Rezolvari 1.Cum ajunge o curbă (funcţie), pe graficul rectangular, să reflecte gradul maxim de corelaţie ntre variabilele economice (exogenă !i, respectiv, endogenă) endogenă) " #xemplu$ c%nd este oferta, sau cererea, corelată cel mai str%ns cu nivelul preţului " &radul maxim de corelatie se reflecta atunci cand variabilele exogenei sunt egale cu variabilele engogenei . Corelatie maxima cand ung'iul format de curba curba cu exogena, endogena de de grade. R:
*.Ce distinge curba rectilinie, faţă de cea non+rectilinie, n materia corelaţiei dintre mărimile economice " reptele si curbele se despart pe cel putin - criterii$ -.ariatia -.ariatia legaturii intre variabile variabile / 0roportionala Relaxata *.0anta / 2ixa ariabila 1.3ntersectia cu axele / 4bligatorie Cazuala R:
-.Relaţia dintre două mărimi economice se regăse!te sub forma unei ecuaţii liniare, sau de gradele doi, trei, etc.,după puterea maximă la care regăsim variabila exogenă. Ce reprezintă coeficientul liber (nensoţind exogena x), n n relaţia exogenă+endogenă " 3ntersectia axei 4x ec'ivaleaza anularea valorii de pe axa 4x ( x56 ) repectiv termenul ( coeficientul ) liber de (x) si (7) din expresia matematica a curbei ( functiei ). 8ceste intersectii se vor regasi in puncte de coordonate 6 si respectiv valoarea termenului ( coeficient ) liber al functiei $ ex 8 ( o9a ) R:
.Cum variază producţia pe termen scurt la cre!terea !i la diminuarea productivităţii marginale " aloarea aloarea factorului variabil este corespunzatoare productiei marginale maxime a acestui factor. Cresterea propriu+zisa a productivitatii marginale determina cresterea accelerata a productiei R:
.Care este raportul ipostatic al productivităţii marginale cu productivitatea medie (de preferinţă, explicaţi grafic) Curbele (:;&) si respectiv ( :m ) ale productivitatiilor par sa se intretaie in dreptul maximului productivitatii medii maxime ( :; ) ceea ce indica superioritatea maximului productivitatii marginale ;ax ( :;& ) ;ax ( :;& ) < ;ax ( :; ) R:
=.Care este contextul n care producţia pe termen scurt ajunge să scadă, odată cu cre!terea angajărilor " #ficienta implicarii factorior variabili ( productia pe termen scurt ) este una descrescatoare ( sageata in jos ) pe masura cresterii acestor acest or factori ( angajari ).
R:
>.Cre!terea angajărilor are loc n condiţiile at%t ale cre!terii, c%t !i ale reducerii salariilor de angajare. Care este explicaţia unei astfel de diferen!e " R:
?.Ce este curba izocuantă " ar curba izocost " 3zocuanta 5< unul si acelasi nivel al productiei ( izo+productie izo+cantitate ) pentru asocieri diferite ale cantitatilor de factor capital ( @ ) si munca ( A ) 3zocost 5< unul si acelasi nivel al costurilor, sunt descrescatoare
R:
B.Cum interpretaţi economic că curbele izocuante (izo+producţie) sunt perfect paralele (nu se ntretaie) " 3zocuantele sunt perfect paralele, oridinea izocuantelor indica cresterea productiilor pe termen lung. 8ceasta crestere este formata prin deplasarea curbei spre dreapta
R:
16.3maginăm două c%mpuri de curbe izocuante$ primul conţine izocuante 'iperbolice, celălalt izocuante rectangulare. Care este diferenţa de semnificaţie ntre cele două situatii " iferenta intre cele * consta in rata marginala de substitutie.
R:
11.3n 11.3ndic dicaţi aţi raport raporturi urile le iposta ipostatice tice ale curbei curbei izocos izocostt faţă faţă de curba curba izocua izocuantă ntă (izo+ (izo+ producţie).
nul si acelasi nivel al productiei (curba izocuanta) poate fi atribuit unei diversitati de niveluri ale costurilor+ combinatiiasocieri de unitati de factori9 nul si acelasi nivel al costurilor+curba izocost+poate corespunde mai multor niveluri ale productiei.
