reconstrucția ligamentară doar pe baza testelor de măsurare pe radiografiile în stress. 2ai mult, durerea provocată de forțarea articulației și reacția de apărare pe care o declanșează, pe gleznele neanesteziate, limitează mai mult acuratețea acestor date.
'?. Examenul ;2(: re avantajele neinvazivității și acurateții diagnosticului. %atele ;2( privind starea ligamentelor investigate au fost excelent confirmate intraoperator. ;2( confirmă de asemenea foarte bine leziunile osteocondrale ale talusului, c0t și pe cele ale tendoanelor peronierilor și ale tecilor lor. %ar nu poate da informații privitoare la instabilitatea cronică de gleznă. Tratament 6ratamentul medicamentos cu administrarea de antiinflamatorii și antialgice . 6;62E(6@C D''!C-F'(E6'! 6ratamentul fizical-Ginetic trebuie individualizat pentru fiecare bolnav in parte si in permanenta adaptat la stadiul bolii. Obiective:
"%isparitia sau ameliorarea dureriiH 8revenirea, disparitia sau ameliorarea inflamatieiH &2entinerea sau ameliorarea stabilitatii si mobilitatii articulareH 42entinerea sau ameliorarea fortei si rezistentei musculareH 1meliorarea calitatii vietii.
ELECTROTERAPIA
Electroterapia consta în aplicatii terapeutice ale următoarelor tipuri de curenti,pentru efectul antialgic, antiinflamator. curent galvanic curenti de joasa frecventa: !%%, 6E(), 6rabert curenti de medie frecventa laser unde scurte ultrasunet
diapulse Tratamentul prin electroterapie
a !urentul galvanic se aplică direct cu electrozi metalici. *ntre electrozi Ii tegument se aplică un strat $idrofil. Electrozi pot fi aplicaJi longitudinal, transversal sau în c0mpuri încruciIate. Dixarea lor se face prin benzi elastice sau saci de nisip. *n timpul aplicării se va urmări intensitatea curentului care creIte în timpul tratamentului din cauza rezistivităJii. plicaJiile longitudinale sunt aplicate pentru menJinerea troficităJii Jesuturilor în mobilizările prelungite. 6ot aplicaJii longitudinale se fac Ii în cazul leziunilor nervoase sau după sutura nervilor, c0nd exercită în afara unui rol trofic asupra Jesuturilor Ii un tropism pe fibra nervoasă. )e pot aplica asociate IedinJelor de excitoterapie sau singure o dată pe zi. b !urentul cu impulsuri de joasă frecvenJă este un curent în care apar variaJii bruIte, intense Ii de durată relativ scurtă cu o frecvenJă cuprinsa între <-1<< stimuli+s. plicat pe unitate neuromotorie, mai ales de panta descendentă, stimulul poate crea un efect excitator sau un fenomen de acomodare. !urentul cu impulsuri de joasă frecvenJă este indicat în sec$ele posttraumatice dureroase ca: entorse, luxaJii, redori formula antialgică, în $ipotrofiile Ii atrofiile musculare, după imobilizare o formulă cu stimuli excitomotori pe muIc$i. c !urenJii dinamici provin din curenJi sinusoidali redresaJi Ii sunt caracterizaJi printr-o pantă ascendentă sinusoidală Ii una descendentă exponenJială. Este indicat în tratamentul entorselor, luxaJiilor, reumatismelor musculoligamentare, contuzii redori articulare, anc$iloze după imobilizări, fracturi, osteoporoză dureroasă post traumatică, edeme posttraumatice, atrofii musculare în timpul imobilizării. d !urentul de frecvenJă medie este indicat în majoritatea afecJiunilor posttraumatice, sec$elelor după fracturi, entorse, luxaJii edeme posttraumatice, tulburări trofice.
