Drept penal partea specialã 2 Sem.II-An II-2009-grila examen MULTIPLE CHOICE
1. Subiect activ al infractiunii de uzurpare de calitati oficiale poate fi: a. orice persoana care indeplineste conditiile generale de a raspunde penal;
2. Pentru existenta infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, este necesar ca: b. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate oficiala si sa fi indeplinit un act legat de acea calitate;
3. In cazul infractiunii de port nelegal de decoratii sau semne distinctive, participatia penala: c. este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii.
4. Subiect pasiv principal al infractiunii de ultraj este: a. statul roman;
5. Elementul material al infractiunii de ultraj consta in: b. orice actiune de amenintare a unui functionar public, dar doar daca acesta se afla in exercitiul functiei;
6. Infractiunea de ofensa adusa unor insemne se savarseste: c. printr-o actiune sau inactiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii.
7. In cazul infractiunii de sustragere sau distrugere de inscrisuri, prevazuta de art. 242 C.pen. , forma de vinovatie ceruta de lege este: b. culpa, in cazul alin. 2 ;
8. La infractiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. 242 C. pen.): c. tentativa tentativa se pedepsest pedepseste e doar în cazul cazul faptei prev prev ăzute la alin. alin. (1).
9. Infractiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. 242 C. pen.) are ca element material în varianta tip: b. sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt înscris care se află în păstrare strarea a ori în în detinerea detinerea unui organ organ sau unei institut institutii ii de stat, stat, ori a unei alte unităti din din cele cele la la care care se se refer referă art. 145 C. pen. pen.;;
10. Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art. 239 alin. (1) C. pen., ameni ame ninta ntare rea a trebu trebuie ie să : c. să fie com comis isă pr prin in mi mijl jloac oace e de de com comun unic icare are di direc rectt ă.
11. In cazul infractiunii de sustragere de sub sechestru, prevazuta de art. 244 alin. 1 C.pen., subiectul activ al infractiunii poate fi: b. orice persoana, chiar si proprietarul bunului ;
12. Cand infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri este savarsita din culpa , obiectul material al acesteia : a. numai un inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat si care are o valoare stiintifica;
13. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri este mai grava cand fapta este savarsita de: c. un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu.
14. Purtarea, fara drept, de grade sau insigne militare, constituie: c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive.
15. Folosirea fara drept a unei calitati oficiale, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui act legat de acea calitate, constituie infractiunea de: b. uzurpare de calitati oficiale;
16. Lovirea Lovirea unui unui politist aflat aflat în exercitiul exercitiul functiunii functiunii,, dar care si-a depă sit atributiile atributi ile de serviciu serviciu,, reprezint reprezintă infract infractiune iune de: c. lovire sau alte violente.
17. Fapta inculpatului care, cu aceeasi ocazie, a insultat si amenintat în mod succesi suc cesiv v trei lucr lucră tor torii de politie politie aflati aflati în exerci exercitiul tiul funct functiuni iuniii reprezin reprezinttă : a. o si singu ngurră in infra fract ctiu iune ne de ul ultra trajj în în vari variant antă agr agrav avat ată; c. trei infractiuni de ultraj aflate în concurs real;
18. Form Forma a de vinov vinovătie cu care care se se poate poate să vâr vârsi si infract infractiun iunea ea de abuz abuz în serviciu contra intereselor persoanelor este: b. int inten entia tia dir direc ecttă sau ind indir irec ectt ă;
19. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor este: c. atât un functionar public cât si un functionar;
20. Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor: b. are caracter caracter subiectiv subiectiv numai în raport raport cu alte infractiuni infractiuni al c ăror subiect subiect activ nemijlocit este, în mod obligatoriu, un functionar public sau functionar;
21. Neglijenta Neglijenta în serviciu serviciu (art. 249 C. pen.) pen.) se să vârses vârseste: te: a. numai din culpă
22. Subiect Subiect activ nemijloc nemijlocit it la infractiunea infractiunea de de neglijent neglijentă în serviciu serviciu poate fi: fi: b. orice functionar;
23. Înt Întreb rebuin uintar tarea ea de exp expresi resiii jignit jignitoar oare e fat fată de o perso persoan ană , de de că tre un functionar functio nar public public în exercitiul exercitiul atributiilor atributiilor de de serviciu reprezi reprezint ntă : b. infractiu infractiunea nea de purtare abuzivă;
24. Fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act si prin acesta cauzeaza o tulburare insemnata unei institutii de sta, constituie: c. abuz in serviciu contra intereselor publice.
25. Lovirea sau alte acte de violenta savarsite de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu, constituie: a. purtare abuziva;
26. Neglijenta unei persoane care a dat prilej altei persoane sa afle un secret de stat, daca fapta este de natura sa aduca atongere intereselor statului, constituie: b. neglijenta in pastrarea secretului de stat;
27. Ingradirea de catre un functionar a folosintei sau a exercitiului drepturilor unui cetatean ori crearea pentru acesta a unor situatii de inferioritate, daca prin aceasta se cauzeaza o vatamare a intereselor legale ale unei persoane, constituie: b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor;
28. Pentru existenta infractiunii de neglijenta in pastrarea secretului de stat, este necesar ca fapta incriminata, sa conduca la una din urmatoarele consecinte: a. sustragerea unui document ce constituie secret de stat;
29. In cazul infractiunii de neglijenta in serviciu, participatia penala: c. este posibila doar sub forma participatiei improprii, situatie in care instigatorul sau complicele raspunde pentru infractiunea prevazuta de art. 246 C.pen. sau art. 248 C.pen.
30. Neangajarea unei persoane pe un post vacant, desi aceasta indeplineste conditiile prevazute de lege, constituie: c. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi.
31. Form Forma a de vinov vinovătie cu care care se se poate poate să vâr vârsi si infract infractiun iunea ea de purt purtare are abuz ab uziivă es este te:: b. intent intentia ia direc directtă sau indi indirec rectt ă c. intentia indirect ă
32. Infractiunea de abuz in serviciu pin ingradirea unor drepturise savarsesete si prin crearea unor situatii de inferioritate pe temei de: b. varsta;
33.. În 33 În var varia iant nta a agr agrav avat ată, lua luare rea a de de mit mită nu po poat ate e fi fi să vâ vârs rsit ită de decâ câtt de de că tr tre: e: b. un functionar cu atributii de control; 34. La La luarea de mită pot fi confiscate confiscate de la subiectul subiectul activ: a. doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor în bani b. bunurile care au fost promise c. echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit
35. Când Când luarea luarea de mită, în varianta varianta primirii primirii de foloase foloase injuste, injuste, a fost săvâr vârsit sită în par partici ticipati patie, e, inst instanta anta poa poate te con confisc fisca a de de la la unul unul din dintre tre fă ptu ptuito itori: ri: a. numai beneficiul realizat personal (bunurile si valorile de care a profitat personal)
36. Subiectul Subiectul activ activ nemijlocit nemijlocit al infractiunii infractiunii de de luare de de mită , în varianta varianta tip, poate fi: b. orice functionar;
37. Pentru existenta infractiunii de conflict de interese, este necesara o situatie premisa constand in aceea ca: c. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se obtina un folos material.
38. Poate fi subiect al infractiunii de luare de mita:
c. expertul tehnic desemnat sa efectueze o expertoiza tehnica, platit prin intermediul biroului local de expertize.
39. Fapta medicului ginecolog de a pretinde de la o pacienta o suma de bani pentru a o asista la nastere, care era iminenta, constituie infractiunea de: a. luare de mita;
40. Consumarea infractiunii de luare de mita are loc: a. in momentul in care faptuitorul accepta promisiunea unor bani sau alte foloase;
41. Subiectul Subiectul pasiv pasiv special special la infractiunea infractiunea de de luare de mit mită este: c. perso persoana ana juri juridic dică de drept drept pub public lic sau sau privat privat în în servic serviciul iul c ăruia f ăptui ptuitoru torull îsi exer exercit cit ă atributiile functionale.