R:
1*.4 curbă izocost se deplasează către dreapta, respectiv către st%nga. Doua curbă este, respectiv nu este paralelă cu cea dint%i. Cum explicăm !i cum diferenţiem 0aralelismul curbelor izocost se diferentiaza de cele izocuante intrucat este dat de nivelul constant al raporturilor preturior factorilor intre doua sau mai multe momente diferite 8colo unde curbele izocost nu sunt paralele intre ele fiecare izocost reprezinta si un moment in care preturile factorilor sunt sunt diferite de celelalte momente R:
1-.#ficienţă !i ineficienţă 0areto la nt%lnirea izocuantă+izocost. #xplicaţi.
8tunci cand are loc o intersectie tangenta intre izocuanta si izocost, indica productia in conditii de eficienta E una si aceeasi combinatie de factori, determina nivelul productiei cu costul total minim 5< #23C3#DF8 08R#F4 3ar atunci cand are loc intersectia dubla izocuanta E izocost prin deplasarea catre dreapta a izocostului ( cresterea costului total ) sc'imba situatia 5< 3D#23C3#DF8 08R#F4 08R#F4 R:
1.Cum se construie!te curba de expansiune a producţiei eficiente Curba de exapansiune a productiei eficiente se realizeaza astfel prin unirea rectilinie ( de la originea 4 ) cu celelalte - puncte de eficienta in succesiune.
R:
1.e c%te feluri este randamentul la scară " Care este explicaţia completă a diferenţierii randamentelor la scară " Randamentul la scara este de - feluri $ escrescator G 1 0roportional 5 1 Crescator < 1 Cresterea cu o unitate a factorilor variabili poate determina cresterea, stagnarea sau descresterea productiei si productivitatilor. R:
1=.8rătaţi influenţa variaţiei preţurilor factorilor de producţie asupra curbei izocost. Creste H 5< scade A 5 < forma descrescatoare descrescatoare a curbei izocost izocost Icade H 5< Creste A
R:
1>.#xplicaţi dinamica curbei cererii$ de c%te feluri este !i care sunt mărimile care variază n fiecare situaţie n parte " inamica curbei cererii este de doua feluri$ 8) e+a lungul curbei cererii + pentru varianta exclusiva a pretului bunului J) 8 curbei cererii in totalitate$ + Ipre dreapta sau spre stanga + Cu pastrarea formei (izomorfismul) curbei cererii originale.
R:
1?.3maginaţi două curbe ale cererii pe un grafic. Care este curba de elasticitate mai mare " #xplicaţi * < 1 + deoarece deoarece elastic elasticita itatea tea cererii cererii creste creste cu cat curba se deplasea deplaseaza za mai mult spre dreapta 0rima 1 a doua *
R:
1B.#xplicaţi situaţiile elasticităţilor cererii !i ! i ofertei, considerate extreme. #lasticitatea cererii fata de pret capata importanta deosebita pentru functia restransa a cererii 3n functie de coeficientul de elasticitate vom avea elasticitate perfect inelastica #px 5 69 elasticitate inelastica # ( 691 ) si elasticitate perfect neutra
R:
*6.Cum variază elasticitatea cererii de+a lungul unei curbe liniare a cererii " At uncicândcur bacer er i iest er epr ezent at ăpr i nt r ol i ni edr eapt ă,el ast i ci t at eavar i azăî nf uncţ i ede zonasaupunct ulî ncar eaceast aest emăsur at ă.Î ncazuluneicur bel i ni ar eacer er i i ,r apor t ulDel t aQ / Del t aPdi nf or mul ael ast i ci t ăţ i iest econst ant ,decicoefici ent uldeel ast i ci t at edepi ndenumaider apor t ul P/ Q.At uncicândpr eţ ulcr eşt e, cant i t at eacer ut ăscade,decir apor t ulP/ Q cr eşt e.Al t f elspus,pemăsur ă
R:
ce pr eţ ulcr eşt e,el ast i ci t at eacer er i icr eşt eşiea,decicurbacer er i iar eunf r agmenti nel ast i cşiunul el ast i c.