Fizioterapie prin tratament cu ultrasunete
6ratamentul cu ultrasunete este una din cele mai bune proceduri de fizioterapie, în care este vorba de transmiterea vibratiilor mecanice pendulare ,penetrarea si absorbtia acestora în corpul omenesc. @ltrasunetul are calităJile de a fi fibrinolitic si decontracturant. Efecte biologice ale fizioterapiei cu ultrasunete: -Efect analgetic: datorat efectului mecanic K termic ,are actiune in special pe radacina nervoasa L ganglioni limfatici L musc$i -Efect miorelaxant:prin efectul mecanic M indicat în contractia musculara algica primara M miopatii si în cea antalgica secundara M discopatie. -Efect metabolic: datorita efectului de cavitatie, N cresterea permeabilitatii celulare -Efect rezorbtiv si fibrinolitic ctiunile biologice ale ultrasunetelor folosite in fizioterapie -Ca nivel tegumentar are loc o eliberare masiva de mastocite cu producere de $istamine. -!reste activitatea de respiratie celulara -)unt activati fermenti glicolitici . -)unt desfacute macromolecule glucidice. -)unt activate procesele oxidative. -)e produc efecte reducatoare. -'n tesutul conjunctiv are loc o vasodilatatie cu $iperemie consecutiva -%ozele medii au efecte fibrinolitice,prin actiune de rupere si fragmentare tisulara.
-6esutul osos reactioneaza la doze mici prin formare de osteofite,la nivelurile limita de intalnire a tesutului osos cu partile moi se produce o acumulare crescuta de caldura,suprafata osului incalzindu-se de 1 ori mai mult decat musc$iul. TERMOTERAPIA
6ermoterapia locala pentru controlul durerii si cresterii compliantei tesuturilor moi in vederea instituirii programului de Ginetoterapie. KINETOTERAPIA
Entorsa de gradul ': *n general nu necesită tratament profesional si reabilitare. lezna răm0ne stabilă. *n functie de simptome se folosesc: - g$eată local - pozitia proclivă a piciorului - medicatie antiinflamatoare - interzicerea temporară a sprijinului ;eîntoarcerea la sport se testează foarte simplu prin punerea pacientului să sară doar pe piciorul traumatizat, care, dacă este refăcut, nu trebuie să mai doară. Entorsa de gradul '' si ''': tunci c0nd nu există o patologie asociată sau entorse repetate în antecedente, tratamentul nec$irurgical s-a dovedit suficient. El include: - diminuarea durerii - diminuarea tumefactiei - imobilizare potrivită pentru repausul fibrelor ligamentare - recuperarea musc$ilor peronieri - restaurarea miscării normale a gleznei 6ratamentul contine următoarele faze: a faza ' de tratament : 6ratează s0ngerarea si edemul prin: - repaus mers cu c0rjele - g$eată - pansament compresiv sau cizmă gipsată - pozitie proclivă b faza '' de tratament : !onsta în reînceperea recuperării. ceasta fază începe la "-& săptăm0ni de la traumatism, atunci c0nd edemul a diminuat mult. ;ecuperarea este activă. !aută să restaureze proprioceptia, soliditatea peronierilor si mobilitatea articulară. *n afara miscărilor active, se fac si miscări pasive atente, graduale: - exercitii pentru degete extensii si flexii active, cu si fără rezistentă. - exercitii pentru sensibilitatea proprioceptivă cu ajutorul unei mingi: pacientul cu piciorul pe minge, o roteste, îsi plimbă piciorul pe ea, o loveste usor, etc., ca un fotbalist la antrenament. - exercitii pentru întărirea musc$ilor peronieri: eversiuni repetate izotonice si izometrice. ceastă etapa durează între 4 si "< săptăm0ni, după care pacientii trec la faza a '''-a. c faza ''' de tratament : !onstă în reînceperea activitătii sportive. Este important ca înaintea începerii exercitiilor să se pună o gleznieră. Ea oferă stabilitate mai bună iar contactul cu pielea ameliorează activitatea proprioceptorilor. ?or fi continuate exercitiile pentru recuperarea eversiunii gleznei prin eversiuni repetate contra rezistentă elastice, scripeti.
;ecuperarea este completă atunci c0nd pacientul poate să sară doar pe piciorul traumatizat fără durere sau instabilitate. acientii care la & luni de la traumatism si după o recuperare completă si corectă mai au simptome, au cu sigurantă o patologie asociată. entru entorsele a căror patologie este complexă se apelează la tratamentul c$irurgical.