42. În În cazul cazul infract infractiun iunii ii de luare luare de mit mită , actiunea actiunea sau sau inactiu inactiunea nea concr concret etă a subiectului subiect ului activ nemijlo nemijlocit cit trebuie trebuie să fie: c. anterioară îndeplinirii, neîndeplinirii neîndeplinirii ori întârzierii în îndeplinirea actului determinat, privitor la îndatoririle de serviciu
43. Elementul Elementul material material al infractiunii infractiunii de luare luare de mită (art. 254 C. pen.) poate poate consta în: b. nerespingerea promisiunii unor foloase;
44. Con Constr strâng ângere erea a mitu mituito itorul rului, ui, de că tre cel car care e a lua luatt mit mită , de a să vâr vârsi si această faptă este: b. o cau cauz ză sp spec ecia iallă ca care re în înll ătu turră ca cara ract cter erul ul pe pena nall al al fap fapte tei; i;
45. Pretinderea Pretinderea unor foloase foloase de către functionar functionar si primirea primirea acestora acestora după efectuarea actului privitor la îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu, pentru care foloasele au fost pretinse, constituie infractiunea de: a. lua luare re de mi mittă;
46. Daca functionarul, desi nu are competenta de a efectua un anumit act, l-a facut sa creada pe cel care i-a dat banii sau alte foloase ca indeplinirea actului intra in atributiile sale de serviciu, atunci suntem in prezenta infractiunii de : c. inselaciune.
47. Infractiunea de dare de mita , prevazuta de art. 255 C.pen.: b. este o infractiune autonoma, existand si fara luarea de mita; c. este o infractiune corelativa, existand doar impreuna cu infractiunea de luare de mita.
48. Daca promisiunea, oferirea sau darea de banisau alte foloase este savarsita prin intermediul altei persoane, aceasta: c. raspunde in calitate de complice la infractiunea de dare de mita, chiar daca prin activitatea sa nu infaptuieste actiunea incriminata.
49. Confiscarea speciala prevazuta de art. 255 alin. 4 C.pen. se aplica: b. in toate cazurile , chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare;
50. Dacă functio functionarul narul corupt, corupt, în scopul scopul de a satisface solicitar solicitarea ea mituitorului, mituitorului,
nu îndeplineste un act privitor la îndatoririle lui de serviciu, iar această neîndeplinire neîndep linire consti constituie, tuie, prin prin ea însă si, o infractiu infractiune: ne: a. luarea de mit mită va intra în concurs concurs cu respect respectiva iva infractiun infractiune; e;
51. Fapta Fapta de a pretinde pretinde si primi primi un folos folos necuvenit, necuvenit, de că tre un functiona functionar, r, după îndepli îndeplinirea nirea în parte parte a unei îndator îndatoriri iri de serviciu, serviciu, dar înainte de de finalizarea ei, constituie: c. lua luare re de mi mittă.
52. Valoarea foloaselor necuvenite primite de cel mituit: b. poat poate e să aibă or oric ice e nive nivel, l, dar dar să nu fie fie bunu bunuri ri de de valo valoar are e sim simbo boli lic c ă, nici nici daru daruri ri ocazionale, ocazional e, sau sau daruri daruri care care exprim exprimă un sentime sentiment nt de recun recunostin ostintt ă ori de respec respectt personal;
53. În În cazul cazul infractiu infractiunii nii de dare de mit mită : c. bunurile bunurile pot fi confiscate confiscate de la autor autor chiar dacă oferta de mituire mituire nu nu a fost urmată de acceptare.
54. La infractiu infractiunea nea de dare dare de mită (art. 255 255 C. pen.) pen.) elementul elementul material material al faptei: a. se săvâr vârses seste te doar doar ante anterio riorr efect efectu u ării sau neef neefect ectu u ării actu actului lui de de servi serviciu ciu;;
55. Latura obiectiva a infractiunii de trafic de influenta include scopul de a determina functionarul : a. sa faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu;
56. Denu Denuntar ntarea ea de către mituit mituitor or a faptei, faptei, mai mai înaint înainte e ca organu organull de urmă rir rire e penal pen ală să fi fost fost sesiz sesizat at pen pentru tru acea inf infract ractiun iune, e, este: este: a. o c cauz auză sp spec ecial ială de ne nepe pede deps psir ire; e;
57. Subiectul Subiectul activ nemijlocit nemijlocit al al infractiunii infractiunii de dare de de mită este: a. orice orice perso persoan ană fiz fizic ică ce îndep îndeplin linest este e condit conditiil iile e general generale e pentr pentru u a r ăspu spunde nde penal penal;;
58. Actul ce constituie temeiul primirii de foloase necuvenite în cazul infra in fract ctiu iuni niii pre prev văzu zuttă în ar art. t. 25 256 6 C. C. pen pen.. tre trebu buie ie să fie fie:: c. numai licit.
59. Elementul material al infractiunii de primire de foloase necuvenite constă în: b. primirea unor foloase necuvenite;
60. Pentru existenta infractiunii de primire de foloase necuvenite: b. foloasele pot pot fi primite doar după îndep îndeplinire linirea a actului la care functionar functionarul ul era obligat obligat în virtutea virtutea functie functieii
61. In cazul infractiunii de trafic de influenta, precizarea numelui functionarului asupra caruia faptuitorul are sau lasa sa se creada ca are influenta: c. nu este determinanta, daca faptuitorul a indicat calitate functionarului.
62. Infra Infractiunea ctiunea de trafic trafic de influent influentă :
c. se comi comite te numai numai cu intent intentie ie direc directt ă cali calific ficat at ă pri prin n scop. scop.
63. Tentativa la primirea de foloase necuvenite: b. nu est este e incr incrimi iminat nată;
64. Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat drept mita in cazul cand: b. mituitorul a fost constrans prin orice mijloacede catre cel care a luat mita;
65. Elementul material al laturii obiective a infractiunii de trafic de influenta se poate realiza prin: c. acceptare de daruri, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul.
66. La La infractiune infractiunea a de denun denuntare tare calomni calomnioas oasă : a. coautoratul este posibil;
67. În cazul în care prin acelasi denunt mai multe persoane sunt învinuite mincinos de aceeasi infractiune, se va retine: b. mai multe infractiu infractiuni ni de denuntare denuntare calomnioas calomnioasă în concurs; concurs;
68. Exi Exist stă var variant ianta a agra agravat vată a infra infractiu ctiunii nii de den denunt untare are calo calomni mnioas oasă cân când: d: b. s-au produs ori ticluit probe mincinoase în sprijinul unei învinuiri nedrepte;
69. În cazul cazul infrac infractiu tiunii nii de denunt denuntare are calom calomnio nioas asă , învinuir învinuirea ea mincin mincinoas oasă : c. se poate referi doar la săvârsir vârsirea ea unei infract infractiuni iuni
70. Producerea ori ticluirea de probe mincinoase în sprijinul unei învinuiri nedr ne drep epte te rep repre rezin zinttă : b. infractiunea de denuntare calomnioas ă
71. La infra infractiu ctiunea nea de denun denuntar tare e calomni calomnioas oasă , învinui învinuirea rea minci mincinoa noas să poat poate e fi făcută prin: a. plangere;
72. Declar Declaratia atia făptuito ptuitorului rului infrac infractiunii tiunii de denun denuntare tare calomn calomnioas ioasă mai înainte de puner punerea ea în misc miscare are a acti actiuni uniii penale penale fată de perso persoana ana în contra contra că rei reia a s-a făcut denu denuntu ntull sau plâng plângere erea, a, ori împo împotriv triva a că reia s-au s-au produ produs s probel probele, e, că denuntul, denunt ul, plângerea plângerea sau probel probele e sunt mincinoas mincinoase e reprezint reprezintă : b. o cauz cauză de reduc reducere ere a pedeps pedepsei; ei;
73. Retragerea Retragerea mărturi rturiei ei mincinoase mincinoase înainte înainte de arestarea arestarea inculpatului inculpatului sau, sau, în toate cauzele, cauzele, înainte înainte de pronuntarea pronuntarea unei unei hotă râri, ori a unei alte alte solutii ca urma ur mare re a mărt rtur urie ieii minc mincin inoa oase se re repr prez ezin inttă o cauz cauză de de:: a. impunitate;
74. Retrag Retragere erea a mărtu rturiei riei minci mincinoa noase se după are arestar starea ea inculp inculpatu atului lui sau, sau, în toate toat e cauz cauzele, ele, după ce s-a pro pronun nuntat tat o hot hotă râr râre, e, ori ori s-a dat o alt altă sol solutie utie ca urma ur mare re a mărt rtur urie ieii minc mincin inoa oase se re repr prez ezin inttă o cauz cauză de de:: b. reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen.;
75. Subi Subiect ect activ activ nemij nemijloc locit it al infrac infractiu tiunii nii de mă rtu rturie rie minc mincino inoas asă este este:: a. doar martorul; c. martorul, expertul sau interpretul.
