Personaje[ Portretizare a personajelor se face prin tehnica balzaciană a descrierii mediului și a fizionomiei. Portretizarea Astfel tipologiile tipologiile clasice (avarul (avarul,, ipohondrul ipohondrul,, gelosul gelosul)) sunt introduse întrun conte!t social care le conferă o dimensiune psihologică, psihologică, transform"nd realismul realismul tradi țional întro comedie umană. #a trăsătură a estetici esteticiii moderne, autorul ambiguizează personajele și arată de asemenea un interes pentru procese psihice deviante care au la bază ereditatea și mediul$ alienare, senilitate (naturalism naturalism). ).
Otilia Mărculesc Personajul eponim eponim al al romanului, %tilia este fiica adoptivă a lui #ostache &iurgiuveanu din a doua căsătorie. 'n stil caracteristic balzacian, balzacian, aparența acesteia este surprinsă cu precizie de ochiul ochiul de estet al lui *eli!$ fata părea să aibă vreo 18-19 ani. Faț a măslinie, cu nasul mic și ochii foarte albaștri arată și mai mai copila copilaroasă roasă între multel multele e bucle bucle ș i gulerul de dantelă dantelă.. Însă Însă în trupul trupul subț iratic iratic,, cu oase delicate de ogar, de un stil perfect, fără acea slăbiciune suptă ș i pătată a Aureliei, era o mare libe libertat rtate e de mișcăr cări,i, o stăpn stăpnire ire desăv desăvr rș ită de de femeie femeie. #aracterizată indirect de mediu, aceasta iese iese în eviden evidență prin contrast, contrast, întro societate burgheză burgheză snoabă snoabă și delăsătoare, delăsătoare, %tilia fiind mereu atentă atentă la aparențe. Prin antiteză, aceasta aceasta apare ca opusul Auricăi Auricăi,, prin feminitatea ei misterioasă și rafinată. Pe plan social, %tilia se erijează rapid ca adevărată adevărată stăp"nă a casei la care *eli! înva ță să se ducă pentru fiecare problemă. problemă. Aceasta Aceasta o pune în conflictul financiar e!istent e!istent întro pozi ție opusă familiei +ulea, ca o rivală pentru averea lui #ostache.
Felix Sima ste personajul personajul protagonist, protagonist, dinamic dinamic (schimbător) (schimbător) și comple!, comple!, particip"nd la ac țiune în calitate calitate de martor și purtător de cuv"nt al autorului. -tatutul său social și psihologic îl încadrează în categoria intelectualilor de elită, autentici. nul dintre cele două planuri ale romanului este drumul formării unui unui t"năr, acesta acesta fiind *eli! -ima. #ariera #ariera lui *eli! se împline împline ște în mod strălucit (devine doctor), dar căsătoria nul va încadra în armonia cosmică, prvilegiu pe carel au numai cuplurile bazate pe iubire.
Leonida Pascalopol /oșieru ierull este este un aris aristocra tocratt care care î și caută caută ieșirea din blaz blazare are prin lu! și rafina rafinament ment spir spiritua itual.l. +răiește și el un sentiment sentiment comple! de paternitate, paternitate, căruia ia găsit găsit un un paleativ paleativ în în fam famili ilia a lui lui moș #ostache. Acesta se autocaracterizează întro convorbire cu *eli! astfel$ !u, domnule Feli", dă-mi voie să mă mărturisesc dumitale ca unui prieten, n-am fost fericit în căsnicie. Întia sotie nu mi-a dat cinstea ce mi se cuvenea. În sufletul meu de moșier pro#aic pro#aic se ascund ascunde e puțin romantism. romantism. $ cunosc cunosc pe $tili $tilia a de cnd era mică mică și pot spune că a crescut sub ochii mei. %acă %umne#eu mi-ar fi dat libertatea să-mi fac femeia cum vreau eu, aș fi făcut-o ca pe pe domni domnișoara $tili $tilia. a. $ iubesc și eu în felul felul meu, scumpe
domnule Feli", pe $tilia, și poate că nu mă înșel cnd îți afirm că și ea mă iube ște pe mine. &ici nu e greu, fiindcă un de#amăgit ca mine e un om fără pretenț ii. !u nu i-am cerut niciodată nimic domnișoarei $tilia și n-am prea stat ca să disting ce e patern ș i e ce viril în dragostea mea.'...( )-a format între noi o rudenie sui generis... %omnule Feli", mi-ai întunecat e"istența, îț i spun drept, mi-ai stricat niste nevinovate tabieturi de celibatar. Am nevoie de domnisoara $tilia, ea e micul meu viț iu sentimental. %aca nu pot fi un amant, ramn totdeauna un nepreț uit prieten si parinte.