Masajul în entorsa gleznei
*nainte de a incepe terapia prin masaj este important ca medicul dumneavoastră să vă consulte pentru a vedea daca există vreun factor care contraindică masajul. %e exemplu daca aveți o afecțiune malignă, o infecție activă sau tulburări de coagulare, masajul va face mai mult rau dec0t bine. 2asajul terapeutic poate fi de mare ajutor in tratamentul unei entorse. !ondiția esențială pentru ca efectele benefice să se materializeze este ca te$nicile terapeutice sa fie efectuate doar de catre specialisti cu experiență. ?oi prezenta în mod special masajul terapeutic în entorsa gleznei deoarece entorsa este cel mai des int0lnită la nivelul acestei articulații. 'nițial, se practică un masaj ușor in jurul gleznei și pe musc$ii gambei care ajută la resorbția edemului și la reducerea tumefierii regiunii. ceastă te$nică ușoară se poate practica numai după & zile de la traumatism L în faza subacută a leziunii. e măsură ce durerea dispare se pot folosi te$nici de masaj mai profunde pentru ameliorarea contracturii musculare și pentru a imbunatătii amplitudinea mișcărilor la nivelul gleznei. 5 altă te$nică foarte utilă în entorsa gleznei este reprezentată de masajul transversal profund. cest masaj este aplicat direct la nivelul ligamentului pentru a preveni formarea unei cicatrici fibroase, neelastice. Este recomandat ca masajul transversal profund să fie început numai după O zile de la traumatism sau c$iar mai t0rziu, dacă durerea nu incetează. Este esențial ca terapeutul să nu folosească nici un fel de ulei sau creme de masaj pentru a putea simți mai bine ligamentul prin piele. @leiurile reduc mult masura în care terapeutul iți controlează mișcările. 2asajul transversal profund trebuie efectuat pe ligamentul intins și astfel persoana care practică masajul va alege atent poziția în care se incepe. 6e$nica presupune aplicarea unei presiuni cu un singur deget, la nivelul tendonului. )e masează în profunzime, respect0nd limitele de durere, prin mișcări efectuate transversal pe tendon și nu de-a lungul lungimii sale. Cigamentul lezat trebuie să fie foarte bine simțit prin piele. %in acest motiv este esențial ca masajul să fie efectuat de o persoană care cunoaște foarte bine anatomia regiunii. %eoarece acest masaj poate fi ușor dureros, poate fi mai ușor de suportat daca se incepe dintr-o zonă mai la distantă de leziune și se progresează treptat către leziune. %urata tratamentului poate fi între 1 și "< minute. %e obicei este mai bine să fie o zi liberă între ședințele de masaj pentru că astfel se poate aprecia mai exact care este răspunsul la tratament. %acă de la începerea ședintelor de masaj reapar durerea și tumefierea, ședințele trebuie oprite p0nă la dispariția acestora.
Entorsa la genunci
Entorsele sunt traumatisme articulare acute produse prin exagerarea unei miIcări fiziologice peste limitele ei, sau prin executarea unei miIcări nefiziologice în articulaJia respectivă. ;aporturile anatomice dintre suprafeJele articulare pot fi pentru moment modificate, dar ele revin spontan, imediat după traumatism la poziJia normală anatomică.
Ceziuni ale elementelor articulare: ligamente, capsula articulară, membrană sinovială, suprafeJe articulare, etc. Ceziuni ale Jesuturilor moi periarticulare: tegumente, Jesut celular subcutanat, muIc$i, nervi, vase de s0nge Ii limfatice.
Entorsa apare rareori la copii care, av0nd ligamentele suple, suportă usor întinderi ale acestora. Ca sportivi, fracvenJa entorselor este invers proporJională cu gradul de antrenament, care realizează o bună elasticitate capsulo-ligamentară. 2ecanismul suprasolicitării capsulo-ligamentare este indirect $iperextensie sau torsiune Ii prima formaJiune care cedează este ligamentul, apoi, dacă acJiunea continuă, capsula. Ceziunile merg de la elongaJii mici rupturi fasciculare, interligamentare, p0nă la rupturi totale sau parJiale Ii dezinseJii. 6riada simptomatică - durere, tumefiere, impotenJă funcJională se instalează după accident la un interval variabil ca durată. )imptomatologia clinică Ii examenul radiologie ajută încadrarea unei entorse în unul din cele trei grade de gravitate: - Entorse de gradul I uIoare- leziunile ligamentare sunt minore, se văd numai la microscop. rticulaJia îIi păstrează stabilitatea Ii apare normală la examenul radiologic.