76. La La infractiun infractiunea ea de de mărturi rturie e mincinoas mincinoasa: a: c. afirmatia afirmatia mincin mincinoas oasă sau omisiun omisiunea ea de a spune spune tot ce stie stie trebuie trebuie s ă prive priveasc asc ă
împrejurrări esential împreju esentiale; e;
77. Infra Infracti ctiune unea a de mărtu rturie rie minc mincino inoas asă (art (art.. 260 C. pen.): pen.): c. se consumă în momentul momentul în care audierea audierea sau ascultarea ascultarea a luat sfârsit, sfârsit, iar depozitia depozitia a fost semnat semnată de martor, martor, expert expert sau sau interpret. interpret.
78.. Infr 78 Infrac acti tiun unea ea de de mărt rtur urie ie min minci cino noas asă : c. se savarseste atat actiune, cat si prin inactiune.
79. Per 79. Perso soan ana a ca care re a det deter ermi mina natt pe o altă pe pers rsoa oan nă să în încer cerce ce să det deter ermi mine ne pe un ma mart rtor or,, exp expert ert,, int inter erpr pret et să să vâr vârsea seasc scă in infr fract actiu iune nea a de de mă rt rtur urie ie minc mi ncin inoa oas să, va va răsp spun unde de pe pent ntru ru:: b. instiga instigare re la la încerca încercarea rea de de a determi determina na mărtu rturia ria minc mincino inoas asă;
80. Încer Încercar carea ea de de a determi determina na mărtu rturia ria minc mincino inoas asă (art (art.. 261 261 C. pen.) pen.):: b. se consu consum mă instan instantaneu taneu în momentul momentul în care care s-a săvârsit actiun actiunea ea de constr constrângere ângere sau coruper corupere e prin prin care s-a încerc încercat at determi determinarea narea la mărturie minci mincinoas noas ă;
81. Omis Omisiun iunea ea de de a denun denunta ta de de îndat îndată să vâr vârsire sirea a unei unei fapte fapte de de omor omor întruneste elementele constitutive ale infractiunii de: c. nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.).
82. Nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.) se poate comite din punct pun ct de de vedere vedere al vinov vinovă tiei tiei:: c. atât atât cu inten intentie tie,, cât si si din culp culpă.
83. Împied Împiedicarea icarea partici particip pă rii la la proces: proces: c. se sanction sanctioneaz ează si dacă actele de executare executare sunt întreru întrerupte pte din din cauze indep independen endente te de voin vointa ta făptu ptuitor itorulu ului. i.
84. Martorul, expertul sau interpretul a carui omisiune priveste imprejurari aspra carora nu a fost intrebat , raspunde pentru: b. omisiunea de a incunostiinta organele judiciare;
85. Elementul Elementul material material al nedenunt nedenuntă rii unor infractiuni infractiuni se poate poate realiza: realiza: c. atât prin actiuni, cât si prin omisiuni.
86. În cazul infractiunii de favorizare a infractorului (art. 264 C. pen.) ajutorul se poate acorda: b. du dup pă săvâ vârs rsiire rea a fa fapt ptei ei de ba baz ză;
87. Participatia penala, in cazul infractiunii de nedenuntare a unor infractiuni: b. este posibila sub forma instigarii;
88. Daca incercarea de a determina marturia mincinoasa se realizeza prin alte mijloace decat coruperea sau constrangerea, atunci: a. nu se realizeaza o fapta prevazuta de legea penala;
89. Infractiunea de impiedicare a participarii la proces: a. absoarbe infractiunea de amenintare;
90. Infractiunea de favorizarea infractorului: b. se se deos deoseb ebes este te de de infr infract actiu iune nea a de tăin inuir uire e si pri prin n acee aceea a c ă f ăpt ptuit uitor orul ul nu nu urm urm ăre rest ste e obtinerea unui folos material pentru sine;
91. Men Mentin tinerea erea int intenti entiona onattă a stă rii de are arest/d st/detin etinere ere după expi expirar rarea ea dur duratei atei mandatului mandat ului de arestare arestare preventiv preventivă /de executare executare a pedepsei pedepsei constituie constituie infractiune de: b. ares aresta tare re nel neleg egal ală;
92. Infra Infractiunea ctiunea de arestar arestare e nelegală : a. are, are, de regu regullă, ca obiec obiectt materi material al corpu corpull persoan persoanei ei împot împotriv riva a c ărei reia a se s ăvârs vârsest este e actiun act iunea ea incri incrimi minat nată;
93. Pentru retinerea infractiunii de cercetare abuziva, este necesar ca organul judiciar: b. sa fi intrebuintat unul din mijloacele prevazute de lege, respectiv promisiuni, amenintari, violente;
94. Infractiunea de evadare: c. este este în forma forma agravată când se întrebu întrebuinteaz intează anumite instru instrumente mente..
95. Pedeapsa în cazul infractiunii de evadare: a. se se ada adaug ugă la ped pedea eaps psa a ce ce se se exe execu cuttă, făr ă a put putea ea de dep păsi ma maxi ximu mull gen gener eral al al închisorii; închisorii;
96. Vin 96. Vinov ovăti tia a în în caz cazul ul săvâ vârs rsir irii ii de în înle lesn snir ire e a ev evad adă ri riii de de că tr tre e o pe pers rsoa oan nă ce avea înd îndator atorire irea a de a pă zi pe pe cel ce a evad evadat at poat poate e îmbr îmbră ca: c. forma intentiei sau culpei.