*1.Care este raportul ntre elasticitatea cererii !i valoarea totală cerută, pe piaţă " 0retul bunului nu afecteaza cantitatea ceruta.
R:
**.Ce este surplusul consumatorului !i care este semnificaţia acestui concept " Iurplusul consumatorului reprezinta valoarea diferentei intre$ 1) 0roductia 0roductia totala a bunului bunului KxL oferit oferit societat societatii ii *) aloarea aloarea corespunza corespunzatoare toare pretul pretului ui real real al bunului bunului K xL
R:
*-.Junuri considerate MspecialeM n materia cererii, respectiv a ofertei. #xplicaţi. Junuri speciale 5< bunuri K &riffen K sau inferioare 5< reprezinta un consum important la nivelul societatii. Iunt percepute drept baromentru pentru dinamica pe termen scur a nivelului preturilor. Junuri Junurile le K erblem rblem K sau de K lux K sunt sunt percep percepute ute ac semnal semnal al deprecia depreciarii rii monede monedeii auto'tone. Cresterea pretului lor poate atrage cresterea cererii R:
*.Cur *.Curba ba cereri cereriii inters intersect ectează ează axa preţulu preţului, i, n dreptu dreptull valori valoriii de cincisu cincisute te unităţi unităţi monetare. #xplicaţi. R:Aa un nivel de pret mare, dar nu maxim, cantitatea este 6 *.#nunţaţi cele două postulate marginaliste asupra teoriei utilităţii. ar diferenţa de g%ndire din s%nul curentului marginalist " 0artile de baza maxim acceptate sunt * la numa R: a) Crest Crester erea ea cant cantita itati tiii ( ofer oferte teii ) unui unui bun bun gene genere reaz azaa descr descres este tere reaa util utilit itati atiii sala sala marginale
R:
b) 0entru bunuri substituite (x,7,z ..) egalitatea multipla de raporturi intre cantitatile oferite si utilitatile marginale corespunzatoare definesc o stare normala si de ec'ilibru a economiei. *=.efiniţi curba de indiferenţă, n consum. R:Curba de indiferenta 5< locul geometric al cantitatilor de bunuri substituite (x,7 ) care indica indiferenta consumatorului in ceea ce priveste satisfacerea unei utiltiati.
*>.Ce este linia+buget " Cum se nt%lne!te aceasta cu curba de indiferenţă, n consum " Reprezinta maximul venitului individual al consumatorului, posibil de alocat satisfacerii unei utilitati. 8ceasta este tangenta la curba de indiferenta.
R:
*?.Curba ofertei intersectează axa preţului n dreptul valorii de cinci unităţi monetare. #xplicaţi comportamentul ofertanţilor. 0rag de E prag de pret sub care ofertantul nu pune pe piata nimic ..varianta 8
R:
*B.0reţul bunului cre!te mai repede dec%t oferta (cantitatea oferită). #xplicaţi grafic !i exemplificaţi cauzalitatea unei astfel de situaţii. 0retul ofertei este abrupt, ceea ce inseamna cresteri de pret progresiv mai mari,cauzata probabil de o oarecare lipsa a resurselor specifice de productie. R:
-6.Cre!terea preţului bunului MxM determină surplusul consumatorului, respectiv pe cel al producătorului producătorului să... (crească (crească sau să scadă). scadă). #xplicaţi. Icade, deoarece variatia surplusului consumatorului respecta aceeasi lege a cererii. -1.Cunoa!teţi efectele desc'iderii pieţei către importuri asupra consumatorilor !i ofertanţilor auto'toni " R:
#fectele constau in faptul ca situatia creata va pastra intact comportamentul consumatorului auto'ton, respectiv curba cererii sale, in vreme ce va mutila serios cererea ofertei. R:
-*.Ce este modelul MCobNebM, de reec'ilibrare cerere+ofertă " Ce factori favorizează refacerea ec'ilibrului cerere+ofertă "
;odelul CobNeb reprezinta o teorie a dezec'ilibrelor si neec'ilibrarii cere+oferta. ariabilele ariabilele principale ale modelului sunt$ 1.0retul cererii anului precedent *.0retul preliminat pentru oferta anului curent -.Divelul cererii curente .Divelul ofertei curente R:
--.8rătaţi caracteristicile cererii !i ofertei de natură să refacă ec'ilibrul cerere+ ofertă. Caracteristicile cererii si ofertei pt realizarea reec'ilibrului cere+oferta reprezinta inelasticitatea cererii si elasticitatea ofertei.