- Entorsele de gradul II medii- leziunea caracteristică este ruperea parJială incompletă a ligamentelor. rticulaJia are o stabilitate micIorată Ii examenul radiologic efectuat în poziJie forJată a articulaJiei pune în evidenJă lărgirea spaJiului articular. - Entorsele de gradul III grave- ligamentele sunt complet rupte sau smulse din punctele lor de inserJie de pe os, articulaJia devine instabilă Ii examenul radiologic efectuat în poziJia în care se găseIte articulaJia, evidenJiază lărgirea spaJiului articular Ii posibile fragmente osoase smulse odată cu ligamentele. Diagnosticul se pune pe baza datelor de:
".namneză: care stabileste condiJiile si modul de solicitare a articulaJiei, intensitatea traumatismului si semnele subiective. 8.Examenul clinic- se face prin comparaJie cu articulaJia omoloagă, descriindu-se semnele subiective Ii obiective locale. &.Examenul radiologic- se face obligatoriu în cazul entorselor pentru a depista fragmentele osoase posibil smulse, fisurile Ii fracturile. !emnele clinice ale entorsei"
%urerea spontană este foarte vie, imediat după traumatism Ii este localizată la nivelul articulaJiei lezate, iradiind proximal Ii distal de articulaJie. %urerea provocată de examinator în scop diagnostic prin palparea articulaJiei, permite localizarea leziunilor ligamentare, eventual depistarea unor fragmente osoase. 'mpotenJa funcJională- reprezintă incapacitatea de a efectua miIcări voluntare în articulaJia lezată. Ea apare imediat după accident. *n entorsele de gradul ' dispare repede răm0n0nd doar o jenă funcJională, iar în entorsele de gradul ''' impotenJa funcJională este totală de la început, persist0nd vreme îndelungată. 2iIcările pasive, efectuate de examinator în scop diagnostic sunt posibile dar evidenJiază o laxitate articulară anormală deplasarea capetelor osoase păstrează poziJia anatomică. 6umefierea articulaJiei este datorată tulburărilor circulatorii de la nivelul articulaJiei, manifest0ndu-se prin: a Edem - acumulare de lic$id, în Jesut celular subcutanat, cu infiltraJia $idrică a pielii. b cumulare de lic$id intraarticular, ce poate fi $idrartroză $ipersecreJie de lic$id sinovial sau $emartoză acumulare de s0nge provenit de la vasele rupte de la nivelul capsulei articulare. !0nd lic$idul se acumulează rapid intraarticular, presupunem că este s0nge, iar c0nd lic$idul se acumulează în timp intraarticular, presupunem că este lic$id sinovial deoarece lic$idul sinovial se secretă treptat. 'n cazul edemului, pielea este lucioasă Ii transparentă cu Itergerea cutelor obiInuite Ii pierderea elasticităJii. rin apăsarea ei pe un plan osos profund, apare o depresiune locală, numita godeu. 'n entorsele uIoare, articulaJia păstrează aspectul normal iar în cele medii Ii grave sunt Iterse contururile osoase, iar articulaJia se prezintă mărită de volum. 1. !uloare tegumentelor- imediat după traumatism articulatia prezintă o culoare normală a tegumentelor, sau o uIoară $iperemie datorată impactului direct cu agentul cauzal. Ca 84-4A de ore după accident apar ec$imozele v0natăile localizate periarticular Ii distal de articulaJie, reprezent0nd manifestarea clinică a vaselor de s0nge rupte extracapsular. pariJia ec$imozei este un semn obligatoriu pentru indicaJia de a efectua un examen radiologic al articulaJiei pentru a exclude o fractură. 9. 6emperatura locală a tegumentelor de la nivelul articulaJiei este crescută datorită vasodilataJiei produse direct de agentul cauzal sau reflex datorită durerii.