97. Nerespectarea regimului armelor si munitiilor (art. 279 C. pen.) este mai gravă dacă: b. se po poart artă arm arme, e, fără dre drept pt,, în în loc localu alull unit unitătil tilor or de st stat at sau sau al al alt altor or un unit it ăti la care care se ă refer art. 145 C. pen., pen., la întruniri întruniri publice, publice, ori în localuri localuri de alegeri; alegeri;
98. Pentru existenta infractiunii de tortura, este necesar: a. sa existe o actiune prin care sa fie provocata unei persoane o durere;
99. Denu Denuntarea ntarea calom calomnioas nioasă , potrivit potrivit pă rerii majori majoritare tare a doctrinei doctrinei penale penale,, se comite: b. cu inten intentie tie direc directt ă sau indir indirect ectă
100. Aresta Arestarea rea nelegală se comite comite numai numai cu: cu: b. int inten entie tie di direc recttă sau in indi dire rect ctă;
101. Represiunea nedreapta este o fapta : a. care impiedica infaptuirea justitiei;
102. Cercet Cercetarea area abuzivă este o infract infractiune: iune: b. inte intent ntio iona nattă;
103. Favorizarea infractorului este o infractiune: b. co cone nex xă – cor corel elat ativ ivă;
104. Ajutorul dat unui infractor dupa savarsirea infractiunii de evadare, constituie: a. infractiunea de favorizare a infractorului;
105. Daca faptuitorul savarseste acte de amenintare impotriva unui politist care il sprijina pe executorul judecatoresc la executarea unei hotarari
judecatoresti, judecat oresti, acesta: b. raspunde pentru infractiunea de ultraj;
106. Daca faptuitorul, impiegat de miscare, s-a prezentat la locul de muncasub influenta bauturilor alcoolice si a uitat sa puna macazul intr-o pozitie corespunnzatoare, cauzand ciocnirea unui tren de marfa cu vagoanele ce stationau in gara, provocand avarierea mijloacelor de transport, constituie: b. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa din culpa;
107. Daca faptuitorul paraseste postul pe care il ocupa in cadrul sigurantei mijloacelor de transport pe caile ferate si nu revine la post, desi prezenta acestuia este necesara, acesta raspunde pentru: c. infractiunea de parasire a postului si prezenta la serviciu in stare de ebrietate;
108. In cazul omisiunii de a incunostiinta organele judiciare, participatia penala: b. este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii, deoarece obligatia instituita in textul de inscriminare are caracter personal;
109. Confor 109. Conform m părer rerii ii majorita majoritare re a doctri doctrinei nei de speci specialit alitate, ate, luare luarea a de mită se poate comite: b. numai numai cu inten intentie tie dir direct ectă cali calific ficat ată pri prin n scop; scop;
110. Infractiunea de favorizarea infractorului: b. se se deos deoseb ebes este te de de infr infract actiu iune nea a de tăin inuir uire e si pri prin n acee aceea a c ă f ăpt ptuit uitor orul ul nu nu urm urm ăre rest ste e obtinerea unui folos material pentru sine;
111. Daca un detinut sesizeaza organele de urmarire penala, afirmand ca este autorul unei anumite infractiuni oe care in realitate nu a comis-o , pentru a zadarnici urmarirea penala a altor vinovati pe care ii cunostea: a. savarseste infractiunea de favorizarea infractorului;
112. Subiectul Subiectul pasiv special special la infractiune infractiunea a de luare luare de mită este: c. perso persoana ana juri juridic dică de drept drept pub public lic sau sau privat privat în în servic serviciul iul c ăruia f ăptui ptuitoru torull îsi exer exercit cit ă atributiile functionale.
113. Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 C. pen.) se poate realiza: c. fie prin contrafacere, fie prin alterare;
114. Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 alin. 1 C.pen.) poate avea ca obiect material: a. monede, titluri de credit public, public, cecuri, titlurile de orice fel pentru efectuarea pl pl ătilor
115. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, in varianta prevazuta de art. 282 alin.2 C.pen., are ca obiect material: c. monedele sau valorile detinute sau puse in circulatie
116. Când 116. Când aceeasi aceeasi pers persoan oană fals falsific ifică mon monede ede sau sau alte valo valori ri si apoi apoi le pune în în circulatie, fapta sa constituie: c. un concurs de infractiuni, între fapta de falsificare si cea de punere în circulatie a valorilor falsificate
117. Pentru existenta infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori este necesar ca: b. moneda moneda sau sau valoarea valoarea falsific falsificat ată să fi fost emisa de o institu institutie tie compete competenta nta si si sa se se gaseasca in circulatie;
118. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, potrivit opiniei majoritare, nu se poate comite decât cu: b. intent intentie ie direc directtă sau indir indirect ectă
119. In varianta asimilata, elementul material al infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori (art. 282 alin. 2 C. pen.), consta in: c. punerea in circualatie sau detinerea de valori falsificate
120.. Falsif 120 Falsificar icarea ea de mon monede ede sau sau de de alte alte valori valori este este mai mai grav gravă , dac dacă : b. s-ar s-ar fi putut cauza sau s-a s-a cauzat cauzat o pagubă import important antă sistem sistemului ului financi financiar; ar;
121. Falsificar Falsificarea ea de bilete, tichete tichete sau orice orice alte imprimate imprimate produc producă toare de consecinte juridice constituie infractiunea de: c. fals material în înscrisuri oficiale ANS: C
122. Forma Forma de vinov vinovătie cu care se poate poate comite infractiu infractiunea nea de falsificare falsificare de timbre, mărci sau de bilete bilete de transport, transport, în viziunea viziunea doctrinei doctrinei majoritare, majoritare, este: b. intent intentia ia direc directtă sau indi indirec rectt ă
123. Punerea Punerea în în circulatie circulatie a unor cupoane cupoane false de de ră spuns internati international onal constituie infractiunea de: c. falsificare falsificare de timbre timbre,, mărci sau de bilete de transport transport
124. Detinerea Detinerea de de instrumente instrumente în vederea vederea falsific falsifică rii de valori (art. (art. 285 C. pen.): c. are ca obiect material instrumentele sau materialele detinute in scopul aratat in art.295 C.pen.
125. Tentativa se pedepseste la infractiunea de: a. falsificare de monede sau de alte valori;
126. Elementul material al infractiunii de fals material în înscrisuri oficiale (art.288 C.pen.) consta in: b. falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natura sa produca consecinte juridice;
127. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals material în înscrisuri oficiale (art. 288 alin. 1 C. pen.) poate fi: c. orice orice pers persoan oană fiz fizic ică care inde indepli plines neste te condi conditiil tiile e genera generale le pent pentru ru a r ăspu spunde nde penal penal..
128. Pentru existenta obiectului material al infractiunii de fals material în înscrisuri oficiale, este necesar: a. ca inscrisul oficial (falsificat) sa apartina unei unitati din cele prevazute in art.145 C.pen.
129. Falsificarea de bilete ori foi de calatorie sau transport constituie:
b. infractiunea de falsificare de timbre, marci sau de bilete de transport (art. 289 C. pen.)
130. În varianta varianta agravat agravată, falsul material material în înscrisuri înscrisuri oficiale oficiale nu poate fi săvâr ârsi sitt de decât de de cătr tre: e: c. un functionar în exercitiul atributiilor de serviciu
131. Intra sub incidenta art. 283 C. pen. falsificarea de: c. timbre, timbre, mărci postale, postale, plicuri plicuri si c ărti postale. postale. bilete bilete si foi calatori calatorie e sau de de transport, transport, cupoane de raspuns international
132. Tentativa nu se pedepseste la infractiunea de: a. fals material în înscrisuri oficiale;
133. La infractiunea de fals intelectual (art. 289 C. pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: c. numai functionarul aflat in exercitiul atributiilor de serviciu.
134. În cazul infractiunii de fals intelectual, alterarea adevarului priveste: b. continutul inscrisului;
135. Infractiunea de fals intelectual se poate comite: b. numai concomitent cu redactarea inscrisului oficial;
136. Tentativa se pedepseste la infractiunea de: c. fals intelectual.
137. Fa 137. Fals lsifi ifica care rea a unu unuii însc înscri ris s sub sub sem semn nătu turră pr priv ivat ată si fol folos osir irea ea lu luii de de că tr tre e autorul falsului constituie: c. infr infract actiu iune nea a de fal fals s în în însc scri risu suri ri sub sub sem semn n ătu turr ă pr priv ivat at ă.
138. Falsificarea unui act de studii si folosirea lui pentru inscrierea la un concurs in vederea ocuparii unui post constituie: b. infractiunea de fals material în înscrisuri oficiale, în concurs cu infractiunea de uz de fals;
139. 13 9. La La infr infract actiu iune nea a de fal fals s în însc înscri risu suri ri sub sub sem semn nă tu turră pr priv ivat ată : a. tentativa tentativa este posibi posibillă si se pedeps pedepseste; este;
140. Obiect material al infractiunii de uz de fals poate fi: c. un un însc înscris ris ofi oficia ciall sau sau un un însc înscri ris s sub sub sem semn n ătu turr ă pr priv ivat at ă.
141. Elementul material al infractiunii de uz de fals se realizeaza prin actiunea de: c. folosire a unui inscris oficial sau sub semnatura privata, cunoscand ca este fals.
142. Uzul Uzul de fals fals se săvârsest vârseste, e, sub aspect subiec subiectiv, tiv, cu: b. int inten entie tie di direc recttă cal calif ific icat ată pr prin in sco scop p
143. La infractiunea de uz de fals, obiectul material: b. poate fi atat un inscris oficial, cat si un inscris sub semnatura privata;
144. Infracti Infractiunea unea de fals fals în declaratii declaratii se să vârses vârseste te numai numai cu: a. inte intent ntie ie dire direct ctă ca cali lific ficat ată pr prin in scop scop;;
145. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals în declaratii este: c. orice orice persoan persoană, care care are are capacitate capacitatea a de a face declar declaratii atii producătoare de consecinte
146. La infractiunea de fals în declaratii, elementul material se realizeaza prin actiunea de: a. prezentare sub o identitate falsa; b. folosire a unui inscris, cunoscand ca este fals; c. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ.
147. Încredin Încredintarea tarea unui unui înscris înscris care serveste serveste pentru pentru dovedirea dovedirea stă rii civile ori pentru pent ru legiti legitimare mare sau sau identi identifica ficare, re, spre spre a fi folosit folosit fă ră dr drept, ept, cons constitu tituie ie infractiunea de: b. fals privind identitatea c. uz de fals
148. Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art.293 alin. (1) C.pen., prez pr ezen enta tare rea a sub sub o ide ident ntit itat ate e fals falsă tr treb ebui uie e fă cu cuttă : b. in fata fata unei unei unit unităti dintre dintre cele cele la care care se refe referr ă art. 145 145 C. pen pen;;
149. In varianta tip (art.293 alin.1 C.pen.), elementul material al infractiunii de fals privind identitatea se realizeaza prin urmatoarele actiuni: b. prezentarea sub o identitate falsa sau atribuirea unei asemenea identitati altei persoane;
150. In sensul art.286 C.pen., prin “Falsificarea instrumentelor oficiale” se intelege: c. falsificarea unui sigiliu, unei stampile sau a unui instrument de marcare .
151. Infractiunea de folosire a instrumentelor oficiale false este mai grava (art. 287 alin.2 C.pen.), atunci cand priveste: c. un sigiliu sau o stampila cu stema tarii.
152. Infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.) are ca obiect material: c. numai bunuri care se determina prin masurare.
153. La infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: c. orice persoana care indeplineste conditiile cerute pentru a raspunde penal.
154. Infractiunea de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor (art. 297 C.pen.) se consuma: b. in momentul in care marfurile sau produsele au fost falsificate, substituite, expuse spre vanzare sau vandute;
155. La infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: b. numai un functionar care, datorita atributiilor de serviciu, cunoaste date sau informatii care nu sunt destinate publicitatii;
156. Infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.) se consuma: c. In momentul divulgarii, daca aceasta fapta era de natura sa produca pagube.
157. Infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art. 299 C.pen.) subzista si atunci cand: b. produsul contrafacut, desi pastreza caracteristicile esentiale ale celui original, prezinta totusi unele deosebiri de detaliu;
158. La infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art.299 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: c. numai persoana care contraface sau foloseste, fara drept, obiectul unei inventii.
159. Infractiunea de punere in circulatie a produselor contrafacute (art.300 C.pen.) subzista si atunci cand: c. produsele contrafacute au fost expuse spre vanzare sau oferite la schimb.
160. Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se comite, sub aspect subiectiv, cu: c. intentie directa calificata prin scop.
161. Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se poate comite in una din urmatoarele modalitati alternative: b. aplicarea pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii;
162. La infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.), se cere ca fapta sa se fi comis in scopul: c. de a induce in eroare pe beneficiari.
163. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind operatii de import sau export (art.302 C.pen.) se consuma in momentul: a. efectuarii, fara autorizatie, a oricarei operatiuni de import, export sau tranzit;
164. Tentativa se pedepseste la infractiunea de: c. inselaciune la masuratoare.
165. La infractiunea de deturnare de fonduri (art.302¹ C.pen.), elementul material consta intr-o actiune de: b. schimbare a destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale;
166. La infractiunea de deturnare de fonduri (art.302¹ alin.1C.pen.), urmarea secundara consta intr-o: c. perturbare a activitatii economico-financiare sau intr-o paguba adusa unei unitati dintre cele la care refera art.145.
167. In varianta agravata (art.302¹ alin.2 C.pen.), infractiunea de deturnare de fonduri are ca urmare: c. consecinte deosebit de grave.
168. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302² C.pen.) este mai grava, atunci cand: c. a avut ca urmare vatamarea corporala grava a unei persoane ori a cauzat o paguba materiala importanta.
169. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302² C.pen.) subzista si atunci cand: c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice
sau juridice straine.
170. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302² C.pen.) subzista si atunci cand: c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice sau juridice straine.
171. In varianta agravata, infractiunea de deturnare de fonduri (art.302¹ alin.2 C.pen.) pretinde ca fapta sa fi avut “consecinte deosebit de grave” – formula prin care se intelege: c. o paguba materiala mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii unei unitati dintre cele la care se refera art.145.
172. In varianta tip, infractiunea de fals privind identitatea (art.293 alin.1 C.pen.) consta in actiunea de: b. prezentare sub o identitate falsa sau de atribuire a unei asemenea identitati altei persoane;
173. Pentru existenta variantei agravate a infractiunii de Fals prin folosirea emblemei Crucii Rosii (art.294 alin.2 C.pen.), este necesar ca fapta: b. sa se fi comis in timp de razboi;
174. Cine poate poate fi subiect activ al infracţ iunii de „bigamie” „bigamie” prev. de art. 303 din Codul penal? b. numai persoana căsătorită, care incheie o nouă căsătorie f ăr ă ca prima să fie desfăcută prin divorţ;
175. Consumar Consumarea ea infracţiunea de „bigamie” „bigamie” survine: survine: b. în mom omen entu tull în înch chei eier erii ii no noii ii c ăs ăto tori riii f ăr ă ca pr prim ima a s ă fi fie e de desf sfăcu cutt ă pri rin n di divo vorr ţ;
176. Abandonul de familie prev. de art. 305 din Codul penal este: c. o inf infrac racţiun iune e conti continu nuă car care e se se consu consum mă în mome momentu ntull de de pasi pasivita vitate te al făptu ptuitor itorulu uluii şi se epu epuiz izeaz ează cân când d ace acest sta a pun pune e cap capăt infr infrac acţiu iuni nii. i.