R:
-.Rata marginală de substituţie a factorilor, n producţie, este... Rata marginala de substitutie a factorilor f actorilor in productie este cantitatea necesara dintr+ un factor pentru a compensa reducerea cu o unitate dintr+un alt factor astfel incat rezultatele sa ramana aceleasi. R:
-.Rata marginală de substituţie a bunurilor, n consum, esteO #xplicaţi !i pentru condiţiile eficienţei de tip 0areto. Rata marginala de substitutie a bunurilor in consum este eficienta in consum.#galitatea ratei marginale de substitutie in consum intre cei doi indivizi si referitor la cele doua bunuri 5< #ficienta 0areto 5< trecerea economica dintr+un punct in altul (de la o stare la alta) R:
-=.Rata marginală de transformare, ntre producţii, esteO #xplicaţi !i pentru condiţiile eficienţei de tip 0areto. #ficienta in nivelul productiei ec'ivaleaza eficienta transferabila reciproca intre productii. 3nseamna comuniunea ratelor ratelor marginale de substitutie substitutie + transformarea intre intre productii R:
->..efiniţi !i explicaţi curba Mlimitei (frontierei) producţiilorM Aimita Aimita produc productiil tiilor or este este proiec proiectia tia curbe curbeii de expans expansiun iunee comune comune pe grafic graficul ul productiilor (x) si (7), fundamentate pe fondul comun al resurselor de factori de productie. Iemnificatia acestei curbe este pozitionarea fixa a perec'ilor de productii care se asociaza, in conditiile utilizarii intregului fond de resurse. R:
-?.#ficienţa 0areto ++ parte a bunăstării ++ n economie, este realizată atunci c%nd$ (1)...9 (*)...9 (-)...9 ()...
1. n singur nivel al fiecarei productii *. 8socierea 8socierea de principiu a acestor niveluri -.unic nivel al consumului fiecarui individ in parte .in materia fiecarui bun .consum individual asociat productiilor totale individuale =.unei cantitati din fiecare factor de productie, implicata in totalitate si pe fiecare productie rezultata. R:
-B.Curba MAorenzM !i coeficienţii &inni. #xplicaţi. Curb Curbaa Aore Aorenz nz este este un inst instru rume ment nt repr reprez ezen enta tati tivv pent pentru ru stud studiu iull ineg inegal alit itat atii ii economice. Coeficientii &inni sunt valori subunitare si abstracte care indica un grad de inegalitate cu atat mai mare, cu cat valoarea lor este mai mica. R:
6.Care este raportul costului marginal (C;&) cu celelalte costuri medii " Costurile medii ec'ivaleaza te'nic costrulor specifice, respectiv costurilor pe unitate de produs, iar costul marginal, variatiei costului unitar total. R:
1.Cum evoluează Costul Costul 2ix ;ediu (C2;) faţă de nivelul producţiei firmei (:)" R:
Costul fix mediu evalueaza in mod descrescator fata de nivelul productiei firmei *.#conomii, dezeconomii dezeconomii !i randament la scară. #xplicaţi
#conomiile la scara sunt indicate de panta descrescatoare descrescatoare a costului mediu pe termen lung. ezeconomiile indica o limita materiala a posibilitatilor extinderii eficiente a firmei Randamentul la scara scara este propriu situatiei situatiei pe termene prelungite prelungite a functiei de productie, vizavi de cea a costurilor si analizeaza analizeaza eficienta eficienta unitatii de productie. productie. R:
-.MAegea maximizării profituluiM firmei$ enunţ !i demonstraţie grafică. R:
;aximizarea profitului presupune doua conditii de indeplinit$ 1.cresterea costului marginal *.pana la egalitatea intre costul marginal si venitul marginal
$Cum este venitul mediu (;) al firmei, faţă de venitul marginal(;&), n concurenţa perfectă !i n concurenţa imperfectă " 3n cadrul concurentei perfecte venitul mediu este egal cu venitul marginal. 3n cadrul concurentei imprefecte venitul marginal este mai mic decat venitul mediu.