Entorsa genunchiului
)e înt0lneIte destul de des, ocup0nd locul al doilea după cea a gleznei. Entorsa genunc$iului se observă în special la sexul masculin care este mai expus agresiunilor traumatice. !u toate acestea Ii femeile fac deseori entorse datorită unor cauze predispozante, între care: o laxitate ligamentară crescută, un genu valgum fiziologic ceva mai accentuat, $ipotrofia musculară Ii mersul cu încălJăminte av0nd tocuri înalte. Elementele de stabilizare pasivă a genunc$iului sunt alcătuite dintr-un pivot central reprezentat de ligamentele încruciIate Ii din două fr0uri capsulo-ligamentare laterale: pivotul central constituie axul miIcărilor de rotaJie Ii contribuie la menJinerea suprafeJelor articulare femuro-tibiale în uIoară compresiuneH ligamentele colaterale intern Ii extern controlează stabilitatea în valg sau var, iar capsula împreună cu toate ligamentele, stabilitatea rotatorie. Entorsele genunc$iului pot prezenta leziuni ale ligamentelor laterale intern Ii extern Ii leziuni ale ligamentelor incruciIate anteroextern Ii posterointern. Ceziunile ligamentelor laterale sunt cele mai frecvente în entorsele genunc$iului Ii anume este lezat ligamentul lateral intern. Cezarea lui se produce in abducJie a genunc$iului. Ceziunile ligamentului lateral intern se manifestă prin durere pe faJa internă a genunc$iului care se accentuează în flexia de peste 41P Ii tumefacJie a articulaJiei. bducJia pasivă forJată a gambei provoacă durere violentă. unctele dureroase la palpare sunt pe faJa cutanată a condilului femural intern si pe faJa internă a extremităJii proximale a tibiei. %acă ligamentul este rupt complet, abducJia pasivă a gambei cu genunc$iul în extensie permite o miIcare anormală în acest sens. enunc$iul este instabil la sprijin. Ceziunile ligamentului lateral extern se manifestă prin durere pe faJa externă a genunc$iului, punctele dureroase la palpare fiind la nivelul inserJiei ligamentului. 2iIcările pasive forJate de adducJie a gambei provoacă dureri violente. Cigamentele încruciIate prin rupere împiedică mersul normal, d0nd miIcarea de sertar semnul sertarului al lui ;oc$er. !înd este rupt, ligamentul încruciIat anterior permite alunecarea gambei înainte iar cel posterior, alunecarea gambei înapoi.
Prim ajutor medical n cazul entorsei
!onstă în repaos articular, prin imobilizarea provizorie în poziJie antalgică a segmentului de membru respectiv semiflexie luată spontan după accident-imobilizarea genunc$iului se face prin aplicarea de benzi adezive,faIă elastică sau cu atela pneumaticăH combaterea durerii cu antialgice Ii infiltraJii de novocaină prin ultrasunete sau curent diadinamicH diminuarea $emoragiei prin aplicaJii locale reci, bandaj compresiv Ii liniItirea sedarea accidentatului. *n cazul rupturilor ligamentare masajul este contraindicat căci poate grăbi fibrozarea sau cicatrizarea ligamentului rupt în poziJie întinsă, anul0nd rolul lui în articulaJie. *n entorsele de gradul ' tratamentul constă în imobilizare provizorie &-4 zile cu vindecarea în O zile. Ca 4A de ore după accident se aplică fizioterapie, masaj al musculaturii regionale Ii exerciJii de tonificare a musculaturii care ajută funcJia ligamentelor. ExerciJiile vor fi făcute în aIa fel înc0t să nu pună sub tensiune ligamentele lezate. )e vor utiliza proceduri foarte simple de fizioterapie ca de exemplu: aplicarea de căldură uscată pe articulaJia respectivă pungă de cauciuc cu apă caldă, săculeJ cu sare sau cu nisip încălzit. Entorsele de gradul '' necesită imobilizarea în aparat gipsat 8-4 săptăm0ni după care sunt indicate 8-& săptăm0ni de fizioterapie, gimnastică medicală Ii masaj. rin imobilizare se urmăreIte cicatrizarea corectă a sistemului ligamentar. Dără această imobilizare, articulaJia se vindecă dar răm0ne slabă Ii predispusă la recidivă. Entorsele de gradul ''' necesită imobilizarea în aparat gipsat "-& luni Ii+sau intervenJia c$irurgicală după care urmează "-8 luni de recuperare prin: fizioterapie, gimnastică medicală Ii masaj. ;eeducarea funcJională trebuie să înceapă încă din perioada imobilizării, prin contracJii statice alternate cu relaxări ale musculaturii regionale Ii exerciJii de întreJinere generală pentru segmentele sănătoase ale corpului, iar după începerea imobilizării trebuie aplicat tratamentul complex cu masaj, $idro Ii fizioterapie, exerciJii de mobilizare articulară si de tonifiere a musculaturii regionale. Leziunile de menisc
2eniscurile sunt formaJiuni cartilaginoase semilunare care se găsesc între suprafeJele articulare ale femurului Ii tibiei. Ele sunt uIor mobile, deplas0du-se înainte la extensia genunc$iului Ii înapoi la flexie. 2eniscurile se pot rupe atunci c0nd se efectuează o miIcare necoordonată între miIcările condililor femurali si miIcările meniscului. a 2eniscul intern se rupe c0nd piciorul este fixat pe sol încărcat cu greutatea corpului cu genunc$iul în flexie Ii se imprimă coapsei o miIcare bruscă de rotaJie internă Ii de extensie. 2eniscul este strivit între cele două extremităJi femur Ii tibie. b 2eniscul extern se rupe c0nd în aceleaIi condiJii coapsa execută o miIcare de rotaJie externă bruscă Ii de extensie. Ceziunile meniscului intern sunt cele mai frecvente. Ceziunile de menisc se manifestă ciclic prin: semiflexie, durere Ii tumefacJia articulaJiei. /locajul genunc$iului poate ceda la o miIcare la scurt timp sau la c0teva zile după accident. Ca o nouă miIcare identică cu cea care a produs accidentul blocajul reapare. Prim ajutor medical
tunci c0nd se instalează blocajul genunc$iului se administrează antialgice, calmante Ii decontracturante, încerc0nd deblocarea genunc$iului, prin miIcări de pendulare a gambei, însoJite de miIcări mici de rotaJie. %upă blocare se imobilizează articulaJia cu o atelă plasată posterior genunc$iului, după care se transportă accidentatul la spital. %acă nu s-a reuIit deblocarea, se imobilizează genunc$iul în flexie Ii se transportă accidentatul într-un serviciu medical, unde se face deblocarea cu ajutorul anesteziei locale Ii imobilizarea
corespunzătoare. 6ratamentul leziunilor de menisc presupune imobilizarea în aparat gipsat 4-9 săptăm0ni Ii după caz intervenJia c$irurgicală. Tratament" 6ratamentul prin electroterapie a !urentul galvanic se aplică direct cu electrozi metalici. *ntre electrozi Ii tegument se aplică un strat $idrofil. Electrozi pot fi aplicaJi longitudinal, transversal sau în c0mpuri încruciIate. Dixarea lor se face prin benzi elastice sau saci de nisip. *n timpul aplicării se va urmări intensitatea curentului care creIte în timpul tratamentului din cauza rezistivităJii. plicaJiile longitudinale sunt aplicate pentru menJinerea troficităJii Jesuturilor în mobilizările prelungite. 6ot aplicaJii longitudinale se fac Ii în cazul leziunilor nervoase sau după sutura nervilor, c0nd exercită în afara unui rol trofic asupra Jesuturilor Ii un tropism pe fibra nervoasă. )e pot aplica asociate IedinJelor de excitoterapie sau singure o dată pe zi. b !urentul cu impulsuri de joasă frecvenJă este un curent în care apar variaJii bruIte, intense Ii de durată relativ scurtă cu o frecvenJă cuprinsa între <-1<< stimuli+s. plicat pe unitate neuromotorie, mai ales de panta descendentă, stimulul poate crea un efect excitator sau un fenomen de acomodare. !urentul cu impulsuri de joasă frecvenJă este indicat în sec$ele posttraumatice dureroase ca: entorse, luxaJii, redori formula antialgică, în $ipotrofiile Ii atrofiile musculare, după imobilizare o formulă cu stimuli excitomotori pe muIc$i. c !urenJii dinamici provin din curenJi sinusoidali redresaJi Ii sunt caracterizaJi printr-o pantă ascendentă sinusoidală Ii una descendentă exponenJială. Este indicat în tratamentul entorselor, luxaJiilor, reumatismelor musculoligamentare, contuzii redori articulare, anc$iloze după imobilizări, fracturi, osteoporoză dureroasă post traumatică, edeme posttraumatice, atrofii musculare în timpul imobilizării. d !urentul de frecvenJă medie este indicat în majoritatea afecJiunilor posttraumatice, sec$elelor după fracturi, entorse, luxaJii edeme posttraumatice, tulburări trofice. !ontra indicate sunt regiunile precordiale,infecJiile Ii inflamaJiile acute, tromboflebitele, tumorile maligne. e !urenJii interferenJiali se indică în sec$ele după fracturi, entorse, luxaJii, osteoporoze cu sindrom CE;'!QE Ii )R%EF, instabilitate articulară, edeme posttraumatice atrofii Ii $ipotrofii musculare de origine traumatică. f @ltrasunetul se indică în contuzii, entorse, sec$ele posttraumatice ca în: consolidarea osoasă, reacJii fibroase, cicatrici. %easemeni în epicondilite, mialgii, în sindrom CE;'!QE Ii )R%EF. Este contraindicat în toate procesele tumorale, fragilitate capilară, afecJiuni cardiace manifeste sau latente,toate procesele inflamatorii acute, de orice natură, zonele de creItere a oaselor la copii.