177. Punere Punerea a în mişcare mişcare a acţiunii penale penale în cazul infrac infracţ iunii de „aband „abandon on de familie” se face: b. la la plâng plânger erea ea pe pers rsoan oanei ei vătămat mate; e;
178. Cerin 178. Cerinţa esen esenţială a elemen elementul tului ui mater material ial al latur laturii ii obiec obiective tive a infra infrac cţ iun iunii ii de „rele „rele tratamente tratamente aplicat aplicate e minorului” minorului” constă în: b. să pu pun nă în pr prim imej ejdi die e gra grav vă de dezv zvol olta tare rea a fiz fizic ică sa sau u mor moral ală a min minor orul ului ui;;
179. Care 179. Care sunt sunt subie subiec cţii activi activi ai ai infrac infracţ iun iunii ii de „ner „neresp espect ectare area a mă sur surilo ilorr privind încredinţarea minorului”, prev. de art. 307 din Codul penal? b. persoana persoana căreia i s-a în încredin credinţat minorul minorul spre creşt creştere ere şi şi educare; educare;
180. Ac 180. Acţiu iune nea a pena penallă în cazu cazull infra infrac cţ iu iuni niii de „ner „neresp espec ectar tarea ea mă su suri rilo lorr privin privind d încredin încredi nţarea minorul minorului” ui” se pune în mişcare: mişcare: b. la plân plânge gere rea a pers persoan oanei ei vătămat mate; e;
181. Infra 181. Infrac cţiun iunea ea de de „zădărni rnicir cirea ea comba combater terii ii bolilo bolilor”, r”, prev prev.. de art art.. 308 308 din din Codu Co dull pena penall se con consu sum mă: b. în momentul momentul când se produce produce răspândi spândirea rea bolii bolii molipsitoare; molipsitoare;
182.. Dac 182 Dacă fapt fapta a de neres nerespec pectar tare e a mă sur surilo ilorr privito privitoare are la la preveni prevenirea rea şi şi
combaterea bolilor combaterea bolilor molipsitoare molipsitoare are are ca urmare urmare îmbolnă virea sau moartea moartea unei per persoan soane, e, se apl aplic ică regu regula: la: b. in infr frac acţiu iune nea a de de zădărn rnic icir ire e a co comb mbat ater erii ii bo boli lilo lorr int intrr ă în co conc ncur urs s cu cu v ăt ăma mare rea a corpo cor poral rală din cu culp lpă sau cu inf infrac racţiu iune nea a de de uci ucide dere re di din n cul culp p ă.
183. Sub 183. Sub aspec aspectt subiec subiectiv tiv infr infrac acţ iun iunea ea de de „ză dă rni rnicir cire e a comb combater aterii ii bolilo bolilor” r” se comite”: c. cu in inte ten nţie di dire rect ctă sa sau u ind indir irec ectt ă.
184. Elementul Elementul material material al laturii obiective obiective al infracţ iunii de „contaminar „contaminare e venerică şi transmiterea transmiterea sindromul sindromului ui imunodeficitar imunodeficitar dobândit dobândit”, ”, prev. de art. 309 din Codul Codul penal se realizeaz realizează prin: a. acţiunea de transmi transmitere tere a unei unei boli venerice venerice prin: prin: raport raport sexual, sexual, rela ţii sexuale sexuale între persoane de acelaşi sex;
185. Infracţiunea de „contami „contaminare nare veneri veneric că şi de transm transmiterea iterea sindro sindromului mului imunodeficitar imunod eficitar” ” (SIDA) (SIDA) se săvârşeşt vârşeşte e cu: cu: a. int inten enţie di dire rect ctă sa sau u ind indir irec ectt ă;
186. Da 186. Dac că părt rtil ile e nu nu s-a s-au u imp impăca cat, t, da darr in in cur cursu sull jud judec ecă ti tii, i, pe pent ntru ru să va vars rsir irea ea infractiunii de abandon de familie, inculpatul isi indeplineste obligatiile de intretin intr etinere ere,, aceasta aceasta det determ ermin ină : a. condam condamnar narea ea incu inculpa lpatul tului ui la la o pedeap pedeaps să cu susp suspend endare area a condi condition tionat ată a execu executtării pedepsei
187. Sub aspect aspect subiectiv subiectiv infracţ iunea de „sustrager „sustragere e de la tratament medical” se comite: a. cu in inte ten nţie di dire rect ctă sa sau u ind indir irec ectt ă;
188. La infracti infractiunea unea de abando abandon n de familie familie in modalitatea modalitatea normativ normativă a „lăsări riii fără sp sprrij ijiin” n”,, elem elemen enta tall sub subie iect ctiv iv il con const stit itui uie e vin vinov ovă ti tia: a: c. atat sub forma intentiei, cat si sub forma culpei
189. Infracţiunea de „infectarea apei”, prev. de art. 311 din Codul penal, prin oriice mijl or jlo oac ace e dacă es estte dă ună toar are e să nă tăţ ii oamenilor, an aniimalel elo or şi plantelor, se comite prin: a. int inten enţie di dire rect ctă sa sau u ind indir irec ectt ă; .
190. Forma 190. Forma de vino vinov văţie a infra infrac cţ iun iunilor ilor de „pun „punere ere în prime primejdi jdie e a unei unei persoane în neputinţa de a se îngriji”, prev. de art. 314 din Codul Codul penal cât şi al infr infrac acţiu iunii nii de „l „lă sar sare e fă ră aju ajuto tor” r”,, pre prev. v. de de art. art. 315 315 di din n Codu Codull pen penal, al, est este: e: a. int inten enţia di dire rect ctă sa sau u ind indir irec ectt ă;
191. Infrac 191. Infracţiun iunea ea de de „puner „punere e în prim primejdi ejdie e a unei unei perso persoane ane în neput neputin inţă de a se îngriji”, îngriji”, prev. de art. 314 din din Codul Codul penal, se consum consumă : a. în momentul în care se pune în primejdie în mod efectiv prin oricare dintre modal mo dalit ităţil ile e nor norma mati tive ve:: vi via aţa, sănătat tatea ea sau in inte tegr grit itate atea a pe pers rsoan oanei ei;;
192. Pe 192. Pent ntru ru ex exis iste ten nţa infr infrac acţ iu iuni niii de „l „lă sa sare re fă ră aj ajut utor or”, ”, pre prev. v. de de art. art. 315 315 din Codul penal, se impune: b. ca ca pers persoan oana a găsi sittă de făpt ptuit uitor or să fi fie e în pr prim imej ejdi die e de de a-şi a-şi pie pierd rde e via via ţa, ori ori a sufe suferi ri o vătămar are e a in inttegr griităţii corp rpo ora ralle şi s ă fie în neputin ţă de a se apăra;
193. 19 3. Lăsar sarea ea fără aju ajuto torr pri prin n omi omisiu siune ne de în înşti ştiin inţ ar are, e, pr prev. ev. de ar art. t. 31 316 6 din din
Codul penal se săvârşeşte sub aspect aspect subiec subiectiv: tiv: c. cu in inte ten nţie sa sau u din din cul culp pă.
194. Pentru 194. Pentru exist existen enţa infrac infracţ iun iunii ii de „împied „împiedicar icare e a existen existenţ ei cultelo cultelor”, r”, prev. de art. 318 din Codul penal, este necesar: b. acţiu iune nea a făptu ptuit itoru orulu luii să viz vizez eze e un cul cultt reli religi gios os orga organi niza zatt şi care care fu func nc ţion ioneaz ează leg legal; al;
195. Elementul Elementul material material al laturii obiective obiective al infracţ iunii de „profanare „profanare de morminte”, prev. de art. 319 din Codul penal, presupune doar: b. act acte e pri prin n care care făptu ptuito itoru rull îşi îşi expr exprim imă lip lipsa sa de res respe pect ct fa ţă de me memo mori ria a cel celui ui dis disp p ăru rutt (desenarea unor scene obscene, scrierea unor cuvinte injurioa se, etc.);
196. Consumarea Consumarea infracţiunii de „profanare „profanare de morminte” are loc în momentul când: a. acţiun iunea ea de pro profan fanare are a fost săvâr vârşit şită şi s-au s-au produ produs s semne semnele le mater material iale e ale ale prof pr ofan anări rii; i;
197. Tulbur Tulburarea area folosin folosinţei locuin locuinţ ei, prev. prev. de art. 320 din din Codul Codul penal, penal, în moda mo dali litat tatea ea no norm rmati ativ vă de tu tulb lbur urar are e rep repeta etattă a fol folosi osin nţ ei co cons nsttă în în:: b. manif manifest estăril rile e de tulb tulburar urare e să fie repe repetate tate ind indifer iferent ent dac ă ace aceste stea a const constitui ituie e infracţiune prin ele însele; însele;
198. Împied 198. Împiedica icarea rea nor normal malei ei folos folosin inţ e a locuin locuinţ ei, ca ca o alt altă mod modalit alitate ate normat nor mativ ivă, de de tulb tulbura urare re a folos folosin inţ ei loc locuin uinţ ei, pre presup supune une:: a. împi împiedi edica care rea a acce accesu sulu luii în loc locui uin n ţă sa sau u întrîntr-o o camer cameră;
199. În În cazul în care faptele de de tulburare tulburare a folosinţ ei locuin locuinţ ei constituie constituie infr in frac acţiu iuni ni de si sin ne st stă tă to toar are e se ap apli lic că reg egul ula: a: b. concursulu concursuluii de in infrac fracţiuni;
200. Care 200. Care din din variant variantele ele de de mai jos jos sunt mani manifest festă ri de natur natură a provoc provoca a scandal public, public, element material material al laturii obiective obiective al infracţ iunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice: c. acos acostare tarea, a, lov lovirea irea pe str strad adă, fără nic nicii un un motiv motiv a unor unor per persoa soane. ne.
201. Pentru Pentru existenţa infracţ iunii de de ultraj contra contra bunelo bunelorr moravuri moravuri şi tulburarea liniştii publice este necesar ca: a. actele, gesturile, cuvintele şi expresiile proferate prin care se aduc atingere bunelor morav mo ravur urii sau sau să pr produ oduc că sc scand andal al pub publi lic, c, ori ori să tul tulbu bure re grav grav or ordin dinea ea pub publi lic c ă, treb trebui uie e să fie făcu cute te în în publ public ic;;
202. Infrac Infracţiunea de ultraj contra contra bunelor moravuri moravuri şi tulburarea tulburarea liniştii publ pu blic ice, e, se se con consu sum mă: b. în momentul în care se comite acţiunea prin care se se aduce atingere bunelor moravurii se produc moravur produce e scandal scandal public, public, ori se tulbură grav linişte liniştea a şi ordinea ordinea publi public c ă;
203. Sub aspect subiectiv, infracţ iunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, se comite cu: a. int inten enţie di dire rect ctă sa sau u ind indir irec ectt ă;
204. Pentr 204. Pentru u existe existen nţa infrac infracţ iun iunii ii de „înc „încă ier ierare are”, ”, prev. prev. de de art. 322 322 din din Codul Codul penal, se cere: b. sunt sunt con consid sidera eraţi parti particip cipan anţi la încăier ierare are atât sub subiec iecţii care care au înce început put alte alterca rca ţia cât şi cei care au intervenit pe parcurs, precum şi cei care s-au retras înainte ca ea s ă fi luat sfârşit;
205. 20 5. În Înc căie iera rare rea a se co cons nsum umă: b. atunci când mai multe persoane sunt angajate într-un conflict violent, în aşa fel încât acţiunile lor se împlet împletesc esc şi sunt greu de delimitat delimitat;;
206. Sub aspect aspect subiect subiectiv, iv, încă ierarea se comite: comite: a. cu in inte ten nţie di dire rect ctă sa sau u ind indir irec ectt ă;
207.. Infra 207 Infrac cţiun iunea ea de de înc încăier ierare are nu se se pedep pedepseşt seşte: e: c. dacă a în încerc rcat at să de des spar arttă pe al alţii. 208.. Subiec 208 Subiecţii activ activii ai infr infrac acţ iun iunii ii de „aso „asocier ciere e pentr pentru u să vâr vârşire şirea a de infracţiuni”, prev. prev. de art. 323 din din Codul penal, penal, sunt: sunt: b. subiectu subiectull activ este nedete nedeterminat rminat (plural (pluralitate itate constit constituit uit ă, pluralitate pluralitate ocazion ocazional al ă);
209. Elementul Elementul material material al laturii obiective obiective al infracţ iunii de asociere asociere pentru săvâ vârş rşir irea ea de in infr frac acţiu iuni niii se ca cara ract cter eriz izea eaz ză pr prin in ur urm mă to toar arel ele e mo moda dali littăţ i de acţiu iun ni: a. iniţiativa de a constitui constitui o asociere asociere în acest acest sens; sens;
210. Latu 210. Latura ra sub subiect iectiv ivă a infrac infracţ iun iunii ii de de „asoc „asocier iere e în în vedere vederea a să vâr vârşiri şiriii de infra in frac cţiu iuni ni”, ”, se car carac acte teri rize zeaz ază pr prin in:: a. int inten enţie di dire rect ctă sa sau u ind indir irec ectt ă;
211. Inf Infrac racţiun iunea ea de „inst „instiga igarea rea publ public ică şi apolog apologia ia infrac infracţ iun iunilo ilor” r” (art. (art. 324 324 din Cod Codul ul pen penal), al), con const stă în: c. acţiunea de purtare în public de uniforme, embleme, semne distinctive prin care se îndeamnă la nerespec nerespectarea tarea legilo legilorr şi la la s ăvârşire vârşirea a de infracţiuni.
212. Care Care dintre infrac infracţiunile contra contra ordinii ordinii şi disciplinei militare au obiect obiect material? c. lovirea superiorului si lovirea inferiorului.
213. Infracţiunea de „răspândi spândirea rea de de materiale materiale obscen obscene”, e”, prev. prev. de art. 325 325 din Codul Codul penal penal,, se realiz realizeaz ează pri prin: n: b. acţiunea de a deţine în în vederea vederea r ăspândir spândirii ii de obiecte obiecte obsce obscene, ne, descri descrieri, eri, etc.
214.. Infra 214 Infrac cţiun iunea ea de „răspân spândir direa ea de mat materi eriale ale obs obscen cene” e” se con consum sumă : a. în în mome momentu ntull în în care care făptui ptuitoru torul, l, vin vinde, de, r ăspân spândeş deşte, te, con confec fecţion ioneaz ează mate material riale e cu cu caracter obscen;
215.. În 215 În ce situ situa aţii infrac infracţiun iunea ea de insub insubord ordona onare re este mai gra grav vă ? b. dacă militar militarul ul insubo insubordonat rdonat este ofiţer, maistru maistru militar, subofiţer sau sau militar militar angajat;
216. Cerşetor Cerşetoria ia (prev. (prev. de art. 326 326 din Codul Codul penal), penal), const constă în: b. apelarea apelarea la mila mila publiculu publiculuii făcută prin orice orice mijloace mijloace (oral, înscri înscris, s, prin prin gesturi) gesturi) în în mod repetat, cerând ajutor material;
217.. Infra 217 Infrac cţiun iunea ea de de „cerşe „cerşetor torie” ie” se să vâr vârşeşt şeşte e cu: cu: a. in inte ten nţie ie;;
218. Consumar Consumarea ea infracţiunii de „cerşetorie” „cerşetorie” are loc în momentul: momentul: b. când s-a realizat, realizat, prin repetar repetare, e, un număr suficient suficient de acte, acte, din din care s ă rezult rezulte e atitudinea atitudin ea făptuitoru ptuitorului lui de a face cerşet cerşetorie orie ca ca sursă de procurare procurare a mijloacelor mijloacelor de trai;
219.. Pentru 219 Pentru exist existen enţa infrac infracţ iun iunii ii de „prosti „prostitu tuţ ie”, prev. prev. de art. art. 328 328 din Codul Codul
penal, este necesar ca: b. practicarea practicarea acesto acestorr raporturi raporturi repetat repetate e să aibă drept scop procura procurarea rea mijloace mijloacelor lor de exis ex iste ten nţă sa sau u a pri princ ncip ipale alelo lorr mi mijlo jloac ace e de ex exis iste ten n ţă;
220. Consu Consumare marea a infrac infracţiunii de de „prostitu „prostituţ ie” are loc în moment momentul: ul: b. când se realizeaz realizează un num număr suficient suficient de raporturi raporturi sexual sexuale e cu diferi diferite te persoane persoane pentru ca aceste aceste raporturi raporturi să fie caracterizat caracterizate e ca fiind un mod obişnuit obişnuit de procurare procurare a mijlo mij loace acelo lorr de exi exist sten enţă, sau a prin princi cipa pale lelo lorr mijlo mijloac ace e de exi exist sten en ţă;
221. Care Care din acţiunile de mai jos jos sunt elemente elemente materiale materiale ale laturii laturii obiective obiectiv e ale infracţ iunii de „proxenetism „proxenetism”, ”, prev. de art. 329 din Codul Codul penal: a. a înlesni înlesni practicarea practicarea prostitu prostituţiei;
222.. Infra 222 Infrac cţiun iunea ea de de „pros „prostitu tituţ ie” se se să vâr vârşeşt şeşte, e, sub sub aspec aspectt subiec subiectiv: tiv: a. cu in inte ten nţie di dire rect ctă sa sau u ind indir irec ectt ă; 223. Care Care sunt sunt cerinţele existen existenţei infrac infrac ţiunii „jocul „jocul de noroc” noroc”,, prev. prev. de art. art. 330 din din
Codul penal:
c. organizarea organizarea sau îng îngăduire duirea a în mod obişnuit obişnuit a jocurilor jocurilor de noroc într-o într-o casă part pa rtic icul ular ară. 224.. Infrac 224 Infracţiun iunea ea „jocu „jocull de noro noroc”, c”, se se să vâr vârşeşt şeşte e cu: cu: a. in inte ten nţie ie;;
225. Consumar Consumarea ea infracţiunii „jocul „jocul de noroc” are loc: a. în momentu momentull când a avut loc organizare organizarea a jocului jocului de noroc noroc sau sau îngăduirea practicării;
226. La infractiunea de abandon de familie subiectul activ nemijlocit este: a. doar doar perso persoana ana care care are obli obligati gatia a legal legală de intr intreti etiner nere, e, fat fat ă de cel cel indre indrept pt ătit la la intretinere;
227. Infractiunea de abandon de familie (art. 305 C. pen.): b. es este te su susc scep eptib tibil ilă de te tent ntati ativ v ă doa doarr in mo modal dalit itate atea a no norm rmati ativ vă a „p „păr ăsi siri rii” i” sau „alu „a lung ngări rii” i”;;
228. Opi 228. Opini nia a majo majori ritar tară co cons nsid ider eră că ab aban ando donu null de fami famili lie, e, cu exc excep epti tia a modali littăti tiii no normat atiive a „lă să rii fă ră sp sprriji jin n” se se co comit ite e: b. cu cu int inten enti tie e dire direct ctă sau in indi dire rect ctă;
229. Contamina Contaminarea rea veneric venerică si transmiterea transmiterea sindromulu sindromuluii imunodeficitar imunodeficitar dobandit – art. 309 alin. (1) C. pen.: a. se transmite prin raport sexual, prin relatii sexuale intre persoane de acelasi sex sau prin acte de perver perversiun siune e sexual sexuală;
230. La infractiun infractiunea ea de contaminare contaminare veneric venerică si transmiterea transmiterea sindromulu sindromuluii imunodeficitar dobandit: a. obiectul obiectul materi material al ex exist istă si const constă in corpul corpul persoan persoanei ei subiect subiectului ului pasiv;
231. Traficul de substante toxice: b. poate poate fi săvars varsit it de oric orice e persoa persoan n ă fizi fizic c ă ce indep indeplin linest este e condit conditiil iile e general generale e pentru pentru a răsp spun unde de pen penal al;;
232. Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice este mai grav: c. da dac că s-a tulb tulbura uratt grav grav ordin ordinea ea si lini linistea stea pub public lică.
233. Asocie Asocierea rea pentru pentru săvarsir varsirea ea de infracti infractiuni: uni: c. nu nu se se pede pedepse pseste ste dacă f ăptui ptuitoru torull denu denunt ntă auto autorit ritătil tilor or aso asocie cierea rea mai ina inainte inte de a fi fi fost desc descope operit rită si de a se se fi incep inceput ut s ăvars varsire irea a infract infractiun iunii ii care care intr intr ă in scopul scopul aso asocie cierii rii..
234. Proxenetismul este o infractiune: c. com omis isiv ivă.
235. Proxe Proxenetism netismul ul poate poate să const constea ea in: in: c. tragerea tragerea de foloase foloase de pe urma practic practicării prostitutie prostitutiei. i.
236. Infractiunea de instigare la discriminare se poate savarsi pe temei de: a. boala cronica necontagioasa;
237. Infractiunea de joc de noroc se poate realiza prin: a. atragerea de clienti pentru organizarea de jocuri de noroc, in alt spatiu decat cel autorizat;
238. Subiect activ al infractiunii de punere in primejdie a unei persoane in neputinta a se ingriji poate fi: a. oricare dintre parinti;
239. Daca o persoana a depus un act fals de studii pentru a ocupa un post, acesta savarseste infractiunea: b. uz de fals;
240. Daca in cursul audierilor, o persoana audiata in calitate de invinuit isi atribuie identitate falsa, acesta va raspunde pentru: a. fals privind identitatea;
241. Impiedicarea unei persoana de a folosi o parte dintr-o locuinta , detinuta in baza unei hotarari judecatoresti, constituie infractiunea de: b. nerespectarea hotararilor judecatoresti;
242. Care Care este obiectul material material al infracţ iunii de sustragere sustragere de la serviciul serviciul militar? c. in infrac fracţiun iunea ea este este lips lipsit ită de obiec obiectt materi material. al.
243. Represiunea nedreapta este o infractiune : b. contra infaptuirii justitiei;
244. Ultr 244. Ultraju ajull este este o infr infract actiu iune ne com compl plex exă ca care re poa poate te să ab abso soar arb bă în continu cont inutul tul său infrac infractiun tiunile ile de: de: a. amenintare;
245. La infractiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. 242 C. pen.): c. tentativa tentativa se pedepsest pedepseste e doar în cazul cazul faptei prev prev ăzute la alin. alin. (1).
246. La abuzul în serviciu contra intereselor publice (art. 248 C. pen.) : c. urmare urmarea a imedi imediat ată con const stă înt într-u r-un n rezul rezultat, tat, dar nu este este obli obligato gatoriu riu s ă se reti retin nă existenta unei pagube;
247. În cazul infractiunii de luare de mita: a. folosul folosul necuvenit necuvenit c const onstă întrîntr-un un împrumut; împrumut;
248. La La luarea luarea de mit mită pot fi confiscate confiscate de la subiectul subiectul activ: a. doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor în bani;
249. Denun Denuntarea tarea calomn calomnioas ioasă, potrivit potrivit pă rerii majori majoritare tare a doctrin doctrinei ei penale, penale, se comite: b. cu inten intentie tie direc directt ă sau indir indirect ectă
250.. Nu exis 250 existtă agr agrava avanta nta la infrac infractiun tiunea ea de de evadar evadare e dac dacă : b. fapt fapta a a fost fost săvâr vârsi sittă în tim timpu pull nopt noptii ii;;