R:
$Curba ofertei, n condiţii de monopol, tinde cătreO" #xplicaţi. Curba ofertei in conditiile de monopol este la fel ca si costul marginal al firmei de monopol. Finde Finde catre 6 si spre stanga deoarece exsita un singur ofertant. R:
=$Care este raportul ntre cre!terea producţiei !i cre!terea venitului total, n concurenţa perfectă !i n concurenţa imperfectă " 3n concurenta perfecta cresterea venitului firmei este proportionala cu cresterea productiei, R:
>$Ce se nt%mplă cu surplusul consumatorului n condiţii de monopol " Iufera o reducere evidenta$ de la situatia concurentiala la cea de monopol.
R:
?$4 firmă n poziţia de monopol poate, totu!i, reduce preţul de v%nzare sub nivelul celui concurenţial. #xplicaţi. R:
Poat er educepr et uli ncazulcrest er i ipr oduct i eipr opr i i
B$#nunţaţi obiectivele studiului macroeconomiei !i, respectiv, respectiv, politicii macroeconomice. 4biectivele studiului macroeconomiei macroeconomiei si a politicii macroeconomice sunt ec'ilibrul general si cresterea economica. R:
6$#nunţaţi !i explicaţi sumar Mlegea ofertei creatoare de cerere proprieM (P.J.Ia7). 4ricare cerere, manifestata pe o piata oarecare, detine suportul unei productii si oferte concomitente. R:
1$Qn concepţia ;acromodelului He7nes, ec'ilibrul extern (comercial) depinde de realizarea macro+ec'ilibrelor O " 3dentificaţi+le. Descoper i mi nmebr ulst angbal ant acomer ci al aechi val ent ai ncondi t i idemacr oechi l i br uR: bal ant el orec onomi i i v es t i t i is ir es pec t i v ei mpozi t ec hel t ui el ipubl i c e( buget uldes t a t ) .
*$Consumul (C) depinde, dar !i susţine nivelul venitului naţional (), pe termen scurt. 0e termen lung, dimpotrivă, cre!terea consumului dăunează venitului venitului naţional. #xplicaţi. For macur bi l i ni eaf unct i eiconsumul uideni vel ulveni t ul uiaducedescr est er eaambel or i ncl i nat i i ( medi esimar gi nal a)cat r econsum al eveni t ul uinat i onal
R:
-$0e termen scurt, economiile (I) reduc venitul naţional (), iar pe termen lung cresc nivelul acestuia. #xplicaţi. R:
Pet er menl ungeconomi i l esef acbeneficecer er i iagr egat eveni t ul uinat i onalpeper i oadaur mat oar e
sias t f elcr i t er i ieconomi cedarast apr i ni nt er medi uli nv es t i i t i i l or
$Ce este cererea agregată " R:Cererea Cererea
agregată reprezintă totalitatea cheltuielilor agregate pe care agenţii economici intenţionează să le efectueze într-o anumită perioadă, în raport cu veniturile agregate şi nivelul general al preţurilor
$#xplicaţi influenţa deficitului bugetar asupra cre!terii economice !i asupra inflaţiei. eficitul bugetar este exedentul c'eltuielilor publice peste nivelul veniturilor statului care ec'ivaleaza cresteri cererii agregate.eficitul bugetar devine tentant contributiei agentului economic stat la cererea agregata si la cresterea economica si inclinarea spre satisfacerea preturilor altor agenti economici.4 situatie cenzurata numai de caracterul inflationist natural pentru deficitul bugetar si cresterea economica. R:
=$#c'ilibrul general de piaţă, la clasici !i la He7nes. Clasicii vad ec'ilibrul general puternic atasat conceptului de piata si concret ca pe o presupusa forta de letagura intre ec'ilibrele de pe pietele bunurilor si factorilor de productie. R:
