C.pen.6 p(ate i c(misă! a6 d(ar c inten%ie 26 ie c i nten%ie, ie c p raelerinten %iec6 d(ar c praeterinten%ie. @. Actele de $i(len%ă inten%i(nate care a pricinit $ictimei ( $ătămare ce necesită pentr $indecare ;< de 0ile de /n3ri=iri medi cale c(nstitie inrac%inea de! a6 $ătămare c(rp(rală 5art. )+) C.pen.6 26 $ătămar e c(rp (rală 3ra$ă 5art. )+; C. pen.6c6 l($ire sa alte $i(len%e art. )+< alin. 5;6 C.pen.. F. Lipsirea de li2ertate /n m(d ile3al se $a re%ine /n $ariantă a3ra$ată atnci c:nd apta este să$:r'ită! a6 /n sc(pl de a (2li3a $ictima la practicarea pr(stit%iei 26 /n timpl nei cala mită%ic6 de către ( pers(ană mascată, de3i0ată sa tra$estită. . EGistă inrac%inea de $i(lare de d(micili 5art. )*; C.pen.6! a6 'i atnci c:nd pătrnderea inclpatli ără drept are l(c /ntr1( l(cin%ă care n este eecti$ (cpată de partea $ătămată-

26 'i at nc i c:n d păt rn de rea /n d( mi cil i se re ali 0e a0ă c inten%ia inclpatli de a s(licita restitirea n(r 2nri pe care 9e /mprmtase păr%ii $ătămatec6 'i atnci c:nd inclpatl re0ă să părăsească l(cin%a la cererea eGpresă a ni $ecin al l(catarli. +. In ca0l /n care, prin c(nstr:n3ere, d(ă pers(ane a iecare rap(rt seGal c aceea'i $ictimă, spri=inind1se recipr(c 5prin im(2ili0area $ictimei6, caliicarea c(rectă a aptei este! a6 c:te ( inrac%ine de $i(l /n $ariantă a3ra$ată art. )* alin. 5;6 lit. a6 C.pen. pentr iecare ăptit(r 26 c:t e ( in rac %i ne de $i (l /n $a ria nt ă a3r a$a tă a rt. )*  alin. 5;6 lit. a6 C.pen. /n c(ncrs c c(mplicitate la $i(l /n $ariantă a3ra$ată, pentr iecare ăptit(rc6 c:te d(ă inrac%ini de $i(l /n $ariantă a3ra$ată art. )* alin. 5;6 lit. a6 C.pen. pentr iecare ăptit(r. *. C(n(rm s(l%iei pr(nn%ate de către I.C.C.9., /ntr1n recrs /n interesl le3ii, /n ca0l /n care ăptit(rl cide ( rdă apr(piată, iar aceasta din rmă l(cie'te /mprenă c at(rl aptei, este să$:r'ită inrac%inea de! a6 (m(r simpl c re%inerea circmstan%ei a3ra$ante pre$ă0te la art. @ alin. 5)6 lit. 26 C.pen. 5să$:r'irea inrac%inii prin acte de cr0ime, prin $i(len%e aspra mem2ril(r amiliei (ri prin met(de sa mi=l(ace care pre0intă peric(l p2lic6 26 (m(r cali icat , ar t. )@ lit. c6 5 aspr a s (%l i sa  n ei r de apr(piate6 c re%inerea circmstan%ei a3ra$ante pre$ă0te la art. @ alin. 5l6 lit. 26 C.pen. 5să$:r'irea inrac%inii prin acte de cr0ime, prin $i(l en%e asp ra mem2r il(r amil iei (ri prin met( de sa mi=l(ace care pre0intă peric(l p2lic6c6 (m(r caliicat, art. )@ lit. c6 1 aspra s(%li sa nei rde apr(piate. )<. Inrac%inea de lipsire de li2ertate /n m(d ile3al, /n $arianta a3ra$ată 5dacă /n scim2l eli2erării se cere n (l(s material6! a6 $a intra /n c(ncrs c inrac%inea de 'anta= 26 $a a2s(r2 i /n (r ice ip(te 0ă 'anta= lc6 $a a2s(r2i 'anta=l /n ip(te0a /n care (l(sl material se cere /n m(d direct pers(anei $ătămate.

;. Om(rl să$:r'it c premeditare art. )@ lit. a6 C.pen.! a6 implică d(ar ( ci20ire anteri(ară aspra aptei 26 impl ică eGte ri(r i0a rea re0( l%i ei i nra c%i( nale prin acte de pre3ătire a inrac%i niic6 implică eGisten%a ni inter$al de timp /ntre larea (tăr:rii de a c(mite inrac%inea 'i să$:r'irea acesteia, ciar dacă ăpti t(rl n a ci20it aspra aptei 'i n a pre3ătit1(. >. "apta inclpatli care. c a=t(rl ni s(mnier, re'e'te să ad(armă $ictima, dpă care ( lea3ă de c(pac 'i /i aplică ( l($itră de t(p(r /n cap, apt ce dce la decesl $ictimei repre0intă! a6 inrac%inea de (m(r caliicat, inclpatl pr(it:nd de starea de neptin%ă a $ictimei de a se apăra art. )@ lit. d6 C.pen. 26 in rac %i nea de (m( r cal ii cat ar t. )@ lit . d6 C.p en.  /n c(ncrs c inrac%inea de lipsire de li2ertate 5art. )+* C.pen.6c6 inrac%inea de (m(r Bsimpl 5art. ) C.pen.6. . Inrac%inea de $ătămare c(rp(rală 3ra$ă 5art. )+; C.pen.6 p(ate i c(misă! a6 d(ar c inten%ie 26 ie c i nten%ie, ie c p raelerinten %iec6 d(ar c praeterinten%ie. @. Actele de $i(len%ă inten%i(nate care a pricinit $ictimei ( $ătămare ce necesită pentr $indecare ;< de 0ile de /n3ri=iri medi cale c(nstitie inrac%inea de! a6 $ătămare c(rp(rală 5art. )+) C.pen.6 26 $ătămar e c(rp (rală 3ra$ă 5art. )+; C. pen.6c6 l($ire sa alte $i(len%e art. )+< alin. 5;6 C.pen.. F. Lipsirea de li2ertate /n m(d ile3al se $a re%ine /n $ariantă a3ra$ată atnci c:nd apta este să$:r'ită! a6 /n sc(pl de a (2li3a $ictima la practicarea pr(stit%iei 26 /n timpl nei cala mită%ic6 de către ( pers(ană mascată, de3i0ată sa tra$estită. . EGistă inrac%inea de $i(lare de d(micili 5art. )*; C.pen.6! a6 'i atnci c:nd pătrnderea inclpatli ără drept are l(c /ntr1( l(cin%ă care n este eecti$ (cpată de partea $ătămată-

III. $nali,aţi pe scurt in-racţiunea de 'ătămare corporală , puncte

26 'i at nc i c:n d păt rn de rea /n d( mi cil i se re ali 0e a0ă c inten%ia inclpatli de a s(licita restitirea n(r 2nri pe care 9e /mprmtase păr%ii $ătămatec6 'i atnci c:nd inclpatl re0ă să părăsească l(cin%a la cererea eGpresă a ni $ecin al l(catarli. +. In ca0l /n care, prin c(nstr:n3ere, d(ă pers(ane a iecare rap(rt seGal c aceea'i $ictimă, spri=inind1se recipr(c 5prin im(2ili0area $ictimei6, caliicarea c(rectă a aptei este! a6 c:te ( inrac%ine de $i(l /n $ariantă a3ra$ată art. )* alin. 5;6 lit. a6 C.pen. pentr iecare ăptit(r 26 c:t e ( in rac %i ne de $i (l /n $a ria nt ă a3r a$a tă a rt. )*  alin. 5;6 lit. a6 C.pen. /n c(ncrs c c(mplicitate la $i(l /n $ariantă a3ra$ată, pentr iecare ăptit(rc6 c:te d(ă inrac%ini de $i(l /n $ariantă a3ra$ată art. )* alin. 5;6 lit. a6 C.pen. pentr iecare ăptit(r. *. C(n(rm s(l%iei pr(nn%ate de către I.C.C.9., /ntr1n recrs /n interesl le3ii, /n ca0l /n care ăptit(rl cide ( rdă apr(piată, iar aceasta din rmă l(cie'te /mprenă c at(rl aptei, este să$:r'ită inrac%inea de! a6 (m(r simpl c re%inerea circmstan%ei a3ra$ante pre$ă0te la art. @ alin. 5)6 lit. 26 C.pen. 5să$:r'irea inrac%inii prin acte de cr0ime, prin $i(len%e aspra mem2ril(r amiliei (ri prin met(de sa mi=l(ace care pre0intă peric(l p2lic6 26 (m(r cali icat , ar t. )@ lit. c6 5 aspr a s (%l i sa  n ei r de apr(piate6 c re%inerea circmstan%ei a3ra$ante pre$ă0te la art. @ alin. 5l6 lit. 26 C.pen. 5să$:r'irea inrac%inii prin acte de cr0ime, prin $i(l en%e asp ra mem2r il(r amil iei (ri prin met( de sa mi=l(ace care pre0intă peric(l p2lic6c6 (m(r caliicat, art. )@ lit. c6 1 aspra s(%li sa nei rde apr(piate. )<. Inrac%inea de lipsire de li2ertate /n m(d ile3al, /n $arianta a3ra$ată 5dacă /n scim2l eli2erării se cere n (l(s material6! a6 $a intra /n c(ncrs c inrac%inea de 'anta= 26 $a a2s(r2 i /n (r ice ip(te 0ă 'anta= lc6 $a a2s(r2i 'anta=l /n ip(te0a /n care (l(sl material se cere /n m(d direct pers(anei $ătămate.

S2iectl nr. ; I. Răspundeţi pe scurt la următoarele (ntrebări  @ puncte

). Cine p(ate i s2iect acti$ /n ca0l inrac%inii de spi(na= 5art. )@* C.pen.6Q

;. /n ce c(nstă elementl material 'i cerin%a esen%ială necesară pentr reali0a rea latrii (2iecti $e, la inrac% inea de prncc idere 5art. ) C.pen.6Q

>. /n ce c(nstă elementl material 'i rinarea imediată la inrac%inea de pr($(care ile3ală a a$(rtli 5art. )+@ C.pen.6, /n $arianta tipQ

. Cine p(ate i s2iect acti$ al inrac%inii de di$l3area secretli pr(esi(nal 5art. )*F C.pen.6Q

II. (ncercuiţi 'arianta corectă '9, pun cte

I. La inrac%inea de BTrădare 5art. )@@ C.pen.6 elementl ma1 terial este repre0entat de! a6 ac%ini de pr($(care de ră02(i c(ntra %ării sa de /nlesnire a (cpa%iei militare străine, (ri de s2minare ec(n(mică sa p(litică a statli, (ri de aser$ire a%ă de ( ptere străină, sa de a=tare a nei pteri străine pentr desă'rarea nei acti$ită%i d'măn(ase c(ntra si3ran%ei statli 26 ac%i nea d e a spri ma sa  'ti r2i  nitate a 'i indi$ i0i2il itate a, s$eranitatea sa independen%a statli-

III. $nali,aţi pe scurt in-racţiunea de 'ătămare corporală , puncte

S2iectl nr. ; I. Răspundeţi pe scurt la următoarele (ntrebări  @ puncte

). Cine p(ate i s2iect acti$ /n ca0l inrac%inii de spi(na= 5art. )@* C.pen.6Q

;. /n ce c(nstă elementl material 'i cerin%a esen%ială necesară pentr reali0a rea latrii (2iecti $e, la inrac% inea de prncc idere 5art. ) C.pen.6Q

>. /n ce c(nstă elementl material 'i rinarea imediată la inrac%inea de pr($(care ile3ală a a$(rtli 5art. )+@ C.pen.6, /n $arianta tipQ

. Cine p(ate i s2iect acti$ al inrac%inii de di$l3area secretli pr(esi(nal 5art. )*F C.pen.6Q

II. (ncercuiţi 'arianta corectă '9, pun cte

I. La inrac%inea de BTrădare 5art. )@@ C.pen.6 elementl ma1 terial este repre0entat de! a6 ac%ini de pr($(care de ră02(i c(ntra %ării sa de /nlesnire a (cpa%iei militare străine, (ri de s2minare ec(n(mică sa p(litică a statli, (ri de aser$ire a%ă de ( ptere străină, sa de a=tare a nei pteri străine pentr desă'rarea nei acti$ită%i d'măn(ase c(ntra si3ran%ei statli 26 ac%i nea d e a spri ma sa  'ti r2i  nitate a 'i indi$ i0i2il itate a, s$eranitatea sa independen%a statli-

c6 ac%inea de a intra /n le3ătră c ( ptere sa c ( (r3ani0a1 %ie străină (ri e a3en%i ai acest(ra. ;. #ciderea ni p(li%ist c ( armă arti0anală pre3ătită special /n acest sc(p, de către cmnatl să, din ca0a ni liti3i pri$it(r la ( m('tenire repre0intă! a6 inrac%inea de (m(r caliicat 26 inrac% inea de (m(r de(se2i t de 3ra$c6 inrac%inea de (m(r caliicat /n c(ncrs c inrac%inea de ltra=.

. "ăptit(rii, /ncerc:nd să pătrndă /n l(cin%a $ictimei, a sărit 3ardl /n crtea acesteia, iar /n m(mentl /n care se pre 3ăt ea să int re /n casă a (s t s rpr in' i d e p a0ni c ' i a   3i t. "apta repre0intă! a6 tentati$ă la $i(lare de d(micili 26 $i(lare de d(mici li /n (rmă c(n smată, / n $ariant a tipc6 $i(lare de d(micili /n (rmă c(nsmată, /n $ariantă a3ra$ată.

>. "apta de a pne ( picătră de (tra$ă /n cana c ceai a $ictimei 'i de a ( a=ta să 2ea, la r3ămin%ile insistente ale acesteia, aptă care i1a determinat m(artea repre0intă! a6 inrac%inea de determinarea sa /nlesnirea sinciderii 26 apta n repre0int ă inrac% inec6 inrac%inea de (m(r.

+. Prin aplicarea de $i(len%e i0ice, ăptit(rl c(nstr:n3e $ic tima 5V6 să1i dea ( smă de 2ani. A d(a 0i, /n timp ce se /ndrepta c 2anii spre l(cin%a ăptit(rli, V este interceptată de (r3anele de p(li%ie, care seseră sesi0ate de n mart(r. /n sarcina ăptit( rli se $a re%ine! a6 'anta= 26 l($ire s a alte $i(len%e /n c(ncrs c 'anta= c6 tentati$ă la 'anta=.

. P(ate eGista inrac%inea de (m(r caliicat, /n $arianta (m( rli să$:r'it aspra s(%li sa nei rde apr(piate art. )@ lit. c6 C.pen.9, atnci c:nd! a6 ăptit(rl a tă3ădit paternitatea /n pri$in%a $ictimei 'i ac%i nea sa a (st admisă 26 ăptit (rl s e ala /n crs de di$ (r% c $ictima c6 ăptit(rl n cn('tea le3ătra de rdenie c $ictima.

?. Victima nei inrac%ini c(ntra inte3rită%ii c(rp(rale sa a sănătă%ii 5art. )+<1)+ C.pen.6! a6 p(ate s(licita d(ar repararea danel(r patrim(niale, n 'i a cel(r m(rale 26 p(ate s(li cita 'i dane m(ral ec6 p(ate s(licita 'i dane m(rale d(ar dacă s1a c(mis ( inrac %ine inten%i(nată.