Costache Giurgiuveanu[modificare 0 modificare sursă1 Pivotul romanului2 psihologia sa de avar, controlează și conflictul financiar și pe cel erotic, între *eli! și %tilia. Acțiunea romanului începe cu prima înt"lnire între el și *eli! și se termină cu moartea acestuia. Avari ția lui mos #ostache este îndulcită de sentimentul patern pe care îl manifestă față de %tilia, un sentiment însă care nu se realizează este repetat umbrit de teama pentru averea lui. /ai mult, afec țiunea fa ță de 3feti ța3 sa apare și ca o compensație morală pentru averea mamei %tiliei, pe care șia însu șito fără vreo formă legală, fapt ce a cauzat moartea acesteia și care condi ționează acum starea materială a %tiliei. Propriuzis, o bună parte din averea lui mo ș #ostache e averea mamei %tiliei, respectiv a %tiliei, pe care șia însușito prin drept familial. 4e la începutul romanului, personajul apare în această postură. +entativa de a nul primi pe *eli!, deși îi este unchi și tutore adică administrator al averii acestuia p"nă la majorat îl definește ca atare, precum furtul meschin din veniturile acestuia, precum și de la Pascalopol. #umpără material demolat, mai ieftin, sau încearcă la mai multe farmacii ca să vadă la care e mai ieftin, pentru c"teva centime. /ăn"ncă cu lăcomie la masa oferită de un fost chiriaș devenit proprietar, dar aproape nui dă bani /arinei pentru m"ncare. -cena îmbolnăvirii subite, în care este rapid înconjurat de familia +ulea, dezvăluie elocvent izolarea indusă de teama pierderii averii. %tilia este singura carei mai este alături, iubindul necondi ționat, dar avari ția lui îndepărtează repetat pe to ți ceilal ți, pe *eli!, pe /arina, pe văduva carel îngrijea, pe Pascalopol. &eorge #ălinescu relevă în tușe grotești un personaj definit esen țial printrun singur aspect, prin nenumărate instanțe de comic de situa ție. 5ici momentele de suferin ță ale bolnavului nu sunt lipsite de ridicol. /oartea lui nu inspiră un sentiment tragic, ci unul comic, realizat parcă de o farsă a destinului. 6a capătul consecin țelor avari ției lui mos #ostache se profilează situația precară a %tiliei. Aceasta nu este înfiată și beneficiază doar de o mică parte din banii lui, lăsa ți în pază lui Pascalopol. Prin acest personaj autorul romanului condamna societatea epocii, care a generat oameni cu asemenea vicii dezumanizante.
Aglae Tulea 7aba absolută, aceasta este caracterizată succint întro convorbire dintre *eli! si 8eissmann$
*... așa o femeie rea ca mătuș a dumitale, să nu te superi, n-am vă#ut... !ste baba absolută, fără cusur în rău, pot să +ur. ărbatul ei înnebunea ș i fără infecț ie.*
-ora lui moș #ostache, aceasta este asemenea lui definită de dorin ța de a se îmbogăți, mai cu seamă moștenind banii lui. Astfel, aceasta devine autoritară și agresivă în fața slăbiciunii, 3ca un comandant de militărie3, fără nici un considerent moral, caracteristici relevate vibrant de scena ocupării casei fratelui ei în momentele lui de boală. Angren"nd toată familia +ulea în urma ei aceasta veghează înfrigurată ca *eli! și %tilia să nu înstrăineze ceva în timp ce ceilalți mută și scotocesc mobilierul în căutarea banilor. *În vreme ce cadavrul stătea inert peste plapumă ș i începuse să ia tonuri ceroase, Aglae, $limpia, Aurica și iti scotoceau în toate părț ile, trăgeau sertarele, desfăceau garderobul, căutau prin sobă '...( Furioasă, Aglae trnti uș ile dulapurilor, trase covoarele, fără să le mai ase#e la loc, desfăcu cutiile mari de la masa de +oc și de la cea din sufragerie '...(. &egăsind nimic în haine, trase perna de sub capul lui moș ostache, privi pe sub cearceaf, apoi ridică cu putere salteaua, răstur nnd cadavrul spre perete.*
4espotismul Aglaei se e!ercita asupra întregii familii, influen ț"nd p"nă și alegerea lui #ostache de a o înfia pe %tilia. +imorați %tilia și *eli! o contemplă cu dezgust și dispreț$ *...în familia în care mă aflu unul pndește pe celălalt și-l cred capabil pe fiecare, pentru bani, de cele mai mari mrșăvii.* (*eli!)
-a observat că totuși Aglae își apăra copiii și că goana ei fără scrupule după averea lui moș #ostache are o justificare în acest scop. Pledează ca -imion săi dea zestrea %limpiei, soția lui -tănică, îi caută zadarnic un soț Auricăi, îl ține sub aripa ei pe nevolnicul +iti. 'n acela și timp însă îl aruncă în ospiciu pe -imion fără remușcări, pentru a se elibera de povară, ca să și trăiască viața. Avidă de avere, Aglae nu cunoaște limite morale și manifestările ei se dezlănțuie spasmodic și fără ezitare.
Stănică Rațiu Arivistul fără scrupul moral și escrocul locvace, -t9nic9 este un avocat fără procese care își e!ercita debitul verbal în s"nul familiei și în cercul prietenilor. +ema lui favorită este paternitatea, căsătoria, familia. Patosul discursului ocazional, instantaneu, este rezultatul unei e!periente c" știgate și pe care o repetă cu orice ocazie. %biectivul urmarit este banul, pe care nu se sfieste săl dob"ndească de la oricine și în orice calitate. Activiatea lui constă în general prin căutarea unor căi de a ob ține bani, de la oricine, fără discriminare$ %tilia, *eli! și de la Pascalopol, și de la /arina, ca și de la rudele sale. 5u pierde nici o ocazie să 3ciupa3, încredin țat că va putea pune odată m"na pe banii lui moș #ostache, pe care, întradevăr, îi
fură pur și simplu. 'mbogătit, paraseste pe %limpia, căsătorinduse cu &eorgeta2 a fost chiar prefect întro scurtă guvernare, este proprietarul unui bloc:haus și patronează tripouri și cercuri de morfinomani. -tanica este și el un produs al societății capitaliste, încadr"nduse în seria tipologică reprezentată de 4inu Păturică, +ănase -catiu, &ore Pirgu și ;ancu rmatecu, eroul romanului lui ;on /arin -adoveanu. 'n zugrăvirea tipului, #ălinescu folosește o diversitate stilistică carel transformă în 3o figura e!traordinara3, cum observă criticul %vid -. #rohmalniceanu, care adaugă$ 3volubilitatea personajului are at"ta intensitate vitală, încît ridică arta de a trivializa orice lucru și de al umfla fantastic la o adevarată perfecțiune. 'n materie de demagogie și versatilitate, -tănica are geniu. 5u e foarte departe de adevăr c"nd spune$ /e, he, )tănică e profund, degeaba încercaț i dumneavoastră să-l luaț i peste picior. 4acă -tănică are geniu, acesta e un geniu al răului. [<1
Simion Tulea -imion +ulea simbolizează în roman maniacul decrepit, căzut în senilitate.
Aurica Tulea Aurica +ulea reprezintă tipul fetei bătr"ne.
Titi Tulea reprezintă tipul debilului mental
Olimpia Potrivit lui #ălinescu %limpia o reprezintă pe femeia placidă.
Georgeta[ reprezintă tipul femeii ușoare. 'n te!t era descrisă ca fiind o femeie de moravuri u=oare,care se lasă condusă de bani =i manipulata de cei ce detineau bani. *iind o femeie frumoasa,din punct de vedere al aspectului fizic reusea sa isi castige banii foarte usor. ra o femeie relativ inalta,cu parul lung saten,ochii caprui si un zambet fermecator