Recu#erarea $u#% re$orile #osto#eratorii ale genunciului #rin &inetotera#ie
;edoarea postoperatorie se instalează ca urmare a lipsei de miIcare Ii constă din punct de vedere anatomo-patologic , în apariJia în articulaJie a unui Jesut de fibroză, care trebuie dizolvat progresiv, prin exerciJii active Ii pasive. Etapele de recuperare ale redorilor postoperatorii sunt: Etapa ' 84 de ore: %ecubit dorsal: - imobilizare la pat, cu genunc$iul aIezat la 3<< pe atela /raun gradul de flexie poate varia conform avizului c$irurgului ortopedist. Etapa a ''-a zilele 8-O: %ecubit dorsal: - poziJii alternante de flexie de 3<< cu extensie completă pe planul patului in prima zi alternarea se face la Iase ore, a doua zi la patru, iar a treia la două ore - !ontractii izometrice ale cvadricepsului membrului inferior operat. Etapa a '''-a zilele A-"4: %ecubit dorsal: 2iIcări pasive de flexie si extensie, cu dispozitive cu greutăJi, altern0nd cu miIcări active 8& ore pe zi %urata IedinJei "1-8< de minute. !ontractii izometrice ale cvadricepsului membrului inferior operat &x"< Dlexia activă a gambei pe coapsă &x4 Dlexia activă a coapsei pe bazin, cu gamba în extensie &x& ceeaIi miIcare cu membrul inferior sănătos ExerciJii de respiraJie însoJite de miIcări ale membrelor superioare.
Etapa a '?-a zilele "1-8": 2asajul coapsei 1 minute %urata IedinJei "1-8< de minuteH %ecubit dorsal: !ontractii izometrice ale cvadricepsului membrului inferior operat &x"< Dlexia activă a gambei pe coapsă 4x4 Dlexia activă a coapsei pe bazin, cu gamba în extensie &x& ceeaIi miIcare cu membrul inferior sănătos ExerciJii de respiraJie însoJite de miIcări ale membrelor superioare Dlexia pasivă a gambei pe coapsă 1x8. )t0nd: Dlexia Ii extensia gambei pe coapsă 1x1. Sez0nd : ;idicare în st0nd 1x". 2ers cu bastonul. Etapa a ?-a zilele 88-41: %ecubit dorsal: 2asajul coapsei 1 minute %urata IedinJei &1-4< de minuteH ExerciJii de respiraJie însoJite de miIcări ale membrelor superioare Dlexia Ii extensia alternativă a gambelor pe coapsă &x4 TbicicletaU &x1 Dlexia activă a coapsei pe bazin, cu gamba în extensie &x& ceeaIi miIcare cu uIoară rezistenJă manuală aplicată la nivelul gleznei 1x1 bducJii alternative ale membrelor inferioare 4x8 bducJii simultane cu uIoară rezistenJă manuală &x8 %ecubit ventral: Extensia membrului inferior operat
Extensia alternativă a membrelor inferioare, cu uIoară rezistenJă manuală &x8 Dlexia Ii extensia pasivă a gambei pe coapsă 4x4 Sez0nd : Extensia Ii flexia alternativă a gambelor pe coapse 4x4 Extensia Ii flexia alternativă cu rezistenJă manuală 4x4 Dlexia Ii extensia pasivă a gambei pe coapsă &xA. Etapa a ?'-a zilele 49-9< %ecubit dorsal: 2asajul coapsei 1 minute ExerciJii de respiraJie însoJite de miIcări ale membrelor superioare %urata IedinJei 4<-41 de minuteH Dlexia Ii extensia alternativă a gambelor pe coapsă &x4 Dlexia Ii extensia alternativă a coapsei pe bazin, cu gamba în extensie 4x& TbicicletaU 4xA Dlexia Ii extensia gambei pe coapsă a membrului inferior operat cu ajutorul dispozitivului 9x1 Dlexia alternativă a coapselor pe bazin cu gamba în extensie cu rezistenJă manuală &x& bducJii alternative ale membrelor inferioare 4x& %ecubit dorsal cu o minge medicinală Jinută între glezne: Dlexia simultană a coapselor pe bazin 1x". %ecubit ventral: Extensia Ii flexia activă a gambelor pe coapse &x& Dlexia Ii extensia pasivă a gambei pe coapsă a membrului inferior operat 9x4 Extensia alternativă a membrelor inferioare &x&. Sez0nd : Extensia Ii flexia activă alternativă a gambelor pe coapse 1x4 ceeaIi miIcare cu rezistenJă manuală 4x4 enuflexiuni cu faJa la scara fixă, apucat de Iipcă 9x&. 2ers normal fără baston. Etapa a ?''-a zilele 9"-O1 ;epetarea exerciJiilor din etapa precedentă, mărindu-se numărul de repetări.
Masajul în entorsa $e genunci
'n caz de entorsă a genunc$iului, exudatul care se acumulează in articulaJie împinge înafară peretele anterior al capsulei articulare Ii, sf0rIindu-se în partea de sus a articulaJiei, împinge rotula în sus. %upă masajul prealabil al coapsei, pacientul îndoaie genunc$iul. rin neteziri Ii fricJiuni concentrice, făcute cu eminenJele tenare pe marginile rotulei, se caută să se gonească lic$idul din partea de sus a articulaJiei în Jesuturile vecine moi. entru a preveni revenirea lic$idului, eminenJele degetelor aderă bine pe articulaJie. )uccesiunea procedeului de fricJiune este următoarea: degetele, aIezate de ambele părJi ale regiunii superioare articulaJiei, alunecă în jos pe părJile laterale ale rotulei, p0nă la spaJiul articularH de aici alunecă mai departe p0nă la spaJiul popliteu, apoi revin la rotulă Ii coboară p0nă la tuberozitatea anterioară a tibiei. !0nd genunc$iul este îndoit la maximum, degetul maseorului, încep0nd de la rotula, pătrunde mai energic în spaJiul dintre femur Ii tibie. )e trece apoi la spaJiul popliteu Ii, prin miIcări de fricJiune făcute cu degetele, se pătrunde ad0nc sub tendoanele muIc$ilor flexori, în profunzimea articulaJiei. iciorul celui masat se sprijină pe suport sau pe genunc$iul maseurului. *n masajul oricărei articulaJii trebuie concentrată atenJia asupra masării tecilor tendoanelor Ii a cutelor capsulei articulare, pentru a strivi părJile compacte ale extravazatelor Ii exudatelor Ii, elimin0ndu-le, le îndreptăm pe traiectul căilor limfatice.
'I'LIO(RA)IE"
- $ttp:++VVV.calivitavelcu.ro+entorsa-genunc$i.$tml - $ttp:++VVV.sfatulmedicului.ro+ar$ivaWmedicala+entorsa-de-genunc$i - $ttp:++VVV.ortoGinetic.ro+pO1-EntorsaKgleznei $ttp:++VVV.entorsa.com+rticole-entorsa+Dizioterapia-in-entorsa+fizioterapia-inentorsa.$tml - $ttp:++forum.romedic.ro+prod+EntorsaWgleznaW<8O91<.$tml