@. Dacă /n rma ni accident rtier $ictima necesită pentr $indecare + 0ile de /n3ri=iri medicale, apta $a i /ncadrată ca! a6 $ătămare c(rp(rală din clpă art. )+ alin. 5>6 C.pen.= 26 l($ire sa  alte $ i(len%e  art. )+< alin. 5; 6 C.pen .6c6 apta n este inrac%ine.

)<. "ăptit(rl a lipsit $ictima de li2ertate timp de ;< 0ile, %in:nd1( /ncisă /ntr1( pi$ni%ă, /n sc(pl de a (2%ine ( răscm părare, /ntr1 ( 0i c:nd ăpti t(rl i1a ds $ ictim ei m: ncare, aceast a )1a insltat, iar ăptit(rl i1a dat ( palmă. L($itra a pr(iectat $ictima pe n perete din apr(piere, m(ti$ pentr care aceasta a decedat. Ce se $a re%ine /n sarcina ăptit(rli! a- inrac%inea de lipsire de li2ertate rmată de m(artea $ictimei 26 inrac%inea de lipsire de li2ertate /n c(ncrs c cea de l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(artec6 inrac%inea de lipsire de li2ertate /n c(ncrs c cea de $ătă mare c(rp(rală.

F.  a aplicat c inten%ie ( l($itră de c%it li j /n 2ra%l drept. pr($( c:nd 1i ( le 0in e ce a ne cesit at p entr  $i ndeca re ) ; 0i le d e /n3ri=iri medicale. Din ca0a n(r c(mplica%ii 3enerate de $ătămare, $ictima a decedat dpă ;< de 0ile. "apta repre0intă inrac%inea de! a6 cidere din clpă 26 l($iri sa $ăt ămări ca0at( are d e m(art ec6 (m(r.

c6 ac%inea de a intra /n le3ătră c ( ptere sa c ( (r3ani0a1 %ie străină (ri e a3en%i ai acest(ra. ;. #ciderea ni p(li%ist c ( armă arti0anală pre3ătită special /n acest sc(p, de către cmnatl să, din ca0a ni liti3i pri$it(r la ( m('tenire repre0intă! a6 inrac%inea de (m(r caliicat 26 inrac% inea de (m(r de(se2i t de 3ra$c6 inrac%inea de (m(r caliicat /n c(ncrs c inrac%inea de ltra=.

. "ăptit(rii, /ncerc:nd să pătrndă /n l(cin%a $ictimei, a sărit 3ardl /n crtea acesteia, iar /n m(mentl /n care se pre 3ăt ea să int re /n casă a (s t s rpr in' i d e p a0ni c ' i a   3i t. "apta repre0intă! a6 tentati$ă la $i(lare de d(micili 26 $i(lare de d(mici li /n (rmă c(n smată, / n $ariant a tipc6 $i(lare de d(micili /n (rmă c(nsmată, /n $ariantă a3ra$ată.

>. "apta de a pne ( picătră de (tra$ă /n cana c ceai a $ictimei 'i de a ( a=ta să 2ea, la r3ămin%ile insistente ale acesteia, aptă care i1a determinat m(artea repre0intă! a6 inrac%inea de determinarea sa /nlesnirea sinciderii 26 apta n repre0int ă inrac% inec6 inrac%inea de (m(r.

+. Prin aplicarea de $i(len%e i0ice, ăptit(rl c(nstr:n3e $ic tima 5V6 să1i dea ( smă de 2ani. A d(a 0i, /n timp ce se /ndrepta c 2anii spre l(cin%a ăptit(rli, V este interceptată de (r3anele de p(li%ie, care seseră sesi0ate de n mart(r. /n sarcina ăptit( rli se $a re%ine! a6 'anta= 26 l($ire s a alte $i(len%e /n c(ncrs c 'anta= c6 tentati$ă la 'anta=.

. P(ate eGista inrac%inea de (m(r caliicat, /n $arianta (m( rli să$:r'it aspra s(%li sa nei rde apr(piate art. )@ lit. c6 C.pen.9, atnci c:nd! a6 ăptit(rl a tă3ădit paternitatea /n pri$in%a $ictimei 'i ac%i nea sa a (st admisă 26 ăptit (rl s e ala /n crs de di$ (r% c $ictima c6 ăptit(rl n cn('tea le3ătra de rdenie c $ictima.

?. Victima nei inrac%ini c(ntra inte3rită%ii c(rp(rale sa a sănătă%ii 5art. )+<1)+ C.pen.6! a6 p(ate s(licita d(ar repararea danel(r patrim(niale, n 'i a cel(r m(rale 26 p(ate s(li cita 'i dane m(ral ec6 p(ate s(licita 'i dane m(rale d(ar dacă s1a c(mis ( inrac %ine inten%i(nată.

@. Dacă /n rma ni accident rtier $ictima necesită pentr $indecare + 0ile de /n3ri=iri medicale, apta $a i /ncadrată ca! a6 $ătămare c(rp(rală din clpă art. )+ alin. 5>6 C.pen.= 26 l($ire sa  alte $ i(len%e  art. )+< alin. 5; 6 C.pen .6c6 apta n este inrac%ine.

)<. "ăptit(rl a lipsit $ictima de li2ertate timp de ;< 0ile, %in:nd1( /ncisă /ntr1( pi$ni%ă, /n sc(pl de a (2%ine ( răscm părare, /ntr1 ( 0i c:nd ăpti t(rl i1a ds $ ictim ei m: ncare, aceast a )1a insltat, iar ăptit(rl i1a dat ( palmă. L($itra a pr(iectat $ictima pe n perete din apr(piere, m(ti$ pentr care aceasta a decedat. Ce se $a re%ine /n sarcina ăptit(rli! a- inrac%inea de lipsire de li2ertate rmată de m(artea $ictimei 26 inrac%inea de lipsire de li2ertate /n c(ncrs c cea de l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(artec6 inrac%inea de lipsire de li2ertate /n c(ncrs c cea de $ătă mare c(rp(rală.

F.  a aplicat c inten%ie ( l($itră de c%it li j /n 2ra%l drept. pr($( c:nd 1i ( le 0in e ce a ne cesit at p entr  $i ndeca re ) ; 0i le d e /n3ri=iri medicale. Din ca0a n(r c(mplica%ii 3enerate de $ătămare, $ictima a decedat dpă ;< de 0ile. "apta repre0intă inrac%inea de! a6 cidere din clpă 26 l($iri sa $ăt ămări ca0at( are d e m(art ec6 (m(r.

III. $nali,aţi pe scurt in-racţiunea de lipsire de libertate , puncte

S2iectl nr. > I. Răspundeţi pe scurt la următoarele (ntrebări 1 @ puncte

). /n ce c(nstă elementl material 5'i m(dalită%ile acestia6 la inrac%inea de trădare prin transmitere de secrete 5art. )@ C.pen,6Q

;. Care este nmărl minim de 0ile de /n3ri=iri medicale pentr re%inerea inrac%inil(r de $ătămare c(rp(rală 5art. )+) C.pen.6 'i $ătămare c(rp(rală din clpă 5art. )+. C.pen.6Q

>. /n ce c(nstă elementl material al inrac%inii de 'anta=Q

. Ce dieren%e eGistă, la ni$ell latrii (2iecti$e, /ntre inrac1 %inea de $i(l 'i aceea de act seGal c n min(rQ

II. (ncercuiţi 'arianta corectă 1 9, puncte

). /n ca0l inrac%inii de BC(mpl(t 5art. )F C.pen.6 s2iectl acti$! a6 n p(ate i n cetă%ean r(m:n 26 n p(ate i n c etă%ean s trăinc6 p(ate i at:t cetă%ean r(m:n, c:t 'i cetă%ean străin. ;. Pentr a (2li3a $ictima să1i cede0e, inclpatl ( l($e'te de mai mlte (ri, c ptere, /n 0(na capli, c ( l(pată, dpă care /ntre%ine c $ict ima n rap(rt seGal. L($itrile primite i1a pr(d s $ ictim ei m lti ple ract ri crani ene /n  rma căr(r a ac east a

III. $nali,aţi pe scurt in-racţiunea de lipsire de libertate , puncte

S2iectl nr. > I. Răspundeţi pe scurt la următoarele (ntrebări 1 @ puncte

). /n ce c(nstă elementl material 5'i m(dalită%ile acestia6 la inrac%inea de trădare prin transmitere de secrete 5art. )@ C.pen,6Q

;. Care este nmărl minim de 0ile de /n3ri=iri medicale pentr re%inerea inrac%inil(r de $ătămare c(rp(rală 5art. )+) C.pen.6 'i $ătămare c(rp(rală din clpă 5art. )+. C.pen.6Q

>. /n ce c(nstă elementl material al inrac%inii de 'anta=Q

. Ce dieren%e eGistă, la ni$ell latrii (2iecti$e, /ntre inrac1 %inea de $i(l 'i aceea de act seGal c n min(rQ


). /n ca0l inrac%inii de BC(mpl(t 5art. )F C.pen.6 s2iectl acti$! a6 n p(ate i n cetă%ean r(m:n 26 n p(ate i n c etă%ean s trăinc6 p(ate i at:t cetă%ean r(m:n, c:t 'i cetă%ean străin. ;. Pentr a (2li3a $ictima să1i cede0e, inclpatl ( l($e'te de mai mlte (ri, c ptere, /n 0(na capli, c ( l(pată, dpă care /ntre%ine c $ict ima n rap(rt seGal. L($itrile primite i1a pr(d s $ ictim ei m lti ple ract ri crani ene /n  rma căr(r a ac east a

a decedat, la c:te$a săptăm:ni dpă a3resine. "apta inclpatli repre0intă! a6 inrac%inea de (m(r 5art. ) C.pen.6 /n c(ncrs c inrac %inea de $i(l 5art. )* C.pen.6 26 inr ac%i nea de ( m(r cali icat , c (mis pent r a /nle sni sa a ascnde să$:r'irea nei alte inrac%ini art. )@ lit. 6 C.pen. _ /n c(ncrs c inrac%inea de $i(l 5art. )* C.pen.6c6 inrac%inea de $i(l rmat de m(artea $ictimei art. )* alin. 5>6 C.pen.. >. Ce /ncadrare =ridică se $a aplica aptei celi care, pentr a se sstra3e arestării, cide ; p(li%i'ti /n plină stradă prin eGpl(0ia nei 3renadeQ a6 art. ) C.pen. rap(rtat la art. )@ C.pen. literele e6 5prin mi= l(ace care pn /n peric(l $ia%a mai mlt(r pers(ane6, 6 5/n le3ătră c /ndeplinirea /ndat(riril(r de ser$ici sa p2lice ale $ictimei6, 36 pentr a se sstra3e 5...6 de la arestare 5...6 'i i6 5/n p2lic6, c(m2inat c art. >F C.pen. literele 26 5aspra a d(ă sa mai mlte pers(ane6 'i 6 5aspra ni ma3istrat, p(li%ist 5...6 26 art. ) C.p en. rap( rtat la art. )@ C.p en. lite rele 36 ' i i 6, c(m2inat c art. )F C.pen. literele 26 'i 6c6 ari. ) C.pen., rap(rtat la art. )@ C.pen. literele 6, 36 'i i6 c(m2inat c art. )F C.pen, literele 26 'i 61 . "apta de a aplica $ictimei ( l($itră c pici(rl /n 0(na a2d(minală aptă ce a ps /n peric(l $ia%a $ictimei 'i care a pr(ds le0ini ce a necesitat  0ile de /n3ri=iri medicale, repre0intă inrac%inea de! a6 tentati$ă de (m(r 26 l($ire sa  alte $ i(len%ec6 $ătămare c(rp(rală 3ra$ă. @. Arncarea $ictimei de către ăptit(ri /ntr1n 2a0in c inten %ia de a ace ( 3lmă, aptă ce a determinat decesl $ictimei, care n a ptt i sal$ată, p(ate i caliicată drept! a6 inrac%inea de l($iri ca0at(are de m(arte 26 (m(r c  inte n%ie i ndirect ăc6 cidere din clpă.

F. Lipsirea de li2ertate /n m(d ile3al 5art. )+* C.pen.6 este mai 3ra$ă /n ca0l /n care apta este să$:r'ită! a6 prin simlare de calită%i (iciale 26 /n timpl n(p%iic6 de către ( pers(ană mascată, de3i0ată sa tra$estită. . Amenin%area lansată de pr(prietarl ni teren celi care /'i dep(0itase pe terenl să ni'te materiale de c(nstrc%ii, că /l $a da /n =decată dacă n ridică materialele! a6 repre0intă inrac%inea de amenin%are 26 repre0intă inrac%in ea de ' anta=c6 n repre0intă inrac%ine. +. Im(2ili0area $ictimei prin le3area m:inil(r 'i c(nstr:n3erea la /ntre%inerea ni rap(rt seGal, repre0intă inrac%inea de! a6 $i(l 26 $i(l /n c(ncrs c lipsire d e li2ertat ec6 $i(l /n $arianta a3ra$ată. *. Amenin%area adresată de n s2altern 'eli să că $a da /n $ilea3, /n sita%ia /n care n $a i a$ansat /n nc%ie, in(rma%ii pe care le1a alat dintr1( scris(are adresată celi din rmă 'i pe care a desăct1(, a citit1( 'i a si3ilat1( din n( repre0intă! a6 inrac%inea de amenin%are /n c(ncrs c cea de 'anta= 'i $i(larea secretli c(resp(nden%ei 26 in r ac %i n ea de 'a nt a= /n c( nc r s c ce a de di $ l3 ar e a secretli pr(esi(nalc6 inrac%inea de 'anta= /n c(ncrs c cea de $i(larea secretli c(resp(nden%ei. )<. "apta părin%il(r de a descide c(resp(nden%a c(pilli l(r min(r, /n $:rstă de ); ani, 'i de a n1i mai permite acestia să se /nt:lnească /n $iit (r c pri etenl c are /i trim isese s cris(rile repre0intă! a6 inrac%inea de $i(lare a secretli c(resp(nden%ei 26 n repre0 intă in rac%inec6 inrac%inea de $i(lare a secretli c(resp(nden%ei /n c(ncrs c cea de lipsire de li2ertate /n m(d ile3al.

a decedat, la c:te$a săptăm:ni dpă a3resine. "apta inclpatli repre0intă! a6 inrac%inea de (m(r 5art. ) C.pen.6 /n c(ncrs c inrac %inea de $i(l 5art. )* C.pen.6 26 inr ac%i nea de ( m(r cali icat , c (mis pent r a /nle sni sa a ascnde să$:r'irea nei alte inrac%ini art. )@ lit. 6 C.pen. _ /n c(ncrs c inrac%inea de $i(l 5art. )* C.pen.6c6 inrac%inea de $i(l rmat de m(artea $ictimei art. )* alin. 5>6 C.pen.. >. Ce /ncadrare =ridică se $a aplica aptei celi care, pentr a se sstra3e arestării, cide ; p(li%i'ti /n plină stradă prin eGpl(0ia nei 3renadeQ a6 art. ) C.pen. rap(rtat la art. )@ C.pen. literele e6 5prin mi= l(ace care pn /n peric(l $ia%a mai mlt(r pers(ane6, 6 5/n le3ătră c /ndeplinirea /ndat(riril(r de ser$ici sa p2lice ale $ictimei6, 36 pentr a se sstra3e 5...6 de la arestare 5...6 'i i6 5/n p2lic6, c(m2inat c art. >F C.pen. literele 26 5aspra a d(ă sa mai mlte pers(ane6 'i 6 5aspra ni ma3istrat, p(li%ist 5...6 26 art. ) C.p en. rap( rtat la art. )@ C.p en. lite rele 36 ' i i 6, c(m2inat c art. )F C.pen. literele 26 'i 6c6 ari. ) C.pen., rap(rtat la art. )@ C.pen. literele 6, 36 'i i6 c(m2inat c art. )F C.pen, literele 26 'i 61 . "apta de a aplica $ictimei ( l($itră c pici(rl /n 0(na a2d(minală aptă ce a ps /n peric(l $ia%a $ictimei 'i care a pr(ds le0ini ce a necesitat  0ile de /n3ri=iri medicale, repre0intă inrac%inea de! a6 tentati$ă de (m(r 26 l($ire sa  alte $ i(len%ec6 $ătămare c(rp(rală 3ra$ă. @. Arncarea $ictimei de către ăptit(ri /ntr1n 2a0in c inten %ia de a ace ( 3lmă, aptă ce a determinat decesl $ictimei, care n a ptt i sal$ată, p(ate i caliicată drept! a6 inrac%inea de l($iri ca0at(are de m(arte 26 (m(r c  inte n%ie i ndirect ăc6 cidere din clpă.

#I. $nali,aţi pe scurt in-racţiunea de 1anta9 1 , puncte

F. Lipsirea de li2ertate /n m(d ile3al 5art. )+* C.pen.6 este mai 3ra$ă /n ca0l /n care apta este să$:r'ită! a6 prin simlare de calită%i (iciale 26 /n timpl n(p%iic6 de către ( pers(ană mascată, de3i0ată sa tra$estită. . Amenin%area lansată de pr(prietarl ni teren celi care /'i dep(0itase pe terenl să ni'te materiale de c(nstrc%ii, că /l $a da /n =decată dacă n ridică materialele! a6 repre0intă inrac%inea de amenin%are 26 repre0intă inrac%in ea de ' anta=c6 n repre0intă inrac%ine. +. Im(2ili0area $ictimei prin le3area m:inil(r 'i c(nstr:n3erea la /ntre%inerea ni rap(rt seGal, repre0intă inrac%inea de! a6 $i(l 26 $i(l /n c(ncrs c lipsire d e li2ertat ec6 $i(l /n $arianta a3ra$ată. *. Amenin%area adresată de n s2altern 'eli să că $a da /n $ilea3, /n sita%ia /n care n $a i a$ansat /n nc%ie, in(rma%ii pe care le1a alat dintr1( scris(are adresată celi din rmă 'i pe care a desăct1(, a citit1( 'i a si3ilat1( din n( repre0intă! a6 inrac%inea de amenin%are /n c(ncrs c cea de 'anta= 'i $i(larea secretli c(resp(nden%ei 26 in r ac %i n ea de 'a nt a= /n c( nc r s c ce a de di $ l3 ar e a secretli pr(esi(nalc6 inrac%inea de 'anta= /n c(ncrs c cea de $i(larea secretli c(resp(nden%ei. )<. "apta părin%il(r de a descide c(resp(nden%a c(pilli l(r min(r, /n $:rstă de ); ani, 'i de a n1i mai permite acestia să se /nt:lnească /n $iit (r c pri etenl c are /i trim isese s cris(rile repre0intă! a6 inrac%inea de $i(lare a secretli c(resp(nden%ei 26 n repre0 intă in rac%inec6 inrac%inea de $i(lare a secretli c(resp(nden%ei /n c(ncrs c cea de lipsire de li2ertate /n m(d ile3al.

S2iectl nr.  I. Răspundeţi pe scurt Ia următoarele (ntrebări& 1 @ puncte

). /n ce c(ndi%ii se p(ale re%ine ca /ncadrare =ridică ( tentati$ă la inrac%inea de atentat 5art. )F< C.pen.6Q

;. /n ce c(nstă elementl material la inrac%inea de incest 'i cine p(ate i s2iect acti$ al acestei inrac%iniQ

>. /n ce c(nstă elementl material 'i care este sita%ia premisă, la inrac%inea de $i(lare de d(miciliQ

. La ni$ell cări element c(nstit ti$ apar dieren%e /ntre inrac%inea de (m(r 'i cea de cidere din clpăQ

II. (ncercuiţi răspunsul corect 9, puncte

). Inclpatl i1a aplicat s(%iei sale, /nsărcinată /n > lni, mai mlte l($itri c ( 2:tă /n 0(na a2d(minală pentr a ( a=ta să a$(rte0e. Intensitatea l($itril(r a determinat /nsă rptri ale (r3a1 nel(r inteme 'i a pr($(cat m(artea $ictimei. Care este /ncadrarea =ridică a apteiQ

#I. $nali,aţi pe scurt in-racţiunea de 1anta9 1 , puncte

S2iectl nr.  I. Răspundeţi pe scurt Ia următoarele (ntrebări& 1 @ puncte

). /n ce c(ndi%ii se p(ale re%ine ca /ncadrare =ridică ( tentati$ă la inrac%inea de atentat 5art. )F< C.pen.6Q

;. /n ce c(nstă elementl material la inrac%inea de incest 'i cine p(ate i s2iect acti$ al acestei inrac%iniQ

>. /n ce c(nstă elementl material 'i care este sita%ia premisă, la inrac%inea de $i(lare de d(miciliQ

. La ni$ell cări element c(nstit ti$ apar dieren%e /ntre inrac%inea de (m(r 'i cea de cidere din clpăQ

II. (ncercuiţi răspunsul corect 9, puncte

). Inclpatl i1a aplicat s(%iei sale, /nsărcinată /n > lni, mai mlte l($itri c ( 2:tă /n 0(na a2d(minală pentr a ( a=ta să a$(rte0e. Intensitatea l($itril(r a determinat /nsă rptri ale (r3a1 nel(r inteme 'i a pr($(cat m(artea $ictimei. Care este /ncadrarea =ridică a apteiQ

a6 inrac%inea de (m(r de(se2it de 3ra$ 26 in r ac %i n ea de c id er e di n c lp ă /n c( nc r s c ce a de pr($(car e ile 3ală a a$(rtl ic6 inrac%inea de l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte. ;. /ntre%inerea de acte seGale de către ( pers(ană de seG mas clin c n min(r de acela'i seG /n $:rstă de )F ani c(ntra nei sme de 2ani! a6 n se pedepse'te 26 repre0i ntă in rac%i nea de act seG al c n min (rc6 repre0intă inrac%inea de c(rp%ie seGală. >. EGistă inrac%inea de $i(lare de d(micili 5art.)*; C.pen.6! a6 'i atnci c:nd pătrnderea inclpatli ără drept are l(c /ntr1( l(cin%ă care n este eecti$ (cpată de partea $ătămată 26 'i at nc i c:n d păt rn der ea /n d(m ici li  se rea li 0e a0ă c inten%ia inclpatli de a s(licita restitirea n(r 2nri pe care le /mprmtase păr%ii $ătămatec6 'i atnci c:nd inclpatl re0ă să părăsească l(cin%a la cererea eGpresă a ni $ecin al l(catarli. . #ciderea rateli mamei repre0intă inrac%inea de! a6 (m(r 26 (m(r cali icatc6 (m(r de(se2it de 3ra$. @. Aplicarea mai mlt(r l($itri c 2ă%l ni min(r /n $:rstă de )< lni de către mama sa, l($itri care a pr(ds rperea n(r (r3ane interne 'i a ca0at /n inal m(artea acestia, repre0intă inrac%inea de! a6 prnccidere 26 (m(r cali icatc6 l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte. F. C(n(rm ma=(rită%ii s(l%iil(r date /n practica =diciară, elementl circmstan%ial al (m(rli de(se2it de 3ra$ pre$ă0t de art. )F lit. 26 C.pen. 5aspra a d(ă sa mai mlt(r pers(ane6 eGistă! a6 d(ar atnci c:nd ciderea a d(ă sa mai mlt(r pers(ane a a$t l(c printr1( sin3ră ac%ine 26 (ri de c :te (ri d(ă sa mai mlte pers(an e a (st cise de inract(r /n aceea'i /mpre=rare sa c aceea'i (ca0ie, indierent

dacă (m(rl mltipl s1a pr(ds printr1( sin3ră ac%ine sa prin mai mlte ac%inic6 atnci c:nd (m(rl este să$:r'it de ( pers(ană care a mai să$:r'it n (m(r, indierent dacă pentr (m(rl anteri(r ăptit(rl sese c(ndamnat deiniti$ sa n. . Dacă /n rma ni accident rtier $ictima necesită pentr $indecare + 0ile de /n3ri=iri medicale! a6 apta $a i /ncadrată la $ătămare c(rp(rală din clpă art. )+ alin. 5>6 C.pen. 26 ap ta $a i /nc adr ată la l( $ir e sa al te $i (le n%e a rt. )+< alin. 5;6 C.pen.c6 apta n este inrac%ine. +. N p(ate i s2iect acti$ al inrac%inii de a$(rt 5art. )+@ C.pen.6! a6 emeia /nsărcinată 26 medicl d e special itatec6 ( pers(ană care n este cadr medical. *. "apta de a aplica $ictimei ( l($itră c pici(rl /n 0(na a2d( minală, l($itră ce a ps /n peric(l $ia%a $ictimei 'i a pr(ds le0ini ce a necesitat  0ile de /n3ri=iri medicale, repre0intă inrac%inea de! a6 tentati$ă de (m(r 26 l($ire s a alte $i(len%ec6 $ătămare c(rp(rală 3ra$ă. )<. N eGistă inrac%inea de $i(lare de d(micili dacă! a6 pr(prietarl im(2illi a pătrns /n l(cin%a ciria'li ără ac(rdl acestia 26 ăptit(r l a păt rns d(ar /n crtea im(2ill ic6 ciria'l a c(ntinat să l(ciască /n im(2ill /nciriat 'i dpă pr(nn%area nei (tă r:ri dei niti$e d e e$acare.

a6 inrac%inea de (m(r de(se2it de 3ra$ 26 in r ac %i n ea de c id er e di n c lp ă /n c( nc r s c ce a de pr($(car e ile 3ală a a$(rtl ic6 inrac%inea de l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte. ;. /ntre%inerea de acte seGale de către ( pers(ană de seG mas clin c n min(r de acela'i seG /n $:rstă de )F ani c(ntra nei sme de 2ani! a6 n se pedepse'te 26 repre0i ntă in rac%i nea de act seG al c n min (rc6 repre0intă inrac%inea de c(rp%ie seGală. >. EGistă inrac%inea de $i(lare de d(micili 5art.)*; C.pen.6! a6 'i atnci c:nd pătrnderea inclpatli ără drept are l(c /ntr1( l(cin%ă care n este eecti$ (cpată de partea $ătămată 26 'i at nc i c:n d păt rn der ea /n d(m ici li  se rea li 0e a0ă c inten%ia inclpatli de a s(licita restitirea n(r 2nri pe care le /mprmtase păr%ii $ătămatec6 'i atnci c:nd inclpatl re0ă să părăsească l(cin%a la cererea eGpresă a ni $ecin al l(catarli. . #ciderea rateli mamei repre0intă inrac%inea de! a6 (m(r 26 (m(r cali icatc6 (m(r de(se2it de 3ra$. @. Aplicarea mai mlt(r l($itri c 2ă%l ni min(r /n $:rstă de )< lni de către mama sa, l($itri care a pr(ds rperea n(r (r3ane interne 'i a ca0at /n inal m(artea acestia, repre0intă inrac%inea de! a6 prnccidere 26 (m(r cali icatc6 l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte. F. C(n(rm ma=(rită%ii s(l%iil(r date /n practica =diciară, elementl circmstan%ial al (m(rli de(se2it de 3ra$ pre$ă0t de art. )F lit. 26 C.pen. 5aspra a d(ă sa mai mlt(r pers(ane6 eGistă! a6 d(ar atnci c:nd ciderea a d(ă sa mai mlt(r pers(ane a a$t l(c printr1( sin3ră ac%ine 26 (ri de c :te (ri d(ă sa mai mlte pers(an e a (st cise de inract(r /n aceea'i /mpre=rare sa c aceea'i (ca0ie, indierent

III. $nali,aţi pe scurt in-racţiunea de lo'iri sau 'ătămări cau,atoare de moarte 1 , punere

dacă (m(rl mltipl s1a pr(ds printr1( sin3ră ac%ine sa prin mai mlte ac%inic6 atnci c:nd (m(rl este să$:r'it de ( pers(ană care a mai să$:r'it n (m(r, indierent dacă pentr (m(rl anteri(r ăptit(rl sese c(ndamnat deiniti$ sa n. . Dacă /n rma ni accident rtier $ictima necesită pentr $indecare + 0ile de /n3ri=iri medicale! a6 apta $a i /ncadrată la $ătămare c(rp(rală din clpă art. )+ alin. 5>6 C.pen. 26 ap ta $a i /nc adr ată la l( $ir e sa al te $i (le n%e a rt. )+< alin. 5;6 C.pen.c6 apta n este inrac%ine. +. N p(ate i s2iect acti$ al inrac%inii de a$(rt 5art. )+@ C.pen.6! a6 emeia /nsărcinată 26 medicl d e special itatec6 ( pers(ană care n este cadr medical. *. "apta de a aplica $ictimei ( l($itră c pici(rl /n 0(na a2d( minală, l($itră ce a ps /n peric(l $ia%a $ictimei 'i a pr(ds le0ini ce a necesitat  0ile de /n3ri=iri medicale, repre0intă inrac%inea de! a6 tentati$ă de (m(r 26 l($ire s a alte $i(len%ec6 $ătămare c(rp(rală 3ra$ă. )<. N eGistă inrac%inea de $i(lare de d(micili dacă! a6 pr(prietarl im(2illi a pătrns /n l(cin%a ciria'li ără ac(rdl acestia 26 ăptit(r l a păt rns d(ar /n crtea im(2ill ic6 ciria'l a c(ntinat să l(ciască /n im(2ill /nciriat 'i dpă pr(nn%area nei (tă r:ri dei niti$e d e e$acare.

S2iectl nr. @ . Răspundeţi pe scurt Ia următoarele (ntrebări @ puncte

). /n ce c(nstă elementl material al inrac%inii de trădare 5art. )@@C.pen.6Q

;. Ce c(ndi%ii snt necesare pentr a se ptea re%ine preme1 ditarea, ca element circmstan%ial al (m(rli caliicat art. )@ lit. a6 C.pen.Q

>. Ce dieren%ă p(ate eGista /ntre m(mentl c(nsmării 'i m(mentl să$:r'irii aptei, la inrac%inea de l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte 5art. )+> C.pen.6Q

. Care este dieren%a /ntre inrac%inea de $i(l 'i inrac%inea de incest din pnct de $edere al (2iectli =ridic 'i al latrii (2iecti$eQ

II. (ncercuiţi 'arianta corectă 9, puncte

). Dieren%e /ntre inrac%inea de spi(na= 'i cea de trădare prin transmiterea de secrete apar la ni$ell! a6 s2iectli acti$ 26 s2iectli pasi$c6 elementli material.

III. $nali,aţi pe scurt in-racţiunea de lo'iri sau 'ătămări cau,atoare de moarte 1 , punere

S2iectl nr. @ . Răspundeţi pe scurt Ia următoarele (ntrebări @ puncte

). /n ce c(nstă elementl material al inrac%inii de trădare 5art. )@@C.pen.6Q

;. Ce c(ndi%ii snt necesare pentr a se ptea re%ine preme1 ditarea, ca element circmstan%ial al (m(rli caliicat art. )@ lit. a6 C.pen.Q

>. Ce dieren%ă p(ate eGista /ntre m(mentl c(nsmării 'i m(mentl să$:r'irii aptei, la inrac%inea de l($iri sa $ătămări ca0at(are de m(arte 5art. )+> C.pen.6Q

. Care este dieren%a /ntre inrac%inea de $i(l 'i inrac%inea de incest din pnct de $edere al (2iectli =ridic 'i al latrii (2iecti$eQ

II. (ncercuiţi 'arianta corectă 9, puncte

). Dieren%e /ntre inrac%inea de spi(na= 'i cea de trădare prin transmiterea de secrete apar la ni$ell! a6 s2iectli acti$ 26 s2iectli pasi$c6 elementli material.

;. Om(rl c premeditare art. )@ lit. a6 C.pen.! a6 se răsr:n3e aspra ttr(r participan%il(r, iind n element circmstan%ial real 26 implică cr3ere a nei peri(ade de tim p de l a lar ea (t ăr:rii inrac%i(nale 'i p:nă la c(miterea (m(rli, ciar dacă ăptit(rl n a ci20it aspra apteic6 prespne larea (tăr:rii inrac%i(nale 'i eGteri(ri0area aces teia ie 'i nmai /ntr1n sin3r act de pre3ătire materială sa m(rală. >. Dacă ăptit(rl a cis /n aceea'i /mpre=rare, c inten%ie, d(ă pers(ane, se p(ate re3ine! a6 să$:r'irea a d(ă inrac%ini de (m(r simpl alate /n c(ncrs 26 să$:r'i rea  nei in rac%in i de (m(rc6 să$:r'irea nei inrac%ini de (m(r de(se2it de 3ra$. . Aplicarea nei l($itri de c%it /n 0(na a2d(minală, ce a pr( ds $ictimei ( pla3ă penetrantă care a necesitat )+ 0ile de /n3ri=iri medicale c(nstitie inrac%inea de! a6 tentati$ă de (m(r 26 l($ire s a alte $i(len%ec6 $ătămare c(rp(rală. @. C:nd ăptit(rl aplică deli2erat $ictimei l($itri care, de'i n $i0ea0ă ( 0(nă $itală, i1a ps /n prime=die $ia%a 'i a ca0at $ătămări care a necesitat pentr $indecare ;< de 0ile de /n3ri=iri medicale, /ncadrarea =ridică p(ate i! a6 l($ire sa alte $i(len%e art. )+< alin. 5;6 C.pen.= 26 $ătămare c(rp(rală 5art. ) +) C.pen. 6c6 $ătămare c(rp(rală 3ra$ă 5art. )+; C.pen.6. F. Vi(larea $ictimei rmată de ciderea ei, pentr ca apta să n p(ată i desc(perit ă, repre0 intă! a6 inrac%inea de $i(l rmat de m(artea $ictimei 5art. )* alin. 5>6 C.pen.= 26 d(ar inrac%inea de (m(r calii cat pre$ă0tă de art. )@ lit. 6 C.pen. 5pentr a /nlesni sa ascnde să$:r'irea nei inrac%ini6c6 inrac%inea de $i(l /n c(ncrs c cea de (m(r caliicat art. )* alin. 5 I 6 C.pen. 'i art. )@ lit. 6 C.pen..

. Desciderea nei scris(ri adresate altia p(ate repre0enta inrac%inea de! a6 lipsire de li2ertate /n m(d ile3al 26 $i(larea secretl i c(resp(n den%eic6 di$l3area secretli pr(essi(nal. +. Actl seGal c n min(r 5art. )*+ C.pen.6 p(ate a$ea ca s2iect pasi$! a6 ( pers(ană /n $:rstă de )F ani, dacă apta este să$:r'ită de /n3ri=it(r (l(sind calitatea sa 26 ( pers(ană care n a /mplini t $:rsta de  anic6 ( pers(ană /ntre )@1)+ ani, dacă apta este să$:r'ită de admi nistrat(r, (l(sind calitatea sa. *. Dacă ăptit(rl aplică $ictimei mltiple l($itri de c%it, pentr a i si3r că $a re 'i să ( cidă, iar l($i trile pr( dc deces l rapid al $ictimei printr1( em(ra3ie internă 'i eGternă masi$ă, este să$:r'ită inrac%inea de! a6 (m(r simpl 26 (m(r d e(se2it de 3ra$ 1 pri n cr0i mic6 (m(r de(se2ii de 3ra$ 1 prin cr0imi, /mprenă c re%inerea circmstan%ei a3ra$ante 5să$:r'irea inrac%inii prin acte de cr 0ime6 pre$ă0tă de art. @ lit. 26 C.pen. )<. "apta nei pers(ane de a determina n min(r /n $:rstă de @ ani să se sincidă, prin arncarea de pe n p(d, repre0intă inrac %inea de! a6 determinarea sa /nlesnirea sinciderii 26 (m(r sim plc6 (m(r caliicat 1 pr(it:nd de starea de neptin%ă a $ictimei de a se apăra.

;. Om(rl c premeditare art. )@ lit. a6 C.pen.! a6 se răsr:n3e aspra ttr(r participan%il(r, iind n element circmstan%ial real 26 implică cr3ere a nei peri(ade de tim p de l a lar ea (t ăr:rii inrac%i(nale 'i p:nă la c(miterea (m(rli, ciar dacă ăptit(rl n a ci20it aspra apteic6 prespne larea (tăr:rii inrac%i(nale 'i eGteri(ri0area aces teia ie 'i nmai /ntr1n sin3r act de pre3ătire materială sa m(rală. >. Dacă ăptit(rl a cis /n aceea'i /mpre=rare, c inten%ie, d(ă pers(ane, se p(ate re3ine! a6 să$:r'irea a d(ă inrac%ini de (m(r simpl alate /n c(ncrs 26 să$:r'i rea  nei in rac%in i de (m(rc6 să$:r'irea nei inrac%ini de (m(r de(se2it de 3ra$. . Aplicarea nei l($itri de c%it /n 0(na a2d(minală, ce a pr( ds $ictimei ( pla3ă penetrantă care a necesitat )+ 0ile de /n3ri=iri medicale c(nstitie inrac%inea de! a6 tentati$ă de (m(r 26 l($ire s a alte $i(len%ec6 $ătămare c(rp(rală. @. C:nd ăptit(rl aplică deli2erat $ictimei l($itri care, de'i n $i0ea0ă ( 0(nă $itală, i1a ps /n prime=die $ia%a 'i a ca0at $ătămări care a necesitat pentr $indecare ;< de 0ile de /n3ri=iri medicale, /ncadrarea =ridică p(ate i! a6 l($ire sa alte $i(len%e art. )+< alin. 5;6 C.pen.= 26 $ătămare c(rp(rală 5art. ) +) C.pen. 6c6 $ătămare c(rp(rală 3ra$ă 5art. )+; C.pen.6. F. Vi(larea $ictimei rmată de ciderea ei, pentr ca apta să n p(ată i desc(perit ă, repre0 intă! a6 inrac%inea de $i(l rmat de m(artea $ictimei 5art. )* alin. 5>6 C.pen.= 26 d(ar inrac%inea de (m(r calii cat pre$ă0tă de art. )@ lit. 6 C.pen. 5pentr a /nlesni sa ascnde să$:r'irea nei inrac%ini6c6 inrac%inea de $i(l /n c(ncrs c cea de (m(r caliicat art. )* alin. 5 I 6 C.pen. 'i art. )@ lit. 6 C.pen..

III. $nali,aţi pe scurt in-racţiunea de 'ătămare corporală

3ra$ă  , puncte

. Desciderea nei scris(ri adresate altia p(ate repre0enta inrac%inea de! a6 lipsire de li2ertate /n m(d ile3al 26 $i(larea secretl i c(resp(n den%eic6 di$l3area secretli pr(essi(nal. +. Actl seGal c n min(r 5art. )*+ C.pen.6 p(ate a$ea ca s2iect pasi$! a6 ( pers(ană /n $:rstă de )F ani, dacă apta este să$:r'ită de /n3ri=it(r (l(sind calitatea sa 26 ( pers(ană care n a /mplini t $:rsta de  anic6 ( pers(ană /ntre )@1)+ ani, dacă apta este să$:r'ită de admi nistrat(r, (l(sind calitatea sa. *. Dacă ăptit(rl aplică $ictimei mltiple l($itri de c%it, pentr a i si3r că $a re 'i să ( cidă, iar l($i trile pr( dc deces l rapid al $ictimei printr1( em(ra3ie internă 'i eGternă masi$ă, este să$:r'ită inrac%inea de! a6 (m(r simpl 26 (m(r d e(se2it de 3ra$ 1 pri n cr0i mic6 (m(r de(se2ii de 3ra$ 1 prin cr0imi, /mprenă c re%inerea circmstan%ei a3ra$ante 5să$:r'irea inrac%inii prin acte de cr 0ime6 pre$ă0tă de art. @ lit. 26 C.pen. )<. "apta nei pers(ane de a determina n min(r /n $:rstă de @ ani să se sincidă, prin arncarea de pe n p(d, repre0intă inrac %inea de! a6 determinarea sa /nlesnirea sinciderii 26 (m(r sim plc6 (m(r caliicat 1 pr(it:nd de starea de neptin%ă a $ictimei de a se apăra.

Subiectul nr.  I. Răspundeţi pe scurt la următoarele (ntrebări 1 @ puncte

). Cine p(ate i s2iect acti$ la inrac%inea de delapidareQ

;. /n ce c(nstă rmarea imediată a inrac%inii de t:lărie 5art. ;)lC.pen.6Q

>. /n ce c(nstă elementl material 'i rmarea imediată la inrac1 %inea de /n'elăcineQ

. /n ce c(nstă elementl material la denn%aiea cal(mni(asă, /n $arianta tipQ

II. (ncercuiţi răspunsul corect 1 9, puncte

). "apta de a la n ierăstră mecanic ascns de mncit(ri /ntre rn0e pentr a n i sstras, cn(sc:nd acest aspect! a6 repre0intă inrac%inea de rt 26n repre0intă inrac%inec6 repre0intă inrac%inea de /ns'irea 2nli 3ăsit. ;, "apta de a c(ndamna ( pers(ană 'tiind că este ne$in($ată, repre0intă inrac%inea de! a6 represine nedreaptă 26 arestare nele3ală 'i cercetare a20i$ăc6 spnere la rele tratamente.

III. $nali,aţi pe scurt in-racţiunea de 'ătămare corporală

3ra$ă  , puncte

Subiectul nr.  I. Răspundeţi pe scurt la următoarele (ntrebări 1 @ puncte

). Cine p(ate i s2iect acti$ la inrac%inea de delapidareQ

;. /n ce c(nstă rmarea imediată a inrac%inii de t:lărie 5art. ;)lC.pen.6Q

>. /n ce c(nstă elementl material 'i rmarea imediată la inrac1 %inea de /n'elăcineQ

. /n ce c(nstă elementl material la denn%aiea cal(mni(asă, /n $arianta tipQ


). "apta de a la n ierăstră mecanic ascns de mncit(ri /ntre rn0e pentr a n i sstras, cn(sc:nd acest aspect! a6 repre0intă inrac%inea de rt 26n repre0intă inrac%inec6 repre0intă inrac%inea de /ns'irea 2nli 3ăsit. ;, "apta de a c(ndamna ( pers(ană 'tiind că este ne$in($ată, repre0intă inrac%inea de! a6 represine nedreaptă 26 arestare nele3ală 'i cercetare a20i$ăc6 spnere la rele tratamente.

>. "apta inclpatli de a s(licita păr%ii $ătămate tele(nl m(2il pentr a cema ( am2lan%ă 'i de a 3i c tele(nl repre0intă! a6 inrac%inea de rt 26 inrac%i nea d e a20 de /ncr ederec6 inrac%inea de /n'elăcine. .  a /mprmtat li j n at(trism pentr ( săptăm:nă. La /mplinirea termenli, j a re0at să1i restitie 2nl li . "apta li j repre0intă inrac%inea de! a6 rt 26 a20 de /ncrederec6 /n'elăcine. @. "apta de a (eri n cad( ni nc%i(nar din primărie, dpă /nt(cmirea ni act /n $irttea nc%iei sale! a6 repre0intă inrac%inea de dare de mită 26 repre0i ntă in rac%i nea de primir e de  (l(ase nec$eni tec6 n repre0intă inrac%ine. F. /n$inirea mincin(asă ăctă prin denn% sa pl:n3ere, c pri$ ire la să$: r'ir ea nei inr ac%i ni de c ătre ( a nmi tă pers (ană repre0intă! a6 inrac%inea de denn%are cal(mni(asă 26 inrac% inea de mărt rie m incin( asăc6 inrac%inea de arestare nele3al: 'i cercetare a20i$ă. . Snt aplica2ile disp(0i%iile art. ;)< C.pen. 5pedepsirea n(r rtri la pl:n3erea preala2ilă6 /n ca0l /n care s2iectl acti$ este! a6 ie 3ă0dit(rl, ie 3ă0ditl, care ră nl /n pa32a celilalt 26 d(a r 3 ă0d it (r l c are să$ :r'e 'te r tl /n pa3 2a cel i pe care /l 3ă0die'tec6 d(ar 3ă0ditl care sstra3e 2nri de la pers(ana care /l 3ă0die'te. +. Dacă nc%i(narl c(rpt, /n sc(pl de a satisace s(licitarea mitit(nili, n /ndepline'te n act pri$it(r la /ndat(ririle li de ser $ici, iar această ne/ndeplinire c(nstitie prin ea /nsă'i ( inrac%ine! a6 larea de mită $a intra /n c(ncrs c respecti$a inrac%ine 26 larea de mită a2s(ar2e respect i$a in rac%i nec6 larea de mită se re%ine /n $ariantă a3ra$ată.

*. La inrac%inea de mărtrie mincin(asă s2iectl acti$ p(ate i! a6 (rice pers(ană care ace airma%ii mincin(ase /n p2lic 26 d(ar m art(rl ascltat /ntr1( ca0ă penalăc6 eGpertl cemat să reali0e0e ( eGperti0ă /ntr1( ca0ă ci$ilă. )<. Se $a re%ine inrac%inea de rt să$:r'it de ( pers(ană a$:nd aspra sa ( armă sa ( s2stan%ă narc(tică! a6 atnci c:nd ăptit(rl are aspra sa ( perece de căt'e 26 at nci c:nd ăp ti t(r l are n c% it la $ed ere 'i e $ ă0 t d e mai ml%i aiart(ric6 atnci c:nd ăptit(rl are aspra sa n 2ricea3 pe care /l (l(se'te ne(ri la desacerea ctiil(r, la l(cl de mncă. III# $nali,aţi pe scurt in-racţiunea de -als material (n (nscr isuri o-icia le 1 , puncte

>. "apta inclpatli de a s(licita păr%ii $ătămate tele(nl m(2il pentr a cema ( am2lan%ă 'i de a 3i c tele(nl repre0intă! a6 inrac%inea de rt 26 inrac%i nea d e a20 de /ncr ederec6 inrac%inea de /n'elăcine. .  a /mprmtat li j n at(trism pentr ( săptăm:nă. La /mplinirea termenli, j a re0at să1i restitie 2nl li . "apta li j repre0intă inrac%inea de! a6 rt 26 a20 de /ncrederec6 /n'elăcine. @. "apta de a (eri n cad( ni nc%i(nar din primărie, dpă /nt(cmirea ni act /n $irttea nc%iei sale! a6 repre0intă inrac%inea de dare de mită 26 repre0i ntă in rac%i nea de primir e de  (l(ase nec$eni tec6 n repre0intă inrac%ine.

*. La inrac%inea de mărtrie mincin(asă s2iectl acti$ p(ate i! a6 (rice pers(ană care ace airma%ii mincin(ase /n p2lic 26 d(ar m art(rl ascltat /ntr1( ca0ă penalăc6 eGpertl cemat să reali0e0e ( eGperti0ă /ntr1( ca0ă ci$ilă. )<. Se $a re%ine inrac%inea de rt să$:r'it de ( pers(ană a$:nd aspra sa ( armă sa ( s2stan%ă narc(tică! a6 atnci c:nd ăptit(rl are aspra sa ( perece de căt'e 26 at nci c:nd ăp ti t(r l are n c% it la $ed ere 'i e $ ă0 t d e mai ml%i aiart(ric6 atnci c:nd ăptit(rl are aspra sa n 2ricea3 pe care /l (l(se'te ne(ri la desacerea ctiil(r, la l(cl de mncă. III# $nali,aţi pe scurt in-racţiunea de -als material (n (nscr isuri o-icia le 1 , puncte

F. /n$inirea mincin(asă ăctă prin denn% sa pl:n3ere, c pri$ ire la să$: r'ir ea nei inr ac%i ni de c ătre ( a nmi tă pers (ană repre0intă! a6 inrac%inea de denn%are cal(mni(asă 26 inrac% inea de mărt rie m incin( asăc6 inrac%inea de arestare nele3al: 'i cercetare a20i$ă. . Snt aplica2ile disp(0i%iile art. ;)< C.pen. 5pedepsirea n(r rtri la pl:n3erea preala2ilă6 /n ca0l /n care s2iectl acti$ este! a6 ie 3ă0dit(rl, ie 3ă0ditl, care ră nl /n pa32a celilalt 26 d(a r 3 ă0d it (r l c are să$ :r'e 'te r tl /n pa3 2a cel i pe care /l 3ă0die'tec6 d(ar 3ă0ditl care sstra3e 2nri de la pers(ana care /l 3ă0die'te. +. Dacă nc%i(narl c(rpt, /n sc(pl de a satisace s(licitarea mitit(nili, n /ndepline'te n act pri$it(r la /ndat(ririle li de ser $ici, iar această ne/ndeplinire c(nstitie prin ea /nsă'i ( inrac%ine! a6 larea de mită $a intra /n c(ncrs c respecti$a inrac%ine 26 larea de mită a2s(ar2e respect i$a in rac%i nec6 larea de mită se re%ine /n $ariantă a3ra$ată.

Subiectul nr. 7 I. Răspundeţi pe scurt la următoarele (ntrebări 1 @ puncte

). Cine p(ate i s2iect acti$ al inrac%inii de als intelectalQ

;. Care este (rma de $in($ă%ie /n ca0l inrac%inii de (mi1 sine a sesi0ării (r3anel(r =diciareQ

>. /n ce c(nstă (2iectl material al inrac%inii de rtQ

. Care este sita%ia premisă a i nrac%inii de mărtrie minci1 n(asă 5art. ;F< C.pen.6Q


). Pentr eGisten%a inrac%inii de als material /n /nscrisri (iciale 5art, ;++ C.pen,6! a6 este necesar ca s2iectl acti$ să ie n nc%i(nar 26 este necesar ca /nscrisl alsiicat să ti pr(ds c(nsecin%e =ridicec6 n este necesar ca /nscrisl să ie (l(sit. ;. Inclpatl, /ncadrat ca a3ent de pa0ă la ( s(cietate c(mercială, a permis cel(rlal%i d(i inclpa%i să sstra3ă din incinta nită%ii mai mlte an$el(pe, indic:nd l(cl nde era dep(0itate 'i a=t:nd1i să le /ncarce /ntr1( ma'ină, primind pentr aceasta a d(a 0i trei an$el(pe.

/n sarcina acestia se $a re%ine! a6 inrac%inea de a20 /n ser$ici 26 inrac%in ea de  rtc6 inrac%inea de lare de mită. >. , al:nd1se /mprenă c n prieten, j, a (st de a%ă c:nd acesta din rmă, ără ( /n%ele3ere preala2ilă, a smls din m:na nei emei n p(rt(el, dpă care a lat1( Ia 3ă. Cm /nsă $ictima %ipa, at(rl rtli a arncat p(rt(ell /ntr1n ti', de nde inclpatl , alat mai /n rmă, )1a ridicat, ără a i (2ser$at de pers(a na $ ătămat ă, i ar ma i t:r 0i, /nt:l nind 1se c  j, i )1a remis . Ce inrac%ine p(ate i re%intă /n sarcina inclpatli Q a6 inrac%inea de /ns'ire a 2nli 3ăsit 26 inrac%i nea de  a$(ri0are a inract( rlic6 inrac%inea de tăinire. . "ăptit(rl a sstras pa'ap(rtl $ictimei, c inten%ia de a1) (l(si peste ( săptăm:nă pentr trecerea r(nt ierei, c:nd rma să1'i atri2ie altă identitate. A$:nd /n $edere că inclpatl a (st desc(perit imediat dpă sstra3erea pa'ap(rtli, /n sarcina sa se p(ate re%ine! a6 inrac%inea de als pri$ind identitatea 26 inrac%inea de tăini rec6 inrac%inea de rt caliicat. @. /n ca0l inrac%inii de e$adare! a6 pedeapsa aplicată pentr această inrac%ine se ada3ă la pedeapsa ce se eGectă 26 pede apsa apli cată pent r in rac% ine a d e e$ adar e s e c (nt( pe'te c pedeapsa c e se eGe ctăc6 p(ate a$ea calitatea de s2iect acti$ 'i pers(ana care a$ea /ndat(rirea de a1/ pă0i pe cel care a e$adat. B. /ntre2in%area de eGpresii =i3nit(are a%ă de ( pers(ană, de către n nc%i(nar p2lic alat /n eGerci%il atri2%iil(r de ser$ici, repre0intă! a6 inrac%inea de a20 /n ser$ici c(ntra interesel(r pers(a nel(r 26 inrac%i nea de p rtare a2 0i$ăc6 inrac%inea de a20 /n ser$ici prin /n3rădirea n(r dreptri.


). Cine p(ate i s2iect acti$ al inrac%inii de als intelectalQ

;. Care este (rma de $in($ă%ie /n ca0l inrac%inii de (mi1 sine a sesi0ării (r3anel(r =diciareQ

>. /n ce c(nstă (2iectl material al inrac%inii de rtQ

. Care este sita%ia premisă a i nrac%inii de mărtrie minci1 n(asă 5art. ;F< C.pen.6Q


). Pentr eGisten%a inrac%inii de als material /n /nscrisri (iciale 5art, ;++ C.pen,6! a6 este necesar ca s2iectl acti$ să ie n nc%i(nar 26 este necesar ca /nscrisl alsiicat să ti pr(ds c(nsecin%e =ridicec6 n este necesar ca /nscrisl să ie (l(sit. ;. Inclpatl, /ncadrat ca a3ent de pa0ă la ( s(cietate c(mercială, a permis cel(rlal%i d(i inclpa%i să sstra3ă din incinta nită%ii mai mlte an$el(pe, indic:nd l(cl nde era dep(0itate 'i a=t:nd1i să le /ncarce /ntr1( ma'ină, primind pentr aceasta a d(a 0i trei an$el(pe.

. "apta '(erli de a permite ni c(le3 care lcra la dep( 0itl de pr(dse electr(nice să ascndă /n ctia ni tele$i0(r pe care '(erl rma să1l transp(rte la n client, n aparat (t( sstras /n 0ia anteri(ară din dep(0it, rin:nd ca dpă ie'irea pe p(art a ni tă%ii ' (erl să predea aparatl (t( celi care )1a sstras, repre0intă! a6 inrac%inea de c(mplicitate la rt 26 inrac%inea de tăinirec6 inrac%inea de a$(ri0area inract(rli. +. "apta de a cmpăra de la ( casă de scim2 $altar ( 2ancn(tă de )<< er(, care se d($ede'te lteri(r a i alsă 'i de a ( $inde dpă c:te$a 0ile la ( altă casă de scim2 $altar, cn(sc:nd că este alsă! a6 repre0intă inrac%inea de 0 de als 26 repre0intă inrac%inea de alsiicare de m(nedă sa alte $al(ri 5prin rap(rtare la inrac%inea de alsiicare de $al(ri străine6c6 n repre0intă inrac%ine. *. "apta ni '(er de tir de a ad(rmi la $(lan 'i de a pr(dce n accident rtier s(ldat c dăr:marea ni 3ard de lemn, dăr:ma rea ni st:lp electric 'i sec%i(narea ca2lril(r de /naltă tensine, /n c(ndi%iile /n care pre=dicil t(tal este de ><< RON! a6 n repre0intă inrac%ine 26 repre0intă distr3ere din clpăc6 repre0intă distr3ere caliicată. )<. R3ămintea mamei inclpatli adresată ni mart(r, de a n depne mărtrie /mp(tri$a ili să! a6 repre0intă inrac%inea de /mpiedicarea participării la pr(ces 26 /ncercarea de a determina mărtria mincin(asăc6 n repre0intă inrac%ine.

/n sarcina acestia se $a re%ine! a6 inrac%inea de a20 /n ser$ici 26 inrac%in ea de  rtc6 inrac%inea de lare de mită. >. , al:nd1se /mprenă c n prieten, j, a (st de a%ă c:nd acesta din rmă, ără ( /n%ele3ere preala2ilă, a smls din m:na nei emei n p(rt(el, dpă care a lat1( Ia 3ă. Cm /nsă $ictima %ipa, at(rl rtli a arncat p(rt(ell /ntr1n ti', de nde inclpatl , alat mai /n rmă, )1a ridicat, ără a i (2ser$at de pers(a na $ ătămat ă, i ar ma i t:r 0i, /nt:l nind 1se c  j, i )1a remis . Ce inrac%ine p(ate i re%intă /n sarcina inclpatli Q a6 inrac%inea de /ns'ire a 2nli 3ăsit 26 inrac%i nea de  a$(ri0are a inract( rlic6 inrac%inea de tăinire. . "ăptit(rl a sstras pa'ap(rtl $ictimei, c inten%ia de a1) (l(si peste ( săptăm:nă pentr trecerea r(nt ierei, c:nd rma să1'i atri2ie altă identitate. A$:nd /n $edere că inclpatl a (st desc(perit imediat dpă sstra3erea pa'ap(rtli, /n sarcina sa se p(ate re%ine! a6 inrac%inea de als pri$ind identitatea 26 inrac%inea de tăini rec6 inrac%inea de rt caliicat. @. /n ca0l inrac%inii de e$adare! a6 pedeapsa aplicată pentr această inrac%ine se ada3ă la pedeapsa ce se eGectă 26 pede apsa apli cată pent r in rac% ine a d e e$ adar e s e c (nt( pe'te c pedeapsa c e se eGe ctăc6 p(ate a$ea calitatea de s2iect acti$ 'i pers(ana care a$ea /ndat(rirea de a1/ pă0i pe cel care a e$adat. B. /ntre2in%area de eGpresii =i3nit(are a%ă de ( pers(ană, de către n nc%i(nar p2lic alat /n eGerci%il atri2%iil(r de ser$ici, repre0intă! a6 inrac%inea de a20 /n ser$ici c(ntra interesel(r pers(a nel(r 26 inrac%i nea de p rtare a2 0i$ăc6 inrac%inea de a20 /n ser$ici prin /n3rădirea n(r dreptri.

III. $nali,aţi pe scurt in-racţiunea de tra-ic de in-luenţă , puncte

. "apta '(erli de a permite ni c(le3 care lcra la dep( 0itl de pr(dse electr(nice să ascndă /n ctia ni tele$i0(r pe care '(erl rma să1l transp(rte la n client, n aparat (t( sstras /n 0ia anteri(ară din dep(0it, rin:nd ca dpă ie'irea pe p(art a ni tă%ii ' (erl să predea aparatl (t( celi care )1a sstras, repre0intă! a6 inrac%inea de c(mplicitate la rt 26 inrac%inea de tăinirec6 inrac%inea de a$(ri0area inract(rli.

III. $nali,aţi pe scurt in-racţiunea de tra-ic de in-luenţă , puncte

+. "apta de a cmpăra de la ( casă de scim2 $altar ( 2ancn(tă de )<< er(, care se d($ede'te lteri(r a i alsă 'i de a ( $inde dpă c:te$a 0ile la ( altă casă de scim2 $altar, cn(sc:nd că este alsă! a6 repre0intă inrac%inea de 0 de als 26 repre0intă inrac%inea de alsiicare de m(nedă sa alte $al(ri 5prin rap(rtare la inrac%inea de alsiicare de $al(ri străine6c6 n repre0intă inrac%ine. *. "apta ni '(er de tir de a ad(rmi la $(lan 'i de a pr(dce n accident rtier s(ldat c dăr:marea ni 3ard de lemn, dăr:ma rea ni st:lp electric 'i sec%i(narea ca2lril(r de /naltă tensine, /n c(ndi%iile /n care pre=dicil t(tal este de ><< RON! a6 n repre0intă inrac%ine 26 repre0intă distr3ere din clpăc6 repre0intă distr3ere caliicată. )<. R3ămintea mamei inclpatli adresată ni mart(r, de a n depne mărtrie /mp(tri$a ili să! a6 repre0intă inrac%inea de /mpiedicarea participării la pr(ces 26 /ncercarea de a determina mărtria mincin(asăc6 n repre0intă inrac%ine.


). Care este sita%ia premisă /n ca0l inrac%inii de tăinireQ

;. Care este (rrna de $in($ă%ie /n ca0l inrac%inii de nede1 nn%are a n(r inrac%iniQ

>. Cine p(ate i s2iect acti$ la inrac%inea de mărtrie minci1 n(asăQ

. Care este rmarea imediată la inrac%inea de ne3li=en%ă /n ser$ici, /n $arianta tipQ


). Ce inrac%ine se p(ate re%ine /n sarcina ăptit(rli, dacă acesta s(licită ni $:n0ăt(r n tele(n m(2il, pentr a1) eGamina, 'i /n m(mentl /n care prime'te aparatl 3e c elQ a6 inrac%inea de rt 26 inrac%i nea de a20 de /ncr ederec6 inrac%inea de /n'elăcine.

;. De3radarea at(trismli pr(pri, marca Dacia, prin apli carea c inten%ie a mai mlt(r l($itri de t(p(r! a6 repre0intă inrac%inea de distr3ere, pre$ă0tă de art. ;) C.pen., elementl material c(nst:nd /n Badcerea /n stare de ne/ntre2in%are a 2nli 26 repre0intă inrac%in ea de d istr3ere caliicatăc6 n repre0intă inrac%ine. >. "apta nei pers(ane care c(ntraace n cec, /l pre0intă la ( 2ancă 'i (2%ine ( smă de 2ani repr e0intă! a6 inrac%inea de /n'elăcine prin emitere de cecri ără ac(pe rire 5art. ;)@ alin. 56 26 in rac %i nea de al si ica re de m(n edă 5ar t. ;+; C.p en. 6 / n c(ncrs c inrac%inea de /n'elăcinec6 inrac%inea de als material /n /nscrisri (iciale 5art. ;++ C.pen.6 /n c(ncrs c inrac%inea de /n'elăcine prin (l(sirea de mi=l(ace radl(ase =art. ;)@ alin. 5;6 C.pen.. . "apta inclpa%il(r de a sstra3e n at(trism, de a se deplasa c el /n alt (ra', nde l1a de0mem2rat 'i a $:ndt piesele c(mp(nente c(nstitie! a6 inrac%inea de rt de (l(sin%ă /n c(ncrs c inrac%inea de rt caliicat 26 inrac%in ea de  rt de  (l(sin%ă /n c(ncr s c in rac%inea de distr3erec6 inrac%inea de rt caliicat. @. "apta inclpatli de a alsiica 3r(s(lan n l(0, prin apli carea men%inii BC:'ti3ăt(r1Dacia )>)< c n piG r(' 'i de a1) $inde ni 2ătr:n /n scim2l $eri3etei acestia! a6 repre0intă inrac%inea de /n'elăcine /n c(ncrs c inrac %inea de als material /n /nscrisri (iciale 26 n repre0i ntă inr ac%inec6 repre0intă inrac%inea de /n'elăcine. F. "apta '(erli an3a=at la ( nitate, /nsărcinat să transp(rte mara, de a pre0enta d(cmente alse c a=t(rl căr(ra a ridicat ( cantitate mai mare de mară, (l(sind ( parte din ea /n interes pr(pri repre0intă !


). Care este sita%ia premisă /n ca0l inrac%inii de tăinireQ

;. Care este (rrna de $in($ă%ie /n ca0l inrac%inii de nede1 nn%are a n(r inrac%iniQ

>. Cine p(ate i s2iect acti$ la inrac%inea de mărtrie minci1 n(asăQ

. Care este rmarea imediată la inrac%inea de ne3li=en%ă /n ser$ici, /n $arianta tipQ


). Ce inrac%ine se p(ate re%ine /n sarcina ăptit(rli, dacă acesta s(licită ni $:n0ăt(r n tele(n m(2il, pentr a1) eGamina, 'i /n m(mentl /n care prime'te aparatl 3e c elQ a6 inrac%inea de rt 26 inrac%i nea de a20 de /ncr ederec6 inrac%inea de /n'elăcine.

a6 inrac%inea de als /n /nscrisri s2 semnătră pri$ată /n c(ncrs c inrac%inea de /n'elăcine 26 inrac%inea de als /n /nscrisri s2 semnătră pri$ată /n c(ncrs c inrac%inea de 3estine radl(asăc6 inrac%inea de als /n /nscrisri s2 semnătră pri$ată /n c(ncrs c inrac%inea de delapidare.

. Pentr eGisten%a inrac%inii de primire de (l(ase nec$enite! a6 este necesar să i eGistat ( /n%ele3ere preala2ilă reali0ării actli /ntre nc%i(nar 'i cel care (eră (l(asele nec$enite 26 este sicientă eGisten%a nei pr(misini sa pretinderea n(r (l(ase nec$enite de către nc%i(narc6 este necesară primirea n(r (l(ase dpă /ndeplinirea actli. +. /n ca0l /n care prin acela'i denn% mai mlte pers(ane snt /n$inite mincin(s de aceea'i inrac%ine, se $a re%ine! a6 ( sin3ră inrac%ine de denn%are cal(mni(asă /n $arianta tip 26 mai mlte inrac%ini de denn%are cal(mni(asă /n c(ncrsc6 ( sin3ră inrac%ine de denn%are cal(mni(asă /n $arianta a3ra$ată. *. "apta nei pers(ane care, $ă0:nd că din incinta nei /ntre prinderi s1a arncat peste 3ard, de către ( pers(ană necn(sctă, ( sac('ă despre care 'i1a dat seama că ar c(n%ine 2nri rate din nitate 'i pe care 'i1a /ns'it1(, repre0intă! a6 inrac%inea de tăinire 26 inrac%inea de rtc6 inrac%inea de /ns'ire a 2nli 3ăsit. )<. "apta li A de a amenin%a 'i a1) l($i pe c(pill pr(cr(rli care /l anceta /ntr1( ca0ă penală, c sc(pl ca acesta din rmă să1i dea ( s(l%ie a$(ra2ilă, repre0intă! a6 inrac%inea de l($ire 5art. )+<6 rap(rtată la art. ;>*U 5ca0ri speciale de pedepsire6 /n c(ncrs c inrac%inea de amenin%are 5art. )*>6 rap(rtată la art. ;>* ) 26 inrac%inea de ltra= 5art. ;>*6 rap(rtată la art. ;>* )c6 inrac%inea de ltra=, /n c(ncrs c cea de l($ire 'i c cea de amenin%are.

;. De3radarea at(trismli pr(pri, marca Dacia, prin apli carea c inten%ie a mai mlt(r l($itri de t(p(r! a6 repre0intă inrac%inea de distr3ere, pre$ă0tă de art. ;) C.pen., elementl material c(nst:nd /n Badcerea /n stare de ne/ntre2in%are a 2nli 26 repre0intă inrac%in ea de d istr3ere caliicatăc6 n repre0intă inrac%ine. >. "apta nei pers(ane care c(ntraace n cec, /l pre0intă la ( 2ancă 'i (2%ine ( smă de 2ani repr e0intă! a6 inrac%inea de /n'elăcine prin emitere de cecri ără ac(pe rire 5art. ;)@ alin. 56 26 in rac %i nea de al si ica re de m(n edă 5ar t. ;+; C.p en. 6 / n c(ncrs c inrac%inea de /n'elăcinec6 inrac%inea de als material /n /nscrisri (iciale 5art. ;++ C.pen.6 /n c(ncrs c inrac%inea de /n'elăcine prin (l(sirea de mi=l(ace radl(ase =art. ;)@ alin. 5;6 C.pen.. . "apta inclpa%il(r de a sstra3e n at(trism, de a se deplasa c el /n alt (ra', nde l1a de0mem2rat 'i a $:ndt piesele c(mp(nente c(nstitie! a6 inrac%inea de rt de (l(sin%ă /n c(ncrs c inrac%inea de rt caliicat 26 inrac%in ea de  rt de  (l(sin%ă /n c(ncr s c in rac%inea de distr3erec6 inrac%inea de rt caliicat. @. "apta inclpatli de a alsiica 3r(s(lan n l(0, prin apli carea men%inii BC:'ti3ăt(r1Dacia )>)< c n piG r(' 'i de a1) $inde ni 2ătr:n /n scim2l $eri3etei acestia! a6 repre0intă inrac%inea de /n'elăcine /n c(ncrs c inrac %inea de als material /n /nscrisri (iciale 26 n repre0i ntă inr ac%inec6 repre0intă inrac%inea de /n'elăcine. F. "apta '(erli an3a=at la ( nitate, /nsărcinat să transp(rte mara, de a pre0enta d(cmente alse c a=t(rl căr(ra a ridicat ( cantitate mai mare de mară, (l(sind ( parte din ea /n interes pr(pri repre0intă !

III. $nali,aţi pe scurt in-racţiunea de mărturie mincinoasă  , puncte

a6 inrac%inea de als /n /nscrisri s2 semnătră pri$ată /n c(ncrs c inrac%inea de /n'elăcine 26 inrac%inea de als /n /nscrisri s2 semnătră pri$ată /n c(ncrs c inrac%inea de 3estine radl(asăc6 inrac%inea de als /n /nscrisri s2 semnătră pri$ată /n c(ncrs c inrac%inea de delapidare.

III. $nali,aţi pe scurt in-racţiunea de mărturie mincinoasă  , puncte

. Pentr eGisten%a inrac%inii de primire de (l(ase nec$enite! a6 este necesar să i eGistat ( /n%ele3ere preala2ilă reali0ării actli /ntre nc%i(nar 'i cel care (eră (l(asele nec$enite 26 este sicientă eGisten%a nei pr(misini sa pretinderea n(r (l(ase nec$enite de către nc%i(narc6 este necesară primirea n(r (l(ase dpă /ndeplinirea actli. +. /n ca0l /n care prin acela'i denn% mai mlte pers(ane snt /n$inite mincin(s de aceea'i inrac%ine, se $a re%ine! a6 ( sin3ră inrac%ine de denn%are cal(mni(asă /n $arianta tip 26 mai mlte inrac%ini de denn%are cal(mni(asă /n c(ncrsc6 ( sin3ră inrac%ine de denn%are cal(mni(asă /n $arianta a3ra$ată. *. "apta nei pers(ane care, $ă0:nd că din incinta nei /ntre prinderi s1a arncat peste 3ard, de către ( pers(ană necn(sctă, ( sac('ă despre care 'i1a dat seama că ar c(n%ine 2nri rate din nitate 'i pe care 'i1a /ns'it1(, repre0intă! a6 inrac%inea de tăinire 26 inrac%inea de rtc6 inrac%inea de /ns'ire a 2nli 3ăsit. )<. "apta li A de a amenin%a 'i a1) l($i pe c(pill pr(cr(rli care /l anceta /ntr1( ca0ă penală, c sc(pl ca acesta din rmă să1i dea ( s(l%ie a$(ra2ilă, repre0intă! a6 inrac%inea de l($ire 5art. )+<6 rap(rtată la art. ;>*U 5ca0ri speciale de pedepsire6 /n c(ncrs c inrac%inea de amenin%are 5art. )*>6 rap(rtată la art. ;>* ) 26 inrac%inea de ltra= 5art. ;>*6 rap(rtată la art. ;>* )c6 inrac%inea de ltra=, /n c(ncrs c cea de l($ire 'i c cea de amenin%are.

Subiectul nr. : I. Răspundeţi pe scurt la următoarele (ntrebări @ puncte

). Care este elementl material al inrac%inii de a20 de /ncre1 dereQ

;. /n ce c(nstă (2iectl material 'i care este elementl material la inrac%inea de /n'elăcineQ

>. Care este elementl material prin care se p(ate c(mite (rma tip a inrac%inii de prtare a20i$ăQ

. Care snt m(dalită%ile elementli material /n ca0l inrac1 %inii de als intelectalQ


). /nscrisrile p(t i (2iect material al inrac%inii de rt! a6 d(ar dacă a $al(are ec(n(mică 26 d(ar dacă snt acte ce d($edesc starea ci$ilăc6 indierent dacă a sa n $al(are ec(n(mică. ;. "apta inclpatli de a /m2r:nci $ictima care se ala la $( lanl ni at(trism, a la acest at(trism 'i a pleca de la l(cl aptei c el, rmată de restitirea 2nli dpă nmai ( 0i! a6 repre0intă inrac%inea de rt de (l(sin%ă 26 n repre0intă inrac%inec6 repre0intă inrac%inea de t:lărie.

>. "apta de a a$ea ( /n%ele3ere preala2ilă c at(rl ni rt de a1i dep(0ita 2nrile sstrase p(ate c(nstiti inrac%inea de! a6 tăinire 26 c(mplicitate la rtc6 a$(ri0area inract(rli. . /ncercarea de a determina ( pers(ană, prin c(rpere, să dea declara%ii alse /ntr1( ca0ă /n care are calitatea de mart(r repre0intă! a6 insti3are la mărtrie mincin(asă 26 at(rat la inrac%inea de /ncercare de a determina mărtria mincin(asăc6 insti3are la /ncercarea de a determina mărtria mincin(asă. @. "apta de a c(ntraace n act pr($enind de la ( s(cietate c(mercială c răspndere limitată 'i de a1) depne ca pr(2ă /ntr1( ca0ă ci$ilă repre0intă! a6 als /n /nscrisri s2 semnătră pri$ată 26 als material /n /nscrisri (iciale /n c(ncrs c inrac%inea de 0 de alsc6 0 de als /n c(ncrs c inrac%inea de als intelectal. F. /n ca0l inrac%inil(r patrim(niale c(ntinate, caracterl de c(nsecin%e de(se2it de 3ra$e se determină prin! a6 rap(rtarea la pre=dicil pr(ds prin iecare ac%ine sa inac %ine ce intră /n c(n%intl inrac%inii c(ntinate 26 t(tali0area pre=diciil(r ce pri$esc patrim(nil aceleia'i per s(ane i0ice sa =ridice 5n prin t(tali0area pa32el(r pr(dse n(r păr%i $ătămate dierite6c6 t(tali0area pa32el(r materiale ca0ate ttr(r pers(anel(r i0ice sa =ridice prin t(ate ac%inile sa inac%inile prin care se reali0ea0ă elementl material al latrii (2iecti$e a inrac%inii6. . N p(t ace (2iectl inrac%inii de rt! a6 /nscrisrile ără $al(are ec(n(mică 26 ener3ia ără $al(are ec(n(micăc6 im(2ilele prin destina%ie. +. Pentr eGisten%a inrac%inii de delapidare este necesar ca! a6 s2iectl acti$ să cmle0e calită%ile de nc%i(nar, 3esti(nar 'i administrat(r-

Subiectul nr. : I. Răspundeţi pe scurt la următoarele (ntrebări @ puncte

). Care este elementl material al inrac%inii de a20 de /ncre1 dereQ

;. /n ce c(nstă (2iectl material 'i care este elementl material la inrac%inea de /n'elăcineQ

>. Care este elementl material prin care se p(ate c(mite (rma tip a inrac%inii de prtare a20i$ăQ

. Care snt m(dalită%ile elementli material /n ca0l inrac1 %inii de als intelectalQ


). /nscrisrile p(t i (2iect material al inrac%inii de rt! a6 d(ar dacă a $al(are ec(n(mică 26 d(ar dacă snt acte ce d($edesc starea ci$ilăc6 indierent dacă a sa n $al(are ec(n(mică. ;. "apta inclpatli de a /m2r:nci $ictima care se ala la $( lanl ni at(trism, a la acest at(trism 'i a pleca de la l(cl aptei c el, rmată de restitirea 2nli dpă nmai ( 0i! a6 repre0intă inrac%inea de rt de (l(sin%ă 26 n repre0intă inrac%inec6 repre0intă inrac%inea de t:lărie.

26 inst i3at (rl sa c(mp lice le s ă a i2ă cali tă%i le cer te de le3e pentr a t(rc6 s2iectl acti$ să ie nc%i(nar. *. "rtl să$:r'it /ntre ('tii s(%i! a6 repre0intă n rt ce se rmăre'te nmai la pl:n3erea preala 2ilă 26 n rep re0intă inrac% inec6 repre0intă n rt ce se rmăre'te la pl:n3ere preala2ilă nmai /n sita%ia /n care cei d(i l(ciesc /mprenă. )<. /n ca0l inrac%inii de tăinire! a6 apta pre$ă0tă de le3ea penală din care pr($ine 2nl tăinit p(ate c(nsta d(ar /ntr1( inrac%ine de rt 26 s(ra t:in it( rli 2ene icia 0ă de ca 0a de n epede psire dacă (l(se'te 2nl tăinit de ratele săc6 n eGistă sita%ie premisă.

>. "apta de a a$ea ( /n%ele3ere preala2ilă c at(rl ni rt de a1i dep(0ita 2nrile sstrase p(ate c(nstiti inrac%inea de! a6 tăinire 26 c(mplicitate la rtc6 a$(ri0area inract(rli. . /ncercarea de a determina ( pers(ană, prin c(rpere, să dea declara%ii alse /ntr1( ca0ă /n care are calitatea de mart(r repre0intă! a6 insti3are la mărtrie mincin(asă 26 at(rat la inrac%inea de /ncercare de a determina mărtria mincin(asăc6 insti3are la /ncercarea de a determina mărtria mincin(asă. @. "apta de a c(ntraace n act pr($enind de la ( s(cietate c(mercială c răspndere limitată 'i de a1) depne ca pr(2ă /ntr1( ca0ă ci$ilă repre0intă! a6 als /n /nscrisri s2 semnătră pri$ată 26 als material /n /nscrisri (iciale /n c(ncrs c inrac%inea de 0 de alsc6 0 de als /n c(ncrs c inrac%inea de als intelectal. F. /n ca0l inrac%inil(r patrim(niale c(ntinate, caracterl de c(nsecin%e de(se2it de 3ra$e se determină prin! a6 rap(rtarea la pre=dicil pr(ds prin iecare ac%ine sa inac %ine ce intră /n c(n%intl inrac%inii c(ntinate 26 t(tali0area pre=diciil(r ce pri$esc patrim(nil aceleia'i per s(ane i0ice sa =ridice 5n prin t(tali0area pa32el(r pr(dse n(r păr%i $ătămate dierite6c6 t(tali0area pa32el(r materiale ca0ate ttr(r pers(anel(r i0ice sa =ridice prin t(ate ac%inile sa inac%inile prin care se reali0ea0ă elementl material al latrii (2iecti$e a inrac%inii6. . N p(t ace (2iectl inrac%inii de rt! a6 /nscrisrile ără $al(are ec(n(mică 26 ener3ia ără $al(are ec(n(micăc6 im(2ilele prin destina%ie. +. Pentr eGisten%a inrac%inii de delapidare este necesar ca! a6 s2iectl acti$ să cmle0e calită%ile de nc%i(nar, 3esti(nar 'i administrat(r-

S2iectl nr. )< I. Răspundeţi pe scurt la următoarele (ntrebări 1 @ puncte

). Care este sita%ia premisă /n ca0l inrac%inii de a20 de /ncredereQ

;. Care este (rma de $in($ă%ie /n ca0l inrac%inii de 3estine radl(asăQ

>. /n ce c(nstă elementl material al inrac%inii de distr3ereQ

III. $nali,aţi pe scurt in-racţiunea de (n1elăciune 1 , puncte

. Care este elementl material 'i cine p(ate i s2iect acti$ al inrac%inii de lare de mităQ


). Elementl material al inrac%inii de delapidare c(nstă /n! a6 /ns'irea, traicarea, (l(sirea 2nril(r 3esti(nate sa admi nistrate 26 /ns 'ir ea, dis tr3 erea , (l( sire a 2 nr il(r 3est i(na te sa administratec6 primirea, traicarea, (l(sirea 2nril(r 3esti(nate sa admi nistrate. ;. "ăptit(rl care, /ncerc:nd să1'i asi3re scăparea dpă ce a sstras n 2n, a amenin%at 'i a l($it n p(li%ist, să$:r'e'tea6 inrac%inea de rt /n c(ncrs c cea de ltra= 26 inrac%in ea de t :lărie / n c(ncrs c cea de ltra= c6 inrac%inea de rt /n c(ncrs c cea de ltra= 'i cea de amenin%are.

26 inst i3at (rl sa c(mp lice le s ă a i2ă cali tă%i le cer te de le3e pentr a t(rc6 s2iectl acti$ să ie nc%i(nar. *. "rtl să$:r'it /ntre ('tii s(%i! a6 repre0intă n rt ce se rmăre'te nmai la pl:n3erea preala 2ilă 26 n rep re0intă inrac% inec6 repre0intă n rt ce se rmăre'te la pl:n3ere preala2ilă nmai /n sita%ia /n care cei d(i l(ciesc /mprenă. )<. /n ca0l inrac%inii de tăinire! a6 apta pre$ă0tă de le3ea penală din care pr($ine 2nl tăinit p(ate c(nsta d(ar /ntr1( inrac%ine de rt 26 s(ra t:in it( rli 2ene icia 0ă de ca 0a de n epede psire dacă (l(se'te 2nl tăinit de ratele săc6 n eGistă sita%ie premisă.

S2iectl nr. )< I. Răspundeţi pe scurt la următoarele (ntrebări 1 @ puncte

). Care este sita%ia premisă /n ca0l inrac%inii de a20 de /ncredereQ

;. Care este (rma de $in($ă%ie /n ca0l inrac%inii de 3estine radl(asăQ

>. /n ce c(nstă elementl material al inrac%inii de distr3ereQ

III. $nali,aţi pe scurt in-racţiunea de (n1elăciune 1 , puncte

. Care este elementl material 'i cine p(ate i s2iect acti$ al inrac%inii de lare de mităQ


). Elementl material al inrac%inii de delapidare c(nstă /n! a6 /ns'irea, traicarea, (l(sirea 2nril(r 3esti(nate sa admi nistrate 26 /ns 'ir ea, dis tr3 erea , (l( sire a 2 nr il(r 3est i(na te sa administratec6 primirea, traicarea, (l(sirea 2nril(r 3esti(nate sa admi nistrate. ;. "ăptit(rl care, /ncerc:nd să1'i asi3re scăparea dpă ce a sstras n 2n, a amenin%at 'i a l($it n p(li%ist, să$:r'e'tea6 inrac%inea de rt /n c(ncrs c cea de ltra= 26 inrac%in ea de t :lărie / n c(ncrs c cea de ltra= c6 inrac%inea de rt /n c(ncrs c cea de ltra= 'i cea de amenin%are.

>. Pentr eGisten%a inrac%inii de als material /n /nscrisri (iciale! a6 este necesar ca s2iectl acti$ să ie n nc%i(nar 26 este necesar ca /nscris l alsiicat să i pr(ds c(nseci n%e =ridicec6 n este necesar ca /nscrisl să ie (l(sit. . Inclpatl, al:nd1se la $(lanl ni at(trism pe care /l c(ndcea ără permis 'i iind le3itimat de (r3anele de p(li%ie, a pre0entat n 2letin de identitate apar%in:nd altei pers(ane. Ce se p(ate re%ine /n sarcina inclpatli /n c(ncrs c inrac%inea de c(ndcere pe drmrile p2lice ără a a$ea permis de c(ndcere! a6 inrac%inea de 0 de als 'i inrac%inea de als pri$ind iden titatea 26 inrac%inea de als pri$ind identitateac6 inrac%inea de 0 de als 'i inrac%inea de als /n declara%ii. @. "ăptit(rl a sstras pa'ap(rtl $ictimei c inten%ia de a1) (l(si peste ( săptăm:nă pentr trecerea r(ntierei, c:nd rma să1'i atri2ie altă identitate. A$:nd /n $edere că inclpatl a (st desc(perit imediat dpă sstra3erea pa'ap(rtli /n sarcina sa se p(ate re%ine! a6 inrac%inea de als pri$ind identitatea 26 inrac%inea de tăinirec6 inrac%inea de rt caliicat. F. /n ca0l inrac%inii de e$adare! a6 pedeapsa aplicată pentr acea stă inrac%ine se ada3ă l a pedeapsa ce se eGectă 26 pedeapsa aplicată pentr inrac%inea de e$adare se c(nt( pe'te c pedeapsa ce se eGectăc6 p(ate a$ea calitatea de s2iect acti$ 'i pers(ana care a$ea /ndat(rirea de a1) pă0i pe cel care a e$adat. . /ntre2in%area de eGpresii =i3nit(are a%ă de ( pers(ană, de către n nc%i(nar p2lic alat /n eGerci%il atri2%iil(r de ser$ici, repre0intă! a6 inrac%inea de a20 /n ser$ici c(ntra interesel(r pers(anel(r 26 inrac%inea de prtare a20i$ăc6 inrac%inea de a20 /n ser$ici prin /n3rădirea n(r dreptri.

+. EGistă inrac%inea de t:lărie /n ca0l /n care! a6 rtl este rmat de /ntre2in%area de amenin%ări pentr păs trarea 2nli rat 26 rtl este să$:r'it prin /ntre2in%area n(r mi=l(ace ra dl(asec6 rtl este să$:r'it aspra nei pers(ane care se ala /n stare de inc(n'tien%ă. *. Inrac%inea de a$(ri0area inract(rli se p(ate re%ine d(ar atnci c:nd! a6 eGistă ( /n%ele3ere preala2ilă /ntre pers(ana care a să$:r'it inrac%inea 'i cel care /i dă a=t(r 5a$(ri0at(r6 26 n eGistă ( /n%ele3ere preala2ilă /ntre a$(ri0at(r 'i inract(rc6 pentr inract(rl a$(ri0at eGistă ( (tăr:re deiniti$ă de c(ndamnare, iar a$(ri0at(rl /l a=tă s: /n3rene0e eGectarea pedepsei. )<. "apta li A de a1) im(2ili0a pe & 'i de a1i sml3e acestia din m:nă tele(nl m(2il, pe care rma să /l %ină drept 3aran%ie a aptli că & /i $a restiti ( smă pe care A i1( /mprmtase /n rmă c d(ă lni, termenl de restitire iind de trei săptăm:ni! a6 n repre0intă inrac%ine, ci n liti3i ci$il 26 repre0intă inrac%inea de rt caliicatc6 repre0intă inrac%inea de t:lărie. III. $nali,aţi pe scurt in-racţiunea de delapidare 1 , puncte

f

>. Pentr eGisten%a inrac%inii de als material /n /nscrisri (iciale! a6 este necesar ca s2iectl acti$ să ie n nc%i(nar 26 este necesar ca /nscris l alsiicat să i pr(ds c(nseci n%e =ridicec6 n este necesar ca /nscrisl să ie (l(sit. . Inclpatl, al:nd1se la $(lanl ni at(trism pe care /l c(ndcea ără permis 'i iind le3itimat de (r3anele de p(li%ie, a pre0entat n 2letin de identitate apar%in:nd altei pers(ane. Ce se p(ate re%ine /n sarcina inclpatli /n c(ncrs c inrac%inea de c(ndcere pe drmrile p2lice ără a a$ea permis de c(ndcere! a6 inrac%inea de 0 de als 'i inrac%inea de als pri$ind iden titatea 26 inrac%inea de als pri$ind identitateac6 inrac%inea de 0 de als 'i inrac%inea de als /n declara%ii. @. "ăptit(rl a sstras pa'ap(rtl $ictimei c inten%ia de a1) (l(si peste ( săptăm:nă pentr trecerea r(ntierei, c:nd rma să1'i atri2ie altă identitate. A$:nd /n $edere că inclpatl a (st desc(perit imediat dpă sstra3erea pa'ap(rtli /n sarcina sa se p(ate re%ine! a6 inrac%inea de als pri$ind identitatea 26 inrac%inea de tăinirec6 inrac%inea de rt caliicat. F. /n ca0l inrac%inii de e$adare! a6 pedeapsa aplicată pentr acea stă inrac%ine se ada3ă l a pedeapsa ce se eGectă 26 pedeapsa aplicată pentr inrac%inea de e$adare se c(nt( pe'te c pedeapsa ce se eGectăc6 p(ate a$ea calitatea de s2iect acti$ 'i pers(ana care a$ea /ndat(rirea de a1) pă0i pe cel care a e$adat. . /ntre2in%area de eGpresii =i3nit(are a%ă de ( pers(ană, de către n nc%i(nar p2lic alat /n eGerci%il atri2%iil(r de ser$ici, repre0intă! a6 inrac%inea de a20 /n ser$ici c(ntra interesel(r pers(anel(r 26 inrac%inea de prtare a20i$ăc6 inrac%inea de a20 /n ser$ici prin /n3rădirea n(r dreptri.

+. EGistă inrac%inea de t:lărie /n ca0l /n care! a6 rtl este rmat de /ntre2in%area de amenin%ări pentr păs trarea 2nli rat 26 rtl este să$:r'it prin /ntre2in%area n(r mi=l(ace ra dl(asec6 rtl este să$:r'it aspra nei pers(ane care se ala /n stare de inc(n'tien%ă. *. Inrac%inea de a$(ri0area inract(rli se p(ate re%ine d(ar atnci c:nd! a6 eGistă ( /n%ele3ere preala2ilă /ntre pers(ana care a să$:r'it inrac%inea 'i cel care /i dă a=t(r 5a$(ri0at(r6 26 n eGistă ( /n%ele3ere preala2ilă /ntre a$(ri0at(r 'i inract(rc6 pentr inract(rl a$(ri0at eGistă ( (tăr:re deiniti$ă de c(ndamnare, iar a$(ri0at(rl /l a=tă s: /n3rene0e eGectarea pedepsei. )<. "apta li A de a1) im(2ili0a pe & 'i de a1i sml3e acestia din m:nă tele(nl m(2il, pe care rma să /l %ină drept 3aran%ie a aptli că & /i $a restiti ( smă pe care A i1( /mprmtase /n rmă c d(ă lni, termenl de restitire iind de trei săptăm:ni! a6 n repre0intă inrac%ine, ci n liti3i ci$il 26 repre0intă inrac%inea de rt caliicatc6 repre0intă inrac%inea de t:lărie. III. $nali,aţi pe scurt in-racţiunea de delapidare 1 , puncte

f

S2iecte de eGamen  răspnsri Subiectul nr.  I.

). O2iect =ridic. Statl c atri2tele sale ndamentale! s$e ranitatea, independen%a, nitatea 'i indi$i0i2ilitatea. O2iect mate rial 1 n are. ;. #rmarea imediată! la art. )+) a$em /ntre ;) 'i F< 0ile de /n3ri =iri medicale- la art. )+; a$em F) 0ile sa mai mlt 5la $arianta tip6 sa na din c(nsecin%ele pre$ă0te pentr $arianta a3ra$ată 5pier derea ni sim% sa (r3an, /ncetarea nc%i(nării acest(ra, ( inirmi tate permanentă, sl=irea, a$(rtl, sa pnerea /n prime=die a $ie%ii6. >. "emeia /nsărcinată care /'i /ntrerpe crsl sarcinii. . Elementl material c(nstă /n actl seGal de (rice natră c ( pers(ană de seG dierit sa de acela'i seG- c(ndi%ia ce se cere este ca actl să se reali0e0e, ie prin c(nstr:n3ere, ie pr(it:nd de imp(si2ilitatea $ictimei de a se apăra (ri de a1'i eGprima $(in%a. II

). c- ;. 2- >. c- . 2- @. c- F. a- . a- +. a- *. c- )<. c.

Subiectul nr. 0 I.

). Cetă%eanl străin sa pers(ana ără cetă%enie care n d(mi

cilia0ă pe terit(ril statli r(m:n.

S2iecte de eGamen  răspnsri Subiectul nr.  I.

). O2iect =ridic. Statl c atri2tele sale ndamentale! s$e ranitatea, independen%a, nitatea 'i indi$i0i2ilitatea. O2iect mate rial 1 n are. ;. #rmarea imediată! la art. )+) a$em /ntre ;) 'i F< 0ile de /n3ri =iri medicale- la art. )+; a$em F) 0ile sa mai mlt 5la $arianta tip6 sa na din c(nsecin%ele pre$ă0te pentr $arianta a3ra$ată 5pier derea ni sim% sa (r3an, /ncetarea nc%i(nării acest(ra, ( inirmi tate permanentă, sl=irea, a$(rtl, sa pnerea /n prime=die a $ie%ii6. >. "emeia /nsărcinată care /'i /ntrerpe crsl sarcinii. . Elementl material c(nstă /n actl seGal de (rice natră c ( pers(ană de seG dierit sa de acela'i seG- c(ndi%ia ce se cere este ca actl să se reali0e0e, ie prin c(nstr:n3ere, ie pr(it:nd de imp(si2ilitatea $ictimei de a se apăra (ri de a1'i eGprima $(in%a. II

). c- ;. 2- >. c- . 2- @. c- F. a- . a- +. a- *. c- )<. c.

Subiectul nr. 0 I.

). Cetă%eanl străin sa pers(ana ără cetă%enie care n d(mi

cilia0ă pe terit(ril statli r(m:n. ;. Ac%inea de cidere a c(pilli n(1născt, c cerin%a ca ciderea să se reali0e0e imediat dpă na'tere. >. Ac%inea de /ntrerpere a crsli sarcinii- st(parea e$(l%iei sarcinii, rmată sa n de eGpl0area pr(dsli de c(ncep%ie. . Pers(ana care /n $irttea pr(esiei sa a nc%iei intră /n p(sesia anmit(r date c(niden%iale 5eG. a$(cat, medic, armacist, n(tar etc6.

II. . c 0. a 3. c 2. b 5. c . b 7. c 8. a :. b 6. b. Subiectul nr. > I.

). Elementl material c(nstă /ntr1( ac%ine ce se p(ate reali0a /n

trei m(dalită%i! transmiterea secretel(r de stat- pr(crarea de d(c mente sa date ce c(nstitie secrete de stat- de%inerea de d(c mente ce c(nstitie secrete de stat. ;. ;) de 0ile, respecti$ )) 0ile. >. Ac%inea de c(nstr:n3ere reali0ată prin $i(len%ă sa amenin%are. . De'i elementl material este identic 5actl seGal de (rice natră6, /n ca0l $i(lli apare ( c(ndi%ie! actl seGal tre2ie să se reali0e0e prin c(nstr:n3erea $ictimei sa pr(it:nd de imp(si 2ilitatea ei de a se apăra (ri de a1'i eGprima $(in%a. II.

). c- ;. 2- >. 2- . c- @. a- F. a- . c- +. a- *. c- )<. 2.

Subiectul nr. 2 I.

). Va i sanc%i(nată pentr tentati$ă la atentat pers(ana care $a eecta acte pre3ătit(are 5pr(dcerea sa pr(crarea mi=l(acel(r (ri instrmentel(r, sa larea de măsri6 /n $ederea c(miterii inrac%inii c(n. art. )> alin. 5;6 C.pen.=. ;. Elementl material este repre0entat de n rap(rt seGal. Am2ii parteneri ai rap(rtli seGal a calitatea de s2iect acti$ al inrac%inii. At(rii snt circmstan%ia%i, /n sensl că tre2ie să eGiste /ntre ei ( rela%ie de rdenie specială! rde /n linie directă 5ascenden%i (ri descenden%i6 sa ra%i 'i sr(ri. /n pls, iind $(r2a de n rap(rt seGal, at(rii tre2ie să ie pers(ane de seG (ps. >. Elementl material c(nstă /n ac%inea de pătrndere ără drept /n d(micilil nei pers(ane sa /n re0l de a1) părăsi, la cererea acesteia. Sita%ia premisă c(nstă /n preeGistenta ni d(micili /n sensl le3ii penale 5l(cin%ă, /ncăpere, dependin%ă sa l(c /mpre=mit %in:nd de acestea6.

#rmarea imediată secndară! atin3erea adsă inte3rită%ii c(rp(1 rale, sănătă%ii (ri li2ertă%ii pers(anei, sa decesl $ictimei /n ip(1 te0a de la alin. 5>69. >. Elementl material c(nstă /n ac%inea de indcere /n er(are a nei pers(ane, prin pre0entarea ca ade$ărată a nei apte minci n(ase sa ca mincin(asă a nei apte ade$ărate- rmarea imediată c(nstă /n crearea nei pa32e. . Ac%inea de /n$inire mincin(asă ăctă prin denn% sa pl:n 3ere, c pri$ire la c(miterea nei inrac%ini de către ( pers(ană.

. La ni$ell latrii s2iecti$e, (rma de $in($ă%ie! /n timp ce (m(rl se c(mite c inten%ie 5directă sa indirectă6, ciderea din clpă, dpă cm ( arată 'i denmirea, se c(mite din clpă, /n am2ele m(dalită%i 5c pre$edere, simplă6. &L ). a- ;. 2- >. a- . 2- @. 2- F. 2- . c- +. a- *. c- )<. c. Subiectul nr. @ I.

). Ac%inea de a intra /n le3ătră c ( ptere sa c ( (r3ani 0a%ie străină (ri c a3en%i ai acest(ra. ;. Ad(ptarea re0(l%iei inrac%i(nale 'i ci20irea aspra apteiEGteri(ri0area re0(l%iei inrac%i(nale prin acte de eGectareEGisten%a ni inter$al de timp /ntre larea (tăr:rii de a cide 'i pnerea ei /n eGectare. >. M(mentl c(nsmării aptei c(incide c m(mentl pr(d cerii re0ltatli 5decesl6M(mentl să$:r'irii inrac%inii c(incide c m(mentl reali1 0ării actli de eGectare 5l($irea sa $ătămarea6. . /n ca0l $i(lli, (2iectl =ridic este li2ertatea seGală a per s(anei, /n timp ce la incest se pr(te=ea0ă n(rmalitatea 'i m(ralitatea $ie%ii seGale- elementl material la $i(l este actl seGal de (rice natră, /n timp ce la incest este incriminat nmai rap(rtl seGal. !.

). a- ;. c- >. c- . a- @. c- F. c- . 2- +. a- *. a- )<. c.

Subiectul nr. 6 I.

). "nc%i(narl care are atri2%ii de administrare sa 3esti(nare. ;. #rmarea imediată are n caracter c(mpleG, ce decr3e din c(mpleGitatea inrac%inii. #rmarea imediată principală este similară celei de la rt! scim2area stării de apt a 2nli.

. O tl2rare /nsemnată 2nli mers al ni (r3an sa al nei instit%ii de stat (ri al nei alte nită%i din cele pre$ă0te de art. )@ C.pen., ( pa32ă patrim(nili acesteia sa ( $ătămare imp(rtantă a interesel(r le3ale ale nei pers(ane.

n. ). a- ;. c- >. 2- . c- @. a- F. a- . c- +. 2- *. 2- )<. a. Subiectul nr. :

II.

). a- ;. a- >. a- . 2- @. c- F. a- . c- +. a- *. c- )<. c.

Subiectul nr. 7 I.

). "nc%i(narl alai /n eGerci%il atri2%iil(r de ser$ici. ;. Inten%ie 'i clpă. >. 1 2nrile m(2ile1 2nri im(2ile prin destina%ie1 2nri im(2ile prin natra l(r, dacă a (st de0mem2rate 'i a (st rate 2cată c 2cată1 ener3ia care are $al(are ec(n(mică1 /nscrisrile. . PreeGistenta nei ca0e ci$ile, penale, disciplinare sa altă ca0ă /n care se ascltă mart(ri.

) /ns'irea ni 2n m(2il al altia sa dispnerea pe nedrept de 2nl respecti$, (ri re0l de a restiti 2nl. ;. O2iectl material p(ate i at:t n 2n m(2il, c:t 'i n 2n im(2il- elementl material este reali0at printr1( ac%ine! indcerea /n er(are a nei pers(ane prin pre0entarea ca ade$ărată a nei apte mincin(ase sa ca mincin(asă a nei apte ade$ărate. >. /ntre2in%area de eGpresii =i3nit(are a%ă de ( pers(ană. . "alsiicarea ni /nscris (icial, ie prin atestarea n(r apte sa /mpre=rări nec(respn0ăt(are ade$ărli, ie prin (misinea de a insera nele date sa /mpre=rări.

n. ). c- ;. c- >. 2-  2- @. a- F. c- . 2- +. c- *. c- )<. 2. Subiectul 6

II. ). c- ;. 2- >. 2- . c- @, a- F. 2- . c- +. 2- *. 2- )<. c. Subiectul nr. +

I. ). EGisten%a nei apte penale din care să pr($ină 2nl tăinit. ;. Inten%ie 'i clpă. >. Mart(rl, eGpertl, interpretl.

I.

). EGisten%a ni titl /n 2a0a căria ăptit(rl de%ine 2nl. P(ate i n c(ntract, n act al nei at(rită%i (ri ( sita%ie de apt /n 2a0a căreia se transmite deten%ia 2nli. ;. Inten%ia /n am2ele m(dalită%i pentr $arianta tip. Inten%ia directă /n $arianta a3ra$ată. >. Distr3erea, de3radarea, adcerea /n stare de ne/ntre2in%are a ni 2n, /mpiedicarea lării măsril(r de c(nser$are şi de sal$are a ni 2n, precm 'i /nlătrarea măsril(r late.

#rmarea imediată secndară! atin3erea adsă inte3rită%ii c(rp(1 rale, sănătă%ii (ri li2ertă%ii pers(anei, sa decesl $ictimei /n ip(1 te0a de la alin. 5>69. >. Elementl material c(nstă /n ac%inea de indcere /n er(are a nei pers(ane, prin pre0entarea ca ade$ărată a nei apte minci n(ase sa ca mincin(asă a nei apte ade$ărate- rmarea imediată c(nstă /n crearea nei pa32e. . Ac%inea de /n$inire mincin(asă ăctă prin denn% sa pl:n 3ere, c pri$ire la c(miterea nei inrac%ini de către ( pers(ană.

. O tl2rare /nsemnată 2nli mers al ni (r3an sa al nei instit%ii de stat (ri al nei alte nită%i din cele pre$ă0te de art. )@ C.pen., ( pa32ă patrim(nili acesteia sa ( $ătămare imp(rtantă a interesel(r le3ale ale nei pers(ane.

n. ). a- ;. c- >. 2- . c- @. a- F. a- . c- +. 2- *. 2- )<. a. Subiectul nr. :

II.

). a- ;. a- >. a- . 2- @. c- F. a- . c- +. a- *. c- )<. c.

Subiectul nr. 7 I.

). "nc%i(narl alai /n eGerci%il atri2%iil(r de ser$ici. ;. Inten%ie 'i clpă. >. 1 2nrile m(2ile1 2nri im(2ile prin destina%ie1 2nri im(2ile prin natra l(r, dacă a (st de0mem2rate 'i a (st rate 2cată c 2cată1 ener3ia care are $al(are ec(n(mică1 /nscrisrile. . PreeGistenta nei ca0e ci$ile, penale, disciplinare sa altă ca0ă /n care se ascltă mart(ri.

) /ns'irea ni 2n m(2il al altia sa dispnerea pe nedrept de 2nl respecti$, (ri re0l de a restiti 2nl. ;. O2iectl material p(ate i at:t n 2n m(2il, c:t 'i n 2n im(2il- elementl material este reali0at printr1( ac%ine! indcerea /n er(are a nei pers(ane prin pre0entarea ca ade$ărată a nei apte mincin(ase sa ca mincin(asă a nei apte ade$ărate. >. /ntre2in%area de eGpresii =i3nit(are a%ă de ( pers(ană. . "alsiicarea ni /nscris (icial, ie prin atestarea n(r apte sa /mpre=rări nec(respn0ăt(are ade$ărli, ie prin (misinea de a insera nele date sa /mpre=rări.

n. ). c- ;. c- >. 2-  2- @. a- F. c- . 2- +. c- *. c- )<. 2. Subiectul 6

II. ). c- ;. 2- >. 2- . c- @, a- F. 2- . c- +. 2- *. 2- )<. c. Subiectul nr. +

I. ). EGisten%a nei apte penale din care să pr($ină 2nl tăinit. ;. Inten%ie 'i clpă. >. Mart(rl, eGpertl, interpretl.

. Element material! ac%inea de a pretinde, primi, accepta pr(1 misinea de 2ani sa alte (l(ase- inac%inea de a n respin3e ( pr(misine de 2ani sa alte (l(ase. S2iect acti$! nc%i(narl 5$arianta tip6 'i nc%i(narl c atri2%ii de c(ntr(l 5/n $arianta a3ra$ată6. II. ). a- ;. 2- >. c- . 2- @. c- F. a- . 2- +. a- *. 2- )<. c.

I.

). EGisten%a ni titl /n 2a0a căria ăptit(rl de%ine 2nl. P(ate i n c(ntract, n act al nei at(rită%i (ri ( sita%ie de apt /n 2a0a căreia se transmite deten%ia 2nli. ;. Inten%ia /n am2ele m(dalită%i pentr $arianta tip. Inten%ia directă /n $arianta a3ra$ată. >. Distr3erea, de3radarea, adcerea /n stare de ne/ntre2in%are a ni 2n, /mpiedicarea lării măsril(r de c(nser$are şi de sal$are a ni 2n, precm 'i /nlătrarea măsril(r late.

M(del re0(l$are eGerci%i , /n $:rstă de F de ani, a (st trimis /n =decată pentr să$:r1 'irea inrac%inii de (m(r caliicat, re%in:nd1se că la ><.<*.;<< a cis1( pe s(%ia sa j, prin aplicarea nei l($itri de c%it /n 0(na t(racică.  a (st re%int la data de ><.<*.;<< 'i arestat pre$enti$ la ).)<.;<<, iar starea de arest a (st preln3ită 'i men%intă p:nă la pr(nn%area (tăr:rii =decăt(re'ti. Din i'a de ca0ier =diciar re0ltă că  a (st c(ndamnat la ;>.<.;< lit. a6 C.pen., c(ndamnă pe inclpatl  la ;) de ani /ncis(are 'i @ ani inter0icerea dreptril(r pre$ă0te de art. F lit. a6, 26, dpă eGec1 tarea pedepsei principale. /n 2a0a art. F alin. 5;6 C.pen. aplică inclpatli pedeapsa c(mplementară a de3radării militare. /n 2a0a art. +> C.pen. re$(că sspendarea c(ndi%i(nată a eGectării pedepsei de ; ani /ncis(are aplicată prin sentin%a penală nr. ;)+ a =decăt(riei 9., deiniti$ă la )@.<@.;< de ani /ncis(are 'i @ ani inter1 0icerea dreptril(r pre$ă0te de art. F lit. a6, 26 dpă eGectarea pedepsei principale. Inclpatli /i $a i aplicată 'i pedeapsa c(m1 plementară a de3radării militare.

. Element material! ac%inea de a pretinde, primi, accepta pr(1 misinea de 2ani sa alte (l(ase- inac%inea de a n respin3e ( pr(misine de 2ani sa alte (l(ase. S2iect acti$! nc%i(narl 5$arianta tip6 'i nc%i(narl c atri2%ii de c(ntr(l 5/n $arianta a3ra$ată6. II. ). a- ;. 2- >. c- . 2- @. c- F. a- . 2- +. a- *. 2- )<. c.

M(del re0(l$are eGerci%i , /n $:rstă de F de ani, a (st trimis /n =decată pentr să$:r1 'irea inrac%inii de (m(r caliicat, re%in:nd1se că la ><.<*.;<< a cis1( pe s(%ia sa j, prin aplicarea nei l($itri de c%it /n 0(na t(racică.  a (st re%int la data de ><.<*.;<< 'i arestat pre$enti$ la ).)<.;<<, iar starea de arest a (st preln3ită 'i men%intă p:nă la pr(nn%area (tăr:rii =decăt(re'ti. Din i'a de ca0ier =diciar re0ltă că  a (st c(ndamnat la ;>.<.;< lit. a6 C.pen., c(ndamnă pe inclpatl  la ;) de ani /ncis(are 'i @ ani inter0icerea dreptril(r pre$ă0te de art. F lit. a6, 26, dpă eGec1 tarea pedepsei principale. /n 2a0a art. F alin. 5;6 C.pen. aplică inclpatli pedeapsa c(mplementară a de3radării militare. /n 2a0a art. +> C.pen. re$(că sspendarea c(ndi%i(nată a eGectării pedepsei de ; ani /ncis(are aplicată prin sentin%a penală nr. ;)+ a =decăt(riei 9., deiniti$ă la )@.<@.;< de ani /ncis(are 'i @ ani inter1 0icerea dreptril(r pre$ă0te de art. F lit. a6, 26 dpă eGectarea pedepsei principale. Inclpatli /i $a i aplicată 'i pedeapsa c(m1 plementară a de3radării militare.

"ace aplicarea art.) 1 art. F lit. a6, 26 C.pen. Men%ine starea de arest a inclpatli 'i /n 2a0a art. ++ C.pen. dedce re%inerea 'i arestarea pre$enti$ă de la ><.<*.;<< la 0i. /n 2a0a art. )*) alin. 5)6 C.pen. (2li3ă pe inclpat la ... lei cel1 tieli =diciare către stat, din care ... lei (n(rari apărăt(r din (ici $a i a$ansat din (ndl Ministerli 9sti%iei. C apel /n )< 0ile de la pr(nn%ate pentr pr(cr(r 'i de la c(mnicare pentr inclpat. Pr(nn%ată /n 'edin%ă p2lică a0i, )F septem2rie ;<<*. Pre'edinte

Drept Penal - Partea Speciala Caiet de Seminar

Recommend Documents